Proiectul implică o investiție de 40 milioane de euro 

Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică de pe piața locală, anunță semnarea contractului de racordare pentru proiectul solar de 50 MW de la Sărmășag, județul Sălaj. Proiectul reprezintă o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru construcția parcului care ar urma să fie pus în funcțiune în primul trimestru din 2022.

Acest proiect de 50 MW este primul pas al Restart Energy în strategia de dezvoltare și integrare a segmentului de upstream al companiei cu proiecte de energie regenerabilă de 500 MW până la finalul lui 2025. Restart Energy și-a propus ca în fiecare din următorii cinci ani să cumpere sau să dezvolte proiecte de 100 MW. Proiectele vor necesita investiții estimate la 100 de milioane de dolari anual și sunt vizate domeniile solar, eolian, biogazului, biomasei și energiei geotermale. 

Parcul de la Sărmășag va avea o producție anuală de energie de 55 mil.KWh – suficientă pentru alimentarea a aproximativ 30.000 de gospodării cu energie verde. Prin punerea în funcțiune a acestuia se va evita eliberarea în atmosferă a 1,23 mil tone CO2 pe perioada de operare de 25 ani.

115 locuri de muncă

Proiectul de la Sărmășag a fost achiziționat la stadiul de „brownfield” de la o echipă de dezvoltatori cu experiență în domeniul parcurilor de energie verde. Prin acest proiect, Restart își propune să creeze 100 de locuri de muncă temporare (în timpul construcției) și 15 permanente – pe perioada de operare.

„Ne bucurăm că am reușit să avansăm în dezvoltarea unui activ regenerabil important, care  produce energie curată, verde. Construcția este estimată să înceapă in primăvara anului acesta și sperăm că primii KWh verzi produși de soare să fie introduși în rețea cel târziu în primul trimestru din 2022. În perioada următoare, Restart Energy se va concentra pe producerea sustenabilă a energiei electrice active prin utilizarea energiei solare”, spune Armand Domuța, CEO și fondator al Restart Energy. 

Restart Energy a avut în 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 180 milioane de lei. Planurile managementului sunt ca în 2022 compania să își majoreze cifra de afaceri la 300 de milioane de lei cu un profit net de 50 milioane de lei.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a încheiat cu succes prima sa emisiune de obligațiuni dedicate dezvoltării și achiziției de active de producție a energiei regenerabile în România, atrăgând astfel  16,3 milioane de lei. Oferta a fost suprasubscrisă, subliniind interesul ridicat al investitorilor pentru companie, dar și pentru segmentul energiei verzi.

În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com. 

De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.

În 2022, compania se axează pe segmentul energiei electrice și al soluțiilor de energie verde

Anul acesta, Restart Energy țintește finalizarea lucrărilor la proiectul de 50 MW în valoare de 40 milioane de euro, obținerea autorizației de construire pentru încă 500 MW și realizarea de proiecte solare fotovoltaice pentru clienții industriali în valoare de 20 milioane de euro. 

Începând cu trimestrul 4 al anului trecut, compania a început implementarea strategiei de extindere în zona soluțiilor de producție dedicate companiilor mici și mijlocii, dar și prosumatorilor. În linie cu strategia adoptată la începutul lui 2021, Restart Energy explorează noi segmente ale pieței de energie locală și regională care pot oferi în următorii ani o perspectivă de creștere constantă, cu valoare adăugată mare și care creează sinergii în interiorul liniilor de business existente, cum sunt dezvoltarea de capacități fotovoltaice de tip rooftop. Astfel, până la finalul lui 2021, Restart Energy a generat venituri de aproximativ 20 milioane de EUR exclusiv din segmentul dezvoltării de capacități rooftop pentru clienți industriali.

În ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimele luni de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și conducerea Regiei Naționale a Pădurilor nu renunță la concedierea colectivă a celor 415 salariați. Din cei 415 salariați, 223 sunt muncitori, majoritatea direct productivi și 192 sunt personal TESA, din care, 144 personal silvic.

Sindicatele au contestat în instanță, la Tribunalul București, încă din luna noiembrie 2021, Hotărârea Consiliului de Administrație, prin care s-a aprobat Metodologia de gradare a unităților și subunităților Romsilva, în acest moment fiind două procese pe rol.

De asemenea, sindicatele au protestat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând conducerii ministerului, în repetate rânduri, stoparea procedurii de concediere.

Totodată, sindicatele au cerut și sprijinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale pentru sistarea concedierilor.

Inclusiv Prim-Ministrul Guvernului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, a fost informat, încă din luna decembrie 2021, despre situația de la Romsilva și i-a fost solicitată intervenția pentru stoparea concedierii celor 415 colegi, cu ocazia ședinței Consiliului Național Tripartit, organizată în data de 13.01.2022, la Palatul Victoria.

Cu toate acestea, se pare că nimănui nu-i pasă de soarta celor 415 salariați care vor fi concediați acum, în plină iarnă.

Din perspectiva sindicală, această concediere este total ilegală, imorală și inoportună, deoarece Romsilva a obținut în anul 2021 rezultate financiare remarcabile cu actuala structură de personal, înregistrând un profit mai mare decât cel estimat, aprobat prin Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, iar indicatorii tehnico-economici au fost realizați în totalitate.

Considerăm că această concediere este o mare nedreptate la adresa angajaților din activitatea de administrare a pădurilor, în condițiile în care România va „importa” în anul 2022,  un număr de 100.000 de lucrători din Asia, iar Romsilva, regie națională de interes strategic, concediază, în cursul acestui an, 415 salariați români, care vor fi nevoiți să ia calea pribegiei,  în căutarea unui loc de muncă, cel mai probabil, în afara țării.

Federația Sindicatelor Silva va continua demersurile în justiție, în încercarea de a stopa această concediere colectivă și de a salva cât mai multe locuri de muncă de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Acceleratorul InnovX-BCR dedicat start-up-urilor din tehnologie a început înscrierile pentru prima grupă din 2022, denumită Start-ups, pentru firmele de tehnologie cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă de peste 50.000 de euro. Firmele se pot înscrie gratuit până la 14 februarie 2022 accesând www.bcr.ro/accelerator sau www.innovx.eu.

InnovX-BCR, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, a selectat șapte alumni ai grupei Scaleups, din cele 11 start-up-uri care au intrat în bootcamp în perioada 1 noiembrie-16 decembrie 2021. Cele șapte companii au intrat în faza de post-accelerare, în care vor avea acces la investitori și executivi de top. Alumnii vor participa la Elevator Pitch, în fața echipei de management BCR, și la Demo Day, pitch în fața unor potențiali investitori.

Companiile de tehnologie sunt active în industria de instalații. aviație, echipamente medicale, fibră optică, sisteme de computere All-in-One și fintech. În urma programului de accelerare au devenit alumni următoarele start-up-uri:

• ICS International Cooling Systems (România) – companie specializată în proiectarea și execuția de instalații de răcire, filtrare și tratare a apei
• Fagura (Moldova) – un fintech ce a creat o platformă P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată în R. Moldova, cu ambiția de a devenit o bancă digitală
• Coinscrap Finance (Spania) – o companie Fintech/Insurtech care oferă micro-servicii de planificare financiară pentru bănci și companii de asigurări
• OLSTRAL (România – producător de piese pentru aviație, apărare și spațiu, ce are divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricație CNC și soluții IoT pentru aplicații industrial, precum și echipamente medicale (implanturi ortopedice)
• Headlight Solutions (România) – compania de IT care furnizează produse și soluții tehnologice B2B, care oferă computere ecranate, computere All-in-One, terminale self-service, sisteme de conferință sau software elaborat
• Fibercon (România) – producător de cabluri pentru fibră optică
• STEMI (Slovacia)– companie care creează instrumente pentru paramedici și medici profesioniști care gestionează pacienții în cele mai sensibile cazuri de atac de cord, accident vascular cerebral și traumatisme.

„Din cele 11 companii care au fost selectate în programul de accelerare, 7 start-up-uri din patru țări vor continua să fie susținute și promovate în fața unor potențiali parteneri și investitori. Companiile cu cifra de afaceri sau finanțări atrase de peste un milion de euro sunt în căutare de parteneriate, de clienți noi și de consolidare a businessului. Acceleratorul InnovX-BCR sprijină aceste afaceri să se dezvolte mai departe pe baza solide, având acces la executivi de top, investitori și mentori care să-i ajute să scaleze în continuare”, Ana-Maria Crețu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR.

„În 2021 InnovX-BCR a accelerat 45 de start-up-uri, depășind 110 companii în ultimii trei ani. Am început înscrierile pentru programele de anul acesta și avem în plan să accelerăm două grupe de start-up-uri a câte circa 20 de companii și vom iniția o grupă de investitori, antreprenori români care doresc să formeze VC-uri care să susțină mai departe idei de tehnologie Create în România”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Start-up-urile au fost selectate de un juriu format din: Dragoș Petre (Partner Morphosis Capital), Sorin Vișan (Executive Director – IT Solutions at BCR), Liviu Munteanu (Partner Founders Bridge), Bogdan Hristescu (Regional Director FIS&T Euronet Worldwide), Nicu Iancu (Președinte I2DS2), Elena Barsu (CFO Intesasanpaolo), Ana Bobîrcă (Chief Investment Officer CEFS), Diana DUMITRESCU (CEO InnovX), Daniel Dumitrescu (CIO InnovX), Luiza Drăghicean (Growth and Community Manager InnovX)  și Silviu Florea (Program Manager InnovX).

Companiile au participat într-un bootcamp de 12 săptămâni în care au avut acces la programe educaționale paralele dedicate diferiților membri ai start-up-urilor în funcție de responsabilități: 1. CEO – Program de educație financiară și de business în vederea atragerii de finanțări de tip grant și equity; 2. CIO – Program educațional de inovare și 3. CTO – Program educațional dedicat tehnologiilor emergente.

Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

The Great Resignation se apropie și de România. 21% dintre angajați și-ar da demisia de la jobul actual fără să aibă un plan de rezervă. În același timp, 8 din 10 români, care au ca principală prioritate schimbarea locului de muncă în acest an, deja au început căutările

Trendul din SUA și Europa de Vest, botezat la noi și „Marea Demisioneală”, pare că devine din ce în ce mai prezent și pe plan local, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 21% dintre respondenții sondajului au mărturisit că, dacă nu ar mai fi mulțumiți de jobul actual, ar demisiona chiar dacă n-ar avea altă ofertă concretă pe masă. Restul de 79% sunt însă mai cumpătați în fața schimbărilor și spun că ar rămâne la jobul actual până când ar găsi o nouă oportunitate profesională. 

În același timp însă, 82% dintre cei care au pus ca principală prioritate pentru 2022 să-și schimbe locul de muncă recunosc că deja au început să-și caute un alt job. Mai mult decât atât, 43% dintre aceștia cred că au nevoie de maximum 3 luni pentru a obține oferta profesională pe care și-o doresc.

„Anul care s-a încheiat a adus schimbări de job pentru 36% dintre respondenții studiului nostru și ne așteptăm ca în 2022 procentul să crească semnificativ. Toate demisiile amânate din cauza incertitudinii și a fricii vor ajunge acum pe masa HR-ului dacă angajatorii nu reușesc să le preîntâmpine. Nu mai vorbim de temerile și ezitările de la începutul pandemiei, ci de candidați cât se poate de hotărâți, de siguri pe ei, care nu mai acceptă jumătăți de măsură. Vedem că nu ar ezita să părăsească un angajator care îi nemulțumește, chiar înainte să-și găsească alt job, tocmai pentru că au încrederea că vor găsi repede ceva mai bun”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare. 

Prioritățile pentru 2022 ale candidaților sunt și mai ambițioase: 71% dintre respondenți vizează o schimbare profesională, fie că vorbim de un job nou în România (30,8%) sau în afară (4,1%), fie de un salariu mai bun (30,9%) sau chiar de schimbări de carieră mai curajoase, cum ar fi reconversia profesională (5,2%), mai arată rezultatele sondajul eJobs. 

În continuare, cei mai atractivi angajatori pentru români sunt multinaționalele, cu peste o treime dintre respondenți pentru care ar fi prima alegere. La pol opus, 11% ar alege să lucreze pentru o companie românească, în timp ce 25% s-ar orienta către cele de dimensiuni mai mici sau chiar start-up-uri. În același timp, flexibilitatea rămâne unul dintre principalele criterii care contează pentru români atunci când își aleg un nou angajator, căci 18% dintre ei ar opta pentru o companie care oferă posibilitatea de a lucra 100% remote, fără să ia în calcul alte criterii. 

„Când vine vorba de relația cu angajatorul actual, primele și cele mai stringente nevoi ale angajaților, așa cum reiese din studiul nostru, sunt nevoia de a avea mai puțină presiune la locul de muncă, o transparență mai ridicată, mai multă flexibilitate și creșterea frecvenței cu care primesc feedback. Acestea sunt și punctele nevralgice din relația angajator-angajat și primele care ar trebui adresate pentru a domoli acest val de demisii care se întrevede și, implicit, creșterea ratei de fluctuație din companii”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022, pe un eșantion de 2.677 respondenți.

În acest moment, peste 26.790 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

EximBank anunță că programul financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, pe care îl implementează în urma mandatului special primit din partea statului român, se va derula și în prima jumătate a acestui an, valabilitatea sa fiind prelungită până la 30 iunie 2022.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor: „Prelungirea Programului de susținere financiară a companiilor mari, derulat prin EximBank, era absolut necesară pentru sprijinirea economiei românești. Mediul de afaceri are nevoie mai mult ca oricând de programe de finanțare prin care se pot accesa credite cu dobânzi subvenționate pentru dezvoltarea afacerilor și menținerea locurilor de muncă. Încurajăm atât firmele, cât și băncile comerciale să valorifice în continuare această resursă extraordinară, într-un demers comun care să susțină accelerarea creditării corporate și generarea unei creșteri economice în concordanță cu țintele guvernamentale”.

EximBank precizează că „de la lansarea schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată societăților mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, au beneficiat de garanții de stat și finanțări cu dobândă subvenționată companii cu o cifră de afaceri totală de 28,5 miliarde de lei, fondurile fiind utilizate atât pentru asigurarea necesarului de capital pentru desfășurarea activității, cât și pentru investiții. EximBank a înregistrat peste 500 de solicitări venite din partea mediului de afaceri, valoarea totală a facilităților de finanțare și garantare acordate fiind de aproximativ 4 miliarde de lei. 

În cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, societățile comerciale pot accesa credite de investiții și credite pentru capital de lucru la rate de dobândă subvenționată precum și garanții de stat care acoperă necesarul de garantare până la 90% pentru credite noi sau deja acordate de băncile comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor beneficiare. 

Prin acest program, lansat de EximBank în octombrie 2020, se asigură un nivel de susținere similar cu companiile europene pentru toate firmele românești eligibile interesate, care pot avea acces ca sprijin la suma maximă permisă de Cadrul temporar al Comisiei Uniunii Europene”. 

EximBank reamintește că „se implică activ de 30 de ani în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc, sprijinind proiectele companiilor locale prin produsele sale specifice de finanțare, garantare și asigurare. Pentru că acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, EximBank este unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei.

Pentru mai multe detalii: www.eximbank.ro”.

O investiție a mediului neguvernamental și a celui privat în beneficiul unor copii cu dizabilități este proiectul #CreștemBINE, implementat de Asociația Zi de Bine împreună cu Asociația AVA. Bugetul necesar de 35.000 de euro este oferit de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine, Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, susținători și în acest an ai cauzelor propuse de Asociația Zi de Bine.

Proiectul constă în amenajarea la Râmnicu Vâlcea a unui centru unde 40 de copii cu dizabilități (tulburare din spectrul autist, sindrom Down, ADHD, întârzieri în dezvoltare, diferite pareze) cu vârste cuprinse între 2 și 15 ani vor primi sprijin. 400 de beneficiari indirecți ai proiectului vor fi familiile copiilor, aparținătorii, prietenii, cadrele didactice și mediul social apropiat.

