Autor: Ion Răducanu

Motto: „Hai să ne iertăm, numai atunci vom trăi în pace”

Lev Tolstoi

       În aparență, până astăzi, societatea românească manifesta, în general, o stare de detașare, greu de înțeles.

Ultimate apariții televizate ale Președintelui României, precum și măsurile stabilite pentru prevenirea împrăștierii virusului ucigaș, au trezit, se pare, cea mai mare parte a poporului român care începe să accepte faptul că România se află sub spectrul unor amemințări caracteristice unui război hibrid cu o armă biologică.

       Prima victimă a războiului este adevărul. Dacă adevăr nu e, nimic nu e!

       Este incontestabilă accepțiunea generală că nicio țară nu este pregătită pentru această bătălie, cu un dușman nevăzut și necruțător.

Diferența dintre statele lumii în abordarea acestei lupte va fi făcută cu siguranță de următorii factori:

       1     logistica sistemului sanitar (baza materială);

       2     numărul și gradul de specializare a personalului;

       3     capacitatea financiară pentru a susține chelutielile imense;

       4     coordonarea exemplară a funcționării sistemului de către instituțiile abilitate ale statului;

       5     solidaritatea colectivă;

       6     soluțiile de tratament și accesul rapid la medicamentele noi apărute în urma cercetărilor;

       7     pacea socială și politică;

       8     curajul liderilor naționali sau mondiali de a lua măsuri ferme și a urmări și sancționa abaterile de la liniile stabilite.

       Din păcatem starea sistemului nostru sanitar nu este la nivelul de care am avea nevoie. Astfel, nu aveam spitale specializate necesare; nu avem aparatură necesară și echipamente de protecție, nu avem suficiente cadre medicale profesioniste, avem mamangeri de spitale și directori DSP cu alte specializări, numiți politic; nu avem fonduri pentru intervenții rapide în acțiunea de pregătire de noi spații spitalicești de urgență, sau pentru cumpărarea de materiale. Continuă să se manifeste superficialitatea, indolența, lipsa de profesionalism, incapacitatea cadrelor de conducere  din sistem, precum și lipsa de organizare, coordonare și conducere la toate nivelele. 

       Peste toate aceste neajunsuri și stări de fapt, se suprapune dezinformarea, lipsa de transparență și incapacitatea guvernului de a gestiona rațional și eficient această luptă pentru viață. Teama de a nu pierde capital politic îi face pe guvernanți să nu manifeste transparență, să nu intervină cu energie și responsabilitate. 

Astfel azi se înregistrează o harababură în gestionarea și comunicarea măsurilor luate, la nivelul MAI și al Comitetutlui Național pentru Situații Speciale de Urgență., care dă ordonanțe militare cu „recomandări” (să nu se supere vreun alegător din Caransebeș sau Sibiu) precum și un HAOS în spitale și la DSP-uri. 

Zilele trecute, un filosof român (care a fost și medic), domnul SORIN LAVRIC, spunea: „Ce ne doboară nu e un microb, ci psihicul nostru adus în pragul surescitării apocaliptice”. Oare de ce avem nevoie? De NEVROZĂ COLECTIVĂ sau de SOLIDARITATE NAȚIONALĂ?

       Problema României este ABUZUL MEDIATIC care înalță valul de spaimă.

       Cum să nu ne îngrijoreze prezentul, dar mai ales viitorul nostru, după  vizionarea inevitabilă (stând în casă obigatoriu) a emisiunilor de televiziune și radio unde „papagalismul”, vechea boală a politicii românești, se manifestă în toată splendoarea ei.

De dimineață până noaptea târziu aceiași politicieni, parlamentari, analiști, jurnaliști, ong-iști, securiști papagalicesc vrute și nevrute, pentru a se „afla în treabă” sau pentru a-și clama partiturile și repertoriile politice primite de la zeii sau binefăcătorii lor (șefi de partide sau moguli de presă). Toți au ajuns specialiști în medicină și acțiuni militare în situații de urgență; toți au devenit „eminențe cenușii” care își dau cu părerea despre toate și despre tot. 

       Eu, la fel ca foarte mulți români, cu capul pe umeri și cu bunul simț la ei, nu cred că în situația actuală de criză majoră, cetățenii români, telespectatori, sunt dispuși să mai asculte aberațiile unor politicieni, savanți, atoateștiutori, cum sunt: Roman, Vâlceanu, Trăilă, Turcan, Guran, Hărău, Săpunaru, Steriu, Florea, Iordache, Pană, Rădulescu, Preda, Silistru, Breaz, Cazanciuc, Pop, Dobre, Ion Stelian, Năsui, Popescu, Chichirău, Seidler, Mostianu și mulți alții.

       Peste toate acestea apar tot mi des manifestări de indisciplină sau nesupunere civică față de măsurile absolut necesare impuse de autorități. 

       Ne aflăm într-o mare dilemă: Supraviețuire prin măsuri de suprimare temporară a unor drepturi și libertăți sau Democrație? Așa-zisul Al Treilea Război Mondial numit PANDEMIE, ar putea fi contracarat numai prin măsuri ferme și curajoase, disciplină de fier, solidaritate exemplară, transparență, consens politic. 

Revin cu câteva considerente care ar putea să constituie idei pentru măsuri necesare într-o perioadă când noi toți suntem în fața axiomei „A fi sau a nu mai fi”. 

       1     Avem nevoie de finanțare. Monopolul BNR asupra rezervei internaționale trebuie să înceteze. Câteva miliarde din Rezerva Internațională a BNR nu afectează cu mai nimic credibilitatea financiară a României. Fie că disponibilizează, împrumută sau garantează împrumuturile făcute de Guvern, BNR și Consiliul de Administrație în frunte cu Guvernatorul, trebuie să salveze România și românii afectați de CORONAVIRUS. Fără bani nu ne putem salva și o să murim pentru că BNR e stat în stat, iar guvernul nu este în stare să găsească banii. Poate are cineva o soluție mai bună de a găsi BANII NECESARI. Poate vine MERKEL, MACRON sau TRUMP și ne împrumută cu ceva. Sau familia noastră europeană a cărei colonie suntem, ne sare în ajutor. Cum? Când? Cu ce?

       2      Contractele pentru achiziționarea de armament pentru înzestrarea armatei trebuie suspendate, amânate din cauză de forță majoră. Avem nevoie de bani pentru medicamente, nu pentru rachete și avioane. Nu cred că ne atacă cineva acum sau mai târziu, ca să ne fure Coronavirus. Parlamentul trebuie să intervină prin lege și să vină la muncă pentru că este în serviciul poporului.

       3     Acord național între toate forțele plitice din România pentru CONSENS NAȚIONAL pe Strategia Națională de Apărare contra CORONAVIRUSULUI. Nimănui nu-i este permis să sfideze poporul român, să facă politică, acum, în loc să sprijine cu ce poate salvarea vieților personalului medical și ale românilor. Președintele României are obligația constituțională de a mobiliza, prin mediere, toate forțele politice și toate instituțiile statului, întreaga societate pentru a defini strategia cea mai potrivită care să fie însușită de către toți prin CONSENS NAȚIONAL.

