Divizia Țiriac Imobiliare, companie cu capital integral românesc, lansează un proiect dedicat locatarilor clădirii Țiriac Tower, inaugurate cu câteva zile în urmă, proiect al cărui obiectiv este „să încurajeze un stil de viață activ și social la birou” prin „organizarea unei serii constante de activități interactive, sociale, culturale și educaționale derulate în beneficiul angajaților companiilor locatare”.

Dana Petrea, director de marketing și comunicare al Grupului Țiriac: „După o lungă perioadă pandemică în care viața socială și colaborarea membrilor oricărei echipe a avut de suferit, viața personală și cea de birou s-au întrepătruns în modalități adesea nesănătoase, am considerat oportun să arătăm reversul posibilităților de care dispunem. Atât studiile, cât și semnalele trase de companiile partenere ne-au indicat necesitatea unor activități menite să resudeze colaborarea la nivel de echipă, să departajeze sănătos programul de muncă de timpul liber, să probeze oportunitățile vieții sociale. Iar Țiriac Tower reprezintă mediul ideal pentru acest proiect, integrând comunitatea în continuă creștere curentă a opt companii cu valori și interes activ către beneficiile angajaților acestora. Prin programul «Don’t work from home, Experience at the office» extindem serviciile direct puse la dispoziția clienților noștri într-o manieră sustenabilă și pro-socială.”

În prezent în clădirea Țiriac Tower își desfășoară activitatea peste 800 de angajați ai industriilor IT, farmaceutice, asigurări, imobiliare și servicii.

Țiriac Tower este amplasat în zona Piața Victoriei, la 200 de metri de sediul guvernului și se definește prin aceea că are „o suprafață totală construită de 30.969 mp, dintre care 16.364 mp de birouri moderne de clasa A închiriabile, dispuși pe 12 etaje și parter. Adițional spațiilor de lucru și comerciale, noua clădire oferă o zonă subterană cu 5 niveluri, 259 de locuri de parcare, multiple standuri pentru biciclete, dușuri și vestiare, stații de alimentare pentru mașinile electrice, precum și aproximativ 700 metri pătrați de terase verzi”.

A fost lansat singurul (până acum) curs online „care te învață cum să-ți amenajezi/decorezi locuința”. Se intitulează „De la zero” și este pus în opera de Balnak Design, business fondat de Gianina Matei: „După un drum care m-a dus de la economie la management, vânzări și modă, am decis să o iau de la zero. Astfel, la început de pandemie am creat Balnak Design, care s-a născut din propria nevoia de a crea acasă un spațiu de care să fim mândri și în care să ne simțim confortabil. Mici schimbări de culori, iluminat sau chiar aranjarea mobilierului pot face diferența și Balnak Design pune bazele pentru ca fiecare să-și poată transforma casa într-un colț de Rai.”

Adresându-se potențialilor beneficiari, fondatoarea cursului lansează câteva provocări – „De câte ori nu te-ai întrebat ce culori să combini la tine acasă pentru a evita un kitsch? Sau ce trucuri să folosești pentru locuința ta de 30 mp să pară de 50 mp? Sau poate chiar la ce distanță să montezi un televizor sau diverse tablouri?” – și subliniază că noul curs oferă răspunsuri la toate întrebări tale în materie de amenajare și decorare a casei, precum iluminat, culori, organizarea spațiului, distanțele recomandate, amenajarea băii, ergonomia bucătăriei, alegerea electrocasnicelor: „Economisește timp și bani, făcând totul singur, în loc să cauți pe internet informațiile pe care Balnak Design deja le-a pregătit pentru tine. În plus, la achiziționarea cursului ai parte de reduceri substanțiale la furnizori de top din domeniu.

Dacă ai fost încântat de curs și vrei să afle și alții, obține și un venit pasiv. Cursul îți oferă posibilitatea și de a câștiga bani din fiecare recomandare a cursului la alte persoane. Pentru fiecare vânzare generată prin link-ul tău de afiliat, tu o să primești 15% din valoarea cursului. 100 vânzări înseamnă 2.775€. Beneficiază și tu de cel mai accesibil și relevant curs în domeniu dacă ai în plan amenajarea locuinței tale la doar 185€.”

În condițiile restricțiilor de circulație pe DN7 în perioada 30 mai-15 august 2022, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) analizează inconvenientele economice rezultate în mod previzibil și susține cu argumente recursul la o soluție de trafic:  

Costuri suplimentare de 157 milioane lei, cât jumătate din bugetul alocat pentru subvenția la motorină, prin instituirea restricțiilor de circulație pe DN 7

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) semnalează faptul că restricțiile de circulație care urmează să fie instituite pe DN 7 începând cu data de 30 mai 2022 și până pe 15 august 2022 vor afecta peste 2.800 de autovehicule cu MTMA > 7,5t care circulă zilnic pe acea porțiune de drum, conducând astfel la consum mai mare de combustibil, poluare și cheltuieli comerciale suplimentare.

Astfel, pe relația Pitești – Râmnicu Vâlcea și retur, camioanele și autocarele vor fi nevoite să ocolească pe ruta Pitești Sud – Slatina – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea. Varianta de ocolire propusă este mai lungă cu aproximativ cu 100 km. 

La un trafic zilnic de 2.800 de camioane și autocare, timp de 2 luni și jumătate, acest lucru se traduce printr-un consum suplimentar de combustibil de 6,3 milioane litri de motorină (+55,45 milioane lei) și emisii suplimentare de noxe de 11.740 tone CO₂.

Totodată, transportatorii rutieri vor înregistra cheltuieli comerciale suplimentare de 101,6 milioane lei, reprezentate de costuri suplimentare și întârzieri ale livrărilor/ineficiență. 

Alte efecte ale restricțiilor instituite pe DN 7 sunt reprezentate de congestionarea traficului pe rutele ocolitoare, creșterea riscului de accidente, degradarea drumurilor ocolitoare, creșterea poluării în alte localități și un necesar mai mare de personal pentru supravegherea traficului. 

UNTRR solicită Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și CNAIR să excludă autovehiculele cu MTMA > 7,5t de la aceste restricții și să beneficieze de aceleași măsuri ca restul autovehiculelor, respectiv permisiunea de a circula pe ambele sensuri, alternativ, prin folosirea semaforizării.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) prezintă o analiză asupra programului național „Student Invest”, lansat de Guvernul României ca parte a pachetului de măsuri sociale„Sprijin pentru România”.

ANOSR apreciază că garantarea prin program a unui credit în valoare de maximum 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, pentru taxe de studii„este o eternă reîntoarcere la tentative eșuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu studenții, cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura. Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenților, așa cum încearcă să sugereze guvernul, și nici nu este eficientă”.

Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR:„ANOSR cere Guvernului să renunțe la măsurile care sună bine doar de formă, dar în fapt au consecințe negative. Decidenții trebuie să implementeze ce și-au asumat în Programul de guvernare, adică creșterea cuantumului burselor și a subvenției cămine-cantine, dacă doresc într-adevăr să sprijine studenții, în niciun caz să ne păcălească cu împrumuturi cu multiple riscuri dovedite în alte țări. Din grava neglijență, acele riscuri se pot transforma în crize naționale și în România.”

Poziția ANOSR privind împrumuturile de studii pentru studenți – capcana mărului otrăvit

Context

Dezbaterea cu privire la împrumuturile de studii pentru studenți nu poate fi disociată de sistemul de valori și percepte prin care definim viziunea și rolul sistemului de învățământ superior în ansamblul său. Introducerea unui sistem de împrumuturi de studii pentru studenți are impact relevant asupra accesului și parcurgerii studiilor de către aceștia, adică asupra configurației însăși a populației studențești. În ciuda faptului că reprezintă una dintre puținele măsuri din ultima perioadă care ar avea un impact semnificativ asupra sistemului de învățământ superior, fie el negativ, astfel încât pornirea de la sistemul de valori și implicarea studenților în proces sunt cu atât mai importante,ambele au fost ignorate în timp ce Guvernul ascunde sau tratează indiferent efectele introducerii împrumuturilor.

Prin împrumuturi de studii pentru studenți vom înțelege acel sistem de creditare prin care studenții se împrumută de la băncile comerciale, statul intervenind în configurarea sistemului fie prin garantarea rambursării, fie prin stabilirea unor condiții mai lesnicioase de creditare (plata dobânzii în locul studentului, termene de prescripție a obligației de rambursare în anumite cazuri etc). Astfel, vom exclude din definiție acele împrumuturi pe care le-ar putea obține studenții fără vreo implicare a statului în proces.^[1]

Prezenta poziție a ANOSR vizează perspectiva federației asupra împrumuturilor de studii în general, ca instrument de finanțare a învățământului superior, adaptat însă la contextul actual al propunerii Guvernului României de susținere a unui asemenea sistem de împrumuturi în România. În practică, împrumuturile de studii sunt văzute ca având două funcții: cea de finanțare a educației universitare și, respectiv, o funcție socială, de asigurare a echității. Cu toate acestea, astfel cum se va analiza în paginile următoare, împrumuturile de studii nu doar că de multe ori nu au un rol de sprijine a echității, ba chiar prin efectele lor directe și indirecte pot conduce la rezultatul opus.

Astfel, pe de-o parte, în luna aprilie 2022, Guvernul României a anunțat lansarea unui pachet de măsuri sociale, denumit „Sprijin pentru România”. În cadrul acestui pachet, fără vreo consultare a reprezentanților studenților, în ciuda faptului că ar fi așa-zișii beneficiari ai unei acțiuni din cadrul pachetului, s-a anunțat lansarea programului național „Student Invest”, prezentat succint, fără vreo detaliere, ca presupunând „garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, pentru taxe de studii, publicarea unor cărți sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studențești”.

Ulterior, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a declarat în presă faptul că aceste împrumuturi, în valoare de 10.000 de euro, vor fi discutate împreună cu Ministerul Finanțelor și Fondul Român de Garantare și Contragarantare (din nou, fără vreo referință la vreo discuție cu reprezentanții studenților, așa-zișii beneficiari ai măsurii) și în cadrul acestora „Vor fi eligibile cheltuieli referitoare la educație în special, participare la cursuri, la anumite competiții internaționale, achiziția de cărți.”

În paralel, Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a organizat întâlniri cu reprezentanții universităților și ai Băncii Europene de Investiții, pentru a prezenta oferta celor din urmă de împrumuturi, într-un demers care pare cel puțin să nu aibă legătură de fond cu proiectul inițiat de Guvernul României.

Câteva precizări sunt necesare în acest punct. În primul rând, studenții nu au fost implicați în aceste procese, deși sunt prezentați ca fiind beneficiarii acestei măsuri, tocmai pentru că, la o privire mai atentă, nu studenții ar fi principalii beneficiari ai acestor împrumuturi. În această schemă de împrumuturi, studenții reprezintă un canal de transmisie, beneficiarii fiind, de fapt, universitățile (care încasează sumele de bani pe care le împrumută studenții) și, într-o măsură subsidiară, băncile comerciale care vor beneficia de dobândă (plătită de studenți sau, după caz, de stat, nefiind precizat în acest punct).

