Propuneri pentru stoparea coronavirusului

Grigorie Lăcriţa
-
0
Propuneri pentru stoparea coronavirusului

Şansa populaţiei de a scăpa de coronavirus depinde, în mare parte, de sănătatea medicilor

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa                                                                   

În condiţiile actualei pandemii mondiale cu coronavirus, să fii sănătos înseamnă să poţi să eviţi contaminarea cu acesta.

Pe perioada în care coronavirusul (numit și „Covit 19/corona virus” sau „Covit 19”)se manifestă ca o pandemie la nivel mondial, sănătatea și viaţa cetăţenilor din fiecare ţară depinde, în mod decisiv, de măsurile care se iau de către stat, dar și de către fiecare persoană, pentru protecţia lor, dar și a medicilor.

Situaţia devine tot mai agravantă cu fiecare medic scos din serviciul public ca urmare a îmbolnăvirii sale.

Altfel spus, cu cât ar creşte numărul medicilor care sunt contaminaţi cu coronavirus, cu atât mai gravă ar devini situaţia pentru întreaga populaţie.

În situaţia în care România a intrat în „starea de urgenţă” începând de luni 16 martie 2020, se impune să se schimbe radical şi modul de desfăşurare și a activităţilor medicale.

Este de datoria și a fiecărui cetăţean și a fiecărui medic să intervină cu propuneri, sugestii și măsuri care pot conduce la diminuarea efectelor nocive ale coronavirusului.

Acesta este și scopul acestui material, respectiv de a prezenta unele soluţii de a proteja cât mai mulţi medici și cetăţeni de la contaminarea cu coronavirus.

Exemplele ce urmează sunt edificatoare în acest sens.

Într-o clădire veche, după ce se intră pe uşa de la intrare, se ajunge într-ul hol mic (de circa 2,5 m2), iar de acolo, pe o altă uşă, se merge pe un hol lung de circa 15 m2, care funcţionează și ca „sală de aşteptare” pentru 6 (şase) cabinete medicale de familie în două ture.

Această aşa-zisă „sală de aşteptare” are pavimentul, pereţii și băncile vechi, degradate( cu multe crăpături, spărturi etc.), imposibil de igienizat și de dezinfectat în mod corespunzător.

În această improvizată „sală de aşteptare” sunt ore din zi în care aşteaptă, în acelaşi moment, până la 30 de persoane-pacienţi.

Aceste persoane-pacienţi sunt foarte diferite prin:

1) bolile de care suferă, dintre care unele sunt deosebit de grave și prin faptul că sunt contagioase (molipsitoare, care se transmit de la om la om),

2) diversitatea stării de igienă,

3) atenţia și/sau indiferenţa faţă de pericolul contaminării cu coronavirus.

Cele 4 (patru) mânere ale celor două clanţe, de la cele două uşi, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la peste 100 de persoane, pacienţi, însoţitori ai acestora, și diverse alte persoane, în acel adevărat dute-vino care există continuu.

Fiecare, din cele două mânere, ale clanţelor de la fiecare dintre cele 3 (trei) cabinete, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la 30 – 50 de persoane.

La fel de mult sunt „frecate” și băncile și pereţii din această improvizată și total improprie „sală de aşteptare”.

În această aşa-zisă „sală de aşteptare” sunt persoane care aşteaptă și până la 20 – 30 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc, creându-se un mediu propice (1) transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) contaminării cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zeci și chiar a sute de persoane.

Situaţia este mult mai gravă într-o clădire în care, la parterul acesteia, funcţionează mai multe cabinete de oncologie.

Starea igienică a pavimentului și a pereţilor este mai bună, dar cu un spaţiu, cu un hol „minuscul” improvizat ca „sală de aşteptare”, în care, în perioadele de vârf, pacienţii abia au loc să stea în picioare unul lipit de altul, înghesuiţi ca peştii.

