Acasă Blog Pagina 173

Studiu EY: Liderii de companii își intensifică eforturile de investiții în tehnologie

 

  • 53% dintre directorii generali respondenţi identifică datele și analizele ca fiind prioritatea lor principală de investiții în următorii doi ani
  • Cloud, internetul lucrurilor și inteligența artificială completează mixul de investiții în tehnologie
  • Costurile ridicate și deficitul de competențe sunt considerate principalele provocări 

Liderii de companii se pregătesc să intre într-o nouă eră, în care operațiunile, procesul decizional și interacțiunile cu clienții și angajații vor fi determinate de date. Aceasta este concluzia studiului EY Tech Horizon 2022, un sondaj global realizat în rândul a peste 1.600 de directori generali ai unor companii de top din șapte industrii, privind rolul tehnologiei în planurile lor de transformare.

Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) au identificat datele și analizele ca fiind principala lor prioritate de investiții pentru a-și construi strategia de transformare în următorii doi ani, o creștere de la 35% față de rezultatele sondajului din 2020. Liderii de afaceri spun că baza digitală care îi va ajuta să obțină valoarea maximă din investițiile lor în tehnologie constă dintr-o nouă infrastructură tehnologică de cloud (49%), internetul lucrurilor (IoT) (42%) și inteligență artificială (AI) (35%).

Întreprinderile plănuiesc să extragă valoare din aceste investiții prin anticiparea tendințelor și nevoilor clienților (44%), crearea de noi produse (42%) și îmbunătățirea produselor și operațiunilor existente (34%). În același timp, liderii de afaceri vorbesc despre bariere semnificative în calea executării planurilor lor de transformare în ceea ce privește datele și tehnologia. Mai mult de o treime dintre directorii intervievați (35%) au menţionat costul ridicat al tehnologiei ca fiind principala provocare, urmată de cerințele complexe de securitate și confidențialitate (27%) și de complexitatea integrării mai multor sisteme (25%).

„Suntem într-o nouă eră, în care datele determină cele mai importante procese, decizii și interacțiuni din cadrul companiilor. În timp ce investiția în mixul tehnologic potrivit poate fi un proces costisitor și complex, tranziția către o organizație digitală devine o prioritate în toate sectoarele, în întreaga lume”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Oamenii rămân în centrul schimbărilor generate de tehnologie

Potrivit EY Tech Horizon 2022, deficitul de competențe reprezintă o constrângere pentru companiile care doresc să facă saltul către o organizaţie centrată pe date, 71% dintre respondenți menționând creşterea cheltuielilor pentru dezvoltarea competențelor tehnologice.

Respondenții au indicat provocările legate de o perfecționare reușită (30%), lupta pentru a păstra talentele calificate existente (29%) și cerințele ridicate de remunerare (25%) ca fiind principalele obstacole în calea dobândirii de competențe digitale. Având în vedere deficitul structural de talente, perfecționarea și retenția ocupă un loc central, 70% dintre respondenți afirmând că se concentrează mai degrabă pe recalificare decât pe angajare.

Echipa Upgrade 100 și BCR aduc unii dintre cei mai cunoscuți experți globali în tehnologie la Iași, în prima ediție IQ DIGITAL Summit.

0

 

Co-fondatorul Skype Jonas Kjellberg și futurologul Richard van Hooijdonk le împărtășesc antreprenorilor români  perspectivele lor despre digitalizare și transformarea business-urilor

 

  • IQ DIGITAL Summit are loc pe 27 mai, la Iași, în Sala Mare a Teatrului Vasile Alecsandri și este primul eveniment cu public din cadrul proiectului IQ DIGITAL, un concept Upgrade 100 și George – o inovație BCR
  • Evenimentul aduce o suită de experți tech locali alături de co-fondatorul Skype Jonas Kjellberg, de futurologul Richard van Hooijdonk și de Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Banca Comercială Română (BCR) extinde proiectul IQ DIGITAL prin evenimentul cu public IQ DIGITAL Summit, care are loc pe 27 mai, la Iași, în Sala Mare a Teatrului Vasile Alecsandri. IQ DIGITAL Summit Iași este cel mai mare eveniment de business și tehnologie din zona Moldovei și reunește doi cunoscuți experți globali în tehnologie, lideri din digitalizare și o suită de experți și antreprenori locali. Accesul la eveniment este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza înscrierii în secțiunea dedicată de pe pagina evenimentului Iasi – IQ DIGITAL by U100 & George (https://iqdigital.ro/iasi/#tickets).

În cadrul evenimentului IQ DIGITAL Summit, Jonas Kjellberg, co-fondator și fost managing director al SKYPE, va vorbi despre toate aspectele unui business modern din zona tech, iar Richard van Hooijdonk, futurolog și CEO al Trendforce.one, va aduce pe scena cele mai noi ipoteze și soluții pentru adaptarea business-urilor la schimbările fundamentale prin care trece omenirea.

De asemenea, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizarii, va vorbi despre România digitală și va răspunde întrebărilor experților invitanți, într-un dialog cu Radu Puchiu, expert în e-guvernare și specialist Upgrade100.

La IQ DIGITAL Summit Iași vor fi prezenți Radu Georgescu – antreprenor în serie și fondator Gecad Ventures, Sergiu Manea – CEO BCR, Marian Ignat – Director Executiv Distribuție Retail BCR, Delia Iliașa – CEO SanoPass, Alexandru Holicov – fondator Adservio și Dan Zaharia – fondator FabLab Iași, împreună cu experți din acceleratorul InnovX-BCR, care vor discuta despre transformarea digitală a ecosistemului antreprenorial românesc, dar și despre cum modelează tehnologiile creșterea echitabilă, eficientă și sustenabilă a operațiunilor business-urilor.

„Suntem inspirați de fiecare interacțiune cu antreprenorii românii care ne arată schimbare, evoluție, progres, dar și deschidere și curiozitate pentru dezvoltare continuă și creșterea rezilienței companiilor prin relevanță. Iar o parte din contribuția noastră la consolidarea antreprenoriatului local este și IQ DIGITAL Summit, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate inovației care are loc în România anul acesta, unde aducem împreună experți în tehnologie și lideri de business care vor vorbi despre adaptarea modelului de afaceri la contextul actual, oferind informații despre tehnologiile necesare în crearea viitorului lanț de valoare. 

Ne-am dorit ca Iași să fie primul mare oraș unde are loc IQ DIGITAL SUMMIT, pentru că aici există o mare comunitate de antreprenori care creează business cu impact, dar și pentru că onorăm astfel contribuția regiunii la dezvoltarea științei în România și, implicit, a progresului prin inovație”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

După 10 ani de festival internațional tech la București, cu peste 700 de speakeri și zeci de mii de participanți cumulat, avem încă multe necunoscute, dar și o certitudine: bunele practici internaționale sunt extrem de valoroase însă aplicabilitatea lor în mediul de business local este, adesea, problematică. Având asta în minte am creat – alături de echipa BCR și pe baza datelor de research ale utilizatorilor universului George – conceptul IQ DIGITAL. E un răspuns concret la nevoie reale ale comunității tech locale. Nu e doar un eveniment: e un concept hybrid media de transfer de know-how și oportunități de networking în care ne bucurăm să activăm acum și componenta de summit. Ne bucurăm și că ieșim din București, că mergem într-un oraș cu o importanță strategică tot mai mare în industria de digital și IT”, spune Dragoș Stanca, fondator al platformei Upgrade 100 și organizator al fostului festival internațional iCEE.fest.

Conceptul IQ DIGITAL a fost gândit de echipa Upgrade 100 alături de George – o inovație BCR  –, ca un format informativ și educațional hybrid media, cu conținut ce îmbină cultura digitală cu tehnici din televiziune, destinat să ajute la rezolvarea provocărilor întâmpinate în procesele de digitalizare cu care se confruntă antreprenorii din sectorul IMM din România.

După succesul primului sezon, la care au participat peste 30 de experți și lideri de opinie din zona tech și care a ajuns la peste 150.000 de antreprenori români interesati de digitalizare, BCR împreună cu Upgrade 100 au decis extinderea către un eveniment dedicat marilor comunități profesionale tech și IT locale. 

Accesul la evenimentul din 27 mai se va face gratuit, în limita locurilor disponibile în Sala Mare a Teatrului Național Vasile Alecsandri, pe baza unei aplicații disponibile aici: Iasi – IQ DIGITAL by U100 & George (https://iqdigital.ro/iasi/#tickets).

Jumătate dintre dosarele de daună despăgubite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe sunt cauzate de avariile la instalațiile de apă

0

Cele mai multe daune provocate locuințelor din România anul trecut (54%) au fost cauzate de avarierea accidentală a conductelor de apă, a instalațiilor sanitare de apă și canalizare ale imobilelor, precum și de inundațiile provocate de vecini, rezultă dintr-o analiză efectuată în rândul companiilor de asigurări membre UNSAR.

Continuând acest top al celor mai frecvente riscuri care au generat cele mai multe daune locuințelor, pe locul secund menționăm inundația din cauze naturale, furtuna, răspunderea civilă față de terți și incendiul. Totuși, deși incendiul are o frecvență mai redusă comparativ cu alte riscuri, valoarea despăgubirilor achitate în aceste situații este mult mai mare. 

„În plus față de polițele obligatorii PAD, care acoperă trei riscuri (cutremur, alunecări de teren și inundații), o asigurare facultativă oferă protecție financiară pentru mult mai multe riscuri, inclusiv pentru cele mai frecvente, precum inundațiile provocate de spargerea conductelor de apă sau pentru daunele provocate vecinilor. Pe lângă aceste riscuri, să nu uităm că asigurările oferă protecție financiară împotriva riscurilor catastrofale, care se produc mai rar, dar care pot avea un impact total diferit ca și severitate pentru o familie”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

De altfel, conform celui mai recent studiu sociologic privind percepția față de asigurările de locuințe realizat de UNSAR, doar 44% dintre români știu că daunele pe care le-ar putea provoca vecinilor, inclusiv ca urmare a avarierii instalațiilor de apă și canalizare, pot fi acoperite pe polița de asigurare facultativă pentru locuință. 

„În România, mai puțin de 20% din locuințe sunt asigurate printr-o poliță de asigurare facultativă – ceea ce ne motivează să accelerăm și mai mult demersurile de informare a populației în această direcție”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

În România, asigurările facultative de locuințe se pot încheia pentru locuințele care sunt protejate de o poliță obligatorie PAD. Polița PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare. 

În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mult mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor polițe li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistență tehnică la locuință, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceți vecinilor).

Deloitte România a asistat Romgaz în preluarea acțiunilor deținute de Exxon în proiectul de gaze Neptun Deep

0

Deloitte România a asistat Romgaz, liderul local în producția de gaze naturale, în preluarea integrală a acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), care deține 50% din proiectul de gaze Neptun Deep de la Marea Neagră. Tranzacția a fost semnată la finalul lunii aprilie pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari, iar finalizarea ei este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții.

Directorul General al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat: „Semnarea contractului de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de EMEPRL care deține 50% din perimetrul Neptun Deep reprezintă o etapă istorică în transformarea și dezvoltarea corporativă a companiei. În procesul de achiziție a acțiunilor EMEPRL, Romgaz a beneficiat de servicii de consultanță oferite de profesioniști în domeniu. Împreună cu aceștia am reușit, astfel, să semnăm cea mai importantă tranzacție din sectorul energetic din ultimii 30 de ani. Finalizarea tranzacției va asigura premisele creșterii substanțiale a producției de gaze naturale a grupului Romgaz, odată cu demararea operațiunilor de exploatare în perimetrul Neptun Deep”.

La rândul său, Răzvan Popescu, Director Economic al Romgaz, consideră: „După finanțarea achiziției, semnarea contractului de vânzare-cumpărare cu EMEPRL reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar și procedural. Astfel, ne vom asigura ca modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanțare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep”.

Echipa multidisciplinară a Deloitte România a asigurat evaluarea participației EMEPRL, demersurile de due diligence fiscal și financiar și a oferit asistență fiscală Romgaz în raport cu tranzacția. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ioana Boca, Director, Marius Vasilescu, Director, și Andreea Megles, Associate, au făcut parte din echipa de consultanță financiară implicată în proiect.

„Pentru echipa noastră, este un motiv de mândrie faptul că am putut asista Romgaz în acest proiect care va rămâne în istoria fuziunilor și achizițiilor din România. Pe de o parte, tranzacția este cea mai importantă din sectorul energetic din ultimele decenii și poate schimba semnificativ domeniul producției de gaze naturale la nivel local și chiar regional, iar, pe de altă parte, creditul de 325 de milioane de euro obținut de Romgaz de la Raiffeisen Bank pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon, un alt proiect în care a fost implicată echipa noastră de consultanță financiară, marchează și el un punct de referință în acest domeniu”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Din echipa de consultanți fiscali implicată în proiect au făcut parte Alexandra Smedoiu, Partener, și Ana Petrescu, Senior Manager. 

„Dincolo de faptul că această tranzacție este o premieră pentru țara noastră prin prisma structurii sale, ea vine într-un moment în care România se poate poziționa ca un jucător regional pe piața materiilor prime. Sperăm ca această preluare să fie începutul unei povești de succes pentru una din cele mai mari companii din România”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Romgaz a anunțat că, după finalizarea acestei tranzacții, își propune să asigure dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor cu potențial comercial din perimetrul Neptun Deep în cel mai scurt timp posibil, etape pentru care va avea nevoie de finanțări suplimentare. Cealaltă jumătate din proiectul Neptun Deep, care are zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, este deținută de OMV Petrom.

Arctic Stream, profit 108% în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

0

 

Integratorul de infrastructură și securitate IT Arctic Stream, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul AST, anunță că „a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net de 0,9 milioane de lei, în urcare cu 108% peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Performanța a fost obținută pe fondul creșterii veniturilor cu peste 150% față de trimestrul 1 din 2021, până la 10,76 milioane de lei (2,17 milioane de euro). 

Profitul obținut în T1 2022 a reprezentat 17% din estimarea anuală, iar cifra de afaceri, 23% din cea anticipată pentru finele acestui an, conform bugetului de venituri și cheltuieli al companiei, aprobat la Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, din 27 aprilie 2022.

Pentru exercițiul financiar în curs, Arctic Stream a anunțat o estimare conservatoare a cifrei de afaceri, situată la 46,65 milioane de lei (9,42 milioane de euro), pe baza contractelor semnate și aflate în derulare, și ținând seama de provocări precum criza de semiconductori și cea a lanțurilor de aprovizionare, manifestată prin creșteri ale costurilor de transport și prin mărirea termenelor de livrare. 

Cu toate aceste provocări, prin extinderea echipei din zona operațională, în cursul anului trecut, precum și prin experiența acesteia în relația cu furnizorii de tehnologie din portofoliu, au fost create premisele prevenirii unor întârzieri în activitate. Pe de altă parte, echipa tehnică a etapizat adecvat proiectele, astfel încât adopția tehnologiei și a echipamentelor să se facă într-un timp scurt, fără efort considerabil.

Chiar dacă situația legată de lanțurile mondiale de aprovizionare continuă să se deterioreze, luând în calcul noile restricții apărute în China, Arctic Stream ia în considerare și nu poate nega posibile efecte nedorite, dar se bazează pe politicile de aprovizionare diversificate ale producătorilor, ca de exemplu Cisco Systems, ce are facilități de producție mai dispersate geografic, în America de Nord, America de Sud, Europa și Asia. 

Arctic Stream ține seama de orice disfuncționalități în fluxurile de producție și de transport din sectorul IT care i-ar putea afecta activitatea, încercând să anticipeze și să minimizeze riscurile la adresa proiectelor pe care le are în implementare

În ceea ce privește războiul învecinat, în afara riscurilor de escaladare a conflictului, care pot afecta mai multe industrii și state din Europa Centrală și de Est, Arctic Stream nu este supusă unui risc imediat, deoarece nu are și nu a avut clienți și furnizori în Ucraina și Rusia”. 

Dragoș Octavian Diaconu (foto), fondator și director general al Arctic Stream: „Le mulțumesc colegilor pentru un trimestru reușit, iar ceea ce mă bucură mai mult decât rezultatele financiare este faptul că echipa Arctic Stream, extinsă de aproape trei ori de la începutul până la finele anului 2021, funcționează unitar. Perioada pe care o parcurgem este plină de turbulențe, pentru mai multe sectoare de activitate, dar scoate în evidență și necesitatea întăririi infrastructurilor de securitate IT, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice. Astfel, direcțiile de dezvoltare Cybersecurity și Data Center rămân prioritate pentru noi și ne concentrăm pe stabilirea de noi parteneriate și pe dezvoltarea de noi competențe care să răspundă cât mai bine nevoilor clienților noștri. Din ceea ce observăm, dincolo de climatul economic incert, interesul pentru proiecte de transformare digitală, atât în sectorul public, cât și în cel privat, se menține ridicat, ceea ce ne dă încredere că oportunitățile de creștere a business-ului Arctic Stream vor continua să apară. Tot ceea ce este nevoie să facem este să continuăm să ne consolidăm echipa și nivelul de expertiză, pentru a putea valorifica aceste oportunități la cel mai înalt nivel de performanță.”  

Raportul financiar integral pentru primul trimestru din 2022, al Arctic Stream SA, este disponibil pe pagina emitentului, de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, și pe site-ul companiei

Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Heimdal Security, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.

Fonduri europene pentru IMM-uri

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNPMMR) a organizat cu sprijinul BCR, la Iași, al treilea eveniment din seria „Invest in”, sub genericul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027.   

CNIPMMR reamintește că „Invest in este un program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional prin organizarea unei serii de evenimente specifice în parteneriat cu autoritățile pentru dezvoltarea României (ADR) din fiecare regiune a țării, vizând dezvoltarea mediului de afaceri din regiune”.

Evenimentul de la Iași a reunit peste 250 de antreprenori, care au dezbătut „principalele oportunități de finantare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Nord-Est”. Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și national, precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniile digitalizării, transformării digitale, specializării inteligente, internaționalizării.

Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Bogdan Simcea – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (online), Vasile Asandei – director general al ADR Nord-Est, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Narcis Tăbăcaru – director executiv al AIMMAIPE Iaşi, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA al FNGCIMM.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Mă bucur să ne vedem astăzi la Iași cu o sală plină de oameni cu inițiativă și mulțumesc și celor care sunt partenerii acestui eveniment. Așa cum am menționat și în cadrul celorlalte evenimente din țară, CNIPMMR este un susținător al descentralizării și transformării ADR-urilor în autorități de manangement. Acest lucru este pe cale să se întâmple pentru programele operaționale regionale, pentru POC, și mi-aș dori ca și următoarele programe să folosească aceste modele de bună practică pentru că de-alungul timpului ADR-urilor au fost agenții de management.

Vedem scumpirile din energie, gaz, combustibil în general pentru tot ceea ce înseamnă inputul pentru mediu de afaceri, pierderea competivității companiilor românești, din acest motiv avem cu atât mai mare nevoie în perioada următoare de investiții, de recâștigarea competivității și independenței economiei românești întrucât vedem că lucrurile și societatea globală se reașează și avem urgent nevoie să readucem producția în Europa, iar România trebuie să joace un rol strategic în acest ecosistem. Este nevoie să atragem investiții, motiv pentru care noi susținem crecrearea unei agenții de atragere de investiții și promovare a exportului care împrepună cu noi, stakeholderii și celelalte insituții, să se preocupe pe deoparte de aducerea producucției din nou in România, de susținerea antreprenorilor locali în acest sens și de caștigare a unei independențe atât de necesare. În egală măsură CNIPMMR luptă foarte tare pentru implementarea programelor pentru energie și independența energetică, însă viteza cu care se intâmplă nu este cea pe care o așteptam și ne-o dorim. În  viitor doresc să vă informez ca parteneri de FNGCIMM mai pregătesc 4 noi programe care vor fi finalizate curand și care sperăm să înceapă în maximum 2 saptămâni.”

Foto: CNIPMMR 

 

Prevenţie, informare şi conştientizare în campania Euromelanoma 2022

0

A fost lansată ediția  2022 a campaniei anuale de screening Euromelanoma, derulate în ţara noastră de Societatea Română de Dermatologie (SRD), intitulate anul acesta „Kilometrajul UV”, sub sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV”.

După cum informează SRD, campania de prevenţie de anul acesta se bazează „pe un studiu clinic realizat de către grupul internaţional Euromelanoma, studiu care relevă faptul că 8% din populaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Această amplă analiză ştiinţifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populaţiei, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane, a rezultat o prevalenţă de 8,2% a keratozei actinice (o afecţiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular)”.

Studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a avut ca scop principal „determinarea prevalenţei keratozei actinice în rândul populaţiei europene” și a arătat că „între 4,4% şi 13,5% (prevalenţa totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de ţări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinaţie de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenţi pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescenţă, lipsa aplicării de protecţie solară, petrecerea mai mult de un an într-o ţară mai însorită, vacanţe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezenţa leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte.
Nevii displazici sunt aluniţe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniţă obişnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme. Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de aluniţe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniţă atipică”.

Specialiștii atrag atenția că „aluniţele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate aluniţele atipice sunt aluniţe precanceroase, pot deveni aluniţe canceroase sau melanom.
Scopul campaniei EMD este de a verifica cu ajutorul dermatoscopului aluniţele (nevii displazici) şi de a îndemna pacienţii să se adreseze medicului dermatolog la prima suspiciune”.

Principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat sunt:
– utilizarea de solare
– expunere frecventă intenţionat la soare
– expunere în timpul activităţilor profesionale la soare
– expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
– istoric familial de melanom

Cu ocazia lansării campaniei din acest an, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu,
preşedintele SRD, a subliniat: „Tratamentul în melanomul cutanat s-a schimbat radical începând cu 2019 şi în ţara noastră, intrând linii noi de tratament cum este cea imunologică şi cea targhetată după mutaţia genetică. De la tratamentul acordat iniţial doar stadiilor de boală metastatică, în prezent tratamentele se fac şi în stadiul III de boală. Studiile în desfăşurare arată că în viitorul apropiat vom acorda tratament şi pacienţilor cu stadiul II de boală, adică melanom nemetastazat.”
Dr. Alin Nicolescu, secretarul general al SRD: „A fost dezvoltat Algoritmul pacientului cu melanoma, pe care vrem să îl propunem colegilor oncologi şi autorităţilor. Pentru a diagnostica tumorilor cutanate nu este suficient să evaluezi originea tumorilor prin biopsie ci trebuie să le diferenţiezi de alte leziuni cutanate, să le cunoşti evoluţia şi tratamentele unanim acceptate în funcţie de stadiul de boală. De aceea, nu este niciun specialist mai îndreptăţit să se ocupe de problemele pielii de la debut până la faza de tratament decât dermatologul.”

Campania Euromelanoma 2022 cuprinde următoarele evenimente, organizate prin SRD:
– 12 mai-29 iulie – consulturi în principalele centre dermatologice din ţară (Cluj, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Târgu Mureş, Iaşi, Sibiu, Oradea, Bucureşti, la Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Elias, Spitalul Victor Babes, Spitalul Militar)
– 14 mai – maratonul Subcarpaţi Trail Run ediţia a III-a, la Cocorăştii Mislii, Prahova
– 14 iulie – maratonul MTB Teleferic Challenge ediţia a V-a (Parte a RoadGrandtour), la Poiana Braşov
– 14-21 august – „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, la Vama Veche, Mangalia, Saturn, Neptun, Costineşti, parteneri Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti și Societatea Română de Endocrinologie
– 1-4 septembrie – Roşia Montana Marathon

Lansarea campaniei Euromelanoma – Kilometrajul UV a marcat și anunţarea de către Societatea Română de Dermatologie a prezenţei, pentru al doilea an consecutiv, la evenimentul „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, iniţiat şi coordonat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti în perioada 14-21 august, în staţiunile Costineşti, Neptun, Saturn, Mangalia şi Vama Veche. Participă, de asemenea, Societatea Română de Endocrinologie.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” din Bucureşti: „Rezultatele obţinute anul trecut în cadrul campaniei de prevenţie derulată pe litoralul Mării Negre de către Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila în parteneriat cu cele două societăţi, de dermatologie şi de endocrinologie, ne obligă într-un fel să dăm continuitate acestei iniţiative pentru că dorinţa turiştilor de a beneficia de consultări medicale gratuite s-a dovedit a fi una considerabilă, în cele cinci zile de screening înregistrându-se peste 2.000 de consultaţii în ambele specialităţi medicale, ceea ce ne conferă perspectiva unei noi campanii de prevenţie de success.”
Dr. Alin Nicolescu: „Prima ediţie a campaniei,din 2021, ne-a demonstrat încă odată că rolul medicinei de prevenţie este unul fundamental pentru integritatea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi mai mult de-atât, că alegerea oamenilor de a conştientiza importanţa prevenţiei nu este doar una pur teoretică, ci şi practică, chiar şi atunci când se află în perioada concediilor de odihnă ceea ce este extrem de îmbucurător pentru noi cei implicaţi în derularea actului medical, iar în eficienţa dovedită a campaniei precedente putem adăuga şi faptul că anumiţi turişti consultaţi pe litoral au necesitat ulterior investigaţii mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecţiuni ce ar fi putut deveni grave.”

Numărul total al consultaţiilor medicale înregistrate în cadrul campaniei de prevenţie „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2021” a fost de 2.066, din care 913, consultaţii de dermatologie pentru screening melanom; în specialitatea endocrinology, s-au realizat 709 consultaţii pentru screening sindrom metabolic şi 444 pentru screening osteoporoză.

 

Ajutoare de stat: Comisia va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19

0

Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19.

StateAidCovid

Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporarprivind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 nu va fi prelungit după data de expirare actuală, și anume 30 iunie 2022, în cazul majorității instrumentelor puse la dispoziție. Planul existent de eliminare treptată și de tranziție nu se va modifica, inclusiv posibilitatea ca statele membre să furnizeze măsuri specifice de sprijin pentru investiții și solvabilitate până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum s-a anunțat deja în luna noiembrie a anului trecut.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul acesteia le-a permis statelor membre să ofere în timp util un sprijin specific și proporțional întreprinderilor aflate în dificultate, menținând totodată condiții de concurență echitabile pe piața unică și condiții orizontale aplicabile tuturor.

Datorită Cadrului temporar, statele membre au putut să acționeze rapid și eficace pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză, asigurându-se totodată că de sprijin beneficiau doar întreprinderile care aveau cu adevărat nevoie de el.

Până în prezent, Comisia a adoptat peste 1 300 de decizii în contextul pandemiei de COVID-19, aprobând aproximativ 950 de măsuri naționale. Conform estimărilor, cuantumul total al ajutoarelor de stat aprobate este de peste 3 mii de miliarde EUR. Toate ajutoarele aprobate până în prezent au fost necesare și proporționale. Desigur, cuantumul ajutorului notificat de statele membre și aprobat de Comisie și cuantumul ajutorului cheltuit efectiv constituie aspecte distincte. Pe baza datelor furnizate de statele membre, în perioada cuprinsă între jumătatea lunii martie 2020 și sfârșitul lunii iunie 2021, din cele peste 3 mii de miliarde EUR aprobate pentru ajutoare în perioada respectivă, aproximativ 730 de miliarde EUR au fost cheltuite efectiv.

Aspectul cel mai important este acela că, prin intermediul Cadrului temporar, Comisia a elaborat un set de norme orizontale într-un mod care respectă diversitatea opțiunilor preferate de statele membre pentru a-și sprijini economiile. Prin intermediul Cadrului temporar, s-a acordat sprijin întreprinderilor de toate dimensiunile și, potențial, din toate sectoarele economice, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, companiilor aeriene și fermierilor, precum și cercetării legate de COVID-19 și organizatorilor de evenimente, pentru a enumera numai câțiva beneficiari.

Astăzi, după mai mult de doi ani, constatăm în sfârșit o îmbunătățire generală a situației sanitare din Europa, numărul de infecții cu virusul SARS-CoV-2 fiind sub control, iar rata de vaccinare fiind relativ ridicată. Odată cu ridicarea treptată a măsurilor restrictive, economia europeană a început să facă primii pași către redresarea în urma crizei sanitare. În comunicarea sa privind următorii pași ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a arătat că relaxarea normelor este o etapă importantă și pentru economiile noastre, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim în continuare vigilenți.

Îmbunătățirea situației economice în contextul relaxării restricțiilor constituie principalul motiv pentru care am decis să nu prelungim, după 30 iunie 2022, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu excepția măsurilor de sprijin pentru investiții și solvabilitate, care vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum prevăd deja normele actuale. Aceste două instrumente sunt, într-adevăr, foarte importante pentru relansarea economiei și atragerea de investiții private pentru o redresare mai rapidă, mai verde și mai digitală și, prin urmare, ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre pentru o perioadă mai lungă decât celelalte măsuri.

Doresc, de asemenea, să subliniez că procesul de eliminare treptată va fi progresiv și coordonat și că întreprinderile vizate nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 prevede deja o tranziție flexibilă, în special pentru opțiunile de conversie și restructurare a instrumentelor de datorie (de exemplu garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023 și în limitele unor garanții clar definite. Suntem pregătiți să le oferim statelor membre toate orientările și sprijinul de care acestea au nevoie pe durata procesului de eliminare treptată. În fine, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile viitoare și va acționa din nou rapid, dacă acest lucru va fi necesar.

Deși cu toții suntem nerăbdători să lăsăm în urmă această pandemie perturbatoare, suntem, de asemenea, perfect conștienți de faptul că războiul din Europa umbrește semnalele pozitive ale redresării. Ucrainenii sunt cei care suferă cel mai mult din cauza războiului de agresiune lipsit de sens și ilegal declanșat de Rusia împotriva țării lor. Totodată, acest război provoacă o perturbare a economiei europene și are un impact grav asupra redresării. Deși continuăm să ne coordonăm eforturile pentru a sprijini în continuare Ucraina și poporul ucrainean și pentru a impune sancțiuni severe Federației Ruse pentru acest război crud și brutal, acționăm, de asemenea, pentru a atenua impactul economic al acestei crize geopolitice asupra întreprinderilor și sectoarelor grav afectate. Fiecare criză este diferită și necesită instrumente specifice.

Din acest motiv, Comisia a adoptat un Cadru temporar de criză, care le oferă statelor membre setul de instrumente adecvat pentru a face față consecințelor actualei crize geopolitice, asigurându-se că întreprinderile și sectoarele grav afectate beneficiază de nivelul adecvat de sprijin. Acest cadru va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă este necesară prelungirea sa, examinând totodată cu regularitate conținutul său și domeniul său de aplicare, în lumina evoluțiilor privind piețele energiei, alte piețe ale factorilor de producție și situația economică generală.

În plus, normele în vigoare ale UE privind ajutoarele de stat, prevăd multe alte posibilități care se află în mod constant la dispoziția statelor membre, cum ar fi măsurile de compensare a întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a unor circumstanțe excepționale sau măsurile menite să ajute întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de urgență de ajutoare pentru salvare.

Pe lângă noul Cadru temporar de criză, aceste posibilități vor rămâne, desigur, la dispoziția statelor membre și după eliminarea treptată a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19.”

Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost adoptat la 19 martie 2020și a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020pentru a oferi mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a adoptat o a doua modificare prin care extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a include măsurile de recapitalizare și de datorie subordonată. La 29 iunie 2020, Comisia a adoptat o a treia modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2021 (cu excepția măsurilor de recapitalizare, care puteau fi acordate până la 30 septembrie 2021) și a dat posibilitatea statelor membre să acopere o parte din costurile fixe ale întreprinderilor afectate de criză care nu erau acoperite de venituri. La 28 ianuarie 2021, Comisia a adoptat o a cincea modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin oferirea posibilității ca, până la sfârșitul anului 2022, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe. La 18 noiembrie 2021, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2022 și a introdus două noi măsuri care să creeze stimulente directe pentru investiții private orientate spre viitor și măsuri de sprijin pentru solvabilitate, acestea urmând să fie acordate pentru o perioadă suplimentară limitată.

Statele membre pot utiliza toate elementele Cadrului temporar până la 30 iunie 2022. După această dată, statele membre pot converti în continuare împrumuturile în ajutor limitat sub formă de subvenții directe, aplicând condițiile prevăzute în Cadrul temporar și dacă se prevede astfel în schemele lor naționale. O astfel de conversie poate fi utilizată în condiții stricte pentru a anula credite sau părți ale acestora în beneficiul debitorilor care nu sunt în măsură să ramburseze împrumuturile. De asemenea, statele membre pot să instituie scheme care să permită restructurarea împrumuturilor, de exemplu prelungirea duratei acestora sau reducerea ratelor dobânzii aplicabile, în anumite limite. În plus, sprijinul pentru investiții în vederea unei redresări durabile va putea fi acordat până la 31 decembrie 2022, iar sprijinul pentru solvabilitate – până la 31 decembrie 2023.

ARIR: Companiile incluse în BET AeRO vor fi punctate din acest an pentru interacțiunea cu investitorii, prin indicatorul VEKTOR

 

ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), anunță publicarea metodologiei VEKTOR în baza căreia va fi evaluată pentru prima dată în acest an interacțiunea companiilor incluse în BET AeRO cu investitorii.

VEKTOR, indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă, este publicat în cadrul website-ului BVB în pagina fiecărei companii și măsoară calitatea comunicării cu investitorii pentru companiile listate din piața principală încă din 2019, pe baza unor criterii bine stabilite. În 2022, indicatorul a fost extins și către companiile active în piața AeRO, iar prima evaluare va avea loc în luna decembrie. Primele rezultate pentru piața AeRO vor fi publicate în ianuarie 2023.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Pentru o companie listată evaluarea justă a companiei la bursă se obține prin comunicare cu investitorii. După 3 ani de evaluare a companiilor listate în piața principală a BVB utilizând indicatorul VEKTOR, începând cu anul 2022, vom evalua pentru prima dată comunicarea companiilor din BET AeRO, după o metodologie simplificată. Răspundem astfel nevoilor și așteptărilor investitorilor activi în piața de capital locală, mai sofisticați, digitalizați, și mai atenți la evoluțiile pieței.”

Asociația a revizuit, de asemenea, metodologia de acordare a punctajelor VEKTOR pentru anul 2022, pentru companiile din piața principală a Bursei de Valori București. Actualizarea metodologiei VEKTOR pentru piața principală a vizat creșterea ponderii evenimentelor dedicate investitorilor, includerea politicilor solicitate de investitori, cum ar fi politica de dividende, precum și introducerea de instrumente digitale pentru interacțiunea cu piața, în linie cu obiectivele noastre setate încă de la lansarea VEKTOR.

Criterii de evaluare VEKTOR 2022

Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața AeRO include 11 criterii obiective, și anume: Date de contact pentru IR; Prezentare companie în cadrul website-ului bilingvă; Raportări financiare trimestriale; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Utilizarea instrumentelor digitale pentru prezentarea rezultatelor financiare; Conferințe/Teleconferințe cu investitorii; Furnizarea rezultatelor financiare într-un format ușor de procesat; Secțiune guvernanță corporativă; Politică de remunerare; Politică de dividende; Acces prin mijloace electronice la AGA.

Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața reglementată include 12 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), respectiv: Prezentarea companiei pentru investitori; (Tele)Conferințe dedicate rezultatelor financiare; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Existența înregistrării teleconferinței pe website sau publicarea transcriptului; Furnizarea rezultatelor financiare istorice într-un format ușor de procesat, Secțiune detaliată pentru Guvernanță Corporativă, Politica de dividende, Raportare non-financiară conform standardelor.


Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019 și este publicat anual pentru a evalua comunicarea companiilor cu investitorii. Metodologia VEKTOR a fost elaborată de ARIR în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori), pentru a include așteptările investitori instituționali și individuali, și este revizuită anual.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult, BRD – Groupe Société Générale și Rompetrol ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.

Record de obiective culturale la Noaptea Muzeelor

0

Într-o mobilizare fără precedent, foarte multe muzee, entități culturale, dar și spații neconvenționale din România au pregătit pentru vizitatori peste 210 evenimente, expoziții și activări pe 14 mai, la Noaptea Muzeelor.

Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va fi prezentă în toate colțurile țării, în 87 de localități (orașe, comune, sate) din 39 de județe, unde vor fi deschise pentru public nenumărate stații culturale, cu activități diverse și interactive, adaptate tuturor vârstelor și intereselor culturale.

În București, Noaptea Muzeelor înregistrează un record absolut de 64 de obiective culturale ce își vor deschide porțile sâmbătă, unele dintre ele de dimineață, majoritatea până târziu în noapte.

„Pentru această ediție, avem intervenții culturale în spații muzeale în aer liber și închise, de teatru, de operă, de ateneu, în filarmonici și biserici, în studiouri radio, în castele, palate si cetăți, în biblioteci, în studiouri de creație, în centre culturale, în grădini de artă, în cartiere creative, în spații de știință și experimente, în spații ale memoriei comunismului și ale abuzului, în pavilioane și în galerii de artă, în mori de hârtie. Vom fi peste tot”- a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale, manager Noaptea Muzeelor.

