Consider că economia românească se află într-un moment pe care literatura occidentală de specialitate îl numește „turning point”, adică „punct de cotitură”.
Nu mă voi axa pe analiza actualei stări de fapt a economiei din perspectiva ansamblului indicatorilor macroeconomici, ci pe modul în care această stare trebuie interpretată ca un moment necesar de regândire strategică a paradigmei politicilor economice viitoare.
Accentuez necesitatea și chiar urgența procesului de regândire și reevaluare a strategiei de politici economice, dar nu ar fi corect dacă nu mi-aș declara și aprecierea pozitivă pe care o am asupra stării actuale a economiei. Citând una dintre cele mai obiective și profesioniste analize, realizată de către direcția de analiză macroeconomică a Băncii Transilvania sub conducerea domnului dr. Andrei Rădulescu, putem spune că în momentul de față economia românească se caracterizează prin „economie recomandată pentru investiții, la intersecția UE cu Orientul Mijlociu și BRICS, ritm ridicat de creștere în ciclul economic postcriză (pe primele locuri la nivel de UE), campioana procesului de convergență economică europeană, tranziție spre economiile de dimensiune medie (PIB nominal aproape de 200 miliarde EUR), grad ridicat de integrare cu ciclul economic european, potențial ridicat de convergență (PIB/locuitor la circa 60% din media Zonei Euro în 2017, PPC)”. Este adevărat că asistăm și la o deteriorare a echilibrelor macroeconomice în ultimele trimestre, ca și la o accelerare a dinamicii anuale a prețurilor de consum, dar încă nu există pericolul, susținut de către unii analiști, al declanșării stării de incapacitate de plată sau al recesiunii.
Anul 2018 se va caracteriza prin obținerea de rezultate pozitive, chiar dacă ele se vor situa sub nivelul promisiunilor prea optimiste ale programului de guvernare.
Întrebarea este dacă actualele politicile economice promovate de la instalarea prezentului guvern vor fi capabile să obțină rezultate bune, în sensul eficientizării și modernizării structurii și funcționalității economiei, și pe viitor.
Răspunsul meu este negativ. Părerea mea este că, fără acea regândire și reevaluare a orientării politicilor economice de care vorbeam mai sus, nu va putea fi evitat pericolul decăderii economiei românești într-o zonă pe care am putea-o numi de subdezvoltare europeană caracterizată printr-un nivel inferior mediei UE din punctul de vedere al gradului de competitivitate și de valorificare a potențialului național de factori de producție.
Iată argumentele mele:
1 Un nou model de creștere sau doar un obiectiv al programului electoral.
Deși consumul a constituit în România un motor al creșterii economice încă din perioada guvernului Victor Ponta, actuala coaliție a amplificat considerabil rolul acestuia printr-un program extrem de generos de ridicare a veniturilor salariale în sectorul public și al pensiilor. Nu se poate în niciun fel nega necesitatea imperioasă a ridicării nivelului veniturilor în această etapă a dezvoltării interne și internaționale a economiei românești, ceea ce ne conduce la concluzia că programul de guvernare al coaliției este corect și pe deplin justificat din acest punct de vedere.
Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) celebrează pe toată durata acestui an universitar 200 de ani de la fondarea primei şcoli superioare de inginerie din spaţiul românesc, deschisă tuturor doritorilor de învăţătură, la iniţiativa lui Gheorghe Lazăr, în 1818. De atunci, statutul de excelenţă al Politehnicii a crescut permanent, cu aport pe măsură la progresul economic, social, cultural al ţării şi cu importante contribuţii în ştiinţa mondială. Un moment major de reconfirmare în acest spirit l-a constituit reunirea la UPB a liderilor şi a altor profesori şi cercetători ai celor mai importante universităţi de inginerie din Europa:
CESAER – The Conference of European Schools for Advanced Engineering Education and Research, asociaţie recunoscută pentru importanța ei în Spațiul European al Cercetării, prin faptul că include peste 50 de universități specializate în știință și tehnologie din 26 de țări, reunite prin obiectivul de „optimizare a politicilor din domeniul educației și cercetării, de creștere a bugetului UE dedicat cercetării și de promovare a cooperării internaționale ca instrument principal pentru avansarea inovației”. CESAER şi-a derulat acum la Bucureşti ediția 31 a Adunării Generale. Cu acest prilej, au fost supuse dezbaterii teme privind colaborarea interdisciplinară de viitor în domeniile cercetării ştiinţifice, inovării și educației, odată cu valorificarea în dezvoltarea economiei a colaborării internaționale la nivel academic. Participanţii la reuniune au abordat de asemenea subiecte privind evoluţia instrumentelor de finanțare ale Uniunii Europene şi continuarea colaborărilor cu universități din Regatul Unit în contextul geopolitic prezent şi de perspectivă.