       4     Încrederea populației în autorități, garantarea implicării autorităților în acțiunea de salvare a vieților celor infestați, pot fi întărite printr-o comnunicare transparentă, concretă, simplă, dublată de mesaje de susținere a celor bolnavi, făcută de oameni capabili nu de „șefi” care nu știu să citească sau să prezinte un ordin militar. Ultimele apariții televizate ale Președintelui României au fost de bun augur, au readus speranța că cineva se ocupă de români, că cineva veghează asupra instituțiilor statului să își facă datoria. Spre dezamăgirea tuturor, aparițiile televizate sau radiofonice ale guvernanților, în frunte cu Primul Ministru, vice prim-ministru , miniștrii de la interne, finanțe, muncă, economie, dezvoltare și în primul rând de la sănătate sunt lipsite de siguranță, de credibilitate, de profesionalism, de stăpânire și fermitate managerială. Cine nu știe să citească, cine nu știe să prezinte un ordin, o hotărâre, un decret, să stea în birou sau să plece din funcție, pentru că acum avem nevoie de manageri de criză, nu de politruci. Decideți-vă înainte de a fi prea târziu. Vă simțiți capabili să conduceți, rămâneți cu noi, NU – mai bine demisionați și plecați acasă. 

       5     Economia României de după acest război biologic, pe care-l vom trece, sperăm, cu pierderi cât mai mici, va trebui să existe. Lucru imposibil, dacă nu vom proteja forța de muncă asigurându-i ajutoarele financiare necesare traiului de zi cu zi și continuitatea în muncă. IMM-urile și firmele mari cu capital românesc trebuie sprijinite cu prioritate, ajutate de către stat. Așteptăm măsurile Guvernului și nu ale ministrului finanțelor publice sau ale miniștrilor de la muncă sau de la economie care încă nu au aterizat în realitate. 

       6     Structural instituționalizate cu competențe în gestionarea situațiilor de criză și de război, Parlamentul, Președintele, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Apărării Naționale, au competențe legale constituționale de a stabili mecanismele necesare pentru a conduce societatea într-o situație de criză precum și de a defini relaționarea dintre ele pe baza cooperării și colaborării. 

       Informarea corectă și explicită a populației afectate psihic de situația prin care trece reprezintă o necesitate de maximă importanță. Românii trebuie să înțeleagă că atragerea armatei în procesul complex de gestionare a situației de urgență este un lucru normal, este un sprijin incontestabil în asigurarea rigurozității aplicării măsurilor stabilite. 

„Cei mai puternici războinici sunt răbdarea și timpul” – Lev Tolstoi

Indicatorul de Incredere Macroeconomică a scăzut în luna februarie

În luna februarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 15,1 puncte până la valoarea de 48,6 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 14,1 puncte). Această evoluție s-a datorat în special componentei anticipații a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 2,4 puncte, până la valoarea de 70,7 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a crescut cu 23,2 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 21,5 puncte până la valoarea de 37,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 9,6 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 85% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaților pentru orizontul de 6 luni este de 4,8626, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9400.  

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2021/martie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%.

***

Indicatorul de Incredere Macroeconomică, a fost lansat de către Asociația CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroeconomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști membri ai Asociației CFA Romania privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoza privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidați pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:

• Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piața muncii;
• Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe langă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului.

Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume în rândul profesioniștilor din domeniul financiar. Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregătește și testează candidații în domeniul eticii și standardelor profesionale, analizei situațiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei și evaluării diverselor instrumente financiare și de investiții.

Astăzi, în lume există peste 170.000 de deținători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliați la cele 159 societăți membre ale CFA Institute.

Candidații pentru titlul CFA® trebuie să promoveze o serie de trei examene cu frecvență anuală. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. În plus, sunt necesari 4 ani de experiență profesională relevantă în domeniul financiar, precum și aderarea la un cod de standarde etice și profesionale stricte.

 Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociația CFA România este una dintre cele peste 159 de societăți membre ale CFA Institute, și are  misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.

În prezent, Asociația CFA România are peste 248 de membri, majoritatea deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidați pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniștii care sunt membri ai Asociației CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

*** Termeni și condiții

Nici una dintre informațiile prezentate în cadrul acestui material nu trebuie interpretată ca o invitație sau recomandare de a achiziționa sau de a dispune de orice produs, sau de a vp angaja în orice alta tranzacție, sau consiliere în domeniul investițiilor, în domeniul juridic sau în oricare alt domeniu. Informația care se regăsește în cadrul acestui material este prezentată numai în scop informativ. Informația prezentată este foarte generală și este posibil să nu fie relevantă în cazuri individuale concrete. Asociația CFA România nu dă o garanție asupra gradului de corectitudine și complexitate a informațiilor prezentate în acest material.

Material de opinie de Florentina Munteanu, Partener, Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații

În situația nou creată pe piața muncii de pandemia de COVID-19, companiile caută soluții pentru a se adapta la reducerea activității și pentru a proteja angajații, având în vedere că, până nu demult, lipsa personalului reprezenta o provocare importantă pentru angajatori. Legislația în vigoare permite companiilor să adopte o serie de măsuri în aceste sens, în funcție de gradul și modul în care le este afectată activitatea, de la înțelegeri amiabile între angajatori și angajați, la șomaj tehnic sau măsuri care privesc forța majoră. Fiecare opțiune prezintă, însă, atât o serie de restricții, cât și o serie de avantaje și dezavantaje.

Tot mai mulți angajatori se confruntă, în această perioadă, cu reducerea drastică a activității, care le afectează stabilitatea financiară și, implicit, posibilitatea de a plăti salariile angajaților. O primă soluție pentru diminuarea costurilor, valabilă în cazurile mai puțin grave, ar putea fi negocierea directă cu salariații pentru reducerea programului de lucru și, implicit, a salariilor. O altă soluție ar putea fi aceea în care angajatorul solicită angajaților să intre în concediu de odihnă pe perioada reducerii activității. Astfel de măsuri pot fi aplicate, însă, doar în anumite condiții.

Șomajul tehnic – în ce condiții se poate impune

Companiile pot aplica șomajul tehnic în cazul în care activitatea le este întreruptă în totalitate sau parțial în relația cu o parte a angajaților, care nu vor mai avea posibilitatea să își desfășoare activitatea pentru o anumită perioadă de timp.

Pentru a putea implementa această măsură, compania trebuie, mai întâi, să identifice motivele economice, tehnice sau structurale care justifică întreruperea temporară, parțială sau totală, a activității și să detalieze aceste motive în decizia cu privire la întreruperea temporară a activității.

Pe perioada șomajului tehnic, salariații sunt îndreptățiți să primească o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază, contractele de muncă fiind, în această perioadă, suspendate.

Guvernul României a adoptat, recent, o ordonanță de urgență care prevede că statul va susține, din bugetul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, plata indemnizației aferente șomajului tehnic pentru angajații firmelor afectate de pandemie, însă în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie, pentru două categorii de angajatori: cei afectați direct de instituirea stării de urgență și cei afectați indirect, care își reduc activitatea, cu îndeplinirea, însă, a anumitor condiții și formalități.

O altă formă de șomaj tehnic este cea care permite angajatorului să reducă programul de lucru de la cinci zile pe săptămână la patru zile, cu diminuarea în consecință a salariului, însă aceasta poate fi adoptată doar în cazul reducerii temporare a activității, din motive economice, tehnologice sau structurale, pentru perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare.

Forța majoră – o măsură extremă, care trebuie intens analizată

În situația în care este invocată forța majoră în relațiile de muncă, aceasta implică suspendarea contractelor de muncă, fără plata vreunei indemnizații către angajații afectați. Totuși, este extrem de important de precizat că, pentru a se stabili dacă o companie poate suspenda contractele de muncă ale angajaților ca urmare a reducerii/întreruperii activității din cauza COVID–19 invocând forța majoră, trebuie analizate motivele exacte ale unei astfel de decizii și trebuie verificat, în concret, dacă sunt îndeplinite condițiile forței majore.

