O delegație a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), condusă de președintele Florin Jianu, a participat la o serie de întâlniri de lucru la Oslo, Norvegia.
CNIPMMR informează că „scopul vizitei a fost reprezentat de schimbul de bune practici în domeniul dialogului social între România și Norvegia, identificarea modalităților de cooperare între IMM-urile din România și Norvegia și stabilirea de parteneriate în vederea dezvoltării de proiecte cu finanțare norvegiană”.
Programul vizitei a cuprins: întâlnire cu ambasadorul României în Norvegia, Cristian Bădescu, în cadrul căreia a fost solicitată necesitatea unei prezențe mai mari a diplomației economice românești pe piața norvegiană, vizita de lucru în cadrul Organizației de IMM-uri din Norvegia și prezentarea de către CNIPMMR a activității sale în domeniul dialogului social alături de prezentarea de bune practici în acest sens, vizita de lucru în cadrul Innovation Norway pentru identificarea noilor programe cu finanțare norvegiană dedicate IMM-urilor și promovarea acestora la nivel national, vizita în cadrul STARTUP LAB, cel mai mare centru dedicat start-up-urilor din Norvegia și însușirea ca bun model de preluat în România.
CNIPMMR apreciază că „întâlnirile din cadrul vizitei de lucru au facilitat schimbul de experiență între cele două organizații de IMM-uri și au creat premisele colaborărilor viitoare dintre România și Norvegia”.
Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „Vizita în Norvegia se înscrie în seria de acțiuni de promovare a oportunităților de colaborare între cele două țări. Am stabilit împreună cu partenerii noștri o serie de actiuni viitoare de colaborare mai puternică între ecosistemele de afaceri din Norvegia și România, o promovare mai intensă a modalităților de finanțare oferite de fondurile norvegiene în contextul unei noi perioade programatice 2021-2027, precum și inițierea de noi proiecte cu partenerii noștri tradiționali, SMB Norway. Reiterez nevoia unei prezente diplomatice economice la nivel de atașat economic, dată fiind importanța dezvoltării relațiilor bilaterale româno-norvegiene!”
Piața de bricolaj din România, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie, va atinge un record istoric de vânzări în acest an, de peste 18 miliarde de lei, pe fondul creșterii interesului românilor pentru sectorul DIY, în general pentru amenajarea locuințelor și, în actualul context economic, pentru reducerea consumului energetic.
După 2 ani de pandemie în care magazinele de bricolaj au fost printre puținele deschise, iar vânzările acestora au crescut semnificativ, 2022 anunță o evoluție ceva mai temperată, influențată de provocărilor financiare (inflație, scumpirea creditării, scăderea consumului) și de cele logistice, inclusiv de efectele războiului din Ucraina.
După un prim trimestru bun, în care vânzările au crescut pe fondul dorinței românilor de a evita creșterile de prețuri din lunile următoare, dovadă datele privind creșterea economică din T1 bazată în principal pe consum, restul anului va aduce o creștere temperată a pieței, focusată în principal pe produsele pentru reducerea consumului energetic, estimează experții de la Frames, într-o analiză privind evoluția pieței de bricolaj.
„Se observă deja că românii sunt mai prevăzători în privința cumpărăturilor, decizia de achiziție ieșind din zona de impuls. Cumpărăturile pentru casă, pentru amenajarea locuinței, a grădinii, pentru reabilitarea termică și energetică vin după o cercetare a pieței, mai ales pe internet, legată de prețuri, de specificațiile produselor, de calitatea acestora”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit experților, piața va continua să crească, din perspectiva cifrei de afaceri, însă avansul va fi unul mai temperat.
Dacă în 2010, sectorul de bricolaj raporta o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în 2020 s-a ajuns la 15,7 miliarde lei, iar estimările privind acest an indică un nivel în jur de 18 miliarde lei.
Specialiștii afirmă că, în condițiile în care sectorul imobiliar va continua să ofere noi unități locative, iar oamenii, afectați de creșterile de prețuri la energie, vor fi tot mai preocupați de găsirea unor soluții pentru asigurarea unui randament termic sporit locuințelor lor, este de așteptat ca piața de profil să continue, în 2022, evoluția dinamică marcată în anii anteriori.