Reprezentanții Guinness World Records au omologat recordul stabilit de Teatrul Excelsior. Astfel, instituția devine primul teatru din România care stabilește un record la nivel mondial! Distincția a fost acordată pentru cea mai mare gradenă rotativă din lume. Aceasta a fost construită special pentru spectacolul „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, eveniment organizat de Primăria Capitalei prin Teatrul
Excelsior, cu prilejul celebrării Centenarului Marii Uniri.
Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior: „Este o mare onoare și bucurie să fim în Cartea Recordurilor. Pentru noi, este cu atât mai important cu cât recunoașterea a venit pentru spectacolul «Vlaicu Vodă», un proiect special, dedicat Centenarului Marii Uniri, la care a lucrat cu responsabilitate și dedicare o echipă formată din peste 700 de artiști și tehncieni. Cred că, alături de aplauzele publicului, această recunoaștere este cea mai mare bucurie pe care Teatrul Excelsior și-o putea dori în acest moment aniversar.”
Vlaciu Voda – foto Vlad Catană
Primăria Capitalei, prin Teatrul Excelsior, a organizat unul dintre cele mai așteptate proiecte de pe agenda Centenarului Marii Uniri: „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru. Spectacolul a făcut parte dintr-o producție-eveniment care și-a propus să ofere o experiență teatrală complexă, desfășurată pe parcursul unei zile întregi, ambientată în secolului al XIV-lea, în contextul domniei lui Vlaicu Vodă. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Constituției din București, în perioadele 8 – 10 iunie și 22 – 26 august 2018, între orele 10:00 și 22:30.
Satul medieval construit în mărime naturală pentru acest eveniment a evocat, în cele mai mici detalii, fascinanta lume de acum șase veacuri. Nouă case, opt turnuri de apărare, patru ateliere de meșteșugari, un han și o biserică (interpretare după biserica Sân Nicoară, Curtea de Argeș), sute de costume și măști populare, zeci de muzicieni (instrumentiști, cor și ansamblu arhaic), alături de săteni, străjeri, călăreți, meșteșugari (olari, pielari, sculptori în lemn și țesătoare) au reconstituit, atmosfera tipic medievală de odinioară.
Vlaciu Voda – foto Vlad Catană
Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre migrația spre România, un subiect aflat până acum în umbra altuia înrudit, și anume migrația dinspre România.
Numărul imigranților, adică al persoanelor care își stabilesc oficial reședința în țara noastră pentru cel puțin 12 luni, este în continuă creștere de la an la an. În 2017 el a ajuns la cota 216.000, adică la fel de mult cât populația Ploieștiului sau a Oradei, conform celui mai recent recensământ.
Aproximativ 60% din migranți, an după an, provin din Republica Moldova. Acest lucru explică parțial atractivitatea regiunii istorice cu același nume din România, spre ea îndreptându-se 60.000 de migranți anual. Destinații importante pentru imigranți sunt de asemenea centrele universitare de tradiție (București, Timișoara, Cluj), precum și județele cu o creștere economică constantă sau cu o bază industrială puternică (Argeș, Constanța, Dolj, Prahova).
CELE MAI MARI ȘI MAI FRUMOASE EXPONATE DIN PIESE LEGO® DIN EUROPAȘI FUN PARK – ZONA DE JOACĂ
CEA MAI MARE EXPOZIȚIE DE CONSTRUCȚII DIN PIESE LEGO®
Grand Arena Shopping Mall București din 20.10.2018, până la 24.02.2019
INVAZIA GIGANȚILOR este tema centrală a Expoziției Internaționale de Construcții din Piese Lego®. Expoziția, fără precedent, impresionează prin anvergură și prin scara modelelor prezentate.
„Unele modele sunt gigantice la propriu, prin dimensiune. Altele, sunt gigantice în sens simbolic. Cea mai mare construcție are 11 metri lungime și a presupus utilizarea unui milion de piese Lego®. Pe lângă modelele gigantice, în cadrul acestei expoziții, prezentăm figuri realizate la scară 1:1 ale unor personalități din lumea sportului, culturii, filmului, deci giganți în domeniul lor de activitate” – relatează organizatorul expoziției, Rafał Szymański. „Pentru că încă de la început ne-am gândit să creăm UN EVENIMENT FĂRĂ PRECEDENT cu piese Lego®, a fost necesar să aducem laolaltă cele mai bune exponate din multe țări europene” – adaugă acesta.
12 zone tematice, aproape 3.000 de metri pătrați
Cel mai mare avion din lume, realizat dintr-un milion de piese Lego®
Macheta avionului Boeing 747 special pregătit pentru călătoriile președintelui SUA este realizată dintr-un milion de piese Lego®, la scară 1:7. Avionul are o lungime de aproape 11 metri, o anvergură a aripilor de aproximativ 10 metri și o înălțime de aproape 3 metri.
Vizitatorii vor putea arunca o privire în interiorul avionului și vor putea viziona scene istorice imortalizate în piese Lego®, având ca protagoniști unii dintre cei mai importanți oameni din Statele Unite.
