Acasă Blog Pagina 227

Studiu Deloitte: industria hotelieră europeană estimează că va ajunge din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023

0

Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.

În contextul crizei sanitare, apetitul investitorilor pentru industria hotelieră a scăzut cu 25% în 2020 față de anul precedent. Cu toate acestea, orașe europene precum Amsterdam, Londra și Paris sunt considerate în continuare promițătoare pentru investiții în 2021. Amsterdam, care a condus clasamentul în ultimii patru ani, continuă să fie cel mai atractiv oraș pentru investițiile din domeniul hotelier, urmat de Londra și Paris, în timp ce Berlinul avansează pe poziția a patra de pe locul 16, ocupat anul trecut. În plus, studiul evidențiază faptul că apartamentele închiriate în regim hotelier – care sunt complet mobilate, disponibile pentru sejururi pe termen scurt și lung și care oferă facilități similare hotelurilor – devin cele mai interesante active europene pentru investiții în 2021, datorită creșterii cererii și costurilor flexibile.

„Industria hotelieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară și s-a confruntat cu o scădere a apetitului pentru investiții anul trecut, arată studiul, iar gestionarea lichidității a devenit prioritară. Și România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 60% în decembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

În ceea ce privește sursele de capital pentru achiziții în domeniul ospitalității, participanții la studiu preconizează că investițiile fondurilor de capital privat vor rămâne opțiunile preferate, atitudinea respondenților îmbunătățindu-se semnificativ în 2020 față de anul precedent (creștere de 22%). La polul opus, interesul pentru achiziții din partea investitorilor instituționali și a trusturilor de investiții imobiliare s-ar putea tempera în 2021, având în vedere scăderea acestuia cu 9% și, respectiv, cu 10% în 2020 față de 2019.

Studiul subliniază, de asemenea, că împrumuturile bancare vor rămâne cea mai frecventă sursă de finanțare pe piața hotelieră europeană, potrivit a două treimi (66%) dintre respondenți, urmate de fondurile de investiții imobiliare (40%) și de fondurile interesate de achiziția de credite neperformante (36%).

Cea mai recentă ediție a studiului Deloitte European Hotel Industry se bazează pe răspunsurile a mai mult de 100 de lideri din domeniul ospitalității, inclusiv proprietari, creditori, dezvoltatori și investitori, și își propune să sondeze opiniile lor cu privire la principalele tendințe ale industriei.

Politici Europene pentru Noua Economie

0

NOUA ECONOMIE a Uniunii Europene și implicit NOUA ECONOMIE a României este una orientată masiv pe dezvoltare durabilă și cea care va construi o Românie Durabilă. Această NOUĂ ECONOMIE are nevoie de POLITICI EUROPENE EFICIENTE pentru toate statele membre, politici europene care să fie foarte realist conectate cu resursele, capabilitățile și oportunitățile fiecărui stat membru în parte.

Pandemia de COVID-19 a reconfirmat importanța investițiilor în proiecte sustenabile care să consolideze economiile cu impact minim asupra biodiversității și schimbărilor climatice și care totodată să îndeplinească condițiile pentru atingerea obiectivelor impuse de Green Deal. Premisa construirii unei economii durabile stabilită prin sistemul de clasificare al activităților economice sustenabile ”EU Taxonomy” poate genera o relansare puternică a economiei. Condiția esențială este ca, deopotrivă, factorii decidenți și simpli cetățeni să înțeleagă rolul major pe care îl vor juca politicile europene orientate către schimbare creativă, către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijloacele de producție.

ROMÂNIA DURABILĂ și EM360 vă propun evenimentul online „Politici Europene pentru Noua Economie”, o discuție interactivă, unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Dată & oră: marți, 16 februarie 2021, 11.30 am – 13.30 pm.

Tematica evenimentului abordează subiecte precum:

  • Importanța Taxonomiei UE in contextul finanțărilor sustenabile
  • Status quo-ul formulării poziției României și proceselor ulterioare
  • Reglementări propuse, concept tehnic și aplicabilitatea criteriilor tehnice
  • Green Deal – Pactul ecologic European: izvorul politicilor europene pentru Noua Economie
  • Predictibilitatea pachetelor de politici europene și impactul acestora asupra economiei
  • Prioritățile strategice pentru dezvoltarea durabilă în Noua Economie
  • Instrumente și surse de finanțare specifice politicilor europene pentru Noua Economie
  • Viitorul în transporturi

Evenimentul va fi moderat de Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360 Group.

Agendă:

  • 11.30 – 12.30 Puncte de vedere ale Membrilor Parlamentului European
  • 12.30 – 13.00 Puncte de vedere ale experților și reprezentanților mediului de afaceri invitați
  • 13.00 – 13.30 Sesiune Q&A și concluzii

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

Membri ai Parlamentului European

  • Carmen AVRAM – TBC
  • Corina CREȚU – TBC
  • Adrian-Dragoș BENEA – CONFIRMAT
  • Tudor CIUHODARU – CONFIRMAT
  • Ioan-Rareș BOGDAN – TBC
  • Vlad-Marius BOTOȘ – TBC
  • Daniel BUDA – CONFIRMAT
  • Cristian-Silviu BUŞOI – TBC
  • Dacian CIOLOȘ – TBC
  • Maria GRAPINI – CONFIRMAT
  • Victor NEGRESCU – CONFIRMAT
  • Dan NICA – TBC
  • Mircea-Gheorghe HAVA – TBC
  • Marian-Jean MARINESCU – CONFIRMAT
  • Dan-Ștefan MOTREANU – TBC
  • Siegfried MUREȘAN – TBC
  • Dragos PÎSLARU – TBC
  • Traian BASESCU – TBC
  • Gheorghe Vlad NISTOR – TBC
  • Rovana PLUMB – TBC
  • Nicolae ȘTEFANUȚĂ – TBC
  • Ramona STRUGARIU – TBC
  • Cristian TERHEȘ – TBC
  • Dragoș TUDORACHE – TBC
  • Iuliu WINKLER – CONFIRMAT

Reprezentanți ai mediului de afaceri

  • Radu Căprău, Vice-președinte, Confederația Patronală Concordia – CONFIRMAT
  • Franck Neel, Președinte FPPG – CONFIRMAT
  • Petru Rușeț, Managing Director, Siemens – CONFIRMAT
  • Livia Stan, Director of Public Affairs, E.ON – CONFIRMAT

În audiență vor participa factori de decizie, manageri, antreprenori, consultanți și specialiști din toate sectoarele de activitate ale economiei românești, alături de reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține dialogul permanent între mediul decident și mediul de afaceri. ROMÂNIA CU ECONOMIE DURABILĂ are nevoie de o cât mai bună definire, comunicare, popularizare și înțelegere a politicilor europene care vor afecta viitoarele generații ale UE. Noua Economie invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

Studiu IBM: Talentele, tehnologia și parteneriatele pot fi esențiale pentru a prospera în lumea post-COVID-19

0

Directorii executivi din țările din Europa Centrală și de Est afirmă că AI, Cloud, IoT și automatizarea proceselor companiilor (Robotic Process Automation) sunt tehnologiile de top care vor oferi beneficii în viitor.

Un nou studiu IBM Institute for Business Value (IBV) arată că o provocare majoră pentru mulți CEO, în anii următori, va fi modul de gestionare a angajaților „de oriunde”. Directori executivi cu performanțe importante – ale căror organizații au fost în top 20% pentru creșterea veniturilor – prioritizează talentul, tehnologia și parteneriatele pentru a-și orienta companiile către un parcurs de succes după pandemia de COVID-19.

Găsește-ți esențialul” este un studiu care a sondat opiniile a 3.000 de CEO din 26 de industrii și din aproape 50 de țări, inclusiv Cehia, Estonia, Polonia, România și Rusia. Acest studiu fost realizat în cooperare cu Oxford Economics și a avut ca referință studiile CEO anuale realizate de IBM de peste 20 de ani.

Mulți directori executivi chestionați din Europa Centrală și de Est (CEE) au evidențiat infrastructura tehnologică și schimbările de pe piață ca elementele cheie care vor crea cele mai mari provocări pentru organizația lor în următorii 2-3 ani. În plus, 62% dintre ei consideră tehnologia, iar 43% reglementările drept forțe externe care le vor afecta business-urile în următorii ani.

„Pandemia de COVID-19 a provocat mulți lideri să se reinventeze și să-și accelereze strategiile de digitalizare”, a declarat Marta Branska-Rybicka, Country Leader, IBM România și Moldova. „Studiul arată că directorii executivi din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, gândesc în mare măsură la fel când vine vorba de a oferi cinci exemple de tehnologii avansate – Internetul Lucrurilor (IoT), Cloud hibrid, AI (Inteligență Artificială) și automatizare – tehnologii care vor face afacerile lor mai inteligente, mai rapide și mai reziliente în fața schimbărilor pe care pandemia le-a adus în toate industriile.”

Alegerea bazelor tehnologice flexibile și scalabile

Directori din întreaga lume au menționat că tehnologii de top precum Cloud, AI, IoT și Robotic Process Automation (RPA) vor oferi beneficii pentru business în următorii ani. În zona Europei Centrale și de Est, 83% dintre CEO au confirmat că IoT va oferi cele mai multe beneficii, urmat de Cloud, AI și RPA.

CEO cu performanțe notabile, chestionați în acest sondaj, au declarat că fundamentele tehnologice reprezintă o provocare de top, afirmând că este important să fii cu un pas înaintea tehnologiilor emergente – pe măsură ce tehnologia evoluează, la fel trebuie și fundamentele sale. Numărul celor cu performanțe mai slabe care au indicat acest lucru a fost de două ori mai mic.

La fel și în cazul AI – de două ori mai mulți CEO performanți, față de cei cu rezultate mai slabe, se așteaptă ca această tehnologie să crească în următorii doi-trei ani. Teza IBM este că acești lideri ar putea fi cu mult mai departe în viitor decât colegii lor în ceea ce privește integrarea AI în organizațiile lor – punând Inteligența Artificială în centrul fluxurilor lor de lucru și nu doar în unele proiecte pilot.

Construite pe o infrastructură cloud hibridă, tehnologii precum AI, IoT și automatizarea pot face operațiunile esențiale care stau la baza business-urilor (lanțul de aprovizionare, finanțe, resurse umane, achiziții) mai receptive și mai inteligente, permițând o eficacitate și eficiență mai mare în contextul unui mediu de afaceri în continuă schimbare și oferind mai multe informații în timp real.

Ca urmare a rezultateloracestui studiu, mai mulți lideri din România și alte țări din regiunea CEE și-au exprimat opiniile legat de rolul tehnologiei în viețile noastre.

„În urma pandemiei de COVID-19, multe companii din întreaga lume au fost nevoite să accelereze procesul de digitalizare și, indiferent de industrie, să se bazeze pe tehnologie pentru a asigura continuitatea afacerilor. Credem că dincolo de provocările actualei pandemii, digitalizarea este un nou mod de a face afaceri, prin care clientii nostri pot obtine importante economii de costuri și de timp, precum și noi oportunități de dezvoltare. La UniCredit Bank, în România, transformarea digitală este o direcție strategică și avem ambiția de a fi un jucător de top în bankingul digital, în acord cu abordarea multi-canal a Grupului, și de a oferi clienților noștri produse bancare care contează cu adevărat pentru ei. Colaborăm cu succes cu IBM în diferite proiecte de digitalizare în care inovația și securitatea se află în centrul inițiativelor noastre”, a declarat Carlo Driussi, Head of GBS UniCredit Bank România, unul dintre clienții IBM.

Mizează pe oamenii lor

Studiul anual al IBM a constatat că majoritatea directorilor executivi chestionați au raportat că abilitarea unei forțe de muncă la distanță a fost prioritatea lor principală în cursul anului 2020. Jumătate dintre cei intervievați au spus că gestionarea unei forțe de muncă „de oriunde” este o provocare de management în următorii ani. Doar un sfert dintre directorii cu performanțe scăzute (cei din companiile cu cele mai mici creșteri ale veniturilor, circa 20% din total) au declarat același lucru. Mai mult de jumătate dintre liderii intervievați din Europa Centrală și de Est au spus că lucrul de la distanță a fost principala provocare pentru companiile lor în 2020.

În plus, 77% dintre directorii executivi care și-au depășit performanțele, în comparație cu doar 39% dintre cei cu rezultate mai slabe, au raportat că vor acorda prioritate bunăstării angajaților chiar dacă acest lucru afectează rezultatele afacerii pe termen scurt – ceea ce arată că liderii organizațiilor de top se concentrează mai puternic asupra angajaților la momentul actual.

Parteneriate pentru succes prin  inovare deschisă

Directorii executivi performanți sunt, de asemenea, mai concentrați pe parteneriate, potrivit studiului IBV. 63% dintre aceștia au declarat că parteneriatele au devenit mai importante pentru stimularea business-ului; sub jumătate dintre cei cu performanțe slabe au spus același lucru. Pe baza rezultatelor acestui studiu, teza IBM este că liderii cu rezultate își limitează atenția la ceea ce fac cel mai bine și se bazează pe parteneri și pe ecosisteme de afaceri pentru a avea acces la oportunități de inovare și idei mai largi.

În plus, IBM observă că, pe măsură ce tot mai mulți lideri înțeleg că organizațiile lor pot ajuta la abordarea problemelor globale interconectate, cum ar fi schimbările climatice, ecosistemele pot juca un rol esențial pentru stimularea unor schimbări care să fie durabile.

Studiul IBV include recomandări, ale IBM, pentru lideri privind modul în care pot profita de acest moment pentru a-și reseta sistemul de lucru și a se concentra asupra a ceea ce poate fi esențial pentru succes: alegerea platformelor tehnologice flexibile și scalabile, cum ar fi un cloud hibrid deschis, investiția în bunăstarea angajaților și parteneriatele pentru o abordare deschisă a inovației.


Despre IBM Institute for Business Value

IBM Institute for Business Value (IBV) oferă informații de încredere despre afaceri, dintr-o poziție unică de la intersecția dintre tehnologie și business. Este astfel combinată experiența liderilor de gândire din industrie, cadre universitare de top și experți în domeniu, cu date globale de cercetare și de performanță. Portofoliul IBV include cercetări aprofundate, analiza practicilor de lucru și comparații ale performanțelor, dar acces la date care sprijină luarea deciziilor de business în toate regiunile, industriile și tehnologiile.

PE: Rețelele de socializare trebuie reglementate pentru a apăra democrația

0

Eurodeputații au solicitat miercuri exercitarea controlului democratic asupra giganților tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare.

În cadrul unei dezbateri cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea președinției portugheze a Consiliului, și cu vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, aproape toți vorbitorii au criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare.

Citând diverse decizii luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, mulți eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici. Aceștia au îndemnat Comisia să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.

Majoritatea vorbitorilor s-a concentrat asupra necesității de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

Printre alte subiecte abordate s-au numărat:

– Necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență;

– Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;

– Transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat;

– Problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public;

– Falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții;

– riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.

Urmăriți înregistrarea video a dezbaterii aici.

Context

În octombrie 2020, în recomandările sale referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale, Parlamentul a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităților publice și că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparțină unui sistem judiciar independent, și nu unei entități comerciale private.

Alegerile europene din 2019 au fost protejate împotriva dezinformării prin intermediul unui plan de acțiune al UE și al Codului de bune practici al Comisiei Europene pentru platforme. Cu toate acestea, în contextul Planului de acțiune pentru democrație, Comisia a confirmat că măsurile de auto-reglementare trebuie înlocuite cu o combinație de măsuri obligatorii și de co-reglementare pentru a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale ale utilizatorilor și pentru a reglementa moderarea conținutului.

Parlamentul s-a pronunțat recent, de asemenea, împotriva deteriorării drepturilor fundamentale, a situației îngrijorătoare a libertății mass-mediei în UE și a campaniilor de dezinformare online desfășurate de actori străini și naționali.

ANALIZĂ KEYSFIN: PIAȚA SERVICIILOR MEDICALE PRIVATE, LA MAXIM ISTORIC ÎN ANUL PANDEMIEI

 Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 18% față de 2018 și a fost cu aproape 330% peste nivelul din 2010, la aproximativ 14 miliarde de lei în 2019. Pentru 2020, specialiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de 15 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților COVID 19.

Mai mult, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 30% față de 2018 și a fost de aproape 37 de ori (+3.570%) mai mare decât în 2010, la 2,6 miliarde de lei în 2019, datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatura performantă și condițiile spațiilor de consult, tratament și intervenții.

Românii pun mai mult preț pe sănătatea lor, dovadă fiind cifrele în creștere înregistrate de operatorii medicali privați, iar acest trend ascedent va continua pe termen lung, astfel că, putem spune cu siguranță că profesionalismul și investițiile în medicină vin la pachet cu business-uri sustenabile. Totuși, rămâne de văzut ce se va întampla cu sistemul public de sănătate, iar o schemă public-privată care să răspundă real, pe termen mediu și lung, cererii tot mai mari de servicii medicale este nu doar oportună, ci și necesară“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 10% față de 2018 și cu aproape 117% față de 2010, la aproape 21,3 mii de companii în 2019. În baza datelor de la Registrul Comerțului pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un avans de aproximativ 6%, până la 22,5 mii de companii.

Evoluție piață servicii medicale ©KeysFin

TOP REȚELE MEDICALE PRIVATE LOCALE

Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri rămâne neschimbat în ultimii ani. Toți cei 3 jucători și-au majorat însă cota de piață, astfel că CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL, cunoscut publicului sub numele REGINA MARIA, se află pe primul loc, cu o cifră de afaceri de 565 de milioane de lei și 4,1% din total, MED LIFE SA ocupă locul secund, cu venituri anuale de 465 milioane de lei și 3,3% din total, iar SANADOR SRL este ocupatanta locului 3, cu 357,5 milioane de lei și 2,2% din total în 2019.

În total, top 10 companii care oferă servicii medicale private însumează aproape 21% din valoarea acestei piețe pe plan local.

SISTEMUL DE SĂNĂTATE, NEPREGĂTIT

Fie că este vorba despre dotarea cu echipamente de protecție, numărul de paturi sau ventilatoare sau de personalul medical, pandemia de COVID 19 a prins pe picior greșit majoritatea guvernelor europene.

Cu toate acestea, potrivit ultimului raport Fiscal Monitor al Fondului Monetar Internațional, România a alocat măsurilor de combatere a efectelor COVID 19 (cheltuieli suplimentare, venituri la care statul a renunțat și datorii contingente din garanții) cel mai mic procent din PIB din regiune, doar 5,4% versus Bulgaria (6,7% din PIB), Ungaria (8,5%), Polonia (11,7%) și Cehia (20% din PIB). Iar decalajul crește față de statele dezvoltate, Germania și Italia alocând măsurilor fiscale de combatere a efectelor COVID 19 peste 30% din PIB.



Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 86: activități referitoare la sănătatea umană. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în ianuarie 2021.

ASF: Piața asigurărilor a încheiat anul 2020 cu o creștere de 5%

0

Piața asigurărilor din România a ajuns, în anul 2020, la un volum al primelor brute subscrise de 11,5 miliarde lei, în creștere cu 5% față de anul anterior.

Anul trecut, pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a ajuns la 9,28 miliarde lei, în creștere cu 6% față de anul 2019. În același timp, primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață au scăzut ușor, cu 2%, ajungând până la valoarea de 2,22 miliarde lei.

„Ponderea pieței asigurărilor în Produsul Intern Brut a fost, anul trecut, de aproximativ 2,3%. Consider că această piață are un potențial foarte mare și sper că în timp ponderea în PIB va crește. Remarc însă faptul că, deși a traversat o perioadă complicată, piața s-a comportat bine, judecând lucrurile în actualul context generat de pandemia COVID-19”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu (foto), în cadrul conferinței „Quo Vadis!” cu tema Digitalizarea asigurărilor – prioritate ZERO.

În 2020, piața RCA a atins valoarea de circa 3,97 miliarde lei, cu 5% mai mult față de anul anterior, în timp ce pe clasa A3 – CASCO primele brute subscrise au ajuns la 2,41 miliarde lei, în creștere cu 4% în comparație cu anul 2019.

„Îmi doresc ca prin intermediul decontării directe obligatorii, prin accentuarea procesului de digitalizare, dar și prin alte reglementări pe care le avem în plan să echilibrăm piața asigurărilor și să diminuăm dependența de segmentul asigurărilor auto obligatorii.

Trebuie să încheiem eternele dispute care se poartă în jurul subiectului RCA”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Piața asigurărilor de sănătate a ajuns, anul trecut, la valoarea de 451,45 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de anul precedent. O creștere susținută (68%) au avut și asigurările de garanții, care au ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 464,52 milioane de lei.

The Power Table Cum arata rezultatele financiare pentru anul 2020 și cum investim

0

Sarbatorim 1 an de “The Power Table”

Prima editie din seria de 4 evenimente din 2021

Analizam companiile relevante listate la
Bursa de Valori Bucuresti

Data: 2 martie 2021

Ora: 18:00 – 20:30

Locatie: Eveniment Online

In luna februarie, cele mai importante companii listate la Bursa de Valori Bucuresti isi vor publica rezultatele financiare pentru intreg anul 2021. Dupa incheierea perioadei de raportari, pe data de 2 martie 2021, vom discuta despre cum arata aceste rezultate, in cadrul primei editii din acest an a evenimentului „The Power Table Cum arata rezultatele financiare si cum investim”.

Cu aceasta ocazie, vom analiza care sunt dividendele potentiale pe care  investitorii le-ar putea primi in aceast an din partea a peste 30 de companii importante, listate pe Piata principala si AeRO, din profitul realizat de acestea in 2020.

1 an de la primul eveniment The Power Table

Data de 2 martie coincide cu implinirea a 1 an de la primul eveniment The Power Table. Acesta a fost si ultima ocazie in care investitorii din Piata de capital autohtona s-au putut intalni fata in fata in cadrul unui eveniment dedicat lor. Dupa doar cateva zile, pe fondul agravarii situatiei sanitare, autoritatile decideau sistarea tuturor manifestarilor care presupuneau un numar mare de participanti.

In total, au fost organizate anul trecut 4 editii The Power Table, aferente celor 4 perioade de raportari financiare. In urma restrictiilor impuse de situatia sanitara generata de pandemia Covid-19 si pentru siguranta participantilor la eveniment, 3 dintre acestea s-au desfasurat online.

Care sunt subiectele abordate la prima editie din 2021 a  evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim

In cadrul evenimentului, vom discuta cu Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Marketing la Bursa de Valori Bucuresti, despre efervescenta starnita in ultima perioada pe piata Aero, cat au contat listarile din ultima perioada in cresterea interesului investitorilor pentru acest segment al pietei si vom afla care ultimele noutati legate de listarile de la BVB.

Mircea Iliescu – Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro

Ca de obicei, Mircea Iliescu – Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro (foto), va oferi o prezentarea detaliata a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante companii listate la Bursa de Valori Bucuresti.

Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant S.A., Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).

Accesul la eveniment este GRATUIT, dar necesita inscriere si confirmare din partea organizatorilor.

Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”

Vom analiza companiile relevante listate pe Piata principala si pe segmentul AeRO la Bursa de Valori Bucuresti pentru a afla:

  • cum arata rezultatele financiare pentru anul 2020 si care sunt indicatorii importanti din raportari;
  • cum investim pentru a beneficia de dividendele si cum calculam aceste dividende;
  • facem primele estimari ale dividendelor pe care companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti ar putea sa le distribuie din profitul aferent anului 2020.

Programul evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe anul 2020 și cum investim”:

18:00 – 18:05 – Accesul participantilor la evenimentul online
18:05 – 18:30 – Despre efervescenta starnita in ultima perioada pe piata AeRO si care sunt ultimele noutati legate de listari –  Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Marketing Bursa de Valori Bucuresti

18:30 – 20:00 – Prezentarea rezultatelor financiare pe anul 2020 – Mircea Iliescu, Trainer si Financial Advisor la BVBescu.ro
20:00 – 20:30 – Sesiune Q&A

Evenimentul se adreseaza investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti si celor care sunt interesati sa investeasca pe Piata de Capital.

A.S.F. și ISF premiază, și în 2021, profesorii preuniversitari, pentru proiecte de educație financiară

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) și Institutul de Studii Financiare (ISF) derulează programul Start2Teach, pentru al patrulea an consecutiv, în colaborare cu toate inspectoratele școlare. Acest program este dedicat profesorilor din învățământul preuniversitar și are ca obiectiv principal furnizarea unui suport pentru cadrele didactice care predau noțiuni de educație financiară. În total, în cadrul acestui program, până la sfârșitul anului 2020, 2.604 de profesori care predau la nivel gimnazial sau liceu din 33 de inspectorate școlare, au învățat despre cum se tranzacționează acțiunile unei companii la Bursa de Valori, ce este o asigurare și care este importanța ei, sau care sunt pilonii de pensii din România și ce poate oferi fiecare beneficiarilor. Pentru acest an, învățarea continuă online, s-au înscris în luna ianuarie 240 profesori, număr record pentru această perioadă, în cadrul Start2Teach, față de 2019, cand au fost înscriși, pe tot parcursul anului, 205 cadre didactice.

Pentru a susține activitatea didactică într-un mediu concurențial, în cadrul acestui program, A.S.F. și ISF  continuă și în 2021 organizarea concursului dedicat profesorilor – „Fii ProFIN”. Perioada de înscriere în cadrul acestui concurs este 08.02.2021-15.05.2021. Cele mai bune 10 planuri de lecție vor fi premiate cu 10 tablete, câștigătorii urmând să fie anunțați pe 27 mai 2021.

Tema concursului este elaborarea unui plan de lecție având drept subiect Relația consumatorului cu instituțiile financiare nebancare – Produse și servicii de asigurare. Planul de lecție se va referi la ora (lecția) aferentă competenței specifice 1.2. din programa menționată.

Pentru a se înscrie la acest concurs, participanții vor transmite o propunere de plan (fișă) de lecție, conform standardelor în domeniu, pentru o oră de educație financiară din programa disciplinei Educație Economico-financiară pentru clasa a VIII-a, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3393/28.02.2017.


Înscrierea lucrărilor în concurs se va face pe adresa de e-mail edu@asfromania.ro.


Mai multe informații puteți găsi pe www.asfromania.ro/edu/pentru-profesori/

BestJobs: 3 angajați din 5 își doresc să continue să lucreze într-un sistem hibrid și să îmbine activitatea de la distanță cu prezența la birou

0

Peste 64% din totalul angajaților care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs spun că și-ar dori să continue să lucreze o parte din timp de acasă și după ce va trece pandemia de coronavirus. Dacă ar putea să-și aleagă programul, 23% dintre aceștia consideră că lucrul la distanță ar fi util cel puțin 1-2 zile pe săptămână, în timp ce aproape 12% ar vrea să meargă la birou doar 4 zile pe lună.

Înainte de debutul pandemiei, peste 81% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs lucrau de la birou – numai de la birou (61%) sau în cea mai mare parte a timpului de la birou (20%) -, dar odată ce au experimentat și munca remote au constatat că nu mai pierd timp cu deplasarea zilnică (69%) și și-au redus semnificativ și cheltuielile zilnice, legate de transport, masă de prânz, haine etc. (51%). Însă beneficiul principal, pe care majoritatea respondenților (56%) l-au resimțit lucrând de acasă, este că s-au putut proteja mai bine de Covid-19.

În plus, programul flexibil și confortul biroului lor de acasă le-a permis celor mai mulți dintre intervievați să petreacă mai mult timp cu familia (45%), să-și gestioneze mai bine timpul (36%), să fie mai productivi (28%) și mai puțin stresați (19%).

Totuși, mai bine de jumătate (56%) dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs recunosc faptul că le lipsește interacțiunea zilnică cu colegii și, chiar dacă lucrează de acasă, 52% spun că ajung să aloce mai mult de opt ore pe zi activității profesionale și că le este dificil să delimiteze viața profesională de cea personală (43%), mai ales că sunt adesea întrerupți de copii, animale de companie sau au probleme cu conexiunea la internet (39%). Cu toate acestea, peste 82% dintre cei care lucrează de acasă, ar recomanda cunoscuților să experimenteze acest mod de lucru.

Cum revenirea la birou va fi treptată şi voluntară, iar în multe locuri în sistem mixt, cu muncă de acasă, în unele zile, şi şedinţe pentru proiecte la birou în altele, 81% din totalul angajaților participanți la sondajul Bestjobs consideră că angajatorul ar trebui să le plătească utilitățile (internet, curent electric, apă) și consumabile (apă potabilă, cafea, articole de birotica si papetarie etc.), dar și să aloce un buget suplimentar pentru a acoperi beneficiile de la birou (49%) sau să subvenționeze achiziția unui mobilier de birou adecvat și echipamente suplimentare (47%).

Până acum, principalele beneficii pe care le-au avut angajații în perioada de telemuncă, din partea companiei angajatoare, au fost flexibilitatea programului de lucru (63%), asigurări de sănătate private (38%), training-uri, workshop-uri, programe de dezvoltare sau reconversie (22%), dar și bonusuri în bani (14%), zile de concediu în plus (8%) sau acces la consiliere psihologică sau de carieră și mentorat (8%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 15 – 31 ianuarie 2021, pe un eșantion de 1.300 de utilizatori de internet din România.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Completarea versiunii în limba română a Ghidului Consumatorului în contextul Brexit.

  • Autorizare

Aprobarea domnului Wolfgang Kindl pentru un nou mandat în calitate de membru -președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea domnului Andreas Kößl pentru un nou mandat în calitate de membru -vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea domnului Wolfgang Kindl pentru un nou mandat în calitate de membru -președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări de Viaţă S.A.;

Aprobarea domnului Theodoros Bardis pentru un nou mandat în funcția de Director general la societatea Garanta Asigurări S.A.;

Aprobarea numirii domnului Onel Alex–Andrei în funcția de administrator și asociat unic al societății, modificării structurii acționariatului urmare a cesiunii părților sociale și modificărilor aduse conținutului preambulului articolului 3 şi articolului 6 ale Actului constitutiv al societății Fly Insurance Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L.;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere în vederea majorării capitalului social al societății Norofert S.A. București și a emiterii Certificatului de înregistrare a drepturilor de preferință în vederea tranzacționării pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de BVB;

Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că societatea Delaco Distribution S.A., angajată în tranzacții realizate intragrup cu instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea S.B. Management Services, se încadrează în excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);

Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că societățile Continental Automotive România S.R.L., Continental Automotive Systems S.R.L. și Continental Automotive Products S.R.L., angajate în tranzacții realizate intragrup cu instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Continental Aktiengesellschaft, se încadrează în excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);

Aprobarea modificării Actului constitutiv al societății Gothaer Asigurări Reasigurări S.A. ca urmare a reducerii capitalului social;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat Aripi administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat BCR administrat de BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat BRD administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat Metropolitan Life administrat de Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat Vital administrat de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative AZT Vivace administrat de Allianz – Ţiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative AZT Moderato administrat de Allianz – Ţiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Horváth & Partners: România nu poate recâștiga competitivitatea economică fără utilizarea de 100% a fondurilor UE și o strategie aliniată cu Green Deal

0
Fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual, și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile, precum și de energie la prețuri competitive în următoarele decenii, avertizează Horváth & Partners. Reprezentanții companiei de consultanță în management consideră că actorii privați trebuie implicați în  elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potențialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare. 

Rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive și sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ținte ale acestuia, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%. 

În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante. Reprezentații Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

„Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbției integrale a fondurilor europene avute la dispoziție, precum și utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorități se află digitalizarea și energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine prețuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu și să poată asigura atât securitatea energetică, cât și un impuls major pentru economia locală. Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, țara noastră să pună la punct o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităților să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate și companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea și găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale. Horváth & Partners are în plan susținerea și implicarea într-un astfel de demers, atât prin prisma activității de consultanță de management, cât și a experienței de peste patru decenii în derularea a numeroase proiecte locale și regionale, inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România.

Potrivit reprezentantului Horváth & Partners, este nevoie de o implicare a companiilor din toate sectoarele de activitate, cu precădere din domenii ca infrastructura energetică. Aceste sectoare au avut de suferit în trecut din cauza lipsei cronice de investiții, mai ales în zona de generare. „O industrie energetică depășită tehnologic per ansamblul ei, lovește puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesitățile și care să fie oferită la prețuri competitive, lanțul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”, a mai punctat Kurt Weber. 

Hidrogenul verde, o șansă pe care România nu ar trebui să o rateze„Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât și țări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă și la prețuri competitive. România trebuie să se implice în tehnologiile care produc și utilizează hidrogen obținut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziție în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puținele țări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinație cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”, a adăugat reprezentantul Horváth & Partners. 

Companiile românești au limitări în a face transferul tehnologic în multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este producția de hidrogen fără emisii și beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului în UE a fost lansată în iulie 2020 și își propune ca până în 2030 să majoreze capacitatea de producție a hidrogenului verde de la 6GW, cât este în prezent, la 80GW. În afară de contribuția masivă la decarbonizarea proceselor industriale și a sectoarelor economice poluante, această strategie poate rezolva stocarea de energie care este esențială pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investițiile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220 – 340 miliarde de euro, până în 2030.

Încă de la jumătatea lui 2020, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale. 

„Există companii, printre care se numără și Horváth & Partners, care pot oferi experiența  acumulată deja și cunoștințe specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Naționale a Hidrogenului, până la susținerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finanțările UE pentru dezvoltare tehnologică. Indiferent că vom fi și noi în linia întâi sau nu, trebuie să ținem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate și își propun să aloce miliarde de euro în susținerea acestora. Astfel, Germania a anunțat alocarea de fonduri în valoare de 9 miliarde de euro, iar Franța, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de producție a hidrogenului Danemarca și Olanda joacă în altă ligă, cu proiecte care se derulează deja la scară industrială. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanțiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii și a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu șanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem. În prezent, această temă se află printre primele din agenda Horváth & Partners în 2021 și ne dorim să avem alături de noi cât mai multe companii de consultanță specializată cu experiență dovedită și care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar și a proiectelor care să fie finanțabile din Fonduri UE”, a conchis Weber.

Horváth & Partners este membră în joint-venture-ul Evety, care oferă consultanță companiilor care vor să-și decarbonateze procesele și să implementeze tehnologii pe bază de hidrogen verde. Alături de OGE, fosta E.ON Gastransport și cel mai mare operator de conducte de gaz din Germania, și TÜV SÜD, furnizor global de testare, certificare, inspecţii şi training, Horváth & Partners a acumulat experiență semnificativă în proiecte care presupun dezvoltarea de idei inovatoare bazate pe hidrogen. Pentru mai multe detalii: www.evety.com.