Clădirea în care urmează să fie amenajat spațiul multifuncțional va fi complet renovată și utilată, de la fațada clădirii, casa scării, sala de așteptare, sala de ateliere cu pereți interactiv educaționali, sala de terapii ocupaționale și kinetorerapie cu spalier și un mic perete de cățărat, bandă de alergat, masă pentru kinetoterapie, oglindă cu bară de lemn pentru dans, sala de sport cu toate accesoriile necesare, cabinet pentru psihoterapie, grupurile sanitare, la sala de logopedie și toate holurile de legătură. În luna ianuarie, Asociația Zi de Bine și Asociația AVA, împreună cu voluntarii vor înlocui și vopsi uși, vor pune geamuri și grilaje, zugrăvi, pune parchet, vor verifica sistemul de încălzire, înlocui sistemele de iluminat, vor cumpăra și monta tot mobilierul plus accesoriile specifice, vor schimba jaluzele și renova complet grupurile sanitare.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Este greu să te lupți cu Sindromul Down, deși cuvântul luptă n-ar avea ce să caute aici. Dar realitatea unei existențe cu sindrom Down presupune multă luptă. Cu un diagnostic deseori neașteptat, cu necunoscutul pe care îl aduce, cu adaptarea, cu integrarea și cu toate transformările pe care le presupune un destin diferit. Special. Despre copiii speciali este luna Ianuarie. La ei ne gândim la început de 2022. La ei și la mai binele lor. Ne bucurăm să ne întoarcem la Râmnicu Vâlcea, unde, după o cameră de audiere pentru minori care își arată deja roadele, facem un centru multifuncțional psihosomatic pentru copiii cu dizabilități”.

Maria Vlăsceanu și Alina Dina-Tanasie, fondatoarele Asociației AVA: „Misiunea noastră este de a aduce liniște, echilibru, zâmbete pe chipurile copiilor cu dizabilități și familiilor acestora prin programe care să se axeze pe conectare emoțională și mișcare, pe lângă învățarea cifrelor și literelor. Părinții au, de asemenea, nevoie de refacerea legăturii cu ai lor copii și cu ei înșiși”.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.

În anul 2021, Asociația Zi de BINE, cu sprijinul partenerilor strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank  au finalizat 12 proiecte construite în domenii precum educație, sănătate mintală, incluziune socială și drepturile copilului, cu peste 5000 de beneficiari direcți și 12 ONG-uri sprijinite. Suma totală a proiectelor depășește 2.500.000 lei.

Scopul Asociației Zi de Bine este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro. 

Încrederea directorilor generali în perspectivele de creștere a economiei mondiale a atins la nivel global un nou nivel record al ultimilor zece ani, arată rezultatele celei de-a 25-a ediție a sondajului PwC CEO Survey. Astfel, 77% dintre respondenți estimează că evoluția economiei globale se va îmbunătăți în 2022 față de anul trecut. 

„Deși se confruntă cu presiunea generată de pandemia COVID și volatilitatea cauzată de inflația în creștere, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și valul de demisii din rândul angajaților, executivii la nivel global pornesc în 2022 de la premise optimiste. În România, majoritatea directorilor generali (59%) cred că Produsul Intern Brut național se va îmbunătăți în acest an față de anul trecut și această percepție ne arată că foarte multe afaceri sunt solide, au condiții de creștere și se așteaptă la venituri mai mari în acest an”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Încrederea la nivel global în evoluția veniturilor companiilor în următoarele 12 luni, în creștere

Mai mult de jumătate dintre directorii executivi la nivel global arată un nivel ridicat de încredere în perspectivele de creștere a veniturilor în următoarele 12 luni. În fruntea clasamentului sunt liderii companiilor de capital privat (67%) și ai companiilor de tehnologie (64%), ambele sectoare beneficiind în continuare de fluxuri mari de capital. La polul opus, se află însă directorii executivi din sectorul auto (46%) și din sectorul hotelier și de agrement (44%), care se confruntă cu lipsa de semiconductori și, respectiv, cu efectele persistente ale pandemiei asupra călătoriilor.

Securitatea cibernetică, pe primul loc în topul preocupărilor

Creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din ultimii doi ani și digitalizarea accelerată din toate sectoarele de activitate au propulsat amenințările cibernetice pe primul în topul preocupărilor la nivel global, 49% dintre directorii executivi plasându-le pe primul loc pe agenda lor, comparativ cu 47% anul trecut și 33% în 2020. Acestea sunt urmate îndeaproape de situația sanitară globală, menționată de 48% dintre executivi, în condițiile în care pandemia persistă, și de volatilitatea macroeconomică (fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj).

Interesul pentru ESG crește, dar strategia de business
continuă să fie determinată de indicatorii financiari

Majoritatea directorilor executivi au inclus în strategia pe termen lung obiective legate de satisfacția clienților, implicarea angajaților și automatizare/digitalizare. Aceste rezultate nefinanciare sunt interconectate cu performanța de zi cu zi a afacerii.

Mult mai puțin  reprezentate, în strategii și compensații, sunt obiectivele legate de emisiile de gaze cu efect de seră (13%) și de reprezentarea de gen a forței de muncă sau de diversitatea rasială și etnică (8%).

În același timp, doar 22% din totalul respondenților și-au asumat o strategie net-zero, iar 29% spun că urmează să-și ia acest angajament. 

Alte concluzii ale raportului

• Optimismul directorilor generali pentru 2022 este cu un punct procentual mai mare decât în urmă cu un an și cu 54 de puncte procentuale peste cel din 2020, când cei mai mulți erau pesimiști.
• Cel mai mare procent de directori optimiști în ceea ce privește economia globală sunt din India, Japonia, Marea Britanie, Italia și Franța.
• La polul opus, optimismul directorilor executivi privind economia globală a scăzut cel mai mult în SUA, Brazilia, China și Germania, probabil ca urmare a faptului că inflația și constrângerile legate de lanțul de aprovizionare au devenit mai îngrijorătoare.

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicată în perioada următoare.

Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject), în parteneriat cu Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și Asociația Engage in Education, implementează proiectul „StartUp Mode”, cod Mysmis 141750, în perioada 23 decembrie 2021-22 decembrie 2023, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul Innotech Student.

Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”. 

Grupul țintă al proiectului este format din 350 de studenți:

– studenți (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență

– doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi – nivel ISCED 8)

Din cei 350 de studenți, cel puțin 40 de persoane (11%) se vor regăsi într-una din categoriile următoare: 

– persoane de etnie roma

– persoane din mediul rural

Toți membrii grupului țintă vor beneficia de formare antreprenorială, în ariile  tematice cele mai relevante pentru acest domeniu: cadrul general în care activează afacerea, marketing-ul afacerii, finanțarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea și elaborarea unui plan de afacere. Fiecare stagiu de curs va avea o durată de desfăşurare de 40 de ore, iar competențele antreprenoriale dobândite de cursanți vor fi certificate ANC.

În perioada 23 ianuarie-22 aprilie 2022, se va desfășura concursul de planuri de afaceri, în urma căruia vor fi selectate 33 de planuri de afaceri care vor primi o finanțare în cadrul proiectului de maximum 193.740 lei. 33 de firme vor beneficia de capital de start-up, astfel înlăturându-se un obstacol extrem de important al demarării unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. Câștigătorii concursului vor beneficia de acțiuni de sprijin în cadrul proiectului StartUp Mode pe mai multe paliere: vor participa la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de abilități practice în domeniul în care vor demara noua afacere, vor beneficia de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și vor fi sprijiniți în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate vor fi monitorizate permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea pe piață.

Bugetul proiectului este de 9.683.327,88 lei, din care 6.393.420 lei reprezintă subvențiile acordate celor 75 de firme înființate în cadrul proiectului. 

Implicarea mediului privat în susținerea actului cultural este invocată ca necesitate a contextului actual economico-social de către Sebastian Gheorghiu, manager de proiecte al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), care subliniază: „Vom fi la fel de harnici, creativi și entuziaști în anul ce tocmai a început fiindcă știm că sprijinul oferit breslei artiștilor din România contează acum mai mult ca oricând. Ne bucurăm că rolul unei astfel de uniuni de artiști își dovedește importanța în societate, prin continuitatea misiunii începute în urmă cu aproape un sfert de secol. România, spre deosebire de multe țări europene, beneficiază de existența unei uniuni de muzicieni cu peste 10.000 de membri la nivel național uniți de aceeași misiune: solidaritate și promovare a actului artistic autentic. Ne dorim să menținem ritmul ridicat al evenimentelor din București și din plan național, iar ca acest lucru să devină posibil în beneficiul publicului și artiștilor este nevoie de o implicare și mai mare din partea comunităților și instituțiilor publice și private”.

Dintre reperele prefigurate pentru acest an reținem:

– festivaluri organizate de UCIMR – The Jazz Cave Festival, ediția a doua, 1-3 iulie, cu peste 50 de artiști în sala mare de la intrarea în Peștera Ialomiței din Bucegi, parteneri principali fiind Complexul Național Muzeal Curtea Domnească, Asociația Turistică Peștera Padina, Hotel Peștera; festivalul internațional ICon Arts Transilvania, ediția 20, 23 iulie-8 august, unul dintre cele mai importante festivaluri de artă contemporană din Europa de Est, cu muzică clasică, jazz, ansambluri noi, ansambluri consacrate, prime audiții absolute, recitaluri de operă, evenimente imersive din aria dansului contemporan, gastronomie locală, în spații de patrimoniu UNESCO, în satele cu biserici fortificate Biertan, Richiș, pe scenele Filarmonicii de Stat Sibiu

– parteneriate culturale de tradiție la evenimente de prestigiu – Sibiu Opera Festival, Carnavalul Filarmonicii, Festivalul Româno-American, Concerte pe acoperiș organizate de Filarmonica de Stat Sibiu, stagiunile din Brașov organizate de Filarmonica de Stat Brașov, Asociația Forums și Muzeul Județean de Istorie Brașov, Jazz Bastion 

– oportunități de afirmare pentru tineri interpreți din România prin programul OTA – Oportunități la tine acasă, activ de peste 10 ani, cu stagiuni în București, precum „Cartografii sonore” la Muzeul Hărților sau „AFI Fan Jazz”; proiecte speciale precum cele de anul trecut, Maratonul vaccinării la Biblioteca Națională a României, ediții Round Table România, „Scară lăuntrică” dedicat compozitorului Octavian Nemescu, producții de documentare de scurt-metraj precum Arts District is Here, Brașov Q&Q, evenimente ce promovează dialogul interdisciplinar dintre muzică de cameră, jazz, dans contemporan, dramaturgie, artă multimedia, discurs cultural; un proiectele care s-a distins anul trecut a fost „Adevăr și provocare”, care a adus pe aceeași scenă actori și muzicieni care au lucrat împreună pentru a dezbate teme actuale ale societății, pentru al doilea an consecutiv.

Sfârșitul anului trecut și începutul anului cultural au avut ca eveniment Concertul de Anul Nou de la Sibiu organizat de UCIMR în parteneriat cu Filarmonica de Stat din Sibiu, cu tradiție din 2008. Organizatorii subliniază că „evenimentul, sold-out de fiecare dată, a fost solicitat anul acesta și în alte două orașe, Brașov și Deva, dovedind și cu acest prilej importanța unității și cooperării în cultură la nivel instituțional. Concertul de Anul Nou de la Sibiu este parte din seria „Anotimpuri VI”, proiect cultural co-finanțat de Primăria Municipiului Sibiu ce se desfășoară de șase ediții sub forma unei micro-stagiuni care și-a propus să surprindă muzical publicul din Sibiu cu fiecare eveniment. Astfel, scenele Filarmonicii de Stat Sibiu găzduiesc, parte din acest proiect, ansambluri camerale care pun accentul pe inovație în structură și mesaj, fie că provin din sfera muzicii de jazz sau a celei clasice”.

Dirijorul italian Gian Luigi Zampieri: „Formatul tematic și spectacular al Concertului face din acest eveniment unul cu care România se poate mândri în plan internațional”.

Retrospectiv, UCIMR informează că în 2021 a organizat „peste 70 de concerte și a fost partener în susținerea altor zeci de evenimente în plan național. Totodată, a organizat 11 master classuri unde tinerii au avut parte de burse de studiu și îndrumare în carieră. În mediul online, arhiva digitală s-a îmbogățit cu peste 30 de producții video la calitate HD, însumând documentare de scurtmetraj, înregistrări și montaje speciale din timpul concertelor, alături de dialoguri pe marginea culturii, mulțumită parteneriatului de durată cu televiziunea culturală online EnjoyTV România. O parte dintre proiecte au putut fi organizate prin câștigarea în competiție deschisă a finanțărilor oferite de AFCN, Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Local Sibiu, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Local Dâmbovița. Rezultatele acestor eforturi se reflectă și în cifrele de audiență online care se ridică la ordinul sutelor de mii de vizualizări obținute în urma promovării consecvente și a publicului fidel care urmărește proiectele UCIMR și de peste granițe.

Dincolo de aportul său în România, UCIMR a menținut și în 2021 cooperarea instituțională internațională prin implicarea în proiecte precum Ziua Națională a României sărbătorită alături de Orchestra Filarmonicii din Liban, Musica un ponte tra i poppoli – festival de tradiție dedicat schimbului cultural între tinere talente din zona Mediteranei sau Travelling, proiect irlandez de muzică de cameră transmis online”.

Asociația Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România este definită ca „un ONG de utilitate publică aflându-se de 25 de ani în sprijinul interpreților români din domeniul muzicii și al coregrafiei. Prin continuitatea proiectelor sale, UCIMR s-a impus în viața culturală în plan național promovând atât tinere talente, cât și muzicieni de vârf, alături de elemente de patrimoniu românesc și universal. 

Dintre cele mai cunoscute proiecte cu frecvență anuală: Festivalul ICon Arts Transilvania (ajuns la Ediția XX), Concertul de Anul Nou de la Sibiu (ajuns la ediția a 14-a în 2022), The Jazz Cave Festival (Ediția a II-a), Festivalul Promenadelor Brașovului, Stagiunea Cartografii sonore, conferințele – spectacol Round Table România, AFI Fan Jazz, Stagiunea ICon Arts@Biblioteca Astra,  Concursul Drumul spre celebritate, documentarele de scurtmetraj Arts District is Here, Stagiunile Sunetul muzicii și Citadela artelor de la Castelul Peleș, Pauza de o pătrime de la Biblioteca Națională ș.a.

Pe lângă evenimentele multi-anuale, UCIMR dezvoltă în permanență proiecte culturale noi pentru a atrage segmente noi de public precum: 100 de ani în 100 de concerte, Past Forward, Transylvania Live, Despre ce vorbim când cântăm despre iubire?, Music, a bridge between people ș.a.

Aflat în permanentă legătură cu instituții culturale naționale și internaționale, UCIMR este un liant esențial pe scena culturală din România dintre artiști și public, prin fiecare demers urmărind să accentueze calitatea actului artistic, oferind în același timp o scenă inedită pentru artiști.

În condiții normale, evenimentele organizate și promovate de UCIMR depășeșc anual cifra de 100 de spectacole, cu minimum 10.000 de spectatori în spațiile de concerte și cumulează peste 1.000.000 de vizualizări în mediul online”.

Foto: UCIMR

Agenția de marketing și tehnologie Ideologiq anunță încheierea anului 2021 cu o creștere a cifrei de afaceri cu 55% a, comparativ cu anul precedent: „Afacerile agenției de pe parcursul anului trecut au depășit 2,2 milioane de euro. Extinderea operațiunilor pe teritoriul Greciei și Croației și respectiv, a serviciilor din portofoliu sunt factori care au contribuit la creșterea organică a rezultatelor din ultimul an. Pentru anul 2022, Ideologiq și-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 2,5 milioane de euro”.

Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq: „În ultimii ani ne-am concentrat forțele pentru a dezvolta agenția Ideologiq din toate punctele de vedere, să oferim servicii de calitate, să avem clienți satisfăcuți și nu în ultimul rând, să avem alături o echipă de profesioniști dedicați și pasionați de acest domeniu, iar aceste aspecte au contribuit la evoluția agenției. Faptul că în anul 2021, încă un an dificil și impredictibil din cauza crizei sanitare, am reușit să mai facem un pas atingând o cifră de afaceri de 2,2 milioane de euro, ne bucură și ne demonstrează că strategia noastră este eficientă și fructuoasă”, spune Un alt factor care a contribuit la evoluția pozitivă a rezultatelor a fost dezvoltarea soluției de loyalty, care a crescut considerabil anul trecut cu peste 30 de procente. Totodată, dezvoltarea diviziei de creație și strategie a reprezentat un plus pentru agenție”.

