Deloitte România a asistat Romgaz în preluarea acțiunilor deținute de Exxon în proiectul de gaze Neptun Deep

Economistul
-
0
Deloitte România a asistat Romgaz în preluarea acțiunilor deținute de Exxon în proiectul de gaze Neptun Deep

Deloitte România a asistat Romgaz, liderul local în producția de gaze naturale, în preluarea integrală a acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), care deține 50% din proiectul de gaze Neptun Deep de la Marea Neagră. Tranzacția a fost semnată la finalul lunii aprilie pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari, iar finalizarea ei este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții.

Directorul General al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat: „Semnarea contractului de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de EMEPRL care deține 50% din perimetrul Neptun Deep reprezintă o etapă istorică în transformarea și dezvoltarea corporativă a companiei. În procesul de achiziție a acțiunilor EMEPRL, Romgaz a beneficiat de servicii de consultanță oferite de profesioniști în domeniu. Împreună cu aceștia am reușit, astfel, să semnăm cea mai importantă tranzacție din sectorul energetic din ultimii 30 de ani. Finalizarea tranzacției va asigura premisele creșterii substanțiale a producției de gaze naturale a grupului Romgaz, odată cu demararea operațiunilor de exploatare în perimetrul Neptun Deep”.

La rândul său, Răzvan Popescu, Director Economic al Romgaz, consideră: „După finanțarea achiziției, semnarea contractului de vânzare-cumpărare cu EMEPRL reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar și procedural. Astfel, ne vom asigura ca modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanțare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep”.

Echipa multidisciplinară a Deloitte România a asigurat evaluarea participației EMEPRL, demersurile de due diligence fiscal și financiar și a oferit asistență fiscală Romgaz în raport cu tranzacția. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ioana Boca, Director, Marius Vasilescu, Director, și Andreea Megles, Associate, au făcut parte din echipa de consultanță financiară implicată în proiect.

„Pentru echipa noastră, este un motiv de mândrie faptul că am putut asista Romgaz în acest proiect care va rămâne în istoria fuziunilor și achizițiilor din România. Pe de o parte, tranzacția este cea mai importantă din sectorul energetic din ultimele decenii și poate schimba semnificativ domeniul producției de gaze naturale la nivel local și chiar regional, iar, pe de altă parte, creditul de 325 de milioane de euro obținut de Romgaz de la Raiffeisen Bank pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon, un alt proiect în care a fost implicată echipa noastră de consultanță financiară, marchează și el un punct de referință în acest domeniu”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Din echipa de consultanți fiscali implicată în proiect au făcut parte Alexandra Smedoiu, Partener, și Ana Petrescu, Senior Manager. 

„Dincolo de faptul că această tranzacție este o premieră pentru țara noastră prin prisma structurii sale, ea vine într-un moment în care România se poate poziționa ca un jucător regional pe piața materiilor prime. Sperăm ca această preluare să fie începutul unei povești de succes pentru una din cele mai mari companii din România”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Romgaz a anunțat că, după finalizarea acestei tranzacții, își propune să asigure dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor cu potențial comercial din perimetrul Neptun Deep în cel mai scurt timp posibil, etape pentru care va avea nevoie de finanțări suplimentare. Cealaltă jumătate din proiectul Neptun Deep, care are zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, este deținută de OMV Petrom.

Arctic Stream, profit 108% în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

Florin Antonescu
-
0
Arctic Stream, profit 108% în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

 

Integratorul de infrastructură și securitate IT Arctic Stream, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul AST, anunță că „a încheiat primul trimestru din 2022 cu un profit net de 0,9 milioane de lei, în urcare cu 108% peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Performanța a fost obținută pe fondul creșterii veniturilor cu peste 150% față de trimestrul 1 din 2021, până la 10,76 milioane de lei (2,17 milioane de euro). 

Profitul obținut în T1 2022 a reprezentat 17% din estimarea anuală, iar cifra de afaceri, 23% din cea anticipată pentru finele acestui an, conform bugetului de venituri și cheltuieli al companiei, aprobat la Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, din 27 aprilie 2022.

Pentru exercițiul financiar în curs, Arctic Stream a anunțat o estimare conservatoare a cifrei de afaceri, situată la 46,65 milioane de lei (9,42 milioane de euro), pe baza contractelor semnate și aflate în derulare, și ținând seama de provocări precum criza de semiconductori și cea a lanțurilor de aprovizionare, manifestată prin creșteri ale costurilor de transport și prin mărirea termenelor de livrare. 

Cu toate aceste provocări, prin extinderea echipei din zona operațională, în cursul anului trecut, precum și prin experiența acesteia în relația cu furnizorii de tehnologie din portofoliu, au fost create premisele prevenirii unor întârzieri în activitate. Pe de altă parte, echipa tehnică a etapizat adecvat proiectele, astfel încât adopția tehnologiei și a echipamentelor să se facă într-un timp scurt, fără efort considerabil.

Chiar dacă situația legată de lanțurile mondiale de aprovizionare continuă să se deterioreze, luând în calcul noile restricții apărute în China, Arctic Stream ia în considerare și nu poate nega posibile efecte nedorite, dar se bazează pe politicile de aprovizionare diversificate ale producătorilor, ca de exemplu Cisco Systems, ce are facilități de producție mai dispersate geografic, în America de Nord, America de Sud, Europa și Asia. 

Arctic Stream ține seama de orice disfuncționalități în fluxurile de producție și de transport din sectorul IT care i-ar putea afecta activitatea, încercând să anticipeze și să minimizeze riscurile la adresa proiectelor pe care le are în implementare

În ceea ce privește războiul învecinat, în afara riscurilor de escaladare a conflictului, care pot afecta mai multe industrii și state din Europa Centrală și de Est, Arctic Stream nu este supusă unui risc imediat, deoarece nu are și nu a avut clienți și furnizori în Ucraina și Rusia”. 

