CLUBUL CLIMATIC – următorul pas după includerea României în grupul țărilor dezvoltate?

Mihnea Cătuți
-
0
CLUBUL CLIMATIC – următorul pas după includerea României în grupul țărilor dezvoltate?

Finalul lunii ianuarie a fost marcat de un eveniment a cărui importanță nu trebuie subestimată: demararea negocierilor oficiale pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Apartenența la acest grup restrâns format din 38 de țări cu un nivel ridicat de dezvoltare, care generează peste 60% din producția economică globală, ar reprezenta cu siguranță o reușită diplomatică a statului român. Pe lângă recunoașterea drept economie dezvoltată, cu o piață funcțională și o democrație consolidată, aderarea României la OCDE va aduce beneficii economice, de reputație, de acces la date și know-how, precum și un rol mai însemnat în guvernanța economică globală.

Pentru a putea cu adevărat să participe la dialogul global între statele cu nivel ridicat de dezvoltare, România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat și mai asumat privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice. De altfel, OCDE a lansat deja în 2021 o platformă dedicată pentru monitorizarea, evaluarea, îmbunătățirea și coordonarea acțiunilor climatice a statelor membre (IPAC).

Următorul obiectiv politico-diplomatic al României ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, spre a-și consolida poziția de stat dezvoltat și relevant în afacerile internaționale.

Continue

Etica integrității

Andrei Marga
-
0
Etica integrității

Continuând-și demersurile pentru a elabora pragmatismul reflexiv, o filosofie a lumii actuale adusă la zi, Andrei Marga pune în aceste zile pe piața cărților volumul Reclădirea eticii (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2022, 354 p.). După scrieri de istoria filosofiei contemporane, de logică și metodologie, de teoria raționalității, de filosofie socială, filosofia dreptului, filosofia educației și filosofia artei, profesorul clujean se concentrează asupra eticii. În dialog cu etici consacrate, dar sensibil la provocările vieții din zilele noastre, care fac superflue dogmatismul și impresionismul, Andrei Marga propune reclădirea eticii și reașezarea ei pe valoarea integrității. Redăm în cele ce urmează un fragment din introducerea autorului. (Reporter)

***


Pe fondul unei modernități ce derapează adesea în subculturi, al unei globalizări ce nu și-a apropiat democrația și morala și al unei crize a democrației înseși, vechi dosare ale eticii au redevenit actuale. Noi interogații – ce duc mai ales la „etica relațiilor cu ființele vii” și la „etica speciei” – nu mai pot fi lăsate în afara interesului. Din toate aceste rațiuni, expunerilor apriori și deductive ale eticii, pe de o parte, și eseisticii empirice și moralizatoare, de pe altă parte, le prefer reclădirea eticii pornind de chestiunile ce se întâlnesc în viața de zi cu zi a fiecăruia.

Nu este filosofie a lumii actuale cea care nu examinează ceea ce se petrece în realitatea lumii cu mijloace ale diferitelor discipline. Filosofia doar postulativă, cea care nu desfășoară argumente în interacțiune argumentativă, nici nu este viabilă. Atunci când argumentele îi vin și din alte discipline, filosofia este consolidată. În optica mea, analiza factuală este, alături de construcția conceptuală și anticiparea de evoluții, parte a filosofiei lumii actuale.

Continue

SEMNAL: Transformarea monedei fiduciare (II)

Eugen Dijmărescu
-
0
SEMNAL: Transformarea monedei fiduciare (II)

Lucrarea este al treilea volum dintr-o serie începută în 2019 cu „Sistemul financiar în derivă?” și urmat în 2021 și 2022 cu altele două dedicate „Transformării monedei fiduciare”, apărute la editura Centrului de Informare și Documentare Economică al Academiei Române (CIDE). Toate volumele sunt lucrări colective, care au permis deopotrivă cercetătorilor (Iulia Monica Oehler-Șincai, Sorin-Nicolae Curcă), practicienilor (Andrei Rădulescu, Robert-Ionuț Dobre) și celor din suprastructura de supraveghere a pieței bancare (Amalia Fugaru, Eugen Dijmărescu) să exploreze tendințele înoitoare din practica plăților în contextele transformărilor tehnologice și ale exploziei pandemiei de COVID-19, fenomene transfrontaliere și cu consecințe de înlocuire a cutumelor în materia finanțărilor, creditării și plăților. Numitorul comun al celor trei lucrări este cel al nevoii de a înțelege pe de-a întregul faptul că piața merge cu mult înaintea reglementatorilor și supraveghetorilor ei, mai ales sub impulsul inovațiilor tehnologice și transferului de inteligență artificială către economia financiar-bancară.

