Comisia Europeană a propus activarea, la 2 aprilie, a Instrumentului pentru sprijin de urgență al Uniunii Europene, pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din țările UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus.14/04/2020

Astăzi, 14 aprilie, Consiliul și-a dat rapid acordul, astfel încât instrumentul de 2,7 miliarde de euro să înceapă să ofere imediat sprijin direct acolo unde este cel mai necesar. Instrumentul va fi utilizat împreună cu alte instrumente ale UE, precum rezerva de produse farmaceutice și consumabile medicale rescEU, de exemplu, care se majorează în paralel cu încă 300 de milioane de euro față de alocarea propusă inițial de 80 de milioane de euro.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul, a declarat: „Bugetul UE a fost întotdeauna principalul instrument de solidaritate al UE pentru  abordarea situațiilor de criză și pentru acordarea de ajutor rapid celor aflați în dificultate în Europa și în afara ei. Astăzi îl mobilizăm din nou pentru a-i sprijini pe deplin pe cei aflați în linia întâi — doctori, asistenți medicali, bolnavi și familiile acestora. Această contribuție va fi, de asemenea, esențială pentru urmărirea bolii într-un mod solidar, prin punerea la dispoziție a mai multor teste și sprijinirea activităților relevante de cercetare medicală.”

Într-o primă etapă, Instrumentul pentru sprijin de urgență destinat sectorului medical va contribui la finanțarea nevoilor urgente de aprovizionare cu produse medicale precum măștile și ventilatoarele, a transportului de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere, a recrutării de personal medical suplimentar care să poată fi trimis în zonele cele mai grav afectate din întreaga Uniune, precum și a construirii de spitale de campanie mobile.

Instrumentul pentru sprijin de urgență permite Comisiei să achiziționeze direct în numele statelor membre și să direcționeze ajutorul acolo unde este cel mai necesar. Stabilirea priorităților și mobilizarea se vor efectua în strânsă coordonare cu statele membre. A fost instituit un grup operativ intern pentru gestionarea acestei inițiative. Pe termen mediu și lung, fondurile din cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență îi vor permite Uniunii să sprijine eforturile de testare în masă ale statelor membre, precum și orice demersuri relevante de cercetare medicală.

Astfel, Comisia va oferi un răspuns coordonat la nivelul UE pe întreaga perioadă de criză, din etapa actuală până în momentul ieșirii și al recuperării. Pentru ca toate mijloacele bugetare să fie disponibile, Comisia ar avea nevoie să obțină undă verde și din partea Parlamentului European.

Astăzi, 14 aprilie, Comisia a publicat orientări pentru a sprijini statele membre în gestionarea deșeurilor în această perioadă dificilă. Continuitatea furnizării acestor servicii și în timpul crizei de coronavirus este esențială pentru sănătatea noastră, pentru mediu și pentru economie.14/04/2020

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „În această criză fără precedent, colaborăm cu statele membre și cu operatorii din sectorul deșeurilor de pe teritoriul UE pentru a face față provocării de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății umane, cât și a mediului. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor face parte din serviciile esențiale care stau la baza bunăstării cetățenilor noștri, servicii oferite de numeroase companii care, gestionând deșeuri, mențin funcțională economia circulară.”

Comisia recunoaște eforturile pe care operatorii de management al deșeurilor le depun pentru a asigura continuitatea gestionării adecvate a deșeurilor și a volumului crescut de deșeuri menajere și medicale. Pentru a îi sprijini în aceste eforturi, Comisia pune la dispoziție orientări privind gestionarea deșeurilor municipale, a celor provenite din unitățile sanitare, respectiv îndrumări privind sănătatea și siguranța operatorilor de management al deșeurilor și ale angajaților acestora. Orientările pot fi consultate aici.

Material de opinie de Andreea Artenie (foto), Partener Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal

După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.

Cele mai multe dintre deciziile care vizează sprijinirea economiei se adresează în principal companiilor mici și mijlocii, care au resimțit imediat efectele crizei, și includ posibilitatea amânării plății taxelor și/sau a ratelor bancare, precum și facilități de finanțare, prin garanții de stat la contractarea creditelor, dobânzi preferențiale pentru sectoarele grav afectate etc. Totuși, unele state au anunțat sau au adoptat deja măsuri de sprijinire și pentru companiile mari. Printre acestea se numără Germania, care oferă companiilor mari garanții pentru creditele acordate de KFW Bank, banca deținută de stat, Lituania, care pune la dispoziție un fond special pentru asigurarea lichidității, Slovacia, unde se așteaptă noi măsuri dedicate acestui segment de companii, precum și Polonia sau Slovenia.

În ceea ce privește semnalele de relaxare a restricțiilor, unele dintre acestea provin din Cehia, care permite, începând din data de 7 aprilie, efectuarea de activități sportive individuale în aer liber, alte activități în parcuri, în natură și în alte locuri publice accesibile, dar cu anumite limitări, menite să asigure protecția, cum ar fi purtarea de măști și menținerea distanței. De asemenea, începând din 14 aprilie, cehii pot călători în străinătate pentru „activități esențiale”, cum ar fi deplasări în interes de serviciu, controale medicale sau vizitarea familiei, cu mențiunea că fiecare călătorie va fi urmată de 14 zile de carantină obligatorie.

Alte state au anunțat că vor relaxa restricțiile în perioada următoare, pentru a permite reluarea activităților economice, cum este cazul Austriei, al Spaniei și al Poloniei, ori că iau în calcul această opțiune, cum este cazul Germaniei, unde urmează consultări între cancelarul Angela Merkel și landurile federale.

Indiferent de regiunea în care se află sau de modelul economic pe care se bazează, statele europene au un element comun când vine vorba de abordare: prudența, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care a subliniat că, deși controlul răspândirii virusului pare să dea unele semne de progres, este prea devreme pentru a renunța la măsurile de protecție. Țările europene fac pași mici și precauți în această direcție, însă, poate mai important decât amploarea deciziilor este chiar mesajul de optimism pe care îl transmit.

România nu a atins încă vârful pandemiei – drept dovadă în acest sens, decretul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile tocmai a fost semnat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, acesta conținând totodată noi măsuri menite să răspundă unor carențe în defensiva statului împotriva răspândirii pandemiei și a efectelor acesteia, inclusiv în domeniul economic și social. De asemenea, mediul de business încă face eforturi pentru a se adapta la situația nou creată, în speranța că lucrurile vor reveni la normal în curând. Companiile care par să reușească în acest demers sunt cele care au început să privească situația în care se află drept „noua normalitate” și, în consecință, se reinventează. Starea generală rămâne, însă, caracterizată de atenția sporită la noile reglementări și la facilitățile anunțate de stat pentru a sprijini economia, precum și de viteza de reacție pentru a asigura conformarea și, mai ales, supraviețuirea businessului.

