Centrul de Inginerie Bosch din Cluj funcționează într-un spațiu de ultimă generație odată cu inaugurarea clădirii de birouri din centrul orașului, în incinta campusului de software DaVinci Plaza. Datele tehnice caracterizează o investiție de 30 milioane de euro, suprafață totală construită 17.500 mp, peste 10.000 mp de spații de birouri moderne, personalizate, cu zone de lucru interconectate. Aici lucrează peste 500 din total de 800 de angajați ai Centrul de Inginerie Bosch din Cluj.

La evenimentul inaugural, Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch, reprezentantul Grupului Bosch în România, a subliniat: „Bosch continuă să vadă un potențial considerabil în România, iar inaugurarea noului sediu al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj subliniază angajamentul nostru față de țară. Continuăm să oferim angajaților noștri resurse și facilități care să îi sprijine în îmbunătățirea calității procesului de inovație”.

Dennis Raabe, fostul director al Centrului de Inginerie Bosch Cluj: „Am finalizat această construcție, chiar în centrul orașului Cluj-Napoca, ca parte a campusului de software modern DaVinci Plaza, pentru a evidenția potențialul activităților noastre în regiune. Este un proiect pe care îl datorăm și echipei noastre extrem de motivate și nenumăraților ambasadori și voluntari Bosch. Noua clădire completează, în manieră ideală, birourile și laboratoarele noastre de ultimă generație din Jucu. Sunt mândru să inaugurăm astăzi această nouă clădire în care peste 500 dintre cei 800 de colegi ai noștri lucrează la cele mai noi proiecte de tehnologie de mobilitate, contribuind la modelarea viitorului conducerii automatizate și conectate. Acesta reflectă contribuția noastră la Bosch și povestea de succes a Centrului de Inginerie Bosch din Cluj”.

Noua construcție cuprinde birouri comune, spații deschise, săli de ședințe diversificate, săli de training, zone de relaxare concepute la comandă, ca și dotări precum parcare subterană, raste pentru biciclete, centru medical, zonă de gimnastică, zone de tip Design Thinking, Hub de Inginerie. 70% din mobilierul din spațiile de birouri este conceput și realizat de mici producători locali și afaceri de familie, confirmare a sprijinului companiei pentru ecosistemul local.

Concomitent, este dezvoltată interacțiunea cu comunitatea din Cluj-Napoca, prin parteneriate strategice ale companiei cu autoritățile locale, companii, clienți, mediul academic local. Sunt de reamintit parteneriatele dezvoltate din 2013 cu universități locale, actualmente fiind funcționale trei programe de masterat și trei cursuri universitare dezvoltate împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și cu Universitatea Babeș-Bolyai. Bosch oferă anual peste 50 de burse studenților talentați.

În domeniul inovării, Centrul de Inginerie Bosch din Cluj reafirmă importanța pe care o acordă „inovării continue şi lucrează la proiecte de tehnologie de ultimă generaţie. Având o colaborare strânsă cu alte centre de cercetare şi dezvoltare din rețeaua globală Bosch, dar şi cu fabrica locală din Jucu, tinerii ingineri din Cluj dezvoltă produse cu competențe înalte în software, hardware, ingineria fiabilității şi mecanică. Tehnologia pentru conducerea autonomă, conectată, Internetul lucrurilor, industria conectată (Industria 4.0) şi vehiculele electrice, sunt doar câteva exemple din portofoliul de inginerie Bosch din Cluj-Napoca”.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) prezintă un comentariu în urma adoptării de către Parlamentul European a Pachetului Mobilitate 1 în domeniul transportului rutier de marfă:

Parlamentul European îngroapă industria de transport rutier internațional din România!

