Acasă Blog Pagina 188

Fuziunile și achizițiile – perspective de creștere și în acest an

0


Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a încheiat 2021 cu creșteri record comparativ cu anul anterior, cu un plus de 57% în valoarea cumulată a tranzacțiilor și de 24% ca număr, depășind astfel 5,1 trilioane dolari și 62.000 de tranzacții, potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends 2022. Anul 2022 se anticipează că va fi la fel de intens, pe fondul numărului mare de tranzacții aflate în curs de pregătire, a lichidităților existente și a cererii crescute pentru business-uri cu un grad avansat de digitalizare sau care ajuta în procesul de digitalizare.

Cornelia Bumbăcea

„Piața de M&A din România a avut, de asemenea, un an 2021 foarte bun, depășind atât ca volum, cât și ca valoare cifrele raportate în anul anterior. Pentru acest an, estimăm continuarea trendului de creștere a tranzacțiilor atât în număr, cât și în valoare, și vedem din ce în ce mai mulți antreprenori români care vor să-și extindă afacerile și au căpătat curaj să se uite la oportunități de investiții pe alte piețe. Totodată, multe din fondurile de investiții active pe piața românească au strâns finanțări noi și au reconfirmat încrederea pe care o au în potențialul de creștere al investițiilor lor față de alte piețe emergente din regiunea Europei Centrale și de Est”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals PwC România.

Fondurile de investiții  au strâns sume record și intensifică activitatea

Fondurile de investiții au încheiat 2021 cu un nivel record de fonduri disponibile de 2,3 miliarde dolari, cu 14% mai mult decât la începutul anului, existând astfel capital pentru tranzacții noi care vor urma în 2022.  Aproape 40% din tranzacțiile din 2021 au implicat un fond de investiții, față de puțin peste un sfert în ultimii cinci ani. Deși finanțarea este substanțială, vor exista presiuni tot mai mari asupra companiilor de portofoliu de a crea valoare într-un mediu concurențial, în care finanțările bancare se fac cu dobânzi în creștere, multiplii sunt din ce în ce mai mari și există o serie de presiuni generate de politicile de mediu, sociale și guvernanță (ESG).

Digitalizarea este un factor generator de tranzacții în toate industriile și sectoarele de activitate

Raportul estimează că trecerea strategică la modele de afaceri digitale, inovatoare și disruptive va continua să stimuleze fuziunile și achizițiile între companii. De asemenea, revizuirea modelelor de business și a portofoliilor de companii vor declanșa un val de exituri în toate industriile, pe măsură ce companiile caută să re-investească și să-și optimizeze afacerile pentru a fi pregătite pentru o creștere susținută. Factorii ESG vor influența din ce în ce mai mult strategia  de fuziuni și achiziții a oricărei companii pe parcursul anului 2022.

George Ureche

„Ne așteptăm ca în 2022 activitatea de M&A din România să crească și mai accentuat în sectoarele de energie, transport și logistică. În top vor rămâne însă cu siguranță și sectoarele care au generat tranzacții în ultimii doi ani: imobiliare, telecom și tehnologie, sănătate și servicii financiare, dar și producție specializată. Optimismul este ridicat în ceea ce privește anul 2022, provocările și eventualele piedici care ar putea încetini finalizarea unor tranzacții  fiind ratele mai mari ale dobânzilor, inflația în creștere și reglementări mai stricte din toate punctele de vedere”, a spus George Ureche, Director și M&A Leader PwC România.

Trenduri pe industrii

Piețele de consum: Preferințele consumatorilor vor continua să fie un catalizator pentru activitatea de fuziuni și achiziții în 2022, pe măsură ce corporațiile și fondurile de investiții își refac portofoliile pentru a profita de tendințe precum „consumerismului responsabil”, care creează cerere pentru produse, servicii și modele de afaceri complet noi.

Energie, utilități și resurse: ESG conduce strategiile în întreaga industrie. Fuziunile și achizițiile vor fi utilizate pentru a reechilibra portofoliile și pentru a urmări oportunități de creare de valoare în domeniile precum energia regenerabilă, captarea carbonului, stocarea bateriilor, hidrogenul, infrastructura de transport și alte tehnologii curate.

Servicii financiare: Concurența pentru un avantaj strategic pe piață continuă să alimenteze fuziunile și achizițiile, activitatea fiind condusă de tranzacții pentru tehnologie și inovare. Activele în dificultate din sectoarele bancar și de asigurări ar putea produce de asemenea un nou val de tranzacții.

Sănătate: Companiile farmaceutice caută să își optimizeze portofoliile pentru creștere prin tranzacții care să le ofere acces la noi tehnologii, cum ar fi ARNm și terapia celulară și genetică. Platformele de asistență medicală specializată, companiile de telemedicină, de tehnologie medicală și de date și analiză atrag interesul investitorilor.

Producția industrială și industria auto: Revizuirile strategice de portofoliu și ESG stimulează activitatea de fuziuni și achiziții, în special tranzacțiile care accelerează transformarea digitală, cum ar fi vehiculele electrice și autonome, bateriile și tehnologiile de încărcare sau materialele de ultimă generație.

Tehnologie, media și telecomunicații: Sectorul tehnologiei va continua să înregistreze niveluri de neegalat în materie de tranzacții și de valori ale acestora, deoarece companii din toate industriile caută să achiziționeze tehnologii cheie sau capacități digitale.

Întrevedere a reprezentanților Consiliului IMM cu premierul Nicolae-Ionel Ciucă

0

La sediul Guvernului României a avut loc o întâlnire de lucru între prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și delegația Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România CNIPMMR și premierul României, condusă de președintele Florin Jianu. În cadrul întâlnirii, delegația CNIPMMR a supus atenției următoarele subiecte:

  • Criza energetică
  • Stabilirea modului de analizare/corectare/soluționare a facturilor de energie electrică care prezintă neconcordanţe
  • Reglementarea prețurilor la energie
  • Realizarea de programe pentru IMM-uri care să prevadă producerea de energie electrică necesară pentru propriul consum, finanţate din PNRR şi de la Fondul de Mediu
  • Alocarea către beneficiari a finanţărilor prevăzute de programul Electric Up
  • Analiza Legii off-shore
  • Utilizarea fondurilor europene
  • Analiza Măsurii 4.1.1
  • Creşterea alocării din PNRR pe componenta de energie
  • Acreditarea autorităţilor de management
  • Analiza modului de scriere a ghidurilor de finanţare şi de stabilire a activităţilor eligibile
  • Dialogul social
  • Îmbunătăţirea dialogului social prin implicarea activă a partenerilor sociali, nu doar la nivelul autorităţilor centrale ci şi la nivelul autorităţilor locale, precum şi în cadrul comitetelor de monitorizare şi implementare a programelor naţionale
  • Alocarea a 2% din bugetul naţional pentru dezvoltarea dialogului social şi întărirea capacităţii instituţionale a partenerilor sociali
  • Desemnarea unei persoane din aparatul propriu al primului-ministru direct răspunzătoare pentru buna-funcţionare a Consiliul Consultativ constituit la nivelul Guvernului României
  • Debirocratizare/simplificare
  • Realizarea unei analize asupra modului de aplicare a unor legi, respectiv: legea parteneriatul public privat, legea prevenirii, aplicarea/realizarea testului IMM
  • Necesitatea existenţei/realizării de analize de risc la nivelul ministerelor pentru modificările legislative pe care urmează să le adopte
  • Necesitatea de adoptare la fiecare 3 luni a unui pachet de măsuri care să vizeze debirocratizarea şi digitalizarea activităţii instituţiilor publice
  • Politica fiscală
  • Necesitatea menţinerii sistemului actual de impozitare aplicabil microintreprinderilor
  • Analiza impactului în economie a supraimpozitării muncii
  • Stabilirea/adoptarea unui mecanism de determinare a salariului minim
  • Analiza posibilităţii adoptării unor măsuri de recompensare a agenţilor economici bun platnici, raportat la aplicarea măsurii amnistiei fiscale
  • Analiza/actualizarea legii ce prevede decontarea concediilor medicale şi introducerea posibilităţii de compensarea a acestora cu sumele datorate la bugetul de stat
  • Implementarea programelor e-facturare
  • Prevenirea unei crizei alimentare:
  • Adoptarea de urgenţă a unei strategii naţionale
  • Realizarea de programe destinate producţiei agricole în vederea asigurării autoconsumului regional
  • Implementarea depozitelor regionale
  • Implementarea programului „Făcut în țara mea”
  • Reconstruirea sistemului naţional de irigaţii

Din partea CNIPMMR au participat: Florin Jianu – președinte, Sterică Fudulea – secretar general, Patronatul IMM Tulcea, prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu –  președinte de onoare, Marian Filimon – prim-vicepreședinte, președinte al Federației Patronale IMM din regiunea Sud-Est, Neculai Vițelaru – prim-vicepreședinte, președinte al Federației Patronale IMM din Regiunea Nord-Est, Florin Duma – vicepreședinte, președinte al Patronatului IMM Prahova, Cristian Ignea – vicepreședinte, președinte al Federatiei Patronale IMM din Regiunea Sud-Muntenia, Valentin Cristea – vicepreședinte, președinte al Federației Patronale IMM din Regiunea Sud Oltenia, Florea Pîrvu – vicepreședinte, președinte al Federației Patronale IMM din Regiunea București-Ilfov, Sebahat Omer Kaya – vicepreședinte, Patronatul IMM Tulcea, Mihai Vișan –  vicepreședinte, Federația Romalimenta, Elena Coandă – vicepreședinte, președinte al Patronatului Național al Femeilor de Afaceri din IMM, Raluca Zoițanu – vicepreședinte, președinte al Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, Felix Căprariu – membru al Biroului Permanent, Patronatul IMM Galati, Ovidiu Gheorghe – membru al Biroului Permanent, președinte la Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, Daniel Urîtu – membru al Biroului Permanent, vicepreședinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, Ana Dincă – membru al Biroului Permanent, Camera Auditorilor Fiscali din România, Dan Barbu – membru al Biroului Permanent, președinte al Asociației Societăților de Service Auto Independente.

Foto: Guvernul României

 

Transportatorii semnalează limitări impuse de ghidul european pentru detașarea șoferilor

0

După cum anunță Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), „Comisia Europeană a publicat Ghidul privind aplicarea noilor reguli ale detașării șoferilor care operează transporturi rutiere internaționale de mărfuri în UE, limitând dreptul transportatorilor rutieri români de a opera 2 transporturi intracomunitare crosstrade exceptate de la detașare și extinzând aplicarea detașării și la cursele cu camionul gol, contrar prevederilor Directivei 1057/2020”. UNTRR analizează situația creată și semnalează:

„Comisia Europeană – CE a publicat Ghidul de Întrebări și Răspunsuri pentru clarificarea aplicării noilor reguli ale detașării șoferilor care operează transporturi rutiere internaționale de mărfuri în UE care se vor aplica din 02.02.2022, conform prevederilor Directivei 1057/2020 de stabilire a unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. Ghidul CE privind aplicarea noilor reguli ale Directivei 1057/2020 pentru transporturile rutiere internaționale de mărfuri în UE poate fi consultat în limba engleză pe https://transport.ec.europa.eu/transport-modes/road/mobility-package-questions-and-answers_en. Ghidul urmează să fie publicat de CE și în limba română. 


Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR semnalează cu îngrijorare faptul că Ghidul Comisiei Europene, în loc să clarifice regulile europene, realizează, de fapt, o interpretare restrictivă a acestora, prin care limitează dreptul transportatorilor rutieri români de a opera 2 transporturi intracomunitare crosstrade exceptate de la detașare și extinde aplicarea regulilor detașării și pentru cursele efectuate cu camionul gol dacă acestea sunt legate de un transport crosstrade, contrar prevederilor Directivei 1057/2020 de stabilire a unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.

1. Ghidul CE privind detașarea șoferilor care operează transporturi rutiere internaționale de mărfuri în UE conduce la o falsă exceptare a operațiunilor crosstrade de la regulile detașării limitând dreptul transportatorilor rutieri români de a opera 2 transporturi intracomunitare crosstrade exceptate de la detașare, contrar prevederilor Directivei 1057/2020.
Astfel, conform Normelor specifice privind detașarea conducătorilor auto stabilite prin Directiva 1057/2020, sunt exceptate de la prevederile detașării transporturile rutiere bilaterale și până la 2 transporturi rutiere intracomunitare crosstrade efectuate pe lângă operațiunile de transport bilateral. Conform acestor prevederi, un transportator rutier român care realizează un transport bilateral dus-întors România-Germania cu camionul complet încărcat care este exceptat de la regulile detașării mai poate efectua încă 2 operațiuni crosstrade exceptate de la regulile detașării, de exemplu:
• 1 crosstrade Germania-Franța, după finalizarea primului transport bilateral România-Germania
• 1 crosstrade Franța-Belgia, înainte de începerea celui de-al doilea transport bilateral Germania-România.
Cu toate acestea, conform interpretării CE, sunt exceptate de la detașare numai operațiunile de transport rutier internațional crosstrade efectuate în cadrul unei operațiuni de transport rutier bilateral. În această situație, operațiunile crosstrade exceptate de la detașare ar fi numai transporturi cu încărcătură parțială a camionului efectuate în cadrul unui transport bilateral care ar pleca din România cu camionul parțial încărcat cu marfă către un alt Stat Membru UE. Deci, în exemplu de mai sus, camionul românesc ar trebui să fie încărcat parțial cu marfă din România către Germania, putând ca pe traseu să mai încarce marfă (în limita disponibilă rămasă în camion) din Ungaria pe care să o descarce de ex. în Austria (= 1 operațiune crosstrade exceptată de la detașare conform actualei interpretări CE), pe traseul operațiunii de transport bilateral către Germania. Precizăm că aceste situații sunt rar întâlnite în practica reală și conduc, de fapt, la aplicarea integrală a regulilor detașării, fără excepțiile precizate în cadrul Directivei 1057/2020. În consecință, actuala interpretare a Comisiei Europene privind detașarea șoferilor profesioniști conduce la o falsă exceptare a operațiunilor crosstrade de la regulile detașării limitând dreptul transportatorilor rutieri români de a opera 2 transporturi intracomunitare crosstrade exceptate de la detașare, contrar prevederilor Directivei 1057/2020.

2. Ghidul CE privind detașarea șoferilor care operează transporturi rutiere internaționale de mărfuri în UE extinde aplicarea regulilor detașării și pentru cursele efectuate cu camionul gol, dacă acestea sunt legate de un transport crosstrade sau cabotaj, contrar prevederilor Directivei 1057/2020
Conform interpretării Comisiei Europene, operațiunile de tranzit (exceptate de la detașare cf. Directivei 1057/2020) ar trebui să fie diferențiate de operațiunile cu camionul gol și ar trebui aplicate regimuri diferite de detașare în fiecare caz. Astfel, conform Ghidului CE, o operațiune de tranzit este întotdeauna scutită de regulile de detașare, în timp ce: 

· O cursă fără încărcătură este exceptată de la regulile detașării numai dacă este efectuată în legătură cu o operațiune de transport bilateral,
· o cursă fără încărcătură nu va fi exceptată de la regulile detașării  atunci când este efectuată în legătură cu cabotajul sau operațiunile internaționale nebilaterale care intră sub incidența regulilor de detașare (crosstrade). Această situație reprezintă o interpretare restrictivă a Comisiei Europene, care nu se regăsește în cadrul prevederilor Directivei 1057/2020.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR a solicitat comisarului european pentru Transporturi – Adina Vălean să intervină ferm pentru a opri Comisia Europeană de la aceste interpretări restrictive ale aplicării noilor reguli ale detașării care practic elimină o parte din excepțiile importante de la detașare prevăzute în cadrul Directivei 1057/2020 și în consecință, limitează dreptul transportatorilor rutieri români de a beneficia de aceste reguli speciale”.

Meseriașii viitorului, formați pentru lucru cu imprimantă 3D

0

ECDL România și Dedeman, alături de Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în acord cu Ministerul Educaţiei, au lansat ediția a patra a campaniei „Modelează viitorul. Printează-l 3D!”, concretizate prin proiectul „Meseriașii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D”. În perioada ianuarie-iunie 2022, elevi și profesori participă la cursuri de imprimare 3D în licee și la un concurs național de 3D design & printing. 

Obiectivul îl reprezintă „crearea unei baze solide de competențe și de know-how teoretic și practic pentru tineri, care să asigure dezvoltarea învățământului în vederea unei pregătiri mai bune pentru noua piață a muncii”.

La conferința de lansare a ediției din acest an au participat Florin Pogonaru – președintele AOAR, Florian Lixandru – secretar de stat în Ministerul Educației, Georgiana Grigoraș – specialist PR la Dedeman, Marian Staş – președintele Asociației Clubul Liderii Mileniului Trei, prof. univ. dr. ing. Diana Popescu –  Universitatea Politehnica din București, Dan Panciu – Co-founder iMake3D România. Mihai Peca a prezentat o demonstrație live ECDL 3D design & printing, finalizată cu lansarea concursului național „3DUTECH – Design pentru educație” dedicat elevilor și „Teach for future” dedicat profesorilor. Competiția pentru elevi are tema „Un design inovativ pentru un prototip al unui obiect sau ansamblu funcțional, ce poate fi folosit ca instrument în procesul educațional”; concursul pentru cadre didactice se axează pe un proiect de lecție inovativ care să integreze imprimantele 3D în procesul de învățare pe diverse activități desfășurate în școală. Cele două competiții se desfășoară în perioada ianuarie-mai 2022 și cumulează premii în valoare de 2.000 euro, alături de materiale consumabile din partea iMake3D România.

Irinuca Văduva, General Manager ECDL România: „Proiectul a evoluat natural de la o ediție la alta, fiind un modul internațional accesibil în toate țările unde există ECDL. Se regăsește a fi esențial pentru școlile din România și pentru profesorii care trebuie să aducă tehnologia în clase, dar și pentru antreprenorii care caută noi competențe digitale la candidați.”

Florian Lixandru, secretar de stat, Ministerul Educației: „Doresc să salut inițiativa de a derula acest proiect «Meseriașii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D», ajuns la a patra ediție, care a suscitat interesul multor elevi și cadre didactice de la colegii de prestigiu din țară. Ministerul Educației susține orice inițiativă care vine în sprijinul școlii românești și care contribuie puțin câte puțin la procesul de adaptare la tendințele actuale, dar și viitoare ale pieței muncii”.

Gabriel Anastasiu, profesor la Colegiul Național „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc, profesor 3DUTECH:  „Înainte de implicarea în proiect m-am lovit cel mai des de problema componentelor, în special a pieselor mecanice. Primul robot a fost făcut din lemn, dar am descoperit alături de echipa ECDL România tehnologia 3D. Astfel, am încercat să ofer elevilor posibilitatea de a-și construi singuri capacitățile pentru a face un robot.”

Liceele și colegiile participante la ediția 2022:

  • Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr București 
  • Colegiul Naţional B.P. Hașdeu Buzău 
  • Colegiul Naţional de Informatică Piatra Neamţ, Neamț
  • Colegiul Naţional Cuza Vodă Huşi, Vaslui
  • Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Tecuci, Iași 
  • Liceul Teoretic Bolyai Farkas Târgu Mureş, Mureș
  • Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian Zalău, Sălaj
  • Colegiul Tehnic General Gheorghe Magheru Târgu Jiu, Gorj
  • Liceul Ioan Buteanu Gurahonţ, Arad
  • Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Petrila, Hunedoara

Află mai multe detalii despre proiect pe www.3dutech.ro și pe pagina de Facebook 3DUTECH.

 

Monitorizarea proiectelor naționale de combatere a consumului de droguri

0

Pentru prevenirea consumului de droguri, Agenţia Naţională Antidrog, prin specialiștii centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în parteneriat cu Ministerul Educației, cu participarea cadrelor didactice, a derulat cursuri fizice și online în perioada 13 septembrie-31 decembrie 2021 reprezentând activitățile proiectelor:

1. Proiectul național ,,Cum să creștem sănătoși” – 605 cadre didactice formate, 520 de clase, 10.570 de preşcolari; date în creștere față de perioada similară a anului școlar trecut, când s-au înregistrat 425 de clase, 8.384 preșcolari; „6 activități de formare de deprinderi de viaţă sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos (alimentaţie, igienă, mişcare), a comportamentelor sănătoase (fără fum de ţigară, alcool şi medicamente fără prescripţie medicală) şi a modalităţilor adecvate de rezolvare fără violenţă a conflictelor şi de luare a deciziilor”.

2. Proiectul național „ABC-ul emoțiilor” – 443 de cadre didactice formate, 422 de clase, 9238 de elevi; date în creștere față de perioada similară a anului școlar trecut, când s-au înregistrat 359 de clase, 7.677 de elevi; „7 activități care se adresează elevilor din clasele I şi a II-a şi presupune formarea şi consolidarea abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie, punând accent pe conştientizarea de sine, abilităţile de comunicare asertivă, gestionare a emoţiilor neplăcute, abilitatea de a face faţă presiunii grupului şi de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă”.

3. Proiectul național „Necenzurat” – 279 de cadre didactice formate, 402 clase, 8,975de elevi; date în creștere față de perioada similară a anului școlar trecut, când s-au înregistrat 267 de clase, 5.729 de elevi; „dezvoltarea de abilităţi de viaţă, necesare luării unor decizii informate, corecte şi responsabile în legătură cu consumul de tutun, alcool şi droguri, în rândul elevilor de 12-14 ani (12 activități/proiect)”.

4. Proiectul național „Fred Goes Net” – 35 de cursuri Fred, 282 de participanţi; date în creștere față de perioada similară a anului școlar trecut, când s-au înregistrat 6 cursuri, 80 de elevi; „realizarea de intervenţii timpurii pentru elevii (14-19 ani) care au fost identificaţi/depistaţi pentru prima oară în legătură cu consumul de droguri, în scopul evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat. Intervenţia constă într-un interviu iniţial şi o sesiune de grup, de minimum 8 ore (cursul Fred)”.

5. Proiectul național  „Mesajul meu antidrog” – 3716 cadre didactice informate, 26.053 de elevi informaţi, 418 şcoli şi licee participante, 447 de elevi participanţi, 388 de cadre didactice coordonatoare, 27 de lucrări primite; „concurs naţional în cadrul căruia elevii îşi exprimă, într-o formă de comunicare artistică sau prin sport, opiniile şi atitudinile lor în legătură cu consumul de droguri”.

6. Proiectul național „Eu și copilul meu” – 72 de cadre didactice formate, 998 de părinţi; „9 activităţi interactive cu părinţii, conţinând şi aplicaţii cu caracter ludic, ce necesită un grad mare de implicare din partea lor, a consilierilor şcolari şi, acolo unde este cazul, şi din partea copiilor”.

7. Proiectul pilot „Abilități pentru acțiune” – 78 de clase, 1.867 de elevi; „are la bază programul Lions Quest – un program de ȋnvățare socio-emoțională (Social and Emotional Learning – SEL), cuprinzător şi universal, bazat pe dovezi ştiințifice, tradus ȋn 36 de limbi, implementat ȋn peste 90 de țări şi finanțat de Fundația  Internațională a Cluburilor Lions ȋn parteneriat cu Districtul Lions 124 România. Acesta utilizează resursele pedagogice ale modulului Lions Quest – Abilități pentru acțiune nivel II şi se adresează elevilor din ȋnvățământul liceal. Conține cinci domenii mari și opt activități”.

8. Proiectul pilot „Acționăm just” – 32 de clase, 692 de elevi, 30 de cadre didactice; „implementat în parteneriat cu Asociaţia Voci pentru Democraţie și Justiţie și constă în realizarea de activități de promovare a educaţiei juridice în mediul gimnazial și liceal, prin facilitarea accesului elevilor la cunoştinţe elementare din domeniul juridic, în special la cele ce țin de domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului de droguri”. 

Agenția Națională Antidrog precizează că „în plus față de coordonarea și implementarea acestor proiecte naționale, desfășurate în parteneriat cu structurile Ministerului Educației, specialiștii centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog desfășoară zilnic activități punctuale de prevenire a consumului de droguri în școală, familie și comunitate, precum și activități de evaluare și asistență psihologică, socială și medicală adresate consumatorilor de droguri”.

 

Analiză Euler Hermes asupra tendințelor de redresare post-criză

0

Compania Euler Hermes, liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor, face o analiză asupra evoluțiilor economice ale momentului și în perspectivă prin dinamica piețelor emergente și a celor avansate:

Don`t Look UpEconomiile avansate vor continua să depășească piețele emergente în 2022

Redresarea post-criză rămâne robustă, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanțelor tot mai mari între economiile avansate și cele emergente. Analiștii Euler Hermes se așteaptă ca incertitudinea legată de omicron să reducă creșterea PIB-ului în economiile avansate cu -0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an, dar și să crească perturbările în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global. 

Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă – pentru prima dată de la criza financiară globală. Prognoza analiștilor privind PIB-ul pentru anul 2022 rămâne neschimbată, zona euro și SUA înregistrând creșteri de +4,1% și, respectiv +3,9%. În ceea ce privește rata de creștere a Chinei, aceasta scade la +5,2% în 2022. Astfel, China va avea cea mai mica contribuție la creșterea PIB-ului global din 2015 (excluzând anul 2020, când contribuția a fost de doar 0,9 puncte procentuale), generând efecte negative asupra piețelor emergente a căror redresare va fi superficială în comparație cu crizele anterioare. 

Analiștii se așteaptă ca PIB-ul real din țările emergente ale Europei să crească cu +3,3% în 2022 și cu +3,4% în 2023 (după o creștere cu +5,6% în 2021). Valul patru al crizei generate de virusul SARS-CoV-2 a lovit Europa în trimestrul patru și continuă încă în Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Polonia, Turcia și Rusia. Cu toate acestea, măsurile de prevenție și protecție împotriva Covid-19 rămân moderate, fiind mai puțin stricte decât în timpul valurilor anterioare. 

Figura 1- Previziuni de creștere ale PIB-ului global (2021-23)

Sursa: Euler Hermes, Allianz Research

 

Inflația este de așteptat să atingă vârful în primul trimestru din 2022. Politica monetară va continua să fie conservatoare, dar, cu toate acestea, ratele de schimb ale statelor membre UE vor rămâne în general stabile. Leul românesc și HUF-ul maghiar pot fi parțial afectate de practicile restrictive ale băncilor naționale, din cauza marjei de libertate a politicii fiscale care diferă pe fondul creșterii nivelului datoriei publice. Sprijinul politic va fi eliminat treptat, deși economiile care înregistrează datorii moderate (de exemplu Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia) pot continua, dacă și după cum este necesar. Forintul maghiar și zlotul polonez au fost monedele care au scăzut cel mai mult față de euro fiind afectate de tensiunile din relația cu UE. Cu toate acestea, curbele forward indică deprecieri timide în 2022, care ar putea fi mai mari în Ungaria și România decât în Polonia și Cehia. În ansamblu, băncile centrale au fost proactive în creșterea ratelor dobânzilor și combaterea inflației. 

În același timp, membrii UE vor beneficia de finanțare NGEU, cu un impact de +0,25 pp asupra creșterii anuale a PIB-ului real în perioada 2022-2023.

În Europa emergentă, majoritatea țărilor vor înregistra excedente de cont curent sau deficite mici, cu excepția României. 

„În ultimele luni din 2021, economia României a recuperat din avântul pierdut în trimestrul anterior, revenind spre o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ  +7%, în linie cu prognozele anterioare. Desigur, efectul de bază trebuie avut în vedere atunci când comparăm cu anul 2020, alternând un efect negativ cu unul pozitiv (dacă ne amintim de revenirea abruptă din trimestrul III, urmată de o creștere lină sau aproape de stagnare în trimestrul IV al anului de început pandemic). Surprinzatoare este inflația care a apărut brusc, dar în linie și cu titlul filmului de mai sus. Inițial, temerile privind apariția puseului inflaționist au fost subestimate ca fiind un fenomen temporar și, în același timp, secundar recuperării economice, venind după eforturi susținute în a combate efectele economice ale pandemiei din primele trimestre ale anului 2020.

Deși maximul inflaționist s-ar putea materializa la nivelul trimestrului II al acestui an, odată cu ridicarea măsurilor de sprijin ale statului, aferente costurilor crescute ale energiei, încetinirea inflației în a doua jumătate a anului se bazează pe câteva ipoteze optimiste sau scenarii incerte”, a declarat Mihai Chipirliu(foto), CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Primul scenariu se referă la o producție agricolă record, cel puțin pe segmentele mai importante (grâu, porumb dar și altele), care contribuie la o încetinire a creșterii prețurilor produselor aferente în lunile de vară-toamnă. Istoria recentă de anul trecut arată că reversul se poate întâmpla chiar și cu o producție bună, dacă infrastructura de consum intern nu este suficient de dezvoltată. Al doilea scenariu are în vedere efectul pozitiv pe care fondurile venite din PNRR le-ar putea aduce economiei și sectorului construcțiilor în mod special. Modul în care vor fi implementate aceste programe pentru a putea produce efectele dorite coroborat cu blocajele forței de muncă necesare și evitării apariției unor noi focare pandemice (deloc de ignorat în cazul României) nu trebuie neglijat.

Nu în ultimul rând, creșterea economică, care este de așteptat să treacă de 4% în 2022, ar putea menține Banca Națională „ostatică” față de misiunea sa expresă de a ține prețurile sub control. Măsura drastic nepopulară de a majora dobânda de politica monetară spre minim 4-5% față de actualul nivel de 2% ar putea fi amânată, creând potențialul de a avea un avânt brusc în cazul în care efectele pozitive sperate mai sus nu se vor îndeplini. În aceste condiții, ipotezele cel mai probabil a se îndeplini par menținerea presiunii de depreciere asupra monedei naționale (în condițiile menținerii unui deficit generos de cont curent) și înrăutățirea condițiilor de acces asupra surselor de finanțare. La nivelul statului, ultimul efect ar putea genera întârzierea plăților către furnizori, cu efect în lanț asupra economiei. La nivel privat, creditele bancare ar deveni mai scumpe dacă nu și mai greu de accesat, influențând defavorabil și creditul furnizor.  

Figura 2: Monede europene selectate: depreciere implicită față de EUR

Sursa: Refinitiv, Allianz Research

 

Comerțul global va fi perturbat de blocajele forței de muncă

În ceea ce privește comerțul global, acesta va fi perturbat de blocajele forței de muncă și ale lanțului de aprovizionare, amplificate de omicron. Se previzionează că volumul comerțului global va crește cu +5,4% în 2022 și cu +4,0% în 2023. În următoarele luni este de așteptat ca o parte din valoarea adăugată pierdută de sectoarele afectate grav, cu posibilități limitate de telemuncă și inflație mai mare determinată de lanțul de aprovizionare din cauza deficitelor de producție din China, să reprezinte aproximativ o treime din creșterea inflației de la 1,5 pp până la 2,0 pp în zona euro, SUA și Marea Britanie. Analiștii se așteaptă în continuare la un punct de cotitură în a doua jumătate a acestui an din cauza unei scăderi a cheltuielilor consumatorilor pentru bunuri de folosință îndelungată, a lipsurilor mai mici de inputuri cauzate de stocurile care revin la (sau chiar depășesc) nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și din cauza timpilor de livrare mai scurți, deoarece capacitatea mai mare ușurează constrângerile de transport.

Cu toate acestea, la fel ca în filmul Don’t look up al cărui titlu a fost împrumutat pentru acest raport, dinamica actuală de creștere ar putea să împiedice analiștii economici să privească cu optimism faza actuală a redresării. Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (+ 2,2 pp în 2022 și + 1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente au un ritm încet în ceea ce privește redresarea globală – pentru prima dată de la criza financiară. Este de așteptat ca această divergență să continue pe termen mediu, deoarece ratele încă scăzute de vaccinare vor continua să expună economia globală la o volatilitate ridicată și la întârzieri ale redresării din cauza riscului de evoluții ulterioare a variantei Covid-19.

Dezechilibrele externe au scăzut la exportatorii de mărfuri și vor rămâne moderate în acest an, datorită unei redresări puternice a cererii din economiile avansate. Cu toate acestea, există câteva excepții: țările care depind puternic de importurile de energie (impactul curbei J) continuă să înregistreze o creștere a deficitelor de cont curent comparativ cu 2020. Acestea se vor ameliora în 2022 în Africa, Tunisia, Maroc, Egipt și Burkina Faso. 

În Orientul Mijlociu, soldurile externe s-au îmbunătățit datorită diminuării temerilor legate de creșterea prețului petrolului, în ciuda deficitelor ridicate din Bahrain, Iordania și Oman. Asia emergentă, India, Indonezia și Filipine sunt singurele țări care se așteaptă să înregistreze deficite de cont curent în următorii câțiva ani, dar acestea nu vor depăși 2% din PIB până în 2023.

Analiștii previzionează o scădere a inflației în acest an 

În același timp, analiștii previzionează o scădere a inflației în acest an, pe măsură ce redresarea se amplifică, reflectând în principal eliminarea treptată a factorilor tranzitorii și scăderea prețurilor la energie din semestrul doi. BCE și Fed consideră că inflația în creștere este nestructurală, dar confirmă că acum durează mai mult și are o traiectorie mai incertă decât se aștepta inițial. Dezechilibrele generalizate dintre cerere și ofertă vor menține inflația ridicată până la jumătatea anului 2022, atât pe piețele dezvoltate, cât și pe cele emergente. Este de așteptat ca inflația să scadă în acest an, pe măsură ce redresarea continuă, reflectând în principal eliminarea treptată a factorilor tranzitorii, diminuarea efectelor de recuperare a cererii de bunuri și scăderea prețurilor la energie din a doua jumătate a anului. Anul acesta, impulsul fiscal în Europa va fi mai puternic decât în SUA, dar se va diminua rapid pe măsură ce majoritatea țărilor își încep drumul spre consolidarea economiei. Astfel, majoritatea țărilor cu piețe emergente reduc deficitele bugetare și reconstruiesc spațiul fiscal, dar exportatorii de mărfuri rămân vulnerabili în fața diminuării cererii externe din China.

În ciuda puterii reale de cumpărare negative, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină consumul în perioada 2022-2023, în special în Europa. În fața noilor focare și variante Covid-19, cererea reținută care s-a transformat în consum suplimentar a atins 20 de miliarde EUR în Italia (+1,2 puncte procentuale din PIB) și 5,4 miliarde EUR în Țările de Jos (+0,8 puncte procentuale din PIB) în 2021. În Franța, Belgia și Germania, ridicarea restricțiilor în timpul verii a sporit PIB-ul cu aproximativ +0,5 pp. În timp ce rata de economisire a atins nivelul de dinaintea crizei în SUA la sfârșitul anului 2021, aceasta rămâne cu +6 puncte procentuale peste rata de 19% din UE.

Figura 3 – Economiile dezvoltate—Consumul din gospodării (100 = media peste 2010-2019)

Sursa: Refinitiv, Euler Hermes, Allianz Research

 

Presiunile inflaționiste actuale din economiile avansate implică o atitudine monetară puțin mai agresivă 

În ceea ce privește politica monetară, presiunile inflaționiste actuale din economiile avansate implică o atitudine monetară puțin mai agresivă, fără o modificare fundamentală a ciclului de creștere așteptat. În timp ce în țările emergente cheie cresc deja ratele, băncile centrale din economiile avansate au fost precaute cu privire la retragerea stimulentelor monetare. Analiștii Euler Hermes se așteaptă ca Fed să înceapă un ciclu de înăsprire de doi ani în trimestrul doi. Creșterea recentă a randamentelor pe termen lung din SUA indică faptul că piețele anticipează o poziție monetară mai agresivă, ceea ce a crescut și volatilitatea prețurilor pe piețele de obligațiuni.

Creșterea treptată a ratelor va continua să ofere un mediu propice, dar din ce în ce mai fragil pe piața de capital. Primele de risc neschimbate sau chiar mai mici, ratele reale ale dobânzilor în scădere și economiile în exces au susținut condițiile de finanțare favorabile și au ajutat activele riscante să depășească performanța, în timp ce activele cu venit fix au avut probleme pe fondul așteptărilor inflaționiste în creștere. Cu toate acestea, sentimentul de risc pozitiv care stă la baza evaluărilor istorice ridicate de pe piețele de acțiuni vine cu o volatilitate în creștere a pieței și rămâne dependent de dinamica continuă a creșterii și de eliminarea treptată a măsurilor de politică legate de criză.

Stimulentele fiscale sunt în curs de scădere

Stimulentele fiscale în majoritatea țărilor, inclusiv în SUA sunt în scădere. Pentru a susține cererea internă și a atenua impactul pieței imobiliare, China și-a relaxat politica monetară. Majoritatea țărilor emergente și-au îmbunătățit politica fiscală datorită veniturilor guvernamentale mai mari prin  reluarea remitențelor, a veniturilor din export precum și print intrările de capital. În 2021, deficitele bugetare s-au redus în aproape toate țările emergente comparativ cu 2020, cu excepția Nigeriei, Tunisiei, Cehiei, Slovaciei, Letoniei și a mai multor economii asiatice emergente. Cu toate acestea, deficitele bugetare curente, materializarea datoriilor contingente (de la întreprinderile de stat și împrumuturile garantate de stat), dar și creșterea costurilor serviciului datoriei într-un mediu cu rate ale dobânzilor mai mari, vor conduce la acumularea datoriei publice. Argentina și Brazilia în America Latină; Tunisia și Ghana în Africa; Bahrain, Iordania, Oman în Orientul Mijlociu și Sri Lanka, Pakistan, Filipine și India în Asia emergentă vor fi puncte fierbinți pentru sustenabilitatea datoriilor în 2022.


Despre Euler Hermes

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. În 2020, tranzacții globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz. Pentru mai multe informații, vizitați www.eulerhermes.com 

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

 

Portal al Comisiei Europene pentru declarațiile de detașare în transportul rutier

0

Comisia Europeană a lansat portalul oficial pentru declarațiile de detașare în transportul rutier. Oferindu-ne informația, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) face următoarele precizări: 

„Pentru a reduce sarcina administrativă ce revine operatorilor și simplificarea procesului de transmitere și de actualizare a declarațiilor de detașare, Comisia Europeană a dezvoltat o interfață publică multilingvă, accesibilă operatorilor, prin intermediul căreia aceștia să poată transmite și actualiza informațiile privind detașarea, precum și să transmită alte documente relevante pentru IMI, după caz. 

Accesul la interfața publică conectată la IMI se va realiza prin crearea unui cont securizat care să le permită utilizatorilor autorizați să gestioneze declarațiile de detașare și cererile de documente formulate de autoritățile competente ale unui stat membru. 

Interfața publică multilingvă conectată la IMI le oferă operatorilor în special următoarele funcționalități tehnice: 

(1) crearea unui cont care permite accesul securizat la spațiul rezervat operatorului

(2) asigurarea înregistrării corespunzătoare a activității utilizatorilor 

(3) înregistrarea în cont a detaliilor operatorului, ale utilizatorilor autorizați, ale managerului de transport și ale conducătorilor auto detașați 

(4) gestionarea declarațiilor de detașare 

(6) accesarea și vizualizarea oricăror documente furnizate de autoritățile competente din statul membru de stabilire

(7) comunicarea cu autoritățile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea

(8) informarea operatorului cu privire la închiderea cererii de către autoritățile competente ale statului membru gazdă 

Portalul oficial UE pentru declarațiile de detașare în transportul rutier este disponibil aici: https://www.postingdeclaration.eu/landing  

Comisia Europeană recomandă operatorilor de transport rutier să își creeze conturi de întreprindere în portalul IMI pentru a putea să transmită declarații de detașare pentru conducătorii auto din 02.02.2022, conform prevederilor Directivei 1057/2020. 

UNTRR oferă transportatorilor rutieri serviciul pentru completarea și gestionarea documentației obligatorii privind șoferii care intră sub prevederile Directivei detașării începând cu 02.02.2022, prin intermediul platformei www.detasaretransport.ro”.