„Nu este exclus ca, din punct de vedere financiar, 2022 să fie anul în care piața va trece de borna de 20 de miliarde de lei, pe fondul inflației și evoluției sectorului construcțiilor, principalul motor al creșterii acestei piețe. Totul va depinde însă de dinamica consumului și de modul în care vor fi rezolvate problemele de aprovizionare, urmare a efectelor războiului din Ucraina și problemelor din China”, afirmă analiștii.
Și profitabilitatea sectorului ar putea marca un record istoric, de peste 2 miliarde lei. Spre comparație, cele 1729 de firme care activau în sectorul de bricolaj în 2010 raportau un profit total de 200 milioane lei în 2010, iar în 2020, pe fondul creșterii pieței și a numărului de companii (2587), profitabilitatea sectorului se situa la 1,98 miliarde lei.
În 2020, ultimul an pentru care există datele financiare definitive, piața de bricolaj a raportat venituri de 17,4 miliarde lei și cheltuieli de 15,2 miliarde lei.
În sectorul de bricolaj lucrează, în prezent, peste 24.000 de angajați, iar cele mai multe firme sunt în București-Ilfov (394), urmat de Timiș (114), Bihor (113), Cluj (109), Arad (91).
Românii, mai atenți la ce și cum construiesc
2022 a adus o maturizare a pieței de bricolaj, după 10 ani de creștere spectaculoasă.
Investițiilor majore în deschiderea unor noi magazine i s-a adăugat focusul tot mai puternic al companiilor pe comerțul online, un sector extrem de dinamic care a ajuns să reprezinte, în unele cazuri, peste 5% din cifra de afaceri din zona de bricolaj.
„Folosind telefonul mobil, laptopul, românii au devenit mult mai atenți la oferte. Extinderea semnificativă a gamei de produse pe toate segmentele, de la articolele de materiale de construcții (cărămizi, lemn, echipament sanitar) fierărie, vopseluri și lacuri, alte materiale de bricolaj s-a tradus într-o selecție mult mai atentă a produselor, calitatea, specificațiile tehnice căpătând o relevanță mult mai mare decât în trecut, când prețul se afla în prim-plan”, arată analiza.
De la garduri și pavaj, gresie de exterior, instalații pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiții și instalații pentru udat grădini, vânzările au înregistrat, astfel, o creștere semnificativă.
Izolarea termică, în prim-plan
Potrivit analizei Frames, statisticile de vânzări indică o preocupare tot mai mare a românilor pentru izolarea termică a locuințelor, decizie justificată de creșterea semnificativă a costurilor cu energia și gazele.
„Au românii o expresie – să îți faci iarna car și vara sanie. E valabilă în această perioadă când vânzările de astfel de soluții sunt pe un trend ascendent. Vorbim de toată gama de produse, de la boilere și centrale termice și electrice cu un consum mai redus de energie, becurile led și panourile solare, la materialele de izolare termică, polistiren expandat, vata minerală”, afirmă experții.
Potrivit estimărilor experților, vânzările de soluții de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor.
„Ne așteptăm ca pe măsură ce ne apropiem de iarna lui 2022-2023, când costurile cu energia electrică, cu gazele vor crește, să vedem un interes semnificativ pe aceste zone de produse, acolo unde există o gamă tot mai largă de soluții de ultimă generație, la prețuri competitive”, spun specialiștii.
Potrivit experților, clienții care vor să investească în izolarea termică a locuințelor ar trebui să se documenteze înainte de a face cumpărăturile.
„Ofertele din magazinele de bricolaj sunt multiple, iar criteriile de selecție (compatibilitate, specificații, calitate), dincolo de preț, sunt dificil de înțeles. Ideea e să te informezi temeinic despre ce ai nevoie, să întrebi un specialist și să urmărești tutorialele din surse avizate, pentru a face o achiziție optimă, cu un randament optim pe termen mediu și lung”, spun experții.
