Noile module de certificare ICDL/ECDL

Florin Antonescu
-
0
Noile module de certificare ICDL/ECDL

Cunoscutul ECDL, cel mai răspândit standard de certificare a competenţelor digitale, are o nouă identitate de brand: ICDL – The Digital Skills Standard, cu sublinierea că „noua identitate a mărcii și noile module de certificare ICDL/ ECDL, care pătrund treptat și în România, vor contribui la asigurarea nevoilor de competențe digitale ale studenților, angajaților și profesioniștilor din întreaga Europă, într-un moment în care tehnologiile se dezvoltă mai rapid decât oricând”.

ICDL Foundation anunță că „îşi propune să dezvolte în continuare programe de certificare a competenţelor digitale relevante pentru timpurile noastre, în care tehnologiile se extind şi se modifică mai repede decât oricând. Introducerea conceptului ICDL în Europa marchează nu numai extinderea globală a numelui standardului de certificare ECDL, ci şi o nouă etapă în dezvoltarea certificărilor din portofoliu, lansarea de noi module şi o nouă structură de programe. 

Toate aceste noutăţi vor fi disponibile treptat şi în România, în completarea portofoliului curent de certificări ECDL”.

Damien O’Sullivan, CEO ICDL Foundation: „Am înregistrat un mare succes cu ECDL, dar cu o nouă identitate de brand și un nou conținut al programului, suntem pregătiți să ne confruntăm cu următorii 20 de ani. Abilitățile de care au nevoie utilizatorii care folosesc zilnic computerul se schimbă repede. Tehnologia câştigă o parte mai mare a tuturor locurilor de muncă, iar tipurile de activități, pe care angajatorii se așteaptă ca lucrătorii să le poată face, se schimbă de asemenea. Lansăm noi module, cum ar fi Data Analytics și Digital Marketing, precum și o nouă structură de program pentru a ne asigura că ICDL certifică abilitățile care vor ajuta oamenii să lucreze mai practic și mai eficient.”

Accentuând că „structura de competențe europene și internaționale sau programele standard de dezvoltare a competențelor digitale cu recunoaștere internațională răspund nevoii de evaluare, urmărire și actualizare a oricărui tip de profil de competențe şi asigură un impact real al oricăror acţiuni de creştere a aptitudinilor digitale”, ICDL reamintește că reprezintă „o implementare exemplară a DigComp (The European Digital Competence Framework) şi DigCompEdu (pentru cadrele didactice), fiind standardul internaţional pentru Competenţe Digitale care se aliniază cel mai complet pe cadrele de referinţă europene, așa cum au identificat și rapoartele JRC (Joint Research Centre – Serviciul de Ştiinţe şi Cunoştinţe al Comisiei Europene) și UNESCO”.

ECDL Romania este „operatorul naţional al licenţei ICDL/ECDL, cu o reţea de peste 800 de centre de instruire şi testare acreditate pe întreg teritoriul ţării. Prin reţeaua de centre de testare ECDL dezvoltată la nivel naţional şi prin proiectele derulate, ECDL Romania asigură tuturor oportunitatea de a obţine şi de a-şi certifica la standard internaţional şi pe un anumit nivel competenţele digitale. Tinerii, elevii, studenții, funcționarii publici sau angajații  în companii își pot dovedi abilitățile IT prin intermediul certificării ICDL/ECDL”.

ICDL Foundation este „o organizaţie internaţională dedicată dezvoltării standardelor de competenţe digitale la nivelul forţei de muncă, în educaţie şi la nivelul societăţii în general. Programele de certificare, oferite prin intermediul unei reţele globale active, permit indivizilor şi organizaţiilor să evalueze, să dezvolte şi să certifice competenţe de utilizare a computerelor şi a altor instrumente digitale, pe baza standardului ICDL, recunoscut global. Calitatea şi reputaţia ICDL sunt construite pe 20 de ani de experienţă în a asigura programe de certificare în 40 de limbi vorbite în întreaga lume. Succesul ICDL se bazează pe inovarea continuă în dezvoltarea de programe de certificare, pe angajamentul pentru metodologii riguroase de testare şi  aderarea consecventă la standardele de calitate ICDL”.

Detalii: https://www.icdleurope.org/ 

Radu Diaconu devine partener al EY România, în cadrul echipei de consultanță fiscală și juridică

Economistul
-
0
Radu Diaconu devine partener al EY România, în cadrul echipei de consultanță fiscală și juridică

 

Radu Diaconu (foto) este, începând cu luna iulie 2022, partener al EY România, în cadrul departamentului de consultanță fiscală și juridică (Tax & Law). Radu este avocat specializat în consultanță de business și are o experiență profesională de peste 15 de ani, din care ultimii nouă în cadrul EY. 

Din noiembrie 2020, Radu este avocat asociat coordonator al Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, societate de avocatură asociată EY România, și conduce practica acesteia de consultanță juridică, care numără aproape 30 din cei 50 de avocați ai firmei. El este, în principal, specializat în tranzacții de M&A, într-o gamă largă de sectoare.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România și Moldova: „Cooptarea lui Radu în parteneriatul EY România este o decizie firească: într-un timp foarte scurt, el a consolidat practica de consultanță a Băncilă, Diaconu și Asociații, concentrându-se pe coeziunea echipei, diversificând serviciile oferite și asigurând integrarea practicii sale în structura complexă a organizației noastre. Am convingerea că, în anii care urmează, calitățile sale indiscutabile de lider vor face ca echipa de avocați pe care o conduce să devină una dintre cele mai importante de pe piața de profil din România. Îl felicit și îi urez succes!”

„Sunt onorat că am fost admis în partnership-ul EY, este o recunoaștere a eforturilor depuse alături de colegii mei avocați. Integrarea serviciilor juridice oferite de Băncilă, Diaconu și Asociații în cadrul mai larg al consultanței de afaceri furnizate de EY România este fundamentul proiectelor noastre de până acum. Ne propunem să consolidăm acest mod de lucru, pentru a răspunde așteptărilor din ce în ce mai complexe ale pieței”, a declarat Radu Diaconu.

Radu Diaconu este membru al Baroului București din anul 2007. Are o licență în drept, una în economie și un doctorat în dreptul comerțului internațional. Domeniile acoperite de echipa pe care o coordonează includ fuziuni și achiziții (M&A), relații de muncă, proiecte cu autorități publice și instituții financiare internaționale, relații cu autoritățile de reglementare în toate sectoarele, IT, energie, instituții financiare și domeniul imobiliar.

Nou showroom Cesarom în București

Florin Antonescu
-
0
Nou showroom Cesarom în București

Compania Lasselsberger Ceramics România, deținătoarea brandului Cesarom și unicul producător de plăci ceramice din România, anunță începerea lucrărilor pentru deschiderea „unui concept inovator de showroom de plăci ceramice Cesarom în București”, în contextul aniversarea a 60 de ani de existență a brandului pe piață. Investiția estimată se ridică la aproximativ un milion de lei. Deschiderea oficială este anunțată pentru luna septembrie.  