Premii pentru performanță în sustenabilitate

0

Companii economice, instituții publice, persoane fizice evidențiate prin realizări în domeniul mediului și sustenabilității au fost premiate la Gala Green Report, prima ediție, intitulată „Al 12-lea ceas”.

Laureații sunt:

Ateliere Fără Frontiere – Premiul pentru excelență în agri-food
Comuna Ciugud – Premiul pentru excelență în campanii de mediu  
Ateliere Fără Frontiere – Premiul pentru excelență în economie circulară
Décathlon – Premiul pentru excelență în economie circulară
Fabrica de Lapte Brașov Olympus – Premiul pentru excelență în eficiență energetică
BRD-Groupe Société Générale – Premiul pentru excelență în finanțarea proiectelor de mediu
Fresh Microgreens – Premiul pentru excelență în gestionarea consumului de apă
Școala Gimnazială „N.I. Jilinschi” Vernești, județul Buzău – Premiul pentru excelență în leadership de mediu
Primăria Municipiului Turda – Premiul pentru excelență în transport sustenabil
Vodafone România – Premiul pentru excelență în inovație de mediu
Primăria Municipiului Turda – Premiul pentru excelență pentru orașe sustenabile


Au concurat 74 de proiecte la 11 categorii, evaluate de juriul format din specialiști în probleme de mediu și sustenabilitate: Ramona Jurubiță – Country Managing Partner, KPMG România; Marius Brînzea – director de strategie, Reciclad’Or; Andreea Mitiriță – partener, Consultanță fiscală, PwC România; Laura Ciobanu – manager, Schimbări climatice și sustenabilitate, EY România; conf. univ. dr. Alexandra Zbuchea – prodecan, Facultatea de Management a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Mihai Moia – director executiv, Roenef.

Pentru fiecare proiect înscris în competiție, Green Report va planta un copac.

Au fost premiați pentru fotografie de mediu: Silviu-Florin Salomina – Marele premiu; Mircea Sasu – Premiul I; Silviu-Florin Salomina – Premiul II; Bogdan Grigore – Premiul III.  În concurs au fost încrise peste 90 de fotografii, evaluate de membrii Asociație Fotograflor de Natură din România Forona Daniel Mîrlea – vicepreședinte, Zoltán Gergely Nagy – vicepreședinte, Gabriel Șerban –membru senior.

Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Salutăm
inițiativa publicației Green Report, care prin această primă gala – „Al 12-lea ceas” – dincolo de premiile pe care le acordă, ne amintește că avem o datorie uriașă de îndeplinit: salvarea mediului înconjurător. Aceasta este o datorie a fiecărui cetățean al acestei planete, dar, după cum știm, puterea exemplului contează foarte mult. Dacă premiem o companie pentru că a reușit, prin filosofia sa de a afaceri, să vină cu un proiect sustenabil, care protejează mediul, resursele acestuia, cu siguranță vor mai urma și altele puterea acestui exemplu. La fel de important este să scoatem în evidență proiectele acelor autorități locale, ce au dus la o dezvoltare mai curate a unei localități. Că vorbim de transport nepoluant sau de eficiență energetică sau de o nouă abordare, supusă principiilor sustenabilității, ale dezvoltării unei zone, la fel, sunt convins că succesul acestora va inspira și pe alții”.

Raluca Fișer, președinte Asociația Green Revolution: „Cu o activitate de 15 ani, Green Report s-a detașat în timp ca lider pe teme de mediu și sustenabilitate fiind martor la evoluția dramatică a umanității în toată această perioadă. Dacă atunci când am început să scriem se vorbea despre schimbările climatice, astăzi suntem martorii efectelor crizei climatice. Tocmai de aceea este important să acționăm acum, chiar și în Al 12-lea ceas și la fel de important este să recunoaștem meritele celor care fac diferența și care, pe lângă inovație și implicare, au integrat dezvoltarea durabilă în planul de afaceri. Recunoașterea și premierea performanțelor în domeniul sustenabilității din România este importantă tocmai pentru a încuraja și stimula și alte inițiative relevante atât pentru protejarea mediului, cât și a oamenilor”.

Sponsori și parteneri ai evenimentului au fost: MasterCard, Kaufland, Reciclad’Or, E.On, One United Properties, Coca-Cola, Rhein Extra, Glenfiddich, Nespresso, Magna Pharm, CEWE, CTE Solution, Camera de Comerț Româno-Britanică, Camera de Comerț Româno-Olandeză, Camera de Comerț Româno-Franceză, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

XTB: Putin îi sperie pe investitori. Piețele încep să includă în prețuri riscul de război

Dispozițiile optimiste de la începutul unui nou an nu au fost de durată. Se pare că investitorii au o serie de motive de îngrijorare, iar potențiala invazie a Ucrainei de către Rusia este pe ordinea de zi. Potrivit casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România, nu există altă soluție decât cea prin care vom plăti cu toții, sub o formă sau alta, conflictul dintre Ucraina și Rusia. Adevărul este că Europa de Vest este parțial de vină pentru situația actuală, mai adaugă XTB.

Tensiunile persistă de aproape un deceniu

Trebuie amintit că tensiunile din jurul Ucrainei persistă deja de 8 ani. A început cu schimbări democratice în țară după răsturnarea președintelui Victor Ianukovici. Deși Ucraina și-a declarat independența în 1991, Rusia încă vede țara ca o zonă de influență strategică și cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. Situația a dus la anexarea Peninsulei Crimeea, decizie pe care Europa și Statele Unite nu au reușit să o oprească, și la acțiunile militare rusești ulterioare din partea de est a Ucrainei. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina nu au fost ”cap de afiș” în media în ultima perioadă, dar încercările Kievului de a crea relații mai strânse cu Occidentul au provocat Rusia să ia din nou măsuri.

Europa de vest – parțial de vină

Adevărul este că Europa de Vest este parțial de vină pentru situația actuală. Politica energetică ambițioasă combinată cu o abordare naivă a politicii externe a Rusiei, a făcut Europa din ce în ce mai dependentă de importurile de produse energetice din Rusia. În timp ce 30% din importurile europene de gaze naturale veneau din Rusia în urmă cu un deceniu, acum ponderea Rusiei în importurile europene de gaze a crescut la aproape 47%. Aceasta este o carte puternică pe care Rusia o poate folosi în jocurile sale politice. Acest lucru este valabil mai ales acum, când creșterea prețurilor mărfurilor alimentează inflația, ceea ce face situația inconfortabilă pentru liderii europeni.

Instituțiile financiare rusești și Gazprom se depreciază cel mai puternic la bursă

Piețele au început să trateze în serios potențialul război dintre Rusia și Ucraina. Reacția actuală a piețelor a depășit-o deja pe cea din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Principalul indice bursier rusesc RTS50 a scăzut cu 30%, chiar și în ciuda creșterii prețurilor mărfurilor care susțin în mod tradițional acțiunile rusești. 

Printre companiile care se depreciază cel mai tare se numără instituții financiare care riscă să fie vizate de sancțiuni, (adică interzicerea băncilor rusești din sistemele financiare globale), precum și Gazprom, care a beneficiat până acum de turbulențele de pe piața gazelor naturale.

Trebuie remarcat faptul că riscurile geopolitice sunt de obicei foarte binare. Reacția pieței tinde să fie pe termen scurt și situația revine rapid la normal odată ce investitorii văd că scenariile cele mai pesimiste au fost evitate. Cu toate acestea, nu suntem încă în acel punct.

Toată lumea va plăti prețul unui potențial conflict

Conflictele militare sunt negative aproape de fiecare dată. Este greu de justificat pierderea de vieți omenești sau pagubele cauzate civililor, mai ales dacă este făcută doar de dragul ambițiilor liderilor. Din păcate, așa stau lucrurile de obicei. Cu toate acestea, invazia rusă asupra Ucrainei va duce și la pagube economice majore. 

În timp ce China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, Polonia și Germania s-au clasat pe locul 2 și, respectiv, pe locul 4, în ceea ce privește importurile. Exporturile sunt de asemenea importante, mai ales acum când economia globală se luptă cu deficite. Polonia, Germania, Italia, Țările de Jos și Spania se află toate pe locuri fruntașe în ceea ce privește exporturile.

Rezervele de gaze naturale joacă, de asemenea, un rol major în conflict. Rusia limitează de luni de zile aprovizionarea cu gaze naturale către Europa. Statele Unite încearcă să ofere Europei surse alternative de materie primă, dar o schimbare completă de la gazul rus pare nerealist. 

Exporturile suplimentare de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA către Europa ar putea ajuta la scăderea prețurilor, dar SUA nu poate înlocui pe deplin gazul rusesc, mai ales pe termen scurt. În primul rând, contractele privind furnizarea de gaze naturale sunt de obicei pe termen lung, în special în Asia, prin urmare, Statele Unite pot să nu aibă suficiente mărfuri pentru a satisface cererea clienților actuali și ai Europei. 

Chiar dacă ar fi avut-o, Europa s-ar putea să nu aibă infrastructură adecvată pentru a sprijini exporturile crescute de GNL din SUA. Partea bună este că e foarte puțin probabil ca Rusia să ia acțiuni atât de radicale. 75% din exporturile rusești sunt direcționate către Europa, prin urmare, un all-in va provoca daune semnificative pe termen lung economiei Rusiei. 

Scenariul mai probabil este că părțile în conflict vor încerca să se „tatoneze” reciproc, ceea ce, totuși, poate însemna prețuri destul de mari la gaze în Europa până când situația se va calma.

PlanRadar atrage 69 de milioane de dolari pentru a digitaliza industria globală de construcții și imobiliare

0


PlanRadar, principala platformă digitală de gestionare mobilă a proiectelor imobiliare și de construcții din Europa, a anunțat astăzi o rundă de atragere de fonduri de 69 de milioane de dolari, condusă în comun de Insight Partners și Quadrille Capital

Această rundă de atragere de fonduri Serie B este a treia ca mărime din istoria Austriei și cea mai mare pentru o companie B2B, și a adus, de asemenea, participarea substanțială a investitorilor existenți, inclusiv Headline, Berliner Volksbank Ventures, aws Gründerfonds împreună cu noii investitori Proptech1, Russmedia și GR Capital. 

PlanRadar este apreciată ca fiind compania cu cea mai mare rundă de finanțare B2B Seria B din Austria

Noua finanțare va ajuta PlanRadar să își dubleze eforturile de expansiune tehnologică și internațională. Noile birouri PlanRadar sunt pregătite de lansare în Statele Unite, Australia, Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), Asia de Sud-Est si America Latină. Compania își va accelera investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) și va crea un nou hub tehnologic și o echipă dedicată inovării de produs pentru a aduce noi tehnologii platformei SaaS care schimbă regulile jocului în construcții. Astfel, PlanRadar va crea peste 200 de noi locuri de muncă, aproape dublându-și numărul de angajați la nivel global în următoarele 12 luni.

De la lansarea sa în Viena, în 2013, PlanRadar s-a impus rapid ca lider european în materie de soluții PropTech, cu o platformă completă de construcții și de gestionare a proprietății imobiliare, cunoscută pentru valoarea adăugată în fiecare etapă a ciclului de viață al clădirii. În cele 18 luni care au trecut de la runda de investiții în valoare de 34 de milioane de dolari din seria A, PlanRadar a înregistrat o creștere a veniturilor de peste 250% și și-a dublat baza de clienți. 

PlanRadar este o soluție SaaS de gestionare pe santier, bazată pe cloud, independentă de platformă și dispozitiv, pentru documentație și comunicare în cadrul proiectelor de construcții și imobiliare. Poate fi utilizată pentru gestionarea defecțiunilor și sarcinilor, întreținerea și inspecția clădirilor, documentație de construcție, predări și multe altele.

Soluția inovatoare PlanRadar se bucură în prezent de încrederea a 14.500 de clienți și este utilizată zilnic de 100.000 de profesioniști din industrie în peste 60 de țări (inclusiv România), pentru a crește eficiența proiectelor și a asigura o finalizare de înaltă calitate a proiectelor. 

Creșterea rapidă a PlanRadar a fost facilitată de angajamentul său de a se extinde la nivel global, inclusiv prin lansarea pe 10 noi piețe din Europa și Rusia începând cu 2020. Echipa diversă a companiei, formată din peste 200 de angajați, deservește clienți în peste 20 de limbi din birourile din Viena, Londra, Amsterdam, Moscova, Paris, Madrid, Milano, Zagreb, Varșovia și București. Amprenta în creștere a companiei reflectă, de asemenea, angajamentul de a inova platforma sa de bază, inclusiv adăugarea recentă a capabilităților de raportare, integrare și BIM. 

Avem misiunea de a facilita gestionarea operațiunilor de construcție și am dovedit că există un apetit uriaș la nivel mondial pentru tehnologia noastră”, a declarat Ibrahim Imam, co-fondator și co-CEO al PlanRadar.
Suntem foarte mândri de tot ceea ce a realizat echipa noastră și suntem recunoscători pentru sprijinul investitorilor noștri în a adăuga valoare pentru clienții din noi piețe și industrii”.

Prin transformarea PlanRadar în cea mai importantă platformă PropTech din lume, transformăm o industrie care, din punct de vedere istoric, a fost reticentă în ceea ce privește digitalizarea”, a declarat Sander van de Rijdt, co-fondator și co-CEO al PlanRadar.
Demonstrăm că, dacă le oferim clienților o platformă intuitivă care le ușurează munca și o combinăm cu servicii de asistență la standarde înalte, atunci aceștia sunt dornici să adopte soluții de ultimă oră. Este într-adevăr atât de simplu”.

Creșterea sustenabilă pe care PlanRadar a obținut-o este o dovadă a muncii și dedicării echipei. Am văzut imediat potențialul PlanRadar, iar echipa a continuat să ne impresioneze prin angajamentul lor față de creșterea numărului de clienți, a veniturilor și a talentelor”, a declarat Thomas Krane, Managing Director la Insight Partners.
Sectorul PropTech este pregătit pentru o creștere enormă, iar PlanRadar aduce industria globală a construcțiilor și a imobiliarelor în viitorul digital”. 

Echipa PlanRadar a identificat o nevoie neadresată la lansarea din 2013 și a valorificat înțelegerea și cunoșterea îndeaproape ale clienților pentru a deveni adevărați lideri în industrie”, a declarat Brice Delome, Partener la Quadrille Capital.
Suntem încântați să continuăm să alimentăm creșterea rapidă a PlanRadar și să ne alăturăm unui grup puternic de investitori. Am fost extrem de impresionați de tehnologie, de echipă și de modul în care abordarea firmei ajută la digitalizarea construcțiilor și a sectorului imobiliar. Suntem nerăbdători să sprijinim în continuare continua expansiune globală a companiei”.


PlanRadar este oFolosind o aplicație web sau aplicații pentru toate smartphone-urile și tabletele (iOS, Android și Windows), echipele pot partaja planuri digitale sau modele BIM, pot comunica și urmări orice tip de informații. Prin digitalizarea fluxurilor de lucru, PlanRadar reduce frecvența erorilor, economisește timp pentru toate părțile implicate și permite o creștere enormă a eficienței: clienții raportează economii de până la 7 ore de lucru pe săptămână. Cu sediul central în Viena, Austria, compania permite în prezent unui număr de peste 14.500 de clienți din peste 60 de țări să urmărească, să se conecteze și să rezolve toate proiectele de construcții și imobiliare din întreaga lume. 

Saint-Gobain România primește certificarea „Angajator de Top” pentru al șaselea an consecutiv

0

Saint-Gobain România a primit certificarea „Angajator de Top” pentru al 6-lea an consecutiv. La nivel global, Grupul Saint-Gobain a fost desemnat „Angajator de Top” pentru al 7-lea an consecutiv, fiind una dintre cele 11 companii din întreaga lume care au primit această recunoaștere din partea Top Employers Institute.  

Distincția a fost acordată pe baza unui audit care a acoperit peste 400 de practici privind mediul de lucru, în special procesele de resurse umane și de dezvoltare a carierei. Saint-Gobain s-a remarcat în special pentru aspectele care îi unesc pe angajații săi și îi apropie, creând astfel un sentiment de apartenență în cadrul organizației, punându-se accent pe valorile companiei: etică și integritate. De asemenea, au fost foarte apreciate bunele performanțe în ceea ce privește strategia companiei, leadershipul și tacticile de recrutare.      

Grupul Saint-Gobain a primit această distincţie în 38 de țări în care activează, cu două în plus comparativ cu anul 2021, Egipt și Vietnam fiind premiate pentru prima dată: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Columbia, Republica Cehă, Danemarca, Egipt, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaezia, Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Statele Unite și Vietnam.

„Suntem încântați și onorați că am obținut certificarea „Angajator de Top” pentru al șaselea an consecutiv. Această distincție reprezintă o recunoaştere valoroasă a atenţiei pe care o acordăm managementului talentelor și condițiilor excelente de lucru pe care le oferim angajaților noștri. Titlul ne motivează să continuăm direcția de creștere pentru implementarea cu succes a noului nostru plan strategic „Grow & Impact”, să ne asigurăm că răspundem nevoilor în continuă schimbare a forței de muncă și să menținem practicile și procesele de recrutare la standarde optimizate.”, a declarat Smărăndița Schnel, Director Resurse Umane al Grupului Saint-Gobain în România. 

Groupama, Angajator de Top pentru al cincilea an consecutiv

0

Groupama, unul dintre liderii pieței de asigurări din România, a obținut pentru al cincilea an consecutiv certificarea internațională Angajator de Top, acordată de Top Employer Institute din Olanda, cel mai prestigios institut din domeniu. Certificarea recunoaște calitatea practicilor de resurse umane din cadrul organizației, precum și instrumentele folosite în sprijinirea și dezvoltarea angajaților. 

„Suntem mândri că, pentru al cincilea an consecutiv, și în context pandemic, am reușit să obținem Certificarea Angajator de Top. Cu atât mai mult cu cât compania noastră depune eforturi constante pentru a pune oamenii în centrul activității de business și pentru a dezvolta practici de resurse umane adaptate realității actuale, atât pentru colegii noștri, cat și pentru candidați. Suntem mândri de modul în care am implementat programul de Work From Home încă de acum 5 ani, având astfel continuitate pe timpul pandemiei, de modul în care reușim să menținem un mediu de lucru sigur pentru colegi și de felul rapid în care ne adaptăm și găsim modalități de a continua să fim aproape, indiferent daca suntem la birou sau acasă. Reușitele sunt cu atât mai valoroase atunci când sunt împărtășite cu cei din jurul nostru, mai ales atunci când ei sunt cei care ne inspiră zilnic să devenim mai buni. Așadar, le mulțumim colegilor noștri pentru încă un succes”, a declarat Judith Kis, Director Resurse Umane și Logistică, Groupama. 

Institutul Top Employer acordă titlul de Angajator de Top în urma unei analize riguroase a politicii de resurse umane, a proceselor și practicilor, precum și a sistemelor informatice folosite în cazul strategiei de oameni, culturii organizaționale, managementului talentelor, oportunităților de dezvoltare profesională și programelor de învățare, competitivității pachetelor salariale și a beneficiilor acordate angajaților. Fiind aliniat la nevoile și realitățile prezente, procesul de certificare implică și sondarea unor aspecte legate de practicile de Work From Home, Hybrid Work, virtual hiring sau sustenabilitate în business. 

Groupama este cel mai mare angajator din industria de asigurări din România, cu aproximativ 1400 de angajați, ceritificat ca Angajator de Top încă din 2018. Compania prioritizează încurajarea performanței și învățarea continuă, ca modalități de dezvoltare a echipei. Angajații au astfel acces la training-uri, coaching de specialitate, sesiuni de mentorat sau job shadowing și cursuri de specializare conform unor planuri de dezvoltare personalizate. 

În plus, în contextul noilor condiții de lucru impuse de pandemia coronavirus, Groupama a pus la dispoziția angajaților instrumente esențiale pentru menținerea unui echilibru emoțional – un program de well-being care oferă acces la cursuri de nutriție, sport și stil de viață sănătos, consiliere psihologică oferită de un specialist psihoterapeut, sesiuni de coaching sau acces la sfatul medicului online și offline. 

La toate aceste programe și inițiative se adaugă și campania de Employer Branding, CU BUNE ȘI CU RELE, care propune o perspectivă onestă atât asupra părților bune, dar și a celor mai puține bune și o abordare incluzivă, în care individualitatea fiecăruia este respectată și apreciată. 

Mai multe informații despre certificarea Groupama sunt disponibile aici: Top Employer Institute 

Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor

0

Reprezentanții companiilor din sectorul imobiliar comercial (spații comerciale, centre de afaceri și birouri, spații logistice) estimează, în proporție de 80%, o creștere a veniturilor în acest an comparativ cu 2021, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor în domeniu în următoarele 12 luni, conform studiului global Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook. Totodată, având în vedere că activitatea globală de fuziuni și achiziții a crescut cu aproximativ 85% în prima jumătate a lui 2021 față de anul precedent, 40% dintre companiile participante la studiu susțin că ar putea să se implice în astfel de tranzacții în următoarele trimestre.

Conform studiului, percepția privind evoluția veniturilor diferă în funcție de tipul de proprietate. Astfel, companiile care dețin clădiri utilizate în economia digitală (centre de date, turnuri de comunicații sau spații industriale) estimează o creștere mai accelerată a veniturilor în acest an, comparativ cu cele din alte domenii. Însă și respondenții care dețin clădiri de birouri, spații comerciale sau activează în sectorul ospitalității sunt în oarecare măsură optimiști cu privire la perspectivele pe termen scurt.

În aceste condiții, multe companii se concentrează pe reamenajarea proprietăților pentru a le putea folosi alternativ, în mai multe domenii, maximizându-le astfel valoarea. Cu toate acestea, doar un sfert dintre ele își majorează substanțial investițiile în tehnologie pentru a-și consolida portofoliul și capacitatea de gestionare a activelor.

„Piața imobiliară, în general, este influențată de evoluțiile din economie, iar sectorul comercial cu atât mai mult. În plus, într-un mediu puternic inflaționist, precum cel pe care îl traversăm acum, proprietățile imobiliare atrag fonduri în căutare de plasamente care să asigure menținerea valorii banilor în timp. Prin urmare, chiar dacă piața chiriilor nu va avea o evoluție favorabilă în termeni de randamente, investitorii vor căuta active a căror valoare să nu fie erodată de inflație, iar proprietățile imobiliare comerciale se pot încadra în această categorie. În ceea ce privește piața locală, după recordul din 2021 la tranzacțiile cu terenuri, ne așteptăm la o dezvoltare în consecință a proiectelor imobiliare. Capitala continuă să concentreze cea mai mare parte a tranzacțiilor imobiliare din România (67% dintre cele încheiate în primul semestru din 2021, având ca obiect în special clădiri de birouri și hoteluri, potrivit datelor BNR), dar apetitul pentru alte regiuni ale țării este evident”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar.

În privința forței de muncă, organizațiile ar trebui să continue să investească în instrumente digitale pentru a sprijini munca la distanță și a atrage angajați cu aptitudini în zona de tehnologie, subliniază studiul. Două treimi dintre companiile participante spun că intenționează să își continue activitatea în mod virtual, total sau parțial, deși mai mult de jumătate consideră că, pe termen lung, munca la distanță ar avea un impact negativ asupra productivității. În schimb, aproximativ 60% sunt de părere că flexibilitatea în privința modului de lucru ar ajuta compania în competiția pentru angajați performanți.

O altă provocare la care companiile din domeniu trebuie să răspundă în perioada următoare pentru a satisface așteptările investitorilor, chiriașilor și angajaților, este cea legată de ESG (aspecte de mediu, sociale, de guvernanță). În același timp, 60% dintre respondenți cred că inițiativele ESG generează noi oportunități de afaceri pentru organizația lor și jumătate susțin că acestea le oferă un avantaj competitiv.

Pe de altă parte, 80% din companiile participante spun că nu au un sistem informatic modern, care să poată încorpora cu ușurință tehnologiile emergente, aspect care le limitează progresul și capacitatea de a inova.

Studiul Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook a fost efectuat în rândul a 400 de companii cu active de peste 100 de milioane de dolari fiecare, din trei regiuni – America de Nord, Europa și APAC.

„Intră în formă, ascultă beat-ul” – Redmi Watch 2 Lite și Redmi Buds 3 Lite disponibile în România

0

Xiaomi, lider global în tehnologie, a lansat în România două noi gadget-uri din gama ecosistem: Redmi Watch 2 Lite, smartwatch-ul destinat celor care își propun să fie întotdeauna în formă, și Redmi Buds 3 Lite, căștile sigure și confortabile, cu o durată de viață uimitoare a bateriei.

Redmi Watch 2 Lite va avea un preț recomandat de vânzare începând de la 349.99 lei.

Redmi Buds 3 Lite vor avea un preț recomandat de vânzare începând de la 129.99 lei.

Xiaomi le-a pregătit o surpriză fanilor din România. Până pe 23 ianuarie, cele două produse sunt disponibile la precomandă într-un pachet promoțional, în Mi-Home.ro, Xiaomi Store Mega Mall București și în rețeaua partenerilor autorizați (eMAG, PC Garage, EvoMAG, Cel.ro), la prețul de 349.99 de lei.

Redmi Watch 2 Lite. Intră în formă. Începe acum

Redmi Watch 2 Lite este partenerul perfect de antrenament. Smartwatch-ul are un design compact și un display de 1.55’’, mai mare cu 10% în comparație cu modelul precedent, Mi Watch Lite. De asemenea, Redmi Watch 2 Lite oferă experiențe vizuale și de control îmbunătățite, la care se adaugă peste 100 de teme de afișaj disponibile în aplicația Xiaomi Wear. Dispozitivul vine cu GPS încorporat și le oferă utilizatorilor posibilitatea de a-și monitoriza în cele mai mici detalii antrenamentele. Are 17 sporturi specifice prestabilite, printre care Yoga sau HIIT, și poate monitoriza alte peste 100 de tipuri de exerciții. Poate fi purtat și în bazin sau la duș pentru că are rezistență la apă 5 ATM*. Redmi Watch 2 Lite suportă funcția de monitorizare a oxigenului din sânge (SpO₂) pe toată durata somnului, în timp ce senzorul PPG de înaltă precizie monitorizează ritmul cardiac pe parcursul întregii zile. Redmi Watch 2 Lite este dotat cu o baterie de 262mAh, care rezistă până la 10 zile la o singură încărcare.

Redmi Buds 3 Lite. Ascultă beat-ul

Redmi Buds 3 Lite au un design ergonomic și sunt foarte confortabile. Au doar 4.2 grame (36 de grame în total, inclusiv cutia de alimentare), se fixează bine în urechi și sunt, totodată, alegerea perfectă pentru cei care vor să le poarte în timp ce fac sport. Se conectează foarte ușor la telefon și sunt dotate cu Bluetooth 5.2, ce asigură o transmitere a sunetului mai stabilă, mai rapidă și fără întreruperi, dar și un consum mai eficient. Redmi Buds 3 Lite vin cu certificare IP54 la praf și apă, așa că pot fi purtate chiar și atunci când afară bate vântul sau plouă. La o singură încărcare, rezistă până la 5 ore de folosire continuă și până la 18 ore, cu ajutorul cutiei de alimentare. Driverul dinamic de 6mm a fost calibrat de experții Xiaomi Sound Lab, iar Redmi Buds 3 Lite oferă o claritate audio excepțională și redau cu acuratețe sunetele. De asemenea, folosesc un algoritm de anulare a zgomotelor în timpul apelurilor, care înlătură sunetele de fundal și îmbunătățește calitatea convorbirilor telefonice. Redmi Buds 3 Lite asigură și o experiență de gaming imersivă – prin activarea modului low latency (latență redusă) prin care redau foarte clar și fără întârziere orice tipuri de sunete.

eToro adaugă Fetch.ai, Ren și Synthetix la oferta sa de criptoactive

0

eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat că a adăugat încă trei active la oferta sa de criptoactive(1).

Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) sunt acum disponibile pe eToro, ceea ce aduce numărul total de criptoactive oferite la 45(2)

Fetch.ai (FET) este un protocol blockchain care se concentrează pe inteligența artificială (AI) și pe construirea unei rețele de machine learning cu acces liber. Ambiția proiectului este de a construi o infrastructură automatizată inteligentă pentru economia digitală, cu accent pe descentralizarea proceselor.

Tehnologia îi ajută pe utilizatori să automatizeze o serie de sarcini în DeFi, cum ar fi retragerea de lichidități din pool-uri pe bursele DeFi, de exemplu Uniswap. Deținătorii de token-uri pot vota modificările aduse sistemului și, de asemenea, îl pot folosi pentru a alimenta propriile programe Fetch. 

Ren (REN) conectează traderii și aplicațiile descentralizate prin blockchains. Rulând pe o rețea de “dark nodes”, tranzacțiile REN se fac în mod privat între burse pentru a limita impactul piețelor de tip frontrunning ale traderilor. Token-urile REN sunt utilizate pentru a alimenta rețeaua și sunt necesare pentru a rula un “dark node”.

Synthetic (SNX), este o platformă care permite utilizatorilor să își creeze propriile active sintetice prin intermediul blockchain. Tehnologia le permite utilizatorilor să creeze token-uri sintetice pentru o serie de active, de la valute, acțiuni, mărfuri și criptoactive. Investitorii pot utiliza SNX pentru rețele “oracol” de stabilire a prețurilor care detectează valoarea criptoactivelor și creează active sintetice pe mainnet-ul Ethereum. 

„Anul trecut, investitorii s-au orientat către criptoactive mai noi, deoarece ascensiunea finanțelor descentralizate a captat interesul tot mai multor persoane. Deși începutul anului a fost volatil, ne așteptăm ca DeFi să crească în 2022″, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro. „eToro are ca scop oferirea de opțiuni investitorilor și suntem încântați să continuăm să extindem gama de criptoactive pe care le oferim investitorilor, permițându-le acestora să își diversifice investițiile.”  ”  

eToro oferă clienților săi acces la piețele cripto încă din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele reale subiacente ale Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) pe platforma sa de investiții, folosind moneda tradițională. 


Deocamdată, aceste token-uri nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.


(1) În prezent, Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) nu sunt disponibile pentru utilizatorii din SUA 
(2) eToro oferă 27 de monede pentru utilizatorii americani ai platformei. eToro oferă 43 de monede pentru utilizatorii din Olanda.

Alex Milcev, EY: Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF-contribuabil

0


Viteza apariției unor noi reglementări, a digitalizării autorităților fiscale, transparența din ce în ce mai mare impusă companiilor, materializată atât printr-un număr de raportări în creștere, cât și printr-un nivel crescut de detaliu al informațiilor cerute, progresele tehnologiei sunt principalii factori care duc la redefinirea modului în care funcționează departamentele fiscale ale companiilor și tot atâtea elemente de atenție pentru companii. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia prezentărilor realizate de specialiștii EY în cadrul Conferinței sale anuale fiscale. Dar, în ciuda dificultăților cu care s-au confruntat și se vor confrunta agenții economici, aceștia dau dovadă de reziliență: în jur de 60% dintre companii anticipează o cifră de afaceri în creștere pentru 2022, cum relevă datele unui studiu EY, realizat în preambulul Conferinței. 

Alex Milcev, lider Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

„Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF-contribuabil prin cele trei raportări noi anunțate pentru 2022 – SAF-T, RO e-factura si RO e-transport. Viteza cu care se implementează aceste schimbări digitale este cu totul remarcabilă. Este clar că peste un an raporturile cu fiscul din România vor arăta diferit pentru contribuabili. Mari sau mici, companiile trebuie să conștientizeze acest lucru și să fie pregătite pentru a face față noilor cerințe, dar și unei nevoi de resurse umane, resurse financiare, dar mai ales de noi abilități”, a avertizat Alex Milcev, Liderul practicii de asistență fiscală și juridică EY România și Moldova. 

La rândul lor, fiecare dintre partenerii EY a atins principalele tendințe din sfera fiscală. Miruna Enache, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, a explicat cum poate afecta companiile locale viitoarea Directivă europeană privind introducerea unui impozit minim de 15%.

„Dacă impozitul minim nu este colectat într-o țară non-EU, unde este situată o entitate din grup, țările membre (inclusiv România) pot aplica Regula Plăților de Impozit, colectând o parte din impozitul suplimentar, în funcție de numărul de angajați şi de active”, a spus Miruna Enache

Miruna Enache, EY Romania

Implicațiile fiscale, dar şi din perspectivă imigraționistă datorate flexibilizării „maxime” a muncii și folosirii intense a tehnologiei în prestarea de activități profesionale au fost tratate de Claudia Sofianu, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit şi Contribuții Sociale. Deoarece în ultimii doi ani mulți angajați au putut munci de oriunde, au apărut situații greu de clarificat în baza reglementărilor legislative „clasice” – de la deciderea locului taxării, la încercarea de evitare a dublei impuneri sau la analiza riscului de sediu permanent într-un alt stat.

Conform sondajelor EY globale și locale din ultimul an, majoritatea companiilor par în continuare nepregătite pentru monitorizarea forței lor de muncă, pentru analiza implicațiilor complexe generate în zona fiscalității persoanelor fizice, a asigurărilor de contribuții sociale şi politică imigraționistă, în identificarea unor noi modalități de colaborare, în condițiile în care forța de muncă este deficitară”, a mai spus Sofianu. 

Efervescența” agendei de transformare a administrării fiscale şi agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări – SAF-T, e-factura, sistemul RO e-transport – vor contribui la succesul adresării inspecțiilor fiscale din anii care urmează, dar şi a gestionării mai eficiente a raportărilor fiscale, a apreciat, la rândul său, Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

Georgiana Iancu, EY Romania

Pentru moment, înțelegerea cerințelor de raportare pentru diverse spețe sau structuri de business, identificarea sursei datelor și volumetria datelor sunt printre cele mai frecvente provocări cu care se confruntă marii contribuabili care au început implementările SAF-T”, a punctat Georgiana Iancu.

Dincolo de provocările și complexitatea inerente raportării SAF-T, o implementare corectă poate permite, pe termen mediu, accesarea acelor beneficii pe care specialiștii EY au insistat să le sublinieze și până acum: timpi reduși de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declarații fiscale.  

Inspecțiile fiscale și evoluția lor, dar și aplicarea amnistiei sau a eșalonării au fost subiectele dezvoltate de Emanuel Băncilă, Liderul practicii de litigii și dispute fiscale al Băncilă, Diaconu și Asociații. „Contribuabilii trebuie să conștientizeze această nouă oportunitate a eșalonării simplificate, fără garanții, care se aplică pentru orice creanță fiscală – chiar și celor ulterioare datei de 31 martie 2020. Totodată, recomand şi valorificarea amnistiei fiscale prelungite până la 30 iunie 2022”, a precizat Băncilă. 

Subiectul prețurilor de transfer a fost detaliat de Adrian Rus, Liderul Departamentului de Preţuri de Transfer, care a spus că este posibil ca, dat fiind volumul mare de informații aflat la dispoziția autorităţilor fiscale şi schimbul de informaţii între autorităţi, contribuabilii ar trebui să se aștepte la o creștere a numărului și intensității controalelor fiscale în privința preţurilor de transfer, aspect confirmat de reprezentanții ANAF.

Adrian Rus, EY Romania

„Pandemia a schimbat radical datele problemei şi punctele de referință în ceea ce privește domeniul preţurilor de transfer. România nu a adoptat recomandările OCDE în sensul unei flexibilități mai mari în abordarea inspecțiilor, si rămâne de văzut cât de bine pregătite şi documentate se vor dovedi a fi companiile, în momentul în care ANAF le va verifica tranzacţiile şi profitabilitatea afectate de perioada de pandemie”, a subliniat Adrian Rus.

Conferința anuală de fiscalitate a EY s-a bucurat și de prezența unor reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai ANAF. Astfel Alin Chițu, secretarul de stat in cadrul Ministerului Finanțelor  a acoperit mai multe aspecte ale reglementarilor fiscale viitoare si a declarat: „Am observat că, în contextul ajutorului masiv acordat în perioada pandemiei mediului de afaceri, veniturile la bugetul de stat totuși nu s-au redus. De aceea, în 2022 Ministerul Finanțelor se va concentra pe colectarea mai bună fără sa fie nevoie de creștere a taxelor si impozitelor”.  

„SAF-T, e-factura, RO e-transport, alături de toate celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF vin în sprijinul contribuabililor, având ca principal beneficiu pentru aceștia reducerea costului conformării pe termen mediu”, a transmis mediului de afaceri și Daniel Tudor, directorul general al Direcției Generale de Management al Riscurilor al ANAF.

Aceste instrumente vor permite ANAF identificarea timpurie a eventualelor erori și efectuarea unor acțiuni țintite, de scurtă durată pentru remedierea acestora și creșterea conformării fiscale. De asemenea, vom putea să valorificăm de o manieră inteligentă și structurată volumul de date și vom putea operaționaliza pe deplin sistemul de management al riscurilor fiscale”, a mai spus Daniel Tudor

Cum se simt companiile – sondaj EY

Aproape 70% dintre respondenții studiului EY care a sondat percepția companiilor despre facilitățile acordate în pandemie și despre măsurile fiscale recente adoptate de Guvern au declarat că au aplicat la facilitățile oferite de stat, în starea de urgență și, ulterior, în starea de alertă. Cele mai importante măsuri de sprijin accesate au fost reducerea la plata impozitului pe profit și indemnizațiile de șomaj tehnic, ca și amnistia fiscală, a revelat studiul EY.

În schimb, răspunsurile primite la întrebarea despre cât de mult s-au simțit ajutate de sprijinul oferit de stat au fost foarte împărțite, ceea ce ar putea reflecta gravitatea valului crizei cu care s-au confruntat și reacțiile diferite. Astfel, 38% dintre respondenți spun că s-au simțit ajutați mult și foarte mult de măsurile adoptate de Guvern în starea de urgență și în cea de alertă, 34,2% au declarat că suportul primit a fost „nici mult, nici puțin”, iar 27% au spus că a fost „puțin” și „foarte puțin” ce au primit din partea Guvernului. 

În ceea ce privește măsurile luate de Guvern în Ordonanța 130 din decembrie, companiile au spus într-o proporție covârșitoare că nu vor aplica pentru măsura amnistiei fiscale prelungite. Ceea ce ar putea însemna, însă, că deja au beneficiat de amnistie, pe de-o parte, pe de alta că „obligațiile ce fac obiectul amnistiei sunt tot cele de dinainte de 31 martie 2020”. 

50% dintre companii au decis oprirea acordării de beneficii, drept reacție la eliminare posibilității acordării de tichete cadou pentru angajații terților. Foarte puține companii – cca 12%, se mai gândesc să acorde altfel de premii către angajații partenerilor sau să mărească onorariile de marketing ale acestora. 

Dintre problemele cu care s-au confruntat companiile sau cu care anticipează că se vor confrunta anul acesta, legislația sau reglementările fiscale sunt văzute ca fiind cele mai importante – peste 35% dintre respondenți pronunțându-se în acest sens. Pe locul doi se situează complexitatea fiscală în creștere, cu 26%, iar pe locul trei problemele cu forța de muncă mobilă – pentru aproape 20% dintre participanți. Următoarele locuri sunt ocupate de incertitudinea sau riscurile mai mari în ceea ce privește prețurile de transfer și intensificarea activității de control fiscal. În schimb, companiile care au participat la studiul EY privesc cu optimism anul 2022 anticipând într-un număr important – aproape 60%, o cifră de afaceri în creștere. O treime planifică menținerea cifrei de afaceri şi doar 10% anticipează o reducere. 

Cele mai cumpărate categorii de produse prin credit în 2021

0

Credex IFN, instituție financiară nebancară, a realizat un top al categoriilor de produse achiziționate prin credit de bunuri de consum, pe parcursul anului 2021, la nivel național, din rețeaua magazinelor Altex, Media Galaxy și Mobexpert. Valoarea totală a creditelor pentru bunuri de consum în 2021 a fost de peste 161 milioane de lei, în creștere cu 64% față de 2020. La mijlocul anului 2021, Credex IFN a devenit principalul finanțator de credite pentru clienții retailerilor menționați anterior.  

