Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că în 2020 valoarea medie a beneficiilor obținute în urma negocierilor intermediate a crescut cu 40% (3.700 de euro) față de anul precedent. În total, beneficiile negocierilor consumatori-bănci au depășit 1,3 milioane de euro. Oferind aceste informații, CSALB face o evaluare asupra anului trecut și formulează o serie de recomandări pentru 2021.

Beneficii record din negocierile consumatori-bănci, în cadrul CSALB

Valoarea medie a beneficiilor obținute în cadrul negocierilor intermediate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a crescut cu aproape 40%, până la 3.700 de euro. Anul trecut, beneficiile totale rezultate din negocierile consumatori-bănci, au depășit 1,3 milioane de euro, fiind cele mai mari din cei cinci ani de activitate ai CSALB.

Numărul cererilor conforme înregistrate în 2020 marchează o creștere cu aproximativ 18% în raport cu anul 2019. Numărul dosarelor (cereri acceptate de bănci/IFN spre negociere în 2020 vs 2019) înregistrează o scădere de 14 procente. Numărul cererilor soluționate amiabil în 2020 (direct de părți, dar după sesizarea CSALB), a înregistrat o creștere cu 32% față de anul anterior.

Procentul cererilor clasate din total a scăzut la 28% în 2020 (de la 31% în 2019 și 45% în 2018). Multe cereri au fost clasate din motive obiective. Astfel, 435 cereri au fost respinse de bănci pentru că se refereau la radierea din Biroul de Credit, erau solicitări referitoare la creditele de tip ”Prima Casă”, prima de stat, creanțe cesionate, adică se refereau la situații pentru care există legislații speciale. În cazul a 260 de cereri clasate de bănci considerăm că motivele de respingere invocate sunt nejustificate.

În 2020 consumatorii au trimis către IFN-uri 576 cereri. Doar 22 de cereri s-au transformat în dosare (au fost acceptate pentru negociere). Alte 63 de cereri au fost soluționate amiabil (fără parcurgerea procesului de conciliere).

Valoarea beneficiilor obținute din negocierile consumatori-bănci/IFN în cei cinci ani de activitate ai CSALB a depășit 4 milioane de Euro. În condițiile reducerii numărului de dosare și a recordului valoric în ceea ce privește beneficiile obținute anul trecut, a crescut valoarea medie a beneficiilor per dosar finalizat prin împăcarea părților (hotărâre). Dacă în 2019 valoarea medie/hotărâre era de 2.700 de euro, în 2020 a fost de 3.700 de euro.

69% dintre dosarele încheiate prin împăcarea părților au valoarea beneficiilor sub 5.000 de Euro (față de 82% în 2019). Pentru 31% dintre dosarele încheiate prin împăcarea părților valoarea beneficiilor depășește 5.000 de euro (față de 18% în 2019)

Cazul unui consumator care a apelat la
CSALB după amânarea cu 9 luni a ratelor

Angela Pantiloiu, Sebeș: Aveam trei credite făcute la aceeași bancă, însă după decesul soțului nu le mai puteam plăti din pensia mea de fost cadru didactic. Din acest motiv, timp de doi ani am fost nevoită să mă reangajez. Anul trecut am apelat și la amânarea cu 9 luni a ratelor, în speranța că îmi voi reveni. Am depus o cererea la CSALB pe 7 ianuarie, fără să am mari așteptări. Dar, după doar două săptămâni am primit o mare bucurie. Conciliatorul Dragoș Gheorghe a propus unificarea creditelor în unul singur și o perioadă de grație de șase luni, timp în care nu plătesc dobânda. Tot conciliatorul a propus ca pentru ultimele 30 de luni din credit rata lunară să scadă de la 1.600 de lei la 1.200 de lei. Din fericire banca a acceptat, iar reducerea totală este de aproximativ 4.000 de euro, fără de care nu știu cum m-aș fi descurcat.

Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: Toate mesajele noastre din ultimul an către consumatori au îndemnat la prudență față de amânarea ratelor și au amintit de beneficiile negocierii în cadrul CSALB, în situația în care problemele se mențin și după perioada celor 9 luni de amânare. Cazul prezentat este chiar din această categorie – o problemă amânată timp de 9 luni și-a găsit rezolvarea pentru toată perioada de derulare a creditului în cadrul Centrului. Anul trecut, numărul cererilor adresate CSALB a crescut, iar al dosarelor a scăzut deoarece moratoriile legislative și private au trimis consumatorii direct la bănci – aceasta fiind cea mai simpla cale de rezolvare. Pe de altă parte, în cadrul CSALB, atât beneficiile cât și valoare medie a dosarelor au crescut, semn că avem mai multe negocieri în care băncile sunt dispuse să facă mai mari concesii consumatorilor. Sperăm ca acest trend să se consolideze  în 2021, iar exemplul băncilor deschise spre astfel de soluții să fie luat atât de IFN-uri, cât și de băncile mai puțin dispuse să negocieze cu clienții lor persoane fizice.

Recomandările CSALB pentru anul 2021

Consumatorii pot considera că soluția generală, pentru orice problemă întâmpină în relația cu banca sau IFN-ul, este solicitarea unei negocieri cu instituția financiară, în cadrul CSALB. Consumatorii trebuie să fie atenți la costurile asociate amânării ratelor! Cei care nu se încadrează în condițiile Ordonanței (au restanțe, au depășit termenul de 9 luni, au contractul de credit semnat după 30 martie 2020) sau constată de pe acum că nu vor putea plăti rata după expirarea perioadei de amânare, se pot adresa CSALB. Important este să nu înregistreze întârzieri la plată în raport cu banca! În plus, moratoriile legislative oferă soluționare standard pentru toți consumatorii. Soluțiile obținute în cadrul CSALB sunt personalizate. De aceea, nu trebuie să compare propria situație cu soluțiile obținute de alți consumatori, ci să solicite în cadrul negocierilor o rezolvare adaptată propriilor nevoi.

Recomandăm băncilor să mențină sau să crească implicarea în concilierea disputelor pe care le pot avea cu clienții lor, persoane fizice, prin intermediul CSALB și să colaboreze cu Centrul, mai ales în contextul crizei sanitare. Considerăm că este important și oportun orice sprijin pe care o bancă îl poate oferi unui consumator, indiferent că o face ca urmare a aplicării cadrului normativ actual, după analiza unei cereri transmise prin intermediul CSALB sau dacă negociază direct cu consumatorii și obțin împreună o soluție amiabilă. Clasarea cererii ar trebui să fie ultima opțiune. Remarcăm că în 2020 rata de clasare în cadrul CSALB, pentru tot sistemul bancar, este în scădere: 28% în 2020 față de 31% în 2019. Vestea bună este că media cererilor clasate în mod nejustificat de primele 5 bănci (în ordinea numerică a cererilor primite) este de 17%. Adică este un procent mai bun decât cel recomandat de CSALB anul trecut,  de maximum 20%. Recomandăm pentru acest an ca toate instituțiile financiar-bancare și nebancare să aibă ca obiectiv acest plafon maxim de clasare de 20%, mai ales că acest lucru ar consolida încredere consumatorilor în sistemul financiar-bancar.

În rândul IFN-urilor există încă inerția de a nu da curs negocierilor solicitate de clienții lor. Acest fapt vine, probabil, și din valoarea mai mică a contractelor de credit din această piață, comparativ cu piața bancară. Credem că nu suma beneficiilor trebuie să fie un criteriu de acceptare a concilierii, ci mulțumirea consumatorului și fidelizarea acestuia. Există și exemple pozitive în piața IFN-urilor. Provident, una dintre cele mai mari Instituții Financiare Nebancare din România, s-a angajat pentru un parteneriat mai consistent în anul 2021 cu CSALB. Pentru o astfel de colaborare invităm și celelalte IFN-uri; să vadă concilierea relației cu clienții lor drept o strategie de business pe termen lung. Anul trecut doar două IFN-uri au acceptat negocierea cu consumatorii (Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN).

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

UniCredit Bank oferă companiilor afectate de pandemia de COVID-19 acces la linii de finanțare susținute de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Concret, companiile care își desfășoară activitatea în sectoarele cele mai afectate de pandemia Covid19, precum agricultura, turismul, producția de bunuri, comerțul, transporturi și altele, pot accesa finanțări în condiții speciale, cu rate de dobândă reduse în comparație cu ratele standard, pentru susținerea capitalului de lucru, a proiectelor de investiții și a altor cheltuieli eligibile.

Finanțările sunt disponibile în lei sau în euro, pentru beneficiari din categoria întreprinderilor mici și mijlocii (cu mai puțin de 250 de angajați) sau „MidCap” (companii mijlocii cu minimum 250 și mai puțin de 3000 de angajați).

Împrumuturile pot avea o scadență minimă de doi ani (cu o durată efectivă ce depinde de durata economică și tehnică a proiectului finanțat), și pot fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte cu un cost maxim de 25 de milioane de euro.

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: „Mediul de afaceri din România, și în particular acele sectoare de activitate care au resimțit în ultimul an consecințele pandemiei Covid19, are nevoie de o susținere rapidă și pragmatică în această perioadă. Prin acordul cu Banca Europeană de Investiții, punem la dispoziția companiilor cu până la 3.000 de angajați un nou instrument de finanțare a unor proiecte inovatoare sau care contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Completăm, astfel, un portofoliu extins de instrumente financiare pe care îl oferim clienților noștri în contextul acordurilor cu Fondul European de Invesțitii, a schemelor de împărțire a riscului local, furnizate de Statul Român, a programelor InnovFin, Fund of Funds sau COSME”.

Detalii privind modalitatea de aplicare sunt disponibile pe www.unicredit.ro.

****

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate şi de Investiţii, care oferă o rețea unică vest, central şi est europeană bazei sale de clienți. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

7 echipe ale Centrului Alexandru Proca din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA s-au calificat sa participe la 3 competitii internationale de proiecte de cercetare.

Astfel, la cea mai mare competitie de proiecte din SUA, Intel ISEF, s-au calificat sa participe 5 echipe ale Centrului, cu urmatoarele proiecte: Biometria degetelor cu aplicatii in psihiatrie (Costache Iulia – Colegiul National Spiru Haret), Formularea unei teme bionice de cercetare privind microactuatia biologica cu aplicatii in MEMS (Bucur Portase, Robin Cristian, Sovei Andreea Magdalena – Colegiul National Mihai Viteazul), Studiul teoretic si experimental al nanotuburilor de carbon. Aplicatii (Mihai Alexandru – Colegiul National de Informatica Tudor Vianu), Aspecte privind actuatia electrochimica (Chivulescu Adrian Alexandru, Savin Eva Maria – Colegiul National Mihai Viteazul), Un studiu bionic asupra piciorului de insecta cu aplicatii in MEMS (Drutu Danciu, Eric Gabriel, Mitrea Mihai – Liceul Internațional de Informatică).

La competitia GYSTB 2021, din China, va intra in competitie o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Electroosmoza – modelare si identificarea unor aplicatii (Ionescu Natalia – Colegiul National Mihai Viteazul).

La competitia Koreea Science & Engineering Fair, din Koreea de Sud, va concura o echipa a Centrului Alexandru Proca cu proiectul Dezvoltarea si cercetarea unui sistem de actuatie dielectric elastomeric pentru aripi cu geometrie variabila (Ursu Stefan – Colegiul Nicolae Titulescu Brașov).

 Reusita Centrului este cu atat mai mare cu cat toate cele 5 echipe care vor reprezenta Romania la Intel ISEF apartin Centrului Alexandru Proca. Le uram succes!

• Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 vs. 2019
• Două etape de provocări pentru bănci în lunile și anii următori
• Consolidarea practicilor de gestionare a riscurilor și asigurarea direcției viitoare de creștere – domenii cheie asupra cărora băncile ar trebui să se concentreze
• Focus pe investiții și dezvoltare de abilități pentru experiența utilizatorului, agilitate operațională, tehnologie și capacități digitale

Băncile din România ar putea înregistra scăderi ale veniturilor nete după costul cu riscul de aproximativ 58 de miliarde de lei până în 2025, comparativ cu veniturile care erau așteptate înainte de pandemie, din cauza costurilor de risc și a volumelor mai scăzute – conform celei mai recente analize McKinsey&Company.

