Bursele internaționale au fost „zguduite” peste noapte, iar scăderile masive au activat până și sistemele automate de prevenire a panicii de pe piață, situația fiind, cel mai probabil, efect al deciziei miliardarului Warren Buffet de a vinde mare parte din acțiunile Apple pentru a aduna numerar, arată analiștii XTB.
Conglomeratul american Berkshire Hathaway, condus de legendarul investitor Warren Buffett, și-a publicat rezultatele trimestriale în acest weekend. Rezultatele au fost tradițional bune, dar au venit la pachet cu informații neașteptate pentru piață. Prima este aceea potrivit căreia compania a redus semnificativ cea mai mare poziție investițională în Apple. Până recent, aceasta constituia aproximativ jumătate din portofoliul de investiții al companiei.
De menționat este că Buffett și echipa sa au vândut peste 10% din acțiunile Apple în primul trimestru al acestui an. La acel moment, Buffett a declarat că, în opinia sa, Apple este încă cea mai bună afacere din lume – chiar mai bună decât American Express sau Coca-Cola. De asemenea, el a adăugat că se așteaptă la creșterea taxelor în SUA, motiv pentru care vinde acțiuni.
Acum, în al doilea trimestru, Buffett a vândut aproximativ jumătate din restul poziției, astfel încât Apple va reprezenta acum aproximativ 20% din valoarea portofoliului, în timp ce Bank of America ocupă locul secund cu aproximativ jumătate din greutatea portofoliului Berkshire.
Acțiunile Apple sunt aproape de maximele istorice, în ciuda faptului că compania trece printr-o perioadă dificilă. În ultimele trimestre, Apple a stagnat, iar în domeniul AI probabil nu va avea performanțe remarcabile, explică analiștii XTB.
Buffett are 277 miliarde de dolari în numerar, pe care îi pune la muncă
Un alt aspect interesant al rezultatelor este că Berkshire Hathaway deține o sumă record de numerar. Compania acumulează numerar de mult timp, iar acum valoarea a sărit la 277 miliarde, în principal datorită vânzării de acțiuni Apple.
Portofoliul de investiții al Berkshire este, în prezent, la o valoare aproximativ egală, astfel încât compania are aproximativ jumătate din banii săi în acțiuni și cealaltă jumătate în numerar.
O astfel de atitudine defensivă pe termen lung poate indica faptul că Buffett așteaptă sosirea unei crize mai mari sau a unei corecții, în care ar folosi acești bani pentru a cumpăra acțiuni la prețuri mai mici.
Piețele de acțiuni au fost recent la maximele lor, iar Buffett însuși a spus că nu vede multe oportunități pe piață și că nu îl deranjează să dețină mai mult numerar.
Totuși, Berkshire are majoritatea numerarului în obligațiuni pe termen scurt ale SUA, care oferă un randament de aproximativ 4% pe an. Compania a câștigat aproximativ 2,5 miliarde de dolari din dobânzi doar în ultimul trimestru și 1,5 miliarde de dolari din dividende.
Cu alte cuvinte, numerarul nu stă inactiv în cont, ci generează miliarde de dolari pentru companie în fiecare trimestru. În prezent, numerarul reprezintă aproximativ 32% din valoarea Berkshire, media pe termen lung fiind poate în jur de 25%. Din acest punct de vedere, volumul este de asemenea ușor peste medie, explică analiștii XTB.
Cum s-a produs „cutremurul” din piață după anunțul lui Buffet
Economia SUA a creat mult mai puține locuri de muncă noi decât erau inițial estimate, ceea ce a făcut ca rata șomajului să urce la 4,3% – cea mai mare valoare din octombrie 2021.
Astfel, investitorii s-au speriat că economia merge mai prost decât se așteptau și au început să se îngrijoreze că banca centrală a SUA va reduce ratele dobânzilor prea târziu și că țara va intra în recesiune. Vânzările masive de pe piața de acțiuni au început încă de vinerea trecută, urmate de informațiile de sâmbătă despre vânzarea efectuată de Buffett.
Așadar, vânzările de luni au fost, probabil, susținute de Buffett. Indicii americani se slăbesc semnificativ, indicele S&P 500 scăzând cu aproximativ 3%, iar Nasdaq-ul tehnologic cu până la 5%. Cel mai probabil, vânzările nu au fost ajutate de reacțiile investitorilor la rezultatele trimestriale ale marilor companii tehnologice, care au fost în general bune, dar nu 100% convingătoare.
Acțiunile japoneze sunt și mai afectate. Ele au scăzut cu aproximativ 6% vineri, iar luni au scăzut cu încă 13% – desigur, cifrele se schimbă de la un minut la altul. În Japonia, indicele a închis ziua în scădere cu 12,4%, cea mai mare scădere într-o singură zi din 1987.
Vânzările au fost atât de puternice, încât sistemele de suspendare a tranzacționării pe piața de acțiuni au fost activate. Acțiunile japoneze erau la un nivel ridicat, provenind dintr-o creștere abruptă, iar scăderile au fost susținute de așteptările de reducere mai rapidă și mai abruptă a ratei dobânzilor în SUA. Cursul de schimb dintre dolar și yen, care a fost, de asemenea, foarte volatil în ultimele luni din cauza așteptărilor incerte, joacă un rol semnificativ în această ecuație.
Companiile japoneze sunt puternic orientate spre export, iar fluctuațiile cursului de schimb pot provoca probleme pentru companiile locale.
Criptomonedele s-au alăturat și ele vânzărilor masive, Bitcoin scăzând brusc până la aproximativ 50.000 USD, mai arată analiștii XTB.
de Gilbert F. Houngbo și Luiz Inácio Lula da Silva
GENEVA – Este ușor să fii pesimist în aceste vremuri grele, incerte. Instabilitatea este în creștere, iar conflictele se desfășoară pe ecranele noastre în fiecare zi. Redresarea economică post-COVID se dovedește a fi inegală și inechitabilă, femeile și cei mai săraci beneficiind cel mai puțin de câștigurile recente. Chiar dacă ne putem aștepta ca rata medie globală a șomajului să scadă modest în acest an, de la 5% în 2023 la 4,9% estimată, există încă deficite persistente în munca decentă.
De exemplu, doar 45,6% dintre femeile în vârsta de muncă (15-64 de ani) sunt angajate în mod oficial, comparativ cu 69,2% dintre bărbații aflați la vârsta de muncă. Femeile din țările cu venituri mari câștigă încă doar 73 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de bărbați, în medie, iar în țările cu venituri mici, această cifră scade la 44 de cenți.
În același timp, criza climatică continuă să facă ravagii asupra planetei și comunităților vulnerabile. Ultimele 12 luni au fost cele mai fierbinți înregistrate, cu implicații de anvergură pentru viețile, mijloacele de trai și sănătatea a miliarde de oameni. Numai căldura excesivă afectează 2,4 miliarde de oameni – reprezentând 70% din forța de muncă globală – și ucide aproape 19.000 de lucrători în fiecare an.
În plus, din cauza secetei și a altor factori, foamea continuă să se răspândească, iar nevoile de bază sunt neîmplinite. Recompensele dezvoltării par din ce în ce mai mult să fi fost monopolizate de câțiva privilegiați. Și dacă toate aceste evoluții nu ar fi fost suficient de grave, războaiele și conflictele care au luat deja viața a milioane de oameni nevinovați par să fi devenit mai înrădăcinate.
Nu trebuie să fie așa. O abordare mult mai bună a dezvoltării, a acțiunilor climatice și a guvernării globale ar fi orientată în jurul justiției sociale. Acest principiu este cheia pentru a descătușa o lume mai bună, mai echitabilă. Este firul care de care se leagă Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Dar, de obicei, este încadrat în abstract, mai degrabă decât ca un obiectiv politic concret.
Iar asta trebuie schimbat. Justiția socială trebuie urmărită cu aceeași urgență și cu același nivel de angajament precum sunt tratate tranziția energetică și regulile comerciale mai echitabile. Aceste obiective sunt, de fapt, interdependente, pentru că progresul fiecăruia ne va ajuta să facem progrese asupra celorlalte.
Nu putem atinge justiția socială dacă nu protejăm lucrătorii și întreprinderile de efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice. Nu putem avea un comerț durabil dacă locurile de muncă în fabrici și de-a lungul lanțurilor de aprovizionare nu sunt decente, cu garanții ocupaționale de bază și salarii de trai. Nu ne putem asigura că societățile noastre vor rămâne pașnice dacă indivizii nu sunt capabili să se întrețină prin munca lor pe ei înșiși și pe familiile lor. În mod egal, nu poate exista prosperitate fără pace, iar războaiele sunt adesea înrădăcinate în sărăcie, degradarea mediului și alte manifestări ale nedreptății.
Dar pentru a face progrese în oricare dintre aceste domenii, vom avea nevoie de politici mai solide pentru a promova egalitatea, drepturile și incluziunea pe piețele muncii și nu numai. Aceasta înseamnă asigurarea accesului egal la locuri de muncă decente, asistență medicală și educație de înaltă calitate, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții și un mediu sigur și sănătos.
Transpunerea în realitate a cererii de justiție socială necesită mobilizarea tuturor celor care cred în puterea colaborării, cooperării, dialogului social și multilateralismului. Coaliția Globală pentru Justiție Socială, care a ținut forumul său inaugural la Geneva în luna iunie, este un exemplu perfect. Peste 300 de parteneri s-au alăturat deja acestei inițiative, reunind guverne, organizații ale angajatorilor și ale lucrătorilor, ONU și organizații internaționale regionale, bănci regionale de dezvoltare, întreprinderi, ONG-uri și instituții academice, care sunt convinși că politicile cu adevărat incluzive trebuie implementate la toate nivelurile de guvernare – global, regional, național și local.
Suntem într-un moment istoric. Anul viitor, comunitatea globală va avea ocazia să promoveze obiectivul justiției sociale atunci când ONU va convoca cel de-al doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială. Scopul este de a ajuta toate țările să-și alinieze eforturile la angajamentele internaționale, inclusiv cele consacrate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Guvernele și liderii societății civile vor avea șansa de a lucra pentru a se asigura că protecțiile sociale adecvate și universale ajung la toată lumea și că toți oamenii și comunitățile sunt echipate cu abilitățile, educația și cunoștințele de care au nevoie pentru a naviga în tranzițiile economice majore și revoltele globale.
Ne angajăm să ne facem partea și să acționăm ca un canal pentru progres prin Coaliția Globală pentru Justiție Socială la Summit-ul Mondial și nu numai. Îi invităm pe alții să ni se alăture. Viitorul nu trebuie să fie ca prezentul; dar va fi dacă nu adoptăm o nouă mentalitate orientată către priorități politice care întruchipează căutarea justiției sociale.
Gilbert F. Houngbo este director general al Organizației Internaționale a Muncii. Luiz Inácio Lula da Silva este președintele Braziliei.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Tranziția energetică vine cu restricții (limitarea utilizării lemnului ca și combustibil) și obligații (impunerea taxei pe emisii de CO2) la nivelul gospodăriilor, cu necesitatea realizării unor investiții importante în gospodării (achiziția de sisteme de încălzire cu energie verde, mașini electrice), cu creșteri de prețuri la energie electrică, gaze și chiar lemne (un raport al Băncii Mondiale arată că România trebuie să investească 345 miliare de USD pentru tranziția energetică, care vor fi amortizate prin creșteri de preț). Discrepanța tot mai mare între câștigurile salariale din zona urbană – rurală (câștigurile în mediu urban au fost de 1,5 ori mai mari decât în mediul rural în 2023 față de câștigurile în mediu urban au fost de 1,4 ori mai mari decât în mediul rural în 2022, conform INS), fac ca persoanele din mediul urban să treacă mai ușor peste această tranziție, în condițiile în care multor persoane din mediul rural să le fie imposibil să facă față tranziției energetice.
Mediul rural românesc este, în general, dominat de o administrație inferioară ca și entuziasm și pregătire față de mediul urban, o zonă în care risipa energetică este una foarte ridicată (majoritatea imobilelor fiind în clasele E, F, și G – adică consumând dublu față de o locuință din mediul urban), lipsit de banii necesari cofinanțării unor proiecte, un mediu în care nivelul de informare este foarte redus și mai ales marcat de sărăcie. Nu în ultimul rând comportamentul administrației din mediul rural este în general „să i se dea de la centru”, atât banii, cât și firmele cu care să se realizeze lucrările, de multe ori la suprapreț și de o calitate îndoielnică.
Conform unui Raport al Băncii Mondiale din anul 2023, în ultimii douăzeci de ani, România a realizat un progres economic impresionant, trecând la un model economic bazat pe piață, după aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și atingând un statut de țară cu venituri ridicate. Între 2000 și 2022, standardul de trai (PIB real pe cap de locuitor în PPP) a crescut de peste două ori și jumătate (de la 12.177 USD la 32.738 USD). Din 2015 până în 2020, procentul românilor care trăiau sub pragul sărăciei a scăzut rapid de la 27,8% la 10,7 %. Însă, prosperitatea economică fiind distribuită inegal, disparitățile regionale în ceea ce privește veniturile și furnizarea de servicii sunt mari, rata sărăciei și rata inegalității fiind printre cele mai mari din UE. Sărăcia este în continuare foarte concentrată în zonele rurale, care găzduiesc 40% din populația României și 70 % din persoanele sărace din România. Avem o Românie urbană, dinamică și integrată cu UE și o Românie rurală, săracă și izolată.
Astfel, în mediul rural, necesarul de investiții atât la nivel individual, cât și la nivel administrativ este mai ridicat per gospodărie decât în zona urbană, și probabilitatea folosirii banilor din diferite fonduri puse la dispoziție de UE este limitată (datorită lipsei cofinanțării și a persoanelor calificate din administrație). Această situație va determina accentuarea decalajului dintre cele doua Românii, România urbană care va tinde la case tot mai eficiente, surse de energie mai puțin poluate și facturi mai mici, chiar dacă aici există venituri ridicate și România rurală cu case ineficiente, surse de energie poluată și facturi ridicate, chiar dacă aici există venituri foarte mici (o dată și jumătate mai mici decât în mediul urban).
Un paradox al României, cele mai mari subvenții pentru diferitele forme de energie se găsesc în mediul urban, acolo unde câștigurile în medie sunt de 1,5 ori mai mari decât în mediul rural și facturile în medie pentru încălzire (la același nivel de confort și suprafață) sunt mai mici cu până la 50%.
Deși atingerea obiectivului net zero și reducerea sărăciei sunt posibile, acest lucru depinde de o abordare coordonată, care elimină paradoxurile și analizează cu atenție compromisurile între obiectivele sociale și cele de mediu; ambele trebuie abordate într-o manieră coordonată și integrată, pentru a realiza o dezvoltare durabilă pe termen lung și ea nu se poate realiza fără dezvoltarea de politici publice distincte rural/urban și mai ales identificarea unor măsuri clare de depășire a barierelor care blochează reducerea sărăciei energetice în mediul rural.
Donald Trump a declarat anterior că nu este în favoarea unui dolar puternic. Cu câteva luni înainte de alegeri, acesta își reiterează poziția: el și J.D. Vance, candidatul său la funcția de vicepreședinte, doresc să deprecieze dolarul pentru a sprijini exporturile americane, a reduce importurile și a consolida industria americană. Este acest lucru fezabil fără o acțiune colectivă și globală? Care va fi reacția pieței în cazul unei victorii a lui Trump sau a Kamalei Harris, candidata susținută de Joe Biden?
Alin Latu (foto), Country Manager iBanFirst România și Ungaria vorbește despre perspectivele dolarului în contextul alegerilor din Statele Unite și despre impactul monedei asupra companiilor românești implicate în comerțul internațional.
În ciuda intenției anunțate a lui Trump de a devaloriza dolarul, piața se așteaptă în mod unanim la o apreciere a dolarului american în cazul revenirii republicanului la Casa Albă. Care este motivul?
Taxele vamale reprezintă fundamentul gândirii economice a lui Donald Trump și al abordării sale tranzacționale în afacerile internaționale. Iar atât teoria economică, cat și experiența practică arată că taxele vamale tind să conducă la aprecierea monedei. Pe frontul importurilor, există două elemente cheie care pot contribui la întărirea dolarului în acest an și în 2025.
Protecționismul este adesea însoțit de o monedă națională puternică
Studiile arată că, pentru a contracara inflația importată, băncile centrale trebuie să majoreze ratele dobânzilor. Cu toate acestea, în cazul Rezervei Federale a SUA (Fed), un astfel de pas pare puțin probabil în viitorul apropiat, deoarece instituția se pregătește să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzilor.
Un alt factor care contribuie la creșterea dolarului american este impactul taxelor vamale. Acestea reduc volumul importurilor americane, ceea ce diminuează cererea de valute străine comparativ cu dolarul. Această dinamică ar putea deveni evidentă încă de anul viitor, în condițiile în care politicile protecționiste vor fi implementate.
Dolarul, Graalul Modern al Economiei Globale
Dolarul american este considerat Graalul modern al economiei mondiale, având statutul de monedă de rezervă globală. Acest rol privilegiat creează o cerere constantă din partea investitorilor, instituțiilor financiare, companiilor și băncilor centrale din întreaga lume. Stabilitatea și influența dolarului sunt susținute, în special, de puterea militară a Statelor Unite. Un studiu recent al Fed din 2023 relevă că trei sferturi din rezervele de dolari americani sunt deținute de țări cu legături militare puternice cu SUA.
În prezent, mărfurile sunt cotate în dolari americani, comerțul mondial este facturat în această monedă, iar lanțurile globale de aprovizionare sunt finanțate în USD. Lumea dorește și are nevoie de dolar, iar acest lucru explică existența piețelor offshore masive pentru titlurile de valoare în dolari americani, cunoscute sub numele de eurodolari.
Toate eforturile de a diminua influența dolarului pe scena globală au eșuat până în prezent. Un exemplu notabil este moneda euro, care, la lansare, își propusese să concureze cu dolarul. Însă, în ciuda acestor ambiții, euro nu a reușit să devină un rival semnificativ. De fapt, în loc de o de-dolarizare a lumii, observăm o de-euroizare, manifestată prin scăderea ponderii euro în schimburile internaționale, conform celor mai recente date Swift. Așadar, dolarul rămâne la putere și nu dă semne de slăbiciune.
Ce ar putea face Trump pentru a deprecia dolarul?
Presupunând că Donald Trump își dorește cu adevărat o depreciere structurală a dolarului, opțiunile sale sunt limitate și complexe. În primul rând, ar putea încerca să submineze încrederea în statutul de monedă de rezervă globală al dolarului.
Un exemplu de astfel de acțiune ar fi tolerarea unei creșteri semnificative a deficitului bugetar, ceea ce ar putea provoca îngrijorare în rândul investitorilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să fie suficient pentru a genera îndoieli serioase cu privire la rezistenta dolarului.
Dacă ar reuși să deprecieze dolarul, consecințele ar putea fi semnificative pentru piețele financiare globale. În prezent, nu există o alternativă clară la dolar ca monedă de rezervă (yuanul chinezesc nu este o opțiune viabilă), iar un nou acord monetar internațional similar cu cel din anii 1980 pare puțin probabil. Însă probabilitatea unui astfel de scenariu este scăzută. Este important să distingem între retorica politică și acțiunile concrete ale lui Trump.
„Suntem de părere, la fel ca majoritatea pieței, că o președinție Trump ar aduce beneficii dolarului. Estimăm că indicele dolarului ar putea crește cu 10% pe o perioadă de cinci ani, consolidând astfel valoarea monedei americane în comparație cu principalele sale valute concurente. Și în cazul unei victorii a Kamalei Harris, dolarul ar trebui să se mențină puternic, deși într-o măsură mai mică decât sub o administrație Trump, unde se anticipează politici care ar putea genera o supraperformanță economică a SUA în comparație cu restul lumii”, afirmă Alin Latu.
Un dolar american mai puternic poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra companiilor românești implicate în comerțul internațional.
Impactul pozitiv
Un dolar puternic poate aduce beneficii companiilor românești de comerț, în special prin creșterea competitivității exporturilor. În contextul unui dolar în apreciere, leul românesc tinde să se deprecieze, ceea ce face ca produsele și serviciile românești să fie mai ieftine pentru cumpărătorii străini. Această ajustare a cursului de schimb poate stimula cererea pentru exporturile românești, oferind o oportunitate de creștere a veniturilor și extindere pe piețele internaționale. De asemenea, companiile care operează tranzacții denominate în dolari pot beneficia de condiții de schimb valutar mai avantajoase, sporindu-și astfel profitabilitatea.
Impactul negativ
Pe de altă parte, un dolar mai puternic poate crea provocări pentru companiile românești, mai ales pentru cele care depind de importurile de bunuri și servicii evaluate în dolari. Creșterea valorii dolarului face ca aceste importuri să devină mai costisitoare, ceea ce va mări cheltuielile operaționale. Această majorare a costurilor poate reduce marjele de profit, în special pentru companiile care nu pot transfera aceste costuri suplimentare către consumatori. În plus, creșterea costurilor de import poate diminua competitivitatea și potențialul de creștere al firmelor care depind de lanțurile internaționale de aprovizionare.
La prima vedere, poate părea ciudat să legăm investițiile în înghețată de un fenomen precum încălzirea globală. Cu toate acestea, există câteva conexiuni interesante și complexe între aceste două aspecte. Pe măsură ce temperaturile cresc în multe regiuni ale lumii, cererea de produse răcoritoare, inclusiv înghețată, tinde să crească. Pentru a satisface această cerere, producătorii de înghețată trebuie să își mărească capacitatea de producție, ceea ce poate duce la un consum mai mare de energie și la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Simbol perfect al verii, îndrăgită de milioane de oameni din întreaga lume, înghețata aduce nu doar momente de răsfăț și bucurie, ci reprezintă și un sector economic semnificativ, cu o industrie globală de 103 miliarde de dolari, conform datelor prezentate la nivelul lunii iunie 2024 de Statista.com. Cu toate acestea, în contextul schimbărilor climatice, înghețata – și întregul lanț de producție și distribuție – se confruntă cu provocări majore.
Creșterea temperaturilor, modificările în tiparele de precipitații și frecvența crescută a fenomenelor meteorologice extreme au un impact direct asupra agriculturii și, implicit, asupra disponibilității ingredientelor de bază ale înghețatei, cum ar fi laptele, zahărul și fructele. În plus, producerea și transportul înghețatei necesită un lanț de frig continuu, care este din ce în ce mai greu de menținut în condiții climatice instabile.
Pe măsură ce clima se schimbă, producătorii de înghețată trebuie să găsească soluții inovatoare pentru a-și menține afacerile pe linia de plutire în timp ce se confruntă cu dificultăți precum aprovizionarea cu ingrediente de calitate, creșterea costurilor energetice pentru răcire și depozitare, și adaptarea rețetelor pentru a răspunde cerințelor unui public tot mai conștient de problemele de mediu.
Industria globală a înghețatei crește de la an la an cu câteva procente bune și este de așteptat să crească anual cu o rată medie de 5,49% între 2024-2029, potrivit Statista. Și piața românească de înghețată este de așteptat să crească cu 168,4 milioane USD, cu o rată de creștere anuală compusă de 6%, din 2024 până în 2029, potrivit ultimului studiu al StrategyHelix. Înghețata pe care o cumpărăm de la dozator și o consumăm imediat ocupă doar o mică parte din totalul pieței de înghețată, cea mai mare pondere având-o cea ambalată, fie că este pe băț, fie că este în cutie. Iar acest fel de înghețată “contribuie” cu siguranță mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră, atât în etapa de producție (și înainte), cât și în cele de depozitare – distribuție – expunere în magazin.
Cine se gândește, oare, la încălzirea globală când servește o înghețată? Sau la temperatura exactă la care a fost depozitată și transportată de la fabrică spre magazin? Sau la amprenta de carbon a industriei înghețatei, mai ales prin emisiile indirecte de gaze cu efect de seră (Scope 3)? Comisia Europeană.
Instituția a introdus, încă din 2006, Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului cu scopul de a limita, preveni și, prin urmare, reduce emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto. Printre vinovații de serviciu pentru emisiile în cauză sunt și agenții frigorifici cu hidrofluorocarburi (HFC), folosiți inclusiv de dozatoarele de înghețată, agenți care contribuie la încălzirea globală și provoacă aproximativ 8% (potrivit estimărilor de atunci) din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Regulamentul din 2006 urmărea să fie reduse emisiile de HFC cu două treimi până în 2030. Între timp, Comisia Europeană a emis o Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon în 2050, adoptată de Parlamentul European în 2012. Printre altele, foaia de parcurs prevedea ținte mai ambițioase pentru reducerea emisiilor de HFC decât cele stabilite în 2006, cu 72-73% până în 2030. Ca urmare, a fost emis un alt Regulament, numărul 517/2014 din 16 aprilie 2014, care îl abroga pe cel din 2006. Peste 10 ani, Comisia a ajuns la concluzia că Regulamentul din 2014 a contribuit la o scădere anuală a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră: în perioada 2015-2019, aprovizionarea cu hidrofluorocarburi (HFC) a scăzut cu 37% în tone metrice și cu 47% în tone de CO2 echivalent, dar a mai concluzionat că ar fi necesare reduceri ale emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră cu până la 90% până în 2050 la nivel mondial, comparativ cu anul 2015. Și, surprinzător sau nu, a emis un nou Regulament, 2024/573 din 7 februarie 2024, care să fie mai potrivit cu noile ambiții. Citind însă printre zecile de mii de rânduri ale regulamentelor succesive pe aceeași temă, nu au crescut ambițiile, ci au rămas în urmă cele inițiale. În motivarea regulamentului de anul acesta se spune că, în prezent, ”emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră reprezintă 2,5 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii, și s-au dublat din 1990 până în 2014”. Cum în 2006 reprezentau 8% din total, se poate concluziona că celelalte emisii de gaze cu efect de seră au crescut și mai mult. Țintele nu au fost îndeplinite, iar anul 2050, termenul limită pentru trecerea la o economie fără carbon, se apropie cam prea repede.
Walter Procuranti, coordonatorul proiectului finanțat din fonduri europene „LIFE ICEGREEN”, care și-a propus ecologizarea sectorului de înghețată prin agenți frigorifici cu potențial de încălzire globală scăzut, spunea în 2006 că „un kilogram de HFC este echivalent cu emisiile de la o mașină care a parcurs aproximativ 40.000 de kilometri. Propanul este o alternativă excelentă și curată. Dar pentru a-l folosi, mașinile noastre de înghețată trebuie reproiectate pentru a asigura calitate și siguranță”. Conform website-ului proiectului, dozatoarele ecologice ar fi început să fie produse în 2021, dar nu sunt oferite detalii despre câte au fost puse în funcțiune, unde se află sau care sunt efectele benefice demostrate ale acestora.
Dacă urmărim lanțul de aprovizionare, observăm că producerea înghețatei necesită anumite ingrediente care au impact semnificativ asupra încălzirii globale. Cele mai multe sortimente de înghețată conțin lactate, iar acestea au o amprentă de carbon relativ mare. Laptele de vacă are un impact semnificativ mai mare decât alternativele pe bază de plante în toate măsurătorile: produce de aproximativ trei ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră, necesită de aproximativ zece ori mai mult teren, de două până la douăzeci de ori mai multă apă dulce și afectează apele curgătoare de mult mai mult decât alternativele bazate pe plante. Poate de aceea producătorii de înghețată se orientează din ce în ce mai mult către aceste alternative. Bineînțeles că ar putea să apară îngrijorări cu privire la creșterea utilizării laptelui de cocos, spre exemplu, așa cum activiștii de mediu au semnalat că utilizarea în masă a uleiului de palmier pentru a obține o textură cremoasă a înghețatei a condus la defrișări însemnate în Indonezia și Malaezia, de unde provine 85% din producția totală a acestui tip de ulei.
Consumul de energie electrică este un alt factor de îngrijorare pentru cei care vor să se încadreze în „ambițiile” de decarbonizare a planetei. De altfel, încă din anul pandemiei, cel mai mare producător de înghețată la nivel global, care deține și cel mai mare producător român, caută soluții pentru a crește temperatura la care poate fi depozitată înghețata fără a își pierde din proprietăți, obiectivul fiind să treacă de la -18 °C la -12 °C, estimându-se că această diferență de temperatură va conduce la o economie de energie de 20-30%, de la congelatoarele din fabrică la cele din magazin. Nu am mai găsit informații despre această inițiativă, dacă și cum s-a finalizat, dar părea promițătoare.
Se pot scrie zeci sau sute de pagini despre acest subiect. Reglementările în domeniul mediului sunt foarte stufoase, mai ales în Europa, iar eforturile producătorilor par mai mult niște instrumente de marketing decât măsuri cu adevărat aplicabile pentru reducerea amprentei de carbon. Instrumente care au costuri considerabile.
Vom mai savura înghețata delicioasă în zilele caniculare care urmează? Cu siguranță, da. Ne vom gândi la impactul pe care îl are asupra mediului? Probabil că nu, mai ales că nimeni nu a măsurat până în prezent amprenta de carbon a unei înghețate pe băț. Sigur, poate într-o zi vom avea etichete care să ne spună cât de mult contribuie fiecare cupă de înghețată la încălzirea globală. Dar, sincer, cine poate rezista tentației? Fără acești agenți frigorifici, înghețata noastră preferată ar fi doar un sirop dulce.
Pe de altă parte, România continuă să crească deficitul bugetar, de parcă ar savura un desert nesănătos, ignorând complet sfaturile nutriționiștilor economici. Poate că într-o zi vom avea un „deficitometru” care să ne avertizeze asupra impactului fiecărei decizii financiare asupra economiei.
Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.
Fondatoarea și proprietara companiei Sonimpex Topoloveni, Bibiana Stanciulov, antreprenorul care a propulsat faimosului Magiun de Topoloveni, produsul românesc cu Indicația Geografică Protejată (IGP) care a primit multe premii internaționale, printre care de 3 ori consecutiv locul 1 la TasteAtlas la categoria cele mai bune gemuri din lume, a acordat un interviu revistei FoodBiz.ro în care a vorbit cu deschidere despre provocări, reușite și pasiunea de a duce mai departe tradiția produselor de calitate 100% românești.
În peste 20 de ani de business apar multe provocări, fondatoarea Sonimpex Topoloveni și-a setat încă de la început dorința de a construi un business curat și protejat, ceea ce s-a și întâmplat, însă din punctul de vedere al antreprenoarei, cea mai mare problemă o reprezintă concurența neloială.
„În România businessul funcționează și nu funcționează, noi ne-am dorit într-adevăr un business curat, și este curat, ne-am dorit un business protejat și este un business protejat la nivelul Uniunii Europene, este protejat la OSIM, dar din păcate în România este concurența neloială, ceea ce în alte țări nu prea se poate, sau dacă se întâmplă, în momentul în care acționezi în judecată primești daune morale materiale și se elimină de pe piață, noi ne judecăm de circa 10 ani, deși pe toate continentele magiunul românesc a fost apreciat”, a declarat Bibiana Stanciulov.
Pandemia, războiul din Ucraina au venit cu ecouri negative pentru acest business ca pentru toate, iar peste toate acestea au apăsat și relațiile dificile cu instituțiile statului.
„Pe noi ne-a afectat concurența neloială și instituțiile statului. Am văzut că a făcut recurs ANPC-ul, dar va pierde, a pierdut de 2 ori până acum cu mine. M-am simțit hăituită, m-am simțit ca un om care a făcut ceva fără să fie vinovat. Nu poți să vii îmi dai amenzi de 20.000 lei în propriul depozit, te dau în judecată ANPC, câștig, dar insiști și vii să îmi elimini de pe eticheta magiunului simbolul fără adaus de zahăr. Este o etichetă înregistrată european, i-am dat judecată și am câștigat” a mărturisit antreprenoarea.
Afacerea a crescut organic și reușitele nu au întârziat să apară. Magiunul de Topoloveni a demonstrat că este competitiv pe plan internațional, extrem de apreciat la toate târgurile și concursurile internaționale, pe toate continentele, produs cu certificare IGP, 100% românesc, a primit clasa A pe scala Nutri Score și a primit titulatura de furnizor oficial al Casei Regale a României.
Toată materia folosită în producția magiunului, de fapt în producția celor 63 de produse din portofoliu, provine de pe teritoriul României, de la producători români. Produsele sunt naturale, fără adaos de zahăr sau conservanți.
Fabrica de magiun de la Topoloveni-Argeș care se află la 24 de kilometri de Pitești și la 97 de kilometri de București are o istorie veche de peste un secol, însă a fost achiziționată de Bibiana Stanciulov în 2001, transformată și tehnologizată conform normelor europene și standardelor internaționale. Azi, fabrica are un potențial mare, însă momentan se află la o capacitate de doar 20%. Din producția sa, 90% merge către consumul intern, iar 10% către export.
Produsele se găsesc la magazinul online Sonimpex, în cele 2 magazine București, și în lanțurile de retail, preponderent doar cu magiunul de prune.
„Online-ul funcționează de circa un an foarte bine pentru că oamenii sunt siguri că vor cumpăra un produs bun” a mărturisit antreprenoarea. Ideea lansării platformei de vânzare online a fost a fiicei sale, Diana Stanciulov, care este și directorul economic al companiei.
Bibiana Stanciulov este și o patriotă înnăscută care susține unirea producătorilor și reprezentarea României la cel mai înalt nivel peste hotare și își dorește foarte mult să dezvolte exportul.
„Brandul de țară reprezintă de drept și de fapt dovada existenței noastre ca popor în aceste limite geografice. Dacă nu ai brand de țară, nu ai identitate! Dacă nu ai identitate te calcă în picioare când și cum vor, cine dorește să facă acest lucru nesuferit… Nu ai cum să fii român fără să iubești tradiția!” a declarat antreprenoarea.
Aon România, unul dintre liderii globali în brokerajul de asigurări corporate, anunţă rezultatele studiului Aon 2024 Global Benefits Trends, conform căruia standardele minime de beneficii devin o normalitate pentru multinaționale la nivel global. În prezent, 43% dintre companiile multinaționale acordă deja beneficii minime globale, iar dintre acestea aproape trei sferturi se concentrează cu precădere spre patru tipuri de beneficii. Cele mai întâlnite beneficii extrasalariale minime oferite în prezent sunt programele de asistență medicală pentru angajați și asigurările de viață (73%), concediul de maternitate (70%) și concediul de paternitate (69%).
În cadrul studiului, au fost analizate răspunsurile primite de la companiile multinaționale participante cu privire la evoluția rolurilor, responsabilităților și priorităților profesioniștilor care se ocupă de elaborarea beneficiilor pentru angajați. Acest lucru este important, deoarece la nivel global, programele sunt într-o continuă schimbare. În acest context, 89% dintre corporațiile chestionate consideră că prioritatea principală este competitivitatea programelor de beneficii.
La nivel global, companiile se confruntă cu tendința constantă de creștere a costurilor beneficiilor, cu schimbarea percepțiilor privind mobilitatea angajaților, provocările legate de aplicarea noilor reglementări privind transparența salarială, echitatea socială și motivarea angajaților, dar și rolul tehnologiei în susținerea culturii organizaționale.
Eugen Anicescu, CEO AON ROMANIA
„Organizațiile trebuie să gestioneze provocările cauzate de deficitul forței de muncă, să se adapteze și să implementeze rapid o suită de pachete minime standard de beneficii pentru a susține eforturile de atragere și retenție a talentelor”, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon România. „În următorii doi ani, ne așteptăm la dublarea numărului de programe de beneficii minime și la creșterea interesului pentru zona de wellbeing, a programelor care susțin sănătatea preventivă și sănătatea mintală.”
Aon 2024 Global Benefits Trends relevă faptul că în prezent există o creștere a implementării măsurilor de acordare a beneficiilor minime din punct de vedere strategic, mult mai bine aliniate la obiectivele largi ale corporației. Cu toate acestea, actualele strategii pot fi extinse şi îmbunătăţite: 96% dintre companii se concentrează pe acordarea asigurărilor de sănătate, dar mai puține companii pun accent pe programele de pensii (74%) și concediu (72%). Dintre entităţile chestionate, 59% menționează că țin cont de părerile angajaților atunci când elaborează prioritățile strategice. Astfel, pentru 64% dintre companii, strategiile devin din ce în ce mai detaliate, dar 72% lasă implementarea strategiei în sarcina echipelor locale de beneficii, ceea ce duce la o experiență inconsecventă a angajaților.
La nivel global, una din trei multinaționale își elaborează strategia globală de beneficii și o revizuiește anual. Cele mai răspândite standarde globale de beneficii minime pe care companiile le oferă în prezent susțin priorități strategice precum diversitatea, echitatea, incluziunea și apartenența (DEIB), bunăstarea angajaților, mediu, societatea și guvernanța (ESG), bunăstarea holistică și viitorul muncii.
Aon Adrian Low-Vesa, Head of Health Solutions CEE, Aon.
„Pentru succesul atragerii, motivării și păstrării talentelor în organizație este esențială înțelegerea profundă a nevoilor acestora. În plus, este necesară o elaborare creativă a unor strategii aliniate cu obiectivele organizației, astfel încât pachetele de beneficii să fie personalizate conform profilului angajatului. Totodată, acestea trebuie să se diferențieze de concurență, asigurând un echilibru între gestionarea eficientă a costurilor şi susținerea unei experiențe pozitive a angajaților”, a declarat Adrian Löw-Vesa, Head of Health Solutions CEE, Aon.
Sondajul a fost realizat din martie până în aprilie 2024 și a primit 288 de răspunsuri de la participanți din industrii tehnologice, financiare sau comerciale din 31 de țări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), Asia Pacific (APAC), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (UK), America de Nord şi America de Sud. Raportul complet este disponibil aici.
În timp ce prima pagină a presei din domeniul tehnologiei este ținută de instrumentele noi și impresionante de inteligență artificială generativă, companiile sunt mai interesate de modul de reducere a costurilor legate de dezvoltarea acesteia. Pentru a funcționa, inteligența artificială (AI) are nevoie de un hardware costisitor, iar costurile de antrenare a acesteia cresc vertiginos. Acest lucru conduce la o altă provocare pentru companii: cum să monetizeze tehnologiile AI pentru a recupera aceste costuri.
Conform studiului AI Index Report 2024 al Universității Stanford, costurile de formare ale modelelor AI de ultimă generație au atins noi maxime. De exemplu, GPT-4 de la OpenAI a folosit pentru antrenare 78 de milioane de dolari în valoare estimată a computerelor, în timp ce Gemini Ultra de la Google a costat 191 de milioane de dolari. Pentru a antrena și a rula cele mai mari modele de bază de AI, trebuie asamblate sute de mii de procesoare dedicate în ferme de servere cloud. Doar cei mai mari jucători din domeniu cum ar fi Google, Amazon, Microsoft, Meta, Apple și Nvidia, au infrastructura cloud și capacitatea de calcul necesare pentru a răspunde nevoilor de formare ale celor mai mari modele AI. Se pare că Meta dezvoltă un sistem de calcul AI de ultimă generație, care, cu 350.000 de procesoare Nvidia H100 12, fiecare la un preț de aproximativ 30.000 de dolari, este estimat să coste peste 10 miliarde de dolari.
Motivul pentru această investiție a Meta este îmbunătățirea modelului său de inteligență artificială Llama. Cel mai recent model Llama 3.1 va integra chatbotul „Meta AI” în aplicații precum Instagram și WhatsApp. Această integrare ar putea face din Meta AI unul dintre cele mai utilizate chatbot-uri la nivel global, cu aproximativ 3 miliarde de persoane care utilizează mesageria instantanee. Instrumentele AI ar putea crește și mai mult timpul petrecut pe rețelele sociale, stimulând veniturile din publicitate. Opțiunile plătite de actualizare a AI prezintă un potențial de venituri suplimentare. Abordarea open-source permite dezvoltatorilor externi să utilizeze modelul pentru propriile aplicații de inteligență artificială.
Apple depune eforturi pentru a încorpora inteligența artificială – Apple Intelligence – în produsele sale, pentru a îmbunătăți funcționalitatea și satisfacția utilizatorilor, consolidând loialitatea clienților și oferind astfel companiei un impuls semnificativ de creștere. În special, actualizarea asistentului vocal Siri ar putea stimula vânzările și consolida avantajul competitiv al Apple pe piața smartphone-urilor, unde iPhone-urile dețin o cotă de piață globală de 17,3%. Apple generează aproximativ jumătate din veniturile sale din iPhone-uri, dar urmărește să stimuleze ciclul de înlocuire, deoarece oamenii își schimbă mai rar smartphone-urile decât înainte. Cu toate acestea, deschiderea ecosistemului său către furnizori externi precum OpenAI introduce riscuri semnificative. Gestionarea atentă a confidențialității datelor și a problemelor de securitate este esențială pentru evitarea potențialelor vulnerabilități.