Anul trecut, cea mai cumpărată categorie de produse, prin credit, a fost reprezentată de cea a telefoanelor mobile, cu peste 56 milioane de lei finanțare. Apoi, televizoarele și laptopurile au fost în topul listei de cumpărături, în rate, pentru români. Acestea au fost urmate de alte categorii precum mașini de spălat rufe și vase, aparate frigorifice și electrocasnice mari de gătit (cuptoare, plite etc). Categoria mobilier ocupă și ea un loc important în clasament, situându-se pe locul al 7-lea, înaintea expresoarelor de cafea, aparate de aer condiționat sau centrale termice. 

 „Acest clasement reflectă preferințele românilor în ceea ce privește cumpărăturile de produse electro-IT și mobilier. Rezultatele topului ne arată că românii sunt interesați de tehnologie și că investesc în cele mai noi modele de telefoane, TV-uri Smart sau mobilier nou pentru confortul locuinței. Achiziția de produse prin credit rămâne o opțiune pentru mulți dintre clienții din retail.”, declară Traian Baicu, Director General Credex IFN. 




Din totalul cumpărăturilor, prin credit, 91% au fost realizate în magazinele fizice din țară iar 9% online, prin Aplicația Mobilă sau site-ul Credex. Luna noiembrie 2021, marcată de Black Friday, a fost luna cu cele mai mari achiziții în mediul online, de 26%. 

Perioada medie de creditare este de 22 luni iar valoarea creditului mediu de 3.100 lei. În ceea ce privește profilul clienților, atât bărbații cât și femeile au fost interesați de produsele electro-IT, respectiv 52% bărbați și 48% femei. Vârsta medie a clientului care a accesat un credit pentru bunuri de consum este de 39 ani. 

Cel mai scump produs achiziționat prin credit a fost un TV Samsung în valoare de 14.500 lei iar cel mai ieftin un telefon de 350 lei. 

Instituțiile financar nebancare (IFN-urile) sunt o alternativă la serviciile bancare tradiționale pentru că oferă un proces de finanțare simplificat, digitalizat și rapid. Topul a fost realizat luând în considerare valoarea produselor achiziționate în 2021, pentru toate contracte încheiate la nivel național, în toate magazinele Altex, Media Galaxy și Mobexpert.  

Sondaj BestJobs: Românii vor să se odihnească mai mult în acest an, după un 2021 dificil

0

În 2022, mulți angajați români vor să își rezerve mai mult timp pentru odihnă, după un 2021 în care nivelul de stres și volumul de muncă au fost mai ridicate decât înainte. Anul acesta, sunt 15 zile libere legale, dintre care 9 sunt în cursul săptămânii. Pentru a câștiga mai mult timp pentru recreere, 55% dintre angajații care beneficiază de zile libere cu ocazia sărbătorilor legale au declarat că își vor lua zile libere suplimentare, acolo unde se poate, pentru a face punte cu weekend-ul. 

Peste 39% dintre angajați au în plan să folosească zilele libere legal din acest an pentru relaxare, iar alți 12% vor profita să rezolve diferite probleme personale sau administrative de care nu se pot ocupa în zilele de lucru. Doar 18% au spus că sunt nevoiți să lucreze și în acele zile. 

În 2021, doar jumătate dintre români și-au folosit integral zilele de concediu, mai arată sondajul BestJobs. Dintre cei care au rămas cu zile de concediu nefolosite, 20% mai au sub 5 zile, iar 16% între 6 și 10 zile. 3% dintre ei plănuiesc să ia banii pe ele, iar alți 3% nu au încă niciun plan pentru acestea. Totodată, 61% dintre angajați plănuiesc să își ia anul acesta toate zilele de concediu, 9% au de gând să mai păstreze din ele, în timp ce 30% nu și-au făcut încă planuri de concediu. 

„2021 a fost greu pentru cei mai mulți dintre angajați, fiind un an în care economia a revenit puternic spre nivelul de dinainte de pandemie, după un 2020 foarte complicat pentru toată lumea. În plus, pe fondul restricțiilor generate de pandemia COVID-19 și al incertitudinilor privind cerințele de călătorie, anul trecut, mulți angajați au preferat să muncească mai mult și să nu-și ia toate zilele liber. Odihna este însă esențială pentru sănătate, iar un ritm foarte intens de lucru nu poate fi menținut mult timp fără efecte negative în ceea ce privește sănătatea fizică și psihică”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Nevoia de relaxare se simte clar în acest an, în contextul în care 42% dintre români au declarat că își vor lua cel puțin 10 zile legate pentru concediul din acest an, iar 40% vor uni între 5 și 10 zile. În plus, doar 3% spun că își vor lua mai puțin de 5 zile. 

Totodată, cei mai mulți dintre români (76%) plănuiesc să își rezerve cele mai multe zile de concediu pentru perioada verii, 9% în perioada sărbătorilor, iar 6% preferă să își ia mai puține, dar mai des. Problema unui volum mare de muncă rămâne încă prezentă, în condițiile în care 42% nu sunt siguri dacă volumul de muncă le va permite să își ia concediul dorit. 

În ceea ce privește restricțiile din partea angajatorului, 45% dintre angajați vor avea în vedere să nu își ia concediu în aceeași perioadă cu colegii din echipă sau de pe proiect, 21% vor trebui să fie atenți la perioada în care își iau zilele libere, iar 9% vor avea grijă la durata concediului. 


Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 7-20 ianuarie 2022, pe un eșantion de 761 de utilizatori de internet. 

Previziuni PwC: Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat

0

Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave, arată raportul PwC Global Economic Watch 2022. 

Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Totuși, având în vedere că noua variantă Covid-19 continuă să imprime multă incertitudine, raportul ia în considerare și un scenariu mai pesimist în care, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial.

”Previziunile optimiste privind economia globală confirmă așteptările liderilor de companii care, în sondajul PwC Global CEO Survey, și-au exprimat majoritar (77%) încrederea în perspectivele de creștere pentru acest an. Totodată, 59% dintre directorii generali ai companiilor din România cred că în 2022 economia națională va avea o evoluție mai bună decât anul trecut. Percepția liderilor de afaceri față de evoluția economiei este foarte importantă pentru că de ea depind investițiile, extinderea, recrutările sau creșterile salariale”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit raportului, în scenariul de bază în care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China și UE vor rămâne principalele trei blocuri economice, în următorii ani, dar cu unele schimbări. De exemplu, 2022 ar putea fi primul an în care economia chineză o va depăși pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va menține pe termen mediu. 

Condiții financiare mai stricte. Inflația se temperează

Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă. SUA și Marea Britanie au demarat acest proces, dar efectele variantei Omicron l-ar putea întârzia cu câteva luni. În același timp, zona euro își va menține politica monetară acomodativă deoarece rata inflației de bază este puțin probabil să depășească ținta de 2% din acest an.

Presiunile generate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare se vor disipa, conform previziunilor, având în vedere că se observă o ameliorare în ultimele luni ale anului trecut, care va continua în 2022. Această tendință va reduce inflația, până în a doua jumătate a acestui an, oferindu-le băncilor centrale un respiro pentru a amâna potențialele majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară, mai ales dacă economiile se vor confrunta cu probleme suplimentare precum modificări epidemiologice neașteptate.

O altă previziune vizează inversarea rolurilor între SUA și UE în ceea ce privește politica fiscală. În SUA, pentru prima dată de la începutul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se așteaptă ca politica fiscală să tragă în jos creșterea economică cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2022. Între timp, în UE, care este guvernată de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscală să adauge între 0,5 și 1 puncte procentuale la creșterea economică în 2022. Această situație reflectă suspendarea regulilor fiscale ale UE, probabil, până în 2023, moment în care vor fi revizuite pentru a recunoaște rolul mai activ pe care îl vor avea de jucat autoritățile fiscale pentru a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon până în 2050. 

Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabilă, estimându-se că peste 30% din producția totală de energie electrică la nivel global va fi din surse regenerabile. Prețurile materiilor prime este de așteptat să rămână constante, dar situația geopolitică ar putea deturna această previziune. Creșterea rapidă a prețurilor la energie și gaze naturale se va atenua în a doua jumătate a anului curent dacă nu apar evoluții geopolitice majore care influențează decisiv prețurile pe termen scurt, mai ales în Europa.

Angajatorii vor oferi flexibilitate

În ceea ce privește piața muncii, studiul mai arată că țările care fac parte din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) vor crea cel puțin 9 milioane de locuri de muncă. Angajatorii vor continua să experimenteze modalități inovatoare de a păstra personalul existent și pentru a atrage noi talente. Așadar, în următoarea perioadă se va observa o piață a muncii în care angajații vor avea o putere mai mare de negociere, dar acest lucru nu se va traduce neapărat într-o creștere a salariului nominal. 

Mai degrabă angajatorii se vor adapta la competiția ridicată pentru atragerea oamenilor, devenind ei înșiși niște „angajatori flexibili”. De exemplu, unii angajatori oferă săptămâna de lucru de patru zile, aranjamente de lucru hibride și beneficii non-financiare mai bune. 

Rombat, creștere cu 15% a vânzărilor de baterii auto în 2021 față de 2020

0

Compania Rombat Bistrița a vândut anul trecut 2,65 milioane de baterii auto, în creștere cu 15% față de anul anterior și a recuperat aproximativ 13.000 de tone de plumb din bateriile uzate colectate din piață.

Alin Ioaneș, CEO Rombat

Alin Ioaneș, CEO Rombat: „2021 a fost deopotrivă un an al recordurilor dar și al provocărilor. Am vândut, în cifre consolidate, cu 15% mai multe baterii noi decât în anul anterior și am reușit să creștem cantitatea de plumb recuperată din bateriile uzate până la aproape 13.000 de tone. Am dezvoltat parteneriate noi, am avut colaborări bune și am continuat investițiile în cercetare. În același timp, 2021 a fost, credem noi, anul cu cele mai multe provocări în business, pentru depășirea cărora a trebuit să găsim soluții în timp real, să le punem rapid în practică, să rămânem conectați la piață și, în același timp, să fim foarte flexibili.  Ne bucurăm că ne-am  menținut nivelul de excelență operațională cu care i-am obișnuit pe clienții direcți OEM*, acesta fiind un indicator extrem de important al performanței în industria noastră. Suntem mândri că, recent, compania noastră a primit certificatul Q1 Ford, care atestă standardul de excelență ca  furnizor OEM și, de asemenea, ne onorează parteneriatul pe care îl avem de peste 25 de ani cu grupul Dacia-Renault-Nissan. Pentru 2022 ne-am propus mai multe proiecte de investiții, importante atât pentru dezvoltarea companiei noastre, cât și pentru clienți. Vrem să ne extindem capacitatea de producție la Rombat și vom investi în această direcție. În același timp, pentru că reducerea amprentei de carbon este un deziderat pe care noi, Rombat, îl urmăm îndeaproape, avem în vedere un proiect de panouri fotovoltaice, care ne va permite să creștem componenta de energie verde pentru autoconsum. Pentru această investiție, estimată la 4 milioane de euro, am aplicat pentru finanațare europeană. Vrem să introducem în gama noastră de produse baterii Li-Ion, care vor fi destinate clienților care dezvoltă parcuri fotovoltaice sau utilizatorilor casnici interesați să instaleze în locuințele proprii o facilitate de producere a energiei verzi”.

Rombat, deținut în prezent de concernul sud-african Metair, este caracterizat ca „lider pe piața de profil din România de peste 25 de ani și unul dintre cei mai longevivi jucători din industria componentelor auto de la noi. Compania a produs și distribuit, de-a lungul timpului, baterii auto în peste 40 de state, situate pe 4 continente. Rombat Bistrița deține de asemenea și Rebat Copșa Mică, fabrică specializată în reciclarea bateriilor uzate. Anual, prin intermediul capacității de la Copșa Mică, Rombat recuperează 98% din materia primă încorporată în bateriile uzate colectate din piață, materia primă astfel rezultată fiind utilizată din nou”. 

*Original Equipment Manufacturer

Închideri de capacități în industria lemnului și în industria mobilei

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn trage un semnal de alarmă față de reducerile de producție din industria lemnului și din industria mobile și prezintă o analiză asupra situației, a cauzelor și consecințelor ei în plan macroeconomic:

Reducerea capacităților de producție HS Timber Group în România este doar vârful icebergului

Decizia închiderea fabricii de panouri masive a grupului HS Timber de la Siret și a producției de cherestea la fabrica deținută de grup la Rădăuți este un șoc, dar reprezintă doar vârful icebergului reducerilor de producție și închiderilor de capacități din industria lemnului, în condițiile în care pe indicii producției industriale încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producției cu 10% față de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei. 

Reducerile de producție de regăsesc atât în industria lemnului cât și în industria mobilei. În condițiile unei oferte reduse cu 40% față de anii obișnuiți la licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor și a unei creșteri de 2,5 ori a prețurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă și să se închidă capacități de producție.

Ce efecte are închiderea fabricii de panouri masive de la Siret și reducerea capacității fabricilor de producție cherestea ale grupului HS Timber în România?

În primul rând, este de remarcat că 50% din resursa de lemn prelucrată în cadrul fabricilor grupului HS Timber provenea din import. În anul 2021, statistica Eurostat arată atingerea unui maxim al importurilor de materiale lemnoase brute, cu un total de 3 milioane mc importat. Din acestea, 2 milioane mc buștean de rășinoase având ca beneficiar principal fabricile HS Timber Group. 

Reducerea capacităților de producție ale grupului în România se va  reflecta în lipsirea industriei lemnului și a pieței din România de toate produsele aferente: cherestea, lambriuri, peleți, panouri masive.  De remarcat și capacitatea  tehnică a fabricilor grupului HS Timber de a procesa lemn subțire de rășinoase. În lipsa acestei valorificări superioare, lucrările de îngrijire a pădurii – în  special prima  răritură – devin ineficiente și neatractive economic.

Deloc de neglijat este și impactul social al disponibilizării unei forțe de muncă de 600 angajați în zona Siret-Rădăuți din Suceava, după cum deplânge situația Adrian Popoiu, primarul orașului Siret: „Este un necaz mare pentru oraș!”

Sectorul forestier și industria lemnului reprezintă un ecosistem complex, cu multe interdependețe, perturbările la nivelul unui segment afectează întreg ecosistemul.

Încă o subliniere: recent a fost anunțată reafilierea grupului HS Timber la sistemul de certificare FSC, ceea ce arată depășirea momentului critic de imagine din urmă cu 4-5 ani al grupului, prin implementarea unor sisteme de urmărire a provenienței legale solide – sistemul Timflow. Sisteme care exced, prin angajamente voluntare, cerințele legislației naționale și ale standardelor de certificare internațională cele mai exigente.

Aș remarca și faptul că fabricile grupului HS Timber reprezintă un vârf al competitivității industriei lemnului din România – a se vedea și rezultatele financiare foarte solide înregistrate în fiecare an. 

Faptul că un grup industrial atât de competitiv și solid financiar ia decizii de reducere a capacităților de producție și închidere de capacități trebuie să ne dea tuturor de gândit.

Care sunt, la nivel național, efectele reducerii de activitate din industria lemnului?

Asistăm în ultimul an de zile la o reducere forțată de activitate a industriei lemnului, obligată să își dimensioneze activitatea pe baza resursei de masa lemnoasă  existentă în piață  artificial  diminuată, resursă disponibilă și la prețuri mult mai mari!

Pentru a cuantifica efectele reducerii de activitate a industriei lemnului vă invit să extrapolați restrângerea activității producției cu 30% a fabricilor grupului HS Timber la nivelul industriei lemnului din România, cu o cifră de afaceri totală de 7,1 miliarde de euro, 150.000 de angajați și un aport valutar în balanța comercială a României de 3,5 miliarde de euro!

Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte și mai greu de perceput, reducerea activităţii se răsfrânge în reducerea ofertei și aș remarca efectele de creșteri de prețuri asupra consumatorilor:

  • prețurile cherestelei de rășinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.200-1.500 lei/mc.
  • prețul peleților a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -1.800 lei/tonă.
  • inclusiv în cazul mobilei, creșterile de prețuri sunt de la 15% la 60%, în funcție de calitate, cu creșteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv!

Care sunt cauzele escaladării crizei din industria lemnului?

Criza din industria lemnului este una artificială, datorată implementării unor măsuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje și la restrângerea artificială a resursei de masă lemnoasă disponibilă.

Treptele escaladării crizei au fost semnalate constant de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn:

  • la începutul anului 2021 am semnalat blocajele care vor fi induse de implementarea forțată, neadecvată și cu multe disfuncționalități tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor și începutul unei spirale a prețurilor. După depășirea problemelor inițiale, de operaționalizare și a disfuncționalităților tehnice, au rămas problemele de arhitectură, cu blocaje persistente în evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți – un blocaj care a scos de pe piață un potențial de 3-4 milioane mc de pe micile proprietăți și vegetația din afara fondului forestier. De asemenea, au rămas costurile administrative induse și mai ales piedicile aduse libertății comerțului, proceduri greoaie și inaplicabile inclusiv pentru importuri, menționate și în comunicatul grupului HS Timber.
  • În toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursă și a crizei de resurse energetice, prețul lemnului de foc a crescut cu 30-40%, iar în unele zone chiar mai mult, conducând la deturnarea resursei de calitate, necesară pentru industria lemnului, către lemn de foc.
  • În toamna anului 2021 prețurile resursei de lemn – principalele sortimente industriale – erau deja duble față de începutul anului 2021. Bușteanul de rășinoase a ajuns de la 360 lei/mc la începutul anului la medii de 700 lei/mc și chiar mult peste aceste valori. 
  • Declinul producției industriei lemnului din România a început să fie vizibil în indicii producției industriale începând cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de către Asociația Industriei Lemnului –  Prolemn au fost ignorate de autorități.
  • Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice – inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis și erau aprobate prin ordin de ministru.
  • Ordinul 1947/2021 și procedura de evaluare de mediu au potențialul de a forța revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafața pădurilor din România, conducând  la  suspendarea  aplicării  amenajamentelor  pe perioada  revizuirii!
  • Ordinul a fost atacat în contencios de către proprietari de păduri și ocoale  private și a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, Ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau dorește implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nici o siguranță privind resursa care va fi disponibilă în piață.
  • Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Națională a Pădurilor –  Romsilva a luat o decizie pe care o considerăm greșită, de a oferi la licitațiile principale pentru producția anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% față de valorile normale, în condițiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane mc în 2022. Pentru comparație, posibilitatea de recoltă data de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP – Romsilva este de 11 milioane mc, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă este de 13 milioane mc anual! 
  • Rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piață – prețurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creșteri până la o medie națională de 391 lei/mc, o creștere de 250% față de prețul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc.
  • La rășinoase, prețul mediu național de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preț mediu la Direcția Silvică Suceava.
  • Pentru comparație, bușteanul de gater de rășinoase, fasonat la drum auto, are prețuri de maxim 110 lei/mc în Europa. Comparați cu prețurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buștean de gater este de maxim 65-70% și trebuie adăugate și cheltuielile de exploatare!

Paradoxurile politicilor publice pentru sectorul forestier și industria lemnului: fundamentele sunt solide, politicile sunt proaste 

În cadrul lucrărilor Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Bioeconomiei s-a arătat că lemnul din pădurile gestionate durabil ale României este o resursă pentru dezvoltare, decarbonare și reducerea costurilor cu energia.

Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%. Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României?

Valorificare actuală:

Impact economic și social:

  • impact economic: cifră de afaceri – 7.1 miliarde euro. Exporturi – 3.5 miliarde euro anual.
  • impact social: 150 000 locuri de muncă directe, 300 000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
  • 3.5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă.

Impact de mediu:

  • serviciile de mediu – beneficiile ecosistemice – aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
  • 24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
  • 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
  • minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!

Ce este de făcut?

Criza din industria lemnului este artificială, dar dacă se prelungește durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului și reducerea capacităților de producție se vor răsfrânge pe termen lung.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită demararea rapidă a unui proces consultativ și considerarea următoarelor măsuri:

  • eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
  • stabilirea cifrei de recoltă și ofertarea de masă lemnoasă de către RNP – Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
  • finanțarea sectorului forestier – pe linie de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare și sortare a masei lemnoase prin Planul Național Strategic 2023-2027.
  • eliminarea barierelor și costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulația masei lemnoase, cu excederea cerințelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).

Formare antreprenorială pentru studenți

0

Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București, Camera Consultanților Fiscali și Asociația Măgurele Science Park, implementează proiectul EntrepLoading, POCU/829/6/13/141274, cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman, Axa Prioritară 6: Educatie si competente. Proiectul se derulează în perioada 31.12.2021-30.12.2023. Valoarea totală este de 9.639.834,07 lei, din care 6.393.420 lei reprezinta ajutoare de minimis.

Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”.

Grupul țintă al proiectului este format din 350 de persoane: studenţi (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puţin în anul 2 de studii de licenţă și doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi, ISCED 8).

Principalele rezultatele așteptate ale proiectului sunt:

✓ 350 de persoane vor beneficia de cursuri acreditate de competențe antreprenoriale. În urma finalizării acestora, vor primi o subvenție în valoare de 200 lei și un certificat recunoscut de ANC
✓ În perioada 01.02.2022-31.03.2022, se va desfășura concursul planurilor de afaceri în urma căruia vor fi selectate spre finanțare 22 de startup-uri care se vor înființa în cadrul proiectului și vor beneficia de un ajutor de minimis de 60.000 de euro pentru finanțarea planului de afaceri propus

✓ 66 de locuri de muncă create în cadrul celor 22 de startup-uri, câte 3 locuri de muncă în fiecare

✓ finanțarea ideii de afacere este nerambursabilă într-un procent de 100% – contribuție proprie 0 lei

✓ 25 de persoane vor beneficia de servicii de mentorat și practică în întreprinderi reale

✓ cei 22 de câștigători ai concursului planurilor de afaceri vor fi monitorizați pe parcursul implementării planului de afaceri (12 luni) și în perioada de sustenabilitate (6 luni)

Evergent Investments, program nou de răscumpărare a acțiunilor proprii

0

Compania de investiții financiare Evergent Investments anunță că adunarea generală extraordinară a acționarilor din 20 ianuarie 2022 a decis 

  1. Aprobarea modificării și completării prevederilor Art. 7, alineatele 20 – 23 din Actul constitutiv al Evergent Investments SA
  2. Aprobarea reducerii capitalului social al Evergent Investments SA de la 98.121.305,10 lei la 96.175.359,20 lei în conformitate și motivat de Hotărârea AGEA nr.3 din 29.04.2021 
  3. Aprobarea derulării unui program de răscumpărare a acțiunilor proprii („Programul 6”) în vederea reducerii capitalului social, prin anularea acțiunilor. Numărul de acțiuni care vor putea fi răscumpărate este de maxim 23.100.000 acțiuni, iar preţul maxim per acțiune este de 2,2 lei

Claudiu Doroș, președinte și director general al Evergent Investments: „Printr-o abordare bazată pe expertiza, experiența echipei și adaptabilitatea strategiei am reușit să avem rezultate deosebite. Astfel, valoarea activelor administrate a depășit pragul de semnificație de 500 milioane euro (2,559 miliarde lei la 31 decembrie 2021), ceea ce se reflectă în multiplicarea capitalului acționarilor noștri cu 20% pe parcursul anului 2021. Evoluțiile imprevizibile ale pieței sunt dincolo de controlul nostru, în schimb putem controla valoarea generată pe termen lung pentru acționari prin optimizarea strategiilor de investiții între portofoliul listat și cel de private equity. Am încheiat anul 2021 cu o creștere de 21,9% a valorii unitare a activului net și un rezultat net de 149,3 milioane lei, compus din 46,4 milioane lei profit net și 102,9 milioane lei câștig net din vânzarea activelor reflectat în rezultatul reportat. În 2022, continuăm să aplicăm strategia de investiții multianuală aprobată de acționari, în același timp explorăm și noi domenii pentru investiții, în sectoare bazate pe tehnologie și energie verde. Considerăm că bull market are încă suficient spațiu să se manifeste și în 2022, iar provocarea este să selectăm la timp oportunități și să investim durabil capitalul companiei pentru randamente deosebite pe termen lung”.

Evergent Investments precizează că „al șaselea program de răscumpărare acțiuni aprobat va contribui la creșterea cererii de acțiuni Ever, cu efect pozitiv asupra lichidității și a reducerii discountului la care se tranzacționează acțiunile. Programul presupune răscumpărarea unui număr de 23.100.000 de acțiuni reprezentând 2,402% din capitalul social. Prețul maxim de achiziție este de 2,2 lei, iar prețul minim va fi prețul de piață de la BVB din momentul efectuării tranzacției. Randamentul mediu al distribuțiilor către acționarii Evergent Investments este 10,2% în ultimii 10 ani (total distribuții 820.615.002 lei). În aceeași perioadă, datele companiei arată că randamentul total anualizat este de 14,1% (apreciere de capital și distribuții)”.

O sută de companii,implicate în construirea unui „altfel de spital”

0

O sută de companii și 15.000 de oameni construiesc exclusiv din donații și sponsorizări un „Altfel de Spital”, Centrul Pediatric Național „Maria Beatrice”, ilustrare a unui concept nou în România, pentru terapia prematurului, paralizie cerebrală, afecțiuni post-traumatice și post-operatorii copii, cu sublinierea inițiatorilor că „sunt copii accidentați la locul de joacă, în curtea școlii sau în parc, sunt accidente casnice, accidente de mașină, sunt erori umane, erori medicale, sunt tot mai mulți copii născuți prematur, mii de copii nevinovați, fiecare cu povestea și cu mama lui”. 

Centrul va asigura tratamente pe termen lung pentru peste 2000 de copii în fiecare an.

Centrul este inițiat de părinții unei fetițe născute prematur, cu paralizie cerebrală: „Am înființat Asociația Maria Beatrice și am strâns o comunitate de părinți, medici și terapeuți, constructori, proiectanți, comunități și companii partenere, care împreună construim Centrul Pediatric Național Maria Beatrice – un Concept Nou în România și asta pentru că în terapia copilului mic, rezultatele depind fundamental de starea de bine a copilului și a mamei, implicit, a întregii familii. De aceea, întreaga activitate medicală, de relaționare și structură funcțională a construcției, au ca element central Familia, vezi https://mariabeatrice.ro”. 

Investiția realizată în anul 2021 este de peste 700.000 euro. Totalul investiției până la 31 decembrie 2021 se ridică la peste 1.900.000 euro, exclusiv din donații și sponsorizări. Necesarul pentru finalizarea completă a investiției este de 2.100.000 euro. Stadiul lucrărilor se prezintă astfel: „Construcția la Roșu (4.700 mp) cu amprentă la sol de 1.580 mp pe un teren de 6.500 mp. Nivelul I si II Corp Terapie (finalizate la gri): instalații și finisaje interioare, instalații electrice, de încălzire/răcire cu ventilo-convectoare, PSI, IT, șape și tencuieli.

Zona celor 3 bazine de hidroterapie: instalații și echipare completă a spațiilor tehnice cu utilaje pentru menținerea și controlul calității apei Uzina de apă, dezumidificare și menținere a calității aerului, pompe de căldură cu panouri solare termodinamice pentru încălzire apă bazine și dușuri, instalații de încălzire în pardoseală, termoizolație și instalații incinte bazine, termoizolație tavane”.

În desfășurare se află: „Instalații și finisaje interioare la nivelul III al corpului de terapie, instalațiile de branșare la utilități (energie electrică, gaz, apă, canalizare, elemente de sistematizare exterioară).

Pentru anul 2022, inițiatorii își propun „finalizarea corpului de terapie (2.500 mp), interior/exterior și începerea lucrărilor de instalații și finisaje interioare ale corpului de cazare (2.200 mp).

Totodată, inițiatorii centrului accentuează: „Construim o întreagă structură de cabinete medicale și săli de tratamente pentru neurologie pediatrică, recuperare medicină fizică și balneologie, ortopedie și traumatologie copii, cabinete de kinetoterapie și mecanoterapie, hidro-kinetoterapie, logopedie, psihologie clinică și psihoterapie, terapie ocupațională, integrare senzorială, terapie prin joacă cu căței și căluți etc.
Hidro-kinetoterapie: 3 bazine la interior (34-36 grade C), unul cu apă dulce, unul cu apă sărată și un canal de 12m pentru educarea/reeducarea mersului, cu nivel al apei variabil în funcție de înălțimea copilului (prin dislocare de apă cu bazin de compensare), 1 piscină exterioară cu apă dulce la 30 grade C pentru acces familii, adaptată persoanelor cu afecțiuni motorii. 

Dar, cel mai important este că întreaga activitate medicală, de relaționare și structură funcțională a construcției, au ca element central Familia https://mariabeatrice.ro

Mulțumim partenerilor Star Assembly, Star Transmission, DN Agrar pentru sprijinul financiar consistent și consecvent care alături de Tapptitude APPS, HS Timber Productions, Oxyhelp Industry, Pomarom, Euro Star Group, Deka Structuri, B. Braun Shared Services Rom, Aloref, TCI Contractor General, SEWS România, Nefrocenter, Pelleterie Fiorentine, Coseli, Livio-Dario, Modulo Decorative, Modulo Stone, Stefalmat, Alba Aluminiu, Trend Communication, Eurokaf Marketing, Thomas Romania Plastic, Delphi Electric, Imperial CM, Micromat Grup, Albatros Gold, Apulum, YUM Software, Art Chemicals, Amiq Consulting, Amiq EDA, Thrace Greiner, Valencia Trading, Galenica Mury, Euro Team GB Spedition, Maravet, Albaco Exim, CGA Infrastructure, Opsimus, au făcut posibilă investiția pentru anul 2021.

Compania Deichmann vine recent cu o sponsorizare consistentă care asigură fondurile necesare pentru ca în următoarele 4 luni să executăm în integralitate lucrările de instalații și finisaje interioare ale întregului nivel III al corpului de terapie.

De curând au decis să se implice în proiect, companiile: Synevo România, Hornbach Centrala, Moara Cibin, Romaqua Group, prin sponsorizări cu ajutorul cărora realizăm instalațiile de branșare la utilități: energie electrică, gaz, apă, canalizare, elemente de sistematizare exterioară, iar cu sprijinul Simtel Team implementăm până la finele anului 2022 un sistem de panouri fotovoltaice care să reducă substanțial, alături de pompele de căldură cu panouri termodinamice deja instalate, consumurile de gaz și curent ale întregii clădiri.

Mai multe pe: https://mariabeatrice.ro/parteneri.

Mulțumim comunităților RePatriot, Club Rotary Alba Iulia, Big Life Project care au ales să se alăture proiectului nostru. Mulțumim celor peste 15000 de oameni care au ales să redirecționeze 3.5% din impozitul pe venitul salarial prin Formularul 230 către Asociația non-guvernamentală Maria Beatrice și celor peste 3500 de oameni care donează lunar 2Euro prin SMS cu textul VREAU la 8845. Mai multe pe: https://mariabeatrice.ro/sustine-si-tu”.

De asemenea, inițiatorii centrului pediatric reamintesc: „În 2011, prin Asociația Maria Beatrice, am înființat Centrul de Recuperare Maria Beatrice pentru copii cu paralizie cerebrală ca fetița noastră, centru care a devenit recunoscut la nivel național prin rezultatele pe care le are în recuperarea neuromotorie a copilului mic. În 10 ani am format o echipă de 54 de medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți și hidro-kinetoterapeuți, psihologi clinicieni, logopezi, terapeuți ocupaționali, personal administrativ, de planificare și management al resurselor, comunicatori, care asigură tratament de lungă durată pentru peste 500 de copii cu paralizie cerebrală și afecțiuni neuromotorii din România, în fiecare an. Acum construim Centrul Pediatric Național Maria Beatrice pentru terapia prematurului, paralizii cerebrale, afecțiuni post-traumatice și post-operatorii copii. Tratamente pe termen lung pentru peste 2000 de copii în fiecare an. Avem echipa de specialiști cu o experientă de 10 ani pe o cazuistică complexă venită din întreaga țară la actualul Centru Maria Beatrice și avem peste 60% din dotările medicale necesare noii construcții. Practic la finalizarea construcției, activitatea Centrului Pediatric Național Maria Beatrice pornește începând cu a doua zi.

Vino alături și fii parte din proiectul nostru! Redirecționează 20% din impozitul pe profit/venit către Asociația non-guvernamentală Maria Beatrice. Împreună putem ajuta peste 2000 de copii din România, în fiecare an!

Mai multe detalii și informații despre Centrul Pediatric Național “Maria Beatrice” puteți vedea pe www.mariabeatrice.ro”.

Parlamentul European – măsuri pentru un spațiu online mai sigur

0

Eurodeputații convin un proiect de măsuri pentru a combate conținutul ilegal, a responsabiliza platformele pentru algoritmii pe care-i folosesc și a îmbunătăți moderarea conținutului.

Textul aprobat pe 20 ianuarie de Parlamentul European cu 530 de voturi pentru, 78 voturi împotrivă și 80 abțineri va fi utilizat ca mandat de negociere cu președinția franceză a Consiliului, care reprezintă statele membre.

După vot, Christel Schaldemose (S&D, Danemarca), care conduce echipa de negociere a Parlamentului, a declarat: „Votul de astăzi arată că eurodeputații și cetățenii UE doresc un regulament digital ambițios, adecvat pentru viitor. Multe schimbări au avut loc în cei 20 de ani de la adoptarea Directivei privind comerțul electronic. Platformele online au devenit din ce în ce mai importante în viața noastră de zi cu zi, generând noi oportunități, dar și noi riscuri. Este de datoria noastră să ne asigurăm că ceea ce este ilegal offline este ilegal online. Trebuie să ne asigurăm că instituim norme digitale în beneficiul consumatorilor și al cetățenilor. Acum putem iniția negocieri cu Consiliul și cred că vom fi în măsură să obținem rezultate în ceea ce privește aceste chestiuni”.

Eliminarea conținutului ilegal și prevenirea răspândirii dezinformării

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) definește responsabilități și obligații de diligență clare pentru furnizorii de servicii intermediare, în special pentru platformele online, cum ar fi platformele de comunicare socială și piețele online.

DSA instituie un mecanism de „notificare și acțiune”, precum și garanții pentru eliminarea produselor, serviciilor sau conținutului ilegal online. Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să dea curs acestor notificări, „fără întârzieri nejustificate, ținând seama de tipul de conținut ilegal notificat și de caracterul urgent al măsurilor care trebuie luate”. Eurodeputații au inclus și garanții mai puternice pentru a se asigura că notificările sunt prelucrate nearbitrar și nediscriminatoriu, cu respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare.

Piețele online trebuie să se asigure că consumatorii pot cumpăra produse sigure online, susțin deputații. Astfel, au consolidat obligația de a trasa comercianții (principiul „cunoaște-ți clientul”).

Obligații suplimentare pentru platformele foarte mari

Platformele online foarte mari (VLOP) vor fi supuse unor obligații specifice din cauza riscurilor caracteristice pe care le prezintă în ceea ce privește diseminarea conținutului ilegal și a conținutului dăunător. DSA va contribui la combaterea conținutului dăunător (chiar dacă nu este ilegal) și a răspândirii dezinformării. În acest scop, va include dispoziții privind evaluările obligatorii ale riscurilor, măsurile de atenuare a riscurilor, auditurile independente și transparența așa-numitelor „sisteme de recomandare” (algoritmi care determină ce văd utilizatorii).

Alte elemente esențiale

Parlamentul a introdus mai multe modificări la propunerea Comisiei, inclusiv în următoarele domenii:

– scutirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici de anumite obligații prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale;

– publicitatea direcționată: textul prevede o alegere mai transparentă și informată pentru destinatarii serviciilor digitale, inclusiv informații despre modul în care datele lor vor fi monetizate. Procesul prin care destinatarul refuză să își dea consimțământul nu va fi mai complicat sau mai îndelungat decât cel de acordare a consimțământului. În cazul în care destinatarii refuză să își dea consimțământul sau și-au retras consimțământul, destinatarilor li se vor oferi alte opțiuni pentru a accesa platforma online, inclusiv opțiuni bazate pe publicitate fără urmărire;

– tehnicile de direcționare sau de amplificare care implică date cu caracter personal ale minorilor în scopul afișării publicității vor fi interzise, precum și vizarea persoanelor fizice pe baza unor categorii speciale de date care permit vizarea grupurilor vulnerabile;

– despăgubiri: destinatarii serviciilor digitale și organizațiile care îi reprezintă trebuie să aibă dreptul de a solicita despăgubiri pentru orice daune suferite în urma nerespectării de către platforme a obligațiilor de diligență care le revin;

– platformelor online ar trebui să li se interzică să utilizeze tehnici de înșelare sau de incitare pentru a influența comportamentul utilizatorilor prin elemente de design manipulator („dark patterns”);

– mai multe opțiuni în domeniul ierarhizării bazate pe algoritmi: platformele online foarte mari ar trebui să furnizeze cel puțin un sistem de recomandare care nu se bazează pe crearea de profiluri.

Alte amendamente aprobate în plen se referă la necesitatea ca furnizorii să respecte în termenii și condițiile lor libertatea de exprimare, precum și libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și o nouă dispoziție privind dreptul de utilizare și de plată a serviciilor digitale în mod anonim (lista de vot este disponibilă aici și toate amendamentele depuse în plen aici).

Măsuri de sprijin pentru sectorul cultural-creativ

0

Adoptarea de către Executiv a ordonanței de urgență pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV2 are o serie de efecte benefice și pentru sectorul cultural.

Ministerul Culturii prezintă măsurile cu impact economico-social în domeniu:

„- S-a prelungit până la data de 31 martie 2022, odată cu intrarea în vigoare a acestei OUG, indemnizația de 75% din salariul mediu brut pentru persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe, reglementate conform Legii nr. 8/1996. Condiția necesară pentru obținerea indemnizației este ca persoanele fizice să nu realizeze în această perioadă venituri din alte surse ori activități. Indemnizația prevăzută se acordă proporțional cu numărul de zile în care activitatea este interzisă ori suspendată sau în care capacitatea de funcționare este limitată. Indemnizația este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
– Prin această OUG s-a mai făcut un pas important spre debirocratizare prin simplificarea procedurii de obținere a acestei indemnizații care se va face doar pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțită de copia documentului de identitate. 
– O altă modificare vine în sprijinul instituțiilor publice de cultură și așezămintelor culturale, aflate în subordinea autorităților administrației publice centrale și locale. Acestea vor beneficia de schema compensării lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022”.

Ministrul culturii, Lucian Romașcanu: „Sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-am prevăzut pentru a veni în sprijinul sectorului cultural-creativ, atât de afectat în ultimii doi ani, dar și o dovadă că promisiunile făcute sunt respectate. Rămân alături de partenerii din industria creativă și vreau să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a corecta toate inechitățile create de pandemie”.

Prin aceeași OUG, a fost reintrodusă acordarea șomajului tehnic și au fost reglementate noi măsuri de protecție socială pentru angajați, de păstrare a locurilor de muncă și de susținere a unor sectoare economice.

Mecanisme pentru gestionarea forței de muncă în industria auto – implicații fiscale și juridice

Material de opinie de Monica Țariuc, Director,
Global Employer Services, Deloitte România

Industria auto este, fără îndoială, una dintre cele mai încercate în ultimii doi ani, dat fiind că s-a confruntat cu numeroase provocări, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare la nivel global, criza semiconductorilor și creșterea prețurilor materiilor prime fiind doar câteva dintre acestea. Dificultățile nu au întârziat să producă efecte asupra angajaților din industria auto, astfel că angajatorii trebuie să ia în calcul toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a-și asigura forța de muncă necesară continuării și chiar intensificării activității pentru a recupera decalajele înregistrate în contextul pandemiei. Printre acestea se numără facilitățile acordate de stat, importul de forță de muncă, munca la distanță sau detașarea angajaților în alte state. Însă toate acestea au și implicații fiscale, și juridice.

