Acasă Blog Pagina 187

Înscrieri cu discount la programul WU Executive MBA Bucharest

0

Managerilor și antreprenorilor le este adresat programul part-time de Executive MBA desfășurat la București de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa. Înscrierea până la 31 martie permite un discount early bird de 5% din taxa de școlarizare de 39.000 de euro.
Programul este cel mai important de tip EMBA din Europa Centrală și de Est, cu triplă acreditare internațională – EQUIS, AMBA și AACSB. În România, are o comunitate de peste 400 de alumni.

Phillip C. Nell


Prof. Phillip C. Nell, director academic, Executive MBA Bucharest: „În ultimii doi ani, corelați cu pandemia de Covid, ne-am bucurat de un număr record de participanți în cadrul programului WU EMBA Bucharest și am asistat la o creștere a mediei de vârstă a acestora. Schimbările ce țin de dinamica studenților nu sunt întâmplătoare. Acestea indică nevoia managerilor cu experiență de a-și actualiza cunoștințele, pentru a putea aborda cu succes noile provocări ale mediului global de business, cum ar fi procesul de transformare digitală sau rupturile din lanțul de aprovizionare. Discountul early bird este una dintre facilitățile pe care le oferim viitorilor studenți, cu scopul de a-i sprijini să urmeze un program de educație executivă de top, adaptat contextului actual de afaceri”.


Organizatorii ne informează că „programul va începe în luna noiembrie şi se va desfășura pe parcursul a 16 luni, în regim part-time. Acesta cuprinde 14 module, care încorporează noțiuni esențiale de management general și leadership global, dar și noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analitytics sau change management. Cursanţii au ocazia să lucreze cu profesori de la universități de afaceri prestigioase din întreaga lume printre care IE, ESADE (Spania), Frankfurt School of Finance & Management (Germania) sau Carlson School of Management (USA).


În 2020 și 2021, programul a înregistrat recorduri consecutive de participanți, cu 33 de manageri şi antreprenori înscrişi. În ultimul an, vârsta medie a studenților a crescut de la 36 la 38 de ani, iar odată cu aceasta, și experienţa managerială s-a mărit de la 7 la 9 ani.


WU Executive Academy este o instituție recunoscută internațional pentru calitatea programelor sale de educație executivă. În ediția din 2021 a clasamentului Financial Times (FT) Executive MBA (EMBA), WU Global Executive MBA a ocupat locul 34 din cele 100 de programe luate în considerare. Astfel, acesta s-a clasat pentru a patra oară în top 50 al celor mai bune EMBA-uri și, după 2020, pentru a doua oară consecutiv în top 35. Programul a obținut rezultate deosebite la trei categorii care prezintă un interes special pentru viitorii studenți: salariul anual (219.000 USD), experiența internațională de studiu (locul 10) și experiența profesională (locul 11)”.


WU Executive Academy este definită ca „parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa și a doua cea mai bună universitate din țările vorbitoare de limbă germană. WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include de la programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, la certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.

Centru multifuncțional psihosomatic realizat cu susținere financiară privată

0


O organizația neguvernamantală, Asociației Zi de Bine, cu susținerea financiară asigurată de partenerii ei strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, a realizat un centru multifuncțional psihosomatic pentru copii cu dizabilități la Râmnicu Vâlcea, pentru Asociația AVA, prin proiectul #CreștemBINE. Valoarea totală a proiectului este de 37.650 euro. Centrul incluziv este caracterizat ca „un spațiu în care copiii cu nevoi speciale, precum tulburări din spectrul autist, sindrom Down, ADHD sau întârzieri în dezvoltare, vor primi servicii de recuperare psihică, emoțională și fizică, în timp ce părinții lor vor beneficia de sprijin emoțional și psihologic. Cu un proiect pregătit de arhitecta Cosmina David și cu sprijinul Fundației Comunitare Vâlcea și al Asociației Dream Management, clădirea a fost complet renovată și utilată, pornind de la fațada clădirii și până la amenajarea cu materiale specifice a tuturor încăperilor.

Totodată, au fost create două camere interactive pentru ca cei mici să fie îndrumați prin metode adaptate vârstelor lor, o cameră pentru ritm și mișcare și una pentru învățare și conectare. Astfel, în cadrul Centrului se regăsesc pereți interactivi educaționali, o sală de terapii ocupaționale și kinetorerapie cu spalier și un mic perete de cățărat, masă pentru kinetoterapie, oglindă cu bară de lemn pentru dans, o sala de sport cu toate accesoriile necesare, un cabinet pentru psihoterapie, grupuri sanitare și o sală de logopedie”.


Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Primul proiect de anul acesta a fost finalizat cu succes și cu zâmbete largi de copil. Suntem încântate că am reușit să amenajăm un spațiu în care copiii cu nevoi speciale se vor putea dezvolta frumos și vor putea primi sprijin de specialitate, adaptat nevoilor lor”.


Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.


Asociației Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local.


Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor.


Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.

Transelectrica a recepționat lucrările de modernizare a Stației Electrice de Transformare Roman Nord

0

La începutul acestei săptămâni, CNTEE Transelectrica SA  a recepționat lucrările de modernizare a Stației Electrice de Transformare Roman Nord,  o investiție de 17 milioane de lei, realizată din fonduri proprii. Obiectivul investițional  contribuie la consolidarea infrastructurii energetice din zona Moldovei. Lucrările au fost  executate de ROMELECTRO SA, cu subcontractant Electroconstrucția ELCO Iași. 

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA are ca prioritate  modernizarea continuă a rețelei electrice de transport prin derularea unui amplu plan  investițional pentru asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național și  implicit, pentru asigurarea alimentării utilizatorilor în cele mai bune condiții, fără întreruperi. 

Finalizarea Stației Roman Nord completează proiectul major de retehnologizare a Axului 400  kV Moldova, alături de stațiile Bacău Sud, Gutinaș și Suceava, retehnologizate în etape  anterioare. Prin procesul de modernizare a Stației Roman Nord, demarat în anul 2018, au fost  implementate standarde tehnologice avansate care facilitează operarea automatizată de la  distanță în condiții de siguranță.  

Obiectivul investiției a constat în înlocuirea echipamentelor uzate fizic și moral cu unele  performante și execuția lucrărilor de integrare a stației în Centrul de Teleconducere și  Supraveghere a Instalațiilor. Astfel, Stația Roman Nord este reprezentativă pentru proiectele  derulate de Transelectrica prin soluțiile de echipamente primare și secundare adoptate, toate  de ultimă generație, la cel mai înalt nivel de calitate și fiabilitate. 

În cadrul planului de dezvoltare a infrastructurii energetice de transport care vizează zona  Moldovei, CNTEE Transelectrica SA a finalizat în 2021 lucrările de modernizare a Stației  Bacău Sud și are în derulare investiții importante și pentru retehnologizarea stațiilor Munteni,  Dumbrava și Focșani Vest.  


*** Stația Electrică de Transformare Roman Nord a fost pusă în funcțiune în anul 1989 și nu a mai  beneficiat până acum de niciun proces de modernizare/retehnologizare.  

Vodafone România anunță rezultatele financiare pentru trimestrul încheiat la 31 decembrie 2021

0

Vodafone România anunță principalii indicatori de performanță financiară pentru trimestrul încheiat la 31 decembrie 2021, potrivit rezultatelor raportate astăzi de Vodafone Group Plc. Veniturile din servicii au fost de 191,5 milioane de euro și continuă să fie stabile pe evoluția trimestrială.

Baza de clienți de servicii mobile și fixe și de soluții IoT a Vodafone România a ajuns la 11,2 milioane la 31 decembrie 2021. 

FOTO Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romania

„În 2021, ne-am concentrat, pe de o parte, pe a minimiza impactul contextului actual asupra companiei, și, în același timp, ne-am extins și consolidat rețeaua pentru a ne asigura că atât clienții din mediul urban, cât și cei din cele mai îndepărtate zone rămân conectați, cu acces fiabil la servicii fixe și mobile de calitate. Privind înainte, cuvântul cheie este ‚schimbare’. Atât la nivel de industrie, cât și de companie, ne așteptăm la o schimbare de ritm. Veți vedea un Vodafone mai dinamic în 2022 și în anii ce vor urma”, a declarat Achilleas Kanaris, CEO Vodafone România.

În trimestrul trei al anului trecut (1 octombrie – 31 decembrie 2021), Vodafone a dezvoltat o serie de proiecte pentru clienții săi, persoane fizice și companii, precum și inițiative menite să protejeze planeta și să-i ajute pe cei care au nevoie. La începutul lunii octombrie, Vodafone și-a extins suportul oferit companiilor mici și mijlocii prin platforma V-Hub, care asigură acum și posibilitatea testării gratuite de noi tehnologii și soluții digitale. Black Friday a adus „5€ Shop”, prin care clienții Vodafone puteau alege smartphone-uri, gadgeturi, accesorii și servicii mobile și fixe la super reduceri sau pachete la ofertă disponibile în rate de doar 5 euro/lună. Iar Crăciunul a venit cu daruri pentru clienți: tablete, vouchere pentru achiziția de telefoane smart, gadgeturi, internet nelimitat, dar și cea mai bună experiență de vizionare TV de pe piață, prin platforma Vodafone TV. Mai mult, în decembrie, un euro pentru fiecare tranzacție (abonament nou și reînnoire de abonament) realizată de clienții Vodafone de mobil, internet și televiziune a fost redirecționat pentru achiziționarea de echipamente digitale pentru copiii și tinerii din peste 140 de case de tip familial și centre de plasament din București și alte 23 de județe.

La începutul lunii octombrie, Vodafone a lansat cartelele SIM ecologice realizate din plastic reciclat, ca parte a angajamentului companiei de a reduce impactul operațiunilor sale asupra mediului. Iar ca partener de tehnologie al Salvamont România, singurul serviciu de salvare montană din țară, Vodafone a asigurat fondurile necesare pentru achiziționarea de echipament pentru localizarea victimelor avalanșelor (sistemul Recco), o premieră națională.

Mai mult, în T3 2021, Vodafone Supernet Fibră a primit certificarea pentru cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România de la auditorul german independent umlaut, care a analizat cinci milioane de eșantioane de trafic de internet. Aceasta este prima astfel de certificare conferită de auditorul umlaut unui operator de rețea de internet fix din România.

Nou contract dintre BCR și STB pentru soluția de plată contactless a călătoriilor

0

Banca Comercială Română și Societatea de Transport București au semnat contractul pentru extinderea soluției de plată cu orice card bancar, telefon, ceas inteligent în toate mijloacele de transport public din Capitală

  • Noul contract dintre BCR și STB prevede extinderea soluției, în cel mult șase luni, în toate mijloacele de transport ale societății
  • Sistemul de plată contactless cu orice card bancar a fost deja implementat de BCR, începând din 2020, în noile autobuze Otokar și Mercedes Hibrid ale STB
  • Orice posesor de card bancar Mastercard sau Visa, cu facilitate contactless, indiferent de banca emitentă, va putea, astfel, să-și achite călătoria în București, fără perceperea vreunui comision
  • În ultimii patru ani, BCR a introdus soluția de plată contactless în transportul public din cele mai mari 16 orașe din țară, inclusiv la metroul din București

Soluția de plată contactless a călătoriilor, direct în mijloacele de transport în comun, dezvoltată de Banca Comercială Română, împreună cu partenerul său S&T, va fi implementată, în cel mult șase luni, pe toate mijloacele de transport în comun ale Societății de Transport București (STB) S.A.

„Utilizatorii noștri așteaptă simplificarea procesului de plată și integrarea tehnologiei în rutina lor zilnică. Ei pot folosi cu ușurință dispozitive ca telefonul mobil sau smartwatch-urile asociate unui card bancar pentru a achita direct la validatorul din vehicul, fără grija unui card de transport sau deplasarea la un centru de vânzare”, a declarat Adrian Criț, Directorul General STB S.A.

Ne bucurăm că putem contribui la digitalizarea și simplificarea, astfel, a călătoriilor în transportul public din București. Soluția a fost adoptată rapid de majoritatea călătorilor din orașele în care am introdus-o până acum. Digitalizarea comunităților rămâne unul dintre obiectivele strategice ale BCR, în special prin programul integrat Smart City”, a declarat Dana Demetrian, vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

„Extinderea sistemului pe tot parcul de vehicule al STB se va realiza odată cu înlocuirea vechilor validatoare. Este prima soluție din România care folosește validatoare contactless de ultimă generație instalate pe vehicule și care permite utilizarea atât a cardurilor contactless de transport tip Mifare, cât și a cardurilor bancare MasterCard și Visa”, a declarat Ciprian Nicolae, Departamentul Acceptare Carduri, BCR.

Soluția dezvoltată de BCR permite ca, la același validator, să poată fi efectuate plăți atât cu cardul de transport cât și cu cel bancar, precum și cu un smartphone sau smartwatch asociat cu un card bancar. Pentru identificare, validatoarele au afișate în partea de jos a ecranului siglele Mastercard și Visa. 

După efectuarea plății, validatorul va emite un mesaj vizual și acustic prin care este confirmată plata călătoriei. 

Plata călătoriei direct cu cardul bancar sau alte dispozitive inteligente nu este comisionată, iar tariful rămâne același ca cel perceput de STB.

Pentru implementarea acestui proiect, STB SA a semnat la finalul anului 2019 un prim contract cu Banca Comercială Română, în urma unei licitații, prin care BCR și S&T România au asigurat implementarea soluției tehnice, utilizând validatoarele de nouă generație instalate pe noile vehiculele din parcul STB SA (Otokar si Mercedes Hybrid). Introducerea sistemului s-a dovedit a fi una de succes, iar STB a decis extinderea acestuia pe toate mijloacele de transport ale societății, chiar și pe cele de generație mai veche.

Sistemul propus de BCR a fost construit având la bază arhitectura de funcționare reglementată de Mastercard și VISA, astfel încât orice card emis oriunde în lume sub însemnele celor două organizații să poată fi utilizat pentru plata călătoriilor.

Alături de București, BCR a mai introdus acest sistem modern de plată, unic în România din punctul de vedere al funcționalităților și al integrării financiar-bancare, și în cele mai mari 15 orașe din țară: Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca, Iași, Buzău, Timișoara, Reșița, Ploiești, Pitești, Baia-Mare, Râmnicu-Vâlcea, Sighișoara, Craiova, Botoșani și Arad. De asemenea, BCR a pus în funcțiune, în parteneriat cu Metrorex, un sistem similar în toate stațiile de metrou din București, care permite permite plata cu orice card bancar contactless la toate porțile de acces.

Controverse în livrările intracomunitare de bunuri

0

Confuzia autorităților și instanțelor înlăturată de ICCJ – nou succes al avocaților de la Băncilă, Diaconu și Asociații

După șapte ani de litigii, o companie a obținut din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție recunoașterea scutirii la plată a TVA pentru o livrare intracomunitară de bunuri, contestată de Curtea de Apel Craiova și, prin urmare, i s-au restituit și sumele achitate ca obligații suplimentare, ca și dobânda legală aferentă. Importanța deciziei este dată de faptul că majoritatea instanțelor nu recunosc deducerile de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri și nici documentele așa cum sunt ele prevăzute de legea fiscală – factura și documente de transport. Victoria în instanța supremă a fost obținută de o echipă de avocați din cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații (Magdalena Visalon, Cristina Bighiu, Răzvan Brătilă), condusă de Emanuel Băncilă și Alex Slujitoru (foto). 

O firmă americană, lider global în domeniul semiconductorilor, transportă în 2013 bunuri în afara României și le depozitează în Ungaria. Transportul era scutit de TVA, dat fiind faptul că și Ungaria, și România erau țări membre ale Uniunii Europene. Ulterior, pentru că bunurile în discuție urmau să fie transportate pe mare, ele revin în România în vederea expedierii către cumpărătorul final. Firmei nu i se recunoaște, însă, că a efectuat o livrare intracomunitară, care beneficiază de scutirea de TVA. 

Prima contestație este depusă de companie în 2015, care îi este respinsă ca tardivă reclamantei, deși aceasta fusese depusă la serviciul de curierat din Statele Unite ale Americii în termenul legal. Urmează două cicluri procesuale și o casare cu trimitere spre rejudecare: instanțele de judecată anulează în mod definitiv decizia organului de soluționare a contestației, obligând soluționarea pe fond a contestației fiscale. Contestația fiscală este respinsă, însă, ca neîntemeiată, astfel că litigiul avansează în instanță.

În anul 2020, după soluționarea unui conflict negativ de competență de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Craiova, interpretând legea în mod greșit și cu o fractură logică evidentă, respinge acțiunea reclamantei. Astfel, pe de o parte, Curtea de Apel Craiova reține că societatea reclamantă nu este îndreptățită la scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitară de bunuri, deși aceasta deținea toate documentele cerute de lege în acest sens (printre altele, facturi întocmite în mod legal și documente de transport CMR). 

Instanța de judecată  alege, în schimb, să își întemeieze soluția pe alte documente și fapte neprevăzute de legislația fiscală (cum ar fi: foi de parcurs ale mijloacelor de transport, diagrame tahograf, note explicative ale reprezentaților societăților de transport), care, oricum nu ilustrau o imagine completă și fidelă a operațiunilor desfășurate de reclamantă, astfel cum a fost dovedit. 

Mai mult, Curtea de Apel Craiova, constată că bunurile nu ar fi trecut granița către Ungaria, deși firma a prezentat dovezi care arătau clar că bunurile au reintrat pe teritoriul României. Prin acest raționament instanța de judecată a încălcat orice logică, considerând că nu poate fi reținut că bunurile nu au fost transportate în Ungaria, deși existau dovezi că bunurile în discuție au reintrat din Ungaria, înapoi, pe teritoriul României. 

Deznodământul a venit la mai bine de 6 ani de la prima contestare a actelor administrative fiscale: Înalta Curte de Casație și Justiție în mod judicios a casat hotărârea nelegală a instanței de fond și a anulat cu titlu definitiv actele administrative fiscale atacate de Societate, reținând temeinicia argumentelor avocaților Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL.

eToro adaugă Ankr, Bancor, dYdX și 0x la oferta sa de criptoactive

0

 

Rețeaua socială de investiții eToro a anunțat că a adăugat încă patru criptoactive la oferta sa(1) .
Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) sunt acum disponibile pe eToro, ridicând numărul total de criptoactive oferite la 49 (2,3)

Ankr (ANKR) este un furnizor de infrastructură Web 3.0, care oferă o rețea de noduri distribuită la nivel global pentru acces la mai multe lanțuri pe mai mult de 40 de blockchains. Acesta permite investitorilor să își valorifice activele prin “staking”, obținând în același timp lichidități prin integrări cu aplicații DeFi. Investitorii ANKR pot participa la alimentarea și votarea aplicațiilor care utilizează sistemul software ANKR.

Bancor (BNT) este un protocol blockchain care permite utilizatorilor să facă schimb direct de criptoactive fără a fi nevoie de o platformă de schimb terță parte. BNT a fost primul „formator de piață” de pe blockchain-ul Ethereum. Acesta are o serie de alte beneficii, inclusiv asigurarea împotriva pierderilor tranzitorii suferite de furnizorii de lichidități pe piețele de brokeraj automate. Investitorii în token-ul BNT obțin venituri dintr-un procent din comisioanele de tranzacție plătite de utilizatorii burselor de schimb. 

dYdX (DYDX) este o platformă de tranzacționare descentralizată construită pe rețeaua Ethereum. Platforma este alimentată de tokenul DYDX, care oferă deținătorilor reduceri de comisioane și posibilitatea de a face „staking” pentru a câștiga recompense și a participa la guvernanță.

Bursa 0x (ZRX) s-a numărat printre primele burse descentralizate pe blockchain-ul Ethereum, dar acum a ajuns să evolueze spre agregarea de lichidități prin intermediul unor brokeri de piață automatizați și a altor contracte inteligente care facilitează schimbul de token-uri pe blockchain-ul Ethereum și pe sidechain-ul Polygon. Tokenul ZRX facilitează procesele de vot și de luare a deciziilor în cadrul comunității 0x.

„În ciuda unui început de an dificil pentru cripto, tot mai mulți investitori, atât de retail, cât și instituționali, continuă să se alăture pieței cripto. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 26% dintre investitorii globali plănuiesc să adauge mai multe cripto în portofoliul lor în acest an”, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro.

eToro va continua să își extindă oferta de criptomonede pentru a le permite utilizatorilor să își diversifice portofoliile cu o gamă largă de criptoactive”.

eToro oferă clienților individuali acces la piețele cripto din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele suport reale ale Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) pe platforma sa de investiții, folosind moneda fiat. 

Deocamdată, aceste token-uri nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.

 

  1. Deocamdată, Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
  2. eToro oferă 27 de monede pentru utilizatorii americani ai platformei. 
  3. eToro oferă 47 de monede pentru utilizatorii din Olanda. 

Economia Chinei avansează în mod constant

_________________

Jiang Yu,
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al
R. P. Chineze în România

Potrivit datelor publicate recent de Biroul Național de Statistică al Chinei, în 2021, economia Chinei a continuat să se redreseze constant, cu un PIB de 114,4 trilioane de yuani, o creștere de la an la an de 8,1%, rata de creștere continuând să fie în fruntea marilor economii ale lumii.  China își menține poziția de lider în lume în ceea ce privesc dezvoltarea economică cât și prevenirea și controlul epidemiei , care a atras atenția la nivel mondial, de care sunt foarte preocupați şi mass-media și mulţi prieteni din România. Aș dori să fac câteva comentarii: 

În primul rând, performanța economică a Chinei este plină de numeroase elemente pozitive. În ultimul an, confruntându-se cu un  mediu internațional complex și sever și cu epidemia secolului, guvernul chinez a răspuns calm, a aderat la principiul general al căutării progresului menținând stabilitatea, a coordonat științific prevenirea și controlul epidemiei și dezvoltarea economică și socială. Acesta a intensificat ajustarea politicilor macro interciclice, a sporit sprijinul pentru economia reală, a aprofundat reforma, deschiderea și inovarea, a îmbunătățit mediul de afaceri, a depus eforturi puternice și eficiente pentru a asigura bunăstarea oamenilor, a făcut noi progrese în dezvoltarea de înaltă calitate și a început cu bine cel de-al „14-lea Plan Cincinal”. În 2021, principalii indicatori ai economiei Chinei au atins obiectivele așteptate: comerțul de import și export a crescut cu 21,4% față de anul precedent, iar utilizarea efectivă a capitalului străin a crescut cu 14,9%, în mediul urban au fost create 12,69 milioane de noi locuri de muncă, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut moderat cu 0,9%, iar veniturile rezidenților au ținut practic pasul cu creșterea economică, în creștere cu 9,1%. Creșterea continuă a puterii economice a Chinei și a nivelului pe cap de locuitor înseamnă că puterea națională generală a Chinei, productivitatea socială și standardele de trai ale oamenilor se vor îmbunătăți în continuare, iar dezvoltarea economică a Chinei va avea o bază mai solidă, condiții mai bune și forță motrice mai puternică.

Construcția în desfășurare pentru o noua linie a Municipiului Shanghai
©Ambasada Republicii Populare Chineze la București

În al doilea rând, economia Chinei rămâne stabilă și încrezătoare. În primul rând, încrederea vine dintr-o garanție instituțională solidă. După ani de explorare și practică, guvernul chinez a pus în aplicare un set eficient de sisteme și mecanisme pentru conducerea dezvoltării economice și sociale. În ultimul deceniu, au fost introduse peste 2.000 de planuri de reformă și s-au realizat schimbări istorice, realizând o remodelare sistematică și o restructurare generală în multe domenii. Aceste eforturi au generat în mod constant dividende instituționale pentru o dezvoltare de înaltă calitate. În al doilea rând, încrederea vine de la o bază economică solidă. Astăzi, creșterea economică anuală a Chinei este echivalentă cu cea a unei economii moderat avansate. China are unul dintre cele mai sofisticate sisteme industriale din lume, iar creșterea bazată pe inovație continuă să stimuleze o creștere conotativă. În China există aproape 900 de milioane de muncitori, iar proporția de talente de nivel înalt este în continuă creștere. China are o piață uriașă de peste 1,4 miliarde de locuitori, iar grupul cu venituri medii este în continuă expansiune. În al treilea rând, încrederea vine din noul model de dezvoltare. Modelul de dezvoltare are o influență asupra situației generale. Construirea unui nou model de dezvoltare în care ciclul intern să fie pilonul principal, iar ciclurile interne și internaționale să se consolideze reciproc este o alegere strategică a Chinei pentru a răspunde oportunităților și provocărilor și, de asemenea, o mișcare strategică de a lua inițiativa pentru dezvoltarea viitoare. În ultimul an, formarea unui sistem modern de piață a fost accelerată, rolul de susținere al cererii interne a fost întărit continuu, iar comerțul exterior a atins în mod repetat noi maxime, circulația internă și circulația internațională se promovează reciproc și se iau în continuare noi pași pentru a construi un nou model de dezvoltare.

În al treilea rând, contribuția Chinei la economia mondială continuă să crească. Pe fondul încetinirii creșterii globale, organizațiile internaționale și economiștii au afirmat potențialul și rezistența economiei Chinei. Conform ultimelor prognoze ale Fondului Monetar Internațional, producția economică totală a Chinei reprezinta aproximativ 18% din economia globală în 2021 și va crește constant de la an la an. Conform celor mai recente prognoze ale Băncii Mondiale, economia Chinei va crește cu 5,1% în 2022, situându-se printre primele economii ale lumii. Creșterea constantă a economiei Chinei joacă un rol liniștitor pentru redresarea economică globală, care încă se află în umbra COVID-19. Confruntându-se cu impactul epidemiei asupra lanțului industrial global, lanțului de aprovizionare și comerțului mondial, China a preluat conducerea în reluarea muncii și a producției, scara sa de export și cota de piață internațională au atins noi cote maxime, a jucat un rol cheie în atenuarea problemei lanțului global de aprovizionare și în îmbunătățirea bunăstării consumatorilor din diferite țări. În același timp, China a aderat întotdeauna la conceptul de deschidere, cooperare, solidaritate și de câștig reciproc, extinzând neclintit deschiderea într-un mod integral și aprofundând cooperarea practică în construirea în comun a „Belt and Road”, și va depune eforturi pentru ca Parteneriatul Economic Cuprinzător Regional (RCEP) să intre în vigoare conform programului, astfel încât piața chineză să devină o piață împărțită de întreaga lume.

Portul Qingdao în care lucrările sunt automatizate în întregime
©Ambasada Republicii Populare Chineze la București

Sunt foarte încântată că cooperarea economică și comercială China-România a depășit tendința generală a anului trecut și a obținut rezultate îmbucurătoare. China continuă să fie cel mai mare partener comercial al României din afara Europei. Conform statisticilor vămii chineze, volumul comerțului dintre China și România în 2021 a fost de 66,04 miliarde de yuani, o creștere de 22,9% față de anul precedent, printre acestea, exporturile Chinei au fost de 43,35 miliarde de yuani, o creștere de la an la an de 22,1%; importurile au fost de 22,69 miliarde de yuani, o creștere de la an la an de 24,4%. Rata de creștere a importurilor Chinei dinspre România este mai rapidă decât cea a exporturilor către România, iar vinurile, cosmeticele și alte produse românești de înaltă calitate sunt din ce în ce mai populare în rândul consumatorilor chinezi. În ceea ce privește cooperarea investițională, investiția cumulată a Chinei în România a depășit 500 de milioane USD, iar domeniile și modalitățile de cooperare sunt în continuă expansiune. Anul trecut, China Haier Group a construit o bază modernă de producție de frigidere de primă clasă în România, cu o investiție de peste 70 de milioane de euro, creând aproape 1.000 de locuri de muncă la nivel local. În plus, cooperarea investițională China-România avansează constant și în domeniile construcției de autostrăzi, dezvoltării imobiliare, producției de echipamente sportive etc.. În 2022, guvernul chinez a propus ideea de a „urmări progresul menținând stabilitatea” și a făcut aranjamente de politică în șapte aspecte: macro, micro, structură, știință și tehnologie, reformă și deschidere, politica regională, societate, toate acestea în vederea stabilizării pieței macroeconomice. Dezvoltarea sustenabilă și stabilă a economiei Chinei va aduce cu siguranță un spațiu de cooperare mai larg pentru economia și comerțul China-România.

Tren de mare viteză într-un peisaj de iarnă
©Ambasada Republicii Populare Chineze la București

China salută cu căldură toate țările din lume, inclusiv România, pentru a împărtăși oportunitățile Chinei și dividendele dezvoltării economice ale Chinei. Ar trebui să cooperăm pentru a ne conforma tendinței generale de globalizare, a susține principiile economiei de piață și conceptul de libertate și deschidere, să consolidăm alinierea strategice, prin deschidere reciprocă și cooperare reciproc avantajoasă în comerț, investiții, industrie și alte domenii, să continuăm să creăm noi realizări în cooperarea economică și comercială China-România, astfel încât ca cele două popoare să beneficieze de rezultatele mai vizibile, tangibile și mai eficiente ale acestor cooperări.

Sondaj INSCOP: Două treimi dintre români ar putea vota pentru un partid cu orientare naționalistă

Conform sondajului de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de TheGerman Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, două treimi dintre români ar putea vota pentru un partid cu orientare naționalistă, însă doar un sfert și-ar mai păstra opțiunea dacă un astfel de partid ar propune ieșirea României din UE

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

65,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 68,7%  în septembrie 2021, 59,5% în iunie 2021 și 66,4% în martie 2021). 32,8% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 28,2% în septembrie 2021, 34,8% în iunie 2021 și 31,3% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund 1,5%.

  Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
care ar propune ieșirea României din UE

Dintre cei 65,7% care declară că ar vota un partid naționalist, 39,7%  (față de 41,4% în septembrie 2021 și 35,3% în iunie 2021) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj). 55,1% dintre votanții unui partid cu orientare naționalistă și-ar schimba opțiunea în cazul unei politic anti-europene a acestuia (față de 53,8% în septembrie 2021 și 60,7% în iunie 2021). 5,2% nu știu sau nu răspund.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
care ar propune o apropiere a României de Rusia

Dintre cei 65,7% care declară că ar vota un partid naționalist, 26% (față de 21,3% în iunie 2021 și 26,5% în septembrie 2021) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj). 68,4% dintre votanții unui partid cu orientare naționalistă și-ar schimba opțiunea în cazul unei politici de apropiere de Rusia a unui astfel de partid (față de 74,9% în iunie 2021 și 67,4%  în septembrie 2021). 5,6% nu știu sau nu răspund.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Votul ipotetic pentru un partid de orientare naționalistă (două treimi din populație) este un indicator general care arată preocuparea populației pentru o mai bună reprezentare a intereselor țării, iar nu o măsură exactă a scorului electoral pe care l-ar putea obține un partid care se auto-declară declară naționalist. De exemplu, atunci când sunt întrebați dacă ar mai vota un partid cu orientare naționalistă dacă acesta ar propune ieșirea României din UE, din cele două treimi mai rămân doar un sfert dintre români dispuși să voteze un asemenea partid. Iar dacă un partid cu orientare naționalistă ar propune apropierea față de Rusia, ar mai fi votat doar de aproximativ 17% dintre români”.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Este important de remarcat, așa cum reiese din acest capitol, existența elementelor conservatoare în bazinul electoral  naționalist, care fac diferența între totalul voturilor ce ar fi acordate unui partid naționalist ce ar promova familia și valorile religioase și procentul de 17 % a acestor voturi în situația în care un astfel de partid ar promova o îndepărtare de Europa. Preferințele evidențiate ale publicului tânăr către președintele Putin se observă și în deschiderea acestui segment de alegători de a vota un partid care ar susține apropierea de Rusia. Este interesant de urmărit evoluția orientărilor electorale ale acestui segment în timp, precum și de studiat în ce măsura inițierea și accentuarea unor direcții de educație formale, dar și alternative, orientate pe canalele social media unde acest segment este prezent, pot dilua vulnerabilitățile acestuia. Acest aspect este important în perspectiva următoarelor cicluri electorale, în care votul tinerilor va da din ce în ce mai mult direcția politică”.
 

Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/02/2.02.2022-Capitolul-6-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf


 Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Analiză Sierra Quadrant: Iureșul scumpirilor riscă să pună lacăt pe ușa multor companii

0

Creșterea semnificativă a costurilor cu utilitățile, alături de scumpirea materiilor prime și a serviciilor de suport, riscă să ducă la închiderea a zeci de mii de IMM-uri, incapabile să facă față inflației. În aceste condiții, este esențial ca firmele, oamenii de afaceri, să se informeze din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor și să își ia măsuri de prevenție, astfel încât să evite blocajele de pe lanțurile economice, arată o analiză Sierra Quadrant.

Într-o economie tot mai vulnerabilă pe fondul creșterii puternice a costurilor cu materiile prime, servicii și utilități (energie electrică, gaze, carburanți), dar și ca urmare a scăderii semnificative a consumului și lipsei investiților, multe dintre companii vor alege, în acest an, să își salveze resursele, alegând calea dezintermedierii – mai puține linii de business, cu parteneri mai stabili și cu volume adaptate condițiilor economice.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, temperarea afacerilor va fi linia definitorie sub care se vor desfășura business-urile în mare parte din economie, atâta timp cât scumpirile vor continua.

„Așa cum estimam încă din toamnă, iureșul scumpirilor sapă puternic la temelia încrederii în mediul de afaceri. Confruntate cu costuri din ce în ce mai mari, firmele și-au redus volumele operaționale iar business-ul pe banii altora – adică pe cei ai partenerilor a devenit preponderent în economie”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experților, pe fondul provocărilor economice, a ajuns o adevărată misiune imposibilă să comanzi produse sau servicii cu plata într-un termen acceptabil. Majoritatea firmelor, mai ales din zona de producție, a ales să perceapă avansuri tot mai mari.

„Când prețurile cresc de la o zi la alta, acest comportament poate fi înțeles. Nimeni nu vrea să riște să cadă în capcana neplății facturilor, să își riște resursele și așa puține. Creșterea dobânzilor bancare și înăsprirea condițiilor de creditare vine să pună gaz pe foc în această situație, amplificând și mai mult reticența oamenilor de afaceri”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Blocajul financiar se află în prim-plan

Potrivit datelor oficiale, pe fondul problemelor operaționale, blocajul financiar din economie a continuat să se accentueze în 2021, depășind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020.

„În acest început de an, primim semnale negative mai ales din sectorul construcțiilor, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale stării economiei. Creșterea puternică a costurilor de producție și scumpirea finanțării bancare a determinat înghețarea multor investiții. Și în comerț, scăderea accelerată a consumului, generată de scumpirile în lanț, a dus la o accentuare a blocajului financiar, multe firme aflându-se în dificultate și luând decizia de a limita business-ul la nivelul de supraviețuire”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experților, se întâmplă acest lucru și pentru că multe firme nu au capitalul necesar pentru a rezista până la încasarea banilor de la parteneri.

Slab capitalizate, fără buffere financiare (rezerve corporative, linii de finanțare bancară) pentru astfel de perioade, multe dintre IMM-uri vor fi victime de serviciu în acest iureș al scumpirilor care a cuprins întreaga lume. Spre exemplu, pentru o firmă care aduce produse din China, dincolo de scumpirea acestora, costurile de transport au crescut de la 5000 de dolari/container la 15-25.000 dolari. În aceste condiții, un plan de afaceri coerent și predictibil este greu de pus în practică”, afirmă Ovidiu Neacșu.

În aceste condiții, potrivit estimărilor companiei, după ce, anul trecut, peste 100.000 de firme și-au închis porțile pe fondul provocărilor generate de criză, numărul companiilor cu probleme ar putea crește cu cel puțin 50% în primul semestru din acest an.

Lipsa de predictibilitate generează neîncredere. E foarte dificil, de exemplu, să îți conturezi un plan de afaceri în 2022, mai ales în zona de producție, în condițiile în care fotografia zilei indică o plafonare a prețurilor la energie și gaze pentru IMM-uri doar pentru 2 luni, până la 1 aprilie. Ce se va întâmpla după ace dată? Va interveni o nouă plafonare, se vor plăti prețurile pieței, se va reduce tva?”, afirmă partenerul Sierra Quadrant.

Cum ne protejăm afacerile în 2022?

Deprecierea condițiilor de business din România necesită un comportament adecvat din partea celor care vor să supraviețuiască și, totodată, să exploateze oportunitățile generate de criză.

Inflația, accentuarea blocajului financiar, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare se traduc, deja, într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business.

„Reticența companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest început de an și riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezghețare a apetitului pentru business vedem abia după mijlocul anului. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflația se va tempera în lunile următoare. Mai sunt și alți factori importanți precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE și limitarea creșterii costurilor de finanțare”, arată analiza Sierra Quadrant.

În aceste condiții, în primul rând este esențial ca firmele, oamenii de afaceri, să se informeze din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor.

Informația este esențială în afaceri. Utilizând servicii de management al riscului comercial, veți afla din timp dacă partenerul respectiv prezintă o situație financiară solidă”, afirmă experții.

Restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului și a blocajelor pe lanțurile economice, ajustarea planurilor pentru 2022 pornind de la analiza performanței partenerilor și deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare, ar trebui să fie în prim-plan.

Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta, totodată, la prevenirea unor situații de risc.

Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale politicii de evitare a problemelor economic”, afirmă experții Sierra Quadrant.

Criza este, totodată, și o oportunitate pentru cei care știu să își gestioneze bine afacerile. Slăbirea lanțurilor comerciale, dispariția din piață a unor competitori va lăsa loc celor care investesc în perspectivă, care știu să profite de vulnerabilitățile, de dinamica piețelor”, a mai spus Ovidiu Neacșu.

„În cei 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

Consorțiul Universitaria, întrevedere cu prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă

0

Rectori ai mai multor universități din Consorțiul Universitaria au avut o întrevedere cu prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la sediul guvernului. Au participat rectorii Nicolae Istudor – Academia de Studii Economice din București, președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, Tudorel Toader – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Marian Preda – Universitatea din București, Marilen Pirtea – Universitatea de Vest din Timișoara, Daniel David – Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.

Au fost abordate oportunitățile de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin alte surse europene destinate susținerii învățământului tehnic superior și creării de hub-uri digitale.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat: „Educația are nevoie de susținere și finanțare adecvate, de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății. Accentul asupra corelării educației cu piața forței de muncă, îmbunătățirea calităţii procesului de învățământ și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale sunt elemente în măsură să contribuie la creșterea competitivității angajaților și a performanței economice. Am încredere că prin dialogul nostru constant vom reuși să îndreptăm lucrurile în direcția corectă: dumneavoastră aveți buna cunoaștere a domeniului, Guvernul are determinarea, iar împreună putem găsi cele mai potrivite soluții.”

După cum informează Executivul, „consultările au avut în vedere extinderea sferei de aplicare a reformei din PNRR – crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior, cu un buget de 338 milioane de euro, astfel încât de aceste fonduri să beneficieze atât universități, cât și licee cu profil tehnic. Concret, obiectivul este ca din bugetul de 338 de milioane euro să fie dezvoltate zece consorții regionale, să fie dezvoltate și dotate zece campusuri profesionale integrate și să se realizeze investiții în zece campusuri profesionale integrate mixte (licee și universități tehnice).

Ministerul Educației, în consultare cu reprezentanți ai Consorțiului Universitaria, va elabora un ghid care să definească în detaliu modalitatea de implementare a acestei reforme, astfel încât să fie implicate unități de învățământ profesional și tehnic inclusiv dual, universități tehnologice, agenți economici și unități administrativ-teritoriale, alți parteneri naționali/europeni (clustere de învățământ dual). Campusurile profesionale integrate vor reprezenta infrastructura școlară și universitară (cămine, cantine, baze sportive, spații de recreere și lectură care vor deservi liceele și universitățile tehnice) și vor fi situate în cadrul consorțiilor de învățământ dual. Beneficiari ai acestor proiecte vor fi elevi din învățământul dual, studenți de la universitățile tehnice, operatori economici, autorități publice locale.

O altă temă a discuției s-a referit la extinderea componentei din PNRR – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare și la marile universități, astfel încât pentru bugetul de 500 de milioane de euro al acestei componente să poată aplica marile universități cu profil informatică și cibernetică, nu doar cele tehnice. În prezent, în grupul țintă sunt incluse Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, care pot aplica pentru dezvoltarea a patru centre Digital Innovation Hub’s în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice.

Soluțiile identificate în cadrul discuțiilor de astăzi vor permite și altor mari universități comprehensive, care au programe de profil (informatica, cibernetica, TIC, s.a.) să dezvolte hub-uri digitale cu sprijin financiar din această componentă a PNRR”.

Foto: Guvernul României

Catherine Russell, noul director executiv al UNICEF

0

Catherine Russell (foto) a preluat responsabilitățile de director executiv al UNICEF. Este a patra femeie care conduce organizația în cei 75 de ani de la înființare. 

La preluarea funcției, noul director executiv a subliniat: „Este o onoare și un privilegiu să mă alătur UNICEF și să contribui la conducerea acțiunilor remarcabile pe care le desfășoară în beneficiul copiilor în aceste momentele cruciale. Într-o perioadă în care milioane de copii din întreaga lume resimt încă șocul provocat de pandemia de Covid-19 și de alte crize, UNICEF este principalul promotor al mobilizării în vederea protecției drepturilor și viitorului acestora. Sunt nerăbdătoare să îmi încep activitatea”.

UNICEF informează că „în perioada 2020-2022, dna Russell a lucrat în guvernul SUA ca asistentă a președintelui și directoare a Biroului pentru personal prezidențial al Casei Albe. Între 2013 și 2017, în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a fost ambasadoare itinerantă pentru probleme globale legate de situația femeilor. În acest post, a integrat aspecte legate de situația femeilor în toate elementele politicii externe a SUA, a reprezentat Statele Unite în peste 45 de țări și a conlucrat cu guverne străine, organizații multilaterale și societatea civilă. A fost principala arhitectă a inovatoarei Strategii globale a SUA pentru împuternicirea adolescentelor. Anterior, dna Russell a ocupat funcții ca asistentă adjunctă a președintelui la Casa Albă, în mandatul președintelui Barack Obama, consilier superior pentru probleme legate de situația femeilor la nivel global în cadrul Comisiei pentru relații externe a Senatului, procuror general adjunct asociat la Departamentul de Justiție și director de personal al Comisiei juridice a Senatului. Înainte de a reveni în administrație, în 2020, a predat la Harvard Kennedy School în calitate de membră asociată a Institutului de Studii Politice. De asemenea, a fost copreședintă a consiliului de administrație al rețelei Women’s Foreign Policy Group, membră a consiliului de administrație al organizației Women for Women International, membră a comitetului consultativ al Sesame Street, membră a organizației nonprofit KIVA Advisory Council și membră a inițiativei Trust Women a Fundației Thomson Reuters.

Dna Russell a obținut licența în filosofie cu titlul magna cum laude la Boston College și diploma de doctor în drept la Facultatea de Drept din cadrul Universității George Washington. Dna Russell este cel de-al optulea director executiv al UNICEF, în care lucrează 20.000 de persoane”.

Foto: UNICEF

Produs financiar pentru achiziția de case verzi

0

Garanti BBVA, parte a Grupului Garanti BBVA Romȃnia, unul dintre cele mai dinamice grupuri financiare de pe piața locală, anunță că a devenit membru Platinum al Romania Green Building Council (RoGBC): „Garanti BBVA, în colaborare cu RoGBC, a lansat un produs financiar inovator – Casa Eco, un credit verde acordat persoanelor fizice pentru achizitionarea imobilelor rezidențiale ecologice, certificate ca atare de RoGBC. În viitor, Garanti BBVA va continua să se concentreze pe finanțarea ecologică, în conformitate cu angajamentul său, asumat la nivel de grup financiar, față de sustenabilitate”.

Anca Motcă, director general adjunct la Garanti BBVA România: „Pentru Garanti BBVA Romȃnia, sustenabilitatea este una dintre prioritățile noastre strategice, deoarece credem cu tărie că, acționând în acest mod, oferim premisele succesului pe termen lung al unei companii, dar și o contribuție notabilă la protejarea mediului înconjurător. Astfel, parteneriatul cu RoGBC a reprezentat pasul potrivit pentru noi,  deoarece ne oferă sprijinul necesar pentru a  ne  extinde expertiza în domeniul clădirilor verzi, un sector de interes pentru Garanti BBVA. Mai mult decât atât, colaborarea cu RoGBC ne permite să încurajăm clienții noștri să facă alegeri sustenabile, iar creditul nostru  dedicat acestui demers este deja disponibil”.

Dr. ec. Monica Ardeleanu, director executiv, Romania Green Building Council: „Suntem bucuroși că Garanti BBVA Romȃnia s-a alăturat programului Green Homes & Green Mortgage din cadrul inițiativei internaționale Smarter finance for families, pentru a sprijini construcția de locuințe sustenabile, cu un impact pozitiv asupra planetei și generațiilor viitoare”.  

Consiliul Clădirilor Verzi din România subliniază că „a dezvoltat o certificare low-cost, dar cuprinzătoare, Green Homes, pentru a evalua și recunoaște cele mai performante proiecte rezidențiale care utilizează principii sustenabile în construcții. Peste 50 de proiecte rezidențiale cu peste 10.000 de unități locative din România, în valoare de aproape 2 miliarde de euro, au fost certificate sau sunt în curs de obținere a certificării Green Homes”.

Garanti BBVA este cunoascută ca „o bancă universală, cu o strategie orientată către client și un accent puternic pe digitalizare și sustenabilitate. Prezentă în România din 1998, Garanti BBVA se concentrează pe creșterea și calitatea portofoliului, iar astăzi este una dintre cele mai sănătoase instituții financiare de pe piața locală. Banca se bucură de un portofoliu solid de clienți, extinzându-și canalele digitale și gama de produse și servicii bancare de calitate pentru toate segmentele de business: Retail, IMM-uri și Corporate. Garanti BBVA face parte din Grupul Garanti BBVA Romȃnia, împreuna cu Garanti BBVA Leasing și Garanti BBVA Credite de Consum, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing, servicii de management al flotei, precum și credite de consum. În 2021, Garanti BBVA România a fost declarat Superbrand, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, fiind seletată dintr-o listă de peste 1.800 de mărci analizate de Superbrands România. Garanti BBVA Romania este deținută de Garanti BBVA Turcia (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. Acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA). 

Pentru mai multe informații și pentru a rămâne la curent, vă rugăm să vizitați www.garantibbva.ro și să urmăriți facebook.com/GarantiBBVARomania,  linkedin.com/company/garanti-bbva-romania  și instagram.com/GarantiBBVARomania”.

Romania Green Building Council (RoGBC) este „o asociație non-profit și non-politică, cea mai importantă organizație care promovează responsabilitatea față de mediu și eficiența energetică în proiectarea, construcția, operarea și demolarea clădirilor din România. RoGBC sprijină dezvoltarea unor condiții de reglementare adecvate care promovează construcțiile durabile, asigurând în același timp profituri atractive ale investițiilor și dezvoltă și implementează un standard național privind clădirile verzi și un sistem de certificare a acestora”.

ASPES a lansat lucrarea „Modelul economic românesc în UE România – Orizont 2040”

0

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a lansat  lucrarea Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040, Editura Economică, București, 2021, 668 de pagini, inițiativă proprie, elaborată sub egida Academiei Române – Secţia de Ştiinte Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu.

Lucrarea beneficiază de coordonarea asigurată de dr. ec. Constantin Boștină – președinte al ASPES, de prof. univ. dr. Nicolae Istudor – rector al Academiei de Studii Economice din București și de regretatul profesor Gheorghe Zaman (1942-2021), membru corespondent al Academiei Române.

Lucrarea partă supratitlul „Să gândim dincolo de azi”, exprimând esența modului de abordare și caracterizând în același timp unitatea tematică generatoare a unei viziuni de ansamblu care își dezvoltă prin conținut fundamentarea și își susține utilitatea prin argumente. 

În lucrare se regăsesc rezultate de cercetare, idei, reflecții, experiențe practice sintetizate din mediul academic, universitar și de cercetare, din mediul de afaceri și din cel financiar‐bancar, din societatea civilă, din lumea tinerilor întreprinzători, studenți și elevi.

Parteneri la elaborarea lucrării au fost Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice (ASE) din București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

În contextul evenimentului de lansare, dr. ec. Constantin Boștină a subliniat că lucrarea își propune să ofere „o imagine a economicului, a socialului și a educației din România de azi și, pe această bază, să prezinte de pe poziție științifică c ear trebui să se întâmple în România de acum în colo, încât să așezăm economia, cercetarea, educația, societatea în ansamblu pe coordonatele unei evoluții de substanță în orizontul următoarelor decenii; să gândim la un model românesc deschis, în care potențialul economic, resursele naturale, educaționale, creatoare să fie valorificate în primul rând în folosul național”.

Caracterizată cu ocazia lansării ca primul demers de asemenea amploare și profunzime a abordării finalizat după 1990, lucrarea Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040 propune ca abordare și premise cunoaștere obiectivă, informație, studiu, cercetare, condiții pentru transpunere în realitate, stăpânire a unor domenii datorată științei de carte și exercitării practice. Este utilă ca resursă documentară și de idei, adresată profesioniștilor într-o diversitate de domenii, ca și publicului interesat de analiză și argumentație sub semnul relevanței echilibrate. Dincolo de toate, Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040 propus de ASPES este oferit ca reper decidenților asupra drumului pe care-l deschid generațiilor care vin.

eJobs: Creștere a ofertei de joburi, cu 61% mai multe față de ianuarie 2021

0

eJobs România anunță un record absolut pe piața de recrutare, compania închide 2021 cu o cifră de afaceri de 12M euro, menținându-și poziția de lider. Doar în ianuarie 2022 au fost publicate peste 37.000 de joburi noi, cu 61% mai multe față de ianuarie 2021.

Anul 2022 a debutat la o intensitate record pentru piața de recrutare. Doar în ianuarie au fost publicate peste 37.000 de joburi pe eJobs.ro, în creștere cu 61% față de ianuarie 2021. De asemenea, se înregistrează o creștere de 29% a ofertei de joburi și față de ianuarie 2020, perioadă încă pre-pandemică și extrem de efervescentă pentru piața muncii. 

Domeniile care au scos la bătaie cele mai multe locuri de muncă în ianuarie 2022 au fost Retail, Prestări servicii, Transport/Logistică, Producție, Call-center/BPO și IT&C. Cele mai multe oferte de angajare în ianuarie au venit de la companiile din Capitală, cu peste 16.000 de joburi. Următoarele clasate în topul orașelor cu cea mai generoasă ofertă de muncă sunt Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța și Sibiu. 82% dintre joburile disponibile în ianuarie 2022 au fost full time, 15% part time, în timp ce locurile de muncă în sistem freelance/project based și voluntariat/internship au totalizat 3% din ofertă.

Începutul lui 2022 continuă trendul ascendent resimțit și în 2021. Astfel, eJobs România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 12 milioane de euro, în creștere cu 78% față de 2020. De asemenea, liderul pieței de recrutare a înregistrat o creștere de 20% și față de 2019, primul an în care cifra de afaceri a depășit valoarea de 10M euro, o premieră pe piața românească. Totodată, ianuarie 2022 este cea mai bună lună din istoria de peste 22 de ani a eJobs România din punctul de vedere al veniturilor și prima în care s-a depășit numărul de peste 1.000 de companii noi într-o singură lună, 89% dintre acestea fiind IMM-uri.

„Anul trecut a fost unul extrem de prolific pentru industrie, deci și pentru noi. În 2021, eJobs și-a crescut și cota de piață, ajungând să dețină peste 60% din piața locală de recrutare online. 2022 a debutat și el la cote istorice. Putem spune cu certitudine că ne aflăm în fața unuia dintre cei mai efervescenți ani de pe piața muncii din România. Deși am avut o creștere fabuloasă a cifrei de afaceri anul trecut, de 78%, avem semne incredibil de optimiste din piață și pentru anul acesta. Pentru 2022, țintim o creștere de 20% a cifrei de afaceri”, spune Bogdan Badea(foto), CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 

O altă creștere semnificativă în luna ianuarie a acestui an se constată și în ceea ce privește numărul joburilor remote. Astfel, din totalul locurilor de muncă noi disponibile în ianuarie pe eJobs.ro, 9,4% au fost remote, în creștere față de perioada similară a anului trecut, când reprezentau doar 4,2%. În același timp, procentul aplicărilor pentru joburile remote în ianuarie 2022 a fost de 11,7%. Acest lucru marchează o nouă premieră: cea mai mică diferență procentuală între cererea și oferta de joburi remote – până acum procentul aplicărilor pentru joburile remote, de la lună la lună, era aproape dublu față de oferta de joburi; acum acestea sunt mult mai aproape de echilibru.

„În ceea ce privește numărul de aplicări, observăm și aici o revenire la nivelul pre-pandemic. Am închis luna ianuarie 2022 cu 1 milion de aplicări, în scădere față de anul trecut, dar totuși peste ianuarie 2020, când încă nu izbucnise pandemia. E absolut clar că lupta pentru talente se adâncește tot mai mult, că nu mai sunt suficiente instrumentele clasice de recrutare și vom vedea tot mai multe companii care apelează la recrutare inteligentă și campanii complexe de recrutare pentru a atrage candidații. Totodată, e din ce în ce mai clar că, deși salariul și beneficiile extrasalariale rămân principalul criteriu care determină românii să-și schimbe jobul, acestea nu mai constituie un diferențiator, căci vom vedea creșteri salariale pe aproape toate domeniile și industriile în acest an. E nevoie de orientare mult mai clară către candidat, de campanii complexe și complete de employer branding”, mai spune Bogdan Badea. 

În acest moment, peste 35.396 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

SeedBlink a susținut startup-urile să atragă 38 de milioane de euro în primii doi ani de la lansare

0

În 2022, platforma vrea să-și accelereze extinderea în Europa în baza reglementărilor UE privind finanțarea participativă 

SeedBlink, platforma online de investiții pentru startup-uri la nivel european, a atras fonduri de aproximativ 37,8 de milioane de euro pentru cele 56 de startup-uri care au desfășurat campanii de la lansarea platormei la începutul lui 2020.  

Suma reprezintă finanțări atrase de la investitorii SeedBlink (15 milioane de euro), iar restul de aproape 23 de milioane de euro sunt sume atrase prin lead investori. 

SeedBlink este o platformă specializată exclusiv pe startup-uri tech europene, de la stadiul de pre-seed până la Seria B, iar până acum a atras 9.000 de investitori din 50 de țări (cu un procent de 15% dintre investitori din străinătate). Platforma a fost lansată ca una de equity crowdfunding la începutul anului 2020, iar în prezent aduce împreună investițiile private și strângerea de capital prin valorificarea tehnologiei, aplicarea expertizei și construirea de comunități puternice.  

În timp ce peste 1.500 de startup-uri au fost analizate, 60 dintre ele, originare din șapte țări, și-au lansat runde de finanțare pe SeedBlink. Printre cele mai notabile runde de finanțare amintim FlowX cu 1,6 milioane euro (rundă de 7,3 milioane), Dronamics cu 950.000 de euro (rundă de 3 milioane) și campania proprie SeedBlink cu 1,1 milioane (rundă de 3 milioane).  

Platforma a facilitat deja cinci runde ulterioare în care investitorii și-au putut exercita drepturile de preempțiune asupra startup-urilor cu rezultate de succes. Primul eveniment de lichiditate cu un MOIC (Multiple on Invested Capital) brut de 4x va fi anunțat public în curând. 

Cu sprijinul unei runde de Seria A de 3 milioane de euro încheiată în iulie 2021, SeedBlink a investit resurse în expansiunea europeană, atât în ceea ce privește investitorii, cât și startup-urile, diversificându-și oferta, simplificând procesul investițional, facilitând smart money și demarând parteneriate active cu actorii ecosistemului și investitorii instituționali. 

Echipa de management Seedblink_aniversare 2 ani

Pentru noi acești doi ani au fost plini de satisfacții. În ciuda pandemiei, startup-urile tehnologice europene au dat dovadă de multă rezistență, au inovat pentru a supraviețui și a prospera. Vreau să le mulțumesc echipei, acționarilor, antreprenorilor și investitorilor platformei, care ne motivează zilnic să îi deservim și să dezvoltăm această comunitate”, a declarat Andrei Dudoiu, Managing Partner și co-fondator al SeedBlink, companie care numără în prezent 38 de angajați.   

Printre prioritățile SeedBlink în 2022 se numără accelerarea expansiunii în Europa cu birouri locale in CEE, autorizarea platformei conform reglementărilor EU privind finanțarea participativă si dezvoltarea unei piețe secundare pentru investitori.  

Dezvoltarea noastră europeană va fi ghidată de reglementările UE privind finanțarea participativă. Ne propunem să fim printre primele platforme din UE care vor fi autorizate prin acest regulament. Avem deja sprijinul ASF și ne dorim să avem cât mai curând o lege locală pentru a ne remarca pozitiv la nivelul UE.”, a adăugat Andrei Dudoiu

SeedBlink a publicat un raport de activitate de 2 ani care include câteva dintre lecțiile învățate din parcursul investitorilor și fondatorilor, precum și perspective asupra verticalelor tehnologice europene. Puteți descărca raportul de aici

FREE NOW estimează o dublare a operațiunilor în România în 2022, pe fondul evoluției dinamice a ride hailing-ului

0

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, a înregistrat o evoluție favorabilă a curselor de tip ride hailing și a observat o redresare dinamică în acest sector după pandemie, estimând o dublare a operațiunilor brand-ului pe plan local în 2022. FREE NOW rămâne în continuare platforma de multi-mobilitate care oferă șoferilor cel mai mic comision de pe piață, fiind astfel cea mai convenabilă opțiune pentru parteneriat.

Conform statisticilor de pe platforma FREE NOW, numărul total de utilizatori din toate țările în care operează a ajuns la 54 de milioane. Dintre toate cele 170 de orașe europene în care funcționează aplicația, Bucureștiul s-a clasat pe locul opt în 2021 în ceea ce privește numărul de curse, în timp ce o distanță totală de aproape 24 de milioane de kilometri a fost parcursă în România, echivalentul a 62 de ori distanța dintre Pământ și Lună. Valoarea medie a unei călătorii a fost de aproximativ 17 lei, iar distanța medie a fost de puțin peste 5 km.

FREE NOW lansează Raportul Mobilitatea ca Serviciu (MaaS)

Cu ajutorul datelor din studii externe, sondaje interne și a statisticilor de pe platformă, FREE NOW a realizat Raportul Mobilitatea ca Serviciu (MaaS), prin care analizează bilanțul anului trecut, dar și perspectivele și tendințele industriei de multi-mobilitate pentru anul 2022. 

Potrivit raportului, în 2021, FREE NOW a înregistrat o cerere ridicată pentru opțiuni de mobilitate mai ecologice și a observat tendința utilizatorilor de a renunța la motoarele tradiționale cu combustie. Numărul de curse efectuate cu ajutorul vehiculelor electrice a crescut semnificativ în Europa, cu 79%. Astfel, numai în România, numărul mediu de curse cu vehicule electrice a crescut în 2021 cu 15% față de 2020.

Raportul evidențiază și o creștere a Mobilității ca serviciu (MaaS) și nevoia pasagerilor de a avea o „Super-Aplicație de multi-mobiliate”, care să le ofere acces ușor la toate opțiunile de mobilitate la cerere și arată evoluția FREE NOW de la o aplicație de taxi la o platformă de multi-mobilitate, pe măsură ce și-a extins rețeaua de parteneri la nivel global, integrând opțiuni de multi-mobilitate și operatori de car sharing. În Germania, de exemplu, FREE NOW are disponibile toate opțiunile de multi-mobilitate, precum trotinete și scutere electrice, car sharing și biciclete, și se dezvoltă deja ca o Super Aplicație și în alte țări europene. 

„Oamenii doresc să ajungă cu ușurință de la A la B oricând au nevoie. Prin integrarea perfectă a mai multor mărci de mobilitate și a diferitelor opțiuni de vehicule care pot fi comandate în cadrul unei singure aplicații, venim în întâmpinarea tendinței de servicii la cerere. Flexibilitatea și disponibilitatea aproape necondiționată sunt factorii decisivi pentru serviciile din secolul XXI, dar și pentru mobilitatea urbană sustenabilă. Vedem un potențial uriaș pentru piața europeană de multi-mobilitate. Anul 2022 va fi anul în care multi-mobilitatea va deveni un stil de viață obișnuit și va ajunge la un public mai larg”, spune Marc Berg, CEO FREE NOW

Pentru 2022, FREE NOW estimează că ride hailing-ul se va redresa și va reveni rapid la nivelul pre-pandemic. În plus, tot mai mulți utilizatori optează pentru soluții care contribuie la reducerea emisiilor de CO2, indicând tranziția către vehicule electrice în flota de taxiuri și de ride hailing. 

O altă tendință menționată în raport descrie faptul că orașele trebuie să ofere acces la opțiuni de multi-mobilitate performante, cu accent pe transportul ecologic în detrimentul mobilității individuale, deci colaborarea cu platformele MaaS va fi esențială. Se observă, de asemenea, și înclinarea oamenilor pentru a folosi o singură aplicație pentru toate opțiunile de mobilitate, de aici și nevoia de dezvoltare a unei „Super-Aplicații de multi-mobilitate”. 

„Privind spre viitor, știm că totul se referă la mobilitate, ceea ce nu include doar mașinile. Viitorul mobilității funcționează în cadrul unui ecosistem holistic, cu o bună colaborare și parteneriate puternice, în special în zonele urbane. Credem că putem oferi utilizatorului cea mai intuitivă experiență în diverse arii, care include factori externi, cum ar fi vremea sau serviciile care au loc înainte și după călătorii, precum disponibilitatea cazării, datele de zbor și opțiunile privind mâncarea”, continuă Marc Berg. 

În România, FREE NOW oferă servicii de ridesharing și taxi, din 27 noiembrie 2019. În prezent, aplicația este disponibilă pasagerilor din 9 orașe: București, Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Oradea, Timișoara și Târgu Mureș. 

Raportul complet conținând prezentarea celor mai importante tendințe în materie de multi-mobilitate pentru 2022 poate fi descărcat de AICI

Leonardo Badea (BNR): Ulterior atenuării intensității pandemiei, PNRR și Planul de adoptare a monedei euro trebuie să devină ancore ale politicii economice în România

Recent, numeroși specialiști în epidemiologie conturează așteptări cu privire la diminuarea în viitorul apropiat, poate chiar în decursul acestui an, a intensității amenințării pe care virusul SARS-Cov2 o reprezintă pentru sănătatea oamenilor și pentru funcționarea sistemelor medicale. Sperăm cu toții ca ele să devină realitate. Din păcate, nu putem avea aceleași așteptări și în privința efectelor negative ale transformărilor induse de pandemie la nivel economic. Acestea vor persista probabil încă o perioadă de timp, atât la nivel mondial, cât și în cazul României, mai ales că ele au agravat dezechilibre pre-existente.

Guvernele și mediul de afaceri se confruntă cu o lume care a fost schimbată radical de COVID-19, iar redresarea va fi probabil marcată de dificultăți economice, dar și de inovație și adaptare la noile cerințe ale societății. Pentru România, este prioritar să identificăm industriile așa numite campioane la nivel național, care trebuie sprijinite și încurajate prin măsuri dedicate, lucru care ar putea stimula inovația și dezvoltarea sectorului privat prin adaptare la noile condiții. O serie de demersuri din ultimii ani ale Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială subliniază importanța firmelor/industriilor campioane (de exemplu, în domeniul agro-industrial sau al finanțărilor verzi) pentru ameliorarea unor dezechilibre structurale de importanță, inclusiv pentru stabilitatea macro-financiară a țării.

Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii, care au fost puternic afectate de pandemie, reprezintă, de asemenea, un punct important pentru a se putea cataliza redresarea economică. Drumul către redresare are aceleași repere cunoscute, amintind ca fiind importante în momentul actual măsurile pentru creșterea veniturilor la nivel bugetar și pentru optimizarea cheltuielilor publice, încurajarea inovației și a dezvoltării noilor afaceri, sprijinirea pregătirii continue a forței de muncă și sprijinirea creșterii rezilienței economiei locale în fața rupturii lanțurilor de aprovizionare prin dezvoltarea producției de proximitate.

Problema preocupantă a inflației, vizibilă în foarte multe dintre economiile lumii, atât dezvoltate cât și emergente, este în parte amplificată de dezechilibrele pe care efectele directe și indirecte ale pandemiei le-au produs, atât pe partea cererii, cât și a ofertei de bunuri și servicii. Desigur că există și alte cauze, precum și elemente specifice fiecărei economii care fac ca amplitudinea și combinația dintre factorii cu influență tranzitorie și respectiv persistentă să fie diferite de la o monedă la alta.

Această situație de criză economică complexă, în care atât cererea cât și oferta sunt afectate, are numeroase alte efecte negative, iar pentru depășirea lor și fructificarea oportunităților de transformare și creștere a robusteții avem nevoie de coordonarea tuturor politicilor publice.

Din păcate, în ultimii doi ani în care lumea întreagă a fost concentrată în principal pe contracararea proliferării virusului, o serie de probleme globale s-au acutizat și rivalizează pentru a ocupa primele locuri în agenda preocupărilor și a riscurilor la nivel planetar.

Mă refer aici nu doar la problema climatică și la accentuarea caracterului limitat al resurselor naturale strategice, ce sunt desigur în gândul tuturor, dar și la explozia decalajului de dezvoltare și prosperitate între țări și în interiorul țărilor, la nivel regional și între oameni.

Creșterea inegalității, șubrezirea și subțierea clasei de mijloc, precum și amplificarea numărului de oameni aflați în sărăcie reprezintă tendințe nefaste care s-au accelerat și a căror combatere cred că trebuie să ne preocupe în aceeași măsură în care ne preocupă orientarea către o economie ce nu trebuie să mai degradeze mediul natural.

Din punctul meu de vedere, aceste două mari provocări nu sunt pentru noi românii niște simple teme de dezbatere intelectuală cu privire la lucruri care li se întâmplă altora, ci realități din mijlocul nostru pe care trebuie să le adresăm cu toată seriozitatea și priceperea noastră de acum înainte. Toate aceste teme și multe altele conexate necesită acțiuni atent dozate și o bună coordonare între politicile economice.

Soluția pentru atingerea obiectivelor României de redresare, dezvoltare și creștere a rezilienței, precum și pentru a potența rolul economic pe care îl avem deja în cadrul Uniunii Europene este să acționăm cu fermitate astăzi, pentru a transforma în realitate programele asumate în prezent, așa cum este cazul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și al Planului Național de adoptare a monedei euro, care este, în opinia mea, la fel de important. În același timp însă, soluția implică și ajustarea în dinamică a acțiunii instrumentelor specifice obiectivelor politicilor menționate, pentru că ne confruntăm în continuare cu multă incertitudine, iar decidenții de politici sunt obligați la un balans permanent.

De aceea, dialogul între cercetători și dezbaterea pe teme economice cu participarea specialiștilor și a tuturor părților implicate, fără constrângeri ideologice, trebuie să se mențină la un nivel ridicat și în viitor. Trebuie să continuăm dezbaterile libere de idei pentru a explora tendințele și soluțiile necesare, dar mai ales pentru a contribui la menținerea pe agenda economică și socială a unor teme strategice de importanță vitală pentru viitorul țării și pentru creșterea rolului ei în Uniunea Europeană, dincolo de orice ciclu electoral sau de turbulențele pe care le aduc evoluțiile din prezent.

Concursul internațional Data Science WiDS Datathon, sub egida Stanford University, debutează în România!

0

România va găzdui, în premieră, pe 5 februarie 2022, începând cu ora 9.00, concursul academic de anvergură internațională în domeniul „data science” – „Women in Data Science (WiDS) Datathon Workshop” – organizat de Think Thank 360 sub egida Stanford University SUA. Concursul precede Conferința mondială „Women in Data Science” (WiDS) din data de 7 martie 2022, și va aduce în prim plan echipe care doresc să își perfecționeze abilitățile în domeniul științei datelor, la nivel mondial această comunitate ajungând la peste 100.000 de pasionați de date din peste 85 de țări. 

Concursul este susținut de Wolters Kluwer România, partener strategic, în colaborare cu Academia de Studii Economice București, partener academic și Universitatea Forțelor Terestre Sibiu, partener academic Regiunea Centru, susținut de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România.

În cadrul competiției de la București vor participa echipe românești din mediul academic,  privat și  guvernamental care vor concura, la nivel internațional, cu echipe de profesioniști cu tradiție în domeniul data science. Tema de anul acesta a concursului o reprezintă schimbările climatice și energia verde, iar datele puse la dispoziția concurenților au fost adunate cu aportul experților Climate Change AI (CCAI), Lawrence Berkeley National Laboratory (Berkeley Lab), US Environmental Protection Agency (EPA) și MIT Critical Data. Câștigătorii acestui concurs internațional, dar și clasamentul național vor fi anunțați la Conferința WiDS „Women in Data Science” Romania, din 7 Martie.

„Suntem recunoscători Think Tank 360 și partenerilor lor pentru că au adus WiDS Datathon în România”, a declarat Judy Logan, Co-Director al Inițiativei Women in Data Science (WiDS) de la Universitatea Stanford. „WiDS Datathon permite participanților să-și perfecționeze abilitățile în știința datelor răspunzând astfel provocărilor de atenuare a impactului negativ produs de  schimbările climatice”, a concluzionat Judy Logan.

La rândul său, Mariana Ungureanu, fondator Think Thank 360, a declarat: „Este o adevărată onoare și un privilegiu să organizăm acest concurs internațional la București. Astfel, punem România pe harta avangardei mondiale în data science și arătăm potențialul pe care țara noastră îl are în acest domeniu. Tema de anul acesta este de mare actualitate și importanță, pentru că schimbările climatice globale și impactul lor asupra vieții au devenit una dintre cele mai mari provocări ale generației noastre”.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale erei noastre din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru întreaga planetă, iar cercetarea volumelor mari de date este o mare oportunitate în identificarea de soluții care să faciliteze managementul științific al problemelor climatice. 

Sponsorii principali ai evenimentului sunt: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Google Romania, Adobe Romania, eMAG, UNIQA, MHS Trucks și Data Booster. La categoria parteneri amintim: Automobile Bavaria (BMW), Aerotravel, Lotus Cosmetics, Radiocom, Adara Spa, Starbucks și entitățile patronale: Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA. 

Alina Popa, CFO OMV Petrom, susține: „Noile tehnologii și digitalizarea sunt fundamentale pentru progresul și dezvoltarea sectorului energetic. Credem că drumul către o energie curată începe cu procesul de inovare și digitalizare, factori cheie ai strategiei noastre de dezvoltare pentru 2030”. 

La rândul său, Thomas Kolarik, Vicepreședinte Executiv Operațiuni & IT Banca Comercială Română a declarat: „Conversațiile despre influența științei datelor asupra progresului societății sunt o necesitate, iar proiectele precum WiDS Datathon, care aduc împreună nevoile comunității, rolul inovației și tehnologiei și egalitatea de gen, ne ajută să stabilim o conexiune și un plan de acțiune, cu măsuri concrete, pentru a face o schimbare în societate”.

Evenimentul va putea fi accesat gratuit pe platformele Wolters Kluwer România, Think Thank 360 și pe pagina de internet a ASE București, fiind dedicat tuturor celor interesați de data science, în special în domeniul schimbărilor climatice.

Printre speakerii evenimentului se numără:
Ligia Deca, consilier prezidențial Administrația Prezidențială,
Pamela Ward, Ambasada SUA, reprezentant al departamentului comercial pentru Europa de Est,
Prof. Univ. Dr. Dorel Paraschiv, Prorector ASE București,
Prof. Univ. Dr. Ghiță Bârsan, Rector al Academiei Forțelor Terestre Sibiu,
Doctor Chang Sun, Institutul de Data Science al Universității din Maastricht,
Szep Robert Secretar de stat, Ministerul Mediului,
Liviu Rogojinaru, Consilier Ministru, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului,
Alina Popa, CFO OMV PETROM,
Thomas Kolarik, COO Banca Comercială Română,
Răzvan Nicolescu, membru al Consiliului de conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie,
Marina Bârlescu, Cognitive & Analytics leader IBM Romania,
Remus Racolță, Data& Analytics ING Bank.

Platformă de consultanță în branding și marketing strategic

0

Platforma Brandocracy, de consultanță în branding și marketing strategic, fondată în 2017 de Anca Rarău (foto), anunță că „și-a triplat veniturile în ultimii doi ani, încheind anul 2021 cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei. Proiectele nou-intrate în portofoliul platformei au generat anul trecut un avans al afacerilor de 58%. Pentru 2022, fondatorul Brandocracy estimează un nivel cu 30% mai mare al veniturilor, față de 2021, și continuarea dezvoltării echipei de consultanți parteneri, experți pe domeniile lor de activitate. Din acest, an, Oltea Belciuganu, Chartered Marketer, cu o  experiență profesională de peste 20 de ani în management de brand, marketing strategic și operațional, se alătură echipei de consultanți parteneri ai Brandocracy, formată acum din 11 profesioniști independenți”.  

Anca Rarău(foto), fondator al platformei Brandocracy: „Noi spunem mereu că în spatele oricărui brand sunt oameni și ne bucurăm să descoperim că tot mai mulți antreprenori și executivi români înțeleg valoarea dată de conexiunile dintre cultura organizațională și puterea brandului, dintre o strategie de marketing bine lucrată și poziționarea companiei în piață. Pentru noi, 2021 a fost un an extraordinar, în care ne-am triplat afacerile față de acum doi ani. Practic, perioada 2020-2021 a fost cu creșteri pe toate planurile – atât ca număr de clienți, cât și ca echipă. Mă aștept ca și acest an să fie la fel de bun, având în vedere proiectele de amploare, cu companii și branduri naționale puternice pentru care echipa Brandocracy lucrează. Mă refer atât la clienți care sunt cu noi de doi-trei ani deja, dar și la colaborări pe care le-am demarat chiar la începutul acestui an. Companiile au înțeles importanța brandingului strategic și vin spre noi, iar noi ne mărim constant echipa cu cei mai buni specialiști în marketing, cultură organizațională, social media, design, PR și comunicare, pentru a oferi clienților noștri un pachet complet de servicii, care să-i poziționeze cât mai bine în piață”.

