Nevoia unui model economic românesc în Uniunea Europeană. ROMÂNIA 2020-2040

Economistul
-
0
Nevoia unui model economic românesc în Uniunea Europeană. ROMÂNIA 2020-2040

„Cea mai potrivită cale de rezolvare a dificultăților din prezent constă în atacarea problemelor pe termen lung.” Am citat din Nouriel RUBINI, laureat al premiului Nobel pentru economie.
Omenirea întreagă se află de aproape un an de zile într-o mare dificultate și într-o derută cvasitotală generată de o PANDEMIE GLOBALĂ.
Întrebarea firească care se pune: de ce această situație a generat în marea majoritate a țărilor măsuri de blocare practic a vieții sociale, de reducere și chiar oprire a activității economice și de producție cu influențe negative diferite de la țară la țară și efecte mai grave pentru statele mai sărace, în special în resurse financiare?

Deși PANDEMIA se manifestă la nivel global, singura organizație internațională care și-a făcut simțită prezența, dar evident ezitant și chiar derutant de multe ori (este cazul medicamentului Remdesivir, anunțat inițial ca salvator, ca recent să fie reconsiderat), a fost Organizația Mondială a Sănătății – OMS. Acest lucru era firesc deoarece COVID-19 a atacat starea de sănătate a pământenilor. Dar starea de sănătate poate fi mai bună sau mai rea dacă economia, producția, industria, agricultura, transporturile, educația, știința și cercetarea funcționează bine. Este evident faptul că tocmai aceste sectoare vitale pentru susținerea solidă și depășirea situațiilor dificile din suportul material și științific al stării de sănătate au fost în bună măsură blocate. De ce? A fost bine, a fost rău? Sigur nu a fost bine.

Consecința este că în primele nouă luni din 2020 economia mondială a înregistrat o contracție de peste 5 trilioane dolari, iar datoria globală a crescut cu 15 trilioane de dolari, ajungând la 273 trilioane dolari, conform raportului „Global Debt Monitor” al Institute of International Finance.
Mă gândesc că în mod normal, în afară de OMS, era firesc ca ONU, UNCTAD, OCDE, FAO, FMI, BANCA MONDIALĂ să reacționeze cu măsuri economice adecvate acestei PANDEMII. Întrebarea este: au întârziat sau au fost oprite? Rămâne de văzut.

În această situație fiecare stat s-a văzut obligat să acționeze cum a crezut de cuviință, cu mijloacele sanitare, tehnologice, materiale, financiare (mai multe sau mai puține în funcție de cum a reușit să acumuleze de-a lungul istoriei) și umane de care a dispus.

În prezent, la nivel planetar, după un an de zile de PANDEMIE, omenirea este încă în neclaritate. Cât va mai dura? Care vor fi efectele asupra stării de sănătate, asupra activității economice, productive și tehnologice, atât la nivel mondial, dar mai ales pentru fiecare țară în parte? Răspunsul este greu de întrevăzut, atâta timp cât știința combaterii COVID-19 este suprimată în favoarea câștigurilor politice, și mai ales, a celor financiare imediate, în special din banii publici.

În planul dezvoltării și evoluțiilor economiei mondiale POSTPANDEMIE sunt tot mai evidente opiniile privind schimbarea profundă către o nouă lume ca rezultat fie al relansării, fie al restructurării sau, mai nou, așa cum se pregătește la ediția din 2021 a Forumului Economic Mondial de la DAVOS, al „MARII RESETĂRI”.

Până la „MAREA RESETARE”, dacă se va produce vreodată, urmează însă o perioadă POSTPANDEMIE în care fiecare țară va încerca să-și regândească în mod cert nucleul de bază al economiei naționale, astfel încât să depindă cât mai puțin de factori externi generatori de insecuritate.
Restructurarea economiilor naționale se va baza pe valorificarea cât mai bună a potențialului intern și pe realizarea unei colaborări și cooperări internaționale cât mai echitabile și reciproc avantajoase.

România va trebui să folosească perioada pandemiei și postpandemie ca pe o oportunitate pentru a-și construi un model economic românesc în Uniunea Europeana, plecând de la o mai bună valorificare a potențialului său natural, mineral, financiar și uman în interes național.