Toate înscrierile din circuitul Noaptea Muzeelor 2022 sunt disponibile pe pagina ediției de pe www.noapteamuzeelor.org.

„În premieră, la această ediție, publicul bucureștean se poate reîncărca cu energie în punctele Muzeul Național al Țăranului RomânArthub și Art Safari. Veți avea nevoie pentru că anul acesta avem record de muzee și entități culturale participante – 64. Este motivul pentru care am pregătit pentru dumneavoastră Bragagizantul, o licoare energizantă, 100% naturală, produsă pentru prima oară în România sub marca „Braga Boierească” .

Muzeul Pandemiei, proiectul nostru de suflet, va prezenta un nou proiect expozițional despre violența și abuzurile asupra femeilor si a copiilor în perioada cât am trăit în bule. Anul trecut a fost despre identități fragile, iar anul acesta ne vom întreba cu indignare: „De ce mai stai cu el!?”. Răspunsul îl afli la ARCUB, Hanul Gabroveni” – Dragoș Neamu.

Tot de Noaptea Muzeelor 2022 în București, Primăria Capitalei se deschide pentru publicul larg în intervalul orar 18:00 – 24:00, vizitatorii putând redescoperi istoria și arhitectura palatului care găzduiește Primăria, dar și povești despre orașul trecut și prezent prin expoziţii, proiecţie de film şi o instalaţie video despre București. De asemenea, STB S.A. va pune la dispoziția publicului linia suplimentară de autobuze 362 – Noaptea Muzeelor, care vor circula între ora 19:00 și 02:00, la interval de 30 de minute, pe traseul Piața Unirii – Piața Presei, la tarife de călătorie cuprinse în grila tarifară aflată în vigoare.

Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, evenimentul este organizat pe plan național de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind anticipat și primit cu entuziasm de public de fiecare dată. 

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai sunt disponibile pe canalele Noaptea Muzeelorhttps://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Bosch mizează pe modelul învățământului dual și crește numărul oportunităților pentru elevi

0

 

  • Bosch dispune de 125 locuri în programul Școală Duală în fabricile din Cluj și Blaj pentru anul școlar 2022-2023. 
  • Nou parteneriat cu Liceul Tehnologic Ocna Mureş 
  • Peste 500 de elevi au beneficiat de pregătire pentru specializările de tehnicieni în electromecanică și electronică din 2013.
  • Școala Duală Bosch: laboratoare moderne, beneficii pentru elevi și oportunități de carieră

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, crește numărul locurilor disponibile în sistemul de învăţământ dual în fabricile sale din Jucu, județul Cluj și Blaj, județul Alba și își extinde parteneriatele cu unități de învățământ din regiune. Astfel, în noul an școlar 2021-2022, compania pune la dispoziția elevilor 125 de locuri în programul Școală Duală. Programul reprezintă o alternativă la învățământul profesional clasic, adresându-se absolvenților de clasa a VIII-a și derulându-se pe parcursul a trei ani. Programul presupune îmbinarea aspectelor teoretice cu abilitățile și cunoștințele practice, dobândite sub îndrumarea trainerilor specializați, elevii calificându-se ca tehnicieni în domenii precum electromecanică, electronică, electrică sau mecanică. Grupul Bosch în România este un partener de încredere al școlilor locale din 2013, dezvoltând parteneriate de succes cu licee din județele Cluj și Alba, precum:  Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Liceul Teologic Reformat, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”, Colegiul Tehnic Energetic în Cluj-Napoca și Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” în Blaj și, de anul acesta, Liceul Tehnologic Ocna Mureş. De la deschiderea programului, mai mult de 500 de elevi s-au pregătit pentru carierele lor de tehnicieni în electromecanică și electronică în cadrul unităților de producție Bosch din Blaj și Cluj. 

Eforturile mediului de business în susținerea învățământului profesional de tip dual sunt apreciate și de către autoritățile locale și centrale. Astfel, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vizitat recent şcoala duală Bosch din Blaj, unde a aflat mai multe detalii despre programul oferit de Bosch elevilor care doresc să se pregătească pentru o carieră de tehnician. Pe lângă oferta educaţională extinsă și creșterea numărului de calificări la Blaj, prin adăgarea calificării de operator maşini cu comandă numerică, anul școlar 2022-2023 aduce un nou partener educaţional Școlii Duale din județul Alba, Liceul Tehnologic din Ocna Mureş. De asemenea, fabrica din Cluj își extinde parteneriatul alături de “Colegiul de Comunicații Augustin Maior”, integrând un nou profil de electronică. Mai mult, centrul din Cluj își propune în 2022 să obțină certificarea AHK B ce confirmă îndeplinirea a 50 de procente din curricula germană. 

Bosch asigură elevilor o pregătire practică solidă 

„Școala Duală Bosch Cluj reprezintă un mediu optim de învățare pentru dezvoltarea unui viitor profesional de succes. Comunicarea deschisă și relația strânsă dintre echipa de traineri și elevi stă la baza activității noastre, motiv pentru care adaptăm cursurile în mod constant pentru a răspunde cerințelor educaționale și, în același timp, cerințelor mediului de lucru,” a declarat Andrei Mercea, Responsabil Școala Duală Bosch Cluj. „Mă bucur să văd că, din ce în ce mai mult, se pune accentul pe această formă de învățământ preuniversitar, căci, în opinia mea, ea reprezintă cheia formării forței de muncă specializate, atât de necesară într-un mediu economic în permanentă dezvoltare. La finalul programului de școală duală, absolvenții vor deține o calificare recunoscută la nivel european și vor avea acces rapid la oportunităţi de dezvoltare în cadrul companiei,” a declarat Alina Cotoară, coordonatorul Școlii Duale în cadrul fabricii Bosch din Blaj. 

Centre de training moderne, cu aparatură de ultima oră

Educaţia duală reprezintă mediul optim pentru pregătirea tehnicienilor și adaptarea acestora la condițiile unei unităţi de producţie performante, cu echipamente tehnologice de ultimă generație. Instruirea practică a elevilor are loc în condiții similare celor reale de muncă. Centrul de training din cadrul fabricii Bosch din Cluj este prevăzut cu ateliere didactice moderne, ateliere mecanice de mentenanță, laboratoare de electronică și linii tehnologice automatizate. La Blaj, elevii au oportunitatea de se pregăti pentru carierele lor într-un centru de training modern, dotat cu laboratoare pentru lăcătușerie, prelucrare mecanică manuală, electronică, pneumatică și operare CNC (mașini de operare cu comandă numerică). În plus, tinerii beneficiază de coordonarea și mentoratul celor mai buni traineri specializați Bosch. 

 

Şcoala Duală Bosch: beneficii pentru elevi și oportunițăți de carieră

Bosch susţine programul școlii duale și prin oferirea unor beneficii pentru elevi. Compania pune la dispoziție rechizitele, echipamentul de lucru și sculele necesare, alături de îndrumarea instructorilor. De asemenea, masa elevilor este asigurată în cantina modernă a fabricii, iar transportul și accesul la servicii medicale sunt gratuite. Mai mult, bursa lunară, finanțată atât de stat, cât și de companie, îi ajută pe elevi să se integreze cu ușurință. În plus, după absolvire, elevii din program au prioritate la angajarea în cadrul companiei, iar cei care doresc să obţină diploma de bacalaureat au posibilitatea de a-şi continua studiile. 

Elevii au libertatea de a alege specializarea tehnică care li se potrivește cel mai bine și înțeleg că propriile pasiuni pot fi motivante în carieră, cum este și cazul lui Cristian: “Îmi place mult electronica, motiv pentru care am ales Școala Duală, profil electronic. Dacă îți place ceva și pui in practica, înveți mult mai ușor. Așa a fost și în cazul meu.” Cristian (Electrical Testing Technician) – absolvent al Școlii Duale Bosch Cluj, promoția 2018-2021. Valentin, absolvent al Școlii Duale din Blaj, apreciază oportunitățile de dezvoltare și performanță din cadrul programului. „Meseria mea este de electrician şi am ales să lucrez în această companie pentru că vreau să fiu performant, iar aici lucrez într-un colectiv bine pregătit, care îmi susţine dezvoltarea şi alături de care ştiu că pot să ajung acolo unde îmi doresc. Lucrul la tablourile electrice îmi place cel mai mult la locul de muncă, dar desigur şi faptul că mereu învăţ lucruri noi. În plus, atmosfera alături de colegi e una foarte plăcută, deschisă, facilitându-mi astfel învăţarea.”
Înscrierea se face la sediul şcolilor, prima sesiune de înscriere se desfășoară între 4și 8 iulie 2022, iar a doua sesiune între 26 și 28 iulie 2022. Mai multe informații despre program și despre modalitatea de înscriere pot fi consultate pe https://www.bosch.ro/cariere/dam-startul-in-cariera/elevi/.

Industria de lux navighează pe valurile inflației

Inflația este în creștere în întreaga lume, declanșată de problemele legate de energie, alimente și lanțurile de aprovizionare. În Uniunea Europeană, România tocmai a înregistrat a patra cea mai mare inflație din aprilie, 13,8% în ritm anual, după Estonia – 18,8%, Lituania – 16,8% și Cehia 14,2%.  

Pentru multe gospodării din întreaga lume, creșterea inflației reprezintă o provocare semnificativă. Prețurile mai mari pot eroda valoarea salariilor reale și a economiilor, lăsând familiile mai sărace. Există însă o categorie de consumatori cu venituri ridicate și cu o avere netă mare, care este mai puțin sensibilă la creșterea prețurilor și care consumă produse de lux. Într-un mediu economic dificil, mărcile de lux înregistrează vânzări semnificative  și perspective bune în ciuda creșterii prețurilor, demonstrând rezistență la inflația ridicată și la schimbările în obiceiurile de cumpărare ale clienților.  

Un studiu al Universității din Berlin a concluzionat că, în cazul unei creșteri neanticipate a inflației, distribuția bogăției va deveni mai inegală, deoarece acest lucru reduce veniturile reale ale gospodăriilor cu venituri mici și medii și crește profitul gospodăriilor cu venituri mari. Dacă ne uităm la modul în care inflația afectează cheltuielile familiilor cu venituri mici, observăm că cea mai mare parte a veniturilor se duce pe alimente și cheltuieli legate de locuință, lăsând mai puțini bani pentru cheltuieli suplimentare. În cazul gospodăriilor cu venituri ridicate, situația este inversă, venitul disponibil fiind suficient de ridicat pentru a permite investiții și cheltuieli suplimentare pentru bunuri.

Unele dintre bunurile pe care se cheltuie în plus fac parte din categoria bunurilor de lux. În 2019, piața mărcilor de lux a fost estimată la aproximativ 1,27 trilioane de euro. Dar pandemia din 2020, care a oprit economia mondială pentru câteva luni și a creat haos în lanțurile de aprovizionare, a adus și o schimbare în obiceiurile legate de cheltuieli ale celor bogați, scăzând piața totală a luxului cu 20%, până la un miliard de euro. Cele mai mari scăderi, de 60-70%, au fost înregistrate în industriile afectate de pandemie, cum ar fi industria ospitalității de lux și croaziere de lux. Vânzările de bunuri de lux personale au scăzut, de asemenea, cu aproximativ 20%. Piața și-a revenit în 2021, dar este încă sub nivelurile din 2019.  Potrivit unui raport realizat de Bain & Co, pandemia a schimbat harta globală a luxului. Pe măsură ce turismul s-a prăbușit cu până la 90 %, cheltuielile pentru bunuri personale de lux ale consumatorilor de pe piețele locale au preluat ștafeta, crescând cu până la 60% între 2019 și 2021. Asia a fost regiunea lider în 2021 și se preconizează că va rămâne astfel, urmată de America, Orientul Mijlociu și Europa. 

Dacă ne uităm la segmentele care compun industria luxului, putem observa o revenire a segmentului de bunuri de lux personale care în 2021 a depășit cu 1% rezultatul din 2019, ajungând la 283 de miliarde de euro. În general, cheltuielile s-au mutat de la experiențe intangibile la produse tangibile în 2021. Acest lucru este vizibil în traiectoriile diferite de revenire a bunurilor de lux față de experiențele de lux. Cea mai abruptă redresare în 2021 a aparținut bunurilor de lux personale, mobilierului și a articolelor de uz casnic, acum marginal peste nivelurile din 2019. Zona de experiențe nu este prea departe, dar ar trebui să fie ultima care să atingă vârful din 2019. Raportul prevede că acest lucru se va întâmpla în 2024, dar depinde în mare măsură de reluarea turismului internațional și a călătoriilor de afaceri.

Vânzările de mașini de lux, cea mai mare parte a pieței globale a luxului, au depășit recordul din 2019, ajungând la 551 de miliarde de euro, cu o creștere de până la 9 procente, mai mult decât în 2020 la cursurile de schimb actuale și cu 1% mai mult decât în 2019. Performanța superioară din Asia a ajutat vânzările să reziste la perturbările lanțurilor de aprovizionare. 

Deși nu toate segmentele și-au revenit în același ritm, raportul prognozează o creștere sănătoasă pentru piața bunurilor de lux personale pe termen mediu. Se așteaptă ca redresarea vânzărilor să continue în următorii patru ani, iar piața bunurilor de lux personale să revină la rate de creștere anuală între 6% și 8% până în 2025. 

Conflictul ucrainean și sancțiunile legate de acesta au avut un impact marginal asupra industriei de lux. Companiile și-au închis magazinele din Rusia. De exemplu, se estimează că cetățenii ruși reprezintă mai puțin de 1,5% din vânzările LVMH SE – proprietar al mărcilor Louis Vuitton și Dior, potrivit Morgan Stanley. Mai dăunătoare pentru industrie par a fi restricțiile legate de Covid din China. Compania a declarat că, în prezent, observă un impact negativ asupra cererii de produse de lux din cauza restricțiilor, dar este încrezătoare în ceea ce privește cererea pe termen mediu și lung în China, odată ce situația va reveni la normal. Kering, proprietarul unor mărci de lux precum Gucci, a înregistrat o scădere a vânzărilor din cauza acelorași probleme cu China.  

Investitorii privesc industria luxului ca pe un posibil activ de protecție împotriva riscurilor produse de inflație. Mărcile de lux înregistrează vânzări puternice, cu previziuni bune și posibilitatea de a transfera aceste creșteri de costuri către cumpărătorii bogați, care sunt mai puțin sensibili la creșterile de prețuri. eToro a lansat un portofoliu LuxuryBrands orientat către industria de lux, care include companii precum LVMH, Hermes, grupul Richemont, care deține Cartier și producătorul de ceasuri IWC, dar și Ferrari, BMW, Mercedes și companii din segmentele de experiențe de lux. 

Radu Puiu, XTB: Cum va schimba inflația calitatea vieții zilnice în România? – Comparație cu Zona Euro, SUA, Germania și Marea Britanie

 

  • Deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, creșterea prețurilor este resimțită acum la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, iar combaterea ei este tot mai dificilă, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune? John Williams, președintele Fed din New York, a declarat că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.
  • În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut.
  • Gazele s-au scumpit cu 85% iar combustibilii cu aproape 36%, în țara noastră. Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste.
  • Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%.
  • Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie.
  • În aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă.
  • În Zona Euro, o creștere a economisirii pe fondul precauției, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Inflația a tins, până recent, să fie o noțiune destul de abstractă. 

Deși era, uneori, prezentă în articole din media sau prin jurnale de știri, era destul de dificil de înțeles cum afectează viața cotidiană. 

Această tendință s-a schimbat, iar în ultimele luni termenul inflație și-a făcut tot mai des apariția în relatările din media. 

În același timp, inflația a început să devină „palpabilă” pe măsură ce creșterea prețurilor devenea tot mai sesizabilă de la o lună la alta. 

Ce urmează pentru prețuri? Aceasta este întrebarea la care încercăm să găsim un răspuns.

Presiunile inflaționiste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului că factorii care au dus la creșterea prețurilor au efecte pe plan extins. 

În primul rând, pandemia a dus la scăderea producției și la perturbarea fluxurilor comerciale. 

În al doilea rând criza energetică a fost accentuată de izbucnirea conflictului din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. 

În acest context, dinamica inflaționistă nu este surprinzătoare

Creșterea prețurilor de consum din SUA a rămas la maximul ultimelor patru decenii în aprilie, în pofida marcării primei moderări a ritmului anual din ultimele opt luni. 

Indicele prețurilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecută, marcând o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situându-se ușor peste așteptările economiștilor de 8,1%.

Prețurile au crescut cu încă 0,3% față de luna precedentă, un ritm mai lent față de creșterea de 1,2% înregistrată în martie. Avansul a fost alimentat de creșterea costurilor energiei și a alimentelor ca urmare a războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, eliminând produsele volatile precum alimentele și energia, creșterea lunară a indicatorului core IPC (indicele prețurilor de consum) a crescut într-un ritm mai rapid decât luna precedentă: 0,6% comparativ cu 0,3% în martie. 

În termeni anuali, a însemnat o creștere de 6,2%. 

Această tendință sugerează că deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, în momentul de față creșterea prețurilor este resimțită la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificilă.  

Președintele american, Joe Biden, a subliniat în cadrul unui discurs că lupta împotriva inflației este „cea mai mare provocare economică” a administrației sale, în timp ce și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a ține sub control inflația.

Întrebarea cheie pentru investitori este dacă banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune. 

John Williams, președintele Fed din New York, a declarat săptămâna aceasta că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.

Războiul din Ucraina a pus presiune asupra prețurilor la energie și alimente. În același timp, restricțiile referitoare la pandemie din China amenință să agraveze problemele lanțurilor de aprovizionare care au fost prezente în ultimul an. 

În acest sens, este incert cât de mult poate încetini ritmul inflației până când aceste probleme nu vor fi rezolvate.

Datele despre inflație publicate miercuri au arătat că indicele prețurilor de producție (IPP) din China  a crescut, în aprilie, cu 8% în termeni anuali, mai mult decât așteptările prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%.

De asemenea, inflația la nivelul consumatorului a crescut mai mult decât se aștepta. 

Indicele prețurilor de consum a urcat cu 2,1% față de anul trecut, depășind prognozele analiștilor Reuters privind o creștere de 1,8%.

China se va confrunta cu o mulțime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lanțul de aprovizionare și factorii de inflație.

În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut. 

Materiile prime energetice s-au aflat din nou în centrul atenției, conform datelor Institutului Național de Statistică, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%.

Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimează o inflaţie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an şi de 9,6% la sfârşitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Astfel, Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflația. Creșterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, când rata cheie a fost majorată cu 1%.

Decizia de marți este a șasea majorare a ratei anunțată de banca centrală din octombrie 2021, când rata de dobândă era de doar 1,25%.

Această decizie vine pe fondul faptului că rata inflației a depășit 10% în martie, pentru prima dată din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflației, analiștii au prezis o creștere și mai îndrăzneață a ratei la ședința consiliului de administrație a băncii centrale de marți.

Problemele există și în Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%. 

Această decizie vizează combaterea inflației, în ciuda avertismentului că există riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vieții.

Banca a susținut că inflația ar putea depăși 10% în acest an, dar este probabil să revină către ținta de 2% în termen de trei ani, pe măsură ce șocurile economice cauzate de pandemie și războiul din Ucraina se estompează treptat.

Pe lângă problemele globale, economia britanică s-a confruntat și cu riscuri specifice. 

Lipsa de muncitori și lipsa investițiilor în afaceri au fost accentuate de ieșirea din UE, într-o perioadă în care o discrepanță între cererea și oferta de pe piața muncii îi forța pe angajatori să majoreze salariile.

Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie, deoarece războiul din Ucraina a propulsat și mai mult prețurile la energie și, în special, la alimente. 

Potrivit unui anunț al Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă. 

Aceasta este cea mai mare rată înregistrată din toamna anului 1981, când prețurile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Război din Golf.

Prognozele actuale sugerează că noi creșteri ale prețurilor urmează să vină. 

Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substanțială a companiilor locale și internaționale din Germania intenționează să-și majoreze prețurile în următoarele trei luni. 

Prin urmare, se acordă o probabilitate scăzută scenariului în care rata inflației va scădea sub 7% în următoarele luni.

Astfel, Războiul din Ucraina continuă să fie principalul motor al creșterii rapide a prețurilor, costul energiei și al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic. 

Această tendință este vizibilă în special în Europa, unde nivelul de dependență energetică de Rusia este ridicat, dar și pe plan global, în SUA benzina atingând un nou preț record. 

Creșterea prețurilor la combustibil tinde să alimenteze și prețurile altor bunuri și servicii ca urmare a creșterii costurilor adiacente producției. 

Este greu de previzionat când ritmul de creștere a prețurilor va reveni către nivelul țintă vizat de majoritatea băncilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare pare a fi o certitudine. 

Faptul că inflația pare a fi „mai încăpățânată” de cât se credea ar putea reprezenta o problemă care să îi forțeze pe decidenții politici să recurgă la o abordare mai fermă decât se anticipa.  

Situația cu inflația este dificil de gestionat. Creșterea prețurilor este inechitabilă, afectându-i mai mult pe cei cu venituri reduse. 

Acest lucru este o urmare a faptului că deja o mare parte din venituri se duce către bunurile și serviciile de bază, iar spațiul disponibil de manevră este mult mai restrâns. 

Situația de față a devenit o problemă politică majoră pentru președintele Biden, a cărui susținere a scăzut din cauza preocupărilor legate de modul de gestionare a economiei.

Dacă Fed continuă să ajusteze rapid politica în acest an, încercând să recupereze din urmă, factorii de decizie riscă să „pună frână” unei economii în viteză. 

Astfel de opriri bruște pot dăuna, ducând la creșterea șomajului și, eventual, pot duce la o recesiune. 

Oficialii preferă de obicei să aplice frânele politice treptat, crescând șansele ca economia să încetinească fără durere.

În Zona Euro, oficialii băncii centrale susțin că au existat rezultate care indică faptul că încrederea consumatorilor a scăzut destul de mult. 

Acest lucru ar putea fi asociat cu o creștere a economisirii pe fondul precauției, ceea ce ar putea însemna că nivelul de consum nu va fi atât de puternic pe cât se estima anterior, fapt care, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor în urma scăderii cererii.

Traficul la metrou s-a dublat în luna martie după ridicarea restricțiilor impuse de pandemie, angajații revin treptat la birou

0

Numărul călătorilor cu metroul a crescut în primele trei luni ale anului cu 53% față de perioada similară a anului trecut, luna martie consemnând un record al ultimilor doi ani odată cu ridicarea restricțiilor impuse pe fondul pandemiei, fapt care indică și reluarea treptată a activității în clădirile de birouri din București, potrivit unei analize a companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox pe baza datelor furnizate de Metrorex.

Creșterea numărului de călători a început din luna februarie, când erau încă în vigoare restricțiile, fiind înregistrat un trafic de peste 9 milioane de persoane, față de aproximativ 5,4 milioane de persoane în ianuarie 2022 și 5,7 milioane de călători în februarie 2021. Numărul călătorilor cu metroul a fost în medie de 6 milioane/lună începând cu martie 2020, când a fost instituită starea de urgență, iar cei mai mulți angajați din clădirile de birouri au început să lucreze de acasă, față de o medie de peste 14 milioane înainte de pandemie.

În luna martie, în care au fost eliminate complet restricțiile COVID-19, traficul de călători cu metroul a continuat să crească, ajungând la peste 12 milioane de persoane, dublu față de aceeași lună a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale anului, aproape 26,5 milioane de persoane au utilizat metroul, față de 17,3 milioane în trimestrul 1 din 2021, ceea ce reprezintă o medie de 227.800 de călători/zi vs 192.300 de călători/zi.

Pe magistralele 1 şi 3 cumulat a fost consemnată o creştere de 95% a traficului în martie 2022 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar pentru magistrala 2 (Berceni-Pipera), creşterea este de peste 91%.  Cele trei magistrale fac legatura cu principalele hub-uri de birouri din București, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu, Piața Victoriei, zona Politehnica-Grozavești, care găzduiesc împreună peste 150.000 de oameni (jumătate din totalul angajaților din clădirile de birouri moderne din București), creșterea traficului fiind o consecință și a reîntoarcerii treptate a acestora la birou.

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Este evidentă creșterea activității din clădirile de birouri de la începutul anului, iar din discuțiile pe care le avem atât cu chiriașii, cât și cu proprietarii, angajații se vor întoarce într-un procent din ce în ce mai mare în birouri, chiar dacă în sistem hybrid. Acest lucru este dovedit și prin evoluția traficului de la metrou, mijloc de transport foarte utilizat de angajații din clădirile de birouri. Există în continuare un număr mare de angajați care preferă să lucreze de acasă, însă credem că până la sfărșitul anului ponderea celor care vin la birou se va majora semnificativ și estimăm un grad efectiv de ocupare al clădirilor de birouri de 60% față de 20% la sfârșitul anului trecut.”

Piața de birouri din București a continuat să crească din punct de vedere a cererii de spații noi, astfel că suprafața tranzacționată în primul trimestru a crescut cu 69% comparativ cu aceeași perioadă din 2021 și cu 54% față de primele trei luni din 2020, cumulând 80.800 metri pătrați. 

De remarcat evoluția cererii nete (excluzând contractele de reînnoire), care a avut o cotă consistentă de piață, respectiv 72%, semnificativ mai mare decât media ultimilor doi ani, de 56%. 

Companiile din domeniul IT&C au fost cei mai activi jucători, contractând 47% din suprafața închiriată în primul trimestru, în timp ce proiectele din zona de Centru au atras cea mai mare parte din tranzacții cu 30%. Evoluția din primul trimestru arată un potential clar că piața ar putea depăși în acest an un volum de tranzacționare de 300.000 metri pătrați pentru prima dată după 2019.

În ceea ce privește activitatea de construcție, în primul trimestru au fost livrate trei proiecte de birouri în București, constând în extensia Sema Parc cu clădirile London și Oslo (31.000 metri pătrați închiriabili), prima fază a @Expo (21.000 metri pătrați) și Tandem (21.000 metri pătrați), oferta nouă totală fiind astfel de 73.000 metri pătrați. 

Stocul de spații moderne de birouri era de 3,27 milioane de metri pătrați la finalul lunii martie, iar rata de neocupare a crescut ușor la 15,3% de la 13,5% la finalul lunii martie 2021.

Creșterea ratei de neocupare este explicată în mare parte de diferența mare între spațiile disponibile din clădirile de clasa A (12,9%) și cele de clasa B (23,6%).

În prezent sunt în construcție proiecte totalizând aproape 160.000 metri pătrați, suprafață limitată mai ales de problemele birocratice de la nivelul Bucureștiului, foarte puține investiții primind autorizație de construire în ultimele 12 luni.

One Cotroceni Park II, U-Center II, AFI Tech Park II sau Equilibrium II sunt printre proiectele a căror livrare este preconizată până la finalul anului 2023.

Sursa: Metrorex

Energia României în Noua Economie

Anul 2022 este anul marilor încercări apărute în piața energiei la nivel global și la nivel autohton. În plus, invadarea Ucrainei de către Rusia a adus noi provocări și noi constrângeri în sectorul energetic mondial. Uniunea Europeană impune sancțiuni și restricții companiilor rusești și solicită statelor membre să regândească – la unison cu Uniunea – modul de reorientare a direcțiilor de dezvoltare a pieței energiei europene. În acest context, România dispune de un atu național. Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României trebuie să fie acum o șansă reală pentru ca economia națională să poată depăși o perioadă extrem de critică.

România Durabilă și EM360 Group organizează evenimentul online „Energia României în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Data & oră: joi, 19 mai 2022, orele 11.00 – 12.30

Având cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est și ocupând locul al treilea în Uniunea Europeană, România are un potențial important în dezvoltarea economiei naționale și pe baza producției sale de gaze naturale. Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot constitui o resursă strategică care să contribuie eficient la relansarea economiei românești. 

Profitând de potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, România poate atinge un nivel suficient de ridicat al producției interne pentru a reuși să-și satisfacă nevoia de securitate energetică. 

Investițiile în producția de gaze naturale au un impact puternic în ansamblul economiei României, prin locurile de muncă susținute, prin contribuțiile la bugetul de stat, prin crearea de oportunități de afaceri pentru alte industrii și servicii. Importanța politicilor publice coerente și adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil rămân în continu­are decisive pentru dezvoltarea nu numai a sectorului energetic, dar și a economiei în ansamblul ei.

Tematica evenimentului va aborda subiecte precum:

  • Piața energiei: în ce lume vom trăi?
  • Impactul războiului din Ucraina: Noua economie europeană și reorientarea strategică a sectorului energetic
  • Prioritățile strategice pentru lansarea proiectelor de la Marea Neagră. Importanța strategică a Mării Negre pentru dezvoltarea României;
  • Reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții.
  • Contextul geopolitic si remodelarea GreenDeal

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

  • Virgil Popescu – Ministrul Energiei 
  • Siegfried Mureșan – Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal
  • Sandor Bende – Președinte, Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților
  • Lorant Antal – Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senatul României
  • Razvan Nicolescu – Expert în Energie
  • Alina Popa – Membru al Consiliului Director, OMV-Petrom 
  • Aristotel Jude – CEO Romgaz
  • Vasile Iuga – Expert Senior Energie
  • Alexandru Maximescu – Vicepreședinte Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom
  • Gen. Rez. Adriean PARLOG – expert geo-politica si business intelligence, fost director adj Contrainformații militare
  • Cristian Diaconescu – Fost Ministru de Externe
  • Iulian Fota –  Expert în Securitate Națională, New Strategy Center
  • Dumitru Chisăliță – Președinte, Asociația Energia Inteligentă

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.

Retailul alimentar din România ar putea depăși 142 miliarde de lei în 2021

0

Cifra de afaceri a retailului alimentar a crescut cu aproape 10% față de 2019 și a fost cu 97% peste rezultatul din 2011, atingând nivelul estimat în analiza de anul trecut dedicată acestei piețe, de aproape 130 de miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 142 de miliarde de lei pe fondul avansului consumului, dar și a accentuării presiunilor inflaționiste.

Industria de retail alimentar a avut per total o forță de muncă de până la 225 mii de angajați în 2020, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL (companie deținută integral de MEP RETAIL LUXCO SARL din Luxemburg), respectiv aproape 18 mii de persoane (după un avans anual de 10% în 2020).

Numărul de companii a înregistrat o creștere cu 1% față de 2019, însă tendința de consolidare a pieței este evidentă, numărul companiilor care și-au raportat rezultatele financiare fiind cu 19 % sub cel din 2011, ajungând la 53,6 mii de companii în 2020.

LIDL DETRONEAZĂ KAUFLAND ÎN ANUL PANDEMIEI

LIDL DISCOUNT SRL, companie controlată direct de WE INTERNATIONAL GMBH, a devenit liderul pieței de retail alimentar după cel mai mare avans anual, nominal și procentual din top 10 (de 3,1 miliarde de lei, respectiv 32%), la 12,9 miliarde de lei în 2020.

Fostul lider, KAUFLAND ROMANIA SCS a coborât pe poziția a doua după o creștere anuală de 960 de milioane de lei, respectiv 8%, cu o cifră de afaceri de 12,8 miliarde de lei în 2020. Compania, controlată direct de KAUFLAND INTERNATIONAL ERSTE GMBH a rămas însă cel mai profitabil jucător din piață, cu un profit net de 970 milioane de lei, respectiv 19,7% din total.

Pe locul al treilea după cifra de afaceri a fost CARREFOUR ROMÂNIA SRL cu 9 miliarde de lei respectiv 7% din total, urmat de PROFI ROM FOOD SRL (cu 6,8% din total) și MEGA IMAGE SRL care și-a păstrat cota de piață de 5,6% din total în 2020.

Cele mai mari 10 companii din retailul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 73 de miliarde de lei, generând peste 56 % din cifra de afaceri totală a pieței în 2020.


CEO Survey 2022: Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina

0

Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.

De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor – nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările la +2,2% pentru economia României (față de 4,8% anterior) și o inflație medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%. Ritmul de creștere anunțat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se așteaptă la un avans al PIB național de doar 1,9%.

Războiul din Ucraina și-a pus amprenta și asupra încrederii directorilor generali din România în ceea ce privește capacitatea propriilor companii de a-și spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.

Așa cum era de așteptat, războiul din Ucraina a reașezat lista preocupărilor și a influențat percepția directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%. 

Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.

În ceea ce privește oportunitățile de extindere, directorii generali din România văd oportunități atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite (locul doi) și a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova. Germania se află primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere.

„Ce credem că au învățat liderii de afaceri în acești ani? Că există dependențe critice cărora trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependența energetică de Rusia, dependența lanțului de aprovizionare de China, dependența de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluțiile pentru aceste dependențe să producă mai mult protecționism și mai puțină globalizare. Mai mult, pe lângă acești factori care au influențat masiv mediul economic și social, liderii de afaceri au avut de gestionat și transformări legate de forța de muncă, tehnologie, mediu și sustenabilitate – domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani și a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din România – evident nu din toate sectoarele, ci în general – au reacționat și au acționat surprinzător de bine în acești ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente și mature”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

În ceea ce privește politicile ESG, 27% dintre directorii executivi din România și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial. Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament. 

De un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, aproape 150 de executivi au răspuns chestionarului.  Întregul raport CEO Survey România 2022 poate fi consultat aici.

Analiză sectorială EY România: Randamentele așteptate de investitori au înregistrat o tendință de creștere accelerată în prima parte a anului 2022

0

 

La nivelul industriilor analizate s-au remarcat valori maxime ale costului capitalului la finalul primului trimestru al anului 2022

Costul capitalului a continuat o tendință crescătoare în primul trimestru al anului curent, conturată încă din a doua parte a anului 2021, conform analizei sectoriale EY România.

Începutul anului 2022 a fost caracterizat de perspective îngrijorătoare la nivel global, determinate de contextul geopolitic și dezechilibrele provocate de pandemie, încă resimțite pe piață. Aceste aspecte s-au tradus în creșteri semnificative de prețuri ale bunurilor de consum, revizuirea și temperarea previziunilor de creștere economică, precum și în conturarea unei baze de creștere a ratelor dobânzilor de politică monetară. 

Conflictul dintre Rusia și Ucraina a încetinit progresele înregistrate anterior privind normalizarea lanțului de aprovizionare. Contextul actual este caracterizat de incertitudine, evoluția conflictului dintre cele două țări fiind un factor de influență semnificativ, atât prin impactul sancțiunilor actuale, precum și al anticipării unor posibile măsuri suplimentare. 

Sancțiunile impuse Rusiei afectează comerțul internațional și intermedierea financiară. Impactul este și va fi resimțit prin trei canale principale. În primul rând, dinamica accelerată a prețurilor privind mărfurile precum alimentele și energia vor împinge și mai mult inflația, erodând, la rândul său, valoarea veniturilor. În al doilea rând, economiile vecine, în special, se vor confrunta cu perturbarea activității comerciale, a lanțurilor de aprovizionare, precum și cu o creștere istorică a fluxurilor de refugiați. În cele din urmă, încrederea redusă a investitorilor va afecta prețurile activelor, va determina înăsprirea condițiilor financiare și va stimula potențiale ieșiri de capital de pe piețele emergente.

Investițiile sunt în continuare susținute prin pachete de instrumente de finanțare nerambursabilă promovate atât de Uniunea Europeană, cât și prin scheme de ajutor de stat la nivel național. De exemplu, finanțarea oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență va sprijini implementarea unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică), propuse pentru a combate efectele pe termen lung ale pandemiei de COVID-19. Suplimentar, pentru a atenua impactul economic generat de conflictul Rusia-Ucraina, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză, pentru a permite statelor membre să folosească flexibilitatea prevăzută de normele de ajutoare de stat pentru a sprijini economia, îndeosebi companiile și sectoarele puternic afectate. Ajutorul poate fi acordat sub formă de subvenții directe, avantaje fiscale și de plată sau alte forme de sprijin, cum ar fi avansuri rambursabile, garanții sau împrumuturi.

„Contextul geopolitic și macroeconomic a determinat continuarea tendinței de creștere a randamentelor așteptate de investitori, conturată încă din a doua parte a anului 2021. Prima parte a anului 2022 a fost marcată de o accelerare a presiunilor inflaționiste și funcționarea cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Deloc surprinzător, cea mai ridicată volatilitate a costului capitalului pe parcursul primului trimestru al anului se remarcă în sectorul materiilor prime, fiind urmată de sectorul serviciilor financiare ”, declară Ileana Guțu (foto), Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

La finalul primului trimestru al anului 2022, sectoarele ale căror randamente au înregistrat cele mai scăzute valori sunt telecomunicațiile și tehnologia informației, în timp ce sectorul serviciilor financiare și al materiilor prime se află la limita superioară.

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului primului trimestru (T1) al anului 2022, publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.    

Multiplicatorii financiari au variat diferit în funcție de industrie, însă poate fi observată o tendință de scădere la nivelul acestora, conturată încă de la finalul anului precedent

Sectoarele ale căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în prima parte a anului 2022 sunt serviciile financiare, precum și sectorul bunurilor de larg consum, care înregistrează valori maxime de 22,1x pentru multiplicatorul profitului net și respectiv 11,3x pentru multiplicatorul EBITDA. Cel mai redus nivel este înregistrat de companiile din sectorul de tehnologie a informației, cu un nivel minim al multiplicatorului EBITDA de 4x.