Adrian Apostol, fondator și partener Ideologiq: „Deși echipa s-a mărit anul trecut, unul dintre aspectele foarte importante pentru noi a fost și va rămâne, fidelizarea angajaților noștri, precum și integrarea într-o manieră armonioasă a celor a noi veniți în echipă. Consider că atât timp cât avem alături de noi oameni motivați, restul lucrurilor pornesc de la sine. În plus, anul acesta avem în plan să continuăm dezvoltarea agenției pe trei paliere principale, și anume, identificarea permanentă de noi oportunități de colaborare din piață, creșterea în regiune a agenției și dezvoltarea de produse proprii de tip software”.

Ideologiq subliniază că „divizia de dezvoltare a software-urilor (aplicații mobile și aplicații de tip VR), soluțiile de organizare a evenimentelor în mediul online, precum și dezvoltarea zonei de performance au completat strategia agenției de anul trecut. Datorită acestor factori, Ideologiq a atras anul trecut în portofoliu alți cinci noi clienți din domenii precum FMCG, Telecom, Turism, Pharma și Sustainability.

Rezultatele importante de anul trecut au fost posibile cu ajutorul echipei Ideologiq formată din peste 35 de angajați, aflați atât pe teritoriul României cât și în Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia și Ungaria.

Portofoliul curent de servicii al agenției cuprinde: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, branding, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, programe de loializare, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying)”.

Ideologiq este cunoscută ca „o agenție de marketing și tehnologie cu experiență de peste 12 ani în dezvoltarea de tehnologie și comunicare digitală, în piețele din regiunea SEE-CEE, în special în România. 

Agenția Ideologiq oferă clienților soluții și servicii de: consultanță, strategie, creație, branding, dezvoltare de programe de loializare (B2B, B2C și EVP), dezvoltare de tehnologie și platforme software (web, mobile, e-commerce, AR, VR), comunicare socială online, optimizări ale performanței online (SEO, UX, CRO, PPC), implementarea evenimentelor (online, offline sau hibrid).

Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de marketing și tehnologie din România, formată dintr-o echipă de peste 30 de persoane în București, la care se adaugă reprezentanții din birourile regionale ale companiei din Zagreb și Belgrad, care coordonează activitatea Ideologiq Adria și respectiv birourile din Atena și Salonic, care coordonează activitatea Ideologiq Aegean. Mai mult de jumătate dintre membrii echipei Ideologiq sunt seniori cu peste zece ani de experiență în dezvoltarea de tehnologie, marketing și comunicare. 

Printre clienții agenției se numără: Pfizer, Boehringer-Ingleheim, Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Castrol, Michelin, Porsche, Max Bet, Raiffeisen, ALPLA sau Medsana”.

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus încep în acest an la 4 februarie, cu mai multe noutăți:

– posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou – 7.500 de lei finanțare pentru casarea unui autovehicul, 12.000 de lei pentru casarea a două autovehicule; pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)

– pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate – maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

– un ecobonus de 1.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani, cu norma de poluare Euro 3 și inferioară 

– un program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in; va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției

– valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent; se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou

– pentru achiziția unei motociclete, prima de casare va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare). Rabla Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar  Rabla Plus de 680 milioane lei. 

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos: „Rabla auto este un program care face majoratul, în acest an se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto, au fost peste 700.000 autoturisme cumpărate în această perioadă. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani, în urma consultărilor avute cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto, asigurând astfel predictibilitate în implementarea  politicilor publice în acest domeniu și rezultatul scontat este scoaterea din circulație a cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”.

Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád: „În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în Rabla Clasic sau Rabla Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.  Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul Rabla Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice,  cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.  Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent. Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO₂/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”.

În cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social desfășurat la sediul Executivului sub președinția prim-ministrului Nicolae Ciucă, Florin Jianu (foto), președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a prezentat o serie de propuneri pentru sprijinirea IMM-urilor în condițiile actualei crizei energetice și ale creșterii prețurilor:

Propunerile mediului de afaceri

Având în vedere următoarele problemele cu care se confruntă IMM-urile:
1. Creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ex. dublarea pretului la gaze naturale și creșterea de 4 ori a prețului la energia electrică
2. Inexistența unor prevederi legale care sa permită IMM-urilor producerea de energie verde din biomasă, biogaz, energie solară, deșeuri etc.
3. Lipsa de programe de finanțare pentru IMM-uri pentru producerea de energie electrică necesară funcționării proprii
4. Creșterea prețurilor în retail ca urmare a creșterii prețului la transport atât pe plan național, cât și european și mondial, precum și a creșterii prețului cu energia electrică și gazele naturale. Cu titlu de exemplu, creșteri de prețuri generate de criza prețurilor la energie:
a) În domeniul panificației, unde se folosesc cuptoare pe gaz, prețurile au crescut cu cel puțin 10%
b) Începând cu luna februarie se estimează o creștere a prețului apei minerale îmbuteliate cu 10%-15%
5. Creșterea prețurilor în domeniul construcțiilor, atât în ceea ce privește materialele de construcții cât și a costului cu forța de muncă CNIPMMR formulează următoarele propuneri pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea depășirii crizei energetice și pentru diminuarea creșterii necontrolate a prețurilor pe întreg lanțul economic:

• 1. Adoptarea unei strategii pentru producerea energiei în cadrul IMM-urilor din biomasă, biogaz, energie solară, deșeuri etc.
• 2. Lansarea de proiecte investiționale în domeniul energiei regenerabile pentru micii producători
• 3. Eliminarea limitărilor cantitative pentru producerea energiei verzi
• 4. Adoptarea de măsuri de susținere pentru dezvoltarea de unități proprii de energie de către întreprinzători, inclusiv finanțarea IMM-urilor în vederea instalării de panouri solare
• 5. Acordarea posibilității IMM-urilor pentru producerea de energie regenerabilă în orice locație, nu numai la locul de producție

6. Deblocarea programului Electric Up și acordarea de urgență a finanțării. Acest program stagnează de aproximativ 1 an
7. Introducere cod CAEN 3511 – Producția de energie electrică în lista codurilor CAEN eligibile din Ghidul solicitantului al Acțiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive deoarece:
– Codul CAEN 3511 – Producția de energie electrică include producția de energie electrică energie recuperabilă (ex: producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică), activitate ce reprezinta un obiectiv de mediu și se regăsește în Anexa I din Regulamentul delegate al Comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează niciun prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu. Această activitate se regăsește în regulamentul menționat anterior în cadrul Anexei I – punctul 4 „Energia” – subpunctul 4.1 „Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică”
– Conform Ghidului Solicitantului „Investiții în activități productive” publicat în consultare publică, în cadrul punctului 4.3 „Etapa de evaluare tehnică și financiară a propunerii de proiect”, subpunctul b), se punctează cu un maxim 40 de puncte proiectele care contribuie la obiectivele de mediu.
– Având în vedere obiectivele de mediu propuse prin cadrul Acțiunii 4.1.1 – „Investiții în activități productive” și faptul că activitățile de producere a energiei electrice reprezintă un obiectiv de mediu, solicităm introducerea codului CAEN 3511 – Producția de energie electrică în lista codurilor CAEN eligibile
8. Realizarea unui sistem de compensare a energiei date în sistem cu energia consumată
9. Alocarea rapidă către mediul economic a finanțărilor europene disponibile și asumarea unui grafic de implementare a programelor de finanțare

Foto: Guvernul României

61% dintre cei care preferă magazinele online
comandă produse cel puțin o dată pe lună

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.  

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%). 

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%). 

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions. 

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. 

CEC Bank lansează creditul imobiliar Casa Mea Verde destinat achiziționării/construirii de locuințe eficiente energetic, cu o dobândă de la 3,37% pe an,  redusă cu 0,1 puncte procentuale față de dobânda standard și fără comision de analiză.

Achiziția unei locuințe eficiente energetic aduce nu doar dobânzi mai mici, ci și cheltuieli de încălzire la jumătate față de o locuință veche. Astfel, la nivelul actual al prețurilor de piață ale gazului, în cazul unui apartament de 60 de metri pătrați, economiile anuale la încălzire pot ajunge la 4 125 lei și peste 20 000 de euro (103 125 lei) pe o perioadă de 25 de ani.

Calculul a fost făcut pornind de la un consum mediu anual pentru încălzire de 125 de kwh/mp, aferent unei locuințe verzi, la jumătate față consumul cu încălzirea unui apartament din clasa C (250 kwh/mp/an), categorie în care se încadrează majoritatea locuințelor vechi din România. 

Creditele ipotecare CEC Bank Casa Mea Verde sunt disponibile atât în varianta cu dobândă variabilă, cât și în varianta cu dobândă fixă în primii 5 ani. Pot fi accesate pentru achiziția de locuințe ale căror autorizație de construire a fost emisă după 1 ianuarie 2021 și care au un consum energetic anual sub 162 kw/mp, conform certificatului energetic.

Astfel, cu o rată de 1 868 de lei lunar, un client care își încasează veniturile prin CEC Bank, poate contracta un credit pentru o locuință eficientă energetic de 350 000 lei (echivalent ~70 000 euro), pe 25 de ani, suma totală de rambursat ridicându-se la 542 203 lei. 

Cheltuielile cu locuința și utilitățile au a doua cea mai mare pondere în bugetul familiilor (peste 17%), după cheltuielile alimentare (peste 30%). Iar ponderea cea mai mare în consum o are încălzirea, care reprezintă între 55% și 80% din totalul energiei consumate.

Pentru a se încadra în standardele de clădire verde, locuințele trebuie să aibă pierderi de energie cât mai reduse, prin izolarea și anveloparea corespunzătoare și să dispună de sisteme de încălzire cu eficiență ridicată. 

Dobânzile pentru creditele ipotecare Casa Mea Verde de la CEC Bank pornesc, pentru clienții care își încasează veniturile la bancă de la 3,37%/an (IRCC+2,2, în cazul creditelor cu dobândă variabilă), respectiv de la 4,40%/an în cazul celor cu dobândă fixă în primii 5 ani, la care se adaugă un comision de administrare lunar de 0,04% din soldul creditului. Pentru clienții care nu-și încasează veniturile prin CEC Bank, dobânzile sunt cu 0,2 puncte procentuale mai mari.

Producătorul de bere artizanală Scorilo, din Poiana Mărului, a devenit membru al Asociației Berarii României de la 1 ianuarie 2022.

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Ne bucurăm că familia berarilor se extinde prin alăturarea Scorilo, un jucător intrat pe piață în martie 2020, dar cu ambiții mari de dezvoltare. Asociația reprezintă interesele comune ale industriei de bere în fața autorităților și a societății. De aceea, include în componența sa atât producători mari, cât și pe cei medii sau mici, dar și furnizori de materii prime agricole pentru producția de bere. Cum segmentul berilor craft este într-o continuă efervescență, sunt binevenite și alte microberării în cadrul asociației Berarii României pentru a dezvolta împreună o cultură autentică a berii în țara noastră”.

În 2021, primul an complet din punct de vedere financiar de la lansare, Scorilo a înregistrat o cifră de afaceri de peste 681 de mii de lei. 

Mihai Schelean-Șomfelean, coproprietar and berar la Fabrica de Bere Artizanală Scorilo: „Pentru 2022, ne dorim dublarea cifrei de afaceri prin extinderea zonelor în care vindem berea artizanală Scorilo. Ne vom concentra pe dezvoltarea rețelei de distribuție, pe consolidarea colaborărilor pe care le avem cu partenerii din zona cash and carry și inițierea unor parteneriate noi, dar și pe o listare mult mai puternică în zona Horeca. Totodată, în 2022, intenționăm să ne mărim echipa de vânzări și ne vom implica în promovarea și dezvoltarea zonei unde avem capacitatea de producție. Poiana Mărului din Munții Țarcu, Caraș-Severin este o zonă deosebit de frumoasă care merită să fie cunoscută de către românii care știu să aprecieze natura și zonele speciale pe care le oferă țara noastră”.

Scorilo este „o afacere de familie izvorâtă din pasiunea pentru bere, istorie și legende. Fabrica de bere Scorilo se află situată în localitatea Poiana Mărului, Caraș-Severin, în inima Munților Țarcu, la 600 de metri altitudine. Localitatea în care este construită fabrica este asociată cu legenda regelui dac Scorilo. Aceasta spune că Scorilo, tatăl lui Decebal, ar fi ascuns comoara sa într-o peșteră aflată în Poiana Mărului, iar cel norocos o poate găsi acolo atunci când cade prima rază de soare, ce vine de pe creasta muntelui Nedeia, în ziua de 21 iunie a fiecărui an. Familia Șomfelean, care deține afacerea Scorilo, produce beri artizanale, tip Lager (Blondă), IPA (arămie) și Weizen (wheat), realizate după rețete dezvoltate în colaborare cu maeștri berari din Austria. Colaboratorii austrieci îi asistă de altfel pe specialiștii locali și în procesul de producție. Capacitatea de producție a instalațiilor fabricii de la Poiana Mărului este de 300.000 de litri de bere anual, cu posibilitatea de a crește producția până la o capacitate maximă de 900.000 de litri pe an. Valoare inițială a investiției s-a ridicat la aproximativ 2 milioane de euro. Scorilo este o bere naturală, de calitate superioară, care iese pe ușa fabricii după o perioadă de fermentație de 30 de zile. Materia primă este importată din Austria, Slovenia și Germania”. 

Asociația Berarii României este recunoscută de 18 ani ca „vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, aderând la organizația Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles. Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO₂. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Compania One United Properties S.A., unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București (simbol ONE), anunță realizarea recepției pentru dezvoltarea One Herăstrău Towers, situată pe Strada Nicolae G. Caranfil 74A. Construcția imobilului a fost începută în urmă cu doi ani, iar acum își va primi rezidenții și chiariașii. Valoarea brută de dezvoltare (GDV) a acestei dezvoltări este de aproximativ 54,3 milioane EUR. 

One Herăstrău Towers este în acest moment vândut în proporție de 90%.  

Dezvoltarea oferă un concept modern ce îmbină elementul rezidențial cu cel comercial, cu acces eficient și vederi panoramice asupra lacului Herăstrău și asupra zonei de Nord a orașului. Cele 2 turnuri rezidențiale includ 139 de unități locative, în vreme ce parterul și primul etaj al ansamblului au o suprafață de aproximativ 5.000 de mp destinată spațiilor comerciale și birourilor. 

Compania are în derulare un parteneriat și cu Le Manoir pentru deschiderea unui concept de gourmet market în cadrul One Herăstrău Towers, care va oferi accesul la o gamă largă de produse premium, serviciu de vânzare asistată sau posibilitatea accesării prin intermediul unei aplicații mobile dedicate.

„Atunci când dezvoltăm un proiect, ne propunem să realizăm mixul perfect între locație, arhitectură, design, standarde înalte în ceea ce privește construcția și servicii integrate pentru viitorii rezidenți. One Herăstrău Towers îndeplinește toate aceste criterii și pe deasupra include o dezvoltare boutique commercial & offices la parter și primul etaj, o formulă de succes pe piața imobiliară actuală, prin care răspundem cerințelor specifice ale clienților. Credem că acest tip de dezvoltări, deja populare, vor câștiga și mai mult teren în perioada următoare”, declară Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division One United Properties.  

Imobilul continuă trilogia începută de dezvoltările One Herăstrău Park și One Herăstrău Plaza și a obținut de la Romania Green Building Council certificarea „Green Homes” care atestă norme superioare de performanță și sustenabilitate. Cu o poziție deosebită în peisajul urban și o arhitectură modernă și elegantă semnată de biroul de arhitectură condus de Marius Călin, X Architecture & Engineering, One Herăstrău Towers se înscrie în strategia dezvoltatorului de a investi în proprietăți multifuncționale care oferă valoare și o calitate îmbunătățită a vieții. 