În această aşa-zisă „sală de aşteptare” de la cabinetele de oncologie perioada de aşteptare este mult mai mare, ajungând chiar până la 60 – 90 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc.

Deosebit de important este a se reţine faptul că (a) orice centimetru pătrat atins de o persoană contaminarea cu coronavirus (precumde clanţă, de uşă, de documente, inclusiv a cardului de sănătate, paviment, bănci, ziduri etc.,) și (b) orice strănut și/sau tuse a acesteia, este un real pericol de contaminare pentru zeci și chiar pentru sute de persoane, inclusiv medici.

Ajuns într-un cabinet medical, pacientul (cu însoţitorul, în cazul copiilor, al bătrânilor etc.), se aşează pe scaun în faţa medicului, în frecvente cazuri la circa un metru distanţă, îşi lasă bagajele (genţi, plase etc.) pe jos sau pe diferite scaune, dulapuri etc.

Numeroase persoane ajung la cabinetele medicale chiar și în cazurile în care (1) au de ridicat sau de adus o adeverinţă, (2) au de ridicat o reţetă pe care o primesc lunar sau trimestrial.

În condiţiile actualelor proceduri medicale, este uşor de înţeles ce mediu propice se creează (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zecilor și chiar a sutelor de persoane.

Am constatat că la fiecare dintre aceste cabinete medicale, ca la numeroase altele, evitarea acestor focare (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, se poare realiza servind pacienţii prin fereastra fiecărui cabinet medical (aflat la parterul clădirii).

Printr-o asemenea procedură s-ar elimina peste 90% dintre actualele riscuri de contaminarea cu coronavirus, atât a medicilor, cât și a pacienţilor serviţi astfel, care pot să fie de ordinul zecilor, într-o singură zi, la un singur cabinet medical.

Realizarea unor asemenea măsuri se poate asigura printr-o bună comunicare medic – pacient prin telefon și/sau prin e-mail.

Foarte important este ca Ministerul Sănătăţii să ia măsuri, prin Casa Naţională de Sănătate, pentru a-și adapta programul informatic astfel încât medicii să aibă posibilitatea ca, pentru pacienţii care sunt deja în baza de date, să poată să le elibereze reţetele (unele ridicate lunar sau trimestrial de ani de zile) și adeverinţe medicale fără a mai fi necesară manipularea (manevrarea) cardului de sănătate.

Pe perioada în care (1) România se află în „starea de urgenţă” și (2) programul informatic al Casei Naţionale de Sănătate nu funcţionează (precum și în prezent, blocat de circa 30 de zile, ca și în alte numeroase cazuri), se impună să se prevadă că medicii să poată să le elibereze reţete și adeverinţe medicale chiar și persoanelor care nu sunt în baza de date ale cabinetului medical, care nu au card de sănătate.

FRC – implicare în susţinerea antreprenorilor români şi a IMM-urilor

Economistul
-
0
FRC – implicare în susţinerea antreprenorilor români şi a IMM-urilor

În calitate de instituție financiară specializată în facilitarea accesului antreprenorilor români (IMM-uri) la finanțare, cu deosebire în perioade economice dificile pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, ale căror activități sunt influențate direct și rapid de situațiile de incertidudine economică, Fondul Român de Contragarantare (FRC) reafirmă că reprezintă un pilon solid pe care se pot sprijini măsurile guvernului în starea de urgență care urmează a fi instituite în câteva ore, bazându-se pe experiența specialiștilor săi și pe scheme de ajutor de minimis care funcționează de mai bine de 10 ani în cadrul unor mecanisme financiare confirmate la nivel national si european.

