De la începutul crizei sanitare generate de virusul SARS-COV-2, comerțul electronic în România a cunoscut o creștere spectaculoasă. Acum, această formă de comerț digital se situează la nivelul la care ar fi ajuns în aproximativ 5 ani, dacă s-ar fi dezvoltat în ritmul anterior pandemiei.

BinBox – unul dintre jucătorii importanți pe piața servicii Cloud și Data Center din România, și Oak3 – agenție digitală de top, specializată în dezvoltare de platforme de comerț electronic pentru magazine online B2C și B2B și integrări de comerț electronic cu sisteme ERP, se angajează într-un parteneriat, cu scopul de a încuraja adoptarea și dezvoltarea comerțului electronic în România, și susțin transformarea digitală.

            În această colaborare, BinBox vine cu o soluție completă de găzduire a unui magazin online bazat pe Magento (by Bitnami). Aceasta cuprinde elemente precum domeniu pentru website, adrese de email profesionale, infrastructură virtuală scalabilă dar și găzduire și spațiu de stocare. Oferta este una de top, elementele soluției bazându-se pe cele mai performante tehnologii precum Cisco și Microsoft încă din pachetul de bază.

“Acest parteneriat reprezintă, în primul rând, o oportunitate antreprenorii care vor să-și dezvolte un website de comerț electronic și care vor putea să cumpere toate serviciile de care au nevoie dintr-un singur loc. Este un pachet de servicii care folosește tehnologii de nivel enterprise (Cisco UCS, Azure Stack, Microsoft 356 și Magento) la un preț foarte competitiv.” – a declarat Alexandru Pătrașcu, Director de Operațiuni în cadrul BinBox Global Services.

            Aportul Oak3 vine prin dezvoltarea propriu-zisă a magazinelor online bazate pe Magento, capabile să susțină o bază de date de produse amplă. Echipa lor de profesioniști își angajează expertiza, precum și experiența anterioară pentru a ajuta companiile interesate de lansarea unui magazine online cu planificarea strategică, proiectarea, dezvoltarea site-ului web și întreținerea post-lansare.

            “Contextul economic actual și tendințele în creștere legate de comerțul online aduc în prim plan necesitatea unei prezente puternice pe această piață. Prin acest pachet de servicii venim în întâmpinarea antreprenorilor oferindu-le posibilitatea de a dezvolta, prin programatorii noștri certificați, un magazin online folosind Magento, una dintre cele mai robuste platforme de comerț electronic.” a declarat Vlad Buruian, CEO Oak3.

            Compania BinBox a fost înființată în anul 2018 și, într-un timp foarte scurt, a devenit unul dintre furnizorii de servicii Cloud importanți din România. Partener Microsoft și Cisco, firma operează două centre de date Tier III, construite după cele mai exigente standarde, ce pot asigura inclusiv redundanța serverelor virtuale și a implementat pentru prima dată în România serviciul de Cloud on premises de la Microsoft, Azure Stack, în scopuri comerciale.

Având o echipă puternică de programatori certificați Magento cu experiență vastă în crearea cu succes de proiecte eCommerce, Oak3 este unul dintre furnizorii importanți de servicii integrate de dezvoltare magazine online si software din România, cu o prezentă pe piața de peste 10 ani.

Agroland, cel mai mare lanț de magazine din România specializate în grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming, a realizat un plasament privat prin care au fost subscrise 8.565.782 de acțiuni, în valoare de 38,5 milioane de lei (7,9 milioane de euro), intermediat de TradeVille, încheiat anticipat, din prima zi, în condițiile unei suprasubscrieri cu 385% peste valoarea ofertei: totalul acțiunilor subscrise – de 4,85 ori mai mare decât oferta inițială de 1.765.590 de acțiuni, 139 de subscrieri înregistrate, metoda de alocare – pro-rata, prețul de vânzare – 4,5 lei pe acțiune, subscrierea minimă – 99.000 lei, echivalentul a 22.000 de acțiuni.

Horia Cardoș (foto), fondator și director general al Agroland: „Succesul acestui plasament de acțiuni atestă încă o dată încrederea în modelul de business al Agroland. Investitorii la bursă caută predictibilitate, rezultate financiare solide și planuri de dezvoltare sustenabile, iar acestea sunt principii pe care am construit de la bun început businessul Agroland și pe baza cărora vom crește în continuare”.

Ovidiu-George Dumitrescu, director general adjunct al TradeVille: „Chiar dacă anul 2020 se apropie de final, TradeVille continuă seria plasamentelor de succes cu acțiunile uneia dintre cele mai interesante companii din agribusiness-ul românesc. Cu interese variind de la comerțul cu produse agricole clasice la incubarea de companii agri-tech, Agroland are potențialul de a profita consistent pe seama dezvoltării agriculturii, la noi în țară”, a adăugat

Agroland informează că „peste 97% dintre ordinele de subscriere ale clienților TradeVille care au participat la plasament au fost lansate prin platforma online de tranzacționare. Această ofertă de acțiuni survine la opt luni de la finalizarea cu succes a unei oferte de obligațiuni corporative, desfășurată de Agroland în parteneriat cu TradeVille, prin care a fost obținută o finanțare de 8.080.300 lei. Capitalul respectiv a fost parțial utilizat pentru dezvoltarea unui nou concept de magazine, Agroland MEGA, care se adresează atât clienților tradiționali, cât și celor cu venituri peste medie. În urma încheierii cu succes a plasamentului de acțiuni, evaluarea Agroland se situează la 10 milioane de euro, estimează reprezentanții companiei. Acest plasament încheie unul dintre cei mai profitabili și intenși ani ai Agroland, care a finalizat primul semestru din 2020 cu o cifră de afaceri de 25,5 milioane de euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă din 2019, și cu un profit net de patru ori mai mare decât cel înregistrat în 2019. Printre celelalte momente marcante pentru activitatea companiei, se numără preluarea activității Avicola București, sucursala Mihăilești, și deschiderea primului magazin de tip MEGA din București, situat pe Șoseaua Fundeni. La începutul lui 2021, Agroland a planificat listarea acțiunilor pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de BVB”.

Agroland(https://www.agroland.ro) este „cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 248 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/an. În 2019, a înregistrat peste 2,2 milioane de bonuri de cumpărături și o medie de cinci vizite pe an pentru fiecare client. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 30 milioane de euro, la finele lui 2019, și are 220 de angajați. În 2013 a devenit membră a ERPA – Asociația Producătorilor de Păsări Rurale din Europa”.

TradeVille este „un broker cu vechime de peste 25 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail acces facil și rapid la Bursa de Valori București și la marile burse internaționale. În 2020, Tradeville a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Brokerul anului pe segmentul de retail, Premiul pentru inovație în industria de brokeraj și, respectiv, Cel mai activ intermediar pe piața primară a pieței AeRO”. 

Taxele salariale, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fac din ce în ce mai des obiectul inspecțiilor fiscale. Companiile trebuie să stabilească proceduri clare, să documenteze și să justifice cu atenție tratamentele fiscale ale tuturor relațiilor contractuale, fie că vorbim despre telemuncă, pachete de beneficii sau diurnă, pentru a nu atrage recalificarea veniturilor și plata unor penalități importante, au subliniat reprezentanții EY în cadrul evenimentului „Tu cu ce viteză iei virajul? O echipă pentru circuitul personalului transfrontalier al lui 2021”, în care au dezbătut împreună cu reprezentanții mediului de business o serie de probleme legate de munca de oriunde, detașări, noile pachete de beneficii sau Gig economy.

„Înainte de pandemie, majoritatea angajatorilor erau preocupați să asigure angajaților cât mai multe și mai inventive beneficii. Acum, acestea au devenit redundante, iar angajatorii se văd nevoiți să se adapteze la noua realitate. În încercarea de a-și păstra angajații motivați și productivi, este posibil ca angajatorii să nu mai ia în calcul și tratamentele fiscale ale noilor pachete de beneficii”, a avertizat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.

Majoritatea noilor pachete de beneficii vizează implementarea unui program de muncă flexibil, achiziția de mobilier sau de echipamente tehnologice, pentru care angajatorii au apelat și la ajutorul de 2500 lei, reînnoirea abonamentelor și asigurărilor medicale sau training-uri variate, care se concentrează mai ales pe utilizarea tehnologiei – cum să conduci o ședință cu colegii sau clienții în online, well-being și parenting. De asemenea, o parte dintre angajatori au contractat servicii de taximetrie pentru angajații fără mașină de serviciu, astfel încât să nu circule cu transportul în comun și să le asigure un grad mai mare de siguranță.

Tot legat de beneficii, având în vedere că se apropie Crăciunul, e important ca angajatorii să nu scape din vedere tratamentul fiscal, indiferent cum aleg să-și răsplătească angajații – o petrecere on-line sau un concert personalizat. „Sunt convinsă că această zonă de beneficii va fi un punct important pe agenda inspecțiilor fiscale”, a adăugat Corina Mîndoiu.

Lucrul cu subcontractorii (freelance-rii organizați ca PFA/PFI sau microîntreprinderi) a primit un impuls neașteptat în pandemie, iar această tendință va continua. În acest context, companiile  trebuie să se asigure că nu plătesc un preț „fiscal”. Dacă, aparent, munca cu gig workers aduce doar avantaje (flexibilitate, nu presupune existența unui pachet de beneficii, foarte posibil costuri mai mici decât cele înregistrare cu un angajat, lucrează de acasă oricum) este posibil ca eventualele inspecții fiscale să considere că este o activitate dependentă și, prin urmare, să recalifice veniturile și să stabilească obligații mari de plată.

„Mobilitatea personalului este la o scară fără precedent în aceste luni și tot mai multe companii primesc din partea angajaților solicitări de a lucra de oriunde, chiar și din altă țară. Pe fondul noilor schimbări legate de carantină, nevoi personale, limitarea călătoriilor, companiile sunt nevoite să se acomodeze cu rapiditate”, a precizat Inga Țîgai, Director, Tehnologie și Transformare Fiscală, EY Europa de Sud-Est.

Prin urmare, ceea ce în trecut se planifica cu grijă și cumpătare, acum se petrece într-o maniera pompieristică. Implicații legate de statul unde angajatul își desfășoară activitățile, evitarea dublei impozitări, riscul de sediu permanent în celălalt stat, se reflectă invariabil într-un volum de muncă sporit pentru departamentele financiare sau de resurse umane.

„Pentru a reduce această corvoadă administrativă și a minimiza riscul ca deciziile, chiar bune, să fie luate prea târziu, companiile trebuie să identifice tehnologiile și soluțiile interactive, care să preia aspectele legate de trasabilitatea angajaților și de alertare asupra riscurilor fiscale. Un tax mobility tracker sau un ChatBot sunt soluții facile și relativ ieftin de adoptat”, a exemplificat Inga Tîgai.

În cazul personalului cu rol regional, analizele care s-au efectuat în trecut trebuie revăzute prin prisma noii realități, cum ar fi, de exemplu, dacă respectivul personal nu mai efectuează deplasări de afaceri sau angajații au ales o altă țară din care să-și desfășoare activitatea la distanță, chiar și temporar.

„În prezent, companiile folosesc deja un mix de forță de muncă compus din: angajați permanenți, temporari, lucrători mobili (cei detașați din alte jurisdicții), colaboratori externi (de exemplu, sub-contractori), precum și soluții de automatizare inteligentă (de exemplu, Robotic Process Automation – RPA”). În consecință, modelele de taxare trebuie modificate astfel încât să poată acoperi această nouă realitate de pe piața forței de muncă și, în același timp, să asigure colectarea de venituri pentru sistemele publice”, a subliniat Claudia Sofianu, Lider CESA, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.

În privința noutăților legislative privind detașările și remunerațiile angajaților, un aspect important pe care trebuie să îl cunoască angajatorii români care detașează salariați pe teritoriul UE este obligația de a-și informa în scris salariații, anterior detașării, cu privire la elementele constitutive ale remunerației și nivelul lor, indemnizația specifică detașării precum și cheltuielile generate de detașare.

„Pe lângă aceste informații, documentația de detașare trebuie să cuprindă și informațiile prevăzute de art. 18 (1) Codul Muncii: durata detașării, moneda în care se va plăti salariul și modalitatea de plată, reglementări principale din legislația muncii din acea țară, condițiile de climă și de repatriere”, a punctat Anca Atanasiu, Managing Associate în cadrul Radu și Asociații SPRL. Toate aceste documente trebuie să poată fi furnizate autorităților competente din țara gazdă, în cazul unui control.

Având în vedere că verificările fiscale derulate de autorități sunt în creștere, ca și schimbul de informații între state, potențialele sancțiuni, precum și riscul reputațional, vor spori vigilența angajatorilor și îi vor face mai atenți la obligațiile pe care le au în zona de impozit pe venit și contribuții sociale. „Un control se poate iniția nu doar pentru impozitul pe profit, TVA, prețuri de transfer, care au fost cele mai frecvente până acum, ci și pentru impozitul pe venit și contribuții sociale, cele din urmă și la solicitarea expresă a autorităților din țara de origine a angajatului, atunci când vorbim de detașați”, a subliniat Stela Andrei, Partener Asociat în departamentul de Asistență fiscală și juridică al EY România.

Pentru a trece cu bine peste un control, ar fi indicat ca angajatorii să prezinte toate documentele justificative. De exemplu, în cazul detașaților în România, ar trebui prezentat contractul de servicii, facturile aferente, detalierea și descrierea activităților prestate, contractul de detașare, calculul și justificarea tratamentului fiscal aplicat veniturilor salariale (care pot fi verificate și în contextul sumelor facturate), declarațiile depuse de către persoanele detașate și dovada plații obligațiilor fiscale, formularul A1 și validitatea acestuia (în situația în care detașatul a rămas asigurat în sistemul de securitate socială din statul de origine), poate chiar și pontajul. „În cazul formularului A1 pentru angajații români care călătoresc în scop de afaceri de scurtă durată, chiar și de câteva zile, dacă acesta nu poată fi obținut în timp util, dovada solicitării ar putea fi suficientă pentru a reduce riscul unor implicații negative”, a adăugat Stela Andrei.

Peste 60% dintre companiile din întreaga lume estimează o posibilă creștere a poverii fiscale aferente impozitului pe profit ca urmare a implementării reformei anunțate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la începutul acestui an, bazate pe doi piloni, respectiv taxarea economiei digitale (Pilonul I) și impozitarea minimă a profitului (Pilonul II). Conform studiului Deloitte 2020 Global BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) Survey, 44% dintre companiile intervievate se așteaptă la obținerea unui consens global cu privire la taxarea economiei digitale ca efect al măsurilor propuse de OCDE, iar aproape 40% admit că organizațiile lor vor fi afectate dacă va fi introdusă o taxă pe veniturile din servicii digitale în țara în care se află clienții lor.

Dintre multinaționalele participante la studiu, 31% spun că au fost implicate activ în consultările care au avut loc pe proiectele OCDE.

„Reglementările propuse de OCDE vin în completarea planului privind combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor – Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) – lansat în urmă cu șapte ani cu scopul de a impune un sistem fiscal echitabil în rândul statelor membre. Dezvoltarea economiei digitale din ultimii ani și provocările întâmpinate în stabilirea unei poziții comune privind taxarea veniturilor astfel obținute au determinat organizația să elaboreze un set distinct de politici pentru acest domeniu (Pilonul I). Inițiativa BEPS continuă cu Pilonul II care propune, printre altele, stabilirea unui impozit minim pe profit (discuțiile se poartă pe o rată de 12,5%) la nivelul global. Deși România nu este membră OCDE, companiile care activează în țara noastră sunt și ele afectate de recomandările organizației prin prisma faptului că România este stat asociat al proiectului BEPS încă din 2016 și membru al Uniunii Europene, iar reglementările europene cu caracter fiscal sunt emise în baza inițiativelor OCDE”, a declarat Dan Bădin(foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Referitor la impactul măsurilor din planul BEPS aflate în vigoare, studiul evidențiază faptul că 46% dintre companii susțin că autoritatea fiscală din țara de rezidență a organizației lor a devenit din ce în ce mai riguroasă în cadrul inspecțiilor fiscale.  

Însă, în ciuda multiplelor schimbări legislative în domeniul fiscal la nivel mondial, doar 32% dintre companiile intervievate au alocat sau plănuiesc să aloce resurse suplimentare pentru a face față provocărilor de această natură. În același timp, 47% dintre participanții la sondaj spun că grupurile din care fac parte au majorat sau intenționează să majoreze investițiile în soluții fiscale bazate pe tehnologie ca răspuns la reglementările BEPS.