La nivelul Uniunii Europene (UE), unu din zece lucrători din industrie este angajat în unitățile de producție de mașini (aproximativ 2,6 milioane de oameni). În România, personalul angajat în industria auto însumează aproximativ 195.000 de persoane, conform datelor Eurostat. În consecință, având în vedere rolul important pe care acest domeniu îl joacă în economia europeană, statele membre trebuie să acorde importanță problemelor cu care se confruntă companiile din domeniul auto și să le ofere sprijin pentru protecția angajaților și atragerea de noi lucrători în industrie. 

În România, dificultățile din zona de personal sunt complexe, însă, pe măsură ce activitatea economică va depăși efectele pandemiei, la nivel național, dar și global, soluțiile se vor putea diversifica. Important este ca, între timp, fiecare companie să își contureze strategia corectă în privința schemei de personal, ținând cont inclusiv de viteza cu care tendințele se materializează pe această piață (migrarea către mașini electrice cu scopul de a atinge obiectivele climatice ambițioase asumate la nivelul UE).

Din punct de vedere fiscal, în prezent, companiile auto din România au încă la îndemână facilități acordate de stat, așa cum este posibilitatea reducerii timpului de muncă (așa-numitul Kurzarbeit), care presupune că, în cazul reducerii temporare a timpului de lucru ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la trei luni de la data încetării ultimei perioade de acest gen, angajatorii au posibilitatea să reducă timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă. Pe durata unei astfel de reduceri a timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, indemnizație care poate fi decontată angajatorilor de către stat. Totodată, având în vedere contextul pandemiei, guvernul a decis să reintroducă, până la 31 martie 2022, facilitatea privind decontarea indemnizației aferente perioadei de suspendare temporară a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (șomajul tehnic). În plus, companiile care dețin centre de cercetare în România pot aplica pentru facilitățile acordate de stat în acest domeniu. 

Importul de angajați – oportunități și provocări

Aceste facilități sunt accesate însă, în general, pentru menținerea angajaților existenți, dar, pentru noi recrutări, companiile trebuie să depună eforturi tot mai mari, dat fiind că piața muncii redevine tensionată odată cu disiparea efectelor pandemiei. Dincolo de implicarea în formarea viitorilor angajați (învățământul profesional în sistem dual), o soluție mai rapidă și tot mai des luată în calcul în strategia privind forța de muncă de către angajatorii români din toate industriile (probabil încă preponderent în construcții și HoReCa, dar și în domeniul auto) este cea a importului de forță de muncă din afara UE. În susținerea acestei noi tendințe, Guvernul României a anunțat pentru anul 2022 un contigent de 100.000 avize de muncă pentru cetățeni non-UE (până la acest moment hotărârea nu a fost aprobată), de două ori mai mare decât cel pentru anul 2021, spre exemplu. 

Dar integrarea cetățenilor străini în procesul de producție prezintă multe provocări: eforturi pentru pregătirea profesională, asimilarea în cadrul companiei, acceptarea diferențelor culturale etc. Înainte de toate, însă, procesele de recrutare urmate de cele pentru obținerea tuturor documentelor de imigrare trebuie puse foarte bine la punct. Un angajat non-UE nu poate începe munca „mâine”, un termen rezonabil de timp de la primul pas în recrutare la prima zi de muncă fiind de aproximativ șase luni. Așadar, planificarea, identificarea partenerilor și a soluțiilor potrivite, alocarea bugetelor devin acțiuni esențiale pentru echipele de resurse umane, care vor fi nevoite să își dezvolte intern capacitatea de a urmări toate aspectele pe care le implică importul de angajați. În procesele de imigrare, atunci când lucrurile nu se întâmplă tocmai în conformitate cu cerințele autorităților sau sunt întârziate din diverse motive, impactul poate fi unul semnificativ nu doar pentru potențialul angajat, ci și pentru angajator. Riscul cel mai mare este cel care derivă din situații calificate ca „muncă la negru”, care pot atrage pentru societate atât amenzi semnificative, cât și interdicția de a angaja personal din străinătate sau de a mai beneficia de subvenții, de a participa la achiziții publice etc.   

Obligațiile angajatorilor pentru angajații mobili

O altă dimensiune a forței de muncă mobile în industria auto este cea a angajaților români care desfășoară activitate în afara țării în diverse situații, fie că este vorba despre cazuri de remote working, vizite în alte fabrici, pregătire profesională, participarea la proiecte pe termen scurt sau detașări pe termen mediu sau lung. În funcție de variabile precum țara de destinație, scopul și durata șederii, atât angajatul, cât și angajatorul român pot avea obligații de înregistrare și raportare, având în vedere legislația muncii, procesele de imigrare, impozitele și contribuțiile sociale din țara respectivă. Multe dintre aceste obligații au termene scurte (inclusiv înainte ca angajatul să ajungă în statul respectiv) care, dacă nu sunt respectate, pot genera riscuri semnificative pentru părțile implicate. În vederea determinării corecte a obligațiilor asociate desfășurării activității într-un alt stat decât România, este esențială cunoașterea legislației aplicabile, fie că este vorba despre cea română, cea internațională (regulamente și directive aplicabile la nivelul UE sau convenții bilaterale încheiate de România cu alte state) sau despre cea locală, din statul în care se desfășoară activitatea. 

Acestea sunt doar câteva dintre aspectele de care angajatorii din industria auto trebuie să țină cont în gestionarea forței de muncă actuale și viitoare. Însă economia este dinamică, iar câștigători vor fi cei care au capacitatea să inoveze atât în procesul de producție, cât și în privința atragerii și diversificării forței de muncă. 

Dilema existențială a BCE

0

_________________

de Jürgen Stark,
Thomas Mayer,
Gunther Schnabl

FRANKFURT – Regimul european financiar necesită o ancoră instituțională care să asigure în mod credibil și decisiv un nivel stabil al prețurilor precum și încredere pe termen lung în moneda  unică, euro. Credibilitatea este cel mai mare atu al unei bănci centrale, deoarece asigură încrederea în puterea de cumpărare a banilor. Iar credibilitatea, la rândul ei, se bazează pe independența băncii centrale față de influența politică și pe angajamentul acesteia față de stabilitatea monetară.

    Privită din această perspectivă, Banca Centrală Europeană (BCE) plutește de câțiva ani pe ape periculoase. Și-a pus în pericol independența politică și și-a compromis obiectivul principal. Acțiunile care sunt în mod clar menite să anticipeze presiunile politice nu lasă nicio îndoială că BCE și-a depășit mandatul. De exemplu, în timpul crizei datoriilor suverane în euro care a început la sfârșitul anului 2009, BCE a participat activ la restructurarea Uniunii Economice și Monetare (UEM) a Europei. Prin programul său pentru piețele de securitate, a renunțat la principii importante de politică monetară, inclusiv interzicerea finanțării monetare a datoriei publice și cerința unei politici monetare unice pentru zona euro. BCE a avut, de asemenea, un rol de lider în salvarea statelor membre UE afectate grav de criză, chiar dacă aceasta era responsabilitatea guvernelor naționale respective. Granițele dintre politica monetară și cea fiscală au fost astfel estompate în mod deliberat, ducând la o coordonare strânsă între cele două politici.

    Odată cu angajamentul unilateral al președintelui de atunci al BCE, Mario Draghi, de a „face tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro”, BCE s-a impus drept creditor de ultimă instanță pentru zona euro. Încercarea de a adăuga condiții acestui rol în programul „tranzacții monetare directe” al BCE a eșuat. Într-adevăr, programul nu a fost niciodată activat și de atunci a fost înlocuit de Programul de achiziție de active și Programul de achiziție de urgență pentru pandemie. Prin achiziționarea datoriilor guvernamentale, BCE a distorsionat fundamental piețele de obligațiuni, argumentând că încearcă să prevină fragmentarea pieței. Dar acum, că primele de risc s-au stabilizat și accesul la piață cu condiții favorabile a fost asigurat pentru toate statele membre din zona euro, guvernele au un stimulent să-și mărească nivelurile deja exorbitant de ridicate ale datoriei publice. Statele foarte îndatorate precum Italia și Franța se vor baza probabil pe această garanție pe termen nelimitat. Mai rău, operațiunile BCE care depășesc limitele tratatelor și statutelor UE s-au intensificat în timpul președinției lui Christine Lagarde. Invocând „obiective secundare”, BCE s-a angajat să promoveze o „transformare ecologică”. BCE dorește să ajute la îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru proiectele „verzi” și să se asigure că garanțiile și obligațiunile pe care le acceptă sunt „sustenabile” din punct de vedere ecologic. 

    Până în 2021, politizarea în creștere a BCE nu a declanșat niciun conflict major cu privire la mandatul său principal de asigurare a stabilității prețurilor. Dar, odată cu creșterea inflației care devine mai evidentă, situația s-a schimbat. Cu siguranță, reprezentanții de vază ai BCE încă resping inflația de astăzi, susținând ca fiind doar temporară. Nimeni nu contestă faptul că unii factori care influențează inflația sunt temporari. Dar problema este că alți factori pot persista mai mult decât se prevedea. Prin urmare, devine din ce în ce mai clar că inflația va câștiga avânt fără contra-măsuri de politică monetară, prevestind sfârșitul erei stabilității prețurilor. Acest lucru pune BCE într-o poziție dificilă, deoarece se va confrunta simultan cu mai multe probleme acute create tocmai de ea.

    În primul rând, finanțarea monetară de către BCE a noii datorii suverane a creat un surplus de bani, iar acum cererea robustă se confruntă cu constrângerile de ofertă cauzate de pandemie. Rezultatul sunt prețurile mai mari, care probabil sunt pe cale să devină endemice prin creșterile ulterioare ale salariilor. BCE trebuie să ia în serios riscul unei spirale salarii-preț, chiar dacă există puține indicii că acest lucru se întâmplă în prezent. În al doilea rând, devine din ce în ce mai clar că „transformarea verde” nu va fi posibilă fără o creștere a inflației. În mod ideal, sursele de energie din combustibili fosili ar trebui să devină mai scumpe în aceeași măsură în care energia regenerabilă devine mai ieftină prin extinderea capacităților și infrastructurii relevante. Modificarea prețurilor relative ar trebui să modifice structura cererii, în timp ce nivelul general al prețurilor rămâne stabil. De fapt, capacitățile de producție pentru energie brună au scăzut mai repede decât ar putea fi create capacități noi pentru energie verde. Ca urmare, prețurile energiei la combustibilii fosili au crescut fără ca prețurile la sursele regenerabile să scadă în mod corespunzător pentru a compensa. Datorită manifestărilor deschise de activism ale BCE și a dorinței demonstrate de a coordona politicile monetare, economice, financiare și climatice, BCE se confruntă acum cu o situație dificilă. Deoarece mandatul său de bază este de a asigura stabilitatea prețurilor, trebuie să fie pregătită pentru o schimbare a politicii monetare.

    Aceasta ar însemna luarea în mod constant a măsurilor pentru a diminua cererea prin reducerea excedentului monetar (vânzarea obligațiunilor guvernamentale care  s-au acumulat în bilanțul său) și majorarea mai rapidă a ratelor dobânzilor (contrar comunicărilor sale anterioare). O astfel de înăsprire ar crea probleme serioase pentru membrii zonei euro foarte îndatorați, nu numai în finanțarea noii datorii, ci și în refinanțarea datoriilor aflate la scadență. Scăderea veniturilor fiscale și creșterea șomajului pe măsură ce economia se răcește ar exacerba și mai mult problema. Viitorul apartenenței unor țări la UEM ar fi rapid pus din nou sub semnul întrebării.

    Dar dacă BCE tolerează creșterea inflației, își va pierde credibilitatea, din cauza îndoielilor tot mai mari cu privire la disponibilitatea sau capacitatea sa de a menține stabilă valoarea banilor. Creșterea așteptărilor inflaționiste ar duce la creșterea dinamicii inflației și la deprecierea cursului de schimb, ceea ce ar crește și mai mult presiunile inflaționiste.

    La fel ca Hamlet al lui Shakespeare, BCE se confruntă cu o dilemă. Ar trebui să-și respecte în mod constant mandatul și să riște un alt test acid pentru UEM sau ar trebui să accepte o inflație mai mare, să-și piardă credibilitatea și să sigileze soarta unui euro slab? În piesă, Hamlet nu poate decide niciodată. De aceea este o tragedie care se termină în dezastru.


Jürgen Stark, fost membru al Comitetului executiv și al Consiliului guvernatorilor BCE, fost vicepreședinte al Deutsche Bundesbank este profesor onorific la Universitatea din Tübingen.
Thomas Mayer este director fondator al Institutului de Cercetare Flossbach von Storch, fost economist șef al Grupului Deutsche Bank.
Gunther Schnabl, profesor de politică economică și economie internațională la Universitatea din Leipzig, este membru senior la Institutul de Cercetare Flossbach von Storch


Copyright: Project Syndicate, 2022.
www.project-syndicate.org
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

Sectorul bancar global face față pandemiei mai bine decât se estimase inițial, dar se află într-o etapă a extremelor

0

Industria s-a împărțit între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu face excepție de la regulă

Industria serviciilor financiare a supraviețuit pandemiei mai bine decât arătau estimările inițiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluții și performanțe extreme, potrivit celei de-a 11-a ediții a McKinsey Global Annual Banking Review. Industria s-a împărțit în ultimii doi ani între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu a făcut excepție, având în vedere că primele șapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar. 

Sectorul bancar din România și-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei – este pentru prima dată în ultimii șase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.

Pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaționistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopției digitalizării. COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creștere în privința utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar.

Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanțe divergente – zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business și modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.

De altfel, dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele șapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare și au generat aproape întregul profit al sistemului. 

„Acești lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operațiuni mai eficiente și pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puține semne distinctive care să le permită o diferențiere adecvată”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din București.

Analiza instituțiilor financiare cu cele mai bune rezultate indică trei caracteristici comune ale unui model de afaceri sustenabil în viitor:

  • Experiența utilizatorului și servicii financiare digitale încorporate. România este economia cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est (CEE) în e-commerce, iar românii se așteaptă tot mai mult ca băncile să ofere clienților experiențe dinamice, eficiente, în conformitate cu nevoile lor reale. Printre cele mai relevante funcționalități se numără personalizarea serviciilor și ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare și non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piața din România.

Analizele McKinsey evidențiază că băncile din România au înregistrat creșteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de ~10% în România vs. aproape 25% în CEE pentru unele produse). De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple. 

  • Un model economic eficient, care favorizează creșterea veniturilor din comisioane, cu relevanță semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global).
  • Inovație continuă și servicii lansate rapid prin valorificarea tehnologiei. Vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din CEE și la nivel global arată un potențial semnificativ pe termen scurt și mediu. Există jucători  la nivel internațional cu sisteme și proceduri bine stabilite pentru adopția digitală, permițându-le să atragă 40% din totalul clienților prin mediul digital. Inovația și obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferențierea între jucătorii de top și restul (de exemplu, timpul de lansare de produse și servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante față de opt–26 de săptămâni pentru cele din urmă).

„Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspirații de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferențele de performanță se adâncesc tot mai mult. Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăznețe orientate spre creștere păstrează câștigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important și pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendința digitală. Acum este momentul să acționăm”, conchide Ovidiu Tișler.


Uniunea sănătății: consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

0

UE va fi mai bine pregătită să gestioneze viitoarele crize sanitare prin abordarea mai eficace a deficitelor de medicamente și de dispozitive medicale.

Parlamentul a aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns anul trecut cu Consiliul privind extinderea competențelor autorității de reglementare a medicamentelor din UE cu 655 de voturi pentru, 31 împotrivă și 8 abțineri.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) va fi mai bine echipată pentru a monitoriza și a atenua deficitele de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele de sănătate publică. Vor fi create două grupuri de coordonare privind deficitele, pentru medicamente și, respectiv, dispozitive medicale, iar EMA va institui și va gestiona Platforma europeană de monitorizare a deficitelor pentru a facilita colectarea datelor.

Toți actorii din lanțul de aprovizionare vor fi implicați mai îndeaproape, inclusiv prin consiliere de specialitate ca observatori reprezentând pacienții și cadrele medicale, precum și titularii autorizațiilor de introducere pe piață, distribuitorii angro sau orice alte părți interesate relevante din domeniul sănătății.

Agenția va crea, de asemenea, o pagină web publică cu informații privind deficitele. Datele referitoare la studiile clinice și informațiile referitoare la medicamente autorizate vor fi puse la dispoziție în timp util și într-un mod mai transparent.

În urma votului final în plen, textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE la scurt timp după aceasta. Regulamentul se va aplica de la 1 martie 2022.


Ca parte a construirii unei uniuni europene a sănătății, Comisia a propus, la 11 noiembrie 2020, un nou cadru de securitate sanitară adaptat viitoarelor provocări în materie de sănătate, pe baza lecțiilor învățate din combaterea COVID-19, care include o propunere de consolidare a competențelor Agenției Europene pentru Medicamente.

P3 Logistic Parks, tranzacții pentru 113.500 m2 în 2021

0

Dezvoltatorul P3 Logistic Parks („P3”) a încheiat în 2021 tranzacții pentru aproximativ 113.500 de metri pătrați de spații logistice și de birouri.

Sînziana Pardhan, Managing Director P3 în România: „Ultimele 12 luni s-au arătat efervescente atât pentru noi ca și companie, cât și pentru sectorul nostru de activitate. Rezultate activității de leasing pentru 2021 arată foarte bine, chiar peste estimările inițiale. Totodată, continuăm să vedem o intensificare a cererii și a dinamicii închirierilor, mai ales la Km 13, A1. Aceste rezultate sunt generate, în principal, de creșterea puternică înregistrată de industriile de retail și logistică, precum și de dezvoltarea de noi centre regionale care vin să deservească nu doar România, ci și alte țări din regiune. În acest context, suntem optimiști cu privire la evoluția business-ului pe plan local în 2022. Și perspectivele de dezvoltare pe termen lung se arată promițătoare, în special dacă discutăm despre cei aproximativ 100.000 de metri pătrați disponibili pentru extinderea viitoare a P3 Bucharest A1”.

P3 Logistic Parks informează că „din totalul tranzacțiilor încheiate de companie în 2021, peste 80% (>91.000 m2) sunt contracte de închiriere pe termen lung, restul fiind contracte noi sau prelungiri pe termen scurt. Mare parte din activitatea de închiriere a fost generată de cereri de la chiriașii existenți, care fie și-au prelungit pe termen lung contractele (32.400 m2), fie au ales să își extindă suprafața depozitelor existente (32.200). Aceste rezultate confirmă locația premium a parcului, precum și serviciile de înaltă clasă oferite de dezvoltator. Pe parcursul anului trecut, P3 Bucharest A1 a primit în comunitatea sa locală patru noi chiriași care ocupă împreună o suprafață consolidată de aproximativ 23.000 de metri pătrați și a devenit principalul hub de distribuție al retailerului internațional Número Uno pentru regiunea Europei Centrale și Est, bucurându-se, totodată, de o rată de retenție a clienților de 100%. Mai mult, în luna decembrie, dezvoltatorul a primit standardul Very Good BREEAM-In-Use pentru toate clădirile logistice existente în cadrul P3 Bucharest A1, atingându-și astfel obiectivele de sustenabilitate pentru România”. 

P3 subliniază că „este conștientă că întreaga lume se confruntă cu o urgență climatică. În acest sens, compania continuă să caute în mod activ modalități de a reduce impactul generat asupra mediului și consumul de energie, rămânând, în același timp, aproape de nevoile chiriașilor săi. Adițional certificării BREEAM In-Use, dezvoltatorul își propune să implementeze o serie de măsuri care vizează eficiența energetică, aliniindu-se astfel obiectivelor globale de a atinge neutralitatea din punct de vedere al amprentei de carbon. Pe plan local, din punct de vedere al sustenabilității, P3 a instalat de curând cea de a treia stație de încarcare pentru vehicule electrice, pretabilă atât pentru alimentarea mașinilor de putere mai mare, cât și pentru van-uri, și are în plan continuarea proiectului de înverzire a parcului, început în 2021. Pe viitor, dezvoltatorul prevede și instalarea de panouri solare pentru prepararea apei calde. În ceea ce privește planurile de business pe termen lung, compania continuă să caute noi oportunități pentru dezvoltarea de viitoare proiecte industriale moderne”.  

 

Studiu Horváth: Industria ambalajelor va crește cu 30%, la un trilion de dolari, în 2025

0

Industria globală a ambalajelor se află în plină expansiune și va crește cu circa 30%, până în 2025, de la 770 miliarde USD la 1 trilion USD, după ce s-a extins cu o medie anuală de 5.6% în ultimii 5 ani, arată un studiu recent al companiei de consultanță internațională, Horváth. În pofida eforturilor de a proteja clima și a diminua risipa de materiale, cererea de ambalaje va continua să sporească, mai ales odată cu extinderea comerțului on-line. Pe de altă parte, va crește și cererea de materiale de ambalare îmbunătățite și sustenabile, cu un impact mai redus asupra mediului, conform studiului „Industria europeană a ambalajelor în 2025 – tendințe, perspective și factori de succes într-un mediu de piață competitiv”.

Printre factorii care generează creșterea susținută a acestei piețe, Horváth a identificat: (1) îmbătrânirea populației – care prelungește perioada de consum și necesarul de produse ambalate (de la produse alimentare la medicamente); (2) gospodăriile cu mai puțini membri – ce consumă volume tot mai mari de produse; (3) urbanizarea și creșterea comerțului online; (4) cererea sporită de ambalaje sustenabile – care le va permite companiilor să își optimizeze produsele și să identifice noi modalități de diversificare a veniturilor și diferențiere pe piață.

O analiză detaliată bazată pe rapoartele de piață din studiu dezvăluie alte constatări interesante cu privire la tipul, utilizarea și distribuția cantității ambalajelor necesare la nivel mondial. Industria și transporturile par să fie semnificativ mai „sustenabile” față de consumul populației (59% dintre ambalaje). Procesele industriale necesită, în primul rând, materiale reciclabile precum hârtie și carton și ocupă aproximativ 41% din volumul total de ambalaje. În schimb, consumul se ridică la 59% din piața mondială a ambalajelor, folosind preponderent cantități mai mari de materiale plastice (compozite).

Trei sferturi din piața mondială a vânzărilor de ambalaje este dominată de hârtie și carton, precum și ambalaje din plastic, restul fiind alcătuit din metal, sticlă și alte materiale. 70% din toate ambalajele de consum sunt produse pentru alimente (51%) și băuturi (19%), 8% pentru produse medicale, 4% pentru cosmetice și doar 18% pentru alte bunuri/bunuri de larg consum.

Principalele tendințe: responsabilizarea
consumatorilor și „Smart Packaging”

În ultimii ani, direcțiile de dezvoltare a industriei ambalajelor au fost marcate, în mod decisiv, de conștientizarea sporită a publicului cu privire la necesitatea protecția mediului, alături de norme mai stricte care să preîntâmpine irosirea resurselor și producerea deșeurilor – deși mai sunt multe de realizat pentru diminuarea risipei. De exemplu, la nivelul anului 2018, dacă totalul deșeurilor de hârtie, carton și plastic, generate anual, ar fi fost calculate „per capita” ar fi rezultat 218 kg pentru fiecare locuitor al Germaniei, respectiv 105 kg pentru fiecare locuitor al Austriei.

Deși provocările privind reducerea impactului ambalajelor asupra mediului rămân însemnate, iar rezultatele în diminuarea deșeurilor sunt inegale, de la o țară la alta, în Europa se reușește reciclarea ambalajelor în proporție de: (1) 90% – pentru ambalaje de metal; (2) 87% – hârtie și carton; (3) 84% – sticlă; (4) 47% – plastic; și (5) 25% – lemn. Procentele ar putea crește, în viitor, odată ce peste 70% dintre europeni își declară o preferință pentru ambalajele „prietenoase cu mediul”, ceea ce înseamnă că acestea se pot refolosi, sunt biodegradabile și compuse în proporție tot mai mare din hârtie, în detrimentul materialelor plastice.

O altă tendință identificată de studiul Horváth este dezvoltarea soluțiilor „Smart Packaging”, care devin un diferențiator puternic pentru jucătorii din industrie. Pe termen lung, succesul pe piața ambalajelor va fi de partea celor care vor ști să îmbine proprietățile de ambalare „inteligente”, cum ar fi trasabilitatea, interacțiunea specifică cu produsul ambalat sau cerințele legate de tehnologia senzorilor, ceea ce vor face ca produsul și ambalajul vor „să crească împreună”, ca un tot întreg.

„Piața ambalajelor crește în toată lumea, dar calitatea și sustenabilitatea produselor se modifică, pe măsură ce consumatorii devin tot mai conștienți de impactul asupra mediului al acestei industrii. Companiile care vor putea propune ambalate atât inteligente, cu mai multe funcții decât protecția produselor, cât și prietenoase cu mediul, vor avea de câștigat, pe o piață unde tendința de concentrare a jucătorilor crește de la an la an”, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth România.

La nivel global, zona economică Asia-Pacific este răspunzătoare în prezent pentru cea mai mare proporție de ambalaje, și anume aproximativ 40% cu o rată de creștere anuală estimată de aproape 7%. Urmează Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) cu puțin sub 30% și America de Nord cu 26%.


Studiul „Industria europeană a ambalajelor – tendințe, perspective și factori de succes într-un mediu de piață competitiv”, publicat spre finalul anului 2021, include cercetări ample bine fundamentate despre piața internațională, analize și interpretări ale tendințelor de specialitate, precum recomandări concrete de acțiune bazate pe experiența de proiect specifică industriei și interviuri cu manageri. Materialul poate fi descărcat gratuit la acest link.

STADA România anunță o investiție de 48,3 milioane euro într-o nouă fabrică, în Parcul Industrial și Logistic Arieș, Turda, județul Cluj

0

STADA România, subsidiara din România a grupului STADA Arzneimittel AG, anunță o investiție de 48,3 mil euro într-o nouă facilitate de producție ce va fi construită în Parcul Industrial Arieș din Turda, județul Cluj. Proiectul de tip greenfield este parțial susținut în implementarea sa de Guvernul României, printr-o contribuție de ajutor de stat.

Noua unitate de producție și ambalare va cuprinde inițial 9 linii tehnologice de ultimă generație pentru produse în doză solidă (capsule și tablete), cu o capacitate de 100 milioane pachete pe an. Suprafața totală a unității este de aproximativ 30.000 mp și permite o extindere rapidă a liniilor de producție până la un număr de 12. 

Întreaga suprafață a terenului achiziționat este de 100.000 mp și permite de asemenea, o dezvoltare ulterioară a facilităților de producție, prin construcția unor noi clădiri, în funcție de cererea pieței și raportat la nevoile de dezvoltare continuă a companiei. 

Produsele finite din unitatea din Turda – atât medicamentele eliberate pe bază de rețetă, cât și produse farmaceutice eliberate fără prescripție medicală – sunt destinate să deservească cu preponderență piețele din Europa, în care grupul STADA își desfășoară operațiunile.

„Investiția în Fabrica de la Turda și parteneriatul cu Guvernul României arată încă o dată faptul ca STADA nu este doar un partener de încredere pentru autoritățile locale și autoritățile din domeniul sănătății, ci și o companie implicată în dezvoltarea piețelor în care activează. Am ales Turda pentru că este o localitate situată în inima unei regiuni importante din punct de vedere strategic pentru Grupul STADA. Este aproape de depozitul nostru din Timișoara, finalizat tot în acest an, aproape de unitățile de producție STADA din Serbia, precum și de laboratorul nostru de testare ce deservește grupul Stada la nivel global. Amplasarea geografică a fabricii oferă în egală măsură legături rapide pentru transportul către toate piețele europene”, subliniază Mihai Fugarevici, directorul general al STADA România.

Fabrica STADA de la Turda va fi construită conform unor fundamente solide de sustenabilitate, folosind tehnologie modernă, de ultimă generație, precum și o suită de facilități ce presupun un consum redus de energie, cum ar fi panourile solare fotovoltaice, sistemul termic solar și chiar acoperiș verde pentru echilibrarea fluctuațiilor de temperatură. Etapele de construcție și partea operațională vor fi coordonate de Veroljub Ljubinkovic, care va conduce proiectul în calitate de director al fabricii.

Termenul de finalizare a facilității de producție este planificat pentru luna octombrie 2024. Exploatarea facilității presupune formarea unei echipe de 375 de angajați cu o bogată experiență în industria farmaceutică, ce va valorifica moștenirea puternică a regiunii Cluj în acest domeniu.

„Într-un oraș în plină dezvoltare este absolut necesar ca mediul de afaceri să fie unul diversificat, cu servicii de top. Concepția noastră de administrare a comunității în interesul ei, deschide porțile și pentru STADA Group. Apreciem faptul că aduce și aici, la Turda, în cadrul parcului logistic Arieș, o investiție de nivel mondial, la standarde europene recunoscute. STADA Group este compania potrivită la locul potrivit. Orientați spre excelență, STADA este compania alături de care Turda se va dezvolta în continuare atât pe orizontală, cât si pe verticală, iar de asta va beneficia întreaga comunitate.

Ne onorează prezența lor în orașul nostru și totodată ne obligă să fim un partener corect și să-i sprijinim continuu”, a declarat Cristian Octavian Matei, Primarul Municipiului Turda.

Partenerul principal al STADA România în demersurile de prospectare de piață, due diligence si consultanță privind obținerea ajutorului de stat a fost compania NOERR, cu o echipă coordonată de partenerii Rusandra Sandu (Avocat) și Iulian Sorescu (Expert Ajutor de Stat). NOERR s-a dovedit a fi un desăvârșit partener de afaceri, care a înțeles exact nevoile clientului și a oferit cu precizie cea mai bună soluție pentru implementare și dezvoltare.

Leonardo Badea (BNR): Mixul de politici ca răspuns la provocările economice actuale

0

La nivel global, evoluăm gradual în direcția conviețuirii cu acest virus care a determinat  modificări importante în existența noastră. Un impact semnificativ al pandemiei a fost resimțit în calitatea vieții oamenilor, dar sectorul de activitate unde s-a înregistrat presiunea cea mai intensă a fost sistemul de sănătate. De aceea, privind în urmă, acțiunile autorităților pot fi  considerate ca fiind canalizate pe două direcții principale: pe de o parte să contracareze apariția infecțiilor și să limiteze viteza de răspândire virusului, iar pe de altă parte să amelioreze efectele economice negative asupra oamenilor și companiilor. Din păcate, prima categorie de măsuri a condus la șocuri globale de aprovizionare, în special în producție, iar blocajele și alte măsuri de izolare au cauzat perturbări pe scară largă a afacerilor. Pandemia a dus la apariția unei crize economice și financiare care este probabil să aibă repercusiuni structurale pe termen lung și a scos la iveală fragilitatea societății globale.

Statistic, economia mondială și-a revenit puternic la începutul anului 2021 de la nivelurile scăzute provocate de evoluția primelor valuri ale pandemiei, dar spre sfârșitul perioadei a încetinit din cauza noilor variante de virus și a noilor focare apărute, a blocajelor în lanțul de aprovizionare, a penuriei de forță de muncă și a evoluției în salturi a procesului de vaccinare. Este firesc ca atunci când există o amenințare la adresa sănătății și siguranței personale, așa cum este pandemia de COVID 19, să existe o reacție din partea societății, deoarece  oamenii  își adaptează obiceiurile și comportamentul, își redefinesc stilul de viață. Unele noțiuni și valori larg îmbrățișate în trecut suferă modificări în perioadele de criză. Acest lucru duce la dezbateri și preocupări profunde în cadrul societății referitor la calea de urmat și la valorile care trebuie respectate. În astfel de situații, cristalizarea noilor abordări și uzanțe nu este un proces facil și liniar, ci este marcat de intense căutări, sincope, piste false, eșecuri de etapă, dar siguranța și sănătatea semenilor trebuie să fie așezate pe primul plan.

Impactul combinat al pandemiei și al măsurilor luate pentru controlul evoluției acesteia, precum și pentru limitarea efectelor negative asupra populației și a economiei a produs modificări atât pe partea cererii, cât și a ofertei de bunuri și servicii. Mai mult, aceste efecte au fost diferite în timp. Astfel, pe perioada restricțiilor de mobilitate cererea a fost mai redusă, iar oamenii care au putut să-și conserve veniturile (urmare și a măsurilor guvernamentale de suport) au economisit mai mult. Ulterior, în perioadele de relaxare a restricțiilor de pe parcursul anului trecut, economisirea suplimentară generată anterior a alimentat o creștere semnificativă a cererii. Concomitent, aceleași restricții au determinat însă întârzieri și disfuncționalități importante în lanțurile de distribuție precum și funcționarea la capacitate mai redusă a facilităților de producție. De asemenea, costurile de realizare ale multor bunuri și servicii au crescut din cauza cheltuielilor suplimentare pe care producătorii și prestatorii le-au suportat legat de distanțarea socială la locul de muncă și de măsurile sanitare de prevenție. Ulterior, costurile au fost sensibil amplificate și de șocul prețurilor la combustibili și energie. Ca și în cazul cererii, și efectele pe partea ofertei au evoluat diferit în timp și au avut un grad redus de predictibilitate.

Elementele prezentate succint mai sus determină în prezent o combinație nocivă pentru economie și societate cu care aceasta nu a mai fost confruntata serios din anii 1970: riscuri de încetinire a creșterii economice (mai ales pe seama alternanței valurilor pandemice, impredictibilității ridicate și a epuizării cererii suplimentare determinate de economisirea crescută din perioada restricțiilor severe de mobilitate), concomitent cu un nivel ridicat al inflației (generată în mare proporție de factori plasați în afara influenței politicii monetare).

Pentru că ne aflăm într-o situație în care atât cererea cât și oferta sunt afectate, ieșirea din criza complexă pe care o traversăm necesită coordonarea tuturor politicilor publice. Așa cum știm, politica monetară acționează asupra cererii pe termen scurt și nu influențează oferta. Politica fiscală afectează cererea agregată prin modificări ale cheltuielilor guvernamentale și ale impozitării. Acești factori influențează ocuparea forței de muncă și veniturile gospodăriilor, care apoi acționează asupra cheltuielilor de consum și investițiilor. Totodată, nivelul impozitării poate influența dorința de a munci , iar cheltuielile guvernamentale pentru sănătate, educație și formare ar putea stimula productivitatea muncii pe termen lung, având astfel un impact și pe partea ofertei. Totuși, cele mai relevante pentru stimularea ofertei sunt reformele structurale despre care se vorbește atât de mult, care se circumscriu la rândul lor mixului de politici economice.

În literatura de specialitate anterioară crizei recente, mulți autorilor preocupați de teoria mixului de politici apreciază (din diferite perspective) că un mix bun funcționează numai dacă instrumentele independente sunt controlate de factorii de decizie independenți. Necesitatea de a avea instrumente independente, dedicate fiecare unor obiective specifice  și acționate de autorități ce au independență în decizie pentru atingerea acestora nu trebuie însă să împiedice cooperarea și să conducă la a ignora efectele reciproce ale politicilor (determinate de externalitățile pe care acestea le generează). Realitatea ne-a demonstrat că în situații excepționale, un regim temporar de strânsă coordonare este cel mai adecvat pentru un răspuns rapid la șocuri neanticipate, mai ales atunci când acestea sunt exogene. La fel de adevărat este însă că ieșirea dintr-un astfel de regim poate fi problematică și trebuie neapărat să fie credibilă pentru piețe.

Luate separat, nici relaxarea monetară și nici sprijinul fiscal nu ar fi fost suficiente pentru a amortiza șocul, atunci când a lovit criza COVID-19, iar derularea foarte rapidă a evenimentelor făcea imposibilă utilizarea unor politici structurale la nivel microeconomic. Astfel, autoritățile monetare și cele fiscale au trebuit să își unească forțele pentru a oferi sprijinul macroeconomic necesar, estompând granițele tradiționale dintre intervențiile monetare și cele fiscale. Politica macro-prudențială a jucat la rândul său un rol important. Acum când provocările economice s-au schimbat, mixul de politici este în continuare extrem de necesar și, în plus, trebuie să includă și partea structurală pentru a putea compensa mai bine evoluțiile negative pe partea ofertei. O astfel de coordonare monetar-fiscală poate funcționa numai dacă credibilitatea angajamentelor față de obiectivele dorite pe termen lung – creștere sănătoasă în condiții de stabilitate a prețurilor și sustenabilitatea datoriei publice – este păstrată și susținută de un cadru instituțional rezistent. Deoarece coordonarea monetară-fiscală eficientă are limitele ei, reconstruirea spațiului de politici, atât în domeniul fiscal cât și monetar este o prioritate.


Dacă ne referim la politica monetară, contextul a reclamat o reacție imediată și hotărâtă la izbucnirea crizei pandemice, justificând ulterior continuarea ajustării conduitei acesteia într-o manieră prudentă. Măsurile de politică monetară au fost esențiale pentru calmarea tensiunilor financiare generate de șocul pandemic și au permis funcționarea fluentă a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, în vederea finanțării în bune condiții a economiei reale și a cheltuielilor bugetare.

În perspectivă, politica monetară va continua să urmărească menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație, într-o manieră de natură să susțină redresarea economiei în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Implicațiile dozajului de măsuri este semnificativ pentru succesul acțiunii coordonate a politicii monetare și a politicii fiscale, în sensul de a menține stabilitatea macro-financiară (implicit a prețurilor și controlul inflației) fără a afecta semnificativ creșterea economică în decelerare vizibilă. Și din această perspectivă, decidenții sunt obligați la un „balancing act” foarte delicat. Să ne amintim că în urmă cu nu mai mult decât un an încă circulau foarte multe opinii ale unor economiști cunoscuți care afirmau că statul trebuie să profite de nivelul redus al dobânzilor de la acea vreme, care se anticipa atunci că își va menține acest nivel pentru o perioada considerabilă de timp, pentru a se împrumuta și a utiliza resursele în vederea stimulării creșterii economice. Iată că de atunci datoriile publice au crescut accelerat pretutindeni în lume, iar acum inflația în creștere pune presiune ascendentă pe dobânzi și face povara datoriei publice tot mai apăsătoare, limitând spațiul politicii fiscale și riscând să contribuie indirect la descurajarea creșterii economice. Într-un astfel de context, cu cât politica monetară acționează mai amplu pentru combaterea inflației, cu atât consolidarea fiscală trebuie să fie mai convingătoare pentru investitori, astfel încât să ofere acestora perspectiva unei curbări a creșterii datoriei publice tot mai costisitoare și menținerea unui nivel sustenabil ca pondere în PIB. Asta ar face ca, de fapt, ambele politici să acționeze cu o amploare importantă în sensul descurajării cererii, punând în pericol creșterea atât de necesară în ecuația refacerii economiei, a îmbunătățirii echilibrelor macroeconomice, a ameliorării problemelor structurale etc.

Din punctul de vedere al politicii fiscale, până la declanșarea crizei pandemice, problematicile care erau dezbătute vizau cu precădere măsurile pro-ciclice, creșterea deficitului de cont curent și evoluția datoriei externe. Ulterior, accentul a fost pus pe necesitatea implementării măsurilor de relansare economică, simultan cu cele de consolidare fiscală.

După cum se știe, consolidarea fiscală constituie o componentă foarte importantă pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice și, implicit, a stabilității macroeconomice, dar și una dintre marile provocări în contextul actual, marcat de necesitatea identificării unui echilibru între nevoia reală și presantă de ajustare fiscală și imperativul de a sprijini în continuare recuperarea economică.

Foarte importantă din această perspectivă este continuarea traiectoriei de ajustare graduală a deficitului bugetar către ținta stabilită de reglementările europene, lucru foarte greu de realizat de altfel, respectiv atingerea unui nivel inferior limitei de 3% din PIB până la finele anului 2024, ceea ce va permite ieșirea de sub incidența procedurii de deficit excesiv, fără însă a aduce atingere perspectivelor de redresare a economiei în actualul context pandemic.

Câștigarea unui spațiu important de manevră a politicii fiscale prin reducerea deficitului bugetar încă din anul acesta apare ca fiind o alegere firească, chiar în condițiile continuării aplicării și în 2022 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, fiind de așteptat ca aceasta să fie dezactivată din 2023.