În al doilea rând, dacă Guvernul României vrea într-adevăr să sprijine studenții, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenți: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educației naționale, adică să acopere cheltuielile de cazare și masă, respectiv creșterea cu 100% a subvenției de cazare.

Ambele promisiuni (creșterea cuantumului burselor, creșterea subvenției cămine-cantine) sunt, la momentul de față, neîndeplinite, astfel cum a semnalat constant ANOSR. Pe de altă parte, între cheltuielile precizate ca fiind eligibile în programul de împrumuturi, care nu apare în niciun formă în Programul de Guvernare, se regăsesc tocmai acele cheltuieli pe care Guvernul trebuia să le acopere prin creșterea burselor, respectiv a subvenției cămine-cantine. Așadar, în loc să le acorde studenților ce le-a promis, Guvernul îi „sprijină” oferindu-le „șansa” unui împrumut pe care ulterior să îl ramburseze.

Această „șansă” se suprapune peste faptul că:

• Avem, procentual, populația studențească cea mai mică din UE;
• Aproape unul din doi studenți abandonează;
• Avem penultima alocare din PIB pentru educație,

guvernul condamnând, prin mărul otrăvit al împrumuturilor de studii, studenții din România la precaritate și la o situație semnificativ inferioară colegilor lor europeni, în loc să sprijine convergența.

Mai mult decât atât, deși tratate separat, promovarea împrumuturilor de studii prin pachetul Guvernului și promovarea împrumuturilor BEI se află într-o relație de conexitate, care coroborate și cu alte manifestări ale Guvernului, precum Programul de Convergență 2022-2025 (unde ponderea cheltuielilor publice pentru educație în orizont de timp de 50 de ani rămâne la un procent de aproximativ 2.5%) tind spre același element comun: Guvernul se dezrobește de responsabilitatea de a finanța adecvat învățământul superior și studenții, prin finanțare publică.

În acest mod, împrumuturile de studii par a fi mecanismul Guvernului de a acoperi acest gol de finanțare a universităților, prin contribuția privată a studenților și a familiilor lor într-unul dintre cele mai inechitabile sisteme de învățământ superior din Europa, ceea ce nu poate decât să agraveze aceste circumstanțe.   

Despre inițiativele privind împrumuturile de studii în România

Tema împrumuturilor de studii în România este recurentă, fiind adusă în discuția publică fie de politicieni, fie de presă. Cu foarte puține excepții însă, subiectul este prezentat superficial și fără nicio analiză comparativă sau de impact.

O excepție în acest sens a fost studiul comandat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială și publicat în 2008, „Introducerea unei scheme de credite pentru studenți în România – Document de lucru”, realizat tocmai în virtutea propunerii unui sistem de credite de studii pentru studenți (pe care îl consideră din start „necesar”). Studiul vine cu câteva obiective potențiale ale unui sistem de împrumuturi de studii, pe care ANOSR nu le consideră justificate.

Un prim obiectiv ar fi „Furnizarea de fonduri studenţilor fără mijloace financiare într-un mod care să ducă la creşterea participării”, care însă nu se susține, mijlocul adecvat de sprijinire în acest sens fiind bursele (subvențiile/granturile). De altfel, în cvasimajoritatea statelor europene, astfel cum vom arăta într-un capitol următor, investiția pentru grupurile marginalizate sau fără mijloace financiare se realizează prin granturi de studii, în multe țări europene învățământul superior fiind chiar universal gratuit. Acolo unde există, împrumuturile au în majoritatea cazurilor rol marginal și complementar, de sprijin suplimentar, nefiind o politică țintită pentru creșterea accesului grupurilor defavorizate. Cu atât mai mult, studiile din Regatul Unit, citate infra, arată că studenții din grupuri defavorizate nu ajung să fie beneficiarii principali ai împrumuturilor, având în vedere aversiunea față de datorie (debt aversion). În acest caz, se încurajează mai degrabă abandonul.

Un al doilea obiectiv ar fi „Influenţarea exercitării unei profesii sau a locului de exercitare a acesteia”, care se află în totală contradicție cu viziunea ANOSR și, de altfel, cu misiunea învățământului superior, care nu se reduce la comodificarea educației ca un bun exclusiv menit să să orienteze studentul spre un loc de muncă. Deși extrem de important, acesta nu este unicul rol al învățământului superior, iar studenții nu ar trebui constrânși pe rațiuni financiare să își aleagă un anumit program de studii (fără să mai menționăm acoperirea precară a consilierii în carieră, din lipsa resurselor și a personalului calificat). Desigur, este de natura evidenței faptul că prin instrumentele de politică publică la dispoziție, inclusiv prin instrumente financiare, este în abilitarea justificată a statului să promoveze domenii sau programe de studii considerate prioritare, însă modul de acțiune trebuie să fie invers: stimularea alegerii unui program de studii (inclusiv prin acordarea de mai multe locuri bugetate, acoperite de stat), nu limitarea deciziei pe considerente financiare (pe raționamentul că nu te-ai împrumuta pentru a urma un program de studii care să conducă la o calificare care să nu îți permită sau să permită mai greu rambursarea creditului).

Un al treilea obiectiv ar fi „distribuţia costurilor prin trecerea unora din costurile de pregătire şi/sau întreţinere ale studenţilor” din sarcina statului în sarcina studenților. Nu putem fi de acord nici cu acest obiectiv. Desigur, optimizarea cheltuielilor publice reprezintă un obiectiv, și pot exista numeroase mecanisme necesare sau oportune de creștere a eficienței cheltuirii banului public, însă a face acest lucru pe seama educației sau, și mai grav, a urmări reducerea cheltuielilor publice în educație ca un scop în sine este extrem de periculos și perdant nu doar pentru indivizi, ci pentru societate în ansamblul ei. În această paradigmă, inclusiv subvenționarea dobânzii împrumutului este o „pierdere”.

Revenind la realitate, România se află pe penultimul loc la nivel european din perspectiva cheltuielilor publice/student în standardul puterii de cumpărare și la 15% de media UE privind numărul de absolvenți de învățământ superior, în timp ce Rata de acces la învățământul superior pentru populația de 19 ani este de 23,86%. 38% dintre studenții români (media UE 29%) au probleme financiare moderate, cu mult peste media europeană. Studenții ai căror părinți au o situație financiară rea sau foarte rea, studenții cu dizabilități, și studenții ce depind financiar de sistemul național de acordare de burse întâmpină dificultăți financiare peste medie^[2]. În acest context, singura soluție disponibilă este creșterea investiției în studenți, în niciun caz introducerea unui sistem de împrumuturi, care poate avea tocmai aptitudinea contrară.

Mai mult decât atât, suntem nevoiți să reamintim o parte din beneficiile învățământului superior, astfel încât sprijinirea studenților pentru accesarea și parcurgerea învățământului superior să nu fie văzute drept o cheltuială:

• Învățământul superior este considerat a fi cel mai important factor de impact asupra democrației la nivelul țărilor europene, fapt determinat de implicarea civică și participarea la vot în general ridicate în cazul absolvenților de studii superioare^[3]
• Incidența criminalității pentru majoritatea infracțiunilor scade semnificativ odată cu creșterea nivelul mediu de educație al populației de-a lungul generațiilor^[4]
• Părinții absolvenți de studii universitare întâmpină dificultăți în educarea copiilor cu o probabilitate de două ori mai mică decât cei cu studii secundare^[5].
• Persoanele cu studii superioare au o speranță de viață mai mare decât cele fără studii superioare, și anume, în cazul bărbaților cu studii superioare, speranța de viață este cu 8 ani mai mare, în timp ce femeile cu studii superioare au o speranță de viață cu 4 ani mai mare.^[6]
• Absolvenții de studii superioare au o stare de bine subiectivă mult mai ridicată și sunt mult mai satisfăcuți de viața proprie, indiferent de venituri^[7].
• Persoanele cu studii superioare sunt de trei ori mai puțin predispuse de a suferi de depresie și fac mai bine față stresului.^[8]
• Nivelul de educație influențează veniturile fiscale, acesta determină un salariu mai mare și implicit impozite și taxe plătite. Totuși, se consideră că beneficiile non-economice ale învățământului superior (inclusiv sănătatea proprie, longevitatea, dezvoltarea cognitivă a copilului) și cele externe sociale (inclusiv democrația, cheltuielile mai reduse ale statului cu aceste persoane) au un impact mai semnificativ decât media salariilor absolvenților de studii superioare.^[9]
• Impactul educației și formării asupra creșterii productivității este aproximativ două ori mai mare decât impactul creșterilor salariale.^[10]

Nu în ultimul rând, documentul prezintă consecința indirectă, dar dificil evitabilă a împrumuturilor de studii:„schemă de credite pentru studenţi ar putea face posibilă creşterea taxelor de cazare şi masă, permiţând astfel reducerea subvenţionării de către stat a întreţinerii studenţilor”. „Schema de credite pentru studenţi ar face posibilă creşterea unora sau tuturor taxelor de studii plătite de studenţii cu taxă”. Cu toate acestea, față de reacția studenților, care viza tocmai aceste consecințe descriere de autori, se menționează că „opoziţia faţă de creditele pentru studenţi (e) mai curând datorată presupunerii că aceste credite pentru studenţi ar putea fi legate de reducerea subvenţiilor publice de care se bucură în prezent studenţii”. Aparent, această presupunere este avută în vedere drept consecință posibilă inclusiv de autori.

Nici atunci, nici ulterior, împrumuturile de studii nu au fost implementate. În baza Legii Educației Naționale, Agenția de Credite de Studii și Burse, înființată prin Hotărârea de Guvern 1402/2009 și aflată în subordinea Ministerului Educației, ar fi trebuit să se ocupe de aceste credite. Inactivitatea agenției pe componenta de credite, sporadic adusă în atenția publicului de presă, este justificată atât de lipsa personalului, cât și de interesul scăzut, la acea vreme, a băncilor comerciale pentru o asemenea schemă.

În 2018,  Guvernul României revine cu ideea împrumuturilor de studii. Conform Programului de guvernare, „Tinerii vor fi susținuți și vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe”. Similitudinile programului „Investește în TINEri” din 2018 cu actuala propunere a Guvernului (garantare 80%, plata cursurilor, plafon – 40.000 lei în 2018, 50.000 lei în 2022) sunt evidente. Și de acea dată, proiectul a fost abandonat de Guvernul României, dându-și seama, în final, de nefezabilitatea acestuia. 

