În condițiile tranziției după Brexit, Ministerul Educației și Cercetării transmite o serie de precizări referitoare la diplomele și calificările profesionale ale cetățenilor britanici și ale membrilor de familie:

„Pe durata perioadei de tranziție, până la 31 decembrie 2020, recunoașterea diplomelor și a calificărilor profesionale obținute de cetățenii britanici și membrii acestora de familie se realizează în aceleași condiții aplicabile cetățenilor UE, conform reglementărilor europene și naționale în materie. Cetățenii britanici și membrii lor de familie continuă să beneficieze de același tratament aplicabil cetățenilor unui stat membru UE și membrilor acestora de familie pentru a putea studia sau lucra în România, drepturi care decurg din legislația UE privind libera circulație a persoanelor.

După încheierea perioadei de tranziție, recunoașterea academică și profesională se va realiza în conformitate cu procedurile stabilite pentru cetățenii terți, cu respectarea prevederilor Convenției de la Lisabona și a celorlalte reglementări în materie.

Pentru a beneficia de avantajele perioadei de tranziție, recomandăm tuturor cetățenilor britanici și membrilor acestora de familie să aplice pentru recunoașterea studiilor!

Mai multe informații sunt disponibile aici”.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) avansează o serie de recomandări privind îmbunătățirea activităților de negociere între consumatori și bănci:

„1. Cererile consumatorilor, trimise de CSALB către bănci, să fie analizate de instituția de credit cu flexibilitatea necesară unei împăcări. În acest sens, recomandăm ca, până la finalul acestui an, numărul cererilor clasate din motive nejustificate să nu depășească 20% dintre cererile adresate băncii. În esență, se urmărește scăderea continuă a acestui indicator de performanță la un nivel de sub 10, sau chiar sub 5 procente.

În acest moment, media cererilor clasate fără un motiv justificat la nivelul sistemului bancar, în anul 2020, este de 29% din totalul cererilor primite de CSALB. În cazul IFN-urilor, peste 70% dintre cereri sunt clasate nejustificat.

Există și bănci care stau mult mai bine la acest capitol decât media, în sensul că au procentul de clasare chiar mai mic de 10%.

O pondere importantă între cererile clasate sunt cele respinse din motive obiective. De exemplu, din 2018 până acum sunt aproape 600 de cereri care vizează Biroul de Credit (dintre care 220 numai în acest an). Reamintim că cererile care fac trimitere la Biroul de Credit, programul Prima Casă, creditele cesionate – sunt în marea lor majoritate clasate deoarece, în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori chiar inexistente.

2. În stadiul de negociere, considerăm că se poate ajunge la o împăcare atunci când banca are o disponibilitate reală către negociere, iar soluția este una echitabilă. Cu alte cuvinte, este nevoie de un echilibru între cererea consumatorului și concesiile făcute de bancă.

3. Recomandăm o implicare mai mare la nivelul departamentelor SAL a responsabililor din departamentele Reclamații, Customer Service, Risc și Comercial. În acest sens, credem că analiza derulării contractelor ar trebui să se facă, în primul rând, din perspectiva capacității consumatorilor de a le duce mai departe (cu dorința ca, prin reechilibrare, să le fie îmbunătățită capacitatea de plată), iar nu din perspectiva legalității lor, pentru că nu asta contesta consumatorii.

4. Sugerăm ca mandatele cu care vin reprezentanții băncilor la negociere să aibă limite flexibile, astfel încât să permită ca oferta pe care o face banca în urma negocierilor în cadrul CSALB să fie superioară ofertei comerciale a băncii.

5. Recomandăm băncilor să rezolve amiabil cât mai multe dintre cererile pe care, altfel, le-ar respinge nejustificat, mai ales în spețele simple. Așadar, dacă aveți de ales între a refuza concilierea și a negocia direct cu consumatorul, la sediul băncii, recomandăm a doua variantă.