Așadar, măsurile pe care le pot aplica angajatorii în această perioadă trebuie analizate și aplicate de la caz la caz, în funcție de situația particulară a fiecărei companii, de relația curentă cu angajații și de gravitatea situației create de pandemie.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe blogul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate de România în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Economia României este sub o presiune fără precedent. Sunt impuse măsuri excepționale pentru protejarea cetățenilor. Mediul de afaceri are nevoie și el de măsuri urgente, ferme, care să nu fie pervertite de tentația populismului electoral. Membrii confederației Patronale Concordia cer autorităților să nu cadă în capcana unor decizii care pot afecta iremediabil sectoare critice ale economiei.  

Trebuie să depășim împreună provocările generate de pandemia COVID 19. Urgența zero este asigurarea stării de sănătate a populației, urmată de asigurarea continuității vieții economice, sociale, a securității aprovizionării alimentare, a procesului educațional. Măsurile populiste, luate în pripă, pot gripa întreaga economie. Energia electrică, alimentarea cu gaze și apă, siguranța operatorilor de telefonie și soliditatea sistemului bancar nu trebuie puse la încercare, pentru că de fiecare dintre ele depinde sănătatea întregii economii. Fără o apreciere corectă a impactului unor astfel de măsuri, România riscă generarea unor probleme suplimentare, care se vor adăuga artificial presiunii și blocajelor existente. Sectoarele cele mai puternic afectate și angajații lor, trebuie sprijiniți fără a transfera povara, în mod nejustificat, asupra altora.

Considerăm că e necesar mai mult decât oricând ca factorii politici, Parlament, Guvern, instituții de reglementare și reprezentanții diferitelor sectoare economice să discute în regim de urgență înainte de a fi luate măsuri pe care le vom deconta cu toții mai târziu, cu costuri înzecite. În lipsa acestor consultări și sub tentația populismului de tip electoral, aceste derapaje pot avea loc cu foarte mare ușurință. E un proces de care ar fi trebuit să se țină cont dintotdeauna,  dar devine cu atât mai necesar în condițiile actuale .

Autoritățile statului trebuie să ia măsuri prin care să asigure resursele de energie necesare consumului național casnic și industrial, să asigure continuitatea funcționării utilităților, inclusiv prin măsuri de prevenire a blocării lanțurilor comerciale din sector.

Guvernul trebuie să ușureze munca celor care pot să își continue activitatea și să înlesnească transferul de forță de muncă între sectoarele deja afectate grav și cele care au nevoie de forță de muncă suplimentară. Prioritatea membrilor Confederației Patronale Concordia este protejarea locurilor de muncă.

Sub presiuni populiste nejustificate și în lipsa unei consultări rapide și necomplicate cu actorii economiei reale, situația de criză va fi amplificată, provocând ecosistemului antreprenorial și macroeconomic prejudicii irecuperabile. Solicităm autorităților ca orice măsură cu impact direct sau indirect asupra economiei reale să fie mai întâi discutată și analizată cu mediul de afaceri și doar apoi aplicată.

Trebuie să învățăm din greșelile partenerilor europeni, să urmărim măsurile pe care celelalte state le iau pentru a-și proteja economia, dar luând în calcul situația din România. Nu putem copia măsuri care ne depășesc posibilitățile, ci trebuie să alegem acele măsuri care se potrivesc cel mai bine în context local. Trebuie să lucrăm împreună, de urgență, pentru ca oamenii să fie protejați de coronavirus și apoi ca economia României să rămână în picioare și cetățenii ei în siguranță.

Confederația Patronală Concordia  reprezintă companii cu capital românesc și străin, reunite în cele mai puternice federații sectoriale și care au cea mai diversă și relevantă perspectivă asupra realităților economice și sociale : Federația Patronală Petrol și Gaze, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț, Federația Patronatelor din Industria Auto, Federația Patronală a Transportatorilor din România, Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Federația Industriei Hoteliere din România.

Concordia este confederația patronală românească afiliată la BusinessEurope și IOE – International Organization of Employers.

Sau

Cele mai importante 7 răspunsuri la întrebări despre activarea clauzei de forță majoră!

Elena Ablai, senior Associate al casei de avocatură Cosma & Asociații, si Carmen Cârcotă, colaborator  al Cosma & Asociații, avocați cu experiență de 7 și, respectiv, 4 ani în consultanță comercială și litigii izvorâte din contracte au identificat și răspuns la cele mai importante 7 întrebări despre activarea clauzei de forță majoră din contracte, în condițiile declarării pandemiei. Pe platforma www.avocatura.com unde activează pentru consultanță video sau scrisă, cele două specialiste au rating maxim(10) oferit de clienți.

1. Ce înseamnă clauza de forță majoră și în ce contracte este prezentă?

Forța majoră, astfel cum este definită de Codul Civil, este acel eveniment extern,  imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, ce atrage exonerarea de răspundere contractuală, dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul. Altfel spus, forța majoră are în vedere acele situații în care debitorul unei obligații este pus în imposibilitate obiectivă de executare a obligațiilor contractuale, din pricina unui eveniment străin de voința și culpa sa, neprevăzut și pe care nu îl poate controla, împiedica, restrânge sau înlătura.

La analiza efectelor forței majore, se face distincție între o imposibilitate temporară și o imposibilitate definitivă de executare a obligațiilor. În ceea ce privește imposibilitatea temporară, executarea obligației va fi suspendată pentru un termen rezonabil, apreciat de la

caz la caz, în funcție de durata și urmările evenimentului de forță majoră.

Însă, atunci când imposibilitatea de executare este totală și definitivă și privește obligații contractuale esențiale, în considerarea cărora părțile au încheiat contractul, acesta din urmă se va desființa de plin drept de la data producerii evenimentului de forță majoră, debitorul

fiind exonerat de răspundere.

Normele legale ce reglementează efectele forței majore fiind supletive (legiuitorul lasă la latitudinea părților stabilirea unor reguli de conduită și numai în lipsa unor astfel de reguli, se aplică cele stabilite de lege), părțile au posibilitatea de a deroga de la aceasta, stabilind propria lor modalitate în care forța majoră urmează a opera. În cazul în care nu se agreează contractual asupra forței majore, urmează a se aplica dispozițiile Codului Civil.

Tocmai pentru că este o normă supletivă, iar efectele în caz de producere afectează relațiile contractuale, clauza referitoare la forța majoră este una foarte des întâlnită și se regăsește în majoritatea contractelor comerciale și civile, dar nu numai, părțile convenind de multe ori modalitatea de operare a forței majore în relațiile lor contractuale.

Prin clauza de forță majoră, părțile pot stabili cu titlu exemplificativ ce evenimente ar putea constitui forță majoră, modalitatea și termenul pentru notificarea apariției cazului de forță majoră, dovada forței majore, limitele și condițiile în care aceasta va opera.

Cu titlu de exemplu, în privința efectelor, părțile pot agrea:

• Stabilirea unei perioade limitate pe durata căreia operează suspendarea executării obligațiilor cu posibilitatea ca, în măsura în care este posibil, și obligațiile corelative ale celeilalte părți să fie suspendate;
• Încetarea de plin drept a contractului în cazul în care forța majoră nu este înlăturată într-un anumit termen limită;
• Renegocierea și adaptarea contractului astfel încât să îi permită părții afectate executarea în continuare a contractului, însă în condiții mai avantajoase.

Având în vedere că efectele forței majore duc la neîndeplinirea unor obligații contractuale, în cele mai multe cazuri, existența evenimentului de forță majoră este contestată de  cealaltă parte contractantă.

În toate cazurile, sarcina probei în ce privește existența forței majore și imposibilitatea obiectivă de executare a contractului, durata și urmările evenimentului de forță majoră, sunt în sarcina celui care o invocă.