Băncile ar putea să se confrunte cu două etape de provocări în lunile și anii următori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat în decembrie 2020. Într-o primă fază, este așteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante să atingă nivelul maxim pe termen scurt – până la sfârșitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresări lente a economiei, băncile din România s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocări importante la nivel operațional din cauza presiunii crescute asupra veniturilor și a marjelor. Cea mai probabilă situație pe termen lung este una de creștere lentă.

Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 comparativ cu 2019. Băncile ar putea rămâne cu o rentabilitate a capitalului sub 10% în anii următori, comparativ cu o medie de 12,6 % în perioada 2016-2019.

Cererea de credite atât pentru consumatori, cât și pentru companii ar putea rămâne la un nivel redus pentru o vreme.

„Criza actuală a creat provocări majore în privința modului în care funcționează băncile în România, provocări din care băncile trebuie să învețe și să se adapteze în consecință. Sunt cel puțin două domenii cheie pe care băncile trebuie să le prioritizeze în perioada următoare: întărirea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor și asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioară. Astfel, băncile pot limita impactul negativ al pandemiei și totodată se pot pregăti pentru revenirea la creștere printr-o îmbinare adecvată produs – canal utilizat, în linie cu nevoile și preferințele în schimbare ale clienților”, afirmă Alexandru Filip (foto), Partener Coordonator McKinsey & Company România.

Consolidarea proceselor și abilităților de gestionare a riscurilor

Băncile vor trebui, pe termen scurt, să se concentreze pe îmbunătățirea abilităților de gestionare a riscurilor pentru a menține costurile de risc sub control. Pe termen mediu și lung, vor fi nevoite să exceleze în managementul riscului în context digital, acesta urmând să fie un diferențiator cheie pentru creștere, mai ales în condiții de cerere limitată.

Pe măsură ce amânările de plată a creditelor se vor încheia, băncile din România se vor confrunta cu un numar crescut de clienți (persoane fizice și companii) cu probleme de plată. Va fi necesar ca băncile să acționeze rapid pentru a asista debitorii aflați în situații dificile și pentru a limita la minim efectele asupra provizionării. Estimările McKinsey indică faptul că băncile se pot aștepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor.

Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru bănci. Băncile ar trebui să-și reanalizeze modul de lucru și unde se situează față de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistată de algoritmi în privința aprobării condiționate a unor noi tranzacții pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili și cu pre-aprobare vor fi diferențiatori cheie pentru bănci odată ce vor apărea provocările de volum și/sau business nou.

Asigurarea unei baze solide pentru creșterea viitoare

Pentru a-și consolida baza de creștere, băncile românești vor trebui să își reorienteze strategia. Înainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) și furnizarea de finanțare pentru sectorul public. În același timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobânzi, ceea ce creează un nivel ridicat de dependență față de împrumuturi.

• Gradul de incluziune financiară este încă redus: doar șase din zece români au un cont bancar, potrivit experților din industrie. Deși veniturile lunare în lei au crescut cu aproape 10% anual în ultimul deceniu, gradul de penetrare bancară a crescut cu mai puțin de două puncte procentuale în aceeași perioadă. Mai mult, datele comparative față de celelalte piețe din regiune indică un potențial de creștere atât pe segmentul de împrumuturi cât și pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau depozite, produsele alternative fiind foarte puțin utilizate spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est.
• Există în continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferențiate. Băncile ar trebui să-și consilieze mai mult clienții în privința alegerii unui produs și, totodată, ar putea să-și schimbe portofoliul prin reorientarea de la împrumuturi mari, de lungă durată, către servicii de finanțare sau refinanțare pe termen scurt și produse de acumulare. Acest lucru poate fi însoțit de oferte non-financiare și servicii cu valoare adăugată, susținute de consultanță, pentru a limita în același timp dependența de veniturile din dobânzi.
• Clienții par a fi mai dispuși ca niciodată să utilizeze serviciile bancare digitale și mobile, deci este nevoie ca băncile să fie cât mai prezente în online. De exemplu, băncile pot construi pe acest interes spre digital, determinându-și clienții, prin oferte corespunzătoare, să folosească mai mult serviciile digitale atunci când își aleg un produs de economisire / investiții, concomitent cu creșterea rolului lor în dezvoltarea nivelului de educație financiară și investițională în rândul consumatorilor.

Pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, băncile românești trebuie să-și îmbunătățească modul de operare. Acest lucru implică o atenție mai mare pentru experiența utilizatorului, agilitate și tehnologie digitală:

• Experiența utilizatorului. Clienții se așteaptă tot mai mult ca băncile să anticipeze nu numai produsele și serviciile de care au nevoie, ci și cum și când au nevoie de ele. Băncile ar trebui să analizeze constant experiența pe care o oferă clienților, deoarece satisfacția și loialitatea acestora vor fi influențate puternic de acest aspect.
• Agilitate. Integrarea agilității operaționale va fi crucială pentru bănci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, băncile pot prioritiza anumite acțiuni și practici: instituționalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atenție sporita oferită clienților și regândirea modului de lucru pentru echipe agile și care muncesc de la distanță. Aceste exemple sunt detaliate în Raportul Anual de Banking Global (GBAR).
• Tehnologie și capacități digitale. Obază digitală puternică va fi un element esențial pentru a permite băncilor iterații rapide ale produselor și experiențe personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapidă (în următoarele trei – șase luni) a investițiilor în tehnologie digitală modernă va permite băncilor să își eficientizeze operațiunile și să îndeplinească așteptările clienților.

McKinsey&Company România  a publicat un articol detaliat despre efectele pandemiei asupra sistemului bancar românesc și despre zonele cheie asupra cărora ar trebui băncile să se concentreze pentru a reveni pe un trend de creștere.

Contracţia economică este termenul din ce în ce mai folosit de către antreprenorii români, pe fondul pandemiei care coincide şi cu situaţia economică internaţională, care a suferit modificări majore în ultimul an.

Contracţia merge în descreşterea afacerii şi este caracterizată de scăderea veniturilor şi a încasărilor, o stare financiară vulnerabilă, care se poate degrada treptat şi accelerat. Prin perpetuarea acestui trend descrescător, rezultă pierderi şi de până la 80% din veniturile unei companii, blocaj şi chiar faliment.

În aceste situaţii, antreprenorul va anticipa o posibilă contracţie a afacerii şi va interveni la timp prin aplicarea de instrumente financiare. Astfel, fenomenul se tratează contextual, perceput izolat, iar pierderile financiare se pot limita.

În opinia strategului financiar Ioana Arsenie, domeniul transporturilor din România pare să înregistreze o contracţie economică de 30% pe fondul pandemiei.

Efectele fenomenului de contracţie economică în transporturi se pot percepe prin anumite acţiuni realizate în mod direct de către antreprenori şi manageri: restructurări de personal, oprirea parţială a unei capacităţi de lucru, reducerea bugetului de marketing, reducerea cheltuielilor administrative, tăierile în categoriile de cheltuieli care nu afectează imediat continuarea afacerii, prudenţa în decizii investiţionale şi suspendarea proiectelor de investiţii.

Când aplici o scădere de venituri în reajustarea bugetului, aplici simultan măsuri de limitare a pierderii, astfel vei avea un buget destul de flexibil în firmă care să îţi permită o continuare modestă a afacerii.

Etapa de contracţie este o etapă firească în ciclul de evolutie al afacerilor, însă, dacă nu este gestionată suficient de rapid de la declanşare, ferm şi pe termen lung, provoacă pierderi în mod accelerat şi determină o situatie greu de gestionat, de criză, în care continuarea afacerii poate să fie sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu etapa de contracţie economică globală şi a industriei.

Posibile soluţii de aplicat când te confrunzi cu fenomenul de contracţie a afacerii:

1. Redimensionează bugetul companiei;
2. Dezvoltă structura de cheltuieli variabile şi diminuează masa cheltuielilor fixe;
3. Aplică tăieri de cheltuieli care nu influenţează activitatea de bază şi nu pun în risc continuarea afacerii;
4. Identifică liniile de business cele mai profitabile şi cu potenţial pozitiv şi acţionează pentru stabilizarea şi creşterea acestora; 
5. În oglindă, decide rapid tăieri şi suspendarea acelor activităţi care generează pierderi şi nu sunt sustenabile de sine stătător.

„Diversificarea în transport poate reprezenta un context pozitiv, de care ar trebui să ţinem cont pentru menţinerea capacităţilor de lucru”, explică Ioana Arsenie.

Pentru transportul cargo, recomand antreprenorilor să caute soluţii pentru ca utilizarea capacităţii  să fie cât mai mare, să izoleze maşinile care nu lucrează si să actioneze pentru a suspenda/îngheţa cheltuielile aferente, preţul să fie transparent şi atent calculat, conform cu noua structură a costurilor şi condiţiile din piată, renegocierea politicilor contractuale cu partenerii, clienţii – în vederea securizării procesului de recuperare a banilor cu cât mai puţine întârzieri, pe care să le controleze în cash-flow.

Pentru transportul de persoane, recomand antreprenorilor să valorifice oportunităţile curente, spaţiile într-un mijloc de transport, subînchirierea, dezvoltarea altor linii de business adiacente – utilizând analize de cost de oportunitate.

De ce merită efortul pentru a investi, chiar şi în pandemie?

Dacă ai drept obiectiv să îţi menţii rezervele vitale ale afacerii şi cu resursele limitate să îţi multiplici liniile de business şi să susţii cheltuielile în ciuda unei situaţii economice tensionate, înseamă că îţi vei optimiza afacerea, un fapt benefic pentru dezvoltarea viitoare, iar contracţia economică se poate diminua până la control. În plus, în contextul în care alţi jucători îşi restrâng activitatea, vei putea identifica zone de dezvoltare pe care anterior le accesai cu dificultate.

Volumul investițiilor imobiliare din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieței imobiliare, arată raportul de research CBRE Romania Real Estate Market Outlook. În 2021, România continuă să atragă atenția investitorilor iar mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună față de estimările inițiale ar putea declanșa schimbări neașteptate de prețuri.

„Pandemia de Covid-19 a fost un eveniment de tip black swan cu impact semnificativ asupra pieței de investiții imobiliare. Investitorii și-au redobândit în cele din urmă încrederea și au realizat că lucrurile vor reveni la normalitate. Am asistat, printre altele, la o nouă intrare pe piața românească, o extindere importantă a portofoliului din partea unui jucător important, mai exact S IMMO și am văzut câteva tranzacții creative în toate sectoarele pieței”, a declarat Gijs Klomp, Head of Investment Properties, CBRE Romania.

Volumul investițiilor din România a totalizat 588,5 mil. euro în 2020*, aproape  jumătate din valoarea înregistrată în ultimul an record 2019, dar similară cu cea din 2015, an în care piața imobiliară și-a reluat creșterea în urma crizei globale financiare. Deși 68% din volumul total de investiții imobiliare a fost tranzacționat în primele șase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacție din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România. Fosun a achiziționat clădirea de birouri Floreasca Park din București pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieței de birouri din București.

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Tot în 2020, cea mai mare tranzacție de investiții negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle* pentru trei clădiri de birouri din București (Floreasca Business Park, The Lakeview și Aviatorilor 8) și una din Timișoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 mil. euro.

Anul 2020 s-a încheiat favorabil pentru piața investițiilor în clădiri de birouri, după ce fondul de investiții S IMMO, consiliat de CBRE, a agreat termenii contractuali pentru achiziționarea în avans a clădirilor de birouri Campus 6.2 și 6.3, pentru suma de aproximativ 97 mil. euro.