6. Este important ca băncile să accepte și cererile venite de la persoanele juridice pentru probleme legate de serviciile de plată. Începând cu 2020 CSALB poate concilia și aceste spețe adresate de persoanele juridice”.

Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB, subliniază: „Perioada dificilă pe care o traversează consumatorii, băncile și întreaga economie poate fi un bun moment de restart în relațiile dintre părțile aflate în raporturi contractuale sau de afaceri. Îndemnăm băncile să adopte aceste exemple de bune practici pe care le-am obținut în urma activității noastre comune și să le implementeze în activitatea zilnică, pentru a crește calitatea serviciilor pe care le oferă persoanelor fizice și juridice. Așadar, recomandăm băncilor să accepte spre negociere mai multe cereri trimise de consumatori, reprezentanții băncilor să aibă mandate flexibile când participă la negocieri, iar abordarea acestora să se bazeze cât mai mult pe echitate și umanism, în detrimentul analizelor juridice proprii instanțelor de judecată. La finalul acestei perioade dificile cu siguranță vor avea de câștigat doar cei care și-au păstrat încrederea consumatorilor, inclusiv prin activitatea de soluționare alternativă din cadrul CSALB”.

Perspectiva bancară accentuează recomandarea de negociere în cadrul CSALB.

Mirela Iovu, vicepreședinte al CEC Bank: „Atunci când sesizăm că există un miez de dispută în relația directă cu consumatorii le indicăm să se adreseze CSALB și, prin CSALB, să soluționăm cazul respectiv. Am făcut trimitere în toate contractele cu consumatorii la această modalitate de soluționare alternativă. Apoi, în cadrul direcție juridice, am înființat un grup care se ocupă cu prioritate de soluționarea disputelor prin conciliere. Un avantaj important este că toți conciliatorii CSALB sunt profesioniști recunoscuți în domeniul juridic, profesori universitari, avocați de renume, iar metoda de soluționare este rapidă, confidențială și se bazează pe soluții câștig-câștig. De regulă părțile găsesc o soluție care să fie convenabilă amândurora, în timp ce în instanță doar o parte câștigă și cealaltă pierde. CSALB a consolidat relația dintre consumatori și bănci și de aceea avem nevoie de Centru”.

Ioana Regenbogen, director juridic și relații instituționale al ING: „Este o procedură care se poate desfășura exclusiv la distanță, cu înregistrarea cererii pentru negociere și transmiterea ei direct de pe site-ul CSALB. Un lucru foarte important este că soluțiile date de conciliatori nu sunt soluții șablon, ci sunt personalizate. Acest lucru rezultă din analiza pe care o face conciliatorul care se uită la ce este corect și drept pentru ambele părți, fapt care transcende rigorile juridice. Din acest motiv procedura concilierii este una umanistă. Pe de altă parte, fiind o procedură simplă și rapidă, informațiile nu se pierd undeva pe traseu, ele sunt rapid puse la dispoziția tuturor părților, iar în acest fel este mult mai ușor să ajungi la o soluție care este echilibrată și potrivită pentru cazul respectiv”.

Bogdan Atanasiu, manager Customer Experience Raiffeisen Bank: „De o parte avem ce își dorește clientul, de altă parte ce poate oferi banca și încercăm să ajungem la un rezultat acceptat de ambele părți, chiar dacă acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată. Concilierea reprezintă un mare câștig, iar banca află de problema clientului într-un timp foarte scurt. Astfel, banca este dispusă să accepte acte doveditoare și să negocieze în cadrul CSALB cu orice client care se află într-o situație financiară dificilă, căruia i-au scăzut veniturile, are condiții sociale sau medicale speciale, care presupun cheltuieli suplimentare. În bancă avem persoane dedicate fluxului de cereri transmise de CSALB, iar consumatorii pot beneficia de o conciliere nepartizană, făcută de o persoană neutră, precum conciliatorii Centrului, care poate explica atât oferta băncii, cât și cerințele clienților”.