Noul showroom, cu o suprafață totală de aproximativ 150 mp, pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 12 din București, „aduce un nou concept de vânzare de plăci ceramice de gresie și faianță în Romania, pentru a fi mai aproape de clienții companiei și pentru a le oferi acestora noi soluții pentru cerințele și nevoile lor în amenajarea de spații rezidențiale sau non-rezidențiale”. Clienții vor beneficia „de consultanță de înaltă specializare, servicii de livrare la domiciliu, de soluții complete adaptate perfect stilului, nevoilor și funcționalității spațiilor de amenajat”.

Andreea Bodola, director de marketing al Lasselsberger Ceramics România: „Prin deschiderea noului showroom Cesarom în Capitală ne dorim să oferim românilor un nou concept de prezentare si vânzare a plăcilor ceramice, astfel încât să aibă posibilitatea să aleagă cât mai ușor și cu îndrumare de specialitate gresia, faianța și decorurile ceramice. S-au dus vremurile potrivirilor perfecte. Trăim vremuri provocatoare cu atât de multe texturi, culori și nuanțe disponibile. Mixăm deja mobilier sau țesături. De ce să nu mixăm și să asortăm și plăcile ceramice Cesarom? Gama largă de soluții ceramice încurajează încălcarea regulilor prin mixarea plăcilor din colecții diferite.”

Petrișor Grindeanu, director general al Lasselsberger Ceramics România:
„Credem că este de mult așteptat un astfel de concept de expunere pe piața din București și, totodată, de interacțiune cu specialiștii CESAROM, iar noul showroom se înscrie în obiectivele strategice pe care ni le propunem pentru acest an.”

Cesarom este caracterizat ca „liderul pieţei româneşti de gresie şi faianţă este unul dintre brandurile cu tradiţie din România, având o istorie de 60 de ani. Cesarom se produce in fabrica Sanex SA din Cluj-Napoca, companie care a devenit, începând cu anul 2004, membră a grupului austriac Lasselsberger GmbH, lider in producţia europeană de plăci ceramice (gresie, faianţă şi decoruri ceramice).

În prezent, capacitatea totală de producţie din cadrul fabricii Sanex SA din Cluj-Napoca se ridică la peste 8 milioane de metri pătraţi anual, SANEX SA comercializând o gamă variată de modele de gresie, faianţă şi plăci decor. Toate colecţiile Cesarom pot fi vizualizate pe www.cesarom.ro”.

FAN Courier, certificată cu standardul internațional TAPA

Florin Antonescu
-
0
FAN Courier, certificată cu standardul internațional TAPA

Lider al pieței românești de curierat, FAN Courier a devenit prima companie de profil din România care a obținut certificarea TAPA, „standard internațional care stabilește cerințele și metodele de securitate în industria transporturilor și logisticii, oferind o încredere sporită clienților”. Certificarea TAPA reprezintă „o garanție suplimentară în relația cu companii mari care își doresc să lucreze cu firme de curierat care îndeplinesc standardele internaționale de securitate sau sunt condiționate de o astfel de certificare, prin regulamentele interne de funcționare și contractare a expedițiilor”. 

FAN Courier a obținut certificarea TAPA pentru o zonă din București și Ilfov și pentru hub-ul regional de la Cluj-Napoca, urmând ca până la finalul anului să fie acreditate și hub-urile din Suceava, Arad, Brașov și Ștefăneștii de Jos.

Adrian Mihai (foto), CEO și cofondator al FAN Courier: „Ne bucurăm să anunțăm că două dintre depozitele noastre au deja acreditare TAPA și, până la finalul anului, acest standard internațional va fi implementat și în restul spațiilor noastre din țară. Standardul TAPA certifică faptul că FAN Courier respectă toate cerințele de securitate internaționale în ceea ce privește transportul și depozitarea și îi asigurăm pe toți clienții noștri că expedițiile lor vor fi manevrate cu atenție și vor ajunge în siguranță la destinație. Este încă un pas pe care îl facem în direcția creșterii gradului de satisfacție al clienților iar, pentru a îndeplini acest standard, FAN Courier a făcut o listă întreagă de achiziții și modificări în fluxurile de lucru – de la sisteme de supraveghere video și antiefracție performante, la verificarea persoanelor care intră și ies din perimetrele de lucru. Experiența ne-a arătat că investițiile sunt importante pentru atingerea unui scop, iar acesta este respectarea unei  promisiuni asumate în relația cu clientul: un standard ridicat de calitate și transportul expedițiilor oriunde, cu plăcere și în siguranță.”

FAN Courier subliniază că pentru a îndeplini cerințele de siguranță cerute de TAPA, „a achiziționat sisteme CCTV și antiefracție performante și a elaborat o serie de proceduri de lucru și de acces în zonele operaționale. Astfel, toate perimetrele FAN au pază umană și control acces, toate persoanele care intră și ies sunt înregistrate într-un registru, toate sigiliile folosite sunt certificate ISO 17712 și toate zonele pe care se desfășoară activități operaționale, zonele de depozitare, locurile de încărcare și sediile de birouri sunt iluminate adecvat și securizate corespunzător. Astfel, toate sistemele de securitate folosite în depozitele FAN Courier certificate sunt performante și sunt aduse la standardele cerute de TAPA.

Certificarea TAPA este valabilă trei ani și se acordă în urma unui audit efectuat de auditor extern, verificat ulterior de o companie independentă de certificare. Anual, o echipă internă va face un self-audit, pentru a se asigura de respectarea parametrilor de siguranță și securitate conform cerințelor TAPA”.

Asociația pentru Protecția Bunurilor Transportate (Transported Asset Protection Association – TAPA) a fost fondată în 1997 de mai multe companii, pe fondul creșterii numărului de infracțiuni pe întregul lanț de aprovizionare, transport și depozitare, cu scopul „de a dezvolta un standard global de securitate pentru firmele care activează în domeniul transporturilor și logisticii. Astfel, companiile care vor să obțină certificarea trebuie să se asigure că îndeplinesc cerințele de securitate și de siguranță a transporturilor și depozitării impuse de TAPA.

TAPA EMEA (unde intră și România) are în componență peste 750 de companii și organizații, care includ branduri de top, transportatori și furnizori de servicii de curierat și logistică. Din Asociație mai fac parte asiguratori, case de avocatură, furnizori de servicii de securitate la cele mai înalte standarde, operatori de parcări și alți parteneri asociați și consultanți.