Dragoș Octavian Diaconu (foto), fondator și director general al Arctic Stream: „Le mulțumesc colegilor pentru un trimestru reușit, iar ceea ce mă bucură mai mult decât rezultatele financiare este faptul că echipa Arctic Stream, extinsă de aproape trei ori de la începutul până la finele anului 2021, funcționează unitar. Perioada pe care o parcurgem este plină de turbulențe, pentru mai multe sectoare de activitate, dar scoate în evidență și necesitatea întăririi infrastructurilor de securitate IT, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice. Astfel, direcțiile de dezvoltare Cybersecurity și Data Center rămân prioritate pentru noi și ne concentrăm pe stabilirea de noi parteneriate și pe dezvoltarea de noi competențe care să răspundă cât mai bine nevoilor clienților noștri. Din ceea ce observăm, dincolo de climatul economic incert, interesul pentru proiecte de transformare digitală, atât în sectorul public, cât și în cel privat, se menține ridicat, ceea ce ne dă încredere că oportunitățile de creștere a business-ului Arctic Stream vor continua să apară. Tot ceea ce este nevoie să facem este să continuăm să ne consolidăm echipa și nivelul de expertiză, pentru a putea valorifica aceste oportunități la cel mai înalt nivel de performanță.”  

Raportul financiar integral pentru primul trimestru din 2022, al Arctic Stream SA, este disponibil pe pagina emitentului, de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, și pe site-ul companiei. 

Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Heimdal Security, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.

Fonduri europene pentru IMM-uri

Florin Antonescu
-
0
Fonduri europene pentru IMM-uri

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNPMMR) a organizat cu sprijinul BCR, la Iași, al treilea eveniment din seria „Invest in”, sub genericul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027.   

CNIPMMR reamintește că „Invest in este un program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional prin organizarea unei serii de evenimente specifice în parteneriat cu autoritățile pentru dezvoltarea României (ADR) din fiecare regiune a țării, vizând dezvoltarea mediului de afaceri din regiune”.

Evenimentul de la Iași a reunit peste 250 de antreprenori, care au dezbătut „principalele oportunități de finantare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Nord-Est”. Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și national, precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniile digitalizării, transformării digitale, specializării inteligente, internaționalizării.

Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Bogdan Simcea – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (online), Vasile Asandei – director general al ADR Nord-Est, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Narcis Tăbăcaru – director executiv al AIMMAIPE Iaşi, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA al FNGCIMM.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Mă bucur să ne vedem astăzi la Iași cu o sală plină de oameni cu inițiativă și mulțumesc și celor care sunt partenerii acestui eveniment. Așa cum am menționat și în cadrul celorlalte evenimente din țară, CNIPMMR este un susținător al descentralizării și transformării ADR-urilor în autorități de manangement. Acest lucru este pe cale să se întâmple pentru programele operaționale regionale, pentru POC, și mi-aș dori ca și următoarele programe să folosească aceste modele de bună practică pentru că de-alungul timpului ADR-urilor au fost agenții de management.

Vedem scumpirile din energie, gaz, combustibil în general pentru tot ceea ce înseamnă inputul pentru mediu de afaceri, pierderea competivității companiilor românești, din acest motiv avem cu atât mai mare nevoie în perioada următoare de investiții, de recâștigarea competivității și independenței economiei românești întrucât vedem că lucrurile și societatea globală se reașează și avem urgent nevoie să readucem producția în Europa, iar România trebuie să joace un rol strategic în acest ecosistem. Este nevoie să atragem investiții, motiv pentru care noi susținem crecrearea unei agenții de atragere de investiții și promovare a exportului care împrepună cu noi, stakeholderii și celelalte insituții, să se preocupe pe deoparte de aducerea producucției din nou in România, de susținerea antreprenorilor locali în acest sens și de caștigare a unei independențe atât de necesare. În egală măsură CNIPMMR luptă foarte tare pentru implementarea programelor pentru energie și independența energetică, însă viteza cu care se intâmplă nu este cea pe care o așteptam și ne-o dorim. În  viitor doresc să vă informez ca parteneri de FNGCIMM mai pregătesc 4 noi programe care vor fi finalizate curand și care sperăm să înceapă în maximum 2 saptămâni.”

Foto: CNIPMMR 

 

Prevenţie, informare şi conştientizare în campania Euromelanoma 2022

Florin Antonescu
-
0
Prevenţie, informare şi conştientizare în campania Euromelanoma 2022

A fost lansată ediția  2022 a campaniei anuale de screening Euromelanoma, derulate în ţara noastră de Societatea Română de Dermatologie (SRD), intitulate anul acesta „Kilometrajul UV”, sub sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV”.

După cum informează SRD, campania de prevenţie de anul acesta se bazează „pe un studiu clinic realizat de către grupul internaţional Euromelanoma, studiu care relevă faptul că 8% din populaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Această amplă analiză ştiinţifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populaţiei, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane, a rezultat o prevalenţă de 8,2% a keratozei actinice (o afecţiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular)”.

Studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a avut ca scop principal „determinarea prevalenţei keratozei actinice în rândul populaţiei europene” și a arătat că „între 4,4% şi 13,5% (prevalenţa totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de ţări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinaţie de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenţi pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescenţă, lipsa aplicării de protecţie solară, petrecerea mai mult de un an într-o ţară mai însorită, vacanţe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezenţa leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte.
Nevii displazici sunt aluniţe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniţă obişnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme. Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de aluniţe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniţă atipică”.

Specialiștii atrag atenția că „aluniţele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate aluniţele atipice sunt aluniţe precanceroase, pot deveni aluniţe canceroase sau melanom.
Scopul campaniei EMD este de a verifica cu ajutorul dermatoscopului aluniţele (nevii displazici) şi de a îndemna pacienţii să se adreseze medicului dermatolog la prima suspiciune”.

Principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat sunt:
– utilizarea de solare
– expunere frecventă intenţionat la soare
– expunere în timpul activităţilor profesionale la soare
– expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
– istoric familial de melanom

Cu ocazia lansării campaniei din acest an, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu,
preşedintele SRD, a subliniat: „Tratamentul în melanomul cutanat s-a schimbat radical începând cu 2019 şi în ţara noastră, intrând linii noi de tratament cum este cea imunologică şi cea targhetată după mutaţia genetică. De la tratamentul acordat iniţial doar stadiilor de boală metastatică, în prezent tratamentele se fac şi în stadiul III de boală. Studiile în desfăşurare arată că în viitorul apropiat vom acorda tratament şi pacienţilor cu stadiul II de boală, adică melanom nemetastazat.”
Dr. Alin Nicolescu, secretarul general al SRD: „A fost dezvoltat Algoritmul pacientului cu melanoma, pe care vrem să îl propunem colegilor oncologi şi autorităţilor. Pentru a diagnostica tumorilor cutanate nu este suficient să evaluezi originea tumorilor prin biopsie ci trebuie să le diferenţiezi de alte leziuni cutanate, să le cunoşti evoluţia şi tratamentele unanim acceptate în funcţie de stadiul de boală. De aceea, nu este niciun specialist mai îndreptăţit să se ocupe de problemele pielii de la debut până la faza de tratament decât dermatologul.”