Monedele digitale emise de băncile centrale și criptoactivele sectorului privat vor produce cea mai amplă schimbare a sistemului de plăți în următoarele decenii. Ultimii doi ani au făcut ca ceea ce inițial era tratat ca fiind doar un hobby al libertarienilor să ajungă o prioritate a agendei politice. Confruntate cu efervescența apariției alternativelor la moneda fiduciară clasică, circa 70 de bănci centrale naționale, alături de Banca Central Europeană, Banca Reglementelor Internaționale, Banca Europeană de Investiții, Fondul Monetar Internațional, dedicau, la mijlocul anului 2021, timp și resurse studiilor premergătoare emiterii de monedă digitală cu caracter fiduciar, considerată necesară pentru a domoli avansul criptoactivelor, dar și pentru a oferi publicului încredere și garanțiile necesare tranzacțiilor decontate digital sau investițiilor. Aceasta reclamă o altă infrastructură de plăți, bazată pe tehnologia blockchain, portofele digitale și mai ales o educație financiară la nivelul zilei de azi. De asemenea, atenția trebuie îndreptată și către structura de intermediere, care deja, pe lângă clasicele bănci, include fintech, open banking și crowdfunding, care se strecoară întotdeauna acolo unde sunt solicitate.

Lumea finanțelor a reacționat pe două paliere odată ce guvernele sau autoritățile internaționale au sărit în ajutorul pieței. Mai întâi, prin a considera că diferitele forme de ajutor public sunt garanții pe baza cărora pot fi reluate afacerile. O altă parte a întreprinzătorilor s-a îndreptat către formele noi de acces la finanțare, cu mai puține hârtii, dar cu mai mare rapiditate în soluționarea cererilor și cu o încredere bazată pe altfel de cunoaștere a clientelei (cloud). Întreaga economie mondială a ieșit astfel din lockdown cu un mare entuziasm, bazat inclusiv pe acumularea informațiilor despre formele noi ale afacerilor. Oamenii au capacitatea să găsească mereu soluții adecvate împrejurărilor în care se află. Asta obligă la un salt înainte și acolo unde se elaborează instrumente și reglementări de prudențialitate și supraveghere a pieței.

Continue

O nouă viziune asupra teoriei și practicii managementului organizațiilor bazat pe stakeholderi și responsabilitate socială

Ovidiu Nicolescu
-
0
O nouă viziune asupra teoriei și practicii managementului organizațiilor bazat pe stakeholderi și responsabilitate socială

Digitalizarea, revoluția 4.0, trecerea la economia inteligentă, ecologizarea și celelalte tendințe majore din societatea și economia actuală generează pentru companii și stakeholderii lor numeroase și inedite oportunități, amenințări și provocări, care plasează managementul organizațiilor în fata unor situații deosebit de complexe, dificile și stresante. În acest context se constată o situație ambivalentă:

  • dezvoltarea unor elemente teoretice și pragmatice noi, valoroase, deosebit de creative și eficace în anumite zone ale managementului – strategie, managementul resurselor umane, instrumentarul managerial, relațiile cu stakeholderii (CRM – managementul relațiilor cu clienții, SCM – managementul lanțului de aprovizionare ș.a.).
  • manifestarea a numeroase limite în abordările teoretice și pragmatice ale managementului companiei, stakeholderilor și responsabilității sociale, care au consecințe negative asupra sustenabilității și competitivității acestora.

Lucrarea „Managementul stakeholderilor și responsabilitatea socială: concepte, abordări și instrumente în contextul COVID”, publicată recent în prestigioasa editură americano-engleză Routledge, elaborată de profesorii Ovidiu Nicolescu și Ciprian Nicolescu, propune o nouă viziune, abordări și mecanisme manageriale inovative, în premierea la nivel mondial, de natură să contribuie la un progres substanțial în teoria și practica managerială a organizațiilor.

Principalele elemente de noutate privind managementul, stakeholderii și responsabilitatea socială cuprinse în lucrare pot fi rezumate astfel:

1. Identificarea în rândul stakeholderilor, pe baza unui set de criterii riguroase, a unei categorii speciale – stakeholderul relevant – care influențează major funcționalitatea și performanțele companiei și asupra căruia se focalizează într-o nouă abordare managementul companiei;

2. Extinderea focalizării managementului companiei de la trei categorii de stakeholderi – proprietari, manageri și executanți – la toți stakeholderii relevanți, interni și externi și într-o nouă viziune. Aceasta înseamnă schimbarea paradigmei managementului de la relația manager-subordonat, la relația manager-stakeholder relevant;

3. Înlocuirea paradigmei manageriale actuale, ce constă în focalizarea asupra relației manager-subordonat, cu o nouă paradigmă managerială focalizată pe relația manager-stakeholder relevant, intern sau extern companiei;

4. Luarea în considerare și extinderea abordării stakeholderilor de la corporații și firme mari, la toate companiile indiferent de mărimea lor, întrucât toate depind de stakeholderi și în toate stakeholderii le influențează decisiv, funcționalitatea și performanțele;

5. Extinderea luării în considerare a responsabilității sociale și a tratării sale ca un element major în organizație, de la corporații și marile companii la toate categoriile de firme, firește, cu intensități și modalități diferite, întrucât toate au solicitări, obligații și responsabilități față de comunitatea locală, regiunea, țara în care își desfășoară activitatea, față de mediul ambiant, față de resursele umane și populația implicată. Toate companiile sunt confruntate cu aceleași provocări societale majore;

Continue

SERVICIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT, MARII CÂȘTIGĂTORI AI CRIZEI, RECORD ÎN 2021

Economistul
-
0
SERVICIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT, MARII CÂȘTIGĂTORI AI CRIZEI, RECORD ÎN 2021

Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 19% față de 2019 și a depășit cu 136% nivelul din 2011, ajungând la 6,4 miliarde de lei în 2020, potrivit celei mai recente analize a KeysFin.