Dacă este să vă apucați de izolarea caselor, trebuie să știți că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 – 40% prin pereți, ușile 10% și ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiș se poate pierde între 15 și 25% din coeficientul energetic.
Vestea bună este că, potrivit datelor din piața de bricolaj, românii sunt mult mai atenți la comparațiile între produse, la calitate și specificații în general.
De la materialele feroase (oțel beton, țevi si profile, armături fundații), sisteme de zidărie (BCA, cărămidă, mortare zidărie, adezivi), materiale lemnoase (pal, osb), țiglă metalică/ceramică, materialele și materiale pentru hidroizolatii, etanșări, termoizolații (vata minerală, polistiren și accesorii) la finisaje (plăci de gips carton, profile și accesorii, gleturi, vopsea și tencuieli decorative), amenajări interioare (usi, ferestre și parchet) și instalațiile electrice, căutările pe aceste cuvinte cheie au crescut semnificativ.
Analiza Frames a fost realizată pornind de la datele financiare raportate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului de cele 2587 de firme înregistrate în 2020 cu codul CAEN 4752 – Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, înmagazine specializate.
Estimările privind dinamica business-ului în 2022 aparțin experților companiei de consultanță Frames.
Peste 60% dintre gameri fac achiziții în timpul sesiunilor de gaming: 4 din 10 își comandă mâncare în timpul sesiunilor și 1 din 2 gameri își comandă jocuri, produse de gaming sau elemente necesare în joc
1 din 2 gameri sunt motivați să facă achiziții cu cardul, dacă beneficiază de oferte cashback în zona de gaming
În topul preferințelor pentru comenzile online se află jocurile și produsele de gaming (56%), mâncarea (50%) și hainele (40%), în timp ce 14% dintre respondenți nu fac deloc achiziții online
George, primul banking inteligent din România, a realizat un studiu online în cadrul Gaming Marathon, despre profilul de consum al gamerilor tineri din România. Studiul expune modul în care se raportează gamerii la cumpărăturile online și arată că peste 60% dintre pasionații de jocuri video fac achiziții în timpul sesiunilor de gaming: 4 din 10 își comandă mâncare în timpul sesiunilor, în timp ce 1 din 2 gameri își comandă jocuri, produse de gaming sau alte elemente necesare în joc (skins, coins).
În topul preferințelor pentru cumpărăturile online pe care le fac în afara sesiunilor de gaming se află jocurile și produsele de gaming (56%), mâncarea (50%) și hainele (40%), în timp ce 14% dintre respondenți au menționat că nu fac deloc achiziții online. De asemenea, 1 din 2 gameri sunt motivați să facă achiziții cu cardul dacă beneficiază de oferte cashback în zona de gaming, de la reduceri la achiziții hardware gaming, la reduceri la jocuri și plăți online pentru monede în diverse jocuri sau la acces gratuit la evenimentele de profil.
„George este aproape de comunitatea de gaming din România de foarte mult timp și, de aceea, ne dorim să extindem beneficiile platformei cu oferte personalizate, relevante pentru profilul gamerilor. Considerăm că gamerii sunt o parte esențială a unui ecosistem digital, iar povestea lui George este strâns legată decapacitatea de inovare continuă, care trece dincolo de servicii și produse financiare. În acest sens, studiul realizat în cadrul Gaming Marathon ne-a ajutat să aflăm care sunt obiceiurile de achiziții online ale pasionaților de jocuri video, dar și cum se raportează la ofertele de tip cashback. Datele arată că avem o bună compatibilitate pe această zonă, astfel că ne dorim să extindem George Moneyback pentru cât mai mulți parteneri și oferte destinate pentru achiziții de jocuri și echipamente dedicate pentru jocuri video”, a declarat Adrian Săveanu, Brand Manager George.
Studiul, realizat pe un eșantion de 1.167 de persoane, are 65,80% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 14-24 ani și arată că cea mai bună formă de a încuraja participarea gamerilor în competiții sau promoții sunt: premiile în bani (57%), premiile în produse de gaming (52%), bilete la evenimente de gaming (21%) și posibilitatea de a-și întâlni creatorul de conținut preferat (21%).