Campania Euromelanoma 2022 cuprinde următoarele evenimente, organizate prin SRD:
– 12 mai-29 iulie – consulturi în principalele centre dermatologice din ţară (Cluj, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Târgu Mureş, Iaşi, Sibiu, Oradea, Bucureşti, la Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Elias, Spitalul Victor Babes, Spitalul Militar)
– 14 mai – maratonul Subcarpaţi Trail Run ediţia a III-a, la Cocorăştii Mislii, Prahova
– 14 iulie – maratonul MTB Teleferic Challenge ediţia a V-a (Parte a RoadGrandtour), la Poiana Braşov
– 14-21 august – „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, la Vama Veche, Mangalia, Saturn, Neptun, Costineşti, parteneri Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti și Societatea Română de Endocrinologie
– 1-4 septembrie – Roşia Montana Marathon

Lansarea campaniei Euromelanoma – Kilometrajul UV a marcat și anunţarea de către Societatea Română de Dermatologie a prezenţei, pentru al doilea an consecutiv, la evenimentul „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2022”, iniţiat şi coordonat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti în perioada 14-21 august, în staţiunile Costineşti, Neptun, Saturn, Mangalia şi Vama Veche. Participă, de asemenea, Societatea Română de Endocrinologie.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” din Bucureşti: „Rezultatele obţinute anul trecut în cadrul campaniei de prevenţie derulată pe litoralul Mării Negre de către Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila în parteneriat cu cele două societăţi, de dermatologie şi de endocrinologie, ne obligă într-un fel să dăm continuitate acestei iniţiative pentru că dorinţa turiştilor de a beneficia de consultări medicale gratuite s-a dovedit a fi una considerabilă, în cele cinci zile de screening înregistrându-se peste 2.000 de consultaţii în ambele specialităţi medicale, ceea ce ne conferă perspectiva unei noi campanii de prevenţie de success.”
Dr. Alin Nicolescu: „Prima ediţie a campaniei,din 2021, ne-a demonstrat încă odată că rolul medicinei de prevenţie este unul fundamental pentru integritatea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi mai mult de-atât, că alegerea oamenilor de a conştientiza importanţa prevenţiei nu este doar una pur teoretică, ci şi practică, chiar şi atunci când se află în perioada concediilor de odihnă ceea ce este extrem de îmbucurător pentru noi cei implicaţi în derularea actului medical, iar în eficienţa dovedită a campaniei precedente putem adăuga şi faptul că anumiţi turişti consultaţi pe litoral au necesitat ulterior investigaţii mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecţiuni ce ar fi putut deveni grave.”

Numărul total al consultaţiilor medicale înregistrate în cadrul campaniei de prevenţie „Asumă-ţi să fii sănătos! – Litoral 2021” a fost de 2.066, din care 913, consultaţii de dermatologie pentru screening melanom; în specialitatea endocrinology, s-au realizat 709 consultaţii pentru screening sindrom metabolic şi 444 pentru screening osteoporoză.

 

Ajutoare de stat: Comisia va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19

Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19.

StateAidCovid

Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul temporarprivind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care le permite statelor membre să remedieze o perturbare gravă a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 nu va fi prelungit după data de expirare actuală, și anume 30 iunie 2022, în cazul majorității instrumentelor puse la dispoziție. Planul existent de eliminare treptată și de tranziție nu se va modifica, inclusiv posibilitatea ca statele membre să furnizeze măsuri specifice de sprijin pentru investiții și solvabilitate până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum s-a anunțat deja în luna noiembrie a anului trecut.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul acesteia le-a permis statelor membre să ofere în timp util un sprijin specific și proporțional întreprinderilor aflate în dificultate, menținând totodată condiții de concurență echitabile pe piața unică și condiții orizontale aplicabile tuturor.

Datorită Cadrului temporar, statele membre au putut să acționeze rapid și eficace pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză, asigurându-se totodată că de sprijin beneficiau doar întreprinderile care aveau cu adevărat nevoie de el.

Până în prezent, Comisia a adoptat peste 1 300 de decizii în contextul pandemiei de COVID-19, aprobând aproximativ 950 de măsuri naționale. Conform estimărilor, cuantumul total al ajutoarelor de stat aprobate este de peste 3 mii de miliarde EUR. Toate ajutoarele aprobate până în prezent au fost necesare și proporționale. Desigur, cuantumul ajutorului notificat de statele membre și aprobat de Comisie și cuantumul ajutorului cheltuit efectiv constituie aspecte distincte. Pe baza datelor furnizate de statele membre, în perioada cuprinsă între jumătatea lunii martie 2020 și sfârșitul lunii iunie 2021, din cele peste 3 mii de miliarde EUR aprobate pentru ajutoare în perioada respectivă, aproximativ 730 de miliarde EUR au fost cheltuite efectiv.

Aspectul cel mai important este acela că, prin intermediul Cadrului temporar, Comisia a elaborat un set de norme orizontale într-un mod care respectă diversitatea opțiunilor preferate de statele membre pentru a-și sprijini economiile. Prin intermediul Cadrului temporar, s-a acordat sprijin întreprinderilor de toate dimensiunile și, potențial, din toate sectoarele economice, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, companiilor aeriene și fermierilor, precum și cercetării legate de COVID-19 și organizatorilor de evenimente, pentru a enumera numai câțiva beneficiari.

Astăzi, după mai mult de doi ani, constatăm în sfârșit o îmbunătățire generală a situației sanitare din Europa, numărul de infecții cu virusul SARS-CoV-2 fiind sub control, iar rata de vaccinare fiind relativ ridicată. Odată cu ridicarea treptată a măsurilor restrictive, economia europeană a început să facă primii pași către redresarea în urma crizei sanitare. În comunicarea sa privind următorii pași ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a arătat că relaxarea normelor este o etapă importantă și pentru economiile noastre, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim în continuare vigilenți.

Îmbunătățirea situației economice în contextul relaxării restricțiilor constituie principalul motiv pentru care am decis să nu prelungim, după 30 iunie 2022, Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu excepția măsurilor de sprijin pentru investiții și solvabilitate, care vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, astfel cum prevăd deja normele actuale. Aceste două instrumente sunt, într-adevăr, foarte importante pentru relansarea economiei și atragerea de investiții private pentru o redresare mai rapidă, mai verde și mai digitală și, prin urmare, ar trebui să rămână la dispoziția statelor membre pentru o perioadă mai lungă decât celelalte măsuri.