Urmărind atent evoluția situației din două perspective: cea a sănătății și securității propriei echipe, mobilizată în cadrul unui plan de continuitate a afacerii și cea legată de îndeplinirea obiectului său de activitate pentru scopul pentru care a fost creat, conducerea FRC a analizat propunerile reprezentanților capitalului românesc (CNIPMMR, RBL, AOAR) lansate în spațiul public în ultimele zile și susține că o parte dintre măsurile pe care antreprenorii și șefii de companii din România le consideră vitale pot să fie implementate prin mecanismul de garantare-contragarantare a creditelor pentru IMM-uri, în parteneriat cu instituțiile de garantare și statul român, în beneficiul antreprenorilor autohtoni, pentru ca mediul de afaceri să depășească șocul economic pe care îl provoacă, deja, pandemia COVID-19.

Reaminitim că FRC a fost înființat în anul 2009 ca răspuns la criza financiară care a afectat afacerile mici și mijlocii, în primul rând, rolul său fiind de a prelua o parte din riscul asumat de fondurile de garantare și de dimunare a costurilor finanțării prin reducerea comsionului practicat de instituțiile de garantare. Prin aceasta se produc două efecte: cel de levier al mecanismului care permite garantorilor să sprijine mai mulți antreprenori, precum și cel de sporire a încrederii băncilor şi a altor categorii de finanţatori în procesul de finanțare a antreprenorilor români, cu scopul ca aceștia să își continue activitatea, în ciuda condițiilor economice dificile.

Din 2009 și până în prezent, peste 20.000 de întreprinderi antreprenoriale românești au beneficiat de ajutoare de minimis ca urmare a efectului multiplicator al mecanismului garantare-contragaratare, instrumentul contragarantării fiind unul anticiclic, recunoscut pentru implicațiile pozitive directe și indirecte asupra mediului economic, în special în perioade de incertitudine, caracterizate de lipsă de vizibilitate pe termen mediu și lung pentru marea majoritate a antreprenorilor și IMM-urilor.

Frames: Salvați micile afaceri! Un milion de români riscă să rămână pe drumuri

Economistul
-
0
Frames: Salvați micile afaceri! Un milion de români riscă să rămână pe drumuri

Peste 1 milion de angajați din economia românească riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați, iar zeci de mii de firme și PFA-uri să se închidă care urmare a ,,coronacrizei’’ care afectează deja semnificativ România. În numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilor către populație, organizării de evenimente și din HORECA și-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecințe economice semnificative pe lanțurile de business, arată o analiză realizată de analiștii de la Frames.

Salvație conomia trebuie să devină mai mult decât un hashtag pe Linkedin și celelalte rețele sociale. Restricțiile determinate de pandemia de coronavirus COVID-19 crează probleme financiare într-o economie și așa slab capitalizată cum este cea românească.

,,Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autoritățile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor și PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerț, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate’’, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid. ,,95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajați maxim și nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricții. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plății taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajați vor fi afectați. Unii au fost trimiși deja în concedii fără plată, vor urma șomajul tehnic și disponibilizările’’, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.
Un sondaj realizat de firma de consultanță, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.

,,Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu își mai pot onora plățile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-și plătească salariile. Până la insolvență și faliment va mai fi un simplu pas’’, a mai spus acesta.

La 31 ianuarie 2020, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme și PFA-uri (72% firme)
Dintre acestea, microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale in active), reprezintă singurul sector care înregistreaza o capitalizare negativă și are cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5%.
,,Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajați vor fi cele mai lovite de restricții. În prezent, aceste înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanțelor, respectiv 233 de zile, cu două luni mai mare decât cea inregistrată înainte de criza financiară. În plus, înregistrează cel mai scăzut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri, respectiv 37%’’, arată analiza Frames.

SALVAȚI ECONOMIA CU FAPTE, NU CU VORBE

În timp ce mediul de afaceri trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autoritățile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei.
,,Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor tine lanț, pentru că, pe lanțurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închiși în leasinguri, în chirii și planuri fanteziste, mizând pe creșterea economică. Acum, când plățile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar acest lucru se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aștepta în maxim două luni’’, afirmă analiștii.
Potrivit acestora, primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget. ,,Să le dăm patronilor o gură de oxigen pentru a putea plăti angajații. Un credit fiscal întins pe o perioadă de 6-12 luni este absolut necesar, mai ales pentru microîntreprinderi’’, afirmă managerul Frames.