Batmobilul, vehiculul eroului din seria de filme Batman™
O mare atracție pentru fanii supereroilor – reconstrucția vehiculului de 7 metri lungime aparținând lui Batman™. Batmobilul, construit din 900.000 de piese Lego®, vine la pachet cu Batman™, construit la scară 1:1. Orașul Gotham City, în variantă uriașă, reprezintă o completare a poveștii lui Batman. Mașina lui Batman™, aflată în mers, grota eroului, blocul zgârie-nori Wayne Tower și trenurile pornite și operate cu ajutorul unui buton reprezintă doar o parte a acestei impresionante machete interactive, construite din 500.000 de piese Lego®.
Helicarrier
Portavionul zburător fictiv al agenției de apărare S.H.I.E.L.D., cunoscut din benzile desenate americane și din filmele cu supereroi, reprezintă încă o construcție remarcabilă, cu lungimea de peste 5 metri.
Human Body – o lecție atipică de biologie
Modele fascinante – care prezintă structura sistemelor și organelor interne umane – permit celor mici să descopere cum funcționează organismul, iar adulților le oferă prilejul să-și verifice cunoștințele de anatomie și fiziologie a omului. Exponatele din piese Lego® fac învățarea mai ușoară și mai plăcută. Sunt expuse construcții ale organelor umane de bază, cum ar fi creierul și inima, precum și sistemul respirator, sistemul digestiv și cel osos.
Cel mai înalt om din istorie
Reconstrucția celui mai înalt om din istorie, care avea o înălțime de 2,72 m, Robert Wadlow. Pentru construirea acestei figuri la scară 1:1 nu a fost folosit un cadru de susținere la interior. Modelul este realizat exclusiv din 100.000 de piese Lego®.
Martina Navrátilova
Figura tenismenei, una dintre cele mai strălucite reprezentante ale stelelor sportului, a fost confecționată din 50.000 de piese Lego®. Silueta remarcabilei cehoaice, care ocupă locul al doilea în clasamentul jucătorilor de tenis din toate timpurile, a fost realizată în cele mai mici detalii. Figura are o înălțime de 1,73 m și reprezintă sportiva într-un costum tipic de tenis, purtând ochelarii de aur caracteristici.
Zona Uriașă Star Wars®
În București, organizatorii au pregătit o zonă dedicată Star Wars®. Fanii Star Wars® pot admira peste 100 de modele inspirate de cea mai faimoasă saga din lume. Star Wars® District este o colecție bogată de exponate originale, care ilustrează cele mai cunoscute scene, personaje, nave, arme, baze și bătălii din această serie iconică.
Star Destroyer
Perla expoziției și cel mai important model al zonei Star Wars® este construcția inovatoare, cu drepturi de autor, care prezintă una dintre cele mai de temut nave spațiale din seria Star Wars®. Modelul original impresionează prin dimensiune și atenția acordată detaliilor.
Dimensiuni: lungime: 202 cm, lățime: 125 cm, înălțime: 58 cm. Greutate: peste 50 kg.
Zona basmelor
O zonă minunată, plină de culoare și bucurie, ca-n basme, îi așteaptă pe cei mai mici și pe cei mari, deopotrivă. Printre multe surprize, vizitatorii sunt invitați în tărâmul fermecat al poneilor, pe insula paradisiacă din filmul Angry Birds și în lumea misterioasă și magică a lui Alice în Țara Minunilor.
Zona fantasy
Lumea magiei și ficțiunii cunoscută nouă din jocuri și filme este ilustrată cu ajutorul pieselor Lego®. Descoperiți regate fantastice ale elfilor, ale altor creaturi, pirați spațiali și multe altele în departamentul fantasy! Vino și vezi bătăliile nesfârșite dintre bine și rău.
Supereroi
Figurile supereroilor oferă reprezentări de neuitat. Vizitatorii pot admira replici la scară 1:1 ale binecunoscutelor personaje din filmele de la Hollywood: Spiderman™, Iron Man™ și Hulk™, ultimul în varianta de 2,5 metri.
Cultură
Din piese Lego® am creat nu doar personaje fictive, ci și un artist celebru: compozitorul german Johann Sebastian Bach, unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai muzicii baroce, construit la scară reală.
Fun Park Loc de joacă cu piese LEGO
Expoziția Internațională de Construcții din Piese LEGO® oferă atât copiilor, cât și adulților posibilitatea de a se juca. În spațiul special amenajat de 500 mp al Fun Park se află zona Duplo®, mese destinate jocurilor cu piese LEGO®, un spațiu cu megapiese, destinat creării de structuri uriașe, și multe alte atracții. În București, puteți chiar să „pictați” și să „scrieți” cu piese, iar mașinile construite de copii pot fi testate pe toboganul auto sau pe piste special amenajate.
Pentru mai multe detalii și vânzări de bilete online, vizitați site-ul http://InvaziaGigantilor.ro/
Vă așteptăm cu drag!