Legea nu prevede dispoziții referitoare la dovada forței majore. Tocmai de aceea, de multe ori, părțile agreează și asupra modalității de dovedire a cazului de forță majoră, de regulă, prin prezentarea unui certificat emis de Camera de Comerț și Industrie a României sau de

structurile județene subordonate (în cazul comercianților[1]). Apreciem că, și atunci când nu se stabilește contractual modalitatea în care se dovedește forța majoră, este recomandabil ca partea care invocă forța majoră să facă dovada acesteia prin prezentarea certificatului anterior menționat, pentru a evita astfel orice litigii ulterioare și opoziții din partea părții adverse ce ar putea avea șanse de succes.

Cu titlu de noutate, având în vedere efectele produse de răspândirea virusului SARS-CoV-2 și decretarea stării de urgență pe teritoriul României, prin art. 12 din Decretul pentru instituirea sării de urgență din data de 16.03.2020 s-a stabilit că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror  activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative. Procedura de emitere și criteriile de eligibilitate nu au fost stabilite până la acest moment.

În ședința Guvernului din data de 18.03.2020, au fost adoptate o serie de acte normative privind luarea unor măsuri pentru aplicarea Decretului anterior menționat.

Unul dintre aceste acte normative este Ordonanța de urgență privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare publicată în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020.

Potrivit art. X. din Ordonanță, pe durata stării de urgență, IMM-urile, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de

autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze

naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Totodată, potrivit aceluiași articol din Ordonanță, prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele menționate mai sus încheiate de IMM-urile, care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului

de Afaceri, poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în

considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.

Rezultă așadar, din Ordonanța sus amintită, că măsurile de protecție luate vizează la acest moment doar IMM-urile a căror activitate este profund afectată de contextul răspândirii virusului SARS-CoV-2 și care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, aici referindu-ne în special la cele care activează în transporturi, turism, HORECA, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat, unele servicii, ale căror venituri au scăzut semnificativ pe fondul măsurilor dispuse în contextul pandemiei.

De asemenea, rezultă că prezentarea certificatului de situație de urgență urmează doar a amâna obligațiile de plată ale IMM-urilor rezultate din contractele cu furnizorii de utilități și obligația de plată a chiriei rezultate din contractele de închiriere pentru sediile sociale și cele secundare.

Considerăm astfel că certificatul de stare de urgență nu echivalează cu certificatul de atestare a existenței forței majore emis de Camera de Comerț și Industrie a României.

Raportat la relațiile contractuale, în timp ce prezentarea certificatului de stare de urgență de către un IMM atrage doar amânarea plăților facturilor rezultate din contractele cu furnizorii de utilități, dar și plata chiriei pentru imobilele deținute cu titlu de sediu social sau sedii secundare, certificatul de atestare a existenței forței majore poate atrage și suspendarea executării altor obligații contractuale rezultate din alt tip de contracte, forța majoră putând fi invocată de orice operator economic, chiar dacă nu este IMM și chiar dacă nu activează în domeniile substanțial afectate, dar a cărui activitate este totuși negativ influențată de măsurile economice și sociale dispuse și a obținut certificatul de atestare a existenței cazului de forță majoră.

Prin urmare, în domeniul contractual, în baza certificatului pentru situație de urgență, IMM-urile pot beneficia doar de amânarea plății facturilor rezultate din contractele de utilități și plata chiriei pentru sediul social și sediile secundare, iar dacă se invocă imposibilitatea executării altor obligații contractuale, este recomandabil ca inclusiv IMM-urile să obțină și să prezinte certificate de atestare a existenței forței majore emise de Camera de Comerț și

Industrie a României.

O altă chestiune ce trebuie subliniată aici, este faptul că certificatele pentru stare de urgență urmează a produce efecte doar pe parcursul perioadei de 30 zile pentru care a fost instituită starea de urgență, astfel încât în lipsa unei prelungiri a stării de urgență, orice forță majoră urmează a fi ulterior dovedită prin obținerea unui certificat de forță majoră.

• Când o poți invoca și în ce condiții? Cum o invoci efectiv?

Condițiile legale

Am văzut că pentru a fi eficient cazul de forţă majoră este necesar ca acesta să fie un eveniment străin (exterior conduitei părţilor), imprevizibil şi de neînlăturat, iar, pe de altă parte, cel care-l invocă să fi luat toate măsurile pentru a-l putea evita ori a-i limita

efectele.

Pe lângă condiția exteriorității și cea a imprevizibilității, este necesar așadar să mai fie satisfăcută o condiție precedentă care ține de data aceasta de conduita celui ce urmărește să invoce acest caz de înlăturare a răspunderii contractuale, anume: luarea tuturor măsurilor concrete posibile, preventive şi regresive, pentru a evita forța majoră şi a-i limita efectele. Această conduită se va analiza și de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, după cum este descris mai jos, cu ocazia avizării cazului de forță majoră în cazul comercianților.

Condițiile contractuale

Mai sus a fost subliniată relevanța conținutului contractului sub aspectul forței majore, părțile având libertatea de a reglementa condiții chiar mai puțin restrictive pe care trebuie să le îndeplinească un caz pentru a se constitui în caz forță majoră. De asemenea, părțile

pot reglementa necesitatea sau nu a unui aviz din partea Camerei de Comerț și Industrie a României (în cazul comercianților).

Notificarea părții adverse

Partea care urmărește să invoce forța majoră va comunica celeilalte părți o notificare cu acest scop, fiind relevante în această etapă prevederile contractuale agreate în privința notificărilor și comunicărilor dintre părți (modalitatea de comunicare, termenul pentru

notificare etc.).

Interpretări relevante

În practica și în doctrina de specialitate, s-a mai reținut un aspect important în privința incidenței forței majore. Anume, pentru a beneficia de efectele forţei majore, este esenţial ca evenimentul calificat astfel să se fi produs înainte ca obligaţia, rezultând din contractul încheiat între părţi, să fi devenit exigibilă, apreciindu-se totodată că existenţa unui caz de forţă majoră nu are ca efect excluderea răspunderii debitorului, dacă acesta a fost pus în întârziere pentru a-şi executa obligaţiile contractuale, iar evenimentul s-a produs ulterior acestui moment. Totuşi, debitorul se va putea apăra de răspundere când va dovedi că, şi dacă ar fi executat obligaţia, forţa majoră l-ar fi privat pe creditor de beneficiile acesteia.

Avizul Camerei de Comerț și Industrie a României/Camerelor Județene

În cazul în care partea căreia i se opune forța majoră contestă incidența acesteia sau în cazul în care părțile au prevăzut contractual necesitatea unui document confirmativ emis de organizațiile îndreptățite, partea interesată va trebui să parcurgă un demers în fața Camerei de Comerț și Industrie a României, respectiv în fața Camerelor Județene, după caz. Finalitatea demersului constă în avizarea cazului de forță majoră pretins.

Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație cu scop de sprijin şi apărare a intereselor generale ale comunităţii de afaceri din România. Aceasta avizează, la cerere, pentru societăţile româneşti, pe bază de documentaţie, existenţa cazurilor de forţă majoră şi efectele acestora asupra executării obligaţiilor comerciale internaţionale. Camerele Județene avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor derivate din contracte fără elemente de extraneitate.[1]

Solicitarea adresată Camerei de Comerț a României/Camerei Județene va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, a consecinţelor acestora în relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice că evenimentul invocat reprezintă forţă majoră.

Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră se emite în baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant.

• Ce trebuie să conțină documentația de avizare:

Dosarul trebuie să cuprindă (cel puţin):

• cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal (formular);
• copie a contractuluiafectat din evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;
• atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;
• notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.