Continue

Premisele economice ale României la începutul unui nou ciclu politic

Adrian Moraru
-
1
Premisele economice ale României la începutul unui nou ciclu politic

Anul 2020 a adus o serie de evenimente importante atât la nivel mondial cât și național. Prima pagină a acestor evenimente este întru totul ocupată de pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 și de toate repercusiunile acesteia. Totuși, deși nu putem ignora această situație și ea va trebui inclusă în toate analizele economice care vor avea ca țintă perioadele următoare, este de menționat și faptul că România se află în fața unui nou ciclu politic, care va debuta după data de 6 decembrie 2020. Ulterior acestei date, vom avea în față nu mai puțin de 3 ani și jumătate până la următoarele alegeri (alegeri europarlamentare în mai 2024) și aproape 4 ani până la noi alegeri interne (atât alegerile locale, cât și cele parlamentare și prezidențiale vor avea loc în a două jumătate a anului 2024). Această perioadă lungă poate reprezenta momentul ideal pentru ca factorii decizionali să ia măsuri necesare, fără presiune electorală imediată. Cu toate acestea, trebuie să fie clar punctul din care plecăm în acest nou ciclu politic și, mai ales, pe ce pantă se află ciclul economic corespondent.

Comisia Europeană a publicat la începutul lui noiembrie un raport care prezintă previziunile economice europene, cu detalierea fiecărui stat membru. Situația României este prezentată mai jos:

sursă: Comisia Europeană, noiembrie 2020

Astfel, Comisia Europeană se așteaptă ca, cel puțin din perspectiva creșterii PIB, să asistăm la o situație în „V” sau, în cel mai rău caz, cu o pantă de revenire mai lină, dar fermă. În ciuda acestui lucru, sunt de menționat indicatori cu un impact direct asupra economiei naționale, precum deficitul bugetar sau datoria publică. O dublare a datoriei publice în doar 3 ani, însoțită de adâncirea continuă a deficitului spre valori periculoase de peste 12%, se traduce printr-o lipsă evidentă a veniturilor bugetare, obținute organic, atât de necesare dezvoltării unei economii.

Revenind la subiectul principal al acestei analize, avem de-a face, similar anilor 2008-2010, cu situația în care o criză economică se suprapune pe o perioadă electorală importantă. În mod natural, anii electorali sunt însoțiți de politici economice care țin mai puțin cont de nevoia reală a economiei și mai mult de aspectul social și acestea sunt caracterizate deseori de scăderi de taxe, creșteri ale veniturilor populației, creșteri ale ajutoarelor sociale sau demararea urgentă a unor proiecte mediatizate cu implicații mari bugetare. Criza medicală din acest an a înfrânat multe dintre aceste potențiale măsuri, bugetul fiind orientat în special către zona medicală și către stoparea prăbușirii industriilor cele mai afectate.

Continue

Regiunile UE primesc încă 47,5 miliarde EUR pentru a combate efectele pandemiei

Economistul
-
0
Regiunile UE primesc încă 47,5 miliarde EUR pentru a combate efectele pandemiei
  • Fondurile vor sprijini proiecte începând cu 1 februarie 2020 și până la sfârșitul anului 2023
  • Se pun la dispoziție resurse din REACT-EU prin fondurile structurale ale Uniunii
  • Se acordă o atenție deosebită celor care au fost cel mai grav afectați de criză

REACT-EU este o propunere a Comisiei Europene pentru a aborda impactul economic și social al pandemiei de COVID-19. Ea ia forma unei modificări a Regulamentului privind dispozițiile comune, care reglementează perioada de programare 2014-2020 a politicii de coeziune.

REACT-UE vine în continuarea celor două propuneri anterioare referitoare la politica de coeziune: Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și Inițiativa Plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII +). Ambele modifică normele referitoare la cheltuielile regionale pentru a facilita redresarea. Resursele pentru REACT-EU vor proveni din instrumentul de redresare al Uniunii Europene, numit Next Generation EU.

Eurodeputații au aprobat ajutoare suplimentare pentru ca regiunile Uniunii să poată contracara pandemia de COVID-19 și să găsească soluții pentru consecințele sale sociale și sanitare.

Parlamentul a aprobat REACT-EU, un pachet de 47,5 miliarde EUR pentru a atenua efectele imediate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în regiunile Uniunii. Inițiativa a fost adoptată cu 654 de voturi pentru, 23 împotrivă și 17 abțineri.

