Acasă Blog Pagina 172

111 ani de la inaugurarea Palatului Camerei de Comerț București

0

Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București împlinește la 23 mai 111 ani de la inaugurare printr-o ceremonie la care au participat regele Carol I, reprezentanţi ai Casei Regale a României şi membri ai Guvernului României.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București reamintește că „palatul, edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureştene a începutului de secol XX, a fost construit între anii 1907-1911, cu destinația de sediu al Camerei bucureștene. De asemenea, aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de Camera bucuresteană. În 1949, clădirea a fost naţionalizată; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 reintră, prin hotărâre judecatorească definitivă şi irevocabilă, în patrimoniul CCIB”.

Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Astăzi, suntem în plin proces de a pune în valoare această clădire minunată și de a-i reda stralucirea de altă dată. Avem bucuria de a pune la dispozitia comunității de afaceri a capitalei un Centru de conferințe cu 5 săli cu capacitate maximă de 150 persoane. În aceste spații elegante, rafinate și încărcate de istorie, dar care răspund celor mai exigente cerințe în domeniu, organizam, inclusiv în parteneriat, dar și pentru terți, evenimente de înaltă ținută: conferințe, mese rotunde, workshop-uri, evenimente științifice, lansări de carte, expoziții, recepții.” 

Camera de Comerț bucureșteană subliniază că „în primăvara acestui an, prin lansarea Seratelor Muzicale în București, proiect marca CCIB și Lanto Communication, Palatul a fost așezat, din nou, în mod oficial, pe harta culturală a Centrului Vechi al Capitalei. «Săptămânal, în fiecare seară de marți, începând cu ora 19,00, ne deschidem porțile și către publicul larg, nu numai către oamenii de afaceri. Oferim iubitorilor de artă spectacole de calitate, dar și oportunitatea de a interacționa într-un mod mai puțin formal în sălile spectaculoase ale sediului istoric al Camerei bucureștene», detaliază Iuliu Stocklosa.

Clădirea a fost proiectată de arhitectul Ştefan Burcuş, structura de rezistenţă a fost realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, dupa un proiect al inginerului Gogu Constantinescu, iar lui Emil W. Becker i se datorează ornamentaţia generală a faţadei. Primele două niveluri ale Palatului sunt tratate în bosaj, iar celelalte cu pilaştri şi capitele ionice. În ansamblu, se remarcă o gradaţie în tratarea arhitecturală a clădirii, de la postamentul masiv din piatră la balustradele forjate ale balcoanelor etajului superior”.

CÂND VOM AVEA PRIMELE MOLECULE DE GAZ DIN MAREA NEAGRĂ, DUPĂ MODIFICAREA LEGII OFFSHORE?

România are în față o oportunitate uriașă! Profitând de potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, am putea ajunge la un nivel suficient de ridicat al producției interne încât să reușim să ne asigurăm din punct de vedere al securității energetice.

Unii ar spune că ne-am putea asigura inclusiv independența energetică, însă în ce măsură vom reuși să scăpăm de gazele din import rămâne de văzut. Până una-alta avem o modificare semnificativă a Legii Offshore, care așteaptă publicarea în Monitorul Oficial și care ar putea da o nouă traiectorie optimistă economiei românești.

Cum arată viitorul nostru energetic, cum devenim un factor de echilibru și un pion important în Europa? Dar cum vor mai decurge investițiile din Marea Neagră în contextul conflictului de la granița noastră? Parte dintre răspunsuri au venit de la președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Sandor Bende, în cadrul evenimentului „Energia României în Noua Economie”, găzduit de EM360 și România Durabilă.

Însă, după ce Parlamentul a deblocat Legea Offshore mingea se află la companiile care au licență de exploatare în Marea Neagră, este de părere Lorant Antal, Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat. Pe de altă parte, statul, la rândul lui, trebuie să se asigure că banii care îi vor reveni în urma acestor proiecte, deloc puțini (undeva la 60% din veniturile obținute), trebuie direcționați către obiective precum reindustrializarea României.

Planetele par că s-au aliniat pentru viitorul energetic al României.

„Ne ajută conjunctura și resursele, dar trebuie să ne ajutăm și noi. Avem o oportunitate considerabilă cum nu am mai avut de foarte mulți ani”, a declarat, în cadrul evenimentului „Energia României în Noua Economie”, și Cristian Hubati, membru al Consiliului Director, Federația Patronală Petrol și Gaze.

Modificarea Legii Offshore vine cu un suflu nou pentru economie, însă trebuie să fim atenți la cum gestionăm în siguranță orice proiect din Marea Neagră. Dacă totul decurge bine, am putea avea primele molecule de gaz la finalul anului 2026, a mai spus reprezentantul industriei.

Iar după ce nevoia noastră internă va fi acoperită, ne-am putea transforma într-un real furnizor de energie și pentru alte state, spune Pavel Popescu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.

Desigur, există și sceptici, dar trebuie reținut că modificarea Legii Offshore nu înseamnă că ne vindem țara străinilor, ci este doar o abordare de business pe care statul a ales-o pentru a ne valorifica resursele. În plus, el este cel care controlează în proporție de 70% ceea ce se întâmplă în Marea Neagră. De cealaltă parte, investitorii sunt cei care își asumă toate riscurile financiare, și nu numai, a subliniat Cătălin Niță, directorul executiv al FPPG, în cadrul aceluiași eveniment.

Și, mai mult decât atât, România are obligația să își gândească singură o strategie economică inovativă, nu una de la o zi la alta. În condițiile în care beneficiem acum de o lege care ne-ar asigura un viitor mai bun, ne lăsăm păcăliți de o creștere economică din pix, fără efecte concrete în nivelul de trai al românilor, este de părere și profesorul Mircea Coșea.

La finalul întâlnirii, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a tras inclusiv un semnal de alarmă cu privire la destinația banilor pe care România i-ar putea câștiga de pe urma exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră. Avem nevoie de o strategie economică clară și de proiecte concrete spre care se vor îndrepta aceste venituri și abia apoi vom putea spune, cu adevărat, că România beneficiază de pe urma resurselor ei naturale.

 

Dialogul între mediul de afaceri, mediul decident şi specialişti s-a purtat în cadrul dezbaterii „Energia României în Noua Economie”, iniţiată de EM360 Group și România Durabilă, cu sprijinul Federației Patronale Petrol și Gaze în calitate de partener strategic și al partenerilor instituționali – ASPES, RomEficiența și Asociația Energia Inteligentă. Parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, The Diplomat, Money, Profit, Bugetul, Lumea Justiției, Lumea Banilor, Economistul, Club Economic, Spot Media, InvesTenergy , Energy Center, E-nergia și News Energy. Partener monitorizare media: Klarmedia. “Noua Economie” invită la construcție, acțiune şi vitalitate, lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

VIITORUL ÎN STOCAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA

0

GENESIS CONNECT ŞI GIVENERGY în parteneriat cu CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI şi ASOCIAŢIA PENTRU STUDII ŞI PROGNOZE ECONOMIO-SOCIALE (ASPES) au plăcerea să vă invite la evenimentul cu tema: VIITORUL ÎN STOCAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA  care v-a avea loc pe 09 iunie 2022 – București, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (Sala Aurel Ghibuțiu) între orele 10:00-13:00 .

Invitați: 
∙ Autorități din Domeniul Energiei 
∙ Dezvoltatori de energie regenerabilă 
∙ Companii fotovoltaice 
∙ Companii de energie eoliană 
∙ Ingineri EPC 
∙ Operatori de rețea 
∙ Experți energie

AGENDA 

10:00-10:30 ÎNREGISTRARE ȘI WELCOME COFFEE 
10:30-11:45 PREZENTĂRI 
1. CUVÂNT DE DESCHIDERE 
Michael Bell – Preşedinte Genesis Connect 
2. PREZENTAREA GENESIS CONNECT  
Richard Bullock – CFO Genesis Connect 
3. PREZENTĂRI VIDEO  
4. EVOLUȚIA UTILIZĂRII BATERIILOR DE STOCARE 
Dan Lambert – Director tehnic GivEnergy 
5. PROVOCĂRI ÎN PIAȚA ENERGIEI ELECTRICE DIN ROMÂNIA 
Adrian Stan – General Manager, AJ Renewables 

6. PANEL 

Moderat de Ciprian Glodeanu – avocat specializat în energii regenerabile, GLODEANU + PARTNERS 

Vorbitori: 
George Sergiu Niculescu – Secretar de Stat, Ministerul Energiei 
Zoltán Nagy-Bege – Vicepreședinte ANRE 
Daniel Balaci – Director Transelectrica 
Mihai Verşescu – Secretar general, PATRES 
Moderator: Constantin Boștină – Președinte ASPES, director general revista ECONOMISTUL 

11:45-12:15 Q&A 
12:15 CONCLUZII 
Petru Schipor – Director Departament Dezvoltare, Genesis Connect 
BUSINESS COCKTAIL ȘI NETWORKING 

Parteneri media: ECONOMISTUL, ProfitTV 

Conferință despre dezvoltarea locală durabilă, la Universitatea Ovidius din Constanța

0

 

Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), în parteneriat cu Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) Filiala Dobrogea, a organizat, vineri, 20 mai 2022, conferința-dezbatere cu tema „Să gândim dincolo de azi în dezvoltarea economică și socială a Constanței. Implicarea mediului universitar și al mediului de afaceri, alături de administrația publică, în eforturile de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă a județului Constanța”, informează conf. univ. dr. ec. Ion Dănuț Jugănaru, președintele ASPES – Filiala Dobrogea, și cadru didactic al Facultății de Științe Economice a UOC.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul UOC, Silviu Coșa, prefectul județului Constanța, și dr.ec. Constantin Boștină, președintele ASPES București.

„Conferința are o importanță deosebită pentru că îmbină, în chip fericit, capacitatea de cercetare, de analiză a mediului universitar din Constanța cu perspectivele oferite de mediul de afaceri și de societatea civilă, cu scopul de a identifica cele mai eficiente modalități prin care pot fi îndeplinite obiectivele de dezvoltare economică și socială ale județului. Este necesarăo mai bunășimai strânsă colaborare între mediul universitar, mediul de afaceri și administraţiile locale din județul nostru, inclusiv prin crearea de Consilii Consultative Economice, la nivel local și județean”, a precizat conf. univ. dr. ec. Ion Dănuț Jugănaru.

Prezentările susținute în cadrul conferinței au vizat aspecte privind: industria agroalimentară; clusterul agroalimentar, ca formă de organizare a fermei de familie, într-un mediu asociativ, prin unirea mai multor fermieri, într-o cooperativă;necesitatea unei noi organizări administrativ-teritoriale; digitalizarea administrației publice; rolul și preocupările UOC în abordarea provocărilor regionale de dezvoltare durabilă; oportunitățile și provocările în construirea ecosistemului de inovare și antreprenoriat în județul Constanța; rolul centrelor de transfer tehnologic în dezvoltarea IMM-urilor; posibilitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027; dezvoltarea industriei Dobrogei; dezvoltarea durabilă – perspective și limite tangibile.

Totodată, în cadrul conferinței a avut loc prezentarea volumului „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – orizont 2040”, publicat recent, sub coordonarea Asociației pentru Studii Economico-Sociale București.

CEC Bank raportează un profit net de 54,2 milioane de lei în primul trimestru din 2022

0
  • CEC Bank continuă să susțină economia: credite noi acordate de 2,4 miliarde lei în primul trimestru
  • Soldul creditelor a crescut cu 17,9% față de primul trimestru din 2021

CEC Bank a înregistrat un profit net estimat, neauditat, de 54,2 milioane de lei în primul trimestru din 2022. Banca a continuat să-și consolideze poziția pe piață și a înregistrat o creștere a activelor până la 50,4 miliarde de lei – plus 19% față de primul trimestru de anul trecut, peste creșterea medie a activelor din sistemul bancar (11,9%).

„În ciuda provocărilor apărute în contextul pandemiei și al conflictului din Ucraina, CEC Bank a continuat să susțină economia și planurile clienților, dovadă fiind finanțările în creștere. Am acordat 8 400 de credite în primele 3 luni ale anului, în valoare de aproape 2,4 miliarde lei și am continuat să ne extindem baza de clienți. În același timp, rămânem o bancă solidă și profitabilă, în care românii pot avea încredere”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank. 

Performanța financiară a băncii în primul trimestru a fost susținută de creșterea veniturilor nete din dobânzi cu 15% față de perioada similară a anului trecut, până la 319,1 milioane de lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au crescut cu 11%, însumând 77,8 milioane de lei. Precizăm că în perioada menționată, banca a înregistrat cheltuieli cu contribuția la fondurile de garantare și rezoluție în valoare de 51,9 milioane de lei, de 2 ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

CEC Bank a continuat să susțină economia, finanțând companiile și segmentul persoanelor fizice, cu:

  • 8 400 de credite noi în primul trimestru din 2022, cu o valoare cumulată de  2,4 miliarde de lei
  • 0,9 miliarde de lei – credite de investiții pentru companii,
  • peste 7 600 de români, persoane fizice, au beneficiat de finanțări pentru a-și transforma proiectele și dorințele în realitate
  • Valoarea creditelor noi pentru persoane fizice acordate în trimestrul I depășește 625 milioane de lei, creditele pentru locuințe având o pondere de circa 67%
  • Numărul de utilizatori de internet și mobile banking a crescut cu 61% față de primul trimestru din 2021, iar valoarea tranzacțiilor cu 178%

Creditele în sold, la valoare brută acordate clienților se ridică la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% față de primul trimestru din 2021.

Depozitele atrase de la clienți au crescut cu 15,8% față de perioada similară a anului trecut, în contextul în care la sfârșitul lunii februarie 2022, odată cu debutul crizei din Ucraina, a crescut preferința publicului pentru numerar, în special în valută.

În primul trimestru din 2022, CEC Bank a plătit dividende statului român în valoare de 634,3 milioane de lei aferente profitului din 2019 și 2020, reprezentând circa 85% din profitul net atribuibil acționarilor.

În linie cu preocupările la nivel european pentru reducerea emisiilor, energii regenerabile, și reducerea dependenței energetice, CEC Bank a lansat în primul trimestru al lui 2022 creditele ipotecare verzi, cu costuri mai mici decât cele standard și finanțări BEI pentru IMM-uri, pentru investiții în panouri fotovoltaice și alte proiecte verzi. 

Iar la începutul lunii martie 2022, CEC Bank a primit primul rating internațional de emitent de la Fitch: BB.

Poziție financiară solidă

Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat un nivel de 5,59%, în ușoară creștere față de nivelul de 5,29% înregistrat la sfârșitul anului 2021. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei nebancare (inclusiv cheltuiala cu ajustările pentru creanțe depreciate) în cursul primului trimestru din anul 2022 în valoare de 106 milioane de lei, în trend cu evoluția înregistrată în 2021.

Rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,60%, la sfârșitul primului trimestru din 2022, peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 5,97%, în condițiile majorării fondurilor proprii la sfârșitul anului. 

Facturarea electronică devine oficial obligatorie, de la 1 iulie, și pentru tranzacțiile B2G

0

Inge Abdulcair,
Director PwC România

 

Facturile trebuie trimise obligatoriu în format electronic prin sistemul național RO e-Factura, în relația cu autorități contractate de stat, așa numita relație B2G, începând cu data de 1 iulie 2022, ca urmare a publicării Legii 139/2022 pentru aprobarea ordonanței de urgență 120/2021.

Așadar, pentru livrările și/sau prestările realizate de operatori economici către autorități publice, considerate contractanți într-o relație B2G, începând cu data 1 iulie 2022, va fi obligatorie emiterea unei facturi electronice și transmiterea acesteia prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în format .xml, cu respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare. Aceste facturi se transmit beneficiarilor prin Spațiul Privat Virtual.  

Pentru operațiunile desfășurate de operatorii economici cu alți operatori economici (B2B – business-to-business), România a solicitat aprobarea Consiliului Uniunii Europene să aplice o măsură specială de derogare de la Directiva de TVA, astfel încât să devină obligatorie emiterea facturilor electronice și transmiterea lor prin sistemul național RO e-Factura.

În 30 de zile de la data adoptării Deciziei de autorizare a unei astfel de măsuri, prin Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) se vor stabili categoriile de operatori economici care au obligația de a emite RO e-factura în relația cu alți operatori economici (relația B2B), precum și data de la care va interveni această obligație.  

Astfel, deși textul inițial al OUG prevedea aplicarea regulilor privind e-factura doar pentru anumite categorii de produse cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B (legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile; băuturi alcoolice; construcții noi; produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș); îmbrăcăminte și încălțăminte, se intenționează o aplicare generalizată a sistemului e-factura.

Prin sistemul e-factura, factura electronică este transmisă şi primită într-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea sa electronică şi automată. Formatul XML și transmiterea prin intermediul platformei puse la dispoziție de Ministerul de Finanțe sunt elemente de noutate față de factura electronică definită de Codul Fiscal („o factură care conține informațiile solicitate (…) și care a fost emisă și primită în format electronic”). Mai mult, facturile electronice emise prin RO e-Factura au atașată semnătura electronică aplicată de către Ministerul Finanțelor Publice, certificându-se faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acestora.

În domeniul achizițiilor publice, prelucrarea facturii electronice se va realiza de beneficiarii – autorități publice utilizând fie aplicaţii informatice (pentru prelucrare exclusiv în format electronic), fie se va realiza conversia informațiilor din factura electronică într-un format care permite citirea și listarea. Conform OUG nr. 120/2021, prin prelucrarea facturii electronice de către autoritățile contractante, se înţelege inclusiv parcurgerea fazelor execuţiei bugetare.

Înscrierea în Registrul RO e-Factura se efectuează prin depunerea unui formular (084), iar pentru radiere se depune același formular, însă doar până la data la care devine efectivă înscrierea (1 a lunii următoare depunerii formularului inițial 084). Detaliile legate de operarea Registrului RO e-Factura sunt prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1713/2021. Registrul va putea fi interogat pe site-ul oficial al ANAF.

Japonia, invitat de onoare la Salonul Internațional de Carte Bookfest

0

Ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest – 1-5 iunie, Complexul Expoziţional Romexpo, pavilionul B2, organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei Japoniei din București – are ca țară invitat de onoare Japonia. Ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, atașatul cultural Yoshino Naito, împreună cu vicepreședinta Asociației Editorilor din România, Lidia Bodea, au prezentat informații în avanpremieră.

Ambasadorul Hiroshi Ueda :„Suntem onorați să fim țară invitată de onoare a ediției din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, mai ales că Japonia este o țară care iubește cărțile. Statisticile spun că țara noastră se află în topul mondial al cumpărătorilor de carte.”

Din oferta editorial japoneză prezentată la București reținem: 

– volume de Yōko Tawada și Akira Mizubayashi, traduse în limba română la editurile Polirom și Humanitas 

– volumul Ikigai, autor, scriitorul, muzicianul și jurnalistul catalan Francesc Miralles, „o carte esențială despre modul de viață japonez, tradusă cu succes la Editura Humanitas Fiction”

– romane de Yōko Ogawa și Hiromi Kawakami, traduse la Humanitas Fiction și Polirom

– marii maeştri ai literaturii japoneze Osamu Dazai, Yasunari Kawabata, Yukio Mishima, Haruki Murakami și cărțile lor vor fi subiectul unor dezbateri și mese rotunde la care sunt așteptați să ia parte un număr impresionant de fani pe care acești scriitori i-au adunat în jurul cărților lor de-a lungul anilor.

– dezbateri care analizează rolul și potențialul economic al tradiției manga din perspective noi, cum ar fi sportul și afacerile, dezbateri initiate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român și de Mircea Mureșan, organizatorul East European Comic Con

– evenimente de 1 iunie, între care „un atelier de confecționat koinobori din hârtie – zmeie sub formă de crap, cu care se decorează casele japoneze, pentru ca băieții din casa respectivă să crească sănătoși și un alt atelier, de kamishibai – lectura unei povești, acompaniată de derularea unor imagini

– filme japoneze la cinematograful Bookfest,realizate de regizori renumiți, precum Makoto Shinkai și alții 

– ateliere care au în centru Haiku, „cea mai scurtă formă poetică din lume, Ikebana, aranjamentele florale japoneze care redau frumusețea utilizând flori, crengi, frunze, folosind plantele și spațiul din jurul acestora, Nihonga, pictura în stil japonez ce folosește tehnici și materiale diferite de cele din pictura occidentală, Nihon buyo, dansuri tradiționale japoneze, dansate în costume tradiționale – kimono – și în acompaniamentul muzicii japoneze vechi”

Oferta de manifestări a salonului include ca reper de top și seria „Dezbateri Bookfest, axate pe câteva dintre cele mai acute confruntări din cadrul societății românești actuale”, cum sunt: „Ce ne facem cu România ne-educată?” (miercuri, 1 iunie, ora 14, scena Agora), participă Doru Căstăian, Emilia Șercan, Valeriu Nicolaie, moderator Lidia Bodea; „De la Diavolul în istorie la Sfânta Rusie” (vineri, 3 iunie, ora 17, scena Arca), moderator Gabriel Liceanu, invitați Hari Bucur Marcu, Ioan Stanomir, Sorin Ioniță, dr. Gabriel Diaconu; „S.O.S. Sănătatea copiilor: ghid pentru părinți” (sâmbătă, 4 iunie, ora 14, scena Arca), dezbătură de psihologul Mircea Dragu, dr. pediatru Mihai Gafencu, președintele organizației Salvați Copiii România, dr. psihiatru Eugen Hriscu, moderator Lidia Bodea.

Finanțare pentru Christian’76 Tour de la Banca Românească, garantată de EximBank

0

Banca Românească a acordat companiei Christian’ 76 Tour  o finanțare în valoare de trei milioane de euro pentru asigurarea necesarului de lichidități pentru activitatea curentă. Suma a fost acordată cu garanție de stat emisă de EximBank în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 70% din finanțare.

Cristian Pandel (foto), președintele Consiliului de Administrație al Christian’ 76 Tour: „Acest pachet de finanțare ne sprijină într-un moment foarte important pentru companie și va fi folosit pentru desfășurarea activității noastre în conditii optime. După un an 2020 extrem de greu şi provocator din toate punctele de vedere pentru turism, suntem încrezători că prin optimizările şi deciziile de îmbunătăţire luate în această perioadă pandemică, putem să sporim rata de profit, astfel încât să investim cu mai mare încredere în noi proiecte, în special pe zona de digitalizare a experienţei utilizatorului final.” 

După cum subliniază EximBank, „contextul economic generat de pandemie – care a afectat semnificativ domeniul turismului – a reprezentat principala provocare a tour operatorului român pentru depășirea căreia a implementat mai multe măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a strategiilor de achiziție și de vânzări. Ca urmare a acestor măsuri, Christian’ 76 Tour estimează pentru acest an o creștere a afacerilor la nivelul din 2019”.

Cristian Pandel, fondatorul companiei Christian’ 76 Tour, accentuează: „Anul acesta împlinim 25 de ani de activitate și focusul nostru este să investim și mai mult în procesele interne prin care să punem accent pe calitate și satisfacția clienților care ne-au ajutat să ajungem lideri de piață. Preconizăm o cerere masivă pentru vacanțe în 2022 și ne așteptăm ca peste 200.000 de clienți să călătorească anul acesta alături de Christian Tour, touroperatorul cu capital 100% românesc. Toate serviciile integrate, fără intermediari și fără comisioane în plus, fac din Christian Tour cel mai mare tour operator din România, care poate astfel să ofere pieței românești cele mai bune și competitive servicii”.

Christian Tour reamintește că „este membru fondator al Memento Group of Companies, cel mai mare grup turistic prezent pe piața din România încă din anul 1997, care și-a diversificat constant portofoliul de servicii și a construit o rețea de parteneri nu doar în Europa începând cu România, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Turcia, Spania, Polonia, dar și în Egipt, Tunisia, Emiratele Arabe Unite. Din grupul de firme fac parte companii legate de activitatea de turism: Anima Wings – companie aeriană, Memento Bus – transport rutier de persoane, TUI Travel Center – rețea de agenții de turism, reprezentantul exclusiv pentru Romania al liderului mondial de turism – TUI Germania”.

Cei mai tineri cercetători de la ICPE-CA, la Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron

0

Centrul Alexandru Proca pentru Inițiere în Cercetarea Științifică a Tinerilor din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București a obținut calificarea cu patru teme de cercetare care au participat la cea mai mare competiție de proiecte de cercetare, Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron (fostul INTEL ISEF), 7-14 mai 2022, Atlanta, SUA: 

● Rețele interpenetrate verzi, bazate pe elastomeri siliconici, folosite pentru aplicații harversting (extragerea energiei valurilor) – Natalia Luiza Ionescu, elevă la Colegiul Național Mihai Viteazul București, clasa a XII-a

● Cercetare privind demielinizarea bazată pe modelarea prin circuite electrice echivalente și modelul mathematic – Despina Gica, elevă la Colegiul Național Mihai Viteazul București, clasa a XII-a

● Formularea unor teme privind forțele electromagnetice cu aplicații în medii microfluidice conductoare – Cristiana Murgoci, elevă la Liceul Internațional de Informatică Bucuresti, clasa a XII-a

● Sisteme de orientare a oamenilor cu probleme de vedere – Mihai Dumitrescu, elev la Liceul Internațional de Informatică București, clasa a X-a, Mihai Vârlan, elev la Colegiul Național Mihai Viteazul București, clasa a X-a, Matei Andrei Iosip, elev la Colegiul German Goethe București, clasa a X-a

Natalia Luiza Ionescu a obtinut Premiul Special ARCON în valoare de 1000$, pentru tema „Rețele interpenetrate verzi, bazate pe elastomeri siliconici, folosite pentru aplicații harversting”.

Temele de cercetare au fost realizate la Centrul Alexandru Proca, sub îndrumarea coordonatorului dr. ing. Mircea Ignat.

ING Bank România, 20 de milioane de euro credit pentru grupul Tuborg România

0

ING Bank România a acordat un credit de peste 20 de milioane de euro grupului United Romanian Breweries Bereprod (URBB) – Tuborg România, „pentru refinanțarea creditelor existente și finanțarea unor noi proiecte de investiții sustenabile. Investițiile sunt direcționate către fabrica Tuborg din Pantelimon, pentru extinderea capacității stației de tratare a apei uzate, precum și către noi tehnologii pentru eficientizarea procesului de producție, cu beneficii directe asupra calității produselor și a activității din berărie. Împrumutul acordat pe termen lung este bilateral, ING fiind singura bancă creditoare”.

Alina Voicu (foto), Sector Head Commodity Food & Agri, în cadrul diviziei Wholesale Banking, ING Bank România: „Parteneriatul dintre ING și URBB datează încă din anul 1997, așadar anul acesta sărbătorim 25 de ani de relație. Primul credit pentru URBB l-am acordat în 2009 pentru finanțarea capitalului de lucru, iar relația de creditare s-a dezvoltat continuu în această perioadă. De mai mult de zece ani, ING este cel mai mare finanțator al URBB și sprijină grupul cu linii de credit pentru o mai bună gestionare a capitalului de lucru, dar și prin împrumuturi la termen pentru finanțarea investițiilor.”

Ioana Marcu, Sustainability Champion în divizia Wholesale Banking, ING Bank România: „Creditul recent încheiat se înscrie în linia priorităților noastre strategice, de a investi în parteneriate pe termen lung și de a ne susține clienții care fac eforturi reale pentru a implementa proiecte sustenabile în România și pentru a-și diminua amprenta de carbon.”

Maria Dragoste, vicepreședinte financiar URBB (Tuborg România): „În dezvoltarea unei organizații, parteneriatele pe termen lung, bazate pe încredere, respect și viziune comună reprezintă unul dintre cele mai valoroase active. Alături de ING am reușit să creștem în cei 25 de ani de colaborare și să investim în tehnologii, soluții, procese și oameni, care ne definesc ca o companie sustenabilă, implicată, inovatoare și cu un portofoliu de produse apreciate, de cea mai înaltă calitate. Și de această dată, am găsit alături de ei soluțiile optime, care ne ajută să investim mai departe în fabrica Tuborg și în produsele din portofoliu și astfel să ne aducem mai departe contribuția valoroasă în societate și în comunitatea din care facem parte.”

Fabrica Tuborg este caracterizată ca „primul proiect greenfield al unei companii din Europa de Est, în care s-au implicat exclusiv resurse umane și materiale locale, contribuind astfel la susținerea economiei românești. În întreaga sa perioadă de activitate, compania a contribuit la sprijinirea economiei din România prin investiții totale de peste 220 de milioane de euro. 

Tuborg România este unul dintre cei mai mari producători de bere de pe piața locală, cu o echipă formată din 750 de persoane și un portofoliu vast de mărci premium și superpremium, internaționale și românești, incluzând o selecție variată de beri speciale”. 

ING subliniază că prin sprijinirea obiectivelor de sustenabilitate ale clienților, „își propune să devină banca pentru sustenabilitate. La nivel global, ING este lider pe segmentul tranzacțiilor sustenabile, cu 317 tranzacții de sustenabilitate în decursul anului trecut, de două ori și jumătate mai mult decât în 2020. ING își continuă misiunea de a contribui la diminuarea impactului schimbărilor climatice și de a fi alături de clienții săi prin expertiză și soluții financiare dedicate”.


Thoughtworks România conectează programatorii din țară cu tehnologiile globale pentru a fi mai competitivi și mai bine plătiți

0

Thoughtworks (NASDAQ: TWKS), o companie globală de consultanţă în tehnologie care integrează strategia, design-ul și ingineria pentru a stimula inovarea digitală, conectează specialiștii IT din România cu tehnologiile globale, în cadrul evenimentului Codecamp, unul dintre cele mai importante meet-up-uri dedicate programatorilor din țară.

Thoughtworks România, angajator de top în industria software, susține în permanență profesioniștii IT, oferindu-le acces la informații și cele mai noi tehnologii necesare pentru a evolua în carieră, ceea ce îi face să fie mai competitivi pe piață și implicit să își crească veniturile. Astfel, în cadrul sesiunilor Codecamp, Thoughtworks aduce experți în ingineria software, a căror contribuție profesională este recunoscută la nivel internațional, pentru a le prezenta programatorilor din România cele mai moderne tool-uri și abordări în activitatea de scrierea a codului și în tot procesul de programare back-end și front-end.

Programatorii români îl vor întâlni pe legendarul James Lewis, Software Architect&Director la Thoughtworks Marea Britanie, expert apreciat la nivel global pentru expertiza sa în arhitectură și design software și în design organizațional și dezvoltarea de produse software prin lean software development (LSD).

Ca expert în definirea stilului arhitectural emergent al Microserviciilor, din 2014, și parte din echipa Thoughtworks de peste 14 ani, James Lewis aduce o contribuție semnificativă la Codecamp prin know-how-ul său, prezentând principalele avantaje ale programării și tehnologiilor în care programatorii pot să se specializeze pentru a se diferenția pe piața muncii. Aceste tehnologii sunt necesare în companii pentru a îmbunătăți strategia tehnologică și pentru a ajuta în programarea sistemelor distribuite și adoptarea sistemelor de integrare SOA (service-oriented architecture).

Totodată, James Lewis este unul dintre cei mai importanți specialiști care contribuie la realizarea Tech Radar, o referință de top la nivel global pentru industria de tehnologii emergente.

Din partea Thoughtworks România vor mai fi prezenți Cristian Gherghe, Tech Lead and Principal Consultant, cu o experiență de peste 20 de ani în ingineria software, Amit Dube, Senior Infrastructure Consultant, și Roxana Mecea, Senior Mobile Developer, cu peste 13 ani de experiență în IT.

VTEX dă startul înscrierilor la cea de-a patra ediție a VTEX Accelerator, un program global pentru start-up-uri

VTEX, platforma enterprise de comerț digital pentru branduri și retaileri, deschide sesiunea de înscrieri pentru VTEX Accelerator, un program global de accelerare a soluțiilor digitale, prin care start-up-urile din România pot beneficia de mentorat, suport tehnic și promovare gratuită pentru propriile sale aplicații destinate comerțului digital.  În cea de-a patra ediție, start-up-urile își vor putea înscrie soluțiile digitale în program pe tot parcursul anului, folosindu-se de link-ul de pe site-ul VTEX. 

„VTEX Accelerator este un accelerator de soluții pentru VTEX App Store, care valorifică poziția pe care o deținem ca platformă de tip composable (cu componente back-end și front-end separate, care sunt integrate de API-uri). Programul nostru oferă start-up-urilor șansa de a găsi clienți în țări în care nu au ajuns încă. De exemplu, un câștigător din India ar putea să aibă clienți din Uruguay sau din România”, afirmă Marcos Pueyrredon, Global Executive SVP la VTEX.

În cadrul programului VTEX Accelerator, desfășurat în perioada mai-decembrie 2022, vor fi selectate până la cinci soluții în fiecare lună. Dacă proiectul este aprobat, start-up-ul va obține suport tehnic timp de un an de zile de la VTEX, dar și alte beneficii. La începutul anului 2023, Grand Prix-ul Aplicațiilor va premia cele mai bune soluții din fiecare dintre cele șase categorii (utilizarea datelor, loialitatea și recurența clienților; optimizarea operațiunilor; comerțul unificat; fintech și blockchain și optimizarea ratei de conversie), oferind mentorat de specialitate, suport tehnic și vizibilitate în ecosistemul comerțului digital.

“VTEX sprijină constant industria de comerț digital și ideile inovatoare din piață, așa că încurajăm start-up-urile din România să își înscrie soluțiile digitale în programul VTEX Accelerator pentru a beneficia de mentorat și pentru a-și dezvolta afacerile. Comerțul evoluează din ce în ce mai mult, iar antreprenorii trebuie susținuți pentru ca soluțiile lor să devină repere pentru industrie nu doar în România, ci oriunde pe glob. Suntem siguri că există multe aplicații care merită să fie dezvoltate și să devină cunoscute și așteptăm să descoperim inovațiile made in Romania”, declară Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX.

Participanții vor fi evaluați de un juriu alcătuit din managerii VTEX, precum și ai altor companii importante globale. La cea de-a treia ediție a programului au participat manageri de la Pernod Ricard, Cencosud S.A, Drinks&Co, Linus, SpinPay, Naked Nuts, iDEXO și de la Amazon Web Services (AWS), o platformă de servicii de tip cloud computing utilizată de VTEX în întreaga lume, cunoscută pentru siguranța, scalabilitatea și performanța sa.

Pentru a putea concura, soluția trebuie să aibă cel puțin o primă versiune sau un MVP (Minimum Viable Product) și să ofere posibilitatea integrării cu o aplicație terță. După publicarea pe VTEX App Store, vizibilitatea globală a aplicației va crește, aceasta având posibilitatea de a fi integrată cu peste 3.200 de magazine online active din 38 de țări. De asemenea, câștigătorii vor avea oportunitatea de a-și prezenta soluțiile pe o scenă exclusivistă la următoarea ediție a evenimentului  VTEX Day, biletele de avion, cazarea și accesul la eveniment fiind compensate.

Acceleratorul este una dintre inițiativele VTEX care își propun să consolideze mediul comerțului digital la nivel global. La ediția anterioară, programul a înregistrat 292 de cereri din 35 de țări și a premiat 18 soluții din Brazilia, Chile, Mexic, Germania, Regatul Unit, Polonia, Columbia, Argentina, India, Statele Unite, Spania, Italia și Israel.

Radu Puiu, XTB: Cât va continua dependența energetică a Uniunii Europene de Rusia? – Efectele geopoliticii asupra investițiilor

0

 

  • Se așteaptă ca UE să prezinte în curând o strategie de a renunța la sursele de energie din Rusia până în 2027. 
  • Având în vedere lipsa unei unități pe plan european, tot mai multe state au început să solicite anumite tratamente preferențiale, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • România se poziționează mai bine decât alte state europene. Deși țara noastră importă aproximativ 70% din țițeiul pe care îl rafinează, doar 20% din consumul total provine din Rusia. 
  • Și Japonia ia în calcul o formă de embargo împotriva petrolului rusesc, dar fără decizii concrete încă.
  • La sugestia SUA, UE ar putea crea un plan temporar. Acesta ar presupune tarife de import pentru petrolul rusesc și introducerea treptată a unui embargo asupra petrolului.
  • Planul tarifar ar urma să mențină un volum mai mare de petrol rusesc pe piața globală, limitând creșterile de preț provocate de un embargo complet, dar și veniturile încasate de Rusia, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.
  • Agenția Internațională a Energiei prognozează că majorarea prețurilor la pompă și încetinirea creșterii economice vor reduce în mod semnificativ redresarea cererii în acest an și în 2023.
  • UE se așteaptă să fie necesare 210 de miliarde de euro în investiții suplimentare până în 2027 și 300 de miliarde de euro până în 2030, pentru renunțarea la combustibilii fosili din Rusia și atingerea noului obiectiv climatic (45% din energia din UE să fie din surse regenerabile până în 2030).
  • Pe termen scurt și mediu, sectorul de combustibili fosili va avea de câștigat dar, pe termen lung, atenția rămâne în continuare concentrată asupra energiei verzi și, mai devreme sau mai târziu, tranziția va avea loc, concluzionează Radu Puiu.

 

Conflictul din Ucraina este în plină desfășurare, iar efectele sale încep să devină tot mai resimțite pe plan global. 

De la problemele cu oferta de cereale ca urmare a cantităților mari de produse blocate în Ucraina până la inflația galopantă, economia globală este supusă tot mai multor presiuni. 

O mare parte din aceste efecte vin ca urmare a aprecierii prețului petrolului, iar volatilitatea pe această piață pare a fi departe de a se încheia. 

Uniunea Europeană a propus pentru prima dată introducerea unui embargo amplu asupra petrolului din Rusia. Blocul speră ca Europa să nu mai importe petrol rusesc până la sfârșitul anului. 

Cu toate acestea, anumite probleme rămân.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat detaliile unui al șaselea pachet planificat de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai, care include mișcarea fermă împotriva petrolului.

Propunerea UE vizează interzicerea importului de țiței în următoarele șase luni și de combustibili rafinați până la începutul lunii ianuarie.