În România, în anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 5,6%. Ultimul trimestru al anului trecut a fost primul marcat de încetinirea activității economice cu 0,5% față de perioada similară a anului anterior, în contextul creșterii prețurilor la energie și carburanți, care au pus presiune pe capacitatea de producție a companiilor. Estimările privind evoluția economiei în primul trimestru al anului curent sunt de creștere, efectele contextului geopolitic și macroeconomic urmând a fi observate din cel de-al doilea trimestru.

„Lipsa predictibilității care domină piața și mediul investițional, precum și imposibilitatea fundamentării unor date de piață pot determina companiile să își redefinească planurile de investiții. Nu doar companiile cu operațiuni (sau active) în Rusia sau Ucraina, sau cele care tranzacționează cu aceste țări au fost afectate semnificativ. Companiile europene au resimțit impactul de asemenea – de ex. sectorul auto, producția de alimente, agricultură și transporturi. Asistăm la o fluctuație a multiplicatorilor în acele sectoare dependente de resursele și fluxurile economiilor implicate direct sau indirect în conflictul geopolitic”, declară Ileana Guţu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial. 

Tehnologia în sprijinul finanțărilor IMM

Interviu cu Bogdan Patriniche, CEO Invoice Cash Group

ECONOMISTUL: Care este motivația din spatele afacerii și care este misiunea voastră?

Bogdan Patriniche: Afacerea noastră constă de fapt în două tipuri de activități separate, dar între care există conexiuni. Prima afacere este InvoiceCash, care reprezintă o soluție de finanțare online fără regres (factoring). Aceasta a fost înființată în 2018 și este reglementată de BNR din 2019. Am dorit să aducem pe piață românească o modalitate nouă, simplă și rapidă de finanțare care să se adreseze în general firmelor mici și mijlocii care au potențial de creștere dar care sunt constrânse în accesul lor la finanțare care este orientat către împrumuturi cu colateral.

Noi rezolvăm această lipsă de lichiditate cu ajutorul tehnologiei. Platforma de factoring InvoiceCash oferă acces digital la finanțare 24/7, 365 zile. Avem un pool de clienți fideli, care apreciază modul de finanțare congruent cu piața locală, servicii online și lipsa oricărui colateral sau ipotecă, precum și un serviciu extrem de facil față de client. Datorită acestor servicii și a procesului simplu, dar riguros care ne permite să identificăm rapid clienții de încredere, am atras finanțare nu numai din România, dar și din Marea Britanie, Franța si Luxemburg. Mai multe despre produs găsiți pe site-ul nostru, invoicecash.com sau pe canalul de Youtube „Invoice Cash Hey”.

Cealaltă afacere este reprezentată de CreditSky, care se ocupă cu Data Analytics, Predictive Machine Learning și Credit Scoring. A fost înființată în 2018 cu acționariat privat și oferă un serviciu unic în piața locală în ceea ce privește utilizarea AI pentru operațiuni de marketing, originare, management de portofoliu și credit risk. Despre acest produs aflați mai multe pe www.creditsky.com.

Capacitatea de calcul a scorului de credit al oricărei societăți românești este folosit de către InvoiceCash în evaluarea clienților potențiali. În plus, datorită algoritmului nostru de analiză de date (Elcano), care este complex și cu un grad foarte mare de acuratețe, suntem în măsură să oferim o gamă de soluții articulate specifică pentru fiecare client care îi permite să folosească date financiare pentru extragerea de informații complexe și să le analizeze mai subtil și creativ în sprijinul procesului lor de decizii și finanțare.

Bogdan Patriniche la Wolves Summit 2021

Cum a început proiectul CreditSky?

Proiectul CreditSky a apărut ca pilon de susținere al proiectului InvoiceCash. Ne doream o selecție cât mai acurată a potențialilor noștri clienți. Suntem reglementați de banca centrală a României. Autoritatea de reglementare ne cere să avem capacitatea internă de evaluare a creditului, așa că trebuie să ne dezvoltăm propriile abilități interne de gestionare a riscurilor. Pornind de la acest model construit in-house și perfecționat în mod continuu, am realizat potențialul enorm pe care îl folosim și cele mai multe metode și algoritmi de Machine Learning combinate cu seturile de date existente pe piața din România și nu numai.

Cine poate utiliza platforma CreditSky?

Platforma poate fi utilizata de oricine își creează un cont. Scopul produsului este să:

  • Ofere acces fără fricțiuni la analize de date pentru toate companiile;
  • Ajute modul în care companiile iau decizii folosind date imparțiale, cantitative și consecvente;
  • Ajute băncile să gestioneze portofoliile și să împrumute în format digital;

Folosind Big Data și Machine Learning, acest serviciu unic în România ajută clienții să înțeleagă bonitatea financiară a contrapărților lor, să prezică valorile implicite, să identifice ținte de fuziuni și achiziții, să găsească noi clienți sau să sfătuiască factorii de decizie să evite anumite piețe sau zone geografice. Datorită procesului său extrem de precis, putem ajuta factorii de decizie cu informații acționabile.

În ce situații poate fi folosit produsul?

Exemplu de situații în care produsul nostru poate fi folosit:

Ipotetic vorbind, să zicem că vrei să-ți deschizi un cabinet medical, motorul CreditSky te poate ajuta să afli care sunt competitorii tăi, care sunt cei mai buni furnizori și cei mai buni clienți B2B. Astfel, informațiile primite te pot îndruma către locația cu cei mai mulți pacienți și puține cabinete medicale, unde piața este stabilă și cu o rată de creștere ridicată.

Un alt exemplu de situație în care motorul CreditSky poate fi utilizat: un investitor internațional care dorește să își extindă activitatea în două județe din România menționate de el, însă nu are suficiente informații care să îl ajute să își dezvolte o strategie de vânzare și expansiune. Produsul nostru îi poate oferi o soluție rapidă și eficientă la un cost mic, asigurându-i informații despre: competitori, furnizori și clienți.

Prin ce se deosebește business-ul tău de competiție?

Credit Sky se diferențiază de competiție la 3 nivele:

  • Oferim AI, Predictive Machine Learning Analytics (adică cea mai avansată metodologie de analiză) față de ofertă de Zscore din piață (o metodă statistică rigidă, învechită și care nu are elemente de AI);
  • Funcționăm cu datele noastre și putem oferi același serviciu cu datele clientului, având capacitatea in-house de dezvoltare software și AI;
  • Avem acces la un pool de date publice cât și la un pool de date comerciale provenite din dezvoltarea open banking;

De către cine a fost fondată compania?

Fondatorul sunt eu, Bogdan Patriniche. Dacă ar fi să mă descriu în câteva cuvinte, pot spune că sunt pasionat de finanțe și analiză de date. Datorită expertizei mele solide în matematică și bancă, sunt capabil să văd oportunitățile, să dezvolt echipe și să ofer îndrumări, astfel încât produsele noastre să fie cu un pas înaintea celorlalți în ceea ce privește inovația, viabilitate, flexibilitate. Am construit de la zero două produse: modulul de credit scoring și platforma de factoring digital. Care au reușit să atragă investitori și clienți importanți.

Atenția mea este îndreptată și spre sustenabilitatea mediului, astfel, produsele noastre sunt complet digitale, nu sunt necesare prezența fizică și utilizarea combustibilului pentru a merge personal la bancă.

De ce ai dorit să îți lansezi propriul business?

Dată fiind experiența bancară și tranzacțională internațională, abilitatea de a vedea oportunități, de a dezvolta echipe și produse end-to-end, am văzut o oportunitate de dezvoltare și m-am gândit să transform pandemia în rampa de lansare pentru un produs sustenabil, viabil, flexibil și ușor adaptabil.

Cum a ajutat programul InnovX-BCR în scalarea și accelerarea afacerii tale?

Programul InnovX-BCR a fost punctul de cotitură, care ne-a determinat să înțelegem că putem face lucrurile mult mai bine la o scară mult mai largă. Ne-a arătat direcția pe care trebuie să mergem, ne-a ajutat să găsim partenerii potriviți prin sprijinul cărora ne vom atingem obiectivele și vom accelera business-ul nostru.

Ce parteneriate ai reușit să realizezi cu mentorii din program?

InnovX-BCR ne-a oferit posibilitatea de a realiza parteneriate de succes cu Microsoft, UiPath și Modex. Microsoft ne ajuta să migrăm produsele noastre în Azure, urmând să includem produsele noastre în marketplace-ul lor. Colaborarea cu UiPath ne-a determinat să accelerăm business-ul și să începem extinderea către alte piețe internaționale pe care le vom putea penetra mult mai ușor ca și parteneri UiPath, iar împreună cu Modex am reușit să găsim o soluție pentru lansarea pe piață a unui produs inovativ în parteneriat.

Un alt partener important pe care l-am găsit datorită Innovix-BCR este Iiris Solutions, care ne va oferi date tranzacționale din open banking, pe baza cărora ne vom îmbunătății acuratețea modelului de predicție dar totodată vom dezvolta produse noi de Machine Learning pe partea de Network Analysis.

Ce dificultăți au prezentat ultimii doi ani de pandemie pentru companie, respectiv pentru echipa ta?

Noi am considerat pandemia ca fiind momentul propice dezvoltării business-ului nostru, în primul rând pentru că am dorit să venim în ajutorul companiilor oferindu-le un tool total digitalizat, care să le permită desfășurarea activității exclusiv online. Dificultățile au fost reprezentate de imposibilitatea de a ne întâlni personal cu potențialii clienți, fapt care a frânat parțial vânzările.

Cum ați trecut peste ele?

A fost un efort comun al întregii echipe, pentru a găsi contacte și a organiza cât mai multe întâlniri și prezentări online pentru a ne face cunoscute produsele. În cadrul acestui efort un rol important l-a avut și InnovX-BCR, prin oportunitățile și contactele pe care ni le-au oferit în cadrul întâlnirilor organizate.

Câteva reușite cu care vă mândriți?

Un moment important a fost punerea în producție a platformei online de data analytics și credit scoring, care permite oricărui utilizator să își genereze rapoarte mai mult sau mai puțin complexe, folosind diverși indicatori de selecție. Este un produs unic pe piață, care oferă posibilitatea unor decizii rapide, fără a fi afectate de bias-uri și de subiectivitate.

Un alt succes important este proiectul pe care îl desfășurăm în colaborare cu Modex și care va genera un produs unic pe piață locală și pionier pe piața internațională.

Ne mândrim, de asemenea, și cu faptul că avem un program de colaborare cu universități din România, dar și din Germania, școala de business din Berlin (ESMT).

Cu ce evenimente urmează să ne surprindeți în viitorul apropiat?

În viitorul apropiat dorim să dezvoltăm un produs nou împreună cu Modex. De asemenea, ne vom extinde și pe piața din Italia, unde vom lansa un produs de factoring și de data analytics asemănător cu cel pe care îl avem pe piața din România.

Un alt eveniment important pentru noi este faptul că avem un nou parteneriat cu revista Forbes, urmând să le fim data provideri începând cu luna februarie și ne vom bucura să ne urmăriți articolele la care vom fi parteneri cu aceștia.

De asemenea, echipa noastră se dezvoltă și în semestrul următor este posibil să ne vedeți activând și pe domeniul MedTech. Este important pentru noi să ne implicăm social, în condițiile în care dispunem de tehnologia necesară pentru a fii de folos și a aduce plus valoare în domeniul medical, fiind un domeniu puțin dezvoltat pe partea de machine learning în țara noastră.

Interviu realizat de echipa InnovX, alături de echipa Invoice Cash Group

BestJobs: Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina. Germania, Franța și Marea Britanie ar fi primele țări unde și-ar căuta un job nou

0

 

Ziua Europei, recent celebrată la nivelul Uniunii Europene, este un memento pentru pace și unitate. Cu toate acestea, apropierea geografică a României de zona de desfășurare a unui război militar îi face pe români să se gândească mai serios la cum arată siguranța viitorului pentru ei. Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația. 

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare. 

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia. 

Apropierea de zona războiului i-a făcut pe români să empatizeze cu refugiații ucraineni 

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punct de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde. 

6 din 10 români au luat în calcul posibilitatea emigrării și înainte de declanșarea războiului

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii pași în direcția mutării din România, alți 14% au început să învețe limba țării unde intenționează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu își doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens. 

35% ar căuta de lucru în același domeniu pentru a-și folosi experiența profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuși să se reprofileze, doar să se poată muta. 14% ar încerca să își păstreze jobul și să lucreze din țara respectivă, datorită muncii remote, iar alți 7%, chiar și relocați, și-ar căuta un job remote în țara de destinație. 

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunități de muncă și condițiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate și înainte de declanșarea războiului în Ucraina, dar tendința a fost accentuată după ridicarea restricțiilor de circulație. Sondajul ne arată că tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opțiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piața locurilor de muncă și chiar să aplice la joburi din țara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunțuri de pe BestJobs sunt pentru poziții în străinătate, iar țările cu cea mai mare deschidere către candidații români corespund cu țările vizate de aceștia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franța, Marea Britanie sau Olanda”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie – 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

Prima platformă digitală de servicii medicale integrate din România

0

Aplicația Beesers, prima platformă digitală de servicii medicale integrate din România, anunță că în urma unei investiții de 500.000 de euro, „extinde gama de funcționalități, prin lansarea serviciilor de telemedicină, respectiv sfat medical prin chat și consultații medicale prin apel video.

Astfel, persoanele care suferă de mobilitate redusă temporar sau permanent, precum și cele care nu au timpul necesar pentru deplasarea la medic, pot beneficia de suport medical la distanță prin telemedicină. În plus, angajații și angajatorii pot economisi resurse prin folosirea abonamentelor. Totodată, aplicația oferă acces gratuit pentru 30 de zile utilizatorilor care apelează la serviciile de chat medical, oricând până la finalul lunii iunie 2022.

Noile funcționalități completează traseul medical al pacientului prin consultații, sfaturi medicale și  investigații la distanță. Consultațiile la distanță prin telemedicină se desfășoară sub trei forme: sfat medical prin chat, consult prin apel video și apel video asistat. Sfatul medical prin chat este un serviciu digital de proximitate, prin intermediul căruia pacientul primește opinii medicale sau interpretări sumare de documente, fără să fie necesară programarea unui consult prin apel video. Această funcționalitate ajută pacientul să beneficieze, în condiții de cost avantajoase, de opinii rapide, care pot rezolva probleme de urgență medicală. Consultul  prin apel video necesită programare și se desfășoară direct în aplicație, între pacient și medic. În cazul apelului video asistat, în situația în care medicul recomandă acest tip de investigație, un asistent medical se deplasează la domiciliul pacientului, însoțit de dispozitive medicale portabile. 

Noile servicii la distanță introduse în platforma BEESERS pot fi accesate atât de persoanele fizice, prin abonamente individuale, precum și prin abonamente corporate, destinate angajatorilor”. 

Ovidiu Tuduruță, fondator Beesers: „Serviciile medicale la distanță sau telemedicina reprezintă o îmbunătățire a accesului la servicii medicale pentru persoanele care nu se pot deplasa din cauza unui mediu fizic inaccesibil sau din dorința de a utiliza timpul mai eficient. Dacă pentru vârstnici și persoanele cu dizabilități deplasarea către clinică reprezintă o aventură imposibilă, pentru resursa profesională din companiile private, serviciile de telemedicină înseamnă zile de concediu neepuizate pentru deplasări la medic. Vârstnicii sau alte persoane suferind de mobilitate redusă devin consumatori de servicii medicale la distanță cu ajutorul copiilor sau aparținătorilor. Persoanele cu mobilitatea redusă cauzată de externarea din spital sau recuperarea post traumatică vor păstra contactul cu medicii de specialitate tot prin telemedicină, fiind astfel scutite de necesitatea deplasării pentru examenul clinic. Resursa profesională din companiile private, care permit munca la distanță, va beneficia de abonamente subvenționate de angajator. Abonamentele de telemedicină pentru echipe din companii private completează abonamentele medicale pentru acces în clinici private. Consider important de menționat că telemedicina rezolvă serviciile medicale pentru care nu sunt necesare investigații cu infrastructură de echipamente neportabile. Este soluția ideală pentru opinii secundare, sfaturi medicale și indrumări, scrisori medicale, precum și o serie limitată de investigații pentru care pot fi utilizate echipamente portabile. În concluzie, putem spune că perioada pandemiei Covid ne-a ajutat să înțelegem cât este de important să descongestionăm sistemul public de sănătate de pacientul ale cărui nevoi sunt gestionabile de la distanță. Aplicația BEESERS este astăzi singurul produs tehnologic din România care oferă pacientului accesul la servicii medicale începând de la consult, până la investigații la distanță, vizită medicală la domiciliu pentru tratamente și monitorizare medicală post tratament.“

Beesers precizează că partenerii „sunt acreditați de Ministerul Sănătății și au experiență relevantă în serviciile medicale private sau de stat. Specialiștii care folosesc cel mai mult telemedicina sunt: practicieni în sănătate mintală, specialiști în infertilitate, dermatologi, cardiologi, endocrinologi, medici generaliști, medici gastroenterologi și oncologi, specialiști în medicină pediatrică, neonatologie și medicină ortopedică. Pe lângă posibilitatea unei surse suplimentare de venit, beneficiile în rândul medicilor presupun atât minimizarea spre zero a costurilor logistice, cât și creșterea randamentului numărului de pacienți, odată cu trasabilitatea și predictibilitatea acestora. 

Aplicația Beesers prezintă o interfață intuitivă și prietenoasă și include opțiuni precum posibilitatea de a alege un specialist medical în funcție de ratingul său sau de a efectua o rezervare multiplă printr-o singură programare (de exemplu, o schemă de tratament cu 10 injecții sau perfuzii). Toate interacțiunile se petrec în aplicație, de la crearea contului până la confirmarea specialistului alături de care va avea loc consultația și consultația în sine. Sunt astfel eliminate barierele de timp, lipsa de motivație sau teama de a merge la medic, precum și cele legate de imposibilitatea de deplasare. BEESERS acordă, de asemenea, asistență tehnică personalizată pentru medici, specialiști medicali, utilizatori, angajatori și angajați.

Aplicația Beesers poate fi descărcată din Google Play sau App Store. Pentru conectare, utilizatorii pot crea un cont manual sau pot folosi profilul Google/Facebook/AppleID. Următorul pas presupune selectarea tipului de serviciu medical dorit: vizită acasă, consultație prin apel video sau sfat medical prin chat. Plata se face prin card, direct din aplicație, statusul rezervării fiind confirmat printr-o notificare pe telefon”. 

 

Admiterea 2022 la Universitatea Hyperion

0

Universitatea Hyperion, prima universitate privată apărută în România, în 1990, acreditată prin Legea nr. 275/2002, prezintă oferta educațională pentru admitere în anul universitar 2022-2023. Înscrierile încep la 1 iunie 2022, cu sublinierea că „oferta educațională acoperă o paletă completă de specializări și competențe a căror alăturare  creează permanent oportunităţi de progres interdisciplinar și creșterea ratei de absorbție pe piața muncii, principalul obiectiv al Universității Hyperion.Dovada o reprezintă zecile de mii de absolvenţi ai Universităţii Hyperion ce alcătuiesc deja o comunitate solidă, vizibilă şi cu un cuvânt important în cele mai diverse domenii”.

Viitorii studenți vor beneficia de 17 programe de licență și 16 programe masterale.

Înscrierea se va putea face atât la secretariatul general al Universității Hyperion din Calea Călărași nr. 169, parter, corp A, sector 3, București, cât și online accesând Formularul de Înscriere.

Candidații vor fi admiși la programele de licență, pe baza mediei obținute la examenul de bacalaureat, în ordinea înmatriculării și în limita locurilor disponibile.

Universitatea Hyperion din București este prima și singura instituție de învățământ din România care  organizează  Curs de pilotaj cu drone comerciale, în scopul tilizării acestora în numeroase domenii cu aplicații multiple. Cursanții beneficiază de personal calificat, cu experiență îndelungată în industria UAV (Unmanned Aircraft Vehicle), având astfel oportunitatea de a învăța direct de la experții care cercetează, proiectează și construiesc drone, utilizând microcontrolere ARM. 

www.bpuh.hyperion.ro/universitatea-hyperion-organizeaza-cursuri-de-pilotare-drona/

Cursul vine în întâmpinarea celor cu vârsta de peste 18 ani, care își doresc să piloteze o dronă sau desfășoară activități tehnice în locuri greu accesibile, multicopterele oferind soluția optimă pentru reducerea timpului acordat intervențiilor și eliminarea eventualelor riscuri cauzate de lucrul în zone de hazard.

Studenții care aleg să studieze la Universitatea Hyperion vor  beneficia de îndrumarea unui corp profesoral elitist, taxe de școlarizare accesibile, burse de studii, stagii de practică în mediul public și privat, campus modern, dotări și tehnologii de ultimă generație, platforme online, cursuri și tutoriale de concepție proprie din domeniul IT(3) Sever Spanulescu – YouTube vizualizate în peste 160 țări,  cazare în cămin studențesc (Cazare în căminul studențesc M3 al Universității Hyperion | Biroul de Presă al Universităţii Hyperion din Bucureşti), sală de sport, studiouri de radio și TV ultra HD, redacție de ziar și agenție de presă, masterclass-uri și workshop-uri cu invitați de renume, sală de spectacole, evenimente culturale și științifice de marcă promovate de  Biroul de Presă bpuh.hyperion.ro.

Intră pe hyperion.ro/admitere, bpuh.hyperion.ro, instagram.com/universitateahyperion sau pe facebook.com/universitateahyperion  și vei găsi toate informațiile necesare! 

Produs românesc premieră mondială pentru scăderea consumului de energie electrică în stații de epurare

0

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică –  INCDIE ICPE-CA București, în parteneriat cu agentul economic I.C.P.E. Bistriţa S.A. (specializat în modernizarea, proiectarea și execuția stațiilor de tratare a apelor potabile și reziduale), anunță realizarea proiectului 12PTE/2020 „Echipament pentru stimularea proceselor biochimice din instalațiile de epurare a apelor reziduale – ESELFBio”, în perioada 2020-2022, proiect finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) de la bugetul de stat și cofinanțat de I.C.P.E. Bistrița SA.

Realizatorii subliniază că „în cadrul proiectului, în urma transferului de cunoștințe de la INCDIE ICPE-CA din domeniul influenței câmpurilor electromagnetice asupra materiei vii, a fost conceput, realizat și experimentat la I.C.P.E. Bistrița SA un produs nou pe plan mondial, ESELFBio, care include mai multe soluții tehnice originale (protejate prin trei brevete de invenție). 

În urma experimentărilor și validărilor în mediul industrial a ESELFBio (prin implementare pe o stație de epurare în exploatare), a rezultat o scădere a consumului de energie electrică în etapa biologică de epurare cu cca. 50%, prin stimularea cu câmp electric ELF a activității microbiologice din nămolul activ acumulat în bazinele de epurare biologică a stațiilor de tratare a apelor reziduale. Consumurile globale de energie electrică se reduc astfel cu cca 30%, conducând la o economie substanțiala de energie”.

În argumentarea utilității noii creații științifice și economice, INCDIE ICPE-CA București accentuează: „Viața pe Pământ este condiționată de existența resurselor de apă potabilă. Activitățile umane generează importante cantități de ape reziduale (reziduuri organice, microorganisme patogene, metale grele, detergenți etc.).

Conservarea resurselor de apă presupune colectarea și epurarea corespunzătoare a apelor reziduale, după care apa tratată este recirculată prin deversare în apele de suprafață (râuri, lacuri etc.). Deversarea apelor reziduale tratate este strict reglementată prin norme legislative și standarde specifice care prevăd limite maximale pentru conținutul de diverși poluanți al apelor deversabile. 

Uzual, tratarea apelor reziduale se realizează in stații de epurare prin procese tehnologice complexe (tratamente chimice, mecanice, microbiologice etc.) cu un consum specific de energie relativ ridicat (între 0,25 și 2,5kWh/m3 apă tratată). Actualmente, pe plan mondial, peste 60% din consumul total de energie a stațiilor de epurare se datorează proceselor/tratamentelor biochimice.

Din studiile și cercetările privind influența câmpurilor electromagnetice asupra materiei vii, a rezultat că, la anumite frecvențe discrete din domeniul ELF (Extremely Low Frequency), creșterea și multiplicarea  unor microorganisme poate fi substanțial accelerată”.   

Cercetătorii anunță că „noul produs Echipament pentru stimularea proceselor biochimice din instalațiile de epurare a apelor reziduale – ESELFBio” a fost certificat/omologat și poate fi livrat (de către I.C.P.E. Bistrița SA) pentru dotarea/modernizarea, retehnologizarea stațiilor de epurare a apelor uzate”.  

Riscurile cibernetice cresc în contextul geopolitic actual. Companiile trebuie să-și revizuiască strategiile și să aloce eficient investițiile.

_________________

Autori: Mircea Bozga, Partener PwC România
Robert Girdoc, Senior Manager PwC România (foto)

Riscul global al amenințării cibernetice se intensifică atunci când există conflicte sau tensiuni geopolitice, atacurile cibernetice sponsorizate de state escaladând în astfel de situații. Recent, președintele SUA a făcut apel la companiile și organizațiile private din SUA să-și „blocheze porțile digitale” fiind foarte posibile atacuri cibernetice în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Însă avertismentul este valabil pentru toate organizațiile la nivel mondial, fiind esențial ca acestea să ia măsuri conforme cu gravitatea situației.

Astfel, companiile trebuie să monitorizeze permanent expunerea la riscurile cibernetice, să-și consolideze capacitățile de detectare a amenințărilor, să utilizeze o politică de parole puternice, să se asigure că patch-urile de securitate pot fi aplicate la timp și corespunzător și să securizeze backup-ul datelor.

De asemenea, definirea unor planuri adecvate de continuitate a afacerii și recuperare în caz de crize este primordială în gestionarea acestora. La fel de importante sunt și instruirea angajaților cu privire la rolul lor în prevenirea atacurilor cibernetice și raportarea oricărei activități cibernetice anormale sau rău intenționate către instituțiile locale de reglementare.

Având experiența ultimilor doi de pandemie în care atacurile cibernetice s-au intensificat și au devenit din ce în ce mai sofisticate, companiile sunt mai conștiente de riscuri, multe dintre ele și-au elaborat strategii și alocă bugete mai mari de investiții. Întrebarea este însă dacă aceste investiții sunt eficiente și pot răspunde tuturor vulnerabilităților care pot apărea.

Indemnizațiile în activitatea de transporturi și construcții: Sunt suficiente clarificările legislative recente sau vor reapărea sincope?

_________________

Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale
și dreptul muncii, D&B David și Baias

Ioana Cercel, Avocat Senior D&B David și Baias
Bogdan Cârpă- veche, Senior Manager PwC România (foto)

La finalul lunii martie a fost adoptată legea privind anularea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite ca urmare a reîncadrării sumelor achitate de angajatorii români salariaților acestora cu titlu de indemnizație pe perioada delegării, detașării sau desfășurării muncii acestora pe teritoriul altor state.

Noua lege aduce și o serie de modificări care ar trebui să soluționeze o parte dintre incertitudinile și lipsurile reglementărilor anterioare.

Mai exact, pe lângă indemnizațiile de delegare/detașare, noul act normativ extinde tratamentul fiscal favorabil la indemnizațiile specifice detașărilor transnaționale și la prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate. Această măsură este benefică acelor categorii de angajați care se aflau într-o situație de detașare transnațională potrivit Legii nr 16/2017 (ex: salariați temporari puși la dispoziția unui utilizator dintr-un alt stat membru UE), dar care nu se încadrau într-o situație de delegare/detașare potrivit Codului muncii. Totodată, prestațiile acordate angajaților mobili, în cazul cărora executarea obligaţiilor de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă (neaflându-se deci într-o situație de delegare sau detașare) vor fi supuse aceluiași tratament fiscal favorabil.

Patria Bank aniversează 5 ani

0

 

 Burak Yildiran (Patria Bank): „Avem nevoie de vești bune. Și cele mai bune vești sunt cele pe care le creăm împreună pentru clienți, acționari, parteneri, colegi și comunitate.”

Patria Bank, bancă locală dedicată susținerii antreprenorilor locali și oferirii unui acces facil la produse bancare tuturor clienților români, indiferent unde locuiesc aceștia, lansează o serie de oferte aniversare marcând 5 ani de activitate. Parcursul Patria Bank în ultimii cinci ani a fost unul de creștere și consolidare a poziției sale de furnizor de servicii financiare responsabil, promotor al incluziunii finaciare, pentru antreprenori – companii medii și mici, agriculturi, din mediul urban și rural – și pentru oamenii muncitori, persoane fizice, cu toate planurile și dorințele lor.  În perioada 2017 – 2021 finanțările cumulate au depășit 4,4 miliarde de lei, acestea susținând planurile de dezvolatre ale companiilor și de viață ale românilor, în paralel, Patria Bank având grijă și crescând economii de aproape 3.3 miliarde de lei (sold la 31.12.2021) și angajând o comunitate de peste 700 de colegi.  

„Povestea Patria Bank a început cu o misiune și o promisiune: să ajutăm la construirea unui viitor mai bun pentru toți românii și antreprenorii locali, prin facilitarea accesului la servicii bancare simple și de ajutor. Rămânem fideli misiunii noastre și ancorați în realitatea momentului, spiritul nostru antreprenorial și flexibilitatea care ne caracterizează ajutându-ne să acționăm rapid și echilibrat. Prin activitatea noastră suntem direct implicați în viețile a aproape 120.000 de români –  antreprenori, clienți persone fizice, colegi, acționari – și,  in extenso, în viața familiilor lor, peste 500.000 de oameni. Toate acestea vin cu recunoștință, multă responsabilitate și energie de a construi mai departe un business durabil. Și împreună cu toți clienții noștri și cei care vor să ni se alăture celebrăm 5 ani de Patria Bank cu oferte aniversare și orientare către viitor”, a spus Burak Yildiran, CEO Patria Bank. 

Toate segmentele de business Patria Bank au cunoscut o evoluție importantă în ultimii cinci ani, în special în ariile unde banca este cunoscută pentru expertiza extinsă, respectiv segmentele microfinanțare și agro. Totodată, pe segmentul retail, Patria Bank și-a lărgit portofoliul an de an, acoperind cele mai importante produse financiare care susțin românii în toate etapele vieții lor, dezvoltarea digitală cunoscând o amplificare majoră, mai ales în ultimul an, de când principalele produse de tranzacționare și economisire pot fi obținute 100% online. 

Mai mult, indicatorii financiari au înregistrat de asemenea o evoluție pozitivă, la finalul anului 2021 Patria Bank raportând profit  pentru al treilea an consecutiv, printr-o creștere semnificativă a rezultatului net: de la 2,8 mil. lei în 2020 la 9,5 mil. lei în 2021. Această evoluție a fost susținută de dezvoltarea bilanțului (total active) cu 12% (+396 mil. lei) față de anul 2020 realizată atât prin creșterea anuală a creditelor brute cu 13%, cât și a depozitelor atrase de la clientelă cu 14%.

Seria de oferte și acțiuni la aniversarea de 5 ani acoperă pilonii importanți în dezvoltarea Patria Bank: 5 oferte comerciale, beneficii pentru #OameniiPatria și angajamente pentru dezvoltarea unui business tot mai sustenabil, cu respect pentru mediu și comunitate.

5 oferte comerciale dedicate clienților persoane fizice și antreprenorilor în luna mai:

  • 5% dobândă p.a. pentru depozitele pe 12 luni și 5,5% dobândă p.a. pentru depozitele pe 2 ani, iîn lei, constituite 100% online de noii clienții prin platforma digitală Patria de Oriunde 

 

  • Reduceri aniversare de dobândă la produsele de creditare persoane fizice: – 1,5% reducere aniversară la dobânda pentru creditele de nevoi personale cu dobândă variabilă, în lei (DAE 9.16%) și -1,2 % reducere aniversară la dobânda pentru creditele de investiții imobiliare în euro (DAE 2.93%)
  • premii speciale pentru utilizatorii de carduri Patria Bank Mastercard care obțin și utilizează cardul la cumpărături, de cel puțin 3 ori, în perioada 28.04-09.06.2022: 1 vacanță în România cu caravana și 100 de carduri de combustibil de 300 de lei
  • Zero comision de analiză pentru creditele acordate micilor antreprenori în segmentul microfinațare acordate în perioada 5 – 25 mai 2022.
  • Curs valutar preferențial oferit în platformele de internet banking și mobile banking pentru schimburi valutare care depășesc 5.000 de euro și 5.000 de dolari pentru clineții persoane fizice și 25.000 de euro, respectiv dolari, pentru clienții persoane juridice

Ofertele complete sunt detaliate pe pagina aniversară dedicata: www.patriabank.ro/oferte5ani

„Împărtășim bucuria aniversării cu clienții, propunăndu-le oferte pentru cele mai accesate și mai des folosite produse. Sunt mai mult decât oferte aniversare, este modul nostru de a ne arăta recunoștința și de a celebra lucrurile simple dar importante din viața fiecăruia: achiziția unei case, îndeplinirea unei dorințe, plata cu cardul, creșterea afacerii și schimburi valutare mai avantajoase” a menționat Elena Nicodinescu, Manager Departament Dezvoltare Produse Retail și Canale Digitale.

Beneficii pentru #Oamenii Patria și toți viitorii angajați Patria Bank

Patria Bank adaugă pachetului de beneficii pentru angajați noi facilități, menite să susțină starea de bine a #OamenilorPatria și activitățile de implicare civică ale acestora. Astfel, angajații vor primi două zile libere pe an pentru aniversarea zilei de naștere și pentru implicarea în acțiuni de voluntariat, extra celor pentru care există în cadrul legal reglementat. Beneficiile vin să completeze munca în sistem hibrid, implementată în perioada pandemiei și devenită „noul normal”, prin care o parte importantă din angajați poate opta să lucreze de acasă într-un sistem flexibil, potrivit noilor realități din viața lor. 

Special pentru aniversarea de 5 ani, programe punctuale vor fi implementate pentru #OameniiPatria, precum Ateliere de Wellbeing, alese chiar de ei, și Ziua porților deschise prin care copiii, rudele și animalele de companie sunt bine veniți la birou.

5 ani de Patria Bank înseamnă înainte de orice un mix optim de oameni, cu obiective individuale și profesionale diferite, dar cu comportamente și manifestări congruente, care împreună crează o echipă cu sens și determinare. Ne bucurăm să avem alături colegi care sunt în organizație de la începuturile ei, de peste 10 și chiar 20 de ani,  colegi care împlinesc chiar ei 5 ani în Patria Bank, precum și mulți nou veniți. Un lucru e cert, suntem o echipă cu energie, dornică să contribuie la misiunea băncii” menționează Magda Dragne, Director Resurse Umane Patria Bank.

Angajament pentru #sustenabilitate 

Momentul aniversar marchează și consolidarea drumului Patria Bank în călătoria dezvoltării durabile, pe care banca a pornit încă de la constituirea sub noul nume, aducând în prim plan importanța acordării atenției cuvenite mediului înconjurător. Patria Bank lansează astfel proiectul #ÎmpreunăPentruNatură, un proiect pilot prin care materialele de prezentare tipărite din unitățile Patria Bank din marile orașe sunt înlocuite cu materiale digitale, accesibile printr-un simplu scan de QR. Proiectul urmărește ca în termen de un an de zile, literatura de produs tiparită să fie înlocuită 100% cu materiale digitale.

Comportamentul tuturor s-a schimbat, oamenii se informează cu precădere online, informația fiind accesibilă la un „search distanță”. Mutarea materialelor de prezentare produse în online ne ajută să salvăm 3.1 tone de hârtie/an. În plus, prin această inițiativă ne dorim să creștem gradul de conștientizare asupra consumului și asupra amprentei de mediu pe care fiecare dintre noi o avem și să facem pași spre diminuarea acestora.” a completat Ștefania Cristescu, Manager Marketing și Comunicare Patria Bank.

Inițiativa este doar prima dintr-o serie de acțiuni care vizează promovarea și implementarea de acțiuni și comportamente responsabile cu mediul, atât în interiorul organizației cât și în exterior. Printre acestea se numără: lansarea de produse green, reducerea documentației contractuale tipărită prin transferarea fluxurilor în digital și alte inițiative cu respect pentru mediu. 

Totodată, o serie nouă de articole educaționale și informative care urmărește creșterea nivelului de conștientizare al impactului individual asupra mediului și angajarea în acțiuni de diminuare a acestuia va fi dezvoltată în perioada următoare pe Blogul Patria.

PROFIT ISTORIC PENTRU FNGCIMM ÎN ANUL 2021

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a înregistrat la 31 decembrie 2021 un profitul brut de 119.694 mii lei, cu circa 32% peste ținta stabilită în buget, iar după deducerea impozitului pe profit, în valoare de 17.043 mii lei, profitul net la finele exercitiului financiar 2021 a atins 102.651 mii lei cu circa 23,2% față de ținta de buget de 78.767 mii lei.