SUCEAVA, 12 APRILIE: Parteneriatul între antreprenorul Ștefan Mandachi și Crucea Roșie Suceava aduce primele echipamente la Spitalul Județean de Urgențe din Suceava.

Primele achizitii de materiale de protecție pentru personalul medical și de echipamente pentru secția de terapie intensivă a Spitalului din Suceava au fost realizate la doar două săptămâni de la începutul campaniei „1 Centimetru de Fapte – Cu Totii în Linia Întâi”. Campania, inițiată de omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi, are ca partener Crucea Roșie Suceava și a reușit să  strângă până acum donații în valoare de 900.000 euro.

Până în prezent, din donații au fost achiziționate un ventilator noninvaziv, 15 concentratoare de oxigen, combinezoane, cizme și căști de protecție și gel dezinfectant, materiale care au fost predate spitalului din Suceava. De asemenea, un transport constând în combinezoane, cizme și căști de protecție a fost trimis către Spitalul Municipal Rădăuți. Totodată, a fost semnat contractul și s-a achitat avansul pentru 20 de ventilatoare care urmează să ajungă la Suceava la sfârșitul lunii mai, valoarea totală a echipamentelor și plăților efectuate până în acest moment de către Crucea Roșie Suceava depășind 250.000 euro.

Campania de strângere de fonduri „Cu Toții În Linia Întâi” continuă. În această campanie, antreprenorul Ștefan Mandachi vinde simbolic fiecare centimetru din metrul de autostradă construit în Suceava, iar banii astfel obținuți sunt donați către Crucea Roșie Suceava, pentru achiziția de ventilatoare și de echipamente medicale necesare spitalului din municipiul Suceava sau altor spitale din județ.

Puteți dona în continuare pe site-ul campaniei 1cm.ro, în următoarele conturi ale Crucii Roșii Suceava: 

RO76RNCB0244020411980004       EUR          BCR

RO43RNCB0244020411980016       RON          BCR

RO64RNCB0244020411980026       GBP           BCR

Mulțumim tuturor donatorilor și celor implicați în derularea acestei campanii.

• România a pierdut într-o lună mai multe locuri de muncă decât în perioada de criză economică.
• Închiderea intermitentă a activităților economice poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie.

De la declanșarea stării de urgență și până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.

Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehicolelor și motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri și restaurante. Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerț, industrie prelucrătoare și construcții, avem tabloul complet al situatiei șomerilor din România.

În SUA, aproximativ unul din zece angajați, reprezentând 16,8 milioane de oameni, și-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni, pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Cristina Chiriac, președinte CONAF, a declarat: “Aceste date cu spectru larg poate nu reușesc să exprime cu forță convingătoare disparitățile din prezent însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realității economice și o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieței forței de muncă din cea mai puternică țară a lumii. De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporțiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În țara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care și-au pierdut locul de muncă ca în perioada 2008-2012. Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toți aceștia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă așezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă.”

Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenției pentru Muncă din cadrul Națiunilor Unite. Avertismentul vine la distranță de trei săptămâni de când Organizația Internțională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenției, restricțiile impuse de către autorități pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forța de muncă de la nivel mondial.

Președintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.

“CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puțin 6 luni și posibilitatea de închidere intermitentă a activităților economice. Acest model pe de o parte suprimă parțial efectele coronavirus și în același timp, permite o activitate economică susținută, deși redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei și să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie”, a concluzionat Cristina Chiriac.

Președintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la “o noua normalitate” în care economia mondială și implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie.

“Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacții în lanț care vor afecta nu doar viețile indivizilor în cauză, ci și societățile ca întreg. Cu siguranță economia mondială în general și implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiți să facem față noilor provocări. Lumea se schimbă și o dată cu ea trebuie să ne schimbăm și noi, economia ca sistem din care facem cu toții parte și trebuie să conștientizăm și să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine”, a adaugat Cristina Chiriac.

România se află printre primele 10 țări europene cu un procent de 39 la sută al numărului de companii deținute de femei.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile și trendurile în materie de business și asta nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. 

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa, 2 federații, 6 patronate, 5 asociații și 6 sucursale.  

România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames și Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență.

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.

Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală.

Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de ,,coronacriză economică’’.

Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre.

,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames.

,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social?  Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor.

POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ

Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență.

,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung.  Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Cehia a anunțat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susținerea economiei, din care 30 mld. de zloți pentru investiții în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.

,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii.

,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia.

Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public.

Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.

,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza Frames & ACDA.

,,Statul poate funcționa cu 50% din angajați, dacă este să ne luăm după planurile de tăieri salariale anunțat de Guvern. Este nevoie doar de voință politică, de dorința de a face, în sfârșit, reformele de care economia românească, sistemul public, au nevoie’’, a declarant Cristian Lungu.

Potrivit experților de la ACDA, digitalizarea ANAF – măsură care va duce la creșterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată și impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.

DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ?

În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină în țară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români.

 Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a autorităților române în privința forței de muncă.

,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situație incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în țară, un plan concret prin care acești oameni să fie păstrați în țară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinația Occident. Să îi implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigații, în construcțiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, școli etc.)’’, a declarat Negrescu.

NEVOIA DE LEADERSHIP

România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.

,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii.

Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani.

,,Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și îndesat. În timp ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom spera, în continuare, că ne vor salva multinaționalele, că mediul de afaceri va plăti taxele și impozitele majorate pe care autoritățile le vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puține șanse să construim drumuri, spitale, școli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienții de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL’’, arată analiza Frames & ACDA.

Potirivit analiștilor, de vină pentru această situație este întregul spectru politic.

,,Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depășirea acestei crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de soluții, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după perioada de urgență. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată’’, spun experții.

Între timp, în absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situația bugetară a României se înrăutățește pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În esență, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.

,,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renunțat la PNDL, programul politic de finanțare pentru baronii locali și trebuie investit masiv în dezvoltarea infrastructurii, de la autostrăzi (Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov, Iași-București, Craiova-Pitești  la cale ferată de mare viteză (București-Cluj Napoca, București-Craiova, București-Timișoara, București-Iași etc) și aeroporturi (al doilea aeroport internaținal al capitalei, aeroporturi extinse la Brașov, Craiova, Cluj, Iași, Constanța, Sibiu, Timișoara etc.)  ’’, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit experților Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea unui program național solid și predictibil de susținere a inițiativei antreprenoriale care să includă toate programele naționale și europene pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de la Uniunea Europeană cât și din redirecționarea sumelor obtinute din reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis care să cuprindă credite fiscale.