Vaccinurile împotriva COVID-19: Eurodeputații solicită solidaritate la nivel european și mondial

0

UE trebuie să își continue eforturile comune de combatere a pandemiei și să ia măsuri urgente pentru creșterea producției de vaccinuri pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.

În cadrul dezbaterii în plen de miercuri cu președinția portugheză și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, eurodeputații au evaluat situația actuală a strategiei UE de vaccinare împotriva COVID-19.

Mulți membri au subliniat faptul că UE a luat decizii-cheie adecvate, în special în ceea ce privește abordarea europeană colectivă asupra vaccinării și apărarea drepturilor cetățenilor săi prin punerea pe primul plan a siguranței și prin asigurarea respectării normelor UE în materie de răspundere legală.

Președinta von der Leyen a susținut alegerea UE de a comanda vaccinuri în mod colectiv, necesitatea solidarității la nivel mondial și decizia de a se axa pe siguranța și eficiența vaccinurilor. Ea a recunoscut că trebuie trase învățăminte din greșelile din trecut, deoarece „nu suntem încă acolo unde am vrea să ne aflăm în lupta împotriva virusului”.

Eurodeputații au subliniat că trebuie găsite soluții pentru ieșirea din criză în spiritul solidarității între statele membre, precum și la nivel mondial. UE are o responsabilitate pentru restul lumii și trebuie să se asigure că vaccinurile sunt distribuite echitabil în întreaga lume, au adăugat aceștia, reiterând faptul că „nimeni nu este în siguranță până când toată lumea este în siguranță”.

Membrii au recunoscut că UE a subestimat provocările legate de producția în masă de vaccinuri și că măsuri concrete de creștere a producției trebuie luate acum ca o prioritate absolută. Mulți eurodeputați au îndemnat Comisia să asigure punerea în aplicare a contractelor existente și, în același timp, să sprijine statele membre în strategiile lor de distribuire a vaccinurilor.

Pentru a consolida încrederea cetățenilor în eforturile de vaccinare și pentru a evita dezinformarea, UE trebuie „să spună adevărul”, au subliniat unii eurodeputați. În acest sens, mulți au reamintit nevoia de transparență în ceea ce privește contractele, precum și de existența unor date cuprinzătoare și clare privind distribuirea vaccinurilor la nivel național.

Având în vedere investițiile mari din bani publici, mai mulți deputați au solicitat, de asemenea, un control parlamentar sporit al punerii în aplicare a strategiei privind vaccinurile.

Urmăriți înregistrarea video a dezbaterii aici.

Primul centru Hi-Tech pentru formarea arhitecților

0

Fundația Globalworth, aparținând companiei Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, a deschis primul centru Hi-Tech de la noi, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București: Hi-tech Learning Center, investiție de 240.000 de euro în amenajare și dotare.

Dimitris Raptis, CEO Globalworth Group: „Suntem cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est. Investim și dezvoltăm clădiri pentru comunitățile de business și în domeniul în care activăm lucrăm extrem de mult cu arhitecții. Le înțelegem importanța și le apreciem puterea de a tranforma spațiile, tocmai de aceea am decis să investim în viitorul arhitecturii din România. Tehnologia face parte din ADN-ul companiei noastre, iar datorită ei aducem birourile viitorului în prezent. Încet, dar sigur realitatea se mută și în spațiul virtual, iar soluția tehnică implementată la Universitatea Ion Mincu reprezintă mijlocul prin care viitorii arhitecți ne vor contura orașele”.        

Prof. emerit dr. arhitect Emil Barbu Popescu, președinte de onoare al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București: „Fundația Globalworth este pentru Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu un partener și sponsor deosebit de important. Dacă în prezent UAUIM reprezintă un nucleu performant în domeniul formării în Arhitectură și Urbanism, aceasta se datorează și suportului constant din partea Fundație de-a lungul anilor. Laboratorul Hi-Tech va asigura condiții optime de formare de înaltă performanță, astfel încât UAUIM să se înscrie și să rămână în rândul universităților care depun un efort constant în îmbunătățirea procesului de învățământ”.

Investitorii definesc astfel disponibilitățile de studii și cercetare ale noului centru: „Un spațiu modular renovat și dotat cu o soluție completă de VR, prin care studenții își pot construi și comunica propunerile; primul studio de producție virtuală care oferă universității un nou mediu virtual prin care studenții nu mai sunt limitați la proiectarea spațiului fizic; un sistem de videoconferință care permite profesorilor si studenților să comunice în timp real cu alte cadre universitare din exteriorul universității; imprimante 3D destinate fabricației de prototipuri și machete, unde studenţii îşi pot testa practic proiectele; posturi de lucru ergonomice si mobile dotate cu 22 de calculatoare și software performant; o soluție pentru capturi de date – fotografie, scanare 3D și fotogrammetrie”.  

Beneficiari vor fi peste 3.500 de viitori arhitecți

Fundația Globalworth subliniază că „parteneriatul cu Universitatea de Arhitectura și Urbanism „Ion Mincu” face parte din programul de responsabilitate sociala a companiei de a susține mediului academic din România și de a dezvolta noile generații de arhitecți. Până în prezent, Fundația Globalworth și Globalworth au alocat peste 740.000 de euro pentru burse de studii și documentare pentru cadre didactice, competiții internaționale și proiecte speciale”.

Este de reamintit că Fundația Globalworth „a fost înființată în 2018 de Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, și este o entitate non-profit, fiind independentă de activitățile comerciale ale grupului. Fundația are ca misiune dezvoltarea de proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie. Pornind de la ideea că viitorul oricărei societăți este reprezentat de generațiile tinere, fundația se concentrează pe grija pentru oameni, care poate fi susținută prin programe de educație și prin proiecte care le pot îmbunătăți acestora accesul la servicii medicale de calitate, indiferent de categoria socială din care fac parte. La fel de importante sunt și inițiativele care au ca scop construirea de locuri și dezvoltarea de comunități urbane în care oamenii se pot întâlni, pot interacționa și pot găsi împreună soluții care îi ajută pe cei cu nevoi speciale. În completarea acestora, Fundația Globalworth crede în impactul pozitiv al proiectelor care integrează tehnologia, precum incubatoarele dedicate tinerilor și susține finanțarea inovațiilor care, printre altele, pot aduce oamenii împreună”.


Sondaj de opinie: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19(III)

Capitolul al III-lea: Informarea/Dezinformarea cu privire la vaccinare

Potrivit sondajului „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”, marea majoritate a românilor știu că vaccinarea anti-COVID19 nu este obligatorie (90,6%), că este gratuită (88,4%) și că tinerii sub 16 ani nu vor fi vaccinați (73%). Totodată, 66,9% cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.

Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o  evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19.  Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, ultimul capitol prezentând date cu privire la informațiile și dezinformările legate de coronavirus. Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată accesând https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/10.02.21-Cap.-3-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf.

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: „În general, români au unele informații esențiale despre vaccinurile anti-COVID 19 precum faptul că vaccinarea nu este obligatorie, este gratuită sau se aplică doar populației de peste 16 ani. Totuși dezinformările par să funcționeze eficient, având succes mai ales la populația tânără care se informează cu preponderență de pe rețelele sociale, un mediu destul de toxic și complet nereglementat în ceea ce privește filtrarea informațiilor adevărate, respectiv false. Îngrijorător este faptul că peste o treime dintre români (35,7%) sunt de acord cu una dintre cele mai absurde teorii ale conspirației și anume răspândirea intenționată a virusului pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare. În plus, 14% cred că simptomele coronavirusului sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G, deși acestea încă nu există fizic în cea mai mare parte a lumii. Datele arată o vulnerabilitate majoră a populației României din punctul de vedere al rezilienței la manipulări. În aceste condiții, îmbunătățirea procesului de comunicare a informației științifice este vitală pentru a se crea anticorpii combaterii epidemiei de știri false care poate zădărnici eforturile uriașe ale sectorului medical de a stăpâni pandemia. De asemenea, două treimi dintre români susțin ipoteza potrivit căreia, coronavirusul COVID 19 a fost creat în mod artificial, în laborator.” 

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: „Există o disonanță semnificativă între numărul celor care dau credit teoriilor conspiraționiste (de exemplu 35,7% din totalul respondenților cred că virusul a fost creat pentru ca, prin procesul de vaccinare, oamenilor să le fie introduse cipuri) și numărul celor care se opun în mod hotărât vaccinării (19,3% din totalul respondenților). În alte cuvinte, o șesime din românii aflați în țară susțin teorii năstrușnice despre COVID-19 în planul unei discuții abstracte, dar în mod concret, odată puși în fața pericolului iminent al bolii, acționează rațional.”

Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.” 

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Cunoașterea unor informații esențiale despre vaccinuri/vaccinare

90.6% dintre cei chestionați afirmă că știau că vaccinarea anti-COVID-19 NU este obligatorie, în timp 9.3% spun că nu știau acest lucru. Nu știu sau nu răspund 0.1%.

Se declară informați cu privire la faptul că vaccinarea anti-COVID este gratuită 88.4% dintre respondenți, în timp ce 11.3% afirmă că nu știau acest lucru. 0.3% nu știu sau răspund.

73% dintre respondenți au auzit de faptul că cei sub 16 ani nu vor fi vaccinați anti-COVID-19, în timp 26.8% că nu știau acest lucru. Ponderea non-răspunsurilor este 0.2%.

Cauzele curentului de opinie anti-vaccinare, în general

Întrebați care ar fi cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare, 34.8% dintre cei intervievați menționează știrile și informațiile false care apar în presă, 32.6% slaba informare a publicului din surse oficiale, 11.5% calitatea slabă a vaccinurilor și medicamentelor de pe piața românească, 9.1% mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării, 5.5% influența unor persoane din grupul de prieteni. Nu știu sau nu răspund 6.4% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei fără venit și locuitorii din regiunea de Nord Vest consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că știrile și informațiile false drept cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare.

Mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării este cauza indicată în procent mai ridicat de respondenții din categoria celor cu studii superioare și a gulerelor albe.

Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia consideră într-o proporție mai ridicată că slaba informare a publicului din surse oficiale reprezintă cauza principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare.

Influența unor persoane din grupul de prieteni este indicată drept cauză principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare în special de respondenții din regiunea de Vest.

Percepția publică referitoare la posibilele reacții adverse

În opinia a 72.3% dintre cei chestionați, reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate (fără legătură cu vaccinarea) ale acestora. 18.3% sunt de părere că reacțiile adverse sunt cauzate de vaccinare, iar 9.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din Sud Vest Oltenia sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât celelalte categorii că reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate.

Expunerea la dezinformări și știri false

Percepția românilor privind expunerea personală în ultimul an la știri false legate epidemia de coronavirus a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „deloc”, iar nota 10 înseamnă „foarte mult”. 5.6% dintre respondenți au ales nota 1, 2.7% nota 2, 4.1% nota 3, 3.3% nota 4. Nota 5 a fost aleasă de 15.6% dintre respondenți, în timp ce pentru nota 6 au optat 7.5% dintre cei chestionați, pentru nota 7 au optat 11.9%, iar pentru nota 8 au optat 15.3%. 5.7% dintre respondenți au ales nota 9, în timp ce 23.5% au ales nota 10. 4.9% nu știu sau nu pot aprecia. 
Cumulat, 12.3% dintre respondenți au ales note între 1 și 3, 26.4% au optat pentru note între 4 și 6, iar 56.3% pentru note între 7 și 10. Altfel spus, majoritatea respondenților conștientizează faptul că în ultimul an au fost expuși la știri false legate de epidemia de coronavirus.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani consideră într-o proporție mai ridicată decât media că au fost expuși foarte mult (acordând nota 10) știrilor false legate de epidemia de coronavirus.

Sursa coronavirusului: fenomen natural vs. fenomen artificial

Două treimi dintre români (66.9%) cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator. Puțin sub un sfert (23.9%) sunt de părere că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial în laborator. Procentul non-răspunsurilor este de 9.2%.

Analiza socio-demograficăSunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial persoanele cu studii superioare și gulerele albe, precum și locuitorii din regiunea Vest.

Consideră că virusul a fost creat artificial, în laborator mai ales respondenții din categoria gulerelor gri.

Teorii ale conspirației: implantarea de cipuri, efectul rețelelor 5G

35.7% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația „Coronavirusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare”. 57.8% sunt în dezacord cu afirmația dată, iar 6.4% nu știu sau nu răspund.  

Analiza socio-demografică: Împărtășesc într-o proporție mai ridicată decât media opinia că virusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare respondenții cu studii primare și venituri sub 1000 de lei lunar, în timp ce procentul cel mai ridicat de persoane care își exprimă dezacordul cu această afirmație se întâlnește în rândul gulerelor gri.

Sunt de acord cu afirmația „Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” 12.2% dintre respondenți, în timp ce aproape trei sferturi (73.4%) își exprimă dezacordul. Nu știu sau nu răspund 12.2% dintre cei intervievați.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de dezacord față de afirmația potrivit căreia „Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” se regăsesc în rândul categoriei de populație cu studii superioare, a persoanelor cu venituri peste 3.000 de lei, a gulerelor albe și a locuitorilor din regiunea de Vest.

Frecvența informării cu privire la vaccinarea anti-COVID19

49.7% dintre respondenți declară că, în ultima perioadă, au urmărit zilnic știri legate de campania de vaccinare anti-COVID19, 24.7% afirmă că au urmărit astfel de știri o dată pe săptămână sau mai rar, iar 18.5% o dată la câteva zile. 6.9% spun că nu urmăresc niciodată astfel de știri, iar 0.3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Urmăresc zilnic știri legate de campania de vaccinare în special respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și care nu au cont pe rețele sociale. Urmăresc asemenea știri o dată la câteva zile mai ales respondenții cu studii superioare, o dată pe săptămână sau mai rar, în special tinerii până în 29 de ani și locuitorii din regiunea de Vest.

Sursele de informare cu privire la vaccinarea anti-COVID19

Întrebați de unde s-au informat cel mai mult în ultimele săptămâni cu privire la vaccinarea anti-COVID19, 72.4% dintre cei intervievați menționează programele TV, 24.3% rețelele sociale, 24.1% paginile de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. 23.6% declară că s-au informat din discuții cu familia, cunoscuții, vecinii, colegii, 12.4% că s-au informat de la medicul de familie, 11.3% de la radio, iar 9.2% din ziare tipărite și online. 7.6% spun că au citit studii, rapoarte științifice. Procentul non-răspunsurilor este de 2.9%.

De notat că la această întrebare respondenții au putut alege una sau mai multe variante de răspuns.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de persoane care s-au informat cel mai mult de la TV se regăsesc în rândul celor peste 60 de ani, inactivi pasivi și care nu au cont pe rețelele sociale. În rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe și al celor gri se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care s-au informat mai ales din ziare tipărite și online. Tot din rândul persoanelor cu studii superioare și al gulerelor albe sunt și cei mai mulți respondenți care declară că s-au informat cel mai mult de pe pagini de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. Procentul cel mai ridicat de persoane care declară că s-au informat de la medicul de familie se înregistrează în rândul gulerelor gri, iar în categoria locuitorilor din regiunea de Vest se regăsește procentul cel mai ridicat al celor care s-au informat mai ales din discuții cu familia.

 


DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.
Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22

ASF și ISF oferă premii pentru profesori autori de proiecte de educație financiară

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Institutul de Studii Financiare (ISF) derulează programul Start2Teach, pentru profesori care predau noțiuni de educație financiară în învățământul preuniversitar, la gimnaziu și la liceu. Programul se desfășoară pentru al patrulea an consecutiv, în colaborare cu toate inspectoratele școlare. Organizatorii informează că „până la sfârșitul anului 2020, 2.604 profesori care predau din 33 de inspectorate școlare au învățat despre cum se tranzacționează acțiunile unei companii la Bursa de Valori, ce este o asigurare și care este importanța ei, sau care sunt pilonii de pensii din România și ce poate oferi fiecare beneficiarilor. Pentru acest an, învățarea continuă online, s-au înscris în luna ianuarie 240 profesori, număr record pentru această perioadă, în cadrul Start2Teach, față de 2019, când au fost înscriși, pe tot parcursul anului, 205 cadre didactice”.

Programul cuprinde, și în acest an, concursul dedicat profesorilor „Fii ProFIN”, cu obiectivul de „a susține activitatea didactică într-un mediu concurențial”. Perioada de înscriere este 08.02.2021-15.05.2021. Cele mai bune 10 planuri de lecție vor fi premiate cu 10 tablete, câștigătorii urmând să fie anunțați pe 27 mai 2021. Tema concursului este elaborarea unui plan de lecție având drept subiect Relația consumatorului cu instituțiile financiare nebancare – Produse și servicii de asigurare. Planul de lecție se va referi la ora (lecția) aferentă competenței specifice 1.2. din programa menționată.

Pentru a se înscrie la acest concurs, participanții vor transmite o propunere de plan (fișă) de lecție, conform standardelor în domeniu, pentru o oră de educație financiară din programa disciplinei Educație Economico-financiară pentru clasa a VIII-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3393/28.02.2017.

Înscrierea lucrărilor în concurs se va face pe adresa de e-mail edu@asfromania.ro.

Mai multe informații puteți găsi pe www.asfromania.ro/edu/pentru-profesori/

ASF este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG nr. 93/2012 aprobată prin Legea nr. 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pewww.asfromania.ro.

Institutul de Studii Financiare, aflat în subordinea Autorității de Supraveghere Financiară, este un centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării programelor de educație financiare pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor personalului instituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non-bancare. Pe termen lung, ISF îşi propune alinierea activităţii la cerinţele europene, trecerea de la acumularea de cunoștințe la acumularea și evaluarea de competențe, furnizarea de programe de formare profesională pentru domeniul financiar nebancar adaptate noilor procese organizaţionale, determinate de cerinţele legislative, de dinamica pieţei și a cadrului european, contribuind la maturizarea pieţei financiare nebancare din România, la crearea capacităţii acesteia de a face faţă concurenţei induse de globalizare sau efectelor crizelor economice.

BII stimulează volumele investițiilor în țările membre în 2020

0

Anul 2020 – anul celei de-a 50-a aniversări de la constituirea Băncii Internaționale de Investiții – s-a făcut remarcat ca o perioadă de provocări fără precedent la nivel global. Pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact sever asupra creșterii economice a acționarilor BII, fără excepție, devenind și mai exacerbată nevoia de finanțare a dezvoltării. Răspunzând acestor cereri, BII, în ciuda turbulențelor externe, a reușit să mențină și chiar să amplifice dinamica operațiunilor sale de creditare în țările membre într-o manieră eficientă, îndeplinind obiectivele de final de an stabilite de către acționari.

Portofoliul de credite și de credite documentare a atins 1077,8 milioane EUR, cu alte 400 milioane EUR în pregătire în diferite etape de evaluare. Din 2019 (anul în care BII s-a mutat în Europa), portofoliul de credite brute a crescut cu 27%, în timp ce totalul investițiilor a atins aproape 1 miliard EUR.

O transformare calitativă a registrului de credite a continuat pe tot parcursul anului trecut. Cu o cerere crescută pentru finanțarea BII, 2020 a avut drept rezultat angajamentul Băncii față de un volum de proiecte pe termen mai lung și cu o infrastructură mai amplă de tichete, cu o prioritate ridicată și un impact de dezvoltare mai puternic pentru economiile țărilor membre.

Banca Internațională de Investiții a continuat să își lărgească sistematic prezența atât pe piețele acționarilor săi sovereigns, cât și pe plan global, crescând astfel în mod semnificativ recunoașterea mărcii sale și extinzându-și rețeaua de parteneri. Nivelul actual de proiecte implementate în colaborare cu alte instituții financiare internaționale este de 33%.

BII a continuat să își intensifice rolul integrator făcând legătura între țările membre și proiecte care implică două sau mai multe țări membre. Pe tot parcursul anului, instituția a oferit finanțare prin instrumentul de creditare inovator Schuldscheindarlehen (SSD) pentru jucătorii corporatiști globali de mari dimensiuni, fondurile având drept obiectiv susținerea comunităților de afaceri din cele 6 țări membre ale Băncii.

Cota proiectelor europene a crescut în mod remarcabil, ajungând acum la aproximativ 61% din portofoliul total.

BII a cunoscut o creștere semnificativă a finanțării în țara gazdă – Ungaria. Dacă, înainte de mutarea sediului, cota țării în registrul de credite al Băncii era de aproximativ 6% din valoarea totală, la finele anului 2020, aceasta a fost de 14%. Din 2015, anul în care Ungaria a revenit în cadrul BII în calitate de acționar, volumul acumulat de investiții în economia maghiară se apropie de nivelul de 400 de milioane EUR. 

Stimularea activității de investiții în Europa nu a fost nicidecum realizată prin schimbarea accentului creditării de pe alte țări. Din contră, diversificarea geografică a BII a fost în mod special evidențiată de agenția de evaluare financiară Fitch în cel mai recent raport al său.

Federația Rusă – cel mai mare acționar al BII – a rămas printre principalii destinatari ai investițiilor sale. Volumul actual de proiecte implementate în interesul companiilor rusești depășește 220 milioane EUR, în 2020, intrând în sectoare strategice precum infrastructura de transport, IT și digitalizare, apă și salubrizare etc.

„2020 va intra în istorie ca fiind, probabil, o perioadă fără precedent în ceea ce privește riscurile la adresa economiei și a piețelor globale. În ciuda acestui fapt, Banca Internațională de Investiții nu numai că a reușit să își desfășoare în continuare activitatea de bază fără întreruperi, dar a și demonstrat un nivel solid de rezistență la șocuri externe, consecvență și siguranță pentru acționarii, clienții, investitorii și partenerii săi. Volumul plăților anuale ale Băncii pentru 2020 a depășit 504 milioane EUR, ceea ce reprezintă un nou record în istoria cea mai recentă a Băncii. Am simțit și simțim în continuare o cerere din ce în ce mai mare pentru finanțarea noastră venind din partea diverșilor jucători de pe piață și vom depune toate eforturile pentru a oferi clienților noștri cele mai bune soluții personalizate posibile.”, potrivit Biroului de Presă al BII.

Logiscool aduce roboți software Tailent în echipă și se pregătește să integreze RPA și în procesul de educație

0

Școala de programare Logiscool România, lider în programe edu-tech pentru copii cu vârste începând de la 7 ani, își digitalizează și automatizează activitatea cu ajutorul roboților software inteligenți printr-un parteneriat tehnologic cu startup-ul românesc Tailent. Tehnologia Robotic Process Automation (RPA) dezvoltată de Tailent permite Logiscool să eficientizeze o plajă largă de procese operaționale și ar putea fi integrată în viitor și în activitatea educațională, pentru a oferi mereu copiilor care urmează cursurile Logiscool acces la tehnologii de ultimă generație.

„Tehnologia este în ADN-ul nostru, așa că e firesc să ne uităm mereu la cele mai avansate soluții tehnologice. Primul pas este să integrăm roboții software inteligenți de la Tailent în activitatea noastră, pentru a optimiza anumite procese operaționale repetitive și a permite echipei să se concentreze pe activități mai relevante. Mai departe, explorăm posibilitatea de a aduce tehnologia RPA mai aproape de copiii care se pregătesc, cu ajutorul nostru, să devină generația viitoare de creatori de tehnologie”, spune Indira Abdulvoap, General Manager Logiscool România.

Indira Abdulvoap, Logiscool Romania

Soluțiile Tailent aduc tehnologii RPA convenabile și accesibile mai aproape de companii, oferind flexibilitate, performanță și scalabilitate fără precedent în dezvoltarea și utilizarea roboților software inteligenți proiectați pentru aplicații existente, adaptați nevoilor de business și gata pentru utilizare imediată.

„Robotic Process Automation este una dintre tehnologiile care vor redefini viitorul. Cu roboți software inteligenți în echipă, companiile vor opera mai eficient, lăsând procese repetitive și redundante în seama tehnologiei și sprijinind oamenii să creeze mai multă valoare prin ceea ce fac. Vrem să contribuim la democratizarea acestei tehnologii, iar asta nu înseamnă doar să aducem această tehnologie la îndemâna companiilor din orice domeniu, dar și să susținem formarea generațiilor viitoare care să creeze soluții tehnologice de calitate în România”, spune Mario Popescu, CEO Tailent.

Mario Popescu, Tailent

Adaptarea tehnologiei de automatizare Tailent la nevoile Logiscool România și implementarea în procesele operaționale este realizată de Aliant, companie specializată în proiectarea și integrarea de soluții de infrastructură și Gold Partner Tailent. Aliant este un jucător regional important în sfera de soluții și servicii software IT, care a dezvoltat  capabilități interne semnificative în această direcție și a încheiat anul acesta un parteneriat strategic cu Tailent, fiind certificat și pregătit pentru a livra roboți software RPA către companii din industrii precum educație, sănătate, finanțe-contabilitate, resurse umane, retail și logistică.

„Cu o experiență de peste 15 ani în implementări de proiecte de infrastructură IT și soluții software de optimizare de business, suntem pregătiți pentru proiecte complexe și ne bucurăm să vedem tehnologia RPA tot mai prezentă. Susținem educația și vrem să ducem mai departe tehnologiile Tailent și către generația tânără”, explică Bogdan Ciubotaru, Chief Commercial Officer la Aliant.

Bogdan Ciubotaru, Aliant

Soluțiile Tailent sunt utilizate cu succes de companii din industrii precum ospitalitate, servicii profesionale, producție, dar și instituții publice locale. Tailent este în prezent în plin proces de extindere atât pe plan local, prin parteneriate strategice și pe plan internațional, prin lansarea pe noi piețe din Europa, America Centrală și de Sud, SUA și Asia.



Despre Logiscool

Logiscool România oferă cursuri de programare și robotică pentru copii și tineri cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani. Înființată în prima parte a anului 2018, aceasta numără deja 40 de școli de programare la nivel național. Logiscool România face parte dintr-o rețea internațională de centre educaționale, prezentă în 15 țări din Europa, America și Asia. Până acum, peste 70.000 de elevi au participat la cursurile, taberele și evenimentele conexe oferite de Logiscool, descoperind programarea într-un mediu plăcut și inspirațional. https://www.logiscool.com/ro/

Despre Tailent

Tailent (ex Mission Critical) este un start-up românesc fondat în București. Compania dezvoltă tehnologii inovatoare de automatizare (RPA) care schimbă modul în care oamenii muncesc și fac business ajutând companiile să-și realizeze scopurile de automatizare. Tailent oferă o alternativă mai aproape de așteptările clienților: mai rapidă și mai convenabilă introducând Tailent Automation Platform (TAP). www.tailent.com

Despre Aliant

Fondată în 1992, Aliant a câștigat încrederea clienților săi printr-o preocupare constantă de a identifica și implementa soluții de business și servicii customizate, având în același timp un focus în zona de inovație IT. Aliant este integrator de tehnologii și servicii adaptate nevoilor de business cu obiectiv de creștere a performanței prin transformarea digitală a afacerilor. Printre partenerii cu care compania colaborează activ se numără Xerox, Microsoft, Lenovo, Fujitsu, Dell, Fortinet și Bitdefender.

www.aliant.tech

Sondaj UNSAR-IRES: 71% dintre șoferi ar fi deranjați dacă valoarea reparației prin RCA ar fi mult mai mare decât reparația în regie proprie

0

Marea majoritate a celor care conduc un autovehicul (67%) se consideră bine sau foarte bine informați cu privire la asigurările RCA. În schimb, 55% dintre respondenți își autoevaluează gradul de informare cu privire la asigurările facultative CASCO drept scăzut, în timp ce 45% dintre șoferi au un grad ridicat de informare potrivit unei noi cercetări sociologice realizate pentru UNSAR de către IRES[1].

În ceea ce privește asigurările obligatorii RCA, peste jumătate dintre cei intervievați (54%) se consideră bine informați, iar 13% foarte bine informați. La fel ca în 2019, proporțiile celor care consideră că au un grad ridicat de informare cresc o dată cu înaintarea în vârstă și pe măsură ce nivelul de educație sau de venit este mai ridicat, dar și în rândul celor din mediul urban.

„Este important ca românii să fie corect informați în ceea ce privește asigurările, mai ales în contextul în care introducerea decontării directe obligatorii va marca o schimbare de paradigmă pentru șoferi. Susținem inițiativele autorităților și punem la dispoziție expertiza noastră și a membrilor noștri pentru a avea un cadru legislativ adecvat. În același timp, vom continua să dezvoltăm noi campanii de informare a consumatorilor cu privire la asigurările auto, riscurile de accident, prevenția la volan și nu numai”, au declarat reprezentații UNSAR.

Totodată, studiul relevă un nivel ridicat de interes în rândul populației cu privire la valoarea despăgubirii achitate de asigurător în cazul unei daune: 57% dintre șoferi sunt foarte interesați, iar 35% sunt interesați. În același timp, 88% dintre respondenți s-ar simți nedreptățiți în situația în care despăgubirea solicitată de unitatea reparatoare asiguratorului ar conține servicii facturate de care nu au beneficiat.

La fel ca la ediția precedentă a studiului, 71% dintre șoferii intervievați ar fi deranjați dacă, în cazul unui accident de circulație, valoarea reparației despăgubită de polița de asigurare RCA a vinovatului ar fi cu mult mai mare decât costul aceleiași reparații efectuate fără asigurare. Mai mult, impactul costului mai ridicat al reparațiilor despăgubite din polița RCA față de cel al unei reparații fără RCA asupra evoluției primelor de asigurare este un motiv de îngrijorare pentru 85% dintre șoferi (+3 puncte procentuale față de 2019).

În acest context, peste jumătate dintre respondenți (55%), cunosc faptul că pot încasa despăgubirea direct de la asiguratorul RCA fără obligativitatea reparației vehiculului, în cazul în care sunt păgubiți într-un accident de vehicule. Totuși, rămâne un procent important de 45% dintre șoferi care încă nu știu acest lucru.

Drept urmare, o serie de măsuri sunt considerate benefice de către majoritatea șoferilor intervievați (94%), respectiv:

  • publicarea anuală, cu titlu informativ, de către o autoritate competentă a unor prețuri de referință pe piața de reparații auto, pentru a limita practicarea unor prețuri exagerate.
  • publicarea anuală, cu titlu informativ, de către o autoritate competentă a unor prețuri de referință privind închirierea autovehiculelor primite la schimb de persoane păgubite RCA.

„Subliniem încă o dată că industria de asigurări susține introducerea unui tarif de referință pentru reparațiile auto, cu titlu informativ, și nu impunerea unei plafonări a tarifelor aferente reparațiilor auto. Aceste prețuri, introduse cu titlu orientativ, ar ajuta consumatorii să fie mai bine informați cu privire la costurile implicate, în cazul în care ar fi păgubiți RCA. În plus, ar putea limita anumite derapaje existente pe piața reparațiilor auto”, au mai precizat reprezentanții Uniunii.

Potrivit celor mai recente date ale ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, industria de asigurări a plătit în fiecare zi din primele 9 luni ale anului 2020, numai în baza polițelor RCA, despăgubiri de aproape 1,8 mil. EUR, în timp ce a gestionat un total de 9,1 milioane contracte RCA, respectiv 4,7 milioane polițe exprimate in unități anuale.

În plus, în ciuda restricțiilor de circulație impuse anul trecut ca urmare a pandemiei, numărul dosarelor de daună deschise pe RCA în primele 9 luni ale anului 2020 a scăzut cu 7,64%.

În primele 9 luni ale anului precedent, conform ASF, prima medie RCA a scăzut cu 1% față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce dauna medie a urcat cu 6%. Din păcate, în această perioadă, unul dintre cei mai importanți indicatori ai industriei de asigurări, rata daunei aferentă segmentului RCA, a crescut cu peste 4 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2019, până la 84,61%.

***

Despre UNSAR

Înființată în 1994, UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România reprezintă 20 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de aproximativ 80% din piața locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea și reprezentarea intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activității de asigurări în România și promovarea dezvoltării cât mai durabile a industriei de profil pe plan intern și internațional.

Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federației Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

Despre IRES

Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltăm fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești. Suntem una dintre cele mai mari companii românești de cercetare de piață și oferim soluții  integrate pentru clienții noștri – organizații multinaționale, naționale și locale, instituții și organizații din România, dar și din străinătate – care înțeleg valoarea cercetării în evoluția lor pe termen lung. IRES este membru al ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research) și ne realizăm activitatea la cele mai înalte standarde profesionale, respectând practicile internaționale în acest domeniu.


[1] Sondajul de opinie „Percepția românilor față de asigurările auto” a folosit un eșantion reprezentativ de 1.000+ subiecți cu vârste de peste 18 ani, care conduc un autovehicul. Studiul are o eroare maximă tolerată de ± 3,16%, fiind realizat prin metoda CATI, în decembrie 2020.

Colliers: Volumul investițiilor în România a atins 8,5% din totalul pieței est-europene, aproape dublu față de cota de 4,7% din 2019

nvestițiile în piața imobiliară din România au crescut în 2020 în ciuda contextului pandemic, iar piața a închis anul cu o valoare totală a tranzacțiilor de aproape 900 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 8,5% din volumul total de investiții de 10,4 miliarde de euro înregistrat de cele mai mari 6 țări din Europa de Est, arată Colliers în raportul „CEE Investment Scene Q1-Q4 2020”. România aproape și-a dublat ponderea în totalul investițiilor din regiune față de anul precedent și a ajuns în liga mare, după Polonia și Republica Cehă, dar înaintea Ungariei, Slovaciei și Bulgariei.

2020 a confirmat că România are potențialul de a obține performanțe peste așteptări la nivel regional. Într-un an serios afectat de pandemie, în care Polonia, Republica Cehă și Ungaria au înregistrat scăderi în volumele de investiții, România, Slovacia și Bulgaria au înregistrat tendințe pozitive. În ansamblu, volumele din 2020 au scăzut cu 24% față de 2019, anul fiind încheiat cu un volum total de investiții de aproximativ 10,4 miliarde de euro.

Polonia a rămas lider în regiune pe piața de investiții, cu o pondere de circa 51% din totalul celor mai mari 6 țări din Europa de Est, și o valoare totală a tranzacțiilor de investiții în valoare de 5,2 miliarde de euro, urmată de Republica Cehă cu o pondere de 26%, pe fondul vânzării unui portofoliu rezidențial semnificativ. România completează topul cu o cotă de piață de 8,5% și un volum de aproape 900 de milioane de euro (în creștere cu aproximativ 40% față de 2019). Tranzacția finalizată de NEPI Rockcastle, consiliată de Colliers, care implică vânzarea a patru proiecte de birouri către AFI Europe, a reprezentat aproape o treime din piața investițiilor locale în 2020.