Un raport al Parlamentului European arată că pierderile companiilor rezultate în urma furturilor de mărfuri în timpul transportului depășesc 8,2 miliarde de euro pe an. Totodată, potrivit unei cercetări realizate de TAPA EMEA, împreună cu alte 12 asociații importante din industrie, doar în Germania au loc anual în jur de 26.000 de atacuri asupra camioanelor de transport marfă, pierderile ridicându-se la 2,2 miliarde de euro. (Sursa: www.tapaemea.org)”

FAN Courier este cunoscută ca „o companie cu capital integral românesc, fondată în 1998 de Felix Pătrășcanu, Adrian Mihai și Neculai Mihai. FAN Courier a devenit, în 2006, liderul pieței românești de curierat, poziție consolidată constant datorită investițiilor și serviciilor cu valoare adăugată noi, introduse permanent.

FAN Courier deservește cei peste 55.000 de clienți, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 7.500 de angajați și colaboratori și a unei flote auto de aproximativ 4.400 de autovehicule. Serviciile FAN Courier de expediere și livrare în sistem door to door sunt disponibile atât la nivel național, numărul de localități deservite fără kilometri suplimentari crescând permanent, cât și la nivel internațional, prin parteneriate solide. Distincțiile obținute constant în ultimii ani de compania FAN Courier reprezintă o recunoaștere a performanței de afaceri, a implicării în dezvoltarea economică a României, a responsabilității în fața comunității și a implicării acționarilor fondatori în educarea viitoarei generații de antreprenori. 

Constant, FAN Courier se numără printre companiile incluse în Topul celor mai puternici jucători din economie, realizat de diferite organizații și publicații de business recunoscute în România: locul 1 în Topul Național al Firmelor Private din România, la categoria întreprinderi mari, realizat de Camera de Comerț și Industrie a României, locul 3 în Topul Național al Firmelor Private, categoriile Performanță Globală și Productivitate Întreprinderi Mari, locul 12 în Topul celor mai cunoscute și longevive branduri românești, realizat anual de publicația BIZ, Courier Company of the Year în cadrul Galei Premiilor Industriei de Curierat în 2014-2019 și Best Courier Company, acordat în cadrul GPeC în perioada 2015-2021”.

 

Globalizare, deglobalizare, fragmentare și reglobalizare

Daniel Apostol
-
0
Globalizare, deglobalizare, fragmentare și reglobalizare

Cei mai sceptici comentatori anunță „sfârșitul globalizării”. Alții spun că, pe fondul persistenței pandemiei de COVID, al războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre cele mai mari două economii ale lumii (SUA și China), vine „noua eră a deglobalizării”. Iar FMI explică „fragmentarea” și nevoia urgentă de adaptare la aceasta.

Avem deja destule semne de îngrijorare: inflația lovește crunt, comerțul liber are de suferit, fabricile sunt relocate, lanțurile de aprovizionare sunt blocate sau trasate pe alte rute comerciale, economiile lumii se decuplează, discordia își face și mai mult loc la masa marilor decizii politice și economice.

O analiză a CATO Institute atrage atenția că nu e prima dată când adversarii globalizării anunță decesul acesteia. În 2016, plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost dată drept declanșator al deglobalizării. Războiul comercial al lui Trump din 2017, urmat de un puternic val internațional de naționalism în 2018 au fost considerate, de asemenea, „începutul sfârșitului”. Și mai recent, pandemia de COVID-19 din 2020 părea a fi factorul determinant pentru sfârșitul globalizării, iar acum, războiului pornit de Rusia în Ucraina i se dă același atribut.

Lumea se schimbă constant, adaptându-se ca răspuns la tendințele economice și geopolitice, iar asta arată mai puțin faptul că globalizarea este pe moarte și mai mult că e de fapt în ritm cu permanenta transformare a lumii. Globalizarea înseamnă astăzi din ce în ce mai mult schimbul internațional de servicii și de mărfuri, dar este mai ales și o continuă efervescență a unei rețele în permanentă adaptare de actori economici, politici și socio-culturali.

Apare și o „mare fragmentare”, determinată de câțiva factori. Aparent, noile tehnologii informaționale amplifică dezinformarea și „comportamentele tribale”, după cum arăta recent directorul Departamentului de Cercetare al FMI, Pierre Gourinchas. Apoi, colapsul de mediu exacerbează tensiunile sociale și polarizarea politică. Declinul democratic și diviziunile geopolitice creează la rândul lor bariere atât între cât și în interiorul țărilor. Societățile sunt din ce în ce mai fragmentate deopotrivă de progrese socio-economice importante, cât și de creșterea nivelului de sărăcie și inechității economice. Potrivit lui Gourinchas, „fiecare forță de fragmentare este puternică”, făcând teren fertil pentru oportuniștii politici care cântă prohodul globalizării, care întrețin diviziunile sociale, care se folosesc de rețelele sociale tocmai pentru accelerarea fragmentării. Iar cutremurul economic produs anul acesta de războiul din Ucraina a mișcat unele „plăci tectonice” ale globalizării.

Expertul FMI subliniază pericolul ca aceste „plăci” să se depărteze și mai mult, fragmentând economia globală în blocuri economice distincte cu ideologii diferite, sisteme politice, standarde tehnologice, sisteme de plăți și comerț transfrontalier și monede de rezervă diferite. Dar modul de răspuns la această nouă criză nu confirmă „decesul globalizării”, ci face mai curând loc unei noi interpretări în care ciclul economic global sincron se transformă într-un cumul de cicluri regionale.

Războiul a scos în evidență potențiala instabilitate a ordinii economice globale actuale. Dar rațiunea și interesul economic reciproc pot reașeza lumea pe un traseu mai puțin zbuciumat și mai puțin belicos, în care fiecare economie națională în parte și economia globală vor fi provocate să-și reinventeze modelul de funcționare.

Deglobalizare nu, „reglobalizare”, cel mai probabil.

Raportul OCDE privind piața de capital din România

Economistul
-
0
Raportul OCDE privind piața de capital din România

Toate sectoarele economiei din România pot beneficia de o piață de capital funcțională, care poate aloca capital pentru utilizări productive și poate sprijini redresarea în urma crizei COVID-19. Atunci când sunt create eficient, piețele de capital pot oferi companiilor și antreprenorilor acces la finanțarea de care au nevoie pentru a investi și a se dezvolta și pot consolida rezistența sectorului corporativ la șocurile economice viitoare. De asemenea, oferă populației posibilitatea de a-și direcționa economiile pentru a putea participa la crearea avuției corporative. Având în vedere aceste obiective generale, această analiză oferă recomandări pentru modalitatea de îmbunătățire a cadrului și a funcționării generale a pieței de capital din România. Aceste recomandări sunt menite să ghideze dezvoltarea unei strategii naționale pentru piața de capital din România.