Ratarea unei diplome, chiar de bacalaureat, nu-i un capăt de ţară. Idei (dacă nu soluţii) de angajare în economie, de continuare a formării, cu sau fără certificări, ne oferă câţiva iniţiatori.
Ilfov: bursa Locurilor de muncă pentru absolvenţi
„Se face mereu confuzie între bacalaureat şi absolvire!”, atrage atenţia Iulian Gavrilescu, director adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, şi explică: „Absolvent de liceu devine cel care-şi termină anii de liceu; în ultima zi e absolvent. Că se duce, că nu se duce la bacalaureat, că îl promovează… aia e altceva. Noi le prezentăm tuturor soluţii, oferte, îi informăm, dacă nu au şcoala terminată, îi orientăm spre programe A doua şansă”. Chiar genericul contextului în care subliniază acest lucru este o dovadă a deschiderii: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, organizată de AJOFM Ilfov şi găzduită de Colegiul Economic „Viilor” din Bucureşti, e de fapt pentru toată lumea care caută loc de muncă. La ediţia din această toamnă, venită după încheierea tuturor sesiunilor de examene naţionale, corigenţe, înscrieri etc., au fost 357 de solicitanţi, dintre care 138 de absolvenţi.
105 au fost selectaţi în vederea încadrării. Şi-au prezentat ofertele 30 de angajatori, în profesii, meserii, ocupații precum fizician, analist credite, inginer constructor, mecanic auto, brutar, zugrav, gestionar depozit, casier, lucrător comercial, electrician în construcţii, șofer, manipulant mărfuri, agent de securitate etc. Dominant, oferta a fost pentru studii medii şi muncitori calificaţi.
Compania G. Canale & C, cu profil tipografic, angajează inclusiv absolvenţi de numai opt clase. Vin din Pantelimon, din sate învecinate, compania le asigură transport. Andreea Oprea, director de resurse umane, le apreciază interesul în a se califica, a evolua: „Unii au ajuns tipăritori, sunt care lucrează la legătorie, la cusut…”. Perseverenţa lor contribuie la stabilitatea firmei.
La bursa AJOFM Ilfov, un element de atracţie peste rutina târgului de joburi s-a dovedit pentru elevi de la licee din Ilfov atelierul cu explicaţii şi demonstraţii despre cum se caută un loc de muncă (CV european, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu). Inedită a fost prezenţa unor persoane private de libertate de la penitenciarul Jilava, care au primit îndrumări, sfaturi de la angajatori.
Cluj-Napoca: Pionierat în pregătirea nonformală în IT
„Certificatul nu e în ADN-ul nostru!”, zice fără ezitare Răzvan Voica, CEO și cofondator al Școlii Informale de IT din Cluj-Napoca. De acolo a pornit, acum cinci ani. Azi are o comunitate activă în Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara, Brașov, Craiova – 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale. Vin seara, după-amiaza, sâmbăta şi ţin cursuri (inițiere, pregătire, specializare în IT) unor grupe de
15 oameni, nu mai mulţi, „să nu se creeze feelingul de amfiteatru”, accentuează Răzvan, în ideea că învăţătura trebuie să fie foarte aplicată: „Cursanţii vin pentru modelul profesional. Când te apuci să înveţi online, te blochezi!”. Interacţiunea, odată cu adaptarea mereu la nevoile angajatorilor, s-a dovedit decisivă în succesul şcolii: în cinci ani, 3.000 de cursanți veniţi din activităţi dintre cele mai diverse (de la construcții, medicină, sistem bancar la actorie, filosofie, teologie) şi ajunşi la angajare de 80%, în 120 de companii. Nu există cineva care să fie declarat incompatibil cu domeniul IT: „Persoanele care vin din afara IT-ului sunt tot mai valoroase, aducând cu sine o expertiză complementară și o anumită disciplină a muncii”. Atât că şcoala cere la înscriere promovarea prealabilă a bacalaureatului, ştiind că mai departe omul va fi respins de la angajare, pentru că aşa funcţionează piaţa forţei de muncă.
Numită „informală”, şcoala dezvoltă de fapt o activitate nonformală în toată regula, din moment ce a organizat până acum 27 de cursuri bazate pe curriculum, cu durata între o săptămână şi cinci luni, permanent cu ochii spre evoluţia ocupaţiilor, iar standardele de calitate i-au fost recunoscute prin câteva premii. Prin felul ei deschis, această activitate, apreciază Anca Rarău, consultant de brand, „poate fi considerată un act de pionierat cu valoare adăugată pentru cursanți, familiile acestora și pentru firmele din domeniu interesate să recruteze oameni cu adevărat pregătiți și pasionați de IT”.
Site manager al şcolii la București, Carmen Ciulacu e convinsă că „livrând programe de înaltă performanță, industria IT de la noi are capacitatea de a-și dubla contribuția la PIB-ul României”.