Documentele se prezintă în original sau în copie certificată de solicitant. Tariful perceput de către Camera de Comerț și Industrie a României este de 500 EUR (în lei, la cursul BNR din ziua plăţii) + TVA.

Clarificări emise de Camera de Comerț și Industrie a României în contextul economic-social actual determinat de răspândirea virusului SARS-CoV-2

Având în vedere preocuparea recentă a populației cu privire la mecanismul de operare al forței majore, Camera de Comerț și Industrie a Românieia precizat că nici aceasta și nici Camerele Județene nu sunt abilitate să declare sau nu la nivel național/internațional o anumită situație ca fiind o situație sau un caz de forță majoră.

Singurul atribut al acestor organizații este de a analiza în particular, la cererea comercianților, și a aviza sau nu, existența forței majore – privită exclusiv din perspectiva efectelor și influenței acesteia asupra executării obligațiilor rezultate dintr-un contract comercial -.

• Clauza de forță majoră se poate aplica și la amânarea sau neplata chiriei? Dacă da, cum, în ce fel, în ce condiții? Cum se procedează?

Forța majoră poate fi invocată și pentru obținerea unor facilități la plata chiriei pe durata evenimentului de forță majoră, exact în aceleași condiții în care se invocă forța majoră în ce privește executarea oricăror alte obligații contractuale.

Pentru invocarea forței majore, trebuie analizate dispozițiile contractuale și urmărită întocmai procedura agreată de părți pentru astfel de cazuri (modalitatea de transmitere și termenul în care se transmite notificarea). Dacă nu există o clauză contractuală ce

reglementează forța majoră, aceasta se notifică celeilalte părți deîndată, prin transmiterea unei notificări în formă scrisă, în modalitatea agreată sau folosită pentru transmiterea comunicărilor.

De regulă, forța majoră este invocată prin transmiterea unei notificări către cealaltă parte contractantă prin care se arată evenimentul ce constituie forță majoră, cum și în ce măsură afectează acesta executarea unor obligații contractuale, cu arătarea remediilor ce se impun (fie în temeiul legii, fie în temeiul contractului, dacă există o clauză de forță majoră): suspendarea executării obligațiilor, exonerarea de la executare etc.

De asemenea, după apariția cazului de forță majoră, părțile pot agrea orice alte modalități de plată, chiar în afara contractului: extinderea scadenței de plată, achitarea în rate, amânarea plății ș.a.m.d..

Facilitățile stabilite urmează a fi aplicabile pe durata forței majore sau pe orice altă durată agreată de părți, urmând ca după încetarea forței majore, obligațiile contractuale să fie executate astfel cum au fost agreate inițial, dacă părțile nu convin contrariul.

• Clauza de forță majoră poate fi aplicată și la plata facturilor de utilități? Dacă da, în ce condiții?

Forța majoră poate fi invocată și în cazul contractelor încheiate cu furnizorii de utilități. Desigur că ne întoarcem la relevanța și importanța prevederilor contractuale sub acest aspect. În cazul necomercianților – cărora nu li se aplică procedura Camerei de Comerț și

Industrie a României/Camerelor județene -, în caz de contestarea cazului de forță majoră de către furnizor, părții interesate îi rămâne deschisă calea judiciară.

• Clauza de forță majoră se poate aplica și în contractele cu angajații? Dacă da, în ce condiții?

Pe tărâmul dreptului muncii, forța majoră poate fi invocată atât pentru suspendarea de drept a contractului de muncă pe durată forței majore, dar și atunci când angajatorul dispune temporar și unilateral, fără consimțământul salariatului, modificarea contractului de muncă prin schimbarea felului și locului muncii, pentru protecția salariatului, din pricina unui caz de forță majoră.

Angajatorul poate alege liber una dintre cele două soluții, în funcţie de consecințele negative asupra activităţii acestuia ca urmare a evenimentului de forţă majoră.

În cazul existenței forței majore, dacă raporturile de muncă nu mai pot continua, contractul de muncă urmează a fi suspendat de drept, având ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și plata drepturilor salariale de către angajator. După încetarea cazului de

forță majoră, contractul de muncă urmează a fi reluat în condițiile inițiale.

Suspendarea de drept intervine în virtutea legii şi nu din voinţa uneia din părţile contractante, motiv pentru care apreciem că nu este necesară emiterea unei decizii în acest sens de către angajator, prin care să se constate suspendarea de drept.

Și în domeniul dreptului muncii, pentru a fi invocată, forța majoră trebuie să îndeplinească aceleași condiții: să reprezinte un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.

Evenimentul de forță majoră poate fi unul natural, social, economic şi trebuie să reprezinte cauza exclusivă a neexecutării obligaţiei. Pot fi considerate cauze de forţă majoră catastrofele naturale (cutremure, secetă, inundaţii, furtuni), criza gravă de materii prime, crize economice care afectează grav fluxul de aprovizionare, dificultăţi în aprovizionare şi transport, deteriorarea utilajelor de producţie, conflictele de muncă (grevele), condițiile meteorologice nefavorabile etc..[2]

Dacă în urma apariției forței majore, contractul de muncă poate totuși continua, însă se impune și este posibilă schimbarea felului sau locului muncii pentru asigurarea protecţiei, sănătăţii şi securităţii salariatului la locul de muncă, angajatorul, cu informarea prealabilă a

salariatului, poate dispune prin emiterea unei decizii una dintre cele două măsuri, însă numai temporar. O asemenea decizie ar trebui să fie emisă în formă scrisă, cu prezentarea situației de fapt ce impune luarea acestei măsuri, temeiul de drept (art. 48 din Codul Muncii) și perioada pentru care este dispusă.

Fiind luată în mod unilateral și fără consimțământul salariatului în cauză, ci doar cu informarea acestuia, această decizie poate fi ulterior contestată.

• Care sunt alte situații în care clauza de forță majoră se poate aplica?

Fiind prevăzută de lege ca o cauză exoneratoare de răspundere (atât contractuală cât și delictuală însă cea din urmă formă de răspundere nu interesează pentru scopul prezentului articol), forța majoră poate fi invocată în orice tip de contract însă incidența acesteia va fi

interpretată de la caz la caz, în funcție de conținutul contractului și de îndeplinirea condițiilor stipulate de lege, respectiv de contract. În doctrina de specialitate[3] s-a subliniat că, în funcţie de starea de fapt concretă, se pot reţine ca având efect exonerator de răspundere chiar şi împrejurările care nu sunt nici total imprevizibile, nici total invincibile, dar constituie obstacole reale pentru executarea obligaţiilor izvorâte din contracte. O asemenea viziune tolerantă se explică prin faptul că în noile împrejurări devine imposibilă executarea contractului în condiţii normale, rezonabile. Condiţiile actuale în care se desfăşoară activităţile de comerţ, precum şi alte activităţi menite să stimuleze circuitul civil, tocmai pentru a se oferi stabilitate şi a încuraja astfel de activităţi, impun necesitatea recurgerii la unele extinderi, adaptări sau atenuări ale severităţii în aprecierea forţei majore. Pentru motivele arătate, alături de fenomenele naturale sau sociale care întrunesc trăsăturile caracteristice tradiţionale ale forţei majore, prin intermediul practicii judiciare s-a admis că pot avea efect exonerator şi alte fenomene sociale, cum sunt măsurile luate

de organele de stat competente, care, în baza atribuţiilor lor legale, opresc derularea transporturilor (fără culpa părţilor contractante), cum sunt actele de piraterie sau de sabotaj, sau chiar grevele, respectiv conflictele de muncă, dacă acestea fac imposibilă executarea obligaţiilor înscrise în contracte.