Pachetul Mobilitate 1 care prevede mai multe practici discriminatorii în transportul rutier de marfă a fost votat. Parlamentul European a aprobat astăzi, 09.07.2020, cu o majoritate de voturi, formalizarea practicilor discriminatorii în transportul rutier de marfă european prin adoptarea propunerilor legislative controversate ale Pachetului Mobilitate 1, fără a ține cont de situația de urgență fără precedent în care se găsește Uniunea Europeană și ignorând evident realitatea economică cu care se confruntă sectorul transporturilor rutiere, deja grav afectat de criza COVID-19.
Decizia de astăzi a Parlamentului European marchează un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor. Sub presiunea intereselor politice naționale, membrii Parlamentului European au aprobat  reglementări majore europene fără o analiză solidă, în contradicție cu tratatele UE și cu obiectivele Pactului Ecologic UE.
Precizăm că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:

– Obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%.
– Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase companii de transport rutier din România.
– Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabină le-ar proteja sănătatea.
– Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizeazăîn principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe piețele țărilor din vest.
– Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile rutiere internaționale de tip cross-trade.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR avertizează că Pachetul Mobilitate 1, ale cărui prevederi se vor aplica începând din anul acesta, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. Pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii. Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumătate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare a tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.
Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol. UNTRR solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană. Salvați industria transporturilor rutiere de mãrfuri din România!
***
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane. 

Administrația Națională „Apele Române” anunță analizarea posibilității de finanțare din fonduri europene prin Axa 5-POIM a amenajării torenților prin montarea/realizarea unor sisteme de reținere a resturilor de lemn, plasticelor, materialului aluvionar etc. prin baraje de control. Metoda este aplicată în Japonia, Elveția, Austria etc. La noi, au fost încercări în bazinul hidrografic Crișuri, pe Crișul Repede și pe Crișul Alb și în bazinul hidrografic Someș-Tisa, cu baraje mobile.

Ervin Molnar, directorul general al AN Apele Române, apreciază că „soluțiile furnizate de Apele Române în calitate de specialiști nu trebuie privite disparat, ci integrate într-o viziune de ansamblu în care toate autoritățile responsabile, atât în managementul inundațiilor, cât și cele responsabile în managementul deșeurilor, trebuie să colaboreze”.

AN Apele Române subliniază că „amenajarea torenților este o componentă care nu este dezvoltată suficient în Strategia de management a riscului la inundații. Aceasta s-a datorat multiplelor proprietăți de terenuri, precum din cauza lipsei de informații cu privire la situația lucrărilor/terenurilor”. Totodată, în perspectiva precipitațiilor prognozate, semnalează „autorităţilor locale să verifice modul în care sunt întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să intervină pentru îndepărtarea depozitelor de deșeuri şi a materialului lemnos de pe maluri, pentru a evita antrenarea acestora în cursurile de apă şi obturarea secţiunilor de scurgere”. Ordonanța nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, cu modificările și completările ulterioare prevăzute în Legea nr. 515/2002, art.8, lit. k), reglementează atribuțiile consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale sectoarelor, primăriilor obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, „curăţenia şi salubrizarea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluării apelor”.

Încă șapte universități din România au fost selectate de Comisia Europeană pentru includere în consorții de Universități Europene: Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara. Anterior, la primul apel de selecție, fuseseră incluse în categoria Universităților Europene Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie, subliniază: „Felicit universitățile din România selectate pentru a face parte din cadrul Universităților Europene, contribuind astfel la consolidarea Spațiului European al Educației. Îmi doresc ca aceste universități să constituie un exemplu de bună practică pentru tot mediul academic din România. Vom continua să susținem cu resurse financiare universitățile, pentru a-și îndeplini obiectivele propuse în cadrul rețelelor europene din care fac parte. Fiecare din cele trei universități deja membre în rețeaua universităților europene au fost finanțate de către Ministerul Educației și Cercetării din Fondul pentru Situații Speciale cu un milion de lei pentru fiecare universitate. Avem disponibilitatea de a susține financiar și cele șapte universități câștigătoare. Bugetul de anul acesta pentru finanțarea învățământului superior este mai mare cu aproximativ un miliard de lei, comparativ cu 2019”.

Ministerul Educației și Cercetării reafirmă că „Universitățile Europene sunt alianțe transnaționale ale unor instituții de învățământ superior din întreaga Uniune Europeană care se aliază în beneficiul studenților, al profesorilor și al societății în ansamblul ei. Comisia Europeană a anunțat cele 24 de noi universități europene care vor adera la primele 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior selectate încă din 2019, din România fiind selectate șapte universități. Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european”.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face mai multe aprecieri, comentarii și propuneri față de proiecte ale unor reglementări în domeniul muncii.