Oltea Belciuganu, parte din echipa Brandocracy: „Lucrăm cu plăcere alături de clienții cărora le pasă de angajații lor, de partenerii de afaceri și comunitățile din care fac parte. Ne este drag să lucrăm cu acele companii care înțeleg cât de importanți sunt oamenii din organizațiile lor și care știu să îi prețuiască. Fiecare proiect înseamnă în primul rând formarea unei echipe în care aducem acele competențele ale experților noștri care sunt relevante în atingerea obiectivelor clientului. În același timp, în fiecare proiect implicăm direct echipa companiei pentru care lucrăm. Pornind de la obiectivele de business, setăm obiectivele de brand și de marketing, lucrăm cu punctele forte și diferențiatorii businessului și, astfel, construim alături de antreprenor și echipa sa un brand cu o poziție bine definită în piață. Este o abordare complexă, integrată în strategia de dezvoltare a companiei.”

Brandocracy subliniază că „prin startup-ul lansat în 2017, Anca Rarău și-a propus să contribuie la dezvoltarea businessurilor românești, ajutând antreprenorii români să înțeleagă importanța brandingului și a marketingului, construind și dezvoltând branduri solide, cu mesaje clare, coerente și poziționare corectă în piață. În același timp, Brandocracy vine cu module de training în zona de strategie, digital marketing, employer branding, prin care asigură creșterea nivelului de profesionalizare pentru echipele din cadrul companiilor, cu ajutorul trainerilor specializați – profesioniști pe respectivele domenii de activitate. Zona de traininguri și consultanță pentru echipele de marketing este al doilea pilon al Brandocracy, este partea care vine să susțină implementarea direcțiilor ce rezultă din zona de strategie. În primii patru ani de activitate, Brandocracy a ajutat peste 40 de companii antreprenoriale românești să dea valoare și mai mare businessurilor create, să accelereze procesele de dezvoltare și să-și atingă obiective strategice precum creșterea cotei de piață, a cifrei de afaceri, atragerea de investitori, identificarea unor noi nișe de  piață sau redesenarea modelului de business, pentru a face față crizei generate de pandemie. 

Printre companiile aflate în portofoliul Brandocracy, începând din 2017 se numără : Regina Maria, TeraPlast, Vetro Solutions, Asociația Administratorilor de Fonduri din România, ROMBAT, Trend Furniture, Salina Turda, Bosch, Oral Design Clinic, Golden Tulip Hotel, ARCADIA – Spitale și Centre Medicale, EMS Floor Group, Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, DigiRay, Școala Informală de IT etc.

În acest an, echipei Brandocracy i s-a alăturat Oltea Belciuganu, Chartered Marketer, absoventă CIM, cu o experiență profesională de peste 20 de ani în strategie de marketing și management de brand, cercetare de piață, digital marketing, social media, comunicare internă, CSR și PR. În parcursul profesional de până acum, Oltea Belciuganu a dezvoltat strategii de marketing și a coordonat echipe de proiect în industrii precum banking, comerț exterior (proiecte industriale), IT&C sau e-commerce.    

Echipa Brandocracy numără în prezent experți independenți, cu diferite specializări și certificări internaționale, care au lucrat pentru companii multinaționale sau antreprenori aflați în diferite etape de dezvoltare a businessurilor, dar au și experiența proprie a antreprenoriatului”. 

Brandocracy se caracterizează ca „o platformă ce reunește profesioniști care asigură consultanță în construcția de brand, marketing strategic, identitate vizuală, web design, customer experience și employer branding, pentru firme din diverse domenii de activitate, cu expunere națională și internațională. Brandocracy este conceptul prin care sunt aduse împreună acele persoane, percepții și decizii care dau forță unui brand. În procesul de consultanță sunt integrate obiectivele de business cu cele de brand, iar strategia de marketing e construită având permanent în atenție cultura organizațională, un leadership autentic și experiența clienților. În portofoliul de clienți al Brandocracy se numără companii din domeniile: medical, IT, construcții, financiar, HoReCa, educație, turism, juridic, arhitectură, distribuție, producție materiale de construcții, cultural, media, precum și clienți individuali – pentru zona de personal branding”. 

Anca Rarău, fondator Brandocracy, este „brand & marketing strategist, cu o experiență de peste 20 de ani în construcția de brand, marketing strategic și operațional, customer experience, employer branding, research și PR. Timp de mulți ani, Anca Rarău a coordonat  proiecte de referință din poziția de director de marketing al celor mai mari două bănci din România: Banca Transilvania și, apoi, BCR/Grupul Erste. Anca Rarău este licențiată a Facultății de Științe Economice, secția Management, a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, are un Master la ASE București și a absolvit în 2007 programul EMBA al CNAM Paris.  În 2021, juriul Business Review a nominalizat-o între finaliștii pentru titlul de Antreprenorul Anului.  Anca Rarău este membru Romanian Business Leaders (RBL), fiind mentor pentru tineri care încep o afacere, în cadrul programului Vreau să Fiu Antreprenor, al RBL, dar și în proiecte cum sunt Futures Makers – dedicat start-upurilor, respectiv Merito și Antreprenorești – un proiect RBL dedicat dezvoltării antreprenoriatului la sate, în cadrul căruia, Anca Rarău a coordonat crearea primului brand rural, pentru comuna Bobâlna, din Cluj”.  

 

Suport prin teleconsultanță acordat companiilor pentru intrarea pe noi piețe

0

Compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace România, cu poziție de top în Europa Centrală și de Est, ne informează că pe platforma online de achiziții, cel mai solicitat serviciu în 2021 a fost cel de suport pentru intrarea entităților juridice pe noi piețe. Echipa Accace subliniază că prin acest serviciu, oferit gratuit, „și-a propus să sprijine activ prin consultanță de specialitate investitorii în procesul de extindere a operațiunilor pe noi piețe locale”.

Laura Ștefan (foto), Managing Director Accace România: „Expansiunea pe care a cunoscut-o în ultimii doi ani segmentul achizițiilor online s-a dovedit a fi un catalizator în ceea ce privește transformarea digitală, dar și schimbarea modelelor de business. Similar cu alte sectoare industriale, și în cazul nostru, clienții au devenit mult mai interesați să opteze pentru accesarea de servicii de consultanță online. Prin intermediul sesiunilor de teleconsultanță, obiectivul nostru este să construim o interacțiune virtuală între clienți și echipa de specialiști Accace la același nivel de confort și la aceleași standarde de calitate precum cele față în față”.

Accace ne oferă următoarele detalii: „Accesând magazinul online Accace, lansat de companie în 2020, clienții pot comanda servicii sau pot rezerva sesiuni de teleconsultanță în diverse domenii. Sesiunile de teleconsultanță sunt susținute de echipa de specialiști a Accace în diverse domenii care variază de la suport pentru intrarea pe noi piețe, contabilitate și finanțe, corporate, la impozitare și tranzacții. Portalul facilitează prezentarea serviciilor și a prețurilor specifice, oferind o experiență personalizată și opțiuni individuale de cercetare înainte de cumpărare, dar și un proces facil și rapid de checkout. 

Majoritatea solicitărilor pentru teleconsultanță au provenit din partea companiilor. Astfel, peste 60% dintre comenzile înregistrate de Accace în 2021 au provenit de la entități juridice, însă a existat și un procent semnificativ reprezentat de antreprenori sau persoane fizice cu spețe particulare. 

Din datele companiei, sesiunile de teleconsultanță înregistrate de Accace România pe parcursul anului trecut au fost solicitate de clienți din 38 de țări. Cei mai mulți dintre aceștia au preferat desktop-ul ca suport pentru desfășurarea sesiunilor online, în proporție de 86%, în timp ce restul au ales dispozitivele mobile.  

Pentru anul în curs, Accace România estimează o creștere a volumului de clienți care vor prefera să achiziționeze sesiuni de teleconsultanță pentru diverse servicii, pe măsură ce segmentul de achiziții online se află în plină expansiune. Potrivit companiei, acest lucru se întâmplă datorită faptului că noua generație de mileniali devine tot mai implicată în luarea deciziilor din companii, iar aceștia optează mai degrabă pentru achizițiile online în detrimentul celor telefonice.

Conform reprezentanților companiei, interacțiunile virtuale între specialiștii Accace și clienți aduc o serie de beneficii importante precum economisirea timpului, evitarea comunicării inutile, transparență în ceea ce privește prețurile, dar și eliminarea unor pași administrativi pentru echipa de specialiști, oferindu-le acestora posibilitatea de rezerva direct în calendarele lor intervalele de timp solicitate.” 

Accace deține „o experiență vastă în externalizare și consultanță acumulată în cei 15 ani de la înființare” și „oferă aceste servicii la nivel mondial, prin intermediul celor 9 sucursale proprii în Europa și Africa, inclusiv 2 asocieri de tip joint venture în Africa de Sud și Marea Britanie. La nivel de grup, compania dispune de experiența a peste 700 de specialiști în gestionarea proiectelor de BPO multi-country la scară mică și mare.

Prezentă pe piața locală începând cu anul 2007, compania a înțeles nevoia clienților de a avea toate procesele interne gestionate sub o singură umbrelă, devenind un furnizor complet și inovator de consultanță și externalizare servicii. În prezent, Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat. În plus, Accace pune la dispoziția clienților soluții tehnologice noi pentru a susține și a îmbunătăți aceste servicii, soluții dezvoltate la nivel global și adaptate în funcție de specificul clienților locali.

Accace operează pe plan internațional ca Accace Circle, o comunitate de business formată din consultanți și furnizori de servicii BPO, care asigură clienților săi o experiență unificată, personalizată și de înaltă calitate. Acoperind aproape 40 de locații prin intermediul celor peste 2.000 de profesioniști, comunitatea sprijină peste 10.000 de clienți, în mare parte companii locale și internaționale din topul Fortune 500 și procesează cel puțin 170.000 de fluturași de salariu pe lună la nivel global”.

 

Cushman & Wakefield Echinox: Piața hotelieră din București a început revenirea după impactul COVID-19, operatorii vor să-și extindă brandurile în Capitală

0

Piața hotelieră din București a înregistrat anul trecut cel mai mare progres dintre capitalele din Europa Centrală și de Est din punct de vedere al venitului pe cameră disponibilă (RevPAR), în principal ca urmare a creșterii ratei de ocupare a hotelurilor. Evoluția a avut loc pe fondul relaxării condițiilor de călătorie și a reprogramărilor mai multor evenimente din 2020 în 2021, respectiv Campionatul European de Fotbal, concerte și alte evenimente sportive. Dinamica pieței continuă să atragă atenția operatorilor de hoteluri pentru extinderea propriilor branduri în București.

Compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield a publicat rezultatele studiului Hotel Operator Beat T4 2021, ce sprijină industria hotelieră şi prezintă performanța pieței din regiunea CEE, incluzând România. Studiul a fost realizat în urma unui sondaj cu privire la preferinţele, planurile şi proiectele în curs de dezvoltare ale operatorilor hotelieri internaționali și regionali, activi sau interesați de această regiune, precum şi opinia lor cu privire la impactul Covid-19 asupra pieţei hoteliere și a redresării acesteia.

Sondajul, realizat în T4 2021, a fost completat de membrii executivi reprezentând peste 30 de operatori prezenți deja sau interesați să se extindă în CEE. Operatorii intervievați au un portofoliu total de peste 730 de hoteluri, cu mai mult de 121.000 camere deja operaționale în regiune, și 590 de unități hoteliere cu peste 50.000 de camere în faza de planificare. 

Din cele 20 de piețe analizate din regiune, Praga, Varșovia, Budapesta și București sunt principalele orașe de interes pentru principalii operatori. Comparativ cu 2020, interesul acestora s-a mutat către capitale, în detrimentul orașelor secundare sau terțiare.

Astfel, Bucureștiul a fost indicat ca fiind o piață atractivă și foarte atractivă pentru 58% dintre operatorii intervievați. Important de menționat că sondajul a relevat că jucătorii care au părăsit piața la un moment dat sunt foarte interesați să reintre în București. 

Doar o mică parte dintre operatori nu au vizat capitala drept obiectiv principal pentru extindere, deoarece strategia lor este mai degrabă orientată fie către stațiuni din țară, fie către Europa Centrală și de Vest.

Potrivit STR, rata medie de ocupare a hotelurilor din București a fost în 2021 de 32,1%, reprezentând o creștere de 77,7% față de 2020, cel mai mare avans înregistrat dintre toate capitatele din Europa Centrală și de Est (Bratislava, București, Budapesta, Praga, Sofia și Varșovia). 

Pe fondul îmbunătățirii ratei de ocupare, venitul pe camera disponibilă (RevPAR) în Capitală s-a majorat cu 67,3% comparativ cu 2020, avans care a plasat piața bucureșteană de asemenea pe primul loc între capitalele din regiune. Per ansamblu, piața hotelieră din București a atins un RevPAR de 20,5 euro, al treilea cel mai ridicat din capitalele din regiune, afectat negativ de scăderea ratei medii zilnice (ADR). Acest lucru este explicat prin faptul că hotelierii mizează în perioada de revenire pe o strategie axată pe volum, astfel că au redus prețul pe cameră.

STR arată că ADR-ul în euro al Capitalei a înregistrat o scădere de 5,9% în 2021 față de 2020. Această tendință este rezultatul ADR-ului redus din ianuarie 2021 până în mai 2021, deoarece hotelierii au pus accentul pe creșterea volumului. Totuși, ADR-ul a început să crească semnificativ din iunie 2021, odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie şi cu reluarea evenimentelor reprogramate.

Este important de subliniat faptul că, odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie în cursul anului 2021, deși piața este în continuare dominată de cererea internă, cererea de cazare per noapte din partea turiștilor internaționali a început să crească mai repede decât din partea celor români. Mai mult decât atât, analizele Oxford Economics privind mixul de turiști din 2021 arată că acesta este similar cu cel din 2019. Toate acestea, dar și faptul că mai multe proiecte de hoteluri au fost amânate, indică faptul că Bucureștiul va înregistra o redresare rapidă a cererii pentru sectorul hotelier.

Cluj-Napoca este o altă piață țintă pentru operatorii din industria hospitalității, jumătate dintre respondenți exprimându-și interesul pentru acest oraș, una dintre piețele secundare cu cea mai rapidă dezvoltare din România. Atractivitatea tot mai mare a orașului stârnește interesul marilor lanțuri hoteliere. Majoritatea respondenților sunt mărci de renume internațional dintre care unele nu sunt încă prezente în Cluj-Napoca sau în alte orașe din România. Deși, piața este în prezent dominată de hoteluri independente (circa 77,9% din oferta actuală de camere), în perioada următoare vor fi dezvoltate două noi hoteluri reprezentând circa 270 de camere – Radisson Blu și Courtyard by Marriott.

Alte orașe din România menționate de operatorii din studiu drept piețe țintă sunt Iași, Constanța și Brașov. Este important de subliniat faptul că Brașovul devine o piață hotelieră destul de dinamică având în vedere vitoarele proiecte anunțate până în 2023, care vor totaliza circa 660 de camere apartinând atât unor lanțuri internaționale, cât și locale. În Constanța, până la sfârșitul anului 2022, vor fi dezvoltate aproximativ încă 100 de camere noi sub brandul Crown Plaza by IHG Hotels.

Potrivit sondajului Hotel Operator Beat, majoritatea operatorilor se așteaptă la o revenire mai rapidă a piețelor hoteliere din zonele turistice și din orașele regionale la nivelurile din 2019, decât cele din capitale.

David Nath, Head of Hospitality, CEE & SEE Cushman & Wakefield: „Bucureștiul devine o piață foarte dinamică în Europa Centrală și de Est. Acest lucru se vede în performanțele sănătoase înregistrate atât în perioada pre-covid, cât și în cea de revenire, dar și în nivelul de lichiditate din 2021, când au fost tranzacționate patru hoteluri, cu o valoare totală de aproximativ 19,2 milioane de euro, și în varietatea proiectelor viitoare. În plus, echipa noastră este în proces de selecție a unui operator pentru unul dintre cei mai importanți jucători de pe piață (un nume confidențial momentan). Am fost încântați să vedem un interes ridicat al lanțurilor hoteliere internaționale pentru capitala României şi am remarcat o dorinţă din ce în ce mai mare pentru intrarea pe piață a unor operatori care nu sunt încă prezenți, dar care cred în potențialul orașului”.

Prețul petrolului ar putea scădea la 50 de dolari pe termen lung

0

Companiile petroliere s-ar putea confrunta cu pierderi de 500 de miliarde de dolari din cauza activelor care nu-și vor putea trăi întreaga viață productivă. Un nou raport al think-tank-ului în domeniul mediului, Carbon Tracker, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, avertizează că actualele prețuri ridicate ale petrolului ar putea tenta companiile de petrol și gaze să ia decizii de investiții pe termen lung care ar putea costa scump acționarii. Companiile care își bazează deciziile pe creșterile de prețuri pe termen scurt riscă să facă investiții excesive. 

Conform acestui raționament, think tank-ul estimează că prețurile petrolului vor reveni la 30-50 dolari pe baril pe termen lung, de la aproximativ 90 de dolari în prezent. Cu toate acestea, pe termen scurt, ne confruntăm cu multe incertitudini, unele dintre ele provenind din creșterea cererii de gaze naturale, petrol, combustibili și electricitate, care determină creșterea prețurilor. Un alt element este creat de tensiunile geopolitice. Sancțiunile sau un război în Ucraina au potențialul de a crea o creștere a prețurilor la gaze și petrol din mai multe motive. Ipotetic, UE poate refuza gazul rusesc sau Rusia poate opri livrările de gaze naturale către Ucraina și Europa. Există, de asemenea, posibilitatea ca, deși Rusia decide să nu oprească livrările de gaze către Europa, un război să avarieze unele dintre conductele de gaz. 

UE cumpără aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia. În prezent, aceasta încearcă să diminueze dependența de Rusia, căutând gaze în Azerbaidjan și Qatar. De asemenea, Europa dorește să crească importurile de gaz natural lichefiat – GNL – din SUA. Cu toate acestea, exportatorii americani de GNL, care sunt deja aproape de capacitate, au declarat oficialilor că trimit deja cât de multe transporturi pot către Europa fără a încălca acordurile de aprovizionare pe termen lung ale altor clienți. 

În ciuda perspectivelor pe termen scurt de creștere a prețurilor la petrol și gaze, Carbon Tracker avertizează în legătură cu posibilitatea ca, in viitor, combustibilii fosili să fie înlocuiți cu variante mai ecologice. Creșterea cererii pe termen scurt ar face ca ulterior să fie necesare reduceri și mai mari pentru a menține în viață obiectivele Acordului de la Paris. Este probabil ca politicile legate de climă să devină mai puternice în urma COP26, în timp ce adoptarea rapidă a vehiculelor electrice va slăbi potențial și mai mult cererea. Acest lucru va crea condițiile pentru o scădere a prețurilor petrolului.   

Teoria activelor eșuate  – care nu își trăiesc viața productivă – nu este nouă. În 2011, a fost avansată o teză care sugera că doar o mică parte din rezervele de combustibili fosili ale producătorilor de energie cotați la bursă pot fi exploatate dacă se dorește evitarea unor niveluri periculoase de încălzire globală. Implicațiile acestei teze înseamnă că o mare parte din rezervele de combustibili fosili ar putea fi destinate să devină „carbon incombustibil” sau active irecuperabile / eșuate.

Un studiu al Universității Oxford arată că întârzierea acțiunilor privind măsurile climatice poate genera pentru companiile europene pierderi ale fluxurilor de numerar din activele irecuperabile estimate la 114 miliarde de euro, dacă societățile energetice vor înceta să mai folosească centralele electrice pe bază de combustibili fosili până în 2040.


Dr. Conor Hickey, autorul principal al studiului, a declarat că „profiturile reduse de pe urma activelor de combustibili fosili irecuperabile vor crea presiuni asupra rambursării datoriilor și vor avea implicații mai ample asupra pensiilor, locurilor de muncă și proprietarilor de active mai sus în lanțul de investiții”. Acest lucru arată că o politică de investiții inadecvată din sectorul energiei se poate răspândi în alte sectoare, inclusiv în sectorul financiar.


Producția de energie este cea mai mare sursă unică de emisii de dioxid de carbon (CO2) la nivel global și, pe măsură ce guvernele iau măsuri împotriva încălzirii globale, va fi transformată fundamental. Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Cea de-a cincea listă de proiecte energetice de interes comun – PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor, șase proiecte de rețele de CO2 și cinci proiecte de rețele inteligente.

Bitcoin și ethereum recuperează terenul pierdut

0

Criptoactivele au început să-și revină încet încet în ultima săptămână, atât Bitcoin, cât și ethereum recuperând treptat terenul pierdut în urma scăderilor bruște din săptămânile anterioare.

Bitcoin a început săptămâna tranzacționându-se la peste 35.000 de dolari, dar a scăzut luni la aproape 33.000 de dolari. Cu toate acestea, de la acel prag minim, criptoactivul a început să se redreseze, cu o creștere majoră de peste 37.000 de dolari la sfârșitul tranzacțiilor de luni, atingând un prag de peste 38.000 de dolari marți. De atunci, BTC și-a menținut valoarea în intervalul 37-38.000 de dolari.

Între timp, Ethereum a avut un parcurs mai volatil de-a lungul săptămânii, atingând luni minime de sub 2.200 de dolari, înainte de a urca miercuri la peste 2.600 de dolari. Criptoactivul s-a stabilizat acum, tranzacționandu-se într-un interval cuprins între 2.500 și 2.600 de dolari.

Un mare finanțator de criptoactive începe să accepte garanții NFT

Compania Genesis a declarat că intenționează să accepte token-uri ne-fungibile (NFT) ca garanție pentru împrumuturi și tranzacții derivate.

Genesis este una dintre cele mai importante platforme instituționale de investiții cripto. Firma spune că deține deja unele NFT-uri ca garanții de la clienți.

Șeful firmei de tranzacționare a instrumentelor derivate de pe platformă a declarat că va adopta o abordare „foarte conservatoare” în ceea ce privește utilizarea tehnologiei ca garanții pentru împrumuturi.

Utilizarea de către marile firme financiare a garanțiilor colaterale ca protecție împotriva eșecului împrumuturilor nu este neobișnuită, dar introducerea utilizării NFT reprezintă un pas important spre validarea sectorului, a cărui creștere a explodat în ultimul an.

Genesis a emis împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului 2021, ceea ce demonstrează potențialul enorm al NFT-urilor ca garanție.

Un politician belgian își va lua salariul în bitcoin

Deputatul belgian Christophe De Beukelaer a declarat că își va converti salariul în fiecare lună în bitcoin.

Parlamentarul va folosi platforma Bit4You pentru a-și converti salariul de 5.500 de euro în BTC. De Beukelaer a declarat că urmează exemplul primarului din New York în decizia sa de a-și plasa salariul în criptomonedă. Politicianul spune că speră că această mișcare va contribui la promovarea Bruxelles-ului și a Belgiei ca centru european pentru criptoactive.

De Beukelaer este primul politician european care declară că vrea să își câștige salariul în criptoactive, urmand exemplul primarului din New York, Eric Adams, și al primarului din Miami, Francis X. Suarez.

De Beukelaer a comentat într-o postare pe blogul său: „Sunt primul din Europa, dar nu din lume, care dorește să pună în lumina reflectoarelor criptoactivele cu o astfel de abordare”. 

BCR Școala de Business, în parteneriat cu Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri, lansează un nou curs gratuit, dedicat antreprenorilor care vor să dezvolte produse de tehnologie

0

Platforma BCR Școala de Business pune la dispoziție gratuit, antreprenorilor în tehnologie, cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil, ce cuprinde 7 module, cu 8 materiale video, 7 articole și tot atâtea chestionare. Cursul vine în întâmpinarea nevoilor specifice antreprenorilor în tehnologie și propune un set de instrumente prin care aceștia pot să construiască și să vândă un produs de succes. 

Cele 7 module ale cursului urmăresc pașii prin care un antreprenor ar trebui să treacă pentru atunci când dezvoltă un produs de tehnologie, precum și strategiile prin care poate ajunge la publicul țintă. Ghidat de materialele video și de conținutul scris, cel care parcurge întregul curs ar trebui să își găsească răspunsul pentru câteva probleme și întrebări specifice mediul antreprenorial de tehnologie: cum se face poziționarea produsului în piață, ce implică un elevator pitch, ce presupune o strategie de business sau care sunt cele mai eficiente canale de promovare pentru un produs de tehnologie.

Ionuț Stanimir

„Pe lângă inițiativă și curaj, accesul la informație este esențial pentru ca antreprenorii să ajungă să creeze produse cu valoare adăugată mare și  strategii de business eficiente. Un curs cum este „Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil”, poate fi un prim pas pentru ca fondatorii cu idei și viziune să creeze produse de tehnologie viabile, ce vor aduce valoare atât pentru ei, cât și pentru întreaga societate”, a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing și Comunicare BCR.

Cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil a fost dezvoltat împreună cu Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un start-up de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită.

În demersul lor de a afla cum să construiască un produs de tehnologie de succes, cursanții vor fi ajutați de către Andreea Iancu, sociolog și Partner Account Manager în cadrul proiectului Launch, unde coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. În urma celor 7 module susținute de către Andreea Iancu, toți cei care doresc și au o idee, vor putea să dezvolte un produs de tehnologie care răspunde unor nevoi reale ale utilizatorilor din piața căreia se adresează și vor afla cum îl pot îmbunătăți continuu, astfel încât să creeze valoare pentru care utilizatorii sunt dispuși să plătească.

Andreea Iancu

„Un produs de succes are la fundația sa atât fondatori care care vor să rezolve o problemă importantă, cât și o piață suficient de mare. Prin cursul „Antreprenor în tehnologie”, fondatorii parcurg pașii necesari dezvoltării unui produs de succes, de la înțelegerea problemei la validarea acesteia cu utilizatori si clienți, crearea unei bucle de feedback cu aceștia și până la crearea unui model de business în jurul soluției reprezentate de produs. Produsele de tehnologie pot avea impact într-o multitudine de industrii și domenii, de aceea este esențial ca entuziasmul și energia fondatorilor din România să fie completate de un set de cunoștințe si orice alte resurse relevante care să le crească șansele de reușită”, a declarat Andreea Iancu, Partner Account Manager Launch.

La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului.

BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 7 cursuri, ce au în total 63 de module, peste 90 de materiale video și 85 de teste.


*  Launch este o inițiativă a How to Web, Google for Startups, InnovX-BCR și Orange România, și facilitează și coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. Launch este comunitatea fondatorilor de startups, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un startup de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită. 

Colliers: Numărul locuințelor vândute anul trecut în București a fost cu peste 40% mai mare decât în 2020. Dezvoltările rezidențiale se îndreaptă spre noi maxime în 2022

0

Al doilea an pandemic s-a încheiat cu un total de aproximativ 50.000 apartamente tranzacționate în Capitală, cu mai bine de 40% peste nivelul din 2020, estimează consultanții Colliers. La nivel național, deși contextul pandemiei a încetinit ritmul de noi livrări, ca urmare a scăderii suprafețelor autorizate în timpul stării de urgență din primăvara lui 2020, piaţa rezidenţială a prins avânt, iar în primele 10 luni ale lui 2021 suprafața totală autorizată de către dezvoltatori atinsese deja 10,1 milioane de metri pătrați, aproape cât nivelul întregului an 2020, ceea ce înseamnă că sectorul rezidențial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

În total, anul trecut au fost livrate locuințe cu o suprafață totală de 8 milioane de metri pătrați la nivel național, în ușoară scădere față de cei circa 8,4 milioane de metri pătrați livrați în 2020. Chiar dacă în primele nouă luni ale lui 2021 s-au construit 49.621 locuințe în toată țara, cu 1.131 locuințe mai multe comparativ cu aceeași perioadă din 2020, această ușoară creștere este mai degrabă conjuncturală, consideră consultanții Colliers, pentru că începând cu al doilea trimestru din 2020 au intrat în vigoare primele măsuri de restricționare în urma izbucnirii pandemiei, ceea ce a avut ca efect întârzierea unor șantiere

„La nivel național, numărul de locuințe nou construite se situează în jurul 67.000 unități în 2021, similar cu 2020. Observăm însă o schimbare în dinamica livrărilor în marile orașe versus zona metropolitană. În primele 9 luni ale lui 2021 s-au livrat cu 459 mai puține unități în mediul urban (-1,4%), pe când în mediul rural s-a înregistrat o creștere a livrărilor cu 1.590 de unități (+9%). Această diferență este și mai mare dacă luăm în considerare faptul că trei din cele mai dinamice localități din zona metropolitana a Bucureștiului – Voluntari, Bragadiru și Popesti Leordeni – sunt incluse în mediul urban”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În topul celor mai mari suburbii din România se află localitățile Voluntari, Bragadiru, Berceni, Popești Leordeni și Chiajna din vecinătatea Capitalei, dar și Florești, Baciu, Apahida, Chinteni și Jucu, de lângă Cluj-Napoca, urmate de localitățile Rediu, Miroslava, Valea Lupului, Barnova și Ciurea, din jurul Iașului. După numărul de locuințe livrate în 2020, în topul suburbiilor din România este localitatea Giroc (1.844 de unități), din Timiș, urmată de Florești (1.626 unități) și Bragadiru (1.283 unitati). Conform datelor din piață, în 2021 topul suburbiilor metropolitane a fost dominat însă de Voluntari, Florești și Giroc.

„Lucrul de oriunde și distanțarea socială au condus la o tendință de migrație a populației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, cu efecte importante asupra pieței rezidențiale. Acest trend va accelera în anii următori, fapt ilustrat de suprafețele autorizate în orașe versus zonele metropolitane. Dacă în prezent, pentru fiecare locuință livrată în oraș sunt livrate 2 locuințe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuință din oraș se vor livra 3 locuințe în zona metropolitană”, previzionează Gabriel Blăniță”, mai declară Gabriel Blăniță.

O altă tendinţă pe piață este construcția de ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Pe măsură ce ecartul dintre rată și chirie se reduce, pe fondul creșterii prețurilor pe piață și a înăspririi condițiilor de creditare, consultanții Colliers observă o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfacută până în prezent de mici investitori care achiziționau pachete de apartamente și le scoteau pe piața de închiriere, dar acum începe să atragă și atenția jucătorilor mari.

„Suntem în discuții cu mai mulți dezvoltatori și investitori privind construcția de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din București și am asistat recent la o tranzacție de teren pentru un astfel de proiect. O altă realitate de business este că, pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflației, cât și sub cea a creșterii prețurilor rezidentiale. Evoluția de până în 2020 a făcut ca Bucureștiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile locuințe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu. Dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioada de cel puțin 8 ani. Prin urmare, ne așteptam ca în următorii doi ani, o perioadă caracterizată de o inflație ridicată și de o creștere a dobânzilor față de minimele istorice din 2020, această evoluție să continue și să avem locuințe mai puțin accesibile din punct de vedere al prețului”, conchide Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

2022 este anul în care românii intenționează să-și schimbe jobul

0

Hotărârea angajaților români de a-și schimba jobul se vede clar în datele de pe platforma de recrutare BestJobs, conform cărora peste 166.000 de candidați  au fost în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulți dintre ei și-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi, în funcție de domeniul de interes. Spre deosebire de 2021, numărul candidaților activi de la început de an a crescut cu peste două treimi. Numărul candidaților care au aplicat la joburi în ianuarie a crescut cu 66% față de începutul lui 2021.

Dacă la începutul anului 2021, preponderent candidații cu experiență mai mare de 5 ani căutau să își schimbe jobul, anul acesta, cea mai mare parte dintre aplicanți (46%) au experiență de nivel mediu, cuprinsă între 2 și 5 ani. În plus, cea mai mare mobilitate se observă în rândul femeilor, acestea înregistrând peste 57% dintre aplicări. 

Clasamentul orașelor cu cea mai mare dinamică a aplicărilor este format din București și Ilfov, cu aproximativ 210.000 de aplicări, urmat de Timiș, cu aproape 60.000 de aplicări și de Cluj, cu peste 40.000 de aplicări. Joburile remote au înregistrat și ele un interes major din partea candidaților, numărul de aplicări depășind 70.000 în luna ianuarie, cu 17% mai multe comparativ cu începutul anului trecut. 

Candidații au vizat oportunități în domenii precum Financiar / Contabilitate, cu 5.100 de căutări, Transporturi, cu 4.600 de căutări și în Inginerie, cu 3.000 de căutări. Cu toate acestea, cel mai mare interes din partea candidaților s-a înregistrat în Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, în Management, cu peste 42.000 de aplicări și în Financiar / Contabilitate, cu aproximativ 40.000 de aplicări. 

Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platforma de recrutare BestJobs, 59% au fost din categoria white collar, 14% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 27% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe. 

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 3.500 aplicanți), Unity Consulting (peste 2.400 aplicanți), Teleperformance (peste 2.200 aplicanți) și Ledmax Electronics (peste 1.900 aplicanți). Deși compania Enel deține primul loc al acestui clasament de o bună perioadă de timp, companiile Unity Consulting și Ledmax Electronics se regăsesc în el pentru prima dată. 

Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consilier Vânzări pentru un angajator din Retail, cu 1.400 de aplicări, Customer Service în limba română (job remote) pentru o companie din domeniul medical, cu 1.300 de aplicări și Consultant Vânzări prin telefon în cadrul unei companii din BPO, cu 1.300 de aplicări.

KEYSFIN: Înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie în 2021

0

Numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări și radieri de companii a crescut în 2021 față de anul anterior, însă a rămas sub nivelul pre-pandemie din 2019. Cu toate acestea, numărul de companii nou-înființate a atins un nivel record în anul 2021, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

„În scenariul de bază, estimăm că economia va crește cu aproximativ 4% în 2022, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind modul în care vor fi gestionate presiunile inflaționiste generate de scumpirea materiilor prime (fiscal și monetar), posibila escaladare a tensiunilor politice din regiune, blocajul de pe lanțurile de producție și distribuție globale, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) de care depinde corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

AGRICULTURA, ENERGIE&GAZE ȘI IT&C, INDUSTRIILE CU CELE
MAI MULTE ENTITĂȚI NOU-ÎNFIINȚATE

În anul 2021, înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv 148.294 de entități nou-înființate, cu 35% mai multe decât în 2020 și cu 11% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în anul 2019. 

În topul industriilor cu cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de companii nou-înființate în anul 2021 se numără Agricultura, cu 15.482 companii nou-înființate și o creștere de 262%, Energia&Gazele, cu 592 companii nou-înființate și o creștere de 218% și IT&C, cu 10.964 de companii nou-înființate, respectiv o creștere de 53%. 

La polul opus, doar industria extractivă a înregistrat o scădere anuală de 5% față de anul anterior, cu 111 companii nou-înființate în 2021. 

UNDE S-AU ÎNREGISTRAT CELE MAI MULTE ENTITĂȚI NOI 

Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2021 au fost înregistrate în București (24.038 companii, cu 26% mai multe decât în 2020), Cluj (8.622 companii, cu 49% mai multe decât în 2020) și Ilfov (7.059 companii, respectiv cu 28% mai multe înmatriculări decât în 2020). 

La polul opus, Covasna, Ialomița și Călărași au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 1.065 și 1.235 în anul 2021.

CREȘTERE CU 8% A NUMĂRULUI DE INSOLVENȚE

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în 2021 a crescut cu 8%, la 6.144 companii, însă a rămas în apropierea minimului istoric atins în 2020, respectiv de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. 

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 19% față de 2020, la 13.020 companii în 2021. De asemenea, radierile și dizolvările s-au majorat cu 28% în 2021 față de anul precedent, ajungând la 98.552 companii, însă au rămas cu 27% sub nivelul atins în 2019. 

NUMĂRUL ENTITĂȚILOR ACTIVE ATINGE UN NOU MAXIM ISTORIC

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.522.296, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Dintre acestea, 416.090 (27% din total) au fost PFA-uri. 

Ajuns la cea de-a șasea ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie.

Factori de creștere a exporturilor românești

_________________

 Autori: Prof. univ. dr. Andrei Dobrescu,   
 Prof. univ. dr. Irina Rădulescu

Abstract

După performanțele notabile din 2020, comerțul global cu bunuri s-a contractat în ultimele luni ale lui 2021 tendință care va continua probabil și în primul trimestru din 2022. Conform liderului global în asigurările de credit Euler Hermes 75% din contracția în volum a comerțului internațional se datorează mai ales deficiențelor de producție, iar 25% este atribuită blocajelor logistice. Euler Hermes, se așteaptă ca întreruperile din lanțurile internaționale de aprovizionare să se mențină la un nivel ridicat până în semestrul II 2022, datorită revenirii epidemiei de Covid-19 la nivel mondial, politicii intense zero-Covid menținută de China și  volatilității cererii și ofertei în perioada Anului Nou Chinezesc. La acestea se adaugă nerezolvarea crizei containerelor, tensiunea de la granița ruso-ucrainiană, perturbarea traficului aerian și măsurile protecționiste. Cu toate acestea atât Euler Hermes cât și aproape toți marii jucători de pe piața mondială consideră că creșterea comerțului global va rămâne solidă în 2022 și 2023, cu câștigători clari pe sector și regional. Și prognozele economice referitoare la exporturile României susțin această tendință.

