Anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu”
La Ateneul Român s-a deschis anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu“ – 150, cu semnificaţii dincolo de cadrul artistic, spre valoare, societate, cultură, ajungând inclusiv la necesitate economică.
În 2018 se împlinesc 150 de ani de la înființarea filarmonicii bucureştene, una dintre cele mai vechi din Europa: „Societatea Filarmonică Română“, condusă de Eduard Wachmann. Prezentând reperele programului aniversar, director general al Filarmonicii „Geoge Enescu“, Andrei Dimitriu, a reliefat un complex de momente demne de celebrare pe aceleaşi coordonate: 130 de ani de la finalizarea construcţiei Ateneului Român (1888, foto Filarmonica „George Enescu”), 120 ani de când George Enescu a dirijat pentru prima oară la Ateneu „Poema Română” (1898), 80 de ani de la inaugurarea frescei Ateneului.
Concertele şi recitalurile din prima parte a anului va aduce sub cupola Ateneului nume de referinţă precum Christian Zacharias, Andrei Ioniță, Elisabeth Leonskaja, Christian Badea, Cristian Măcelaru, Horia Andreescu, Plamena Mangova, Elisabeth Sombart, Alon Goldstein, Jin Wang. Vor fi reluate Conferinţele Ateneului, inclusiv cu invitaţi laureaţi Nobel. Se va derula şi un festival de conferinţe de cultură generală susţinute de personalităţi ale vieţii publice autohtone, pe teme sociale majore. Vor fi reluate demersurile pentru reconstituirea Pinacotecii Ateneului Român.
Totodată, sub aspect economic, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” a semnalat că, în urma aplicării noilor reglementări fiscale, mai multe salarii vor fi diminuate faţă de nivelul de la 31 decembrie 2017; în această situaţie se vor regăsi îndeosebi şefi de partide ai orchestrei, muzicieni cu vechime, în total 85 de salariaţi, scăderea totală fiind de circa 47.000 lei pe lună.
Şcoala de bani pe roţi merge mai departe
Programul național de educație financiară pentru copii „Școala de bani pe roți” – componentă a programului național de educație financiară al BCR – „Școala de bani”, derulată în parteneriat cu BCR Leasing și cu Fundația Vodafone România – a străbătut anul trecut peste 1000 de km, s-a oprit în opt orașe (București, Constanța, Tulcea, Galați, Focșani, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț) şi a angrenat peste 6000 de elevi în 400 de ateliere de educație financiară. Anul acesta va merge la Iași (15 ianuarie-1 martie), Botoșani (2-20 martie), Suceava (21 martie-16 aprilie), Bistrița-Năsăud (17 aprilie-1 mai), Baia Mare (2-17 mai), Satu Mare (18-30 mai), Cluj-Napoca (1 iunie-15 iulie); detalii asupra traseului, pe https://www.scoaladebani.ro/.
Cadrul „şcolii” îl asigură camionul FLiP, a cărui remorcă modulară se transformă în spațiu de joacă și sală de curs. O lecţie durează 90 de minute, timp în care copiii (7-14 ani), pe grupe de câte 15, află cu sprijinul unor traineri specializați de ce este important să economisească și să învețe valoarea banilor.
Totodată, în 2017, proiectul „Școala de bani” a facilitat ore de educație financiară pentru adulți, îndrumate voluntar de peste 700 de angajați ai BCR, beneficiare fiind 10.000 de persoane
Finanţare pentru Universitatea de Vest prin programul ROSE
Universitatea de Vest din Timișoara a obţinut o finanțare de aproape 2,2 milioane lei pentru proiectul West Summer University, prin Schema de granturi competitive pentru universități din cadrul Proiectului privind Învăţământul Secundar/ Romania Secondary Education Project – ROSE.