One Herăstrău Towers reprezintă o dezvoltare cu numeroase avantaje nu numai pentru chiriașii și rezindeții săi, ci și pentru întreaga comunitate și pentru mediu. Construcția a presupus demolarea unei clădiri abandonate care timp de aproape 30 de ani a reprezentat o cicatrice în peisajul urban, fiind abandonată după Revoluția din 1989. Noua dezvoltare este menită să fie un upgrade pentru întregul cartier, în timp ce magazinele și serviciile disponibile la parter și la primul etaj deservesc atât rezidenții, cât și pe cei care își desfășoară activitatea sau locuiesc în zonă sau pur și simplu sunt în trecere.

Sumele agregate ale investițiilor realizate de membrii TechAngels, cea mai extinsă rețea de investitori privați interesați să susțină ecosistemul de startup-uri tech din România, s-au ridicat la 8,9 milioane de euro în 2021, o dublare a investițiilor față de anul 2020 și o depășire cu 43% a nivelului de investiții față de anul 2019. Finanțările au vizat 69 de startup-uri, din care 14 au beneficiat de runde follow on. 

În total, grupul TechAngels a întâlnit în pitch-uri organizate de asociație 116 startup-uri locale. La acestea se adaugă altele, până la un total de aproximativ 200, întâlnite în cadrul programelor de accelerare, unde membrii TechAngels sunt mentori și jurați sau în campaniile organizate de partenerii asociației, platforme de finanțare și fonduri.

Creșterea colaborării în comunitatea startup-urilor tech a fost o coordonată importantă a anului 2021, pentru TechAngels. Asociația a intensificat proiectele comune cu parteneri din piața locală, a participat la finanțări sindicalizate cu alte rețele de investitori, a organizat sesiuni de pitch-uri regionale (de exemplu, cu parteneri din Bulgaria) și a devenit membră în cele mai mari două asociații de investitori la nivel european (EBAN și BAE).

„Rezultatele arată că 2021 a fost un an de recuperare, în sensul recâștigării terenului afectat de izbucnirea pandemiei  de către echipele startup-urilor și în sensul însănătoșirii mediului, al colaborării, al deschiderii, al continuării unor relații de sprijin pentru dezvoltarea echipelor și proiectelor valoroase. Creșterea volumului de investiții vine din angajarea unor sume mai mari și din extinderea, cu 46 % a asociației. Mai mulți investitori înseamnă și mai multe proiecte susținute, și mai multă diversitate”, spune Mălin-Iulian Ștefănescu, Președintele TechAngels.

40% dintre investitori au alocat sume până în 50.000 de euro, 37,5% au investit între 50.000 – 500.000 de euro, iar 5,5% au alocat sume de peste 500.000 de euro. În acest an, un procent de 20% din grup a optat să nu investească în noi soluții, parte dintre aceștia fiind noi membri ai grupului.

Domeniile acoperite de startup-urile care au participat la pitch-uri demonstrează conectarea industriei tech la activitatea cotidiană sub numeroase aspecte. După cum era de așteptat, soluțiile de automatizare, robotizare și cele care propun eficientizarea proceselor de business, b2b, au reprezentat o pondere importantă (44%) din ideile prezentate de startup-urile întâlnite de TechAngels. La fel de puțin surprinzător, soluțiile care urmează ca număr sunt cele din sănătate și educație (câte 10%), în linie cu preocupările majore ale societății în această perioadă. În acest an au apărut și soluții tech pentru creșterea unor comunități și mai multe soluții orientate către sustenabilitate, cu aplicații în viața de zi cu zi și în business. Multe dintre resursele solicitate de startup-uri au avut ca scop extinderea soluțiilor în regiune și internațional, scalarea și dezvoltarea produselor.

„Contextul economic general este marcat de destul de multe tensiuni, cum ar fi creșterea prețului la utilități, transformările la nivelul companiilor generate de noile modele de lucru, presiunile privind tranziția către economia verde. Toate acestea vor aduce probabil un plus de prudență în 2022. În industria tech se vor căuta în continuare soluții pentru acoperirea necesarului de specialiști tech, valabil și pentru companiile mari și pentru startup-uri. Nu va fi probabil un an ușor, dar în comunitatea startup-urilor tech pornim de la o bază destul de bună, tehnologia a devenit indispensabilă în multe domenii și mă aștept ca proiectele valoroase să primească sprijinul necesar pentru a crește rapid și pentru a se extinde regional și internațional”, precizează Mălin Ștefănescu.

Pentru anul 2022, asociația TechAngels și-a propus să continue ritmul constant de conectare cu fondatorii și echipele startup-urilor, să crească nivelul de implicare și interactivitate în cadrul grupului de investitori, în măsura în care și situația sanitară o va permite. Intenția este de a valorifica expertizele multiple și de a favoriza schimbul de experiențe și opinii în cadrul grupului. De asemenea, pentru investitori vor exista oportunități de învățare și actualizare legate de apartenența și, respectiv accesul, la asociațiile europene.

În 2022, își consolidează prezența în Europa de Vest
și începe demersurile pentru SUA

XVision, platforma medicală bazată pe algoritmi de inteligență artificială, care dezvoltă produse pentru a-i sprijini pe medicii radiologi în analiza și interpretarea imaginilor medicale, obține un milion de euro într-o rundă de finanțare de tip seed, cu aportul bValue ca Lead Investor și a încă șapte investitori din România: GapMinder VC, RocaX, Cleverage, Growceanu, Cristian Pop ca angel investor și Polonia: ResQMed și Marek Dziubinski.

Aceasta este cea de-a doua rundă de finanțare obținută de XVision, compania atrăgând în total fonduri de 1,5 milioane de euro până acum. 

Suma va fi direcționată către mărirea echipei existente cu specialiști din zona de business development, AI, software development și imagistică, pentru a extinde compania către Europa de Vest și mai apoi, începând cu 2023, către Statele Unite. Platforma este operațională în peste 60 de spitale și clinici private și activează în alte trei țări din Europa: Ungaria, Slovacia și Polonia.

XVision este o companie MedTech fondată în 2018 de o echipă multidisciplinară din Timișoara, formată din Ștefan Iarca – CEO, Cristian Avramescu – CTO, Bogdan Bercean –Head of AI și Andrei Tenescu – Head of DevOps, pasionată de inteligența artificială și optimizarea proceselor medicale. 

Din 2019, XVision este alumni al Techcelerator, primul accelerator din România care alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor aflate în faza de accelerare și care se adresează startup-urilor românești de tehnologie. Techcelerator, prin programul de accelerare, a investit și a contribuit atât la consolidarea proceselor de business ale XVision, cât și la susținerea și  extinderea companiei. 

„Runda pe care am ridicat-o este extrem de importantă din punct de vedere strategic. XVision este într-un punct în care produsul și-a dovedit utilitatea în practică, iar acum este momentul să începem să ne extindem mai departe de Europa Centrala și de Est, zonă cu care suntem familiari. Astfel, vom folosi fondurile atât pentru a grăbi accesarea piețelor din vestul Europei, cât și pentru dezvoltarea produselor existente și a unora noi”, a declarat Ștefan Iarca, Co-founder & CEO XVision.

Compania își propune să devină o soluție complexă pentru imagistică medicală, prin adăugarea de noi produse în portofoliul existent, care să păstreze elementul de diferențiere actual: complexitatea soluției dezvoltate și acuratețea acesteia.

După aproximativ doi ani de testare și dezvoltare, au rezultat două produse: un program software dedicat radiografiilor de torace și altul creat pentru analiza mai rapidă și mai precisă a CT-urilor de torace (computer tomograf). Cercetările întreprinse de XVision au relevat faptul că în utimii ani există o creștere a numărului de imagini medicale realizate, respectiv a complexității acestora. 

Odată cu procesul accelerat de tehnologizare, imaginile complexe precum CT și RMN sunt tot mai solicitate, dar și mai greu de interpretat. În plus, numărul radiologilor instruiți pentru a analiza și interpreta aceste imagini medicale a stagnat în ultimii ani, atât în România, cât și la nivel global.  

În plus, studiile interne derulate de companie au arătat că că XVision economisește 25% din timpul de analiză a unei radiografii de torace și până la 30% din timpul de analiză a CT-urilor pulmonare, fapt care determină o eficiență sporită în diagnosticarea corectă a unor afecțiuni importante.

În prezent XVision este primul soft de Inteligență Artificială implementat de un lanț de clinici private – Regina Maria – și este utilizat la nivel internațional în peste 60 de clinici și spitale, analizând lunar peste 26.000 de radiografii de torace și 10.000 de CT-uri pulmonare.

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a inaugurat un hub global de achiziții la nivelul diviziei Service Solutions din Timișoara. Noul departament de Achiziții Strategice Indirecte are o echipă de profesioniști, caracterizați ca „achizitori specializați cu expertiză extinsă, ale căror atribuții prevăd managementul furnizorilor și al tuturor părților interesate, negocierile contractuale care vizează solicitările clienților din toate regiunile Europei, precum și alte sarcini strategice”

Steffen Hammer, vicepreședinte al diviziei de Achiziții Indirecte pentru categorii non-tehnice: „Timișoara este deja, de ceva vreme, unul dintre hub-urile Global Business Services (GS), astfel că decizia de a pune bazele unui hub de achiziții aici a venit oarecum natural. De asemenea, ne-a fost foarte ușor să aderăm la infrastructura și la metodele de lucru pe care le-am găsit aici și mă bucur să văd că rezultatele obținute până acum sunt foarte bune”.

În 2021, Bosch Services Solutions din Timișoara a angajat aproximativ 600 de persoane specializate în domenii precum dezvoltare software, IT Help Desk, customer service, controlling, contabilitate, project management, logistică, achiziții și vânzări, dintre care 50 de specialiști lucrează exclusiv în cadrul noului departament.

Jaroslav Moravek, vicepreședinte al diviziei de Achiziții Indirecte pentru categorii tehnice: „Este impresionant cât de mult s-a dezvoltat, a crescut și evoluat această echipă în doar un an de activitate. Integrarea noilor colegi în cadrul echipei globale a fost o surpriză extrem de plăcută, în special prin prisma relaționării cu partenerii cheie și a rezultatelor înregistrate”. 

Bosch Service Solutions își propune să asigure și să securizeze o legătură strânsă între clienții interni și piețele regionale și face acest lucru prin intermediul achizitorilor care reprezintă compania în relația cu furnizorii, procurând cu succes diferite categorii de mărfuri și produse.

Adrian Comănean, managerul hub-ului de achiziții din Timișoara: „Deși aflați încă la început de drum, suntem o echipă dinamică și pasionată de ceea ce se întâmplă în acest domeniu. Departamentul nostru acoperă întreaga paletă de activități care au legătură cu zona de achiziții, de la cercetarea pieței până la managementul contractelor pe care le gestionăm cu ajutorul unui software avansat de achiziții de tip Source to Contract, dezvoltat pe o platforma Cloud. Acest aspect le oferă colegilor noștri foarte multe perspective de dezvoltare și de creștere. Există două componente cheie în structura organizației noastre de achiziții indirecte. Una dintre acestea se ocupă exclusiv de segmentul de achiziții strategice, iar cea de a doua gestionează sarcinile operaționale și este o entitate de sine stătătoare. Concret, suntem o echipă de achizitori care se ocupă de negocieri, managementul furnizorilor și al părților interesate, precum și de alte sarcini, atât strategice cât și operaționale”.

Divizia Bosch Service Solutions din Timișoara se definește, de 14 ani, prin „servicii complete în 18 limbi străine clienților interni și externi și desfășoară mai multe programe prin care conduce transformarea digitală. Compania oferă soluții software adaptate, utilizând tehnologii noi precum RPA (Robotic Process Automation) sau inteligența artificială, care elimină sarcinile repetitive și sporesc calitatea și eficiența. 

Bosch recrutează activ noi talente care să se alăture departamentului său internațional de achiziții indirecte, conectat la nivel global, unde angajații au capacitatea de a modela viitorului, zi de zi, prin intermediul activității lor.  

În plus, locația din Timișoara oferă oportunități de carieră pe diverse niveluri de expertiză, în diferite domenii de activitate: contabilitate, cu diverse limbi străine, controlling, comercial, IT, achiziții, logistică și altele. Cele mai multe poziții deschise se adresează vorbitorilor de limba engleză, germană, franceză, spaniolă, turcă, italiană, cehă și maghiară. 

Mai multe detalii pe www.bosch.ro/cariere”.

Agenţii economici din județul Ilfov dispun de 731 de locuri de muncă vacante, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 64 – pentru studii superioare, 211 – pentru studii medii, 107 – pentru muncitori calificaţi, 331 – pentru muncitori necalificaţi.

AJOFM Ilfov precizează că „profesiile, meseriile sau ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director societate comercială, director vânzări, director tehnic, contabil-șef, șef atelier, șef secție, șef coloană auto, șef departament mărfuri alimentare, manager de zonă, inginer de securitate, asistent medical generalist, agent de vânzări, secretară, manager de produs, consilier juridic, programator, funcționar administrativ, inginer electrician, operator mașină de calculat, tâmplar universal, administrator cont, funcționar economic, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor, îngrijitor spații verzi, gestionar depozit, bucătar, ajutor ospătar, lăcătuș mecanic, portar, paznic, curier, zugrav etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.

Regista Digital SA, compania dedicată digitalizării administrației publice din România, anunță organizarea primului eveniment național prin care premiază primăriile și instituțiile care s-au remarcat în procesul de digitalizare în anul precedent: Gala Regista 2022. Reprezentanții instituțiilor publice, administrației locale și a companiilor de tehnologie sunt invitați să participe la evenimentul din 20 ianuarie 2022, începând cu ora 16:00, transmis online de la sediul Regista din București pe pagina evenimentului https://spotmedia.ro/gala-regista.

Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele României şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista, lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de registratură şi managementul documentelor în administraţia publică locală. Regista are peste 15.000 de utilizatori la nivel naţional care au înregistrat de-a lungul timpului peste 16 milioane de documente în aplicație, și numără peste 500 de instituții care folosesc portalul e-Guvernare. 

Recunoscând rezultatele și aportul instituțiilor la accelerarea digitalizării și a interacțiunii cu cetățenii, Regista organizează în data de 20 ianuarie 2022, o gală de premiere a celor mai digitalizate și performante primării și instituții publice din România. Reprezentanți ai primăriilor și instituțiilor din întreaga țară, dar și publicul general, sunt invitați să participe la evenimentul care va celebra demersurile și ambiția pentru dezvoltare și digitalizare în cadrul administrației locale. 

Pe parcursul celor 2 ore de eveniment online, participanții sunt invitați să ia parte la o dezbatere pe tema digitalizării în România și a schimbărilor și oportunităților care se anunță pentru 2022 cu personalități relevante din administrația publică, cât și reprezentanți ai unor companii de tehnologie de top. Apoi, în cadrul Galei de premiere, se vor acorda premiile pentru 6 categorii, printre care: „Cea mai digitalizată primărie de oraș”, „Cea mai digitalizată primărie de comună”, „Cea mai digitalizată instituție”, „Primăria cu cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii”, „Cea mai bună prezență în mediile sociale”, dar și un premiu surpriză. 

Nominalizările au fost selectate automat pe baza informațiilor disponibile în aplicația Regista privind utilizarea reală a funcționalităților pentru digitalizare corespunzătoare fiecărei categorii în parte, iar câștigătorii vor fi desemnați pentru întreaga activitate din anul 2021. Gala Regista 2022 se va încheia cu o tombolă pentru participanți, cu premii totale în valoare de 1.000 euro, și cu un moment artistic live susținut de artistul Damian Drăghici. 

„Cu ajutorul Regista, susținem activ digitalizarea, reducerea birocraţiei şi facilitarea comunicării dintre cetăţean şi instituţiile publice în toate județele din România. Prin evenimentul Gala Regista 2022 ne dorim să oferim primăriilor și instituțiilor, prin reprezentanții primarilor și a echipelor, un cadru de celebrare a eforturilor lor, pentru faptul că sunt promotorii digitalizării într-o Românie care încă se mișcă greu la acest capitol. Îi invităm pe toți cei interesați de domeniul digitalizării să participe la eveniment și să obțină informații la cald în cadrul Galei Regista, eveniment ce își propune să devină un barometru al digitalizării sectorului public din România”, a declarat Alexandru Lăpușan, CEO Regista Digital.