„Estimăm continuarea tendinței de creștere începută în 2010,  iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 7,3 miliarde de lei în 2021, ca urmare a dezvoltării cererii online și a presiunilor inflaționiste”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin.

Piața serviciilor de poștă și curierat face parte din puținele domenii în care numărul de companii a crescut considerabil în pandemie, cu aproape 39% față de 2019 și cu aproximativ 242% peste nivelul din 2011, atingând nivelul record de 3,4 mii de companii în 2020.

CAPITAL MAJORITAR ROMÂNESC, ÎN 98,5%
DINTRE COMPANIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT

„Dintre cele 2.514 companii locale care au înregistrat capitaluri proprii pozitive în 2020, 2.476 (98,5%) au avut acționariat majoritar românesc (peste 50% din total). După numărul de companii cu acționariat direct majoritar străin, pe primele locuri s-au aflat investitorii din Olanda, Bulgaria și Cipru (cu câte 4 companii fiecare). După valoarea capitalurilor proprii, în 2020, investitorii din România au controlat peste 71,5% din acestea, cei din Luxemburg 15,5%, iar cei din Olanda 8,4%”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin.

Continue

Cazacu, XTB: Revenirea rapidă a Bursei de la București aproape șterge declinul de la 1 ian. BVB, peste SUA, Germania, sau state din regiune

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: Revenirea rapidă a Bursei de la București aproape șterge declinul de la 1 ian. BVB, peste SUA, Germania, sau state din regiune

Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative. Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat. Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere. Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens. Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte la următoarea ședință a Fed. În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013.

Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă? Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB România, explică detaliat în această analiză de piață.

După scăderi accentuate, însoțite de mișcări puternice de migrare spre teritoriile de refugiu, în februarie și prima săptămână din martie, bursele au început o revenire rapidă. Minimele pe indicii bursieri s-au înregistrat acum două săptămâni.

Indicele BET de la București a recuperat 19,7% din minime (7 martie) până la închiderea zilei de marți, 22 martie. 

Indicele DAX, din Germania, a avansat cu 16,4% în aceeași perioadă, iar S&P 500 din SUA s-a apreciat cu 8,5%, în timpul dintre minime și ultima tranzacție din 22 martie. 

Cu toate acestea, S&P500 are încă un minus de 5.9% anul curent, iar DAX unul de 9,7%. BET stă mai bine, cu un minus de doar 2,5%. 

Scăderile inițiale au fost mai mari, în Germania și România, în termeni procentuali, față de SUA, și revenirile au fost mai consistente, dar, interesant, nu îndeajuns pentru a aduce o apropiere solidă de maxime în Germania. 

Diferența în atitudinea pieței ar fi justificată de ideea că Germania este mult mai vulnerabilă atât la efectul sancțiunilor impuse Rusiei, cât și la scumpirea energiei decât SUA. Între cele două piețe exista deja o diferență de volatilitate istorică, care ar putea juca de asemenea un rol în divergența actuală de performanță, deși probabil cauzele economice sunt mai importante.

Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative, mai puțin față de Cehia. 

În Polonia, indicele bursier WIG20 este cu 7,2% sub nivelul de la începutul anului, BUX din Ungaria se află la -12,6% iar PX din Cehia la -4,3%. Este, însă, de observat și redresarea pronunțată a pieței de la București. 

Au susținut piața locală: anunțurile și așteptările pentru dividende cu randamente atractive, interesul pentru energie, emitenții din domeniu având pondere semnificativă în capitalizare și recuperarea acțiunilor bancare, cu dobânzi mai ridicate conturând așteptări favorabile profitabilității. 

Trendul a fost, în principal, asemănător cu cel din Europa, cu speranțe ale unui armistițiu și temperarea prețurilor energiei, petrolului și gazelor naturale factori esențiali în redresare. 

Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat. 

Pe de o parte, petrolul a reluat creșterea, Brent ajungând de la un minim de 95,24 dolari/baril pe 16 martie, la 112,65 la 9.30, miercuri. Este nu departe de jumătatea intervalului dintre maximele din 8 și minimele din 16 martie. 

Gazul natural tranzacționat la Viena e de câteva zile în jur de 100 EUR/MWh, sub jumătate din vârful istoric atins luna aceasta, dar încă cu aproape 30 EUR/MWh peste valorile din prima parte a lunii februarie. Iar energia este de câteva ori mai scumpă în Europa (prețuri de producție) față de anul trecut. 