Față de poziția ANOSR din 2018 s-au raliat și Asociația Parakletos, Asociația Pro Consumatori (APC România) și Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC),  susținând că „adoptarea acestui program ar putea conduce la creșterea taxelor de studii și la scăderea gradului de finanțare a sistemului de învățământ. În calitate de reprezentanți ai consumatorilor de servicii financiar-bancare considerăm că un asemenea scenariu este posibil. De asemenea, apreciem că Guvernul României poate aduce la îndeplinire obiectivele trasate în program prin suplimentarea locurilor bugetate în cadrul universităților de stat, precum și prin alocarea de fonduri suplimentare destinate acordării burselor.”

Paradigma costurilor și împrumuturile de studii la nivel european

Politica privind subvențiile individuale (burse) și împrumuturile de studii pentru studenți la nivel european este legată implicit de cea privind acoperirea taxelor de școlarizare prin locuri bugetate. În cazul în care statul subvenționează universal costurile de școlarizare (neincluzând aici cheltuielile conexe – cazare, masă, manuale etc, care intră în categoria subvențiilor individuale), vorbim de învățământ superior gratuit.

Există mai multe tipuri de politici în ceea ce privește taxele de școlarizare. În primul rând discutăm de așa numitele politici ale responsabilității egale^[11] (upfront tuiton policies), care consideră că părinții au principala responsabilitate în ceea ce privește acoperirea costurilor de școlarizare ale studenților.De regulă însă, statul intervine și alocă anumite deduceri studenților, în funcție de situația financiară a familiei.

O altă situație se regăsește în cazul țărilor care subvenționează taxele de școlarizare.^[12] Cel mai cunoscut exemplu în acest sens îl reprezintă grupul statelor scandinave (Danemarca, Norvegia, Islanda, Suedia), care consideră studenții ca fiind adulți independenți din punct de vedere financiar, fapt pentru care, deși scutiți de regulă de orice cheltuieli ce țin de parcursul în învățământul superior, sunt nevoiți să își finanțeze cheltuielile cotidiene, existând posibilitatea atragerii unui împrumut în acest sens, garantat de regulă de stat.

Cea mai puțin numeroasă categorie, compusă din Regatul Unit (în special Anglia) și Țările de Jos, este cea a țărilor care practică în principal politică de amânare a plății taxelor de școlarizare^[13] (deffered tuition fee policies), prin care studenții primesc o finanțare rambursabilă prin intermediul unor credite garantate de stat.

Nu în ultimul rând, există și o a patra categorie de state, cea în care există o politică duală^[14](dual track tuition policies) privitoare la plata taxelor de școlarizare. În rândul acestor state se încadrează și România. Ele oferă un anumit număr (deloc neglijabil) de scutiri de la taxa de școlarizare, în baza unor criterii ce țin de performanța academică din învățământul secundar și, ulterior, din timpul facultății.

Din perspectiva situației la zi a sistemelor de subvenții și împrumuturi, elocventă este analiza Eurydice.^[15]

În Germania, Polonia, Slovenia, Scoția (licență), Norvegia, Cehia, Slovacia, Austria (Pädagogische Hochschulen și universități, excluzând Fachhochschulen), Danemarca, Estonia, Grecia (licență), Croația, Cipru (licență), Malta, Finlanda, Suedia, Turcia, Muntenegru, învățământul superior este gratuit. Pe de altă parte, în 8 țări din UE există sistem de împrumuturi activ, cu peste 5% dintre studenți beneficiari, însă în majoritatea acestor cazuri învățământul superior este gratuit. Excepții notabile, unde există și ponderi mari de studenți care se împrumută, fiind Regatul Unit și Țările de Jos.

În același timp, menționăm cazul unor țări care, deși nu au învățământ superior universal gratuit, au taxe reduse ca politică generală sau pe care le-au redus în ultima perioadă. De exemplu, în Franța, taxa comună la universitățile publice este de 170 euro, în timp ce la public grande écoles și politehnici este de 601 euro. În același timp, în Portugalia din 2019 în 2021 taxele au scăzut de la o variație de 657-1063 euro la 495-697 euro. Tot ca o măsură pozitivă recentă, Italia a crescut pragul de venit familial de la care nu se plătește taxă în învățământul superior de la 13.000 la 20.000 euro pe an.

În 14 țări din UE o proporție mai mare de studenți decât în România primesc burse sociale sau universale (de exemplu, în Franța 34% beneficiază de această facilitate, în Belgia – comunitatea flamandă 20%).

Tendința României de a introduce un sistem de împrumuturi ar reprezenta o poziție divergentă față de trendul european, afirmat și prin diferite documente europene (Comunicatul Comisiei privind crearea unui Spațiu European al Educației până în 2025, Principiile și Liniile directoare privind Dimensiunea Socială, adoptate la Conferința Ministerială de la Roma în cadrul Procesului Bologna etc) și ar reprezenta un motiv pentru scăderea investiției în educație, și așa scăzute.

Chiar dacă nu există o garanție în acest sens, mai multe exemple, precum cel al Țărilor de Jos, sunt ilustrative. De asemenea, în Regatul Unit, împrumuturile au fost introduse în anul universitar 1990/1991, când studenții puteau accesa în medie £420. Aceste împrumuturi au crescut vertiginos, estimându-se că în 2050 vor ajunge la 8.8% din PIB.^[16]

Cu toate acestea, inclusiv cele două cazuri pot fi nuanțate. În Țările de Jos, împrumutul are 0% dobândă, este plătibil doar prin raportare la cotă de venit și dacă se atinge un prag de venit, în caz contrar prescriindu-se datoria. Sistemul provine tocmai din Regatul Unit, unde, în paralel, începând cu anul universitar 2006/2007 a fost introdus un grant pentru susținerea cheltuitelor curente (Maintenance Grant), a cărui valoare a crescut de la £2.700 la £5.555 în 2015.^[17]

Perspective privind împrumuturile în literatura de specialitate

Există numeroase analize privind impactul împrumuturilor de studii în evoluția personală a tânărului. Dezbaterea profesională nu a oferit o soluție universală privind oportunitatea sau neoportunitatea împrumuturilor de studii, câtă vreme contextele în care se aplică sunt diferite. Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-au dovedit anumite legături de cauzalitate extrem de îngrijorătoare. În cele ce urmează vom prezenta o serie de efecte ale împrumuturilor de studii, colectate din articole științifice de OECD[18]:

• Împrumuturile de studii sunt negativ corelate cu bunăstarea financiară a tânărului pe parcursul întregii sale vieți
• În SUA, împrumuturile de studii sunt corelate negativ cu capacitatea de economisire și capacitatea de a se împrumuta mai târziu în viață și pozitiv cu problemele financiare și expunerea la aceste probleme;
• Împrumuturile de studii au efect negativ asupra pregătirii pentru pensionare, atât din perspectiva amânării vârstei, cât și din perspectiva economiilor;
• Împrumuturile de studii amână dobândirea unei locuințe și pot amâna formarea unei familii;
• Studenții care au accesat împrumuturi prețuiesc mai mult siguranța locului de muncă decât satisfacția locului de muncă și sunt mai puțini înclinați spre antreprenoriat;

Pe de altă parte, același studiu arată că anumite grupuri defavorizate au incertitudini cu privire la capacitatea de a rambursa împrumuturile după absolvire sau aversiune față de datorie (care nu se confundă cu simpla dorință evidentă de a nu avea datorii), pentru aceștia abandonul fiind o opțiune, în timp ce actualmente rata este de 43.8% pentru programele de 3 ani.^[19]

Un alt volum pe subiect este cel editat de P. Teixeira, care citează studii privind impactul împrumuturilor de studii în Regatul Unit:^[20]

• Cazurile sociale sunt cele care sunt cel mai probabil depărtate de obținerea unui împrumut, având în vedere riscul neplății;
• Studenții din familii sărace sunt mai predispuși la a-și crește datoria la finalizarea studiilor, comparativ cu studenții din familii mai bogate (care pot lua un împrumut mai redus și îl pot rambursa anticipat);
• Introducerea sistemului de împrumuturi a contribuit la creșterea angajării pe un număr de ore ridicat a celor împrumutați în paralel cu studiile;
• Studenții erau de două ori mai predispuși la venituri sub pragul sărăciei decât gospodării similare la nivelul populației generale;
• În vederea minimizării împrumutului, studenții care nu își permit studiile aleg programe de studii mai scurte, mai puțin avansate;
• Concluzii

Guvernul României ar trebui să acționeze după valorile și obiectivele pe care își asumă, atât formal, cât și declarativă, că le urmărește. Atât corelarea cuantumului burselor cu nevoile studenților (și cu cheltuielile minime prevăzute de lege), cât și creșterea subvenției cămine-cantine sunt obiective inserate în Programul de Guvernare. Deși pentru acestea Guvernul nu găsește loc în „pachetul social”, propunerea Guvernului, de introducere a creditelor de studii, este o eternă reîntoarcere la tentative eșuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura.

Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenților, așa cum încearcă să sugereze Guvernul, și nici nu sunt eficiente în contextul actual.

Astfel, riscul de a intra într-o spirală cvasispeculativă este imposibil de negat. Această spirală s-a dezvoltat corelativ cu introducerea împrumuturilor în alte țări, notoriu fiind cazul SUA, în care criza datoriilor studenților este acută, generațională și cu impact devastator. Pașii acestui mecanism sunt limitați la număr: universitățile pot crește artificial/fără acoperire reală taxele de studii, pentru că știu că debitul este acoperit de studenți prin împrumuturi, acordate lejer de bănci având în vedere garanția statului, care la rândul său se bazează pe solvabilitatea de viitor a studenților.  În tot acest peisaj, studentul ar fi cel perdant.

Creșterea numărului de studenți împovărați financiar poate crea șocuri nu doar la nivel individual (fie ele financiare sau de bunăstare și sănătate mintală), ci și la nivel societal, prin creșterea inechității.

De altfel, o tendință ce s-a putut observa în alte state odată cu introducerea sistemului de împrumuturi a fost scăderea cheltuielilor publice cu educația, în contextul în care și în momentul de față cheltuielile publice/student (PPP) în România sunt la coada clasamentului.

Pe de altă parte, inițiativa României e asincronă atât cu statu-quoul european (unde sistemele bazate pe împrumuturi, cu 2 excepții majore, sunt corelate cu învățământul superior universal gratuit cel puțin la licență), cât și cu inițiativele din alte țări (Franța, Slovenia, Luxemburg sunt doar câteva dintre țările care au crescut subvențiile publice pentru studenți în ultima perioadă), care au înțeles contextul dificil prin care trec studenții în această perioadă. Concomitent, criteriul apartenenței la un grup marginalizat în alocarea locurilor bugetate are un rol marginal.