Gala Regista 2022 este organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai evenimentului sunt Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial, iar partenerii media sunt Total PR, Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primăriilor, Europa FM și Agerpres. 

Accesul la eveniment este deschis pentru toți reprezentanții primăriilor, instituțiilor, dar și pentru toți cei interesați de digitalizarea administrației publice. Pentru a primi la timp toate detaliile evenimentului, inclusiv informații despre participarea la tombolă, se recomandă înregistrarea pe pagina evenimentului disponibilă la https://spotmedia.ro/gala-regista. 

Aplicația Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 pentru Sistemul de management al securității informațiilor și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității.

Regista automatizează și eficientizează activităţile din instituţiile administrației locale, județene și centrale dar și din companii private. Aplicația facilitează atât o comunicare optimă între departamentele instituţiilor, cât şi între funcţionari şi cetăţeni, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite. Aplicaţia Regista poate fi accesată de oriunde de către funcţionarii publici sau angajaţii companiilor, fiind disponibilă direct din browser, fără instalare şi cu toate informaţiile stocate în siguranţă în cloud Microsoft Azure în Uniunea Europeană.

– Bitcoin se menține pe primul loc, pozițiile deținute crescând cu 223% de la an la an

– Monede mai mici precum TRON, IOTA și Stellar înregistrează o creștere de peste 400%, în timp ce boom-ul DeFi captează atenția investitorilor

– Dogecoin și Shiba intră direct în top 10 în primul an pe platformă 

Investitorii individuali și-au reafirmat încrederea în bitcoin după un an 2021 spectaculos, arată noile date eToro. Clasamentul criptoactivelor eToro pe anul 2021 arată că bitcoin a înregistrat o creștere de 223% a numărului de poziții deținute pe platformă de la an la an. Bitcoin are cele mai multe poziții deținute de către utilizatorii eToro la nivel global, urmat de Cardano, Ether și Dogecoin.

Dintre monedele mai mici, TRON a avut cea mai bună performanță, cu o creștere de 661% de la an la an a numărului de poziții deținute, în timp ce IOTA a crescut cu 514%, iar Stellar cu 468%. Dogecoin și Shiba, deși sunt „noi” pe platforma eToro, au intrat amândouă în top 10 cele mai deținute poziții, ocupând locurile 4, respectiv 7.

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiții eToro, a comentat: „2021 a fost un an important pentru criptoactive, bitcoin și ether atingând maxime istorice în mai multe rânduri. De la adoptarea sa ca mijloc de plată legal de către El Salvador, până la sosirea ETF-urilor și adoptarea instituțională, bitcoin este acum ferm ancorat în universul investițiilor.”

Clasamentul global al criptoactivelor eToro 2021

Sursă: eToro, 31 decembrie 2021

 
Investitorii cumpără criptoactive DeFi pe măsură ce metaversul se dezvoltă 

Dincolo de top 10, investitorii de pe platforma eToro au început să achiziționeze noi criptoactive, odată cu apariția boom-ului financiar descentralizat (DeFi).  Decentraland (MANA), Solana (SOL) și Chainlink (LINK) au început anul ca token-uri noi pe platformă, dar toate au ajuns în top 20. 

MANA a urcat vertiginos în ultimul trimestru al anului, devenind a 13-a cea mai deținută poziție. Creșterea criptoactivului este o dovadă a conștientizării mult mai mari a importanței tehnologice a metaversului, în special odată cu recenta schimbare de marcă a Facebook în Meta. 

Peters a adăugat: „DeFi a apărut brusc pe scena investițiilor în 2021. Deși multe proiecte sunt în derulare de ceva timp, anul trecut a fost cu adevărat momentul în care un număr tot mai mare de investitori au îmbrățișat DeFi. Având în vedere că proiectele descentralizate sunt dornice să le ofere deținătorilor de token-uri o participare la decizii, investitorii au astfel acum mai mult ca oricând un cuvânt de spus în ce privește guvernanța și recompensele. Cu tendințe precum Web 3.0 și metaverse care nu vor face decât să crească în 2022, ne așteptăm ca DeFi să meargă din ce în ce mai bine pe măsură ce se va integra mai mult în mainstream”.

Investițiile în criptomonede nu sunt reglementate în unele țări din UE și în Regatul Unit. Nu există protecție a consumatorilor. Capitalul dumneavoastră este în pericol.

eToro este o companie de servicii financiare autorizată și reglementată în Europa de Comisia Valorilor Mobiliare și Bursiere din Cipru, în Marea Britanie de către Autoritatea pentru Conduită Financiară (FCA).

eToroX este înregistrată în Gibraltar cu numărul 116348 și are sediul social la 57/63 Line Wall Road, Gibraltar. Licența sa de furnizor de tehnologie de registru distribuit (DLT) a fost acordată de Comisia pentru servicii financiare din Gibraltar în decembrie 2018 (numărul de licență FSC1333B).

• MOL intră pe piața din Polonia prin achiziția a 417 stații de servicii LOTOS, la nivel național, pentru suma de 610 milioane USD; Astfel, MOL are potențialul de a deveni al treilea jucător pe piața locală de retail de combustibili;
• Ca parte a tranzacției, PKN Orlen cumpără 185 de stații de servicii din portofoliul Grupului MOL din Ungaria și Slovacia pentru suma de 259 milioane USD;
• Prin această achiziție, MOL își depășește deja obiectivul strategic setat pentru 2025 și ajunge să dețină aproape 2400 de stații de servicii;
• Tranzacția este supusă deciziei Comisiei Europene prin care PKN Orlen urmează să primească undă verde pentru a încheia fuziunea cu LOTOS.

MOL a semnat astăzi un set de acorduri cu Grupa Lotos SA și PKN Orlen care vizează vânzarea și cumpărarea mai multor elemente de portofoliu. MOL achiziționează 417 stații de servicii în Polonia și are potențialul de a deveni al treilea jucător pe piața locală de retail de combustibili. Un acord suplimentar pe termen lung asigură aprovizionarea cu combustibili pentru rețeaua achiziționată în Polonia. Acordurile sunt în conformitate cu strategia actualizată pe termen lung a Grupului MOL „SHAPE TOMORROW” 2030+.

Prin această achiziție, Grupul MOL își continuă expansiunea și are reprezentare  în cea de-a zecea țară prin segmentul Consumer Services. Numărul de stații de servicii din portofoliul MOL ajunge la 2390, de la 1943,  și sunt operate sub cinci mărci diferite. Sunt incluse și cele 120 de stații de servicii OMV din Slovenia, recent achiziționate, cât și cele 95 de noi stații din Slovacia și Ungaria. Aceste achiziții sunt condiționate de aprobarea fuziunii. 

În urma finalizării tranzacției, MOL se evidențiază ca un jucător important pe piața poloneză de retail de combustibili. Acordul de astăzi oferă o oportunitate remarcabilă de expansiune anorganică și o aliniere perfectă din perspectiva strategiei ambițioase de creștere a segmentului Consumer Services.

„Pentru MOL, această tranzacție reprezintă un pas major în călătoria strategică de transformare pe care a început-o în 2016 și care a fost accelerată anul trecut prin strategia noastră actualizată. Achiziționarea activului ACG din Azerbaidjan, construcția noii fabrici de polioli în Ungaria și intrarea pe piața din Polonia sunt repere importante în îndeplinirea obiectivelor noastre. Prin această achiziție vom avea acces la cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, iar produsele și serviciile noastre vor ajunge la aproape 40 de milioane de potențiali clienți. Maghiarii și polonezii împărtășesc aceleași experiențe istorice, iar obiectivul nostru comun este să asigurăm eficient aprovizionarea cu energie în regiunea Centrală şi de Est a Europei. Am convingerea că prin acest acord, coridorul energetic Nord-Sud se va consolida și mai mult,”  a declarat Zsolt Hernádi, Președinte și CEO al Grupului MOL.

„Acesta este un moment decisiv pentru industria poloneză de combustibili. Suntem pe cale să finalizăm achiziția Grupului LOTOS, o tranzacție în beneficiul întregii economii poloneze, din perspectiva ambelor companii implicate, respectiv clienți, angajați și acționari. Încă de la demararea procesului de fuziune, am subliniat că prioritatea o reprezintă obținerea de beneficii suplimentare și tocmai asta am reușit. În zona de retail, am negociat cu partenerul nostru maghiar un acord de schimb de proprietăți, care ne va  permite să progresăm din perspectiva planurilor de extindere geografică prin consolidarea lanțului de retail în Slovacia, dar și prin intrarea pe o piață complet nouă, cea a Ungariei”, a spus Daniel Obajtek, Președintele Consiliului de Administrație al PKN ORLEN.

Amprenta regională a MOL va continua să fie una diversă și extinsă, în cea mai mare economie din regiunea Europei Centrale și de Est. Activele achiziționate vor oferi o bază solidă de creștere la nivel local, unde MOL a avut o prezență limitată până acum. Polonia are perspective economice puternice și o rată ridicată de motorizare, cu un important potențial de piață din regiune, cu un consum anual de combustibili de 23 de milioane de tone și perspective de creștere de 1-2% pe termen mediu. Această achiziție oferă o poziționare bună prin localizarea pe autostrăzi, cu oportunități suplimentare de creștere organică și avantaje semnificative pentru extinderea vânzărilor de non-fuel.

„În urmă cu mai puțin de un an am lansat strategia actualizată MOL 2030+, iar unul dintre obiectivele noastre a fost să creștem prezența noastră în Europa Centrală și de Est și să ajungem la un număr de 2200 de stații de servicii până în 2025. Prin finalizarea acestei tranzacții vom depăși acest obiectiv și salutăm intrarea Poloniei în portofoliul nostru de Consumer Services. Nu ne vom opri aici, deoarece credem că segmentul Consumer Services are un potențial semnificativ în procesul tranziției energetice. Scopul nostru este să ajungem la un număr cât mai mare de clienți și să oferim soluții de mobilitate aliniate obiceiurilor de consum aflate mereu în schimbare, împreună cu servicii și produse de cea mai bună calitate. Rețeaua de stații de servicii Lotos va oferi premise extraordinare pentru toate acestea”, a declarat Péter Ratatics, Vicepreședinte Executiv, Consumer Services, MOL Group.

Sub rezerva aprobării finale a achiziției activelor din Polonia, MOL va ceda 185 de stații de servicii din portofoliul său – 144 situate în Ungaria și 41 în Slovacia – către PKN Orlen, pentru suma de 259 milioane USD. Acordul se supune deciziei Comisiei Europene prin care PKN Orlen va obține undă verde pentru a încheia fuziunea cu Lotos.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a realizat un profil al consumatorului de servicii financiar-bancare pe baza analizării celor 2.525 de cereri de negociere cu băncile și cu IFN-urile trimise către CSALB anul trecut. A rezultat profilul unui bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani, cu un credit în lei, care solicită băncii diminuarea costului creditului:

Ce au solicitat consumatorii în raport cu băncile?

Beneficiile obținute în urma negocierilor, cu 70% mai mari decât înaintea crizei sanitare

Ultimii doi ani de criză au adus modificări importante în profilul consumatorului care se adresează Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Analiza celor 2.525 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile trimise către CSALB în 2021 arată că profilul consumatorului de servicii financiar-bancare este al unui bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 41-50 de ani, care are un credit de nevoi personale în lei  și care solicită băncii diminuarea costului creditului. Beneficiile obținute în urma negocierii sunt semnificativ mai mari față de anul anterior crizei. Dacă în 2019 valoarea medie a beneficiilor obținute într-o negociere era de aproximativ 2.500 de euro, anul trecut această valoare a fost de 4.300 de euro. 

„În ultimii doi ani observăm o profesionalizare a concilierii, dar și îmbunătățirea rezultatelor negocierii dintre consumatori și bănci. Chiar dacă am avut mai puține dosare de negociere decât în anul de vârf 2019 (555 de dosare în 2021 față de 664 în 2019), anul trecut a fost cel mai bun în privința negocierilor încheiate cu împăcarea părților. Practic, 9 din 10 negocieri s-au încheiat cu acceptarea de către cele două părți a soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. O contribuție pozitivă la acest lucru au avut-o și recomandările pe care le-am transmis băncilor pentru a accepta cât mai multe cereri de la consumatori. Spre exemplu, am recomandat băncilor să reanalizeze cererile respinse, mai ales acolo unde consumatorii aduc argumente în susținerea solicitării lor. Rezultatul a fost că, pentru unele cereri inițial refuzate, băncile și-au reconsiderat opinia și s-au constituit dosare. Ne așteptăm ca acest mod de operare să devină un standard în felul în care băncile analizează cererile și decid dacă intră sau nu în negociere. Rezultatele sunt resimțite și de consumatori: valoarea medie a beneficiilor obținute din conciliere a crescut cu 70% față de anul 2019 – de la 2.530 de euro la 4.300 de euro per dosar încheiat cu împăcarea părților. Astfel, dacă eliminăm din calcul cererile care nu pot face obiectul unei negocieri, cum ar fi cererile de radiere din Biroul de Credit, putem spune că peste 80% dintre consumatorii care s-au adresat CSALB cu o cerere argumentată în raport cu băncile, au găsit o rezolvare la problemele lor”, spune Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB. 

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a decedat la 11 ianuarie. Parlamentul îl va omagia în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni la Strasbourg.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a decedat astăzi la Aviano (Italia), unde a fost spitalizat începând cu 26 decembrie. Eurodeputat din 2009, a fost ales președinte în iulie 2019 pentru prima jumătate a actualei legislaturi.

Președintele Sassoli a adoptat măsuri extraordinare în timpul pandemiei, care au permis Parlamentului European să își îndeplinească sarcinile și să își exercite prerogativele în temeiul tratatelor. El a jucat, de asemenea, un rol important în promovarea unui buget ambițios pe termen lung al UE și a unui mecanism de redresare eficace. În plus, președintele Sassoli a luat inițiativa pentru ca Parlamentul să-și manifeste solidaritatea față de cei nevoiași atunci când criza a lovit pentru prima dată, prin acțiuni de sprijin în orașele gazdă ale Parlamentului European, cum ar fi oferirea de mese organizațiilor caritabile și adăposturi în clădirile Parlamentului pentru femeile victime ale violenței. Hotărât să tragă învățăminte de pe urma pandemiei, președintele Sassoli a lansat, de asemenea, un amplu exercițiu de reflecție cu eurodeputații pentru a regândi și a consolida democrația parlamentară.

Fiind un european dedicat, președintele Sassoli a subliniat în discursul său din cadrul Consiliului European din decembrie, în urmă cu câteva săptămâni, că „Europa are nevoie cel mai mult de un nou proiect de speranță. Cred că putem construi acest proiect pe baza unei abordări tridimensionale puternice: o Europă inovatoare, o Europă care protejează și o Europă care iluminează.”

Comemorare

Luni, 17 ianuarie, va avea loc o ceremonie de omagiere la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența fostului eurodeputat și prim-ministru italian Enrico Letta.

La Roma, trupul neînsuflețit al președintelui David Sassoli va fi depus joi, 13 ianuarie, între orele 10.00 și 18.00, în „Sala della Protomoteca” din Campidoglio, iar serviciul funerar va avea loc vineri, 14 ianuarie, la ora locală 12.00, în Bazilica Santa Maria degli Angeli.

Alegerea noului președinte al PE

Conform Regulamentului de procedură (articolul 20), președinția interimară va fi asigurată de prim-vicepreședintele instituției în zilele premergătoare alegerii unui nou președinte. După cum s-a prevăzut inițial înainte de trecerea bruscă în neființă a președintelui Sassoli, alegerea președintelui instituției pentru a doua jumătate a mandatului va avea loc marți în cursul sesiunii plenare de la Strasbourg. Ulterior, vor urma alegerile vicepreședinților și chestorilor.