„O caracteristică a regiunii în ansamblu – inclusiv a României – este faptul că, cel puțin până acum, nu am văzut o schimbare semnificativă către vânzări de active aflate într-o situație dificilă, pentru că majoritatea proprietarilor au fie planuri pe termen lung, fie așteaptă ca lucrurile să se stabilizeze. Acesta este o schimbare față de recesiunea din 2009-2010 și ar putea sugera că revenirea ulterioară de acum ar putea fi mult mai rapidă decât a fost după acea criză. Decalajul de randament investițional mai generos al României, combinat cu randamentele scăzute pentru alte tipuri de active, sunt de bun augur pentru activele locale în următorii ani”, explică Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România.

Laurentiu Lazar, Colliers International

Sectorul birourilor a fost dominant în toată regiunea, în 2020, în ceea ce privește tranzacțiile, cu o pondere de 41% din volumul total al investițiilor, urmat de spațiile industriale și logistice, care cresc în mod semnificativ, pe măsură ce investitorii se diversifică în acest sector rezistent la Covid-19 (32%), și departe de sectoarele de Retail și ospitalitate (12%).

Bucureștiul are unul dintre cele mai mari randamente investițional din regiune pentru clădirile de birouri (de 7%), comparativ cu cel mult 4,25% în Praga, 4,65% în Varșovia sau 5,25% în Budapesta. Mai departe, chiriile se mențin relativ stabile, potrivit datelor Colliers din raportul „CEE Investment Scene Q1-Q4 2020”, la 18 euro pe metru pătrat în clădirile premium din cele mai bune zone (și o medie de aproximativ

Parlamentul European aprobă Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR

0

PE a aprobat marți Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanțarea și normele de accesare ale Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri. MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Limitarea efectelor negative ale pandemiei

Se pun la dispoziție 672,5 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei. Se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Eligibilitatea pentru finanțare

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

Dialog și transparență

Comisia Europeană este responsabilă pentru aplicarea MRR. Ea poate fi convocată de comisiile de resort ale Parlamentului o dată la două luni pentru a discuta situația Uniunii din perspectiva redresării și modul în care obiectivele și etapele au fost respectate de statele membre. Comisia va mai pune la dispoziția statelor membre și un sistem integrat de informare și monitorizare. Prin acesta, le va furniza informații comparabile referitoare la modul în care sunt folosite fondurile.

Siegfried MUREŞAN (PPE, România), unul dintre principalii eurodeputați implicați în negocieri, a declarat marți în timpul dezbaterii: „Votul de astăzi înseamnă că banii vor fi direcționați către persoanele și regiunile afectate de pandemie, că acest sprijin vine pentru a combate criza actuală și pentru a ne consolida capacitatea de a depăși provocările viitoare. Mecanismul de redresare și reziliență va contribui la modernizarea economiilor noastre și la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre. În cele din urmă, aceste fonduri nu trebuie utilizate pentru cheltuieli bugetare obișnuite, ci pentru investiții și reforme.”

Eider GARDIAZABAL RUBIAL (S&D, Spania), unul dintre negociatorii principali, a declarat: „MRR este răspunsul corect la impactul provocat de virus. Acesta are două obiective. Pe termen scurt, redresarea, prin sprijinirea venitului național brut, a investițiilor și a gospodăriilor. Pe termen lung, acești bani vor genera schimbări și progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre digitale și climatice. Ne vom asigura că măsurile vor reduce sărăcia și șomajul, și vom ține seama de impactul diferențiat al crizei în funcție de gen. Sistemele noastre de sănătate vor deveni, de asemenea, mai reziliente”.

Dragoș PÎSLARU (Renew, România), unul dintre principalii eurodeputați implicați, a declarat: „Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea și reziliența tinerilor și copiilor noștri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei șase piloni ai Mecanismului de redresare și reziliență este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiții în educație, reforme ghidate de nevoile acestora și sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competențele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generația următoare să fie o generație izolată”.

Următoarele etape

După aprobarea oficială a regulamentului de către Consiliu, acesta va intra în vigoare la o zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

BestJobs: 3 angajați din 5 își doresc să continue să lucreze într-un sistem hibrid și să îmbine activitatea de la distanță cu prezența la birou

Peste 64% din totalul angajaților care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs spun că și-ar dori să continue să lucreze o parte din timp de acasă și după ce va trece pandemia de coronavirus. Dacă ar putea să-și aleagă programul, 23% dintre aceștia consideră că lucrul la distanță ar fi util cel puțin 1-2 zile pe săptămână, în timp ce aproape 12% ar vrea să meargă la birou doar 4 zile pe lună.

Înainte de debutul pandemiei, peste 81% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs lucrau de la birou – numai de la birou (61%) sau în cea mai mare parte a timpului de la birou (20%) -, dar odată ce au experimentat și munca remote au constatat că nu mai pierd timp cu deplasarea zilnică (69%) și și-au redus semnificativ și cheltuielile zilnice, legate de transport, masă de prânz, haine etc. (51%). Însă beneficiul principal, pe care majoritatea respondenților (56%) l-au resimțit lucrând de acasă, este că s-au putut proteja mai bine de Covid-19.

În plus, programul flexibil și confortul biroului lor de acasă le-a permis celor mai mulți dintre intervievați să petreacă mai mult timp cu familia (45%), să-și gestioneze mai bine timpul (36%), să fie mai productivi (28%) și mai puțin stresați (19%).

Totuși, mai bine de jumătate (56%) dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs recunosc faptul că le lipsește interacțiunea zilnică cu colegii și, chiar dacă lucrează de acasă, 52% spun că ajung să aloce mai mult de opt ore pe zi activității profesionale și că le este dificil să delimiteze viața profesională de cea personală (43%), mai ales că sunt adesea întrerupți de copii, animale de companie sau au probleme cu conexiunea la internet (39%). Cu toate acestea, peste 82% dintre cei care lucrează de acasă, ar recomanda cunoscuților să experimenteze acest mod de lucru.

Cum revenirea la birou va fi treptată şi voluntară, iar în multe locuri în sistem mixt, cu muncă de acasă, în unele zile, şi şedinţe pentru proiecte la birou în altele, 81% din totalul angajaților participanți la sondajul Bestjobs consideră că angajatorul ar trebui să le plătească utilitățile (internet, curent electric, apă) și consumabile (apă potabilă, cafea, articole de birotica si papetarie etc.), dar și să aloce un buget suplimentar pentru a acoperi beneficiile de la birou (49%) sau să subvenționeze achiziția unui mobilier de birou adecvat și echipamente suplimentare (47%).

Până acum, principalele beneficii pe care le-au avut angajații în perioada de telemuncă, din partea companiei angajatoare, au fost flexibilitatea programului de lucru (63%), asigurări de sănătate private (38%), training-uri, workshop-uri, programe de dezvoltare sau reconversie (22%), dar și bonusuri în bani (14%), zile de concediu în plus (8%) sau acces la consiliere psihologică sau de carieră și mentorat (8%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 15 – 31 ianuarie 2021, pe un eșantion de 1.300 de utilizatori de internet din România.

Mazars, compania internațională de audit și consultanță, devine membru ARIR

0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) este încântată să anunțe că Mazars, una dintre cele mai mari companii internaționale, ce oferă servicii integrate de audit și consultanță contabilă, fiscală și financiară, se alătură ARIR în calitate de membru afiliat.

Cu operațiuni în peste 90 de țări și teritorii din întreaga lume şi cu o prezenţă de peste 25 de ani în România, Mazars se bazează pe experiența a 42.000 de profesioniști pentru a asista clienți de toate dimensiunile, în fiecare etapă a dezvoltării lor.

Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars:

„Susținem dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital și credem în crearea unui ecosistem în care toți actorii activi ai mediului de afaceri să se întâlnească și să poată învăța unii de la ceilalți. Credem în crearea de valoare pentru toţi participanţii și ne-am alăturat ARIR pentru că promovăm aceleași principii de guvernanță corporativă și dezvoltare sustenabilă. Promovăm inovația, responsabilitatea și transparența, fiind implicaţi încă de la început în inițiativele ARIR, pe care le susţinem şi le încurajăm.”

Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Responsabilitatea, transparența și principiile solide de guvernanță corporativă s-au dovedit cruciale în anul care a trecut. Cooperarea, adaptabilitatea și reziliența s-au reafirmat și au contribuit la coagularea mediului de afaceri în fața unor noi provocări. Asocierea Mazars la comunitatea ARIR la începutul acestui an dă semnalul expansiunii comunității noastre, care vine în întâmpinarea companiilor deja listate, cât și companiilor care doresc să adopte cele mai bune practici de guvernanță corporativă.” 

Daniela Șerban – Președinte ARIR

Mazars este un parteneriat internațional, ce oferă servicii integrate de audit și consultanță contabilă, fiscală și financiară. Echipa din România are 230 de profesionişti și este formată din auditori, experţi contabili şi consultanţi fiscali, care şi-au dobândit calificarea şi competenţa cerute de legislaţia română, franceză, germană sau britanică. Prin îmbinarea unei abordări centrate pe client, cunoștințe profunde din industrie și abilități tehnice de top, Mazars creează un avantaj competitiv organizațiilor din piață.

Mazars este a șasea organizație care se alătură Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România în calitate de Membru Afiliat și al 27-lea membru al asociației.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote au devenit Membri Afiliați.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Horváth & Partners: absorbția integrală a fondurilor europene, prioritară în redresarea economică a României

Compania internațională independentă de consultanță în management Horváth & Partners semnalează că „fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile, precum și de energie la prețuri competitive în următoarele decenii”. Obiectivul determinat ca necesar este „mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare”. Pentru aceasta, „actorii privați trebuie implicați în  elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potențialului energiilor verzi”.

Horváth & Partners reamintește că „rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive și sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ținte ale acestuia, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%. În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante. Reprezentații Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor”.

Kurt Weber (foto), director general al Horváth & Partners România: „Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbției integrale a fondurilor europene avute la dispoziție, precum și utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorități se află digitalizarea și energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine prețuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu și să poată asigura atât securitatea energetică, cât și un impuls major pentru economia locală.

Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, țara noastră să pună la punct o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităților să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate și companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea și găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale. Horváth & Partners are în plan susținerea și implicarea într-un astfel de demers, atât prin prisma activității de consultanță de management, cât și a experienței de peste patru decenii în derularea a numeroase proiecte locale și regionale, inclusiv în ceea ce înseamnă tehnologia hidrogenului. O industrie energetică depășită tehnologic per ansamblul ei, lovește puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesitățile și care să fie oferită la prețuri competitive, lanțul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”. 

Hidrogenul verde, o șansă pe care România nu ar trebui să o rateze

Kurt Weber accentuează: „Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât și țări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă și la prețuri competitive. România trebuie să se implice în tehnologiile care produc și utilizează hidrogen obținut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziție în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puținele țări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinație cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”. 

Horváth & Partners reliefează limitările companiilor românești „în a face transferul tehnologic în multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este producția de hidrogen fără emisii și beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului în UE a fost lansată în iulie 2020 și își propune ca până în 2030 să majoreze capacitatea de producție a hidrogenului verde de la 6GW, cât este în prezent, la 80GW. În afară de contribuția masivă la decarbonizarea proceselor industriale și a sectoarelor economice poluante, această strategie poate rezolva stocarea de energie care este esențială pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investițiile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220-340 miliarde de euro, până în 2030.

Încă de la jumătatea lui 2020, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale”. 

Kurt Weber: „Există companii, printre care se numără și Horváth & Partners, care pot oferi experiența  acumulată deja și cunoștințe specifice, pentru a sprijini elaborarea unei Strategii Naționale a Hidrogenului, până la susținerea proiectelor marilor companii sau accesul cu aceste proiecte la finanțările UE pentru dezvoltare tehnologică. Indiferent că vom fi și noi în linia întâi sau nu, trebuie să ținem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate și își propun să aloce miliarde de euro în susținerea acestora. Astfel, Germania a anunțat alocarea de fonduri în valoare de 9 miliarde de euro, iar Franța, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de producție a hidrogenului Danemarca și Olanda joacă în altă ligă, cu proiecte care se derulează deja la scară industrială. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanțiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii și a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu șanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem. În prezent, această temă se află printre primele din agenda Horváth & Partners în 2021 și ne dorim să avem alături de noi cât mai multe companii de consultanță specializată cu experiență dovedită și care pot sprijini real elaborarea unor strategii complexe, dar și a proiectelor care să fie finanțabile din Fonduri UE”.

Horváth & Partners este „membră în joint-venture-ul Evety, care oferă consultanță companiilor care vor să-și decarbonateze procesele și să implementeze tehnologii pe bază de hidrogen verde. Alături de OGE, fosta E.ON Gastransport și cel mai mare operator de conducte de gaz din Germania, și TÜV SÜD, furnizor global de testare, certificare, inspecţii şi training, Horváth & Partnersa acumulat experiență semnificativă în proiecte care presupun dezvoltarea de idei inovatoare bazate pe hidrogen. Pentru mai multe detalii: www.evety.com”.

Horváth & Partners (www.horvath-partners.com/ro) este recunoscută ca „una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de prof. dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth & Partnersare birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth & Partners este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 25 de țări, situate pe trei continente, totalizând peste 5.100 de consultanți. 

Pe piața din România, Horváth & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanță în domeniul managementului performanței și optimizarea performanței organizațiilor private și publice: de la management strategic și inovație, managementul proceselor și organizare, până la controlling, managementul operațiunilor și achizițiilor, training-uri, consultanță în vânzări și IT. Principiul de consultanță al Horváth & Partners se bazează pe o cooperare intensivă, în parteneriat și orientată pe soluții, alături de clienți. Unul dintre principiile de bază, care diferențiază Horváth & Partners, este sprijinirea clientului pe parcursul întregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, până la implementarea și ancorarea acestora în cadrul companiei”.

Studiu EY România: Angajații români doresc un program de lucru mai flexibil, iar instabilitatea pieței muncii îi determină să nu își schimbe angajatorul

  • 53% își doresc un program mai flexibil din partea angajatorilor
  • 46% afirmă că instabilitatea pieței muncii îi determină să nu renunțe la actualul angajator
  • 62% consideră că pandemia va avea un impact pe termen lung asupra pieței muncii din România

Dinamica dintre angajați și angajatori a suferit modificări în pandemie, atât prin prisma unui nou mod de lucru, instituit pentru a preveni răspândirea virusului, cât și printr-o criză economică inevitabilă, care și-a lăsat amprenta asupra pieței muncii din România. Studiul EY analizează tendințele în rândul angajaților din România în ceea ce privește gestionarea crizei de către angajatori, relația individuală cu angajatorul și viitorul muncii post-pandemie.

Gestionarea crizei sanitare, probă de încredere pentru angajatori

La începutul pandemiei, angajații români au fost atenți la modul în care angajatorii lor s-au pregătit pentru gestionarea unei crize majore, precum și la transparența și comunicarea cu angajații lor. Conform respondenților, companiile lor par să fi gestionat cu succes criza sanitară: 73% au declarat că protocoalele de sănătate instituite și siguranța la muncă au fost aspecte care au crescut nivelul de încredere în angajatori.

Resursele suplimentare (financiare, instrumente de lucru, programe de gestionare a stresului)oferite de companii au generat un nivel scăzut de încredere pentru 40% din respondenți, fiind gestionate cu mai puțin succes de către angajatorii români. Un număr apropiat de angajați (44% dintre respondenți) consideră că gestionarea aspectelor financiare și a strategiilor de orientare profesională nu a fost adaptată contextului actual.

Pandemia a schimbat și modul în care angajații se raportează la sprijinul și beneficiile oferite de angajator, la programul și modul de muncă. În contextul telemuncii, peste 50% dintre respondenți și-au dorit ca angajatorul să le pună la dispoziție resursele necesare pentru telemuncă (echipamente IT, mobilier etc.), iar 45% consideră necesară dezvoltarea de programe de sprijin pentru sănătatea fizică și mentală a angajaților, în timp ce 20% dintre respondenți își doresc să primească un sprijin financiar adițional din partea angajatorilor.

Relația actuală cu angajatorul

54% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți de locul de muncă din prezent, 30% afirmă că sunt mereu deschiși la noi oportunități, iar peste 10% dintre persoanele active pe piața muncii intervievate declară că nu sunt mulțumite sau sunt interesate de un nou loc de muncă. 5% dintre angajați nu sunt deciși asupra situației lor profesionale actuale.

În contextul unei crize încă în desfășurare, 42% afirmă că nu îi influențează instabilitatea pieței muncii din prezent, în timp ce 46% dintre respondenți declară că pandemia îi determină să nu renunțe la actualul angajator, iar 12% spun că sunt în căutarea unui loc de muncă mai stabil.

În privința beneficiilor căutate de angajați la viitorul angajator, cele legate direct de efectele pandemiei (de la cele de natură medicală până la cele referitoare la flexibilizarea programului) sunt cele mai sus cotate. Angajații români sunt, de asemenea, interesați de posibilitățile de training, avansare și dezvoltare, precum și de beneficiile financiare, criterii ce ocupă locul 2 și 3 în clasamentul general al respondenților. Posibilitatea de a lucra de acasă și relevanța pentru parcursul profesional dorit se află pe următoarele poziții. În acest context atipic, cultura organizațională, cât și managerul direct au ajuns să aibă o importanță mai mică pentru respondenți, ele ocupând locurile 6 și 7 în clasamentul general.

Perspective asupra viitorului muncii

Telemunca nu este prioritară pentru mai bine de jumătate dintre respondenți: 53% afirmă că accentul trebuie să fie pus de angajatori pe flexibilitatea programului de lucru, nu pe prezența la locul de muncă/telemuncă. 30%dintre respondenți consideră că telemunca ar trebui să reprezinte jumătate din timpul lucrat, în timp ce doar 5% vor să se întoarcă la vechiul program de lucru, cu 100% prezență fizică.

În ceea ce privește opiniile cu privire la prezența fizică la locul de muncă după încheierea pandemiei, 52% dintre respondenți consideră că proporția de telemuncă va crește, în timp ce 31% dintre angajați cred că vor fi prezenți la locul de muncă într-o proporție mai mare după încheierea pandemiei.

Privind în perspectivă, 62% dintre respondenți consideră că pandemia va avea efecte pe termen lung asupra pieței muncii din România și va genera o scădere a locurilor de muncă. În acest context, aproape jumătate (54%) dintre respondenți nu sunt interesați de schimbarea locului de muncă.

Horatiu Cocheci, EY Romania

„Managementul adaptat la criză, incluzând programul flexibil de muncă și comunicarea transparentă, e un aspect important pe care angajatorii ar trebui să-l ia în considerare în această perioadă, în principal pentru că persoanele aflate pe piața muncii caută acum stabilitate. În funcție de cât de durată vor fi efectele economice ale crizei sanitare, vom putea observa revenirea dinamismului pieței muncii la nivelurile pre-criză”, a declarat Horațiu Cocheci (FOTO), Director People Advisory Services, EY România.


Despre studiu

Studiul a fost desfășurat în perioada noiembrie – decembrie 2020 și este bazat pe informațiile oferite de un eșantion de peste 200de respondenți care activează în domenii precum: servicii profesionale, științifice și tehnice, IT, industria farmaceutică, comerţ, construcţii& imobiliare, servicii financiare, produse de consum, industria auto, 87% din respondenți fiind angajați cu normă întreagă.Din motive de accesibilitate, structura eșantionului nostru nu a fost proiectată pentru condiții de reprezentativitate.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală şi juridică, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

INSCOP: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19 (II)

0

Capitolul al II-lea: Campania de vaccinare

Conform sondajului „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”, 92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.

Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o  evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19.  Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, dintre care cel de-al doilea capitol se concentrează asupra campaniei de vaccinare anti-Covid19. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/9.02.21-Cap.-2-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: „Marea majoritate a populației (73%) are o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti COVID 19, iar peste jumătate (56%) apreciază modul în care a fost pregătită campania de vaccinare în România. Totuși, jumătate dintre români consideră drept utile, dar insuficiente informațiile publice despre vaccinul anti-COVID19. De asemenea, implicarea Armatei în campania de vaccinare a fost o decizie utilă, două treimi din populație (66%) considerând-o o idee bună, iar jumătate dintre români consideră că Biserica ar trebui să sprijine campania de vaccinare.

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: „Implicarea cultelor religioase în campania de vaccinare este nepopulară în rândul românilor cu vârsta sub 45 de ani. Publicul în rândul căruia bisericile beneficiază de încredere și susținere este, însă, în principal compus din persoane cu vârsta peste 45 de ani. Implicarea cultelor în campanie este, deci, utilă pentru că ajută la cristalizarea deciziei pentru grupurile cele mai vulnerabile de populație.”

Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Campania de vaccinare în Uniunea Europeană

92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie. 7.2% nu au auzit de această campanie, iar 0.3% nu știu sau răspund.

Implicarea Uniunii Europene în achiziția de vaccinuri

73.2% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 destinate vaccinării populației din toate statele membre ale Uniunii. 22.5% au o părere proastă despre această decizie a UE. Ponderea non-răspunsurilor este 4.3%.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație scăzut, cei inactivi potențial activi sau gulere albastre, cei fără venit sau cu un venit redus tind să aibă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii socio-demografice o părere proastă despre decizia UE de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 pentru toate statele membre ale Uniunii.

Pregătirea campaniei naționale de vaccinare

56.6% dintre participanții la sondaj sunt de părere că până acum campania națională de vaccinare împotriva Covid-19 a fost pregătită foarte bine sau bine, 39.3% că a fost pregătită prost sau foarte prost. Nu știu sau nu răspund 4.1%.

Analiza socio-demografică: Apreciază că până acum, campania a fost pregătită bine sau foarte bine în special persoanele peste 60 de ani, respondenții cu studii superioare, inactivii pasivi, cei care nu au cont pe rețele sociale și respondenții care câștigă peste 3000 de lei.

Implicarea Armatei și a Bisericii în campania de vaccinare

În opinia a două treimi dintre respondenți (66%) implicarea Armatei în derularea campaniei naționale de vaccinare este o idee foarte bună sau bună. Doar 30% consideră implicarea instituției drept o ideea proastă sau foarte proastă. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, gulerele gri și persoanele cu studii superioare apreciază implicarea Armatei în derularea campaniei de vaccinare drept o idee bună și foarte bună  într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice.
Sunt de părerea contrarie în special tinerii între 18 și 29 de ani, cei inactivi potențial activi și respondenții fără venit.

49.8% dintre respondenți sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, în timp ce 46.3% se opun acestei idei, iar 4% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, NU ar trebui să sprijine campania de vaccinare în special locuitorii din regiunea Centru și respondenții între 18 și 29 de ani, respectiv cei cu vârsta între 30 și 44 de ani.

Strategia de vaccinare pe grupe specifice de populație

85.8% dintre români sunt de acord cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare stabilită în cadrul strategiei naționale. 11.6% își exprimă dezacordul față de ierarhia stabilită de autorități.  Procentul non-răspunsurilor este 2.6%.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, gulerele albe și cei din urbanul mare sunt de acord într-o proporție mai ridicată decât restul cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare.

Informațiile pe tema vaccinurilor și a vaccinării

Cât privește informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum, 32.6% dintre respondenți apreciază că acestea sunt utile și suficiente, 49.5% că sunt utile, dar insuficiente, iar 15.1% că sunt inutile. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.8%. Distribuția opiniilor populației este clară și indică în mod necesar o densitate și o diversitate mai mare a informațiilor oficiale despre vaccinurile anti-COVID19 și vaccinare. 

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile și suficiente în special gulerele gri și respondenții care lucrează la stat. 

Consideră că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile, dar insuficiente mai ales persoanele care au studii superioare, cele care locuiesc în urbanul mare și respondenții care câștigă peste 3.000 de lei.

Persoanele care au studii primare, gulerele albastre și respondenții fără venit consideră într-un procent mai ridicat că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt inutile.

Administrarea vaccinurilor în locații din afara unităților sanitare

Declară că au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare, inclusiv în caravane mobile, 53% dintre participanții la sondaj, în timp ce 45.3% își exprimă neîncrederea în administrarea vaccinului în astfel de locații, iar 1.8% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, respondenții care locuiesc în regiunea București-Ilfov și cei care câștigă peste 3.000 de lei.

Nu au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta până în 29 de ani, respondenții inactivi potențiali activi și persoanele fără venit.

Încrederea în diverse tipuri de vaccin

Dintre diversele formulele de vaccin deja avizate pentru utilizare sau aflate în fazele finale de avizare, românii au cea mai mare încredere în cel dezvoltat de Pfizer – BioNTech.

Astfel, 51.6% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech (SUA – Germania), în timp ce 33.6% declară că puțină și foarte puțină încredere, iar 9.2% că nu au auzit de acest vaccin. Nu știu sau răspund 5.6%.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech mai ales respondenții cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinul Moderna au încredere multă și foarte multă 44.1% dintre respondenți, în timp ce 38.6% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 11.6% că nu au auzit de acest vaccin. 5.7% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Moderna mai ales respondenții care au vârsta peste 60 de ani, cei care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 2000 de lei pe lună, respondenții cu studii superioare și gulerele albe.

Au încredere multă și foarte multă în vaccinul Oxford- AstraZeneca 38.5% dintre respondenți, în timp ce 35.7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 17.3% că nu au auzit de acest vaccin. 8.5% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Oxford – AstraZeneca mai ales respondenții care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 3.000 de lei, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinurile dezvoltate de China au încredere multă și foarte multă 17,8% dintre respondenți, în timp ce 58,7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 16.4% că nu au auzit de aceste vaccinuri. Ponderea non-răspunsurilor în acest caz este de 7.1%.

Analiza socio-demografică: În rândul categoriei gulerelor gri și a respondenților cu vârsta între 30 și 44 de ani se înregistrează procente mai ridicate ale celor care au puțină și foarte puțină încredere în vaccinurile dezvoltate de China.

17.7% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Sputnik (Rusia), în timp ce 55.2% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 19% că nu au auzit de acest vaccin. 8.1% este ponderea non-răspunsurilor.

Analiza socio-demografică: Au puțină și foarte puțină încredere în vaccinul Sputnik mai ales respondenții din categoria gulerelor gri, cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din regiunea Centru și respondenții care câștigă sub 1.000 de lei lunar.

Ipoteza vaccinării sezoniere anti-COVID19

În cazul în care datele epidemiologice vor indica nevoia unei vaccinări sezoniere anti-COVID19 (la fel ca în cazul vaccinării pentru virusul gripal), 57.6% dintre cei intervievați ar fi dispuși să se vaccineze anual, 37.2% nu ar fi dispuși, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.

Analiză socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, gulerele albe și persoanele cu un venit luna peste 3.000 de lei declară într-un procent mai ridicat că ar fi dispuse să se vaccineze anual.De părere contrarie sunt în special gulerele gri și respondenții fără venit.

Recomandări de la medicul de familie privind vaccinarea

75.7% dintre români spun că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie sau de la medicul specialist, 11.6% că au primit o singură dată astfel de recomandări, iar 12.3% de mai multe ori. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.4% din totalul eșantionului.

Analiza socio-demografică: Declară că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie în special respondenții din categoria gulerelor albastre și cei fără venit.

Prezentarea grafică a sondajului poate fi regăsită aici.



DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.

Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22

Lanțul de cafenele Captain Bean și-a fixat ca obiectiv peste 50 de locații noi în 2021

0

Captain Bean, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate lanțuri de cafenele din Cluj-Napoca, a încheiat anul 2020 cu o rețea de 17 unități, dintre care 10 deschise anul trecut în sistem de franciză, la nivel național. Pentru acest an, fondatorii business-ului își propun un ritm de dezvoltare accelerat și mizează pe 50 de noi locații, atât francize, cât și unități proprii, estimând o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Pe lângă cele 7 locații deja existente în Cluj, rețeaua Captain Bean s-a extins anul trecut cu încă 10 noi francize în Oradea, Câmpina, Târgu Mureș, Baia Mare, București, Cluj, Craiova și Tulcea. Pentru anul în curs, planurile de expansiune vizează 36 de noi francize la nivel național și 15 unități proprii în orașe cu potențial din Transilvania.

Dacă în 2020 am învățat să dezvoltăm, anul acesta vom aplica ce am învățat. Pe baza experienței și a notorietății acumulate anul trecut, suntem pregătiți pentru un ritm de creștere accelerat. În primul rând, vizăm extinderea în Capitală, în orașele reședință de județ, dar avem potențial și în orașele din provincie cu peste 30.000 de locuitori, unde, alături de oamenii potriviți, avem toate atuurile de a dezvolta brandul nostru”, a declarat Bogdan Pandea, CEO și fondator Captain Bean.

Bogdan Pandea, CEO si fondator Captain Bean

Prin extinderea rețelei Captain Bean, fondatorii și-au propus și expansiunea conceptului de coffee corners în locații precum patiserii, cofetării, benzinării sau alte spații similare în care vânzarea de cafea este oportună.

„Am identificat oportunitatea de a oferi produsul nostru complementar și ne-am adresat afacerilor unde se pliază acest lucru. Avem deja 5 coffee corners operaționale în cadrul unui lanț de cofetării, iar rezultatele sunt semnificative. Noi venim în sprijinul acestor afaceri nu doar cu un meniu, ci și cu training și marketing dedicat, servicii pe care distribuitorii de cafea nu le oferă. De asemenea, lucrăm la asocierea brandurilor pentru a crește împreună și pentru a crea produse special pentru ei”, a menționat fondatorul Captain Bean.

Investiția într-o franciză Captain Bean pornește de la 17.000 euro și poate fi amortizată în 6-24 luni

Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5000 euro, sumă ce include training de specialitate, design-ul spațiului, consultanță financiară și antreprenorială, precum și suport operațional și strategic pe întreaga perioadă a contractului. Pe lângă această taxă, mai sunt necesare investițiile în echipament și stand/locație, bugetul total inițial ajungând, în funcție de spațiu și concept, la cca. 17.000 euro.

O franciză Captain Bean poate fi dezvoltată în două variante – Captain Bean Gallery, concept pliabil pentru centrele și galeriile comerciale și pentru care este necesară o suprafață de 6-8 mp și Captain Bean Coffee Shop pentru care necesarul de spațiu variază între 25-40 mp. În ambele cazuri, meniul cuprinde o gamă diversificată de cafea – blendul casei și de origine și, în funcție de conceptul dezvoltat, produse complementare precum ceai, patiserie proaspătă și mini-gustări. În plus, începând din acest an, meniul Captain Bean va fi extins și cu preparate pentru mic dejun și desert.

În ceea ce privește profilul unui francizat, acesta este în esență un antreprenor, informat cu privire la ce prespunrentabilitatea, profitabilitatea și latura operațională a unui astfel de business, precum și o persoană care respectă și implementează procedurile conform ghidurilor transmise de către francizor.

„Din punctul meu de vedere, avantajul esențial al unei francize este antreprenorul, o persoană proactivă care își dorește depășirea limitelor, nu doar alinierea la media pieței, iar franciza este un mecanism de remunerare care trebuie pliat pe acesta. În egală măsură, trainingul oferit este cel mai important aspect al francizei, întrucât prin aplicarea celor învățate, atât de către francizat, cât și de angajații acestuia,locația va putea deveni rapid apreciată și profitabilă”,a completat Bogdan Pandea.

Potrivit acestuia, vârsta nu este un impediment în acest tip de business, deoarece există proceduri și sisteme care, dacă sunt respectate, vor aduce rezultatele dorite. Un francizat mai tânăr va opta, probabil, pentru a lucra el însuși în cafenea, în timp ce un antreprenor cu o experiență mai mare și cu resurse financiare poate opta pentru dezvoltarea și managementul mai multor locații.


Despre Captain Bean

Captain Bean este un lanț local de cafenele, fondat în 2014 la Cluj. În 2020, rețeaua Captain Bean număra 17 locații la nivel național, toate în sistem de franciză. Mizând pe diversitate și inovație, Captain Bean își propune pentru 2021 o dezvoltare accelerată a rețelei de francize la nivel național și o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Campanie de educare și informare asupra pensiilor private

0

Pentru informarea și educația consumatorilor în domeniul pensiilor private, Asociația pentru Protecția Consumatorilor InfoCons lansează cu sprijinul Metropolitan Life SAFPAP (Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat) Campania „o9atitudine! – Pensii Private”. Informațiile sunt oferite prin portalul www.pensiiprivate.infocons.ro, disponibil în versiune desktop și în variantă pentru mobil.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons: „Educația financiară și informarea corectă a consumatorilor români reprezintă atât o obligație, cât și o necesitate, pentru ca fiecare dintre noi să fie, cu adevărat, consumator european. Proiectul cu privire la Pensiile Private se numără printre programele cu impact pe termen lung în rândul consumatorilor și a societății”.

Oana Velicu, director general al Metropolitan Life SAFPAP S.A.: „Misiunea de a fi un partener pe termen lung pentru participanții noștri este definitorie pentru compania noastră și îmbracă numeroase forme de manifestare, inclusiv implicarea în campanii și programe educaționale atât pentru participanții noștri, cât și pentru toți consumatorii români. Metropolitan Life SAFPAP are datoria firească de a sprijini inițiativele de educație financiară a publicului român cu privire la sistemul de pensii din România”.

Inițiatorii subliniază că „în cadrul campaniei a fost elaborat un Curs Vocațional de Protecția Consumatorilor în domeniul Financiar Nebancar adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Cursul este gratuit și se desfășoară exclusiv online, având trei secțiuni distincte pentru care doritorii se pot înscrie separat: Piața de Capital, Asigurări și Sistemul Pensiilor Private. La finalul cursului, absolvenții vor avea un certificat electronic, oferit de Asociația InfoCons, sub egida Federației Asociațiilor de Consumatori (F.A.C.). Cadrele didactice interesate au opțiunea de înscriere exclusiv online, iar suportul de curs este transmis în format electronic. Până în prezent, la Cursul Vocațional de Protecția Consumatorilor în domeniul Financiar Nebancar: Sistemul Pensiilor Private, s-au înscris peste 8.800 de profesori de gimnaziu și liceu. Până la finalul acestui an se estimează un număr de 15.000 de cursanți. Lansarea website-ului www.pensiiprivate.infocons.ro cu scopul informării complete și corecte privind sistemul de pensii din România este cu atât mai importantă pentru participanții la Pilonul II de pensii, cu cât Norma ASF nr. 31/2020 a adus o schimbare privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor administrate privat. Începând cu anul acesta, norma permite transmiterea informării anuale către participanți și prin mijloace electronice, fapt ce le va facilita participanților accesul la datele anuale cu privire la contul lor de pensii private Pilon II pe e-mail. Conform Autorităţii de Supraveghere financiară, Pilonul II administrează în prezent active nete de peste 75 miliarde RON (15,4 miliarde de euro) în numele a 7,6 milioane de participanți”. 