Chiar și la nivelurile actuale, prețurile frânează activitatea economică, cu contracții așteptate temporar și neuniform pentru sectorul industrial european. 

În ipoteza unor sancțiuni suplimentare care să blocheze livrările de gaze naturale, petrol sau ambele resurse către UE, presiunea suplimentară de apreciere a acestora ar putea însemna o greutate dificil de suportat pentru economie. 

Bursele ar putea lua, astfel, în calcul o schimbare bruscă de perspectivă. 

Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere. 

Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens.

Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele recente arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte procentuale la următoarea ședință a Fed. 

Cu toate acestea, bursele americane au revenit, totuși, înregistrând și marți aprecieri, în ciuda creșterii dobânzilor la titlurile de stat care prefigurează un mediu mai restrictiv. 

În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013. 

Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă? 

Pe lângă argumentele anterioare referitoare la detensionarea așteptată și temperarea prețului petrolului, ar putea fi vorba despre percepția că, în abordare relativă, acțiunile oferă totuși, pe termen lung, o anume protecție la inflație, în orice caz în raport cu cash-ul, în timp ce prețul obligațiunilor, fie ele emise de stat sau companii scade atunci cînd trendul dobânzilor e în creștere. 

În regimul relativ actual, investitorii par a vedea acțiunile câștigătoare ale unui concurs de frumusețe relativă, nu absolută. Aceștia, însă, se pot răzgândi rapid, dacă piața petrolului, a gazelor naturale sau a energiei ar resimți noi creșteri considerabile. Volatilitatea potențială, pentru investitorii atenți, ar însemna o abordare relativ mai prudentă la primele semne de furtună.

Autoritatea Fiscală anunță intensificarea activității de control. În anul 2020 a pierdut, însă, aproape jumătate din disputele fiscale cu contribuabilii

Economistul
-
0
Autoritatea Fiscală anunță intensificarea activității de control. În anul 2020 a pierdut, însă, aproape jumătate din disputele fiscale cu contribuabilii


Autori: Emanuel Băncilă, Partener, Coordonatorul Practicii de inspecții și controverse fiscale, EY România, Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România

Campania de controale comune ale ANAF cu Inspecția Muncii, pentru „prevenirea” muncii nedeclarate și proiectul-pilot pentru realizarea de controale în timp real, planificat să se deruleze în viitorul apropiat, pentru îmbunătățirea conformării voluntare sunt două dintre cele mai recente proiecte anunțate de autoritatea fiscală română. De altfel, ANAF a vorbit și despre creșterea cu 10% a numărului de inspecții fiscale până la finele anului 2025, dar și despre majorarea colectării cu 2,5 puncte procentuale din PIB în același interval de timp și reducerea decalajului de colectare a TVA, priorități prevăzute, de altfel, de Planul Național de Reziliență și Redresare a României. Care sunt măsurile pe care se bazează Autoritatea să își realizeze obiectivele și pe care ar trebui să le cunoască și contribuabilii?

Indicatori de risc. ANAF a creat o structură specifică de management al riscului, care, cel puțin în teorie, ar trebui să ajute la eficientizarea inspecțiilor fiscale prin crearea de clase de risc, în funcție de care urmează ca toți contribuabilii să fie planificați pentru inspecția fiscală. Conform raportului de activitate al ANAF pe anul 2020, Direcția de Management al Riscului a testat deja aproximativ 100 de indicatori de risc, urmând ca, până la sfârșitul lui 2022, să îi definitiveze pe aceia în funcție de care se vor stabili clasele de risc. Momentan, pentru activitatea de inspecție fiscală se folosesc doar 11 indicatori de risc, a căror analiză este obligatorie înaintea începerii unei inspecții fiscale. De asemenea, la acest moment, procedura în urma căreia un contribuabil este clasificat ca fiind cu grad de risc fiscal mare, este netransparentă, neputând fi contestată.  

Informații din CBCR. Strategia ANAF menționează între obiective și intensificarea acțiunilor de control în domeniul prețurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informațiilor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, cum este raportarea țară cu țară sau Country-by-Country Reporting. În practică, însă, nu este clar cum folosește ANAF informațiile din aceste raportări, menite, în principal, să evalueze potențialele riscuri asociate prețurilor de transfer și cum identifică acele ținte pentru controalele vizând prerțurile de transfer.

Modul în care inspectorii fiscali colectează informații, cum selectează afacerile cu risc fiscal crescut și le inspectează este în permanentă transformare în ultimii ani, interpretarea umană fiind completată, mai nou, și de analize de date. În schimb, ceea ce evidențiază practica este că ANAF își va intensifica și mai mult acțiunile de control. 

Mai îngrijorătoare decât creșterea volumului de inspecții fiscale sunt, însă, schimbările în modalitățile de abordare a inspecțiilor fiscale în domeniul prețurilor de transfer și în volumul informațiilor solicitate de către ANAF. Astfel, companiile care operează în România ar trebui să se întrebe dacă sunt pregătite adecvat pentru a răspunde nu doar rapid și cu încredere, ci, mai ales, într-un mod cât mai cuprinzător la întrebările detaliate din zona prețurilor de transfer adresate de ANAF. Vedem din ce în ce mai mult din partea ANAF nu numai solicitări de informații detaliate privind prețurile de transfer (care, însă, uneori nu sunt disponibile pentru societățile din România care sunt parte a unui grup de multinaționale), dar și contestări ale profilelor funcționale și de risc ale companiilor românești.  