George este un ecosistem digital, care se transformă și evoluează permanent. Astfel, George a adăugat peste 240 de noi funcționalități de la lansare și se bucură de cel mai mare rating în rândul aplicațiilor bancare din România în Google Play și AppStore. Platforma George a fost proiectată de hub-ul de inovație de la Viena al Erste Group, cu implicarea mai multor tineri IT-iști români. George a fost redezvoltat la nivel local de experții BCR, împreună cu un întreg ecosistem digital, unic în Grupul Erste.
George Moneyback este un program de loialitate al BCR, prin care utilizatorii primesc bani înapoi pentru tranzacțiile efectuate cu cardul lor BCR de debit sau de credit. Acesta este disponibil în aplicația George și poate fi activat direct din profil. Înscrierea în program și utilizarea Moneyback este disponibilă tuturor posesorilor de card de debit sau credit în lei emis de BCR (cu excepția cardurilor „City Card”, cardurilor blocate, expirate, a cardurilor business și cardurilor preplătite) și care utilizează aplicația George. Utilizatorii George pot afla mai multe despre sistemul Moneyback pe site-ul oficial BCR.
Gaming Marathon este cel mai mare festival online de gaming din România, la care participă cei mai cunoscuți creatori de continut, care atrag, la fiecare ediție, sute de de mii de participanți.
Conform raportărilor financiare finale pentru anul trecut, afacerile JTI în 2021 cumulate pentru cele două entități care își desfășoară activitatea în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășesc 7 miliarde lei (peste 1,4 miliarde euro). Suma totală include acciza și este în creștere cu circa 12% față de 2020. Pe lângă accize, JTI a mai virat la buget și TVA, plus alte taxe si contribuții, reprezentând în total 80% din cifra de afaceri, și anume circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult față de anul precedent.
Profitul celor două entități JTI în 2021 este de peste 825 milioane lei, în creștere cu circa 13% comparativ cu 2020.
„Rezultatele bune obținute de companiile din sectorul tutunului înseamnă și sume în creștere virate la stat, dat fiind că pachetul de țigarete este cel mai taxat produs. De asemenea, majorarea cifrei de afaceri înseamnă că putem continua să investim în România, să exportăm mare parte din producția locală, să fim un partener de nădejde al autorităților în combaterea contrabandei și, nu în ultimul rând, să derulăm programele sociale și culturale demarate în urmă cu 25 de ani. Ne dorim să putem raporta și pentru anul în curs rezultate financiare bune și, implicit, creșterea sumelor plătite la buget. Vom reuși în condițiile unei politici fiscale predictibile, stabilității cadrului de reglementare și menținerii contrabandei la nivel scăzut. În prezent, așteptăm noul calendar de creștere a accizei și asistăm la dezbateri prelungite pe tema unei eventuale taxe noi, intitulate «de solidaritate». În cazul nostru, taxele reprezintă deja 80% din cifra de afaceri cumulată, restul de 20% fiind costuri cu materiile prime, materialele de producție, logistica, transportul, costul forței de muncă și profitul producătorului”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) le solicită parlamentarilor „ca prin legea de aplicare a OUG 41/2022 să amâne aplicarea sistemului informatic de monitorizare a transporturilor cu risc fiscal ridicat RO e-Transport cu 12 luni și să excludă de la sancționare operatorii de transport”.
Transportatorii rutieri își argumentează astfel solicitarea: „Conform OG 41/2022 dacă șoferul vehiculului de transport nu verifică valabilitatea codului UIT și circulă peste termenul de valabilitate de 5 zile al acestuia, operatorul de transport este sancționat cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
UNTRR a solicitat în repetate rânduri Ministerului de Finanțe să nu responsabilizeze operatorii de transport și să nu îi sancționeze dacă aceștia nu dețin documente referitoare la sistemul Ro e-transport și să elaboreze actul legislativ similar modelului din Ungaria pe care l-au luat ca reper.