O altă măsură absolut necesară este crearea unui mecanism de finanțare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică. ,,Guvernul împreună cu băncile trebuie să pună la punct un program simplu și ușor de accesat pentru IMM-uri, care să se poată împrumuta rapid, fără birocrație, pentru a-și putea asigura capitalul de lucru. Dobânda trebuie să fie zero sau aproape de zero, iar perioada de acordare să fie de minim 12 luni’’, spun analiștii.
Potrivit acestora, dacă băncile, care au o capitalizare optimă, și statul, care să garanteze împrumuturile, nu vor ajuta economia, întreaga Românie va avea de pierdut.
,,Suntem încă în prima fază a coronacrizei economice. Dacă nu se iau măsuri, urmează un adevărat coșmar, cu zeci de mii de firme închise peste noapte, cu lanțuri comerciale prăbușindu-se în câteva zile, cu un șomaj care poate ajunge rapid la 10-12%. De pierdut vom pierde toți, patroni, angajați, bănci, stat și angajații de la stat’’, a mai declarat Negrescu.

CE TREBUIE SĂ FACĂ ANGAJAȚII ȘI FIRMELE

Dincolo de ajutorul necesar al statului și sistemului bancar, firmele și angajații au, la rândul lor, responsabilități majore pentru a depăși aceast criză. Potrivit companiei de consultanță Frames, politica ,,struțului cu capul în pământ’’ trebuie evitată.
,,Stoparea plăților în economie, pe principiul – mai bine mor ei, decât eu – este de natură să accentueze și mai mult blocajul financiar. Și așa plățile se fac în medie la 4 luni în economie. Dacă firmele vor stopa plățile către parteneri, cu scopul de a-și asigura un capital de criză, cu siguranță, în cele din urmă, vor cădea și ele în plasa coronacrizei. Oamenii de afaceri trebuie să acționeze solidar, să discute întârirea relațiilor de afaceri’’, spun experții de la Frames.

Potrivit acestora, firmele trebuie să evite tentația de a renunța ușor la angajați, în speranța că își vor salva activitatea. ,,Dacă renunți acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecințele. De unde vei mai găsi salariați specializați în activitatea ta? La ce preț? Cât te va costa să îți refaci echipa?’’, arată analiza.

Potrivit experților, un lucru este sigur în acest moment. Antreprenorii trebuie să-și reconsidere planurile de afaceri pentru 2020, să plece de la reevaluarea condițiilor pieței și a implicațiile pe termen lung.
Printre măsurile absolut necesare în condițiile coronacrizei economice, analiștii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor.
Analiza performanței clienților, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie, de asemenea, în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.

Decizii comerciale de evitat în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a preîntâmpina o investigație din partea Consiliului Concurenței

Economistul
-
0
Decizii comerciale de evitat în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a preîntâmpina o investigație din partea Consiliului Concurenței

Opinie de Florentina Munteanu, Partener, și Andrea Grigoraș, Managing Associate, Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal

La scurt timp după amplificarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus (COVID-19) la nivelul Uniunii Europene, Consiliul Concurenței a inițiat o primă investigație pentru a analiza creșterea prețurilor măștilor de protecție pe teritoriul României, anunțată aici. În felul acesta, Consiliul Concurenței demonstrează, din nou, atitudinea activă pe care o are, precum și faptul că urmărește foarte atent măsurile luate de agenții economici în această perioadă, cu scopul de a preîntâmpina măsuri abuzive sau excesive aplicate într-o perioadă de criză cu privire la bunuri care acoperă nevoi de bază ale populației.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență constituit ia măsuri rapide și din ce în ce mai intruzive în activitatea comercială a agenților economici, menite să oprească răspândirea virusului la nivelul populației. Având în vedere rapiditatea de reacție care se impune în astfel de situații, atunci când agenții economici sunt nevoiți să implementeze aceste direcții în practică, apar multe semne de întrebare. Aceste măsuri nu sunt (și nici nu au cum să fie) adaptate specificului unei industrii sau activități, motiv pentru care o tendință posibilă a actorilor de pe piață ar putea fi aceea de a interacționa cu alte întreprinderi concurente pentru a discuta despre cum aceștia interpretează prevederile actelor normative sau pentru a afla care sunt bunele practici (best practices) implementate în alte companii care se confruntă cu dificultăți similare. Sunt momente în care viteza de reacție este esențială și nu este exclusă situația în care nu pot fi convocate consiliile de administrație pentru gândirea unei strategii, mai ales dacă unii dintre membri sunt ei înșiși izolați la domiciliu sau în carantină.

Ce NU trebuie să facă salariații societăților comerciale în această perioadă?

  • să nu discute/agreeze cu concurenții prețurile practicate la anumite produse/servicii, orice fel de termeni comerciali, reduceri etc.;
  • să nu mărească prețurile pe care le aplică pentru produsele/serviciile pe care le oferă fără o justificare obiectivă (de exemplu creșterea prețului de achiziție);
  • să nu desfășoare acțiuni sau să nu aibă comportamente de excludere a unor concurenți/furnizori, ca urmare a înțelegerii acestora din urmă cu concurenții companiei, chiar dacă acestea pot părea la o primă vedere justificate de motive obiective, rezultate din comportamente incorecte/neloiale ale acestora;
  • să nu ia decizii comune cu concurenții companiei în vederea stopării comercializării unui anumit produs/serviciu;
  • să nu discute cu concurenții companiei oportunități noi de afaceri în contextul actual și sub nicio formă să nu realizeze acțiuni de împărțire a clienților și teritoriilor;
  • să nu decidă stabilirea unor comportamente general aplicabile față de clienți, furnizori sau alți parteneri comerciali, precum și standardizarea modalității de acțiune în situații identice de afaceri.

Aspecte de reținut pentru a fi în siguranță din perspectiva dreptului concurenței: nu se discută/agreează cu concurenții informații pe care compania le consideră ca fiind sensibile/strategice (acele informații care, dacă ar fi cunoscute, ar reduce incertitudinea strategică de pe piață între concurenți).

Asemenea comportamente pot duce la implicarea unei societății în anumite practici anticoncurențiale, într-un moment în care Consiliul Concurenței este extrem de activ, iar posibilitatea de a fi investigat de către autoritatea de concurență este foarte mare.

Atâta timp cât decizia economică cu privire la o anumită acțiune este una individuală, justificată obiectiv de propriile decizii de afaceri și de contextul economic existent, chiar dacă este similară la nivelul mai multor agenți economici, aceasta nu ar trebui să ridice preocupări din perspectiva dreptului concurenței.

Un aspect deja arhicunoscut, dar util de reamintit, este faptul că amenzile pe care Consiliul Concurenței le poate aplica în situația în care constată că o companie este parte a unei înțelegeri anticoncurențiale sau a făcut abuz de poziția dominantă în care se află pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri totală, realizată în anul financiar anterior aplicării sancțiunii. Cu siguranță, autoritatea va închide rapid investigațiile declanșate în acest context, pentru a da exemple de „așa nu” participanților implicați.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Economistul
-
0
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.

Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?

Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).

O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.

În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.

Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.

Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.

Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global

În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.

În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.

De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.

Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!

Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19

Economistul
-
0
Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19

IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza

Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consider că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:

1.  Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

2.  Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

3.   Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

5.  Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.

6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

“În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Alexandra Smedoiu
-
0
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.

Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?

Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).

O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.

În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.

Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.

Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.

Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global

În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.

În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.

De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.

Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!

Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Apel în beneficiul Spitalului de Boli Infecțioase Brașov

Florin Antonescu
-
0
Apel în beneficiul Spitalului de Boli Infecțioase Brașov

Asociația „Zi de bine”, curator de cauze sociale, semnalează situația în care se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, confruntat în contextul actual cu un aflux de solicitări, pe fondul unei disponibilități mult diminuate sub aspect economic și material: spitalul „deservește anual mai bine de 30.000 de pacienți, cu peste 25.000 consultați în Camera de gardă. În această perioadă, spitalul se află în curs de reabilitare, ceea ce înseamnă că funcționează deja la jumătate din capacitate. Poate îngriji maximum 62 de persoane cu diferite afecțiuni. În cazul probabil al creșterii numărului de persoane infectate, cele 3 saloane pregatite special pentru COVID-19 sunt insuficiente. În ele ar încăpea doar 10 pacienți.Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov are nevoie de cel puțin 4 containere în care să se amenajeze camera de primire urgențe, ambulator de specialitate și saloane de spitalizare de zi. Costul unui container este de aproximativ 6.000 euro.  De asemenea, e nevoie urgent de teste diagnostic, dezinfectați, echipamente de protecție pentru medici”.

Melania Medeleanu, Asociația „Zi de bine”: „Este absolut necesar ca de azi și în zilele care urmează să facem un #scutpentruspitale. Sunt două lucruri simple pe care le putem face: primul lucru este să stam acasă pentru a ne proteja, pe noi și pe cei din jurul nostru, iar al doilea este să donăm. Cu un simplu sms cu textul SUS la 8862 se poate face o donație pentru a cumpăra cele 4 containere de care spitalul are nevoie urgentă. Contribuțiile se pot face si prin transfer bancar – ASOCIAȚIA Zi de BINE – RO56RNCB0092166359160001, BCR, Sucursala Universitate sau PayPal. Știu ca tentația e să spunem că e treaba statului – și chiar e!- dar acolo unde statul nu reușește, oamenii au dovedit de-a lungul timpului că vor și pot să salveze vieți”. 

Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase și medic specialist epidemiolog la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Brașov, distinsă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu Premiul de Excelenţă în Igienă Intraspitalicească: „Observăm în ultimele săptămâni o creștere semnificativă a numărului de pacienți care ni se adresează. Ca urmare, și necesarul de echipamente de protecție pentru personalul medical și pacienți (măști, mănuși, halate impermeabile, protectoare faciale) și materiale sanitare (dezinfectanți pentru mâini, suprafețe) este din ce în ce mai mare. În prezent, ne confruntăm cu indisponibilitatea la nivel național și internațional a acestora, precum și cu latența în accesarea fondurilor necesare. Personalul din Spitalul nostru este dedicat, extrem de implicat, oamenii fac o treabă grozavă, simțim spiritul de echipa unită la greu, de solidaritate. Însă e greu să îți faci datoria corect în orice condiții și cu amenințarea terminării resurselor și așa limitate și raționalizate. Cred că momentul actual este un examen pentru noi toți, un test de solidaritate, empatie, colaborare, de a folosi judicios resursele din ce în ce mai puține, de a ne ajuta unii pe alții”.

Informații suplimentare despre modul în care se pot face donațiile se găsesc pe site-ul Asociației „Zi de bine” – www.zidebine.ro. 