Optimism prudent pentru 2021

Potrivit CBRE, previziunile pentru 2021 rămân moderat optimiste, deoarece o serie de tranzacții au fost semnate în 2020 și se vor încheia în 2021, iar alte câteva tranzacții se află în diferite etape de negociere. Investitorii continuă să caute oportunități în sectorul industrial, dar oferta rămâne extrem de limitată. Sectorul de retail, în special anumite sub-segmente considerate mai defensive, continuă să atragă interes, facilitând încheierea unor tranzacții și în acest sector.

Cel mai probabil, piața românească de investiții imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta și în 2021 cu dificultăți privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depășește oportunitățile de investiții din întreaga lume. Concurența pentru proprietăți de tip prime pe alte piețe din Europa Centrală și de Est rămâne acerbă și indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor.

“Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de o produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată și cererea mai bună decât cea estimată inițial poate declanșa fluctuații surprinzătoare de prețuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp.

Conform sondajului recent derulat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey, indiferent de tipul de proprietate, locația rămâne unul dintre principalele criterii pentru investitori dornici de expansiune. Același sondaj a relevat faptul că birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, dar a evidențiat și o creștere a interesului pentru sectorul industrial în ceea ce privește viitoarele investiții.

În Europa, volumul investițiilor imobiliare comerciale a atins 275 mld. euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% față de 331 mld. euro în 2019, o performanță mai bună decât se anticipase inițial, având în vedere pandemia Covid-19, potrivit CBRE.

*CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. Dacă acea tranzacție, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacțiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creștere cu 22% față de 2019.

Despre CBRE

CBRE, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 și S&P 500 cu sediul central în Dallas este cea mai mare companie de servicii comerciale și investiții în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2019. Compania are peste 100.000 de angajați (fără a include afiliații), răspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari și deservește proprietari și chiriași prin intermediul celor peste 530 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare și coordonare de tranzacții și management de proiecte, servicii de design and build, managementul proprietății, administrarea investițiilor, evaluare, închiriere de proprietăți, consultanță strategică, vânzări de proprietăți, servicii ipotecare și servicii de dezvoltare. Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați www.cbre.ro sau urmăriți pagina noastră de Linkedin.

Monica Hodor(foto), fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele a Grupului Enel, a preluat la începutul lunii februarie funcția de director general al companiilor E-Distribuție din România, responsabile pentru gestionarea rețelelor de distribuție de energie electrică din zonele Banat, Dobrogea și Muntenia Sud. Gino Celentano, care a condus activitățile de distribuție ale Enel din România începând cu luna mai 2019, va prelua o altă poziție în cadrul Grupului Enel. 

„Sunt onorată să îmi reiau activitatea în România, la conducerea celui mai performant operator de distribuție din țară. Ca urmare a investițiilor realizate, societățile E-Distributie sunt în topul calității serviciului de distribuție și al digitalizării, cu beneficii directe pentru clienți. Pentru a îmbunătăți în continuare serviciile noastre, vom majora volumul investițiilor în rețelele din România, în linie cu Planul Strategic al Grupului Enel pentru perioada 2021-2023”, a declarat Monica Hodor, director general al E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

Monica Hodor are o experiență de 28 de ani la nivel de management. S-a alăturat Enel în anul 2011 ca director financiar al companiilor Enel în România, iar în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2021 a avut o experiență internațională, ocupând mai multe poziții de conducere în Grupul Enel.

Astfel, între 2015 și 2018 a fost șeful diviziei Planificare și Control al Diviziei Globale Infrastructură & Rețele, coordonând activitățile de control financiar și operațional ale companiilor de distribuție Enel în Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Italia, Peru, România și Spania. În perioada 2018 – 2020, a condus Departamentul de Administrație, Finanțe și Control al Enel Sao Paulo, iar cel mai recent a fost director de Dezvoltare a Rețelelor în cadrul diviziei Globale de Infrastructură & Rețele. Doamna Hodor a obținut o diplomă de master de la Facultatea de Finanțe și Bănci a Academiei de Studii Economice din București și o alta în inginerie aerospațială de la Universitatea Politehnică din București.

Cele trei companii E-Distribuție din România deservesc aproximativ 2,9 milioane de locuri de consum din zonele Banat (județele Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara), Dobrogea (județele Tulcea, Constanța, Ialomița și Călărași) și Muntenia Sud (județele București, Ilfov și Giurgiu). E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia.

În anul 2020, companiile E-Distribuție au investit circa 100 de milioane de euro (aproximativ 480 de milioane de lei) în modernizarea rețelei electrice din București și din cele zece județe în care își desfășoară activitatea în țară. Valoarea programelor de modernizare s-a adăugat investițiilor cumulate de aproape 1,4 miliarde de euro realizate de E-Distribuție Banat, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Muntenia în perioada 2005-2019.

De asemenea, cele trei companii au, împreună, cel mai mare număr de contoare inteligente instalate în România, circa 929.400, asigurând digitalizarea pentru circa o treime din numărul total de clienți. Programul pentru 2020 a prevăzut instalarea a peste 170.000 de contoare inteligente, prin investiții de peste 56 de milioane de lei.

Automobile Dacia, cel mai mare producător auto român, și-a prelungit contractul de închiriere pentru cei 69.000 mp ocupați în Pitești Industrial Park, un proiect deținut de Globalworth, sub umbrela sub-brandului Globalworth Industrial. Contractul de leasing pentru Pitești Industrial Park a fost prelungit pentru o perioadă de 10 ani.

Situat în Oarja, județul Argeș, la doar 10 km de Pitești, pe autostrada A1, Automobile Dacia organizează și implementează procese specifice pentru logistica post-vânzare a pieselor și accesoriilor auto în Pitești Industrial Park din anul 2010. Complexul modern constă într-o unitate de depozitare cu un singur acoperiș finalizată și închiriată exclusiv unuia dintre cele mai mari centre de distribuție a pieselor de schimb și accesorii ale Grupului Renault din afara Franței.

„Suntem onorați să prelungim contractul de leasing cu Automobile Dacia, unul dintre cele mai respectate branduri din România. Dorim să le mulțumim pentru încredere și pentru buna noastră colaborare de-a lungul anilor! Faptul că cel mai mare producător auto român a ales serviciile noastre industriale ne motivează să continuăm activitatea Globalworth Industrial la cele mai înalte standarde. Ne-am angajat să lucrăm la fel cum am făcut-o de la bun început și să consolidăm acest parteneriat de la an la an”, a declarat Mihai Zaharia, Director de Investiții Globalworth România și Director Piețe de Capital Globalworth Group.

Dezvoltat pe o suprafață totală de 16,2 hectare, proiectul a primit o certificare Green Edge, dovedind interesul companiei pentru economiile de utilități și dezvoltarea verde, adăugând valoare experienței chiriașilor.

În plus față de colaborarea logistică, în 2019 Globalworth a început o colaborare pe termen lung cu grupul francez și în sectorul de birouri, oferind-i o soluție optimă de spațiu de birou. Sediul companiei din România, Renault Bucharest Connected, situat în partea de vest a Bucureștiului, se întinde pe o suprafață de 58.000 mp și include spații de birouri și un centru de design. Renault Bucharest Connected are acces excelent, fiind situat în apropierea rutelor de transport public care deservesc întregul București. Clădirea oferă, de asemenea, acces ușor la Pitești Industrial Park și la Centrul Tehnic Titu, prin autostrada A1.

Tranzacția cu Automobile Dacia este cea mai mare din portofoliul Globalworth Industrial în 2020. În prezent, portofoliul Globalworth Industrial, sub-brandul de logistică și industrie ușoară a Globalworth, se întinde pe o suprafață de 233.098 mp, în diferite zone din România, cum ar fi București, Timișoara, Constanța și Pitești. Printre proiectele care consolidează activitățile de logistică și ale companiei se numără Pitești Industrial Park, Chitila Logistics Hub, Constanța Business Park și Timișoara Industrial Park.

• 88% dintre români declară că știau că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021.
• 64% dintre respondenți spun că intenționează să păstreze același furnizor de energie electrică.
• O treime dintre români (33%) a aflat despre liberalizarea pieței de energie abia după 1 ianuarie 2021.

Context

Pentru a se transpune în legislația românească prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, Parlamentul a aprobat în 2012 legea nr. 123 privind liberalizarea prețului la energie electrică. Mare parte dintre prevederile acesteia au fost modificate în 2020 prin legea 155/24.07.2020. Astfel, de la 1 ianuarie 2021 piața de energie electrică urma să fie liberalizată. Pe fondul dezbaterilor din spațiul public legate de o informare insuficientă a consumatorilor despre modificări, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pe această temă. Care este percepția românilor în legătură cu trecerea la piața concurențială a energiei electrice?

Știau românii că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021?

• 88% dintre români declară că știau că piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021.
• 7% dintre respondenți spun că nu știau de schimbare.
• 5% dintre respondenți au refuzat să răspundă.

În ce măsură știu românii ce înseamnă liberalizarea pieței de energie electrică?

69% dintre respondenți declară că stiu ce presupune liberalizarea pieței de energie electrică, în schimb 20% dintre aceștia nu știu ce înseamnă. Potrivit Reveal Marketing Research, 44% dintre români declară că nu au înțeles prea bine care sunt schimbările aduse de liberalizarea pieței de energie electrică, iar 11% spun că nu au înțeles deloc. În schimb, 41% dintre respondenți afirmă că au înțeles bine ce presupun aceste modificări. 4% spun că le este clar totul.

Întrebați pe ce tip de piață sunt clienți, 43% dintre români au spus că se află pe piața reglementată, comparativ cu 26% care declară că sunt pe piața concurențială. 31% dintre români nu știu unde sunt clienți. Persoanele educate, cu venituri medii și mari afirmă în mai mare măsură că sunt clienți pe piața reglementată – peste jumătate dintre tinerii profesioniști (53%) și aproximativ același procent dintre familiile moderne (51%).

65% dintre români cred că prețurile vor fi afectate în mare și în foarte mare măsură de această schimbare. Întrebați în ce fel, 83% dintre respondenți cred că prețurile vor crește ca urmare a liberalizării.

Când au aflat despre trecerea la piața concurențială și care au fost sursele de informare?

Deși prevederile legii privind liberalizarea pieței de energie electrică au fost modificate în iulie 2020, aproape jumătate dintre respondenți (48%) spun că au aflat despre acest lucru în perioada septembrie-decembrie 2020. În schimb, o treime dintre români (33%) a aflat despre liberalizarea pieței de energie abia după 1 ianuarie 2021. 10% dintre respondenți au refuzat să răspundă, întrebați când au aflat despre schimbările cu privire la piața de energie electrică.

Mai mult de jumătate dintre români (54%) declară că au aflat despre renunțarea la piața reglementată de energie electrică de la televizor. Aproape un sfert dintre români (24%) declară că au fost informați de către furnizorul lor de energie electrică cu privire la noua lege. Platformele de știri online au fost o sursă de informare cu privire la liberalizarea pieței de energie electrica pentru peste o treime dintre respondenți (34%). Rețelele de socializare au fost menționate de doar 17% dintre respondenți atunci când au fost întrebați de unde au aflat despre liberalizare. În schimb, 13% dintre români spun că au aflat de la rude, prieteni sau cunoștinte despre aceste schimbări pe piața de energie. Dintre segmente, maturii fără partener au selectat în proporția cea mai mare varianta informării de la TV – 70%, fiind urmați de 59% dintre familiile tradiționale cu aceeași opțiune. Familiile moderne au selectat în proporția cea mai mare varianta publicațiilor de știri online – 45%, arată datele Reveal Marketing Research.

Rolul furnizorului în informarea clienților

Din totalul eșantionului, 44% dintre respondenți declară că au fost informați de către furnizorul lor de energie electrică privind trecerea la piața concurențială. La polul opus, 45% afirmă că furnizorul nu i-a informat. 10% dintre respondenți nu au vrut să răspundă la această întrebare.

Ce decid românii? Păstrează același furnizor de energie electrică sau doresc să îl schimbe?