,,IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei economii moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate și activează într-un mediu în care creditarea este inaccesibilă, iar blocajul financiar se amplifică. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei’’, a declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.

În domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni care să include o licență CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri – CRM, ERP, etc.

Statul ar trebui, de asemenea, să subvenționeze finanţarea costurilor cu achiziționarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare și să încurajeze angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru ieșirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect. 

,,Creșterea numărului de finanțări anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, însoțit de o focusare pe proiectele care vizează producția, industriile creative si IT-ul trebuie să se afle în prim-plan’’, afirmă Cristian Lungu.

Experții spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanțeze programe naționale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie. ,,România, o țară cu un potențial agricol imens, importă alimente. Importăm electricitate deși avem capacități de producție suficiente, importăm gaze deși avem resurse uriașe în Marea Neagră. Importăm bulion deși cultivăm roșii care putrezesc pe câmp. Timpul nu iartă. Cum nu ne-a iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam medicii din țară, când ,,nu ne vindeam țara’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

• granturi directe și
• garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

• în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
• în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

• granturi directe și
• garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

• în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
• în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.

În contextul crizei generate de COVID-19 și a impactului profund pe care măsurile adopate recent de autorități le au asupra economiei, FPPG solicită guvernului consultări permanente în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea  pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor  private prin condiții fiscale competitive.

Recunoaștem unanim că primoridială este protejarea oamenilor atât pe durata stării de urgență decretate, cât și după ridicarea acesteia. Totodată, diminuarea impactului negativ al pandemiei Covid-19 asupra competitivității economice a României pe termen lung poate fi realizată prin restabilirea echilibrului între stat și societate.

Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați. In acest context, membrii federației propun următoarele măsuri:

1. Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă.

• Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili.

• Modernizarea legii energiei (123/2012):

1. astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale).

• Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie.

• Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică.

• Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă.

• Promovarea proiectelor de eficiența energetică – acestea ar permite investiții considerabile în eficiența energetică a clădirilor și totodată ar contribui la scăderea facturilor la utilități.

• Modificarea urgentă a Codului Muncii și corelarea prevederilor cu nevoile angajatorilor.

Analiza situației curente și propunerile FPPG de redresare economică urmează să fie transmise autorităților și publicate pe site-ul asociației.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă faţă de autorităţile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers).

În contextul lipsei de echipamente de protecție pentru personalul medical din sistemul sanitar românesc, echipa de voluntari INACO s-a mobilizat pentru a strânge fonduri și echipamentele necesare pentru personalul medical de la Spitalul Militar Central din București, Spitalul Universitar din București și Spitalul Palazu din Constanța.

Echipa de voluntari a think tank-ului INACO-Inițiativa pentru Competitivitate a făcut o donație de 5.000 de euro pentru utilarea spitalelor cu panouri, tuneluri și cabine care să asigure spațiere de protecție la Spitalul Universitar din București și la Spitalul Palazu din Constanța.

„Știu că suntem doar o picătură de ajutor într-un ocean de nevoi. Mulțumim cadrelor medicale, respectăm lupta lor pentru viața pacienților și suntem onorați să putem contribui cu o bucățică din priceperea noastră, într-o acțiune civică colaborativă coordonată de INACO. Avem noi solicitări primite de la Spitalul Colentina și ȋncercăm să ajutăm și acolo.

În urmă cu 3 ani, când am pornit INACO, am crezut cu tărie că investiția în educație e șansa noastră ca națiune, ȋnsă nu mi-a trecut prin gând că cele patru SmartLab-uri create până acum vor produce viziere de protecție necesare cadrelor medicale în aceste momente grele”, a declarat Andreea Paul, fondatoarea și președinta INACO.

Inițiativa de utilare a spitalelor cu astfel de cabine de dezinfectare aparține Magdei Bei, fondatoare și CEO Graphtec Constanța, companie producătoare de mobilier comercial și standuri expoziționale.

Aceste cabine de dezinfectare sunt foarte apreciate de personalul medical în procesul de triere a pacienților, astfel încât în secțiile medicale să nu pătrundă pacienți netestați. Cabinele pentru decontaminare vor ajunge săptămâna viitoare, cu sprijinul producătorului Graphtec.

Acțiunea de strângere de fonduri continuă până la utilarea completă a tuturor etajelor.

De asemenea, 20 de viziere asamblate de voluntarii INACO și membrii echipei SmartLab Moisil au ajuns ieri la Spitalul Militar din București, la doctorul Augustin Dima. Suportul pentru viziere a fost produs cu ajutorul imprimantelor 3D ȋn laboratorul inteligent Moisil, al patrulea din seria celor pe care INACO le-a pus în funcțiune în ultimul an. Echipa de la SmartLab continuă să imprime suporturi, prin contribuția Oanei Chiac și cu susținerea directoarei Colegiului Național “Grigore Moisil”, Dana Bobocea. FabLab a pregătit componentele transparente pentru montaj, care au fos completate de voluntarii INACO cu banda protectoare autoadezivă pe vizieră.

Se lucrează în continuare la asambalarea de viziere – capacitatea de producție este de circa 20 de bucăți zilnic.

Bibiana Stanciulov, producătoarea Magiunului de Topoloveni, membră INACO, a contribuit cu o donație în produse alimentare bio, tot pentru echipa medicală de la Militar.

INACO mulțumește tuturor donatorilor care s-au implicat și Iulianei Stanciu, din Bușteni, care urmează să doneze încă 1.900 euro pentru un nou etaj echipat cu cabine de dezinfectare.

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România. INACO este o comunitate cu peste 60 de experți voluntari – economiști, sociologi, psihologi, antreprenori, mentori, futurologi, inovatori sociali, specialiști în digitalizare, știință și tehnică, în relații internaționale, branding, comunicare și PR, social shaper, global futurist. INACO crede că raportarea la tendințele tehnologice, științifice, economice și sociale ale viitorului prin educație non-formală și consiliere vocațională este obligatorie pentru competitivitatea tinerilor. Scopul transformator al INACO este să asigure acces gratuit tuturor elevilor României la educație digitală inteligentă, prin construcția de Smart Lab-uri 4.0 în toate unitățile de învățământ din ţară și instruirea profesorilor. Momentan, există patru Smart Lab-uri în România: la Şcoala gimnazială nr. 45 “Titu Maiorescu”, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național Grigore Moisil – toate din București și SmartLab pe platforma Măgurele Science Park.