CSALB informează că în primele 6 luni ale acestui an a primit „1.040 cereri adresate băncilor și 290 cereri adresate IFN-urilor. Până în acest moment, peste 260 de cereri au fost acceptate pentru negociere de către bănci și doar 11 de către IFN-uri. La acestea se adaugă 140 de cereri soluționate amiabil de către bănci și 24 de către IFN-uri, după sesizarea CSALB (aceste cereri nu au mai intrat în procedură de negociere, înțelegerea dintre cele două părți s-a realizat direct). Restul cererilor sunt în faza de analiză sau au fost respinse de către bănci/IFN-uri din cauze obiective sau în mod nejustificat. În ultimii patru ani, beneficiile obținute de consumatori în urma negocierilor depășesc 3 milioane de euro. Anul trecut, CSALB a înregistrat cel mai mare număr de cereri și dosare (cereri acceptate pentru negociere) din cei 4 ani de activitate: 2.117 de cereri, 664 de dosare (cereri acceptate pentru negociere) și 244 înțelegeri amiabile (înțelegeri directe între părți, după sesizarea CSALB). Anul acesta pare a fi anul recordurilor în materie de valoare a beneficiilor obținute de consumatori: recordul valoric în lei (298.000 Lei șterși din datoria unui bucureștean), recordul în CHF (52.000 CHF șterși din datoria unui consumator din Oradea) și un alt caz în care banca a șters 43.000 CHF pentru o familie din București, chiar luna trecută”.

În vederea ediției 2020 a Concursului Internațional George Enescu, marți, 14 iulie 2020, ora 12.00, se lansează vânzarea biletelor și a abonamentelor pentru vizionarea online a concertelor și recitalurilor; în august, organizatorii împreună cu autoritățile de resort vor decide dacă va fi permis și accesul publicului în sala Ateneului Român.

Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu: „Lansarea vânzării de bilete și abonamente pentru accesul online la concertele și recitalurile Concursului Enescu este un moment special într-un efort extraordinar depus în ultimele luni pentru organizarea competiției, în ciuda pandemiei care a afectat viața cultural-artistică în întreaga lume și care a dus la anularea a numeroase evenimente de profil. Este și o validare a promisiunii pe care organizatorii au făcut-o în acest an, aceea de a aduce frumusețe în viață prin muzică. În actualul context de incertitudine și de insecuritate, este mai important ca oricând să facem loc frumuseții în viața noastră, oricât de irealizabil pare să fie la prima vedere”.

Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului și Concursului George Enescu: „Dacă publicul va avea acces la concerte în sala Ateneului, numărul spectatorilor va fi mult mai restrâns decât capacitatea uzuală a sălii, conform unui algoritm oferit de Code for Romania, pentru a permite distanțarea socială și în timpul concertelor. Din acest motiv, încurajăm iubitorii muzicii să achiziționeze bilete și abonamente pentru vizionarea concertelor online, pentru a fi alături de tinerii concurenți și de artiștii consacrați. Fiecare bilet și fiecare abonament cumpărat reprezintă o contribuție atât la organizarea Concursului Enescu, ale cărui resurse s-au împuținat pe fondul pandemiei, cât și la susținerea artiștilor, care au fost afectați de criza Covid-19”.

Organizatorii anunță că „achiziția biletelor și a abonamentelor se va face de pe site-ul www.festivalenescu.ro, prin intermediul platformei Eventim, sau direct de pe site-ul Eventim, de la acest link. Un bilet sau un abonament cumpărat va oferi spectatorului posibilitatea de a da acces la concerte unui număr de 3 IP-uri diferite. Elevii, studenții și profesorii de la școlile, liceele și universitățile de muzică vor avea acces gratuit, pe baza unui mecanism care va fi anunțat ulterior”.