După o perioadă de stagnare și o redresare relativ lungă după criza financiară din 2008, economia din România a cunoscut o perioadă de creștere relativ ridicată între 2015 și 2019. Acest lucru a dus la convergența nivelurilor de venit pe cap de locuitor raportat la cele din economiile europene mai avansate și la o reducere semnificativă a șomajului. Cu toate acestea, criza COVID-19, care a afectat semnificativ economia din România, a determinat depistarea unor vulnerabilități structurale și amenință acest progres. Alocarea eficientă a capitalului în economie va fi deosebit de importantă pentru redresarea în urma crizei COVID-19.

Se constată că sectorul corporativ din România se bazează prea mult pe finanțarea bancară și că o mare parte a companiilor continuă să aibă acces limitat la credite. Finanțarea din piață poate contribui la acoperirea deficitului de finanțare, sporind în același timp reziliența financiară în sectorul corporativ prin sprijinirea companiilor viabile și prin reducerea perioadei necesare pentru redresare. O piață de capital funcțională asigură accesul la diferite surse de finanțare, care vor fi esențiale pentru promovarea dezvoltării economice durabile în România.

În prezent, piețele de capital din România rămân subdimensionate. Cota țării în capitalizarea bursieră totală a Uniunii Europene este cu mult sub ponderea sa în PIB. Din 2008, 45 de companii s-au delistat de pe piața principală a Bursei de Valori București, comparativ cu doar 16 companii care s-au listat. Din 2017, nu s-a mai accesat capital monetar prin IPO (oferta publică inițială), iar până în 2020 activitatea SPO (ofertă publică secundară) a fost la fel de scăzută. Accesul la credit este deficitar, în special la capitalul disponibil pe piața de capital. Chiar dacă 99% din finanțarea datoriilor companiilor din România este formată din împrumuturi bancare, totalul creditelor bancare raportat la PIB reprezintă doar o treime din media UE, în timp ce finanțarea din piață reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE. În plus, IMM-urile din România prezintă niveluri scăzute de capitalizare, iar o parte semnificativă a companiilor au acces limitat la credite. În ciuda faptului că s-a implementat un sistem de fonduri finanțat de fondurile de pensii private, dezvoltarea limitată a pieței interne a valorilor mobiliare împiedică fondurile de pensii să-și diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri și rentabilitate.

Pentru a continua progresul economic din anii dinainte de pandemie și, pentru a se asigura că acesta este sustenabil pe termen lung, este esențial să se sporească investițiile în creșterea productivității atât în capitalul fizic, cât și în cel uman. Acest lucru necesită punerea la dispoziția companiilor românești a unor modalități prin care să poată accesa finanțare din piață. Prin recompensarea investitorilor care furnizează capital și care contribuie la crearea avuției sectorului corporativ, piețele de capital creează, de asemenea, o legătură importantă între companii și populație.

Recomandările furnizate în acest raport sunt menite să ajute autoritățile române să îmbunătățească cadrul legal, de reglementare și instituțional pentru piețele de capital și, în cele din urmă, să pregătească o strategie națională pentru piața de capital. Acest proces va implica în mod necesar colaborarea diferitelor autorități guvernamentale și de supraveghere, precum și a entităților din sectorul privat, în special a Bursei de Valori București. Recomandările sunt organizate în șase domenii principale:

Îmbunătățirea condițiilor de listare la bursa de valori prin: revizuirea procedurii de atragere de capital din perspectiva de reglementare, atât pentru ofertele publice inițiale, cât și pentru cele secundare; îmbunătățirea standardelor de guvernanță corporativă prin promovarea unei transparențe sporite a activităților comitetului de audit; listarea întreprinderilor de stat semnificative din punct de vedere financiar și asigurarea că acestea respectă cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă; dezvoltarea unei campanii naționale public-private pentru a încuraja companiile să utilizeze finanțarea prin piață; prioritizarea autorizării și înființării unei contrapărți centrale.

Creșterea lichidității bursiere secundare prin: stabilirea unui mecanism care oferă participanților la piață cercetări cantitative independente asupra companiilor mai mici fără costuri sau subvenționează companiile de brokeraj pentru furnizarea unor astfel de cercetări pieței; crearea unei campanii naționale pentru a ajunge la acționarii inactivi pentru lichidarea acțiunilor legate de programul de privatizare din anii 1990; reducerea comisionului de tranzacționare perceput de ASF; simplificarea declarației impozitului pe câștiguri de capital și a modalităților de plată pentru a stimula participarea investitorilor la bursă; creșterea nivelurilor de free float ale companiilor deja listate; îmbunătățirea eficienței managementului garanțiilor în România pentru a sprijini dezvoltarea operațiunilor de împrumut de titluri de valoare și a pieței instrumentelor financiare derivate.

Stimularea unei piețe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor prin: stabilirea unei cooperări între bursă și Camera de Comerț și Industrie a României pentru a promova utilizarea finanțării bazate pe piață în rândul IMM-urilor; oferirea de seminarii și sesiuni de formare privind finanțării din piață pentru IMM-uri; creșterea pragului de renunțare la cerințele privind prospectul pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori; sprijinirea companiilor mai mici în pregătirea informațiilor relevante și corecte care să fie dezvăluite investitorilor; proiectarea unui mecanism de transfer al companiilor listate pe piața AeRO pe piața principală; creșterea vizibilității pieței de capital privat și de capital de risc din România pentru agențiile guvernamentale tradiționale, fondurile de fonduri și alți administratori de active.

Promovarea economiilor gospodăriilor prin: utilizarea băncilor cooperative ca parteneri cheie în implementarea unui instrument digital de economisire la costuri reduse; valorificarea strategiei naționale pentru educație financiară pentru a consolida cooperarea între toate părțile interesate relevante; introducerea unui cont de economii individual, simplificat, scutit de impozite, adaptat gospodăriilor românești.

Creșterea rolului investitorilor instituționali prin: revizuirea metodologiei de ponderare a riscurilor aplicabilă fondurilor de pensii pentru a crește universul investibil al claselor de active; permiterea fondurilor de pensii să împrumute valori mobiliare; creșterea deductibilității fiscale a contribuției anuale la Pilonul III; promovarea schemelor de pensii ocupaționale în sfera campaniei naționale public-private, cu scopul de a stimula economisirea pe termen lung.

Facilitarea finanțării din piață a datoriei pe termen lung prin: efectuarea unei revizuiri a cadrului de reglementare pentru a simplifica procesul de listare; reevaluarea cerinței de  convocare a adunării generale extraordinare pentru emisiunile de obligațiuni; luarea în considerare a existenței vreunei autorități care să dețină capacitatea și datele necesare pentru a furniza ratinguri de credit pieței; adaptarea cadrului de reglementare actual al fondurilor de pensii care recunoaște doar ratingurile de credit de la cele trei mari agenții internaționale, pentru a include mai multe agenții de rating de credit; oferirea de stimulente pentru emitenții și investitorii în obligațiuni verzi.