Dupa un inceput de an nefavorabil, impactul COVID19 accentueaza scaderea achizitiilor de autoturisme, atat in Europa cat si in Romania.
ROMANIA (autoturisme noi): Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia de Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna Martie a.c. au fost inmatriculate in Romania 6.654 autoturisme noi, cu 32,2% mai putine decat in luna similara a anului 2019. Este o situatie conjuncturala, care, atat in tara noastra, cat si in Europa este cauzata, cel putin pentru luna martie, de criza generata de pandemia COVID19. In ceea ce priveste evolutia pe primul trimestru al acestui an, Romania inregistreaza o scadere destul de importanta, de 21,9%, aceasta fiind ceva mai putin ampla comparativ cu evolutia inregistrata in tarile Europei de Vest (care reprezinta peste 75% din totalul pietei UE). Graficul urmator (fig.1) evidentiaza evolutia inmatricularilor in perioada 2018-2020, impactul noilor standarde de omologare a autoturismelor (aug-sept 2018 si 2019), precum debutul defavorabil de la acest inceput de an.

EUROPA (autotursime noi): Si in Europa, luna Martie 2020 a fost, conform LMC Automotive (www.lmc-auto.com), una de scadere extrem de puternica in tarile din Europa Vestica (-52,9%), cele mai mari piete auto inregistrand volume mult mai mici in comparatie cu luna similara a anului 2019, astfel: Italia -85,4%, Franta -72,2%, Spania -69,3%, Austria -66,5%. Aceasta scadere extrem de puternica, combinata cu cea inregistrata in primele 2 luni din 2020, a dus la o evolutie generala negativa a pietei auto din acest grup de tari dupa primele 3 luni din 2020, scaderea generala fiind de 27,1% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Aceasta evolutie nefavorabila este explicabila atat de scaderea productiei de automobile realizata in Europa in anul 2019, respectiv -4,9% (conform Organizatiei Internationale a Constructorilor de Automobile – OICA), dar mai ales de oprirea productiei de automobile aproape in intreaga Europa, incepand cu mijlocul lunii martie ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID19.
ROMANIA (autoturisme rulate): In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 36.049 unitati inmatriculate in luna Martie 2020 (de 5,4 ori mai multe decat cele noi !), consemneaza o scadere de doar 3,6% fata de luna similara din 2019. Cu aceste date, pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, autoturismele rulate inregistreaza o scadere de doar 2,0% (cele noi -32,2% !). Ar mai fi de remarcat, in acest context, varsta medie a acestor autoturisme rulate care, in martie, 2020 a fost de cca. 11,4 ani.

ROMANIA (vehicule comerciale) : In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCVs, HCVs, Minibuse), in Romania, acestea inregistreaza pe ansamblul primelor 3 luni din 2020, o scadere generala de 29,1% pe segmentul celor noi si o crestere de 3,0% pe segmentul celor rulate.

9 aprilie 2020 – Românii cheltuie din ce în ce mai mult pentru aprovizionarea cu produse alimentare, luând în considerare cifrele de afaceri realizate de retailerii locali în ultimii 10 ani, iar situația actuală va contribui la o creștere și mai spectaculoasă a acestei industrii.

Astfel, cifra de afaceri a retail-ului alimentar din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai mare decât nivelul din 2009 și 9,6% față de 2017, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Mai mult, specialiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 112 de miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, la aproape 125 de miliarde de lei, pe fondul panicii cumpărătorilor din ultimele săptămîni, care s-au temut de dispariția anumitor produse și au lăsat goale rafturile multor magazine.

„Dublarea ritmului de creștere va duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie. Cu toate acestea,  retail-ul alimentar este o piață dictată de jucătorii mari,  iar magazinele mici rezistă în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe șanse de reușită  dacă vor primi susținere din partea autorităților și dacă românii își vor schimba obiceiurile de consum, alegând să cumpere mai multe produse românești și din mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale retail-ului alimentar modern, cât și magazine mici, ale unor comercianți locali“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

TOPUL COMPANIILOR DIN RETAIL-UL ALIMENTAR

În 2018, cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 57 de miliarde de lei, generând peste 53% din cifra de afaceri totală a industriei.

Liderul pieței de retail alimentar continuă să fie KAUFLAND ROMANIA SCS, cu o cifră de afaceri de 10,9 miliarde de lei și o cotă confortabilă de piață de peste 10%. Compania germană este și cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 788 milioane de lei, cu 18% mai mult decât în 2017, și, totodată. reprezintă cel mai mare contributor* la bugetul statului: 233 milioane de lei în 2018.

În clasamentul companiilor din retail-ul alimentar după cifra de afaceri, s-a produs o rocadă în top cinci, astfel că LIDL DISCOUNT SRL a urcat pe locul al doilea, înaintea CARREFOUR ROMÂNIA SRL, care se claseză pe poziția a treia, iar AUCHAN ROMÂNIA SA este înlocuit pe locul 4 de PROFI ROM FOOD SRL, care ajunge pentru prima dată în acest top.

Primii 5 jucători ai industriei de retail alimentar de au contribuit cu aproape 660 de milioane de lei la bugetul statului în 2018, ceea ce constituie 42% din totalul de 1,6 miliarde de lei din industrie.

Industria de retail alimentar număra peste 229 mii de angajați în 2018, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 13.578 din aceștia.

CREȘTERE DE PESTE 220% A PROFITULUI NET ÎN ULTIMII 10 ANI

Creșterea afacerilor din retail-ul alimentar a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. În 2018, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 8% în comparație cu anul precedent  și a fost cu 224% mai mare decât în 2009,  însumând aproape 3,8 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,8 miliarde de lei, ceea ce a constituit 47,5% din total, în 2018.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 2,6 miliarde de lei înregistrat la nivelul anului 2018. 

COMERȚUL E PE PLUS, DAR MICILE AFACERI PE MINUS

Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puțin de jumătate 23,9 mii (43%) au obținut profit, 20,3 mii (37%), fiind în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018.

În ceea ce privește numărul firmelor din retailul alimentar, acesta a scăzut cu 2,2% în comparație cu anul 2017 și cu 14% față de 2009, ajungând la 54,9 mii de companii în 2018, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Analiștii KeysFin estimează că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de COVID 19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020.

Retailul alimentar va fi  însă la nivel agregat unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură  (dependentă însă de condițiile meteo) și distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate. Potrivit datelor Registrului Comerțului, în România cel mai mare număr de companii suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134 mii firme au apelat la această procedură. În 2019 numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% față de 2018 și a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14 mii.

La nivelul întregii economii, pentru primele două luni din 2020, datele furnizate de Registrul Comerțului indică o scădere a numărului de suspendări cu 37% comparativ cu anul 2019, la 2.216 companii.