În Ungaria sistemul de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat – EKAER (EKAER (gov.hu)) nu pune nicio presiune pe transportator și se asigură că beneficiarul/expeditorul mărfii respectă regulile prin solicitarea de la aceștia a unei garanții de risc. În condițiile în care obligația în sistemul RO e-Transport a declarării datelor referitoare la transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine destinatarului/expeditorului, beneficiarului, furnizorului și depozitarului mărfii, considerăm că sancțiunile aplicate conducătorului auto și transportatorului rutier sunt abuzive și dublează sarcinile administrative, atât pentru conducătorul auto, cât și pentru firmă. Prin legislația europeană, firmele de transport și activitatea conducătorilor auto sunt foarte reglementate și prin documentul de transport (contractul de transport CMR, e-CMR) obligatoriu de păstrat la bordul vehiculului în toată Europa se poate verifica marfa transportată.
Legea PL-x 274/2022de aprobare a OUG 41/2022 trebuie să țină cont și să integreze și e-CMR (contractul de transport digital e-CMR) care este singurul document de transport impus și de legislația europeană. OUG 41/2022 trebuie să intre în vigoare la 1 iulie 2022 și termenul pe care îl au la dispoziție agenții economici, atât din UE/ Non UE, cât și din România, pentru a se informa, a se adapta, a se conecta și a testa sistemul informatic RO e- transport este foarte scurt. Pentru a preîntâmpina blocajul din lanțul de transport și așa afectat de criza de șoferi, contextul economic și cozile mari din frontiere, solicităm amânarea cu 12 luni a intrării în vigoare a prezentelor norme legislative.”
Lumea se remodelează. Fenomenul de remodelare cu manifestare mondo- globală a fost provocat, după cum deja se știe, de pandemia de COVID-19, iar acum este accelerat de conflictul, cu posibile grave consecințe mondiale, dintre Rusia și Ucraina.
Iar ambele, și pandemia, și conflictul Rusia-Ucraina, pun în mod vădit sub semnul întrebării dacă parcursul globalizării mai poate fi același. În opinia mea evident că NU.
Pandemia de COVID-19 a declanșat primele semnale că lanțurile de producție și aprovizionare la nivel global nu mai sunt viabile. Se conturează deja reașezări și relocări ale locurilor de producție, relocări ale multor activități investiționale, orientarea fiind spre creșterea ponderii producției de bunuri în spațiul național al fiecărei țări.
Din păcate este posibil însă ca întreg procesul de remodelare la scară mondială, dar și regională și națională să se desfășoare pe fondul unei grave crize economice.
Conflictul Rusia-Ucraina are deja ca efecte probleme majore în aprovizionarea cu materii prime de bază pentru marile companii industriale, dar și pentru economiile multor state, inclusiv state puternic industrializate. Mai mult, sunt deja blocaje îngrijorătoare pentru circulația internațională a materiilor prime, în special cele energetice și cele agricole, a bunurilor de consum atât industrial cât și casnic.
În afara blocajelor în circulația mărfurilor, apar consecințele cu efecte negative majore, cum ar fi creșterea necontrolată a prețurilor și atingerea unor niveluri greu de suportat privind inflația.
Se va ajunge oare la previziunea futurologului Alvin Toffler că „în următoarele patru decenii un număr tot mai mare de oameni își vor cultiva propriile legume și își vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puțin de marii producători și distribuitori din industria alimentară”?
În aceste situații nou create este tot mai clar că asistăm, deocamdată la nivel de discuții, la punerea în dezbatere a diferitelor variante de reașezare profundă a modelului economic în Uniunea Europeană.
Cauza: acum, și mai ales în viitor, banii de investiții devin tot mai scumpi, inflația tot mai ridicată, prețurile la energie și produsele alimentare tot mai mari, iar circuitul economic și comercial internațional nu mai este funcțional.
Iată de ce acum este foarte oportun ca România, țară cu real potențial natural, mineral, uman și chiar financiar, dar cu o situație economică, socială, de educație și sănătate foarte slabă, să evalueze corect actuala evoluție internațională, să folosească situația grea ca pe o oportunitate și să-și contureze un MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, din perspectiva ROMÂNIA-ORIZONT 2040, adică să GÂNDIM DINCOLO DE AZI.