Recomandările prezentate în această analiză sunt menite să ajute autoritățile din România să îmbunătățească cadrul juridic, de reglementare și instituțional pentru piețele de capital și, în cele din urmă, să pregătească o strategie națională privind piața de capital. Acest proces va implica în mod obligatoriu colaborarea diferitelor autorități guvernamentale și de supraveghere, precum și a entităților din sectorul privat, în special Bursa de Valori București. Recomandările sunt organizate în șase domenii principale. Pentru a facilita implementarea acestora, se pune la dispoziție un plan de recomandări, care sintetizează toate recomandările și indică o posibilă autoritate principală responsabilă, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare. Mai jos este prezentat un rezumat al recomandărilor din fiecare domeniu.

1.1 Îmbunătățirea condițiilor de listare la Bursa de Valori

Piața de capital din România se caracterizează printr-o lipsă acută de firme și o scădere generală a activității. Piețele puternice de capital permit companiilor inovatoare să aibă acces la capital și să joace un rol important în îmbunătățirea capacității de producție din punct de vedere economic. Acestea reprezintă, de asemenea, o modalitate de a oferi populației posibilitatea de a participa la crearea avuției corporative. Un scenariu funcțional al pieței de capital, care poate mobiliza fonduri și le poate aloca în mod productiv, va fi deosebit de important în perioada de redresare care urmează crizei COVID-19.
Mai jos sunt prezentate o serie de posibile inițiative privind politica de îmbunătățire a situației pieței de capital din România.

Procedura de majorare a capitalului social ar trebui revizuită din punct de vedere legislativ, atât în ceea ce privește listările inițiale, cât și în ceea ce privește ofertele publice secundare. Autoritatea de reglementare își poate evalua procesele interne, concentrându-se pe simplificarea procedurilor și pe reducerea timpului necesar atragerii de capital. În măsura în care comisioanele de consultanță asociate listării reprezintă o barieră în calea dezvoltării ulterioare a piețelor de capital, pe lângă măsuri precum piețele alternative, guvernul poate lua în considerare oferirea de sprijin financiar direct sau indirect companiilor în cauză. Ar putea fi luate în considerare, de asemenea, cadrul pentru acorduri alternative de listare, cum ar fi înregistrările directe și companiile de achiziție cu scop special (SPAC). Dezvoltarea unui cadru de reglementare pentru instrumentele de investiții, cum ar fi REIT, ar putea sprijini dezvoltarea unor sectoare importante ale economiei prin asigurarea accesului la finanțare din piață.

Standardele de guvernanță corporativă ar trebui îmbunătățite. În mod specific, ar trebui promovată comunicarea/dezvăluirea punctelor de pe ordinea de zi în cadrul reuniunilor comitetului de audit și a activității desfășurate în cadrul reuniunilor. În plus, întreprinderile de stat cotate la bursă ar trebui să asigure un tratament echitabil al acționarilor (indiferent de rezidența investitorului).

Continue

Destabilizare acută a relațiilor economice dintre state

Cornel Almășan
-
0
Destabilizare acută a relațiilor economice dintre state

Politizarea tot mai accentuată a comportamentului agenților economici compromite grav statutul Organizației Mondiale a Comerțului. Subordonate intereselor egoiste, mai mult sau mai puțin disimulate, ale companiilor multinaționale și monopolurilor imperialiste, normele OMC își pierd relevanța, nu mai sunt respectate în mod egal, de către toți, uneori fiind ignorate cu desăvârșire.

Exemple semnificative, în acest sens, oferă evoluția furtunoasă a relațiilor economice dintre așa-zisele tabere de „est” și „vest”, în fruntea cărora se situează China și Rusia, pe de-o parte, și SUA, Canada, Marea Britanie și UE, pe de altă parte. Faptul că numeroase întâlniri internaționale se desfășoară cu participări selective, adică cu participanți numai din tabăra estică sau vestică, reprezintă o confirmare a acutizării contradicțiilor dintre interesele acestor grupuri de state. La întrunirile G7 nu participă
China și Rusia, după cum la întrunirile BRICS nu participă SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie și țări membre ale UE. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Peterburg, din luna iunie a.c., au participat doar reprezentanți ai 40 de state așa-zis „prietenoase față de Rusia”. În altă zonă, SUA se străduiesc să atragă Japonia, Australia, India și țări din sud-estul Asiei într-o coaliție antichineză. Tematica celor mai multe întruniri internaționale este subordonată unor comandamente distincte: prooccidentale sau antioccidentale.

Luând în considerare atitudinea ostilă față de ea a unor țări occidentale, Moscova anunță că Rusia va dezvolta relații economice numai cu țări dornice să facă acest lucru pe baza respectului și avantajului reciproc, în prim-plan situându-se relațiile cu China și ceilalți membri ai BRICS, cu Iranul, Kazahstanul, Armenia, Turcia, Emiratele Arabe Unite sau țări din America Latină și Africa.

Dar ce te faci, că țările occidentale, considerate de ruși „neprietenoase”, acoperă cam 45 la sută din volumul schimburilor comerciale ale Rusiei și sunt foarte greu de substituit, atât cantitativ, cât și calitativ? În martie 2022, valoarea importurilor din Germania s-a redus cu 57 la sută față de aceeași dată a anului 2021, a celor din Franța cu 60,4 iar a celor din SUA cu 78,8 la sută („Kommersant”, din 24 iunie 2022).

Pentru a-și continua activitatea de producție, numeroase întreprinderi rusești își procură piese tehnice, în principal electronice, prin importuri paralele, prin lanțuri de intermediari din țări terțe, faptul că nu cumpără direct de la producător ci „la mâna a doua” ducând la majorarea cu 20 la sută sau chiar mai mult a costurilor. În anul care a trecut, comerțul „paralel”a reprezentat 36 la sută din totalul schimburilor efectuate de către companiile rusești.

Continue

Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030, lansat într-o conferință internațională

Economistul
-
0
Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030, lansat într-o conferință internațională

_________________

LÁSZLÓ BORBÉLY
Consilier de stat, coordonator al
Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

Din 2017, când am început activitatea la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza experienței pe care o aveam, mi-am dat seama că un proiect de asemenea anvergură precum implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă la nivel național necesită o concepție bine pusă la punct. Astfel, două dintre aspectele pe care le-am avut în vedere în ceea ce privește procesul de revizuire a strategiei naționale de dezvoltare durabilă 2030 (SNDDR 2030) și punerea în practică a acesteia au fost: realizarea cadrului instituțional necesar și dezvoltarea unui plan de acțiune.

Calitatea unui document precum o strategie este foarte importantă, însă în absența unei viziuni clare și coerente privind implementarea acesteia există riscul ca obiectivele să rămână doar pe hârtie. De aceea, e foarte important ca în primul rând să te asiguri că dezvolți toate acele mecanisme necesare care să sprijine întreg efortul de implementare.