Studenții care se împrumută ar fi „încurajați” să se angajeze, inclusiv cu mai mult decât o fracțiune de normă, ceea ce este de natură să afecteze capacitatea de pregătire academică. Pe de altă parte, alții nu și-ar asuma riscul posibilității neplății, îngroșând abandonul, scăzând numărul de absolvenți de învățământ superior și așa redus și privându-se de beneficiile individuale (și colective) ale învățământului superior.

Alte consecințe nedorite pot fi scăderea capacității de a-și găsi o locuință și amânarea deciziilor de a-și constitui o familie și de a avea copii, o altă prioritate a Guvernului, cu atât mai mult în contextul lipsei de educație financiară, constatată și de Guvern într-o strategie pusă în dezbatere publică recent. 

Având în vedere lipsa de consiliere și orientare în carieră adecvată, decizia de a urma un program de studii asociat cu un împrumut poate determina consecințe negative majore. Conform Eurostudent, cât ține de claritatea intențiilor pentru studii, România ocupă penultimul loc printre țările participante la studiu vizavi de autoevaluarea de către studenți a clarității intențiilor, astfel 61% dintre aceștia au declarat că au intenții de studiu clare și bine delimitate, media UE fiind la 75%.

Lipsa consilierii și orientării adecvate va influența alegerea programului de studii și, implicit, opțiunile de carieră ținând cont de șansa ulterioară de rambursare a împrumutului. Cu toate acestea, având în vedere decalajul de competențe, absolvenții s-ar putea trezi în locuri de muncă ce necesită calificări inferioare („underskilled”), cum subliniază Comisia Europeană, având astfel un venit mai redus decât se așteptau.

Nu în ultimul rând, având în vedere gradul de colectare a veniturilor publice, ne surprinde faptul că Guvernul nu-și pune problema cum ar executa silit creanța în ipoteza în care debitorul ei părăsește jurisdicția României sau nu declară corespunzător veniturile.

Este momentul ca Guvernul să își asume creșterea cuantumului burselor și a subvenției cămine-cantine, dacă dorește într-adevăr ca studenții să fie parte a pachetului social. În caz contrar, împrumuturile nu doar că nu ar converge către acel scop, dar ar putea să nu aibă nici măcar un efect neutru.

[1]Pe parcursul documentului, noțiunile de „împrumuturi de studii” și „credite de studii” se vor folosi ca sinonime, având în vedere utilizarea practică. A nu se confunda „credite de studii” cu creditele transferabile (ECTS).

[2]Hauschildt, Vögtle, și Gwosć, „Social and Economic Conditions of Student Life in Europe”. https://www.eurostudent.eu/download_files/documents/EUROSTUDENT_VI_Synopsis_of_Indicat ors.pdf, preluat din Analiza ANOSR „Creșterea cuantumului minim al burselor, politică de echitate necesară în învățământul superior”

[3]OECD, Education at a Glance: OECD Indicators, 2011, preluat din Propunerile ANOSR privind Legea bugetului de stat pentru 2021 („Propunerile ANOSR”)

[4]Sabates R, Educational Attainment and Juvenile Crime: Area-Level Evidence Using Three Cohorts of Young People, British Journal of Criminology, 12/2007, Volume 48, Issue 3, pp. 395 – 409, 2007, preluat din Propunerile ANOSR.

[5]Bynner J, Egerton M, The Wider Benefits of HE, Report by HEFCE and the Smith Institute, HEFCE report 01/46, 2001, preluat din Propunerile ANOSR.

[6]OECD, Education at a Glance: OECD Indicators, 2011, preluat din Propunerile ANOSR.

[7]Idem.

[8]Mandemakers J, Monden C, Does education buffer the impact of disability on psychological distress, Social Science & Medicine, 2010, Volume 71, Issue 2, pp. 288 – 297, 2010, preluat din Propunerile ANOSR.

[9]McMahon W.W, Higher Learning, Greater Good: the private and social benefits of higher education, Oxford University Press, Oxford, 2009, preluat din Propunerile ANOSR.

[10]Dearden L. et al., The impact of training on productivity and wages : evidence from British panel data, 2005, preluat din Propunerile ANOSR.

[11]Pamela Marucucci, Bruce Johnstone, Tuition Fee Policies in Comparative Perspective: Theoretical and Political Rationales, în Journal of Higher Education Policy and Management, vol. 29, nr. 1 din 2007, p. 25 

[12]Idem.

[13]Idem.

[14]Idem.

[15]European Commission/EACEA/Eurydice, 2020. National Student Fee and Support System in European Higher Education – 2020/21. Eurydice – Facts and Figures. Luxembourg: Publications Office of the European Union.

[16]Pamela Marucucci, op. cit.

[17]Paul Bolton, Students Loan Statistics, House of Commons Library, London, 2015, p. 5 

[18]OECD (2020), Resourcing Higher Education: Challenges, Choices and Consequences, Higher Education, OECD Publishing, Paris și cei citați acolo.

[19]Herţeliu, C., Alexe-Coteţ, D., Hâj, C.M., Pârvan, A.T. (2022). Defining and Measuring Dropout Phenomenon in Romanian Public Universities. In: Curaj, A., Salmi, J., Hâj, C.M. (eds) Higher Education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities. Springer

[20] Pedro N. Teixeira, Cost-sharing and accesibility in higher education: a fairer deal?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică două ghiduri pentru investiții din cadrul componentei Managementul apei din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Un ghid are în vedere „extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți”, celălalt „vizează investiții în  colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți din arii naturale protejate”.

 Componenta C1 – Managementul apei, gestionată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are un buget de 1,462 miliarde de euro.

Ministrul Tánczos Barna: „Avem prin PNRR un buget de aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține, atât comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți cât și comunitățile mai mari de 2000 de locuitori echivalenți. Este prima dată când avem fonduri europene disponibile pentru comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți, este un sprijin real pentru acele sate sau gospodării care nu sunt în centrul unei localități, nu sunt aproape de stațiile de epurare, localități sau părți din localități care nu au putut să îndeplinească criteriile din POIM și nu au putut beneficia de finanțare europeană pentru rețelele de apă sau pentru soluțiile individuale/soluțiile de grup – câteva case sau străzi, astfel încât să beneficieze și acestea de infrastructură. În componenta managementul apei, în bugetul de 1 mld euro trebuie să construim 1600 km de rețele de apă, 2500 km de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 de locuitori echivalenți și 400 km în localități mai mici de 2000 de locuitori echivalenți, putem finanța aproape 13000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2000 de locuitori echivalenți. PNRR înseamnă, pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o șansă unică în dezvoltarea unor infrastructuri esențiale din punct de vedere al protecției apelor, de exemplu, o șansă unică pentru dezvoltarea capacităților de prevenire a inundațiilor prin soluții moderne, prietenoase cu mediul, o șansă unică de digitalizare a unor activități, inclusiv de control și de prevenire a criminalității din anumite domenii printre care domeniul forestier, creștem sănătatea și reziliența economică și socială și instituțională prin aceste investiții. De aceea, cele aproape 4 miliarde de euro care sunt disponibile pe diverse componente sunt esențiale, iar absorbția acestora până la sfârșitul perioadei este obiectivul principal al MMAP.”

După cum anunță MMAP, „activitățile finanțate în cadrul primei investiții pentru aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenți au în vedere extinderea retelelor de distributie a apei existente, precum și extinderea retelelor de apă uzată împreună cu reabilitarea rețelelor de apă uzată existente pentru reducerea nivelului de infiltrații. Alocarea financiară totală este de 780.000.000 euro, sumă care poate fi utilizată entru investiții în extinderea retelelor de distributie a apei, pentru investiții în extinderea retelelor de canalizare, pentru investiții în reabilitarea retelelor de canalizare. 

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) și asociațiile acestora (ADI), Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată, Operatorii locali și Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior.  Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile. 

Criteriile de selecție pentru proiectele depuse sunt: aglomerări care au sau vor avea stații de epurare a apelor uzate, gradul de conectare a populației la canalizare/stații de epurare, aglomerări prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene,  complementaritatea cu alte investiții și nivelul de maturitate al proiectelor, în funcție de ultima documentație elaborată/obținută până la depunerea proiectului. 

În cazul celei de-a doua investiții, Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de locuitori echivalenți din arii naturale protejate, activitățile finanțate sunt: înființarea sistemelor individuale adecvate (SIA) de colectare și epurare a apelor uzate, înființarea sistemelor publice inteligente alternative (SPIA) pentru procesarea apelor uzate, înființarea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate, înființarea sistemelor de distribuție a alimentării cu apă. 

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) și asociațiile acestora (ADI), Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată, Operatorii locali și Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior.  Ca și în cazul primei investiții, rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile. Alocarea financiară totală este de 260.000.000 euro. 

Criteriile de selecție în funcție de care vor fi punctate proiectele depuse sunt:

– Cel puțin 50% din populația care beneficiază de sistemul de gestiune a apei uzate și/sau alimentare cu apă se regăsește pe teritoriul unei arii protejate – scorare în funcție de importanță – parcuri naţionale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Parcuri naturale, situri Natura 2000

– Gradul de acoperire a populației cu sisteme de gestiune a apei uzate – scorare în funcție de procentul din populație care va beneficia 

– Aglomerări cuprinse în Planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României

– Nivelul de maturitate al proiectelor, în funcție de ultima documentație elaborată/obținută până la depunerea proiectului” 

MMAP reamintește că „România are la dispoziție circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din PNRR. Alături de bugetul pentru componenta managementul apei, în valoare de 1,4 miliarde de euro, pentru păduri și protecția biodiversității sunt alocați 1,1 miliarde de euro, pentru digitalizare 42 de milioane de euro și pentru managementul deșeurilor 1,2 miliarde de euro. Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficient la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și administrația Parcului Natural Apuseni au organizat un eveniment care a marcat Ziua Europeană a Parcurilor – 24 mai. Tema din acest an a Zilei Europene a Parcurilor este „Regândim. Restaurăm. Reconectăm”, propunând o nouă abordare a reconectării oamenilor cu natura.

La eveniment au participat Alin Seserman – secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, George Mierliță – director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Vasile Carnariu – președinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, reprezentanți ai parcurilor naționale și naturale, ai organizațiilor de mediu și ai mediului academic.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a transmis un mesaj în care „a pus accent pe extinderea suprafețelor de protecție strictă și integrală, precum și pe investițiile de mediu prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru protejarea biodiversității”.

Directorul general al Romsilva, George Mierliță, a subliniat „nevoia de echilibru sustenabil între protecția valorilor naturale și nevoile comunităților locale, păstrând totuși tradițiile locale ale comunităților locale din parcurile naționale și naturale”.

Romsilva reamintește că, „instituită în 1999, la inițiativa Federației Europene a Parcurilor Europarc, Ziua Europeană a Parcurilor este un eveniment dedicat ariilor naturale protejate, care are ca obiectiv apropierea oamenilor de natură, atragerea atenției asupra importanței frumuseților din natură și a managementului durabil al ariilor naturale protejate.