Nu în mod neașteptat, cele trei țări fără ieșire la mare, cu cea mai mare dependență de petrol (Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), au respins imediat propunerea de a elimina, treptat, țițeiul rusesc până la sfârșitul anului 2023, solicitând un interval de timp mult mai lung până în 2025

Instabilitatea indusă asupra prețului și apariția unor penurii de petrol în Europa au fost principalele argumente înaintate.

În prezent, negocierile tind să avanseze extrem de încet, Comisia Europeană încercând să găsească compromisuri pentru a asigura un vot în unanimitate.

UE are nevoie de acordul unanim din partea celor 27 de membri ai săi pentru a promova fiecare set de sancțiuni. Până acum, asta s-a întâmplat.

Un embargo petrolier ar fi cea mai dură sancțiune de până acum, rănind capacitatea Moscovei de a finanța războiul.

Ungaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei din UE, a declarat că vrea să primească compensații în valoare de sute de milioane de euro din partea Uniunii pentru a atenua costul renunțării la petrolul rusesc.

În plus, statul și-a consolidat poziția publică miercuri, spunând că va renunța la ideea de blocare a embargoului doar dacă importurile sale de petrol prin conducte sunt excluse acestei prevederi. 

Având în vedere lipsa unei unități pe plan european, tot mai multe state au început să își urmeze propriul interes, solicitând anumite tratamente preferențiale

Astfel, Bulgaria este unul dintre ele, solicitând derogări de la interdicția propusă.

Se previzionează ca o strategie a UE de a renunța la sursele de energie din Rusia până în 2027 să fie prezentată în curând.

Această inițiativă este așteptată să sublinieze o investiție limitată care va fi necesară pe termen mai scurt în infrastructura petrolieră, pentru a garanta securitatea aprovizionării țărilor care sunt pe deplin dependente de petrolul din conductele rusești.

Și Japonia are în vedere „pedepsirea” Rusiei prin introducerea unui embargo asupra petrolului. Totuși, oficialii niponi au declarat că momentul și metoda de introducere a unei astfel de măsuri vor fi stabilite luând în considerare posibilele efecte economice.

Având în vedere blocajul cu care se confruntă Uniunea cu privire la măsurile impuse importurilor de petrol din Rusia, Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a înaintat o idee interesantă în această săptămână.

Uniunea Europeană ar putea crea un plan temporar, care să presupună tarife de import pentru petrolul rusesc și introducerea treptată a unui embargo asupra petrolului, care vizează reducerea veniturilor energetice ale Rusiei.

Conceptul de tarif va fi prezentat la o întâlnire a liderilor financiari ai statelor G7 din această săptămână, ca o modalitate mai puțin costisitoare din punct de vedere economic de a reduce veniturile din petrol ale Moscovei, producând în același timp rezultate mai rapide, conform unor oficiali ai Trezoreriei SUA.

Planul tarifar ar urma să mențină un volum mai mare de petrol rusesc pe piața globală, limitând creșterile de preț provocate de un embargo complet și limitând în același timp veniturile încasate de Rusia din exporturi.

Oficialii au spus că există o dorință puternică în rândul multor guverne de a opri cumpărarea petrolului rusesc cât mai repede posibil, dar că acest lucru implică un risc mare ca embargourile directe să crească semnificativ prețul petrolului.

Agenția Internațională a Energiei (AIE) a declarat că volumele în continuă creștere din statele OPEC+, din Orientul Mijlociu și SUA, împreună cu o încetinire a creșterii cererii, sunt așteptate să prevină un deficit amplu de aprovizionare pe fondul accentuării problemelor cu oferta din Rusia.

Acest raport sugerează că impactul economic al sancțiunilor ulterioare asupra petrolului din Rusia, dezbătute de către Uniunea Europeană, ar putea fi limitat.

De asemenea, AIE a susținut că se prognozează că majorarea prețurilor la pompă și încetinirea creșterii economice vor reduce în mod semnificativ redresarea cererii în acest an și în 2023. 

Restricțiile impuse în China pentru a ține sub control virusul au alimentat o încetinire a economiei celui mai mare importator de petrol pe plan mondial.

România se poziționează mai bine decât statele menționate până în prezent. Deși țara noastră importă aproximativ 70% din țițeiul pe care îl rafinează, doar 20% din consumul total provine din Rusia. 

În plus, o mare parte din efectele asupra prețului la pompă este posibil să fie deja incluse în preț. 

OMV Petrom a anunțat deja că nu mai folosește petrol rusesc, deși acest lucru presupune costuri mai mari.

Comisia Europeană a anunțat un plan de 210 de miliarde de euro pentru a pune capăt dependenței sale de combustibilii fosili din Rusia, într-un interval de cinci ani, și pentru a accelera tranziția la energia verde.

Uniunea Europeană se așteaptă să fie necesare 210 de miliarde de euro în investiții suplimentare până în 2027 și 300 de miliarde de euro până în 2030, pe lângă cele deja necesare pentru a îndeplini obiectivul climatic al blocului pentru 2030. 

În cele din urmă, a spus că investițiile vor reduce factura de import de combustibili fosili din Europa.

Programul RePowerEU va ajuta la economisirea a mai multă energie, la accelerarea procesului de eliminare treptată a combustibililor fosili și, cel mai important, la lansarea investițiilor la o nouă scară. 

Aceste investiții includ 86 de miliarde de euro pentru energie regenerabilă și 27 de miliarde de euro pentru infrastructura cu hidrogen, 29 de miliarde de euro pentru rețelele electrice și 56 de miliarde de euro pentru pompe de căldură.

Pentru a accelera planurile, Comisia a propus o țintă obligatorie mai ridicată din punct de vedere juridic, pentru a obține 45% din energia din UE din surse regenerabile până în 2030, înlocuind propunerea sa actuală de 40%.

Această inițiativă reprezintă și un răspuns față de asigurarea unei securități energetice a blocului și pentru a reduce dependența de Rusia. 

În 2021, aproximativ 25% din importurile de petrol ale UE au venit din cel mai mare stat al planetei, mult mai mult decât orice altă țară.

Cu toate acestea, sentimentul general față de prețuri a rămas optimist datorită unei redresări așteptate a cererii în China, pe măsură ce se încearcă ridicarea restricțiilor. 

Toate datele privind oferta sugerează că scăderile vor fi superficiale, în ciuda problemelor Chinei.

În acest sens, marjele de profit ale companiilor din sectorul petrolier ar putea să aibă de câștigat, în special în contextul în care cererea se va orienta către companii din SUA sau din Orientul Mijlociu. 

Pe termen scurt și mediu, sectorul de combustibili fosili va avea de câștigat dar, pe termen lung, atenția rămâne în continuare concentrată asupra energiei verzi și, mai devreme sau mai târziu, tranziția va avea loc.

STUDIU Accenture – Patru din cinci bănci au migrat sau intenționează să își mute infrastructura IT în cloud pentru a rămâne competitive

0

 

Migrarea infrastructurii IT este un pas important în transformarea digitală, dar soluționarea problemei retenției angajaților și a complexității operaționale va fi esențială.

Băncile din întreaga lume intenționează să își mute o parte semnificativă a operațiunilor în cloud, reducând astfel dependența față de infrastructura IT veche de zeci de ani, pentru a putea lansa rapid produse noi și pentru a rămâne competitive, conform celui mai nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).

Studiul „The great cloud mainframe migration: what banks need to know”  are la bază un sondaj global efectuat în rândul a 150 de directori de bănci ale căror instituții plănuiesc sau au început deja să își migreze infrastructura IT în cloud.

Conform studiului, aproximativ patru din cinci respondenți (82%) intenționează să mute mai mult de jumătate din volumul de lucru al infrastructurii IT în cloud, iar unul din patru respondenți (22%) intenționează să mute mai mult de trei sferturi. Marea majoritate a directorilor de bănci au declarat că intenționează să facă acest lucru în următorii doi până la cinci ani.

O mare parte dintre bănci au început să mute anumite aplicații în cloud, dar încă se bazează pe o tehnologie veche pentru majoritatea funcțiilor de bază, inclusiv înregistrările clienților, plățile, investițiile, managementul riscului și conformitatea.

Deși multe bănci au adoptat cloud-ul pentru sistemele destinate clienților, cum ar fi serviciile bancare mobile și online, dar și pentru instrumentele utilizate de către angajați, cum ar fi e-mailul și videoconferințele, încă se bazează pe o tehnologie veche pentru funcțiile de bază ale afacerii lor”, a declarat Michael Abbott, care conduce la nivel global activitatea Accenture în domeniul bancar.

Ca urmare, majoritatea produselor bancare de bază, cum ar fi conturile curente și de economii, au la bază coduri scrise cu zeci de ani în urmă. Confruntate cu creșterea ratelor dobânzilor, cu concurența din partea fintech-urilor și cu o concurență sporită pentru depozite, băncile apelează la cloud pentru a le ajuta să impulsioneze rapid inovarea produselor bancare de bază”.

Băncile consideră viteza și agilitatea, securitatea și capacitatea de a adăuga noi capacități ca fiind cele mai importante argumente pentru migrarea infrastructurii IT (citate de 43%, 41% și, respectiv, 37% dintre respondenți). Trei din cinci directori (62%) se așteaptă la o rată internă de rentabilitate a investițiilor în migrare mai mare de 10%, iar peste trei sferturi (77%) se așteaptă să-și recupereze investiția în migrarea infrastructurii IT în termen de 18 luni.

Printre principalele provocări sau bariere legate de migrarea în cloud se numără riscul de întrerupere a activității, lipsa de înțelegere a modului în care funcționează codul, capacitatea de a atrage și de a păstra talentele tehnologice potrivite și reglementarea riscurilor de securitate și de conformitate.

Băncile se descurcă bine în ceea ce privește recrutarea și investiția în tinere talente, dar păstrarea acestora este problema”, a spus Abbott.

Băncile de succes își remodelează culturile prin crearea unor rute pentru competențele de care vor avea nevoie în viitor și prin dezvoltarea unor strategii de angajare din noi grupuri de talente și de recalificare a forței de muncă. De asemenea, unele dintre ele își sporesc în mod spectaculos utilizarea rezervelor de talente externe și adoptă forța de muncă la distanță și hibridă. Abordarea provocărilor legate de talente va fi crucială pentru bănci în atingerea obiectivelor de migrare a sistemelor IT în următorii ani.”

Alte concluzii:

  • Băncile văd în cloud o oportunitate de eficientizare pe măsură ce costurile cu infrastructura IT cresc. Marea majoritate (91%) a băncilor chestionate au raportat că în ultimii ani a crescut costul de întreținere a infrastructurii IT.
  • Nevoile în materie de talente sunt specifice. Directorii din sectorul bancar chestionați văd cea mai mare cerere pentru competențe în materie de securitate cibernetică (47%) și în domeniul soluțiilor cloud (46%), inclusiv capacitatea de a proiecta infrastructuri virtuale, platforme și aplicații bazate pe cloud pentru rapiditate și agilitate.
  • Infrastructurile IT actuale au o vechime cuprinsă între 5 și 20 de ani. 58% dintre cei chestionați au declarat că sistemele lor IT au o vechime de 5-10 ani; 27% au o vechime de 11-20 de ani; iar 9% au o vechime de 21-30 de ani.
  • Cloud-ul public este opțiunea preferată pentru migrarea sistemelor de bază. Aproape două treimi (63%) dintre bănci intenționează să își mute sarcinile de lucru ale sistemelor IT în medii de cloud public, care pot oferi un plus de rentabilitate, flexibilitate și ușurință în respectarea reglementărilor; aproximativ o treime (31%) intenționează să utilizeze un model de cloud hibrid și doar 6% intenționează să utilizeze cloud-ul privat.

Studiul, intitulat „The great cloud mainframe migration: what banks need to know,”, este cel de-al patrulea volum al seriei de reviste digitale Accenture Banking Cloud Altimeter. Acesta se bazează pe un sondaj realizat în rândul a 150 de directori din domeniul tehnologiei informației și al inovării, reprezentând bănci din 16 țări de pe cinci continente. Aceste bănci, care au toate active de peste 100 de miliarde de dolari (33% au active de peste 1 trilion de dolari; 33% au active între 500 și 1 trilion de dolari; și 33% au active între 100 și 500 de miliarde de dolari), fie plănuiesc să își migreze funcțiile de bază în cloud, fie sunt în curs de migrare în cloud. Printre țările reprezentate se numără Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Singapore, Spania, Suedia, Regatul Unit și Statele Unite. Sondajul a fost realizat online în decembrie 2021.

BestJobs: Fericirea românilor depinde de satisfacția la job. 7 angajați din 10 pun împlinirea profesională pe primul loc

0

Provocările din ultimul timp au schimbat prioritățile tuturor, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Anul 2022 a devenit din ce în ce mai mult despre lucrurile și activitățile care contează și care, dacă sunt făcute cu pasiune, provoacă schimbări în bine. Astfel, aproape 70% dintre participanții la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs au spus că simt că trăiesc mai intens atunci când sunt împliniți la job și în activitatea profesională, mai presus chiar de petrecerea timpului cu cei dragi (48%). În acest context, BestJobs lansează un manifest prin care îi îndeamnă pe oameni să nu se oprească niciodată din a căuta jobul care le aduce satisfacție și pe care să îl trăiască cu pasiune. 

Potrivit sondajului BestJobs, pe lângă împlinirea financiară, nivelul de satisfacție a angajaților la locul de muncă este influențat în foarte mare măsură de sentimentul că munca lor contează (41%), dar și de posibilitatea de dezvoltare profesională (18%).

61% dintre respondenți simt cea mai mare satisfacție atunci când primesc aprecieri pentru munca pe care o fac, 55% atunci când fac lucrurile cu pasiune și simt că fac ceea ce le place, dar și în momentele în care învață și se dezvoltă (39%). Încrederea în propriile competențe (37%), autonomia și puterea de decizie (32%), dar și impactul pe care munca îl are în societate (25%) completează lista motivelor care influențează nivelul de satisfacție.

Atunci când activitatea profesională nu le aduce satisfacție, o treime încearcă să discute cu colegii sau cu superiorii în încercarea de a schimba ceva, în timp ce alți 30% încep să caute un alt job, iar 27% preferă să se concentreze mai mult pe aspectele pozitive din viața personală, mai arată sondajul BestJobs.

Activăm într-un domeniu care schimbă vieți. Întrucât ne petrecem cea mai mare parte dintr-o zi în cadrul activității profesionale, fiecare dintre noi a realizat, în special în perioada pandemiei, cât de important este să te bucuri cu adevărat de jobul tău, să-l trăiești cu pasiune. Astfel, găsirea locului de muncă potrivit nu este doar un curent, ci este esențială pentru o viață împlinită, mai ales că în acest moment, opțiunile sunt mai numeroase și mai diverse ca oricând. Volumul actual al ofertelor de muncă este cu peste 50% mai mare față de anul trecut, păstrând un ritm de creștere constant de la o lună la alta”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Printr-un manifest dedicat găsirii jobului potrivit, BestJobs îi provoacă pe oameni să reflecteze la ce înseamnă a trăi cu adevărat, a fi implicați, a nu se opri niciodată din căutat. 

„Prin această nouă campanie BestJobs, încurajăm oamenii să-și trăiască jobul cu pasiune, să nu se oprească niciodată din a căuta ce e mai bine pentru ei, atât la job, cât și în viața personală. Noi le stăm mereu alături, în căutarea jobului perfect și sprijinim angajatorii pe tot parcursul procesului de recrutare”, continuă Ana Vișian

Sondajul a fost efectuat în perioada 25 aprilie – 13 mai pe un eșantion de 837 de utilizatori de internet din România.

Contravenții în domeniul silvic în primul trimestru din 2022

0

Numărul contravențiilor în domeniul silvic constatate în urma activității de control și pază a instituțiilor de profil în primul trimestru al anului în curs este dublu comparativ cu perioada similară din 2021: peste 4000 la nivel național, față de 2022 anul trecut.

Oferindu-ne această informație, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor precizează: „Cele mai multe contravenții au avut ca obiect controlul circulației materialelor lemnoase (peste 1900), urmate de contravențiile pentru controlul exploatării masei lemnoase (peste 1000). Alte contravenții au vizat controlul instalațiilor și depozitelor de materiale lemnoase. 

Totodată, valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 7.361.900 lei, cu 120% mai mare decât anul trecut, când au fost date amenzi însumând 3.267.430 lei. Cele mai multe amenzi au fost aplicate pentru: controlul circulației materialelor lemnoase, controlul instalațiilor, depozitelor de materiale lemnoase și pentru controlul exploatării masei lemnoase.” 

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna: „Aceste cifre ne indică faptul că, pe de-o parte, instrumentele pe care le avem la îndemână în combaterea tăierilor ilegale, respectiv SUMAL 2.0, funcționează conform așteptărilor și, pe de altă parte, că avem o creștere semnificativă a eficienței actului de control. Astfel, scăderea valorii prejudiciului din tăieri, fără drept, de arbori, dar și dublarea numărului de contravenții și a valorii amenzilor aplicate demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn. Rolul SUMAL-ului și a activității de pază și control este să reducem la minim ilegalitățile din sectorul silvic şi riscurile care trebuie asumate de cineva care nu respectă legea să fie din ce în ce mai mari, astfel încât sistemul să fie mai curat şi legea să fie respectată.”

MMAP accentuează că „peste 7500 de mc material lemnos a fost confiscat fizic și peste 20.400 mc material lemnos a fost confiscat valoric. În cazul cantității de lemn confiscate valoric în primul trimestru din acest an, aceasta este de aproape 8 ori mai mare față de cantitatea confiscată valoric în perioada ianuarie-martie 2021.

În ceea  ce privește infracţiunile constatate, numărul lor se ridică la 1.962, cu peste 20% la sută mai mult față de cele înregistrate anul trecut. Cele mai multe infracțiuni, aproape 1900, au fost constatate pentru tăiere fără drept de arbori. 

Valoarea prejudiciului din tăieri, fără drept, de arbori este de 9.931.173 lei, mai mică decât anul trecut, când aceasta a fost de 10.365.291 lei. 

Numărul total de controale din domeniul silvic din primul trimestru al acestui an este de peste 51.000, iar cele mai multe controale, peste 25.000, au vizat controlul circulației materialelor lemnoase. 

Activitatea de control și pază a fost realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Direcția Corp Control, Integritate și Anticorupție, prin structurile din subordine, sub autoritate, respectiv Gărzile Forestiere, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, dar și prin personalul silvic cu atribuții de control din cadrul bazelor experimentale care sunt asimilate ca și ocoale silvice de stat din structura Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea și din cadrul ocoalelor silvice de regim.” 

 

Grupul TeraPlast a primit acordul pentru un ajutor de stat la dezvoltarea unei noi fabrici de folii stretch

0

Grupul TeraPlast a primit acordul de finanțare prin schema ajutorului de stat pentru o investiție de 11,2 milioane de euro într-o unitate de producție de folii stretch. Construcția noii fabrici va începe în acest an în parcul industrial din Sărățel. Facilitatea va avea două linii de producție pentru folii din polietilenă de uz industrial, ceea ce reprezintă o capacitate de peste 14.000 de tone anual. Echipamentele sunt de ultimă generație, cu un grad ridicat de robotizare și automatizare a fluxului de producție. La maturitate, investiția va genera o cifră de afaceri de 28 milioane euro și o EBITDA de 4 milioane de euro, corespondentă unei marje de 14%, similară cu cea a altor segmente din cadrul Grupului.

Mecanismul de stimulare a investițiilor cu impact major în economie prevede un sprijin al statului de 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Prin această facilitate, beneficiarul se angajează ca în termen de cinci ani de la finalizarea investiției să contribuie la bugetul general consolidat cu o sumă cel puțin egală cu cea a ajutorului de stat primit.

Pentru derularea optimă a investiției, Grupul TeraPlast va accesa o finanțare de la Raiffeisen Bank. E un model folosit cu succes în trecut, care permite o alocare echilibrată a resurselor și un nivel adecvat al gradului de îndatorare.

În ultimii trei ani, Grupul TeraPlast a derulat investiții de 44,4 milioane de euro cofinanțate prin schema ajutorului de stat. 

„Ne bucurăm că avem acest sprijin consistent din partea Ministerului de Finanțe în cadrul unui program care și-a dovedit eficiența în trecut și care aduce beneficii reale pentru dezvoltarea regională și a întregii economii”, a declarat Laszlo Vajda, directorul de dezvoltare al Grupului TeraPlast.

Acest proiect, parte a strategiei de dezvoltare a Grupului pe un segment de piață cu un potențial major, presupune crearea unui centru important de producție de folii stretch în România, cu beneficii pe termen lung” a adăugat acesta.

Piața de folii stretch din România este estimată la circa 30 mii de tone pe an, iar capacitatea de producție ce va fi dezvoltată de TeraPlast va modifica radical oferta internă, prin reducerea necesarului din import.  Grupul are ca obiectiv atingerea unei cote de piață de aproximativ 45% din piața foliilor stretch până la finalul anului 2025, prin dezvoltarea de capacități proprii și prin operațiuni M&A. 

Evenimente relevante

  • Grupul a operaționalizat fabrica de ambalaje biodegradabile în urma unei investiții de 12 milioane de euro, parte centrală a liniei de business TeraBio Pack. 
  • În primele 3 luni din 2022, Grupul TeraPlast a raportat o creștere a cifrei de afaceri cu 58%, până la 170,5 milioane de lei.

Produse Tellur Green lansate de ABN Systems International la Channel Summit EMEA Monaco

0

Compania ABN Systems International, lider pe piaţa de accesorii telecom și produse Smart Home din România, își lansează seria de produse Tellur Green pe plan internațional, la Channel Summit EMEA de la Monaco, prestigios eveniment anual dedicat producătorilor și distribuitorilor din industria IT.

ABN Systems International își propune ca până în 2030, 85% dintre produsele sale Tellur să fie „verzi”, realizate exclusiv din materiale biodegradabile, reciclate şi reciclabile. Totodată, anunță că, „după etapa de prelansare, din aprilie, când primele produse Tellur Green (încărcătoare, cabluri și boxe portabile Bluetooth) au fost disponibile, exclusiv, în rețeaua Orange (Orange Shop şi Orange.ro), din luna mai aceste produse se găsesc în toate magazinele partenere ale ABN Systems International din România, iar de astăzi, își fac lansarea pe plan global.

În afara României, pe parcursul acestei luni, produsele Tellur Green au intrat la vânzare în Republica Moldova, Bulgaria, țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania), state din fosta Iugoslavie (Slovacia, Croația, Slovenia, Macedonia), iar până la sfârșitul lunii vor ajunge pe piețele vest-europene, în Marea Britanie, SUA, Canada și Mexic. Ulterior, vor fi comercializate în India și Orientul Mijlociu.

Utilizarea de materiale precum fibra de grâu, nailonul reciclat (care ajunge să fie folosit în proporție de 96% dintr-un cablu) sau plasticul reciclabil face ca procesul de fabricare a acestor produse „verzi” să fie mai complex, necesitând mai multe certificări, dar estimarea ABN Systems International este că cererea pentru astfel de produse este în creștere atât pe piețele dezvoltate, cât și pe cele emergente”. 

George Barbu, CEO al ABN Systems International
George Barbu (foto), CEO al ABN Systems International: „Am mizat pe interesul ridicat față de produsele verzi în statele vest-europene și, de aceea, am ales ca lansarea globală a gamei Tellur Green să aibă loc la ediția din acest an a Channel Summit EMEA. Este un eveniment care reunește jucători puternici din producția și distribuția IT&C și setează direcțiile în care merge piața, iar anul acesta credem că produsele Tellur Green nu sunt doar în linie cu așteptările pieței, ci proiectează viitorul. În toate industriile a crescut grija pentru mediu, iar consumatorii devin din ce în ce mai responsabili și vor să aibă opțiuni verzi, să poată cumpăra o pereche de căști sau un încărcător care a fost deja realizat din materiale reciclate sau reciclabile și despre care să știe că poate fi reciclat. Ne-am bucurat să constatăm că același interes se manifestă și în România, deoarece, pe baza feedback-ul primei luni de vânzare a produselor Tellur Green, exclusiv în rețeaua Orange, vânzările au depășit ușor așteptarea noastră, iar publicul s-a arătat foarte receptive.”

ABN Systems International accentuează că, „până la sfârșitul acestui deceniu, își propune ca majoritatea produselor sale Tellur să fie verzi, adaptate la această exigență a publicului consumator. Astfel, companie va continua să își îmbogățească, treptat, gama Tellur Green: în a doua jumătate din anul 2022, vor mai fi puse în vânzare încărcătoare auto, căști, power banks, iar pe termen mai îndelungat se află în pregătire producția de tastaturi și mouși.

De la crearea Tellur, în 2015, ABN Systems International a lansat peste 2.000 de produse sub acest brand, dintre care peste 200 sunt active momentan, iar principalele game sunt: (1) Audio (căști, boxe, kituri audio pentru mașină); (2) Cabluri (Lightning, Micro-USB, Type-C, adaptoare); (3) Energie (încărcătoare de priză și wireless, baterii externe, încărcătoare auto); (4) Suporți pentru telefoane mobile; și (5) Smart Home (produse de securitate și monitorizare, senzori smart, comutatoare inteligente WiFi, produse pentru climatul și confortul casei). 

ABN Systems aniversează 20 de ani de activitate în 2022 și își continuă dezvoltarea accelerată pe pieţele externe, precum şi consolidarea poziţiei pe piaţa autohtonă. Pentru susținerea obiectivelor de business, compania s-a listat la Bursa de Valori București, la începutul acestui an, în urma primului IPO pe piața AeRO”.
 

Legea offshore a fost aprobată de Parlament. Impactul bugetar al investițiilor în gazele din Marea Neagră s-ar putea situa la 5 miliarde lei anual

_________________

Andreea Mitiriță (foto),
Partener PwC România

 

Legea offshore, adoptată miercuri în Parlament, va oferi României un avantaj competitiv incontestabil în contextul crizei de pe piața resurselor și implicit beneficii determinate de  investițiile în exploatare: încasări bugetare din taxele și impozitele asociate acestor investiții de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de muncă și atragerea de investiții conexe, potrivit raportului ”Analiza impozitării specifice producției de gaze naturale offshore din România în anul 2021”, realizat de PwC România pentru Federația Patronală Petrol și Gaze. Printre principalele prevederi ale noii legi se numără creșterea pragului de preț de la care se supraimpozitează veniturile producătorilor de gaze din Marea Neagră și introducerea dreptului de preempțiune a statului român asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate.

Astfel, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime. Această prevedere a fost introdusă cu scopul asigurării consumului populației, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state membre UE, dacă se vor confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze. 

În ceea ce privește cadrul fiscal, se elimină impozitarea suplimentară a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu realizează  supra profituri, respectiv între 45,71 lei/MWh si 85 lei/MWh, dar se menține grila de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Pragurile de impozitare vor crește de la 15% la 70%, astfel:

  • 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% la preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% la preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% la preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  • 50% la preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  • 55% la preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  • 60% la preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  • 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Legea elimină de asemenea restricțiile care prevedeau ca 50% din gazele extrase să fie vândute pe piața locală. Excepție va face situația de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României.

Joburile în domeniul „Sănătate” ating un nou record, fiind remunerate cu până la 4.500 euro lunar

0

Platforma de recrutare OLX anunță că angajatorii au scos pe piață, în 2021, un număr mai mare de oferte de muncă pentru românii care și-au dorit un job peste granițe, comparativ cu 2020, conform datelor colectate. Cele mai multe oferte de muncă au fost disponibile în Germania, iar cele mai atrăgătoare categorii au fost „Fabrici și Depozite”, „Servicii de Transport Auto”, precum și „Construcții”.

Evoluția numărului de anunțuri 2021 vs 2020 și comparație cu 2022 

Numărul locurilor de muncă în străinătate, disponibile pe platforma OLX, a crescut în 2021 cu 9%, comparativ cu anul anterior. Astfel, în intervalul ianuarie – decembrie 2021, companiile au listat în platformă 15.000 de posturi libere, în comparație cu puțin peste 13.700, în 2020.

Daca facem o comparație cu anul 2020, cifrele obținute de OLX în 2021 ne indică în primul rând un avans puternic al numărului de anunțuri de angajare. Acest avans, valabil inclusiv pentru ofertele de muncă în străinătate, a fost generat în principal de faptul că angajatorii au avut un nivel mai ridicat de certitudine în ceea ce privește evoluția business-ului propriu, comparativ cu starea de incertitudine indusă odată cu apariția COVID-19”, a declarat Erol Abdulamit, Product Manager OLX Locuri de muncă.

Mai mult, în primele două luni din 2022, cifrele sunt comparabile cu cele înregistrate în 2021, astfel că în ianuarie și februarie au fost disponibile în platformă aproximativ 1.200, respectiv 1.300 de joburi, pentru românii care își doresc să muncească peste granițe.

Top țări cu cele mai multe anunțuri de angajare în 2021

Cele mai multe anunțuri au fost disponibile anul trecut în Germania, care a condus topul țărilor cu cele mai multe oferte de muncă pe OLX, totalizând peste 6.000 de joburi. Germania s-a aflat pe poziția fruntașă și în anul 2020, însă cu puțin peste 5.000 de oferte de muncă.

Mai departe, peste 2.800 de locuri de muncă au fost disponibile în categoria „Alte țări”.

Pe locul următor, la mare distanță, s-a situat Franța, cu peste 1.200 de anunțuri, urmată de Spania cu 720 de locuri de muncă și Italia – 660. În top s-a mai aflat și UK, cu 470 de oferte de angajare, însă cifra este mult mai mică decât în 2020, moment în care angajatorii au pus la bătaie peste 1.250 de anunțuri pe OLX. 

Top țări care au stârnit cel mai mult interesul candidaților
(conform numărului de aplicări)

Tot Germania este cea care ocupă primul loc și în topul preferințelor candidaților care își doresc un job peste hotare. Astfel, pe parcursul anului 2021, joburile cu destinația Germania au primit aproximativ 82.000 de aplicații pe OLX. Interesul este mai scăzut, însă, comparativ cu anul 2020, când candidații români depuneau peste 100.000 de CV-uri pentru locurile de muncă disponibile în Germania.

De asemenea, un număr important de candidaturi au fost depuse și pentru joburile din categoria ”Alte țări”, respectiv peste 37.000 de aplicări.

Următoarele locuri în topul țărilor vizate de candidații români în 2021, la distanță mică între ele, dar foarte departe de lider, au fost ocupate de Spania, cu aproximativ 8.800 de aplicări, UK, cu circa 8.600 de aplicări și Franța – 8.400 de aplicări.

Românii au fost interesați și de ofertele de angajare din Italia, astfel că aceștia au depus aproximativ 6.400 de candidaturi în 2021, precum și de cele din Danemarca – 3.000 de aplicări.

Domenii cu cele mai multe oferte de muncă în afara granițelor

Din cele aproximativ 15.000 de anunțuri de angajare în afara granițelor României, publicate anul trecut de companiile de pe platforma OLX, cele mai multe au fost pentru oferte de muncă în domeniul „Constucții”. Astfel, circa 4.250 de oferte de muncă, respectiv 30% din totalul anunțurilor, au vizat candidați interesați de acest sector, care rămâne, ca și în anii trecuți, în topul domeniilor, dacă luăm în calcul numărul de joburi active.

Peste 3.200 de oferte de muncă au fost disponibile în străinătate în domeniul „Servicii de Transport Auto”, care, păstrează poziția secundă din 2020, urmat de locurile de muncă din categoria „Fabrici și Depozite”, sector în care au fost active peste 3.100 de anunțuri de angajare.

În top, cu 2.450 de locuri de muncă disponibile, au rămas și categoriile „Alte domenii” și „Agricultura și Silvicultură”, la mai mare distanță, cu peste 900 de oferte de angajare.

În primele două luni din 2022, dacă ne uităm la numărul de oferte de muncă disponibile peste granițe, observăm că pe primul loc rămâne în continuare domeniul „Construcții”, urmat de „Fabrici și Depozite” și „Servicii de Transport Auto”.

Evoluția interesului pentru joburile de peste granițe – top domenii pentru care s-au depus cele mai multe candidaturi în 2021 și comparație cu 2022

Per total, în 2021, românii interesați de un loc de muncă în străinătate au depus peste 160.000 de candidaturi pentru joburile disponibile pe OLX, iar cele mai multe au fost îndreptate către domeniul „Fabrici și Depozite”, care a rămas pe primul loc, la fel ca și în 2020. Astfel, aproximativ 53.000 de aplicații au fost înregistrate de categoria „Fabrici și Depozite”, respectiv o treime din totalul candidaturilor. 

Un interes crescut au avut candidații și pentru domeniile „Servicii de Transport Auto”, pentru care au aplicat 33.000 de persoane, precum și pentru sectorul „Construcții”, care a înregistrat peste 28.000 de aplicații.

De asemenea, în topul preferințelor s-au clasat și „Alte domenii”, cu circa 22.000 de aplicări, precum și „Agricultura și Silvicultură”, cu aproximativ 17.000 de candidaturi, în 2021.

În 2022, preferințele candidaților sunt similare, astfel că pe primul loc a rămas categoria „Fabrici și Depozite”, urmată de „Construcții”, de data aceasta, și de „Servicii de Transport Auto”, alături de „Alte domenii”.

Top salarii 2021 și 2022, peste granițe 

Cele mai mari salarii pentru joburile în străinătate au fost înaintate anul trecut de angajatorii care căutau personal pentru domeniul „Sănătate”, unde remunerația medie lunară a depășit 2.500 de euro. Această categorie conducea topul salariilor chiar și în 2020.

Aproximativ 2.000 de euro lunar au oferit angajatorii și pentru joburile din categoriile „Construcții”, „Alte Domenii” și „Servicii de Transport Auto”.

Oferte financiare atractive au fost postate în 2021 și pentru sectoarele „Îngrijire persoane” (1.700 de euro), „Fabrici și Depozite” (1.560 de euro), „Agricultura și Silvicultură” (1.550 de euro), precum și „Hoteluri și Restaurante” (1.540 de euro).

Anul 2022 a debutat cu oferte financiare atractive pentru candidații la joburile din domeniul „Sănătate”, care pot câștiga până la 4.500 de euro lunar, mult peste nivelul din 2021.

Angajatorii oferă remunerații ridicate și pentru cei care optează pentru un job în domeniile „Construcții”, „Servicii de Transport Auto”, „Îngrijire persoane” și „Alte domenii”, respectiv, în medie, peste 2.000 de euro pe lună.

„STOP Aruncării Uleiului Alimentar Uzat”. Studiu elaborat privind colectarea și utilizarea uleiului alimentar uzat

Uleiul alimentar uzat ne poate fi… și prieten, și dușman. Acest deșeu, cu un potențial uriaș de a fi revalorificat în domeniul energetic, poate avea consecințe negative asupra mediului dacă nu este colectat și prelucrat în mod corespunzător. Totodată, revalorificarea acestuia aduce avantaje la nivel economic, după cum veți putea vedea în materialul următor, bazat pe discuțiile purtate în cadrul dezbaterii online „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”, organizată de Asociația Energia Inteligentă.

În cadrul evenimentului,  președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță a vorbit despre lansarea proiectului „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat”, „un proiect în care încercăm, pe de o parte, să conştientizăm importanţa colectării uleiului, dar în acelaşi timp să vedem care este impactul acestui ulei la nivel naţional în ceea ce priveşte ponderea lui, cantităţile care sunt colectate sau aruncate şi, nu în ultimul rând, să încercăm o iniţiativă legislativă, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi crearea de valoare adăugată.”

 În acest scop, pentru a avea o dimensiune a ceea ce înseamnă această risipă, a ceea ce înseamnă impactul uleiului alimentar uzat în România, Asociația Energia Inteligentă a solicitat elaborarea unui studiu la una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare/studiere a vieţii sociale: compania Deloitte. „Am elaborat un studiu cu privire la uleiul alimentar uzat din perspectiva situației actuale și din perspectiva potențialului – și nu mă refer aici doar la colectare, ci și de valorificare – și am sugerat într-un capitol de încheiere și anumite măsuri care pot fi luate din perspectiva cadrului legislativ, în primul rând, în așa fel încât – sugerăm și spunem noi – să ajungem la o îmbunătățire față de situația la care ne aflăm în acest moment. Am insistat asupra faptului că, dincolo de o strategie, într-adevăr, infrastructura de colectare, mai ales la nivelul gospodăriilor, este esențială, deoarece avem și alte mijloace de a interveni la nivelul operatorilor economici, iar aici vorbim în principal de HORECA și de jucătorii din industria alimentară,” a declarat, în cadrul evenimentului online, Sorin Elisei, lider al practicilor de energie şi sustenabilitate, Deloitte România.

În România, în 2019, a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în România, în acest moment, nu depășește 1%. “

„Avem niște cifre legate de colectare, ce sunt puțin mai îmbucurătoare, deși studii în acest sens sau date oficiale sunt relativ vechi, și asta ar fi un prim lucru pe care autoritățile, inclusiv prin planurile de gestionare a deșeurilor, ar trebuit să-l facă: să actualizeze aceste informații. Așadar, potențialul este enorm, dar rata de colectare și valorificare este în continuare extrem de mică. Am adus acest subiect în discuție deoarece, pe directivele europene, avem o țintă pentru 2025, și anume o rată de reciclarea a cel puțin 55% din volumul deșeurilor produse. Este o diferență enormă între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce ar trebui să se întâmple la nivelul anului 2025, dar măcar la orizontul anului 2030, cu un plan și cu o strategie, cu o implementare efectivă și rapidă, putem totuși să ajungem la această rată de colectare. Dar, în subsidiar și, de fapt, și mai important ar fi să creștem această rată de valorificare internă, din perspectivă economică și de interes național strategic”, a punctat Sorin Elisei.

România are o țintă inclusiv pentru utilizarea de energie regenerabilă în sectorul transporturilor. Aceasta, în anul 2020, ar fi trebuit să se situeze la aproximativ 10%. Pe actualele obiective asumate de România, în 2030, această țintă crește de la 10% la 14%. Iar, potrivit pachetului“Fit for 55”, acest procent de 14% din 2030 trebuie să crească la 18%.