Cu toate că sprijinirea economiei și a sistemului de sănătate continuă să fie prioritară în circumstanțele specifice actuale, paradigma politicii fiscale trebuie reconsiderată pe măsură ce impactul pandemiei se atenuează, în sensul reorientării acesteia de la măsuri cu caracter urgent și excepțional care să răspundă provocărilor generate de criza sanitară către obiective orientate spre reforme structurale, care să contribuie la transformarea economiei românești într-o economie reziliență și robustă, favorabilă incluziunii.

Banii europeni constituie o sursă de finanțare care degrevează bugetul național, astfel încât absorbția fondurilor europene reprezintă un element de bază pentru asigurarea sustenabilității fiscal-bugetare, pentru dezvoltarea economiei și a societății românești. Așa cum am mai afirmat și în alte rânduri, fondurile europene ar trebui orientate cu precădere spre investiții care să favorizeze dezvoltarea economică, precum cele care sprijină digitalizarea sau tranziția verde, reformele structurale, inclusiv în domeniul finanțelor publice, pentru eficientizarea cheltuielilor și îmbunătățirea gestionării resurselor publice.

Eforturile de consolidare fiscală și de creștere a sustenabilității bugetare pentru asigurarea unor finanțe publice sănătoase trebuie susținute totodată și de alte reforme fiscal-bugetare și economice menite să asigure convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană în special în domenii precum administrația fiscală, guvernanța companiilor cu capital de stat, sistemul public de pensii sau sistemul salarial al personalului bugetar.

Consolidarea fiscală necesită multe reglaje fine aplicate tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli bugetare, dar în esență ea este rezultatul efortului de a reduce considerabil dinamica cheltuielilor în raport cu creșterea veniturilor. Este nevoie, printre altele, de pragmatism și obiectivitate încă din etapa de construcție a bugetului și ulterior a rectificărilor acestuia, astfel încât ipotezele privind evoluția economiei și capacitatea de utilizare de către ordonatorii de credite a fondurilor alocate să fie cât mai realiste.

Vom avea probabil anul acesta o creștere economică reală de cel puțin 3-4 procente, ceea ce oferă condiții favorabile consolidării fiscale pentru că aduce premise pentru sporirea veniturilor chiar și în absența unor majorări de taxe și impozite, dacă sunt avute în vedere aspecte precum: reducerea evaziunii fiscale, creșterea bazei de impozitare, ameliorarea gradului de conformare fiscală și îmbunătățirea eficienței colectării veniturilor la bugetul de stat.

Într-o astfel de perspectivă privind creșterea economică, consolidarea nu presupune neapărat reducerea cheltuielilor publice, putându-se avea în vedere eficientizarea calitativă a acestora, context în care s-ar putea identifica spațiu de manevră chiar pentru o creștere rezonabilă și justificată a cheltuielilor, cu condiția ca dinamica lor să fie considerabil mai redusă comparativ cu cea aferentă veniturilor, iar accentul să fie pus pe amplificarea factorului de multiplicare în economie.

Câteva direcții de acțiune pentru continuarea consolidării fiscal-bugetare, care să contribuie la redresarea și dezvoltarea economiei pe baze sustenabile, ar putea viza:

  • creșterea colectării veniturilor fiscale, prin: reducerea evaziunii fiscale; digitalizarea proceselor de activitate și asigurarea de servicii electronice de calitate, cu scopul îmbunătățirii conformării fiscale și creșterii eficienței coletării; reducerea sarcinilor administrative și simplificarea obligațiilor fiscale; o eficiență îmbunătățită în colectarea impozitelor și scăderea decalajului fiscal;
  • eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor publice, prin: eliminarea risipei bugetare; alocarea resurselor în funcție de indicatori de rezultat; reorientarea cheltuielilor aferente investițiilor publice prin trecerea de la investițiile finanțate din surse naționale la investiții finanțate din fonduri europene; întărirea guvernanței corporative a companiilor de stat; orientarea resurselor către investiții în infrastructură, agricultură, dezvoltarea rurală, sistemul energetic, tehnologia avansată, tranziția verde și cea digitală;
  • îmbunătățirea predictibilității politicilor fiscale, obiectiv important pentru susținerea mediului de afaceri în contextul economic foarte dificil, atât pe plan intern cât și extern.

Tot în materie de politică fiscală, din perspectiva datoriei guvernamentale, după ce în perioada 2020-2021 ponderea acesteia în PIB s-a majorat considerabil pe fondul efectelor adverse asociatei crizei sanitare, ajungând la valori apropiate de 50% (în creștere cu peste 10 puncte procentuale comparativ cu perioada 2016-2019), pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil se impune atenuarea dinamicii acesteia, prin perfecționarea instrumentelor de management al datoriei publice, dar și asigurarea faptului că îndatorarea suplimentară trebuie să aibă în corespondență schimbări structurale ale economiei, care să permită în viitor achitarea datoriilor fără sacrificii pentru generațiile care urmează.

În contextul celor menționate, alături de consolidarea fiscal-bugetară, deosebit de importante din perspectiva conduitei și implementării politicii monetare sunt reformele structurale. De asemenea, este esențial nivelul de absorbție a fondurilor europene alocate României, în condițiile în care un mix coerent de politici macroeconomice care să sporească potențialul de creștere a economiei și să întărească reziliența față de evoluții adverse este esențial pentru continuarea redresării pe baze sustenabile a economiei.

Pe măsură ce riscurile pentru sănătate se reduc, măsurile de politică economică ar trebui să treacă de la un regim de urgență la obiective orientate spre redresare durabilă și favorabilă incluziunii.

Prioritizarea orientării fondurilor europene trebuie canalizată către investiții care să stimuleze creșterea economică, în special către cele care sprijină tranziția verde și digitală, către reformele fiscal-bugetare structurale, inclusiv în vederea unei gestionări de calitate a resurselor în domeniul finanțelor publice și a eficientizării și transparentizării cheltuielilor publice. Pentru asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile, trebuie optimizată structura cheltuielilor bugetare, în special a investițiilor publice, prin realizarea unei treceri treptate de la investițiile finanțate din surse naționale la investiții finanțate din fonduri europene.

Pentru exemplificare, suma aferentă implementării PNRR este de 29,18 mld. euro, fiind formată din sprijin financiar nerambursabil în valoare de aprox. 14,24 mld. euro și împrumuturi în valoare de aprox. 14,94 mld. euro. Partea de pre-finanțare reprezintă echivalentul a 13% din suma totală alocată României, respectiv cca. 3,79 mld. euro, sumă formată din 1,85 mld. euro aferentă părții de granturi și 1,94 mld. euro, aferentă părții de împrumuturi. Sectoarele care vor beneficia de cea mai importantă susținere financiară prin PNRR sunt transporturile (7,62 mld. euro), educația (3,60 mld. euro), sectorul privat, cercetarea, dezvoltarea și inovarea (2,55 mld. euro) și sănătatea (2,45 mld. euro).

Investițiile și reformele cuprinse în PNRR sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul Semestrului European și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României. Totodată, planul abordează și o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Pentru facilitarea tranziției verzi, PNRR alocă 57% din total măsurilor de sprijinire a obiectivelor de mediu (de exemplu, pentru modernizarea sistemului căilor ferate 3,9 mld. euro, pentru mobilitatea urbană 1,8 mld. euro, pentru producerea de energie verde 0,85 mld. euro, pentru eficientizarea energetică a clădirilor 2,7 mld. euro, pentru protecția mediului și a biodiversității 1,1 mld. euro). În vederea asigurarea tranziției digitale, PNRR alocă 21% din total unor măsuri de sprijinire a acestui proces, precum digitalizarea administrației publice (1,5 mld. euro), a sistemului de sănătate (0,47 mld. euro) și a sistemului de educație (0,88 mld. euro).

Aceste obiective sunt sprijinite de politicile la nivel european, inclusiv pe termen scurt. Astfel, una dintre cele trei direcții majore ale Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene este un nou model european de creștere – în domeniul economic și social, demersurile aferente acestei direcții având în vedere cu precădere obiectivele privind schimbările climatice, tranziția digitală și stimularea inovării, procese care sunt direct legate de creșterea economică și de capacitatea de a crea locuri de muncă de calitate și mai bine plătite.

Deși ideile prezentate mai sus nu sunt neapărat noi, implementarea lor nu este un drum deloc facil. În realitate, acest „balancing act” este un proces continuu, pe care suntem nevoiți să îl parcurgem pas cu pas, din aproape în aproape, ajustând mereu pe parcurs pentru că nivelul de impredictibilitate al evoluțiilor economice rămâne ridicat. Mai mult, anumite soluții din zona politicii fiscale și reformelor structurale necesită sprijin politic consistent și de durată pentru a fi aplicate. Într-un articol publicat în luna noiembrie a anului trecut, Claudio Borio (Banca Reglementelor Internaționale) și coautorul său argumentau că politicile monetare și fiscale, ca funcții ale statului necesar a fi corelate, se confruntă cu o provocare dublă, pe termen lung. Pe de o parte ele trebuie să recapete spațiul de manevră pentru a-și putea îndeplini în mod eficient rolul de macrostabilizare, iar pe de altă parte, odată ce aceste marje de siguranță sunt restabilite, politicile trebuie să rămână ferm într-un „coridor de stabilitate”.

Echilibrul alegerii economice trebuie sa fie însoțit de consistența viitoare a politicilor publice, fără de care alegerea de azi nu va da roade mâine, așa cum este de dorit. Un vechi proverb chinezesc spune că „evenimentele viitoare își aruncă umbra înaintea lor” și poate tocmai de aceea, privind atent spre viitor, ne va fi mai ușor să luăm deciziile necesare azi.

Impozitarea multinaționalelor cu minim 15% intră în linie dreaptă. La ce se pot aștepta companiile din România

0

Autor: Miruna Enache, Partener,
Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în tranzacții, EY România (foto)

Multinaționalele trebuie să fie pregătite: România, prin vocea ministrului său de Finanțe, Adrian Câciu, începe pregătirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare. Cum costurile administrative și de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, așa cum dă asigurări Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde va trebui să lucreze cu adevărat Guvernul va fi la adaptarea legislației, astfel încât să ia în calcul toate situațiile specifice și să pregătească  norme clare, care să asigure o aplicare ușoară a Directivei europene. 

Măsura introducerii unui impozit minim global a fost anunțată drept revoluționară de toată lumea fiscală la jumătatea anului trecut și prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaționalelor și taxarea lor în statele în care realizează profitul.  

Din punct de vedere tehnic, OCDE dă asigurări că ”regulile GloBE au fost concepute cu scopul de a minimiza costurile și complexitatea, atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, în contextul obiectivelor politicii fiscale ale pilonului doi”. Argumentele Organizației includ faptul că noua măsură utilizează pragurile și definițiile deja cunoscute statelor în raportările pe care trebuie să le realizeze țară cu țară, așa-numitele CbCR. Adică, vor fi folosite informațiile financiare la nivel de entitate și standardele de contabilitate existente, fără ajustări; vor fi excluse din operațiunile dintr-o jurisdicție unde se obțin sub 1 milion euro în profit și 10 milioane euro în venituri. 

Intenția este ca entitatea mamă ultimă, cea care are capacitatea de a plăti suma necesară, să plătească o diferență de impozit doar atunci când este cazul. De altfel, viitorul cadru de implementare va include îndrumări administrative suplimentare cu privire la obligațiile declarative și de plată: țările pot dezvolta anumite reguli, pentru a ajuta la atenuarea sarcinilor de conformitate pentru companiile multinaționale. 

OCDE ia în considerare și posibilitatea ca nu toate țările, deși majoritatea statelor lumii au aderat la impozitul minim global, să poată aplica reglementarea în același timp și cu privire la același venit cu impozitare redusă. 

Pentru a elimina riscul de supraimpozitare, conform regulilor OCDE, se aplică reguli prioritare care asigură dezactivarea regulilor de impozitare minimă globală, în situațiile în care venitul cu impozitare redusă este deja supus impozitului minim în altă parte. În plus, regulile impozitului minim pe profit asigură că toate jurisdicțiile care implementează GLOBE au același punct de plecare, atât cu privire la regim, cât și la interpretare. Cadrul incluziv va asigura, de asemenea, că normele funcționează efectiv într-un mod coordonat pe măsură ce țările trec în faza de implementare.  

În plus, țările care adoptă regulile OCDE nu vor fi obligate să introducă taxe interne suplimentare asupra propriilor contribuabili rezidenți, dar pot alege să facă acest lucru. În măsura în care o țară alege să implementeze impozitul minim intern calificat, o astfel de taxă va reduce valoarea taxei suplimentare care ar putea fi altfel aplicabilă, în conformitate cu regulile GloBE și plătibilă într-o altă jurisdicție. 

De exemplu, dacă taxa suplimentară de 100 de euro este datorată într-o anumită jurisdicție, dar aceasta impune propriul impozit intern calificat minim tot de 100 de euro, atunci nu va exista taxă suplimentară datorată, conform regulilor impozitului minim global (GloBE). 

Cu o rată de impozitare efectivă minimă de 15%, regulile GloBE sunt de așteptat să genereze aproximativ 150 de miliarde USD în venituri fiscale globale suplimentare pe an. Acestea includ nu doar veniturile așteptate din aplicarea normelor în sine, ci și venituri suplimentare din impozitul pe profit așteptate din reducerea transferărilor de profituri ca urmare a introducerii regulilor. O rată de impozitare efectivă jurisdicțională de 15% reprezintă un pas important față de ratele istorice, adesea foarte scăzute, pentru veniturile din sursele străine ale multinaționalelor.

Se așteaptă că regulile GloBE să reducă presiunea resimțită de guverne în a oferi investitorilor stimulente fiscale, reduceri sau eliminări parțiale ale taxelor. În plus, se așteaptă ca țările în curs de dezvoltare să își poată proteja în continuare baza de impozitare prin aplicarea unui tratat care le va permite țărilor să-și păstreze dreptul de impozitare, pe care, altfel, l-ar fi cedat, în temeiul unui tratat fiscal, asupra anumitor plăți efectuate către părți afiliate din străinătate, care prezintă adesea riscuri BEPS, cum ar fi dobânzi și redevențe. 

Dar, dincolo de asigurările oferite de OCDE, să vedem care vor fi efectele resimțite de companiile din întreaga lume și din România. 

În primul rând, Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0, care va introduce din 2023 și, respectiv, din 2024, prevederi comune în Statele Membre privind aplicarea Regulii de Includere a Veniturilor și, respectiv, a Regulilor de Plăți Sub-impozitate. Astfel, sunt avute în vedere caracteristici proprii Pieței Unice Europene și definițiile și regulile vor trebui implementate în fiecare Stat Membru. Regulile europene vor acoperi și grupurile domestice care au o cifră de afaceri cumulată de peste 750 de milioane de euro, iar entitatea mamă care aplică Regula de Includere a Veniturilor va plăti impozitul suplimentar, nu doar pentru filialele din jurisdicții terțe, ci şi pentru entități rezidente în state membre. Statele membre pot alege să implementeze impozitul suplimentar pentru entitățile din grup situate pe teritoriul lor. 

România va trebui să își adapteze legislația pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind și situații specifice (cum ar fi microîntreprinderile, situația în care o entitate din grup aflată în România trebuie să aplice impozitul minim suplimentar, chiar dacă nu este societate holding etc.). Pregătirea unor norme clare pentru aplicarea practică a noilor reguli este extrem de importantă (așa cum s-au dovedit extrem de utile normele de aplicare pentru toată legislația europeană implementată la noi). 

Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimează o creștere a veniturilor în acest an, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor

0

Reprezentanții companiilor din sectorul imobiliar comercial (spații comerciale, centre de afaceri și birouri, spații logistice) estimează, în proporție de 80%, o creștere a veniturilor în acest an comparativ cu 2021, iar 73% se așteaptă la intensificarea tranzacțiilor în domeniu în următoarele 12 luni, conform studiului global Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook. Totodată, având în vedere că activitatea globală de fuziuni și achiziții a crescut cu aproximativ 85% în prima jumătate a lui 2021 față de anul precedent, 40% dintre companiile participante la studiu susțin că ar putea să se implice în astfel de tranzacții în următoarele trimestre.

Conform studiului, percepția privind evoluția veniturilor diferă în funcție de tipul de proprietate. Astfel, companiile care dețin clădiri utilizate în economia digitală (centre de date, turnuri de comunicații sau spații industriale) estimează o creștere mai accelerată a veniturilor în acest an, comparativ cu cele din alte domenii. Însă și respondenții care dețin clădiri de birouri, spații comerciale sau activează în sectorul ospitalității sunt în oarecare măsură optimiști cu privire la perspectivele pe termen scurt. 

În aceste condiții, multe companii se concentrează pe reamenajarea proprietăților pentru a le putea folosi alternativ, în mai multe domenii, maximizându-le astfel valoarea. Cu toate acestea, doar un sfert dintre ele își majorează substanțial investițiile în tehnologie pentru a-și consolida portofoliul și capacitatea de gestionare a activelor.

„Piața imobiliară, în general, este influențată de evoluțiile din economie, iar sectorul comercial cu atât mai mult. În plus, într-un mediu puternic inflaționist, precum cel pe care îl traversăm acum, proprietățile imobiliare atrag fonduri în căutare de plasamente care să asigure menținerea valorii banilor în timp. Prin urmare, chiar dacă piața chiriilor nu va avea o evoluție favorabilă în termeni de randamente, investitorii vor căuta active a căror valoare să nu fie erodată de inflație, iar proprietățile imobiliare comerciale se pot încadra în această categorie. În ceea ce privește piața locală, după recordul din 2021 la tranzacțiile cu terenuri, ne așteptăm la o dezvoltare în consecință a proiectelor imobiliare. Capitala continuă să concentreze cea mai mare parte a tranzacțiilor imobiliare din România (67% dintre cele încheiate în primul semestru din 2021, având ca obiect în special clădiri de birouri și hoteluri, potrivit datelor BNR), dar apetitul pentru alte regiuni ale țării este evident”, a declarat Alexandra Smedoiu(foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar.

În privința forței de muncă, organizațiile ar trebui să continue să investească în instrumente digitale pentru a sprijini munca la distanță și a atrage angajați cu aptitudini în zona de tehnologie, subliniază studiul. Două treimi dintre companiile participante spun că intenționează să își continue activitatea în mod virtual, total sau parțial, deși mai mult de jumătate consideră că, pe termen lung, munca la distanță ar avea un impact negativ asupra productivității. În schimb, aproximativ 60% sunt de părere că flexibilitatea în privința modului de lucru ar ajuta compania în competiția pentru angajați performanți.

O altă provocare la care companiile din domeniu trebuie să răspundă în perioada următoare pentru a satisface așteptările investitorilor, chiriașilor și angajaților, este cea legată de ESG (aspecte de mediu, sociale, de guvernanță). În același timp, 60% dintre respondenți cred că inițiativele ESG generează noi oportunități de afaceri pentru organizația lor și jumătate susțin că acestea le oferă un avantaj competitiv. 

Pe de altă parte, 80% din companiile participante spun că nu au un sistem informatic modern, care să poată încorpora cu ușurință tehnologiile emergente, aspect care le limitează progresul și capacitatea de a inova. 

Studiul Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook a fost efectuat în rândul a 400 de companii cu active de peste 100 de milioane de dolari fiecare, din trei regiuni – America de Nord, Europa și APAC. 

România, între țările din Europa Centrală și de Est în care volumul tranzacțiilor imobiliare a crescut în 2021

0

România, Polonia și Slovacia sunt țările din Europa Centrală și de Est care în 2021 au raportat o creștere a volumului tranzacțiilor cu active imobiliare, în timp ce piețele din Cehia și Ungaria au înregistrat scăderi față de anul 2020, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. 

La nivel regional, volumul tranzacționat a totalizat 9,98 miliarde de euro, în scădere cu 4,3% comparativ cu anul anterior. Polonia a avut o creștere de 8,3%, în timp ce piața din Slovacia a înregistrat un avans de 54,2%. În schimb, Cehia a consemnat o scădere de 36% a tranzacțiilor cu proprietăți generatoare de venituri, iar în Ungaria volumul s-a redus cu 18,2%.

În România, în 2021 au fost consemnate 54 de tranzacții cu active imobiliare, dublu față de 2020, volumul total investit fiind de 916 milioane de euro, în creștere cu 0.2% comparativ cu anul anterior, conform România Investment Marketbeat, lansat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

După un prim semestru în care volumul investițiilor s-a situat sub cel din perioada corespunzătoare din 2020, piața a recuperat puternic în a doua jumătate a anului, când au fost parafate tranzacții de 618 milioane de euro, dublu față de primele șase luni ale lui 2021. 

Cele mai multe active tranzacționate au fost din sectorul logistic si industrial, aproape 40% din total (21), în timp ce din sectorul de retail au fost vândute 13 proprietăți. În ciuda unui număr mai mic de active tranzacționate, cele 8 clădiri de birouri care și-au schimbat proprietarii în 2021 au cumulat 44% din volumul total, respectiv 402 milioane de euro, în timp ce segmentul industrial a avut o pondere de 30%, iar cel de retail de 20%.

Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: „Interesul investitorilor pentru active imobiliare s-a menținut crescut în 2021, pe fondul unei relative reechilibrări a raportului de forțe dintre proprietari și chiriași, aspect menit să garanteze un flux financiar stabil pentru investitori. Într-un climat general pozitiv, ne așteptăm ca un număr mai ridicat de proprietari să reevalueze oportunitatea demarării unui proces de vânzare, fapt ce ar crește lichiditatea pieței. O zonă cu potențial rămâne cea a tranzacțiilor de tip sale & lease-back, prin care proprietari de business-uri variate se pot finanța prin valorificarea portofoliului imobiliar. Privind spre anul recent început, ne putem aștepta la noi deal-uri record, care ar contribui la depășirea pragului de 1 miliard de euro în ceea ce privește volumul tranzacționat”.

De asemenea, merita  remarcat faptul că, în topul celor mai mari cinci tranzacții au intrat active din toate cele trei segmente mari de piață, respectiv birouri, retail și industrial.

Cele mai mari tranzacții consemnate au presupus vânzarea de către Louis Delhaize a unui pachet de șase proprietăți comerciale operate de Cora către grupul austriac Supernova, respectiv achiziția Hermes Business Campus (75.000 metri pătrați) de către Adventum Group de la Atenor. Adventum Group completează lista numelor noi de investitori care au intrat în România în ultimele 18 luni.

În plus, CTP, cel mai mare proprietar de spații logistice și industriale din România, a continuat să-și consolideze poziția pe piață printr-o serie de patru tranzacții cu o valoare cumulată de aproximativ 170 de milioane de euro.

Randamentele de referință au înregistrat o comprimare semnificativă în cea de-a doua jumătate a anului, de 50 – 75 puncte procentuale, trend care ar putea continua și în 2022. Cu toate acestea, diferența dintre piața locală și țările mai mature din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia sau Ungaria, se menține relativ ridicată (100- 300 puncte procentuale), ceea ce ar putea grăbi o viitoare compresie a yieldurilor. 

ȚarăVolum tranzacții 2021(mil. EUR)Volum tranzacții 2020 (mil. EUR)2021 vs 2020 (%)
Romania916914+0,2%
Cehia1.7212.689-36,0%
Ungaria8811.077-18,2%
Slovacia774502+54,2%
Polonia5.6915.254+8,3%
Total9.98210.435-4,3%

Ziua Mi-Home – magazinul digital oficial Xiaomi împlinește un an

0

Mi-Home.ro, magazinul digital oficial Xiaomi din România,împlinește un an de la lansare și le aduce fanilor o mulțime de reduceri și surprize până pe data de 23 ianuarie. Astfel, de Ziua Mi-Home, unele dintre cele mai populare telefoane inteligente din portofoliul Xiaomi, dar și o mulțime de produse din gama ecosistem vor beneficia de reduceri de până la 99% din prețul recomandat de vânzare. În fiecare zi, cei care intră pe site, pot cumpăra gadget-uri la 1 leu, în limita stocului disponibil.

Ziua Mi-Home – ofertele pe segmentul telefoane inteligente

Până pe 23 ianuarie, două dintre cele mai performante smartphone-uri lansate recent pe piața din România, Xiaomi 11T și Xiaomi 11 Lite 5G NE, beneficiază de discount-uri pe mi-home.ro.

Xiaomi 11T – în varianta 8GB +128GB va avea un preț de 2.099 lei, iar în varianta 8GB+256GB va fi disponibil la prețul de 2.299 lei. În plus, la achiziția oricărui model, fanii Xiaomi vor primi MI COINS duble, ce vor putea fi folosite pentru reduceri la achizițiile viitoare. Xiaomi 11T este telefonul perfect pentru creatorii de conținut și vine cu un setup triplu de camere de 108MP, display AMOLED plat de 6.67’’ cu rată de refresh de 120Hz și HDR 10+, procesor MediaTek Dimensity 1200-Ultra și o baterie de 5,000mAh, care se încarcă rapid la 67W.

Xiaomi 11 Lite 5G NE – în varianta 8GB+128GB va fi disponibil pe mi-home.ro, la prețul de 1.499 lei, până pe 23 ianuarie. Stilat și ușor, Xiaomi 11 Lite 5G NE asigură performanțe la nivel flagship. Are ecran AMOLED DotDisplay de 6.55’’, cu suport 10-bit TrueColor și Dolby Vision, setup triplu de camere de 64MP, procesor Qualcomm® SnapdragonTM 778G 5G și o baterie de 4,250mAh care se încarcă rapid la 33W.

Ziua Mi-Home – ofertele din gama ecosistem

De Ziua Mi-Home, utilizatorii din România pot profita de reduceri și la produsele din gama ecosistem, până pe 23 ianuarie.

Printre produsele pentru casă incluse în promoție se numără aspiratoarele robot Mi Robot Vacuum-Mop Essential, Mi Robot Vacuum-Mop și Mi Robot Vacuum Mop Pro, ce pornesc de la prețul de 649,99 lei.

Și sistemele de supraveghere beneficiază de reduceri: Mi 360 Home Security Camera 2K va costa 159,99 lei.

Top 5 tendințe pe piața de executive training în 2022

0

Cele mai importante trei tendințe ce vor defini în 2022 piața locală de training sunt adaptarea cursurilor la noul mod de lucru hibrid, designul unor experiențe de învățare care să susțină retenția și starea de bine a angajaților și diversificarea canalelor de învățare. Pe locurile patru și cinci se află utilizarea abilității de a lucra cu datele pentru luarea deciziilor și dezvoltarea abilităților de leadership,  conform datelor interne ale EXEC-EDU, liderul pieței de executive education, segmentul de top al pieței de training.

Vizibile încă de anul trecut, cele cinci trenduri principale vor marca activitatea tuturor departamentelor L&D din companii, dar și a jucătorilor din piața de training, fiind deja simțite în piață încă de la finalul anului trecut.

”Am încheiat 2021, cel de-al 16-lea an de existență EXEC-EDU, cu rezultate foarte bune. A fost un an în care am traversat cu bine situații complexe, un an în care ne-am sudat ca echipă și am devenit mai rezilienți și mai agili, deci mai puternici. Provocarea principală, pe care am depășit-o cu brio, a fost să facilităm programe live online interactive, care să țină participanții conectați, atenți și implicați 100%, iar 2021 a fost pentru noi al doilea cel mai bun an din istorie, după 2019. Peste 1700 manageri au interacționat cu noi, la cursuri sau în proiecte de coaching, mentoring sau consultanță și am derulat peste 140 de programe. Am organizat 10 evenimente online pentru comunitatea noastră, la care au luat parte 2500 persoane, unul față în față și două cu invitați internaționali.”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Pentru 2022, compania are un portofoliu de 70 cursuri și o echipă de peste 40 de experți. Printre programele lansate deja anul acesta sunt Hybrid Leadership și Data Literacy.

„2022 aduce noi provocări pentru industria de training, odată cu volatilitatea pieței muncii, schimbarea modelelor de business și a comportamentului de consum, dar și a modului în care învățăm. Concurăm cu o piață globală, cu oportunități și resurse nelimitate, multe gratuite, aflate la doar un click distanță. Competențele pe care le-am dezvoltat în ultimii doi ani ne vor ajuta însă să rămânem în topul opțiunilor cursanților noștri. Rezoluția noastră pentru 2022 este să continuăm să construim experiențe de învățare utile, potrivite noului mod de lucru hibrid, adaptându-ne permanent la trendurile din piață și nevoile cursanților noștri și, de ce nu, anticipându-le”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

1.Adaptarea cursurilor la noul mod de lucru hibrid

Munca în format hibrid, de acasă sau de oriunde, nu va dispărea prea curând din peisaj. Studiile globale dar și locale arată că majoritatea covârșitoare a angajaților preferă un sistem de lucru hibrid și că multinaționalele care se dezvoltă rapid au adoptat acest model de ”productivitate de oriunde”. Atât pentru angajați cât și pentru companii, munca la distanță este despre rezultate, și mai puțin despre locul unde se află angajatul sau orele la care lucrează. În aceste condiții, programele de training trebuie aliniate acestei noi realități, în care cursanții lucrează de oriunde – un beneficiu care, conform studiilor, a devenit esențial pentru angajați. Soluțiile de training sunt versatile, modul în care cursanții interacționează cu conținutul acestuia este divers, integrând, printre altele, tehnologia, resursele asincron cu interacțiunile live online, dar și cu activitățile la clasă, menite să readucă în prim plan colaborarea și conectarea.

2.Programe de dezvoltare axate pe starea de bine a angajaților

Wellbeing-ul nu mai este doar un beneficiu oferit angajaților în cadrul pachetului de compensare, pe măsură ce presiunile zilnice din familie sau burn-out-ul acuzat de modul de lucru remote, care șterge granițele de timp și spațiu, au devenit realități care afectează în mod direct productivitatea și performanța oamenilor. De aceea, programele de well-being integrate au devenit parte din strategia de retenție și motivare a oamenilor.

3.Diversificarea canalelor de învățare  

Zilele dedicate sesiunilor clasice de curs la sală au devenit tot mai rare în programul managerilor. Acum învățarea se face pe canale multiple: video, podcast, cărți audio, webinarii, sesiuni live online. Integrarea sesiunilor scurte de training în timpul programului de lucru, sau chiar includerea unor sesiuni de coaching de echipă sau brainstorming facilitat în cadrul ședințelor board-urilor sau echipelor operaționale reprezintă noi modalități de a eficientiza demersul de învățare, cu focus pe soluții pragmatice și pe rezolvarea de probleme. O altă modalitate de optimizare este folosirea digitalizării pentru a genera conținut adaptat, personalizat nevoii fiecărui manager sau angajat.

4.Data literacy în luarea deciziilor

IDC, furnizor global de informații de piață, prognozează până în 2025 o creștere de zece ori a datelor la nivel global. Devine astfel tot mai dificil pentru manageri să ia decizii valide, care nu se bazează doar pe fler, ci pe informații corecte și actuale. O barieră suplimentară este decalajul major între abilitățile digitale ale oamenilor și viteza cu care apar noile tehnologii.

Avantajul competitiv astăzi este dat de abilitatea managerilor de a citi, a lucra, a analiza și a argumenta cu ajutorul datelor. La nivel global doar 24% din decidenți au abilitățile necesare în lucrul cu datele, deci au nevoie de training-uri specializate.

5.Dezvoltarea abilităților de leadership

Liderii ce doresc să iasă învingători din competiția cu inteligența artificială, care va exclude șefii incompetenți din peisajul muncii, au nevoie și mai mult să își dezvolte competențele, mai ales că acestea trebuie aliniate noilor realități. Pentru această perioadă, este nevoie de un nou tip de lider, cu alte competențe – empatie, agilitate, flexibilitate, reziliență. De aceea, investiția în dezvoltarea echipelor de management este mai necesară ca oricând, iar primul pas este re-evaluarea și măsurarea competențelor acestora.

Colliers: Piaţa închirierilor de birouri își revine, dar vor mai trece câțiva ani până să atingă nivelul din perioada pre-pandemică

0

Cererea totală pentru spații de birouri moderne a crescut cu 23% în 2021, până la 263.000 de metri pătrați, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Colliers. În același timp, cererea nouă a fost de 104.000 de metri pătrați, în creștere cu 47% față de perioada similară din 2020. Semnele clare de revenire și de recuperare din piaţa de birouri se văd și în activitatea Colliers, care a fost cea mai activă agenție de leasing pe segmentul de office din București în 2021, prin reprezentarea chiriașilor în contracte de închiriere de peste 43.000 metri pătrați, volum care plasează compania de consultanță imobiliară în top și la nivel național.

Trimestrul patru a fost primul trimestru cu adevărat normal din ultimii doi ani, observă consultanții Colliers, care subliniază că semnalele privind cererea viitoare oferă încrederea că revenirea pe piața de birouri poate începe cu adevărat din 2022, chiar dacă va mai fi nevoie de câțiva ani până se va atinge un nivel comparativ cu perioada pre-pandemică.

George Didoiu, Colliers

„Dacă ne raportăm la anii precedenți, 2021 rămâne un an relativ slab, dar a doua jumătate a anului a oferit semnale încurajatoare atât din zona companiilor, cât și a contractelor semnate. Astfel, cererea noua din trimestrul patru a fost în linie cu media trimestrială înregistrată din 2015 până în prezent. Valoarea totală a tranzacţiilor finalizate de închiriere de birouri mediate de Colliers în 2021 depășește 43.000 de metri pătrați, în creștere evidentă față de 2020. E important de subliniat și că în metodologia de calcul nu au fost incluse suprafețe returnate către proprietari sau alte tranzacții în curs de finalizare”, precizează George Didoiu, Director Tenant Services Office 360 la Colliers.

Consultanții Colliers atrag atenția că managerii încă explorează noul sistem de lucru post-pandemic, mixul dintre birou și munca la distanță fiind decis de fiecare companie în parte. Aceștia abordează nevoile imobiliare cu precauție, iar pentru unii modelul de lucru hibrid generează noi provocări legate de organizarea mediului de lucru în viitor. Dar, în general, există câțiva factori pozitivi care sugerează că revenirea pieței ar trebui să fie ceva mai scurtă de această dată, printre care faptul că piața de birouri din București este sensibil mai matură decât acum un deceniu și beneficiază de o prezentă sporită a marilor companii internaționale. Altfel, companiile de IT&C și cele din zona de servicii rămân dominante pe piața de leasing din București. 

„Tot mai multe din conversațiile pe care le avem în ultima vreme cu cei din conducerea marilor companii sunt legate de productivitate și conexiunea socială a angajaților și cum se poate crea un mediu de lucru care să susțină aceste principii.  Devine evident că munca de acasă pe perioade extinse implică și aspecte negative, mai ales pe termen lung. Au reapărut cereri din partea companiilor internaționale mari care au anunțat că vor să-și deschidă birouri aici, în timp ce multe din firmele existente încep să-și reia extinderea, iar această cerere nouă ar trebui să compenseze eventuala reducere survenită din adoptarea unui model de lucru hibrid. Sigur, au fost și companii care și-au redus suprafața sau au încercat să-și subînchirieze spațiul, oferind pachete foarte atractive celor interesați”, completează George Didoiu.

Colliers inovează și răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare pe piața de birouri cu Office 360°, o abordare completă a birourilor, din toate punctele de vedere, realizată printr-un proces unic și extrem de complex, adaptat până la ultimul detaliu pentru a se potrivi nevoilor și planurilor strategice ale companiilor. Abordarea Colliers de control al costurilor în fiecare etapă a transformării biroului oferă economii suplimentare care depășesc de multe ori 10-15% față de valorile obținute de obicei de la contractori, în cadrul negocierilor din etapa de licitație.

Stocul de spații moderne de birouri din București a ajuns la 3,2 milioane metri pătrați, după ce în 2021 au fost livrați 250.000 de metri pătrați. Consultanții Colliers consideră că oferta redusă de birouri moderne din București pe cap de locuitor, de doar aproximativ 1.300 metri de pătrați de spații de birouri la mia de locuitori (chiar și fără a ține cont de faptul că zona metropolitană este, probabil, mai mare de 2,4 milioane de locuitori), este un factor izolator pe termen lung și se așteaptă mai degrabă ca stocul modern de birouri să înceapă din nou să crească în câțiva ani. Pentru comparație, Varșovia are aproximativ 2.000 de metri pătrați de birouri la mia de locuitori, iar Amsterdam– 1.800 de metri pătrați de birouri. Datele citate de Colliers rezulta în urma cifrelor obținute de Bucharest Research Forum.

Pehart Grup inaugurează o nouă linie de producție la Sebeș, cu o investiție de peste 10 milioane de euro

0

Pehart Grup, unul dintre cei mai mari producători de hârtie din Europa de Sud-Est, companie românească cu o tradiție de aproape 185 de ani, inaugurează o nouă linie de producție la Sebeș. Aceasta va opera cu tehnologii de ultimă oră, inovative, cu un înalt nivel de performanță în ceea ce privește protejarea mediului, dar și a angajaților și clienților finali. Noua linie de producție din fabrica Pehart de la Sebeș a beneficiat de o investiție de peste 10 milioane de euro, iar tehnologiile folosite aici duc producerea hârtiei la un alt nivel – produsele finite, hârtia igienică și prosoapele din hârtie au calități mult îmbunătățite, de nivel premium. Tehnologiile performante cresc capacitatea de absorbție, rezistența, elasticitatea și gradul de finețe al acestora.   

Prezentă în 18 țări din Europa cu produse de uz casnic și industrial, compania Pehart Grup este în permanență preocupată de sustenabilitate, manifestată în mai multe direcții: prin grijă față de mediu, politicile responsabile de achiziții și cele ale sistemului integrat de management. Achizițiile se fac numai din surse sigure și autorizate, hârtia este produsă exclusiv din celuloză (atestata FSC) provenită din păduri special crescute pentru producția de hârtie. Preocuparea pentru sustenabilitate este dusă la nivelul următor odată cu inaugurarea noii linii de producție de la Sebeș. 

Deschiderea unei noi linii de producție a venit firesc, ca parte a dezvoltării naturale a companiei. Strategia noastră de business urmărește mărirea capacității de producție pentru piața internă prin consolidarea poziției brandurilor proprii în marile lanțuri de magazine și creșterea constantă a calității produselor, iar pentru piața externă, prin extinderea pe noi piețe. De asemenea, linia de producție echipată cu tehnologii de ultimă oră va conduce la îmbunătățirea produselor Pufina la nivel premium. Nu în ultimul rând, ne-am dorit să creștem și performanțele non-financiare ale companiei. Mai concret, vrem să impunem un trend de dezvoltare etic, manifestat pe de-o parte prin grijă față de mediu, iar pe de altă parte să investim în dezvoltarea unor comunități locale puternice, prin crearea unor noi locuri de muncă. Linia de producție de la Sebeș folosește și tehnologii verzi, de ultimă oră, care mențin productivitatea la cotele optime, în timp ce cheltuielile de producție scad. Toate acestea se realizează cu respect față de natură, unul dintre pilonii importanți ai valorilor Pehart”, spune Gabriel Stanciu, General Manager Pehart Grup

Sistemul de gofrare a hârtiei cu rulouri încălzite utilizat pe noua linie de producție Pehart de la Sebeș, printre primele tehnologii de acest gen din lume

Linia de producție Pehart Sebeș folosește pentru gofrarea hârtiei o tehnologie utilizată mai puțin în domeniu – gofrarea cu ruloruri încălzite. Tehnologia inovatoare cu rulouri de gofrare încălzite crește rezistența, elasticitatea și puterea de absorbție a hârtiei și în același timp reprezintă o alternativă mai sustenabilă și economică a practicilor convenționale.

Linia de producție are tehnologii inovatoare
care permit reducerea de aditivi 

În mod tradițional, în procesul de prelucrare a hârtiei se folosesc adezivi, ceea ce poate aduce inconveniente ecologice și de natură operațională. Noua linie de producție Pehart de la Sebeș folosește însă tehnologia Aquabond, care poate înlocui adezivii cu apă în procesul de laminare a hârtiei igienice albe. Astfel, se reduc timpul de producție, dar și costurile asociate cu mentenanța utilajelor. Această tehnologie garantează calitatea aderenței, eficiența este comparabilă cu cea a lipirii cu adeziv, iar costurile de producție sunt scăzute, prin reducerea adezivilor.

