Primăria Sectorului 3 revitalizează o zonă industrială de tradiţie
Primăria Sectorului 3, împreună cu organizaţiile partenere Intratest SA și Educ – Educaţie pentru comunitate, a lansat un proiect de renaştere a comunităţii din zona altădată industrială Republica – 23 August. Proiectul se numeşte „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală” (GAL vine de la „Gândim, Acţionăm, Lucrăm împreună”) şi este cofinanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Sunt vizate creșterea ratei de ocupare prin susţinerea unor întreprinderi mici şi mijlocii, îndreptarea spre calificare profesională, reducerea sărăciei, ameliorarea condiţiilor de trai etc. Orientarea este către persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitate. Ca intervenţia să fie reală, utilă, este găsită ca necesară o strategie de dezvoltare locală, „realizată pe baza unui studiu amănunțit asupra nevoilor reale ale populației din zonă, cu accent pe comunitatea marginalizată”. Este de remarcat participarea efectivă a populaţiei din zonă la identificarea propriilor nevoi şi la direcţionarea soluţiilor. Totodată, se arată promiţător apelul de participare către autoritatea locală, mediul de afaceri, organizații neguvernamentale, cetățeni. Informații cu privire la modul de aderare la proiect se găsesc pe site-ul www.primarie3.ro, secțiunea Anunțuri.
Cu ocazia lansării proiectului, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a reiterat angajarea primăriei „în orice proces care înseamnă dezvoltare”, inclusiv economică, prin susţinerea unui cluster în zonă. „Mai mulţi bani câştigaţi de oameni ca salariaţi înseamnă mai puţină asistenţă socială”, a conchis primarul.
„Invest în România”, în judeţul Mureş
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat a cincea ediție din seria evenimentelor „Invest în România”, de data aceasta, la Târgu Mureş, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Mureș. Reamintim, demersul are ca obiectiv promovarea oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional şi stimularea exporturilor româneşti.
La actuala ediţie au participat: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Paula-Marinela Pîrvănescu – secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ferenc Péter – președintele Consiliului Județean Mureș, Ovidiu Dancu – vicepreședinte al Consiliul Județean Mureș, Nagy Zsigmond – subprefect la Instituția Prefectului Județul Mureș, dr. Radu Bălănean – prim-vicepreședinte al CNIPMMR, dr. Dacia Hîncu – președintele Patronatul Regional al Femeilor de Afaceri Regiunea Centru, Pavel Barabas – președintele Patronatul Tinerilor Întreprinzători Regiunea Centru.
Din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au fost prezenți secretari economici, coordonatori și directori de direcții din Franta, Austria, Belgia, SUA, China care au adus în atenția antreprenorilor prezenți oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.
Au fost prezentate oportunități de dezvoltare locală, facilități oferite de parcurile industriale, metode de finanțare a IMM-urilor. Au fost abordate teme precum „Finanțarea investițiilor naționale în sănătate și susținerea activităților de export a IMM”; „O carieră în vest vs antreprenoriat în țara mea”.
Florin Jianu, președinte al CNIPMMR, a subliniat: „Continuăm seria de evenimente marca CNIPMMR cu cea de-a cincea ediție a Invest in România în Mureș, urmând ca până la finalul anului să ajungem și în Bacău și Buzău. Ne bucurăm că am reușit să aducem și în fața antreprenorilor din Mureș coordonatori din Franța, Austria, Belgia, SUA și China, care au prezentat oportunitățile de dezvoltare a operațiunilor de import și export, precum și autorități locale care au promovat oportunitățile de investiții locale din diverse domenii. Consider că România trebuie şi își stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.”