Bucureşti: Îl ajuţi, dar nu poţi să-l ajuţi până îmbătrâneşte
Interacţiunea cu tinerii care ies din şcoală şi caută loc de muncă (mai ales după ratarea vreuni examen) sau poate vor să înveţe mai departe, înţelegerea, îndrumarea lor cer o anume pricepere. Pentru pregătire în acest sens acţionează organizaţia neguvernamentală Armonia educativă printr-un proiect Erasmus+ care a adus la Bucureşti parteneri din Grecia, Spania, Portugalia, Lituania, Bulgaria. Toţi sunt, generic, „lucrători de tineret”: studenţi, învăţători, profesori etc., trimişi de organizaţiile lor să se sfătuiască, să înveţe unii de la alţii şi de la profesionişti cum să se apropie de tineri aflaţi în momente pur şi simplu de căutare, nu neapărat de dificultate ori de inferioritate. Programul a cuprins workshopuri la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Colegiul Naţional „Matei Basarab”, Colegiul UCECOM „Spiru Haret”, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. În calitate de iniţiator şi coordonator al proiectului, Silvia Şuiu ( de la Armonia educativă) observă că există tineri „foarte buni din punct de vedere şcolar, dar care nu au capacitatea de a lua o decizie pentru viitorul lor”. Cei care se formează ca să lucreze cu ei vor merge în comunităţile lor, îi vor îndemna să se strângă, să se înţeleagă ei între ei, să vadă care e cauza pentru care nu găsesc de lucru sau nu pot ori nu vor. Celor care vor dori le vor oferi noţiuni de antreprenoriat, ca să-şi iniţieze mici afaceri. Pentru ei, sub egida proiectului, este în curs de realizare un ghid de integrare profesională, Silvia Şuiu având experiență acumulată în acest sens. De asemenea, o revistă multilingvă şi diverse forme de comunicare online, inclusiv către şcoli, organizaţii etc., îi vor ajuta să schimbe informaţii despre locuri de muncă, oportunităţi, condiţii de angajare. Totul e pentru pornirea în viaţă pe drumul potrivit pentru orice tânăr care caută aşa ceva, pe care, cum spune iniţiatoarea proiectului, „îl ajuţi, dar nu poţi să-l ajuţi până îmbătrânește”.
Vocația managerială este circumscrisă de ideologia puterii. În mod paradoxal, abilitățile, inteligența, creativitatea, vizionarismul și celelalte condiții ale vocației sunt din ce în ce mai puțin apreciate din cauza constrângerilor ideologice la care este supus managementul public. Fenomenul a fost calificat ca formă de dezideologizare (lat. idoneus = cum se cuvine, potrivit, și des = fără). Conceptul actual a fost introdus de R. Dahrendorf pentru a sublinia trecerea de la faptele politice la politica faptelor, ceea ce înseamnă, din perspectiva noastră, că vocația managerială îi caracterizează pe cei care acționează pentru realizarea obiectivelor, și nu pe cei care vorbesc despre ele (Dahrendorf Ralph, 1987, The modern social conflict; an essay ond the politics of liberty). Semnificația politicianistă a dezideologizării se regăsește la O.K. Flechtheim, care afirmă că aceasta reflectă o manifestare specifică politicienilor care soluționează doar probleme singulare, în mod oportunist, pragmatic.
Vocația managerului este efectul unui proces de modelare; fiecare sistem economic are modele de conducere pe care mangerul le reproduce, nu pentru că ele ar fi eficiente, ci pentru că ele sunt stabilite de sistemul politic. Ca orice altă valoare socială, vocația depinde de felul în care managerii implementează un anumit model de decizie conform cu principiile sistemului economic-social. Potrivit teoriei modelării sociale, personalitatea conducătorului reflectă achiziția de comportamente în context social; acest proces de modelare vocațională se poate realiza în diverse moduri, spontan, dirijat, observațional sau participativ. În acest sens, A. Bandura afirmă că personalitatea se formează prin interacțiunea cu actorii sociali, în cadrul căreia rolul central revine imitației; altfel spus, învățarea unor comportamente se poate face prin observarea modelelor (Bandura Albert, 1977, Social Learning Theory). Vocația managerială se întemeiază pe modele de conducere (impuse cel mai adesea politic) nu pentru că acestea ar fi „bune”, ci pentru că ele au fost validate anterior de sistemul oficial (statal) de apreciere. În sens invers, sistemele politice realizează o funcție sociotelică, în sensul că integrează conducătorii instituțiilor publice într-o anumită ordine socială, asigurând astfel interesul general. Marea problemă a managementului public derivă din contradicția între modelele de conducere „teoretice” elaborate de puterea politică și modelele de conducere impuse de economia reală (Parlagi Anton, 2014, Fenomenologia politică a dreptului).