Deși foarte mulți români spun că nu au fost informați de către furnizorul de energie electrică legat de piața concurențială, totuși nu renunță la acesta: 64% dintre respondenți spun că intenționează să păstreze același furnizor de energie electrică în continuare. Doar 6% dintre români declară că intenționează să își schimbe furnizorul. Un procent semnificativ este cel al nehotărâților: 25% dintre români nu s-au decis încă cum să procedeze, iar 5% au refuzat să răspundă la această întrebare. Dintre segmente, 71% dintre persoanele educate, cu copii (familiile moderne) spun că vor rămâne la același furnizor, fata de 58% dintre familiile tradiționale cu același răspuns. 

Conform Reveal Marketing Research, întrebați dacă intenționează să își schimbe furnizorul, 84% dintre respondenți spun că se vor informa cu privire la procedura de mutare direct la furnizor. Informațiile culese de la familie, prieteni sau cunoscuți au fost selectate de 48% dintre români. Presa a fost menționată de doar 22% dintre respondenți atunci când se gândesc la sursele lor de informare pentru procedura de mutare.

Cum evaluează românii modalitățile de informare a publicului?

Peste jumătate dintre români (53%) declară că modalitățile de informare a publicului cu privire la noua piață concurențială de energie electrică au fost nesatisfăcătoare. Cei care au evaluat informarea publicului drept „bună și foarte bună” au fost doar 18% dintre respondenți. Seniorii pensionari și familiile moderne sunt segmentele care se arata cele mai nemulțumite de acest aspect – 66%, respectiv 65% au selectat opțiunea „nesatisfăcător” în legătură cu informarea oamenilor despre liberalizare.

Cine este responsabil pentru nivelul de informare, în opinia românilor?

Întrebați cine cred că este responsabilul principal pentru nivelul de informare a publicului, 52% dintre români au menționat ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) și autoritățile statului. 38% dintre români au menționat furnizorul de energie electrică. Dintre segmente, aproape jumătate dintre tinerii profesioniști (49%) spun că responsabilitatea aparține furnizorului. Doar 9% dintre respondenți îndreaptă responsabilitatea asupra presei.

Ce spun consumatorii vulnerabili?

Dintre consumatorii vulnerabili (cei care au un consum mediu de sub 55kW/lună, potrivit ANRE), 65% dintre aceștia spun că au fost informați de către furnizorul lor de schimbările pe piața de energie, comparativ cu 26% care declară contrariul. 9% dintre consumatorii vulnerabili au refuzat să răspundă la întrebare. Peste jumătate dintre cei aflați în categoria consumatorilor vulnerabili (55%) spun că intenționează să rămână la același furnizor, iar 34% dintre ei nu s-au hotărât încă. Un procent de doar 7% dintre cei cu un consum de sub 55 kW/lună afirmă că intenționează să schimbe furnizorul de energie. 4% dintre aceiași consumatori au refuzat să răspundă. 

În ceea ce privește nivelul de informare, 56% dintre consumatorii vulnerabili îl evaluează, la rândul lor, ca fiind „nesatisfăcător”, comparativ cu 20% dintre aceștia care spun că modalitățile de informare au fost „bune și foarte bune”. 

Mai mult de jumătate (58%) dintre cei cu un consum de sub 55 kW/lună spun că nu prea au înțeles care sunt schimbările aduse de liberalizarea pieței de energie electrică, iar 17% spun că nu au înțeles deloc. Un sfert dintre ei (25%) declară că au înțeles foarte bine modificările.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%. 

Creșterea scorului reputațional al băncilor oferă speranțe pentru revenirea sectorului după depășirea pandemiei.

Banca Transilvania urcă în clasamentul Brand Finance Banking 500 2021 pe locul 302 (anul trecut 339) – cu o creștere de 19% în valoarea de brand, până la 441 milioane USD, consolidându-și forța brandului în teritoriul ‘triplu-A’ (indice de forță a brandului AAA).

România este reprezentată de două bănci în clasamentul Banking 500, BRD coborând pe locul 470, cu o valoare de brand de 193 milioane USD, in scadere cu 17% față de anul trecut.

Pe fondul scăderii profiturilor și al eforturilor guvernamentale de a gestiona criza generată de pandemie, aproape două treimi din cele mai valoroase 500 de branduri bancare globale au înregistrat o scădere a valorii de brand, conform raportului Brand Finance ­– firma globală independentă de evaluare de brand. Astfel, valoarea totală a clasamentului Brand Finance Banking 500 înregistrează a doua contracție anuală consecutivă, de la 1.330 miliarde USD în 2020 la 1.270 miliarde USD în acest an.

Analiza facută de Brand Finance asupra variației celor mai valoroase branduri ale lumii pe trei perioade recesionare arată că, în medie, din 100 de branduri care au pierdut cel mai mult în valoare în timpul unei recesiuni, 74 au fost banci – pe când din 100 de branduri care au crescut în valoare în timpul recesiunilor, doar 30 au fost branduri bancare.

Pe lângă calcularea valorii de brand, Brand Finance determină de asemenea și forța relativă a brandurilor, printr-un tablou de indicatori (balaced scorecard) care includ investiția de marketing, brand equity (reputația acumulată cu clienții, consumatorii, angajații și alte părți interesate) și respectiv impactul acestora în performanța de piață. Alături de rezultatele financiare, forța brandului este un factor determinant al valorii brandului. Băncile cu un index al forței brandului (Brand Strength Index – BSI) sub 60 din 100 au suferit în medie un declin al valorii de brand de 20%, în timp ce băncile cu un scor BSI de peste 70 au scăzut în medie doar cu 8% – ceea ce demonstrează importanța de a avea un brand mai puternic decât competitorii, mai ales în timpul unei recesiuni economice.

David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:

„În criza financiară precedentă, băncile au fost principalul vinovat; de data aceasta, băncile joacă un rol important în a ajuta societatea să depașească repercusiunile economice ale pandemiei. Cercetarea Brand Finance arată ca răspunsul băncilor la criza globală Covid-19 au produs o creștere anuală a scorului reputațional în fața clienților, ceea ce fără îndoială va conduce la o revenire a sectorului și o creștere a valorii brandurilor în perioada post-pandemie.”

Băncile din China domină clasamentul Brand Finance Banking 500 2021, acumulând o treime din valoarea totală a clasamentului, și numărând șapte branduri in cele mai mari zece creșteri de valoare.  Acest fapt se datorează rolului sectorului bancar în răspunsul Chinei la pandemie, precum și investitiilor crescute în digitalizare. Chiar și după o scădere cu 10% a valorii de brand, pana la 72,8 miliarde USD, ICBC își păstrează poziția de cel mai valoros brand bancar al lumii.

În continuare, top 10 este dominat de băncile din China și SUA, fiecare țară fiind reprezentată de câte cinci bănci; de altfel, băncile din China și SUA generează împreună peste 50% din valoarea totală a clasamentului Banking 500.

Cel mai valoros brand bancar american este anul acesta Bank of America (pe locul 5 global, cu o valoare de 32,8 miliarde USD),

Alte evoluții notabile relevate: sectorul bancar din Vietnam a inregistrat cea mai mare crestere anuala (23%), datorată abilității guvernului de a controla și restrânge efectele Covid-19; Union Bank of India este brandul bancar cu cea mai mare creștere anuală în valoare (cu 163%, până la 1,2 miliarde USD); Sber (cea mai mare bancă din Rusia) devine cel mai puternic brand din clasament cu un scor BSI de 92 din 100, beneficiind de un brand stabil și cu mare din partea clienților.

Vedeti aici raportul integral Brand Finance Banking 500 2021

JTI România a fost recertificată Top Employer (Angajator de Top) pentru a opta oară la rând, situându-se în top trei printre companiile premiate pe plan local. Institutul Top Employers a evaluat practicile JTI referitoare la resurse umane și cultura organizațională, recunoscând condițiile excelente asigurate angajaților, chiar și în actuala criză fără precedent.

„Este o realizare extraordinară să primim acest premiu, în vremurile dificile pe care le traversăm. Pe durata pandemiei, am pus pe primul loc siguranța și starea de bine a oamenilor, reușind să-i protejăm pe cei 1.200 de angajați de concedieri sau șomaj tehnic. Am contribuit la lupta împotriva crizei muncind, plătind salarii și taxe. Am investit mai departe în oameni și în mărci și la fel vom face pe viitor, în România. JTI a continuat să fie un partener de nădejde pentru angajați, bugetul statului și pentru comunitate, o companie rezilientă cu oameni dedicați și profesioniști. Aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor mei din vânzări, din fabrică și de la birouri pentru devotamentul și motivarea de care au dat dovadă în această perioadă care ne-a încercat pe toți”, a declarat Evgeny Nikolsky (foto), General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Din 1994, când am început să producem local, am continuat să investim în fabrică și în oameni. JTI Manufacturing a fost, în 2009, prima companie din România care a primit certificarea 5S Best in Class, un principiu de bază al sistemului de management Kaizen, care presupune îmbunătățire continuă. Iar recertificarea a continuat. Fabrica a devenit un punct de referință pentru standardele înalte de calitate și profesionalismul oamenilor, fiind recunoscută în cadrul grupului pentru excelență în execuție și eficiență. Aproximativ 70% din ceea ce se produce la București merge la export. Aș vrea să dedic acest premiu angajaților din fabrica JTI și să le mulțumesc foarte mult pentru dedicare și eforturi în aceste timpuri dificile”, a adăugat Jamie Dunlop, Factory Lead, JTI România.

„Această certificare, primită în actualul context, demonstrează încă o dată că JTI este un loc de muncă excelent. Așa cum noi ne bazăm pe oamenii noștri pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri, și ei se pot baza pe practicile companiei pentru a-și atinge propriile obiective de dezvoltare profesională și personală. 2020 a fost un an foarte diferit, dar am fost pregătiți să-i facem față, datorită standardelor noastre referitoare la oameni și cultură organizațională. Sunt impresionată de puterea de adaptare a angajaților, de reziliența și angajamentul lor. Am trecut printr-o încercare grea, care ne-a făcut mai puternici și ne-a pregătit mai bine pentru viitor. Aș vrea să transmit un mesaj și către viitorii angajați. Acest premiu reprezintă o dovadă că JTI oferă oportunități extraordinare pentru carieră și permite oamenilor să-și dezvolte la maximum potențialul și abilitățile”, a precizat Vaida Vegelyte, People & Culture Director JTI România, Moldova și Bulgaria.

La nivel global, JTI a fost recunoscută drept unul dintre cei doar 16 Angajatori de Top.

„Certificarea Top Employer nu este un scop în sine. Pentru noi reprezintă confirmarea că ne-am aflat tot timpul pe calea cea bună, transformând locul de muncă într-un mediu sigur și flexibil pentru toți oamenii noștri, fie că sunt fermieri, cercetători, angajați la birouri sau operatori în fabrică”, a spus Steve Dyer, JTI Vice President, Global Talent Management.

• Trăim vremuri interesante, în care nu ne mai putem permite, ca investitori de retail sau ca firme, să ignorăm piața Bitcoin și a criptomonedelor, consideră Luca Dezmir.
• Pentru prima dată, asistăm la FOMO (fear of missing out) instituțional, iar autoritățile de reglementare devin tot mai prietenoase, este de părere Vasile Oniță.
• Singura certitudine de până acum este volatilitatea ridicată. Este clar că ne așteaptă o perioadă plină de oportunități pentru investiții și speculații pe piața cripto, apreciază Cătălin Chivu.
• Pentru viitorul mediu și îndepărtat, dincolo de nevoia de active alternative de refugiu sau de optimismul unor entuziaști ai tehnologiei, ori de goana speculativă a unor participanți după câștiguri rapide, este esențial să urmărim cadrul de reglementare, avertizează Claudiu Cazacu.