Mai mult, luând în considerare informațiile centralizate de analiștii KeysFin până în acest moment, în primul trimestru din 2020, inclusiv luna martie, numărul de suspendări s-a situat  în apropierea nivelului din aceeași în perioadă a anului trecut, respectiv la aproximativ 4.200 de companii (cele mai multe din comerț, activități profesionale și industria prelucrătoare), ceea ce arată că antreprenorii români nu s-au grăbit să-și suspende imediat activitatea. Cu toate acestea, analiștii KeysFin estimează că numărul suspendărilor va crește semnificativ în trimestrul al doilea.

ROMÂNII, INIȚIAL MAI SPERIAȚI DE LIPSA ALIMENTELOR DECÂT DE CORONAVIRUS

Pandemia de Coronavirus a adus cu ea o cerere crescută pentru produsele de bază, la care retailerii locali s-au adaptat rapid prin suplimentarea imediată a stocurilor, campanii ample de informare, prevenție și responsabilizare a populației (prin intermediul spoturilor radio, la televizor, mesaje online, dar și în magazine, prin signalistică amplasată pe podea, geamuri și în zonele de trafic). ) și prin eforturi crescute de igienizare a spațiilor. În plus, retailerii au mizat și pe dezvoltarea accentuată a unui segment devenit esențial peste noapte: comerțul online cu livrare la domiciliu.

Cu toate acestea, cererea crescută de produse a dus inițial și la creșterea prețurilor. Astfel, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenței în martie, pe baza datelor din Monitorul Prețului, salamul, roșiile proaspete, laptele și merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie a acestui an. Astfel, dacă un litru de lapte costa 3,94 lei în decembrie 2019, acesta ajunsese să coste 4,95 lei în 23 martie 2020.

Marii retaileri au reacționat rapid la sesizările clienților cu privire la scumpiri și au făcut un angajament de a plafona prețurile la produsele de bază. Primul a fost CARREFOUR ROMÂNIA care a anuțat recent că plafonează prețurile pentru 500 de produse de bază până de Paște, fiind urmat de MEGA IMAGE.

*Sunt incluse: cheltuielile cu asigurările sociale și protecția socială, impozitul pe profit, cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, alte impozite neprezentate la elementele de mai sus și impozitul specific unor activități.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.

București, 9 aprilie 2020: Într-un context volatil generat de epidemia de Covid-19, piața locală de real estate ar putea fi afectată în acest an de posibila depreciere a monedei naționale. Deprecierea a fost mică până acum în România, de puțin peste 1% în raport cu euro în ultimele luni, comparativ cu alte țări din regiune, precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, unde monedele s-au depreciat cu până la 10% în raport cu euro. Dacă leul s-ar confrunta cu o evoluție similară, costul închirierii unei proprietăți ar crește substanțial, ducând la costuri suplimentare de până la 25.000 euro pe an pentru un spațiu de 1.000 mp de birouri din București, cu taxele de servicii incluse, potrivit estimărilor consultanților Colliers International.

Pandemia de Covid-19 este așteptată să provoace efecte negative în diverse sectoare economice la nivel global, inclusiv în real estate. O provocare specială cu care se confruntă jucătorii din segmentul comercial al pieței de imobiliare din Europa Centrală și de Est este plata chiriilor și taxelor de servicii în raport cu euro, ceea ce ar putea duce la dificultăți. Situația este delicată în special pentru Cehia (coroana cehă – CZK), Polonia (zlotul polonez – PLN) și Ungaria (forintul maghiar – HUF), unde monedele naționale au scăzut în raport cu euro cu procente cuprinse între 7% și 10%.

”Evoluția monedei naționale nu este atât de pesimistă în România, unde leul a scăzut cu doar 1,3% în raport cu euro în perioada dintre mijlocul lunii februarie și finalul lunii martie. Asta nu înseamnă mult pentru chirii acum, dar situația trebuie pusă într-un context mai larg, moneda românească scăzând constant în ultimii cinci ani, în timp ce alte monede regionale au fost mai puțin dinamice. Față de acum cinci ani, leul s-a devalorizat cu 9%, prin comparație cu 11% în cazul PLN și 17% în cazul HUF, ultimele două marcând mare parte din depreciere în 2020”, spune Silviu Pop, Head of Research la Colliers International, care a analizat diverse scenarii privind evoluția monedei naționale și posibilul impact asupra pieței de real estate.

Având în vedere dezechilibrele interne mai ridicate cu care se confruntă România, mulți analiști nu exclud posibilitatea unei deprecieri mai mari pentru moneda națională în acest an. În toamna anului trecut, Fondul Monetar Internațional aprecia că, având în vedere fundamentele macroeconomice, leul românesc avea loc pentru o depreciere de până la aproximativ 10%. Așadar, deși pare că direcția pentru leu este de depreciere, aprecierile FMI fac parte din cea mai pesimistă ipoteză. Merită notat că principalul scenariu indică o scădere mult mai mică, sondajele realizate de CFA Society România în rândul analiștilor financiari din țară indicând un raport mediu de 4,94 lei pentru un euro într-un orizont de 12 luni.

„Într-un asemenea scenariu extrem de depreciere de 10% a leului față de euro, costurile imobiliare ar crește cu echivalentul a 25 de euro pe metru pătrat pe an la valoarea actuală a cursului, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă mai ales în contextul actual. În teorie, acest cost ar trebui acoperit doar de către chiriaș, dar circumstanțele extraordinare din piață înseamnă că proprietarii, în special din zonele de retail și birouri, nu sunt într-o poziție dominantă pentru a putea negocia”, adaugă Silviu Pop.

În consecință, noi tipuri de angajamente ar putea fi stabilite între proprietari și chiriași. Proprietarii ar putea lua în considerare scutiri pe termen scurt la plata chiriilor sau inclusiv devansarea lunilor gratuite de chirie pe care le oferă de obicei la finalul perioadei contractuale. În același timp, chiriașii ar putea să extindă durata contractului de închiriere cel puțin pentru a acoperi perioada compromisă.

”În final, sectorul imobiliar va fi un loc mai sărac pentru toată lumea dacă jucătorii din piață nu reușesc să găsească soluții în aceste vremuri complicate. Un viitor în care proprietarii de clădiri au prea puțini chiriași sau unde chiriașii nu pot găsi un spațiu potrivit de închiriat poate fi evitat dacă și unii și ceilalți reușesc să ajungă la soluții prin care să se susțină reciproc în aceste vremuri dificile, contribuind astfel la accelerarea procesului de recuperare atunci când situația actuală se va încheia”, conchide Silviu Pop, Head of Research la Colliers International.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.

Pentru marea majoritate a românilor, epidemia de Coronavirus înseamnă o schimbare radicală a stilului de viață, a percepțiilor asupra vieții în general și o reconsiderare a valorilor personale.