Banii vor fi puși la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale ale Uniunii. Astfel, pentru 2021 s-au alocat 37,5 miliarde EUR, iar pentru 2022 10 miliarde EUR. Operațiunile prevăzute de REACT-EU sunt eligibile pentru finanțare cu efect retroactiv din 1 februarie 2020. Resursele pot fi utilizate până la sfârșitul anului 2023.

Țările Uniunii vor putea aloca o parte din bani Fondului social european, Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și programelor transfrontaliere (Interreg). Investițiile se vor concentra pe sectoarele cele mai afectate de consecințele economice ale pandemiei.

Aici puteți consulta detalii referitoare la acordul politic la care au ajuns legiuitorii Uniunii la 18 noiembrie.

Consumul de pește a crescut de două-trei ori în cinci ani pentru un sfert din populație

Florin Antonescu
-
0
Consumul de pește a crescut de două-trei ori în cinci ani pentru un sfert din populație

Un sfert din populația de la noi și-a dublat și chiar și-a triplat consumul de pește în ultimii cinci ani, rezultă dintr-o cercetare de piață făcută de companie de cercetare de piață full-service Reveal Marketing Research (marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market) în parteneriat cu Alfredo Seafood, brand de referință în import şi distribuție de produse din peşte şi fructe de mare. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1015 persoane cu vârste de peste 18 ani, reprezentativ la nivel urban și rural. Dintre rezultate reținem:

– 16% dintre subiecți declară că în ultimii cinci și-au dublat consumul de pește

– 9% dintre respondenți declară că mănâncă de trei ori mai mult pește decât în 2015

– 5% au adoptat o dietă care nu include niciun alt tip de carne în afară de pește

– în prezent, în România se consumată anual 8 kg de pește/capita/an, față de 6 kg/capita în 2015, țara noastră fiin în continuare ultima în ierarhia europeană din acest punct de vedere

– 45% dintre cei chestionați declară români estimează că nu și-au modificat în niciun fel consumul de pește, la obiceiurile de consum de acum cinci ani rămânând cu precădere bărbații (pondere 52%) și familiile tradiționale (pondere 49%); familiile moderne declară înproporție de 20% că în prezent consumă de două ori mai mult pește decât acum cinci ani și în proporție de 12%, că acum consumă de trei ori mai mult pește decât acum cinci ani; femeile afirmă în proporție de 19% că în 2020 consumă de două ori mai mult pește decât în 2015 și de 11%, că mănâncă de trei ori mai mult pește decât acum cinci ani, cei mai mulți care declară că în ultimii cinci ani au ales o dietă în care singura carne prezentă este cea de pește sunt persoanele mature și celibatare (11%). 

– 24% dintre persoanele chestionate spun că în prezent mănâncă mai puține produse de provenineță piscicolă decât în 2015 (34% fac parte din segmentul milenialilor celibatari, 30% sunt persoane mature fără parteneri)

Mihai Cristian Dărmănescu

Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood: „Piața crește încet, dar din fericire este pe o curbă ascendentă, determinată de conștientizarea beneficiilor peștelui pentru o viață sănătoasă. Oamenii au început să se documenteze mai mult, să-i asculte pe nutriționiști, să fie mai preocupați de o dietă echilibrată. Este o tendință globală, care își face loc și la noi, chiar dacă mai lent. Românii învață să prepare și acasă felurile gustoase de mâncare pe care le-au gustat în timpul vacanțelor peste hotare, iar acum, în perioada pandemiei, încearcă să suplinească lipsa ieșirilor la restaurant. În continuare, mai este mult loc de creștere pe piața autohtonă, ca să ajungem la nivelul altor țări europene. Există o categorie de persoane care sunt încă ancorate în obiceiurile vechi și care evită carnea de pește pentru că li se pare dificil de pregătit, dar ne străduim să schimbăm aceste preconcepții”.

Alfredo Sea Food reamintește o serie de beneficii ale cărnii de pește: „Acizii grași esențiali Omega 3 și vitamina D întăresc imunitatea organismului în fața bolilor”.   

Alfredo Seafood, „una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare”.

Contrabanda este crimă organizată!

Economistul
-
0
Contrabanda este crimă organizată!