• Dividendele sunt aferente profitului din 2019 și 2020
• Peste 85% din profitul net a fost repartizat, în linie cu acordul privind majorarea capitalului social CEC Bank, convenit cu Comisia Europeană în 2019

CEC Bank anunță plata de dividende în valoare de 634,3 milioane lei aferente anilor financiari 2019 și 2020, acționarului său Ministerul Finanțelor Publice.  Plata a fost deja efectuată, la sfârșitul săptămânii trecute. Banca a distribuit peste 85% din profitul net atribuibil acționarilor – având una dintre cele mai ridicate cote de repartizare a profitului de pe piață. 

„Am demonstrat că CEC Bank poate veni cu un plan viabil de creștere și transformare. Și ne-am respectat toate angajamentele asumate în cadrul Planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, în condiții de piață. Capacitatea de a genera profituri pentru acționari este principalul indicator după care se măsoară atractivitatea unui business pe piață, iar Ministerul de Finanțe a înțeles să acționeze precum un investitor privat. Aceste dividende demonstrează că a avut de câștigat”, a declarat Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank. 

Distribuirea de dividende face parte din obligațiile asumate în baza planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lui 2019. Planul menționat prevede și acordarea unui împrumut subordonat, necesar pentru ca CEC Bank să se conformeze cerințelor europene privind fondurile proprii și pasivele eligibile (prevăzute în Directiva 2014/59/UE privind Cerințele Minime privind Fondurile Proprii și Pasivele Eligibile). 

Majorarea capitalului social al CEC Bank prin aport în numerar al acționarului este unul din puținele proiecte aprobate la nivelul Uniunii Europene privind majorarea de capital la nivelul unei bănci, de către un acționar de stat, în condiții de piață, care a trecut testul investitorului privat. Comisia a apreciat că prin injecția de capital la CEC Bank, statul ca acționar va beneficia de un randament al investiției în conformitate cu condițiile pieței.

Sumele au fost și vor fi folosite în principal pentru consolidarea poziției CEC Bank pe piața creditelor și pentru investiții în modernizarea sistemelor informatice. 

În 2019, profitul net al CEC Bank s-a ridicat la 379,6 milioane de lei, iar în 2020 – la 337,7 milioane de lei, acestea fiind cele mai bune rezultate din istoria post-tranziție a băncii. Dividendele s-au aplicat profitului rezultat după repartizarea tuturor elementelor reglementate: impozite, rezerve, provizioane etc.

În primele 11 luni din 2021, CEC Bank a înregistrat un profit net de circa 400 de milioane de lei, în creștere cu 46% față de perioada similară a anului trecut, iar activele băncii s-au majorat la  45,62 miliarde de lei, față de 39,4 miliarde de lei în noiembrie 2021 (+16%). Decizia privind repartizarea profitului aferent anului 2021 urmează a fi luată de către acționari după aprobarea situațiilor financiare aferente exercițiului financiar 2021.

CEC Bank a încasat împrumutul subordonat

La sfârșitul anului trecut, guvernul a aprobat acordarea unui împrumut subordonat către CEC Bank, în valoare de 1,4 miliarde de lei, pe o perioadă de 10 ani. 

Împrumutul a fost contractat în ultima parte a lunii decembrie, cu o rată totală a dobânzii la nivelul pieței formată dintr-un indice variabil revizuibil trimestrial: ROBOR la 3 luni, la care se adaugă o marjă fixă de 3,30%, pe toată durata contractului. Dobânda este variabilă și se ajustează trimestrial.

Majorarea fondurilor proprii prin contractarea împrumutului subordonat, în locul majorării de capital prin încorporarea profitului din anii anteriori asigură conformarea la cerințele europene privind fondurile proprii aplicabile CEC Bank și permite acționarului – Ministerul de Finanțe – să beneficieze de fluxuri de numerar pozitive, din rambursarea creditului și a dobânzilor  aferente și, în același timp, să încaseze dividende în continuare. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, estimează venituri de 1,52 miliarde de lei și un profit net de 548,7 milioane de lei în 2022. Bugetul pe anul 2022, pe care Consiliul de Administrație One United Properties l-a adoptat pe 10 ianuarie 2022, va fi supus aprobării de către acționari în Adunarea Generală a Acționarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.

„Suntem încrezători că 2022 va aduce încă un an puternic pentru piața imobiliară din România și pentru One United Properties și ne așteptăm ca businessul nostru să continue să crească într-un ritm bun. Semnalele macroeconomice globale indică creșteri ale ratei dobânzilor în 2022, încă un motiv pentru care credem, de asemenea, că acesta este un moment bun pentru a cumpăra proprietăți rezidențiale. Anul acesta vom finaliza patru noi dezvoltări rezidențiale și două noi dezvoltări comerciale și în același timp vorm investi și în proprietăți noi. Ca urmare, prevedem creșteri semnificative atât pentru vânzările rezidențiale, datorită creșterii numărului de dezvoltări finalizate și noi, cât și pentru veniturile din chirii. În paralel, vom continua investițiile în noi dezvoltări pentru a ne extinde portofoliul în România. Estimăm că vom investi 1,16 miliarde de lei în 2022, capital care va fi folosit exclusiv pentru a aduce valoare suplimentară pentru părțile interesate”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties. 

Pentru 2022, One United Properties estimează finalizarea următoarelor dezvoltări rezidențiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi și One Floreasca Vista, care vor contribui semnificativ la venitul net al companiei. Veniturile din chirii sunt estimate să ajungă la 71,78 milioane de lei în 2022, ca urmare a ocupării integrale a One Tower, recepției One Cotroceni Park Faza 1 și închirierii acestuia, precum și a achiziției pachetului majoritar de acțiuni la Bucur Obor. Mai mult, compania estimează finalizarea fazei 2 a One Cotroceni Park înainte de sfârșitul anului, ceea ce va genera și mai multe venituri recurente în următorii ani.

One United Properties este a treia cea mai mare companie antreprenorială listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, precum și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au intrat la tranzacționare pe BVB din data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări viitoare atât pe ​​segmentul rezidențial, cât și pe cel de birouri.

Începând cu 20 decembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele FTSE Russell Global All-Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume. În decembrie 2021, ONE a fost a doua cea mai lichidă acțiune tranzacționată la Bursa de Valori București.

În 2022, compania va continua implementarea strategiei de sustenabilitate la nivelul întregului Grup. Pe 30 decembrie 2021, One United Properties a publicat primul său Raport de sustenabilitate, pentru anul 2020, care prezintă abordarea companiei față de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.

Oana Buhăescu (foto) se alătură EY România ca Partener Asociat în cadrul departamentului de Audit. Cu peste 17 ani de experiență în domeniul auditului financiar, Oana Buhăescu a fost implicată și a coordonat auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu standardele financiare naționale și internaționale, pentru un număr extins de companii care operează într-o gamă largă de industrii, respectiv comerțul cu amănuntul, FMCG, farmaceutic, agricultură, producție, media etc. 

De asemenea, Oana Buhăescu a fost activ implicată în proiecte de dezvoltare a profesiei de audit în România în cadrul forumurilor consultative de suport al inițiativelor organismelor de reglementare în domeniu precum și în proiecte de pregătire profesională.

În cadrul EY România, va contribui la îndeplinirea priorităților strategice legate de prestarea de servicii de audit de calitate, integrarea noilor standarde și reglementari în domeniu vizând creșterea calității auditului, dezvoltarea profesională a echipelor de audit și a companiilor auditate. 

„În contextul actual de întărire și extindere a cerințelor de reglementare a auditului la nivel local și internațional pentru a asigura siguranța, transparența și relevanța informațiilor necesare în procesul decizional al companiilor, am dezvoltat priorități strategice de asigurare a unui audit de calitate. În noul său rol, Oana se va concentra pe auditurile financiare și pe inițiativele legate de asigurarea calității”, spune Nicolas Sabran, Partener, Lider al departamentului de Audit și servicii conexe, EY România.  

Oana Buhăescu este membru al Asociației Contabililor Autorizați (ACCA) din Marea Britanie, expert contabil membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), membru CCF, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România și auditor financiar acreditat de către ASPAAS. 

Cu ajutorul tehnologiei, printr-o aplicație pentru smartphone, publicul român poate urmări producția-experiment de teatru „The Walks”, creație a celebrului colectiv de teatru Rimini Protokoll din Berlin, spectacol produs în românește de creart/Teatrelli, în parteneriat cu Goethe-Institut București. Spectacolul este construit exclusiv ca o aplicație pentru smartphone, într-un tur audio-ghidat conceput pentru locuri specifice și concrete din orice oraș din lume (teatru, supermarket, parc, sens giratoriu, pe malul apei etc.). Actrița Coca Bloos interpretează momentul „Walk 10 – Loc de joacă”, realizat în coproducție cu creart/Teatrelli și în parteneriat cu Goethe-Institut București, coordonat artistic de Vlaicu Golcea.

Coca Bloos evocă amintiri din experiența personală despre jocurile copilăriei: „Vocea mea e mai bătrână decât locul de joacă unde vă aflați voi – sunt destul de sigură de asta. Iar ideea că peste tot unde trăiesc oameni ar trebui să existe locuri ca acesta – e mai tânără decât mine. Când eram eu copil, ieșeam afară să ne jucăm și ne întorceam în casă când ne chemau la masă”.

„The Walks” este disponibil online în varianta pentru IOS și pentru Android, fiind conceput exclusiv ca o aplicație pentru smartphone, iar prețul unui bilet virtual este de 21.9 lei.

Spectacolul-experiment „The Walks” este prezentat de critica de specialitate ca redefinind „mersul pe jos ca pe un adevărat scenariu teatral, pornind de la ideea că, odată cu pandemia de Coronavirus, mersul pe jos în spațiul public a căpătat un nou sens. Este gândit sub forma unei colecții de 10 scurte plimbări-spectacol audio-ghidate, concepute pentru anumite locuri specifice din orice oraș din lume și o invitație de a redescoperi împrejurimile și de a interacționa cu ele. Vocile, sunetele și muzica transformă, pas cu pas, locuri familiare în decoruri și diferite peisaje în autentice scene de teatru. „The Walks” reunește deja vocile a 12 actori în cadrul primelor nouă plimbări, disponibile în aplicație în limba română din luna octombrie a anului trecut – Cătălina Bălălău, Vlad Bîrzanu, Nicholas Cațianis, Paul Dunca/Paula Dunker, Carmen Ghiurco, Nicoleta Lefter, Georgia Măciuceanu, Conrad Mericoffer, Mela Mihai, Gabriela Pîrlițeanu, Alina Rotaru & fetița Maria Bărbulescu.

Experiența semnată de Rimini Protokoll conectează, totodată, oameni de pe întreg mapamondul printr-o apropiere atât locală, cât și individuală, prin intermediul unei acțiuni umane esențiale – mersul. Poveștile și universul sonor al performance-urilor audio care alcătuiesc proiectul teatral pot fi experimentate în orice colț al lumii”.

Spectacolul este accesibil prin intermediul unui bilet virtual achiziționat contra sumei de 20 de lei + taxe de ticketing de pe platforma Eventbook.ro, care oferă un cod de activare ->https://eventbook.ro/theater/bilete-aplicatia-the-walks; prin descărcarea aplicației „The Walks”, disponibilă atât pentru IOS, cât și pentru Android -> https://thewalks.page.link/ios  https://thewalks.page.link/android și introducerea codului de activare.

Text, regie: Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel; idee, dramaturgie: Cornelius Puschke; univers sonor: Frank Böhle, Rimini Protokoll. Pentru versiunea în limba română, voce: Coca Bloos, coordonare artistică și editare audio: Vlaicu Golcea, regia tehnică: Alexandru Andrei, traducerea: Ondine-Cristina Dascălița.

Mai multe detalii despre proiect:

https://www.rimini-protokoll.de/website/en/project/the-walks

și

Trailerul versiunii în limba română:

Trailer general:

Teatrelli este definit ca „un proiectcreart, un spațiu cultural alternativ dedicat artelor performative, care oferă publicului producții proprii de teatru și dans, spectacole work in progress, lecturi performative, serii de dialoguri culturale și artist-talk-uri etc. www.teatrelli.com / https://www.facebook.com/teatrelli /www.instagram.com/teatrelli/”

Comisia și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au lansat noul Fond pentru IMM-uri al UE, care oferă vouchere IMM-urilor cu sediul în UE pentru a le ajuta să își protejeze drepturile de proprietate intelectuală. Acesta este cel de-al doilea Fond pentru IMM-uri al UE, care are rolul de a sprijini IMM-urile în redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și în tranziția verde și digitală pentru următorii trei ani (2022-2024).

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Tot ce e mic e frumos, dar dacă IMM-urile vor să se dezvolte sau să ocupe o poziție de lider în sectorul noilor tehnologii, ele trebuie să își protejeze invențiile și creațiile, așa cum fac marile întreprinderi. Ideile și cunoștințele de specialitate noi reprezintă principala valoare adăugată pe care o avem în UE. Prin intermediul acestui fond, dorim să sprijinim IMM-urile să facă față acestei perioade deosebite și să rămână puternice și inovatoare în deceniile următoare.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Este de la sine înțeles că IMM-urile au fost deosebit de afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Ele rămân în continuare coloana vertebrală a economiei și a ecosistemelor noastre. Acest fond va sprijini IMM-urile să își valorifice inovațiile și creativitatea, iar acest lucru este esențial pentru ca IMM-urile să se recapitalizeze și să impulsioneze tranziția verde și cea digitală.”

Fondul pentru IMM-uri al UE, cu un buget de 47 de milioane EUR, va oferi următorul sprijin:

• rambursarea a 90 % din taxele percepute de statele membre pentru serviciile de prediagnoză privind proprietatea intelectuală (IP Scan), care oferă o evaluare amplă a nevoilor în materie de proprietate intelectuală ale IMM-ului solicitant, ținând seama de potențialul inovator al activelor sale necorporale;
• rambursarea a 75 % din taxele percepute de oficiile pentru proprietate intelectuală (inclusiv oficiile naționale pentru proprietate intelectuală, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală și Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală) pentru înregistrarea mărcilor și a desenelor și modelelor industriale;
• rambursarea a 50 % din taxele percepute de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale pentru obținerea protecției internaționale a mărcilor și a desenelor și modelelor industriale;
• rambursarea a 50 % din taxele percepute de oficiile naționale de brevete pentru înregistrarea brevetelor în 2022;
• începând cu 2023, ar putea fi acoperite și alte servicii, de exemplu, rambursarea parțială a costurilor aferente cercetării de anterioritate prealabile depunerii cererii de brevet și a costurilor aferente cererii de brevet; consultanță privată în materie de proprietate intelectuală facturată de avocați specializați în proprietate intelectuală (pentru înregistrarea brevetelor, contracte de licență, evaluarea proprietății intelectuale, costuri de soluționare alternativă a litigiilor etc.).

IMM-urile au nevoie de un set flexibil de instrumente privind proprietatea intelectuală și de finanțare rapidă pentru a-și proteja inovațiile. Prin urmare, pentru prima dată, noul Fond pentru IMM-uri al UE acoperă în prezent și brevetele. Contribuția financiară a Comisiei, în valoare de 2 milioane EUR, va fi dedicată în totalitate serviciilor legate de brevete. De exemplu, un IMM ar putea solicita rambursarea taxei de înregistrare pentru a-și breveta invenția într-un stat membru.

EUIPO va gestiona Fondul pentru IMM-uri prin cereri de propuneri. Prima cerere de propuneri este lansată astăzi pe site-ul EUIPO.

Pentru a asigura un tratament echitabil și egal al potențialilor beneficiari, precum și pentru a garanta o gestionare eficientă a acțiunii, cererea de granturi va fi deschisă pe parcursul perioadei 2022-2024. Cererile vor fi examinate și evaluate pe baza criteriului „primul intrat, primul ieșit”. IMM-urile fără experiență în domeniul proprietății intelectuale sunt încurajate să solicite mai întâi un serviciu de prediagnoză privind proprietatea intelectuală și numai ulterior celelalte servicii.

În cadrul Zilelor europene ale industriei (8-11 februarie 2022), o sesiune specială va fi dedicată Fondului pentru IMM-uri, în cadrul căreia IMM-urile vor avea posibilitatea să adreseze întrebări experților care gestionează fondul și să primească un ghid practic cu privire la modul de depunere a cererilor pentru diferitele servicii. Sesiunea specială este programată pentru 11 februarie 2022. Ea poate fi urmărită de la distanță prin abonarea la Zilele europene ale industriei.