Consultanţă şi ofertă pentru studii internaţionale
World Education Fair (WEF), organizat de consultantul educațional IntegralEdu, revine cu oferte pentru programe educaţionale în străinătate şi, în egală măsură, cu îndrumări, planuri de lucru şi consultanţă, toate în seria evenimentelor care se desfăşoară în aceste zile la Timișoara – 22 septembrie (Hotel Timisoara), București – 23 și 24 septembrie (Hotel Athenee Palace Hilton), Iași – 25 septembrie (Hotel Internaţional), Galați – 27 septembrie (Hotel Vega), Constanța – 28 septembrie (Hotel Ibis).
Oferta ediţiei actuale, cu deschidere ca întodeauna spre ţări europene şi nord-americane, cuprinde programe de licenţă, master şi MBA, locuri la nivel de liceu şi de şcoală gimnazială, tabere educaţionale. Cererea este în creştere, semnalează Ana Maria Papp, manager al Departamentului universități în străinătate al IntegralEdu, oferind argumente statistice: numărul aplicanților români pentru Marea Britanie a crescut cu 12% anul trecut faţă de 2015, în Olanda, de la 89 de studenți români în 2007, s-a ajuns anul trecut la peste 1600, iar după absolvire 80 % dintre cei care au urmat astfel de programe îşi găsesc joburi în specialitate. Cât priveşte opţiunile pentru tabere internaţionale cu programe educaţionale, în ultimii trei ani se remarcă o creștere cu peste 53% a opţiunilor la nivelul primelor trei clase de liceu (15-17 ani). Cu totul, pe parcursul a nouă ani de activitate la noi, IntegralEdu a consiliat peste 10.000 de tineri interesați de studii în străinătate. Tendința sesizabilă este de începere a pregătirilor cu doi-patru ani înainte de admitere.
Reconstituire captivantă la Muzeul Naţional de Istorie a României
Expoziția comemorativă „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” – organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația „Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei din Focșani și Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” din Bacău – prezintă în incinta muzeului din Calea Victoriei o reconstituire captivantă şi riguroasă a unui câmp de luptă în plin război: pământ răscolit de explozii, armament, muniție, tuburi, sârmă ghimpată, vegetaţie distrusă, ”soldați” pe care, vorba lui Camil Petrescu, i-a „acoperit pământul lui Dumnezeu”. Este zona de maximă atracţie a unui demers amplu de cercetare şi prezentare (curator, Cornel Ilie) „a unuia dintre, probabil, cele mai dramatice momente din istoria modernă a României — bătăliile din vara anului 1917”, după cum subliniază dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, accentuând, în sens cuprinzător, că o asemenea expoziţie trebuie să constituie „un prilej de reflecţie pentru societatea de azi, în sensul de a aprecia cât de pregătiţi suntem să acţionăm într-un moment de criză de orice fel, nu neapărat de război”.
Valoarea documentară a expoziției este accentuată de prezentarea – neobișnuită pentru un asemenea context – a unui mare număr de obiecte, inclusiv de uz personal, descoperite pe câmpul de luptă: grenade, baionete, resturi de ţinută militară, bidoane de apă, tacâmuri etc.
În contextul apropiatului centenar al Marii Uniri, Lucian Romașcanu, ministrul culturii şi identităţii naţionale, deschide o perspectivă încurajatoare, exprimându-şi speranţa că în 2018 se va putea pune „piatra de temelie a restaurării Muzeului Național de Istorie și într-un timp rezonabil să avem o clădire așa cum merită o istorie care are aceste cuvinte în denumire — național, istorie, România”.
Politehnica București, prima la nivel naţional în SCImago Institutions Rankings
Universitatea Politehnica din București se situează şi în acest an pe primul loc la nivel naţional în clasamentul SCImago Institutions Rankings – SIR, poziţie pe care o deţine din 2014. La nivel internaţional, se află pe locul 22 între instituțiile de învățământ superior din Europa de Est.
Ierarhia SIR este realizată în funcţie de performanța în cercetare, capacitatea de inovare și eficiența website-ului universității. Politehnica bucureşteană are o poziţionare ascendentă din 2009.