InfoCons (www.infocons.ro), Asociația pentru Protecția Consumatorilor, se definește ca „unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori. Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615! Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom”.

Metropolitan Life (Metropolitan Life S.A.F.P.A.P. S.A.) este caracterizară ca „parte din MetLife, Inc. (NYSE: MET) una dintre cele mai importante companii ce oferă servicii financiare – asigurări de viată, planuri de pensii, beneficii pentru angajați și servicii de administrare a activelor – pentru a sprijini clienți individuali și instituționali, într-o lume aflată într-o evoluție continuă. Înființată în anul 1868, MetLife are operațiuni deschise în peste 40 de tări și deține poziții de conducere în piețe din Statele Unite ale Americii, Japonia, America Latină, Asia, Europa and Orientul Mijlociu”. 

Frank Pörschke, noul CEO al P3 Logistic Parks

0

Frank Pörschke (foto) a fost numit în funcția de CEO al P3 Logistic Parks (P3), investitor, proprietar, dezvoltator și manager pe termen lung de proprietăți logistice europene, funcție pe care o preia de la 1 aprilie 2021. Mandatul său va produce efecte începând cu data de. Actualul președinte al consiliului director și, din 2019, CEO al P3, Tim Beaudin, se retrage ca urmare a unei tranziții de conducere planificată.

După cum informează P3, „Frank Pörschke ocupă în prezent mai multe funcții de conducere în cadrul unor companii europene și fonduri de investiții imobiliare. Frank a ocupat în trecut diverse poziții precum cea de președinte al EMEA Markets în cadrul JLL, CEO al Eurohypo și CEO al Commerz Real. Experiența sa în domeniul imobiliar, achiziții și finanțare, împreună cu experiența vastă obținută în urma rolurilor de leadership anterioare vor contribui la creșterea susținută și o poziționare excelentă a P3 pe piața logistică europeană extrem de competitivă. În ultimele 12 luni, P3 a înregistrat o creștere rapidă, perfectând tranzacții de peste 2 miliarde de euro reprezentând noi achiziții care au dus la creșterea suprafaței brute închiriabile (GLA) cu 48%, la peste 6,5 milioane mp. Numirea lui Pörschke este parte integrantă a planului strategic de tranziție al P3 către o nouă  etapă de creștere”.

Goh Kok Huat, Chairman of the Board, P3 Logistic Parks: „Doresc să îi mulțumesc sincer lui Tim Beaudin pentru prestația sa exceptională din această perioadă marcată de schimbări economice și societale fără precedent și să-i urez toate cele bune în activitățile viitoare. Mă bucură venirea lui Frank Pörschke în cadrul P3, în calitate de CEO. Împreună cu echipa de conducere a P3, noul CEO va avea în vedere consolidarea rezultatelor excelente întregistrate până la ora actuală, continuând planurile de expansiune ale companiei în Europa”. 

Frank Pörschke: „P3 este extrem de bine poziționată pe un segment de piață deosebit de atractiv. Sunt încântat să mă alătur unei echipe de senior management excelente precum cea  a P3 și să conduc compania către următoarea sa etapă de creștere”.

Tim Beaudin: „A fost o plăcere și un privilegiu să dețin calitatea de președinte și CEO al P3. Doresc să mulțumesc consiliului director pentru sprijinul generos pe care mi l-au oferit, echipelor executive și de conducere pentru perspicacitate și dedicare, precum și tuturor angajaților P3 pentru concentrarea și reziliența de care au dat dovadă. Îi doresc echipei P3 mult succes sub conducerea lui Frank Pörschke”.

Lee Kok Sun, Chief Investment Officer, GIC: „Îi mulțumim lui Tim Beaudin pentru prestația și contribuțiile aduse echipei și îi dorim mult succes în activitățile viitoare. Frank Pörschke este un profesionist cu experiență dovedită în segmentul de business și strategie de business, cu un palmares relevant în administrarea și dezvoltarea cu succes a mai multor companii din Europa. Acesta are o înțelegere clară a viziunii strategice de expansiune a P3 și va colabora îndeaproape cu echipa de conducere a companiei întru realizarea acestor planuri. În calitate de proprietar al P3 și de investitor pe termen lung, suntem încrezători în echipa sa de conducere și rămânem dedicați susținerii creșterii sale continue în Europa”.

Doar 18% dintre români cumpără lactate de la producători locali

0

  • 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand de lactate.
  • Doar 18% dintre respondenți declară că se duc direct la producătorii locali pentru a cumpăra lactate. Majoritatea românilor (57%) preferă lanțurile de magazine.
  • O treime dintre români (33%) consumă zilnic sau aproape zilnic lapte.

Consumul de lactate are multe beneficii asupra sănătății, fiind o sursă bună de calciu, de proteine și de vitamine pentru organism. Comportamentele de consum s-au schimbat foarte mult în contextul pandemiei, iar oamenii au devenit mai atenți la sănătatea lor, inclusiv în ceea ce privește alimentația. Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind consumul produselor lactate în rândul românilor: de la comportament la loialitate și produse preferate.

Cât de des consumă românii lactate?

În medie, 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre aceștia spun că au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână. Doar 6% dintre respondenți spun că nu consumă niciodată produse lactate. Produsul evitat în cea mai mare măsură de către respondenți este margarina – 30% dintre ei declară că nu mănâncă niciodată acest produs. Cei mai în vârstă, persoanele peste 60 de ani, sunt cei care spun în cea mai mare măsură că nu preferă margarina – aproape jumătate (49%) au selectat această opțiune.

Cand vine vorba de categorii de produse preferate de români, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din români (33%). Alte produse incluse de români în alimentația lor zilnică sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte bătut (menționate de 21%), untul (menționat de 20%) și brânza telemea (menționată de 18%).

Cumpără românii lactate de la piață și de la producători locali?

Datele Reveal Marketing Research arată că în general, românii preferă să cumpere produse lactate din trade-ul modern (supermarketuri / hypermarketuri), în detrimentul magazinelor din proximitatea casei. Întrebați de unde preferă să cumpere fiecare categorie de produse lactate, în medie, 57% dintre respondenți declară că preferă varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun că se duc la piață pentru a cumpăra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate în medie de 16% dintre români, iar doar 9% dintre respondenți declară că nu cumpără deloc. 

Aproape jumătate dintre români (49%) spun că, de obicei, cumpără lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% îl cumpără mai degrabă de la piață. Observăm că 1 din 3 români cu cumpără deloc margarina. Deși lanțurile de magazine sunt preferate în cea mai mare măsură de români, un sfert dintre aceștia (25%) spun că preferă să cumpere smântână, de exemplu, direct de la un producător local.

Cât de loiali sunt românii brandurilor preferate de lactate?

Întrebați cât de loiali sunt atunci când vine vorba despre alegerea produselor lactate în general, 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand, indiferent de promoțiile de la raft. 46% dintre respondenți afirmă că alternează aceleași branduri, în funcție de promoțiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% dintre români spun că își fac aprovizionarea cu produse lactate, în funcție de promoțiile de la raft și nu cumpără mereu aceleași brand. Un procent de doar 6% dintre respondenți spun că se uită la alte criterii atunci când fac cumpărăturile de lactate și nu achiziționează aceeași marca. Alegerea lor este influențată de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor. 

Cantitate mai mare la același preț:
ofertele cele mai atractive pentru români

Întrebați care sunt pachetele de lactate cele mai atractive pentru români, în medie, cei mai mulți dintre români (53%) au spus că preferă pachetele de cantitate, de tipul primești 20% în plus pentru același preț. Pe locul al doilea se află pachetele cu același produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost menționate în medie de 37% dintre respondenți. Mai puțin atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) – doar 10% în medie dintre români au selectat acest răspuns. 

Comportamentul de consum privind lactatele
în contextul pandemiei. Ce s-a schimbat?

Studiul și-a propus să investigheze și schimbările aduse de pandemie în ceea ce privește criteriile de alegere a produselor lactate. Pentru 60% dintre aceștia noul context nu a adus schimbări în comportamentele lor de achiziție. Ei declară că în continuare cumpără aceleași produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc niște schimbări36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau și înainte, adaugă în coș și produse pe care le consideră mai sănătoase iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte – produse considerate a fi mai sănătoase.


Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%. 

NOUA PARADIGMA A ECONOMIEI CIRCULARE PENTRU UN VIITOR SUSTENABIL

0

The Diplomat-Bucharest organizeaza prima editie a evenimentului dedicat ECONOMIEI CIRCULARE pe 16 februarie, in cadrul unei conferinte online adresata partilor interesate si relevante din departamentele guvernamentale si economice, companii, grupuri de lobby si experti.

Proiectul dezvoltat de IRCEM, in parteneriat cu Ministerul Mediului si Departamentul pentru Dezvoltare Durabila din Guvernul Romaniei si referitor la tranzitia catre o economie circulara (ROCES) 2020-2030,are scopul de a defini pilonii pentru sustinerea acestei tranzitii catre o economie circulara prin implicarea tuturor actorilor relevanti si prin atragerea sprijinului financiar necesar.

Obiectivele cheie ale proiectului sunt legate de identificarea oportunitatilor regionale si locale ale sectorului economiei circulare din România, care vizeaza principalul plan de actiune al Comisiei Europene in directia mai multor directive:

• Directiva-cadru privind gestionarea deseurilor

• Directiva privind depozitele de deseuri

• Directiva privind ambalarea si deseurile de ambalaje

• Vehicule scoase din uz (ELV), baterii si acumulatori si baterii pentru gestionarea deseurilor de baterii

• Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

AGENDA EVENIMENTULUI

14:30- 16:30 PANNEL DISCUSSION

14:30-14:35 CONSTANTIN DAMOV, PRESEDINTE C.E.R.C.
Cum se poate dezvolta un model de economie circulara în Romania?

  • Cadrul legislativ european și national privind tranzitia către o economie circulara
  • Planul de actiune pentru economie circulara la nivel national ( economic, social , mediu, comunicare, educatie)
  • Potentialul economiei circulare la nivel national

VORBITORI

LÁSZLÓ BORBÉLY, State Counselor, Department of Sustainable Development Government of Romania (confirmed)

CONSTANTIN DAMOV, President, Circular Economy Coalition (CERC) (confirmed)

CONSTANTIN TOMA, Mayor, Buzau City Hall (confirmed)

GABRIEL IVAN, Country General Manager, CHEP Romania with presentation: Circular Economy in FMCG – Regenerative Supply Chains(confirmed)

TRAIAN IONESCU, Business development manager, Moderator (on behalf of CERC) (confirmed)

BARNA TÁNCZOS, Ministry of Environment, Water and Forests(tbc)

CLAUDIU NASUI, Ministry of Economy, Entrepreneurship and Tourism(tbc)

EMIL BOC, President, Romanian Municipalities Association (AMR)(tbc)

16:30-17:30 Bune practici la nivel national

IMM-urile solicită resurse umane și alocare bugetară pentru Măsura 3

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o anliză asupra implementării de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a Măsurii 3 – Granturi pentru investiții, elaborate „în contextul crizei provocate de Covid-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă”. Totodată, IMM-urile avansează o serie de solicitări pentru eliminarea deficiențelor constatate în aplicare și derularea procesului în continuare: 

Poziția CNIPMMR privind Măsura 3 – Granturi pentru investiții

STATISTICI CU PRIVIRE LA APLICANȚI

  •  S-au depus proiecte de 15.89 mld lei, iar antreprenorii au fost dispuși să cofinanteze cu un total de 13.44 mld lei pentru acestea, adică 45.84%.
  •  20946 de firme din totalul de 27736, adica un procent de 75%, au avut un punctaj de 100 de puncte, ceea ce arată că nu este un program bine gândit care să diferentieze aplicanții.
  •  Cofinantarea medie pentru câștigători este de 59, 23%, granturi totale în valoare de 2,31 mld lei, iar cofinanțare de 3,35 mld lei).
  •  În intervalul de cofinanțare 30% – 45% sunt 58,94% dintre firme, acesta fiind de altfel intervalul de cofinanțare folosit în POR și un interval de cofinanțare suportabil pentru firmele afectate de COVID.
  •  În ultima zi s-au depus aproape jumătate din proiectele câștigătoare (47,18%), fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informațiile din interiorul aplicației cu privire la procentele de cofinanțare folosite de aplicanți până în ultima zi.
  •  În regiunea NV, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câștigătoare.
  •  40% din aplicații prevăd achiziții de spații. 

PROBLEME IDENTIFICATE 

  1. Suspiciuni privind scurgeri de informații cu privire la proiectele depuse

În perioada precedentă au aparut în presă suspiciuni privind scurgerea de informații cu privire la aplicațiile depuse și la faptul că unii aplicanți au avut informațiile necesare privind condițiile necesare a fi atinse pentru ca aplicațiile lor să fie selectate. 82,7% din aplicațiile câștigatoare au fost depuse în ultimele 5 zile.

  1. Când 75% din proiectele depuse au un punctaj de 100 de puncte, acest lucru arata ca programul a fost gândit deficitar; de altfel, CNIPMMR, a atras atenția în repetate rânduri asupra grilelor de punctaj și a domeniilor eligibile pentru această măsură.
  2. Procentul de cofintantare mediu de 59,23%, demonstrează că programul nu își atinge obiectivul, acela de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, ci a-i ajuta pe cei care NU AU NEVOIE de finanțare de tip grant, aceștia putând beneficia de alte instrumente de împrumut de tipul IMMINVEST.
  3. Cofinanțarea nu trebuie să fie un criteriu de departajare a firmelor, ci trebuie să fie un procent fix, de altfel, faptul că 60% din aplicanți au aplicat în intervalul 30-45% demonstrează acest lucru.
  4. Criteriul privind cofinanțarea nu este un criteriu bun pentru un program de finanțare care are drept obiectiv sprijinirea beneficiarilor a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, întrucât exact acești beneficiari afectați nu sunt în măsura să asigure o cofinanțare cât mai mare.
  5. Criteriul cu privire la RIR este greșit gândit de la început din cel putin 3 motive:
  1. RIR trebuia verificat pe o perioadă cuprinsă între 5-7 ani, o perioadă rezonabilă pentru recuperarea investiției.
  2. RIR trebuia să aibă o valoare cuprinsă între 0-5% pentru punctaj maxim, care să demonstreze că investiția va fi recuperată într-o perioadă rezonabilă de timp.
  3. RIR a fost calculat doar în baza unor numere introduse manual în aplicație doar pentru a obține punctajul maxim la acest criteriu, fără a avea și o justificare a acelor numere.
  1. 40% din aplicații au vizat achizitia de spatii, ceea ce arată un mod speculativ de a aborda această finanțare.

POZIŢIA CNIPMMR

Dat fiind cele menționate mai sus, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită:

1. Un control strict din partea STS și a Corpului de Control al Prim-Ministrului României cu privire la:

  • Persoanele care au avut acces la baza de date a programului și care au accesat alte secțiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul
  • Să transmită public dacă angajați ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicațiile
  • Numărul de accesări ale fiecarei secțiuni și momentele în timp
  • O corelație între angajații băncilor care au accesat baza de date a măsurii și proiectele câștigătoare 

2. Deschiderea unei noi sesiuni de certificate stare de urgență necesare în momentul SEMNĂRII contractului de finanțare, care să ateste că firmele aplicante au fost afectate de COVID PÂNĂ LA DATA APLICĂRII PROIECTULUI și că programul își atinge obiectivul inițial, acela de a ajuta firmele în nevoie.

3. Excluderea firmelor care achiziționează spații imobiliare sau spre închiriere conform art Art 23, (5) Din granturile pentru investiții nu se finanțează:

a) cereri de finanțare care au drept obiect realizarea unor servicii de consultanță, studii sau alte activități asimilate acestora;

b) cereri de finanțare care au drept obiect sedii de birouri sau alte activități destinate investițiilor imobiliare pentru închirierea de birouri/concesionarea sau orice alte forme de valorificare ale acestora;

c) orice alte cereri de finanțare care nu sunt în legătură cu domeniile de investiții prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2).

4. Corelarea achiziționării de spații de producție cu:

  • Numărul de angajați (nu poți să achiziționezi un spațiu de câteva sute de metri pătrați daca ai numai 1 angajat)
  • Echipamentele propuse spre achizitionare în proiect (pentru a evita specula imobiliară, nu poti achiziționa un spațiu de producție dacă nu îl și dotezi cu măcar o parte din echipamente)
  • Raport ANEVAR independent care să demonstreze eficacitatea și valoarea de piață a achiziției ( ATENȚIE la cei care își vând sieși sau unor apropiați spații)

5. Utilizarea de asistență tehnică pentru angajarea unor experți independenți care să monitorizeze toate achizițiile realizate în proiecte și care să valideze aceste achizitii

6. Suplimentarea de urgență a alocarii bugetare pentru această măsură: Este vital ca această suplimentăre a alocării bugetare să se realizeze în cel mai scurt timp (implicit semnarea contractelor de finanțare) astfel incat cel puțin aplicantii cu 100 de puncte și minim 30% rată de cofinanțare asumată să fie capabili să își redereseze activitatea. Această măsură include și realizarea unei liste de rezervă unde să se regasească aplicațiile care au potențial de a primi finanțare în urma suplimentării fondurilor alocate.

7. Alocarea de resurse umane profesioniste pentru proiectarea viitoarelor apeluri și masuri de finanțare: Această măsură are rolul de a lansa viitoare apeluri și măsuri eficiente, cu viziune, astfel încât să se poată previziona și combate eventuale scăpări de proiectare și programele lansate să fie eficiente, relevante și să își atingă scopul propus.

Turismul românesc are nevoie de oxigen acum

0

Stringența unor măsuri de susținere a industriei turismului în condițiile crizei actuale a fost reiterată de Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și de Alianța pentru Turism (APT) într-o analiză sub genericul „Pandemia de Covid-19, destinația finală pentru turismul românesc?”, punctul de pornire constituindu-l aprecierea că dialogul cu autoritățile există, însă concretizarea rezultatelor este lentă, încât pericolul e să devină inutilă.

Dragoș Anastasiu, președintele în exercițiu al Coaliției pentru Dezvoltarea României, a subliniat că industria turismului „încă trăieşte, încă există, chiar dacă este decimată şi afectată profund” și a semnalat: „În fiecare zi se mai adaugă antreprenori care nu fac faţă acestei situaţii şi sunt obligaţi să abandoneze. Un mesaj pe care îl transmitem tuturor autorităţilor şi colegilor noştri din industrie este să strângă rândurile şi să găsească soluţii pentru ca oxigenul atât de necesar să nu vină după deces. Nimeni nu mai are nevoie de oxigen după ce a închis ochii. Pandemia va trece şi în aceste moment trebuie ca împreună să ne mobilizăm pentru ce se întâmplă după. Toate aceste lucruri trebuie făcute azi, ieri, alaltăieri. Este destul de târziu şi mesajul nostru este de urgentare. Nu arătăm cu degetul, nu trebuie să facă autorităţile singure, nu trebuie să facem noi singuri. Nu putem decât împreună”. Reamintind că industria turismului cuprinde nu numai restaurante și hoteluri, ci şi agenţii de turism, ghizi, organizatori de evenimente, toți afectați într-un an complicat care a trecut şi unul care anunță dificil în faţă: „Din fericire, dialogul cu autorităţile a fost extrem de intens. Am avut tot felul de schimburi de idei şi de soluţii. Au fost foarte multe propuneri din partea noastră puse pe masă şi preluate de autorităţi atât la nivel central, cât şi la nivel local, dar sunt probleme cu implementarea. Lucrurile vin destul de greu şi chiar dacă la nivel de miniştri deschiderea este maximă, atunci când discutăm despre detalii lucrurile se complică”.

Alin Chipăilă, preşedintele Alianţei pentru Turism: „Sunt câteva măsuri vitale pentru industria turismului, în diverse stadii de implementare şi care au nevoie de a fi grăbite. În primul rând, discutăm despre Măsura 2 de granturi, Măsura 3 şi măsura cu 20% din cifra de afaceri. Un aspect care ne preocupă foarte mult este partea de reorganizare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în care ne dorim să vedem transpus din programul de guvernare şi un deziderat al industriei turismului fără de care credem că este imposibilă o revenire sănătoasă la un turism pe care ni-l dorim cu toţii în România –  implementarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei România, un OMD naţional. Ne interesează efectul multiplicator pe care poate să-l aibă acest demers pentru a atrage fonduri suplimentare la nivel european în măsura în care această organizaţie ar fi un parteneriat public-privat între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi structurile reprezentative la nivel national”.

În perspectiva sezonului turistic 2021, președintele APT a accentuat: „În momentul în care sezonul turistic de anul acesta va începe şi în condiţiile în care populaţia vaccinată va creşte ca număr şi în condiţiile respectării normelor de siguranţă, România va fi la concurenţă acerbă cu celelalte destinaţii europene şi mondiale. Nu putem să stăm şi să pregătim în iunie, iulie sau după aceea această revenire a turismului. Ne propunem şi ne asigurăm toată disponibilitatea să lucrăm cot la cot cu ministerul extinzând astfel capacitatea de muncă pentru a planifica împreună, prin intermediul Organizaţiei de Management al Destinaţiei România, această repornire turismului pe care ne-o dorim cu toţii să vină cât mai repede în condiţii de siguranţă”.

Comisia Europeană prelungeste si extinde Cadrul Temporar al ajutoarelor de stat

0

Comisia Europeană  prelungeste si extinde Cadrul Temporar al ajutoarelor de stat, pentru a sustine economiile europene, în contextul pandemiei de coronavirus.  

FNGCIMM contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, aprobate în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat.

Comisia Europeană a anuntat prelungirea până la 31 decembrie 2021 a Cadrului Temporar al ajutoarelor de stat, adoptat în data de 19 martie 2020, pentru a susține economia europeană și companiile, în contextul persistenței crizei generată de pandemie.

Noul amendament al Cadrului Temporar, prevede atât prelungirea, cît și  extinderea  plafoanelor ajutoarelor de stat premise. Astfel noile valori prevăd ajutoare de stat de până la:

  • 225.000 de euro pe companie activă în producția primară de produse agricole (anterior 100.000 euro)
  • 270.000 de euro pe companie activă în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120.000 de euro)
  • 1,8 milioane de euro pe companie activă în toate celelalte sectoare (anterior 800.000 de euro).

Prin același amendament, CE a permis introducerea posibilității de conversie a unor instrumente rambursabile, de tipul garanțiilor, creditelor, credite punte, în granturi directe, ce pot fi acordate  pînă la sfârșitul anului 2021.

Comisia Europeană anunță că ajutoarele de stat vor fi îndreptate, în continuare, către susținerea Mecanismului de redresare și reziliență, pe măsură ce economia europeană iese din faza de criză și face pași către revenire economică.

În acest sens, Guvernul României a lansat  Planul Național de Investiții și Relansare Economică, un plan de investiții fără precedent, care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare (WAGELEDGROWTH) cu cele de stimulare a investitiilor (INVESTMENTLGROWTH).

FNGCIMM contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, ce au primit aprobare în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat: IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST – Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE și IMM FACTOR.

„Aceste noi programe, lansate de către FNGCIMM în anul 2020, reprezintă răspunsul Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice  la necesitățile crizei actuale, care a adus multe provocări dar și multe oportunități de resetare a sectorului IMM și de deschidere a sistemului bancar către finanțarea economiei. FNGCIMM a înregistrat în anul 2020 rezultate istorice prin acordarea celui mai mare numar de garantii de la infintarea sa. Astfel, în 2020 s-a aprobat un procent de 12,8% din numărul total de garanții acordate de FNGCIMM, iar valoarea acestor garanții reprezintă peste 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în toți anii de activitate. În  anul 2020 au fost acordate circa de 2 ori mai multe garanții față de  anul 2019, cu o valoare de 5,3 ori mai mare, la care programul IMM INVEST a avut o contribuție majoră. Această creștere semnificativă se datorează în mare parte contextului economic care a favorizat intervenția și utilitatea unui instrument de susținere anticiclic, dar și sinergiei create  cu sistemul bancar, care a înțeles să ofere cât mai rapid soluții de finanțare optime, atât pentru menținerea în viață a IMM-urilor aflate în dificultate cât și pentru IMM-urile pentru care criza a adus oportunități de dezvoltare”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Prin IMM INVEST, programul care asigură accesul la capital financiar, au fost acordate până la 31.12.2020, 25.586 credite, cu o valoare ce depășește 15 miliarde lei. Aceste credite au fost susținute  de ajutoare de stat de peste 291 milioane lei, iar prin program se estimează că au fost salvate peste 443.000 locuri de muncă.  

Comisia Europeană a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care sustine implementarea programului IMM INVEST,  pentru a interveni cu masuri adaptate de sprijin in domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. AGRO IMM INVEST – Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar, va fi disponibil beneficiarilor in perioada imediat următoare. Programul IMM LEASING de ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este operațional iar numărul mare de operatori de leasing financiar care s-au înscris în program arată că acest instrument financiar nou este foarte necesar IMM-urilor. IMM FACTOR, programul care susține accesul IMM-urilor la finanțarea creditului comercial, este operational și urmează să producă rezultate în perioada următoare.

Schemele de ajutor de stat sau de minimis care susțin aceste programe, se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

INSCOP: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19

Capitolul 1: Intenția de vaccinare a populației

55,2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, în timp ce dintre cei 39,4% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o  evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19.  Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării intenței de vaccinare anti-Covid19. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/8.02.21-Cap.-1-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: „Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populația României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să își schimbe opinia în viitor funcție de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raționale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă necesar un efort major de informare corectă, detaliată, coerentă și coordonată care să includă entități specializate, academice, culturale, politice.”

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: „Este îmbucurătoare dorința de vaccinare înaltă în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la COVID-19. Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural și în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul țării. Viitoare inițiative de comunicare și mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri.”

Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Percepția asupra pandemiei

68.3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate, 17.2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, iar 10.4% că este o minciună. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și urbanul mare, din regiunile Vest, Nord-Vest și București Ilfov și cei cu un venit lunar peste 2000 lei cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate.
Tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi potențial activi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Percepția asupra vaccinurilor

76.6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli, în timp ce 21.4% își exprimă dezacordul, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din urbanul mare.
Au încredere în informațiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4% dintre cei chestionați, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.

Analiza socio-demografică: Au încredere în informațiile oficiale mai ales persoanele peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, inactivi pasivi sau gulere albe, cei cu un venit lunar mai ridicat.
70.4% dintre cei intervievați apreciază că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21.4% își exprimă dezacordul, iar 8.1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile cu precădere: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, cei inactivi pasivi sau gulere albe și cei cu un venit lunar mai ridicat.

Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmații:

  1. „pandemia este o minciună”;
  2. „beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile”;
  3. „NU intenționez să mă vaccinez contra COVID-19”;
  4. „Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19”.

Persoanele care împărtășesc una sau mai multe din aceste percepții aparțin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporționat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural și cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă și datorită nivelului scăzut de trai au o situație medicală generală mai proastă decât restul populației. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparație cu românii din mediul urban aceștia ar avea dificultăți în a obține rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situații, este că acest pachet de percepții este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – și prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).

65.8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.

În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus sunt mai ales: vârstnicii, persoanele cu educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.

Încrederea în procesul de avizare și aprobare a
vaccinurilor anti-COVID19

Cât privește încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din diverse țări, românii au cea mai mare încredere în procesul din Uniunea Europeană.
Astfel, 54.2% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din Uniunea Europeană. 50.4% au încredere multă și foarte multă în procesul derulat de instituții de profil din Statele Unite ale Americii, iar 45% în procesul din România.
În procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din China au încredere multă și foarte multă 26.3% dintre cei intervievați, iar în procesul derulat de instituții de profil din Rusia 25.9% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din UE, SUA  sau România este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din mediul urban, cei cu un venit lunar peste 2000 lei.

Tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cei cu un venit redus tind să aibă o încredere scăzută în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din toate țările enumerate în sondaj.

Încrederea în procesul de avizare a vaccinurilor este direct proporțional cu nivelul de încredere al românilor în țara/entitatea transnațională despre care e vorba. Astfel, procedurile anti-COVID din Uniunea Europeană și SUA beneficiază de o evaluare superioară celor din Federația Rusă sau China. În context, poziționarea României este bună, apropiată de SUA/Europa și semnificativ superioară celei din țările aflate la est de noi.

Alegere personală vs. Obligativitate

În opinia majorității covârșitoare a românilor (83%), vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală a fiecărui cetățean. Sunt de părere că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie 16.4% dintre participanții la sondaj, iar 0.6% nu știu sau nu răspund.

83% din respondenți consideră că vaccinarea ar trebui să fie o alegere personală, doar o șesime – în special românii cu venituri considerabil peste medie – considerând că ar trebui să fie obligatorie. Cheia de interpretare a informației este complexă: pe de o parte, impunerea voinței statului în perioada comunistă a lăsat răni adânci, creând suspiciune față de orice „obligativitate” impusă de autorități. Deceniile de democrație au mărit de asemenea apetitul societății pentru autonomie individuală și chestionarea critică a acțiunilor deținătorilor puterii. Aceste aspecte sunt pozitive: societatea românească are o reziliență înaltă la eventuale tentative totalitare de diminuare a libertății personale. Pe de altă parte, este îngrijorător că până și în contextul unei urgențe medicale serioase, care a ucis pînă acum 18 mii de români, cea mai mare parte a societății nu înțelege necesitatea unei acțiuni comune și energice.

Sursele creșterii încrederii în vaccinurile anti-COVID19

Întrebați care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii  în vaccinurile anticovid, 23.5% menționează un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse, 22.4%  o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13.1% o rată mare de vaccinare în alte țări, 10.3% vaccinarea liderilor statelor lumii (președinți, prim-miniștri, miniștri). 22.5% declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19, iar 8.1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit mai ridicat invocă mai des decât celelalte categorii „un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse” drept principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anticovid.

Declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19 mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi potențial activi, rezidenții din regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Cea mai mare parte a respondenților indică elemente care se concretizează sau care sunt pe cale de concretizare în acest moment. Ar fi, deci, de așteptat ca încrederea în vaccinare să crească în condițiile în care efectele adverse raportate la numărul tot mai mare de vaccinuri sunt neglijabile, iar comparativ cu numărul foarte mare de decese provocate de pandemie, practic nu există niciun termen de comparație. De asemenea, ritmul bun de vaccinare a personalului medical este o informație utilă cu condiția ca aceasta să fie valorificată activ de autorități în planurile de comunicare.

Intenția de vaccinare anti-COVID19

55.2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an, 39.4% afirmă că nu intenționează să facă acest lucru, iar 5.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: bărbați, persoane peste 45 de ani, și în special vârstnicii (peste 6o de ani) cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitori din București și din urbanul mare, persoane cu un venit lunar peste 2000 lei.

Cei care declară că NU intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitori din orașe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus.

Remarcabilă este diferența dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) și vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenționează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susțin că se vor vaccina. Explicațiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populație, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populației cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum și expunerea mult mai puternică a populației tinere la informațiile culese de pe rețelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspirației și o avalanșă de informații false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiționale unde controlul știrilor false și al dezinformărilor este mult mai strict.

Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, 49% spun că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce aceeași pondere, 49%, apreciază și-ar putea schimba opinia în viitor. Nu știu sau nu răspund 2%. Practic, aproximativ 20% din populația României poate fi considerată drept adeptă fermă a opțiunii anti-vaccin, în timp ce alți aproximativ 20% dintre români, deși sceptici, iau în considerare schimbarea alegerii inițiale de a nu se vaccina în cazul în care argumentele favorabile vor deveni mai convingătoare pentru ei. Este grupul de populație care observă câți români se vaccinează, cine sunt cei care se vaccinează, care este ponderea efectelor adverse, care este eficiența vaccinului și în funcție de analiza acestor concluzii va lua o decizie personală. Pentru a se tinde un prag de 75% populație dispusă să se vaccineze, autoritățile vor trebui să își concentreze campaniile de informare în special pe acest grup de populație.

Analiza socio-demografică: Declară că decizia lor de a nu se vaccina este una definitivă mai ales: bărbații, cei sub 30 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitorii din mediul rural, din regiunile Sud-Vest Oltenia sau Sud Muntenia, cei fără venit sau cu venit între 2000 și 3000 lei.

Apreciază că și-ar putea schimba opinia în viitor cu precădere: femeile, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei din categoria gulerelor gri, locuitorii din București sau din regiunea Vest, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.

Motivațiile refuzului vaccinării

Principalele motive invocate de cei care nu intenționează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacții adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficiența vaccinului (26.8%) și informațiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% își justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menționează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%.

Analiza socio-demografică: Teama de reacții adverse este invocată mai ales de: femei, persoane peste 30 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.
Neîncrederea în eficiența vaccinului este menționată cu precădere de către: bărbați, tineri, gulere albastre, locuitorii din București sau din urbanul mare.
Doar o cincime din cei 39,4% care nu doresc să se vaccineze indică motive teoretic implacabile (nu cred că virusul există sau se opun vaccinării în genere). Cea mai mare parte a celor care nu doresc să se vaccineze indică drept motivație aspecte care sunt în curs de evidențiere: absența aproape totală a reacțiilor adverse, eficiența vaccinării etc.

Percepții privind vaccinarea altor persoane

Puțin peste jumătate dintre respondenți (53.8%) apreciază că, în general,  apropiații lor (prietenii, membrii familiei) intenționează mai degrabă să se vaccineze împotriva Covid-19. 39.7% estimează că apropiații lor intenționează mai degrabă să nu se vaccineze, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Nu există diferențe semnificative între numărul celor care doresc să se vaccineze (intenția de vaccinare) și numărul celor estimați ca dorind să se vaccineze (percepția privind vaccinarea altor persoane). De asemenea și în același sens, nu există diferențe semnificative între numărul celor care NU doresc să se vaccineze și numărul celor care sunt PERCEPUȚI ca dorind să NU se vaccineze. Acest aspect este interesant întrucât, deseori, există o disonanță de percepție în astfel de situații, apetitul societății de a (nu) face ceva fiind supra-apreciat sau sub-apreciat de către respondenții unui sondaj de opinie. Nu este cazul aici – românii percep corect dorința societății de a se vaccina.