Doresc, de asemenea, să subliniez că procesul de eliminare treptată va fi progresiv și coordonat și că întreprinderile vizate nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar. Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 prevede deja o tranziție flexibilă, în special pentru opțiunile de conversie și restructurare a instrumentelor de datorie (de exemplu garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023 și în limitele unor garanții clar definite. Suntem pregătiți să le oferim statelor membre toate orientările și sprijinul de care acestea au nevoie pe durata procesului de eliminare treptată. În fine, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile viitoare și va acționa din nou rapid, dacă acest lucru va fi necesar.

Deși cu toții suntem nerăbdători să lăsăm în urmă această pandemie perturbatoare, suntem, de asemenea, perfect conștienți de faptul că războiul din Europa umbrește semnalele pozitive ale redresării. Ucrainenii sunt cei care suferă cel mai mult din cauza războiului de agresiune lipsit de sens și ilegal declanșat de Rusia împotriva țării lor. Totodată, acest război provoacă o perturbare a economiei europene și are un impact grav asupra redresării. Deși continuăm să ne coordonăm eforturile pentru a sprijini în continuare Ucraina și poporul ucrainean și pentru a impune sancțiuni severe Federației Ruse pentru acest război crud și brutal, acționăm, de asemenea, pentru a atenua impactul economic al acestei crize geopolitice asupra întreprinderilor și sectoarelor grav afectate. Fiecare criză este diferită și necesită instrumente specifice.

Din acest motiv, Comisia a adoptat un Cadru temporar de criză, care le oferă statelor membre setul de instrumente adecvat pentru a face față consecințelor actualei crize geopolitice, asigurându-se că întreprinderile și sectoarele grav afectate beneficiază de nivelul adecvat de sprijin. Acest cadru va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă este necesară prelungirea sa, examinând totodată cu regularitate conținutul său și domeniul său de aplicare, în lumina evoluțiilor privind piețele energiei, alte piețe ale factorilor de producție și situația economică generală.

În plus, normele în vigoare ale UE privind ajutoarele de stat, prevăd multe alte posibilități care se află în mod constant la dispoziția statelor membre, cum ar fi măsurile de compensare a întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a unor circumstanțe excepționale sau măsurile menite să ajute întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de urgență de ajutoare pentru salvare.

Pe lângă noul Cadru temporar de criză, aceste posibilități vor rămâne, desigur, la dispoziția statelor membre și după eliminarea treptată a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19.”

Cadrul temporar privind ajutoarele de stat acordate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost adoptat la 19 martie 2020și a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020pentru a oferi mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a adoptat o a doua modificare prin care extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a include măsurile de recapitalizare și de datorie subordonată. La 29 iunie 2020, Comisia a adoptat o a treia modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2021 (cu excepția măsurilor de recapitalizare, care puteau fi acordate până la 30 septembrie 2021) și a dat posibilitatea statelor membre să acopere o parte din costurile fixe ale întreprinderilor afectate de criză care nu erau acoperite de venituri. La 28 ianuarie 2021, Comisia a adoptat o a cincea modificare prin care se extindea domeniul de aplicare al Cadrului temporar în contextul pandemiei de COVID-19 prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin oferirea posibilității ca, până la sfârșitul anului 2022, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe. La 18 noiembrie 2021, Comisia a prelungit Cadrul temporar în contextul pandemiei de COVID-19 până la 30 iunie 2022 și a introdus două noi măsuri care să creeze stimulente directe pentru investiții private orientate spre viitor și măsuri de sprijin pentru solvabilitate, acestea urmând să fie acordate pentru o perioadă suplimentară limitată.

Statele membre pot utiliza toate elementele Cadrului temporar până la 30 iunie 2022. După această dată, statele membre pot converti în continuare împrumuturile în ajutor limitat sub formă de subvenții directe, aplicând condițiile prevăzute în Cadrul temporar și dacă se prevede astfel în schemele lor naționale. O astfel de conversie poate fi utilizată în condiții stricte pentru a anula credite sau părți ale acestora în beneficiul debitorilor care nu sunt în măsură să ramburseze împrumuturile. De asemenea, statele membre pot să instituie scheme care să permită restructurarea împrumuturilor, de exemplu prelungirea duratei acestora sau reducerea ratelor dobânzii aplicabile, în anumite limite. În plus, sprijinul pentru investiții în vederea unei redresări durabile va putea fi acordat până la 31 decembrie 2022, iar sprijinul pentru solvabilitate – până la 31 decembrie 2023.

ARIR: Companiile incluse în BET AeRO vor fi punctate din acest an pentru interacțiunea cu investitorii, prin indicatorul VEKTOR

Economistul
-
0

 

ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), anunță publicarea metodologiei VEKTOR în baza căreia va fi evaluată pentru prima dată în acest an interacțiunea companiilor incluse în BET AeRO cu investitorii.

VEKTOR, indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă, este publicat în cadrul website-ului BVB în pagina fiecărei companii și măsoară calitatea comunicării cu investitorii pentru companiile listate din piața principală încă din 2019, pe baza unor criterii bine stabilite. În 2022, indicatorul a fost extins și către companiile active în piața AeRO, iar prima evaluare va avea loc în luna decembrie. Primele rezultate pentru piața AeRO vor fi publicate în ianuarie 2023.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Pentru o companie listată evaluarea justă a companiei la bursă se obține prin comunicare cu investitorii. După 3 ani de evaluare a companiilor listate în piața principală a BVB utilizând indicatorul VEKTOR, începând cu anul 2022, vom evalua pentru prima dată comunicarea companiilor din BET AeRO, după o metodologie simplificată. Răspundem astfel nevoilor și așteptărilor investitorilor activi în piața de capital locală, mai sofisticați, digitalizați, și mai atenți la evoluțiile pieței.”

Asociația a revizuit, de asemenea, metodologia de acordare a punctajelor VEKTOR pentru anul 2022, pentru companiile din piața principală a Bursei de Valori București. Actualizarea metodologiei VEKTOR pentru piața principală a vizat creșterea ponderii evenimentelor dedicate investitorilor, includerea politicilor solicitate de investitori, cum ar fi politica de dividende, precum și introducerea de instrumente digitale pentru interacțiunea cu piața, în linie cu obiectivele noastre setate încă de la lansarea VEKTOR.