West Summer University este un proiect de tradiție al universităţii timişorene, pentr „promovarea învățământului superior, în vederea prevenirii abandonului școlar în rândul elevilor de liceu. Se adresează în special celor de clasa a X-a și a XI-a care trăiesc în zone rurale sau alte zone în care nu există școli în proximitate”, elevilor „care provin din familii cu venituri mici, sunt istoric discriminați pe baza etniei, au unul sau ambii părinți care lucrează în străinătate sau au cerințe educaționale speciale”. Pe durata următorilor trei ani, 600 de elevi vor cunoaşte activitatea de cursuri, seminarii, laboratoare reprezentative pentru anul I de studiu, vor beneficia de consiliere privind orientarea în carieră, activități de socializare, discuții pe teme educaționale. Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea apreciază că „proiectul răspunde unui obiectiv major din planul managerial, promovarea șanselor egale, adică asigurarea unei mai mari cuprinderi în învățământul superior a elevilor proveniți din mediul rural, din familii cu nivel socio-educațional scăzut, a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Practic, vorbim de valorificarea rezervei de talent din rândul grupurilor de tineri mai slab cuprinse în învățământul superior. Experimentarea vieții de student în UVT permite elevilor să ia o decizie informată în ceea ce privește alegerea facultății, fapt ce conduce la scăderea abandonului”.
Proiectul ROSE (prezentat pe larg în Economistul la data lansării) „își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terţiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat”, este „finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare” şi este implementat de Ministerul Educației Naționale în perioada 2015-2022.
Premii pentru excelenţă academică în străinătate
Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) acordă la începutul lui 2018, Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate în anul universitar 2016-2017. Este o competiţie care, ca în fiecare an, după cum o caracterizează organizatorii, „aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie”.
Anul acesta, în finală au concurat peste 80 de studenți, masteranzi şi doctoranzi români din mari universităţi ale lumii: Harvard University, Cambridge University, University of California at Berkeley, University College London, UMF „Carol Davila” din Bucureşti, Universitat of Stuttgart din Germania. Ei au concurat la categoriile Europa Universitar, Europa Post-Universitar, America de Nord, Alte Continente, România, Erasmus. Lista completă a finaliștilor este disponibilă pe site-ul Galei: http://gala.lsrs.ro/finalisti-2018/.
Finaliștii fiecărei categorii au fost selectaţi, într-o primă etapă, de laureaţi ai ediţiilor precedente. Au rămas 80 de finalişti în total, iar dintre ei au fost desemnaţi laureaţii de către Marele Juriu, format anul acesta din: acad. prof. dr. Ionel Valentin Vlad, Alina Pavalache, Ştefan Popescu, Adina Dragomirescu, Sanda-Maria Ardeleanu, dr. Delia Dimitriu, dr. Roxana Bratu, Cristinel Popa Stoica. Câștigătorii vor fi anunțați la Gala Studenților Români din Străinătate, 4 ianuarie 2018, ora 17.30, Palatul Parlamentului, sala C.A. Rosetti. Vor participa studenți și tineri profesioniști, personalităţi din mediul academic, din sectorul public, din mediul de afaceri şi din cel neguvernamental, tineri artiști români de renume internațional. Vor fi premiaţi laureaţii, vor fi sărbătoriţi nouă ani de activitate a LSRS şi vor fi anunţate o nouă serie de proiecte şi noi beneficii dedicate de LSRS comunităţii studenţilor români din afara graniţelor ţării. Rezervarea unui loc în sală este gratuită și se face completând formularul disponibil la http://bit.ly/InscriereGalaLSRS. Accesul la eveniment se face exclusiv pe baza listelor de înscrieri.
Detalii: www.facebook.com/lsrs.romania, http://gala.lsrs.ro.
Bank Leumi România, finanțare pentru AFI Tech Park
AFI Europe România anunţă că a semnat un acord de finanțare de 22 milioane euro cu Bank Leumi România pentru dezvoltarea primei faze a parcului de afaceri AFI Tech Park din București (foto).
După cum informează dezvoltatorii lui, AFI Tech Park se dezvoltă în trei faze şi „oferă 56.000 mp GLA pentru birouri Clasa A, care vizează companii din piețele de FMCG, Automotive, IT&C, BPO și piețe de servicii comune, care doresc să-și îmbunătățească facilitățile într-un nou birou de clasă A. Prima fază a proiectului va fi livrată în Q2 din 2018, oferind 20.000 mp GLA pentru birouri și 2.000 mp de spații comerciale, care includ clubul de fitness <<World Class>> și magazinul <<1 minute>>, care au semnat contracte de închiriere de curând. Proiectul este dezvoltat aproape de centrul orașului, în imediata apropiere a hotelului JW Marriott și a Parlamentului României și va cuprinde două clădiri de birouri P+8 și un turn de birouri de 14 etaje, având peste 5.000 mp de zone verzi”.