Cuvinte cheie: export, comerț mondial, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, lanțuri de aprovizionare, investiții, legislație.

***

1. Câteva aprecieri privind perspectivele comerțului mondial

Majoritatea analiștilor prognozează o normalizare a comerțului internațional cu mărfuri începând cu semestrul II din 2022, chiar dacă contracția comerțului mondial continuă și în primul trimestru din 202. Prognozele se bazează pe influența mai multor factori și anume:

– Situația cererii 

Latura cererii a comerțului global a fost cu mult peste potențial și ar fi posibil să rămână la un nivel ridicat în 2022, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Această evoluție se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut cererea mai degrabă decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale vor rămâne totuși foarte acomodative în SUA, zona euro și China. În plus, economiile gospodăriilor vor continua să susțină cererea de consum până în 2023. Reorientarea cererii gospodăriilor către bunuri (durabile) mai degrabă decât către servicii, în condițiile persistenței blocajelor, se va face într-un ritm lent, chiar și într-un scenariu descendent al focarelor reînnoite de Covid-19. 

– Situația stocurilor și a investițiilor

Stocurile au atins nivelurile de dinainte de criză. După reducerea stocurilor la apogeul crizei Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față creșterii fără precedent a cererii în economiile avansate (+22% de la minim la vârf). Lipsa de input a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Toate datele arată că urgența de reaprovizionare a atins în mod clar vârful în ultimele luni din 2021, iar nivelul stocurilor este deja peste mediile pe termen lung anterioare crizei în majoritatea sectoarelor. În special sectoarele electronice, computere, telecomunicații și produse de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Sectorul auto a reușit, de asemenea, să adune stocuri, deși cu mai puțin succes din cauza dificultăților mai mari de acces la semiconductori și de acumulare a bunurilor produse. În ce privește investițiile, companiile europene par comparativ cu cele din SUA, mai puțin avansate, cu investiții sub nivelurile normale și se bazează mai curând pe rate de utilizare a capacității de producție peste cele normale pentru a răspunde cererii mai mari. Majoritatea sondajelor arată însă că cele mai multe companii au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de inputuri.

– Congestiile de transport maritim

Congestiile de transport maritim ar trebui să fie mai puțin acute, pe măsură ce capacitatea de transport crește: comenzile globale pentru nave portcontainere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. În ce privește infrastructura portuară SUA vor cheltui 17 miliarde USD pentru modernizarea porturilor sale. Pe termen scurt, se așteaptă ca costurile de transport să scadă treptat începând din trimestrul IV din 2021, în conformitate cu piețele futures pentru transport maritim, după ce au atins un vârf în septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19. Totuși, aceste costuri vor rămâne la niveluri ridicate în 2022. Noile comenzi de capacitate de transport în creștere rapidă vor deveni operaționale spre sfârșitul anului 2022, ceea ce ar trebui să ușureze în mod semnificativ blocajele de transport (se estimează că aproximativ 4% din volumul comerțului global este blocat în prezent din cauza constrângerilor de transport). Un alt factor care ar putea ajuta la deblocarea blocajelor de transport maritim este capacitatea portuară. De altfel, adăugarea de nave fără a crește infrastructura pentru a le încărca și descărca ar duce în continuare la congestionări. În ultimul deceniu, atât SUA, cât și Europa au rămas în urmă în ceea ce privește calitatea infrastructurii portuare, care a ratat constant marca „bine dezvoltată și eficientă conform standardelor internaționale” atribuită de Banca Mondială. Europa încă nu are planuri de investiții în infrastructură pe scară largă, menținându-și vulnerabilitatea la șocurile din lanțul de aprovizionare, având în vedere dependența sa de inputurile din străinătate, în special din Asia. „În ce privește dependența de imprumuturi intermediare din străinătate UE este mai expusă riscului în comparație cu SUA din cauza lipsei de investiții în capacități de operare și transport maritim. Spre exemplu, în cazul unei reduceri ipotetice cu 10% a exporturilor chineze în UE de bunuri intermediare (folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri sau materiale ce trebuie prelucrate. pentru producție) sectoarele cel mai puternic afectate din industria europeană vor fi producția de metale (metale de bază și produse fabricate din metal) și sectorul auto (autovehicule, remorci, semiremorci și echipamente de transport). Fără creșteri ale capacității de operare și fără investiții în infrastructura portuară, normalizarea blocajelor de aprovizionare în UE ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial”, explică Ano Kuhanathan, Senior Sector Advisor la Euler Hermes.

Dintre ceilalți factori care vor contribui la normalizarea comerțului mondial, după primul semestru al anului 2022, pot fi menționați: rezolvarea crizei containerelor, reducerea tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina, înlăturarea treptată a barierelor protecționiste prin intervenția OCDE (instituție în care va intra în curând și România), ca și măsurile pentru stimularea exporturilor pe care le vor lua multe țări. 

„Din toate aceste motive, estimăm că creșterea comerțului internațional va ajunge la +5,4% în 2022 și +4% în 2023 (după +8,3% în 2021), apoi va reveni treptat la nivelul normal anterior crizei. Totuși, această creștere susținută riscă să vină cu prețul dezechilibrelor globale tot mai mari, tendință aplicabilă și balanței comerciale a României. Statele Unite, de exemplu, ar urma să înregistreze un deficit comercial record în 2022-2023 (-1.300 miliarde USD), spre deosebire de China, care va vedea excedentul comercial atingând o medie de +760 miliarde USD. În același timp, zona euro ar putea înregistra un excedent comercial peste media din ultimii ani, de ordinul a +330 de miliarde USD”, explică Françoise Huang, economist responsabil pentru Asia-Pacific la Euler Hermes. Potrivit aceleiași Euler Hermes, energia, electronica, o mare parte din utilaje și echipamente sunt sectoarele care vor beneficia cel mai mult de pe urma creșterii comerțului mondial în următorii doi ani . Totuși, sectorul auto va fi cel care se va descurca bine în 2023 datorită numărului mare de lucrări restante și investițiilor mai mici din 2021. La nivel regional, Asia-Pacific va continua să înregistreze cele mai mari câștiguri de export în anii următori, cu peste + 3.000 de miliarde EUR cumulat în perioada 2021-2023. 

– Tendința de creștere a prețului materiilor prime s-ar putea să fie de durată datorită cererii ridicate pentru reconstituirea stocurilor și a unui deceniu de neglijare a investițiilor în infrastructuri, ca și a calității lor de mijloc de acoperire a inflației. În ce privește inflația, aceasta nu va putea influența decât în mică măsură evoluția creșterii exporturilor. Conform opiniei președintei Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, creșterea inflației în statele membre ale UE va dura mai mult decât se prevedea, dar va fi temporară înregistrându-se o scădere de la mijlocul anului 2022. Desigur creșterea prețurilor la energie ar putea reduce puterea de cumpărare în perioada următoare, încetinind ritmul redresării și ducând la scăderea substanțială a profiturilor exportatorilor, dar influențând în mai mică măsură creșterea exporturilor care va depinde mai mult de evoluția cererii, ca și de competitivitaea ofertanților. În ce privește România BNR prognozează o înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pentru prima parte a lui 2022 Ulterior însă, inflația va cunoaște o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei de 2% -3%, pe fondul unor ample efecte de bază, precum și în condițiile creșterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată. Conform opiniei unor analiști creșterea inflației poate fi considerată un element pozitiv întrucât reduce ponderea datoriei și oferă statelor membre UE o marjă de manevră, cel puțin pe termen scurt.

Există însă și alte obstacole. Ca urmare a perturbărilor actuale din lanțurile de aprovizionare din întreaga lume există riscuri de relocalizare sau nearshoring (proces de transfer a unor segmente de business altor companii). De asemenea, se estimează că protecționismul care a atins un maxim istoric în 2021, deși în scădere, va rămâne totuși la un nivel ridicat și în 2022, în principal sub forma unor bariere comerciale netarifare (cote de import și export, subvenționarea producției naționale, politici industriale etc.). Într-un studiu recent sunt evidențiate și repercusiunile negative ale blocării avioanelor, asupra comerțului. Potrivit acestui studiu 27% din comerțul mondial cu bunuri intermediare generice și 40% din comerțul mondial cu bunuri intermediare specifice tranzitează pe calea aerului. Prin urmare, efectele transportului aerian sunt cele mai notabile în centrul lanțurilor valorice. În cazul Chinei aceste dificultăți se vor traduce în eforturile guvernului de a reduce presiunile legate de logistica internațională și problemele lanțului de aprovizionare. Rămâne de văzut care dintre ele. Și Beijingul va trebui să se ocupe de partenerii săi comerciali care au aceleași preocupări.

2. Perspectivele exportului firmelor din România

În analiza perspectivelor exportului firmelor din România trebuie plecat de la observația că datorită orientării aparatului său de export, mai mult către industrie decât către servicii, România nu este protejată de perturbările actuale ale lanțurilor de aprovizionare la scară globală. Ca urmare, prognozele făcute asupra creșterii exporturilor au un grad ridicat de relativitate. Economia românească va creşte în următorii doi ani cu procente de 4,6% în 2022 şi 5,3% în 2023, urmând ca avansul să încetinească în 2024 când este prevăzută o majorare a PIB de 5%, estimează Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în „Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024”. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri de creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,7%, respectiv 7,1%, exportul net* negativ având efect nefavorabil asupra creşterii economice, dar acest efect va diminua treptat, se menţionează în strategie. Creşterea mai accentuată a importurilor de bunuri se datorează unei majorări mai accelerate a achiziţiilor de bunuri intermediare, în corelare cu evoluţia aşteptată a producţiei industriale şi accelerarea activităţii de construcţii. 

În primele 11 luni ale anului trecut, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de două grupe de produse: maşini şi echipamente de transport (45,2% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi 30,0% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a fost de 49,638 miliarde euro la expedieri şi de 65,013 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 72,6% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 18,527 miliarde euro la exporturi şi de 24,522 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27,4% din total importuri. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României s-a ridicat la 21,369 miliarde euro, în primele 11 luni ale anului 2021, în creştere cu 4,929 miliarde euro faţă de acelaşi interval din 2020, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce privește cursul de schimb, nu vor fi înregistrate creșteri semnificative, după opinia unor analiști, întrucât Banca Națională practică o flotare controlată. Astfel, este de așteptat ca în primele luni ale anului 2022, cursul să treacă de 5 lei pentru un euro, urmând a rămâne sub 5,05 lei/euro până la final de 2022. Această evoluție nu va veni în sprijinul exporturilor, dar va oferi exportatorilor o siguranță în ce privește costurile pentru ofertele cu termene de livrare până la un an.

3. Factori de creștere a exporturilor  

Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din 2020 riscurile la adresa creșterii exporturilor României se referă atât la costuri, cât și la factori de altă natură. Astfel, CE consideră creșterea salariilor ca un factor de risc pentru evoluția exporturilor. Creșterea costurilor cu forța de muncă s-a mai atenuat, spune CE, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE. Creșterile salariale continuă să fie mai mari decât creșterile efective ale productivității, inclusiv în sectoarele integrate în lanțurile valorice globale și deschise schimburilor comerciale internaționale. Acestă abordare a CE nu ni se pare sustenabilă. Este adevărat că au avut loc creșteri salariale, dar totuși nivelul salariilor din România rămâne printre cele mai scăzute din UE, influențând în foarte mică măsură competitivitatea prețurilor de export. Pe de altă parte, în analizele pe care le face, CE ia în considerare scumpirile generalizate care afectează grav puterea de cumpărare determinând creșteri salariale, numai în cazul statelor membre puternic industrializate, dar nu și în cazul statelor emergente ale UE. Dacă se dorește o analiză comparativă a acestei situații în România față de alte state membre ar trebui să se plece de la raportul salarii/prețuri. Probabil CE a considerat că stăm mai bine decât Germania la acest indicator. În ce privește productivitatea, majoritatea livrărilor extra și intracomunitare se fac de către companii multinaționale care nu credem că ar trebui învățate cum e cu productivitatea. Un alt factor considerat de CE ca o piedică în calea creșterii exporturilor este calitatea slabă a infrastructurii. Într-adevăr CE are parțial dreptate deoarece trebuie ținut cont că majoritatea exporturilor (livrări în afara UE) se efectuează pe cale maritimă, iar CE nu se referă la infrastructura portuară. Alte obstacole privind creșterea exporturilor semnalate de CE se referă la: schimbarea bruscă a apetitului global pentru risc în contextul unei normalizări continue a politicii monetare, precum și apariția unor tensiuni comerciale care pot duce la scăderea cererii externe. Totuși acești factori nu depind de România și afectează în egală măsură toate statele membre ale UE. CE avertizează că dacă riscurile menționate se concretizează, ele vor avea un impact negativ asupra investițiilor și a exporturilor.(Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final).

Lăsând la o parte recomandările CE, probabil similare, cu unele excepții, pentru toate statele membre și nemembre ale UE să analizăm în continuare căile reale de creștere a exporturilor firmelor din România. Este adevărat că CE oferă tot sprijinul pentru implementarea reformelor care să eficientizeze economia și implicit exporturile, iar soluțiile propuse sunt deja cunoscute și chiar aplicate în toate statele membre. Astfel, CE propune măsuri pentru atragerea investițiilor străine, îmbunătățirea legislației privind obținerea aprobărilor și efectuarea controalelor, o politică fiscală prietenoasă. În ce privește România cu toate că există o legislație corespuzătoare și declarativ se fac eforturi pentru atragerea investițiilor străine, totuși aceste eforturi sunt de multe ori obstrucționate atât din interior, cât și din exterior. Astfel, realitatea arată că există șanse reduse de a atrage investiții pentru export din SUA sau din statele membre ale UE, iar singurii investitori potențiali sunt cei din unele țări din Asia și Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, atitudinea autorităților față de acești investitori potențiali, creează obstacole nejustificate și nu utilizează aceleași criterii ca și în cazul investitorilor europeni sau americani. Pe de altă parte, nu este sprijinit suficient nici capitalul autohton să investească în România în producția pentru export. Există preocuparea Ministerului Finanțelor Publice pentru finanțarea exportatorilor prin programul IMM Invest prin care statul suportă o parte din credite și dobânzile aferente. Este adevărat că acest program a venit în sprijinul antreprenorilor mici și mijlocii; totuși, puțini dintre aceștia sunt și exportatori, majoritatea exportatorilor fiind intermediari, iar pe de altă parte, nu există nici sprijin suficient din partea factorilor care ar trebui să se implice în susținerea exporturilor (bănci, societăți de asigurare a creditelor de export etc). Spre exemplu, în activitatea de export se folosesc credite furnizor sau cumpărător, obținute prin băncile finanțatoare, care presupun proceduri specifice de acordare și garantare și de care, din păcate, exportatorii noștri nu beneficiază. Agențiile de asigurare a creditelor acordate de exportatorii din țările dezvoltate (cum sunt Euler Hermes, Coface, Eximbank etc), nu sprijină și exportatorii români, chiar dacă au birouri și în România. Nici băncile străine din România nu acceptă aceleași condiții de plată la export ca în țările dezvoltate (acreditive cu clauză roșie sau back to back, scontarea, sau forfetarea cambiilor, factoringul etc). De asemenea, este greu de crezut că antreprenorii români să fie tentați să investească în producția de export, în condițiile unui nivel de profit de maximum 5% pe an, suportând dobânzi de 8% pe an sau chiar mai mari la creditele primite. Până când nu se vor reglementa aceste probleme sunt șanse destul de mici să crească într-un ritm alert atât exporturile, cât și investițiile străine pentru export.

În ce privește legislația Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri în contextul pandemiei,  pentru deblocarea și repornirea comerțului în cadrul pieței unice. Și în privința exporturilor, s-au aplicat unele facilități și simplificări ale legislației în domeniul vamal, precum:

– suspendarea executării unei decizii vamale care implică plata de taxe la import sau la export;

– amânarea invalidării declarației vamale pentru export sau a declarației de reexport;

– prelungirea termenului pentru reexportul mărfurilor în regim de admitere temporară.

De asemenea, UE a flexibilizat legislația care permite asigurarea creditelor la export pe termen scurt, dacă se justifică necesitatea. La rândul lor, o serie de state membre au adoptat măsuri în sprijinul exportatorilor. Astfel:

– Austria – a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare în valoare de 10 % (companii mari) sau 15 % (IMM) din vânzările lor la export, cu o limită de 60 de milioane de Euro pe client.

– Letonia – a pus la dispoziția companiilor garanții de export.

– Cehia – sprijină exportatorii cu mai mult de 250 de angajați afectați de pandemie prin garanții la împrumuturi, printr-un fond în valoare de 147 milioane de euro.

– Marea Britanie – a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relații cu China.

– Portugalia – a decis că, în cazul expozițiilor și târgurilor internaționale anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile care desfășoară activități de export vor continua să fie eligibile în cadrul sistemelor de stimulare.

– Spania – a creat o linie de garanții de 2 miliarde de euro pentru companiile exportatoare și restructurarea creditelor exploatațiilor agricole afectate de secetă. Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde și o linie de asigurări de stat în valoare tot de două miliarde de Euro destinate companiilor exportatoare.

În 2020 CE a adoptat o strategie specifică în favoarea IMM-urilor, care vizează simplificarea formalităților. administrative și sprijin în încheierea afacerilor în interiorul și în afara pieței unice. Ca măsuri de susținere a competitivității IMM-urilor cu activitate de export, CE propune:

-Dezvoltarea de strategii în favoarea IMM-urilor și a creșterii regionale.

-Îmbunătățirea standardelor de management în IMM-uri.

-Conceperea de mecanisme și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea unui ecosistem pentru start-upuri și digitalizarea IMM-urilor.

-Elaborarea unui plan de acțiune pentru susținerea competitivității industriilor creative.

Conform CE formalitățile administrative și procedurile cronofage fac activitățile comerciale costisitoare și nesigure. După părerea CE, îmbunătățirea legislației constă în a defini și evalua politicile și legislația națională într-o manieră transparentă pe baza elementelor probatorii, ca și în a elabora politici ținând cont de punctul de vedere al persoanelor fizice, întreprinderilor și al altor părți implicate. Obiectivul este de a reduce birocrația pentru întreprinderi, în special simplificând legislația în materie de aprobări pentru investiții și aplicând mecanisme de control simplificate și bazate pe combaterea riscurilor. O mai bună evaluare a incidenței noii legislații ar trebui să îmbunătățească climatul de afaceri și să stimuleze investițiile. Este importantă revigorarea activității economice în toate sectoarele, cu precădere pentru IMM-uri, pentru a garanta o redresare durabilă.

Companiile multinaționale din România au fost și ele serios afectate de pandemie, atât la nivelul producției, cât și la nivelul comercializării și exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu închide activitatea, s-au reorientat către alte piețe sau către alte activități unde ofertele lor erau competitive. Deși piața din România se confruntă cu un lanț de falimente o bună parte dintre antreprenorii români declară că întrevăd oportunități și consideră că pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piețe străine, în contextul în care Uniunea Europeană începe să susțină scurtarea lanțurilor de producție, iar mulți parteneri doresc să-și diversifice sursele de aprovizionare. Trebuie apreciat optimismul lor.

Ca propuneri concrete de măsuri pentru creșterea exporturilor pot fi menționate:

Intervenția statului 

La ora actuală atât companiile transnaționale, cât și IMM-urile exportatoare au nevoie de sprijinul statului. Acest sprijin trebuie orientat în direcția compensării pierderilor, nefiind suficiente doar amânările la plata obligațiilor financiare. În orice caz trebuie să se renunțe la măsuri greu de înțeles folosite până acum de autorități. Aici poate fi dată ca exemplu negativ blocarea în anii trecuți a producției și exportului de îngrășăminte când pe piața internațională cererea era în creștere. Astfel, un antreprenor român, în loc să fie apreciat pentru faptul că a reușit efectuarea exportului pe piețe greu accesibile, chiar dacă acest lucru s-a realizat prin înțelegeri privind aprovizionarea la costuri preferențiale, s-a ales cu o măsura punitivă din partea autorităților, care a dus și la închiderea fabricii. Un alt caz este cel al producătorului și exportatorului de aluminiu Alro Slatina, unde neintervenția statului care controlează producția de energie, vitală pentru Alro, duce la sistarea producției urmată de concedieri masive și neonorarea contractelor de export. În aceste condiții este lesne de înțeles reținerea altor producători pentru export, cum este, de exemplu Azomureș de a proceda la înțelegeri cu furnizorii de gaz metan pentru prețuri preferențiale. Alte firme concurente, inclusiv din UE, practică astfel de politici agreate și chiar sprijinite de autorități. În cazul României cea mai la îndemână soluție o constituie plafonarea temporară a prețurilor la gaz metan și energie electrică la nivelul anului 2020 și planificarea unor creșteri de preț eșalonate pentru perioada 2022-2024 doar în cazul în care pe piața internațională prețurile acestor utilități nu își revin la nivele rezonabile. Edificator în privința intervenției statului este cazul despăgubirilor acordate de guvern exportatorilor de soia din SUA. Există, desigur și alte soluții pentru sprijinirea firmelor care produc pentru export și anume: accesul la credite cu dobândă modică rambursabile pe termen lung, sau acceptarea unor acorduri preferențiale între aceste firme și producătorii de gaz și energie. Aplicarea unor astfel de soluții este însă problematică în condițiile legislației actuale. Prin comparație, în era comunistă când legislația interzicea reducerea  prețurilor la export s-au găsit soluții pentru realizarea exporturilor. Cu atât mai mult pot fi găsite soluții în prezent.

Controale simplificate, adaptate situației actuale

În ce privește efectuarea controalelor, cei care solicită restituirea TVA sunt supuși în prealabil, în majoritatea cazurilor, unui control de fond din partea autorității fiscale, ceea ce blochează de multe ori activitatea exportatorilor respectivi, mai ales că sunt urmate de sancțiuni mai mult sau mai puțin justificate. S-ar recomanda efectuarea controalelor după restituirea TVA, cum, de altfel este prevăzut și în legislație. Un rol important revine și Consiliului Concurenței care ar trebui să aplice criterii diferențiate de apreciere în cazul procedurilor antidumping, măcar până la terminarea efectelor pandemiei și a revenirii la niveluri normale a prețurilor energiei și gazului metan. Evaluarea prețurilor pentru produsele exportate ar trebui, de exemplu, să plece de la costurile compensate ale mărfurilor românești similare cu cele ale mărfurilor concurente la care pierderile înregistrate sunt subvenționate de autorități sub diferite forme. 

Sprijin din partea rețelei externe

Deși România  are o rețea destul de extinsă de reprezentanți comerciali în străinătate, foarte puțini dintre aceștia oferă informații utile exportatorilor români, în special IMM-urilor. Trebuie să se renunțe la ideea din anii 90 ca reprezentanțele comerciale din străinătate să se ocupe doar de imaginea României, iar rolul promovării exporturilor să revină doar operatorilor economici prin deschiderea de birouri comerciale în țările de interes. Cu siguranță se impune o selecție riguroasă, pe criterii profesionale a celor trimiși la birourile comerciale sau ambasadele României și eficientizarea activității acestora. 

Competențe lărgite acordate de UE 

Și UE trebuie să se implice efectiv în evitarea colapsului multor exportatori. Asta înseamnă să accepte competențe lărgite pentru statele membre în sprijinul exportatorilor, cel puțin până la revenirea economiei mondiale. Un rol mai activ în această privință ar trebui să-l aibă europarlamentarii noștri, în general bine pregătiți profesional, care să nu se limiteze doar în a aproba cu entuziasm orice propunere a instituțiilor UE indiferent dacă avantajează sau nu România. Soluția ar fi un efort de armonizare a poziției cu cea a parlamentarilor din alte state membre în sprijinul intereselor naționale.

Asigurarea forței de muncă pentru producția de export

Un factor important pentru creșterea exporturilor îl constituie și asigurarea forței de muncă pentru producătorii de mărfuri destinate exportului. Din evaluările Ministerului Muncii și Protecției Sociale, oferta de locuri de muncă din partea tuturor angajatorilor se ridică la aproximativ 480.000, iar cererea din partea oamenilor care doresc să se angajeze este de aproximativ 200.000. Pentru a sprijini angajatorii să acopere această lipsă a forței de muncă, Guvernul a majorat pentru 2022 numărul de avize acordate muncitorilor străini la 100.000 de lucrători. Acest lucru nu înseamnă că 100.000 de lucrători vor veni în România, ci că se dă posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajați români, astfel încât afacerile lor să nu intre în blocaj. Este o decizie economică firească, pe care au adoptat-o și alte țări, pentru că prioritatea o reprezintă dezvoltarea economică. Desigur că pe piață acționează o serie de firme de mediere, dar s-ar impune și o implicare mai activă a Ministerului Muncii și a ambasadelor României din țările furnizoare de personal calificat. Este necesară o cooperare mai strânsă a acestor instituții cu angajatorii români care să poată primi informațiile necesare în timp util. 

În concluzie redresarea economiilor și creșterea exporturilor statelor membre, inclusiv ale României, vor continua, cu toate amenințările de criză din partea unor analiști economici. Blocajele la nivelul ofertei și creșterea prețurilor la energie, alături de perspectiva inflației pot doar încetini ritmul acestei redresări. În același timp, însă, conform aprecierii Băncii Centrale Europene, dacă economia revine mai repede la întregul său potențial, presiunile asupra prețurilor inclusiv a celor de export ar putea să crească, ceea ce ar reprezenta un pas important către revenirea la normalitate.

________________

* Exportul net se referă la diferența dintre valoarea totală a exporturilor unei țări și valoarea totală a importurilor. Exportul net este utilizat pentru a calcula PIB-ul unei țări. Cu alte cuvinte, exporturile nete ale unei țări sunt egale cu suma pe care cetățenii din alte țări o cheltuie pe bunurile / serviciile din țara mamă minus suma pe care cetățenii din țara mamă o cheltuie pe bunuri / servicii produse în alte țări De exemplu, dacă străinii importă bunuri și servicii de 70 de miliarde de euro din România și românii cumpără bunuri și servicii de 60 de miliarde de euro din alte țări, exportul net este pozitiv + 10 miliarde de euro.


Bibliografie

Ana Boata, Françoise Huang, Ano Kuhanathan, Euler Hermes, Global Trade Report – Battling out of supply-chain disruption, www.eulerhermes.com, 09 December 2021.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, www.mfinante.gov.ro

Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final.

4 din 10 români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde

4 din 10  români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde potrivit unui studiu al Asociației Environ realizat de Reveal Marketing Research.

În contextul în care tehnologia are un rol din ce în ce mai mare în viețile românilor, iar piața bunurilor de folosință îndelungată este în continuă creștere, Asociația Environ a derulat un studiu la nivel naţional pentru a identifica obiceiurile consumatorilor români privind echipamentele electrice și electronice și deșeurile rezultate din acestea la finalul ciclului de viață.

Cei mai mulți dintre respondenți afirmă că sunt influențați în decizia de cumpărare a unui echipament electric nou în primul rând de preț (54%), clasa energetică (32%) și recenziile favorabile (30%). Doar 22% dintre românii chestionați consideră sustenabilitatea brandului sau a produsului ca fiind un criteriu relevant în procesul de achiziție. 

Telefoanele mobile, cele mai des înlocuite produse electronice

Potrivit studiului, cei mai mulți dintre respondenți declară că își înlocuiesc telefonul mobil o dată la 2-3 ani (38%), în timp ce produsele de  înfrumusețare și îngrijire corporală sunt înlocuite în medie o dată pe an (23%). 

La polul opus se află electrocasnicele mari (frigider, cuptor, mașină de spălat) pe care 66% dintre cei care au participat la studiu au declarat că le înlocuiesc în medie cam la 5-10 ani.

În ceea ce privește motivația înlocuirii echipamentelor, aceasta diferă în funcție de tipul produsului: gadget-urile (telefoane mobile, laptopuri) și televizoarele sunt schimbate atunci când apare o nouă tehnologie (25%) sau o ofertă atractivă (21%), în timp ce electrocasnicele de bucătărie, cele de mici dimensiuni (aspiratoare) sau mari dimensiuni (mașini de spălat) sunt înlocuite atunci când se strică (73%) sau pur și simplu sunt prea vechi (31%).

De asemenea, studiul mai arată că atunci când vine vorba de comportamentul post-consum, 58% dintre români afirmă că predau electrocasnicele vechi la schimb în magazinele care oferă vouchere sau reduceri de preț în cadrul programelor de buy-back.

Jumătate dintre români (52%) declară că predau aparatura veche spre reciclare, iar 24% dintre respondenți obișnuiesc să o dăruiască unor membri ai familiei sau cunoscuți.

Lipsa punctelor de colectare în proximitate,
principala barieră în reciclare 

Chestionați cu privire la motivele pentru care nu reciclează mai des, românii au declarat că nu au puncte de reciclare în apropiere (44%), nu au informații despre cum pot să recicleze aparatura veche (18%) sau consideră că ar trebui să fie recompensați (14%). 

Nici în ceea ce privește gradul de familiaritate cu sistemele de colectare organizate în retail, românii nu stau prea bine: doar 17% dintre respondenți au folosit sau cunosc pe cineva care a folosit sistemul de predare gratuită a deșeurilor electrice de mici dimensiuni fără obligația de a cumpăra un produs nou. 

Reciclează! Acum ai unde.

Luând în considerare rezultatele studiului, Asociația Environ lansează campania Reciclează! Acum ai unde. prin care își propune extinderea rețelei naționale de puncte de colectare a deșeurilor electrice de mici dimensiuni cu minim 2022 de locații noi. 

Campania face parte din strategia Environ de îndeplinire a țintei de colectare a deșeurilor electrice și de creștere a gradului de informare al populației cu privire la sistemele de colectare. Punctele de colectare vor fi organizate în spațiile de vânzare ale retail-erilor, showroom-uri, depozite, supermarket-uri, centre comerciale, farmacii, benzinării, magazine de proximitate, scări de bloc și sedii ale companiilor. 

,,Rezultatele studiului nu au făcut decât să ne confirme și metodologic ceea ce știam deja empiric: insuficiența punctelor de colectare influențează direct comportamentul consumatorului.  Crearea unui obicei al reciclării se întemeiază pe realizarea a două condiții elementare: existența punctelor de colectare accesibile și campanii intense de informare corectă cu privire la necesitatea reciclării. Anul acesta ne-am propus să intensificăm eforturile pe care Environ deja le face de ani buni în zona dezvoltării parteneriatelor cu cei care dispun de spații vizibile pentru amplasarea recipientelor de colectare astfel încât consumatorii să nu mai perceapă gestul de a colecta selectiv corect și preda spre reciclare ca pe o corvoadă și totodată să scăpăm de scuza pe care o auzim atât de frecvent, aș recicla, dar nu am unde”, a declarat Roxana Puia, directorul de marketing al Asociației Environ. 

Cutiile speciale pentru colectarea echipamentelor electrice vechi (de mici dimensiuni) sunt disponibile în mai multe versiuni și pot fi puse atât la dispoziția companiilor, dar și persoanelor fizice prin solicitare transmisă pe adresa office@environ.ro sau la numărul de Call Center 031.827.0000.

De asemenea, ca răspuns la întrebarea la care fiecare dintre cei dornici să recicleze s-au gândit cel puțin o dată:  Unde Reciclăm?, Asociația Environ a realizat actualizarea aplicației mobile cu același nume în care sunt integrate deja peste 4000 de puncte de colectare a deșeurilor electrice și bateriilor uzate. În plus față de localizarea celui mai apropiat punct de colectare, aplicația  Unde Reciclăm? oferă informații despre acțiunile de colectare de la gospodării, sfaturi practice despre un stil de viață sustenabil și integrează chiar și un formular de solicitare colectare de la domiciliu. 

Studiul Reveal Marketing Research pentru Asociația Environ a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.007 respondenți în perioada 1 – 15 noiembrie 2021.

În 2022, ținta României de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamentelor electrice și electronice este de 65% din media cantităților puse pe piață în ultimii 3 ani. Circa 80% dintr-un echipament electronic poate fi reciclat. 


Asociația Environ, una dintre primele organizații colective de transfer responsabilitate din România, împlinește anul acesta 15 ani de activitate, timp în care a gestionat peste 150.000 tone de DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice). 

În calitate de promotor al economiei circulare în țara noastră, Environ își propune să contribuie la un mediu mai curat nu doar prin perfecționarea unui sistem de gestionare responsabilă a DEEE, ci și prin implementarea de proiecte și campanii care încurajează schimbarea obiceiurilor privind colectarea selectivă și adoptarea unui stil de viață sustenabil.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL asistă ROCA Industry pentru achiziția a 70% din Eco Euro Doors

0

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat ROCA Industry pentru semnarea contractului de achiziție a 70% din capitalul social al Eco Euro Doors, producător român de uși destinate construcțiilor rezidențiale, cu o experiență de 27 de ani pe piață şi o cifră de afaceri de aproape 13 milioane euro în 2021. Tranzacția este supusă aprobării Consiliului Concurenței. 

ROCA Industry grupează sub umbrela unui holding specializat companii româneşti producătoare de materiale de construcţii (respectiv, BICO Industries și Sarcom cărora li se adăugă acum Eco Euro Doors) și urmărește generarea de valoare prin implementarea unui proces de consolidare și modernizare a capacităților de producție românești.

ROCA Industry este, printre altele, despre parteneriat și despre win-win. Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a înțeles principiile noastre de business și au dus tranzacția spre finalizare, respectiv un parteneriat din care atât noi, cât și vânzătorii, dar mai ales compania, avem de câștigat. Mulțumim echipei Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL pentru modul în care au înțeles particularitățile noastre, pentru deschidere și pentru orientarea pro-business”, a declarat Ionuț Bindea, Președintele Consiliului de Administrație al Roca Industry.

Mulțumim ROCA Industry pentru încrederea acordată. Este remarcabilă implicarea, agilitatea și perseveranța de care a dat dovadă întreaga echipă ROCA Industry pe parcursul negocierii tranzacției. Ne bucurăm că am avut ocazia să colaborăm și să contribuim la consolidarea portofoliului Roca Industry”, a spus Ștefan Mantea(foto), Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL. 

Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL care a asistat ROCA Industry în această tranzacție a fost formată din Radu Diaconu (Partener Coordonator), Ștefan Mantea (Senior Managing Associate), Claudia Grosu (Senior Associate) și Otilia Oglage (Associate).  

Printre recentele tranzacții de M&A în care a fost implicată echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL se numără: 

  • Asistența oferită BlackPeak Capital în tranzacția prin care fondul a investit în Verdino Green Foods
  • Asistența oferită asociaților Smart Diesel în tranzacția de vânzare a business-ului de carduri de carburant al Smart Diesel către grupul german DKV
  • Asistența oferită asociaților GloriaFood în legătură cu vânzarea participației lor către Oracle 
  • Asistența oferită Visionapartments în procesul de achiziție a hotelului Majestic din București
  • Asistența oferită Grupului Electrica în procesul de fuziune a celor trei societăți de distribuție din cadrul grupului.

Peste 70% dintre romani susțin calitatea României de membru al Uniunii Europene


Trei pătrimi dintre români nu doresc destrămarea Uniunii Europene și vor unirea cu Basarabia.


Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group  în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prinTrue Story Project, majoritatea românilor consideră că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană.
  

 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group:Percepția privind avantajele aderării la Uniunea Europeană s-a îmbunătățit semnificativ comparativ cu luna septembrie 2021, revenind la un nivel înregistrat anterior crizei politice de la finalul anului trecut. Pe de altă parte, subiectul ieșirii României din Uniunea Europeană (RO-Exit), deși se menține constant la un nivel  de susținere de 20% și 25%, trei pătrimi din populație respinge atât ieșirea României din Uniunea Europeană, cât și ideea destrămării Uniunii Europene, motivațiile fiind cât se poate de pragmatice. Chiar și cei care cred că interesul național este prioritar în fața regulilor europene sunt de părere, în proporții covârșitoare, că este totuși în interesul național al țării ca România să rămână membră a Uniunii Europene. Per ansamblu, observăm că depășirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coaliții largi, stabile, dar și sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile și reperele euro-atlantice”.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „În contextul rezolvării crizei politice și încheierii negocierilor PNRR cu Comisia Europeană, observăm că parametrii ce oglindesc percepția publică asupra avantajelor apartenenței la Uniunea Europeana au revenit la cotele de acum 6 luni. Se păstrează această percepție la cote mai ridicate în special în segmentul tinerilor din zona urbană, cu studii medii și superioare. Dorința de emigrare sau cea de a lucra într-o companie multinațională sunt evident mai puternice în aceleași segmente, reflecție a curiozității, a dorinței de explorare și înțelegere a unor medii socio-economice de succes, de atingere mai rapidă a unor venituri decente și de a beneficia de  infrastructuri mai eficiente și calitative precum cele educative, administrative, de transport și sociale”.

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 54,9% dintre cei chestionați (față de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 și 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie (față de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 și 35,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,3%.

Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)

71,7% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă și 3,1% nu știu sau nu răspund.

Destrămare UE

75,3% dintre respondenți nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. 19% își doresc o asemenea evoluție, iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 63,2% dintre cei intervievați (față de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021). 29,4% consideră că „în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 32,9% în septembrie 2021 , 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu știu sau nu răspund.