„Așadar, sectorul transporturilor va fi cel mai expus sau, dacă vreți, dezvoltarea, accelerarea implementări unor vectori de decarbonare și de energie regenerabilă e o necesitate. Deci, nu mai putem discuta de un potențial – pentru că el este uriaș – ci e mai degrabă și o necesitate, și o obligație,”a subliniat reprezentantul Deloitte România.

Conform structurii de consum în sectorul transporturilor și a prognozelor, biocombustibilul ar reprezenta, în acest moment, dintr-o perspectivă de cost-beneficiu, principala opțiune pe care o are România. „Biocombustibilii sunt: cei de generația întâi, din plante, din culturi agricole, apoi avem biocarburanții de generația a doua, cei avansați, inclusiv din uleiul alimentar uzat. Directivele europene ne limitează posibilitatea de a creştea aportul de biocombustibili din culturi agricole. Mai mult decât atât, nu doar că îl va limita, dar îl va şi reduce gradual şi atunci noi trebuie să ne îndreptăm atenţia – adresând atât problema de mediu, atât problema de economie circulară şi de valoare adăugată, cât şi contribuţia la nişte ţinte legate de obiective naţionale şi europene – asupra utilizării inteligente a acestui biocombustibil de generaţia a doua. Atunci trebuie, din acest punct de vedere, mai devreme decât mai târziu, să se creeze acest cadru, cadru care ar putea fi inspirat – iar pe parcursul raportului nostru am dat exemplele Austriei şi Germaniei (în Austria este la modă această colectare încă din 1990 – 1992). Deci, am putea învăţa din experienţa acestor două ţări. Iar unul dintre vectorii de promovare, pentru că în subsidiar trebuie spus că informarea consumatorilor este un lucru extrem de important, este legat şi de parteneriatul cu autorităţile locale pentru sprijinirea unor astfel de iniţiative. Şi chiar avem un exemplu în studiu în care, practic, o primărie, prin faptul ca a încurajat şi a creat un ecosistem local de colectare, primeşte la schimb biodiesel pentru flota de autobuze sau pentru flota de transport local şi regional. Deci, soluţii există, putem învăţa din experienţa altora,”a mai punctat Sorin Elisei.

Din perspectiva soluţiilor la nivelul cadrului legislativ, în studiul Deloitte, comandat de Asociația Energia Inteligentă, s-au menționat cel puţin trei propuneri. “Vorbim, în primul rând, de monitorizare. Avem nevoie de o monitorizare mult mai atentă şi mult mai bine structurată, în aşa fel încât să avem o înţelegere dacă ceea ce se colectează şi se valorifică astăzi, pe date oficiale, este o realitate sau trebuie să luăm ca atare nişte acţiuni cu privire la informaţiile la care ne raportăm atunci când facem planuri şi strategii. Iar ele, bineînţeles, se referă la o serie de obligaţii care nu sunt neapărat suplimentare – cel puţin în sarcina operatorilor economici – dar este vorba despre o clarificare a ceea ce trebuie raportat şi cum se monitorizează de către instituţiile statului aceste raportări. La al doilea punct, vorbim de standardul în general de raportare, în sensul în care evidenţiem codul deşeului. Trebuie să fim foarte atenţi la aceste lucruri – destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare. Pentru a îmbunătăţi granularitatea şi calitatea datelor de raportare trebuie să ştim despre această cantitate de deşeuri în tone, inclusiv despre cea destinată eliminării”, a mai precizat oficialul Deloitte în cadrul dezbaterii „Valorificarea Uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”. 

Una dintre soluțiile propuse în cuprinsul studiului se referă la implementarea unei scheme de răspundere extinsă a producătorului. „Practic, uleiurile alimentare uzate nu sunt în scopul prevederilor legislative actuale şi o astfel de schemă de răspundere extinsă ar putea să acopere sau să răspundă unor astfel de solicitări – iar aici trebuie analizat cât de rapid ar putea să producă o astfel de schemă acele schimbări semnificative de care avem nevoie atât de curând”, spune Elisei.

Cum ar trebui să arate însă o schemă de colectare a uleiului?

„O schemă de colectare a uleiului, care să funcţioneze relativ rapid, poate fi implementată. Nu este nevoie să ne uităm doar la modelul Austria şi Germania, ci ne putem uita şi către alte iniţiative – ele sunt, de altfel, menţionate şi în studiu – vis-a-vis de ceea ce au încercat anumite asociaţii nonguvernamentale sau chiar mari retaileri, în încercarea de a creşte acest grad de colectare. Dar asta ar presupune, în esenţă, mai mult sau mai puţin, deplasarea oamenilor către puncte de colectare, aflate la o distanţă mai mult sau mai puţin considerabilă faţă de casă. Este vorba despre puncte de colectare, distribuite uniform în aglomerările urbane – lucru care este posibil – evidenţiate separat sau sub forma în care se întâmplă în Austria, adică recipiente speciale distribuite populaţiei şi pe care aceasta le foloseşte pentru a le duce apoi către acele puncte de colectare intermediare sau finale (de exemplu, la anumite magazine sau supermarketuri)”. 

Dar, sistemul, dincolo de crearea infrastructurii, are nevoie de un stimulent, a evidențiat reprezentantul Deloitte.

 „Acest stimulent poate fi gândit sub o formă monetară, care cred că ar fi cea mai simplă soluţie, sau, aşa cum înţeleg că procedează acum retailerii, pentru o cantitate de ulei uzat adusă în magazin primesc un voucher de anumită valoare. Cred că acest lucru ar putea să stimuleze pe termen scurt, dar trebuie, în acelaşi timp, din punctul de vedere al unor factori de coerciţie, să vedem dacă se poate implementa o componentă de preţ sau tarif în ceea ce priveşte apa sau procesarea apei, în aşa fel încât să se reflecte la nivel colectiv faptul că, în continuare, ar trebui să penalizăm aruncarea uleiului în sistemul de colectare şi de management al apei. Dar acest lucru l-aş vedea mai degrabă ca un pas doi, care să vină după o perioadă de cel puţin un an în care stimulăm, încă o dată, sub formă monetară colectarea şi, în acelaşi timp, creăm şi un cadru de dezvoltare a infrastructurii, în care tot ce înseamnă plasarea acestor puncte de colectare sau a recipientelor să nu vină în costul utilizatorului. Cred că fondurile europene care sunt alocate, inclusiv pe dimensiunea de economie circulară, sunt suficient de semnificative pentru a acomoda acest deziderat”, a concluzionat Sorin Elisei.

Articolul face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon. Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, România Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group. 

 

Comisia Europeană va furniza 248 milioane EUR pentru statele care îi primesc pe cei care fug din calea războiului

0

Comisia Europeană a decis să pună 248 milioane EUR la dispoziția României și altor 4 state membre care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care găzduiesc un număr mare de refugiați, pentru a sprijini sistemele acestora de primire și de gestionare a frontierelor.

Decizia se succedă evenimentului mondial de strângere de fonduri din 9 aprilie, intitulat „Susținem Ucraina”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să sprijine, cu până la 400 milioane EUR, refugiații care ajung din Ucraina în cele mai afectate state membre.

Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia vor primi această asistență de urgență din fondurile pentru afaceri interne. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a le oferi asistență imediată, de exemplu alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug din calea invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia și pentru a-și spori capacitatea de a gestiona frontierele externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în furnizarea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că și acestea au acces la această finanțare de urgență. Pentru a se asigura că plățile se efectuează rapid, fără o sarcină administrativă considerabilă, Comisia va elibera fondurile mai degrabă pe baza rezultatelor obținute, decât pe baza costurilor reale. 

Pentru sprijini în continuare nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 milioane EUR după ce va obține acordul autorității bugetare.

Comisia Europeană va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta România și alte opt state membre să primească persoanele care fug din calea războiului din Ucraina

0

Statele membre care au depus cerere de sprijin o vor primi în lunile următoare. Acestea sunt Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

Comisara pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat o criză umanitară fără precedent. Avem datoria să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Aceasta înseamnă acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic, Comisia Europeană sprijină statele membre să ofere acest ajutor fără probleme și rapid”.

Expertiza tehnică se furnizează în cadrul instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisie. Acesta va sprijini statele membre în ceea ce privește: absorbția fondurilor UE în scopuri de primire și integrare, punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară, facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a ușura intrarea acestora pe piața muncii din UE, adaptarea programei școlare la nevoile elevilor ucraineni, precum și  în ceea ce privește îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia a lansat un apel specific,pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și care elimină treptat dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile prezentate de statele membre au fost evaluate și aprobate de Comisie. Prin intermediul IST 2022, Comisia sprijină deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Țările de Jos și Portugalia în cadrul proiectelor emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii și eficace, de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe pe piața forței de muncă. Sprijinul prin intermediul IST completează activitatea agențiilor UE, în special a Agenției Europene pentru Azil (EUAA) care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania, iar în curând va fi și în Cehia și Țările de Jos.

PROFIT RECORD PENTRU FNGCIMM IN TRIMESTRUL I

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii continuă evoluția pozitivă înregistrată în cursul anului 2021, profitul net la sfârșitul trimestrului I 2022 fiind de 34.554 mii lei, în creștere cu 36% (+9 mil. lei) față de prevederile bugetare pentru trimestrul I 2022 și cu 7% față de profitul net înregistrat în perioada similară a anului precedent. 

Pentru primul trimestru al anului 2022 se constată menținerea interesului antreprenorilor în accesarea finanțărilor cu componente de ajutor de stat derulate de FNGCIMM, rezultatele activității de garantare generând venituri din comisioane în valoare de 32.872 mii lei.

Structura veniturilor din comisioane arată că 84% din valoarea totală a rezultat din implementarea programele guvernamentale, în principal de programele IMM Invest și Noua Casă, urmate de veniturile din comisioane realizate prin derularea schemelor de garantare pe baza surselor în administrare primite de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care s-au situat la nivelul de 2.939 mii lei (9% în total venituri), în timp ce veniturile din activitatea de garantare din surse proprii FNGCIMM au înregistrat o valoare a comisioanelor de 2.373 mii lei, reprezentând circa 7% din volumul total al comisioanelor încasate.

Evoluția favorabilă a profitului net la 31 martie 2022 se datorează și unor factori de influență, dintre care menționăm creșterea veniturilor din exploatare la un nivel de  43.696 mii lei, scăderea cu 25% a cheltuielilor din exploatare comparativ cu ținta bugetară transpusă într-o economie de 3.4 mil. lei, precum și menținerea la un nivel scăzut a raportului cheltuieli/venituri, în valoarea procentuală de circa 23%.

Cazacu, XTB: Ne apropiem de o criză majoră a cerealelor? Prețul grâului a crescut cu peste 130%, iar al porumbului cu 106% față de media anuală a ultimilor ani și sunt riscuri să nu se oprească aici

 

  • Prețurile cerealelor se mențin la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică. Printre factori se numără seceta și agresiunea Rusiei în Ucraina, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • În Europa, pe bursa franceză, grâul a ajuns, ieri, la 431,75 EUR/tonă, aproape de vârful istoric. 
  • Pe ultimii 5 ani, în medie, prețul grâului se afla la acest moment din an la 185,5 EUR/tonă. 
  • Porumbul cu scadența în august este tranzacționat la Paris, la închiderea de marți fiind cotat la 379,5 EUR/tonă, față de o medie de 184,25 EUR/tonă.
  • Prețul cerealelor aproape că s-a dublat și în SUA.
  • India, al doilea producător mondial de cereale după China și înaintea Rusiei, interzice exporturile ca urmare a caniculei, sporind presiunea asupra prețurilor.
  • Canada vrea să se implice în transportul, prin România și alte țări din jur, a grâului blocat în Ucraina.
  • În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune și se speră un volum apropiat de cel al anului anterior.
  • În total, dacă prețurile se mențin și anul agricol permite o producție comparabilă cu a anului trecut, veniturile producătorilor români ar putea fi cu aproape 2 miliarde de EUR mai mari anul acesta.
  • Pentru consumatori, prețurile ridicate ar putea persista. Condițiile strânse în privința ofertei ar însemna că, dacă vremea nu va „ține” cu recolta, în oricare dintre regiunile majore de producție a lumii, răspunsul pieței ar fi pronunțat, ducând la creșteri de preț suplimentare și semnficative chiar față de nivelurile ridicate din prezent, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Inflația nu are doar un singur propulsor: pe lângă energie și blocajele de aprovizionare, alimentele sunt o sursă, mai ales după evenimentele recente.

În Europa, grâul a ajuns, ieri, pe 17 mai, la 431,75 EUR/tonă pe bursa franceză, un nou maxim record pentru scadența în septembrie și la doar câteva procente de vârful istoric pentru grâu. Pe ultimii 5 ani, în medie, prețul se afla la această dată la 185,5 EUR/tonă. 

Astfel, nivelurile actuale sunt cu 132,7% mai ridicate față de ceea ce, privind în urmă, ar fi „normal”. 

În SUA, prețurile au trecut de 12.79 dolari/bușel (aproximativ 470 dolari/tonă) pe bursa din Chicago, pentru grânele cu livrare în iulie. 

În medie, în ultimii 5 ani, în aceeași perioadă a anului, prețul era de 5,18 dolari/bușel, deci cotațiile sunt mai mult decât duble față de nivelul mediu anterior, și la sub 5% distanță de vârful istoric.

Porumbul cu scadența în august este tranzacționat la Paris, la închiderea de marți la 379,5 EUR/tonă, față de o medie de 184,25 EUR/tonă, iar pentru livrare în noiembrie, 379,75 față de 177,25 EUR/tonă în această dată, media ultimilor 5 ani

În SUA, prețul era pe 17 mai de 8,06 dolari/bușel (317 dolari/tonă) față de 4,24 dolari/bușel în medie raportat la ultimii 5 ani. 

Dublarea față de reperele anterioare este „regula” și aici.

Pe fondul preocupărilor majore ale pieței referitoare la aprovizionarea globală, potrivit estimărilor ONU, 25 milioane de tone sunt blocate în Ucraina, o situație caracterizată de directorul adjunct al FAO (Food and Agriculture Organization) drept „grotescă”.

India a hotărât interzicerea exporturilor drept răspuns la canicula ce pune în pericol recolta, iar prețurile au reacționat puternic, cu aproape 6% la Chicago în ziua următoare. Acest lucru pune gaz pe foc într-o situație și așa dificilă. 

India, al doilea producător mondial, după China și înaintea Rusiei, devenise foarte importantă în condițiile privării pieței de grânele ucrainene, fiind în poziția de a sări în ajutorul solicitanților în urma unei recolte peste așteptări, cu aproximativ 7 mil. tone în plus. 

Țări precum Egipt, Indonezia și Algeria, alături de alți importatori din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu sunt acum în situația de a căuta alte surse de aprovizionare, pentru care concurența este și mai ridicată. 

Deși măsurile Indiei sunt reversibile și este posibil să fie îndepărtate atunci când situația va reveni la normal, totul depinde de vreme, și tiparele neobișnuite ale ultimilor ani măresc riscul păstrării restricțiilor.

Importanța deblocării livrărilor dinspre Ucraina este, astfel, în creștere. Situația este atât de serioasă încât tema e abordată insistent în discuțiile cu Rusia.

Blocada maritimă limitează drastic capacitatea de export a Ucrainei. 

Transportul feroviar este insuficient, din motive de capacitate și mai ales de timp, dat fiind că vagoanele dinspre Ucraina trebuie să aștepte până când osiile sunt schimbate sau conținutul e transferat în cele cu dimensiunea potrivită pentru sistemul ferat european. 

Provocarea logistică este uriașă, cu timp de așteptare de 16 zile, în medie, ajungând până la 30 de zile, potrivit unor oficiali UE. 

Căi terestre și fluviale ar urma să fie folosite, alături de un număr crescut de vehicule, vagoane și barje. Pentru sectorul de transport din România, ar putea fi o veste bună. 

Pe de altă parte, congestionarea rutelor ar putea crea, într-o anumită măsură, se speră, gestionabilă, alte dificultăți și întârzieri pentru produsele non-agricole. 

Canada s-a oferit să ajute la transportul cerealelor, însă pentru ca măsură să fie eficientă, rutarea spre porturi din România sau alte țări din jur trebuie mult îmbunătățită. 

Până acum, sezonul agricol pare a progresa acceptabil în Ucraina, raportat la condițiile dificile, dar aprovizionarea pieței internaționale – și transformarea cerealelor în venituri pentru bugetul contorsionat al țării – nu este o misiune facilă. 

Cantitățile în așteptare în prezent, fără recolta viitoare, ar însemna aproximativ 8 miliarde de dolari.

La nivel global, stocurile relativ scăzute indică menținerea unor riscuri pentru piață. Seceta s-a făcut simțită nu doar în India, ci și în Europa. 

Franța, foarte importantă ca producător și exportator de grâu, înregistra unul dintre cele mai scăzute niveluri de precipitații în prima jumătate a lunii mai.

Estimările Ministerului Agriculturii din SUA la nivel global sunt de 267 milioane de tone de grâu la finele sezonului (în vara lui 2023), un minim al ultimilor 6 ani, față de 272 milioane de tone, potrivit analiștilor intervievați. 

În condițiile actuale, prețurile par a se menține la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică. 

În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune, în special cu dezvoltările recente ale vremii, și se speră un volum apropiat de cel al anului anterior, ceea ce la prețurile actuale ar fi foarte mulțumitor pentru agricultori. 

Producția de floarea soarelui ar urma să crească, în condițiile reorientării unor terenuri cultivate cu alte cereale, beneficiind astfel de prețurile ridicate. 

În total, dacă prețurile se mențin și anul agricol permite o producție comparabilă cu a anului trecut, veniturile producătorilor ar putea fi cu aproape 2 miliarde de EUR mai mari anul acesta.

Pentru consumatori, prețurile ridicate ar putea persista. Condițiile strânse în privința ofertei ar însemna că, dacă vremea nu va „ține” cu recolta, în oricare dintre regiunile majore de producție a lumii, răspunsul pieței ar fi pronunțat, ducând la creșteri de preț suplimentare și semnficative chiar față de nivelurile ridicate din prezent.

Studiu Benefit: valoarea medie lunară a beneficiilor extrasalariale a crescut cu aproape 50% în ultimii cinci ani, iar estimarea pentru 2022 este sa ajungă la peste 800 RON/lună pentru fiecare angajat

0

 

  • Top trei cele mai dorite beneficii extrasalariale, după cardul de tichete de masă, sunt: cadourile (beneficii în natură), turismul intern (voucherele de vacanță) și cadourile oferite pentru ocazii speciale.
  • În anul 2021, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii a fost de 627 lei/lună pentru fiecare angajat.
  • Companiile din Servicii, pe primul loc la capitolul beneficiilor extrasalariale oferite angajaților.

Benefit, companie a Grupului Edenred, a lansat studiul anual Benefit, o radiografie a industriei de beneficii extrasalariale din România, aflat la cea de-a cincea ediție. 

În 2021, exceptând tichetele de masă, care rămân beneficiul #1 preferat de angajații din România, topul celor mai dorite beneficii flexibile include: cadourile – beneficii în natură (31,8%), turismul intern – vouchere de vacanță (27,3%) și cadourile oferite pentru ocazii speciale (17,6%). La polul opus, cel mai mic procent a fost înregistrat de cursurile profesionale (0,2%) și activitățile sportive (1,5%). O particularitate în ceea ce privește evoluția preferințelor de anul trecut este reprezentată de dublarea consumului de activități culturale, ceea ce arată faptul că angajații revin la activități care includ festivaluri, teatru sau cinema. De asemenea, în 2021 creșterea apetitului pentru turismul intern, materializată printr-o creștere a accesării voucherelor de vacanță, este explicabilă în contextul relaxării restricțiilor care i-au împiedicat pe angajați să călătorească anterior. Ca și tendință generală, preferințele angajaților sunt însă atât de variate, încât nevoia de flexibilizare la nivelul ofertei companiilor este vizibilă în toate industriile. 

Anul trecut, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii a fost de 627 RON per angajat pe lună, în creștere cu aproape 50% în ultimii 5 ani și cu aproape 25% față de 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Pentru anul în curs, se estimează o creștere până la valoarea de 820 lei, ceea ce înseamnă cea mai mare majorare procentuală din ultimii șase ani. 

Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems
Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems

„Asistăm la o reconfigurare a modalităților prin care companiile își fidelizează angajații. Dacă ne uităm retrospectiv, în anii în care beneficiile extrasalariale însemnau, în principal, tichete de masă și tichete cadou, în prezent, observăm că paleta s-a diversificat, în pas cu nevoile și provocările cu care se confruntă angajații în această perioadă. Pe de altă parte, angajatorii au de gestionat valurile de demisii care au culminat anul trecut cu un total de 450.000 la nivel național. Beneficiile extrasalariale flexibile pot asigura un sprijin major pentru retenția, loializarea și atragerea angajaților, prin diversitatea de opțiuni capabile să satisfacă nevoi variate. În același timp, acestea contribuie la crearea unui mediu de lucru în care angajații se pot dezvolta sănătos. Din punctul nostru de vedere, beneficiile extrasalariale flexibile sunt un alt mod de a spune „te apreciem, ești important/ă pentru echipă”, într-o perioadă cu multă presiune pe bugetul personal și după doi ani de pandemie, în care distanțarea a afectat, în unele cazuri, și cultura organizațională a angajatorilor”, este de părere Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Industrii diferite, bugete și interese diferite

Bugetul de beneficii extrasalariale este în continuă creștere pentru companii din toate industriile și de toate mărimile. Companiile din domeniul Servicii se clasează pe primul loc la capitolul beneficiilor flexibile oferite angajaților, cu un procent de 34% și cu un buget lunar mediu de circa 676 RON/angajat. Acestea sunt urmate de companiile din IT & Software (25%), care au alocat, în medie, tot un buget lunar de 676 RON/angajat. Pe locul trei se află companiile din Retail (14%), cu un buget lunar mediu de 495 RON/angajat. Pe ultimele locuri se clasează companiile din zona de Servicii financiare (13%), cu o medie lunară de 622 RON/angajat, companiile din industria de Producție (10%), cu o medie de 582 RON/angajat și Call-center & BPO (4%) cu un buget mediu lunar de 695 RON/angajat. 

Nivelul de accesare a categoriilor de beneficii este variat, cu particulațități în ceea ce privește interesele, în funcție de industriile în care activează angajații. Putem observa că angajații din domeniul IT & Software preferă categoria cadouri (beneficii în natură) mai mult decât media, în timp ce pentru angajații din domeniul Retail observăm o înclinație mai mare spre turism și pensii private. Angajații din Servicii financiare au preferat, de asemenea, mai mult turismul, dar și cadourile pentru ocazii speciale.  

Gen Z, Gen Y, Gen X, Baby Boomers: ce beneficii au preferat fiecare? 

Angajații din piața muncii din România sunt împărțiți în patru generații: Baby Boomers (61 – 76 ani) –  1,8%, generația X (41 – 60 ani)  – 18,3%, generația Y (26 – 40 ani) –  67,1% și generația Z (sub 26 ani)  – 12,8%. Studiul Benefit analizează interesele fiecărei generații în materie de beneficii flexibile. Pentru generațiile Y și Z, o platformă de beneficii extrasalariale este esențială în alegerea locului de muncă, iar flexibilizarea beneficiilor devine un factor important de creștere a satisfacției la locul de muncă. Dacă pentru Gen Y și Gen Z cadourile (beneficii în natură) reprezintă cel mai dorit beneficiu flexibil, generațiile mai mature, Gen X și Baby Boomers preferă turismul intern. De asemenea, sumele cheltuite pe beneficii tip pensii private descresc de la Baby Boomers la Gen Z. În timp ce pentru generația Baby Boomers pensiile private sunt în top trei beneficii preferate (după turism și cadouri), Generația Z nu este deloc interesată de acest tip de beneficii. 

Sportul și wellness-ul – cea mai apreciată axă
din categoria de Oferte Speciale 

Categoria de Oferte Speciale de pe platforma Benefit, unde sunt disponibile reduceri corporate de până la 50%, a cunoscut o creștere în rândul utilizatorilor. Astfel, valoarea estimativă a economiilor realizate de angajații care au folosit ofertele speciale în 2021 a fost de 11 milioane de lei, în creștere cu 10,7% față de anul 2020. În topul ofertelor speciale dorite de angajați se regăsesc categoriile de sport & wellness, cu un procent de 50%, mai mult decât dublu față de anul 2020, cadourile (beneficiile în natură), cu 33,30%, și Telecom și IT, cu 6,90%, care se află în scădere față de anul 2020, când aceste oferte erau utilizate de către 21,60% dintre angajații înrolați în platformă. 

Anul 2021 a venit cu noi beneficii pentru angajați și angajatori

Benefit și-a adaptat portofoliul de produse și servicii la contextul actual, adresând două categorii de nevoi identificate la nivelul pieței muncii după perioada pandemiei: telemunca și sănătatea. 

În contextul în care, anul trecut, angajații au lucrat, în continuare, în regim de telemuncă sau în sistem hibrid, Benefit a adăugat o nouă secțiune în cadrul căreia companiile au putut aloca un buget pentru a acoperi cheltuielile asociate cu munca remote. Limita lunară alocată este proporțională cu numărul de zile lucrat în regim de telemuncă în luna anterioară. Tot în secțiunea aceasta a fost inclusă și posibilitatea de a plăti facturile prin aplicația PAGO, direct din bugetele oferite pentru munca remote. De asemenea, a fost introdusă o nouă secțiune pentru angajați, Wellbeing by SanoPass, cu cinci categorii: fitness, medical, mental health, telemedicină și nutriție.

Din luna decembrie a anului trecut, platforma Benefit poate fi accesată și prin aplicația mobilă dedicată, fiind prima aplicație mobilă de beneficii flexibile din România.

Planuri pentru 2022 – adaptarea constantă la contextul actual

În 2022, Benefit plănuiește să lanseze trei noi categorii de beneficii: salariul în avans, printr-un parteneriat cu Salarium, prima platformă de plată instantă a avansului salarial din România, recompense, prin dezvoltarea primului program de loialitate pentru utilizatorii unei platforme de beneficii extrasalariale din România, și work from anywhere, primul modul de remote work disponibil într-o platformă de beneficii pentru angajați.

Influențe și evoluții pe piața rezidențială

0

Compania de servicii imobiliare și investiții JLL (NYSE: JLL) prezintă o analiză asupra situației, influențelor evoluțiilor pe piața rezidențială:

JLL România: Piața vânzărilor rezidențiale
va trece printr-o perioadă de stagnare și de corecție

Condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina sunt cei patru factori majori care influențează evoluția pieței rezidențiale.

Dacă după primul an de pandemie optimismul pe piața imobiliară rezidențială revenise  la nivelurile de dinainte de criza sanitară, în prezent această piață se confruntă cu noi provocări care pot genera schimbări structurale, ce pot avea implicații diferite pentru segmentele de vânzare și de închiriere. Se observă deja o tendință de creștere mult mai rapidă pe zona de închirieri, comparativ cu vânzările.

Piața imobiliară traversează o perioadă în care evoluția sa este dependentă și, totodată, influențată puternic de schimbările care au loc în economie, dar și la nivel geopolitic. 

Specialiștii JLL România au luat în calcul patru factori esențiali care influențează în acest moment evoluția pieței rezidențiale, respectiv condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina și au realizat o serie de proiecții cu privire la ce ar putea să se întâmple pe termen mediu și lung pe această piață. 

Fiecare ciclu economic are caracteristicile sale, iar achiziția de proprietăți imobiliare va fi întotdeauna o formă de investiții. Piața imobiliară actuală traversează o serie de provocări pe planuri diferite, însă considerăm că pentru acest sector întregul mix de factori reprezintă o perioadă de reașezare și de corecție. Apariția conflictului din Ucraina a influențat categoric activitatea pe segmentul de vânzare, care se afla pe un trend ascendent înainte de acest eveniment. Pe de altă parte, observăm performanțe însemnate pe zona de închirieri, care au potențialul de a evolua într-un ritm mult mai rapid decât până acum. Printre oportunitățile pe care deja le constatăm se numără dezvoltarea cu viteză a segmentului built-to-rent – ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Vom vedea tot mai multe astfel de dezvoltări ce vor fi administrate de operatori profesioniști, oferind facilități și servicii dedicate exclusiv chiriașilor, gândite pentru a răspunde nevoilor lor”, spune Andreea Hamza, Director al Departamentului de Living, JLL România. 

Având în vedere înăsprirea condițiilor de creditare prin creșterea accelerată a ratei dobânzilor la credite, experții preconizează schimbări în comportamentul consumatorilor. Potențialii cumpărători vor analiza mult mai atent posibilitatea de a efectua achiziții majore și presiunea pe care acest lucru îl poate avea asupra bugetului personal. Astfel, accesibilitatea achiziționării unor astfel de proprietăți va fi afectată. În plus, băncile au devenit mai reticente la acordarea de credite și mult mai atente la evaluarea perspectivelor unui individ sau ale unei familii interesate de obținerea unui credit, dar și al prețului real al construcției respective.

Un calcul simplu făcut de experții JLL arată cum a evoluat creșterea ratei dobânzii în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, pentru un apartament al cărui preț avea o valoare de 100.000 de euro + TVA 19% în T1 2021, rata lunară era de 2.255 lei, la un avans de 15% și o rată de politică monetară de 1,25%. În primul trimestru din 2022, pentru același preț al apartamentului, respectiv 100.000 euro + TVA 5%, rata lunară se ridică la 2.471 lei, ceea ce înseamnă un plus de 8% față de T1 2021, în condițiile în care nu luăm în considerare creșterea prețurilor de pe piață, iar rata de politică monetară a ajuns la 3%. Dacă luăm în considerare și creșterea prețurilor de pe piață, rata lunară ajunge la 2.718 lei, +17% față de anul trecut.

În ceea ce privește inflația, cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 a fost de 13,8%. De la începutul anului, creșterea este de aproape 8%. Tendința în creștere se observă și la nivelul statelor membre ale UE, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 11,7%.

Inflația în creștere influențează prețul materialelor de construcții, fapt care își răsfrânge consecințele asupra pieței locuințelor. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele de cost în construcții pentru  clădiri rezidențiale era 135.6 in ianuarie 2021 și 163.4 in ianuarie 2022, în creștere cu 20% în decursul unui an. Această valoare măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de construcții executate într-o anumită perioadă față de o perioadă de referință. Principalele elemente de cheltuieli sunt: valoarea materialelor de construcții; manopera sau câștigurile salariale brute lunare; echipamentele și cheltuielile pentru utilajele proprii sau închiriate; cheltuielile pentru transportul materialului de la producător până la locul execuției construcției; cheltuielile indirecte (salariile personalului, aprovizionarea, depozitarea, chirii, energie, birotică, comunicații).

Anul acesta, a apărut un risc nou pe piața imobiliară, și anume conflictul din Ucraina. Pe lângă impactul psihologic, războiul a influențat și dinamica tranzacționărilor, țara noastră aflându-se la granița cu o zonă de conflict, iar investiția în achiziționarea unei locuințe fiind acum analizată și din prisma siguranței. Pe de altă parte, conflictul a făcut ca cererea de locuințe pentru închiriere să crească într-un ritm considerabil. 

JLL (NYSE: JLL) este o firmă de servicii profesionale de top, specializată în gestionarea imobiliară și a investițiilor. JLL modelează viitorul imobiliar pentru o lume mai bună, folosind cea mai avansată tehnologie pentru a crea oportunități pline de satisfacții, spații uimitoare și soluții imobiliare durabile pentru clienții noștri, oamenii noștri și comunitățile noastre. JLL este o companie Fortune 500 cu venituri anuale de 19,4 miliarde USD, operațiuni în peste 80 de țări și o forță de muncă globală de peste 100.000 la 31 martie 2022. JLL este numele de marcă și o marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.jll.com.   

Finanțare pentru Christian’76 Tour de la Banca Românească, garantată de EximBank

0

Banca Românească a acordat companiei Christian’ 76 Tour  o finanțare în valoare de trei milioane de euro pentru asigurarea necesarului de lichidități pentru activitatea curentă. Suma a fost acordată cu garanție de stat emisă de EximBank în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 70% din finanțare.

Cristian Pandel (foto), președintele Consiliului de Administrație al Christian’ 76 Tour: „Acest pachet de finanțare ne sprijină într-un moment foarte important pentru companie și va fi folosit pentru desfășurarea activității noastre în conditii optime. După un an 2020 extrem de greu şi provocator din toate punctele de vedere pentru turism, suntem încrezători că prin optimizările şi deciziile de îmbunătăţire luate în această perioadă pandemică, putem să sporim rata de profit, astfel încât să investim cu mai mare încredere în noi proiecte, în special pe zona de digitalizare a experienţei utilizatorului final.” 

După cum subliniază EximBank, „contextul economic generat de pandemie – care a afectat semnificativ domeniul turismului – a reprezentat principala provocare a tour operatorului român pentru depășirea căreia a implementat mai multe măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a strategiilor de achiziție și de vânzări. Ca urmare a acestor măsuri, Christian’ 76 Tour estimează pentru acest an o creștere a afacerilor la nivelul din 2019”.

Cristian Pandel, fondatorul companiei Christian’ 76 Tour, accentuează: „Anul acesta împlinim 25 de ani de activitate și focusul nostru este să investim și mai mult în procesele interne prin care să punem accent pe calitate și satisfacția clienților care ne-au ajutat să ajungem lideri de piață. Preconizăm o cerere masivă pentru vacanțe în 2022 și ne așteptăm ca peste 200.000 de clienți să călătorească anul acesta alături de Christian Tour, touroperatorul cu capital 100% românesc. Toate serviciile integrate, fără intermediari și fără comisioane în plus, fac din Christian Tour cel mai mare tour operator din România, care poate astfel să ofere pieței românești cele mai bune și competitive servicii”.

Christian Tour reamintește că „este membru fondator al Memento Group of Companies, cel mai mare grup turistic prezent pe piața din România încă din anul 1997, care și-a diversificat constant portofoliul de servicii și a construit o rețea de parteneri nu doar în Europa începând cu România, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Turcia, Spania, Polonia, dar și în Egipt, Tunisia, Emiratele Arabe Unite. Din grupul de firme fac parte companii legate de activitatea de turism: Anima Wings – companie aeriană, Memento Bus – transport rutier de persoane, TUI Travel Center – rețea de agenții de turism, reprezentantul exclusiv pentru Romania al liderului mondial de turism – TUI Germania”.

Achizițiile companiilor pot avea un impact social și de mediu

0

În condițiile în care societatea parcurge ultimul deceniu pentru a îndeplini Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, companiile, alături de autorități, trebuie să se adapteze și să investească din ce în ce mai rapid pentru acțiuni strategice pentru protejarea mediului și resurselor naturale și diminuarea adâncirea inegalităților sociale. 

Una dintre principalele priorități ale Uniunii Europene până în 2030 este promovarea cheltuielilor responsabile, care să aibă impact social și de mediu, și să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Criteriile ESG (Environment, Social, Governance) au devenit o preocupare constantă a domeniului de afaceri. Sectorul de achiziții din cadrul companiilor rămâne în zona voluntară, însă poate reprezenta unul dintre domeniile în care companiile pot contribui la promovarea economiei verzi si la incluziunea socială a persoanelor vulnerabile, prin guvernanța socială și prin contractarea anumitor servicii și produse către unități protejate sau către întreprinderi sociale de inserție.

Dacă consumatorii vor să știe originea produselor achiziționate și materialele din care acestea au fost confecționate, companiile vor să fie văzute drept lideri în guvernanță sustenabilă. Printre subiectele de o importanță semnificativă, la zi, în departamentele de achiziții, se numără buna gestionare a resurselor financiare, digitalizarea și sustenabilitatea. 

În acest context, Asociația Ateliere Fără Frontiere a organizat dezbaterea „Achiziții sustenabile în mediul de afaceri din România. Provocări, soluții și bune practici”, care face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat Achiziții cu impact social și de mediu, derulat de Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit în parteneriat cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj și Asociația Ateliere fără Frontiere cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creșterea nivelului de implementare a achizițiilor cu impact social și de mediu la nivelul instituțiilor publice și al companiilor, în vederea îmbunătățirii incluziunii sociale a persoanelor din grupurile vulnerabile, inclusiv tineri și romi, si a calității vieții populației prin reducerea efectelor negative asupra mediului. 

Se știe că, la ora actuală, societatea exercită o presiune enormă asupra companiilor pentru a minimiza impactul asupra mediului pe care îl au produsele, procesele și lanțurile lor de aprovizionare. Achizițiile, ca instrument  strategic de afaceri, pot juca un rol cheie în reducerea impactului organizațiilor asupra mediului prin integrarea măsurilor de sustenabilitate în evaluările furnizorilor și procesele de selecție. Și, în timp ce tehnologia este disponibilă astăzi, măsurarea parametrilor de mediu și integrarea standardizată în deciziile de aprovizionare reprezintă încă provocări majore pentru companii.” a subliniat Laszlo Borbely, Consilierul de Stat al Departamentului de Dezvoltare Durabilă.

Rata sărăciei relative continuă să fie una ridicată în România, în anul 2020 fiind de 23,4%, în valori absolute (INS) ponderea șomajului de lungă durată în rata totală a șomajului a crescut la 44,1 % o mare parte din din cei care se află în aceste statistici fiind persoane vulnerabile, cu situații precare sociale, educaționale și de sănătate. 

Achizițiile din sectorul de afaceri pot contribui la promovarea economiei verzi și la incluziunea socială, prin contractarea de produse și servicii realizate de întreprinderile sociale de inserție și unitățile protejate, care oferă integrarea în muncă a persoanelor aflate departe de piața muncii. 

Asociația Ateliere Fără Frontiere reușește să reintegreze persoanele vulnerabile pe piața forței de muncă și a devenit un furnizor cunoscut de servicii și produse preponderent pentru sectorul privat. Aproximativ 50% din veniturile noastre provin din vânzări, majoritatea clienților fiind companiile din România. Colectăm deșeuri electrice și electronice, recondiționăm calculatoarele pe care le donăm școlilor, reutilizăm materialele publicitare outdoor pe care le transformăm în produse și cultivăm legume certificate bio. Avem o productivitate mult mai mică decât o companie obișnuită, dar reușim să acordăm o șansă celor cărora li s-a pus etichetă de ne-angajabili”, notează Damien Thiery, CEO-ul Ateliere Fără Frontiere. 

