Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut pe ansamblul primelor două luni ale anului relativ în linie cu previziunile, coborând la 15,52 la sută în februarie, de la 16,37 la sută în decembrie 2022. S-a observat că scăderea a fost antrenată de componentele exogene ale IPC, care și-au accentuat impactul dezinflaționist în acest interval, ca urmare a descreșterii ample a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea, chiar mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, de la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul decelerării ușoare a creșterii anuale a prețurilor alimentelor procesate, în premieră pentru ultimele 20 de luni. În același timp, subcomponenta nonalimentară și-a temperat semnificativ creșterea de dinamică anuală, dar în condițiile înregistrării unor majorări consistente sau mai accentuate de prețuri pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
În urma analizei, s-a convenit că încetinirea creșterii dinamicii inflației a decurs în principal din efecte de bază dezinflaționiste și din descreșterea cotațiilor unor mărfuri, mai ales agroalimentare, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, evidențiată inclusiv de sondaje de specialitate, îndeosebi în cazul agenților economici din industrie, servicii și comerț. Impactul acestora a fost, totuși, mai mult decât contrabalansat de influențele de sens opus ce au continuat să vină în primele luni ale anului din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din refacerea sau mărirea unor marje de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.
S-a sesizat însă că, după ascensiunea cvasicontinuă din ultimii doi ani, dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă a consemnat scăderi în ianuarie și februarie pe segmentul bunurilor de consum, ca urmare a decelerării creșterii prețurilor și în cazul bunurilor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au cvasistagnat, totuși, de-a lungul primului trimestru, rămânând astfel deasupra intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a stopat erodarea în debutul anului curent, în condițiile în care dinamica anuală a salariului mediu net nominal a egalat-o pe cea a inflației, inclusiv în contextul majorării salariului minim pe economie, au subliniat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că în trimestrul IV 2022 creșterea economică a încetinit doar ușor față de precedentele trei luni, la 1,0 la sută, de la 1,2 la sută, depășind astfel din nou așteptările, evoluție ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar previziunilor.
Față de aceeași perioadă a anului anterior, economia și-a accelerat însă creșterea la 4,6 la sută în trimestrul IV 2022, de la 3,8 la sută în intervalul precedent. Principala contribuție la creșterea economică a fost adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanță de aportul consumului gospodăriilor populației, care s-a majorat vizibil în raport cu trimestrul III. În același timp, exportul net și-a redus semnificativ impactul contracționist, în condițiile în care scăderea deosebit de amplă consemnată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea evidențiată în cazul exporturilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a redus puternic ritmul anual de creștere în trimestrul IV 2022, iar deficitul de cont curent și l-a diminuat cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Pe ansamblul anului 2022, deficitul de cont curent s-a mărit însă la
9,3 la sută din PIB – cea mai mare valoare post-2008 –, de la 7,2 la sută din PIB în 2021, au remarcat membrii Consiliului, exprimând din nou îngrijorări legate de dimensiunea și ritmul adâncirii acestuia, dar evocând și influențele majore venite pe parcursul anului trecut din înrăutățirea raportului de schimb, precum și din creșterea deosebit de amplă a fluxurilor de profituri reinvestite și dividende distribuite. În acest context, s-a observat că în anul 2022 creșterea economică a încetinit doar ușor, la 4,8 la sută, de la 5,8 la sută în anul precedent, în condițiile în care scăderea contribuției majoritare a consumului privat la avansul PIB a fost compensată de creșterea celei aduse de formarea brută de capital fix, precum și de cvasiînjumătățirea aportului negativ al exportului net, care a atins astfel cea mai mică valoare din 2016.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaților din economie și-a încetinit și mai mult creșterea în intervalul decembrie 2022-ianuarie 2023, iar rata șomajului BIM s-a redus doar foarte ușor în ianuarie-februarie 2023, după ce în trimestrul IV 2022 aceasta s-a mărit la 5,7 la sută, de la 5,5 la sută în trimestrul precedent, în timp ce rata locurilor de muncă vacante și-a accentuat scăderea.
Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a atins însă valori de două cifre tot mai ridicate în trimestrul IV 2022, mai ales în sectorul privat, deși a continuat să se mărească relativ lent, iar în ianuarie 2023 și-a accelerat ușor ascensiunea, în mare parte ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a celui din construcții. Pe acest fond, variația anuală a costului salarial unitar nominal pe ansamblul economiei și-a prelungit trendul ascendent în trimestrul IV 2022, iar creșterea deosebit de alertă a costului salarial cu forța de muncă din industrie s-a accelerat în intervalul septembrie 2022 – ianuarie 2023, și ca efect al amplificării pierderilor de productivitate din acest sector.
În acest context, membrii Consiliului au reiterat cerința monitorizării atente a evoluțiilor de pe piața muncii, date fiind inclusiv problemele structurale cronice ale pieței, ce ar putea antrena majorări salariale considerabile în anumite sectoare, mai ales în contextul inflației încă ridicate. Este totuși de așteptat ca, în unele domenii, creșterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia și materiile prime, precum și de slăbirea cererii, dar și de perspectiva unei dezinflații relativ alerte în acest an, au apreciat unii membri ai Consiliului.
În același timp, s-a sesizat că deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a reaccentuat în primele trei luni ale anului tendința de descreștere manifestată din trimestrul III 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp au rămas pe un trend general descendent, deși în contextul unor oscilații însemnate, evoluții ce sugerează o atenuare ușoară a gradului de tensionare a pieței muncii și în perspectivă apropiată.
Totodată, s-a observat din nou că, pe orizontul mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, evocate tendințe de natură structurală, precum extinderea automatizării și digitalizării, alături de recursul în creștere la angajați extracomunitari, ce vor influența probabil tot mai pregnant condițiile de pe piața muncii.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mișcarea descendentă în februarie-martie, dar în condițiile încetinirii și stopării acesteia spre finele perioadei. Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creșteri în februarie, care s-au corectat integral în martie – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și al turbulențelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank și Signature Bank din SUA și de situația băncii elvețiene Credit Suisse.
Moneda națională a continuat să manifeste o tendință de apreciere față de euro în acest interval, în contextul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei și al percepției general favorabile asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune, cursul de schimb leu/euro revenind doar pentru scurt timp, în ultimele zile ale lunii martie, în proximitatea valorilor prevalente în semestrul I 2022. Raportul leu/dolar și-a stopat însă mișcarea descendentă amorsată la mijlocul semestrului II 2022, consemnând o mică creștere în februarie, urmată de o scădere similară ca amplitudine în luna martie, în condițiile în care dolarul SUA și-a întrerupt deprecierea față de euro.
Riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului continuă totuși să vină din dimensiunea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum și din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed și BCE, cu implicații asupra mișcărilor de capital.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a încetinit scăderea în primele două luni din anul curent, ajungând la 10,6 la sută în februarie, de la
12,1 la sută în decembrie 2022, în condițiile în care decelerarea creșterii componentei în lei s-a temperat, sub influența majorării substanțiale în luna ianuarie a volumului creditelor noi acordate societăților nefinanciare în cadrul programelor guvernamentale. În schimb, după ascensiunea relativ abruptă din precedentele două trimestre, dinamica anuală a creditului în valută a rămas relativ constantă, dar la un nivel deosebit de înalt, astfel încât ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,3 la sută în februarie 2023, de la 68,8 la sută în decembrie.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile date și evaluări indică o accelerare a descreșterii ratei anuale a inflației în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, iar apoi la 7,0 la sută în decembrie 2023 și la 4,2 la sută în decembrie 2024, implicând rămânerea ei ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
S-a observat că descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri – inclusiv ale țițeiului și materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros –, precum și de modificarea de la 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. Influențele astfel exercitate vor fi resimțite mai ales pe segmentul energiei electrice și combustibililor, precum și pe cel al alimentelor procesate într-o oarecare măsură, afectând în consecință și dinamica viitoare a inflației de bază, au evidențiat mai mulți membri ai Consiliului.