Referitor la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 prin introducerea unei noi instituţii juridice, „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”, odată cu afirmarea susţinerii pentru iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, CNIPMMR propune următoarele completări ale proiectului de ordonanţă:

1. Pentru o mai mare claritate asupra conținutului şi asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, să se specifice în titlul actului normativ că acesta reglementeză „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”;

2. Prin instituirea sistemului de „muncă flexibilă” angajatorul să aibă posibilitatea reducerii programului de muncă şi să poată dispune repartizarea inegală a normei de muncă reduse;

3. Decizia de modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile şi, respectiv, a salariului să se comunice salariatului cu cel puţin 10/15 zile anterioare producerii modificării;

4. Angajatorul să aibă posibilitatea informării și consultării direct cu salariatul, cu privire la intenţia de reducere unilaterală a timpului de muncă, acolo unde nu există sindicat reprezentativ sau reprezentanţi ai salariaţilor desemnaţi;

5. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să clarifice în cuprinsul ordonanţei dacă îndemnizaţia pentru reducerea programului de muncă se achită de către angajator odată cu drepturile salariale, ulterior urmând să-i fie decontată de către instituţiile abilitate, sau va fi virată salariatului după ce angajatorul face dovada achitării salariului corespunzător normei de muncă reduse;

6. Reducerea termenului de aprobare a Hotărârii Guvernului privind normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă de la 60 de zile la 10 zile.

Referitor la proiectul OUG privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate zilierilor, angajaților sezonieri și celor care au lucrat în sistem telemuncă, CNIPMMR își afirmă susținerea față de iniţiativa guvernului și propune următoarele completări în sprijinul întreprinzătorilor:

1. Suma de 2.500 lei să fie acordată şi microintreprinderilor cu asociat unic, fără angajaţi, deoarece toţi antreprenorii în această perioadă pentru a-şi susţine activitatea au fost nevoiţi să se mute în on-line şi să utilizeze mai mult tehnologia informaţiei;

2. Valoarea de 2.500 lei să poată fi decontată şi de IMM-urile care fac dovada că în perioada stării de urgenţă din anul 2020 au lucrat în regim de telemuncă şi au achiziţionat echipamente de tehnologia informaţiei necesare desfăşurării activităţii în regim telemuncă;

3. Sprijinul financiar mai sus menţionat să poată fi utilizat şi în scopul achiziţionării unei semnături electronice calificate, precum şi a serviciile prevăzute în pachetului digital propus de CNIPMMR în cadrul programului Tech Nation, care cuprinde un site de prezentare a activităţii şi soft pentru gestionarea datelor.

O propunere cu deschidere către social, economic și cultural în contextual actual lansează Ministerul Culturii prin SAMER 2020 – Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României 2020, cu începere din 10 iulie. Spații urbane sunt puse în valoare prin evenimente organizate outdoor în condiții de siguranță de către 11 instituții: Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Filarmonica „George Enescu”, Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera Naţională Bucureşti, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Opera Naţională Română din Iaşi, Opera Naţională Română din Timişoara, Teatrul Muzical „Ambasadorii”, Teatrul Naţional de Operetă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Teatrul Naţional de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București.

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, subliniază: „Îmi doresc ca toţi managerii instituțiilor de spectacol să găsească soluții creative și spații alternative pentru desfășurarea evenimentelor, dar fără a face rabat de la regulile de sănătate.  În urma discuțiilor cu managerii de instituții culturale din subordinea Ministerului Culturii am pregătit această stagiune estivală, adaptată situației curente. Va fi o stagiune în aer liber care are potențialul de a atrage public nou. Să nu uităm că artele spectacolului au debutat acum mai mult de 2500 de ani în aer liber şi doar de 500 de ani acestea se regăsesc în spațiu închis”.

Spectacolele sunt promovate pe pagina Facebook a Ministerului Culturii sub #SAMER.