Companiile prezente la eveniment au prezentat politicile și modul în care reușesc să operaționalizez criteriile ESG în domeniul achizițiilor, recunoscând că sunt la început și că astfel de dezbateri sunt foarte utile. 

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”.

Energia României în Noua Economie

 

Anul 2022 este anul marilor încercări apărute în piața energiei la nivel global și la nivel autohton. În plus, invadarea Ucrainei de către Rusia a adus noi provocări și noi constrângeri în sectorul energetic mondial. Uniunea Europeană impune sancțiuni și restricții companiilor rusești și solicită statelor membre să regândească – la unison cu Uniunea – modul de reorientare a direcțiilor de dezvoltare a pieței energiei europene.  În acest context, România dispune de un atu național. Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României trebuie să fie acum o șansă reală pentru ca economia națională să poată depăși o perioadă extrem de critică.

România Durabilă și EM360 Group organizează joi, 19 mai 2022, începând cu ora 11.00, evenimentul online „Energia României în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști. Evenimentul va fi transmis pe paginile de facebook ale organizatorilor EM360 Studio și România Durabilă.

Având cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est și ocupând locul al treilea în Uniunea Europeană, România are un potențial important în dezvoltarea economiei naționale și pe baza producției sale de gaze naturale. Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot constitui o resursă strategică care să contribuie eficient la relansarea economiei românești. 

Profitând de potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, România poate atinge un nivel suficient de ridicat al producției interne pentru a reuși să-și satisfacă nevoia de securitate energetică. 

Investițiile în producția de gaze naturale au un impact puternic în ansamblul economiei României, prin locurile de muncă susținute, prin contribuțiile la bugetul de stat, prin crearea de oportunități de afaceri pentru alte industrii și servicii. Importanța politicilor publice coerente și adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil rămân în continuare decisive pentru dezvoltarea nu numai a sectorului energetic, dar și a economiei în ansamblul ei.

Tematica evenimentului va aborda subiecte precum:

  • Piața energiei: în ce lume vom trăi?
  • Impactul războiului din Ucraina: Noua economie europeană și reorientarea strategică a sectorului energetic
  • Prioritățile strategice pentru lansarea proiectelor de la Marea Neagră. Importanța strategică a Mării Negre pentru dezvoltarea României;
  • Reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții.
  • Contextul geopolitic si remodelarea GreenDeal

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. 

Evenimentul se bucură de sprijinul Federației Patronale Petrol și Gaze în calitate de partener strategic și al partenerilor instituționali – ASPES, RomEficiența și Asociația Energia Inteligentă. Parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, The Diplomat, Money, Profit, Bugetul, Lumea Justiției, Lumea Banilor, Economistul, Club Economic, Spot Media, InvesTenergy , Energy Center, E-nergia și News Energy. Partener monitorizare media: Klarmedia.

Raport PwC: Vânzările de mașini verzi își continuă creșterea în Europa, în pofida problemelor de aprovizionare și a prețurilor mari la materii prime, în special din Rusia

0

Vânzările de mașini verzi (hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in) din Europa și-au accelerat creșterea în primul trimestru din 2022, la 13%, de la 6% în ultimele trei luni ale anului trecut, producătorii confruntându-se în continuare cu lipsa componentelor, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

„România urmează această tendință europeană, vânzările de automobile electrice crescând în primul trimestru cu peste 400%, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile. Evoluția vânzărilor din România și Europa confirmă impactul stimulentelor guvernamentale și reorientarea strategică a producătorilor către fabricare de mașini electrice. Întreruperile lanțurilor de aprovizionare vor continua însă să le pună probleme. În plus, pe lângă penuria de semiconductori, producătorii se confruntă acum și cu un blocaj în aprovizionarea cu metalele utilizate pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice – litiu, nichel și cobalt. Aceste dificultăți au fost cauzate în mare parte de creșterea globală a cererii pentru BEV și exacerbate de războiul Rusiei din Ucraina, precum și de lockdown-ul Covid din China”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

Spre exemplu, în 2021, Rusia a fost al treilea mare furnizor mondial de nichel. Ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei, prețul nichelului a crescut vertiginos, de patru ori într-o singură o săptămână la începutul lunii martie 2022, arată raportul strategy&. Efectele inevitabile în lanț pot fi observate în creșterile de preț pentru anumite modele de BEV, care devin inaccesibile pentru anumiți clienți și amenință creșterea pe termen lung a pieței, notează raportul. De exemplu, Tesla a majorat prețul modelului 3 de bază în Germania cu 7.000 euro (16 %). 

Pentru a obține un mai mare control asupra lanțului de aprovizionare și pentru a introduce mai multă stabilitate în planificarea pe termen lung, producătorii auto încheie parteneriate cu producătorii de materii prime și investesc în instalații care produc substanțe chimice pentru baterii. General Motors și Tesla au anunțat astfel de proiecte.

Consumatorii de orientează în special spre mașinile BEV.
Companiile pregătesc investiții uriașe în dezvoltare și producție

Creșterea din primul trimestru a fost susținută de vânzările BEV, care au urcat cu 55% comparativ cu perioada similară din 2021. În același interval, mașinile hibrid au avut un avans de doar 7%, în timp ce cele plug-in au scăzut cu 8%.

O mare parte din declinul raportat de plug-in poate fi explicat prin lipsa de disponibilitate a produselor, producătorii de echipamente originale acordând prioritate producției de BEV-uri, care se bucură de o cerere crescută din partea clienților și care promit o rentabilitate mai mare. Iar acest lucru se reflectă în planurile de investiții de miliarde de euro anunțate de marii producători auto. Numai Renault, Nissan și Mitsubishi au anunțat un plan de investiții de 23 de miliarde de euro în dezvoltarea BEV.

Unele companii, precum Ford și Renault, au anunțat chiar crearea unor entități diferite pentru BEV, anticipând creșteri semnificative de producție până în 2030. 

La nivel global, în primul trimestru din 2022, au fost vândute peste 1,4 milioane BEV, cu 108% peste vânzările din perioada similară a anului trecut. O mare parte din această creștere este atribuită Chinei, care a fost responsabilă pentru două treimi din totalul vânzărilor. Și în SUA vânzările au crescut cu 100%.

Peste 1,13 milioane lei – cea mai mare despăgubire plătită pe o poliță de asigurare de viață în 2021

0

Cea mai mare indemnizație plătită în România anul trecut în baza unei asigurări de viață a depășit valoarea de 1,13 milioane lei. Totodată, în 2021, valoarea celor mai mari 5 indemnizații plătite în baza polițelor de asigurare de viață s-a ridicat la peste 3,9 milioane lei.

Toate aceste cinci indemnizații au fost achitate ca urmare a deceselor persoanelor asigurate, produse fie ca urmare a unor accidente, fie a unor boli. Cea mai mare despăgubire a fost plătită în urma unui deces cauzat de o afecțiune cardiacă, polița respectivă fiind contractată pentru protecția financiară a familiei persoanei asigurate. 

„Asigurările de viață reprezintă un instrument important de protecție în fața unor evenimente nedorite precum accidentele sau îmbolnăvirile, care pot duce și la deces. Cel mai important beneficiu al acestor polițe de asigurare este sprijinul financiar oferit persoanelor și familiilor afectate, astfel încât să poată depăși mai ușor momentele dificile”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

Potrivit datelor publicate de către ASF- Autoritatea de Supraveghere Financiară, în 2021, românii au ales mai mult decât oricând în ultimii ani protecția financiară oferită de asigurările de viață. În acest sens, volumul primelor brute subscrise pentru acest segment a înregistrat o creștere de 18% față de 2020. În același timp, și sumele plătite pentru indemnizațiile brute aferente asigurărilor de viață au crescut cu 31%, comparativ cu anul 2020 (excluzând maturități și răscumpărări parțiale și totale).

Cu toate că primele brute subscrise au înregistrat creșteri, ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări din România se află în continuare la un nivel scăzut, de circa 18%, ceea ce indică deficitul ridicat de protecție a populației din țara noastră. Datele arată că, pentru multe familii din țara noastră, producerea unui eveniment nedorit (accident, îmbolnăvire a unui membru al familiei, ce se pot solda și cu deces) ar duce la o degradare a nivelului de trai. Un studiu realizat pentru UNSAR de către un grup de experți independenți arată că deficitul de protecție al populației generatoare de venituri din România, în caz de producere a riscurilor asigurate, se situează la o valoare de 587 miliarde lei (121 miliarde EUR). 

Creșterea din ultimii ani a protecției financiare contractate de români arată că noi toți realizăm din ce în ce mai mult că aceste produse reprezintă o soluție accesibilă care oferă protecția financiară de care avem nevoie. Cu toate acestea, introducerea de facilități fiscale pentru asigurările de viață de protecție ar putea contribui semnificativ la reducerea deficitului de protecție din România, cu beneficii directe pentru populație și economie”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

Bogdan Boboc, BASF: Soluțiile digitate BASF pot fi accesate cu fonduri europene

0

BASF este unul din cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor, cu un portofoliu larg: de la erbicide, fungicide, insecticide, semințe, tratamente pentru semințe, până la aplicații digitale.

Bogdan Boboc, Online & Digital Coordinator, BASF Agricultural Solutions România prezintă într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz.ro, cele trei proiecte digitale BASF care vin în ajutorul fermierilor și investițiile pe care aceștia trebuie să le facă pentru a le accesa.

„În ultimii doi ani, ne-am axat foarte mult pe soluțiile de digitalizare în România, știm că sunt de folos fermierilor și de aceea în acest moment avem trei soluții principale digitale în portofoliul nostru”, spune Bogdan Boboc, Online & Digital Coordinator, BASF Agricultural Solutions România

  1. AgAssist– aplicație gratuită pentru smartphone și tabletă care încorporează știrile, sfaturile, produsele BASF și meteo. Aplicația poate fi personalizată în funcție de culturile fermierilor.
  2. xarvio SCOUTING – aplicație digitală gratuită pentru smartphone și tabletă care identifică problemele plantelor, culturilor, insectelor și solului prin fotografiere și se recomandă un produs care ar putea să ajute. Prin crearea unui cont și cu ajutorul locației, pozele vor fi salvate și păstrate putând vizualiza pe parcursul timpului istoricul culturii și problemelor avute.
  3. Parteneriat cu AGRIVI: constituie diversificarea portofoliului de soluții agro destinat fermelor. Programul pe calculator este o bază de date unde fermierul gestionează toate activitățile din fermă:  parcele, utilaje, stocuri, muncitori, resurse, etc., beneficiind totodată de prognoze meteo și imagini satelitare

„AgAssist și xarvio SCOUTING sunt aplicații gratuite, iar pentru programul AGRIVI se cumpără o licență valabilă timp de un an de zile. Este o investiție mica, având în vedere beneficiile. Este bine de amintit că toate soluțiile digitale și toate costurile pentru digitalizare se pot accesa și prin fondurile europene, este un avantaj pentru fermieri”.

Preluat de pe FoodBiz.ro

CONFIDEX: oamenii de afaceri NU se așteaptă la prăbușirea sectorului imobiliar și nici la o criza alimentară

0

Conform studiului CONFIDEX S1 2022 by Impetum Group – care măsoară pentru prima dată starea de spirit a managerilor români după izbucnirea războiului din Ucraina – inflația accentuată, criza materiilor prime și cea energetică sunt cele mai probabile perspective cu care economia noastră se va confrunta în următoarele luni, dar oamenii de afaceri NU se așteaptă la prăbușirea sectorului imobiliar și nici la o criza alimentară.

  • 93% dintre manageri se așteaptă la o inflație accentuată
  • 86% dintre manageri se așteaptă să continue criza materiilor prime

După doi ani de pandemie, starea de spirit a managerilor s-a îmbunătățit în general, dar noile crize și contextul generat de impactul pe care îl poate avea războiul din Ucraina asupra economiei pun la încercare în special agricultura și industria românească, relevă studiul CONFIDEX, care a măsurat, în cea de-a șasea ediție, încrederea în economie a peste 450 de manageri din top șase categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB.

Rezultatele complete ale studiului CONFIDEX S2 2021 vor fi publicate de Impetum Group, marți 17 iunie.

Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, CONFIDEX măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității.

CONFIDEX este singurul studiu care a surprins T zero al companiilor și a monitorizat pulsul economiei pe tot parcursul pandemiei. Aflat în fața unui nou T zero, războiul din Ucraina, CONFIDEX și-a propus să măsoare efectele pe care acesta le va avea asupra economiei românești.

In cele șase etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 2.500 de manageri din România. Companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați.

Studiul CONFIDEX S1 2021 acoperă un eșantion de 403 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.

Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români. 

Mâine are loc a patra ediție a evenimentului FORUMUL ENERGIEI by Financial Intelligence

0

Mâine, 18 mai 2022, de la ora 10:30, are loc a patra ediție a evenimentului Forumul Energiei, cu prezență fizică, la Hotel Sheraton, Sala Platinum. 

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat o gravă criză umanitară, cu  suferințe și distrugeri inimaginabile, dar afectează și redresarea economică a Europei după pandemie.

Agresiunea Rusiei și sancțiunile occidentale impuse Moscovei au condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și au perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. În plus, amenință să afecteze eforturile de a aborda provocarea critică a lumii de a reduce emisiile globale cu efect de seră suficient de rapid pentru a evita schimbările climatice catastrofale. 

România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are potenţialul necesar pentru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică până în 2026 sau 2027. 

România a identificat deja surse şi rute alternative de aprovizionare cu gaz pentru a reduce dependenţa de importurile din Rusia. Din această perspectivă, autoritățile au transmis Comisiei Europene că pentru România este importantă operaţionalizarea şi funcţionarea la capacitate maximă a Coridorului Vertical de Gaze şi a Coridorului Trans-Balcanic de aprovizionare cu gaze. Aceste coridoare sunt deosebit de importante pentru a asigura fluxul de gaze din terminale de tip LNG, precum şi din Azerbaidjan. De asemenea, autoritățile noastre au informat Comisia Europeană asupra demersurilor României de valorificare a potenţialului de gaze naturale onshore de mare adâncime şi offshore din Marea Neagră.

„Pe termen mediu şi lung, România este ferm angajată în demersurile de decarbonizare prin investiţii semnificative în surse regenerabile şi hidrogen, în paralel cu asigurarea independenţei energetice prin menţinerea unui mix energetic diversificat. În acest sens, este necesară accelerarea proiectelor în domeniul nuclear prin construirea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi retehnologizarea Unităţii 1, dezvoltarea în România a reactoarelor modulare de mici dimensiuni, construirea de noi capacităţi de producţie energie electrică pe bază de gaz natural şi dezvoltarea infrastructurii aferente, precum şi prelungirea utilizării cărbunelui pentru o perioadă de tranziţie scurtă, aferentă depăşirii actualei crize energetice. Avem nevoie de valorificarea potenţialului indigen, crearea de locuri de muncă prin noi proiecte în domeniul energetic şi reducerea dependenţei de importuri. Asigurarea unui preţ accesibil pentru consumatori şi menţinerea competitivităţii industriilor naţionale sunt deosebit de importante pentru relansarea economică a României şi a UE”, spune Ministrul Energiei Virgil Popescu.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • Evoluția pieței de energie din România, în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale;
  • Gazele din Marea Neagră – oportunitate pentru România;
  • Cum obținem independența energetică a României?
  • Cum renunțăm la importurile de gaze din Rusia?
  • Tranziția energetică – riscuri și oportunități în contextul invaziei din Ucraina;
  • PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
  • Finanțarea prin creditele verzi; 
  • Strategia de investiții a companiilor de stat din energie;
  • Investiția la bursă în acțiuni ale companiilor din energie; listarea Hidroelectrica la bursă;
  • Strategia României privind investiția în hidrogen; Hidrogenul – alternativă la combustibilii clasici în transporturi;
  • Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice;
  • Cum prevenim episoadele de blackout? Investiții în infrastructura energetică;
  • Energia bazată pe cărbune – viitorul pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO);
  • România și potențialul ei pentru energiile regenerabile;
  • Eficiența energetică în România; 
  • Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România;
  • Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE.

Speakerii evenimentului sunt: Virgil POPESCU, Ministrul Energiei (tbc); Zoltan NAGY-BEGE, Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European; István-Loránt ANTAL, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat; Horia CONSTANTINESCU, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC); Cristina PRUNĂ, Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor și Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților; Oana-Marciana ÖZMEN, Deputat USR, Secretar la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților; Marian NĂSTASE, Președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC); Ștefan FRANGULEA, Director Financiar/ CFO la Electrica; Bogdan BADEA, Președintele Directoratului Hidroelectrica; Adrian TĂNASE, Director General, Bursa de Valori Bucureşti; Călin METEȘ, Deputy CEO Investiții/Deputy Portfolio Manager, Franklin Templeton Investments România; Iuliana PĂNESCU, Head of Treasury, Premier Energy; Cătălin CEPIȘCĂ, Manager, Divizia Corporații, Raiffeisen Bank; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Dana DĂRĂBAN, Director Executiv, Federația ACUE; Cătălin NIȚĂ, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze; Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte al Asociației Centrul Român al Energiei; Septimiu STOICA, Președinte AGA, BRM; Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președinte, Asociația Energia Inteligentă.

Evenimentul va fi moderat de: Ancuța STANCIU, Membru Fondator, Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Partenerii evenimentului sunt: ABIEC (Asociația Marilor Consumatori de Energie din România), Alro, Hellen’s Rock, Hidroelectrica, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalțiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune – CNCIR S.A., Raiffeisen Bank, Fondul Proprietatea, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Electrica, Bursa de Valori București, Transgaz, Centrul Român al Energiei, Adrem, ACUE (Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie), MET România, Romgaz, Premier Energy, Grup Servicii Petroliere (GSP), Tinmar Energy, Vienna Energy, Horvath, Bursa Română de Mărfuri, SIF Muntenia, Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Parteneri instituționali: Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică, PWN România.

Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat-Bucharest, Invest Energy, FinZoom.ro, Focus Energetic, Cariere, Revista Patronatului Roman, New Money, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi pe pagina evenimentului: https://financialintelligence.ro/forumul-energiei-2022/.

Saint-Gobain România și ENGIE Romania au încheiat un parteneriat pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic on-site din România

0

 Saint-Gobain România și ENGIE Romania anunță încheierea unui parteneriat pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din România, amplasat pe terenul fabricii de sticlă a companiei. Rezultatul acestui parteneriat va fi un sistem de panouri fotovoltaice, cu o capacitate instalată de 8,6 MWp, pentru producerea de energie regenerabilă ce deservește situl industrial de la Călărași. Energia produsă va fi folosită 100% pentru autoconsum.  

ENGIE Romania va contribui la eforturile de decarbonizare ale Saint-Gobain România, prin dezvoltarea acestui parc fotovoltaic și prin furnizarea de energie verde. În acest fel, Saint-Gobain își consolidează poziția de lider mondial, orientat către inovație pe piața construcțiilor, contribuind la reducerea emisiilor de CO2 nu doar prin soluțiile oferite pentru clădiri eficiente energetic, ci și prin reducerea emisiilor în procesele sale de fabricație. Panourile fotovoltaice montate la sol vor asigura aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al fabricii de sticlă de la Călărași, fiind evitate peste 2.400 tone CO2 pe an. Cantitatea de energie verde produsă este estimată la peste 14.000 MWh/an. 

Într-un context dinamic și volatil al pieței de energie, producția de energie electrică din surse regenerabile pe situl de la Călărași este o soluție sustenabilă care oferă predictibilitate asupra costurilor și, în același timp, o reducere semnificativă a amprentei de carbon. 

„Parteneriatul cu Saint-Gobain reprezintă încă un pas spre consolidarea expertizei noastre în oferirea de soluții energetice verzi, personalizate pentru nevoile clienților noștri. Suntem foarte mândri că am fost aleși de Saint-Gobain – un jucător industrial emblematic, determinat să reducă emisiile de CO2 – să facem parte din călătoria lor spre un viitor mai verde”, a declarat Eric Stab, Președinte Director General ENGIE Romania.

Pentru Saint-Gobain, sustenabilitatea reprezintă una dintre prioritățile noastre, iar această investiție este un pas firesc în atingerea obiectivelor de mediu în România, contribuind substanțial la reducerea amprentei de carbon, în linie cu planul strategic Grow & Impact, care subliniază angajamentul nostru ferm de a proteja resursele existente și de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. Sperăm ca această inițiativă să fie un exemplu de urmat pentru întreaga industrie care face deja eforturi în direcția practicilor prietenoase cu mediul și suntem siguri că, astfel, reușim să consolidăm în continuare, prin acțiuni concrete, scopul nostru, și anume de a face lumea în care locuim un loc mai sustenabil”, a spus Ovidiu Păscuțiu, CEO Saint-Gobain România.

La nivel mondial, Grupul Saint-Gobain s-a angajat să reducă emisiile de carbon cu 33% până în 2030 față de 2017, fiind deja implementate numeroase programe și măsuri pentru a susține acest obiectiv, precum determinarea unui preț intern al carbonului atât pentru investiții, cât și pentru proiectele de cercetare și dezvoltare. Acest demers a fost aplicat pentru a ghida toate deciziile operaționale în vederea generării unui conținut redus de carbon și pentru a atinge scopul Grupului – „Making the World a Better Home”.





Lider al soluțiilor de energie cu emisii reduse de CO2, ENGIE acționează pentru accelerarea tranziției către o economie cu impact neutru asupra mediului înconjurător. Compania pune la dispoziția clienților soluții personalizate de energie verde, având obiectivul de a elimina echivalentul a 45Mt CO2 în fiecare an și de a atinge neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2045.

Lider mondial în domeniul construcțiilor ușoare și durabile, Saint-Gobain proiectează, produce și distribuie materiale și servicii pentru piețele industriale și de construcții. Soluțiile sale integrate pentru renovarea clădirilor publice și private, pentru construcțiile ușoare și decarbonizarea construcțiilor și a industriei sunt dezvoltate printr-un proces continuu de inovare și oferă durabilitate și performanță. Angajamentul Grupului este ghidat de scopul său, „Making the World a Better Home”.

Vânzări de 44.2 miliarde EUR în 2021 la nivel global

Peste 166,000 de angajați care activează în 75 de țări

Un Grup angajat să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050

În România, Saint-Gobain furnizează produse și soluții din gamele Abrasives, Glass, Pietta Glass Working, Sekurit, ISOVER, PAM, Rigips, Weber, Duraziv şi  Chryso, cumulând aproximativ 2000 de angajaţi în 14 situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Turda, Suceava, Vălenii de Munte, Popești Leordeni şi Ariceştii Rahtivani. Pentru mai multe informații despre Grupul Saint-Gobain în România, vizitați www.saint-gobain.ro.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie: consolidarea parteneriatului nostru reînnoit în vremuri nesigure

0

UE și SUA și-au reafirmat pe 16 mai relațiile de cooperare strânsă în vederea abordării provocărilor mondiale din domeniul comerțului și tehnologiei, în consonanță cu angajamentul comun al celor două părți de a apăra democrația, libertatea și drepturile omului. Reunite în cadrul celei de a doua reuniuni ministeriale a Consiliului pentru comerț și tehnologie (CCT) de la Paris, ambele părți au recunoscut rolul central care îi revine acestui for în cadrul parteneriatului transatlantic reînnoit, acesta contribuind deja la coordonarea măsurilor comune adoptate de UE și SUA ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală și copreședinta CCT, a declarat: „Războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a scos și mai mult în evidență importanța cooperării noastre cu SUA în ceea ce privește aspectele economice și tehnologice. Este o cooperare care îmbrățișează și alte aspecte, dincolo de măsurile luate ca răspuns la război. Împreună cu partenerii noștri transatlantici, putem crea o viziune pozitivă pentru economiile noastre și pentru o guvernanță democratică a internetului bazată pe demnitatea și integritatea persoanei. Acționând împreună, putem stabili coordonatele economiei de mâine. Ne unim așadar forțele, iar, în astfel de situații, în care doi parteneri hotărâți conduc prin puterea exemplului, avem convingerea că putem schimba lucrurile în bine.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv, comisarul pentru comerț și totodată copreședintele CCT, a declarat: „Sunt extrem de bucuros că am convenit, la această a doua reuniune a CCT, să extindem domeniile de cooperare cu SUA pentru a aborda provocările comerciale mondiale noi și emergente, acționând ca parteneri de încredere. Vom colabora îndeaproape pentru a garanta securitatea lanțurilor noastre de aprovizionare și a promova securitatea alimentară la nivel mondial. Ne vom baza pe coordonarea fără precedent pe care o avem cu partenerii noștri transatlantici cu privire la controlul exporturilor către Rusia pentru a ne armoniza și mai mult abordarea în acest domeniu critic, stimulând, în același timp, schimburile comerciale cu Ucraina. Vom coopera, de asemenea, în ceea ce privește promovarea comerțului verde, de exemplu prin intermediul achizițiilor publice verzi.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Colaborarea transatlantică cu privire la lanțurile de aprovizionare și tehnologiile digitale este esențială pentru apărarea intereselor și a valorilor noastre comune. După o colaborare fructuoasă cu Statele Unite în ceea ce privește blocajele la nivelul lanțului de aprovizionare pentru ingredientele vaccinurilor, mă bucur să constat voința comună de a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare și în alte domenii, de la materii prime la semiconductori. Reuniunea de la Paris reprezintă un moment important pentru Consiliul pentru comerț și tehnologie, fiind o ocazie binevenită de a transforma dialogul transatlantic în rezultate concrete.

Principalele rezultate ale celei de a 2-a reuniuni ministeriale a CCT

Sprijin pentru Ucraina

Copreședinții CCT și-au exprimat angajamentul comun ferm de a sprijini Ucraina împotriva agresiunii militare ruse și au convenit asupra unor măsuri concrete care au fost deja inițiate și vor continua în cadrul CCT. De asemenea, aceștia s-au angajat să colaboreze cu Ucraina în eforturile acesteia de a-și reconstrui economia și de a crea un cadru favorabil pentru comerț și investiții. 

Integritatea informațiilor

Copreședinții au convenit să își consolideze cooperarea pentru a sprijini integritatea informațiilor în situații de criză, concentrându-se inițial asupra unui cadru analitic comun în vederea identificării acțiunilor Rusiei de manipulare a informațiilor și de interferență, care va permite ulterior stabilirea unui cadru de cooperare în toate situațiile de criză.

Dialogul privind comerțul și munca

Copreședinții au convenit să instituie un dialog tripartit privind comerțul și munca pentru a promova împreună drepturile lucrătorilor care sunt recunoscute la nivel internațional, precum și de a eradica munca forțată și munca copiilor, printre altele.

Controlul exporturilor

Cooperarea în cadrul CCT a fost esențială pentru a asigura, într-un mod rapid și coordonat, controlul exporturilor de tehnologii avansate, cum ar fi cele din sectorul aerospațial și supravegherea cibernetică, astfel încât să se submineze capacitatea Rusiei de a-și dezvolta și mai mult capacitățile industriale și militare. Ambele părți s-au angajat să continue și să consolideze această cooperare strânsă.

Lanțuri de aprovizionare sigure

Având în vedere fragilizarea lanțurilor de aprovizionare mondiale în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ambele părți au convenit că o cooperare strânsă, menită să promoveze reziliența lanțurilor de aprovizionare, este mai importantă ca oricând. De exemplu, UE și SUA au convenit să dezvolte un mecanism comun de alertă timpurie și monitorizare cu privire la lanțurile valorice ale semiconductorilor pentru a spori gradul de informare și de pregătire în cazul întreruperilor aprovizionării și a încuraja schimburile de informații astfel încât să se evite o cursă după subvenții.

Un grup operativ dedicat finanțării publice pentru servicii și tehnologii ale informației și comunicațiilor (ICTS) sigure și reziliente în țările terțe va pregăti, de asemenea, terenul pentru finanțarea publică comună de către SUA și UE a unor proiecte digitale în țări terțe, bazate pe un set de principii generale comune.

Standarde tehnologice

În domeniul tehnologiilor emergente, UE și SUA au convenit să instituie un mecanism de informare strategică de standardizare (ISS) pentru a promova și a apăra interesele comune în activitățile internaționale de standardizare. Ambele părți vor depune eforturi pentru a promova dezvoltarea unor standarde tehnice armonizate și interoperabile în domeniile de interes strategic comun, cum ar fi IA, fabricarea aditivă, reciclarea materialelor sau internetul obiectelor.

Inteligența artificială

Părțile au reluat discuțiile cu privire la transpunerea în realitate a principiilor comune în materie de IA și au convenit să elaboreze o foaie de parcurs comună privind instrumentele de evaluare și măsurare pentru o IA fiabilă și în materie de gestionare a riscurilor.

Guvernanța platformelor

UE și SUA și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru un internet deschis, global, interoperabil, fiabil și sigur, în conformitate cu Declarația privind viitorul internetului  și cu Declarația privind drepturile și principiile digitale europene. În plus, UE și SUA au convenit să își consolideze cooperarea cu privire la principalele aspecte ale guvernanței platformelor.

Accesul IMM-urilor la tehnologie

UE și SUA au publicat un ghid comun de bune practici, care conține resurse privind modul în care IMM-urile pot deveni mai sigure din punct de vedere cibernetic.

Aspecte ale comerțului și tehnologiei care sunt legate de mediu și de climă

CCT are ca obiectiv general promovarea durabilității. În acest spirit, miniștrii au convenit să abordeze, în cadrul lucrărilor consiliului, aspectele legate de comerț, dar și de mediu și climă, inclusiv privind promovarea unei mai bune înțelegeri a rolului pe care îl poate juca comerțul în facilitarea diseminării bunurilor și serviciilor de mediu; un alt aspect abordat a constat în asigurarea unei cooperări mai strânse în domeniul achizițiilor publice verzi și elaborarea unor metodologii comune pentru stabilirea amprentei de carbon.

Bariere comerciale

Miniștrii au convenit să colaboreze pentru a găsi soluții care să contribuie la intensificarea comerțului și a investițiilor transatlantice, inclusiv prin sprijinirea cooperării în domeniul achizițiilor publice și al evaluării conformității, precum și prin schimburi privind noile bariere care ar putea apărea în calea comerțului, atât la nivel bilateral, cât și în relația cu țările terțe. Miniștrii au convenit, de asemenea, să își coordoneze eforturile pentru a aborda politicile care nu se bazează pe piață, încercând, în același timp, să evite consecințele colaterale reciproce.

Uniunea Europeană și Statele Unite au înființat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) în cadrul reuniunii lor de la Bruxelles din 15 iunie 2021. CCT este un forum în cadrul căruia Statele Unite și Uniunea Europeană își coordonează abordările referitoare la aspecte de importanță majoră din domeniul comerțului și tehnologiei și aprofundează cooperarea transatlantică în aceste domenii, pe baza valorilor democratice comune. Reuniunea inaugurală a CCT a avut loc la 29 septembrie 2021. În urma reuniunii, au fost înființate 10 grupuri de lucru care se vor consacra unor subiecte precum standardele, inteligența artificială, semiconductorii, controlul exporturilor și provocările comerciale mondiale. Următoarea reuniune a CCT este planificată să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2022 în Statele Unite ale Americii.

Previziuni economice de primăvară ale Comisiei Europene pentru România: 2,6% creştere economică în 2022 şi 3,6% în 2023

0

După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022.

Fișa de țară pentru România este disponibilă aici.

După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile. Se preconizează o ușoară accelerare a creșterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5 %, în timp ce prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în 2023. Se preconizează că deficitul public va atinge 7,5 % din PIB în 2022, urmând să scadă până la 6,3 % în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6 % până în 2023.

O încetinire a creșterii pe măsură ce războiul
exacerbează dificultățile deja existente

Se preconizează că PIB-ul UE va rămâne pozitiv în perioada analizată în previziuni, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare și al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică. Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor și măsurile bugetare de compensare a creșterii prețurilor la energie urmează să sprijine consumul privat. Investițiile vor beneficia de desfășurarea integrală a Mecanismului de redresare și reziliență și de implementarea agendei de reforme aferente.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7 % în 2022 și la 2,3 % în 2023, în scădere de la 4,0 %, respectiv 2,8 % (2,7 % în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creșterii economice din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creștere pentru acest an. Creșterea producției din cursul anului s-a redus de la 2,1 % la 0,8 %.

Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.

Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.

Prețurile la energie împing inflația la niveluri record

Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6 % an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1 % în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5 % în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația din zona euro este estimată la 6,1 % în 2022, ea urmând să scadă la 2,7 % în 2023. Pentru 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %). Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9 % în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat. Pentru UE, se preconizează că inflația va crește de la 2,9 % în 2021 la 6,8 % în 2022 și că va scădea din nou la 3,2 % în 2023. Inflația medie de bază este estimată la peste 3 % în 2022 și 2023, atât în UE, cât și în zona euro.

O piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.

Deficitele publice continuă să scadă,
dar costurile legate de război cresc

În pofida costurilor măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și ale măsurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni, se preconizează că deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, datorită retragerii în continuare a măsurilor temporare de sprijin legate de COVID-19. De la 4,7 % din PIB în 2021, se preconizează că deficitul UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 și la 2,5 % în 2023 (3,7 % și 2,5 % în zona euro).

După ce a scăzut la aproximativ 90 % în 2021 (97 % în zona euro) față de vârful istoric de aproape 92 % din PIB în 2020 (aproape 100 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB la nivelul UE va scădea la aproximativ 87 % în 2022 și la 85 % în 2023 (95 %, respectiv 93 % în zona euro), rămânând peste nivelul anterior COVID-19.

Incertitudinea și riscurile depind de evoluția războiului

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energiei.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunea de referință este însoțită de o analiză de scenariu bazată pe modele, care simulează impactul creșterii prețurilor la produsele energetice de bază, precum și impactul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia. În acest din urmă scenariu, mai sever, ratele de creștere a PIB-ului s-ar situa sub nivelul de referință prevăzut cu aproximativ 2,5 puncte procentuale în 2022, respectiv 1 punct procentual în 2023, în timp ce inflația ar crește cu 3 puncte procentuale în 2022 și cu peste 1 punct procentual în 2023, peste proiecția de bază.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste. Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invadarea Ucrainei de către Rusia duce la o „decuplare” economică a Uniunii de Rusia, cu consecințe dificil de înțeles pe deplin în momentul de față.

Declarațiile membrilor colegiului

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Nu există nicio îndoială că economia Uniunii trece printr-o perioadă dificilă din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În consecință, ne-am revizuit previziunile în sens descrescător. Factorul negativ covârșitor este creșterea prețurilor la energie, care a împins inflația la niveluri record și a pus presiune asupra întreprinderilor și gospodăriilor europene. Deși creșterea va continua anul acesta și anul viitor, ea va fi mult mai modestă decât ne așteptasem anterior. Incertitudinea și riscurile la adresa perspectivelor vor rămâne ridicate atât timp cât agresiunea Rusiei continuă. Există însă unele rezultate pozitive care ne permit să facem față acestei crize. Fundamentele noastre economice sunt solide: înainte de începerea acestui război, economia Uniunii se angajase pe calea unei redresări și creșteri economice puternice. Economia Uniunii creează tot mai multe locuri de muncă, atrăgând un număr sporit de persoane pe piața muncii și menținând șomajul la un nivel scăzut. Pe măsură ce statele membre își pun pe deplin în aplicare planurile de redresare și reziliență, acest lucru va oferi impulsul atât de necesar forței noastre economice.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă suferințe și distrugeri inimaginabile, însă ea afectează și redresarea economică a Europei. Războiul a condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și a perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, în prezent, se preconizează că inflația va rămâne la un nivel mai înalt pentru o perioadă mai lungă de timp. Redresarea economică puternică de anul trecut va continua să aibă un efect pozitiv asupra ritmului de creștere din acest an. O piață a muncii puternică, redeschiderea post-pandemie și NextGenerationEU ar trebui să ofere un sprijin suplimentar economiilor noastre și să contribuie la reducerea datoriei și a deficitelor publice. Aceste previziuni sunt însă supuse unui grad ridicat de incertitudine și unor riscuri strâns legate de evoluția războiului din Rusia. Sunt posibile și alte scenarii, în care creșterea ar putea fi mai scăzută și inflația mai ridicată decât anticipăm astăzi.”

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 29 aprilie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 29 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecțiile pornesc de la ipoteza menținerii politicilor actuale.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din vara anului 2022 vor actualiza previziunile privind PIB-ul și inflația și se preconizează că vor fi prezentate în iulie 2022.

Crește rata creditelor bancare neperformante în zona euro, pe fondul încetinirii creditării

 

  • Se estimează că pierderile din credite vor crește de la 2,2% în 2021, la un vârf de 3,9% în 2023, peste nivelul de 3,2% din 2019, dar încă modest după pierderile istorice – de 6% din perioada 2012-2019 
  • Creditele bancare totale din zona euro vor crește cu 3,7% în 2022 și cu doar 2,9% în 2023 – o încetinire față de vârful pandemic de 4,3% din 2020, încă peste rata medie de 2,8% de dinainte de pandemie (2018-2019)
  • Se preconizează o scădere a creșterii creditelor pentru întreprinderi în 2023, la 2,3%, peste media de 1,7% înregistrată înainte de pandemie (2018-2019)
  • Creditele ipotecare ar urma să mențină o creștere medie constantă de 4% în următorii trei ani, peste nivelul de 3,2% din 2019 
  • Creditele de consum își vor reveni, de la o scădere de -2,7% în 2020, la 2,6% în 2022 – deși procentul rămâne scăzut față de 5,6% din 2019

Numărul întreprinderilor și al gospodăriilor din zona euro care nu reușesc să ramburseze împrumuturile bancare va crește, potrivit primei ediții a raportului EY European Bank Lending Economic Forecast. Se preconizează că pierderile din credite vor crește până la un maxim al ultimilor cinci ani, de 3,9% în 2023, deși vor rămâne mai mici decât vârful de 8,4% înregistrat în 2013, în timpul crizei datoriilor din zona euro.

Creșterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creșterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creșterea inflației și de impactul financiar al războiului din Ucraina. 

Cu toate acestea, se preconizează revenirea creștereii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025 – un nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susținute de guvern în contextul pandemiei .

Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader: „Deși în următorii doi ani se vor înregistra rate de creștere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice și a presiunilor asupra prețurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituțiile financiare și factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”

Este probabil ca pierderile din credite să crească,
dar de la niveluri istoric scăzute

Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (față de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menținerii ratelor negative ale dobânzilor și intervențiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor și ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

Prognoza EY privind împrumuturile bancare europene prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor crește cu 3,4% în 2022 și cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 și 2021. Cu toate acestea, neplățile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 și au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

Apetitul mediului de afaceri de a se împrumuta este slăbit de incertitudinea geopolitică și de deținerile mari de numerar

Previziunile economice ale EY privind împrumuturile bancare europene prevăd o creștere a împrumuturilor nete acordate întreprinderilor din zona euro de 3,6% în 2022, înainte de a încetini la 2,3% în 2023. Aceasta se compară cu un maxim al ultimilor 12 ani, de 5,3%, înregistrat în primul an al pandemiei – puternic stimulat de sprijinul financiar guvernamental – și cu rate de creștere mult mai mici înainte de pandemie – o medie de 1,7% în 2018 și 2019.

Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creșterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental și al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiții din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina și a unei atenții sporite acordate îmbunătățirii bilanțurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de dețineri de numerar „în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

O altă piedică în calea creșterii creditării ar putea veni ca urmare a încheierii programului Operațiunea de refinanțare pe termen lung cu țintă precisă a BCE, care a permis băncilor să se împrumute la rate mai mici.

Creșterea creditelor ipotecare va scădea
față de ritmul record din 2021, dar rămâne puternică 

Se preconizează că împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor crește în medie cu 3,9% între 2022 și 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 și 5,2% în 2021.

Creditele ipotecare au înregistrat o performanță surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creșterii prețurilor locuințelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu și capacității unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanțarea depozitelor.

Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puțin îmbucurătoare, pe măsură ce prețurile locuințelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci piețele imobiliare încinse.

Presiunile legate de costul vieții au
implicații mixte asupra creditului de consum

Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creștere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie. 

Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an și cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.

 


Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY. 

AHK România premiază excelența în business

0

 

AHK România va decerna pentru prima oară Premiile Economiei Româno-Germane, în cadrul Galei „20 de ani AHK România”. AHK Awards sunt primele premii bilaterale, care au scopul de a onora și promova companii și proiecte în contextul economic actual.

Prima ediție AHK Awards va premia companii, proiecte sau inițiative ale mediului de business româno-german în funcție de 4 categorii:

  • Business Excellence;
  • Our Employees – Our Success;
  • Responsibility for the Future;
  • Innovation and new technologies.

Sunt invitate să se înscrie companii care participă activ la relațiile economice bilaterale, cu capital românesc sau/și german care au inițiative, proiecte sau rezultate remarcabile în ultimii ani și se încadrează în una din categoriile concursului. 

„Germania este din 2006 cel mai important partener comercial al României. Schimburile comerciale între cele două țări au însumat anul trecut 35 mld. EUR, cu o creștere de peste 12% față de 2020. Prin această inițiativă dorim să celebrăm succesul relațiilor economice româno-germane și să onorăm modul în care mediul de afaceri din cele două țări a colaborat, s-a dezvoltat, a generat idei noi din care au rezultat soluții inovatoare”, a explicat Sebastian Metz, director general AHK Romania.

Finaliștii și câștigătorii AHK Awards vor fi aleși în cadrul unui proces bine stabilit de către un juriu din care vor face parte personalități din mediul economic, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Decernarea premiilor va avea loc în cadrul Galei aniversare, care va avea loc în data de 1 septembrie 2022 la Palatul Parlamentului.

Detalii suplimentare regăsiți pe pagina dedicată www.ahkawards.ro

Vodafone România anunță rezultatele financiare pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2022

0

Vodafone România anunță principalii indicatori financiari pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2022, potrivit rezultatelor raportate astăzi de Vodafone Group Plc. 

Compania a înregistrat venituri din servicii de 764 milioane euro. Comparativ cu anul financiar trecut, veniturile din servicii în baza organică au înregistrat o scădere de 0,1%*.

Baza de clienți a Vodafone România a ajuns la 11,1 milioane la 31 martie 2022 și include clienții serviciilor mobile și fixe, precum și ai soluțiilor IoT.

„În ultimul an financiar am continuat să ne concentrăm pe asigurarea unei conectivități fiabile atât pentru zonele rurale, cât și pentru cele urbane, pe sprijinirea companiilor care ne sunt clienți, în special a companiilor mici și mijlocii, în drumul acestora către creșterea gradului de digitalizare pentru a beneficia de oportunitățile unei lumi digitale, oferindu-le soluții dedicate şi expertiza noastră. Am continuat să colaborăm cu autoritățile publice pentru a accelera transformarea digitală a României, dar şi să fim un partener de încredere pentru clienții noștri și pentru societate în general, navigând, în același timp, printre provocările și incertitudinile pe care le-au adus cel de-al doilea an de criză pandemică, precum și impactul creșterii semnificative a costurilor asupra business-ului nostru. Totodată, am accelerat procesul de transformare către un furnizor de conectivitate de nouă generație și de servicii digitale. Acesta este de altfel planul strategic pentru următorii ani de creștere accelerată și business dinamic, care oferă tehnologie și soluții digitale, dincolo de serviciile tradiționale de comunicaţii electronice. Ne concentrăm pe transformarea modului în care interacționăm cu clienții prin platformele noastre digitale și pe valorificarea întregului potențial al convergenței. În același timp, rămânem consecvenți promisiunii de a contribui în mod semnificativ la construirea României digitale”, a declarat Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romania.

În ultimul an financiar, Vodafone România a dezvoltat o serie de inițiative comerciale, atât pentru consumatori, cât și pentru segmentul clienților companii, precum și proiecte de sustenabilitate, mediu și susținere a comunităților locale.  

Lansarea V-Hub este una dintre inițiativele cheie ale Vodafone pentru IMM-uri, care le ușurează creșterea și accesul la lumea digitală. Platforma online oferă gratuit resurse și informații relevante legate de digitalizare, precum și consiliere oferită de specialiști ai Vodafone. 

Vodafone România și-a extins portofoliul de soluții digitale pentru companii cu o serie de soluții adresate fermierilor și care integrează tehnologii IoT inovatoare bazate pe senzori. De asemenea, Vodafone România a lansat soluția Soft POS pentru digitalizarea plăților, care permite comercianților să accepte plăți prin intermediul telefonului mobil, în locul clasicului POS.

În ultimul an financiar (1 aprilie 2021 – 31 martie 2022), rețelele Vodafone România au primit multiple recunoașteri pentru performanță, fiind certificate de către auditorul independent umlaut: cea mai fiabilă rețea 5G din România; în același timp, Vodafone România a obținut cel mai mare punctaj pentru performanța serviciilor de date mobile (potrivit măsurătorilor efectuate în primăvara anului 2021); cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România prin rețeaua de fibră a Vodafone, aceasta fiind și prima astfel de certificare conferită de auditorul umlaut unui operator de rețea de internet fix din țara noastră (măsurători efectuate în intervalul martie – august 2021) ; nu în ultimul rând Vodafone a obținut „Best in Test“  pentru rețeaua mobilă (martie 2022), pentru cea mai bună rețea de voce și date mobile la nivel național, cu cel mai mare punctaj total,  

La începutul lunii octombrie, compania a lansat Eco-SIM-urile din plastic reciclat, ca parte a angajamentului de a reduce impactul asupra mediului.

Crăciunul 2021 a adus cadouri pentru clienți: tablete, vouchere pentru achiziția de telefoane, gadget-uri, internet nelimitat, dar și o experiență superioară de TV, prin platforma Vodafone TV. În plus, în decembrie, pentru fiecare tranzacție efectuată de clienții Vodafone de servicii mobile, internet sau TV (achiziția unui nou abonament sau reînnoirea abonamentului existent), un euro a fost redirecționat pentru achiziția de echipamente digitale pentru copiii din peste 140 de centre de tip familial din București și din 23 de județe. 

Ca partener de tehnologie al Salvamont România, singurul serviciu de salvare montană din țară, Vodafone a asigurat fondurile necesare pentru achiziționarea de echipament pentru localizarea victimelor avalanșelor (sistemul Recco), o premieră națională.

Tot în 2021 Fundația Vodafone România a lansat fondul „Viață pentru nou-născuți” în valoare de 5 milioane de lei, destinat renovării, modernizării și achiziției de echipamente medicale pentru secțiile de neonatologie din spitalele publice românești la nivel național.

* Rată de creștere a veniturilor din servicii în baza organică

Notă: Toate cifrele marcate cu asterisc * reprezintă creștere organică, ceea ce prezintă performanța în bază comparabilă.

 

Punct de vedere al ASPES despre listarea Hidroelectrica

0

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și revista ECONOMISTUL se alătură vocilor autorizate care susțin ca listarea Hidroelectrica să se facă doar la Bursa de Valori de la București.

Apreciem că listarea pe Bursa de Valori de la București este o modalitate prin care Piața de Capital din România se dezvoltă.
Totodată se asigură o creștere a ponderii finanțării economiei din alte surse decât piața bancară și va avea efecte pozitive pentru dezvoltarea economiei românești reale.

Credem că printr-o politică de educație financiară adecvată desfășurate de ASF și BVB se pot atrage ca investitori deținătorii de depozite bancare, cu efecte deosebit de favorabile atât pentru cai care investesc din depozitele bancare, dar și punerea în circulație a unor fonduri insuficient fructificate prin stagnarea valorii banilor în depozitele bancare.

China – riscuri majore în lanțurile de aprovizionare și prețuri mari ale materialelor

0

Sondajul plăților corporative din China 2022 arată că mai puține companii s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, însă acestea au raportat plăți restante mai lungi decât în anul precedent. Întârzierea medie de plată a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Companii din 9 sectoare (raportat la un total de 13 sectoare) au raportat o creștere a întârzierilor la plată, în frunte cu sectorul agroalimentar care a înregistrat cea mai mare creștere de 43 de zile, urmat de lemn, transporturi, și textile.

Mai multe companii au raportat întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD), respectiv plăți restante de peste șase luni, acestea crescând de la 15% la 19% în 2021. Mai îngrijorător, a existat o creștere semnificativă a firmelor care s-au confruntat cu ULPD-uri mai mari de 10% din cifra de afaceri anuală, crescând de la 27% în 2020 la 40% în 2021, în special în sectoarele construcții și agroalimentar.

În contextul încetinirii creșterii economice a Chinei în 2022, mai puține companii se așteaptă la o îmbunătățire a vânzărilor și a fluxului de numerar.

Coface estimează o încetinire a creșterii PIB-ului Chinei la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți precum căderea sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero impotriva COVID, redresarea lentă a consumului, dar și cu prețuri mai mari ale mărfurilor.

Bernard Aw, Economist pentru Asia Pacific în cadrul Coface, declară: 

„Potrivit celui mai recent studiu Coface privind plățile corporative din China, condițiile de credit oferite de companiile chineze au rămas stricte, în ciuda redresării economice în 2021, deoarece companiile rămân precaute din cauza pandemiei în curs. Sectoarele agroalimentar și energetic au înregistrat cea mai mare scădere a termenelor de plată  (-23 de zile fiecare), reflectând creșterea riscurilor de credit legate de prețurile tot mai mari cu materia primă.

Deși mai puține companii au raportat un număr mai mic de întârzieri de plată, a existat o creștere a proporției de respondenți care au declarat că întârzierile de plată au fost mai lungi, de la 36% în 2020 la 42% în 2021, cea mai mare creștere din 2016. Industria agroalimentară a raportat cea mai mare creștere a întârzierii medii de plată de la 43 de zile la 88. Au fost raportate tendințe de creștere în sectorul lemnului (+20 de zile), transporturi (+18) și textile (+16), evidențiind impactul scăderii cererii interne din cauza restricțiilor stricte de distanțare socială din China.

Companiile chineze sunt mai puțin optimiste cu privire la perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenți se așteaptă ca vânzările să se îmbunătățească în acest an, în scădere de la 65% în 2020, în timp ce firmele care prognozează un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, cererea mai slabă de pe piață și pandemia în curs au fost factorii determinanți în acest sens.

Recentul focar de Omicron necesită mai mult control Covid în China și va agrava întreruperile lanțului global de aprovizionare. Coface se așteaptă ca obligațiunile corporative și insolvențele din China să crească în 2022, în special în sectoarele care au acumulat riscuri de flux de numerar mai mari în 2021 din cauza pandemiei.”

Întârzieri de plată: creșterea prețurilor materiilor prime devine un factor cheie în plățile restante

Mai puține companii au înregistrat întârzieri de plată în 2021, 53% dintre respondenți raportând plăți restante, în scădere de la 57% în 2020. Cu toate acestea, întârzierea medie a plăților a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Sectorul construcții a continuat să întâmpine cele mai lungi întârzieri de plată (109 zile), urmat de transporturi cu 99 zile.

Cel mai îngrijorător este că ponderea respondenților care se confruntă cu întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD) care depășesc 2% din cifra de afaceri anuală a crescut de la 47% în 2020 la 64% în 2021. Construcțiile a rămas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) dintre respondenții care au raportat ULPD-uri depăşind 10% din cifra lor de afaceri anuală. Conform Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodată plătite. Atunci când acestea reprezintă o pondere a cifrei de afaceri anuale de peste 2%, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi în pericol.

Principalul motiv din spatele acestor întârzieri este dat de dificultățile financiare ale clienților, evidențiate de aproape trei sferturi dintre respondenți care au indicat întârzieri la plată. Dificultățile financiare au fost cauzate mai ales de concurența acerbă care a afectat marjele (36%), dar și – într-o măsură mai mare în 2021 – de creșterea prețurilor materiilor prime (23% față de 10% în 2020) și de o încetinire a creșterii pieței locale (16% față de 10% în 2020). Acest lucru arată cum creșterea prețurilor mărfurilor exercită presiune asupra costurilor operaționale, cu efect direct asupra fluxului de numerar al companiilor.

Așteptări economice: speranțe mari,
dar cu riscuri semnificative privind creșterea

Privind în perspectivă, majoritatea respondenților sunt încrezători cu privire la perspectivele economice din acest an, deși ponderea optimiștilor a scăzut la 68%, de la 73% în anul precedent.

Așteptările privind vânzările și fluxurile de numerar au fost mai puțin optimiste, ceea ce poate fi legat de o diminuare a ritmului de redresare, pe măsură ce întreprinderile se apropie de condițiile pre-pandemie. Procentul respondenților care anticipează performanțe îmbunătățite în vânzări a scăzut de la 65% în 2020 la 44% în 2021, în timp ce cei care prevăd un flux de numerar mai bun a scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, slăbirea cererii de pe piață și pandemia în curs au fost factori cheie evidențiați de respondenții care anticipau vânzări mai scăzute.

Potrivit Coface, creșterea PIB-ului Chinei va încetini la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative în calea creșterii, inclusiv o cădere a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero COVID, o redresare slabă a consumului, dar și prețurile mai mari ale mărfurilor.

Lanțurile globale de aprovizionare ar putea rămâne blocate

Efectele crizei Rusia-Ucraina și politica zero COVID a Chinei sunt de așteptat să impacteze și mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Având în vedere rolul proeminent jucat atât de Rusia, cât și de Ucraina pe piețele globale de energie și alimente, criza în plină desfășurare este un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de mărfuri. Rusia este al doilea producător mondial de gaze al treilea  de petrol. Este, de asemenea, un producător major de metale strategice, cum ar fi paladiu, nichel și cupru. Aceste metale sunt folosite în industria auto și aeronautică, în timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul construcțiilor. Ambele țări sunt exportatori importanți de anumite mărfuri agricole, precum ulei de floarea soarelui și de șofrănel (75% din exporturile globale în 2019 combinate), grâu (29%), cereale grosiere (20%) și porumb (19%). Sancțiunile asupra mărfurilor rusești, inclusiv interzicerea importurilor de țiței și produse rafinate rusești de către Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia, precum și restricțiile privind importul impuse de Uniunea Europeană (UE) pentru fier și oțel rusesc, au ridicat temeri legat de penuria acestor produse, ducând la creșterea prețurilor. Sancțiunile financiare asupra mai multor bănci rusești și restricțiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. Întreruperea rutelor comerciale s-a adăugat, de asemenea, la preocupările legate de prețuri mai mari și de întârzierile de livrare.

În timp ce China a trecut de la o strategie strictă de zero COVID la o abordare „dinamică” pentru a minimiza efectele negative asupra economiei chineze, efectele negative care decurg din măsurile implementate pentru a limita focarele în toată țara rămân. Carantina din Shenzhen și Shanghai din martie și aprilie au afectat operațiunile normale ale serviciilor logistice și de depozitare de la uscat, în ciuda faptului că operațiunile portuare continuă să funcționeze. Indicele timpilor de livrare al furnizorilor PMI din China a scăzut la un minim al ultimilor doi ani în martie 2022, reflectând înrăutățirea întârzierilor de livrare. În mod similar, Indicele de prosperitate al industriei logistice din China a scăzut, de asemenea, la cel mai mic nivel din februarie 2020, sectorul logisticii fiind afectat de răspândirea pandemiei în mai multe părți ale țării, unde măsurile diferențiate de gestionare a pandemiei au perturbat distribuția interregională și capacitatea de a menține operațiunile pe cursul normal.

 

Denunțarea neregulilor: transpunerea directivei UE privind whistleblowing-ul și abordarea acesteia cu privire la conduita inadecvată

0


Material de opinie de Burcin Atakan,
Partener Consultanță Financiară, și
Elton Mata, Forensic Senior Associate,
Deloitte România (foto)

Noua directivă UE nr. 2019/1937 referitoare la denunțarea încălcării regulilor a fost transpusă începând de la finalul anului trecut în legislația statelor membre, care sunt obligate să adopte legi și reglementări care să asigure protecția avertizorilor de integritate (whistleblowers) și să permită canale sigure de raportare în instituțiile publice și private. Toate entitățile juridice cu mai mult de 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro trebuie să implementeze canale interne de raportare, în temeiul acestei directive UE. Pentru companiile cu peste 250 de angajați, directiva se aplică începând din decembrie 2021, iar pentru cele care au între 50 și 249 de angajați, directiva se va aplica începând din decembrie 2023. Această directivă privind protecția avertizorilor de integritate a fost inițial adoptată de către Uniunea Europeană în anul 2019, iar următorii doi ani au oferit celor 27 de state membre timp pentru a se conforma prevederilor.

Cu toate acestea, până în mai 2022, doar opt state membre au adoptat legi de transpunere (Cipru, Danemarca, Franța, Suedia, Portugalia, Lituania, Malta și Letonia), în timp ce un număr de 18 state sunt încă menționate ca fiind întârziate. Despre cel de-al 27-lea stat, Ungaria, EU Whistleblowing Monitor menționează că „nu a început“ demersurile. Observând stadiul din prezent, directiva nu poate fi considerată complet transpusă în niciuna dintre țări, prin urmare, Comisia Europeană a inițiat o serie de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar (cazurile pot fi urmărite pe secțiunea online dedicată deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor).

Care este situația României?

România a înregistrat un oarecare avans privind transpunerea legii, întrucât Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, denumit „Propunere legislativă privind protecția avertizorilor în interes public”, pe care l-a înaintat Parlamentului pentru a-l transpune ulterior în legislația națională. Însă data intrării în vigoare a acesteia, așa cum prevedea proiectul de lege, și anume 31 martie 2022, a fost cu mult depășită.

În același timp, este important de subliniat că numeroase companii autohtone iau deja măsuri pentru elaborarea unor politici interne de raportare și pentru analizarea pieței furnizorilor de servicii în acest domeniu.

Încălcările neraportate devin probleme în organizație și pot fi dăunătoare pe termen lung. Este îmbucurător că numeroase companii au curajul să implementeze programe eficiente de avertizare pentru a gestiona astfel de chestiuni legat de angajații lor și de organizații în ansamblu. De asemenea, este promițător faptul că noua directivă UE pune presiune asupra companiilor să înființeze o linie sigură de raportare. Pe termen mediu și lung, cu susținere din partea managementului, astfel de linii de raportare se vor dovedi, cu siguranță, valoroase pentru businessurile din Uniunea Europeană.

Ce este, de fapt, un whistleblower?

Avertizorul este persoana care dezvăluie informații referitoare la nereguli ce ar putea dăuna organizației sau sentimentului de încredere din cadrul acesteia ori chiar încrederii în organizație în ansamblu. Astfel de dezvăluiri sunt făcute fie intern, reprezentanților independenți ai organizației, fie extern, autorităților guvernamentale relevante. Mai trebuie menționat un aspect de care companiile trebuie să țină cont: în absența unui canal sigur de raportare, există riscul ca avertizorii care ar dori să denunțe abateri grave să decidă să le facă publice, prin intermediul mass-media, pentru că simt că nu au altă opțiune.

Avertizorii de integritate au un rol important în protejarea interesului public, aspect dovedit prin situațiile grave dezvăluite în trecut, cum ar fi cazurile de evaziune fiscală (spre exemplu LuxLeaks și Panama Papers) și cazurile de spălare de bani (de exemplu, scandalul Danske Bank). Denunțarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a detecta și de a preveni corupția, precum și cazuri de malpraxis. Prin urmare, este esențial ca anonimatul avertizorului să fie protejat, nu numai în vederea prevenirii represaliilor împotriva acestuia, ci și pentru a-i da încredere că vocea sa va fi auzită.

Din nefericire, avertizorul se confruntă adesea cu represalii din partea angajatorului după ce semnalează nereguli. Potrivit unui studiu efectuat de profesorii de la Universitatea Bradley, aproape două treimi dintre avertizori au suferit următoarele forme de represalii: 69% și-au pierdut locul de muncă sau au fost forțați să demisioneze, 64% au primit evaluări negative privind performanța lor la locul de muncă, 68% au fost monitorizați mai îndeaproape de către supraveghetori, 69% au fost criticați sau ostracizați de către colegii de lucru, iar 64% au fost puși pe „lista neagră” în tentativa de a obține un alt loc de muncă. 

Ținând cont de noua directivă UE, ce servește drept catalizator, mult mai mulți avertizori se vor simți mai în siguranță și încurajați să ia poziție și să expună abaterile, în timp ce organizațiile sunt sprijinite în vederea constituirii infrastructurii ce facilitează integrarea acestui nou regulament, Directiva UE nr. 2019/1937 privind denunțarea.  

România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?

Ana Sebov,
Liderul Departamentului
de Forensic Services PwC România

Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias

Circa 42% dintre fraudele din companii au fost depistate în urma sesizărilor primite de la avertizori de integritate (i.e. persoane care raportează, într-un context profesional, fapte neetice, încălcări de legi, reguli sau proceduri), conform unui studiu al Asociației Internaționale a Examinatorilor de Fraudă.

Astfel de raportari ar trebui încurajate având în vedere că fraudele/criminalitatea economică produc atât pierderi financiare semnificative, cât și reputaționale, respectiv conduc la erodarea încrederii pe care publicul o are într-o instituție/companie. 

România, dar și alte state europene, nu au încă o legislație clară în acest domeniu și există o teamă de consecințe negative pe care le pot suporta avertizorii de integritate ca urmare a raportărilor. În acest context, la data de 16 decembrie 2019 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului european, aceasta urmând a fi implementată în legislația tuturor statelor membre, inclusiv prin extinderea domeniului său de aplicare, la aspecte legate de încălcarea dreptului național. 

Pe scurt, persoanele care raportează încălcări legislative (ex. acte frauduloase, dar nu numai), vor fi protejate de lege și nu vor trebui să se teamă de consecințe, iar companiile vor trebui să implementeze proceduri interne de tratare a acestor raportări. 

În România, deși termenul limită pentru transpunerea la nivel național a directivei  a expirat deja (i.e. decembrie 2021), legea ce ar urma să fie adoptată în acest sens se află încă în procedură legislativă în Parlament. În stadiul actual, se preia destul de fidel textul Directivei, fiind  incluse prevederi legale referitoare la răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală, după caz, a celor ce încalcă reglementarea, dar și sancțiuni corespunzătoare.

Anticipând nevoile care vor fi generate de noua legislație a avertizorilor de integritate, PwC a dezvoltat o platformă online care facilitează raportarea și investigarea sesizărilor avertizorilor de integritate, identificând totodată prin implicarea unei echipei multidisciplinare PwC și D&B printr-o analiză de tip forensic și, respectiv, juridic (dreptul muncii și protecția datelor personale) și aspectele cele mai importante pe care reprezentanții companiilor ar trebui să le ia în considerare încă de acum, spre a nu fi ulterior luați prin surprindere la momentul când se vor aplica aceste norme ce conțin exigențe extrem de ridicate și sancțiuni aferente dure.

Ce prevede directiva?

Directiva stabilește, printre altele, cadrul de protecție a avertizorilor de integritate, aria de aplicabilitate, tipurile de canale de raportare, respectiv cine ar trebui sa le implementeze (ex. instituții publice și entități private cu mai mult de 50 de angajați) și responsabilități (ex. atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite).

Protecția se aplică atât angajaților actuali care raportează fapte sau suspiciuni de încălcare a legii, cât și foștilor angajați, celor în proces de recrutare sau celor care doresc să își păstreze anonimatul. Legat de ultimul aspect, conform Directivei, raportarea poate fi făcută și anonim, însă rămâne de văzut ce prevederi va avea legea din România cu privire la raportările anonime.

Canalele de raportare pot fi online, cutii poștale, linii telefonice dedicate, întâlniri  la solicitarea persoanei care efectuează raportarea. Indiferent de formă, canalele trebuie să permită protecția identității avertizorului, iar datele cu caracter personal trebuie prelucrate conform prevederilor legale aplicabile.

Directiva mai prevede următoarele termene de informare: 1) avertizorul trebuie sa fie informat de primirea raportării în termen de cel mult șapte zile calendaristice de la primirea acesteia; 2) avertizorul trebuie sa fie informat asupra stadiului acțiunilor subsecvente raportării, în termen de trei luni de la data confirmării primirii sesizării.

Principalul canal de raportare este cel intern implementat de o companie, urmat de canalele externe de raportare implementate de autorități competente, și de divulgarea în spațiul public. Avertizorul poate decide să folosească direct canalul extern de raportare, dacă canalele interne nu există sau dacă consideră că aspectele sesizate nu pot fi remediate prin intermediul canalelor interne de raportare. În cazul în care raportarea pe canalele interne sau externe nu a dat rezultate sau dacă avertizorul nu a fost notificat cu privire la acțiunile subsecvente în termen de trei luni (sau șase luni în cazurile temeinic justificate), acesta poate alege ca o ultimă soluție divulgarea în spațiul public. Divulgarea publică poate fi utilizată și în caz de pericol iminent sau evident pentru interesul public (ex. risc de prejudiciu ireversibil) sau dacă prin utilizarea raportării externe există un risc de represalii / ca încălcarea să nu fie remediată.

Ce pot și trebuie să facă încă de acum societățile pentru a se conforma cerințelor legislative aplicabile după transpunerea Directivei în lege și intrarea acesteia din urmă în vigoare?

Modalitatea de implementare a prevederilor viitoarei legi pentru companii este foarte importantă, mai ales în contextul impactului pe care un asemenea act normativ l-ar putea avea asupra afacerii. Să nu uităm că, de exemplu, nerespectarea reglementărilor în materia protecției datelor cu caracter personal poate conduce la aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative (ex. de până la 4% din cifra de afaceri globală) sau ca anumite companii pot fi atrase în scandaluri media cu efecte financiare și reputationale de nedorit.

În aceste condiții, ținând cont și de complexitatea și tehnicitatea problemelor în discuție, ar trebui ca entitățile private să aibă în vedere încă de dinaintea intrării în vigoare a viitoarei legi ce transpune Directiva, respectiv:

  • Revizuirea și actualizarea politicilor de conformitate pentru a răspunde cerințelor viitoarei legi care va transpune Directiva.
  • Aspectele relevante privind protecția datelor cu caracter personal, cum ar fi adaptarea politicilor de protecția datelor, redactarea sau revizuirea notelor de informare aferente acestor noi activități de prelucrare.
  • În măsura în care nu există deja, implementarea unor canale interne specifice de raportare. Dacă astfel de canale de raportare sunt deja implementate, analizarea necesității unor actualizări, precum și evaluarea accesibilității și a gradului de ușurință cu care acestea pot fi folosite.
  • (Re)informarea și încurajarea angajaților cu privire la posibilitățile de raportare, dar și modificarea corespunzătoare a reglementărilor interne aplicabile (i.e. regulament intern, politici specifice aplicabile în diferite situații în detalierea acestuia etc.).
  • Desemnarea și instruirea unei / unor persoane imparțiale cu atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite. De avut în vedere că persoana care primește sesizarea nu trebuie să fie și cea care efectuează investigația. De altfel, formarea unei echipe de investigație și selectarea procedurilor de investigație sunt aspecte foarte importante și poate afecta rezultatul investigației. Echipa de investigație trebuie să fie formată din oameni care au experiența, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a efectua investigația, iar metodele selectate (interviuri, analiza de documente, computer forensic, etc) trebuie sa asigure identificarea faptelor relevante. De exemplu investigația unei raportări financiare frauduloase presupune ca în echipa să fie o persoană cu cunoștințe economice. Surse importante de informații în investigații sunt interviurile și echipamentele IT. Prin urmare, în echipă trebuie să fie un investigator experimentat care știe ce să întrebe și când să întrebe, respectiv o persona experimentată in computer forensic. Cadrul legal este de asemenea vital de observat în orice investigație.
  • Evaluarea resurselor necesare implementării și gestionării canalelelor interne de raportare și, în funcție de nevoie, luarea în considerare a posibilității de a contracta serviciile unor furnizori existenți în piața de servicii de tip forensic, care pot oferi suport și consultanță integrată 1) cu implementarea și evaluarea canalelor de raportare; 2) cu investigarea sesizărilor primite, mai ales atunci când cazurile sunt complexe și riscante pentru o companie (ex. investigații de sesizări de acte de corupție, spălare de bani, hărțuire, scheme complexe de frauda, cazuri de hărțuire,  etc).

Chiar dacă momentul în care se va aplica noua lege este încă incert, este de așteptat ca acest proces să fie accelerat de riscul inerent al unei proceduri de infringement inițiate de către Comisia Europeană, așa cum s-a mai întâmplat în alte cazuri când România a ratat termenele de transpune a actelor europene. Ar fi deci doar o iluzie pentru cei vizați de normele mai sus-descrise să creadă că ar mai fi ceva timp pentru a se pregăti în vederea unei aplicări corespunzătoare a acestora când, în realitate este deja destul de târziu. Astfel, companiile ar trebui să înceapă încă de acum să acționeze în sensul pregătirii implementării prevederilor, pentru a nu avea ulterior dificultăți și surprize neplăcute. 

 

Tinerii în Arenă – Mentorat la puterea a cincea

 

  • 5 idei, 5 echipe de tineri antreprenori și 5 mentori pun bazele unei noi generații de business autohton de succes
  • O lecție deschisă din care fiecare are de învățat: cea dea 3-a ediție a celui mai important eveniment de business adresat tinerilor va avea loc pe 19 mai 2022

Ne apropiem de finala ediției din acest an a Tinerii în Arenă, cel mai mare eveniment de business din România adresat Generației Z, ce are ca scop stimularea și cultivarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. Cinci echipe de tineri antreprenori se vor afla față în față cu cinci dintre cei mai de succes antreprenori români ce le pot deveni mentori în dezvoltarea ideilor lor de afaceri. Tinerii își vor susține ideiile de afaceri în cadrul unui eveniment din care toți vor avea de câștigat.

Gala Tineri in Arena se va desfășura în cea dea 2-a zi a Summitului Romanian Business Leaders aflat anul acesta la a X-a editie. Evenimentul va avea loc pe 18-19 mai la Crowne Plaza cu participarea a peste 250 de antreprenori de top de lideri din business.

Noutatea acestei ediții este că vom facilita conectarea tinerilor cu și mai mulți antreprenori. Pe lângă faptul că este prima ediția ce se va întâmplă și în format fizic, tinerii pot primi sprijin și de la cei peste 250 de antreprenori și executivi de top din cadrul Summitului Romanian Business Leaders, pe lângă cei 5 mentori invitați de noi. De asemenea, am pregătit pentru tinerii din online o experiență inedită de conversație cu antreprenori și chiar mentorat, iar pe tot parcursul evenimentului îi vom implica în ceea ce se întâmplă fizic”, a declarat Alin Claudiu Apostu, organizatorul Tinerii în Arenă.

Anul acesta Tineri în Arenă este despre eroi

Evenimentul își propune să pună împreună eroi. La fel ca în basme, eroul are succes datorită atitudinii și calităților sale, dar și datorită ajutorului primit. Organizatorii doresc să consolideze puntea dintre tineri cu potențial și antreprenori cu experiență într-un schimb în care ambele părți sunt câștigătoare. Tinerii se conectează direct cu mentori, din experiența cărora învață și cresc, iar antreprenorii cunosc niște tineri cu potențial, deja pasionați de mediul business și se pot inspira din viziunea lor proaspătă.

Cine sunt finaliștii?

La ediția actuală a efervescentei competiții antreprenoriale s-au înscris zeci de echipe din toată țara din rândul cărora 12 au intrat într-un program de mentorat de 5 luni iar 5 au fost invitate să își prezinte ideea în fața juriului.

Iatăcele cinci echipe care își vor prezenta ideile la eveniment:

  • Colorise este prima platformă care recomandă utilizatorului hainele potrivite în doar 5 minute cu ajutorul unui test psihologic.
  • MyToDo este o platformă online unde utilizatorul poate găsi în orașul său sau în apropiere prestatori de servicii din diferite domenii. (ex: curățenie, instalații, transport mobilă și asamblat mobilă).
  • Nightzdigitalizează piața evenimentelor din România și creează prima platformă de socializare românească dedicată petrecerilor.
  • OatsFill este un concept de business bazat pe producția și comercializarea produselor alimentare pe bază de fulgi de ovăz.
  • Travelens este un marketplace pentru fotografia de vacanță prin care conectează rapid și eficient turiștii cu fotografii locali. 

Cine sunt membrii juriului?

Ca la fiecare ediție, organizatorii îți propun să aducă în prim plan antreprenori de succes care pot fi modele pentru tânăra generație și care se implică prin mentorat în businessurile tinerilor din România. Pe lângă ghidarea pe drumul antreprenoriatului, acești lideri vor transmite importanța și valorile activității de mentorat, pentru ca mai departe cei care vor beneficia acum de ele să le transmită la rândul lor către alte generații de antreprenori.

Cei cinci antreprenori care vor sta față în față cu finaliștii sunt:

Dragoș Anastasiu– președintele Grupului Eurolines România și unul dintre cei mai cunoscuţi şi implicaţi oameni de afaceri români în promovarea spiritului antreprenorial.

Rucsandra Hurezeanu –fondatoarea Ivatherm care astăzi se numără printre primii 5 jucători pe piața de dermocosmetice din România și cu o prezență internațională în 18 țări.

Matei Dumitrescu – General Partner în cel mai mare fond de investiții cu capital privat din România Roca X, destinat startup-urilor disruptive din piața de tehnologie, parte a Impetum Group.

Felix Pătrășcanu – Membru fondator și managing partner al companiei lider pe piața serviciilor de curierat rapid din România, FAN Courier.

Dragoș Petrescu – Una dintre cele mai importante personalități din industria HoReCa și fondatorul City Grill Restaurants.

Să fii curios, curajos și chiar din timpul școlii să explorezi ce înseamnă businessul îți va da aripi când ești deja mai matur! Toate greșelile trebuie făcute cât mai timpuriu iar învățăturile să fie culese. Antreprenoriatul înseamnă să ai mult curaj și determinare în a-ți urmări visele și a le transpune în realitate. Și să fii pregătit când întâlnești obstacole! Iar inițiativele precum „Tineri în Arenă”, care hrănesc curajul și oferă mentorat, sunt necesare în România pentru că prin intermediul lor se lărgește baza viitorului ecosistem de startupuri din România și se formează pepiniera unicornilor de mâine”, a declarat Matei Dumitrescu, General Partner ROCA X și susținători ai evenimentului.

Toți participanții la eveniment câștigă!

Tinerii care nu au posibilitatea de a participa fizic la eveniment pot participa și interacționa în mod online prin intermediul platformei Eventmix. Aici, pe tot parcursul evenimentului, trei antreprenori – Costin Sorici, Alina David și Dan Șchiopu – vor fi disponibili să le răspundă tinerilor la orice întrebări de business pe care le adresează. De asemenea, tinerii participanți online vor putea pune întrebări celor care prezintă și pot vota mentorul care consideră că va investi în fiecare dintre cele cinci idei de afaceri.

În plus, după încheierea evenimentului vor fi pregătite patru camere de networking unde tinerii pot discuta cu alți patru antreprenori de succes: Radu ConstantinBogdan TudorMircea Vădan și Andy Szekely.

Cel mai consistent eveniment de business adresat tinerilor are mult mai multe surprize și momente emoționante pe care vă invităm să le descoperiți înscriindu-vă la https://vsfa.ro/tinerii-in-arena/ și https://app.eventmix.live/tia2022/

Ediția a 3-a a evenimentului Tinerii în Arenă are drept sponsori: Banca Transilvania, Impetum Group, FAN Courier. Printre susținătorii evenimentului se numără: First PR Agency, Business Mentors, Eventmix, Green Village, Stoica, Reverb44.

Ca parteneri media menționăm: AGERPRES, HotNews, New Money, IQads, Revista Cariere, Curs de Guvernare, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Adservio, România Pozitivă, Repatriot, Jurnalul de afaceri,Aleph Business iar ca partener monitorizare presă: Klarmedia.