Am reușit, prin urmare, să înființăm următoarele structuri:

  • Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, care reunește membrii guvernului și este prezidat de premier. La ședințele acestui comitet se discută stadiul implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă din perspectiva ministerelor. Comitetul avizează raportul anual al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă care este prezentat Parlamentului.
  • Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, care reunește specialiști din cercetare, mediul academic, societatea civilă. Membrii Consiliului Consultativ au participat activ la realizarea planului de acțiune, a setului național de indicatori de dezvoltare durabilă și lucrează la realizarea unei publicații pe teme științifice legate de sustenabilitate.
  • Nucleele pentru Dezvoltare Durabilă, alcătuite din angajați ai ministerelor și altor instituții publice. Aceste persoane vor fi și formate ca experți în dezvoltare durabilă.
  • Coaliția România Sustenabilă, formată la nivelul societății civile, are în componență peste 100 de membri din mediul privat și zona nonguvernamentală.

Pentru ca acest cadru bine conturat să funcționeze aveam nevoie și de un plan de acțiune. Am reușit să obținem aprobarea planului național de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 prin hotărâre de guvern în iunie 2022. Planul a fost lansat într-o conferință internațională organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Documentul a fost realizat prin accesarea de fonduri europene fiind dezvoltat în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj în cadrul conferinței prin intermediul șefului cancelariei prim-ministrului:

„Cred că am reușit și până acum să demonstrăm că acest guvern este unul al acțiunii orientat către găsirea de soluții și punerea acestora în practică. Planul Național de Acțiune urmărește facilitarea cooperării interinstituționale și asigurarea participării incluzive a tuturor părților interesate, pentru o guvernare anticipatorie, transparentă, agilă și inovativă. România are multe provocări de trecut pentru a spori bunăstarea cetățenilor. Contextul internațional nu este deloc cel pe care ni l-am fi dorit. Trebuie să dăm dovadă în aceste momente dificile de solidaritate și determinare. Cum am demonstrat de-a lungul istoriei, putem face lucruri mărețe atunci când suntem uniți. Vă invit să lucrăm împreună pentru a avea o societate durabilă, adică o creștere economică solidă în beneficiul tuturor fără să periclităm șansele generației viitoare de a beneficia de un mediu sănătos”, a transmis Mircea Abrudean, șeful cancelariei prim-ministrului.

Planul Național de Acțiune (PNA) este instrumentul principal de coordonare a acțiunilor de creare, consolidare, funcționare și dezvoltare a unor structuri de guvernanță specifice al căror scop este implementarea
strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

Planul susține construirea unei societăți coezive, bazată pe principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, prin sisteme de educație, de sănătate publică și de protecție socială durabile. Planul de acțiune vine în sprijinul formării masei critice care își va însuși principiile de dezvoltare durabilă, prin implicarea tuturor părților interesate din mediul politic, administrația publică, mediul economic și de afaceri, din mediul social și a fiecărui cetățean – condiție esențială în atingerea țintelor SNDDR 2030.

Prin cele 4 direcții prioritare de acțiune și cele 12 obiective specifice, planul național de acțiune are o abordare integrată și multidimensională a dezvoltării durabile, constituind un cadru de facilitare pentru decidenții de politici publice la toate nivelurile. Prin cele 22 de acțiuni subsumate obiectivelor specifice, planul național urmărește integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și corelarea obiectivelor documentelor strategice sectoriale cu țintele SNDDR 2030, pentru a depăși nivelul mediu al țărilor membre ale Uniunii Europene al indicatorilor pentru dezvoltare durabilă.

Cele 4 direcții prioritare de acțiune ale planului sunt:

1. Consolidarea și extinderea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea durabilă;

2. Susținerea implementării SNDDR 2030 prin programe de educație și formare pentru dezvoltare durabilă;

3. Promovarea principiilor și valorilor conceptului de dezvoltare durabilă;

4. Monitorizarea, evaluarea implementării și revizuirea SNDDR 2030.

Din perspectiva finanțării Planului Național de Acțiune, se pot face următoarele precizări, acțiunile prevăzute în Planul național de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 se vor susține prin:

  • alocări bugetare anuale,
  • proiecte care se vor derula în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență,
  • proiecte care se vor derula prin cadrul financiar multianual 2021-2027,
  • proiecte cu finanțare directă de la Comisia Europeană (TSI DG-Reform, SSRS, DG-Research, ERA-NET, HORIZON 2020, INTERREG etc.),
  • proiecte finanțate prin fonduri private și alte mecanisme financiare (SEE – Norway Funds, fonduri elvețiene etc.).

Munca pe care o depunem la departament se concretizează în ritm alert. Lansarea planului de acțiune marchează un nou moment cheie în drumul pe care l-am început pentru a implementa în România cele
17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030. Planul lansat este un instrument absolut necesar pentru implementarea țintelor strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Acesta vine în sprijinul cadrului instituțional pe care am reușit să îl consolidăm și ne oferă posibilitatea să acționăm organizat pentru a reuși să ne apropiem de dezideratul pe care ni-l dorim cu toții: o societate sustenabilă pentru generațiile actuale și viitoare. Viitorul sustenabil depinde însă în mare măsură de mobilizarea societății. De aceea, pe lângă această activitate instituțională, vom continua să fim implicați în parteneriate cu societatea civilă astfel încât să reușim formarea masei critice de cetățeni care contribuie activ la transformarea durabilă a societății.

Indicatorul de încredere macroeconomică

Economistul
-
0
Indicatorul de încredere macroeconomică

Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat
de Asociația CFA România a scăzut în luna mai 2022.

Indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 36,5 puncte. Această situație s-a datorat în special scăderii cu peste 10 puncte a componentei de condiții curente. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 9,50%, în condițiile în care răspunsurile au fost oferite anterior publicării ratei inflației pentru luna mai.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 88% dintre participanții anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0298 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1125 lei pentru un euro.
Este de remarcat reducerea, în continuare, a ponderii respondenților care cred că prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale din marile orașe vor crește în următoarele 12 luni (8,0%, cel mai mic nivel din septembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participanților care consideră că prețul va scădea (56%, cea mai mare pondere de la inițierea sondajului). În același timp, 72% dintre participanții la sondaj consideră prețurile proprietăților rezidențiale din principalele orașe ca fiind supraevaluate.

Continue

Forumul Economic Național Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040

Florin Antonescu
-
0
Forumul Economic Național Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040

Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”, organizat de Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), a reunit în Aula Magna a ASE numeroși exponenți ai cercetării și practicii economice, ai vieții sociale și științifice, ai societății civile și ai mass-media.
Evenimentul a constituit abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată a demersului de-acum bine cunoscut mediului economic și celui universitar de cercetare, educație și formare, demers inițiat sub egida ASPES în 2017, la împlinirea a zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de COVID-19.