Verificări documentare. Separat, a fost reactivat un instrument existent din 2016 în legislația din România, care a fost ignorat până la finele lui 2021. Începând din acest an, însă, aceste „verificări documentare” urmează să fie utilizate din ce în ce mai mult: autoritatea fiscală română și-a propus ca acest tip de control să reprezinte 60% din totalul verificărilor până în 2025. De menționat, însă, că această specie de control nu prezintă garanțiile legale necesare, nerespectând principiile general acceptate pentru o inspecție fiscală clasică. 

Astfel, se poate ajunge în situația în care un contribuabil este controlat fără să știe, în opoziție cu inspecția fiscală clasică, care este o procedură transparentă, ce nu poate începe fără un aviz de inspecție, cu delimitarea clară a obiectului controlului, într-o perioadă de timp bine determinată și cu respectarea dreptului la apărare pe întreg parcursul inspecției. Din păcate, în luna martie 2022 o serie de contribuabili persoane fizice se confruntă cu decizii de impunere emise în baza unor verificări documentare cu stabilirea eronată a bazei de impunere. 

SAF-T. Anul acesta este pentru România anul SAF-T (Fișierul Standard de Audit Fiscal), obligatoriu pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, cu o perioadă de grație de șase luni pentru anumite companii, intrate la finele lui 2021 în rândul marilor contribuabili. Raportarea SAF-T, reprezintă într-adevăr un mijloc de eficientizare a inspecțiilor fiscale. Prin gradul mare de detaliu – SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800, se creează premisele unor controale fiscale de la distanță și, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declarații din zona TVA. În acest fel, o companie va putea beneficia de o inspecție fiscală de la distanță, cu timpi reduși și interacțiune limitată.

Contribuabilii au câștig de cauză. Pe de altă parte, însă, o atenție deosebită trebuie acordată și corectitudinii actului de inspecție fiscală. Pentru o astfel de radiografie trebuie să analizăm evoluția numărului de acte de impunere desființate în cadrul căilor administrative și judiciare de atac. În România, finalizarea definitivă a unei proceduri de contestare a unui act inspecție fiscală poate dura între cinci și șase ani. Ori, în anul 2020, în aproximativ 30% dintre cazuri (raportat la totalul de sume impuse de ANAF), contribuabilii au avut câștig de cauză în fața instanțelor de judecată, desființând actele de impunere emise de inspecția fiscală. La acest procent, trebuie adăugat și un altul, de 15%, pentru care contribuabilii au obținut anularea actelor de impunere în faza administrativă a contestării (fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii judiciare în fața instanțelor de judecată). Totodată,  autoritatea fiscală  a raportat că, în peste 300 de cauze, instanțele au dispus reluarea procedurii de soluționare. Astfel, dacă ulterior aceste cauze vor fi soluționate în favoarea contribuabilului, este probabil ca acest procent să se crească semnificativ. 

Din analiza cifrelor publicate de ANAF putem concluziona că un procent destul de mare, între 45% – 50% din sumele impuse de ANAF în urma inspecțiilor fiscale sunt anulate ulterior prin contestare de către contribuabili. Având în vedere că sumele câștigate de contribuabili sunt purtătoare de dobânzi (i.e. 7,3% pe an), iar o dispută fiscală durează în principiu peste 5 ani, rezultă că ANAF va returna ulterior contribuabililor o dobândă de peste 40% aplicată la sumele anulate. 

Dar, până să ajungă în instanță, riscurile pot veni de oriunde – chiar și din controlul activităților de rutină sau din controlul companiilor solide din punct de vedere comercial. Recalificarea tranzacțiilor capătă noi accente, autoritățile fiscale chestionând autoritățile de reglementare specifice fiecărei industrii, pentru acest tip de controverse și dispute fiscale neexistând niciun fel de precedent.

Rusia, în confruntare dură cu sancțiunile occidentale

Cornel Almășan
-
0
Rusia, în confruntare dură cu sancțiunile occidentale

Abia a început să-și revină de pe urma reculului provocat de pandemia de COVID-19 și economia Rusiei se vede confruntată cu alte obstacole de natură externă. Conflictul ruso-ucrainean, urmat de invadarea Ucrainei de către trupele rusești, a declanșat împotriva Federației Ruse noi sancțiuni economice occidentale, care o afectează în fel și chip. Mai lovite de aceste sancțiuni se dovedesc a fi sectorul financiar-bancar, construcțiile de mașini, sectoare industriale de vârf ca electronica și robotica, precum și industria alimentară.