În România, primul parc național, Retezat, a fost înființat în urmă cu aproape 90 de ani, iar în prezent sunt 29 de parcuri naționale și naturale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 853.266 hectare, 232.246 hectare fiind în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri. 

Parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva pun la dispoziția iubitorilor de natură numeroase trasee turistice, infrastructură turistică care permite drumețiile în natură pe traseele amenajate, plimbări cu bicicleta, barca sau ecvestre, alpinism, popasuri în spații amenajate sau locuri speciale pentru observarea faunei.

Administrațiile celor 22 de parcuri naționale și naturale din cadrul Romsilva asigură monitorizarea și paza parcurilor, întrețin permanent infrastructura turistică, amenajează traseele și potecile tematice, în colaborare cu Salvamont în zonele montane, locurile de campare și popas, punctele de belvedere și mențin marcajele, panourile informative și indicatoarele de pe trasee și poteci”.

Foto: Romsilva

Asociația Administratorilor Independenți – AAI, împreună cu Organismul Național de Standardizare – ASRO, anunță adoptarea standardului internațional ISO 37000:2021 ca standard român – SR ISO 37000.

Misiunea Asociației Administratorilor Independenți (AAI) este „promovarea celor mai bune practici de guvernanță în rândul companiilor din România”. AAI a încheiat un protocol de colaborare cu Organismul Național de Standardizare – ASRO „în vederea elaborării și publicării versiunii române a standardului ISO 37000:2021 privind Guvernanța Organizațiilor, astfel că, începând cu luna mai a anului curent, acest standard este disponibil și în limba română, putând fi achiziționat, în vederea implementării, de pe magazinul online al ASRO”. 

AAI subliniază că „elaborarea standardului reprezintă recunoașterea importanței standardizării proceselor de guvernanță ale societăților, ale organizațiilor în general, și exprimă consensul unanim al profesioniștilor reuniți la nivel mondial în privința unor practici unitare specifice acestui domeniu atât de complex. 

Standardul se adresează companiilor de orice tip precum și celor care le sprijină în îndeplinirea scopului pentru care au fost create, respectiv practicienilor din domeniul guvernanței care fac parte din structurile de guvernanță ale societăților”.

Simona Fătu, președintele AAI: „În calitate de reprezentant al Asociației practicienilor din structurile de guvernanță ale societăților, sunt bucuroasă că am avut oportunitatea de a contribui la adoptarea acestui standard internațional în România. Le mulțumesc membrilor Asociației care s-au implicat în activitatea de revizuire tehnică a standardului cu scopul de a promova un limbaj unitar, de a crea punți între termenii și definițiile utilizate în mai multe domenii reglementate dar și în legătură cu cele izvorâte din practică. Prin susținerea publicării acestui standard, considerăm că ne-am atins obiectivul de a participa activ la consolidarea cadrului de reglementare specific guvernanței, aplicabil tuturor domeniilor și formelor de proprietate. Eforturile noastre viitoare se vor concentra pe activitatea de conștientizare și îndrumare a profesioniștilor din domeniu, cărora le adresăm, încă de pe acum, invitația de participare la evenimentul de lansare oficială a acestui standard, eveniment ce va avea loc în luna septembrie 2022. Adresez, de asemenea, mulțumiri colectivului și conducerii ASRO pentru profesionalismul de care au dat dovadă pe parcursul acestui proces, precum și membrilor Comitetului Tehnic ASRO/CT 56  pentru implicare și contribuție.” 

Iuliana Chilea, directorul general al Organismului Național de Standardizare – ASRO: „Trăim într-o epocă profund diferită față de cele anterioare, aflată într-o continuă schimbare, iar liderii companiilor trebuie să se asigure că organizațiile pe care le conduc  pot face față tuturor provocărilor. Standardul SR ISO 37000 le oferă un cadru de lucru și un sistem integrat de guvernanță care îi responsabilizează. Adoptarea la nivel național a standardului vine în sprijinul tuturor tipurilor de organizații pentru a putea construi relații puternice cu părțile interesate și pentru a-și gestiona într-un mod eficient resursele. Vreau să le mulțumesc partenerilor de la Asociația Administratorilor Independenți – AAI pentru implicare și, nu în ultimul rând, tuturor celor care au contribuit la elaborarea versiunii române a standardului SR ISO 37000 și vreau să asigur părțile interesate că, ASRO va fi întotdeauna relevant pentru întreaga societate, îndeplinindu-și misiunea de Organism Național de Standardizare.”

Reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor, dr. Najat Maalla M’jid (foto), aflat pentru prima oară în vizită oficială în Romania, a felicitat guvernul pentru pașii importanți întreprinși în vederea eliminării și prevenirii violenței împotriva copiilor: „România a adoptat un cadru legal solid și a luat măsuri importante menite să elimine și să prevină violența împotriva copiilor, înregistrând progrese cruciale în implementarea alternativelor la instituționalizare. Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și demersurile de implementare a Garanției europene pentru copii joacă un rol esențial în asigurarea serviciilor de îngrijire, protecție și asistență socială pentru toți copiii, inclusiv pentru cei din grupurile dezavantajate și vulnerabile. Aplicarea practică a unui cadru legal solid și a politicilor, precum și optimizarea resurselor rămân principalele provocări la adresa extinderii măsurilor de protecție deplină a copiilor împotriva tuturor formelor de violență, în toate contextele, inclusiv împotriva violenței în familie, violenței pe criterii de gen, căsătoriei timpurii, bullying-ului, pedepselor corporale, traficării în diverse scopuri sau exploatării sexuale.

Serviciile de prestații bănești și de îngrijire sunt două fațete esențiale ale aceleiași monede cu care trebuie răspuns naturii complexe și multidimensionale a violenței. Un pachet minim de servicii nu trebuie considerat a fi doar o cheltuială, ci o investiție crucială care aduce beneficii enorme la nivelul indivizilor și al societății. Bugetarea pe baza rezultatelor și performanțelor este absolut necesară pentru ca progresele înregistrate în cadrul legal și al politicilor să se resimtă în viața reală a copiilor.”

UNICEF informează că „în timpul vizitei, reprezentantul special Maalla M’jid s-a întâlnit cu reprezentanți guvernamentali de nivel înalt din cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Cancelariei Primului Ministru, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și Ministerului Finanțelor, cu reprezentanți ai Avocatului Poporului, ai ONG-urilor și ai agențiilor Națiunilor Unite active în țară, precum și cu reprezentanți ai copiilor și tinerilor. Domnia sa a felicitat autoritățile române pentru recenta lansare în dezbatere publică a Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2022-2027, strategie care corespunde standardelor internaționale și ale Uniunii Europene. 

Reprezentantul special a subliniat importanța identificării timpurii și a protejării și îngrijirii copiilor din zone sărace și rurale, a copiilor cu dizabilități, a copiilor refugiați, a copiilor din candrul minorităților, acordând atenție specială copiilor de etnie romă, celor din sistemul alternativ de îngrijire și, în general, sănătății psihice a copiilor, aceste demersuri fiind esențiale pentru aplicarea unor soluții durabile, cerând investiții constante în protecția copilului”.

Dr. Maalla M’jid a vizitat la Iași locuri pentru derularea proiectelor/serviciilor destinate copiilor vulnerabili din România, precum și copiilor ucraineni însoțiți sau neînsoțiți de adulți și a discutat cu echipele de sprijin și cu copii: „Este remarcabilă reacția complexă și amplă față de situația refugiaților, în special față de situația copiilor din instituții ucrainene.”.

Foto: UNICEF

Organizația Junior Achievement România în parteneriat cu compania Nestlé România, continuă programul de dezvoltare profesională „Succesul tău profesional”, sub formă de activități de tip learning by doing. În luna mai, voluntarii Nestlé s-au întâlnit virtual cu 525 de elevi și 45 de profesori din 23 de județe, prin webinarul cu tema „Cum să ai o carieră de succes”. Webinarul a avut scopul de a le oferi elevilor „recomandări cu privire la dezvoltarea profesională. Webinarul s-a desfășurat online, a durat două ore, iar prezentările au fost completate de quiz-uri și jocuri de rol”.

Loredana Gîlmeanu, SEM HR Business Partner and Country Lead, Nestlé România: „Credeți în valoarea pe care experiența v-o poate oferi; învățăm ceva din fiecare situație.” 

Cătălina Stancu, Learning & Training Specialist, Nestlé România: „Să vă ascultați instinctul, să fiți atenți la ceea ce nu merge și încotro vreți să vă îndreptați. Să vă doriți să învățați acel lucru care vă stârnește curiozitatea.”

Andrei Stoica, Coffee Ambassador and PR Coordinator, Nestlé România: „Fiți încrezători în forțele voastre, acceptați provocările, fiți constanți și aveți răbdare!”

Nestlé accentuează că „organizează an de an întâlniri cu elevii, studenții și absolvenții pe diverse teme în cadrul inițiativelor locale și globale. Parteneriatul cu Junior Achievement este deja la al treilea an și se încadrează în inițiativa globală de tineret Nestlé Needs YOUth, prin care Nestlé dorește să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth”.

Impusă de condițiile activității desfășurate online, platforma de e-learning mindclass este o creație a companiei Htss, specializate în soluții software de business. Platforma se adresează companiilor și universităților, generând conținut video educativ cu ajutorul inteligenței a rtificiale. 

La utilitatea platformei pentru formarea universitară și pentru formarea continuă se referă Bogdan Dumitrescu, CEO High-Tech Systems & Software: „Cele mai mari companii din lume au înțeles importanța educației continue și investesc masiv în pregătirea proprilor angajați. Din acest punct de vedere, România are mult teren de recuperat, însă lucrurile se schimbă și aici, mai ales prin intermediul culturii organizaționale a multinaționalelor care activează pe piața noastră. Deopotrivă angajații și managerii români din aceste companii au descoperit pe propria piele importanța educației continue, iar astfel de experiențe vor fi căutate în continuare, chiar și la viitoarele locuri de muncă. 

Pe de altă parte, în România, educația formală este unul dintre cele mai puțin digitalizate domenii. Am văzut cu toții, în pandemie, câte bariere sistemice există și cât de greu se depășesc. Credem însă că un stat performant se clădește pe structura unui sistem educațional dinamic, updatat constant cu cele mai noi descoperiri și trenduri internaționale și, totodată, raliat la nevoile reale de pe piața muncii. Or, este evident că manualele românești, unele dintre ele vechi de peste 20-30 de ani, nu reușesc să ofere studentului acel update la zi al informațiilor necesare. Din toate aceste motive am decis să dezvoltăm mindclass, o platformă software de e-learning destinată atât companiilor, cât și universităților. Mindclass este un produs software cu aplicabilitate internațională. Vom promova această platformă atât în cele 11 țări în care suntem deja prezenți cu produsele noastre, precum și pe alte piețe noi în care ne pregătim să intrăm. Însă, unul dintre obiectivele la care ținem cel mai mult este ca mindclass să ofere un suflu nou educației din România, atât celei corporate cât și celei din mediul universitar. Platforma mindclass poate fi accesată rapid, de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet, iar cu ajutorul cursurilor interactive ne dorim să îi ajutăm pe clienții noștri să descopere acea bucurie de a învăța, născută din curiozitate sinceră, un sentiment complet diferit de obligația de a învăța, cu care, din păcate, cei mai mulți dintre noi am fost obișnuiți de-a lungul anilor.”