Față de această interpretare este rezonabil să asumăm că starea de urgență decretată la nivelul țării noastre, împreună cu măsurile specifice impuse în domeniul economic, și al muncii și protecției sociale, sunt apte să provoace dezechilibre în grade suficient de mari

încât să justifice incidența cazurilor de forță majoră. [2]

Elena Ablai

Carmen Cârcotă

Peste 300.000 de firme din România vor fi afectate de al doilea val al coronacrizei economice, multe dintre ele începând săptămâna cu deciziile de trimitere în șomaj tehnic pentru angajați și, din păcate, cu disponibilizarea unor angajați, arată o analiză Frames.

Multe dintre companiile direct afectate de coronacriza economică au așteptat să vadă publicată ordonanța privind măsurile economice anunțate de Guvern, iar de luni au trecut la înregistrarea deciziilor de șomaj tehnic.

Potrivit analiștilor de la Frames, sunt peste 300.000 de companii afectate, în prezent, de al doilea val al crizei economice.

Cele mai multe sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu maxim 20 de angajați, din domenii precum HORECA, servicii către populație (turism, evenimente, saloane de înfrumusețare, săli de jocuri, magazine de cartier etc.), care și-au închis activitatea pe fondul deciziilor administrative și, în multe cazuri, ca urmare a scăderii dramatice a încasărilor.

,,Sunt peste 400.000 de angajați numai în hoteluri și restaurante, care vor fi disponibilizați sau trimiși în șomaj tehnic. Din păcate, contagiunea se anunță și mai mare, având în vedere că pe lanțurile de business sunt afectați furnizori dintr-o gamă largă de servicii’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță, peste 1 milion de angajați din economie vor rămâne fără locuri de muncă în perioada martie-aprilie, dacă starea de urgență nu va fi ridicată. Estimarea nu ia în calcul personalul angajat la negru, fără forme legale, o practică încă foarte prezentă în economie.

DAU AFARĂ OAMENII ȘI NU MAI PLĂTESC FACTURILE

Analiștii de la Frames trag un semnal de alarmă privind modul în care mulți dintre patronii din România au înțeles să gestioneze această perioadă de criză.

,,Din păcate, primele decizii luate în special în IMM-uri au fost disponibilizarea personalului și stoparea oricăror plăți către parteneri, fapt care a accentuat și mai mult blocajul financiar. Dacă până acum, plățile se faceau în medie la 3 luni, la nivelul economiei, cel mai probabil acest ecart va crește semnificativ, cu consecințe extrem de grave pe lanțul economic’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit companiei, această situație este cauzată de absența know-how-ului economic. ,,În economie, mai ales în companiile mici, toate veniturile companiilor au fost retrase de patroni, de acționari, sau au fost cheltuite pe achiziții excentrice, de la sedii la mașini. Peste 90% dintre firmele românești sunt slab capitalizate sau deloc, funcționând din rulaj, din facturile de la o lună la alta’’, a mai declarat Negrescu.

Potrivit companiei de consultanță, în această perioadă, este nevoie de reorganizarea business-ului pe baze solide, având în vedere că ne aflăm abia în al doilea val al crizei.

,,Situația va deveni, din păcate, și mai rea. În aprilie, fără măsuri concrete de sprijinire a lichidității companiilor, vom asista la un val de insolvențe și falimente în lanț. Firmele, în această perioadă, trebuie să strângă rândurile, să își reorganizeze fluxurile economice, relația cu partenerii, să găsească noi metode de producție/vânzare și, foarte important, să nu renunțe la angajați’’, arată analiza.

,,Din păcate, sunt mulți oameni de afaceri care, pentru a nu se complica cu acte sau pentru că au probleme în contabilitate, nu și-au trimis oamenii în șomaj tehnic, ci i-au dat afară. Vor vedea cât de greu le va fi să îi aducă înapoi, când această criză va fi depășită’’, afirmă analiștii.

STATUL TREBUIE SĂ COMUNICE MAI BINE

Măsurile economice anti criză anunțate de autorități ridică numeroase semne de întrebare. În absența unor norme de aplicare, deciziile administrative au pus în reală încurcătură mulți oameni de afaceri și, mai ales, departamente de contabilitate.

,,Cine va livra banii din șomajul tehnic către angajați, firmele sau statul? Dacă au trimis angajații în șomaj tehnic în martie, când vor primi banii, în aprilie sau în mai? Este încă neclar acest lucru. Ce se întâmplă cu firmele care au disponibil în cont, în momentul de față? Vor putea să depună dosarele pentru șomaj tehnic? Dacă vrei să beneficiezi de creditele subvenționate de stat cui te adresezi, statului sau băncilor? Ce acte sunt necesare? Când și cum se va obține certificatul de stare de urgență? Cum vor rezolva autoritățile cu birocrația, în condițiile în care vor fi sute de mii de cereri depuse (unde?) într-o perioadă scurtă de timp? Ce se întâmplă cu firmele care se aflau deja pe pierdere, la finalul lui 2019?’’, se întreabă analiștii.

Potrivit datelor Frames, aproape 150.000 de firme raportau pierderi la sfârșitul anului trecut, dintre care aproape 90.000 (17% din totalul firmelor active) aveau pierderi mai mari de 20%. În aceste companii erau angajați peste 270.000 de salariați.

,,Comunicarea este esențială în acestă perioadă. Dincolo de măsurile sanitare, este nevoie de explicarea măsurilor economice. Mediul de afaceri trebuie să știe concret ce trebuie să facă, nu să ghicească ce ar trebui făcut. În plus, vrem să aflăm ce alte măsuri pregătește guvernul în plan economic. S-a spus că vor urma și altele. Ce înseamnă acest lucru, vor fi reduceri de taxe, se vor impune noi decizii de ordin fiscal, cum să ne construim planurile de afaceri în perioada următoare? Fără predictibilitate, economia riscă să intre în cel mai negru scenariu’’, mai arată analiza Frames.

Unul dintre ultimele avioane care a decolat de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles, marți seară (n.r. 17 martie 2020), aparținea Companiei TAROM și era plin de români. N-am văzut niciodată în viața mea Aeroportul Zaventem atât de gol. În duty free, unele magazine erau închise, iar altele funcționau cu multe rafturi întregi goale.

O atmosferă foarte apăsătoare chiar și printre pasagerii acestei curse. Doar 4 oameni aveau măști și doar 2 mănuși. Nimeni nu se mai înghesuia pe culoare să-și ocupe locul. Toți cu gândul departe și priviri în gol. Mergeau liniștiți și cu capul plecat. Total neobișnuit pentru un zbor spre casă. Nu-i așa?… 

          La îmbarcare în dreptul meu un domn de aproape 50 de ani se uita la alții ce fac și făcea și el la fel. Dintr-o dată s-a întors către mine și mi-a spus: „Nu mai pot de frică. Zbor prima dată în viața mea. Șunt șofer de TIR și merg cu el peste tot. Nu mi-e teamă de nimic când sunt în el… dar acum zbor prima dată în viața mea și mi-e frică.”

          Avea familia în țară și lucra de ani buni ca șofer de TIR. Fusese obligat din cauza măsurilor restrictive de transport să-și lase, în Bruxelles, camionul înmatriculat în Belgia. Îmi povestea că telefonase soției și-i promisese că se-ntoarce acasă. În Belgia nu mai avea ce face pentru o perioadă lungă de timp. Transporturile non-urgente fuseseră sistate, iar în țară se instituise măsura izolării generale.