Open AI a anunțat motorul de căutare Search GPT care este în curs de dezvoltare, încercând să atace dominația Google în acest domeniu. Aceasta este o modalitate rapidă de a monetiza mai bine capacitățile Chat GPT și este un model încercat și testat. Microsoft își promovează suita 365 având Copilot ca un instrument de productivitate îmbunătățit. Pe de altă parte, în timp ce atenția investitorilor se concentrează pe jucătorii AI mai vizibili, portofoliul de afaceri al IBM pentru inteligența artificială generativă depășește acum 2 miliarde de dolari, potrivit directorului general Arvind Krishna. Cifra era de peste 1 miliard de dolari în aprilie. În urmă cu un an, IBM a introdus pe piață Watson X și strategia sa de AI generativă. Acum, compania folosește inteligența artificială prin oferta sa de produse și servicii. În perioada următoare, IBM rămâne încrezător în perspectiva macro pozitivă în ceea ce privește cheltuielile cu tehnologia.
Dar această perspectivă macro începe să se schimbe, potrivit Bank of America, care consideră că am depășit perioada entuziasmului când vine vorba de inteligența artificială, și tendința se va muta de la „spune-mi” cum mă ajută aceasta la „arată-mi”. Companiile sunt deja mai precaute în ce privește investițiile în produse de inteligență artificială, nefiind sigure cum să le integreze cu sistemele lor tradiționale. Unele se tem, de asemenea, că investiția lor ar putea fi depășită foarte repede de progresele rapide din domeniul AI. De asemenea, nici investitorii nu sunt cuceriți pe deplin de AI. Doar 33% dintre investitorii români au în portofoliu acțiuni legate de AI, potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Însă 46% au declarat că intenționează să investească în viitor în AI. Așadar, bătălia pentru inteligența artificială continuă, dar accentul se mută pe rentabilizarea acesteia.
de Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România
Impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, se aplică începând cu anul acesta și în România, ca urmare a transpunerii în legislația locală a Directivei europene 2022/2523, privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni, prin Legea 431/2023. Inițiativa are la bază pilonul doi (Pillar Two) din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Pe scurt, societățile din România care fac parte din grupuri de mari dimensiuni (cu venituri totale de peste 750 de milioane de euro) trebuie să calculeze anual cota efectivă de impozitare, iar dacă aceasta este mai mică de 15%, să plătească un impozit suplimentar ca diferență până la această cotă.
Sistemul în baza căruia se stabilește impozitul suplimentar este extrem de complex însă, din practică, s-au conturat deja câteva întrebări frecvente și potențiale răspunsuri care pot ajuta contribuabilii din România să se conformeze.
Dacă o companie nu are cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro, însă face parte dintr-un grup local cu activitate internațională, intră sub incidența impozitului minim global?
Prevederile legii 431/2023 se aplică contribuabililor care au sediul pe teritoriul României și fac parte dintr-un grup național sau multinațional care a obținut venituri anuale consolidate la nivelul grupului de cel puțin 750 de milioane de euro în cel puțin două dintre cele patru exerciții financiare anterioare anului de referință (deci în perioada 2020 – 2023, pentru anul 2024).
Grupul din care face parte compania în cauză are mai multe societăți în România. Care dintre ele va gestiona obligația de raportare?
Legislația nu conține prevederi specifice în acest sens. Prin urmare, decizia se va lua la nivelul grupului, în funcție de anumite criterii (de exemplu, societatea care are un manager de taxe sau cea al cărei director financiar și-a asumat deja responsabilități de coordonare la nivelul grupului de societăți din România). În practică, există tendința de a desemna entitatea care are o activitate mai complexă în România, în special în situația în care conducerea acesteia și-a asumat deja și un rol de coordonare în cadrul grupului cu privire la alte aspecte financiare.
Dacă societatea mamă nu este din UE, se mai aplică regulile impozitului minim global pentru societatea din România?
Da, și în această situație se aplică noile reguli, întrucât România a implementat impozitul minim național în legislația sa, iar societățile care intră sub incidența acestuia au obligația de a calcula, declara și plăti acest impozit. Mai mult, din 1 ianuarie 2025 se aplică și regula profiturilor sub-impozitate (denumită și „regula UTPR” – undertaxed profits rule), conform căreia societatea din România ar putea plăti impozit suplimentar, în funcție de nivelul activelor corporale și de numărul de angajați, dacă în jurisdicția societății mamă nu se aplică regulile impozitului minim global.
Cum se calculează rata efectivă de impozitare în scopul aplicării regulilor Pillar Two: ca raport între impozitul pe profit și profitul contabil brut?
Nu, din păcate cota efectivă de impozitare nu se poate determina atât de simplu. Aceasta se va calcula potrivit regulilor OCDE, care sunt menționate succint în Legea 431/2023. Calculul are un grad ridicat de complexitate și include multiple ajustări contabile, financiare și fiscale.
Cum influențează facilitățile fiscale aplicate cota efectivă de impozitare?
Multe societăți aplică facilități fiscale în calculul impozitului pe profit în prezent, cum ar fi bonificația pentru capitaluri proprii pozitive și pentru creșterea capitalului propriu ajustat (potrivit OUG 153/2020), scutirea de impozit pe profitul reinvestit și creditul fiscal pentru sponsorizare.
Ca urmare a aplicării acestor facilități fiscale, rata efectivă de impozitare se poate reduce sub pragul minim de 15%, astfel că este posibil să intervină obligația de a plăti diferența de impozit până la 15%. Prin urmare, contribuabilul în cauză trebuie să efectueze o analiză detaliată, ținând cont de impactul pe care îl are fiecare facilitate aplicată, precum și de alte opțiuni disponibile. Spre exemplu, trebuie verificat cum afectează procedura de redirecționare a impozitului pe profit pentru sponsorizări rata efectivă de impozitare.
Dacă societatea înregistrează pierdere fiscală, poate datora impozit minim global?
Până în 2026, nu ar trebui ca societatea cu pierderi să datoreze impozit minim global, atât timp cât aceasta înregistrează cheltuieli salariale și active corporale (în baza normelor OCDE privind regimurile de protecție). În acest sens, societatea trebuie să se asigure de consecvența datelor incluse în raportarea Country by Country și a situațiilor financiare utilizate în scopul acestei raportări și să păstreze documentația aferentă.
Dacă societatea aplică impozitul minim pe cifra de afaceri în anul 2024, poate datora și impozit minim global?
Da, impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global sunt doua impozite diferite, deci teoretic este posibil ca o societate să le datoreze pe ambele.
Teoretic, există argumente ca impozitul minim pe cifra de afaceri să poată fi luat în calcul la stabilirea ratei efective de impozitare și să ducă la creșterea acesteia și, implicit, la scăderea riscului de a datora impozit minim global. Dar, din păcate, acest lucru nu este expres menționat în legislația din România, iar normele OCDE conțin și prevederi care limitează includerea unui impozit pe cifra de afaceri în categoria impozitelor care pot fi luate în calcul la stabilirea ratei efective de impozitare.
Dacă prima dată de raportare pentru impozitul minim global e în 2026, societatea trebuie să acționeze în vreun fel la acest moment?
Da, pentru că, dacă societatea va datora un impozit minim global pentru anul 2024, acesta trebuie înregistrat în contabilitate în cursul acestui an. Prin urmare, trebuie realizată o analiză pentru a determina care va fi impactul din prisma impozitului minim global pentru societate, pentru anul 2024. Însă, în prima fază, este recomandat ca societatea să analizeze în ce măsură poate aplica unul din regimurile de protecție.
Care este formularul de raportare pentru impozitul minim global în România?
Momentan, în legislația locală nu există un model pentru formularul de raportare, însă este de așteptat să fie publicat până la sfârșitul anului. OCDE a publicat un astfel de model – GloBE information return -, deosebit de complex, care va trebui completat pentru fiecare jurisdicție în care grupul își desfășoară activitatea.
Se pot îndeplini obligațiile de calcul, de declarare și de plată de către grup pentru o societate din România?
Impozitul suplimentar național se calculează, se declară și se plătește în România, de către societatea locală și, potrivit legislației, există obligația ca profiturile excedentare naționale să fie cele înregistrate în contabilitatea individuală a societății (Ordinul 1802/2014). Separat, la nivelul grupului, se va face un alt calcul pentru România, pornind de la datele raportate în situațiile financiare consolidate conform standardului contabil aplicabil (de exemplu, IFRS, US GAAP etc.).
În cazul societăților care aplică standardul IFRS, potrivit legislației românești, dacă și grupul folosește același standard, obligațiile de declarare și plată rămân în sarcina societății românești, dar va fi necesar un singur calcul.
În concluzie, respectare obligațiilor legate de impozitul minim global implică numeroase aspecte, de o complexitate ridicată, astfel că societățile vizate trebuie să se pregătească temeinic în acest sens.
Renovarea fondului de clădiri este unul dintre obiectivele prioritare pentru reducerea consumului de energie și de CO2 la nivelul Uniunii Europene (UE). În ciuda eforturilor politice, a gamei largi de măsuri de reglementare, a instrumentelor financiare și a inițiativelor care au dus la îmbunătățiri tehnice notabile ale fondului de clădiri, consumul de energie, atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial, nu a înregistrat încă reducerea drastică necesară pentru atingerea obiectivelor stabilite. Clădirile publice, despre care se așteaptă să dea tonul în ceea ce privește renovarea aprofundată, au beneficiat de lucrări de renovare de mulți ani în Europa Centrală și de Est (ECE), însă o proporție semnificativă din acestea nu generează economii de energie adecvate.
Energy Policy Group (România), Center For Energy Efficiency EnEffect (Bulgaria), Polish Network Energie Cités (Polonia) și Regional Energy Agency North (Croația) s-au asociat în cadrul proiectului OUR-CEE, o inițiativă care abordează problema renovărilor neperformante în clădirile publice și modalitățile de soluționare a acesteia, concentrându-se pe patru țări din Europa Centrală și de Est care se confruntă cu un stoc de clădiri vechi și ineficiente, cu un volum scăzut al renovărilor comparativ cu majoritatea țărilor din UE, dar și cu ambiții reduse în ceea ce privește rata renovărilor. Concluziile proiectului vor sprijini accelerarea renovării aprofundate în ECE și atingerea obiectivelor UE în materie de eficiență energetică.
Ca primă etapă a proiectului, membrii OUR-CEE au elaborat studii de referință pentru România, Bulgaria, Polonia și Croația. Studiile oferă o perspectivă asupra amplorii problemei renovărilor neperformante în fiecare țară participantă la proiect, prezintă posibilele motive care ar putea sta la baza renovărilor energetice subperformante și înaintează o serie de recomandări de politici pentru a îmbunătăți performanța și impactul viitoarelor renovări ale clădirilor publice pentru fiecare țară.
„Eficientizarea fondului de clădiri al României este esențială pentru mitigarea schimbărilor climatice, asigurarea economiilor de energie și furnizarea unui mediu de trai confortabil și sănătos. Politicile și țintele de renovare a clădirilor reprezintă doar o parte a acestui efort – esențial este și ca lucrările de renovare să fie performante si atent monitorizate, pentru a asigura că economiile de energie realizate sunt pe masura celor planificate și a investițiilor realizate. În România, lipsa monitorizării performanței energetice după renovarea clădirilor este unul dintre factorii care riscă un decalaj de performanță energetică ce poate pune în pericol țintele asumate de țara noastră pentru eficientizarea energetică a clădirilor” declară Luciana Miu, Head of Clean Economy al EPG.
Performanța fondului de clădiri din România s-a îmbunătățit constant, deși lent, înregistrându-se unele progrese în atingerea obiectivelor de renovare. Cu toate acestea, sectorul de renovare din România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește valorificarea potențialului de economisire a energiei. Deși cadrul politic și cadrul juridic din România au stabilit standarde și măsuri specifice pentru performanța energetică în sectorul renovării, atingerea acestor standarde a întâmpinat diverse bariere, legate de metodologiile naționale de calcul al performanței energetice, de lacunele de cunoștințe privind fondul național de clădiri, de practicile de monitorizare și evaluare și de procesele de certificare, de gestionarea și modul de utilizare a clădirilor după renovare.
Pentru a depăși aceste bariere și a accelera rata și calitatea renovărilor în materie de eficiență energetică, este esențial să îmbunătățim baza de date privind fondul național de clădiri, să stabilim cadre solide de monitorizare și evaluare pentru a ne asigura că obiectivele de performanță energetică sunt îndeplinite și că economiile reale de energie se aliniază la rezultatele preconizate, să consolidăm capacitatea administrativă atât la nivel național, cât și la nivel local. În cele din urmă, creșterea gradului de conștientizare și a cunoștințelor privind eficiența energetică în rândul ocupanților clădirilor va contribui la atenuarea problemelor legate de comportamentul ocupanților care au un impact asupra consumului de energie.
Partenerii EPG, Center For Energy Efficiency EnEffect (Bulgaria), Polish Network Energie Cités (Polonia) și Regional Energy Agency North (Croația) au redactat studii similare, pe care le puteți găsi pe siteul proiectului OUR-CEE.
Averea financiară a românilor va crește cu o rată medie de aproximativ 9% în următorii cinci ani, cu un punct procentual mai rapid decât media prognozată pentru Europa de Est și cu trei puncte procentuale peste rata medie de creștere globală așteptată, se arată în BCG Global Wealth Report 2024: The GenAI Era Unfolds, cel de-al 24-lea raport privind averea globală elaborat de Boston Consulting Group (BCG).
Averea financiară a românilor, evaluată la 300 miliarde de dolari, reprezenta 5,7% din averea financiară a regiunii Europei de Est, în 2023, cunoscând o creștere anuală de 15,5% în perioada 2018-2023. Raportul BCG estimează că averea financiară a românilor va crește cu 8,6% pe an, în următorii 5 ani, atingând valoarea de 400 miliarde dolari în 2028.
Ponderea investițiilor pe termen lung, averea neinvestibilă, constând în principal din asigurări de viață și economii pentru pensii, reprezintă un procent de 40% din averea financiară totală a poporului român, mult peste media Europei de Est (31%), dar si peste media globală (35%). În același timp, ponderea averii investibile, care cuprinde numerar, depozite, fonduri de investiții, acțiuni și obligațiuni, scade încet, dar continuu, o tendință opusă față de cea pe care o observăm la nivel global.
Horváth Krisztián_Boston Consulting Group
Krisztian Horvath, Partener și Director Asociat, Wealth Management, BCG: „Românii păstrează o cotă relativ scăzută a averii lor în numerar și depozite (34%), comparativ cu media din Europa de Est (44%). De asemenea, observăm o cotă foarte mare a altor investiții, de 20%, în acțiuni nelistate și clase de active mai mici, ceea ce este rar întâlnit în alte regiuni, unde media globală este de doar 2%, iar media Europei de Est este de 8%”.
Distribuția averii financiare arată o imagine mixtă în România. Pe de o parte, este sănătoasă din perspectiva faptului că până la jumătate din averea financiară a românilor este deținută de persoane cu active sub 250 mii de dolari, o proporție mult mai mare decât media globală, de 30%. În schimb, ponderea celor foarte bogați, cu o avere financiară mai mare de 100 de milioane dolari, este, de asemenea, semnificativ mai mare decât media globală. Românii cu averi de peste 100 milioane dolari dețin 23% din averea financiară totală, față de de un procent de 14% a celor foarte bogați la nivel global.
„În următorii cinci ani ne așteptăm la o creștere puternică în segmentele atractive pentru băncile private, cum ar fi cei cu avere financiară între 250 mii și 20 milioane de dolari. Creșterea așteptată a acestui segment de populație, de la aproximativ 60.000 la 85.000, oferă oportunități atractive de achiziții pentru băncile care oferă soluții personalizate, dedicate acestui segment“, a mai declarat Krisztian Horvath.
În ceea ce privește averea netă globală, aceasta a înregistrat o recuperare semnificativă în 2023, de 4,3% după un an dificil în 2022. Mare parte din această creștere a fost datorată unei reveniri pe piața financiară, deoarece averea financiară a crescut cu aproape 7%, după o scădere de 4% în 2022. Se estimează că vor fi create aproximativ 92 de trilioane de dolari în avere financiară, in urmatorii cinci ani.
Averea financiară din America de Nord și Europa de Vest a cunoscut o revenire în 2023. Susținută de piețele de capital puternice, America de Nord a fost printre regiunile cu cea mai rapidă creștere, reprezentând peste 50% din toată averea financiară nouă creată în 2023. Recuperarea nu a fost la fel de puternică în Europa de Vest, unde averea financiară a crescut cu doar 4,4%.
Deși averea financiară din regiunea Asia-Pacific a crescut cu doar 5,1% în 2023, în principal din cauza încetinirii creării de avere în China, se anticipează o creștere semnificativă până în 2028, regiunea este așteptată să contribuie cu aproape 30% din noua avere financiară până în 2028. Pe lângă China, India este bine poziționată pentru a fi un motor al creșterii averii, generând aproximativ 590 de miliarde de dolari în noua avere financiară în 2023, cea mai mare creștere din istorie.
71% dintre respondenții din București și 65% dintre cei din alte orașe ale României ar folosi mai des bicicleta dacă ar exista mai multe piste pentru biciclete, conform celui mai recent studiu desfășurat de Storia – platforma cu anunțuri imobiliare lansată de OLX. Totodată, conform indexului T.R.A.I, care poate fi accesat pe trai.storia.ro, principalele orașe din România în care locuitorii consideră că se deplasează mai ușor cu bicicletele datorită existenței multor piste sunt: Sibiu, Arad, Oradea, Miercurea Ciuc și Reșița. La polul opus se regăsește și Capitala, care ocupă locul 29 în topul orașelor în care deplasarea cu bicicleta este considerată facilă.
Indexul T.R.A.I prezintă atât date obiective, preluate din Google Traffic, Google Places, Airly, Storia, cât și date subiective preluate de la locuitorii din cartierele incluse pe platformă. Unul dintre indicatorii subiectivi analizați este reprezentat de „Pistele pentru biciclete” și cumulează răspunsurile locuitorilor referitoare la cât de frecvente sunt pistele pentru biciclete în cartierele și orașele lor. Cu cât scorul este mai apropiat de 100, cu atât este mai ușoară deplasarea cu bicicleta în zona analizată.
„Bucureștiul ocupă doar locul 29 din 41 în topul orașelor cu infrastructură bine dezvoltată pentru bicicliști, cu un scor relativ mic, de 36,2 puncte din 100, conform indexului T.R.A.I. Acest clasament evidențiază necesitatea îmbunătățirii infrastructurii pentru biciclete în capitala țării și nu numai. Este încurajator să aflăm că un procentaj semnificativ de 71% dintre respondenții din București au declarat că ar folosi bicicleta mai des dacă ar exista mai multe piste pentru biciclete. Acest lucru subliniază faptul că există o cerere reală și o dorință puternică pentru o infrastructură mai bună pentru bicicliști, care ar putea transforma Bucureștiul într-un oraș mai prietenos pentru locuitori și pentru mediu”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.
Orașele și cartierele din România în care locuitorii se deplasează mai ușor cu bicicletele
Potrivit indexului T.R.A.I., orașul București se află spre finalul clasamentului și ocupă poziția 29 (scor 36,2) în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii pentru bicicliști. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât în orașul sau cartierul analizat deplasarea cu bicicletele este mai ușoară.
În topul celor mai bine dezvoltate orașe la capitolul pistelor pentru biciclete, conform percepției locuitorilor, regăsim orașele: Sibiu (scor 69,3), Arad (64,5), Oradea (61,6), Miercurea Ciuc (61,3) și Reșița (58,8). De asemenea, acestea sunt urmate de Bistrița (57,6), Timișoara (56,8), Alba Iulia (53,4), Galați (53,2) și Drobeta-Turnu Severin (52,7). În rândul orașelor în care locuitorii consideră că pistele pentru biciclete sunt insuficiente se află: Pitești (scor 32), Constanța (29,9), Botoșani (29,6), Craiova (26,6), Călărași (26,4), Târgu Mureș (26,1), Ploiești (25), Târgu Jiu (20,1), Tulcea (16,3) și Brăila (15,5).
Pe primele cinci locuri în topul cartierelor în care locuitorii se deplasează mai ușor cu bicicletele datorită existenței multor piste se află cartierul Ștrand din Sibiu (scor 87,9), Valea Aurie din Sibiu (87,8), Aleea Tudor Neculai din Iași (86,8), UTA din Arad (85,6) și Copou din Iași (85,2). De asemenea, următoarele cartiere din top sunt: Dimitrie Cantemir din Oradea (scor 85), Gușterița din Sibiu (84,3), Calea Dumbrăvii din Sibiu (82,3), Gai din Arad (81,9) și Bună Ziua din Cluj-Napoca (80,7). La polul opus, cartierele cu un grad mare de nemulțumire în ceea ce privește numărul de piste pentru biciclete sunt: Anda (scor 6,3), Palazu Mare (6,4), Inel 1 (6,6), Inel 2 (7), Viile Noi (7,3), Palas (9,1), Tomis Plus (9,4) din Constanța, Sălaj din București (scor 9,6), și Km 5 – Constanța (9,7), urmat de Obor din Brăila (9,8).
Cât de des merg românii cu bicicletele VS. cât de des ar merge dacă ar avea infrastructură
Conform celui mai recent sondaj realizat de Storia, 36% dintre respondenții din București și 39% dintre respondenții din alte orașe ale țării nu folosesc niciodată bicicletele pentru a se deplasa, în timp ce 19% dintre bucureșteni și 15% dintre locuitorii din alte orașe folosesc bicicletele mai rar de o dată pe lună. În același timp, 17% dintre respondenții din București și 16% dintre cei din țară merg cu bicicletele de 1-4 ori pe lună. Totuși, 10% dintre respondenții din București merg cu bicicletele de 2-3 ori pe săptămână, la fel ca cei 11% dintre cei care locuiesc în alte orașe. Există și persoane din București (18%) care merg cu bicicleta mai des de 3 ori pe săptămână, dar și locuitori din alte orașe ale României (19%) care se deplasează cu bicicleta la fel de des.
Întrebați dacă ar folosi mai des bicicletele în cazul în care ar exista mai multe piste, 71% dintre respondenții din București și 65% dintre respondenții din alte orașe ale țării au oferit un răspuns pozitiv. Există și persoane din Capitală (13%) care nu ar folosi bicicletele mai des chiar dacă ar exista mai multe piste, dar și locuitori din alte orașe (17%) care au oferit același răspuns. Totuși, 16% dintre respondenții bucureșteni, respectiv 18% dintre cei din alte orașe sunt nesiguri în privința utilizării bicicletei în condițiile specificate.
În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată.
49% dintre respondenți consideră că standardele de integritate din organizațiile lor s-au îmbunătățit în ultimii doi ani
Principalii factori de îmbunătățire: o mai bună îndrumare din partea managementului (61%) și schimbările sau presiunea legislativă (48%)
50% dintre respondenți spun că organizația lor se confruntă cu dificultăți în a păstra standardele de integritate în condiții de piață dificile, din cauza unor factori interni și externi, printre care condițiile macroeconomice și amenințările geopolitice
Standardele de integritate din companiile din întreaga lume par să se îmbunătățească, impulsionate de o mai bună îndrumare din partea managementului și de reglementări mai stricte. Cu toate acestea, există încă presiuni interne și externe semnificative asupra comportamentelor angajaților, potrivit studiului EY 2024 Global Integrity Report, intitulat „Cum poate supraviețui încrederea fără integritate?”.
Studiul a sondat opiniile a 5.464 de angajați și șefi de organizații, din 53 de țări și teritorii. Acesta a relevat faptul că aproape jumătate dintre ei (49%) consideră că standardele de integritate din organizația lor s-au îmbunătățit în ultimii doi ani și că majoritatea (90%) au convingerea că legile, codurile de conduită și reglementările sectoriale sunt respectate de către colegii lor.
Printre principalii factori care au determinat această evoluție se numără mai buna îndrumare din partea managementului (61%), reglementările mai stricte și presiunea din partea autorităților de reglementare și de aplicare a legii (48%), exigențele clienților (37%), a publicului larg (33%) și acționarilor (26%), precum și presiunea din partea angajaților (22%).
Presiuni asupra standardelor de integritate
În pofida acestor evoluții pozitive, jumătate dintre respondenți (50%) recunosc că este dificil pentru organizațiile lor să păstreze standardele de integritate în condiții de piață nefavorabile. Aproape o treime dintre aceștia au declarat că mediul macroeconomic actual exercită cea mai mare presiune externă în direcția încălcării standardelor de integritate de către angajați și aproape 25% au spus că cea mai mare amenințare internă provine din faptul că angajații nu înțeleg regulile de conduită.
Printre alte presiuni externe asupra conduitei menționate de respondenți se numără amenințările cibernetice (26%), crizele sanitare (22%), exigențele privind performanțele financiare (22%), perturbările lanțurilor de aprovizionare (21%) și amenințările geopolitice (15%). Factorii interni menționați variază de la fluctuația mare de personal (26%) și lipsa de resurse (25%), la presiunea din partea conducerii (24%) și funcționarea defectuoasă a proceselor sau mecanismelor de control financiare (20%).
Studiul a relevat, de asemenea, că terții sunt implicați în mai bine de două treimi (68%) din cazurile de abateri semnificative de la norme și în fraudele majore.
Comunicare deficitară
Studiul a evidențiat un deficit semnificativ în ceea ce privește comunicarea importanței unei conduite integre. Mai bine de jumătate dintre respondenții membri în consilii de administrație (56%) și manageri seniori (53%) au declarat că asistă frecvent la sublinierea importanței unei conduite etice de către cei în posturi de conducere, însă procentul scade la numai o treime (33%) în cazul angajaților pe poziții de juniori.
Standarde de integritate variabile
Studiul a mai relevat o percepție larg răspândită potrivit căreia standardele de integritate pot varia la diferitele niveluri ale organizației, în funcție de rang, în sensul că angajații de rang mai înalt sunt tratați cu mai multă clemență. Aproape o treime dintre respondenți (31%) au declarat că o conduită lipsită de etică este tolerată când cei implicați sunt persoane cu funcții de conducere sau cu angajați cu performanțe de top.
Studiul a constatat că este mult mai probabil ca membrii consiliilor de administrație să fi avut suspiciuni de potențiale abateri pe care nu le-au sesizat prin intermediul unui canal de sesizare a abaterilor (43% comparativ cu 19% dintre lucrătorii fără funcții de conducere).
Crearea unei culturi eficace a raportării abaterilor
Studiul sugerează că organizațiile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a crea o cultură a raportării în condiții de siguranță pentru angajații care identifică abateri. Cu toate că numărul organizațiilor fără un canal de raportare a abaterilor s-a înjumătățit comparativ cu 2022, mai bine de jumătate dintre respondenții (54%) care au folosit un astfel de canal au declarat că s-au confruntat cu presiuni de a nu raporta.
Cei din top management au tendința să supraestimeze progresele făcute de companiile lor pentru crearea unei culturi pozitive de raportare a neregulilor. 40% dintre respondenții cu funcție de conducere au declarat că a devenit mai ușor ca angajații să raporteze suspiciunile, însă numai 26% dintre respondenții simplii angajați sunt de acord cu această afirmație. În mod similar, 33% dintre respondenții din echipa de conducere consideră că raportorii de integritate din organizația lor beneficiază în prezent de o protecție mai bună, comparativ cu doar 14% dintre angajați.
Clarisa Olteanu (foto), lider EY Romania Forensic & Integrity Services, a declarat: „Deși adoptarea legislației privind protecția avertizorilor de integritate și implementarea sistemelor de raportare au venit în sprijinul angajaților care au dorit să raporteze abateri, mulți dintre clienții noștri se confruntă cu o reticență din partea angajaților de a utiliza aceste sisteme. Au investit în campanii de comunicare pentru a încuraja angajații să raporteze abaterile, dar cu rezultate limitate. Companiile vor trebui să își redirecționeze atenția asupra transformării culturale în termeni de conformitate și integritate, ceea ce necesită soluții personalizate, adaptate culturii organizaționale existente, identificarea „rădăcinii problemei” și adresarea acesteia prin măsuri constructive, care să ofere rezultate cuantificabile.”
Constatări pentru România
Studiul EY Global Integrity Report arată o îmbunătățire a standardelor de integritate în România, îndrumarea din partea managementului având un rol crucial în acest sens
Unul dintre factorii de progres identificat de 78% dintre respondenți este că managementul a ridicat în ultimii doi ani standardele de comportament în organizație.
Aceste eforturi au condus la un nivel record de încredere, 94% dintre respondenți spunând că sunt încrezători că managementul lor respectă legile relevante, codurile de conduită și reglementările existente în domeniul lor de activitate.
Totodată, toleranța față de comportamentele neetice manifestate de persoanele cu funcții superioare sau de angajații cu performanțe ridicate este în scădere, doar 27% dintre participanții la studiu indicând că astfel de atitudini sunt încă acceptate la ei în organizații, în scădere cu 10 procente față de rezultatele din 2022.
Clarisa Olteanu (foto): „Aceste rezultate sunt dovada eforturilor depuse în ultimii ani pentru a ridica standardele de etică și integritate, în contextul unui mediu de afaceri mai vigilent. Bineînțeles că mai este loc de îmbunătățire, însă transformarea culturii organizaționale este o strategie pe termen lung, iar schimbările pe care le-am observat doar în ultimii doi ani ne întăresc convingerea că suntem pe calea cea bună.”
Eforturile companiilor de a pune accent pe etică și integritate au rezultate, dar încă există loc de îmbunătățire
Aproape jumătate dintre participanți (45%) recunosc eforturile companiilor lor de a implementa programe de instruire dedicate eticii și integrității în afaceri și în viața profesională. În plus, 42% au menționat că în cadrul companiilor lor sunt luate măsuri disciplinare, atunci când sunt identificate comportamente care nu demonstrează integritate. Comparativ cu anul 2022, aceste cifre arată o creștere în adoptarea de măsuri de instruire și disciplină, de la 43% și respectiv 40%.
Angajații încă sunt reticenți la a folosi canale de raportare a neregulilor, principalul motiv invocat fiind cel al loialității față de colegi
Doar 21% dintre respondenți au folosit în ultimii doi ani un canal de raportare a neregulilor, comparativ cu 36% în anul 2022, deși la nivel național s-a îmbunătățit protecția acordată persoanelor care raportează nereguli, prin adoptarea Legii nr. 361/2022 (Legea privind protecția avertizorilor în interes public). Mai mult, 39% dintre respondenți au menționat că a devenit mai ușor pentru angajați să semnaleze nereguli la ei în organizație.
Întrebați de ce nu au raportat neregulile observate, 35% dintre respondenții la studiu au menționat că motivul principal ar fi loialitatea față de colegi, o schimbare semnificativă de paradigmă comparativ cu anul 2022, când 53% dintre respondenți ofereau ca motiv temerea că neregulile semnalate de ei nu vor fi luate în considerare.
Deși percepția față de integritatea managementului s-a îmbunătățit, toleranța față de comportamentele neetice ale colegilor ridică semne de întrebare
90% dintre respondenți au exprimat încrederea că angajații din organizațiile lor respectă legile relevante, codurile de conduită și reglementările din industria lor, un procent egal cu media globală. Dar, comparativ cu anul 2022 (95%), procentul actual de 90% indică o ușoară scădere a nivelului de încredere în comportamentul etic al angajaților. Mai mult, 29% din respondenții din România au declarat că, pentru a-și îmbunătăți cariera, s-ar angaja în cel puțin un comportament neetic, un procent în creștere comparativ cu anul 2022, când doar 23% declarau acest lucru.
Aceste rezultate ar putea indica nevoia de eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți în continuare cultura organizațională și pentru a menține accentul pe etică și integritate.
Reglementările în domeniul ESG reprezintă noi provocări de integritate
Referitor la provocările legate de respectarea reglementărilor ESG, 32% dintre respondenții din România văd respectarea noilor reglementări ESG și a datelor inconsecvente sau inexacte folosite pentru a măsura progresul față de obiectivele de performanță și pentru raportarea ESG în dosarele și declarațiile publice, ca fiind o provocare majoră, puțin sub media globală de 37%.
Conform răspunsurilor a 32% dintre respondenți, prioritatea organizațiilor din România în demersul de a deveni conforme cu cerințele de raportare ESG este angajarea de consultanți externi pentru consiliere juridică.
Aceste date subliniază că, deși există un nivel ridicat de încredere în comportamentul etic al angajaților și al terților în România, persistă provocări și sunt vizate domenii de îmbunătățire, în special în ceea ce privește toleranța față de comportamentul neetic al colegilor și implementarea inițiativelor ESG.
Warehouses De Pauw (WDP) anunță rezultatele financiare înregistrate în primul semestru din 2024.
Veniturile EPRA au atins 156,1 milioane de euro în prima jumătate a anului 2024, în creștere cu 8,1% față de anul precedent. Totodată, acestea au crescut cu 7% față de anul anterior. Acest rezultat include creșterea de 8% a numărului mediu de acțiuni datorită întăririi capitalului în 2023 și este determinat de impactul proiectelor pre-închiriate și achizițiilor, creșterea organică a chiriilor de 3,3% și un cost competitiv al finanțării (1,7% în prima jumătate a anului 2024), în ciuda ratelor ridicate ale dobânzilor.
Rată de ocupare rămâne ridicată. Cu o rată de ocupare de 97,8% la 30 iunie 2024, nivelul de ocupare rămâne ridicat (98,5% la sfârșitul anului 2023). Într-un mediu de creștere a chiriilor de pe piață, WDP a reușit să revizuiască 200.000 m² GLA de contracte și să obțină o majorare medie a chiriilor de 15%. În prezent, potențialul de reversie pe portofoliul existent este de aproximativ 12%.
Valoarea portofoliul a crescut cu +61 milioane de euro sau +1% de la începutul anului (în primul trimestru din 2024: +26 milioane de euro), sumă obținută în principal datorită stabilității portofoliului existent și câștigurilor de capital nerealizate pe proiecte și achiziții recente.
Bilanțul rămâne puternic cu un raport împrumut-valoare de 35,8% la 30 iunie 2024 (33,7% la sfârșitul anului 2023) și o datorie netă / EBITDA (ajustată) de 6,8x (6,4x la sfârșitul anului 2023). Aceasta este o ușoară creștere în urma plății dividendelor și implementării investițiilor planificate în prima jumătate a anului. Rata de acoperire a dobânzii a crescut la 7,4x (6,6x la sfârșitul anului 2023) – în ciuda climatului cauzat de dobânzile ridicate – cu datoria complet acoperită. WDP poate continua să se bazeze pe o poziție amplă de lichiditate cu 2,0 miliarde de euro în linii de credit neutilizate.
„În această vară, sărbătorim 25 de ani de când compania noastră este listată la bursă. De-a lungul anilor, ne-am concentrat pe clienții și acționarii noștri și am obținut rezultate fantastice cu ajutorul experților din echipa WDP. Acest lucru este evidențiat de o rată medie anuală de creștere de +7%, încă din 1999.
Ambițiile noastre pentru viitor sunt, de asemenea, promițătoare: pachetul atractiv de investiții de 500 de milioane de euro pentru prima jumătate a acestui an subliniază că, în ciuda unui context de piață provocator, cu o concurență acerbă și costuri de capital mai ridicate, creșterea profitabilă rămâne realizabilă. Aceasta se datorează atât achizițiilor, cât și noilor proiecte pe care le avem în toate piețele noastre. Avem încredere în implementarea planului nostru de creștere #BLEND2027, susținuți de un portofoliu robust de investiții și de numeroasele oportunități pe care le oferă”, declară Joost Uwents – CEO WDP
#BLEND2027,lansare puternică printr-o abordare multi-driver, multi-piață
Un volum de 500 milioane de euro în noi investiții a fost identificat în prima jumătate a anului 2024 (dintre care cca. 450 milioane de euro în trimestrul doi). Acestea sunt investiții care sunt distribuite în regiunile în care operăm, inclusiv o achiziție în Germania (în valoare de 80 milioane de euro). Aceasta rezultă în 106 milioane de euro la un randament de 7,4%, 291 milioane de euro în achiziții la un randament de 7,0% și investiții în proiecte energetice de 72 milioane de euro. În plus, rezerva de teren a fost întărită cu 39 milioane de euro.
Potențialul de creștere este încă neatins. Noile investiții din prima jumătate a anului 2024 construiesc un portofoliu de investiții puternic de 863 milioane de euro, cu un randament de 7,0%. Aceste investiții includ dezvoltări de proiecte, achiziții, rezerve de teren și proiecte energetice, acoperind toate regiunile în care WDP operează. Notabil, peste 70% din aceste investiții vor fi realizate în Europa de Vest. Rezerva strategică de teren, cu un potențial de dezvoltare de 2,0 milioane m² GLA, poziționează WDP pentru a răspunde cererii pieței. În plus, WDP identifică numeroase oportunități pentru implementarea planului său #BLEND2027.
Perspectiva principală a companiei pentru 2024 este confirmarea câștigului EPRA pe acțiune pentru 2024 de 1,47 euro, în creștere cu 5% față de 1,40 euro în 2023.
Puncte cheie pentru România
Poziție unică în România: WDP deține un portofoliu de 1,3 miliarde de euro, distribuit pe aproximativ 1,8 milioane m² de spațiu închiriabil, repartizat în 73 de locații strategice. Aceasta rezultă într-o penetrare a pieței echivalentă cu o cotă de piață de 25%.
Achiziții identificate în cel de al doilea trimestru din 2024. Zona București, Constanța, Târgu Mureș: Achiziția unui portofoliu cuprinzând 136.000 m² de depozite închiriabile și o parcelă amplă de teren pentru dezvoltări viitoare de peste 300.000 m² de potențial GLA. Investiția se ridică la aproximativ 110 milioane de euro. Portofoliul include depozite de clasa A și proprietăți industriale ușoare închiriate clienților de top. Locațiile din Chitila (zona București, lângă WDP Dragomirești) și Târgu Mureș (Transilvania, un hub logistic crucial datorită conectării recente la rețeaua de autostrăzi în creștere a României) sunt o completare complementară prezenței existente a WDP în aceste regiuni. În Constanța Business Park, lângă cel mai mare port de la Marea Neagră și un hub strategic de importanță majoră, WDP achiziționează un sit construit, cu teren pentru dezvoltări viitoare. Acest sit este direct adiacent zonei portuare și poate fi conectat la rețeaua feroviară. Între timp, autorizația de construire pentru un alt depozit a fost finalizată și dezvoltarea (pentru care negocierile comerciale sunt în curs de desfășurare) poate fi începută imediat ce un acord de pre-închiriere este semnat.
Proiecte identificate în cursul celui de-al doilea trimestru din 2024. București – Ștefăneștii de Jos: Capacitatea existentă a depozitului pentru retailerul alimentar Metro va fi extinsă prin dezvoltarea unui depozit nou, controlat termic (refrigerat și congelat), de aproximativ 15.000 m², pe un angajament de închiriere pe 10 ani. Investiția pentru acest proiect este de aproximativ 20 de milioane de euro. Livrarea este planificată pentru al treilea trimestru al anului 2025.
Noi resurse financiare în 2024 – Nou pachet de finanțare de la BEI: WDP și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un nou pachet de finanțare de 250 de milioane de euro la sfârșitul lunii iulie. Acest pachet va fi folosit exclusiv pentru proiectele noastre de energie regenerabilă, cu sisteme de panouri solare, baterii și infrastructură pentru stații de încărcare. Împrumutul la termen poate fi tras în mai multe tranșe până la sfârșitul anului 2027, atunci când se implementează proiectele în Europa de Vest și România.
Noul pachet de finanțare IFC: WDP și IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale, au încheiat un nou pachet de finanțare de aproximativ 300 de milioane de euro. Această finanțare reprezintă un împrumut verde legat de sustenabilitate, cu un termen de până la opt ani și va fi folosit exclusiv pentru a finanța noile proiecte de construcție logistică din România. Marja de dobândă a împrumutului este legată de strategia de sustenabilitate a Grupului, în special de sustenabilitatea suplimentară a portofoliului de proprietăți și de extinderea capacității de energie solară instalată în România.