Noua linie de producție oferă și
posibilitatea ambalării în materiale eco, biodegradabile

Preocuparea pentru produse de calitate superioară, dar prietenoase cu mediul se concretizează la noua linie de producție Pehart de la Sebeș și în soluții de ambalare „verzi”, care să contribuie la protejarea mediului, dar în același timp să țină pasul cu tehnologiile folosite și să mențină productivitatea la cote optime. Astfel, pentru o parte dintre produsele fabricate la Pehart Sebeș se vor folosi ambalaje dintr-o combinație de hârtie și material bioplastic. Pentru gama de produse Pufina Natura se apelează la soluții ecologice de ambalare. Acestea sunt nu doar reciclabile și biodegradabile, ci și la fel de versatile ca polietilena în ceea ce privește protecția produsului, opțiunile de ambalare, imprimabilitatea și rezistența la solicitările mecanice din timpul procesului de producție. 

În prezent, compania Pehart funcționează cu două fabrici, la Sebeș, jud. Alba și Dej, jud. Cluj. Pufina este al doilea brand de hârtie de uz casnic de pe piața românească, iar Pehart asigură producția și pentru o mare parte dintre produsele marcă proprie ale lanțurilor de retail. Totodată, Pehart este prima fabrică de produse din hârtie tissue care a introdus în România certificatul IFS-HPC, care certifică implementarea unui sistem pentru siguranța produsului.

Pehart Grup deține Pufina, unul dintre cele mai populare branduri de profil, care include o gamă variată de produse, de la hârtie igienică și prosoape de bucătărie, la șervețele și batiste. Brandurile Alint și Altessa fac parte, de asemenea, din portofoliul companiei. Pehart produce și jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienții industriali și pentru consumul propriu. Acestea sunt folosite în procesul de converting (de transformare) în produse de hârtie pentru uz casnic și uz industrial. De altfel, Pehart Grup este cel mai mare convertor de produse de hârtie pentru uz casnic și industrial din România. Pehart produce 100.000 tone de hârtie tissue annual și are, după instalarea liniei de producție de la Sebeș o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 tone. 70% din întreaga cantitate de produse de uz casnic și industrial este vândută în România. În ultimii 6 ani, compania a realizat investiții semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici și linii de producție moderne și inovatoare. 

_________________

Despre Pehart Grup – Cu o tradiție de aproape 185 de ani, Pehart Grup este unul dintre cei mai mari producători de hârtie din Europa de Sud-Est. Compania care a pornit ca o afacere antreprenorială este prezentă cu produsele sale de uz casnic și uz industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, Macedonia, Ucraina, Grecia, Cipru, Israel, Rep. Moldova, Germania).

Pufina, unul dintre cele mai populare branduri de hârtie tissue, Alint și Altessa fac parte din portofoliul Pehart. De asemenea, compania produce jumbo rolls, role uriașe de hârtie, folosite în procesul de converting în produse de hârtie pentru uz casnic și uz industrial. 

Pehart Grup se definește prin evoluție continuă, eficientizare, respect față de resursele planetei și față de oamenii care îi construiesc povestea în fiecare zi. Își optimizează în permanență produsele și serviciile, prin crearea unui mediu sustenabil și echitabil pentru un viitor regenerabil. Respectul față de cele mai noi reglementări de mediu concretizat prin trasabilitatea resurselor, eficiența producției și a utilizării materialelor și mediul de lucru sigur, plăcut pentru echipă și parteneri sunt valori ale Pehart Grup, la fel ca și încurajarea inițiativei și spiritului antreprenorial în interiorul companiei.  

Abris Capital Partners este un fond independent de top de private equity, care se concentrează pe oportunități mid-market în țările din Europa Centrală. Fondat în 2007, Abris are ca strategie parteneriatul cu cele mai dinamice și de succes companii din Europa Centrală, care pot beneficia de un influx de capital și/sau expertiză managerială atât la nivel strategic, cât și operațional. Cu un capital de investiții de aproximativ 1.3 miliarde de euro, Abris a obținut suport financiar de la multe instituții de investiții de top la nivel global, inclusiv fonduri de pensii publice și corporative, instituții financiare, companii de asigurări și fonduri de tip endowment de la universități din SUA. Abris are un orizont de investiție pe termen lung și urmărește de obicei tranzacțiile în care poate obține un pachet majoritar sau total în investiție. Marja de investiție Abris pentru o tranzacție se situează între 30 și 75 milioane euro, cu posibilitatea unor sume mai mari, în funcție de caz. Abris operează în echipe regionale în Varșovia și București.

Bilanțul anului 2021 pentru Storia.ro și OLX Group: creșteri remarcabile la nivel local și regional

0

Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, și OLX Group au înregistrat în anul 2021 rezultate remarcabile atât la nivel regional, cât și la nivel local. De asemenea, platforma Storia.ro a fost vizitată de 13 milioane de oameni anul trecut, având o creștere de 29% comparativ cu anul 2020, potrivit datelor de trafic.

Pe fondul revenirii pieței imobiliare și a focusului echipelor de vânzări, numărul de clienți cu care compania colaborează a înregistrat o creștere de două cifre la nivel regional, în timp ce, în România, numărul agențiilor imobiliare și al dezvoltatorilor imobiliari parteneri a crescut cu 28% față de anul precedent

 „Ne implicăm activ în dezvoltarea parteneriatelor noastre și ne concentrăm toate eforturile pentru a ne menține activitatea la standardele înalte de până acum. Suntem bucuroși că putem oferi cumpărătorilor cele mai multe anunțuri din piață, dar și că asigurăm partenerilor noștri clienți calificați. De asemenea, pe platforma Storia.ro numărul de interacțiuni între utilizatori a urmat un trend ascendent de la an la an, fiind înregistrată o creștere de 59% la nivelul anului trecut, iar acest fapt ne reconfirmă că eforturile noastre comune au rezultate din ce în ce mai bune” a declarat Răzvan Voicu – General Manager, Storia.ro & OLX Imobiliare.

Extinderi în cadrul OLX Group

În anul 2021, OLX Group și-a extins divizia imobiliară prin adăugarea a două noi companii în portofoliul propriu: Obido o platformă specializată pentru piața de locuințe noi din Polonia, și KIWI Finance brokerul de credite cu cea mai bogată experiență din România, cu o rată de aprobare a dosarelor de 90%.

Prin parteneriatul cu KIWI Finance, utilizatorii Storia.ro pot accesa o pagină dedicată creditării, cu informații utile în achiziționarea unei locuințe. Doar prin completarea formularului de contact, utilizatorii beneficiază în mod gratuit de sprijinul unui broker dedicat. Acesta analizează peste 190 de oferte de credit ipotecar, îi propune viitorului cumpărător soluțiile cele mai avantajoase și pregătește dosarul de creditare în timp ce păstrează legătura cu bancile și terții. Pe parcursul anului trecut, peste 12.000 de oameni s-au arătat interesați de găsirea casei și a fondurilor în același loc, prin completarea formularului de creditare de pe platformă, conform datelor de trafic. 

Piața imobiliară, în continuă expansiune
în 2021 și cu noi recorduri în 2022

Anul 2021 a adus mult dinamism în piața imobiliară, iar efectele pandemiei s-au făcut resimțite. Durata medie de viață a anunțurilor de pe platformele imobiliare OLX Group din România și Polonia a scăzut între 3 și 22 de procente pentru categoriile principale de anunțuri de la un an la altul, ceea ce arată că activitatea din piața imobiliară s-a accelerat, comparativ cu anul 2020.

Deși pandemia a generat numeroase incertitudini financiare, numărul românilor care și-au achiziționat sau închiriat o locuință a fost într-o continuă creștere, iar ritmul de achiziționare și închiriere s-a dovedit mult mai rapid. Potrivit datelor interne ale Storia.ro, care analizează durata de viață a anunțurilor pe platformă, în 2021 apartamentele s-au vândut cu 11 zile mai repede comparativ cu media anului 2020, iar cele închiriate s-au dat cu 3 zile mai rapid. Totodată, vânzarea caselor s-a întâmplat mai rapid cu 10 zile, în medie, iar terenurile au fost achiziționate cu 19 zile mai rapid decât în 2020. 

Chiar dacă anul 2022 este abia la început, platforma Storia.ro a stabilit un nou record absolut de vizite în data de 3 ianuarie. Piața imobiliară continuă pe un trend ascendent și pare mai efervescentă comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori.

15 premii la festivaluri locale și internaționale

Anul 2021 a fost unul de referință în istoria brandului Storia.ro întrucât campania „HYGGE la noi”, lansată de Storia.ro la începutul pandemiei, a fost recunoscută cu 15 trofee la festivaluri locale și internaționale.

În cadrul acestei campanii, brandul și-a asumat o misiune curajoasă și relevantă în contextul pandemic, care a redefinit relația oamenilor cu locuințele lor: inventarea unui cuvânt nou (biniște) care să exprime starea de bine de acasă, un echivalent pentru termenul danez „hygge”, care se referă la transformarea timpului petrecut acasă într-un timp de calitate și o adevărată sursă de fericire.

Platforma Gympass achiziționează companiile 7Card și Andjoy

0

Platforma de wellbeing Gympass, cea mai mare platformă din lume pentru clienți corporate, anunță achiziționarea companiilor 7Card în România și Andjoy în Spania, de la Sodexo, extinzându-și astfel prezența în Europa. 

Cesar Carvalho, cofondator și CEO Gympass: „Aceste două noi achiziții continuă procesul nostru de dezvoltare, extinzând prezența noastră pe piața europeană, în paralel cu creșterea noastră  la nivel mondial. Andjoy ne va permite să oferim servicii mai diverse clienților noștri din Spania, iar 7Card este o oportunitate excelentă de a extinde și revoluționa piața serviciilor de sport și relaxare din România”.

Dan Moraru, director comercial la 7Card: „Suntem foarte încântați să facem parte din călătoria Gympass. Viziunile noastre sunt foarte asemănătoare, iar atât clienții cât și partenerii noștri vor vedea fără îndoială beneficiile colaborării noastre. Această achiziție ne va ajuta să creștem accelerat, eliminând barierele și promovând obiceiurile sănătoase”.

7Card este cunoscut ca „lider pe piața românească de servicii de sport și relaxare, cu peste 1.000 de clienți și mai bine de 600 de parteneri. Compania românească reprezintă un partener local ideal pentru Gympass, care și-a propus să se extindă și să-și concretizeze prezența pe o piață nouă, ca parte din misiunea sa de a face starea de bine accesibilă tuturor”. 

Gympass subliniază că „achiziția Andjoy, o platformă de servicii sportive fondată în Barcelona în anul 2013, care s-a dezvoltat constant și acum include în total 2.200 parteneri, va consolida și mai mult poziția Gympass în Spania, aducând împreună peste 400 de clienți, precum Glovo și Iberdrola și noi parteneri, inclusiv CET10, Aiguajoc și mulți alții din regiunea Catalonia. Andjoy a fost una dintre primele astfel de platforme din Spania, iar această achiziție va duce la extinderea portofoliului solid de clienți pe care Gympass îl are deja în Barcelona, la creșterea ofertei existente pentru utilizatori și la atragerea unor noi clienți.  

Ca parte a tranzacției, Gympass și Sodexo vor semna și un acord comercial, având la bază relația deja dezvoltată în 2014, care permite companiei Sodexo să pună la dispoziția clienților săi din întreaga lume platforma Gympass. Acest parteneriat va fi inițial demarat în Spania, România și Marea Britanie, pe lângă colaborarea deja existentă în Brazilia.

Gympass a continuat să crească în ritm alert, compania extinzându-și oferta de servicii în timpul pandemiei și asigurându-și o finanțare suplimentară de 220 de milioane de dolari în luna iunie 2021. Tranzacția 7Card și Andjoy vine la puțin timp după ce, în decembrie 2021, Gympass a semnat achiziția companiei Trainiac, lider de piață în domeniul antrenamentelor individuale online. 

Pentru a afla mai multe informații despre Gympass și descoperi cele mai noi oferte accesați https://www.gympass.com”.

Gympass se caracterizează ca „o platformă completă de servicii de wellbeing destinată angajaților. Scopul companiei este să îmbunătățească calitatea vieții clienților, făcând mai accesibile serviciile de sport și stare de bine și reinventându-le. Companiile din întreaga lume se bucură de diversitatea, comoditatea și flexibilitatea de neegalat pe care Gympass o pune la dispoziția angajaților. Cu peste 50.000 de parteneri de fitness, 1.300 de cursuri la cerere, 2.000 de ore de meditație, sesiuni săptămânale de terapie 1:1 și sute de antrenori personali, Gympass susține călătoria fiecărui client către un mod de viață sănătos și echilibrat. Colaborăm cu cei mai buni furnizori de wellbeing de pe mai multe piețe din America de Nord, America Latină și Europa”.

Raport PwC: 72% dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est anticipează creșterea criminalității cibernetice în 2022

0

Aproape trei sferturi (72%) dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, anticipează creșterea criminalității cibernetice în 2022, în condițiile în care anul trecut a fost unul dintre cei mai dificili din istorie în materie de securitate cibernetică, reiese din ediția pentru Europa Centrală și de Est (ECE) a studiului „PwC 2022 Digital Trust Insights”. Comparativ, în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) sau la nivel global, doar 60% dintre directorii executivi se așteaptă la o majorare a criminalității cibernetice, diferența explicându-se prin maturitatea ecosistemelor de securitate cibernetică.

În ECE, deși majoritatea companiilor au crescut investițiile în securitatea cibernetică și în protecția datelor, doar 20% spun că au văzut beneficii până în prezent, ceea ce ridică întrebarea cum ar trebui alocate investițiile viitoare pentru a fi eficiente. 

Datele raportului arată că există un grad înalt de conștientizare a faptului că riscurile de securitate cibernetică se află în creștere. Totodată, organizațiile înțeleg că există provocări tot mai mari atunci când vor să câștige încrederea clienților și a altor parteneri de afaceri că datele lor vor fi protejate. În aceste condiții investițiile în securitate cibernetică au crescut, dar în lipsa unei strategii coerente de adoptare și implementare a tehnologiilor, rezultatul a fost, de multe ori, doar o mai mare complexitate în cadrul organizațiilor, fără beneficii vizibile ale alocării acestor fonduri. Din păcate, complexitatea ridicată amplifică riscurile cibernetice”, a declarat Mircea Bozga, Partener Risk Assurance PwC România.

Astfel, aproximativ jumătate dintre respondenții din ECE confirmă că o complexitate organizațională mare generează riscuri cibernetice și de confidențialitate, iar guvernanța datelor (64%) și cloud-ul (63%) ocupă primele locuri în acest sens. Procentul este mai ridicat la nivel global, aproape trei sferturi dintre respondenți arătând că o complexitate organizațională mare generează riscuri de securitate și de confidențialitate.

Obiceiurile organizaționale riscante includ: folosirea mai multor soluții tehnologice care nu funcționează împreună și nerespectarea proceselor de gestionare a datelor sau a riscurilor cu terțe părți. 

Fără o atenție concentrată asupra simplificării ecosistemelor cibernetice, organizațiile pot deveni vulnerabile, iar consecințele se vor propaga la nivelul tuturor operațiunilor unei organizații. 

„Atunci când vorbim despre securitate cibernetică simplificată, adoptarea mai multor soluții tehnologice reprezintă doar o parte din soluție. Este însă necesară o strategie unitară, care să implice toată organizația – tehnologia, procesele, echipele și managementul, aliniată la obiectivele de business și care va consolida reziliența la orice tip de perturbări”, a arătat Robert Girdoc, Senior Manager Risk Assurance PwC România.

Principala consecință a complexității cibernetice în ECE este „lipsa rezilienței operaționale sau incapacitatea de recuperare după un atac cibernetic sau un eșec tehnologic”. Aceasta este urmat de incapacitatea de a reține talentele și pierderile financiare generate de breșele de securitate sau de atacuri cibernetice. 

Întrebați unde își vor orienta cheltuielile pentru a simplifica securitatea cibernetică, respondenții din ECE au declarat că se vor concentra mai mult pe raționalizarea tehnologiei și restructurarea echipelor de securitate, urmate de introducerea controalelor la nivelul proceselor și reducerea folosirii tehnologiilor învechite.


Digital Trust Insights Survey 2022 ECE face parte Global Digital Trust Insights 2022  și a fost efectuat în rândul companiilor din Polonia, Cehia, Ungaria, România, Kazahstan, Ucraina, Croația, Bulgaria și Letonia.

Sondaj BestJobs: Reziliența angajaților români este la cote minime la început de an, iar jumătate dintre aceștia speră la o mărire salarială și la mai multă apreciere din partea șefilor

0

Anul 2022 i-a găsit pe angajații români cu un nivel de satisfacție scăzut cu privire la jobul actual, 3 din 10 declarându-se mai degrabă nemulțumiți, conform unui studiu recent realizat de platforma de recrutare BestJobs. Principalele nemulțumiri ale angajaților au legătură cu salariul (46%), cu mediul de lucru considerat stresant (25%) și cu dezechilibrul între timpul alocat jobului și cel dedicat familiei și hobby-urilor (11%). 

60% dintre respondenți afirmă că nivelul de stres la job a crescut în 2021, arată sondajul BestJobs. Printre motivele care influențează cel mai mult percepția angajaților cu privire la stres, aceștia enumeră modul haotic de organizare a activității (40%), supraîncărcarea (32%) și preluarea din sarcinile colegilor (27%), lipsa unui echilibru sănătos între viața personală și job (22%) și teama că ar putea să își piardă jobul (10%). 

Hotărâți să își pună nevoile pe primul plan în 2022, angajații se așteaptă ca angajatorii să le arate că munca le este apreciată (66%), să le ofere posibilități de promovare (45%) și să îi sprijine în dezvoltarea profesională (41%). În plus, 51% dintre respondenți au spus că speră la o creștere salarială în acest an, salariul fiind printre principalele motive de nemulțumire.

„Al doilea an pandemic și-a făcut simțit efectul asupra angajaților și cel mai bine se vede dacă ne uităm la nivelul lor de reziliență. Aceștia sunt mai predispuși la burnout, colaborează mai greu și sunt mai dificil de motivat, așa cum observă și angajatorii. Cheia succesului pentru 2022 este să le pună la dispoziție angajaților beneficii menite să le crească nivelul de satisfacție atât la job, cât și pe plan personal, mai ales că acum distincția este mult mai neclară. În plus, Raportul anual BestJobs ne arăta că 45% dintre recrutori se așteaptă să găsească mai greu candidații potriviți anul acesta, deci ar trebui să se concentreze și mai mult pe retenția angajaților buni”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România

Un program flexibil și suport pentru echilibrul între viața personală și profesională prin acces la psihoterapie și coaching ar crește nivelul de reziliență al angajaților în 2022

Principalul beneficiu pe care și-l doresc angajații în 2022 este programul flexibil, după cum au declarat 27% dintre angajații participanți la sondaj, împreună cu posibilitatea de lucra de acasă. Mai multe zile de concediu de odihnă (23%) și coaching pentru dezvoltarea personală și profesională (21%) completează topul de care recrutorii ar trebui să țină cont pentru o mai bună satisfacție a angajaților la job. Pe lângă acestea, respondenții au mai menționat abonament la clinici medicale private (18%), asigurare de sănătate privată (13%) și cursuri și traininguri de reconversie profesională (10%).  

Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 23 decembrie 2021 – 6 ianuarie 2022, pe un eșantion de 1.358 de utilizatori de internet.

eToro: Investitorii individuali, pesimiști în privința perspectivelor economiei globale

0

Investitorii individuali sunt pesimiști în ceea ce privește perspectivele economiei globale, pe fondul semnalelor de încetinire a redresării în multe economii majore, conform unui sondaj * al platformei sociale de investiții eToro.

Cel mai recentă ediție a sondajului Retail Investor Beat* al eToro arată că doar 46% dintre investitori sunt optimiști cu privire la perspectivele economiei globale. Ultima dată când eToro a adresat această întrebare investitorilor, la sfârșitul lunii septembrie, 47% dintre aceștia s-au declarat încrezători, iar în iunie, 50%.

Inflația este considerată a fi cel mai mare risc extern de către 47% dintre investitori, față de doar 38% în iunie, în timp ce circa unul din patru (26%) consideră că un conflict internațional reprezintă un risc extern major, în creștere față de 23% în iunie. 

Cu toate acestea, majoritatea (56%) investitorilor individuali, la nivel global, nu își repoziționează portofoliile ca urmare a acestui fapt, ceea ce sugerează că sunt mulțumiți de strategiile lor în ciuda riscurilor. 

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, a comentat: „Scăderea încrederii investitorilor individuali în economia globală vine pe fondul semnalelor că redresarea își pierde din avânt în SUA, China și Marea Britanie, în condițiile în care băncile centrale iau în considerare majorări ale ratelor dobânzilor pentru a combate inflația. 

Vântul schimbării suflă în mod clar peste piețele de investiții, după cum o demonstrează îndepărtarea de activele mai riscante pe piețele globale. Având în vedere inflația, starea economiilor naționale și conflictele internaționale, toate acestea fiind preocupări în creștere pentru investitori, a fost întotdeauna probabil să existe o anumită ajustare. 

Cu toate acestea, datele noastre sugerează că majoritatea investitorilor de individuali își mențin strategiile de investiții pentru moment. Deși există anumite riscuri pentru piețe în anul care urmează și am observat în ultimele zile o oarecare pivotare către acțiunile care beneficiază de creșterea ratelor dobânzilor, există puține indicii că investitorii de individuali încep să se abată semnificativ de la strategiile lor.

Investitorii de retail respectă, de fapt, cele mai bune practici de investiții – evită să vândă la primul semn de turbulență și se asigură că au o strategie corectă care ia în considerare o abordare pe termen lung, nu câștiguri pe termen scurt”.

Inflația rămâne cea mai mare preocupare și pentru investitorii români în următoarele 3 luni – 53% (față de 51% în T3), urmată de starea economiei românești (45%) și cea a economiei globale (40%). În ciuda intensificării retoricii politice amenințătoare din regiune, teama de conflicte internaționale a scăzut printre investitorii din România de la 25% în T3 la 22% în T4. 

Alte aspecte care îi preocupă pe investitorii români au fost creșterea taxelor (24%), precum și temerile că economia românească se va înrăutăți în următoarele 12 luni. În timp ce 81% dintre investitori au declarat că sunt foarte încrezători în siguranța locului lor de muncă și 77% sunt încrezători în ceea ce privește veniturile și nivelul de trai, investitorii nu prevăd o evoluție pozitivă a economiei românești, 74% dintre aceștia nefiind încrezători în această privință. Totodată, 70% dintre respondenți cred că Banca Națională a României va majora dobânzile în 2022. Pentru a se pregăti pentru acest lucru, 28% au declarat că au rambursat datorii, 22% au economisit mai mult și 19% au cumpărat mai multe criptoactive, însă 22% nu au luat nicio măsură pentru a se proteja de această posibilă evoluție. 

În timp ce 85% dintre români sunt încrezători în investițiile lor, 56% și-au repoziționat portofoliile pentru a le proteja de riscuri.

La nivel global, investitorii sunt, de asemenea, încrezători că încetinirea redresării economice nu le va afecta investițiile, arată datele. Astfel, 80% dintre investitori au declarat pentru sondajul eToro că sunt încrezători în ceea ce privește performanța portofoliilor lor. 

Ben Laidler a adaugat:Cel mai recent studiu al nostru Retail Investor Beat sugerează că investitorii sunt încrezători în investițiile lor, în ciuda perspectivelor economice tulburi. În ultimii doi ani, investitorii de individuali au luat-o înainte în multe privințe față de concurenții lor instituționali și par să își aloce investițiile cu chibzuință, fără să scape din vedere evoluțiile viitoare.

În cele din urmă, nimeni nu cunoaște mai bine situația «de pe teren» decât un investitor obișnuit, care trebuie să meargă la supermarket pentru a cumpăra alimente sau să-și alimenteze mașina cu combustibil. Aceeași logică se extinde și în cazul încrederii continue în acțiunile de tehnologie precum Microsoft și Apple. Produsele și serviciile acestor companii sunt folosite de toată lumea, în fiecare zi, ceea ce le face să fie acțiuni «defensive în domeniul tehnologiei», despre care oamenii cred că vor continua să fie folosite chiar dacă economia globală se confruntă cu dificultăți”.


*Cercetarea a fost realizată de Opinium în perioada 30 noiembrie 2021- 14 decembrie 2021 pe eșantion de 9.000 de investitori individuali din 12 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța,  și 500 de investitori individuali în Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Australia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro. 

Cum a fost 2021 în materie de concurență, la ce se poate aștepta mediul economic în 2022

0

_________________

CĂTĂLIN SULIMAN, partener Filip & Company și
GEORGETA GAVRILOIU, counsel Filip & Company (foto)

Anul 2021 s-a caracterizat prin constanță și a fost unul de tranziție în pandemia Covid-19. Autoritatea de concurență a finalizat o parte dintre investigațiile mai vechi și a declanșat câteva noi  investigații – fie îndreptate împotriva anumitor agenți economici, fie de cunoaștere a modului în care funcționează anumite sectoare de activitate sau piețe relevante. 

În anul 2022 vom asista cel mai probabil la o accelerare a finalizării unor investigații mai vechi și declanșarea de noi investigații. De asemenea, anticipăm un focus în privința modalităților de investigare ce pun accent pe zona electronică. În plus, Consiliul Concurenței se află la un moment de preluare a mai multor responsabilități, în special în domeniul digital. Autoritatea rămâne o instituție de top și va continua să exercite un rol activ în materie de concurență, în special utilizând instrumentele sancționatorii pe care le are la dispoziție. 

În plus, în materie de concentrări economice anticipăm ca numărul de tranzacții să crească și sperăm că autoritatea va facilita și mai mult analiza acestor operațiuni reducând la maxim birocrația și timpul de analiză, mai ales în privința acelor operațiuni care nu ridică probleme semnificative de concurență. 

În final, Consiliul Concurenței are oportunitatea în 2022 să pună accent și pe alte instrumentele de politică decât cele sancționatorii, asigurând astfel stabilitate anumitor sectoare economice (spre exemplu, o supra investigare și, implicit, sancționare a actorilor economici activi pe anumite piețe relevante poate conduce la efecte economice nedorite pentru respectivele piețe, cu efecte negative asupra concurenței în sine și a consumatorilor finali). De asemenea, autoritatea de concurență a arătat deschidere la dialog și continuarea sau chiar creșterea gradului de transparență va ajuta și mai mult mediul de afaceri.

A.Investigații de încălcare a legii concurenței

După un an foarte bun din perspectiva sancțiunilor aplicate (anul 2020), ca urmare a finalizării unui număr foarte mare de investigații în curs, 2021 a fost un an cu un nivel mai redus al totalului amenzilor aplicate. 

Un factor care a contribuit și care va fi resimțit probabil și în anul 2022, este acela că în primul an de pandemie, Consiliul Concurenței (similar altor autorități de concurență) nu a demarat un număr foarte mare de investigații noi. 

Astfel, ne așteptăm ca o serie de investigații importante mai vechi, amânate la finalul anului 2021 să fie finalizate în anul 2022 (este posibil ca tiparul activității autorității de concurență în privința investigațiilor să se modifice ușor, dinspre finalizarea majorității cazurilor la final de an către o finalizare temporizată, pe parcursul întregului an). În plus, ne așteptăm la o creștere a numărului de investigații noi față de anul 2021, fiind preluate la nivel local anumite analize realizate la nivelul Comisiei Europene, dar vor exista și analize cu specific regional sau local. 

Există o așteptare ca numărul de investigații noi să crească semnificativ, probabil mai accentuat începând cu trimestrul II al anului ca urmare a unor măsuri de relaxare a restricțiilor impuse de normele sanitare. 

Un alt fenomen care ar trebui avut în vedere este creșterea numărului de sesizări și plângeri, în special ca urmare a creșterii numărului de dispute comerciale generate de un mediu economic fluctuant (în special ca urmare a creșterilor tarifare, inflație, apariției anumitor probleme de solvabilitate și plată etc.). 

În privința investigațiilor și analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activității economice care vor fi vizate, vor fi, în special, domeniul farmaceutic, zona de licitații publice privind noile proiecte de dezvoltare, domeniul financiar, sectorul materialelor de construcții și zona de tehnologie, digital și IT. În plus, unele acte normative și măsuri economice vor necesita analize și puncte de vedere din partea autorității de concurență (anticipăm o activitate susținută în zona de măsuri privind limitarea impactului creșterilor tarifare în energie, a unor măsuri de suport privind mediul economic, precum și ca urmare a unor acte normative ce vor transpune anumite norme europene).

B.Investigații sectoriale

Investigațiile sectoriale au fost și rămân mijlocul cel mai eficient pentru cunoașterea unei piețe de către autoritatea de concurență. Acest mecanism, folosit destul de des de Comisia Europeană, a fost preluat și la nivel național existând o tendință de creștere a numărului de investigații sectoriale. În anul 2022 ne așteptăm la creșterea numărului de analize sectoriale, domeniile cele mai vizate putând fi: sectorul financiar, sectorul IT, piața farmaceutică pe toate palierele sale, precum și segmentul de noi tehnologii și inovații. 

În plus, sectoarele cu impact asupra populației (energie electrică, gaze naturale, carburanți, medicamente și servicii medicale, comerț online, servicii de transport) vor fi sub lupa autorității, cel puțin în prima parte a anului.

C. Sancțiuni

Sistemul sancționator aplicabil în România în materie de concurență permite aplicarea de sancțiuni de până la 10 % din cifra de afaceri totală din anul anterior sancțiunii. Deși în ultimii ani cifra de afaceri avută în vedere era cifra realizată de societățile investigată la nivelul României, există o tendință ca analiză să fie extinsă, în anumite situații, la cifră de afaceri totală a societății sau chiar a grupului. 

Autoritatea de concurență și-a câștigat o reputație de autoritate care aplică sancțiuni semnificative, iar anul 2021 nu contrazice această afirmație, chiar dacă nivelul amenzilor a fost semnificativ sub cel aplicat în 2020. Este, însă, foarte important să existe un echilibru între nivelul amenzii și efectul practicilor analiza asupra pieței. O creștere semnificativă a procentului de amendă aplicat societăților investigate, mai ales în cazurile în care acuzațiile sunt mai puțin evidente sau probatoriul este nesatisfăcător, este un proces periculos și ireversibil, acest lucru afectând serios piețele unde vor fi aplicate sancțiuni (de exemplu, unele societăți vor fi în imposibilitate de plată sau altele vor stopa investiții importante pentru a putea face față sancțiunilor). 

Mai mult, măsura în care autoritatea de concurență va fi deschisă la modalități de soluționare a situațiilor investigate fără aplicarea unor amenzi (spre exemplu prin acceptarea de angajamente sau măsuri) va putea conduce la stabilitate sau echilibru în anumite segmente ale economiei (de foarte multe ori sancțiunile semnificative aplicate anumitor societăți ajungând să fie recuperate prin majorări ale prețurilor, fiind suportate de clientul final). 

D. Concentrările economice

Anul 2021 a fost un an intens din perspectiva operațiunilor de concentrare economică, fiind analizate un număr de peste 90 de astfel de operațiuni. Este de așteptat ca numărul de operațiuni analizate de către Consiliul Concurenței să se mențină sau chiar să crească în anul 2022, piața de fuziuni și achiziții fiind în efervescență. 

Autoritatea de concurență a arătat deschidere și dialog cu părțile implicate și sperăm că aceasta să continue și în 2022.

E. Inspecții inopinate

Deși este dificil de estimat numărul inspecțiilor inopinate, cu siguranță acesta va crește față de cele din 2021, fiind de așteptat ca inspecțiile să rămână principalul mijloc de colectare de informații de către autoritatea de concurență. De asemenea, anticipăm unele schimbări în privința modalității de desfășurare a inspecțiilor inopinate prin utilizare la maxim a mijloacelor electronice de control și investigare. 

F. Atacarea deciziilor Consiliului Concurenței

Este important de menționat faptul că există unele tendințe de anulare a unor decizii ale autorității ceea ce este un fenomen de normalizare care va aduce beneficii reale analizelor de concurență și mai multă predictibilitate în această zonă – autoritatea de concurență fiind obligată să dedice mai mult timp asigurării îndeplinirii standardului de probă ridicat impus în materie de concurență.

Tendința de creștere a numărului de dosare în instanță va continua în anul 2022, în special ținând cont de acele situații în care probatoriul utilizat de autoritate nu este convingător. Este de așteptat să avem unele decizii-cheie ale Curții de Apel București privind modul în care instanțele analizează modalitatea de stabilire a cuantumului amenzilor prin raportare la principiul proporționalității și o analiză importantă în materie de standard de probă prin raportare la anumite decizii pronunțate de autoritate în urmă cu câțiva ani. 

Brazi reutilizați pentru protejarea mediului

0

Se află în plină desfășurare, până la 31 ianuarie 2022, campania de reutilizare a brazilor de Crăciun organizată de Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, pentru al șaptelea an consecutiv. În primele două săptămâni ale anului, au returnat bradul folosit 30.000 de clienți. Campania are rol de protejare a mediului.  

Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România: „Grija pentru mediul înconjurător rămâne una dintre prioritățile Leroy Merlin atât local, cât și internațional, devenind o direcție strategică în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a companiei. Campania de vânzare sustenabilă și reutilizare a brazilor uscați de Crăciun, organizată pentru al șaptelea an consecutiv în România, s-a dovedit a fi și anul acesta un succes, depășind estimările noastre. Ne bucură foarte mult faptul că clienții noștri acordă o foarte mare importanță protejării mediului și mai mult decât atât se implică activ în astfel de acțiuni, alăturându-se într-un număr atât de mare demersului nostru”. 

Compania Leroy Merlin anunță că „toți brazii colectați urmează să fie transformați în produse prietenoase cu natura, precum peleți (combustibil ecologic) și compost (îngrăsământ pentru grădini și terenuri agricole), devenind o alternativă importantă la combustibilii tradiționali.

Totodată, clienții care optează pentru returnarea bradului sunt răsplătiți cu un voucher de cumpărături în valoare de 25 de lei. Voucher-ul este emis după returnarea bradului în baza cardului digital de client și a documentelor care atestă cumpărarea produsului din magazinele Leroy Merlin, fiind valabil pentru pentru cumpărături în sediile fizice ale retailerului, dar și pentru comenzile online pe https://www.leroymerlin.ro/, până pe 14 februarie 2022. 

Leroy Merlin a comercializat peste 120.000 brazi în timpul campaniei de vânzare sustenabilă din acest sezon, care a debutat în a doua jumătate a lunii noiembrie. Toți brazii au provenit din pepiniere special create pentru plantarea și creșterea brazilor de Crăciun. Acestea sunt amplasate exclusiv pe terenuri agricole întinse pe zeci de hectare, contribuind astfel la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon prin însăși existența lor. Inițiativa de sustenabilitate a companiei se alătură seriei de acțiuni dedicate atingerii obiectivului Grupului Adeo, din care face parte retailerul, de a scădea cu 20% impactul emisiilor de dioxid de carbon până în 2025”.

Leroy Merlin este cunoscut ca „liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul Adeo, Leroy Merlin deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia Leroy Merlin. Aflată într-un progres constant, compania Adeo a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului Adeo sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii Great Place to Work Institute.

În România funcționează 19 magazine Leroy Merlin, cu peste 3000 de angajați în 14 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea și Târgoviște”.

Appraisal & Valuation, contract de 939.750 lei cu ANAF Cluj

0

Compania Appraisal & Valuation SA (deținătoarea brandului NAI Romania și unul dintre liderii pieței de evaluări, indicativ bursier APP) anunță „câștigarea prin licitație publică a contractului de servicii de evaluare și expertiză bunuri mobile și imobile, acțiuni și alte instrumente financiare, evaluări de fond de comerț și alte activități necorporale, verificări rapoarte de evaluare LOT 4 Cluj Napoca, D.G.E.S.C.S – D.O.V.B.C.-S.T.V.B. Nr. 6. Contractul are o valoare de 939.750 lei (peste 190.000 de euro), fără TVA, și se va desfășura pe parcursul a 36 de luni”.

Andrei Botiş (foto), CEO Appraisal & Valuation SA: „Începem anul în forță. Acest prim contract semnat cu ANAF face parte din strategia noastră de a lucra alături de instituțiile publice în procesul de schimbare a percepției publicului larg asupra procesului de evaluare. Evaluatorul este un profesionist și trebuie să fie recunoscut ca atare, nicidecum drept o persoană care, atunci când realizează inspecția ‘face niște poze’. Evaluatorul culege informații despre proprietatea evaluată, despre specificul zonei și despre proprietățile comparabile pe care le utilizează în celelalte etape ale procesului de evaluare. Importanța inspecției proprietății nu trebuie subestimată: cele mai multe date referitoare la caracteristicile tehnice și la starea clădirii(lor) pe care un evaluator le culege provin din inspecția proprietății! Instituțiile Statului au nevoie astăzi mai mult decât oricând de servicii de evaluare la cel mai înalt grad posibil”

Acțiunile Appraisal & Valuation SA sunt listate, sub simbolul APP, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (piața AeRO) a Bursei de Valori București. Compania a derulat un plasament privat de acțiuni, care s-a desfășurat cu succes. Plasamentul privat de acțiuni, precum și operațiunile referitoare listării la bursă au fost intermediate de broker-ul TradeVille.

Strategia Appraisal and Valuation SA de a performa pe piața de capital include atragerea în echipă a celor mai buni specialiști de pe piață, crearea unor divizii noi, achiziții de companii din același domeniu de activitate și arii conexe, precum și extinderea serviciilor și a platformelor digitale atât la nivel local, cât și internațional.
Appraisal & Valuation SA, fondată în 2010, reamintește că „este deținătorul brandului NAI Romania, fiind unul dintre liderii de piaţǎ pentru servicii de evaluǎri și în același timp, reprezentantul exclusiv al NAI Global în România şi Republica Moldova. NAI Global reprezintǎ o rețea de companii imobiliare comerciale independente și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii imobiliare comerciale din întreaga lume, formată din 5.000 de profesioniști și 375 de birouri în 55 de țări din întreaga lume.

Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: evaluări imobiliare, evaluarea companiilor, evaluarea obiectelor de artă, a terenurilor agricole, a fermelor de producție, a halelor de depozitare și producție, microhidrocentrale, parcuri eoliene si fotovoltaice, precum și ale echipamentelor tehnice. 

Appraisal & Valuation SA este membru corporativ al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), organizație profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați care dobândesc această calitate, în condițiile legii”.

COVID merge în instanță

0

_________________

de Antara Haldar

    CAMBRIDGE – Coronavirusul este peste tot: în aer, pe suprafețe, în căile noastre respiratorii și, în ultima săptămână, la Curtea Supremă a SUA. Pe 10 ianuarie, elementele cheie ale controversatului mandat de „vaccin sau testare” al președintelui american Joe Biden au intrat provizoriu în vigoare, solicitând ca toți lucrătorii din companiile cu peste 100 de angajați să fie vaccinați sau testați în mod regulat pentru COVID-19. Cu aproximativ 84 de milioane de americani afectați de mandat, toți ochii au fost ațintiți asupra Curții Supreme, care a anulat măsura pe 13 ianuarie. 