Trăim o perioadă pe care nici în gândurile noastre cele mai negre nu ne-am fi închipuit că o vom parcurge. În doar câteva săptămâni tot ceea ce credeam că este veșnic s-a năruit și ceea ce credeam că nu se va întâmpla niciodată s-a întâmplat.
Coronavirusul a generat schimbări și mutații nu numai în desfășurarea vieții noastre cotidiene, ci și în organizarea și funcționarea mecanismului economic la nivel național și global.
Despre schimbarea paradigmei funcționării actualului model global neoliberal se vorbește încă din perioada marii crize din 2007-2010, cu unele puseuri de intensitate cu ocazia apariției curentelor suveraniste, a Brexitului, a mișcării vestelor galbene sau a promovării unor idei neomarxiste susținute de lucrările lui Thomas Piketty și de manifestului CADTM, Comite pour l’abolition des dettes illégitimes, „ReCommons Europe Pour un Nouvel Internationalisme des Peuples en Europe”.
Imediat după declanșarea crizei coronavirus, Thomas Piketty acreditează idea necesității schimbării ordinii și sistemului economic actual, deoarece pandemia ar fi doar o perdea care ascunde adevărata situație caracterizată, printr-o mai profundă criză a sistemului capitalist european. La 15 martie 2020, Thomas Piketty declara: „Criza coronavirusului nu este nimic altceva decât copacul care ascunde pădurea (…) Nu este suficient să spunem trebuie să schimbăm sistemul economic, trebuie să descriem ce alt sistem economic trebuie să fie creat (…) Criza de sănătate legată de pandemia de Covid-19 trebuie să ne conducă la definirea unor noi criterii de luare a deciziilor pentru guvernanța economică globală. (…) Nu este suficient să spunem «Trebuie să schimbăm sistemul economic», trebuie să descriem ce alt sistem economic, ce altă organizare a proprietății, ce alte criterii de decizie trebuie să avem, cine să dețină puterea în companii”.
Noțiunea de modernitate a unui stat-națiune pornește de la premisa responsabilității pe care orice stat o are în introducerea celor mai noi metode de promovare a progresului tehnologic și științific în economie și societate, a managementului public și de protejare a intereselor naționale, independenței, suveranității și integrității teritoriale, în concordanță cu prevederile internaționale în vigoare, ale constituției și ale altor angajamente interstatale prin acorduri, convenții, contracte și alte documente de acest fel.
Statul-națiune, în general, îndeplinește două mari categorii de funcții, pe cât de complexe și variate, pe atât de importante și în continuă diversificare și intensificare. Este vorba de funcțiile interne și externe ale statului-națiune care se află într-o relație biunivocă, sinergică și de interpotențare, sau în anumite cazuri, de compromis și contrapunere.
Funcțiile interne se referă la politici, instrumente, mecanisme și pârghii și parteneriate public-privat, public-public și privat-privat în domeniile economic și social prin intervenții specifice care să ofere autonomie funcțională a întreprinderilor, instituționalizarea relațiilor de afaceri, acordarea de sprijin și asistență sectorului privat, crearea de noi întreprinderi de stat, crearea unui cadru instituțional-juridic care să permită funcționarea economiei pe principiile sănătoase ale beneficiilor, profitului și externalităților pozitive „pentru toți”, convergent cu criteriile și principiile dezvoltării durabile în evoluția și perfecționările de reprezentanții majorității statelor lumii la Summitul Pământului din 1992 (Rio de Janeiro), 2002 (Johannesburg) și 2015 la Adunarea Generală ONU la care a fost adoptată Agenda 2030 cu cele 17 obiective preluate de toate țările participante în strategiile naționale pentru dezvoltarea durabilă.