Vocația mangerială depinde în mod paradoxal de oficialitatea numirii într-o funcție de conducere economic-socială, de către o autoritate publică. Acest paradox este evident prin faptul că o funcție de conducere este instituită prin acte simbolice; de pildă, numirea în funcție a unui manager, ca act simbolic, conferă autoritate unui manager pentru simplul motiv că se realizează de către un reprezentant (instituție) a statului, care actionează ex officio, ca deținător al unui officium publicum. Actele oficiale care atribuie valoarea socială unui manager confirmă vocația, deși ele nu confirmă calitățile lui, ci voința sistemului oficial de apreciere. O serie de acte oficiale, așa cum sunt deciziile instanțelor judecătorești, actele de constatare, actele de stare civilă, actele de moștenire, ca să nu mai amintim multitudinea de acte și contracte publice, sunt toate acte constitutive de valoare. După P. Bourdieu, aceste categorii de acte au capacitatea de a crea (sau de a institui) merite, prin magia numirii oficiale, fiind îndeplinite de agenți investiți în formele prevăzute de lege și consemnate în registre oficiale (Bourdieu Pierre, 2001, Langage et pouvoir symbolique). Prin intermediul actelor oficiale se creează identități personale garantate de stat (președinte de companie, director de instituție, inspector-șef, consilier de stat), identități colective (uniuni, asociații, sindicate) sau identități politice (partide, alianțe). Ca urmare, actul oficial nu stabilește doar statutul unei persoane (grup), ci conferă în subsidiar o anumită valoare pe care managerul nu o avea anterior: dreptul de a lua decizii la un anumit nivel, de a dobândi onoare ca urmare a funcției primite sau de a se bucura de o calitate care trebuie recunoscută de un grup (asociație, sindicat, patronat etc.)
Restructurările și reorganizările activităților de producție, în funcție de evoluția tehnologiei, dar și a relațiilor economice, provoacă, pretutindeni în lume, perturbări ale vieții oamenilor, necesitând un permanent efort de acomodare, de găsire de soluții pentru a merge mai departe. Exemplul dezindustrializării produse în unele foste state socialiste, printre care și România, în urma trecerii acestora la economia de piață ilustrează elocvent amplitudinea consecințelor social-economice ale unor asemenea restructurări.
În acest context, este semnificativă și soarta unui mare număr de orășele, foste centre monoindustriale, din fosta Uniune Sovietică, lăsate în voia sorții după abandonarea conducerii centralizate a economiei și intrarea țării în arena liberei competiții. Confruntate cu concurența unor produse importate, de mai bună calitate și mai ieftine, întreprinderile autohtone de profil au început să aibă dificultăți la desfacere, iar în momentul când au încetat să mai primească subvenții de la statul postsovietic, numeroase dintre acestea și-au încetat, treptat, activitatea, lăsând pe drumuri sute de mii de angajați. De pe urma acestui proces au avut de suferit, în mod deosebit, micile localități cu puține activități economice, situația celor cu profil monoindustrial fiind de neinvidiat.
Circa 70 la sută din cele 1.100 de orașe rusești sunt orașe mici, cu mai puțin de 50.000 de locuitori, majoritatea fiind grav afectate de restrângerea activităților economice locale. Lipsa locurilor de muncă, privarea multor cetățeni de venituri constante determină și restrângerea unor activități economice subsidiare, cu precădere a serviciilor de tot felul. Situația se răsfrânge implicit asupra bugetelor administrațiilor locale, care se văd lipsite de resursele financiare necesare pentru gestionarea corespunzătoare a problemelor aflate în competența lor: construirea de locuințe sociale, buna întreținere a drumurilor, furnizarea de apă, electricitate, gaze sau lemne pentru populație, contribuția la funcționarea instituțiilor de învățământ și a rețelei sanitare, organizarea de activități cultural-educative, amenajări de spații pentru odihnă și divertisment. S-a creat o discrepanță crescândă între situația orașelor mici și a celor mari, mai ales a celor cu peste 1.000.000 de locuitori, unde, chiar dacă se închide o întreprindere sau alta, rămân alternative de supraviețuire.
Din cauzele menționate, tot mai mulți tineri, dar și cadre cu calificare medie sau superioară, se îndreaptă spre marile orașe, de regulă centre regionale, unde își pot găsi de lucru în domeniul preferat sau cu remunerație convenabilă. Vizitatorii multor orășele rămân impresionați de numărul mare al clădirilor abandonate sau dărâmate, de starea deplorabilă a drumurilor, de lipsa unor facilități publice. În multe locuri au rămas doar bătrâni, femei și copii, restul locuitorilor fiind plecați, fie temporar, fie definitiv. Pe ansamblu, după 1989, totalul populației micilor orașe a scăzut cu 10.000.000 de locuitori.