„Un îndemn să gândim mai departe decât azi”

Forumul de anvergură națională a făcut o analiză a economiei românești actuale, ca sursă recuperabilă și valorificabilă în orizontul deceniilor care vin. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reamintit că, pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma a 22 de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank. Rezultatele au fost reunite în lucrarea de anvergură „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”, Editura Economică, București, 2021 (668 de pagini, format 17×24), prezentată și în contextul forumului național. Pasul următor îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să elaboreze un document științific de sinteză, modelul propriu-zis, pentru prezentarea decidenților la nivelul statului.

Președintele ASPES a reiterat valențele modelului economic propus spre cunoaștere și concretizare, un model bazat pe resursele și capacitățile românești și, în același timp, inseparabil, un model realizabil în Uniunea Europeană. Totodată, dr. ec. Constantin Boștină a accentuat menținerea permanentă într-o abordare din perspectivă științifică, în afara partizanatului politic: „Pe parcursul celor 22 de dezbateri, ne-am aflat într-un mediu de gândire și expresie serioasă, sănătoasă, realistă. Nu s-au promovat critici! De la prima dezbatere, găzduită de Banca Națională a României, am declarat că nu ne războim cu trecutul, că nu ne interesează pozițiile partinice. Este adevărat că ne interesează problemele, evoluțiile politice”.

Actualitatea și valoarea de perspectivă a dezbaterilor privind un model economic românesc în Uniunea Europeană din perspectiva anului 2040 sunt evidențiate, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, inclusiv prin sincronizarea cu Agenda ONU 2030, a cărei materializare la noi este coordonată prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă la nivelul Executivului: „Aceasta confirmă că ne așezăm pe un trend firesc, gândit la nivel european și la nivel mondial. Este încă un îndemn să gândim mai departe decât azi, să ne gândim la un model pe care e clar că tot noi trebuie să-l livrăm”.

Utilizarea întregului potențial
economico-social al țării, obiectivul strategic

În calitate de gazdă a forumului național și de coordonator al lucrării „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”,împreună cu dr. ec. Constantin Boștină și cu regretatul profesor Gheorghe Zaman, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a reafirmat rolul cercetării științifice și al învățământului superior în fundamentarea
deciziilor privind direcțiile de evoluție economică și socială a țării: „Numai cei trei actori – cercetarea, educația, mediul de afaceri – împreună putem să ducem la bun sfârșit elaborarea unui model economic românesc. Deciziile politice, dacă ar fi fundamentate științific de către cercetători și cadre didactice, ar fi mult mai ușor acceptate de noi toți. De ce realizăm un model românesc? Sunt cel puțin două motive pe care trebuie să le luăm în calcul. Pandemia și crizele curente ne arată că trebuie să ne bazăm pe forțe proprii, pe producția internă. De asemenea, fondurile europene nu sunt suficiente pentru ce ne trebuie nouă și atunci avem nevoie de programe complementare, pentru finanțare din fonduri naționale. Obiectivul strategic trebuie să-l constituie utilizarea eficientă a întregului potențial economico-social al țării, astfel încât să asigurăm, în prima etapă, echilibrarea balanței de comerț exterior a României și, ulterior, să devenim excedentari, să nu mai importăm acele produse pe care putem să le producem noi și să exportăm produse cu valoare adăugată mare”.

Marea șansă a României este să devină
un mare exportator de produse alimentare

Prof. univ. dr. Mircea Coșea, membru fondator al ASPES, a argumentat cerința creării unui model de dezvoltare construit în jurul „ideii de patriotism economic”, pe a cărui bază „să fim competitivi la nivelul Uniunii Europene”. Deocamdată, semnalarea sa este că „România are un deficit comercial enorm”, cu explicația că asta înseamnă „incapacitatea României de a oferi mărfuri al nivelul cererii. Importăm enorm, importăm lucruri care nu sunt de mare tehnicitate. Sunt lucruri care țin de consumul zilnic, curent, al populației. Toată creșterea economică a României se duce pe importul de mărfuri. Cu alte cuvinte, creșterea economică a României contribuie la creșterea economică a Poloniei, Ungariei sau a altora, de la care importăm cartofi, pătrunjel și alte lucruri”.

Referitor la actualitate și la răspunsul românesc în context, profesorul Mircea Coșea a atras atenția că „criza alimentară nu este o joacă, nu este o probabilitate. Este o constatare clară. Ea vine peste omenire din 2019. Resursele alimentare au ajuns la stadiul în care coboară sub linia roșie a cererii. Populația crește mult și crește și calitatea consumului. În România, criza alimentară încă nu este foarte prezentă. Putem face o oportunitate din acest lucru. Avem o mare șansă. Marea șansă a noastră nu este aceea de a ne chinui să facem prin offset avioane F16 undeva pe la Craiova sau prin altă parte. Marea șansă a României este să devină un mare exportator de produse alimentare. Cu potențialul agricol pe care-l avem, putem ieși în lume”.

Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică

În momentul de față, a remarcat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, „am ajuns o țară de subcontractori. Exportul României îl fac, în mare parte, firmele străine care produc în România”. Reamintind că „avem un deficit comercial uriaș, raportat pentru sfârșitul anului trecut”, președintele CCIR a afirmat că, pentru această situație, „o mare parte din vină o are diplomația economică. Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică. Camera de Comerț și Industrie a României este organizația care mediază dialogul dintre mediul de afaceri și decidentul politic”. Din această poziție, a spus Mihai Daraban, Camera a sesizat autoritățile asupra unor probleme, în speranța soluționării, rezultatul constatat fiind că, „în general, nu s-a întâmplat nimic”.

Din perspectiva CCIR, ieșirea din paradigma dominației capitalului de stat este dificilă, „pentru că sunt așa-ziși diplomați de carieră, angajați ai statului și nu ai camerelor de comerț, așa cum se întâmplă în Austria, de exemplu”. Soluția pentru depășirea situației a fost sintetizată astfel: „Împreună cu mai multe organizaţii patronale sectoriale, am propus reorganizarea teritorială a României, pentru că în forma actuală, nu se mai poate susține un număr atât de mare de județe, economia nu mai poate susține un asemenea aparat de stat. Știm că am deranjat multă lume cu această propunere, pentru că astfel vor dispărea multe posturi plătite din bani publici. Ne dorim o țară ca afară, dar când CCIR a propus modificarea legii camerelor de comerț după modelul german, francez sau italian, au început să apară probleme înainte ca proiectul de lege să ajungă la faza de dezbatere publică”.

