Portland Trust, dezvoltatorul de proprietăți comerciale, creează noi standarde de siguranță și igienă pentru proiectele sale de birouri din București. Dispozitivele inovatoare care minimizează riscul transmiterii de bacterii și virusuri în ascensoare se alătură unei întregi game de măsuri de protecție implementate de companie pentru a proteja sănătatea angajaților și a vizitatorilor, ca răspuns la pandemia Covid-19.

Proiectul EXPO Business Park al Portland Trust a devenit primul complex major de birouri  din București în care sunt instalate soluții revoluționare de siguranță dezvoltate de Schindler – compania globală de ascensoare și scări rulante. Sistemele CleanAir și CleanCar, care utilizează o lumină ultravioletă puternic dezinfectantă, se combină pentru a face spațiul închis al lifturilor cât mai igienic și fără bacterii. Cele două sisteme vor fi, de asemenea, instalate în complexul J8 Office Park al Portland Trust, programat pentru finalizare în vara anului 2021.

Sistemul UV CleanAir transformă aerul stătut dintr-un lift într-un mediu ventilat, igienizat, la fel de curat ca orice altă zonă a clădirii. Folosind tehnologia cu lumină ultravioletă și un filtru special dezvoltat pentru a purifica aerul din cabina liftului, acesta se activează automat pe tot parcursul zilei, pentru a asigura un mediu constant curat și sigur. Sistemul asigură filtrarea completă în 2,5 până la 4 minute.

UV CleanCar distruge bacteriile și virușii de pe suprafețele liftului folosind lumina ultravioletă. O lampă UV-C este activată de trei senzori de siguranță pentru a porni atunci când cabina este goală. Această soluție discretă pentru dezinfectarea frecventă a tuturor suprafețelor, inclusiv a butoanelor și a balustradelor, protejează, de asemenea, mediul înconjurător prin reducerea la minimum a utilizării produselor de curățare pe bază de substanțe chimice.

„Ne-am concentrat întotdeauna pe protejarea sănătății tuturor celor care lucrează sau vizitează clădirile noastre, iar pandemia Covid-19 ne-a intensificat eforturile pentru a crea medii curate și sigure”, spune Robert Neale, CEO Portland Trust. „Deoarece ascensoarele sunt atât de intens utilizate de către mulți oameni aflați într-un spațiu limitat, mediul din interiorul lor poate facilita răspândirea infecțiilor. Aceste soluții UV inovatoare permit utilizarea deplină a lifturilor și se alătură celorlalte măsuri ale noastre destinate stabilirii unor noi standarde de igienă și curățenie pentru clădirile de birouri din București.”

Specificațiile tehnice avansate ale J8 Office Park vor prezenta, de asemenea, garanții de sănătate și siguranță fără precedent în orice alt proiect imobiliar de birouri din București. Un sistem de ventilație care asigură 100% aer curat fără admisie de aer reciclat, filtrele de aer HEPA care elimină 99,995% din contaminanții microscopici, tehnologiile de dezinfectare UV-C și sistemele fără atingere (touch-less) din întregul complex se vor combina pentru a face din J8 Office Park  primul proiect dintr-o nouă generație de clădiri de birouri.

J8 Office Park este proiectat pentru a îndeplini certificarea BREEAM „Outstanding”, cel mai ridicat nivel de certificare BREEAM. Acest nivel de certificare care se referă la confortul angajaților, sustenabilitatea și protecția mediului a fost dobândit doar de o singură clădire din România până în prezent – EXPO Business Park, cel mai recent proiect major de birouri finalizat de Portland Trust. Eforturile companiei de a crește standardele de confort și siguranță la locul de muncă, împreună cu angajamentul său pentru a asigura cele mai bune practici și respectarea reglementărilor Covid-19, contribuie la transformarea birourilor sale în unele dintre cele mai căutate din oraș.

Despre Portland Trust

Portland Trust este un dezvoltator imobiliar important și investitor, activ în Europa Centrală și de Sud-Est de peste 20 de ani. J8 Office Park este dezvoltat în asociere cu ARES Management Corporation, un manager global de investiții și active alternative autorizat de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din S.U.A. (SEC – Securities and Exchange Commission), care administrează active în valoare de aproximativ 145 miliarde de dolari și are peste 900 de angajați. Portland Trust și ARES Management Corporation au dezvoltat împreună peste 800.000 mp, care includ 7 clădiri de birouri și parcuri in

Material de opinie de Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Detașarea lucrătorilor în între statele membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul prestării de servicii la nivel transnațional, rămâne în centrul dezbaterilor publice, atât datorită implicațiilor sale practice, având în vedere că stabilește regulile privind principala formă de mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul UE, cât și a drepturilor pe care își propune să le garanteze și care, în acest domeniu, se află în conflict. Concret, este vorba de libertatea de a presta servicii în UE, fără limitări legate de respectarea unor reguli suplimentare, cum ar fi standarde de muncă pentru lucrătorii detașați, promovarea concurenței loiale și necesitatea de a asigura totuși protecția drepturilor lucrătorilor detașați. Ce schimbări au apărut recent?