Prețurile de vânzare:

1. Abonament integral, care acoperă 28 de evenimente de muzică clasică (gala de deschidere, concertele finale de la vioară, violoncel și pian, cele șase recitaluri extraordinare ale artiștilor invitați, etapa a II-a și semifinala fiecărei Secțiuni din cadrul Concursului) – 99 de lei, pentru trei IP-uri diferite.

2. Abonament parțial,care acoperă 10 evenimente de muzică clasică (gala de deschidere, concertele finale ale etapelor de vioară, violoncel, pian șicele șaserecitaluri extraordinare ale artiștilor invitați – 89 de lei, pentru trei IP-uri diferite.

3. Bilet individual, pentru un singur concert (gală, una dintre finalele la vioară, violoncel, sau pian) sau un recital extraordinar – 29 de lei pentru trei IP-uri diferite.

Concertele vor fi vizionate pe platforma Concursului Enescu, accesibilă din momentul începerii evenimentului pe www.festivalenescu.ro/. Intrarea pe platforma video se va face utilizând codul de acces înscris pe bilet și marcat ca atare. Fiecare cod este unic și este format din litere și cifre.

Detalii privind achiziția și utilizarea biletelor: contact@eventim.ro telefon 0728999775, de luni până vineri, orele 10.00-18.00.

Organizatorul își rezervă dreptul de a schimba formatul unor evenimente și după caz, de a amâna sau anula anumite evenimente din cadrul Concursului Enescu, în cazul în care atari măsuri ar fi necesare sau dezirabile în contextul generat de evoluția pandemiei Covid-19. În orice caz, în cazul anulării Concursului din motive de forță majoră, banii vor fi returnați cumpărătorilor, la fel cum taxele de înregistrare vor fi restituite tuturor concurenților. Spectatorii care au cumpărat deja bilete în sală la concertele din cadrul Concursului Enescu sunt rugați să se adreseze Eventim (contact@eventim.ro, tel 0728999775) pentru returnarea banilor sau pentru alocarea unor noi locuri, conform algoritmului impus de regulile de distanțare socială.

Concursul Enescu 2020 cuprinde:

– 21 recitaluri și concerte susținute de tineri muzicieni în cadrul a 3 etape de concurs transmise online, la 3 instrumente – vioară, violoncel și pian – pe parcursul a 3 săptămâni, în inima culturală a Bucureștiului, Ateneul Român

– 272 de tineri muzicieni din 41 de țări înscriși la cele patru secțiuni – vioară, violoncel, pian, compoziție

– 4 jurii internaționale, formate din artiști şi pedagogi  recunoscuți

– Gala de deschidere oferă publicului două lucrări în premieră mondială –

„Brahmsodia”,triplu-concert pentru vioară, violoncel și pian, op. 169, compus de Dan Dediu, la solicitarea organizatorilor Concursului; „Concert pour clarinette et orchestre”, de Alexandru Murariu, câștigătorul secțiunii de compoziție din 2018

– 6 laureați ai Concursului din edițiile trecute vor interpreta în Gala de deschidere (trei) și vor susține recitaluri (alți trei);

– 3 recitaluri extraordinare susținute de muzicieni-reper ai momentului, membri ai juriilor

– 4 dirijori cunoscuți la nivel internațional

– 4 concerte speciale, susținute de Filarmonica George Enescu: Gala de deschidere (29.08.2020) și cele trei finale la vioară (8.09.2020), violoncel (14.09.2020) și pian (20.09.2020)

– 3 etape de concurs la 3 instrumente (vioară, violoncel, pian), jurizare internațională la secțiunea de compoziție și emoțiile tinerilor muzicieni care au învins constrângerile pandemiei pentru a participa la Concurs.

Programul complet al Concursului: https://www.festivalenescu.ro/program/

Listele complete ale concurenților care intră în concurs, la cele trei secțiuni: www.festivalenescu.ro, secțiunea „Rezultate”.

Foto Cătălina Filip