„Inițiativele emise în domeniul fiscal se înmulțesc, dar, dincolo de efectul benefic, acela de a limita evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor, acestea se manifestă și ca o presiune suplimentară asupra companiilor din punct de vedere administrativ, având în vedere că impun eforturi mai mari de conformare”, a adăugat Dan Bădin.

Studiul mai subliniază faptul că mulți dintre din reprezentanții companiilor (71%) sunt preocupați de interesul mass-media, al politicienilor și al activiștilor față de taxarea companiilor. În acest context, 60% dintre companii susțin că au implementat politici și proceduri suplimentare, ca reacție la atenția tot mai mare acordată de opinia publică acestui subiect.

Studiul Deloitte 2020 Global BEPS Survey este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari pentru a analiza impactul implementării planului asupra companiilor din întreaga lume. Ajuns la a șaptea ediție, studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de aproape 300 de reprezentanți ai companiilor din 38 de țări. Studiul integral poate fi accesat aici.

Centrul de Inovare Digitală RO Tech Nation a fost selectat de Autoritatea Națională pentru Digitalizarea României între cele 12 centre regionale de inovare digitală care vor intra în procesul de selecție și validare finală pentru rețeaua europeană de centre de inovare digitală.

RO Tech Nation DIHeste un centru de inovare digitală cu expertiză în domeniile Smart Cities, Digitalizarea Administrației, Industria 4.0, Transformarea Digitală a Industriilor, E-Health și Cultură, care își propune să:

• Crească gradul de conștientizare și să asigure accesul la informație și transformare digitală;
• Faciliteze colaborarea dintre industrii, întreprinderi, administrație care au nevoie de soluții tehnologice și companii (în special start-up-uri și IMM-uri) care dețin soluțiile pentru piață;
• Ofere sprijin în ceea ce privește instruirea în domeniul competențelor digitale;
• Ofere sprijin pentru companii privind accesul la instituții financiare și investitori.

Centrul  de inovare digitală (Digital Innovation Hub – DIH) este definit ca „un one-stop shop cu rol de a ajuta mediul privat să răspundă dinamic la provocările digitale actuale și să devină mai competitiv, prin facilitarea accesului la expertiză tehnică și experimentare, precum și posibilitatea de a testa înainte de a investi. Rețeaua va fi finanțată prin Europa Digitală, noul program al Comisiei Europene care susține tranziția către o Uniune digitală pentru sectoarele public și privat.

Situația curentă arată că din punctul de vedere al nivelului de digitalizare acesta este unul dezechilibrat, depinzând în mare măsură de sectorul de activitate, statul din care provin întreprinderile sau dimensiunea companiei. În plus, în anul 2020, România s-a situat pe locul 26 din 28 de state membre potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), care măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale”.

RO Tech Nation DIH pune la dispoziție soluții de transformare digitială pentru dezvoltarea regiunii București-Ilfov, fiind constituit ca un parteneriat între membrii inițiativei România Tech Nation – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Banca Comercială Română,  eMAG, Ernst & Young, How to Web, KPMG, Universitatea Politehnica din București și Academia de Studii Economice din București, Iceberg Consulting SRL, Patronatul IT „π” și Asociația Tech Lounge.

Laserul de la Măgurele – ELI-NP – s-a deschis către potențiali utilizatori printr-un eveniment de amploare la care au participat online circa 300 de cercetători din întreaga lume. Au fost prezenți laureații Nobel pentru fizica din 2018, Gérard Mourou – IZEST, Franța și Donna Strickland – University of Waterloo, Canada. S-a desfășurat simpozionului inaugural cu titlul „Deplasându-ne în teritorii necartografiate”(„Moving into Uncharted Territories”). A fost prezentată o simulare a atingerii celei mai mari puteri de până acum a unui laser – 10 PW.

O relatare a evenimentului științific lansat de la Măgurele către întreaga lume surpinde dinamica, rigoarea și emoția desfășurării:

„Directorul Centrului ELI-NP, academicianul Nicolae Victor Zamfir, a prezentat stadiul actual al implementării și al principalelor direcții de cercetare validate de Comitetul Științific Internațional. Acesta este un proiect  implementat de o echipă științifică internațională pe pământ românesc.

Peste 70 de scrisori de intenție de a propune experimente la noul Centru Internațional au sosit deja din întreaga lume și acesta este doar începutul – spunea profesorul Kazuo Tanaka, directorul științific al Centrului ELI-NP de la Măgurele. Atribuirea timpului de cercetare se va aloca exclusiv pe bază de merit științific. Deci, cei mai talentați cercetători din domeniu vor veni în România să își verifice ideile bombardând ținte cu laserul de 10 PW și studiind interacția fasciculelor laser de mare putere cu materia. Programul de experimente pentru utilizatori externi se va dezvolta treptat în următorii 2 ani. Cercetările în domeniile medicinei nucleare, al testării materialelor noi, al degradării deșeurilor radioactive sunt printre primele programate, studii care vor putea conduce la elaborarea de metode, iar apoi de tehnologii și echipamente. Viața pe Pământ, ca și viața exploratorilor cosmici, se va îmbunătăți datorită cercetărilor de la Măgurele.

Dr. Ioan Dăncuș, dr. Cătălin Ticoș (ELI-NP), dr. Gianluca Sarri (Queen’s  University, Belfast, UK) au prezentat aspecte concrete privind funcționarea echipamentelor și modul de operare.   

Unul dintre cele mai palpitante momente ale după-amiezii de la Măgurele s-a întâmplat atunci când s-a simulat (la vedere) atingerea puterii nominale de 10 PW a sistemului de laseri de mare putere. Centrul de comandă arăta exact ca la NASA, specialiștii de la monitoare, la fel, doar persoana care a anunțat performanța a avut vocea mai emoționată decât cea a coordonatorului comunicării din Statele Unite ale Americii. Directorul tehnic al ELI-NP, dr. Călin Ur s-a dovenit un fin comunicator, moderând întreaga reuniune. Din fericire, ELI-NP nu a anunțat coordonatorul tragerii cu lumina de mare putere: Măgurele, we have a situation!”

Foto: ELI-NP

Olimpiadă de matematică există și în acest an! O organizează Brio^®, prima și singura platformă de teste digitale standardizate adresate elevilor români, cu sprijinul Asociației Dedeman și susținută de Societatea de Științe Matematice. Se cheamă Brio Challenge, se adresează elevilor din clasele II-XII și a și început, cu etapa de înscriere: 16 noiembrie-6 decembrie. Organizatorii informează că „elevii vor trebui să își creeze un cont pe www.brio.ro/challenge. Ei pot fi înscriși și de către profesori sau părinți. Odată cu înregistrarea confirmării de înscriere, elevii vor primi automat două credite gratuite, unde 1 credit = 1 test. Aceștia pot achiziționa individual extra-credite cu care pot efectua un număr suplimentar de teste, urmând să înscrie în competiție rezultatul cel mai bun. Dacă au deja un cont, pot utiliza, de asemenea, creditele aferente contului. 

În cea de-a doua etapă (11-24 ianuarie 2021) se vor califica elevii care au obținut peste 80 de puncte, urmând ca apoi să treacă printr-o nouă rundă de testare. În urma rezultatelor, în etapa finală vor trece cei mai buni zece elevi de la fiecare clasă, care au obținut cele mai bune rezultate. Finala va avea loc între 25 și 31 ianuarie și va fi supravegheată video, participanții fiind obligați să aibă activată camera laptopului sau a tabletei.

Câștigătorii vor fi anunțați în data de 3 februarie 2021. Vor fi acordate 12 premii pentru Campioni și 24 de premii pentru Vicecampioni, în funcție de rezultatele obținute. Premiile pentru Campioni constau în câte un iPad Apple și un abonament pe un an Brio Unlimited, iar cele pentru Vicecampioni oferă câștigătorilor câte o trotinetă electrică X T și un abonament pe un an Brio Plus.

În plus, toți finaliștii vor primi un abonament Brio Start pe 6 luni, iar profesorii acestora vor primi, la rândul lor,  abonamente gratuite cu care pot realiza teste la clasă”.

Profesorul Dragoș Iliescu (foto), CEO, Chief Scientist și fondator Brio^®, subliniază: „Încercăm să venim în sprijinul tuturor actorilor implicați în sistemul educațional, într-o perioadă plină de provocări, având un singur obiectiv: școala trebuie să meargă mai departe. Cred foarte tare în puterea pe care testarea o are pentru a învăța și pentru a accelera performanța elevilor și susținem acest deziderat prin organizarea primei olimpiade digitale de matematică”.

Brio^® este definită ca „platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale avizată de Ministerul Educației și Cercetării, iar testele sunt în totalitate bazate pe programa școlară românească și sunt realizate exclusiv de profesori români. Brio^® pune la dispoziția elevilor din clasele I-XII teste standardizate de limba română și matematică, dar și teste de inteligență, de stiluri de învățare, de aptitudini vocaționale.

Testele Școlare Brio^® sunt teste digitale standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor.După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare — Raportul Brio^® — un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație”.

Asociația Dedeman, partenerul Brio^® în organizarea primei olimpiade digitale de matematică,este cunoscută ca „susținătoare activă a inițiativelor din domeniul educațional, prin care sprijină performanța individuală a elevilor, o forță motrice a sistemului național de educație.În luna martie, Asociația Dedeman a susținut proiectul School Must Go On, prin care Brio^® oferea teste gratuite tuturor elevilor și profesorilor din România”.

Hidroconstrucția S.A., constructor cu capital privat 100% românesc, aniversează 70 de ani de activitate. Înființată în anul 1950, ca unic constructor al investiției hidroenergetice de la Bicaz, compania a dezvoltat, de-a lungul timpului, o expertiză unică în România pentru toate lucrările de construcții hidroenergetice și hidrotehnice, atât de suprafață, cât și subterane.

De la înființare și până în prezent, Hidroconstrucția S.A. a trecut prin numeroase procese de inovare și dezvoltare, progresul fiind evident, fapt certificat incontesabil de proiectele ample în care compania românească este implicată atât la nivel național, cât și pe plan extern.

„Anul 2020 va rămâne în istoria Hidroconstrucția și ne va aduce aminte de evenimentele care l-au marcat. Este anul în care, în condițiile unei piețe a construcțiilor definită de numeroase incertitudini și dificultăți, Hidroconstrucția aniversează împlinirea a 70 de ani de existență.

Și în acest an în care suntem împreună, dar de la distanță, ne exprimăm recunoștința față de performanțele profesionale ale generațiilor de angajați care și-au adus aportul la permanenta evoluție a companiei. Acestora, în mod special, dar și beneficiarilor, proiectanților, partenerilor și tuturor colaboratorilor, le mulțumim pentru sprijinul acordat în antreprenoriatul nostru.

Hidroconstrucția a fost și trebuie să rămână o mare familie unită, dedicată ideii de permanență și excelență.” (Mihaiță Petruș Fundeanu, Președintele Consiliului de Administrație Hidroconstrucția S.A.)

Anul trecut, Hidroconstrucția S.A. a înregistrat o cifră de afaceri globală de 406.691.949 RON, echivalentul a 85.705.966 EURO (95.965.443 USD), cu un număr mediu de 1.607 angajați.

„Ne mândrim cu un portofoliu amplu, de lucrări executate cu brio atât în țară, cât și în spațiul European sau Asia și Africa. Între proiectele finalizate cu succes în domenii diverse – construcții hidroenergetice, lucrări de artă, drumuri, poduri, tuneluri, lucrări de îmbunătățiri funciare – putem aminti, alături de lucrările hidroenergetice de importanță națională, cu o complexitate aparte, precum Vidraru sau Porțile de Fier I și II, participarea la proiectul celei mai mari ecluze maritime, portul belgian Anvers, și reabilitarea și extinderea uneia dintre cele mai mari exploatări de potasiu din lume, aflată în Iordania, pe malul Mării Moarte.

De asemenea, Hidroconstrucția S.A. a oferit expertiză românescă și în cadrul unor lucrări derulate în Serbia, Republica Moldova, Bulgaria,  Germania, Belgia, Algeria, Iran, Irak și Iordania. Toate acestea sunt motive pentru care privim cu mândrie spre trecut, dar mai ales cu încredere și optimism spre viitor, căci planurile companiei sunt din ce în ce mai îndrăznețe.”, a mai declarat Mihaiță Petruș Fundeanu, Președintele Consiliului de Administrație Hidroconstrucția S.A.

Experiența acumulată de Hidroconstrucția S.A. în cei 70 de ani de existență, utilizarea noilor tehnologii de execuție, finalizarea cu succes a contractelor, personalul de specialitate autorizat propriu, precum și întreaga gamă de utilaje tehnologice, instalații și echipamente din dotare au condus la clasarea companiei, an de an, în topul celor mai mari companii de construcții din România. De asemenea, păstrarea valorilor esențiale ale companiei – calitate, siguranță, protecția mediului, dezvoltare durabilă, încredere și grija față de proprii angajați – a dus la un fundament sănătos, orientat către succes de durată și recunoaștere europeană.

Despre Hidroconstrucția S.A.:

HIDROCONSTRUCȚIA S.A își are originea în „Direcția Generală a Hidrocentralei BICAZ”, înființată în anul 1950 ca unic constructor al investiției hidroenergetice de la Bicaz. În anul 1961, Unitatea de construcții a fost mutată cu sediul în București sub numele de „Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice” (I.C.H.), transformată în timp în „Trustul de Construcții Hidroenergetice București” (T.C.H.), apoi „Trustul Antrepriză Generală de Construcții Hidroenergetice București” (T.A.G.C.H.), pentru ca din anul 1990 să devină societate comercială sub numele de HIDROCONSTRUCȚIA S.A. În anul 1995, pachetul integral de acțiuni a fost achiziționat de salariați, HIDROCONSTRUCȚIA devenind societate cu capital privat.

Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiștilor KeysFin.

Astfel, seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25 mii de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020.

 „Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta e primul an în care veștile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2019, în România existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai puține însă, decât în 2018, când au depus bilanțul aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020). 

În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3, în același clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGRO-CHIRNOGI SA (662 milioane lei).

Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.

ODINIOARĂ GRÂNARUL EUROPEI, ROMÂNIA ÎȘI CAUTĂ DRUMUL

În 2019, România și-a menținut locul 6 în UE, la fel ca în 2018, la producția vegetală, cu aproximativ 6,2% din total.

Deși seceta și fenomenele hidro-meteorologice periculoase au frânat dezvoltarea la scară și mai largă a acestui sector, în 2019 România ocupa în continuare primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 16,9 milioane de tone. Paradoxal, cu toate că ocupa primul loc, producția a fost mai mică cu aproximativ 1,8 tone decât în 2018.

Țara noastră a bifat în continuare și cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3,5 milioane de tone, această recoltă crescând și valoric de la un an la altul – 3 tone în 2018 în comparație cu 3,5 tone în 2019.

În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, țara noastră a căzut în clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recoltă de 10 milioane de tone în 2019.

Mai mult, pentru 2020 Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România – la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite și lipsei infrastructurii de irigaţii.

RECOLTA ÎN BUSINESS

Potrivit analizei KeysFin în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii, pe primul loc se situează București, cu 3,6 miliarde lei și 8% din total, Capitala fiind urmată de Constanța (5,4%), de Timiș (5,1%), Călărași (5,1%) și Satu Mare (4,4%).

Cele cinci județe au generat împreună o cifra de afaceri de 12,8 miliarde lei, însumând 28% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2019.

Deși 2019 a fost un an plin de provocări, din cele 25,2 mii de companii  care activează în sectorul agricol, aproximativ 14,8 mii (59%)au înregistrat profit, 7,8 mii (29.4%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul.

Cu toate acestea, profitul net însumat al sectorului a fost de 5 miliarde lei, cu 5,3% mai mic decât în 2018, însă cu peste 62% mai mare decât în 2015.

În ceea ce privește topul profitabilității, cele mai performante companii din domeniu sunt A & S INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 în funcție de cifra de afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) în 2019, TRANSAVIA SA și AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei.

MUNCA LA CÂMP CU ANGAJAȚI PERMANENȚI, ÎNLOCUITĂ DE ZILIERI SAU UTILAJE, DUPĂ CAZ

Forța de muncă în sectorul agricol a însumat aproximativ 128 mii angajați în 2019, cu 2% mai puțini decât în 2018, iar analiștii KeysFin estimează că, pe termen mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus, a migrației, precum și a automatizării unor etape din procesele agricole. În ceea ce privește angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angajați (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajați (18% din total), în 2019.

Îngrijorătoare este însă creșterea numărului de companii agricole fără niciun angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun angajat în 2019, mai mult decât în 2018 când 9,7 mii de companii se aflau în această situație.