Evoluțiile din piața muncii au impus în permanență noi reglementări din partea autorităților europene pentru a asigura un echilibru între drepturile menționate, mai ales pe fondul aderării la UE a statelor central și est europene, cu forță de muncă mai ieftină. Astfel, Directiva 96/71/CE (Posted Worker Directive – PWD), care a instituit inițial regulile privind detașarea, a fost amendată substanțial în anul 2018 prin Directiva 2018/957/UE, marcând o schimbare de viziune cu privire la regulile aplicabile în cazul detașării lucrătorilor în interiorul spațiului unional. Aceste modificări au fost transpuse și în legislația românească prin Legea nr. 172/2020.

Principiul egalității de tratament pentru detașările pe termen lung

Una din cele mai importante reguli adoptate ca urmare a revizuirii PWD și transpuse ca atare în dreptul românesc se referă la obligarea angajatorilor ca, în cazul în care detașarea pe/de pe teritoriul României depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție), să respecte, în raporturile cu lucrătorii detașați, toate condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile în statul gazdă.

Prin excepție, principiul egalității de tratament nu se aplică prevederilor referitoare la procedurile, formalitățile și condițiile privind încheierea și încetarea contractelor de muncă, inclusiv a clauzelor de neconcurență, și nici schemelor de pensii ocupaționale, aspecte care rămân reglementate de legislația statului trimițător, chiar dacă detașarea depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție).

Este de menționat faptul că în astfel de situații în care durata detașării depășește 12/18 luni, textele de lege nu impun obligația încheierii unui contract de muncă local în statul gazdă, ci doar respectarea condițiilor de muncă aplicabile pe teritoriul statului gazdă.

Din păcate, Legea nr. 172/2020 nu conține clarificări referitor la momentul de la care societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților detașați toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă (respectiv de la începutul detașării sau doar după depășirea termenului de 12 luni/18 luni).

Cu toate acestea, conform noii directive PWD, dar și scopului pentru care a fost adoptată (asigurarea unei protecții suplimentare salariaților detașați pe termen lung, care au o legătură mai solidă cu piața muncii din statul gazdă), este posibilă următoarea interpretare: dacă durata inițială a detașării depășește 12 luni (18 luni, ca urmare a unei notificări motivate), societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă după expirarea termenului de 12 luni. Totuși, având în vedere că este vorba de o reglementare nouă, există riscul ca, în practică, să se consolideze interpretarea contrară, aceea ca, în cazul detașărilor de peste 12 luni, să fie obligatoriu ca toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă să fie respectate încă din prima zi a detașării.

În cazul în care durata efectivă a detașării ajunge să depășească 12 luni în urma unor prelungiri, societatea trimițătoare va trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă numai după depășirea perioadei de 12 luni sau, dacă transmite o notificare autorității competente din statul membru gazdă, după depășirea perioadei de 18 luni.

Este important de precizat că regulile se aplică și în cazul în care lucrătorii detașați pe teritoriul României se succed pe aceeași poziție. Astfel, legea stabilește în mod expres că, în cazul în care se înlocuiește un lucrător detașat cu altul care îndeplinește aceeași sarcină în același loc de muncă, durata detașării (deci inclusiv stabilirea momentului de la care se aplică regulile de mai sus) se calculează prin cumularea perioadelor de detașare a fiecăruia dintre lucrătorii în cauză. Într-o atare situație, pentru a stabili dacă lucrătorul detaşat îndeplineşte aceeaşi sarcină în acelaşi loc de muncă, se va ţine cont, în principal, de natura serviciului care urmează să fie prestat, de activitatea care urmează să fie efectuată şi de adresa locului de muncă.

Pentru a elimina posibilele confuzii, trebuie precizat că, în toate cazurile, regulile instituite de legislația română în materie trebuie coroborate și cu prevederile aplicabile în statul membru pe teritoriul/de pe teritoriul căruia este detașat lucrătorul.

