Tema „Industrii ale prezentului și viitorului în România, bazate pe tehnologii la orizontul anilor 2040” și-a derulat a doua parte de analiză și dezbatere în amplul demers „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub egida Academiei Române – Secția de Știinte Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
Consecvent obiectivului de bază al proiectului, acela de a contura „felul în care ar trebui reconstruită traiectoria economiei românești în următoarele decenii”, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reiterat principiul urmat prin însăși conceperea proiectului, acela de „abordare dintr-o perspectivă a viitorului”, în condițiile în care „ce a fost, știm. Ce va fi trebuie să înțelegem și să ne asumăm, pentru că lumea e într-un moment de schimbare. Dacă nu intrăm în cadența 2020-2025, care va schimba vectorii evoluției spre 2040, vom rămâne pe margine. România are un potențial real pentru a realiza înscrierea pe direcția dezvoltării”.
O condiție de bază pentru valorificarea acestui potențial, a afirmat moderatorul dezbaterii, Nicolae Badea, președintele companiei Computerland, copreședinte al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), este „să fim mai prezenți în tehnologiile avansate, să ne înscriem între țările care și-au asumat politici pentru schimbare în industrie, în agricultură, în toate ramurile economice importante”.
„Să ne mobilizăm, ca să nu ne calce-n picioare schimbarea”
Adrian Curaj
Cu experiența funcțiilor de conducere ministerială îndeplinite în anumite perioade în cercetare și educație, prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj a sugerat direcții de urmat în găsirea răspunsului la întrebarea „2040 Quo vadis România?”. Ce se prefigurează, a spus el, este un „concept de societate 5.0”, în a cărei structurare „dispar pereții formali dintre digital, biologic, fizic”. În acest condiții, „suntem capabili să ne mobilizăm, că să nu ne calce-n picioare schimbarea?” Un reper prin care se vede că putem să răspundem pe deplin afirmativ este sistemul laser și sursă gama de la Măgurele: ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics / Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară, apreciat de profesorul Adrian Curaj a fi situat „la frontiera frontierelor frontierei, cu aplicații de tot felul în medicină nucleară, protonoterapie, fizică fundamentală, fizică nucleară etc”. Cadrul pentru valorificarea prin business inteligent a acestor deschideri oferite de știință îl poate constitui Laser Valley, printr-o investiție masivă în regenerarea orașului Măgurele pentru „dezvoltare teritorială inteligentă, în care să avem știință, educație, comunitate, infrastructură de cercetare, zonă de experiment”.
„Cea mai ieftină și curată energie termică și electrică, obținută din peleți fabricați din tot ce arde”
Iuliean Horneț
Inventatorul Iuliean Horneț, fondatorul și managerul general al Ecohorneț SRL, a prezentat creații tehnice proprii utilizabile ca tehnologie pentru resurse de energie nu numai în viitor, ci chiar din ziua de azi: „Tehnologia Ecohorneț este un produs dezvoltat cu responsabilitate socială, astfel încât nicio activitate care implică această tehnologie nu afectează populația sau mediul înconjurător, este un produs accesibil, permite accesul la o energie ieftină și ecologică”. Fără a intra în detalii tehnice, e vorba despre conversia a tot ce înseamnă biomasă (resturi agricole, forestiere, zootehnice, deșeuri menajere, plante energetice, tocătură lemnoasă, lemn degradat) în peleți „fabricați din tot ce arde”, pentru a obține „cea mai ieftină și curată energie termică și electrică”. Tehnologia, a accentuat creatorul ei, „integrează simultan procese ca gazeificare, combustie, incinerare, postcombustie și transfer optimizat de căldură”. Adresarea este largă: industrie, agricultură, arhitectură, imobiliare, municipalități etc.
„Guvernele viitoare trebuie să acorde o atenție deosebită robotizării României”
Emilian M. Dobrescu
Pornind de la informația că „în martie 2017, existau între 1,5 și 1,75 milioane de roboți industriali la nivel mondial, potrivit International Federation of Robotics (IFR)”, prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu și cercetător dr. Edith Mihaela Dobrescu au prezentat studiul „România 2040: roboții în economie și societate”. Lucrarea acordă un spațiu important principalelor tipuri de roboți prezenți sau viitori pe piața românească: roboții auto, cu „deosebirea între roboții care deja lucrează în industria producătoare de automobile și roboții taxiuri”; roboții bancari; robotul colaborativ sau „cobotul” – „produs inovativ care a apărut în urma nevoii de a înlocui practic operațiunile repetitive și anoste pe care le execută lucrătorii sau operatorii din orice producție, din orice fabrică”; roboții financiari – „o versiune incipientă a inteligenței artificiale (…), deja utilizată pentru a detecta tranzacțiile false cu carduri de credit și pentru a combate frauda în industria financiară”; roboții marketeri; roboții în chirurgie. Privind utilizarea roboților în chirurgie lucrarea subliniază că „primii pași în chirurgia robotică românească au fost marcați din 2008 de programul robotic al Centrului de Chirurgie Generală și Transplant
Hepatic Dan Setlacec de la Institutul Clinic Fundeni”, iar statistica momentului arată că la noi s-au realizat până în prezent circa 1.700 de operații, „cu ajutorul celor 7 roboți da Vinci de la spitalul Fundeni și spitale din Cluj-Napoca și Timișoara”, iar „programele active de chirurgie robotică se desfășoară la Institutul Clinic Fundeni, la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, la Spitalul Militar Central din București și la Spitalul Județean Timișoara”. Totodată, „există 3 sisteme robotice la Spitalul Theodor Burghele, pentru operații de natură urologică, Spitalul Agrippa Ionescu și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca”. Lucrarea admite „că, deocamdată, prin utilizarea chirurgiei robotice, costurile sunt mai mari, însă rezultatele sunt superioare: recuperarea pacientului este mai rapidă, durerea este diminuată, iar tehnologia permite operații în zone mai greu accesibile, precum partea inferioară a abdomenului, zona esofagiană sau a pancreasului”.