Mai concret, din experiența practică acumulată până în prezent, statul-națiune intervine în următoarele situații când:
afacerile au sau tind să aibă o poziție de monopol soluționată prin reglementări antimonopol sau antitrust, în scopul asigurării terenului liber pentru manifestarea concurenței de piață instituționalizată;
o serie de domenii și activități socialmente necesare nu sunt atractive pentru inițiative private, mai ales când acestea nu produc direct profit, cum ar fi, de exemplu, societatea publică, transportul public și rețeaua de drumuri, muzee, parcuri, biblioteci, diferite infrastructuri e-guvernare, e-commerce, e-education, împădurire, protecția calității factorilor de mediu etc.;
este nevoie de protecția unor persoane cu situație economică și socială precară sau cărora le sunt încălcate drepturile legitime sau care sunt în imposibilitatea de a se apăra;
se află în pericol sănătatea populației, ca urmare a calității necorespunzătoare standardelor la bunurile și serviciile publice/private furnizate populației sau este deteriorată calitatea factorilor de mediu prin modele de producție și consum neprietenoase mediului, capitalului cultural;
anumite dezechilibre ale sectorului financiar-monetar tind să amenințe stabilitatea necesară și suficientă a acestora sau atunci când polarizarea socială, discrepanța dintre cei cu venituri mari și foarte mari și cei cu venituri mici și foarte mici tind să genereze tensiuni, conflicte și explozii sociale, utilizând în aceste cazuri politici monetare, fiscale (îndeosebi impozitarea progresivă) sau oferind direct servicii sociale gratuite persoanelor sărace, cu nivel de trai scăzut, aici rolul finanțelor publice fiind implicat din plin, orice eroare de decizie costând enorm, mai ales dacă se săvârșește la niveluri ierarhice superioare, întrucât, pierderile se manifestă în plan macroeconomic pe întreaga economie și pe termenele scurt, mediu și lung, riscând să ia proporțiile crescânde ale „bulgărelui de zăpadă” (snowball sau boule de neige);
au loc catastrofe naturale de genul cutremurelor, inundațiilor, pandemiilor, secetelor, înghețurilor, incendiile etc. și toate solicitările populației sunt îndreptate de urgență către instituțiile statului-națiune a cărui activitate în regim de urgență trebuie să soluționeze problemele pierderilor umane, materiale, de capital cultural, etc. Un exemplu recent îl constituie criza generată de pandemia de COVID-19, care în anul 2020 și la începutul anului 2021 a lovit puternic o serie de activități cum ar fi comerțul, turismul, transportul, sănătatea, educația, multe industrii prelucrătoare datorită impunerii carantinelor, instituirii stării de urgență, telemuncă etc. Încercarea prin care trece în prezent omenirea, determinată de răspândirea coronavirusului, este cu atât mai dificilă cu cât încă nu se cunosc cauzele, cele mai eficace metode de protecție, combatere și anihilare, existând încă multe aspecte de suspiciune, neclarificate sau speculate în mod nepermis;
programarea și planificarea în contextul implementării unor strategii, planuri de acțiune reprezintă o consacrare sine-qua-non a funcțiilor și intervenției statului pe toate fazele de elaborare, cercetare, elaborare, implementare și monitorizare și control; nu este vorba de planificare imperativă, rigidă și, adesea, fără fundamentare specifică regimului economiei socialiste, ci de planificarea capitalistă indicativă, mai bogată și adecvată în ceea ce privește metodele și tehnicile utilizate, comparativ cu cele ale regimurilor socialiste.
Suntem cu toții de acord că România are nevoie să se reinventeze, să inoveze în multe domenii pentru a urma un curs al istoriei pe care nimeni nu-l poate anticipa cu precizie în momentul de față. Sunt voci care arată că pentru a inova avem nevoie să ne proiectăm pe un teren vecin cu magia… Alți experți insistă asupra adoptării unei stări de spirit ce presupune asumarea unui pas în lateral pentru a vedea lucrurile din altă perspectivă și a ieși din rutina cotidiană care ne-a făcut să devenim de-a dreptul „orbi” la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Toți oamenii și organizațiile de succes acceptă însă ideea că, înainte de toate, este nevoie de o capacitate individuală și colectivă de a ne proiecta într-un univers transformațional. Așadar, dincolo de dimensiunea tehnică specifică fiecărei arii de activitate, de politica actuală, de resursele financiare ce trebuie alocate, cum trebuie să avem structurată mintea și comportamentele noastre pentru a inova? Ce trebuie să facem? Pentru a găsi soluții și răspunsuri la aceste întrebări, propun 5 acțiuni prioritare.