Noul val al campaniei „Contrabanda este crimă organizată!” a debutat pe panotaj stradal în județele de frontieră Timiș, Arad, Suceava, Neamț, Iași, Mehedinți, Dolj, Olt și în București, pe postul public de televiziune, canalele regionale TVR Iași și Cluj, precum și în online.
Lansată în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcția Generală a Vămilor (DGV), Poliția de Frontieră, Poliția Română, cu sprijinul JTI România, prin www.faracontrabanda.ro, campania se derulează în lunile noiembrie și decembrie. Materiale și informații suplimentare pot fi găsite pe www.faracontrabanda.ro și pe www.facebook.com/faracontrabanda.ro.

„Datele prelucrate în perioada martie-iulie arată o scădere a pieței negre la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 12,1% cât se înregistra înainte de declararea pandemiei. Este cel mai redus nivel din 2008, anul în care am demarat cercetarea pieței negre a produselor din tutun, iar datele pe septembrie arată un procent aproximativ similar, și anume 8,5%. În majoritatea regiunilor țării comerțul ilicit cu țigarete a scăzut. Nord-est continuă să fie cea mai afectată de piața neagră, cu un procent de 18,7%, cu toate că se află în scădere. Din punctul de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, ponderea cheap whites se află în creștere și depășește 60%, iar Moldova și Ucraina continuă să scadă față de martie-iulie până la 8,1%, respectiv 2%”, a declarat Marian Marcu, directorul general al Novel Research.

„Potrivit execuției bugetare din septembrie, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 13% (an/an), unul dintre motive fiind scăderea contrabandei. Astfel, în condițiile reducerii semnificative a traficului transfrontalier generat de măsurile de combatere a răspândirii infecției cu virusul COVID-19, în perioada ianuarie-septembrie 2020, echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local au confiscat un număr de peste 18,4 milioane bucăți țigarete, evitând astfel punerea lor pe piața neagră din România sau alte state membre UE. Totodată, în lunile septembrie și octombrie, Direcția Generală a Vămilor, în cooperare cu administrațiile vamale din statele vecine (R. Moldova, Ucraina, Serbia) a organizat Operațiunea Stop Contrabanda în scopul prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun și a altor tipuri de produse în zona frontierei României, respectiv frontiera externă a Uniunii Europene. Comerțul ilegal cu țigarete crește criminalitatea, dar aduce și prejudicii grave bugetului de stat. Ca urmare, Direcția Generală a Vămilor susține pe mai departe, în parteneriat cu instituțiile interne și internaționale, precum și cu mediul privat onest, acțiunile de combatere a contrabandei”, a declarat directorul general al Direcției Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.

„Aceste luni de restricții au făcut mult mai dificil traficul ilegal. Cu toate acestea, Poliția de Frontieră a continuat să depisteze cantități semnificative de țigarete de contrabandă și să destructureze grupări de crimă organizată. În primele nouă luni ale anului 2020, au fost reținute aproximativ 2,4 milioane pachete țigări cu o valoare de peste 30 milioane lei și au fost identificate și destructurate 7 grupuri organizate în vederea săvârșirii infracțiunii de contrabandă cu țigări, în care au fost implicate 36 de persoane. Din cazuistica înregistrată în ultimele luni, s-a constatat și o tendință de introduce în țară, prin punctele de frontieră de la granița cu Bulgaria, tutun vrac neprelucrat, disimulat printre diverse produse transportate legal. Numai în ultima lună, polițiștii de frontieră au confiscat peste 10 tone de tutun vrac, echivalentul în pachete de țigări a acestei cantități fiind de aproximativ 535.000 de pachete cu țigări. Dat fiind că țigaretele sunt cele mai traficate produse la frontierele țării, iar în lunile de iarnă de obicei nivelul pieței negre crește, Poliția de Frontieră Română va fi în continuare în prima linie pentru combaterea acestui fenomen”, a declarat șeful Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție Liviu Bute.