Rezultatele financiare au fost obținute, în principal, în urma acordării a 36.097 de garanții în decursul anului 2021, în valoare totală de 17.252.705 mii lei, dintre care: 14.547.019 mii lei (aprox. 84% în total acordări) reprezintă garanții emise în nume și cont stat, 2.415.819 mii lei (cca. 14% în total) garanții din surse în administrare, iar restul în sumă de 289.866 mii lei (cca. 2% în total acordari) reprezintă garanții din surse proprii.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2021 este în creștere cu 7% din punct de vedere valoric, față de nivelul anului 2020, când volumul de garantare a atins 16.191.563 mii lei, pentru 44.040 garanții acordate. 

Dinamica activității de garantare în decursul anului 2021 a fost influențată în mod pozitiv de rezultatele implementării programului IMM Invest ROMANIA, precum și a programului Noua Casă, considerate a fi cele mai de succes programe guvernamentale.

Pentru FNGCIMM, IMM INVEST  a însemnat o intensificare accelerată a activității de garantare în nume și cont stat, în anul 2020, primul an de implementare, fiind acordate 25.586 garanții în valoare de 11.936.763 mii lei, iar în anul 2021, numărul de garanții a scăzut numeric până la 19.175, pe fondul demarării cu întârziere a programului în vederea modificării cadrului legislativ, însă volumul de garantare a crescut din punct de vedere valoric, atingând 12.616.071 mii lei. În anul 2021 au fost înregistrate valori individuale mai mari ale garanțiilor, ceea ce a condus la depășirea cu 6% a volumului de acordări în anul de referință.

Prin Convenția semnată cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în baza OUG79/2009, prin care FNGCIMM acordă garanții în favoarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, au fost acordate, în perioada 01.01- 30.12.2021, un număr de 1,779 garanții în valoare de 2.415.819 mii lei.  Față de rezultatele anului trecut, pe această schemă de garantare, observăm o intensificare a solicitărilor de prelungire a garanțiilor acordate în baza OUG 79/2009, în creștere cu circa 13 % față de nivelul anului 2020.

Nivelul garanțiilor acordate din surse proprii FNGCIMM, a înregistrat o creștere cu 21% față de anul precedent, astfel, față de anul 2020 când au fost acordate 409 garanții, în valoare de 223.127 mii lei, în anul 2021 au fost acordate 478 garanții, în valoare de 271.093 mii lei, în creștere cu 17% din punct de vedere al numărului de garanții și cu 21% superior valoric, pe fondul orientării clienților considerați neeligibili pe programele guvernamentale și către produsele clasice ale Fondului. 

În ceea ce privește volumul garanțiilor acordate în cadrul Programului Noua Casă, în decursul anului 2021, plafonul a fost consumat în proportie de circa 97%, introducerea în program a locuințelor cu valori mai mari, până la limita de 140.000 euro, conducând la acordarea unui număr de garanții inferior celui estimat, însă de valori mai mari. Astfel, în anul 2021 au fost acordate 14.500 garanții, în valoare de 1.920.983 mii lei, în scădere numerică cu 5% față de acordările anului 2020, însă cu 7% creștere din punct de vedere a volumului total de garantare în valoare de 11.743.858 mii lei pentru 15.244 garanții acordate. 

Cazacu, XTB: Dolarul american și francul elvețian rămân în atenția investitorilor, pe termen mediu, ca „port de refugiu” în fața furtunilor financiare

 

  • Dolarul american ar putea rămâne în atenția investitorilor ca „port de refugiu” financiar sigur, pe termen mediu, deși sunt posibile corecții tehnice, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Francul elvețian ar putea cunoaște o relativă înviorare în lunile următoare.
  • Pentru Euro și lira sterlină, salvarea ar veni dintr-o încetare, fie și temporară, a conflictului din Ucraina.
  • Yenul japonez și Yuanul chinezesc sunt și ele în scădere.
  • Bitcoin nu a trăit la înălțimea așteptărilor unor fani mai „vechi”, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Rareori se observă în piețele valutare trenduri atât de coerente între ele precum cele din prima parte a acestui an.

Dolarul american s-a apreciat accentuat, nu doar față de Euro, ci și față de alte monede majore, între care lira sterlină, yenul japonez sau yuanul chinezesc. 

Euro a pierdut 7,5% anul acesta, iar lira sterlină 8,9%, în ambele cazuri aproape întreaga depreciere realizându-se după 24 februarie. 

Față de francul elvețian, din 23 februarie până pe 10 mai, ora 20.00, dolarul a câștigat 8,5%, iar de la începutul anului, 9,2%. 

Yenul japonez s-a retras cu 13,2% în același interval. 

Yuanul a cedat 6,1% tot de la începutul anului. 

Direcția de migrare a capitalurilor a fost clară și intensitatea mișcării, puternică. 

În tărâmul valutar, dolarul american a dominat clar, oferind refugiu, dar, spre deosebire de alte situații din trecut, fără a mai fi „ajutat” în acest „efort” de alte monede. 

Singurul „port” adevărat, sau cel puțin, cel mai bun adăpost – pentru că, în termeni relativi, în anumite perioade, francul elvețian a oferit, la rândul său, refugiu – a fost dolarul american.

Ce se poate spune despre monedele virtuale? 

Bitcoin nu a trăit la înălțimea așteptărilor unor fani mai „vechi”: nu doar că nu a oferit siguranță, ci a pierdut teren considerabil, de la peste 46000 în deschidere și aproape 48000 dolari în vârful din prima zi a anului, la sub 30 000 pe 10 mai, înaintea unei ușoare reveniri care a dus deprecierea anului acesta la 32,2%.

Și aceasta, în teritoriul criptomonedelor, este o performanță foarte bună, alte titluri înregistrând deprecieri mult mai mari.

 Astăzi inflația din SUA e așteptată a coborî la 8,2% de la 8,5% în aprilie. În privința seriei „core”, de bază, care nu ia în calcul anumite produse, se așteaptă o scădere la 6,2% de la 6,5% luna trecută. 

Datele vor fi foarte intens urmărite, pentru a vedea dacă validează speranțele unor observatori pentru depășirea „vârfului”, și debutul unei perioade de reașezare. 

Cu toate acestea, este de așteptat ca dobânzile să continue să crească. 

În luna decembrie, în SUA rata dobânzii are cele mai mari șanse de a fi la 2,5-2,75% potrivit traderilor de la CME, în scădere față de estimarea de acum o săptămână, când prima șansă ar fi avut-o nivelul 2,75-3%. 

Totuși, sunt repere mult peste cele din Europa, unde BCE încă dezbate momentul optim de ridicare a dobânzii de referință de la 0%, și continuă să injecteze lichiditate,  deși într-un ritm în scădere. 

În această dimineață, randamentul la titluri de stat pe 10 ani atingea 2,93% în SUA și doar 0,97% în Germania. 

Dolarul este susținut atât de nevoia de siguranță, alături de repatrierea unor capitaluri din jurisdicții văzute a fi mai riscante, cât și de dobânzile mai atrăgătoare.

Europa resimte, în plus, într-o manieră mult mai pronunțată, efectele negative ale luptelor din Ucraina, iar Marea Britanie este vulnerabilă, pe lângă acestea, la o pronunțată creștere a inflației, adăugată la neplăcerile provocate de Brexit. 

Delicată este și situația celor care au luat credite cu dobândă fixă pentru doar 2 sau 5 ani, în Regatul Unit. 

Dincolo de anumite ajustări tehnice sau de ordin temporar, pentru monede precum Euro sau lira sterlină este nevoie de o linie clară de încetare a conflictului pentru a reda șansa unei aprecieri durabile.

Dolarul american ar putea, în contextul actual, pe termen mediu, rămâne în atenția investitorilor, deși de la aceste niveluri, corecții tehnice sunt posibile.

În plus, francul elvețian, în ciuda eforturilor importante ale băncii centrale, ar putea cunoaște o relativă înviorare în lunile următoare, atât față de Euro cât și față de dolarul american, pe măsură ce piețele vor redescoperi nevoia unui activ de refugiu alternativ și vor lua în calcul o încetinire sau chiar riscuri de recesiune anul viitor în SUA. 

Pentru Euro și lira sterlină, salvarea ar veni dintr-o rapidă încetare a conflictului, fie și de ordin temporar, care să redea un optimism pronunțat în economiile respective și să susțină monedele. E un scenariu care, pentru moment, nu pare a fi în prim-planul probabilităților.

First Bank a înregistrat un profit net de 57 de milioane de lei în 2021

0

 

First Bank raportează un profit de 57,1 milioane de lei pentru anul 2021, o creștere semnificativă față de perioada similară precentă.

Veniturile operaționale nete ale băncii au crescut cu 7% față de 2020, atingând valoarea de 354 milioane lei. La sfârșitul anului 2021, activele totale ale băncii depășeau 6,9 miliarde lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 milioane lei, iar sursele atrase de la client se ridică la 5,2 miliarde lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidității a fost cu mult peste 200%.

Valoarea creditelor acordate a înregistrat o evoluție semnificativă pe toate segmentele de clienți, First Bank ajungând la un portofoliu de credite de 4,1 miliarde lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Un ritm mai susținut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creștere de 16% față de anul 2020, influențată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. De asemenea, First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,29 milioane lei alocate pentru 2021, în creștere cu 46,39% față de anul precedent.

Raportul cost-venituri s-a îmbunătățit și a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienței operaționale sporite ca urmare a investițiilor în digitalizare și automatizare a proceselor. Rentabilitatea operațională ridicată permite băncii să investească în proiecte și campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătățirea experienței clienților și creșterea portofoliului de credite.

First Bank
Henk Paardekooper

„Rezultatele financiare din 2021 reflectă o performanță financiară importantă, iar prin măsurile pe care le-am adoptat, am atins un nivel puternic de capitalizare și lichiditate. Continuăm să rămânem aproape de clienții noștri, oferind soluții financiare personalizate și eficiente, cu un grad ridicat de digitalizare, dar păstrând mereu componenta umană”, a declarat Henk Paardekooper, CEO al First Bank.

În ultimii trei ani, First Bank a desfășurat procese ample de transformare, susținute de investiții în tehnologie, produse, procese și oameni de aproape 100 de milioane de lei. Banca are ca obiectiv oferirea de produse și servicii de top ce permit efectuarea de operațiuni bancare într-un mod simplu și eficient, garantând clienților o experiență de utilizare modernă și adaptată nevoilor lor.

Noul regim al autorizării investițiilor non-UE în România sau cum se asigură echilibrul dintre siguranța națională și stimularea investițiilor străine

_________________

Radu Diaconu (foto), Partener Coordonator,
Liderul practicii de consultanță juridică în afaceri,
Băncilă Diaconu și Asociații

 A apărut în România un nou sistem de autorizare a investițiilor străine realizate de persoane din afara Uniunii Europene, începând cu 18 aprilie 2022. Deși un sistem de evaluare al acestor operațiuni exista încă din 2012, noua reglementare (realizată prin OUG 46/2022) crește gradul de complexitate a procedurii, fără a aduce – cel puțin pentru moment, în lipsa unor norme de aplicare – vreun beneficiu suplimentar. În schimb, amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior la nivel mondial!

Ce investiții sunt afectate

  Practic, orice investitor din afara UE – american, rus, britanic, chinez, canadian, elvețian, japonez, turc, sud-african etc. – care dorește să cumpere o firmă ori un activ în România sau care dorește să facă o investiție de la zero în anumite domenii și care este dispus să cheltuiască mai mult de 2.000.000 euro (adică nimica toată, în termenii economiei actuale) trebuie să obțină un aviz favorabil de la autoritățile române. 

Investițiile pentru care este obligatorie obținerea acestui aviz trebuie să se încadreze într-unul din următoarele domenii, de care depinde, potrivit hotărârii CSAT 73/2012, ordinea publică și securitatea României. Acestea sunt – fără alte detalii sau precizări – securitatea cetățeanului și a colectivităților, a frontierelor, cea energetică, a transporturilor, a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, a infrastructurii critice, a sistemelor informatice și a celor de comunicații, a activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, a producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibililor și substanțelor toxice, securitatea industrială, precum și protecția împotriva dezastrelor, a agriculturii și mediului înconjurător, respectiv protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.

Care sunt investitorii vizați

  Prima întrebare ar fi de ce este necesar un astfel de sistem de autorizare a investițiilor străine directe. Acest sistem este reglementat în UE, la nivel de principiu, fără prea multe detalii procedurale, prin Regulamentul 2019/452 și este în vigoare din 11 octombrie 2020. Sarcina de a evalua compatibilitatea investițiilor străine directe cu securitatea și ordinea publică naționale revine, în primul rând, fiecărui stat membru. Regulamentul nu discriminează împotriva investitorilor din anumite state, deși s-a speculat în timpul elaborării sale că cei vizați ar fi în primul rând investitorii chinezi și cei ruși. Totuși, acest instrument a fost folosit de diverse state membre pentru a restricționa și alți investitori: de exemplu, la finalul anului 2020, Franța a blocat achiziția producătorului de echipamente militare Photonis de către grupul american Teledyne, argumentul fundamental fiind acela că suveranitatea Franței este prioritară. Prin urmare, investitorii din statele membre NATO (de exemplu) nu sunt scutiți de la această autorizare.

Care sunt noutățile aduse de noul sistem de autorizare

În principiu, din 2012 încoace, dacă investiția viza unul din domeniile indicate mai sus, trebuia obținută aprobarea CSAT, fie prin notificarea directă a CSAT, fie prin notificarea unei concentrări economice la Consiliul Concurenței (care, mai departe, informa CSAT-ul). Noul sistem, implementat prin OUG 46/2022, presupune apariția unei Comisii pentru examinarea investițiilor străine directe (prescurtată CEISD), care nu are personalitate juridică și al cărei secretariat este asigurat de Consiliul Concurenței. Din această comisie fac parte reprezentanți ai primului-ministru, ai Consiliului Concurenței, ai Secretariatului General al Guvernului și ai nouă ministere. De asemenea, sunt invitați permanenți reprezentanții SRI și SIE. Domeniile de activitate vizate sunt cele precizate, încă de acum 10 ani, în Hotărârea CSAT 73/2012 (și enumerate mai sus).

Prin urmare, ce s-a schimbat?

În primul rând, amenzile sunt foarte mari, similare celor din domeniul concurenței: până la 10% din cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial în anul financiar anterior sancționării. În cazul întreprinderilor nou-înființate ca urmare a unei investiții străine directe, care nu au înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancționării, acestea vor primi o amendă cuprinsă între 10.000.000 lei și 50.000.000 lei. Eventualele amenzi sunt aplicate de Consiliul Concurenței.

În al doilea rând, nu ar trebui autorizate decât investițiile de peste 2.000.000 euro – oricum, un plafon foarte scăzut. Chiar și așa, pot fi supuse examinării și avizării CEISD și investițiile străine directe care nu depășesc pragul de 2.000.000 euro, dacă, prin natura sau efectele lor potențiale, pot avea impact asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora. Cu alte cuvinte, nenotificarea unei investiții mai mici de 2.000.000 euro se face pe riscul investitorului, care ar putea afla ulterior că era totuși necesar să obțină autorizarea.

În al treilea rând, criteriile folosite de CEISD pentru evaluarea unei investiții sunt cele din Regulamentul UE 2019/452, anume (în special, deci nu limitativ): (a) dacă investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei țări non-UE, inclusiv de organisme de stat sau de forțele armate ale acesteia, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finanțări semnificative; (b) dacă investitorul străin a fost deja implicat în activități care afectează securitatea sau ordinea publică într-un stat membru UE; sau (c) dacă există un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale.

Sperăm – ca de obicei – că normele vor clarifica lucrurile

Normele de aplicare ale OUG 46/2022 ar trebui să apară până pe 17 iunie 2022. Acestea ar trebui să detalieze, în primul rând, care sunt investițiile ce trebuie notificate. Nu contestă nimeni că armamentul, munițiile și produsele cu dublă utilizare (militară și civilă) sunt aspecte sensibile, dar marea majoritate a operațiunilor economice se referă la chestiuni mult mai banale. De exemplu, intră în categoria investițiilor ce necesită autorizare achiziția unei clinici stomatologice sau a unui lanț de farmacii? Este vorba în acest caz despre infrastructură în domeniul sănătății (menționată expres în Regulamentul UE) sau nu? Dar achiziția unei participații într-o firmă privată de curierat poate aduce atingere securității transporturilor? Oare dezvoltarea de la zero, cu o investiție japoneză ori americană, a unui software care facilitează comenzile online de mâncare, activitate atât de importantă în timpul pandemiei, face parte din conceptul de „securitate a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale”? Achiziția unei ferme cu 800 de hectare de teren arabil de către un investitor arab poate aduce atingere „protecției agriculturii”? Extinderea unei investiții, cu fonduri canadiene, pentru realizarea de căști de protecție, în uzină sau pe șantier, aduce atingere „securității industriale” sau „protecției împotriva dezastrelor”?

Amintim că amenzile sunt enorme, de până la 10% din cifra de afaceri mondială pe anul anterior. Chiar în lipsa unei cifre de afaceri în anii anteriori, amenda minimă e de 10.000.000 lei. Nu numai amenzile sunt problematice. Este destul de clar că OUG 46/2022 a fost redactată într-un termen foarte scurt, uneori prin procedeul copy-paste – de exemplu, art. 12(6) menționează că „prescripția începe să curgă de la data încetării ultimului act sau fapt anticoncurențial în cauză”, formularea fiind copiată din Legea concurenței 21/1996, fără înlocuirea termenului „anticoncurențial” cu ceva mai potrivit contextului investițiilor străine. Nu rămâne, deci, decât să sperăm că redactarea normelor de aplicare se va face cu atenție sporită la potențialele efecte nocive, greu de evaluat la acest moment – mergând până la blocarea cvasi-completă a investițiilor non-UE în România.

OPEN HOUSE MADRIGAL – CANTUS MUNDI de Noaptea Muzeelor

0

Sâmbătă, 14 mai, cu ocazia Nopții Muzeelor, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Programul Național Cantus Mundi invită publicul să îi treacă pragul pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11, la OPEN HOUSE MADRIGAL – CANTUS MUNDI.

Aflat în una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Dealul Mitropoliei din București, un imobil cu o viață de aproape 100 de ani, sediul Corului Madrigal va fi accesibil pentru vizitare de Noaptea Muzeelor în intervalul orar 18:00 – 22:00. 

Publicul va putea descoperi arhitectura originală a monumentalei vile și interioarele sale spectaculoase și, de asemenea, va putea face o incursiune în istoria și evoluția Corului Madrigal, ilustrată prin expoziții de costume, fotografii, partituri și alte elemente de referință pentru memoria celebrului ansamblu coral. 

Experiența vizitatorilor va fi completată vizual de scenografia de lumini ce va îmbrăca venerabila clădire de pe Dealul Mitropoliei și mai ales sonor, prin recitalurile corale susținute LIVE de peste 200 de copii din corurile Programul Național Cantus Mundi.

Vila Sacha Roman, actualul sediu al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și al Programului Național Cantus Mundi, a fost realizată după planurile celebrului arhitect Albert Popper și construită în 1924 de către juristul și publicistului român Sacha Silberman Roman (1885 – 1967), personalitate notabilă a Bucureștiului interbelic, care a deținut pentru o perioadă și funcția de secretar al lui Nicolae Titulescu.

Datorită caracteristicilor sale, imobilul se încadrează în categoria vilelor unicat ce caracterizeză Bucureștiul de început de secol XX, cu o arhitectură originală ce îmbină cu eleganță elemente bizantine, gotice, neo-românești dar și inserții inspirate din culele oltenești. 

Pe 14 mai, între 18:00 și 22:00, accesul vizitatorilor va fi gratuit, organizat în grupuri de maximum 10 persoane.

Directorul de sustenabilitate (CSO), în ascensiune rapidă

0

_________________

de Monica Movileanu,
Partener PwC România
Cristina Angheluță,
Senior Manager

Deși doar o treime (29,8%) dintre companiile globale au directori sau manageri dedicați sustenabilității (Chief Sustainability Officer – CSO), conform studiului realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC, în rândul a 1.640 de companii listate, numărul pozițiilor de CSO deschise în 2021 a fost mai mare decât cel cumulat în perioada 2016 și 2020. Această evoluție ne arată că tot mai multe companii conștientizează importanța ESG – acronimul deja cunoscut pentru Environmental, Social & Governance care desemnează noile cerințe de raportare non-financiară.

ESG înseamnă o schimbare de viziune asupra rolului și scopului unei companii care trebuie să abordeze strategic impactul activității sale pe termen mediu și lung atât asupra celor direct interesați, cât și asupra mediului înconjurător și asupra comunității în care funcționează. Pe măsură ce urmărirea obiectivelor ESG este tot mai mult în atenția autorităților de reglementare din întreaga lume, au apărut și vor apărea tot mai multe cerințe legale de raportare, fapt care le impune companiilor să aloce resurse, prin angajarea unor persoane dedicate.

Totuși, studiul menționat arată că, deși companiile sunt tot mai preocupate de angajarea unui CSO, rolul acestuia nu este încă suficient de puternic, un număr semnificativ dintre CSO având mandat limitat în domeniul sustenabilității și acces foarte redus la deciziile din cadrul Consiliul de Administrație, astfel încât să contribuie la transformarea politicilor ESG. Astfel, aproape 50% dintre companii au CSO cu atribuții limitate. Unii dintre ei sunt ofițeri de sustenabilitate al căror obiectiv nu este sustenabilitatea ca atare, dar care lucrează la sustenabilitate în contextul de responsabilitate socială corporativă (CSR) sau de sănătate, siguranță și mediu.

În Europa, 35% dintre companiile intervievate au CSO activi cu acces la directorii executivi, iar 57% au CSO cu atribuții limitate și fără acces la directori executivi.

Cei mai mulți directori sau manageri dedicați dezvoltării sustenabilității provin din sectorul bunurilor și produselor de consum. Astfel, companiile din această industrie se pot lăuda cu cei mai activi directori de sustenabilitate (50%), având în vedere nivelul ridicat de implicare al mass-media și a rețelelor de socializare asupra aspectelor legate de sustenabilitate din industria alimentelor și din sectorul de îmbrăcăminte. 

În timp ce organizațiile din sectoarele produselor chimice și al petrolului și gazelor au avut, de asemenea, un procent ridicat de CSO activi, sectorul ingineriei și al comerțului electronic a avut cea mai scăzută reprezentare în ceea ce privește directorii de sustenabilitate activi în problemele ESG.

Decalajul în ceea ce privește expertiza directoriilor de sustenabilitate este pe cale să se schimbe, având în vedere că în 2021 numărului de numiri de CSO la nivel global a crescut de trei ori față de 2020. 65 de companii au numit un director de sustenabilitate în perioada 2016-2020, față de 68 de companii în 2021. Tendința a început în 2018, când problemele precum clima, egalitatea rasială și de gen au început să influențeze deciziile investitorilor și a directorilor executivi. Pandemia a accelerat această tendință, deoarece companiile au început să își pregătească afacerile pentru viitoarele provocări ESG, construind expertiză în domeniul sustenabilității prin angajări și promovări interne.

Pentru a înțelege cât mai bine cum se schimbă rolul și responsabilitățile unui Director de sustenabilitate, PwC a realizat o serie de interviuri la nivel global cu directori care activează în diverse industrii. Astfel, un director de sustenabilitate necesită un mix special de abilități și expertiză, respectiv:

  • Să aibă o profundă înțelegerea a companiei și a strategiei de business;
  • Să joace un rol decizional în cadrul Consiliului de Administrație;
  • Să aibă capacitatea de a înțelege toate aspectele ESG, de a evalua situația reală a companiei și de a propune acțiuni concrete;
  • La nivel tehnic să identifice potențiale schimbări în industria în care activează și noi oportunități de a crea valoare adăugată;
  • Să se asigure că toate departamentele din companiei își asumă un rol activ în transformarea ESG;
  • Să asigure conformitatea Companiei cu toate reglementările de raportare ESG în vigoare.
  • Rolul directorilor de sustenabilitate și a echipelor pe care le conduc este unul fundamental în îndeplinirea tuturor obiectivelor de sustenabilitate pe care organizațiile le definesc în strategia ESG.

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri – UNFF17

0

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri, reuniunea cu numărul 17 – UNFF17 – se desfășoară la New York, în perioada 09-13 mai 2022. România participă cu o delegație condusă de Ionuț-Sorin Banciu (foto), secretar de stat pentru relații internaționale în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

MMAP informează că principalele subiecte de pe agenda lucrărilor UNFF17 sunt:

  • Implementarea Planului Strategic al Națiunilor Unite privind Pădurile 2017-2030 (UNSPF)
  • Pregătiri pentru evaluarea la jumătatea perioadei de raportare, respectiv în anul 2024, a eficacității UNSPF în atingerea obiectivelor sale, inclusiv strategia de comunicare și sensibilizare
  •  Consultări informale și finalizarea rezoluției omnibus
  • Stabilirea coordonatelor privind a 18-a sesiune a UNFF
  • Adoptarea raportului celei de-a 17-a sesiuni UNFF

Forumul a inclus și organizarea la 09 mai a unei mese rotunde la nivel înalt (HLRT) cu tema „Răspunsul și rolul UNFF, precum și așteptările privind evoluțiile multilaterale legate de păduri”, care „a oferit cadrul pentru discuții interactive înalților oficiali guvernamentali, organismelor Națiunilor Unite și altor organizații internaționale, precum și reprezentanților ai sectorului privat și ai societății civile, cu privire la răspunsul UNFF la evoluțiile multilaterale majore legate de păduri, precum și la rolul și așteptările sale legate de aceste evoluții.

Cu această ocazie, participanții au fost invitați să prezinte observațiile asupra acțiunilor lor viitoare și asupra rolului potențial pe care UNFF îl poate avea până în anul 2030, pentru a promova implementarea sinergică a angajamentelor care decurg din aceste evoluții globale, în special în ceea ce privește reducerea tendințelor asociate despăduririlor, alocarea de surse de finanțare a pădurilor și valorificarea parteneriatelor, precum și consolidarea implicării părților interesate”.

Reprezentantul MMAP, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu (foto), a reafirmat angajamentul României, în calitate de Stat Membru al Organizației Națiunilor Unite și al Uniunii Europene, privind protejarea și managementul durabil al pădurilor, ținând seama de faptul că, în prezent, schimbările climatice și pierderea biodiversității reprezintă probleme grave și urgente, iar impactul lor este global și la un nivel fără precedent: „Pădurile au un rol important în protejarea și conservarea biodiversității, precum și în procesele de adaptare și reducere a efectelor schimbărilor climatice. Astfel, acestea oferă societății numeroase servicii ecosistemice, având rol în protejarea solului împotriva eroziunii, combaterea fenomenelor asociate secetei/deșertificării, protejarea biodiversității, reglarea climatului local.

România susține adaptarea practicilor de gospodărire a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice, economice  și sociale, având în vedere necesitatea de a promova utilizarea rațională a resurselor forestiere. Totodată, considerăm că practicile inovatoare de gestionare a biomasei forestiere, modelele de afaceri sustenabile au un rol important în promovarea unei abordări echilibrate a funcțiilor economice, sociale și de mediu ale pădurilor”.

MMAP subliniază că, „totodată, România a susținut poziția comună a UE și Statelor Membre la UNFF17, prezentată în cadrul Mesei Rotunde la Nivel Înalt organizată cu ocazia Forumului, și a subliniat necesitatea de acțiuni concrete pentru a inversa reducerea globală a suprafețelor împădurite, precum și implicarea activă și concretă pentru atingerea tuturor Obiectivelor Globale ale Pădurilor (GFG), prin diferite acțiuni, cum ar fi managementul durabil, inclusiv conservarea și restaurarea ecosistemelor forestiere.

Astfel, considerând faptul că pădurile se află sub presiunea crescândă a amenințărilor și riscurilor de dezastre (incendii, furtuni, secetă), a fost subliniat rolul pădurilor și al managementului durabil al acestora, ca exemplu de soluții bazate pe natură și abordări bazate pe ecosistem, în salvgardarea biodiversității, în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și în combaterea degradării terenurilor.

În ceea ce privește acțiunile viitoare și rolul potențial al UNFF până în anul 2030, România a menționat necesitatea promovării unei implementări sinergice la nivelul angajamentelor sectoriale, precum și corelarea lor cu o serie de evoluții globale, inclusiv sinergia între cele 3 convenții de la Rio (CBD, UNCCD și UNFCCC) și atingerea țintelor celor 6 Obiective Globale în domeniul Pădurilor din cadrul Planului Strategic al Națiunilor Unite privind Pădurile 2017-2030”.

Reguli de bune practici care cresc vânzările în eCommerce

0


Compania românească Zitec, specializată în soluții și servicii de transformare digitală, prezintă zece lucruri de care orice administrator al unei afaceri de comerț electronic trebuie să țină cont pentru a le oferi clienților cea mai bună experiență de utilizator. 

Zitec apreciază că, „pentru a asigura un grad ridicat de retenție și loialitatea clienților săi, un site dedicat segmentului de eCommerce ar trebui să găsească echilibrul potrivit între a rămâne ușor în memoria utilizatorilor și a oferi experiențe semnificative și relevante acestora. Modul în care brandurile reușesc să construiască experiențe integrate depinde de cunoașterea obiceiurilor de consum ale cumpărătorilor, dar și de empatia din interacțiunea cu clienții. 

Astfel, cercetările adecvate asupra profilului utilizatorilor și analizele concurențiale efectuate corespunzător sunt primii pași prin care companiile din eCommerce ar putea răspunde mai bine nevoilor clienților și așteptărilor acestora. Mai mult, sondajele în rândul utilizatorilor, testele de utilizare, analiza jurnalului de căutare sau recenziile analitice sunt câteva dintre metodele care garantează o experiență optimă a utilizatorului. Odată ce este făcută corect, cercetarea ar trebui să fie însoțită și de o serie de bune practici în ceea ce privește UX (experiența utilizatorilor), printre care: 

  1. Navigarea ușoară – conform Legii lui Hick, cu cât un utilizator are mai multe opțiuni, cu atât îi va lua mai mult timp pentru a finaliza o acțiune. Astfel, navigarea trebuie să fie intuitivă și fără întreruperi inutile. De exemplu, site-urile web cu multe produse într-o singură categorie ar trebui să permită navigarea în coloana din stânga pentru a oferi posibilitatea cumpărătorilor să sorteze produsele în funcție de diferite atribute. 
  2. Personalizarea – într-o lume în care clienții au la îndemână o mulțime de opțiuni, listele de recomandări sau sugestiile de produse pe care alți clienți le-au cumpărat pot fi de mare ajutor. Aceste opțiuni accelerează căutarea produselor și finalizarea achiziției. Mai mult, adaugă o notă personală procesului de cumpărare și creează relații mai strânse între clienți și branduri. 
  3. Mesaje clare și vizibile – rolul mesajelor de tip “call to action” este de a menține clienții concentrați pe îndeplinirea unei sarcini specifice în timpul navigării. Un mesaj bun trebuie să iasă în evidență față de restul paginii, comunicând clar îndemnul care îi va face pe utilizatori să urmeze o anumită acțiune. Deși sunt instrumente cu impact, pot părea copleșitoare pentru cumpărători dacă sunt folosite în exces. 
  4. Evidențierea beneficiilor produsului – cumpărătorii trebuie să aibă acces imediat și fără efort la avantajele unui produs. Vizitatorii site-ului nu trebuie să parcurgă multă informație sau să vizioneze clipuri video lungi pentru a afla avantajele și beneficiile unui produs. 
  5. Funcția de căutare – funcția de căutare pe site-ul magazin online este printre cele mai utile opțiuni și devine cu atât mai relevantă cu cât oferta de produse este una complexă. Astfel, barele de căutare cu versiuni de completare automată pentru anumite interogări simplifică procesul de căutare din fiecare pagină. Cu toate acestea, pentru a facilita conversia, prezența lor pe paginile de checkout nu este recomandată. 
  6. Dovada socială – atunci când utilizatorii nu sunt siguri de o achiziție ei caută o validare din partea celorlalți, evaluările și recenziile având un impact profund asupra deciziilor de cumpărare. Dovada socială poate fi și sub forma conținutului generat de alți utilizatori precum testimonialele, studiile de caz  sau alte forme de recenzie. Implementarea posibilității ca utilizatorii să creeze propriul conținut în paginile de produse poate fi un instrument puternic pentru creșterea gradului de conversie. 
  7. Securitate sporită și suport pentru clienți – comerțul electronic este printre domeniile cele mai predispuse la breșe de securitate. Prin urmare, credibilitatea și încrederea sunt primordiale și pot fi construite cu ușurință prin afișarea cât mai vizibilă a unor certificate de securitate și a recomandărilor din partea partenerilor externi. În plus, funcțiile de suport, precum chatbots, afișarea politicilor de returnare, secțiunea de întrebări frecvente și detaliile legate de asistența pentru clienți pot fi de mare ajutor. 
  8. Profilarea clienților în funcție de geo-locație – atunci când o companie vinde la nivel internațional, un instrument de identificare a clienților în funcție de localizare pentru oferte specifice locației asigură relevanță pentru întreaga experiență digitală a utilizatorilor, în propria lor limbă. 
  9. Evitarea tranziției automate a imaginilor și a fundalurilor video – sliderele de imagini cu tranziție automată sau fundalurile video sunt preferate de multe site-uri pentru aspectul dinamic pe care îl oferă. Cu toate acestea, sunt de obicei predispuse la erori. Dacă nu sunt implementate corect, aceste elemente de design pot încetini viteza site-ului și pot distrage atenția clientului de a ajunge cât mai rapid la pagina de checkout.     
  10. Finalizarea rapidă a comenzii – un proces lent de checkout este unul dintre motivele principale pentru o rată mare de abandon a coșului de cumpărături. Folosirea indicatorilor de progres, a formularelor scurte, furnizarea informațiilor clare despre costurile de expediere și opțiunile de plată multiple vor asigura un proces de checkout fără probleme. În plus, posibilitatea utilizatorilor de a cumpăra fără a avea un cont prealabil ar putea fi o opțiune viabilă pentru retailerii a căror activitate nu se concentrează pe generarea de noi conturi de clienți”. 

Alex Axon (foto), Chief Experience Officer, Zitec: „O experiență de utilizator relevantă și semnificativă este unul dintre cei mai importanți factori pentru a asigura succesul pe termen lung, loialitatea clienților, dar și recenzii de recomandări pozitive. Credem că succesul magazinelor online constă în îmbunătățirea continuă a experienței utilizatorilor, menținând-o simplă și câștigând încrederea clienților. Acest lucru nu numai că va duce la rate de conversie mai mari, dar va influența și percepția asupra brandului și, prin urmare, va avea o contribuție decisivă la fidelizarea clienților.”

Zitec este o companie „lider pe piața IT & Digital Marketing din România, cu birouri în București și Brașov, specializată în dezvoltarea de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice personalizate, aplicații mobile, blockchain, precum și servicii de digital marketing.

Zitec este una dintre puținele companii românești certificată Google Cloud Premier Partner, Microsoft Application Development, Microsoft Gold Cloud Platform, Amazon AWS Technology Partner și furnizor al platformei de soluții eCommerce în cloud VTEX, precum și Adobe Solution Bronze Partner.

În 2021, Zitec s-a clasat printre cele 15 finaliste ale programului Made in Romania lansat de Bursa de Valori București, o recunoaștere a contribuției active la dezvoltarea industriei IT din România și la accelerarea transformării digitale în companii și instituții publice. Zitec a primit și premiul Shining Star 2021 oferit de Inspiring Employers pentru cultura organizațională bazată pe comunicare deschisă, dezvoltare continuă și recunoaștere. De asemenea, a câștigat titlul de Angajatorul anului la Romanian Business Services Forum & Awards doi ani consecutivi, în 2020 și 2021. Pentru serviciile de digital marketing, compania a fost nominalizată în topul agențiilor de digital din România conform Forbes în 2019 și 2020, înregistrând o creștere a cifrei de afaceri de peste 60% în 2021 față de anul precedent. Pentru activitatea sa, Zitec a fost desemnată Compania Anului la Gala ANIS România în cadrul edițiilor 2020 și 2022.

Zitec este partener al Comunității Europene prin prisma proiectelor europene finalizate sau aflate în faza de implementare în cadrul programelor Ambient Assisted Living și Erasmus +”.

Sistem informatic integrat pentru digitalizarea Ministerului Afacerilor Interne implementat de Trencadis

0

Compania de tehnologie Trencadis, specializată în dezvoltarea și implementarea de soluții software complexe pentru sectorul guvernamental și cel de business, anunță începerea implementării „unui sistem informatic integrat pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cu o durată de 16 luni, prin implicarea a nu mai puțin 24 de experți cheie specializați în transformarea digitală a sectorului public. Proiectul are ca obiectiv achiziționarea de echipamente, produse software, servicii cloud on-premises pentru infrastructura nucleului central, servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, testare și suport, în vederea implementării unui sistem informatic integrat DMS (Document Management System) și BSC (Balanced Scorecard), precum și servicii de instruire a personalului pentru utilizarea și administrarea platformei informatice și servicii de instruire pentru utilizatorii și administratorii sistemului informatics”. 