„Tehnologia blockchain poate fi pentru piețele de capital ce e internetul pentru consumatori”
Ionel Roșu
Un cadru de formare pentru oameni de afaceri, manageri, politicieni este Departamentul Tinerilor Antreprenori al Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR), care se ocupă cu „educarea tinerilor în toate domeniile de business, leadership, dezvoltare personală, public speaking”, spune președintele Ionel Roșu: „Organizăm evenimente unde avem invitați oameni de succes din toate domeniile societății, care modelează caracterul și mentalitatea tinerilor ca luptători care să știe să depășească obstacolele și să se ridice în urma unor eventuale eșecuri. Disciplina, eficiența și încrederea sunt cerințe de bază în acest sens”. În același timp, ele definesc și evoluția digitală, chiar dacă sunt calități umane, remarcă Ionuț Roșu, argumentul oferindu-l tehnologia blockchain: „Prin siguranța criptată din care este formată, această tehnologie dă încredere utilizatorilor fără a se cunoaște între ei. Folosirea tehnicii block-chain, avantajele implementării criptovalutei în mediul antreprenorial duc instituțiile financiare spre o nouă etapă. Tinerii antreprenori au nevoie să le cunoască pentru a mări eficiența companiilor. În condițiile existenței a peste 2.000 de monede digitale, blockchainul centralizat este important deoarece acoperă toate cele trei calități – disciplina, eficiența, încrederea. El ajută instituțiile statului și companiile private să fie total transparente, chiar dacă tranzacțiile sunt anonime. Totodată, respectă legile europene (antispălare de bani, lupta contra terorismului etc.) care fac din tehnologie o pârghie sănătoasă de evoluție. Tehnologia blockchain poate să facă pentru piețele de capital astăzi ceea ce a făcut internetul pentru consumatori cu ani în urmă. Moneda digitală e formată dintr-un algoritm din cifre și litere care creează o monedă unică, exact ca la bancnotele palpabile care au o serie unică încorporată. Prima monedă digitală a fost lansată în 2009”.
Președintele tinerilor antreprenori a enumerat beneficiile valutelor digitale: „Tranzacțiile nu se fac prin intermediul instituțiilor bancare. Nu ai nevoie de un cont bancar, ci doar de o adresă cu username (ca la e-mail) și de o parolă, care formează un cont special, asemănător cu un cont de pe o rețea de socializare. Orice plată se face instantaneu. Comisioanele sunt aproape de zero, deoarece conturile nu sunt administrate de nicio bancă. Securitatea monedei este maximă, prin blockchain și KYC. Este transparentă și legală (în special blockchainul centralizat) pentru că întrunește cerințele europene AML (Anti Money Laundering) și KYC (Know Your Costumer). Statul român recunoaște criptomonedele și astfel impozitează câștigurile din transferul de monedă digitală (criptomonede) prin Legea nr. 30 din 10 ianuarie 2019, publicată în «Monitorul Oficial» nr. 44 din 17 ianuarie 2019 (Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgențã a Guvernului nr. 25/2018)”.
„În 1876, în Țara Românească și Moldova s-au născut mai mulți copii decât în 2018 în România”
Cătălin Ivan
Europarlamentar într-o perioadă, Cătălin Ivan a oferit date dintr-un tablou demografic de care construirea unei perspective economice e bine să țină seama: „În 1876, în Țara Românească și Moldova s-au născut mai mulți copii decât în 2018 în România; în ultimii 50 de ani nu s-au mai născut 22 milioane de români; la 1.000 de nașteri au loc în România cel puțin tot atâtea avorturi; în 2018 s-au născut în diaspora românească mai mulți copii decât în țară; aproximativ 9 români părăsesc țara în fiecare oră – 80.000 de persoane; îmbătrânirea demografică a crescut de la 114,4 (1 ianuarie 2017) la 116,9 (1 ianuarie 2018)”.