1. Înainte de toate, trebuie să fim în pas cu timpul. Trebuie să simțim viteza transformărilor, să nu mergem nici mai repede și nici mai încet decât epoca în care trăim, sa integrăm propria inovație în societate. Pentru a fi în pas cu timpul, trebuie să-l înțelegem, să fim maturi. Această maturitate socială explică într-o mare măsură că sunt tari, națiuni sau organizații, ce au o apetență pentru inovație mai mare decât altele. Interferențele culturale pe care le-am avut de-a lungul anilor m-au făcut să identific o asemănare între nivelul de maturitate al unei societăți și nivelul de maturitate al unui individ. Există astfel societăți „infantile”, în care oamenilor le place să fie „mângâiați pe creștet” și să li se spună ce au de făcut. Sunt după aceea societăți „adolescentine”, în care oamenii sunt plini de energie, vor să facă ceva, dar nu prea știu exact ce sau cum. În societățile „mature”, însă, oamenii știu ce vor să facă. Îl fac bine, și-l asumă și îl protejează. Trebuie s-o recunoaștem, România este încă la stadiul „adolescentin” în comparație cu societățile occidentale mature la care ne revendicăm de atâta vreme apartenența.
Maturizarea socială va fi deci cea mai mare provocare a noastră pe termen mediu și acest lucru va putea fi realizat doar dacă ascultăm societatea… Să lansăm dezbateri naționale, cu metodă și deschidere… Nimeni într-o democrație nu se poate substitui acestui drept suveran. O astfel de dezbatere ne-ar permite găsirea de soluții la criza sanitară, economică, socială și politică pe care o traversăm. Se va putea face o selecție a ceea ce-și doresc românii. Va fi un angajament suveran, pe care numai poporul îl poate valida. Pe termen mediu, nicio instituție publică nu va mai putea decide ca până acum, fără a căuta consensul și vocea poporului… Trebuie să inventăm o nouă formă de democrație. Iar o nouă democrație presupune și crearea de noi instrumente democratice.
prof. dr. Octav-Dan Paxino ministru plenipotențiar, MAE secretar de stat la MDRAPFE / MFE în perioada 2017-2019
Politica de Coeziune a Uniunii Europene reprezintă principalul pilon de susținere a investițiilor regionale și sectoriale în dezvoltarea economică, fiind un factor important pe parcursul ultimilor 20 de ani în sprijinirea regiunilor mai sărace de a concura pe piața europeană unică, având ca obiectiv să ajungă din urmă regiunile mai prospere.
Acest succes a atras atenția și a generat remarci favorabile, inclusiv din partea Organizației Națiunilor Unite și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Câștigătorul Premiului Nobel pentru economie Michael Spence a declarat la Bruxelles încă din anul 2006, la închiderea Zilelor Porților Deschise că, citez:
„Europa are obligația să-și împărtășească experiența în ceea ce privește dezvoltarea regională cu celelalte regiuni ale lumii. Într-adevăr, am fost contactați de mai multe țări pentru a iniția un dialog privind politica regională”, am încheiat citatul. Scopul este de a promova schimbul de experiență și informații. Așa s-a întâmplat și în cazul Chinei, Rusiei și Braziliei, unde deja este în desfășurare un program de întâlniri la nivel înalt, seminare și cursuri de instruire.
Totodată, în acest domeniu, comisarul pentru politică regională, a semnat un nou acord cu Ucraina. Actualmente, interesul din afara Europei este atât de puternic acum, încât Directoratul General pentru Politică Regională are, pentru prima dată, o echipă specială (chiar dacă e mică) care gestionează dialogul privind politica regională cu țările din afara UE.