Rambursarea cheltuielilor legate de detașare

O altă modificare recentă se referă la introducerea regulii potrivit căreia nivelul de rambursare a cheltuielilor de transport, cazare și masă, respectiv al indemnizațiilor pentru lucrătorii detașați pe sau de pe teritoriul României, care sunt mutați temporar de la locul lor de muncă obișnuit din statul gazdă la alt loc de muncă, este cel stabilit de legislația statului gazdă.

În ce privește munca prin agent de muncă temporară, legea din România a instituit principiul egalității de tratament între lucrătorii temporari detașați de un agent de muncă temporară pe/de pe teritoriul României și lucrătorii recrutați direct de întreprinderea utilizatoare situată pe teritoriul statului gazdă. Astfel, agenții de muncă temporară au obligația ca, pe durata detașării, să garanteze lucrătorilor temporari detașați condițiile de muncă aplicabile pe teritoriul statelor gazdă.

Reguli suplimentare referitoare la obligația de informare

Totodată, conform Legii nr. 172/2020, în cazul detașării lucrătorilor de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de șapte zile consecutive, societatea trimițătoare va avea obligația să ofere lucrătorului o serie de informații suplimentare care completează aspectele prevăzute de art. 18 din Codul muncii. Acestea se referă la elementele constitutive ale remunerației la care are dreptul salariatul conform legislației aplicabile în statul gazdă și nivelul acestora; cuantumul total al remunerației efectiv acordate lucrătorului pe perioada detașării, cu evidențierea distinctă a indemnizației de detașare; cheltuielile efectiv generate de detașare (transport, cazare și masă), precum și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazării sau mesei, după caz; link-ul către site-ul oficial național unic creat de statul gazdă.

Nu în ultimul rând, este de menționat căLegea nr. 172/2020 conține și o serie de prevederi referitoare la sectorul transportului rutier, care însă vor fi detaliate odată cu transpunerea în dreptul intern a pachetului de mobilitate care, între altele, conține și o directivă care modifică PWD în ce privește detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului.

O nouă analiză Barometrul „Românii AZI”, realizată de Reveal Marketing Research ne arată cum s-au simțit românii și cum s-au schimbat prioritățile în anul 2020.

• Segmentele cele mai furioase în mediul urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).
• În mediul rural, la final de an, scade satisfacția față de venituri la 42% de la 63% în luna august. 
• În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști prioritizează cel mai mult relațiile sociale și unitatea (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ANULUI  2020: Emoțiile negative, în special cele ce necesită multă energie, aflate în teritoriul nervilor și panicii, au crescut în lunile în care au crescut și cele doua teritorii motivaționale opuse ca răspuns la teamă/încercări: depășirea obstacolelor/ schimbare – teritoriul celor care își iau inima în dinți și încearcă să schimbe starea negativa în care se află, dar si teritoriul stabilității, responsabilității, credinței – al celor care prefera sa protejeze puținul pe care îl au deja, nu să se aventureze către schimbare. În aceste momente, emoțiile și prioritățile românilor s-au oglindit și în modul în care economisesc, ei punând mai mulți bani deoparte în aceste perioade. În perioadele mai relaxate, românii s-au orientat ca priorități spre teritoriul relațiilor sociale și al unității, cheltuind mai mult pe cadouri, ieșiri în oraș sau vacanțe.

Cum s-au schimbat emoțiile românilor în contextul pandemiei? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: Mediul rural, mai temător și furios în preajma sărbătorilor.

Urban vs rural: În decembrie, scade brusc teritoriul furiei și al fricii, de la 62% în noiembrie la 54%. După o armonizare a mediului rural cu cel urban legat de această stare, acum în mediul rural observăm o creștere mică (64%), dar care duce la o diferență mare față de starea românilor din mediul urban – cei din mediul rural se percep ca fiind cu 10% mai furioși sau îngrijorați.  O altă schimbare vizibilă din față de luna noiembrie este o creștere a teritoriului oboselii și dezamăgirii, în mediul urban, de la 24% la 31%. În mediul urban procentele au  crescut ușor, dar nesemnificativ (de la 27% la 31%). Observăm că emoțiile pozitive au procente asemănătoare în mediul urban și cel rural. Diferențele vin la capitolul emoțiilor negative, unde în mediul rural percepem emoții ce necesită mai multă energie (furie, panică), iar in mediul urban românii par să aibă mai puțină energie, un aspect tipic teritoriului oboselii și dezamăgirii.

Segmentele cele mai furioase în urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).