Competiție de educație financiară

Florin Antonescu
-
0
Competiție de educație financiară

Junior Achievement (JA) România a lansat competiția„Susțin educația financiară în comunitatea mea”,ediția a treia,adresată tuturor elevilor de liceu. Obiectivul îl reprezintă „încurajarea activităților de educație financiară în cadrul școlii”. Competiția se desfășoară până la 22 mai. După cum informează inițiatorii,„implicarea liceelor în competiție presupune parcurgerea, de către elevi, a cursului digital «ABCdar bancar»,prin intermediul căruia aceștia își însușesc noțiuni financiare de bază, într-o experiență de învățare interactivă și individualizată”. Competiția face parte din programul de educație financiară „ABCdar bancar”, dezvoltat de JA România în parteneriat cu Raiffeisen Bank. Pe baza parteneriatului, liceele participante pot obține finanțări totale de 30.000 de lei.De asemenea, elevii beneficiază de „resurse educaționale clasice (fișe și caiete de lucru), dar și de componenta de învățare digitală, dezvoltată prin intermediul platformei internaționale LMS JA Inspire™. Această componentă le oferă elevilor acces la conținuturi video și exerciții cu feedback imediat, care contribuie la dezvoltarea interesului tinerilor față de educația financiară”.

Din perspectiva liceului cu cel mai mare număr de elevi participanți la ediția 2019, Colegiului „Andronic Motrescu” Rădăuți, prof. Ariadna-Ioana Gavra subliniază: „Oportunitatea de a participa la această competiție a adus un plus de valoare colegiului nostru, prin accesul elevilor la o gamă variată de experiențe de educație financiară. Metodele interactive care stau la baza cursului digital ABCdar bancar au determinat interesul și implicarea elevilor, activându-le dorința de a aplica ceea ce au învățat!”

Regulamentul competiției și informații suplimentare: https://jar.ro/ABCdarBancar.

Campanie media de prevenire a consumului de substanțe psihoactive

Florin Antonescu
-
0
Campanie media de prevenire a consumului de substanțe psihoactive

Agenția Națională Antidrog (ANA), coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, derulează în perioada martie-decembrie 2020 campania națională media de prevenire a consumului de noi substanțe psihoactive „Fii liber!”, substanțe pe locul doi ca pondere a consumului la noi, după canabis (2,5% din populaţia de 15-64 ani, prevalent  cu studii universitare şi postuniversitare).

Principalele obiective ale campaniei sunt „creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la efectele medico-psiho-sociale ale consumului de substanţe noi psihoactive, precum şi dezvoltarea unor atitudini şi practici de viaţă sănătoasă la nivelul populaţiei generale cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, cu accent pe populaţia şcolară şi la risc de consum de droguri, respectiv 15-34 de ani.Prin derularea acestei campanii, Agenţia Naţională Antidrog işi propune informarea, educarea și conștientizarea elevilor şi studenţilor în legătură cu efectele și riscurile consumului de substanțe noi psihoactive, în vederea neînceperii şi/sau evitării trecerii de la consumul ocazional sau recreaţional, la consumul regulat la nivelul populaţiei generale”. Campania„își propune, la nivel naţional, crearea unei reţele de suport comunitar, formate din cadre didactice, voluntari ANA, părinţi şi specialişti din cadrul instituţiilor publice sau organizațiilor neguvernamentale partenere”.

Beneficiari estimați:47.000 de elevi şi studenţi, 2500 de profesori, 20.000 de părinţi, 2.500 de reprezentanţi ai instituţiilor publice și ONG-urilor partenere, 2.000.000 de  persoane cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani din România (10% din populația generală a României), fiind realizate aproximativ 200 de activităţi de informare privind riscurile şi efectele consumului de NSP şi promovate modalităţile sănătoase de petrecere a timpului liber în zone recreaţionale.De asemenea, sunt estimați ca beneficiari indirecți 50.000 de elevi şi studenţi, 25.000 de aparţinători legali și 500.000 de membrii ai comunităţilor locale”.

Campania face parte din Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, aprobat prin H.G. nr. 684/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Subprogramul III. „Campanii de prevenire a consumului de droguri, inclusiv tutun, alcool şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive”, din Titlul VII al bugetului de stat, „Alte transferuri”- „Transferuri interne”- 55.01, articol 55.01.18 „Alte transferuri curente interne”, corelativ cu prevederile H.G. nr. 784/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020 şi ale Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2018-2020.

1...1.6031.6041.605...1.963Pagina 1.604 din 1.963