Reguli europene vs. interese naționale

29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 27,3% în septembrie 2021 și 28% în iunie 2021). 68,4% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68,5% în septembrie 2021 și 64,8% în iunie 2021). 2,2% nu știu sau nu răspund.

Interesul național în context UE

Dintre respondenții care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE  (ceea ce reprezintă 68.4% din eșantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populației) sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populației) cred că ieșirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naționale ale țării.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea „Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 42,1% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare (față de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (față de 50,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund 7,1%.
 

Intenția de emigrare

77,9% declară că preferă să trăiască și să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască și să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%.

Companie multinațională vs companie românească

69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%.

Calitatea produselor din piața românească

71,8% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%.

Unirea cu Republica Moldova

Întrebați dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenți răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.


Prezentarea grafică poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/31.01.2022-Capitolele-4-si-5-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf


Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

Analiză 2Performant: top cinci cele mai căutate categorii de produse în comerțul electronic în 2021

0


Cel de-al doilea an pandemic continuă să marcheze trendul ascendent al comerțului electronic, iar România își păstrează locul în topul ţărilor cu cea mai mare creştere a sectorului e-commerce, piață estimată la peste 6 miliarde de euro de ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online. Activând la intersecția dintre marketingul digital și comerțul online, două piețe în creștere susținută la nivel global, compania de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România și companie listată pe piața AeRO a BVB (simbol bursier 2P), confirmă aceste tendințe de creștere: în 2021 a intermediat nu mai puțin de 1,39 milioane de vânzări pentru magazinele online din platforma sa.

Conform datelor din platforma de marketing afiliat 2Performant.com, topul categoriilor de produse care au înregistrat cele mai multe vânzări în 2021 este condus de Fashion cu 363.300 de vânzări, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de anul anterior. Considerată de mulți specialiști cea mai matură din comerțul online, categoria Fashion reflectă comportamente de cumpărare puternic influențate de pandemie. Astfel, dacă în 2020 românii au cumpărat haine de casă sau pentru sport și activități în natură, în 2021 aceștia au revenit la achiziția hainelor de stradă și ocazii (nunți, botezuri) sau pentru birou, dar și încălțăminte, pe fondul reluării multor activități sociale. Totodată, creșterile vânzărilor pentru produsele din această categorie s-au făcut remarcate și în toamnă, odată cu cel mai important eveniment de vânzări din comerțul online, Black Friday. În intervalul 1-14 noiembrie 2021, categoria de produse Fashion a înregistrat o creștere cu 62,8% a numărului de vânzări și cu 86,3% a valorii vânzărilor, în timp ce valoarea medie a coșului de cumpărături a fost și ea cu 14,4% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior.   

Pe locul al doilea în topul categoriilor cu cele mai multe vânzări în 2021 se situează categoria Book, Movies and Music, cu 338.200 de vânzări prin platforma 2Performant.com, o creștere de 29,1 procente față de 2020. Locul al treilea este ocupat de Beauty cu 145.400 de vânzări, în creștere cu 3,4%, în vreme ce categoria Home and Garden ocupă locul al patrulea cu 80.100 vânzări și o creștere de 46%. Top 5 este încheiat de categoria Electronics IT&C cu 79.900 de vânzări, în creștere cu 11,4% față de anul precedent. 

Românii cheltuiesc mai mult în online și
cumpără preponderent de pe telefonul mobil

În 2021 a crescut și valoarea medie a coșului de cumpărături, care ajunge la 52,6 euro, mai mult cu 5,8% față de 2020. Ceea ce înseamnă că românii s-au obișnuit cu achizițiile online și continuă să susțină trendul ascendent al acestui sector. În privința dispozitivelor de pe care se realizează cumpărăturile online, datele 2Performant arată că 69% dintre acestea se fac de pe telefonul mobil și doar 29,8% de pe desktop. Cu toate acestea, valoarea medie a coșului de cumpărături realizate de pe telefonul mobil este mai mică decât cea aferentă cumpărăturilor de pe desktop, respectiv 46,47 euro pe mobil versus 66,67 euro pe desktop. Ceea ce indică faptul că românii continuă să facă achizițiile mai importante ca preț de pe desktop.  

„În 2021 a crescut numărul celor care au optat pentru cumpărături online, iar pentru cei pe care pandemia îi adusese în online încă din 2020 a crescut frecvența cu care fac achiziții în magazinele online. Am văzut în anul ce a trecut un consumator în online mai atent la preț, la caracteristicile produsului, la modalitatea de livrare și țara de proveniență a produsului, precum și la claritatea informațiilor despre retur. Semn că în general cumpărătorii au alocat mai mult timp pentru a se documenta pentru produsele dorite, folosind două device-uri diferite: mobil și desktop. Conform datelor din platforma noastră, am constatat că au fost valoroase pentru consumatorii români proiectele de afiliere care fie îi duceau rapid către oferta mai bună, fie către surse de informare bine structurate”, spune Raluca Negrea, Country Manager România și Bulgaria 2Performant

În 2021, platforma tehnologică 2Performant.com, dezvoltată in house, prin care profesioniști în marketingul digital colaborează cu magazinele online, a intermediat 68,7 milioane de click-uri, cu 23,4% mai mult decât în anul precedent. Acest lucru se traduce printr-o medie de peste 5,7 milioane de click-uri lunare trimise către magazinele online. În privința traficul pe desktop, cea mai bună zi a săptămânii, după numărul de click-uri, a fost miercurea, ora 11 fiind cea mai bună pentru cumpărăturile online. Totodată, raportat la traficul pe mobil, duminica a fost cea mai bună zi a săptămânii, după numărul de click-uri, ora 10 fiind cea mai bună pentru cumpărături online. Sursa principală de trafic după numărul de click-uri rămâne Google, cu 23,7 milioane de click-uri, în creștere cu 65,3% față de 2020, urmat de Facebook cu 7,7 milioane de click-uri, în scădere cu 16,3% față de anul precedent. 

Ziua cu cel mai mare număr de vânzări din 2021 a fost 12 noiembrie, exact în perioada de Black Friday. În perioada 1-14 noiembrie 2021, când s-au desfășurat campaniile de Black Friday, 462 de magazine online care activează în 25 de industrii diferite și care au lansat campanii de reduceri au realizat prin intermediul platformei 2Performant.com 115.000 vânzări, în valoare de 6.929.804 euro + TVA, cu 47,8% mai mari decât în 2020.

Conceput ca un marketplace bazat pe tehnologie în care magazinele online colaborează cu specialiștii în marketing digital la cost pe vânzare, 2Performant și-a demonstrat relevanța ca instrument de vânzări și în 2021. La nivelul întregului an, indicele de vânzări a crescut cu 5,7%, ajungând la 15,71 euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro investit în afiliere în 2021, un magazin online din platforma 2Performant.com a obținut aproape 16 euro. 

Rata de conversie se păstrează la 2%. În privința timpului de conversie, în 2021 decizia de cumpărare a avut loc în mai puțin de o oră la 50,3% dintre cumpărători. În același context, 53,3% au cumpărat de pe desktop și 48,8% de pe mobil. 

România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor: în ce context?

Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania (foto)

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale, cel târziu în 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniștrilor de finanțe ECOFIN și urmează să fie adoptate de Parlamentul European.

În prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA față de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA. 

Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intenția este să li se ofere guvernelor mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, precum și oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie și de a investi mai mult în transformarea verde și digitală.

În total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării și sănătății. O rată sub 5 % va putea fi aplicată pentru 7 dintre aceste 24 de produse și servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane și bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare și livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering și dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale certificate corespunzător.

Ce urmează?

Odată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial și statele membre vor avea obligația de a o transpune în legislația națională. 

Prin urmare, la momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligația de a transpune noile prevederi în legislația națională, care ne așteptam sa aibă loc în decursul anului 2022 – începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără și alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, așa cum s-a discutat public recent în contextul creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Reducerea TVA: efecte potențiale

Măsura poate fi o gură de oxigen pentru consumatori. Totuși companiile nu sunt obligate să își reducă prețul odată cu reducerea TVA, neexistând garanția că efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scăderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor în prețuri a fost de 70-80%, conform evaluărilor Băncii Naționale. Totuși, acest efect este limitat în timp, putând apărea alți factori care să contribuie la majorarea prețurilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul să analizeze atent și prin raportare la rezultatul măsurilor fiscale similare adoptate în trecut, dacă astfel de reguli ce prevăd adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia națională.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o soluție temporară care vizează o reducere „artificială” a inflației și, prin urmare, ar trebui însoțită de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă acțiuni mai concentrate și direcționate, cum ar fi ajutorul pentru gospodăriile care sunt împinse în sărăcie. 

Chiar și în scenariul în care o astfel de măsură ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflația, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, în condițiile în care România ocupă locul fruntaș în ce privește decalajul de TVA înregistrat în anul 2019 (ultimele date disponibile). În același timp, România se află în procedura de deficit excesiv (din cauza depășirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de  3% din PIB) și va trebui să îl readucă sub acest prag până în 2024. De asemenea, atunci când au avut loc scăderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativă a evaziunii și fraudei și, implicit, o îmbunătățire a veniturilor bugetare.  

În funcție de programul de guvernare, de politica fiscală stabilită și de situația bugetară la acel moment, rămâne de analizat, atunci când directiva va fi transpusă, dacă o astfel de măsură de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflaționistă și ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntară a contribuabililor.

Clădire de birouri verde din București, locul 3 în lume

0

Clădirea de birouri Globalworth Square din București, aparținând investitorului Globalworth, cel mai mare de acest fel din Europa Centrală și de Est, liderul pieței de birouri de la noi, se situează pe primul loc în România și pe locul 3 mondial cu scorul de 99% cu care a obținut acreditarea BREEAM Outstanding.

BREEAM Outstanding este considerat „cel mai riguros cadru pentru promovarea și certificarea practicilor de dezvoltare durabilă din lume”. Globalworth Square este cea mai tehnologizată clădire de birouri din portofoliul Globalworth și a primit recunoașterea de excelență penru Sănătate și Wellbeing, Energie, Transport, Apă, Materiale, Utilizarea terenurilor și Ecologie, Poluare și Management. Procesul de certificare pentru Globalworth Square a fost implementat împreună cu BuildGreen, unul dintre cei mai activi consultanți în domeniul dezvoltării durabile, cu o expertiză care acoperă peste 17 țări europene.

Dimitris Pergamalis

Dimitris Pergamalis, MRICS, Group Head of Workplaces at Globalworth: „Este o onoare să anunțăm că Globalworth Square a obținut acreditarea BREEAM Outstanding atingând scorul de 99% – nu doar cel mai mare punctaj obținut de o clădire de birouri din România, ci și pe locul 3 din lume. Aș dori să mulțumesc întregii echipe implicate în dezvoltarea certificarea clădirii, care a împins potențialul proiectului dincolo de așteptările noastre inițiale, plasând Globalworth Square ca o clădire de referință în istoria dezvoltării durabile”.

Razvan Nica

Răzvan Nica, BuildGreen founder & Managing Director: „Plasarea României pe locul 3 în topul celor mai verzi clădiri de birouri din lume este o realizare cu adevărat mare pentru partenerul nostru, pentru echipa noastră uimitoare, dar și pentru întreaga industrie imobiliară”.

Globalworth Square se caracterizează ca „un proiect ambițios, un business hub axat pe sustenabilitate, inovație și eficiență. Localizat în partea de nord a orașului București, Globalworth Square este o clădire de clasă A cu o suprafață închiriabilă totală de 29.000 mp, repartizată pe 3 nivele subterane, parter și 15 etaje superioare, plus 1 nivel tech, cu un plan tipic generos de 2.130 mp.

Cu acest nou proiect, localizat în mijlocul Globalworth District, cea mai mare comunitate de business din București, Globalworth setează noi standarde în materie de responsabilitate, well-being, sustenabilitate și costuri reduse pentru ocupanți. Clădirea folosește un sistem geotermal amplasat sub fundația de tip radier, capabil să reducă considerabil costurile de răcire și încălzire ale întregii clădiri. Dat fiind că tehnologia joacă un rol central în biroul viitorului, rol puternic accelerat de pandemie, Globalworth Square vine cu o serie de inovații inedite. Este una dintre puținele clădiri producătoare de energie din România, o parte importantă a consumului de energie fiind asigurată de acoperișul fotovoltaic.

Pentru a crește siguranța, atingerea suprafețelor în Globalworth Square este limitată prin implementarea unor soluții touchless cu senzor IR în toate facilitățile sanitare, iar accesul în clădire și în spațiile de birouri se va face prin tehnologii Bluetooth și NFC. În plus, se obține o calitate maximă a aerului, deoarece unitățile de tratare a aerului sunt echipate atât cu umidificare încorporată, cât și cu dezinfecție inovatoare a aerului, asigurând introducerea aerului proaspăt fără germeni la umiditate optimă.

O altă inovație constă în sistemul de răcire al clădirii, compus din pompa de căldură, chillere cu freon ecologic R1234ze și depozit de gheață, proiectat pentru a genera un consum energetic redus. Implementarea soluției de depozit de gheață este unică în acest moment pentru o clădire de birouri de clasa A în România”. 

Compania imobiliară Globalworth este activă în Europa Centrală şi de Est, „listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.1 miliarde de euro, la 30 iunie 2021. Aproximativ 95,1% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn.

BuildGreen este recunoscut ca „lider în domeniul proiectării, dezvoltării și certificării clădirilor sustenabile în Europa Centrală și de Est. Înființată în 2010, BuildGreen a fost prima companie din România specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor. BuildGreen se remarcă prin cel mai mare număr de proprietăți certificate după schemele LEED, BREEAM, WELL și EDGE – peste 200 proiecte imobiliare din ECE, de la clădiri de birouri, la centre comerciale, parcuri logistice sau fabrici industriale, proiecte rezidentiale sau publice – cu o suprafață cumulată de peste 5 milioane m.p. și o investiție totală de 8 miliarde euro. În 2019, Răzvan Nica, fondatorul și directorul general al companiei, a fost numit de către BRE ca primul auditor BREEAM International Quality Auditor din afara Marii Britanii, poziție din care supervizează procesele de certificare de pe întregul Glob. În 2019, BuildGreen și-a deschis primul sediu din Praga, după ce și-a unit forțele cu green gain, unul dintre cei mai activi consultanți BREEAM din Cehia, devenind astfel printre cei mai mari și mai experimentați consultanți din Europa Centrală și de Est (CEE)”.

 

Intră în vigoare Directiva detașării în transporturile rutiere internaționale la nivel european

0


La 2 februarie 2022, intră în vigoare Directiva detașării în transporturile rutiere internaționale la nivel european. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) reamintește ce obligații au firmele de transport rutier din România și prezintă un comentariu cu această temă:
„Firmele de transport rutier din România care efectuează operațiuni de transport rutier internaționale în Uniunea Europeană (UE) și Regatul Unit (operațiuni de crosstrade și cabotaj), trebuie să respecte din data de 2 februarie 2022 prevederile Directivei detașării 1057/2020.


Directiva prevede că șoferii profesioniști ai firmelor de transport rutier care efectuează operațiuni de crosstrade sau cabotaj pe teritoriul UE și al Regatului Unit vor trebui înregistrați în cadrul platformei lansate de Comisia Europeană – IMI, urmând ca acestora să le fie emise certificate de detașare cu valabilitatea de maximum 6 luni, pe care trebuie să le dețină în format electronic sau pe hârtie la bordul vehiculelor.


Sunt excluse de la prevederile Directivei detașării care intră în vigoare în data de 2 februarie 2022 operațiunile de transport bilateral, tranzitul și până la 2 transporturi rutiere intracomunitare crosstrade efectuate pe lângă cele inițiale de bilateral.
Pentru a ajuta firmele de transport rutier din România să respecte prevederile Directivei detașării, UNTRR a lansat platforma www.detasaretransport.ro, unde operatorii de transport rutier pot beneficia de managementul certificatelor de detașare.


Prin înregistrarea pe platforma www.detasaretransport.ro firmele de transport rutier au acces la gestionarea declarațiilor de detașare, alerte la expirarea acestora și în caz de control din partea autorităților din statele membre și comunicare cu autoritțile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea.


Totodată, firmele de transport rutier vor beneficia de informații actualizate cu privire la cerințele privind detașarea din fiecare stat membru.


Deși CE a declarat că noile reguli privind declarațiile de detașare au ca scop reducerea sarcinii administrative ce revine operatorilor și simplificarea procesului de transmitere a declarațiilor de detașare printr-un portal unic al UE, care va înlocui site-urile web naționale din statele membre UE precum SIPSI, MILOG, LIMOSA, MELDLOKET, UTIK, LSDB – cu toate acestea, noile proceduri CE rămân complexe și împovărătoare pentru transportatorii rutieri, în special pentru firmele mici care trebuie să aloce resurse umane suplimentare pentru gestionarea volumului mare de declarațiii de detașare solicitate de CE pentru fiecare șofer și pentru fiecare țară.


La nivel european, România este a 8-a piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8,2%).


Reamintim că UNTRR a contestat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, care restricționează grav activitatea transportatorilor români în UE, iar acțiunea juridică este în curs și sprijinită de Guvernul României.


UNTRR încurajează firmele de transport rutier care doresc să apeleze la servicii de management privind certificatele de detașare să lucreze cu cei care sunt de partea lor, întrucât le oferă atât un beneficiu, cât și suport în fața autorităților naționale și internaționale.

1 din 3 companii listate a obținut peste 9 la evaluarea VEKTOR pentru comunicare excelentă cu investitorii

0

 

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) publică rezultatele pentru 2021 ale indicatorului VEKTOR pentru companiile listate din Piața Reglementată. 22 de emitenți au obținut peste 9 la evaluarea din decembrie 2021 față de 15 companii la evaluarea din decembrie 2020. 10 companii au obținut nota maximă, 10, în comunicarea cu investitorii, în baza unei metodologii ce include 15 criterii, în linie cu cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR). Rezultatele sunt disponibile pe pagina fiecărui emitent în cadrul website-ului Bursei de Valori București (BVB) și datele agregate pentru toate companiile sunt disponibile în secțiunea dedicată indicatorului VEKTOR a website-ului ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Numărul emitenților care au obținut note maxime confirmă adoptarea pe scară largă a bunelor practici în comunicarea cu investitorii și guvernanță corporativă pe care ARIR și le-a asumat la lansarea indicatorului VEKTOR în urmă cu 3 ani. Totodată, este momentul să trecem la următorul nivel, cu noi criterii care să răspundă așteptărilor unui investitor mai sofisticat, mai digitalizat, mai implicat. Lansăm astăzi în dezbatere publică noua metodologie VEKTOR pentru 2022 după o amplă consultare a tuturor părților interesate din piața de capital, pentru încă un pas spre cele mai bune practici din domeniu”.

Adrian Tănase, Director General Bursa de Valori București:

„Pentru o companie listată la bursă care își dorește recunoaștere din partea investitorilor, comunicarea cu aceștia este primordială. Ne bucurăm că, la trei ani de la lansarea indicatorului VEKTOR de către ARIR, din ce în ce mai multe companii obțin note foarte bune ceea ce înseamnă că gradul de conștientizare a importanței comunicării cu investitorii în rândul acestora a crescut considerabil. Piața a evoluat foarte mult și odată cu ea și cerințele investitorilor, care au devenit din ce în ce mai exigenți. Salutăm inițiativa ARIR de a revizui metodologia de acordare a notelor VEKTOR pentru anul în curs, precum și extinderea acestui scor către companiile de pe piața AeRO.”

Rezultate VEKTOR 2021:

  • Companiile care au obținut nota 10 la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: Antibiotice, Banca Transilvania, BRK Financial Group, Electrica, Farmaceutica REMEDIA, IMPACT Developer & Contractor, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Purcari, TeraPlast.
  • Companiile care au obținut nota 9,5 la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: ALRO, BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori București, MedLife, ONE United Properties, Romgaz, SIF Transilvania, Sphera Franchise Group, Transgaz.
  • Companiile care au obținut nota 9 la evaluarea la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: Bittnet Systems, Fondul Proprietatea, Romcarbon.
  • Companiile care au avut cele mai mari creșteri în 2021 sunt: Turism Felix, Sphera Franchise Group, Evergent Investments, Electromagnetica, SIF Banat Crisana, Santierul Naval Orsova.
  • Criteriile îndeplinite de cel mai mare număr de companii la evaluarea VEKTOR au fost: criteriul 5 (60 de companii), care se referă la furnizarea informațiilor despre prețul acțiunilor în cadrul website-ului emitentului și criteriul 14 (54 de companii), care solicită existența unei politici de remunerare, unde vedem o creștere a numarului de companii cu 38 faţă de evaluarea din 2020. 
  • Cele mai puține companii (24) au îndeplinit criterul 6, care se referă la organizarea a cel puțin unui eveniment anual propriu de prezentare a activității în fața investitorilor și analiștilor sau participarea la cel puțin un eveniment internațional / local pentru investitori.

Media indicatorului VEKTOR pentru toate companiile este de 4,9 o creștere de 1,1 punct (față de 3,8 în 2020), iar a companiilor din categoria premium este de 8,6 (vs 7,3 în 2020). Se remarcă, de asemenea, o creștere semnificativă pentru companiile din indicele BET, media indicatorului VEKTOR pentru aceste companii este 9,2 (vs 8,6 în 2020).

Companiile care au obținut cel mai mare indicator VEKTOR

VEKTORCompanieCategorieWebsite
10ANTIBIOTICE Premiumwww.antibiotice.ro
10BANCA TRANSILVANIA Premiumwww.bancatransilvania.ro
10BRK FINANCIAL GROUP Premiumwww.brk.ro 
10ELECTRICAPremiumwww.electrica.ro
10 FARMACEUTICA REMEDIAStandardwww.remedia.ro
10IMPACT DEVELOPER & CONTRACTORPremiumwww.impactsa.ro
10NUCLEARELECTRICAPremiumwww.nuclearelectrica.ro
10OMV PETROMPremiumwww.omvpetrom
10PURCARIInternaționalwww.purcari.wine
10TERAPLAST Standardwww.teraplast.ro
9,5ALRO Premiumwww.alro.ro
9,5BRD – GROUPE SOCIETE GENERALEPremiumwww.brd.ro 
9,5BURSA DE VALORI BUCUREȘTI Premiumwww.bvb.ro 
9,5MEDLIFEPremiumwww.medlife.ro 
9,5ONE UNITED PROPERTIESPremiumwww.one.ro 
9,5ROMGAZ Premiumwww.romgaz.ro
9,5SIF TRANSILVANIAPremiumwww.siftransilvania.ro 
9,5SPHERA FRANCHISE GROUPPremiumwww.spheragroup.com 
9,5TRANSGAZ Premiumwww.transgaz.ro 
9BITTNET SYSTEMSStandardinvestors.bittnet.ro/ro/
9FONDUL PROPRIETATEAPremiumwww.fondulproprietatea.ro 
9ROMCARBONStandardwww.romcarbon.com

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019 și este publicat anual pentru a evalua comunicarea companiilor cu investitorii.

Metodologia VEKTOR a fost elaborată de ARIR în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori) pentru a include așteptările investitorilor instituționali și individuali. Metodologia include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), printre care:

  • informații despre echipa de relații cu investitorii; 
  • existența prezentării pentru investitori;
  • organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare;
  • publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare;
  • participarea la evenimente cu investitori; 
  • furnizare informațiilor financiare în format Excel;
  • transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare;
  • publicarea informațiilor despre prețul acțiunii;
  • acoperirea de către analiști financiari; 
  • informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare; 
  • raportarea non-financiară. 

Procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie 2022 de către Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România. 

În dezbatere, noile programe guvernamentale cu garanții de stat

0

 


Au fost lansate în dezbatere publică noile programe guvernamentale cu garanții de stat care vor fi implementate de FNGCIMM în acest an. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a ministrului finanțelor, Adrian Câciu, a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale Adrian-Ionuț Chesnoiu, a directorului general al FNGCIMM, Dumitru Nancu, a reprezentanților sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.


Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este partener în procesul de elaborare a programelor, delegația participant la evenimentul de lansare fiind condusă de președinte Florin Jianu, care a subliniat: „Dezbaterea de astăzi este un model de bună practică a parteneriatului public-privat și o dovadă că atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului de afaceri, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe, reușitele nu întârzie să apară. Cele patru noi programe au garantate plafoane fără precedent, costuri reduse de finanțare și vizează domenii prioritare și inovative.”


Programele lansate sunt:

  1. IMM Prod
  2. Rural Invest
  3. Garant Construct
  4. Innovation
    În cadrul celor patru programe:
  • Se vor acorda 10 miliarde de lei în garanții pentru IMM-uri
  • Vor fi sprijinite minimum 20.000 de firme
  • Se vor acorda 50.000 de garanții
  • Plafonul maxim acordat fiecărei întreprinderi va fi de 2.300.000 euro pentru fiecare (pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru valoarea maximă a finanţării este de 2.000.000 lei, pentru Innovation)
  • Se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90% (garanții guvernamentale, de până la 80% din valoarea finanțărilor, pentru Innovation)

Retrospectiva 2021 a proiectului ROSE privind învățământul secundar

0

Proiect educațional cu impact economico-social semnificativ, ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project își propune „să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului”.

La intrarea în al treilea an pandemic, proiectul ROSE difuzează primul newsletter retrospectiv, cu răspunsuri ale unor specialiști în educație și politici publice din România la întrebări precum „suntem oare mai pregătiți să răspundem provocărilor pe care ni le ridică 2022? Au fost realiste ambițioasele obiective de reformă propuse în cadrul politicilor publice europene în domeniul educației secundare și terțiare în 2021, anul în care ne-am confruntat, în egală măsură, cu provocările pandemiei și ale tehnologiei?”

Prin răspunsurile lor, „contributorii acestui newsletter retrospectiv propun perspective diferite asupra unui an 2021 dificil pentru educație, perspective ce aduc în dezbatere atât politicile publice educaționale, cât și viziunea sistemică necesară sau importanța dimensiunii socio-emoționale în dezvoltarea armonioasă a copilului. Autorii contribuțiilor din această ediție sunt Alina Sava, Senior Education Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Oana Moșoiu, coordonator intervenții sistemice al Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul Ministerului Educației, prof. univ. dr. Romiță Iucu, coordonatorul Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Ciprian Fartușnic, cercetător în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, Gelu Duminică, director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Radu Jugureanu, team leader al echipei de asistență tehnică din cadrul proiectului ROSE și Ioan Miclea, membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE”.

În sinteză, răspunsurile arată că „suntem, în prezent, în fața unei schimbări de paradigmă educațională și, în același timp, ne aflăm și în fața unui cumul de crize ce concurează: criza sanitară, climatică, a locurilor de muncă, demografică, a migrației și lista poate continua. Ce provocări are de înfruntat educația și, mai ales, cum putem contribui la o altfel de școală în România, care să genereze atașament față de învățare și o stare de bine în rândul tinerilor?

Romiță Iucu introduce sintetic principalele direcții strategice europene în proiectul îndrăzneț de a construi o Arie Europeană a Educației până în 2025, în timp ce Alina Sava discută despre provocările ridicate de pandemie pentru educație și despre cum anume recuperăm pierderile de învățare.

La rândul său, Oana Moșoiu prezintă o retrospectivă a anului 2021 în cadrul proiectului ROSE iar Ciprian Fartușnic aduce în discuție câteva dintre măsurile de politică publică implementate la nivel național în ultimii ani, ale căror efecte se pot distinge acum. Gelu Duminică pune accentul pe nevoia de a acționa local pentru o educație incluzivă de calitate.

Anca Nedelcu scrie despre inechități, singurătate și demotivare în online, punând accentul pe nevoia de consiliere a elevilor. La rândul lor, Radu Jugureanu și Ioan Miclea propun o sinteză retrospectivă a conferinței anuale a mentorilor și monitorilor ROSE, care s-a desfășurat online în decembrie 2021.

O mare parte dintre aceste teme asupra cărora reflectează în articolele lor autorii prezentanți reprezintă direcții de acțiune și în cadrul proiectului ROSE, a cărui paradigmă de intervenție este aceea de a crea contexte și premise pentru soluții educaționale locale, adaptate la nevoile comunităților școlare”.

Inițiatorii proiectului anunță că „abonarea la newsletter-ul ROSE se poate realiza completând formularul disponibil aici”.

Ucraina și viitorul Europei

Ce se va întâmpla când va fi încheiată desfășurarea de trupe de către Rusia de-a lungul graniței cu Ucraina? Va da președintele rus Vladimir Putin ordinul de a ataca, în efortul său de a priva unul dintre vecinii Rusiei – un stat suveran și membru al Organizației Națiunilor Unite și al Consiliului Europei – de independența sa și să-l forțeze astfel să revină înapoi sub jugul Kremlinului?

Încă nu știm, dar faptele indică în mod covârșitor un război iminent. Dacă se întâmplă acest lucru, consecințele pentru Europa ar fi profunde, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Război rece.

Datorită agresiunii violente din partea Rusiei, Europa va fi din nou împărțită în două sfere: o „Europa rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrală ale continentului. Interesele imperiale ar fi din nou opuse celor ale democrațiilor care lucrează împreună sub un stat de drept comun.

Mai rău, pentru că nu s-ar mai avea încredere în cuvintele, legăturile, angajamentele și tratatele asumate, ar exista o reînarmare sporită pentru autoprotecție și o reorganizare completă a relațiilor economice, în special în sectorul energetic. Europa nu ar mai putea risca genul de dependențe economice care permit să fie șantajată în timpul crizelor. Deși o reorganizare a relațiilor economice ar fi costisitoare pentru UE, nu ar exista altă opțiune. Singura alternativă ar fi supunerea și renunțarea la propriile principii ale Europei.

În centrul crizei actuale se află faptul că Rusia, sub Putin, a devenit o putere revizionistă. Nu numai că nu mai este interesată de menținerea status quo-ului; este dispusă să amenințe și chiar să folosească forța militară pentru a schimba status quo-ul în favoarea sa.

Dacă Europa s-ar supune acestor impulsuri imperiale, ar trăda valorile sale cele mai fundamentale și ar trebui să renunțe la felul în care europenii trăiesc și își doresc să trăiască. Ar însemna renunțarea la toate progresele reprezentate de realizarea Uniunii Europene. Consecințele sunt de neconceput și, prin urmare, complet inacceptabile. Cererile Rusiei arată exact ce este cu adevărat în discuție în conflictul ucrainean. Putin dorește ca NATO să-și abandoneze politica ușilor deschise nu numai în Europa de Est, ci și în Scandinavia (față de statele neutre ale UE, Suedia și Finlanda).

Nu este vorba despre presupusa încercuire a Rusiei de către NATO. Este vorba despre restaurarea imperiului rus și frica existențială a lui Putin de a se înrădăcina și de a se răspândi democrația. Miza în criza ucraineană este dreptul la autodeterminare – prerogativa tuturor țărilor suverane de a-și alege propriile alianțe.

Putin dorește cu disperare să șteargă umilința cauzată de dispariția Uniunii Sovietice și pierderea istorică a puterii globale a Rusiei. În opinia sa, imperiul rus trebuie să se ridice din nou și să se facă cunoscut. Această aspirație implică imediat Europa, deoarece Rusia nu a fost niciodată o putere globală fără a deveni mai întâi o forță hegemonică în Europa. Astăzi, independența Ucrainei este pe piață. Mâine, vor fi celelalte state post-sovietice; iar după aceea, așteaptă dominația Europei. Europenii care își cunosc istoria ar trebui să fie prea familiarizați cu acest tipar.

Având în vedere implicațiile agendei lui Putin, ne întrebăm ce așteaptă Europa. Ce mai trebuie să se întâmple înainte ca europenii să se trezească la fapte? Dacă a existat vreodată un timp pentru a lăsa deoparte conflictele mărunte, acesta a sosit acum. UE trebuie să devină o putere în sine, dacă principiile sale vor supraviețui într-o lume a politicii reînnoite a marilor puteri și a rivalității geopolitice. Aceste principii sunt direct amenințate. Când le va apăra?

Cu siguranță, importanța garanției de securitate a SUA în Europa este evidentă în circumstanțele actuale. Dar dacă transatlanticismul trebuie să reziste, Europa însăși trebuie să devină mai puternică. Acest lucru va cere Germaniei – în primul rând – să își regândească rolul. Este și va rămâne cel mai mare stat membru al Europei din punct de vedere economic și demografic.

Având în vedere amploarea amenințărilor de astăzi, o dispută internă germană cu privire la promisiunea fostului guvern de a cheltui cel puțin 2% din PIB-ul său pentru apărare mai este o problemă? Sau este acum mai important ca guvernul german să emită o declarație clară și pozitivă cu privire la angajamentul său pentru sprijinirea Ucrainei și apărarea principiilor europene? Asta ar trimite un mesaj pe care Kremlinul nu l-ar putea înțelege greșit. Dar timpul se scurge.

_________________

CopyRight: Project Syndicate; Preluare din ClubEconomic.ro

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

Care sunt cele mai vizibile bănci în căutările online ale românilor

Agenția five elements digital a analizat peste 2.000 de cuvinte cheie din zona bancară și prezintă acum care sunt cele mai căutate servicii bancare și cele mai vizibile bănci. Astfel, five elements digital a monitorizat vizibilitatea SEO pentru 89 de cuvinte SEO în 8 categorii de produse bancare pentru 28 de instituții bancare prezente pe piața din România. 22 din aceste site-uri au avut rezultate relevante și au fost incluse în topul final.

Conform analizei realizate de five elements digital, românii caută cel mai mult și cel mai des servicii de creditare sub formă de credit de nevoi personale, carduri sau credite ipotecare/imobiliare. Aceștia sunt interesați și de pachetele pentru carduri de credit, iar interesul pentru acestea este aproape egal de cel pentru credite ipotecare și imobiliare, dar și pentru opțiuni de refinanțare a creditelor. Interesul pentru conturi de economii este la un nivel mai scăzut, după cum o arată datele analizate de five elements digital.

În ceea ce privește instituțiile bancare, liderul de piață în scorul de vizibilitate este Banca Transilvania. Clasamentul este completat de urmat de Raiffeisen Bank și ING Bank, iar în top 10 se mai regăsesc BRD, CEC Bank, BCR, UniCredit, OTP Bank, Alpha Bank, respectiv Libra Bank. În unele categorii, ordinea în Top 10 arată diferit și uneori se alătură și site-uri ale altor instituții bancare precum Garanti, Patria Bank, First Bank sau Intesa Sanpalo Bank. 

Interesele românilor pentru servicii bancare,
conform căutărilor online

Analiza realizată de five elements digital, pe baza căutărilor realizate de români prin intermediul Google, arată că în cazul interesului pentru „credit ipotecar”, care are cele mai multe căutări în categoria „Credit”, lideri sunt Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și ING Bank. Spre deosebire de clasamentul general, aici apar în top 10 Patria Bank și Garanti BBVA. Când vine vorba de interesul pentru „credit imobiliar”, top 3 are aceleași nume, doar că ING Bank ajunge pe locul doi. Totodată, Credit Europe Bank intră în top 10. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește creditele, românii s-au arătat interesați și de opțiuni de creditare pentru doar 10 ani. 

În cazul căutărilor pentru „cont curent”, în top 3 se regăsesc Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank, dar ING Bank nu este prezentă în prima pagină pentru acest grup de cuvinte cheie. Totodată, în top 10 apar First Bank și Telekom Banking spre deosebire de numele menționate până acum. 

O particularitate remarcată de five elements digital în această analiză e că în cazul căutărilor „cont economii”. Iar în top 3 aici sunt Banca Transilvania, ING Bank și Raiffeisen Bank. Merită menționat că sub acest interes românii au căutat și informații despre dobânzile depozitelor, atât în lei, cât și în euro, dar și detalii despre „depozite la termen”. 

Nu în ultimul rând, în privința interesului pentru carduri, de debit sau credit, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și BRD sunt în top 3. Și acest clasament are un nume nou, spre deosebire de topul general prezentat înainte. E vorba de Intesa Sanpaolo bank care intră în top 10. Tot la acest capitol merită amintit că românii s-au arătat interesați și de carduri de cumpărături și prin căutări specifice, cum ar fi „card de cumpărături fără acte” sau „card de cumpărături online”.


Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu

0

_________________

Adrian Rus, Partener, Liderul practicii de prețuri de transfer, EY România,
Emanuel Băncilă, Partener, Coordonatorul practicii de inspecții și controverse fiscale, EY România,
Alex Slujitoru, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

Știrea că România ar putea fi una dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un orizont mic de timp este binevenită și de salutat. Mai ales că unul dintre principalele impedimente în discuțiile din anii trecuți a venit și din zona fiscală (respectarea Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, flexibilitate și spațiu fiscal), noul impuls în negocierile de aderare ar putea însemna că România a progresat în zona fiscală și, mai ales, ar putea semnala o recunoaștere a progreselor realizate în nenumărate zone de impact pentru taxarea corespunzătoare a profiturilor în locurile în care se desfășoară activitatea economică și se creează plus-valoarea. Este, oare, acest progres suficient pentru a ne asigura că România ajunge în sfârșit în rândul țărilor ce dețin economii de piață stabile și puternice?