Despre Tinerii în Arenă

TiA este un program prin care ne propunem să punem reflectorul pe tinerii cu potențial și ideile lor de business care într-o zi, prin sprijinul mentorilor cu experiență, pot reprezenta următorul unicorn al României.Tineri la nivel național sunt acceptați într-un program de mentor de 4 luni la finalul căruia vor ajunge să își prezinte ideea de business în fața unor antreprenori de top pentru a primi sprijin.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 300 evenimente până acum, începând din 2013),iar impactul lor a depășit 40.000 de tineri. Mai multe pe www.vsfa.ro

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 9 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit în 2019 premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Mai multe pe www.rbls.ro.

Creșterea PIB-ului ne-ar putea ajuta la câștigarea Eurovision

Eurovision 2022 și-a ales câștigătorul la Torino, în Italia, iar anul acesta a fost Ucraina. Nicio surpriză aici, melodia „Stefania” a orchestrei Kalush fiind favorită. O adevărată surpriză a fost, de fapt, melodia românească „Llamame” a celor de la WRS. Acesta a fost cotată în afara finalei, pe locul 31 și nu numai că a reușit să se califice, dar a încheiat pe locul 18 la general. Aceeași poveste și cu Moldova, unde piesa celor de la Zdob și Zdub cu frații Advahov a fost cotată în jurul locului 30, dar a terminat pe locul 7. Moldovenii au primit al doilea cel mai mare vot popular după Ucraina. În ciuda controverselor legate de vot, concursul Eurovision este un show foarte popular, având aproximativ 200 de milioane de telespectatori în întreaga lume.

Deoarece sistemul de vot este dual, juriu profesionist și vot popular, întrebarea este cum câștigi Eurovisionul? Un cântec bun, emoția populară? Cu siguranță. Oare mai sunt și alți factori care pot ajuta? Un studiu încearcă să vadă dacă victoria la Eurovision este legată de mărimea populației țărilor câștigătoare. Luxemburg, cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori, a câștigat de 5 ori. Avem câștigători din țări cu o populație mai mică de 2 milioane de locuitori, precum Estonia și Letonia. În ultimii 5 ani, am avut câștigători din Portugalia, o țară cu o populație de 10 milioane de locuitori, Israel – 9 milioane, Olanda – 17 milioane, Italia – 60 de milioane și anul acesta Ucraina – 44 de milioane. Cea mai mare țară după populație, Rusia, cu peste 144 de milioane de locuitori, a câștigat concursul doar o singură dată, în 2008. Dar Irlanda, cu 5 milioane de locuitori, l-a câștigat de 7 ori. Prin urmare, concluzia este că mărimea populației nu contează. 

Dar din punct de vedere economic? Țările care au câștigat două sau mai multe titluri la Eurovision au un PIB mediu pe cap de locuitor semnificativ mai mare decât acele națiuni care au obținut o singură victorie. Irlanda, cu 7 victorii, are un PIB pe cap de locuitor de peste 83.000 de dolari. Suedia, care a câștigat de 6 ori, are peste 51.000 de dolari. Luxemburg, care a câștigat de 5 ori, are peste 115.000 de dolari. Ucraina este o excepție, câștigând de trei ori și având cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de aproximativ 3.700 de dolari. În ultimele cinci ediții, toți ceilalți câștigători au avut un PIB pe cap de locuitor de peste 19.000 de dolari. Așadar, statistic, dacă România vrea să câștige Eurovision, va trebui să își crească semnificativ PIB-ul pe cap de locuitor care acum este în jur de 13.000 de dolari. Dar, uneori, nici măcar acest lucru nu va ajuta dacă melodia țării respective nu este pe placul publicului. Anul acesta, cântecul Germaniei s-a clasat pe ultimul loc, deși PIB-ul pe cap de locuitor al țării este de peste 41.000 de dolari. 

Oare câștigarea Eurovision are un impact pentru economie? Un studiu realizat de Universitatea din Tennessee a descoperit corelații statistice semnificative. Efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este asociat cu o creștere a exporturilor cu 16,6 miliarde de dolari. Acest lucru este în concordanță cu un alt studiu care a arătat un efect similar ca urmare a câștigării Cupei Mondiale la fotbal. În ceea ce privește importurile, efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este legat de o scădere de 4,138% a importurilor ca procent din PIB. Alte constatări arată că ar putea scădea ieșirile de investiții străine directe și ar putea crește turismul. Din punct de vedere statistic, câștigarea Eurovision s-ar putea dovedi a fi o modalitate posibilă, dar puțin probabilă, de a corecta deficitul balanței comerciale, care în România se situează la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Cu toate acestea, organizarea concursului Eurovision nu este ieftină. Costurile pentru cel mai recent concurs de la Torino s-au situat la peste 16 milioane de euro, iar pentru cel de la Rotterdam din 2021 au fost de 19 milioane de euro. Cel mai mare cost din ultimii zece ani a fost în Azerbaidjan în 2012, respectiv 60 de milioane de euro, urmat de Danemarca cu 44,8 milioane de euro și Ucraina în 2017 cu 37 de milioane de euro. Dar bugetele pot fi mai mici, cu un minim de 14 milioane cheltuite de Suedia în 2014, ceea ce face câștigarea Eurovisionului să fie mai accesibilă financiar, dacă cineva era îngrijorat de cât va costa organizarea concursului.

 În istoria Eurovision, România s-a clasat de două ori pe locul trei, în 2005 cu Luminita Anghel și Sistem cu piesa „Let me try” și în 2010 cu Paula Seling și Ovi care au cântat „Playing with Fire” și o dată pe locul patru în 2006 cu Mihai Trăistariu și piesa „Tornero”. Așadar, să lucrăm la cântece, dar și la creșterea PIB-ului pentru a ne pregăti pentru ediția din 2023. 

Se oprește oare scăderea prețurilor criptoactivelor?

Scăderea rapidă a prețurilor criptoactivelor din ultimele două săptămâni pare să se fi oprit pentru moment. 

Bitcoin a cunoscut o scădere majoră de preț săptămâna trecută, după ce a început tranzacționarea la peste 33.800 de dolari, înainte de a ajunge joi la un minim de 26.350 de dolari pe platforma eToro. Criptoactivul a recuperat însă ceva teren în weekend și se tranzacționează acum între 29.000 și 30.000 de dolari. 

De asemenea, valoarea Ether s-a prăbușit de la aproximativ 2.500 de dolari la mai puțin de 1.800 de dolari, înainte de a-și reveni și de a se tranzacționa acum în jurul valorii de 2.000 de dolari.

Scăderile încununează o săptămână pe care mulți au descris-o acum ca fiind începutul unei „ierni cripto”. Dar, având în vedere că așa-numita spirală a morții a fost oprită, investitorii vor fi interesați să vadă dacă token-urile își pot menține nivelul prețurilor cel puțin în următoarele zile. 

Ultima dată când piața s-a confruntat cu o asemenea adversitate a fost în 2018, când s-a prăbușit. Dar componența pieței este foarte diferită astăzi față de cea de acum patru ani. Investitorii instituționali reprezintă acum o proporție mult mai mare din piață, ceea ce a avut deja un impact notabil nu doar asupra prețurilor, ci și asupra modului în care se mișcă piața.

Ceea ce vor lua în considerare acum investitorii este însă modul în care acești jucători vor contribui la susținerea nivelurilor de preț în viitor. Având în vedere că noi tranzacții cu instituții financiare globale importante sunt în curs de desfășurare (ex. Goldman/Barclays și Emirates), există potențialul ca acest sector să continue să se dezvolte, în ciuda dificultăților legate de evaluări.  


Goldman Sachs și Barclays investesc pe piața cripto

Un semn pozitiv pentru investitorii pe termen lung în spațiul cripto, Goldman Sachs și Barclays tocmai au încheiat un acord pentru a investi 500 de milioane de dolari în Elwood Technologies – o platformă instituțională de investiții cripto. 

Compania, fondată de miliardarul Alan Howard, se concentrează pe furnizarea de soluții de investiții cripto pentru investitorii instituționali, în ciuda problemelor de piață generalizate din ultimele luni. O serie de alte companii de capital de risc, inclusiv Dawn Capital și Galaxy Digital, se află printre investitori.

Inițiativa reprezintă un moment interesant pe o piață asaltată de zgomotul produs de turbulențele prețurilor cripto. Demersul arată că, în spatele scenei, activitatea marilor jucători instituționali merge înainte în ciuda adversităților. 

Marii promotori, precum Goldman și Barclays, analizează în mod clar relevanța tot mai mare a investițiilor instituționale în criptoactive și tendința în creștere care a schimbat natura pieței cripto în ultimii doi ani. Investitorii individuali nu mai sunt singuri în evaluarea sectorului, iar în fundal încă se construiesc planuri de investiții pe termen lung. 


Elon Musk vorbește din nou despre dogecoin 

Elon Musk a vorbit din nou despre dogecoin. Miliardarul a comentat un tweet al co-fondatorului dogecoin, spunând că el crede că acesta ar putea funcționa în continuare ca monedă. 

Comentariul vine în ciuda adversităților majore pentru token, care și-a văzut valoarea prăbușindu-se cu 66% în ultimele șase luni. Tokenul a ajuns la un minim de 0,07999 dolari, dar și-a revenit în urma comentariilor lui Musk și se tranzacționează acum în jurul valorii de 0,08639 dolari, o creștere de 8%. 

Deși va fi nevoie de mai mult decât de o remarcă a lui Elon Musk pentru a schimba poziția actuală a dogecoin și pentru a transforma token-ul într-o monedă digitală viabilă, adoptarea este în curs de desfășurare, compania lui începând să accepte criptoactivele pentru anumite produse de memorabilia. 

Musk a sugerat, de asemenea, că Twitter ar putea accepta plăți în dogecoin și, de asemenea, că va lucra pentru a combate fraudele cripto și alte probleme ale platformei Twitter, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru acest sector. 

Compania aeriană Emirates va începe să accepte criptoactive

Compania aeriană Emirates a declarat că va începe să accepte bitcoin ca modalitate de plată pentru zboruri, în contextul în care adoptă blockchain, NFT și metaversul. Emirates este acum cea mai mare companie aeriană de acest tip din lume care acceptă bitcoin. 

Compania se află în prima linie în ce privește evoluțiile cripto în industria aeronautică și are o abordare extrem de progresistă și inovatoare în ceea ce privește încorporarea tehnologiei în activitatea sa. 

Emirates a declarat că va începe în curând o campanie de recrutare pentru a atrage talente în domeniul cripto care să contribuie la dezvoltarea proiectelor sale. Bitcoin va funcționa deocamdată ca un serviciu de plată  – asemănător cu plățile prin PayPal sau cu alte servicii de plată online. Compania va converti bitcoin înapoi în monedă tradițională la primire. 

Deși nu va susține prețul global al cripto, măsura va contribui la susținerea activității pe blockchain-ul bitcoin și va promova utilizarea acestuia ca metodă de plată, un segment în creștere pentru bitcoin care este adesea uitat în cadrul discuțiilor care tind să se concentreze pe preț. 

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele trei luni ale anului 2022 a fost de 826,1 milioane de lei

0

Fondul Proprietatea („Fondul”) a publicat astăzi rezultatele financiare pentru primele trei luni ale anului 2022 și face următoarele precizări:

 

  • Prețul acțiunilor Fondului a înregistrat o performanță puternică în primele trei luni, ajungând la 2,11 lei, la 31 martie 2022, o valoare record care a determinat un discount de 4,26%, pe baza ultimului VAN disponibil la data calculului.
  • Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele trei luni ale anului 2022 a fost de 826,1 milioane de lei. Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primul trimestru al anului 2022 a fost reprezentat de câștigul net aferent participaților Fondului înregistrate la valoare justă prin contul de profit și pierdere în valoare totală de 821,2 milioane lei generat de actualizarea evaluării Hidroelectrica, net de evoluția negativă a prețului acțiunilor deținerilor listate ale Fondului (care provine în principal de la OMV Petrom SA).
  • La 31 martie 2022, VAN ajustată pe acțiune a fost cu 3,73% mai mare decât VAN pe acțiune la 31 decembrie 2021, de 2,2624 lei.
  • Creșterea mare a activelor lichide la 31 martie 2022 față de 31 decembrie 2021 se datorează intrărilor de numerar din cedarea parțială a participației Fondului la OMV Petrom SA (978,3 milioane Lei) și plății efectuate de  Ministerul Finanțelor la 1 februarie 2022 aferentă  acțiunilor neplătite deținute de Statul Român la Fondul Proprietatea (189,2 milioane Lei), net de ieșirea de numerar aferentă distribuirii dividendelor plătite acționarilor în februarie 2022 (320,6 milioane lei).
  • Creșterea netă a participațiilor de 821,2 milioane Lei în primele 3 luni ale anului 2022 s-a datorat în principal creșterii valorii participațiilor nelistate cu 883,5 milioane lei în urma procesului de actualizare a evaluării Hidroelectrica SA pe parcursul trimestrului, net de evoluția negativă a prețului acțiunilor OMV Petrom SA (numai pentru partea clasificată drept participație), cu un impact total de 49,0 milioane lei (scădere preț cu -5,8%).
  • Alte datorii au scăzut cu 78,2% față de 31 decembrie 2021 în urma plăților efectuate pentru a treia distribuție specială de dividende aprobate la 15 decembrie 2021 cu data plății la 18 februarie 2022.

 

Pentru informații mai detaliate despre rezultatele financiare pentru T1 2022 vă rugăm să consultați raportul de pe www.fondulproprietatea.ro  sau www.bvb.ro.


Situația poziției financiare

Milioane Lei 31 mar 2022 31 dec 2021 31 mar 2022 vs. 31 dec 2021 (%)
  Neauditat Auditat   
Numerar și conturi curente 87,7 68,2  
Depozite la bănci 636,2 347,4  
Certificate de trezorerie 93,4  
Obligațiuni guvernamentale 228,3 77,1  
Participații 13.398,9 12.577,7  
Active imobilizate deținute pentru vânzare 1.135,2  
Alte active       207,10            0,3   
Total active 14.651,60  14.205,9  3,1%
Datorii         26,50          38,8   
Alte datorii         89,20        409,6   
Total datorii       115,70        448,4  -74,2%
Total capitaluri proprii 14.535,90  13.757,5  5,7%
Total datorii și capitaluri proprii 14.651,60  14.205,9  3,1%

Sursa: situațiile financiare IFRS

Source: IFRS financial statements

Situația rezultatului global 

Milioane Lei T1 2022Neauditat T1 2021Neauditat
Pierderi nete nerealizate aferente participațiilor la valoare justă prin profit sau pierdere (62,3) (5,3)
Câștiguri nete nerealizate aferente participațiilor la valoare justă prin profit sau pierdere 883,5  723,0
Câștiguri nete din alte active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere 188,7 (2,4)
Pierderi nete realizate din active imobilizate deținute pentru vânzare (157,0)  
Venituri din dobânzi 6,9 6,0
Alte venituri/(cheltuieli), nete* 1,3
Venituri nete din activitatea operațională 859,8 722,6
Cheltuieli cu comisioanele de administrare recunoscute în contul de profit și pierdere (20,8) (16,3)
Alte cheltuieli operaționale (12,9) (4,9)
Cheltuieli operaționale (33,7) (21,2)
Cheltuieli de finanțare
Profit înainte de impozitare 826,1 701,4
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Profitul perioadei 826,1 701,4
Alte elemente ale rezultatului global
Total rezultat global aferent perioadei 826,1 701,4

Sursa: Situațiile financiare IFRS

* Alte venituri/(cheltuieli), nete includ în principal câștigurile/ (pierderile) nete din reevaluarea titlurilor de stat la valoare justă, câștigurile/ (pierderile) nete din diferențe de curs valutari și alte venituri/ (cheltuieli) operaționale.

 

 

Ovidiu Năstase, noul director financiar al Appraisal & Valuation

0

Compania Appraisal & Valuation SA, deținătoare a brandului NAI Romania și unul dintre liderii pieței de evaluări (indicativ bursier APP), anunță „recrutarea lui Ovidiu Năstase, fostul șef adjunct al Administrației Finanțelor Publice Sector 1 în perioada 2020-2022 și al Administrației Finanțelor Publice Sector 6, în perioada 2009-2017. Experiența profesională numără peste 20 de ani de activitate, timp în care Ovidiu Năstase a ocupat importante poziții de conducere în administrațiile finanțelor publice din București”.

Preluând funcția, Ovidiu Năstase, noul director financiar al Appraisal & Valuation, subliniază: „Cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă antreprenorii, însă când vine vorba de lege, nu există cale de mijloc. Compania se află sau nu în legalitate, iar această stare de fapt nu suportă negociere. La Appraisal & Valuation, voi sprijini companiile să intre în perfectă legalitate, să îndrăznească mai mult și să devină mult mai profitabile. Controalele ANAF sunt întotdeauna binevenite pentru că oferă antreprenorilor o confruntare cu adevărul. Ceea ce nu se verifică de către administrator, nu se întâmplă. Însă, riscurile nu se opresc aici. Antreprenorii care nu vor gestiona eficient fluxurile de numerar pot produce pierderi importante propriilor companii. Pentru a preveni orice posibile pierderi, amenzi sau sancțiuni care pot tulbura activitatea de zi cu zi, recomand companiilor o serie de audituri periodice. Codul Fiscal poate părea uneori dificil de descifrat, însă obligațiile și responsabilitățile administrării unei afaceri sunt cel puțin la fel de importante precum profiturile. La Appraisal & Valuation, rolul meu principal este să identific problemele financiare ale clienților și să ofer soluții, astfel încât antreprenorii vor lua cele mai bune decizii în timp util.”  

Andrei Botiş, CEO Appraisal & Valuation SA: „Livrăm ceea ce am promis investitorilor noștri: dezvoltare continuă prin adăugarea unor noi servicii pe orizontală, complementare cu cele de evaluare. Ovidiu Năstase va crea servicii financiare care se vor adresa atât clienților deja existenți, cât și celor care încă nu ne-au trecut pragul. Know-how-ul, experiența și claritatea sunt instrumentele cu care noul nostru director financiar va ajuta în mod real companiile românești. Obiectivul nostru principal este să sprijinim afacerile să crească rapid și previzibil, sănătos. Depindem de succesul clienților noștri, de aceea, prin această recrutare cheie, le asigurăm contextul de a se putea dezvolta conform viziunii lor.”

Acțiunile Appraisal & Valuation SA sunt listate, sub simbolul APP, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (piața AeRO) a Bursei de Valori București. Compania a derulat un plasament privat de acțiuni, care s-a desfășurat cu succes. Plasamentul privat de acțiuni, precum și operațiunile specifice listării la bursă au fost intermediate de broker-ul TradeVille.

Strategia Appraisal and Valuation SA de a performa pe piața de capital include atragerea în echipă a celor mai buni specialiști de pe piață, crearea unor divizii noi, achiziții de companii din același domeniu de activitate și arii conexe, precum și extinderea serviciilor și a platformelor digitale atât la nivel local, cât și internațional.
Appraisal & Valuation SA, fondată în 2010, reamintește că „este deținătorul brandului NAI Romania, fiind unul dintre liderii de piaţǎ pentru servicii de evaluǎri și în același timp, reprezentantul exclusiv al NAI Global în România şi Republica Moldova. NAI Global reprezintǎ o rețea de companii imobiliare comerciale independente și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii imobiliare comerciale din întreaga lume, formată din 5.000 de profesioniști și 375 de birouri în 55 de țări din întreaga lume.

Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: evaluări imobiliare, evaluarea companiilor, evaluarea obiectelor de artă, a terenurilor agricole, a fermelor de producție, a halelor de depozitare și producție, microhidrocentrale, parcuri eoliene si fotovoltaice, precum și ale echipamentelor tehnice. 

Appraisal & Valuation SA este membru corporativ al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), organizație profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați care dobândesc această calitate, în condițiile legii”.

Transilvania Investments, profit dublu în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

0

Fondul de investiții Transilvania Investments anunță la finalul primului trimestru din 2022 „o creștere de 103,82 % a profitului față de sfârșitul primului trimestru din anul precedent și menține, astfel, trendul înregistrat încă din 2021, un an de revenire după criza sanitară.

La finalul lunii martie a.c., profitul pentru primele trei luni ale anului se ridica la 41,6 milioane de lei, față de 20,41 milioane de lei pentru aceeași perioadă a anului trecut. O creștere de 86,97% a fost înregistrată și pentru veniturile nete din exploatare, care au atins 47,64 milioane de lei. 

Activele totale ale Transilvania Investments sunt de 1.562,22 milioane lei, valoare înregistrată în 31 martie a.c., în creștere cu 180,32 milioane lei, respectiv cu 13,05% faţă de valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. La aceeași dată, activul net a fost de 1.403,07 milioane lei (0,6520 lei/acțiune), în creștere cu 12,78% comparativ cu activul net la data de 31 martie 2021”.

Transilvania Investments subliniază că „se află în plin proces de definire a unei noi strategii de business pentru companiile din portofoliu. Focusul acestui an rămâne sectorul turismului, care acoperă 23% din valoarea portofoliului. Compania are în dezvoltare planuri de eficientizarea a managementului celor aproape 8.000 de camere de hotel, astfel încât interesul crescut pentru turismul intern să fie valorificat la potențial maxim. 

Compania se așteaptă la randamente în creștere și pentru deținerile din sectorul energetic, favorizate de contextul global, și cele din bănci și servicii financiare, cele trei supersectoare acoperind, împreună, 56% din valoarea portofoliului Transilvania Investments”. 

Transilvania Investments este caracterizat ca „unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România, cu peste trei decenii de activitate pe piața de capital. În ultimul an, compania, cunoscută anterior ca SIF Transilvania, a trecut printr-un proces de rebranding și este, în prezent, listată pe Bursa de Valori București sub simbolul TRANSI. Echipa din Brașov și București gestionează un portofoliu complex de active și dezvoltă proiecte de private equity și venture capital”. 

Deloitte România și Reff & Asociații au asistat ROCA Industry în preluarea companiei Dial, specializată în fabricarea de produse de sârmă

0

Deloitte România și Reff & Asociații | Deloitte Legal au asistat holdingul românesc de materiale de construcții ROCA Industry în preluarea integrală a societății Dial din județul Constanța, specializată în fabricarea de produse de sârmă, de la omul de afaceri Vasile Roșu. Tranzacția are o valoare de maximum 14 milioane de euro, a fost semnată la finalul lunii aprilie și este supusă aprobării Consiliului Concurenței.

„Pentru noi, fiecare nou membru are un rol strategic în dezvoltarea sinergiilor la nivelul holdingului, astfel că elementele-cheie în etapa de evaluare a unei potențiale achiziții sunt profesionalismul partenerilor, angajamentul și profunzimea gândirii lor. Suntem onorați să găsim în parteneriatul cu Deloitte toate aceste elemente și chiar depășirea așteptărilor. Le mulțumim și lor pentru contribuția la temelia acestei construcții pe termen lung, care înseamnă reindustrializarea României”, a declarat Valentin Albu, CFO, Roca Industry.

Echipa multidisciplinară formată din avocați de la Reff & Asociații | Deloitte Legal și experți Deloitte România a acordat încă o dată asistență ROCA în legătură cu toate aspectele esențiale ale tranzacției, acoperind etapele de due diligence financiar, fiscal, juridic, comercial și operațional, confirmarea structurii de achiziție, redactarea și negocierea documentației tranzacției și notificarea concentrării economice la Consiliul Concurenței. Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal a fost formată din Georgiana Singurel, Partener, Diana Fejer, Senior Managing Associate, Iulian Maier, Senior Associate, Fraga Varadi, Senior Associate, Anca Olar, Associate, care au asigurat asistența în tranzacție, Andreea Zaharia, Senior Associate, Florin Grumeza, Senior Associate, Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, Irina Picoș, Senior Associate, Dănuț Arion, Associate, Ovidiu Bălăceanu, Senior Managing Associate, Călin Cosma, Senior Associate, Daniela Baroana, Associate, Călin Georgescu-Mureșanu, Senior Associate, Andreea Caragea, Associate, Florin Geană, Associate, care au asigurat asistență în exercițiul de due diligence, și Florentina Munteanu, Partener, și Mihnea Radu, Senior Associate, care au acoperit aspectele de dreptul concurenței. Practica de consultanță financiară a fost implicată în proiect prin Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ioana Boca, Director, Miruna Ciocea, Senior Manager, Laura Necșuliu, Senior Associate, Cristina Ifrim, Senior Associate, și Crina Ciudin, Senior Associate, iar din echipa de experți fiscali au făcut parte Dan Bădin, Partener, și Ioana Năstase, Senior Manager. 

„Ne bucurăm că suntem un partener de cursă lungă al celor de la ROCA și le mulțumim pentru încrederea acordată, pentru oportunitatea de a crește și mai mult împreună și pentru colaborarea minunată. Felicitări pentru această tranzacție, prin care ROCA Industry face încă un pas spre consolidarea poziției sale pe segmentul materialelor de construcții”, a declarat Diana Fejer, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Conform anunțului ROCA Industry, această achiziție va asigura succesiunea companiei Dial, care a avut o cifră de afaceri de 12 milioane de euro în 2021, la care au contribuit și exporturile, în proporție de 10%.

România – Oportunități și riscuri pentru independența energetică

0

_________________

Autor: Mihai Drăghici, Director,
Consultanţă, EY România

Prioritățile geopolitice se schimbă în întreaga Europă,
iar energia nu face excepție

Actualul cadru geopolitic a forțat țările europene să își redefinească relațiile energetice și să inițieze măsuri rapide pentru a deveni independente din punct de vedere energetic. În ultimii zece ani, Europa s-a bazat în mare măsură pe petrolul și gazele rusești, în special țări precum Germania sau Italia, însă acest lucru este pe cale să se schimbe. După apariția conflictului dintre Rusia și Ucraina, discursul politic s-a concentrat pe modul în care Europa trebuie să întrerupă imediat importurile de gaze din Rusia și să se orienteze către alte surse. Prin urmare, Europa trebuie să găsească o soluție rapidă pentru a obține independența energetică, însă drumul către acest obiectiv este plin atât de provocări, cât și de oportunități.

Riscurile apărute în contextul actual 

Tranziția întârziată: soluții pe termen scurt care amenință obiectivele pe termen lung

Statutul geopolitic actual a deschis ușile către oportunități, dar soluțiile pe termen scurt ar putea reprezenta pași înapoi în ceea ce privește realizarea decarbonării și a dezvoltării durabile. Astfel, mai multe țări au luat în considerare redeschiderea minelor de cărbune sau creșterea capacităților de producție ale acestora, în ciuda angajamentelor de reducere a emisiilor de GES. Din cauza temerilor legate de securitatea energetică, CE Oltenia urmează să își mărească capacitatea de producție pentru anul 2022. Cu toate acestea, de la începutul anului, CE Oltenia a depus proiecte din Fondul de Modernizare în valoare de 895 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de producere a energiei electrice, inclusiv pentru proiecte regenerabile.

Cadrul politic și de reglementare în întârziere 

În plus, riscurile generate de conflictul actual sunt amplificate de utilizarea cu întârziere a combustibilului de tranziție din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep este în prezent suspendat, în așteptarea modificărilor la legea offshore. Până în prezent, proiectul de modificare a legii offshore a fost depus, în aprilie 2022, la Parlament, fiind susținut de coaliția de guvernare. În cel mai optimist scenariu, România ar putea începe să extragă gaze naturale din Marea Neagră în 2026. Până atunci, lipsa investițiilor în producția de gaze naturale va crește dependența de importuri și, în consecință, va avea un impact asupra parcursului țării către independența energetică. 

Creșterea prețurilor

În timp ce Europa se concentrează pe punerea în aplicare a unor măsuri pe termen lung, pentru a obține independența energetică, pe termen scurt prețurile vor rămâne ridicate și volatile, provocând presiuni inflaționiste și alte efecte economice secundare. Întrucât în multe state asistăm la o creștere rapidă a prețurilor la combustibili și energie, guvernele vor juca un rol imens în protejarea consumatorilor și în accelerarea tranziției către o piață energetică mai ecologică și mai independentă. 

Oportunități importante care trebuie explorate în redefinirea sectorului energetic european

Cea mai mare oportunitate este accelerarea tranziției către energia curată, iar creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile va aduce așteptări precum reducerea atât a utilizării combustibililor fosili, cât și a prețurilor pe piața energiei. Pentru a atinge aceste obiective, guvernele naționale și Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe finanțarea energiei regenerabile, a eficienței energetice și a noilor tehnologii.  

Potențialul României de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon

În contextul situației politice și economice actuale, România se află într-o poziție unică, având Marea Neagră ca un avantaj major, care poate accelera procesul de trecere la energia regenerabilă. Marea Neagră are un potențial masiv de generare a energiei eoliene – potrivit unui studiu publicat de Banca Mondială, România poate înființa parcuri eoliene cu o capacitate de până la 72.000 MW.

Atât energia eoliană offshore și onshore, cât și energia solară au o importanță strategică pentru sistemul energetic al României: până în 2030, ca parte a Planului național pentru energie și climă, România își propune să implementeze o capacitate suplimentară de energie eoliană de 2.302 MW și o capacitate de energie solară de 3.692 MW.

Energia hidroelectrică joacă, de asemenea, un rol foarte important în mixul energetic al României, reprezentând aproximativ 30 % din mixul național de generare a energiei electrice. Pe termen lung, modernizarea centralelor electrice existente ar asigura o pondere constantă a producției provenite din surse regenerabile. Având în vedere că o parte importantă a activelor de producere a energiei hidroelectrice se apropie de sfârșitul primului ciclu de viață, este necesar să se implementeze un program complex de renovare, pentru ca energia hidroelectrică să rămână un pilon central pentru producția națională de energie electrică.

Energia nucleară a primit o atenție sporită în lumina taxonomiei ecologice a UE, fiind etichetată drept energie durabilă de către Comisia Europeană. Fie că este un pas intermediar al tranziției verzi sau nu, energia nucleară este cu siguranță pe agenda României. Având în vedere că Nuclearelectrica deține în mod constant o cotă de aproape 20% în mixul de producție de energie electrică, renovarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă până în 2030, precum și construcția viitoarelor unități nucleare 3 și 4 arată că energia nucleară reprezintă în continuare o oportunitate solidă de diversificare și, eventual, de obținere a independenței energetice. 

În plus, construcția unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (SMR) în România, care urmează să fie finalizată până în 2030, este o dovadă a faptului că energia nucleară este aici pentru a rămâne în cadrul sistemului energetic național.

Tehnologii noi

La nivel european, conectivitatea rețelelor electrice este un subiect important, cu obiective precise: un obiectiv de cel puțin 15% de interconectivitate până în 2030. Pentru România, obiectivul este stabilit la cel puțin 15,4%. Prin măsurile și politicile definite în vederea dezvoltării infrastructurii electrice, România poate juca un rol important în arhitectura europeană prin dezvoltarea rețelelor inteligente, devenind un facilitator important. Contorizarea inteligentă reprezintă o măsură importantă, cu mult potențial în ceea ce privește atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică, ca punct de plecare pentru strategia de digitalizare, în beneficiul întregului ecosistem energetic.

În drumul către o Europă verde, cea mai recentă soluție de ultimă instanță care a primit atenție în ultimii ani și a devenit mai relevantă în contextul situației actuale este crearea de centrale electrice ecologice pe bază de hidrogen. 

În ceea ce privește subiectul hidrogenului, studiile bazate pe propunerile din pachetul Fit for 55 privind utilizarea hidrogenului curat în industrie și transporturi arată că, până în 2030, în România va trebui să fie instalată o capacitate de electroliză între 1.470 MW și 2.350 MW. Atunci când se ia în considerare principiul adiționalității, acest lucru va necesita între 3 GW și 4,5 GW de noi surse regenerabile de energie care să fie instalate pe lângă capacitățile incluse în actualul Plan național pentru energie și climă.

Nu în ultimul rând, soluțiile bine stabilite de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile, vor reprezenta, de asemenea, un pilon important pentru asigurarea stabilității rețelei în contextul tranziției energetice.

Programele de finanțare ale UE

Având în vedere conflictul actual din regiune, UE a lansat RepowerEU, un nou program care subliniază necesitatea de a acționa pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă. Acțiuni urgente în ceea ce privește tendințele inflaționiste, stocarea gazului pentru asigurarea consumului din iarna viitoare și măsuri imediate de reducere a dependenței de gazul rusesc, cum ar fi accelerarea permiselor pentru energiile regenerabile sau creșterea panourilor solare, a pompelor de căldură și a economiilor de energie se numără printre acțiunile avute în vedere în cadrul acestui nou cadru energetic.

Acestea sunt susținute, desigur, atât de agenda Green Deal, precum și de fondurile UE disponibile pentru tranziția verde, inclusiv RRF, care a inclus 1,62 miliarde de euro alocate în cadrul componentei Energie, pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție de hidrogen verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial.

De asemenea, 15 miliarde de euro pot fi accesate prin intermediul Fondului de modernizare în perioada 2022-2034, în cadrul a 8 programe-cheie care vizează investiții în surse regenerabile, infrastructură energetică, centrale electrice pe bază de gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și biocombustibili.

EY Energy FiT – platforma care identifică oportunitățile de finanțare din partea UE pentru proiectele legate de energie avute în vedere de investitori

EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Finanțarea Tranziției”) având în vedere importanța strategică a investițiilor în sectorul energetic și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțarea acestui domeniu. EY Energy FiT este o platformă online care își propune să ajute companiile locale să identifice oportunitățile de finanțare din partea UE pentru proiectele lor legate de energie.

Luând în considerare urgența continuă a dezvoltării sectorului energetic, EY România consideră că toți investitorii ar trebui să beneficieze de acces la cele mai bune îndrumări și informații și oferă o abordare simplă şi intuitivă cu privire la modul în care companiile pot beneficia de fondurile UE și pot afla mai multe despre importanța tranziției energetice. Soluția este orientată către organizațiile care doresc să își transforme în realitate proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de energie regenerabilă sau de eficiență energetică.


Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY. 

BVBescu Retail Pulse Chart – mai 2022

0

Investitorii individuali de la Bursa de Valori Bucuresti au decis: Teraplast S.A. se intoarce pe prima pozitie a clasamentului celor mai populare societati listate in Romania

Terpalast S.A. se intoarce pe primul loc al BVBescu Retail Pulse Chart, clasament stabilit pe baza voturilor investitorilor individuali la Bursa de Valori Bucuresti din comunitatea BVBescu.ro. Societatea din Bistrita- Nasaud a dominat clar a 7-a editie a clasamentului celor mai populare societati listate la BVB in randul investitorilor individuali, obtinand voturile a aproape 7 din 10 participanti.

Banca Transilvania, cea mai mare banca din Romania, coboara pe locul 2, in timp ce Medlife S.A., cel mai mare furnizor de servicii private de sanatate din Romania, completeaza podiumul pe locul 3.

Clasamentul a fost realizat in luna mai 2022 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe anul 2021 si cum investim”, care va avea loc pe data de 18 mai 2022.

Atenția investitorilor asupra companiilor
din energie rămâne constanta

Companiile din enegie, aflate in prim plan ca urmare a preturilor mari pentru energie si combustibili, raman in top, insa fara a cunoaste o evolutie deosebita in perceptia investitorilor individuali, fata de inceputul anului. OMV Petrom se mentine in Top 5, pe locul 4, in timp ce Nuclearelectrica S.A. si Romgaz S.A. raman in Top 10, coborand pe locurile 7 si 9. Electrica S.A. coboara o pozitie pana pe locul 16, Simtel Team urca 3 locuri pana pe 22, Conpet S.A. si Transelecrrica coboara pana pe locurile 26, respectiv 28, iar Alro Slatina urca 5 pozitii pana pe locul 37. Pe contrasens, Transgaz S.A. reuseste o urare importanta de 7 locuri pana  pe 16, reusind sa reintre in Top 20.

Care sunt companiile de pe Piata Aero
cele mai apreciate de investitorii individuali

Intr-o piata dominata de societatile incluse in indecele BET, cateva companii listate pe Piata AeRO reusesc sa se mentina in adresa retail-ului. Arobs Transilvania este singura compania noua in Top 10 urcand 3 pozitii dupa debutul din editia anterioara, pe locul 13. Agroland Business Systems si Safetech Innovations urca si ele 4, respectiv 5 pozitii, ajungand pe 11 si 12. Norofert S.A. se afla pe locul 15, in timp ce DN Agrar si Holde Agri Invest semneaza cresteri importante in atentia investitorilor individuali (+14, respectiv +9 pozitii), patrunzand in Top 20.

Care sunt cele mai mari miscari
in Top 50  BVBescu Retail Pulse Chart

DN Agrar, companie listata in acest an la BVB, semneaza cea mai mare urcare in clasament. Cresteri importante in clasament au realizat si Holde Agri Invest (+9 locuri pana pe locul 20), Agroserv Mariuta (+13 pozitii pana pe locul 27), Aquila Part Prod Com (+12 pozitii pana pe locul 32), Connections Consult (+11 pozitii pana pe locul 39).

Debutanta la editia precedenta a clasamentului, Softbinator Technologies marcheaza cea mai mare coborare din BVBescu Retail Pulse Chart, pierzand 17 pozitii si ajungand pe locul 43. Si alte societati au avut scaderi importante in gradul de interes al investitorilor de retali. Printre acestea, Chimcomplex Borzesti si iHunt Techniologies  (-11 pozitii pana pe locul 50, respectiv 25) sau Erste Bank (-9 pozitii pana pe locul 33). One United Properties, una dintre vedetele editiei trecute,  parasete Top 5, coborand 9 locuri, pana pe pozitia 13.

Care sunt companiile nou listate care
au reusit sa atraga atentia investitorilor

Pozitia obtinuta la debutul in clasamentul BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator important asupra felului in care sunt privite de catre investitorii de retail companiile aflate la inceput de drum la Bursa de Valori Bucuresti. Dintre listarile din ultimul trimestru, doar Grup Serban Holding a fost singura societate care a reusit sa atraga ceva mai multe voturi. Cu 16% din voturi, societatea din domeniul agricol a fost singura care a reusit sa debuteze in Top 50, clasandu-se pe locul 34. Companiile 2B Intelligent Soft (BENTO), Chromosome Dynamics (CHRD) si Dr. Fisher Dental (DENT) au debutat pe pozitiile 52,53 si 63.