Conținut educativ creat la cerere

Creatorii ei subliniază că „platforma mindclass este gândită pentru a fi gata de funcționare în doar câteva minute de la instalare. Astfel, conturile destinate studenților unei universități sau angajaților unei companii pot fi create manual, rapid și intuitiv, sau, în cazul companiilor, ele pot fi generate automat, prin importarea informațiilor necesare din softul de gestiune folosit de acestea. 

Mai apoi, utilizatorii vor avea acces instant atât la materialele încărcate de companie/universitate, cât și la o bibliotecă amplă de conținut în diferite formate electronice: fișiere video și audio, cursuri interactive și chiar jocuri educative. Mai mult decât atât, experții mindclass pot crea conținut educativ la cerere, axat pe nevoile și obiectivele clientului. Un diferențiator important al platformei este reprezentat de capacitatea acesteia de generare a conținutului video educativ cu ajutorul inteligenței artificiale”. 

Nu în ultimul rând, mindclass permite crearea de testări care vor evalua cunoștințele dobândite de membrii organizației, precum și recomandarea altor cursuri relevante, în funcție de abilitățile, nivelul de cunoștințe și ritmul de învățare al fiecăruia”. 

ING Bank România a lansat în parteneriat cu NN România asigurarea ING Salary Protect, produs disponibil 100% online, care „oferă un plan de rezervă în eventualitatea unui incident neașteptat și acoperă situațiile în care un client își poate pierde veniturile lunare: șomaj, invaliditate totală și permanentă ca urmare a unei boli, invaliditate totală și permanentă ca urmare a unui accident, incapacitate temporară de muncă (concediu medical prelungit/ITM)”.

ING Bank România precizează că „asigurarea poate fi încheiată pe o perioadă de 12 luni, cu reînnoire anuală automată, și costă 15, 30 sau 45 de lei. În caz de șomaj sau de concediu medical prelungit, suma asigurată este de 500, 1.000 sau 1.500 de lei pe lună, timp de până la 6 luni, în funcție de pachetul ales. Pentru invaliditate ca urmare a unei boli, clienții pot primi 12.000, 24.000 sau 48.000 de lei, iar în cazul invalidității ca urmare a unui accident, indemnizația de asigurare este de 120.000, 240.000 sau 480.000 de lei, în funcție de nivelul de protecție ales. 

În plus, toate pachetele de asigurare ING Salary Protect includ Back2Work –  Serviciul de Asistență în Șomaj. Acest serviciu asigură clienților asistență și consiliere gratuită pentru pregătirea CV-ului și îi ajută să își maximizeze șansele de a-și găsi un nou loc de muncă.

Asigurarea ING Salary Protect este disponibilă 100% online, direct din aplicația ING Home’Bank, sau în locațiile fizice din rețeaua ING Office. Accesarea acesteia în aplicația de internet și mobile banking a băncii se realizează din meniul Produse > Asigurări NN, prin parcurgerea pașilor indicați. ING nu solicită documente medicale justificative pentru încheierea asigurării, ci o declarație a clientului prin care oferă detalii generale despre starea sa de sănătate”.

Fondul de investiții alternative FIA Nova Protect Fond, destinat exclusiv pompierilor, jandarmilor, polițiștilor și celorlalți profesioniști din MAI, din administrația penitenciarelor și din poliția locală, precum și pensionarilor acestor sisteme, a devenit operațional. FIA Nova Protect Fond este autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și administrat de Nova Vision Investments AFIA. Este singurul fond din România care are și o componentă de asigurare. 

Dana Jeaninne Lazăr (foto), președinte-director general al Nova Vision Investments AFIA: „FIA Nova Protect Fond a negociat prin intermediul partenerilor săi o asigurare pentru 24 de ore din 24, 7 zile din săptămână și pentru accidente produse oriunde în lume. În această poliță de asigurare, partea contractantă este FIA Nova Protect Fond, prin administratorul Nova Vision Investments AFIA, iar beneficiarii poliței sunt investitorii FIA Nova Protect Fond. Dacă nu ești investitor, nu poți fi asigurat.”

Pentru cei care doresc să investească în acest fond, administratorul a lansat platforma MyNova, platformă digitală ce oferă posibilitatea de a face subscrieri și răscumpărări prin proceduri complet digitalizate.

FIA Nova Protect Fond este caracterizat ca „un fond de investiții alternative de tip deschis, destinat exclusiv următoarelor categorii profesionale, cu grad ridicat de risc: pompieri și angajați în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), jandarmi, polițiști, precum și alți angajați din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră, Administrația Penitenciarelor și Poliție Locale. De asemenea, în FIA Nova Protect Fond pot investi și pensionari din cadrul acestor structuri, dacă la data subscrierii au vârsta maximă de 55 de ani, indiferent dacă mai activează sau nu în structurile de unde s-au pensionat sau lucrează în mediul privat”.

Noutatea absolută cu care vine FIA Nova Protect Fond în piața din România este aceea că, pe lângă componenta investițională, acesta are și o componentă de asigurare, care se poate activa în mod opțional. De exemplu, prin simpla subscriere a sumei lunare de minimum 50 de lei, investitorii FIA Nova Protect Fond au acces la două tipuri de servicii: 

• Componenta investițională, cu plasamente în instrumente financiare care sunt accesibile, în mod individual, investitorilor cu venituri medii. 
• Componenta de asigurare, prin intermediul căreia investitorii devin și beneficiari ai unei polițe de asigurare de asigurare de viață de grup, care acoperă spitalizarea, intervențiile chirurgicale, invaliditatea totală permanentă, fracturile și arsurile produse ca urmare a unui accident, inclusiv reabilitarea, precum și decesul din accident sau boală.

Asigurătorul FIA Nova Protect Fond este Allianz-Țiriac Asigurări SA, depozitarul și custodele FIA Nova Protect Fond este BRD Groupe Societe Generale, iar Brokerul de asigurare este compania Insurer Broker de Asigurare și Reasigurare împreună cu RMN 360. 

FIA Nova Protect Fond este autorizat în calitate de Fond de Investiții Alternative destinat investitorilor de retail (FIAIR), specializat în investiții în valori mobiliare, depozite bancare, instrumente ale pieței monetare și în alte investitorii pot face subscrieri active lichide, conform prevederilor legale în vigoare.

Investitorii FIA Nova Protect Fond au la dispoziție platforma online MyNova care le oferă acestora posibilitatea de a face subscrieri și răscumpărări prin proceduri complet digitalizate. Investitorii FIA Nova Protect Fond nu vor depune niciun document în format fizic, ci vor încărca în aplicație toate actele necesare pentru a deveni investitori și pentru a beneficia de asigurare. Platforma va trimite securizat, către investitori, documentele rezultate ca urmare a subscrierii sau răscumpărării unităților de fond.

Semnarea contractelor este integral digitalizată, iar securitatea datelor personale este asigurată de Nova Vision Investments AFIA, care deține drepturile de autor pentru aplicație, și echipa Plant an App România, care a creat platforma și se ocupă de mentenanța acesteia.

După finalizarea procedurii de subscriere, investitorul intră în modulul de asigurare ce realizează legătura cu platforma brokerului de asigurare. Toate documentele de asigurare sunt semnate digital (cu mouse-ul, în cazul utilizării unui computer sau cu degetul, pe mobil).

Analiza de piață realizată de Nova Vision Investments AFIA indică un număr total de aproximativ 245.000 de potențiali investitori, cât însumează categoriile profesionale cărora li se adresează Fondul, iar planul de business elaborat de administratorul de fond mizează pe un număr între 3.000 și 10.000 de investitori la lansarea FIA Nova Protect Fond, cu o creștere treptată până la 42.000 de investitori, la finalul anului 2022. Ținta fixată pentru 31 decembrie 2023 este de 60.000 de investitori FIA Nova Protect Fond”.

NOVA Vision Investments AFIA SA, înființată în 1995, este caracterizat ca „o societate autorizată de ASF în calitate de administrator de fonduri de investiții alternative, care funcționează cu o echipă de profesioniști cu o vastă experiență pe piața de capital. Nova Vision Investments AFIA SA administrează fonduri de investiții alternative de tip deschis, destinate investitorilor de retail”.

Polița de asigurare „a fost negociată de Insurer Broker de Asigurare-Reasigurare, în parteneriat cu Risk Management Network 360 (RMN360), ambele cu o experiență profesională de peste 20 de ani în domeniul asigurărilor, produselor de mass market, corporate si retail. Acestea gestionează produsul de asigurare contractat de către NOVA Vision investment AFIA pentru FIA Nova Protect Fond”.

Maschio Gaspardo S.p.A a răscumpărat integral cele 132.744 de acțiuni deținute de finanțatorii regionali Friulia S.p.A. și Veneto Sviluppo S.p.A și a achziționat 68.326 de acțiuni de la Veneto Sviluppo S.p.A., astfel întregul capital revenind pe numele fraților Andrea și Mirco Maschio, președinte al Holdingului Maschio, respectiv, președinte al Maschio Gaspardo. 

Luigi De Puppi, administrator: „Finalizarea acestei operațiuni reprezintă consecința unei îmbunătățiri continue a principalilor indicatori economici și patrimoniali, confirmarea validității strategiei întreprinse și a capacității societății de a răspunde de o manieră eficace la provocările pe care le ridică contextul actual. Suntem foarte mulțumiți de atingerea obiectivului, aceasta fiind și rodul unei administrări stabile și a muncii întregii echipe a angajaților Maschio Gaspardo din diferitele zone geografice, concentrați pe aplicarea programelor noastre pentru a deveni o societate inovatoare și sustenabilă.”

Mirco Maschio, președintele societății Maschio Gaspardo S.p.A.: „Grupul Maschio Gaspardo s-a întors în mâinile familiei Maschio, iar rezultatele economice sunt optime. În acest proces are un rol fundamental tranziția spre o agricultura sustenabilă, pe care o punem în aplicare de ani de zile. Obiectivul este de a îmbina profitabilitatea pe termen lung, introducerea de noi tehnologii inovatoare și atenția acordată mediului. Pentru acest lucru doresc să le mulțumesc tuturor angajaților deoarece au contribuit prin munca lor zilnică la atingerea rezultatelor societății, precum și pentru angajamentul constant manifestat în depășirea situațiilor imprevizibile survenite pe parcursul ultimilor ani. Angajații noștri sunt resursa noastră cea mai importantă.”