Ziua Economiștilor și Ziua Universitarului Economist au fost marcate anul acesta într-un context cu o încărcătură istorică și de perspectivă deosebită. Cele două zile profesionale simbolice s-au aflat sub semnul centenarului Marii Uniri și s-au concretizat prin Forumul Național al Economiștilor din România cu tema „Unicitatea proiectului de țară – condiție a eficienței și sustenabilității dezvoltării economice și sociale a României”, prin Gala Excelenței în ASE, prin dezbateri și deschideri de perspectivă. Auspiciile asigurate de organizatori – Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) și Societatea Română de Statistică (SRS), cu sprijinul Academiei de Studii Economice din București – au făcut să se reunească elita domeniului economic, parteneri din mediul de business, exponenți ai lumii culturale, universitare și de cercetare.
„Nu ne vine să credem, dar românii s-au unit cândva și merită toată cinstea noastră”
Ioan-Aurel Pop
În Aula Magna a ASE, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a susținut o expunere asupra necesității justei receptări a Marii Uniri din 1918. Punctul de pornire l-a constituit sublinierea că națiunea română nu s-a născut în urmă cu 100 de ani și că, în niciun caz, nu sărbătorim „100 de ani de România” sau că „acum 100 de ani a venit pe lume o națiune”, cum se aude public, în totală ignorare a specialiștilor. „Afirmația este falsă din toate punctele de vedere”, a accentuat președintele Academiei Române, inclusiv ca referire la națiunea-stat, întrucât România modernă s-a format la 1859. Vechimea națiunii române este arătată de faptul că „la 1700 exista o conștiință de sine, care a condus o luptă de emancipare națională”. Astăzi, a observat acad. Ioan-Aurel Pop ca element grav pentru orizontul spre care se îndreaptă România, „opunem identitățile noastre regionale identității naționale” și „nu ne vine să credem că românii s-au unit vreodată; vă asigur că s-au unit și merită toată cinstea noastră”.
În ultima perioadă, termenul de lobby a fost prezent din ce în ce mai des în spațiul public, fiind întâmpinat de un val de neîncredere din partea specialiștilor, de absența motivării temeinice din rândul decidenților și, totodată, de slaba reacție a societății civile. Deși propunerile de reglementare privind organizarea activității de lobby în România, înainte de guvern și parlament, clamează dialog deschis, transparent și sistematic în favoarea interesului public general, o bună parte din români consideră că țara noastră este deficitară la capitolul consultare publică.
Lato sensu, lobby este despre democrație și pentru exercitarea actului democratic liberal. În aceeași ordine de idei, amintim faptul că grupurile de interese reprezintă nucleul procesului politic – un mecanism funcțional de reprezentare a intereselor cetățenilor, urmând ca, prin activitatea întreprinsă, să devină o modalitate de evaluare a ponderii în care politicile publice satisfac nevoile celor care alcătuiesc societatea. Transparentizarea procesului de luare a deciziilor este un imperativ al democrației, iar lobbyul, realizat în climatul liberei competiții, poate deveni chiar un valoros instrument de informare corectă a opiniei publice.
În încercarea de a defini activitatea de lobby, putem afirma că aceasta constă în susținerea și promovarea drepturilor, opiniilor și intereselor colective ale unori grupuri de interese de către anumiți intermediari specializați pe care îi vom numi în continuare lobbyiști. Având o bază contractuală ce trebuie să respecte o anumită formă și procedură de înregistrare, prestarea activității de lobby se va face exclusiv de către o societate de lobby în beneficiul unui client. Proiectele de lege nu aduc, însă, claritate în această privință și nici nu propun o delimitare clară între viitorii profesioniști acreditați în domeniu și restul persoanelor care se pot implica în influențarea deciziilor oficialilor publici.
CESAER – The Conference of European Schools for Advanced Engineering Education and Research, asociaţie recunoscută pentru importanța ei în Spațiul European al Cercetării, prin faptul că include peste 50 de universități specializate în știință și tehnologie din 26 de țări, reunite prin obiectivul de „optimizare a politicilor din domeniul educației și cercetării, de creștere a bugetului UE dedicat cercetării și de promovare a cooperării internaționale ca instrument principal pentru avansarea inovației”. CESAER şi-a derulat acum la Bucureşti ediția 31 a Adunării Generale. Cu acest prilej, au fost supuse dezbaterii teme privind colaborarea interdisciplinară de viitor în domeniile cercetării ştiinţifice, inovării și educației, odată cu valorificarea în dezvoltarea economiei a colaborării internaționale la nivel academic. Participanţii la reuniune au abordat de asemenea subiecte privind evoluţia instrumentelor de finanțare ale Uniunii Europene şi continuarea colaborărilor cu universități din Regatul Unit în contextul geopolitic prezent şi de perspectivă.