Chestionați cu privire la ponderea celor care se opun vaccinării în rândul diverselor categorii de persoane, 46.6% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre români, 40.5% că ar fi mai mult de jumătate dintre români, iar 3.6% aproape toți românii. 2.9% apreciază că aproape niciunul dintre români nu ar fi împotriva vaccinării, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că mai mult de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special tinerii între 18 și 29 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții care lucrează la privat.

Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, respondenții din regiunea de Vest, cei care câștigă peste 3.000 de lei pe lună și cei care lucrează la stat.

36.2% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva accinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, 28% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, iar 13.7%  că ar fi aproape toți oamenii pe care îi cunosc. 14.4% apreciază că aproape niciunul dintre oamenii pe care îi cunosc nu ar fi împotriva vaccinării, iar 7.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc în special persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre persoanele pe care le cunosc sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special gulerele albe și respondenții care câștigă între 2001 și 3000 de lei pe lună.
33.6% dintre respondenți apreciază că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii ca ei, 22.8% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii ca ei, iar 13.9% că ar fi aproape toți oamenii ca ei. 20.4% consideră că aproape niciunul dintre oamenii ca ei nu ar fi împotriva vaccinării, iar 9.3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: În rândul gulerelor gri și al persoanelor care locuiesc în regiunea de Sud Est există procente mai ridicate decât media al celor care sunt părere că mai mult de jumătate dintre persoanele ca ei sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.
29.7% dintre cei intervievați consideră că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre prietenii lor apropiați, 24% că ar fi mai mult de jumătate dintre prietenii lor apropiați, iar 17.5% aproape toți prietenii lor apropiați. 23.1% sunt de părere că aproape niciunul dintre prietenii lor apropiați nu ar fi împotriva vaccinării, iar 5.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu studii primare, cei inactivi potențiali activi, gulerele albastre și persoanele fără venit sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice că aproape toți dintre prietenii apropiați împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.

Estimează că mai mult de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai ales gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.
Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele care câștigă lunar între 2001 și 3000 de lei.

Prezentarea grafică a sondajului poate fi regasită aici.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro)

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.

Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22

FREE NOW oferă curse gratuite în valoare de 1 milion de euro pasagerilor din România și din alte 7 țări europene care merg să se vaccineze împotriva Covid-19

0

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, se implică în lupta împotriva Covid-19 printr-o inițiativă unică de susținere a infrastructurii de vaccinare din România și din alte 7 țări în care își desfășoară activitatea – Germania, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Grecia și Polonia. Compania oferă curse gratuite în valoare totală de 1 milion de euro tuturor pasagerilor din aceste țări care călătoresc în următoarea lună prin aplicația de taxi și ridesharing FREE NOW pentru a se imuniza împotriva Covid-19.

Pentru FREE NOW, contextul actual reprezintă o nouă oportunitate de a se implica și a contribui activ la lupta împotriva Covid-19. Pasagerii care călătoresc în următoarea lună către sau dinspre un centru de vaccinare din orașele în care este disponibilă aplicația FREE NOW primesc contravaloarea curselor plătite cu cardul sau un voucher valoric pentru cursele achitate cu numerar, în limita a 18 lei per cursă. Fiecare pasager poate beneficia de 2 curse gratuite care au ca destinație sau punct de plecare un centru oficial de vaccinare din orașul lor. Pentru șoferi, cursele se desfășoară normal, valoarea lor fiind achitată integral.

Ne dorim să sprijinim cât mai mulți pasageri să beneficieze de o opțiune confortabilă și eficientă de transport când merg să se imunizeze împotriva Covid-19 și, în același timp, să oferim șoferilor parteneri acces la mai multe curse în contextul unui an dificil. Inițiativa FREE NOW este o cale de a ne folosi forța colectivă pentru a mobiliza imunizarea la scară largă a populației, pornind de la valorile companiei și de la rolul asumat de FREE NOW de a contribui responsabil la binele comunității. Pentru că, mai mult ca oricând, sănătatea este primul pas către binele tuturor„, a declarat Anca Gherle, Public Affairs Manager FREE NOW România.

Ce trebuie să facă pasagerii pentru a beneficia de cursa gratuită

  1. Călătoresc cu FREE NOW către sau dinspre unul din centrele oficiale de vaccinare din orașul lor
  2. Transmit detaliile despre curse, împreună cu dovada vaccinării prin completarea formularului disponibil pe pagina https://support.free-now.com/hc/ro/requests/new, precizând că solicită rambursarea călătoriei pentru vaccinare
  3. FREE NOW returnează contravaloarea curselor plătite cu cardul sau oferă vouchere valorice dacă plata s-a făcut în  numerar.

„Există segmente importante ale populației pentru care transportul reprezintă o provocare, ba chiar o problemă uneori. Motivele sunt fie de ordin financiar, fie legate de lipsa unei infrastructuri de transport public corelate cu nevoile de deplasare în orașe. Segmentele cele afectate sunt persoanele în vârstă și cele cu venituri mici. Este datoria instituțiilor statului, dar și a companiilor private să se implice activ pentru accelerarea procesului de imunizare a românilor, așa încât să revenim la o viață economică și socială normală”, a mai spus Anca Gherle.

FREE NOW este singura platformă de mobilitate din Europa care desfășoară o astfel de inițiativă, continuând strategia companiei de a susține comunitățile din care face parte în contextul pandemiei de Covid-19, demarată încă din primăvara anului trecut. În perioada stării de urgență, FREE NOW a susținut personalul medical din România și personalul din instituțiile implicate în organizarea și gestionarea situației prin crearea unei secțiuni speciale în aplicație prin care au putut fi comandate curse gratuite. Totodată, pentru desfășurarea în siguranță a curselor, FREE NOW a echipat sute de mașini ale șoferilor voluntari cu panouri care despart scaunele din față și bancheta din spate.

Parteneriat pentru digitalizarea pieței de asigurări și pensii private

0

NN, liderul piețelor de asigurări de viaţă şi pensii private din România, şi subsidiara locală a Cegeka, unul dintre cei mai mari furnizori europeni de soluţii IT, au încheiat un parteneriat prin care transformă experiența digitală a clienților NN în interacțiunea cu produsele și serviciile companiei. Primul pas a fost relansarea aplicației mobile NN Direct și urmează noi funcționalități prin care clienții să beneficieze în orice moment, într-un singur loc, de toate informațiile despre întreg portofoliul lor de produse NN și de un proces simplu, intuitiv și rapid.

Într-un context în care accesul la internet pe dispozitive mobile este majoritar – 86% dintre utilizatorii de internet din România se conectează online de pe telefonul lor mobil, potrivit datelor INS -, dezvoltarea unei experiențe digitale facile pentru clienți este un ‘must have’. Astfel, NN România a început anul trecut procesul de transformare a interacţiunii cu clienții săi și a relansat cu succes aplicația NN Direct în plină pandemie. Mai departe, compania își propune că dezvolte noi funcționalități prin care clienții să poată accesa mai ușor, de la distanță, beneficiile produselor lor de asigurare și pensie şi să poată obţine informaţii despre acestea direct pe telefon.

Laura Băloi, Head of Customer Strategy & Digital, NN România

„Ca în orice călătorie de transformare digitală, este nevoie de update periodic. Mediul digital este fluid, tot ceea ce era valabil ieri trebuie actualizat continuu azi, iar facilitarea accesului la informaţiile de interes despre banii noştri tinde să devină o normalitate. Pentru un proiect început în pandemie era nevoie de un partener de încredere, iar Cegeka România s-a ridicat la înălţimea tuturor aşteptărilor noastre, chiar depășindu-le. Partea și mai bună este că nu ne oprim aici cu îmbunătăţirile. Noile versiuni ale aplicației vor aduce funcționalități și mai relevante si valoroase pentru utilizatori.”, spune Laura Băloi, Head of Customer Strategy & Digital, NN România.

Cu un design intuitiv, o interfață mai prietenoasă și autentificare facială sau cu amprentă, aplicația NN Direct oferă clienților acces gratuit și rapid la toate informațiile de care au nevoie despre produsele lor de asigurare de viață și pensie privată direct pe ecranul telefonului, într-o experiență îmbunătățită. Dezvoltată în colaborare cu Cegeka România, de la arhitectură și proiectare până la implementare și securizare, noua versiune a aplicației transpune viziunea NN de a fi mereu aproape de clienți, iar rezultatul se vede încă din momentul descărcării din Google Play sau App Store.

Cristina Fianu, CGK

„Dezvoltarea unei experiențe care să convingă utilizatorii să revină mereu într-o aplicație care îi ține conectați la asigurările și pensiile lor, mai ales în această perioadă neobișnuită care a schimbat modul în care interacționează cu cei din jur, dar și cu produsele și brandurile pe care le folosesc, a implicat o colaborare bazată pe principiile metodologiei Agile și o atenție crescută la nevoile clientului, totul gravitând în jurul ideii de „In close cooperation” – motto-ul nostru. Pornind de la aceste nevoi și de la așteptările pentru viitor, am creat o aplicație bazată pe tehnologii de ultimă generație și ușor de adaptat la nevoi viitoare, care oferă clienților exact acea interacțiune digitală intuitivă de care au nevoie”, adaugă Cristina Fianu, Business Development Manager, Cegeka România.

Digitalizarea este o prioritate strategică pentru NN, ceea ce se traduce în produse financiare relevante şi experienţe tot mai aproape de clienți. NN România explorează permanent oportunități prin care să aducă serviciile acolo unde clienţii sunt tot mai prezenţi in mediul digital.


Despre NN România

NN (www.nn.ro) este prima companie internațională de asigurări de viaţă care a intrat pe piaţa din România, în 1997, iar de 13 ani activează și pe segmentul pensiilor private, fiind lider pe piețele de profil. Totodată, activitatea companiei pe plan local include și managementul investițiilor, iar NN s-a extins și pe piața asigurărilor de sănătate și, recent, pe piața asigurărilor generale, prin adăugarea în portofoliu a asigurărilor de locuințe.

NN are aproape 2.000 de angajați și consultanți financiari și susţine peste 2,2 milioane de clienți de asigurări și pensii, un sfert din populația activă a României, să protejeze ceea ce contează cel mai mult pentru ei. De la lansarea pe piața din România, NN a plătit clienților săi o sumă totală de 1.6 miliarde de lei în despăgubiri pe segmentele asigurărilor de viață și de sănătate.

Cushman & Wakefield Echinox: Piața de birouri din București a înregistrat o revenire consistentă a cererii în ultimul trimestru din 2020

0

În ultimul trimestru din 2020 s-au înregistrat tranzacții de spații de birouri în București cu o suprafață totală de 77.000 de metri pătrați, cea mai ridicată valoare trimestrială din an, ducând astfel volumul anual al tranzacțiilor la aproximativ 237.000 de metri pătrați, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Față de anul precedent, suprafața de birouri tranzacționată a scăzut cu 39%, în timp ce ponderea contractelor de reînnoire a crescut de la 21% la 45%.

Cel mai important proiect de birouri finalizat în ultimul trimestru al anului 2020 a fost One Tower, cu o suprafață închiriabilă de 24.000 de metri pătrați, parte a proiectului mixt One Floreasca City, livrările totale de noi spații de birouri din 2020 însumând 155.000 de metri pătrați, în scădere cu 46% față de nivelul din 2019.

Stocul comercial (destinat închirierii) de clădiri de birouri din București se ridică la circa 2,95 milioane de metri pătrați, alte imobile cu o suprafață de aproximativ 150.000 de metri pătrați fiind ocupate de către proprietari, în vreme ce proiecte cu o suprafață totală de 350.000 de metri pătrați se află în acest moment în construcție, fiind programate pentru livrare în perioada 2021-2022.

În acest context, rata de neocupare (contractuală) a spațiilor se situează la 12,5%, remarcându-se o diferență semnificativă între spațiile de clasă A (9,7%) și cele de clasă B (20,7%). La finalul anului, gradul de utilizare a birourilor a rămas la un nivel relativ scăzut, mai puțin de jumătate dintre angajați venind regulat la birou, în condițiile în care majoritatea companiilor continuă să funcționeze în sistem Work from Home sau hibrid.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox (foto): „În contextul actual, vom asista la un început de an plin de noi provocări pentru proprietarii de spații de birouri care trebuie să își adapteze clădirile pentru a convinge angajații că pot reveni să își desfășoare activitatea de la birou într-un spațiu sigur din punct de vedere sanitar. Pe de altă parte, am observat că o parte importantă din tranzacțiile semnate la finalul anului precedent au fost reprezentate de pre-închirieri, un aspect pozitiv ce relevă faptul că anumiți ocupanți sesizează contextul favorabil, în care pot obține condiții comerciale atractive și pot face un upgrade atât din punct de vedere al locației, cât și al calității spațiului ocupat.”

Atât dezvoltatorii, cât și investitorii, își mențin optimismul cu privire la importanţa strategică a spațiilor de birouri, ținând cont de continuarea activității pe șantiere, dar și de achizițiile importante semnate în plină pandemie, 2020 fiind un an record în ceea ce privește tranzacțiile cu imobile de birouri pe piața locală. 

Cele mai importante proiecte de birouri aflate în construcție sunt One Cotroceni Park, J8 Office Park, Globalworth Square, U Center, Miro Offices, Țiriac Tower, Dacia One, Millo Offices, @Expo sau Sema London & Oslo, dezvoltatorii având semnate contracte de preînchiriere pentru circa 60% din spații.

 Harta celor mai importante proiecte de birouri aflate în construcție în București

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Xiaomi lanseaza primul telefon cu ecran cascada

Xiaomi, lider global în tehnologie, a prezentat astăzi primul său telefon inteligent cu display cascadă, curbat la 88 de grade pe fiecare latură. Aproape întregul cadru al telefonului este acoperit de ecran, în timp ce corpul său nu are porturi sau butoane.

Xiaomi nu încetează să inoveze și încercă să găsească cel mai bun echilibru între imaginație și realitate. Împingând limitele unui design clasic, inginerii Xiaomi au încercat să facă smartphone-ul cât mai simplu posibil și să aducă conceptul de telefon „format doar din ecran” cu un pas mai aproape de realitate.

Ecranul curbat la 88 de grade pe patru laturi, o revoluție din toate punctele de vedere

Marea provocare a fost conceperea unui panou de sticlă de 88 de grade și integrarea 3D a acestuia. Finisarea pe toate cele patru laturi necesită echipamente de procesare a sticlei auto-dezvoltate, îndoire la cald la o temperatură de sub 800 de grade Celsius și presiune ridicată, patru instrumente diferite de finisare și peste zece proceduri complexe.

Pentru realizarea unui astfel de panou de sticlă curbat la 88 de grade s-au realizat mii de încercări. Pentru a atașa bucata de sticlă curbată la 88 de grade de ecranul flexibil, s-a utilizat o procedură inovativă de lipire 3D. Toate aceste eforturi asigură o performanță înaltă a ecranului.

Design-ul unibody fără porturi și fără butoane, noua direcție pentru telefoanele viitorului

Cu noile descoperiri Xiaomi în ceea ce privește ecranul curbat pe toate laturile, se creează noi posibilități și se fac progrese importante către realizarea unui smartphone unibody, cu adevărat fără porturi.

Cu acest design revoluționar, aproape toate laturile telefonului sunt acoperite de ecran. Datorită celor 46 de tehnologii brevetate intern, porturile și butoanele fizice își pot exercita funcțiile prin alternative mai elegante. Noile soluții oferite sunt revoluționare și se vor integra perfect în conceperea telefonului inteligent al viitorului.  

Pentru toate detaliile, accesați Mi Blog.

Mai mult decât te aștepți: POCO lansează campania reducerilor de weekend în România

POCO lansează o campanie de reduceri care se va desfășura în perioada 6-8 februarie în rețeaua partenerilor autorizați din România*. Fanii brandului nu trebuie decât să urmărească și să acceseze surprizele pregătite la finalul acestei săptămâni.

Două dintre cele mai populare telefoane inteligente ale brandului, POCO X3 NFC (6GB+64 GB, 6GB+128GB) și POCO M3 (4GB+64 GB, 4GB+128GB), vor avea un discount de 10% din prețul recomandat de vânzare, în momentul adăugării lor în coșul de cumpărături.

POCO X3 NFC duce atât experiența de gaming cât și pe cea de utilizare zilnică la un nou nivel. Dotat cu cel mai puternic procesor 4G Qualcomm de pe piață, Snapdragon™ 732G, POCO X3 NFC oferă performanță de top și capabilități AI care îi vor impresiona până și pe cei mai pretențioși gameri.

Echipat cu cea mai mare baterie din categoria sa, de 6,000 mAh, POCO M3 este conceput să reziste peste 5 zile dacă este folosit la un nivel normal și puțin sub 3 zile, la un nivel de folosire moderat. Dotat cu procesorul Qualcomm® Snapdragon™ 662, POCO M3 oferă o experiență nemaiîntâlnită la acest nivel de preț.

Un miliard de euro taxe virate de JTI pentru 2020

0

JTI a virat la bugetul statului roman peste 4,77 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), în creștere cu peste 12% față de taxele plătite pentru 2019. Suma reprezintă accize, TVA și alte taxe, impozite și contribuții aferente anului 2020, plătite până în prezent.

„Într-o perioadă de criză fără precedent, JTI continuă să fie un partener de încredere. Compania noastră se află în categoria marilor contribuabili, iar de acum putem spune că am intrat în clubul miliardarilor. 78% din cifra de afaceri a JTI reprezintă taxe virate la buget, țigaretele fiind cele mai taxate produse din România. Pentru o evoluție normală a companiei și, implicit, pentru a crește contribuția la buget, este nevoie de predictibilitate fiscală și legislativă. Astfel, sperăm ca anul acesta să nu ne confruntăm cu inițiative de supra-reglementare, de tipul celei respinse în iunie trecut de către Parlament, și să stabilim, împreună cu Ministerul Finanțelor, un nou calendar sustenabil de accizare a țigaretelor, pentru perioada 2022-2027. Suntem convinși că, prin dialog constructiv între mediul de afaceri și autoritățile de reglementare, pot fi găsite soluții viabile, astfel încât statul să se poată baza pe noi și în anii care urmează, în ciuda incertitudinilor și dificultăților economice generate de pandemie. La JTI, vom continua să ne desfășurăm activitatea onest, să derulăm programe anti-contrabandă în parteneriat cu autoritățile și să ne implicăm în viața comunității prin proiecte sociale și culturale recunoscute la nivel național”, a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Pe durata pandemiei, JTI România, recertificată în aceste zile ca angajator de top, nu a disponibilizat și nu a trimis în șomaj tehnic niciun angajat din cei peste 1.200 care lucrează în sediul central, în fabrică și în birourile de vânzări din țară. De asemenea, compania a continuat programele de combatere a contrabandei și a intensificat sprijinul acordat comunității, inclusiv pentru lupta împotriva Covid.

JTI este printre primele companii multinaționale care au început să facă afaceri și să producă în România, încă din 1993. Aproximativ 70% din producția fabricii din București merge la export, în circa 50 de țări, JTI Manufacturing fiind considerată un centru de excelență în cadrul grupului, pentru calitate în execuție și eficiență.

Conform ultimei execuții bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor, veniturile provenite din accizele pentru produsele din tutun au crescut în 2020, față de anul precedent, cu 10,9% pe fondul creșterii accizei și scăderii comerțului ilicit, sectorul tutunului devenind, în perioada pandemiei, cel mai solid contribuabil la bugetul statului.

România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia. Conform INS, pe primele opt luni din 2020, totalul exporturilor a fost de 926,4 milioane euro, în creștere cu 51% față de aceeași perioadă din 2019. Totalul importurilor în același interval a fost de 234,1 milioane euro. Așadar, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți este de 692,3 milioane euro doar pe primele 8 luni.

OLX România și ING Bank România: 5 sfaturi pentru protecția consumatorilor, de Ziua Siguranței pe Internet

0

Pentru a marca Ziua Siguranței pe Internet (9 februarie), OLX, în parteneriat cu ING Bank România, lansează o nouă campanie de conștientizare și informare, cu scopul de a veni în sprijinul tuturor consumatorilor care se pot afla în situații critice pe parcursul tranzacțiilor online.

OLX, lider al pieței locale de anunțuri generaliste și unul dintre cele mai vizitate site-uri din România, continuă demersul de informare privind principalele măsuri de protecție a consumatorilor, în mediul online. OLX recomandă, în continuare, păstrarea vigilenței în fața diverselor atacuri care imită contul platformei, pentru a ademeni utilizatorii și a îi convinge să își lase datele personale și bancare. Fenomenul se numește “phishing” și constituie cea mai frecventă formă de fraudă din mediul virtual.

În contextul pandemiei generate de COVID-19, tentativele de phishing au crescut semnificativ, atacatorii devenind din ce în ce mai abili în accesarea datelor personale ale utilizatorilor: prin       website-uri false, e-mail-uri sau SMS-uri care creează iluzia că sunt trimise din partea unor companii renumite și de încredere. OLX, alături de ING Bank România, dorește să participe activ și să își aducă contribuția la expunerea și combaterea vulnerabilităților din mediul online, la care sunt supuși consumatorii de pretutindeni.

„În urma comunicărilor realizate de OLX în luna decembrie, conform datelor noastre, procentul userilor care au știut să depisteze un potențial atac de phishing a crescut de la 26% la 57%. Ne bucură să știm că numărul celor care recunosc o tentativă de fraudă s-a dublat, în același timp, suntem conștienți că mai putem contribui la amplificarea acestui număr. Cunoscând faptul că atacatorii încearcă să scoată vânzătorii de pe chat-ul platformei și să îi ducă spre site-uri clonă, OLX acționează pe două planuri: prevenție (prin comunicare adecvată diverselor situații) și reacție (prin blocarea link-urilor de phishing). Am avut o medie lunară de 1.000 de solicitări primite de la clienți și am închis, în ultimele 6 luni, peste 2.500 de site-uri clonă, iar pentru soluționarea cazurilor, colaborăm în mod constant cu Poliția Română. Astăzi, de Ziua Siguranței pe Internet, lansăm un nou val de informare, împreună cu ING Bank România, astfel încât tot mai mulți consumatori să cunoască metodele de apărare împotriva atacurilor de phishing.”, a declarat Theodor Filoș, Business Manager OLX.

În ING, siguranța clienților noștri, a banilor și a datelor bancare ale acestora, se află pe primul loc. Ne asumăm extrem de serios responsabilitatea de a ne proteja clienții, societatea și întregul sistem financiar de atacurile de tip phishing. Astfel, lansăm și ne implicăm constant în campanii de informare și conștientizare a clienților cu privire la noile tipuri de fraude. De asemenea, acționăm prin sisteme complexe pentru monitorizarea tranzacțiilor suspecte și blocarea acestora și avem un parteneriat bun cu autoritățile locale.

Noile tentative de fraudă se bazează pe obținerea tuturor informațiilor de pe card, necesare efectuării unei plăți online. Clienții trebuie să fie vigilenți, să nu își dea niciodată datele cardului și să nu acceseze link-uri sau fișiere atașate din e-mail-uri nesolicitate sau din social media, aceasta este prima regulă de siguranță. Ne bucurăm să ne alăturăm OLX, de Ziua Siguranței pe Internet, într-o nouă campanie pentru educarea utilizatorilor și combaterea atacurilor de tip phishing”, a afirmat Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention în cadrul ING Bank România.

5 sfaturi pentru protecția consumatorilor:

  • Analizează cu atenție orice link primit prin rețelele de socializare (Whatsapp, Facebook) și nu îți introduce datele cardului pe astfel de site-uri. Există riscul ca acestea să fie clone false care extrag datele cardului. Ai grijă ca adresa website-ului în bara de navigare să înceapă cu „https” (și nu „http”), ceea ce înseamnă că este securizată (ex.: https://www.olx.ro/ și https://ing.ro/) și că URL-ul este cel corect.  
  • Ține minte întotdeauna: cardul bancar este un instrument de plată, nu de încasare, adică este folosit ca să faci plăți și nu ca să încasezi banii pe card. Așa că NU oferi datele (număr, data de expirare și CVV2) altor persoane care susțin că îți vor trimite bani. Un mesaj cu cod de autorizare nu va veni niciodată când trebuie să primești bani, iar dacă trimiți codul, înseamnă că autorizezi, de fapt, o plată.
  • Păstrează conversația doar pe chat-ul OLX și nu discuta pe alte canale de comunicare, precum WhatsApp. Chat-ul OLX cel mai sigur canal de comunicare, locul în care te putem proteja în caz de fraudă.

  • Nu accepta să-ți dai datele cardului pentru a primi contravaloarea unui produs vândut pe OLX. Plățile prin livrarea prin OLX se fac doar ramburs, prin firma de curierat (cash sau în contul tău bancar).
  • Uită-te după greșeli de ortografie. Mesajele frauduloase pot include greșeli sau exprimări incorecte. Mai mult, mesajele pot avea o formulă de adresare generică, fără a fi personalizate cu numele sau prenumele tău.

Ce poți face dacă ești victima unui atac de tip phishing?

  • Anunță imediat banca și raportează problema în scopul blocării cardului
  • Depune o plângere la Poliția Română, pe https://www.politiaromana.ro/ro/petitii-online sau la cea mai apropiată secție de poliție
  • Contactează echipa de customer success OLX și trimite-le linkul paginii false pe contact@olx.ro, pentru a-l bloca de urgență
  • Blochează numărul de telefon al atacatorului

Mai multe informații utile: https://siguranta.olx.ro



Despre OLX:

            OLX România, parte a OLX Group, este liderul pieței locale de anunțuri generaliste, cu peste 4 milioane de anunțuri active și o medie lunară de peste 12 milioane de vizitatori, potrivit SATI. Pe OLX se găsește o gamă largă de categorii printre care electronice și electrocasnice, mașini, proprietăți imobiliare, obiecte de vestimentație sau pentru casă și grădină. Platforma se poate accesa atât de pe desktop, cât și din aplicațiile mobile pentru iOS și Android, Huawei AppStore.

Despre ING Bank România:

ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38,8 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări.

            Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este a patra bancă în top 10 bănci locale, conform activelor, și singura bancă cu creștere organică, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,6 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri și Mid-Corporate și Wholesale Banking.

Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri.

An record la XTB România: Triplarea numărului de clienți și a rulajelor în 2020

0

Casa de brokeraj XTB România a înregistrat în 2020, de 3 ori mai mulți clienți noi și rulaje de 3 ori mai mari față de 2019 (205% creștere a numărului de clienți noi și 209% creștere a rulajelor), se arată într-un comunicat al companiei care prezintă rezultatele pe anul trecut. De asemenea, oferta optimizată a XTB combinată cu evenimentele istorice care au mișcat piața în 2020 au atras aproape de 4 ori mai multe fonduri față de 2019, reprezentând o creștere de 280% a depunerilor clienților.

La nivel global, XTB a generat cel mai mare venit operațional din istoria companiei – 178.3 milioane EUR (o creștere cu 233,4% față de 2019), profit net – 89.9 milioane EUR (o creștere cu 597,4% față de 2019) și EBIT – 115.4 milioane EUR (creștere cu 689,3% față de 2019). XTB a deschis, de asemenea, un număr record de 112 mii de conturi noi (o creștere cu 206,5% față de numărul de clienți achiziționați în 2019). De asemenea, grupul a rupt bariera unui sfert de milion de clienți în întreaga lume.

Împreună cu operațiunile de retail, care constituie majoritatea veniturilor grupului, XTB dezvoltă operațiuni instituționale sub marca X Open Hub (XOH). XOH oferă lichiditate și tehnologie altor instituții financiare, inclusiv case de brokeraj. Această parte a activității Grupului XTB a raportat în 2020 o creștere de cinci ori a veniturilor la 23.5 milioane EUR, comparativ cu 4.8 milioane în 2019.

„2020 a fost un an foarte bun pentru XTB. Obținerea unor creșteri de trei cifre a veniturilor și profiturilor nu ar fi fost posibilă fără câțiva ani de muncă intensă asupra produsului, tehnologiei și dezvoltării serviciilor noastre. Datorită acestui fapt, am profitat de oportunitățile de dezvoltare și creștere oferite de volatilitatea peste medie din piețe. Anul acesta a confirmat stabilitatea fundamentelor pe care se bazează afacerea noastră”, a declarat președintele Consiliului de administrație al XTB, Omar Arnaout. „Vrem să fim prima opțiune în ceea ce privește alegerea unei companii de investiții, nu numai pentru clienții din Polonia și Europa, ci și din întreaga lume”, a adăugat Omar Arnaout.

La rândul său, Irina Cristescu (foto), General Manager XTB România explică: „Deși cu greu ne puteam imagina că anul 2021 ar putea aduce cu sine o volatilitate mai mare decât a generat-o începutul pandemiei, în așa fel încât să ne apropiem cu ușurință de recordurile din anul 2020, luna ianuarie a venit cu o surpriză de proporții: evoluția impetuoasă a criptomonedelor și fenomenul GameStop. Acestea, împreună cu oferta XTB de 0% comision pe actiuni cu deținere (sub rulaj de 100.000 EUR), au atras un val nemaiîntâlnit de investitori noi care s-au grăbit să nu rateze momentele istorice ce au marcat piețele financiare în această perioadă, așa încât sucursala din România a atins un nou record istoric.”

XTB a deschis la nivel local, numai în luna ianuarie 2021, aproape atâția clienți noi cât a deschis în tot anul 2019, și dublu față de ultimul maximul istoric care a fost înregistrat anul trecut în varf de pandemie și care era, deja, la rândul lui, un salt fără precedent.

Pentru anul 2021, XTB România intenționează să mențină ritmul și își propune mai multe obiective de creștere, inclusiv mărirea și mai mult a numărul de investitori atrași de piețele de capital și înregistrarea de noi recorduri ai indicatorilor de performanță. În plus, compania își dorește să crească și mai mult accesibilitatea piețelor financiare pentru un număr cât mai mare de români. Un prim pas în acest sens a fost realizat prin eliminarea comisioanelor pe acțiuni pentru piețele externe (pentru rulaj sub 100.000 EUR), urmând ca în anul 2021, XTB să se concentreze pe optimizarea ofertei și diversificarea acesteia prin adăugarea unui număr cât mai mare de instrumente financiare și piețe noi.

Totodată, compania planifică să aducă în fața investitorilor români specialiști de renume și o serie nouă de evenimente educaționale, conferințe și dezbateri la un nivel superior de calitate care să contribuie la creșterea nivelului de cultură investițională din România și să ajute investitorii să înțeleagă piețele, principiile de management al riscului și să ia decizii investiționale în cunoștință de cauză și documentate.

Nu în ultimul rând, XTB România a început deja recrutarea pentru dublarea echipei locale de suport, într-un context în care numărul de clienți noi, interesați de investițiile în piețele de capital este aproape copleșitor.

Continuarea dezvoltării globale

Obiectivul primordial al XTB la nivel global este de a deveni prima alegere și soluția cea mai cuprinzătoare pentru fiecare investitor. Prioritatea consiliului de administrație este creșterea suplimentară a numărului de clienți, ceea ce duce la consolidarea poziției pe piață a Grupului XTB în lume, bazată atât pe gestionarea eficientă a factorilor externi favorabili, cât și pe îmbunătățirea domeniului ofertei, tehnologiei și serviciilor. De asemenea, XTB va continua expansiunea pe noi piețe, concentrându-se pe demararea operațiunilor în Emiratele Arabe Unite și în Africa de Sud.

În prezent, clienții XTB au acces la un total de 4.500 de instrumente financiare, inclusiv peste 2.000 de acțiuni și ETF-uri cu deținere listate pe 16 dintre cele mai mari burse din lume, inclusiv mărfuri, proprietăți imobiliare și obligațiuni, precum și acces la piața valutară și criptomonede.

„Avem o viziune clară de dezvoltare în 2021. Vrem să deschidem cel puțin 120.000 de conturi noi, să deschidem un nou birou în Dubai și să ne intensificăm activitățile pe piețele pe care suntem deja prezenți. De asemenea, ne vom concentra puternic pe cele mai înalte standarde de calitate a serviciilor și tehnologiei oferite clienților, nu numai în contextul platformelor noastre xStation și xStation Mobile, ci și în ceea ce privește securitatea, performanța și stabilitatea. Chiar și ultimele zile ne-au arătat cât de important este pentru clienți să poată investi în instrumentele care îi interesează oricând doresc. Vom face totul pentru ca XTB să fie un loc care să ofere astfel de oportunități; astăzi și în viitor”, a adăugat Omar Arnaout.

Mai multe informații detaliate sumarizând activitățile grupului XTB în 2020 sunt incluse în Raportul Curent nr. 2/2021 – „Rezultate preliminare financiare și operaționale pentru anul 2020”, care poate fi accesat AICI.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate.

RECORDUL ECONOMIC AL CHINEI GENEREAZĂ ÎNCREDERE ÎN LUME

Jiang Yu,
Ambasadorul Chinei în România

În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.

Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.

Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:

În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.

A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.

A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.

A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.

Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.

Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.

În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.

Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.

Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.

În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.

În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și  cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.

Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.

Campanie de strângere de fonduri la Ziua Roșiei Montane

0

6 februarie este Ziua Roșiei Montane – celebrarea datei marcate pe cea mai veche tăbliță cerată descoperită în galeriile romane din Roșia Montată: 6 februarie 131.

La împlinirea a 1890 de ani de atestare a Roșiei Montane, Prietenii Roșiei Montane împreună cu Asociația ARA, organizatori pro-bono ai evenimentului în fiecare an, lansează campania de strângere de fonduri, gata să ofere detalii la: https://www.adoptaocasa.ro/case/lapidarium

Inițiatorii acțiunii subliniază: „Până când lucrurile vor reveni la normal și ne vom putea întâlni și fizic, vă asigurăm că lupta pentru a face din Roșia Montană o localitate sustenabilă, bazată pe dezvoltare durabilă, inclusă în patrimoniul UNESCO, continuă. În timp ce așteptăm ca decidenții din cadrul UNESCO să se pronunțe asupra dosarului redepus anul trecut, activitățile restaurare a patrimoniului și de ajutor acordat localității merg mai departe. Ce putem face acum pentru Roșia Montană este să ne implicăm în conservarea patrimoniului din localitate. De această dată, ne alăturăm campaniei Adoptă o Casă la Roșia Montană pentru restaurarea Lapidariului de la Muzeul Mineritului din localitate, ce adăpostește vestigii romane de pe vremea atestării așezării. La mulți ani, Roșia Montană! La mulți ani, în UNESCO!”