Techcelerator organizează pe 2 august un workshop pentru zona Europei de Sud-Est prin care cei interesați pot afla informații despre ce presupune programul.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat temele de competiție pentru cea de-a doua ediție a DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic), propriul program de accelerare a tehnologiilor avansate cu dublă utilizare (comercială, dar și cu aplicabilitate în domeniul apărării și al securității). Startup-urile interesate pot beneficia de sprijin, mentorat, precum și de până la 400.000 de euro pentru dezvoltarea soluțiilor inovatoare pe care le propun.
Cele cinci teme sunt în domeniile: energie și putere electrică; securitatea datelor și a informațiilor; detecție și supraveghere, sănătate&performanță umană și infrastructură critică și logistică.
Pentru toate aceste provocări, startup-urile interesate sunt încurajate să ia în considerare modul în care soluțiile lor pot spori reziliența, pot adresa domenii de inovare și pot sprijini tehnologiile și practicile de sustenabilitate.
Acceleratorul DIANA oferă companiilor selectate finanțare, mentorat, facilități de testare și acces la investitori și utilizatori finali specializați (32 de guverne, precum și mari companii private).
Programul de accelerare va începe în ianuarie 2025 și va dura până la un an, fiind împărțit în două faze cu durata de șase luni: „Bootcamp” și „Grow”.
Propunerile vor fi evaluate în funcție de criterii precum alinierea la temele de anul acesta, noutatea și fezabilitatea soluțiilor, potențialul de dublă utilizare (civilă și militară) și viabilitatea comercială.
Anul trecut, 44 de companii din 19 țări au fost selectate din peste 1.300 de aplicații pentru a se alătura în programul DIANA. Companiile au participat la un program de accelerare desfășurat între ianuarie-iunie 2024 în cinci locații din Europa și America de Nord. O parte dintre acestea vor participa și în faza „Grow” care urmează să se desfășoare începând din septembrie timp de șase luni. Printre tehnologiile selectate s-au numărat baterii inovatoare cu celule de combustibil, soluții de comunicare optică securizată și tehnologie cuantică.
Cu peste 200 de acceleratoare și centre de testare în cadrul Alianței, DIANA reunește universități, companii și guverne pentru a lucra cu startup-uri și alți inovatori în rezolvarea provocărilor critice.
Sesiune de pitching NATO DIANA in Estonia
Cum se desfășoară programul de accelerare DIANA :
Depunerea propunerilor până vineri, 9 august 2024, ora 12:00 UTC ( 03.00, ora României).
Companiile selectate vor primi o finanțare de 100.000 de euro și vor începe prima fază a programului (etapa Bootcamp).
La finalul primei faze va avea loc un nou proces de selecție și o parte dintre candidați vor trece în etapa a doua a programului (etapa Grow)
În faza a doua începe scalarea soluției. Acesta este momentul în care fondatorii vor primi o finanțare suplimentară de până la 300.000 de euro pentru a dezvolta în continuare soluția tehnologică și pentru a lucra cu investitorii și utilizatorii finali specializați pentru a identifica modalităție de utilizare pentru încă șase luni.
„Scopul DIANA este de a identifica și a susține cele mai promițătoare startup-uri și companii deep tech cu utilizare duală din întreaga Alianță,” a declarat Adrian Dan, Chief Commercial Officer al DIANA. „Există mulți inovatori talentați în regiunea de sud-est a Europei și ne-am bucura să avem cât mai mulți dintre aceștia în programul DIANA. Misiunea noastră, în numele NATO, este de a contribui la construirea unui viitor mai pașnic și mai rezilient pentru care avem nevoie de cele mai promițătoare echipe”, a adăugat acesta.
Eveniment special de training pentru cei din Europa de Sud-Est care se gândesc să se înscrie în accelerator
Cei interesați pot participa pe 2 august la DIANA SEE Info Day, un workshop online prin care pot afla mai multe despre ce implică selecția si programul de accelerare al NATO. Workshopul este organizat de Techcelerator, acceleratorul SEED care se adresează startup-urilor de tehnologie avansată din România și Europa de Sud-Est. Startup-urile interesate pot accesa pagina workshopului si pentru a afla mai multe detalii despre susținerea pe care o pot obține din partea echipei Techcelerator.
Evenimentul se va desfășura online de la ora 17.00 – ora României (16.00 CEST), iar speakerii care vor oferi informații sunt: Ioan Istrate – Venture Capital Advisor NATO DIANA, Andrei Dragomir – Founder & CEO Aquark Technologies și Dragoș Stanciu – CEO Grayscale AI.
Andrei Dragomir și Dragoș Stanciu, cei doi fondatori români care vor oferi informații celor interesați de înscrierile în acceleratorul NATO DIANA, fac parte dintr-un număr de startup-uri din Marea Britanie care au fost selectate pentru a se alătura programului în 2023.
“Prima ediție a acceleratorului DIANA a însemnat peste 1.300 de aplicații la nivel global. Ne dorim ca prin acest prim eveniment pe care îl organizăm să creștem interesul inovatorilor din zona Europei de Sud-Est pentru acest program și să vedem cât mai multe startup-uri din regiunea noastră care ajung în faza de scalare și investiții pentru că acest accelerator pan-european oferă toată susținerea de care are nevoie un fondator care caută validarea și susținerea agențiilor specializate din statelor membre NATO”, a afirmat Cristian Dascălu, Cofondator și Managing Partner Techcelerator.
de Anca Atanasiu, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL şi Ana Flueran, Avocat, Senior Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
În domeniul dinamic al forței de muncă, căutarea echilibrului între viața profesională și cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât și ale salariaților. Printre soluțiile în discuție este săptămâna de muncă de patru zile, cu menținerea drepturilor salariale.
Această nouă potențială abordare a structurării programului de muncă depășește deja cunoscutele aranjamente de muncă flexibile, cum ar fi telemunca, reglementată în România de Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Săptămâna de patru zile reprezintă o viziune mai largă a flexibilității, cu avantaje multiple atât pentru salariați, cât și pentru angajatori.
Cadrul legislativ existent
În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 și, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, inițiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislația națională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă.
Deși programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite și o distribuție inegală a orelor de muncă, adaptată cerințelor specifice ale fiecărui loc de muncă.
Conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adițional.
Proiectele legislative care au fost propuse prevedeau un scenariu în care salariații lucrează 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu un repaus de 3 zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de modele concepute pentru a satisface nevoile diverse ale angajatorilor și ale forței de muncă.
Explorarea modelelor săptămânii de muncă de patru zile
Modelele care pot fi avute în vedere pentru acest program de lucru flexibil pot îmbrăca următoarele forme și nu numai:
Săptămâna de muncă de 4 zile: Acest model propune o reducere de 20% a săptămânii de muncă standard de 40 de ore, prin eliminarea unei zile de muncă, cum ar fi vineri (practic, timpul de muncă săptămânal este de 32 ore).
Săptămâna de muncă de 4,5 zile: În acest aranjament, salariații pot beneficia, de exemplu, de o jumătate de zi sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni.
Săptămâna de muncă comprimată, de 4 zile: Această abordare presupune ca timpul de muncă să nu fie redus, iar orele de muncă să fie distribuite pe parcursul a patru zile de muncă (de exemplu, de luni până joi salariații lucrează 10 ore pe zi și vineri este zi liberă).
Deși cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, și celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă și de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariații beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puțin de 12 ore consecutive între două zile de muncă și un minim de 8 ore pentru munca în schimburi.
Situația la nivelul Uniunii Europene
Din februarie 2022, Belgia a aprobat la nivel legislativ săptămână de muncă de patru zile. Salariații belgieni au opțiunea de a comprima orele lor cu normă întreagă în patru zile, fără nicio reducere a salariului. Cu toate acestea, acest lucru nu se traduce prin mai puține ore de lucru; pur și simplu înseamnă gruparea orelor de muncă obișnuite în mai puține zile. În ciuda acestei legislații progresive, adoptarea printre lucrătorii belgieni a fost relativ lentă momentan.
Între timp, Germania a devenit cel mai recent teren de testare pentru săptămâna de muncă de patru zile, cu un proiect pilot care a început în luna februarie a acestui an. Acest proiect ambițios implică 45 de companii active în diverse industrii, toate explorând beneficiile și provocările potențiale ale acestui nou program de lucru.
Avantajele unei săptămâni de muncă scurte
Pentru angajatori, săptămâna de muncă scurtă poate contribui la îmbunătățirea atractivității lor pe piața muncii și ajută la recrutarea celor mai bune talente.
Această formă de organizare a programului de muncă poate contribui chiar la crearea unui mediu care favorizează creativitatea și inovația, unde salariații sunt motivați să caute modalități de a îmbunătăți eficiența și de a contribui cu soluții inovatoare la locul de muncă.
Pentru salariați, săptămâna de muncă de patru zile poate duce la creșterea bunăstării acestora, deoarece oferă mai mult timp pentru odihnă, o satisfacție mai mare în muncă, reducerea epuizării și a expunerii la boli profesionale.
Concluzii
Cadrul legislativ actual din România oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile. Legislația existentă este suficient de flexibilă, permițând companiilor autonomia de a-și adapta programele de muncă în concordanță cu nevoile lor operaționale și circumstanțele economice.
Modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluție universală. Angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (de exemplu, pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariați sau departamente, în funcție de specificul activității.
Decizia de a implementa o săptămână de muncă scurtă revine în cele din urmă fiecărei societăți în parte și este esențial ca o astfel de decizie să fie luată după o considerare atentă a activităților specifice societății și a impactului potențial al unei astfel de decizii.
La deschiderea de la Paris a Jocurilor Olimpice 2024, în centrul atenției vor fi sportivii, însă așteptările sunt pe măsură și în ceea ce privește economia, mai ales pentru că istoria a dovedit că bursele țărilor gazdă sunt influențate de acest eveniment major, arată analiștii XTB.
O performanță peste medie în clasamentul medaliilor poate crea o stare de bine la nivelul cetățenilor respectivelor țări, care poate fi reflectată și în creșterea productivității. În aceste condiții, se ridică întrebarea dacă Jocurile Olimpice au un impact asupra pieței bursiere din țările gazdă – și cum arată statisticile evenimentelor anterioare?
Atlanta, campioana bursieră a JO din 1996
Pentru a compara efectul Jocurilor Olimpice, analiștii XTB au realizat o analiză a evoluției pieței bursiere din țara gazdă pe o perioadă de douăsprezece luni după încheierea olimpiadei.
Deși, la prima vedere, cifrele privind ultimele zece ediții ale JO, adică din 1984 (Los Angeles) până în 2020 (Tokio) nu arată modificări notabile, în majoritatea cazurilor, rezultatul final este pe plus.
Performanța „de top” a fost înregistrată după Jocurile Olimpice organizate la Atlanta în 1996: în cele douăsprezece luni după încheierea olimpiadei din statul american Georgia, indicele bursier S&P500 a crescut cu o cifră impresionantă de 31%.
Seoul 1988 a marcat, de asemenea, o evoluție puternică a prețurilor în Coreea de Sud: indicele KOSPI a crescut cu 28% după un an – la fel ca și indicele Athex Composite, după jocurile de la Atena din 2004. Cu toate acestea, performanța pieței bursiere interne din Australia a fost slabă după JO din 2000, organizate la Sydney.
După olimpiada din anii 2000, au urmat 12 luni considerate „neinteresante” pe piața bursieră: indicele S&P/ASX 200 a scăzut în valoare cu 7%. Tot atunci a fost înregistrată și cea mai slabă performanță pe o bursă în lunile de după Jocurile Olimpice.
Beijing 2008 a fost, de asemenea, pe minus, cu o scădere de 3% în indicele Hang Seng. Japonia a avut un plus de un procent în 2021 – din cauza pandemiei, Jocurile din Tokyo 2020 au fost desfășurate cu un an mai târziu, explică analiștii XTB.
Doar două burse au avut scăderi, din motive mai mult decât evidente
Analizând datele, se poate spune că doar în trei din zece ani post-olimpici, bursele de valori interne au înregistrat o performanță de mai puțin de 10%.
Performanța burselor din Sydney în 2000 și 2001 a fost caracterizată de perturbări globale ale prețurilor, ca rezultat al exploziei bulei dot-com; anii 2008 și 2009 au fost, de asemenea, marcați de criza financiară din China, iar Tokyo a suferit, la fel ca restul lumii, în 2020/2021, din cauza pandemiei.
Nicio țară nu ar fi putut câștiga suficient de multe medalii de aur încât să compenseze presiunea exercitată asupra piețelor internaționale. În general, evoluția pieței bursiere depinde de mai mulți factori decât de un singur eveniment sportiv major.
La ce ne putem aștepta de la JO Paris 2024?
Să luăm Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris: Având în vedere noile alegeri și instabilitatea politică generată de acestea, francezii au acum preocupări complet diferite decât modul în care se descurcă sportivii lor într-o competiție, explică analiștii XTB.
De fapt, acest eveniment sportiv de amploare îi va distrage de la problemele importante ale țării doar pentru o scurtă perioadă de timp. Totuși, Jocurile Olimpice pot reprezenta, cel puțin prin ele însele, un semn bun pentru piața de valori.
de Alexandru Ciocan, Mihnea Cătuți, Alina Arsani Energy Policy Group
Pe fondul unor temperaturi caniculare extreme, sistemul energetic național a întâmpinat dificultăți în satisfacerea cererii de consum la orele de vârf în ultimele săptămâni. Contrar unor opinii vehiculate în spațiul public, această situație critică nu a fost cauzată de adoptarea unui calendar de eliminare a capacităților pe bază de cărbune. De fapt, centralele pe bază de combustibili fosili au produs semnificativ sub capacitățile instalate teoretic disponibile în sistem, necesarul fiind acoperit prin creșterea importurilor. Pentru evitarea unor situații similare în viitor, este necesară accelerarea investițiilor în rețelele de distribuție și transport, creșterea capacităților de producție de energie cât mai curată, și a sistemelor de stocare, precum și dezvoltarea suplimentară a capacităților de interconectare cu alte state.
Situația critică a sistemului energetic național din ultimele săptămâni
Europa Centrală și de Sud-Est traversează un val prelungit de căldură extremă. Autoritatea Națională de Meteorologie a declarat cod roșu de caniculă, dat fiind că România se confruntă de mai multe zile consecutive cu temperaturi de peste 40ºC. Pentru a rezista disconfortului termic, populația a folosit intens instalațiile de climatizare, supunând, în acest fel, sistemul energetic național unui real stres, dat de creșterea consumului. Conform datelor publicate de Transelectrica, maximul de consum de energie electrică a fost cu 8,8% mai mare în intervalul 8 – 21 iulie față de aceeași perioadă a anului precedent.
La orele de vârf de consum, producția de energie, în special eoliană dar și fotovoltaică, a fost extrem de redusă. Din cauza secetei, lacurile de acumulare au un coeficient de umplere de 71.5% comparativ cu 76% din aceeași perioada a anului trecut, în plus, de câteva zile, un reactor nuclear s-a deconectat automat, împingând sistemul electroenergetic la limitele sale tehnice. Nevoia de consum a trebuit, așadar, acoperită prin importuri consistente, prețurile pe piețele spot atingând valori extraordinare. Aprovizionarea cu energie electrică nu a fost întreruptă, dar au existat căderi locale de tensiune, din cauza lipsei investițiilor în rețelele de distribuție, care nu fac față variațiilor de tensiune.
Ca răspuns rapid la aceste provocări, Ministerul Energiei a organizat o serie de întâlniri de lucru, inclusiv întrunirea comandamentului de vară, cu prezența Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a operatorilor de transport și distribuție, cât și a producătorilor de energie. Soluțiile vizate au fost de reducere a consumului la orele de vârf (inclusiv prin accelerarea adoptării unui cadru de reglementare pentru demand side response), punerea în funcțiune a unor capacități neutilizate și promisiunea investițiilor în centrale suplimentare de producție de energie electrică, precum și deblocarea unor investiții nefinalizate.
La nivel național se propagă constant – atât de o parte a mediului politic, cât și de către diferiți actorii din piață sau mass media – teza că România a acceptat cu prea mare ușurință recomandarea Comisiei Europene de retragere a capacitaților de producție pe cărbune. Validitatea acestor argumente este însă precară. Deși producția de energie electrică pe bază de lignit și huilă a fost, în aceste zile, mai ridicată decât în ultimele luni, o parte a centralelor au fost fie indisponibile, deși nu erau în rezervă, fie au operat la capacitate redusă.
De fapt, „salvatorul” a fost mai degrabă importul de energie care, în ciuda prețurilor ridicate, a permis funcționarea continuă a sistemului, chiar și fără reducerea consumului la orele critice. Problema de fond ține de investițiile reduse pe întregul lanț al sectorului electroenergetic din ultimele decenii.
Consumul ridicat, producția insuficientă și importurile masive au dus la explozia prețurilor energiei pe piața pentru ziua următoare (PZU)
În săptămâna 15.07 – 21.07, producție pe bază de cărbune a atins un maxim de 1.403 MW în data de 18.07 la ora 08:47, în timp ce capacitățile de generare pe gaz natural produceau 1.211 MW. Din cauza aportului scăzut al energiei eoliene (285 MW, nefiind condiții de vânt) și fotovoltaice (376 MW, la acea oră fiind la începutul curbei de generare), în acel moment balanța de importuri/exporturi indica un sold negativ de 1.634 MW. Consumul înregistrat a fost de 7.700 MW, iar energia tranzacționată în acel palier orar pe PZU avea un preț de 806 RON/MWh. Să ne reamintim că, în prima jumătate a anului 2024, România se confruntase cu un consum de energie extrem de scăzut, cu un minim de 2.929 MW în data de 5 mai.
În ceea ce privește maximul de producție al centralelor pe gaz natural, acesta a fost atins în aceeași zi (18.07), la o valoare de 1.439 MW la ora 16:57. Consumul de energie la acel moment a fost de 7.870 MW, cu 1.620 MW provenind din import, iar energia tranzacționată pe acel palier orar, pe PZU, avea un preț de 527 RON/MWh.
În aceeași săptămână, consumul maxim de energie electrică a fost înregistrat în ziua de 17.07, la ora 20:07, având o valoare de 8.530 MW, moment în care producția din cărbune se situa la 1.198 MW, în timp ce capacitățile pe gaz natural asigurau 1.262 MW, iar nu mai puțin de 2.143 MW proveneau din import. Energia tranzacționată pe PZU la acea oră avea un preț de 3.479 RON/MWh. Maximul de import net de energie a fost înregistrat la vârful de consum de seară, din 16.07 (20:57), de 2.332 MW, moment la care producția de cărbune se situa la 1.183 MW, iar cea de gaze naturale la 1.265 MW, energia fiind tranzacționată (pe PZU) la 2.790 RON/MWh.
Producția de energie pe bază de cărbune a atins săptămâna trecută maximul din acest an, în timp ce generarea pe gaz natural s-a situat sub vârful de producție de 1.922 GW din 24 ianuarie. Cu toate acestea, pe întreaga durată a situației de criză, a mai rămas capacitate de producție disponibilă neutilizată. Este neclar stadiul în care se află anumite grupuri de producție pe combustibili fosili și dacă ar fi fost mai rentabil, dată fiind complexitatea pornirii unor centrale, creșterea producției proprii în detrimentul importurilor.În ceea ce privește evoluția prețului mediu al energiei pe PZU, atât la nivel național cât și în alte țări europene, observăm că România a înregistrat pentru săptămână respectivă, exceptând ziua de vineri, 19 iulie (când am fost depășiți de Serbia), cele mai mari prețuri ale energiei electrice la nivel european. Evoluția prețului a fost constant crescătoare, pornind de la 207 EUR/MWh în prima zi a săptămânii și urcând până la 245 EUR/MWh în ziua de joi. Odată cu apropierea sfârșitului de săptămână și reducerea consumului, s-a observat o așteptată scădere a prețului.
Tabel 1. Evoluția prețului mediu la energie pe PZU în perioada 15-21.07.2024
Data
ROEUR/MWh
HUEUR/MWh
BGEUR/MWh
RSEUR/MWh
UE (Germania, Franța, Olanda, Belgia & țările nordice) EUR/MWh
15/07
207
201
191
190
<80
16/07
213
206
177
206
<50
17/07
236
230
227
194
<80
18/07
245
237
239
244
<91
19/07
193
177
193
213
<90
20/07
145
137
145
127
<65
21/07
108
89
108
91
<60
Cele mai mari valori ale prețului energiei tranzacționate pe PZU, prin intermediul OPCOM, înregistrate în această perioadă s-au observat la vârful de consum de seară. Astfel, în data de 17.07, acesta a fost de 4.002 RON/MWh (21:00), 4.301 RON/MWh (22:00). Pentru 18.07 preturile au fost de 4.002 RON/MWh (20:00), 4.552 RON/MWh (21:00), iar pentru data de 19.07, 4.332 RON/MWh (20:00) și 4.369 RON/MWh (21:00)
A dus calendarul de închidere a cărbunelui sistemul electroenergetic românesc pe marginea prăpastiei?
Ca parte a eforturilor de decarbonizare a sectorului energetic, România a inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o foaie de parcurs pentru renunțarea etapizată la utilizarea cărbunelui. În noiembrie 2022, Parlamentul României a adoptat prin Legea nr. 334/2022Ordonanța de Urgență nr. 108/2022 a guvernului care promova calendarul de decarbonizare a sectorului energetic, prevăzând încetarea producerii de energie electrică bazată pe lignit și huilă și închiderea minelor aferente. Astfel, România urmează să renunțe complet la utilizarea producției de energie pe bază de combustibili fosili solizi cel mai târziu la finalul anului 2032. Dacă la începutul anului 2021 mixul energetic cuprindea 4.920 MW producție pe bază de cărbune, la începutul anului 2024, în urma retragerii din exploatare a 2.355 MW, producția de energie pe cărbune s-a limitat la o putere instalată de 2.565 MW.
Coroborând aceste elemente cu datele Transelectrica și ANRE, observăm că mixul energetic în vara anului 2024 cuprinde cel puțin 2.565 MW instalați în centrale pe bază de cărbune, 2.715 MW pe bază de gaz natural, 6.617 MW în instalații hidroelectrice, 3.026 MW în turbine eoliene, 1.648 MW în panouri fotovoltaice, 1413 MW în energie nucleară și 30.1 MW în biogaz, căldură reziduală și deșeuri.
Din capacitatea pe cărbune putem, totuși, exclude cei 330 MW alocați grupului 5 de la Rovinari, care se află în prezent în proces de retehnologizare. Deși a fost retras din producție în vara anului 2023, grupul 7 de la Turceni se află în conservare până la sfârșitul anului 2025, putând fi oricând solicitat să intre în operare prin ordin de ministru. Totuși, producția de energie pe cărbune își găsește cu dificultate loc în piața de energie din cauza costului ridicat de producție, media primelor șase luni arătând o valoare de 795 MWh/h, în principal susținută prin contracte bilaterale pe termen lung. În lipsa unor informații actualizate, ne raportam la anul 2021, când Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut energie la un preț mediu de 60 EUR/MWh, fără includerea costului certificatelor de carbon. Or, deși certificatele EU-ETS au un impact semnificativ în costul per MWh al producției de energie pe cărbune (pentru fiecare MWh produs fiind emisă cel puțin 1 tonă de CO2, costul acestora fiind de 67 EUR/tona EqCO2 la 15 iulie anul curent, însă tranzacționarea certificatelor a atins valori de peste 105 EUR/tona EqCO2 în martie 2023), costul lor nu se reflectă în prețul pe piață, întrucât în prezent aceste centrale sunt subvenționate masiv, fie prin cumpărarea certificatelor de către primării, fie, în cazul CEO, prin ajutorul financiar oferit în cadrul planului de reorganizare, care vizează inclusiv achiziția de certificate.
Tabel 2. Foaie de parcurs închidere capacități pe cărbune
Deși România avea, la nivelul lunii iulie a.c., peste 2,2 GW operabili în producția de energie pe bază de cărbune, respectiv 2,7 GW în producția pe bază de gaz natural, maximul de producție a fost de doar 1,403 GW în cazul cărbunelui (acesta fiind totodată maximul de la începutul anului), respectiv 1,439 MW în cazul centralelor pe gaz natural (acestea au avut însă un maxim de producție de 1.922 MW în 24 ianuarie). Așadar, ar fi trebuit să mai fie disponibile și alte capacități pe cărbune, chiar fără readucerea din rezervă.
Chiar și în anul 2021, când mixul energetic național includea o putere instalată în centrale pe cărbune de aproximativ 4.920 GW, aportul lor maxim s-a limitat la o producție de 1.848 GW, atinsă la vârful de seară din 21 aprilie, atunci când consumul de energie înregistrat era de 8.240 MW.
România pare să aibă capacități instalate suficiente pe bază de combustibili fosili solizi, fiind necesară operarea acestora mai degrabă decât repornirea unor grupuri aflate în stare de conservare. Narațiunea conform căreia sistemul energetic național ar fi ajuns într-o stare critică din cauza „obligației” de închidere a centralelor pe cărbune de către Comisia Europeană nu este credibilă. O întrebare pertinentă este de ce nu au produs toate capacitățile pe cărbune ce au licență de funcționare (deci excluzându-le pe cele trecute în conservare) energie electrică în momentele de consum maxim și de ce anume ar întâmpină dificultăți în operare (din cauza infrastructurii învechite, din considerente economice inclusiv costuri de operare, pentru aspecte de mediu)?
Au existat în trecut situații când, de exemplu, centrala Paroșeni a avut dificultăți în aprovizionarea cu cărbune pe timp de iarnă, limitându-și funcționarea continuă la un maxim de două săptămâni. Un alt exemplu este al grupurilor de la Craiova care, conform ministerului energiei, sunt închise din lipsă de personal.
Cum evităm situații critice similare în viitor?
Obiectivul de asigurare a securității aprovizionării cu energie trebuie privit din perspectiva unui sector energetic ce traversează un proces de decarbonizare în care, pe termen scurt și mediu, unele capacități pe bază de combustibili fosili contribuie încă la asigurarea securității energetice. Momentele critice prin care a trecut sistemul energetic național în aceste zile nu ar trebui să rezulte în decizii pripite, în lipsa unor analize minuțioase despre necesarul de investiții în noi capacități pe bază de combustibili fosili. Una dintre posibilele lecții ale ultimelor săptămâni trebuie să fie despre dificultățile de pornire a unor capacități mari care nu produc constant energie din cauza costurilor prea ridicate.
Pornind de la o prognoză a profilului de consum în următorii ani, marcată inclusiv de un trend al electrificării, trebuie analizat necesarul de noi capacități, precum și de flexibilitate și stocare de energie. Altminteri, riscul este nu doar de a nu ne putea baza pe capacitățile considerate „securitare”, ci și de a investi în capacitați care își vor găsi cu greu loc pe o piață de energie liberă, dominată de resurse regenerabile.
Pentru depășirea unor astfel de situații critice în România ar trebui implementate o serie de măsuri cu impact pe termen mediu și lung:
Creșterea capacității de stocare a energiei în unități dispecerizabile pentru echilibrare și transferul vârfului de producție către cel de consum, oferind astfel flexibilitate la nivel de rețea și contribuind la depășirea unor limite de ordin tehnic sau comercial.
Instalarea de sisteme de stocare, inclusiv la consumatorii casnici, va aduce multiple beneficii în special prin gestionarea eficientă a consumului de energiei, prin reducerea congestiilor din rețelele de distribuție, care au sarcina preluării unei cantități tot mai mari de energie injectată de prosumatori.
Creșterea capacității de producție de energie, inclusiv în bandă, dar cu un grad ridicat de flexibilitate și utilizând surse cât mai curate de energie. O parte a investițiilor deja anunțate sau în curs de implementare ar putea avea un termen mai scurt de instalare comparativ cu sistemele de stocare la scară largă. Aceste capacități trebuie dimensionate conform prognozelor de consum ale României și ar trebui să vizeze atingerea unui preț cât mai redus al energiei electrice.
Accelerarea instalării de contoare inteligente avansate și de adoptare a unei legislații care să promoveze tarife dinamice ale energiei și să încurajeze demand side response.
Respectarea termenelor aferente jaloanelor din PNRR (ce includ atât reforme cât și investiții), accelerarea demarării unor apeluri de proiecte din Fondul pentru Modernizare și a licitației schemei contractelor pentru diferență (CfD).
Continuarea dezvoltării pe termen mediu și lung a capacității de interconectare cu alte state. Prin finalizarea implementării investițiilor anunțate în planurile strategice naționale, România va deveni un exportator net în regiune înainte de 2030 și va putea contribui la securitatea energetică a regiunii. Situația actuală a demonstrat necesitatea interconectării sistemelor energetice cu o pondere din ce în ce mai ridicată de capacități regenerabile variabile pentru asigurarea fluxurilor bidirecționale de energie.
Transparentizarea pieței de echilibrare, prin ilustrarea aportului adus de fiecare sursă de energie la echilibrarea sistemului. Accesul în timp real la astfel de date oferă încredere în modul de funcționare al pieței.
Alexandru Ciocan este cercetător la Energy Policy Group și a lucrat intens timp de aproape 10 ani în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, surse de energie regenerabilă și baterii litiu-ion. Deține un doctorat în științe inginerești de la IMT Atlantique, precum și de la Universitatea Politehnica din București.
Percepția consumatorilor asupra unei mărci este un element cheie în decizia de consum, indiferent de piață. Consumatorii evaluează aspecte esențiale precum fiabilitatea și credibilitatea mărcii, beneficiile oferite și justificarea prețului cerut.
În sectorul produselor de lux, miza este și mai mare deoarece consumatorii trebuie să plătească sume considerabile pentru a intra în lumea produselor exclusiviste, în condițiile în care, adesea, există produse similare la prețuri semnificativ mai mici.
În prezent, piața bunurilor de lux se confrunta cu un factor important de risc și anume situația din China, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Încetinirea economică a Chinei și represiunea Beijingului în ceea ce privește afișarea averii afectează unele dintre cele mai importante mărci de lux din lume, LVMH. Datele de luni, 22 iulie, au arătat că a doua economie a lumii a crescut mult mai lent decât se aștepta în ultimul trimestru. Încetinirea este cauzată de o scădere extinsă a pieței imobiliare și de problemele pe piața forței de muncă, ce au împiedicat o redresare economică.
LVMH a transmis că că vânzările sale în Asia, ce includ China, dar nu și Japonia, au scăzut cu 14% în cele trei luni până la sfârșitul lunii iunie, deteriorându-se de la un declin de 6% în primul trimestru. Firma cu sediul la Paris nu este singura, mulți dintre concurenții săi înregistrând, de asemenea, o scădere a vânzărilor în a doua cea mai mare economie a lumii.
Factorii care contribuie la această scădere includ reducerea achizițiilor de produse costisitoare de către cumpărătorii chinezi și acțiunile guvernului chinez de a închide conturile de social media ale persoanelor influente care promovează produse de lux, punctează analistul XTB România.
LVMH, a declarat, de asemenea, că ritmul de creștere globală a veniturilor sale a încetinit la 1% pentru această perioadă. Acțiunile companiei – ce înglobează 75 de mărci de lux, inclusiv Louis Vuitton, Dior și Tiffany & Co – au pierdut aproape 20% din valoare în ultimul an.
LVMH nu este singurul nume mare care resimte o încetinire a vânzărilor de bunuri de lux în China. În cele mai recente cifre financiare, Burberry, brand britanic de modă de lux, a declarat că vânzările sale în China continentală au scăzut cu peste 20%, comparativ cu anul precedent.
Pe lângă problemele întâlnite în China, un alt factor de risc a apărut în acest domeniu. Conform unei anchete a procurorilor din Milano, s-a constatat că fabricile locale care produc genți de mână și articole din piele pentru Dior și Armani exploatează forța de muncă străină, folosind-o pentru a crea produse de lux la o fracțiune din prețurile de vânzare cu amănuntul.
Documentele examinate ca parte a anchetei dezvăluie că Dior plătește doar 53 de euro pe geantă furnizorilor săi, pe care o vinde apoi în magazine cu 2.600 de euro. În același timp, gențile Armani, cumpărate inițial cu 93 de euro de la furnizori, sunt revândute mărcii cu 250 de euro, iar prețul ulterior în magazine este de aproximativ 1.800 de euro. Aceste costuri exclud cheltuielile pentru materiale precum pielea, cheltuielile suplimentare legate de design, distribuție și marketing.
Bernstein Research estimează că o marcă de modă de lux în valoare de 10 miliarde de euro, aproximativ de mărimea Dior, poate cheltui doar 23% din vânzările sale pe materiile prime și forța de muncă care intră în compoziția produselor sale. Acest lucru înseamnă că o poșetă Dior vândută la retail cu 2.600 de euro ar avea un cost de producție de 598 de euro.
Deși Dior nu a fost considerată vinovată din punct de vedere penal, instanța a constatat că Dior a fost neglijentă prin faptul că nu a luat „măsuri adecvate pentru a verifica condițiile reale de muncă sau capacitățile tehnice ale companiilor contractante”. În plus, procurorii din Milano au acuzat companiile de angajarea unor subcontractanți care angajează migranți chinezi și alți lucrători străini plătiți cu sume cuprinse între 2 și 3 dolari pe oră.
Mai mult, ancheta susține că astfel de practici de producție lipsite de etică sunt sistemice în întreaga Italie, unde mii de mici producători străini furnizează mărcilor de lux bunuri care pot menține în continuare prestigioasa etichetă „Made in Italy”, dar sunt produse cu costuri de „Made in China”.
Reuters a raportat că lanțurile de aprovizionare ale altor câteva zeci de mărci de modă sunt în curs de investigare, deoarece legislația italiană impune companiilor care externalizează producția să efectueze o supraveghere adecvată a furnizorilor lor, subliniază Radu Puiu, analist XTB.
Dior este a doua cea mai mare marcă de modă a LVMH, după Louis Vuitton. Iar casele sale de modă și marochinărie au adus anul trecut aproximativ jumătate din veniturile totale de 92,5 miliarde de dolari (86,2 miliarde de euro) ale LVMH.
Investigațiile recente privind lanțurile de aprovizionare în domeniul modei de lux, atât ale Armani, cât și ale brandului de modă LVMH Dior, evidențiază nevoia urgentă ca liderii industriei să abordeze o schimbare semnificativă pentru a-și menține poziția și imaginea în rândul publicului. Această hotărâre pune sub semnul întrebării politicile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) atât de promovate ale mărcilor de lux.
LVMH are o reputație ESG ( (environmental, social and corporate governance) solidă de protejat.
În 2022, LVMH a fost una dintre cele 12 companii din 15.000 de companii evaluate care au primit un premiu triplu „A” din partea organizației non-profit Carbon Disclosure Project (CDP) pentru sustenabilitate.
Italia, cu mii de mici producători, continuă să fie un centru major pentru producția de îmbrăcăminte de lux și articole din piele, contribuind cu 50-55% la producția globală, conform firmei de consultanță Bain.
Acesta și alte cazuri similare ar putea submina și mai mult credibilitatea industriei modei de lux în ansamblu. Împreună cu sentimentul crescând de dezamăgire generat de recentele creșteri masive de prețuri ale multor mărci, aceste știri ar putea determina unii clienți să nu mai perceapă mărcile de lux ca furnizori de produse de calitate superioară, punctează analistul XTB România. Factorii de risc pentru sectorul de lux nu se opresc aici.
În această vară, Jocurile Olimpice de la Paris ar putea afecta și mai mult vânzările de produse de lux deoarece o mare parte din capitala europeană a modei va fi „evitată” de cumpărători având în vedere aglomerația cauzată de eveniment. Acest lucru ar putea întârzia perspectivele de revenire la un ritm pozitiv al câștigurilor pentru companiile de lux.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris este la doar o zi distanță. În timp ce sportivii se pregătesc pentru unul dintre cele mai importante evenimente din cariera lor, iar spectatorii pentru noi recorduri, sponsorii sunt cu ochii pe beneficiile pe care eforturile lor le vor aduce dacă evenimentul va avea succes. Dintre toate companiile care susțin actuala ediție a Jocurilor Olimpice, cel mai vechi sponsor este Coca-Cola.
Relația dintre Coca-Cola și Comitetul Internațional Olimpic a început în 1928. Compania a susținut Jocurile Olimpice din acel an, de la Amsterdam, și de atunci a sprijinit toate edițiile. Visa a încheiat primul parteneriat cu Olimpiada în 1986, Samsung în 1988, P&G în 2010, Toyota în 2015 și Airbnb în 2019. De fapt, într-un studiu din mai 2024, realizat de Nielsen cu privire la notorietatea globală a asocierii mărcii cu Jocurile Olimpice, Coca-Cola domină cu aproape 55%. Puțin mai mult de 43% dintre consumatorii globali erau conștienți de asocierea Visa cu Jocurile Olimpice. Celelalte mărci erau, în ordine, Samsung, Toyota, Airbnb și P&G.
Brandurile de mai sus încearcă să beneficieze la maximum de asocierea lor cu Jocurile Olimpice, iar aici Coca-Cola pare să fie și ea campioană. Potrivit Nielsen, din ianuarie până în mai 2024, Coca-Cola a cheltuit peste 440 de milioane de dolari pe publicitate, Airbnb 250 de milioane de dolari, iar Visa a cheltuit aproape 29 de milioane de dolari,. Susținerea Coca-Cola pentru CIO este estimată la un cost anual de aproximativ 93 de milioane de dolari, ceea ce permite Coca-Cola să își promoveze produsele la cel mai mediatizat eveniment sportiv din lume. De asemenea, compania este unul dintre cei doi sponsori oficiali ai ștafetei torței olimpice printr-un acord cu organizatorii olimpiadei Paris 2024, în valoare de aproximativ 18,6 milioane de dolari.
Coca-Cola a înregistrat rezultate financiare bune în al doilea trimestru al acestui an. Veniturile nete au crescut cu 3%, ajungând la 12,4 miliarde de dolari, iar veniturile organice au crescut cu 15%, mai mult decât previziunile de 9%. Creșterea vânzărilor organice a fost semnificativ mai mare decât cea de 2,9% înregistrată de PepsiCo, într-o perioadă practic similară. Dar Coca-Cola a recunoscut că vremea nefavorabilă din Europa a dus la unele scăderi ale consumului departe de casă în anumite țări. Din acest motiv, evenimente sportive precum recent încheiatul Euro 2024 și Jocurile Olimpice care încep în curând vor ajuta vânzările companiei. De asemenea, compania și-a majorat previziunile pentru întregul an cu o creștere organică ajustată a veniturilor de 9% până la 10% și anticipează o creștere a profitului comparabil pe acțiune de 5% până la 6% față de cel anunțat în 2023.
Investitorii au remarcat rezultatele solide ale gigantului Coca-Cola, prețul acțiunilor fiind în creștere cu aproape 12% de la începutul anului, spre deosebire de rivalul său Pepsi care a scăzut cu aproape 1% în aceeași perioadă. Pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro, Coca-Cola este a 18-a cea mai deținută acțiune de către investitorii români individuali și cea a 16-a la nivel global.
Grupul Nestlé raportează vânzările pe primele șase luni ale anului 2024 și anunță o creștere organică de 2,1%. În aceeași perioadă, Nestlé Romania a avut o creștere de 7,2%. Oferind o prezentare în acest sens, Grupul Nestlé subliniază:
Creșterea internă reală (RIG) este de 0,1% pentru prima jumătate a anului și 2,2% pentru al doilea trimestru, cu un pricing de 2%. Se înregistrează îmbunătățiri în toate Zonele și categoriile. Vânzările totale raportate sunt de 45,0 miliarde CHF (-2,7%), cu un impact al schimbului valutar de -4,4%. Ca perspective pentru întregul an 2024, compania se așteptă la o creștere organică a vânzărilor de cel puțin 3%.