Segmentele cele mai furioase în mediul rural: tinerii profesioniști (84%) și maturii singuri (94%). Interesant! Milenialii sunt segmentul care diferă cel mai mult ca emoții între urban și rural, iar tinerii profesioniști – cel cu diferențele cele mai mici.

RETROSPECTIVA 2020: Luna decembrie pare să ofere o stare medie, din punct de vedere emoțional, raportată la întregul an. Românii cred despre ei înșiși că au stări mai degrabă negative decât pozitive și că sunt mai degrabă energici decât liniștiți/ lipsiți de energie, de aceea teritoriul emoțional aflat pe primul loc este cel al nervilor și al panicii. În cadrul mediului rural vedem o oglindire întârziată a emoțiilor din mediul urban, în special a celor negative, cu o mică precizare necesară: furia și panica au crescut mai puternic, în mediul rural, în momentele de criză. În august, 73% dintre cei din mediul rural se considerau furioși și temători, față de 61% în mediul urban.

Ce înseamnă acest lucru? Persoanele din mediul rural au nevoie de modele de implicare și campanii în care să participe mai mult, pentru a-și exprima și a-și consuma energia. Pentru începutul de an 2021 putem avea în vedere și lipsa satisfacției față de venituri și de locurile de muncă a românilor, aspecte importante ale vieții, cu efecte asupra consumului.

Mediul rural: După o creștere continuă a satisfacției față de venituri, de la 37% în august, la 63% în septembrie, aceasta scade la 49% în noiembrie și la 42% în decembrie.

Mediul urban: Crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% (septembrie) la 68% (octombrie), apoi scade la 63% (decembrie). Cei mai mulțumiți sunt familiile moderne (76% în decembrie).

Cum au evoluat prioritățile românilor în 2020? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: O ușoară creștere a importanței schimbării, dar o orientare clară către relații sociale și unitate.

Urban vs rural: Atât mediul urban cât și cel rural cunosc o orientare socială și de relaționare clară. Mediul rural este mai orientat către social în sensul tradiției și găsirii siguranței în interiorul comunității (38%), iar mediul urban este orientat către socialul oferit de prieteni apropiați, iubiți/parteneri, precum și de ocazii diverse de joacă sau de relaxare împreună cu ei (34%).

În ceea ce privește teritoriile motivaționale orientate mai mult către sine decât către colectivitate – depășirea obstacolelor/ schimbare și perfecționare/ putere –  există un consens între mediul urban și cel rural, cu diferențe de sub un procent – 31-32% pentru orientarea către depășirea obstacolelor și 4%, un procent constant pentru perfecționare și putere.

Segmente: În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști sunt în fruntea aprecierii nevoii de relații sociale și unitate (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

Chiar și în perioada Crăciunului, însă, maturii singuri acordă o mai mare importanță teritoriului depășirii obstacolelor/schimbării (44% față de media de 31%, în mediul urban), comparativ cu importanța acordată aspectelor sociale – doar 28% pentru relații sociale și unitate.

RETROSPECTIVA 2020: în perioadele mai grele, a crescut în importanță teritoriul stabilității – stabilitatea, responsabilitate, credința, dar și cel al schimbării – depășirea obstacolelor/ schimbare. În perioadele liniștite și optimiste, teritoriul relațiilor sociale și al unității este cel care predomina în motivațiile românilor. După ce în primăvara, în timpul lockdown-ului, stabilitatea și schimbarea au avut cele mai mari procente (42% în mediul urban),  acestea au fost de atunci în continuă scădere, cu o mică creștere în noiembrie – decembrie (31%). Însă, în decembrie, teritoriul motivațional cel mai important este cel al relațiilor sociale și al unității (34%), de altfel un teritoriu potrivit pentru venirea sărbătorilor. De asemenea, teritoriul stabilității, responsabilității și al credinței pare tipic sărbătorilor de Crăciun. Totuși, având în vedere creșterea emoțiilor negative în rândul românilor, avem motive să credem că această orientare către stabilitate vine și din teama de viitor, de incertitudinea față de noul an, nu doar din apelarea la tradiție și credință cu ocazia sărbătorilor.

---

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Datele au fost colectate lunar, în perioada aprilie-decembrie 2020, pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural). Perioada de colectare a datelor din luna decembrie: 7-12.12.2020 pe un eșantion de  1017 respondenți. Marja de eroare este de +/-3%.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă, se arată într-un raport realizat de Parlamentul European.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe), Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 

•  
•  

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Aflați mai multe în infograficul nostru.

Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe)

Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

•  
•  

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 

•  
•  

Mai multe informații despre deșeurile din UE: Gestionarea deșeurilor în UE