2020, UN AN NEFAST PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oroș, seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care dețin 1,168 milioane de hectare de culturi, aceștia înregistrând pierderi masive în special la recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui sau orz. Producătorii agricoli vor fi însă despăgubiți parțial pentru pagubele suferite, însă situația pe termen lung nu se va rezolva doar cu atât, de vină fiind lipsa investițiilor în infrastructura locală de irigații, de care ar trebui să se ocupe Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF.

*Notă:

Sectorul agricol cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor – 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017 ; Piscicultura – 031, 032 și Silvicultura – 021, 022, 023, 024.

2019p: Datele au fost extrase în octombrie 2020 și pot suferi modificări până la sfârșitul anului.

CEC Bank anunță lansarea serviciilor Google Pay. Astfel, clienții vor avea la dispoziție un nou instrument de plată modern pentru cumpărăturile din magazine și online. Cu Google Pay, posesorii de carduri emise de CEC Bank, pot face plăți contactless direct de pe telefoane cu sistem de operare Android, rapid, ușor și în siguranță.

„La CEC Bank, credem ca viitorul este în digitalizarea serviciilor bancare. În prezent, 4 din 10 utilizatori care folosesc în mod curent cardurile, apeleaza și la plățile contactless, iar plățile de pe telefoane și ceasuri smart au crescut de 4 ori raportat la primăvară, accelerând în contextul pandemiei. Colaborarea cu companii de anvergura Google are potențialul de a schimba viitorul bankingului și aduce noi beneficii pentru consumatori. Peste 85% dintre clienții CEC Bank folosesc dispozitive mobile cu Android”, a declarat Bogdan Neacșu, Director General al CEC Bank.

“Deținătorii de carduri Visa vor putea plăti contactless în magazine sau online cu orice dispozitiv Android. În acest moment, peste 70% dintre cardurile Visa din România pot fi folosite pentru a plăti cu Google Pay la comercianții locali. Românii apelează tot mai mult la plățile digitale care oferă confort sporit și reprezintă o măsură de protecție în contextul pandemiei, iar securitatea și confidențialitatea datelor sunt esențiale. Tehnologia Visa protejează datele reale ale cardului care nu sunt niciodată dezvăluite, ceea ce oferă un nivel suplimentar de securitate plăților digitale”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa Romania.

Google Pay este disponibil pentru clienții cu carduri de debit sau de credit emise de CEC Bank, care folosesc dispozitive mobile pe care este instalat sistemul de operare Android 5 sau o versiune mai noua.

Pentru a activa Google Pay, se accesează aplicația MobileBanking a CEC Bank, secțiunea Carduri/Setări și se alege opțiunea de adăugare a cardului în Google Pay.

Realizarea de plăți cu cardul la comercianți prin Google Pay este extrem de ușoară: este suficient să deblocați telefonul, folosind parola, amprenta sau alte mijloace de identificare și să-l apropiați de POS. Veți primi imediat confirmarea tranzacției. Google Pay asigură toate condițiile pentru securitatea tranzacțiilor: datele cardului nu sunt stocate pe telefon și se folosește un token criptat și securizat.

Fundația EOS, Certipro Education și Microsoft România au realizat ghidul metodologic Proiectarea Învățării în Secolul 21, cu scopul de a sprijini cadrele didactice din România în dezvoltarea competențelor și abilităților digitale.

Demersul vineîn contextul în care profesorii din întreaga lume depun eforturi pentru a concepe și a se adapta unor noi modele de învățare cu ajutorul tehnologiei digitale, care să asigure o pregătire mai bună elevilor pentru activitatea profesională și viața în secolul 21. Astfel, cadrele didactice vor avea parte de îndrumare în identificarea și exploatarea oportunităților de învățare care formează competențele secolului 21, prin utilizarea tehnologiei digitale.

Ghidul metodologic Proiectarea Învățării în Secolul 21 este o resursă aliniată cadrului european de competențe digitale pentru profesori (DigiCompEdu) și reprezintă un reper important pentru cadrele didactice care doresc să își valideze cunoștințele și competențele de utilizare a tehnologiei în procesul de predare și învățare. Această recunoaștere se realizează prin susținerea unui examen – Predarea cu ajutorul tehnologiei (62-193) – o certificare globală dezvoltată de Microsoft și implementată în România de Certipro Education. Certificarea obținută, denumită generic Microsoft Certified Educator – MCE, demonstrează abilitățile profesorilor de a integra tehnologia digitală în predarea la clasă.

Certificarea MCE a fost echivalată de Ministerul Educației și Cercetării cu 15 credite profesionale (conform OMEC 4413/28.05.2020), iar Microsoft România pune la dispoziția comunității educaționale, prin Casele Corpului Didactic, un prim lot de 250 de examene gratuite MCE. 

Certificarea MCE este recomandată profesorilor din învățământul preuniversitar, studenților care se pregătesc să devină profesori la clasă, cadrelor didactice aflate în stadiul de formare inițială sau de formare continuă, consilierilor educativi și altor profesioniști din domeniul educațional care doresc să își certifice competențele. Profesorii certificați MCE pot dovedi că dețin competențele necesare pentru a le asigura elevilor experiențe de învățare bogate, personalizate, care includ competențele esențiale necesare în secolul 21, folosind instrumentele Microsoft.

„Microsoft Certified Educator oferă profesorilor o certificare recunoscută global și validează cunoștințele lor de integrare a tehnologiei în procesul de învățare. Ca furnizor de formare pentru cadre didactice, Fundația EOS a realizat materialul de studiu pentru

obținerea acestei certificări și sprijină profesorii în obținerea unui credențial cu adevărat important în educația digitală a secolului 21”, spune Laurențiu Bunescu, director Programe de Educație Digitală la Fundația EOS România.

„Modelele și metodele de învățare evoluează constant în direcția digitalizării, iar elevii din prezent au nevoie de o pregătire adecvată pentru profesiile din viitor. Noi am înțeles că pentru a avea o pregătire solidă pentru job-urile de peste 10, 20 sau 30 de ani, este necesar să pornim de la profesori, astfel că dezvoltăm soluții pentru a-i familiariza cu noile tehnologii, determinându-i să se antreneze într-un proces constant de învățare și să-și actualizeze metodele de predare. Aceasta este o tendință pe care o identificăm la nivel global, cu atât mai mult în contextul actual, în care școala se desfășoară în totalitate în mediul online. Astfel, le deschidem profesorilor oportunitatea de a-și îmbogăți cunoștințele digitale și le oferim o certificare recunoscută internațional, în conformitate cu prevederile normelor de la nivel european, care să ateste faptul că dețin abilități de integrare a tehnologiei în predarea la clasă”, precizează Daniel Rusen, director Marketing și Operațiuni, Microsoft România.

Proiectarea Învățării în Secolul 21 pune la dispoziția profesorilor modalități clare și practice de predare a abilităților de secol 21 cu ajutorul tehnologiilor digitale, prin intermediul unui set de lecții Office Mix. Acest set de lecții asigură un proces bazat pe

practici de colaborare, menit să ajute profesorii să transforme modul în care proiectează activitățile de învățare la clasă, făcându-le mai atractive și mai reale pentru elevi. Prin parcurgerea resurselor de Proiectare a Învățării în Secolul 21, profesorii pot învăța cum să utilizeze caracteristicile de bază ale pachetului Office 365, inclusiv Microsoft Teams, OneNote, Sway, Microsoft Forms, Office Online și OneDrive.

Ghidul metodologic descrie șase criterii pentru învățarea în secolul 21, acestea reprezentând competențe importante de care ar trebui să țină cont profesorii atunci când proiectează activități de învățare folosind tehnologia digitală. Aceste criterii extrem de importante sunt:

1.        Colaborarea

2.        Abilitățile de comunicare

3.        Construirea cunoștințelor

4.        Rezolvarea de probleme din lumea reală și inovarea

5.        Folosirea TIC pentru învățare 

6.        Autoreglarea învățării

Ghidul metodologic Proiectarea Învățării în Secolul 21și alte informații importante despre acest program pot fi consultate aici: http://certipro.ro/certificari-lista/microsoft-certified-educator-mce/.

Proiectul Managementul forestier oferă elevilor de liceu din clasele cu domeniu de specializare silvicultura informații și concepte privind aplicarea procedurilor moderne de management al pădurilor, susținerea principiului fundamental al conservării și dezvoltării fondului forestier și modul în care tehnologia susține managementul durabil în domeniul silviculturii.

Junior Achievement (JA) România și Ingka Investments România vor desfășura, în anul școlar 2020-2021, a doua ediție a proiectului Managementul forestier, în care vor fi implicațiminimum 200 de elevi din șase licee din țară, cu clase de specializare în domeniul silviculturii.

Parte a disciplinei Junior Achievement dedicată orientării profesionale și a programului internațional Succesul profesional, proiectul are ca obiectiv familiarizarea elevilor cu aplicarea procedurilor moderne de management al pădurilor, necesitatea protejării și conservării fondului forestier, precum și modul în care tehnologia susține managementul durabil în domeniul silvic.

Cele trei module educaționale, dezvoltate în cadrul proiectului Managementul forestier, se derulează sub coordonarea cadrelor didactice, în sistem hibrid – la clasă și online –, iar materialele de studiu sunt disponibile atât in versiune digitală, cât și tipărită.

Componentele learning by doing și project based, ce caracterizează conținuturile din cadrul proiectului, ajută elevii să înțeleagă importanța și modul practic în care se aplică managementul forestier responsabil.

„În munca noastră de zi cu zi avem mereu în minte grija pentru păduri, pentru comunitățile în care suntem prezenți și pentru generațiile următoare. Iar în aceste vremuri complicate, copiii și educația au nevoie de tot suportul pe care fiecare dintre noi îl putem da. De aceea, ne bucurăm mult să putem continua acest proiect, acum și cu o componentă online. Suntem ferm convinși că managementul forestier se poate face într-un mod responsabil, cu grijă pentru mediu, și vrem să le povestim copiilor cât mai multe din ceea ce noi știm. Ei sunt, până la urmă, dintre cei care vor prelua ștafeta peste ani. Simplitatea, grija față de costuri, apropierea și grija față de oameni și planetă sunt câteva dintre valorile care ne motivează să inovăm și să îmbunătățim în mod constant felul în care lucrăm.”, Bogdan Bănică, Manager de conformitate si sustenabilitate, Ingka Investments Romania.

Proiectul este recomandat elevilor și profesorilor din învățământul vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal, domeniul silvicultură.

Informații despre proiect: https://www.jaromania.org/proiecte/managementul-forestier

Despre Ingka Investments România

Ingka Investments România este o filială a Ingka Investments, divizia de investiții a Ingka Group – partener strategic în sistemul de franciză IKEA. Ingka Group (Ingka Holding B.V. și entitățile controlate) este unul dintre cele 11 grupuri diferite de companii care dețin și operează magazine IKEA în baza unor acorduri de franciză cu Inter IKEA Systems B.V.

Ingka Investments administrează investiții în domeniul resurselor sustenabile și energiei regenerabile și are rolul de a asigura dezvoltarea pe termen lung a grupului și atingerea obiectivelor de sustenabilitate.

În prezent, Ingka Investments deține și administrează responsabil aproximativ 243.000 de hectare de păduri în România, Lituania, Letonia, Estonia şi Statele Unite ale Americii.

Despre Junior Achievement (JA) România

Junior Achievement România, organizație nonprofit, a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a abilităților pentru viață, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „learning by doing“ și „project based”, adaptate învățării hibride, sunt urmate anual de peste 230.000 de elevi și studenți din peste 1.670 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2019, Junior Achievement a celebrat 100 de ani de existență, iar în 2020, organizația s-a poziționat pe locul 7 în topul NGO Advisor, dedicat celor mai importante 500 de ONG-uri la nivel mondial.

Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre atitudinea românilor față de economisirea banilor și față de investiții pentru a afla care sunt principalele lor metode de a gestiona resursele financiare. Contextul COVID-19 pune la încercare situația economică la toate nivelurile și industriile, iar oamenii sunt nevoiți mai mult ca niciodată să se gândească mai bine la modul în care cheltuie sau nu banii.

Iată care sunt rezultatele studiului:

• Jumătate dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 350 lei i-ar depune într-un cont bancar.
• 32% dintre respondenți au declarat că ar prefera să păstreze banii economisiți într-un plic în șifonier.
• Doar 8% dintre respondenți au menționat că ar alege să investească într-o asigurare de viață.
• Doar 4% dintre români ar investi la bursă prin intermediul unui broker.

Ce ar face românii cu 350 lei economisiți?

Tinerii profesioniști sunt printre cei cei mai dispuși să apeleze la o bancă atunci când se gândesc la metodele de economisire a banilor, 57% dintre aceștia menționând că i-ar depune într-un cont bancar. Peste 70% dintre seniorii pensionari ar face același lucru. Conform datelor Reveal Marketing Research, observăm că în mediul urban și mediul rural, preferința pentru păstrarea banilor la bancă este prima opțiune a românilor atunci când vine vorba de economisire – 49% dintre cei din urban și 51% dintre cei din rural au optat pentru această variantă.

Pentru mai mult de o treime dintre respondenți, banii ținuți în propria locuință reprezintă o soluție pentru economisire. 40% dintre familiile tradiționale, întrebate cum ar proceda dacă ar reuși să strângă trimestrial o sumă de 350 lei, au afirmat faptul că ar pastra banii într-un plic în șifonier. O treime dintre maturii fară partener sunt în asentimentul familiilor tradiționale și recunosc că ar păstra acasă banii economisiți. Pentru aceștia, a avea contact direct cu banii și a avea certitudinea că îi pot vedea oricând, le poate oferi sentimentul de control asupra resurselor financiare.

Asigurările de viață și investițiile la bursă

Într-o perioadă în care asigurările de sănătate sunt în creștere, atunci când vorbim de asigurările de viață, însă, doar 8% din români manifestă interes în acest sens. Investiția prin intermediul unei asigurări de viață este o variantă la care ar apela, în special, familiile moderne, așa cum arată datele Reveal Marketing Research. 13% dintre familiile moderne ar alege să investească banii în acest fel. Doar 9% dintre mileniali, întrebați cum ar proceda cu o sumă de 350 de lei economisita, au menționat varianta investiției într-o asigurare de viață.

Procentele sunt scăzute în ceea ce privește tendința românilor de a investi la bursă cu ajutorul unui broker. Din totalul eșantionului, doar 4% dintre români ar alege acest tip de gestionare a economiilor. Comparativ cu restul segmentelor, maturii fără partener se arata mai interesați de acțiunile la bursă – 8% dintre ei au selectat această opțiune. Totuși, procentele sunt foarte mici, iar românii nu se arată deschiși la a investi banii economisiți la bursă.

Doar 6% dintre respondenți au menționat că ar opta pentru alte metode de gestionare a banilor puși deoparte, față de cele listate în sondaj.

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1017 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 4-10 septembrie 2020. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), singura asociație profesională din România dedicată profesioniștilor și celor mai bune practici în relația cu investitorii, împlinește doi ani de la înființare.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Numărăm astăzi 26 de membri extrem de valoroși, ceea ce arată amploarea activităților noastre. Am reușit să inovăm și ne-am adaptat la nevoile pieței, am adaugat o nouă direcție strategică prin care ne propunem să sprijinim analiștii și companiile interesate de listarea la bursă sau emisiuni de obligațiuni. Vom începe luna aceasta a doua evaluare a comunicării companiilor listate cu investitorii – indicatorul VEKTOR și vom continua să fim aceeași comunitate extrem de activă care crede în piața de capital, ca important motor de dezvoltare economică a României.”

Oskar Yasar, Recruiter internațional, Partener Broome Yasar Partnership:

„Există perspective extraordinare în ceea ce privește viitorul profesioniștilor în IR și ARIR este platforma care asigură în România această dezvoltare. În ultimii 10 ani au avut loc transformări uimitoare în poziționarea, percepția și credibilitatea profesioniștilor în relația cu investitorii și acestea vor continua. Relațiile cu investitorii se schimbă și acest lucru aduce noi oportunități. Până de curând, era foarte rar întâlnită situația ca un profesionist în relația cu investitorii să facă parte din conducerea executivă a unei companii, însă în ziua de azi foarte mulți au trecut în funcții de conducere, ocupând chiar și poziția de CEO.”

„Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte ARIR, Director Departament Relații cu Investitorii și Relații Corporative, ALRO:

„Am început această «călătorie» ca membru fondator ARIR, am continuat ca membru activ al Asociației și astăzi ne bucurăm să sărbătorim a doua aniversare ARIR! Au fost doi ani cu o mulțime de proiecte, cu multe discuții fructuoase, cu un număr mare de evenimente reușite, care au adus o valoare semnificativă pieței de capital, membrilor comunității de investitori și, desigur, companiilor listate. Prin toate aceste acțiuni, ARIR a reușit să aducă pe scena locală profesia și profesioniștii în relația cu investitorii, poziționând astfel piața de capital din România în concordanță cu celelalte piețe dezvoltate.”