Marian Murguleț (foto), CEO al Trencadis: „Procesul de transformare digitală a instituțiilor din România presupune, în primul rând, optimizarea proceselor orientate atât către funcționarii publici, cât și pentru cetățeni și mediul de afaceri. Dezvoltarea și implementarea unor instrumente de digitalizare a activității interne de la nivelul MAI reprezintă un pas important în procesul de optimizare a calității serviciilor oferite cetățenilor și o îmbunătățire a interacțiunii cu aceștia. Accesul la informații, organizarea digitală a fluxurilor de lucru și implementarea indicatorilor Balanced Scorecard reprezintă elemente cheie ale procesului de digitalizare în cadrul unei instituții.”

Alexandra Miloș, Project Manager și Business Unit Manager în cadrul Trencadis: „Punctul de plecare trebuie să fie nevoia cetățeanului. Avem o populație urbană de aproximativ 55%, unde există deja mulți consumatori de servicii digitale și instituțiile publice au datoria să dezvolte  aceste servicii în beneficiul nostru al tuturor, iar MAI este printre instituțiile fruntașe în această direcție.” 

Trencadis accentuează că „implementarea proiectului va contribui la o mai bună coordonare și monitorizare a proceselor de lucru și a interacțiunilor în interiorul structurilor implicate, între structurile implicate precum și cu alte structuri de la nivelul MAI. Gestionarea electronică a documentelor și fluxurilor de lucru prin sistemul informatic integrat  și al indicatorilor Balanced Scorecard asigură digitalizarea proceselor la nivelul instituției și suport decizional în timp real pentru managementul organizațiilor participante în cadrul proiectului.

Specializările celor peste 24 de experți implicați în proiect sunt managementul de proiect, arhitecturi sisteme integrate, analiză și proiectare, infrastructură hardware și de comunicații, infrastructură software de baza, DMS, BSC, plus testare software și instruire.

Prin implementarea sistemului informatic integrat, vor fi îndeplinite următoarele obiective ale proiectului:

1. Creșterea performanței organizaționale prin implementarea sistemului integrat de management al performanței organizaționale compus din sistemul de management Balanced Scorecard (BSC) implementat la nivelul Direcției Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului (DGRIP), al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (DGCTI) și al celor 42 de instituții ale prefectului și prin Document Management System (DMS), implementat la nivel central (DGRIP, DGCTI, DSG) și al celor 42 de instituții ale prefectului în vederea automatizării fluxurilor de colaborare pe orizontală între DGRIP, DSG şi DGCTI, între prefecturi, precum și pe verticală între DGRIP și prefecturi.

2. Creșterea capacității personalului de a implementa sisteme și instrumente unitare de management al calității și performanței și de a gestiona un sistem integrat de management de documente, prin pregătirea specifică a personalului din cadrul MAI (DGRIP, DGCTI, DSG) și al celor 42 de instituții ale prefectului”.

Trencadis, inițiativă antreprenorială lansată și dezvoltată în România, este definită ca „o companie de tehnologie specializată în soluții de dezvoltare software pentru mediul guvernamental și cel de business. Cu o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro, Trencadis inovează sectorul public prin adaptarea continuă la cele mai recente evoluții în tehnologie, proiectare și comunicare, pentru a sprijini consolidarea acestuia și a spori capacitatea de a răspunde cerințelor și nevoilor societății”.

Pre-aprobare financiară de credit ipotecar în mai puțin de 5 minute

0

ING Bank implementează un proces de obținere a pre-aprobării financiare pentru un credit ipotecar în mai puțin de 5 minute, 100% online, direct din aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank. Este o premieră pentru piața bancară din România, prin care, persoanele interesate de achiziționarea unei locuințe pot afla pe loc suma maximă pe care o pot împrumuta, fără a se deplasa la un ING Office și fără alte obligații.

Roxana Cristea (foto), Lending Tribe Lead ING Bank România: „Creditele ipotecare sunt printre puținele produse bancare care încă nu pot fi digitalizate complet, din păcate. Cu toate acestea, facem toți pașii pentru a scurta procesul pentru cei care doresc să își achiziționeze o locuință, prin credit,  prin instrumentele digitale care ne caracterizează strategia și felul în care dorim să ne deservim clienții. Conform studiilor noastre interne, clienții consideră că peste 70% din proces este rezolvat în momentul în care au pre-aprobarea financiară. Acest serviciu unic pe piața serviciilor din România facilitează mult procesul achiziție a unei locuințe, deoarece iți permite să afli pe loc, de oriunde te-ai afla, care este suma maximă pe care o poti împrumuta și te ajută să știi din start până la ce prag financiar poti începe căutările. Mai mult, știm cât de valoros este timpul și cât de solicitant poate fi acest proces. Prin pre-aprobarea digitală, te scutim de timp și efort, astfel încât să te poți concentra pe lucrurile care contează pentru tine, nu pe drumurile la bancă.”, a declarat 

ING Bank subliniază că „noua funcționalitate oferă posibilitatea stabilirii unui buget maxim înainte de analiza ofertelor existente pe piața imobiliară, astfel încât decizia finală să fie una responsabilă și să nu afecteze echilibrul financiar al clientului. Conform unui studiu intern al ING, așteptarile clienților, indiferent daca au mai trecut prin experienta de a lua un credit ipotecar sau nu, sunt ca procesul de aprobare financiară să rezolve în proporție de 70-80% obținerea unui credit ipotecar”.

Cum funcționează pre-aprobarea financiară pentru ING Ipotecar

Pentru a primi pre-aprobarea financiară digitală a unui credit Ipotecar ING, persoanele interesate trebuie să aibă cont în aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank și veniturile înregistrate la ANAF.  Cele care nu sunt deja clienți ING își pot deschide un cont fie 100% online, fie în rețeaua ING Office alături de un consultant. Condițiile de eligibilitate pentru accesarea unui credit ipotecar sunt aceleași, indiferent dacă clientul accesează pre-aprobarea online sau în locațiile fizice.

Odată creat contul / logat, clientul trebuie să acceseze meniul Produse/ Credite / ING Ipotecar. După parcurgerea opțiunilor din meniu și încărcarea electronică a documentelor solicitate, acesta obține o pre-aprobare financiară valabilă 60 de zile, transmisă ulterior și prin e-mail. 

Pre-aprobarea financiară este disponibilă atât pentru ING Ipotecar cu dobândă variabilă, cât și ING Ipotecar cu șapte ani de dobândă fixă (7FIX) și preia orice ofertă de dobândă pe care banca ar putea-o avea în momentul rezervării ofertei. După selectarea unuia dintre cele două produse, clientul află suma maximă pe care o poate împrumuta, rata lunară, DAE (și costurile incluse în aceasta), perioada creditului, prima de asigurare,suma totală de rambursat și graficul de rambursare. Clienții care doresc să continue procesul vor fi contactați de către un consultant ING pentru stabilirea pașilor următori.

Pre-aprobarea financiară este o etapă importantă în procesul achiziției unei locuințe și este menită să ofere predictibilitate clienților. Cu toate acestea,  nu trebuie confundată cu aprobarea finală a creditului ipotecar, care constă în răspunsul băncii și cu privire la acceptarea imobilul ales ca garanție pentru creditul ipotecar. 

EximBank, 40 milioane lei finanțare pentru Agro Chirnogi

0

EximBank și holdingul agricol Agro Chirnogi Călărași, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, au încheiat un acord financiar în valoare de 40 de milioane de lei pentru asigurarea de lichidități în activitatea curentă a companiei. Suma a fost acordată cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 90% din finanțare.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru EximBank și suntem încântați că, prin acest parteneriat cu Agro-Chirnogi, putem susține agribusiness-ul mai ales în contextul actual când producătorii parcurg o perioadă dificilă determinată de efectele în cascadă generate de perioada pandemică și post-pandemică, precum și de evoluția prețurilor pentru materii prime și energie. Parteneriatele încheiate cu companii fanion ale economiei reprezintă un indicator clar al capacității noastre de a structura soluții financiare pentru orice business sustenabil, abilitate care ne și conferă statutul de finanțator favorit pentru companii.” 

Karine Khalil, președintele Consiliului de Administrație al Agro-Chirnogi: „Tot acest context economic pe care îl travesăm de la declanșarea pandemiei, care a adus un blocaj al comerțului internațional și o încetinire a activității, cu toate provocările ulterioare, creșterile cotațiilor bursiere ale cerealelor și majorarea prețurilor pentru inputuri, din cauza scumpirii materiilor prime și în special a gazelor natural, au generat un necesar suplimentar de finanțare pentru toate companiile din agricultură. În acest context volatil, suntem bucuroși că am găsit împreună cu EximBank cea mai eficientă soluție de securizare a necesarului de lichidități pentru finanțarea activității curente astfel încât să avem mai mult confort în gestionarea noilor coordonate de cost. Odată asigurat capitalul de lucru, putem să implementăm planurile de dezvoltare pentru a face în continuare agricultură performantă, sustenabilă şi inovativă.” 

Agro-Chirnogi „activează în domeniul producției și tradingului cu cereale, făcând parte din Grupul de companii Maria care este în Top 3 cele mai mari grupuri de companii de agricultură din România după suprafața de teren pe care o utilizează în producția de cereale (peste 35.000 de hectare) şi unul dintre cele mai complexe având în vedere domeniile de activitate. 

Compania a fost înființată în anul 1991, fiind fosta IAS Chirnogi, județul Călărași, iar, din 2002, face parte din grupul de companii Maria, unul dintre cele mai mari din România. Activitatea inițială a companiei a fost producția de cereale (porumb, grâu, soia, lucernă, orz, rapiţă), societatea exploatând în prezent peste 10.000 de hectare de teren agricol. De-a lungul timpului însă, business-ul a fost recalibrat și eficientizat, compania atingând maturitatea și stabilizându-se printre cei mai importanti jucători din agribusiness-ul românesc. Agro-Chirnogi, împreună cu grupul Maria, dispune în prezent de o capacitate de însilozare remarcabilă de aproximativ 600.000 MT, fapt ce a determinat dezvoltarea activității de comerț cu cereale. Totodată, compania deține și una din cele mai moderne mori din România, cu o linie de făină și una de mălai, produsele sale fiind comercializate sub brandul Măriuța. În 2021, Agro-Chirnogi și Maria Trading SRL au preluat 100% din Agrirom SRL, producător de cereale din Călărași, care exploatează 4.000 hectare”. 

 

Practicile comerciale neloiale în comerțul agricol și alimentar – impactul noilor reglementări pentru mediul de afaceri

_________________

Material de opinie de Florentina Munteanu,
Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal

Relațiile comerciale dintre furnizorii și cumpărătorii de produse alimentare și agricole, care întrunesc anumite condiții, se vor derula, începând din aprilie 2022, în baza Legii nr. 81/ 2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care a fost adoptată pentru transpunerea la nivel național a Directivei 633/2019 cu același obiectiv („Directiva UTP”). În principal, noul act normativ are drept scop implementarea unui mecanism de protecție a furnizorilor vulnerabili în raport cu întreprinderile cumpărătoare din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care au o putere de negociere mare. Legea conține 25 de practici comerciale neloiale, șase practici condiționate de convenția anterioară prin clauze clare și lipsite de ambiguitate și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea regulilor stabilite. 

Directiva UTP ar fi trebuit transpusă de România până la data de 1 mai 2021, însă, deși proiectul se află pe masa autorităților încă din 2020, procesul  a fost urgentat doar ca urmare a intervenției Comisiei Europene (CE), care a stabilit, la începutul acestui an, un termen de cel mult două luni pentru a remedia situația. 

Cui se aplică?

CE a constatat, pe baza unor studii și rapoarte efectuate din 2009 până în 2019, că există în cadrul Uniunii Europene (UE) inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare. Așadar Legea 81 urmărește protejarea producătorilor și a furnizorilor intermediari de produse alimentare și/sau agricole, implicați în vânzarea de astfel de produse pe teritoriul României sau, dacă vânzarea se realizează în străinătate, atunci când produce efecte în țara noastră. 

Directiva UTP mai prevedea o condiție: cel puțin una dintre părțile la tranzacție (furnizor sau cumpărător) să fie stabilită în UE, care nu se regăsește în Legea 81, ceea ce ridică o primă întrebare cu privire la sfera de aplicabilitate. Aplicarea legii prin raportare la locul săvârșirii faptei sau la locul producerii efectelor faptelor săvârșite, respectiv teritoriul României, este una specifică dreptului concurenței, același principiu de aplicare a legii regăsindu-se și în cadrul Legii 21/1996 a concurenței. Astfel, se pare ca legiuitorul român a dorit să extindă sfera de aplicare a directivei fără să mai condiționeze aplicarea legii de naționalitatea întreprinderilor implicate, atât timp cât faptele se petrec sau produc efecte în România. 

În schimb, în ceea ce privește calibrarea raportului de forțe prin raportare la cifra de afaceri anuală a furnizorului, respectiv a cumpărătorului, Legea 81 a implementat întocmai prevederile Directivei UTP și a stabilit anumite praguri ale cifrei de afaceri. Acestea pornesc de la 2.000.000 de euro și merg până la 350.000.000 de euro. Dacă matricea de identificare a categoriei din care fac parte furnizorii sau cumpărătorii este una simplă, apare întrebarea legată de modul de calcul, întrucât Legea 81 doar preia din directivă prevederea potrivit căreia cifra de afaceri anuală se interpretează conform Recomandării 2003/361/CE a comisiei, inclusiv definițiile privind „întreprinderea autonomă”, „întreprinderea parteneră” și „întreprinderea asociată”, precum și alte chestiuni privind cifra de afaceri anuală. 

Dar această recomandare are în vedere definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii și este cu precădere folosită în domeniul ajutorului de stat, domeniu în care este firesc ca statul să fie precaut cu privire la selectarea întreprinderilor care pot primi ajutoare, fără ca acestea să distorsioneze mediul concurențial normal. În cazul de față, obiectul Directivei și al Legii 81 este acela de a echilibra, printr-o intervenție a statului în unele raporturi de drept comercial (supuse de regulă doar voinței părților), anumite dezechilibre ce pot apărea între furnizorii vulnerabili prin raportare la puterea de negociere a cumpărătorilor. 

Din acest punct de vedere, pare discutabilă oportunitatea raportării la cifra de afaceri calculată potrivit Recomandării Comisiei 2003/361/CE, întrucât ceea ce contează, în cazul unei negocieri comerciale, este forța pe care respectivele întreprinderi o au în cadrul raportului negociat, care poate ține de multe ori de țara în care are loc negocierea, de caracteristicile pieței pe care se negociază, de volumele negociate, și nu atât de mult de puterea economică globală a întreprinderilor partenere și asociate cu întreprinderea care negociază. Această modalitate de calcul a cifrei de afaceri suportă implicații comerciale care merită analizate pe parcursul aplicării prezentei legi, cel puțin cu privire la situațiile în care furnizorii s-ar afla pe o piață total diferită de piața pe care activează grupul din care fac parte, puterea de negociere mare a grupului nefiind relevantă în acest context. Formularea legii este însă una care trimite doar la recomandarea comisiei, care ține cont de forța globală a unei întreprinderi, indiferent de activitatea desfășurată de întreprinderile partenere și asociate și indiferent de locul de stabilire a acestora (cu anumite excepții, care însă nu sunt relevante pentru subiectul abordat în acest articol). 

Din această perspectivă, este interesant de remarcat și modul în care alte state membre au ales să implementeze Directiva UTP. Astfel, Belgia a decis să ofere protecție tuturor furnizorilor, indiferent de cifra de afaceri (excepție: furnizorii a căror cifră de afaceri globală depășește 350.000.000 de euro), iar Slovacia nu aplică nicio limitare.

Principalele modificări și interdicții

Deși Directiva UTP interzice cu caracter general solicitarea, de către cumpărător, de plăți de la furnizor, care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole și alimentare, legiuitorul român, în plus față de preluarea interdicției generale, a detaliat în concret anumite costuri ce nu ar putea fi refacturate furnizorului, întrucât nu sunt legate de vânzarea produselor acestuia. Astfel, este interzis de plano părților să includă în contractul comercial costuri aferente extinderii rețelei de distribuție a cumpărătorului, amenajării spațiilor de vânzare ale comerciantului și evenimentelor de promovare a activității și imaginii cumpărătorului.

O altă prevedere importantă a legii este interdicția cumpărătorului de a utiliza auto-facturarea pentru produsele agricole și/sau alimentare, cu anumite excepții prevăzute în Codul Fiscal. Această prevedere va genera cu siguranță cel puțin probleme practice, auto-facturarea fiind folosită pe scară largă de comercianții ce au în portofoliu sute sau chiar mii de furnizori.  

De asemenea, legea prevede interdicția cumpărătorului să aplice reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, ale căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20%, aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor. Având în vedere scopurile diferite ale tipurilor de reduceri (compensarea unor defecte de calitate, discounturile de volum și cele ce țin de cifra de afaceri totală realizată cu un cumpărător), nu este clară intenția legiuitorului prin introducerea acestei prevederi, care nu se regăsește în Directiva UTP. Într-o interpretare, se poate susține că reducerile acordate sub formă de rabaturi nu pot fi mai mari de 20%, în vreme ce remizele și risturnele rămân neatinse, după cum s-ar putea susține că reducerile cumulate constând în remize și risturne nu trebuie să depășească pragul de 20%.  

În plus, se interzice cumpărătorului să factureze valoarea anumitor servicii prestate peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți. Aceste servicii au în vedere publicitatea produselor făcută de cumpărător, servicii de marketing prestate de acesta, plasarea secundară a produselor și suportarea integrală sau parțială a costului oricăror reduceri pentru produsele vândute de cumpărător cu titlu promoțional. Se pune în mod firesc întrebarea dacă această ultimă prevedere are în vedere acele reduceri care sunt solicitate de cumpărător într-un anumit context ce urmează să fie în special în beneficiul cumpărătorului (cum ar fi deschiderea unui nou magazin) sau orice reduceri promoționale care sunt și rezultatul suportării unui discount suplimentar de către furnizor, discount care este transferat printr-un sistem „pass-through” de către retailer către consumator.

Trebuie menționat și faptul că, spre deosebire de varianta adoptată de Senat, nu mai este prevăzută abrogarea Legii 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare. Va fi interesant de privit modalitatea în care se vor armoniza prevederile celor două acte normative.

Autoritatea cu rol în aplicarea Legii nr. 81 este Consiliul Concurenței, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței.

Sancțiuni prevăzute pentru nerespectarea legii

Deși principalul obiectiv al directivei este stabilirea unui standard minim de protecție pentru furnizorii vulnerabili, prin raportare la operatorii cu o putere de negociere mai mare și sancționarea acestora din urmă atunci când săvârșesc practici comerciale neloiale, în mod neașteptat, legiuitorul național a decis să sancționeze atât furnizorii, cât și cumpărătorii cu amenzi contravenționale cuprinse între 250.000 lei si 600.000 lei. În plus, Legea nr. 81 prevede sancționarea săvârșirii în mod repetat a practicilor comerciale neloiale cu o amendă contravențională în cuantum de 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul anterior.

Există posibilitatea de acordare a unui tratament favorabil în contextul unei recunoașteri exprese, prin reducerea cuantumului amenzii contravenționale cu o valoare cuprinsă între 1% și 25% din amenda finală. În acest caz, amenda va fi diminuată inclusiv când aceasta este stabilită la minimul prevăzut.

Legea 81 se va aplica pentru toate contractele dintre producători/ furnizori și cumpărători de produse alimentare și agricole încheiate începând cu data intrării în vigoare, respectiv 15.04.2022. Totuși, este important de reținut că actul normativ prevede, pentru contractele încheiate anterior, obligația de punere în acord cu prevederile sale până la data de 31.12.2022. Astfel, va urma cu siguranță o perioadă în care atât furnizorii, cât și cumpărătorii vor încerca să lămurească diferitele prevederi neclare ale legii și să gestioneze impactul acestor modificări în relația cu cealaltă parte a raportului comercial. 

NUMĂRUL COMPANIILOR INSOLVENTE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST, ÎN CREȘTERE

  • Numărul insolvențelor corporative în Europa Centrală și de Est (ECE) a crescut în 2021, atingând niveluri pre-pandemice în majoritatea țărilor, după o scădere înregistrată în 2020.
  • Șapte țări au raportat un număr mai mare de insolvențe (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia).
  • În contextul retragerii treptate a măsurilor de sprijin COVID și a consecințelor războiului Rusia-Ucraina, numărul companiilor insolvente din ECE ar urma să crească în trimestrele următoare.

Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID a declanșat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale.  „În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economica de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend să se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%”, a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrală și de Est. „Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe și indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Țările baltice urmează să înregistreze cele mai slabe rate de creștere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia.”

Reducerea măsurilor de sprijin și un mediu încă provocator determină o creștere a numărului insolvențelor

După o scădere a insolvențelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creștere a fost anticipată pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor a indicat o creștere de 34,7% în 2021 față de anul precedent (creștere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri).

Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe comparativ cu ​​anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia). Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvențe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar și în ciuda unei astfel de creșteri, rata insolvenței în Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă că doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au inițiat astfel de proceduri.

Rate de insolvență mult mai mari au fost înregistrate în țările în care insolvențele sunt ceva mai comune, adică +1,61% în Croația și +3,31% în Serbia.

Insolvențele în Europa Centrală și de Est

 

Situația economică globală din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocări pentru companiile din ECE. Redresarea economică care a început la jumătatea anului 2020 a fost mai rapidă decât se aștepta și a declanșat creșterea cererii, în special din sectorul prelucrător. Prețurile mărfurilor energetice, transportului și diferitelor metale și inputuri utilizate în procesele de producție au crescut. În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producție. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi și la închiderea temporară a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei și combustibilului pe fondul creșterii prețurilor la inputuri de producție au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluții globale s-au reflectat în situația companiilor din Europa Centrală și de Est datorită prezenței lor în lanțurile de aprovizionare și în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest.

De la o criză, la altă

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile și companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creșterea prețurilor la energie, deoarece Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole. Producția agroalimentară este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependentă de îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. În plus, prețurile globale mai mari și penuria de metale din cauza războiului au exacerbat și mai mult întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Acești factori au condus la o creștere suplimentară a prețurilor la energie și inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente.

Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate țările ECE să înregistreze rate de creștere economică mai scăzute în 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regională cel puțin pe termen scurt.

„Având în vedere provocările actuale, ne așteptăm ca numărul companiilor insolvente să crească în următoarele trimestre”, explică Jarosław Jaworski, CEO regional pentru Coface Europa Centrală și de Est. „Consecințele războiului Rusia-Ucraina vor accelera această creștere, mai ales că este puțin probabil ca programele de sprijin pentru companiile locale să fie implementate, așa cum a fost cazul în perioada declanșării pandemiei de coronavirus.”

 

Studiu ecommerce VTEX și MKOR: 53% dintre afacerile mici din România preferă să vândă exclusiv online

Mai mult de jumătate dintre retailerii mici din România, 53%, tind să își vândă produsele exclusiv online, preponderent în propriile eshop-uri, iar peste 40% vând în același timp online și offline și doar 6% și în marketplace-uri online, arată un studiu realizat de VTEX (NYSE: VTEX), platforma de comerț digital pentru branduri și retaileri de tip enterprise, în colaborare cu firma de cercetare de piață MKOR Consulting.

Conform studiului VTEX și MKOR, la care au participat peste 200 de retaileri din diverse domenii din România, cu cât o afacere este mai mare, cu atât preferă să aibă și magazine fizice, spre deosebire de retailerii mici, care se axează pe vânzarea online. În același timp, cu cât un retailer este mai mare, cu atât întâmpină mai multe provocări și dificultăți privind gestionarea comenzilor online, o parte importantă dintre aceștia intenționând să schimbe platforma de ecommerce în viitorul apropiat.

Analizele noastre arată că principalele dificultăți pe care le au retailerii online  se referă la abandonarea coșului de cumpărături (21%), mediul competitiv (21%) sau aprovizionarea și livrarea (18%). La acestea se adaugă provocări legate de conversia vizitelor în achiziții (17%), atragerea clienților potriviți (17%) și fidelizarea  clienților (14%). Astfel, ne așteptăm ca magazinele online să se concentreze mai mult pe funcționalități noi și pe adoptarea unor noi trenduri pentru a îmbunătăți experiența de cumpărare”, explică Corina Cimpoca, Marketing Consultant & Fondator MKOR Consulting.

Studiul VTEX și MKOR mai arată că pandemia COVID-19 a avut un efect pozitiv asupra pieței de ecommerce din România, astfel că, în perioada 2020-2022, au fost înregistrate următoarele creșteri: comenzi online – 57%, portofoliu de produse sau servicii – 62%, tranzacții online – 63%, numărul canalelor de vânzări – 34%, numărul furnizorilor – 42%, trafic pe site – 58%, numărul de angajați – 30%, bugetul de marketing –  48%.

„Deși piața din România și-a continuat trendul ascendent, în ultimul an s-au observat mai multe schimbări care o vor impacta pe termen lung. Una este orientarea brandurilor spre platforme mai solide și mai bine adaptate cerințelor consumatorului – aproape 15% din cei intervievați și-au exprimat intenția de a migra spre o nouă platformă în următoarele 12 luni. De ce? Primul motiv ar fi că pandemia a îndreptat foarte mulți cumpărători spre online, cumpărători care au început să-și dorească o experiență de cumpărare completă, cu checkout simplu, metode multiple de plată și livrare rapidă. Al doilea motiv ar fi că multe magazine au crescut rapid în ultimii trei ani și acum constată că nu mai pot scala: nu pot susține un număr ridicat de comenzi, nu pot dezvolta noi module, nu se pot integra și așa mai departe. Acest trend spre migrarea platformei, alături de cel al deschiderii de marketplace-uri și al listării pe ele, vor transforma piața locală de ecommerce într-una mult mai conectat și adaptat la comerțul european”, adaugă Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX.

În ceea ce privește canalele de promovare folosite de retailerii din ecommerce, studiul VTEX și MKOR arată că cei mai mulți (68%) folosesc canale social media pentru campanii prin care să-și facă cunoscute magazinele online și produsele, urmate de Google Ads (66%) și SEO (40%). Retailerii online apelează și la content marketing (38%), email marketing (32%) sau marketing afiliat/influenceri (29%) pentru a atrage clienți și a-și crește vânzările.

Puteți consulta întreg studiul interactiv accesând acest link.

Industria tutunului a virat la buget aproape 20 miliarde lei în 2021

Patru companii care dețin circa 95% din piața legală a tutunului au virat în 2021 la bugetul statului român peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. Suma reprezintă accize, TVA și alte taxe și contribuții.

„În 2021, JTI Romania a virat la buget sume cu peste 14% mai mari comparativ cu 2020. În ciuda restricțiilor impuse de pandemie, am reușit să creștem contribuțiile pentru că piața neagră s-a menținut sub media europeană, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări majore și neplanificate. Statul s-a putut baza pe acest sector rezilient într-o perioadă de incertitudini fără precedent. Dată fiind importanța industriei pentru economie, considerăm că, pentru o abordare echilibrată a reglementărilor în domeniu, este nevoie de coordonarea acestuia de către Ministerul Economiei, al Finanțelor sau al Agriculturii sau de către un comitet interministerial din care să facă parte și Ministerul Sănătății care, prin natura lucrurilor, are o perspectivă mai radicală față de acest sector. Pentru a continua să contribuim pozitiv în toate domeniile economice – venituri bugetare, exporturi, investiții, piața muncii – nu cerem nimic de la stat, care e principalul beneficiar al acestei industrii, ci doar normalitate și stabilitate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

„Ne bucurăm să raportăm și în acest an creșterea taxelor virate la bugetul de stat. Aceasta este rezultatul muncii depuse de oamenii noștri, al spiritului lor de adaptare la o perioadă dificilă, dar și la transformarea prin care trece compania. Este, de asemenea, rezultatul a ceea ce am început în urmă cu aproape 30 de ani: demararea unor investiții importante în România și desfășurarea activității în mod responsabil și sustenabil. Tot ceea ce facem este pe termen lung și are în vedere oamenii și societatea în care trăim, dovezi ale angajamentului companiei de a construi un viitor fără fum. Doar în ultimul an investițiile Philip Morris International în România au ajuns la aproape 100 de milioane de dolari. Din 2017, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiți în fabrica noastră din Otopeni. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari și va continua să dezvolte capacitățile de producție. Pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus avem nevoie și din partea autorităților de o perspectivă pe termen mediu și lung a politicii fiscale și de un cadru de reglementare stabil”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Circa 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă taxe virate la stat, ca urmare predictibilitatea politicii fiscale este esențială pentru sectorul tutunului. Așa cum s-a văzut în trecut, în perioadele în care accizele s-au majorat după un calendar anunțat dinainte, veniturile bugetare au crescut. În schimb, majorările bruște și neplanificate ale accizei, reflectate ulterior în prețul pachetului care poate depăși puterea de cumpărare a consumatorilor, au drept consecință expansiunea contrabandei. Chiar și la un nivel de sub 10%, prejudiciul adus bugetului de piața neagră ajunge la 2 miliarde de lei. Așadar, este nevoie ca acest sector să fie considerat de importanță strategică pentru economia României și tratat ca atare de autoritățile care îl reglementează”, a declarat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

Pe plan local, cele patru companii – BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco – angajează direct aproape 5.000 de salariați, având în România trei fabrici. În 2020, pe fondul scăderii veniturilor din energie, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget. De asemenea, tot în 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania. Potrivit INS, în 2021 totalul exporturilor de produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro.

Pentru a putea continua creșterea, inclusiv a contribuțiilor la buget, producătorii solicită asigurarea predictibilității fiscale pe termen mediu, prin adoptarea din vreme a unui nou calendar de accizare.

Într-un scenariu optimist luat în calcul de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB), dacă nu ar mai fi introduse noi restricții pentru piața legală, cadrul fiscal ar fi predictibil, iar comerțul ilegal s-ar menține la sub 10%.

Cegeka România este din nou în creștere, cu o cifră de afaceri cu 17,9% mai mare decât în 2021

Grupul european de IT Cegeka continuă să crească de la an la an. Cu sediul în Hasselt, Belgia, grupul tehnologic a încheiat anul financiar 2021 cu o cifră de afaceri consolidată de 744 de milioane de euro: aceasta reprezintă o creștere de 16% față de anul precedent.  Anul 2021 a fost un alt an de creștere continuă, inovație și investiții pentru Cegeka, iar aceste cifre impresionante reprezintă încununarea succesului pentru aniversarea a 30 de ani de activitate a Cegeka în 2022.

„Cegeka România a avut un alt an fantastic. Am obținut o creștere de 17,9 % față de 2020, demonstrând stabilitatea și adaptabilitatea noastră în fața turbulențelor economice și a crizelor continue din domeniul sănătății. Această creștere este atribuită în principal dedicării și muncii neîntrerupte a echipelor noastre, precum și a portofoliului nostru solid și diversificat de servicii, care s-a dovedit a fi extrem de valoros pentru clienții existenți și noi cu ambiții în transformarea digitală”, a declarat Lucian Butnaru – Country Director, Cegeka România. 

Și în 2021, compania s-a concentrat în principal pe sectorul bancar și asigurări, retail, logistică, telecomunicații și imobiliare. Cegeka România oferă soluții IT complete end-to-end pentru acești clienți, în special, în ceea ce privește dezvoltarea de aplicații și servicii profesionale. Anul trecut, compania a depășit și pragul de 700 de angajați și a fost recunoscută ca fiind unul dintre cei mai buni angajatori din domeniul IT din România.

Pentru a-și extinde amprenta în regiune și a avea acces la noi talente, Cegeka România a decis să înființeze birouri satelit în toată România și în Republica Moldova.

Obiectivele noastre pentru 2022 sunt ambițioase: ne așteptăm să creștem cu 28%, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie de cele mai bune talente disponibile. Plănuim să angajăm cel puțin 200 de persoane în România în acest an și 75 în Republica Moldova. Suntem încrezători că acest concept de birou satelit, combinat cu o mentalitate modernă de lucru hibrid, ne va ajuta să atingem acest obiectiv strategic de business”, a adăugat Lucian Butnaru.

Anul trecut, Cegeka România a lansat cu succes cea de-a doua ediție a Cegeka Academy, un program de recrutare a absolvenților STEM din toată România. Programul este în întregime online și pune în legătură studenții cu mentori Cegeka și profesioniști în resurse umane. Academia nu se concentrează doar pe tehnologii precum .NET și Java, ci oferă și sfaturi despre cum să îți construiești o carieră în IT. Aproape jumătate dintre studenții care au finalizat programul au fost angajați, iar compania a lansat deja o nouă ediție a acestei academii și în acest an.

„La fel ca în 2020, 2021 a fost un an plin de provocări. COVID-19 a avut un impact major asupra sectorului sănătății, asupra economiei globale și asupra modului în care multe companii își desfășoară activitatea. Au fost vremuri nesigure și, ținând cont de războiul din Ucraina, încă mai sunt. În primul rând, aș dori să transmit condoleanțe tuturor celor care au fost afectați direct sau indirect de invazie”, spune André Knaepen, președintele Consiliului de administrație al Cegeka.
„În ciuda instabilității din Europa în acest moment, am reușit încă o dată să obținem rezultate excelente în întreaga organizație Cegeka în ultimele luni”, adaugă el. 

În 2022, Cegeka va continua să își extindă divizia de securitate cibernetică. „Importanța rezilienței cibernetice nu mai poate fi ignorată, iar acest lucru este valabil atât pentru companiile mici, cât și pentru cele mari. De aceea, ne-am exprimat clar ambiția de a deveni anul acesta un jucător de top 3 în domeniul securității cibernetice”, spune Stijn Bijnens, CEO al Cegeka.

Care sunt următorii pași în ceea ce privește responsabilitatea socială?

Cegeka își intensifică eforturile pentru a crește relevanța socială a companiei. Politica de CSR se bazează pe trei piloni: reducerea impactului asupra mediului, promovarea incluziunii și a diversității la locul de muncă și implicarea în proiecte relevante din punct de vedere social.

De asemenea, compania se concentrează pe domeniile în care pot avea un impact imediat. Cegeka România a început să colaboreze cu ONG-uri dedicate asigurării accesului la educație pentru toată lumea, în special pentru comunitățile vulnerabile. Colaborarea lor cu Worldvision este un exemplu excelent, deoarece permite să ofere echipamente digitale copiilor din zonele rurale, permițându-le să urmeze cursuri online, precum și să finanțeze burse pentru copiii din școala primară și liceu.

De asemenea, Cegeka își propune să dea un exemplu pentru a convinge și mai multe femei să lucreze în domeniul IT. Din acest motiv, dezideratul este ca până în 2026 să se asigure că femeile reprezintă 30% din echipa de management. În plus, în 2030, obiectivul la nivel de grup este ca cel puțin 30% din întregul personal Cegeka să fie format din femei. 

În strânsă cooperare în fiecare zi, timp de 30 de ani

Cegeka își va sărbători anul acesta cea de-a 30-a aniversare. S-au schimbat multe de la începutul companiei, dar motto-ul lor, „In close cooperation” (În strânsă cooperare), a rămas același. Modul de operare și crezul lui André Knaepen se bazează pe acesta. Cegeka este o companie în creștere rapidă, cu obiective serioase, dar indiferent cât de mare sau de rapidă este această creștere, vor fi întotdeauna aproape, ușor de contactat, de conectat și de făcut afaceri cu ei.

„Aș dori să îmi exprim recunoștința față de toți cei care ne-au ajutat să obținem succesul în 2021, inclusiv față de clienți, angajați, parteneri și stakeholderi . Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără încrederea, efortul și loialitatea acestora”, a conchis Lucian Butnaru.

Bolt anunță o creștere de 500% a curselor cu trotinetele electrice și investiții de 150 de milioane de euro în micromobilitate

0

Bolt, cel mai mare operator de trotinete electrice din Europa, a anunțat o creștere impresionantă a utilizării acestora. În martie 2022, Bolt a înregistrat o creștere de peste 500% a numărului de curse în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. 

Pe plan local, în martie 2022, Bolt România a înregistrat o creștere de 10 ori a curselor cu trotinetele electrice, față de luna martie a anului trecut. Compania estoniană este prezentă în șapte orașe, dintre care trei sunt lansate anul acesta, și va fi prezentă cu serviciile de micromobilitate în mai multe orașe din țară, până în iunie, inclusiv. 

De asemenea, compania estoniană a anunțat și planul de investiții în micromobilitate. Bolt va aloca peste 150 de milioane de euro în 2022, pentru a-și extinde operațiunile de trotinete și biciclete electrice și pentru a dezvolta soluții de promovare a siguranței și îmbunătățire a experienței de utilizare. Bolt își va extinde în mod constant flota, care va ajunge la peste 230.000 de trotinete și biciclete electrice la sfârșitul acestui an. 