Cardurile și ATM-urile grupului bancar Bancpost nu vor funcționa în noaptea de 22-23 septembrie
Bancpost a anunţat miercuri că ATM-urile, cardurile şi POS-urile pe care le deține nu vor funcţiona în noaptea de 22-23 septembrie, în intervalul orar 22:00 – 8:00.
”Cardurile, ATM-urile şi POS-urile Bancpost nu vor funcţiona în noaptea de 22/23 septembrie 2017, în intervalul orar 22:00 – 8:00 a.m., pe fondul unor lucrări de îmbunătăţire la sistemul informatic”, potrivit comunicatului Bancpost.
De asemenea, Bancpost deține peste 530 ATM-uri şi 6.100 POS-uri la nivel național.
Anul trecut, Bancpost avea o cotă de piaţă de 2,96%, faţă de 3% în 2015, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Rprezentanții Bancpost recomandă clienţilor să efectueze operaţiunile înainte de perioada menţionată.
Brexit: o primă lovitură neașteptată pentru UK
Să pierzi jumătate de miliard de lire de pe-o zi pe alta nu e puțin lucru. Nici măcar pentru Marea Britanie. Este și mai neplăcut atunci când te-ai obișnuit să contezi pe banii aceștia an de an.
Nici n-au început bine negocierile pentru Brexit, că Bruxelles-ul a și închis primul robinet financiar. În linii mari, știrea a trecut neobservată, având în vedere caracterul nespectaculos și oarecum tehnic al situației. „Nespectaculos” pentru că este vorba despre Fondul European de Investiții (European Investment Fund – EIF), o agenție europeană cu sediul la Luxembourg: „nespectaculozitatea” întruchipată, am putea spune. „Tehnic”, având în vedere că nu sunt fonduri europene convenționale; până la ruperea definitivă de EU, acestea încă se acordă. Nici EIF nu este neapărat ceea ce pare. Poartă titulatura „fond de investiții”, operează însă mai degrabă ca investitor decât ca fond, în sensul în care lasă administrarea portofoliilor în mâini private. Mandatul oficial este de „susținere a întreprinderilor mici și mijlocii la nivel European, prin facilitarea accesului la finanțare”. Obiectivul strategic este de fapt dezvoltarea ecosistemului de venture capital pe teritoriul UE. Genul de investiții timpurii care, istoric, au transformat și continuă să transforme economia americană și care, în Europa, au avut întotdeauna o dinamică mult mai slabă.
Profilul de risc și lichiditatea foarte limitată asociate cu asemenea proiecte înseamnă că banii se coagulează mai greu. Aici intervine EIF, ca pilon de încredere. Sau „ancoră”, în jargonul industriei. În ultimii ani, accentul pe sectorul tehnologic a dus chiar la lansarea unor nume sonore precum Spotify sau Skype.