Ioan Șumandea, Vicepreședinte ARIR, Consilier Juridic Expert Guvernanță Corporativă, Banca Transilvania:

„Am avut încredere în acest proiect și am privit întotdeauna ARIR ca pe un adevărat partener al pieței de capital din România. Asociația a consolidat comunitatea de specialiști din domeniul relației cu investitorii și și-a asumat rolul de promotor pentru multiple proiecte care au condus la dezvoltarea bunelor practici în IR și guvernanță corporativă.”

Alexandra Țițan, Membru Consiliu Director ARIR, Șef Serviciu Relații cu Investitorii, Electrica:

„ARIR a dovedit și în acest an mult entuziasm în continuarea proiectelor demarate, precum și în inițierea noilor proiecte care au ca scop adoptarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă, îmbunătățirea comunicării și transparenței companiilor listate în relație cu analiștii și cu investitorii. An de an, asociația are un impact tot mai vizibil în comunitatea actualilor și potențialilor emitenți și sprijină dezvoltarea pieței de capital din România.”

Tony Romani, Membru Consiliu Director ARIR, Secretar de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului României:

„Deși au trecut doar doi ani de la fondare, ARIR a reușit în acest răstimp să devină organizația cea mai reprezentativă pentru piața de capital românească. Nu doar numărul membrilor, cât mai ales reputația acestora reflectă faptul că ARIR și implicit atenția acordată investitorilor se află pe o pantă ascendentă iar acest lucru reprezintă un câștig major pentru România, pentru investitorii locali și pentru dezvoltarea sustenabilă a pieței locale de capital.”

Valentina Dinu, Membru Consiliu Director ARIR, Coordonator al Departamentului de Comunicare și Relații cu Investitorii, Nuclearelectrica:

„Înființarea ARIR s-a dorit a fi o platformă integrată, profesionistă de dezvoltare a relațiilor cu investitorii, implicit de îmbunătățire a percepției pieței de capital din România, în general, și a emitenților, în particular, de aceea SNN este unul dintre membrii fondatori.. De la bune practici internaționale și benchmarking până la implicarea constantă, activă în recunoașterea și eficientizarea relațiilor cu investitorii, ARIR s-a dovedit în acești doi ani a fi un conector si un convertor al performanței relațiilor cu investitorii în România.”

ARIR a fost înființată în 13 noiembrie 2018, la inițiativa Danielei Șerban, de către companii listate, cu potențial de listare, administratori de fonduri și profesioniști în relația cu investitorii (IR). Membrii fondatori ai ARIR sunt: Bursa de Valori București, ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – Suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote au devenit Membri Afiliați.

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania,Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Urmăriți-ne pe LinkedIn, Facebook și Instagram

USR-PLUS salută și susține inițiativa PACTUL PENTRU MUNCĂ, mai mult, propuneri din document se regăsesc în programul de guvernare al formațiunii politice.

În cadrul consultării care a avut loc între reprezentanții USR-PLUS și cei ai PACTULUI PENTRU MUNCĂ, au fost discutate modalitățile de a implementa măsurile identificate astfel încât să se atingă obiectivul propus, respectiv flexibilitatea și echitabilitatea pieței forței de muncă.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR-PLUS a declarat: „USR-PLUS susține inițiativa PACTUL PENTRU MUNCĂ întrucât am constatat o nevoie de adaptabilitate la transformările din piața muncii, iar programul nostru de guvernare are ca linie directoare prioritară dezvoltarea capitalului uman și crearea de locuri de muncă. PACTUL PENTRU MUNCĂ ne oferă o proiecție a sentimentului de unitate asupra unor soluții care pot contribui la transformări profunde, benefice, corelate cu realitatea economică. În acest sens, este extrem de important să venim cu un mix de politici publice ambițioase, având în vedere faptul că asistăm în această perioadă la reforme structurale majore – automatizarea proceselor, digitalizarea, lucrul pe platforme, iar în acest context trebuie avută în vedere oportunitatea de a ne alinia cu noile strategii europene legate de promovarea competențelor și a învățământului profesional.”.

La dezbatere au participat alături de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, Oana Țoiu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Cristian Seidler, deputat USR, membru al Comisiei de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și Bogdan Deleanu – fondatorul Centrului de Expertiză Europeană Europuls. Din rândul inițiatorilor au fost prezenți Cristina Chiriac, președinte CONAF, Andreea Negru – președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Nicoleta Munteanu – vicepreședinte Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Mirabela Amarandei – reprezentant al Universității București, Dragoș Anastasiu – președinte Eurolines Group și Radu Burnete – director executiv CONCORDIA.

PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-a alăturat, în calitate de partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA. Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Eurolines Romania Group, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și SCA Magda Volonciu și Asociații.

Material de opinie de Monica Țariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, și Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Accesul facil la piața muncii și dreptul de a circula fără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) reprezintă două dintre cele mai importante avantaje ale apartenenței la UE pentru cetățeni. Britanicii însă riscă să le piardă începând cu 1 ianuarie 2021, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. Cele două părți încă negociază intens, în această perioadă, un acord post-Brexit care să stabilească noile condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Timpul rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.

Primul scenariu, și cel de preferat, este acela în care se ajunge la un acord în timp util, în care să fie prevăzute toate aspectele esențiale. În cazul în care nu se decide un acord la nivelul UE, atunci mai există posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale între Marea Britanie și fiecare stat membru. A treia variantă este cea în care nu se ajunge la niciun fel de acord și atunci Marea Britanie va fi tratată de statele membre ca un stat terț din toate punctele de vedere. Acest ultim scenariu pare totuși mai puțin probabil.

Determinarea legislației aplicabile relațiilor de muncă, marea provocare a anului viitor

Atât companiile românești care trimit angajați în Marea Britanie, cât și cele britanice care trimit angajați în România trebuie să se pregătească pentru trecerea în 2021. Majoritatea structurilor de mobilitate curente urmează prevederile Directivei Comisiei Europene (CE) pentru detașarea de personal, ce nu va mai fi aplicabilă post-Brexit în relațiile menționate. Astfel, o mare provocare va consta în determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă transfrontaliere în afara reglementărilor europene actuale privind detașarea în cadrul UE. În cazul României, vor deveni aplicabile exclusiv structurile de mobilitate prevăzute de Codul Muncii: delegare, detașare și/sau clauze de mobilitate. Toate aceste alternative au însă particularități proprii distincte de instituția juridică a detașării în baza directivei CE. Cel mai comun exemplu este cel al obligației de a suspenda contractul individual de muncă, în țara de origine, pe perioada detașării clasice, reglementată de Codul Muncii (spre deosebire de cazul detașării în baza directivei, când contractul de muncă rămâne activ). Astfel, angajatorii vor trebui să își regândească politicile de mobilitate în relația cu Regatul Unit, poate chiar să le alinieze într-o mare măsură celor aplicabile până acum în relația cu state terțe. Determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă nu este doar încă un punct pe listă care trebuie bifat. Nu este vorba doar de un act birocratic, ci despre drepturile pe care le are fiecare angajat în raporturile sale de muncă cu angajatorul, drepturi care pot ține de nivelul de salarizare, sănătate și securitate în muncă, zile de concediu, ore suplimentare, condiții de repatriere, dar și drepturi de asigurări sociale.

Similar, apartenența la un sistem de  asigurări sociale pentru contractele de muncă valabile în piața comună este reglementată, în prezent, de legislația europeană (Regulamentul CE 883/2004). În cazul în care se ajunge la un acord, fie comun, fie bilateral, cel mai probabil se va menține, ca regulă, plata contribuțiilor într-un singur stat și se vor detalia criteriile în funcție de care se alege statul beneficiar. Este de așteptat ca aceste reguli să fie oarecum similare în ambele situații (acord comun sau bilateral) și să permită obținerea unor certificate de acoperire sociale (similare celor actuale de tipul A1, care să ofere angajatului posibilitatea să rămână asigurat în statul membru de origine și să fie exceptat de plata contribuțiilor obligatorii în statul gazdă).

Dar, dacă la finalul perioadei de tranziție, aceste aspecte nu sunt clar stabilite, se poate ajunge în situația în care, spre exemplu, angajații britanici care activează în România să fie obligați să se înregistreze aici în scop de asigurări sociale și vice-versa.  

Acest aspect are mai multe implicații. În primul rând, în lipsa unui acord, dubla impunere a veniturilor în scop de asigurări sociale nu poate fi evitată și acest lucru va aduce cu sine costuri suplimentare pentru angajați și angajatori. Apoi, activitățile temporare, cum sunt cele de mobilitate, nu îndeplinesc de cele mai multe ori condițiile minime de stagiu de cotizare (mai puțin în cazurile în care sunt urmate de un transfer permanent). Astfel, deși se vor achita contribuții de asigurări sociale în România, în lipsa unui stagiu minim de 15 ani, angajatul nu va primi pensie de la statul român. Pentru a rămâne asigurat la un cost cât mai mic, angajatul din Marea Britanie trebuie să găsească soluții în legislația locală. Și pentru angajații români care desfășoară activități în Marea Britanie există soluții, însă acestea presupun costuri suplimentare, fie că vorbim despre asigurare obligatorie sau voluntară.

Este telemunca o soluție? Cât de mult se pot complica lucrurile?

Fenomenul care a luat amploare pe fondul pandemiei de COVD-19 rămâne, cu siguranță, aplicabil în continuare și nu doar pentru structurile afectate de Brexit. Din păcate, însă, majoritatea angajaților și chiar și a angajatorilor încă nu au o privire de ansamblu a tuturor implicațiilor telemuncii, mai ales în condițiile în care aceasta este transfrontalieră. Conceptul de „detașare virtuală” prinde din ce în ce mai mult contur la nivel global, însă, faptic, până nu va fi legiferat, acesta va fi cel mai probabil asimilat unei situații de telemuncă transfrontalieră.

Din multe puncte de vedere, poate părea o structură ușor de implementat: nu mai este nevoie de vize/avize de muncă, nu mai există costuri de relocare și călătorie etc. Apar, însă, varii implicații ale telemuncii în sine: de la securitate IT și securitate în muncă, la costuri fiscale ce pot cuprinde nu doar impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale, ci și impozit pe profit asociat riscului de sediu permanent sau probleme de prețuri de transfer.

În concluzie, în contextul pandemiei actuale, Brexit-ul poate fi un (alt) bun motiv pentru a reanaliza politicile de mobilitate internă și a regândi modul de operare din perspectiva forței de muncă. Lucrurile s-au schimbat peste noapte, oamenii s-au adaptat poate mai rapid decât ar fi crezut că o pot face, iar companiile trebuie să țină pasul cu această nouă realitate a relațiilor de muncă.

Pandemia de SARS-COV-2 a afectat economia la nivel internațional, iar România nu face o excepție de la această realitate. Încă de la începutul pandemiei statul român a căutat soluții pentru stoparea efectelor negative a crizei care se profila, prin acordarea de facilități și a pregătit strategii pentru relansarea economică. Până în momentul în care nu vor fi însă adoptate o serie de măsuri coerente și aplicabile, în acord cu situația economică actuală, nu vom putea vorbi despre redresarea și dirijarea economiei naționale către un trend ascendent.

Până în acest moment mediul de afaceri a păstrat un ton optimist – au fost refăcute strategiile de dezvoltare și de finanțare a afacerilor și în special s-a pus accent găsirea de soluții de protejarea a angajaților, de crearea unui mediu cât mai sigur de muncă pentru a putea asigura continuitatea business-ului. Este evident că statul român, ca și întreg mediul de afaceri trebuie să fie foarte deschis la semnalele din piața, să se adapteze din mers, să adopte măsuri de sprijin atât pe termen scurt pentru ieșirea din criză, dar și pe termen lung pentru relansare economică.

Este esențial ca în aceste momente Executivul să se consulte în permanență cu mediul de afaceri, dar și cu specialiștii din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri care să asigure continuitatea, în orice situație, a serviciilor strategice pentru populație și identificarea celor mai profitabile domenii de relansare economică, cum ar fi sectorul de petrol și gaze.

România Durabilă și EM360 vă provoacă marți, 17 noiembrie 2020, orele 10.00 – 13.00 la dezbaterea ”Petrolul în Noua Economie” prin care ne propunem ca, împreună, să realizăm o radiografie a domeniului la momentul actual, să găsim soluții de atenuare a efectelor negative ale pandemiei astfel încât să poată fi asigurată continuu funcționarea sectorului energetic autohton, ca domeniu strategic și totodată să generăm planuri de creștere economică în care producția petrol și gaze să fie un puternic motor pentru relansarea economiei. Webinarul va fi transmis live pe paginile de Facebook ale organizatorilor:

https://www.facebook.com/EM360Studio și https://www.facebook.com/RomaniaDurabila.

Printre vorbitorii invitați să se alăture dezbaterii ”Petrolul în Noua Economie” se numără Niculae Havrileț, Ministru Secretar de Stat, MEEMA (TBC), Sebastian Burduja, Ministru Secretar de Stat, Ministerul de finanțe (TBC), Adrian Badea, Vicepreședinte FPPG, Mihaela Toader, Director Directia Strategie, Relatii Internationale, Fonduri Europene, CEO Romgaz, Ionut Purica, Expert Energie, Corneliu Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei, Radu Dudău, Director General EPG, Sorin Elisei, Director în cadrul practicii specializate în industria de energie și resurse naturale, Deloitte Central Europe, Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă, Cristian Păun, Cercetător ASE-ASPES.

Evenimentul va aborda teme de dezbatere precum:

• Analiza impactului economic al pandemiei Covid-19 asupra activității sectorului Oil & Gas
• Decizii care asigură continuitatea producției Oil & Gas
• Vine iarna: ce măsuri vor ajuta producția autohtonă și piața internă
• Care sunt prioritățile Statului pentru a asigura continuitatea sectorului energetic

• Importanța deciziilor politice de susținere a proiectelor de investiții din sectorul energetic
• clarificarea legislației care reglementează metodologia de evaluare a terenurilor ce urmează a fi incluse în capitalul social al companiilor producătoare de petrol și gaze.
• operatorii depun eforturi pentru a obține certificatele de atestare a dreptului de proprietate.
• majorările de capital cu terenuri este o problemă comună mai multor companii care au participații ale statului.
• clarificarea metodei de evaluare are un rol foarte important în continuarea și finalizarea procesului de majorare de capital cu terenuri.
• Rolul major al unor industrii cheie în dezvoltarea economiei naționale: studiu de caz prezentat de cercetători ASE-ASPES.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă specialiștii din mediul privat. Noua Economie invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

Evenimentul se bucură de sprijinul partenerilor media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Money.ro, Financial Intelligence, The Diplomat, G4Media, Profit.ro, Profit TV, Focus Energetic, Invest Energy, E-nergia, Energy Industry Review.

Mai multe detalii despre eveniment aici

La cinci anu de la înființare, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) face o analiză privind constatările asupra relațiilor dintre instituțiile financiare nebancare (IFN) și clienți, observând că sub aspectul concilierii, aceste relații sunt slabe:

CSALB trage un semnal de alarmă: IFN-urile se împacă greu cu consumatorii 

Concilierile dintre Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) şi clienţii acestora au rezultate slabe, chiar și după cinci ani de la înființarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Deși cererile adresate IFN-urilor sunt cu aproape 60% mai multe decât anul trecut, Instituțiile Financiare Nebancare au acceptat spre negociere doar 22 de solicitări ale consumatorilor. Dintre acestea, doar în cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, de peste 55 de ori mai puțin decât în cazul băncilor.

Doar două IFN-uri au intrat în concilieri cu consumatorii

Cele aproximativ 500 de cereri au vizat peste 25 de IFN-uri și CAR-uri. Cele mai multe cereri au fost trimise către: Cetelem, Eassy Asset Management, Unicredit Consumer Financing, Provident, BT Direct IFN, Credit Europe Ipotecar IFN.

Din păcate, doar două IFN-uri au acceptat anul acesta să intre în negocieri cu consumatorii în cadrul CSALB: Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN. Până acum, în doar cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii Centrului.