„Poliția Română a continuat să abordeze prioritar în cursul anului 2020 organizarea și desfășurarea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracționalității săvârșite în domeniul traficului, prelucrării și comerțului ilegal cu țigarete și a altor produse din tutun, în scopul diminuării impactului negativ asupra bugetului general consolidat al statului, depistării mecanismelor de funcționare a pieței ilegale, eliminării concurenței neloiale și protejării sănătății populației. La aceste acțiuni au participat atât polițiști din structurile de investigare a criminalității economice, cât și cele de ordine publică, poliție rutieră, poliție transporturi și combaterea criminalității organizate. Față de perioada similară a anului precedent se observă o ușoară creștere a capturilor de țigarete (+0,1%), ceea ce reflectă prioritizarea acestei activități la nivelul Poliției Române, mai ales în contextul actual al măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei cu noul corononavirus COVID-19 și al trendului descendent al pieței negre a țigaretelor”, a declarat comisar-șef de poliție Aurel Dobre, directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Română.

„Comerțul ilegal cu țigarete este principala activitate economică în regiunile de frontieră, nefiind perceput ca un pericol social grav, un fenomen infracțional care prejudiciază bugetul de stat cu circa jumătate de miliard de euro anual. De aceea, mesajul campaniei e clar: «Contrabanda este crimă organizată!»”, alături de traficul de droguri, arme sau persoane. JTI inițiază astfel de campanii publice anuale, de conștientizare a efectelor profund negative ale contrabandei asupra societății și economiei, încă din 2010, constatând că, în perioada de difuzare a mesajelor, piața neagră scade. Dorim ca tendința de scădere fără precedent consemnată anul acesta de Novel să se mențină”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, Moldova și Bulgaria.

JTI a virat anul trecut la bugetul statului 4,2 miliarde de lei, însemnând accize, TVA și alte taxe. Suma reprezintă 78% din cifra de afaceri înregistrată de cele două entități din România – JTI Trading și JTI Manufacturing.

JTI a fost prima companie de tutun din Romania care a semnat, în 2005, un Protocol de colaborare în scopul combaterii comerțului ilicit cu țigarete, cu ANAF și, ulterior, cu Vama, Poliția de Frontieră și IGPR. Compania a donat Vămii Române, începând din 2010, peste 50 de câini, susținând logistic pregătirea echipelor canine. În 2018, JTI a donat Poliției de Frontieră patru drone de ultimă generație și alte echipamente necesare supravegherii și monitorizării granițelor.

PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile și reducerea deșeurilor din plastic

Economistul
-
0
PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile și reducerea deșeurilor din plastic

Potrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de apă îmbuteliată ar putea ajuta gospodăriile din Uniune să economisească peste 600 de milioane EUR pe an. Dacă nivelul de încredere în apa de la robinet se îmbunătățește, cetățenii pot contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor de plastic cauzate de apa îmbuteliată, inclusiv a deșeurilor marine. Sticlele de plastic sunt unul dintre cele mai des întâlnite articole din plastic de unică folosință găsite pe plajele europene.

  • Un consum mai mic de apă îmbuteliată ar putea ajuta gospodăriile din Uniunea Europeană să economisească peste 600 de milioane EUR pe an
  • „Right2Water” este prima inițiativă cetățenească europeană transpusă în legislația europeană
  • Pragul pentru anumiți contaminanți va fi mai strict

Directiva aprobată de Parlament privind apa potabilă va oferi un acces mai bun la apă de la robinet de înaltă calitate, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

Parlamentul a aprobat acordul cu statele membre referitor la noua directivă privind apa potabilă.

Noile reguli sunt concepute pentru a asigura apă de la robinet de înaltă calitate în întreaga Uniune. Ele vin ca răspuns la solicitările a peste 1,8 milioane de europeni care au semnat prima inițiativă cetățenească europeană de succes, numită „Right2Water”, care susține îmbunătățirea accesului la apă potabilă sigură pentru toți europenii.

În acest scop, statele membre vor furniza gratuit apă în clădirile publice și vor încuraja restaurantele, cantinele și serviciile de catering să ofere clienților apă gratuită sau la un preț redus aferent serviciului prestat. Statele membre trebuie, de asemenea, să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la apă al grupurilor vulnerabile, cum ar fi refugiații, comunitățile nomade, persoanele fără adăpost și culturile minoritare, cum ar fi romii și nomazii.

Monitorizarea și îmbunătățirea calității apei de la robinet

Pentru ca oamenii să poată bea apă de la robinet mai degrabă decât apă îmbuteliată și pentru a-i încuraja în acest sens, calitatea apei potabile va fi îmbunătățită prin înăsprirea limitelor maxime pentru anumiți poluanți, inclusiv plumbul.