„Știți, vă rog, cum se completează formularul?”…

          Alt decor; același loc. Pe scaunul de lângă mine o domnișoară cu o mască albă, mototolea aproape compulsiv foaia cu declarația pe proprie răspundere cu privire la interacțiunile cu eventuale persoane bolnave de coronavirus și vizitarea unor locuri cu potențial de risc. Mi se plângea că nu prea știe cum să o completeze și-mi cerea sfatul. Adevărul este că documentul era destul de stufos, cu scris foarte mic și greu lizibil din cauza unei imprimante defecte – probabil – care nu mai putea să gestioneze corect fluxul din cartuș. Am aflat mai târziu că formularul pe care l-am primit la desck-ul check-in-ului era modelul olandez tradus în limba română. În avion, celor care nu-l aveau li se puneau la dispoziție două alte tipuri. Aparent mai lizibile, dar total diferite între ele și față de cel pe care-l aveam noi. „Nu contează, ne-a șoptit stewardesa cu un zâmbet reținut pe care-l puteai ghici în spatele măștii albe și ușor transparente. Sunt în fond aceleași informații cuprinse în ele!” Ne-am liniștit; nu trebuia să mai completăm un altul.

          Drumul se dovedea mai lung decât am fi crezut toți. Și nu pentru că s-ar fi lungit cumva, ci pentru că răbdarea începe să ne joace feste. Începuserăm să ne foim în scaunele noastre în tăcere, iar un domn care stătea în spatele meu pe celălalt rând, mi-a cerut cu foarte mare prudență un pix. Poate nu voiam să i-l dau, se gândea, de teama virusului. I l-am dat. L-a luat timid și încurcat și s-a apucat să-și completeze formularul. Pe tot parcursul drumului am fost serviți și doar la cerere expresă cu un pahar de apă. Probabil din prudență să nu se răspândească și mai mult virusul, dacă s-ar fi aflat printre noi…

Eu ce fac acum?…

          Am ajuns la destinație. În Aeroportul Otopeni, un prim control al angajaților DSP. Fusesem avertizați că vom fi scanați și ni se va lua temperatura. Nici vorbă de așa ceva. Cei doi inspectori și ei cu mască și halate ne întrebau dacă ne-am conpletat formularele și ne spuneau la solicitarea noastră să le lăsăm la controlul documentelor. În spatele meu, 3 tineri, fără niciun fel de bagaj și îmbrăcați ca rapper-ii de pe vremuri. Unul dintre cei doi inspectori a strigat după ei:”Stați acasă 14 zile. Nu glumesc. Vine poliția după voi să vă verifice.”

          Lângă mine, un domn îmi face semn să trec în fața lui. Am ezitat. Nu ne grăbeam toți acasă?… Se pare că nu. El mi-a recunoscut: „Unde să mă duc? Acasă? La nevastă și copii?… Să-i pun în pericol?”… Mă văd obligată să-i răspund: „Păi, nu. Vă duceți în altă parte să fiți singur.” „Unde? îmi dă el replica. Pe stradă?… N-am unde. Credeți că am plecat din țară de prea mult bine?” Nu i-am mai răspuns nimic. Îmi venea rândul la controlul documentelor. I le-am înmânat poliștului de frontieră care m-a rugat să îmi dau puțin masca la o parte să vadă dacă sunt acceași din poza de pe cartea de identitate. S-a lămurit și mi-a urat zâmbind:”Izolare plăcută!”

Ce-i de făcut ?

          De plecat de la aeroport spre casă am plecat cu un taxi. Șoferul îmi spunea mie, dar de fapt părea să vorbească mai mult pentru el: „Noi avem cea mai grea misiune, domnișoară. Îi conducem acasă – când vor să ajungă acasă! – pe toți care vin din Stăinătate. De 17 ani lucrez ca șofer de taxi în Italia și e suficient să muncesc o săptămână să trăiesc o lună întreagă. Îmi întrețin toată familia, dar aici nu ai cum. Am revenit în România de sărbători să rezolv problemele în instanță cu o casă mai veche și m-am angajat ca taximetrist. Patronul îți stabilește un plan foarte mare pe care-l faci cu greu și trebuie să-i dai aproape toți banii. Eu, luna trecută de exemplu, a trebuit să pun din buzunarul meu 150 de lei. Aaaaa și încă ceva. Am dus acasă azi un tânăr care venise singur în avion din Suceava. De ce or mai zbura avioanele astea?… Și am mai luat o domnișoară care se întorcea din Italia. Mi-a spus că știe că trebuie să stea acasă, în izolare, dar ar vrea să treacă mai întâi pe la Mall. A intrat și nu s-a mai întors. Cred că și-a uitat o cheie în mașina mea. Am dat pe stație, dar nici până la ora asta nu m-a căutat nimeni să-i returnez cheia.”

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a numărului de comercianți necinstiți care vând online produse înșelătoare și care pretind că ar putea preveni sau vindeca noul virus. Afirmațiile false se referă la o serie de produse, cum ar fi măști, bonete și dezinfectanți pentru mâini. Astfel de comercianți exploatează situația actuală pentru a-și vinde produsele la prețuri foarte mari, susținând lucruri neadevărate și inducând astfel în eroare consumatorii din UE.19/03/2020

Pentru a soluționa această problemă, Comisia Europeană și rețeaua autorităților naționale pentru protecția consumatorilor la nivelul UE (CPC) au lansat acțiuni comune, în urma unui demers realizat în primă instanță de autoritatea italiană competentă. În prezent, se schimbă în mod activ informații și se colaborează în vederea unei abordări coerente pentru a contracara astfel de practici și pentru a ne asigura că nu există consumatori înșelați de comercianți necinstiți. Acțiunile urmăresc, de asemenea, să informeze consumatorii cu privire la aceste practici neloiale.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție și consumatori, a declarat: „Nu vom tolera comercianții care manipulează temerile consumatorilor cauzate de pandemia de COVID-19 din UE. Unele platforme, cum ar fi Amazon și Facebook, au luat măsuri voluntare împotriva unor astfel de practici. Organizațiile pentru protecția consumatorilor își intensifică la rândul lor activitatea. Aceasta este modalitatea corectă de a răspunde provocării. Îi îndemn pe toți actorii, inclusiv cei din piețele online și platforme de găzduire să ne ajute să luptăm împotriva unor astfel de comportamente abuzive. Fără îndoială, Comisia și autoritățile competente din statele membre vor utiliza toate mijloacele necesare pentru a combate comercianții necinstiți.”

Cu sprijinul Comisiei, autoritățile UE pentru protecția consumatorilor pregătesc o orientare pentru a identifica mai bine practicile problematice. Aceasta va contribui la coordonarea acțiunilor tuturor autorităților naționale, comercianților și platformelor, oferind consultanță autorităților naționale. Având în vedere caracterul urgent al situației, autoritățile statelor membre sunt încurajate să ia rapid măsurile necesare de asigurare a respectării legislației la nivel național, în mod prioritar. În același timp, toate platformele online trebuie să își intensifice eforturile pentru a detecta și a înlătura informațiile false.

Orientarea va fi publicată în următoarele zile. Mai multe informații privind punerea în aplicare a Directivei privind protecția consumatorilor și Directiva privind practicile comerciale neloialeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, aici.

• valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top atinge 5 miliarde euro
• 60% dintre brandurile din clasament au fost create și dezvoltate în ultimii 30 de ani de sectorul privat;
• Dacia își păstrează poziția de top, chiar dacă a crescut doar cu 6%
• sectoarele retail, bancar și petrol și gaze domină clasamentul
• un peisaj mult mai dinamic, cu șase branduri intrând in clasament pentru prima oară în acest an.
• tendință accentuată de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și coboară în clasament

Vedeți raportul Brand Finance Romania 50 2019 aici

Valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri românești a crescut cu 17% față de anul trecut, până la 5 miliarde euro – conform raportului publicat de Brand Finance, cea mai mare firma independentă globală de eveluare de brand. Sporul este de patru ori mai mare decât creșterea de 4.1% a economiei românești în ansamblu — încă o confirmare că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.