Conform celui mai recent raport al OCDE cu privire la România – „Making Dispute Resolution More Effective – MAP Peer Review Report, Romania”, dat publicității în 25 mai 2021, per total, România îndeplinește mai puțin de jumătate din elementele „Acțiunii 14 Standarde Minime”, deși a reușit să remedieze o serie de deficiențe identificate de OCDE.

Spre exemplu, OCDE a constatat că, deși România are o rețea dezvoltată de tratate fiscale și este parte la Convenția privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate 90/436/CEE (EUAC), aproximativ o treime din tratate nu conțin dispoziții privind implementarea acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, indiferent de termenele de prescripție prevăzute de legea română. Aproximativ un sfert din tratate nu prevăd un termen de formulare a solicitării de eliminare a dublei impuneri, iar aproximativ o zecime din tratate nu conțin posibilitatea celor două state de a discuta și alte cazuri decât cele care se încadrează expres în tratat. 

OCDE a mai constatat că România nu are un plan care să vizeze tratatele ce excedează Convenţiei multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, deși și-a propus să rezolve aceste probleme prin semnarea și ratificarea ei, fapt care ar impune modificarea unui număr semnificativ din tratatele existente. 

Mai important, OCDE subliniază că România nu îndeplinește un element major din „Acțiunea 14 Standarde Minime”, și anume prevenirea apariției disputelor, deoarece nu permite aplicarea acordurilor de preț în avans (APA) acelorași tranzacții efectuate, dar în perioadele anterioare, necuprinse în mod expres în APA emise.

Totodată, OCDE a reținut că, deși România permite accesul contribuabililor la procedura acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, informațiile disponibile public cu privire la această procedură sunt foarte limitate, neexistând transparență cu privire la activitatea autorității române competente în această privință. Mai mult, OCDE semnalează că inclusiv „profilul României”, alcătuit pe baza informațiilor furnizate de aceasta nu corespunde politicii și practicilor efective ale autorității competente.

Și, dacă privim la rapoartele publice, informațiile sunt contradictorii. Din informațiile furnizate de ANAF, în 2019 au fost finalizate trei proceduri amiabile, fiind în curs de derulare alte 61 de proceduri amiabile în diverse stadii de soluţionare, în scopul eliminării dublei impuneri. Mai mult, ANAF nu precizează potrivit căror prevederi au fost finalizate cele trei (EUAC sau tratate de evitare a dublei impuneri). 

În primul semestru al anului 2020, ANAF anunță ca fiind finalizate cinci proceduri amiabile, prin „Notă de închidere a procedurii amiabile”, patru dintre ele în baza acordurilor sau convențiilor pentru evitarea/eliminarea dublei impuneri încheiate de România cu state membre UE și una în baza EUAC. Cu toate acestea, în Raportul de performanță privind întreg anul 2020, ANAF nu mai face vreo referire la procedurile amiabile, nici măcar la cele amintite în raportul privind semestrul I.

La nivelul lui 2021, ANAF raportează pentru primele șase luni din an că „au fost soluționate opt cereri de inițiere a procedurii amiabile”. 

Or, dacă privim în ansamblu aceste informații, am putea crede că asistăm la o schimbare de optică a autorității fiscale. Astfel, dacă inițial era implicată în proceduri amiabile pe care le și soluționa (chiar dacă nu cunoaștem cum), mai apoi a început să „închidă” aceste proceduri (deși nota de închidere nu pare să echivaleze cu o decizie sau acord de eliminare a dublei impuneri), pentru ca în prezent să pară că „soluționează” nu proceduri amiabile, ci „cereri de inițiere a procedurilor amiabile”.

Toate aceste nu sunt decât aspecte ce ne îndreptățesc să credem că autoritățile mai au mult de lucru și de îndreptat până când aderarea chiar se va produce. Mai ales în condițiile în care procesul de aderare include o evaluare riguroasă și detaliată din partea a mai mult de 20 de comitete tehnice (cel de fiscalitate fiind doar unul dintre acestea) a alinierii României la standardele, politicile și practicile OCDE.

Ca rezultat al acestor revizii tehnice și înainte de orice invitație de a deveni membru în organizație, vor trebui implementate schimbări în legislație și în practicile autorităților pentru a îndeplini standardele OCDE, care ar putea reprezenta un catalizator puternic pentru reforme importante.

Nu există un termen limită pentru finalizarea procesului de aderare, însă nu este de ignorat faptul că sunt și alte țări în competiție și ratarea acestui val de aderare poate împinge șansa României într-un viitor îndepărtat. Rezultatul și durata procesului depind de abilitatea României de a se adapta şi alinia cu standardele OCDE și a adopta cele mai bune practici ale organizației. Și, cum fiscalitatea este domeniul unuia din cele peste 20 de comitete, am putea începe cu eliminarea efectivă a dublei impuneri.

Goana după metavers stârnește lupta pentru brevete

0

Metaversul, o lume virtuală în care utilizatorii acționează sub forma unor avatare și pot interacționa cu alții, a devenit un subiect de actualitate dincolo de grupurile tradiționale ale împătimiților de jocuri pe calculator. Pentru a-și asigura un loc în noile universuri virtuale, giganții din domeniul tehnologiei au început sa investească masiv în Metavers, iar Facebook a decis chiar să-și schimbe brandul în Meta.

„De ce avem nevoie de pereți și tavane pentru a avea o întâlnire?”, se întreabă Michael Ackerbauer de la IBM, care construiește lumea virtuală a companiei, numită Metaverse.

„Am avut întâlniri sub apă și în aer. Întâlnirile sunt acolo unde vrei să fie”. O echipă IBM (IBM) din Europa folosește Metaverse în mod constant, deoarece membrii ei nu se văd de obicei în persoană, a continuat Ackerbauer. S-ar putea crede că aceste cuvinte au fost rostite astăzi, dar, de fapt, acest interviu datează din 2007, cu mult înainte de prezentarea de anul trecut despre Metaverse a lui Mark Zuckerberg de la Facebook.  

După aproximativ 15 ani, Metaversul se află tot într-o fază incipientă, dar companiile se grăbesc să fie primele care îi ocupă spațiile virtuale, în speranța de a monetiza acest trend. Potrivit analiștilor de la Bloomberg, metaversul ar putea deveni o piață de 800 de miliarde de dolari americani, de care ar putea beneficia industrii diverse, de la jocuri și publicitate, la NFT și modă de lux. De când Facebook s-a transformat în Meta Platforms, Microsoft (MSFT) creează Mesh, un metavers folosind platforma sa de comunicare, Teams, Unity Software (U) vine cu platforma sa de conținut tridimensional, apare platforma Omniverse a NVIDIA (NVDA), Tencent (TCEHY), cea mai mare companie de jocuri de noroc din lume și Adobe (ADBE) care își folosește instrumentele de creație pentru a proiecta conținut pentru metaverse, intră, de asemenea, pe această piață. Însă acestea nu sunt singurele companii. 

Războaiele pentru metavers au început deja. Meta Platforms (FB), IBM, Microsoft (MSFT), HTC (2498.TW), Didi(DIDI), dar și Disney (DIS) și Nike (NKE) au depus o multitudine de cereri pentru brevete și mărci comerciale legate de diferite aspecte ale metaversului și ale tehnologiilor sale. Disney a brevetat deja o personalizare a unui avatar într-un mediu virtual, IBM a solicitat o mulțime de brevete și a primit în urmă cu câțiva ani brevetul care permite unui avatar să se deplaseze între lumile virtuale – „teleportarea în lumea virtuală” și un brevet pentru un sistem și pentru metode de control al grupurilor într-o aplicație de tip metavers. 

Nike a depus mai multe cereri de înregistrare a unor mărci comerciale prin care își declară intenția de a produce și vinde îmbrăcăminte virtuală și adidași de marcă. Dolce & Gabbana, Gucci, Adidas (ADS.DE) își creează deja liniile de modă și îmbrăcăminte pentru metavers. Zara – Inditex Group (ITX-U.TI) a lansat pe platforma Zepetto o colecție de modă care se vinde și în magazinele sale din lumea reală și care are aceleași prețuri în magazinele virtuale.

Metaversul este văzut ca fiind următoarea dezvoltare a internetului. Comercianții cu amănuntul nu doresc să fie lăsați deoparte. Walmart (WMT) a depus mai multe cereri de înregistrare a unei mărci comerciale care explorează „furnizarea unei monede digitale și a unui token digital de valoare” pe care membrii ar putea să le folosească într-o comunitate online. Walmart are în vedere servicii în cadrul magazinelor online de retail care oferă mărfuri virtuale, „cu o listă lungă de categorii de produse, de la produse de uz casnic de bază până la jocuri video și instrumente muzicale”. 

O căutare pe google legată de patente pentru „metaverse” arată brevete care datează din 1995. O privire mai atentă asupra numărului de brevete depuse care conțin cuvântul metaverse plasează IBM pe primul loc, cu 13% din totalul cererilor de brevete depuse, urmată de Didi cu 10,5% și HTC cu 5,4%. Microsoft se află doar pe locul 8 cu 2,1%, iar Facebook – Meta Platforms nu se regăsește nicăieri în această statistică. 

Meta este foarte prezentă în tehnologiile AR/VR care ar putea fi bazele unui metavers imersiv. În ultimii ani, Meta a depus sute de cereri de brevete și a primit recent brevete pentru mișcările pupilei, identificarea pozițiilor corpului și a expresiilor umane pe care compania dorește să le folosească în construirea metaversului său. Purtătorul de cuvânt al Meta, Nick Clegg, a confirmat pentru FT că Horizon Worlds se va baza pe același model de bază de publicitate și comerț direcționat. Cele mai recente brevete ale sale ne dau o idee despre modul în care Meta vrea să monetizeze metaversul prin intermediul publicității, care este în prezent cea mai mare sursă de venit a Facebook. O veste bună pentru investitori, dar consumatorii s-ar putea teme că, folosind tehnologia, compania ar putea fi capabilă în viitor să ne interpreteze starea de spirit și să ne alimenteze cu publicitate direcționată în momentele noastre vulnerabile.  

În timp ce metaversul încearcă să își găsească drumul și propune noi moduri de interacțiune socială, atrăgând investiții importante în cercetare și dezvoltare, acesta vine cu un nou set de riscuri cibernetice, unele dintre ele deja experimentate în jocurile online. La începutul lunii noiembrie 2021, Apple (AAPL) a depus cererea pentru un brevet american care poate face „invizibili” anumiți subiecți din metavers. Soluția constă în oferirea unei modalități prin care viitorii utilizatori ai metaversului să excludă din experiența lor virtuală subiecții care jignesc sau atacă în diverse moduri avatarul altuia, prin „blocarea” acestora, așa cum se întâmplă deja în mediile sociale actuale. Un alt brevet interesant al companiei Kyndryl Inc, partener Microsoft, vizează identificarea avatarurilor spam pe baza caracteristicilor multimedia ale acestora, deschizând căi de blocare a conținutului nedorit. 

În prezent, metaversul este marcat de o avalanșă de companii care încearcă să blocheze concurența cu brevete și mărci comerciale și care doresc să fie primele care să umple spațiile virtuale cu oameni dornici să rămână acolo, să interacționeze social și gata să cheltuiască bani reali pentru proprietăți virtuale. Dar metaversul de tipul „Ready, Player One” este încă foarte departe în viitor. 

74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită

0

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, majoritatea românilor, 74,5%, este pesimistă în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România și lumea.

Direcția țării

74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 și 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 și 23% în martie 2021), iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Direcția lumii

24,2% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună în lume, în timp ce 68,9% consideră greșită direcția, iar 6,9% nu știu sau nu răspund.

Evoluție calitatea vieții  – comparație trecut

Întrebați cum își evaluează viața în comparație cu acum 5 ani, 29,3% dintre respondenți au ales varianta „mai bună”, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”. Nu știu sau nu răspund 1,8%.


Evoluție calitatea vieții – proiecție viitor

43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea și 10,2% nu știu sau nu răspund.
 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Percepția direcției în care merge țara s-a mai îmbunătățit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie și martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice și sociale, se observă și un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcției în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcție bună în lume, respectiv într-o direcție greșită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul și mai ales percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorității populației cu excepția tinerilor care sunt ceva mai optimiști decât media populației.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP):Depășirea crizei politice a determinat îmbunătățirea percepției direcției țării, însă cotele înregistrate de sondajul nostru din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum și a cadrului general generat de persistența pandemiei. Prezența acestor factori cauzali este marcată în diada percepției calității vieții de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată și / sau dorită depășirea acestor crize medicale”.

 


  Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

Gala Regista 2022 a premiat cele mai digitalizate instituții și primării partenere din România

0

Regista Digital SA, compania dedicată digitalizării administrației publice din România, a premiat în cadrul Galei Regista 2022, eveniment desfășurat pe 20 ianuarie, primăriile și instituțiile publice care s-au remarcat anul trecut în procesul de digitalizare. Obiectivul Galei a fost să ofere echipelor administrațiilor publice care folosesc Regista un cadru de celebrare a eforturilor lor pentru transformare digitală și, totodată, să ofere o perspectivă asupra oportunităților în acest domeniu. 

În cadrul Galei s-au acordat premii pentru cinci categorii, dar și un premiu special din partea a echipei Regista. Astfel, cei șase câștigători ai primei ediții a Galei Regista au fost: Primăria Năvodari, județul Constanța la categoria Cea mai bună prezență în mediile sociale; Primăria Târgu Bujor, județul Galați – Cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii; Administrația Străzilor București Cea mai digitalizată instituție; Primăria Sânmartin, județul Bihor – Cea mai digitalizată primărie de comună; Primăria Năvodari, județul Constanța – Cea mai digitalizată primărie de oraș și Primăria Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș – Premiul special Best Customer

Cele cinci nominalizări pentru fiecare categorie și câștigătorii au fost desemnați în mod obiectiv pe baza informațiilor din platforma Regista și a unui punctaj care reflectă utilizarea reală a funcționalităților disponibile pentru procesul de digitalizare, un proces monitorizat de-a lungul întregii activități din anul 2021. 

Gala de Premiere a fost precedată de o dezbatere privind noile provocări și oportunități în 2022 pe tema digitalizării în România, și în contextul accelerării proceselor de transformare digitală în perioada pandemiei. La dezbatere au participat personalități relevante din administrația publică, cât și reprezentanți ai unor companii de tehnologie de top precum: Alexandru Lăpușan, CEO și Co-fondator Zitec; Lucian Ungureanu, Cloud Business Group Lead, Microsoft România; Silvia Ionescu, Head of eCommerce, Banca Transilvania; Adrian Dinculescu, Managing Director, Namirial și Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sector 1, București. 

Totodată, în cadrul Galei au fost prezentate o serie de intervenții video realizate special pentru acest eveniment de către reprezentanții administrațiilor publice locale, Primari și City Manageri,  din orașe precum: Viena (Austria), Barcelona (Spania), Dublin (Irlanda), Tartu și Tallinn (Estonia) sau Leuven (Belgia). Mesajul comun care s-a regăsit în discursul reprezentanților din străinătate a fost acela că cetățenii trebuie să fie obiectivul principal și beneficiarii proceselor realizate cu ajutorul instrumentelor digitale. Succesul soluțiilor digitale depinde de accesibilitatea, interoperabilitatea și ușurința de utilizare a procedurilor prin care cetățenii pot intra în contact cu autoritățile indiferent de problema pe care o au de rezolvat. 

„Organizarea Galei Regista 2022 este încă o inițiativă corelată cu misiunea Regista, și anume să accelerăm procesul de transformare digitală pentru un număr cât mai mare de instituții și companii din România. Ne dorim ca Gala Regista să devină un eveniment anual în care să celebrăm eforturile de digitalizare a echipelor din instituții, pentru că această Gală este în primul rând despre oamenii care aduc schimbarea. În timpul pandemiei, am văzut multe oportunități în comunitățile mici din țară, unde procesele de digitalizare se pot realiza cu viteză mai mare. De aceea, cred că pandemia a arătat că digitalizarea în România are șanse mai mari să plece din comunitățile mai mici, decât dinspre București spre toată țara. Anul acesta, avem multe planuri pentru Regista și deja lucrăm la noi module care vor îmbunătăți și mai mult relația dintre cetățeni și instituțiile publice”, a declarat Alexandru Lăpușan CEO și cofondator Zitec.   

Venituri estimate de 1,5 mil. euro pentru Regista în 2022

Pentru anul în curs, compania vizează o creștere de 50% a veniturilor, estimând că acestea vor atinge o valoare de 1,5 mil. euro până la finalul anului. Tot pentru acest an, Regista preconizează o rată de creștere a numărului de primării și instituții care folosesc platforma, dar și a numărului de conturi de contribuabili și a numărului de solicitări online (formulare, sesizări, programări) trimise prin portalul e-Guvernare. În ceea ce privește adopția modului de Plăți Online, lansat de companie anul trecut, Regista estimează că peste 100 de instituții publice vor activa modulul în 2022.  

Regista își propune pentru acest an să susțină în continuare digitalizarea instituțiilor, iar pentru asta continuă dezvoltarea de noi funcționalități, precum: posibilitatea de plată online a impozitelor, pe lângă amenzi și taxe locale în parteneriat cu Banca Transilvania, dar și identificarea cetățenilor de la distanță prin video și aplicarea semnăturii electronice în parteneriat cu Namirial.

Gala Regista 2022 a fost organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai evenimentului au fost Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial, iar partenerii media sunt Total PR, Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primariilor, Bursa, Economistul, BizPLUS și Agerpres. Evenimentul a fost susținut de Europa FM.

Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele României şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista, lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de registratură şi managementul documentelor în administraţia publică locală. Regista are peste 15.000 de utilizatori la nivel naţional care au înregistrat de-a lungul timpului peste 16 milioane de documente în aplicație, și numără peste 500 de instituții care folosesc portalul e-Guvernare. 

Platforma Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 pentru Sistemul de management al securității informațiilor și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității.

Regista automatizează și eficientizează activităţile din instituţiile administrației locale, județene și centrale dar și din companii private. Platforma facilitează atât o comunicare optimă între departamentele instituţiilor, cât şi între funcţionari şi cetăţeni, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite. Regista poate fi accesată de oriunde de către funcţionarii publici sau angajaţii companiilor, fiind disponibilă direct din browser, fără instalare şi cu toate informaţiile stocate în siguranţă în cloud Microsoft Azure în Uniunea Europeană.

Studiu Deloitte: au crescut vânzările de dispozitive medicale portabile inteligente, utilizate inclusiv pentru monitorizarea simptomelor de COVID-19, și de console de jocuri; criza semiconductoarelor va continua și în 2022

0

Piața dispozitivelor medicale portabile inteligente, care era deja mare la nivel global, se extinde rapid, urmând ca 320 de milioane de dispozitive medicale și de monitorizare a sănătății să fie vândute la nivel mondial în 2022, număr care ar putea ajunge la 440 de milioane de unități până în 2024, potrivit raportului Deloitte TMT Predictions 2022. Ceasurile inteligente se bucură de o creștere rapidă a gradului de adopție, consumatorii folosindu-le nu numai pentru monitorizarea pașilor zilnici (59%), a antrenamentelor sau performanțelor sportive (42%) și a sănătății inimii (37%), ci și pentru identificarea posibilelor simptome de COVID-19 (11%), cu ajutorul unor funcționalități precum alertele în cazul saturației scăzute de oxigen – un simptom care poate pune viața în pericol și care este greu de detectat fără un dispozitiv specializat.

Raportul Deloitte estimează, de asemenea, că piața jocurilor video va ajunge la 900 de milioane de console în 2022, generând venituri de 81 de miliarde de dolari, în creștere cu 10% față de 2021 și substanțial mai mari față de veniturile generate de utilizatorii de jocuri pe mobil și pe calculator. Raportul mai estimează că vânzările de software pentru console vor continua să crească, ajungând la aproape 70 de miliarde de dolari până în 2025. 

Criza semiconductoarelor, apărută pe fondul creșterii semnificative a cererii în contextul transformării digitale accelerate de pandemie, se va extinde în 2022, subliniază raportul, și abia peste 24 de luni situația anumitor componente va începe să se redreseze. Cu toate acestea, deficitul va fi mai puțin sever decât în 2021 și nu va afecta toate categoriile de cipuri. În acest context, investițiile în semiconductoare realizate de fondurile cu capital de risc iau amploare și vor răspunde cererii de noi tipuri de cipuri, raportul estimând că în 2022 se vor înregistra la nivel global investiții de peste șase miliarde de dolari în companii care produc semiconductoare.

„Pandemia a generat oportunități pentru industria de tehnologie, media și telecomunicații, prin crearea unui context care a dus la creșterea interesului din partea consumatorilor și la apariția unor nișe noi de piață, dar a și intensificat competiția în rândul jucătorilor, precum cei care oferă servicii de streaming video. Și în România vedem oportunități, cum ar fi accesul la capital suplimentar, aspect care va continua să accelereze adoptarea tehnologiei pentru a depăși provocările generate de criza sanitară. O astfel de inițiativă este și Programul Național de Redresare și Reziliență, care prevede investiții în valoare de 500 de milioane de euro în dezvoltarea microelectronicii. Într-o primă fază, este vorba de proiecte care vizează procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare, o inițiativă care ar putea contribui la soluționarea deficitului înregistrat la nivel mondial în acest sector”, a declarat Andrei Ionescu(foto), Partener coordonator, Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

În ceea ce privește serviciile de streaming video, raportul estimează că, în 2022, cel puțin 150 de milioane de abonamente vor fi anulate la nivel mondial, care corespund unei rate de reziliere de până la 30%. În Europa, la jumătatea anului 2021, rata de reziliere a variat între 7% și 23%. Dar, în 2022, piața europeană va deveni mai competitivă, ceea ce va duce la creșterea ratei de reziliere, deși aceasta este de așteptat să se mențină sub 25%.

Panourile solare plutitoare (floatovoltaics), construite pe lacuri naturale și de acumulare, au devenit viabile din punct de vedere comercial . Capacitatea instalată agregată a acestora va atinge un vârf de 5,2 gigawați la nivel global până la sfârșitul anului 2022, subliniază raportul Deloitte TMT Predictions 2022, ca urmare a unor investiții de 4-5 miliarde de dolari, înregistrate în principal în Asia. Fotovoltaicele plutitoare ar putea, de asemenea, să câștige teren în Europa, unde politicile care încurajează utilizarea de surse regenerabile de energie, cum ar fi „Fit for 55”, angajamentul UE de a reduce emisiile cu 55% până în 2030, ar putea accelera folosirea de astfel de noi tehnologii.

Vânzările de dispozitive Wi-Fi 6, cea mai recentă iterație a rețelei Wi-Fi, le vor depăși semnificativ pe cele de dispozitive 5G, tendință care va continua în următorii câțiva ani, cu vânzări estimate la cel puțin 2,5 miliarde de dispozitive Wi-Fi 6 în 2022, față de aproximativ 1,5 miliarde de dispozitive 5G. Cu toate acestea, companiile se pregătesc pentru folosirea ambelor soluții în paralel, 98% dintre acestea așteptând-se să folosească ambele tehnologii în următorii trei ani. Raportul Deloitte TMT Predictions 2022 evidențiază faptul că soluțiile wireless avansate reprezintă o prioritate strategică pentru companii, opt din zece organizații estimând ca aceste tehnologii le vor transforma profund până în 2023, de la modul în care operează, dezvoltă noi produse și interacționează cu clienții, până la modelul de business. Companiile consideră deja Wi-Fi 6 și 5G ca fiind cele mai importante tehnologii wireless, 65% dintre acestea așteptându-se ca Wi-Fi 6 să se regăsească în primele trei cele mai importante tehnologii până în 2030, în timp ce 76% susțin că și 5G va fi în top trei soluții prioritare.

Raportul Deloitte TMT Predictions 2022 oferă anual o perspectivă asupra tendințelor în tehnologie, media și telecomunicații care pot transforma ecosistemele de business și consumatorii din întreaga lume.

PwC CEO Survey: Executivii din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, încep să prefere piețele mai aproape de „casă”, din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare

0

Directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, încep să vadă mai multe oportunități de extindere și creștere ale afacerilor pe piețele din apropierea „casei” în 2022, rezultă din raportul CEO Survey 2022 pentru ECE. În acest context, Germania nu doar că a rămas pe primul în topul piețelor cheie, dar a crescut în preferințe cu 10 puncte procentuale față de 2021, fiind indicată de 38% dintre liderii de afaceri din ECE.

Analiza la nivelul ECE arată că importanța pieței din SUA (locul 2) s-a redus la 19%, cu patru puncte procentuale sub nivelul din 2021, iar cea a Chinei (locul 3) a scăzut, de asemenea, la 12% în 2022, de la 18% anul trecut. În regiunea ECE, directorii executivi au indicat și Rusia pentru creșterea lor viitoare, la egalitate cu Regatul Unit (11%).

„Orientarea către piețe mai apropiate le poate oferi companiilor perspective mai sigure de dezvoltare, având în vedere că întreruperile în lanțurile de aprovizionare cauzate de restricțiile pandemiei au îngreunat operațiunile la nivel global în ultimii doi ani. Executivii din România văd însă oportunități de creștere atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite și a Chinei a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Cei mai mulți directori generali din România (39%) clasează Germania pe primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere. SUA își păstrează locul secund, fiind menționate de 19% dintre respondenții din România, cu trei puncte procentuale peste nivelul din 2021. China intră pe locul trei în top, fiind indicată de 14% dintre respondenți, la același nivel cu Franța. Acestea sunt urmate de Italia (12%), Austria și Moldova (fiecare cu 11%).

Încrederea în perspectivele de creștere ale propriilor companii, mai mari decât în creșterea economiei

În condițiile în care pandemia persistă, directorii executivi din ECE manifestă un optimism mai prudent în ceea ce privește perspectivele economiei globale, 68% anticipând o îmbunătățire a creșterii PIB-ului global în următorul an, comparativ cu 77% dintre omologii globali.

Ei sunt însă mai optimiști față de evoluția veniturilor propriilor companii, 84% fiind încrezători în perspectivele de creștere pentru următoarele 12 luni (comparativ cu 85% la nivel global).

Pandemia și volatilitatea macroeconomică, în topul preocupărilor

Riscurile legate de sănătate reprezintă cea mai mare îngrijorare a directorilor executivi din ECE față de perspectivele de dezvoltare a afacerilor, fiind menționate de 53% dintre respondenți. Acestea sunt urmate de volatilitatea macroeconomică, inclusiv fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj (48%) și de securitatea cibernetică (40%). 

La nivel global însă, amenințările cibernetice au urcat pe primul loc în topul preocupărilor, 49% dintre directorii executivi plasându-le în fruntea listei, urmate îndeaproape de situația sanitară globală (48%) și de volatilitatea macroeconomică (43%).

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicat în perioada următoare.

NOI PROGRAME – FNGCIMM

0

Dezbaterea publică a noilor programe guvernamentale pentru garantarea sectorului IMM realizată în forul Camerei Deputaților: reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai FNGCIMM și ai CNIPMMR au demarat consultările cu partenerii din sectorul bancar pentru lansarea a patru noi programe de garantare a sectorului antreprenorial.

În data de 27.01.2022 a avut loc evenimentul de lansare în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale cu garanții de stat, ce vor fi implementate în anul 2022 de către FNGCIMM: IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION.

Reuniunea, găzduită de Camera Deputaților a beneficiat de prezența președintelui Camerei Deputaților, dl Marcel Ciolacu, a dlui Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, precum și a dlui Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a dlui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, alături de reprezentanți ai sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Întâlnirea a avut ca scop consultarea tuturor partenerilor strategici ce vor fi implicați în implementarea programelor guvernamentale cu garanții de stat ce vor fi lansate în acest an, precum și reiterarea priorităților asumate de Guvernul României privind anumite sectoare economice și susținerea activităților întreprinderilor mijlocii și mici, importante prin contribuția pe care o aduc în economie.

„Unul dintre motivele fundamentale pentru care am decis să ne asumăm guvernarea a fost acela de a reda încrederea românilor în economie și în viitor. De aceea, vrem să susținem firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. „Fabricat în România” rămâne conceptul nostru economic principal, iar cele patru programe de sprijin care vor fi lansate astăzi vin să susțină acest proiect. Avem nevoie de astfel de programe pentru a produce mai mult la noi în țară. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, iar pentru susținerea producătorilor din România oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați care vor avea locuri de muncă stabile și sigure. Aceasta este filozofia care stă la baza programelor care vor fi lansate astăzi.” – a declarat Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Marcel Ciolacu.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor a subliniat că dezbaterea de astăzi atestă faptul că investitorii au încredere în guvern, iar programele ce sunt lansate în dezbatere au la bază parteneriatul dintre stat, economie și capital. În continuare, ministrul a subliniat că este necesar să nu mai existe vulnerabilități în marea economie, să se realizeze reconversia de la economia de consum la economia de producție, iar parteneriatul bazat pe setul de programe va finanța economia și va contribui la efortul comun de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea capital românesc, valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite. În perspectiva aderării la OECD, România fiind invitată să se alăture elitei economice mondiale, ministrul Câciu a subliniat provocările acestui proces, dar și oportunitatea de a conlucra transectorial în vederea evoluției către o economie competitivă, a realizării de investiții și a  tranziției către digitalizare și economie verde.

Ministru Adrian Chesnoiu a exprimat preocuparea sa de a susține acele programe care să restarteze sectorul agricol pentru a-l ajuta să facă față unor riscuri și vulnerabilități nemaiîntâlnite. Astfel a apărut Rural Invest și a fost majorat plafonul AGRO IMM INVEST, pentru că provocările viitoare cer măsuri energice de politici publice în sectorul agricol care să asigure integrarea materiei prime în industria de procesare cu valoare adăugată ridicată, precum și facilitarea achiziției de terenuri agricole și a punerii în circulație a certificatelor de depozit pentru creșterea competitivității fermierilor români.

Președintele, Florin Jianu, împreună cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în calitate de parteneri principali în procesul de elaborare și implementarea a noilor programe guvernamentale, au apreciat dezbaterea ca fiind “cea mai bună expresie a ceea ce se poate realiza atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului antreprenorial, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe.” CNIPMMR consideră noile programe guvernamentale, cu plafoanele de garantare fără precedent și costuri reduse de finanțare, ca fiind  investiția statului în economie și apreciază că sunt destinate unor domenii prioritare și  inovatoare.

În intervenția sa, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN, domnul Dumitru Nancu, a scos în evidență rezultatele înregistrate de FNGCIMM în ultimii doi ani și efectul produs de IMM Invest în economia României. Indicatorii economici relevanți evidențiază impactul IMM INVEST: 12,9 mld lei reprezintă totalul impozitelor și taxelor plătite de beneficiarii Programului, garanțiile acordate prin IMM INVEST 2020 fiind deja acoperite prin taxele și impozitele plătite. Prin Programul IMM INVEST 2020 nu au existat sume cheltuite, dimpotrivă, în perioada 2021-2025 se vor genera venituri suplimentare la Bugetul de Stat.

IMM Invest a continuat să fie deosebit de atractiv și în 2021; aproximativ 20.000 de IMM uri au accesat programul și au obținut finanțări de peste 15 miliarde lei.

Cele patru noi Programe Guvernamentale* supuse în dezbatere publică au o componentă de ajutor de stat din care se vor subvenționa dobânzile, comisioanele și se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90%.

Reprezentanții mediului bancar au susținut că rămân și în anul 2022 un partener al mediului de afaceri și al FNGCIMM și vor susține cu aceeași determinare și următoarele programe guvernamentale. Prin capitalizarea experienței IMM INVEST, pe care îl consideră cel mai mare parteneriat între stat, sistemul privat și sistemul financiar, băncile vor contribui și în acest an la creșterea gradului de intermediere și finanțare a economiei. În aceeași măsură, reprezentanții sectorului financiar remarcă intensificarea comunicării între guvernul României, institutiile statului, mediul bancar și IMM-uri, iar punerea în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale transmite un semnal clar de încredere și colaborare între parteneri.

Acest nou set de programe complementare vine să încurajeze mediul bancar pentru a finanța economia și echilibrează riscurile pe care și le asumă atât băncile cât și antreprenorii, aliniază investițiile publice cu posibilitatea IMM-urilor de a contribui la implementarea proiectelor în condiții de profitabilitate atât pentru antreprenori, cât și pentru bănci și pentru veniturile fiscale ale statului. 

*PROGRAMUL IMM PROD  va permite achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy), achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMMurilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția, asigurând și capital de lucru pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/diversifice activități de producție, inclusiv pentru internaționalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producție.

PROGRAMUL RURAL INVEST destinat IMM-urilor care desfășoară activitatea de producție în mediul rural și urban mic, va susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara.

Programul va avea atașată o Schemă de ajutor de stat, cu o componenta de grant, de 10% din valoarea finanțării, precum și o perioadă de subvenționarea a dobânzilor și comisioanelor.

PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT este gândit pe 2 subcomponente: susținerea proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și susținerea proiectelor de investiții de scara mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor, pentru proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

PROGRAMUL INNOVATION constă în sprijinirea realizării invențiilor, susținerea activităților la export ale IMM-urilor (constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate), stimularea comerțului on-line și a digitalizarii, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare și cofinanțarea investițiilor strategice în complementaritate cu HG807/2014.

Topul scumpirilor resimțite de la un an la altul

0

Carburanții, factura la energie electrică/gaze naturale și produsele alimentare sunt produsele a căror scumpire este declarată ca resimțită în cea mai mare măsură (pondere 82%) în ultima perioadă, comparativ cu perioada similar din 2021 de către subiecții studiului de piață efectuat de compania de cercetare Reveal Marketing Research pe tema creșterii prețurilor în condițiile inflației.

Urmează între produsele și serviciile a căror scumpire este percepută acum cel mai mult construcția casei/amenajări (79%), călătorii/vacanțe (74%), medicamente/suplimente (72%), costuri pentru servicii precum telefonie, internet, asigurări etc. (69%).

Cea mai mică parte dintre respondenți indică a fi mai scumpe acum produsele de igienă corporală, articolele de îmbrăcăminte și accesoriile. Femeile declară în cea mai mare măsură că produsele care s-au scumpit comparativ cu perioada similară a anului trecut sunt produsele alimentare (86%); bărbații consideră în proporție de 80% că s-au scumpit carburanții.  

În acest an, cele mai mari creșteri sunt declarate ca așteptate în proporțiile cele mai mari la factura de energie electrică/gaze naturale (79%), produse alimentare (74%), carburanți (74%). La servicii, scumpirile așteptate cel mai clar sunt la energie electrică (85%), gaze naturale (83%), apă curentă (67%). 

Renunțările ca achiziție cel mai mult indicate sunt ceasuri, bijuterii, accesorii (43%), autoturisme/moto (34%), ieșiri în oraș (baruri, pub-uri, restaurante).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 21-25 ianuarie 2022, pe un eşantion de 1.007 respondenți, reprezentantiv pentru vârsta 18+, din mediul urban și rural, cu eroarea maximă de eșantionare +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Fond de investiții pentru startup-uri din Europa de Sud-Est, inclusiv România

0

Fondul de capital de risc Eleven Ventures din Bulgaria, axat pe investiții pre-seed și seed în Europa de Sud-Est, anunță „închiderea finală al celui de-al treilea fond de investiții, Eleven Fund III, la 60 milioane de euro, o valoare de zece ori mai mare decât a celui anterior din 2018. Prin intermediul acestuia, Eleven Ventures își propune să contribuie la dezvoltarea industriei tehnologice din regiune prin investiții în următoarea generație de antreprenori, inclusiv din România”. Din noul fond, Eleven Ventures a făcut deja șapte investiții care includ trei companii din România: Frisbo (Ecomtech), ProdductLead (Ecomtech) și SuperOkay (Future of Work), o companie din Grecia, Biopix  (Healthcare) și alte trei din Bulgaria: PlanDelta (Future of Work), Metasim (Future of Work) și BeMe (Healthcare).  

Ivaylo Simov, partener fondator al Eleven Ventures: „Prin Eleven Fund III avem deja trei investiții în companii românești precum Frisbo, ProductLead și SuperOkay și suntem foarte încântați să sprijinim startup-urile care fac parte din ecosistemul românesc. De altfel, cele trei sunt co-investiții făcute împreună cu Sparking Capital, Roca X și câțiva dintre cei mai importanți business angels locali. Startup-urile aflate la început au nevoie de mai multă susținere pentru a se dezvolta, fie prin buisness angels, fie prin fonduri de capital de risc local. Jobul nostru este să căutăm eroii locali din Europa de Sud-Est și să le oferim tot ceea ce avem pentru a sprijini creșterea și extinderea lor la nivel global. Încercăm să inspirăm comunitatea antreprenorială locală să privească dincolo de ecosistemul regional și să aibă aspirații mai curajoase. Este incredibil să vedem că fondatorii aflați cândva la început și care conduc în prezent afaceri mature, devin investitori în fondul nostru și susțin acum următoarea generație de antreprenori pentru a-I ajuta să aibă și mai mult succes. Sperăm că prin acest lucru, fiecare succes ulterior va fi puțin mai mare decât cel anterior.”

Alain Godard, directorul executiv al Fondului European de Investiții: „Încurajarea inovației este o prioritate pentru Uniunea Europeană pentru a crește gradul de bunăstare și prosperitate. Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu Eleven Ventures și mândri să sprijinim cel de-al treilea fond, care investește în următoarea generație de inovatori în tehnologie și antreprenori în Europa de Sud-Est.”