UE trebuie să sporească reziliența IMM-urilor sale pentru a le permite să facă față provocărilor actuale generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și să contribuie la tranziția lor către tehnologiile verzi și digitale. UE valorifică activele necorporale pe care întreprinderile sale le creează, le dezvoltă și le partajează, ajutându-le să gestioneze aceste active într-un mod mai eficace și oferind sprijin financiar și un acces mai bun la finanțare.

În noiembrie 2020, Comisia a publicat Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală pentru a consolida reziliența și redresarea economică a UE. Printre prioritățile planului de acțiune, Comisia s-a angajat să promoveze utilizarea și implementarea eficace a instrumentelor de proprietate intelectuală, în special de către IMM-uri. În mod concret, Comisia a oferit sprijin financiar IMM-urilor afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19, ajutându-le să-și gestioneze portofoliile de PI, precum și să treacă la tehnologiile verzi și digitale.

În 2021, Comisia, împreună cu EUIPO, a lansat primul Fond pentru IMM-uri al UE, care oferă servicii de rambursare a costurilor legate de serviciile de prediagnoză privind proprietatea intelectuală și a costurilor naționale de înregistrare a mărcilor și desenelor și modelelor industriale. 6,8 milioane euro din acest buget au fost folosite de 12 989 IMM-uri din toate cele 27 de state membre. În total, în primul an al Fondului pentru IMM-uri inițial, au fost furnizate 28 065 de servicii, ceea ce arată că acțiunea s-a dovedit a fi foarte reușită.

OMNIASIG Vienna Insurance Group este alături de clienții săi în momentele neplăcute și face toate demersurile necesare pentru soluționarea rapidă a daunelor, în vederea susținerii continuității activității asiguraților săi. Astfel, compania a plătit la finalul lunii decembrie 2021 o despăgubire în valoare de peste 2,1 milioane lei companiei SIDE GRUP SRL, intermediar în comerțul cu produse nealimentare, în urma unui incendiu izbucnit în vecinătate, la finalul lunii septembrie 2021. Din păcate, în urma acestui incendiu au ars în totalitate stocurile de marfă ale firmei asigurate.

În urma acestui incendiu au fost deschise două dosare de daună, unul pentru stocul de marfă și unul pentru pierderile de profit apărute în urma inactivității firmei. Pachetul de Asigurări deținut de firmă și în baza căruia au fost deschise dosarele cuprinde două secțiuni: 

• asigurarea de incendiu și alte riscuri, prin care sunt asigurate clădirile de birouri și depozitele, împreună cu mijloacele fixe și stocurile de marfă
• asigurarea de pierderi din exploatare, rezultate din întreruperea activității (Business interruption).

Un astfel de pachet de asigurări oferă protecție completă unei afaceri și garanția continuității activității, indiferent de ce eveniment nefericit și neprevăzut ar putea apărea.  

Daunele plătite de OMNIASIG în acest caz au vizat atât stocul de marfă în integralitate, cât și pierderea de profit înregistrată de firmă în urma incendiului, pentru o perioadă asigurată de trei luni. 

Obiectivul principal al OMNIASIG este de a oferi servicii rapide și la cel mai înalt nivel de calitate în soluționarea și plata daunelor. Astfel, specialiștii OMNIASIG au oferit suport pe tot parcursul procesului de soluționare a dosarului, astfel încât timpul de plată a despăgubirii să fie cât mai rapid.

Tendința de creștere a temperaturii aerului din ultimele decenii este confirmată de înregistrarea în 2021 a unei temperaturi medii anuale de 10,90^oC, abaterea termică fiind de 0.69^oC față de media perioadei 1981-2020. Oferindu-ne această informație, Administrația Națională de Meteorologie face o prezentare a fenomenului schimbărilor climatice din țara noastră:

„În intervalul 2012-2021 anomaliile termice pozitive au fost cuprinse între 0.69^oC (2021) și 1.92^oC (2019), aceasta fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, fapt pus pe seama încălzirii climei. În ordine descrescătoare cei mai calzi ani din perioada 2012-2021 sunt: 2019, 2020, 2015, 2007, 2018, 2014, 1994, 2009, 2013, 2012 și 2021.

În vara 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roșu de caniculă în țara noastră, în intervalul 24-25 iunie, pentru 7 județe din vestul țării. La Timișoara s-a înregistrat cea mai mare valoare a temperaturii maxime și anume 39.0^oC, în data de 24 iunie 2021, depășindu-se astfel recordul anterior înregistrat în ultima decadă a unei luni iunie (38.4^oC în data de 30 iunie 1938).

Iulie 2021 a fost a treia cea mai caldă lună a lui Cuptor din ultimii 60 de ani, cele mai călduroase zile fiind 28 și respectiv, 29 Iulie, când la Băile Herculane s-au înregistrat 40.1^oC în 28 iulie, iar la Calafat, 40.0^oC în 29 iulie 2021.

Și prima jumătate a lunii august 2021 a înregistrat numeroase recorduri de temperatură, fiind de altfel a-II-a cea mai caldă din ultimii 60 de ani si cea mai secetoasă perioadă. Cele mai mari valori de temperatură au atins 40.4^oC la Bechet și 41.1^oC la Calafat în data de 1 august, iar în 2 august, 40.1^oC la Bechet, 40.2^oC la Giurgiu și 40.4^oC la Zimnicea.

De asemenea, în intervalul 15 iunie-16 august 2021, la Calafat s-au înregistrat 36 zile caniculare (cu temperaturi maxime mai mari de 35^oC), din care 21 zile, adică 3 săptămâni, au fost consecutive (26 iulie-16 august). Se observă astfel faptul că, valurile de căldură sunt tot mai persistente pe teritoriul țării noastre,  tendința  de  creștere  a  numărului  de  zile  consecutive  cu temperaturi caniculare fiind din evidentă îndeosebi în regiunile din sudul, estul și vestul țării.

Din punctul de vedere al regimului de precipitații, anul 2021 a înregistrat o cantitate medie de 705.2 l/mp, ceea ce semnifică în medie un regim anual optim pentru agricultură, însă începând din a doua parte a verii și în lunile de toamnă, seceta pedologică a fost puternică, deficitele cele mai mari de apă înregistrându-se în zona Moldovei.

Anul 2021 a confirmat de asemenea faptul că, intensitatea precipitațiilor a avut valori mai mari, îndeosebi pe intervale de timp scurte în lunile de primăvară sau vară. Cele mai mari cantități căzute în 24 de ore s-au înregistrat în mai 2021 (181.6 l/mp la Stâna de Vale/18.05.2021, fiind depășit recordul anterior de 79.8 l/mp din data de 02.05.2015) și în iulie 2021 (116.1 l/mp în 20.07.2021 la Baraolt, față de recordul anterior de 96.0 l/mp din 02.07.1975 sau 115.7 l/mp din data de 20.07.2021 la Câmpulung Muscel, comparativ cu recordul anterior de 94.7 l/mp din data de 02.07.1975). Tot la Câmpulung Muscel, în 29 august 2021 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitații maximă în 24 de ore (104.2 l/mp, față de 87.2 l/mp în 9 august 1958).

În lunile de iarnă, valorile totale au depășit mediile lunare cu peste 50%. În acest context, lunile ianuarie si decembrie din acest an au înregistrat chiar recorduri în ceea ce privește cantitatea medie de precipitații lunară la nivel național, ianuarie 2021 fiind a treia lună cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani (după ianuarie 1966 și 1963), iar decembrie 2021, a doua (după decembrie 1969).

În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic din România sunt influențate și de condițiile regionale. Datele arată că schimbările referitoare la temperatură și precipitațiile medii apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor meteorologice extreme. Astfel, în anul 2021 s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase la nivel național din ultimii 3 ani și anume: 2019 – 101, 2020 – 146 și 2021 – 167. Avertizări meteorologice generale de cod roșu au fost în număr de 2, emise în vara acestui an, când a fost emis și cel mai timpuriu cod roșu de caniculă, vara 2021, fiind a-VII-a vară cea mai caldă din ultimii 60 de ani în țara noastră.

De asemenea, în vara 2021 s-au emis cele mai multe coduri roșii de tip nowcasting comparativ cu verile anilor 2019 și 2020:

2019: 2114, din care 79 de cod roșu

2020: 1346, din care 153 de cod roșu

2021: 1254, din care 217 de cod roșu, statistică care confirmă faptul că  frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase (temperaturi   extreme, ploi torențiale generatoare de inundații, grindină, vijelii etc.) este din ce în ce mai mare și în țara noastră.

Piața tranzacțiilor cu terenuri destinate exclusiv proiectelor rezidențiale și comerciale (birouri, retail, hotel) a înregistrat anul trecut cea mai ridicată valoare din 2007 până în prezent. Volumul total al tranzacțiilor a crescut de peste două ori și jumătate față de volumul estimat la 310 milioane euro în 2020, arată datele Colliers. Retailerii și dezvoltatorii rezidențiali au fost extrem de activi, terenurile destinate proiectelor de acest tip reprezentând aproximativ 90% din total.

Capitala a rămas în frunte cu trei sferturi din volumul nominal de tranzacții, adică o valoare de peste 600 de milioane de euro. În jur de 70% din tranzacțiile din București sunt destinate proiectelor rezidențiale, estimează consultanții Colliers, explicând totodată că există numeroase tranzacții mari cu proiecte mixte unde nu este stabilită cu certitudine ponderea alocată de dezvoltatori diverselor sectoare. Pentru comparație, în 2007 doar în Capitală se înregistrau tranzacții de peste 800 de milioane euro, iar la nivel național s-a depășit pragul de 1 miliard de euro, potrivit estimărilor din acea perioadă. 

„Planetele s-au aliniat în 2021 și, grație mai multor «ingrediente», piața s-a dublat față de 2019 și a ajuns la valori nemaivăzute de la precedentul boom din perioada 2006-2008. 2021 se dovedește a fi un an record pentru că a existat un interes bun pentru terenuri, susținut și de o lichiditate adecvată, contextul economic actual, cu o inflație foarte ridicată, sporind atractivitatea plasamentelor imobiliare. A contribuit semnificativ și pipeline-ul de tranzacții importante începute în 2019 și 2020, care s-au desfășurat mai greu în contextul pandemiei”, explică Sînziana Oprea(foto), director Land Agency la Colliers.

În afara Capitalei, consultanții Colliers au observat un interes sporit al dezvoltatorilor pentru o serie de orașe mari, cum sunt Timișoara, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Brăila, Oradea, Sibiu, dar și pentru anumite orașe cu o populație mai mică, precum Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Călărași.

Totodată, a crescut semnificativ numărul de tranzacții mari (de peste 5 milioane euro), inclusiv în orașele din afara Bucureștiului, iar consultanții Colliers subliniază și că s-au înregistrat tranzacții la valori rar văzute post-2008. De exemplu, pentru un teren din zona Primăverii, dezvoltatorul Hagag a plătit aproape 6.000 de euro pe metrul pătrat, apropiindu-se de recordul absolut pe piața locală din România, când un teren din zona Aviatorilor s-a vândut cu aproximativ 7.000 de euro pe metrul pătrat în urmă cu un deceniu și jumătate. În medie, prețurile rămân ușor sub valorile din 2007-2008, însă reprezentanții Colliers atrag atenția și că datele fundamentale ale pietei sunt complet schimbate: spre exemplu, în ultimii 15 ani, puterea de cumparare a salariului mediu din București (ajustată la inflație) aproape s-a triplat.

În același timp, oferta generoasă de terenuri, la care se adaugă și faptul că marjele de dezvoltare viitoare vor fi puse sub presiune de scumpirea materialelor de construcții, au limitat creșterea de prețuri la terenuri la o medie de 10-15%. În mod excepțional, s-au înregistrat creșteri mai consistente de prețuri pentru terenurile foarte bune și urbanizate din București, unde a existat o competiție crescută între mai mulți dezvoltatori interesați. 

„Perspectivele pentru 2022 sunt bune, însă ușor mai rezervate. După un an care a făcut cât doi, ar fi nevoie de ceva timp pentru ca piața să poată absorbi viitoarele proiecte imobiliare, mai ales din sectorul rezidențial. Mai mult, în București și în alte zone ale țării, există ceva blocaje sau întârzieri în zona de autorizații de construcție, aspecte care pot lungi tot procesul de achiziție și livrare de proiecte. Așadar, ne așteptăm la un volum de tranzacționare însemnat, dar sub nivelul din 2021, și la o cvasi-stagnare a prețurilor, cu mențiunea că terenurile excepționale ca poziție, dar și cu documentații de urbanism aprobate, pot să atragă oferte mai bune. Ne așteptăm ca și în 2022 investitorii să se orienteze și în funcție de dezvoltările de infrastructură pentru că primele semne susțin un astfel de argument. Vedem deja un interes crescut pentru terenurile din zona Autostrăzii A0, dar și a celor care ar putea beneficia din extinderea metroului din Berceni”, conchide  Sînziana Oprea, director Land Agency la Colliers.

Despre Colliers

Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor. Cu operațiuni în 65 de țări, cei peste 15.000 de specialiști lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 26 de ani, echipa noastră experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3,6 miliarde de dolari (4 miliarde de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 46 miliarde de dolari, compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.

Speedwell, unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori imobiliari din România, a semnat un nou acord de finanțare cu Garanti BBVA, pentru construirea celei de-a doua clădiri din proiectul THE IVY. Valoarea totală a împrumutului a ajuns astfel la 15 milioane de euro, cele două părți derulând un parteneriat solid încă de la începutul proiectului.

Situat pe strada Jandarmeriei, în nordul Bucureștiului, în apropiere de pădurea Băneasa, THE IVY este un proiect rezidențial cu 800 de apartamente, repartizate în 10 clădiri cu regim de înălțime P+6, care se întind pe o suprafață de 5 hectare.

Ansamblul rezidențial oferă o mare varietate de unități locative, de la studiouri la apartamente cu 2, 3, 4 camere și penthouse-uri. Speedwell a realizat toate proiectele pe care le dezvoltă conform conceptului Transit Oriented Development, astfel că rezidenții THE IVY vor avea acces rapid, pe jos, la o serie de facilități situate în apropiere. Mixul de facilități include un restaurant, grădiniță, centru de fitness cu piscină și magazin de proximitate.

În apropierea THE IVY, Speedwell a finalizat recent o clădire de birouri, MIRO. Cele două proiecte se îmbină ca un ansamblu cu utilizare mixtă, menit să creeze un echilibru între viața profesională și cea privată. Mai mult, rezidenții THE IVY vor beneficia de proximitate față de magazinele Băneasa Shopping City, Mega Image, Decathlon, Ikea, Dedeman, etc.

Ansamblul va fi construit în patru faze. În prezent, lucrările sunt în desfășurare la Clădirea 1 și 2, parte din Faza 1 a proiectului.

THE IVY a fost proiectat pentru a obține o certificarea BREEAM Excellent, contribuind astfel la asigurarea unui stil de viaƫă sustenabil pentru rezidenƫi, în concordanƫă cu respectul pentru mediu şi resursele naturale. Speedwell este un promotor al sustenabilității și include acest obiectiv în fiecare proiect pe care îl dezvoltă. Aceleași valori sunt împărtășite de banca parteneră, Garanti BBVA – organizație care susține și promovează finanțarea proiectelor sustenabile.

Noul acord de împrumut a fost derulat de echipa internă de finanțe și juridice Speedwell, reprezentată de CFO Speedwell Natalia Sarpi și Simona Alecu – Business Lawyer.