Mark Schneider, Nestlé CEO, a comentat: „Am revenit la o creștere internă reală pozitivă. Creșterea volumelor și abordarea portofoliului prezintă îmbunătățiri la nivel de Grup. Nestlé Health Science se redresează conform planului și este pregătită pentru un semestru al doilea puternic. Pentru restul anului, vom continua să accelerăm creșterea RIG prin lansarea de inovații care răspund tendințelor și nevoilor consumatorilor și prin dezvoltarea continuă a brandurilor iconice. În același timp, am văzut că pricing-ul a scăzut mai repede decât previzionam. Prin urmare, considerăm că este prudent să ne ajustăm previziunile pentru acest an, creșterea organică a vânzărilor fiind acum așteptată să fie de cel puțin 3%.”
Vânzările la nivel de Grup
Creșterea organică a fost de 2,1%. Creșterea internă reală a fost de 0,1%, consolidându-se în al doilea trimestru la 2,2%, cu o îmbunătățire generalizată în toate zonele geografice și categoriile. Pricing-ul de 2,0%, decelerând la 0,6% în al doilea trimestru, reflectând în mare măsură o bază ridicată de comparație în 2023 și creșterea investițiilor. Din punct de vedere geografic, creșterea organică a fost determinată de Europa și de piețele emergente. Pe piețele dezvoltate, creșterea organică a fost de 1,0%, determinată de pricing cu RIG negativ. Pe piețele emergente, creșterea organică a fost de 3,7%, determinată de pricing și RIG neutru.
Zona Europa
4,5% creștere organică: creștere internă reală de 1,3%; Pricing de 3.1%.
Vânzări la 6M-2024
Vânzări la 6M-2023
RIG
Pricing
Creștere organică
Zona Europa
CHF 9,3 miliarde
CHF 9,5 miliarde
1.3%
3.1%
4.5%
Creșterea organică de 4,5% a fost generalizată în toate zonele geografice și aproape toate categoriile. Creșterea reală internă a fost de 1,3%, atingând 2,9% în al doilea trimestru, cu un pricing de 3,1%. Schimbul valutar a redus vânzările cu -3,7%, iar cesionările nete au afectat vânzările cu -2,7%. Vânzările raportate în Zona Europa au scăzut cu -1,9%, la 9,3 miliarde CHF. Zona a înregistrat creșteri de cotă de piață la categoria hrană pentru animale de companie și la categoria produselor alimentare.
Pe categorii de produse, principalul contributor la creștere a fost Purina PetCare. Categoria a înregistrat o creștere de o singură cifră, determinată de ofertele diferențiate ale mărcilor premium Gourmet, Purina ONE și Felix. Categoria Dulciuri a înregistrat o creștere ridicată de o singură cifră, alimentată de un impuls puternic pentru KitKat și mărcile locale cheie. Cafeaua a înregistrat o creștere de o singură cifră, condusă de cafeaua solubilă NESCAFÉ® și produsele Starbucks. Nestlé Professional a înregistrat o creștere de o singură cifră, condusă de soluțiile pentru băuturi. Produsele Alimentare au înregistrat o creștere pozitivă, susținută de lansările de noi produse Maggi, inclusiv noua sa gamă Asia.. Categoria Nutriție pentru sugari a înregistrat o creștere constantă, față de o bază ridicată de comparație în 2023.
Rezultatele financiare ale Nestlé România pentru primul semestru al anului 2024
„Suntem bucuroși să anunțăm rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului ale Nestlé România, reușind să obținem o creștere solidă de 7,2%. Acest rezultat reflectă concentrarea echipei noastre de a furniza produse de înaltă calitate și de a satisface nevoile în continuă evoluție ale consumatorilor noștri. Privind înainte, suntem încrezători în capacitatea noastră de a continua pe aceeași traiectorie, pentru a obține al unsprezecelea an consecutiv de creștere pentru Nestlé România. Doresc să mulțumesc încă o dată întregii echipe pentru eforturile depuse în fiecare zi, pentru angajamentul neobosit și pentru impactul pozitiv adus în societate”, spune Silvia Sticlea, Country Manager, Nestlé România.
Pe lângă rezultatele financiare, Nestlé România a continuat implicarea în comunitate prin campanii de conștientizare asupra risipei alimentare alături de Banca pentru alimente, dar și proiectele educaționale în școli, alături de Fundația PRAIS. Elevii din 539 de școli cu ciclu primar din 32 de județe au participat la proiectele naționale educaționale care promovează stilul de viață sănătos – „Și eu trăiesc sănătos – SETS!“ și grija față de natură – „Planeta albastră contează pe tine – PACT!”. Nestlé în colaborare cu Green Resources Management, Federația Națională a Părinților EDUPART (FNAP) și Primăria Sectorului 6 a organizat primul proiect de informare și educare cu privire la simbolurile de reciclare de pe ambalajele și primele discuții despre ambalajele flexibile din plastic în școli, atingând un număr de peste 350 de elevi de gimnaziu și liceu. De asemenea, în primele șase luni ale anului, a donat 19 tone de alimente în valoare de peste 95.000 CHF.
Business as a force for good: familiile de cultivatori de cacao din Acceleratorul de Venituri al Nestlé înregistrează randamente și venituri mai mari
Lansat în urmă cu doar doi ani, Acceleratorul de Venituri Nestlé face deja diferența în abordarea provocărilor cu care se confruntă familiile de cultivatori de cacao. În primele 18 luni ale testării la scară largă a programului, producția de cacao a fermierilor participanți a crescut cu 32% după adoptarea practicilor agricole de calitate învățate prin program. Venitul gospodăriei lor a crescut, de asemenea, cu 38%. Acest lucru este potrivit unui raport publicat de Institutul KIT, un centru independent de expertiză și educație pentru dezvoltare durabilă. Studiul KIT, care s-a bazat pe un eșantion de 1.500 de gospodării din Acceleratorul de Venituri, a constatat că gospodăriile participante au avut o rată mai mare de înscrieri școlare decât gospodăriile neparticipante. Acest aspect a confirmat că programul contribuie la atenuarea eficientă a bolilor și dăunătorilor în ferme, facilitând diversificarea veniturilor, promovând accesul financiar și împuternicirea femeilor.
Scopul Acceleratorului de Venituri Nestlé este de a ajuta la eliminarea diferențelor de venit ale familiilor care cultivă cacao și de a reduce riscul de a reduce riscul de exploatare prin muncă a copiilor. Programul recompensează gospodăriile participante pentru înscrierea copiilor la școală; punerea în aplicare a bunelor practici agricole și de pomicultură; începerea activităților de agricultură regenerativă, cum ar fi agrosilvicultura, și diversificarea veniturilor gospodăriilor.
Nestlé a introdus primele batoane KitKat® produse cu cacao cultivată de familiile de fermieri din Acceleratorul de Venituri la începutul acestui an. Aceste batoane KitKat® au scopul de a crește gradul de conștientizare a consumatorilor cu privire la sustenabilitatea sursei de cacao utilizată în batoanele iconice și de a construi încrederea consumatorilor, deoarece prezintă trasabilitatea surselor de cacao Nestlé. Studiile efectuate în rândul consumatorilor arată că aceste eforturi pot contribui la consolidarea loialității față de marcă și a implicării1.
Acceleratorul de Venituri al Nestlé a sprijinit până în prezent peste 10.000 de familii din Coasta de Fildeș. Se extinde în Ghana în 2024 pentru a include un total de 30.000 de familii. Până în 2030, programul își propune să ajungă la aproximativ 160.000 de familii de cultivatori de cacao din lanțul de aprovizionare cu cacao al Nestlé.
Perspectivele pentru întregul an 2024: ne așteptăm la o creștere organică a vânzărilor de cel puțin 3%.
La Varşovia se desfășoară, săptămâna aceasta, a patra ediţie a Academiei Female Leadership in the Digital Age, „un program Huawei menit să inspire tinerele lidere să prospere și să conducă Europa către un viitor digital durabil și favorabil incluziunii”.
Organizatorii anunță că participantele au fost întâmpinate de Selina Wen, reprezentantul-șef al Huawei pentru Instituţiile Europene, care a vorbit despre modul în care compania a dovedit că este posibil ca femeile să ocupe poziţii importante de conducere: ,,CFO-ul nostru, președinta noastră prin rotaţie și chiar directoarea globală de R&D sunt toate lidere minunate. La Huawei, nu închidem ochii în fața provocărilor existente: le recunoaștem, le abordăm și îi încurajăm și pe alții să facă la fel. Ca parte a industriei TIC, ne menţinem angajamentul: tehnologie pentru ea, tehnologie cu ea şi tehnologie de către ea.”
Organizatorii, subliniază că „școala a început cu Ceremonia Inaugurală de la Old Orangery din Varșovia, unde lidere de excepție și mentori, inclusiv CEO de top și reprezentanți politici le-au inspirat să profite de această oportunitate.
Berta Herrero, directoare a Academiei Europene de Leadership și directoare a departamentului de diversitate, echitate și incluziune la Huawei Europa, le-a reamintit studentelor că „să conduci nu înseamnă exercitarea puterii asupra altora – este vorba despre inspirație”, adăugând că „într-o lume în care poți fi orice, alege să fii persoana care contruiește poduri”. Aceasta a evidențiat faptul că ,,fiecare inovaţie trebuie să înceapă cu un considerent etic”, afirmând că ,,avem nevoie de pionieri etici care întruchipează integritatea şi responsabilitatea”. Aceasta a încurajat viitoarele lidere să fie „arhitecte ale unui viitor în care tehnologia serveşte umanităţii”.
Cele 29 de studente, reprezentând fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Balcanii de Vest și Ucraina, provin din domenii diverse, precum inginerie, medicină, științe umaniste și sociale, însă sunt unite prin dorința lor de a face o diferență. Selectate de un juriu independent, fiecare a primit o bursă completă Huawei pentru a participa la Școală, fiind totodată întruchiparea vie a motto-ului companiei „Nu lăsa pe nimeni în urmă.”
Adresându-se acestora la ceremonia de inaugurare, Violeta Bulc, fosta comisară UE pentru transporturi și fosta vicepremier a Sloveniei a împărtășit lecții de viață valoroase cu studentele și le-a încurajat să-și contureze un viitor mai bun: „Tehnologia este frumoasă. Ca inginer de calculatoare, iubesc tehnologia. Dar tehnologia este un instrument, nu doar un scop; trebuie să fie utilizată corect. Este percepția noastră asupra capacității pe care o are tehnologia de a face umanitatea mai bună ceea ce ne poate ajuta să ne facem viața mai bună.”
Androulla Vassiliou, fostă comisară UE pentru educație și sănătate, a reflectat asupra carierei sale și a declarat: „Tehnologiile moderne evoluează foarte rapid și trebuie să încercăm să ținem pasul cu astfel de schimbări. În calitate de comisar european, am promovat agenda digitală și necesitatea de a deschide educația către noile tehnologii. Țările care nu au urmat sfatul nostru și nu au echipat școlile cu noi tehnologii s-au confruntat cu greutăți extreme în timpul pandemiei, ceea ce a avut consecințe negative pentru mulți studenți din întreaga Europă.”
Gabriela Morawska-Stanecka, senatoare și fostă vicepreședintă a Senatului Poloniei, a încurajat studentele să își urmărească obiectivele: ,,Totul este posibil; dacă sunteți concentrate pe scopurile voastre, atunci când știți ce vă doriți, vă puteți realiza visele.”
Găzduită de fosta jurnalistă BBC Chiyo Robertson, ceremonia a deschis calea spre o săptămână de învăţare, împărtăşire şi extindere a orizonturilor într-un mediu sigur. Zilele următoare sunt pline de traininguri, dezbateri și activități de lucru în echipă pe o gamă largă de teme, de la impactul IA generativ la public speaking, toate prin competențe digitale ecologice, antreprenoriat și leadership extrem de necesare.
Detalii complete despre Școala de Vară Female Leadership in the Digital Age, inclusiv informații despre edițiile anterioare din Lisabona (2021), Praga (2022) și Valencia (2023) pot fi vizualizate aici: https://www.europeanleadershipacademy.eu/
Retailerul Leroy Merlin România, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, anunță că „a investit anul trecut aproximativ 1,5 milioane euro în proiecte de responsabilitate socială, aliniate celor trei piloni strategici de CSR definiți la nivel de companie: împădurire și ecologizare, educație și sănătate. Pentru anul în curs, retailerul DIY a bugetat aproximativ 1,6 milioane euro inițiativelor de CSR, circa 500.000 euro, sub formă de sponsorizări, fiind deja alocați în primul semestru al lui 2024.
Retailerul DIY este puternic angrenat în acțiuni care sprijină bunăstarea românilor, fiind un partener strategic al comunității. Astfel, Leroy Merlin și-a asumat trei piloni de responsabilitate socială corporativă, în linie cu obiectivele ONU pentru dezvoltare durabilă: educație, mediu și sănătate, oferind sponsorizări în valoare de aproximativ 1,5 milioane euro asociațiilor nonguvernamentale naționale și locale care derulează proiecte de renovare, construcții și reconstrucții de școli sau spitale, plantare, ecologizare, mentorat, formare educațională și profesională, incluziune socială pentru grupuri vulnerabile”.
Leroy Merlin reamintește că „a dezvoltat parteneriate strategice la nivel regional și național cu organizații precumZi de Bine, Asociația pentru Valori în Educație, Bookland, Grivița 53, Creștem România Împreună, Parada și FREE. În plus, magazinele și serviciile de suport ale companiei au inițiat parteneriate la nivel local, cumulând peste 60 de proiecte menite să sprijine aspecte societale esențiale pentru România.
Printre proiectele cheie sprijinite de Leroy Merlin în 2023 se numără:
InDependențe, derulat de Asociația Zi de Bine, sponsorizare de 25.000 euro pentru renovarea și relocarea centrului de informare și suport pentru adolescenții dependenți de droguri și părinții lor în Centrul ARAS Titan din Capitală.
Picături de Bine, derulat de Asociația Zi de Bine, sponsorizare de 25.000 euro pentru implementarea unei spălătorii comunitare în localitatea Sanpaul din județul Cluj.
Alerta Elev, derulat de Asociația Zi de Bine, sponsorizare de 25.000 euro pentru înființarea platformei Hartaedu.ro prin care parinții și profesorii se pot conecta pentru a semnala urgențe școlare.
Transformarea școlilor din Romania, derulat de Asociația pentru Valori în Educație, sponsorizare de 500.000 euro pentru un proiect care sprijină 200 de școli din 42 de județe prin implementarea unui sistemul educațional care să crească șansele de promovare a Bacalaureatului cu 42%, prin cursuri de specializare pentru profesori, planuri de acțiune personalizare și suport pentru progresul continuu al elevilor.
Proiectul de renovare a școlilor derulat de asociația Bookland, sponsorizare de 200.000 euro pentru renovarea a 12 școli din mediul rural.
Mihaela Voinea, lider dezvoltare durabilă, Leroy Merlin România: „Grija pentru mediu, incluziunea, accesul egal la educație și servicii medicale de calitate sunt baza unei societăți sănătoase și prospere, cu șanse la bunăstare pe termen lung. Acestea sunt, de altfel, și elementele care formează fundația Leroy Merlin, cu care rezonăm profund ca organizație, echipă și indivizi. Avem șansa de a fi identificat parteneri strategici implicați, care ne ajută să direcționăm strategic eforturile noastre de CSR, să măsurăm cu precizie impactul în comunitate și perspectivele de viitor, iar anul acesta ne propunem să consolidăm atât parteneriatele cu ONG-urile locale și naționale, cât și să accelerăm acțiunile noastre responsabile, ca echipă și organizație.”
Leroy Merlin România subliniază că, anul acesta, „a bugetat aproximativ 1,6 mil. euro sub formă de sponsorizări, donații și voluntariat pentru susținerea ong-urilor partenere pe pilonii de mediu, sănătate și educație. Aproximativ 500.000 euro au fost direcționați deja, în intervalul ianuarie-iunie 2024, către Asociația Zi de Bine, pentru proiecte precum: Bine cu Mine – deschiderea unui Centru social de psihoterapie care va oferi servicii gratuite la Timișoara, In-Dependențe – pentru structura unei secții dedicate tinerilor dependenți de droguri în cadrul spitalului de psihiatrie Voila, din Câmpina sau Plantați în amintire – amenajarea a două parcuri noi în Lugoj și București, cu mesteceni plantați în amintirea cuiva drag care a decedat.
Leroy Merlin și-a luat angajamentul de a fi un business cu o componentă puternică de economie circulară, pentru o planetă mai sănătoasă, oameni fericiți și prosperitate. Compania se dedică zi de zi misiunii de a oferi servicii și produse durabile, eficiente energetic și sustenabile pentru toți cei care își doresc să aibă un impact pozitiv asupra planetei”.
Leroy Merlin, membră a Grupului Francez ADEO, este caracterizat ca „lider european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 100 de ani ca retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit.
Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate în 20 de țări ce deservesc 500 de milioane de locuitori și profesioniști. Suntem 150.000 de colegi, lideri dezvoltați într-o cultură a intraprenoriatului, animați de un scop comun: să fim utili nouă, celorlalți, comunităților și întregii lumi, să oferim soluții eficiente și responsabile de îmbunătățire a locuințelor.
În România funcționează 21 magazine Leroy Merlin, cu aproape 3500 de angajați în 15 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea, Târgoviște și Arad”.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 24 iulie 2024, un mesaj în deschiderea celei de-a cincea Reuniuni Ministeriale a Parteneriatului pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei și schimbărilor climatice (P-TECC), găzduite de România la Palatul Parlamentului. Mesajul a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Politici Economice și Sociale.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului (traducerea în limba română și textul original în limba engleză):
Doamnă secretar Granholm,
Stimați miniștri, membri ai delegațiilor,
Distinși oaspeți,
Bine ați venit la București, la cea de-a cincea Reuniune Ministerială a Parteneriatului pentru Energie Transatlantică și Cooperare Climatică. Este o plăcere să vă transmit mesajul meu în acest context. Vă felicit pentru munca dumneavoastră importantă într-un domeniu care continuă să fie crucial pentru securitatea și prosperitatea Europei și a zonei euroatlantice.
În aceste vremuri dificile, construirea de sisteme energetice sigure și rezistente nu a fost niciodată mai importantă, deoarece vedem distrugerea cauzată de atacurile Rusiei împotriva infrastructurii energetice și civile a Ucrainei, dar și în ceea ce privește urgența critică a acțiunilor climatice.
În acest peisaj energetic complex, P-TECC a evoluat într-un parteneriat care dovedește plusvaloarea legăturilor transatlantice în găsirea de soluții pentru diversificarea energiei, securitatea cibernetică energetică, decarbonizare și rezistență economică.
România rămâne un puternic susținător al coordonării problemelor energetice strategice, atât la nivel regional, cât și în zona transatlantică. Anul trecut, am găzduit Summitul Inițiativei celor Trei Mări, unde ne-am concentrat pe îmbunătățirea conexiunilor strategice Nord-Sud, în ceea ce privește infrastructura de transport și conectivitatea energetică.
Doamnelor și domnilor,
Mesajul meu de astăzi este despre schimbare, competitivitate și necesitatea unei economii performante. Este evident că progresul nu poate exista fără economie de piață, concurență loială și antreprenoriat în afaceri. Asta este ceea ce ne propunem să facem pentru România, și în domeniul energetic și în ceea ce privește tranziția verde.
Energia a devenit o cale către un viitor mai bun, un leagăn al inovației și, pe baza moștenirii ultimilor ani, un apel la independență și solidaritate.
Este evident că securitatea energetică și securitatea națională sunt inseparabile. În ultimii ani, energia a fost folosită de Rusia ca armă pentru a pune presiune asupra statelor UE care sprijină Ucraina. Sunt mândru de răspunsul nostru la aceste amenințări. Criza energetică a fost un test dur, dar Uniunea Europeană a dat dovadă de reziliență în fața adversității. Europa a îmbrățișat umanitatea și aceasta este fundația pe care putem construi un viitor comun.
Următoarele decenii vor aduce cea mai mare transformare industrială a vremurilor noastre. Acest lucru creează oportunități uriașe pentru partenerii cu viziuni similare din întreaga lume să își unească forțele și mai mult, pentru a investi în infrastructura de ultimă generație în ceea ce privește energia curată, coridoarele de transport și conexiunile digitale în care oamenii pot avea încredere.
Tranziția energetică este în prezent un factor cheie pentru o economie durabilă. Cu toate acestea, odată stabilită direcția, viteza devine instrumentul de reglare fină pentru păstrarea și extinderea competitivității economice a țărilor noastre în contextul global.
UE se confruntă acum cu provocări în materie de competitivitate, acționând ca un actor relevant pe piața globală. În acest sens, cel mai verde nu este neapărat cel mai puternic și cred că aceasta este sarcina esențială pentru deciziile de politică publică: să găsim cea mai bună abordare pentru un echilibru optim între obiectivele ecologice și competitivitatea economică.
Dragi invitați,
România are multe oportunități valoroase, iar sectorul energetic are un potențial imens: România este a treia țară ca independență energetică din UE și de aceea putem deveni un adevărat furnizor de securitate energetică în Europa Centrală și de Sud-Est.
În ultimii ani, România a dat dovadă de solidaritate oferind sprijin de tranzit și energie Ucrainei și Republicii Moldova. Reconstrucția Ucrainei și aderarea Moldovei la UE necesită transporturi rezistente și infrastructuri energetice durabile.
Având una dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, România susține măsurile convenite menite să atingă obiectivele internaționale și ale UE privind reducerea emisiilor de carbon, pledând în același timp și asupra importanței gazelor naturale și a instalațiilor nucleare sigure pentru o tranziție energetică eficientă.
În acest context, reafirm ambiția României de a-și dezvolta propriul program de energie nucleară, prin creșterea capacității centralei noastre nucleare de la Cernavodă, dar și prin explorarea soluțiilor inovatoare, precum tehnologia Reactoarelor Modulare Mici. Bazându-se pe o experiență de zeci de ani în domeniul energiei nucleare, exploatând tehnologii occidentale și lucrând îndeaproape cu Statele Unite și cu alți parteneri cu viziuni similare, România este pregătită să-și joace rolul în ceea ce privește desfășurarea de operațiuni sigure în domeniul energiei nucleare.
De asemenea, prin proiectele offshore de gaze naturale ale României, regiunea Mării Negre devine o adevărată „masă rotundă” a diplomației energetice, un reper al unității și cooperării, promovând stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.
Doamnelor și domnilor,
Reuniunea de astăzi este un exemplu inspirat de conectare a politicilor publice din țările noastre. Consider că cel mai bun mod de a favoriza schimbări de succes și noi oportunități de proiecte este să aducem la aceeași masă comunitățile de afaceri și factorii de decizie politică.
Sunt convins că discuțiile și deciziile luate aici vor deschide calea pentru soluții inovatoare în domeniul politicii industriale, pentru a spori securitatea energetică, pentru a promova creșterea economică și pentru a conduce tranziția verde.
Sunt sigur că P-TECC va continua marea muncă depusă până acum, depunând eforturi pentru solidaritate între țările europene și cooperare strânsă cu Statele Unite ale Americii.
Vă doresc tuturor succes în continuare în eforturile voastre, sper că veți înfrunta viitorul cu încredere, înțelegând că schimbările mari necesită viziune ambițioasă și hotărâre fermă.
Spitalul de Dermatologie-Venerologie Bioderm Hospital din Săftica (Balotești, județul Ilfov), inaugurat în luna martie a acestui an, anunță „finalizarea tranziției la energie verde. Consumul intern al unității este asigurat în proporție de 100% de parcul fotovoltaic propriu. 50% din flota auto cuprinde autoturisme electrice.
Parcul spitalului cuprinde 242 panouri fotovoltaice care produc aproximativ 100kwh (96,8). Consumul propriu este acoperit 100%, suplimentul injectându-se în rețeaua națională (prosumator), după încărcarea bateriilor de stocare. Spitalul deține, de asemenea, ca back-up, un generator de mare putere pentru curent electric”.
Dr. Claudia Sprâncenatu, CEO Bioderm: „Privim mereu spre viitor, așa că pe lângă tehnologie de ultimă generație și servicii la nivel de excelență, suntem preocupați de sustenabilitate și responsabilitatea față de mediul înconjurător, prin acțiuni concrete. În prezent, Spitalul Bioderm este 100% verde din punct de vedere al eficienței energetice, lucru care se traduce atât prin beneficii asupra mediului înconjurător, cât și pentru pacienți, ca urmare a investițiilor pe care le vom putea face din economiile realizate. Eficientizarea energetică a spitalelor din România este un proiect major, salutăm orice inițiativă a statului în acastă direcție.”
În context, este reamintit că „discuții despre potențiale proiecte energetice, dezvoltate în cadrul unor Parteneriate Public Private pentru realizarea unui sistem integrat de eficientizare energetică a spitalelor din România au fost purtate în Emiratele Arabe Unite de secretarul de stat în cadrul Alexandru Rogobete. Parteneriatul s-ar putea ridica la un milliard de euro pentru o perioadă de 10 ani, conform declarațiilor transmise de presă”.
Bioderm Hospital – tehnologia de ultimă generație, inclusiv AI, face echipă cu experiența medicului
Spitalul Bioderm subliniază că „dispune de tehnologie de ultimă generație în prevenția cancerului de piele, inclusiv dermatoscopie bazată pe inteligență artificială, peste 20 de lasere cu utilizări diferite în dermatologie și estetică, 32 de paturi, ambulatoriu de medicină internă și recuperare, un bloc operator modern, o unitate modernă de fototerapie destinată tratării a multiple afecțiuni dermatologice, precum și cu indicații în estetică, plus 32 de locuri de parcare.
Spitalul are o echipă de peste 30 de medici cu o vastă experiență, una din cele mai sudate echipe din dermatologia românescă.
Pacienții asigurați în sistemul public de sănătate din toată țara pot beneficia de consultații de specialitate, dermatoscopie și intervenții decontate în baza unei trimiteri în cadrul Bioderm Hospital. Serviciile pot fi accesate și în baza asigurărilor private, având în parteneriate cu majoritatea companiilor mari de asigurări”.
Grupul de clinici Bioderm este cunoscut prin faptul că „a fost fondat în 1992, în București, ajungând în prezent la o rețea care cuprinde 3 unități de dermatologie: clinica Bioderm Eminescu (București, strada Mihai Eminescu, nr. 42), clinica Bioderm Popești-Leordeni (Str. Leordeni, nr. 90F) și noul spital de dermatologie – Bioderm Hospital (Calea București, nr.7, Săftica, comuna Balotești).
Centrele Bioderm furnizează servicii medicale complexe pentru evaluarea, managementul şi educaţia pacienţilor cu afecţiuni dermatologice, având o echipă de profesioniști, cu o vastă experienţă în depistarea precoce și tratarea afecțiunilor pielii. Bioderm promovează tehnologia de top în domeniul laserelor medicale (chirugicale, cosmetice, reparatorii, vasculare), fototerapiei şi echipamentelor de diagnostic precoce pentru cancerul de piele, oferind cele mai eficiente soluţii de tratament. Mai multe informații vă invităm să citiți pe: https://bioderm.ro”.
Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala Dimitrie Leonida, a atins ieri, 24 iulie 2024, o etapă esențială în procesul său de modernizare. Hidroagregatul nr. 5 (HA5), cu o capacitate de 54,126 MW, a fost sincronizat cu succes cu sistemul energetic național, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare și primirea notificării de punere sub tensiune de la Delgaz Grid.
Proiectul de retehnologizare a HA5 a fost inițiat în cadrul unui contract încheiat între S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. și Asocierea Romelectro – Litostroj Power Doo. Ulterior, lucrările de retehnologizare au fost continuate de către S.S.H. Hidroserv S.A., în urma rezilierii contractului inițial. Valoarea lucrărilor rămase de executat, realizate de Hidroserv, este de aproximativ 19 milioane de lei.
În vederea punerii în funcțiune, echipa de proiect și contractorii coordonează și realizează testele contractuale obligatorii, iar după parcurgerea cu succes a acestor teste, hidroagregatul va fi recepționat și pus în funcțiune conform programului stabilit de Hidroelectrica.
Cu o capacitate instalată de 210 MW, Hidrocentrala Stejaru este supusă unui amplu proces de modernizare, care include înlocuirea echipamentelor vechi și implementarea unor tehnologii de ultimă generație.
„Modernizarea Hidrocentralei Stejaru este esențială pentru creșterea eficienței și asigurarea continuității producției de energie curată. Ne concentrăm pe core business, iar retehnologizarea și punerea în funcțiune a hidroagregatului nr. 5 reprezintă un pas important în procesul de securizare a asset-urilor deja existente ale Hidroelectrica. Vrem să ne asigurăm că toate etapele sunt derulate conform planului și că utilizăm cele mai bune practici și tehnologii disponibile. Este extrem de important să menținem un standard ridicat de performanță și să contribuim activ la securitatea energetică a României ”, a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.
Hidrocentrala Stejaru, situată pe râul Bistrița, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui, este cea mai mare hidrocentrală din România și un punct de referință în hidroenergetica românească. Proiectul său a început și a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcțiune în 1960.
Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălțime de 127 metri și o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi și o suprafață de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că, în campania de împăduriri de primăvară, „a plantat circa 22 milioane de puieți forestieri în fondul forestier proprietatea publică a statului și a regenerat, natural sau artificial, 10.552 hectare fond forestier, cu 17% peste programul prevăzut.
Din acestea, 7.462 hectare fond forestier proprietate publică a statului au fost regenerate natural, în timp ce alte 3.090 hectare, cu 490 hectare în plus față de programul inițial, au fost regenerate prin lucrări de împăduriri.
De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 2.177 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe 381 hectare fond forestier”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva precizează că „va regenera în acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, 12.087 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 8.102 hectare prin regenerări naturale și 3.985 hectare prin lucrări de împăduriri. De asemenea, Romsilva va efectua lucrări de completări curente în plantații pe o suprafață totală de 2.380 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 726 hectare fond forestier.
Pentru toate lucrările de regenerare a fondului forestier, refaceri și completări, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a alocat un buget de 296 milioane de lei.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva menționează că, „în ultimii cinci ani, a regenerat 72.330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale și 23.726 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri și completări, fiind utilizați circa 132 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional. De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat”.
Unul din doi români care își vor petrece concediul în străinătate în această vară au ales ca destinație țări precum Grecia, Turcia, Bulgaria și Italia iar 52,5% au ales ca mijloc de transport autoturismul personal, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. Din totalul celor chestionați, doar unul din trei români aleg să-și petreacă vacanța în afara României.
Grecia este țara unde cei mai mulți români au ales să își petreacă concediul în străinătate, respectiv aproape 27% dintre respondenți, în timp ce peste 13% au ales Turcia iar 11,6% vor merge în Bulgaria și tot 11,6% în Italia. Totodată, aproape 5% au ales să viziteze Egiptul.
Când trebuie să aleagă mijlocul de transport pe care îl folosesc când merg în vacanță, 52,5% dintre respondenți au menționat autoturismul personal, în timp ce avionul este ales de 20%, cam la fel și trenul – puțin peste 19% iar autocarul de 8,5%.
Pentru cei care au ales mașina, CEC Bank le oferă posibilitatea achiziționării vinietei și a huvinietei sau să își plătească taxa de pod de la Fetești – Cernavodă direct din aplicațiile de Mobile Banking și Internet Banking ale băncii. Plata huvinietei vine în sprijinul românilor care tranzitează țara vecină, oferind o soluție de plată 100% digitală iar taxa de pod este o alternativă la plata prin sms. Întregul proces de achiziție a huvinietei sau de încasare a taxei de pod prin aplicația de Mobile Banking – CEC app durează doar câteva minute, iar plata se realizează în mod automat.
La întrebarea – De unde faci rost de bani pentru vacanță – peste 78% dintre respondenți au răspuns că strâng banii din timp, făcând economii pe parcursul anului, puțin peste 13% spun că folosesc tichetele de vacanță pentru plata concediului iar aproape 5% apelează la cardul de credit/overdraft. Foarte puțini, adică sub 3% spun că primesc prime de concediu de la angajator iar și mai puțini se împrumută la rude sau la prieteni (sub 2%).
În ceea ce privește mărimea bugetului de vacanță, peste 37% spun că acesta este similar cu cel de anul trecut. O scădere a bugetului, cu 10% până la 30%, s-a înregistrat pentru aproape 34% în timp ce pentru peste 21% s-a înregistrat o creștere de 10% – 30%.
La întrebarea referitoare la cum vor face plățile în concediu, peste 62% dintre respondenți spun că vor folosi cardurile, fie că sunt de debit sau de credit, card multicurrency fie o combinație de plată cash și card. Sub 28% spun că vor folosi exclusiv cash-ul pentru a face plăți în concediu.
Pentru plata cu cardul în străinătate, clienții CEC Bank pot apela la cardul VISA Multicurrency care oferă acces direct la conturi în zece valute.De asemenea, cheltuielile prilejuite de concediu pot fi plătite cu cardul de credit de la CEC Bank în până la 24 rate lunare fără dobândă, la orice comerciant din lume.
Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 57,7% dintre respondenți sunt salariați, 83,99% locuiesc la oraș, 37,86% au studii superioare.
Partenerii externi ai SUA sunt și mai atenți acum la mișcările de pe scena politică americană, mai ales pentru că viitorul președinte va influența semnificativ relațiile economice, inclusiv pe cele cu China, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Pentru o scurtă vreme, între atentatul la viața lui Donald Trump și retragerea lui Joe Biden din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, favoritul alegerilor prezidențiale din SUA părea a fi clar stabilit.
Șansele lui Trump de a reveni la vârful administrației americane au început, însă, să fluctueze, odată cu campania de strângere de fonduri începută în forță de Kamala Harris. Ea pare pregătită să folosească, de data aceasta în favoarea democraților, argumentul vârstei și vitalității.
Diferențele dintre programele economice și sectoarele care ar beneficia de pe urma lor sunt ample. Energia convențională ar avea de câștigat într-un nou mandat al lui Trump, în timp ce focalizarea pe energie regenerabilă ar continua politicile lui Biden într-un mandat obținut de Kamala Harris.
Investitorii sunt, de asemenea, atenți la traiectoria finanțelor publice, sperând că tema deficitului bugetar va fi adusă în discuție. Totuși, aceasta s-ar putea întâmpla mai degrabă într-un scenariu cu un președinte democrat și un Senat republican.
Una dintre cele mai importante relații pentru viitorul economiei americane și al lumii este cea dintre China și SUA. Distanțarea politică a fost dublată, în ultimii ani, de o reducere a schimburilor comerciale.
După o scădere de 20,4% a importurilor și 5,1% a exporturilor, deficitul a coborât la 279,1 miliarde de dolari anul trecut, de la 382,1 miliarde de dolari acum doi ani. În primele cinci luni din acest an, deficitul a mai coborât cu încă puțin peste 1 miliard de dolari, arată Claudiu Cazacu.
Oficiali din administrația americană, între care Janet Yellen, care conduce acum Trezoreria după ce a ocupat prima poziție în cadrul Rezervei Federale, s-au arătat nemulțumiți de politicile industriale chineze care au dus la pierderi de locuri de muncă în SUA.
Taxele vamale, risc major pentru China
Vicepreședintele potențial, JD Vance, a declarat în primul său interviu din noua postură electorală că principala amenințare vine dinspre China. Atenția asupra Chinei este în acord cu prioritățile lui Donald Trump.
În trecut, a menționat impunerea de taxe vamale majorate până la 60% sau chiar mai sus pentru importurile din China, dar și de a crea un nivel minim de 10% pentru orice alte importuri, stârnind nemulțumirea partenerilor SUA dar și preocupări pentru un eventual șoc pentru inflație.
Planul majorării masive a taxelor vamale este un risc major pentru China, a cărei economie este dependentă de exporturi, în ciuda eforturilor de reorientare spre consumul intern. Contribuția exporturilor de bunuri la creșterea reală a PIB-ului a fost în al doilea trimestru al anului cea mai mare de după 2022, a explicat consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Iunie a marcat un salt de 8,6% al exporturilor, peste avansul așteptat de 8%, și a treia lună de creștere consecutivă. Importurile, pe de altă parte, au scăzut cu 2,3%. Consumul intern, afectat de problemele din sectorul imobiliar, va deveni tot mai important pe măsură ce modelul de creștere bazat pe investiții își atinge limitele.
PBOC, banca centrală, a decis în mod surprinzător să reducă ratele de dobândă cu 0,1 puncte pentru mai multe maturități, la sesiunea din iulie, în încercarea de a susține obiectivul de creștere economică. Vânzările cu amănuntul au scăzut față de luna anterioară cu 0,12% în iunie.
Economia Chinei a crescut cu 5% în prima jumătate a anului, după un avans sub așteptări de 4,7% în al doilea trimestru. Proiecțiile pe termen mediu indică o răcire suplimentară a ritmului de creștere spre 3% în orizontul următorilor 5-7 ani.
China pare să vrea să folosească pârghiile de export înainte de un val de sancțiuni comerciale care ar putea veni nu doar din SUA.
Exportul mașinilor electrice, câmp de luptă în arena comercială
Europa a anunțat taxe vamale care merg până spre 38% în cazul automobilelor importate din China. Ponderea exporturilor către SUA în total a depășit 11,2%, însă este în scădere, în timp ce comerțul cu Rusia a crescut anul trecut cu 26%, ajungând la o pondere de 4% în total.
Segmentul exporturilor automobilelor electrice a crescut cu 57%, la 5,22 milioane de unități, astfel China a depășit Japonia, preluând coroana la nivel mondial. Domeniul va deveni unul din câmpurile principale de luptă în arena comercială internațională, punctează Claudiu Cazacu.
SUA, sub conducere democrată, doresc o mai severă limitare a mașinilor produse de ASML care permit producția de cipuri avansate, și a cipurilor eficiente ale Nvidia utilizabile în AI. Politicile au șanse de a fi continuate sau amplificate în cazul unei victorii republicane.
Chiar dacă administrația Biden a adoptat măsuri țintite vizavi de China, o victorie a lui Donald Trump ar putea aduce o nouă rundă severă de taxe vamale.
Costurile s-ar simți atât în SUA, prin scumpirea unor largi categorii de bunuri, și implicit, frânarea consumului, cât mai ales în China, unde lovitura s-ar putea traduce în costuri pentru economie de ordinul sutelor de miliarde de dolari până la finele deceniului, mai arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.
În prima jumătate a acestui an s-au primit cele mai multe cereri de negociere cu băncile, anunțăCentrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar CSALB și s-a înregistrat un număr record de negocieri. În acest sens, CSALB prezintă următoarea analiză:
Cu 30% mai multe împăcări între consumatori și bănci
De la începutul anului românii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) peste 2.100 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile. Sunt cu 20% mai multe decât în perioada similară a anului 2023. Menținerea la un nivel ridicat a indicilor ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează ratele creditelor cu dobândă variabilă, reprezintă principala cauză invocată în cererile de renegociere a contractelor de credit.
Creșteri mai mari decât în cazul numărului de cereri s-au înregistrat în ceea ce privește negocierile propriu-zise (cererile acceptate de bănci) și împăcările (negocieri finalizate cu acceptarea de către consumator și bancă a soluției propuse de conciliator):
Numărul dosarelor de negociere formate de la începutul anului se apropie de 600, în creștere cu 25% față de perioada similară din 2023;
Creșterea este și mai mare în cazul negocierilor reușite (+31%). Au fost peste 500 de împăcări între consumatori și bănci de la începutul acestui an. Doar în 20 de cazuri părțile nu s-au înțeles;
Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut față de anul trecut cu cinci puncte procentuale, până la 70% din totalul cererilor;
IFN-urile nu au acceptat spre negociere niciuna dintre cele 620 de cereri care le-au fost adresate. În mai puțin de 100 de cazuri IFN-urile au acceptat să rezolve direct cu consumatorii problemele sesizate de aceștia prin intermediul CSALB, fără aportul unui conciliator.
Popriri și executări silite, oprite în urma negocierilor cu banca
Marius D., 32 de ani, Vâlcea: Banca mi-a pus poprire pe salariu și sechestru pe autovehicul. Solicit băncii acceptarea unui angajament de plată.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Având în vedere situația financiară a consumatorului, banca a șters în integralitate creanța de 11.000 de lei a consumatorului și a încetat toate formele de executare silită.
Nicolae M., 56 de ani, București: Întâmpin mai multe probleme medicale și sunt în executare silită.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca propune ștergerea a 51.000 de euro (dobânzi și alte sume restante) și repunerea creditului pe graficul de rambursare.