Creșterea uluitoare a numărului de călătorii din martie este rezultatul expansiunii rapide în orașe și țări noi. În momentul de față, compania Bolt este prezentă cu serviciile de micromobilitate în 170 de orașe europene din 20 de țări, față de aproximativ 60 de orașe din 15 țări, unde era în urmă cu un an.

Compania intenționează să opereze flote în peste 250 de orașe din Europa, până la finalul acestui an. Bolt a confirmat planurile de extindere din 2022, prin obținerea de licențe de operare a trotinetelor în orașe precum Oslo (Norvegia), Rijeka (Croația), Torino (Italia) și Göteborg (Suedia).

Creșterea popularității trotinetelor demonstrează modul în care aplicația Bolt promovează mobilitatea partajată, pe măsură ce tot mai mulți oameni renunță la utilizarea mașinilor private, care sunt principala cauză a traficului din orașe și a poluării aerului.

Călin Leuștean, Micromobility Manager Bolt Romania, a declarat: „Misiunea noastră este de a ajuta la construirea de orașe pentru oameni, nu pentru mașini, oferind alternative de mobilitate partajată accesibile și ecologice pentru toate călătoriile intraurbane. Trotinetele electrice sunt o alternativă perfectă la mașini, pentru cursele mai scurte, din orașe, iar faptul că vedem o cerere crescută pentru trotinete, pe măsură ce continuăm să ne extindem în toată Europa, este încurajator.” 

La începutul acestui an, Bolt a publicat concluziile cercetării sale efectuate în parteneriat cu Institutul Norvegian de Economie a Transporturilor (Transportøkonomisk institutt, TØI), care a constatat că încurajarea alegerii de alternative în aplicație a dus la o creștere cu până la 60% a numărului de utilizatori din zece orașe europene, aceștia trecând de la cursele de ride-hailing, la trotinetele electrice pe distanțe scurte, evidențiind, astfel, potențialul de îmbunătățire a calității aerului în orașe.

EY aniversează 30 de ani în România și pune în lumină tema progresului

0

România a făcut pași importanți în ultimele trei decenii şi a parcurs un drum lung, în care progresul făcut este mai bun decât îl percepem şi există în continuare potenţial mare de creştere. Dezvoltarea economiei și a societății românești este perspectiva din care EY România face un bilanț al implicării sale active în această evoluție pe durata celor 30 de ani de când compania de consultanță şi audit a intrat pe piața locală, vorbind despre importanța asumării prezentului pentru conturarea viitorului.  

Între anul 1992, când EY se lansa în România, și anul 2022, economia țării a crescut de peste 9 ori în valoarea absolută a PIB-ului, o evoluție de la 25 miliarde USD în 1992, la aproape 250 miliarde de USD în 2021. Numărul de companii noi înregistrate anual a crescut de aproape 14 ori în cele trei decenii, de la aproximativ 7.000 de firme înregistrate în 1990, la peste 100.000 în 2021. 

Pe măsură ce economia a înregistrat procente de creştere din ce în ce mai solide, EY a sprijinit progresul antreprenoriatului în România. În 2014, lansa în premieră în România, competiția internațională anuală „EY Entrepreneur Of the Year”, oferind antreprenorilor locali șansa să intre în singurul program internațional care recunoaște performanța antreprenorială. Peste 200 de antreprenori au fost deja implicați în competiție.  

În cei 30 de ani, EY a avut o contribuţie activă la construcția ecosistemului economic și social local, sprijinind trecerea la o economie de piață funcţională și conectând România la trendurile de business globale. Prin intrarea sa în piață, în anul 1992, EY a oferit atât sectorului public, cât și celui privat, acces la know-how-ul său internațional și la asistență specializată, prin intermediul a patru linii de servicii integrate: audit; asistență fiscală şi juridică; strategie și tranzacții și consultanță. Prin echipe multidisciplinare de specialiști, EY a asigurat asistență în proiecte locale de anvergură, care au vizat atât dezvoltarea și implementarea de politici economice și structurale, cât și strategii de creștere durabilă. 

E nevoie de o aliniere a leadership-ului la realitatea actuală: o lume transformată de tehnologie, agilă, conectată şi hiper-rezilientă. Tema e valabilă atât în business, cât și pentru cei care generează politici publice. În acest segment, al politicilor și viziunii, EY are o perspectivă globală, creată de cei 300.000 de colegi din toată lumea. Cu cât schimbarea se face mai rapid, cu atât progresele mediului din România vor putea fi vizibile și valorificate”, Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Printre proiectele reper prin care EY România a contribuit la progresul României în toți acești ani se numără restructurarea sistemului comun de TVA, armonizarea regulilor în privința accizelor și taxelor vamale sau crearea practicii de prețuri de transfer, pe care Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică din cadrul EY a lansat-o în anul 2003, cu mult timp înainte de reglementarea prețurilor de transfer din 2008, anticipând nevoile pieței. 

În această perioadă, echipe ale EY participă la proiectul privind Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), cel mai mare proiect de digitalizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) care, alături de celelalte proiecte de digitalizare a ANAF (cum ar fi RO E-factura și RO E-transport) vor genera o schimbare de paradigmă în relația ANAF-contribuabil.  

„Suntem martorii unor schimbări ireversibile în relația stat-contribuabil – viteza de apariție a unor noi reglementări, transparența impusă și apariția unor noi raportări, totul este diferit de ceea ce știam. Așa cum stau lucrurile la acest moment, într-un interval scurt de timp, raporturile contribuabililor cu Fiscul vor fi duse la un alt nivel și este important ca toți contribuabilii să fie pregătiți”, arată Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică.

EY România a contribuit la transformarea entităților de stat prin privatizarea Dacia și cumpărarea de către Renault, achiziția Electrica Muntenia Sud, Banat și Dobrogea de către Enel şi a Distrigaz Nord de către E.ON, tranzacții de anvergură care au adus beneficii economice semnificative pentru România.

La începutul anilor 2000, EY a participat la structurarea activității de supraveghere pentru piața de capital și cea de asigurări și a oferit asistență Băncii Naționale a României pentru elaborarea politicilor necesare. 

EY a contribuit la realizarea unei politici publice pentru dezvoltarea serviciilor sociale ce are la bază un studiu naţional, care a fost o premieră pentru România. Implicarea noastră în definirea politicii de digitalizare a serviciilor publice ale administrației centrale din România și a strategiei de digitalizare 2020 – 2030 sunt printre cele mai importante proiecte de transformare a sectorului public.

De asemenea, centrul de excelență EY pentru automatizarea proceselor de la București, care servește atât piața locală, cât și pe cea globală, a derulat peste 100 de proiecte în ultimii ani.

„Activitatea noastră transcende toate domeniile economiei, nu doar sectorul de business. Suntem mândri de contribuția noastră în societate prin rolul nostru de a ajuta la transformarea sectorului public. România are un potențial uriaș, nu numai în sectorul tehnologiei, care e  extrem de creativ și inovator, ci și în agricultură, producție și servicii, subliniază Peter Latos, liderul departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii.

Un alt proiect structural important a fost alinierea raportărilor financiare ale companiilor din România, introducerea unor standarde și bune practici, prin care Departamentul de Audit și Servicii Conexe a contribuit la creșterea încrederii în mediul de afaceri local și a stimulat parteneriate cu mediul de business internațional.

Unul din obiectivele noastre acum este acela de a convinge şi a sprijini antreprenorii din România să se angajeze în efortul de planificare strategică, pe termen lung, astfel încât să valorifice resursele financiare pentru asigurarea unei creșteri accelerate”, spune Alina Dimitriu, liderul departamentului de Audit.

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY. 

-//-

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

 

Reveal Marketing Research: majoritatea românilor consideră că recensământul ar trebui realizat mai des

0

Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research despre recensământul general al populației și locuințelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat odată la 5 ani sau chiar mai des.

  • Până la data de 7.05.2022 peste 6.5 milioane de români au completat chestionarul pentru recensământ;
  • Metoda preferată de românii din mediul urban pentru participarea la recensământ este autorecenzarea;
  • Aproape 80% dintre participanții la recensământ din etapa de autorecenzare vor profita de ziua liberă oferită de stat.

Recensământul general al populației și locuințelor este în plină desfășurare pe teritoriul României, după amânarea de un an cazată de pandemia Covid-19.

Prima etapă, cea de autorecenzare, se va încheia la data de 15 mai iar începând cu ziua următoare recenzorii vor ieși pe teren și vor vizita adresele de unde nu s-a trimis niciun chestionar online.

Potrivit ultimelor date furnizate de Institului Național de Statistica, peste 6.5 milioane de români s-au autorecenzat până în momentul de față.

Conform celui mai recent studiu Reveal Marketing Research, majoritatea românilor din mediul urban care nu au participat la recensământ intenționează să se autorecenzeze până la jumatatea lunii mai.

Daca ne referim la intenția românilor din mediul urban care nu au participat până în prezent la recensământ, aceștia declară într-o poporție de 88% că își doresc să participe, 68% dintre aceștia preferând modalitatea autorecenzarii.

Salariații care locuiesc în mediul urban intenționează să beneficieze de o nouă zi liberă plătită de stat

În ceea ce privește ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare, 74% dintre respondenți intentionează să își ia liber, în timp ce 26% declară că nu doresc să beneficieze de ziua liberă, sau că nu că este cazul (pensionari, nesalariați etc).

Având în vedere că au trecut 11 ani de la ultimul Recensământ general al populației si locuințelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat odată la 5 ani sau chiar mai des.

Peste 3 sferturi dintre românii din mediul urban consideră că acesta ar trebui organizat mai des decât este în prezent. Mobilitatea sporită a populației, dezvoltarea rapidă a economiei și modificările pe plan social ar putea determina o mai mare necesitate pentru români de a avea o imagine clară a structurii populației, actualizată cât mai des.

Românii din mediul urban consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituțiile de stat, decât populația generală. 75% dintre români spun că instituțiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale și cele publice vor beneficia de pe urma organizării recensământului, și doar 50% dintre aceștia consideră populația generală un beneficiar.

Printre avantajele organizării recensământului românii enumeră, în top, o imagine de ansamblu cât mai relevantă a structurii populației (65%) și posibilitatea calculării exacte a densității populației din motive tehnice -consum utilități, spații publice etc. (64%).

Neîncrederea populației în instituțiile publice (64%) și reticența populației la a oferi informații voluntare (61%) sunt considerate a fi principalele bariere în ceea ce privește organizarea recensământului. Aspectele tehnice ale recensământului, precum costurile de organizare (36%) sau timpul ridicat de completare a chestionarului (23%) sunt luate în considerate mult mai puțin ca dezavantaje ale studiului.

Concediul medical și indemnizația de asigurări sociale de sănătate: de la drept la potențial abuz

_________________

Cosmina Sima (foto), avocat colaborator D&B David și Baias,
societatea de avocatură corespondentă PwC în România

Pe parcursul activității sale, fiecare angajator s-a aflat în situația de a primi de la salariații săi solicitarea de a acorda concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă și indemnizația de asigurări sociale de sănătate aferentă. De asemenea, probabil nu au fost puține ocaziile în care angajatorul a avut dubii referitoare la solicitarea salariatului în acest sens, cum ar fi: acord concediul și indemnizația potrivit reglementărilor legale? Am suspiciunea că acest salariat abuzează de dreptul său la concediu medical, ce pot să fac? 

Precizăm că, deși legea prevede ca fiind concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate acelea acordate pentru mai multe tipuri de motive (de exemplu, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru maternitate, pentru prevenirea îmbolnăvirilor), în acest articol, ne vom referi doar la concediul medical și indemnizația de asigurări sociale de sănătate acordate pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii.

În cele ce urmează, vom prezenta aspectele referitoare la modalitatea de acordare a concediului medical  pe care angajatorul trebuie să le cunoască în prealabil și cărora să le acorde o atenție deosebită, la posibilitatea angajatorului de a refuza plata indemnizației de asigurări sociale de sănătate și consecințele pentru salariatul care a abuzat de dreptul său.

Modalitatea de acordare a concediului medical
pe care angajatorul trebuie să le cunoască în prealabil
și cărora să le acorde o atenție deosebită 

Orice persoană asigurată pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate are dreptul la astfel de concedii şi indemnizaţii, atât timp cât realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, dar și atât timp cât salariatul a îndeplinit stagiul minim de cotizare prevăzut de lege (i.e. 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical), potrivit Ordonanței de urgență nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (OUG nr. 158/2005)

Pentru a putea beneficia de concediu medical și de indemnizația de asigurări sociale de sănătate, salariatul în baza trebuie să prezinte angajatorului certificatul medical eliberat de medicul curant.

Tipurile de certificate de concediu medical pe care un salariat le poate prezenta angajatorului său sunt:

  • certificat de concediu medical iniţial – orice certificat de concediu medical care nu prelungeşte un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeşte un concediu medical anterior neîntrerupt pentru afecţiuni diferite;
  • certificat de concediu medical în continuare – certificat care prelungeşte un concediu medical anterior neîntrerupt pentru aceeaşi afecţiune.

Pentru a putea obține certificatul medical, „salariatul are obligația să prezinte medicului curant o adeverință emisă de angajatorul său, adeverință din care să rezulte numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă avute de către salariat în ultimele 12/24 de luni”, potrivit Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul nr. 15/2018 (Normele). În acest fel, medicul curant poate verifica atât calitatea de salariat (și, implicit, de asigurat) a pacientului, cât și numărul de zile de concediu medical avute anterior, pentru a evita în acest mod depășirea numărului legal de zile de concediu medical. În anumite cazuri excepționale, cum ar fi urgențele medico-chirurgicale, anumite tipuri de arsuri, boli contagioase sau carantină, certificatul de concediu medical se poate elibera și fără adeverința emisă de către angajator.

Certificatul de concediu medical este emis de către medicul curant, care reprezintă orice medic aflat în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă, medic de familie sau specialist, care încheie o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condiţiile legii. Pentru urgențele medico-chirurgicale pentru care salariatul a ajuns la camera de gardă a spitalului, însă nu a fost internat, certificatul de concediu medical se emite doar de către medicul de specialitate, potrivit Normelor.

De asemenea, certificatul de concediu medical este un formular standardizat, aprobat prin Ordinul nr. 1192/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Angajatorul trebuie să ia în considerare că certificatul de concediu medical trebuie să fie completat în mod corespunzător, semnat și ștampilat de către medicul curant. Potrivit OUG nr. 158/2005, medicul curant poate completa certificatul de concediu medical atât pe suport hârtie, cât şi electronic şi îl poate transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă angajatorului. Certificatul medical trimis prin mijloace electronice de transmitere la distanță este semnat de medicul curant cu semnătură electronică calificată. Cu toate acestea, salariatul are obligația de a depune la angajator formularul original al certificatului de concediu medical, respectiv exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz), care au fost transmise prin mijloace de transmitere la distanţă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data eliberării acestora.

Un alt aspect important pentru angajator este faptul că salariatul nu poate beneficia de concediu medical și de indemnizație pentru o perioadă nelimitată de timp. Cu anumite excepții expres prevăzute de lege, durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Referitor la concediul medical acordat de către medicul de familie (situație des întâlnită în practică), durata cumulată a concediilor medicale acordate de acesta nu poate depăşi 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. 

Salariatul are obligația de a prezenta angajatorului certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul, cu anumite excepții expres prevăzute de lege.

În principiu, certificatele medicale sunt completate și eliberate salariatului la data la care are loc consultația medicală, moment în care se stabilește și numărul de zile de concediu medical necesare. În situaţia imposibilităţii prezentării salariatului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical iniţial. Pentru certificatele medicale în continuare, data acordării nu poate fi mai mare decât data la care se termină valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate anterior pentru aceeaşi afecţiune.

În opinia noastră, dacă angajatorul constată că, prin solicitarea de acordare a concediului medical și a indemnizației aferente, nu au fost respectate regulile mai sus menționate, acesta poate efectua investigații suplimentare care pot conduce fie la a solicita salariatului să aducă un certificat medical completat în mod corect, fie la a se regăsi într-unul dintre cazurile de refuz justificat de plată a indemnizației.

 

Agenția de performance marketing Canopy achiziționează agenția Barebone London

0

Canopy, una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România, anunță achiziționarea agenției Barebone London din Marea Britanie, care oferă servicii de strategie și consultanță în marketingul digital, conduse de Alex Blogu, ex-Google, strateg cu experiență pe piața din UK. 

În urma fuziunii, Barebone London va intra sub brandul Canopy, fiind a treia achiziție făcută de Canopy, după agenția Edge și studioul de producție video Umbrela.

Canopy este prezent în Marea Britanie prin biroul deschis în 2020, specializat în animații video, condus de Elena Cazacu, Head of Production.

Biroul Canopy din Marea Britanie va fi condus de Alex Blogu, ex Google, în calitate de Managing Director, alături de Bogdan Cristea, director de strategie, deținător al unui doctorat în studiul comportamentului consumatorului și de Elena Cazacu, Head of Production, managerul departamentului de animații.

Bogdan Cristea descrie Canopy UK ca fiind un nou tip de agenție de marketing, în care storytellingul își consolidează poziția de lider în procesul de comunicare dintre branduri și consumatori.  

Cristian Ignat, fondatorul Canopy, va rămâne în echipa de management și va avea un rol activ în consolidarea prezenței noii agenții pe piața din Marea Britanie. 

Alex Blogu (foto), Managing Partner Canopy UK: „Industriile de publicitate și marketing au nevoie de o abordare nouă, ancorată în prezent. Pentru noi, este cu adevărat important să aducem împreună gândirea strategică și modalitățile creative de utilizare a tehnologiilor și mediilor digitale pentru a redefini modul în care brandurile își spun poveștile. Ne dorim să inspirăm companiile să-și rafineze dialogul pe care îl au cu consumatorii, prin emoție adaptată la contextele culturale.”

Bogdan Cristea, director de strategie Canopy UK: „Oamenii trăiesc povești atunci când cumpără produse sau servicii. Prin video storytelling vom ajuta companiile să își modeleze și să-și transmită poveștile într-un mod inedit, mult mai aproape de ceea ce îi face pe oameni să rezoneze. Totodată, prin această nouă abordare, ne dorim să inspirăm consumatorii să treacă de la storytelling la storydoing și să devină, astfel, parte din poveste.”

Cristian Ignat, fondator Canopy: „Ne dorim să accelerăm și în Marea Britanie succesul pe care Canopy îl are pe piața din România. Rămânem, în continuare, ghidați de creativitatea abordării și de disciplina și rigoarea cu care realizăm implementarea. Vom folosi expertiza colegilor din Marea Britanie și pentru clienții din România, iar acest lucru ne oferă un avantaj competitiv în piață. În plus, livrarea de povești animate care să rezoneze cu consumatorul final, va aduce un suflu nou în industria în care activăm și va fi un diferențiator puternic pe piața locală.”

Echipa Barebone London are o experiență cumulată de peste 15 ani și activează pe una dintre cele mai competitive piețe de publicitate la nivel global. Conform unui raport IAB UK, în Marea Britanie, volumele investite în publicitatea online au depășit volumele investite în publicitatea TV încă din 2009. Agenția Barebone London are în portofoliul de clienți companii multinaționale precum: KPMG, Telefonica, Vodafone, Nokia, The Economist, IKEA. 

Echipa din România va a acces la o serie de resurse și bune practici preluate din Marea Britanie, recunoscută pentru competitivitatea industriei de publicitate. Astfel, clienții Canopy vor avea acces la strategii complexe și inovative prin care să genereze noi experiențe de brand și atribute de valoare pentru consumatori.

Canopy este caracterizată ca „una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România. În cei șase ani de existență, Canopy a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței de marketing online din România, prin programe de internship și educare.

Canopy a fost una dintre primele 10 agenții din Europa care au derulat campanii Huawei Ads. Portofoliul de clienți Canopy include branduri precum Dr.Max, Sensiblu, Sephora, Yves Rocher, Enel, eToro, Nemira, Casa Timiș, Clinica Eliade, Livada cu Ceai, PIATRAONLINE, BestValue, Impact Hub, Provident.

În anul 2021, echipa de 35 de specialiști a gestionat bugete de publicitate în valoare de 17 milioane de euro și a creat peste 300 de animații video de complexitate 2D și 3D.  Agenția a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, în creștere cu 57% față de anul 2020. Canopy deține birouri în București, Iași, Cluj și Londra”. 

 

Reff & Asociații și Deloitte România au asistat dezvoltatorul imobiliar Studium Green în achiziționarea unui portofoliu de 100 de proprietăți de la Immobiliare Italo Romena

0

Reff & Asociații și Deloitte România au asistat Studium Green, dezvoltatorul imobiliar din Cluj deținut de omul de afaceri Dorin Bob, în preluarea unui portofoliu de 100 de proprietăți de la Immobiliare Italo Romena, subsidiara fostei bănci italiene Veneto Banca (care din 2017 se află în proces de lichidare administrativă obligatorie). Portofoliul achiziționat cuprinde peste 100 de active imobiliare de diferite tipuri, inclusiv clădiri rezidențiale și de birouri, terenuri agricole, hoteluri și pensiuni, situate pe întreg teritoriul României, în principal în București, Cluj-Napoca și Oradea. Tranzacția a fost semnată în august 2021, iar transferul proprietăților din prima etapă a fost finalizat în februarie 2022, urmând ca restul proprietăților să fie transferate până la sfârșitul acestui an.

Cele 100 de proprietăți preluate de la Immobiliare Italo Romena vor completa portofoliul existent al Studium Green, care include proiecte imobiliare precum Wings, West Side Park și Seasons, situate în Cluj-Napoca.

„Sunt deosebit de mulțumit de achiziționarea acestui portofoliu de imobile care au fost blocate mulți ani din cauza situației juridice și financiare a Grupului Veneto”, a declarat Dorin Bob, CEO, Studium Green. „Reintroducerea dinamică a acestor proprietăți în circuitul economic va oferi acum investitorilor locali oportunități importante de a dezvolta proiecte generatoare de venituri în sectoare numeroase și diverse”, a adăugat el.

Practica Reff & Asociații | Deloitte Legal specializată în domeniul imobiliar a oferit Studium Green asistență în analiza juridică și în procesul de due diligence, în structurarea tranzacției, precum și în faza de negocieri și în tranzacția propriu-zisă. Echipa de avocați a fost alcătuită din Irina Dimitriu, Partener, Larisa Popoviciu, Senior Managing Associate, și Maria Nițulescu, Managing Associate. De asemenea, echipa de servicii fiscale a Deloitte România a oferit consultanță cu privire la documentația tranzacției, prin contribuția Iuliei Bica, Manager.

„Portofoliul care a făcut obiectul acestei tranzacții este unul dintre cele mai cunoscute de pe piață. Diversitatea activelor imobiliare care îl alcătuiesc a generat un grad ridicat de complexitate juridică, gestionată de echipa noastră în timp record, pe durata procesului foarte intens de due diligence. Particularitățile fiecărui tip de proprietate au generat o structură complexă a tranzacției, etapizată, iar fiecare fază a presupus propriile condiții și cerințe. A fost o adevărată provocare să optimizăm potențialul a peste 100 de active, găsind în același timp soluții pragmatice care să protejeze interesele clientului și să respecte cerințele vânzătorului, și asta în condițiile unui demers riguros de licitație”, a spus Irina Dimitriu, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și liderul practicii de drept imobiliar.

De peste 15 ani, Reff & Asociații | Deloitte Legal este recunoscută drept una dintre cele mai importante societăți de avocați în domeniul imobiliar din România, fiind implicată în cele mai mari tranzacții imobiliare și proiecte de dezvoltare din țară, care au implicat deseori structuri corporative complexe și finanțare transfrontalieră. Practica de drept imobiliar este recunoscută și de clasamentele internaționale precum Legal 500.

Acces la informații despre beneficiile investițiilor în fonduri

0

Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) continuă programul de educație financiară „Economisește inteligent”, pentru creșterea accesului la informații obiective despre beneficiile investițiilor în fonduri și ale economisirii pe termen lung.

Horia Gustă (foto), președintele AAF: „Proiectul Economisește inteligent își propune să ajute publicul larg să înțeleagă de ce este important să inveștești dar și să elimine mituri precum «investițiile sunt pentru cei bogați» sau «nu am studii de specialitate, deci nu mă pricep». Investiția în fonduri este accesibilă tuturor celor care vor să-și crească nivelul de independență financiară, își fac un plan în acest sens și se țin de el. Acesta este mesajul principal al proiectului și avem convingerea că fiind consecvenți, numărul românilor care vor alege să devină investitori în fonduri se va menține pe trendul ascendent din ultimii doi ani.”

Jan Pricop, director executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri din România: „Prin programul de educație financiară explicăm de ce economisirea este bună dar nu suficientă atunci când ai un obiectiv pe termen mediu sau lung, cum erodează inflația puterea de cumpărare dar și care sunt instrumentele potrivite pentru a atenua pierderile. Explicăm de ce să fii atent la diversificarea portofoliului dar și de ce momentul potrivit pentru a începe să investești este astăzi.”

AAF subliniază că programul, lansat în toamna lui 2020, „a stârnit interesul a peste 500 de mii de români care au accesat materialele educative transmise de specialiștii industriei de asset management prin intermediul partenerilor media. De altfel, datele oficiale ale Asociației Administratorilor de Fonduri au arătat că anul 2021 a adus o creștere  record a numărului de investitori, în special în fondurile deschise de investiții focusate pe acțiuni. 

Prin programul Economisește inteligent, AAF urmărește creșterea nivelului de încredere în industria investițiilor și a percepției că investițiile în fonduri reprezintă pentru oricine un mijloc de a avansa către independența financiară, în timp, indiferent de veniturile pe care le are.

În 2022, proiectul, care se va desfășura în două etape, mai-iunie și octombrie-noiembrie, va aduce în prim plan nu doar expertiza profesioniștilor din industrie ci și experiența și o serie de sfaturi furnizate de investitori, persoane fizice care au ales să-și crească gradul de independență financiară prin intermediul economisirii inteligente”. 

AAF arată pe baza datelor că „ultimii doi ani, deși au fost dificili din cauza provocărilor economice generate de pandemie și de creșterile galopante de prețuri, au fost buni pentru investiții. Astfel, la finalul anului 2021, industria fondurilor de investiții din România ajunsese la active de aproape 52 de miliarde de lei şi la un număr total de 457.000 de investitori în zona fondurilor deschise de investiţii, cu peste 100.000 de investitori mai mult decât în anul anterior”. 

În 2022, proiectul va fi realizat „cu ajutorul a 16 specialiști de top din industria de asset management, membri ai Asociației Administratorilor de Fonduri din România și a mai multor investitori, persoane fizice cu sau fără studii în domeniul economic, care au ales piața de asset management ca instrument de creștere a bunăstării personale. 

Toate informațiile publicate cu ajutorul partenerilor media din proiect vor fi disponibile pe platforma dedicată, economisesteinteligent.aaf.ro, creată de AAF precum și pe canalele de social media ale AAF: Facebook și LinkedIn”.  

 

Târgul Bookfest revine pe piața editorială

0

Salonul Internațional de Carte Bookfest, recunoscut drept „cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă”, își anunță revenirea ca reper pentru piața de profil în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, instituția care organizează evenimentul: „Sunt trei ani de când lumea editorială așteaptă să se întâlnească cu publicul fără restricții, în ambianța elegantă și primitoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Vă așteptăm, așadar, la primul eveniment de amploare al culturii scrise din 2022, o sărbătoare a cărții care vine după o absență atât de îndelungată și care sper să ne arate că normalitatea încă mai este posibilă.”

Sunt așteptați peste 100.000 de vizitatori. Oferta editorială cuprinde sunt zeci de mii de titluri cu reduceri spectaculoase față de prețul de copertă, lansări de carte în prezența autorilor, evenimente pentru copii, dezbateri și mese rotunde dedicate problemelor actuale ale breslei, proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al acestei ediții este Japonia, care le propune iubitorilor de carte un program complex: de la lansări și dezbateri pornind de la romane clasice ale literaturii japoneze până la evenimente care au în vedere sfera popular culture atât de îndrăgită de tinerii cititori și evenimente culturale conexe.

Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei în România: „Sunt extrem de onorat că Japonia este Invitat de Onoare al celei de-a XV-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Mă bucur foarte mult pentru această minunată ocazie ca publicul din România să se apropie și mai mult de literatura japoneză. Am așteptat cu nerăbdare această ediție Bookfest, alături de mulți pasionați de literatură, după doi ani în care nu a putut fi organizată. Ediția din acest an a Bookfest va transcende distanța geografică dintre Japonia și România și, timp de cinci zile, va permite publicului vizitator să se bucure din plin de Japonia.

Invitați speciali vor fi scriitori japonezi și autori de cărți despre Japonia, care îi vor ghida pe cititori prin lumea creațiilor lor. La standul Japoniei am pregătit o gamă variată de evenimente legate de diferite aspecte ale culturii japoneze: de la manga, care are o tradiție îndelungată în Japonia, fiind la fel de populară ca literatura, până la istorie și artă.

Îi invit pe cititori la Salonul Internațional de Carte Bookfest pentru a păși în lumea literaturii și culturii japoneze. Vor avea astfel ocazia de a descoperiți o nouă Japonie, cu care nu s-au mai întâlnit până acum.”

Accesul publicului este liber la absolut toate evenimentele din cadrul Bookfest, iar orele de vizitare sunt 10.00-20.00, pentru zilele de miercuri, joi și duminică (1, 2 și 5 iunie), respectiv 10.00-21.00, pentru zilele de vineri și sâmbătă (3 și 4 iunie).

Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei Japoniei din București. Bookfest are ediții locale în Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov și o altă ediție internațională la Chișinău. Detalii, pe pagina oficială a proiectului: www.bookfest.ro 

eJobs: 55% dintre angajații hotărâți să-și dea demisia ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu

0

Deficitul de candidați se adâncește și mai mult odată cu revenirea pieței muncii la nivelul prepandemic. Doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 71% mai multe comparativ cu 2020. În acest context, candidații au devenit și mai curajoși să facă schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. Aproape 85% dintre respondenți spun că fie își caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă. 

Întrebați de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menționează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră și cu proiecte care să-i motiveze. În același timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri și colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale. 

„Reanimarea pieței muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulțumiri legate de jobul curent. În acest moment, piața este clar în favoarea candidaților, ceea ce le oferă și legitimitate la negociere atunci când își schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile și industriile. În continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job. Poate și mai important însă e faptul că o mărire salarială e și prima care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România (foto), cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation și de candidați tot mai dispuși să-și dea demisia fără planuri de rezervă pentru că știu că piața e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare. Chiar și acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuși anumiți factori care ar putea să îi întoarcă pe angajați din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulți dintre respondenți (67%) nu și-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%. 

Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajații deciși să-și dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs ne arată că românii își doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde își desfășoară activitatea, creșterea flexibilității la job fiind menționată de 13% dintre respondenți drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă. 

Dacă ne uităm la cum definesc românii creșterea flexibilității la actualul job, peste o treime din respondenți doresc să păstreze programul de lucru tradițional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-și alege intervalele de lucru. Aproape 25% și-ar dori să poată să lucreze și de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În același timp, pe 17% din angajați scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâți să-și dea demisia. 

„Candidații au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziție mai multe oportunități decât aveau în perioada pandemică. Deși 59% dintre respondenți sunt calculați și fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ținem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulțumește, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experiență. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

19% dintre respondenți spun că așteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului și curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul și 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală. 


Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eșantion de 2.803 respondenți.

Sprjin de laCrucea Roșie Română și IFRC în implementarea programului de asistență financiară de urgență

0

În prima săptămână de implementare a programului finanțat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) pentru acordarea unei alocații financiare de urgență persoanelor care au părăsit Ucraina din cauza conflictului armat, Crucea Roșie Română a sprijinit 7 300 de persoane.   

Ioan Silviu Lefter, directorul general al Crucii Roșii Române: „Crucea Roșie Română continuă să acționeze pentru a acorda ajutor esențial persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina. Pe lângă sprjinul cu alimente de bază,  articole de primă necesitate, produse de igienă, servicii medicale și de asistență psihologică, precum și diseminarea de informații prin call center, începem să oferim și asistență financiară pentru a ajuta oamenii care au pierdut atât de mult. Crucea Roșie Română este mândră să folosească un sistem inovator de accesare a acestor fonduri printr-o aplicație digitală pentru telefoane care permite înregistrarea solicitanților, indiferent unde se află în România.”

Dorothy Francis, managerul de operațiuni al IFRC pentru România: „Deja am primit feedback de la persoanele care s-au înregistrat; acestea apreciază ușurința cu care pot accesa ajutorul, indiferent de locul în care se află. O femeie ne-a trimis un mesaj prin SMS pentru a spune că a izbucnit în lacrimi de bucurie atunci când a primit mesajul că  i se va acorda ajutorul. Oamenii sunt atât de recunoscători pentru acest sprijin!”

Crucea Roșie subliniază că „cetățenii ucraineni sunt rugați să furnizeze un act de identitate emis de autorități ca parte a procesului de înregistrare digitală. Acest sprjin financiar îi va ajuta să își acopere o parte din nevoi în această perioadă incertă, în timp ce planifică următorii pași în călătoria lor spre siguranță.

Crucea Roșie Română promovează astfel de programe de asistență financiară pentru că ele dau posibilitatea persoanelor afectate de criză să ia propriile decizii cu privire la tipul de ajutor de care au nevoie, diversifică modalitățile de ajutor și sprijină piețele locale.

Persoanele care fug de conflictul din Ucraina și care locuiesc în România pot afla mai multe informații despre programul financiar și despre cum se pot înregistra, vizitând paginile de internet ukrainefinancialassistance.ifrc.org  sau crucearosie.ro”.  

Programul Rabla pentru Electrocasnice începe la 17 iunie

0

Programul Rabla pentru Electrocasnice începe la 17 iunie. Făcând anunțul în acest sens, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a subliniat: „Programul Rabla pentru Electrocasnice se bucură de un succes uriaș în rândul populației. Anul trecut am reușit să înlocuim 110.000 de echipamente electrice și electronice uzate și mari consumatoare de energie cu altele noi, cu un consum cu mult mai scăzut. Bugetul mărit din acest an ne permite să dublăm aceste cifre, mai ales că ne găsim într-o perioadă în care interesul pentru reducerea consumului de energie este tot mai mare.”

Bugetul de anul acesta al programului este de 100 de milioane de lei, cu 25 de milioane mai mult decât anul trecut și va acoperi două sesiuni: sesiunea I – iunie-iulie 2022, sesiunea a-II-a – noiembrie-decembrie 2022. 

MMAP precizează că „echipamentele finanțate în cadrul programului sunt împărțite în trei categorii eligibile: 1. Mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și frigidere, 2. Laptopuri și tablete, 3. Aer condiționat, uscătoare de rufe și aspiratoare. 

Programul vine anul acesta și cu câteva modificări. Astfel, una din acestea prevede condiții mai stricte pentru persoanele care nu utilizează voucherele rezervate. Acestea nu vor mai putea aplica în cadrul programului pentru același echipament în cursul acestui an. 

De asemenea, valabilitatea voucherului se reduce de la 15 zile la 7 zile. O altă modificare intervenită în programul Rabla pentru Electrocasnice 2022 se referă la eliminarea televizoarelor din categoria echipamentelor eligibile”. 

Ministrul Tánczos Barna accentuează: „Am promovat aceste modificări pentru că succesul acestui program se măsoară, în mod special, în numărul de frigidere, lăzi frigorifice, aparate de aer condiționat, mașini de spălat haine sau vase iar, pe de altă parte, pentru că Rabla pentru Electrocasnice risca să se transforme exclusiv în Rabla pentru televizoare. Am decis ca bugetul de 100 de milioane de lei să fie concentrat pe acele echipamente care ajută mai mult gospodăriile și care aduc mai mari beneficii prin reducerea consumului de energie în acestea.”

În funcție de echipamentele finanțate prin program, valoarea voucherelor este: 

 ➢ 400 lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător, având cel puțin noua clasa energetică C 

➢ 400 lei pentru maşini de spălat vase, având cel puțin noua clasă energetică D 

➢ 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficiență energetică la răcire cel puțin A++

➢ 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puțin noua clasă energetică E 

➢ 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficiență energetică cel puţin A++

➢ 200 lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an

➢ 500 lei pentru laptopuri

➢ 300 lei pentru tablete

Calendarul primei ediții a Programului Rabla pentru Electrocasnice:

– 17 iunie 2022, ora 10.00-23 Iunie 2022, ora 23.59 – se va derula etapa înregistrării populației în program/crearea conturilor

– 24 iunie 2022, ora 10.00-30 iunie 2022, ora 23.59 (sau până la epuizarea bugetului) – populația poate rezerva vouchere pentru categoria: mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și categoria frigidere. Bugetul pentru aceasta este de 25.000 mii lei

– 01 iulie 2022, ora 10.00-07 iulie 2022, ora 23.59 (sau până la epuizarea bugetului) – populația poate rezerva vouchere pentru laptopuri și tablete. Pentru această etapă avem prevăzut un buget de 10.000 mii lei

– 08 iulie 2022, ora 10.00-14 iulie 2022, ora 23.59 (sau până la epuizarea bugetului) – se va derula a treia etapă, destinată aparatelor de aer condiționat, uscătoarelor de rufe și aspiratoarelor. Pentru aceasta, bugetul este de 15.000 lei.