De asemenea, inițiatorii reamintesc că „Ziua Roșiei Montane se bazează pe trei principii: 1. Este un eveniment apolitic. Nu este acceptată nicio formă de colaborare, contribuţie sau promovare politică. Nu este acceptată politizarea prin alte căi.
2. Se bazează exclusiv pe activitatea de voluntariat a tuturor persoanelor implicate: organizatori, invitaţi, parteneri etc.
3. Este un eveniment deschis, cu intrare liberă”. 

România-Tunisia, oportunități de colaborare economică

0

Posibilitățile de cooperare economică între România și Tunisia au fost analizate la forumul de afaceri tunisiano-român organizat pe platforma Cisco Webex de Ambasada Republicii Tunisiene în România, InvestRomânia (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului, Mediului de Afaceri și Turismului – MEAT) și Agenția Tunisiană de Promovare a Investițiilor Străine (FIPA), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Autoritatea Tunisiană de Investiții, Centrul de Promovare a Exporturilor din Tunisia (CEPEX) și Camera de Comerț și Industrie Prahova. Au participat oameni de afaceri din România și din Tunisia, reprezentanți ai unor camere de comerț și ai altor organizații de afaceri, ai administrației publice centrale și locale.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București informează că „webinarul, moderat de Cristian Ilie, director general adjunct al Direcției de Investiții Străine – aMEAT, a fost organizat cu scopul de a oferi companiilor românești informații actualizate și verificate privind climatul de afaceri și punctele forte ale economiei tunisiene. Pe de altă parte, cu acest prilej, oamenii de afaceri din Tunisia au avut posibilitatea de a afla detalii despre sectoarele economiei românești care oferă oportunități pentru dezvoltarea colaborării bilaterale, dar și despre potențialul investițional al țării noastre.

În deschiderea evenimentului, Excelenţa Sa Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Tunisiene în România, a vorbit despre oportunitățile de afaceri oferite de țara sa, generate de poziția geostrategică a Tunisiei, ce oferă deschidere către continentul african și către Orientul Apropiat și Mijlociu. Totodată, înaltul diplomat a subliniat că oamenii de afaceri interesați să dezvolte afaceri în Tunisia beneficiază de un cadru legal prietenos și care asigură protejarea integrală a investițiilor străine. În opinia E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, există un potențial economic semnificativ ce poate fi valorificat de comunitățile de afaceri din cele două țări.

În intervenția sa, președintele CCIB, dr. ing. Costică T. Mustață, a subliniat că impulsionarea relațiilor comercial-economice cu Tunisia constituie o prioritate pentru Camera bucureșteană. În acest context, a punctat colaborarea bună dezvoltată de-a lungul anilor cu organizații similare din Tunisia, îndeosebi cu CCI Sfax, datorită căreia antreprenorii români și tunisieni au beneficiat de oportunitatea de a participa la evenimente cu caracter interactiv, axate pe întâlniri B2B. De asemenea, președintele CCIB a vorbit oamenilor de afaceri din cele două țări despre posibilitatea de a folosi serviciile Reprezentanței Camerei bucureștene din Maroc, care acoperă întreaga regiune magrebiană, inclusiv Tunisia.

Pe lângă informațiile furnizate de președintele CCIB, dar și de către Aurelian Gogulescu, președintele CCI Prahova, pe tema modului în care camerele de comerț sprijină oamenii de afaceri din cele două țări să dezvolte proiecte împreună, participanții au avut oportunitatea de a afla de la Alexandru Mitroi, reprezentantul InvestRomânia, pe de o parte, și de la Abdelbasset Ghanmi, director general al FIPA Tunisia, pe de altă parte, date concrete privind: potențialul investițional, sistemul de taxe, cadrul legal, domeniile cheie, oportunitățile de afaceri oferite de cele două țări. În plus, oamenii de afaceri români au beneficiat de informații detaliate furnizate de Abir Chaouachi, reprezentanta Autorității Tunisiene de Investiții, și de Samir Abid, director general adjunct al CEPEX, privind facilitățile oferite investitorilor, dar și perspectivele shimburilor comerciale bilaterale”.

CCIB subliniază că „la 30 noiembrie 2020 (date disponibile), Tunisia era al doilea partener comercial al României din Africa, după Maroc, a treia piață de destinație pentru exportul românesc, după Maroc și Africa de Sud, cu 140 mil. USD și și a doua țară de origine, după Maroc, cu 61 mil. USD, la importul de produse din acest continent”.

XTB: Fenomenul GameStop și Reddit, un punct de cotitură în istoria tranzacționării de acțiuni. Ce impact va avea asupra piețelor de capital pe viitor?

0

Influența asupra pieței avută de către comunitatea Reddit, comportamentul marilor bănci și fonduri de investiții perceput ca fiind incorect de micii investitori, neintervenția SEC (ASF-ul american) în piață, imposibilitatea de a reglementa Internetul, precum și oprirea intempestivă a tranzacționării de acțiuni de către unii brokeri spre nemulțumirea masivă a investitorilor sunt principalele idei care au reieșit în urma Fenomenului GameStop și Reddit din ultimele zile.

În încercarea de a explica pe înțelesul tuturor ce s-a întâmplat pe piețele bursiere, dar și pentru a trage o serie de concluzii valoroase despre repercusiunile posibile asupra burselor pe viitor, casa de brokeraj XTB România i-a adus laolaltă pe Filip Kaczmarzyk, membru în boardul XTB la nivel global și șeful departamentului de Tranzacționare, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist și Irina Cristescu, General Manager, în cadrul sucursalei din România.

„Evident, trebuie să pornim de la comunitatea Reddit, deoarece este ea cauza seriei de evenimente recente. Ceea ce s-a întâmplat este că membrii forumului au decis că este timpul să arate marilor fonduri și băncilor de investiții că piețele de acțiuni nu sunt ale lor. Acești membri susțin că a fost inacceptabil faptul că marile bănci au luat poziții short pe acțiuni (au vândut în lipsă mizând pe scădere),dorind astfel ca aceste companii să eșueze. Planul a fost de a alege acțiunile unei companii pentru care există expunere ridicată pe poziții short însă rulajele sunt relativ mici, și să încerce să ridice prețul, astfel încât vânzătorii cu poziții short să fie afectați. Atunci când volumele sunt mici și numărul de ordine este redus, este foarte ușor să miști acea piață, în special pentru un grup organizat de investitori. Așa a fost ales GME. GameStop are o rețea de magazine de jocuri (în speță pentru PC si consolă) în toată SUA. Anul trecut pe vremea aceasta, acțiunile GME se tranzacționau la 4 USD. În această săptămână însă au crescut și la peste 450 USD datorită investitorilor Reddit și mecanismului short squeeze”, explică Filip Kaczmarzyk.

Dar să explicăm pe scurt și ce înseamnă vânzărea în lipsă. Atunci când un investitor crede că prețul unei anumite acțiuni va scădea, poate găsi pe cineva de la care să împrumute acțiunile pentru ca apoi să le vândă. Desigur, la o anumită dobândă. Apoi, când acțiunile scad într-adevăr, le cumpără înapoi la un preț mai mic și le returnează proprietarului, marcând ca profit diferența dintre prețul de cumpărare și vânzare, minus rata dobânzii. “Există totuși un element care face diferența. Vânzările în lipsă nu sunt disponibile pe scară largă pentru toată lumea. De obicei, marile instituții, cum sunt băncile sau fondurile de investiții, pot face acest lucru. Însă aceste instituții trebuie să raporteze autorității de reglementare valoarea pozițiilor short deținute, iar datele sunt disponibile pe scară largă pentru public”, explică, mai departe, șeful departamentului de Tranzacționare al XTB la nivel global.

„Astfel, investitori alături, poate, de membri ai acestui forum au început să cumpere cantități semnificative de acțiuni GameStop, ceea ce a pus presiune ascendentă pe prețul de piață. Desigur, vânzătorii în lipsă au înregistrat o pierdere pe pozițiile lor (de tip short). Trebuie să avem în vedere că, atunci când un investitor deschide o poziție de vânzare în lipsă (short), trebuie să depună o anumită garanție financiară la broker, astfel încât acesta să știe că este capabil să acopere eventuale pierderi la închiderea poziției. Cu cât prețul GME era mai mare, cu atât brokerii solicitau sume mai mari. O poziție în pierdere nu poate fi ținută la nesfârșit. Unii dintre vânzătorii în lipsă au decis să își închidă pozițiile. Și pentru a închide o poziție short, un investitor trebuie să cumpere acțiunile, ceea ce crește prețul, oferind chiar ce așteptau investitorii și cei de pe forumul WSB de pe Reddit. Acest mecanism, descris simplificat anterior, se numește short squeeze, o forțare a pozițiilor de vânzare în lipsă. Se poate ca forumul Reddit să fi oferit doar scânteia, una puternică, iar ceea ce s-a întâmplat mai târziu să fi fost un mecanism natural de piață, pe care unii dintre investitorii instituționali să nu îl fi luat în considerare. Odată ce această formulă a funcționat pentru GME, unii dintre cei de pe forum au început să caute acțiunile și activele următoare predispuse la mișcări similare. Scenariul s-a răspândit în mai multe zone ale pieței, dar cu un succes mult mai restrâns”, adaugă, la rândul său, Claudiu Cazacu.

Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra întregii situații, cifrele spun totul. Într-o zi de tranzacționare, XTB a avut 2.500 de ordine plasate într-o perioadă scurtă de timp la deschiderea pieței americane. 1.800 dintre aceste ordine erau GME sau AMC. GameStop a fost la nivel global acțiunea cea mai tranzacționată din data de 25 ianuarie până astăzi. Împreună cu AMC, acestea două au reprezentat peste 20% din volumul total al tranzacțiilor pe acțiuni. De asemenea, GameStop a fost în top 3 cele mai populare acțiuni în fiecare sucursală XTB din întreaga lume în luna ianuarie, într-un context în care majoritatea tranzacțiilor au avut loc în principal în ultima săptămână a lunii.

„Asta arată cât de mare a fost frenezia. Toată lumea a vrut să tranzacționeze acțiunile respective. Mai mult, am avut clienți care deschideau conturi noi DOAR pentru acest lucru. Datorită acestui fenomen, numai în ianuarie XTB a deschis dublul conturilor față de maximul istoric care a avut loc anul trecut în varf de pandemie și care era deja la rândul său un maxim fără precedent. Deci, cu siguranță putem vorbi despre un interes sporit. Ceea ce este mai important în opinia mea este modul în care am reușit să gestionăm fluxul clienților noi și existenți. Spre deosebire de unii brokeri de pe piață care au suspendat temporar deschiderea de noi conturi de tranzacționare, XTB a oferit continuitate și în fluxul de deschidere a conturilor noi. În fiecare zi sistemele noastre atingeau noi valori maxime în ceea ce privește numărul de utilizatori online. Pentru a facilita acest flux, am acționat imediat și am optimizat infrastructura tehnică pentru a îmbunătăți capacitatea totală a sistemului. Afluxul de clienți noi care au solicitat deschiderea de cont în aceasta perioadă a fost însă și de până la 10 ori mai mare  decât în perioade normale în așa fel încât procesul de verificare si validare a datelor clienților a durat considerabil mai mult. De asemenea, unii brokeri din piață nu au reușit să susțină și au blocat posibilitatea de cumpărare pentru aceste acțiuni. XTB însă a reușit să țină situația sub control, fiind unul dintre puținii brokeri care nu au restricționat tranzacționarea pe GME, AMC sau alte instrumente similare. XTB funcționeaza ca un broker de tip agenție pentru acțiuni, lucrând cu diferite contrapărți pentru a garanta executarea ordinelor clienților direct în piață. Au existat la un moment dat ușoare întârzieri, acestea fiind rezultatul volumelor mai mari decât de obicei și a numărului limitat de brokeri din SUA care au permis execuția în acele momente. Dar în cele din urmă toți clienții XTB au reușit să achiziționeze acțiunile dorite în portofoliile lor. Am navigat în această perioadă critică fără niciun incident major, iar clienții noștri au avut acces complet și constant la portofolii în orice moment.”, a spus și Irina Cristescu.

Cum interpretăm mai departe ce s-a întâmplat? Iată opinia lui Filip Kaczmarzyk, șeful departamentului de Tranzacționare al XTB la nivel global.

  • Ceea ce putem spune cu siguranță este că SEC nu a întreprins nicio acțiune până acum. Pe de altă parte, ar fi avut ce sa facă?
  • Ceea ce putem spune sigur este că există un risc sistematic la care nimeni nu s-a gândit până acum. Tranzacționarea se îndepărtează din ce în ce mai mult de burse și se apropie de market makeri și de operatori independenți. Acest lucru permite instituțiilor precum Robinhood să ofere tranzacționare de acțiuni fără costuri. Adesea, pentru decontarea tranzacțiilor clienților sunt utilizate instituțiile mici subcapitalizate în locul băncilormari, scumpe. Dar ceea ce putem face este ca măcar să avem încredere că acele bănci sunt acolo dacă piețele o iau razna.
  • Evident, este imposibil să reglementezi Internetul. Totuși, ceea ce poate fi reglementat sunt piețele, market makerii, casele de compensare. Cred că SEC va dispune reglementări noi cu privire la cerințele minime de capitalizare sau garanții pentru acele companii. SEC nu poate opri frenezia, dar ceea ce poate garanta este că, data viitoare, tranzacționarea să nu fie întreruptă sau impactul asupra sistemului și infrastructurii să fie mai mic.
  • Așa cum am spus la început, totul a fost posibil pentru că a existat un interes crescut pe vânzările în lipsă și volume mici. Acest lucru nu ar fi posibil cu acțiunile Apple sau Bank of America. Cel puțin așa cred. De asemenea, nu cred că este posibil cu argintul sau cu orice altă marfă de top. Capitalizarea de piață a acestor active este prea mare. Ar fi necesară participarea unui un număr mult mai mare de investitori pentru ca o astfel de schemă să funcționeze pentru astfel de instrumente. Forumul Reddit a crescut semnificativ în ultimele câteva zile. Însă, cu cât grupul este mai mare, cu atât este mai dificil pentru cineva să îl organizeze și să coordoneze întreg procesul. Cred că asta s-a întâmplat luni pe Ripple. Un lucru este, însă, cert. Nu toată lumea a ieșit în profit în urma freneziei pe GME. Odată ce a trecut punctul culminant, prețul acțiunilor a scăzut îndreptându-se spre valorile inițiale de 4 USD… gândiți-vă ce s-a întâmplat cu cei care au intrat prea târziu achiziționând la 300 USD.

Pentru mai multe informații pe acest subiect, puteți vizualiza webinarul susținut aseară, 4 februarie, de Claudiu Cazacu.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate.

Deloitte, desemnat de Brand Finance cel mai valoros și mai puternic brand din lume în domeniul serviciilor comerciale pentru al treilea an consecutiv

0

Deloitte a fost desemnat cel mai valoros și mai puternic brand din lume în domeniul serviciilor comerciale pentru al treilea an consecutiv, conform raportului Global 500 2021, lansat de Brand Finance, firma independentă de consultanță în evaluare și strategie de brand recunoscută la nivel global. Topul este alcătuit pe baza valorii totale și a forței brandului, calculate cu ajutorul unor analize privind investițiile de marketing, percepția brandului în rândul clienților, angajaților și al altor părți interesate (stakeholder equity) și de performanța de piață a businessului.

Cu o valoare a brandului de aproximativ 26,7 miliarde de dolari americani, Deloitte se află pe primul loc în topul celor mai valoroase branduri de servicii comerciale și, implicit, în topul brandurilor de servicii profesionale. În ceea ce privește forța brandului, Brand Finance a calculat un scor BSI (Brand Strength Index) de 91 din 100 și a atribuit Deloitte ratingul maxim, AAA+. De asemenea, Deloitte se află pe locul al șaselea în clasamentul global al celor mai puternice branduri din toate domeniile.

Raportul subliniază că, în ciuda faptului că 2020 a fost un an plin de incertitudine și tumultuos pentru segmentul serviciilor comerciale, Deloitte a raportat creștere a businessului. Conform rezultatelor pentru anul financiar care s-a încheiat la 31 mai 2020, veniturile globale agregate ale Deloitte au crescut pentru al 11-lea an consecutiv, ajungând la nivelul record de 47,6 miliarde de dolari americani. Toate liniile de servicii ale firmei – Audit și servicii conexe, Consultanță, Consultanță financiară, Consultanță în managementul riscului, Servicii fiscale și juridice – au raportat creșteri în perioada menționată.

„Deloitte a aniversat 175 de ani în 2020 și suntem mândri să fim nu doar cea mai veche, ci și cea mai mare firmă de servicii profesionale integrate din lume. România a contribuit la performanța globală a Deloitte în ceea ce privește brandul și rezultatele financiare prin creșterea veniturilor, proiecte și abordări inovatoare care sunt implementate la nivel regional și chiar global și prin dezvoltarea susținută a competențelor echipei noastre, care a ajuns la 2.000 de angajați în toate entitățile Deloitte prezente în țara noastră”, a declarat Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

Tichetele cadou la răscrucea de drumuri a modificărilor legislative recente și vechilor practici supuse acum inspecțiilor fiscale: încotro, deci?

Articol scris de Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale, D&B David si Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România șiAmanda Dăncescu, Avocat senior D&B David si Baias(foto).

Controalele fiscale cu privire la tichetele cadou acordate de companii partenerilor de afaceri nu mai reprezintă demult o noutate și nici o surpriză pentru contribuabili. Cu toate acestea, acordarea tichetelor cadou este în continuare un subiect departe de a fi fost clarificat. Modificările legislative din decembrie 2020 nu doar că lasă în continuare mari semne de întrebare, ci chiar îngreunează mai mult situația contribuabililor aflați astăzi la răscrucea de drumuri dintre practicile trecute și necesitatea de structurare pe viitor a modelului lor de business.

Cum și de ce s-a ajuns la generalizarea inspecțiilor fiscale?

În 2019, profitând de o neclaritate a legii, Direcția Generală Antifraudă din cadrul ANAF a demarat o campanie tematică de controale la nivel național privind tratamentul fiscal aplicat de către contribuabili pentru tichetele cadou achiziționate și acordate mai departe angajaților partenerilor comerciali. Aceste controale s-au finalizat prin emiterea unor procese-verbale prin care inspectorii DGAF au reținut că veniturile aferente tichetelor cadou acordate de contribuabili angajaților partenerilor săi comerciali, în cadrul unor campanii de promovare/marketing a produselor și / sau serviciilor proprii, ar fi constituit venituri de natură salarială pentru care plătitorii de venituri ar fi fost ținuți să rețină și să plătească impozit pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii.

Nu a trecut mult până când au început să curgă și avizele de inspecție fiscală prin intermediul cărora inspectorii ANAF au informat companiile că vor fi controlate impozitul pe venituri din alte surse, impozitul pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii, perioada controlată fiind de regulă 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2019, similară celei analizate de către inspectorii DGAF.

Deși problema tichetelor cadou reprezintă o problemă veche, ce a ajuns pe masa autorităților fiscale în repetate rânduri, fără a primi însă și un răspuns și a fi clarificat tratamentul fiscal ce trebuie adoptat de către contribuabili, în prezent ANAF a demarat controale prin transmiterea unor avize de inspecție fiscală. Acest lucru pare cu atât mai intrigant cu cât multă vreme, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al ANAF nu exista conturată o opinie clară asupra tratamentului fiscal ce trebuie aplicat în cazul tichetelor cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri.

Este, din păcate, iată pentru a câta oară când istoria se repetă: apare în practica mediului de afaceri o anumită interpretare în legătură cu o normă juridică din materie fiscală, iar organele fiscale nu doar că lasă contribuabilii pe cont propriu, neacordându-le sprijinul necesar în clarificarea interpretării legislației fiscale și nici nu intervin cât mai rapid legislativ pentru a remedia aceste neclarități. Mai apoi, după o lungă perioadă în care au ignorat aspectele semnalate, la limita împlinirii termenului de prescripție, autoritățile fiscale inițiază o activitate de control pentru a corecta ceea ce ei consideră a fi deficiențe în aplicarea legii.

Va plana mereu incertitudinea privind tratamentul fiscal aplicabil?

Cel mai probabil este ca aspectele referitoare la tratamentul fiscal aplicat tichetelor cadou acordate angajaților partenerilor comerciali să nu fie clarificate prea curând, contribuabililor nerămânându-le pentru trecut decât șansa de a aștepta ca instanțele judecătorești naționale să tranșeze corect aceste probleme de interpretare a legii, prin raportare la situația de fapt dată, așa cum rezultă din probele administrate. 

Totuși, un punct de plecare în analiza particulară a fiecărui contribuabil ar trebui să îl constituie tipul relației care există între plătitorii acestor venituri și beneficiarii lor. Astfel:

  • în cazul în care venitul este acordat în baza unui contract de muncă pe care plătitorul îl are cu beneficiarul tichetelor cadou (angajatul), venitul capătă natură salarială, fiind astfel supus impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute de Codul fiscal (în această ipoteză beneficiarul tichetelor cadou este salariatul plătitorului de venit);
  • în cazul tichetelor cadou acordate unor persoane fizice care nu se află într-un raport de muncă, adică, activitatea desfășurată nu conduce potrivit Codului muncii la încheierea unui contract individual de muncă, acestea îmbracă forma veniturilor din alte surse pentru care plătitorul are obligația de a calcula, declara și reține la sursă impozit pe venit (în această ipoteză beneficiarul tichetelor cadou NU este salariatul plătitorului de venit, iar faptul că beneficiarul are calitatea de angajat al unei terțe părți nu influențează natura veniturilor aferente tichetelor cadou acordate – relevantă este relația dintre plătitor și beneficiar – salariat sau nu).

Această interpretare este susținută și de prevederile Codului fiscal care pun în sarcina angajatorului obligația de calcul, declarare și plată a contribuțiilor sociale obligatorii aferente oricăror avantaje în natură acordate salariaților, iar și nu a celui care le acordă, dacă acesta nu întrunește și calitatea mai sus-menționată prin raportare la exigențele dreptului muncii.

Desigur că această linie de argumentație trebuie analizată de fiecare companie și susținută de o documentație solidă, de cele mai multe ori existentă la nivelul contribuabilului în cadrul departamentelor specializate implicate – marketing, vânzări și financiar contabil.

Noua legislație fiscală lasă în continuare semne de întrebare majore în loc să aducă clarificările atât de mult așteptate

Se pare, însă, că așteptările mediului de afaceri s-au dovedit – cel puțin până acum – dacă nu nerealiste, cel puțin prea optimiste, iar polemica fiscală a tichetelor cadou acordate angajaților firmelor colaboratoare cu scopul declarat de promovare a vânzărilor, participare la campanii de marketing și altele asemenea, s-a mutat cu pași rapizi, cu arme și bagaje, în cadrul ANAF.

În schimb, modificările aduse Codului fiscal prin Legea nr. 296/2020 adoptată la finalul lui decembrie 2020, în loc să contribuie la clarificarea măcar pentru viitor a regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate salariaților partenerilor de afaceri, lasă în continuare semne majore de întrebare celor ce își propun sau sunt forțați de mersul pieței să le acorde în continuare. Astfel, în loc să se profite de ocazie pentru clarificarea tuturor textelor legale relevante, prin luarea în considerare a noțiunilor și conceptelor de drept fiscal ce trebuie să se aplice vieții sociale, așa cum ea se desprinde din ramurile de drept care o reglementează, modificările aduse atestă cu prisosință o singură intenție și anume dorința organelor fiscale de a impozita acordarea acestor tichete cadou inclusiv din perspectiva contribuțiilor sociale.

Aceasta întrucât, cel puțin aparent (i.e. exprimarea nu este decât una nefericită), fără a mai lua în considerare elementele esențiale ale tipului de raport juridic în discuție -i.e. unul de muncă – se tinde la impozitarea nefirească a unor venituri salariale ignorând însăși esența dreptului muncii. Or, fiind bine știut că indiferent de cel care plătește un salariu, angajator nu poate fi decât acela care îndeplinește rigorile dreptului muncii din această perspectivă, a schimba abordarea doar pentru că încercăm să afirmăm cu orice preț o impozitare într-un anumit sens, indiferent de miza financiară a discuției, înseamnă a nu ține cont de logica elementară a dreptului fiscal.

Pe de altă parte, abordarea disparată a modificărilor legislative, lasă pentru viitor alte posibile ”portițe legislative”, ceea ce nu doar că nu închide cutia Pandorei, dar pare că o deschide oarecum și mai larg, aspecte asupra cărora nu vom insista acum, pentru că suntem siguri că vom acea ocazia să revenim asupra lor.

Și totuși, încotro la răscrucea de drumuri dintre tratamentul fiscal aplicabil pentru viitor și pentru trecut?

Desigur, știm că niciodată invocarea unei posibile nerespectări a legii fiscale de către alți contribuabili nu are nicio relevanță pentru soluționarea unei dispute fiscale și nici nu vom putea vreodată susține o anumită soluție în privința interpretării date normei fiscale ce urmează a fi aplicată în viitor doar pentru că ea ar fi aplicată astfel în practică.

Totuși, observațiile extrase în timp cu privire la dinamica vieții economico-sociale ne obligă să nu ignorăm că anumite tendințe se pot generaliza în piață, chiar și atunci când nu sunt corecte, tocmai pentru că din varii motive unii agenți economici (e.g. neînțelegerea noțiunilor sau chiar apetit fiscal de risc mai mare, mizând poate și pe posibile dezvoltări favorabile ulterioare), pot fi sursa unui curent atât de puternic încât pot determina generalizarea unor asemenea practici, căreia cu greu competitorii lor, chiar și cei mai prudenți și beneficiind de toate informațiile necesare, le pot face față din perspectivă financiar-economică.

Or, dacă unii actori din piață acordă tichete cadou, tratându-le într-un anumit fel, cei care le vor trata altfel, vor fi în mod inevitabil fie marginalizați de piață, fie din punct de vedere economic, nu vor mai fi competitivi. În plus trebuie avut în vedere și faptul că sunt numeroase cazuri în care aceeași companie se regăsește într-o dublă ipostază: și de plătitor de tichete cadou și de primitor.

Singura modalitate în care asemenea tendințe, ce pot elimina într-o mod nepermis anumite companii din piață și afecta considerabil stabilitatea economică și concurența într-o piață liberă, pot fi stopate într-o manieră eficientă și echitabilă este adoptarea unei legislații clare, predictibile, dar și coerente, care să țină cont de interacțiunea inevitabilă și absolut necesară în practică dintre dreptul fiscal și alte ramuri de drept (în cazul analizat dreptul muncii). O astfel de intervenție a legiuitorului este cu atât mai necesară la momentul actual cu cât speranța anulării – măcar a obligațiilor fiscale accesorii – încă pare un orizont destul de accesibil pentru companii.

Prinși între viitor și trecut, asemenea agenți economici au deci în lipsa unei asemenea legislații o misiune, dacă nu imposibilă, cel puțin una extrem de dificilă.

Microsoft lansează Microsoft Viva – o nouă platformă dedicată managementului angajaților și dezvoltării profesionale

0

Tehnologia oferă constant soluții și alternative cu ajutorul cărora organizațiile pot menține nivelul de productivitate al angajaților, chiar și în condițiile actuale. Pe plan global, companiile au fost nevoite să își mute activitatea în mediul online și au început să utilizeze o nouă categorie de instrumente digitale, care să le ajute să se adapteze cât mai ușor la munca de la distanță sau la mediul de lucru hibrid. 

Platformele Microsoft Teams și Microsoft365 au fost concepute pentru a putea răspunde tuturor cerințelor, în ceea ce privește munca și colaborarea dintre angajați și, deși acestea au devenit tot mai populare și mai utilizate în organziațiile din întreaga lume, considerăm că trebuie să facem mai mult, pentru a menține gradul de implicare al angajaților și a le oferi acestora sentimentul de apartenență.

În acest context, Microsoft a lansat, astăzi, Microsoft Viva, prima platformă de tip Employee Experience care integrează instrumente menite să crească gradul de bunăstare și de implicare al angajaților, încurajând procesul de învățare continuă și de dezvoltare a cunoștințelor. Platforma Microsoft Viva integrează capacitățile de productivitate și colaborare disponibile în Microsoft 365 și Microsoft Teams, fiind concepută pentru a sprijini dezvoltarea profesională a angajaților.

Pe măsură ce tehnologia devine tot mai importantă, liderii companiilor de pretutindeni aleg să își reevalueze atât bugetele, cât și tipul de abordare în ceea ce privește componenta de employee experience. Platformele de acest fel oferă suport digital pentru angajați, oferindu-le resursele de care au nevoie pentru a-și desfășura activitatea de zi cu zi, indiferent de locul în care se află. 

„Am asistat la cel mai mare experiment global de lucru la distanță, care a avut un impact dramatic asupra angajaților de pretutindeni”, a declarat Satya Nadella, CEO, Microsoft. „Fiecare organizație va trebui să unifice toate aspectele privind componenta de employee experience, de la procesele de integrare și colaborare, până la învățare și dezvoltare continuă. Viva reunește toate elementele de care angajații au nevoie pentru a avea succes, încă din prima zi de lucru, fiind integrată direct în platforma Teams”.

Anunțul companiei (și lansarea acestei platforme) vine în contextul în care actualele tendințe economice și sociale determină schimbări majore la nivelul forței de muncă. Cererea de soluții și servicii care să sprijine cultura corporativă, dezvoltarea cunoștințelor, învățarea progresivă la locul de muncă și bunăstarea angajaților a crescut, odată cu trecerea la mediul de lucru digital. De asemenea, analiștii estimează că investițiile în platformele de tip Employee Experience (EXP) se ridică la o valoare de 300 de miliarde de dolari, anual. Platformele de acest tip dispun de o infrastructură care integrează o serie de servicii și instrumente disponibile deja în unele organizații, dar nedescoperite, încă, (sau slab utilizate în prezent) de către angajați.

„Pe măsură ce piața muncii se schimbă, următorul orizont al inovației va fi definit de accentul pus pe creativitate, implicare și bunăstare, astfel încât organizațiile să poată construi culturi corporative rezistente, bazate pe ingeniozitate”, susține Jared Spataro, Corporate Vice President, Microsoft365. „Ne dorim să punem la dispoziția organizațiilor o platformă prin intermediul căreia acestea să poată optimiza componenta de employee experience, pentru a pune bazele unei culturi organizaționale sustenabile, cu angajați și lideri care să dea dovadă de implicare”, mai precizează Jared Spataro.

Utilizând facilitățile disponibile în Microsoft Teams și Microsoft365, platforma Microsoft Viva are în centru 4 piloni (Engagement, Wellbeing, Learning, Knowledge). Pornind de la integrarea acestora, Microsoft Viva își propune să crească gradul de motivare a angajaților din organizații, sporind astftel calitatea muncii și productivitatea. Pentru început, Platforma Microsoft Viva va avea 4 module, care dispun de capabilități de la diferiți parteneri și pe care clienții le vor putea integra cu platformele pentru managementul angajaților de care dispun în prezent:

Viva Connections – o modalitate de accesare a spațiului de lucru digital, angajații având acces la comunicările interne și resursele companiei (politici, beneficii etc.). De asemenea, angajații pot adera la diverse grupuri și comunități din cadrul companiei, toate acestea fiind posibile prin utilizarea unei singure aplicații din Microsoft Teams, care poate fi personalizată.

Viva Insights – le oferă managerilor și liderilor informații utile în dezvoltarea companiei și a angajaților acesteia și astfel poate fi îmbunătățită calitatea timpului petrecut la birou: pauze la intervale regulate, consolidarea relațiilor și interacțiunilor în interiorul echipelor, continuarea procesului de învățare la birou. În acest fel, managerii și liderii vor putea observa care sunt obiceiurile și tendințele, atât la nivel de echipă, cât și de organizație, reușind astfel să traseze noi recomandări menite să sporească productivitatea și bunăstarea angajaților (toate aceste date fiind colectate respectând normele de confidențialitate). De asemenea, acest modul poate fi integrat cu platforma LinkedIn Glint, pentru a prelua feedback-ul angajaților și a avea, astfel, o imagine cât mai detaliată asupra aspectelor care trebuie optimizate sau îmbunătățite. Modulul Viva Insights poate fi integrat, totodată, și cu instrumente precum Zoom, Workday sau SAP SuccessFactors.

Viva Learning – o platformă integrată de learning, prin intermediul căreia oportunitățile de formare și dezvoltare profesională devin mai accesibile. Viva Learning pune la dispoziția utilizatorilor diferite tipuri de cursuri și conținut și poate fi integrată cu alte platforme disponibile la nivelul organizației, precum LinkedIn Learning sau Microsoft Learn, precum și cu cele de la alți furnizori (Skillsoft, Coursera, Pluralsight și edX). Este necesar ca organizațiile să găsească metode pentru a antrena angajații într-un proces de învățare constantă și pentru a-i păstra pe cei cu adevărat valoroși. În plus, un raport LinkedIn arată că 94% dintre angajați ar fi dispuși să rămână mai mult timp într-o organziație, dacă ar beneficia de programe de learning și dezvoltare.

Viva Topics – facilitează schimbul de informații și cunoștințe între angajații din organizație și folosește Inteligența Artificială pentru a identifica informațiile relevante din conversațiile și documentele disponibile în Microsoft365 sau Teams. Astfel, Viva Topics înlesnește procesul de căutare și acces la informație pentru angajați și poate fi integrat cu alte servicii de tip third-party, precum ServiceNow și Salesforce. Acest modul își dovedește necesitatea cu atât mai mult în contextul în care, cercetările Microsoft arată că oamenii petrec, în medie, echivalentul a 7 săptămâni pe an, căutând sau reinterpretând informațiile de care au nevoie.

„Microsoft Viva este o platformă revoluționară de tip Employee Experience, aducând în prim-plan o nouă categorie de software (destinată segmentului enterprise), care are scopul de a optimiza procesul de management al angajaților”, este de părere Josh Bersin, analist și expert în domeniul tehnologiilor destinate segmentului de employee experience. „Platforma Viva le va permite companiilor să aducă laolaltă toate instrumentele de lucru de care dispun, acestea devenind mai ușor de accesat de către angajați”, mai menționează Josh Bersin.

Parteneri de la nivel global, printre care și Accenture, PwC și EY, vor oferi servicii de consultanță, astfel încât clienții să-și poată optimiza investițiile existente în direcția îmbunătățirii componentei de employee experience, prin implementarea Microsoft Viva.