George F., 36 de ani, București: Solicit băncii repunerea creditului pe graficul de rambursare.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Ștergerea parțială a datoriei în valoarea de 8.200 de lei, reactivarea creditului, cu o rata lunara în valoare de 1.272 de lei, pe care clientul o poate plăti.
Teodora V., 45 de ani, Teleorman: Titularul creditului a decedat. În calitate de codebitor solicit băncii ajutor în vederea încetării executării silite.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca a acceptat ștergerea integrală a datoriilor restante în cuantum de 27.500 de lei.
Bogdana S., 52 de ani, Brașov: Am rămas un singur salariat cu doi copii în întreținere. Solicit reducerea capitalului, astfel încât rata lunară să fie de 1.000 de lei.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca a diminuat cu 50% soldul creditului, de la 65.500 de lei, la 32.500 Lei.
Valoarea beneficiilor obținute din negociere se apropie de 13 milioane de euro
De la începutul activității CSALB consumatorii au obținut beneficii totale de 12,8 milioane de euro în urma negocierii cu băncile în cadrul CSALB. În medie, un consumator a obținut beneficii de aproximativ 5.000 de euro în 2023 și de 3.900 de euro în 2022. În prima jumătate a acestui an beneficiile totale sunt de aproximativ 1,5 milioane de euro.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „În prima jumătate a anului am observat că, odată cu creșterea numărului de cereri acceptate de bănci spre negociere, a scăzut numărul soluționărilor directe între bănci și consumatori (cu aproximativ 100 de cazuri față de prima jumătate a anului trecut). Acest lucru arată că băncile au preferat să rezolve mai multe probleme semnalate de propriii clienți în cadrul CSALB decât să-i cheme pe aceștia la bancă, pentru o rezolvare directă. Acest lucru demonstrează încrederea pe care au căpătat-o băncile în actul de conciliere. Atitudinea băncilor nu face decât să consolideze încrederea consumatorilor, prin faptul că problema semnalată de aceștia beneficiază de o a treia opinie: evaluarea conciliatorului.
În plus, observăm o deschidere tot mai mare a băncilor de a rezolva cazurile dificile, precum cele în care consumatorii au întârzieri de peste 90 în plata ratelor. Sunt cazuri limită, multe în procedură de executare silită, în care sumele restante au ajuns la zeci de mii de euro. Chiar și atunci, în al 12-lea ceas, se poate găsi o soluție dacă există disponibilitatea părților de a se așeza la masa dialogului. În aceeași categorie aș include și procesele din instanță care găsesc o rezolvare amiabilă în cadrul CSALB. În primele șase luni ale anului au fost închise aproximativ 70 de procese după ce părțile au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB, numărul acestor cazuri ajungând la 570, din 2021 până în prezent.”
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
În această vară, 6 din 10 români care merg în concediu vor folosi mașina personală. Locuitorii din București-Ilfov aleg să meargă cu trenul în detrimentul altor mijloace de transport, conform studiului MKOR Piața de Turism – Vacanța de Vară 2024.
Studiul MKOR evidențiază obiceiurile și preferințele românilor pentru vacanța de vară din 2024, începând de la modul în care își planifică sejururile, opțiunile de transport utilizate, până la tipurile de cazări alese și activitățile preferate.
Opțiuni de transport și cazare
Pentru călătoriile din această vară, 60% dintre români vor merge cu mașina personală, iar 28% vor călători cu avionul. Cei din București-Ilfov preferă trenul în defavoarea altor mijloace de transport.
Peste jumătate dintre respondenți (55%) se vor caza la hotel, urmat de pensiuni (24%). Cei care aleg hoteluri sau pensiuni preferă confortul de 3 sau 4 stele (37% și 31%).
Millennials, bărbații și cei care călătoresc internațional sau vizitează destinații noi, preferă cazările de 5 stele.
Oferte și modalități de plată
Ofertele de tip early booking sunt populare în rândul românilor (22%), în special printre cei căsătoriți și cei cu copii minori. Ofertele de grup sau cele de tip last minute sunt de interes pentru anumite segmente de turiști. Cu toate acestea, un procent mult mai mare (60%), nu au beneficiat de nicio reducere la rezervarea vacanței pentru destinația aleasă.
Indiferent de reduceri, majoritatea respondenților (44%) alege să plătească online pentru vacanță, mai ales bărbații, cei cu venituri mari și studii superioare. Generația X, persoanele căsătorite și cei cu copii minori preferă plata numerar la sediul agenției de turism sau al unității de cazare (21%). Un procent similar (20%) nu a plătit vacanța în avans.
Câți români aleg serviciile agențiilor de turism
Pentru 4 din 10 români, recomandările, recenziile disponibile pe site-urile specializate și motoarele de căutare sunt principalele surse de informare utilizate în alegerea locației pentru vacanță.
Doar 2 din 10 respondenți apelează la agenții de turism pentru a se informa. Persoanele din Generația X, femeile, cei cu venituri mari și părinții tind să folosească mai des serviciile agențiilor de turism.
De asemenea, doar 16% dintre români apelează la ajutorul unei agenții de turism pentru a pleca vara aceasta în concediu, cu 25% mai puțin față de 2017, când s-a realizat pentru prima dată acest studiu.
Majoritatea celor care nu au folosit serviciile unei agenții de turism preferă să își organizeze singuri vacanța.
Activități preferate de vacanță
Cele mai populare activități de vacanță sunt relaxarea (79%), vizitarea obiectivelor turistice (59%) și drumețiile (37%). Bărbații sunt atrași de activități care oferă adrenalină, precum sporturile pe apă și scufundările, în timp ce părinții preferă parcurile de distracție pentru întreaga familie.
„Studiul MKOR evidențiază cum își petrec românii vacanța de vară din 2024. De-a lungul anilor, obiceiurile s-au schimbat, iar acum românii își planifică sejururile mai atent și se documentează online, citesc recenzii și recomandările de pe site-uri specializate. Pot confirma această tendință, deoarece și eu îmi organizez vacanțele în familie în același mod. Mă bucur să observ că relaxarea este prioritară în concediu, urmată de vizitarea obiectivelor turistice și drumețiile. Aceste activități sunt esențiale pentru bunăstarea noastră mentală și emoțională, de care avem mare nevoie”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Datele sunt extrase din studiul pe anul 2024 al MKOR Piața de Turism – Vacanța de vară 2024 – studiu realizat anual din 2017.
Anul acesta studiul a fost realizat pe un eșantion de 530 de persoane din populația generală a României cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, prin sondaj de opinie (CAWI) online, prin Panelul MKOR în luna iunie 2024.
Grupul Bosch anunță preluarea afacerii globale cu sisteme HVAC pentru clădiri rezidențiale și comerciale mici de la Johnson Controls. În contextul abordărilor actuale în domeniul energiei, Bosch subliniază:
Bosch, furnizorul de tehnologie și servicii, își continuă ascensiunea printr-o achiziție strategică. Pentru sectorul de activitate Tehnologie pentru construcții și energie, Grupul Bosch intenționează să preia afacerea globală cu sisteme HVAC pentru clădiri rezidențiale și comerciale mici de la Johnson Controls. Ca parte a acestei tranzacții, Bosch intenționează, de asemenea, să achiziționeze 100 de procente din societatea mixtă Johnson Controls – Hitachi Air Conditioning (JCH), inclusiv participația de 40 de procente a companiei Hitachi. Acţionarii Bosch şi consiliul de supraveghere au aprobat tranzacţia. Acordurile obligatorii privind achizițiile au fost semnate astăzi de părțile implicate. Acum, achiziția este supusă aprobărilor autorităților antitrust. Prețul pentru afacerile achiziționate este de 8 miliarde de dolari (7,4 miliarde de euro) și se preconizează că achiziția va fi încheiată în aproximativ 12 luni.
„Fiind vorba despre cea mai mare achiziție din istoria Bosch, aceasta reprezintă o etapă importantă în implementarea sistematică a strategiei noastre pentru 2030. Continuăm în mod dinamic cu dezvoltarea puternică a Bosch și prin această achiziție vom atinge o poziție de lider la nivel global pe piața promițătoare a sistemelor HVAC”, a declarat Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH. „În plus, făcând acest pas, ne vom consolida prezența în S.U.A. și Asia și vom asigura un echilibru mai bun între sectoarele noastre de activitate. Și asta face parte din strategia noastră. În acest fel, vom deschide noi oportunități de creștere și vom asigura un fundament mai ferm pentru companie în ansamblu.”
Împreună cu JCH, afacerile pe care Bosch intenționează să le achiziționeze au generat o cifră de vânzări totală de aproximativ 4 miliarde de euro în 2023 și angajează aproximativ 12.000 de persoane la nivel mondial. Tranzacția include 16 fabrici și 12 locații de inginerie în peste 30 de țări. Portofoliul de produse acoperă întregul spectru de sisteme HVAC pentru clădiri rezidențiale și comerciale mici și include mărci cunoscute precum York și Coleman în S.U.A. și Hitachi în Asia, pentru care Bosch va primi o licență pe termen lung.
Christian Fischer, vicepreședintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, care este responsabil pentru inițiativele strategice de creștere ale Grupului Bosch și, prin urmare, pentru această achiziție planificată, a adăugat: „Cu această achiziție, Bosch își va accelera creșterea și aproape că își va dubla veniturile din vânzări pe piața HVAC, ajungând la aproximativ 9 miliarde de euro. Împreună cu viitorii noștri colegi, dorim să profităm de oportunitățile uriașe oferite de piață pentru creșterea în continuare a acestei noi divizii.” Compania preconizează că piața globală HVAC va crește cu 40 de procente până în 2030, având în vedere progresul tehnologic, lupta împotriva schimbărilor climatice și noile reglementări. „Afacerile achiziționate vor deveni parte a activității de bază Bosch, iar de acest lucru vor beneficia clienții, partenerii de instalații și angajații”, a adăugat Fischer. „Am demonstrat de mai multe ori în trecut că putem integra cu succes mărcile, le putem duce mai departe prin investiții și le putem consolida.”
George Oliver, CEO al companiei Johnson Controls, a declarat: „Afacerea noastră de top din domeniul sistemelor pentru clădiri rezidențiale și comerciale ușoare și echipa sa de clasă mondială completează perfect portofoliul Bosch. Avem încredere că, sub conducerea Bosch, afacerea va continua să exceleze și să ofere clienților produse și servicii inovatoare. Așteptăm cu nerăbdare să asistăm la continuarea succesului său.”
Jun Abe, director executiv și vicepreședinte executiv la Hitachi și director executiv și director general al diviziei Hitachi Connective Industries, spune: „Noul parteneriat cu Bosch pentru a stabili o afacere globală în domeniul sistemelor de aer condiționat reprezintă un pas important. Piața este dinamică și este înfloritoare. Cred cu tărie că un furnizor global precum Bosch, cu prezența sa puternică în Europa și mulți ani de experiență în domeniul încălzirii, este partenerul perfect pentru extinderea în continuare a activității globale din domeniul sistemelor de aer condiționat a longevivei mărci Hitachi.”
Soluții inovatoare, eficiente din punct de vedere energetic pentru atenuarea încălzirii globale și trecerea la energie alternativă
Transformarea actuală a tehnologiilor și a condițiilor de piață în domeniul soluțiilor HVAC deschide oportunități uriașe pentru furnizarea de soluții inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic pentru atenuarea încălzirii globale și trecerea la energie alternativă. Tehnologia de încălzire se îndepărtează de la combustibilii fosili, cum ar fi petrolul și gazele naturale, către pompele de căldură și soluțiile hibride cu pompe de căldură. În același timp, tehnologia aerului condiționat crește în importanță atât în Europa, cât și în întreaga lume.
Frank Meyer, membru al consiliului de administrație Bosch, responsabil pentru divizia Tehnologie pentru construcții și energie și, prin urmare, și pentru Grupul Home Comfort Bosch și pentru integrarea noii unități, a declarat: „Obiectivul Bosch este să joace un rol activ în formarea pieței inovatoare și în creștere a tehnologiei pentru construcții și energie și să ocupe o poziție de lider la nivel global. Prin aceasta achiziție ne îmbunătățim poziția, în special în domeniul sistemelor de aer condiționat. În plus, vom putea să ne extindem la nivel global activitatea din domeniul pompelor de căldură și să realizăm economii de scară mai mari. Cu tehnologia și produsele noastre, putem lucra împreună pentru a ne aduce o contribuție mai mare la eficiența energetică și pentru mai mult confort și o calitate mai bună a vieții pentru mulți oameni, luând în considerare încălzirea globală. Aceasta este «tehnică pentru o viață» în sensul său cel mai adevărat.”
Portofoliu complementar, mărci consacrate și o echipă puternică
Bosch intenționează să integreze afacerile achiziționate în Grupul Bosch Home Comfort. Cei 14.600 de angajați ai grupului existent Bosch Home Comfort au generat vânzări de aproximativ 5 miliarde de euro în anul 2023. Grupul Home Comfort este poziționat excelent pe segmentele majore ale pieței de încălzire, ale pieței pompelor de căldură și ale pieței de soluții hibride cu pompe de căldură, care includ o pompă de căldură și o centrală termică pe combustibili fosili, pentru sarcini de vârf. În urma tranzacției, noua unitate va avea o forță de muncă de peste 26.000 de angajați și va putea beneficia considerabil de economii de scară și de un portofoliu complementar pentru interfața dintre încălzire și răcire.
Jan Brockmann, președintele Grupului Bosch Home Comfort, a declarat: „Cu tehnologia noastră de încălzire de succes în Europa, avem deja o echipă puternică și o bază solidă. Acum este momentul potrivit pentru un pas îndrăzneț către o prezență globală, având în vedere că cererea de soluții de aer condiționat crește foarte rapid.” În S.U.A., de exemplu, Bosch se așteaptă să înregistreze o creștere de peste 50 de procente până la sfârșitul deceniului și, de asemenea, în Europa, este prognozată o creștere puternică, de aproximativ 30 de procente până în 2030. „Împreună, vom putea construi pe baza unor mărci puternice, bine-cunoscute. Așteptăm cu nerăbdare oportunitatea de a putea modela viitorul Grupului Bosch Home Comfort alături de viitorii noștri colegi și cu ajutorul inovațiilor și ideilor lor”, a adăugat Brockmann.
Afacerea din domeniul sistemelor HVAC pe care Bosch intenționează să o achiziționeze de la Johnson Controls are o prezență deosebit de puternică în S.U.A. și Asia. În S.U.A., portofoliul său se concentrează pe soluții în cadrul cărora aerul trece dintr-o sursă centrală prin conducte pentru a încălzi sau răci toate încăperile în același timp. În Asia, comercializează în special soluții fără conducte, în care unitățile interioare din fiecare cameră pot încălzi sau răci în mod individual, precum și sisteme moderne de aer condiționat bazate pe sisteme cu debit variabil de agent frigorific (VRF). Această tehnologie este utilizată în aplicații comerciale, de la spații comerciale ușoare, cum ar fi magazinele de vânzare cu amănuntul, până la proiecte mari, cum ar fi hotelurile și spitalele. Portofoliul din aceste regiuni este completat de pompele de căldură aer-apă eficiente, pe care Johnson Controls le oferă mai ales în Europa.
Societatea PeliPartners anunță că „a asistat WDP, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de spații logistice din România, într-o tranzacție semnificativă. WDP a achiziţionat un portofoliu care cuprinde peste 135.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi un teren de 300.000 de metri pătraţi cu potențial de dezvoltare, valoarea totală a investiției fiind estimată la aproximativ 110 milioane de euro. În urma acestei tranzacții, amprenta WDP în România crește la aproximativ 2 milioane m² în suprafață închiriabilă brută.
PeliPartners a oferit asistență completă WDP pe tot parcursul tranzacției, de la due diligence la negocierea și realizarea documentației pentru tranzacție, continuând, astfel, cu succes un parteneriat de durată cu dezvoltatorul de spații logistice. Anterior, în 2022, PeliPartners a asistat WDP în achiziția unui centru logistic cu o suprafață de 42.000 mp în Arad, Arad Business Park.
Echipa PeliParteners a fost condusă de Alexandra Ioniță (managing associate, Real Estate) și le-a inclus pe Mădălina Fildan (managing associate, Real Estate, Comercial), Oana Bucșa (managing associate, Concurență și Comercial), Delia Dumitrescu (senior associate, Corporate M&A) și Delia Lepădatu (senior associate, Drept Bancar și Financiar)”.
Oana Bădărău, partener și Head of Real Estate: „Aceasta este o tranzacție de referință pe o piață fierbinte. Domeniul logistic este, astăzi, un sector important, în plină dezvoltare, și suntem bucuroși că WDP ne-a încredințat un mandat atât de important.”
PeliPartners subliniază că „terenul strategic din Constanța poziționează favorabil WDP, pentru creștere pe termen lung, în contextul investițiilor în infrastructură proiectate în regiune. Acestea includ investiții în terminale portuare și capacități logistice, securitate și prezența NATO, noi autostrăzi și pregătirea pentru aderarea la spațiul Schengen, consolidând rolul zonei în diversificarea rutelor comerciale globale și accesul la Marea Neagră”.
PeliPartners reamintește că „are o echipă specializată în proiecte complexe care solicită abordări inovative. Avocații PeliPartners au fost implicați în unele dintre cele mai importante tranzacții de pe piața românească din ultimii 20 de ani. Echipa adună o bogată experiență în domenii variate, care includ fuziuni și achiziții, finanțări, concurență, infrastructură și concesiuni, energie, drept imobiliar și drept societar. Mai multe detalii despre PeliPartners se pot găsi pe https://pelipartners.com/”.
Platforma elvețiană de investiții în energie regenerabilă Keppel MET Renewables (KMR) anunță că „societatea formată din furnizorul de servicii energetice integrate MET Group și Divizia de Infrastructură a Keppel Ltd. din Singapore a finalizat achiziția a 100% din acțiunile a două proiecte fotovoltaice din regiunile italiene Piemont și Lombardia.
Cu o capacitate totală instalată de 20 MWp și o producție totală de energie electrică de aproximativ 30 GWh pe an, cele două centrale solare vor genera energie electrică echivalentă consumului a peste 10.000 de gospodării, odată ce vor fi finalizate. Ambele proiecte, dezvoltate de compania italiană de energie ReFeel New Energy (RNE), sunt gata de construcție, iar operațiunile comerciale urmează să înceapă în 2025”.
Luke Gillott, CEO al KMR: „Finalizarea acestei tranzacții marchează o etapă importantă în obiectivul nostru de a construi un portofoliu de proiecte eoliene și solare de ultimă generație în Uniunea Europeană. Suntem determinați să jucăm un rol activ în tranziția energetică a Europei.”
KMR, cu sediul central în Baar (Elveția), este recunoscut ca „un actor important pe piața italiană a energiei regenerabile, cu un portofoliu existent de 277 MWp de proiecte solare în stadii incipiente sau medii de dezvoltare în toată Italia, care se preconizează să devină operaționale din punct de vedere comercial în următorii ani. Compania achiziționează, dezvoltă, operează și gestionează active regenerabile solare fotovoltaice și eoliene onshore la scară largă, cu performanțe ridicate, în toată Europa”.
MET Group este „un furnizor de servicii energetice integrate, cu sediul central în Elveția și operațiuni și active pe piețele gazelor naturale și energiei electrice. MET este prezentă prin subsidiare în 15 țări și 30 de piețe naționale de gaze naturale și în 39 de centre internaționale de tranzacționare. MET a dovedit o experiență vastă în operarea de active energetice verzi (bazate pe surse regenerabile) sau flexibile (din surse convenționale), oferind cea mai largă paletă de sprijin pentru tranziția energetică. Veniturile consolidate ale Grupului MET s-au ridicat în 2023 la 24,5 miliarde euro, volumul total de gaze naturale tranzacționate fiind de 88 BCM, inclusiv contracte futures, iar cel de energie electrică la 68 TWh”.
Keppel Ltd. (SGX:BN4) este caracterizată ca „o companie globală de management și operare de active cu o vastă expertiză în soluții legate de sustenabilitate, care acoperă domeniile infrastructurii, imobiliarelor și conectivității. Cu sediul central în Singapore, Keppel operează în peste 20 de țări din întreaga lume, furnizând infrastructură și servicii esențiale pentru energie regenerabilă, energie curată, decarbonizare, reînnoirea urbană durabilă și conectivitate digitală. Keppel creează valoare pentru investitori și părțile interesate prin intermediul platformelor sale de investiții de calitate și a portofoliilor diverse de active, inclusiv fonduri private și societăți imobiliare și de afaceri cotate la bursă”.
RNE, o platformă de sisteme fotovoltaice și de stocare a energiei in baterii (BESS) înființată la începutul anului 2022, este „o societate mixtă formată de SUSI Energy Transition Fund, un fond administrat de specialistul elvețian în investiții pentru tranziția energetică SUSI Partners, și o echipă locală de management cu o vastă experiență, cu un istoric de 15 ani ca fondatori și manageri ai companiei de energie curată ReFeel. RNE este un lider în dezvoltarea sistemelor fotovoltaice și de stocare a energiei în baterii în nordul și centrul Italiei, cu peste 380 MW de proiecte fotovoltaice (inclusiv cele ce urmează a fi construite) și 870 MW în proiecte de stocare a energiei în baterii aflate în diferite stadii de dezvoltare”.
Energy Policy Group (EPG) anunță lansarea unui nou raport ce analizează versiunea preliminară a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României. Acest raport oferă o evaluare detaliată a măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și a neutralității climatice, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.
Raportul abordează trei întrebări esențiale:
Cât de adecvate sunt măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor?
Cât de solide sunt datele justificative pentru măsurile propuse?
În ce măsură au fost implicate părțile interesate în elaborarea planului?
Evaluarea este realizată prin analiza a patru grupuri de indicatori-cheie de performanță (KPI): date, modelare și știință; implicarea părților interesate; cele cinci dimensiuni ale PNIESC; tranziție echitabilă și impact socio-economic.
Concluziile raportului
PNIESC stabilește obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie. Cu toate acestea, raportul EPG identifică o serie de lacune majore în PNIESC. Printre cele mai importante se numără:
Lipsa planurilor detaliate de punere în aplicare și măsurilor sectoriale specifice.
Inadecvarea utilizării energiei regenerabile în industrie și clădiri.
Detalii insuficiente privind decarbonizarea sectorului transporturilor.
Nerespectarea pe deplin a cerințelor Directivei privind Eficiența Energetică (EED) și a obiectivelor Directivei privind Energia Regenerabilă (RED III).
Lipsa de ambiție în strategiile de renovare pe termen lung și în reducerile globale de emisii.
Absența planurilor de reducere a consumului de gaze și de îmbunătățire a stocării energiei.
Lipsa măsurilor concrete de sprijinire a cercetării și inovării în domeniul tehnologiei energiei regenerabile și de adaptare la schimbările climatice.
Recomandări pentru îmbunătățirea PNIESC
EPG formulează o serie de recomandări pentru a îmbunătăți PNIESC. Printre cele mai importante se numără:
Creșterea nivelului de ambiție al obiectivelor-cheie, inclusiv dezvoltarea capacității solare și eoliene, soluțiile de stocare la scară de rețea și tehnologiile Carbon Capture and Storage (CSC).
Impunerea utilizării pompelor de căldură în clădirile renovate și extinderea ratei de renovare cu 2% anual.
Modernizarea infrastructurii aeroportuare, crearea de coridoare ecologice de transport maritim și implementarea zonelor cu emisii reduse.
Crearea cadrului de stimulente pentru împădurire și reîmpădurire, și alocarea de fonduri pentru cercetare și dezvoltare.
Clarificarea responsabilităților instituționale și asigurarea unei guvernanțe eficiente și transparente.
Extinderea măsurilor de tranziție echitabilă la toate sectoarele afectate, inclusiv prin crearea de programe de locuri de muncă ecologice.
Efectuarea unei analize a vulnerabilității climatice cu indicatori de performanță pentru a monitoriza progresul implementării.
Agenții economici din județul Ilfov anunță existența a 2462 de locuri de muncă vacante, înregistrateîn evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov, dintre care: 50 pentru persoanele cu studii superioare, 588 pentru persoanele cu studii medii, 297 pentru muncitori calificați, 1527 pentru muncitori necalificați.
Între aceste ocupații, se numără: contabil-șef, șef depozit, inginer în industria alimentară, inginer mecanic, inginer chimist, referent de specialitate financiar-contabilitate, specialist resurse umane, programator, tehnician electronică, tehnician mecanic, asistent medical generalist, reprezentant comercial, agent de vânzări, referent resurse umane, asistent manager, operator introducere, validare și prelucrare date, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, gestionar depozit, expeditor internațional, bucătar, ospătar, îngrijitor clădiri, lucrător comercial, casier, infirmier, îngrijitoare la unități de ocrotire socială și sanitară, servant pompier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher restaurator, faianțar, montator placaje interioare și exterioare, instalator apă, canal, zugrav, sudor, lăcătuș mecanic, constructor-montator de structuri metalice, strungar universal, electrician auto, mecanic auto, electrician de întreținere și reparații, croitor, tapițer, confecționer articole din piele și înlocuitori, operator chimist la fabricarea lacurilor, vopselelor și uleiurilor, conducător auto transport rutier de mărfuri, șofer de autoturisme și camionete, stivuitorist, femeie de serviciu, spălător vehicule, muncitor necalificat în agricultură, săpător manual, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, ambalator manual, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, lucrător bucătărie, curier, paznic, comisioner, portar.
AJOFM Ilfov precizează că „toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.
BCR Leasing anunță că Magda Turiac a fost numită în funcția de Chief Risk Officer (CRO). Astfel, începând de la 1 iulie 2024, conducerea executivă a BCR Leasing este asigurată de Vlad Vitcu – CEO, Magda Turiac – CRO și Adrian Melinte – CFO foto).
BCR Leasing subliniază că „Maria Magdalena Turiac aduce în echipă peste 15 ani de experiență în domeniul financiar-bancar, cu o vastă expertiză în managementul riscurilor. În ultimii ani, a ocupat funcții de conducere atât în instituții financiare, cât și în companii de consultanță, unde a contribuit semnificativ la dezvoltarea și implementarea strategiilor de risc, fiind expusa la diferite industrii și politici de management al riscului”.
Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing: „Ne bucurăm să o avem pe Magda Turiac, alături de noi, în echipa BCR Leasing. Numirea ei în funcția de CRO reflectă angajamentul nostru de a consolida și optimiza gestionarea riscurilor, un aspect esențial pentru succesul și stabilitatea oricărei companii. În plus, experiența și expertiza Magdei aduc valoare adăugată în zona de transformare digitală și verde, și ne ajută să oferim soluții de leasing avansate, sigure și inovatoare pentru toți clienții BCR Leasing.”
Magda Turiac, CRO BCR Leasing: „BCR Leasing este unul dintre liderii pieței de leasing din România, iar acest succes se datorează unei echipe performante. Mă bucur să mă alătur companiei și să contribui la dezvoltarea și implementarea unor strategii de risc solide. Din punctul meu de vedere, un management eficient al riscurilor este fundamentul pe care se construiește succesul pe termen lung al oricărei companii, iar noi vom continua să asigurăm cele mai bune practici în acest sens.”
Împlinirea a 75 de ani de relații diplomatice româno-chineze și a 160 de ani de la formarea sistemului camerelor de comerț din țara noastră au fost marcate prin organizarea de către Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a unui concert extraordinar susținut de Orchestra de Tineret din Macao, la Ateneul Român, în cadrul Festivalului „Vară Magică”.
Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a declarat, în prezența E.S. Han Chunlin, ambasadorul extraordinar și plenipotențiaral Republicii Populare Chineze în România: „De-a lungul timpului, o constantă a activitatii noastre a constituit-o implicarea în viața socio-culturală a Capitalei, inclusiv în susținerea actelor artistice. În ultimii ani am construit un parteneriat solid și valoros cu Lanto Communication, pentru a oferi iubitorilor de muzică, atât aici, în acest templu al culturii naționale, cât și la noi acasă, în spectaculosul Palat al Camerei de Comerț București, momente de neuitat. Muzica construiește punți, zidește și ne dă energie. Iată de ce în această seară am ales să celebrăm două momente importante pentru istoria noastră și pentru diplomație bucurându-ne împreună de magia notelor muzicale.”
La invitația conducerii CCIB, la spectacol au luat parte membri ai corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai administrației centrale și locale, colegi de la camerele de comerț și industrie, oameni de afaceri, iubitori de muzică de calitate, care s-au bucurat de un concert plin de emoție.
CCIB subliniază că, „în 1864 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul nr 1363, oficializând astfel înființarea primelor 15 camere de comerț în Principatele Române, pas decisiv pentru modernizarea economică și dezvoltarea țării noastre, precum și pentru consolidarea rolului comercianților, prin promovarea produselor autohtone și susținerea comerțului. Prima camera de comerț înființată a fost Camera de Comert București, în 1868. De atunci, CCIB are o două obiective majore: de a reprezenta interesele comunității de afaceri a Capitalei în fața autorităților și de a contribui la dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri prin toate mijloacele specifice unei camere de comerț moderne și ancorate în realitate.
Astăzi, dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu R. P. Chineză, îndeosebi prin impulsionarea exporturilor românești, constituie o axă prioritară în strategia de relații externe a Camerei București. CCIB a încheiat 11 acorduri de cooperare comercial-economică cu divese structuri similare din China, în baza cărora organizăm periodic evenimente dedicate promovării și valorificării oportunităților de afaceri din cele două țări”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat decizia nr. 316/2023 pronunțată de Curtea de Apel București în procesul privind privind anularea procedurii de selecție a Directoratului societății Hidroelectrica desfășurate în anul 2019. Motivarea deciziei a fost comunicată astăzi, 24 iulie 2024, tuturor părților interesate.
Compania salută decizia instanței care certifică astfel atât legalitatea, cât și corectitudinea desfășurării procedurii de selecție a managementului Hidroelectrica în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. De asemenea, directoratul subliniază, o dată în plus, faptul că Hidroelectrica – în noua calitate de companie listată pe bursă, este ferm angajată să promoveze transparența, integritatea și performanța durabilă, oferind investitorilor și partenerilor certitudinea valorilor fundamentale solide și a unei guvernanțe corporative exemplare.
Reamintim că procesul a fost intentat de un fost director financiar al companiei și viza întreaga echipă de conducere din perioada 2019-2023. Acțiunea în instanță avea potențialul de blocare a activității companiei aflate la acea vreme în plin proces de derulare a IPO-ului, cu consecințe potențiale deosebit de grave atât asupra viitorului societății, cât și asupra economiei românești.
Pe fondul procesului, pentru continuarea procedurilor de listare la bursă, întreaga echipă managerială a fost nevoită să renunțe la mandatul definitiv încredințat pe patru ani, fiind ulterior numită în aceeași componență, cu mandat provizoriu.
Societatea Hidroelectrica are – începând cu data de 7 noiembrie 2023, o nouă conducere, ca urmare a parcurgerii unui proces de selecție a managementului profesionist și transparent, cu respectarea tuturor rigorilor impuse de O.U.G. 109.
Noua echipă este formată din Karoly Borbely – Director General Executiv sau Chief Executive Officer – „CEO”, Bogdan-Nicolae Badea, Chief Investment Officer – „CIO”, Radu-Ioan Constantin, Chief Administrative Officer – „CAO”, Marian Fetita, Chief Financial Officer – „CFO”, Ianaș Rădoi, Chief Operating Officer – „COO”.
Compania Rețele Electrice Banat va realiza modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice din zona Văliug-Gărâna-Trei Ape – județul Caraș Severin, lucrările de modernizare urmând să fie atribuite prin licitație publică. Compania Rețele Electrice Muntenia, parte a grupului PPC în România, a lansat, prin intermediul sistemului informatic de achiziții publice, procedura de achiziție de lucrări în valoare de 44,2 milioane de lei, beneficiarul fiind operatorul Rețele Electrice Banat.
Proiectul vizează modernizarea infrastructurii de distribuție de energie electrică din zonă aflată la altitudine, pe raza primăriilor Slatina Timiș, Brebu Nou, Văliug, Bucoșnița și Teregova. De altfel, circa 65% din suprafața județului Caraș Severin are relief muntos, ceea ce implică și o expunere mai mare a elementelor rețelei electrice la fenomene meteorologice care pot deveni extreme, precum și o complexitate sporită a lucrărilor.
”Zona pe care o vizăm în acest proiect este una montană, foarte expusă condițiilor meteo din ce în ce mai dificile în ultimii ani, iar în ultima perioadă cu vijelii și treceri rapide de la caniculă la furtuni. Trecerea în subteran a liniilor de medie tensiune din zonele respective și modernizarea posturilor de transformare pe stâlp (aeriene) prin înlocuirea lor cu posturi protejate în anvelopă de beton, vor contribui esențial la reziliența rețelei prin creșterea capacității de distribuție a acesteia, dar, mai ales, prin prevenirea avariilor care pot fi generate de intemperii sau vegetație pentru că aceste elemente de rețea nu vor mai fi expuse direct la acestea. Modernizăm rețeaua pentru a deveni mai rezilientă și introducem elemente de digitalizare pentru a monitoriza rapid și eficient rețeaua și a avea posibilitatea reconfigurării automate sau prin manevre la distanță a acesteia, atunci când va fi nevoie, reducând astfel la minim disconfortul simțit de utilizatorii de energie electrică. După finalizarea lucrărilor, locuitorii din zonă și turiștii se vor putea bucura de beneficiile unui serviciu de distribuție a energiei electrice mult îmbunătățit”, a declarat Mihai Pește, director general al companiilor Rețele Electrice.
Proiectul implică modernizarea și trecerea liniei electrice aeriene (LEA) Brebu Nou – Gărâna de la tensiunea de 6 kV la 20 kV și buclarea acesteia cu LEA 20 kV Văliug și LEA 20 kV Slatina Timiș. Buclarea permite ca, în caz de nevoie, să fie asigurată alimentarea cu energie electrică pe o altă cale.
Sunt vizați în mod direct utilizatorii racordați la rețelele de distribuție de medie și joasă tensiune din localitățile Brebu Nou, Gărâna și zona de Agrement Lac Trei Ape.
Din punct de vedere tehnic, lucrările impactează aproximativ 23 de km existenți de linii aeriene si subterane de 6 si 20kV.
În plus, în zonă vor fi dezvoltate două linii noi de medie tensiune a câte 17,8 km, respectiv 9,2 km. Lungimea totală a acestora echivalează cu traversarea de nouă ori a Lacului Trei Ape.
De asemenea, vor fi modernizate 13 posturi de transformare existente și se va amplasa un nou post de transformare în anvelopă de beton în zona de agrement a Lacului Trei Ape.
Rețeaua de medie tensiune se va moderniza prin introducerea de echipamente de telecontrol ce facilitează integrarea în SCADA, respectiv echipamente de telemăsură și fibră optică, care permit monitorizarea și operarea rețelei de la distanță. Vor fi instalate și circuite de fibră optică, în principiu pe aceleași trasee cu cele de cabluri de medie tensiune, care vor prelua tot traficul de date dintre sistemele centralizate de telecontrol, senzori și echipamente inteligente montate în rețeaua de distribuție.
În urma lucrărilor de modernizare și dezvoltare, la nivelul rețelei de distribuție legate de reducerea consumului propriu tehnologic de energie și va fi atenuat maximal impactul asupra mediului. Proiectul are efect direct asupra calității serviciului de distribuție și a creșterii gradului de digitalizare, ceea ce va îmbunătăți consistent calitatea serviciului de distribuție pentru utilizatorii din zonă.
Proiectul are o valoare totală de 57,6 milioane de lei (TVA inclus), din care o valoare maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare de 37,8 milioane de lei.
Termenul de depunere a ofertelor este 21 august 2024, iar lucrările vor avea o durată de 31 de luni de la încheierea contractului.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov anunță că, la finalul lunii iunie 2024, avea înregistraț în evidențele proprii 883 de șomeri, dintre care 570 de femei, rezultând o rată a șomajului de 0,43%.
AJOFM Ilfov precizează că, din totalul șomerilor înregistrați, „397 de persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj, iar 486 sunt înregistrate ca șomeri neindemnizați.
Clasificarea șomerilor în funcție de mediul de rezidenţă indică faptul că 231 de șomeri provin din mediul urban, iar 652 provin din mediul rural.
În funcție de grupa de vârstă din care fac parte, șomerii sunt repartizați astfel: 36 de persoane fac parte din grupa de vârstă sub 25 de ani, 42 de persoane din grupa de vârstă 25-29 de ani, 188 de persoane din grupa de vârstă 30-39 de ani, 233 de persoane din grupa de vârstă 40-49 de ani, 184 de persoane din grupa de vârstă 50-55 de ani și 200 de persoane din grupa de vârstă peste 55 de ani.
Din punctul de vedere al repartizării pe niveluri de instruire, ponderea cea mai mare o au șomerii cu studii primare, gimnaziale și profesionale (621 de persoane), urmați de șomerii cu studii liceale și postliceale (157 de persoane) și de cei cu studii superioare (105 persoane)”.
Platforma educațională digitală Spark Generation, din Cluj-Napoca, anunță că „își propune ca, în următoarele 30 de zile, să atragă un milion de euro prin intermediul Seedblink, platforma de coinvestiții pentru startup-urile tehnologice europene, pentru a continua dezvoltarea platformei și a permite accesul unui număr mai mare de liceeni și profesori la beneficiile pe care aceasta le oferă.
Fondurile necesare pentru a-și continua creșterea însumează două milioane de euro, din care primul milion a fost deja acoperit de trei investitori existenți, care au decis să își crească participarea investițională în Spark Generation. Runda de finanțare derulată prin intermediul Seedblink se va închide în 18 august.
Cu ajutorul fondurilor obținute la finalul rundei de finanțare prin Seedblink, Spark Generation își propune scalarea modelului B2B și dezvoltarea funcționalităților cu AI integrat, pentru a ajunge în următorul an la 20.616 utilizatori și 320 de licee înrolate în platformă”.
Ruxandra Mercea (foto), fondator și director educațional al Spark Generation: „În cei trei ani de la lansare, Spark Generation s-a dezvoltat într-un ritm rapid, iar impactul nostru în educație a devenit semnificativ. Doar în ultimul an, am reușit să aducem în platformă 9.000 de utilizatori, plecând de la 80 de useri în ianuarie 2023, ceea ce indică o creștere de peste 1000% în mai puțin de 12 luni. Utilizatorii provin atât din școli private, cât și din școli publice din 25 de țări, iar acest succes nu ar fi fost posibil fără adaptarea modelului de business, fără un produs tehnologic care să aducă reale beneficii profesorilor și elevilor. Vânzarea produsului nostru direct către școli ne ajută să avem scalabilitate rapidă, iar integrarea inteligenței artificiale în platformă permite o experiență educațională personalizată și eficientă.”
Eric Bartha, Head of Revenue al Seedblink: „Spark Generation revine pe SeedBlink după o rundă de succes în 2023 și schimbări semnificative în modelul de business, adresându-se acum și liceelor. Creșterea fulminantă a utilizatorilor și a veniturilor a transformat Spark dintr-un startup local românesc într-unul internațional.”
Platforma educațională Spark Generation este caracterizată prin faptul că „se adresează elevilor între 13 și 19 ani, din România și din străinătate, vorbitori de limbă engleză, care doresc să urmeze cursuri acreditate Cambridge și care au nevoie de un orar flexibil în procesul de școlarizare. Aceștia au acces la peste 55 de materii acreditate Cambridge IGCSE & A Level (în limba engleză), la cursuri de Wellbeing și Future Readiness, dar și la diverse resurse pentru descoperirea vocațională. Cursurile Spark Generation pot fi accesate de licee și părinți, pe bază de abonament per elev. Pentru scalarea business-ului, Spark Generation a lansat un proces de atragere de finanțatori, care să acopere etapele de dezvoltare ale proiectului pe termen mediu”.