David Hay, CEO AFI Europe Romania, subliniază: „AFI Europe România are o relație strategică excelentă și de lungă durată cu băncile, pentru finanțarea proiectelor pe care le inițiem. Ne bucurăm încă o dată că Bank Leumi este partenerul nostru pentru faza 1 în AFI Tech Park, un proiect prin care intenționăm să deschidem o nouă zonă pentru dezvoltarea de birouri în București. Faptul că parcul de business este situat în centrul Bucureștiului și nu la periferiile orașului îi oferă avantajul unic căutat de companiile multinaționale din România”.
AFI Europe a dezvoltat şi gestionează “AFI Cotroceni”, unul din cele mai mari centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. A creat de asemenea AFI Ploiești, iar în prezent dezvoltă proiectul AFI Brașov. Proiectate pentru viitorul apropiat sunt un parc de retail la Arad, pe un teren de 80.000 de mp (ancoră, un hypermarket și un magazin tip „DYI”), precum şi un proiect rezidențial în București (sectorul 1, în Bucureștii Noi), AFI City, pe un teren de 148.000 mp.
Profi, cel mai extins retailer din România
Retailerul Profi a deschis în 2017 un număr de 195 de magazine: 57 în format City, 83 în format Loco, 55 în format Standard. De ultimă oră sunt inaugurările de la Bacău (foto), Dobroteşti (judeţul Teleorman), Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş), Târgu Frumos (judeţul Iaşi). În acest fel, Profi atinge performanţa prezenţei în 379 de localităţi în toate juţetele şi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. La Profi lucrează o echipă de aproape 13.000 de oameni.
Editura C.H. Beck, premiată de Uniunea Juriştilor din România
Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații”, coordonatori prof. univ. dr. Cristian Ionescu şi prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, autori Cristina Bălăceanu, Titus Corlățean, Cristian Jora, Laura Macarovschi, Bogdan Pătraşcu, Roxana Mariana Popescu, Agata Mihaela Popescu, Doina Maria Tilea, publicată de Editura C.H. Beck, a fost distinsă cu premiul științific „Anibal Teodorescu” acordat de Uniunea Juriștilor din România, condusă de profesorul Ioan Chelaru.
Premiile Uniuni Juriştilor din România sunt acordate anual celor mai valoroase apariţii editoriale în domeniul juridic.
Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații” constituie rezultatul unui proiect de cercetare comun al Facultății de Științe Juridice şi Administrative a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” și al Academiei de Științe Juridice din România şi este definită de editor ca având „menirea de a explica şi comenta, din perspectivă constituţională conceptele şi principiile generale ale Legii fundamentale. Principiile generale ale dreptului constituţional şi ale instituţiilor politice sunt examinate şi analizate în contextul tezelor şi dezbaterilor Adunării Constituante. Punctual, sunt semnalate deficienţele unor texte şi se propun soluţii din perspectiva revizuirii acestora, avându-se în vedere şi consideraţii de ordin istoric privind constituţiile anterioare ale României. Structura comentariului vizează intenţia legiuitorului constituant, interpretarea textului şi modul său de aplicare. Sunt realizate numeroase referiri la deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie, într-o abordare interdisciplinară cu implicaţii în sociologie şi ştiinţele politice”.