Până la începutul anului 2022, Comisia va întocmi și va monitoriza o listă de substanțe sau compuși de interes public sau științific pentru sănătate. Lista va cuprinde substanțe farmaceutice, compuși care perturbă sistemul endocrin și microplastice.

Comisia va crea și liste europene care să indice care substanțe sunt autorizate să intre în contact cu apa potabilă.

Statele membre se asigură că măsurile luate pentru a pune în aplicare noile standarde se bazează pe principiul precauției și nu duc în niciun caz la deteriorarea calității actuale a apei potabile.

„Acum, la douăzeci de ani de la intrarea în vigoare a primei directive privind apa potabilă, a venit timpul să actualizăm și să reducem pragul maxim pentru anumiți contaminanți, cum ar fi plumbul. Pentru Parlamentul European, a fost extrem de important ca noua directivă să îmbunătățească siguranța apei noastre potabile și să țină seama de poluanții noi. Prin urmare, salut dispozițiile directivei privind microplasticele și perturbatorii endocrini, cum ar fi bisfenolul A”, a declarat autorul raportului, Christophe Hansen (PPE, Luxembourg).

Următorii pași

Directiva va intra în vigoare la 12 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termen de doi ani de la intrarea în vigoare, statele membre efectuează modificările necesare pentru a se conforma directivei.

Bursele guvernului francez pentru masterat și doctorat

Florin Antonescu
-
0
Bursele guvernului francez pentru masterat și doctorat

Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România lansează ediţia 2021-2022 a programului de burse al guvernului francez, pentru studii de master și doctorat. Bursele se adresează tinerilor români francofoni şi celor care doresc să urmeze un program în limba engleză. Toate informațiile legate de criteriile de selecție, cuantumul bursei, avantaje, documente necesare pentru dosarul de candidatură sunt disponibile pe site-ul Institutului Francez din România: https://www.institutfrancais.ro/bgf-2021.html sau la adresa de mail bourses.bucarest-amba@diplomatie.gouv.fr. Termenul limită de trimitere a candidaturilor este 1 martie 2021.

Franța este a patra destinație pentru studenții români în mobilitate individuală și primul partener universitar al României cu peste 600 de acorduri de cooperare. În 2020, bursierii români s-au format în universități prestigioase, precum Université Paris-Saclay, École Polytechnique, Sciences Po, EHESS, École Centrale de Lyon sau IESEG Business School etc. Până în prezent, peste 4.000 de studenți și cercetători români au beneficiat de diferite programe de mobilitate finanțate de către Guvernul francez, mulți dintre alumni având astăzi cariere impresionante. Unul dintre bursierii guvernului francez în 2020, Andreea Nistor, master la EHESS, Paris, subliniază: „Experiența de #BGF este despre ambiție, curaj și provocări constante care te fac să ieși din zona ta de confort și să evoluezi. Am ales să continui să studiez științele politice în cadrul unui master la EHESS, Paris și am devenit astfel parte integrantă a unei comunități academice internaționale, cu profesori, specialiști în domeniu și studenți din toată lumea, deschiși să dezvăluie și să împărtășească cercetările și acel savoir-faire. Deși a fost un an atipic, cauzat de pandemia cu care încă ne confruntăm, m-am bucurat de sprijinul constant al profesorilor și am descoperit că seminariile online pot fi la fel de interesante și dinamice precum cele ținute în sala de curs. Recomand tuturor tinerilor să aplice pentru o Bursă a Guvernului Francez, întrucât este o poartă către un mediu internațional, cu un înalt nivel de cercetare”.

George Tecușan, bursier BGF în 2020, master la École Polytechnique, Paris: „Experiența de studii în Franța m-a îmbogățit, mi-a deschis noi orizonturi și m-a învățat că nimic nu e imposibil, trebuie doar să muncești foarte mult. Bursa din partea Guvernului francez a fost un element central al reușitei mele pe durata studiilor pentru că, scăpând de grija unei parți a costurilor de trai și a taxei de școlarizare, am putut să mă concentrez pe dezvoltarea academică. Pe durata celor 2 ani la École Polytechnique am avut șansa să fiu parte a unei comunități de excelență și încurajez toți studenții care vor să urmeze un master în discipline inginerești să aplice cu tot curajul aici!”