Opiniile specialiștilor în Bitcoin și criptomonede, precum și în investițiile în piețe de capital în general par a fi împărțite când vine vorba despre monedele virtuale și oportunitățile pe care le pot aduce în această perioadă de volatilitate mare a prețurilor aceste instrumente financiare. De aceea, casa de brokeraj XTB România a decis să aducă laolaltă 3 astfel de specialiști pentru a dezbate ”Investițiile în Crypto pe înțelesul tuturor”. Evenimentul online va avea loc pe data de 2 februarie, ora 19.00. Luca Dezmir și Vasile Oniță (Ike) vor dezbate alături de Cătălin Chivu subiecte precum: Bitcoin – istorie, prezent și perspective, cum abordezi monedele virtuale, ca Investitor, Trader sau Dezvoltator, modalități de protecție când prețurile monedelor virtuale scad, oportunități și diversificarea portofoliului de investiții.

În acest context, Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, declară: „Sub stindardul Bitcoin, întreg tărâmul monedelor virtuale a fost readus în atenție pe parcursul ultimelor luni. După o perioadă de conducere clară, în care a atins niveluri duble față de vârful anterior din 2018, Bitcoin a lăsat mai mult loc monedei virtuale aflate pe locul al doilea, Ethereum (ETH), cu o capitalizare de 145 de mld. dolari (de aproape 4 ori mai mică decât cea a Bitcoin, de 581 de mld. dolari, date valabile miercuri 27 ianuarie, la ora 12). Moneda ETH, după ce a atins noi vârfuri, a început, însă să alunece la rândul său.”

„Piața monedelor virtuale este în continuă schimbare. Pentru viitorul mediu și îndepărtat, dincolo de nevoia de active alternative de refugiu, sau de optimismul unor entuziaști ai tehnologiei, ori de goana speculativă a unor participanți după câștiguri rapide, este esențial să urmărim cadrul de reglementare. În funcție de parametrii acestuia, rezultatul poate fi foarte diferit, un an de acum înainte. Comentarii recente,  nu tocmai favorabile, dinspre FMI și Ministerul de Finanțe din SUA au temperat entuziasmul și par a induce o tendință corectivă, dar piața ar putea rămâne foarte influențabilă în urma unor schimbări de percepție la nivelul autorităților, în orice sens, pe termen scurt”,  avertizează Claudiu Cazacu. 

La rândul său, Luca Dezmir, autor și trainer, explică: „La ora actuală, ne aflăm într-un punct de inflexiune important, în dezvoltarea pieței Bitcoin și a criptomonedelor. În ultimele șase luni au fost cumpărați sute de mii de Bitcoini, de către jucători instituționali și firme, mai ales americane, listate pe Nasdaq, ceea ce a dus la creșterea numărului de portofele ce conțin peste 1.000 de Bitcoin. Mai mult, firma MicroStrategies (MSTR – care se ocupă cu consultanță de business) a achiziționat recent Bitcoin de 10 milioane de dolari (o achiziție relativ minoră). Și au anunțat că vor organiza o conferință online cu titlul „Bitcoin for Corporations”, ca să ajute companiile să dezvolte și să implementeze strategii de investiție in Bitcoin. Acest trend de pătrundere a Bitcoin în zona corporate e dublat de evoluția explozivă a sectorului DeFi (Decentralized Finance), care se bazează pe blockchain și contracte inteligente, folosite la servicii financiare. Sumele tranzacționate de contractele inteligente au crescut de la cateva sute de milioane la începutul lui 2020, la peste 13 miliarde la sfârșitul anului trecut, marcând un start foarte bun pentru acest domeniu care se prefigurează a fi pe termen mediu și lung un challenger de temut pentru piața împrumuturilor și a altor servicii financiare, controlată in acest moment de sectorul bancar.”

„După cum se observă, trăim vremuri interesante, în care nu ne mai putem permite, ca investitori de retail sau ca firme, să ignorăm piața Bitcoin și a criptomonedelor. Putem intra acum în acest sector, pentru a obține un avantaj competitiv, sau putem aștepta și vom intra forțat, peste câțiva ani, atunci când oportunitățile au trecut și vom fi cazați în ultimele vagoane atașate la acest tren de viteză”, consideră Luca Dezmir.

Ike Oniță, analist și observator al ecosistemului crypto, fondator goanadupabitcoin.ro, spune: „Odată cu finalul anului, s-a închis ciclul 3 al ecosistemul crypto. A fost cu adevărat o aventură! În 2021 începe ciclul 4, care până acum ne-a surprins pe toți cu performanțele înregistrate. Pentru prima dată, asistăm la fenomenul FOMO (fear of missing out) la nivel instituțional, iar autoritățile de reglementare devin tot mai prietenoase. Ne așteaptă un an incendiar, plin de evenimente.”

Iar Cătălin Chivu, analist piețe financiare, declară: „La peste 12 ani de la lansarea Bitcoin și a tehnologiei blockchain aflate la baza celei mai populare criptomonede (odată cu emailul trimis de Satoshi Nakamoto, pseudonim care ascunde numele creatorilor sistemului), și la aproape 11 ani de la Pizza Day (adică prima tranzacție oficială, când s-au cumpărat două pizze cu 10.000 Bitcoin), domeniul monedelor digitale revine în prim plan mai entuziast ca niciodată. Ca de obicei, fanii au argumente pentru creșterile spectaculoase (politica FED, persistența incertitudinii, fluxuri de smart money, implicarea unor nume importante, noi căi de acces, etc), dar sunt și multe voci care așteaptă ca bula să se spargă, văzându-le fără valoare.”

„Singura certitudine de până acum este volatilitatea ridicată, cu variații de 15% în anumite zile, însă având în vedere la ce valori s-a ajuns (40.000 dolari) sau se vehiculează (150.000 dolari) pentru Bitcoin, este clar că ne așteaptă o perioadă plină de oportunități pentru investiții și speculații pe piața cripto.”, apreciază Cătălin Chivu.

Pentru participarea la eveniment, înscrierea în pagina oficială este necesară pentru a primi linkul de acces pe email.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

80% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate.

Cea mai tehnologizată clădire din portofoliul marelui investitorde birouri Globalworth, liderul pieței de profil din România, Globalworth Square, are de acum ca principal chiriaș compania globalăWipro, lider în domeniul tehnologiei informației, specializată în consultanță de afaceri.Contractul de leasing, intermediat de Griffes, are ca obiect o suprafață de 11.000 de metri pătrați. Proiectul este localizat în mijlocul celei mai mari comunități de business din București, Globalworth District.

Referitor la nivelul înalt de tehnologie înglobată în noua construcție, Ema Iftimie, Head of Leasing la Globalworth România, subliniază:. „Cea mai frecventă întrebare în 2020 a fost legată de cum vedem noi biroul viitorului în era post Covid-19. Răspundem acum prin Globalworth Square, un proiect ambițios, bazat pe tehnologie inteligentă și eficiență. Încrederea pe care Wipro ne-a oferit-o prin extinderea colaborării noastre ne confirmă că am mizat corect când am decis să construim biroul viitorului. Punem tehnologia pe primul loc și am utilizat-o pentru a eficientiza experiența comunității noastre de chiriași. Faptul că cel mai mare chiriaș în prima clădire producătoare de energie din portofoliu este un lider în tehnologie ne motivează să continuăm să clădim inteligent și să oferim soluții reale unor situații actuale. Procesul de leasing este în plină desfășurare și avem o serie de discuții pentru cei 17.000 de metri pătrați încă disponibili”.

Vivek Bakshi, Country Manager pentru Wipro România: „După cum a menționat CEO-ul nostru, Wipro are un angajament îndelungat față de responsabilitatea socială și mediu, ceea ce a condus la numeroase eforturi de durabilitate, inclusiv asumarea obiectivului de a avea un nivel Net Zero. Suntem, de asemenea, membru fondator al coaliției Transform to Net Zero, care are ca scop accelerarea tranziției către o economie globală cu un nivel Net Zero al emisiilor de dioxid de carbon. Designul și tehnologia utilizate în Globalworth Square sunt în concordanță cu inițiativele noastre în dezvoltarea durabilă. De asemenea, cred că această nouă casă & sediu pentru echipele noastre din România vor reprezenta platforma ideală pentru a ne ajuta să creștem și mai mult și să ne consolidăm poziția pe piață”.

Andreea Paun, Managing Partner al Griffes: „Provocările din lumea business din 2020 au adus nu numai constrângeri, ci și ingeniozitate în rândul chiriașilor cu viziune și planuri solide pentru viitor. Wipro este un precursor și această mișcare – cea mai mare tranzacție de leasing din perioada pandemiei –  demonstrează calitățile unei clădiri de birouri remarcabile și va ajuta echipele să se adapteze noilor modele de lucru”.

Globalworth se impune prin aceea că „setează noi standarde în materie de responsabilitate, well-being, sustenabilitate și costuri reduse pentru ocupanți. Dat fiind că tehnologia joacă un rol central în biroul viitorului, rol puternic accelerat de pandemie, Globalworth Square vine cu o serie de inovații inedite. O parte importantă a consumului de energie va fi asigurată de acoperișul fotovoltaic și pentru a crește siguranța, atingerea suprafețelor va fi limitată prin implementarea unor soluții touchless cu senzor IR în toate facilitățile sanitare. Accesul în clădire și în spațiile de birouri se va face prin tehnologii Bluetooth și NFC. Toate aceste caracteristici au convins Wipro să își extindă parteneriatul deja existent cu Globalworth. Astfel, ca urmare a creșterii nevoilor de business, echipelor Wipro care deja își desfășoară activitatea în Globalworth Tower li se vor alătura echipele din Globalworth Square.

Clădirea are un sistem de dezinfecție a aerului introdus in zona de birouri, cât și al spațiilor comune cu lămpi UV-C montate pe racordurile de introducere ale centralelor de tratare a aerului. Acest sistem asigură reducerea microorganismelor cu până la 99%, chiar și în spații foarte înguste, și funcționează împotriva virusuruilor precum COVID-19 și alți agenți patogeni. O altă inovație constă în sistemul de răcire al clădirii, compus din pompa de căldură, chillere cu freon ecologic R1234ze și depozit de gheață, proiectat pentru a genera un consum energetic redus. Implementarea soluției de depozit de gheață este unică în acest moment pentru o clădire de birouri de clasa A în România. Localizată în zona Văcărescu, între Globalworth Plaza și Green Court, ambele deținute de Globalworth, clădirea are o suprafață totală de 28.000 de metri pătrați și include 14 etaje de spații de birouri și 3 nivele de parcarea subterană, cu o capacitate totală de 500 de locuri.   

Deși un hub bazat pe tehnologie de eficiență inteligentă, Globalworth Square va avea o fațada cu accente vintage. În acest moment, structura și fațada sunt finalizate, întreaga clădire urmând a fi terminată în Q2 2021. Globalworth Square se află în procesul de a obține certificarea BREEAM Outstanding”.

Adunarea generală ordinară a acționarilor SIF Moldova  (prezență 47.2% dintre acționari) i-a ales ca membri ai Consiliului de administrație pe Ceocea Costel,  Ciorcila Horia, Doroș Liviu Claudiu, Iancu Cătălin-Jianu-Dan și Radu Octavian-Claudiu. Consiliul de administrație a aprobat numirile lui Doroș Liviu-Claudiu – președinte-director general, IancuCătălin-Jianu-Dan – vicepreședinte-director general adjunct.