    Având sprijinul unui corp masiv de dovezi științifice, Administrația SUA pentru Securitate și Sănătate în Muncă (OSHA) a argumentat în favoarea mandatului, subliniind că lucrătorii „se confruntă cu un pericol grav… la locul de muncă”. Dar Federația Națională a Afacerilor Independente și 27 de state (toate controlate de republicani) au susținut că vaccinul este o „procedură medicală invazivă, irevocabilă, forțată” care nu ar trebui impusă în masă. Deși întrebarea tehnică în fața Curții a fost dacă OSHA are autoritate legitimă pentru a pune în aplicare mandatul, judecătorii au luat în considerare și dacă COVID-19 reprezintă într-adevăr o amenințare distinctă la locul de muncă. Cu toate acestea, cu doar 62% dintre americani vaccinați, mizele au fost – și sunt – mult mai mari decât sugerează aceste întrebări. Problema este dacă celor 38% dintre americani care refuză să primească vaccinul ar trebui să li se permită să pună în pericol capacitatea majorității de a-și câștiga existența fără a se confrunta cu riscuri inutile pentru siguranța lor. Și chiar și această încadrare mai largă încă nu abordează riscurile aduse de cei nevaccinați lucrătorilor din domeniul sănătății, părinților, familiilor separate, pacienților care au nevoie de tratamente care nu sunt legate de COVID și tuturor copiilor a căror dezvoltare a fost perturbată sau deraiată.

    În ciuda dezvoltării fără precedent a vaccinurilor eficiente, pandemia a intrat în al treilea an și încă produce masivă înverșunare din cauza ezitării mascate, a apartheid-ului global la vaccin și, în mod esențial, a refuzului vaccinării. Persistența sa se datorează nu unui eșec al științei, ci unui eșec al celorlalte instituții ale noastre, începând cu statul de drept. Mai exact, de vină este o teorie juridică dubioasă. Mulți juriști continuă să se mândrească cu o interpretare extrem de formală a statului de drept ca fiind ceva hotărât neutru și amoral, chiar dacă eșuează spectaculos în a ne ajuta să ne confruntăm cu cele mai urgente provocări ale zilei. Pandemia este un caz paradigmatic: suntem blocați cu un sistem juridic divergent care stă în așteptare și urmărește cum numărul deceselor care pot fi prevenite continuă să crească și a cărui autoritate morală și relevanță sunt, ca rezultat, din ce în ce mai periculoase.

    Problema constă într-o concepție a dreptului care își are rădăcinile în mare măsură în pozitivismul juridic, școala principală de gândire jurisprudențială, a cărei interpretare cea mai strictă susține că dreptul își derivă autoritatea din „genealogie” (de unde provine), indiferent de moralitate (fie că legea este „bună” sau „rea”). În realitate, totuși, aceasta echivalează cu o scuză pentru a nu te angaja în raport cu bunăstarea colectivă și, în schimb, amână alegerea individuală. Chiar dacă această perspectivă ar fi acceptabilă în mijlocul unei pandemii în creștere, ar fi profund defectuoasă. Statul de drept este o combinație de reguli formale și norme sociale care se întăresc reciproc. Trăiește și funcționează prin conștiința morală colectivă a participanților săi. Rolul instanțelor, așadar, nu este doar acela de a aplica reguli formale, ci și de a modela normele sociale și, atunci când este necesar, de a acționa ca o conștiință a unei societăți. O analogie apropiată ar fi un părinte care își exercită judecata intervenind într-o ceartă între frați.

    Acest lucru nu înseamnă că „judecătorul mănâncă legea pe pâine”. Mai degrabă, cercetările academice în drept și psihologie și descoperirile din științele cognitive arată că dreptul este o instituție fundamental socială și că indivizii răspund puternic la indiciile furnizate de instituțiile de autoritate (ceea ce psihologii numesc „evocare”), în special atunci când indiciile întruchipează o poziţie morală puternică. Poziția pozitivistă ratează fundamental acest punct. Ignoră faptul că națiunile istorice în război din Europa au fost unite în cadrul unui bloc în mare măsură integrat prin jurisprudența Curții de Justiție a UE. În mod similar, hotărârea de referință din 2018 a Curții Supreme din India care dezincrimina homosexualitatea a jucat un rol semnificativ în schimbarea normelor în acea țară.

    Curtea Supremă a SUA a avut atât șansa să facă ceea ce trebuie, cât și să facă istorie, ajutând la încheierea acestei pandemii prelungite – și din ce în ce mai ușor de prevenit – și îmbogățind statul de drept în acest proces. Statele Unite – și într-adevăr lumea – aveau nevoie de o decizie cu forță morală precum în procesul Brown versus Board of Education, și mai puțin cinism murdar pe care l-am văzut în cazul Trump împotriva Hawaii (cazul „interzicerea musulmanilor”). Curtea ar fi putut și ar fi trebuit să ia o poziție cu privire la vaccinuri, mai ales având în vedere că a făcut deja acest lucru în ceea ce privește „dreptul la viață” în alte contexte. Fetușii sunt, de exemplu, cazuri mult mai ambigue de „viață” decât lucrătorii afectați de mandat, care sunt în mod clar agenți morali. Și Curtea a decis împotriva alegerii de a pune capăt chiar și propriei vieți în contextul eutanasiei.

    Judecățile legale se referă la compromisuri și, în acest caz, a existat o alegere clară între siguranța colectivă sau o noțiune greșită a libertății personale (cum a susținut filozoful Peter Singer). În timp ce marii angajatori precum Citigroup și United Airlines au mers atât de departe încât au impus o politică „fără lovituri, fără locuri de muncă”, mandatul OSHA a adoptat o abordare mult mai moderată pentru a crea un mediu de lucru sigur. În plus, chiar dacă cauza în fața Curții nu ar fi fost deschisă și închisă, binele comun ar fi trebuit să fie departajarea. Dar, în schimb, votul instanței a fost pentru libertatea individuală cu orice preț: valoarea de bază, dacă este ascunsă, a pozitivismului juridic. 

    Circul din jurul lui Novak Djokovic, starul tenisului anti-vaccin care a fost reținut recent de agenții de frontieră australieni, este doar un microcosmos al confuziei care va fi acum declanșată de decizia de anulare a mandatului lui Biden la locul de muncă. Cu ratele de spitalizare care bat recorduri și numărul deceselor din SUA ce se apropie de un milion, Curtea a ratat o oportunitate majoră de a exercita tutela asupra unei politici divizate și de a-și afirma relevanța și autoritatea morală.



Drepturi de autor: Project Syndicate, 2022
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

SmartBill anunță integrarea cu e-Factura, permițând celor 60.000 de clienți accesul la sistemul național de facturare electronică

0


SmartBill susține digitalizarea mediului de business din România prin integrarea cu sistemul național de facturare electronică e-Factura. Astfel, orice utilizator SmartBill va avea acces la acest serviciu automat, chiar înainte ca acesta să devină obligatoriu. Înrolarea și transmiterea de facturi prin e-Factura sunt momentan opționale, urmând să devină obligatorii pentru mai multe segmente de firme începând cu data de 1 iulie 2022, (conform proiectului de ordin al președintelui ANAF, care pune în aplicare dispozițiile articolului XXXVII din OUG 130/2021) și pentru tot mediul de afaceri ulterior, nefiind încă stabilit un termen.

Proiectul e-Factura se înscrie în strategia europeană care vizează eliminarea birocrației la nivel european, digitalizarea relațiilor comerciale și eficientizarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor. Un raport al Comisiei Europene arată că, anual, pe plan local, se pierd aproximativ 6 miliarde de euro, iar prin digitalizarea relației dintre autorități și mediul de business, aceste pierderi vor fi diminuate semnificativ. În prezent, proiectul demarat de Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru implementarea facturii electronice în relația Business to Government este în fază de testare, dar pe măsură ce va fi extins ar trebui să devină vizibile efectele pozitive asupra economiei.

ANAF a publicat la începutul acestui an proiectul care prevede lista produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B, pentru care devine obligatorie transmiterea facturilor emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, conform OUG 130/2021.

Astfel, au fost stabilite cinci categorii de produse considerate cu risc fiscal ridicat, proiectul precizând pentru fiecare în parte motivațiile încadrării în această categorie.

Cele 5 categorii de produse sunt:

  • Legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile
  • Băuturi alcoolice
  • Construcții noi
  • Produse minerale (apa minerală naturală, nisip și pietriș)
  • Îmbrăcăminte și încălțăminte

„Salutăm această inițiativă deja prezentă în alte țări UE unde facturarea electronică a adus beneficii atât mediului economic, cât și statului. Proiectul, așa cum se prezintă până acum pare să aibă o direcție care va fi un WIN – WIN, astfel am luat decizia de a integra deja SmartBill la e-Factura chiar dacă încă nu este obligatorie emiterea de facturi electronice. În urma integrării, cei peste 60.000 de clienții SmartBill, vor fi pregătiți să emită facturi electronice fără niciun efort suplimentar”, a declarat Radu Hasan (foto), CEO și Cofondator SmartBill.

Așteptarea e ca utilizarea e-Factura să devină obligatorie în viitorul apropiat pentru toate entitățile emitente de facturi: firme, PFA-uri, dar și alte instituții. Astfel, toate facturile ar urma să fie înregistrate în sistemul național digital e-Factura, imediat după emitere, chiar înainte ca acestea să ajungă la clienți. Grație integrării realizate de SmartBill, acest proces va fi realizat automat pentru utilizatorii platformei, care sunt peste 60.000 și în continuă creștere.

În plus față de eficientizarea procesului de facturare prin digitalizare, un alt beneficiu al facturării electronice va fi că, în viitor, va contribui la debirocratizarea relațiilor comerciale, reducând în același timp în mod semnificativ utilizarea cantității de hârtie și diminuând amprenta activității economice asupra mediului.

Microsoft lansează noi tehnologii dedicate milioanelor de lucrători esențiali care activează la nivel global

0

Compania a observat că, în timpul pandemiei, gradul de utilizare a platformei Microsoft Teams de către lucrătorii din prima linie a crescut cu 400%, lunar

Microsoft a lansat o ediție specială a raportului Work Trend Index, intitulată „Un nou viitor al lucrătorilor esențiali, amplificat ajutorul tehnologiei”, și a anunțat noi funcții disponibile în Microsoft Teams și Microsoft Viva, destinate milioanelor de oameni care asigură funcționarea serviciilor esențiale.

2 miliarde de lucrători din prima linie, din întreaga lume, reprezintă 80% din forța de muncă globală, iar 88% dintre organizații angajează oameni pentru aceste funcții. Totodată, companiile investesc din ce în ce mai mult în instrumente digitale pentru angajați, cu scopul de a moderniza fluxul de lucru, pentru a îmbunătăți performanța, cultura și comunicarea la locul de muncă – astfel, gradul de utilizare a platformei Microsoft Teams de către lucrătorii din prima linie a crescut, lunar, cu 400% începând din martie 2020.

Raportul Work Trend Index dezvăluie informații importante, cu impact asupra fiecărui segment de la nivelul forței de muncă:  

  • Existența unei culturi organizaționale bazate pe apreciere devine tot mai importantă:  76% dintre angajați simt un atașament față de colegii lor, însă peste 60% dintre aceștia sunt de părere că managementul companiei pentru care lucrează ar trebui să prioritizeze încurajarea procesului de comunicare și cultura organizațională. În plus, 51% dintre lucrătorii din prima linie, care nu ocupă poziții de management, nu se simt apreciați ca angajați.
  • Lucrătorii din prima linie se află într-un moment important, în care iau în considerare să facă o schimbare: În această perioadă a „Marii Reorganizări” lucrătorii din prima linie încep să se gândească din ce în ce mai mult la job-urile lor, luând în considerare și o schimbare a locului de muncă. Aceștia își doresc salarii și beneficii mai bune, un echilibru între viața profesională și cea privată și flexibilitate la locul de muncă.
  • Optimismul în ceea ce privește avantajele aduse de tehnologie este ridicat: 63% dintre lucrătorii din prima linie sunt încântați de oportunitățile de angajare create de tehnologie. De altfel, tehnologia se plasează pe locul al treilea în lista factorilor despre care ei spun că ar putea contribui la reducerea stresului de la locul de muncă.
  • Există o oportunitate de a reduce sau chiar a elimina decalajul dintre soluțiile și inovațiile tehnologice adoptate și nivelul de pregătire al angajaților: 46% dintre lucrătorii din prima linie simt o presiune în a se adapta la noile tehnologii, din teama de a nu-și pierde locurile de muncă, dar 55% dintre ei mărturisesc că au fost nevoiți să învețe din mers să lucreze cu noile tehnologii, fără să aibă acces la sesiuni de pregătire sau practică susținute de angajatori.

Microsoft a dezvoltat alături de partenerii din industrie noi oferte, funcții și capacități la nivelul Microsoft Teams şi Microsoft Viva, platforma dedicată managementului angajaților și dezvoltării profesionale lansată de companie la începutul anului trecut, menite să sprijine lucrătorii din prima linie.

  • Microsoft își consolidează relația strategică cu Zebra Technologies Corp., lider mondial în dezvoltarea de soluții digitale inovatoare (inclusiv software și hardware, cum ar fi dispozitive mobile robuste cu sistem de operare Android, special concepute pentru lucrătorii din prima linie. Cele două companii livrează aplicația Teams Walkie Talkie pe o gamă largă de astfel de dispozitive  Zebra, care au inclusiv un buton dedicat push-to-talk (PTT) prin care se poate accesa funcționalitatea Teams Walkie Talkie. În plus, Teams Walkie Talkie DIGITAL PTT este acum disponibil și pe toate dispozitivele mobile iOS (în plus față de Android).
  • Microsoft îmbunătățește integrarea platformei Teams cu Zebra Reflexis™, care conectează soluțiile din gama Reflexis de management al resursei umane cu aplicația Shifts din Teams. Astfel, programarea schimburilor și depunerea cererilor pentru timp liber sunt simplificate și devin ușor de aprobat de către manageri.
  • Funcția de a ,,aștepta la rând” pentru programările virtuale este acum disponibilă în Teams, oferind o singură locație unde timpul de așteptare este actualizat în timp real, iar programările ratate și întârzierile sunt comunicate, cu scopul de a crea o experiență transparentă și fără stres pentru clienți și pacienți.
  • Aplicația Viva Connections din Microsoft Teams conectează angajații și lucrătorii din prima linie la cultura, resursele, instrumentele și noutățile din cadrul companiei. Colaborarea cu parteneri strategici, precum Workday și Espressive, înlesnește accesul la resursele importante și unifică procesele din departamentul de Resurse Umane sau cel de salarizare. 
  • Aplicația Viva Learning le permite lucrătorilor din prima linie să descopere, să partajeze și să urmărească informațiile direct din Microsoft Teams, ceea ce înseamnă că tuturor angajaților le va fi mai ușor să rămână la curent cu training-urile care le sunt recomandate. Noile actualizări facilitează asimilarea informațiilor utilizând soluțiile dezvoltate de parteneri, cum ar fi SAP SuccessFactors, Cornerstone OnDemand și Saba Cloud. În același timp, parteneriatele cu furnizorii de programe de instruire, precum EdCast și OpenSesame, le oferă lucrătorilor din prima linie numeroase resurse pentru a-i ajuta să își perfecționeze competențele și să asimileze informații relevante.
  • Echipele de IT se asigură de faptul că dispozitivele pierdute vor putea fi securizate și localizate cu ușurință, ca urmare a îmbunătățirii procesului de management al dispozitivelor.  

Nu este un secret faptul că pandemia a schimbat modul în care lucrăm într-un ritm mai rapid decât am anticipat vreodată”, a declarat Emma Williams, corporate vice president în cadrul Microsoft.
„Dezvoltarea profesională a angajaților din prima linie rămâne esențială pentru transformarea digitală. Împreună cu partenerii noștri, venim în sprijinul lucrătorilor din prima linie cu instrumentele necesare care să le permită să rămână conectați cu echipele lor, în timp ce își concentrează atenția asupra clienților sau a operațiunilor pe care le desfășoară într-un anumit moment. Utilizată corespunzător, tehnologia poate moderniza fluxul de lucru și poate îmbunătăți performanța la locul de muncă, şi în același timp cultura organizațională și comunicarea”.

În plus, începând cu data de 1 februarie resursele din Microsoft Cloud for Retail vor deveni disponibile. Microsoft Cloud for Retail accelerează creșterea afacerii prin furnizarea de soluții destinate industriei de retail, care pot fi integrate cu sistemele existente ale comercianților. Acesta începe prin unificarea surselor de date de-a lungul procesului de achiziție și le permite comercianților să maximizeze valoarea datelor lor, astfel încât să își poată contura o imagine de ansamblu asupra consumatorului. Odată conectate, datele și inteligența artificială îi ajută pe comercianți să înțeleagă mai bine și să îmbunătățească experiența de cumpărare. Oferind experiențe mai relevante de-a lungul întregului lanț valoric, comercianții pot construi un lanț de aprovizionare sustenabil în timp real. Această soluție include, de asemenea, noile funcții din Microsoft Teams și Microsoft Viva. 

Pentru a afla mai multe informații, puteți accesa Official Microsoft Blog, Microsoft 365 Blog și noua ediție a raportului Work Trend Index. Microsoft (Nasdaq „MSFT” @microsoft) facilitează transformarea digitală în era cloud, iar misiunea companiei este aceea de a oferi fiecărei persoane și organizații de la nivel global posibilitatea de a realiza mai mult.  a

O Europă mai verde. UNIFE, promotor al transportului feroviar al viitorului

0

Transportul viitorului va arăta altfel: ecologic, prietenos cu mediul, cu un consum minim și eficiență maximă. Deja primele semne se văd pe piața europeană. Cresc vânzările de autoturisme electrice, se înmulțesc stațiile de încărcare, avem mijloace de transport sustenabile în oraşe… Însă nu doar producătorii industriei auto fac eforturi pentru a diminua cât mai mult impactul climatic al vehiculelor. Și calea ferată, alături de întreaga operațiune de transport pe care o presupune, devine tot mai prietenoasă cu mediul.  

Dacă în România, transportul feroviar și infrastructura aferentă au decalaje enorme de recuperat, lucrurile se văd cu totul altfel la nivel european. Aici avem trenuri de mare viteză, infrastructură feroviară întreținută ca la carte, complet operațională, și servicii profesioniste care asigură confortul utilizatorilor. Însă, munca celor angrenați în domeniu continuă. Pe măsură ce încălzirea globală devine o o problemă tot mai presantă, și transportul  – de oricare natură – întâmpină noi și noi provocări.

Una dintre cele mai puternice voci din domeniu este cea a UNIFE, asociația industriei europene de componente  feroviare. Aceasta a anunțat recent că salută ambiția Comisiei Europene de a menține conducerea globală a UE în materie de schimbări climatice și acest pas inițial de a realiza o reducere de cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Toate aceste aspecte importante, dar și traiectoria urmărită de asociație în activitatea sa din perioada următoare, ni le-a adus la cunoștința Robert Arenella, director de comunicare în cadrul UNIFE, într-un interviu acordat în exclusivitate Asociației Energia Inteligentă.

Schimbările climatice impactează fiecare țară, de pe fiecare continent. Creează dezechilibre puternice ale economiilor naționale și afectează viața de zi cu zi a cetățenilor. În această situație, domeniul transporturilor, unul dintre cele mai toxice și poluante sectoare ale economiei moderne, a luat atitudine și încearcă să schimbe lucrurile. Este și țelul UNIFE, ca parte integrantă a unei industrii în continuă schimbare. Care sunt principalele proiecte asupra cărora vă concentrați la acest moment, dar și strategiile pe care le aveți în vedere în perioada următoare?

Robert Arenella: După cum ați menționat, domeniul transporturilor este, în ansamblul său, un generator puternic de emisii de gaze cu efect de seră – Serviciul de Cercetare al Parlamentului European estimează că acest domeniu este responsabil de 24% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene. Însă, domeniul feroviar este responsabil pentru numai 0,4% din acest total. De fapt, este singurul segment care și-a crescut de-a lungul timpului capacitatea, reducându-și totodată impactul asupra schimbărilor climatice. Din acest motiv, UNIFE este de părere că atingerea obiectivelor din cadrul Pactului Verde European și al Strategiei de Mobilitate Durabilă și Inteligentă, cum ar fi dublarea traficului de călători și de marfă pe calea ferată până în 2030 și, respectiv 2050, sunt ținte-cheie pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.

Pentru a contribui la acest deziderat, Asociația Industriei Europene de Componente Feroviare urmărește mai multe obiective pentru a genera un impact semnificativ. În primul rând, suntem încântați să anunțăm că proiectul Întreprinderea Comună Shift2Rail – un parteneriat public-privat de succes în domeniul coordonării, inovației și cercetării feroviare – a fost extins sub umbrela Horizon Europe, sub denumirea Întreprinderea Comună pentru Domeniul Feroviar European.

Crearea unor tehnologii în domeniul feroviar mai prietenoase cu mediul, care au drept pârghie instrumentele digitale, este esențială pentru creșterea fiabilității, atractivității și capacității segmentului nostru de piață pentru a deveni un centru de greutate al sistemului de mobilitate durabilă al viitorului. Totodată, UNIFE a susținut creșterea alocărilor financiare pentru proiecte de infrastructură feroviară în cadrul Coridoarelor Centrale TEN-T, pentru a crea o rețea solidă, capabilă să se impună drept Spațiu Feroviar Unic European. Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și pachetul de redresare propus în cadrul Next Generation EU au oferit un sprijin semnificativ statelor membre,  în domeniul feroviar. De exemplu, statele din EU27 au ales, în cadrul Planului de Redresare și Reziliență, să cheltuiească 55 de miliarde de euro, adică aproximativ 8% din acest plan, pentru investiții în domeniul feroviar, care pornesc de la material rulant și elemente din cadrul Sistemului European de Gestionare a Traficului Feroviar până la infrastructură și mobilitate urbană. Această injectare de capital, sperăm noi, va reîmprospăta zona noastră de transport, însă necesită efort susținut, constant.

Cum pot contribui aceste proiecte și inițiative, dezvoltate de industria feroviară în general și de UNIFE în particular, la transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic?

Robert Arenella: Într-o rețea, precum cea feroviară europeană, toate îmbunătățirile care apar au un efect agregat. UNIFE este implicată în nenumărate proiecte al căror scop este să se asigure că domeniul feroviar este pregătit să țină piept schimbărilor viitorului. Alături de membrii noștri, suntem implicați în inițiative de cercetare tehnică, la nivel european, prin intermediul Shift2Rail, pentru a îmbunătăți orice aspect – de la stocurile rulante, la telecomunicații, gemeni digitali și planificarea curselor multimodale. UNIFE este de părere că o îmbunătățire constantă a produselor de aprovizionare feroviară va conduce la o mentenanță mai facilă și mai sustenabilă a sistemului de cale ferată, dar și la o cale ferată mai ecologică și mai accesibilă, devenind astfel o soluție de transport mult mai atractivă. Aceste inițiative vor determina consumatorii finali să aleagă mult mai des transportul pe cale ferată – iar promovarea unui astfel de obicei reprezintă, cu siguranță, o condiție prealabilă pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic.

Industria Europeană de Aprovizionare Feroviară face eforturi susținute pentru a dezvolta noi tehnologii în sprijinul unui sistem de transport fără emisii de carbon. Care sunt, în opinia dvs., ținând cont de experiența în acest domeniu, cele mai eficiente și rapide metode pentru a atinge acest țel?

Robert Arenella: Nu există scurtături sau rețete miraculoase pentru un sistem de transport complet neutru climatic. Europa nu va ajunge la ținta sa de decarbonizare dacă, să spunem, adoptă doar măsura celor mai ecologice materiale rulante, electrifică fiecare linie de transport posibilă, folosește surse de combustibil alternativ, precum hidrogenul, sau instituie Sistemul European de Gestionare a Traficului Feroviar pe toate rutele sale și asupra tuturor vehiculelor. Asociația Industriei Europene de Componente Feroviare consideră că este necesar să abordăm problema într-un mod multidisciplinar, să căutăm să ne îmbunătățim constant tehnologiile, să integrăm unele noi, precum instrumentele digitale, și să o facem cât mai repede posibil. Scopul electrificării și a sistemelor verzi de propulsie (ex. pile de combustibil cu hidrogen sau trenuri electrice) sunt de asemenea extrem de importante. 

România, la rândul său, ar trebui să valorifice potențialul tehnologiilor curate, mai ales că piața dedicată lor este în continuă dezvoltare. Acțiunile pe căi multiple, concomitent, vor duce la dezvoltarea unui sistem de mobilitate multimodal, având calea ferată drept centru de sprijin și utilizând cele mai ecologice soluții posibile în drumul către neutralitatea climatică.

Care sunt, în opinia dvs, prioritățile care ar trebui să se afle pe agenda autorităților pentru ca industria feroviară europeană să devină mai verde, mai rapidă și mai eficientă? În ceea ce privește România, ce măsuri consideraţi primordiale?

Robert Arenella: Uniunea Europeană se află într-un moment critic, după ce pandemia de Covid-19 a forțat Europa să facă un bilanț al circumstanțelor actuale și să aloce fondurile necesare pentru a preîntâmpina anumite blocaje care ar putea impacta creșterea economică.  Instituțiile europene au alocat peste 2 trilioane de euro prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și pachetul de redresare propus în cadrul Next Generation EU – este cel mai mare sprijin financiar de până acum. Prin programe precum Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Fondurile Structurale și de Coeziune, dar și prin cerințele verzi cuprinse în Cadrul Financiar Multianual, investiții istorice sunt așteptate în domeniul feroviar. Aceste fonduri sunt destinate modernizării infrastructurii, cercetării în domeniul componentelor verzi, digitalizate, și în rețele mai solide pentru a crea Spaţiul Feroviar Unic European.

România a făcut o alegere inteligentă atunci când a anunţat că va aloca o porţiune semnificativă a fondurilor din Planul Naţional de Redresare și Reziliență domeniului feroviar. Pe 27 septembrie, Comisia a aprobat PNRR-ul României, care reprezintă un plan propus de fiecare stat membru cu privire la modul în care îşi va direcţiona ajutorul financiar primit. Planul presupune alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru domeniul feroviar, incluzând proiecte de mobilitate urbană. Planul include investiţii în cadrul coridoarelor Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum cea în Sistemul European de Gestionare a Traficului Feroviar pe cel puţin 315 km de cale ferată. În particular, reforme şi investiţii semnificative sunt dedicate modernizării infrastructurii de transport feroviar, achiziţiei de material rulant cu zero emisii şi reînnoirii stocurilor deja existente, precum şi dezvoltării infrastructurii de metrou din Bucureşti şi Cluj-Napoca. PNRR-ul României mai include şi achiziţia de material rulant pentru transportul public.

UNIFE a salutat propunerea verde a CE denumită „Fit for 55”. Ce diferenţe notabile va aduce această iniţiativă în industria feroviară şi care sunt aspectele care vă încântă cel mai mult?

Robert Arenella: Propunerea C.E. „Fit for 55” reprezintă o revizuire a politicilor anterioare privind clima şi o foaie de parcurs cu reglementări menite să pună în aplicare obiectivele Legii Climatice. Interesant este că include 15 iniţiative intersectoriale focusate pe energie şi transporturi. UNIFE a sprijinit această propunere, care demonstrează ambiţia Comisiei de a menţine supremaţia Uniunii Europene în privinţa deciziilor climatice la nivel global. Acest prim pas de a obţine cel puţin o reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, va necesita folosirea mai accentuată a căilor ferate, astfel că industria noastră este gata să colaboreze cu toate părţile implicate în acest demers. De aceea, ne concentrăm mai ales pe propunerile din cadrul Infrastructurii combustibililor alternativi şi a Impozitării Energiei, favorabilă utilizării mai frecvente a căilor ferate pe viitor. Per total, această propunere va reprezenta un pionierat în atingerea obiectivelor Legii Climatice până în 2030, şi anume reducerea emisiilor, creşterea eficienţei energetice şi impulsionarea folosirii energiei regenerabile.

Digitalizarea şi automatizarea trenurilor reprezintă semnul distinctiv al politicilor derulate de Comisia Europeană în domeniul infrastructurii feroviare. Există vreun model de urmat (toată lumea dă drept exemplu trenurile japoneze)? Care sunt principalele realizări ale Europei din  acest punct de vedere? Sunt aceste sisteme uşor de implementat?

Robert Arenella: Japonezii au o reţea feroviară remarcabilă, nimeni nu poate nega asta. Însă, Asociația Europeană pentru Industria de Aprovizionare Feroviară este lider global în domeniul său de activitate, furnizând 46% dintre serviciile și echipamentele destinate căilor ferate, la nivel global. Încă de la inaugurarea primelor căi ferate, în urmă cu mai bine de 150 de ani, Europa s-a menținut în fruntea listei datorită inovației constante. De exemplu, europenii au fost primii care au folosit Operarea Automată a Trenurilor, atunci când sistemul de metrou din Barcelona l-a instaurat, în 1960. Iar membrii noștri continuă să pună accentul pe inovație, ca model de succes. Asistăm la pași revoluționari făcuți în domeniul aplicării tehnologiilor moderne în sistemul feroviar, precum Inteligența Artificială, Gemenii Digitali, dar și alte operațiuni destinate îmbunătățirii procesului de design, a mentenanței predictive și a optimizării performanței. Industria beneficiază de aplicarea tuturor acestor instrumente pe întreaga durată de viață a produsului, de la momentul concepției până la operațiunile derulate de acesta. În plus, am evidențiat prioritatea cercetării și inovației prin intermediul unor colaborări fructuoase, precum cea cu Consiliul Consultativ pentru Cercetare Feroviară Europeană și cea cu Întreprinderea Comună Shift2Rail. 

2021 – Anul European al Căilor Ferate. Care sunt principalele activități derulate în cadrul acestui moment aniversar, care pune domeniul feroviar în lumina reflectoarelor?

Robert Arenella: Anul European al Căilor Ferate a reprezentat recunoașterea binevenită, oferită de Uniunea Europeană, a potențialului oferit de modul nostru de transport pentru o transformare de mediu, socială și economică în anii care vin, pe măsură ce dorim să atingem obiectivele Pactului Verde European. Promovarea acestui eveniment a reprezentat un efort comun al instituțiilor europene, companiilor private, asociațiilor feroviare și inițiativelor culturale, precum Europalia. În ceea ce ne privește, UNIFE a organizat o sesiune de dezbateri lunare, pe parcursul întregului an, care abordează teme ce pornesc de la eficiența energetică și mobilitatea urbană până la schimburile internaționale și Sistemul European de Gestionare a Traficului Feroviar, cu oficiali europeni de top, experți în domeniul feroviar și nu numai.

Care este opinia dvs. despre inițiativa Connecting Europe Express (n.r. un tren expres care va străbate, din septembrie, întreaga Europă)?

Robert Arenella: Deși nu am fost direct implicați în proiectul Connecting Europe Express, UNIFE și Industria de Aprovizionare Feroviară apreciază ingenuozitatea și inițiativa colegilor noștri operatori și al partenerilor lor instituționali. Au făcut o demonstrație impresionantă a atributelor căii ferate, dar și a provocărilor pe care aceasta le întâmpină, având în vedere țelurile ambițioase aduse în prim-plan de către Comisia von der Leyen.

Cum pot fi călătorii încurajați să ia trenul sau ca bunurile să le fie livrate sustenabil, pe calea ferată?

Robert Arenella: Oamenii vor să ia trenul, este mai mult o problemă de accesibilitate cea care încetinește schimbarea. Anul trecut, campania noastră de locuri de muncă și competențe „Hop On for Our Planet”, desfășurată cu ajutorul mai multor membri UNIFE și în parteneriat cu ThinkYoung, a demonstrat cât de popular este, de fapt, domeniul feroviar în rândul cetățenilor, cu ajutorul  unui sondaj derulat de către Gen Z Europeans în 6 state membre. A fost interesant să aflăm că aproximativ 60% dintre participanți și-ar schimba obiceiurile de transport pentru a practica sustenabilitatea. În plus, și-ar dori ca politicienii să promoveze legi care să legitimeze domeniul feroviar să acționeze precum un centru de greutate pentru o viitoare mobilitate ecologică: 57% își doreau ca publicul larg să fie stimulat de către autorități să folosească mai mult trenul, 50% își doreau taxe mai mici în sistemul de transport feroviar, iar 47% doreau mai multe investiții în infrastructură și servicii.

Cu ajutorul acestei politici de răspândire a informațiilor privind beneficiile călătoriei cu trenul, devine evident că adevăratul scop este să potrivim sistemul căilor ferate europene cu nevoile populației. Transformând Coridoarele Centrale al TEN-T într-unele solide şi făcând paşi semnificativi în direcţia unui Spaţiu Feroviar Unic European creăm premisele pentru a inspira consumatorii finali să folosească serviciile feroviare în locul unei alternative de deplasare cu emisii mari de carbon, atât între oraşe, cât şi peste graniţă. Atingerea scopului emis în Pactul Verde European va deveni posibil prin implementarea unor noi tehnologii destinate să transforme sistemul feroviar într-unul interoperabil şi de încredere când vine vorba inclusiv de legăturile cu celelalte mijloace de transport. În plus, mai multe investiţii în mobilitatea urbană feroviară va permite cetăţenilor un acces mai facil nu doar către opţiuni sustenabile de călătorie pe distanţe lungi şi oportunităţi locale, dar şi evitarea aspectelor tipice urbanizării, precum emisiile puternice.

Cum vedeţi viitorul UNIFE în anii următori?

Robert Arenella: UNIFE va continua să reprezinte o voce pentru Industria de Aprovizionare Feroviară, care are peste 400.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi pe teritoriul Uniunii, dar şi pentru viitoarea paradigmă a mobilităţii durabile, pe care o putem implementa ca centru de greutate. Ne concentrăm şi suntem entuziasmaţi de continuarea colaborării noastre cu Comisia Europeană şi cu comisarul european pentru transporturi, Adina-Ioana Vălean, cu Parlamentul European, precum şi cu preşedinţiile sale – am avut o colaborare absolut excelentă cu preşedinţia română a Parlamentului European, în prima parte a lui 2019. Împreună, domeniul feroviar poate continua să modeleze paradigma transportului durabil de mâine, care va dicta prosperitatea de care se va bucura Europa.


Foto: ©UNIFE

Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European

0

Marți, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Rezultatele votului:

1. Roberta Metsola (PPE, Malta) 458

2. Alice Bah Kuhnke (Verzi/ALE, Suedia) 101

3. Sira Rego (Stânga, Spania) 57

Totalul voturilor exprimate: 690

Voturi albe sau nule: 74

Majoritatea absolută necesară: 309

Cine este Roberta Metsola

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.

O versiune completă a declarației președintei este disponibilă aici.

Xiaomi comunică rezultatele investigației realizate de Biroul Federal German pentru Securitatea Tehnologiei Informației (BSI)

0

Xiaomi Corporation a primit o comunicare din partea Biroului Federal German pentru Securitatea Tehnologiei Informației (BSI), pe 13 ianuarie, care atestă încheierea auditului asupra produselor tip smartphone Xiaomi, cu accent pe Germania.

BSI a concluzionat că nu a identificat nicio anomalie care ar necesita investigații suplimentare sau alte măsuri. Mai exact, BSI nu a putut detecta niciun transfer sau filtrare a comunicării, așa cum era descris în raportul inițial (“Evaluarea de Cybersecurity pentru telefoane mobile bazate pe tehnologie 5G”, publicat de Autoritatea de Cybersecurity și Informare din Lituania (NCSC)).

Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al Xiaomi a declarat: „Xiaomi este încântat că rezultatele investigației efectuate de Biroul Federal German pentru Securitatea Tehnologiei Informației (BSI), publicate ieri, confirmă angajamentul nostru de a ne desfășura activitatea în mod transparent, responsabil, având ca prioritate principală confidențialitatea și securitatea clienților noștri.

Această investigație dovedește faptul că respectăm toate legile UE și naționale privind confidențialitatea și securitatea datelor, precum și toate standardele UE care se aplică dispozitivelor mobile. Dialogul cu utilizatorii, autoritățile de reglementare și alte părți interesate, cum ar fi BSI, este binevenit pentru că suntem dedicați imbunătățirii și inovației constante.”

Xiaomi își întărește poziția în privința securității IoT a consumatorilor cu o propunere de standarde globale comune

0

Xiaomi, companie ce produce dispozitive inteligente destinate consumatorilor și care deține cea mai mare platforma AIoT (AI+IoT) din lume, a publicat un nou set de propuneri de standarde globale pentru a susține și reasigura utilizatorii de securitatea datelor în timpul folosirii produselor IoT. 

Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things Device Version 2.0″ *[1] este un ghid de cerințe de securitate pe care toate dispozitivele inteligente Xiaomi trebuie să-l urmeze.

Xiaomi deține cea mai mare platformă AIoT destinată consumatorilor. Până în noiembrie 2021, platforma AIoT Xiaomi conectase mai mult de 400 de milioane de dispozitive, în afară de telefoane și laptopuri. Există peste 8 milioane de utilizatori cu 5 sau mai multe dispozitive IoT Xiaomi în întreaga lume. Compania oferă cele mai bune soluții din industrie și implementarea unor standarde comune și pentru alte părți interesate.

Ghidul vine și în contextul în care British Standards Institution (BSI) a confirmat că Xiaomi Mesh System AX3000 a obținut BSI IoT Kitemark™, ceea ce a dovedit, fără îndolaiă, gradul ridicat de coerență dintre „Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things Device” și standardele de securitate internațională IoT deținute de BSI.

“Securitatea și confidențialitatea sunt prioritățile Xiaomi și promitem că acest lucru se aplică în toate piețele în care operăm. Mă bucură faptul că Xiaomi Mesh System AX3000 a intrat pe lista BSI Kitemark™. De-a lungul anilor, am făcut mari eforturi pentru a proteja securitatea și confidențialitatea utilizatorilor. Declar cu încredere și mândrie că Xiaomi este lider în privința politicilor și practicilor de securitate IoT în întreaga lume și vom face în continuare eforturi pentru a construi un ecosistem IoT și mai bun pentru utilizatorii noștri”, a spus Cui Baoqiu.

David Mudd, directorul de certificare globală a produselor digitale și conectate BSI, a spus: “Dispozitivele conectate pot aduce beneficii uriașe societății, dar este imperativ ca funcționarea și securitatea lor să fie de încredere pe toată durata de viață. Obținând certificarea BSI Kitemark™ pentru dispozitive IoT pentru produsul său și având sistemele testate și monitorizate în mod regulat independent, Xiaomi demonstrează consumatorilor angajamentul său de a proteja informațiile. Felicitări echipei Xiaomi pentru această realizare.”

BSI IoT Kitemark™ este un produs și serviciu de certificare a calității produselor și serviciilor deținut și operat de BSI. Instituția efectuează teste tehnice și audite de securitate pentru sistemele IoT, oferindu-le consumatorilor asigurări de siguranță și încredere în dispozitivele IoT, la cele mai înalte standarde. Obținerea BSI IoT Kitemark™ semnifică faptul că produsele Xiaomi respectă multiple standarde de cyber-securitate, inclusiv standardul ETSI/EN303645 al Institutului European de Standarde de Telecomunicații (ETSI), precum și Top 10 cerințe de securitate al Open Web Application Security Project® (OWASP).

Este pentru a treia oară când Xiaomi primește această acreditare internațională de securitate, după Mi 360° Home Security Camera 2K și aplicația Xiaomi Home, care au obținut BSI Kitemark™, în iulie 2021. 

Acestea sunt doar câteva borne pe care Xiaomi le-a atins în ceea ce privește securitatea IoT. În iunie 2021, Xiaomi a publicat Xiaomi IoT Privacy White Paper *[2], în care explică politicile și practicile de securitate și confidențialitate pe segmentul produselor IoT Xiaomi, câștigând încredere printr-o transparență mai mare.

În luna noiembrie a aceluiași an, în The Contemporary Use of Vulnerability Disclosure in IoT (Report 4: November 2021) *[3] publicat de Internet of Things Security Foundation (IoTSF), Xiaomi a fost listat drept unul dintre cei 21 de producători de dispozitive IoT care întrunesc testul de prag extins, și anume au primit cel mai mare rating pentru politica de divulgare a vulnerabilităților de securitate, fapt ce demonstrează supremația Xiaomi la nivel de securitate IoT.