Program de susținere în scleroza multiplă pediatrică

Florin Antonescu
-
0
Program de susținere în scleroza multiplă pediatrică

Programul #MSKids2020 de susținere a copiilor cu scleroză multiplă și a părinților lor a fost derulat de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România) în pofida dificultăților de ordin economic, social, medical din acest an. Cristina Vlădău, vicepreședintele asociației subliniază: „Ne bucurăm nespus de mult că am reușit să susținem în acest an și a patra ediție a programului #MSKids2020. Fiind obișnuiți ca pacienți cronici cu izolarea și lucrul de acasă și având ca resurse flexibilitatea, adaptarea și conectarea, am reușit să ne mobilizăm rapid, am strâns fonduri prin Swim@Home și am ajustat proiectul. Chiar dacă avem regretul că nu am mai reușit să ne întâlnim offline, am transformat totul într-un program mai puternic, cu un impact și mai mare. Numărul de beneficiari a crescut la 23 de copii cu scleroză multiplă și familiile acestora“.

Dr. Carmen Burloiu, medic neurolog pediatru, manager Centru SM, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia, explică: „Deoarece debutul SM coincide cu o etapă de dezvoltare rapidă a sistemului nervos central, copiii pot experimenta o serie de afectări psihologice și cognitive. Ca rezultat, s-a dovedit că deficitele neuropsihologice au un spectru larg de influențe negative în contextul educației și a calității vieții în general. Există, de asemenea, dovezi că SM pediatrică are un impact negativ asupra îngrijitorilor copiilor, inclusiv asupra aspectelor psihologice, sociale și legate de ocuparea forței de muncă. În plus, sentimentele de vinovăție, stresul, lipsa de informații adecvate, lipsa timpului și preocuparea pentru viitorul copilului pot agrava și mai mult consecințele psihosociale dăunătoare în rândul îngrijitorilor, în principal părinți”.

Sprijinul a constat în 160 de ore de psihoterapie online acordate părinților și adolescenților prin intermediul psihologilor specializați în SM de la Institutul Psychos București, 23 de echipamente pentru recuperare medicală date copiilor, constând în 20 biciclete orizontale pentru recuperare, spaliere și echipamente pentru gimnastică (chingi, greutăți, mingi).

Parteneri în proiectul MS Kids 2020 au fost Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia și Societatea Română de Neurologie Pediatrică. Finanțarea a fost asigurată prin intermediul platformei Swimathon a Fundației Comunitare București, cu sprijinul companiei Novartis Pharmaceuticals.

APAN România accentuează că „adună prin proiectele MS Kids dovezi despre nevoile și experiențele sclerozei multiple pediatrice. Acest lucru demonstrează lacune majore în politicile și sistemele de sprijin existente în țara noastră, pe care decidenții politici le pot utiliza pentru a acoperi golurile din politicile existente și pentru a spori calitatea îngrijirii atât a copiilor cât și a îngrijitorilor acestora”.

APAN România semnalează nevoile neacoperite ale copiilor și adolescenților cu SM și ale îngrijitorilor lor:  

  • Sprijin educațional pentru copii/adolescenți cu SM
  • Sprijin practic, financiar șisuport din partea angajatorilor pentru îngrijitori
  • Susținerea sănătății mintale pentru copii / adolescenți cu SM și îngrijitorii lor
  • Conștientizarea profesioniștilor din sănătate cu privire la SM pediatrică, diagnosticarea la timp și coordonarea îngrijirii
  • Sprijin pentru aderența la tratament
  • Informații/educare și o mai bună conștientizare a SM pediatrice pentru a reduce stigma, izolarea și discriminarea.

Ce se vede de la Bruxelles

Daniel Apostol
-
0
Ce se vede de la Bruxelles

Se pune, firesc, o întrebare: cum anume este văzută economia românească de către principala sursă de finanțare cu destinația redresării ei? Cum se vede de la Bruxelles economia românească ce are ambiția de a asimila fonduri europene de circa 30 de miliarde de euro doar anul viitor, în scopul revenirii din criza în care s-a scufundat? Pentru răspuns, cercetăm „previziunile economice din toamna anului 2020” realizate de Comisia Europeană:

Perspective macro

În prima jumătate a anului 2020, PIB-ul României s-a contractat cu 4,5% față de anul anterior, determinat în principal de o scădere bruscă a producției în al doilea trimestru din cauza blocării la nivel național după izbucnirea COVID-19. Măsurile restrictive adoptate pentru combaterea pandemiei au avut un impact negativ asupra cheltuielilor consumatorilor, în timp ce întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile. Investițiile au dovedit ceva inerție, sectorul construcțiilor fiind în mare parte neafectat de restricțiile impuse.