Pentru mandatul 2021-2025 s-a aprobat funcționarea comitetelor consultative ale Consiliului de administrație: Comitetul de audit – președinte Radu Octavian Claudiu, Comitetul de nominalizare-remunerare – președinte Ceocea Costel și Comitetul de investiții – președinte Ciorcila Horia. Fiecare comitet este format din 3 membri, administratori neexecutivi: Ceocea Costel, Ciorcila Horia, Radu Octavian Claudiu. Mandatul membrilor Consiliului de administrație este de 4 ani (5 aprilie 2021-5 aprilie 2025); exercitarea atribuţiilor aferente funcţiei de administrator se face numai după obţinerea deciziei de aprobare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Claudiu Doroș, director general al SIF Moldova:„Le mulțumesc acționarilor pentru votul și încrederea lor, în numele membrilor Consiliului de administrație și al întregii echipe SIF Moldova, mai ales în aceste vremuri fără precedent. Chiar dacă trecem printr-o criză sanitară și economică, am rămas alături de investitorii noștri și ne-am urmat strategia de creștere pe termen lung. În cei peste 25 de ani de activitate în piața de capital nu am mai experimentat nimic similar cu aceasta pandemie și efectele ei. Cu toate aceste, am reușit să încheiem cu succes anul 2020, rezultatul net neauditat format din profit net și câștig net reflectat în rezultatul reportat este cu 46% mai mare decat cel previzionat, ceea ce validează încă o dată soliditatea modelului nostru de business. Suntem orientați spre excelență, de aceea avem o abordare riguroasă a investițiilor prin crearea cadrului potrivit pentru gândire creativă coroborată cu analiză fundamentală și tehnică detaliată. Experiența întregii echipe ne oferă un avantaj competitiv pe piața de capital, pe care îl folosim în beneficiul investitorilor noștri. Am văzut tipare pe care alții nu le-au văzut, am identificat oportunități și le-am transformat în investiții cu profit mediu de peste 100 milioane lei în fiecare din ultimii 10 ani. Filozofia noastră investițională este bine conturată și ne-a arătat în mod repetat că este creatoare de performanță și randamente cu 2 cifre, superioare celorlalte fonduri de acțiuni. De altfel, am reușit să aducem și să menținem SIF Moldova la cea mai mare valoare de piață dintre societățile de investiții financiare, cu efect direct în averea acționarilor. De asemenea, continuăm să aplicăm o strategie de creștere pe termen lung, o politică de dividend predictibilă și programe de răscumparare anuale pentru a oferi soluții care vin în întâmpinarea așteptărilor investitorilor noștri”.

Cătălin Iancu, director general adjunct al SIF Moldova: „Cele mai performante companii de investiții se disting prin continuitatea unui leadership vizionar. Ca membri ai Consiliului de administrație avem un rol principal în dezvoltarea și succesul companiei, ghidând echipa și provocând-o să evolueze. Cultura organizațională înrădăcinată în modul de a acționa și de a fi a fiecărui om din companie, ne-a asigurat continuitatea activității în condiții optime în această perioadă pandemică. Am închis anul 2020 cu o poziție bună din punct de vedere financiar, nivelul investițiilor realizate depășind cu 69% bugetul previzionat. Aceste performanțe au fost atinse într-un an greu, cu provocări multiple și neobișnuite. S-a dovedit din nou că avem un business solid și rezilient, în ciuda volatilității pieței de capital și a scăderii economice. Avem o strategie robustă, bine articulată pe termen lung, care se reflectă în performanță, la nivelul tuturor activelor administrate. Ne-am concentrat pe această abordare granulară a portofoliilor și am urmărit atât creșterea performanței portofoliului listat și a investițiilor în private equity cât și valorificarea portofoliului istoric. Portofoliul listat, cu o fundație solidă formată din sectoare strategice, financiar-bancar și energie-utilități, dublat de investițiile în private equity, agribusiness și imobiliar, creează un portofoliu cu un raport excepțional risc/randament, cu profit semnificativ pe termen lung. Scopul strategiei investiționale este să aducem consistență, prin performanța portofoliului și constanța, prin durata performanței. Plecând de la strategia și rezultatele prezentate ne-am construit și ne-am definit noile obiective, cu și mai multa transparență, fapt care ne aduce mai multa încredere din partea investitorilor, dar și mai multa responsabilitate din partea noastră. Mulțumim acționarilor pentru votul și încrederea acordate!”

În contextul alegerii, SIF Moldova a prezentat un bilanț al propriei activități, din care reținem: „SIF Moldova este societatea de investiții recunoscută în piața de capital din România ca dinamică și inovatoare. În ultimii 10 ani, activele SIF Moldova au generat o rata compusă a randamentului de 9,23%, cu 1,77% mai mare decât rata medie obținută de toate celelate fonduri de acțiuni din România. În același timp, SIF Moldova a acordat dividende acționarilor de 639 milioane lei, în timp ce a continuat să investească și a atins o rată medie de apreciere a valorii pentru acționari de 13,2% (dividende încasate plus creștere activ). Compania și-a urmat strategia pe termen lung și a dublat valoarea activelor administrate până la 2,14 miliarde lei la sfârșitul anului 2020. Performanța SIF Moldova se observă și din perspectiva evoluției discountului prețului SIF2 față de activul net, situat preponderent sub media discounturilor înregistrate de către celelalte societăți de investiții. În comparație cu indexul BET,  actiunea SIF2 a evoluat peste indicele de referință al pieței locale de capital. Față de BET-FI, indicele sectorial format din societatile de investiții financiare, SIF2 a înregistrat de asemenea o creștere mai accentuată în ultimii patru ani, iar față de BET-TR, SIF2 s-a detașat în mod evident”.

SIF Moldova reamintește că „este Administrator de Fonduri de Investitii Alternative (AFIA) autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) cu nr. 20/23.01.2018 listat la Bursa de Valori Bucuresti sub simbolul SIF2. Societatea detine un portofoliu de active evaluat la 2.137 milioane lei, la 30 decembrie 2020. Raportat la valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acțiuni cotate deține ponderea principală, de 70.1%, în timp ce ponderea acțiunilor necotate este de 9,9%. Principalele sectoare în structura portofoliului raportat la valoarea totală a activelor sunt: financiar 44,4%,  energetic 16%, industria prelucratoare 7%  și imobiliare 6,9%. SIF Moldova are 37 angajati la nivel național, iar echipa executiva este formata din Claudiu Doroș, în calitate de director general (CEO) și Cătălin Iancu, în calitate de director general adjunct (Deputy CEO)”.

În luna ianuarie 2021, contagiunea a scăzut ușor, ca urmare a introducerii programului de vaccinare în Uniunea Europeană, care a contribuit la reducerea incertitudinii și a generat un climat pozitiv pe burse, relevă cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, s-a redus semnificativ, atingând nivelurile de la începutul anului 2020 și se situează în jurul valorii de 0,0487.

Pe de altă parte, piețele financiare din SUA și Zona Euro înregistrează o îmbunătățire a condițiilor de tranzacționare, conform indicilor calculați de Bloomberg. Astfel, indicele de turbulență pe piețele bursiere internaționale calculat de Bank of America Merrill Lynch se situează pe un trend descendent și se poziționează sub nivelul valorii 0.

Strategie pentru relansare economică

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru a stimula deschiderea, robustețea și reziliența sistemului economic și financiar din UE, bazată pe trei piloni:

•  promovarea unui rol internațional mai mare al monedei euro, prin convingerea partenerilor din țările terțe să promoveze folosirea acesteia; susținerea dezvoltării instrumentelor și indicilor financiari denominați în euro și îmbunătățirea statutului de monedă de referință internațională în sectoarele de energie și de mărfuri.

Emiterea obligațiunilor denominate în euro în cadrul NextGenerationEU va adăuga profunzime și lichiditate piețelor de capital din UE, crescând atractivitatea lor și a monedei euro în rândul investitorilor. Impulsionarea finanțelor sustenabile reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru a dezvolta piețele financiare din UE într-un hub al finanțelor verzi, folosind euro ca monedă implicită pentru produsele financiare sustenabile. În plus, Comisia Europeană va susține BCE privind o posibilă introducere a monedei euro digitale.

• dezvoltarea infrastructurilor piețelor financiare din UE și îmbunătățirea rezilienței lor, inclusiv față de aplicarea extrateritorială a sancțiunilor de către țările terțe. Comisia Europeană în colaborare cu BCE și ESAs (autoritățile europene de supraveghere) vor solicita infrastructurilor piețelor financiare să realizeze o analiză completă a vulnerabilităților lor legată de aplicarea extrateritorială ilegală a măsurilor unilaterale de către țările terțe și vor întreprinde acțiuni pentru a combate astfel de vulnerabilități.
• promovarea implementării și aplicării uniforme a sancțiunilor UE. Anul acesta, Comisia Europeană va dezvolta o bază de date (Sanctions Information Exchange Repository) pentru a asigura raportarea eficientă și schimbul de informații între statele membre și CE privind implementarea și aplicarea sancțiunilor. Comisia Europeană va colabora cu statele membre pentru a stabili un punct unic de contact pentru aspecte cu dimensiuni transfrontaliere legate de implementarea și aplicarea sancțiunilor.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 4/27.01.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale ce poate fi accesat AICI.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a încheiat un acord de colaborare cu Academia de Studii Economice din București, cu Universitatea de Vest din Timișoara și cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în vederea derulării unui proiect de dezvoltare a abilităților antreprenoriale pentru doctoranzi și post doctoranzi în domeniul științelor economice.

Proiectul face parte din Programul Operațional Capital Uman, cu finanțare europeană, pentru contribuția la creșterea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene. Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a implicat în acest proiect din dorința de a oferi oportunitatea cercetătorilor înscriși în program să înțeleagă mai bine mecanismele de funcționare a piețelor financiare non-bancare și să-și utilizeze instrumentele avansate de analiză pentru explorarea mai aprofundată a conexiunilor din aceste piețe și a rolului lor fundamental în dezvoltarea economică a României.

„Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, ne dorim o colaborare strânsă cu mediul academic pentru a susține noi generații de experți, care să activeze cu profesionalism pe piețele financiare din România și care să contribuie pe termen lung la dezvoltarea acestora, dar și la creșterea gradului de incluziune financiară din țara noastră”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

În perioada ianuarie – februarie 2021, mai mulți experți din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară lucrează cu cei aproximativ 50 de doctoranzi și cercetători post-doctorat, înrolați în program, care derulează în perioada aceasta stagii de practică online la A.S.F. Aceștia dezbat și explorează teme actuale și de interes precum: interconexiunile și legăturile dintre piețele financiare, incluziunea financiară, volatilitatea în contextul pandemiei și evoluția prețurilor activelor financiare, dezvoltarea piețelor și impactul asupra creșterii economice, precum și o varietate de tehnici și de instrumente cantitative de analiză.

Autoritatea de Supraveghere Financiară va desfășura, în perioada următoare, mai multe programe în acest domeniu pe care le va comunica în mod public.

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate și de capital, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 țări, inclusiv România. Soliditatea este crucială în cazul unui șoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroși jucători cu cote de piață marginale, explică studiul.

România a fost una dintre cele mai active piețe din regiunea Europei Centrale și de Este în domeniul fuziunilor și achizițiilor (mergers and acquisitions – M&A) în sistemul bancar, cu trei tranzacții între 2019 și septembrie 2020, și anume preluarea de către Olimpiu Bălaș a 63% din Banca Comercială Feroviară, achiziționarea de către EximBank România a 99% din Banca Românească, preluarea de către J.C. Flowers a 100% din Bank Leumi România. Conform analizei Deloitte România privind piața locală de M&A în 2020, sectorul financiar a fost printre cele mai active anul trecut după numărul de tranzacții.

„La debutul crizei generate de COVID-19, sectorul bancar românesc era solid în comparație cu media la nivelul UE în ceea ce privește rata de adecvare a capitalului, lichiditatea și gradul de acoperire cu provizioane a expunerilor neperformante. Adevăratele efecte ale crizei vor fi vizibile abia începând cu raportările financiare pentru 2020 și cu siguranță vor lăsa urme asupra profitabilității sistemului și a ratei de portofolii neperformante. Este de așteptat ca tendința de consolidare din România să ia amploare din cauza contextului generat de pandemie și a faptului că peste 70% din activele bancare locale sunt deținute de grupuri bancare străine, așadar sunt strâns legate de tendințele europene”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Cel mai mare număr de tranzacții din ECE a fost înregistrat în statele baltice (șase tranzacții), Serbia (patru tranzacții) și Cehia (trei tranzacții, la fel ca în România) între 2019 și septembrie 2020. Cei mai activi cumpărători din regiune au fost grupul ungar OTP Bank (trei tranzacții) și KBC Group (două achiziții) în perioada analizată de studiu. La extrema opusă, cei mai activi vânzători au fost Société Générale (patru tranzacții), Danske Bank (trei tranzacții) și Piraeus Bank (două tranzacții) între 2019 și septembrie 2020.