Prima tabără pentru bolnavii de Alzheimer din România

0

Asociația Zi de Bine demarează proiectul „ȚINE(mă)MINTE!”, ca formă de sprijin pentru bolnavi de Alzheimer din România și pentru aparținători. Bugetul necesar pentru implementarea proiectului este de 35.000 euro și este oferit de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine: Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank.

Proiectul are trei componente:

– prima tabără pentru bolnavi de Alzheimer și aparținători, organizată în luna mai de Asociația Zi de Bine, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și cu Societatea Română Alzheimer, filiala Napoca, proiect care oferă sprijin aparținătorilor și momente de relaxare și conectare pacienților cu forme incipiente ale bolii 

– amenajarea unei camere senzoriale la Centrul Comunitar Județean Cluj, care va permite specialiștilor să desfășoare activități care vor stimula simțurile pacienților (vizual, auditiv, olfactiv, tactil, vestibular și proprioceptiv); camera va ajuta la dezvoltarea activității intelectuale a bolnavilor și va încuraja relaxarea lor

– crearea unui grup de sprijin pentru aparținători la București, în care participanții vor primi informații despre boală și noțiuni psiho-sociale din partea specialiștilor, precum și sprijin psihologic 

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Excluziunea socială este o problemă frecventă cu care se confruntă bolnavii de Alzheimer. Totodată, membrii familiei devin implicați direct, iar asupra familiei se instaurează neputința și vinovăția de a nu face față situației și implicit de a nu putea oferi un sprijin adecvat bolnavului. Astfel, devine esențială nevoia tratării pacienților cât și dezvoltarea unor metode prin care aparținătorii pot fi informați și ghidați corect și cu blândețe.“ 

Prima tabără Alzheimer din România se va desfășura în perioada 23-25 mai 2022 în satul Sălicea, județul Cluj și va avea în total 20 de beneficiari direcți, 10 persoane diagnosticate cu boala Alzheimer și alte forme de demență și 10 aparținători sau asistenți personali. Tabăra va cuprinde o serie de activități specifice:

  • Program de training pentru aparținători prin gestionarea comportamentelor problematice (8 module: halucinații, idei delirante, rătăcire, refuzul de a se spăla, refuzul de a se îmbrăca, refuzul medicației, comportamente repetitive, întrebări repetitive)
  • Program de stimulare cognitivă și terapie ocupațională pentru bolnavi 
  • Terapie prin muzică
  • Terapie prin dans 
  • Activități recreative și de socializare

Dan Gadalan, președintele Societății Române Alzheimer, filiala Napoca: „Fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin 1 milion de oameni în țara noastră este profund perturbată. Rezultatele cercetărilor empirice sugerează că tulburările de dispoziție și de comportament  pot fi reduse prin combinarea unor metode terapeutice de stimulare cognitivă, interacțiune socială  și relaxare. Pe de altă parte, dacă scad tulburările emoționale ale bolnavului va crește indicele de activitate zilnică și implicit capacitatea de a trăi independent cât mai mult timp. Și asta este ce ne propunem prin proiectul taberei ȚINE(mă)MINTE!, reducerea comportamentelor problematice ale bolnavilor și reducerea epuizării fizice, psihice și emoționale a aparținătorilor sau asistenților personali.“ 

După cum subliniază inițiatorii, „camera senzorială ce urmează a fi amenajată la Centrul Comunitar Județean Cluj va oferi pacienților stimuli senzoriali vitali, care vor contribui la reglarea disfuncțiilor la nivelul sensibilității tactile, îmbunătățirea echilibrului, creșterea încrederii în sine, respectiv în valoarea acțiunilor proprii. Lipsa stimulării senzoriale poate agrava dizabilităţile existente, cât și problemele psihologice.

Grupul de sprijin pentru aparținători „ȚINE(mă)MINTE!” reprezintă o nevoie stringentă, deoarece într-un astfel de context calitatea vieții aparținătorilor se schimbă radical, odată cu apariția bolii la un membru al familiei. Timpul liber și timpul personal dispar și se intensifică sentimentele de îngrijorare, teamă, neputință și rușine. De aceea, Asociația Zi de Bine își dorește ca prin organizarea unor întâlniri lunare la București și Cluj să ofere sprijin pentru pacienți și aparținători.

La București, la Centrul Comunitar Zi de BINE, se vor organiza lunar întâlniri ce se vor desfășura într-un cadru relaxat, informal, la care vor participa atât pacienți cât și aparținătorii, familia și specialiștii. Scopul întâlnirilor este de a împărtăși experiențe despre demență, prin furnizarea de informații despre boală și consecințele ei. Prima întâlnire va avea loc pe 20 mai, iar printre invitați se vor număra dr. Corina Panzaru, medic psihiatru, dr. Dana Filip, medic de familie și dr. Tatiana Popescu, advisor medicina modului de viață.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza”.

 

Industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020

Industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, în acest interval, contribuția industriei la bugetul de stat se ridică la peste 1 miliard de euro. 

Acestea sunt principalele concluzii ale unui amplu studiu realizat de Deloitte România și comandat de ANBR (Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare), care analizează impactul economic și social al industriei băuturilor răcoritoare din România. 

Studiul Impactul economic al industriei băuturilor răcoritoare din România arată că industria de băuturi răcoritoare este în continuă dezvoltare, fapt demonstrat prin dublarea numărului de companii din domeniu active pe piața din România între 2010 și 2019, de la 400 la 800 de companii care îmbuteliază ape minerale, băuturi răcoritoare și băuturi naturale nealcoolice.

Amprenta socio-economică a industriei de băuturi răcoritoare asupra lanțului valoric este amplă și complexă, vizând domenii precum: cultivarea fructelor și a sfeclei de zahăr (provenite de la fermieri și producători locali), producerea de ambalaje (prin prelucrarea unor materii prime precum celuloză, metal, plastic și sticlă), producerea de siropuri, arome sau îndulcitori, depozitarea și transportul produselor, cercetare și dezvoltare pentru a crea produse și servicii inovatoare, industriile creative (publicitate, marketing, software, media), industria de retail sau HORECA.

Studiul «Impactul economic al industriei băuturilor răcoritoare din România» confirmă încă o dată faptul că indiferent de dificultățile întâmpinate, fie că vorbim de pandemie, criză economică sau alte provocări, industria băuturilor răcoritoare este un sector stabil, cu o contribuție substanțială nu doar economică, cât și socială. Prioritățile noastre sunt calitatea produselor, sustenabilitatea operațiunilor și dezvoltarea profesională a celor care lucrează în această industrie. An de an, companiile din sectorul nostru continuă să investească, să producă și să se dezvolte în România. Suntem onorați că rezultatele ne confirmă eforturile. Vom continua să contribuim activ la dezvoltarea comunităților în care ne desfășurăm activitatea, generând noi locuri de muncă și oportunități de dezvoltare în aceste comunități”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.

Contributor substanțial la bugetul de stat

În perioada 2017-2020, contribuția industriei la bugetul de stat se ridică la peste 1 miliard de euro, dintre care: 

  • peste 416 milioane euro reprezentând TVA și impozite indirecte
  • peste 310 milioane euro impozit pe venituri (angajați și societăți) 
  • 274 milioane euro contribuții de asigurări sociale

Investitor relevant și stabil

Investițiile realizate de industria băuturilor răcoritoare în perioada 2017-2020 au crescut producția de bunuri și servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro, echivalentul a 0.54% din producția din 2020. Mai mult, investițiile din industria băuturilor răcoritoare au crescut cu 916,9 milioane de euro valoarea adăugată brută – echivalentul a 0,46% din valoarea adăugată brută totală din 2020. Ca urmare a investițiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aprox. 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.

Impactul investițiilor realizate între 2017 și 2020 s-a tradus și prin creșterea veniturilor la nivelul tuturor gospodăriilor, ajungând la 320 milioane euro, echivalentul a 0.37% din veniturile din 2020. 

Angajator constant și actor social în comunități

În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect și indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia națională.

Majoritatea locurilor de muncă create prin intermediul investițiilor industriei băuturilor răcoritoare în perioada 2017 – 2020 au fost în industria prelucrătoare (18,4 mii locuri de muncă), urmată de serviciile de piață (14,8 mii locuri de muncă) și agricultură (9,2 mii locuri de muncă).  Astfel, industria băuturilor răcoritoare a reușit să rămână un angajator constant, inclusiv în perioade marcate de instabilitate sau criză. 

Anxietate pe piețe: investitorii reacționează la orice veste care anticipează viitorul

Piețele sunt foarte nervoase – incertitudinea, știrile despre conflictul militar din Ucraina, despre deciziile băncilor centrale privind ratele dobânzii și creșterea economică par să modifice prețurile acțiunilor la întâmplare, fără niciun model perceptibil.

Cel mai recent episod s-a petrecut vineri când în urma veștilor bune din raportul privind locurile de muncă din SUA, indicele S&P 500 a scăzut pentru scurt timp sub minimul acestui an. După câteva ore tensionate, piața și-a revenit, semnalând o revenire a apetitului cumpărătorilor, cel puțin până la următoarea știre. O situație similară a avut loc miercuri, după decizia Fed de a majora rata dobânzii cu 0,5%. Piața a urcat cu 3% considerând că a fost o veste bună faptul că Fed a exclus o creștere a dobânzii cu 0,75%. 

Decizia de majorare a dobânzii de către Fed pune o anumită presiune și asupra Băncii Centrale Europene – BCE. Cele mai recente declarații arată recunoașterea „semnelor de stagflație”. Guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, consideră că BCE ar trebui să acționeze rapid, cu o majorare a dobânzii de 0,25%. Cu toate acestea, BCE este îngrijorată că acțiunile antiinflaționiste vor deraia creșterea economică. Rehn vede în continuare o creștere de aproximativ 2% pe an în zona euro. Europa este afectată de conflictul din Ucraina, de situația comerțului și de dependența energetică, spune Rehn.

În eforturile sale de a limita inflația, Banca Națională a României va anunța mâine decizia privind dobânda, piețele așteptându-se la o creștere de 0,5%. În condițiile în care Robor este deja la 5,31%, o nouă majorare a dobânzii va scumpi creditele comerciale, ceea ce va duce la scăderea puterii de cumpărare și a cererii.

Un semn de îngrijorare vine dinspre Statele Unite. În contextul în care Europa este avidă de resurse naturale, de la petrol și gaze naturale la cărbune, metale și alte elemente rare, și încearcă să se desprindă de dependența de Rusia, ultimele rapoarte arată că cel mai mic număr de noi locuri de muncă din SUA a fost creat în industria resurselor naturale și a mineritului: doar 4 000 de locuri de muncă. O explicație ar putea fi dată de faptul că noile investiții în combustibili fosili se fac într-un ritm scăzut, în ciuda cererii mari. Activitatea globală de foraj petrolier este cel mai simplu mod de a aproxima noile investiții din zona de producție de petrol. Aceasta a întârziat dramatic față de creșterea prețurilor petrolului, într-un mod pe care nu l-am mai văzut în istoria recentă. Numărul forărilor a scăzut cu peste 50% față de vârfurile anterioare. SUA este țara cu cea mai mare scădere, în contextul creșterii restricțiilor legate de mediu, al constrângerilor date de reducerea împrumuturilor bancare și al concentrării investitorilor și a conducerii companiilor asupra profitabilității mai degrabă decât asupra producției după prăbușirea prețurilor din 2015. În schimb, Orientul Mijlociu a fost cel mai rezistent, unde costurile de producție sunt mai mici și unde domină companiile petroliere naționale. Și, în esență, toate aceste lucruri ar putea însemna că prețurile petrolului vor rămâne ridicate pentru o vreme, cu un impact continuu asupra inflației.

Raportul național ADP din SUA arată că în aprilie au fost create 247.000 de noi locuri de muncă în sectorul privat. Deși pare a fi o veste bună, există o cifră în acest raport care începe să arate problemele cauzate de inflația ridicată companiilor vulnerabile. Firmele mici, cu mai puțin de 50 de angajați, au pierdut 120.000 de locuri de muncă. Dacă analizăm cifrele, vedem că cea mai mare pierdere au avut-o companiile foarte mici, cu mai puțin de 20 de angajați. Acestea au pierdut 96.000 de locuri de muncă. 

În mod surprinzător, în ciuda ridicării restricțiilor legate de pandemie, cele mai multe dintre companiile mici afectate au fost din sectorul serviciilor, care au pierdut 103.000 de locuri de muncă. Istoria a arătat că majoritatea efectelor care se observă deja în economia americană au tendința de a migra și în Europa. Este foarte probabil să vedem aceste efecte și în România, creșterea ratelor dobânzilor care scumpesc creditele vulnerabilizând companiile mici care depind de împrumuturi pentru a supraviețui.

În întreaga lume, băncile centrale cresc dobânzile pentru a combate inflația, scumpind creditul pentru a descuraja cererea. Cu toate acestea, BCE nu reacționează încă la presiunea celorlalte bănci centrale, alături de Banca Națională a Elveției și Banca Japoniei, celelalte două bănci care încă mențin ratele dobânzilor sub zero. Piețele încearcă să evalueze riscurile asupra creșterii economice. Banca Angliei a decis să majoreze rata dobânzii cu încă 0,25% până la 1% și a avertizat, de asemenea, că gospodăriile se confruntă cu o scădere de 1,75% a venitului real disponibil în acest an, a doua cea mai mare scădere din 1964 încoace. Banca Angliei prognozează „stagflație”, o inflație de 10% și recesiune până la sfârșitul acestui an. 

Semnele de îngrijorare date de prețurile ridicate ale energiei, împrumuturile scumpe care afectează companiile și persoanele fizice, inflația și îngrijorările legate de creșterea economică se traduc în scăderea încrederii investitorilor în economie. Potrivit eToro Retail investor Beat, în acest an, 63% dintre investitorii români nu sunt încrezători în perspectivele de dezvoltare ale economiei globale, iar 69% dintre aceștia nu cred în evoluția pozitivă a economiei românești. 

Condiții dificile pentru piața criptoactivelor

0

Piața criptoactivelor s-a confruntat cu o scădere majoră săptămâna trecută, ceea ce sporește dificultățile pe care le-a întâmpinat încă de la începutul anului.

Bitcoin și-a văzut valoarea scăzând cu 16% în ultimele zile, după ce la începutul săptămânii se tranzacționase până la aproximativ 39.000 de dolari. De joi a intrat pe o traiectorie descendentă, iar în prezent se tranzacționează puțin peste nivelul de 33.000 de dolari. În prezent, a scăzut cu peste 50% față de maximul istoric stabilit în noiembrie anul trecut. 

Ether a suferit o scădere și mai severă, de aproximativ 17% începând de joi, în timp ce criptoactivul a trebuit să facă față multor obstacole de pe piață. Ether s-a tranzacționat la aproape 2.900 de dolari joi, dar de atunci a scăzut, ajungând să se tranzacționeze puțin peste 2.400 de dolari.

În prezent, preocuparea investitorilor este să vadă când se va încheia acest trend descendent. Piața criptoactivelor este influențată și ea de condițiile de pe piețele de investiții în general, piețe care încearcă să decidă unde se află nivelurile confortabile în urma creșterilor ratelor dobânzilor menite să înăbușe inflația în creștere în întreaga lume occidentală. 

Piața se mișcă acum în același ritm cu alte active de risc majore, cum ar fi acțiunile de tehnologie etc. Acest lucru indică o schimbare majoră în ceea ce privește prezența instituțiilor pe piața criptoactivelor, care reprezintă acum un procent mult mai mare și tind să își grupeze deciziile privind cripto cu alte active majore.

Deși poate că nu reprezintă un ajutor pentru investitorii în criptoactive care se confruntă cu pierderi semnificative, există un aspect mai important aici, și anume că investitorii individuali nu se mai confruntă singuri cu piața, însăși prezența instituțiilor în calitate de deținători de cripto fiind un aspect pozitiv pentru valoarea și potențialul pe termen lung. 

Volatilitatea și subperformanța pieței tind să se corecteze în timp. Ceea ce este esențial în acest moment este ca investitorii să fie mulțumiți de investițiile lor și să se asigure că pregătiți să păstreze cursul în condițiile de creștere a volatilității în viitor. 

Meta sprijină NFT

Există informații potrivit cărora suportul pentru NFT pe platformele Meta, cum ar fi Facebook și Instagram, ar putea fi iminent. 

Se vor folosi blockchains precum Solana, Ethereum Flow și Polygon, conform unui raport CoinDesk. O schemă pilot urmează să fie lansată chiar astăzi. 

Această veste vine într-un moment delicat pentru piața NFT. Pe fondul unor vânzări mai ample de criptoactive – și chiar de active tradiționale -, NFT-urile au înregistrat o scădere semnificativă a valorilor de piață. Dar unele lansări care continuă să aibă loc înregistrează încă o cerere foarte mare, ceea ce sugerează că există încă un apetit pentru a deține unele dintre aceste active. 

Impactul lansării de NFT de către Meta nu va schimba neapărat configurația pieței, dar va contribui probabil la ungerea roților acesteia, ca să spunem așa. Orice oportunitate pentru ca tehnologia să fie mai ușor de accesat de către oamenii obișnuiți este un lucru bun și contribuie la potențialul viitor al pieței.

Gucci va începe să accepte plăți în cripto

Gucci a declarat că intenționează să accepte plățile în criptoactive în unele dintre magazinele sale din SUA. Clienții vor putea plăti în cripto, cum ar fi bitcoin, dogecoin, ether, litecoin și shiba inu. Serviciul de plăți urmează să fie lansat în filiala sa din Los Angeles și, de asemenea, în New York. 

Deși este puțin probabil ca inițiativa brandului de lux să fie mișcarea care să dea naștere unui nou trend în industrie, este un moment notabil să vedem un trendsetter precum Gucci angajându-se în acest domeniu.

În timp ce tentativele de incursiune în domeniul NFT din partea mărcilor de lux au fost destul de numeroase în ultimul an, acestea au rămas încă în mare parte în urmă în ceea ce privește plățile cu criptoactive. Mărcile de lux precum Gucci dau tonul industriei, așa că va fi interesant de văzut dacă și alte case de modă le vor urma exemplul pentru a ține pasul. 

Studiu EY România: Erodarea puterii de cumpărare a românilor s-a văzut în cumpărăturile pentru sărbătorile de Paști. Calitatea și prețul – decisive în realizarea unei achiziții

Cei mai mulți dintre românii din marile orașe au fost dispuși să aloce între 200 și 500 de lei anul acesta pentru cadourile de Paști, aceeași sumă fiind prevăzută și pentru masa festivă de Paști, arată cel mai recent studiu Future Consumer Index, realizat de EY România, la finalul lunii aprilie 2022 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie. Totodată, 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele de vacanță nu au avut căutare. Din câte se pare, românii sunt, asemeni respondenților indexului global, îngrijorați de evoluția economică viitoare, astfel încât într-o proporție covârșitoare declară că intenționează să economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). 

Erodarea puterii de cumpărare s-a văzut în sumele alocate pentru sărbătorile de Paști de anul acesta. Astfel, deși 63% au declarat că nu au așteaptat o campanie de reduceri și nici nu au economisit pentru a face cumpărăturile pentru masa de Paști , majoritatea respondenților studiului EY România – 65%, au spus că au alocat între 200 și 500 de lei anul acesta. Un procent de 28,5% dintre ei au spus că au fost dispuși să cheltuiască între 500 și 1.000 de lei. În același timp, 8,7 % au arătat că au prevăzut cheltuieli de sub 200 de lei, același procent indicând și că au fost gata să scoată din buzunar peste 1.000 de lei. Majoritatea au declarat că au cheltuit cu 30% mai mult decât anul trecut. 

În ceea ce privește cadourile oferite anul acesta de Paști, 44% dintre respondenți au arătat că ele s-au situat între 200 și 500 de lei, 21,5 % între 500 și 1.000 de lei, 19,3 % sub 200 de lei și doar 15 % au spus că au trecut de 1.000 de lei. Totodată, cei care au completat răspunsurile pentru studiul Future Consumer Index au arătat că au resimțit în proporție de 37,3% o creștere a valorii cumpărăturilor de anul acesta de cel puțin 10-20%, în vreme ce 18% dintre respondenți au spus că au văzut o creștere și de 30% și peste anul acesta. De asemenea, este de remarcat și că un procent destul de important, 22%, a spus că sumele cheltuite au fost comparabile cu cele de anul trecut. 

„De doi ani așteptăm o revenire la normalitate. Tocmai când părea că suntem aproape, ne-am apropiat de o nouă criză. Și, dacă studiul global EY Future Consumer Index a arătat cum, într-o perioadă de creștere a inflației și de tulburări globale, oamenii din întreaga lume au regândit fundamental felul în care își trăiesc viața și s-au întrebat ce relație își doresc cu adevărat cu consumerismul și valorile acestuia, și studiul EY România ne arată schimbări mari în comportamentul consumatorului român”, declară Georgiana Iancu, Partener, liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România. „Am trecut destul de brusc, aș zice, de la frenezia cumpărăturilor și euforia sumelor mari alocate sărbătorilor de la finalul anului trecut – peste 1.500 de lei, la mai multă cumpătare în alocările bugetare. Ba, mai mult, românii încep să urmeze trendul global și să economisească, respectiv să investească în educație”, a mai spus Georgiana Iancu.

Studiul EY România arată că, în contextul economiei actuale, cele mai importante criterii în funcție de care se va lua decizia de cumpărare sunt: calitatea – 65,6%, prețul – 37,3%, sustenabilitatea produselor – 20%, posibilitatea de livrare la domiciliu – 19,7%, proveniența – produsele tradiționale în detrimentul unor produse de import – 18, 9%, proximitatea – 12,2%. Doar 10% dintre respondenți iau decizia de cumpărare în funcție de puterea brandului. 

Când li s-a cerut să evalueze impactul situației actuale – criza geopolitică, sanitară, economică, majorarea inflației -asupra situației personale, cei mai mulți (68%) dintre respondenți au răspuns: „Acum încerc să economisesc mai mulți bani decât în trecut”, 48,3 % că au reușit să-și atingă (unele sau toate) obiectivele financiare, deoarece au economisit în timpul pandemiei, în vreme ce 19% au declarat că li se pare dificil să plătească pentru produse esențiale, cum ar fi alimente, îngrijire medicală și locuință. 60% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că li s-au redus investițiile, 41% că li s-au redus dividendele, iar 22% că au suferit pierderi financiare. „Incertitudinea privind gestionarea costurilor de trai în creștere a determinat 60% dintre respondenții globali să-și dorească să economisească mai mult în viitor, iar jumătate dintre ei au anunțat că deja adoptaseră acest comportament. Faptul că tendința se regăsește și în cazul consumatorilor români, dar și că aproape o cincime dintre ei se confruntă cu greutăți financiare nu arată decât o nouă diminuare drastică a încrederii consumatorilor, care împinge și mai departe în timp revenirea așteptată a consumului”, crede Georgiana Iancu.  

62% dintre respondenți sunt de părere că va dura cel puțin 1-2 ani până când situația economică provocată de creșterile de prețuri la energie și de conflictul geopolitic nu ne va mai influența modul în care ne trăim viața, în vreme ce 18% cred că conflictul geopolitic și criza economică vor dura cel puțin 4-12 luni. De remarcat procentul mare al celor care spun că nu pot estima – 17,2%.

În ceea ce privește tendințele pe următoarele șase luni, românii estimează că vor aloca cele mai mari sume de bani pentru produsele alimentare, pentru economii și investiții, dar și pentru educație și experiențe – relaxare, divertisment și sport. 

De asemenea, atunci când vor lua decizia de cumpărare, majoritatea respondenților (între 70-76%) declară că vor ține cont de reputația companiei, se vor ajuta de recenziile produselor, dar vor fi atenți și la grija companiei față de angajați. Pe următoarele locuri în luarea deciziei se află transparența de care dau dovadă companiile, dar și activitățile de susținere a comunității – afirmație valabilă pentru 59,2% dintre respondenți. 

Românii au așteptări mari de la companii: „Comportamentul companiei este la fel de important ca produsele/ serviciile vândute” cred cei mai mulți dintre consumatori, pe locurile următoare situându-se responsabilitatea în influențarea unor schimbări pozitive în lume și grija față de angajați care, potrivit respondenților studiului EY, ar trebui să vină înaintea profitului. 

Studiul EY România evidențiază și preocupările față de mediu ale consumatorului român. Astfel, cei mai mulți s-au arătat îngrijorați față de nivelul mare de deșeuri cu care ne confruntăm, dar și de gradul de poluare al apei și al aerului. Schimbările climatice îngrijorează și ele un număr mare de respondenți, ca și respectarea drepturilor omului. Surprinzător, pe ultimul loc între preocupări se află inegalitatea bogăției.  

Bursa generală a locurilor de muncă

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ilfov organizează Bursa generală a locurilor de muncă – 2022, vineri, 20 mai, începând cu ora 09.00, în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Ilfov, Strada Smârdan, nr.3, sector 3, Bucuresti.

Evenimentul are ca obiective principale „creşterea gradului de ocupare pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi crearea de noi oportunităţi pentru angajatori în identificarea potenţialilor viitori angajaţi, care prin experienţa şi abilităţile lor pot contribui la succesul activităţii economice”.

Organizatorii anunță că „sunt așteptați să participe toți angajatorii care au nevoie de forță de muncă. Mai mult, la acest eveniment pot participa inclusiv refugiații ucraineni care au decis să rămână pe teritoriul județului Ilfov. De reținut este și faptul că Bursa generală a locurilor de muncă este o măsură activă destinată corelării cererii și ofertei locurilor de muncă, care vine în sprijinul celor care se află în căutarea unui loc de muncă. De aceea, angajatorii care doresc să participe la această acțiune sunt rugați să comunice, în scris, oferta de locuri de muncă, până în data de 19 mai 2022. Pentru transmiterea ofertei de loc de muncă și relații suplimentare, persoanele interesate se vor adresa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov la adresa de email ajofm.if@anofm.gov.ro, nr. de telefon 021.332.37.08.

Participarea la acest eveniment este gratuită”.

Noi facilități și oportunități de promovare pentru membrii CCIB

Adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), desfășurată în Aula Carol I din sediul istoric al Cemerei, a avut pe ordinea de zi a adunării statutar constituite, o serie de probleme organizatorice şi probleme de natură strategică. În urma Adunării generale, CCIB comunică: 

„În cadrul evenimentului a fost dezbătut Raportul privind evoluţia comerţului, industriei, serviciilor şi a altor activităţi din municipiul Bucureşti, a fost dezbătut şi aprobat Raportul președintelui și al Colegiului de Conducere privind activitatea CCIB în intervalul mai 2021-aprilie 2022. Totodată, au fost aprobate: deciziile adoptate de Colegiul de Conducere în această perioadă, execuţia bugetară aferentă anului 2021, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2022, raportul de verificare al auditorului pentru anul 2021, obiectivele generale ale CCIB aferente perioadei 2022-2023, precum și o serie completări și modificări la statutul Camerei bucureștene.

Potrivit Raportului privind activitatea CCIB, prezentat de Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei bucureştene, în vederea atragerii de noi membri, dar şi pentru fidelizarea membrilor activi au fost practicate reduceri cuprinse între 15% şi 30% aplicate la cuantumul cotizaţiei, în funcţie de perioada în care s-a realizat plata. De asemenea, a fost subliniat faptul că membrii CCIB care au cotizaţia plătită la zi beneficiază de reduceri de tarife semnificative: până la 50% la emiterea de certificate de forţă majoră, certificate de origine, dar şi la alte servicii din portofoliul CCIB, 20% la tarifele de închiriere a sălilor de evenimente din cadrul CCIB Business Center, 20% la tarifele de închiriere şi de amenajare a standurilor în cadrul manifestărilor expoziţionale aflate în portofoliul Romexpo SA. 

«O axă importantă a activității noastre a constituit-o punerea în valoare a Palatului CCIB. De exemplu, în luna martie am lansat seria de evenimente Serate muzicale în București, organizată în colaborare cu Lanto Comunication, moment ce a marcat introducerea în mod oficial a Palatului CCIB în circuitul cultural al Capitalei. În cadrul Seratelor, oferim oaspeților noștri o experiență completă: un act artistic de valoare, într-o ambianță deosebită și selectă, completat de fiecare dată, cu un moment special: miniexpoziții de artă, degustări de vinuri, produse gourmet, produse bio etc.»), a punctat Iuliu Stocklosa.

În perioada următoare se va acorda o atenţie deosebită consolidării relațiilor cu membrii CCIB, dar și cu mediul de afaceri în general. Astfel, au fost introduse încă două pachete de servicii pentru membri (Platinum și Diamond), au fost extinse facilitățile existente și introduse altele noi pentru pachetele Standard, Profesional și Gold. Totodată, se are în vedere întărirea parteneriatului cu Ministerul pentru Antrepreneriat și Turism, concomitent cu extinderea gamei de servicii oferite companiilor românești care vor să-și internaționalizeze afacerile, dar și celor străine, interesate să intre în România. 

În plus se vizează: promovarea avantajelor soluționării litigiilor prin intermdiul Curții de Arbitraj București de pe lângă CCIB, dezvoltarea activităţii de formare şi perfecţionare managerială, organizarea unor evenimente de promovare a ofertei românești, a unor cazuri de bună practică, dar și aducerea pe agenda publică a unor probleme stringente pentru oamenii de afaceri.

În ceea ce privește evenimentele premium marca CCIB, în luna iunie, Camera bucureșteană va organiza cea de a patra ediție a conferinței anuale Focus București, dedicată anul acesta dezvoltării urbane, digitalizării și economiei circulare, în octombrie, Topul firmelor din capitală, iar în decembrie, în premieră, Balul CCIB.”

Foto: CCIB

Îmbătrânirea populației și bolile românilor, o bombă socială. România are nevoie urgentă de 50.000 de asistenți medicali

0

Pe fondul migrației personalului specializat (medici, asistenți, infirmieri) către străinătate, situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali pentru a face față provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populației și de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii și bătrâni.

Pe an ce trece, populația României îmbătrânește și devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația vârstnică a țării noastre a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.

Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie.

În ceea ce privește starea de sănătate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.

Companii globale de tehnologie prezente la Techsylvania 2022

0

Companii globale de tehnologie precum Grab, Chili Piper, Superbet, MongoDB, OLX Group vor fi reprezentate de speakeri la ediția 2022 a Techsylvania, 28-29 iunie 2022, la Cluj-Napoca și în format hibrid.  

Techsylvania este caracterizat ca „unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie din Europa de Est, aflat mereu pe agenda celor care vor să fie cu un pas înaintea tendințelor și să își îmbogățească cunoștințele de produs, tehnologii sau business de la lideri din domeniu. CEO, fondatori, directori executivi și experți tehnici de calibru ai celor mai de succes companii de tehnologie din lume vor fi prezenți la ediția cu numărul 9”.

Participă Alina Vandenberghe – cofondatorul companiei Chili Piper, cel mai nou unicorn din Statele Unite ale Americii fondat de un roman; Sacha Dragic – fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de un deceniu; Mark Porter – CTO la MongoDB; Suthen Thomas – CTO la Grab; Lloyed Lobo – cofondator la Boast.AI; Ajey Gore –  partener operațional la Sequoia Capital India; Trang Nguyen – cofondator la TI Platform; Zach Coelius – partener la Coelius Capital.

Conferința reprezentând nucleul evenimentului va reuni peste 60 de reprezentanți inspiraționali din toate colțurile lumii. Experiența de eveniment va fi completată de multe alte componente.

 Vlad Ciurcă, cofondatorul Techsylvania: „Techsylvania este deja la a noua ediție și a ajuns să fie mai mult decât un eveniment. Este un loc de întâlnire sau de reuniune al celor mai pasionați oameni din domeniu, dar și al celor mai puternice companii de pe piață. Misiunea noastră este de a crea o punte între Europa de Est și restul lumii prin evenimente, cunoștințe, networking și conexiuni de business și investiții. Fie că este vorba de oameni care își caută inspirația, fie că este vorba de oameni vor să împărtășească informații valoroase sau să dezbată idei, acesta este cel mai bun loc în care se pot afla. Anul trecut am fost nevoiți să organizăm această întâlnire în format virtual și ne-a lipsit interacțiunea fizică de la fața locului, însă am descoperit și o parte bună: depășirea granițelor geografice. Din acest motiv, am decis ca anul acesta să ne întâlnim fizic, dar și online, astfel încât cei care nu se pot deplasa la eveniment să poată să ia parte la aceste discuții atât de importante.”

Organizatorii anunță că „biletele se pot găsi la un preț de la €49 pentru perioada Regular. Această perioadă este valabilă până la 20 iunie, după aceea urmează o creștere a prețului biletelor.

Biletele se pot achiziționa, accesând https://techsylvania.com/tickets/Ne puteți urmări pe: https://techsylvania.co/| FB: Techsylvania | Twitter: @techsylvania| Instagram

Măsuri de sprijin propuse de transportatori pentru combaterea crizei actuale

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că „măsura pregătită de guvern pentru companiile de transport și distribuție, prin care se va acorda o subvenție de 0,5 lei/litru, este insuficientă în raport cu mărimea și nevoile industriei de transport rutier”. 

Transportatorii prezintă o analiză în acest sens: „Guvernul a anunțat că bugetul schemei de ajutor se ridică la 300 milioane lei (60,6 milioane euro). La o rambursare de 0,5 lei/litru, este acoperit un consum de doar 600 milioane litri de motorină, în condițiile în care, în România, consumul de motorină este de 8-9 ori mai mare. 

Un camion parcurge în medie, la nivel național, 9.000 de km, iar la un consum lunar de 30l/100 km, costul lunar cu motorina s-ar ridica la 4.590 euro per camion. 

Km parcurși /lună Consum l/100 km Litri motorină / camion/ lună Preț motorină Aprilie Euro/litru Cost motorină Euro /lună/camion Măsură rambursare (euro)
9.000 30 2.700 1,7 4.590 -270

Măsura de rambursare propusă de guvern ar returna firmelor aproximativ 270 euro/camion, respectiv doar 5,9% din costul lunar al motorinei per camion. 

Astfel, bugetul propus de Guvern ar subvenționa motorina doar pentru sub 5% din parcul total de vehicule comerciale, în condițiile în care în România există 40.500 de firme de transport rutier de mărfuri și persoane, respectiv 165.000 de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri și 46.000 de vehicule destinate transportului rutier de pasageri. Totodată, sunt înmatriculate aproximativ 870.000 de vehicule de transport marfă – vanuri. 

În plus, procesul de rambursare urmează procedura de la rambursarea accizei – proces care a mers greoi. 

La prima returnare a supraaccizei din perioada 2014-2017, deși sumele alocate inițial s-au ridicat la aproximativ 2 miliarde lei, real au fost achitate cereri în valoare de numai 67,7 milioane lei (3,4% din bugetul inițial), din cauza capacității limitate de procesare și a disponibilității fondurilor în mod real. 

UNTRR semnalează că operatorii de transport rutier comercial se află la limita supraviețuirii din cauza creșterii inflației și a prețului la carburanți, pe fondul conflictului din Ucraina. 

Unele firme de transport rutier sunt aproape de a-și opri activitatea, iar dacă transportul rutier nu funcționează corespunzător, lanțurile de aprovizionare deja perturbate de conjunctura actuală, vor fi afectate și mai mult până la blocaj. Cei mai mari perdanți vor fi clienții transportatorilor, cetățenii obișnuiți și întreprinderile care vor avea de suferit dacă costurile transportului rutier comercial vor scăpa de sub control”. 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR „solicită Guvernului și Parlamentului României următoarele măsuri de sprijin pentru a combate efectele crizei actuale, cu aplicare imediată pentru o perioadă de 90 de zile cu posibilitate de extindere:
1. Subvenționarea cu 1,5 lei/litru a prețului la carburant
2. Reducerea TVA de la 19% la 5% la motorină și benzină
3. Reducerea Accizei de la 330 Euro/1000 litri si de la 359 Euro/1000 litri la 21 Euro/1000 litri la motorină și benzină
4. Obligativitatea indexării tarifului de transport cu costul motorinei la fiecare săptămână
5. Obligativitatea plății componentei de carburant din tariful de transport la intervale de timp reduse la 15 zile
6. Amânarea plății finanțărilor – leasing financiar, leasing operațional, credit
7. Măsuri de reducere și amânare a plății taxelor și contribuțiilor sociale de către firmele de transport rutier, pentru a le oferi suport în cadrul fluxului de bani
8. Ajutoare de stat de minimis pe modelul francez, de 1300 euro pentru capete tractor, 600 euro pentru  vehicule 7,5t-25,9 t, 400 euro pentru vehicule sub 7,5t, 300 euro pentru vehicule sub 3,5t și 1000 euro pentru autocare

Click aici pentru a vizualiza Documentul de poziție actualizat UNTRR cu privire la criza actuală prin care trece industria de transport rutier din România și măsuri pentru reducerea prețului la carburanți și amânarea plății finanțărilor, taxelor și impozitelor”.