Activitatea a revenit în al treilea trimestru, însă reapariția cazurilor de COVID-19, care a început să se accelereze la sfârșitul lunii septembrie, precum și reintroducerea restricțiilor asociate nuanțează perspectivele economice pe termen scurt. În prognoza Comisiei de toamnă 2020, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 5,25% în 2020 și va reveni cu aproximativ 3,25% în 2021 și 3,75% în 2022, când va recupera – teoretic – nivelul de dinaintea crizei. Este posibil să constatăm o revenire a consumului privat în 2021 și 2022, consecință a unei posibile relaxări a măsurilor de distanțare socială. Potrivit Comisiei, și investițiile sunt prognozate să revină, dar la un nivel redus din cauza incertitudinii persistente.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv
pentru o economie în serviciul cetățenilor
©EC – Audiovisual Service

Previziunile de toamnă survin în momentul în care al doilea val al pandemiei determină și mai multă nesiguranță și ridică semne de întrebare cu privire la speranța noastră de a ne redresa rapid. Producția economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre și de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile. Vom lucra împreună pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, în centrul căruia se află mecanismul pentru redresare și reziliență, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni și sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European și Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operațional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma și reconstrui împreună.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv
pentru o economie în serviciul cetățenilor

Continue

Noua directivă privind detașarea angajaților, neglijată în contextul pandemiei. Ce schimbări majore aduce?

Economistul
-
0
Noua directivă privind detașarea angajaților, neglijată în contextul pandemiei. Ce schimbări majore aduce?

Material de opinie Elena Răileanu, senior manager şi Alexandra Minescu, consultant senior, Global Employer Services, Deloitte România

Până la începutul acestui an, un telefon primit cu doar o zi înainte putea face ca angajatul unei companii să fie în avion la prima oră pentru a îndeplini o sarcină punctuală în altă țară. Contextul economic și infrastructura de transport (aerian, dar nu numai) au stimulat mobilitatea angajaților în special în interiorul Uniunii Europene (UE). În contextul pandemiei de COVID-19, fenomenul s-a temperat simțitor, iar expresia „Covido ergo Zoom” (după celebra expresie „Cuget, deci exist”) pare că ne va mai urmări ceva vreme, chiar și după depășirea crizei sanitare. Dar relațiile online funcționează doar parțial, pentru comunicare și în cazul serviciilor care pot fi livrate și virtual. Însă multe sectoare din economie activează „pe teren” (agricultură, producție de orice fel, logistică etc.), iar pentru acestea, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoie de forță de muncă. Mobilitatea trebuie reluată, chiar dacă cu precauție, pentru că este singura soluție pentru ca motoarele economiei să revină la turația maximă.
Companiile care detașează angajați trebuie să țină cont de faptul că, în perioada de temperare a mobilității, au intrat în vigoare noi reglementări care prevăd înăsprirea cadrului și condițiilor în care angajații își pot desfășura activitatea pe teritoriul altor state ale UE, indiferent dacă pentru o zi, o lună sau mai mult.

Una din formele de mobilitate a angajaților este reglementată la nivelul UE încă din 1996, când a fost adoptată Directiva privind lucrătorii detașați
(Posted Worker Directive – PWD), cu scopul principal de a facilita libertatea de a presta servicii și, în subsidiar, pentru a asigura o protecție de bază pentru angajații trimiși la muncă în altă țară. În vara anului 2018, UE a adoptat o nouă directivă, de revizuire a PWD, care a introdus două principii majore: plata similară pentru muncă comparabilă – Equal Pay for Equal Work – și obligația de a respecta toate condițiile de muncă aplicabile în țara gazdă, în cazul în care detașarea depășește 12 luni (18 luni, în cazuri excepționale).

Continue

1...1.3611.3621.363...1.897Pagina 1.362 din 1.897