Impactul prezumat al noii configurații a schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie este totuși dificil de previzionat, iar balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflației se înclină ușor în sens ascendent în actuala conjunctură, au convenit membrii Consiliului, evocând anunțul recent al țărilor OPEC privind reducerea livrărilor de țiței, precum și penuria de legume din Europa.
Totodată, s-a remarcat că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense pe orizontul apropiat de timp și în atenuare mai graduală decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o temperare mult mai modestă a creșterii trimestriale a economiei în semestrul I 2023 comparativ cu previziunile anterioare, după un avans peste așteptări consemnat de PIB și în trimestrul IV 2022. Evoluțiile fac probabilă o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent decât s-a anticipat anterior și pe o traiectorie mai înaltă. De asemenea, ele implică creșteri anuale încă robuste ale PIB în trimestrele I și II 2023, însă în decelerare treptată, au arătat membrii Consiliului.
S-a sesizat că indicatorii cu frecvență ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creșterii anuale a PIB în trimestrul I 2023, dar și o contribuție pozitivă adusă de formarea brută de capital fix, în principal pe seama activității din construcții. Un impact expansionist este posibil în acest interval și din partea exportului net, în condițiile în care dinamica anuală a exportului de bunuri și servicii a devansat-o în luna ianuarie 2023 pe cea a importurilor, care a consemnat un declin mult mai accentuat, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb, au semnalat unii membrii ai Consiliului. Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ față de perioada similară a anului trecut.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă însă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acest context, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului
Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri mari rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul curent în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, la caracteristicile execuției bugetare din primele două luni ale anului și la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari finali. S-a arătat din nou că, în condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută;
totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
În cadrul acestor grupuri de discuții ale comunităților de practică (CoP) au fost investigați factorii cheie și blocajele în calea conversiei la agricultura ecologică în anumite sectoare agricole. CoP a fost format din fermieri interesați de conversia la agricultura ecologică, cu sprijinul unor facilitatori din echipa USH Pro Business, partener în proiect. Discuțiile au identificat preocupările legate de conversie și sprijinul pe care fermele l-ar dori pentru a-și susține procesul decizional.
Evoluția prețurilor în top 10 orașe din țară 
„InnovX-BCR, programul dedicat afacerilor din tehnologie, a accelerat peste 171 companii inovatoare, odată cu finalizarea bootcamp-ului dedicat cohortei Start-ups 2023. Etapa Elevator Pitch precede evenimentul care aduce business-urile în fața investitorilor, iar evenimentul de ieri a fost un alt pas spre consolidare, de la evaluarea modelului de business la realizarea și depășirea provocărilor care se pot amplifică odată ce scalezi. Perspectivele și evaluările juriului au arătat care sunt punctele forte pe care ar trebui să se concentreze antreprenorii”, a precizat Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR.
Bilge Demirer, director general adjunct, Commercial and SME Banking, Garanti BBVA: „La Garanti BBVA, punem în mod deosebit accentul pe susținerea investițiilor, care contribuie la dezvoltarea României. De fapt, credem cu tărie că sectorul privat din România este un segment extrem de important al economiei țării, iar noi suntem întotdeauna deschiși spre a fi un partener financiar de încredere. Ne bucurăm să susținem Prompt Real Estate Solutions în dezvoltarea proiectului Amazonia, care are un potențial major de a fi considerat în viitor una dintre atracțiile turistice de top din vestul României.” 
Ceremonia de premiere a avut loc la Royal Over-Seas League, fiind acordate zece distincții diplomaților din Londra, pe categorii geografice și tematice. Anul trecut, premiul pentru Diplomatul European al Anului a fost decernat ambasadorului Uniunii Europene în UK.