„Ne îngrijorează statistica activității de conciliere în cazul IFN-urilor, chiar dacă, față de anul trecut, în primele zece luni ale acestui an avem o dublare a numărului de dosare formate sau a cererilor soluționate direct între cele două părți. Dublarea se aplică la o bază nesemnificativă și, din păcate, un singur IFN a arătat anul acesta că a înțeles avantajele concilierii și a intrat în mai multe negocieri cu consumatorii săi, unele încheiate cu succes. Alte IFN-uri și-au motivat lipsa de implicare și de reacție la cererile consumatorilor prin faptul că există mai multe inițiative legislative care, odată aplicate, le-ar reduce semnificativ activitatea ori ar putea avea ca efect negativ chiar închiderea businessului. O parte dintre aceste inițiative au fost supuse controlului Curții Constituționale și se află în continuare, în diverse stadii de legiferare, la nivelul Parlamentului. Chiar și în aceste condiții, nu găsesc nicio justificare a dezinteresului unor IFN-uri care au primit zeci de cereri din partea consumatorilor și nu le-au dat curs. Rata de clasare, fără un motiv justificat, a acestor cereri, depășește 50 de procente. Este o valoare prea mare pentru o piață care este concurentă cu piața bancară și care are nevoie de consumatori mulțumiți și de încrederea acestora în aceeași măsură. Anul 2021 va fi dificil, inclusiv pentru IFN-uri, deoarece estimăm o înmulțire a dificultăților consumatorilor în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor, iar popririle și alte forme de executare silită ar trebui înlocuite cu negocieri în care consumatorii să coopereze cu creditorii lor nebancari, nu să devină adversari în instanțe. Fără un dialog real și fără compromisuri de ambele părți, nu vom putea depăși perioadele dificile care se întrevăd pe piața financiar-bancară și nebancară de anul viitor”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Exemple de negocieri între consumatori și IFN-uri

Negocierile încheiate cu succes : Într-un dosar, consumatorul a solicitat repunerea în graficul de rambursare și renegocierea contractului de credit în CHF. Conciliatorul a propus achitarea de către consumator a sumei de 3.100 CHF, ce reprezintă 25% din dobânda restantă, IFN-ul urmând să șteargă diferența de 75% din dobânda restantă, adică 9.250 CHF. În plus, dobânda la zi a fost diminuată cu 1 punct procentual pentru o perioadă de 36 de luni.

Într-un alt dosar consumatorul a cerut eliminarea comisionului de administrare a unui credit în CHF. Conciliatorul a propus eliminarea acestui comision pentru o perioadă de 30 de luni, iar părțile au acceptat soluția.

Negocieri eșuate : Într-un alt caz conciliatorul a propus diminuarea comisionului lunar de administrare la 0.10% și calcularea dobânzii după formula Libor 6M+2.5%. Consumatorul a acceptat soluția, însă comerciantul a refuzat-o.

În cazul unei cereri în care consumatorul solicita restituirea comisionului de administrare, precum și ajustarea dobânzii, conciliatorul a propus mai multe măsuri: dobândă fixă, restituirea comisionului de acordare credit în valoare de 2.500 de CHF, restituirea comisionului de administrare și eliminarea lui pe viitor. Consumatorul a acceptat propunerea conciliatorului, dar reprezentanții IFN-ului au transmis că nu pot face concesiile propuse, deoarece comisioanele aferente creditului sunt legale și nu se justifică eliminarea lor. Însă, în majoritatea dosarelor în care nu s-a ajuns la nicio soluție, solicitările consumatorilor și ceea ce comerciantul era dispus să ofere au fost atât de divergente încât conciliatorul nici nu a putut propune o soluție de rezolvare a nemulțumirilor.

Dintre cererile clasate, unele au fost respinse din motive obiective si nu au mai ajuns la negociere: pentru primele 2 IFN-uri ca pondere în numărul de cereri primite la CSALB, solicitările de radiere din Biroul de Credit sunt de aproximativ 50% din total, iar alte 9 cereri vizau creanțele cesionate către alte societăți comerciale. În ambele situații, competența CSALB este limitată, deoarece aceste solicitări vizează activități reglementate prin legislație specială sau vizează societăți care nu sunt supravegheate sau reglementate de Banca Națională a României.

Ce spun reprezentanții IFN-ului care a acceptat cele mai multe cereri de negociere cu consumatorii:

„Suntem mereu deschiși pentru a discuta și găsi soluții pentru partenerii noștri contractuali, atunci când aceștia întâmpină greutăți în a-și îndeplini obligațiile de plată. Avantajul major al parcurgerii cu succes a procedurii prin intermediul CSALB este acela că părțile identifică împreună un mod de continuare a derulării contractului, având încredere că soluția obținută este una rezonabilă pentru ele. Sistemul clasic de judecată este mult mai îndelungat și costisitor, cu proceduri stricte de soluționare, care nu duc spre obținerea căii de mijloc. Apoi, soluția propusă de conciliatorul CSALB nu este una obligatorie, cum este cazul deciziei în instanță, întrucât aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părți în urma concilierii. Astfel, dacă IFN-ul și consumatorul agreează soluția propusă, există certitudinea că s-a ajuns în mod real la o rezolvare care răspunde nevoilor și dorințelor ambilor, permițând continuarea relației, și menținând încrederea acestora unii în ceilalți”, spune Daniel Ilie, General Manager la Credit Europe Ipotecar IFN.

Creșterea numărului de înțelegeri directe între IFN-uri și consumatori (după sesizarea CSALB de către consumatori) arată și faptul că unii comercianți preferă această variantă pentru a nu mai achita costurile concilierii (993 de lei pentru fiecare dosar). Dacă anul trecut au fost doar 24 de soluționări amiabile în primele 10 luni, anul acesta sunt 50 în același interval de timp.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

• Trebuie creat un mecanism european de răspuns în domeniul sănătății astfel încât Uniunea să se poată pregăti mai bine
• Este necesar un sistem european de monitorizare, raportare și notificare pentru a rezolva problema deficitului de medicamente și de dispozitive medicale
• Sprijin pentru digitalizarea asistenței medicale printr-un dosar european electronic de sănătate

Pentru a acoperi lacunele expuse de COVID-19 și pentru a se asigura că sistemele de sănătate pot face față amenințărilor viitoare, PE va solicita un program UE pentru sănătate mai ambițios.

Parlamentul European și-a adoptat vineri poziția referitoare la propunerea Comisiei de a impulsiona considerabil activitatea Uniunii în sectorul medical prin EU4Health, programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, cu 615 voturi pentru, 34 împotrivă și 39 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, COVID-19 ne-a arătat că Uniunea are nevoie urgentă de un program ambițios prin care să se garanteze că sistemele de sănătate europene pot face față viitoarelor crize sanitare. Uniunea trebuie să rămână una dintre cele mai sănătoase regiuni din lume. Parlamentul consideră că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă bugetul ar fi fost redus la 1,7 miliarde EUR, așa cum a propus Consiliul. În recentul acord asupra bugetului UE pe termen lung, eurodeputații au convins statele membre să tripleze bugetul programului (5,1 miliarde EUR).

Amenințările transfrontaliere pentru sănătate

EU4Health este menit să pregătească mai bine Uniunea pentru amenințările transfrontaliere majore la adresa sănătății și să facă sistemele de sănătate mai reziliente. Astfel, Uniunea ar putea să facă față atât viitoarelor epidemii, cât și unor provocări pe termen lung cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile din domeniul sănătății.

Deputații mai doresc o cooperare mai bună la nivelul Uniunii, de exemplu sprijinind crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății. Astfel, am fi mai bine pregătiți în caz de criză de sănătate. Ar trebui să se înființeze și un portal de comunicare al Uniunii. Astfel, se pot pune la dispoziția publicului informații verificate cu minuțiozitate, se pot trimite alerte cetățenilor europeni și se poate combate dezinformarea. În același timp, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar trebui să aibă mandate mai robuste.

Medicamentele și dispozitivele medicale trebuie să fie disponibile în toate statele membre, la prețuri abordabile

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a evidențiat numeroase deficiențe ale sistemelor naționale de sănătate. Printre ele se numără faptul că ele depind de țări terțe pentru aprovizionarea cu medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem european de monitorizare, raportare și notificare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale, de vaccinuri, de instrumente de diagnosticare și de alte produse medicale. Astfel, piața unică nu ar mai fi fragmentată, iar produsele respective s-ar putea găsi mai ușor, la un preț accesibil. De asemenea, lanțurile lor de aprovizionare ar depinde mai puțin de țările care nu fac parte din Uniune.

Pentru a atinge obiectivele programului, raportul mai propune să se acorde o atenție mai mare prevenirii bolilor prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe. Raportul propune și sisteme de sănătate mai robuste și digitalizarea asistenței medicale prin crearea și folosirea unui dosar european electronic de sănătate. Eurodeputații mai doresc obținerea unei asigurări de sănătate universale, care să includă accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și intensificarea luptei Uniunii Europene cu cancerul, în sinergie cu planul european de combatere a cancerului.

Pentru a garanta că programul este implementat eficient, eurodeputații propun să se creeze un grup de coordonare, format din experți independenți în domeniul sănătății.

După vot, raportorul Parlamentului, Cristian-Silviu Buşoi (PPE, România), a precizat următoarele: „Criza generată de COVID-19 ne-a arătat că este mare nevoie de instrumente bine definite și finanțate adecvat în domeniul sănătății. De asemenea, trebuie să impulsionăm inovarea și să investim mai mult în sănătate în general. Pentru a putea înfrunta viitoarele pandemii și amenințări la adresa sănătății și pentru a crește reziliența sistemelor noastre de sănătate, a fost vital să mărim finanțarea acordată programului EU4Health de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR. Programul trebuie să contribuie la crearea unei rezerve de produse relevante pentru situații de criză sanitară, cum ar fi medicamentele esențiale, vaccinurile și dispozitivele medicale, în sinergie și complementaritate cu RescEU, Instrumentul de sprijin de urgență, Instrumentul de redresare și reziliență și alte politici, programe și fonduri ale Uniunii.”

Etapele următoare

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre astfel încât programul să poată fi pus în aplicare de la începutul anului 2021.

Context

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a prezentat un nou program autonom „EU4Health” pentru perioada 2021-2027, ca parte a planului de redresare. Acest program de sănătate apărea în bugetul pe termen lung inițial al Uniunii pe perioada 2021-2027 ca element al Fondului social european Plus (FSE+).

Autoritatea de Supraveghere Financiară precizează:

„Țările europene par a fi dependente în acest moment de programele comunitare de relansare economică. Chiar dacă incertitudinile și riscurile pentru economiile UE rămân ridicate, ca urmare a noului val al pandemiei COVID-19 care presupune cheltuieli sanitare sporite și generează un impact mai pregnant asupra evoluției economice, o influență pozitivă o poate avea programul de redresare economică NextGenerationUE. Acesta oferă o stimulare economică a UE mai puternică decât erau estimările inițiale. 

Deși impactul  noului „lockdown” asupra dezvoltării economice europene este puternic, nu are încă,  aceeași amplitudine ca în luna martie, ceea ce poate reprezenta un semnal pozitiv pentru evoluțiile viitoare, in lipsa altor evoluții adverse.  O dovadă în acest sens ar putea fi și faptul că prețul petrolului a crescut cu mult peste 40 USD pe baril, chiar dacă pandemia COVID-19 pare să restrângă orice creștere a cererii în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, semnalele prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene ne îndeamnă la prudență. Relansarea economică din ultima perioadă din Uniunea Europeană este posibil să fie întreruptă pe măsură ce valul al doilea al pandemiei COVID-19 adâncește incertitudinile existente, arată prognoza. Noile estimări indică o contracție a PIB-ului de 7,8% în zona euro și de 7,4% în UE, pentru anul 2020, urmând ca în anul 2021, PIB-ul să crească la 4,2% (zona euro), respectiv 4,1% (UE). În același timp, rata șomajului nu a fost influențată semnificativ, având în vedere schemele de muncă pe termen scurt, dar se așteaptă o creștere a acesteia pe măsură ce măsurile de sprijin vor înceta să mai fie aplicate. Estimările prevăd o rată o șomajului de 8,3% în zona euro și de 7,7% în UE, în anul 2020.

Expunerile la risc ale pieței asigurărilor din UE, diminuate

EIOPA a actualizat Tabloul riscurilor în baza datelor Solvency II din trimestrul al doilea al anului 2020, conform căruia expunerile la risc ale sectorului de asigurări din UE s-au redus comparativ cu evaluarea riscurilor din iulie 2020. Societățile de asigurări sunt expuse în continuare la niveluri foarte ridicate ale riscului macro, în timp ce riscurile de piață, credit, profitabilitate și solvabilitate au scăzut la nivel mediu. Cu toate acestea, evaluarea riscurilor nu ia în considerare cel de-al doilea val al pandemiei. Rata SCR pentru grupuri s-a îmbunătățit puțin, deși a rămas la niveluri mai joase față de ultimul trimestru al anului 2019, iar toți indicatorii de profitabilitate semestriali, care includ și primele luni ale crizei COVID-19, arată semnele prevăzute ale deteriorării. Riscurile de asigurare rămân la nivelul mediu, fiind influențate de îngrijorările unei scăderi a primelor și, în unele state membre, a adecvării rezervelor tehnice. Semnalele indică, totuși o inversare de trend, riscurile aferente fiind încă la nivel mediu, pe alocuri cu tendința de creștere.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 45/ 12.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI .

Peste 8 din 10 companii industriale și de logistică doresc să accelereze investițiile în următoarele 12 luni sau să le mențină la un nivel similar cu cel din ultimii ani, potrivit unui sondaj realizat de Colliers International în rândul a 26 de dezvoltatori și chiriași de top din piața locală. Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, ceea ce reprezintă peste 9% din stocul total existent  în 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma internaționlă de avocatură CMS și Randstad.

Incertitudinile și climatul general de recesiune au afectat și participanții din piața industrială și logistică, deși nu la fel de mult pe cât au afectat companiile din alte sectoare ale economiei. În ciuda climatului general de recesiune, 54% dintre respondenți consideră că afacerea lor funcționează aproape ca de obicei, planurile inițiale pentru 2020 nefiind afectate, în timp ce restul au resimțit efecte asupra activității. Factorii care au avut impact sunt legați în principal de „restricții minore” și „cerere mai mică”, susțin peste jumătate dintre participanții la sondajul Colliers. Doar 1 din 5 a întrerupt temporar producția, acesta fiind poate cel mai negativ efect posibil.

În acest context, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă ca sectorul imobiliar și economia în general să revină la niveluri decente până la sfârșitul anului 2021. Pentru propria companie, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă să fie atins un nivel decent chiar mai devreme, până la jumătatea anului 2021. Astfel, aproximativ 42% dintre respondenți intenționează să își păstreze planurile actuale în ceea ce privește investițiile / extinderile, în timp ce alți 42% doresc să-și accelereze cheltuielile de capital.

„Segmentul industrial și logistic este probabil cel mai performant sector imobiliar în această criză, deoarece ultimele evenimente doar au exacerbat tendințele anterioare, deja destul de favorabile pe termen lung, cum ar fi trecerea la comerțul electronic și consolidarea, respectiv relocarea  activităților de productie în zona Euro.

Răspunsurile pe care le-am primit pentru acest sector oferă o perspectivă destul de favorabilă pe termen lung, dar și necesitatea de a diferenția de la sector la sector. Evoluția este în concordanță cu așa-numita revenire economică în formă de K, potrivit căreia unele sectoare, cum ar fi comerțul cu amănuntul, inclusiv comerțul online, vor reveni probabil mult mai repede decât altele precum diferite ramuri de producție. În general, principalul punct de interes este faptul că, pentru majoritatea respondenților, afacerile se desfășoară aproape ca de obicei, în ciuda contextului general nesigur, investițiile continuând într-un ritm similar cu ultimii ani sau chiar accelerând”, spune Laurențiu Duică, Partner & Director al Departamentului Industrial & Logistica din cadrul Colliers International.

„Fiind mai puțin afectată de pandemia de Covid-19 decât alte sectoare imobiliare, piața spațiilor industriale și logistice din România s-a adaptat noului context economic. De asemenea, este de așteptat ca digitalizarea și creșterea segmentului de comerț electronic în acest sector să aibă un impact rapid și semnificativ în anii următori. Chiar mai devreme decât ne-am aștepta, vom asista probabil la o cerere din ce în ce mai mare venită din partea producătorilor de a-și reloca sau de a dezvolta centre de producție în Europa, inclusiv în România, pentru a evita eventualele blocaje în lanțul de aprovizionare. În consecință, stocurile mai mari vor fi depozitate sau produse mai aproape de consumatorul final, ceea ce s-ar putea traduce într-o cerere mai mare de spații industriale și logistice. Având în vedere semnalele pe care le primim de la clienți, este de așteptat ca și în România spațiile I&L să înregistreze o creștere semnificativă și există deja un interes crescut în acest sector, inclusiv în ceea ce privește achiziția de terenuri cu destinație industrială”, afirmă Roxana Frățilă, Avocat Partener & Coordonator al Departamentului de Drept Imobiliar în cadrul CMS România.

Consecințele pe termen lung ale pandemiei de Covid-19 vor fi, cel mai probabil, restructurarea lanțului de distribuție, consideră 54% dintre participanții la sondajul Colliers International, urmată fie de întârzieri în fluxurile de mărfuri, fie de creșteri pe termen scurt ale capacității de stocare (27%). De asemenea, 35% dintre companiile industriale și de logistică consideră că nu vor exista consecințe majore.

Cererea din retail & logistică este așteptată să scadă, ceea ce se va reflecta în chirii

50% dintre respondenți estimează o scădere a cererii în următoarele 12 luni și cred că aceeași tendință va fi vizibilă, ca urmare, și la nivelul chiriilor. Dacă se face o diferențiere între chiriași și proprietari, opiniile privind perspectivele cererii, chiriile principale și stimulentele oferite arată în mod semnificativ mai rău în rândul chiriașilor. „În acest context, percepția reală în rândul diferitelor companii este și mai nuanțată, deoarece chiriașii care au legături puternice cu unele sectoare de fabricație (cum ar fi industria auto sau aeronautică) au tendința să fie mai pesimiști decât retailerii, de exemplu”, spune Laurențiu Duică.

Spațiile industriale și logistice moderne din România au ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă din 2019, și ar putea depăși 5 milioane de metri pătrați până la sfârșitul anului 2020, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma de avocatură internațională CMS și Randstad. România rămâne una dintre cele mai slab aprovizionate piețe dintre principalele țări din Europa Centrală și de Est, având aproximativ jumătate din stocul de spații de depozitare pe cap de locuitor în comparație cu Polonia și un sfert din cel al Cehiei. Structura chiriașilor în ceea ce privește sectoarele de pe piața românească a fost dominată de sectorul retail / FMCG, care a generat 50% din toate tranzacțiile, în timp ce în București a fost dominată de 3PL / logistică (35%) și producție ușoară / manufactură (33%).

Stocul total de spații industriale și logistice moderne din 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est se ridică la peste 50 de milioane de metri pătrați. Din acest stoc, disponibilitatea actuală poate fi clasificată ca fiind scăzută, majoritatea piețelor înregistrând rate de neocupare de sub 5%.

Comisia Europeană a publicat pe data de 12 noiembrie, Monitorul anual al educației și formării. Monitorul analizează cum evoluează educația și formarea în UE și în statele sale membre. În ceea ce privește România: 

• S-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii preșcolarilor și pentru consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice.
• În pofida mai multor inițiative, este necesară îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor și ale elevilor/studenților și este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale.
• Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază. Asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.
• Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari.

12/11/2020

Raportul de țară privind România este disponibil aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Anul acesta, Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea și învățarea în era digitală. Criza provocată de coronavirus a demonstrat importanța soluțiilor digitale pentru predare și învățare și a evidențiat punctele slabe existente. Raportul va fi prezentat în cadrul evenimentului Digital Education Hackathon(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (Hackatonul educației digitale) de astăzi.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Sunt încântată de faptul că educația digitală este tema principală a Monitorului educației și formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educația în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educația digitală și ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de inițiative, inclusiv noul Plan de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, care va consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și va contribui la construirea unei Europe digitale și ecologice.”

În pofida investițiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient. În toate țările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare și că profesorii își exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competențelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaționale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educație, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, începând de la vârsta preșcolară și până la învățământul terțiar.

Cu toate acestea, Monitorul evidențiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competențe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competență la citire, matematică și științe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societății. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază și digitale, este esențial să se abordeze dezavantajele în materie de educație și formare și să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investițiile corespunzătoare în educație contribuie la creșterea economică și la incluziunea socială, statele membre ale UE au menținut cheltuielile publice pentru educație la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.

Comisia Europeană ia primele măsuri în vederea construirii Uniunii Europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii. Comisia prezintă o serie de propuneri pentru consolidarea cadrului de securitate sanitară al UE și pentru consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE. Pentru a intensifica lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și pentru a face față urgențelor sanitare viitoare este necesară o mai bună coordonare la nivelul UE. Pe baza învățămintelor desprinse din criza actuală, propunerile de astăzi vor asigura o pregătire mai bună și un răspuns mai puternic în timpul crizelor sanitare actuale și viitoare.11/11/2020

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Scopul nostru este protejarea sănătății tuturor cetățenilor europeni. Pandemia cauzată de noul coronavirus a evidențiat necesitatea unei mai bune coordonări în cadrul UE, a unor sisteme de sănătate mai reziliente și a unei mai bune pregătiri pentru crize viitoare. Schimbăm modul în care abordăm amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. Astăzi începem să construim o Uniune Europeană a sănătății, pentru a proteja cetățenii printr-o asistență medicală de înaltă calitate în situație de criză și pentru a pregăti Uniunea și statele sale membre să prevină și să gestioneze urgențele sanitare care afectează întreaga Europă.”

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Astăzi, facem un pas important și semnificativ în direcția unei veritabile Uniuni a sănătății. Consolidăm conducerea noastră comună în situație de criză pentru a ne pregăti și a răspunde la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Agențiile UE trebuie să fie dotate cu mandate mai ferme pentru a proteja mai bine cetățenii UE. Pentru a combate pandemia de COVID-19 și viitoarele situații de urgență sanitară, singura cale de urmat este coordonarea sporită și utilizarea unor instrumente mai eficiente la nivelul UE”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este mai mult decât oricând o preocupare esențială a cetățenilor noștri. Pe timp de criză, cetățenii se așteaptă în mod îndreptățit ca UE să își asume un rol mai activ. Astăzi, consolidăm bazele unei UE mai sigure, mai bine pregătite și mai reziliente în domeniul sănătății. Aceasta va fi o schimbare semnificativă a capacității de a răspunde în mod colectiv. Uniunea Europeană a sănătății înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât pregătirea pentru a face față împreună amenințărilor comune la adresa sănătății, acționând ca o veritabilă Uniune. Trebuie să o realizăm pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor noștri.”

Propunerile de astăzi se concentrează pe modernizarea cadrului juridic actual privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, precum și pe consolidarea pregătirii pentru situații de criză și a rolului de răspuns al principalelor agenții ale UE în domeniu și anume, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

Un cadru al UE mai solid pentru securitatea sanitară

Pentru a crea un mandat mai solid pentru coordonarea realizată de Comisie și agențiile UE, Comisia propune astăzi un nou Regulament privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Noul cadru:

• Va consolida nivelul de pregătire: vor fi elaborate, la nivelul UE, planuri și recomandări de pregătire pentru situații de criză în domeniul sănătății și în caz de pandemie, care vor viza adoptarea planurilor la nivel național, combinate cu cadre cuprinzătoare și transparente pentru raportare și auditare. Pregătirea planurilor naționale ar fi sprijinită de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și de alte agenții ale UE. Planurile vor fi auditate și supuse unor teste de stres de către Comisie și de către agențiile UE.
• Va consolida supravegherea: un sistem de supraveghere integrat și consolidat va fi creat la nivelul UE, utilizând inteligența artificială și alte mijloace tehnologice avansate.
• Îmbunătățirea raportării datelor: statele membre vor avea obligația să își intensifice raportarea indicatorilor sistemelor de sănătate (de exemplu, disponibilitatea paturilor de spital, capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă, numărul de membri ai personalului cu pregătire medicală etc.).
• Declararea unei situații de urgență la nivelul UE ar declanșa o coordonare sporită și ar permite crearea, constituirea de rezerve și achiziționarea de produse relevante în situații de criză.

Agenții ale UE mai puternice și mai funcționale

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente au fost în prima linie a activității UE de contracarare a pandemiei de COVID-19 încă de la izbucnirea ei. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a arătat că ambele agenții trebuie să fie consolidate și dotate cu mandate mai ferme pentru a proteja mai bine cetățenii UE și a combate amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Mandatul ECDC va fi consolidat astfel încât să poată sprijini Comisia și statele membre în următoarele domenii:

• supravegherea epidemiologică prin intermediul unor sisteme integrate care să permită supravegherea în timp real
• planificarea pregătirii și răspunsului, raportarea și auditarea
• punerea la dispoziție a unor recomandări și opțiuni privind gestionarea riscurilor
• capacitatea de a mobiliza și de a desfășura în teren grupuri operative ale UE de asistență medicală pentru a sprijini răspunsul local în state membre
• construirea unei rețele de laboratoare de referință ale UE și a unei rețele de substanțe de origine umană

Mandatul Agenției Europene pentru Medicamente va fi consolidat astfel încât să faciliteze un răspuns coordonat la nivelul Uniunii în caz de crize sanitare prin:

• monitorizarea și atenuarea riscului de penurie de medicamente și de dispozitive medicale de importanță majoră
• acordarea de consiliere științifică privind medicamentele care ar putea avea potențialul de a trata, a preveni sau a diagnostica bolile care cauzează respectivele crize
• coordonarea studiilor pentru monitorizarea eficacității și a siguranței vaccinurilor
• coordonarea trialurilor clinice.

De asemenea, Comisia prezintă astăzi principalele elemente ale viitoarei Autorități pentru răspuns în situații de urgență sanitară (Health Emergency Response Authority – HERA), care urmează să fie propusă până la sfârșitul anului 2021. O astfel de structură ar fi un element nou important de sprijinire a unui răspuns mai bun al UE la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat, joi, 12 noiembrie, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, campania de interes public #imunitateprinmiscare. Proiectul prezintă beneficiile practicării sportului asupra sistemului imunitar, cu scopul conştientizării importanţei sportului, la nivelul publicului larg, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Conform celui mai recent Eurobarometru, efectuat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul al II-lea în ceea ce priveşte sedentarismul. Potrivit datelor, mai mult de 63% dintre români nu practică nicio formă de activitate fizică.

Astfel, AGERPRES își propune ca prin articolele din această campanie să pună în evidenţă argumente, în beneficiul sportului, venite din partea unor specialişti din domeniul medical. Materialele jurnalistice vor fi publicate timp de o lună, în zilele de joi și duminică, la ora 10:00, pe fluxurile Sport Intern şi Covid-19 INFO și pe site-ul public www.agerpres.ro.

În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu COVID-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în primul material AGERPRES din campania #imunitateprinmiscare, care poate fi citit aici.

Agenţia Naţională de Presă își continuă astfel misiunea de a informa prompt și obiectiv, oferind presei din România și de peste hotare, precum și cititorilor, posibilitatea de a se conecta în permanență la materiale jurnalistice de interes, echidistante și corecte.

Nordis Group, dezvoltator imobiliar de lux cu o experiență de 12 ani pe piața locală, prezintă evoluția pieței imobiliare în ultimii cinci ani, dar și care sunt preferințele românilor când vine vorba de achiziții în acest domeniu.

Nordis Group prezintă o analiză realizată de Florin Stanciu, analist financiar, care arată că în perioada 2015 – 2020 (raportare la nivelul trimestrului trei din fiecare an) a fost înregistrată o creștere agregată de aproximativ 46% a prețurilor pe metru pătrat la locuințe. Aceasta se traduce într-o creștere medie de 7,9% pe an. Dacă ar fi să luăm în calcul și închirierea acestora pe o perioadă de 5 ani, acest lucru ar duce la un randament net superior al investițiilor imobiliare față de celelalte metode de investiție analizate, respectiv titluri de stat și bursă.

Evoluția din 2020, la nivel național, indică o creștere a prețului pe metru pătrat la locuințe cu 2,4%. Totodată, în trimestrul trei din 2020, față de aceeași perioadă a anului precedent, prețurile s-au modificat cu 6,5%.

Prin comparație cu alte produse investiționale, titlurile de stat emise de statul român la cinci ani oferă randamente de 3,65% p.a., respectiv 4,15% p.a. la 10 ani. Pentru o clasă de active mai riscantă, de exemplu, investitorii în piața de capital ar fi obținut un randament de 33% în aceeași perioadă (creștere indice BET).

În 2020, Nordis Group a remarcat un interes crescut în rândul românilor pentru locuințe spațioase completate de facilități și servicii care le pot susține sau îmbunătăți stilul de viață. În cadrul proiectelor Nordis, comparativ cu anul precedent, valoarea medie a apartamentelor achiziționate a crescut considerabil, iar preferințele și nevoile clienților s-au îndreptat încă de la începutul anului către spații generoase.

În acest sens, ansamblul le propune românilor atât o experiență inovatoare pe litoralul Mării Negre, cât și o investiție sigură pe termen lung. Ansamblul este cel mai ambițios proiect de pe litoral. E compus din 670 de apartamente rezidențiale și 730 de camere de hotel pe o suprafață totală de 80.000 de metri pătrați.

Până în acest moment, pentru proiectul Nordis Mamaia 5***** care va fi finalizat în anul 2021, au fost realizate, doar în acest an, peste 600 de achiziții, iar valoarea medie investită de către clienți este de aproximativ 90.000 de euro.

„Sectorul imobiliar este considerat de majoritatea investitorilor o măsură de protecție la inflație și aceste cifre ne arată că investiția în imobiliare are un randament atractiv. Ce ne-am propus noi prin proiectele pe care le avem în derulare, în special prin Nordis Mamaia 5*****, a fost să oferim o experiență deosebită fiecărui client și să poată investi în cel mai bun produs. Ce am remarcat a fost că românii au investit mai mult în proprietățile Nordis, fie pentru a avea un venit sigur lunar, fie pentru a avea o casă de vacanță sau o nouă locuință în cele mai exclusiviste zone. Ne bucurăm să vedem, mai ales în 2020, că oamenii prețuiesc tot mai mult serviciile și facilitățile care le pot asigura și susține un anumit stil de viață”, a declarat Alexandru Mihai, Managing Partner – Nordis Group (foto).

Estimările Nordis Group pentru finalul lui 2020 și pentru 2021

Pentru ultimele luni din 2020, Nordis Group estimează o creștere a numărului de vânzări, iar proiectul Nordis Sinaia 5***** este foarte căutat în această perioadă. Compania estimează că, pe fondul măsurilor care există în acest moment pe plan național, în decembrie dorința cumpărătorilor de a investi va fi mai mare.

„Cumpărătorii care decid să investească în domeniul imobiliar au tipologii diferite, însă împart același scop: de a avea un venit suplimentar. Este cunoscut și demonstrat că investițiile în proprietăți sunt cele mai sigure și profitabile. Comparativ cu alte bunuri, proprietățile își cresc valoarea în timp și au avantaje pe termen lung. Majoritatea cumpărătorilor sunt oameni informați, realiști, care aleg acest domeniu facil de gestionat”, a declarat Alexandru Mihai, Managing Partner – Nordis Group.

În prima jumătate din 2021, Nordis Group preconizează o creștere accentuată a vânzărilor. Comportamentul de cumpărare al clienților va continua să se bazeze pe siguranță și în continuare vor fi foarte căutate locuințele în zone exclusiviste. În această perioadă, proiectul din Mamaia va fi aproape finalizat, iar cel din Sinaia în construcție. De asemenea, Nordis plănuiește replicarea proiectelor existente în orașele mari ale țării, primele locații din această listă fiind Brașov și București.

Despre Nordis Group

Nordis Group este un brand românesc, grup de firme format din șase entități, care îș​i desfă​ș​oară activitatea în dezvoltarea imobiliară, industrie hotelieră, construc​ț​ii, arhitectură, consultan​ț​ă imobiliară, administrare imobile. Companiile din portofoliul Nordis Group sunt Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nordis Real Estate, Nordis Architecture și Nordis Property Management.

• Digitalizarea și standardizarea proceselor de business din cadrul unei companii poate reduce timpul total alocat activităților, și implicit cheltuielile de funcționare, cu până la 30%
• Profitabilitatea unei companii crește în medie cu 20%, prin utilizarea unui sistem ERP modern (Planificarea Resurselor Organizației) 
• Actualul context economic, social și sanitar a amplificat nevoia de flexibilitate și transformare a businessului, la nivel global
• România se situează pe locul 26, dintre cele 28 de țări membre UE, din punct de vedere al competitivității digitale, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene

București, 12 noiembrie 2020. Peste 80% dintre companiile din România folosesc sisteme de planificare a resurselor organizației (ERP – Enterprise Resource Planning) învechite și insuficient digitalizate, conform analizelor Horváth & Partners și  statisticilor anuale furnizate de Comisia Europeană, prin Digital Economy and Society Index – DESI din 2020. Pentru a fi competitive, companiile au nevoie de platforme ERP moderne, care odată implementate reduc cheltuielile de funcționare și timpul mediu alocat diferitelor activități cu până la 30%, iar profitabilitatea crește, în medie, cu 20%. Potrivit reprezentanților Horváth & Partners, este necesar ca România să acorde o importanță sporită digitalizării managementului proceselor din companii, în primul rând din cauza contextului actual influențat de pandemie, dar și pentru că avem un decalaj semnificativ de recuperat față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Indicele economiei și societății digitale (DESI), care măsoară anual evoluția țărilor membre ale UE din punct de vedere al competențelor digitale, a plasat România pe locul 26 din 28, în 2020.

„Necesitatea unor inițiative de digitalizare, automatizare, simplificare și eficientizare a proceselor de business este în prezent din ce în ce mai acută. Procesele de business optimizate reprezintă fundația oricărei organizații de succes, iar o gestionare corectă a acestora se face printr-o platformă de planificare a resurselor întreprinderii sau, pe scurt, ERP. Un sistem ERP are rolul de a integra toate informațiile care țin de funcționarea unei companii într-o platformă digitală unică. De aceea, o platformă ERP învechită aduce cu sine și probleme de profitabilitate a afacerii, este dificil de utilizat și pune o presiune majoră pe angajații din departamentele de operațiuni, financiar și IT. Contextul economic actual, plin de provocări, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate companiile care nu și-au modernizat sau schimbat sistemele ERP învechite și care acum ar putea avea și mai mult de suferit”, a explicat Maria Boldor, Principal, Responsabil pentru proiecte de transformare de business în cadrul Horváth & Partners România. 
Companii de anvergură precum Hoerbiger și Atlantic Grupa au trecut recent prin proiecte de modernizare și standardizare a proceselor, pentru a putea implementa cea mai nouă soluție oferită de SAP, respectiv SAP S/4HANA. Toate companiile care utilizează platforme furnizate de SAP sunt obligate să facă această tranziție până în 2025, ceea ce implică modernizarea sistemului ERP existent cu funcționalități noi. Proiectul derulat de Hoerbiger a avut o durată de 9 luni, iar cel al companiei croate activă în domeniul FMCG, Atlantic Grupa, 12 luni, iar ambele au fost coordonate de consultanții Horváth & Partners. Printre rezultatele notabile, se numără: (1) reducerea duratei proceselor cu până la 40%; (2) eliminarea timpilor morți cu până la 30%; (3) creșterea fiabilității datelor cu mai mult de 60%; (4) scăderea costurilor de întreținere cu 10% și (5) majorarea profitabilității cu până la 15%.

„Acum este momentul optim în care companiile din România trebuie să se concentreze pe optimizarea proceselor de business. Amânarea acestei inițiative strategice poate conduce la perturbări operaționale majore și dificultăți de redresare economică. Reconfigurarea și modernizarea platformelor prin care organizațiile își administrează activitatea a devenit vitală, mai ales în contextul crizei COVID-19, care a influențat în special domenii ca FMCG, automotive, energie, imobiliare, bancar sau telecomunicații. Flexibilitatea și reacția rapidă la schimbările din piață vor face diferența între jucători, atunci când vine vorba despre navigarea în noul climat, marcat de scăderea puterii de cumpărare a populației. Adaptarea și dezvoltarea sunt, împreună, cheia succesului. Trendul de digitalizare, care a demarat mai puternic în România în ultimii ani, trebuie să continue într-un ritm mai alert”, a încheiat Maria Boldor. Managementul proceselor este o temă reprezentativă în portofoliul companiei de consultanță, care are peste 25 de ani de experiență în acest acest tip de proiecte și o echipă de peste 100 de consultanți specializați, care pot gestiona proiecte în orice colț al lumii. Pentru mai multe detalii cu privire la know-how-ul companiei și proiectele de implementare a noilor platforme ERP, puteți accesa:  https://www.horvath-partners.com/ro/expertiza/organizational-transformation/process-management/și  https://www.horvath-partners.com/ro/expertiza/organizational-transformation/business-transformation-with-sap-s4hana/. 

 Despre Horváth & Partners 

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth & Partners are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth & Partners este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 25 de țări, situate pe trei continente, totalizând peste 5.100 de consultanți. Pe piața din România, Horváth & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanță în domeniul managementului performanței și optimizarea performanței organizațiilor private și publice: de la management strategic și inovație, managementul proceselor și organizare, până la controlling, managementul operațiunilor și achizițiilor, training-uri, consultanță în vânzări și IT. Principiul de consultanță al Horváth & Partners se bazează pe o cooperare intensivă, în parteneriat și orientată pe soluții, alături de clienți. Unul dintre principiile de bază, care diferențiază Horváth & Partners, este sprijinirea clientului pe parcursul întregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, până la implementarea și ancorarea acestora în cadrul companiei. Vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: www.horvath-partners.com/ro.

12 November 2020, Geneva, Switzerland  – Altogether almost 4.3 million people work across the forest sectors of North America, Europe, and Central Asia according to a new study published by FAO and UNECE, the United Nations Economic Commission for Europe. The majority is in Europe (51 percent), the United States and Canada (29 percent), the Russian Federation (14 percent), and Turkey (5 percent), with the remaining 1 percent split across the other countries of the UNECE region.

New job profiles have also emerged, related to sustainability targets, forest education, and human recreation.

While the economic, environmental, social, and cultural benefits of forests and the resources they provide are well understood, much less is known about the specific profiles of forest workers and how they have changed over time. This study fills a gap, as the scale and significance of those substantial changes in forestry jobs over the last decades has not been properly studied. 

The study reveals a significant decrease in the number of forest sector workers in Europe. In 2016, around 2 231 800 people were employed in forestry throughout Europe, a fall of 18 percent since 2008. Transition to market economies and the resulting dissolution of administrative systems have resulted in considerable structural changes in forest sector employment, leading to a decrease of the overall workforce in Eastern Europe (by 58 percent) and the Balkans (by 46 percent) between 1990 and 2011. Women, young people, and minorities remain underrepresented in formal employment and overrepresented in informal forest jobs.

It is not just the size of the workforce that has seen a significant transformation. The main change in forestry employment has been structural – from public to private sector, and from large multi-purpose organizations to a number of contractors. Since 2000, forest jobs in the public forest sector in Europe have declined by around 60 percent, while employment in the private forest sector has almost tripled. The forest management objectives have also changed; once focused on wood harvesting, they now span over various forest functions, including ecosystem services. 

This novel focus means that nowadays an increasing number of jobs relate to biodiversity conservation, forest education and recreation, ecotherapy, forest certification, and others. Such jobs are not always publicly perceived as forest jobs, nor counted towards official employment figures. Yet, it is these professions that are crucial to addressing emerging sectoral challenges and those that can stimulate the green recovery and a shift towards a sustainable circular economy.

This study, building upon the previous publication exploring the future of jobs in the forest sector, underlines the need for a shift in the public perception of the forest sector as of one that offers modern career paths, which could help diversify the forest sector workforce by attracting more women, young people, and minorities. This, in turn, would pave the way toward a more diverse and resilient workforce that will be central to building a more sustainable green economy. 

The study is available for download here.

Photo: ©FAO/Vasily Maksimov

Aderarea BCR Leasing la programul IMM Leasing de Echipamente și Utilaje, urmărește stategia companiei de a susține întreprinderile mici și mijlocii, prin acordarea de finanțări în leasing financiar pentru achiziția de echipamente mobile și utilaje, vehicule utilitare, autobuze și autocare, echipamente IT și tehnologia informației. În cadrul acestui program se pot înscrie IMM-urile din domenii precum producție, comerț sau prestări de servicii.

„Considerăm că programul IMM Leasing de Echipamente si Utilaje creează oportunități pentru companiile antreprenoriale românești. Accesul la garanțiile de stat, precum și la costurile subvenționate, reprezintă o soluție bună de eficientizare a afacerii și permite direcționarea resurselor proprii ale companiilor către alte proiecte. Pe de altă parte, susținerea accesului IMM-urilor la tehnologii noi este o prioritate strategică pentru BCR Leasing. Și prin aderarea noastră la acest program rămânem consecvenți cu ceea ce ne-am propus: să susținem clienții noștri oferind soluții de finanțare de tip leasing, care să-i ajute în ceea ce își propun“, a declarat Vlad Vîtcu, CEO al BCR Leasing IFN(foto).

Programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este un program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajaţi. Plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate în acest program este de 1,5 miliarde lei, iar valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 5 milioane de lei.

BCR LEASING IFN este prezentă pe piață românească a leasingului din 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române, parte a grupului financiar central-european ERSTE Group. Compania oferă o gamă completă de servicii de leasing financiar și credit pentru achiziționarea de bunuri de folosintă îndelungată: vehicule (autoturisme, vehicule comerciale, flote de autoturisme) și echipamente (mașini agricole, echipamente medicale, software și echipamente IT, etc.).

Prin programul de antreprenoriat „Vreau să fiu Antreprenor” promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Tinerii în Arenă este locul unde tinerii motivați și dornici să își pornească propriul business pot afla mai multe despre antreprenoriat și despre ce trebuie să facă pentru a primi investiții, direct de la antreprenori experimentați și investitori.

Conform studiului desfășurat de echipa Insights PulseZ, 1 din 2 tineri la nivel național vor să fie antreprenori sau manageri iar 2 din 3 tineri au apetit pentru antreprenoriat. Asta arată potențialul și interesul pe care tânăra generație îl are pentru antreprenoriat. Acest potențial întâmpină și o mare provocare totuși fiindcă 6 din 10 tineri afirmă conform studiului că cea mai mare problemă pe care o întâmpină în România este lipsa accesului la resurse financiare. Mai mult, 1 din 4 tineri este dispus să își deschidă o afacere dacă găsește resurse financiare.

Tocmai din acest motiv echipa Vreau să fiu Antreprenor & Insights vine în sprijinul tinerei generații pentru a facilita accesul în primul rând la informații legate de cum pot să obțină o investiție și apoi să îi sprijine pe tineri în drumul lor către a deveni antreprenori.

Mulți oameni au auzit de conceptele internaționale Dragons Den și Shark Tank sau de cele din România, Imperiul Leilor sau Arena Leilor, unde antreprenorii vin să își prezinte afacerea în fața unor investitori.

Ce se întâmplă în cadrul evenimentului?

Tinerii în Arenă re-creează acest mediu în zona de online și pune lentila pe tinerii din Generația Z, între 16 și 24 de ani, care sunt deciși să meargă într-o călătorie antreprenorială.

Primul eveniment va avea loc în data de 24 noiembrie, începând cu ora 18:00 și va fi un eveniment de pre-lansare în care 5 investitori și totodată antreprenori de succes la nivel național vor împărtăși cu audiența mai multe informații despre antreprenoriat și vor răspunde la întrebări legate de care sunt lucrurile importante pe care un tânăr trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanțare.

„Ne dorim ca prin acest eveniment să îi pregătim pe tineri pentru a fi „investibili”. Vrem să îi sprijinim să afle direct de la investitori care sunt lucrurile la care ei se uită înainte să investească și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze. Începând cu anul următor ne dorim să aducem dintre acești tineri care participă acum la eveniment să își prezinte ideile de business și astfel să facilităm accesul tinerilor la resurse financiare și nu numai.” a declarat Alin-Claudiu Apostu, managerul de proiect și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Cine sunt investitorii în tineri?

Cei 5 investitori vizionari care vor participa la eveniment sunt antreprenori care participă sau au mai participat la evenimente similare și au deja experiența și interesul pentru a susține noua generație de antreprenori. Până acum au fost anunțați oficial trei dintre antreprenori, urmând ca pe data de 12 și 16 noiembrie să fie anunțați și ceilalți doi. Cei trei confirmați până acum sunt:

• Dragoș Petrescu este unul dintre cei mai importanți oameni din industria HoReCa și fondator al Grupului City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante.
• Daniela Marișcu este pionier al industriei agrementului în România și CEO al companiei Aqua Azur, punând România pe harta globală a atracțiilor turistice.
• Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români și președintele grupului Eurolines, cel mai important exit din România în industria de transporturi.

„Cred cu tarie in tânăra generație de antreprenori. Sunt foarte implicat în zona de educație și dezvoltare antreprenorială si din acest motiv sunt în echipa proiectului “Vreau să fiu Antreprenor” și îmi doresc în continuare să îi sprijin pe tineri să inceapa si sa isi dezvolte afaceri. Romania detine multe oportunitati, trebuie doar sa fim atenti la ele. Cat despre antreprenoriat și educație, aceștia sunt pilonii de bază ai dezvoltării acestei țări” – a declarat Dragoș Anastasiu, Președintele Grupului Eurolines Romania

Vă puteți înscrie gratuit la eveniment aici iar mai multe informații puteți obține de pe pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/741833273080335  

Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul trecut premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

Deloitte România a asistat grupul ceh de energie CEZ în vânzarea a șapte dintre subsidiarele sale românești, active în domeniul distribuției de electricitate și al energiei regenerabile, către investitorul în infrastructură Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), unul dintre cei mai mari manageri de active alternative din lume, deținut de grupul australian Macquarie. Obiectul tranzacției constă în rețeaua CEZ România de distribuție a energiei electrice, în businessul de furnizare de electricitate, care are 1,4 milioane de clienți, și în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, de la Fântânele-Cogealac. Această tranzacție este considerată una dintre cele mai importante de pe piața românească de fuziuni și achiziții și cea mai mare din sectorul de energie din ultimii ani. Acordul, a cărui valoare nu a fost comunicată, a fost semnat la finalul lunii octombrie 2020 și este supus aprobării Autorității Europene Antitrust și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din România.

Grupul CEZ, care a intrat pe piața din România în 2005, și-a anunțat în iunie 2019 noua strategie, care presupunea decizia de a vinde anumite active din mai multe țări, printre care România, Bulgaria și Polonia. După finalizarea tranzacției, grupul ceh va rămâne activ în România, în domeniile trading de energie și servicii energetice.

„Această tranzacție este tipul de proiect-cheie pentru orice profesionist în domeniul nostru, date fiind efectele sale asupra sectorului local de energie, durata sa de peste un an și colaborarea internațională pe care a presupus-o. Aș vrea să mulțumesc grupul CEZ pentru că a avut încredere în Deloitte cu acest proiect, pentru care am combinat expertiza unor echipe din mai multe țări, inclusiv a experților Deloitte din Cehia, astfel încât să punem la dispoziția clientului toate cunoștințele și experiența rețelei noastre. Finalizarea acestei tranzacții va marca intrarea pe piața românească a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, Macquarie, care și-a manifestat interesul față de România de mai mulți ani”, spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

O echipă multidisciplinară a Deloitte România a oferit asistență pentru procesul de due diligence financiar, fiscal și comercial, precum și servicii de suport în tranzacție. Echipa de consultanță financiară a fost alcătuită din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director Adjunct, Miruna-Viviana Ciocea, Manager,și Ionuț Vasilescu, Manager. Echipa de experți fiscali care a lucrat la proiect a fost formată din Dan Bădin, Partener, și Ioana Năstase, Senior Manager, iar Sorin Elisei, Director în cadrul practicii Deloitte România specializate în energie și resurse naturale, a asigurat componenta de consultanță în management. Echipa Deloitte Cehia a fost coordonată de Josef Kotrba și Dusan Sevc, Parteneri în cadrul practicii de Consultanță Financiară (foto).

Cu o echipă de 50 de experți, Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori din România de servicii de consultanță financiară pentru companii locale și multinaționale din mediul privat și din cel public. În 2019, echipa de consultanță financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor liniilor de servicii.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

În 2019, China a fost a treia destinație ca mărime pentru exporturile UE de produse cu indicație geografică protejată, inclusiv vinuri, băuturi spirtoase și produse agroalimentare. Cu toate acestea, în 2018 și 2019, 80% din confiscările europene de mărfuri contrafăcute și piratate provin din China, cauzând pierderi de 60 miliarde EUR furnizorilor din UE, afirmă proiectul de rezoluție.

•Produse din UE care beneficiază de indicații geografice, cum ar fi Feta, Münchener Bier, Polska Wódka sau Queso Manchego împotriva utilizării abuzive și a imitațiilor în China
•Se va acorda acum atenție negocierilor pentru un acord bilateral de investiții

Parlamentul a aprobat pe 11 noiembrie 2020 un acord între UE și China de a proteja numele a 200 de specialități agroalimentare din Europa și China împotriva falsificării.

Cu 645 de voturi pentru, 22 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul a aprobat acordul semnat în septembrie 2020 între UE și China pentru a se asigura că o sută de produse europene cu indicații geografice (IG) — inclusiv Feta, Münchener Bier, Polska Wódka sau Queso Manchego — vor fi protejate din punct de vedere juridic în China împotriva imitațiilor și a utilizării abuzive a denumirii unui produs.

În același timp, o sută de produse chinezești vor beneficia de același tip de protecție în UE.Eurodeputații au convenit să extindă acordul la încă 175 de produse europene și chinezești în termen de patru ani.

Consolidarea încrederii

În rezoluția ce însoțește acordul, adoptată cu 633 de voturi pentru, 13 împotrivă și 39 abțineri, Parlamentul a salutat acordul, numindu-l „un exercițiu important de consolidare a încrederii” în cadrul negocierilor în curs de desfășurare între UE și China cu privire la un acord bilateral de investiții.

În același timp, Parlamentul își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile de denaturare a pieței utilizate de întreprinderile de stat chineze, la transferurile forțate de tehnologie și la alte practici comerciale neloiale.
Parlamentul este, de asemenea, profund îngrijorat de relatările privind exploatarea și detenția uigurilor în fabricile din China.

Raportorul Iuliu Winkler (PPE, România) a declarat: „Acesta este primul acord economic și comercial semnat vreodată cu China și are o valoare simbolică și de consolidare a încrederii. Acordul promite să stimuleze exporturile de produse agroalimentare din Europa către China, care se ridică deja la 14.5 miliarde EUR în 2019. Este, de asemenea, o măsură adecvată a ambiției Chinei de a proteja cu mai multă fermitate drepturile de proprietate intelectuală.”

Următoarele etape

În urma aprobării Parlamentului, Consiliul trebuie să adopte acum acordul pentru ca acesta să intre în vigoare la începutul anului 2021.

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Tinerii în Arenă este locul unde tinerii motivați și dornici să își pornească propriul business pot afla mai multe despre antreprenoriat și despre ce trebuie să facă pentru a primi investiții, direct de la antreprenori experimentați și investitori.

Conform studiului desfășurat de echipa Insights PulseZ, 1 din 2 tineri la nivel național vor să fie antreprenori sau manageri iar 2 din 3 tineri au apetit pentru antreprenoriat. Asta arată potențialul și interesul pe care tânăra generație îl are pentru antreprenoriat. Acest potențial întâmpină și o mare provocare totuși fiindcă 6 din 10 tineri afirmă conform studiului că cea mai mare problemă pe care o întâmpină în România este lipsa accesului la resurse financiare. Mai mult, 1 din 4 tineri este dispus să își deschidă o afacere dacă găsește resurse financiare.

Tocmai din acest motiv echipa Vreau să fiu Antreprenor & Insights vine în sprijinul tinerei generații pentru a facilita accesul în primul rând la informații legate de cum pot să obțină o investiție și apoi să îi sprijine pe tineri în drumul lor către a deveni antreprenori.

Mulți oameni au auzit de conceptele internaționale Dragons Den și Shark Tank sau de cele din România, Imperiul Leilor sau Arena Leilor, unde antreprenorii vin să își prezinte afacerea în fața unor investitori.

Ce se întâmplă în cadrul evenimentului?

Tinerii în Arenă re-creează acest mediu în zona de online și pune lentila pe tinerii din Generația Z, între 16 și 24 de ani, care sunt deciși să meargă într-o călătorie antreprenorială.

Primul eveniment va avea loc în data de 24 noiembrie, începând cu ora 18:00 și va fi un eveniment de pre-lansare în care 5 investitori și totodată antreprenori de succes la nivel național vor împărtăși cu audiența mai multe informații despre antreprenoriat și vor răspunde la întrebări legate de care sunt lucrurile importante pe care un tânăr trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanțare.

„Ne dorim ca prin acest eveniment să îi pregătim pe tineri pentru a fi „investibili”. Vrem să îi sprijinim să afle direct de la investitori care sunt lucrurile la care ei se uită înainte să investească și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze. Începând cu anul următor ne dorim să aducem dintre acești tineri care participă acum la eveniment să își prezinte ideile de business și astfel să facilităm accesul tinerilor la resurse financiare și nu numai.” a declarat Alin-Claudiu Apostu, managerul de proiect și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Cine sunt investitorii în tineri?

Cei 5 investitori vizionari care vor participa la eveniment sunt antreprenori care participă sau au mai participat la evenimente similare și au deja experiența și interesul pentru a susține noua generație de antreprenori. Până acum au fost anunțați oficial trei dintre antreprenori, urmând ca pe data de 12 și 16 noiembrie să fie anunțați și ceilalți doi. Cei trei confirmați până acum sunt:

• Dragoș Petrescu este unul dintre cei mai importanți oameni din industria HoReCa și fondator al Grupului City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante.
• Daniela Marișcu este pionier al industriei agrementului în România și CEO al companiei Aqua Azur, punând România pe harta globală a atracțiilor turistice.
• Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români și președintele grupului Eurolines, cel mai important exit din România în industria de transporturi.

„Cred cu tarie in tânăra generație de antreprenori. Sunt foarte implicat în zona de educație și dezvoltare antreprenorială si din acest motiv sunt în echipa proiectului „Vreau să fiu Antreprenor” și îmi doresc în continuare să îi sprijin pe tineri să inceapa si sa isi dezvolte afaceri. Romania detine multe oportunitati, trebuie doar sa fim atenti la ele. Cat despre antreprenoriat și educație, aceștia sunt pilonii de bază ai dezvoltării acestei țări” – a declarat Dragoș Anastasiu, Președintele Grupului Eurolines Romania

Vă puteți înscrie gratuit la eveniment aici iar mai multe informații puteți obține de pe pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/741833273080335  

Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul trecut premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

În ciuda contextului dificil creat de pandemie, programul România Eficientă, lansat în iunie 2019 și derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, va susține renovarea aprofundată a unui număr de cinci școli din localitățile Băicoi, Ovidiu, Cristuru Secuiesc, Drobeta-Turnu Severin și Vaslui. În plus, acestora li se adaugă o clădire a Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, unde proiectul de renovare va avea rol de pilot. Câteva mii de elevi, dar și câteva sute de profesori vor beneficia astfel de condiții mai bune de învățare, în urma renovării clădirilor în care își desfășoară activitatea.

Cele șase unități școlare care vor beneficia de investiții au fost anunțate în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului România Eficientă, care a avut loc în format online pe data de 10 noiembrie 2020.

Unitățile școlare incluse în programul România Eficientă – cel mai mare proiect privat de eficiență energetică la nivel național, ce se desfășoară până în 2022 – au fost selectate în urma unor criterii bine definite.

„În primul rând, ne-a interesat ca, la nivel național, să luăm în considerare localități urbane de dimensiuni mici și mijlocii, care să nu fie afectate semnificativ de scăderea populației școlare. Acesta a fost un indicator important în metodologia de selecție”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonatorul principal al programului.

În 77% dintre orașele și municipiile României, numărul elevilor din clasele I-VIII a scăzut între 2014 și 2018. În cel mai mare număr de orașe din România, respectiv în 147, s-a înregistrat o scădere de până la 10%. La polul opus, creșteri semnificative au avut loc în unele mari orașe: București, Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, conform datelor prezentate de către EPG.

Un al doilea criteriu a fost impactul socio-economic al investiției, fiind luate astfel în calcul localitățile în care venitul per capita este sub media națională. Cel de-al treilea criteriu a fost cel de diversitate geografică și climatică la nivel național.

Luând în considerare toate aceste criterii, iată localitățile și școlile selectate care vor beneficia de lucrări ample de renovare energetică prin proiectul România Eficientă:

• Băicoi (județul Prahova): Școala Gimnazială Liliești
• Cristuru Secuiesc (județul Harghita): Liceul Tehnologic „Zeyk Domokos”
• Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți): Colegiul Național „Gheorghe Țițeica”
• Ovidiu (județul Constanța): Liceul Tehnologic „Ion Podaru”
• Vaslui (județul Vaslui): Școala Gimnazială „Elena Cuza”

Până în prezent, au fost realizate auditurile energetice și documentațiile tehnice pentru toate cele cinci școli incluse în program. În plus, ca proiect-pilot de renovare aprofundată, acestora li se adaugă o clădire școlară – corp C11 – de la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești (județul Prahova), clădire care găzduiește atât săli de curs, la parter, cât și un cămin-internat, la etajele superioare.

În toate aceste clădiri școlare vor fi realizate lucrări de renovare aprofundată, aliniate cu noile standarde ale UE, nu simple anvelopări. Rezultatele vor avea o valoare de model, care să poată fi replicat în alte programe de finanțare din sectorul privat și public.

Școlile din România, deficiente la capitolul eficiență energetică

Primii beneficiari ai investițiilor vor fi elevii, pentru că nivelul de calitate a actului educațional este influențat de calitatea clădirii în care acesta se desfășoară. Doar la Liceul Tehnologic „Ion Podaru” din Ovidiu, Constanța, învață aproximativ 1.300 de elevi, dar și peste 120 de profesori.

„Acesta este principalul argument pentru munca pe care vrem să o realizăm, pentru că este cea mai importantă datorie pe care o avem pentru viitor în această țară: să asigurăm condiții bune pentru învățare pentru acești copii”, a completat Radu Dudău, directorul EPG.

La rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă cu o finanțare de 4 milioane de euro, a declarat că grupul energetic a decis să susțină acest program conștientizând nevoia uriașă de a îmbunătăți eficiența energetică în România, în special în clădiri.

„Avem privilegiul și responsabilitatea de a fi sponsorul România Eficientă. Foarte multă energie este consumată și risipită, din păcate, în clădiri. Mai mult decât atât, credem că renovarea școlilor, dintre toate clădirile, este lucrul cu care putem începe și acestea vor fi renovate în mod extensiv. În paralel, succesul acestui proiect va fi măsurat prin contribuția la cultura de eficiență energetică din România, care se traduce prin schimbări comportamentale în școli, la serviciu și acasă, printr-o înțelegere mai profundă din partea tuturor a beneficiilor îmbunătățirii eficienței energetice. Ca partener, suntem încrezători că acest program va oferi un model de practici bune privind renovarea școlilor la standarde avansate, atât financiar, cât și tehnic”, a spus, în cadrul Forumului România Eficientă, Christina Verchere.

Câteva date statistice arată de ce este atât de necesară intervenția prin renovare ambițioasă și extinsă asupra școlilor din România. O analiză realizată de EPG pe baza datelor Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, culese prin platforma siiir.edu.ro, arată că în România sunt 17.819 unități de învățământ preuniversitar. Dintre acestea, cele 9.813 care au introdus date complete și au putut fi selectate în cadrul acestei analize dețin în total un număr de 13.596 de clădiri ce conțin spațiile utilizate zilnic de către elevi și profesori, respectiv săli de clase, cancelarii, cabinete, laboratoare, ateliere pentru elevi, internate, săli de sport și grupuri sanitare.

Din analiza EPG rezultă că în 49% (adică 4.806) dintre unitățile școlare analizate, cel puțin o clădire utilizată de către elevi sau profesori necesită reabilitare. Din cele 17.819 unități școlare din România, doar 11.571 au oferit date privind accesul la utilități, iar dintre acestea, 1.874 unități școlare (respectiv 16%) nu au apă curentă în niciuna dintre clădirile ce aparțin unității respective.

„Este o diferență foarte mare între standardele actuale de renovare pe care le are în vedere UE și pe care noi vrem să le realizăm și faptul că la noi în țară sunt, în continuare, atâtea școli care nu au acces la utilități minimale. Deci este enorm de lucru și este o responsabilitate socială și morală a noastră, a tuturor, să susținem astfel de investiții”, a conchis Radu Dudău, directorul EPG.

***

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfășoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

• Ericsson va accelera investițiile în aplicațiile 5G destinate clienților de tip enterprise
• Noua țintă pe termen lung, pentru marja EBITA a Grupului (excluzând costurile de restructurare) este de 15%-18%
• Noul obiectiv privind fluxul de numerar liber (Free Cash Flow) (înainte de fuziuni și achiziții) este de 9%-12% din vânzări
• La nivel de Grup, obiectivul privind marja de operare (Operating marging) pentru 2022 (excluzând costurile cu restructurarea) rămâne de 12%-14%, cu unele ajustări între segmente

Rezultatele strategiei de business în vederea redersării și îmbunătățirii situației financiare, pe care Ericsson (NASDAQ: ERIC) a urmat-o începând cu anul 2017, au fost prezentate de către reprezentanții companiei, în 10 noiembrie, în cadrul evenimentului Ericsson Capital Markets Day 2020.

Reprezentanții Ericsson au revizuit obiectivele strategice de creștere și noile ținte financiare pe termen lung ale companiei. Alături de Börje Ekholm, președinte și CEO Ericsson, executivi din cadrul companiei au vorbit despre situația financiară din ultimii trei ani și au precizat că au în plan dezvoltarea afacerilor în sectorul enterprise, care să contribuie la consolidarea situației Grupului.

În ultimii trei ani, afacerile Ericsson au cunoscut o creștere organică, compania redevenind profitabilă și fiind capabilă să-și atingă obiectivele financiare stabilite pentru anul 2020. Lider la nivel global în sectorul tehnologic, cu o cotă de piață în creștere în sectorul 5G, Ericsson va intra într-o nouă fază de dezvoltare unde va pune accent pe creșterea în zona business-ului său de bază, si cu o atentie sporita pe segmental enterprise.

Börje Ekholm, președinte și CEO Ericsson, a precizat: “Strategia noastră a generat rezultate care sunt o bază solidă pentru viitor și ne-au adus calitatea de lider pe piața 5G, de care ne bucurăm astăzi. Pandemia COVID-19 ne-a amintit că utilizarea conectivității radio (wireless) este fundamentală pentru a avea o dezvoltare în viitor. La nivel global, și la nivelul fiecărui sector economic, vom găsi oportunități de a veni cu inovații în fața clienților noștri, inclusiv a celor de tip enterprise. Atuul nostru este legat de creșterea economică la scară largă, iar noi putem avea un rol-cheie în acest ecosistem – de care depinde implementarea cu succes a tehnologiei 5G – format din operatori, companii și decidenți”.

Obiective pe termen lung

Obiectivul de profitabilitate pe termen lung, după anul 2022, vizează o marjă EBITA (excluzând costurile provenite din reorganizarea activității) de 15%-18% la nivel de Grup. Compania își propune să atingă acest obiectiv prin creșterea profitabilității activităților la nivelul întregului Grup. Creșterea profitabilității marjei brute va fi generată de vânzările de soluții software și eficiență operațională. Compania va menține un interes sporit pe fluxul de numerar liber (înainte de fuziuni și achiziții), având o țintă de 9%-12% din vânzări.

Obiectivele de profitabilitate pentru 2022

Obiectivele de profitabilitate la nivel de Grup, pentru anul 2022, rămân neschimbate, cu o marjă de operare de 12%-14%, excluzând taxele de restructurare. Obiectivele pentru fiecare segment în parte (pentru 2022) sunt actualizate cu țintele pentru marjele de operare de la nivelul fiecărui segment, după cum urmează:

• Ținta majorată pe segmentul rețelelor de telecomunicații a fost generată de creșterea cotei noastre de piață. Obiectivul privind marja de operare pentru anul 2022, pe segmentul rețelelor de telecomunicații, este de 16%-18% (în ascensiune față de 15%-17%).

• În segmentul serviciilor digitale, restaurarea profitabilității continuă să reprezinte o prioritate. Pe fondul majorării cheltuielilor cu activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și a declinului vânzărilor solutiilor din generatiile anterioare, ținta marjei de operare a fost ajustată la 4%-7% pentru 2022 (în declin față de 10%-12%).

• În segmentul Managed Services, creșterea planificată a marjei va fi realizată prin intermediul investițiilor în domeniul cercetării și dezvoltării, în soluții de Inteligență Artificială și automatizare. Pentru anul 2022, ținta pentru acest segment a fost majorată la 9%-11% (de la 8%-10%).  

• În segmentul Emerging Business & Other, prioritatea rămâne pe înființarea unor noi direcții de business, care să aibă o creștere organică. Creșterea veniturilor va fi realizată prin intermediul noilor produse 5G și IoT dezvoltate de companie, dar și prin achiziția Cradlepoint, ce va avea o contribuție importanta la acest capitol.

Factorii de Risc

Actualele incertitudini, de natură geopolitică și comercială, ar putea avea efecte negative asupra Ericsson (afaceri curente, operațiuni, perspective de afaceri, rezultate operaționale, situație financiară), afectând și abilitatea companiei de a-și atinge obiectivele. Incertitudinile vizează efectele actualelor conflicte comerciale – în special cel dintre SUA și China, precum și nesiguranța în ceea ce privește modul în care noua administratie  a Statelor Unite ale Americii ar putea aborda această dispută comercială. De asemenea, există îngrijorări și în ceea ce privește viitorul relațiilor bilaterale dintre Suedia și China, după ce Autoritatea guvernamentală suedeză de Poștă și Telecomunicații a decis să excludă vânzătorii chinezi din rețelele 5G.

Despre Ericsson

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Retele (Networks) , Solutii oentru Servicii Digitale (Digital Services), servicii de externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor  și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ) , precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.