Criterii de evaluare VEKTOR 2022

Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața AeRO include 11 criterii obiective, și anume: Date de contact pentru IR; Prezentare companie în cadrul website-ului bilingvă; Raportări financiare trimestriale; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Utilizarea instrumentelor digitale pentru prezentarea rezultatelor financiare; Conferințe/Teleconferințe cu investitorii; Furnizarea rezultatelor financiare într-un format ușor de procesat; Secțiune guvernanță corporativă; Politică de remunerare; Politică de dividende; Acces prin mijloace electronice la AGA.

Pentru evaluarea din 2022, metodologia VEKTOR pentru piața reglementată include 12 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), respectiv: Prezentarea companiei pentru investitori; (Tele)Conferințe dedicate rezultatelor financiare; Comunicate de presă pentru prezentarea rezultatelor financiare; Existența înregistrării teleconferinței pe website sau publicarea transcriptului; Furnizarea rezultatelor financiare istorice într-un format ușor de procesat, Secțiune detaliată pentru Guvernanță Corporativă, Politica de dividende, Raportare non-financiară conform standardelor.

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019 și este publicat anual pentru a evalua comunicarea companiilor cu investitorii. Metodologia VEKTOR a fost elaborată de ARIR în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori), pentru a include așteptările investitori instituționali și individuali, și este revizuită anual.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult, BRD – Groupe Société Générale și Rompetrol ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.

Record de obiective culturale la Noaptea Muzeelor

Economistul
-
0
Record de obiective culturale la Noaptea Muzeelor

Într-o mobilizare fără precedent, foarte multe muzee, entități culturale, dar și spații neconvenționale din România au pregătit pentru vizitatori peste 210 evenimente, expoziții și activări pe 14 mai, la Noaptea Muzeelor.

Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va fi prezentă în toate colțurile țării, în 87 de localități (orașe, comune, sate) din 39 de județe, unde vor fi deschise pentru public nenumărate stații culturale, cu activități diverse și interactive, adaptate tuturor vârstelor și intereselor culturale.

În București, Noaptea Muzeelor înregistrează un record absolut de 64 de obiective culturale ce își vor deschide porțile sâmbătă, unele dintre ele de dimineață, majoritatea până târziu în noapte.

„Pentru această ediție, avem intervenții culturale în spații muzeale în aer liber și închise, de teatru, de operă, de ateneu, în filarmonici și biserici, în studiouri radio, în castele, palate si cetăți, în biblioteci, în studiouri de creație, în centre culturale, în grădini de artă, în cartiere creative, în spații de știință și experimente, în spații ale memoriei comunismului și ale abuzului, în pavilioane și în galerii de artă, în mori de hârtie. Vom fi peste tot”- a declarat Dragoș Neamu, Coordonator Departament Relații Internaționale și Proiecte Culturale, manager Noaptea Muzeelor.

Toate înscrierile din circuitul Noaptea Muzeelor 2022 sunt disponibile pe pagina ediției de pe www.noapteamuzeelor.org.

„În premieră, la această ediție, publicul bucureștean se poate reîncărca cu energie în punctele Muzeul Național al Țăranului Român, Arthub și Art Safari. Veți avea nevoie pentru că anul acesta avem record de muzee și entități culturale participante – 64. Este motivul pentru care am pregătit pentru dumneavoastră Bragagizantul, o licoare energizantă, 100% naturală, produsă pentru prima oară în România sub marca „Braga Boierească” .

Muzeul Pandemiei, proiectul nostru de suflet, va prezenta un nou proiect expozițional despre violența și abuzurile asupra femeilor si a copiilor în perioada cât am trăit în bule. Anul trecut a fost despre identități fragile, iar anul acesta ne vom întreba cu indignare: „De ce mai stai cu el!?”. Răspunsul îl afli la ARCUB, Hanul Gabroveni” – Dragoș Neamu.

Tot de Noaptea Muzeelor 2022 în București, Primăria Capitalei se deschide pentru publicul larg în intervalul orar 18:00 – 24:00, vizitatorii putând redescoperi istoria și arhitectura palatului care găzduiește Primăria, dar și povești despre orașul trecut și prezent prin expoziţii, proiecţie de film şi o instalaţie video despre București. De asemenea, STB S.A. va pune la dispoziția publicului linia suplimentară de autobuze 362 – Noaptea Muzeelor, care vor circula între ora 19:00 și 02:00, la interval de 30 de minute, pe traseul Piața Unirii – Piața Presei, la tarife de călătorie cuprinse în grila tarifară aflată în vigoare.

Inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, evenimentul este organizat pe plan național de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind anticipat și primit cu entuziasm de public de fiecare dată. 

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai sunt disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Bosch mizează pe modelul învățământului dual și crește numărul oportunităților pentru elevi

Economistul
-
0
Bosch mizează pe modelul învățământului dual și crește numărul oportunităților pentru elevi

 

  • Bosch dispune de 125 locuri în programul Școală Duală în fabricile din Cluj și Blaj pentru anul școlar 2022-2023. 
  • Nou parteneriat cu Liceul Tehnologic Ocna Mureş 
  • Peste 500 de elevi au beneficiat de pregătire pentru specializările de tehnicieni în electromecanică și electronică din 2013.
  • Școala Duală Bosch: laboratoare moderne, beneficii pentru elevi și oportunități de carieră

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, crește numărul locurilor disponibile în sistemul de învăţământ dual în fabricile sale din Jucu, județul Cluj și Blaj, județul Alba și își extinde parteneriatele cu unități de învățământ din regiune. Astfel, în noul an școlar 2021-2022, compania pune la dispoziția elevilor 125 de locuri în programul Școală Duală. Programul reprezintă o alternativă la învățământul profesional clasic, adresându-se absolvenților de clasa a VIII-a și derulându-se pe parcursul a trei ani. Programul presupune îmbinarea aspectelor teoretice cu abilitățile și cunoștințele practice, dobândite sub îndrumarea trainerilor specializați, elevii calificându-se ca tehnicieni în domenii precum electromecanică, electronică, electrică sau mecanică. Grupul Bosch în România este un partener de încredere al școlilor locale din 2013, dezvoltând parteneriate de succes cu licee din județele Cluj și Alba, precum:  Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Liceul Teologic Reformat, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”, Colegiul Tehnic Energetic în Cluj-Napoca și Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” în Blaj și, de anul acesta, Liceul Tehnologic Ocna Mureş. De la deschiderea programului, mai mult de 500 de elevi s-au pregătit pentru carierele lor de tehnicieni în electromecanică și electronică în cadrul unităților de producție Bosch din Blaj și Cluj. 