Roca Industries, Adiss, Evergent Investments si SIF Oltenia parasesc Top 50, in timp ce toate cele 5 SIF-uri raman in subsolul clasamentului, nici una nereusind sa ramana intre primele 50 de pozitii.

Iata care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii in BVBescu Retail Pulse Chart, din punctul de vedere al interesului investitorilor individuali la Bursa de Valori Bucuresti, in luna februarie 2022:

Poz Ant. Ev. Societate Domeniu
1 3 ^ TRP – Teraplast S.A. Industrie
2 1 v TLV – Banca Transilvania Banci/Financiar
3 2 v M – Medlife S.A. Sanatate
4 5 ^ SNP – OMV Petrom S.A. Energie
5 9 ^ WINE – Purcari Wineries FMGC
6 8 ^ BRD – BRD Societe Generale Banci/Financiar
7 6 v SNN – Nucleareletrica S.A. Energie
8 10 ^ FP – Fondul Proprietatea Financiar
9 7 v SNG – Romgaz S.A. Energie
10 13 ^ AROBS – Arobs Transilvania Software Servicii / IT

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata interesul investitorilor individuali fata de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre investitorii individuali din comunitatea BVBescu.ro.

Rezultatele financiare publicate de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti pe Trimestul I 2022 vor fi subiectul principal de discutie in cadrul editiei din data de 18 mai 2022 a evenimentului online „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim”.

Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, Tradeville S.A. si Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, Ziarul Bursa, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Prahova Business, Reusita TV si Bucuresti Business (Parteneri media).

În ce condiții poate refuza un angajator concediul medical

0

_________________

Cosmina Sima, Avocat colaborator D&B David si Baias SCA,
societatea de avocatură corespondentă PwC în România

 

În cadrul raporturilor de muncă, angajatorul este responsabil pentru acordarea în mod legal a concediului medical și a indemnizației de asigurări sociale pentru incapacitate temporară de muncă salariatului care i-a solicitat acest lucru. Dreptul salariatului de a beneficia de concediu și indemnizație nu este absolut, angajatorul beneficiind de pârghiile legale necesare atât pentru a identifica un eventual abuz, cât și pentru a-l sancționa în mod corespunzător. Prin urmare, balanța drepturilor angajatorului și salariatului este echilibrată: dubiile angajatorului privind un eventual abuz de drept pot să fie înlăturate, în timp ce salariatul are siguranța că dreptul său va fi întotdeauna respectat cât timp este de bună-credință.

Astfel, potrivit Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul nr. 15/2018, angajatorul are dreptul de a refuza în mod justificat plata indemnizației de asigurări sociale de sănătate în următoarele cazuri: 

  • lipsa dovezii calităţii de asigurat pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;
  • neîndeplinirea stagiului complet de asigurare, cu excepţiile prevăzute de lege;
  • necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de către medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;
  • neprezentarea certificatului de concediu medical în termenele prevăzute de lege;
  • acordarea retroactivă a certificatelor de concediu medical în afara situaţiilor prevăzute de lege;
  • prezentarea de certificate de concediu medical ce depăşesc duratele maxime prevăzute de lege.

În plus față, în cazul în care angajatorul constată că certificatul de concediu medical a fost eliberat fără justificare (de exemplu, angajatorul are motive întemeiate să creadă că salariatul nu este de fapt bolnav), are dreptul de a sesiza casa de asigurări de sănătate cu privire la eliberarea ilegală a certificatului medical al salariatului. În acest caz, angajatorul are dreptul de a amâna plata indemnizației cu maximum 90 de zile, numai după sesizarea casei de asigurări de sănătate.

Precizăm că, deși pare să fie o practică întâlnită, angajatorul nu are dreptul de a refuza salariatului plata indemnizației de asigurări de sănătate pe motivul că, în trecut, casa de asigurări de sănătate nu i-a rambursat sumele de bani plătite ca indemnizații. Pârghia legală pe care angajatorul o are la dispoziție în acest caz se referă la introducerea unei cereri de chemare în judecată împotriva casei de asigurări de sănătate de care aparține prin care să solicite plata sumelor restante. Așadar, salariatul nu poate deveni victimă colaterală a sistemului, indemnizația la care acesta este îndreptățit trebuind să fie plătită la timp.

Totuși, dacă angajatorul constată că se regăsește într-una dintre situațiile de refuz justificat menționate mai sus, potrivit Metodologiei de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical în condiţiile OUG nr. 158/2005 aprobată prin Ordinul nr. 627/2010, acesta are dreptul să se adreseze casei de asigurări de sănătate cu care medicul care a eliberat certificatul medical are încheiată o convenţie pentru eliberarea certificatelor de concediu medical. Sesizarea va cuprinde obligatoriu: denumirea angajatorului, datele de identificare ale acestuia, descrierea punctuală a cazurilor, copie a certificatelor de concediu medical care urmează a fi controlate, istoricul acordării de concedii medicale salariatului în cauză, menţionarea realizării stagiului de cotizare. Sesizările anonime sau cele care nu cuprind datele şi documentele precizate mai sus nu se iau în considerare şi se clasează.

Dacă, în urma cercetării, casa de asigurări de sănătate constată că refuzul angajatorului de a plăti indemnizația de concediu medical a fost nejustificat, angajatorul poate fi sancționat cu amendă între 3.500 și 6.000 lei, fapta fiind considerată contravenție potrivit OUG nr. 158/2005. De asemenea, angajatorul trebuie să plătească salariatului indemnizația de concediu medical.

Așadar, angajatorul poate face investigații și poate sesiza autoritatea competentă, în cazul în care are suspiciuni că salariatul abuzează de dreptul său la concediu medical. În același timp, și salariatul este protejat de un eventual refuz abuziv al angajatorului, autoritatea competentă răspunzând corespunzător în urma cercetării. 

Consecințe pentru salariatul care a abuzat de dreptul său

Dacă, în urma cercetării, casa de asigurări de sănătate constată că refuzul angajatorului de a plăti indemnizația de concediu medical a fost justificat, atunci:

– angajatorul are dreptul de a refuza plata indemnizației de concediu medical;

– angajatorul are dreptul de a solicita în instanță plata indemnizației de concediu medical înapoi de la salariat (dacă angajatorul a plătit indemnizația anterior deciziei casei de asigurări de sănătate), în baza regulilor generale ale Codului civil;

– angajatorul poate începe o anchetă disciplinară împotriva salariatului și poate aplica o sancțiune corespunzătoare.

 

The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pentru Trimestrul I și cum investim

0

Inflatia si preturile la combustibili incep sa faca probleme companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti. Cat de mari sunt aceste probleme aflam la a 2-a editie din seria de 2 evenimente din 2021. Analizam companiile relevante listate la Bursa de Valori Bucuresti.

Data: 18 mai 2022 | Ora: 18:00 – 21:30| Locatie: Eveniment Online

Suntem dupa 2 ani de pandemie, in care pietele financiare au supraperformat, mai ales datorita dobanzilor scazute si programelor de quantitative easing, promovate de FED si Banca Centrala Europeana. Companiile de growth si din domeniul tehnologiei au avut cel mai mult de profitat din aceasta situatie, iar investitorii au profitat, obtinand randamente mult superioare mediei multianuale. Spre exemplu, indicele BET al Bursei de Valori Bucuresti a inregistrat cresteri de aproximativ 30% in fiecare dintre cei 2 ani, incepand cu martie 2020.

Conflictul Ruso-Ucrainean, problemele cu lantul de aprovizionare, inflatia si cresterea de preturi cauzata de cererea mare de materiale si materii prime din economia globala, lockdown-ul din China si temerile in privinta unei posibile recesiuni globale au adus corectii pe Bursele globale, in primele 5 luni din 2022.

Influentate mai ales de preturile crescute la energie si costurile salariale marite, rezultatele publicate pana acum de societatile listate au fost mixte. Daca majoritatea companiilor importante listate la Bursa de Valori Bucuresti care si-au publicat pana acum rezultatele financiare pe Trimestrul I si-au imbunatatit semnificativ cifra de afaceri fata de cea realizata in primele 3 luni din  2021, doar jumatate dintre societati au raportat profituri semnificativ mai bune comparativ cu perioada similara din anul trecut.

Daca la unele dintre companii, pierderile s-au adancit, altele precum Electrica S.A. sau Transelectrica S.A. au surprins, venind cu rezultate negative, respectiv un profit aproape de 0.

Asa cum era de asteptat, celelalte societati din energie – Romgaz S.A., Nuclearelectrica S.A., Conpet S.A., OMV Petrom S.A. au raportat profituri cel putin duble, pe fondul cresterii pretului la energie si carburanti, respectiv al cererii pentru acestea. Alte societati care au surprins placut au fost si Arctic Stream, Bursa de Valori Bucuresti sau Transilvania Broker de Asigurare.

Dupa incheierea perioadei de raportari, pe data de 18 mai 2022, vom discuta despre  rezultatele publicate de aproximativ 30 cele mai populare companii listate in randul investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti, in cadrul celei de-a 2-a editii a evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim

Care sunt subiectele abordate la cea de-a 2-a editie din 2022 a  evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim

In cadrul evenimentului, vom discuta cu Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Public Affairs la Bursa de Valori Bucuresti, despre cele mai noi listari, ce companii care se pregatesc sa vina la BVB in perioada urmatoare si ultimele noutati legate de operationalizarea Contrapartii Centrale .

Cu Catalin Chis – Director General, Presedinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft vom analiza rezultatele financiare ale societatii pe T1 2021 si vom vorbi despre ultimele noutati legate de Life is Hard.

Valentin Budes, CFO Sphera Franchise Group S.A., va fi prezent la The Power Table pentru a discuta despre rezultatele financiare ale companiei pe primul trimestru. si care sunt planurile pentru acest an.

CEO-ul Teraplast S.A. Alexandru Stânean revine la The Power Table pentru a discuta despre provocarile pe care le intampina societatea in climatul economic actual, rezultatele financiare pe T1 si planurile de dezvoltare ale companiei pentru anul 2022.

Ca de obicei, Mircea Iliescu – Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro, va oferi o prezentarea detaliata a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante 30 de companii listate la Bursa de Valori Bucuresti.

Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, Tradeville S.A. si Life is Hard S.A., Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, Ziarul Bursa, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).

Accesul la eveniment este GRATUIT, dar necesita inscriere si confirmare din partea organizatorilor.

Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul 1 2022 și cum investim”

Vom analiza companiile relevante listate pe Piata principala si pe segmentul AeRO la Bursa de Valori Bucuresti pentru a afla:

  • cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul I 2022 si care sunt indicatorii importanti din raportari;
  • care sunt companiile in care inca puteti investi pentru a beneficia de dividendele aferente anului 2021;
  • cum au fost afectate rezultatele companiilior listate la Bursa de Valori Bucuresti de inflatie si de conflictul din Ucraina;
  • care sunt companiile care s-ar putea lista in prima parte a anului 2022.

Programul evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul 1 2022 și cum investim”:


17:50 – 18:00 – Accesul participantilor la evenimentul online
18:00 – 18:20 – Despre cele mai noi listari, ce companii care se pregatesc sa vina la BVB in perioada urmatoare si ultimele noutati legate de operationalizarea Contrapartii Centrale – Stefan Musgociu – Specialist Business Development si Public Affairs Bursa de Valori Bucuresti
18:20 – 19:00 – Despre rezultatele financiare ale societatii pe Trimestrul I si ultimele noutati legate de Life is Hard – Catalin Chis – Director General, Presedinte al Consiliului de Administratie LIFE IS HARD | Work Soft
19:00 – 19:30 – Cum arata rezultatele financiare ale companiei. si care sunt planurile pentru acest an – Valentin Budes – CFO Sphera Franchise Group S.A.
19:30 – 20:15 – Despre provocarile pe care le intampina societatea in climatul economic actual, rezultatele financiare pe T1 si planurile de dezvoltare pentru anul 2022 – Alexandru Stânean – CEO Teraplast S.A.
20:15 – 21:30 – Prezentarea rezultatelor financiare pe Trimestrul I 2022 pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti –Mircea Iliescu, Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro
21:15 – 21:30 – Sesiune Q&A

Evenimentul se adreseaza investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti si celor care sunt interesati sa investeasca pe Piata de Capital

Soluții din sistemul bancar pentru depășirea dificultăților de către consumatori

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prezintă mai multe soluții oferite de sistemul bancar de rezolvare a dificultăților financiare cu care se confruntă consumatorii în această perioadă. Negocierea în cadrul CSALB, odată cu suspendarea disputelor din instanță, este una dintre soluții.

În context, CSALB anunță continuarea campaniei de informare și educație financiară prin intermediul interviurilor realizate cu reprezentanți ai consumatorilor, ai sistemului bancar și ai conciliatorilor CSALB. 

Mesajele și materialele informative vor fi adăugate pe parcursul întregului an în secțiunea de educație financiară a site-ului: https://csalb.ro/educatie-financiara/

Sistemul bancar propune mai multe soluții de rezolvare a dificultăților financiare cu care se confrunta consumatorii

Una dintre soluțiile pe care o propun băncile consumatorilor este suspendarea disputelor din instanță și găsirea unei rezolvări amiabile, prin negociere în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). În afară de măsuri precum ajustarea anumitor costuri ce țin de dobânzi și comisioane, suspendarea ratelor sau restructurarea creditelor, băncile le recomandă propriilor consumatori să apeleze la CSALB, chiar și dacă se află în proces cu banca. În 2021 și începutul acestui an, peste 120 de procese între consumatori și bănci au încetat pentru că părțile au solicitat o rezolvare amiabilă, în cadrul CSALB.

„Interesul în acest caz nu este doar al consumatorilor și băncilor, ci are și impact la nivelul economiei, deoarece  provizioanele pe care băncile sunt obligate să le facă pentru litigiile aflate în derulare reprezintă sume de bani care pot fi introduse în circuitul economic prin finanțări”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Într-o perioadă marcată de creșterea costurilor creditelor și de scumpirea alimentelor, utilităților și transportului, consumatorii de servicii financiare se pot baza pe sprijinul sistemului bancar. Acesta este mesajul pe care îl transmit băncile comerciale în cadrul Podcasturilor CSALB – un proiect de educație financiară disponibil pe canalul de Youtube CSALB și în sectiunea de educație financiară a site-ului www.csalb.ro

Soluțiile pe care băncile le pot pune la dispoziția consumatorilor

Dana Dima, vicepreședinte Banca Comercială Română: Timpul este foarte important, însă în instanță timpii de soluționare sunt foarte lungi, fapt care vine în contradicție cu nevoia imediată de găsire a unei rezolvări la o problemă financiară. Avem peste 1.000 de negocieri purtate în cadrul CSALB, procesul s-a îmbunătățit de la un an la altul și am devenit mult mai eficienți. Mesajul pe care îl transmit consumatorilor este că, indiferent dacă există sau nu o fluctuație vizibilă în veniturile pe care le au în prezent, dar anticipează că va urma o perioadă de acest gen, este bine să anunțe banca, să intre în dialog cu noi, direct sau prin intermediul CSALB.

Vladimir Kalinov, vicepreședinte Raiffeisen Bank: Dacă ne uităm la calendarul instanțelor, orice caz care intră acolo este luat în discuție după un an sau doi, timp în care ambele părți au de pierdut. Vorbim de bani, de timp, vorbim de emoții și nervi. Lucruri care pot fi evitate. Dialogul care se face prin intermediul CSALB are un rol foarte important, tocmai pentru că promovează această practică a dialogului în societate. În alte țări doar cazurile complicate ajung în instanță, cazuri care nu pot fi judecate altfel. Există acest mit că banca pândește și așteaptă ca un client să aibă probleme ca să îi ia casa. Nu, noi nu suntem o instituție care se ocupă cu imobilele și nici nu suntem interesați să devenim.

Roxana Maria Hidan, vicepreședinte OTP Bank: În secunda în care consumatorul nu mai poate, din diverse motive, să continue rambursarea creditului în condițiile asumate la semnarea contractului, ideal ar fi să vină către bancă și să spună: am această problemă! Noi vom găsim soluții: negocierea ratei, rescadențare, reeșalonare, suspendarea ratelor. Cea mai bună prevenție este să te gândești dacă pasul pe care îl faci astăzi este sustenabil, pe ce perioadă este sustenabil și care sunt factorii pe care nu-i poți controla. De exemplu, inflația. Sau că după doi ani de pandemie ne aflăm la granița unui conflict armat! Nu avem cum să controlăm aceste lucruri, dar ne afectează și trebuie să avem un răspuns la ele.

Virginia Oțel, director în cadrul Garanti BBVA: Interesul băncii este să găsească soluții pentru consumatorii care apelează la noi direct sau prin intermediul CSALB. Nu ne dorim să ajungem la executări silite, cu atât mai mult cu cât această perioadă este una dificilă și dorim să o depășim cu bine, împreună cu clienții noștri. Banca poate deschide, la cererea clientului, dosare de restructurare pentru consumatorii care întâmpină probleme în derularea contractelor și putem oferi perioade de grație în plata ratelor. De fapt, încercăm să răspundem personalizat, în funcție de problema cu care se confruntă fiecare client. Altfel, dacă standardizezi prea mult, este greu să răspunzi unor nevoi specifice.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Numărul proceselor dintre consumatori și bănci a scăzut, din fericire, la sub o treime din numărul care se înregistra înainte de înființarea CSALB. Acum mai sunt aproximativ 13.000 de procese, dar sperăm ca părțile implicate în aceste litigii costisitoare din punct de vedere al timpului și sumelor cheltuite, să încerce și varianta de soluționare amiabilă. Calea instanței rămâne deschisă, dar alternativa negocierii poate aduce beneficii semnificative, într-un timp foarte scurt, de zeci de ori mai rapid decât în instanță. Interesul în acest caz nu este doar al consumatorilor și băncilor, ci are și impact la nivelul economiei, deoarece  provizioanele pe care băncile sunt obligate să le facă pentru litigiile aflate în derulare reprezintă sume de bani care pot fi introduse în circuitul economic prin finanțări.

Recomandările conciliatorilor pentru relația consumator-bancă 

Valentin Cocean, conciliator CSALB: Aveam un consumator nemulțumit de instituția financiar-bancară, care a preferat să se adreseze instanței, în speranța că va obține niște lucruri pe care eu le consideram nerealiste în acel caz. Până la urmă a apelat și la CSALB unde, desigur, negocierea a fost mult mai simplă și s-a ajuns la o rezolvare convenabilă ambelor părți, din moment ce au acceptat soluția de conciliere pe care am propus-o.







 

Ionuț Ștefan, conciliator CSALB: De multe ori le spun consumatorilor care intră în negociere cu banca: Mai bine iau un leu acum decât nimic! Gândindu-mă că voi câștiga 10 lei în instanță peste 5 ani, fără să-mi fac o analiză că voi plăti 15 până atunci! În primul rând, în ciuda tuturor costurilor, nimeni nu îmi garantează ce se va întâmpla, în timp ce concilierea în cadrul CSALB este gratuită pentru consumatori. 








Dragoș Gheorghe, conciliator CSALB: Au fost situații în care unii consumatori au mers pe calea instanței, au câștigat în fond, au câștigat în apel, banca a făcut recurs și recursul a casat celelalte soluții. Și apoi au fost obligați să plătească și cheltuieli de judecată. Așadar, după 3 ani jumătate de proces au ajuns fix în același punct. De ce? Când puteau să se adreseze Centrului de Soluționare Alternativă, erau informați și alegeau să nu se înhame la un proces pe care îl pot pierde în cele din urmă. În instanță judecătorii văd strict în spiritul legii, urmează principiul Pacta sunt servanda – obligațiile contractuale trebuie respectate. Libertatea și relaxarea pe care le ai în cadrul concilierii nu pot fi egalate în fața instanțelor de judecată!


ROBOR sau IRCC ? 

În urma solicitărilor în creștere privind înlocuirea indicelui ROBOR cu IRCC, în formularul de cerere de pe site-ul www.csalb.ro a fost adăugată și această opțiune pentru consumatorii care completează online o solicitare de negociere cu banca. Reamintim consumatorilor că trecerea la IRCC nu este o obligație legală a băncilor. Acest lucru se poate face doar cu acordul părților, încheiat printr-un act adițional, valabil pentru toate tipurile de credite, inclusiv cele de tipul Prima Casă. În plus, consumatorii trebuie să ia în calcul faptul că și nivelul IRCC va crește în următoarele trimestre. Pe de altă parte, IRCC ar putea fi mai mare decât ROBOR pe viitor, în special atunci când inflația va scădea, iar IRCC se va aplica cu o întârziere de două trimestre. 

Podcasturile CSALB de educație financiară

Consumatori, reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor, președinți sau vicepreședinți ai băncilor comerciale participă alături de conciliatorii CSALB la o serie de întâlniri care au ca obiectiv educația financiară a consumatorilor și recomandarea concilierii în relație cu banca, pentru rezolvarea problemelor financiare. O secțiune a site-ului CSALB este dedicată educației financiare, iar mesajele campaniei de informare pe care CSALB o lansează sunt legate de rapiditatea, gratuitatea și eficiența concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.


Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Centru mobil de instruire a populației pentru situații de urgență

0

A fost inaugurat centrul mobil de instruire pentru răspuns la situații de urgență, achiziționat de Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Fundația pentru SMURD, cu sprijinul Kaufland România, în 2021 și pus la dispoziția Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. 

Valoarea centrului mobil de instruire este de 435.707,8 euro, din care 386.590,9 euro, contribuția Kaufland România, iar 49.116,9 euro, contribuția Fundației pentru SMURD din sumele colectate de la populație prin 3,5%.

Centrul mobil are obiectivul de formare a populației pentru „a îmbunătăți capacitatea de identificare și reducere a pericolelor, astfel încât să scadă numărul de accidente în locuințe”.

Primul eveniment de instruire cu noul centru a avut loc la Școala Gimnazială „George Călinescu” din București. Beneficiari au fost 160 de elevi, în serii de câte 10 elevi, pe durata a 30 de minute pentru instruirea fiecărei serii.
La inaugurare au participat Sorin Mihai Cîmpeanu – ministrul educației, dr. Raed Arafat – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, gen.-lt. Dan Paul Iamandi – inspector general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Toni Greblă – prefectul municipiului București, Mihaela Ștefan – inspector școlar general al municipiul București, Marco Hößl – director general al Kaufland
România.

Marco Hößl: „Ne bucură nespus faptul că avem oportunitatea să fim parteneri într‐o acțiune pe cât de nobilă, pe atât de importantă. Prin informație și cunoaștere, înlăturăm nesiguranța și ne pregătim pentru neprevăzut. Este important să educăm tinerele generații să crească cu această sete de cunoaștere și încredere de sine, iar în acest caz, educația salvează vieți.”
Dr. Raed Arafat: „Acest centru mobil de instruire a populației pentru răspuns la situații de urgență se va alătura Caravanei Fii pregătit, ca parte a demersurilor Departamentului pentru Situații de Urgență și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență de a pregăti populația pentru un răspuns prompt, adecvat și eficient în situații de urgență. Invităm toate unitățile școlare interesate să‐și exprime intenția de a găzdui un astfel de eveniment de instruire a elevilor lor utilizând acest centru. Vom face toate demersurile ca acest centru, ca și centrul Fii pregătit, să ajungă la cât mai mulți copii și tineri și la populația largă.”
Centrul mobil de instruire este dotat cu echipamente inteligente care simulează situații de urgență, cum ar fi incendiile. Este dotat, de asemenea, cu un pachet inteligent pentru condiții meteo extreme. Poate simula un cutremur și perceperea lui în locuință (apartament). Este dotat și cu un telefon inteligent pentru situații de urgență conectat la alte elemente inteligente din cadrul centrului, simulând răspunsul unui operator de urgență.
În cursul anului, centrul mobil urmează să staționeze în mai multe orașe „pentru a forma o parte cât mai mare a populației în vederea cultivării comportamentelor de evitare a incidentelor casnice și gestionare a situațiilor de urgență”.  

Abilități pentru succes în carieră și business

0

Compania globală Accenture, pentru servicii profesionale cu abilități de top în domeniile digital, cloud și securitate, continuă parteneriatul cu organizația Junior Achievement România în vederea pregătirii tinerilor prin proiectul „Abilități pentru succes în carieră și business”.

Obiectivul proiectului îl constituie „dezvoltarea competențelor cheie pentru atingerea succesului în carieră și stimularea abilităților antreprenoriale pentru a reuși în domeniul afacerilor”.

Activitățile proiectului dezvoltă „abilitățile de comunicare, prezentare, relaționare, organizare și antreprenoriat, spiritul de inovație, capacitatea de stabilire a obiectivelor și gestionare a proiectelor, flexibilitatea și adaptabilitatea”.

Voluntari ai companiei Accenture susțin online sau față în față sesiuni de orientare profesională și antreprenoriat pentru tineri, cu tema integrării pe piața muncii: „Cum aplic pentru un job?”, „Cum elaborez un CV și o scrisoare de intenție?”, „Cum mă prezint la interviu?”, „Cum identific oportunitățile de studiu și carieră?”, „Cum îmi dezvolt abilitățile necesare pentru anumite profesii sau pentru a începe și derula o afacere proprie?”. 

Organizatorii subliniază că „o parte dintre echipele înscrise la programul JA de educație antreprenorială și în incubatorul de afaceri JA BizzFactory™ beneficiază de sesiuni de consultanță oferite de voluntarii Accenture pentru a-și contura și îmbunătăți ideile de business și planurile de afaceri, astfel încât să găsească cele mai bune soluții pentru o viitoare implementare.

Prin exemplele profesionale şi personale oferite, consultanții voluntari implicați în desfășurarea activităților de orientare în carieră și antreprenoriat devin un model pozitiv pentru tineri și aduc valoare adăugată procesului educațional și formării acestora”.

Csilla Korosi, Corporate Citizenship lead la Accenture România: „La Accenture, unul dintre obiectivele noastre este să aducem un impact pozitiv în comunitate și să creăm astfel un viitor echitabil pentru toată lumea. De aceea, ne bucurăm că putem fi în continuare partenerii Junior Achievement în proiectul «Abilități pentru succes în carieră și business», care oferă oportunitatea tinerilor să beneficieze de experiența colegilor noștri pentru realizarea primilor pași spre o carieră de succes, de la realizarea CV-ului până identificarea celor mai bune oportunități de dezvoltare.”   

One United Properties raportează venituri de 349 milioane de lei și un profit brut de 208 milioane lei în T1 2022

0

 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, raportează venituri consolidate de 348,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului 2022, în creștere cu 82% față de T1 2021. Profitul brut a crescut de patru ori în T1 2022 comparativ cu T1 2021, ajungând la 208 milioane de lei, în timp ce profitul net a crescut cu 320%, ajungând la 166,4 milioane de lei. Datorită rezultatelor solide din primul trimestru, poziția de numerar a crescut cu 11% de la începutul anului, la 566,2 milioane de lei, cu un indicator loan-to-value de 25%.

Piața imobiliară din România a continuat performanța solidă în 2022 și observăm o cerere tot mai ridicată pentru dezvoltările noastre. Inflația în creștere și ratele reale negative ale dobânzilor la depozite generează economii în domeniul imobiliar, în ciuda contextului geopolitic actual. Pe această piață efervescentă, One United Properties își menține poziția de lider având în vedere că am încheiat primul trimestru al anului 2022 cu rezultate istorice atât în ceea ce privește veniturile, cât și profitul. Marja netă din vânzările rezidențiale s-a apreciat cu 17 puncte procentuale față de T1 2021 datorită controlului strict al costurilor bazat pe contracte garantate și pe o politică de cumpărare stabilită la termen, în timp ce veniturile noastre recurente din chirii au crescut de 11 ori în contextul extinderii segmentului de birouri și retail. Pe măsură ce Bucureștiul continuă să fie un oraș cu un potențial uriaș de dezvoltare, rămânem concentrați pe construirea unui pipeline solid pentru viitoarele noastre dezvoltări de reper”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

Dublarea cifrei de afaceri a fost determinată de o creștere cu 19% a veniturilor din dezvoltarea și vânzările de proprietăți rezidențiale, care au ajuns la 197,2 milioane de lei în T1 2022. Venitul net din vânzări rezidențiale a fost de 83,8 milioane lei, generând o marjă de 42,5%, o apreciere de 17 puncte procentuale față de T1 2021. În primele trei luni din 2022, One United Properties a vândut și pre-vândut 120 de apartamente cu o suprafață totală de 9.811 mp, 129 de locuri de parcare și 10 spații comerciale și alte unități pentru 28,6 milioane de euro.

Veniturile din chirii, care includ veniturile generate de segmentul de birouri, precum și de diviziile de retail, au înregistrat o creștere semnificativă, de 11 ori, ajungând la 6,6 milioane de lei. Efectul a fost determinat de veniturile provenite de la chiriașii One Tower, (grad de închiriere de 91% la 31 martie 2022) și One Cotroceni Park Faza 1 (grad de închiriere de 78% la 31 martie 2022), dar această clădire nu generează încă venituri întregi, deoarece majoritatea chiriașilor sunt încă în etapa de amenajare. Mai mult, din 2022, rezultatele consolidate One United Properties includ și performanța Bucur Obor, un centru comercial emblematic din București cu o suprafață închiriabilă brută de 26.000 mp, unde Grupul deține pachetul majoritar de acțiuni. Conducerea estimează că veniturile din chirii vor continua să crească la nivel de trimestru, aducând o pondere mai semnificativă în cifra de afaceri totală pe parcursul anului 2022.

Anul 2022 înseamnă diversificare pentru One United Properties, pe măsură ce continuăm să extindem segmentul de birouri și diviziile noastre de retail. Ambele au reușit să aducă profituri notabile în primele trei luni și vor continua să crească pe tot parcursul anului. În paralel, continuăm să ne axăm pe extinderea brandului high-end al ONE în dezvoltări la scară mai largă destinate clienților cu venituri medii și medii-mari. Rezultatele susținute și excelente ale vânzărilor One Cotroceni Park setează premise bune pentru dezvoltări similare, precum One Lake District și One High District, unde vom începe construcția în acest an. Performanța noastră solidă rezultă direct din modelul nostru de afaceri durabil, bazat pe un produs de calitate superioară și pentru care nu facem compromisuri în legătură cu ce și cum dezvoltăm. Întotdeauna ne străduim să livrăm cel mai bun produs de pe piață,” a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties. 

La data de 31 martie 2022, One United Properties deținea terenuri cu o suprafață totală de 173.000 mp pentru viitoare dezvoltări rezidențiale, aflate în proces de obținere a autorizației de construcție și în fază de planificare, majoritatea având estimată demararea construcției în 2022, în București și Constanța (Mamaia). Grupul estimează construirea a peste 4.200 de apartamente și spații comerciale pe aceste terenuri. 

One United Properties se află în prezent în negocieri avansate pentru zece dezvoltări viitoare, precum și în stadii incipiente de discuții sau negocieri pentru mai mult de 20 de alte dezvoltări. Cele zece dezvoltări aflate în prezent în negocieri avansate sunt concentrate în primul rând pe proprietăți rezidențiale destinate clienților cu venituri medii și medii-mari, segment în care Grupul a înregistrat performanțe excelente în ceea ce privește vânzările la One Cotroceni Park. Dacă vor fi semnate, aproximativ 10.000 de apartamente cu peste 1 milion de metri pătrați suprafață construibilă ar urma să fie dezvoltate pe aceste terenuri de către One United Properties în următorii șapte ani. După ce vor fi dezvoltate, acestea ar putea genera o valoare brută de dezvoltare de peste 2.3 miliarde de euro și un potențial profit brut pentru One United Properties de 900 de milioane de euro. 

În perioada următoare, One United Properties va derula operațiunea de majorare a capitalului cu aporturi în numerar, aprobată în Adunarea Generală a Acționarilor din 26 aprilie 2022. Capitalul atras în cadrul acestei operațiuni va fi investit cu prioritate în noi dezvoltări, conform planului existent al companiei, în timp ce poziția actuală de numerar va fi folosită pentru a accelera livrarea dezvoltărilor în curs. Majorarea de capital planificată va fi a cincea pentru companie, care, din iulie 2021, este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București după ce a atras cu succes 52,8 milioane de euro în cadrul unui IPO.

În T1 2022, acțiunile ONE au fost în mod constant printre cele mai tranzacționate instrumente financiare la Bursa de Valori București. Valoarea medie zilnică tranzacționată pentru acțiunile ONE între 1 ianuarie și 31 martie 2022 a fost de 1,5 milioane de lei. În T1 2022, o perioadă caracterizată de volatilitate, acțiunile ONE au depășit indicele de referință BET, oferind o apreciere a prețului acțiunilor de +3,86% față de o scădere de -2,92% a indicelui BET. Doar 5 companii de tip blue chip, printre care și ONE, au înregistrat o evoluție pozitivă în această perioadă.

Extindere după listarea la Bursă: Softbinator Technologies își mută birourile în Opera Center pentru un spațiu de lucru adaptat nevoilor angajaților

Softbinator Technologies (simbol bursier CODE), companie românească de dezvoltare de software specializată în designul, dezvoltarea şi lansarea de produse inovatoare pe piaţă, a ales clădirea Opera Center One, din portofoliul CA Immo, pentru a fi noul său spațiu de lucru, adaptat nevoilor angajaților, ca parte din strategia de consolidare a poziției sale de angajator de top.

Softbinator Technologies, companie fondată de Daniel Ilinca, și-a extins echipa de specialiști în urma dezvoltării și listării la Bursa de Valori București, având astfel nevoie de un spațiu mai generos, în proximitatea metroului și a Universității Politehnica, unde studiază o parte dintre angajați. Consiliată de CBRE, Softbinator Technlogies a ales, în urma unui proces eficient de real estate, un spațiu de lucru de aproximativ 1.000 mp, situat la etajul 4 al clădirii Opera Center, beneficiind de o panoramă unică asupra Operei Naționale București și a râului Dâmbovița, aceasta fiind a doua tranzacție încheiată de CBRE în proiectul Opera Center în mai puțin de șase luni.

În noul birou, echipa Softbinator Technologies se va bucura de spaţii de lucru moderne, confortabile şi luminoase, cu sisteme performante de încălzire şi ventilaţie, care pun pe primul loc sănătatea și starea de bine a oamenilor care lucrează în clădire. Spatiul de lucru pune accent pe colaborare, conexiune, concentrare, învățare, expunere la cultură organizațională dar oferă și zonele de relaxare și distracție așteptate de către profesioniștii care lucrează în domeniul software. În apropiere de clădirea de birouri se află numeroase cafenele și restaurante, cartierul Cotroceni, considerat unul dintre cele mai cool cartiere din Europa, precum și multiple zone verzi și parcurile Cișmigiu, Izvor și Grădina Botanică. Polurile universitare precum Universitatea Politehnică, Universitatea București și campusul Regie sunt ușor accesibile cu metroul sau liniile de autobus și tramvai din imediata apropiere a Opera Center One. 

„Odată ce am realizat saltul de la etapa în care eram o companie de IT către momentul actual, când suntem în centrul unui grup de companii ce completează și extind serviciile pe care le oferim, relocarea într-o clădire precum Opera Center marchează un nou punct semnificativ în evoluția Softbinator Technologies. Echipa noastră este în plină extindere, căutăm în continuare colegi noi și acum avem un argument în plus: un birou aproape de metrou, de universități pentru a facilita participarea la cursuri, dar și de parcuri. Succesul companiei a avut și va continua să aibă la bază eforturile, munca și creativitatea angajaților și colaboratorilor noștri. Prin urmare, sunt încrezător că acest spațiu, pe care l-am ales cu grijă, ne va aduce multă inspirație și energie pentru proiectele noastre curente și viitoare realizate prin tehnologie cutting-edge”, a declarat Daniel Ilinca, fondator și CEO al Softbinator Technologies.

Softbinator Technologies ocupă locul trei la nivel național în topul „Cel mai bun Angajator în 2021”, realizat de platforma Undelucrăm.ro. În decembrie 2021, compania s-a listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București, iar în prezent are o capitalizare de piață de peste 70 milioane de lei. În 2022, Softbinator Technologies are în vedere deschiderea unui birou în Silicon Valley, Statele Unite și consolidarea parteneriatelor pe piața din Israel, unde domeniul tehnologiei a depășit deja pragul de 20% din contribuția la PIB. De asemenea, compania va continua planurile de extindere în ceea ce privește gama de servicii și produse oferite, prin realizarea de noi tranzacții M&A.

Softbinator a fost consiliată de compania de consultanță CBRE România în găsirea celui mai potrivit spațiu pentru relocare, luând în calcul toate aspectele, inclusiv strategia de brand de angajator și planurilor de dezvoltare ale companiei. Echipa CBRE a fost alcătuită din Ana Vicoveanu, Consultant Office și Andrei Gavrilovici, Consultant Senior Office, care au identificat soluția ideală pentru o relocare într-un timp foarte scurt într-un sediu ales să îndeplinească nevoile strategice atât pentru dezvoltarea business-ului, cât și pentru consolidarea companiei ca angajator de top.

„Softbinator Techologies este o companie care se pregătește să facă istorie pe piața de software, având în spate o echipă creativă și plină de energie. Mă bucur să văd încă o companie românească în plină ascensiune, care înțelege beneficiile pe care biroul potrivit le poate aduce pentru dezvoltarea echipei și investește în starea de bine a oamenilor săi. Suntem mereu concentrați să obținem un proces de relocare  fluent, eficient și simplificat, cu rezultate benefice pentru chiriași, iar colaborarea cu CA Immo a fos din nou la înălțime, asigurând reușita acestui proces”, a declarat Ana Vicoveanu, Consultant Offices, CBRE România.    

Opera Center One, deținută de CA Immo, cu o locație ideală, la doar 50 m de stația de metrou Eroilor, cuprinde un total de 11.900 mp de spații de birouri moderne desfășurate pe opt etaje, având o fațadă de sticlă impresionantă, cu elemente complexe de zidărie pe toate laturile. Certificată LEED Gold, clădirea Opera Center One găzduiește companii importante precum: NN Lease, GSK Consumer HealthCare, Borza & Asociatii, Siemens, DHL Logistics, Qualitance, respectiv DRUID AI, de asemenea o companie din sectorul IT&C asistată în 2021 în procesul de închiriere de către experții CBRE.