TVA SPLIT, catastrofă fiscală
Interviu cu Gabriel Biriș, preluat de pe ProfitLive
Plata defalcată a TVA ca mecanism de reducere a evaziunii de TVA este o poveste care sună ambițios. Care este, însă, problema? Să spunem că dintotdeauna ieșirile mele publice au fost în favoarea măsurilor de combatere a evaziunii, să mai spunem că în 2009 am fost primul om din țara asta care a vorbit de evaziune ca amenințare la siguranța națională. Tot ce am făcut în spațiul public a fost să susțin astfel de măsuri, pe aceasta nu o susțin, dimpotrivă. Am declarat la întâlnirile în grupul de lucru la ministerul de finanțe că scopul principal nu este să discutăm tehnicități, ci să discutăm de ce această măsură nu trebuie implementată. Acum să explicăm ce înseamnă contul de TVA. Contul de TVA înseamnă că de la data intrării în vigoare a acestei măsuri toate companiile din România ar trebui să își deschidă conturi separate prin care să-și ruleze sumele aferente TVA-ului pe facturile emise, în care să încaseze TVA-ul de pe factură și să facă plați de TVA către furnizori sau către buget. Să explicăm puțin. Pe factură avem suma netă plus TVA. Plătitorul facturii are obligația să facă două plăți, una să plătească serviciile și a doua să plătească TVA-ul? Da. Iar dacă face plăți parțiale să prorateze. Dar nu e doar asta, că ai problemă de cash flow, ca firmă. De exemplu, sunt un producător și îmi vând marfa cu plata la 90 de zile, 25 ale lunii următoare e tot timpul mai devreme de 90 de zile. Plata TVA-ului survine mai repede decât încasarea banilor. Asta înseamnă ca TVA-ul pe care îl datorez bugetului de stat pentru factura emisă și neîncasată trebuie să îi plătesc pe 25 ale lunii următoare, îi scot din buzunarul meu, din contul meu neblocat și îl plătesc la buget. Dacă am noroc și clientul plătește îmi intră TVA-ul peste 90 de zile tot în contul acela blocat, banii ăia eu deja i-am plătit, deci am dreptul să îi folosesc eu, numai că nu pot să îi trag din contul respectiv să-mi finanțez afacerea. Trebuie să mă duc la ANAF să-mi fac un control fiscal și să-mi dea banii înapoi. Cine? ANAF-ul, care astăzi jumătate din forța lor de control, din inspecția fiscală lucrează pe rambursări de TVA – sunt câteva mii pe lună. Cel puțin într-o prima fază vor avea cel puțin câte o astfel de cerere pentru fiecare companie din România. Sunt în stare să mai proceseze pe lângă cele câteva mii de deconturi și aceste cereri? Deci pentru fiecare astfel de factură la care se cere rambursarea TVA, firma devine pasibilă de control. Da, trebuie un control fiscal. Mai mult decât atât, te întrebi pentru ce o fac. Că poate s-a gândit cineva că blochează banii firmelor la trezorerie și îi folosește statul fără să mai plătească dobânda că au nevoie de bani să plătească pensii și salarii. Ghici ce? Banii aceștia nu sunt la trezorerie, sunt la bancă, deci nici măcar asta nu se poate întâmpla. Mai mult decât atât, firmele mari, firmele de utilități, emit milioane de facturi; chestiunile astea nu le poți face de mână, le faci automatizat, asta înseamnă că în câteva săptămâni care se întâmplă să fie și de vacanță ar trebui ca România să facă ce n-a mai făcut nici o altă țară în Uniunea Europeană, să deschidă toate conturile astea, să-și modifice toate sistemele informatice care pentru companiile mari pot costa milioane, pentru că nimeni nu a mai făcut așa ceva până acum și trebuie echipe de IT-iști pregătite să facă chestiunea asta. Toate companiile își vor cel puțin dubla costurile de procesare a plăților pentru că sunt două plăți, trebuie să angajezi oameni.Primul clasament al celor mai valoroase branduri românești
- Dacia este cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 1,2 miliarde euro
- Cu o valoare de 206 milioane euro, Dedeman este cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc
- Sectorul de retail a generat cea mai mare valoare de brand, cu 10 branduri valorând cumulat 796 milioane euro
- Succesul noilor branduri dezvoltate de antreprenori, neglijarea brandurilor deținute de stat
- Ursus Breweries are cel mai valoros portofoliu multi-brand local, evaluat la 115 milioane euro
Brandul auto Dacia este cel mai valoros brand românesc în 2017 și de altfel singurul care depășește un miliard de euro. Asta nu vine ca o mare surpriză – Dacia este un brand solid, popular și a fost practic singurul brand auto care putea fi cumpărat în România până în 1989. Preluarea de către Renault în 1999 a marcat un reviriment al brandului, iar astăzi Dacia este al doilea brand din portofoliul Renault ca vânzări, cu 90% din producție vândută în 34 de țări.
În privința industriilor prezente în clasament, în afară de categoria „auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman.
Din vârf, în groapă și înapoi