Eforturile mediului de business în susținerea învățământului profesional de tip dual sunt apreciate și de către autoritățile locale și centrale. Astfel, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vizitat recent şcoala duală Bosch din Blaj, unde a aflat mai multe detalii despre programul oferit de Bosch elevilor care doresc să se pregătească pentru o carieră de tehnician. Pe lângă oferta educaţională extinsă și creșterea numărului de calificări la Blaj, prin adăgarea calificării de operator maşini cu comandă numerică, anul școlar 2022-2023 aduce un nou partener educaţional Școlii Duale din județul Alba, Liceul Tehnologic din Ocna Mureş. De asemenea, fabrica din Cluj își extinde parteneriatul alături de “Colegiul de Comunicații Augustin Maior”, integrând un nou profil de electronică. Mai mult, centrul din Cluj își propune în 2022 să obțină certificarea AHK B ce confirmă îndeplinirea a 50 de procente din curricula germană. 

Bosch asigură elevilor o pregătire practică solidă 

„Școala Duală Bosch Cluj reprezintă un mediu optim de învățare pentru dezvoltarea unui viitor profesional de succes. Comunicarea deschisă și relația strânsă dintre echipa de traineri și elevi stă la baza activității noastre, motiv pentru care adaptăm cursurile în mod constant pentru a răspunde cerințelor educaționale și, în același timp, cerințelor mediului de lucru,” a declarat Andrei Mercea, Responsabil Școala Duală Bosch Cluj. „Mă bucur să văd că, din ce în ce mai mult, se pune accentul pe această formă de învățământ preuniversitar, căci, în opinia mea, ea reprezintă cheia formării forței de muncă specializate, atât de necesară într-un mediu economic în permanentă dezvoltare. La finalul programului de școală duală, absolvenții vor deține o calificare recunoscută la nivel european și vor avea acces rapid la oportunităţi de dezvoltare în cadrul companiei,” a declarat Alina Cotoară, coordonatorul Școlii Duale în cadrul fabricii Bosch din Blaj. 

Centre de training moderne, cu aparatură de ultima oră

Educaţia duală reprezintă mediul optim pentru pregătirea tehnicienilor și adaptarea acestora la condițiile unei unităţi de producţie performante, cu echipamente tehnologice de ultimă generație. Instruirea practică a elevilor are loc în condiții similare celor reale de muncă. Centrul de training din cadrul fabricii Bosch din Cluj este prevăzut cu ateliere didactice moderne, ateliere mecanice de mentenanță, laboratoare de electronică și linii tehnologice automatizate. La Blaj, elevii au oportunitatea de se pregăti pentru carierele lor într-un centru de training modern, dotat cu laboratoare pentru lăcătușerie, prelucrare mecanică manuală, electronică, pneumatică și operare CNC (mașini de operare cu comandă numerică). În plus, tinerii beneficiază de coordonarea și mentoratul celor mai buni traineri specializați Bosch. 

 

Şcoala Duală Bosch: beneficii pentru elevi și oportunițăți de carieră

Bosch susţine programul școlii duale și prin oferirea unor beneficii pentru elevi. Compania pune la dispoziție rechizitele, echipamentul de lucru și sculele necesare, alături de îndrumarea instructorilor. De asemenea, masa elevilor este asigurată în cantina modernă a fabricii, iar transportul și accesul la servicii medicale sunt gratuite. Mai mult, bursa lunară, finanțată atât de stat, cât și de companie, îi ajută pe elevi să se integreze cu ușurință. În plus, după absolvire, elevii din program au prioritate la angajarea în cadrul companiei, iar cei care doresc să obţină diploma de bacalaureat au posibilitatea de a-şi continua studiile. 

Elevii au libertatea de a alege specializarea tehnică care li se potrivește cel mai bine și înțeleg că propriile pasiuni pot fi motivante în carieră, cum este și cazul lui Cristian: “Îmi place mult electronica, motiv pentru care am ales Școala Duală, profil electronic. Dacă îți place ceva și pui in practica, înveți mult mai ușor. Așa a fost și în cazul meu.” Cristian (Electrical Testing Technician) – absolvent al Școlii Duale Bosch Cluj, promoția 2018-2021. Valentin, absolvent al Școlii Duale din Blaj, apreciază oportunitățile de dezvoltare și performanță din cadrul programului. „Meseria mea este de electrician şi am ales să lucrez în această companie pentru că vreau să fiu performant, iar aici lucrez într-un colectiv bine pregătit, care îmi susţine dezvoltarea şi alături de care ştiu că pot să ajung acolo unde îmi doresc. Lucrul la tablourile electrice îmi place cel mai mult la locul de muncă, dar desigur şi faptul că mereu învăţ lucruri noi. În plus, atmosfera alături de colegi e una foarte plăcută, deschisă, facilitându-mi astfel învăţarea.”
Înscrierea se face la sediul şcolilor, prima sesiune de înscriere se desfășoară între 4și 8 iulie 2022, iar a doua sesiune între 26 și 28 iulie 2022. Mai multe informații despre program și despre modalitatea de înscriere pot fi consultate pe https://www.bosch.ro/cariere/dam-startul-in-cariera/elevi/.

Industria de lux navighează pe valurile inflației

Bogdan Maioreanu
-
0
Industria de lux navighează pe valurile inflației

Inflația este în creștere în întreaga lume, declanșată de problemele legate de energie, alimente și lanțurile de aprovizionare. În Uniunea Europeană, România tocmai a înregistrat a patra cea mai mare inflație din aprilie, 13,8% în ritm anual, după Estonia – 18,8%, Lituania – 16,8% și Cehia 14,2%.  

Pentru multe gospodării din întreaga lume, creșterea inflației reprezintă o provocare semnificativă. Prețurile mai mari pot eroda valoarea salariilor reale și a economiilor, lăsând familiile mai sărace. Există însă o categorie de consumatori cu venituri ridicate și cu o avere netă mare, care este mai puțin sensibilă la creșterea prețurilor și care consumă produse de lux. Într-un mediu economic dificil, mărcile de lux înregistrează vânzări semnificative  și perspective bune în ciuda creșterii prețurilor, demonstrând rezistență la inflația ridicată și la schimbările în obiceiurile de cumpărare ale clienților.  