„Opera Center reușește să se impună pe piață drept un hub emergent de IT&C, dacă ne uităm la portofoliul de companii găzduite și extins strategic în ultimii ani. Alături de CBRE, am atras recent nume sonore și ne bucurăm să continuăm acest trend cu o nouă companie românească, cu planuri admirabile de extindere internațională. România oferă în continuare oportunități foarte atractive de extindere pentru companii, începând de la costul și disponibilitatea  forței de muncă și până calitatea clădirilor și bugetul necesar pentru spațiile de birouri de clasă A, cu cel puțin 15-30% mai atractiv față de alte capitale europene”, a declarat Marian Roman, Managing Director, CA IMMO România.

CA Immo este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața de birouri, cu un portofoliu de clădiri de birouri cu o suprafață închiriabilă de 165.000 de mp, evaluat la finalul anului trecut la 390 de milioane de euro. În portofoliul dezvoltatorului se află în prezent Bucharest Business Park, Campus 6.1, Europe House, Opera Center One, Opera Center OneI, Orhideea Towers și Riverplace.

Comisia Europeană propune stimulente fiscale pentru capitaluri proprii pentru a ajuta întreprinderile să se dezvolte, să devină mai puternice și mai reziliente

Comisia Europeană a propus o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA), pentru a ajuta întreprinderile să acceseze finanțarea de care au nevoie și să devină mai reziliente.

Această măsură va sprijini întreprinderile prin introducerea unei indemnizații care va acorda capitalurilor proprii același tratament fiscal ca și îndatorării. Propunerea prevede că majorările capitalului propriu al unui contribuabil de la un an fiscal la altul vor fi deductibile din baza sa de impozitare, la fel ca în cazul îndatorării.

Această inițiativă face parte din strategia UE privind impozitarea întreprinderilor, care urmărește să asigure un sistem fiscal echitabil și eficient în întreaga UE și contribuie la uniunea piețelor de capital, făcând finanțarea mai accesibilă întreprinderilor din UE și promovând integrarea piețelor naționale de capital într-o veritabilă piață unică.

În prezent, normele fiscale favorizează îndatorarea în cadrul sistemului de impozitare a societăților, întreprinderile putând deduce dobânda aferentă unei finanțări prin îndatorare– dar nu și costurile legate de finanțarea prin capitaluri proprii –, ceea ce poate stimula întreprinderile să acumuleze datorii în loc să majoreze capitalul propriu pentru a-și finanța creșterea. Nivelurile excesive de îndatorare fac ca întreprinderile să fie vulnerabile la schimbările neprevăzute din mediul de afaceri. Gradul total de îndatorare a societăților nefinanciare din UE s-a ridicat la aproape 14,9 mii de miliarde EUR în 2020 sau 111 % din PIB.

În acest context, merită subliniat faptul că întreprinderile cu o structură solidă de capital pot fi mai puțin vulnerabile la șocuri și mai susceptibile să facă investiții și să inoveze. Prin urmare, reducerea dependenței excesive de finanțarea prin îndatorare și sprijinirea unei posibile reechilibrări a structurii capitalului întreprinderilor pot avea un impact pozitiv asupra competitivității și creșterii. Se preconizează că abordarea combinată, prin indemnizația pentru capitalurile proprii și deducerea limitată a dobânzii, va duce la creșterea investițiilor cu 0,26 % din PIB și la creșterea PIB cu 0,018 %.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Întreprinderile europene ar trebui să fie în măsură să aleagă sursa de finanțare care este cea mai bună pentru creșterea și modelul lor de afaceri. Făcând ca noile capitaluri proprii să fie deductibile din punct de vedere fiscal, așa cum îndatorarea este în prezent, prezenta propunere reduce motivația întreprinderilor de a-și suplimenta împrumuturile și le permite să ia decizii de finanțare bazate exclusiv pe considerente comerciale. Ca parte a agendei UE de asigurare a unui sistem fiscal echitabil și eficient, propunerea va face ca finanțarea să devină mai accesibilă pentru întreprinderile din UE, în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, și va contribui la crearea unei veritabile piețe unice a capitalului. Acest lucru va fi important pentru tranziția verde și digitală, care necesită noi investiții în tehnologii inovatoare care ar putea fi finanțate prin majorarea capitalului propriu.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „În aceste vremuri întunecate și nesigure, trebuie să acționăm nu numai pentru a ajuta întreprinderile noastre să facă față provocărilor imediate, ci și pentru a sprijini dezvoltarea lor viitoare. Astăzi luăm măsuri pentru ca avantajele fiscale ale capitalului propriu să fie comparabile cu cele ale îndatorării pentru întreprinderile care doresc să mobilizeze capital. Dorim să dăm un impuls întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor inovatoare din întreaga UE. Această soluție armonizată pentru favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a societăților va face ca mediul de afaceri european să fie mai previzibil și mai competitiv, stimulând dezvoltarea uniunii piețelor noastre de capital. Propunerea noastră va ajuta întreprinderile să acumuleze capital mai solid, făcându-le mai puțin vulnerabile și mai susceptibile de a investi și de a-și asuma riscuri, ceea ce va fi benefic pentru locurile de muncă și creșterea economică în Europa.

Tranziția verde și digitală necesită noi investiții în tehnologii inovatoare. Fiscalitatea joacă un rol important în ceea ce privește încurajarea și facilitarea dezvoltării și creșterii durabile a întreprinderilor. O indemnizație pentru finanțarea prin capitaluri proprii poate facilita investiții îndrăznețe în tehnologiile de vârf, în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri. Capitalurile proprii sunt deosebit de importante pentru întreprinderile inovatoare cu creștere rapidă aflate la început de drum și pentru întreprinderile în curs de extindere care doresc să concureze la nivel mondial.

DEBRA este o continuare a Comunicării privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI, care stabilește o viziune pe termen lung pentru a asigura un mediu de afaceri și un sistem fiscal al UE echitabile și durabile, precum și măsuri specifice de promovare a investițiilor productive și a antreprenoriatului și de asigurare a unei impozitări eficace. Propunerea contribuie, de asemenea, la Planul de acțiune al UE privind uniunea piețelor de capital (UPC), care are scopul de a ajuta întreprinderile să mobilizeze capitalul de care au nevoie, în special pe măsură ce navighează în perioada post-pandemie. Uniunea piețelor de capital stimulează investițiile pe termen lung pentru a promova tranziția sustenabilă și digitală a economiei UE.

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană adoptă norme mai stricte de protecție a consumatorilor în ceea ce privește serviciile financiare online

Comisia Europeană a adoptat o reformă a normelor actuale ale UE privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum, care reglementează serviciile financiare vândute la distanță.

Propunerea va consolida drepturile consumatorilor și va încuraja furnizarea transfrontalieră a serviciilor financiare pe piața unică. Piața acestor servicii a evoluat în mod semnificativ, având în vedere digitalizarea generală a sectorului și noile tipuri de servicii financiare care au fost dezvoltate de la introducerea normelor, în 2002. Aceste evoluții au fost amplificate și mai mult de impactul pandemiei de COVID-19, care a contribuit în mare măsură la creșterea numărului de tranzacții efectuate online.

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Consumatorii recurg din ce în ce mai mult la servicii online, inclusiv la servicii financiare, ceea ce este un lucru bun. Trebuie, însă, să ne asigurăm că regulile jocului țin seama de cele mai recente evoluții. Consumatorii au nevoie de informații clare și de o plasă de siguranță în cazul în care apar probleme”.

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a adăugat: „Normele noastre trebuie să evolueze pe măsură ce evoluează serviciile financiare; nu se poate altfel. Digitalizarea și numărul din ce în ce mai mare de noi produse financiare au schimbat fundamental acest sector în ultimii douăzeci de ani, iar restricțiile recente de deplasare a persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19 au arătat că este mai important ca niciodată să dispunem de un cadru de reglementare mai eficient și mai actualizat pentru serviciile financiare la distanță. Deși riscurile și provocările pot fi diferite, siguranța consumatorilor este în mod inevitabil în centrul atenției”.

Modernizarea normelor UE

Pentru a asigura promovarea furnizării de servicii financiare pe piața internă și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, propunerea introduce acțiuni în mai multe domenii:

  • Facilitarea accesului la dreptul de retragere în termen de 14 zile pentru contractele de servicii financiare la distanță: pentru a facilita exercitarea acestui drept, traderii vor trebui să pună la dispoziție un buton de retragere atunci când efectuează vânzări prin mijloace electronice. În plus, traderul este obligat să trimită o notificare privind dreptul de retragere în cazul în care informațiile precontractuale sunt primite cu mai puțin de o zi înainte de încheierea contractului.
  • Norme clare privind informațiile precontractuale care trebuie furnizate, precum și modul și momentul în care acestea trebuie furnizate: propunerea modernizează normele, de exemplu în ceea ce privește comunicarea electronică, impunând vânzătorului obligația de a furniza în prealabil anumite informații, inclusiv, de exemplu, adresa de e-mail a traderului, eventualele costuri ascunse sau riscul legat de serviciul financiar. De asemenea, informațiile trebuie afișate în mod vizibil pe ecran și se introduc norme privind utilizarea ferestrelor pop-up sau a linkurilor pe mai multe niveluri pentru furnizarea de informații. Noile norme vor garanta, de asemenea, că i se acordă consumatorului suficient timp pentru a înțelege informațiile primite, cu cel puțin o zi înainte de semnarea efectivă.
  • Norme speciale pentru protecția consumatorilor la încheierea de contracte de servicii financiare online: contractele de servicii financiare ar putea fi greu de înțeles, mai ales dacă sunt negociate la distanță. Propunerea le impune traderilor obligația de a institui sisteme online echitabile și transparente și de a oferi o explicație adecvată atunci când utilizează instrumente online (de exemplu, consiliere robotizată sau chat box). Normele consolidează, de asemenea, capacitatea de acțiune a consumatorului, oferindu-i posibilitate de a solicita intervenție umană, în cazul în care interacțiunea cu astfel de instrumente online nu este pe deplin satisfăcătoare.
  • Asigurarea respectării legislației: propunerea va consolida mijloacele de acțiune ale autorităților competente. Se vor aplica sancțiuni mai severe contractelor de servicii financiare încheiate la distanță în cazul încălcărilor transfrontaliere pe scară largă, cu o sancțiune maximă de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală.
  • Armonizare deplină pentru a se asigura același nivel ridicat de protecție a consumatorilor pe întreaga piață internă: propunerea introduce o armonizare juridică deplină, stabilind norme similare pentru toți furnizorii din toate statele membre.

Propunerea Comisiei va fi acum examinată de către Consiliu și Parlamentul European.


În ultimii 20 de ani, comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum a cunoscut schimbări rapide. Furnizorii și consumatorii de servicii financiare au abandonat faxul, menționat în directivă, și au apărut noi actori (cum ar fi societățile de tehnologie financiară) cu noi modele de afaceri și noi canale de distribuție (de exemplu, servicii financiare vândute online). În plus, impactul pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse în acest context a accelerat utilizarea cumpărăturilor online în general.

Directiva a făcut obiectul unei evaluări complete. În urma evaluării, s-au desprins următoarele rezultate principale: (i) după intrarea în vigoare a directivei, au fost adoptate o serie de acte legislative ale UE specifice produsului (de exemplu, Directiva privind creditul de consum), precum și legislație orizontală a UE (Regulamentul general privind protecția datelor), ceea ce a redus relevanța directivei, valoarea sa adăugată scăzând în mod substanțial; (ii) o serie de evoluții, cum ar fi digitalizarea într-o măsură din ce în mai mare a serviciilor, au afectat eficacitatea directivei în ceea ce privește atingerea principalelor sale obiective; (iii) cu toate acestea, directiva a rămas utilă, deoarece aplicarea sa orizontală le-a asigurat consumatorilor un nivel de protecție pentru contractele încheiate la distanță în ceea ce privește produsele financiare care nu făceau încă obiectul niciunui alt act legislativ al UE (de exemplu, în absența unor norme ale UE privind criptoactivele, se aplică directiva).

În evaluarea impactului care însoțește propunerea au fost analizate o serie de opțiuni posibile. Opțiunea preferată constă în abrogarea Directivei 2002/65/CE, modernizarea și apoi introducerea articolelor încă relevante (dreptul la informare precontractuală și dreptul de retragere) în Directiva 2011/83/UE (Directiva privind drepturile consumatorilor), extinderea aplicării anumitor norme ale Directivei 2011/83/UE la serviciile financiare de consum contractate la distanță (de exemplu, norme privind plățile suplimentare și norme privind asigurarea respectării legislației și sancțiuni) și introducerea unor dispoziții noi specifice pentru a asigura echitatea online atunci când consumatorii contractează servicii financiare online. Având în vedere cele de mai sus, propunerea soluționează problemele identificate și abordează obiectivele în mod eficace, eficient și proporțional.

Poșta Română a susținut eliminarea Rusiei de la conducerea Grupului de lucru vamal al UPU

0

 

O delegație a Poștei Române, prezentă la reuniunile plenare ale Consiliului de Exploatare Poștală (CEP), din cadrul Uniunii Poștale Universale (UPU), a susținut, în cadrul lucrărilor, alături de majoritatea administrațiilor poștale prezente în această săptămână la Berna, încetarea exercitării de către Rusia a poziției de co-președinte al Grupului de lucru vamal al CEP. 

Proiectul de rezoluție a mai fost susținut de state precum Australia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Noua Zeelandă, Spania, Ucraina, S.U.A. și Regatul Unit al Marii Britanii. Votul exercitat de delegația română în cadrul lucrărilor a reprezentat poziția oficială a României exprimată de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Ioan Burduja. 

În cadrul lucrărilor, desfășurate în perioada 9-13 mai a.c. la sediul UPU din Berna, a fost solicitată co-semnarea acestei inițiative operaționale sub forma unei Rezoluții din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele care nu sunt membre ale CEP, în vederea obținerii unui sprijin cât mai larg în rândul țărilor membre ale UPU.

În perioada 16-20 mai a.c., Poșta Română va participa, de asemenea, la lucrările plenare ale Consiliului de Administrație al UPU, unde va susține prin vot și Proiectul de Rezoluție privind acordarea de asistență tehnică Ucrainei și operatorului poștal desemnat al acesteia, pentru a sprijini continuarea și reconstrucția infrastructurii poștale în regiune. 

Proiectul prevede ca întreg procesul de redresare a operatorului poștal din Ucraina să poată fi susținut prin fondul instituit de Biroul Internațional al UPU. Propunerea acestei rezoluții a fost inițiată de țări ca S.U.A., Japonia, Marea Britanie, Canada, Franța sau Australia și va fi suspusă votului în cadrul reuniunii Consiliului de Administrație al UPU.

Elevator Pitch Day: 10 start-up-uri de tehnologie din România, Moldova și Lituania își prezintă afacerile, în 60 de secunde, live, în liftul din sediul BCR

0

 

  • InnovX-BCR, acceleratorul de afaceri dedicat start-up-urilor din tehnologie, revine cu o nouă ediție a celui mai interactiv mod de prezentare a unei afaceri: Elevator Pitch Day. Provocarea celor 10 antreprenori este de a-și prezenta ideea de afaceri în doar 60 de secunde, live, într-un lift din sediul BCR. 
  • Luni, 16 mai, 10 businessuri de tehnologie aflate la început de drum își vor prezinta afacerea și ce îi diferențiază față de competitori, în fața board-ului BCR, dar și a altor executivi de top din companii partenere precum Microsoft, Globalworth, DLA Piper, Afideea, OMV Petrom și Mall Veranda. 

Prima grupă InnovX-BCR de anul acesta, Start-ups, formată din 10 firme de tehnologie cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 50.000 de euro și 500.000 de euro, a ajuns în etapa de post-accelerare după ce au parcurs un Bootcamp de pregătire de șase săptămâni. În această etapă, vor primi feedback din partea unei echipe de executivi de top în cadrul Elevator Pitch. Această etapă va avea loc luni, 16 mai, de la ora 10:30, în format fizic, la sediul BCR din clădirea The Bridge (București), și poate fi urmărită live pe LinkedIN și Facebook BCR.

Cele 10 companii de tehnologie aflate la început de drum au doar 60 de secunde la dispoziție în liftul clădirii BCR The Bridge, și 5 minute de Q&A, să își prezinte businessurile și care sunt principalele avantaje ce îi diferențiază în piață. Următoarea etapă, evenimentul Demo Day, pe 15 iunie, este momentul în care antreprenorii își vor prezenta afacerea în fața potențialilor investitori.

„Start-upurile din acceleratorul InnovX-BCR ne surprind constant prin soluțiile inovatoare pe care le propun, dar și prin pasiunea și dorința antreprenorilor de a crește. Bootcamp-ul este etapa care îi pregătește pentru a face pasul următor în accelerarea afacerii lor, iar pentru noi, Elevator Pitch este o oportunitate de învățare și transfer de expertiză. Trecând prin experiența InnovX-BCR, start-up-urile sunt mai pregătite în fața provocărilor unei runde de finanțări și antrenate pentru dezvoltarea unor businessuri sustenabile, ce vor contribui, pe termen lung, la o nouă dinamică a mediului antreprenorial de tehnologie din România”, a declarat Ana-Maria Crețu, Coordonator Programe Start-ups  BCR.

Cele 10 start-up-uri ce vor susține pitch-uri au dezvoltat business-uri în diverse domenii, prin soluții inovatoare: 

  • Prime Dash (România) – platformă ce oferă companiilor și instituțiilor soluții financiare inovative bazate pe Machine Learning și Artificial Intelligence
  • BOLD (RiiftStudio) (Moldova) – conectează brandurile cu cele mai noi soluții tehnice creative
  • Quick Legal (România) – marketplace ce aduce în același loc cererea și oferta de consultanță în domeniul legislativ
  • Qpick.App (Lituania) – soluție end-to-end de tip eWallet ce aduce mai aproape consumatorii și magazinele fizice din proximitatea lor
  • GuidefAi (România) – o nouă tehnologie pentru citirea și înțelegerea mai bună a instrucțiunilor de pe ambalaje
  • Charger.ro (România) – shop cu soluții de încărcare pentru mașini electrice și plug-in hybrid de la furnizori autorizați
  • RaBit (România) – platformă ERP ce pune la dispoziție o serie de tehnologii de ultimă generație pentru eficientizarea proceselor dintr-o companie, de la project management, până la facturare sau producție
  • Synaptiq.io (România) – soluție software bazată pe AI ce urmărește îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor medicale
  • KIM 4 INDUSTRY (România) – platformă ce integrează mai multe module menite să colecteze și să automatizeze date de teren legate de: starea activelor, mișcările inventarului, eficiența angajaților, fluxul de lucru în producție, alocarea resurselor
  • Quarks Interactive (România) – platformă de învățare ce face înțelegerea fizicii cuantice sau a algoritmilor ușor de înțeles, inclusiv pentru persoanele fără cunoștințe matematice.

„În ultimii trei ani, InnovX-BCR a accelerat peste 110 companii inovatoare. În 2022, încă 10 afaceri din grupa Start-ups ajung în etapa Elevator Pitch, o provocare ce îi pregătește pentru adevăratul test: evenimentul Demo Day, atunci când antreprenorii își vor prezenta businessurile în fața potențialilor investitori. Tot ceea ce au învățat, dar și experimentat în cadrul InnovX-BCR îi aduce cu un pas mai aproape de dorința de a dezvolta afaceri de succes în domeniul tehnologiei la nivel regional și chiar global”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR

Start-up-urile vor primi feedback și îndrumare din partea unui juriu format din: Sergiu Manea, CEO BCR, Dana Demetrian, VP Retail & Private Banking BCR, Daniel Nanu, Head of Micro Sales BCR, Bogdan Speteanu, Head of Corporate Products BCR, Daniel Rusen, Director Marketing Microsoft România, Marian Popa, CEO GlobalWorth, Ana Maria Andronic, Head of Intellectual Property and Technology DLA Piper Romania, Gabriel Raicu, Vice-Rector pentru Cercetare și Inovație la Universitatea Maritimă Constanța, Ionuț Ciubotaru, Vicepresident for Business Development OMV Petrom, Răzvan Predica, CEO Afideea, Ana Bobircă, Președinte al Consiliului Director Veranda Mall și Alexandru Morar, fost CEO NEPI Rockcastle 

Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

Sphera Franchise Group înregistrează vânzări record în T1 2022, în creștere cu 31,8% față de T1 2021

0

Sphera Franchise Group („Sphera”) a înregistrat în T1 2022 vânzări în restaurante de 278,6 milioane RON, cu 31,8% mai mari față de T1 2021. În ceea ce privește veniturile totale pe piața românească, acestea au înregistrat o creștere cu 28% în T1 2022 față de T1 2021 și o creștere cu 4,5% comparativ cu T4 2021. 

Vânzările din România au contribuit la veniturile totale cu 241,6 milioane RON, având o creștere de 28% în T1 2022 față de aceeași perioadă a anului anterior, Italia cu 33,5 milioane RON, în creștere cu 70%, iar Republica Moldova a contribuit cu 3,4 milioane RON, înregistrând o creștere de 23% față de T1 2021.  

Ca performanță a brandurilor, vânzările KFC au crescut cu 29% în T1 2022 față de T1 2021, obținând venituri de 236,2 milioane RON. Pizza Hut a crescut cu 55% față de perioada similară a anului precedent, contribuind cu 28,4 milioane lei la vânzările totale.

Vânzările Taco Bell au crescut cu 48% față de anul trecut, înregistrând venituri de 14,1 milioane RON, în martie 2022 având cele mai mari vânzări din istoria sa. 

T1 2022 a fost al doilea cel mai bun trimestru pentru Grup, din istoria noastră, în ceea ce privește vânzările din restaurante, pe piața din România, în condițiile în care veniturile au crescut cu 28% față de același trimestru al anului precedent și cu 4,5% față de T4 2021. Continuăm să investim în dezvoltarea business-ului nostru – între 31 martie 2021 și 31 martie 2022 am deschis 15 restaurante noi, dintre care, 14 în România și un restaurant nou în Italia. În ciuda contextului provocator, observăm o performanță îmbunătățită a vânzărilor pentru toate brandurile noastre emblematice. De-a lungul anilor, am dovedit că business-ul nostru a fost rezistent chiar și la cele mai neprevăzute șocuri și suntem încrezători că, indiferent de faptul că anul 2022 a adus deja o serie de provocări, în special pe partea de costuri și de lanț de aprovizionare, vom fi capabili să oferim o performanță solidă acționarilor noștri și în acest an”, declară Călin Ionescu, Director General Sphera.

Valoarea totală a vânzărilor prin serviciul de livrare s-a ridicat la 78,5 milioane RON, iar 12% din totalul comenzilor au fost livrate folosind serviciile proprii de livrare ale Grupului. 

În ultimii doi ani, în contextul pandemiei, principala noastră preocupare a fost să avem o poziție solidă a vânzărilor. Anul 2022 a venit cu un set diferit de provocări, deoarece, din cauza războiului persistent din Ucraina și a mediului inflaționist general, presiunea pe partea de costuri a crescut extrem de rapid, într-un ritm pe care nu l-am mai văzut vreodată. Astfel, T1 2022, a fost cu adevărat o provocare, deoarece a inclus încă, în cea mai mare parte, restricții legate de pandemie, dublate de creșteri în toate categoriile de costuri, în special în ceea ce privește cheltuielile cu salariile, alimentele, cu carnea de pui, și cu energia. Cu toate acestea, în acest mediu dificil, suntem mulțumiți de performanța Grupului. Cererea pentru mărcile noastre emblematice continuă să crească de la trimestru la trimestru, pe măsură ce ne extindem prezența în România și Italia și vom continua să urmărim optimizarea costurilor în lunile următoare pentru a îmbunătăți performanța de bază„, declară Valentin Budeș, Director Financiar Sphera.

În primul trimestru al acestui an, cheltuielile au crescut mai rapid decât vânzările, înregistrând o majorare de 39% față de T1 2021, determinată în primul rând de presiunea exercitată de costurile cu materia primă, care au crescut cu 40,7%, ajungând la 97,8 milioane RON (creștere de 28,3 milioane RON). Creșterea a fost determinată de o majorare semnificativă a costurilor cărnii de pui, a tarifelor la energie, precum și din cauza mediului inflaționist general. O parte dintre aceste costuri s-au reflectat în creșterea prețurilor produselor în martie 2022, însă aceasta a fost totuși mai mică decât creșterea totală a costurilor înregistrată în T1 2022. De-a lungul timpului, Grupul a majorat prețurile pe etape, prin urmare, având în vedere contextul de piață, este de așteptat să fie implementate și alte creșteri de prețuri.

În contextul unei piețe a forței de muncă limitate și tot mai solicitante, pe parcursul anului 2021, Grupul s-a concentrat, pe motivarea și securizarea bazei sale de angajați prin implementarea unor creșteri salariale, în medie cu 22% și aprobarea unei scheme noi de bonusuri și beneficii, precum creșterea valorii tichetelor de masă. La sfârșitul primului trimestru al anului 2022, Grupul avea în total 4.784 de angajați pe toate cele trei piețe în care activează.

În acest context dificil, Sphera Franchise Group a încheiat T1 2022 cu EBITDA de 3,8 milioane lei, în scădere cu 70,5% față de T1 2021, în conformitate cu așteptările conducerii de la începutul anului.

Pentru întregul an 2022, Grupul are în plan deschiderea a 18 restaurante (9 unități KFC în România, 2 unități KFC în Italia, 4 locații Pizza Hut, atât restaurante Fast Casual Delivery, cât și Express, și 3 unități Taco Bell în România).

Companiile afectate de războiul din Ucraina ar trebui să solicite Guvernului lansarea unor scheme de ajutor de stat, în baza noului cadru CE

_________________

Sonia Voinescu,
Avocat Senior D&B David și Baias
Gabriela Ifrim,
Avocat Colaborator D&B David și Baias

 

Statele membre UE pot să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro pentru orice companie afectată de criza generată de războiul din Ucraina și care își desfășoară activitatea în majoritatea sectoarelor economice. Excepție fac activități din sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii, în cazul cărora valoarea ajutoarelor sunt limitate la 35.000 euro per întreprindere.

Comisia Europeană (CE) a adoptat recent un cadru temporar de criză pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare pentru importurile UE din Ucraina de anumite produse, în special cereale și uleiuri vegetale, precum și pentru exporturile din UE către Ucraina. Un impact semnificativ s-a resimțit și pe piața energiei, înregistrându-se creșteri ale prețurilor la energie electrică și la gaze în Uniunea Europeană. În acest sens, CE a dispus posibilitatea acordării de ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate energie.

Noul cadru temporar de criză adoptat vine în completarea posibilităților multiple deja oferite Statelor Membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat și flexibilizează regulile existente.

Important de menționat este că acest tip de ajutor poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe, iar sprijinul nu este condiționat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri (e.g. perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare).

Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate

Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, Statele Membre sunt în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate, astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Un alt aspect important este că împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.

Ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate la gaze naturale și energie electrică

În cele din urmă, Statele Membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor semnificative ale prețurilor la gaze și energie electrică. Și acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.

Ajutorul total per beneficiar nu va putea depăși 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. Cu toate acestea, pentru cazul în cazul în care se înregistrează pierderi din exploatare, acordarea unui ajutor suplimentar acestui plafon este permisă pentru a se asigura continuarea activității economice. În acest scop, ajutoarele vor putea depăși aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice (e.g. producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază).

Una dintre garanțiile prevăzute în noul cadru pentru limitarea consecințelor negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică vizează aplicarea unei metodologii proporționale pentru acordarea ajutoarelor, în sensul că ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia.

La nivelul Uniunii Europene au fost deja aprobate 8 scheme de ajutor de stat în diferite State Membre (Franța, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania), iar în urma analizei acestor măsuri de sprijin se desprinde concluzia că sectoarele economice afectate sunt nu doar numeroase, cât și foarte diverse. Această observație nu este însă surprinzătoare, deoarece și noul cadru temporar identifică 26 de sectoare de activitate deosebit de afectate. Cu titlu de exemplu, menționăm următoarele scheme adoptate în alte State Membre în temeiul noului cadru:

  • Franța. Schema franceză permite acordarea de lichidități în valoare de până la 155 de miliarde euro pentru întreprinderi din toate sectoarele în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Având în vedere incertitudinea economică cauzată de situația geopolitică actuală, schema are ca scop asigurarea lichidităților, prin acordarea unei garanții de stat pentru creditele noi acordate întreprinderilor, permițând totodată băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale. Această schemă este prima aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat.
  • Germania. Schema germană în valoare de 11 miliarde euro este o schemă umbrelă pentru susținerea întreprinderilor din toate sectoarele economice pentru atenuarea impactului economic al războiului din Ucraina și sprijinirea în continuare a întreprinderilor afectate de criza actuală și de sancțiunile aferente. Similar ca în cazul schemei franceze, ajutorul ia forma unor garanții de stat pentru împrumuturi și a împrumuturilor subvenționate. 
  • Polonia. Schema poloneză de 836 milioane euro este menită pentru a sprijini sectorul agricol, permițând acordarea ajutoarelor pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cauzată de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile aferente. Ajutorul în baza acestei scheme ia forma granturilor directe.

La nivel național, noul cadrul temporar de criză a primit un răspuns pozitiv din partea autorităților publice la momentul adoptării sale. Prin urmare, este de așteptat ca în perioada următoare să fie puse în consultare publică scheme de ajutor românești. Menționăm totodată faptul că, pentru moment, noul cadru temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022, însă Comisia are posibilitatea prelungirii acestuia în cazul în care consideră necesar acest lucru, astfel cum s-a întâmplat în cazul prelungirilor succesive ale Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul COVID-19.

Aquila înregistrează un profit net de 12 milioane lei în primul trimestru al anului, dublu față de primele trei luni din 2021

0

Aquila, lider de piață în domeniul serviciilor integrate de distribuție și logistică, a înregistrat un profit net de 12 milioane de lei la 31 martie 2022, dublu față de rezultatul înregistrat în primul trimestru al anului trecut. Achiziția companiei Trigor, din prima jumatate a anului 2021, a contribuit cu 1,6 milioane de lei la profitabilitatea Aquila, conform rezultatelor consolidate aferente primului trimestru.

Veniturile companiei au înregistrat o creștere consistentă în primul trimestru al anului și au atins 469 milioane de lei, cu un avans de peste 12% față de perioada ianuarie-martie din 2021. Principalele motoare ale evoluției sunt reprezentate de creșterea veniturilor din distribuție și de achiziția Trigor, ce a avut un impact de 28 milioane de lei, în același interval.

„După ce în 2021 am înregistrat cele mai bune rezultate din istoria noastră, continuăm evoluția pozitivă cu un nou trimestru de creștere. Veniturile din distribuție au avut un avans de 13%, iar cele din servicii logistice au crescut cu 6%, în același ritm cu veniturile din serviciile de transport. Putem menționa și că marja brută obținută din vânzarea mărfurilor a crescut cu aproximativ 19 milioane de lei, echivalentul a 2,2 puncte procentuale, influențată în principal de mixul de produse vândute, precum și de mixul de canale de distribuție. Între timp, vom continua strategia de extindere a afacerii noastre, așa cum am anunțat la finele anului trecut, când am listat Aquila la Bursa de Valori București”, declară Cătălin Vasile, CEO Aquila.

Versiunea integrală a Raportului privind rezultatele financiare aferente primului trimestru al anului 2022 ale Aquila Part Prod Com SA este disponibilă pe site-ul companiei, la https://www.aquila.ro/relatii-cu-investitorii, secțiunea Rapoarte si Prezentari, și pe site-ul Bursei de Valori București, începând cu 13.05.2022.

MedLife anunță o creștere de 28% pentru primul trimestru din acest an

0

 

Post pandemie, a crescut numărul cancerelor nediagnosticate la timp, dar și a bolilor cronice a căror evoluție a progresat. Avem la îndemână cea mai puternică platformă de diagnostic și tratament medical pentru a veni în sprijinul unui număr cât mai mare de români și a salva vieți”.

MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România a înregistrat în primele trei luni ale anului 2022 o cifră de afaceri consolidată pro-forma în valoare de 431 milioane lei, în creștere cu 28% față de primul trimestru din 2021. Potrivit reprezentanților companiei, rezultatele din primul trimestru reflectă faptul că piața a început să reintre în mișcare, după doi ani de pandemie, iar românii își reiau ușor și precaut activitățile obișnuite. 

„Cei doi ani de pandemie, dar și războiul din Ucraina ne-au arătat că sănătatea nu poate fi pusă pe pauză. Din contră, ne-au confirmat că indiferent de context, suntem în măsură să ne adaptăm și să ne aliniem la nevoile pieței, și să fim un partener de nădejde atât pentru companiile din România, cât și pentru fiecare român care ne trece pragul. Am investit masiv în digitalizare, am investit în cercetare și inovație, am făcut upgrade la nivel de echipamente și dotări și ne-am consolidat poziția de lider pe zona de oncologie. Vom păstra un nivel de acțiune echilibrat, atât din perspectivă medicală cât și de business, consolidând segmentul de oncologie, iar în unitati spitalicești cel de boli acute. Acestea sunt afecțiuni care nu pot fi amânate pe ciclul economic următor, în funcție de pandemie sau situația geopolitică”, a declarat Mihai Marcu (foto), Președinte & CEO MedLife Group.  

Creșteri susținute pentru servicii de oncologie, dar și pentru intervenții chirurgicale în cazul afecțiunilor acute, care nu suportă amânare

În pofida contextului incert de la începutul anului, MedLife a reușit să înregistreze creșteri la nivelul tuturor diviziilor de business. Compania a pus un accent important pe zona de oncologie, dar și pe zona de prevenție, venind în întâmpinarea nevoilor pacienților cu o serie de produse și programe noi privind evaluarea post covid, screening-ul bolilor cronice și a controalelor de rutină. Astfel la nivelul diviziei de clinici, MedLife a înregistrat o creștere de 58%.

„La nivelul pieței de servicii medicale private nu am văzut o stagnare. Dimpotrivă, odată cu relaxarea treptată a restricțiilor Covid, cererea pentru servicii medicale a crescut. Românii au simțit nevoia să își reia controalele pentru patologia cronică, să își programeze intervențiile chirurgicale amânate în pandemie sau pur și simplu să își facă un control de rutină post Covid, iar acest lucru continuă să se reflecte în numărul mare al pacienților care ne trec pragul zi de zi”, a declarat Dorin Preda, Director Executive, MedLife Group.

Și în zona de spitale compania a înregistrat un salt important, acesta fiind pus pe seama creșterii numărului de intervenții chirurgicale amânate în pandemie sau a intervențiilor cu caracter de urgență pentru afecțiunile acute.  

„Realitatea este că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de pacienți care necesită un tratament chirurgical în regim de urgență. Cu părere de rău, această lungă perioadă de pandemie a lăsat în urmă nu doar un număr mare de decese, dar și un număr mare de cancere nediagnosticate la timp sau de boli cronice nemonitorizate, iar trendul pare să fie unul ascendent” a mai declarat Dorin Preda.  

Cea mai puternică platformă de diagnostic și tratament pentru bolile cu cea mai ridicată rată de mortalitate din România

Odată cu acentuarea tendinței de creștere a numărului de bolnavi cu cancer, MedLife si-a intensificat eforturile pentru consolidarea segmentului de oncologie si radioterapie. Astfel după alăturarea NeoLife România în grup, compania a reușit să finalizeze și achiziția OncoCard, devenind operatorul cu cea mai puternică platformă de diagnosic si tratament din România pentru patologia cu cea mai ridicată rată de mortalitate, inclusiv patologia oncologică.  

„Avem nevoie mai mult ca niciodată de soluții complexe și complete pentru a lupta cu această boală a secolului, cancerul. După ce am dezvoltat cea mai mare platformă medicală pentru diagnosticul și tratamentul patologiei acute și cronice, venim în completare cu o expertiză și acoperire însemnată pe zona de oncologie și radioterapie, în particular. Alături de companiile partenere din grup avem dotările și know how-ul necesar pentru a lupta împotriva bolilor cu cea mai ridicată rată de mortalitate din România, inclusiv cancerul. Așadar ne turăm motoarele și suntem pregătiți să venim în sprijinul unui număr cât mai mare de români cu soluții complete de diagnostic și tratament pentru a salva cât mai multe vieți”, a declarat Mihai Marcu, Președinte & CEO MedLife Group.

Accent pe digitalizare, extindere teritorială și robotizare, dar si adăugarea unor linii de venituri rezistente la tensiunile geopolitice și la valurile pandemice. MedLife a devenit compania din regiune cu cea mai echilibrată structură de venituri

Pentru perioada următoare, reprezentanții MedLife se arată optimiști cu privire la evoluția pieței și reconfirmă intenția de a continua investițiile, având ca priorități zonele de digitalizare, extidere teritorială și tehnologizarea.

„Dincolo de contextul geopolitic, suntem conectați cu tot ceea ce înseamnă dinamica economică actuală și credem în continuare că România are o perspectivă bună de creștere pe termen mediu. Ne concentrăm pe programul de achiziții și sperăm ca în curând să integrăm noi parteneri în grup. Fiind singura firmă românească ce consolidează piața și, în acelasi timp, fiind percepuți de firmele din România mai degrabă ca un partener decât un achizitor, avem avantaje importante în consolidarea acestui segment. Totodată, vizăm consolidarea infrastructurii pe zona de chirurgie de înaltă performanță. Aici avem deja în derulare proiecte importante legate de robotizare care vor crește și mai mult nivelul de complexitate al actului chirurgical la nivelul grupului. Nu în ultimul rând, am reușit să echilibrăm activitatea medicală a unităților MedLife adaugând serviciilor de screening si prevenție un volum important de venituri pe segmentele de oncologie și chirurgie, segmente ce sunt mai puțin elastice la sezonalitate, valuri de pandemie și amenințări geopolitice”, a mai declarat Mihai Marcu, Președinte & CEO MedLife Group.