Pe moment, Rusia a fost pusă în situația de a face față unei inflații galopante și unui proces accelerat de devalorizare a rublei, care au produs îngrijorare nu numai în în rândul populației, dar, mai ales, în mediul de afaceri. Se estimează că, în 2022, inflația ar putea ajunge la 10 sau chiar 15 la sută. La sfârșitul lunii februarie, rubla se devalorizase cu 30 la sută, ajungând să fie cotată la 123 ruble = 1 euro și 110 ruble = 1 dolar. Agenția de evaluare JPMorgan apreciază că, în anul 2022, însumând efectele negative ale tuturor factorilor care o influențează, economia Rusiei va suferi o cădere de 3,5 la sută. Există evaluări și mai pesimiste.

Bursa de la Moscova a înregistrat o adevărată prăbușire. Pe 24 februarie, indexul acesteia s-a redus cu 33 la sută, determinând Banca Centrală a Rusiei să ia decizia suspendării operațiilor bursiere, pentru a frâna procesul căderii vertiginoase a acțiunilor societăților cotate. Numai într-o singură zi, capitalizarea marilor companii rusești, între care Gazprom, Rosneft și Sberbank, se micșorase cu 6,6 miliarde ruble. În încercarea de a controla situația, Banca Centrală a majorat dobânda de referință, de la 10 la 20 la sută.

Usturătoare este decizia SUA, Marii Britanii, UE și Canadei de a bloca accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT al unor bănci rusești implicate în operațiuni pe piața externă, respectiv Banca Economică Externă (VEB. RF) și Banca pentru Relații Industriale Externe (PSB), precum și a 25 filiale ale VEB. RF și a 17 filiale ale PSB („Vedomosti”, din 23 februarie 2022). Efectul înghețării activelor acestora este limitarea posibilităților de finanțare a unor proiecte rusești, stânjenirea libertății de mișcare pe piață a unor mari companii. VEB.RF joacă un rol important în asigurarea capacității de apărare a Rusiei și în administrarea datoriei suverane a acesteia, iar PSB finanțează circa 70 la sută din comenzile de ordin militar. Sancțiunile afectează, de asemenea, activitatea băncilor de stat Sberbank și Vneștorgbank.

Băncile occidentale au înghețat și activele unor companii private, ale unor oligarhi ruși, ale unor reprezentanți de marcă ai mediului de afaceri, precum și ale unor demnitari considerați a face parte din anturajul președintelui Vladimir Putin. Din cei 450 deputați ai Dumei de Stat, Comisia Europeană a inclus pe lista persoanelor sancționate 350 de deputați („Kommersant”, din 22 februarie 2022).

Continue

Noi norme pentru consolidarea securității cibernetice și a securității informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE

Economistul
-
0
Noi norme pentru consolidarea securității cibernetice și a securității informațiilor în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE

Pe 22 martie, Comisia Europeană a propus noi norme pentru a stabili măsuri comune de securitate cibernetică și securitate a informațiilor pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE.

Propunerea urmărește să consolideze reziliența și capacitățile de răspuns ale acestora la amenințările și incidentele cibernetice, precum și să asigure o administrație publică a UE rezilientă și sigură, în contextul intensificării activităților cibernetice răuvoitoare în peisajul mondial. 

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat: „Într-un mediu conectat, un singur incident de securitate cibernetică poate afecta o întreagă organizație. Acesta este motivul pentru care este esențial să se creeze un scut puternic împotriva amenințărilor și incidentelor cibernetice care ar putea perturba capacitatea noastră de a acționa. Regulamentele pe care le propunem astăzi reprezintă o etapă importantă în peisajul securității cibernetice și al securității informațiilor din UE. Ele se bazează pe o cooperare consolidată și un sprijin reciproc între instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, precum și pe o pregătire și un răspuns coordonate. Acesta este un veritabil efort colectiv al UE.”

În contextul pandemiei de COVID-19 și al provocărilor geopolitice din ce în ce mai mari, este necesară o abordare comună a securității cibernetice și a informațiilor. Având în vedere acest lucru, Comisia a propus un regulament privind securitatea cibernetică și un regulament privind securitatea informațiilor. Prin stabilirea unor priorități și cadre comune, aceste norme vor consolida și mai mult cooperarea interinstituțională, vor reduce la minimum expunerea la riscuri și vor consolida în continuare cultura UE în domeniul securității.

Regulamentul privind securitatea cibernetică

Regulamentul propus privind securitatea cibernetică va institui un cadru de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control în domeniul securității cibernetice. Acest lucru va conduce la crearea unui nou Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică, va spori capacitățile în materie de securitate cibernetică și va stimula evaluări periodice ale maturității și o mai bună igienă cibernetică. El va extinde, de asemenea, mandatul Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE (CERT-UE), ca centru de informații operative, de schimb de informații și de coordonare a răspunsului la incidente legate de amenințări, ca organism consultativ central și ca furnizor de servicii.

Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea cibernetică:

  • Consolidarea mandatului CERT-UE și asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea acestuia;
  • Impunerea unei obligații pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE de a:
    • dispune de un cadru de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control în domeniul securității cibernetice;
    • implementa un scenariu de referință al măsurilor de securitate cibernetică care să abordeze riscurile identificate;
    • efectua evaluări periodice ale maturității;
    • pune în aplicare un plan de îmbunătățire a securității cibernetice a acestora, aprobat de conducerea entității;
    • face schimb de informații legate de incidente cu CERT-UE fără întârzieri nejustificate.
  • Instituirea unui nou Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică care să conducă și să monitorizeze punerea în aplicare a regulamentului și să coordoneze CERT-UE;
  • Redenumirea CERT-UE, din „Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică” în „Centrul de securitate cibernetică”, în conformitate cu evoluțiile din statele membre și de la nivel mondial, cu păstrarea însă a denumirii prescurtate „CERT-UE” pentru recunoașterea numelui.

Regulamentul privind securitatea informațiilor

Regulamentul propus privind securitatea informațiilor va crea un set minim de norme și standarde de securitate a informațiilor pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, pentru a asigura o protecție sporită și coerentă împotriva amenințărilor în continuă evoluție la adresa informațiilor lor. Aceste noi norme vor oferi un teren stabil pentru un schimb securizat de informații între instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, precum și cu statele membre, pe baza unor practici și măsuri standardizate de protejare a fluxurilor de informații.

Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea informațiilor:

  • Instituirea unei guvernanțe eficiente pentru a încuraja cooperarea între toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, și anume instituirea unui Grup interinstituțional de coordonare a securității informațiilor;
  • Stabilirea unei abordări comune a clasificării informațiilor pe baza nivelului de confidențialitate;
  • Modernizarea politicilor de securitate a informațiilor, incluzând pe deplin transformarea digitală și munca la distanță;
  • Eficientizarea practicilor actuale și obținerea unei mai mari compatibilități între sistemele și dispozitivele relevante.

În rezoluția sa din martie 2021, Consiliul Uniunii Europene a subliniat importanța unui cadru de securitate solid și coerent pentru protejarea întregului personal, a datelor, a rețelelor de comunicații, a sistemelor informatice și a proceselor decizionale ale UE. Acest lucru poate fi realizat numai printr-o reziliență sporită și printr-o cultură a securității îmbunătățită a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE.

Urmând Strategiei UE privind o uniune a securitățiiși Strategiei de securitate cibernetică a UE, Regulamentul privind securitatea cibernetică propus astăzi va asigura coerența cu politicile existente ale UE în materie de securitate cibernetică, în deplină aliniere cu legislația europeană actuală:

Având în vedere volumul tot mai mare de informații sensibile neclasificate și de informații clasificate ale UE gestionate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, propunerea de regulament privind securitatea informațiilor urmărește să sporească protecția informațiilor, prin raționalizarea diferitelor cadre juridice ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în domeniu. Propunerea este conformă cu:

Negocieri între consumatori și bănci în timp redus

Florin Antonescu
-
0
Negocieri între consumatori și bănci în timp redus

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că timpul mediu de soluționare a unei negocieri între consumator și bancă a scăzut în 2021 la 33 de zile. Experiența conciliatorilor este considerată ca determinantă. Se adaugă reducerea timpului mediu de redactare a unei cereri cu ajutorul aplicației de pe site-ul www.csalb.ro. CSALB prezintă un comentariu în acest sens:

Timpul mediu de negociere scade la 33 de zile. Primii conciliatori care au depășit 200 de negocieri în cadrul CSALB

Timpul mediu în care se soluționează o negociere dintre un consumator și o bancă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a scăzut la 33 de zile în 2021. Practic, conciliatorii au ajuns la o rezolvare a problemelor semnalate de consumatori cu 40% mai rapid față de anii precedenți. Eficiența concilierii vine și din experiența pe care au dobândit-o conciliatorii Centrului. În martie 2022, Camelia Popa, Roxana Mustățea și Septimiu Stoica au depășit numărul de 200 de negocieri în cadrul CSALB. Totodată și timpul mediu de redactare a unei cereri cu ajutorul aplicației de pe site-ul www.csalb.ro s-a redus cu aproape 1 minut.

Negocieri mai rapide între consumatori și bănci

Timpul mediu de soluționare a unui dosar de conciliere în 2021 a fost de 33 de zile, față de 59 de zile în 2021 și 55 de zile în 2019. Timpul scurt în care se ajunge la o soluție în cadrul unei negocieri vine pe fondul eficienței în negociere: anul trecut, aproximativ 9 din 10 negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. În 473 de negocieri părțile s-au împăcat și doar în 71 de negocieri una dintre părți a refuzat soluțiile propuse de conciliatorii Centrului (în anul 2021, în doar 8 situații una dintre părți s-a retras din negociere, în comparație cu anul 2020, când au existat 36 de astfel de situații). 

Primii conciliatori care au depășit 200 de negocieri în cadrul CSALB

Camelia Popa a urcat toate treptele carierei de jurist: de la consilier, la director juridic și avocat în marile companii din România. A condus până acum 205 negocieri în cadrul CSALB. Dintre concilierile desfășurate în 2021 are cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților (92%). Timpul mediu de soluționare a concilierilor conduse de Camelia Popa a fost, de asemenea, cel mai scurt: 20 de zile, în medie, pentru o negociere.