Printre lucrările Editurii C.H. Beck nominalizate în acest an în cadrul Premiilor Uniunii Juriștilor din România se regăsesc și: „Fiducia şi Trust-ul”, Daniel Moreanu; „Dicționar de drept civil și proceduri civile”, ediția 2, Dumitru Rădescu, Georgeta Stoican, Elena Rădescu; „Contenciosul actelor administrative asimilate”, Emilia Lucia Catană; „Infracţiunile electorale”, Teodor Manea; „Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă”, Alexandru Țiclea; „Integritatea în spațiul public și privat. Prevenție și necesitate în asigurarea încrederii în raporturile sociale”, Mihai Popa, Cristian Ducu, Mihai Acsinte, Oana Bănăţeanu, Ştefan Deaconu, Bogdan Dima, Mihai-Adrian Hotca, Maria Maxim, Ianfred Silberstein; „Drept financiar-fiscal. Legislația Uniunii Europene”, Dan Drosu Șaguna, Daniela Iuliana Radu, Marius Eugen Radu; „Tratat de drept civil. Obligațiile. Volumul I Contractul”, Ioan Adam; „Teoria generală a dreptului”, ediția 2, Simona Cristea.
Cu o activitate depăşind 17 ani, Editura C.H. Beck a realizat o cifră de afaceri care o poziţionează între primele edituri din România, a publicat peste 2200 de titluri cu tematică juridică şi economică, într-un tiraj total de peste 3.500.000 de exemplare şi îşi distribuite produsele (cărţi, reviste, publicaţii electronice) în peste 200 de librării şi puncte de vânzare din întreaga ţară, deţinând librării proprii în Bucureşti, Craiova, Timişoara.
Ca noutate în literatura de specialitate, Editura C.H. Beck pune la dispoziţia practicienilor prima bibliotecă juridică exclusiv on-line – legalis.ro.
Detalii la telefon 021/410.08.47, fax 021/410.08.48, e-mail marketing@beck.ro.
Institut Confucius al Anului 2017, la Universitatea Bucureşti
Institutul Confucius al Universităţii din Bucureşti a fost distins cu titlul de Institut Confucius al Anului 2017. Ceremonia s-a desfășurat la Xi’an, sub egida Conferinţei Anuale a Institutelor Confucius, organizate de Hanban, Sediul General al Institutelor Confucius. Distincția a fost remisă din partea vicepremierului Republicii Populare Chineze, Liu Yandong, rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru și directorului român al Institutului Confucius al Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Luminița Bălan.
Titlul de Institut Confucius al Anului se acordă „în urma evaluării performanţelor fiecărui institut în plan academic, didactic și cultural”. Din 525 de astfel de institute existente actualmente în lume, 25 au primit distincţia anul acesta.
Institutul Confucius al Universității din București a fost înfiinţat în 2013 în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice şi Juridice din Beijing. În acest moment, deţine o reţea de cursuri de limbă şi cultură chineză în universitate şi în unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Giurgiu, inclusiv cu Clase Confucius la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din Bucureşti şi la Colegiul ,,Ferdinand I” din Bacău. De asemenea, organizează conferinţe ştiinţifice internaţionale, dezbateri lunare pe diverse teme, lansări de carte.
În 2016, la Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius, prof. univ. dr. Luminița Bălan a fost distinsă cu Premiului de Excelenţă pentru rezultate deosebite în promovarea limbii şi culturii chineze în România.
Creştere încetinită a industriei în noiembrie
Barometrul industriei realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi de SNSPA Facultatea de Management (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că în noiembrie, „creşterea a rămas pe loc. Persistă îngrijorările legate de costurile de producţie. Preţurile la produsele firmelor par să scadă în loc să se alinieze la costuri. Pe de altă parte însă, exportatorii raportează o creştere a comenzilor pentru export”.
La nivel de indicatori, situaţia se prezintă astfel:
Producţia – „Volumul producţiei se menţine la 62 de puncte, faţă de 61 în octombrie şi 64 în septembrie. Stocurile sunt tot în faza de contracţie, deşi procesul de de-stocare pare să se fi oprit, iar indexul stocurilor a crescut uşor de la 41 la 45 de puncte. Avansul ar putea proveni de la o combinaţie de produse nevândute şi achiziţii prudenţiale de materii prime pentru perioada de iarnă”.