În cel mai recent studiu MKOR, se evidențiază impactul epidemiei de Coronavirus în România și atitudinile populației legate de aceste schimbări

Distanțarea socială

Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită de 69% dintre români, și a condus la schimbarea planurilor personale (44%) și profesionale (18%), mai ales a celor legate de călătorii.

Obiceiuri de zi cu zi

Aproape toți românii (98%) și-au schimbat obiceiurile de zi cu zi, ca răspuns la epidemia de Coronavirus (COVID-19). În această perioadă, 82% se spală și se dezinfectează mai des pe mâini, iar 75% evită spațiile publice, ieșind afară doar pentru drumurile de strictă necesitate. Mai mult, 46% dintre persoane își iau măsuri de precauție suplimentară, alegând să poarte mască și mănuși atunci când ies din casă.

Obiceiuri de cumpărare

Schimbările de comportament se reflectă și în obiceiurile de cumpărare, aproape jumătate dintre români alegând să reducă cheltuielile la minim (49%), gândindu-se de două ori înainte de a face o cheltuială (42%). În plus, 30% se îndreaptă către cumpărăturile online zilele acestea, mai mult decât o făceau înainte de epidemia de Coronavirus. Aproximativ 1 din 4 persoane și-au asigurat provizii de mâncare și alte produse de bază pentru această perioadă.

Valori personale

Epidemia de Coronavirus are și un impact pozitiv, în sensul în care mai mulți români își manifestă mai mult grija față de prieteni și familie (37%) ori petrec mai mult timp cu copiii (25%).

Lucrul de acasă

Pentru mai mult de jumătate (56%) dintre românii care au un loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului muncii pe care o realizează. După declanșarea epidemiei de COVID-19, 34% dintre angajați și-au adaptat modul de lucru, alegând să lucreze de acasă, fie parțial (22%), fie în totalitate (12%). Acestora li se adaugă alți 9%, care obișnuiau să lucreze de acasă și înainte.

Impact economic

După nici trei săptămâni de la declanșarea restricțiilor ca urmare a epidemiei de Coronavirus, aproape 1 din 4 persoane au suferit deja o reducere a veniturilor. Mai mult, 19% din populația activă a intrat în situație de risc în această perioadă, în urma suspendării temporare a contractului de muncă (8%), a intrării în șomaj tehnic (7%) sau chiar a pierderii locului de muncă (4%).

Încrederea în autorități

Românii învestesc autoritățile statului cu un nivel mediu de încredere față de capacitatea de gestionare a crizei cauzate de epidemia de Coronavirus în România (de 3.84 puncte din 7 maxim posibile).

Perspectivă sociologică asupra studiului

Din analizele noastre, distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români. Totuși, oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.

Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.

Conștientizarea crizei ce va veni îi determină pe indivizi să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară și să renunțe la micile răsfățuri cu care mulți erau obișnuiți (mersul la mall, la salon, în city-break-uri sau vacanțe). Prioritar devine acum traiul zilnic, cu necesitățile sale.

Importanța prezentului ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităților, timpul petrecut cu familia și cei apropiați, sănătatea și bunăstarea acestora fiind cele mai de preț lucruri.

În timp ce femeile tind să pună mai mult accentul pe importanța relațiilor interumane și fac apel la solidaritate și credință, bărbații enunță o perspectivă politico-economică negativă, concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea epidemiei și criza economică previzionată.

Când vine vorba despre atitudinea autorităților față de această situație ieșită din comun, la momentul aplicării chestionarului, majoritatea respondenților erau de părere că regulile puteau fi mai drastice, pentru a fi cât mai eficiente. Amenzile date celor ce încalcă regulile ar trebui să fie mai aspre, iar recomandările autorităților expuse mai autoritar.

„Suntem convinși că acest tip de înțelegere a impactului distanțării sociale va lăsa urme în mentalul colectiv și în societatea de consum, așa cum o cunoaștem. Iar rolul nostru, ca cercetători, este să reflectăm cât mai bine aceste schimbări, așa încât autoritățile, companiile și oamenii să poată lua decizii informate pentru viitor.” a menționat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

LINK către studiu : https://mkor.ro/studii/studiu-coronavirus-romania-2020/

***

Studiul a fost realizat de MKOR în perioada 26-28 martie 2020, pe un eșantion de 1621 de respondenți, reprezentativ la nivel național pe criterii de gen, vârstă (18+) și distribuție geografică. Nivel de încredere 95%, eroare maximă +/-2.4%.

Comisia a invitat statele membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească până la 15 mai restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Experiența statelor membre și a altor țări expuse la pandemie arată că măsurile luate în vederea combaterii răspândirii virusului trebuie să fie aplicate mai mult de 30 de zile pentru a fi eficace.

Comisia invită la adoptarea unei abordări coordonate în ceea ce privește prelungirea, deoarece acțiunea la frontierele externe poate fi eficace numai dacă este pusă în aplicare de toate statele membre ale UE și ale spațiului Schengen la toate frontierele, cu aceeași dată de încetare și în mod uniform.

Restricția de călătorie, precum și invitația de a o prelungi, se aplică „zonei UE+”, care include toate statele membre ale spațiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croația, Cipru și România) și cele 4 state asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) – în total, 30 de țări.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Toate statele membre au pus în aplicare cu succes măsuri de distanțare socială pentru a limita interacțiunea socială și a încetini răspândirea virusului. Restricția privind călătoriile neesențiale către UE din țările terțe completează aceste măsuri la frontierele externe ale UE. Deși putem vedea primele rezultate încurajatoare, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce în continuare riscurile de răspândire în și mai mare măsură a bolii. Nu ar trebui să lăsăm ușa deschisă atunci când ne protejăm casa.”

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a adăugat: „Situația actuală ne obligă să solicităm prelungirea restricției privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate că acțiunea coordonată este esențială la frontierele externe, trebuie să colaborăm și la frontierele interne pentru a ne asigura că piața noastră internă continuă să funcționeze în mod corespunzător și că produsele esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și echipamentele de protecție, pot ajunge la destinație fără întârziere. Vom continua să sprijinim statele membre în toate aceste direcții de acțiune.”

Evaluarea efectuată de Comisie cu privire la situația actuală indică o creștere continuă a numărului de noi cazuri și decese în întreaga UE, precum și propagarea pandemiei în afara UE, inclusiv în țări din care, de obicei, milioane de persoane călătoreau către UE în fiecare an. În acest context, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce riscul răspândirii în și mai mare măsură a bolii.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a evaluat riscul de sporire a transmiterii comunitare ca fiind moderat dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate și ca fiind foarte ridicat dacă aceste măsuri sunt insuficiente, în timp ce riscul de depășire a capacității sistemelor de sănătate și de asistență socială în săptămânile următoare este foarte ridicat, chiar dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate.