În viitor, Xiaomi va continua să-și îmbunătățească cadrul de securitate IoT și își va consolida capacitățile de gestionare a securității și de testare tehnică pentru a-și îndeplini responsabilitatea unui lider global al industriei și pentru a permite tuturor oamenilor să se bucure de o viață mai bună și mai inteligentă prin intermediul tehnologiei inovatoare și sigure.

UE în prima linie a răspunsului umanitar mondial: 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022

0

Crizele umanitare continuă să se intensifice la nivel mondial. Deși conflictele și violența se află la originea principalelor nevoi umanitare, situația este, din ce în ce mai des, exacerbată de dezastre naturale precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului. Pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din lume de aceste crize, Comisia a adoptat bugetul său anual inițial pentru ajutor umanitar de 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022.

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Nevoile umanitare se află la un nivel record și continuă să crească. Această situație este cauzată în principal de conflicte, dar din ce în ce mai mult și de provocările globale, precum schimbările climatice și COVID-19. Grație ajutorului nostru umanitar, UE își va putea juca rolul, continuând să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Bugetul permite nu numai gestionarea crizelor noi și foarte vizibile, ci și evitarea punerii în plan secund a crizelor umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele care afectează Columbia sau Sudanul de Sud ori populația rohingya.”

Asistența umanitară acordată de UE în 2022 se va distribui după cum urmează: 469 milioane EUR se vor aloca Africii Subsahariene; 351 milioane EUR din ajutorul umanitar din partea UE se vor aloca nevoilor Orientului Mijlociu și Africii de Nord; 152 milioane EUR vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în vecinătatea europeană; 188 milioane EUR vor continua să sprijine populațiile cele mai vulnerabile din Asia și America Latină.

Restul de 370 milioane EUR se vor utiliza pentru a răspunde unor crize neprevăzute sau exacerbări bruște ale crizelor existente, precum și pentru finanțarea altor acțiuni.

Serviciile intragrup: De ce sunt ușor de contestat de către autoritățile fiscale? Ce pot face companiile?

_________________

Monica Todose, Director și
Andreea Dumitrescu, Consultant Senior, PwC

Prestarea de servicii intragrup este una dintre cele mai frecvente tranzacții derulate între persoane afiliate. În prezent, marea majoritate a companiilor multinaționale, în special subsidiarele marilor grupuri, achiziționează o gamă variată de servicii intragrup, în scopuri de eficientizare sau centralizare a activităților proprii (ex.: administrare, suport IT, management strategic, financiar sau comercial, resurse umane, servicii juridice etc.).

Dat fiind că prestarea de servicii este o tranzacție foarte des întâlnită, practica autorităților fiscale, în trecut, a fost preponderent aceea de a contesta nivelul de remunerare al acestor servicii. Paradigma s-a schimbat mult în contextul BEPS, care a promovat intens, inclusiv în cazul serviciilor, un nou principiu, bazat pe substanța acestora și valoarea adăugată obținută de beneficiarul acestora.

Serviciile intragrup sunt frecvent contestate de autoritățile fiscale, întrucât, atunci când sunt evaluate incorect, acestea reprezintă o țintă ușoară pentru ajustarea prețurilor de transfer. În mod justificat, societățile multinaționale sunt, în principal, preocupate de stabilirea unei marje de profitabilitate conforme principiului valorii de piață, ignorând însă, de cele mai multe ori, alte două aspecte extrem de importante, respectiv baza de cost și valoarea adăugată obținută local de beneficiarul acestora, din prestarea efectivă a serviciilor respective. 

Cum se pot asigura companiile că nivelul de remunerare a serviciilor intragrup este evaluat corect?

Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru companii multinaționale și administrații fiscale, emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică recomandă ca, atunci când se stabilesc prețurile pentru serviciile intragrup, să fie urmați următorii pași de analiză:

Clarificarea aspectelor aferente beneficiului obținut: această etapă presupune stabilirea valorii adăugate rezultate din prestarea serviciului respectiv, pentru beneficiarul acestora, pentru a clarifica dacă astfel de servicii implică sau nu remunerare, respectiv dacă o entitate independentă este dispusă să plătească pentru obținerea unor astfel de servicii;

Stabilirea nivelului adecvat de remunerare și a bazei de cost: acest fapt implică identificarea corectă a costurilor (directe și indirecte) alocabile serviciului respectiv, inclusiv realizarea unei evidențe a acestora, segregate, la nivelul tranzacției analizate, cu clarificarea categoriilor de costuri și mai ales justificarea cheilor de alocare folosite în cazul costurilor indirecte;

Prestarea efectivă: beneficiul obținut din prestarea serviciilor, respectiv realitatea prestării efective a acestora, la nivelul beneficiarului local, nu pot fi demonstrate decât prin existența unei documentații suport sau a oricărei alte forme de evidențe. 

Simplu sau complicat?

Analiza anterior menționată pare simplă la o primă vedere. În practică, demonstrarea, în context de inspecție fiscală, a corectitudinii și acurateței bazei de cost, justificarea cheilor de alocare, respectiv a beneficiului obținut la nivelul entității locale din prestarea serviciilor respective este o adevărată provocare. Stabilirea nivelului de remunerare nu poate fi disociată de stabilirea adecvată și justificabilă a bazei de cost a serviciului respectiv. Dacă prestatorul serviciilor este o entitate rezidentă fiscal în România, acest exercițiu poate fi realizat relativ ușor, dat fiind faptul ca societatea în cauză deține documente suport, poate justifica chei de alocare și are informații, pe care le poate segrega, despre categoriile de costuri incluse în baza de cost etc. Lucrurile se complică atunci când prestatorul serviciilor nu este rezident fiscal român iar societatea beneficiară este pusă în ipostaza de a justifica, în context de control, o bază de cost care aparține entității afiliate nerezidente. În marea majoritate a cazurilor, rezidentul fiscal român are informații precare din perspectiva modului de formare, la nivel de tranzacție, a bazei de cost a prestatorului nerezident sau cu privire la cheile de alocare utilizate pentru segregare la nivelul fiecărei entități afiliate (în situațiile în care un membru al grupului prestează aceeași tipologie de servicii către mai multe entități afiliate).  

De cele mai multe prestatorul pune la dispoziția beneficiarului serviciului o prezentare a centrelor/categoriilor de costuri, respectiv a cheilor de alocare utilizate, însă aceasta se poate dovedi insuficientă din perspectiva așteptărilor inspectorilor ANAF, iar finalitatea, poate fi neluarea în considerare a acestor informații/documente în formularea constatărilor incluse.

În situațiile în care informațiile/documentele furnizate trec testul beneficiului și al realității prestării, discuția cu inspectorii fiscali se poate muta în zona nivelului de remunerare. 

În această etapă a discuțiilor, autoritățile fiscale, apelează tot mai des la o analiză diferențiată a serviciilor suport intragrup în funcție de natura fiecărui serviciu în parte, încercând să stabilească, în funcție de concluziile proprii privind valoarea adăugată adusă beneficiarului prestării, dacă nivelul de remunerare este sau nu unul adecvat, în cazul fiecărei tipologii de serviciu. Spre exemplu, în cazul prestărilor de servicii de promovare se analizează dacă entitatea beneficiară contribuie sau nu la procesul decizional strategic de creare al acestora sau doar este un simplu beneficiar al unei strategii de marketing elaborată strategic la nivelul prestatorului, implicarea entității beneficiare limitându-se exclusiv la implementarea acesteia. În mod evident nivelul de remunerare al unei entități este mai mare dacă își asumă riscurile generate de elaborarea strategică a unei strategii de marketing față de situația implementării acesteia, când nu își asumă riscul de piață al unui eventual eșec de marketing.

Autoritățile fiscale române au justificat astfel de segregări prin necesitatea de a analiza diferențiat activitățile/serviciile prestate între companii multinaționale din perspectiva valorii adăugate aduse beneficiarului acestora, încercând astfel să clarifice care este nivelul de remunerare adecvat și mai ales dacă nu cumva acesta ar trebui să fie mai mare la nivelul fiecărui serviciu în parte.

Evident, analiza specifică realizată ca parte a dosarului prețurilor de transfer, respectiv modul de a alocare a riscurilor și activităților între cele două părți participante la tranzacție, este esențială în a convinge autoritatea fiscală că nivelul de remunerare practicat este unul adecvat și conform principiului valorii de piață.

Ce e de făcut?

Recomandarea noastră este de a nu trata simplist analiza prestărilor de servicii intragrup, fără a realiza o analiză prealabilă, atât din perspectiva bazei de cost cât și a nivelului de remunerare adecvat. În lipsa unei abordări lipsite de precauție, consecințele fiscale pot fi considerabile, variind de la negarea dreptului de deducere până la stabilirea unui alt nivel de remunerare, cu ajustări realizate la valoarea mediană a intervalului de comparare. 

Platforma Brio® își dublează evaluarea la 5,5 milioane de euro

0

Platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale Brio® anunță atingerea valorii de 5,5 milioane de euro (evaluare post-money), valoare dublă față de septembrie 2020 (prima campanie de finanțare pe aceeași platformă de crowdinvesting) și deschiderea unei noi runde de investiții prin intermediul SeedBlink. Noua rundă de investiții este condusă de oamenii de afaceri Horia Manda și Valentin Tăbuș, parteneri în AXXESS Capital, care au investit 550.000 de euro, devenind acționari ai Brio®. Lor doi investitori li se alătură o nouă rundă de finanțare deschisă pe SeedBlink, de 250.000 de euro. Membrii Brio Syndicate (SPV-ul constituit ca urmare a listării precedente pe platformă), care dețin deja calitatea de acționar, și-au exercitat dreptul de preempțiune la investiții a priori deschiderii ofertei publice. Valoarea disponibilă pentru oferta publică devine 150.000 de euro.

Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio
Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio

Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio® „La mai puțin de un an și jumătate distanță de prima noastră campanie pe SeedBlink, Brio® a crescut într-un ritm accelerat și am reușit să facem lucruri cu însemnătate pentru educația din România, foarte multe în premieră, printre care: prima olimpiadă digitală de matematică, testele naționale de literație și de literație digitală, teste de istorie și primul program integrat de pregătire a profesorilor din România în utilizarea platformelor digitale. Avem în continuare planuri importante care vizează dezvoltarea și expansiunea noastră, iar faptul că anunțăm acum o nouă rundă de investiții reprezintă o confirmare a parcursului nostru de succes și o dovadă de încredere a investitorilor în produsul nostru”.

Horia Manda, investitor: „Doi factori mă conving să investesc într-un business: calitatea grupului de oameni care stă în spatele produsului (aceasta fiind condiția esențială), și perspectivele reale de creștere ale businessului. În plus, în cazul specific al lui Brio® am văzut – pe lângă impactul imediat în transformarea digitală a educației din România, prin premise științifice, aliniate timpurilor pe care le trăim – potențialul de aplicare internațională a proprietății intelectuale generate”.

Andrei Dudoiu, Managing Partner la SeedBlink
Andrei Dudoiu, Managing Partner la SeedBlink

Andrei Dudoiu, Managing Partner la SeedBlink: „Brio® se remarcă prin leadership-ul puternic, rezultatele financiare și potențialul oportunităților de piață. Angajamentul față de utilizatorii lor și obiectivul educațional cu impact social este o sursă de inspirație. Evoluția companiei este susținută de o platformă cu adevărat diferențiată, bazată pe psihologie cognitivă, bine aliniată la curriculum-ul de bază pentru clasele I-XII. Suntem încântați de validarea investitorilor ce conduc această rundă, Horia Manda si Valentin Tăbuș, și de faptul că sprijinim încă o dată planurile de evoluție ale Brio® prin comunitatea noastră de investitori”.

Brio® subliniază că „finanțarea corespunzătoare acestei runde va fi destinată, în primul rând, consolidării produsului pe piața românească, prin dezvoltarea unei platforme SaaS ce va acoperi în totalitate nevoile de testare și evaluare ale oricărei instituții de învățământ și, în al doilea rând, dezvoltării și lansării externe a produsului de învățare prin testare pe care Brio® îl dezvoltă utilizând algoritmi de generare programatică de itemi și Artificial Intelligence. 

În septembrie 2020, Brio® a lansat pentru prima dată o rundă de finanțare pe platforma de investiții in startup-uri tehnologice europene SeedBlink, când a reușit să depășească ținta inițială propusă înainte de finalizarea campaniei și să adune o finanțare de 285.000 de euro”. 

Sistemul de Testare Brio® este „avizat de Ministerul Educației și Cercetării, este conceput pe baza programei școlare din România. Platforma Brio® oferă teste la Matematică, Limba Română și Istorie, dar și de Literație (alfabetizare funcțională) și Literație Digitală și este folosită în prezent de peste 100.000 de utilizatori și înregistrează peste 3.000 de abonamente active și sute de mii de teste”.

Brio® este caracterizată ca „prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio® , elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor.

După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare – Raportul Brio® –  un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație. 

Brio® este avizat de Ministerul Educației și Cercetării, Sistemul de Testare fiind un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie”.

SeedBlink este „cea mai mare platformă de equity crowdfunding din Europa de Sud-Est, atât din punct de vedere al sumelor tranzacționate cât și al numărului de investitori, oferind celor interesați o metodă simplă de a investi în startup-uri inovative. Candidații preferați listați pe SeedBlink sunt startup-urile inovative cu tracțiune dovedită, cu un MVP deja testat, etice și având un model de afaceri clar, articulat, cu potențial de dezvoltare atât pe piața locală cât și pe piețele internaționale”.

SeedBlink accentuează: „Misiunea noastră este să democratizăm investițiile în startup-uri și să dezvoltăm mediul antreprenorial inovator din regiune”. 

 

Activele SAI Patria Asset Management au crescut cu 117% în 2021

0

Razvan Pașol, SAI Patria Asset Management: „activele administrate de companie au crescut cu 117% în 2021 și ne așteptăm la o creștere cu două cifre în 2022, sprijinită de noua platformă de tranzacționare online”

Cu o evoluție pozitivă în 2021 și o performanță foarte bună a tuturor fondurilor administrate, SAI Patria Asset Management, companie din Grupul Patria Bank, administra active totale de 102,6 milioane RON la finalul lui 2021, în creștere cu 117% față de finalul anului 2020.  

SAI Patria Asset Management oferă acum acces online la fonduri de investiții pentru toți cei care doresc să obțină mai mult de la economiile lor, prin lansarea platformei de tranzacționare Online Patria Fonduri

În nou platformă de tranzacționare, accesibilă la adresa online.patriafonduri.ro, sunt disponibile patru din cele cinci fonduri de investiții administrate de Patria Asset Management: 

  • Patria Global, un fond diversificat în Lei, cu un nivel de risc scăzut-mediu și un câștig adus investitorilor de +10,5% în 2021
  • Patria Stock, un fond în Lei, cu expunere mai ridicată pe acțiuni listate la bursă, un nivel de risc mediu-ridicat și o performanță de +14,8% în 2021
  • Patria Obligațiuni, un fond de instrumente cu venit fix în Lei, pentru investiții pe termen scurt, cu un nivel de risc scăzut și o performanță de +2,41% în 2021 
  • Patria Euro Obligațiuni, un fond de instrumente cu venit fix, în Euro, cu un nivel de risc scăzut și o performanță de +1,89% în 2021.

Cel de-al cincilea fond administrat, ETF BET Patria-Tradeville, preluat de SAI Patria Asset Management în luna aprilie 2021, este singurul fond de tip Exchange Traded Fund din România și este listat la Bursa de Valori București cu simbolul TVBETETF. Fondul urmărește structura indicelui BET al Bursei de Valori București și a înregistrat un randament pozitiv de +36,2% în 2021. ETF BET Patria-Tradeville poate fi cumpărat prin orice intermediar autorizat de Bursa de Valori București și reprezintă un instrument simplu și modern de achiziționare indirectă a unui coș cu cele mai reprezentative companii românești listate la bursă. De la preluarea sa activul fondului a crescut cu 167%.

Răzvan Pașol

„Creșterea pieței fondurilor de investiții și a numărului de investitori poate fi accelerată prin simplificarea modalității în care oamenii pot investi în fonduri, alături de efortul continuu de creștere a nivelului de transparență și vizibilitate în rândul publicului. Începem să vedem și în România un interes în creștere pentru aceste instrumente din partea celor care își doresc mai mult de la economiile lor. Patria Asset Management a înregistrat o creștere  de 126% a numărului investitorilor în fondurile sale pe parcursul anului 2021, atât pe fondul preluării administrării ETF BET Patria-Tradeville cât și considerând randamentele obținute”, a menționat Răzvan Pașol, Directorul General al SAI Patria Asset Management.

Noua platformă de tranzacționare online destinată persoanelor fizice se înscrie în demersul de extindere a digitalizării serviciilor oferite clienților, proces început anul trecut, și care urmărește creșterea nivelului de transparență și acces la investiții. Accesibilă de pe orice dispozitiv, computer sau telefon mobil, platforma este simplă, intuitivă și oferă acces mai rapid, adaptat comportamentului tot mai digital al oamenilor, la produsele performante ale Patria Asset Management.

Funcțiile principale oferite de platformă includ:

  • Acces în timp real, oricând și de oriunde. la valoarea deținerilor în fondurile de investiții Patria
  • Vizualizarea istoricului operațiunilor cu unități de fond și a randamentului investițiilor în acestea
  • Operațiuni de depunere de bani în fonduri și de retragere de bani din fonduri prin internet, fără vizite la bancă
  • Informații detaliate despre fondurile administrate: prezentări, documente utile, performanțe, investiții, rapoarte și altele. 

Lansarea platformei de tranzacționare online, anticipată încă de anul trecut când am făcut un prim pas prin acces la vizualizarea investițiilor în fonduri în aplicația de internet banking a Patria Bank, deschide acum universul investițiilor fără limită geografică. Aceasta este un nou canal de vânzare care estimăm că va înregistra o creștere importantă în 2022. Avem în continuare planuri de extindere a platformei și urmărim să adaugăm noi facilități, fie că vorbim de extinderea metodelor de achiziție a unităților de fond, fie că vorbim de noi moduri de a o accesa”, a declarat Adrian Cojocar, Director General Adjunct la SAI Patria Asset Management. 

Holcim și Școala de Valori lansează a doua ediție a proiectului „Profesii bine cimentate”

2
  • 100 de studenți din 9 centre universitare vor putea descoperi industria cimentului, interacționând cu profesioniști din domeniu.
  • 20 dintre aceștia vor urma ulterior stagii de practică în locațiile Holcim România

Grupul Holcim România și Școala de Valori lansează a doua ediție a proiectului „Profesii bine cimentate”. În cadrul acestuia, studenții vor avea oportunitatea sa descopere industria cimentului, conectându-se cu profesioniști din cadrul Holcim. Tinerii vor lua parte la ateliere de tip soft skills și la ateliere tehnice, care să-i ajute să-și construiască cariere de succes și care să le faciliteze accesul la piața muncii.

Proiectul se adresează studenților și masteranzilor de la specializările: Chimie și Inginerie Chimică, Inginerie Mecanică, Electronică și Automatizări și Inginerie Minieră, Construcții Civile și Industriale, Căi Ferate Drumuri și Poduri, Utilaj Tehnologic, Geologie și SSM și Mediu, dar și  masteranzilor înscriși la Project Management.

Astfel, tinerii din București, Brașov, Cluj, Baia Mare, Craiova, Iași, Oradea, Petroșani, Pitești și Timișoara se pot înscrie în perioada 17 ianuarie – 27 februarie, accesând pagina dedicată a proiectului, disponibilă aici.

„Prin intermediul acestui proiect, oferim posibilitatea tinerilor să descopere și chiar să-și construiască cariere de succes în industrii tehnice, cu impact vizibil în dezvoltarea societății, așa cum este cea a cimentului, în care activăm noi”, a declarat Alina Cristea, Manager CSR și Proiecte Educaționale în cadrul Grupului Holcim România.

Pe durata proiectului, participanții vor beneficia de:

  • 3 webinarii online cu profesioniști din industria cimentului și invitați din cadrul universitar
  • 6 ateliere de dezvoltare personală, care vor aborda teme precum: branding personal, inteligență emoțională, eficiență personală, intraprenoriat, și implicare organizațională.
  • 6 ateliere tehnice, organizate cu sprijinul specialiștilor Holcim, în cadrul cărora vor primi informații aplicate despre Mecanică, Automatizări, Mine, Inginerie chimică, Mediu și Sănătate și Securitatea Muncii, Ready Mix proces și Produse.

„Profesii Bine Cimentate aduce o experiență deplină de învățare. Ca student, îți descoperi abilitățile participând la atelierele Soft Skills, ai șansa să aplici cunoștințele învățate la facultate prin atelierele tehnice desfășurate sub îndrumarea mentorilor de la Holcim, iar în urma programului poți aplica la un internship în cadrul companiei”, menționează Crina Bonea, manager de proiect.

Ulterior, 20 dintre studenți vor avea oportunitatea să urmeze, în perioada iulie-octombrie, stagii de practică în locațiile Grupul Holcim Romania.

În prima ediție, desfășurată în 2021, proiectul „Profesii bine cimentate” s-a axat pe diversitatea de gen în industria construcțiilor.


Școala de Valori este o organizație non-guvernamentală înființată în 2009, care oferă tinerilor și profesorilor experiențe de dezvoltare, astfel încât să renunțe la convingerile și comportamentele învechite, care și-au dovedit tarele și să-și dezvolte competențe pentru viață. Prin educația inovativă bazată pe valori, aceștia își vor crește abilitățile de a lucra în echipă, vor deține cunoștințele multidisciplinare și vor ajunge să își creeze propriile vieți bazându-se pe valori sănătoase. Doar așa vor ajunge să transforme România.

Agroland încheie cu succes majorarea capitalului social

0

Grupul antreprenorial românesc Agroland Business System (BVB: AG), specializat în retail, agricultură și alimentație, deținător al celei mai mari rețele de magazine agricole din România, anunță încheierea operațiunii de majorare a capitalului social și atragerea unei sume totale de aproximativ 14,7 milioane de lei de la investitori. Capitalul atras va fi utilizat pentru continuarea dezvoltării tuturor liniilor de afaceri ale Agroland.

Horia Cardoș (foto), fondator și CEO al Agroland Business System: „Le mulțumim investitorilor pentru interesul ridicat acordat acțiunilor AG. Succesul operațiunii de majorare a capitalului social atestă încrederea acestora în potențialul de creștere al companiei și ne confirmă că strategia de dezvoltare a Agroland beneficiază de susținerea acționarilor de la bursă. Sumele atrase ne vor ajuta să continuăm dezvoltarea tuturor liniilor de business ale Agroland. În momentul de față, suntem prezenți în toată țara cu 250 de magazine Agroland, activitatea de retail fiind cea mai importantă linie de business a companiei noastre. În ceea ce privește rețeaua de magazine Agroland MEGA, acestea reprezintă principalul motor pentru creșterea veniturilor și profiturilor în următorii ani. Prin urmare, avem în vedere ca până la finalul anului 2022 să ajungem la 30 de astfel de magazine, dublu față de câte avem deschise în prezent. De asemenea, estimăm că în 2023 aceste magazine vor realiza vânzări de minimum 100 milioane de lei și vor avea o contribuție la EBIDTA de minimum 10 milioane de lei. În paralel cu deschiderea de noi magazine Agroland MEGA, avem în plan continuarea extinderii platformei Avicola Mihăilești și modernizarea fabricii de furaje de la Caransebeș. Ne bucurăm să vedem că avem o piață de capital locală activă și cu jucători implicați în susținerea dezvoltării companiilor românești”.

Agroland subliniază că „în cadrul primei etape a operațiunii de majorare a capitalului social, SevenX Ventures, un vehicul de investiții deținut de Leonard Leca și Iulian Cîrciumaru, a achiziționat o participație de 3% în Agroland – 1.553.720 de acțiuni. SevenX este un investitor dinamic pe piața AeRO a Bursei de Valori București și susținător al dezvoltării companiilor românești. De asemenea, compania este un acționar semnificativ în cadrul Holde Agri Invest. În urma acestei tranzacții, Leonard Leca se va implica în mod activ în Agroland și va fi totodată propus pentru o poziție în cadrul Consiliului Administrativ ce urmează să fie numit în cadrul AGA din aprilie 2022”.

Leonard Leca, fondator SevenX Ventures: „Agroland Business System este o companie cu un potențial semnificativ de dezvoltare și cu un fondator a cărui viziune ne-a convins să facem parte din echipa sa. Investiția realizată de SevenX Ventures înseamnă încredere acordată planurilor de extindere ale afacerilor companiei, cât și deschiderea de a pune la dispoziția Agroland cunoștințele noastre de business prin care putem să aducem valoare adăugată afacerii, acolo unde va fi nevoie. În ceea ce mă privește, îmi doresc ca Agroland să devină un reper al pieței în care activează și să livreze rezultatele așteptate de investitori”.

George Dumitrescu, CFA, director general adjunct în cadrul TradeVille, brokerul care a intermediat plasamentul Agroland Business System: „Anul 2022 începe sub bune auspicii: succesul ofertei secundare de majorare de capital a Agroland Business System. Piața arată, astfel, că răsplătește munca și seriozitatea antreprenorilor români care au ales să împartă beneficiile talentului și ale eforturilor lor cu micii investitori ai pieței AeRO. Sperăm, deci, să vedem o continuare frumoasă, atât pentru companie, cât și pentru toți investitorii implicați în această poveste de succes care este Agroland”.

Agroland accentuează că „în cadrul AGEA din aprilie 2021, compania a aprobat majorarea capitalului social prin emiterea a 4.708.236 de acțiuni noi. Operațiunea a fost desfășurată în două etape, la finalul lui 2021 și începutul anului 2022. În prima etapă, care a avut loc în perioada 15.12.2021 și 13.01.2022, acționarii existenți au avut posibilitatea de a cumpăra acțiuni AG nou emise pe baza drepturilor de preferință AGR01. La finalizarea acestei etape, investitorii au subscris un total de 3.990.956 de acțiuni din totalul disponibil, reprezentând 84,77% din emisiunea totală, iar compania a atras 12,3 milioane de lei. Acțiunile au avut o valoare nominală de 0,1 lei și au fost oferite la un preț de 3,07 lei/acțiune. Restul de 717.280 acțiuni rămase nesubscrise au fost oferite în cadrul unui plasament privat intermediat de TradeVille și programat să aibă loc în perioada 17.01.2022 și 31.01.2022. Prețul unei acțiuni în cadrul acestei etape a fost de 3,3 lei. Având în vedere interesul ridicat, plasamentul a fost închis anticipat încă din prima zi, investitorii care au participat primind acțiuni cu alocare pro rata, cu indicele de alocare 0,4181. În urma celei de-a doua etape, compania a atras 2,4 milioane de lei.

Sumele atrase în cadrul operațiunii de majorare a capitalului social vor sprijini compania, în principal, pentru dezvoltarea rețelei de magazine Agroland MEGA, extinderea platformei Avicola Mihăilești prin mărirea capacității de producție a puilor de o zi până la o capacitate de 1.000.000 de ouă de incubație pe lună și creșterea capacității de producție ouă de consum la minimum 180.000 de ouă de consum pe zi. O altă parte a capitalului atras va fi utilizată pentru modernizarea fabricii de furaje de la Caransebeș.

Acțiunile Agroland Business System sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu data de 1 martie 2021 și se tranzacționează sub simbolul AG. Compania are o capitalizare de piață de peste 170 milioane de lei, iar începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile AG sunt incluse în indicele BET-AeRO dezvoltat de BVB pentru piața AeRO”.

Agroland Business System (BVB: AG) este definite ca „o companie antreprenorială românească, care deține cea mai mare rețea de magazine agricole din România. Compania a fost fondată în anul 2009 la Timișoara de către antreprenorul Horia Cardoș și astăzi operează o rețea de peste 200 de magazine specializate în vânzarea de produse pentru grădină, fermă și animale de companie. De asemenea, compania deține și platforma Avicola Mihăilești, unde produce ouă de consum și pui de o zi. Această platformă este formată din șase ferme aflate pe o suprafață de 30 de hectare în județul Giurgiu. Agroland este activă și în zona de tehnologie prin AgTech TM by Agroland, primul program complet de incubare din România care stimulează și susține inovația în agricultură. Acțiunile Agroland Business System sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu data de 1 martie 2021 sub simbolul AG”.

TradeVille este „cel mai mare broker de retail din România, având o prezență activă de peste 27 de ani pe piața de capital din România și oferind clienților de retail acces facil și rapid la instrumentele financiare listate la Bursa de Valori București și pe marile burse internaționale. În 2021, TradeVille a intermediat 16 oferte de vânzare de tip plasament privat de acțiuni și obligațiuni corporative pentru companii antreprenoriale românești din diferite industrii, reușind să atragă circa 40 milioane de euro, cu subscrieri totale din partea investitorilor care au depășit 131 milioane de euro. Tot în 2021, TradeVille a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Participantul anului 2020 pe segmentul de retail și Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB în 2020 pe segmentul de obligațiuni”.

Lansarea ediției a VI-a a albumului Lifestyle Design Interior

0

A fost lansată ediția a VI-a a albumului Lifestyle Design Interior, lucrare de referință pentru piața de profil, ce reunește, după cum subliniază editorii, „cele mai reușite amenajări interioare rezidențiale din 2021 din România. O parte dintre proiectele prezentate în album au fost premiate anul trecut, la ediția a XIV-a ACUM a Bienalei Naționale de Arhitectură, la ediția a XIX-a Anualei de Arhitectură București și la European Property Awards 2021-2022.

Lucrarea se caracterizează „printr-un număr record de pagini (432), printr-un standard mai ridicat al proiectelor față de anii anteriori și prin includerea unor nume noi din domeniu care aduc efervescență în designul românesc”.

La ediția actuală, proiectul editorial a fost preluat de RIDA – Romanian Interior Design Association, definită ca „prima și singura asociație profesională de design interior din România. RIDA își propune să modeleze viitorul în designul interior pe piața românească împreună cu arhitecții și designerii de interior care vor să se alăture comunității sale. Demersul este susținut de profesioniștii din domeniile conexe arhitecturii și designului de interior”.

Coperta este realizată de designerul internațional Karim Rashid: „Am dorit să creez un model decorativ care să vorbească despre timpul în care trăim. Premisa de la care am pornit a fost să creez linii grafice 2D complexe care să fie percepute ca fiind 3D. Liniile ondulate vorbesc despre felul nostru de a fi și ating o sensibilitate estetică recent identificată a erei tehno pop”

Albumul a fost tipărit în peste 10.000 exemplare cu sprijinul partenerilor Kerama Marazzi, Porcelanosa Grupo, Laufen, Delta Studio, Steinberg, Egger, Dalet.

Publicul este invitat să se inspire din cele 63 de proiecte rezidențiale de top din toată țara, semnate de arhitecți și designeri talentați din întreaga țară, prin comandarea albumului Lifestyle Design Interior 2022 de pe pagina: 

https://designdeinterior.ro/pag/Album-Lifestyle-Design-Interior-2022

Albumul poate fi achiziționat și din librăriile Cărturești, la prețul de 69 de lei. 

Asociația RIDA anunță că „a lansat de curând și platforma www.designdeinterior.ro. Aceasta reprezintă o modalitate de promovare pentru arhitecți și designeri de interior. Fiecare dintre aceștia are o pagină dedicată care conține datele de contact, serviciile pe care le oferă și proiectele reprezentative. În același timp, oamenii pasionați de design de interior sau care își propun să se înceapă un proiect de amenajare sau renovare găsesc pe platformă proiecte din care să se inspire, tendințe și sfaturi în secțiunea blog, dar și profilul arhitecților/designerilor de interior la care pot apela să îi ghideze și să îi sprijine în acest proces. Arhitecții și designerii de interior sunt invitați să contribuie la proiectul RIDA de creare a unei comunități de profesioniști în domeniu și la dezvoltarea platformei www.designdeinterior.ro prin trimiterea profilului profesional și a unui portofoliu de proiecte la album@designdeinterior.ro”. 

Patronatele și sindicatele cer limitarea preţurilor la energie şi gaz la valoarea din decembrie 2020

0

Confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale representative i-au adresat o scrisoare prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în care se declară „alarmate de criza energetică cu care România se confruntă” și formulează o serie de observații și propuneri:

„Deoarece situaţia este datorată unui cumul de factori, printre care enumerăm:
− Liberalizarea pieţelor energetice (gaz şi energie electrică) în România simultan cu problemele generate de criza pandemică, care la rândul ei a generat o criză energetică internaţională;
− Lipsa tuturor actelor normative de reglementare a liberalizării, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul economic;
− Lipsa mecanismelor de control aplicate preventiv

Vă solicităm ca în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei (Legea 21/1996, art. 4) să se limiteze preţurile aplicate la energie şi gaz la valoarea celor din decembrie 2020, pentru cel puţin 1 an (legea prevede posibilitatea de prelungire până la 3 ani).

În acest fel se poate câştiga timpul necesar ca, împreună cu partenerii sociali, să se poată corecta şi realiza cadrul legislativ, cuprinzând şi reglementările care să evite o criză economică şi socială, inclusiv conflicte sociale deschise.

Solicităm de asemenea crearea unui Task Force național care în termen de maxim o lună să vină cu soluții pe termen mediu și lung pentru asigurarea securității energetice a României, iar aceste soluții să se materializeze într-un pact asumat de toate forțele politice și de partenerii sociali!”

Organizațiile sindicale și patronale semnatare, prin liderii lor, sunt: Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – Florin-Nicolae Jianu, Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” – Bogdan Iuliu Hossu, Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi servicii din România (CONPIROM) – Ionel Boroș, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia – Sorin Leonard Bărășoiu, Patronatul Naţional Român – Florin Costache, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) – Iacob Baciu, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) – George Constantin Păunescu, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian – Ion Popescu, Blocul Naţional Sindical – Dumitru Costin.

Panfora Oil & Gas demarează construcția primei sonde de explorare din perimetrul EX-6 Curtici

0

Panfora Oil & Gas va începe construcția primei sonde de explorare în perimetrul EX-6 Curtici din județul Arad. Sonda va fi amplasată în perimetrul localității Dorobanți, iar lucrările de construcție demarează pe data de 17 ianuarie.

Compania va începe lucrările la prima sondă de explorare 1E – Dorobanți în baza unei autorizații de construcție eliberată de autoritățile locale în data de 15 noiembrie 2021. Construcția va fi demarată de o firmă locală, cu sediul în Arad, ceea ce confirmă angajamentul Panfora Oil & Gas de a sprijini economia și afacerile locale. Lucrările la această sondă vor dura aproximativ șase luni.

Cu această ocazie, Panfora Oil & Gas reiterează respectul față de comunitatea locală, un obiectiv extrem de important în economia acestui proiect. Lucrările se vor desfășura într-un mod foarte rapid și profesionist, folosind tehnologie de ultimă generație. De-a lungul anilor, compania a răspuns tuturor preocupărilor fermierilor locali și este pregătită să cooperez într-un mod sustenabil cu părțile interesate.

PwC România și D&B David și Baias au asistat Banca Transilvania în tranzacția de achiziție a Țiriac Leasing

0

 

O echipă integrată de specialiști ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat Banca Transilvania în preluarea companiei Țiriac Leasing de la Grupul Țiriac.

„Implicarea echipei noastre în achiziția pe care a realizat-o cea mai mare bancă de pe piața românească pentru consolidarea serviciilor sale de leasing a însemnat un efort combinat al echipei de tranzacţii PwC, cuprinzând atât consultanţi financiari şi fiscali, cât şi al avocaților D&B David şi Baias. A fost un proces de negociere extrem de complex care se va finaliza odată ce va fi primită aprobarea autorității competente”, a declarat Diana Coroabă, Partener și lider servicii financiare, coordonatoarea proiectului.

PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii de due diligence și asistență financiară, fiscală și juridică la tranzacție. 

Echipa PwC care a asistat tranzacția a fost formată din Diana Coroabă, Ana-Maria Butucaru, Partener servicii financiare, Cornelia Bumbăcea, Partner Deals, Cosmin Rancu, Senior Manager, Bogdan Cârpă Veche, Senior Manager, Violeta Raileanu, Manager și Ramona Curta, Manager. 

Din echipa D&B David și Baias au făcut parte Anda Rojanschi, Partener, Ovidiu Bold, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator și Andreea Toncu, Avocat Colaborator.

Firma de avocatură Filip & Company a asistat Grupul Țiriac.

UE în prima linie a răspunsului umanitar mondial: 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022

0

Comisia a adoptat bugetul său anual inițial pentru ajutor umanitar de 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022.

Crizele umanitare continuă să se intensifice la nivel mondial. Deși conflictele și violența se află la originea principalelor nevoi umanitare, situația este, din ce în ce mai des, exacerbată de dezastre naturale precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului. Pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din lume de aceste crize, Comisia a adoptat bugetul său anual inițial pentru ajutor umanitar de 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022.

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Nevoile umanitare se află la un nivel record și continuă să crească. Această situație este cauzată în principal de conflicte, dar din ce în ce mai mult și de provocările globale, precum schimbările climatice și COVID-19. Grație ajutorului nostru umanitar, UE își va putea juca rolul, continuând să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Bugetul permite nu numai gestionarea crizelor noi și foarte vizibile, ci și evitarea punerii în plan secund a crizelor umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele care afectează Columbia sau Sudanul de Sud ori populația rohingya.”

Asistența umanitară acordată de UE în 2022 se va distribui după cum urmează: 469 milioane EUR se vor aloca Africii Subsahariene; 351 milioane EUR din ajutorul umanitar din partea UE se vor aloca nevoilor Orientului Mijlociu și Africii de Nord; 152 milioane EUR vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în vecinătatea europeană; 188 milioane EUR vor continua să sprijine populațiile cele mai vulnerabile din Asia și America Latină.

Restul de 370 milioane EUR se vor utiliza pentru a răspunde unor crize neprevăzute sau exacerbări bruște ale crizelor existente, precum și pentru finanțarea altor acțiuni.

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab


Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Gala Regista 2022 – Împreună construim România digitală

0

Vă invităm pe 20 ianuarie, între orele 16:00 – 18:00, la Gala Regista 2022, primul eveniment de  premiere a primăriilor și instituțiilor digitalizate din România care s-au remarcat în procesul de modernizare a activității în anul precedent. 

Reprezentanți ai instituțiilor și administrației publice centrale, regionale și locale din toate județele  României, reprezentanți ai companiilor private și specialiști în digitalizare și e-Guvernare și media sunt  invitați să participe la evenimentul organizat la sediul Regista din București, transmis online pe pagina evenimentului. În cadrul stream-ului live difuzat pe canalele de comunicare Regista, participanții media  sunt încurajați să adreseze întrebări pentru a fi abordate în timpul evenimentului.  

Accesul la eveniment este gratuit, însă vă încurajăm să vă înscrieți pentru a primi la timp toate detaliile  despre accesul online și platformele pe care este difuzat evenimentul.  

Agenda evenimentului: 

∙ Dezbatere: Digitalizarea în România, încotro? Ce schimbări și oportunități se anunță pentru 2022?

◦ Alexandru Lăpușan, CEO, Zitec 
◦ Daniel Rusen, Marketing and Operations Director, Microsoft 
◦ Silvia Ionescu, Head of Ecommerce, Banca Transilvania 
◦ Adrian Dinculescu, Managing Director, Namirial 
◦ Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sectorului 1 


Gala de premiere Regista 2022 

◦ Primăria cu cea mai bună prezență în mediile sociale 
◦ Primăria cu cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii 
◦ Cea mai digitalizată instituție 
◦ Cea mai digitalizată primărie de comună 
◦ Cea mai digitalizată primărie de oraș 
◦ Categorie surpriză 

Tombola Gala Regista 2022 – premii în valoare de 1.000 euro 

Recital de excepție live – Damian Drăghici 

Gala Regista 2022 este organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai  evenimentului sunt Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial iar partenerii media sunt Total PR,  Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primariilor, Bursa, Economistul, BizPlus și Agerpres. Evenimentul  este susținut de Europa FM. Pentru a primi la timp toate detaliile evenimentului vă invităm să vă înregistrați prin intermediul  formularului disponibil pe pagina evenimentului.