România s-a evidențiat prin creștere economică,
dar lasă de dorit la capitolul dezvoltare

Din perspectiva un exemplu actual de succes în mediul privat, Andrei Rădulescu, director la Banca Transilvania, a făcut o expunere privind „provocările tranziției spre dezvoltare durabilă”. Observația sa a fost că „România s-a evidențiat în peisajul țărilor din Uniunea Europeană printr-un grad ridicat de creștere economică pe parcursul ultimului deceniu, dar încă lasă de dorit la capitolul dezvoltare”. Inclusiv în ultima perioadă, a subliniat directorul Andrei Rădulescu, „România a prezentat o performanță macroeconomică superioară celei din zona euro, cu toate că marja de acțiune economică a fost redusă, deficitară din perspectiva reformelor structurale”.

În analiza sa, Andrei Rădulescu a făcut observația de ansamblu că, „pe parcursul ultimelor două trimestre, economia mondială s-a confruntat cu două șocuri exogene. În primul rând, a fost pandemia de coronavirus, cea mai severă pandemie din ultimul secol. În al doilea rând, sunt evenimentele din Ucraina, care afectează ecosistemul mondial și care vor contribui la fragmentarea fluxurilor comerciale și financiare internaționale pe parcursul a cel puțin un deceniu”.

Valorificarea internă a resurselor, coloana vertebrală
a unui model economic românesc

În contextul abordării potențialului de resurse al României și a valorificării lui în interes național, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a prezentat date potrivit cărora, „în ierarhia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor Băncii Mondiale în contextul evaluării avuției naţionale, România se situează pe locul 7, cu o valoare de 178 de miliarde de dolari capital natural, comparativ cu locul 16,
din punctul de vedere al capitalului produs. Valoarea capitalului mediu natural pe cap de locuitor la noi este de 9.149 de dolari, România fiind sub acest aspect pe locul 11 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Dacă din punctul de vedere al resurselor ne aflăm pe locuri fruntașe, nu demonstrăm și capacitatea de a le pune în valoare. Ne situăm pe unul dintre primele locuri la cantităţile de materiale extrase (biomasă, minereuri metalifere, minereuri nemetalifere), dar rămânem pe locuri codașe la valoarea adăugată creată prin prelucrarea acestora în ţara noastră”.

Prof. univ. dr. Luminița Chivu a reiterat că „resursele, disponibilitatea şi capacitatea de valorificare internă a acestora trebuie să reprezinte coloana vertebrală, punctul de pornire, în conturarea unui model economic românesc”.

Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale,
nu prin politici monetare

Interesul și susținerea Băncii Naţionale a României pentru un plan pe termen lung de dezvoltare economico-socială a țării, cum este Modelul economic românesc în Uniunea Europeană inițiat de ASPES, au fost reafirmate de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea. El a transmis sprijinul guvernatorului Băncii Naţionale a României, acad. Mugur Isărescu, pentru „demersul de a întocmi un traseu predictibil pentru economia românească pentru următorii 18 – 20 de ani”. Argumentele de ordin economic le-a formulat în următorii termeni: „De ce este Banca Naţională a României interesată de un astfel de plan pe termen lung în ceea ce priveşte reforma economiei? Pentru că știm cu toții că politica monetară nu poate decât să câștige timp. Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale, nu prin politici monetare. Politicile monetare pot şi ele să câștige timp cât pot, pentru o anumită perioadă; nu pot la infinit. Dacă nu se întâmplă în economia reală anumite reforme structurale (şi noi despre asta vorbim aici), şi capacitatea Băncii Centrale de a trage de timp şi de a câştiga timp este limitată. De aici, vine interesul nostru ca acest demers să fie reuşit”.

Din poziția expertizei sale, economistul-șef al BNR a făcut observația că pentru a fi credibilă, o strategie pe termen lung necesită „prioritizare, bugetare, monitorizare a implementării de la cel mai înalt nivel guvernamental, precum şi acord politic privind continuitatea, indiferent de partidul aflat la guvernare”. În detaliu, Valentin Lazea a apreciat că „prioritizarea înseamnă că nu toate activitățile cuprinse în program vor putea fi implementate concomitent. Este uşor să strângi zeci sau sute de programe de la toți actorii implicați, dar mai greu este să tai din ele şi să stabilești care intră imediat şi care, peste cinci ani sau zece ani. Bugetarea este elementul cheie, care adesea lipseşte strategiilor economice concepute în România. Continuitatea politică reprezintă punctul nevralgic în implementarea unui astfel de program pe termen lung, pentru că la fiecare alternanță la guvernare, partidele vin cu propriile priorităţi. Chiar același partid, aflat la guvernare, îşi poate schimba prioritățile. De asemenea, monitorizarea constituie un element esențial, în sensul că, de obicei, fiecare guvern găsește de cuviință să schimbe locul de unde se face monitorizarea programului”.

Din punct de vedere financiar, economistul-șef al BNR a reafirmat că în perspectiva unei evoluții economice, nu mai pot fi continuate politici fiscale expansioniste, practicate de România începând cu 2015, politici prin care „se acordă câte un ajutor pentru fiecare domeniu, în condițiile în care este nevoie de o consolidare fiscală de durată, mai ales în perspectiva adoptării euro. A adopta euro înseamnă că devine, practice, imposibilă generozitatea fiscală cu care s-au obişnuit firmele românești în ultimii ani”.

Tineretul, o generație orientată nu către sacrificiu, ci către bunăstare

Concretizarea dezideratelor formulate azi pentru România de mâine va reveni actualei generații tinere. Gabriel Carnariu este președintele Consiliului Tineretului din România. În categoria de tineret, a precizat el, se încadrează persoanele cu vârste cuprinse între
14 și 35 de ani. Tinerii de azi, a semnalat el, vor fi în 2040 la apogeul carierei. De aceea, „vor să fie astăzi prezenți, să fie parte, la luarea deciziilor. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a fi la masa deciziilor nu doar dintr-o perspectivă consultativă, ci dintr-o perspectivă de implicare”.

Ca lider al generației aflate acum în plin proces de educație și formare, Gabriel Carnariu a lansat o provocare în sensul observării și (re)considerării obiectivelor sistemului educațional, găsind necesară „orientarea spre a forma tinerii pentru ceea ce este cu adevărat nevoie pe piața muncii și nu numai, pentru că tinerii trebuie formați nu doar ca să lucreze ca niște șoricei într-un laborator, ci pentru a lua, la un moment dat, decizii în acest stat”.

Referitor la problema migrației tinerilor și, implicit, a capacităților creative, președintele Consiliului Tineretului din România a propus o abordare optimistă: „Ca tineri români, ca tineri europeni, avem dreptul la mobilitate, la a circula ca să vedem lumea. Tinerii pot să meargă oriunde să studieze, să lucreze. Cu cele învățate, dorim ca ei să revină acasă. Cum pot ei să revină, dacă România nu este o țară ofertantă?!” Pe această linie, semnalul din perspectiva tinerilor de azi a fost ferm: „Suntem o generație orientată nu către sacrificiu, ci o generație orientată către bunăstare”.

Foto: Cornel Constantin

1...1.0101.0111.012...2.019Pagina 1.011 din 2.019