Piet Eenkhoorn, Board Member InQubator, programul de investiții în startup-uri al Qubiz, companie care a investit de la început în Spark Generation: „Investiția în Spark Generation a însemnat, încă de la început, a lua parte la viitorul educației. Viziunea Spark Generation pentru viitorul educației și profesionalismul fondatoarelor ne-a convins inițial să investim. Am fost impresionați de ideile lor inovatoare și de angajamentul puternic de a schimba modul în care elevii de liceu învăță. Am apreciat energia, flexibilitatea și rezultatele excelente ale echipei, așa că am ales să continuăm să investim pentru a dezvolta produsul. Echipa deține cunoștințe aprofundate în industria educației și, deși viitorul educației nu este încă bine conturat, Spark Generation se află într-o poziție excelentă pentru a valorifica cele mai noi tehnologii, pentru a aduce îmbunătățiri majore, iar potențialul lor de creștere este imens. Noilor potențiali investitori care se gândesc să se alăture le putem spune că au în față o oportunitate fantastică de a investi într-un segment de piață care utilizează funcții ale Inteligenței Artificiale de mare valoare, care funcționează și sunt utilizate activ de profesori și elevi.”
Spark Generation precizează că, anul trecut, „a închis o prima rundă de finanțare în valoare de 1,5 milioane de euro. Fondurile au fost folosite pentru finalizarea MVP-ului cu AI integrat, care a permis predarea și învățarea personalizată, un sprijin real pentru profesori, prin integrarea feedback-ului automatizat și generarea automată sau asistată de AI a testelor. De asemenea, banii au fost folosiți pentru extinderea la nivel internațional, în acest moment, Spark Generation fiindprezent în licee din Grecia, Germania, Polonia, Muntenegru, Ucraina, Vietnam, și pentru crearea de parteneriate strategice pentru intrarea pe piețe noi precum India, Brazilia, Vietnam și SUA”.
Olesya Semukhina, Academic Manager la Dukley Academy, școală privată din Muntenegru, parteneră a Spark Generation: „Platforma Spark Generation a avut un impact transformator asupra școlii noastre, aliniindu-ne mai strâns cu standardele educaționale europene și îmbunătățind considerabil experiențele elevilor și ale profesorilor noștri. De la implementarea platformei Spark Generation am observat îmbunătățiri semnificative în modul în care elevii noștri folosesc și percep limba engleză. Elevii au trecut de la simpla citire și scriere la ascultarea activă și la comunicarea în engleză, lucru esențial deoarece toate materialele din platformă sunt accesibile exclusiv în limba engleză. În plus, le-a crescut capacitatea de concentrare pe perioade extinse și și-au dezvoltat și abilitățile de scriere. Cea mai utilă caracteristică a platformei pentru profesorii noștri a fost încă de la început funcția de monitorizare în timp real a implicării și progresului elevilor. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra modului în care ei gestionează și sprijină parcursul educațional al elevilor.”
Raluca Manole, cofondator și Chief Marketing Officer al Spark Generation: „În 2024-2025, Spark vizează extinderea internațională în Italia, Spania, Bulgaria și Grecia, țările europene cu cel mai mare număr de școli Cambridge din Europa (care susțin programul CLIL) și care au un sistem educațional similar cu cel din România, iar, pentru anul viitor, vizează extinderea în Portugalia, Ungaria, Serbia și Republica Cehă, țări non-native vorbitoare de limba engleză, unde există o cerere în creștere pentru educație internațională. Prin parteneriate strategice, ne propunem să intrăm, cu produse dedicate, și în țări din Asia și SUA, unde volumul cererii crește exponențial. Până în anul 2029, Spark își propune să ajungă la 327.000 de utilizatori, 5.120 de școli înrolate și venituri de 32 de milioane de euro.”
Proiectul Spark Generation „a fost lansat în pandemie de trei antreprenoare din Ardeal, Ruxandra Mercea, Florina Popîrțac și Raluca Manole, ca soluție pentru elevii din sistemul tradițional de învățământ care aveau nevoie să își continue studiile online. Demersul fondatoarelor a avut la bază experiența și expertiza în educație validate în cadrul Transylvania College din Cluj-Napoca, una dintre cele mai cunoscute școli private din România. Platforma digitală vine cu o serie de inovații pentru școli, oferind o gamă largă de resurse interactive și multimedia, ceea ce face învățarea mai captivantă și mai eficientă pentru elevi, dar și o serie de beneficii reale pentru profesori, precum acces la un conținut adaptat nevoilor de învățare ale elevilor, crearea facilă de teste și corectare asistată de AI, acces la date personalizate pentru fiecare elev”.
SeedBlink, companie specializată în investiții în domeniul tehnologic european, este definită ca „o platformă all-in-one pentru startup-uri, investitori și alți jucători din sectorul tech. SeedBlink permite accesul, gestionarea și tranzacționarea simplă și fără fricțiuni a deținerilor de capital, printr-o combinație unică de infrastructură tehnologică, servicii financiare și o vastă rețea de investitori și parteneri. De la lansare, în 2020, SeedBlink a raportat peste un miliard de euro în active deținute, 374 milioane de euro mobilizate pentru investiții în startup-uri pentru mai mult de 350 de companii din 15 țări și peste 4.000 de companii înscrise în programul de equity management”.
Bitcoin și-a continuat traiectoria ascendentă săptămâna trecută, atingând 68.000 $, cel mai mare preț de la mijlocul lunii iunie.
ETF-urile bitcoin de tip spot din SUA au avut, de asemenea, o săptămână pozitivă, înregistrând infuzii de capital nete de 1,2 miliarde de dolari, iar în prezent se află pe o serie de 12 zile consecutive de intrări nete.
BlackRock a fost unul dintre principalii câștigători, înregistrând investiții nete de 707 milioane de dolari în ETF-ul său IBIT spot bitcoin. Interesant ca într-un interviu cu CNBC lunea trecută, Larry Fink, co-fondatorul BlackRock și CEO, a declarat că el vede acum un viitor pentru bitcoin, după ce anterior a fost un „sceptic mândru” privind criptomoneda, lucru care ar fi putut fi un factor parțial pentru intrările în ETF-ul de tip spot.
Toții ochii în această săptămână vor fi pe lansarea ETF-urilor ethereum de tip spot din SUA, precum și pe evenimentul Bitcoin 2024, una dintre cele mai mari conferințe pentru bitcoiners care are loc în Nashville, statul Tennessee, între 25 și 27 iulie. Mai multe mai jos.
ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ
ETF-urile ethereum de tip spot vor fi lansate astăzi
ETF-urile ethereum de tip spot din SUA sunt așteptate să înceapă tranzacționarea astăzi, după ce emitenții au primit aprobarea SEC cu privire la ultimele lor cereri S-1.
SEC a aprobat deja formularele 19b-4 pentru a permite burselor să listeze ETF-urile ethereum de tip spot încă din luna mai, iar aprobarea cererilor S-1 a fost ultimul pas pentru ca ETF-urile de tip spot să poată fi oferite investitorilor.
Detaliile privind ETF-ul ethereum de tip spot al fiecărui emitent sunt, de asemenea, disponibile pe site-urile lor, ceea ce confirmă de asemenea faptul că ETF-urile vor fi lansate în curând.
După cum a subliniat analistul Bloomberg ETF James Seyffart, șapte dintre cele 10 fonduri care au aplicat pentru autorizare oferă scutiri temporare de comisioane de administrare, în timp ce cinci au o taxă inițială de 0%.
Grayscale ETHE are cel mai mare comision de administrare din toate aplicațiile ETF ethereum de tip spot, respectiv 2,5%, ceea ce i-a determinat pe unii analiști să speculeze că vom asista la ieșiri semnificative, investitorii trecând la ETF-uri cu comisioane mai mici, așa cum am văzut cu ETF-ul bitcoin de tip spot GBTC al Grayscale.
Cu toate acestea, Grayscale Ethereum Mini Trust, un spin-off al trustului de investiții ETHE, va avea un comision de administrare de 0,15%, fiind în prezent ETF-ul cu cel mai mic comision de după perioadele inițiale de scutiri.
În ciuda știrilor pozitive privind lansarea unui ETF ethereum de tip spot, ethereum s-a tranzacționat în scădere cu 2,6% față de bitcoin săptămâna trecută. Vom vedea dacă ethereum poate depăși performanțele celorlalte criptoactive în următoarele săptămâni, odată ce ETF-urile intră în circulație și încep noile fluxuri de intrare de capital.
Trump va vorbi la conferința Bitcoin 2024
Toată atenția este îndreptată pe conferința Bitcoin 2024 care are loc în Nashville, statul american Tennessee în această săptămână – în special pe 27 iulie, când fostul președinte și actualul candidat republican la președinție Donald Trump este programat să vorbească la eveniment.
Au crescut speculațiile potrivit cărora Trump ar putea anunța un rol semnificativ pentru Bitcoin în sistemul financiar american, potențial ca un activ de rezervă al Trezoreriei.
Printre alți speakeri notabili la Bitcoin 2024 amintim pe Michael Saylor (președinte executiv și co-fondator al Microstrategy), Cathie Wood (fondator și CEO al ARK invest) și Robert F. Kennedy Jr (candidat independent la președinția SUA).
Datele privind inflația PCE sunt publicate vineri
Datele privind cheltuielile de consum personal, indicele preferat al Fed pentru măsurarea inflației, urmează să fie publicate vineri.
Investitorii anticipează că prima reducere a ratei dobânzii va avea loc la reuniunea din septembrie a Fed. Dacă datele PCE vor fi inferioare previziunilor aceasta ar putea crește probabilitatea unor noi reduceri în acest an, în special la reuniunile FOMC din noiembrie și decembrie, ceea ce ar putea stimula prețurile criptoactivelor, precum și acțiunile.
Într-un discurs la Clubul Economic din Washington D.C. săptămâna trecută, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că banca centrală nu va aștepta până când inflația va atinge 2% pentru a reduce ratele dobânzilor. În schimb, Fed are o „încredere mai mare” că inflația va reveni la nivelul de 2%.
ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA
HKMA anunță participanții la sandbox-ul emitentului de stablecoin
Autoritatea Monetară din Hong Kong a anunțat săptămâna trecută o listă a participanților la mediul său de testare sandbox pentru stablecoin.
Standard Chartered Bank (Hong Kong), Jindong Coinlink Technology, RD InnoTech, Animoca Brands și Hong Kong Telecommunications vor participa la testarea din sandbox.
Sandbox-ul, care a fost lansat în martie 2024, face parte din eforturile HKMA de facilitare a dezvoltării durabile și responsabile a unui ecosistem stablecoin în Hong Kong.
Hong Kong se poziționează ca un important centru cripto din Asia de Sud-Est, după ce, la începutul acestui an, a lansat și ETF-uri bitcoin și ethereum de tip spot.
Deloitte a încheiat un acord global de colaborare strategică multianuală cu Amazon Web Services (AWS) pentru a sprijini companiile din întreaga lume să implementeze la scară largă soluții de inteligență artificială generativă (Gen AI), de analiză a datelor și de quantum computing prin utilizarea serviciilor AWS precum Amazon SageMaker, Amazon Bedrock, Amazon Q și Amazon Braket. Împreună, cele două organizații vor organiza un laborator de inovare care va ajuta companiile să exploreze tehnologii precum inteligența artificială (IA) generală, quantum machine learning (ML) și roboți autonomi și le va sprijini să găsească soluții inovatoare la probleme specifice sectorului lor de activitate prin utilizarea Gen AI. În plus, cele două organizații vor pune la dispoziție companiilor finanțare pentru a duce în producție ideile testate cu succes (proofs of concept – PoCs).
Laboratorul de inovare va permite inginerilor Deloitte și AWS să colaboreze pentru a crea soluții specifice companiilor din domeniul serviciilor financiare, din sectorul public și guvernamental, din domeniile științele vieții și sănătate, media și telecomunicații, consum, precum și energie și resurse naturale și produse industriale. Una dintre primele astfel de idei testate cu succes și dezvoltate ulterior este Deloitte’s C-Suite AI™ for CFOs, care construiește modele lingvistice mari (large language models – LLM) ce pot simplifica fluxurile de lucru ale companiilor legate de managementul contractelor, oferă un GPT (Generative Pre-trained Transformer) personalizat pentru a răspunde la întrebările directorilor financiari, generează documentație pentru investitori și automatizează serviciile de management al clienților. Această soluție permite eficientizarea funcțiilor departamentelor financiare în domenii-cheie precum planificare, operațiuni, raportare și relațiile cu investitorii. C-Suite AI este un instrument creat cu ajutorul NVIDIA pentru a sprijini companiile din domeniul serviciilor financiare să construiască modele lingvistice mari personalizate cu ajutorul serviciului Amazon Bedrock.
Toyota Motors North America (TMNA) este una dintre companiile care utilizează serviciile AWS pentru a-și îmbunătăți ecosistemul de date și pentru a oferi valoare adăugată clienților. Politica dinamică de prețuri și previzionarea necesarului de piese se numără printre soluțiile inovatoare create ca urmare a colaborării cu Deloitte.
„Datorită colaborării dintre Deloitte și AWS, companiile din România vor avea acces la o vastă expertiză atât în noile tehnologii, cât și în anumite sectoare de activitate, oferită de rețelele globale de profesioniști ale noastre și ale partenerilor noștri. Toate companiile încearcă să înțeleagă cum pot beneficia de noua generație de tehnologii pentru a-și atinge obiectivele, dar trecerea de la faza de explorare la cea de implementare propriu-zisă este foarte complexă și dificilă. Aceasta este una dintre provocările la care colaborarea noastră cu AWS poate răspunde cu succes”, a declarat Andrei Paraschiv (foot), Partener Consultanță, Deloitte România.
Prin intermediul unui spectru complet de servicii personalizate bazate pe soluții de IA și de cunoștințe aprofundate în tehnologie și în anumite sectoare de activitate, Deloitte sprijină companiile în fiecare etapă a transformării lor, de la dezvoltarea strategiilor privind IA, până la construirea și implementarea soluțiilor de Gen AI care îmbunătățesc productivitatea și oferă beneficii tangibile clienților. În plus, Deloitte organizează cursuri de IA pentru peste 120.000 de profesioniști ai săi din întreaga lume printr-un program dedicat și investește peste 2 miliarde de dolari în inițiative globale de educare în domeniul tehnologiei pentru a dezvolta competențele în IA și în alte domenii.
Deloitte este Premier Tier Services Partner în cadrul AWS Partner Network de peste șapte ani.
2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, ultimul episod din această „sagă” fiind retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția SUA, aspect care a început deja să producă efecte în piață, arată analiștii XTB, companie de tranzacționare pe bursele internaționale.
Evenimentul a făcut ca sondajele de la începutul săptămânii să arate o creștere a susținerii pentru Kamala Harris, actualul vicepreședinte al lui Biden. Proiecțiile arată că ea ar putea câștiga 40% din voturi, conform platformei PredictIt, chiar dacă nu a fost încă declarată oficial candidată democrată. Nominalizarea reprezintă, în sine, o creștere de 13 puncte procentuale.
Totuși, Donald Trump are încă un avans considerabil, proiecțiile indicând faptul că fostul președinte al SUA ar câștiga 60% din voturi, conform PredictIt, chiar dacă a înregistrat o scădere de 3 puncte procentuale după retragerea lui Biden.
Efectul „Harris” a determinat o creștere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârșitul săptămânii trecute. Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, dolarul american este în general mai slab, iar randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a scăzut cu 2 puncte de bază, punctează analiștii XTB.
Cursa pentru Casa Albă a devenit și mai tulbure
Chiar și în aceste condiții, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acțiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.
Democrații au vegheat asupra unei creșteri economice puternice în SUA și asupra unor niveluri record pentru acțiunile americane, în special pentru giganții tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut și deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale țării.
În numai 24 de ore, piața a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump și pentru republicani, la o cursă electorală mai „nuanțată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenților către democrați.
Mai sunt mai puțin de 4 luni până la alegerile prezidențiale din SUA, iar cel mai mare risc, în acest moment, este apariția unui rival din partea democraților care să concureze cu Harris, provocând tensiuni interne în cadrul partidului. În această etapă, evenimentul pare a fi unul puțin probabil, dar după un an plin de răsturnări politice, nu poate fi exclus nimic.
Harris ar putea reduce cererea pentru acțiunile companiilor petroliere
Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraților, atunci istoricul său de vot ca vicepreședinte și senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu.
În egală măsură, va merita să urmărim acțiunile companiilor petroliere americane în cursul zilei de luni, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce privește industria petrolului, fiind împotriva exploatării de șisturi și fracturării hidraulice.
Astfel, creșterea rapidă a popularității sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiștii XTB.
Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA România, anunță că „semnează un nou acord de împrumut de 10 milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor din România.
Finanțarea va permite Garanti BBVA Leasing să ofere microîntreprinderilor și IMM-urilor acces la produse de leasing avantajoase, pentru achiziția de echipamente și vehicule necesare dezvoltării.
Mai mult, în cadrul acestui nou acord, 30% din fonduri vor fi direcționate proiectelor care sprijină tranziția către o economie ecologică. Astfel, Garanti BBVA Leasing își continuă strategia de finanțare a activităților sustenabile, oferind resurse financiare esențiale pentru investițiile verzi”.
Împrumutul reprezintă al cincilea acord semnat de Garanti BBVA Leasing și BERD, începând din 2016 și mărește finanțarea totală primită la 45 de milioane de euro.
Okan Yurtsever (foto), director general, Garanti BBVA Leasing: „Suntem încântați să extindem parteneriatul nostru de lungă durată cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și să putem sprijini în continuare creșterea și reziliența întreprinderilor mici și mijlocii din România. Includerea fondurilor dedicate finanțării verzi reprezintă un nou pas înainte semnificativ, care se aliniază perfect cu strategia noastră de a oferi companiilor opțiuni de leasing pentru proiectele sustenabile, prietenoase cu natura.”
Victoria Zinchuk, director BERD pentru România: „Sunt încântată să extind cooperarea cu partenerul nostru de lungă durată Garanti BBVA Leasing. Proiectul va îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare, încurajând totodată investițiile în tehnologii ecologice. Concentrarea Garanti BBVA Leasing asupra IMM-urilor este în concordanță cu obiectivul strategic al BERD pentru România de a sprijini creditarea IMM-urilor.”
Cele mai mari 10 companii de securitate cibernetică din lume au avut randamente bursiere cu aproape 150% mai mari decât media S&P 500 în ultimii cinci ani. Totuși, anul acesta au reușit o creștere de doar 5%, o treime din avansul S&P 500. Pana de IT globală, indusă de eroarea din actualizarea de la Crowdstrike și scăderile acțiunilor de pe burse care au urmat, au fost un factor semnificativ în declinul acțiunilor din domeniul securității cibernetice.
Întreruperea serviciilor Microsoft cauzată de problema cu softul Crowdstrike pare să fie „cea mai mare pană IT din istorie”, după ce a afectat peste 8,5 milioane de PC-uri și a dus la anularea a peste 5 000 de zboruri ale companiilor aeriene comerciale din întreaga lume. De asemenea, a perturbat activități, de la vânzări cu amănuntul până la spitale, ceea ce a costat venituri, timp și productivitate pentru personal. Pierderile sunt estimate la peste un miliard de dolari, potrivit CNN. Acest lucru arată pericolele concentrării serviciilor IT pe doar câțiva furnizori.
Nu este prima dată când se întâmplă așa ceva. În 2010, când o actualizare a antivirusului McAfee a șters din greșeală fișiere Windows esențiale, milioane de computere s-au blocat pe ecranul albastru și au repornit în buclă. Printr-o coincidență ciudată, la acea vreme director de tehnologie (CTO) al McAfee era actualul CEO al Crowdstrike, George Kurtz.
Un alt incident similar a avut loc în 2017, când British Airways s-a confruntat cu o defecțiune IT masivă care a blocat toate zborurile sale timp de două zile, costând compania aeriană aproximativ 68 de milioane de dolari și blocând la sol 75.000 de clienți. Defecțiunea a fost atribuită unei supratensiuni care a cauzat defectarea unui sistem critic ce avea un singur furnizor.
În ciuda acestui fapt, securitatea cibernetică în sine rămâne o necesitate primară într-o lume care se digitalizează rapid, iar inteligența artificială nu va face lucrurile mai ușoare pentru companii. Atunci când au fost întrebați, 56% dintre liderii din domeniul cibernetic consideră că, în următorii doi ani, inteligența artificială generativă îi va ajuta pe atacatori și doar 9% consideră că îi va ajuta pe cei care se ocupă de securitatea sistemelor, conform World Economic Forum Global Cybersecurity Outlook 2024. Întrebați care este impactul cel mai îngrijorător al unui atac cibernetic, majoritatea liderilor departamentelor de IT ale firmelor din Europa și America de Nord au raportat că întreruperea operațiunilor este cea mai mare preocupare, urmată de pierderile financiare directe și de deteriorarea mărcii și a reputației. Nu în ultimul rând, 33% dintre liderii cibernetici se tem de posibilitatea de a pierde accesul la bunuri sau servicii importante (transport, comunicații, asistență medicală, servicii bancare etc.) din cauza unui atac cibernetic.
Pana informatică generată de Crowdstrike nu este încă pe deplin rezolvată, iar pentru companie, cel mai probabil, va urma o creștere a litigiilor și a costurilor de compensare a daunelor. Prețul acțiunilor sale a pierdut aproape 27% în ultimele 5 zile, după apariția știrilor privind evenimentul și scăderea ulterioară a ratingului de către mai multe firme de analiză. În ciuda reacției rapide a companiei în găsirea unei soluții, daunele aduse reputației sale vor avea un impact asupra afacerilor existente, dar și pe viitor. Acest lucru creează însă oportunități pentru concurenții săi, deoarece companiile vor învăța din această situație și vor încerca să nu mai depindă de un singur furnizor.
Investitorii au continuat să se distanțeze de Crowdstrike și ieri, în timp ce celelalte companii de securitate cibernetică au avut în mare parte o zi “verde”. Cea mai mare companie din domeniu după capitalizarea de piață, Palo Alto, a crescut cu aproape 1%, iar performerul zilei a fost Sentinel One, cu o creștere de aproape 7% a prețului acțiunilor, datorită capacităților sale avansate de IA, a arhitecturii diferite de cea a celorlalte companii și semnării recente a unui contract cu CISA, Agenția de Cybersecurity și Infrastructură, care face parte din Departamentul de Securitate Internă al SUA.
Spectacolele de apă, muzică și lumini aduc, începând cu 26 iulie, emoție și mândrie olimpică la Fântânile Urbane din Piața Unirii, într-o celebrare unică a spiritului sportiv românesc. Astfel, începând de vineri, 26 iulie, se va introduce o nouă temă de spectacol – SIMFONIA CAMPIONILOR.
În contextul celebrării a 100 de ani de la câștigarea primei medalii olimpice de către România, noua temă a spectacolelor de apă, muzică și lumini din centrul Bucureștiului reprezintă, de fapt, un tribut adus excelenței și perseverenței sportivilor noștri, transformând Fântânile Urbane într-o scenă vibrantă a performanței și inspirației.
Totodată, în premieră, doar în weekend-ul de 26, 27 și 28 iulie, vizitatorii Fântânilor Urbane vor avea parte, la finalul show-urilor de apă, muzică și lumini și de spectacole cu peste 150 de drone, care vor reprezenta disciplinele sportive care au adus glorie olimpică țării.
Programate în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, spectacolele de la Fântânile Urbane din Piața Unirii, cu o durată de aproximativ 45 de minute, se desfășoară anul acesta cu începere la ora 21:30 în luna iulie, de la ora 21:00 în luna august, iar în septembrie, de la ora 20:00.
Accesul este gratuit pentru toți vizitatorii, iar în zilele și în intervalul orar al spectacolelor, traficul rutier este restricționat pe Bulevardul Unirii, între Bulevardul Dimitrie Cantemir și Splaiul Independenței (zona fântânilor).
Fântânile Urbane au fost reabilitate prin investiții ale Apa Nova și au fost redeschise și cu sprijinul Primăriei Municipiului București, în baza parteneriatului solid de peste 24 de ani cu furnizorul de apă și servicii de canalizare al Capitalei.
Pentru detalii în timp real despre programul spectacolelor, vă invităm să urmăriți pagina de Facebook Simfonia Apei: https://www.facebook.com/SimfoniaApei.
Redbee Software, DRUID, Questo, Ascendia, FintechOS, Pentest-Tools.com, Kinderpedia și Nestor sunt cele opt companii românești incluse în cea mai recentă ediție a Deloitte EMEA Technology Fast 500, clasamentul companiilor de tehnologie cu cea mai rapidă creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Redbee Software, clasată pe locul 65 în topul Deloitte EMEA Technology Fast 500, este specializată în soluții software web și mobile care utilizează tehnologii de ultimă oră și a dezvoltat o aplicație care face previziuni legate de evoluția bursei pentru a ajuta utilizatorii să-și definească strategiile de investiții și să sporească încrederea din partea investitorilor. DRUID, specializată în dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți dedicați proceselor complexe din organizații, ocupă locul 207. Questo, care se află pe locul 282, a creat o platformă pentru jocuri desfășurate în aer liber, iar Ascendia, care a creat instrumente de e-learning utilizate atât în sectorul privat, cât și în cel public, s-a clasat pe locul 286. Următoarele companii românești recunoscute de clasament sunt FintechOS, pe locul 289, care dezvoltă soluții digitale pentru industria financiară, și Pentest-Tools.com, care a creat o platformă bazată pe servicii de tip cloud cu ajutorul căreia se pot efectua teste de penetrare și de evaluare a vulnerabilităților, pe locul 309. Kinderpedia, care a creat o soluție completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe, ocupă locul 370, în timp ce Nestor, cunoscut și sub numele de Marionette Studio, care a dezvoltat o platformă care sprijină angajații în procesul de dezvoltare, ocupă locul 421.
„Realizările acestor companii contribuie semnificativ la consolidarea poziției României pe harta europeană a țărilor care oferă oportunități pentru start-upurile din domeniul tehnologiei. Recunoașterea primită de acestea în clasamentul efectuat la nivelul EMEA arată că ecosistemul local continuă să se dezvolte și a ajuns să cuprindă numeroși jucători care activează acum la nivel internațional. Felicitări pentru efortul depus, pentru că inovează permanent, sunt dedicați excelenței și pentru rezistența lor în fața provocărilor pe care le au de depășit”, a declarat Andrei Ionescu (foto), Consulting Market Leader, Deloitte România, coordonatorul local al programului Deloitte CE Fast 50.
Câștigătorii EMEA Fast 500 au fost selectați pe baza creșterii procentuale a veniturilor din anii financiari 2019-2022. Rata medie de creștere a companiilor incluse în această ediție a competiției este de 1.931%.
Programul Deloitte EMEA Technology Fast 500 ia în considerare în mod automat companiile analizate în cadrul clasamentului Deloitte CE Fast 50, la care start-upurile locale se pot înscrie în această perioadă. Pentru a se califica pentru Fast 50 Europa Centrală, companiile trebuie să aibă un venit operațional anual de minimum 50.000 de euro în primii trei ani (2020-2022) și de cel puțin 100.000 de euro în 2023, să aibă sediul în Europa Centrală și să dețină proprietate intelectuală sau tehnologie brevetată.
Universitatea Româno-Americană continuă să se distingă prin angajamentul său față de excelența academică și integrarea practică în mediul economico-social. Într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz, rectorul Costel Negricea ne spune despre câteva aspecte esențiale ale misiunii și strategiilor universității.
Discuția a oferit o perspectivă asupra colaborării cu mediul de afaceri, abilitățile dobândite de studenți și o inovativă metodă de admitere introdusă în acest an.
Rectorul Costel Negricea subliniază că una dintre cheile succesului pentru Universitatea Româno-Americană este colaborarea strânsă cu mediul economico-social. Acesta a explicat că această cooperare este esențială pentru a înțelege și a răspunde nevoilor diverse ale părților interesate. Colaborarea nu se limitează doar la domeniul academic, ci include și interacțiunea cu familiile studenților și autoritățile, asigurându-se astfel că absolvenții sunt bine pregătiți pentru viitor.
Beneficiile concrete ale acestei colaborări sunt multiple. Mediul economico-social contribuie la dezvoltarea și ajustarea conținutului academic pentru a reflecta realitățile pieței. În plus, profesori și lectori invitați din diverse industrii oferă studenților o perspectivă practică asupra teoriei învățate.
„Ce ne interesează este ca studentul să interacționeze cu realitatea pe care o va întâlni după absolvire sau în timpul stagiilor de practică sau internship-urilor pe care le oferim, asigurându-ne că învățarea nu este doar formală, superficială, ci una profundă, care îmbină atât elemente de teorie, cât și elemente de practică, aplicabile imediat în realitățile pieței pentru care studentul, viitorul nostru absolvent, se pregătește.” declară rectorul Universității.
Absolvenții Universității Româno-Americane sunt recunoscuți pentru capacitatea lor de a se integra rapid și eficient pe piața muncii. Rectorul Negricea a evidențiat că succesul universității se reflectă în modul în care absolvenții se descurcă în viața profesională și în societate. Universitatea pune un accent deosebit pe oferirea unei experiențe educaționale complete, care să permită studenților să dezvolte abilități și competențe diverse.
„Diversitatea meselor rotunde, a invitațiilor și a activităților culturale, împreună cu dezvoltarea profesională, ajută studenții să construiască un sistem de valori solid”, a spus rectorul. Astfel, absolvenții Universității Româno-Americane nu doar că dobândesc cunoștințe teoretice, ci și competențe practice și valori care îi fac competitivi pe piața muncii.
Metodă Inovativă de Admitere: Escape Room Virtual
Una dintre cele mai interesante inițiative ale Universității Româno-Americane din acest an este introducerea primului Escape Room Virtual educațional ca parte a campaniei de admitere. Această metodă inovativă este menită să atragă și să ghideze liceenii în procesul de selecție a viitoarei lor cariere. Rectorul Negricea a explicat că această idee a fost concepută pentru a răspunde nevoilor generației actuale de tineri, care sunt familiarizați cu mediul digital și cu elementele de gaming.
„Tânărul intră pe site, este provocat de un joc de cuvinte, reușește să completeze anumite etape în Escape Room, are acel skill quest legat de ce are sens pentru el astfel încât noi să ne dăm seama și să îl direcționăm către un anume domeniu educațional”, a explicat rectorul.
Această experiență interactivă le permite tinerilor să se orienteze către un domeniu educațional specific, având ulterior acces la consiliere personalizată oferită de colegii Universității Româno-Americane. Scopul este de a facilita o interacțiune ușoară și informativă, combinând experiența digitală cu consultanța specializată.
Această metodă unică de admitere reprezintă un pas important pentru Universitatea Româno-Americană în atragerea și ghidarea viitorilor studenți. Așteptăm cu interes să vedem rezultatele acestei campanii inedite după sesiunea de admitere, fiind convinși că va avea un impact pozitiv asupra procesului de selecție și asupra viitorilor studenți ai universității.
Universitatea Româno-Americană, sub conducerea rectorului Costel Negricea, continuă să inoveze și să se adapteze cerințelor actuale, oferind studenților o educație de calitate, bine ancorată în realitățile pieței. Colaborarea cu mediul de afaceri, atenția acordată dezvoltării abilităților studenților și metodele inovative de admitere sunt doar câteva dintre elementele care fac din Universității Româno-Americane o instituție de învățământ superior de referință în România.
Banca Comercială Română – BCR a fost desemnată câștigătoarea categoriei regionale „Cea mai bună bancă din România pentru Responsabilitate Corporativă”(n.r. Romania’s Best Bank for Corporate Responsibility) în cadrul prestigioasei gale Euromoney Awards for Excellence 2024. Evenimentul a avut loc joi, 18 iulie, la hotelul The Peninsula London Hotel din Londra, capitala Regatului Unit.
BCR desfășoară numeroase programe de educație financiară și digitală, adaptate tuturor vârstelor, nivelurilor de școlarizare, precum și domeniilor profesionale. În 2024, am depășit pragul de 1 milion de români educați financiar, după opt ani de implementare a programelor „Școala de bani” și „Coaching financiar”.
În acest timp, am dus educația financiară la un nivel superior și am derulat mai multe proiecte de succes, dintre care amintim „Școala de bani pe roți”, „ Școala de Bani din Bibliotecă”, „Life Lab” sau „Ateliere de educație financiară”. De asemenea, ecosistemul digital George, dezvoltat și optimizat constant de BCR, poate fi considerat un instrument important în educația digitală a clienților noștri.
BCR integrează principiile ESG (Environmental, Social, Governance) în toate aspectele activităților sale, de la portofoliul de produse pentru persoane fizice, instituții și companii, până la emisiunile de obligațiuni verzi și programele de credite ipotecare pentru locuințe verzi.
„Suntem foarte mândri că eforturile noastre de a fi aproape de comunitate și de nevoile ei sunt recunoscute cu un premiu atât de prestigios, în special inițiativele noastre în materie de educație financiară și digitală și integrarea principiilor ESG în strategia noastră de afaceri. Mai presus de premii, ne motivează rezultatele programelor noastre, adaptate pentru toate vârstele: modul în care reușim, cu fiecare program în parte, să ajutăm românii să se împace mai bine cu banii lor, să folosească mai eficient tehnologia și să se implice în inițiativele verzi care susțin tranziția spre un viitor sustenabil pentru România”, a declarat Nicoleta Deliu, Șef Departament Comunicare, BCR.
Pentru acordarea acestui premiu, Euromoney a evaluat angajamentul băncii în diverse domenii: promovarea diversității și incluziunii, reducerea impactului ambiental al operațiunilor, dezvoltarea mediului de muncă și mobilitatea socială, inițiativele inovative și eficiente pentru întărirea comunităților locale și promovarea eticii în afaceri.
De asemenea, în cadrul „Euromoney Awards for Excellence 2024”, Grupul Erste, din care face parte și BCR, a fost desemnat „Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est” – „Best Bank in Central and Eastern Europe”. În plus, asemenea BCR, mai multe subsidiare europene din Grupul Erste au fost distinse cu următoarele premii:
• Austria: „Cea mai bună bancă” – Erste Bank und Sparkassen
• Austria: „Cea mai bună bancă digitală” – Erste Bank und Sparkassen
• Cehia: „Cea mai bună bancă pentru responsabilitate corporativă” – Česká spořitelna
• Slovacia: „Cea mai bună bancă pentru ESG” – Slovenská sporiteľňa
Euromoney Institutional Investor PLC este unul dintre cei mai importanți furnizori de informații și analize pentru piețele globale de capital. Publicațiile și evenimentele Euromoney acoperă o gamă largă de subiecte financiare, de la piețele de capital și banking până la investiții și dezvoltări economice.
Înființate în 1992, Premiile anuale Euromoney sunt recunoscute pe plan global pentru identificarea liderilor din sectorul bancar și al administrării activelor, evaluându-se performanțele pe linie de inovare, investiții în tehnologie, precum și nivelul de satisfacție al clienților. Deciziile privind acordarea premiilor sunt luate de un comitet de jurnaliști seniori ai Euromoney, după primirea unor prezentări detaliate din partea participanților din piață și a unei cercetări extinse desfășurate pe tot parcursul anului asupra piețelor bancare și de capital din regiune.
Netflix este incontestabil numărul unu în sectorul divertismentului. Cele mai recente rezultate, publicate joi, arată că măsurile luate de companie au dat roade. Abonamentul susținut de publicitate la prețuri mai mici și interzicerea partajării conturilor au primit în mod surprinzător reacții pozitive din partea clienților, compania adăugând 8 milioane de abonați noi în ultimul trimestru.
Datorită marjei nete și profitabilității ridicate, Netflix are resursele financiare necesare pentru a continua să investească în conținut și tehnologii noi, cum ar fi inteligența artificială. Aceste atuuri strategice ar putea oferi Netflix avantajul de a rămâne competitiv în 2024 și de a rezista cu succes în fața principalilor săi concurenți – Amazon Prime Video și Disney+, precum și HBO Max, Paramount+, Hulu și Apple.
Modul în care se consumă media s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Dacă în decembrie 2021, streaming-ul reprezenta 27% din totalul media digital din SUA, în timp ce televiziunea prin cablu reprezenta 37%, în iunie 2024 procentele sunt inversate, streaming-ul conducând cu 40%, iar televiziunea prin cablu scăzând la 27% din timpul total petrecut în fața ecranului. De asemenea, numărul gospodăriilor din SUA care au unul sau mai multe abonamente de streaming a crescut constant de la 52% în 2015 la peste 83% anul trecut. Dar streaming-ul nu înseamnă doar Netflix. Youtube este lider pe segment cu 9,9% din timpul total, și are venituri bazate pe publicitate. Netflix este al doilea (8,4%), urmat de Prime Video (3,1%), Hulu (3%) și Disney + (2%), potrivit Nielsen.
Inflația și costul vieții joacă, de asemenea, un rol important în preferințele clienților. Potrivit celui mai recent sondaj Digital Media Trends realizat de compania de consultanță Deloitte, oamenii vor echilibra probabil costurile și conținutul cu abonamente susținute de publicitate, și cu contracte și pachete mai avantajoase. Aproximativ 46% dintre gospodăriile din SUA au cel puțin un abonament cu preț redus, susținut de publicitate, iar 57% folosesc un serviciu de streaming gratuit, dar cu reclame. Atunci când au fost întrebați ce este important la un serviciu de streaming, primele trei răspunsuri au fost costul, ușurința în utilizare și varietatea de conținut. Practic, acesta este răspunsul la întrebarea de ce serviciile de streaming au introdus abonamente pe bază de publicitate.
Investitorii înțeleg provocările, dar văd și oportunitățile. Și în acest trimestru Netflix a livrat. Veniturile au crescut cu 17% în al doilea trimestru, determinate în principal de o creștere de 16% de la an la an a numărului mediu de abonamente plătite. Abonamentele care includ publicitate au crescut cu 34% de la un trimestru la altul, iar compania construiește o platformă proprie de publicitate care va fi lansată în 2025. De fapt, 45% din toate abonamentele sunt acum bazate pe publicitate și acest lucru rezolvă două probleme pentru companie, o scădere a costurilor pentru telespectatori și o creștere a veniturilor și a profiturilor pentru companie. Venitul operațional al Netflix în T2 a crescut cu 42% față de aceeași perioada din anul precedent, ajungând la 2,6 miliarde de dolari, iar marja operațională s-a îmbunătățit cu aproape cinci puncte procentuale, ajungând la 27,2%. În ceea ce privește proiecțiile, compania și-a mărit ținta de creștere a veniturilor la 14-15% pentru întregul an. Cu toate acestea, prețul acțiunilor a pierdut aproape 2% după închiderea pieței din cauza faptului că indicatorul free cash flow al companiei a scăzut la 1,213 miliarde de dolari (față de așteptările de 1,6 miliarde de dolari) de la 1,339 miliarde de dolari în T2 al anului trecut.
Per ansamblu, acțiunile Netflix au câștigat 32% în acest an, depășind Disney (7%), Amazon (21%), Paramount (-20%) și Warner Bros. Discovery (-25%). Netflix devine astfel competitor cu „Cei 7 magnifici” în ceea ce privește randamentele. Cu toate acestea, Netflix are o capitalizare de piață mai mică. Tesla, codașul celor 7 magnifici, este de trei ori mai mare.
Netflix este a 19-a cea mai deținută acțiune la nivel global și a 20-a de către investitorii români individuali de pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro la sfârșitul T2 al acestui an.
Investitorii sunt acum cu ochii pe graficele financiare ale pieței, care înregistrează scăderi în urma blocajului major al serviciilor informatice din întreaga lume, provocând presiune în piață și teamă față de riscuri, arată analiștii XTB, companie de tranzacționare pe bursele internaționale.
Teama investitorilor față de risc s-a intensificat în ultimele ore, odată cu știrea care anunța întreruperea globală a serviciilor informatice, fiind afectate bănci, aeroporturi, companii feroviare, posturi de televiziune precum Sky News, burse precum LSE și serviciile de securitate cibernetică, inclusiv serviciile cloud ale Microsoft.
Acțiunile sunt, în general, în scădere în cursul zilei de vineri și este de așteptat ca această întrerupere să afecteze marile companii de tehnologie, care acum încearcă să rezolve criza.
De altfel, deja prețul acțiunilor Microsoft a scăzut cu aproximativ 1,9% în tranzacțiile înainte de deschiderea pieței de capital. Aceasta vine într-un moment delicat pentru piețe, când există îngrijorări cu privire la instabilitatea politică din SUA, la un posibil nou mandat pentru Donald Trump și o încetinire a economiei din statele dezvoltate.
În acest moment, nu se știe cât va dura întreruperea, mai ales că încă este necunoscută cauza. Totuși, este greu de crezut că riscul va reuși să-și revină semnificativ în Europa sau în SUA până când această problemă nu va fi rezolvată, explică analiștii XTB.