„Am apreciat întotdeauna sprijinul acordat de partenerii noștri și suntem recunoscători pentru colaborările solide pe care le avem. La fel este și parteneriatul cu Garanti BBVA. Suntem încântați să anunțăm semnarea unui amendament la acordul inițial de finanțare, pentru a majora valoarea împrumutului la 15 milioane de euro, suma fiind destinată construirii celor două clădiri care fac parte din Faza 1 THE IVY. Partenerii de încredere reprezintă elementul care face diferența în sectorul imobiliar și nu numai, mai ales dacă împărtășesc aceleași valori. Dorim să mulțumim Garanti BBVA pentru sprijinul acordat și sperăm să ne consolidăm colaborarea pe viitor.” a declarat Didier Balcaen, CEO și co-fondator Speedwell.„Prin extinderea acestui parteneriat, ne confirmăm strategia de sprijinire a proiectelor verzi, precum este THE IVY, un proiect certificat BREEAM Excellent. Viitorul aparține finanțării sustenabile şi în acest sens suntem întotdeauna bucuroşi să facem echipă cu parteneri care împărtășesc aceste valori. Ne dezvoltăm constant propunerea de valoare, ținând cont de beneficiile oferite de proiectele ecologice. Avem încredere că astfel de parteneriate, construite pe o bază sustenabile, vor deveni un model pentru piață”, a declarat Çağri Memişoğlu, Director General Adjunct, Garanti BBVA România.

: La 3 luni de la lansarea proiectului HartaEdu, Narada a demonstrat societăţii civile că se poate: a strâns 1,5 milioane de lei pentru dotarea și modernizarea școlilor înscrise în proiectul HartaEdu, o platformă online prin care instituţiile de învâţământ pot introduce alerte, iar mediul privat se poate mobiliza pentru a le sprijini.   

• Pe platforma HartaEdu au fost înscrise peste 550 de alerte, iar numărul copiilor care au nevoie de ajutor se ridică la peste 100.000.
• În trei luni au fost soluționate peste 90 de alerte, cu cei peste 1.5 mil. lei strânși, având un număr de aproximativ 10.000 de copii impactaţi de soluţionarea acestor alerte.

În condițiile în care educația din România primește cel mai mic buget al ultimilor 30 de ani, dar mai ales în condițiile în care în multe comunități din țară se învață în condiţii extrem de dificile, ca acum 30 de ani, Narada invită mediul privat, prin HartaEdu.ro să contribuie la oferirea tuturor copiilor drepturi egale la educație. 

HartaEdu este un plan B pentru școlile din comunitățile vulnerabile, oferindu-le platforma prin care pot anunţa nevoile stringente şi dând ocazia mediului de business local și național să intervină cu soluţii pentru rezolvare rapidă. Indiferent de urgența pe care o are o școală, fie ea de infrastructură, fie ea de tehnologie, echipament, serviciu ea poate fi înscrisă în platformă. 

Apreciind utilitatea proiectului pentru instituțiile de învăţământ, Societatea Naţională Nuclearelectrica s-a alăturat proiectului HartaEdu, în calitate de partener strategic. Sprijinul oferit de Nuclearelectrica urmează să crească capacitatea de intervenție a organizaţiei Narada prin HartaEdu, creând astfel posibilitatea de a adresa mai multe alerte ale școlilor. 

„Ne bucurăm să fim partenerii Narada în acest program extrem de util pentru şcolile din România. Investiţia în educaţie este una dintre priorităţile noastre şi ne dorim să contribuim cât mai mult la creşterea şi dezvoltarea generaţiilor de mâine. Noi, la Nuclearelectrica, considerăm că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă a noastră, iar performanţa trebuie încurajată şi sprijinită încă din primii ani de şcoală. Elevii de astăzi vor fi specialiştii de mâine şi este datoria noastră să avem grijă ca ei să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu şi de cât mai multe oportunităţi de creştere şi dezvoltare”, declară Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica este singurul producător românesc de energie electrică din surse nucleare, o sursă curată de energie, fără emisii de CO2. Compania are peste 2.200 de angajaţi, care asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României şi aprinde astfel 1 din 5 becuri din ţara noastră. Compania derulează anual proiecte de investiţie în educaţie, contribuind cu fonduri şi specialişti pentru a răspunde celor mai stringente necesităţi din educaţie, sănătate şi mediu. 

Depre HartaEdu, la trei luni de la lansare

Profesorii, elevii, bibliotecarii sau chiar părinţii pot să intre pe HartaEdu și să înscrie acolo o alertă din şcoala lor sau şcoala unde învaţă copii lor. Pașii sunt extrem de simpli și intuitivi și în foarte scurt timp cineva din echipa Narada le va răspunde. Copiii de azi sunt viitorii angajaţi de mâine. Și doar sprijinind educația de azi, vor exista șanse de performanță mâine.

În trei luni de la lansare, HartaEdu – platforma lansată de Narada cu sprijinul partenerilor ei strategici, Mastercard, BRD Groupe Société Générale, Nuclearelectrica – a reușit să aloce cu ajutorul IMM-urilor, peste 1,5 milioane de lei pentru soluționarea alertelor înscrise. Fie că a fost vorba despre strigăte de ajutor venite din partea profesorilor și elevilor, fie din partea membrilor instituțiilor de învățământ, Narada a construit o punte între mediul educațional și cel antreprenorial și astfel au fost soluționate 93 de alerte dintre cele mai diverse – de la dotarea cu rechizite, laptop-uri și imprimante, la tehnologia necesară unui proces de învățământ la standarde actuale și modernizarea infrastructurii școlare (înlocuire geamuri, instalație electrică, reamenajări săli de clasă şi curţi, dotări laboratoare de limbi străine şi achiziţii mobilier de clasă şi bănci etc). 

Solidaritatea comunităților, a mediului de afaceri cu sistemul educațional poate face ca situații fericite precum cea de la școala din Băicoi să se repete. Fiecare persoană poate fi parte a demersului de sprijinire a educației din România prin transmiterea unui SMS la 8845 cu textul „ELEV” sau prin plata cu cardul pe site-ul organizației Narada.

Ca urmare a numirii de către Consiliul de Supraveghere al UniCredit Bank România și a primirii aprobării din partea Băncii Naţionale a României, Feza Tan și-a început mandatul ca Prim Vicepreședinte Executiv și membru al Directoratului UniCredit Bank.

Feza Tan are o carieră de aproape 30 de ani în sistemul bancar și o importantă experiență managerială, ocupând funcția de CEO al UniCredit Bank Serbia din 2018.

„Sunt onorată să preiau mandatul de Prim Vicepreședinte Executiv în cadrul UniCredit România, o bancă solidă și cu o poziție foarte bună pe piața românească. Cred că întreaga mea experiență e un atu ce mă va ajuta să contribui la planurile de creștere și creare de valoare pentru clienții noștri și sunt nerăbdătoare să continuăm, împreună cu echipa UniCredit România, să construim”.

Feza (foto) și-a început cariera în banca Yapi Kredi din Turcia în 1993, în poziția de Management Trainee în structura de Creditare Corporate, devenind, după doi ani, analist în structura de Creditare Corporate. În 1997, Feza a fost numită Corporate and Project Finance Underwriting Manager, la conducerea primei echipe specializate în finanțările de proiecte din Turcia. Din 2001, a devenit Head of Corporate and Commercial Credit Underwriting, iar din 2009 a preluat poziția de Head of Corporate and Commercial Credit, pe care a deținut-o până în 2013, când a fost numită Head of Corporate and Investment Banking și membru al Directoratului. Feza a deținut și poziții de membru ale Comitetului de Credit, Comitetelor de Audit și Consiliului de Supraveghere pentru entitățile de leasing și factoring, dar și pentru trei subsidiare din străinătate ale Yapi Kredi.

Este licențiată în economie și a absolvit un program în Managementul Riscului la Manchester Business School.

Agenţii economici din județul Ilfov au 396 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 48,  pentru studii superioare; 136, pentru studii medii; 66, pentru muncitori calificaţi; 146, pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este pentru profesiile, meseriile, ocupaţiile: director vânzări, director tehnic, contabil-șef, șef atelier, șef secție, șef coloană auto, șef departamnet mărfuri alimentare, manager de zonă, inginer de securitate, manger proiect, manager de produs, analist, consilier juridic, programator, asistent medical generalist, agent de vânzari, secretară, funcționar administrativ, inginer electrician, operator mașină de calculat, administrator cont, funcționar economic, gestionar depozit, bucătar, ajutor ospătar, portar, paznic, curier, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

• Guvernele sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice. 
• În România, peste 40% dintre cetățeni cred că guvernul are capacitatea, voința și abilitățile de a aborda schimbările climatice. 
• 80% dintre români sunt de părere că reglementări mai dure sunt inevitabile.
• Peste 75% dintre români ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.
• Digitalizarea este considerată o soluție în combaterea schimbărilor climatice de majoritatea cetățenilor din întreaga lume, în proporție de aproape 65%, la fel ca media înregistrată în România.  

Cetățeni din toată lumea sunt de părere că guvernele din țările lor sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice (54%), urmate de ONU (40%), potrivit unui nou studiu al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 17.000 de oameni din 17 țări, printre care și România. Iar digitalizarea este considerată de cei mai mulți o soluție pentru atingerea obiectivelor climatice, așa cum au menționat aproape 65% dintre cei intervievați, rată similară și în rândul cetățenilor români.

Companiile și persoanele fizice sunt considerate la fel de responsabile, alături de guverne, în proporție de 39%, pentru combaterea schimbărilor climatice, urmate de organisme supranaționale precum Uniunea Europeană sau cea Africană (33%) și ONG-urile (30%) (întrebare cu alegere multiplă).

Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt de acord că guvernul lor are voința (58%), abilitățile (58%) și capacitatea (59%) de a aborda schimbările climatice. În majoritatea țărilor, procentele pentru cele trei categorii sunt aliniate, similar și în România, unde peste 40% sunt de acord cu asta. O discrepanță între voința și capacitatea de a aborda schimbările climatice poate fi observată în Brazilia și SUA: cetățenii brazilieni spun că guvernul lor are mai multă capacitate (60%), dar mai puțină voință (45%), la fel și SUA, cu 65% capacitate și doar 54% voință. Există o divizare între țările europene: de exemplu, doar 49% dintre francezi spun că guvernul lor are voință, deși mai mulți cred în capacitatea lui (59%), în timp ce suedezii văd o voință mai mare (61%), dar o capacitate mai mică (50%) a guvernului lor.

În medie, 80% cred că reglementările și măsurile guvernamentale stricte sunt inevitabile pentru atenuarea schimbărilor climatice, procent similar și în rândul românilor. Rate ridicate de aprobare pot fi găsite și în China (93%), India (93%) și Kenya (91%). În schimb, în SUA, doar 62% cred în astfel de reglementări, iar cea mai scăzută rată europeană o găsim în Slovenia (70%), urmată de Germania și Spania (ambele 71%). În toate țările chestionate, primele trei domenii care trebuie să fie o prioritare pentru guvern atunci când dezvoltă astfel de reglementări stricte sunt industria (34%), agricultura verde (32%) și protejarea biodiversității (32%).

Aproape 85% dintre toți participanții la studiu spun că guvernul ar trebui să investească mai mult în combaterea schimbărilor climatice, Kenya (96%) și Brazilia (94%) sunt în fruntea listei, iar SUA (67%) și Suedia (61%) se poziționează în partea de jos. În general, toate țările consideră că există o responsabilitate comună în privința costurilor, împărțită între stat, economie și cetățeni, idee susținută de 45% dintre participanți. În România, 38% dintre cetățeni cred că aceste costuri trebuie împărțite între cele trei entități, pe când un procent similar, de 34%, sunt de părere că trebuie să fie în responsabilitatea statului.

Întrebați despre voința individuală de a plăti mai mult pentru alternative durabile, 86% dintre kenyeni și 88% dintre locuitorii din India sunt de acord, în timp ce doar 61% dintre germani și 57% dintre americanii americani cred în această măsură. În România, procentul este la mijloc, cu peste 75% dintre români care ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.

În ceea ce privește rolul digitalizării, 64% sunt încrezători că aceasta este o pârghie cheie în atenuarea schimbărilor climatice. În India, fiecare al treilea participant la studiu, iar în Egipt și Kenya, fiecare al patrulea, susține chiar că digitalizarea este cea mai importantă soluție. În țările europene, există o mare încredere din partea majorității țărilor că digitalizarea este esențială în combaterea schimbărilor climatice. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Italia (70%), România (64%) și Spania (62%).

Raportul complet poate fi consultat aici. 

Metodologie

Un sondaj online realizat de Kantar în rândul a 17.000 de cetățeni din 17 țări: Brazilia, China, Egipt, Franța, Germania, Ungaria, India, Italia, Kenya, România, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. A fost utilizat un eșantion de cel 1.000 de interviuri pentru fiecare țară (17.000 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 21 septembrie – 4 octombrie 2021.

Aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani la nivel mondial, însemnând circa 325 milioane de persoane, și-au pierdut locurile de muncă sau au veniturile diminuate din cauza pandemiei, iar pe termen mediu și lung automatizarea este următoarea amenințare, relevă raportul „Reaching YES. Addressing the youth employment and skilling challenge”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.

Raportul notează că, deși numărul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a crescut cu 30% între anii 1999 și 2019, rata de angajare în rândul lor a scăzut cu aproximativ 12% în aceeași perioadă. Dintre tinerii care sunt angajați, mulți se află în economia informală și ocupă locuri de muncă cu salarii mici, condiții de muncă periculoase și cu siguranța redusă. Aceștia au fost cei mai expuși pierderii locurilor de muncă în timpul pandemiei. Dintre cei care au un loc de muncă formal, mulți sunt angajați pe poziții inferioare calificării lor pentru că nu au competențe aliniate cu nevoile angajatorilor sau pentru că oferta pentru pozițiile care li s-ar potrivi este prea mică.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România a fost de 22%, de aproape 3 ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei generale în vârstă de muncă (15-64 ani), de 62,4%.

„Tranziţia de la școală la piaţa muncii este dificilă pentru mulți tineri fie pentru că s-au pregătit pentru profesii unde oferta este prea mică, fie pentru că aptitudinile lor sunt nealiniate cu așteptările angajatorilor, fie pentru că nu vor să urmeze alte programe de învățare, considerând că studiile formale sunt suficiente. Cu alte cuvinte există un decalaj între ceea ce oferă economia reală și competențele generațiilor care intră pe piața muncii. Situația riscă să devină mai complicată în contextul digitalizării accelerate care va necesita o pregătire tot mai sofisticată, însemnând competențe tehnice, dar și creativitate, comunicare, gândire critică și capacitate de a rezolva probleme. Atât sistemele de educație formală, cât și angajatorii au o misiune și o responsabilitate de a ajuta tinerii să se integreze pe piața muncii”, a declarat Dinu Bumbăcea(foto), Country Managing Partner PwC România.

Multe locuri de muncă care tradițional au fost ocupate de tineri riscă să fie automatizate, într-un ritm accelerat, iar fără programe educaționale, scăderea ratei de angajare și șomajul în rândul acestora pot avea implicații sociale mai largi prin creșterea polarizării, erodarea încrederii instituționale și generarea de tulburări sociale.  Mai îngrijorător este că 63% dintre tinerii între 15 și 24 de ani de la nivel mondial nu au acces la internet acasă pentru a învăța cel puțin competențe digitale de bază.

Dobândirea competențelor potrivite pentru piața muncii de către tineri este o problemă globală și trebuie abordată la nivel național și local, mai ales în contextul în care companiile au pe agendă creșterea productivității prin automatizare.

Peste 40% din directorii generali din România, interesați de creșterea productivității prin automatizare

Potrivit raportului CEO Survey 2021, 83% dintre directorii generali la nivel global au în plan creșterea investițiilor în digitalizare. În același timp, 36% vor să crească productivitatea companiilor lor prin tehnologie și automatizare, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul ponderii directorilor executivi care au spus același lucru în 2016. Și în acest context, ei au în topul priorităților crearea unei forțe de muncă calificate, educate și adaptabile.

Procentul este și mai mare în România, unde peste 40% dintre directorii generali se arată interesați de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de peste 10% a investițiilor în transformare digitală.

Mai mult, directorii generali din România spun că disponibilitatea abilităților cheie reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea organizațiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupați și extrem de preocupați de acest aspect. Astfel, 39% dintre ei sunt interesați să asigure competențele necesare angajaților și să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică și incertă. De asemenea, 61% dintre liderii de organizații din România plasează pe locul trei în topul agendei de priorități a Guvernului dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite, educate și flexibile.