Înainte de declanșarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% și un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans – NPL) de 7,2%, subliniază studiul. Pe măsură de condițiile macroeconomice se deteriorează, este de așteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă. Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni. Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte.

„Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să își asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacțiilor. Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenții să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De la declanșarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menținerea calității activelor bancare, iar o retragere prematură a ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creșterea bruscă a ratelor de credite neperformante în următoarea perioadă, conform studiului.

„Este posibil ca măsurile de amânare a plății ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanțurile băncilor. Este de așteptat ca băncile să se pregătească pentru această situație prin intermediul provizioanelor și al monitorizării active a clienților, în special a celor aflați în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili și pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului. Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile și pentru România, prin urmare e de așteptat că piața locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci și va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucționează în momentul de față utilizarea de către bănci a acestei soluții firești în cadrul oricărui sistem financiar bancar european”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Autoritățile europene de reglementare încurajează băncile să-și monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante și a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluționa aceste cazuri și să vândă aceste portofolii cu succes. Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut. Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.

Studiul Deloitte CEE Banking M&A, aflat la a treia ediție, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii pieței de fuziuni și achiziții din sectorul bancar din 16 țări din Europa Centrală și de Est, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.

Deloitte România are o abordare integrată multidisciplinară privind sectorul serviciilor financiare, care acoperă toate tipurile de servicii, inclusiv consultanță de management și de risc, consultanță financiară, audit, servicii juridice și fiscale. Echipa multidisciplinară dedicată domeniului serviciilor financiare este condusă de Dimitrios Goranitis, Partener Servicii de Risc și Reglementare, Deloitte România, care conduce și practica Deloitte din Europa continentală specializată în risc și reglementare în sectorul bancar. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, și Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, fac parte din grupul care coordonează această echipă multidisciplinară a Deloitte România dedicată sectorului serviciilor financiare.

Actualul context economico-social și reflectarea lui la nivelul relațiilor umane conferă substanță ediției din acest an a Nopţii Ideilor – 28 ianuarie, ediția a şasea, în organizarea Institutului Francez de la Paris în 75 de ţări de pe cinci continente. Tema ediției este „Aproape”, aleasă „pentru a observa cum se transformă ideea noastră de spaţiu şi mobilitate, cum se formează noile solidarităţi pe care criza modelelor noastre economice şi sociale le-a creat, dar şi locul digitalului în viaţa de zi cu zi care probabil va schimba societatea pe termen lung”.

Institutul Francez din România, având partener principal BRD-Groupe Société Générale, participă cu evenimente online de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, cu următoarea recomandare: „Noaptea Ideilor 2021 în România vă propune un video-art, un tele-performance, o dezbatere Cluj-Nantes despre arta stradală, conferinţe, mini-interviuri, o proiecție de film și mai multe ateliere pentru copii. Printre invitaţii acestei ediţii se numără artistul stradal Kero Zen, designerul Antoine Gripay, sociologa Eva Illouz, autorul de piese de teatru şi actorul Julien Dallière, directorul misiunii arheologice franceze din Delta Dunării Laurent Carozza: un program inedit care celebrează ideile fără frontiere. Această ediţie va avea loc exclusiv online şi va permite publicului din România să fie #aproape de toate evenimentele, indiferent dacă sunt create la Iaşi, la Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti. Profesori universitari, oameni de știinţă și artiști vor vorbi despre raportul dintre noi și ceilalți, din alte timpuri și din alte spații, despre relația dintre oameni și orașele pe care și le-au construit și despre cum s-a schimbat în timp noțiunea de identitate în raport cu ce a fost și cu ce a rămas aproape. Pentru cei mici se vor organiza ateliere de poveşti, de gândire critică sau dezvoltare personală, precum și jocuri. Totodată, România va fi parte și din maratonul internațional transmis live pe rețelele sociale de către Institutul Francez din Paris pe 28 ianuarie, prin prezentarea unei proiecții speciale, Aproape – dincolo de vârste, la ora 20:20. Prietenii români ai Institutului Francez, de generații diferite, vorbesc din perspectivă personală despre ce înseamnă astăzi „aproape” și ce lipsește în această perioadă: Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI România, Ileana Țăroi, jurnalistă și coordonatoarea Secției Franceze a Radio România Internațional, Dorina Chihaia, Miss Universe România 2019, copilul Ezra Țărnea, elevii Vlad Anchidin și Elina Grama, studenta Laura Grisvard, Luka Živković, reprezentant French Tech Bucharest, Diana Marincu, directoare artistică a Fundației Art Encounters. Rendez-vous pe 28 ianuarie, la Noaptea Ideilor! http://bit.ly/NoapteaIdeilor2021”.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Regulamentul privind activitatea de control desfășurată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de modificare și completare a Regulamentului CNVM nr. 27/2010 privind supravegherea electronică prin raportări, cu  modificările și completările ulterioare (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul de Recomandări pentru societățile de asigurare și de reasigurare privind unele măsuri de minimizare a efectelor crizei COVID-19 pentru anul 2021;

Norma pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 15 zile).

• Supraveghere

Rezultatele controlului periodic efectuat la NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A. în calitate de administrator al F.P.A.P. NN;

Rezultatul controlului periodic efectuat la BRD – Groupe Société Générale S.A. în calitate de depozitar al activelor fondurilor de pensii private;

Rezultatele controlului periodic efectuat la S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. în calitate de administrator al Fondului de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare.

• Autorizare

Aprobarea numirii doamnei Nicoară Vanesa în funcția de director general al societății Toyo Motor Broker de Asigurare S.R.L. și modificarea conținutului unui articol din Actul constitutiv al societății;

Aprobarea numirii doamnei Vartic Camelia în funcția de conducător executiv al societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A.;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al Societății AON Romania Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L. (nou mandat administrator și conducător executiv);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății BDT Broker de Asigurare S.R.L. (numire administrator și conducător executiv);

Acordarea avizului societății Obsidian Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Acordarea avizului societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Contractului de depozitare a activelor Fondului de Pensii Facultative BRD Medio administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Pensia Mea administrat de BT Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative S.A.

Reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, în decembrie, aplicării provizorii, de la 1 ianuarie, a acordului post-Brexit încheiat între Bruxelles şi Londra, în aşteptarea aprobării documentului de către Parlamentul European.

Acordul presupune că, începând cu ora 23:00 GMT din ziua de 31 decembrie, când Regatul Unit a părăsit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

Tratatul recunoaşte explicit că investiţiile şi comerţul au nevoie de condiţii pentru„o concurenţă deschisă şi corectă”. În ceea ce priveşte serviciile financiare, cele două părţi se angajează „să stabilească un climat favorabil pentru dezvoltarea comerţului şi investiţiilor”.

Textul include multe anexe detaliate pe teme precum pescuitul, comerţul cu vin, medicamente, produse chimice etc.

Financial Intelligence, în parteneriat cu societățile Cuculis & Asociații și Forest & Co. Solicitors, organizează mâine, 28 ianuarie, de la ora 11:00, evenimentul „Brexit Conference: Impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Facebook Financial Intelligence.

Mihaela Pădure, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors: „În cadrul conferinței vom face referire în mod special la impactul generat de Brexit din punct de vedere legal asupra afacerilor din România care implică Marea Britanie sau invers. Ne adresăm totodată și persoanelor fizice care fac parte sau intenționează sa facă parte din comunitatea românească în UK, explicând cum noile reglementări legale îi afectează în mod direct în funcție de categoria din care fac parte (studenți, persoane fizice autorizate, angajați, etc).”

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor, LIVE, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul evenimentului se vor dezbate cele mai importante subiecte de actualitate despre  impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România:

• Cum afectează Brexit ul afacerile din Romania/UK sau și UK?
• Cum va fi cooperarea interbancară între instituțiile centrale românești și cele care nu mai fac parte din UE?
• Ce se întâmplă cu împrumuturile luate de la instituțiile financiare din Marea Britanie?
• Recuperarea creanțelor transfrontaliere
• Ce se întâmplă cu ajutoarele acordate de Marea Britanie pentru PFA?
• Importuri și exporturi în și din Marea Britanie
• Noi reglementari privind regimul vamal, transportul de mărfuri și efectele activității de import-export
• Infracțiuni în afaceri, delapidare, evaziune fiscală
• Accesul tinerilor români la sistemul educațional din Marea Britanie

Speakerii evenimentului sunt: Iuliu WINKLER, Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe; Laura NASTA, Ministru consilier în cadrul Biroului de Promovare Economică Londra, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Florian NEAGU, Director adjunct, Direcția Stabilitate Financiară, BNR; Neil McGREGOR, Președinte CA, Camera de Comerț Româno Britanică; Marcel Simion MUTESCU, Director general, Direcția generală a vamilor, ANAF; Adriean PÂRLOG, Prof. Univ. și General în rezervă, Președinte ICSS; Horia GRIGORESCU, Director General provizoriu, Poșta Română; Adrian CUCULIS, Fondator și Avocat Coordonator Cuculis și Asociații; Mihaela PĂDURE, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors și Cătălin Constantin HARNAGEA, Director General, Agenția de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare – RoAid.

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator al platformei de știri economice Financial Intelligence.

Parteneri instituționali: Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) și ICSS.

Parteneri media: In Capital Productions, Agerpres, România Durabilă, Club Economic, Economistul, NewMoney, The Diplomat, BiziLive TV, FinZoom.ro, Boof Media.

Agenda evenimentului poate fi regăsită aici.

Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte Asociatia CFA Romania declara:
“Semnificatia evolutiei divergente a indicatorului conditiilor curente si a indicatorului anticipatiilor arata faptul ca suntem inca in valul al doilea al crizei coronavirusului, cu toate implicatiile economice care decurg din aceasta situatie. In acelasi timp, se vede iesirea din aceasta criza,
probabil undeva in a doua parte a anului 2021, odata cu distribuirea la scara larga a vaccinului impotriva acestui coronavirus.”
Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut fata de luna anterioara cu 5,9 puncte pana la valoarea de 50,4 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 11,1 puncte), evolutia datorandu-se ambelor componente ale acestuia. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2022/ianuarie 2021) a inregistrat o valoare medie de 2,64%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 85% dintre participantii la sondaj anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9283, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 4,9825 lei pentru un euro.

Este de remarcat faptul ca 56% din participantii la sondaj considera pretul
proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluat.
Din luna aprilie a anului 2020, in cadrul sondajului au fost adaugate intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna decembrie 2020 releva:
 Durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 51%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul IV al anului 2021;
 Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021: valoarea medie a
anticipatiilor este 6,9%;
 Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este +3,3%.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) apreciază că „rețeta” pentru realizarea obiectivelor prioritare deopotrivă pentru mediul de afaceri și pentru guvernanți în 2021 „trebuie să includă: debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare reală, din timp, cu mediul de afaceri și cu societatea civilă”. Ideile și propunerile în acest sens au fost reiterate la întâlnirea reprezentanților Coaliției pentru Dezvoltarea României cu prim-ministrul Florin Cîțu și cu membri ai guvernului. Sublinieri sunt făcute de reprezentanți ai CDR.

Dragoș Anastasiu, președintele AHK România și coordonatorul CDR: „În sfârșit, am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri și societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere și sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”.

Ionuț Simion, președintele Amcham România: „România are nevoie de un buget fundamentat pe trei piloni esențiali: i) investiții, cu resurse financiare nu doar alocate, ci și cheltuite, ii) menținerea controlului cheltuielilor bugetare și iii) creșterea colectării și digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am solicitat înființarea unei autorități unice pentru digitalizarea administrației, cea mai eficientă soluție. Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moașe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”.

Florin Pogonaru, președintele AOAR: „Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creșterea competențelor digitale în educațieșiînadministrație, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situațiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”.

Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders: „Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple și ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administrație. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare și simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”.

CDR reamintește că „este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)”.

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a publicat pentru a doua oară indicatorul VEKTOR pentru companiile listate din Piața Reglementată în cadrul website-ului Bursei de Valori București (BVB). VEKTOR este indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă și este calculat în baza unei metodologii ce include 15 criterii, în linie cu cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR). Au fost notate 77 de companii care au obținut punctaj de la 0 (comunicare redusă) la 10 (comunicare excelentă).

Companiile care au obținut cel mai mare indicator VEKTOR sunt:

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR (foto):

„ARIR a finalizat a doua evaluare a companiilor listate din perspectiva comunicării cu investitorii. 15 companii au obținut note de peste 9, dublu față de prima evaluare din 2019, în contextul unei revizuiri a metodologiei. Rezultatele îmbunătățite scot în prim plan companiile care vor să transmită investitorilor mai multă încredere, printr-o comunicare proactivă, cele mai bune practici în relația cu investitorii și în final transparență. Toate trei sunt elemente importante în noul context de piață. Impactul adus de VEKTOR este vizibil, indicatorul a devenit reper pentru investitori, companii și presă. Ne propunem promovarea acestui indicator către Comisia Europeană și de asemenea extinderea într-o formă adaptată și pentru companiile de pe sistemul alternativ de tranzacționare al bursei.”

Criteriile îndeplinite de cel mai mare număr de companii la evaluarea din decembrie 2020 au fost: criteriul 5 (53 de companii), care se referă la furnizarea informațiilor despre prețul acțiunilor în cadrul website-ului emitentului și criteriul 1 (49 companii) care se referă la disponibilitatea datelor de contact pentru echipa de Relația cu Investitorii (numele și prenumele persoanei (lor) de contact, un număr de telefon și o adresă de e-mail). Criterul 14 care solicită existența unei politici de remunerare a fost îndeplinit de cele mai puține companii (16).

Media indicatorului VEKTOR pentru toate companiile este de 3,8, o creștere de 0,2 puncte față de 2019, iar a companiilor din categoria premium este de 7,3. Se remarcă de asemenea o creștere semnificativă pentru companiile din indicele BET, media indicatorului VEKTOR pentru aceste companii fiind 8,6 (în 2019 media a fost 8).

Datele agregate pentru toate companiile sunt disponibile și în secțiunea dedicată indicatorului VEKTOR a website-ului ARIR.

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019. Metodologia VEKTOR din acest an a fost actualizată de către un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori) pentru a include așteptările investitorilor instituționali și individuali. Metodologia include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), printre care:

• informații despre echipa de relații cu investitorii;
• existența prezentării pentru investitori;
• organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare;
• publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare;
• participarea la evenimente cu investitori;
• furnizare informațiilor financiare în format Excel;
• transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare;
• publicarea informațiilor despre prețul acțiunii;
• acoperirea de către analiști financiari;
• informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare;
• raportarea non-financiară.

Analiza și evaluarea informațiilor publice disponibile, a website-ului și a secțiunii pentru relația cu investitorii (IR) au fost realizate de ARIR și o comisie de proiect, formată din 10 persoane (analiști de guvernanță corporativă, profesioniști IR, mediul academic, consultanți raportare non-financiară) în perioada 21 noiembrie – 15 decembrie 2020. Procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie de către Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România.

Evaluarea comunicării companiilor listate cu investitorii va avea loc anual în noiembrie – decembrie sau oricând, la cererea unei companii listate.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

TransferGo derulează campania „Valorez pentru România” pentru recunoașterea contribuției românilor din diaspora la economia și imaginea țării și construirea unei percepții reale asupra acestora

59% dintre români consideră că principala contribuție a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimiși familiei, iar 21% de banii cheltuiți în vizitele lor în țară. Aceasta în contextul în care aproape jumătate dintre români consideră că diaspora are o contribuție financiară per ansamblu mică sau foarte mică la economia locală, iar 73% dintre români subestimează valoarea reală a sumelor trimise în țară de către conaționalii lor de peste hotare, potrivit unei cercetări comandate de TransferGo și derulate la finalul anului 2020.

TransferGo, compania de transferuri internaționale de bani, a lansat  pe 1 decembrie 2020 campania „Valorez pentru România”, pentru a sprijini și promova contribuția românilor din diaspora la dezvoltarea economiei locale, precum și la promovarea imaginii țării pe plan extern. Campania include o petiție online adresată BNR pentru lansarea unei bancnote sau monede de colecție dedicate diasporei, care poate fi accesată aici: link petiție, cât și povești de succes ale românilor de peste hotare care se regăsesc atât pe website-ul campaniei, cât și pe pagina de Facebook TransferGo Romania.

Astfel, până în prezent, peste 3500 de români au semnat petiția pentru emisiunea numismatică dedicată diasporei. La inițiativă s-au alăturat români din toată țara, care au rude, cunoscuți sau au fost plecați ei înșiși peste hotare, precum și românii plecați permanent sau temporar în străinătate. O mare susținere a venit din partea comunităților românești numeroase din țări precum Marea Britanie, Germania, Austria, Spania, Italia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Olanda, Franța sau Irlanda. Însă campania a avut ecou și față de românii din state mai puțin consacrate ca destinații de emigrare pentru români, precum Cipru, SUA, Grecia, Cehia,  Portugalia, Elveția, Luxemburg, Islanda, Polonia, Muntenegru, Malta și Filipine.

„Ne bucurăm enorm să vedem că a fost atât de bine primită campania „Valorez pentru România” prin care ne dorim să facem cunoscută întregii opinii publice adevărata valoare pe care o are comunitatea românească din diaspora și pe care o transferă României atât prin contribuția sa financiară la economia locală, cât și prin renumele bun pe care românii și-l fac peste tot în lume și pe care cred că ar trebui să îl luăm mai mult în considerare. Sunt milioane de români din străinătate, clienți TransferGo, care trimit bani acasă pentru a își întreține familia, însă o mare parte dintre ei o fac cu gândul de a se întoarce într-o zi și a încerca să își reconstruiască un viitor alături de ei,” a declarat Marius Nedelcu, Chief Marketing Officer, TransferGo.

Potrivit TransferGo, în medie, un roman trimite acasă 500 euro pe lună. Această valoare este una destul de ridicată, având în vedere că venitul unui român care lucrează în Marea Britanie sau Spania, spre exemplu, este de aproximativ 2000 euro. Practic suma pe care acesta o trimite în țară reprezintă un sfert din banii pe care îi câștigă într-o lună, restul fiindu-i necesar pentru a își acoperi costurile minime de trai, mai ridicate decât în România.

Mai mult, conform datelor Băncii Mondiale, valoarea sumelor trimise în Romania în 2019 este de 7,2 miliarde de dolari, acestea reprezentând un procent de 3% din PIB-ul României.

Cu toate acestea, doar 20% dintre români sunt de părere că cei plecați în străinătate contribuie la dezvoltarea economiei locale prin investiții făcute la întoarcerea în țară, conform studiului derulat la cererea TransferGo la sfârșitul lui 2020. Potrivit aceluiași studiu totuși, 60% dintre români consideră că cei plecați peste hotare ar trebui sa se întoarcă în țară.

TranferGo este singura companie paneuropeană de transfer de bani care poate garanta că fondurile clienților vor ajunge la destinație în 30 minute și este preferată de imigranții care trimit bani acasă, datorită lipsei procedurilor birocratice ale băncilor, precum și datorită taxelor mai mici.

Pe plan local, compania este prezentă din 2015, iar în 2019 au fost operate către Româniapeste jumătate de milion de transferuriprin intermediul TransferGo, 80% dintre acestea fiind efectuate de pe aplicația pentru dispozitive mobile. Mai mult, în luna ianuarie a acestui an, TransferGo a raportat o creștere de 50% a fluxului de bani pentru țara noastră, precum și un grad de utilizare al aplicației de peste 80%, conform rezultatelor preliminare ale companiei.

În ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară
(A.S.F.) din data de 20 ianuarie 2021, Sectorul Asigurări – Reasigurări (S.A.R.) a prezentat rezultatele activității de supraveghere realizate la Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A.
În cadrul procesului de supraveghere, A.S.F. a solicitat City Insurance S.A. informații și documente relevante necesare verificării programului de reasigurare al societății.
Informațiile solicitate nu au fost transmise Autorității, iar conducerea executivă și conducerea superioară a societății nu s-au asigurat că informațiile solicitate sunt disponibile astfel încât să fie puse la dispoziție în termenul stabilit, A.S.F. fiind astfel împiedicată, fără drept, în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege.
Prin urmare, Consiliul A.S.F. a decis sancționarea membrilor Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, după cum urmează:

Directorat:
– Domnul Renato Szilagyi, Președinte Directorat – amendă în cuantum de 530.000 lei;
– Domnul Buzerea Barbu Mircea, Vicepreședinte al Directoratului – amendă în cuantum de 500.000 lei;
– Domnul Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al Directoratului – amendă în cuantum de 500.000 lei.

Consiliu de Supraveghere:
– Domnul Browne Woodthorpe Robert, Președinte al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Domnul Rossler Max Walter, Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;

Str. Splaiul Independenței nr.15, sector 5, București
Tel: +4021.659.63.76., Fax: +4021.659.60.51
office@asfromania.ro; www.asfromania.ro

– Domnul Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Doamna Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei;
– Domnul Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere – amendă în cuantum de 450.000 lei.

Curtea de Conturi a României împlinește astăzi 157 de ani de la înființarea ei, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza în 1864, într-o zi cu uriașă însemnătate istorică pentru români: 24 ianuarie. Înalta Curte de Compturi a traversat, alături de societatea românească, vremuri de restriște, dar și de înnoire. A fost reper în buna orânduire a finanțelor publice și a devenit principalul partener al cetățeanului în monitorizarea cheltuirii banului public. Rolul Curții de Conturi nu poate crește în relevanță în afara relației cu cetățeanul. De aceea trebuie să ne conducem activitatea după principiile gândite de părinții fondatori ai instituției supreme de audit: independență, eficiență, transparență și dialog. Consider că munca fiecărui angajat al acestei prestigioase și respectate instituții reprezintă o contribuție valoroasă la îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat împreună în fața cetățenilor. Le mulțumesc tuturor celor care performează în echipa Curții de Conturi a României și îi asigur de toată prețuirea mea!

La mulți ani!

Fonduri deschise locale

• cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 7,4% și 17,4%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 27,7% și 47,7% , obținute de-a lungul ultimilor 3 ani dezile (față de luna decembrie 2017).

• activele nete ale celor 83 de fonduri deschise locale au crescut în luna decembrie cu 2,8%, până la 22,2 mld RON (4,55 mld €) iarde la începutul anului au scăzut cu 11%.

• fondurile deschise locale au înregistrat în luna decembrie intrări nete de 579,4 mil RON (119 mil €), fiind vizate fondurile deobligațiuni și instrumente cu venit fix (253,2 mil RON), cele diversificate (177,1 mil RON), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (99,1 mil RON), cele de acțiuni (49,6 mil RON) și cele de randament absolut (0,4 mil RON).

Fonduri deschise străine distribuite în RO

• activele nete exprimate în lei ale celor 108 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna decembrie cu 5,9%față de luna precedenta, până la 1 mld RON (0,2 mld €) iar de la începutul anului au crescut cu 1,2%.
• fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 4,3% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, auînregistrat în luna raportată intrări nete de 41,6 mil RON (8,5 mil € ).

Fonduri închise (FIA) locale

• activele nete ale celor 33 de fonduri închise (inclusiv SIF-uri și FP) au crescut cu 3,5% în luna decembrie, până la 21,3 mld RON (4,4mld €), și au scăzut cu 9,7% de la începutul anului; fondurile închise locale au avut intrări nete de 3,9 mil RON (0,8 mil € ) în luna raportată.

Piața totală a fondurilor

• activele nete ale celor 224 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna decembrie cu 3,2%, până la nivelul de 44,4 mld RON (9,1 mld €), iar de la începutul anului au scăzut cu 10,2%; intrările nete ale lunii au totalizat 625 mil RON (128,3 milEUR).