Andrea Maschio, președintele societății Maschio Holding S.p.A.: „Această operațiune este rezultatul unei munci excelente. În ceea ce privește produsul, am acționat aducând o îmbunătățire a vitezei de răspuns față de cerințe și tendințele pieței, datorită unei mai ample segmentări a departamentului de Cercetare și Dezvoltare asupra produsului cât și a introducerii de noi resurse și competențe. Cercetarea continuă a îmbunătățirii proceselor interne, prin consolidarea structurii organizaționale, dezvoltarea abilităților tehnice și a produsului, atenția acordată evoluției digitate, au adus beneficii semnificative. Am îmbunătățit designul produsului datorită colaborării cu Scuola Italiana di Design (SID din Padova) și randamentul echipamentelor, inclusiv prin schimbul continuu cu universitatea, cu institute de cercetare și printr-o mai bună integrare a departamentelor mai îndepărtate de Cercetare și Dezvoltare, mai ales din India.”

Maschio Gaspardo subliniază că, „după preluarea integrală a acțiunilor, frații Andrea și Mirco Maschio au decis să accepte o intervenție a finanțatorului instituțional Friulia S.p.A la capitalul societății Maschio Gaspardo, prin achiziționarea a 27.020 acțiuni de către Maschio Holding S.p.A deținute la aceasta.

La finalul acestor operațiuni, proprietatea asupra capitalului societății Maschio Gaspardo S.p.A. este împărțită astfel:

• 60,35% în proprietatea societății Maschio Holding S.p.A.
• 32,94% în proprietatea societății Maschio Gaspardo S.p.A.
• 6,71% în proprietatea societății Friulia S.p.A.

De fapt, în ciuda persistenței pandemiei de Covid-19, într-un context puternic influențat de impactul negativ al inflației asupra materiilor prime și marcat de complexitatea contextului macroeconomic mondial, Grupul și-a confirmat propriul trend de creștere și ulterior și-a îmbunătățit în mod decisiv poziția financiară.

Aceasta s-a întâmplat și datorită tendinței pozitive de pe piața mașinilor agricole care în anul 2021 a demonstrat o creștere semnificativă în volume și tehnologie atât la nivel național cât și internațional, mai ales european, datorită posibilității de a beneficia de stimulente prin măsura „Agricultura 4.0”. Vânzările realizate pe piețele din străinătate au o cotă de 85% din cifra de afaceri totală și datorită identificării zonelor și produselor cu potențial ridicat în condiții de piață ce nu sunt pe deplin reglementate”.

Societatea Maschio Gaspardo reamintește că „a început ca o companie de familie, fiind fondată în 1964 de Egidio Maschio, în localitatea Campodarsego, în provincia Padova, pentru a produce utilaje pentru lucrări agricole.

De la Padova, compania s-a extins treptat mai întâi la regiunea Friuli Venezia Giulia, prin achiziționarea în 1993 a societății Gaspardo Seminatrici din localitatea Morsano al Tagliamento, pentru ca apoi să urmeze regiunea Emilia Romagna în anul 2012, prin achiziționarea Unigreen, societate specializată în producția de atomizoare și pulverizatoare. De asemenea, în anul 2014 Maschio Gaspardo a finalizat achiziționarea Officine Meccaniche Ing. A. Feraboli S.p.A., o veche societate din Cremona specializată în producția echipamentelor pentru cosit si recoltat. În anul 2017 Grupul a achiziționat Moro Pietro Meccanica, o societate specializată în producția de pluguri din localitatea Concordia Sagittaria (Venezia), care devine Maschio Aratri.

Această creștere i-a permis societății Maschio Gaspardo să concureze în domeniul utilajelor agricole cu o gamă completă de produse în măsură să satisfacă exigențele tuturor agricultorilor și să intre pe piețele din 114 țări din toată lumea, având 13 filiale proprii.

Grupul a atins cifra de afaceri de 300 milioane de euro în anul 2015, an în care s-a stins Egidio Maschio, un întreprinzător vizionar și foarte îndrăgit pentru concretețea și simplitatea sa, cât și pentru acel pragmatism venețian care a scos în evidență bine-cunoscuta productivitate din nord-estul Italiei.

Importantele achiziții strategice pentru completarea ofertei comerciale au angajat societatea din punct de vedere financiar. În anul 2015 s-a produs un transfer între generații și au intrat ca asociați fii lui Egidio Maschio, Andrea și Mirco Maschio. Cei doi au investit pentru a prelua 41% din acțiunile societății Maschio Gaspardo S.p.A. deținute de unchiul Giorgio Maschio, deoarece au crezut cu putere în potențialul de dezvoltare a societății.

Au urmat șase ani de muncă asiduă și o strategie focalizată complet pe afacerea principală a societății, cu demersuri care au permis relansarea unei noi faze de dezvoltare a societății Maschio Gaspardo, conduse de administratorul Luigi De Puppi, alături de moștenitorii lui Egidio.

Astfel societatea Maschio Gaspardo a realizat în anul 2021 o cifră de afaceri de 390 milioane de euro și, în ciuda problemelor generate de pandemie, a încheiat anul cu o îndatorare financiară netă inferioară valorii de 70 milioane di euro.

Acest rezultat extraordinar a fost atins prin eficientizarea proceselor de supply chain (lanțurile de aprovizionare), optimizarea capacității de producție și reducerea Capitalului Circulant Net datorită implementării lean production (producție suplă) și a eficientizării activității comerciale, prin dezvoltarea pe noi piețe internaționale și cu potențial ridicat.

Relansarea Grupului Maschio Gaspardo s-a realizat și cu sprijinul strategic al finanțatorilor Regionali Friulia, Veneto Sviluppo și Finest, care au intervenit cu obiectivul de a sprijini Grupul, un activ prețios care funcționează în cele două regiuni, care asigură locuri de muncă pentru circa 2.000 de persoane.

Între timp cei doi frați au hotărât să răscumpere cotele deținute de investitorii instituționali”.

Maschio Gaspardo este recunoscut ca „un competitor la nivel mondial în producția de utilaje pentru lucrări agricole, însămânțare, fertilizare, tratarea culturilor, întreținerea spațiilor verzi, cosit si recoltat. Fondată în localitatea Campodarsego (PD) în anul 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, Maschio Gaspardo are 2000 de angajați în întreaga lume în 8 unități de producție, din care 3 aflate în străinătate – China, India și Romania – și în 13 filiale comerciale (Italia, Franța, Spania, Germania, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India și România)”. 

Chiar dacă se observă disparități în funcție de poziția companiilor în lanțul de aprovizionare sau locația geografică, cele 13[1] sectoare analizate de Coface vor continua să fie afectate de războiul din Ucraina, direct sau indirect, pe termen mediu și lung. Se așteaptă ca majoritatea sectoarelor să fie afectate de un context al prețurilor ridicate a mărfurilor și de problemele de aprovizionare exacerbate de război. Acesta este cazul prețurilor ridicate ale petrolului, care probabil vor continua să fie alimentate de efectul de propagare al interdicției asupra petrolului rusesc anunțată de comisia UE[2]; precum și al cerealelor (Ucraina, Rusia și Belarus fiind producători majori de cereale). Având în vedere întreruperile în curs de desfășurare a aprovizionării cu semiconductori și efectul de propagare al pandemiei de COVID-19, așa cum este ilustrat de blocarea portului din Shanghai, cu cât războiul durează mai mult, cu atât este mai probabil ca un șoc al cererii să se materializeze, determinând un mediu global mai advers.

Prin urmare, se așteaptă ca sectoarele cele mai afectate să fie cele ciclice și consumatoare de energie, cum ar fi petrochimie[3], transporturi, auto, hârtie, textile-îmbrăcăminte și agroalimentar. Analizele arată că cele mai rezistente sectoare vor fi: media (un segment TIC[4]), un segment de produse chimice de specialitate și produsele farmaceutice.

Tensiunile inflaționiste și șocul energetic vor afecta în mare parte sectoarele ciclice și consumatoare de energie, cu disparități semnificative între regiuni

Toate sectoarele industriale sunt vizate, dar cele mai ciclice și consumatoare de energie, cum ar fi petrochimia, transporturile, hârtia și îmbrăcămintea textilă vor fi printre cele mai afectate. Sunt sectoare tipic ciclice, care au fost influențate în ultimii ani de inovațiile tehnologice, evoluția reglementărilor de mediu și evoluția preferințelor consumatorilor. De exemplu, sectorul hârtiei se confruntă cu provocările digitalizării globale în curs a economiei și a utilizării sociale.

Sectoarele care se aflau în dificultate înainte de criză vor fi, de asemenea, probabil puternic afectate de acest nou șoc pe viitor. La  nivel global, sectoarele textile-îmbrăcăminte și auto sunt deja marcate de acest șoc.

Pe termen lung, rămâne de văzut în ce măsură va fi afectat și sectorul de retail. Acest nou context determinat de război alimentează incertitudini care probabil vor continua să frâneze încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, odată cu materializarea unor măsuri de sprijin implementate de unele guverne, în special în economiile avansate, cum ar fi bonurile alimentare pentru cele mai vulnerabile categorii de populație sau subvențiile la prețul energiei din Europa, impactul asupra segmentului de retail ar putea fi relativ redus.

În timp ce sectorul transporturilor este consumator de energie și probabil să fie afectat de prețurile ridicate ale petrolului, Coface anticipează disparități în impactul șocului între diferitele subsectoare[5], deoarece acestea se confruntă cu acest nou șoc având situații financiare diferite. De exemplu, în primul trimestru al anului 2022, profitul transportului maritim a fost de 28% din cifra de afaceri, în timp ce transportul aerian a înregistrat o pierdere de 11% din cifra de afaceri.

În plus, pentru majoritatea sectoarelor, vor exista diferențe mari în ceea ce privește impactul și o divizare între pozițiile industriilor/companiilor în lanțul de aprovizionare, în funcție de situația în care acestea se află în amonte sau în aval. Dinamica geografică, de compoziție și operațională din cadrul aceluiași sector are, de asemenea, un rol major în ceea ce privește impactul războiului.

Sectorul agroalimentar global este, de asemenea, probabil să rămână unul dintre cele mai afectate, cu riscuri socio-politice

Având în vedere dimensiunea vitală a sectorului agroalimentar, consecințele provocărilor cu care se confruntă din cauza prețurilor ridicate la alimente și inputuri (în special îngrășăminte) sunt critice, deoarece ar putea amenința siguranța alimentară la nivel mondial, precum și stabilitatea politică. Prețurile ridicate ale energiei contribuie la creșterea costurilor de intrare pentru culturile agricole, scăzând astfel randamentul pentru fermieri, în timp ce sectorul agroalimentar este deja vulnerabil la mai mulți factori structurali precum riscurile biologice și evoluția condițiilor climatice, concretizate de exemplu printr-un episod de căldură puternic de la începutul anului în diferite părți ale lumii care provoacă secete (Cornul Africii, India etc..) și incendii de amploare (cum ar fi în New Mexico în SUA).