Aproape 100.000 de români au aplicat la joburi pe BestJobs în luna ianuarie. Cei mai mulți aplicanți au fost cei cu o experiență de peste 5 ani

0

Românii au început anul cu planuri să-și schimbe jobul. Aproape 100.000 și-au căutat job pe BestJobs în ianuarie, aplicând în medie la 6 posturi disponibile în platformă.

Cei mai mulți dintre candidații care au aplicat la joburi în luna ianuarie, au o experiență de peste 5 ani de zile (51%) și au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (34,4%), urmați de cei cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (21,7%). Prin comparație, cei sub 25 de ani au fost mai puțin interesați de un nou job la început de an, însă se observă o creștere ușoară comparativ cu ultima lună din 2020.  În continuare, și în luna ianuarie a acestui an femeile conduc clasamentul, acestea fiind responsabile cu peste jumătate (54,8%) dintre aplicările la joburi.

Dinamica pieței muncii a fost vizibilă cu precădere în București și Ilfov, unde au fost înregistrate aproape 300.000 de aplicări, urmate de județe precum Timiș (aproape 100.000 de aplicări), Cluj Napoca (cu peste 47.000 de aplicări), Brașov și Iași (cu circa 40.000 de aplicări fiecare). În ansamblu, candidații au căutat joburi în special în domenii precum financiar contabil, inginerie, transporturi, IT&C și medical & pharma.

Joburile remote, care au putut fi desfășurate de acasă (work from home), continuă să fie la mare căutare și în acest an. Astfel, în luna ianuarie s-au înregistrat aproape 60.000 de căutări de job-uri remote și au fost peste 25.000 de candidați care au aplicat la astfel de job-uri, disponibile pe platforma Bestjobs.

Din totalul locurilor de muncă activate în luna ianuarie pe platforma de recrutare Bestjobs, mai mult de jumătate (54%) au fost din categoria white collar, 21% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 25% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe.

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 7.000 aplicanți), Alpha Bank România (peste 3.000 aplicanți), Allianz Technology (peste 3.300 aplicanți), A&D Pharma (peste 2.400 aplicanți) și Pepco Retail (peste 2.200 aplicanți). Pentru trei luni la rând, Enel este angajatorul care a atras cei mai mulți candidați de pe Bestjobs și conduce inclusiv clasamentul în ceea ce privește aplicările directe ale candidaților, direct pe pagina de profil a companiei.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe Bestjobs sunt peste 4,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

DOAR 13% DINTRE APLICANȚI (APROXIMATIV 3.580 DE COMPANII) SUNT POTENȚIALII BENEFICIARI AI MĂSURII 3 „GRANTURI PENTRU INVESTIȚII ACORDATE IMM-URILOR”

0

Doar 13% dintre aplicanți (aproximativ 3.580 de companii) sunt potențialii beneficiari ai Măsurii 3 „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, potrivit analiștilor KeysFin.

În ceea ce privește cele mai populare domenii de activitate, acestea sunt transporturile rutiere de mărfuri, lucrările de construcții și restaurantele (aproximativ 685 companii care reprezintă 19% din totalul potențialilor beneficiari), și ar putea primi granturi pentru investiții, de aproximativ 460 de milioane de lei din cele 2,3 miliarde de lei (fără contribuția proprie) aferente măsurii, în baza listelor aplicanților, ordonate pe regiuni, în funcție de criteriile de departajare, așa cum sunt ele descrise în procedura de implementare și publicate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului pe 2 februarie.

Pe primul loc în topul domeniilor de activitate ale potențialilor beneficiari după numărul de companii și sumele solicitate se află Transporturile rutiere de mărfuri – cod CAEN 4941, cu 307 companii, 9% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 200 milioane de lei, iar pe locul secund Lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – cod CAEN 4120, cu 211 companii, 6% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 174 milioane de lei. Topul este completat de Restaurante – cod CAEN 5610, categorie care însumează 166 companii, 5% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 114 milioane de lei, iar apoi Activitățile de consultanță pentru afaceri și management – cod CAEN 7022 (3%) și Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase – cod CAEN 0111 (2%).

În ceea ce privește sumele alocate, dintre cei 3.578 potențiali beneficiari, 371 companii au solicitat suma maximă de 967.900 de lei (echivalentul a 200.000 de euro), iar 12 companii au solicitat suma minimă de 241.975 de lei (echivalentul a 50.000 de euro), potrivit  listelor publicate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului.

Cât despre topul sectoarelor economice din care fac parte potențialii beneficiari după numărul de companii și sumele solicitate, pe primul loc se află Comerțul, cu 774 companii care reprezintă 22% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 513 milioane de lei, fiind urmat de Construcții, cu 431 de companii care reprezintă 12% din totalul potențialilor beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 296 milioane de lei, iar apoi de Industria Prelucrătoare, cu 12% dintre companii și granturi în valoare de 274 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Transportul si depozitarea (11% dintre companii) și Hotelurile si restaurantele (9% dintre companii).

Cele mai multe companii care au solicitat granturi se află în București (15%), Cluj (10%), Timiș (6%), Dolj (5%) și Iași (5%), acesta fiind totodată și topul județelor în funcție de sumele solicitate.

Din totalul de 27.736 de firme înscrise, admiterea la finanțare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

*De subliniat că distribuția geografică reflectă sumele solicitate de potențialii beneficiari după județul în care aceștia își au sediul social, care poate fi diferit de cel în care este propusă investiția aferentă proiectului depus.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

500.000 de euro, investiție în primul magazin mega al Agroland

0

Agroland, cea mai mare rețea de magazine pentru gardening, pet care și hobby farming din România, a inaugurat primul magazin MEGA din acest an la Afumați, Șoseaua București-Urziceni nr. 254. Este o investiție de tip greenfield de aproximativ 500.000 de euro, în care nu sunt incluse stocurile. Pentru 2021 este planifică deschiderea a opt astfel de magazine.

Horia Cardoș, fondator și director general al rețelei Agroland, subliniază: „Am început 2021 în forță, prin inaugurarea primului magazin MEGA cu investiție greenfield din rețea, din acest an, și vrem să continuăm în același mod. Pentru noi, anul acesta va sta sub semnul consolidării rețelei, la nivel național, la fel cum am procedat în 2020. În prezent, ne concentrăm pe deschiderea de unități cu o suprafață cât mai mare, pentru a putea pune la dispoziția clienților un număr considerabil de produse și pentru a le putea asigura tot confortul necesar, atunci când vin în magazin. Ne dorim să întărim poziția Agroland atât în București, unde am deschis prima unitate la finalul lui octombrie, cât și în zonele limitrofe. Inaugurarea recentă a Agroland MEGA Afumați este primul pas în această direcție pe care îl facem în 2021, și consider că am pășit cu dreptul!”

Horia Cardoș

Agroland apreciază că „unitatea va genera venituri anuale de un milion euro, începând din 2022. Aceasta este al treilea magazin MEGA din rețea deschis în urma unei investiții de tip Astfel, întregul proces a durat 12 luni, a pornit de la zero și a inclus identificarea terenului în comuna Afumați, achiziția acestuia și obținerea tuturor aprobărilor, construcția propriu-zisă și amenajarea spațiului. Conceptul Agroland MEGA este unic în România, a fost lansat în 2017, și se referă la magazine specializate, cu produse dedicate grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby farming-ului, având o suprafață mai mare cu 300% decât magazinele Agroland tradiționale”.

Noul magazine este caracterizat prin situarea „în apropiere de fostul magazin Agroland care avea o suprafață de doar 70 mp și la circa  35 kilometri de centrul Bucureștiului. Agroland MEGA Afumați ocupă o suprafață de 600 mp, are opt angajați și o ofertă de peste 3.000 de produse, dintre care cele mai multe se găsesc în oricare dintre magazinele MEGA, din cadrul rețelei. Din punct de vedere al gamelor, aici vor fi disponibile: (1) produse pentru grădină – material săditor, îngrășământ și echipamente pentru întreținere; (2) produse destinate animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii; (3) produse pentru hobby farming, precum și alte produse pentru casă și gospodărie”.

Horia Cardoș consideră că în prima jumătate a anului, „piața va fi asemănătoare ca dinamică cu ceea ce s-a întâmplat în 2020: creșteri pe categoriile de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming”.

În prezent, în preajma capitalei funcționează nouă unități Agroland tradiționale, iar în primul trimestru din 2021, în afara Agroland MEGA Afumați, va mai fi deschisă o unitate MEGA și în Bolintin Vale”. 
Agroland este recunoscută drept „cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/ an. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de peste 30 milioane de euro, pentru primele nouă luni ale 2020, și are, la nivel de grup, aproape 300 de angajați”.

Studiu Vodafone Institute: 86% dintre români cred că fondurile UE sunt un mod eficient de a ajută ţările europene să se redreseze

0

Cetățenii europeni cred că sănătatea, întreprinderile mici, crearea de locuri de muncă și digitalizarea ar trebui să fie prioritatea fondurilor UE de redresare.

  • 85% dintre români sunt la curent cu Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF), potrivit unui nou sondaj al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 15.000 de cetățeni europeni din 15 țări;
  • 86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări;
  • Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%) ;
  • Trei sferturi dintre cetățenii europeni chestionați cred că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet broadband sunt aspecte importante pentru redresare. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană.

Vodafone, cel mai mare operator de comunicații mobile și fixe ​​din Europa, anunță astăzi rezultatele unei noi cercetări care dezvăluie atitudinile publicului european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF). Comandat de Institutul Vodafone și realizat de Kantar, studiul arată un sprijin larg la nivel european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF).

86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări.

De fapt, trei din patru persoane participante la sondaj consideră că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet în bandă largă sunt aspecte importante pentru redresarea Europei. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană, 86% considerând importante pentru redresare serviciile publice digitale, 82% – competențele digitale și 79% – accesul la internet în bandă largă. Cetățenii români au acordat cea mai mare importanță comparativ cu alte țări pentru serviciile publice digitale, competențele digitale și adopția tehnologiilor digitale de către companii (80%).

În pofida convergenței de opinie între Comisia Europeană și cetățeni, publicul rămâne sceptic în ceea ce privește execuția

Cu 20% din Fondul de Redresare și Reziliență direcționat către digitalizare, există o convergență clară între prioritățile Comisiei Europene și cetățenii europenii, potrivit acestei noi cercetări. Cu toate acestea:

  • 32% dintre românii chestionați sunt sceptici cu privire la faptul că toți banii alocați vor ajunge în ariile promise și vor fi direcționați, în schimb, către planuri de salvare pentru diverse industrii, scheme de suport financiar și scheme pentru susținerea competitivității afacerilor;
  • Cetățenii din Germania, Grecia, Ungaria și Marea Britanie sunt cei mai sceptici;
  • 77% dintre români cred că Fondurile de Redresare ar trebui să aibă anumite condiții de utilizare: 45% au votat pentru condiții stricte, iar 32% sunt de părere că acestea trebuie să fie mai flexibile. Evident, detaliile contează foarte mult pentru cetățeni.

Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%). De asemenea, românii consideră urgent în cea mai mare măsură comparativ cu celelalte țări suportul pentru educația digitală (90%), serviciile publice digitale (82%) și accesul la internet în bandă largă (79%).

Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, a declarat: „România se situează pe primul loc față de celelalte țări europene în ceea ce privește opinia cetățenilor că fondurile europene reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta țara să se redreseze, oamenii recunoscând, astfel, rolul pe care îl are Uniunea Europeană în a determina ca Europa să iasă din această criză mai puternică, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene de redresare.

Această cercetare ne arată, de asemenea, că românii cred, cu o majoritate covârșitoare, că transformarea digitală trebuie să se afle în centrul planului de redresare, acordând importanța cea mai mare, comparativ cu celelalte țări, pentru digitalizarea serviciilor publice, creșterea competențelor digitale și adopția tehnologiilor și a soluțiilor digitale de către companii. Cercetarea ne arată, totodată, că așteptările românilor ca educația digitală, serviciile publice digitale și accesul la internet în bandă largă să fie domenii esențiale pentru redresare sunt semnificativ mai mari față de media europeană. Avem o oportunitate istorică de a reconstrui economia și societatea în ansamblul său mai puternice și mai pregătite pentru viitor, accelerând transformarea digitală în sectoare cheie precum educația, sănătatea, serviciile publice. Rezultatele acestui studiu îndeamnă, o dată în plus, la colaborarea strânsă dintre sectorul public și privat, într-un efort comun, pentru a răspunde în mod eficient așteptărilor românilor de a folosi această oportunitate pentru a realiza o transformare în profunzime și pentru a construi societatea digitală, bazată pe incluziune. La Vodafone rămânem consecvenți rolului nostru de a menține societatea conectată și de a contribui la creșterea rezilienței societății și a mediului de afaceri prin digitalizare.” 

Inger Paus, Director al Vodafone Institute, a declarat: „Acest sondaj subliniază faptul că cetățenii se uită la guvernele lor naționale pentru a rezolva criza acută economică și de sănătate și demonstrează valoarea pe care o acordă serviciilor și infrastructurii de comunicații. Comisia Europeană poate juca un rol esențial în a se asigura că vocile cetățenilor sunt auzite pe măsură ce fondul ajunge în fazele de evaluare și alocare.”

Metodologie

Un sondaj online realizat de Kantar în rândul a 15.000 de cetățeni din 15 țări europene, incluzând: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. A fost utilizat un eșantion de cel puțin 1.000 de interviuri pe fiecare țară (15.008 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 7 – 18 decembrie 2020.

Despre Vodafone

Vodafone este o companie lider în domeniul telecomunicațiilor în Europa și Africa. Misiunea noastră este să „conectăm pentru un viitor mai bun”, iar capabilitățile, experiența și prezența noastră extinsă ne oferă oportunitatea unică de a susține schimbarea pozitivă pentru societate. Rețelele noastre mențin familiile, prietenii, afacerile și guvernele conectate și – așa cum a fost demonstrat clar în situația generată de Covid-19 – avem un rol esențial în menținerea funcționării economiilor și a sectoarelor critice, precum educația și asistența medicală.

Vodafone este cel mai mare operator de servicii mobile și fixe în Europa și cel mai mare furnizor de servicii IoT din lume. Platforma noastră de tehnologie M-Pesa permite, în Africa, unui număr de peste 45 de milioane de oameni să beneficieze de acces la plăți mobile și servicii financiare. Operăm rețele mobile și fixe în 21 de țări și 48 de rețele mobile partenere. La 31 decembrie 2020, Vodafone Group avea peste 300 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile, peste 27 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix, peste 22 de milioane de clienţi ai serviciilor TV și peste 118 milioane de dispozitive IoT conectate.

Susținem diversitatea și incluziunea prin politicile de concediu de maternitate și parental, sprijinim femeile să-și atingă potențialul cu ajutorul serviciilor de comunicații și îmbunătățind accesul la educație și abilități digitale pentru femei, tinere și pentru societate, în general. Tratăm cu respect toate persoanele, indiferent de rasă, etnie, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, credință, cultură sau religie.

De asemenea, Vodafone ia măsuri importante pentru a limita impactul companiei asupra planetei prin reducerea emisiilor de gazele cu efect de seră cu 50% până în 2025 și până la net zero până în 2040, prin achiziția de 100% energie electrică din surse regenerabile până în 2025 pentru operațiunile sale și prin reutilizarea, vânzarea sau reciclarea a 100% din echipamentele noastre de rețea care devin redundante.

Pentru mai multe informații, vizitați www.vodafone.com, urmăriți-ne pe Twitter la @VodafoneGroup sau conectați-vă cu noi pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/vodafone.

Despre Institutul Vodafone pentru Societate și Comunicații

Institutul este think-tank-ul Vodafone. Explorăm utilizarea potențială și responsabilă a tehnologiilor digitale pentru inovație, creștere și impact social durabil. Prin cercetare și evenimente, oferim expertiză și idei fundamentate, precum și o platformă de dialog între mediul de afaceri, mediul academic și decindenții politici.

Ne-am angajat să îmbunătățim accesul la tehnologie pentru toate părțile societății, să dezvoltăm și să sprijinim proiecte concrete pentru susținerea și promovarea femeilor și educația digitală. Experiența largă a membrilor consiliului consultativ reflectă intenția Institutului de a acționa ca o platformă pansectorială.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.vodafone-institut.de, să ne urmăriți pe Twitter la @vf_institute sau să vă conectați cu noi pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/vodafone-institute/.

Cushman & Wakefield Echinox: În 2020 au fost livrate trei malluri noi, în Brașov, Târgu Mureș și Târgoviște, dar oferta de spații noi va scădea considerabil în acest an

0

Anul 2020 a fost caracterizat de o activitate crescută în orașele regionale în ceea ce privește livrările de centre comerciale, dar volumul livrărilor de spații noi se va reduce puternic în anul curent, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 126.000 mp în 2020, stocul de retail modern din România ajungând la 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%).  

Principalele livrări au fost reprezentate de componenta de retail a proiectului mixt dezvoltat de AFI Europe la Brașov, având o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, Shopping City Târgu Mureș (40.000 mp închiriabili) dezvoltat de NEPI Rockastle și Dâmbovița Mall, primul proiect de retail modern din Târgoviște dezvoltat de MAS Real Estate și Prime Kapital, având o suprafață închiriabilă de aproximativ 33.000 mp.

Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima fază a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, aceste proiecte însumând o suprafață închiriabilă de aproximativ 40.000 de metri pătrați. Per total, ne așteptăm ca livrările de spații de retail modern din acest an să se ridice la aproximativ 60.000 de metri pătrați, în scădere cu circa 50% față de anul precedent.

Bogdan Marcu (foto), Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Finalizarea în 2020 a unor importante proiecte care întregesc oferta de retail din anumite orașe regionale ne arată faptul că principalii jucători au în continuare apetit pentru noi dezvoltări în România, în ciuda actualului context pandemic ce a afectat predictibilitatea și sustenabilitatea veniturilor.

Performanțele principalelor ancore ale parcurilor de retail, combinate cu o rezistență superioară a acestor proiecte în perioada pandemiei, au creat bazele unei atenții exclusive a dezvoltatorilor către acest gen de proprietăți, lucru de altfel demonstrat atât de proiectele în construcție, cât și de cele aflate în diverse stadii de planificare. În plus, atât proiectele mixte, cât și cele de birouri și rezidențiale de mari dimensiuni, vor avea o componentă de retail din ce în ce mai consistentă, proximitatea și accesibilitatea devenind elemente esențiale în determinarea comportamentului de consum.”

Principalele proiecte comerciale a căror inaugurare este aşteptată în 2021

Proiect Oraş Suprafața închiriabilă (mp) Dezvoltator
Colosseum (extindere) Bucureşti 16.500 Colosseum Mall
Sepsi Value Center Sfântu Gheorghe 16.300 Prime Kapital – MAS REI
Fashion House Pallady Bucureşti   8.500 Liebrecht & wooD

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară de top pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare. Departamentul de retail al companiei a închiriat în ultimii doi ani spaţii cu o suprafaţă cumulată de peste 30.000 de metri pătraţi în proiecte de retail din Bucureşti şi din ţară. Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 60 de profesioniști și colaboratori, ce oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com.

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Mirrors of Brâncuși, un proiect multimedia dedicat sculptorului român

0

În perioada 10 – 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.

Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.

Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.

„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele pe care se bazează opera lui Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a te identifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa. 

Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se va bucura de un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).

Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 Euro.

Cursa pe viață, pe moarte și pe bani grei dintre virus și vaccin

0

La început de an s-a remarcat optimismul care însoțește campaniile naționale de vaccinare: vaccinurile ar trebui să împiedice dezvoltarea și în 2021 a pandemiei de COVID-19, ceea ce ar conduce către o oarecare revenire „la normal” a businessurilor de pretutindeni, motiv pentru care bursele au început 2021 cu tendințe pozitive. Anul trecut, persistența agresivă și de lungă durată pe toate meridianele a COVID-19 a provocat o severă recesiune economică, multe sectoare economice prăbușindu-se pur și simplu, însă deasupra lor tronând o piață financiară care nu a fost totuși în centrul actualei crize globale. Dar sectorul financiar internațional are de înfruntat la rândul său câteva amenințări și vede la orizont și câteva oportunități.

O primă problemă a finanțelor în 2021 constă în creșterea numărului de falimente și de neplată a datoriilor, pe măsură ce vor lua sfârșit eforturile guvernamentale de combatere a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Potrivit unui raport al EIU, finanțarea guvernamentală și programele de toleranță fiscală nu vor reuși să stopeze creșterea creditelor neperformante. Intervenția statului a menținut pe linia de plutire doar o parte dintre firmele și gospodăriile aflate în dificultate, multe altele fiind deja condamnate la „înec”. Apetitul pentru cheltuielile fiscale mari solicitate de intervenția statului este deja în scădere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate și este probabil să ia sfârșit cât de curând, deși băncile centrale vor continua să urmărească rate scăzute ale dobânzii, relaxarea cantitativă și creditarea țintită a afacerilor.

Pandemia va continua să „turboalimenteze” plățile digitale, ce se răspândeau deja rapid și înainte de apariția COVID-19. Astăzi, plățile digitale câștigă teren ca urmare a eforturilor de distanțare fizică și de a evita contactul cu cardurile, ecranele tactile și numerarul. Este de așteptat ca pandemia să lase în urma ei o „marginalizare” a cash-ului și chiar a cardurilor de plată, în favoarea aplicațiilor mobile și a instrumentelor contactless.

Pe de altă parte, există un consens legat de începerea unei perioade de creștere economică și de majorare a prețurilor activelor, după șocul provocat de pandemia de COVID-19, potrivit unui Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Bloomberg menționează că „redresare, relansare, rotație și restartare” sunt cuvintele de ordine care domină previziunile principalelor bănci și firme de investiții pentru anul 2021.

Allianz Investment Management consideră că vaccinurile și imunitatea în masă vor pune capăt virusului. Administrația Biden nu va aduce schimbări majore de politică, iar FED va practica o politică monetară cu rate scăzute ale dobânzii și în anul 2021, oferind un cadru favorabil pentru redresarea economică și reluarea creșterii activelor riscante. Goldman Sachs consideră că relansarea economică va stimula acțiunile din sectoarele ciclice, precum și piețele emergente. Iar JPMorgan previzionează câștiguri sub medie pentru multe instrumente cu venit fix din sectoarele ciclice, valute și mărfuri.

Raportul PwC Global Economic Watch 2021 arată că economia globală va avansa anul acesta cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul XXI, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor. Dar, deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

E clar că recuperarea economică pe termen scurt va fi o cursă între virus și vaccinuri, dar și între bogați și săraci. Economia mondială își restabilește din mers prioritățile, dar relansarea ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei. La rândul ei Banca Mondială semnalează o serie de vulnerabilități, precum: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

Iar Fondul Monetar Internațional și-a stabilit cele trei priorități-cheie pentru acest an și anume: să urmeze o ieșire durabilă din criză, să asigure o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și să oprească și să inverseze o divergență tot mai mare între țările bogate și cele sărace. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, recunoaște că lumea e încă confruntată „cu incertitudini uriașe cu privire la ieșirea din criza sănătății”, iar 2021 nu e nimic altceva decât încă o perioadă dificilă ce trebuie depășită. Inegalitățile între țări sunt în creștere, dar tot în creștere sunt și inegalitățile dintre diferite categorii sociale sau dintre diferite regiuni din interiorul fiecărei țări în parte.

Vaccinarea populației globale aduce o speranță reală de repornire a economiilor naționale, dar „recuperarea durabilă” menționată atât de Banca Mondială cât și de șefa FMI este pusă sub semnul întrebării. Georgieva a avertizat că vaccinarea populației globale va fi un proces inegal și va fi necesară cooperarea internațională, inclusiv finanțarea integrală a COVAX, o inițiativă globală pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19. Totodată, a doua prioritate a FMI (legată de politicile durabile și favorabile incluziunii) cere noi stimulente fiscale coordonate care vizează investiții ecologice și digitale. Dar pentru atingerea acestui obiectiv, FMI trebuie să facă un efort important pentru a ajuta țările să reducă povara mare a datoriilor și să facă față volatilității fluxurilor de capital.

Cât privește stoparea divergențelor, economiile avansate au reușit să implementeze echivalentul a 20% din PIB în sprijin fiscal, dar pentru țările cu venituri mici sprijinul fiscal a atins doar echivalentul a 2% din PIB. Iar această disparitate amenință să lărgească și mai mult decalajul dintre statele bogate și cele sărace. Decalaj ce se va face simțit săptămânile ce urmează mai ales în campania de vaccinare. Vaccinul este pentru toți, dar nu este sigur că vaccinul va ajunge pentru toată lumea. Și până la administrarea vaccinului salvator de vieți și de economii, lumea rămâne încă la cheremul virusului. Aflat în cursă cu vaccinul, virusul atacă vieți și distruge economii.

Cabinetul are o singură misiune: locurile de muncă

0

Radu Delicote, senior strategist la Smartlinlk Communication

Spoiler alert: este vorba de locurile de muncă din mediul privat. Cum? Prin proactivitate industrială.

Context

Am intrat cu pași siguri în „luna de miere electorală” a noului instalat și votat cabinet Cîțu. Conform teoriilor de marketing politic, de regulă, după alegeri electoratul are răbdare cu politicienii pe care i-a votat și care s-au instalat în varii funcții de conducere administrative. Această generic numită răbdare durează, în condiții normale, 100 de zile. Practic, Guvernul și Parlamentul intră într-o lună de miere de trei luni de zile, timp în care anumite greșeli mai mari sau mai mici sunt „iertate” de către cetățeni sau, cel puțin, nu se regăsesc într-un eventual sondaj de opinie publică.
Dar, cum nu suntem într-o perioadă care poate fi caracterizată ca normală, în mod evident acest interval al lunii de miere scade. Cu cât sau care este procentul? Totul depinde de capacitatea guvernului de a bifa o serie de povești de succes. Și aici cred că trebuie să arătăm călcâiul lui Ahile al anului 2021: care poate fi cea mai bună poveste de succes ce brodează eticheta unei luni de miere fericite? Reziliența medicală? Rezistența mediului privat? Digitalizarea accelerată și, pe alocuri, forțată a mediului de stat?

Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Valentin Naumescu, Președintele think-tankului ICDE,
fost consul general al României la Toronto

Populismul conspiraționist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde liberalismul a funcționat și a dat rezultate istorice extraordinare, nu la Orientul ruso-chinez scufundat dintotdeauna în bezna autoritarismului și în lipsa libertăților individuale, unde întâlnirea cu modernitatea culturală și valorile liberale a eșuat lamentabil, iar discuția despre calitatea guvernământului și respectul pentru drepturile cetățenilor nici nu are rost.

În vest, lucrurile au mers însă după 9/11 tot mai rău (iată, sunt 20 de ani de declin al democrației liberale), culminând cu insurecția de la Washington de pe 6 ianuarie 2021 și atacul „patrioților” asupra Congresului, „motivate” de ideea de a-și „lua țara înapoi”, după ce un populist iresponsabil le-a vândut teza aberantă că „alegerile au fost furate” de democrați cu ajutorul sistemului tehnocrat corupt.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns aici, să identificăm mai întâi cele cinci puteri active la nivelul oricărei societăți, mai influente sau mai discrete, de la caz la caz, din a căror combinare/alianță – de obicei câte două sau trei – se naște vectorul dominant pentru orice regim politic:

Pandemie – criză – tratament


Valeriu Ivan, analist al CAPOS

Modelele economice adoptate de statele moderne nu conțin componente de reziliență la crize generate de pandemii. Mai mult, analizele de risc nu au situat niciodată pandemia în categoria riscurilor care presupuneau măsuri și, desigur, costuri pentru contracarare. Astfel, impactul pandemiilor în economie nu a fost studiat teoretic în mod anticipat, iar perspectiva practică o exersăm abia în ultimul an. Analogia cu crizele precedente se reduce, în bună măsură, la denumire. Da, avem de-a face cu o criză, însă modalitatea de manifestare este nouă și există puține elemente care să permită estimări cu un grad ridicat de probabilitate.

În general, oamenii evaluează în mod natural riscurile și stabilesc – individual sau colectiv – nivelul și volumul resurselor pe care le alocă pentru diminuarea acestora. Dispariția totală a riscurilor nu este posibilă, iar apropierea de acest punct crește exponențial costurile implicate. Mișcarea, viața sunt permanent supuse riscului, riscul zero fiind posibil doar în cazuri teoretice, ideale.

„Criza” este percepută, în general, ca o stare de anormalitate, de abatere gravă de la planuri sau de la cursul firesc al lucrurilor. Sunt puține culturile în care „criza” este percepută ca modalitate de transformare sau de reinventare (cu predilecție în țări asiatice).

Criza economică reprezintă fenomenul caracterizat de o scădere semnificativă a activităţii economice pentru o perioadă de timp (luni, ani), reflectată în diminuarea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producției industriale şi a consumului. Poate avea ca rezultat situația de stagflație și poate genera o recesiune sau chiar o depresiune economică. La limită, poate duce la colaps economic.
Sintetic și folosind un criteriu ideologic, sunt relevante patru perspective asupra crizelor economice:

2020, ultimul an al pandemiei sau primul an al unei noi globalizări

0

Mircea Coșea, Profesor de economie, membru ASPES

Aproape fără excepție, analiza economică este de părere că în pofida situației economice mai mult decât dificile a anului 2020, anul 2021 va marca un început de relansare la nivel global, un prim pas spre revenirea la normalitatea dinaintea crizei. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) tocmai a publicat un raport care oferă speranțe promițătoare pentru economia globală („OECD Economic Outlook”, dec. 2020).

Perspectiva vaccinurilor ajută la eliminarea incertitudinii, dar provocările sunt încă departe de a fi depășite. După o scădere puternică în 2020, se preconizează că PIB-ul global va crește cu aproximativ 4 procente în 2021și cu 3-4% în 2022.

Potrivit OCDE, măsurile de ocupare a forței de muncă și de sprijinire a întreprinderilor au atenuat pierderile economice ale măsurilor luate în timpul izolării succesive și vor „promova o accelerare a relansării economice”. Raportul merge și mai departe în previziunile sale și afirmă că „redresarea economiei globale se va accelera în următorii doi ani, PIB-ul global revenind la nivelul său prepandemic la sfârșitul anului 2021”.

Această poziție optimistă se bazează pe mai mulți factori: cererea puternică în 2021, rezultatul dorinței de a consuma, de a se mișca, de a relua o „viață normală”, ceea ce ar stimula producția globală. Îmbunătățirea nu exclude dificultăți posibile, iar raportul OCDE subliniază că „perspectivele rămân extrem de incerte. Indiferent de dimensiunea redresării economice, aceasta nu va fi omogenă în toate țările, ceea ce ar putea aduce o schimbare durabilă a economiei globale. Într-adevăr, în multe țări, în ciuda perspectivelor, se preconizează că producția va rămâne cu 5 % sub previziunile de dinainte de criză din 2022”.

Atât raportul OECD, cât și majoritatea analizelor realizate de diferite instituții bancare sau instituții financiare internaționale conduc spre elucidarea unui obiectiv circumscris unui orizont de timp: când și cum se va reveni la normal, când va reajunge economia la nivelul și eficacitatea dinaintea crizei? Sunt avansate mai multe termene și o varietate de posibile măsuri.

Părerea mea este că analiza anului pandemic 2020 poate fi realizată și dintr-o altă optică decât cea a „revenirii la normal” din punctul de vedere al dinamicii macroeconomice.

Cred că ar trebui să ne întrebăm dacă 2020 a fost un an de accident pandemic al ciclului economic actual după care începe procesul de revenire la normalitatea funcționării modelului economic global dinaintea crizei, sau 2020 este primul an dintr-un proces de intrare a economiei mondiale într-o nouă formă a globalizării.

Deși încă nu îndeajuns de evidente, unele schimbări ale mecanismului economiei globale au apărut în 2020, ceea ce ne poate duce la ideea conform căreia efectele pandemiei au capacitatea generării rapide a unor schimbări pe care nu le așteptam nici atât de curând și nici atât de ample. Este probabil ca ele să aducă modificări modelului global al economiei atât din punctul de vedere al funcționării, cât și al centrului său de forță. Din acest punct de vedere, remarc două tendințe relativ la modul cum s-a prezentat 2020 și cum ar putea fi evoluția în anii următori.

Prima tendință este cea a respingerii conceptuale și de facto de către contextul actual al funcționării economiei globale a presiunilor exercitate de către curentul și forțele antiglobalizare.

A doua tendință este cea a orientării spre o nouă formă de globalizare aptă de a se adapta unor situații excepționale de tipul crizelor pandemice.
Explicația începe cu evocarea contextului economic și politic global în care a apărut pandemia, caracteristic perioadei 2015-2019. Cel mai important aspect al acestui context este intensificarea curentului antiglobalizare, care s-a materializat spectaculos și violent prin accentuarea luptei dintre SUA și China pentru ocuparea locului de leadership economic mondial.

Deși declanșat anterior pandemiei de către administrația Trump, războiul comercial SUA – China a fost accentuat în condițiile izbucnirii acesteia. Acest conflict dintre cei mai importanți actori economici globali a atacat modelul neoliberal global prin revenirea la protecționism susținut nu numai prin bariere vamale, ci și prin decizii eminamente politice cum este interzicerea prin decizie politică a pătrunderii pe piața americană (prin presiuni politice și pe piețele alte țări aliate SUA) a societăților chineze din domeniul digitalizării.

Pandemia a oferit posibilitatea și oportunitatea presiunii antiglobalizare de a forța schimbarea mecanismului actual al modelului global prin încercarea de „a izola” China de ansamblul economiei globale prin declanșarea procesului de relocalizare și de rupere a lanțurilor valorice. Explicația a fost nevoia asigurării aprovizionării în situații de criză prin eliminarea situației de monopol deținute de China în producția unor mărfuri din gama securității, sanitare, tehnologice, informatice etc.
Finele anului 2020 arată o situație total diferită față de cea așteptată de către susținătorii antiglobalizării. Chiar dacă pandemia a făcut ca, astăzi, comerțul mondial să aibă dificultăți (un declin de 30% este de așteptat în 2020), nu China este perdantă, ci Europa și SUA, deoarece niciuna dintre acestea din urmă nu a putut echilibra raportul dintre criza sanitară și criza economică în maniera în care a reușit China.