„În cei șase ani de conciliere a relației consumatori-bănci, am observat o evoluție atât în cazul consumatorilor, cât și din punctul de vedere al modului în care băncile abordează relația cu consumatorii. Ambele părți au devenit mai maleabile, a crescut încrederea în conciliatori, iar băncile și-au îmbunătățit și extins echipele de negociere. Au apărut în echipele care lucrează direct cu CSALB specialiști în aspecte comerciale, juridice și chiar persoane cu o putere de decizie mai mare decât în primii ani de la înființarea CSALB. Băncile au abandonat poziția rigidă, fundamentată doar pe clauzele din contract. În prezent, evoluția se vede prin propunerea mai multor soluții pentru un consumator. Aș recomanda o continuă exersare a compromisului în negociere, pentru că doar compromisul și renunțarea la o parte din pretențiile inițiale pot duce la o împăcare. Fiecare parte trebuie să privească cu un ochi la rezultatul pe care și-l dorește, și celălalt ochi să fie deschis pentru a analiza mai multe soluții care pot apărea din negociere. În prezent, chiar și consumatorii propun soluții, sunt mult mai documentați”, spune Camelia Popa, conciliator CSALB. 

Septimiu Stoica este Președintele Bursei Române de Mărfuri și a fost la conducerea Bursei de Valori din București. A fost profesor universitar în toate domeniile în care a activat: de la automatizări, la Drept. În cadrul CSALB a condus 202 de negocieri dintre consumatori și bănci, iar anul trecut 85% dintre concilierile în care a fost implicat s-au încheiat cu împăcarea părților. Septimiu Stoica a înregistrat în 2021 un timp mediu de soluționare a unei negocieri de 25 de zile. 

„După mai mult de 200 de negocieri în care am ascultat părțile și am încercat să propun soluții pe care atât consumatorii, cât și băncile să le considere avantajoase, pot spune că observ cum instituțiile bancare au depășit faza de negare de la început, iar consumatorii pe cea în care voiau să pedepsească banca sau o considerau exclusiv responsabilă pentru problemele invocate. Consumatorii sunt din ce în ce mai bine informați, au o înțelegere superioară a negocierii și par să înțeleagă mai bine și mecanismele bancare ale creditării. Încet, dar sigur, băncile au renunțat să mai abordeze în cadrul concilierii aspectele care țin strict de litera legii și de clauzele contractuale, iar acum sunt dedicate salvării relației cu consumatorii nemulțumiți. În plus, au renunțat la abordarea crispată de la începuturile concilierii bancare, în care urmau regulile unor instituții pur profitabile și au început să aibă și responsabilități sociale, de educație financiară și sprijinire a consumatorilor. Băncile par tot mai dispuse să fie chiar generoase, să faca gesturi semnificative pentru clienții lor ajunși în situații dificile. În continuarea acestei evoluții, cred că băncile pot face pasul spre introducerea în contractele de credit a concilierii, însă nu doar din punct de vedere informativ față de existența CSALB, ci să preia din contractele comerciale clauza soluționării eventualelor litigii în primul rând pe cale amiabilă”, spune Septimiu Stoica, conciliator CSALB

 „Putem spune că eficiența negocierilor se vede sub toate aspectele: timpul de soluționare a scăzut la o treime din limita maximă recomandată de Ordonanța care stă la baza înființării CSALB. Anul trecut această eficiență s-a văzut în numărul de negocieri încheiate cu succes, dar și în valoarea beneficiilor obținute din negociere. Ne-am apropiat de 2 milioane de euro beneficii din negociere într-un singur an. Aceste rezultate se datorează în mare parte conciliatorilor CSALB care au devenit adevărați experți în armonizarea opiniilor divergente. Conciliatorii au adus relația dintre consumatori și bănci, de la neîncredere și conflict, la dialog, continuarea relațiilor contractuale și stingerea multor procese din instanță prin intermediul rezolvării conflictului pe cale amiabilă”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Scade timpul de redactare a unei cereri online 

Timpul mediu de redactare a unei cereri prin intermediul aplicației online de pe site-ul www.csalb.ro a fost în 2021 de doar 4 minute și  14 secunde. Scăderea este de aproape un minut față de anul precedent (2020) când o cerere era completată pe site în 5 minute si 8 secunde. Reducerea timpului de redactare a cererii arată faptul că aplicația IT este mai accesibilă consumatorilor și că aceștia sunt mai informați în legătură cu procedura concilierii, dar și cu documentele care trebuie încărcate în cererea completată pe site-ul Centrului. Reamintim consumatorilor că o cerere are mai multe șanse să fie acceptată spre negociere de o bancă și/sau un IFN dacă situația descrisă de consumator în cerere este însoțită de documente justificative relevante.


CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

1...1.1801.1811.182...2.075Pagina 1.181 din 2.075