Vor urma transformări semnificative în sectoarele de activitate și obiceiurile de consum

Pe termen lung, urmează o adaptare treptată a obiceiurilor consumatorilor și ale companiilor (economii de energie, trecerea de la făina de grâu la cele alternative), precum și o schimbare în organizarea lanțului de aprovizionare. Acesta din urmă va avea cu siguranță un impact asupra lanțurilor globale de aprovizionare. De exemplu, rutele cruciale de transport feroviar de marfă între Europa și China se dezvoltă acum în afara Rusiei, prin coridorul din mijloc. La fel ca impactul crizei COVID-19 asupra tendințelor sectoarelor globale, acest nou șoc este probabil să acționeze ca un catalizator pentru transformări semnificative atât în organizarea lanțului de aprovizionare, cât și în obiceiurile consumatorilor.

Anumite sectoare vor rezista

Sectoarele anticiclice extrem de inovatoare, care implică cercetare și dezvoltare, vor rămâne din nou cele mai rezistente la șoc.

În timp ce criza de sănătate legată de COVID-19 s-a atenuat oarecum în multe părți ale lumii, cu siguranță nu s-a încheiat. Prin urmare, sectorul farmaceutic ar trebui să înregistreze în continuare performanțe financiare solide și dinamice.

Dintre diferitele segmente TIC, Coface se așteaptă ca media să reziste cel mai bine, deoarece investițiile și nevoia de echipamente necesare pentru a utiliza aceste servicii au precedat criza, astfel încât utilizatorii să nu fie afectați de întreruperile lanțului de aprovizionare. Mai mult, aceste servicii rămân necesare și pot fi utilizate de la distanță. Astfel, nu există constrângeri de natură fizică și geografică, cum este în cazul transportului de marfă, de exemplu.

Se așteaptă ca subsegmentul de produse chimice de specialitate, în special companiile de pe piețele de frumusețe, parfumuri sau arome, să fie mai rezistent în comparație cu alte industrii din acest sector, cum ar fi vopsele și coloranți, care sunt clienți ai sectorului auto deja afectat de criza actuală.

Aceste 3 industrii (media, produse chimice de specialitate și produse farmaceutice) au în comun o combinație de diverși factori: sunt sectoare anticiclice, iar produsele și pozițiile dominante pe piață sunt concentrate în anumite părți ale lumii. În plus, acestea derulează activități industriale de înaltă tehnologie și inovatoare, și sunt relativ închise în ceea ce privește accesul noilor actori.

[1]Metodologia de evaluare a riscurilor sectoriale Coface include 13 sectoare: agroalimentar, auto, chimie, construcții, energie, tehnologia informație își comunicațiilor, metale, hârtie, farmaceutice, comerț cu amănuntul, textile-îmbrăcăminte, transport, lemn.

[2] Ca parte a unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei. Această interdicție este planificată să fie implementată treptat spre sfârșitul anului

[3]În metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale, sectorul chimiei cuprinde 3 subsegmente: petrochimie, chimicale de specialitate și îngrășăminte.

[4]Metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale pentru sectorul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC) încorporează mai multe segmente: telecomunicații, electronică, segment media și computere, software și echipamente IT.

[5]Conform metodologiei Coface, transportul include transportul feroviar, maritim, rutier și aerian.

În proporție de 92,5%, antreprenorii anticipează noi scumpiri ale produselor și serviciilor proprii în contextul actual, arată un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în perioada 10.05-18.05.2022, „cu scopul de a identifica opinia antreprenorilor cu privire la contextul economic actual și gradul de încredere al IMM-urilor în instituțiile de reprezentare”.

Au răspuns 2835 de antreprenori. 70% dintre ei au declarat perspectiva  menținerii activității și a numărului de angajați la nivelul actual, 25% au menționat dezvoltarea activității și creșterea numărului de angajați, iar restul de 5% au anunțat că vor diminua activitatea firmei în condițiile economice prezente și de perspectivă.

Rezultatele sondajului:

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță repunerea în funcțiune a sistemului de supraveghere de la Ocolul Silvic Răstolița, Direcția Silvică Mureș, prin înlocuirea camerelor de monitorizare sustrase.

Romsilva ne oferă detalii: „Persoane mascate au sustras la începutul săptămânii două camere video de monitorizare, din care una de tipul LPR, care identifică numerele de înmatriculare a autovehiculelor, acestea fiind montate împreună cu alte camere video pe mai multe drumuri forestiere administrate de Ocolul Silvic Răstolița, pentru supravegherea transporturilor de masă lemnoasă și urmărirea trasabilității lemnului recoltat din pădurile administrate de Direcția Silvică Mureș. 

Alte două incidente similare au fost înregistrate în trecut la Direcția Silvică Mureș, la ocoalele silvice Lunca Bradului și Fâncel, camerele de monitorizare fiind acoperite cu vopsea.

Direcția Silvică Mureș a instalat în urmă cu doi ani sisteme de monitorizare LPR pe drumurile forestiere din zece bazinete forestiere, pentru a urmări transporturile de masă lemnoasă și a preveni tăierile ilegale din aceste păduri. 

Acest sistem de monitorizare a fost implementat deja la nivelul mai multor direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, urmând să fie extins în viitorul apropiat la nivelul tuturor ocoalelor silvice de stat. 

Sistemele de monitorizare video vor fi conectate, prin investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, la sistemul informatic SUMAL 2.0, care urmărește materialul lemnos, urmând să monitorizeze în timp real transporturile de masă lemnoasă și să emită automat alerte în cazul unor transporturi de masă lemnoasă fără avize”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Cele 27 de companii membre ale Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF) au decis, cu majoritate de voturi, componența noului Consiliu Director al AAF, care, în baza mandatului primit, va reprezenta industria de asset management locală în relația cu instituțiile, autoritățile statului și publicul larg, până în mai 2025. Horia Gustă (foto), președintele în exercițiu al Consiliului Director AAF, a fost reales în funcție, pentru un mandat  de trei ani. 

Membrii noului Consiliu Director al AAF sunt: Horia Gustă – președinte, director CASS SAI Muntenia Invest, Cristian Vasile Pascu – director general executiv adjunct BCR, vicepreședinte, Aurel Bernat – CEO BT Asset Management, Mihai Purcărea – CFA, CEO BRD Asset Management, Răzvan Szilagyi – CFA, CEO Raiffeisen Asset Management, Dan Popovici – CEO OTP Asset Management, Călin Meteș – Deputy CEO Investments Franklin Templeton Romania, Deputy PM Fondul Proprietatea.

Horia Gustă (foto), președintele AAF: „Încrederea acordată de membrii Asociației pentru un nou mandat ca președinte al Consiliului Director mă onorează și responsabilizează și mai mult. Alături de ceilalți membri ai  Consiliului Director, ne propunem să creștem rolul pe care AAF îl are pe piața fondurilor de investiții, acela de a fi un partener de încredere pentru toți actorii implicați și de a facilita accesul cât mai multor participanți la piața de capital. Vom continua proiectele care au ca scop o mai bună înțelegere a industriei, a produselor și profesioniștilor din industriei. Tocmai am lansat ediția pe 2022 a proiectului nostru Economisește inteligent, prin care vom pune accent pe explicarea beneficiilor pe care le aduce o investiţie diversificată în fondurile de investiţii. Climatul economic actual este unul destul de dificil, de aceea considerăm cu atât mai important ca oamenii să știe cum să-și protejeze economiile și cum să-și investească banii pentru a produce bunăstare.” 

Jan Pricop, director executiv al AAF: „Felicit noii membri ai Consiliului Director și salut realegerea lui Horia Gustă în funcția de președinte.  Ultimii doi ani au adus schimbări importante pe piața de profil, iar efectul acestor schimbări s-a văzut cel mai bine în creșterea semnificativă a numărului de investitori și a activelor fondurilor de investiții.” 

AAF subliniază că, „în ciuda contextului economic intern și internațional volatil din ultimii doi ani, industria fondurilor de investiții  din România și-a consolidat trendul ascendent, la finalul lui 2021 înregistrându-se o creștere record a numărului de investitori. Conform ultimelor date făcute publice de Asociația Administratorilor de Fonduri, nivelul activelor administrate de membrii asociației a fost de aproape  50  de miliarde de lei”.

„Fondurile europene 2021-2027 pentru IMM-uri, instrumente şi modalităţi de accesare. Rolul digitalizării în dezvoltarea fenomenului antreprenorial” a constituit tema ediţiei din acest an a evenimentului de tradiție Ziua Întreprinzătorilor, 20 mai, organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), de data aceasta, la Galați, împreună cu Consiliul Județean Galați și Patronatul IMM-urilor din Galați. Au participat peste 250 de antreprenori, autorități centrale și locale, mass-media și parteneri.

Speakeri au fost: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Marcel Ciolacu – președintele Camerei Deputaților, Sorin Mihai Grindeanu – viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Dan Nica – europarlamentar, Costel Fotea – preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Ioan Marcel Boloș – ministrul investițiilor și proiectelor europene (online), Adrian-Ionuț Chesnoiu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Marian Spătaru – ministrul economiei, Ionuț Pucheanu – primarul municipiului Galați, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Oana Bâra – coordonator Programe de Finanțare BCR, Nicoleta Vatlavec – Manager Corporate Groupama Asigurări, Daniel Szekely – director executiv, Clienți IMM și Microbusiness Banca Transilvania, Dumitru Nancu – directorul general al FNGCIMM, Sterică Fudulea – secretarul general al CNIPMMR, Marian Filimon – prim-vicepreședinte al CNIPMMR, moderator.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a subliniat: „Adresez mulțumiri invitaților și celor prezenți la această manifestare tradițională a CNIPMMR care în acest an aniversează 30 de ani de la reluarea activității dupa Revoluția din decembrie 1989. După 2 ani de pandemie și un conflict la granița României, ne bucurăm să vedem consistență și pozitivitate din partea mediului de afaceri. În acest context, bordul CNIPMMR a realizat o serie de propuneri pe care le va înainta decidenților politici în cadrul dialogului permanent avut cu aceștia. CNIPMMR se concentrează asupra unui dialog permanent fiind extrem de importantă continuarea investiților în economie, pentru producție și pentru competivitatea IMM-urilor românești. Cheia este viteza de implementare a programelor din PNNR, din fonduri europene, deoarece orice zi de întârziere semnifică o zi de pierdere a competivității pentru IMM-urile românești.”

Foto: CNIPMMR