Tablou de bord macroeconomic: de la criza financiară la coronacriză

0

Cosmin Marinescu, Consilier prezidențial al președintelui României

Economiile țărilor lumii se confruntă, periodic, cu evoluții ciclice, crize economice, șocuri generate de factori exogeni sistemului economic, așa cum se întâmplă și acum, pe fondul crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19. Toate aceste evoluții au ca numitor comun nevoia de politici capabile să susțină economia și să antreneze corecțiile necesare, pe măsura dezechilibrelor. Însă soluțiile trebuie identificate cu acuratețe și adaptate la cauzele reale ale crizelor, altfel tratamentul economic va da greș.

15 ani și 2 crize în hărți economice – de la aderarea României la UE
Analiza de față reflectă preocuparea de a contura un tablou comparativ cât mai cuprinzător, pentru toate țările Uniunii Europene, și de a evidenția direcțiile și perspectivele de consolidare economică a României în actualul context al coronacrizei.

În acest sens, am utilizat seriile de date statistice pentru țările UE, cu privire la creșterea economică, soldul contului curent, deficitul bugetar, datoria publică, precum și ajustarea bugetară ca efort de consolidare a finanțelor publice. Perioada de timp luată în considerare este 2007 – 2021, deci de la începutul prezenței României în UE.

Metoda grafică utilizată constă în gruparea țărilor UE în raport de performanțele înregistrate și evidențierea ierarhiei statelor membre pe fiecare indicator în parte și pentru fiecare din anii studiați. Astfel, evoluțiile pot fi urmărite în dinamică, prin saltul sau regresul statelor membre în clasamentele anuale de la nivelul Uniunii.

Datele statistice sunt extrase din bazele EUROSTAT și AMECO. În cazul României, cifrele aferente anilor 2020 și 2021 reflectă estimări naționale, realizate de CNSP.

Harta creșterii economice și bornele celor două crize

În materie de creștere economică, performanțele țărilor UE sunt reprezentate prin clasamente anuale și prin gruparea acestora pe categorii de performanță. Astfel, harta creșterii economice din Uniune în perioada 2007-2021 evidențiază clar anii în care crizele economice au culminat, anume 2009 și 2020. În acești ani, scăderea economică a fost practic generalizată, cu o singură excepție europeană – Polonia.

Potrivit intervalelor de performanță selectate, reies câteva concluzii:
• În anii 2008-2013, țările UE înregistrează scăderi economice sau creșteri moderate, însă în următorii 6 ani, în intervalul 2014-2019, creșterea economică din spațiul european s-a extins și s-a consolidat, ca fază de expansiune economică.

• În 2020 – anul pandemiei de COVID-19 – scăderea economică severă se manifestă în aproape toate țările Uniunii, spre deosebire de criza din 2009, când numărul țărilor cu scădere semnificativă a PIB, de peste 5%, a fost relativ mai redus.

• Italia, Croația, Spania, Portugalia, Grecia au fost cele mai afectate țări de criza din 2008-2009, prin scăderi economice consemnate de-a lungul mai multor ani, în timp ce revenirea lor a fost relativ lentă, dar progresivă, începând cu 2013 și 2014.

• România a înregistrat, la precedenta criză, scăderi economice severe, de -5,5% în 2009 și -4% în 2010, când au fost aplicate măsurile de austeritate. Însă, relativ rapid, începând cu 2012, România a evoluat spre vârful clasamentului european.

• Între 2013 și 2019, România a evoluat constant pe „albastru”, cu rate înalte de creștere economică, în 2016 fiind pe locul secund în clasamentul european, însă din 2017 ritmul creșterii economice a încetinit succesiv, până la 4,1% în 2019.

• Începând cu 2015, cu excepția Greciei, toate țările UE au înregistrat creștere economică, însă grupul țărilor cu creștere economică de peste 3% s-a diminuat progresiv începând cu 2017 și până la apariția crizei sanitare din 2020.

• Grecia a fost țara cu cele mai slabe performanțe, cu scădere economică severă de-a lungul a 5 ani de prezență în subsolul clasamentului. În schimb, Irlanda a fost campioana creșterii economice, tot cu 5 ani de prezență în vârful clasamentului.

• Spre deosebire de criza din 2008-2009, căderea economică din 2020 a intervenit brusc și aproape uniform pentru toate țările UE, cu manifestări similare în anumite sectoare, date fiind criza sanitară și măsurile de lockdown din economie.

• Pentru anul 2021, prognozele arată o creștere economică destul de consistentă, cu rate de creștere de peste 3% pentru aproape toate țările UE, ceea ce indică – în cazul materializării acestora – o primă diferență semnificativă față de criza din 2009.

Aceste observații punctuale în planul performanțelor cantitative trebuie nuanțate, totuși, prin prisma politicilor și a dezechilibrelor macroeconomice, care pun sub semnul întrebării, în unele cazuri, chiar sustenabilitatea creșterii economice.

În România, de exemplu, politicile din anii 2015-2019, axate excesiv pe stimularea consumului prin relaxarea fiscală și creșterea cheltuielilor permanente, au susținut o creștere economică preponderent cantitativă, lipsită însă de aportul calitativ al investițiilor și al reformelor structurale.
În acest sens, spectrul dezechilibrelor macroeconomice este un factor esențial în judecarea calității politicilor. Sunt deosebit de importante modul în care se ajunge la o criză economică, politicile cu care se intră în etapa de criză, dar și modul în care se iese din criză și deci politicile destinate revenirii economice.

Uneori, din dorința (politică) de a obține „mult și repede”, policy-makerii greșesc direcția și/sau dozajul. Astfel, politicile anticriză pot deveni pe nesimțite politici prociclice, iar politicile de redresare pot atrage chiar frânarea economiei.

Harta contului curent și dezechilibrele structurale

În evoluția pe termen lung a unei economii, contul curent al balanței de plăți este cel mai cuprinzător indicator macroeconomic de sustenabilitate. Situația contului curent ne arată dacă o economie consumă mai mult decât produce, și deci trăiește pe datorie, sau dacă acumulează „avuție” prin excedente în balanța de plăți. A nu se înțelege, însă, că deficitele de cont curent sunt întotdeauna și prin definiție indezirabile. Problema este permanentizarea lor de-a lungul ciclurilor economice.

• Până în 2012, în Uniunea Europeană au predominat deficitele de cont curent, însă ulterior situația s-a echilibrat, iar excedentele de cont curent s-au manifestat cu precădere, media UE evoluând pe „verde” în aproape întreaga perioadă.

• Grupul țărilor nordice, Suedia, Danemarca, Olanda, la care se adaugă Germania și Austria au acumulat excedente de cont curent de-a lungul tuturor celor 15 ani, în ciuda celor două crize și a evoluțiilor economice ciclice.

• Grecia, Cipru, Marea Britanie, Franța și România sunt țările care au acumulat deficite de cont curent de-a lungul întregii perioade, cu mențiunea că România se definește prin cea mai lungă perioadă de evoluție pe „roșu”, în 10 din 15 ani.

• În cazul României, dar nu numai, persistența unor deficite de cont curent de amploare merge în tandem cu deficitele bugetare de amploare, ceea ce explică de altfel paradigma „deficitelor gemene” care ne caracterizează începând din 2016.

Harta deficitului bugetar și panta consolidării fiscale

Ambele crize și-au pus amprenta asupra dezechilibrelor macroeconomice, dintre care deficitul bugetar este de departe cel mai senzitiv indicator, așa cum ne arată situația finanțelor publice reprezentată prin harta de mai jos.
Harta finanțelor publice ilustrează clar impactul celor două crize asupra deficitelor bugetare. Se observă faptul că, în contextul crizei financiare, deteriorarea soldului bugetar intervine încă din anul 2008 și devine mult mai accentuată în 2009.

În schimb, coronacriza a trecut pe „roșu”, simultan, aproape toate bugetele statelor UE, după un an 2019 în care doar România nu a respectat pragul de 3% deficit bugetar, conform criteriilor de convergență nominală.

• Piramida „roșu-orange”, alungită spre dreapta, arată panta consolidării fiscale, care începe în 2010 și coboară progresiv vreme de 6-7 ani. Abia 2017 este primul an postcriză când toate țările UE îndeplinesc criteriul de 3% deficit bugetar.

• Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia, Marea Britanie sunt țările cu cele mai severe deficite bugetare și pentru cei mai mulți ani, în contextul crizei financiare din 2009, ceea ce explică și povara în materie de datorie publică, devenită stringentă.

• Țările nordice, Suedia, Finlanda, Danemarca, au reușit performanța să respecte pragul de 3% deficit bugetar chiar și în contextul crizei economice, în timp ce țările sudice, Franța și Spania, au evoluat cu deficit excesiv până în anul 2016.

• Italia, aflată sub povara datoriei publice, a revenit încă din 2012 la respectarea pragului de deficit de 3% din PIB, alături de țări precum Cehia, Austria, Ungaria, care au menținut cu consecvență traiectoria consolidării fiscale.

• Germania, începând chiar din 2012, a înregistrat 7 ani de excedent bugetar, cea mai puternică performanță de acest fel, împreună cu țările nordice și cu Estonia, țară cu 6 ani de excedent bugetar și aflată în topul creșterii economice postcriză.

• România a rămas doi ani consecutivi pe „roșu”, cu deficit bugetar de peste 6% din PIB, iar următorii doi ani (2011 și 2012) pe „portocaliu”, cu deficite bugetare de 5,4 și 3,7% din PIB, revenind din 2013 pe teritoriul convergenței nominale.

• Bulgaria este, cel mai probabil, țara cu cea mai puternică consolidare fiscală din Europa de Est, reușind să revină pe teritoriul convergenței nominale chiar din 2011 și pe excedent bugetar vreme de 4 ani consecutivi, în intervalul 2016 – 2019.

• Începând cu 2016, finanțele publice europene au evoluat consistent pe un trend de excedent bugetar. În 2019, anul premergător coronacrizei, 17 state membre înregistrau excedente bugetare, și doar România avea deficit de peste 3% din PIB. Uniunea Europeană devenea astfel campioană globală în consolidarea fiscală.

• În 2021 – primul an după coronacriză – estimările în privința deficitelor bugetare seamănă izbitor de mult cu situația finanțelor publice din 2010 – primul an după vârful crizei financiare. Diferența semnificativă ține de traiectoria net diferită a creșterii economice, care pare să revină în mod uniform după coronacriză.

Împreună sau de unii singuri?

Efectele COVID-19 asupra economiei nu vor lua sfârșit prea curând. Chiar dacă unele cifre tind să arate că în 2020 depresiunea nu a fost atât de pronunțată pe cât se anticipase, resorturile ei au rămas și omenirea este provocată să găsească ieșirea către o nouă stabilitate. Suntem contemporanii unei maladii globale, mulți blamând globalizarea pentru repercusiunile asupra tuturor economiilor și continentelor, făcând lumea să pară și mai interconectată, și mai mică, și mai firavă în fața unei amenințări colective. Vom găsi soluții de unii singuri, sau împreună, acuzându-ne reciproc sau fiind deschiși la cooperare și punând la bătaie toate resursele științifice, de cercetare și tehnologice pe care locuitorii planetei le au astăzi?

Aproape paradoxal, COVID-19 a adus în prim-plan două tendințe contradictorii: pe de o parte a adâncit neîncrederea cetățenilor în guverne, iar, pe de altă parte, a impulsionat tendințele de suveranism, diluând sensul națiunii. Concomitent, teza deglobalizării a câștigat teren odată cu închiderea temporară a granițelor și cu creșterea sentimentului că nu ne mai putem baza pe parteneri pentru continuarea bunului mers al economiei în spațiul național. Contextul determină analiștii tendințelor pe termen mediu să facă tot mai des referință la nevoia dezvoltării unui cadru multilateral propice însușirii și respectării de către corporații a criteriilor ESG (grija pentru mediul înconjurător, preocuparea socială pentru protecția diversității, drepturilor omului, consumatorului și animalelor, și buna guvernanță) și a promovării de către state și participanții la piață a obiectivelor SDG (dezvoltării durabile). De ce dobândesc principiile ESG și ale SDG atenție mai mare acum? Pentru că formele actuale ale multilateralismului nu mai sunt capabile să ofere soluții dezordinii actuale, iar absența dintre cele 17 obiective ale SDG a două elemente constitutive pentru democrația liberală, respectiv libertatea de exprimare și alegerile libere, este presupusă a face loc unui tip diferit de dialog al puterilor între care balanța s-a schimbat. Dar fără ca multilateralismul să ne călăuzească în conceperea soluțiilor pentru un viitor mai puțin periclitat, este dificil de presupus că lumea va dobândi un echilibru mai bun.

Este interesant de observat că multilateralismul, care a favorizat globalizarea prin omogenizarea regulilor de comerț, mediu, investiții și guvernanță, este solicitat acum să sprijine procesul deglobalizării, cel puțin de către acele state care cred că o evoluție ordonată a raporturilor economice internaționale ar trebui preferată pretențiilor de hegemonism impus cu forța barierelor și sancțiunilor. De-a lungul anilor economia s-a dezvoltat în logica numerelor mari, a producției de masă, a multiplicării piețelor de desfacere și numărului consumatorilor, a accesului tot mai facil la resurse financiare din ce în ce mai mari. Ea a beneficiat, în schimb, de creativitatea transfrontalieră ce a făcut posibile schimbările tehnologice care au adus cu sine bucuria satisfacerii nevoilor și dezvoltării cererii la niveluri mult mai ridicate decât ar putea decurge din însumarea rezultatelor de pe piețe închise.

În organizarea actuală a sistemelor sociale, economia este supusă politicului prin învestirea acestuia cu puterea de reglementare și supraveghere. Această realitate face necesar un dialog permanent al părților, astfel încât să poată fi atinse țintele fiecăreia dintre ele. Pe acest tărâm a fost promovată și ordinea liberală wilsoniană, care a respins ca soluție războiul, autoritarismul, imperialismul și naționalismul economic, ordine care a dat lumii roadele celui mai mare progres din întreaga sa istorie. Totuși, valorile liberalismului de tip wilsonian mai sunt recunoscute azi doar în spațiul nord-american, european și cel austral.

Acest fapt este concomitent cu pandemia de COVID-19, dar aceasta din urmă a accentuat și evidența limitelor unui curent internațional care a modelat prezentul. Trebuie să înțelegem, în logica contestării de pe alte meleaguri a liberalismului wilsonian, obsesia unora dintre est-europeni care percep Uniunea Europeană drept inamic al suveranității și naționalismului economic, înainte de a număra cel puțin locurile de muncă pe care piața deschisă le-a generat pentru compatrioții lor prin investiții și cele patru libertăți fundamentale de circulație (muncă, capital, servicii, mărfuri), în locul cărora dreapta extremistă nu are nimic de pus în loc.

Mersul economiilor în perioada viitoare depinde într-o măsură copleșitoare de mutațiile pe care le vor suferi lanțurile de aprovizionare la nivel global, ca și de impactul scăderii productivității globale și investițiilor ca urmare a pandemiei curente (a se vedea repercusiunile epidemiilor dintre 2002 și 2016 de SARS, MERS, Ebola, Zika, gripă porcină). În primele faze ale pandemiei am fost tentați să credem că dependența economiilor dezvoltate de aprovizionarea cu mărfuri din China, India și Asia de Sud-Est va avea efecte mult mai pronunțate asupra consumului din economiile occidentale, ceea ce a dat naștere discuțiilor despre o posibilă relocalizare a producției de către marile corporații. S-a evocat cu insistență necesitatea construirii de politici industriale naționale, presupuse a fi susținute cu injecții de fonduri publice.

Însă prea puțini adepți ai politicilor de repliere spre interior (inward looking) au arătat semne de preocupare pentru distorsiunile pe care pachetele repetate de stimuli financiari le provoacă pieței și caracterului ei concurențial. Procesul nu a avansat însă prea mult, pentru că preocuparea companiilor pentru un bun raport cost-productivitate nu avea cum să fie satisfăcută de revenirea producției în țările de origine fără a antrena o prăbușire a vânzărilor cauzată de pierderea competitivității de preț și punerea profitului în paranteză (de fapt, pierdere). Potrivit sondajelor efectuate în rândul producătorilor americani din China, revenirea în SUA nu este luată serios în calcul, și doar 1/7 se gândesc la posibile relocalizări în alte zone pe considerente de costuri mai scăzute cu forța de muncă angajată (David Dollar, The Future of Global Supply Chains: What Are the Implications for International Trade?, The Brookings Institution, Washington D.C., noiembrie 2020).

ROMÂNIA ECONOMICĂ ȘI LUMEA ECONOMICĂ 2020-2021-2040-2050

Constantin Boștină, Preşedintele ASPES

Anul 2020 a încheiat un deceniu al economiei românești, care a evoluat în toată această perioadă, în principal, în spațiul economic al Uniunii Europene.

Din păcate cursul pozitiv pe care au început să-l ia unele sectoare ale economiei românești prin procesul de integrare europeană a fost puternic marcat negativ în anul 2020 de pandemia de COVID-19.

51 din cele 85 sectoare ale economiei românești, adică circa 60%, au parcurs anul 2020 cu o dinamică a afacerilor negativă.
Această situație face ca economia României să încheie anul 2020 cu o cădere de circa 4,5%.

Industria românească, dependentă excesiv de mersul industriei vestice, cunoaște în 2020 o scădere de 8,7%, agricultura, după o secetă extremă, are o cădere de 21,9%, serviciile de 2,3%, consumul final de 2,3%.
Evident trebuie să fim corecți și să subliniem că astfel de evoluții negative au existat în majoritatea țărilor afectate de COVID-19.
Numai că în economia României măsurile de protejare și mai ales cele de susținere a multor sectoare au fost fie insuficiente, fie întârziate în aplicare, fie prost aplicate.

Concluzia este că România are în prezent o economie care este foarte vulnerabilă, dependentă periculos de evoluția economiilor altor state sau de activitatea companiilor multinaționale și a fluxurilor internaționale.
Și atunci o primă întrebare: avem o economie națională capabilă de reziliență la situații ca cele petrecute în anul 2020? Răspuns: clar că nu.
A doua întrebare: poate continua așa România din punct de vedere economic? Răspuns: nu, este necesară o schimbare fundamentală.
2020 a fost anul care a pus marele semn de întrebare pentru planeta Pământ, deci inclusiv pentru România.

Va rămâne un an de referință în care s-au pus întrebări, s-au căutat și uneori s-au dat răspunsuri, dar multe probleme, dintre care unele fundamentale, nu și-au găsit încă un răspuns. Ce facem?

Anul 2021 va fi un an hibrid. Vor ieși mult mai bine în evidență impasurile în care se află omenirea. Trebuie schimbat mersul.

Reziliența în viitor nu poate fi globalizată decât parțial.
Sprijinul rezilienței trebuie să fie în primul rând în plan național, plecând de la individ, familie, comunitate (sat, comună, oraș, județ, țară etc.) și evident cooperare internațională în domenii majore: sănătate, educație, tehnologii ale viitorului bazate pe resurse.

Resursele clasice, unele neregenerabile, atâtea cât mai sunt, altele regenerabile, trebuie să fie puse în valoare având la bază noile tehnologii: automatizarea, robotizarea, biotehnologii, nanotehnologii, inteligență artificială etc.

Odată cu promovarea noilor tehnologii în prelucrarea resurselor naturale și minerale clasice de pe Pământ, se va trece destul de repede la lărgirea bazei de resurse, prin începerea exploatării pentru hrană și materii prime în scop industrial a oceanului planetar, dar și a cosmosului.
O parte din activitățile de prelucrare industrială se vor desfășura de la materia primă la semifabricat și până la produs finit direct în uzine plutitoare pe suprafața mărilor și oceanelor sau pe diferite orbite, în cosmos.
Și dacă acesta va fi viitorul, șocul planetar produs de anul 2020 cere mult mai mult pentru ce va urma să fie.

Este suficient să gândim pe spații limitate prin ceea ce se spune acum: RELANSAREA?
Ce să relansăm în România? Că nu a făcut față problemelor puse de pandemia de COVID-19! Să relansăm activități ineficiente și care nu au viitor?

Sau în paralel cu reluarea unor activități care au avut un grad de reziliență mai ridicat şi pe care să le finanțăm şi să le dezvoltăm, să gândim și să trecem în România la RESTRUCTURARE din perspectiva viitorului, așa cum fac multe state.

Sintetizând, o serie de reușite tehnologice ale perioadei actuale nu mai trebuie neglijate sau să le amânăm implementarea în viața prezentă și viitoare.
Să încercăm să înțelegem și să asimilăm ce urmează nu departe de zilele noastre:

CUM VA ARĂTA LUMEA ÎN 2038

Germania va institui o politică guvernamentală care va interzice rularea mașinilor care ard combustibili fosili.
India devine țara cu cea mai mare populație de pe Pământ.
Chirurgii redirecționează terminațiile nervoase pentru a le permite pacienților paralizați să-și folosească mâinile.

Sângele artificial obținut din celule stem va ajunge pe piața largă.
Costul panourilor solare, per watt, va scădea și va fi egal cu 0,5 USD.

Circa 14.000.000 de vehicule electrice vândute pe glob.
Injecțiile cu proteine sunt folosite împotriva diabetului tip II.
Oamenii de știință dezvoltă un vaccin antigripal care ne protejează de toate tulpinile virusului.
Populația lumii atinge circa 8.600.000.000 locuitori.

Imprimantele 3D sunt folosite pentru a produce noi organe în stare foarte bună de funcționare.
Omenirea se pregătește să aterizeze pe Marte în următoarea decadă.

LUMEA 2040

India depășește SUA și devine a doua cea mai mare putere economică în lume.
Roboții-bucătari îți pregătesc toate mesele necesare ținând cont de nutrienții de care ai nevoie.

Populația lumii atinge 9.200.000.000 locuitori.
Numărul dispozitivelor conectate la internet atinge impresionantul prag de 174.000.000.000.

Asta înseamnă 19 dispozitive de persoană.
Părți din Orientul Mijlociu și Africa vor deveni nelocuibile, din cauza temperaturilor extrem de mari.

Resursele limitate și modificarea climei conduc la revolte masive provocate de foamete.
Migrațiile în masă continuă să crească, fiind cauzate de schimbările climatice și de lipsa de hrană.
Primul „lift” către spațiu este aproape de a fi finalizat în Japonia.
Puterea fuziunii nucleare intră în stadiul în care este disponibilă și pentru vânzare.

Cipurile cuantice de memorie permit mașinăriilor să învețe mai repede ca oricând.
Prelucrarea de resurse din ocean devine o practică obișnuită pe Terra.
Cazurile diagnosticate cu Alzheimer sunt în continuă creștere chiar și printre cei din generația mai tânără.

Televiziunile își dau ultima suflare, în tip ce video la cerere și media online preiau piața.
Submarinul NASA continuă să caute forme de viață pe Titan, luna lui Saturn.

Se lansează a doua misiune controlată de oameni către Marte, care va conține și un grup de coloniști.
Noi studii testează posibilitatea de a ne transforma creierul într-un robot purtător.

LUMEA 2050

Inteligența artificială dezvoltă o largă arie de emoții umane.
Neurotehnologiile permit utilizatorilor să se conecteze unul cu celălalt doar prin puterea gândului.

Un vaccin universal împotriva diferitelor tipuri de cancer este aprobat pentru uz public.
Populația lumii atinge aproximativ 10.000.000.000 locuitori.
5 miliarde de oameni trăiesc în zone unde cantitatea de apă nu este suficientă.

Jumătate din populația lumii are probleme cu vederea.
Temperaturile medii globale vor crește cu 3 grade C.
Urșii polari sunt declarați dispăruți ca specie.
Mai mulți oameni își amputează membrele de bună voie, pentru a-și putea instala proteze high-tech la un cost foarte mic.

Numărul dispozitivelor conectate la internet atinge 237.500.000.000.
Fiecare utilizator are acum în jur de 25 de dispozitive conectate la internet.
Doar mașinile electrice și cele hibride sunt acum vândute în UK, Germania, China, SUA, India, Franța și Olanda.

Clădirile și construcțiile high-tech vor revoluționa spațiul urban.
Avem acum mai mult plastic în oceanele noastre decât pești.
Putem acum să facem fotografii de înaltă rezoluție planetelor aflate la mare distanță.

Excursiile accesibile către Lună sunt acum disponibile publicului larg.
Noi consumabile ajung pe Marte pentru coloniile de rezidenți.
Îți poți copia amintirile și memoriile într-un calculator pentru a le putea stoca digital.

Iată de ce România nu trebuie să aștepte ca să treacă pandemia, după care să se ocupe și de activitatea economică.
Relansarea prin finanţare a sectoarelor economice eficiente şi trecerea urgentă prin investiţii masive la restructurare este obligatoriu să se facă în paralel.

România trebuie să folosească pandemia ca o oportunitate, nu ca o scuză pentru neajunsuri, să treacă la o RESTRUCTURARE PROFUNDĂ a economiei pentru a merge în tandem cu evoluțiile tehnologice de vârf, să opteze pentru acele activități industriale și de servicii ale viitorului.

România va avea succes dacă își va orienta activitatea în construirea unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ din perspectiva anilor 2040-2050, punând în valoare potențialul său destul de bogat, într-o corectă colaborare și cooperare europeană și internațională.

Țări bogate, țări sărace

Anca Dragu, Fost ministru al Finanțelor Publice

Unele țări sunt bogate, altele sunt sărace. Bogăția sau sărăcia nu reprezintă un joc cu sumă nulă, adică nu există o lege a compensației conform căreia unele ar fi sărace pentru a permite altora să fie bogate. De-a lungul istoriei, au existat transferuri necondiționate de resurse între unele țări, dar aceste transferuri nu au reprezentat o cauză decisivă pentru a devia iremediabil traiectoria țărilor „donatoare”. Țările „câștigătoare”, țările bogate au avut viziune și au reușit să înființeze instituții puternice care să elaboreze strategii pe termen lung și să asigure implementarea lor[1]. Educația și sănătatea au fost elementele cheie care au stat la baza conceperii acestor strategii, ceea ce a permis construcția unei societăți care nu doar că tratează nevoile principale, dar a și creat premisele unei societăți sănătoase, în ansamblul ei, dar și la nivel individual.

Dar în ce se traduce bogăția unei țări? Prosperitatea unei țări se regăsește în bogăția fiecărui cetățean, în accesul la educație, la servicii medicale, tratamente și medicamente de ultimă generație, în artă și cultură, în starea de bine, în confortul de zi cu zi, precum și în atitudinea statului în raport cu propriii cetățeni.

Prosperitatea unei țări se regăsește în bogăția fiecărui cetățean, în accesul la educație, la servicii medicale, tratamente și medicamente de ultimă generație, în artă și cultură, în starea de bine, în confortul de zi cu zi, precum și în atitudinea statului în raport cu propriii cetățeni.

De aceea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a introdus conceptul de bunăstare (wellbeing) pentru a descrie standardul de viață și calitate a vieții. Simplul venit pe cap de locuitor, exprimat ca medie, mediană sau extreme, nu mai era suficient pentru a descrie calitatea vieții. Altfel spus, este greu să afirmăm că o persoană duce o viață confortabilă în condițiile în care nu are acces la școală, bibliotecă, teatru, spital, infrastructură, instituții publice de calitate, deși deține mulți bani, fiind o persoană bogată după standardele clasice de bogăție.

Pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 este cel mai bun exemplu pentru conceputul de bunăstare versus bogăție, respectiv pentru nevoia unui acces general la servicii publice de calitate.

Mai exact, înainte de pandemie, bogații țărilor mai puțin evoluate economic se simțeau în siguranță, deoarece știau că își pot trimite copiii la școală în străinătate sau că pot închiria, în orice moment, un avion privat și pot călători într-o altă țară pentru servicii medicale de calitate. Dar pandemia a anulat accesul la spitale private, țările și-au închis granițele făcând imposibile zborurile, chiar și cele private, iar școlile au trecut la procesul de învățare online. Avantajele bogăției materiale individuale au fost anulate brusc, de un virus.

Cadrul OCDE pentru bunăstare nu a fost niciodată mai relevant ca acum, în contextul pandemiei. Criza financiară din 2008 și perturbările politice subsecvente, nemulțumirea socială și tulburările civile din mai multe țări membre ale OCDE au amplificat și mai mult nevoia de politici noi.

biectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite au adus un nou impuls eforturilor politice de a pune în prim-plan oamenii, prosperitatea lor, pacea, parteneriatele și sustenabilitatea consumului de resurse naturale. Guvernele naționale recunosc importanța bunăstării din ce în ce mai mult, multe dintre ele concepând cadre de bunăstare similare cu cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Unele guverne ale țărilor membre ale OCDE au început, de asemenea, să dezvolte instrumente pentru a integra bunăstarea oamenilor în obiectivele lor strategice sau în stabilirea agendei politicilor publice, precum și în gestionarea proceselor bugetare, exemple în acest sens fiind Australia, Noua Zeelandă și Finlanda.

Față de anul 2010, anul critic al crizei economice, unele componente ale bunăstării măsurate de OCDE s-au ameliorat: venitul disponibil a crescut, există mai multe locuri de muncă, speranța de viață a crescut, oamenii locuiesc în gospodării mai puțin aglomerate, rata omuciderilor a scăzut și, în general, oamenii raportează că se simt mai în siguranță. Cu toate acestea, progresul a fost lent sau chiar s-au înregistrat regrese în alte domenii: relațiile interumane și relația între cetățean și autorități, precum și prezența la vot care a stagnat din 2010.

De asemenea, au scăzut indicatorii referitori la: averea medie a gospodăriilor, performanța studenților la testele științifice ale Programului de Evaluare Internațională a Studenților (PISA), precum și timpul petrecut cu prietenii și familia. În plus, diferențele puternice în funcție de sex, vârstă și educație persistă în majoritatea componentelor bunăstării.

Cum stă România în acest joc?

România nu este membră a OCDE, ceea ce face ca multe date să nu fie disponibile sau să necesite eforturi suplimentare pentru colectare și prelucrare. Cu toate acestea, putem spune că România se înscrie în tendința generală, cu câteva diferențe: ritmul de creștere a venitului disponibil a fost, în general, superior mediei OCDE, dar această realitate a venit la pachet cu un model economic deficitar și slab pe termen lung, bazat pe creșterea consumului provocat de o combinație letală de reduceri de venituri publice, prin reduceri de taxe și impozite, și creșteri de cheltuieli publice.

Acest model a generat inflație și depreciere, România fiind țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Chiar și în ultimii ani, când țările vestice se luptau cu o inflație negativă, creșterea prețurilor la noi în țară se situa la 2-3% pe an.

Ieșirea din acest model, periculos pe termen lung, de conducere a politicii fiscal-bugetare este imposibil de realizat rapid, trecerea la un model economic mai sănătos urmând a se realiza în timp, presupunând că există voință politică.

Frica pandemică – noutate sau o temă perpetuă ?

0

Adriean PÂRLOG, Președinte ICSS

„Moartea ne omoară o singură dată, fricile… în fiecare zi.”
Honore de BALZAC

Fără să reprezinte o definiție riguroasă, specialiști din domeniul politic consideră că intelligence-ul gestionează impactul binomului amenințări – vulnerabilități asupra securității naționale, riscurile materiale și nemateriale generate de acest impact, precum și modul în care factorii de decizie răspund incertitudinilor cu scopul prevenirii surprizei strategice.

Probabil că perioada 2020 – 2021 va aminti oamenilor ce înseamnă concret riscurile globale generate de factori biologici de genul noului coronavirus, care la fel ca riscurile nucleare ignoră granițele fizice și sfidează politicile naționale. Pentru prima dată omenirea a fost obligată să ia act de semnificația concretă a fenomenului numit haos informațional global generat de avalanșe de știri, zvonuri, prognoze panicarde și teorii ale conspirației, dar și de o comunicare strategică ezitantă, toate sugerând derularea unui „război al tuturor împotriva tuturor”.

Înțelegerea stării sistemului relațiilor internaționale a reprezentat și reprezintă un efort ce te duce, în cel mai bun caz, la granița teoriei haosului aplicate în studiul spiralei stabilitate – confruntare (nuanță mai cuprinzătoare a binomului pace – război). Ambele componente ale acestei spirale reprezintă domenii la fel de complexe și generatoare de speranțe legate de atingerea stării de confort social, ca deziderat uman permanent. Din păcate entropia este implacabilă și tot mai des se conturează o stare de emoție predominant negativă, împărtășită de grupuri mari de oameni, ca reacție la pericole, reale sau fictive, percepute motivat sau nu ca iminente.

Aceasta este frica socială. Cele două adjective atașate substantivului pericol, real și fictiv, au conotații extrem de profunde în lumea de azi privită în toată complexitatea ei. Din nefericire pentru noi toți, riscurile generează stări de crize regionale, care la rândul lor se propagă în cascadă pe direcții multiple în spațiile ecologic, diplomatic, economic (industrial, agricol, alimentar, energetic), financiar, bancar, tehnologic, dar și în cel al securității cu componentele sale cele mai agresive – militară și informativă (intelligence). Toate aceste considerente conduc la activarea unor adevărate lanțuri de anxietate, fobie sau angoasă de la individ și familie, până la nivel internațional. Deși reprezintă o forțare semantică, multă lume a acceptat în vocabularul curent conceptul de pandemie a fricii, care explică multe dintre evoluțiile întâlnite în relațiile internaționale de azi, caracterizate de omniprezența riscurilor reale și fictive.

În fața unor astfel de provocări, lumea occidentală are nevoie de abordări realiste și echilibrate, care să asigure gestiunea riscurilor generate de confruntarea tradiționalism (conservatorism) – globalism (neoliberalism). SUA nu mai sunt percepute ca liderul de necontestat al lumii, poziția lor fiind amenințată de jucători geopolitici vechi dar reactivați – Rusia –, precum și de jucători noi – China și Uniunea Europeană. China a devenit principalul vector de presiune asupra actualei ordini internaționale, mai ales în condițiile dezorganizării lanțurilor logistice globale.

Astăzi este general acceptat faptul că domeniul relațiilor internaționale este dominat de o serie de țări și organizații considerate actori mari. Dintre acestea se detașează patru, cu o mare putere de influență asupra realităților contemporane și care determină un adevărat patrulater strategic contemporan: SUA, China, Uniunea Europeană și Federația Rusă (aceasta fiind inclusă în listă urmare a potențialului său politico-militar strategic).

Pandemia fricii

0

Ivan Krastev
Președinte al Centrului pentru Strategii Liberale

Variabilele principale ale unei redresări globale

0

Joseph E. Stiglitz
Laureat al premiului Nobel pentru economie

Liniștita criză financiară

0

Carmen M. Reinhart
Economist-șef la Banca Mondială

Anul de cumpănă al Europei

0

Josep Borrell
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate