• 92% dintre români resimt impactul adus de pandemia de Covid-19 • 69% dintre români resimt mai ales limitările legate de libera mișcare • 1 din 4 români au suferit deja o reducere a veniturilor
Pentru marea majoritate a românilor (92%), epidemia de Coronavirus se traduce în o îngrădire a unor libertăți. Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită de 69% dintre români, și a condus la schimbarea planurilor personale (44%) și profesionale (18%), mai ales a celor legate de călătorii.
Femeile și persoanele cu vârsta peste 55 de ani resimt cel mai intens măsurile de distanțare socială. De asemenea, persoanele cu venituri mari sunt afectate de limitările referitoare la deplasări, care le-a afectat planurile de călătorie personale și profesionale.
Pe lângă aspectele legate de libertatea de mișcare, după nici trei săptămâni de la declanșarea restricțiilor ca urmare a epidemiei de Coronavirus, aproape 1 din 4 persoane au suferit deja o reducere a veniturilor. Mai mult, 19% din populația activă a intrat în situație de risc în această perioadă, în urma suspendării temporare a contractului de muncă (8%), a intrării în șomaj tehnic (7%) sau chiar a pierderii locului de muncă (4%).
Cei mai afectați de reducerea sau, în unele cazuri, oprirea activității econimice a companiilor, tind să fie cei mai tineri dintre români (18-34 ani), mai ales angajați ai microîntreprinderilor și ai întreprinderilor mici. Tinerii sunt cei care au suferit mai mult comparativ cu restul populației, în urma șomajului tehnic, a suspendării contractului de muncă sau chiar a pierderii locului de muncă. Veniturile s-au redus în această perioadă pentru 39% dintre cei care lucrează în microîntreprinderi și întreprinderi mici, iar contractele de muncă au fost suspendate pentru 18% dintre aceștia. Companiile mari au apelat mai degrabă la șomajul tehnic, 13% dintre angajații acestora aflându-se deja în șomaj tehnic.
Românii care lucrează în instituții publice sunt cel mai puțin afectați de criza cauzată de epidemia de Coronavirus. 9% dintre ei nu au fost afectați deloc, în timp ce unii și-au pierdut locul de muncă (2%) ori au intrat în șomaj tehnic (4%).
„Din analizele noastre, distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români. Totuși, oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.
Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.
Suntem convinși că acest tip de înțelegere a impactului distanțării sociale va lăsa urme în mentalul colectiv și în societatea de consum, așa cum o cunoaștem. Iar rolul nostru, ca cercetători, este să reflectăm cât mai bine aceste schimbări, așa încât autoritățile, companiile și oamenii să poată lua decizii informate pentru viitor.” a menționat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Raportul complet al studiului poate fi accesat gratuit la adresa https://mkor.ro/studii/studiu-coronavirus-romania-2020/ Studiul a fost realizat în perioada 26-28 martie 2020, pe un eșantion de 1621 de respondenți, reprezentativ la nivel național pe criterii de gen, vârstă (18+) și distribuție geografică. Nivel de încredere 95%, eroare maximă +/-2,4%.
Studiul Complet realizat de MKOR poate fi consultat aici
MKOR Consulting este o agenție de cercetare de piață inovativă, care combină experiența practică în afaceri, know-how-ul la nivel MBA și expertiza de top pentru a oferi o înțelegere aprofundată a mediului de business. În activitatea sa, MKOR Consulting acoperă toate tipurile de cercetare și oferă o flexibilitate crescută clienților săi, cu scopul înțelegerii și livrării celor mai detaliate perspective asupra pieței.
MKOR Consulting dezvoltă o serie de proiecte de cercetare proprii, pe care vă invităm să le parcurgeți în mod gratuit pe site-ul agenției: https://mkor.ro/studii-proprii/
MKOR Consulting este fondat de către Corina Cimpoca, un profesionist cu peste 12 ani de experiență în marketing și cercetare de piață. Corina are titlul de MBA, obținut la Cotrugli Business School. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu mai multe organizații în calitate de manager de marketing și PR și a inițiat mai multe proiecte antreprenoriale.
Este incredibil ce s-a intamplat ieri in Senatul Romaniei. Proiectul de lege initiat de Marcel Ciolacu (PSD), Calin Popescu Tariceanu (ALDE) si Victor Ponta (Pro Romania), care prevede o serie de facilitati fiscale, dintre care cea mai importanta este amanarea platii pentru facturile de utilitati, a trecut cu brio (87 de voturi pentru, 40 impotriva si trei abtineri), urmand ca saptamana viitoare sa intre in dezbatere in Camera Deputatilor, care este si for decizional.
Prin comparatie, daca medicii din Italia si Spania au ajuns in plina criza de Coronavirus sa decida intre cine sa traiasca si cine sa moara, din lipsa de aparate de ventilare mecanica, iata ca acest trio nociv al clasei politice romanesti a decis sa moara toata lumea, dar nu oricum, ci cu gandul la binefacerile lor. Este greu sa ne gasim cuvintele in aceste momente in care economia Romaniei se zdruncina din toate incheieturile, iar clasa politica alearga disperata dupa capital politic. In aceasta criza care a cuprins intreg mapamondul nici o tara nu si-a pus problema sa omoare sangele economiei, adica energia. Iata ca o facem noi prin intermediul unor lideri politici care si-au dovedit de altfel incompetenta de-a lungul intregii lor cariere.
Sa trecem insa la concret. In analiza noastra de saptamana trecuta (cand doar banuiam intentiile) „Tri-oul nociv Ciolacu, Ponta si Tariceanu pun la cale distrugerea totala a economiei romanesti prin suspendarea platilor la utilitati” am aratat care pot fi efectele unei astfel de masuri. Ulterior am contactat o serie de furnizori si producatori de energie electrica si gaze naturale pentru a le cere parerea. Concluzia unanima a fost: falimentul. Nici unul dintre cei intervievati de noi nu credeau insa ca acest proiect de lege ar putea deveni realitate. „Este imposibil”, a fost raspunsul. Iata ca imposibilul este pe cale de a deveni posibil nu mai departe de saptamana viitoare, cand proiectul de lege “pentru acordarea unor facilitati fiscale contribuabililor persoane fizice si juridice” va intra in Camera Deputatilor, unde, cel mai probabil, va avea toate sansele sa treaca. Ramane apoi ca presedintele Romaniei sa aprobe sau nu legea. Oricum, rolul presedintelui este decorativ.
Cum ar fi sa cumparam alimente si sa le platim peste 3 luni?
Nu ne intereseaza procedurile legislative cat ne intereseaza efectele pe care o asemenea lege le va avea asupra sistemului energetic (energie electrica, gaze naturale, combustibili, agent termic). Am vorbit in ultima vreme despre un posibil blackout al sistemului energetic raportandu-ne exclusiv la sistemul de generare aflat intr-o situatie foarte dificila. Iata ca de data asta putem vorbi despre un blackout absolut cu tenta politica, dar cu aceleasi efecte. Nu trebuie sa fii mare filosof sau specialist energetician pentru a pricepe un lucru elementar: atunci cand consumatorul final nu isi achita consumul, intreg lantul din amonte (productie, transport, distributie si furnizare) intra in colaps. Nimeni dintre actorii amintiti nu-si poate permite o neincasare a contravalorii serviciilor prestate pentru un interval de trei luni (cum prevede proiectul de lege). Mai mult decat atat, marele perdant este statul roman, care prin falimentul sau insolventa furnizorilor nu mai incaseaza nici el taxele si impozitele aferente facturilor de utilitati. Amintim ca in factura finala achitata de consumatori circa 60% o reprezinta tocmai aceste taxe ce revin statului.
Pentru initiatorii legii amintite probabil ca un atac la veniturile statului nu este altceva decat o rafuiala politica, in paralel cu un asa zis castig de imagine din partea consumatorilor de utilitati din Romania. Nimic mai fals. In realitate insasi motivele care stau la fundamentarea acestui proiect de lege sunt o inventie fara margini de bun simt. Iata cum suna proiectul initiat de PSD, ALDE si Pro România, la articolul 4: “la cererea beneficiarului consumator final, persoane fizice…si operatori economici, care si-au incetat total activitatea, se amana la plata pentru o perioada de trei luni de la data intrarii in vigoare a Decretului Presedintelui Romaniei nr 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, plata serviciilor de utilitati (apa, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice si de internet, cablu TV ) prestate dupa intrarea in vigoare a Decretului Presedintelui Romaniei…”
Unde-i cererea asta, ca nu a vazut-o nimeni!
Asa cum spuneam furnizorii de utilitati sunt cei care colecteaza toti banii de pe lantul productie, transport, distributie, furnizare. In conditiile in care furnizorii nu mai incaseaza de la consumatori nimic, pentru o perioada de trei luni, devine logic ca nici ceilalti agenti economici nu primesc nimic. Sa intelegem de aici ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, CE Oltenia, Transelectrica, toate distributiile de energie si gaze etc, nu vor incasa nici ele nimic? Si ca vor produce de dragul lui Ciolacu, Tariceanu si Ponta?
Sunt multe alte lucruri de luat inca in considerare, cum ar fi ce se intampla cu tranzactiile pe pietele de energie si gaze, cu agentii economici care au fost scutiti de plata certificatelor verzi, cu fluxul de numerar care alimenteaza efectiv economia reala si asa mai departe. Credeti ca vreunul din initiatorii acestei legi s-au gandit la lucrurile astea? Nici pe departe. Cu toate acestea, asa cum spuneam, legea care condamna la moarte intreg sistemul energetic romanesc are sanse sa treaca. Ne socheaza ca toata lumea (ne referim la cei imlicati) tace. “E imposibil sa se intample asa ceva”, ne-au declarat toti agentii economici intervievati de noi. Si daca se intampla?
Auchan Retail
România, cu suportul Guvernului României, coordonează realizarea unui proiect
multi-partener, deschis, în slujba sistemului medical
În
contextul epidemiei de coronavirus din România, companiile Auchan și Leroy
Merlin, cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Departamentului pentru Situații
de Urgență (DSU), au demarat organizarea unui centru de spitalizare pentru
persoane noncritice. Astfel, o clădire aparținând Leroy Merlin, situată pe
centura Capitalei – zona Mogoșoaia, va fi transformată într-un centru de
primire, triere, cazare și tratare preliminară a bolnavilor infectați cu
coronavirus, iar cazurile mai grave vor fi transferate către alte unități
spitalicești. Suprafața alocată, de 7.500 m2, este echipată cu toate
utilitățile de bază (apă, energie, canalizare, etc.) și va fi fi amenajată, grație
eforturilor tuturor celor care se alătură proiectului, într-o unitate
pre-spitalicească.
După
finalizarea echipării, clădirea va fi predată autorităților medicale decise de
Guvernul României, pentru a fi operată de către cadre medicale profesioniste.
„Așa am
considerat noi că trebuie să ne implicăm, asta ni s-a părut cel mai potrivit să
facem: un spital de campanie, chiar dacă e mult spus. Aici vrem să primim
persoane infectate cu coronavirus, ceea ce ar mai diminua, pe cât posibil,
presiunea la care pot fi supuse spitalele. Această inițiativă se desfășoară cu
sprijinul și colaborarea Ministerului Sănătății și al Departamentului pentru
Situații de Urgență (DSU), și dorim, în măsura în care va fi nevoie și vom avea
succes cu prima unitate, să o extindem și în alte orașe. Stimați oameni de
business, dragi conducători de companii, vă adresez acest mesaj colegial de
implicare și solidaritate: vă așteptăm alături de noi, sprijinul vostru este
foarte important. Știu că mulți ați apreciat deja această idee, vă invit acum
să o concretizăm și vă mulțumesc în avans!” a declarat Ionuț Ardeleanu, director general Auchan Retail România, inițiator
al proiectului.
Parteneriatul
a beneficiat încă de la început de suportul companiilor Ceetrus, Oney și
Decathlon, iar o serie de lucrări pregătitoare
au fost realizate deja de companii de servicii precum Sinclea, Dass, Damart,
Avicompact. Compania Romcarton a anunțat, de asemenea, că intenționează să
doteze spațiul cu paturi.
„Suntem o companie umană, responsabilă și
ne asumăm acest rol. Prin cultura companiei noastre ajutăm zilnic fiecare
locuitor din România să-și protejeze casa și în contextul actual, cu atât mai
mult, ne gândim la siguranța acestora și punem la
dispoziție clădirea pentru a fi transformată în
unitate de primire și vindecare bolnavi. Cu această ocazie, invităm
companiile din România să susțină acest important proiect, prin
furnizarea de materiale, lucrări și
servicii, atât de necesare amenajării. Companii de construcții, de instalații,
de mobilier, de produse textile, de transport, de echipamente medicale, de soluții
dezinfectante, de servicii, bănci și instituții financiare, ONG-uri
etc., toate sunt invitate să
participe cu produse și servicii la amenajarea rapidă a
acestei unitați pre-spitalicești” a
mentionat Frederic Lamy, director general Leroy Merlin, care a pus clădirea
la dispoziție.
Companiile care doresc să se implice sunt rugate să sune la numărul de telefon 0374 45 46 41, de luni până vineri între orele 9-18, sau să scrie pe email la adresa: sustin@auchan.ro.
Compania
de consultanță imobiliară Freedom
Group – fondator, Octavian
Bădescu (foto), antreprenor în serie – estimează că „activitatea agenților imobiliari s-a diminuat cu aproximativ 75% la
nivelul Capitalei în ceea ce privește volumul tranzacțiilor, în martie
2020”. Portalul Romanian.Realestate, deținut de
Freedom Group, a efectuat o cercetare de piață în martie
2020 pe un eșantion de 150 de agenți imobiliari cu activitate în București (20%
independenți, 25% proprietari de agenție, 55% lucrează în agenție imobiliară).
Dintre rezultate, de reținut este că „peste 50% dintre agenții imobiliari care
activează în București generează cifre de afaceri brute mai mici de 2.000 euro
lunar, trăind practic la limita subzistenței”, iar „7% dintre respondenți
generează în mod normal comisioane brute de peste 100.000 euro anual, cu o
scădere estimată de peste 50% în 2020, dacă măsurile luate prin instaurarea
stării de urgență se vor prelungi pentru câteva luni”; „aproape 70% dintre
agenți își aduc clienții prin recomandări și din oportunități venite din
diferite surse și doar 35% lucrează și în „piața rece”, adică prin abordare
directă, fără vreun alt sprijin. În general, serviciile agenților imobiliari
sunt bine percepute, peste o treime dintre cei chestionați în cadrul cercetării
considerând că majoritatea clienților i-ar recomanda mai departe. Doar 20% sunt
de părere că nu ar putea obține mai mult de 10 recomandări”; 42% dintre cei
chestionați indică garanția încasării comisionului printre principalele necesități,
urmat de necesitatea unor oportunități de business primite din partea agenției
(53%), accesul la programe de training și mentorat, suportul pentru promovarea
proprietăților listate, punerea la dispoziție a unor instrumente tehnologice pentru
eficientizarea activității, facilitarea oportunităților de colaborare cu alți
agenți, existența unui suport juridic puternic și a unuia administrativ și de
racordare la informațiile din piață.
Pe marginea studiului, Octavian Bădescu subliniază:
„Piața
tranzacționărilor rezidențiale este în prezent cvasi înghețată, iar singurele
proiecte de tranzacționare în derulare sunt cele care începuseră înainte de
declanșarea acestei crize. Agenții imobiliari, care și până acum se confruntau
cu problema discrepanței dintre venituri și volumul de muncă, vor avea destul
de mult de suferit, dacă această situație se va prelungi dincolo de iunie. În
prezent, pe piața rezidențială au început deja să apară speculatorii de
oportunități, dar deocamdată acest fenomen este abia la început și nu a prins
avânt, deoarece oamenii nu sunt dispuși să scadă din prețurile imobilelor.
Estimez că, în următoarele trei luni, vom asista la o diminuare probabilă mai
ales a numărului de tranzacții, într-o măsură mai mare decât a prețurilor.
Procentul mare de agenți imobiliari care
au temerea că nu își vor primi banii arată existența unei probleme de etică la
nivelul pieței locale. Clienții sunt insuficient educați în ceea ce privește
tranzacționarea imobiliară și de aici rezultă lipsa de încredere a agenților.
Acest sentiment vine de cele mai multe ori din experiențele prin care au
trecut. Astfel că, în mod paradoxal, deși sunt bine văzuți de către clienții
proprii, veniți pin recomandări, și intermediază un volum mare de tranzacții,
aproape 60% fiind implicați în vânzarea unui număr mai mare de 15 imobile
anual, agenții trăiesc cu frica de a nu-și lua comisioanele de la clienți. Un
alt neajuns este valoarea relativ mică a proprietăților, circa 50% având
prețuri sub 100.000 euro, și doar aproximativ 15% fiind tranzacționate la peste
250.000 euro.
Un aspect foarte interesant este că
relativ puțini dintre participanții la studiu (sub 30%) au identificat printre
nevoi și crearea unui brand personal sau poziția de proprietar al unei agenții
sau rețele. Cred că acest fapt demonstrează o oarecare decuplare de la ideea de
antreprenoriat în stare pură, cu toate că profesia de agent imobiliar este
eminamente una liberală”.
Asociația „Dăruiește Viață” construiește un spital modular
pentru pacienții cu Covid-19 în curtea spitalului Elias din București, cu
orizont de finalizare patru săptămâni. Planul este dezvoltat împreună cu partenerii
Tesseract, IMSAT și Linde. Dotarea și funcționarea vor fi în sarcina spitalului
Elias și a Ministerului Sănătății. Oferind această informație, asociația „Dăruiește
Viață” face apel la companii și la donatorii din țară și din străinătate pentru
a se alătura proiectului.
Oana Gheorghiu,
fondatoare a asociației: „Fiecare dintre noi poate contribui de acasă la
ridicarea acestui spital care va găzdui aproximativ 50 de paturi pentru
cazurile grave. Dacă ești companie poți face o sponsorizare pe site-ul
Dăruiește Viață, la secțiunea sponsorizare, iar ca persoană fizică poți dona
prin SMS, cu mesajul IMPREUNA, la 8826 sau pe site-ul nostru. Ne va lua patru
săptămâni să asamblăm construcția, timp în care și criza va ajunge cel mai
probabil în momentul său de vârf. Este important să ne mobilizăm rapid și,
sperăm noi, să avem mai multe astfel de spitale în țară pentru a-i salva pe cei
mai vulnerabili”.
Metodele prin care
se poate dona către asociație sunt:
IBAN
LEI: RO08 INGB 0000 9999 0317 5286, Banca: ING Bank,
sucursalaBucurești
IBAN EURO: RO68 INGB 0000
9999 0471 5148, Banca: ING Bank, sucursalaBucurești, SWIFT: INGBROU
Carmen Uscatu,
fondatoare a asociației: „România are avantajul de a fi cu câteva săptămâni în
urma celorlalte state, însă nu va evita vârful epidemiei pe care-l vedem în
Italia și Spania. Atunci, mii de cazuri vor invada spitalele din România, deja
supra-aglomerate și incapabile să-și protejeze pacienții din cauza infecțiilor
și lipsei de aparatură medicală. Este esențial ca acest timp să fie folosit
pentru a acționa în sensul în care au nevoie pacienții și medicii”.
Asociația „Dăruiește
Viață” a transmis prim-ministrului Ludovic Orban o propunere de replicare a spitalului
în Moldova și Transilvania și așteaptă răspuns, gata să pună la dispoziția
statului proiectul realizat de specialiști, expertiza și o parte din materiale.
Asociația reamintește
că „s-a implicat activ în lupta cu Covid-19, direcționând toate fondurile
strânse începând cu 11 martie către susținerea spitalelor și a cadrelor
medicale din țară. Până în prezent, asociația a trimis echipamente de protecție
și echipamente și aparatură medicală (inclusiv trei ventilatoare mecanice
invazive) către 16 unități spitalicești din țară (Timișoara, Craiova,
București, Petroșani, Brașov, Fălticeni)”.
CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, oferă din aplicația Mobile Banking, acces direct la situația taxelor, impozitelor și a amenzilor datorate către autorități, prin interogarea și integrarea cu Ghișeul.ro și permite achitarea imediată a acestora, fără comisioane.
„CEC Bank a demarat încă de anul trecut mai multe inițiative de digitalizare – precum lansarea plăților de pe mobil, deschiderea online a conturilor – și avem convingerea că internetul de pe mobil este unul din canale care ne vor permite să atragem noi clienți și să contribuim astfel la creșterea incluziunii financiare în România. În 2019, numărul de utilizatori ai CEC Mobile Banking a crescut cu 95% și credem că acesta este canalul cu cel mai ridicat potențial de creștere”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.
La nivelul anului trecut, circa 60% din volumele de
tranzacții ale clienților CEC Bank au fost inițiate prin canalele alternative –
Internet Banking și Mobile Banking.
Clienții CEC Bank aveau încă de anul trecut posibilitatea
de a plăți online taxele, impozitele sau amenzile, prin aplicația Mobile
Banking, prin selectarea și completarea detaliilor de plată (tipul de impozit,
instituția beneficiară, suma datorată). După integrarea cu ghiseul.ro, taxele
și impozitele locale – precum cele pentru terenuri și clădiri, cele auto, dar
și amenzile se pot plăți cu un simplu click, sumele datorate la nivel
individual fiind afișate direct, sub formă de listă. Nu se percep comisioane
pentru plățile de taxe, impozite și amenzi prin acest sistem.
Pentru activarea noii funcționalități, este
necesară actualizarea aplicației CEC Mobile Banking din App Store pentru
posesorii de telefoane Apple sau din Google Play, pentru telefoanele cu
Android.
În paralel cu dezvoltarea serviciilor pe canalele
digitale, CEC Bank își menține angajamentul pentru menținerea rețelei
teritorială – cea mai mare din țară, cu peste 1.000 de unități – care joacă un esențial
pentru accesul românilor la servicii bancare mai ales în mediul urban mic și
rural.
Opinie de Irina Dobre, Partener Audit,
și Vasile Rusu, Manager Audit, Deloitte România
Irina Dobre_Partener Audit, Deloitte Romania
Vasile Rusu, Manager Audit, Deloitte
În prezent, jucătorii din piață încearcă să se adapteze
la condițiile fără precedent generate de pandemia de coronavirus și să
minimizeze pe cât posibil impactul economic pe care aceasta îl va avea în
viitor. Atât Guvernul, cât și Banca Națională a României au publicat deja o
serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri, dar în acest moment este
greu de stabilit care va fi impactul asupra societăților și nevoia reala a
acestora pentru a traversa perioada următoare.
COVID-19 a generat un adevărat cutremur la nivelul
piețelor financiare internaționale, dar și pe bursa de la București, unde
prețul acțiunilor societăților listate a scăzut semnificativ față de finalul
anului 2019. În zilele ce urmează, multe dintre aceste societăți își vor
publica situațiile financiare pentru anul 2019.
Având în vedere că efectele COVID-19 s-au făcut simțite în
România după data de 31 decembrie 2019, situațiile financiare la această dată
vor fi afectate doar prin prisma informațiilor prezentate în notele care
însoțesc situațiile, ca impact al evenimentelor ulterioare. Excepție de la
această abordare o reprezintă societățile pentru care continuitatea activității
este afectată.
La o analiză prospectivă, contextul COVID-19 va avea un
impact contabil vizibil asupra viitoarelor date de raportare, cea mai apropiată
fiind raportarea financiară interimară din primul trimestru al anului 2020, când
vor fi înregistrate cel mai probabil scăderi semnificative, în principal ale
activelor.
În conformitate cu instrucțiunile publicate de ESMA, autoritatea
care monitorizează impactul pandemiei COVID-19 asupra piețelor financiare ale
Uniunii Europene, Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) a emis
o serie de recomandări pentru societățile tranzacționate pe piața bursieră de
la București:
să
își actualizeze planurile de continuitate a afacerii, să efectueze și să
publice o analiză asupra impactului generat de COVID-19 care să ia în
considerare fapte și circumstanțe specifice fiecărei societăți listate;
să asigurare
o comunicare adecvată cu toți acționarii și să faciliteze posibilității de
exprimare a dreptului de vot în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor
prin alte modalități decât prezența fizică;
să
respecte criteriile legale de calitate și validitate, să ofere acces facil la
informații prin canale consacrate și să evite apariția situațiilor de acces
asimetric al informațiilor cu privire la societatea listată.
Recunoașterea finală a impactului contabil variază în
funcție de situația și circumstanțele specifice fiecărei societăți, care trebuie
analizate continuu având în vedere schimbările apărute de la o zi la alta.
Totuși, există anumite aspecte ale raportărilor financiare care sunt
susceptibile să aibă un efect mai mare, întrucât evaluarea acestora are la bază
în mare măsură previziuni pe perioade de 3-5 ani, cu un nivel ridicat de
incertitudine în scenariul actual.
Există trei aspecte importante pe
care societățile listate la bursă trebuie să le aibă în vedere și a căror analiză
trebuie transparent prezentată în situațiile financiare:
Evaluarea și deprecierea creanțelor, împrumuturilor și a investițiilor
Societățile listate trebuie să ia în calcul impactul
fluctuațiilor semnificative ale valorii activelor financiare și să efectueze
analize de depreciere ale acestora în baza informațiilor disponibile și
capacitații de a le recupera în viitor. Este vorba despre creanțe de recuperat,
investiții în acțiuni și obligațiuni emise de societăți care au sediul într-o
zonă afectată de COVID-19.
Deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale
Societățile listate trebuie să evalueze deprecierea valorii
imobilizărilor corporale sau necorporale pe fondul întreruperii parțiale sau
totale a capacitații de producție, acolo unde este cazul. În contextul actual,
multe societăți se află în aceasta situație.
Deprecierea fondului comercial
Performanța financiară, inclusiv estimările privind
intrările viitoare de numerar și câștigurile, sunt afectate semnificativ de
impactul direct sau indirect al evenimentelor care se află în desfășurare. Astfel,
este mai degrabă probabil ca valoarea justă a unui element din fondul comercial
să scadă sub nivelul valorii contabile, așa cum a fost prezentată la 31
decembrie 2019.
Luând în considerare nivelului ridicat de incertitudine creat
de contextul COVID-19, este dificil de realizat o evaluare completă a modului
în care se va derula procesul de raportare financiară, precum și a impactului
financiar generat. Cu toate acestea, devine esențială maniera în care
societățile listate fac estimări și reacționează la acest eveniment, ținând
cont de particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Devine și mai
importantă, în aceste momente, menținerea încrederii investitorilor pentru a
face față volatilității și dificultăților economice, iar pentru aceasta este
nevoie de prezentarea cât mai transparentă a situației societății, a măsurilor
luate, a impactului operațional și estimarea impactului financiar, din păcate,
este unul incert.
Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe
site-ul Deloitte România.
Pentru cele mai recente modificări
legislative adoptate în contextul
coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în
permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
București, 2 aprilie
2020. Aproape 29% din totalul angajaților participanţi la un sondaj efectuat de
platforma de recrutare BestJobs spun că lucrează în acest moment de acasă. Cum
tot atâția sunt de părere că actuala criză generată de coronavirus va mai dura
încă aproximativ două luni, principala provocare privind îndeplinirea
sarcinilor de serviciu ține de lipsa unei comunicări eficiente cu colegii
(15,7%).
Pentru mai bine de jumătate dintre angajații
care au răspuns sondajului BestJobs este ușor să se adapteze la munca remote,
pentru că au experiență cu instrumentele digitale, și doar 5,1% dintre cei
chestionați găsesc dificilă adaptarea.
Dintre cei care lucrează de acasă, 35% au
constatat că sunt mai productivi în această perioadă de muncă obligatorie la
domiciliu comparativ cu productivitatea pe care o au la birou, pentru că nu mai
pierd timp cu deplasarea zi de zi la birou. Alți 17,5% spun că sunt mai
concentrați întrucât acasă nu mai sunt întrerupți de colegi, iar 10% se simt
mai puțin stresați ca urmare a lipsei presiunii directe a șefului. Numai 13%
dintre cei care lucrează de acasă spun însă că sunt mai puțin eficienți, în
condițiile în care trebuie să se ocupe și de treburi casnice sau să aibă grijă
de copii.
Principalele trei provocări privind
îndeplinirea sarcinilor de serviciu, pe care le întâmpină angajații care
lucrează remote, sunt lipsa unei comunicări eficiente cu restul echipei
(15,7%), lipsa clarității în ceea ce privește sarcinile zilnice (11,82%) și
comunicarea deficitară cu clienții (9,17%). În ceea ce privește instrumentele
de comunicare pe care le folosesc în prezent, cei mai mulți dintre angajați țin
acum legătura cu managerul direct, cu restul echipei sau cu clienții prin
conversații telefonice (13,6%), prin mesagerie instant (Whatsapp, Messenger,
Slack etc. – 10,93%), dar și prin e-mail (9,7%) și apeluri video (Skype, Zoom
etc. – 6,53%).
Întrebați cât de mult cred că se va prelungi
această perioadă de izolare obligatorie și, implicit, de muncă remote, cei mai
mulți dintre angajații chestionați (29,3%) sunt de părere că între o lună și
două luni, iar 20,8% au indicat între două și trei luni. De asemenea, 15,52%
dintre ei consideră că
starea actuală s-ar putea prelungi chiar mai mult de trei luni, în vreme ce
22,57% dintre cei chestionaţi au spus că nu pot estima cât timp va dura starea
de urgență.
Coronavirusul și impactul asupra stării mentale a
angajaților
Aproape
70% dintre angajații români nu sunt deloc stresați sau doar puțin stresați că
ar putea contracta coronavirusul în perioada imediat următoare, principalul
motiv de stres fiind mai degrabă incertitudinea și faptul că nu știu cât va
dura această perioadă de izolare la domiciliu impusă de autorități (49,21%).
Când vine vorba de starea emoțională a
angajaților nevoiți să lucreze de acasă o perioadă mai lungă de timp, cei mai
mulți dintre intervievați spun că izolarea le induce o stare de singurătate și
de anxietate (20,1%), dar și de stres (19,05%) și chiar de depresie (7,41%).
După izbucnirea crizei coronavirusului,
printre măsurile de prevenire aplicate cel mai des de angajații români se
numără spălarea și dezinfectarea mâinilor, amintită de 56,61% dintre
respondenţi, păstrarea unei distanțe minime de cel puțin un metru față de
ceilalți colegi (42,86%), dezinfectarea permanentă a biroului/spațiului de
lucru (42,5%), purtarea măştilor de protecţie (28,22%) și evitarea contactului
direct cu ceilalți colegi/lucrul izolat (25,22%).
Televiziunea este principalul canal de informare pentru cei mai mulți angajați
Televiziunea rămâne cea mai importantă sursă
de informare pentru angajații români în această perioadă, fiind menţionat de
peste 76% dintre respondenţii la sondajul BestJobs. Este urmat de canalele
oficiale folosite de autorităţi (47,27%) şi publicațiile online (54,67%).
Radio-ul ocupă locul patru (14,46%) între sursele de informare, urmat de
opiniile medicilor (13,76%) şi ale familiei (7,94%) și prietenilor (6,17%).
Cele mai mici procente se înregistrează în cazul bisericii (0,35%), mai relevă
datele BestJobs.
Sondajul a fost efectuat în perioada 16-30 martie 2020, pe un eșantion de 1.022 de utilizatori
de internet din România.
Programul RO-Cultura, finanțat prin
Granturile SEE 2014-2021, continua cu lansarea de către Ministerul Culturii,
prin Unitatea de Management a Proiectului, a celei de-a doua sesiuni a apelului
de finanțare „Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței
și a publicului”. Beneficiarii pot să fie: instituție publică de cultură
(muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru
cultural etc.); organizație neguvernamentală, constituită în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice
(asociații și fundații) sau a Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea
nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare; societate
comercială constituită în baza Legii
nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare sau societate cooperativă constituită în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi
funcţionarea cooperaţiei (republicată).
Indicatorilor de Program vizează:
crearea de locuri de muncă, organizarea de activități de artă contemporană,
creșterea numărului de participanți la activitățile culturale, sprijinirea
IMM-urilor din sectorul cultural, dezvoltarea de competențe și expertiză la
locul de muncă, abordarea inovativă a patrimoniului cultural, producții
referitoare la minorități sociale, etnice și culturale.
Finanțarea poate fi între 50.000 euro și 200.000 euro nerambursabili, dintr-un total de 2.000.000 euro.
Proiectele vor avea o durată cuprinsă
între 6 luniși24 de luni. Data limită de depunere
online (emsc.ro-cultura.ro)
a proiectelor este 01 iulie 2020, ora
16:00.
Granturile SEE reprezintă contribuția
Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea
disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la
consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și
sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite
în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre
UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
Alexandra Manciulea (partner) și Rebecca Marina (associate) – Filip & Company prezintă elemente de consultanță privind amânarea la plată a creditelor în contextul pandemiei Covid-19:
Pe fondul
îngrijorărilor publice cu privire la capacitatea debitorilor de a plăti ratele
în contextul stării de urgență instituite pe teritoriul României, pe 30 martie
2020, a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind acordarea
unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și
instituții financiare nebancare din România anumitor categorii de debitori („OUG 37/2020”). Aceasta vine și în
contextul clarificărilor Băncii Națională a României din 24 martie 2020
potrivit cărora amânarea la plată legată de pandemia Covid – 19 nu va atrage
reclasificarea creditului şi nici obligaţia băncilor sau a IFN-urilor de a
constitui provizioanele aferente pentru sumele datorate – pentru mai multe
detalii cu privire la clarificările emise de BNR, puteți consulta materialul nostru
disponibil aici [AICI]
Cui i se aplică OUG
37/2020?
Au existat o serie
de discuții în spațiul public despre debitorii care vor putea beneficia de
prevederile ordonanței, iar textul OUG 37/2020 vine să clarifice faptul că nu
orice personă fizică sau juridică poate beneficia de facilitățile acesteia, ci
este necesară îndeplinirea anumitor condiții, cea mai importantă fiind aceea ca
veniturile acestora să fi fost afectate direct sau indirect de situația
generată de pandemia Covid – 19.
Mai specific,
debitorii care pot beneficia de OUG 37/2020 sunt persoanele fizice,
persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale si individuale,
profesiile liberale sau exercitate în baza unei legi speciale, precum și orice
persoane juridice, cu excepția instituțiilor de credit, sub rezerva
îndeplinirii anumitor condiții. Astfel, dintre principalele condiții pe
care debitorii trebuie să le îndeplinească amintim:
existența
unui contract de credit, respectiv a unui contract de leasing încheiat cu un
creditor (așa cum acesta este detaliat mai jos) iar împrumutul în baza
acestui contract să fi fost acordat până la 30 martie 2020, data intrării
în vigoare a OUG 37/2020. Astfel, sunt excluse de la aplicare toate contractele
de credit care urmează a fi încheiate ulterior acestei date, business-ul
generat de bănci și instituții financiare nebancare viitor nefiind impactat de
aceasta măsură;
contractul
de credit să nu fi ajuns la scadență iar creditorul să nu fi declarat
scadența anticipată înainte de 30 martie 2020;
să
nu înregistreze restanțe la data instituirii stării de urgență în România (respectiv, 16 martie 2020) sau să le fi plătit până la
solicitarea suspendării obligației de plată. Având în vedere contextul
implementării acestei ordonanțe de urgență, înțelegem că restanțele apărute
ulterior instaurării stării de urgență sunt acceptate și nu trebuie plătite
până la depunerea cererii suspendării obligației de plată pentru ca debitorul
respectiv să poată beneficia de facilitățile aduse de această ordonanță;
să
le fi fost afectate veniturile direct sau indirect de situația generată de pandemia Covid-19. Modalitatea în
care poate fi apreciat acest criteriu va fi detaliată în normele de aplicare ce
urmează a fi adoptate de Ministrul Finanțelor Publice în 15 zile de la intrarea
în vigoare a OUG 37/2020. Modul cum va fi evaluată îndeplinirea acestei
condiții este de interes în mod particular în ceea ce privește persoanele
fizice, în cazul cărora spre exemplu nu este reglementată posibilitatea
obținerii unui certificat de situații de urgență.
În plus, debitorii
persoane juridice, precum și celelalte categorii de debitori exceptând
persoanele fizice, trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
să
nu se afle în insolvență la data solicitării suspendării rambursării; și
si-au
întrerupt activitatea (total sau parțial) ca efect al deciziilor emise de
autorități în perioada stării
de urgență şi dețin certificatul de situații de urgență saudețin
certificatul pentru situații de urgenţă prin care se constată diminuarea
veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie 2020 prin
raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea
parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de
autorităţile publice competente în perioada stării de urgenţă.
Reamintim că
potrivit Ordinului nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de
urgență, operatorii economici pot obține două tipuri de astfel de certificate
de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Pentru informații
suplimentare puteți consulta urmatorul material [AICI]
Printre operatorii
economici care si-au întrerupt activitatea
total sau parțial ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice
si care astfel pot beneficia de măsurile aduse de OUG se numără și:
întreprinderile care desfășoară activități culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise (art. 2 din Ordonanța militară nr. 1/2020);
cabinetele de medicină dentară (art. 1 din Ordonanța militară nr. 2/2020);
activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare, farmaceutice, serviciilor de curățătorie, vânzarea produselor electronice si electrocasnice de către operatorii economici care asigura livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală (art. 2 din Ordonanța militară nr. 2/2020 si art. 13 din Ordonanța militară nr. 3/2020).
Având în vedere că
certificatele pentru situații de urgență se pot elibera doar pe durata stării
de urgență, iar elaborarea normele pentru aplicarea OUG 37/2020 va mai dura o
perioadă de până la 15 zile, pentru a asigura aplicabilitatea practică a
acestor beneficii pentru debitorii persoane juridice (precum și pentru
celelalte categorii de debitori exceptând persoanele fizice) apare ca potențial
necesară fie prelungirea stării de urgență fie prelungirea perioadei în care
certificatele pentru situații de urgență pot fi eliberate.
Din perspectiva
creditorilor cărora li se adresează prevederile OUG 37/2020, aceștia sunt
reprezentați de instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și
sucursalele celor două categorii de entități reglementate.
Cui nu i se aplică OUG 37/2020?
OUG 37/2020 nu se
aplică debitorilor care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de
aplicabilitatea acestor prevederi. Spre exemplu, dacă debitorul nu va putea
dovedi băncii că veniturile sale au fost afectate direct sau indirect de
situația provocată de pandemia Covid-19 (așa cum această dovadă va fi
reglementată prin normele ce urmează a fi implementate de MFP) sau daca
debitorul avea deja restanțe la plata creditului înainte de începerea stării de
urgență și nu le-a plătit, nu va putea beneficia de facilitățile aduse de
această ordonanță de urgență.
Din perspectiva
creditorilor, OUG 37/2020 nu pare să fi avut în vedere și nu ar trebui sa fie
considerată ca aplicabilă creditorilor instituții financiare din alte state
membre ale Uniunii Europene care prestează activitatea de creditare în mod
direct pe teritoriul României prin intermediul regulilor de pașaportare, și
nici dezvoltatorilor imobiliari care au dreptul să acorde credite
consumatorilor în legătură cu imobilele pe care le construiesc conform OUG
52/2016.
Acest aspect este
relevant întrucât pot exista debitori persoane juridice a căror activitate a
fost întreruptă total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autorități în
perioada stării de urgență sau care au înregistrat diminuări ale veniturilor
sau încasărilor care ating sau depășesc pragul reglementat, dar care au
contractat finanțări direct de la instituții de credit sau financiare din alte
state membre ale Uniunii Europene.
Ce facilități sunt
instituite?
Debitorii care
îndeplinesc criteriile enumerate mai sus, au dreptul să ceară creditorilor din
contractele de credit sau de leasing amânarea la plată a ratelor reprezentând
capital, dobânzi și comisioane pentru o perioadă cuprinsă între 1 (una) și 9
(nouă) luni, însă nu mai târziu de 31 decembrie 2020.
Perioada pentru
care se aplică amânarea la plată a ratelor se adaugă perioadei totale a creditului,
chiar dacă astfel este depășită perioada maximă de creditare din regulile
interne de creditare ale creditorului.
Cu toate acestea,
dacă prin această prelungire este depășită limita maximă de vârstă a
debitorului (în cele mai multe cazuri 60 sau 65 de ani), creditul trebuie
reeșalonat pentru a se încadra în limita de vârstă practicată de creditor.
Care este procedura
prin care se poate beneficia de aceste facilități?
Pentru a beneficia
de această amânare la plată debitorii care îndeplinesc condițiile de mai sus
trebuie să solicite această facilitate din partea creditorului în termen de
45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 37/2020 (respectiv, până la data
de 14 mai 2020).
Cererea de amânare
la plată poate fi realizată: (i) letric – prin poștă, (ii) prin poșta
electronică, sau (iii) prin telefon la un număr special alocat de către
creditori pentru această situație, publicat pe pagina sa de internet iar
discuția telefonică va fi înregistrată.
OUG 37/2020 nu
impune debitorilor folosirea unui anumit standard de cerere și având în vedere
că aceasta poate fi făcută și prin telefon, înțelegem că ar fi suficient ca
debitorul să se identifice, să detalieze situația care a generat scăderea
veniturilor și să menționeze perioada pentru care dorește amânarea de la plată
a ratelor. Având în vedere interdicțiile de circulație impuse de autorități pe
perioada stării de urgență, ne așteptăm ca cele mai folosite metode de depunere
a cererilor de amânare la plată să fie mijloacele electronice.
Odată depusă
cererea de amânare, creditorul are dreptul să analizeze situația înainte de a
aproba condițiile de amânare la plată. Deși nu este clar până unde ar putea
ajunge dreptul creditorului de analiză sau de refuz, înțelegem că fiecare
creditor are dreptul să verifice că debitorul respectiv întrunește condițiile
cerute de OUG 37/2020, în caz contrar, putând refuzând aprobarea amânării.
Din perspectiva
documentației contractuale, nu este necesară încheierea unui act adițional la
contractul de credit, modificările la contractul de credit operând în baza
legii. Totuși, în termen de 30 de zile creditorul notifică debitorului clauzele
contractuale modificate pentru implementarea prevederilor OUG 37/2020. Astfel,
clauze contractuale care se pot modificata trebuie să fie legate de
implementarea beneficiilor OUG 37/2020 și se pot referi la aspecte cum ar fi
durata contractului de credit și graficul de rambursare.
Informații
suplimentare cu privire la procedura de cerere și aprobare a amânării la plată
a ratelor urmează a fi reglementate prin normele de punere în aplicare ale
Ministerului Finanțelor Publice.
Se capitalizează
sau nu dobânda?
Ratele pentru care
se cere amânarea la plată sunt formate din trei componente importante:
principal, dobândă și comisioane.
Principalul
creditului rămâne același cu mențiunea că va fi replătit în continuare din
momentul în care încetează perioada de amânare a plății ratelor – cel mai
târziu 1 ianuarie 2021.
Comisioanele nu se
mai plătesc pentru lunile în care se realizează amânarea la plată a
ratelor. OUG 37/2020 nu reglementează în
mod clar ce se întâmplă cu aceste comisioane care ar fi fost datorate pe
perioada suspendării, însă potrivit comunicatelor de presă din partea
Ministerului Finanțelor Publice, acestea vor fi un cost suportat de creditorii
afectați de această ordonanță.
Dobânzile datorate
pentru sumele de principal amânate la plată din toate creditele, mai puțin
creditele ipotecare acordate persoanelor fizice, vor fi capitalizate,
majorând astfel principalul creditului iar lor li se vor aplica dobânzi și vor
fi plătite eșalonat conform unui nou grafic de rambursare pe noua perioadă a
creditului.
Dobânzile datorate
pentru sumele de principal amânate la plată din creditele ipotecare acordate
persoanelor fizice vor fi contabilizate de bănci separat pentru lunile la care
s-a realizat amânarea, nu vor fi capitalizate si vor rezulta într-o sumă pe
care debitorul o va plăti eșalonat în 60 de luni în rate egale de la momentul
încetării perioadei de amânare.
Plata dobânzilor la
creditele ipotecare datorate de către persoanele fizice pentru perioada de
amânare la plată a ratelor va fi garantată de către statul român prin FNGCIMM.
Astfel, creditorii si FNGCIMM vor încheia convenții separate de creditare, prin
care fondul național de garantare va emite scrisori de garanție cu privire la
plata de către debitorii persoane fizice din contractele de credit ipotecare a
dobânzilor acumulate în perioada de amânare la plată. În cazul în care
debitorii nu plătesc aceste sume, ele vor fi acoperite de FNGCIMM, acesta având
posibilitatea să recupereze de la debitorii persoane fizice sumele neplătite cu
titlu de creanță bugetară.
Potențiale
dificultăți în aplicarea OUG 37/2020
Prevederile OUG
37/2020 ar putea fi puse la încercare atunci când se va pune problema aplicării
lor la diversitatea de situații practice existente. Printre dificultățile pe
care băncile sau IFN-urile le pot întâmpina în aducerea la îndeplinirea a
acestei ordonanțe de urgență identificăm:
i.)situația dobânzilor din creditele ipotecare ce trebuie înregistrate ca o creanță a debitorului față de creditor distinctă de credit cu un grafic de rambursare separat.
Având în vedere că
OUG 37/2020 nu reglementează expres modul în care băncile ar trebui să
înregistreze aceste dobânzi, în afară de faptul că ele vor fi creanțe separate
ale debitorilor, este neclar modul în care aceste creanțe vor fi tratate în
registrele interne ale băncii/IFN-ului și în raportările către BNR, precum și
dacă va fi necesară încheierea unei documentații separate între debitori și
creditor cu privire la aceste sume.
ii.)situația contractelor de credit de tip overdraft, revolving, descoperit de cont sau card de credit care nu au un termen total al contractului și nici rate lunare.
La o primă vedere,
modul de aplicare a OUG 37/2020 poate fi considerat ușor de înțeles și de
implementat de către debitori și creditori. Cu toate acestea, odată ce ne uităm
la multitudinea de forme de creditare și tipuri de contracte de credite
existente pe piața financiară din România, apar întrebări suplimentare cu
privire la aplicarea ordonanței în cazul creditelor care nu au o formă de
rambursare prin rate lunare cum ar fi contractele de tip overdraft, revolving
sau descoperit de cont.
iii.)situația împrumuturilor sindicalizate, cu precădere cele în care sindicatul de bănci este format majoritar din bănci străine care fac creditare pe teritoriul României în mod direct, prin pașaportare
În cazul
sindicalizărilor formate doar din creditori cărora li se aplică această
ordonanță (spre exemplu, instituții de credit din România) puteam interpreta
că, deși nu este expres prevăzută de OUG 37/2020, creditorii respectivi au
obligația amânării la plată a ratelor dacă sunt întrunite toate condițiile
aplicabile.
În cazul creditelor
sindicalizate acordate de instituții financiare din România împreună cu
instituții financiare străine cărora nu ar trebui sa le fie aplicabilă această
ordonanță, măsura nu ar putea fi implementată dacă majoritatea creditorilor
cerută de contract nu s-ar putea realiza fără acordul respectivelor instituții
financiare străine.
iv.)situația creditelor în care debitorii se aflau în stare de neexecutare pentru alte obligații decât neplata, însă creditorul nu a declarat scadența anticipată până la intrarea în vigoare a OUG 37/2020.
OUG 37/2020 se
aplică debitorilor care nu înregistrează restanțe și față de care creditorul nu
a declarat scadența anticipată a creditului. Cu toate acestea, pe lângă
obligația de plată a debitorului, acesta are și o serie de alte obligații care
daca nu sunt îndeplinite conform contractului de credit dau dreptul
creditorului să declare scadența anticipată a contractului. În această
situație, înțelegem că legiuitorul nu a avut în vedere și cazurile în care
debitorul nu și-a îndeplinit alte obligații decât cele de plată iar
facilitățile OUG 37/2020 ar fi în continuare aplicabile chiar dacă debitorul
era în stare de neexecutare.
Aspectele
prezentate mai sus vor continua să facă obiectul dezbaterilor și
interpretărilor în perioada următoare, iar diversitatea situațiilor practice va
continua să ridice noi întrebări. Ne asteptăm ca o parte din acestea să
clarificate de normele de punere în aplicare a OUG 37/2020, a căror publicare
în Monitorul Oficial o asteptăm. În orice caz, cooperarea dintre părțile
angajate într-o relație contractuală de creditare rămâne esențială pentru
găsirea celor mai bune soluții pentru toți cei implicați.
Începând cu 1 aprilie 2020 Comisia pune la dispoziție orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităților oferite de cadrul UE privind achizițiile publice, având în vedere situația de urgență cauzată de pandemia de coronavirus.01/04/2020
Legislația UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluții flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziționarea de echipamente individuale de protecție, de medicamente și de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil.
Comisarul Breton, responsabil cu piața internă, a declarat: „Achizitorii publici se confruntă, în situația de urgență actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecție, cum ar fi măști și mănuși de protecție, ventilatoare și alte materiale medicale pentru toți cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicații complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate și soluțiile oferite de cadrul UE privind achizițiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanșată de coronavirus reprezintă o urgență extremă și imprevizibilă — tocmai pentru o astfel de situație, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziții în termen de câteva zile, chiar și ore, dacă este necesar. Invit toți achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilități și să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar.”
Orientările evidențiază opțiunile și mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislația UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitație pe care le au la dispoziție achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidențiază posibilități care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziții fără publicarea prealabilă a anunțurilor de licitație, în circumstanțe excepționale, cum ar fi urgența extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluții și modalități alternative de a intra în contact cu piața, în această situație în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esențiale. Orientările sunt disponibile aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
Tranzacția de vânzare a acțiunilor deținute de Alexander Bărbuț, Thomas Bărbuț și Marcel Bărbuț în cadrul producătorului de materiale de construcții Adeplast SA către grupul elvețian Sika AG, jucător global pe piaţa materialelor de construcţii, s-a finalizat, după obținerea aprobării din partea Consiliului Concurenței. Asistența juridică a fost asigurată de Casa de Avocatură Filip & Company, cu expertiză în acțiuni de fuziuni și achiziţii. Alexandru Bîrsan (foto, partener), coordonatorul echipei din care a făcut parte și Alina Stoica (associate), subliniază: „Există o încetinire în activitatea a numeroase industrii, iar instabilitatea din piețe din ultimele săptămâni a condus la încetinirea sau suspendarea unora dintre tranzacții. În acest context, ne bucurăm cu atât mai mult că am putut fi alături de Alex, Thomas și Marcel în finalizarea acestei tranzacții. Mulțumim pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă”.
Autor: Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)
Alcoolul sanitar, dezinfectantul general pentru uz
extern, la mare căutare în această perioadă, este un produs accizabil asimilat
alcoolului etilic, atent supravegheat. Prin urmare, pentru producția acestuia,
sunt câteva cerințe importante care trebuie respectate.
Ce trebuie să cunoască operatorii economici care doresc să înceapă
producția de alcool sanitar în România?
Producția alcoolului sanitar se realizează numai de către
un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic și numai în
interiorul unui antrepozit fiscal de producție în care a fost produs și a fost
denaturat alcoolul etilic, materia primă de bază utilizată în procesul de
fabricație.
Denaturarea alcoolului etilic se face prin adăugarea a
cel puțin două substanțe denaturante, cel mai des utilizate pentru producția de
alcool sanitar fiind albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) – 0,35
grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur și terț butanol (nr. CAS
75-65-0) – 80 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur.
Comercializarea în vrac (în recipiente de peste 3 litri)
a acestui produs pe piața locală este posibilă doar către persoane ce dețin o
autorizație de Utilizator Final sau în baza unei declarații pe proprie
răspundere (Anexa 22 din Codul Fiscal), însă cu plata accizelor aferente în
acest ultim caz (și restituirea lor în baza unei cereri ulterioare însoțită de
un set de documente).
Un ultim pas important, înainte de începerea producției,
ar fi notificarea autorității vamale despre intenția de a produce alcoolul
sanitar urmată de revizuirea corespunzătoare a autorizației de antrepozit
fiscal.
Importul din spațiul non-UE sau achiziția din alte State Membre?
Atât importul, cât și achiziția intracomunitară de alcool
sanitar (ambalat în recipiente de până la 3 litri) sunt permise, operatorii
economici putând opta pentru plata accizelor aferente sau mișcarea acestui
produs în regim suspensiv de accize, urmat de aplicarea scutirilor prevăzute de
legislație. Pentru a putea mișca și depozita în regim suspensiv produsul (atât
provenind din import, cât și din achiziții intracomunitare) operatorii
economici trebuie să dețină anumite autorizații (de ex. de expeditor
înregistrat, de antrepozit fiscal sau de destinatar înregistrat).
Cu toate acestea, în această perioadă, mai multe state
(fie din cadrul UE, fie non-UE) și-au restricționat exporturile de echipamente
medicale și produse biocide (dezinfectanți).
Pentru a acoperi cererea acestui produs pe piața din
România, la acest moment, producția internă rămâne una dintre cele mai bune
alternative.
Alianța
Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) susține Proiectul de lege BP167/2020 ce prevede interzicerea majorării tuturor taxelor
universitare pe perioada stării de urgență și pe durata anilor universitari
2019-2020 și 2020-2021. De asemenea, îndeamnă decidenții din sfera
educațională să sprijine adoptarea de urgență a acestui proiect.
Considerăm că în condițiile actuale este imperios necesar ca universitățile să
demonstreze un management universitar eficient fără a pune pe umerii
studenților cheltuielile suplimentare.
Riscul
de răspândire a Noului Coronavirus SARS-Cov-2 a determinat pierderi majore pe plan mondial, însă observăm că
fiecare stat ia măsuri cât mai consecvente pentru a limita răspândirea
virusului. Totodată, măsurile de limitare a răspândirii virusului, testare și
tratare a pacienților, vor avea consecințe grave asupra economiei și
bunăstării financiare individuale. Conform Raportului OECD privind efectele Coronavirusului, răspândirea virusului pe o scară largă poate determina reducerea
creșterii economiei globale până la 1.5%, la jumătatea valorii
preconizate înainte de izbucnirea virusului, cu repercusiuni la nivel
mondial.
Criza
economică din urma pandemiei va afecta situația financiară a studenților
și familiilor acestora. Cel mai probabil, studenții nu vor avea posibilitatea
nici de a achita taxele actuale, cu atât mai mult, taxe majorate. Aceste
circumstanțe vor cere măsuri speciale de sprijin financiar, atât din
partea Guvernului cât și din partea universităților.
Învățământul
superior este o responsabilitate publică și în același timp, este
guvernat de valori europene precum echitatea socială. Este inacceptabilca universitățile să recurgă la majorarea oricăror tipuri de taxe
în criza actuală.
Cu toate
acestea, există universități care au recurs la majorarea taxelor în acest context
nefavorabil. ANOSR a susținut astfel solicitarea reprezentanților
studenților Facultății de Drept din Universitatea din București de respingere
a propunerii de creștere a taxelor de școlarizare. Deși prima propunere a
fost respinsă în Senat, cea de-a doua, ce presupune indexarea taxelor de
școlarizare cu rata inflației a fost acceptată. Poziția integrală poate fi
consultată laacest link.
În aceste
condiții, susținem inițiativa legislativă BP167/2020 ce prevede
modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 prin interzicerea
majorării și indexării cu rata de inflației a tuturor taxelor percepute de
universități pe timpul stării de urgență și pe durata anilor universitari
2019-2020 și 2020-2021. Facem apel către decidenții instituționali să susțină
această inițiativă legislativă pentru a fi adoptată de urgență.
„Astfel
de măsuri pot fi considerate o plasă de siguranță pentru viitoarele generații
de studenți. Decidenții nu ar trebui să uite că România este încă la coada
clasamentelor europene privind rata de persoane absolvente de studii
universitare, iar o plafonare a taxelor în următoarea perioada ar încuraja
cetățenii să urmeze studii superioare cu scopul de a obține noi calificări
pentru a-și căuta un loc de muncă mai bine plătit. Sunt convins că în
universități se pot găsi strategii financiare alternative, fără să împovăreze
studenții cu taxe mai mari, pentru a face față unui eventual declin financiar.”
– a declarat Petrișor-Laurențiu Țucă,
președintele ANOSR
Piața de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions – M&A) a numărat 19 tranzacții în România în primul trimestru al acestui an, cu patru mai multe comparativ cu perioada similară din 2019. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a acestora, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 600-750 de milioane de euro în T1 2020 (față de o valoare între 200 și 300 milioane de euro în T1 2019), în timp ce tranzacțiile comunicate au totalizat 337 de milioane de euro (120 de milioane de euro în T1 2019).
Din totalul celor 19 tranzacții, doar
patru au fost anunțate în luna martie, când a fost decretată starea de urgență
pe teritoriul României și au fost impuse o serie de restricții în contextul
pandemiei de COVID-19.
„Din păcate, traversăm o perioadă fără precedent, guvernată de incertitudini
pe toate planurile, iar așteptările noastre pentru sectorul de M&A nu pot
fi decât în zona negativă. Totul va depinde de când și cum se va trage linia”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, Partener
Corporate Finance, Deloitte România.
Numai patru tranzacții au avut valorile
comunicate în această perioadă, iar tendința jucătorilor de a nu anunța valoarea
s-a menținut accentuată.
Cele
mai mari tranzacții în primul trimestru al anului 2020 au fost:
preluarea de
către dezvoltatorul ceh CPI Property Group SA a unui pachet minoritar din
acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din
România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având
valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro;
transferul de
către OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a 40 de
zăcăminte onshore de țiței și gaze din România către Dacian Petroleum (valoare necomunicată);
preluarea de
către The Brink’s Company a operațiunilor cu numerar ale companiei britanice
G4S din 14 piețe, inclusiv România (valoare necomunicată pentru România).
Piața
de M&A din România, în 2019
valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 337 de milioane
de euro;
valoare estimată piață (inclusiv tranzacții cu valoare
necomunicată): 600-750 de milioane de euro;
număr total de tranzacții (inclusiv tranzacțiile cu valoare
necomunicată): 19;
număr de tranzacții cu valoare comunicată: 4;
valoare medie (pentru tranzacțiile cu valoare comunicată):
84 de milioane de euro.
Evoluția
numărului de tranzacții cu valoare comunicată
Trimestrul 1
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Nr. tranzacții cu valoare
comunicată
9
4
9
12
11
15
9
2
4
Nr. total de tranzacții
26
16
18
16
19
30
19
15
19
*Notă: Doar tranzacțiile cu valoare declarată sau estimată mai mare de 5 milioane de euro au fost luate în
calcul pentru realizarea graficului și au fost excluse mega tranzacțiile
(tranzacțiile de minimum 500 de milioane de euro). Informațiile sunt colectate
din surse publice și sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată
din ultimele informații disponibile.
Deloitte România coordonează o practică
M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de
business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță
Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot
acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.
Deloitte furnizează la nivel global
servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și
managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii
adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii
variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt
clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care
activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale,
perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda
provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact
vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.
Prin ordin al ministrului
mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, publicat în Monitorul Oficial al
României la 30 martie 2020, ministerul de resort, prin Comisia de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de
exploatare forestieră, poate să retragă certificatul de atestare a unei
firme exploatatoare, dacă au fost constatate tăieri ilegale în parchete neautorizate
realizate de firmă sau de angajați ai acesteia. Certificatul de atestare se
ridică „dacă sunt constatate tăieri
ilegale în parchete neautorizate la care exploatarea s-a realizat de operatorul
economic atestat pentru activitatea de exploatare a masei lemnoase sau de
personalul angajat în cadrul acestuia, consemnate într-un raport de control
aprobat de conducătorul entității din care face parte agentul constatator, prin
care se propune retragerea certificatului de atestare”.
Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor precizează că „totodată, prin acest nou ordin,
certificatele de atestare se retrag de Comisie și în baza unui raport de
control al Gărzilor Forestiere sau al Corpului de Control al Ministrului, prin
care se propunerea retragerea certificatului.
Noile reglementări
mai prevăd că operatorii economici pentru care există hotărâri judecătorești
definitive în materie de infracțiuni la regimul silvic, prin care instanța a
dispus atragerea răspunderii penale a acestora, vor rămâne fără certificate de
atestare.
Ordinul conține
reguli clare și în ceea ce privește modul de exploatare. Astfel, dacă sunt
constatate vătămări ale semințișurilor utilizabile peste procentul admis de
normele tehnice sau tăieri ilegale în parchete autorizate spre exploatare, a
căror valoare depășește de cinci ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, operatorul economic care execută lucrarea poate fi sancționat cu
ridicarea certificatului de atestare.
De asemenea, se aduc clarificări cu privire la
data de la care curge aplicarea sancțiunii de retragere a certificatului de
atestare/reatestare, respectiv de la data aplicării sancțiunii de comisie sau
de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.
Ordinul aduce
clarificări cu privire la procedurile, criteriile și documentele necesare
obținerii certificatului de atestare/reatestare pentru activitatea de exploatare forestieră. Aceste clarificări
vizează:
persoanele
care trebuie să depună cazierul
judiciar, în original, și anume: administratorul/administratorii sau pentru
președintele consiliului de administrație al operatorului economic, după caz,
din care să rezulte că nu a/au fost condamnat/condamnați pentru fapte privind
încălcarea regimului silvic. Prin excepție, în cazul ocoalelor silvice se
depune cazierul judiciar, în original, pentru șeful ocolului silvic.
documentele
prin care se face dovada asigurării cu utilaje specifice activității de
exploatare forestieră s-au introdus și copiile de pe contractul/contractele de
leasing și după documentul care face dovada ultimei plăți, în cazul utilajelor
cumpărate în leasing.
documentele
necesare reatestării se depun suplimentar, la comisia de atestare, și
certificatul de atestare/reatestare în original”.
IOAN-AUREL POP, Președintele Academiei Române (foto)
Pentru prima oară, datorită gravelor
împrejurări pe care le trăim, se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române,
de la 4 aprilie, departe de venerabila instituție, simbolizată de clădirea de
pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu și Bellu), fără ca membrii să
se mai poată reuni în tradiționala Adunare Generală festivă și fără să se mai
poată organiza „Ziua Porților Deschise“. Cu toate acestea, vă propunem să
celebrăm cu toții, în sufletele noastre, Academia, să-i conștientizăm din nou,
în comunitate și în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor
intelectuale și de cercetare din țara noastră. Să ne gândim – cu precădere în
aceste zile – la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției
noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri,
remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane
de oameni și au salvat milioane de vieți. Să ne gândim la institutele de
specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic,
medico-farmaceutic și la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori,
inclusiv în aceste zile. Dacă eficiența unora dintre soluțiile și măsurile
preconizate acum de autorități nu este întotdeauna evidentă, încrederea în
forța cunoașterii științifice și a creației spirituale trebuie să rămână
nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase
prin care a trecut datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor
făcute de savanți și de creatorii de valori intelectuale.
Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte,
persoane în vârstă, fapt pentru care anumiți oameni – conform unor clișee
perpetuate și augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri
de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înțeleagă că seniorii nu răspândesc
virusul mai mult decât alții, ci doar mor mai mult, mai repede și mai des decât
alții, din cauza fragilității vieții lor aproape trecute. Prezența părinților
și bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranță, experiență de
viață și soluții pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut și
au ieșit cu bine la liman. Dacă știința, înțelepciunea și cumpătarea bătrânilor
se unesc cu entuziasmul și forța tinerilor și maturilor, atunci toate
provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii și al poporului român.
Academia Română are astăzi 154 de ani și, în
toți acești ani, a participat la construirea, la propășirea și la fortificarea
României și a omenirii, la elaborarea creației intelectuale majore, românești
și universale. Să-i aducem Academiei Române cuvenitul omagiu și să-i urăm – în
acord cu vechea tradiție latină – vivat,
crescat, floreat! Academia Română a semănat și seamănă în societate
virtuți, valori și încredere, ceea ce face și în aceste zile triste, cu
nestrămutata convingere că „se va potoli furtuna“, din care vom ieși mai
puternici, mai realiști și mai înțelepți. La mulți ani!
Locatarii, operatori economici, profesioniști, autoritățile
publice și entitățile juridice de drept privat, a căror activitate a fost
întreruptă sau restrânsă prin aplicarea unor acte ale autorităților publice în
perioada de aplicare a stării de urgență, vor putea solicita suspendarea la
plata chiriei pentru folosința imobilelor înregistrate ca sedii sau puncte de
lucru, fără plata de dobânzi sau penalități, conform unui proiect de lege
inițiat de PSD și votat marți de plenul Senatului.
De asemenea, proiectul face parte dintr-o serie de inițiative
ale PSD depuse în contextul pandemiei de coronavirus, scrie Profit.ro. Acesta va
fi transmis acum pentru dezbatere și Camerei Deputaților, care va da votul
final asupra proiectului. Propunerea legislativă prevedea inițial scutirea de
la plata chiriei, dar în cele din urmă a fost convenită doar
amânarea acesteia pentru o anumită perioadă, potrivit sursei citate.
Totodată, proprietarii care nu încasează contravaloarea
chiriei ca urmare a aplicării suspendării, sunt scutiți de plata obligațiilor
față de bugetul de stat și bugetele locale aferente chiriilor neîncasate.
Furnizorii de servicii de comunicații Orange și Vodafone au
achitat fiecare marți, 31 martie, contravaloarea în lei a sumei de 30 milioane
euro pentru prelungirea licenţelor pe care le dețin în banda de 2100 MHz și în
care furnizează acum servicii 3G, a anunțat Autoritatea de reglementare în
comunicații (ANCOM).
De asemenea, licențele deținute de cei doi furnizori sunt
acum valabile pentru perioada 1 aprilie 2020 – 31 decembrie 2031, Hotnews.ro.
Taxele de licență, în valoare totală de 60 milioane euro, sunt virate către
bugetul de stat.
ANCOM amintește că a propus cuantumul taxei pentru
prelungirea licenţelor existente în banda de 2100 MHz printr-o consultare
publică lansată în luna decembrie 2019, potrivit surei citate.
Orange, Telekom și Vodafone utilizează banda de 2100 MHz
pentru furnizarea de rețele și servicii UMTS/3G, iar RCS&RDS pentru
furnizarea de rețele și servicii UMTS/3G și LTE/4G.
Pentru a
veni în sprijinul persoanelor în vârstă sau cu dizabilităţi, care nu pot ieşi
din casă în perioada aceasta, Kaufland lansează alături de Glovo şi de Fundaţia
Regală Margareta a României o linie telefonică specială de preluare a
comenzilor, conform Adevărul.ro.
De asemenea, Kaufland România va
asigura livrarea gratuită la domiciliu şi plata ramburs a produselor, pentru a
sprijini în această perioadă persoanele de peste 65 de ani şi pe cele cu
dizabilităţi. Aceştia pot apela la numărul de telefon 0720.00.95.95 (tarif
normal), în intervalele luni-sâmbătă: 08:30-21:30 şi duminică: 08:30-20:00 şi
pot plasa comenzi, la o distanţă de maximum 6 km faţă de magazinele Kaufland
implicate în acest program. Achitarea produselor se va face în numerar, la
livrare, pentru a veni în sprijinul vârstnicilor care nu folosesc instrumente
digitale de plată. Linia telefonică creată este momentan disponibilă în toate
cele 14 oraşe din reţeaua Glovo – Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi,
Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Arad, Ploieşti, Oradea, Brăila, Galaţi şi
Piteşti.
Totodată,
Kaufland România rămâne alături de clienţi în această perioadă dificilă şi îi
asigură că magazinele vor rămâne deschise şi vor fi în continuare bine
aprovizionate, datorită implicării deosebite a întregii echipe şi a
partenerilor săi.
Scala Assistance,
distribuitor autorizat CNAIR, care operează şi platforma online de vânzare de
roviniete Roviniete.ro, a anunţat marţi că a înregistrat în luna martie o
reducere cu 10% a vânzărilor de roviniete, pe fondul stării de urgenţă şi al
măsurilor implementate de autorităţi, potrivit News.ro.
”Contracţia cea mai puternică
s-a înregistrat în categoria vehiculelor de transport persoane, unde scăderea
din ultima săptămână din martie este de aproape -80%, în timp ce dinamica
pentru autoutilitare şi transport marfa a fost de -15%. Pentru categoria
autoturismelor, scăderea la nivelul aceleiaşi perioade a fost de -40%”,
potrivit datelor extrase din platforma Scala Assistance, distribuitor autorizat
CNAIR.
Compania
Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat zilele
trecute că valabilitatea rovinietei nu se prelungeşte automat în perioada
stării de urgenţă, întrucât aceasta nu se încadrează în categoria
„documentelor eliberate de autorităţile publice”.
Echipa
Scala Assistance lucrează la distanţă în această perioadă, pentru a asigura
funcţionarea optimă a sistemului online de emitere a rovignetei, taxei de pod
şi celorlalte servicii, potrivit sursei amintite.
Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7.8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10.7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program.31/03/2020
În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.
”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură JanuszWojciechowski.
Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs.
Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe.
Cătălin Suliman (partener) și Dragoș Iordache (associate) – Filip & Company oferă răspunsuri pe o temă legislativă de interes (foto)
Modificarea Legii 321/2009 – Revin serviciile în retailul
alimentar?
Vineri, 27 martie,
a fost promulgată de către Președintele României Legea nr. 28/2020 care
modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind
comercializarea produselor alimentare. Prin urmare, pentru câteva minute,
încercăm să mutăm atenția de la pandemia Coronavirus la abordarea principalelor
modificări aduse legii 321 și impactul lor asupra unuia dintre cele mai
importante și mai active sectoare economice la acest moment – retailul
alimentar.
O lege nouă, mai multă
claritate? – Nu neapărat.
În iulie 2016, când
Legea 321 a fost ultima oară modificată, s-au creat nemulțumiri și
impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdicția facturării/
refacturării taxelor și serviciilor și ce nu. Punctul central al modificării
din 2016, precum și al celei de astăzi, rămâne reglementarea taxelor și
serviciilor care reprezintă o componentă foarte importantă a veniturilor
retailer-ilor, atât în România, cât și în majoritatea statelor UE. Deși aduce
câteva clarificări utile, legea nr. 28/2020 ratează ocazia de a răspunde clar
multor întrebări rămase fără un răspuns clar în ultimii 4 ani. Printre
întrebările deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis și/ sau
condițiile în care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de
capete de raft, pentru accesarea de raportări financiare sau, mai nou, în
mediul online, pentru asigurarea prezenței permanente la raftul virtual.
Taxe și servicii –
permise sau nu?
Noua reglementare
flexibilizează regimul anterior și realizează trecerea de la o interdicție
absolută a taxelor și serviciilor între retaileri și furnizori, la o permisiune
condiționată. Aceasta stabilește principiul interdicției facturării/
refacturării doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.
Fără a detalia
suplimentar, legea se limitează la a menționa că nu sunt legate de actul
comercial serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a
retailer-ului, amenajările spațiilor de vânzare ale retailer-ului sau operațiunile
și evenimentele de promovare a activității și imaginii retailer-ului. Chiar
și anterior adoptării legii noi, era destul de clar în retailul alimentar că
taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea
spațiilor interioare și exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau
finanțarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente
aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.
Corelativ
principiului interdicției enunțat anterior, legea nouă stabilește și o
exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii menționate în
paragraful anterior care vizează activități de promovare a produselor
achiziționate de la furnizor, cu condiția să fie stabilite contractual în mod
clar și în prealabil prestării serviciilor. Cu toate acestea, printre
categoriile de taxe/ servicii care nu au legătură cu actul comercial și care nu
pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gândi la: taxe pentru renovarea/
repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a
retailer-ului, precum și orice alte modalități de finanțare a activităților ale
căror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.
Pentru categoriile
de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul
comercial, legea 28/2020, similar reglementărilor UE în materie, stabilește
doar că acestea trebuie să fie agreate contractual (n.n., în mod clar și lipsit
de ambiguitate), în principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate,
dar neagreate anterior. Astfel, în spiritul reglementărilor UE, legea
stabilește două categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de
actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici măcar dacă agreează
în scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate
de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu condiția ca acestea
să fie agreate contractual, în mod clar și fără ambiguitate. În legătură cu
acest ultim punct, considerăm util și necesar ca documentul contractual să fie
agreat și semnat anterior începerii prestării efective a serviciilor.
Alte modificări importante – termene de plată, sancțiuni și obligații specifice
Legea nr. 28/2020
aduce și alte câteva modificări importante. În primul rând, aceasta modifică
termenele de plată a bunurilor – pentru produsele alimentare proaspete, acesta
crește la 14 zile lucrătoare de la recepție, iar pentru celelalte categorii de
bunuri alimentare, legea renunță la termenul anterior de 30 de zile
calendaristice, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea părților, potrivit
legii. În al doilea rând, noua reglementare modifică regimul sancțiunilor –
pentru prima categorie de contravenții (inclusiv taxe și servicii și vânzare în
pierdere), se elimină măsura suspendării autorizației de funcționare în caz de
abatere repetată, iar pentru celelalte două categorii, legea înăsprește
sancțiunile, care pot ajunge în prezent la 250.000 Lei.
Sesizăm, totodată,
și o posibilă necorelare legislativă a legiuitorului care, deși la articolul 12
stabilește posibilitatea (iar nu obligația!) retailer-ului de a achiziționa
anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sancțiunile,
stabilește o amendă cuprinsă între 200.000 și 250.000 Lei pentru nerespectarea
articolului 12. Nu în ultimul rând, ca urmare a procedurii de infringement
demarate împotriva României de către Comisia Europeană, se elimină obligațiile
în sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializării/ promovării produselor
românești.
Intrare în vigoare
și modificarea contractelor în vigoare
Legea intră în
vigoare în 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial.
Contractele în desfășurare trebuie modificate pentru a fi aduse în acord cu
noile prevederi în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii (iar
nu de la data publicării!). De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a legii, se așteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a
legii 321. Cu toate acestea, notăm că și forma veche a legii a prevăzut această
obligație, însă fără vreun rezultat.
Așteptări
Credem că după
încetarea stării de urgență vom vedea o revenire către serviciile de promovare
și marketing, existând interes din partea producătorilor să își promoveze
produsele. De asemenea, așteptăm și o promovare susținută a produselor
românești existând campanii de susținere a producătorilor locali în contextul
actual, post pandemie.
Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus.
Astfel, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere se va dubla în acest an, iar cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric pentru piața locală.
„Întreaga
economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre
scăderea anuală va avea o între 5 și 7%, fiind influențată atât de durata
stării de urgență cât și de alți factori, precum abordarea autorităților în
privința celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau
indirect. Totuși, există și sectoare care înregistrează creșteri, acesta fiind
și cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în
ultimii 10 ani și care în acest an va ajunge
foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune așadar că,în 2020, industria farma, aflată în linia întâi
în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale,
cât și la sănătatea românilor“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director
al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business
information din România.
Cifra
de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a
înregistrat o creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape
90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018.
Mai
mult, specialiștii KeysFin estimează că industria farma va depăși pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca
în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.
Totodată,
conform analiștilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre
segmentele cel mai puțin afectate de pandemie, alături de Retailul alimentar,
Sănătate și asistență socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de
condițiile meteo), distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.
CREȘTERE
DE PESTE 160% A PROFITULUI NET ÎN ULTIMII 10 ANI
Creșterea
piaței farmaceutice locale a fost însoțită și de o evoluție accentuată a
profitabilității. Astfel, profitul net al companiilor din industria
farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde
de lei în 2018, cu 20% mai mare
comparativ cu anul 2017 și cu 162%
peste nivelul din 2009. Pentru 2019,
analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit acelorași
estimări.
Un al
indicator important pentru profitabilitatea industriei farma îl reprezintă și
Marja netă (Rezultat net/ Cifra de afaceri), care s-a îmbunătățit remarcabil în
ultimii 10 ani, de la 2% în 2009, la 4,7% în 2018 (maximul perioadei
analizate). De asemenea, marja EBITDA (EBITDA/ Cifra de afaceri) a înregistrat
un avans de la 6% la 7,3% în aceeași perioadă.
Rentabilitatea
capitalurilor proprii (ROE=Rezultat net/Capitaluri proprii), indicator care
măsoară capacitatea de maximizare a profiturilor obținute de acționari în urma
investițiilor în industria farmaceutică, a înregistrat o creștere
semnificativă, astfel că acesta a ajuns, de la 10% în 2009, la 22% în 2018. Cât
despre rentabilitatea activelor (ROA=Rezultat net/Active totale), aceasta a
avansat de la 2,3% în 2009 la 6,6% în
2018.
Odată
cu evoluția favorabilă a acestei piețe și comportamentul de plată (DPO –
Datorii curente/ Cifra de afaceri *365) s-a îmbunătățit: dacă în 2009 media era
de 215 zile, în 2018 aceasta a ajuns la 162 de zile. În ceea ce privește
perioada medie de încasare a creanțelor (DSO – Creanțe/ Cifra de afaceri *365),
această valoare a coborât de la 173 de zile în 2009, la 128 de zile în 2018.
TOPUL
COMPANIILOR FARMA LOCALE
Producția locală
de farmaceutice (CAEN 2110 și 21020) este condusă de TERAPIA SA, cu afaceri de 730 milioane
de lei în 2018, compania fiind urmată de ZENTIVA
SA (461,4 milioane de lei), ANTIBIOTICE
SA (365 milioane lei), SANDOZ SRL
(357 milioane lei) și BIOFARM SA (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari
cinci producători din plan local a depășit 2 miliarde de lei, în 2018 și
reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor
farma locali. Cu toate acestea, reprezentanții producătorilor locali nu sunt
optimiști în legatură cu situația pieței în 2020:
„PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor si a cotei de piață a fabricanților de medicamente din România, precum și reducerea profitabilității fabricilor din țară din cauza creșterii taxei clawback, precum și a creșterii prețurilor la materiile prime și echipamentele de protecție în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente și produse farmaceutice în luna martie și posibilitatea de plafonare a prețurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripție, care au preturi libere) vor duce la o situație greu de administrat pentru producătorii locali.”, a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
De la
producție și până în farmacii sau spitale mai e doar un pas, iar acesta e făcut
de distribuitorii locali de medicamente
(CAEN 4646), în topul cărora se află MEDIPLUS
EXIM SRL, cu o cifră de afaceri de 3,9
miliarde de lei. Topul este completat de FILDAS TRADING SRL (3,6 miliarde
lei), ALLIANCE HEALTHCARE SRL, FARMEXIM SA și SANOFI ROMÂNIA SRL. Cumulat,
aceste cinci companii au avut afaceri de peste 14 miliarde de lei în 2018,
respectiv 42% din totalul cifrei de afaceri generate de distribuitorii locali.
În
România sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și
preparate farmaceutice și aproape 6.500 de comercianți cu ridicata și amănuntul
ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul
Finanțelor Publice, aferente anului 2018.
Forța
de muncă a crescut cu 1,5% în comparație cu 2017 și cu 15% față de nivelul din
2009, astfel că, în industria farma locală, în 2018 existau aproximativ 68 de
mii de angajați.
DE UNDE CUMPĂRĂ ROMÂNII MEDICAMENTE? TOPUL LANȚURILOR
DE FARMACII ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI
În
clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de afaceri,
pe primul loc se află SENSIBLU SRL, cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din
total), fiind urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 979 milioane lei în
2018 (5,1% din toal) și HELP NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din
total). Următoarele clasate sunt CATENA HYGEIA SRL, cu 620 milioane de lei
(3,2% din total) și FARMACIA TEI SRL, cu 448 milioane de lei (2,3% din total).
Dacă se iau însă în considerare datele la nivel de grup, CATENA, prin cele
peste 100 de entități separate, devine lider de piață.
Cele
5 lanțuri au raportat afaceri de peste 4,4 miliarde de lei în 2018, concentrând
23% din totalul sub-segmentului comerțului cu amănuntul de produse
farmaceutice.
CORONAVIRUS ÎN ROMÂNIA
Coronavirus
a ajuns oficial în România pe 27 februarie, atunci când autoritățile au anunțat
primul pacient depistat pozitiv. De atunci și până acum, numărul românilor depistați
pozitiv a ajuns la 2245, iar 69 pacienți au decedat din cauza acestui virus.
Președintele
României, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență începând de miercuri, 25
martie și circulația cetățenilor a fost
limitată la activitățile esențiale. Mai mult, restaurantele, barurile și
cafenelele au fost nevoie să își restrângă activitatea, iar mall-urile s-au
închis.
Situația
creată de pandemie a dus și la suspendarea a peste 500.000 contracte de muncă,
potrivit unei declarații a Ministrului Muncii, Violeta Alexandru, În plus, din ce în ce mai mulți angajatori
locali, dintre care unii aflându-se chiar în topul celor mai mari angajatori
locali, așa cum este cazul DACIA sau FORD, au trimis deja câteva sute de mii de
români în șomaj tehnic.
Notă:
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 2110 – fabricarea produselor farmaceutice de bază, 2120 – fabricarea preparatelor farmaceutice (PRODUCȚIE), 4646 – comerț cu ridicata al produselor farmaceutice (DISTRIBUȚIE) și 4773 – comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (FARMACII). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
În primul trimestru al anului,
tranzacțiile cu gaze naturale au prezentat o intensificare evidență față de
perioada similară a anului precedent, perioada aflată sub nefericită incidența
a OUG 114. Astfel, totalul volumelor tranzacționate în primele trei luni a
atins 10TWh.
Pe piețele spot, cantitățile medii
lunare au variat între 400.000 și 700.000MWh, prezentând o regularitate și
intensitate specifică acestei piețe, suficientă pentru a asigura continuitate
în echilibrarea portofoliilor participanților la piață. Prețurile medii
ponderate pentru lunile ian.-martie au cunoscut o scădere continuă, de la 70,8
lei/MWh în ianuarie, la 66,4 lei/MWh în febr., respectiv 59,6 lei/MWh în luna
martie.
Pe piețele angro, contractele
standardizate de tip forward au cunoscut o evoluție spectaculos crescătoare
spre sfârșitul intervalului, numai în
luna martie tranzactionandu-se un volum de peste 7 TWh. Perioadele vizate au
fost atât lunile trimestrului ÎI a.c., cât și sezonul rece al următorului an
gazier, i.e .trim. IV 2020 și trim. I, 2021. Pentru trim. ÎI a.c., prețul mediu
ponderart a fost de 59,66 lei/MWh, cu cca 15% mai mic față de prețul
reglementat impus de către ANRE. Pentru următorul sezon rece, prețul mediu a
fost de 74,3 lei/MWh, situîndu-se la un nivel de 62-65% din prețurile aceleiași
perioade a anului gazier precedent ( trim. IV 2019-trim I 2020).
Tendința evident descendența a
prețurilor este o dovadă de reintrare în normalitate a pieței, odată cu apropierea
termenului de anulare a prețurilor reglementate impuse prin OUG 114, începând cu luna iulie. O contribuție la
această reducere o au în mod normal și efectele ultimului sezon rece, cu
temperaturi favorabile, și scăderea activității economice determinată de
epidemia cu COVID-19. Având însă în vedere că evoluția descrescătoare a început
din trimestrul IV al anului 2019, anunțată la acel moment prin comunicate BRM, precum și faptul că sezonul
rece următor este mult îndepărtat față de momentul crizei actuale, cauzele
principale derivă din revenirea la liberalizarea pieței și a neingradirii
funcționarii mecanismelor de piață.
Efectele negative ale intervențiilor
brutale ale autorităților asupra pieței au fost astfel demonstrate pentru a
două oară pe parcursul ultimilor ani. Liberalizarea prețurilor la producători
prin emiterea OUG 64 în anul 2016 a fost urmată de o reducere și stabilizare a
prețurilor, sub nivelul celor preconizate prin reglementare de către autorități
anterior apariției ordonanței și cu 10-15% sub nivelul bursei central-europene,
CEGH. Situația favorabilă s-a menținut pe tot parcursul anilor 2017 și 2018,
până la nouă reglementare a pieței impusă de guvern prin apariția OUG 114. Prevederile lipsite de logică economică ale
acesteia, în totală contradicție cu legislația europeană și aplicate și mai eronat de către autoritatea de
reglementare, au bulversat întreagă piață, ridicând prețurile sezonului rece la
peste dublul celorlalte burse europene .
Revenirea în prezent a prețurilor la
normal odată cu anunțul reîntoarcerii la o piață liberalizată, demonstrate prin
rezultatele de mai sus ale primului trimestru al anului, nu lasă nicio îndoială
asupra soluțiilor ce trebuie urmate și asupra efectelor dezastruase ale celor
două ordonanțe. Chiar și în aceste condiții, cei responsabili de gândirea și
implementarea ordonanțelor, nu însă și de consecințele acestora, continuă să
prevadă explozii ale prețurilor imediat după anularea tarifelor reglementate.
Reacția pieței, comportamentul responsabil al marilor jucători (producători,
distribuitori, traderi cu putere financiară) și evoluția prețurilor contrazic
aceste preziceri și dau o notă de optimism unei piețe greu încercate.
Primele două trimestre ale anului
curent sunt și vor fi însă în continuare afectate de efectele OUG 114,
amplificate și de deciziile ANRE rezultate din impunerea depozitării pe
perioada iernii a unor cantități nejustificat de ridicate, pe piață existând
volume semnificative contractate la prețuri extrem de mari. Efectele acestor contracte
sunt resimțite de o bună parte dintre traderi, dar și de consumatorii finali,
dar se poate estima însă dispariția acestora spre jumătatea anului.
Anexăm o sinteză a evoluției pieței pe BRM în primul trimestru.
Ca parte a răspunsului global la pandemia de coronavirus, Comisia Europeană își manifestă solidaritatea față de țările din Parteneriatul estic prin realocarea a 140 de milioane de euro pentru acoperirea nevoilor urgente ale Armeniei, Azerbaijanului, Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. Mai mult, Comisia va redirecționa utilizarea instrumentelor deja existente, care constau în aproximativ 700 de milioane de euro, pentru sprijinirea gestionării impactului socio-economic al crizei COVID-19.31/03/2020
Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi a declarat: “Sunt vremuri dificile nu doar pentru UE, ci și pentru țările partenere. Depunem toate eforturile necesare pentru a gestiona impactul pandemiei de coronavirus asupra vieții oamenilor și a mijloacelor lor de existență. Răspundem atât nevoilor imediate din sistemele de sănătate, precum și nevoilor pe termen mai lung ale grupurilor cele mai vulnerabile din societate dar și IMM-urilor, coloana vertebrală a economiilor din cele șase țări.”
Răspunsul la nevoile urgente:
La cererea țărilor partenere, Comisia Europeană va oferi un răspuns nevoilor urgente prin sprijinirea furnizării de instrumente medicale și echipament, cum ar fi ventilatoare, truse de laborator, măști, ochelari de protecție, combinezoane și costume de protecție. Comisia conlucrează cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și mobilizează 30 de miliioane de euro pentru a se asigura că aceste materiale necesare sunt achiziționate în comun și distribuite către sistemele de sănătate din cele șase țări în următoarele săptămâni. Mai mult, fondurile vor sprijini administrațiile naționale din domeniul sănatății pentru a forma personal medical și de laborator și pentru a pune în practică măsuri de conștientizare în rândul publicului larg.
Comisia Europeană a pus la dispoziție, de asemenea, peste 11.3 milioane de euro, subvenții pentru societatea civilă. Aceste fonduri răspund deja unor nevoi imediate, prin intermediul “Mecanismului de răspuns rapid” la nivel regional, cum ar fi prin sprijinul acordat școlilor locale pentru învățarea la distanță. Până la vară, ca parte a acestui pachet, Comisia va lansa “Programul de solidaritate al Parteneriatului estic”, care va oferi sprijin grupurilor de populație cele mai afectate prin intermediul asistenței furnizate de organizațiile societății civile și, în mod special, prin sub-granturi acordate organizațiilor locale de mai mică anvergură.
Gestionarea impactului socio-economic al pandemiei:
Comisia lucrează, de asemenea, în strânsă colaborare cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și cu instituțiile financiare relevante din statele membre ale UE (cunoscute drept ECHIPA EUROPA) pentru a oferi un răspuns coordonat și dedicat sprijinirii economiei, inclusiv IMM-urilor, în special prin:
– lansarea unui nou program de asistență, în valoare de 100 milioane de euro, pentru sprijinirea IMM-urilor, inclusiv a persoanelor fizice autorizate și a altor persoane juridice, în a obține un acces facil la credite și impulsionarea activității lor în perioada post-criză;
– facilitarea, simplificarea, accelerarea și consolidarea liniilor de credit și granturilor existente pentru IMM-uri, în valoare de 200 milioane de euro, în monedă locală, inclusiv prin inițiativa EU4Business.
– în plus, în contextul crizei curente, UE a mobilizat principalul său instrument de contracarare a riscurilor, Fondul european pentru o dezvoltare durabilă (FEDD), cu o valoare totală de 1.55 miliarde de euro, din care 500 de milioane sunt puse la dispoziția statelor din vecinătatea UE. Acesta va furniza rapid lichidități în regiune, inclusiv prin intermediul capitalului circulant, al finanțării comerțului sau al moratoriului privind serviciul datoriei. Acest sprijin se adaugă la asistența macrofinanciară continuă acordată partenerilor, inclusiv Georgiei, Moldovei și Ucrainei.
De asemenea, Comisia este pregătită să ofere asistență prin intermediul TAIEX, al instrumentului inter pares la nivel de omologi, prin utilizarea expertizei statelor membre ale UE, a experienței și a exemplelor de bune practici privind evaluarea sistemelor de răspuns pentru situații de urgență și a sistemelor de sănătate.
Pandemia de coronavirus a accelerat diseminarea de mituri și dezinformarea pe subiect, din diferite surse, atâ din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene. Mai multe informații pe această temă sunt disponibile în raportul privind dezinformarea pe tema coronavirusului(link is external).
Luând în
considerare contextul dificil determinat de riscul de răspândire a infecției cu
Coronavirus SARS-CoV-2 și a măsurilor luate la nivel național, printre care se
numără suspendarea activităților didactice din învățământul superior pe
perioada stării de urgență, este esențial ca dreptul la educație să fie în
continuare respectat.
Considerăm
decisiv ca guvernanții, reprezentanții universităților și noi, reprezentanții
studenților să colaborăm în aceste situații excepționale, să propunem și să
implementăm soluții relevante și actuale spre beneficiul comunității
universitare. Dreptul la educație de calitate reprezintă un drept
fundamental chiar și în situațiile speciale.
Procesul didactic
Chiar dacă
este dificil de trasat evoluția stării actuale, considerăm imperios necesar ca
universitățile să asigure adaptarea procesului didactic la realitățile actuale
și nevoile studenților. Astfel, în primul rând, încurajăm continuarea
realizării unui proces de predare-învățare riguros, cu suportul
instrumentelor online.
Desigur,
suspendarea activităților didactice produce efecte și asupra structurii anului
universitar, îndeosebi asupra activităților practice și asupra sesiunilor de
examinare și finalizarea studiilor. În acest sens propunem o serie de măsuri
care facilitează parcursul academic universitar din acest an:
comasarea
activităților practice (seminarii,
laboratoare, practica de specialitate) ce nu pot fi realizate cu ajutorul
instrumentelor online și recuperarea acestora în timp scurt și într-un mod
eficient; această decizie este obligatoriu a fi îndeplinită doar după o amplă
consultare cu studenții reprezentanți din fiecare universitate, în funcție de
specificul acesteia.
scăderea
numărului minim de credite ECTS pentru promovarea anului universitar, în
concordanță cu tiparul programului de studii; menționăm că nu dorim să diminuăm calitatea învățământului
universitar, ci doar să minimizăm riscurile create de situația neprielnică din
acest semestru, în special în universitățile care au avut o perioadă de
reexaminare programată, dar nu s-a putut desfășura.
uniformizarea
desfășurării examenelor de finalizare a studiilor la nivel național, pentru a asigura studenților posibilitatea de a urma un nou
ciclu de studii în cadrul unei alte universități din țară sau de afară. De
asemenea, procesul de admitere trebuie operaționalizat în strânsă concordanță
cu o eventuală decalare a examenului de Bacalaureat.
menținerea
sesiunilor de reexaminare și/ sau a sesiunilor suplimentare de examinare este esențială pentru a respecta dreptul studenților de a
beneficia de cel puțin două sesiuni de examinare gratuite.
materialele
necesare pentru studiul individual adiționale
adaptării procesului didactic online ar trebui să existe în mod neîngrădit la
dispoziția studenților. Pe durata acestei situații neprielnice,
încurajăm bibliotecile existente în cadrul universităților, cât și Bibliotecile
Centrale Universitare să pună la dispoziția studenților fondul de carte
digitalizat până în prezent, să ofere acces nelimitat studenților la
articole științifice din bazele de date internaționale și materiale didactice
online. Este necesar ca informațiile să fie accesibile rapid pe baza unor
criterii, organizate la fel ca în bibliotecile fizice (utilizându-se cuvinte
cheie, cataloage, numere de ordine etc.). Mai mult decât atât, constatăm că
există biblioteci digitale care nu se află la îndemâna tuturor. Așadar,
recomandăm realizarea unor tutoriale de mici dimensiuni prin care
studenților le este explicată funcționalitatea platformelor, crearea unui cont,
șamd.
Există o
multitudine de soluții alternative la momentul actual, precum cele menționate
anterior, care permit respectarea planurilor de învățământ, alături de
asigurarea încheierii cu succes a anului universitar. Așadar, avem încredere că
acestea vor fi implementate cu succes prin soluții punctuale și fezabile.
Serviciile auxiliare
Referitor la
serviciile auxiliare printre care amintim eliberarea de adeverințe, a
situației școlare, depunerea dosarelor pentru burse, recomandăm cu strictețe
transferul complet al acestora în mediul online, dar și transparentizarea
și publicarea soluțiilor oferite de universități pe site-urile web, astfel
încât să fie cât mai accesibile studenților.
În același
timp, ținând cont de impactul economic generat, susținem amânarea plății
taxelor și totodată, eliminarea eventualelor penalități pentru plata
taxelor restante până la atenuarea circumstanțelor.
Accesibilitate
În 2017, după
cifrele oferite de Eurostat[1],
aproximativ 50.000 studenți români nu aveau acces constant la internet sau
la dispozitive care să permită procesul didactic online. Așadar, solicităm
MEC și universităților să depună eforturi comune pentru a asigura accesul
studenților la device-uri cu internet. Câteva exemple de soluții care pot fi
puse în practică constau în:
alocarea unor
sume din fondurile proprii ale instituțiilor de învățământ superior studenților pentru achiziționarea de gadget-uri, care oferă
posibilitatea de a lua parte în mod liber la procesul educațional. Menționăm că
programul „Euro 200” reprezintă o măsură necesară și utilă care, din
motivul necorelării cerințelor programului cu realitățile economice, a eșuat în
atingerea obiectivelor de digitalizare. Motivele expuse se regăsesc în poziția noastră pe acest subiect.
împrumutul
dispozitivelor de tipul laptop sau PC din baza materială a universității studenților care au nevoie de
ele;
încheierea de
parteneriate pe termen scurt cu
diferiți operatori de internet. Un exemplu în acest sens îl constituie
Universitatea din Georgia[2]
și multe alte instituții de învățământ superior americane care oferă opțiunea
unor pachete de internet pe termen scurt, fără costuri, studenților în
nevoie.
Mobilități internaționale
Situația
studenților plecați în mobilitate internațională în acest moment este foarte sensibilă. Comisia Europeană a dispus
posibilitatea beneficiarilor programului Erasmus+ de a apela la clauza
de forță majoră din contract. Astfel, solicităm atât universităților, cât
și MEC și MAE să asigure sprijinul necesar și să acționeze în beneficiul
studenților, ajutând la repatrierea acestora, dacă își doresc, și continuarea
studiilor în mediul online la universitatea gazdă sau de pildă, recunoașterea
creditelor de studii transferabile dobândite până în prezent în cadrul
mobilității, de către universitățile de proveniență. Pentru a afla mai multe
despre posibilitățile existente, ANOSR a publicat o serie deinformații și recomandări.
Dimensiunea socială a educației
Criza actuală
nu a ocolit nici dimensiunea socială a educației. Inevitabil criza
epidemiologică va avea efecte puternice asupra bunăstării economice generale și
individuale. Ne așteptăm astfel să crească numărul solicitărilor pentru burse
sociale în primul semestru al anului universitar 2020-2021. Pentru a evita
creșterea ratei abandonului universitar, este esențial ca universitățile și
Guvernul să fie pregătiți pentru aceste urmări și să asigure sprijin financiar
pentru toți studenții eligibili. În concluzie, solicităm Guvernului să aibă în
vedere suplimentarea considerabilă a fondului de burse cu destinația burse
sociale.
În același
timp, facem apel către universități pentru a lua măsuri pentru dezinfectarea
spațiilor de cazare, îndeosebi pentru a proteja studenții care au ales să
rămână în cămine, în lipsa unor alternative. Totuși, atragem atenția ca acest
proces să se desfășoare respectând dreptul la intimitate și evitând expunerea
studenților la orice risc potențial.
În
continuare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului
României menținerea subvenției cămine-cantine la cuantumul actual, atât
pentru a subvenționa în continuare studenții care, în lipsa unor alternative au
rămas în căminele studențești, cât și pentru a susține acțiunile de
dezinfectare a acestor spații.
Măsuri de siguranță și optimizare
Nu în ultimul
rând, după redresarea stării actuale, pentru a fluidiza parcursul educațional, facem
apel la instituțiile de învățământ din România să mențină anumite soluții
oferite în această perioadă studenților. Astfel, solicităm universităților
să ofere suficiente resurse, atât materiale cât și umane pentru asigurarea
dezinfecției și igienizării tuturor spațiilor didactice, de studiu, servire a
mesei și trai înaintea reluării activității uzuale. De asemenea, este
esențial ca măsurile de asigurare a igienizării periodice și a produselor de
igienă esențiale spre utilizarea studențilorsă devină o normalitate (săpun
lichid, apă caldă, uscător/ șervețele uscate și hârtie igienică,
dezinfectant).
Mai mult
decât atât, din moment ce a fost operaționalizat secretariatul online,
acesta ar trebui menținut și pentru viitor pentru a contribui la flexibilizarea
programului și comunicării cu personalul administrativ.
Așadar, chiar
dacă este notabilă și de înțeles necesitatea guvernanților de a prioritiza alte
domenii în deciziile din această perioadă, amintim faptul că educația joacă
în continuare un rol vital în viața societății și că nu ar trebui în
niciun caz neglijate măsurile necesare a fi luate într-un timp cât mai
scurt.
Alianța
Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este federația națională studențească,
non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 20 de ani, are ca scop principal reprezentarea
intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea
drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la
actul educațional și la viața socială, economică și culturală.
ANOSR reunește studenți din
19 centre universitare din întreaga țară, din 29 de universități, atingând un
număr de 106 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în
funcțiune a mecanismului mișcării studențești.
La nivel național, ANOSR este
parte a Alianței pentru o Românie Curată
și membră în Consiliul Tineretului din
România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților
din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU –
European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă
studenții.
Material de opinie de Andreea Artenie, Partener Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal
În
confruntarea cu pandemia de coronavirus, țările europene au luat rapid măsuri
pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea rapidă a
virusului. Având în vedere multitudinea deciziilor adoptate în regim de urgență,
spectrul larg de aplicabilitate, dar și dinamica acestora, specialiștii
Deloitte Central Europe Dispute Resolution (care reunește, sub coordonarea
Deloitte România, toate practicile de litigii din rețeaua regională, precum și
invitați speciali din Germania, Austria și Spania) au sintetizat informația într-un
material dedicat, cu scopul de a simplifica efortul companiilor din România și din
regiunea Europei Centrale de informare și conformare la noile reglementări.
Deloitte COVID-19 European measures oferă o imagine de ansamblu a măsurilor
adoptate recent de țările europene la
nivel general, în domeniile fiscal,
economic și social. Mai mult, documentul este actualizat constant, astfel încât
să reprezinte o sursă de informare cu privire la impactul deciziilor adoptate
la nivel european. Totodată, experții noștri incluși în prezentare rămân la
dispoziție pentru clarificări suplimentare.
Riscuri potențiale pentru contribuabili
Avalanșa
de schimbări legislative pune în dificultate întreaga societate, dar cu
precădere companiile care, în această
perioadă, sunt obligate să își adapteze activitatea la măsurile necesare pentru
a-și proteja angajații, la restricțiile impuse de autorități, la constrângerile
generate de scăderea veniturilor și, nu în ultimul rând, la schimbări în ceea
ce privește relațiile contractuale cu întreg ecosistemul de afaceri.
Din
perspectiva contribuabilului, toate aceste schimbări pot genera dispute atât de
natură fiscală, cât și de natură comercială sau administrativă. În toate
domeniile vizate de măsurile implementate, riscurile pot apărea din accesarea neconformă
a facilităților oferite de state. Companiile care nu intră sub incidența
reglementărilor generate de situația de urgență, dar sunt afectate indirect de
acestea, pot apela, între altele, la măsuri de restructurare a datoriilor, de
eșalonare sau amânare a plății taxelor.
În plan administrativ, cele mai frecvente
situații ce pot pune în dificultate contribuabilii în perioada care urmează
sunt potențialele controale ale autorităților (Departamentul de Sănătate
Publică, Poliție, inspectoratele teritoriale de muncă sau alte autorități cu
competențe suplimentare atribuite în contextul COVID-19) demarate în scopul
verificării gradului de conformare la reglementările nou adoptate. Totodată,
pot apărea dispute generate de pagube înregistrate de companii sau persoane
fizice prin prisma măsurilor adoptate de state în cazul în care acestea încalcă
garanțiile constituționale și/sau prevederile legale interne sau
internaționale, în versiunilor lor adoptate în contextul situației de urgență. Obținerea
și utilizarea certificatelor de forță majoră și a avizelor de stare de
urgență pot, de
asemenea, genera dispute între solicitant și organele emitente, dar și între
partenerii de afaceri.
Asistăm așadar la o avalanșă de măsuri din
partea statelor, iar, în ceea ce privește România, se recomandă atenție sporită
asupra noilor măsuri cu impact în domeniul bancar, adoptate prin Ordonanța de
Urgență a Guvernului privind acordarea unor facilități pentru creditele
acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor
categorii de debitori, aprobată luni, 30 martie 2020. Prevederile ordonanței necesită
o analiză aprofundată și o implementare corectă la nivelul persoanelor cărora
li se adresează.
Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe
site-ul Deloitte România.
Pentru cele mai
recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și
vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)
Ținerea sub control a lanțului de aprovizionare și respectarea
obligațiilor fiscale în timpul acestei perioade de absenteism este o sarcină
dificilă pentru companiile care produc, distribuie sau depozitează bunuri de la
furnizori din toată lumea.
Pentru a limita interacțiunea cu autoritățile vamale,
lucru benefic atât pentru agenții economici, cât și pentru autoritățile vamale,
există câteva soluții care pot fi implementate.
Aplicarea online pentru procedura de vămuire la domiciliu
Conceptul de „vămuire la domiciliu” împreună cu #staiacasă
răspund acum, mai bine ca oricând, limitărilor și precauțiilor impuse de
contextul COVID 19. Doar 21% din bunuri sunt vămuite în România în această
procedură (comparativ cu Uniunea Europeană unde media este de 70%), majoritatea
sunt încă vămuite în procedura standard – prezență fizică în vămi, cu timpi
mari de așteptare și depunerea de declarații vamale în format fizic.
Aplicarea pentru autorizarea acestei proceduri poate fi
depusă online prin Sistemul UE de Decizii Vamale. Odată obținută autorizația, vămuirea
la domiciliu va permite importul și exportul bunurilor dumneavoastră cu o
implicare minimă a autorităților vamale.
Reînnoirea online a autorizațiilor vamale deținute
Dacă, în prezent, o companie deține o autorizație vamală
care trebuie reînnoită pe parcursul acestei perioade de criză (de ex. perfecționare
activă, garanție globală, destinație finală, admitere temporară, antrepozitare,
depozitare temporară, vămuire la domiciliu) se poate solicita online reînnoirea
accesând portalul – Sistemul de Decizii Vamale UE. Accesul la sistem se
realizează accesând: https://customs.ec.europa.eu/tpui-cdms-web/ .
Declararea simplificată a originii preferențiale a bunurilor pentru exporturi
Autorizația de exportator autorizat permite declararea
originii preferențiale a bunurilor supuse exportului într-un mod simplificat
direct pe factură sau pe un alt document comercial pentru fiecare din
exporturile unei companii fără a implica ulterior autoritatea vamală.
Autorizația va elimina obligația de a solicita și
completa un certificat de origine (EUR 1) pentru fiecare dintre transporturile realizate
de companie.
Asociația pentru Combaterea
Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) atrage atenția consumatorilor asupra
produselor contrafăcute sau provenite
din surse ilicite. Daniel Mărăcineanu, directorul general al Asociației
ACTIV, atrage atenția: „Trăim in momentul de față vremuri
complicate, în care trebuie să ținem cont de reguli noi, de provocări care ne
pun la încercare. Din păcate, pe fondul stării generale de teamă și
incertitudine, în jurul nostru există indivizi care speculează cu
iresponsabilitate criminală nevoia de medicamente, echipamente de protecție,
alimente și alte produse de bază. Vă sfătuim să fiți prevăzători și să nu
acționați impulsiv prin achiziția de produse din surse dubioase. Este necesar,
mai mult decât oricând, să fim noi înșine prima linie de apărare împotriva
acestor infractori”.
Un raport asupra evoluțiilor actuale elaborat de Europol identifică patru domenii principale ale
criminalității:
„Criminalitatea cibernetică – Numărul
atacurilor cibernetice împotriva organizațiilor și persoanelor fizice este
semnificativ și se preconizează că va crește. Infractorii au folosit criza
COVID-19 pentru a efectua atacuri de inginerie socială tematice în jurul
pandemiei pentru a distribui diverse pachete malware. Infractorii cibernetici
vor încerca, de asemenea, să exploateze un număr tot mai mare de vectori de
atac, deoarece un număr mai mare de angajatori instituie telemuncă și permit
conexiuni cu sistemele organizațiilor lor. Spre exemplu, Republica Cehă a
raportat un atac cibernetic asupra Spitalului Universitar Brno, care a forțat
spitalul să-și închidă întreaga rețea IT, să amâne intervențiile chirurgicale
urgente și să redirecționeze noi pacienți la un spital din apropiere.
Frauda – Evazioniștii s-au
grăbit să adapteze binecunoscutele scheme de fraudă pentru a valorifica
anxietățile și temerile victimelor pe tot parcursul crizei. Acestea includ
diferite tipuri de versiuni adaptate ale schemelor de fraudă prin telefon,
escrocherii de aprovizionare și escrocherii de decontaminare. Se preconizează
că un număr mare de sisteme de fraudă noi sau adaptate vor apărea în
următoarele săptămâni. Un alt exemplu, o anchetă susținută de Europol se axează
pe transferul a 6,6 milioane EUR de către o companie către o societate din
Singapore pentru a achiziționa geluri de alcool și măști FFP3/2. Bunurile nu au
fost niciodată primite.
Bunuri contrafăcute și substandard – Vânzarea de produse de sănătate și sanitare contrafăcute,
precum și a echipamentelor individuale de protecție și a produselor
farmaceutice contrafăcute a crescut de la izbucnirea crizei. Există riscul ca
falsificatorii să utilizeze penuria de aprovizionare cu anumite bunuri pentru a
oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute, atât online, cât și
offline.În perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști
chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a
legii din întreaga lume în cadrul operațiunii Pangea sprijinită de Europol.
Crima de proprietate organizată – Diferite tipuri de scheme care implică
furturi au fost adaptate de infractori pentru a exploata situația actuală.
Printre acestea se numără și binecunoscutele escrocherii care implică uzurparea
identității reprezentanților autorităților publice. Se preconizează că spațiile
comerciale și unitățile medicale vor fi din ce în ce mai vizate pentru
spargerile organizate”.
Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, subliniază: „În timp
ce multe persoane sunt angajate să combată această criză și să ajute victimele,
există, de asemenea, infractori care s-au grăbit să profite de oportunitățile
de exploatare a crizei. Acest lucru este
inacceptabil: astfel de activități infracționale în timpul unei crize de
sănătate publică sunt deosebit de amenințătoare și pot prezenta riscuri reale
pentru viețile omenești. Acesta este
motivul pentru care este relevant mai mult ca niciodată să se consolideze lupta
împotriva criminalității. Europol și partenerii săi de aplicare a legii
colaborează îndeaproape pentru a asigura sănătatea și siguranța tuturor
cetățenilor”.
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO),
Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) anunță că au fost
confiscate 36 milioane de unități de medicamente în valoare de 7,9 milioane de
euro (pseudoefedrină, medicamente anticanceroase, antihistaminice, anxiolitice,
medicamente pentru disfuncție erectilă, regulatori hormonali și metabolici,
narcotice, analgezice, antiestrogeni, antivirale, hipnotice și substanțele dopante)
și identifică tendințele îngrijorătoare ale traficului de medicamente: „Intensificarea
traficului de medicamente oncologice furate din spitale în UE. Asia rămâne
principala regiune-sursă atât pentru medicamente, cât și pentru produsele de
dopaj. Medicamentele sunt deturnate de la lanțul legal de aprovizionare de
către angrosiști și revândute grupurilor infracționale. Medicamentele sunt
eliberate ilegal cu rețete medicale falsificate sau furate, cu sau fără ajutorul
medicilor și farmaciștilor, și apoi revândute direct grupurilor infracționale
sau persoanelor fizice. Produsele doping sunt vândute în principal online.
Medicamentele contrafăcute și substanțele dopante sunt fabricate și ambalate
ilegal în laboratoare subterane adesea în UE”.
Compania Zitec, specializată
în dezvoltarea de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice
personalizate și servicii de digital marketing, oferă companiilor acces gratuit pentru trei luni la aplicația Mirro, prima soluție completă de performance
management din țară. Soluția „propune crearea unui birou digital unitar, legat
printr-o platformă prietenoasă simplă, accesibilă și inovatoare”. Inițiatorii definesc
aplicația Mirro prin aceea că
„are o interfață intuitivă și prietenoasă, fiind o soluție Software as a
Service (SaaS) care nu necesită instalare și care poate fi accesată direct din
browser, ceea ce face ca timpii de implementare să fie eliminați. Tehnologia
cloud-computing Microsoft Azure asigură un nivel superior de securitate al
datelor. De asemenea, Mirro poate fi integrat cu ușurință cu soluții de tip
Applicant Tracking System sau soluții Payroll. Mirro pune accent atât pe
performanța fiecărui individ în parte, cât și pe interacțiunea dintre colegi,
oferind o perspectivă generală asupra evoluției fiecărui membru al echipei încă
din momentul în care se alătură organizației”. Totodată, este utilizabilă în
aspecte ce țin de resurse umane, gestiunea contractelor de muncă și documente
aferente, istoricul angajatului, adeverințe, situația concediilor.
Simona Lăpușan
(foto), cofondator și COO Zitec, subliniază: „Cei 160 de colegi din Zitec lucrează din două orașe și de multe ori de
acasă, iar prin Mirro reușim să fim cu toții aliniați pe obiectivele companiei,
să cunoaștem și să celebrăm rezultatele colegilor. Pentru noi e important să ne
îmbunătățim constant, iar Mirro ne ajută să facem asta, încurajând o cultură a
feedback-ului continuu. În aceste vremuri, e necesar să fim solidari, de aceea
dorim să oferim din experiența noastră și altor companii. Avem cu toții nevoie
sa vedem și lucrurile bune, mai ales acum, și credem că Mirro poate ajuta
echipele să facă asta”.
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) a retrimis Primului Ministru al României o petiției prin care solicităm declararea DISTRIBUȚIEI DE BUNURI SECTOR STRATEGIC, împreună cu alte sectoare economice vitale pentru populție, precum sănătatea, siguranța publică, transportul de mărfuri, industria alimentară și să creeze pachete specific sectoriale cu de măsuri de intervenție guvernamentală, în spiritul Comunicării Comisiei Uniunii Europene din 19 martie 2020 privind Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei și a Deciziile Parlamentului European din 26 martie 2020 privind răspunsul comun al UE la pandemia COVID 19.
Este important ca Guvernul să garanteze securitatea populației prin luarea de măsuri ferme, fără precedent, prin care să asigure funcțiile vitale ale societății și să comunice coerent și transparent aceaste măsuri.
ACDBR trage public un semnal de alarmă că, dacă Guvernul nu se va ridica la nivelul momentului, EXISTĂ RISC MAJOR DE SECURITATE ALIMENTARĂ, adică să apară sincope în asigurarea hranei populației. Suntem cei care asigurăm fluxul neîntrerupt de marfă între producători și magazinele în care intră clienții finali. 44% din populația României traiește în mediul rural, unde există doar magazine aprovizionate de noi.
Chiar dacă există stocuri iar producția alimentară este la capacitate 100%, aceste bunuri alimentare trebuie distribuite către marile rețele comerciale și către magazinele alimentare de proximitate. Ca și în cazul sistemului sanitar, este posibilă apariția blocajelor comercianților, ceea ce va duce imediat la disfuncții majore în asigurarea cu alimente a populației. Subliniem că distribuitorii și comercianții de alimente și bunuri de larg consum suntem în prima linie și, solidari cu autoritățile publice, încercăm să ne achităm de sarcina socială ce ne revine.
Dar pentru optima funcționare a lanțului alimentar și a distribuției de alimente avem nevoie de suport imediat. Solicitările noastre adresate Primului Ministru și Ministerului Economiei sunt:
1. Analiza Guvernului asupra gradului de risc sectorial în economie cu incidență critică asupra populației și stabilirea Sectoarelor strategice.
2. Facilitarea accesului la mijloace sanitare performante de protecție împotriva infectării cu Covid 19 pentru toți angajații din domeniile comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul.
3. Plata debitelor Statului către toți operatorii economici în maximum 15 zile, cu efectuarea ulterioară a controlului legal.
4. Acordarea unor finațări nerambursabile directe de către Guvern întreprinderilor aflate în dificultate, din cauza efectelor directe sau indirecte asupra acestora generate de intervenția statului.
5. Achitarea în totalitate şi direct din bugetul de stat a indemnizaţiei aferente concediilor medicale pentru angajații bolnavi de coronavirus sau aflați în carantină sau autoizolare.
6. Amânarea plății tuturor obligațiilor fiscale ale tuturor contribuabililor pe perioada stării de urgență plus două luni de la încetarea acesteia, fără calcularea penalităților de întârziere.
7. Suspendarea plății ratelor, a dobânzilor la credite, linii de credit și leasing-uri tuturor contribuabililor pe perioada stării de urgență plus două luni de la încetarea acesteia, fără calcularea penalităților de întârziere, fără capitalizarea dobânzii. Aceasta este măsura reprezintă realul suport acordat de Guvern și nu doar o garantare a veniturilor viitoare ale băncilor.
8. Crearea de către Guvern a unor scheme de împrumut bancar garantate de stat, cu dobândă subvenționată 100%.
9. Nediscriminarea prin actele normative elaborate a antreprenorilor în funcție de codurile CAEN ale acestora.
10. Crearea unor Comitete de urgență pe sectoare economice, care să analizeze situația existentă, să anticipeze efectele pe termen imediat, scurt și mediu, totodată să formuleze, clar și în raport cu normele legale incidente, măsurile și normele de aplicare ce pot fi propuse spre aprobare și promulgare de către Guvern. Comitetele pot fi formate din reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor, ministerelor sectoriale și ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât activitatea să fie una obiectivă, eficienta și rapidă în elaborarea și propunerea soluțiilor optime.
11. Acordarea de către Guvern a prezumției de nevinovăție tuturor contribuabililor și, în consecință, debirocratizarea măsurilor luate de Guvern prin OUG-urile deja adoptate, astfel încât acestea să fie operabile imediat și fără constrângeri inutile.
Comunitatea bancară din România va sprijini prin orice măsuri necesare clienții afectați financiar de noul coronavirus (COVID 19), pentru a preveni o criză la nivel economic și social.
Recomandăm evitarea de moratorii generalizate, care nu ajută economia, populația, companiile și slăbesc sistemul bancar.
Comunitatea bancară solicită echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru a ne asigura de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată.
Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizații care reprezintă toate instituțiile bancare active pe piața românească, consideră că abordarea individuală a cazurilor clienților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai corectă și eficientă abordare pentru soluționarea reală a dificultăților financiare ale clienților, fără afectarea lichidității sistemului bancar. Economia are nevoie de soluții individualizate pentru clienții băncilor și recomandăm evitarea de moratorii generalizate din partea autorităților, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri “universale”, de amânare a ratelor chiar și până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidității sistemului bancar și care nu soluționează pe fond diversitatea de situații cu care se confruntă clienții. Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Băncile au înțeles situația specială prin care trec mulți dintre clienți în această perioadă însă, pentru promovarea unor principii de creditare corecte și sănătoase, consideră că orice perioadă de amânare a rambursării ratelor, absolut necesară, ar trebui avută în vedere pe baza analizei instituțiilor de credit, de la caz la caz, și cu identificarea de soluții suplimentare. Comunitatea bancară solicită echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracțiune în activitatea de creditare și mai ales, să nu fie afectate lichiditatea și capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat. Responsabilitatea în alocarea resurselor va fi definitorie în evoluția sistemului bancar și a economiei României în perioada post criză de sănătate și în recesiunea economică ce va urma. Aceste măsuri au rolul de a conserva capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Națională, de a rămâne solid capitalizate și cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naționale și internaționale, pentru a evita afectarea stabilității financiare. Considerăm că economia României are nevoie să rămână agilă și că trebuie să dimensionăm stimulul de amânare a plății ratelor pe o perioadă adecvată. Utilizarea resurselor sistemului financiar e necesar a se face cu înțelepciune, pentru a le putea avea la dispoziție și după această perioadă de eforturi deosebite. Efortul sistemului bancar de susținere a clienților persoane fizice și juridice trebuie bine dozat către clienții care întâmpină cele mai acute dificultăți financiare în contextul pandemiei și nu întregii economii nediscriminat, pentru a ne asigura de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată. Comunitatea bancară din România salută decizia Băncii Naționale a României de flexibilizare a cadrului normativ și este hotărâtă să sprijine ferm clienții afectați financiar de noul coronavirus (COVID 19), pentru a preveni o criză la nivel economic și social. În consecință, așa după cum subliniază și Banca Națională a României în informările sale, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Prin flexibilizările solicitate de comunitatea bancară și introduse la cadrul normativ prudențial, sistemul bancar poate să răspundă eficient nevoilor clienților care întâmpină dificultăți financiare și să asigure necesarul de finanțare atât de necesar pentru repornirea motoarelor întregii economii. De asemenea, toate facilitățile oferite de bănci trebuie să nu conducă la un dezavantaj competitiv în raport cu ceilalți creditori din piață.
Astăzi, 30 martie, Comisia a emis noi orientări practice pentru a se asigura că lucrătorii mobili din UE, în special cei care exercită ocupații critice în lupta împotriva pandemiei provocate de coronavirus, pot ajunge la serviciu. Sunt incluși aici, printre alții, lucrătorii din sectorul sănătății și din sectorul alimentar, precum și din alte servicii esențiale cum ar fi cele de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, ca și personalul critic pentru serviciile de utilități publice.30/03/2020
Împreună cu Liniile directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, emise tot astăzi, aceste orientări răspund solicitărilor formulate de liderii UE la 26 martie și urmăresc să abordeze preocupările practice ale cetățenilor și ale societăților afectate de măsurile luate pentru a limita răspândirea coronavirusului, precum și ale autorităților naționale care pun în aplicare măsurile.
Deși este de înțeles că statele membre au introdus controale la frontierele interne pentru a limita răspândirea coronavirusului, este imperios necesar ca lucrătorii critici să poată ajunge fără întârziere la destinație.
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Mii de femei și de bărbați care lucrează din greu pentru a ne garanta tuturor siguranța, sănătatea și alimentele trebuie să traverseze granițele din UE pentru a merge la serviciu. Este responsabilitatea noastră a tuturor să ne asigurăm că ei nu sunt împiedicați să circule, luându-ne în același timp toate măsurile de precauție pentru a evita răspândirea în continuare a pandemiei.”
Orientările publicate astăzi identifică o serie de lucrători care exercită ocupații critice și care se consideră că este vital să continue să circule liber în UE. Lista inclusă în aceste orientări nu este exhaustivă. Printre exemple se numără specialiștii din domeniul sănătății, lucrătorii din sectorul de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, oamenii de știință din sectoarele conexe celui al sănătății, persoanele de care este nevoie pentru a instala dispozitive medicale vitale, pompierii și polițiștii, lucrătorii din transporturi, precum și persoanele care lucrează în sectorul alimentar. Comisia îndeamnă statele membre să instituie proceduri specifice rapide și neîmpovărătoare pentru a asigura o trecere ușoară a frontierei de către acești lucrători frontalieri, inclusiv controale medicale proporționale.
Pe lângă referirile la aceste categorii specifice de lucrători, orientările precizează de asemenea că statele membre ar trebui să le permită în general lucrătorilor frontalieri să continue să treacă frontiera dacă încă mai este permisă munca în sectorul în care activează aceștia în statul membru gazdă. Statele membre trebuie să-i trateze pe lucrătorii frontalieri la fel ca pe lucrătorii naționali.
În privința lucrătorilor sezonieri, în special din sectorul agricol, se solicită statelor membre să facă schimb de informații cu privire la diferitele nevoi ale acestora la nivel tehnic și să stabilească proceduri specifice pentru a asigura o trecere ușoară a frontierei de către acești lucrători, în scopul de a răspunde deficitelor de forță de muncă rezultate în urma crizei. Lucrătorii sezonieri din agricultură îndeplinesc, în anumite situații, funcții critice de recoltare, de plantare și de îngrijire. Într-o astfel de situație, statele membre trebuie să le trateze pe aceste persoane ca pe niște lucrători critici și să le comunice angajatorilor necesitatea de a furniza protecție adecvată în materie de securitate și sănătate.
Comisia va continua să identifice, împreună cu statele membre, bunele practici care pot fi extinse în toate statele membre, pentru ca lucrătorii să își exercite ocupațiile esențiale fără a fi împiedicați de obstacole nejustificate.
Context
Pandemia provocată de coronavirus a dus la introducerea unor măsuri fără precedent în statele membre ale UE, inclusiv reintroducerea controalelor la frontierele interne.
Lucrătorii frontalieri, lucrătorii detașați și lucrătorii sezonieri locuiesc într-o țară a UE, dar lucrează în alta. Mulți dintre ei au o importanță crucială pentru statul membru gazdă, de exemplu pentru sistemul de sănătate, pentru furnizarea altor servicii esențiale, inclusiv instalarea și întreținerea echipamentelor și a infrastructurilor medicale, sau pentru asigurarea aprovizionării cu bunuri de primă necesitate. Este esențial așadar să existe o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene.
La 26 martie, șefii de stat sau de guvern au declarat: „Vom aborda de urgență, cu asistență din partea Comisiei, problemele restante referitoare la cetățenii UE care sunt blocați la frontierele interne ale UE, neputându-se întoarce în țările lor de origine, și la lucrătorii transfrontalieri și sezonieri care trebuie să aibă posibilitatea de a-și continua activitățile esențiale, evitând în același timp răspândirea în continuare a virusului.” Orientările prezentate astăzi reprezintă răspunsul imediat al Comisiei la această solicitare, împreună cu Liniile directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, prezentate de asemenea astăzi, care includ repatrierea cetățenilor UE.
Volumul total al primelor brute subscrise a crescut în 2019 cu aproximativ 11%, susținut de o evoluție solidă pe segmentele Asigurărilor de Sănătate, Property și Casco;
Profitul brut,conform standardelor de raportare IFRS în scop de consolidare,a ajuns la peste45 milioane lei;
Valoarea totală a despăgubirilor plătite de companie a fost de peste 820 milioane lei.
OMNIASIG Vienna Insurance Group a continuat strategiasa de dezvoltare sustenabilă și în 2019și și-a menținut evoluția ascendentădin ultimii ani,înregistrând ocreșterede aproximativ11% a primelor brute subscrise, comparativ cu anul precedent.
În 2019, valoarea totală a primelor brute subscrise de companie a depășit suma de 1,3 miliarde lei, iar profitulbrut, înregistrat conform standardelor de raportare IFRS în scop de consolidare, a fost de peste 45 milioane lei. Volumul total al despăgubirilor plătite de companie în anul precedent a fost puțin peste suma de820 milioane lei.
”Și în 2019 ne-am concentrat pe susținereacu precădere a segmentelor de asigurări non-auto, în conformitate cu strategiade dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, a companiei. Rezultatele pozitive și evoluția stabilă din 2019 subliniază faptul că strategia noastră are efectele scontate. Totodată, pentru OMNIASIG, angajațiiau un rol esențial în atingerea obiectivelor de business, astfel căacordăm în permanență o atenție deosebită îmbunătățirii mediului de lucru și a condițiilor oferite acestora.
Anul trecutne-am orientat foarte multși către segmentul de responsabilitate socială, venind în sprijinul comunității cu proiecte și acțiuni de CSR și voluntariat complexe. Pentru 2020, avem un plan de acțiune integrat, care ne va permite să ne adaptăm noului context economic generat de criza coronavirus,păstrând, în același timp și trendul nostru de dezvoltare ascendentă.Acum, la împlinirea a 25 de ani de activitate a OMNIASIG în România, angajamentul nostru pe termen lung rămâneacelași –de a face din performanță o tradiție, pe toate segmentele de activitate ale companiei, păstrând, totodată,preocuparea noastră constantăîn a oferi produse și servicii de calitate, adaptate nevoilor și cerințelor clienților noștri.”
În concordanță cu strategia companiei de dezvoltare a liniilor de asigurări non-auto, s-a remarcat o tendință de creștereșiîncazulasigurărilor de tipProperty(Asigurările de incendiu și calamități naturale), subscrierile din 2019 crescând susținut cu aproximativ 8%față de anul precedent.
Pe segmentul asigurărilor auto (Casco și RCA)compania a înregistrat o creștere ușoarăa volumului total de prime brute subscrise față de anul 2018, însumând cumulat pe cele două linii prime brute subscrise în valoare de peste 880 milioane lei. Valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor auto, Casco si RCA cumulat,a crescut în 2019 cu aproape 20% față de anul anterior.Segmentul asigurărilor Casco a consemnat oevoluție semnificativă de peste 15%,în timp cepe linia asigurărilor de răspundere civilă a autovehiculelor (RCA), volumul primelor brute subscrise a rămas constant.
Numărul de reclamațiiînregistrateunic per petentși per caz de către OMNIASIG Vienna Insurance Group îndescursulanului 2019 a fostîncuantum de 725, întimpcenumărulreclamațiilorsoluționatefavorabil a fost de 115, restulfiindneîntemeiate. Raportat la numărulpolițelor de asigurareemise de companieîn2019şi care nu au fostanulate, numărul de petițiiînregistrateunic per petentși per cazreprezintădoar0,05% dintreacestea.
Totodată, raportat la numărul de dosare de daunăavizateînaceastăperioadă, numărul de reclamațiiînregistrateunic per petentși per cazreprezintă0,41% dintreacestea.
OMNIASIG evaluează, începândcuanul 2015, nivelulcalitățiiserviciiloroferitecliențilorprinsistemul de măsurare Net Promoter Score (NPS) validat la nivelinternațional. Clienții care au avut un dosar de daună la OMNIASIG suntrugațisăevaluezeexperienţaavutăşimodalitatea de instrumentare a daunei, satisfacţiaasiguratuluişicalitateaserviciiloroferitefiindmăsurateîntr-un sistemeficient, pe o scală de la 1 la 10. Rezultatul NPSîn 2019, la nivelgeneral, a fostde 86,69%, încreșterecu1,69% față de anul 2018.
OMNIASIG Vienna Insurance Groupeste o societate administrată în sistem dualist, a cărei conducere este asigurată de Directorat, sub supravegherea și coordonarea Consiliului de Supraveghere. Compania are un portofoliu de peste 100 produse şi o reţea teritorială extinsă.
Vienna Insurance Group (Wiener Versicherung Gruppe) esteprincipalul expert pe piațaasigurărilorîn Austria precum şiîn Europa Centralăşi de Est. Grupul cu o tradiţieîndelungată, branduriputerniceşi o relaţieapropiată cu clienţiiesteformat din aproximativ 50 de companii din 30 de ţări. Ceipeste 25.000 de angajaţi ai Vienna Insurance Group au grijă de nevoile de zi cu zi ale peste 22 de milioane de clienți. Acțiunile VIG sunt cotate pe Bursa de Valori din Viena din 1994 șibeneficiază de un rating A+ cu perspectivăstabilă din parteareputateiagențiiinternaționale de rating Standard & Poor’s. Acestaestecelmai bun rating al uneicompanii din indicele ATX, principalulindice al Bursei de Valori din Viena. Vienna Insurance Group colaboreazăîndeaproape cu Erste Group, ceamai mare bancă de retail din Europa Centralăși de Est.
Pachetul „Bun Venit!”, lansat de
curând de CEC Bank, poate fi accesat 100% online cu ajutorul unei soluții
dezvoltate în cadrul unui parteneriat strategic Deloitte-FintechOS
București, 30martie 2020–Deloitte România și FintechOSau creat și implementat soluția tehnică apachetului„Bun
Venit!”, pe care CEC Bank a integrat-o cu sistemele proprii lansând
astfel, în luna martie, un proiect amplu de digitalizare a produselor și
serviciilor oferite clienților din România și de peste hotare.„Bun Venit!”poate
fi accesat 100% online și include cont curent, card de debit și acces la
serviciul Mobile Banking.Acest proiect este printre primele finalizate în
cadrul parteneriatul strategic dintre Deloitte România și
FintechOS, prin care cele două
entități oferă instituțiilor financiare soluții detransformare digitală și de automatizare a proceselor de business.
„Accesul la servicii bancare este esențial pentru public
și pentru economie. Deschiderea conturilor de la distanță, fără
deplasări la ghișeele băncii și fără hârtii este un proiect esențial pentru CEC Bank și poate contribui la creșterea
incluziunii financiare, în condițiile în care peste 90% dintre români au acces
la internet de pe mobil. Ne bucurăm că, pe lângă serviciile bancare la distanță
pe care le aveam deja în portofoliu – Internet Banking, Mobile Banking,
servicii prin telefon – acum, le dăm posibilitatea românilor din țară și din
diaspora să devină clienți CEC Bank, 100% online”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte director general
al CEC Bank.
Soluția tehnică folosită permite clienților să parcurgă online toate etapele necesare deschiderii
pachetului,care include cont curent, card de debit și serviciul Mobile Banking.
Procesul presupune mai multe niveluri de securitate, printre care verificarea aplicantului,
utilizarea unor algoritmi de inteligență artificială pentru recunoașterea datelorși
recunoaștere facială, precum și apel video cu angajați ai
băncii. Contractul este finalizat cu ajutorul semnăturiielectronice calificate,
după carebanca îl trimite prin e-mailclientului.Deschiderea contului curent din cadrul pachetului „Bun
Venit!”și accesul la Mobile Banking se realizeazăimediat după finalizarea
procesului de înregistrare online, iar cardul este emisși trimis prin poștă la
adresa indicată de client.
„În contextul actual, în care mobilitatea oamenilor este
limitată pe fondul pandemiei de COVID-19, nevoia de soluții tehnice care să
ofere acces digital de la distanțăla servicii financiare este mai mare decât oricând.
Băncile și asigurătorii din România au făcut progrese admirabile în acest sens,
însă, în prezent, mai mult de jumătate dintre jucători încă nu oferă
posibilitatea deschiderii de la distanță a unui pachet de servicii bancare,
care să includă cont curent, card de debit asociat și mobile banking”, a declarat Vladimir Aninoiu, Director Tehnologie în cadrul practicii de Consultanță a Deloitte România.
„Pentru toate companiile este important, acum, să asigure
continuitatea businessului. Noi suntem alături de clienții noștri, 24 de ore
din 24, pentru a identifica rapid cele mai potrivite soluții, adaptate la
situația actuală, cu impact pe termen lung. Suntem bucuroși să dezvoltămtehnologia
viitorului și să o aducem accelerat în
prezent”, a declarat
Teodor Blidăruş, CEO FintechOS.
În cadrul parteneriatului strategic Deloitte-FintechOS,
echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanță a Deloitte România
gestionează procesul de personalizare și de implementare de soluții de transformare
digitală bazate pe tehnologia FintechOS. Tehnologia creată de FintechOS le permite băncilor și companiilor de
asigurări să îmbunătățească experiența clienților, oferindu-le o interacțiune
complet digitală prin automatizarea inteligentă a proceselor, precum și
produse și servicii hiper-personalizate.
Despre Deloitte
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit,
consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul
riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către
clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru
din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte,
prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste
150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și
servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business
complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu
ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii
profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații
SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de
consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul
riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte
servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor
membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
FintechOS (www.fintechos.com) oferă instituțiilor financiare din 20 de piețe, de pe
patru continenteacces la tehnologie de ultimă generație careaccelerează
transformarea digitală a interacțiunilor cu clienții.
FintechOS are un portofoliu de clienți global care
include companii precum NN, ERSTE, Vienna Insurance Group, Orange, Banca
Transilvania, Hyperion Group sau TBI Bank și este susținută de unele dintre
cele mai prestigioase fonduri de VC din Europa.Actualmente FintechOS are
birouri în Londra, Amsterdam, Viena, Copenhaga și București și urmează să-și
extindă operațiunile în Statele Unite și Asia.
București, 30 martie 2020 – Asociația CFA Romania
lansează testul independenței financiare, cu scopul de a aflacât de mult se pot
baza românii pe resursele proprii și cât sunt de pregătiți pentru perioade
dificile din punct de vedere economic. Testul face parte din campania de
educație financiară, Generația I. Utilizatorii îl pot efectua online, gratuit, la
adresa www.generațiaindependenta.ro/testeaza-ti-independenta
Încrederea analiștilor financiari în economie este în
scădere
Conform analiștilor din comunitatea CFA Romania, indicele
de încredere macroeonomică a scăzut în luna februarie 2020, chiar la începutul
perioadei în care țara a devenit semnificativ afectată de criza COVID-19.
Astfel,pentru următoarele 12 luni aceștia anticipează o depreciere a leuluiși o
rată a inflației cu valoaremedie de 3,67%.
În contextul instabilității economice, Asociația CFA Romania consideră importantă educația financiară. Aceasta ajută la înțelegerea mecanismelor de bază în vederea obținerii independenței financiare sau, în condiții extreme, de gestionare eficientă a resurselor limitate de care dispune fiecare om. Testul, realizat de specialiștii Asociației CFA Romania, oferă și recomandări ale acestora în funcție de rezultatele obținute.
„Pandemia nu are doar urmări asupra sănătății, ci și asupra
economiei. Când am lansat campania Generația I, în 2019, comunicam deja că sunt
semne ale unei viitoare recesiuni și subliniam importanța educației financiare
pentru a înțelegecum obținem independența sau, cel puțin, cum limităm gradul
dependenței de factori externi. Acum, în contextul răspândirii COVID-19, este
cu atât mai important să știm ce facem cu resursele pe care le avem, cum le
drămuim. Încurajăm oamenii să facă testul, să afle dacă și unde sunt
vulnerabili și să ia măsuri, cât de mici. Chiar dacă această perioadă grea ne-a
prins nepregătiți, nu e târziu să facem pași în direcția potrivită.” declară
Adrian Codirlașu, CFA președintele Asociației CFA Romania.
Educația financiară pregătește oamenii pentru perioade grele
economic
Asociația a lansat, în 2019, o inițiativă la nivel
național, comunicând importanța obținerii independenței financiare la orice
vârstă, indiferent de venit. Denumită Generația I, aceasta vine pe un
fond al gradului scăzut de educație financiară printre români, fiind printre
cele mai mici din țările europene.Testul prin care utilizatorii află nivelul
dependenței de factori externi se regăsește pe website-ul campaniei, alături
depodcast-uri în care sunt detaliate instrumentele financiare utile și
recomandări ale specialiștilor.
Asociatia CFA Romania
este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, in mare parte
detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare
administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele
peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are misiunea de a promova interesele
specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate
si excelenta profesionala.
In prezent, Asociatia
CFA Romania are peste 248 de membri, detinatori ai
titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidati pentru unul din
cele 3 niveluri ale examinarii care conduce la acordarea acestui titlu.
Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru
institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare,
firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset
management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public,
institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice
etc.
Termeni si conditii
Nici una dintre
informatiile prezentate in cadrul acestui material nu trebuie interpretata ca o
invitatie sau recomandare de a achizitiona sau de a dispune de orice produs,
sau de a va angaja in orice alta tranzactie, sau consiliere in domeniul
investitiilor, in domeniul juridic sau in oricare alt domeniu. Informatia care
se regaseste in cadrul acestui material este prezentata numai in scop
informativ. Informatia prezentata este foarte generala si este posibil sa nu
fie relevanta in cazuri individuale concrete. Asociatia CFA Romania nu da o
garantie asupra gradului de corectitudine si complexitate a informatiilor
prezentate in acest material.
Afacerile
micilor antreprenori au fost lovite cel mai mult de coronacriza economică.
Dincolo de perspectiva șomajului tehnic, de facilitățile oferite de stat angajaților,
mulți dintre oamenii de afaceri sunt deciși să continue activitatea, să își
plătească salariații și să își extindă serviciile și vânzările. În fața
situației fără precedent cu care se confruntă economia, antreprenorii fac un
apel la colaborare în mediul de business, la evitarea blocajului financiar și a
disponibilizărilor de personal.
95% din economia românească este formată din
microîntreprinderi și firme mici, cu 1-20 angajați. Pentru mulți dintre antreprenori,
coronavirusul a însemnat mai mult decât restricțiile sociale. S-au văzut pus în
fața unui blocaj fără precedent, ce poate conduce la faliment.
Într-un apel lansat pe internet, antreprenorii
susțin că nu este timpul pentru shut-down în economie. Nu este timpul
pentru închiderea business-urilor, pentru șomaj tehnic. Este timpul pentru a
strânge rândurile și a construi proiecte de colaborare.
Ligia Neacșu, Best Smart Consulting
,,Avem o firmă mică de training, organizare evenimente B2B si consultanță și ni s-au redus afacerile cu 100%’’, spune Ligia Neacșu, de la Best Smart Consulting. „Cam toți antreprenorii cu firme mici cu activitate în HORECA, organizare evenimente, training, consultanță sunt în colaps. Mai bine zis ne paște insolvența. Noi vrem să continuăm, să plătim salariile, pentru că angajații mei au familii și cheltuieli. Nu pot trăi din șomajul tehnic. Noi vrem să continuăm să ne plătim taxele, să asigurăm statului banii din care să lupte cu epidemia. Noi nu dezarmăm’’, afirmă antreprenorul.
La fel ca Neașu,
sunt mulți alți antreprenori care caută să își reconfigureze business-urile.
,,Multe firme se vor lupta în perioada
aceasta să supraviețuiască deoarece nu toate au posibilități pe termen
lung, pe mai multe luni, să-și plătească salariații. Romania era susținută de
consum, în cea mai mare parte, dar acest consum începe să se diminueze deoarece
pe de o parte se opresc sursele care produceau venit, pe de altă parte lanțul
de aprovizionare a suferit puternic în această perioadă. ,,Fiecare
antreprenor trebuie să își reinventeze businessul, să presteze noi servicii
care derivă din obiectul principal de activitate și să identifice noi piețe de
desfacere’’, afirmă Valentin Rădulescu, managerul PRINTMAG.
Valentin Rădulescu, managerul PRINTMAG
„Pentru a face față situației actuale,
asociațiile specializate precum HORA, FIHR, ANAT, UNTRR sau FORT țin jucătorii
într-o relație colaborativă, care să îi mențină uniți, în raport cu acest
numitor comun. Există o serie de măsuri care ar ajuta industria, de la
scutirea impozitelor, la amânarea taxelor pe o perioadă posterioară crizei.
ANAF a anunțat deja că va accelera plata TVA-ului și că va suspenda executarea
silită a creanțelor bugetare. În fiecare zi, se comunică măsuri noi, adoptate
ca urmare a stării de urgență”. Iar soluții există, dar sunt limitate.
Operatorii trebuie, în primul rând, să își evalueze bugetele disponibile și să
hotărască dacă își mențin businessurile deschise. Ideal ar fi să identifice
surse adiacente de venit, care să le permită să rămână în contact cu piața și
consumatorii. Aici, putem vorbi despre takeaway, livrări de mâncare, private
cooking, crearea de produse de băcănie sau catering – activități nu doar
generatoare de venituri, ci și care ar putea ține în picioare cotele de piață
deja existente’’, afirmă Ionuț Iovan, patronul Fabrica Ospitalității SRL (Red Angus).
,,Retail,
servicii, transport, consultanță. Mulți oameni de afaceri și-au reconfigurat
afacerile cu gândul că restricțiile nu se vor opri la mijlocul lui aprilie.
Micii producători agricoli au început să se promoveze puternic pe internet,
restaurantele și-au dezvoltat servicii de home-delivery, folosind personalul pe
post de curieri, alții și-au extins vânzările prin intermediul website-urilor
și platformelor specializate. Cu toții încearcă să continue business-ul, nu să
se predea și să apeleze la șomajul tehnic’’, spune consultantul economic Adrian
Negrescu, de la Frames.
Consultantul economic Adrian Negrescu, Frames
Potrivit unui sondaj realizat de MiniCRM în
rândul antreprenorilor români, în perioada 1-20 martie, 77% dintre companii văd
deja modificări ale veniturilor din cauza crizei. 45% dintre aceste companii
observă deja pierderi mari. Mai mult, peste 84% se așteaptă la rezultate
negative în următoarele 2-3 luni, ceea ce este în contrast cu cât de pregătite
sunt aceste companii în acest moment.
CAPCANA
DISPERĂRII
Din disperare și din lipsă de comenzi, din păcate, multe firme au început să își ofere serviciile pe gratis. ,,Îi înțeleg, cred că oferind ceva pe gratis vor prinde ceva și cu
bani sau vor să vadă cu ce se confruntă companiile din diferite domenii astfel încât
să ocupe segmentul de piață proaspăt eliberat’’, spune Ligia Neacșu.
Potrivit
antreprenoarei, serviciile gratuite reprezintă o capcană care poate duce
rapid la faliment. ,,Din ce îți plătești angajații? Cu ce îți achiți facturile?
Astfel de oferte, din punctul meu de vedere, nu ar trebui încurajate pentru că,
probabil, adâncesc economia subterană. Se va ajunge din nou să se lucreze la
negru, fără facturi, cu oameni plătiți
din buzunar și care, între timp, beneficiază și de șomajul tehnic. Trebuie să
evităm astfel de situații’’, a mai spus aceasta.
Rezultatele sondajului MiniCRM, la care au
răspuns 246 de antreprenori din zona întreprinderilor mici și mijlocii, arată
că 81% dintre companii au întâmpinat, în
această perioadă, dificultăți cu partenerii și furnizorii. Mai mult de 36%
dintre acestea au probleme serioase.
Potrivit datelor
companiei de consultanță Frames, pericolul extinderii economiei subterane
este unul semnificativ. ,,Avem semnale din diverse domenii că, urmare a
facilităților oferite de stat prin intermediul șomajului tehnic, există oameni
de afaceri care au închis oficial business-urile, pentru a beneficia de
facilități, și își oferă serviciile în zona gri, neimpozabilă. Nu așa vom trece
peste criză, nu așa vom depăși această perioadă fără precedent’’, afirmă
analiștii de la Frames.
,,O astfel de destabilizare poate atrage după
sine o criză financiară internațională, așa cum mulți analiști prevestesc deja,
de aceea este foarte important să ne concentrăm atât pe businessurile noastre,
individuale, cât și pe imaginea de ansamblu. Cred, de asemenea, că
intervențiile statului vor juca un rol important în determinarea consecințelor
acestei perioade”, afirmă Ionuț Iovan, patronul Fabrica Ospitalității SRL (Red Angus).
ȘOMAJUL TEHNIC TREBUIE SĂ DEVINĂ NU PRIMA,
CI ULTIMA SOLUȚIE
Mulți antreprenori se întreabă ce pot face în
această situație. Potrivit Ligiei Neacșu, firmele au alternativa de a dezvolta
servicii la prețuri mici, dar care să le asigure supraviețuirea.
,,Din rândul restaurantelor, operatorii de
fine dining sunt primii care au avut de suferit, pentru că aveau foarte puțin
loc de manevră. Cei specializați pe preparate casual au fost nevoiți să iasă
din zona de confort și să se orienteze către livrări, takeaway și catering.
Această modificare presupune foarte multe schimbări interne, la nivel de meniu
– produse create pentru a face față transportului, pentru a putea fi consumate
acasă, în condiții optime etc. – fluxuri de producție și livrare. Chiar și
metodele de plată suferă modificări, întrucât atât operatorii, cât și clienții
preferă metodele cashless, considerate mai în siguranță’’, explică Ionuț Iovan,
patronul Fabrica Ospitalității SRL (Red Angus).
,, Noi
am decis să nu oferim nimic gratis, ci să dezvoltăm o nouă gamă de tarife prin
care îmi voi acoperi doar cheltuielile. Vreau să pot susține salariile angajaților,
să pot plăti dările la stat asociate salariilor, să pot plăti furnizorii de
utilități, abonamemte de tot felul: CRM, internet, telefonie etc. Eu zic că așa
ajutăm economia, plătind salariile întregi, nu 75% din salariul mediu pe
economie, astfel încât angajații firmei și familiile lor să aibă din ce susține
cheltuielile în această perioadă, să plătesc darile la stat astfel încât statul
să dețină lichidități să-și facă treaba în lupta cu COVID 19, furnizorii mei să
nu-și restrangă drastic afacerile și să nu mai am cu cine să negociez un
serviciu sau produs necesar business-ului după perioada asta’’, a declarat
antreprenorul.
,,Dacă nu mențin în activitate firma, peste câteva luni, când,
de exemplu, mă voi duce să cumpar un top de hârtie de copiator, voi constata că
plătesc pentru el cât greutatea în aur. Nu vreau să ajung în situația în care
marii jucători să facă prețurile și eu să nu am putere de negociere, pentru că
sunt un mic antreprenor și nu contez’’, consideră Ligia Neașcu.
Potrivit analiștilor de la Frames, business-ul
românesc are nevoie, mai mult ca oricând, să strângă rândurile. ,,Dincolo de
facilitățile pentru șomajul tehnic, vrem să vedem puse în practică liniile
de finanțare cu dobândă subvenționată. Mediul de afaceri are nevoie în
primul rând de bani, de lichidități cu care să își continue business-urile. Ca
antreprenor să poți discuta cu banca și să îți asiguri rapid o linie de
finanțare cu care să îți reconfigurezi business-ul, să devii activ în mediul
online, să ai capital să continui producția, serviciile. Șomajul tehnic
trebuie să devină ultima soluție, nu prima, așa cum este promovată în
prezent’’, afirmă Adrian
Negrescu, managerul Frames.
CUMPĂRAȚI PRODUSE ROMÂNEȘTI
Ligia Neacșu și alți antreprenori care îi
împărtășesc opiniile lucrează, în prezent, la dezvoltarea unei platforme de
business online în care cererea și oferta să se regăsească într-un mod simplu
și eficient. De la prezentarea de produse și servicii, la cursuri și tutoriale
de business, antreprenorii vor să își împărtășească cunoștințele și să își pună
la comun resursele pentru a susține economia reală.
,,Vreau să cred că avem destulă maturitate și
nu ne lăsăm doborâți de această perioadă, că suntem o forță și avem un cuvânt
de spus. Hai să ne unim și să ne ducem mai departe activitatea, dar făra să vânăm
profituri, să targetăm acoperirea cheltuielilor curente’’, spune antreprenorul.
În prezent, pe forumurile de discuții
economice din social media, curentul ,,Cumpărați produse românești’’ a căpătat o relevanță și mai mare. De la
micii producători agricoli, la servicii de training și consultanță,
antreprenorii și clienții sunt îndemnați să susțină mediul de afaceri local.
,,Avem o economie
fragilă, cu un grad foarte mic de capitalizare. Dincolo de multinaționale, care
au un rol pozitiv și important în economie, peste 80% dintre companii suferă
de lipsă de capital, iar dependența financiară, pe lanțurile comerciale,
este extrem de ridicată. Dincolo de cei a căror activitate a fost stopată prin
ordonanța militară, antreprenorii din celelalte sectoare trebuie să găsească
soluții să conlucreze, să își susțină angajații și să nu cadă în capcana
măsurilor drastice – reduceri de personal și neplata furnizorilor’’, afirmă
analiștii de la Frames.
Potrivit estimărilor companiei de consultanță,
durata medie de plată a facturilor în economia românească riscă să crească la
4-5 luni, față de 3 luni în prezent. ,,Odată blocate fluxurile financiare, economia
va cădea ca un castel de cărți de joc’’, a declarat Negrescu.
Universitatea
de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (foto USAMV), prin
Fundația USAMV, donează tablete conectate la internet și susține abonamentul 24
de luni pentru elevi din licee situate în comunități dezavantajate. Donația
reprezintă participarea USAMV București la campania #ÎmiPASĂ #ȘcoaladeACASĂ,
derulată de Ministerul Educației și Cercetării. Primul
lot livrat este de 500 de tablete, după care, subliniază prof. univ. dr. ing.
Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul USAMV București, președintele Consiliului
Național al Rectorilor, programul „va continua. Parteneriatul are ca scop asigurarea unui
învățământ echitabil și de calitate pentru elevii din mediul rural, mai ales în
condițiile actuale, când cursurile sunt suspendate pe fondul crizei cu noul
coronavirus. Dorim în acest fel limitarea impactului negativ al accesului
dificil la resurse educaționale asupra sistemului de învățământ”.
Ministrul educației și cercetării, Monica
Anisie: „Felicit
USAMV pentru inițiativa de a se alătura campaniei lansate de Ministerul
Educației și Cercetării. Este încă un exemplu de solidaritate în jurul
educației, care nu poate decât să genereze rezultate bune pentru sistemul de
educație din România”.
Primăria
Sectorului 4 derulează cea mai mare campanie de dezinfecție a străzilor și
trotuarelor, aleilor, scărilor de bloc, locurilor de joacă, spațiilor verzi din
apropierea locuințelor. Participă 80 de echipe speciale dotate cu atomizoare și
alte echipamente specifice, 40 de echipaje dotate cu echipamente care
pulverizează în aer substanțe dezinfectante, 60 de autoutilitare echipate pentru spălarea și dezinfectarea
arterelor de circulație, 60 de
autospeciale care lucrează în special în locurile de recreere. De asemenea, 200
de persoane vor putea interveni, dacă situația o va impune. Se folosesc soluții
pe bază de peroxid de hidrogen, non-toxice, prietenoase cu mediul înconjurător.
(foto PS4)
În sprijinul
industriilor creative, Ministerul Culturii a lansat proiectul de finanțare
ACCES Online 2020, „dedicat exclusiv sectorului privat, un instrument de
susținere financiară a proiectelor culturale, care pot fi diseminate exclusiv
în mediul online”. Beneficiari sunt artiștii care în această perioadă nu își
mai pot desfășura activitățile culturale cu public. Ministerul Culturii anunță
că a decis ca, anul acesta, sesiunea anuală de finanțare prin Programul ACCES
să fie dedicată operatorilor culturali din zona independentă care au capacitate
de a disemina lucrările lor în mediul online.
Se depun proiecte
încadrate în domeniile: teatru, muzică, dans, arte vizuale, patrimoniu imaterial.
Suma alocată pentru finanţarea sesiunii de selecţie este de 1.000.000 lei. Suma
maximă care poate fi solicitată pentru un proiect/o acțiune culturală este de
50.000 lei. Pentru a fi eligibile, ofertele culturale depuse în cadrul
Programului ACCES Online trebuie să se desfăşoare în intervalul 30 mai-31
august 2020. Data limită pentru transmiterea dosarului de participare este 30
aprilie 2020.
Informaţii referitoare
la modul de aplicare, procedura de selecţie, organizarea şi funcţionarea
comisiilor, procedura de soluţionare a contestaţiilor, pe www.cultura.ro.
Bogdan Gheorghiu,
ministrul culturii, subliniază:„Programul
ACCES Online 2020 reprezintă una dintre măsurile pe care Guvernul României,
prin Ministerul Culturii, a dezvoltat-o pentru diminuarea impactului negativ
asupra sectorului cultural grav afectat în această perioadă. Am încredere că
sectorul independent va da dovadă de creativitate și inovare. Este primul apel
de finanțare pe care îl lansăm la Ministerul Culturii în această perioadă de
criză și invităm exclusiv domeniul privat să vină cu propuneri. Prin astfel de
inițiative vom contribui la protejarea sectorului cultural-creativ românesc și
la asigurarea continuității activității pe timpul stării de urgență. Sunt
absolut convins că această perioadă dificilă prin care trecem va genera
schimbări majore pentru viitor în modul de abordare a culturii, prin
accelerarea transformării digitale și câștigarea unui nou public”.
Ministerul Educației și Cercetării a
alocat 25 milioane lei pentru finanțarea unor proiecte de cercetare considerate
prioritare de Ministerul Sănătății pentru limitarea și combaterea epidemiei de
SARS-COV-2.
Temele de cercetare beneficiare sunt:
Dinamica transmiterii virusului SARS-COV-2 pe
teritoriului României
Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și
vaccinuri pentru prevenirea SARS-COV-2
Secvențierea genomului SARS-COV-2 și analiza
filogenetică a tulpinilor circulante în România
Tehnici avansate și creșterea performanței în
detecția precoce a virusului SARS-COV-2
Evaluarea eficacității și siguranței
utilizării unor protocoale de tratament inovative
Abordări inovative în tratamentul și controlul
pacienților infectați cu virusul SARS-COV-2
Tehnici avansate de management a epidemiei în
comunitate.
Ministerul Educației și Cercetării
anunță că, „în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează termenii de
referință care stabilesc obiectivele generale, obiectivele specifice și
rezultatele estimate, precum și termenele de realizare a acestora. Imediat ce
termenii de referință vor fi agreați, Ministerul Educației și Cercetării, prin
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), va declanșa procedura de selecție
competitivă și contractare, în regim accelerat, a consorțiilor care vor executa
aceste studii de cercetare. Din consorțiile executante vor face parte, în mod
obligatoriu, cel puțin o instituție de cercetare-dezvoltare și o unitate din
sistemul public de sănătate. Participarea unor companii private în aceste
consorții este, de asemenea, posibilă, în conformitate cu schemele de ajutor de
stat privind finanțarea”.
Estimarea este că „proiectele de
cercetare contractate vor putea demara studiile în cel mult o lună”.
Ministerul Educației și Cercetării
subliniază că temele primite (peste o sută) „sunt în continuare în analiză la
Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării
Naționale, în vederea prioritizării și selectării acelor teme de cercetare care
au capacitatea de a da rezultate rapide și eficiente în prevenția și reducerea
efectelor epidemiei”.
Suntem în faza în care toată lumea bâjbâie, constrânsă fie de rigoarea unui establishment nefuncțional în actualele condiții (mă refer la arbitrarul separării băncilor centrale de economia reală și la existența unor reglementări prudențiale neadecvate momentului), fie de încercarea unor guverne de a oferi soluții pe termen scurt cu cheltuieli cât mai mici.
Pandemia care a lovit toate economiile importante pentru baza industrială și financiară a lumii reclamă un răspuns la fel de amplu. Șocul ei a lovit atât oferta, cât și cererea, ceea ce este profund diferit de criza din 2008-2009, când sectorul afectat a fost cel financiar și ieșirea din criză s-a făcut prin tratament aplicat acestuia. Durata actualei crize nu poate fi circumscrisă unor factori economici, ci epidemiologici, și ca atare remediul pentru economie nu se găsește cu ușurință, mai ales în situația unor replici ale epidemiei. În primul rând trebuie să plecăm de la faptul că dependența în aprovizionarea mondială de aproape o singură piață necesită un timp mare de relocalizare și dispersie a producției, ceea ce înseamnă un consum mare de bani. Vom constata că regionalizarea ia locul globalizării și fiecare economie națională trebuie să-și caute deja nișele pentru a se remarca. În al doilea rând, băncile cu capital privat, comerciale sau de investiții, nu se pot desprinde de ideea de profit, ceea ce face improprie credința că ar acorda credite cu dobândă zero în măsură suficientă. În privința Uniunii Europene și a Băncii Centrale Europene, birocrația ambelor este greoaie și formula de decizie prin vot unanim, dar care exprimă atitudini naționale, le restrânge eficacitatea.
Ca atare, soluția este în primul rând în mâna autorităților centrale naționale: guvernul și banca centrală. Să amintim că încă în 2019 Japonia a distribuit populației bonuri valorice pentru a stimula cererea. Practic, ar trebui ca formula mai veche, de “helicopter money” (Milton Friedman, în The Optimum Quantity of Money and other Essays, 1969 evocă distribuția fără rambursare a unor sume către consumatori ca pe o reacție necesară a băncilor centrale în situație de deflație) – la care, cu obișnuitele ajustări marca Donald Trump (2.000 miliarde dolari distribuiți prin Trezorerie și nu ca instrument monetar), a recurs administrația americană în circumstanțele prezente, – să fie înlocuită de “drone money” (împrumuturi țintite) și banca centrală să devină creditorul preferat, consistent și pe termen lung al guvernului sau direct al unor sectoare, ocolindu-se intermedierea băncilor comerciale. Un împrumut, în locul unei gratuități se reflectă altfel în bilanțul autorității monetare și o și obligă să vegheze la rambursarea acestuia. (Prezumțiile de imixtiune în politica guvernamentală nu-și au locul în circumstanțele prezente.) Desigur, problema suscită o înțelegere de principiu la nivelul mai multora (ex. membrii BCE), pentru că pandemia afectează toate economiile. Am în vedere aici necesitatea eliberării legale a băncilor centrale de actualele interdicții de împrumutare a guvernelor: operațiunea care trebuie întreprinsă nu este una cosmetică, ci este a soluțiilor durabile și responsabile pentru agenții economici și angajații lor.
Desigur, formula achiziționării titlurilor de stat de pe piața secundară este o modalitate de majorare a lichidității disponibile în sectorul bancar (existentă în portofoliul BCE al instrumentelor de intervenție), dar ea nu aduce un beneficiu direct guvernului. În schimb, suspendarea Pactului de stabilitate european este, pe fond, o măsură îndreptată spre același scop, al punerii resurselor financiare necesare la dispoziția statului. Canalul de alimentare cu fonduri ar fi însă mult scurtat prin dirijarea directă a lor dinspre banca centrală către autoritatea executivă. Ar fi, ulterior, responsabilitatea guvernului de a distribui sumele primite direct de la banca centrală către sectoarele din economie sau cele sociale, cu luarea măsurilor de asigurare a unei administrări responsabile (inclusiv prin constituirea de participații directe ale statului).
Faptul că BCE a decis lansarea unui program de urgență pentru cumpărarea titlurilor de stat ale membrilor Eurozonei în valoare cumulată de 870 miliarde Euro până la sfârșitul anului, echivalând cu 7,3% din PIB-ul țărilor membre, că suma la dispoziție pentru operațiunile de refinanțare este de 3.000 miliarde Euro, în condiții de dobândă negativă (-0,75%) exprimă hotărârea de a acționa în forță față de gravitatea situației. A nu se uita că în actualele circumstanțe, însăși politica de non-deficit public a Germaniei a fost abandonată.
Cred că pentru a obține efecte necesare (ca stat care a dorit nepermis de mult să stea în afara Eurozonei), durata de acordare a creditelor direct de către autoritatea monetară către stat ar trebui să nu fie mai scurtă de 15-20 ani, și suma inițială să nu fie mai mică de 15% din PIB. De ce această sumă? Pentru că nu doar guvernul trebuie să facă față unor cheltuieli mari pentru sănătate, investiții, sociale, ci și datorită nivelului scăzut de capitalizare a firmelor locale și capacității reduse a bursei de la București de a se comporta ca un stimul de forță în economie.
Desigur, o rigurozitate se impune pe durata întregului proces și la toate nivelurile. Mai ales dacă se dorește evitarea unei crize imediate sau a unora provocate de un prost management. Sunt convins că o atare propunere va fi întâmpinată cu rezerve din partea apărătorilor teoriilor clasice. Dar acum nu este timp pentru purism, ci doar pentru acțiune și asumarea curajului.
În fond, am fi naivi dacă am crede că economia va mai fi la fel după coronavirus. Ori, mare parte din aceste resurse, existente la nivelul băncilor centrale, ar trebui să sprijine tocmai conversia către altceva. Pentru aceasta, însă, trebuie să admitem că într-o epocă a dobânzilor negative nu se pot obține rezultate prin apelarea la instrumente de politică monetară dezvoltate cu scopul țintirii inflației. Pe de altă parte, rolul băncilor comerciale și de investiții poate crește substanțial dacă formulele de garantare de către stat a creditelor se flexibilizează și se extind, inclusiv cu contragaranții din partea băncilor centrale. Fac din nou trimitere la BCE, menționând decizia Consiliului de supraveghere bancară, condus de aceleași preocupări, prin care a majorat capacitatea de împrumut a băncilor din Eurozonă cu 120 miliarde euro din fondurile proprii.
Financial Times (16 martie 2020) menționa că „a ne îngrijora în acest moment de echilibrul finațelor publice este o perversitate contra-productivă, căci o cheltuială publică prea mică reprezintă pentru bunăstare o amenințare mai mare decât o cheltuială publică excesivă”. Părerea mea este că nu este cazul să invocăm teama de creșterea datoriei publice, atâta timp cât recunoaștem că o îndatorare bine administrată este furnizoare de creștere economică.
București,
26 martie – KeysFin, unul din principalii
jucători de pe piața locală de business information, lansează o aplicație utilă
pentru antreprenorii și angajații români prin care aceștia pot accesa cele mai
multe informații de business gratuite
despre companiile din România. Aplicația KeysFinder oferă accesul rapid la
informații cheie precum o serie de indicatori de solvabilitate, lichiditate,
profitabilitate sau detalii despre proceduri de insolvență și dosare în
justiție, care vin în completarea datelor cu caracter general despre entitățile economice din
România.
„În aceste zile, când Work
from home a devenit o realitate pentru mulți angajați și antreprenori români,
KeysFin duce mai departe această expresie și o transformă în Work from Phone.
Aplicația KeysFinder oferă utilizatorilor toate informațiile de care au nevoie
pentru o imagine de ansamblu relevantă despre partenerii de afaceri și pentru a fi
informați, oriunde s-ar afla. KeysFin si-a propus astfel să contribuie
activ la un mediu de business responsabil și la o dezvoltare sustenabilă a
afacerilor românești, fie că sunt companii mari sau IMM-uri “, a declarat Roxana
Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România.
Aplicația KeysFinder oferă acces la date
agregate din surse multiple, direct pe dispozitivele mobile, care rulează pe
platformele IOS si Android. Utilizând aplicația, reprezentanții mediului de
business pot verifica clienții, furnizorii sau competitorii și pot identifica din timp eventualele probleme,
reducând și evitând în acest mod riscurile care pot apărea în derularea
unui contract comercial.
KeysFinder pune la dispoziție informații din surse
multiple, centralizând date despre companiile locale, din ultimii trei ani, de
la Registrul Comerțului, Ministerul de Finanţe, Agenția Națională de Administrare
Fiscală, Monitorul Oficial, Ministerul Justiției și portalul public al
Guvernului Romaniei.
Mai mult, datele centralizate sunt
ușor de parcurs și asimilat, interpretarea acestora și modul de afișare fiind
un rezultat al experienței vaste a echipei de analiști KeysFin, care a pregătit
până acum mii de analize pentru companiile din România.
Secțiunile aplicației sunt: Informații
Generale, Financiar, Grafice, Risc, Industrie, Juridic și Incidente de Plată.
În cadrul acestor secțiuni pot fi vizualizate
date cheie despre o serie de indicatori de solvabilitate, lichiditate și
eficiență, profitabilitate și productivitate, proceduri de insolvență, dosare
în justiție, informații financiare, datorii la bugetul de stat, poziționare în
sector, precum și un sumar macroeconomic. Cea mai mare parte a informațiilor
oferite sunt gratuite pentru cei care își creează un cont în aplicație, iar informațiile
complexe furnizate contra cost sunt semnalizate prin butonul „Cumpără“,
creditele necesare fiind precizate în dreptul butonului – între 1 și 20 de
credite pentru fiecare acțiune contra cost. În ceea ce privește costul creditelor,
utilizatorii pot achiziționa 40 de credite pentru 5 euro, 60 de credite pentru 7
euro sau 90 de credite pentru 10 euro.
Totodată, pe viitor utilizatorii vor primi credite gratuite în contextul
campaniilor și promoțiilor anunțate în aplicație sau dacă recomandă aplicația
și altor utilizatori.
În 2018, în România existau aproape
734 mii companii nefinanciare, iar, dintre acestea, aproape 700 reprezintă
companii mari (care generează o cifră de afaceri cumulată de aproape 670 de
miliarde de lei, 43% din total și angajează 23% din forța de muncă),
aproximativ 8.900 sunt companii medii (cu o cifră de afaceri de 335 miliarde de
lei, 21,7% din total și aproape 29% dintre angajați), 48,2 mii sunt
companii mici (cu o cifră de afaceri cumulată de 331 miliarde de lei, 21,4% din
total și 26% din forța de muncă), iar restul de 676 mii sunt microîntreprinderi
(cu o cifră de afaceri cumulată de 210 miliarde lei, 13,6% din total și 22%
dintre angajați).
Deși în ultimii 10 ani, potrivit
datelor furnizate de studiul anual KeysFin – Condițiile de Business din
România, cifra de afaceri a companiilor locale a fost mai mare cu 82%,
datoriile comerciale (între companii) s-au majorat și ele cu peste 50%, iar
plățile restante ale companiilor nefinanciare au crescut cu 12,4% față de 2009,
la 90,5 miliarde de lei în 2018 (56% dintre acestea au reprezentat plăți
restante către furnizori).
În contextul actual al epidemiei de coronavirus, ce impactează deja
economia locală și mondială, analiștii KeysFin atrag atenția asupra riscurilor
cauzate de plățile restante sau întârziate precum și de alte probleme
financiare sau juridice ale unor companii locale, recomandând o atenție sporită
în ceea ce privește deciziile de business luate în perioada următoare. Pentru 2019 estimăm o
creștere marginală a indicatorilor de îndatorare (datoriile comerciale la peste
317 miliarde lei, plățile restante la peste 91,5 miliarde lei) urmată de o
majorare accentuată în 2020 în urma impactului COVID-19 la nivelul economiei
reale.
Aplicația KeysFinder este deja disponibilă
în PlayStore, pentru dispozitivele care rulează versiuni începând cu Android 6
și va fi în curând disponibilă și în AppStore.
DESPRE
KEYSFIN
KeysFin oferă servicii de informatii de afaceri despre firmele din
România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un
portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România.
București, România, 27 martie,
2020 – Xiaomi,
lider global în tehnologie, a lansat astăzi cele mai noi dispozitive din
lineup-ul Mi: Mi
10, Mi 10 Pro și Mi 10 Lite 5G – împreună cu 5 noi produse din gama ecosystem. Pentru
prima dată, întreaga linie de flagship-uri este pregătită pentru tehnologia 5G
și dă acces la următoarea generație în materie de conectivitate.
Noile
produse din gama ecosystem sunt Mi AIoT Router AX3600, Mi AIoT Router AC2350,
Mi TV 4S 65”, Mi Air Purifier 3H și Mi True Wireless Earphones 2.
Mi 10 Pro și Mi 10: O experiență
complexă și captivantă
Mi
10 Pro aduce fotografia și conținutul video în prim plan, cu un mix de
tehnologie hardware și software de ultimă generație. Mi 10 Pro este dotat cu un
senzor impresionant de 108MP, unul dintre cei mai mari senzori de telefon
disponibili pe piață.
Pe
lângă fotografiile de înaltă claritate, utilizatorii pot surprinde imagini panoramice,
datorită camerei foto ultra wide de 20MP, pe care o oferă Mi 10 Pro.
Dispozitivul
mai include 2 camere tele care acoperă o plajă focală largă, pentru portrete
inedite, realizate la zoom X2 și fotografii la distanțe mari, cu zoom-ul de 50x,
cu stabilizare optică.
Modulul
de focus cu laser al camerei principale AI 2.0, Night mode 2.0, și dublu flash ajută
utilizatorii să captureze detalii extraordinare în timpul fotografiei de zi și
să realizeze fotografii mai luminoase și mai clare pe timpul nopții. Mi 10 Pro
oferă cea mai captivantă experiență cu un scor DxOMark de 124, fiind numărul
unu la lansare.
Când
vine vorba de video, Mi 10 Pro merge până la capăt. Cu un scor DxOMark de 104,
Mi 10 Pro este noul telefon de top în ceea ce privește calitatea filmării.
Dispozitivul oferă calitate 8K la 30fps, cea mai înaltă rezoluție video pentru
un telefon mobil, capturând fiecare moment în detaliu, în timp ce modurile
video – Portret, Color focus, ShootSteady, Vlog și slow motion – le permit
utilizatorilor să creeze conținut de înaltă calitate cinematică. Mi 10 Pro, de
asemenea, oferă un mod Pro cu mai multe opțiuni software, pentru cei care își
doresc o calitate video și mai avansată.
Cea
mai bună experiență audio printr-un sistem dual de boxe simetrice
Având
cel mai bun audiohardware din clasa lor, atât Mi 10 Pro cât și Mi 10 sunt
dotate cu un sistem dual de boxe dispuse atât în partea superioară cât și în
partea inferioară a dispozitivului. Setup-ul include 2 boxe super-liniare cu o
cameră de rezonanță de 1.2cc/1.0cc, și cu o amplitudine a difuzorului de
0.65mm/0.5mm
Volumul
ambelor boxe a fost configurat pentru a reda o calitate cât mai fidelă a
sunetului.
Împreună,
aceste caracteristici creează o experiență audio imersivă care a obținut un
scor
DxOMark
Audio de 76, propulsând seria Mi 10 pe locul 1 la nivel global.
Cel mai elegant design al unui telefon
Xiaomi, cu inegalabilul TrueColor Display
Design-ul
și funcționalitatea fuzionează pentru a crea cel mai elegant smartphone creat
de Xiaomi până în prezent.
Atât
Mi 10 Pro cât și Mi 10 au un display 3D curbat, cu margini rotunjite și muchii
înguste care oferă confort sporit atunci când este utilizat.
Pentru
a le asigura durabilitatea, ambele dispozitive sunt echipate cu Gorilla Glass 5
atât pe față cât și pe spate. Mi 10 Pro dispune de un finisaj antistrălucie,
iar partea din spate este creată din sticlă mată, în timp ce Mi 10 oferă un
efect strălucitor.
Mai
mult, designul telefonului plasează camera frontală într-un mod discret, în așa
fel încât să lase mai mult spațiu pentru ecran.
Având
un ecran AMOLED curbat de 6.67” edge-to-edge DotDisplay cu tehnolgia TrueColor,
Mi 10 Pro oferă o acuratețe a culorii de neegalat, atât pentru utilizatorii
fascinați de fotografie, cât și pentru cei care fotografiază ocazional, cu un
coeficient JNCD <0.55 și △E <1.1
Noua
generație de display-uri aduce cu sine o mai mare luminozitate (de până la
1200nit) și o baterie mai purenică față de cea a predecesorului său, în timp de
display-ul de 90Hz oferă o experiență de utilizare fluidă, fără
întreruperi.
Mi
10 Pro și Mi 10 oferă cele mai performate ecrane dintre dispozitivele Xiaomi.
Senzorii duali de luminozitate permit detectarea precisă a luminozității, în
timp ce modurile variate de strălucire asigură un confort sporit pentru ochi.
Ambele telefoane au lumină albastră certificată TUV Rheinland și verificate de
HDR10+ pentru o experiență vizuală autentică.
Ultra preformanță și viteză cu SnapdragonTM 865 + LPDDR5 +
UFS 3.0
Mi
10 Pro și Mi 10 sunt echipate cu procesor Qualcomm®️ SnapdragonTM 865 care
permite conectivitate 5G. Chipsetul de 7nm
cu o frecvență de 2.84GHz, echipat cu noul
Kryo 585, care se bazează pe o arhitectură de tip ARM Cortex-A77, îmbunătățește
performanța procesorului principal (CPU), a procesorului grafic (GPU) și a
aplicațiilor AI, menținând totodată un consum redus de energie. Chipsetul puternic vine cu RAM de mare viteză și cu opțiuni de stocare LPDDR5
și UFS3.0, oferind viteze de citire și de scriere excepționale și capacități de
calcul puternice.
Mai
mult, aparatele sunt dotate cu LiquidCool 2.0, un sistem avansat de răcire,
care constă într-o cameră de vapori mare și în mai multe straturi de grafen și
de grafit suprapuse, care disipă căldura generată ca urmare a folosirii pe
termen lung a dispozitivului. Această configurație robustă de hardware a făcut
ca Mi 10 Pro să câștige un scor AnTuTu de 602,660.
Ca
răspuns la cererea de conținut la viteză mare în era 5G, Mi 10 Pro și Mi 10, nu
numai că oferă conectivitate 5G, dar suportă 5G multilink pentru mai multe
conexiuni simultane, de până la 3 rețele (2.4G/5G Wi-Fi și date mobile) în
același timp, și permite schimbarea rapidă a conexiunii.
În
plus, ambele telefoane au suport de Wi-Fi6, cel mai avansat standard Wi-Fi
disponibil în momentul de față. Această tehnologie crește semnificativ viteza
de upload și download, și reduce aglomerarea rețelelor atunci când sunt
conectate mai multe telefoane.
Baterii de înaltă capacitate care se
pot încărca wireless și sisteme de feedback haptic pentru o experiență mobilă
de ultimă generație
Mi
10 Pro vine cu o baterie de mare capacitate de 4.500mAh, care permite încărcare
triplă de mare viteză cu 50W – încărcare prin cablu, 30W – încărcare wirless și
opțiunea de reverse charging.1
Sistemul
de vibrare al Mi 10 Pro și Mi 10 oferă un feedback haptic mult mai realist, cu 150
de tipuri diferite de vibrații.
Mi
10 Pro și Mi 10 folosesc NFC multifuncțional și infraroșu pentru acces rapid la
plăți și pentru controlul de la distanță al dispozitivelor electrocasnice.
Etapa angajantă
a testului de piață privind rezervarea capacităților terminalului de gaze
lichefiate (LNG) plutitor de la Alexandroupolis a fost încheiată cu succes pe
data de 24 martie 2020. Proiectul este dezvoltat de compania de utilități din
Grecia Gastrade S.A.
Ofertele
angajante primite, cu profil asociat pe termen lung, de până la 15 ani, pentru
o capacitate totală de 2,6 miliarde de metri cubi pe an, venite din partea unor
companii grecești sau internaționale, active în domeniu gazelor sau utilizatori
finali, confirmă interesul pentru rezervarea capacității de re-gazeificare a
acestui terminal FSRU (Floating Storage Regasification Unit – Unitate
plutitoare de stocare și re-gazeificare). Gazul natural lichefiat (LNG) livrat
la terminal va fi re-gazeificat și transmis către piețele din Grecia și Europa
de Sud-Est prin intermediul sistemului național elen de
furnizare a gazului natural.
Răspunsul
pieței față de testele de la terminalul din Alexandroupolis au fost foarte
bune, cu mult peste cel din cazuri similare, pentru alte proiecte noi din
domeniul gazelor.
„Acest
rezultat foarte mulțumitor al etapei angajante a testului de piață pentru
proiectul de la Alexandroupolis și participarea unor companii cheie în domeniul
gazelor din Grecia și Europa de Sud-Est, este un pas important pentru
materializarea proiectului și îmbunătățirea diversificării și securității
energetice din Grecia, Balcani și regiunea extinsă din sud-estul Europei”,
declară Konstantinos Spyropoulos, director general Gastrade.
Procedurile
din cadrul testului de piață au fost realizate sub supravegherea Autorității
Elene de Reglementare în domeniul energetic (RAE) și în acord cu „Ghidul
privind gestionarea și alocarea capacității în cadrul proiectului” aprobat de
Autoritate conform paragrafului 6 al articolului 36 din Directiva 2009/73/EC.
Gastrade
lansase anterior a doua etapă a testului de piață care presupunea depunerea
ofertelor angajante până pe data de 10 ianuarie 2020.
Pentru piețele
din Bulgaria, România, Serbia și alte țări din Europa de Sud-Est proiectul va
livra gaze naturale prin conducta de interconectare dintre Grecia și Bulgaria
aflată în construcție, dar și prin alte conducte existente sau programate din
această zonă.
Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. Pentru toți antreprenorii care vor să își mențină afacerile pe linia de plutire, să își păstreze angajații sau chiar să își dezvolte afacerea pe noi coordonate create de criza COVID-19, think tank-ul INACO Inițiativa pentru Competitivitate a lansat Ghidul Surselor de Finanțare pentru Companii în Timpul Crizei COVID-19. Este cea de-a noua ediție din seria Ghidurilor de finanțare pentru companii, realizată de comunitatea de profesioniști voluntari ai INACO.
„Bani există! Acest ghid adună ultimele noutăți pentru salvarea companiilor, 48 de oportunități active acum pentru finanțare nerambursabilă, nebancară, publică și private, națională și europene, în aceste vremuri delicate pentru sprijinirea întreprinderilor mici, mijlocii și mari. Beneficiarii pot fi companiile inovatoare, cele capabile de reprofilare a liniilor de producție la nevoile actuale, inclusiv cele care funcționează în zonele cele mai defavorizate zone, dar nu numai. Am inclus alte 7 programe cu finanțare europeană amânate, dar pentru care e bine să ne pregătim”, a declarat Andreea Paul, președinta INACO, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE și coordonatoarea acestui proiect.
Domeniile vizate de Ghidul INACO al surselor de finanțare sunt: sănătatea, extinderea producției și dezvoltare servicii, cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea resurselor umane, domeniul piscicol, agricol, pomicol, vitivinicol, dialog social, infrastructură mare în energie și tehnologie, stimularea mediului de afaceri, a culturii și a media, inițiative de sprijin civice și private.
”Aducem în atenția studenților, doctoranzilor și cercetătorilor post-doctorali perspectiva lansării liniei de finanțare dedicate lor, Innotech Student 2020, care încurajează inițiativele antreprenoriale încă din timpul facultății”, completează Ioana Enache, expert civic al INACO.
Ghidul prezintă în sinteză și ultimele modificări legate de ajutoarele de stat, acordarea șomajului tehnic, de acordare a certificatelor de urgență, și alte aspecte importante pentru mediul de afaceri din legislația europeană și națională, adoptate în contextul pandemiei epiedmiologice COVID-19, precum și măsurile comunicate de autorități cu impact asupra beneficiarilor finanțărilor europene.
“Nu excludem ca datele limită oficiale actuale pentru depunerea proiectelor cu finanțare nerambursabilă prezentate în Ghidul nostru să fie extinse de către oficialități, în funcție de dinamica crizei COVID-19. S-a întâmplat în cazul altor linii de finanțare nerambursabilă. Așa a procedat, de pildă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a decis amânarea întregului calendar de lansare a apelurilor de proiecte pentru o serie de 12 Măsuri și Submăsuri, cu fonduri totale estimate la aproape 211 milioane de euro. Considerăm necesară reevaluarea acestei decizii, aceste finanțări fiind mult așteptate de către fermieri, ca o soluție de injectare de capital la nivelul economiei”, declară Ramona Rădulescu, consultant în absorbția fondurilor europene și voluntar INACO.
“Pentru salvarea companiilor este necesară infuzia de lichidități în economie. Cât mai repede posibil. Nu este suficient să facilitezi creditarea prin garanții de stat. Va fi un an tare greu. Fluidizarea absorbției fondurilor europene, fără rabat de la integritate, poate ajuta. Ne dorim deblocarea cât mai rapidă a amânărilor actuale, mai ales a celor dedicate agriculturii și alimentației. E necesară debirocratizarea și digitalizarea completă a absorbției tuturor fondurilor europene dedicate mediului privat, care să facă posibilă continuarea depunerii de proiecte și a evaluării lor în condiții de distanțare socială, cu atât mai mult cu cât sunt pași mari deja făcuți în acest sens. Comisia Europeană a dispus o mobilizare generală pentru asigurarea securității medicale și alimentare la nivelul statelor membre, pachete de măsuri ambițioase pentru susținerea economiei în ansambluacum, nu poimâine”, susține Andreea Paul.
În condițiile în care se previzionează că economia Romaniei va intra într-o contracție severă, cu o scădere a produsului intern brut (PIB) de peste 4,7%, însoțită de un deficit bugetar de 7,3% și de o rată a somajului de 11%, potrivit datelor revizuite publicate de BCR, antreprenorii sunt nevoiți să caute surse alternative de finanțare. În acest context, ediția a IX-a a Ghidului Surselor de Finanțare pentru Companii în contextul crizei actuale multiple este un instrument de referință care să îi susțină pe manageri și pe antreprenori în procesul de redresare a companiilor lor.
Ghidul este realizat de Andreea Paul (fondatoare și președintă INACO), Ramona Rădulescu (expertă accesare fonduri europene și guvernamentale), Daniela Teodorescu (expert în comunicare) și Ioana Enache (expertă civică), poate fi accesat integral pe site-ul INACO și va fi actualizat în măsura apariției de noi oportunități de finanțare.
Astăzi, 27 martie, Comisia Europeană a propus alocarea a 75 de milioane de euro din bugetul UE pentru a ajuta statele membre să repatrieze cetățenii UE și pentru a majora bugetul rezervei de echipamente medicale rescEU. 27/03/2020
Comisarul Johannes Hahn, responsabil de bugetul UE, a declarat: „Măsura adoptată astăzi reprezintă încă o ilustrare a modului în care bugetul UE poate aduce valoare adăugată când și unde este cea mai mare nevoie. Acesta este, de asemenea, un exemplu perfect de solidaritate și cooperare europeană.”
Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Întoarcerea în siguranță a cetățenilor noștri este prioritară. Facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că își regăsesc familiile cât mai curând posibil în această perioadă dificilă. Aș dori să le mulțumesc statelor membre pentru eforturile depuse în acest demers. Centrul nostru de coordonare a răspunsului la situații de urgență lucrează 24 de ore din 24 împreună cu statele membre pentru a răspunde cererilor acestora”.
În cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, UE contribuie la costurile zborurilor de repatriere care transportă resortisanți ai mai multor state membre, pe baza principiului solidarității.
Rezerva rescEU
Prin propunerea Comisiei Europene, bugetul total al primei rezerve rescEU de echipamente medicale (ventilatoare, măști de protecție și materiale medicale esențiale), va fi majorat la 80 de milioane EUR.
Context
Pentru a asigura finanțarea acestor operațiuni, Comisia a prezentat un proiect de buget rectificativ – o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități.
Proiectul de buget rectificativ prevede, de asemenea:
– acordarea unei asistențe în valoare de 350 de milioane EUR Greciei pentru gestionarea migrației, sumă care se adaugă ajutorului de urgență în valoare de 350 de milioane EUR alocat deja, în conformitate cu angajamentulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• luat de președinta von der Leyen în timpul vizitei sale în această țară;
– alocarea a 3,6 milioane EUR pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, cu scopul de a spori capacitatea de identificare, evaluare și comunicare a amenințărilor la adresa sănătății umane cauzate de bolile transmisibile și, în special, de a spori capacitatea de expertiză în contextul crizei cauzate de coronavirus;
– un ajutor de 100 de milioane EUR pentru a permite Albaniei să se refacă după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019; această sumă reprezintă o parte din angajamentul de 115 milioane EUR al Comisiei și din angajamentul total de 1,15 miliarde EUR;
– alocarea a 3,3 milioane EUR suplimentare pentru a consolida bugetul 2020 al Parchetului European (EPPO). Aceste fonduri vor permite, de exemplu, Parchetului European să recruteze mai rapid personal calificat și să achiziționeze echipamente IT pentru a începe lucrul la primele cazuri. Împreună cu sprijinul pentru gestionarea cazurilor, care a fost mobilizat deja la începutul acestui an, pachetul total alocat EPPO pentru 2020 este, așadar, majorat cu 48 %.
Etapele următoare
Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe modificările bugetare cât mai repede posibil, pentru a se asigura că fondurile pot ajunge acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele.
Academia de Studii Economice din București se implică social în lupta împotriva COVID 19. Consiliul de Administrație a adoptat și transpus deja în practică un prim pachet de decizii în acest demers de solidaritate socială. ASE a pus gratis la dispoziția autorităților statului, în scopul extinderii capacității locale de îngrijire a bolnavilor de COVID 19, imobilul Centrului său de pregătire profesională din orașul Covasna, cu toate dotările existente (15 camere și două apartemente cu dotări hoteliere și grup sanitar propriu, săli de conferințe și de curs, în care pot fi amenajate saloane pentru bolnavi, bucătărie, spălătorii, alte utilități). Primii pacienți au fost deja transferați spre îngrijire în imobilul oferit de ASE. Într-o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, liderul învățământului economic superior este alături de antreprenorii români și oferă, printr-un grup de experți ai săi, servicii gratuite de consultanță în afaceri, focalizate pe managementul crizei. În sprijinul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar, specialiști de la facultatea de profil de la ASE oferă tutoriale și materiale de suport pentru utilizarea mijloacelor de învățământ online, dar și acces la resurse de interes pentru elevi. ASE este alături de membrii comunității sale, aflați, împreună cu întreaga noastră societate, în momente pline de provocări, și le oferă, prin psihologii și specialiștii săi, servicii gratuite de asistență și consiliere psihologică, pentru a traversa mai ușor această perioadă. ASE asigură prin site-ul instituțional www.ase.ro și pagina sa de Facebook comunicarea transparentă și informarea permanentă și corectă a cadrelor didactice, studenților și personalului administrativ în legătură cu evoluția situației generate de epidemia COVID 19, cu principalele decizii la nivel național, dar și al conducerii ASE, care trebuie cunoscute și respectate.
Universitatea din București a realizat o analiză pe a cărei bază prezintă
soluții pentru finalizarea actualului
an școlar și universitar, atrâgând atenția asupra consecințelor economice și
sociale pe care le-ar avea o așa-zisă înghețare a anului. Realizarea aprține
unei echipe de specialiști în științele educației de la Facultatea de
Psihologie și Științele Educației, coordonate de profesorii Lucian Ciolan –
prorector și Romiță Iucu – președintele Consiliului de Orientare şi Analiză
Strategică.
Efectul
de domino în sistemul de educație trebuie evitat!
„Educația este unul
dintre sectoarele cele mai afectate de situația actuală chiar dacă, în mod
firesc, la nivelul percepției publice, lucrurile nu par să stea așa. În primă
instanță, atenția noastră este acaparată de problemele vizibile ale momentului
(criza medicală și evoluția exponențială a acesteia) și de perspectivele
generice pe termen mediu și lung, legate de securitatea materială (iminența
crizei economice).
«Închiderea» școlilor și a universităților reprezintă, pentru orice perioadă istorică
și pentru orice societate, o măsură extremă, cu consecințe majore, mai
ales pe termen mediu și lung. Sistemele
educaționale sunt mecanisme fundamentale care asigură nu doar formarea tinerei
generații, dar și stabilitatea familială, ordinea socială și dezvoltarea
economică, în acord cu valori durabile, a căror importanță o semnalăm chiar
acum. Nivelurile educației sunt organic legate atât între ele (preșcolar,
gimnazial, liceal/ secundar superior, universitar, postuniversitar), dar și cu
celelalte sisteme sociale (economia, piața muncii, sistemul de protecție
socială, comunitățile și administrația publică centrală/ locală etc). Fiecare
treaptă a educației este o piesă a acestui mare domino care este societatea
românească în ansamblu. Intervenția asupra fiecăreia dintre piesele sistemului
de educație are repercusiuni în lanț asupra întregului sistem social, asupra
României în ansamblu. Piesele unui domino pot fi mișcate, rearanjate ușor, dar
nu trebuie bruscate, pentru că pot produce efecte catastrofale asupra
întregului ansamblu.
Specialiștii în
științele educației de la Universitatea din București (Facultatea de Psihologie
și Științele Educației) au evaluat scenariile publice aflate în dezbatere în
România cu privire la evoluția anului școlar și universitar, au analizat
opțiunile propuse în alte sisteme de educație din lume, aflate în același tip
de dificultate, și au revăzut în literatura de specialitate comportamentul
decizional al guvernanțelor centrale din educație, în momente disruptive, de
întrerupere temporară a studiilor, din motive de forță majoră.
Noi ne aflăm acum
în situația de închidere a școlilor și a universităților pentru tot ce înseamnă
instruire directă, față în față, în paralel cu tentativa de a continua studiile
în mediul online. Tocmai această migrație în online, tocmai digitalizarea
forțată care, în mod evident, se face cu „viteze diferite” de la o comunitate
la alta, de la o școală/ universitate la alta, de la un profesor/ elev la
altul, a condus la dezbateri ample și la aducerea în discuție a opțiunii de a
îngheța anul școlar/ universitar. Această opțiune a fost negată public de
Ministerului Educației și Cercetării. Considerăm însă necesară configurarea
până la capăt a unui scenariu post-criză, care să fie realist, fezabil și
echitabil pentru toți, aducând în plus stabilitatea familială și
socio-economică despre care vorbeam.
Mai întâi, să vedem
în ce situație ne aflăm analizând, pe rând, situația din sistemul
preuniversitar și pe cea din învățământul superior.
Al doilea semestru
a început, în învățământul preuniversitar, la data de 13 ianuarie, iar finalul
oficial este prevăzut pentru 12 iunie pentru toate clasele, cu excepția celor
de final de ciclu: clasa a VIII-a termină școala pe 5 iunie, iar ultima clasă
de liceu finalizează pe 29 mai.
Școlile s-au închis
la data de 11 martie 2020
Dacă facem niște
calcule simple, luând în considerare cele mai bine de două săptămâni de vacanță
de Paște (4-21 aprilie) și zilele libere de 1 mai și 1 iunie, practic, în
termeni absoluți, clasa a VIII-a ar avea un an școlar în condiții clasice, cu
interacțiune directă, mai scurt cu aproximativ 2 luni, iar clasele finale de
liceu cu aproximativ 1 lună și trei săptămâni. Toate celelalte clase ar avea o
întrerupere a învățării clasice de două luni și o săptămână. Aceste perioade
înseamnă undeva între 2% și 5% din întregul ciclu de studii. Nu este puțin, dar
nici nu este foarte mult, mai ales că multe activități sunt compensate în
sistem online. Desigur, Ministerul Educației trebuie să facă eforturi
semnificative pentru a asigura elevilor din grupurile dezavantajate contactul
cu școala și o formă de învățare care să nu adâncească și mai mult, în această
perioadă, decalajele și inechitățile existente.
În majoritatea
universităților, studiile din cel de-al doilea semestru au fost reluate la data
de 6 ianuarie (cu mici diferențe, date de autonomia universitară). Dacă socotim
și aici vacanța de Paște și faptul că anii terminali finalizează studiile mai
devreme (începe sesiunea de examene și apoi sunt prevăzute examenele de
finalizare a studiilor), avem o situație oarecum asemănătoare, cu „pierderi”
chiar mai reduse decât în învățământul preuniversitar. În plus, învățământul
superior are o capacitate mai mare de a genera învățare în mediul virtual iar
studenții, beneficiind de consiliere și orientare potrivită, se pot angaja în
experiențe consistente de învățare individuală.
Nu insistăm acum
asupra învățării de acasă, a „mutării” forțate în zona digitală, a eficienței,
a echității și a altor criterii de analiză a noului mod în care educația
încearcă să supraviețuiască. Ceea ce dorim să susținem aici, pe baza cifrelor
de mai sus, dar și a modelării comportamentelor în perioadele de criză, este
faptul că anii terminali pot și trebuie să încheie semestrul, anul școlar/
universitar și ciclul de studii într-un interval cât mai rezonabil, în
acest an calendaristic.
Pentru a se putea
realiza acest lucru sunt necesare cel puțin două măsuri:
revizuirea
rapidă a programelor și a tematicilor pentru examenele de finalizare a
studiilor, astfel încât acestea să nu cuprindă materia care trebuia parcursă
după data de 11 martie 2020
Nu este rezonabil
să anulezi ani de zile de studiu ai unui ciclu de educație, pentru mai puțin de
două luni, sau cât va fi nevoie ca școlile să facă educație online.
Competențele și conținuturile care erau planificate pentru această perioadă vor
fi scoase din programele de examen și pot fi parcurse prin învățare online,
acolo unde este posibil, dar vor fi reluate și consolidate în anul imediat
următor de studiu. Acesta ar putea, eventual, să înceapă mai devreme, exact cu
abordarea acestei părți a materiei;
identificarea
unor modalități flexibile evaluare de parcurs și de examinare finală; astfel, universităților trebuie să li se dea autonomie
și posibilitatea de a organiza examenele de licență și disertație în acele
modalități pe care le consideră potrivite, inclusiv online (susținerea
lucrărilor) și de a identifica modalități de testare/ evaluare finală adaptate
pentru acest context (platforme securizate de testare standardizată, evaluări
orale online, predarea unor proiecte și portofolii în platformele de învățare
utilizate etc.). În învățământul preuniversitar, evaluarea curentă și notarea
pentru încheierea situației școlare se poate face în condiții asemănătoare, mai
ales prin utilizarea metodelor alternative de evaluare: proiecte, portofolii,
interviuri realizate cu ajutorul tehnologiei. Pentru examenele finale de
Evaluare Națională și Bacalaureat pot fi identificate și aprobate rapid
modalități eventual simplificate și flexibile de evaluare: testare
standardizată pe platforme securizate –
există deja practici diverse în acest domeniu, precum testele de
certificare a competențelor de limbă străină –, extinderea timpului de
evaluare, examinare orală online sau față în față, în condiții de distanțare
fizică – săli mari – etc. Se pot identifica inclusiv modalități de testare la
școală, folosind versiuni simplificate/ semi-standardizate de testare, cu o
programare a examenului pe grupe mici, pe parcursul mai multor zile, pentru a
respecta normele de distanțare, pentru cei care nu pot avea acces la
tehnologie/ nu au abilități digitale suficient dezvoltate)
Singurul scenariu
alternativ aici, dacă se prelungește perioada de izolare și, implicit, de
educație online și există probleme de masă cu privire la sănătatea populației,
este de a amâna data propriu-zisă a examinării finale până către finalul anului
școlar/ universitar (septembrie).
Se pot analiza
diverse versiuni și scenarii, dar credem că toate ar trebui să aibă ca scop
finalizarea anului școlar și universitar actual, organizarea și parcurgerea
tuturor formelor de admitere și absolvire, trecere în cicluri de studii
superioare și începerea noului an școlar și universitar în toamnă sau, cel mai
târziu, spre finalul anului 2020. Atunci când ne confruntăm cu situații de criză, măsurile sistemice ar
trebui să se concentreze atât pe managementul situației curente, dar mai ales
pe opțiunile de ieșire din situația critică și de funcționare post-criză.
În mod legitim,
observăm cu bucurie că atenția și energia celor mai mulți sunt acum centrate pe
a asigura acces la continuarea educației prin intermediul tehnologiei. Orice
astfel de inițiativă trebuie încurajată și susținută, nu doar ca instrument de
„supraviețuire educațională”, ci și ca modalitate de a contribui, cum am mai
arătat, la stabilitatea emoțională și socială a copiilor și a familiilor, dar
și a cadrelor didactice.
Considerăm însă că,
la fel de importantă trebuie să fie și preocuparea de a menține
funcționalitatea sistemului, astfel încât copiii de clasa a VIII-a să poată
finaliza gimnaziul și să poată începe un nou an școlar la liceu în 2020, elevii
din anul terminal de liceu să poată participa la Bacalaureat și, pe baza
rezultatelor, să încerce continuarea studiilor în învățământul superior sau în
cel terțiar non-universitar (sau să își caute un loc de muncă, dacă vor decide
această cale).
La fel, studenții
care finalizează studiile de licență, master sau doctorat trebuie sprijiniți să
poată să își obțină certificarea finală, pentru a continua studiile și/ sau
pentru a participa, ca angajați sau antreprenori, la reconstrucția economică și
socială post-criză.
Eventuala
„înghețare” a anului școlar și a celui universitar ar genera un efect de domino
aproape imposibil de gestionat, cu dificultăți logistice legate de spații, probleme
de încadrare și acoperire cu resursa umană necesară, provocări pedagogice
imense generate de suprapunerea unor generații „inegale”, la care se adaugă o
serie de cheltuieli considerabile, importante pentru economia națională.
Toată această
argumentare de mai sus se aplică, evident, și elevilor/ studenților care nu
sunt în ani de finalizare de ciclu, pentru care cu atât mai puțin se poate
justifica o eventuală înghețare a anului. Astfel, pentru învățământul
preuniversitar materia de studiu rămasă poate fi reportată pentru anul următor,
(astfel încât să nu se adâncească inegalitățile și inechitățile din sistem)
continuând, totodată, creșterea capacităților de lucru în mediul virtual
(suport logistic, formare, asistență și consiliere, asigurarea accesului). În
învățământul superior este nevoie de decizie instituțională, în funcție de
situație. În tot acest timp, învățarea ar trebui să continue cu ajutorul
tehnologiei, iar unde sunt dificultăți majore (unele practici, laboratoare etc.)
să fie identificate creativ soluții pentru a diminua la maximum perioadele
necesare pentru recuperare.
Specialiștii în
științele educației de la Universitatea din București consideră că
dezavantajele și pierderile pe care le-am avea în urma înghețării anului școlar
și a celui universitar sunt incomparabil mai mari decât asumarea unor măsuri de
flexibilizare, de agilitate instituțională care să mențină liniștea familiilor,
ordinea socială, fluxul de forță de muncă și, nu în ultimul rând, starea de
bine a elevilor și a studenților. Cei care nu au avut acces la tehnologie
(logistică) sau la competențe pentru învățarea online, pot intra în programe
remediale focalizate, pe parcursul anului următor. Există, în mod clar, soluții
și chiar unele compromisuri foarte rezonabile, care merită făcute în acest
context în care o înghețare a anului educațional ar antrena un efect de domino.
Principala
obligație morală, de echitate, este să nu punem copiii, tinerii și familiile
lor, societatea în ansamblu, într-o situație de precaritate, de risc și de
incertitudine majoră, ca urmare a acestei perioade turbulente, cu provocări
fără precedent. Adaptabilitatea, flexibilitatea, agilitatea și capacitatea de a
gestiona situații de risc sunt competențe de secol 21 pe care încercăm să le
formăm celor care învață.
Avem obligația să
le demonstrăm că noi, cei care facilităm și coordonăm programele de studiu, dar
mai ales decidenții din educație, avem aceste competențe și le putem aplica și
demonstra tocmai când nevoia este atât de mare. Este nevoie să ne ridicăm odată
cu această provocare și nu să ne lăsăm copleșiți de magnitudinea ei! Putem muta
cu finețe piesele dominoului, fără a strica arhitectura, fără a genera efecte
care să amplifice și să prelungească perioada de criză.
Secretarul general
al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat un plan global de
răspunsul umanitar coordonat, în valoare de două miliarde de dolari, al cărui
scop este „combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale
lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea
necontrolată a virusului pe glob”. Planul va fi implementat agențiile ONU,
ONG-uri internaționale și consorții neguvernamentale.
Planul global va
permite: livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și
echipamente medicale pentru tratarea pacienților; instalarea unor dotări pentru
spălarea mâinilor în tabere și amplasamente; lansarea unor campanii de
informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja pe sine și
pe ceilalți împotriva virusului; crearea unor poduri și noduri aeriene în
Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor umanitari și al
proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.
În același context,
subsecretarul general pentru afaceri umanitare, Mark Lowcock, a alocat 60 de
milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU
(CERF). De asemenea, până în prezent s-au alocat peste 3 milioane de dolari din
fondurile comune grupate în funcție de țară.
Noua alocare CERF „va
ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de
aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare,
OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor
umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv
femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern. Sprijinul
va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și
mintale, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției”.
António Guterres
(foto), secretarul general al ONU: „COVID-19
amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze.
Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente. Trebuie să oferim
ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot
proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De
asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în
care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.
Mark Lowcock, subsecretarul
general pentru afaceri umanitare: „COVID-19
a bulversat complet viața populației în
unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum, virusul ajunge în locurile
în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apă curată
și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi
și vor ajunge în stare critică. Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele
mai sărace și mai vulnerabile în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să
se răspândească liber în aceste locuri, vom expune milioane de oameni la un
risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va putea face
din nou înconjurul lumii. Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul
teritoriu acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de
așteptat. Însă cruntul adevăr este că nu vor reuși să își protejeze populația
dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele mai sărace să se protejeze. Prioritatea
noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să continuăm să
sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența
umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de
implementare a unui răspuns la nivel global vor pune la dispoziția
organizațiilor umanitare instrumentele necesare pentru a lupta împotriva
virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii
COVID-19 pe întreg mapamondul”.
Dr. Tedros Adhanom
Ghebreyesus, directorul general al OMS: „Virusul
se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele
care se confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul
nostru, nu numai din motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi
toți și pentru a suprima această pandemie. Totodată, nu trebuie să combatem
pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”.
Henrietta H. Fore
(foto), directorul executiv al UNICEF: „Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei
de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea școlilor afectează educația,
sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază. Riscul de
exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în
cel al fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de
conflict, consecințele vor fi unele fără precedent. Nu trebuie să îi
abandonăm”.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut vineri la 2,57%, faţă de nivelul de 2,58% atins joi, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
ROBOR la 6 luni a scăzut vineri la 2,65%, de la nivelul de 2,67% atins joi, potrivit News.ro.
De asemenea, BNR a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută, la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situaţiei generate de epidemia de coronavirus asupra populaţiei şi companiilor româneşti, potrivit sursei citate.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Ford România a anunțat vineri
retragerea companiei din Asociația Producătorilor și Importatorilor de
Automobile (APIA), motivând existența unor neînțelegeri pe tema unor anumite
aspecte semnalate de-a lungul anilor de companie. La început de 2017 se
retrăgea din APIA și Automobile Dacia, potrivit Hotnews.ro.
Astfel, această decizie va produce efecte începând cu data de
1 aprilie 2020.
“Rațiunea esențială pentru care
am decis părăsirea organizației APIA ține de nevoia unei abordări unitare și
fundamentate a problematicilor cu care industria auto se confruntă, astfel că
anumite aspecte semnalate de către noi de-a lungul anilor nu au fost gestionate
cu nivelul de prioritate impus în mod obiectiv de importanța fiecărui subiect
în parte. Cu toate acestea, ne dorim să rămânem în dialog și salutăm pe această
cale deschiderea pe care APIA a manifestat-o pentru a institui un dialog
constructiv cu celelalte asociații de profil”, a declarat Cristian Prichea, Director General Ford România
NSC.
Firmele care îşi plătesc anticipat impozitul pe profit vor primi
bonusuri, a anunţat Ministerul Finanşelor, precizând că acestea vor fi mai mari
pentru microîntreprinderi, scrie Adevărul.ro.
De asemenea, contribuabilii plătitori de impozit pe profit,
indiferent de sistemul de declarare şi plată, care plătesc impozitul datorat
pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă
aceluiaşi trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv,
beneficiază de o bonificaţie de 5% sau 10%, calculată asupra impozitului pe
profit datorat.
Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020
inclusiv, contribuabilii beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra
impozitului datorat pentru trimestrul respectiv. Marii contribuabili vor
avea o bonificaţie de 5%, în timp ce contribuabilii mici şi mijlocii vor
beneficia de o reducere a impozitului datorat cu 10%.
Bonificaţiile se vor aplica şi pentru companiile de turism şi de
alimentaţie publică, privind impozitul specific unor activităţi, pentru
impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020.
Ministerul
Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a
atras aproape 1,4 miliarde de lei, scrie Profit.ro.
Băncile
au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca
Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă. Emisiunea cu
scadența în iunie 2023 (39 de luni) a atras cereri de 706 milioane de lei la un
prospect de 200 de milioane de lei.
Obligațiunile scadente în iulie 2025 (64 de luni) au atras
oferte de 1,1 miliarde de lei la un prospect de 600 de milioane de lei.
Totodată, Banca Națională a României a redus
dobânda cheie cu 0,5 pp și rata Lombard cu 1 pp și a anunțat injecții de
lichiditate și achiziția de titluri de stat din piața secundară. Anunțul BNR a
redus randamentele din piață, mai ales pe scadențele scurte.
Primarul
din New York City, Bill de Blasio, a declarat joi că, potrivit estimărilor
preliminare, cel puțin o jumătate de milion de new-yorkezi și-au pierdut sau
își vor pierde locurile de muncă din cauza pandemiei de coronavirus, conform
Profit.ro.
Situația
actuală a obligat autoritățile să impună oprirea activităților economice și
închiderea școlilor la nivelul statului, transmite CNBC.
” În
prezent, estimarea noastră preliminară este, din nefericire, că cel puțin o
jumătate de milion de new-yorkezi vor rămâne fără serviciu, unii deja au rămas,
iar alții vor rămâne în curând”, a spus primarul.
De asemenea, coronavirusul a infectat peste 21.800 de oameni
în oraș, iar cel puțin 281 au murit, a arătat de Blasio.
New York City este epicentrul epidemiei majore
care are loc în statul New York, unde numărul cazurilor s-a dublat o dată la
trei zile, reprezentând peste jumătate din cazurile înregistrate la nivel
național.
În urmă cu câteva zile, Mastercard
a anunțat la nivel european majorarea limitei pentru plățile contactless fără
PIN, iar acum România se alătură celor 29 de țări în care se va aplică această
schimbare, menită să îmbunătățească experiența de cumpărături.
Mastercard a lansat o serie de inițiative la nivel european, care au condus la o creștere masivă a utilizării cardurilor contactless și a dispozitivelor mobile pentru efectuarea plăților, astfel că 75% din totalul de tranzacții efectuate în prezent cu carduri Mastercard în Europa sunt contactless. Majorarea limitei de plată contactless înseamnă că deținătorii de carduri și comercianții vor putea în curând să efectueze, respectiv să primească, mai multe plăți rapid și sigur, fără a mai fi necesară introducerea codului PIN sau utilizarea de numerar.
„Mastercard a inițiat încă de
la 12 octombrie 2018 procesul de ajustare a terminalelor de plată pentru o
compatibilitate deplină cu tehnologia contactless de la 1 ianuarie 2020,
înțelegând potențialul și importanța acestui mod de plată. Am văzut cu toții
cât de rapid au adoptat consumatorii plățile contactless ca modalitate
preferată de plată zilnică, dat fiind că la finalul ultimului trimestru din 2019
peste 9 din 10 tranzacții realizate cu cardurile Mastercard erau contactless.
Aceste măsuri reflectă ritmul în care se schimbă comportamentul utilizatorilor,
asigurându-le totodată siguranță, confort și rapiditate, într-o lume aflată în
schimbare accelerată”, a spus Cosmin Vladimirescu, Country Manager
Mastercard România și Croația.
În timp ce multe țări adoptă permanent noile majorări a
limitei pentru plăți contactless, altele pun în aplicare creșteri temporare ale
limitei, pentru a-și ajuta cetățenii să plătească mai ușor în această perioadă
dificilă. Toți cei care se aliniază schimbării vor beneficia de susținerea
completă din partea Mastercard pentru garantarea unei implementări rapide și
sigure, fie că este vorba despre o modificare permanentă sau de una temporară.
Cosmin Vladimirescu adaugă: „Mastercard a promovat dintotdeauna beneficiile plăților contactless, care
asigură cea mai sigură, simplă și rapidă modalitate de plată. Acest anunț
înseamnă că cei care folosesc deja tehnologia contactless beneficiază de o și
mai mare libertate, într-un mod pe care și-l doresc, dar și că le va oferi oamenilor
un sprijin suplimentar în gestionarea provocărilor zilnice cu care se confruntă.”
Tabelul de mai jos prezintă limitele noi, alături de cele anterioare, în toate cele 30 de țări:
Țară
România
Croația
Cipru
Estonia
Grecia
Germania
Irlanda
Letonia
Luxemburg
Monedă
RON
HRK
EUR
EUR
EUR
EUR
EUR
EUR
EUR
Limita clasică
100
100
20
25
25
25
30
25
25
Limita nouă
200
350
50
50
50
50
50
50
50
Țară
Malta
Olanda
Portugalia
Spania
Polonia
UK
Ungaria
Monedă
EUR
EUR
EUR
EUR
PLN
GBP
HUF
Limita clasică
25
25
20
20
50
30
5000
Limita nouă
50
50
50
50
100
45
15000
Țară
Uzbekistan
Bulgaria
Macedonia de Nord
Albania
Kosovo
Lituania
Monedă
UZS
BGN
MKD
LEK
EUR
EUR
Limita clasică
52500
50
750
2000
15
25
Limita nouă
250000
100
2000
4500
40
50
Țară
Suedia
Armenia
Belarus
Georgia
Kazakhstan
Kyrgyzstan
Tajikistan
Turcia
Monedă
SEK
AMD
BYN
GEL
KZT
KGS
TJS
TRY
Limita clasică
200
12100
20
45
5000
1525
140
120
Limita nouă
400
20000
100
100
20000
2500
200
250
În vederea asigurării unei siguranțe depline a tranzacțiilor contactless prin multiple protocoale de securitate, o serie de reguli sunt necesar de aplicat. Mastercard, împreună cu partenerii săi, a început deja derularea procesului de ajustare a terminalelor de plată, astfel încât acesta să poată fi încheiat în cel mai scurt timp.
Compania Mediapost Hit Mail – integrator
de servicii de marketing direct deținut de Poșta Franceză cu o prezență de 23
de ani pe piața din România – își anunță disponibilitatea de sprijin pentru
magazinele cu vânzare dominant sau exclusiv offline în reconfigurarea modelului
de business.
Marian Şeitan (foto), director general al grupului Mediapost Hit Mail, oferă detalii: „În acest moment, punem bazele unui nou canal de vânzare pentru un segment de clienți care până acum vindea exclusiv sau aproape exclusiv offline și le oferim sprijin pentru configurarea întregului ecosistem online, astfel încât să facă vânzări și să aibă venituri în maximum două săptămâni. Consider că rapiditatea cu care începi să operezi integral online este vitală în această perioadă, astfel că ne sprijinim clienții atât prin soluții logistice integrate de e-commerce, de comunicare one-to-one integrată cu consumatorii (call-center, message center, email), cât și cu flota noastră de autovehicule”.
Marian Seitan
Compania Mediapost Hit Mail informează că „pune la dispoziția clienților săi o soluție logistică integrată pentru comerțul electronic, Fulfill.ro, care încorporează serviciile de preluare, depozitare, realizare de colete și administrare a retururilor, cu timpi de execuție și costuri optimizate. Fulfill.ro, aplicație lansată în 2013 și îmbunătățită în mod constant de atunci, reușește să armonizeze perfect serviciile efectuate online, pe website, cu cele de curierat. Întregul proces logistic se desfășoară în depozitul Mediapost situat în Dragomirești-Vale, pe centura de Nord-Vest a Bucureștiului, care ocupă o suprafață de 10.000 mp. Acesta este dotat la standarde internaționale și a fost inaugurat în iulie 2019. În plus față de soluțiile logistice, Mediapost Hit Mail are un centru de contact (call-center) cu 40 de profesioniști care se ocupă de relația site-urilor de comerț electronic cu consumatorii, prin linii de informare telefonică, whatsapp și mesagerie online, precum și sisteme de comunicare multi-canal (SMS, email, notificări).
Directorul general Marian Șeitan accentuează: „În 2019, valoarea cumpărăturilor online în România s-a situat în jurul a 5 miliarde euro, iar anul acesta estimăm o adevărată explozie pe acest segment, generată de criza COVID-19, care va duce probabil la o dublare a comerțului online, vânzările putând ajunge astfel, din estimările noastre, la 10 miliarde euro în 2020. În acest context, este evident că toate magazinele și afacerile care nu au canale de vânzare online bine implementate riscă să aibă pierderi din care își vor reveni foarte greu sau deloc. De aceea, soluția subcontractării serviciilor logistice de e-commerce și de comunicare cu consumatorii de e-commerce către un integrator specializat, așa cum cum suntem noi, poate fi unica soluție de supraviețuire”.
Consiliul
Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat
un sondaj de opinie „cu privire la eficiența măsurilor luate de guvern și
necesitatea introducerii de noi măsuri pentru IMM-uri”. Au participat 6120 de
antreprenori (62,9% microîntreprinderi, 20,2% întreprinderi mici, 11,1%
întreprinderi mijlocii, 5,8% alte forme de organizare). În cea mai mare măsură
s-au declarant afectați prin reducerea veniturilor (64,30%). În proporție de
63,3% s-au arătat deschiși să apeleze la măsurile adoptate de guvern. 34,4% au
răspuns că măsurile nu-i vor ajuta deloc.
Antreprenorii
participanți la sondaj consideră necesară adoptarea și a unor măsuri cum sunt:
1. Suspendarea plății contribuțiilor
sociale pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării
acesteia (70.70%)
2. Suspendarea ratelor și dobânzilor
bancare şi/sau societăţi de leasing pe o perioadă de 6 luni pentru firmele și
angajații afectați de criza Covid19 (64.90%)
3. Suspendarea plații impozitului pe
cifra de afaceri pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia
(54%)
4. Suspendarea plații TVA-ului datorat,
pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia
(52.10%)
5. Transformarea somajului tehnic într-o
măsură ACTIVĂ de ocupare, MUNCA FLEXIBILĂ, care să presupună că deși statul
susține 75% din salariu, angajatul merge la lucru în mod flexibil pt a menține
activitatea economică a companiei și societății (50.30%)
6. Statul trebuie să facă investiții
majore (minim 100 miliarde lei) în economie
(47.60%)
7. Subvenționarea utilitătilor pentru
angajații aflați în somaj tehnic și familiile lor (44.40%)
8. Extinderea perioadei de implementare
a proiectelor finanţate din fonduri europene dincolo de perioada maximă
prevazută inițial (40.50%)
Companiile care reprezintă Sistemul Coca-Cola în România
– Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România – au donat 100.000 de euro Crucii
Roșii Române. Fondurile vor fi folosite pentru achiziționarea de echipamente
medicale și materiale: măști de protecție, săpun, dezinfectant de mâini,
șervețele și alte produse de igienă destinate spitalelor și centrelor de
carantină din țară.
De asemenea, cele două companii au donat o cantitate de băuturi în valoare de aproximativ
100.000 de euro, cu sublinierea că „produsele acoperă necesarul pentru o lună
al spitalelor de boli infecțioase din țară specializate în tratarea Covid-19 și
al centrelor de carantină. Băuturile vor ajunge la personalul medical și
auxiliar, pacienți și cei găzduiți în centrele de carantină cu sprijinul
filialelor de Cruce Roșie din toată țara”.
Mesajul Sistemului
Coca-Cola în România este: „Trecem printr-o perioadă în care este mai important
ca oricând să rămânem uniți, solidari și implicați. Cei care luptă cu efectele
acestei pandemii, de la autorități, instituții, ONG-uri, voluntari și pacienți,
până la fiecare român care se adaptează unei situații cu totul noi, toți au
nevoie de tot sprijinul pe care-l putem oferi. Salutăm eforturile tuturor celor
implicați în această luptă, fiecare inițiativă care susține aceste
demersuri și rămânem alături de comunitatea din care facem parte,
continuând să ajutăm într-o perioadă în care avem nevoie, mai mult ca oricând,
să putem conta unii pe ceilalți.”
Ioan Silviu Lefter, directorul
general al Crucii Roșii Română:
„Mulțumim Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România pentru donația generoasă.
Datorită acestui ajutor financiar vom putea sprijini mai multe spitale cu
echipamente medicale necesare în această perioadă. De asemenea, ne bucurăm să
putem asigura apă și băuturi răcoritoare personalul din unitățile medicale”.
În primul rând, doresc să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă această sesiune extraordinară în aceste condiții la fel de extraordinare. Este greu de crezut cât de mult și în ce mod s-a schimbat lumea de la ultima noastră întâlnire. Într-o fracțiune de secundă, un virus apărut la celălalt capăt al lumii a provocat o pandemie ucigașă cu consecințe tragice și aici, în Europa.
De la o zi la alta, modul nostru de viață s-a schimbat. Străzile s-au golit. Porțile s-au închis. Și am trecut de la rutina zilnică la lupta vieții noastre. În tot acest timp am văzut cât de fragilă este viața. Și am asistat la o tragedie în inima Europei, de o amploare inimaginabilă în urmă cu doar câteva săptămâni. Sunt din toată inima alături de victime și de cei apropiați lor. Gândurile și urările mele cele mai calde se îndreaptă către cei care în momentul de față luptă să rămână în viață sau care sunt bolnavi, la domiciliu. Suntem alături de voi.
Chiar dacă virusul atacă puternic, cetățenii europeni sunt la fel de puternici. Aș dori să aduc un omagiu femeilor și bărbaților implicați în această luptă. Mă gândesc la infirmierii, doctorii și asistentele – din Italia și din întreaga Europă – care și-au pus viața în pericol fără a ezita. La acești eroi care fac tot posibilul, zi de zi, ca să ne salveze părinții și bunicii, prietenii și colegii, vecinii sau necunoscuții. Europa le este tuturor recunoscătoare. Celor care realimentează raioanele magazinelor și celor care colectează deșeurile. Celor care oferă servicii funerare și personalului din sistemul de învățământ. Șoferilor de camioane și celor care asigură curățenia. Muncitorilor și brutarilor. Tuturor celor care fac ca lumea noastră să continue să meargă înainte. Europa le este tuturor recunoscătoare.
Dar ceea ce este unic în privința acestei lupte este faptul că fiecare dintre noi are un rol de jucat. Fiecare dintre noi putem să ne arătăm recunoștința în felul nostru. Păstrând distanța, putem încetini răspândirea virusului. Cifrele din ultimele zile au arătat că putem inversa tendința – dar numai dacă ne aducem cu toții contribuția. Da, este dureros să stăm departe de membrii familiei noastre – mai ales atunci când suntem îngrijorați de sănătatea lor fizică și mintală. Este dureros pentru cei a căror casă nu este un loc fericit sau un loc sigur. Este dureros pentru cei care au trebuit să își amâne planurile sau care au lucrat din greu la proiecte a căror realizare stă acum sub semnul întrebării. De aceea, sunt convinsă că, deși distanța dintre noi este mai mare decât de obicei, trebuie să conlucrăm mai strâns ca niciodată.
Trebuie să avem grijă unul de celălalt, să ne ajutăm reciproc să depășim acest moment. Pentru că există ceva mai contagios decât acest virus, și anume dragostea și compasiunea. Și în fața unor împrejurări potrivnice, cetățenii Europei arată cât de puternice pot fi aceste sentimente. Micile acte de bunătate, de compasiune și solidaritate contribuie la răspândirea speranței în întreaga Europă: de la voluntariat la cântatul pe balcon, de la trimiterea de cărți poștale celor care sunt singuri la a face cumpărături pentru cei în vârstă, de la hoteluri care își pun la dispoziție paturile la restaurante care își donează mâncarea, de la parfumieri de lux și producători de vodcă ce fac geluri de dezinfectare la fabricanți de autovehicule și case de modă care produc măști. Acesta este exemplul pe care Uniunea Europeană trebuie să îl urmeze. Contribuind fiecare cu puținul care ne stă în putință, putem cu adevărat să ne ajutăm reciproc foarte mult.
Iar rolul nostru ca instituții, factori de decizie și conducători ai Europei este acela de a da dovadă de aceeași încredere, de aceeași unitate și de același leadership. Cu toții avem această responsabilitate. Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru singur și, cu siguranță, niciun stat membru nu poate face față acestei crize pe cont propriu. Deoarece în această criză și, la un nivel mai general, în Uniunea noastră, doar ajutându-ne reciproc ne putem ajuta pe noi înșine.
Dar ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni are și o parte dureroasă. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo pentru toți, prea mulți au avut inițial grijă de ei înșiși. Când Europa a avut cu adevărat nevoie să acționeze în spiritul dictonului „toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial răspunsul „numai pentru mine”. Și atunci când Europa a avut cu adevărat nevoie să demonstreze că aceasta nu este o „Uniune doar pentru vremuri bune”, prea mulți au refuzat inițial să îi primească și pe alții sub umbrela lor. Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate. Acesta este motivul pentru care, în ultimele săptămâni, am luat măsuri excepționale și extraordinare pentru a coordona și a permite acțiunile necesare.
De atunci, situația se îmbunătățește, iar statele membre încep să se ajute unele pe altele pentru a se ajuta pe ele însele. Acum, Europa se implică cu adevărat. Dar cetățenii Europei așteaptă să vadă ce se va întâmpla în continuare. Și știm cu toții ce este în joc. Ceea ce facem acum contează – atât astăzi, cât și în viitor.
Doamnelor și domnilor deputați,
Epidemia de coronavirus este în primul rând o urgență de sănătate publică. Și nu ne vom opri de la nimic pentru a salva vieți. Pentru a face acest lucru, avem norocul de a ne putea baza pe cei mai buni profesioniști din domeniul sănătății din lume. De la Milano la Madrid și mai departe, ei fac minuni în fiecare zi. Dar, după cum am văzut – atât acolo, cât și în alte părți – amploarea epidemiei îi epuizează, punându-le la grea încercare limitele rezistenței. Au nevoie urgentă de echipamente corespunzătoare, au nevoie de cantitatea potrivită de astfel de echipamente și au nevoie de ele chiar acum. În schimb, am văzut echipamente cruciale prinse în blocaje sau oprite la graniță zile întregi.
Acesta este motivul pentru care a trebuit să luăm lucrurile în mâinile noastre, în măsura în care am putut, pentru a elimina aceste blocaje. Acesta este motivul pentru care am creat pentru prima dată o rezervă europeană de echipamente medicale, cum ar fi ventilatoare, măști și materiale de laborator. Comisia va finanța 90 % din această rezervă prin intermediul RescEU. Acesta este motivul pentru care am luat măsuri importante pentru a proteja disponibilitatea elementelor-cheie ale echipamentelor, cum ar fi măștile și îmbrăcămintea de protecție, introducând obligația ca acestea să facă obiectul unei autorizații de export. Acesta este motivul pentru care am lansat mai multe achiziții publice comune cu statele membre pentru kituri de testare, ventilatoare și echipamente de protecție. La aceste achiziții ni s-au alăturat 25 de state membre.
Începând de marți, știm că producătorii pot satisface cererile lor de măști, mănuși, ochelari și echipamente de protecție a feței. Primele livrări ar trebui să înceapă în săptămânile următoare. Și deoarece cunoștințele salvează vieți într-o pandemie, am înființat o echipă europeană de experți științifici care să contribuie la elaborarea unor măsuri coordonate pe care să le putem urma cu toții. Prezidez aceste discuții de două ori pe săptămână. Acționând astfel, am devenit tot mai convinsă că va trebui să ne bazăm pe tot ceea ce ne face puternici pentru a depăși acest moment și a ne pune apoi din nou pe picioare.
Și cel mai puternic atu al nostru este piața noastră unică. Un răspuns european de succes poate fi coordonat numai dacă piața noastră internă și frontierele noastre funcționează așa cum ar trebui. O criză fără frontiere nu poate fi rezolvată punând bariere între noi. Și totuși, exact acesta a fost primul reflex pe care l-au avut multe țări europene. Acest lucru este pur și simplu lipsit de sens. Și, de asemenea, contrazice în mod fundamental spiritul nostru european. Întrucât nu există niciun stat membru care să își poată satisface propriile nevoi în ceea ce privește materialele și echipamentele medicale vitale. Niciunul.
Libera circulație a bunurilor și serviciilor este, prin urmare, cel mai puternic și, la drept vorbind, singurul nostru atu pentru a ne asigura că materialele pot ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nu are niciun sens faptul că unele țări au decis în mod unilateral să oprească exporturile către alte țări în cadrul pieței interne. Acesta este motivul pentru care Comisia a intervenit atunci când o serie de țări au blocat exporturile de echipamente de protecție către Italia. Acesta este motivul pentru care am emis orientări referitoare la măsurile privind frontierele pentru a proteja sănătatea și a asigura disponibilitatea bunurilor și a serviciilor esențiale. Acesta este motivul pentru care solicităm culoare verzi prioritare pentru transportul de mărfuri esențiale,
Acestea vor asigura că trecerea frontierei nu durează mai mult de 15 minute și vor contribui la garantarea faptului că bunurile și mărfurile pot ajunge acolo unde este nevoie de ele și putem evita cu toții deficitele. Mă doare că a trebuit să facem acest lucru, dar abordarea noastră coordonată dă roade acum. Piața internă funcționează deja mai bine. Și salutăm cu toții vestea că spitalele din Saxonia au primit pacienți din Lombardia, în timp ce pacienți din regiunea „Grand Est” din Franța sunt tratați acum în Marele Ducat al Luxemburgului. Acest lucru dovedește că doar ajutându-ne unii pe alții ne putem ajuta cu adevărat pe noi înșine.
Doamnelor și domnilor deputați,
Întregul set de măsuri pe care le-am luat reflectă situația fără precedent în care ne aflăm. Dar, așa cum am spus mai devreme, cetățenii Europei urmăresc ce se va întâmpla în continuare. Bineînțeles că vor să facem tot ce putem pentru a salva cât mai multe vieți. Dar se gândesc și la ziua de după. Se gândesc la ce loc de muncă vor trebui să se întoarcă, la ce se va întâmpla cu afacerea lor sau cu angajatorul lor, cu economiile lor ori cu ipoteca lor. Își vor face griji pentru părinții lor, pentru vecinii lor și pentru comunitatea lor locală. Vor ști că guvernele lor au trebuit să ia decizii dificile pentru a salva vieți.
Dar, de asemenea, își vor aminti și cine a fost acolo pentru ei – și cine nu a fost. Își vor aminti de cei care au acționat – și de cei care nu au făcut-o. Și își vor aminti deciziile pe care le luăm astăzi – și cele pe care nu le vom lua. Ceea ce vreau să spun este că, în curând, va fi o zi de după. Iar sarcina noastră este să ne asigurăm că în acea zi – și în toate cele care vor urma – UE va fi alături de cei care au nevoie de ea. Ceea ce facem acum contează cu adevărat.
Acesta este motivul pentru care am lansat Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus pentru a contribui direct cu 37 de miliarde EUR la reducerea impactului crizei și la salvarea de vieți, de locuri de muncă și de întreprinderi. Acesta este motivul pentru care am adoptat cele mai flexibile norme temporare privind ajutoarele de stat care au existat vreodată pentru a le permite statelor membre să le ofere un colac de salvare întreprinderilor. Primele cazuri au fost aprobate într-un timp record, în câteva ore.
Acesta este motivul pentru care, pentru prima dată în istoria noastră, am activat clauza derogatorie generală prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere. Acest lucru înseamnă că statele membre pot utiliza toate resursele de care dispun pentru a-i sprijini pe cei care au un loc de muncă sau care nu au un loc de muncă, pentru a sprijini întreprinderile mici și mari și pentru a-i sprijini pe cetățeni la greu, indiferent cine sunt și de unde vin aceștia.
Doamnelor și domnilor deputați,
Aceasta este Europa de care oamenii ar trebui să-și amintească după ce furtuna va fi trecut. O Europă care funcționează „pe repede-înainte” în aceste momente în care pare că lumea întreagă a apăsat butonul de pauză. O Europă care este prezentă la datorie pentru cetățenii săi și pentru statele sale membre atunci când aceștia au nevoie urgentă de ea. O Europă pentru care empatia și compasiunea sunt mai presus de orice.
O Europă care în vremuri de restriște face față adversităților și dă dovadă de altruism. Aceasta este Europa pe care mi-o doresc și exact aceasta este Europa la care au visat părinții noștri fondatori pe ruinele celui de-al doilea război mondial. Când au creat această uniune a oamenilor și a națiunilor, consecințele urmăririi interesului propriu și ale exceselor naționaliste erau pentru ei o evidență dureroasă. Ce își doreau ei era să făurească o alianță în care din solul fertil al încrederii reciproce să crească o putere comună. Aceasta a fost marea lor idee, din care în decurs de decenii s-a născut o comunitate unică a libertății și a păcii – Uniunea noastră Europeană.
Astăzi, când ne confruntăm cu un inamic invizibil, aceste valori fundamentale ale Uniunii noastre sunt puse la grea încercare. A venit din nou momentul să ne bazăm cu toții unii pe alții. A venit din nou momentul să ne ajutăm cu toții unii pe alții, în aceste vremuri grele. În aceste zile, cea mai importantă datorie pe care o avem și, totodată, prioritatea noastră principală este salvarea vieților și a mijloacelor de subzistență ale europenilor. Dar va veni și ziua, și sper că acest lucru se va întâmpla într-un viitor nu foarte îndepărtat, în care va trebui să privim înainte și să contribuim împreună la redresare.
Atunci va trebui să desprindem învățămintele care se impun și să ne hotărâm ce Uniune Europeană ne dorim pentru viitor, iar când vom face acest lucru, ar trebui să nu alunecăm în dilema falsă și sterilă legată de întrebarea dacă avem nevoie de mai multă sau mai puțină Europă. Ar trebui să ne concentrăm mai degrabă asupra modului în care ne putem folosi de această furtună pentru a ne asigura că vom putea face față mai bine la următoarea.
Pentru că dorința de a avea o casă – Europa noastră – rezistentă și demnă de a fi locuită ne unește pe toți: nordul și sudul, estul și vestul. Să fim conștienți de acest lucru! Deciziile pe care le luăm în aceste zile vor rămâne multă vreme în memoria oamenilor și vor fi determinante pentru bazele Uniunii noastre Europene de mâine.
Ne aflăm la o răscruce de drumuri: Va reuși acest virus să ne împartă pentru totdeauna în bogați și săraci? În cei care au și cei care n-au? Sau vom rămâne un bloc puternic, un actor demn de luat în seamă pe scena lumii? Oare nu s-ar putea să ieșim din această situație dificilă chiar mai puternici și mai buni? Oare societățile noastre nu ar putea, confruntate cu această criză, să strângă rândurile și să facă să crească și mai mult prestigiul democrațiilor noastre?
Când vedem toate gesturile de grijă, de prietenie și de decență umană care se manifestă în întreaga Europă, ne dăm seama că avem toate motivele să fim optimiști în privința viitorului. Europa noastră are toate atuurile de care are nevoie și suntem gata să facem tot ce este necesar pentru a surmonta această criză. Doamnelor și domnilor deputați, în ultimele zile mulți dintre dumneavoastră ați invocat cuvintele lui Jean Monnet privind făurirea Europei în vremuri de criză. Acele vorbe rămân la fel de valabile,
Însă există un citat al unui alt părinte fondator, care după părerea mea rezumă la fel de bine situația în care ne aflăm astăzi. Potrivit lui Konrad Adenauer, „istoria poate fi privită și drept suma tuturor lucrurilor care ar fi putut fi evitate”. Dragi prieteni, ne aflăm sub reflectoarele istoriei. Haideți ca împreună să ne ridicăm la înălțimea acestei provocări! Haideți să acționăm cu o inimă mare, nu cu 27 de inimi mici!
Trăiască Europa! Lang lebe Europa! Long live Europe! Vive L’Europe!
Asociația
„Zi de bine”, curator de cauze sociale, transformă seria de acțiuni lunare „De
ziua ta, ajută un om să se ridice”, în campania „#scutpentruspitale”. Toate
fondurile strânse de asociație vor fi direcționate către spitale din Petroșani,
Sinaia, Rădăuți, Craiova, Buzău, Suceava, Târgu Mureș, Brașov (foto), Câmpulung
și București, sub forma materialelor de care au nevoie pentru a lupta în
siguranță împotriva virusului. Campania
se derulează „atât cât va fi nevoie, în încercarea de a-i proteja pe cei aflați
în linia întâi, cei mai expuși dintre noi:
medici, asistente, brancardieri. Asociația
face apel la comunitățile locale, cetățeni și companii, să ajute așa cum pot,
prin donații de materiale sau donații în bani, din care va achiziționa
echipamentele necesare și le va trimite spitalelor”. Produsele identificate ca
necesare sunt „paturi, mese de tratament, sterlizatoare UV, laringoscoape,
kituri de intubație, echipamente pentru ventilație mecanică, pompe pentru
siringi, aspiratoare chirurgicale, cabine de decontaminare, teste rapide pentru
COVID, sonde de aspirare, filtre pentru sistemele de ventilație, combinezoane
de protecție, halate medicale impermeabile de unică folosință, șorțuri medicale
impermeabile, măști chirurgicale, măști de protecție, toate mărimile de mănuși
de unică folosință din latex cu sau fără pudră, ochelari de protecție, săpun
lichid, termometre contactless, pulsometre, botoși de unică folosință, lampi
UV, soluții de dezinfectare pentru suprafețe și pentru obiecte și multe altele”.
Sprijinul poate fi
acordat prin:
– sms cu textul SUS
la 8862 – donație pentru a ajuta spitalele mici din comunități precum
Petroșani, Sinaia, Rădăuți, Craiova, Buzău, Suceava, Târgu Mureș, Brașov,
Câmpulung, București.
– transfer bancar
în conturile BCR RO56RNCB0092166359160001, cont in RON
UNICREDIT; RON: RO61BACX0000002013736000; EUR: RO34BACX0000002013736001; USD:
RO07BACX0000002013736002
Melania Medeleanu
le mulțumește din partea asociației „Zi de bine” companiilor care s-au alăturat
până acum campaniei: „Unicredint Bank, Vodafone, Ikea Romania, Dexion
Romania, Fundatia Elpis, Elcate SRL, Brinco Serv
SRL, Cosmopolit, KRS KRUMSEB, Ultra Training SRL, Waters
Technologies Romania, Satori Venture SRL, Kronospan, Kronlux Fm SRL, Barenburg
Romania SRL, TIMAC Agro România, Subcetate Apartamente, Svelt
Consulting SRL, Sagitarius Consulting SRL, Euro Building Creative SRL, Alina
Sorcoiu, WebDigital, Obsidian Bijuterii, DyFashion.Ro, Igloo
media, Karcher Profesional și celor aproape 30.000 de oameni care au donat
din primele zile ale campaniei”. În 10 zile de la lansarea cauzei „#scutpentruspitale„
s-au strâns „aproape 300.000 de euro de la mai bine de 30.000 de donatori,
persoane fizice si companii. Cu acești bani, Zi de bine a sprijinit deja
Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, unde a trimis 2.000 măști FFp2, 300 de
combinezoane, 400 de ochelari de protecție și 6 viziere, 500 de teste
diagnostic, așternuturi pentru 100 de paturi. De asemenea, au ajuns la Brașov 2
containere închiriate pentru 2 luni, alte două urmând să fie achiziționate și
donate spitalului. Pentru spitale din Rădăuți, Târgu Mureș, Sinaia, Petroșani,
Câmpulung, Craiova, Buzău și București au fost trimise 1.000 de măști ffp1,
aproape 25.000 litri dezinfectant și 10000 mănuși chirurgicale. Zi de bine va
achiziționa și aparate de ventilație mecanică de înaltă performanță, monitoare,
pulsoximetre etc.”
Pentru cauza de început a campaniei de susținere a câte unei
cauze de către persoane născute în luna dedicată cauzei susținute în acea
perioadă – în martie, Casa Blondie pentru copiii bolnavi abandonați în Secția
de neonatologie de la Spitalul Marie Curie – s-au strâns în doar 15 zile 50.000 de euro.
În cadrul răspunsului comun al UE la pandemia COVID-19, deputații au adoptat joi aproape unanim trei propuneri urgente în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare.
Măsurile urgente menite să ajute cetățenii și întreprinderile să facă față crizei au fost supuse la vot în plen la mai puțin de două săptămâni de la prezentarea propunerilor de către Comisie.
Propunerile aprobate sunt:
Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus (Corona Response Investment Initiative). Aceste măsuri sunt menite să mobilizeze 37 miliarde EUR din fondurile UE disponibile cât mai curând posibil pentru cetățenii, regiunile și țările cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi direcționate către sistemele de sănătate, IMM-uri, piețele forței de muncă și alte părți vulnerabile ale economiilor statelor membre ale UE. Propunerea a fost adoptată cu 683 voturi pentru, unul împotrivă și patru abțineri.
Extinderea Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgențele în domeniul sănătății publice. Măsurile vor pune la dispoziție țărilor europene până la 800 de milioane EUR în 2020. Operațiunile eligibile în cadrul fondului vor fi extinse pentru a include acordarea de sprijin în cazul unei urgențe majore în domeniul sănătății publice, inclusiv asistență medicală, precum și măsuri de prevenire, monitorizare sau control al răspândirii bolilor. Propunerea a fost adoptată cu 671 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.
Suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare. Această măsură va împiedica transportatorii aerieni să opereze zboruri goale în timpul pandemiei. Prin această suspendare temporară, companiile aeriene nu mai sunt obligate să utilizeze sloturile de decolare și de aterizare planificate, pentru a le păstra în următorul sezon. Pe toată durata verii, de la 29 martie până la 24 octombrie 2020, se va renunța astfel la regula „folosești sau pierzi”. Propunerea a fost adoptată cu 686 voturi pentru, niciunul împotrivă și două abțineri.
Următoarele etape
Consiliul trebuie să aprobe în mod oficial poziția Parlamentului. Măsurile adoptate vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare.
• 687 de deputaţi au participat la primul vot din cadrul plenarei speciale pentru măsurile de urgență împotriva COVID-19 • Deputații au solicitat consolidarea solidarității între statele membre pentru a face față provocărilor • Măsurile pe termen lung ale UE trebuie să diminueze impactul economic și să susțină creșterea investițiilor în cercetare
Manifestându-și sprijinul pentru măsurile UE de combatere a pandemiei COVID-19, deputaţii au susținut în plen necesitatea unei solidarități europene puternice pentru a spriji cetățenii.
Înainte de un vot crucial în regim de urgență asupra primului set de măsuri propuse de Comisie pentru a ajuta statele membre să combată pandemia într-un mod eficient și coordonat, deputații au solicitat țărilor UE să colaboreze și să mențină frontierele interne deschise pentru a permite livrarea echipamentelor medicale și a mărfurilor.Respectând măsurile stricte de prevenție, deputați din conducerile tuturor grupurile politice s-au reunit joi într-o sesiune specială în sala de plen din Bruxelles, în timp ce alți deputați au urmărit dezbaterea de acasă. Datorită procedurilor speciale instituite, toți deputații au putut să voteze de la distanță: 687 de europarlamentari au participat la primul vot pentru a aproba procedura de urgență.Click pe nume pentru a vedea declarațiile individuale ale reprezentanților grupurilor politice şi ai Comisiei.În deschiderea dezbaterii, președintele David Sassoli a reafirmat că Parlamentul nu va înceta să lucreze, în ciuda pandemiei. „Acesta este singurul mod în care putem fi în serviciul oamenilor, al comunităților noastre și al personalului medical care se sacrifică în spitalele noastre din Europa”, a spus președintele.
„Parlamentul va continua să își îndeplinească rolul său democratic”, a adăugat el.Subliniind necesitatea unei acțiuni comune și a păstrării pieței unice, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: „Când am avut nevoie de un spirit toţi pentru unul, mulți au dat un răspuns de tipul doar pentru mine. Dar lucrurile se îmbunătățesc acum. Libera circulație a mărfurilor și serviciilor este singura modalitate de a aproviziona acele regiuni care au nevoie. A pune bariere între noi pur și simplu nu are sens! Cetățenii Europei își vor aminti deciziile și acțiunile noastre de astăzi. ”
Esteban González Pons (PPE, ES) a declarat: „Avem nevoie de Europa care iese pe balconul său în fiecare seară pentru a aplauda personalul medical”. El a făcut un apel similar celui al președintei Comisiei și a solicitat ca resursele să fie canalizate către asistența medicală locală și ca libera circulație a echipamentelor medicale și a bunurilor să fie garantată. El a cerut menținerea sistemelor politice, investițiilor în cercetare și solidarității între liderii europeni al căror „spirit european cedează”.„Deciziile de astăzi nu sunt decât un prim pas”, a declarat Javier Moreno Sánchez (S&D, ES), subliniind necesitatea de a propune, de asemenea, măsuri precum un plan Marshall al UE, finanțat de un nou instrument financiar comun european, și un fond european pentru șomaj, pentru a atenua consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19.
„Dacă Europa este strâns legată de solidaritatea economică și monetară, solidaritatea pentru sănătate este și mai necesară”, a spus Dominique Riquet (Renew, FR). El a susținut măsurile privind zborurile goale și a spus că rețelele de aprovizionare bine organizate sunt cele mai bune metode pentru a stabiliza Europa și a lupta împotriva bolii. „Vreau ca acest aforism să se aplice Europei și cetățenilor săi: ceea ce nu ne omoară ne va face mai puternici”, a concluzionat el.Nicolas Bay (ID, FR) a criticat răspunsul UE „Avem o provocare mare și sunteți absenți. Comisia Europeană i-a pus pe europeni în pericol. UE nu este nici măcar capabilă să coordoneze măsurile luate de statele membre.
Criza COVID- 19 este un cui, poate ultimul, în sicriul unei birocrații incapabile”, a spus el.„Mulțumirile și recunoștința nu sunt suficiente”, a spus Ska Keller (Verzi/EFA, DE), care a solicitat să fie extinsă asistența și către Balcanii de Vest. Verzii solicită acordarea de sprijin financiar pentru persoanele care au rămas fără venituri și asigurarea stabilității țărilor UE, prin emitere de „obligațiuni corona” (coronabonds). Aceste vremuri extraordinare „nu sunt un pretext pentru a submina controlul democratic”: guvernele trebuie să rămână sub controlul parlamentelor naționale, a adăugat Ska Keller.Derk Jan Eppink (ECR, NL) a propus un răspuns pragmatic diferit la criză.
„Noile obligațiuni euro sau obligațiuni corona nu ar fi o modalitate eficientă de a revitaliza economia europeană. Oamenii au nevoie urgentă de numerar. Băncile centrale naționale ar trebui, în schimb, să acorde credite cu dobândă zero cetățenilor și companiilor noastre.”„O Europă care protejează ar avea grijă de angajații săi esențiali. În loc să aplaudăm personalul medical, casierii, persoanele de care depinde viața noastră, haideți să îi ajutăm”, a spus Manon Aubry (GUE / NGL, FR), pledând pentru punerea în comun a producției de echipamente medicale și pentru o strategie clară și coordonată care să pună capăt măsurilor de izolare.Vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič, a închis dezbaterea, răspunzând la întrebările puse de către deputaţi.
Comunicat emis de Serviciul de presă al Parlamentului European la data de 26.03.2020
70.000 de euro alocați pentru lupta împotriva epidemiei
COVID-19
EY România oferă 70.000 de euro pentru combaterea
efectelor pandemiei Covid-19 prin acțiunile desfășurate de Crucea Roșie, Asociația
pentru Relații Comunitare (ARC) și prin parteneriate directe cu reprezentanți
ai mediului de business din România.
Într-o primă etapă, 25.000 de euro vor fi alocați pentru
campania națională de strângere de fonduri „România salvează România”, lansată de
Crucea Roșie pentru susținerea categoriilor sociale afectate de pandemie. Cu
banii donați, Crucea Roșie Română va
ajuta persoanele fără aparținători, aflate în autoizolare sau izolare, cu
produse alimentare de bază și pachete igienice, conform normelor și
standardelor organizației în situații de urgență. Un pachet complet cu produse
alimentare și igienice are o valoare de 150 lei, conține produse de igienă
personală, produse pentru igienizarea locuințelor și 12 kg de alimente care
asigură necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o
perioadă de 2 săptămâni.
Alți 20.000 de euro vor fi direcționați către Fondului de
Urgență al ARC România dedicat dotării spitalelor din țară cu echipamente
necesare. Prioritățile acestui fond sunt achiziționarea de aparate și de teste,
achiziționarea de costume de protecție pentru cadrele medicale și creșterea
numărului de aparate de ventilare.
EY România va lansa cu încă 25.000 de euro un proiect de
susținere a activității cadrelor medicale aflate în prima linie în lupta
împotriva pandemiei, în colaborare cu companii partenere.
„Criza prin care trecem poate lăsa răni adânci nu doar în economie, ci în fiecare familie. Împreună cu partenerii noștri sperăm să oferim o parte din sprijinul necesar celor care luptă împotriva acestei pandemii și ca în acest demers să vină și alți jucători din piață. Recunoștința noastră se îndreaptă în acest moment către personalul medical, suportul către categoriile vulnerabile și gândurile pentru toți cei apropiați. Solidaritatea chiar poate face diferența în aceste zile și este mai necesară ca oricând”
a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România(foto).
Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu (foto) a declarat:
„Avem un risc cibernetic în creștere pentru piețele pe care le supraveghem , ca atare venim cu un set de recomandări pentru entitățile din asigurări, piața de capital și pensii private, menite să țină sub control acest risc”
„În contextul în care o parte dintre angajații entităților își desfășoară activitatea de la distanță, este posibilă o multiplicare a riscurilor cibernetice, în special cele referitoare la pierderea datelor sau utilizarea neautorizată a acestora. Infracțiunile cibernetice speculează teama de COVID-19 și trimit prin canale de comunicare electronice mesaje de tip ”phishing” prin care încearcă inducerea în eroare/păcălirea sau convingerea utilizatorilor de a accesa sau de a se conecta la un link/website prin intermediul căruia pot fi apoi sustrase date/informații/parole sau se pot descărca programe malware cu scopul de a perturba sau deteriora sistemele informatice/aplicațiile utilizate. În situația aceasta, asigurarea mentenanței și a bunei administrări a sistemelor informatice este deosebit de importantă, în toate componentele ei, inclusiv cele privind înregistrările istorice, datele personale ale consumatorilor și fluxurile monetare sau de active. ASF recomandă entităților reglementate/supravegheate adoptarea următoarelor măsuri de securitate cibernetică: • configurarea conturilor de acces si setarea unor parole solide de acces, de preferat cu doi factori de autentificare; • identificarea riscurilor suplimentare și a modalităților de gestionare în cazul în care se permite personalului utilizarea dispozitivelor de lucru personale (calculator/laptop/telefon) – controlul și vizibilitatea de către entitatea a acestor dispozitive este mai limitată și implică soluții robuste de autentificare; • instruirea personalului cu privire la riscurile de phishing și cu privire la detectarea semnalelor tipice emailurilor de tip phishing, precum și atenționarea propriilor clienți cu privire la modalitățile de comunicare/confirmare a serviciilor furnizate; • instruirea personalului cu privire la comunicarea/raportarea, incluzând canalul de comunicare, în cel mai scurt timp a problemelor de securitate cibernetică sau a amenințărilor cibernetice; • elaborarea de instrucțiuni/ghiduri de utilizare a unor aplicații de la distanță și testarea acestora anterior utilizării, în cazul în care acestea sunt diferite in comparatie cu cele utilizate la sediul /biroul de lucru; • activarea și configurarea criptării datelor utilizate pe computerele/telefoanele utilizate pentru telemuncă pentru a fi protejate in cazul pierderii/furtului dispozitivului de lucru; • identificarea instrumentelor ce pot fi folosite pentru a bloca accesul neautorizat la dispozitivul de lucru, pentru a șterge sau copia datele stocate în cadrul acestora. Totodată, ASF recomandă societăților care activează în piața financiară non-bancară revizuirea/identificarea în noul context împreună cu auditorul IT extern/furnizorul de servicii IT externalizate a vulnerabilităților și identificarea modalităților de adresare a riscurilor operaționale”.
În contextual economic actual, Coaliția
pentru Dezvoltarea României (CDR) subliniază că „a luat act de măsurile recent
adoptate și apreciază eforturile depuse de guvern de a găsi soluții cu care să
vină în ajutorul angajaților și companiilor afectate de pandemia COVID-19” și
în același timp apreciază că „aceste măsuri trebuie să fie clare, simple și
aplicate în mod echilibrat și să vizeze toate persoanele și companiile afectate
de pandemie”.
Cu referire concretă, CDR arată: „Analizând
măsurile adoptate prin OUG nr. 30 din 2020, considerăm încă insuficiente și
parțial neclare anumite aspecte privind implementarea acestora, în special cele
care vizează șomajul tehnic. Totodată, menționăm că, pentru asigurarea unui
echilibru economic este extrem de important ca măsuri precum suportul în caz de
șomaj tehnic să fie aplicate în mod unitar, nediscriminatoriu și să vizeze
toate categoriile de angajați și companii impactate, nu doar o parte dintre
acestea, mai ales că situația economică se deteriorează de la o zi la alta.
Măsura nu reușește să adreseze nici problemele companiilor mici, care sunt pe
punctul de a fi închise. Considerăm ca fiind vitală sprijinirea tuturor
activităților afectate, nu doar a celor care sunt închise prin deciziile
autorităților sau unde angajatorii se află în prezent în incapacitate de a
plăti salariile. Măsurile trebuie să aibă și un caracter preventiv pentru a
evita efecte negative și în viitor, nu doar în prezent. Trebuie să existe un
sprijin acordat în mod nediscriminatoriu și balansat, pentru a evita efectele
negative asupra economiei pe termen scurt, mediu și lung. În acest sens
considerăm necesar să se elimine limita maximă de 75% pentru numărul
persoanelor ce pot fi trimise în șomaj tehnic, lăsând la decizia fiecărui agent
economic să-și dimensioneze personalul activ versus cel în șomaj tehnic în
funcție de nevoile rezultate din activitatea economică efectivă. Sunt necesare
măsuri de sprijin pentru orice companie românească mică, medie sau mare și
pentru orice industrie care sunt în situația de a-și suspenda sau închide
parțial sau în totalitate activitatea. Fără a fi acordate aleatoriu, aceste
măsuri trebuie să fie cât mai puțin birocratice. Considerăm că este necesară
evitarea pericolului ca prin actele legislative subsecvente să se aducă
elemente suplimentare care să facă diferențiere între tipuri de companii și
care să limiteze nejustificat accesul la instrumentele puse la dispoziție prin
OUG 29 și OUG 30”.
CDR consideră necesară clarificarea unor aspecte precum:
a) Nu este clar mecanismul prin care
indemnizația de șomaj tehnic ajunge la salariat: este nevoie de soluții urgente
pentru plata indemnizațiilor, astfel încât angajații să primească aceste sume
într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă,
să asigure rapiditate și continuitate. Așa cum este în acest moment stipulat în
OUG există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi
făcută către angajat cel mai devreme în luna mai
b) Cum se aplică plafonarea
indemnizației de șomaj tehnic: OUG prevede reducerea cuantumului indemnizației
de șomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul
salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar
la cuantumul indemnizației care este suportat din bugetul asigurărilor pentru
șomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferența de indemnizație
până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii
sociali, după caz
c) Condiția de a fi în incapacitate de
plată a salariilor tuturor salariaților: nu este clar cum va fi evaluată
aceasta în funcție de specificul fiecărui sector: de ex. dacă aceasta se
raportează doar la salariații afectați de măsura șomajului sau la toți salariații societății. Nu este justificat să
nu beneficieze de suport și acei angajatori care pot plăti o parte dintre
salariați, a căror activitate nu a fost încă afectată
d) Diminuarea încasărilor: nu este clar
ce încasări sunt vizate și dacă sunt vizate doar încasările din activitatea
redusă (ex. situația angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe
activități)
e) Indemnizația să fie scutită de plata
taxelor și contribuțiilor: în vederea simplificării acestei procedure
f) Ipoteza referitoare la incapacitatea
de a plăti salariile se referă la reducerea activității: este necesar să se
clarifice dacă rambursarea indemnizației se aplică și în ipoteza întreruperii
temporare a activității (reducerea nu este întotdeauna o opțiune)”.
CDR accentuează că aspectele semnalate „trebuie
clarificate urgent, existând riscul, chiar și pentru companiile de bună
credință, să fie în situația de a nu completa corect declarațiile pe proprie
răspundere din cauza lipsei de claritate a reglementărilor. CDR semnalează nevoia adoptării în
continuare și a altor măsuri suplimentare față de cele anunțate până în
prezent. Astfel de măsuri au fost propuse și comunicate deja prin organizațiile
membre în dialogul direct cu Guvernul. CDR își reafirmă disponibilitatea de a
continua dialogul cu autoritățile, esențială în această perioadă dificilă fiind
și viteza de reacție la fenomenele economice cu care se confruntă companiile”.