Eleven Ventures informează că „80% din investitorii din noul fond au participat și anterior, inclusiv Fondul European de Investiții (FEI). De asemenea, fondul are 60 de parteneri care pot aduce experiență startup-urilor, de la rețele globale până la decenii adunate de experiență antreprenorială. Mulți dintre aceștia, oferă finanțare ulterioară, mentorat, suport și acces la rețea companiilor din portofoliul Eleven Ventures.

Industria tehnologică în Europa de Sud-Est se află într-o continuă dezvoltare, în ultimele 12 luni companiile din regiune fiind implicate în 210 tranzacții cu o valoare totală de 2,25miliarde euro, potrivit unui studiu The Recursive[1].  Eleven Ventures s-a aflat în centrul acestei creșteri semnificative și și-a dezvoltat un portofoliu impresionant în alegerea startup-urilor de succes încă de la început. Fondul a fost primul investitor instituțional în Payhawk, startup care a primit 112 mil. dolari la o evaluare de 570 mil. dolari în noiembrie 2021. De asemenea, Eleven Ventures a susținut Gtmhub, care a primit 120 mil. de dolari într-o investiție Series C în decembrie 2021 și a fost singurul investitor de capital de risc în startup-ul SMSbump, achiziționat în 2020 de platforma de ecommerce marketing Yotpo din SUA”. 

Eleven Ventures este caracterizat ca „înființat în 2012 de Daniel Tomov și Ivaylo Simov, inițial ca primul accelerator din regiune. Ulterior, acestora li s-a alăturat Vassil Terziev, un antreprenor tech bulgar, co-fondator al Telerik, companie care a fost achiziționată de Progress Software într-una dintre cele mai mari exit-uri din regiune. În 2018, și-a lansat cel de-al doilea fond, acesta fiind unul dintre primele fonduri de capital de risc în întregime privat din Europa de Est, iar de atunci s-a concentrat pe investiții pre-seed și seed.

Eleven a avut un rol esențial în catalizarea ecosistemului de startup-uri din regiunea de Sud-Est a Europei. În cadrul Ofertei Publice Inițiale din martie 2020 – prima pentru un fond cu capital de risc din regiune – firma și-a listat primul fond cu peste 20 de companii în portofoliu la Bursa de Valori Bulgară sub entitatea publică Eleven Capital. 

Alături de mai multe companii aflate în ascensiune, inclusiv Nitropack,

eBag, Econic, și Ondo, portofoliul Eleven Ventures include producătorul de drone pentru marfă Dronamics, platforma Kanbanize, genaratorul de CV-uri online Enhancv, platforma de telesănătate Healee, dar și companiile deja menționate Payhawk, SMSbump și Gtmhub.

Eleven Ventures este unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare – Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack”.


[1] According to data from The Recursive https://therecursive.com/the-new-investment-destination-southeast-europe-startups-scaleups-have-raised-2-5-billion-in-2021/

Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

0

De câte ori ați auzit că România se află la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea și că avem cea mai mare taxare din Europa? Dar că puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană? Sunt aceste afirmații adevărate sau nu? O analiză publicată de site-ul de analiză financiară BVBescu.ro și-a propus să cerceteze veridicitatea acestor afirmații…

Care este salariul mediu net în țările europene

Deși avem tendința să ne raportăm, în special, la țările membre ale Uniunii Europene, trebuie să nu uităm că acestea nu înseamnă neapărat Europa. În prezent, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parțial recunoscute și 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor țări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

Astfel, pentru a putea face o comparație mai apropiata de adevăr în ceea ce privește salariul mediu brut și net, respectiv puterea de cumpărare din România față de celelalte state europene, am folosit ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste țări.

Conform datelor furnizate de portalul Wikipedia.org, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât și net îl găsim, în prezent, în Elveția (6272 € brut, 4717 € net).

Cele mai scăzute salarii medii, atât nete, cât și brute, sunt, în acest moment, în Moldova (453 € brut, 363 € net), Belarus (452 € brut, 394 € net), Ucraina (451 € brut, 363 € net), Armenia (423 € brut, 300 € net), Georgia (375 € brut, 300 € net), Azerbaijan (370 € brut, 307 € net) și Turcia (nu se precizează salariul mediu brut, 307 € net).

Acestea sunt salariile și puterea de cumpărare exprimata în USD pentru cel 45 de țări europene:

StatSalariu Brut în €Salariu net în €Paritatea Puterii de cumpărare în USDData ultimei raportări
Albania46538411622021-Q2
Armenia42330010592020-12
Austria4540310435682020
Azerbaijan37030712212020-03
Belarus45239415162021-02
Belgia3775244229572019
Bosnia și Herțegovina75949714572020-10
Bulgaria78060516722021-Q2
Cehia1561125024932021/Q2
Cipru1992165828242019-Q3
Croația129796520872021-03
Danemarca6196391443972019
Elveția6272471743242018
Estonia1553121422362021-03
Federația Rusă63955617202021-Q3
Finlanda3380250929202016-Q2
Franța4130279131892020
Georgia37530011612021-Q2
Germania4130295234112021/Q3
Grecia1466111620402019
Irlanda4049304135232021-Q3
Islanda4739322134332018
Italia2479175225842019
Kosovo47743011362019
Letonia128094019502021-Q3
Lituania1598101222392021-Q3
Luxemburg5143357342082018
Macedonia de Nord71147515702021-10
Marea Britanie2989239328942021-09
Moldova45336310232021-Q2
Muntenegru79953515142021-11
Norvegia4807351133932020
Polonia1439103422252021-12
Portugalia1517111019572021 – Q3 – Gross
2020 – Net
România115170819312021-08
San Marino2445239035512017
Serbia76055115772021-05
Slovacia118590120592021-Q3
Slovenia2009129023342021-01
Spania2648203929002021/Q3
Suedia4156277032202020-05
Țările de Jos2855215228502020
Turcia 307 2021-12
Ucraina45136315012021-06
Ungaria125185719982021-03

Din tabelul de mai sus, rezultă că mediana salariului la nivelul celor 45 de țări europene analizate este de 2180 € brut, respectiv 1549 € net. În același timp, conform tabelului, mediana salariului net este:

  • 1748 € pe luna, pentru țările care fac parte din Uniunea Europeana;
  • 1876 € pe luna, dacă luam în considerare doar în țările din spațiul Schengen;
  • 2657 € pe luna, dacă luăm în considerare doar statele din Europa Occidentală.

Cât de mare este taxarea salariilor în
Uniunea Europeană

Deși nu s-au găsit date agregate disponibile la nivel european, am găsit cifre legate de taxarea salariilor în Uniunea Europeana. Conform unui studiu KPMG din 2019, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana, impozitele reprezentând un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Țara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) și Cehia (31,12%); La polul opus se afla Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) și Estonia (4,36%). În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%; O observație: țările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%.

Cum arata datele, din punctul de vedere al parității
puterii de cumpărare în USD

În ceea ce privește puterea de cumpărare exprimata în USD, a acelorași țări, se observă că Danemarca, Elveția și Luxemburg conduc acest clasament, cu un echivalent al puterii de cumpărare de peste 4.000 USD. De cealaltă parte, la coada clasamentului găsim Albania, Georgia, Kosovo, Armenia și Moldova, cu un echivalent al puterii de cumpărare de sub 1.200 USD.

Ce este Puterea de cumpărare exprimată în USD (PPP)
și la ce este utilizat acest indicator

Puterea de cumpărare exprimată în USD reflecta valorile tranzacțiilor pentru mărfurile tranzacționate între țări, spre deosebire de bunurile produse pentru uz intern. Iată un exemplu, să înțelegeți mai bine despre ce este vorba: dacă valoarea peso-ului mexican scade la jumătate față de dolarul american, produsul intern brut mexican măsurat în dolari se va înjumătăți și el. Dar asta nu înseamnă neapărat că mexicanii sunt de 2 ori mai săraci. Dacă veniturile și preturile măsurate în pesos rămân aceleași, puterea de cumpărare a mexicanilor nu va fi mai slaba, presupunând că bunurile importate nu sunt esențiale pentru calitatea vieții cetățenilor.

Măsurarea veniturilor în diferite țări folosind Puterea de cumpărare exprimata în USD oferă o înțelegere a bogăției relative în ceea ce privește bunurile și serviciile locale de pe piețele interne. Pe de altă parte, PPP are o relevanță mică pentru măsurarea costului relativ al bunurilor și serviciilor pe piețele internaționale, deoarece PPP nu ia în considerare cat reprezintă 1 USD într-o țară sau altă. Folosind exemplul menționat mai sus, pe o piață internațională, mexicanii pot cumpăra mai puțin decât americanii, după căderea monedei lor, deși PPP-ul lor a rămas relativ neschimbat.

În ceea ce privește România, într-adevăr, ne aflăm pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Puterea de cumpărare exprimată în USD a țării noastre se află cu o treime sub mediana Uniunii Europene (2818 USD) și este de aproximativ 2 ori mai mica decât cea a Danemarcei – țara europeană cu cea mai mare putere de cumpărare exprimată în USD.

Dacă, însă, ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană (1693 USD), este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federatei Ruse.

Unde se afla România, în clasamentul
salariilor medii nete din Europa

Dacă luam în calcul doar țările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut și net, doar bulgarii având remunerații mai mici. Totuși, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut (1151 Euro), cât și în ceea ce privește salariul mediu net (708 Euro).

Suntem peste țările din Europa de Est și Sud-Est – Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova și Ucraina. Suntem peste Federația Rusă și deasupra Bulgariei (singura țară sub noi dintre cele din UE). Totodată, suntem destul de aproape de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Cehia, Lituania, Polonia, Estonia și Slovenia sunt țările din fosta Cortină de fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepția Estoniei, toate țările din Estul și Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decât mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul țărilor din Cortina de Fier, se află sub mediana europeană…

De ce ar putea sa fie greșită comparația
cu țările membre UE

Când vine vorba de statisticile salariale la nivel european, abordarea curenta este legata de ideea ca trebuie sa comparam nivelul de salarizare și puterea de cumpărare cu cele ale tarilor din Uniunea Europeana, deoarece România este una dintre cele 27 state membre. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte țări foste membre ale Pactului de la Varșovia care acum fac parte din UE, trebuie să nu uităm faptul că au existat diferențe semnificative, la nivel economic, față de țările occidentale. Astfel, sunt 2 aspecte pe care ar trebui sa le avem în vedere, pentru a crea o echitate crescută atunci când analizăm nivelul salarizării din România:

1. Diferențele semnificative de dezvoltare economică între Estul și Vestul Europei, în momentul căderii Cortinei de fier, din 1989

Având în vedere diferența uriașă dintre țările foste comuniste și democrațiile occidentale la momentul 1989, pare incorect să corelam așteptările salariale pentru statele din Centrul și Estul Europei cu cele din Vest. Dacă analizăm din punctul de vedere al puterii de cumpărare exprimate în USD, la momentul căderii Cortinei de fier, statele occidentale aveau un PPP mediu de 15.800 USD pe an (1.325 USD / lună), în timp ce PPP-ul mediu al statelor foste comuniste era de 5905 USD (aproape 500 USD / luna), respectiv de aproape 3 ori mai mic. Datele pentru fosta URSS arată un PPP de doar 7.112 USD (aproape 600 USD / lună) în 1989, adică ceva mai puțin de jumptatea mediei vest-europene. 32 de ani mai târziu, PPP-ul mediu al statelor „foste occidentale” a ajuns la 3790 USD (3165 USD / lună), cu doar 89% mai mare față de PPP-ul mediu al statelor „foste comuniste”, care a ajuns la 20.088 USD (1674 USD / lună). PPP-ul Federatiei Ruse este, în acest moment, de 13632 USD (1136 USD / lună), adică de aproape 3 ori mai mic decât cel al țărilor din „Vest” și la 65% din cel al țărilor ex-comuniste.

Totodată, salariul mediu net, în anul 2000 (cele mai vechi date pe care le-am găsit), era de 3-7 ori mai mic în rândul țărilor din Estul Europei, față de cele din Vest. În prezent, diferența de salarii dintre vestul și estul Uniunii Europene este de 1,3-3 ori. Dacă în urmă cu 22 de ani, diferența dintre medianele salariului mediu dintre estul și vestul Europei era de aproximativ 6,29 ori, în prezent, aceasta a scăzut la o medie de 2,71.

2. Salariul mediu net, exprimat în USD, în România, în 1990

Pentru a înțelege mai bine de unde venim, trebuie să analizăm valoarea salariului mediu în România, de-a lungul anilor. Astfel, o statistică disponibilă pe site-ul Casei Județene de Pensii Giurgiu ne oferă o perspectivă mai clară asupra evoluției salariului mediu brut și net în România, începând încă din anul 1934. În urmă cu aproape 90 de ani, remunerația medie a unui salariat din România era de 168 lei pe luna. 13 ani mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist, salariul mediu ajungea 261 lei pe lună. Dacă pentru 1934 nu avem date legate de paritatea leu-dolar, în 1947, salariul mediu în țara noastră era de mai puțin de… 2USD / luna (1 USD, la acel moment, era echivalat cu 150 lei). Salariul lunar mediul net a depășit pentru prima dată borna de 1.000 de lei în anul 1965 (aproximativ 168 USD). Imediat după Revoluție, în 1990, salariul mediu net ajungea în România la 3.381 lei, dar reprezenta contravaloarea a doar 97 USD. În anii ’90, salariul lunar mediu net în România a coborât până în jurul valorii de 65 USD, revenind în jurul valorii de 100 USD la începutul anilor 2000. Salariul lunar mediu net în România a început să crească odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, când a depășit pentru prima data valoarea de 200 €. În mod surprinzător, cea mai importanta creștere a salariului mediu net s-a produs după anul 2016, când guvernarea PSD a forțat creșterea salariului minim pe economie, ceea ce a dus la o mărire generală a lefurilor. Practic, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în ultimii 5 ani…

3. Cât de mic este, de fapt, salariul mediu net din România

Și totuși, suntem la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea? Este puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană?

Foarte clar, este faptul că avem cea mai mare taxare pe salarii din Europa. Practic, aceasta este, în România, de aproximativ 2 ori mai mare decât cea din țările europene care au cele mai mari salarii medii nete. Din nefericire însă, acest aspect nu este unul impus de Bruxelles, ci este decis chiar de clasa noastră politică…

În ceea ce privește salariul mediu net din România, nu ar trebui să ne raportam, în primul rand, la țările din Uniunea Europeană, ci la una dintre următoarele doua grupe statistice: state din Europa Centrală și de Est sau state europene care s-au aflat, ca și noi, sub Cortina de Fier.

Raportat la aceste 2 grupe de state, mediana salariului mediu net este:

  • 718 Euro – dacă luăm în calcul doar statele din fosta Cortină de fier;
  • 679 Euro – dacă luăm în calcul toate statele din Europa Centrală și de Est.

Conform celor mai noi date disponibile din partea INS (octombrie 2021), salariul mediu net în România este, în acest moment, de 3544 lei, adică aproximativ 716 Euro. Acesta este similar cu mediana salariului mediu net din statele din fosta Cortină de fier și peste mediana aferentă statelor din Europa Centrala și de Est. Salariul mediu net din România este al 10-lea ca valoare dintre cele 21, respectiv 26 de state, fiind cu 45% mai mic decât cel din Slovenia, Cehia și Estonia (care au cel mai mare salariu mediu net din regiune), cu 35% mai mic decât cel din Grecia, cu 30% față de Polonia și cu 15-17% față de Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia.

Și în ceea ce privește Puterea de cumpărare exprimata în USD (PPP), România se situează tot pe locul 10, aceasta fiind similară cu cea din Slovacia și cu aproximativ 10% mai mică decât cele din Ungaria, Letonia sau Croația. Cea mai mare diferența în ceea ce privește PPP este tot față de Slovenia (-45%), în timp ce diferența fata de Grecia, Estonia, Cehia sau Lituania este de 27-35%.

Așadar, chiar dacă avem al doilea cel mai mic salariu mediu net și a doua cea mai mica putere de cumpărare din Uniunea Europeana, raportat la țările din regiune, România se afla în prima jumătate a clasamentului, ocupând un decent loc 10 din 26 de state Central și Est Europene.

Concluziile analizei publicate de BVBescu.ro:

  • cu un procent de 40,85% din valoarea salariului brut, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana; Mediana taxării în Europa este de 20,38%;
  • România, se află pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Dacp ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană, este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federației Ruse;
  • Salariul mediu net din România este de 2 ori mai mic față de mediana europeană, de 2,5 ori mai mic decât cel țările care fac parte din Uniunea Europeana și față de cel din țările din spațiul Schengen și de aproape 4 ori mai mic fata de cel din statele din Europa Occidentala;
  • România are al doilea cel mai mic salariu brut și net din Uniunea Europeana; Însă, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut, cât și salariul mediu net;
  • Salariul mediu net din România este peste cel al țărilor din Europa de Est și Sud-Est, peste cel din Federația Rusa și deasupra Bulgariei. Totodată, este apropiat de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

0

Franklin Templeton International Services S.À.R.L., în calitatea sa de Administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („Administratorul de fond”) al Fondului Proprietatea SA („Fondul”) aniversează unsprezece ani de la listarea Fondului la Bursa de Valori București, pe 25 ianuarie 2011. Pe parcursul acestei perioade, Fondul a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței locale de capital, îmbunătățind standardele de guvernanță corporativă în companiile de stat și creând constant valoare pentru acționarii săi.

Ilinca von Derenthall, Președinte al Comitetului Reprezentanților, a declarat: „Fondul Proprietatea a susținut continuu dezvoltarea pieței de capital din România și implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă la nivelul companiilor din portofoliu. Mai sunt multe de făcut, iar singura cale către progres este listarea unor noi companii la bursă. Pledăm cu tărie pentru aceste IPO-uri, iar Hidroelectrica și Salrom sunt două companii cheie pregătite să înceapă procesul de listare. Ne propunem să profităm de momentul prielnic de pe piața locală de capital și să colaboram în beneficiul tuturor părților interesate. Odată cu listarea acestor două companii, România va face un pas important spre promovarea la statutul de piață emergentă de către MSCI, ceea ce va permite intrări de noi fonduri la Bursa de Valori București.”

Cu această ocazie, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton București și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „De-a lungul celor 11 ani de la listare, Fondul Proprietatea a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea companiilor din portofoliu prin implicarea puternică în implementarea standardelor de guvernanță corporativă și pledând pentru îmbunătățirea transparenței acestora. Rezultatul, performanța lor financiara îmbunătățită, s-a tradus direct în crearea de valoare pentru investitorii Fondului. Suntem pregătiți să sprijinim listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, deoarece considerăm că aceasta este o oportunitate excelentă de a încuraja mai multe investiții în România și de a genera valoare pentru acționari. Companii precum Hidroelectrica și Salrom sunt bine poziționate pentru a beneficia de pe urma listărilor și vor pune România pe radarul investitorilor de pe tot globul.”

Fondul Proprietatea a primit, anul trecut, aprobarea de principiu de la Ministerul Economiei de a-și lista participația la Salrom la Bursa de Valori București, iar anul acesta Fondul dorește să obțină avizele necesare de la Ministerul Energiei pentru listarea Hidroelectrica.

Cele mai semnificative realizări în perioada de 11 ani de la listarea Fondului la BVB:

  • Prețul acțiunii a atins un maxim istoric de 2,22 lei pe acțiune la 17 ianuarie 2022, cu mult peste 1,00 lei pe acțiune, care era valoarea nominală a acțiunii la crearea Fondului, consolidând astfel performanța constantă din ultimii 11 ani.
  • De la preluarea mandatului de administrare a Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton în septembrie 2010, Fondul a efectuat semnificative distribuții brute de numerar de 7,2 miliarde lei, (2,1 miliarde dolari) și a finalizat doisprezece programe de răscumpărare, în valoare de peste 7,3 miliarde lei.
  • Fondul Proprietatea a finalizat aproximativ jumătate din tranzacțiile speciale (precum IPO, SPO și ABO) executate pe BVB între 2012 și 2021. Cele mai importante tranzacții încheiate de Fond includ: Transgaz ABO (2013), Transelectrica ABO (2014), Conpet ABO (2014), Romgaz ABO (2014, 2015, 2016) și Petrom ABO (2013, 2016, 2017, 2020, 2022).
  • Volumul acțiunilor Fondul Proprietatea tranzacționate la BVB reprezintă 33% din volumul total al acțiunilor tranzacționate la BVB în perioada 2011 – 2021.
  • FP s-a clasat pe locul 1 în rândul celor mai tranzacționați emitenți la BVB în perioada de 11 ani, cu o valoare medie de tranzacționare de 9,9 milioane lei, și a fost a 5-a cea mai mare companie românească listată la BVB, reprezentând aproape 6% din capitalizarea totală a pieței la sfârșitul anului 2021. 

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

0

Conform sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina.

Sondajul face parte din cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

  Capitolul 1: Securitate militară

  Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României


Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021)  își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.


Capitolul 2: Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali
 

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).  


Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).



Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP):Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO. De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media. Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.


 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina. De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe. Riscurile de securitate determinate de perspetiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere”.


  DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 


Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali[1].
 
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/26.01.2022-Capitolul-1-si-2.-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf 
 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 


[1] Capitolul 3: Direcția în care merge țara și lumea, comparația cu trecutul și cu viitorul  din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 28 ianuarie 2022.

Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021

0


Enel X România, parte a Enel X Global Retail, divizia internațională de afaceri a Grupului Enel, care oferă servicii ce accelerează inovarea și conduc tranziția energetică, a proiectat, implementat și pus în funcțiune 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală totală de aproximativ 10 MW, la nivel național în anul 2021. 

Un număr de peste 23.000 panouri fotovoltaice, acoperind o suprafață totală de peste 50.000 de metri pătrați, echivalentul a mai mult de 10 stadioane de fotbal, au fost instalate în 2021 pentru beneficiarii Enel X. Panourile, cu celule de tip mono-cristalin, au fost montate atât pe acoperișuri, cât și la sol. În premieră, pentru doi dintre clienții săi, Enel X România a instalat sisteme fotovoltaice la sol utilizând panouri fotovoltaice de 650 W, de ultimă generație, cu eficiență ridicată și rezistență crescută la încărcări generate de zăpadă și vânt. 

Centralele fotovoltaice montate asigură o producție anuală de energie electrică de circa 12.000 MWh/an, contribuind la reducerea cu aproximativ 4.000 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. 

Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare. 

„Electrificarea este direcția pe care mizăm în strategia noastră, singura soluție pentru a reduce amprenta de carbon, dar și pentru a susține companiile să devină eficiente din punct de vedere energetic. În plus, economiile obținute în urma implementării de soluții fotovoltaice personalizate, la cheie, pot fi reinvestite în dezvoltarea activităților principale ale clienților noștri. Ne-am propus ca până la finele lui 2025 să ajungem la un portofoliu de peste 75 MW  putere instalată cumulată pentru clienții din zona de business”, a afirmat Mirel Jarnea,  Head of e-Industries, Enel X România. 

În ultimii patru ani, Enel X România a derulat proiecte în urma cărora au fost montate, în total, aproximativ  40.000 de panouri fotovoltaice. Componente precum stații de încărcare a autovehiculelor electrice, soluții de optimizare a consumului energetic și de îmbunătățire a calității energiei, disponibile în portofoliul companiei, îi permit acesteia să livreze soluții integrate, la cheie pentru beneficiari. 

În cursul acestui an, în contextul în care tot mai multe companii se orientează spre soluții care să le eficientizeze consumul de energie și urmăresc reducerea presiunii costurilor pe acest segment, Enel X România estimează posibilități de creștere sporite pe mai multe piețe-cheie, propunându-și să atingă o putere nominală contractată de 20 MW. 

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectelor au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din domeniul   alimentar, auto, echipamente industriale, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. 

Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

0

_________________

Roxana Dudău, Partener Asociat,
Liderul practicii de drept imobiliar, Băncilă, Diaconu și Asociații  

Alexandra Siminiceanu,
Managing Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Miruna Coderie,
Senior Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Starea de alertă ce a urmat stării de urgență a fost prelungită prin Hotărâri de Guvern de mai multe ori în ultimul an și jumătate. O parte din aceste Hotărâri, însă, au fost anulate în primă instanță și există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii care le contestă legalitatea. În acest context, apare întrebarea legitimă: care va fi efectul anulării hotărârilor de prelungire a stării de alertă asupra valabilității acestor acte administrative?

În starea de urgență, actele cu putere de lege prevedeau că valabilitatea documentelor emise de autorități se menține pe durata stării de urgență. În starea de alertă, au fost adoptate reglementări care introduceau un termen suplimentar de valabilitate de 90 de zile pentru actele emise de autorități, termen ce ar urma să curgă de la încetarea stării de alertă.

Starea de urgență, însă, a intrat în vigoare de la data de 18 martie 2020 și a fost ulterior prelungită, printr-o serie de norme succesive, până la data de 14 mai 2020. Starea de alertă, în schimb, a fost declarată pe 18 mai 2020, odată cu adoptarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 („Legea 55/2020”) și a fost prelungită succesiv, fiind în vigoare și în prezent. 

Conform punctelor de vedere ale autorităților competente cu care ne-am întâlnit în practică, autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de alertă și pentru încă 90 de zile după încetarea acesteia, întrucât acestea sunt documente eliberate de către autoritățile publice și nu au fost elaborate alte reglementări derogatorii în ceea ce privește autorizarea lucrărilor de construire. Mai mult, această prelungire se aplică inclusiv în cazul autorizațiilor de construire/desființare pentru care s-a depus comunicarea privind începerea lucrărilor. 

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că o parte din Hotărârile de Guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în primă instanță și că există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii având acest obiect. În cadrul uneia dintre aceste proceduri de anulare, Curtea de Apel București a emis sentința nr. 1465/21 octombrie 2021, nedefinitivă, în care reține că anularea Hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă presupune și înlăturarea retroactivă a stării de alertă declarate prin acestea. Cu toate acestea, legea contenciosului administrativ prevede că hotărârile judecătorești definitive de anulare a unor acte administrative normative au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legii contenciosului administrativ se aplică autorizațiilor de construire/desființare și a certificatelor de urbanism, ca regulă generală, o eventuală anulare a Hotărârilor de Guvern ar trebui să aibă efect doar pentru viitor și să nu afecteze autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism prelungite în baza acestora.

Cu toate acestea, problema anulărilor în instanță a Hotărârilor de Guvern de extindere a stării de alertă nu a fost soluționată definitiv de către instanțele de judecată și, cel mai probabil, o hotărâre a instanței supreme asupra cauzelor cu acest obiect nu va apărea înainte de anul 2023. 

Ce trebuie să știe investitorii.

Și, atunci, în condițiile în care o soluție definitivă și, mai ales unitară, nu va fi obținută foarte curând, care ar putea fi efectele unor eventuale anulări: doar pentru viitor, așa cum spun dispozițiile legale sau retroactive așa cum arată interpretările recente ale instanțelor de judecată?

Subliniem că, deși, în aparență, dispozițiile Legii 55/2020 sunt menite să ajute investitorii, practica ne arată că aplicarea acestei legi poate deveni problematică, în special în ceea ce privește certificatele de urbanism, respectiv procedura de autorizare propriu-zisă a executării lucrărilor de construire. 

Astfel, un investitor cu un certificat de urbanism care expiră în perioada stării de alertă se va regăsi în situația în care va mai avea la dispoziție doar un interval suplimentar de 90 de zile (calculate de la încetarea stării de alertă), pentru a obține toate avizele necesare eliberării autorizației de construire. Mai mult decât atât, este posibil ca prin acel certificat de urbanism să se impună și elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau a unei alte documentații de urbanism în scopul obținerii autorizației de construire. 

Din experiența practică, considerăm că este puțin probabil ca în 90 de zile să fie finalizat procesul de obținere a tuturor avizelor necesare, pentru a putea obține autorizația de construire, mai ales dacă ne gândim că va exista un număr crescut de cereri ce vor fi depuse în perioada imediat următoare expirării stării de alertă. 

Cu alte cuvinte, un investitor se poate afla în poziția de a avea un certificat de urbanism expirat la finele celor 90 de zile de la încetarea stării de alertă, fără să fi obținut autorizația de construire și să fie, astfel, obligat să reia întreaga procedură de autorizare. Mai mult, starea de alertă este, de regulă, prelungită cu încă 30 de zile, însă extinderea se realizează (deja) din inerție și nu există o predictibilitate cu privire la data la care o astfel de prelungire („automată”) nu va mai fi dispusă de către Guvern. În consecință, un investitor nu poate aproxima momentul în care starea de alertă va înceta definitiv, pentru a putea fi pregătit să demareze sau să finalizeze, după caz, obținerea tuturor avizelor necesare sau pentru a solicita prelungirea formală a certificatului de urbanism în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. 

În plus, așa cum am menționat şi mai sus, dacă se va menține reglementarea actuală, cel mai probabil la încetarea stării de alertă va exista o supra-aglomerare a autorităților publice competente în scopul eliberării de noi acte ori pentru extinderea valabilității documentelor deja eliberate, ceea ce va îngreuna și mai mult întregul proces de autorizare.

Astfel, avem de pus în balanță două reglementări legislative diferite și cu același obiect: pe de o parte, reglementarea din legislația specială a autorizării executării lucrărilor de construire (Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) care permite ca certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare să poată fi prelungite o singură dată pentru o perioadă de cel mult 12 luni, atunci când investitorul solicită autorității emitente acest lucru, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea expirării duratei respectivelor acte. Dar, pe de altă parte, reglementarea privind starea de alertă (care, cel puțin în accepțiunea autorităților publice ce refuză să dea curs solicitărilor formulate de către investitori de prelungire formală a acestor acte, este derogatorie de la aceste dispoziții legale) prevede prelungirea automată pe durata stării de alertă și pe o perioadă suplimentară de 90 de zile de la încetarea acesteia. 

Și atunci, ce am dori să subliniem este că o prelungire formală cu 12 luni a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare conferă predictibilitate procesului de autorizare și de execuție a lucrărilor de construire, în timp ce prelungirea automată, de la lună la lună, în baza unor hotărâri de Guvern de „perpetuare” a stării de alertă este incertă și impredictibilă pentru un astfel de proces. 

Concluzionând, pentru a permite investitorilor să acționeze cu o previzibilitate și predictibilitate sporită a procedurii de autorizare, e nevoie să existe o prevedere legislativă clară care să permită investitorilor ce doresc cu adevărat continuarea demersului de autorizare a proiectelor de construcții pe parcursul stării de alertă, să opteze pentru prelungirea formală a documentațiilor cu 12 luni, în conformitate cu procedura instituită de Legea 50/1991. Același lucru este valabil și pentru predictibilitatea finalizării lucrărilor de execuție în baza autorizațiilor de construire/desființare care se află în această situație

Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

0

_________________

Camelia Malahov, Director Taxe Directe,
Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, și
Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți. 

O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament. 

Spațiul Privat Virtual – termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenților economici în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale vor recepționa documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societățile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administrația fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerință, deși prezintă beneficii pentru ambele părți implicate, are potențialul de a genera efecte nedorite dacă autoritățile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea și stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncționalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situații complicate administrativ, ba chiar ar putea da naștere unor litigii.

RO e-Factura –  momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administrației fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pași asumați se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relația dintre companii și autoritățile publice, dar, începând cu luna iulie, și contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolați în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obține acces imediat la conținutul acestor facturi. La acest moment, categoriile  vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de așteptat ca extinderea acestei obligativități să ocupe un loc important pe agenda autorităților, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice – costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritățile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de așteptat ca Direcția Generală Antifraudă să facă și în acest an controale, acțiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenția acțiunilor de fraudă, dar și îndrumarea contribuabililor.

e-Transport – va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanțelor a anunțat că va introduce un nou sistem electronic național de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deținute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informațiile din teren sunt în conformitate cu declarația din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul național vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic. 

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanțelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligația să efectueze raportările prin depunerea fișierului de control fiscal SAF-T (declarația D406). 

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligați să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadrați începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situații, societățile beneficiază de o perioadă de grație de șase luni.

Deși, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizați în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecții și controale fiscale – care sunt așteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecțiilor și controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecții fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanță ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 și 60%, în 2025.

Pe lângă creșterea numărului de inspecții fiscale, este anticipată și o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situații excepționale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuțiile Direcției Antifraudă și cele ale autorităților competente să efectueze inspecții fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranșat cel mai probabil în instanță.

În concluzie, planurile autorităților pentru acest an și măsurile anunțate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu așteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administrației fiscale, cu scopul de a spori transparența relației dintre stat și contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme și, în final, de a majora veniturile din impozite și taxe la bugetul de stat prin creșterea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părți, astfel că reglementările și procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili. 

Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

0

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, anunță că „a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 26,2 milioane de euro, în creștere cu 5% față de anul precedent. Pe parcursul anului trecut, tipografia Rottaprint a derulat investiții de circa 1,5 milioane de euro care au vizat atât dezvoltarea infrastructurii logistice prin achiziția și reînnoirea de utilaje tehnologice de ultimă generație, optimizarea produselor, dar și realizarea producției într-un mod sustenabil cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. 

În 2022, compania are în plan să continue investițiile, alocând aprox. 1 milion de euro pentru creșterea calității produselor, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru echipa Rottaprint, dar și în procesul de digitalizare a operațiunilor”. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint: „Pentru anul acesta, ne dorim în continuare să fim aproape de partenerii noștri și să le oferim susținerea noastră în identificarea celor mai potrivite soluții sustenabile pentru produsele lor. De altfel, printre direcțiile strategice de business pe care ni le propunem în 2022 se află reducerea impactului producției asupra mediului înconjurător, dar și creșterea procentului de digitalizare în cadrul companiei”.

Rottaprint subliniază că volumul total al producției în 2021 a ajuns la 126 milioane de metri liniari tipăriți. În topul industriilor care au solicitat cel mai des serviciile companiei anul trecut s-au aflat industria alimentară, în principal producția de carne, de lapte și înghețată, urmată de industria chimică și de cea farmaceutică. Totodată, cele mai solicitate produse în 2021 de către clienții din portofoliul Rottaprint au fost: etichetele autoadezive, capacele de aluminiu, etichetele shrink sleeve, manșoanele de înghețată, dar și ambalajele flexibile, inclusiv folii de alimente care necesită ambalare în atmosferă modificată sau vid. 

Anul trecut, Rottaprint a aniversat trei decenii de la înființare, perioadă în care a produs peste 1,3 miliarde de metri liniari de etichete și ambalaje flexibile. În cei 30 de ani de activitate continuă, tipografia Rottaprint a înregistrat o creștere medie anuală a cifrei de afaceri de 22%. 

De la înființarea companiei în anul 1991, echipa de specialiști Rottaprint a dezvoltat aprox. 15 produse principale și nenumărate soluții inovatoare pentru diferite domenii precum: alimente și băuturi răcoritoare, vinuri și băuturi alcoolice, automotive, cosmetice și îngrijire personală, detergenți și îngrijirea casei, logistică, sănătate și suplimente alimentare. De asemenea, Rottaprint este prima companie din România care a început să producă produse precum capace de aluminiu, etichete shrink sleeve, manșoane de înghețată și să insereze automat etichete antifurt EAS sub etichetele autoadezive.

Cu o experiență de 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 10 țări din Europa și Asia”.

Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

0

Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pe Mihai Voicu (foto), director general al companiei Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors. Noul președinte și-a preluat funcția la 1 ianuarie 2022, preluată de la Paul Barnett, președinte al Ursus Breweries.

Mihai Voicu: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care revine Bergenbier pentru a șasea oară. Încep acest mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului berii și către promovarea unui consum responsabil. Aștept cu încredere să colaborez cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în economia locală și în viețile consumatorilor, în ciuda contextului dificil sanitar, social și economic care se anunță și în 2022”.

Berarii României subliniază că „Mihai Voicu este director general la Bergenbier SA din martie 2020. S-a alăturat grupului Molson Coors în urmă cu mai bine de 11 ani, deținând anterior pozițiile de General Manager la Kamenitza Brewery Bulgaria și director de vânzări la Bergenbier SA”.

Asociația Berarii României reamintește că de 18 ani „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România și Asociația Producătorilor de Hamei din România.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Knauf Insulation achiziționează fabrica de vată minerală de sticlă Gecsat

0

Compania Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a Grupului Knauf, anunță semnarea contractului de achiziționare a fabricii de vată minerală de sticlă Gecsat SA din Târnăveni, județul Mureș, cu scopul de susținere a livrărilor „către clienții Knauf Insulation din piețele în continuă creștere din România, Europa de Est și Comunitatea Statelor Independente (CSI)”. 

Dominique Bossan

Dominique Bossan, CEO Knauf Insulation Europa/Orientul Mijlociu/Asia, membru al Comitetului de management al Grupului Knauf: „Achiziția fabricii din România va sprijini obiectivele de creștere ale Knauf Insulation și va oferi o capacitate suplimentară pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru soluțiile noastre de izolare în regiune. Knauf Insulation intenționează să investească în tehnologii de ultimă oră și să modernizeze fabrica din România prin alinierea proceselor de fabricație la standardele noastre, asigurând soluții de cea mai înaltă calitate pentru clienții noștri, oferind în același timp cele mai sigure condiții de lucru posibile pentru angajați, dar și cele mai înalte standarde de responsabilitate ecologică, în conformitate cu angajamentul nostrum Pentru o lume mai bună.”