Fiecare sector se află acum sub presiune
Yen-ul a crescut la începutul sesiunii europene, deși aurul rămâne aproape de minime. FTSE 100 este, de asemenea, în scădere vineri, fiecare sector fiind sub presiune.
Cele mai slabe performanțe înregistrate din cauza întreruperii globale a serviciilor de internet sunt în sectoarele de materiale de bază, imobiliare și financiare. Incertitudinea și presiunea vor fi numitorii comuni ai crizei aflată în plină desfășurare, care se va menține până la rezolvare și, desigur, până la identificarea motivului care a provocat atacul, subliniază analiștii XTB.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își prezintă poziția cu privire la orientările politice ale Ursulei von der Leyen (foto), reconfirmată în funcția de președinte al Comisiei Europene:
SMEunited este asociația IMM-urilor din Europa cu aproximativ 70 de organizații membre din peste 30 de țări europene. SMEunited este o organizație de angajatori recunoscută și partener social european și acționează în numele întreprinderilor mici si mijlocii în cadrul Dialogului Social European și în discuțiile cu instituțiile UE.
Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), membru al SMEunited, susține orientările politice ale von der Leyen și solicită să acționeze în consecință.
„Întreprinderile mici au subliniat necesitatea de a se face în sfârșit o politică ținând cont de cele 99,8% din companiile din Europa, în loc de cele 0,2% și au cerut să se concentreze asupra implementării politicii în acest nou mandat. Salutăm că doamna von der Leyen, în orientările sale politice, afirmă că viitoarea legislație trebuie concepută ținând cont de întreprinderile mici. Cu toate acestea, am mai văzut IMM-uri «spălate» și, prin urmare, solicit să acționăm în conformitate cu această declarație acum”, a precizat președintele Salminen, felicitând-o pe Ursula von der Leyen la realegerea ei pentru un al doilea mandat la cârma Comisiei Europene.
„Ca antreprenori, lucrăm cot la cot cu angajații noștri, oferind produse și servicii de calitate clienților noștri. În plus, gestionăm compania noastră, avem grijă de angajații noștri, ținem pasul cu noile legislații și evoluții ale business-urilor și le implementăm în compania noastră. Îndeplinirea solicitărilor administrative și de raportare ia timp și resurse valoroase care ar putea fi investite pentru a adăuga valoare afacerii noastre și societății. Europa trebuie să acorde atenție faptului că IMM-urile își pot face afacerile în mod profitabil. Doar afacerile profitabile pot investi în viitor și pot face tranzițiile realitate”, a explicat președintele Salminen.
„Prin urmare, a continuat el, vom fi pregătiți să contribuim la testul de rezistență pe întreg acquis-ul UE pentru a simplifica și elimina suprapunerile și contradicțiile. Benchmark-ul privind testul IMM-urilor pe care îl pregătim în cooperare cu Business Europe și Eurochambres va oferi recomandări pentru noul control al IMM-urilor și al competitivității. Insistăm să păstrăm o distincție clară între IMM-uri și întreprinderile mici și mijlocii”, a continuat domnul Salminen.
„Apreciem accentul pus pe implementare și aplicare în mai multe cazuri în Orientările politice, oferind mai multă încredere antreprenorilor și angajându-ne în dialog cu părțile interesate cum să alinieze cel mai bine implementarea la realitățile de pe teren”, a declarat președintele dl Salminen. „De asemenea, vom pregăti propuneri concrete pentru acțiunile prezentate în Orientările Politice, pe baza acțiunilor prioritare propuse de membrii noștri”.
„Cei 24,3 milioane de antreprenori, meșteri și afaceri mici din Europa apreciază recunoașterea acordată de președintele Comisiei von der Leyen, când se referă la „știm cu toții că nu există Europa fără IMM-uri”, a conchis președintele SMEunited, Petri Salminen.
Clifford Chance Badea, biroul de la București al firmei globale de avocatură Clifford Chance, a asistat Nala Renewables Limited, companie cu sediul în Marea Britanie, la preluarea de la Monsson Group a unui parc fotovoltaic gata de construcție în Caraș Severin, cu o putere instalată de aproximativ 61 MWp.
Echipa coordonată de Nadia Badea, Partener Clifford Chance, și Counsel Loredana Ralea, a fost formată din Eleonora Udroiu (Of Counsel), Carmen Buzenche (Senior Associate), Lavinia Dinoci (Senior Associate) și Roxana Barboi (avocat).
Nadia Badea, Coordonatorul Practicii de Energie de la București,spune: „Ne bucurăm să asistăm Nala Renewables, un jucător major pe piața internațională de energie, la finalizarea acestei tranzacții pe plan local. România intră, astfel, pe harta obiectivului său ambițios de a dezvolta un portofoliu global de proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate cumulată de 4 GW, până în 2025”.
Counsel Loredana Ralea adăugă: „Mulțumim clienților noștri pentru încrederea acordată pe acest proiect, sperăm să finalizăm împreună și alte proiecte. Fiecare tranzacție este unică în felul său, dar succesul depinde întotdeauna de câțiva factori cheie, începând cu profesionalismul, experiența și încrederea între părțile implicate. Colaborarea cu echipa Nala Renewables, dar și cu echipa de la Monsson Group a fost una excepțională și le urăm mult succes cu proiectele viitoare”.
Clifford Chance Badea a asistat Nala Renewables pe toată durata tranzacției, oferind suport pe aspecte de due diligence, aspecte de reglementare pe sectorul de energie regenerabilă, precum și asistență pentru elaborarea și negocierea documentației finale.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) anunță că luna iunie a acestui an „a fost una a recordurilor negative, din punctul de vedere al incendiilor în general și al incendiilor de vegetație, în special. O arată statisticile potrivit cărora, în luna iunie, numărul incendiilor care au implicat vegetația și au provocat poluarea apei, solului sau aerului a depășit totalul incidentelor de acest fel înregistrate pe tot parcursul anului trecut”.
Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM: „Avântul piromanilor în a da foc la deșeuri, păduri și câmpuri este cu aproximativ 25% mai mare în acest an, decât anul trecut, în ciuda măsurilor luate în teren de autoritățile de ordine publică și de cele de control, iar acest lucru se reflectă în cifrele înregistrate, până în prezent, de Biroul de Sinteze și Rapoarte al ANPM, în privința incendiilor de vegetație care au provocat poluări, factorilor de mediu. Astfel, în primele șase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel. Mai mult decât atât, doar în luna iunie au fost contabilizate 17 incendii, 10 din ele care au afectat vegetația, aceasta în timp ce pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetație cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor, care au fost înregistrate de noi în baza Ordinului 2579/2012.
Așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, în ultimii ani, vinovații nu sunt prinși și, probabil, unii nici măcar nu își dau seama ce dazastre provoacă doar aruncând pe geamul mașinii o tigară nestinsă. Iar cei care au de suferit sunt oamenii din zonele în care focurile fac ravagii, cei care intervin pentru a opri flăcările și mediul, în toate formele lui. În astfel de cazuri degeaba avem amenzi de speriat și obligații legale privindecologizarea zonelor afectate, pentru că, în fapt, nimeni nu răspunde.”
ANPM semnalează că „între 1 ianuarie și 17 iulie 2024 au avut loc 21 de incendii de vegetație, care au afectat, printre altele, Delta Văcărești, de două ori, Parcul Național Comana, din județul Giurgiu, zonele Valea Ucea Mare și Dumbrava Vadului din județul Brașov sau ocoalele silvice Lacu Sărat și Brănești, din județele Brăila și, respectiv, Ilfov. De asemenea, județul Dâmbovița continuă să fie printre lideri, în privința arderilor de deșeuri și de vegetație, ca și în anii precedenți.
Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal”.
IATĂ 5 MOTIVE PENTRU CARE ARDERILE DE VEGETAȚIE TREBUIE EVITATE!
1. Arderea miriștii provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%
2. Două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic, carbonul și azotul, se pierd total prin ardere
3. Fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari. În aceste condiții pot c rește chiar și de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particulele de funingine PM 2,5. Toate acestea pot avea efect direct în creșterea incidenței bolilor respiratorii și a crizelor acute de astm
4. Eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide
5. Animalele și păsările din perimetrele respective sunt ucise de astfel de incendii
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC anunță organizarea, la sediul său din București, pe 14 noiembrie 2024, a conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială, ediția a XXVI-a, cu tema „Mediul construit românesc – provocări, răspunsuri și soluții”.
Organizatorii roagă „fiecare persoană interesată să participe la acest eveniment, fie pentru a prezenta un poster sau o comunicare orală, fie pentru a audia lucrările conferinței, să se înscrie on-line până la data de 1 noiembrie 2024 la https://docs.google.com/forms/d/1pGuVMdxj1AmazYvDOrik_ze-g2wK6cQ-z_walPeU3PY/viewform și, pentru cei care vor prezenta, să trimită până la data de 25 octombrie 2024 rezumatul și lucrarea integrală la adresa de e-mail conferences@incd.ro; lucrările trimise pentru publicarea în revistele institutului vor putea fi trimise până la data de 1 noiembrie 2024 la aceeași adresă sau direct către reviste. Pentru că volumele de rezumate și lucrări să poată fi disponibile participanților, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deși participanții înscriși după 1 noiembrie 2024 vor putea susține comunicările”.
De asemenea, subliniază organizatorii, „accesul la lucrările și documentele conferinței este limitat și doar persoanele care s-au înregistrat în timp util vor putea prezenta lucrări. Informații suplimentare privind programul și alte detalii organizatorice vor fi oferite doar celor care au confirmat participarea după data de 8 noiembrie 2024, odată cu finalizarea programului, în funcție de interesul exprimat, și afișate pe pagina de internet a conferinței”.
Companiile Rețele Electrice, parte a Grupului PPC, au semnat astăzi contracte de creditare în valoare de un miliard de lei cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Transilvania, BCR și ING Bank România, în cadrul unei finanțări sindicalizate în care BERD a fost liderul de consorțiu. Fondurile vor fi utilizate pentru refinanțarea și finanțarea programelor de investiții ale operatorilor de distribuție de energie electrică Rețele Electrice Muntenia (REM), Rețele Electrice Banat (REB) și Rețele Electrice Dobrogea (RED) în zonele lor de activitate, pentru anii 2023 și 2024.
„Principala noastră preocupare în anii următori este realizarea programelor ambițioase de investiții anunțate de către Grupul PPC pentru a asigura reziliența rețelelor electrice, prin digitalizare, modernizare și reconfigurare. Infrastructura pe care o operează companiile Rețele Electrice are rol de vector de creștere economică, de a asigura tranziția energetică și competitivitatea economiei. Avem deja cei mai eficienți operatori de distribuție din România iar obținerea de astfel de finanțări, la dobânzi competitive, ne permit să menținem un nivel redus al costurilor ,în beneficiul final al clienților. Necesarul de investiții în rețele electrice de distribuție este foarte mare și de aceea facem eforturi pentru a finanța aceste investiții la costuri optime”, a declarat Răzvan Popescu, director financiar al companiilor PPC în România.
În cadrul consorțiului, BERD va pune la dispoziție fonduri totale de 500 de milioane de lei, din care 175 de milioane de lei pentru Rețele Electrice Muntenia, 175 milioane de lei pentru Rețele Electrice Banat și 150 de milioane de lei pentru Rețele Electrice Dobrogea.
Cele trei bănci comerciale vor asigura alte 500 de milioane de lei, în cote egale. Astfel, REM a obținut de la BT, BCR și ING credite de 175 de milioane de lei, REB 175 de milioane de lei, iar RED 150 de milioane de lei.
Valoarea totală a proiectelor de investiții care vor fi finanțate inclusiv cu ajutorul creditelor menționate este de 1,442 miliarde de lei, din care 575 milioane de lei la Rețele Electrice Muntenia, 465 milioane de lei la Rețele Electrice Banat și 402 de milioane de lei la Rețele Electrice Dobrogea.
Programele de investiții vizează atât modernizarea rețelelor pentru îmbunătățirea calității serviciului de distribuție, reducerea consumului propriu tehnologic și creșterea eficienței operaționale cât și sporirea capacității rețelelor pentru a putea acomoda noi consumatori și un nivel sporit al consumului în zonele aflate în dezvoltare.
De asemenea, toți cei trei operatori de distribuție vor continua instalarea de contoare inteligente și de sisteme de telecontrol al instalațiilor, inclusiv de echipamente pentru aisgurarea securității cibernetice.
În cadrul acordurilor de finanțare este prevăzută posibilitatea majorării valorii împrumuturilor cu încă 500 de milioane de lei, începând cu anul 2025, opțiune neangajantă aflată la dispoziția companiilor Rețele Electrice.
6 din 10 români se așteaptă ca nivelul lor de bunăstare să crească anul acesta, arată cea mai recentă ediție a Barometrului UNSAR – IRES. În același timp, 2 din 10 dintre participanții la cercetarea sociologică declară că se așteaptă ca bunăstarea lor individuală să rămână la fel.
Potrivit respondenților, printre factorii cu o contribuție semnificativă la bunăstarea personală se numără accesul la educație (78% dintre repondenți), echilibrul emoțional (72%), starea de sănătate și stilul de viață echilibrat – alimentație, sport, timp liber, vacanțe, călătorii (70%), etc.
„Sănătatea reprezintă o preocupare din ce în ce mai prezentă în viața românilor, chiar dacă, de multe ori, ne lăsăm absorbiți de problemele de zi cu zi. Ne propunem să contribuim la o mai bună informare a publicului larg privind riscurile la care ne expunem și modul în care le putem gestiona – motiv pentru care UNSAR va lansa o platformă de comunicare / think tank de politici publice: Alianța pentru BunăStare”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
Interesul în creștere al românilor privind starea de bine este reflectat și prin evoluția asigurărilor voluntare de sănătate – acesta fiind segmentul care a înregistrat una dintre cele mai susținute evoluții la nivelul industriei de asigurări facultative. Practic, în 2023, asigurările de sănătate au crescut cu21,5% comparativ cu anul anterior, iar indemnizațiile brute plătite de asigurători în baza acestor polițe s-au majorat chiar și mai mult, cu 27%.1
„În diverse situații neprevăzute, asigurările voluntare de sănătate sau de viață ajută la menținerea unui echilibru financiar în caz de accidente, îmbolnăviri și nu numai. Toate acestea pot avea efecte negative importante asupra familiilor noastre și ne pot afecta semnificativ starea de bine sau calitatea vieții. Însă, perioadele dificile pot fi depășite mai ușor apelând la protecția și beneficiile unei asigurări”, a precizat Roxana BĂLUȚĂ, Specialist Asigurări Viață și Sănătate & Coordonator programe UNSAR.
Barometrul „Percepția riscului și cultura asigurărilor din România” a fost realizat în luna mai a acestui an, la solicitarea UNSAR, pe un eșantion reprezentantiv format din 1.010 respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, folosind metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Sursa: Ultimul raport ASF disponibil – Evoluția pieței asigurărilor în anul 2023↩︎
Compania MET Energía España, subsidiară a companiei elvețiene MET Group, anunță că „a semnat două acorduri de tip PPA (Power Purchase Agreements). Conform acestor contracte, MET Energía España va achiziționa energia electrică produsă de o centrală solară deținută de Prosolia Energy pentru a furniza energie 100% verde către Atlantic Copper, al doilea mare producător de cupru din lume, prin traderul independent Fortia Energía.
Acordul implică mai multe companii, în două etape distincte. În primă fază, MET Energía España a ajuns la un acord cu Prosolia Energy, lider european în producția de energie regenerabilă, pentru a achiziționa electricitatea produsă de centrala fotovoltaică cu o capacitate de 23 MWp Sant Jordi, situată în Castellón, cea mai mare din Comunitatea Valenciană, pe o perioadă de 10 ani.
Într-o a doua etapă, MET Energía España a convenit cu Atlantic Copper și Fortia Energía să furnizeze producătorului de cupru electricitatea verde produsă de centrala fotovoltaică Sant Jordi. Fortia Energía este un trader independent, lider pe piața iberică și unul dintre principalii furnizori de energie pentru marii consumatori industriali din Spania și Portugalia. Acordul PPA semnat între părți include și un certificat de garanție de origine 100%, care evidențiază sustenabilitatea energiei electrice furnizate”.
Alberto Pérez, Power Director al MET Energía España: „Unul dintre punctele forte ale MET în acest moment pe piețele europene de energie este capacitatea de a structura soluții inovatoare pe termen lung într-o manieră transparentă, generând valoare atât pentru producătorii de energie din surse regenerabile, cât și pentru marii clienți industriali. Cele două acorduri promovează noi formule pentru decarbonizarea industriei spaniole.”
Javier Martínez, CEO Prosolia Energy: „Prin acest acord strategic ne consolidăm poziția de Producător Independent de Energie și ne reiterăm angajamentul de a contribui la decarbonizarea energiei și la sustenabilitatea mediului industrial european. Colaborarea noastră cu MET ne permite să oferim clienților industriali energie electrică verde din activele noastre într-un profil bandă, adaptat nevoilor lor de consum.”
Esther Alonso, director general pentru tranziție energetică și sustenabilitate la Atlantic Copper: „Acest nou acord de furnizare de energie verde, al cincilea dintr-un portofoliu pe care l-am început în urmă cu șase ani și care acum reprezintă 38% din achizițiile noastre de energie electrică, face parte din strategia de decarbonizare și din angajamentul nostru față de utilizarea energiilor regenerabile pentru a garanta o aprovizionare sigură, competitivă și curată.”
Juan Temboury, CEO Fortia: „Odată cu semnarea acestui PPA, Fortia Energía oferă partenerului Atlantic Copper aprovizionare cu energie pe termen lung, complet regenerabilă și fiabilă, la un preț competitiv, demonstrând încă o dată angajamentul real al marii industrii față de tranziția energetică și rolul esențial pe care îl are în transformarea economiei.”
MET Group este „o companie energetică europeană integrată, cu sediul central în Elveția, cu activități și active pe piețele de gaze naturale și energie electrică. MET este prezentă în 15 țări prin intermediul filialelor, pe 30 de piețe naționale de gaze naturale și în 39 de centre internaționale de tranzacționare. MET are o experiență vastă în exploatarea activelor energetice verzi (regenerabile) și flexibile (convenționale), oferind astfel un sprijin cât mai larg posibil pentru tranziția energetică. În 2023, veniturile consolidate din vânzări ale Grupului MET s-au ridicat la 24,5 miliarde de euro, cu un volum total tranzacționat de gaze naturale de 88 BCM și un volum total tranzacționat de energie electrică de 68 TWh”.
Prosolia Energy a fost fondată în 2003 și este caracterizată ca „unul dintre cei mai mari producători de energie regenerabilă, integrat pe verticală. Pe lângă faptul că este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de proiecte de producție a energiei verzi în Europa, Prosolia Energy s-a poziționat ca un pionier în sectorul energiei regenerabile adoptând soluții inovatoare de eficiență energetică și durabilitate. Cu o prezență puternică în Spania, Portugalia, Franța, Italia și Germania, Prosolia Energy se concentrează pe proiecte industriale de autoconsum și pe producția de energie regenerabilă pentru vânzare pe piață. Compania are în prezent un portofoliu de proiecte în dezvoltare în Europa de peste 4,5 GW”.
Fondată în 2007 de un grup de mari consumatori, Fortia Energía a apărut „ca o soluție inovatoare pentru furnizarea de energie electrică către industria de bază și este în prezent cel mai mare furnizor independent de pe piața iberică de energie electrică. Cu un model bazat pe transparență și flexibilitate, oferă soluții inovatoare de furnizare adaptate cerințelor marilor clienți corporativi din sectorul industrial, furnizând energie electrică către peste o sută de centre de producție din Spania și Portugalia”.
Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, în luna mai 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut, faţă de luna aprilie 2024, atât ca serie brută cu 6,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 11,8%.
Mai 2024 comparativ cu aprilie 2024
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna mai 2024, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 6,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-9,3%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-5,9%) şi la comerţul cu autovehicule (-5,6%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 13,8%.
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2024, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 11,8%.
Mai 2024 comparativ cu mai 2023
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna mai 2024, comparativ cu luna mai 2023, a înregistrat o scădere cu 7,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-22,8%), comerţul cu autovehicule (-5,8%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-4,6%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 8,4%.
Perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2024, a înregistrat o scădere cu 3,3% faţă de luna mai 2023.
În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 2,6%, influențată de creşterea cifrei de afaceri la: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+16,0%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+10,0%) și comerţul cu autovehicule (+3,0%). Activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au scǎzut cu 17,3%.
În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 2,4%.
Compania ICAP CRIF, deținută integral de CRIF și lider de piață în sud-estul Europei, anunță „achiziția Company Data SRL, care operează sub numele Date Firme, o companie de succes din județul Cluj. Date Firme livrează servicii unui număr semnificativ de clienți locali, iar achiziția acesteia este proiectată să consolideze operațiunile CRIF în zona centrală și de vest a României.
Date Firme va continua să vândă produsele și serviciile proprii, adăugând în oferta sa soluțiile avansate ale ICAP CRIF”.
Theodoros Polydoros, director executiv al ICAP CRIF Bulgaria și România: „ICAP CRIF și Date Firme se angajează să asigure o tranziție fără probleme pentru clienții lor. Continuitatea operațiunilor, inclusiv asistența pentru clienți și interfețele online, acestea sunt prioritățile noastre principale. Suntem încrezători că această achiziție va aduce beneficii semnificative clienților, angajaților și comunității de afaceri.”
ICAP CRIF precizează că „expertiza Date Firme și portofoliul său stabil în România vor completa operațiunile bine cunoscute ale ICAP CRIF precum și gama sa diversificată de produse, creând o sinergie de care vor beneficia clienții ambelor companii. Clienții Date Firme vor avea acum acces la gama extinsă de produse și servicii ICAP CRIF, acestea oferindu-le mai multe opțiuni și flexibilitate”.
Nikitas Konstantellos, președinte și CEO al grupului de companii ICAP CRIF: „Achiziția strategică a Date Firme de către ICAP CRIF este o dovadă a angajamentului companiei de a-și extinde activitatea în Europa de Sud-Est. Integrarea Date Firme va contribui, fără îndoială, la traiectoria de creștere a ICAP CRIF și CRIF, consolidând poziția acestora de lider în sectoarele de informații de afaceri și soluții de risc de credit.”
ICAP CRIF subliniază că, „într-un context economic ce evoluează rapid, se angajează să rămână în fruntea inovației, oferind servicii și soluții de neegalat clienților săi, abilitând companiile, încurajând creșterea economică și contribuind la un viitor prosper.”
ICAP CRIF (anterior ICAP S.A. grup de companii), cu 60 de ani de prezență de succes în Grecia, România, Bulgaria și Cipru, este caracterizat ca „lider de piață în soluții de risc de credit și informații de afaceri din sud-estul Europei. Din 23 decembrie 2021, ICAP CRIF este o companie deținută integral de CRIF. Este un hub regional important în cadrul grupului CRIF și este organizat și funcționează ca o singură entitate sub o singură echipă comună de management. ICAP CRIF (www.icapcrif.com) oferă soluții inovatoare pentru o gamă largă de provocări în afaceri, care sunt grupate în 5 categorii: Soluții pentru informații de afaceri și risc de credit, Servicii de evaluare și analiză, Soluții de marketing și vânzări, Soluții tehnologice și Servicii avansate de analiză și consultanță.
ICAP CRIF RATINGS SINGLE MEMBER SA este una dintre puținele companii din Europa certificate ca Agenții de Evaluare a Creditelor (CRA) de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)”.
CRIF este cunoscută ca „o companie globală specializată în sisteme informatice de credit și afaceri, servicii de analiză, externalizare și procesare, precum și soluții avansate digitale și open banking pentru dezvoltarea afacerilor. CRIF își propune să creeze valoare pentru consumatori, întreprinderi și instituții financiare prin furnizarea de informații și soluții care permit luarea deciziilor mai puternice, îmbunătățirea accesului la credit și accelerarea inovației digitale. CRIF oferă, de asemenea, consumatorilor și IMM-urilor servicii de prevenire a fraudei și de securitate cibernetică. În plus, CRIF Ratings, o agenție de rating de credit autorizată de ESMA și recunoscută ca ECAI, oferă ratinguri companiilor nefinanciare cu sediul în UE. CRIF este, de asemenea, un AISP în toate țările europene în care este aplicabilă directiva PSD2 pentru open banking și un AISP în Marea Britanie. Fondată la Bologna în 1988, astăzi compania operează în 37 de țări de pe 4 continente, cu peste 6.400 de profesioniști. Peste 10.500 de bănci și instituții financiare, peste 600 de companii de asigurări, 90.000 de întreprinderi și 1.000.000 de consumatori folosesc în prezent serviciile CRIF.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunță că, în prezent, are înregistrate în evidențele proprii 2250 de locuri de muncă vacante, potrivit datelor rezultate din declarațiile agenților economici din județ. Dintre aceste locuri, 46 sunt pentru persoane cu studii superioare, 552 pentru persoane cu studii medii, 456 pentru muncitori calificați, 1196 pentru muncitori necalificați.
Printre ocupațiile ofertei se află: director vânzări, șef depozit, inginer construcții civile, industriale și agricole, referent de specialitate financiar-contabilitate, specialist resurse umane, programator, tehnician electronică, tehnician mecanic, asistent medical generalist, agent de vânzări, referent resurse umane, asistent manager, funcționar administrativ, operator introducere, validare si prelucrare date, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, gestionar depozit, expeditor internațional, bucătar, ospătar, îngrijitor clădiri, lucrător comercial, casier, infirmier, îngrijitoare la unități de ocrotire socială și sanitară, servant pompier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher restaurator, faianțar, montator placaje interioare și exterioare, instalator apă, canal, zugrav, sudor, lăcătuș mecanic, strungar universal, mecanic auto, electrician de întreținere și reparații, confecționer articole din piele și înlocuitori, operator chimist la fabricarea lacurilor, vopselelor și uleiurilor, conducător auto transport rutier de mărfuri, șofer de autoturisme și camionete, stivuitorist, femeie de serviciu, spălător vehicule, muncitor necalificat în agricultură, săpător manual, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, ambalator manual, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, lucrător bucătărie, curier, paznic, portar.
AJOFM Ilfov precizează că „toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.
Trimestrul IV 2023 a marcat o accelerare a creșterii PIB real[1] (până la 3 la sută, variație anuală, față de o medie de 1,8 la sută în trimestrele I-III), evoluția fiind datorată atât consumului privat, cât și investițiilor. Din perspectiva ofertei, dinamizarea activității economice a fost localizată la nivelul sectoarelor neindustriale, în timp ce industria prelucrătoare a continuat să resimtă tracțiunea anemică din partea cererii externe (cu un ritm de -2 la sută în termeni anuali, VAB din industrie a marcat al nouălea trimestru de scădere), vezi graficul 1.
Graficul 1. Contribuţii la creşterea economică
Cererea de consum își va păstra probabil traiectoria ascendentă și în prima parte a anului 2024, sub efectul creșterii preconizate a veniturilor reale ale populației, având în vedere majorările operate la 1 ianuarie 2024 asupra punctului de pensie și a salariilor din sectorul bugetar, precum și temperarea graduală a inflației. Datele efective cu privire la volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul relevă o dinamizare a activității în intervalul ianuarie-februarie 2024, până la 9,8 la sută (variație anuală), creșteri ample fiind vizibile în cazul vânzărilor de îmbrăcăminte, încălțăminte, produse farmaceutice și cosmetice (peste 20 la sută) și în cel al companiilor a căror activitate se desfășoară preponderent online (14 la sută). Totodată, așteptările pe termen scurt ale operatorilor din comerțul cu amănuntul s-au îmbunătățit, indicatorul de încredere avansând până la 9,1 puncte în trimestrul I 2024 (cu o contribuție importantă din partea comercianților al căror domeniu principal de activitate îl reprezintă vânzarea de bunuri alimentare), Grafic 2. Comerțul auto și-a atenuat rata anuală de creștere (până la 3,5 la sută în perioada ianuarie-februarie 2024), fiind totuși posibilă o revenire către finele trimestrului, având în vedere interesul ridicat al populației pentru achiziția de autovehicule prin intermediul celor două Programe de Reînnoire a parcului auto („Rabla Clasic” și „Rabla Plus”), demarate în 19 martie; în plus, așteptările dealerilor auto, surprinse de sondajul DG ECFIN cu privire la evoluția pe termen scurt a vânzărilor, relevă o îmbunătățire în primele trei luni ale anului 2024 comparativ cu trimestrul IV 2023.
Graficul 2. Consumul populaţiei
În ultimul trimestru din 2023, deficitul bugetului general consolidat s-a mărit substanțial, dar mai puțin față de intervalul similar al anului precedent, ajungând la 33,4 miliarde lei (2,1 la sută din PIB)[3], față de 39,1 miliarde lei (2,8 la sută din PIB) în trimestrul IV 2022. Creșterea în raport cu trimestrul anterior s-a datorat amplificării cheltuielilor bugetare totale[4], inclusiv pe seama cheltuielilor de capital și a celor cu bunuri și servicii[5], precum și a cheltuielilor de personal[6][7]. Principala contribuție a aparținut însă sporirii considerabile a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile[8], având totuși un impact mai scăzut asupra soldului bugetar[9]. Veniturile bugetare totale s-au majorat la rândul lor[10], dar mai moderat decât cheltuielile, și predominant cu aportul sumelor primite de la UE, în condițiile în care creșterea încasărilor provenite din TVA, din contribuții de asigurări și din impozitul pe salarii și venit a fost în mare parte contrabalansată de diminuarea veniturilor aferente altor impozite și taxe pe bunuri și servicii[11].
Pe ansamblul anului 2023, execuția bugetară s-a soldat cu un deficit de 89,9 miliarde lei, semnificativ superior celui din anul precedent (80,8 miliarde lei) și mult mai mare decât plafonul aprobat (68,3 miliarde lei), echivalând însă cu 5,6 la sută din PIB, față de 5,8 la sută din PIB în 2022.
În primul trimestru al anului curent, deficitul bugetar a continuat în mod atipic să crească față de trimestrul precedent, ajungând la 35,9 miliarde lei (2,1 la sută din PIB) și depășind astfel considerabil valoarea înregistrată în primele trei luni din 2023, de 22,8 miliarde lei (1,4 la sută din PIB).
Cu un avans de 21,4 la sută în termeni anuali, formarea brută de capital fix și-a consolidat poziția de motor al creșterii economice (aport de 5 puncte procentuale în trimestrul IV). Traiectoria este posibil să se prelungească pe orizontul apropiat, pe fondul menținerii contextului favorabil din perspectiva surselor de finanțare. Astfel, valoarea estimată pentru anul 2023 a influxurilor nete de ISD sub forma participațiilor la capital[12] a fost apropiată nivelurilor din 2021-2022 (deși în scădere ca pondere în PIB), iar rambursările din fondurile structurale și de investiții aferente CFM 2014-2020 s-au intensificat spre finalul anului 2023. Totodată, pentru anul în curs sunt estimate a se absorbi peste 3 miliarde euro în cadrul CFM 2021-2027 (fonduri alocate prin politica de coeziune și pentru dezvoltarea agriculturii), iar 2,7 miliarde euro alocați în cadrul PNRR urmează a se încasa în cazul evaluării favorabile a celei de-a treia cereri de plată depuse la CE în decembrie 2023. Această din urmă sumă se va adăuga fondurilor încasate până acum prin Mecanismul de redresare și reziliență (9,4 miliarde euro), care, totuși, până în luna martie 2024 au fost utilizate doar în proporție de 20 la sută[13].
Principala contribuție la extinderea investițiilor a revenit lucrărilor de construcții, al căror volum s-a plasat cu circa 24 la sută peste cel din trimestrul IV 2022, rolul determinant aparținând în continuare proiectelor de infrastructură (în creștere cu 34 la sută). Finalul anului anterior și prima parte a celui curent sunt marcate de finalizarea sau demararea unor proiecte de anvergură, îndeosebi în domeniul rețelei de drumuri de interes național, în timp ce calendarul electoral va da probabil un impuls suplimentar lucrărilor de construcții pentru rețelele locale de drumuri și de utilități. Construcțiile de clădiri s-au majorat cu 5,8 la sută, însă traiectoria suprafeței autorizate a rămas descrescătoare (-19 la sută în ultimele 12 luni, până în luna februarie 2024), mai cu seamă în cazul proiectelor pentru locuințe. În contextul în care pe acest din urmă segment există semnale de revigorare a cererii (având în vedere creșterea veniturilor reale și a creditelor noi contractate de populație), evoluția negativă a autorizațiilor pare să fie imprimată de persistența constrângerilor de natura ofertei pe piața proiectelor imobiliare noi, inclusiv pe fondul întârzierii soluționării problemelor de ordin juridic-legislativ (Grafic 3).
Graficul 3. Construcții
O dinamică alertă au înregistrat și achizițiile de mașini și echipamente (circa 19 la sută în termeni anuali[14]), inclusiv din domeniul IT și din cel militar. Un interes ridicat se acordă în continuare investițiilor pentru creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile, constând atât în proiecte noi de mari dimensiuni (mai ales parcuri fotovoltaice), cât și în cele pentru producerea de energie destinată consumului propriu al companiilor, instituțiilor publice și populației. Investițiile din această ultimă categorie sunt stimulate și de reluarea, în luna ianuarie 2024, a schemei Casa Verde Fotovoltaică, prin care persoanele fizice pot beneficia de o finanțare de 20.000 de lei, care va putea fi completată, începând din acest an, cu un voucher în valoare de 25.000 de lei, potrivit unei măsuri prevăzute în PNRR revizuit. Totodată, printre proiectele de investiții în curs de derulare în sectorul manufacturier se numără și cele din sfera electromobilității, vizând transportul public urban și producția de autoturisme (Grafic 4).
Graficul 4. Investiţii, exclusiv construcţii
Contribuția exportului net de bunuri și servicii la dinamica PIB a fost negativă pentru prima oară în anul 2023 (-1,8 puncte procentuale). Responsabilă pentru acest rezultat a fost balanța serviciilor, în timp ce schimburile comerciale de bunuri au avut un aport neutru. În primul caz, efectul negativ dominant a fost localizat la nivelul serviciilor de turism, datele din balanța de plăți (valori nominale) indicând o creștere în termeni anuali a cheltuielilor efectuate de rezidenții care călătoresc în străinătate (în linie cu intensificarea cererii autohtone de consum), precum și o scădere a încasărilor aferente vizitelor turiștilor străini în țara noastră inclusiv ca urmare a efectului de bază generat de afluxul de populație de origine ucraineană cauzat de invazia rusească, a cărui influență s-a resimțit în cea mai parte a anului 2022[15].
La nivelul bunurilor, ritmurile anuale au devenit pozitive atât în cazul exporturilor, cât și în cel al importurilor, dar s-au plasat la valori modeste (Grafic 5). În cazul exporturilor, creșterea (1 la sută) a purtat amprenta producției relativ înalte de cereale și oleaginoase, care a antrenat un salt de peste 80 la sută al cantităților exportate. În schimb, trenarea activității în sectorul manufacturier din zona euro s-a regăsit într-o evoluție negativă a livrărilor externe de produse industriale, atât bunuri intermediare, cât și bunuri finale de capital și de consum – excepții mai vizibile au fost reprezentate de exporturile de autovehicule și de anumite categorii de construcții metalice, la care s-au adăugat cele de ulei comestibil (+64 la sută), în contextul recoltei bogate menționate anterior. Fragilitatea cererii externe s-a repercutat și asupra importurilor de bunuri intermediare, însă traiectoria acestora a fost contrabalansată de revigorarea achizițiilor de bunuri de capital și de consum (+14,3 la sută, respectiv +0,6 la sută), în asociere cu creșterea absorbției interne.
Graficul 5. Comerţ Exterior
Pe ansamblul anului 2023, componenta de volum a balanței comerciale a avut o evoluție favorabilă, care s-a reflectat și la nivelul balanței de plăți[16]. Deficitul bunurilor a coborât la 29 miliarde euro (-9,5 la sută, variație nominală), iar surplusul balanței serviciilor s-a majorat cu 3,2 la sută, astfel încât deficitul contului curent s-a plasat cu 13,1 la sută sub nivelul din anul 2022 (22,6 miliarde euro). Începutul anului 2024 a marcat scăderea în continuare a deficitului bunurilor (cu 0,9 la sută în intervalul ianuarie-februarie comparativ cu perioada similară din anul precedent), însă dezechilibrul contului curent s-a adâncit (cu 24,6 la sută, până la 2,7 miliarde euro), o contribuție revenind reducerii surplusului aferent contului serviciilor, atribuită în esență activității de turism internațional (Grafic 6).
Graficul 6. Contul curent
[1] În această secțiune, analiza PIB se bazează pe variații anuale calculate utilizând seriile de volum exprimate în prețurile trimestrului corespunzător al anului precedent.
[2] Care au avut o eficiență sporită din perspectivă multianuală.
[3] De la 19,2 miliarde lei (1,2 la sută din PIB) în trimestrul III 2023.
[4] A căror dinamică anuală reală a revenit în teritoriul pozitiv, la 4,0 la sută (de la -0,5 la sută în trimestrul precedent
[5] Amplitudinea creșterii a fost totuși inferioară celei din trimestrul IV 2022, dată fiind și plafonarea acestor categorii de cheltuieli în ultimele luni din 2023 (conform OUG nr. 90/2023), ele înregistrând astfel scăderi în termeni anuali reali.
[6] Dinamică anuală reală a acestor cheltuieli a urcat la 10,6 la sută, reprezentând un maxim post-2019.
[7] În sens opus a acționat diminuarea cheltuielilor cu subvențiile (dată fiind mai ales scăderea celor cu schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici), precum și a celor cu dobânzile, ambele accentuându-și declinul în termeni anuali reali)
[8] În principal datorită cheltuielilor cu proiecte cu finanțare din Cadrul financiar multianual 2014-2020 aflat în curs de finalizare; o contribuție minoră a venit și din partea proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
[9] Dată fiind evoluția relativ similară a sumelor primite de la UE. În trimestrul IV 2023, au crescut însă și cheltuielile cu proiecte având finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, care au continuat să le depășească pe cele finanțate din granturi PNRR.
[10] Ritmul anual real de creștere a veniturilor a revenit, de asemenea, în teritoriul pozitiv, urcând la 11,3 la sută (de la -0,1 la sută în trimestrul anterior).
[11] Categorie în care sunt incluse și încasările la bugetul de stat generate de impozitarea operatorilor economici din sectorul energetic.
[13] Potrivit declarației ministrului investițiilor și proiectelor europene.
[14] Potrivit datelor de conturi naționale privind formarea brută de capital fix.
[15] Plățile realizate pe teritoriul României cu carduri emise de bănci care nu operează pe piața locală sunt înregistrate în balanța de plăți ca export de servicii turistice.
[16]O contribuție minoră la scăderea deficitului bunurilor a revenit și componentei de preț, în condițiile în care reducerea valorii unitare la import a fost ușor mai accentuată decât cea aferentă exporturilor.
În primul trimestru din 2024, rata inflației IPC și-a întrerupt temporar traiectoria descendentă urmată pe tot parcursul anului precedent, consemnând în luna martie un nivel egal cu cel din decembrie 2023 (6,61 la sută), pe fondul unor evoluții localizate mai ales la nivelul grupei bunurilor energetice, asociate unor puternice efecte de bază nefavorabile, unor majorări de accize, dar și avansului prețului petrolului. Acestor influențe li s-a contrapus contextul relativ benign de pe piețele agroalimentare mondiale, care a antrenat continuarea dezinflației în cazul bunurilor alimentare. Drept urmare, inflația de bază CORE2 ajustat și-a păstrat tendința descrescătoare (7,1 la sută la finele trimestrului I 2024), dar aportul dezinflaționist corespunzător bunurilor nealimentare și serviciilor de piață a fost mai restrâns. Totuși, presiunile de pe latura costurilor cu forța de muncă, a căror transmisie este facilitată de reziliența cererii din economie, imprimă un caracter lent procesului dezinflaționist din România (Grafic 1).