Cererea – „Comenzile noi au rămas şi ele pe loc: 61 în noiembrie faţă de 61 în octombrie şi 62 în septembrie. Comenzile pentru export au crescut însă de la 57 în octombrie la 65 în noiembrie. S-ar putea ca firmele exportatoare să aibă deja contracte pentru primele luni din 2018. Importurile de materii prime au stagnat la 60 de puncte versus 61 în octombrie şi 61 în septembrie, probabil pe seama plafonării comenzilor noi”.
Forţa de muncă – „Numărul de angajaţi nu creşte, dar nici nu scade. De circa 4 luni, indicatorul se menţine în jurul valorii de 50, la graniţa dintre expansiune şi contracţie. Înseamnă că ieşirile sunt compensate de intrări. Criza forţei de muncă invocată frecvent are, probabil, în industrie un caracter mai degrabă punctual decât sistemic”.
Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au ajuns la un index de 72 de puncte, cu 14 puncte mai mare decât în iulie a.c. Firmele se confruntă cu condiţii dintre cele mai dure din ultimii ani, în special datorită costurilor mari cu energia. Preţurile încasate au scăzut la 56 în noiembrie faţă de 60 în octombrie. Ieftinirea unor produse finite asociată cu costurile mari de producţie poate crea situaţii dramatice pentru firmele implicate”.
Aşteptările – „Indexul de optimism a crescut uşor de la 59 în septembrie şi octombrie la 63 de puncte în noiembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. De obicei, optimismul se înviorează spre sfârşitul anului şi atinge un vârf în ianuarie, după care începe să scadă. Cauzele sunt legate mai mult de euforia vacanţei şi de speranţele pe care le aduce schimbarea anilor, decât de semnale pozitive din piaţă”.
AHK World Business Outlook
AHK World Business Outlook este un chestionar realizat de Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK) prin care companii la nivel mondial sunt chestionate „referitor la situația companiei, la așteptări și evoluții conjuncturale în fiecare țară, la investiții și la cele mai importante riscuri pentru dezvoltareacompaniei”. La ediţia din toamna acestui an, din România au răspuns 52 de companii: 19 din industrie/construcții, 19 din comerț, 14 din domeniul serviciilor.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), realizatoarea chestionarului referitor la ţara noastră, apreciază, pe baza rezultatelor, că „situația actuală a companiilor germane din România este bună și așteptările pe termen scurt în ce privește evoluția propriei companii sunt optimiste. Dar, comparativ cu chestionarul din toamna anului 2016, procentul celor care văd o înrăutățire a situației conjuncturale pe termen mediu a crescut puternic (2017: 29% mai rău, 2016: 8%). Optimismul se menține doar pe termen scurt, ceea ce cel mai probabil are legătură cu evoluțiile politico-economice din ultimele luni. Condițiile-cadru politico-economice sunt considerate de departe cel mai mare risc pentru economie. Peste 69% din companiile care au participat la chestionar sunt nemulțumite de acest aspect, ceea ce constituie o înrăutățire semnificativă față de chestionarul din toamna anului trecut. Nici situația din învățământul românesc nu este deloc satisfăcătoare. Din chestionarul din toamnă reiese că lipsa personalului calificat constituie pentru dezvoltarea economică a companiilor un risc important (peste 57% din companii)”.
O apreciere desprinsă din rezultatele actuale este aceea că „față de chestionarul din toamna lui 2016 numărul celor care sunt îngrijorați de stabilitatea juridică a crescut. Acest lucru se datorează și faptului că în Parlament au fost adoptate mai multe legi controversate, care printre altele îngreunează lupta împotriva corupției”.
Concluzia este că „activitățile politico-economcie ale guvernului ar trebui să se axeze în principal pe măsuri care să crească încrederea mediului de afaceri. Și vorbim aici mai ales de stabilitate fiscală și măsuri economice sustenabile, dar și de continuarea luptei împotriva corupției. Situația conjuncturală bună în România, în Europa și în Germania, care este principalul partener economic al României, face posibilă realizarea de investiții necesare urgente în infrastructură, educație și cercetare & dezvoltare. Această șansă nu ar trebui ratată. Lipsa de personal, care devine tot mai acută, are efect negativ asupra dezvoltării economice. De aceea trebuie să aibă prioritate elaborarea și punerea în practică de soluții în acest sens”.