De la punerea în aplicare a restricției de călătorie în a doua jumătate a lunii martie, traficul aerian de pasageri s-a redus aproape la zero, zborurile care încă se mai efectuează fiind, în principal, de transport de mărfuri și de repatriere. O tendință similară a traficului de pasageri poate fi observată și în privința altor moduri de transport, cum ar fi feribotul, autocarul și trenul.

Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a restricției privind călătoriile neesențiale către UE, inclusiv prin discuții regulate în cadrul reuniunilor prin videoconferință cu miniștrii afacerilor interne.

Orice nouă prelungire a restricției de călătorie după data de 15 mai ar trebui să fie evaluată din nou, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Acțiunea paralelă și coordonată la frontierele externe va fi un aspect esențial al unei strategii de ieșire concertate la nivelul UE și al eliminării treptate a măsurilor de izolare în Europa.

Context

La 16 martie 2020, Comisia a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE, pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Liderii au dat curs acestei invitații la 17 martie; ulterior, toate statele membre ale UE (cu excepția Irlandei) și țările din afara UE care fac parte din spațiul Schengen au luat decizii naționale de punere în aplicare a acestei restricții de călătorie.

Cetățenii UE, cetățenii țărilor din afara UE care fac parte din spațiul Schengen și membrii de familie ai acestora, precum și resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE sunt exceptați de la aplicarea restricției de călătorie în scopul întoarcerii lor acasă. În plus, pentru a limita la minimum impactul restricției asupra funcționării societăților noastre, statele membre nu ar trebui să aplice restricțiile anumitor categorii de călători care au o funcție sau o necesitate esențială. Personalul esențial, cum ar fi medicii, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, cercetătorii și experții care contribuie la combaterea coronavirusului, precum și persoanele care transportă mărfuri, lucrătorii transfrontalieri și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare dreptul de a intra în UE.

Pentru a sprijini statele membre, Comisia a prezentat, la 30 martie 2020, îndrumări privind modul de punere în aplicare a restricției temporare de călătorie, privind facilitarea repatrierilor din întreaga lume și privind gestionarea situației persoanelor care, din cauza restricțiilor de călătorie, sunt nevoite să rămână în UE mai mult timp decât sunt autorizate.

Astăzi, 8 aprilie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au prezentat planuri pentru un răspuns solid și bine direcționat al UE în vederea sprijinirii eforturilor țărilor partenere de combatere a pandemiei de coronavirus. Acțiunea colectivă a UE se va axa pe abordarea crizei sanitare imediate și a nevoilor umanitare aferente, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de apă și de salubritate ale țărilor partenere și a capacităților lor de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei, precum și pe atenuarea impactului socioeconomic.08/04/2020

Pentru a sprijini aceste acțiuni, UE va acorda țărilor partenere sprijin financiar în valoare de peste 15,6 miliarde EUR, care va proveni din resursele pentru acțiune externă existente. Împreună cu partenerii noștri, ne asigurăm că fondurile considerabile pe care UE le-a alocat deja partenerilor săi sunt îndreptate spre acțiunile de abordare a impactului cauzat de coronavirus.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat: „Virusul nu cunoaște granițe. Această provocare globală necesită o cooperare internațională fermă. Uniunea Europeană depune necontenit eforturi de combatere a pandemiei. Știm cu toții că numai împreună putem opri răspândirea coronavirusului la nivel mondial. În acest scop, UE va convoca în curând un eveniment virtual al donatorilor care să contribuie la mobilizarea finanțării necesare și la sprijinirea Organizației Mondiale a Sănătății în acțiunile sale de asistare a celor mai vulnerabile țări.”

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a adăugat: „Pentru a combate pandemia de coronavirus sunt necesare acțiuni comune la nivel mondial. Uniunea Europeană și statele sale membre își asumă rolul care le revine în abordarea acestei crize sanitare și a consecințelor sale grave – atât pe plan intern, cât și extern. Facem tot posibilul pentru a le oferi sprijin cetățenilor noștri, însă trebuie, de asemenea, să le acordăm asistență partenerilor din vecinătatea noastră imediată și nu numai, pentru a aborda impactul pe care pandemia îl va avea asupra mijloacelor de subzistență și asupra stabilității și securității acestor țări, deoarece problemele lor sunt problemele noastre. Aceasta este o luptă globală pe care o vom câștiga sau o vom pierde împreună. Cooperarea și eforturile comune la nivel internațional, precum și soluțiile multilaterale reprezintă calea de urmat pentru o veritabilă agendă globală pentru viitor.”

Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a explicat: „Atât timp cât coronavirusul amenință viețile oamenilor într-o parte a lumii, nu suntem în siguranță. Acesta este elementul central al cooperării și parteneriatelor internaționale. Trebuie să colaborăm pentru a putea gestiona provocările comune. Astăzi, Comisia Europeană își intensifică eforturile și ia inițiativa, prin acest pachet semnificativ de răspuns global în valoare de peste 15,6 miliarde EUR, în vederea colaborării cu partenerii noștri, în special din Africa, pentru un viitor mai sigur pentru noi toți.”

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Ca parte a răspunsului nostru global la pandemia de coronavirus, redirecționăm peste 3,8 miliarde EUR din fondurile prevăzute pentru Balcanii de Vest și vecinii noștri imediați din est și din sud către nevoile reale cu care se confruntă în prezent: pentru răspunsul urgent la criza sanitară, pentru consolidarea sistemelor de sănătate și pentru atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei. Ne aflăm pe același continent și nu putem reuși decât împreună.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a avertizat: „Pandemia cu care ne confruntăm ar putea deveni cea mai mare criză umanitară din ultimele decenii. Impactul izbucnirii epidemiei de coronavirus asupra celor mai fragile țări, asupra migranților și a celor mai vulnerabile persoane ar putea să fie dramatic. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește taberele de refugiați și de persoane strămutate în interiorul țării, caracterizate prin spații închise și, deseori, condiții insalubre. De aceea trebuie să dăm un răspuns hotărât la urgența de sănătate publică, să ne asigurăm că actorii din domeniul umanitar pot să își desfășoare în continuare acțiunile de asistență vitală, precum și să sprijine transportul și măsurile de logistică pentru operațiunile umanitare esențiale.”