Graficul 1. Evoluţia inflatiei
Grupa bunuri energetice a avut o contribuție decisivă la stoparea parcursului dezinflaționist în trimestrul I 2024, atât prețurile la electricitate, cât și cele ale combustibililor înregistrând majorări ale dinamicilor anuale. În primul caz, a fost vorba exclusiv de manifestarea unui efect statistic advers (cu impact de aproximativ +0,7 puncte procentuale asupra IPC), aferent ieșirii din baza de calcul a lunii ianuarie 2023, atunci când s-a decis includerea tuturor clienților casnici sub incidența schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice. În perioada curentă, ratele lunare ale inflației pe acest segment sunt marginale, corespunzând doar migrației unor gospodării între tranșele de consum cu plafoane diferite (Grafic 2).
Graficul 2. Efecte de bază pe segmentul de energie electrică
În cazul combustibililor, cotația țițeiului Brent a cunoscut o ascensiune aproape neîntreruptă în perioada analizată, de la circa 75 dolari SUA/baril în debutul anului, până la aproape 90 dolari SUA/baril la finalul trimestrului și chiar peste acest nivel în luna aprilie. Influențe au venit mai ales din partea ofertei, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al prelungirii reducerilor voluntare de producție ale OPEC+ (Grafic 3). Tendința crescătoare a prețurilor carburanților a fost accentuată de parcurgerea primei etape de indexare a accizei la carburanți (impact estimat de circa +0,17 puncte procentuale asupra IPC), cealaltă etapă urmând a avea loc la jumătatea anului. Tot în sfera modificărilor fiscale, creșterea accizei la tutun începând cu 1 ianuarie 2024 a determinat scumpirea pachetelor de țigarete cu 1 leu, adăugând încă aproximativ 0,25 puncte procentuale la dinamica IPC.
Graficul 3. Preţul combustibililor
În contrast, prețurile alimentelor și-au restrâns în continuare dinamica anuală, beneficiind de contextul favorabil de pe piețele materiilor prime de profil – cotațiile internaționale au ajuns în linie cu cele înregistrate în prima jumătate a anului 2021, pe fondul stocurilor ample și al perspectivelor favorabile privind recolta globală (Grafic 4). În cazul alimentelor cu prețuri volatile (legume, fructe, ouă) dinamica anuală a înregistrat un declin notabil, până la valoarea nulă (de la 6,7 la sută în decembrie 2023), iar rata anuală de creștere a prețurilor alimentelor procesate a frânat până la 3,3 la sută, imprimând o nouă temperare a inflației CORE2 ajustat (7,1 la sută în martie 2024, nivel inferior cu 1,3 puncte procentuale celui consemnat la finele anului trecut).
Corecții ale variațiilor anuale s-au consemnat și la nivelul produselor nealimentare și al serviciilor de piață, cele două segmente ale inflației de bază afișând, totuși, un grad mai ridicat de rigiditate (Grafic 5) – în primul caz, rata anuală de creștere a prețurilor a rămas în teritoriul de două cifre (10,2 la sută la finalul trimestrului I), iar în cel de-al doilea caz a coborât ușor sub acest prag (9,6 la sută). Chiar în condițiile dinamicilor în scădere ale prețurilor unor bunuri importate și ale influenței limitate a costurilor materiale de producție (materii prime, energie), dezinflația pe aceste segmente rămâne lentă; majorarea pronunțată a costurilor cu forța de muncă constituie un factor inhibitor, transmisia în prețurile finale fiind favorizată de o cerere de consum solidă, după cum denotă valorile recente ale indicatorilor de activitate din retail.
Graficul 5. Componentele inflaţiei de bază CORE2 ajustat
În planul măsurilor administrative cu impact direct asupra inflației de bază, în trimestrul I 2024 autoritățile au decis majorarea cotei TVA la alimentele cu conținut ridicat de zahăr și la unele servicii de agrement, precum și introducerea unei accize pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr (impact total estimat asupra dinamicii IPC de circa +0,15 puncte procentuale, iar asupra dinamicii CORE2 ajustat de circa +0,24 puncte procentuale). În același timp, pachetului de măsuri privind plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază (inclusiv limitarea celui aferent unor importuri care nu sunt procesate suplimentar în România) i s-a adăugat o nouă prelungire, până la finalul anului. Din perspectiva pieței (procesatori, operatori comerciali), această intervenție administrativă implică o erodare a profiturilor, care poate fi compensată prin majorarea prețurilor finale ale unor produse care nu intră sub incidența măsurii, mai ales în condiții permisive de cerere. Conjunctura actuală, caracterizată de un context benign din perspectiva cotațiilor materiilor prime agroalimentare, ar reprezenta o oportunitate de normalizare a mecanismelor de funcționare a pieței de profil.
Anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din toate sectoarele s-au poziționat pe un palier superior celui prevalent în trimestrul precedent, în corelație cu revigorarea activității economice și cu recentele demersuri de consolidare fiscală întreprinse în ultimul trimestru din 2023 sau la începutul anului 2024, care exercită un impact inflaționist (Grafic 6).În schimb, așteptările analiștilor bancari în ceea ce privește rata anuală a inflației peste un an, respectiv doi ani, au fost revizuite în sens descendent, indicatorul aferent orizontului mai îndepărtat situându-se în proximitatea limitei superioare a intervalului asociat țintei staționare.
Graficul 6. Anticipaţii privind evoluţia preţurilor
Rata medie anuală a inflației a continuat să scadă în primul trimestru al anului 2024, până la 8,5 la sută în cazul indicatorului calculat pe baza structurii IPC, respectiv până la 8,3 la sută în cazul celui calculat pe baza metodologiei IAPC (-1,9 puncte procentuale, respectiv -1,4 puncte procentuale comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior). Cu toate acestea, ecartul față de inflația medie din Uniunea Europeană s-a extins până la 3,6 puncte procentuale (față de 3,3 puncte procentuale la finalul anului precedent), dat fiind profilul relativ lent al dezinflației din România (Grafic 7).
Graficul 7. IAPC mediu anual în ue – mar 2024
Rata anuală a inflației IPC la finele trimestrului I 2024 a consemnat un nivel efectiv marginal superior celui anticipat în ediția din luna februarie a Raportului asupra inflației (+0,1 puncte procentuale).
Economia globală își continuă redresarea în urma multiplelor șocuri suprapuse de natura ofertei. Pe parcursul ultimelor trimestre, chiar dacă a încetinit, creșterea economică de la nivel global a rămas relativ rezilientă, iar în paralel s-au consemnat noi corecții ale ratelor inflației, cu progrese remarcabile raportat la valorile atinse la apogeul crizei. În aceste condiții, cel puțin până la acest moment, nu s-au confirmat avertismentele ce sugerau inevitabilitatea înregistrării unei stagflații și chiar a unei recesiuni la nivel global. Cu toate acestea, este de așteptat ca ritmul expansiunii economice să rămână și în perioadele următoare relativ scăzut comparativ cu standardele istorice, pe fondul efectelor persistente ale invaziei Rusiei în Ucraina, al apariției unor noi focare de tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu, dar și a tendințelor tot mai pronunțate de fragmentare geoeconomică.
Și în România, anul 2023 a consemnat o atenuare a creșterii economice, aceasta coborând la 2,1 la sută (de la 4,1 la sută în 2022), un ritm care rămâne, totuși, unul dintre cele mai ridicate în plan regional și chiar european. Totodată, rata anuală a inflației IPC a coborât de la nivelurile extrem de ridicate, de două cifre, înregistrate în 2022. Inițial, date fiind așteptările generalizate ca principalele bănci centrale să înceapă și să conducă în ritm relativ rapid ciclul de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, piețele financiare au reacționat exuberant, inducând o relaxare a condițiilor financiare. Cu toate acestea, amânarea succesivă a acestor decizii a evidențiat faptul că procesul de normalizare a politicii monetare va fi, probabil, unul ceva mai atipic și, totodată, de mai lungă durată. Pe ansamblu, atât în ceea ce privește evoluția activității economice, cât și cea a inflației, situația rămâne una caracterizată de fragilitate și, în același timp, grevată de numeroase necunoscute. De exemplu, perspectiva ca economiile partenerilor externi ai României să se consolideze treptat, iar ratele inflației să continue să se reducă ar putea fi afectată în contextul „superciclului” electoral, cu numeroase runde succesive de alegeri programate în acest an. Toate aceste contingențe reclamă prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile asupra configurației cadrului macroeconomic.
Graficul 1.Prognoza inflației
Recent, temperarea și chiar stagnarea activității economiilor comunitare s-au reflectat și asupra celei din România. Astfel, dinamica trimestrială a PIB a consemnat o scădere în trimestrul IV 2023, în principal ca urmare a decelerării exporturilor, insuficient susținute de cererea externă. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2023, creșterea economică a consemnat un ritm pozitiv, de 2,1 la sută. Slăbirea activității economice din trimestrul IV 2023 pare însă a fi una tranzitorie, în condițiile în care evoluțiile economice de la nivel sectorial din intervalul ianuarie-martie 2024 sugerează o nouă dinamică pozitivă a PIB, posibil superioară ca ritm inclusiv celei anticipate în ultimul Raport asupra inflației. În corelație cu aceste evoluții, deviația pozitivă a PIB s-a redus, la rândul său, în trimestrul IV 2023, dar urmează să se refacă la începutul anului curent și să atingă, la finele primului semestru al anului, valori apropiate de cele estimate în precedentul raport. În condițiile în care se presupune, luând în considerare informațiile certe cunoscute până la acest moment, o corecție doar graduală, pe parcursul mai multor ani, a deficitelor bugetare excesive, excedentul de cerere agregată este anticipat a se menține pe tot parcursul intervalului de opt trimestre al proiecției.
În 2023, formarea brută de capital fix a înregistrat un parcurs remarcabil, cu o dinamică medie anuală de 14,4 la sută, cu mult peste cea consemnată de PIB. La această evoluție au contribuit în special atragerile de fonduri europene din cadrul financiar multianual 2014-2020, aflat la finalul perioadei extinse de bugetare. Deși autoritățile române au încasat, cumulat de la începutul programului, aproximativ 10 miliarde euro din fondurile PNRR, utilizarea efectivă a acestora în finanțarea de programe investiționale a fost relativ modestă, în cuantum estimat de aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor atrase. Cu toate acestea, sub efectul conjugat al tuturor surselor de finanțare disponibile, FBCF a consemnat în 2023, ca o premieră în ultimii ani, o contribuție la creșterea economică (3,6 puncte procentuale) superioară celei a consumului populației (2,2 puncte procentuale). Pe lângă fondurile europene, surse consistente de finanțare au continuat să rămână investițiile străine directe, însă este de așteptat ca pe termen mediu volumul acestora să se diminueze, inclusiv în corelație cu percepția investitorilor privind dezechilibrele macroeconomice persistente ale României.
În aceste condiții, pe măsura refacerii și, ulterior, a consolidării puterii de cumpărare a populației, consumul privat va redeveni, probabil chiar din acest an, principalul resort al creșterii economice. În acest sens, decisivă va fi evoluția robustă a venitului disponibil real al gospodăriilor, susținută de continuarea dezinflației și de creșterile salariale, atât cele din sectorul privat (inclusiv ca urmare a unor noi majorări anunțate ale salariului minim), cât și, în special în acest an, de cele din sectorul public. Totodată, se anunță creșteri ample ale transferurilor sociale, atât cele asociate implementării, începând din septembrie, a noii legi a pensiilor, cât și, ulterior, ca urmare a aplicării de la 1 ianuarie 2025 a algoritmului standard de indexare a acestora. În perspectivă, este esențială reechilibrarea cât mai rapidă a dinamicii creșterilor salariale, deja extrem de consistente, cu cea a productivității muncii, proces care va favoriza nu doar revenirea treptată a ratei inflației către țintă, ci și evitarea unor pierderi de competitivitate externă a economiei românești.
În 2023, deficitul de cont curent s-a corectat cu aproximativ 2,2 puncte procentuale față de anul 2022, cuantumul acestuia coborând la 7 la sută din PIB. Datele statistice complete pentru anul trecut reconfirmă rolul major în această corecție al ajustărilor balanței comerciale, la care se adaugă un sold excedentar, în creștere ușoară, al serviciilor. În perspectivă, noi reduceri ale deficitului de cont curent vor depinde de refacerea cât mai rapidă a economiilor partenerilor din Europa, de reechilibrarea unor componente deficitare ale balanței serviciilor (în special componenta „turism”), dar și de progrese susținute în accesarea fondurilor europene aferente noii perioade multianuale de bugetare 2021-2027. Totodată, noi ajustări mai consistente ale deficitului extern sunt strict condiționate de cele ale deficitului bugetar și, în particular, de readucerea cât mai rapidă a acestuia în linie cu țintele definite în cadrul procedurii de deficit excesiv. Pe de o parte, această corecție ar majora rezerva fiscală a României, utilă în cazul acomodării unor eventuale noi șocuri adverse, iar pe de altă parte, ar asigura un parcurs lin al absorbției de fonduri europene, necondiționat în mod formal de ritmul corecției fiscale.
Conform scenariului de bază actualizat, ulterior valorii de 6,61 la sută consemnate atât la finele anului 2023, cât și în luna martie 2024, rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie descendentă pe tot intervalul proiecției. Cu toate acestea, ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ în următorii doi ani comparativ cu cel consemnat în anul 2023. În plus, traiectoria indicatorului va fi marcată de unele oscilații de ritm, determinate în principal de manifestarea unor efecte de bază (de exemplu, cele favorabile asociate scumpirii medicamentelor în trimestrul III 2023 și majorărilor de impozite indirecte de la începutul anului curent ori cele nefavorabile asociate ieftinirii alimentelor și combustibililor din trimestrul IV 2023). Astfel, revenirea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei, însă la limita superioară a acestuia, este anticipată abia pentru trimestrul IV 2025, urmând să coboare la 3,4 la sută la orizontul proiecției, în luna martie 2026. Valorile proiectate pentru finele anului curent și al celui viitor sunt de 4,9 la sută și, respectiv, de 3,5 la sută, diferențe marginale (+0,2 puncte procentuale) fiind vizibile exclusiv pentru sfârșitul acestui an. În schimb, rata anuală a inflației calculată la taxe constante (prin eliminarea impactului majorărilor anterioare și al celor proiectate de TVA și accize) ar reveni în interiorul intervalului țintei încă din trimestrul II 2025, la 3,2 la sută, valoare consemnată, de altfel, și în luna martie 2026.
Atât pentru sfârșitul acestui an, cât și în perspectivă, principalul determinant al scăderii ratei anuale a inflației headline va rămâne indicele CORE2 ajustat. În același timp, contribuția componentelor exogene ale coșului la inflația totală se va menține relativ constantă la sfârșitul anului curent raportat la valoarea de la finele anului 2023 și se va reduce cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în 2025, stabilizându-se în jurul nivelului de 1,2 puncte procentuale către sfârșitul orizontului de proiecție. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat va urma o traiectorie continuu descendentă, susținută de reducerea graduală a gap-ului PIB în decursul anului curent, de corecția așteptărilor privind inflația, precum și de atenuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import. Cu toate acestea, cuantumul proiectat al inflației de bază îl va depăși pe cel al indicelui headline pe cea mai mare parte a intervalului de proiecție, date fiind presiunile încă ample din partea costurilor unitare cu forța de muncă, alimentate atât de creșterile salariale recente, cât și de cele anticipate. În sectorul privat, dinamici salariale ridicate vor fi determinate de persistența penuriei de forță de muncă calificată, de majorările acordate în vederea refacerii puterii de cumpărare a angajaților, de creșterile anunțate ale salariului minim, dar și ca urmare a unui efect de demonstrație indus de majorările câștigurilor salariale din sectorul public. Pentru luna decembrie 2024, rata anuală a inflației de bază a fost ușor revizuită în sus, la 5,3 la sută (+0,3 puncte procentuale față de ultimul raport), pe fondul persistenței la niveluri ridicate a presiunilor asupra componentelor servicii și bunuri nealimentare din structura indicelui. Ulterior, în 2025, diferențele față de ultima proiecție se atenuează sensibil, date fiind revizuirile în jos în special ale așteptărilor privind inflația și, într-o mult mai mică măsură, ale gap-ului PIB. Astfel, rata anuală a inflației de bază se va reduce până la 3,5 la sută în luna martie 2026, valoare plasată la marginea superioară a intervalului țintei de inflație.
Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
De la precedentul Raport asupra inflației, o serie de factori de risc dintre cei identificați s-au materializat, în particular legați de majorări salariale în sectorul public (de exemplu, creșterile acordate angajaților din sistemul de sănătate și asistență socială). De asemenea, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu s-au amplificat, însă efectele directe în plan economic ale acestor evoluții continuă să fie relativ atenuate. Chiar și în aceste condiții, balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri în sus ale inflației de la traiectoria proiectată în scenariul de bază.
Conform caracteristicilor proiecției pe termen mediu, ulterior inversării și epuizării, în cea mai mare parte, a efectelor șocurilor adverse de ofertă din ultimii ani, principalii determinanți ai inflației urmează să fie asociați factorilor fundamentali de pe plan intern. În acest sens, sunt relevante în special evoluțiile de pe piața forței de muncă, respectiv dinamicile salariale extrem de ridicate, la care se adaugă configurația viitoare a politicii fiscale și de venituri. În plan fiscal, la o primă evaluare, cel mai recent set de măsuri anunțat și implementat de autorități nu conține germenii unor corecții descendente de amploare ale deficitului bugetar din acest an și, pe cale de consecință, nici ale cuantumului acestuia pe termen mediu. În acest sens, autoritățile au anunțat recent o nouă traiectorie de corecție a deficitelor bugetare, ce prevede reîncadrarea acestuia în ținta de 3 la sută abia la orizontul anului 2027[1].
Din păcate, evaluarea plauzibilității acestei noi traiectorii este îngreunată de faptul că autoritățile nu au anunțat nici dozajul și nici natura măsurilor fiscale posibil a fi adoptate începând din 2025: modificări ale impozitelor directe sau ale celor indirecte, măsuri de raționalizare a cheltuielilor bugetare etc. În plus, pentru acest an, calendarul electoral încărcat nu exclude riscul unui derapaj fiscal în special în situația în care eventuale noi măsuri expansioniste ar viza majorări persistente ale cheltuielilor bugetare (de exemplu, noi creșteri salariale în sectorul public). Într-o astfel de eventualitate, întreaga traiectorie viitoare a deficitelor bugetare ar urma să gliseze în sens ascendent față de ipotezele de lucru din scenariul de bază, bazate pe informații certe disponibile la momentul finalizării proiecției. În perspectivă, riscuri de aceeași natură ar putea proveni din efectele adoptării probabile a legii salarizării unitare, ce reprezintă totodată unul dintre jaloanele centrale ale celei de-a patra cereri de plată din PNRR. Majorări salariale suplimentare, având ca surse atât politica de venituri a autorităților, cât și eventuale noi accentuări ale tensiunilor structurale de pe piața forței de muncă (deficit de forță de muncă calificată, accentuarea declinului demografic, noi valuri de emigrație), ar fi de natură să implice abateri consistente în sus ale inflației de la traiectoria proiectată.
Până la acest moment, efectele directe în plan economic ale evoluțiilor din Orientul Mijlociu au fost relativ atenuate. În schimb, odată cu escaladarea recentă a tensiunilor dintre Iran și Israel, conflictul din acest areal a căpătat noi valențe, context în care riscul extinderii tensiunilor geopolitice s-a accentuat. Pe acest fundal, a sporit riscul unor noi posibile perturbări în sfera comerțului internațional, inclusiv noi sincope în lanțurile globale de producție. În plus, reconfigurarea rutelor de transport va îngreuna procesele logistice și ar putea conduce la costuri suplimentare suportate de companii, posibil a fi ulterior transferate în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. În același timp, își reconfirmă importanța implicațiile economice ale războiului ruso-ucrainean. De exemplu, introducerea recentă a unor sancțiuni de către Statele Unite și Marea Britanie privind livrările de metale din Rusia (aluminiu, nichel și cupru) ar putea avea un efect perturbator pe piețele internaționale de profil, cu un potențial inflaționist ridicat.
Decizia de politică monetară
Dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 13 mai 2024 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
[1] Conform recomandării Consiliului Uniunii Europene în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România din iunie 2021, România trebuia să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024.
În intervalul ianuarie-februarie 2024, dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă și-a continuat parcursul descendent, până la -8,5 la sută (-2,3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul IV 2023), graficul 1. Diminuarea ritmului anual în cazul majorității grupelor de bunuri poate fi corelată cu detensionarea piețelor gazelor naturale și energiei electrice, dar și a piețelor materiilor prime nonenergetice. Tendințele se vor regăsi și în perioada următoare, în condițiile în care rezultatele sondajului DG ECFIN din luna martie indică o nouă diminuare a soldului conjunctural vizând evoluția viitoare a prețurilor de producție.
Graficul 1. Prețurile producției industriale pentru piața internă
În structură, cea mai vizibilă atenuare de ritm în perioada ianuarie-februarie 2024 au înregistrat prețurile de producție ale bunurilor energetice (-4,4 puncte procentuale, până la -17,6 la sută), exclusiv pe seama ramurii de producție și furnizare de energie electrică, termică și gaze (-20,2 la sută). Cotațiile spot pe piețele interne en gros ale gazelor și energiei electrice au înregistrat diminuări consistente față de perioada similară a anului anterior, în linie cu tendințele externe. Pe plan intern, raportul cerere/ofertă este favorabil. Pe de o parte, consumul din economie rămâne scăzut, inclusiv pe fondul redresării incomplete a industriilor energofage, iar pe de altă parte, oferta a beneficiat de producția mai însemnată de energie din surse hidro (debitul Dunării s-a situat peste media multianuală în lunile ianuarie-februarie) și de nivelul confortabil al depozitelor de gaze naturale. În plus, se resimte efectul dezvoltării altor segmente de energie regenerabilă, respectiv cea eoliană și solară (unde au intrat recent sau urmează să intre în funcțiune în viitorul apropiat noi capacități de producție, inclusiv prin creșterea rapidă a numărului de prosumatori). O influență marginală în sens contrar asupra prețurilor a avut-o majorarea tarifelor de distribuție și de transport pentru energia electrică, precum și a contribuției pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2024.
În același timp, ramura de prelucrare a țițeiului a consemnat o creștere pronunțată a variației anuale a prețurilor (+19,4 puncte procentuale, până la 1,1 la sută), situația tensionată din Orientul Mijlociu și menținerea acordului de reducere voluntară a producției OPEC+ plasând cotațiile țițeiului pe o traiectorie ascendentă.
Dinamici anuale negative au continuat să înregistreze bunurile intermediare: -6,5 la sută (valoare similară celei din trimestrul IV 2023), cu un aport consistent din partea industriei materialelor de construcții și a celei chimice, costurile reduse cu energia conducând, în cel de-al doilea caz, la majorarea ofertei interne, prin reluarea graduală a activității unui important producător de îngrășăminte.
O temperare de ritm a consemnat rata anuală a prețurilor bunurilor de consum (-1,1 puncte procentuale, până la 5,1 la sută), evoluția încorporând însă efecte de bază favorabile, mai ales pe segmentul bunurilor de folosință îndelungată (majorări ale prețurilor produselor electrocasnice în perioada similară a anului 2023, pe fondul prelungirii crizei semiconductorilor). În industria alimentară, presiunile din partea costurilor cu materiile prime agricole au rămas limitate, prețurile de producție fiind relativ stabile în perioada curentă; creșterea ușoară a ratei anuale (până la 0,8 la sută) s-a datorat și în acest caz unui efect de bază, însă de sens contrar (declin amplu al cotațiilor cerealelor și oleaginoaselor în urmă cu un an, acordul privind coridorul de transport al cerealelor pe Marea Neagră asigurând fluiditatea exporturilor ucrainene).
În cazul bunurilor de capital, dinamica anuală a prețurilor de producție a crescut ușor (cu 1 punct procentual, până la 8 la sută), cu o contribuție din partea segmentului mașini, utilaje și echipamente, o posibilă cauză a accelerării de ritm fiind reprezentată de evoluția favorabilă a cererii interne, investițiile de profil consemnând un parcurs robust în 2023.
În perioada ianuarie-februarie 2024, prețurile producției agricole au continuat să înregistreze ritmuri anuale negative, ușor mai accentuate comparativ cu perioada anterioară (-18,9 la sută, față de -16,6 la sută în trimestrul IV 2023), graficul 2. Similar intervalului precedent, contribuția importantă a revenit componentei vegetale (-24,7 la sută), ca urmare a reducerilor pronunțate de prețuri în cazul cerealelor și în cel al plantelor tehnice (până la -36 la sută), inclusiv pe fondul manifestării unor efecte de bază. În cazul legumelor, ritmurile anuale de creștere au consemnat o intensificare mai ales la ceapă, posibil în contextul lipsei spațiilor de depozitare, precum și al unui deficit de ofertă pe piața externă. Totodată, costurile de producție mai reduse (furaje, utilități) au favorizat diminuarea variației anuale a prețurilor produselor animale (-3,2 puncte procentuale, până la 1,7 la sută).
În perioada recentă, pe piața muncii au persistat unele indicii de detensionare, respectiv diminuarea ratei locurilor de muncă vacante, încetinirea ritmului angajărilor, stabilizarea ratei șomajului. Cu toate acestea, deficitul de personal calificat pare să reprezinte o trăsătură constantă a pieței muncii din România, indiferent de poziția în cadrul ciclului economic, sub influența problemelor structurale: rata ridicată de emigrare din ultimele două decenii, îmbătrânirea populației, rata redusă de participare, neconcordanța dintre calificările candidaților și cerințele mediului de afaceri. În aceste condiții, oferta limitată de forță de muncă conduce la menținerea unor condiții relativ încordate pe piața muncii și orice detensionare va fi probabil graduală. Începutul anului 2024 a marcat o încetinire a dinamicii salariale din mediul privat, care a rămas, totuși, înaltă; la nivel agregat, decelerarea din sectorul privat a fost contrabalansată de majorările salariale acordate în sectorul bugetar.
Dinamica anuală a efectivului de salariați din economie s-a temperat vizibil în trimestrul IV, până la 1 la sută (-0,3 puncte procentuale față de intervalul anterior), menținându-se la acest nivel și în primele două luni ale anului 2024 (Grafic 1). Tendința s-a regăsit îndeosebi în servicii, agricultură și, într-o măsură mai moderată, în construcții și comerț. Dincolo de efectele încetinirii activității economice asupra demersurilor de recrutare, la temperarea ritmului angajărilor din IT, construcții și agricultură este posibil să fi contribuit și eliminarea facilităților fiscale în luna noiembrie, firmele de profil reclamând o majorare a costurilor cu forța de muncă și amânarea deciziilor de angajare din motive financiare. În contrast, industria alimentară a fost mai puțin afectată de eliminarea acestor facilități, traversând o perioadă de extindere a producției, care s-a reflectat într-o ușoară revigorare a angajărilor în intervalul ianuarie-februarie 2024. Această evoluție – alături de atenuarea scăderii numărului de angajați în industria ușoară, cea a mobilei, dar și în sectoarele energointensive (cu o influență din partea stabilizării piețelor de energie) – a favorizat revenirea la valori pozitive a variației anuale a numărului de angajați pe ansamblul industriei, până la 0,6 la sută în intervalul ianuarie-februarie 2024, de la -0,1 la sută în trimestrul IV 2023. În sectorul bugetar, dinamica numărului de salariați s-a temperat până la 0,9 la sută în primele două luni din 2024 (-0,3 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023).
Graficul 1. Efectivul salariaților în economie
Rata locurilor de muncă vacante s-a diminuat până la 0,7 la sută în trimestrul IV, de la 0,8 la sută în trimestrele II-III. În același timp, rata șomajului BIM a rămas stabilă la 5,6 la sută în perioada octombrie-decembrie, nivel consemnat și în precedentele două trimestre; datele provizorii pentru ianuarie-februarie 2024 relevă însă o ușoară majorare, până la 5,7 la sută.
Rezultatele sondajului DG ECFIN privind ocuparea sugerează însă reluarea recrutărilor în prima parte a anului curent, indicatorul aferent plasându-se la 106 puncte în intervalul ianuarie-martie 2024 (+0,7 puncte față de trimestrul IV 2023). În același timp, procentul companiilor care reclamă problema lipsei de personal ca factor limitativ al activității s-a majorat în trimestrul I 2024 (Grafic 2). În structură, deficitul de forță de muncă reprezintă o constrângere majoră pentru firmele din construcții (chiar dacă problema pare că s-a mai atenuat în ultimele trimestre), în timp ce pentru operatorii din industrie principalul obstacol pentru producție este cererea, lipsa de personal aflându-se în plan secund; în servicii, ambii factori sunt percepuți ca fiind relevanți pentru limitarea activității, cu un ușor accent pe cerere.
Graficul 2. Gradul de tensionare a pieței muncii
Ritmul anual de creștere a salariului mediu brut pe economie s-a menținut pe un trend ascendent, urcând până la 16,7 la sută în intervalul ianuarie-februarie 2024 (față de 16,4 la sută în trimestrul IV 2023, respectiv 14,1 la sută în trimestrul III). Traiectoria a fost imprimată de majorările din educație și administrația publică, acestea împingând variația anuală a salariilor din sectorul bugetar până la 19,2 la sută în ianuarie-februarie 2024 (de la aproximativ 16 la sută în a doua jumătate a anului 2023). În schimb, în sectorul privat, chiar dacă dinamica salarială a rămas alertă, în perioada ianuarie-februarie 2024 s-a remarcat o temperare de 0,4 puncte procentuale față de trimestrul IV, până la 16 la sută. Evoluția începe să reflecte gradual contribuția în scădere a așteptărilor inflaționiste, precum și diminuarea susținerii din partea productivității muncii, în contextul încetinirii activității economice în trimestrele anterioare. Dacă până de curând specificația Curbei Phillips de pe piața muncii (neajustată pentru influențe de natura măsurilor administrative) surprindea cu o acuratețe relativ ridicată dinamica salarială, în trimestrul IV 2023 și în prima parte a anului 2024 factorii fundamentali subestimează sensibil traiectoria veniturilor; o contribuție pozitivă în creștere au avut însă factori exogeni, asociați în principal deciziilor de a majora salariul minim pe economie și salariile din sectorul bugetar (Grafic 3).
Graficul 3. Evoluția salariului mediu brut pe economie
Spre deosebire de accelerarea observată în dinamica salariului brut, ritmul de creștere a salariului mediu net pe economie a decelerat vizibil în primele doua luni ale anului 2024, până la 14,2 la sută (-1,7 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023). Temperarea este explicată exclusiv de evoluțiile din mediul privat, date fiind modificarea regimului de taxare a tichetelor de masă acordate angajaților (începând cu luna ianuarie 2024 aceste beneficii intră în baza de impozitare a CASS), precum și manifestarea unui efect de bază (disiparea influenței exercitate de creșterea salariului minim și de măsura neimpozitării sumei de 200 de lei pentru salariații încadrați la salariul minim în urmă cu un an).
În trimestrul I 2024, randamentul mediu zilnic al tranzacțiilor interbancare[1] a continuat să fluctueze ușor, iar cotațiile pe termen mai lung ale pieței monetare interbancare au consemnat noi mici scăderi în luna ianuarie și spre finele lunii martie. Cursul de schimb leu/euro a urcat în debutul trimestrului și s-a menținut timp de câteva săptămâni pe un palier mai înalt, dar a cunoscut apoi o ușoară corecție descendentă, revenind și stabilizându-se în preajma nivelurilor prevalente în trimestrul IV 2023. Dinamica anuală a lichidității din economie și-a cvasistopat ascensiunea în intervalul ianuarie-februarie 2024, iar cea a creditului acordat sectorului privat și-a reluat scăderea.
Randamentul mediu zilnic al pieței monetare interbancare a avut un parcurs relativ fluctuant și în trimestrul I 2024, coborând mai pronunțat sub limita inferioară a coridorului ratelor dobânzilor în prima parte a intervalului. Media lui trimestrială[2] a continuat astfel să se reducă ușor, până la 5,89 la sută (-0,07 puncte procentuale față de trimestrul precedent).
Evoluția a reflectat comportamentul ratelor dobânzilor pe scadențele mai scurte, de până la o săptămână, în contextul excedentului de lichiditate deosebit de amplu de pe piața monetară[3], drenat pe mai departe de către banca centrală prin intermediul facilității de depozit[4].
Cotațiile ROBOR 3M-12M au consemnat, la rândul lor, noi mici scăderi în luna ianuarie și spre finele trimestrului I – probabil inclusiv pe fondul așteptărilor instituțiilor de credit privind perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR –, rămânând însă în februarie și în cea mai mare parte a lunii martie relativ constante. Mediile trimestriale ale cotațiilor și-au accentuat totuși ușor descreșterea față de trimestrul precedent, ajungând la 6,11 la sută în cazul scadenței de 3 luni (-0,21 puncte procentuale), respectiv la 6,14 la sută și 6,15 la sută pe termenele de 6 luni și 12 luni (-0,24 puncte procentuale, respectiv -0,33 puncte procentuale)[5], Grafic 1.
Graficul 1. Rata dobânzii de politică monetară și ratele ROBOR
Pe piața titlurilor de stat, dominantă ca influență a continuat însă să fie, îndeosebi pe segmentul lung al maturităților, evoluția randamentelor titlurilor de stat din economiile avansate, cotațiile de referință ale pieței secundare[6] având în acest interval comportamente diferite din perspectiva principalelor scadențe (Grafic 2).
Graficul 2. ratele de referință pe piața secundară a titlurilor de stat
Astfel, cotațiile pe 10 ani s-au reînscris în ianuarie și s-au menținut în următoarele două luni pe o traiectorie pronunțat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluțiilor din SUA, zona euro și din regiune –, în contextul revizuirii și al consolidării ulterioare a expectațiilor investitorilor privind momentul inițierii și amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed[7]. Cotațiile pe termen mediu (5 ani) au consemnat la rândul lor oscilații în prima parte a trimestrului, însă modeste, și au crescut apoi gradual, stabilizându-se spre finele intervalului ușor peste valorile atinse la sfârșitul anului trecut. În schimb, cele pe termen mai scurt (3 ani, respectiv 6-12 luni) au continuat să scadă gradual până în prima parte a lunii februarie, iar după o mică creștere înregistrată ulterior, au rămas la valori inferioare celor de la finele trimestrului IV 2023. Ca urmare, mediile lunare ale cotațiilor s-au reamplificat ușor în martie în raport cu ultima lună a trimestrului precedent în cazul maturității de 10 ani (+0,08 puncte procentuale, până la 6,54 la sută), dar au continuat să se reducă în cazul celorlalte scadențe – mai evident pe segmentul 3-5 ani (până la 6,11 la sută, respectiv 6,27 la sută) și marginal pe cel de 6-12 luni (la 5,94 la sută în cazul ambelor maturități). Pe acest fond, curba randamentelor și-a reaccentuat înclinația pozitivă.
O evoluție relativ similară a caracterizat randamentele medii acceptate în cadrul licitațiilor pe piața primară[8], în condițiile în care acestea s-au majorat ușor în luna martie față de ultima lună a trimestrului anterior pe segmentul 7-10 ani (la 6,58 la sută, respectiv la 6,54 la sută), dar s-au redus vizibil pe scadențele de 3 ani și 5 ani (la 6,13 la sută, respectiv la 6,37 la sută) și au rămas aproape neschimbate în cazul maturității de 6 luni (la 6,02 la sută). Cererea pentru asemenea plasamente a rămas solidă pe parcursul trimestrului, chiar și în contextul sell-off-ului temporar ce a afectat și piața locală în luna ianuarie[9]. Pe ansamblul perioadei, volumul total al titlurilor puse în circulație s-a majorat cu 7,0 miliarde lei față de precedentele trei luni, la 28,5 miliarde lei, iar valoarea emisiunilor nete s-a mărit cu 15,7 miliarde lei, la 26,1 miliarde lei, în condițiile scăderii ample a volumului titlurilor de stat ajunse la scadență.
Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancaris-a majorat în ianuarie-februarie 2024 după trei trimestre de descreștere (+0,19 puncte procentuale față de precedentele trei luni, până la o medie de 8,97 la sută), dar în principal ca efect al modificării structurii fluxului de împrumuturi, iar cea aferentă depozitelor noi la termen și-a prelungit mișcarea lent descendentă (-0,19 puncte procentuale, până la 5,52 la sută), Grafic 3.
Graficul 3. Ratele dobânzilor în sistemul bancar
Din perspectivă sectorială, ratele medii ale dobânzilor au consemnat variații mixte în cazul creditelor noi, dar omogene ca sens în cel al depozitelor noi la termen. Astfel, după ce a scăzut timp de trei trimestre, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației s-a mărit pe ansamblul intervalului ianuarie-februarie (+0,25 puncte procentuale față de trimestrul anterior, la o medie de 9,07 la sută), însă în principal datorită majorării ponderii în total a împrumuturilor noi pentru consum, inclusiv în contextul intensificării operațiunilor de renegociere și în cazul acestei categorii (Grafic 4). Costul lor mediu cu dobânda s-a reamplificat doar ușor (+0,06 puncte procentuale, la 11,63 la sută), iar cel aferent creditelor noi pentru locuințe a rămas practic neschimbat, la 6,89 la sută.
Graficul 4. Ratele de dobândă pentru gospodăriile populației*
În același timp, rata medie a dobânzii la creditele noi ale societăților nefinanciare a cvasistagnat ca medie în acest interval, pentru al doilea trimestru consecutiv, la 8,77 la sută, în condițiile unor noi evoluții divergente în cazul principalelor categorii de împrumuturi: creștere pe segmentul celor de valoare mare, peste echivalentul a 1 milion de euro (+0,22 puncte procentuale, la 8,58 la sută), respectiv scădere, în atenuare totuși, în cazul creditelor sub respectivul prag (-0,10 puncte procentuale, la 8,85 la sută), Grafic 5.
Graficul 5. Ratele de dobândă pentru societăți nefinanciare
Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să descrească însă, în pas ceva mai alert pe segmentul populației (-0,31 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023, până la 5,65 la sută), dar mai lent pe cel al societăților nefinanciare (-0,13 puncte procentuale, la 5,46 la sută).
[1] Rata medie a dobânzii aferentă tranzacțiilor cu depozite de pe piața monetară interbancară, ponderată cu volumul tranzacțiilor.
[3] Acesta și-a accentuat creșterea în ianuarie, sub impactul sporirii injecțiilor de lichiditate ale Trezoreriei, iar ulterior s-a redus semnificativ, rămânând însă la valori ridicate.
[4] Stocul mediu zilnic al acestor plasamente s-a majorat pe ansamblul intervalului ianuarie-martie 2024 la 50,9 miliarde lei, de la 40,5 miliarde lei în trimestrul precedent.
[7] Pe fondul dinamicii peste așteptări a activității economice și a inflației din SUA relevate de noile date, dar și al semnalelor de prudență transmise de Fed.
[8] În trimestrul I, MF a emis lunar titluri de stat prin programul „Tezaur” cu maturități de 1 an și 3 ani la randamente de: (i) 6,10 la sută, respectiv 7,10 la sută, în ianuarie, (ii) 6,10 la sută, respectiv 7,00 la sută, în februarie, și (iii) 6,00 la sută, respectiv 6,75 la sută, în martie. De asemenea, în februarie au fost puse în circulație titluri de stat pentru populație prin programul Fidelis, atât în lei, cu maturități de 1 an și 3 ani, la randamente de 6,00 la sută și 6,75 la sută, în valoare totală de circa 850 milioane lei, cât și în euro, cu maturități de 1 an și 5 ani, la randamente de 4,00 la sută, respectiv 5,00 la sută, în valoare de circa 190 milioane euro. În plus, MF a emis în luna ianuarie pe piața externă euroobligațiuni denominate în dolari, cu maturități de 5 ani și 10 ani, la randamente de 6,00 la sută, respectiv 6,50 la sută, în valoare totală de 4,0 miliarde dolari, iar în luna februarie euroobligațiuni verzi, cu maturitate de 12 ani, la randament 5,73 la sută, în valoare de 2,0 miliarde euro și euroobligațiuni pe 7 ani, la randament de 5,4 la sută, în valoare de 2,0 miliarde euro, ambele emisiuni fiind denominate în euro.
[9] Pe ansamblul trimestrului I, atât raportul între volumul solicitat de către dealerii primari și cel anunțat în cadrul licitațiilor, cât și proporția dintre volumul acceptat și cel anunțat de către MF au crescut față de precedentele trei luni (la 2,26, de la 2,02, respectiv la 1,50, de la 1,28).