Chromosome Dynamics companie de cercetare si dezvoltare in agribusiness debuteaza pe piata AeRO

0

Chromosome Dynamics, afacere integrata de dezvoltare si cercetare in agribusiness centrata pe solutii inovatoare de IT si inteligenta artificiala, a debutat astazi, 5 mai, pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti. Actiunile companiei se tranzactioneaza sub simbolul bursier CHRD. Compania a fost fondata in 2020 si a atras de la investitorii din piata de capital, anterior listarii, fonduri de 3,35 milioane de lei destinate dezvoltarii. Chromosome Dynamics este a opta companie listata in 2022 la Bursa, pe piata AeRO. Capitalizarea noilor emitenti, veniti la bursa in acest an, este de 2,9 miliarde de lei.

„Bursa de Valori Bucuresti ofera solutii de finantare pentru toti antreprenorii romani, in diverse etape ale dezvoltarii afacerii lor. Faptul ca echipa Chromosome Dynamics a ales sa vina la bursa, la doi ani de la infiintare, este un semn al increderii fata de piata de capital. Ne bucuram sa fim alaturi de echipa Chromosome Dynamics inca din aceasta etapa a dezvoltarii si cred ca alaturi de investitorii din piata de capital compania va scrie una dintre povestile frumoase ale antreprenoriatului romanesc”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Suntem extrem de entuziasmati si recunoscatori pentru aceasta realizare – listarea companiei noastre pe AeRO. In spatele intregului proces sunt mii de ore de munca, oameni pasionati si implicati, colegi si colaboratori incredibili si, bineinteles, investitorii care au avut incredere in noi si au participat la plasamentul nostru privat. Chromosome Dynamics, asa cum o spune si numele, este o companie dinamica care va aduce, cu siguranta, plusvaloare domeniilor in care va dezvolta si inova, iar lucrul acesta va fi realizat prin profesionalismul si entuziasmul intregii echipe. O parte dintre proiectele noastre sunt deja finalizate, altele sunt in curs de finalizare, iar pana la sfarsitul acestui an vor fi lansate”, a declarat Mugurel Ionel, fondatorul Chromosome Dynamics.

Chromosome Dynamics a derulat in perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2021 un plasament privat de vanzare de actiuni noi, in cadrul caruia au participat 60 de investitori. Compania a atras de la investitori suma de 3,35 milioane de lei, in urma vanzarii a 111.929 actiuni noi la un pret de 30 de lei/actiune. Fondurile sunt destinate sustinerii planurilor de dezvoltare software-hardware ale companiei, pentru promovare si marketing, servicii IT, extinderea spatiilor de birouri si pentru asigurarea cheltuielilor cu resursele umane. Plasamentul privat si listarea actiunilor au fost realizate cu sprijinul Goldring.

„Prin listarea Chromosome Dynamics spectrul de oportunitati investitionale din sectorul agri-business al BVB – piata AeRO se completeaza cu o afacere care a reusit, intr-un timp scurt, sa demonstreze tractiune, directie, multilateralitate si viziune. Iata, deci, ca ceea ce a inceput ca marketplace online si consultanta in agri-business B2B a prins nuante mult mai complexe, moduland concepte si produse bazate pe AI pentru diagnoza, educatie si know-how agricol, cu valorificarea expertizei si capacitatii manageriale castigate in anii de experienta de pana acum. Urmarindu-i in evolutia lor recenta, precum si in planurile de viitor deja materializate in parte, nu pot decat sa imi exprim increderea ca actiunea CHRD va fi un instrument care va atrage atentia si va satisface asteptarile tuturor investitorilor, indiferent de orizontul de timp pe care il urmaresc. Le dorim sa isi pastreze deschiderea fata de actionari si piata, sa continue sa inoveze, sa convinga cu rezultatele muncii, sa le comunice adecvat si sa valorifice parghiile de finantare si dezvoltare pe care piata de capital le ofera cu atata generozitate”, a declarat Virgil Zahan, Director General Goldring.

Chromosome Dynamics a lansat in 2021 Agrobazar, primul sau produs si, de asemenea, primul marketplace cu profil agroindustrial din Romania. Din momentul lansarii si pana in prezent vanzarile totale prin platforma au depasit 2,5 milioane de lei. Compania anunta ca va lansa in acest an proiectele dezvoltate din momentul incheierii plasamentului privat de actiuni pana in prezent: SpellBox, Homeland, ORGNit, WatchDog, Rooster’s Journey, Tortoise. SpellBox si Homeland (Beta) sunt programate pentru a fi lansate oficial in luna iunie, urmand ca lansarea celorlalte proiecte sa fie realizata pana la finalul acestui an.

In 2020, primul an de functionare, compania a avut o cifra de afaceri de aproape 1 milion de lei. In 2021, cifra de afaceri a crescut de aproape cinci ori, pana la 4,6 milioane de lei. Profitul net al companiei in 2021 a fost de 976.065 lei. Pentru 2022, compania estimeaza o cifra de afaceri de 11 milioane de lei si un profit brut de aproape 3 milioane de lei. In prezent, in cadrul companiei sunt 17angajati.

 

OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 24 milioane RON în primul trimestru al anului 2022

0

 

  • OTP Bank România continuă strategia de dezvoltare locală cu evoluții pozitive pe principalele linii de afaceri, proiecte de investiții și rezultate operaționale.
  • Volumul creditelor performante a crescut cu 22% față de anul trecut, susținut de segmentul corporate, creditarea ipotecară și creditele de nevoi personale.
  • Depozitele au crescut cu 8%, cu o contribuție notabilă din partea segmentului corporate.
  • Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 31%, la un total de 147 milioane RON.
  • Rezultatul după impozitare este o pierdere de 24 milioane RON, negativ datorită unor provizioane de risc extraordinare, în timp ce profitul operațional a ajuns la 35 milioane RON, semnificativ mai mare față de perioada de bază.

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2022. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 24 milioane RON în primul trimestru al anului 2022, influențată predominant de costurile de risc.

Profitul operațional din primul trimestru al anului 2022 a atins 35 milioane RON, o valoare de câteva ori mai mare decât cea din primul trimestru al anului trecut, dar cu 4% mai mică decât T4 2021, datorită creșterii costurilor administrative, creștere impactată în principal de plata anuală a contribuțiilor la fondul de garantare a depozitelor și la fondul de rezoluție, înregistrate integral în primul trimestru. În termeni comparabili (eliminând aceste contribuții) profitul operational a crescut în T1 2022 cu peste 70% față de T4 2021. Comparativ cu primul trimestru al anului 2021, cea mai mare parte a creșterii costurilor a survenit în urma implementării strategiei de creștere Apollo, lansată în 2019, și a dezvoltărilor și investițiilor realizate în cursul anului trecut. La acestea se adaugă majorarea cheltuielilor cu personalul, ca urmare a creșterii cu 3% a numărului mediu de angajați și a creșterilor salariale. Contribuția la fondul de rezoluție s-a majorat într-un ritm rapid, cu 7 milioane RON față de anul trecut.

„Intrăm acum în al patrulea an de implementare al strategiei noastre de dezvoltare locală, iar rezultatele trimestriale descriu cu adevărat călătoria pe care o parcurgem prin planurile noastre de investiții și programele de transformare. Transformarea și creșterea operațională, în timp ce am trecut la noul model de lucru, Agile, ne-au apropiat de clienții noștri și au contribuit la creșterea interacțiunilor și operațiunilor. Prin urmare, în primele trei luni am înregistrat o creștere constantă a portofoliilor de credite și depozite, precum și a veniturilor din dobânzi. Acest rezultat nu ar fi putut fi atins fără cheltuieli considerabile, care deocamdată au un impact direct asupra profitabilității trimestriale, și fără a ne mări echipele și a atrage tot mai multe talente locale”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 31%, ajungând la un total de 147 milioane RON. Dinamica trimestrială a beneficiat de o creștere viguroasă a volumelor de credite performante (+4% față de trimestrul anterior) și de îmbunătățirea cu 19 bps a marjei nete de dobândă. Rata dobânzii interbancare la trei luni, principalul reper pentru creditele corporate, a rămas pe o traiectorie în creștere, astfel încât dobânda medie la portofoliul de credite corporate a crescut și mai.

În primul trimestru, costul total al riscului a fost de 58 milioane RON. Provizionarea suplimentară pentru deprecierea creditelor din stadiile 2 și 3 a generat un cost total al riscului de 25 milioane RON. Categoria provizioane pentru alte riscuri, în sumă de 33 milioane RON in T1 2022, a fost influențată de constituirea unui provizion extraordinar pentru un eveniment de risc operațional, în sumă de 28 milioane RON.

Volumul creditelor performante a crescut cu 22% în primul trimestru din 2022, fiind susținut în primul rând de creditele corporate, în timp ce creditele ipotecare și de nevoi personale au crescut cu + 6%, respectiv cu +12%.

Volumul depozitelor, ajustat la cursul de schimb valutar, a crescut cu 8% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, cu o dinamică alimentată în principal de segmentul corporate (+90%), în timp ce depozitele de retail au scăzut cu 21%. Chiar dacă activitatea de atragere a depozitelor înregistrează rezultate bune raportul credite / depozite a crescut cu 13 puncte procentuale anual, la 124% (+6 puncte procentuale comparativ cu trimestrul precedent).

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 18,5 miliarde RON, în creștere cu 18% față de nivelul consemnat în luna martie 2021.  

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 20,54% (-2,14 pp de la an la an), pe fondul creșterii activelor.

În primele trei luni ale acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 88,6 miliarde HUF (1,203 milioane RON) în timp de pierderea contabilă a fost de -33,4 miliarde HUF (-454 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (94 miliarde HUF/ 1,277 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (21 miliarde HUF/ 286 milioane RON), Croația (11 miliarde HUF/ 150 milioane RON),  Serbia (10,8 miliarde HUF/ 147 milioane RON), Ucraina (-34,4 miliarde HUF/ -467 milioane RON), Rusia (-27,2 miliarde HUF/-370 milioane RON), Muntenegru (-1,2 miliarde HUF/ -17 milioane RON), Moldova (-0,5 miliarde HUF/ -7 milioane RON) și subsidiara din Albania (2,2 miliard HUF/ 31 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos: 

Main components of P&L account
in RON mn
1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Adjusted profit after tax 7 44 58 -24 -154% -434%
Income tax -5 -7 -20 0 -100% -100%
Profit before income tax 12 51 78 -24 -147% -298%
Operating profit 8 36 123 35 -4% 318%
Total income 148 167 641 191 14% 29%
Net interest income 112 135 498 147 9% 31%
Net fees and commissions 13 16 57 16 -2% 17%
Other net non-interest income 22 17 86 28 68% 29%
Operating expenses -139 -132 -518 -156 19% 12%
Total provisions 4 15 -46 -58 -492%  
Provision for impairment on loan losses -19 -10 -94 -25 149% 30%
Other provision 23 25 48 -33 -234% -245%
Main components of balance sheet
closing balances in RON mn
1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Total assets 16,340 19,297 19,297 19,218 0% 18%
Gross customer loans 11,894 13,887 13,887 14,390 4% 21%
Gross customer loans (FX-adjusted) 11,943 13,888 13,888 14,390 4% 20%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted) 11,207 13,099 13,099 13,629 4% 22%
Retail loans 7,672 6,717 6,717 7,009 4% -9%
Corporate loans 2,991 5,758 5,758 5,971 4% 100%
Leasing 544 624 624 649 4% 19%
Allowances for possible loan losses -642 -735 -735 -739 1% 15%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted) -648 -735 -735 -739 0% 14%
Deposits from customers 10,111 11,142 11,142 10,972 -2% 9%
Deposits from customers (FX-adjusted) 10,137 11,145 11,145 10,972 -2% 8%
Retail deposits 7,469 5,860 5,860 5,902 1% -21%
Corporate deposits 2,668 5,284 5,284 5,070 -4% 90%
Liabilities to credit institutions 3,709 5,399 5,399 5,499 2% 48%
Total shareholders’ equity 1,959 2,216 2,216 2,190 -1% 12%
Loan Quality 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 9,801 11,085 11,085 11,598 5% 18%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans  82.4% 79.8% 79.8% 80.6% 0.8%p -1.8%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9  1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 0.0%p 0.0%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 1,365 2,012 2,012 2,031 1% 49%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans  11.5% 14.5% 14.5% 14.1% -0.4%p 2.6%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9  9.9% 8.4% 8.4% 8.8% 0.4%p -1.1%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million) 728 789 789 762 -3% 5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans  6.1% 5.7% 5.7% 5.3% -0.4%p -0.8%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9  56.0% 57.5% 57.5% 58.6% 1.1%p 2.6%p
Provision for impairment on loan losses/average gross loans  0.67% 0.29% 0.75% 0.72% 0.43% 0.05%
90+ days past due loan volume (in RON million) 477 482 482 478 -1% 0%
90+ days past due loans/gross customer loans  4.0% 3.5% 3.5% 3.3% -0.2%p -0.7%p
Performance Indicators 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
ROA 0.2% 1.0% 0.3% -0.5% -1.5%p -0.7%p
ROE 1.7% 8.7% 3.0% -4.4% -13.1%p -6.1%p
Total income margin 3.75% 3.62% 3.75% 4.02% 0.41%p 0.27%p
Net interest margin 2.86% 2.91% 2.92% 3.10% 0.19%p 0.25%p
Operating costs / Average assets 3.54% 2.84% 3.03% 3.30% 0.46%p -0.24%p
Cost/income ratio 94.4% 78.6% 80.8% 81.9% 3.3%p -12.5%p
Net loans to deposits (FX-adjusted) 111% 118% 118% 124% 6%p 13%p
FX rates (in HUF) 1Q 2021 4Q 2021 2021 1Q 2022 Q-o-Q Y-o-Y
HUF/RON (closing) 73.8 74.6 74.6 74.7 0% 1%
HUF/RON (average) 74.1 73.6 72.8 73.7 0% 0%

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici:  https://www.otpbank.hu/portal/en/IR/Events/FinancialCalendar

Grupul MOL a înregistrat un profit operațional CCS EBITDA de 833 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu 6% comparativ cu trimestrul anterior

0
  • Grupul MOL a înregistrat un profit operațional CCS EBITDA de 833 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu 6% comparativ cu trimestrul anterior;
  • Pentru segmentul Upstream, în T1, EBITDA a înregistrat un rezultat mai mult decât dublu de la an la an, atingând valoarea de 504 milioane de dolari, pe fondul creșterii prețului petrolului și în conexiune cu impactul prețurilor ridicate din piața de gaze naturale;
  • Rezultatul operaţional CCS EBITDA pentru segmentul Downstream se menține la același nivel ca și anul trecut, la 254 milioane de dolari. Rezultatul a fost influențat de volatilitatea contextului macroeconomic și de plafonarea prețurilor pentru segmentul wholesale în Ungaria;
  • Segmentul Consumer Services a înregistrat o valoare a EBITDA de 64 milioane de dolari în T1 2022, în scădere cu  44% de la an la an, rezultatul fiind afectat de reglementările privind plafonarea prețurilor la carburanți în Ungaria, Croația și alte țări din CEE, care au afectat generarea EBITDA.

Grupul MOL a anunțat astăzi rezultatele financiare obținute în T1 2022. Grupul a înregistrat un rezultat operațional CCS EBITDA de 833 de milioane de dolari în T1 2022, în contextul prețurilor foarte mari la petrol și gaze naturale. Rezultatele au înregistrat o scădere de 6% comparativ cu trimestrul anterior. Performanța segmentului Upstream a contribuit cel mai mult la obținerea rezultatului, segmentul Downstream a obținut același rezultat ca anul anterior, fiind influențat de contextul macro volatil și vulnerabil, cât și de prețuri, în timp ce segmentul Consumer Services a fost afectat de plafonarea prețurilor la carburanți în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Grupul MOL a generat un flux de numerar liber în valoare de 510 milioane de dolari, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din previziunea pentru 2022, toate segmentele având o contribuție pozitivă. 

Zsolt Hernádi, CEO și Chairman al MOL, a comentat pe marginea rezultatelor: „2022 a adus, încă o dată, provocări noi. Într-un context cu schimbări externe rapide, un mediu volatil și adesea circumstanțe potrivnice, Grupul MOL a demonstrat că are abilitatea de a reacționa rapid, iar rezultatul CCS EBITDA de 833 milioane de dolari obținut în T1 arată că suntem pe un drum corect. 

Cu toate acestea, cele mai mari provocări din următoarea perioadă sunt de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și de a menține profitabilitatea. Depunem eforturi semnificative pentru a ne adapta noului context și pentru a ne diversifica portofoliul, pentru a întări și mai mult securitatea fluxului de aprovizionare în regiunea Europei Centrale și de Est. În plus, MOL se află în mijlocul unui demers de transformare, care se bazează pe investiții semnificative. Ne menținem angajamentul de a continua acest proces și în contextul volatil actual. Grupul MOL a demonstrat că este rezilient, traversând mai multe situații de criză de-a lungul timpului, și am încredere că ne vom menține rolul cheie de furnizor predictibil de energie, fiind un partener de încredere pentru clienții noștri, pentru stakeholderi și pentru întreaga societate.”

  • Segmentul Upstream: Rezultatul EBITDA a ajuns la 504 milioane USD în T1 2022, în creștere cu 104% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Performanța a fost susținută de creșterea continuă a prețurilor petrolului și gazului, marcată de creșterea cu peste 40 de dolari a barilului de petrol Brent și de creșterea de cinci ori a prețului spot pentru gaz. Volumele de producție au scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul declinului natural în regiunea Europei Centrale și de Est și în Pakistan, dar și al declinului contribuției câmpului petrolier ACG din Azerbaijan. Contribuția segmentului Upstream la fluxul de numerar liber a crescut la 420 milioane USD, de la 160 milioane  USD de la an la an. În ceea ce privește operațiunile, Grupul MOL a semnat un acord cu Waldorf Production Limited („Waldorf”), privind vânzarea întregului său portofoliu Upstream din Regatul Unit.
  •  Segmentul Downstream: Rezultatul operațional CCS EBITDA s-a situat la 254 milioane USD, un nivel identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care mediul extern volatil a influențat rezultatele atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. Scăderea înregistrată în petrochimie a fost compensată de creșterea capacității de Rafinare și prin acțiuni de Marketing, care au contribuit la generarea EBITDA. Creșterea marjei din luna martie, determinată de diferențialul privind petrolul Ural și de marjele de rafinare la motorină, a fost estompată parțial de prețurile în scădere și de creșterea semnificativă a costurilor la energie. În același timp, volumul vânzărilor a crescut cu 11% de la an la an, sub influența creșterii exponențiale a vânzărilor din Ungaria, ca urmare a efectului de distorsiune a pieței prin plafonarea prețurilor carburanților, introdusă începând cu jumătatea lunii februarie. În T1, investițiile pentru proiectele de transformare sustenabilă a business-ului au continuat în segmentul Downstream: a fost demarată investiția de tip greenfield la fabrica de propilenă MOL Petrochemicals cu o capacitate de producție de 100.000 de tone și a fost finalizată achiziția companiei ReMat, lider pe piața din Ungaria în domeniul reciclării de materiale plastice. În același timp, construcția complexului de polioli se apropie de finalizare, lucrările fiind realizate în proporție de 96% în T1 2022. 
  • Consumer Services: EBITDA a scăzut cu 44% în T1 2022 comparativ cu rezultatul obținut în aceeași perioadă a anului trecut, în pofida faptului că volumul vânzărilor a crescut cu 20% și numărul tranzacțiilor a crescut cu 7% de la an la an, ceea ce a condus la creșterea cotei de piață la nivelul Europei Centrale şi de Est. Măsurile de reglementare a prețului carburanților din Ungaria, Croația, Serbia, Slovenia și Bosnia și Herțegovina au influențat EBITDA, la un nivel aproximativ cu T1 2017, deoarece marjele la combustibili au scăzut la nivel de grup. Marja produselor non-fuel a crescut cu 8% de la an la an, fiind susținută în principal de creșterea vânzărilor de produse alimentare, produse gastronomice și hot dog. Numărul de stații de servicii care oferă conceptul Fresh Corner a ajuns la 1.081 în T1 2022, de la 984 în T1 2021. În ianuarie 2022, MOL a încheiat acorduri de vânzare-cumpărare cu Grupa Lotos SA și PKN Orlen pentru o serie de elemente din portofoliu, urmând să achiziționeze 417 stații de servicii în Polonia, MOL ajungând astfel al treilea jucător din piața locală de combustibil. Această tranzacție se află în așteptarea aprobării din partea autorităților competente.  
  • Segmentul Gas Midstream: În T1 2022, performanța EBITDA a fost de 48 de milioane USD, rezultat similar cu performanța din T1 a anului precedent. Majorarea continuă a prețului de achiziție a gazului a avut un impact negativ și a dus la dublarea costurilor asociate consumului de gaz.  

 

Achiziție pe piața serviciilor private de sănătate

0

Compania Medicover, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România, achiziționează societatea Laurus Medical SRL, deținătoare a unei reţele specializate în servicii medicale de nişă, în proctologie şi afecţiuni ale sistemului venos.

În operațiunea de achiziție, Medicover beneficiază de asistența asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, societate de avocatură de top din România, care acoperă prin servicii de cea mai înaltă calitate toate ramurile de drept românesc relevante pentru afaceri.

Cristina Filip (foto), managing partner în cadrul Filip & Company: „Piața de servicii private de sănătate din România are una dintre cele mai rapide creșteri din Europa Centrală și de Est și continuă susținut direcția de consolidare. Ne bucurăm să asistăm Medicover în această tranzacție aliniată cu strategia lor de creștere, diversificare și dezvoltare în țara noastră.”

Dr. Florinela Cîrstina, directorul general Medicover România: „Mulțumim echipei Filip & Company pentru profesionalismul și implicarea cu care facilitează planurile de dezvoltare ale Medicover în România. Această investiție ne consolidează amprenta locală și ne poziționează strategic pentru a explora noile oportunități de creștere.”

Tranzacția a fost semnată joi, 28 aprilie și este în continuare condiționată de obținerea aprobării autorității de concurență.  

Echipa Filip & Company care asistă în această tranzacție este formată din Roxana Diaconu (senior associate), Andrei Konya (associate), Silviu Vasile (counsel), Adrian Cristea (senior associate), Bianca Chera (senior associate), Camelia Ianțuc (senior associate), Diana Gavra (senior associate), Alexandra Dunăreanu (associate), Alexandru Moraru (associate), Alexandru Popa (associate), Andrei Anghel (associate), Bogdan Farcane (associate), Denisa Gonciulea (associate), Larisa Jurca (associate), Mădălina Cristache (associate), Monica Popa (associate), Roxana Roșca (associate) și Teodor Trandafir (associate), sub coordonarea Cristinei Filip (partener).

Vânzătorii sunt asistați în această tranzacție de echipa de avocați Firon Bar Nir. 

Activitatea Filip & Company este recunoscută prin clasarea pe primele locuri în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500. Mai multe detalii despre domeniile de activitate, specializări şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com

 

Sistemul paneuropean de pensii e în vigoare. Va fi el un succes?

 

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Dan Răuţ, Manager,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Românii, alături de cetățenii și rezidenții statelor membre ale Uniunii Europene/ Spațiului Economic European, ar putea accesa într-un viitor apropiat o nouă metodă de economisire, gândită, la nivel teoretic, să le asigure o pensie complementară la vârsta retragerii din activitate – produsul paneuropean de pensii personale (PEPP). Așa cum este conceput, PEPP ar putea deveni primul produs care să depășească granițele statale prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunități UE/ SEE – orice persoană fizică, fie ea din UE sau non-UE va putea accesa PEPP, atât timp cât își are reședința într-unul din statele membre. Însă, doar timpul și modul în care fiecare stat UE va reglementa produsul va arăta în ce măsură va deveni PEPP un produs atractiv și util pentru consumatori, dar și cât de sustenabil și profitabil poate fi pentru furnizorii care ar trebui să îl implementeze sau cât de mult se va dezvoltă oferta, în condițiile în care nu există o certitudine nici privind dimensiunea cererii și nici asupra facilităților fiscale cu care va veni PEPP, pentru o eventuală stimulare a ei.

PEPP există pe agenda Comisiei Europene încă din anul 2017 și a fost creat ca parte dintr-un Plan de întărire a piețelor de capital din cadrul UE. Cum Comisia Europeană a oficializat recent punerea în aplicare a Regulamentului PEPP, în orice moment de acum înainte, ne putem aștepta să vedem primele mișcări în piață ale furnizorilor de specialitate din statele membre. 

Aceștia pot fi întreprinderi financiare autorizate și înregistrate, adică instituții de credit, întreprinderi de asigurare directă de viață, instituții care furnizează produse de pensii personale, firme de investiții care oferă servicii de administrare de portofolii, societăți de investiții sau societăți de administrare de fonduri de investiții alternative. Ei ar trebui să înceapă procesul de autorizare, de prototipare și implementare a produselor PEPP la nivelul jurisdicțiilor locale. Și, cum vorbim despre un domeniu extrem de reglementat, putem presupune că PEPP nu va putea fi lansat în piață mai devreme de 2023. 

Merită menționat și că CE a preferat adoptarea unui regulament și nu a unei directive (deși Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE permite adoptarea de acte atât sub formă de regulamente, cât și sub formă de directive), pentru punerea în aplicare. Putem presupune că a fost preferată această variantă deoarece regulamentul este direct aplicabil în toate statele membre și va permite o adoptare cât mai rapidă, ceea ce ar contribui la consolidarea economiilor și a investițiilor pentru pensii în contextul uniunii piețelor de capital (directiva ar fi necesitat, în unele cazuri, și ratificare locală prin legi naționale – ceea ce ar fi rezultat într-un timp de implementare semnificativ mai mare). 

În schimb, regulamentul permite ca fiecare stat membru să își contureze trăsăturile specifice de produs (de exemplu, condițiile pentru faza de acumulare). Pe scurt, regulamentul prevede cadrul general și liniile directoare ale PEPP, urmând ca autoritățile locale să dezvolte și să implementeze normele de aplicare la nivel național. PEPP va avea caracter voluntar, fiind necesară încheierea unui contract scris între participantul persoană fizică și entitatea furnizoare autorizată. Va fi, astfel, un produs complementar pensiilor obligatorii de stat sau celor ocupaționale (după caz) existente, reprezentând o opțiune personală și voluntară, cu scop de economisire pe termen lung în vederea pensionării. Produsul prevede acumularea de capital pe termen lung cu obiectivul explicit de a furniza venituri la pensionare și cu posibilități limitate de retragere anticipată înainte de acest moment (deci, fără posibilitate de rambursare anticipată sau cu posibilități strict limitate de rambursare anticipată, în anumite condiții), fiind structurat asemănător actualului sistem de pensii voluntare tip Pilon III. 

Chiar dacă în prezent, în cadrul statelor membre UE există multiple astfel de planuri de pensii personale naționale, PEPP poate deveni primul produs care să depășească granițele naționale, prin caracterul său de aplicabilitate extins la nivelul întregii comunități, ceea ce ar trebui să aducă un și mai pregnant interes cel puțin pentru forța de muncă mobilă la nivel internațional. Nu în ultimul rând, poate fi atractiv și pentru „freelanceri” sau pentru acel tip de persoane fizice care nu ajung să contribuie regulat, din diferite motive, la sistemele de pensii de stat/ publice. De asemenea, poate fi de interes și pentru tineri, aceștia putând beneficia, încă de la începutul carierei sau a vieții adulte, de un instrument de economisire pe termen lung stabil și predictibil.

Avantajos este și faptul că nu contează naționalitatea consumatorului care dorește să acceseze acest produs. 

În plus, PEPP este „portabil” în întreaga Uniune, el venind în completarea sistemelor existente în statele membre. La acest moment, din varii cauze, Comisia Europeană a considerat că piața sa internă privind produsele de pensii personale nu funcționează tocmai optim. În unele state membre nu există încă o piață pentru ele. În altele, există deja oferte pentru produse de pensii personale, însă piețele naționale sunt puternic fragmentate. Prin urmare, produsele de pensii actuale au un grad limitat de portabilitate. Din această cauză, persoanele pot avea dificultăți în ceea ce privește exercitarea libertăților fundamentale. De exemplu, acestea ar putea fi împiedicate să accepte un loc de muncă sau să se pensioneze în alt stat membru. În plus, există şi o anumită lipsă de standardizare a produselor de pensii personale în prezent.

De asemenea, Regulamentul PEPP nu împiedică înregistrarea unui produs de pensii personale existent şi care îndeplinește condițiile stabilite în prezentul regulament, ceea ce permite autorizarea/ echivalarea unora deja existente. 

Condițiile de plată a pensiei vor fi stabilite de fiecare stat membru în parte, între condiții putându-se regăsi  limite în stabilirea vârstei minime pentru începutul fazei de plată a pensiei, perioada maximă înainte de împlinirea vârstei de pensionare de aderare la un sistem de PEPP, precum și condiții privind rambursarea înainte de vârsta minimă pentru începutul fazei de plată a pensiei, în special în cazul unor dificultăți deosebite.

La nivelul României, subiectul este deja pe agenda ASF care a comunicat încă de anul trecut că PEPP va fi unul dintre instrumentele susținute pentru stimularea și dezvoltarea infrastructurii piețelor financiare nebancare privind Piața Pensiilor Private,prin „Susținerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor pan-europene de pensii”. 

Conform obiectivelor setate de ASF pentru perioada cuprinsă între 2021 – 2023, reiese că elaborarea legislației secundare care vizează emiterea Normelor de aplicare a prevederilor Regulamentului privind Produsul Paneuropean de Pensii Personale (PEPP) va fi dusă la bun sfârșit până în anul 2023. 

Fiindcă ne aflăm deja la jumătatea intervalului de timp asumat de ASF pentru realizarea acțiunilor și îndeplinirea obiectivelor sale strategice privind PEPP, publicarea Normelor de aplicare PEPP ar trebui să se regăsească pe lista de priorități ale ASF până la finalul acestui an.

Un alt punct de discuție privind PEPP este tratamentul fiscal aplicabil, ținând cont de specificul comunitar al acestui produs. Astfel, autoritățile europene au considerat că, din punct de vedere fiscal, statele vor fi cele care vor decide tratamentul fiscal aplicabil, dar Comisia încurajează autoritățile fiscale naționale să confere un tratament fiscal cel puțin similar cu cel al celorlalte produse de pensii private/ ocupaționale existente. Fără să avem informații concrete în acest sens de la oficialități, putem, prin analogie, să considerăm că la nivelul României, PEPP va putea fi reglementat și tratat din punct de vedere fiscal în aceeași manieră cu contribuțiile la fondurile de pensii facultative (așa cum sunt definite de legislație) – de ex. Pensiile Facultative de tip Pilon III – care sunt neimpozabile, atunci când contribuțiile la fondul de pensii facultative sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; şi, în plus, sunt deductibile fiscal la calcularea bazei impozabile privind stabilirea impozitului pe venit, atunci când sunt suportate direct de angajați/ contribuabil, tot în limita a 400 Euro/ echivalent în lei/ an (facilitate aplicabilă atât salariaților, cât şi persoanelor care realizează venituri din activități independente).

Cu alte cuvinte, pentru ca PEPP să fie atractiv este nevoie de un tratament fiscal mai bun, pentru a se detașa de restul produselor de pe piață. Nu în ultimul rând, PEPP trebuie să devină un produs viabil și pentru furnizori, care, în fapt, vor reprezenta, factorul de multiplicare și popularizare al acestui nou produs. În acest sens, se ridică unele semne de întrebare privind bonitatea reală pe care PEPP o poate aduce furnizorilor, având în vedere că din punct de vedere al costurilor există deja anumite limitări prevăzute chiar de Regulament, ceea ce poate rezulta, finalmente, într-un produs neprofitabil sși, prin urmare, se poate traduce într-o potențială reticență a acestora în a promova un astfel de instrument către publicul larg (spre exemplu, costul de administrare pentru consumatori va fi plafonat la maximum 1% din valoarea acumulată anual, ceea ce ar putea fi nerentabil pentru companiile de resort). 

În concluzie, succesul PEPP va depinde atât de tratamentul fiscal ce va fi stabilit de autorități, dar, în egală măsură, și de modul în care furnizorii vor reuși să promoveze produsul. Scopul a fost ca PEPP să aibă o acoperire cât mai largă la nivelul întregii Uniuni Europene, dar există riscul ca furnizorii de asigurări și pensii private să își îndrepte atenția doar către anumite state membre și, astfel, acoperirea PEPP să fie disproporționată, iar în unele state membre (spre ex. statele vestice) să fie mai mare, pe când în altele (ex. statele estice) să fie mai puțin sau deloc dezvoltată. Doar timpul și experiența practică post-implementare vor oferi răspunsurile așteptate, iar piața se va regla și se va diversifica pe măsură ce noul produs va câștiga încrederea utilizatorilor.

Peste 100 de tineri muzicieni înscriși la Concursul Internațional George Enescu 2022

La a XVIII-a ediție a Concursului Internațional George Enescu ce se va desfășura în acest an, s-au înscris peste 100 de tineri muzicieni din 32 de țări, la cele patru secțiuni ale concursului – violoncel, vioară, pian și compoziție: 26 de înscrieri la secțiunea violoncel, 21 la vioară, 39 la pian și 22 de lucrări orchestrale și camerale la secțiunea compoziție, unde va fi acordat și un premiu pentru originalitate. 

Cei mai mulți concurenți sunt din România – 16, China – 15, Coreea de Sud – 14.  Cel mai tânăr concurent este un violoncelist de 13 ani. Media de vârstă a aplicanților este de 25 de ani. 

Concurenții declarați eligibili prin respectarea condițiilor impuse de regulament vor participa la etapa online. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în Semifinală.

Dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Concursului și al Festivalului Internațional George Enescu: „În aceste vremuri complicate, am avut peste 100 de candidați înscriși la Concursul Internațional George Enescu. Următorul pas este ca juriul să analizeze toate aplicațiile și să selecteze acei tineri muzicieni care vor fi invitați să vină la București, în septembrie, să concureze pe scena Ateneului Român. Suntem fericiți pentru toate înscrierile și recunoscători pentru acest efort incredibil al tinerilor muzicieni.” 

Organizatorii subliniază că „într-o perioadă marcată de crize politice, economice și sanitare la nivel global, au venit în sprijinul tinerilor muzicieni interesați să participe la un concurs internațional de asemenea anvergură. Printre aceste măsuri, se pot menționa reducerea taxei de înscriere si simplificarea modalității de înregistrare a repertoriului din etapa online. Conform Regulamentului Concursului, înscrierea a fost posibilă pentru participanții de toate naționalitățile, născuți după 1 august 1989, pentru cele 4 secțiuni.    

Jurizarea pentru prima etapă a Concursului va avea loc online prin analizarea înregistrării video trimise de concurenți de către juriile de specialitate formate din muzicieni de renume internațional. Etapa online se va desfășura în luna mai 2022, iar anunțarea rezultatelor se va face până la data de 31 mai, pe site-ul Concursului.

Se acordă premii cu valoare totală de 120.000 euro, precum și promovare internațională și lansare artistică a celor mai talentați concurenți. Askonas Holt se alătură pentru prima dată Concursului Enescu în misiunea sa de a sprijini tinerele talente din muzica clasică. Una dintre cele mai importante companii de management al artelor din lume, Askonas Holt va oferi consiliere și sesiuni de mentorat în carieră câștigătorilor secțiunilor de pian, vioară și violoncel, timp de un an.

Înregistrările concurenților calificați pentru etapa online vor putea fi vizionate pe site-ul www.festivalenescu.ro astfel: secțiunea de violoncel va fi disponibilă din 9 mai, secțiunea de vioară din 11 mai și cea de pian din 13 mai, începând cu ora 12.00.  

Ediția din acest an se va deschide la Ateneul Român pe 4 septembrie cu Concertul de Gală susținut de Filarmonica George Enescu, sub bagheta maestrului Peter Ruzicka, în primă audiție mondială: An Axe For The Frozen Sea de Karlo Margetic, lucrare premiată la secțiunea compoziție (categoria Muzică Simfonică) la ediția precedentă a Concursului Enescu”. 

Concursul Internațional George Enescu este recunoscut ca „una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru tinerii muzicieni din toată lumea, construit ca o prelungire firească a Festivalului George Enescu – cel mai prestigios eveniment cultural organizat de România. De-a lungul timpului, Concursul Enescu a contribuit semnificativ la promovarea și lansarea multor mari artiști, aceștia păstrând mereu o le gătură de suflet cu Enescu și cu România. 

Concursul Enescu este un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii”.