Un studiu al Universității din Berlin a concluzionat că, în cazul unei creșteri neanticipate a inflației, distribuția bogăției va deveni mai inegală, deoarece acest lucru reduce veniturile reale ale gospodăriilor cu venituri mici și medii și crește profitul gospodăriilor cu venituri mari. Dacă ne uităm la modul în care inflația afectează cheltuielile familiilor cu venituri mici, observăm că cea mai mare parte a veniturilor se duce pe alimente și cheltuieli legate de locuință, lăsând mai puțini bani pentru cheltuieli suplimentare. În cazul gospodăriilor cu venituri ridicate, situația este inversă, venitul disponibil fiind suficient de ridicat pentru a permite investiții și cheltuieli suplimentare pentru bunuri.

Unele dintre bunurile pe care se cheltuie în plus fac parte din categoria bunurilor de lux. În 2019, piața mărcilor de lux a fost estimată la aproximativ 1,27 trilioane de euro. Dar pandemia din 2020, care a oprit economia mondială pentru câteva luni și a creat haos în lanțurile de aprovizionare, a adus și o schimbare în obiceiurile legate de cheltuieli ale celor bogați, scăzând piața totală a luxului cu 20%, până la un miliard de euro. Cele mai mari scăderi, de 60-70%, au fost înregistrate în industriile afectate de pandemie, cum ar fi industria ospitalității de lux și croaziere de lux. Vânzările de bunuri de lux personale au scăzut, de asemenea, cu aproximativ 20%. Piața și-a revenit în 2021, dar este încă sub nivelurile din 2019.  Potrivit unui raport realizat de Bain & Co, pandemia a schimbat harta globală a luxului. Pe măsură ce turismul s-a prăbușit cu până la 90 %, cheltuielile pentru bunuri personale de lux ale consumatorilor de pe piețele locale au preluat ștafeta, crescând cu până la 60% între 2019 și 2021. Asia a fost regiunea lider în 2021 și se preconizează că va rămâne astfel, urmată de America, Orientul Mijlociu și Europa. 

Dacă ne uităm la segmentele care compun industria luxului, putem observa o revenire a segmentului de bunuri de lux personale care în 2021 a depășit cu 1% rezultatul din 2019, ajungând la 283 de miliarde de euro. În general, cheltuielile s-au mutat de la experiențe intangibile la produse tangibile în 2021. Acest lucru este vizibil în traiectoriile diferite de revenire a bunurilor de lux față de experiențele de lux. Cea mai abruptă redresare în 2021 a aparținut bunurilor de lux personale, mobilierului și a articolelor de uz casnic, acum marginal peste nivelurile din 2019. Zona de experiențe nu este prea departe, dar ar trebui să fie ultima care să atingă vârful din 2019. Raportul prevede că acest lucru se va întâmpla în 2024, dar depinde în mare măsură de reluarea turismului internațional și a călătoriilor de afaceri.

Vânzările de mașini de lux, cea mai mare parte a pieței globale a luxului, au depășit recordul din 2019, ajungând la 551 de miliarde de euro, cu o creștere de până la 9 procente, mai mult decât în 2020 la cursurile de schimb actuale și cu 1% mai mult decât în 2019. Performanța superioară din Asia a ajutat vânzările să reziste la perturbările lanțurilor de aprovizionare. 

Deși nu toate segmentele și-au revenit în același ritm, raportul prognozează o creștere sănătoasă pentru piața bunurilor de lux personale pe termen mediu. Se așteaptă ca redresarea vânzărilor să continue în următorii patru ani, iar piața bunurilor de lux personale să revină la rate de creștere anuală între 6% și 8% până în 2025. 

Conflictul ucrainean și sancțiunile legate de acesta au avut un impact marginal asupra industriei de lux. Companiile și-au închis magazinele din Rusia. De exemplu, se estimează că cetățenii ruși reprezintă mai puțin de 1,5% din vânzările LVMH SE – proprietar al mărcilor Louis Vuitton și Dior, potrivit Morgan Stanley. Mai dăunătoare pentru industrie par a fi restricțiile legate de Covid din China. Compania a declarat că, în prezent, observă un impact negativ asupra cererii de produse de lux din cauza restricțiilor, dar este încrezătoare în ceea ce privește cererea pe termen mediu și lung în China, odată ce situația va reveni la normal. Kering, proprietarul unor mărci de lux precum Gucci, a înregistrat o scădere a vânzărilor din cauza acelorași probleme cu China.  

Investitorii privesc industria luxului ca pe un posibil activ de protecție împotriva riscurilor produse de inflație. Mărcile de lux înregistrează vânzări puternice, cu previziuni bune și posibilitatea de a transfera aceste creșteri de costuri către cumpărătorii bogați, care sunt mai puțin sensibili la creșterile de prețuri. eToro a lansat un portofoliu LuxuryBrands orientat către industria de lux, care include companii precum LVMH, Hermes, grupul Richemont, care deține Cartier și producătorul de ceasuri IWC, dar și Ferrari, BMW, Mercedes și companii din segmentele de experiențe de lux. 

Radu Puiu, XTB: Cum va schimba inflația calitatea vieții zilnice în România? – Comparație cu Zona Euro, SUA, Germania și Marea Britanie

Economistul
-
0

 

  • Deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, creșterea prețurilor este resimțită acum la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, iar combaterea ei este tot mai dificilă, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune? John Williams, președintele Fed din New York, a declarat că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.
  • În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut.
  • Gazele s-au scumpit cu 85% iar combustibilii cu aproape 36%, în țara noastră. Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste.
  • Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%.
  • Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie.
  • În aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă.
  • În Zona Euro, o creștere a economisirii pe fondul precauției, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Inflația a tins, până recent, să fie o noțiune destul de abstractă. 

Deși era, uneori, prezentă în articole din media sau prin jurnale de știri, era destul de dificil de înțeles cum afectează viața cotidiană. 

Această tendință s-a schimbat, iar în ultimele luni termenul inflație și-a făcut tot mai des apariția în relatările din media. 

În același timp, inflația a început să devină „palpabilă” pe măsură ce creșterea prețurilor devenea tot mai sesizabilă de la o lună la alta. 

Ce urmează pentru prețuri? Aceasta este întrebarea la care încercăm să găsim un răspuns.

Presiunile inflaționiste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului că factorii care au dus la creșterea prețurilor au efecte pe plan extins. 

În primul rând, pandemia a dus la scăderea producției și la perturbarea fluxurilor comerciale. 