CESAER – The Conference of European Schools for Advanced Engineering Education and Research, asociaţie recunoscută pentru importanța ei în Spațiul European al Cercetării, prin faptul că include peste 50 de universități specializate în știință și tehnologie din 26 de țări, reunite prin obiectivul de „optimizare a politicilor din domeniul educației și cercetării, de creștere a bugetului UE dedicat cercetării și de promovare a cooperării internaționale ca instrument principal pentru avansarea inovației”. CESAER şi-a derulat acum la Bucureşti ediția 31 a Adunării Generale. Cu acest prilej, au fost supuse dezbaterii teme privind colaborarea interdisciplinară de viitor în domeniile cercetării ştiinţifice, inovării și educației, odată cu valorificarea în dezvoltarea economiei a colaborării internaționale la nivel academic. Participanţii la reuniune au abordat de asemenea subiecte privind evoluţia instrumentelor de finanțare ale Uniunii Europene şi continuarea colaborărilor cu universități din Regatul Unit în contextul geopolitic prezent şi de perspectivă.
Batmobilul, vehiculul eroului din seria de filme Batman™
Helicarrier
Human Body – o lecție atipică de biologie
Zona fantasy
105 au fost selectaţi în vederea încadrării. Şi-au prezentat ofertele 30 de angajatori, în profesii, meserii, ocupații precum fizician, analist credite, inginer constructor, mecanic auto, brutar, zugrav, gestionar depozit, casier, lucrător comercial, electrician în construcţii, șofer, manipulant mărfuri, agent de securitate etc. Dominant, oferta a fost pentru studii medii şi muncitori calificaţi.
Compania G. Canale & C, cu profil tipografic, angajează inclusiv absolvenţi de numai opt clase. Vin din Pantelimon, din sate învecinate, compania le asigură transport. Andreea Oprea, director de resurse umane, le apreciază interesul în a se califica, a evolua: „Unii au ajuns tipăritori, sunt care lucrează la legătorie, la cusut…”. Perseverenţa lor contribuie la stabilitatea firmei.
La bursa AJOFM Ilfov, un element de atracţie peste rutina târgului de joburi s-a dovedit pentru elevi de la licee din Ilfov atelierul cu explicaţii şi demonstraţii despre cum se caută un loc de muncă (CV european, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu). Inedită a fost prezenţa unor persoane private de libertate de la penitenciarul Jilava, care au primit îndrumări, sfaturi de la angajatori.
Numită „informală”, şcoala dezvoltă de fapt o activitate nonformală în toată regula, din moment ce a organizat până acum 27 de cursuri bazate pe curriculum, cu durata între o săptămână şi cinci luni, permanent cu ochii spre evoluţia ocupaţiilor, iar standardele de calitate i-au fost recunoscute prin câteva premii. Prin felul ei deschis, această activitate, apreciază Anca Rarău, consultant de brand, „poate fi considerată un act de pionierat cu valoare adăugată pentru cursanți, familiile acestora și pentru firmele din domeniu interesate să recruteze oameni cu adevărat pregătiți și pasionați de IT”.
Site manager al şcolii la București, Carmen Ciulacu e convinsă că „livrând programe de înaltă performanță, industria IT de la noi are capacitatea de a-și dubla contribuția la PIB-ul României”.
105 au fost selectaţi în vederea încadrării. Şi-au prezentat ofertele 30 de angajatori, în profesii, meserii, ocupații precum fizician, analist credite, inginer constructor, mecanic auto, brutar, zugrav, gestionar depozit, casier, lucrător comercial, electrician în construcţii, șofer, manipulant mărfuri, agent de securitate etc. Dominant, oferta a fost pentru studii medii şi muncitori calificaţi.
Compania G. Canale & C, cu profil tipografic, angajează inclusiv absolvenţi de numai opt clase. Vin din Pantelimon, din sate învecinate, compania le asigură transport. Andreea Oprea, director de resurse umane, le apreciază interesul în a se califica, a evolua: „Unii au ajuns tipăritori, sunt care lucrează la legătorie, la cusut…”. Perseverenţa lor contribuie la stabilitatea firmei.
La bursa AJOFM Ilfov, un element de atracţie peste rutina târgului de joburi s-a dovedit pentru elevi de la licee din Ilfov atelierul cu explicaţii şi demonstraţii despre cum se caută un loc de muncă (CV european, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu). Inedită a fost prezenţa unor persoane private de libertate de la penitenciarul Jilava, care au primit îndrumări, sfaturi de la angajatori.
Numită „informală”, şcoala dezvoltă de fapt o activitate nonformală în toată regula, din moment ce a organizat până acum 27 de cursuri bazate pe curriculum, cu durata între o săptămână şi cinci luni, permanent cu ochii spre evoluţia ocupaţiilor, iar standardele de calitate i-au fost recunoscute prin câteva premii. Prin felul ei deschis, această activitate, apreciază Anca Rarău, consultant de brand, „poate fi considerată un act de pionierat cu valoare adăugată pentru cursanți, familiile acestora și pentru firmele din domeniu interesate să recruteze oameni cu adevărat pregătiți și pasionați de IT”.
Site manager al şcolii la București, Carmen Ciulacu e convinsă că „livrând programe de înaltă performanță, industria IT de la noi are capacitatea de a-și dubla contribuția la PIB-ul României”.
Bucureşti: Îl ajuţi, dar nu poţi să-l ajuţi până îmbătrâneşte