David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:

„Brandurile puternice cresc cu mult peste ritmul economiei naționale – iar companiile cu branduri puternice creează valoare chiar și când creșterea economică încetinește. Se conturează o dinamică solidă a brandurilor românești de top, care le pregătește pentru provocările viitorului.”

Brandul auto Dacia își menține poziția de lider pentru al treilea an la rând, cu o valoare de 1.320 milioane euro, în creștere cu 6% față de anul trecut. Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 59 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2019.

Dintre primele 10 branduri, nouă au înregistrat creșteri in valoare, singura scădere fiind înregistrată de Electrica – minus 8%, ceea ce o duce cu un loc mai jos, pe poziția 10. BCR a ieșit din top 10 anul acesta, cu o scădere de 6% a valorii de brand. Pe fondul creșterilor in sectorul de petrol și gaze, brandurile Petrom si Rompetrol au crescut cu 49% și respectiv 44% – Rompetrol intrând pentru prima oara in top 10.

DIGI (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand, depășind 200 milioane euro, după o creștere de 9% – și a marcat o premieră pentru un brand de telecom românesc, intrând in clasamentul global Brand Finance Telecoms 300 2019.

Pe locul 5, Banca Transilvania urcă o poziție și își menține titlul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 208 milioane euro, în creștere cu 41%, fiind singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2019.

Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul

Sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand – un total de 1.379 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 27%, și cu cele mai multe dintre cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 34%. Brandul de retail farmaceutic Catena a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere anuală – de 61% – în timp ce, în aceeași categorie, Sensiblu este singurul brand de retail care a scăzut în valoare (minus 26%).

Brandurile bancare continuă să ocupe un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, ocupând două din primele zece locuri, chiar și după ieșirea brandului Bancpost ­– care a fost achiziționat si consolidat in Banca Transilvania. Astfel, sectorul bancar a generat 489 milioane euro în valoare de brand dar cu o evoluție inegală – Banca Transilvania si BRD au înregistrat creșteri solide, pe când BCR siCEC Bank au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare.

Nou și vechi, intrări și ieșiri

Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2,5 miliarde euro.

Cât despre brandurile vechi românești, atrage atenția tendința de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și alunecă spre baza clasamentului. Branduri ca CFR, Tarom sau TVR (cel din urmă ieșind din top 50 în acest an) au pierdut peste 20% din valoare fiecare față de clasamentul anterior. Chiar dacă valoarea de brand nu este reflectată in bilanț, neglijarea brandului se traduce in efecte tangibile cum ar fi scăderea moralului organizațional și a relevanței pe piață, urmate de diminuarea performanței economice și a valorii de business.

Șase branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50, dinamizând peisajul acestui clasament. Cel mai valoros nou intrat este brandul de logistică Aquila, cu o valoare de 27 milioane euro; ceilalți nou-intrați sunt retailerul Romstal, brandurile alimentareBoromir și CocoRico, brandul de distribuție de combustibili Oscar și brandul de bere Ciuc.

Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească. Anul acesta nu se mai regăsesc in clasament brandurile Bancpost (achiziționată și consolidată in Banca Transilvania), Tinmar – care navighează o piață de energie foarte turbulentă – și brandurile AKTA,  Terapia, Dona și TVR, care au scăzut in valoare.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:

„Tabloul celor mai valoroase branduri românești este impresionant, dar rezervorul de valoare este mult mai extins; dincolo de top 50, peisajul brandurilor este tot mai dinamic, iar multe branduri cresc rapid in valoare.”

Puterea portofoliilor

În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.

Evaluat la 176 milioane euro, Ursus Breweries continuă sa conducă topul portofoliilor, cu trei branduri prezente și în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (42 milioane euro) și berea Timișoreana (70 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 664 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 20% față de anul trecut.

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării face apel la Guvernul României să adopte urgent măsuri de susținere a operatorilor economici și să înainteze un pachet de soluții care să vizeze protejarea companiilor din domeniul bunurilor de larg consum (FMCG), industria ospitalitații, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, domenii economice grav afectate de COVID-19. 

            „Un astfel de demers din partea Executivului ar fi un semnal benefic și o aliniere a României la politicile celorlalte state ale Uniunii Europene care deja au anunțat acțiuni de protecție pentru operatorii economici. CLCC consideră că măsurile trebuie să fie simple și clar de aplicat, astfel încât agenții economici să evite o birocrație suplimentară care le-ar îngreuna și mai mult activitatea. CLCC își declară totala disponibilitate pentru participarea, prin reprezentații săi, la eventuale consultări inițiate de Guvernul României privind identificarea celor mai potrivite soluții pentru depășirea crizei generate de COVID”, a declarat Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC.

            În contextul decretării stării de urgență, CLCC solicită Guvernului să ia în considerare ca magazinelor de proximitate să nu le fie restricționată activitatea.

„Niciuna dintre țările afectate de COVID-19 care au luat măsuri restrictive nu a interzis funcționarea magazinelor de proximitate care comercializează alimente, presă, tutun, servicii de comunicații sau plata utilităților. De exemplu, rețele ca Xpress sau InMedio, care acoperă întreaga țară prin circa 280 de magazine, pot fi considerate de utilitate publică, întrucât oferă clienților o serie de produse și servicii relevante pentru perioada de criză și distanțare socială, precum zona de presă, cărți și reviste. Peste 50% din distribuția de presă din România se realizează prin acest tip de magazine, iar închiderea acestora înseamnă o interzicere a dreptului la informare. Totodată, românii își achiziționează de aici cartele si plătesc facturi pentru serviciile și utilitățile esențiale (electricitate, apă-canal, gaze, telefon, etc.), iar interzicerea activității acestor magazine ar însemna pentru mulți limitarea dreptului de comunicare – întrucât nu toți consumatorii au acces la mijloace digitale de plată. Aceste rețele sunt importante și fiindcă rămân în proximitatea clienților și au capacitatea logistică de a asigura aprovizionarea, care ar permite evitarea aglomerării suplimentare a supermarketurilor și hipermarketurilor pentru acoperirea unor nevoi punctuale, precum cele legate de servicii și de alte produse din zona FMCG. De asemenea, există un focus din partea comercianților pentru a se alinia în mod continuu la măsurile de protecție și prevenire recomandate de autorități, pentru a asigura securitatea clienților și a personalului”, a adăugat directorul executiv al CLCC. 

            CLCC mai propune ca planul de acțiuni să includă amânarea obligațiilor fiscale, cu excepția TVA, pe durata a trei luni; amânarea plății ratelor la creditele bancare și acces la surse de finanțare pentru continuarea sau reluarea activității.

            Totodată, CLCC propune ca angajaților vizați de măsurile adoptate în urma decretării stării de urgență să li se asigure minimum 75% din venituri și să li se garanteze locurile de muncă, alături de condiții optime pentru protecția sănătății în unitățile economice care rămân în activitate.

             CLCC numără peste 2.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 50 de miliarde de lei și un număr de 36.000 de angajați. Coaliția consideră că libertatea economică, a comerțului și a comunicării sunt fundamentale, iar consultările publice stau la baza unei societăți democratice. CLCC cuprinde companii din FMCG, industria ospitalității, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, ONG-uri. 

            Mai multe detalii despre CLCC găsiți pe pagina de web a coaliției www.clcc.ro și pe pagina de Facebook.