În al doilea rând criza energetică a fost accentuată de izbucnirea conflictului din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. 

În acest context, dinamica inflaționistă nu este surprinzătoare. 

Creșterea prețurilor de consum din SUA a rămas la maximul ultimelor patru decenii în aprilie, în pofida marcării primei moderări a ritmului anual din ultimele opt luni. 

Indicele prețurilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecută, marcând o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situându-se ușor peste așteptările economiștilor de 8,1%.

Prețurile au crescut cu încă 0,3% față de luna precedentă, un ritm mai lent față de creșterea de 1,2% înregistrată în martie. Avansul a fost alimentat de creșterea costurilor energiei și a alimentelor ca urmare a războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, eliminând produsele volatile precum alimentele și energia, creșterea lunară a indicatorului core IPC (indicele prețurilor de consum) a crescut într-un ritm mai rapid decât luna precedentă: 0,6% comparativ cu 0,3% în martie. 

În termeni anuali, a însemnat o creștere de 6,2%. 

Această tendință sugerează că deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, în momentul de față creșterea prețurilor este resimțită la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificilă.  

Președintele american, Joe Biden, a subliniat în cadrul unui discurs că lupta împotriva inflației este „cea mai mare provocare economică” a administrației sale, în timp ce și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a ține sub control inflația.

Întrebarea cheie pentru investitori este dacă banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune. 

John Williams, președintele Fed din New York, a declarat săptămâna aceasta că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.

Războiul din Ucraina a pus presiune asupra prețurilor la energie și alimente. În același timp, restricțiile referitoare la pandemie din China amenință să agraveze problemele lanțurilor de aprovizionare care au fost prezente în ultimul an. 

În acest sens, este incert cât de mult poate încetini ritmul inflației până când aceste probleme nu vor fi rezolvate.

Datele despre inflație publicate miercuri au arătat că indicele prețurilor de producție (IPP) din China  a crescut, în aprilie, cu 8% în termeni anuali, mai mult decât așteptările prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%.

De asemenea, inflația la nivelul consumatorului a crescut mai mult decât se aștepta. 

Indicele prețurilor de consum a urcat cu 2,1% față de anul trecut, depășind prognozele analiștilor Reuters privind o creștere de 1,8%.

China se va confrunta cu o mulțime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lanțul de aprovizionare și factorii de inflație.

În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut. 

Materiile prime energetice s-au aflat din nou în centrul atenției, conform datelor Institutului Național de Statistică, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%.

Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimează o inflaţie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an şi de 9,6% la sfârşitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Astfel, Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflația. Creșterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, când rata cheie a fost majorată cu 1%.

Decizia de marți este a șasea majorare a ratei anunțată de banca centrală din octombrie 2021, când rata de dobândă era de doar 1,25%.

Această decizie vine pe fondul faptului că rata inflației a depășit 10% în martie, pentru prima dată din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflației, analiștii au prezis o creștere și mai îndrăzneață a ratei la ședința consiliului de administrație a băncii centrale de marți.

Problemele există și în Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%. 

Această decizie vizează combaterea inflației, în ciuda avertismentului că există riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vieții.

Banca a susținut că inflația ar putea depăși 10% în acest an, dar este probabil să revină către ținta de 2% în termen de trei ani, pe măsură ce șocurile economice cauzate de pandemie și războiul din Ucraina se estompează treptat.

Pe lângă problemele globale, economia britanică s-a confruntat și cu riscuri specifice. 

Lipsa de muncitori și lipsa investițiilor în afaceri au fost accentuate de ieșirea din UE, într-o perioadă în care o discrepanță între cererea și oferta de pe piața muncii îi forța pe angajatori să majoreze salariile.

Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie, deoarece războiul din Ucraina a propulsat și mai mult prețurile la energie și, în special, la alimente. 

Potrivit unui anunț al Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă. 

Aceasta este cea mai mare rată înregistrată din toamna anului 1981, când prețurile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Război din Golf.

Prognozele actuale sugerează că noi creșteri ale prețurilor urmează să vină. 

Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substanțială a companiilor locale și internaționale din Germania intenționează să-și majoreze prețurile în următoarele trei luni. 

Prin urmare, se acordă o probabilitate scăzută scenariului în care rata inflației va scădea sub 7% în următoarele luni.

Astfel, Războiul din Ucraina continuă să fie principalul motor al creșterii rapide a prețurilor, costul energiei și al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic. 

Această tendință este vizibilă în special în Europa, unde nivelul de dependență energetică de Rusia este ridicat, dar și pe plan global, în SUA benzina atingând un nou preț record. 

Creșterea prețurilor la combustibil tinde să alimenteze și prețurile altor bunuri și servicii ca urmare a creșterii costurilor adiacente producției. 

Este greu de previzionat când ritmul de creștere a prețurilor va reveni către nivelul țintă vizat de majoritatea băncilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare pare a fi o certitudine. 

Faptul că inflația pare a fi „mai încăpățânată” de cât se credea ar putea reprezenta o problemă care să îi forțeze pe decidenții politici să recurgă la o abordare mai fermă decât se anticipa.  

Situația cu inflația este dificil de gestionat. Creșterea prețurilor este inechitabilă, afectându-i mai mult pe cei cu venituri reduse. 

Acest lucru este o urmare a faptului că deja o mare parte din venituri se duce către bunurile și serviciile de bază, iar spațiul disponibil de manevră este mult mai restrâns. 

Situația de față a devenit o problemă politică majoră pentru președintele Biden, a cărui susținere a scăzut din cauza preocupărilor legate de modul de gestionare a economiei.

Dacă Fed continuă să ajusteze rapid politica în acest an, încercând să recupereze din urmă, factorii de decizie riscă să „pună frână” unei economii în viteză. 

Astfel de opriri bruște pot dăuna, ducând la creșterea șomajului și, eventual, pot duce la o recesiune. 

Oficialii preferă de obicei să aplice frânele politice treptat, crescând șansele ca economia să încetinească fără durere.

În Zona Euro, oficialii băncii centrale susțin că au existat rezultate care indică faptul că încrederea consumatorilor a scăzut destul de mult. 

Acest lucru ar putea fi asociat cu o creștere a economisirii pe fondul precauției, ceea ce ar putea însemna că nivelul de consum nu va fi atât de puternic pe cât se estima anterior, fapt care, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor în urma scăderii cererii.

1...1.0691.0701.071...2.014Pagina 1.070 din 2.014