Adrian Garofeanu

Adrian Garofeanu, director general Knauf Insulation România și Bulgaria: „Fiind o afacere de familie, cu Menschlichkeit (Umanitate) drept una dintre valorile noastre de bază, este foarte important pentru noi să fim un bun angajator, dar și un exemplu bun pentru comunitățile locale în care activăm. În fiecare etapă a procesului de achiziție și de modernizare a  fabricii, Knauf Insulation va lucra îndeaproape cu echipele din fabrică, comunitatea locală și autoritățile”. 

Knauf Insulation anunță că după încheierea tranzacției, „are în plan să investească în retehnologizarea liniei de producție din Târnăveni la standardele Knauf Insulation pentru a produce vată minerală din sticlă cu tehnologia inovativă ECOSE®.    

Soluțiile Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® dețin certificarea Eurofins Indoor Air Comfort Gold pentru calitatea aerului din interior, oferă proprietăți excelente de izolare termică, fonică și protecție la incendiu și sunt fabricate din sticlă reciclată până la 80%. Vata minerală de sticlă Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® este prima din categoria produselor de vată minerală care este certificată oficial în Europa cu eticheta DECLARE”.

Knauf Insulation accentuează că achiziția „face parte, de asemenea, din angajamentul pe termen lung al Grupului Knauf de a-și dezvolta divizia de produse de izolație pentru a furniza soluții mai bune în construcții și pentru a răspunde provocărilor de eficiență energetică din următorii ani, în conformitate cu angajamentul companiei „Pentru o lume mai bună”. Strategia de sustenabilitate Knauf Insulation „Pentru o lume mai bună” are la bază viziunea companiei de a conduce schimbarea spre soluții de izolare mai bune, care susțin eficiența energetică a clădirilor (inclusiv nZEB – nearly Zero Energy Building, programul Casa eficientă energetic etc).

Produsele Knauf Insulation economisesc energie, reduc emisiile și se asigură că clădirile sunt sigure pentru mediu și mențin oamenii sănătoși și în siguranță. Cu peste 40 de ani de experiență în industria de izolații, compania are în prezent peste 5.500 de angajați din 40 de țări și 27 de unități de producție în 15 țări”. 

Knauf Insulation reamintește că „face parte din Grupul Knauf care are aproximativ 35.000 de angajați în întreaga lume, cu peste 250 de fabrici în peste 90 de țări și vânzări de 10 miliarde de euro în anul 2020. Grupul Knauf a fost fondat în 1932 și rămâne o companie independentă de familie, a cărei valori se bazează pe Parteneriat, Angajament, Antreprenoriat și Menschlichkeit (Umanitate).

Prezent din 2008 în România, Knauf Insulation este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața materialelor izolante, cu un portofoliu ce include vată minerală de sticlă, vată minerală bazaltică și plăci din fibre de lemn (Heraklith). Pe piața din România, Knauf Insulation este unul dintre principalii furnizori de vată minerală cu un portofoliu de produse complex, potrivit pentru toate tipurile de construcții: izolații mansarde, termoizolare fațade, pereți de compartimentare, acoperișuri plate și multe altele”.

Gecsat SA este caracterizat ca „un producător local de vată minerală din sticlă din România, cu capital integral privat, 100% românesc. Fondată în 1918 la Târnăveni, cu o istorie de peste 100 de ani, fabrica a fost de-a lungul timpului specializată în producerea diverselor articole de sticlă. Având în vedere importanța izolației termice și a eficienței energetice a clădirilor, în anul 2007 Gecsat S.A. a investit într-o linie de producție a vatei minerale de sticlă”.

 

 

Răspuns prompt al autorităților la solicitările industriei transporturilor

0

Autoritățile statului au răspuns prompt semnalelor lansate de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) privind efectele economice ale iminentei intrări în vigoare a reglementărilor europene referitoare la întoarcerea acasă a camioanelor. Transportatorii rutieri subliniază în acest sens:

„Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR mulțumește Ministerului Afacerilor Externe – MAE, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – MTI și Guvernului României pentru răspunsul prompt la solicitările industriei transporturilor rutiere, prin intervenția României depusă de MAE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – CJUE pentru suspendarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor prevăzute prin Pachetul Mobilitate 1, ținând cont de fundamentarea MTI și cu aprobarea Guvernului României.
Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor a fost introdusă prin Regulamentul 1055/2020 de modificare a normelor de acces la profesie și la piața europeană de transport rutier de mărfuri care prevăd aplicarea acestei obligații din 21 februarie 2022. Aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni începând din acest an, amenință grav competitivitatea și chiar supraviețuirea industriei transporturilor rutiere din România, fapt evidențiat atât de studiul UNTRR realizat de KPMG în 2020 imediat după publicarea Pachetului Mobilitate 1, cât și de studiul Comisiei Europene – CE publicat în 2021.


Menționăm că studiul KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă din România (2020), solicitat de UNTRR, a fost transmis și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea utilizării datelor colectate pentru fundamentarea cererii de suspendare a obligației întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022. De asemenea, acest studiu a fost utilizat pentru fundamentarea acțiunii UNTRR și a transportatorilor rutieri români la CJUE privind anularea obligației întoarcerii acasă a camioanelor, acțiune sprijinită de Guvernul României. Studiul KPMG evidențiază faptul că aplicarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni va conduce la o scădere cu 4,5 miliarde euro a veniturilor din transportul rutier internațional de marfă, estimând totodată că peste 50% din transportatorii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE (crosstrade și cabotaj) fie își vor întrerupe activitatea, fie își vor muta operațiunile în alte State Membre.


TotodatĂ, Studiul Comisiei Europene privind întoarcerea acasă a camioanelor (2021) confirmă impactul negativ major al acestei măsuri asupra transportatorilor rutieri Est-Europeni și asupra mediului, semnalat de UNTRR.  Studiul CE evidențiază faptul că noile curse suplimentare de întoarcere acasă a camioanelor ar putea genera o creștere a costurilor de până la 11.000 EUR pe vehicul pe an (o creștere de aproximativ 10% față de situația actuală) – în medie pentru transportatorii stabiliți în țările din Europa de Est care operează în țările din Europa de Vest.
Deși în urma publicării studiului CE privind întoarcerea acasă a camioanelor, DG MOVE a pregătit o propunere de modificare a regulilor de acces la profesie, această inițiativă nu a avut niciun rezultat, așteptându-se deciziile Curții de Justiție UE cu privire la acțiunile în curs depuse la CJUE, care însă cel mai probabil vor fi cunoscute în a doua jumătate a anului 2022/2023, deci după intrarea în vigoare a măsurii întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022.


În acest context, apreciem promptitudinea Guvernului României care a răspuns solicitării UNTRR și a realizat demersuri suplimentare la CJUE pe 05.01.2022 solicitând suspendarea aplicării întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022, până la o decizie CJUE privind anularea acestei obligații discriminatorii, aducând prejudicii grave transportatorilor rutieri români și economiei României. 

UNTRR apreciază în mod deosebit implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în realizarea acestui demers de apărare a intereselor transportatorilor rutieri români în fața CJUE și solicită autorităților române să continue să realizeze toate demersurile legale utilizând toate mijloacele necesare pentru a anula prevederile abuzive ale Pachetului Mobilitate 1 privind obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni.

Piața M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021


Activitatea M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021 față de 2020, atât ca valoare, cât și ca număr al tranzacțiilor. Valoarea totală a tranzacțiilor M&A în 2021 a fost de 6,2 miliarde de USD (5,2 miliarde de euro), cu 32% mai mult decât în anul anterior, la un volum de 178 de tranzacții, evidențiind încrederea solidă a investitorilor în mediul de afaceri din România și în redresarea acestuia post-Covid, în special în a doua jumătate a anului.

Transparența pieței rămâne redusă, valoarea tranzacțiilor fiind anunțată doar pentru aproximativ o treime dintre acestea. Valoarea medie a tranzacțiilor din categoria de peste 100 milioane USD a fost de 404 milioane USD , marcând o creștere de 17% față de anul precedent. Pentru categoria tranzacțiilor de sub 100 milioane de USD, valoarea medie a fost de 15 milioane de USD, în scădere cu 12% comparativ cu 2020. Valoarea medie mai mică pentru tranzacțiile de sub 100 milioane de USD are ca principală cauză faptul că cele mai multe fuziuni și achiziții au avut loc în sectoarele de tehnologie și agricultură, prelucrarea alimentelor și produselor alimentare, unde 93% dintre tranzacții au fost sub această valoare.  

Tranzacțiile strategice au reprezentat 90% din activitatea M&A din 2021, în timp ce capitalul privat a fost responsabil pentru restul activității prin intermediul unui număr mic de tranzacții (numai 17 în total în 2021). În pofida ponderii mici în activitatea M&A totală, fondurile de capital privat rămân active în România și preconizăm că se vor înregistra creșteri ale nivelului de activitate în anii următori, având în vedere dimensiunea oportunităților  din piață și alocările suplimentare către clasele de active din partea fondurilor de pensii (pilonul II). 

Tranzacțiile pe plan intern, care continuă să reprezinte mai bine de jumătate din activitatea M&A din România (54%), au crescut cu 35% în 2021 față de 2020. România rămâne o destinație de investiții atractive pentru străini, intrările de capital reprezentând 41% din totalul tranzacțiilor. Cei mai activi investitori străini au provenit din SUA (11 tranzacții), Germania, Franța și Elveția (câte 5 tranzacții), urmați de cei din Marea Britanie (4 tranzacții), Italia și Polonia (cu 3 tranzacții fiecare). Investițiile românești în străinătate rămân modeste, reprezentând numai 5% din activitate, un nivel practic neschimbat față de 2020 din perspectiva numărului de tranzacții. 

Sectoarele tehnologiei, imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au fost cele mai active în 2021, înregistrând 72 de tranzacții în total, adică o creștere de 50%, de la 48 de tranzacții în 2020. Tranzacțiile din sectorul tehnologiei s-au dublat în 2021, iar cele din sectoarele imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au crescut cu 35% față de anul precedent. S-au remarcat, de asemenea, intensificări ale activității de fuziuni și achiziții în energie și utilități (încurajate în principal de domeniul energiei regenerabile și de tranziția verde) și în agricultură, prelucrarea alimentelor și a produselor alimentare. 

Principalele trei tranzacții ale anului 2021 au fost:

  • Achiziția participației de 50% a ExxonMobil în proiectul offshore Neptune Deep de către Romgaz, cu 1,07 miliarde USD
  • Achiziția participației rămase de 46% în cadrul Globalworth Real Estate Investments Ltd, o companie de investiții imobiliare cu sediul în România și listată la Bursa de Valori din Londra, de către un consorțiu de companii din Luxemburg (CPI Property Group – Aroundtown), la un preț aproximativ de 844 milioane USD
  • Achiziția operatorului român de jocuri de noroc MaxBet de către fondul de capital privat britanic Novaplina Capital, pentru 296 milioane USD

Deși nu s-a încadrat în criteriile de includere în Barometrul M&A realizat de EY, merită remarcată și cea mai recentă rundă de atragere de fonduri a UiPath, compania de tehnologie înființată în România și listată în SUA, care a obținut alte 750 milioane USD din această rundă, ajungând la o valoare post-investiție de 35 miliarde de USD.

Anul 2021 a fost nu numai un solid pentru activitatea M&A, ci a marcat şi un record pentru listările de titluri de capital și obligațiuni. Obligațiunile corporative au luat partea leului în materie de listări, cu un total de 29 de noi emisiuni, cu valoarea totală de 1,1 miliarde USD. Pe segmentul titlurilor de capital, în 2021 s-au înregistrat 23 de listări noi, dintre care trei IPO-uri pe piața principală, în valoare totală de 219 milioane USD. Interesul față de listările pe segmentul alternativ, AeRO, a fost de asemenea mare, cu 20 de lansări noi, în valoare totală de 57,5 milioane USD. Tehnologia, produsele de consum și comerțul cu amănuntul au fost principalele sectoare vizate de activitatea IPO.

Peter Latos(foto), liderul departamentelor de Consultanţă şi Strategie şi Tranzacţii, EY România: „Preconizăm că activitatea M&A în România se va intensifica și mai mult în 2022, în condițiile în care șefii de companii continuă să caute oportunități pentru a accelera transformarea acestora și pentru a își consolida poziția pe piață. Cu toate acestea, în contextul intensificării concurenței pentru activele de înaltă calitate, cresc așteptările vânzătorilor în materie de preț și va fi important pentru șefii de companii să mențină o abordare riguroasă în ceea ce privește deciziile de evaluare a investițiilor, având în vedere adversitățile inflaționiste – sub forma creșterii prețului energiei, salariilor, a costurilor cu materia primă și a ratelor dobânzii, pe lângă actualele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, provocate de pandemie. Implementarea Mecanismului pentru redresare și reziliență, în valoare de 29 miliarde de euro, care în România vizează în principal tranziția verde (41%) și tranziția digitală (21%), va încuraja, la rândul său, activitatea M&A în anii următori.

Mesajul președintelui Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, cu ocazia aniversării Instituției supreme de audit (Înalta Curte de Compturi)

0

Pe 24 ianuarie, acum 163 de ani, Principatele Române se uneau sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, iar cinci ani mai târziu, în 1864, la aceeași dată, Domnitorul promulga legea de înființare a Înaltei Curți de Compturi.

Gestionarea corectă a banului public a fost, de la început, esența activității Curții de Conturi, generând valoare adăugată în societatea românească. Acest obiectiv se află și astăzi în centrul activității instituției noastre, independența și servirea interesului public fiind valorile care definesc activitatea auditorului public extern.

Curtea de Conturi a României traversează o etapă de modernizare, de la standardele de audit și modul de lucru, până la planificarea programului de activitate și definirea identității organizaționale, schimbări necesare pe care le facem în cooperare cu omologii noștri internaționali.

Ne dorim o instituție care să se bucure de încrederea românilor și care să ofere un sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind astfel la schimbarea în bine a societății românești.

Vă asigurăm că vom rămâne deschiși dialogului și mereu atenți la nevoile cetățeanului, beneficiarul direct al activității noastre.

La mulți ani!

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Regulamentul pentru modificarea Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României), precum și proiectul de regulament pentru modificarea art. 73 alin. (1) lit. c) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind obligațiile în materie de date de piață prevăzute în MiFID II/MiFIR (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 28/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii facultative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei nr. 16/2010 privind prospectul schemei de pensii facultative, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 27/2010 (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile).

Cazacu, XTB: Toți ochii investitorilor se îndreaptă azi spre Statele Unite

Indicele american S&P500 a pierdut 8,1% în ianuarie (până azi la ora 11), după ce fusese luni, la minime, la -11,6% (doar de la începutul anului). 

Nasdaq, unde sunt incluse nume importante din tehnologie, a pierdut până la momentul editării -12,5%, cu minime recente la -16,1% în ianuarie. 

Spațiul de mișcare al băncii centrale din SUA e îngust: pe de o parte, investitorii arată deja o preocupare vizavi de încetinirea economiei și impactul pe care l-ar avea dobânzi mai mari, pe de alta, inflația nu poate fi lăsată să zburde, fiindcă ulterior costurile de a o aduce în limite normale ar fi enorm. 

Indicele PMI al Markit a arătat aproape o oprire a creșterii în sectorul serviciilor în SUA, cu o valoare de 50.8, de la 57 (!) în decembrie, ajungând aproape de linia neutră, deși pentru sectorul de producție industrială, lucrurile arată relativ mai bine, 55 de puncte. Și acolo, totuși e o pierdere de viteză de la 57.7. Totuși, inflația a ajuns la 7% anualizat în SUA, nivel nevăzut în aproape 4 decenii.

În astfel de momente foarte sensibile, bursele pot fi ușor îndemnate să urmeze cu rapiditate ajustări de schimbări în așteptări. 

De la Fed se așteaptă mai ales semne în legătură cu dobânda de referință, nivelul sugerat al acesteia până la finalul anului și, implicit, numărul de etape de majorare, dar și informații despre programele de lichiditate. 

Cu cât dobânda ar ajunge mai sus, cu atât presiunea pe burse ar putea fi mai puternică. 

În plus, se estimează că în martie vor fi oprite injecțiile de lichiditate, și în lunile următoare va începe chiar retragerea unei părți din aceasta. 

Disparitatea între dobânda actuală (0 – 0,25%) și inflație a făcut să apară solicitări de majorare chiar cu 0.5 puncte, un pas pe care un oficial Fed l-a catalogat drept foarte puțin probabil. 

În mod curent, se așteaptă o majorare în martie, și încă una sau două până la final de iunie. 

Probabilitatea pentru o dobândă de 0,5 – 0.75% în iunie este de 45.3%, și 44.6% pentru 0.75 – 1%, potrivit traderilor pe rata dobânzii de la CME. 

Pentru decembrie, cel mai probabil scenariu este de 4 majorări, până la 1 – 1,25%, însă sunt 23.8% șanse pentru 1,25 – 1,5% și chiar 8,8% pentru 1,5 – 1,75%. 

Dacă după ședința de azi traderii văd șanse mai mari pentru dobânzi de 1,5% în decembrie, este probabil ca bursele să se afle, din nou, sub presiune.

Piețele au fost serios afectate și de vânzările masive din domeniul criptoactivelor. 

Bitcoin a pierdut 20,8% de la începutul anului, 45,8% din vârf, până azi la 11.30. Ethereum a coborât cu 48,4% din vârf, pierzând 32% doar anul acesta. 

În total, valoarea pieței a scăzut la 1,69 trilioane de dolari de la aproape 3 trilioane în vârf. Dimensiunea pieței e suficient de mare încât pierderile din tărâmul cripto să aibă conotații în piețele de capital. 

Pierderea încrederii a dus la spargerea pragului de 40.000 al Bitcoin, care încearcă acum o consolidare. O anume recuperare a încrederii în investițiile în monede virtuale după noi interziceri de utilizare a criptomonedelor în țări emergente este la nivel de tentativă în prezent.

Cu nervii întinși, investitorii au în atenție rezultatele unor giganți din domeniul tehnologiei. 

Microsoft, cu rezultate foarte bune, și vânzări de peste 50 de mld. dolari, pentru prima dată în istorie, a înregistrat pierderi în sesiunea prelungită (after-hours) până când conducerea a oferit o perspectivă încă și mai optimistă asupra segmentului cloud. 

Felul în care acțiunea Microsoft s-a mișcat, foarte volatil și oscilant, ar putea fi o indicație pentru reacția altor favoriți ai investitorilor. 

Tesla urmează să raporteze după închiderea bursei în SUA (după 11 seara ora României), iar mâine e programat Apple, într-un mediu în care „foarte bine” față de așteptări ar putea să nu fie de ajuns pentru a feri acțiunile de vizibile fluctuații temporare.

JTI România, angajatorul numărul unu în clasamentul Top Employers

0

JTI se află pe primul loc în evaluarea realizată de Top Employers Institute pentru 23 companii din România. JTI a fost recertificată Top Employer pentru al nouălea an la rând, fiind astfel recunoscută pe termen lung pentru practicile referitoare la oameni, cultura organizațională și condițiile excelente de muncă.

Evgeny Nikolsky

„Această certificare reprezintă încă o dovadă a adaptabilității și capacității de a identifica noi modalități de lucru în aceste vremuri fără precedent, precum și a determinării de a face ceea ce trebuie față de angajații noștri și față de societate. În această perioadă, am pus siguranța celor peste 1.200 de angajați în centrul preocupărilor noastre. Totodată, am continuat să împărtășim succesul cu comunitatea, sprijinind sectorul cultural, unul dintre cele mai afectate de pandemie. Am continuat, de asemenea, să fim un partener pe care statul s-a putut baza. În primele nouă luni ale anului 2021 am plătit taxe de peste 4,2 miliarde lei, cu circa 20% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Dacă politica fiscală și cadrul de reglementare vor fi predictibile, iar contrabanda se va menține la sub 10%, vom putea și pe viitor să creștem contribuția la buget și să ne protejăm angajații”, a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Jamie Dunlop

„Sunt mândru să lucrez într-o companie care este angajator de top în România. Și, încă și mai mândru, să conduc fabrica din România, care este foarte apreciată în cadrul grupului JTI datorită calității produselor și excelenței în execuție. JTI Manufacturing este prima companie din România certificată 5S Best in class, un principiu de bază al sistemului de management Kaizen, bazat pe îmbunătățire continuă.  Circa 75% din produsele fabricate în București merg la export. Anul trecut, am demarat un program de investiții de 60 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de producție și, ca urmare, fabrica noastră va juca un rol important în aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. Toate acestea sunt rezultatul eforturilor extraordinare ale oamenilor, spiritului lor de echipă și a dedicării lor în îndeplinirea obiectivelor. Le mulțumesc tuturor!”, a adăugat Jamie Dunlop, Factory Lead, JTI Romania.

Vaida Vegelyte

„Ne-am stabilit obiective ambițioase pentru practicile referitoare la oameni și acest premiu vine să confirme că am reușit să le îndeplinim. JTI Romania va continua să se concentreze pe starea de bine a angajaților, pe dezvoltarea personală și profesională, adaptând și îmbunătățind mediul de lucru, fie la birou, fie acasă. Aceste programe vor consolida statutul JTI ca Top Employer în România. Suntem hotărâți ca în anii care urmează să creștem sprijinul și interacțiunea cu oamenii cu potențial de creștere. Cei care ne-ar putea fi colegi sunt invitați să-și atingă adevăratul potențial, să beneficieze de oportunitățile de carieră la nivel național și internațional și, nu în ultimul rând, să fie parte din cultura noastră organizațională, pe care o considerăm extraordinară”, a spus Vaida Vegelyte, People & Culture Director JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

La nivel global, JTI a fost recunoscută unul dintre cei doar 11 Angajatori de Top. Compania este Angajator de Top în 66 de țări în toată lumea. 

„Este o onoare să fim din nou certificați de Institutul Top Employers. Oamenii noștri sunt în centrul a tot ceea ce facem, de aceea scopul nostru este să le oferim cel mai bun mediu de lucru posibil. Pentru noi, este foarte important să le oferim celor 40.000 de colegi oportunitatea de a se dezvolta, precum și condițiile optime și sprijinul pentru a-și atinge potențialul”, a precizat Howard Parks, JTI’s Senior Vice President, People & Culture.

Institutul Top Employers este o autoritate globală care certifică excelența condițiilor de muncă pe care angajatorii le asigură oamenilor. Înființat cu 30 de ani în urmă, Institutul Top Employers a certificat 1.691 de organizații din 120 de țări și regiuni, totalizând peste 7 milioane de angajați.

JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds), și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit pe plan local. JTI se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS), al TIFF, al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. Fiind unul dintre cei mai importanți investitori japonezi în România, JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Burselor EuropaFM și Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării.

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 40.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

Linie telefonică pentru salvarea copiilor din situații de risc

0

Înscris în Programul Național de Suport al Guvernului pentru copii, în contextul pandemiei de Covid 19 – „Din grijă pentru copii”, serviciul telefonic cu număr unic pentru copii 119 prezintă primele rezultate de la punerea în funcțiune:

– în perioada 05-20 ianuarie 2022, la numărul unic 119 au fost înregistrate 9.265 de apeluri, cu sublinierea că, „dată fiind noutatea acestui instrument, 6.196 de apeluri au fost de verificare a funcționalității numărului”

– echipele mobile ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) „au efectuat 81 de misiuni de urgență în teren, 1706 fișe de caz sunt în acest moment închise, însemnând faptul că tot atâtea situații de risc la adresa copiilor au fost soluționate prin consiliere, referire către servicii de specialitate, mediere sau intervenție în regim de urgență”

– 1.804 cazuri sunt în lucru (fișe deschise) la nivel național, adică  se află în derulare anchete sociale, monitorizări, servicii de consiliere și intervenție.

– operatorii call-center DGASPC au efectuat 3.813 reapelări și transferuri către specialiști – consiliere/echipe mobile pentru rezolvarea situațiilor sesizate

– principalele probleme semnalate de copiii și adulții care au apelat numărul 119 în perioada 5-21 ianuarie vizează abuzul fizic și emoțional, abuzul sexual, neglijarea, bullying și cerșetorie. La acestea se adaugă o serie de sesizări sau solicitări de informații în legătură cu diferite drepturi ale copiilor: tutela, eliberarea actelor de identitate, dreptul la pensie alimentară, alocație etc.

Numărul unic pentru copii 119 – Din grijă pentru copii beneficiază de o infrastructură complexă tehnică și de resurse umane: la nivelul fiecărui județ, în direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului există un birou de operatori call-center, care funcționează în regim de permanență. Peste 100 de specialiști (psihologi, asistenți sociali) fac parte din echipele mobile de intervenție, iar apelurile telefonice beneficiază de localizare, identificare și înregistrare. De asemenea, softul pus la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale permite monitorizarea în timp real a activității operatorilor și a modalităților de soluționare a cazurilor.

Mădălina Turza, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului, coordonatorul programului: „Ce poate fi mai important și mai nobil decât să poți răspunde strigătului de ajutor al unui copil. Și asta face sistemul 119 – Din grijă pentru copii. Specialiștii din DGASPC sunt la capătul firului, în permanență și răspund în timp real. În doar 3 săptămâni de funcționare, avem o primă radiografie a felului în care ne putem salva copiii din situații de risc. Ne perfecționăm în continuare, dezvoltăm acest serviciu pentru că el reprezintă o bornă de referință în reforma protecției copilului din România”. 

Exemple de situații de risc din care au fost salvați copiii de specialiștii DGASPC:

  • Adolescentă de 14 ani a apelat nr. 119 solicitând o măsură de protecție urmare a faptului că este agresată fizic de către fratele său. Mama fetei este la muncă  în străinătate, aceasta aflându-se în grija concubinului mamei. Echipa mobilă a intervenit în regim de urgență, confirmat spusele fetei și a dispus plasamentul în regim de urgență într-o unitate rezidențială, măsura fiind revocată după 4 zile deoarece în urma contactării mamei, aceasta a revenit în țară și a preluat minora. 
  • S-a semnalat situația unui copil în vârstă de 12 ani care în timpul orelor școlare a fost depistat de un cadru didactic având asupra sa o lamă, cu intenția de a-și provoca răni. Operatorul call-center a recomandat și îndrumat apelantul și personalul școlii pentru securizarea minorului până la deplasarea echipei mobile. Se efectuează anchetă socială, consilierea copilului și a familiei și este monitorizat cazul.
  • Adolescentă de 15 ani a avut o relație cu un tânăr major. Acest tânăr a determinat-o să îi trimite fotografii și a amenințat-o că distribuie fotografiile pe rețelele de socializare dacă nu continuă relația. Fata s-a opus solicitării tânărului, iar acesta a trimis fotografiile unor membrii din familie și a continuat să o amenințe. Apelul la 119 a fost făcut de o rudă. A fost sesizată poliția, a fost contactată minora, s-a întocmit dosar penal, minora beneficiază de consiliere psihologică și monitorizare.  
  • Copil agresat fizic în cadrul școlii de către director. Cazul a fost semnalat de o profesoară care a asistat la eveniment. Echipa mobilă s-a deplasat în regim de urgență, a fost realizată evaluare inițială (copilul necesită consiliere psihologică, evaluare privind posibila încadrarea într-un grad de handicap etc.) și cazul a fost referit către serviciile de specialitate, urmând a fi luate măsuri legale cu privire la fapta directorului.

Tipuri de abuz împotriva copiilor. Când sunăm la 119:

Abuzul fizic poate fi orice act de violență (accidental sau intenționat) care are ca rezultat rănirea unui copil. Acestea pot include lovirea cu pumnii, loviturile cu picioarele, scuturarea, înjunghierea, aruncarea, mușcarea, sufocarea, arderea sau lovirea (cu palma sau un obiect, cum ar fi o curea ).  

Abuzul emoțional este categoria cel mai dificil de definit și, din păcate, cel mai dificil tip de abuz de investigat. Exemplele includ critici dure, injurii sau comentarii derogatorii, rușinarea copilului, amenințări, expunerea copiilor la violență domestică.

Abuzul sexual poate include atingerea inadecvată, a fi forțat să facă sex sau să se angajeze în acte sexuale, a fi forțat să vizioneze materiale pornografice, a fi forțat să se prostitueze sau ca cineva să se expună în fața unui copil.

Neglijarea reprezintă o formă de abuz și presupune neasigurarea nevoilor de bază ale vieții, inclusiv hrană/apă, îmbrăcăminte adecvată, un adăpost adecvat sau o supraveghere adecvată. A nu primi îngrijiri medicale sau a nu fi dus la școală poate fi, de asemenea, clasificat drept neglijare.

 

Aquaphor: Investim peste 10 milioane de dolari anual în cercetare și dezvoltare

0

Aquaphor a fost fondată în anul 1992 de către președintele grupului Joseph L. Shmidt, un om cu o viziune globală, cu experiență în ingineria chimică, care a petrecut mai mult de zece ani studiind și făcând cercetări în ingineria chimică: de la Institutul de Tehnologie din Leningrad (URSS) și până la Institutul Politehnic din New York, finalizate cu un doctorat în Ingineria Chimică la Universitatea din Columbia.

Ce spune Diana Lupasciuc, directorul general al companiei Aquaphor România, într-un interviu acordat FoodBiz, despre investiții și laboratoare.

În prezent Aquaphor deține 6 fabrici, peste 3000 de angajați, 130 de brevete recunoscute la nivel mondial și peste 1,6 milioane de cartușe produse lunar și vândute în peste 60 de țări.

„Filtrele Aquaphor pot filtra apa din diverse surse. De exemplu pentru sistemul rezidențial filtrarea apei potabile se face din rețeaua apei naționale. Dar aici vorbim și de starea conductelor care transportă apa. Pentru cel comerciale dar și rezidențial, noi propunem sisteme personalizate.

Recent am avut un proiect unde am filtrat apă din Dunăre, pentru un hotel întreg. Așa că apa filtrată este folosită atât pentru uz casnic cât și consum”.

Diana Lupasciuc explică de ce se investește în laboratoarele de cercetare și care sunt beneficiile folosiri filtrelor ce conțin substanța aqualen, față de carbonul activ.

„În laboratoarele de cercetare și dezvoltare sunt create noi prototipuri a sistemelor de filtrare a apei. Sunt dezvoltați noi absorbanți, medii filtrate. Ne mândrim cu substanța aqualen care filtrează mult mai bine decât carbonul activ. De exemplu 100 de g de aqualen filtrează mai bine decât un kilogram de carbon activ. Mai mult de atât, aqualentul recunoaște metalele grele de 800 de ori mai bine și filtrează substanțele organice, ceea ce carbonul activ nu face. Toate filtrele Aquaphor conțin aqualen. Dacă filtrele tradiționale au carbon activ, argint și rășină, ale noastre au în plus și aqualenul, care filtrează mult mai bine și pe o durată mai lungă te timp”, a mai precizat Diana Lupasciuc.

Editor: Alexandra Băncilă

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

OLX, liderul pieței mondiale de anunțuri, semnează cu start-up-ul românesc Innoship pentru a îmbunătăți experiența de livrare în mai multe piețe din Europa

0

Innoship, start-up-ul de tehnologie care a dezvoltat una dintre cele mai avansate platforme de management al livrărilor pentru magazinele online la nivel global, și OLX, cea mai importantă platformă de anunțuri din lume, fac echipă pentru a îmbunătăți experiența de livrare a comenzilor pentru utilizatorii platformei OLX. Parteneriatul vizează mai multe piețe din Europa, precum România, Bulgaria și Portugalia.

La OLX, căutăm mereu cea mai bună modalitate de a aduce valoare clienților. Iar Innoship vine cu inovație, agilitate și tehnologie de ultimă generație, ceea ce ne ajută ȋn obiectivele noastre. Proactivitatea echipei, implementarea facilă a serviciilor, precum și calitatea acestora ne-au dovedit că va fi un parteneriat de durată, nu numai pentru OLX România, ci și pentru operațiunile noastre din Bulgaria și Portugalia”, spune Radu Ștefan, Product Manager în cadrul OLX.

La rândul său, Innoship urmărește oportunități de dezvoltare în Europa, în timp ce își continuă creșterea exponențială în România și în regiune. Clienții platformei Innoship, comercianții online, pot accesa acum peste 65 de curieri locali și internaționali din 15 țări, pentru a cuceri noi piețe. Innoship este cel mai mare agregator pentru opțiuni de livrare din România și țintește poziția de lider ȋn Europa. 

Expansiunea internațională a fost întotdeauna printre prioritățile noastre și suntem mândri să facem pași decisivi în această direcție, având alături un partener atât de dinamic precum OLX. Ambele organizații împărtășesc aceeași viziune, de a crea cea mai bună experiență pentru clienți, prin inovație și servicii de calitate. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm planurile de extindere la nivel european și rămânem fideli obiectivelor noastre de creștere, aici, în România”, explică Dan Ungureanu, Head of Business Development și co-fondator Innoship.

Cu ajutorul Innoship, OLX va beneficia de eficientizarea procesului de onboarding al curierilor, în orice piață, dar și de vizibilitate în timp real pe parcursul întregului proces de livrare. 

În plus, parteneriatul face posibile monitorizarea și raportarea mai multor indicatori de performanță privind livrările într-un singur dashboard centralizat, precum și accesul instantaneu la o multitudine de puncte de preluare și predare care anterior nu erau disponibile pentru utilizatorii platformei.

Innoship îi ajută pe comercianți să își gestioneze livrările într-un singur loc, automatizând fiecare pas al procesului de livrare. Cu o singură integrare, Innoship permite comercianților să ofere pentru clienții lor mai multe opțiuni de livrare, să reducă atât costurile, cât și rata de retur. 

Prin soluția Innoship, retailerii oferă clienților acces la statusul comenzilor lor, în timp real, creând propriul lor sistem de notificări prin e-mail sau SMS. Algoritmii avansați ai platformei analizează performanța diferitelor firme de curierat dintr-o anumită zonă geografică și selectează automat curierul potrivit pentru fiecare livrare, pe baza criteriilor retailerului. Având toate informațiile într-un dashboard, comercianții pot să analizeze performanța curierilor și să ia decizii informate.

EY România primește certificarea Top Employer 2022

0

EY România a primit certificarea Top Employer, fiind prima dintre cele mai mari companii de servicii profesionale de pe plan local care obține această atestare.

Top Employer Institute acordă această distincţie organizațiilor în baza auditării tuturor proceselor şi metodologiilor HR de care dispun, incluzând, printre altele, strategia de resurse umane, mediul de lucru, well-being, etică şi integritate, diversitate și incluziune, atragerea talentelor, oportunităţile de învăţare şi pregătire profesională puse la dispoziția angajaților. 

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale spune: „Suntem prima companie de audit şi consultanţă din România care a trecut prin acest proces riguros de auditare a întregului său cadru organizaţional. Certificarea Top Employers este o dovadă în plus că EY România investeşte constant în cariera, educaţia şi starea de bine a tuturor profesioniştilor din EY. Sunt sigur că acest prim pas, de care suntem mândri, va deschide drumul către un nou standard şi pentru alte companii din sectoare diverse de activitate”.

În acest prim an în care a obținut atestarea, EY România a obţinut punctaje ridicate în zonele de strategie de business și leadership (100%, respectiv 93,85%), zona de performanță (92,13%), dar și a capabilităților digitale (88,8%), care au făcut posibilă colaborarea şi lucrul în echipă pentru trecerea la telemuncă în procent majoritar pe toată durata pandemiei, precum şi revizuirea metodologiei şi a proceselor de HR pentru o experienţă de recrutare şi angajare 100% online.  

Compania a mai avut rezultate excepţionale (98%) pe valori corporative, etică şi integritate, diversitate şi incluziune. Aceste rezultate reflectă faptul că EY România este parte dintr-o companie globală multiculturală, ce reuneşte peste 27.000 de perspective personale şi îmbrăţişează diversitatea şi libertatea angajaţilor săi de a fi cine sunt în mediul de lucru, indiferent de profilul lor, identitate şi experiență personală. Diversitatea şi incluziunea, alături de construirea de relaţii bazate pe corectitudine, sunt incluse în valorile fundamentale ale companiei.

Irina Mînzală, Director Resurse Umane, EY România menționează: „Atestarea EY România ca angajator de top de către Top Employer Institute vorbeşte despre grija companiei faţă de angajaţii săi, reflectă maturitatea brandului EY pe piaţa angajatorilor din România şi este o promisiune de valoare pentru viitor. Promisiunea că în echipa EY angajații au parte de o experienţă excepţională, într-un mediu de lucru orientat în mod special pe dezvoltarea profesională şi personală. Mă bucur că ne-am alăturat unui grup select de companii din România care au primit o certificare a calităţii practicilor de resurse umane, un aspect atât de important în orice organizaţie”.

Programul a certificat și a recunoscut peste 1.857 de angajatori de top din 123 de țări/regiuni de pe cinci continente. În acest an, la nivel european, EY a obținut certificarea Top Employer pentru patru țări: România, Germania, Spania şi Italia.