Pachetul „Echipa Europa”

Răspunsul UE se bazează pe abordarea Echipei Europa („Team EuropeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••”), care are scopul de a salva vieți prin oferirea de sprijin rapid și bine definit partenerilor noștri, astfel încât aceștia să poată face față pandemiei. Acest răspuns combină resurse din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, având ca obiectiv să sprijine țările partenere și să răspundă nevoilor pe termen scurt ale acestora, precum și impactului structural pe termen mai lung asupra societăților și economiei. Primele pachete „Echipa Europa” se pun deja în aplicare în vecinătatea imediată a UE: în Balcanii de Vest, în est și în sud.

UE, în calitate de actor mondial și de principal donator la sistemul de ajutor internațional, va promova un răspuns multilateral coordonat, în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite, cu instituțiile financiare internaționale, precum și cu G7 și G20.

Uniunea Europeană va continua să își adapteze răspunsul în funcție de evoluția situației și să se concentreze asupra celor mai afectate țări care au nevoie de asistență sanitară, cum ar fi țările din Africa, țările vizate de politica de vecinătate, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, părți din Asia, precum și din Pacific, America Latină și zona Caraibilor. Răspunsul UE se va concentra asupra celor mai vulnerabile persoane, printre care migranți, refugiați, persoane strămutate în interiorul țării și comunitățile-gazdă ale acestora, și va include obiectivele strategice ale UE stabilite în Pactul verde și în Agenda digitală.

Din pachetul global în valoare de 15,6 miliarde EUR, 3,25 miliarde EUR sunt direcționate către Africa, din care 1,19 miliarde EUR pentru țările din Africa de Nord care sunt vizate de politica de vecinătate.

UE asigură în total 3,07 miliarde EUR pentru întreaga vecinătate – 2,1 miliarde EUR pentru vecinătatea sudică și 962 de milioane EUR pentru țările Parteneriatului estic – și 800 de milioane EUR pentru Balcanii de Vest și Turcia.

De asemenea, pachetul global include suma suplimentară de 1,42 miliarde EUR sub formă de garanții pentru Africa și vecinătate, sumă care provine din Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD).

UE va sprijini Asia și Pacificul cu 1,22 miliarde EUR, iar în plus, vor fi alocate 291 de milioane EUR pentru regiunea Africa, zona Caraibilor și Pacific, 918 milioane EUR pentru sprijinirea partenerilor noștri din America Latină și zona Caraibilor și 111 milioane EUR pentru sprijinirea țărilor și teritoriilor de peste mări.

Punerea în practică a pachetului UE de răspuns global

502 milioane EUR pentru acțiunile de răspuns la situația de urgență, cu accent, printre altele, pe:

• acordarea de sprijin imediat planurilor de răspuns ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunilor Unite, precum și apelului Mișcării de Crucea Roșie și Semiluna Roșie pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și capacitatea de răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate mai precare și în țările care se confruntă cu crize umanitare;
• furnizarea de sprijin umanitar imediat în țările afectate, în special în domeniile sănătății, apei, salubrității și igienei, precum și în domeniul logisticii;
• sprijinirea creșterii producției de echipamente individuale de protecție și de dispozitive medicale în Europa pentru a răspunde nevoilor urgente înregistrate în Europa și în țările partenere;
• organizarea furnizării de asistență în natură țărilor afectate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii;
• garanții și lichidități pentru băncile locale prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al Instituțiilor Europene de Finanțare a Dezvoltării, sprijinite de Fondul european pentru dezvoltare durabilă;
• sprijinirea eforturilor globale de combatere a restricțiilor la export și asigurarea faptului că lanțurile de aprovizionare rămân intacte, în special în ceea ce privește materialele medicale și produsele farmaceutice esențiale;
• asocierea Balcanilor de Vest la inițiative ale UE, cum ar fi acordul privind achizițiile publice comune pentru echipamente medicale și sistemul european de alertă rapidă pentru bolile transmisibile. Țările aflate în proces de negociere a aderării lor la Uniune pot, de asemenea, să depună cereri pentru Fondul de solidaritate al UE.

2,8 miliarde EUR pentru a sprijini sistemele de cercetare, de sănătate și de apă. UE întreprinde mai multe acțiuni în acest sens, printre care:

• sprijinirea țărilor partenere în punerea la punct a unor sisteme de sănătate și de protecție socială reziliente, capabile să intervină în situația de față;
• sprijinirea eforturilor de informare și de sensibilizare cu privire la măsurile de protecție de bază și la sfaturile în materie de igienă pentru a preveni răspândirea;
• posibilitatea de utilizare a unor fonduri UE pentru inițiative întreprinse la nivel mondial în domeniul sănătății, cum ar fi Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, Alianța mondială pentru vaccinuri și imunizare și Instrumentul financiar global, pentru a răspunde la coronavirus, asigurând, în același timp, continuitatea programelor de sprijinire a serviciilor de sănătate vitale;
• sprijinirea continuării activităților de cercetare în ceea ce privește diagnosticarea, tratamentul și prevenția și, odată ce un vaccin este disponibil, aprobarea accelerată și subvenționarea vaccinurilor și a livrării acestora în țările vulnerabile;
• sprijinirea formării de experți, a supravegherii epidemiologice și a consolidării organizațiilor regionale din domeniul sănătății din Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și din Asia și Pacific;
• acceptarea țărilor candidate din Balcanii de Vest în Comitetul pentru securitate sanitară al UE și analizarea celor mai adecvate modalități de asociere a țărilor potențial candidate;
• sprijinirea accesului egal la sistemele de sănătate pentru migranți, refugiați și comunitățile-gazdă.

12,28 miliarde EUR pentru a face față consecințelor economice și sociale.UE întreprinde mai multe acțiuni în acest sens, printre care:

• acordarea de sprijin bugetar direct și de finanțare preferențială țărilor partenere, cu scopul de a adopta reforme care vizează dezvoltarea socioeconomică și reducerea sărăciei, precum și măsuri de protejare a lucrătorilor în timpul crizei;
• mobilizarea, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a asistenței macrofinanciare pentru Balcanii de Vest și țările vizate de politica de vecinătate;
• sprijinirea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a persoanelor care desfășoară activități independente, prin intermediul garanțiilor, al aportului de lichidități și al asistenței tehnice, și reorientarea în continuare a garanțiilor de la Fondul european pentru dezvoltare durabilă către repartizarea riscurilor pe termen scurt aferente împrumuturilor;
• acordarea de împrumuturi pentru sectorul public de la Banca Europeană de Investiții, în special pentru echipamente și materiale medicale;
• colaborarea cu organizațiile internaționale și cu întreprinderile europene pentru a crea lanțuri valorice solide și reziliente în sectoare strategice și pentru a asigura drepturile lucrătorilor și responsabilitatea socială a întreprinderilor;
• promovarea de forme de reducere a datoriilor prevăzute de FMI în țările afectate.