Atunci când ne gândim la băuturi calde, cafeaua este printre cele mai consumate la nivel mondial, cu aproximativ 42,6 litri pe persoană pe an. Ceaiul este consumat în cantități mai mari (85 de litri pe an), dar cafeaua este mult mai importantă valoric, deoarece se folosește mai multă cafea măcinată decât ceai la fiecare litru de băutură. Vânzările de cafea au fost propulsate în ultimii ani de proliferarea cafenelelor și magazinelor de specialitate, dezvoltând o nouă cultură a cafelei și un apetit pentru boabe de calitate superioară.
Prețul cafelei în România a crescut cu 19% în ultimul an, deși pe piețele internaționale am asistat la o scădere de aproximativ 25%, de la 228 de dolari în martie 2022 la aproximativ 170 de dolari la sfârșitul lunii martie 2023. Pe piețele globale de mărfuri, cotația C – referința globală pentru prețul cafelei boabe arabica – a început să scadă de la un maxim de 260 de dolari în februarie 2022, după ce a crescut constant în timpul pandemiei, tranzacționându-se în prezent în jurul a 193 de dolari, încă un nivel istoric ridicat din cauza temerilor legate de oferta restrânsă. Goldman Sachs, Rabobank și Fitch au prezis că prețul cafelei C va continua să coboare în 2023, după scăderea abruptă din luna octombrie a anului trecut.
Această scădere s-ar putea să nu se vadă însă în ceașca dumneavoastră de cafea. Boabele reprezintă doar o fracțiune din prețul cafelei pentru consumatorul final, deoarece prețurile energiei și ale forței de muncă determină, de asemenea, presiuni asupra costurilor până sa ajungă în ceștile noastre. Prețul cafelei este astfel încă un factor în plus care afectează cheltuielile de consum în actuala criză a costului vieții. Problema este acută în Uniunea Europeană, ai cărei consumatori beau cea mai mare cantitate de cafea la nivel mondial, absorbind aproximativ o treime din producția globală. Creșterea cererii pentru boabe de cafea de calitate superioară – arabica – determină, de asemenea, creșterea prețurilor. În timp ce cererea globală de cafea a scăzut la nivel mondial, cererea de cafea de specialitate este în creștere.
În România, consumul de cafea pe cap de locuitor este estimat la aproximativ 95 de dolari echivalent pe an, mult mai mic decât cei 285 de dolari cheltuiți de germani și 222 de dolari de italieni. Germania este cel mai mare importator de cafea verde boabe din Europa și a reprezentat 34% din totalul importurilor europene de cafea provenite direct din țările producătoare. Cu 39% din totalul importurilor directe, Brazilia este cel mai mare furnizor de cafea verde pentru Germania, urmată de Vietnam și Honduras.
Dezvoltarea masivă a pieței europene a cafelei s-a făcut în valuri începând din anii 1960. Primul val a fost popularizarea consumului de cafea, care a fost urmat de o trecere la cafele de calitate superioară și de dezvoltarea unor locații de tip cafenea, inclusiv apariția unor lanțuri mari precum Starbucks (SBUX). Cel de-al treilea val a început la mijlocul anilor 2010, marcat de cererea tot mai mare de cafele de înaltă calitate.
În ultimii ani, consumatorii din Europa de Est au prins și ei gustul cafelei de calitate. Deși consumul este încă mult sub cel din Europa de Vest, numărul cafenelelor de specialitate a crescut rapid în Polonia, Cehia și România. La nivel mondial, se așteaptă ca piața cafelei de specialitate să crească de la 53,67 miliarde de dolari în 2021 la 152,69 miliarde de dolari până în 2030.
Europa se confruntă acum cu un al patrulea „val al cafelei” – știința cafelei – piețele tot mai sofisticate concentrându-se pe caracteristicile intrinseci ale boabelor de cafea și pe influența preparării acestora asupra gustului. Acest lucru duce la proliferarea cafenelelor de specialitate care oferă preparate și sortimente extinse de cafea clienților pretențioși. Asistăm, de asemenea, la apariția unei industrii de cafea la domiciliu, cu mașini de făcut cafea din ce în ce mai sofisticate, disponibile acum și pentru uz casnic.
Bitcoin, cel mai important criptoactiv din lume, a suferit un nou recul, după ce depășise 30.000 de dolari pentru prima dată în aproape un an. Criptoactivul a început săptămâna trecută în intervalul de 30.000 de dolari, dar a scăzut pe parcursul mai multor zile ajungând să se tranzacționeze în jurul valorii de 27.500 de dolari în weekend. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 27.300 de dolari pe platforma eToro.
Ether a înregistrat în mod similar scăderi față de maximele recente. După ce a început săptămâna la un nivel puțin peste 2.100 de dolari, a început sa scadă miercuri, apoi a continuat pe o tendință descendentă, cu scăderi și mai mari în weekend, tranzacționându-se în prezent cu puțin peste 1.800 de dolari.
Ambele criptoactive au pierdut aproape toate câștigurile realizate în ultimele 30 de zile, în timp ce investitorii se tem de implicațiile unei recesiuni globale. Deși un astfel de regres al prețurilor este neplăcut pentru mulți, încă nu sunt semne de scădere precipitată care să sugereze că recenta revenire s-a încheiat.
Societe Generale lansează un stablecoin
Principala instituție bancară franceză, Societe Generale (SocGen), a lansat un stablecoin garantat în euro, denumit SG-Forge. Banca și-a lansat propriul stablecoin cu scopul de a oferi clienților săi un acces mai mare la activele digitale, având la bază ceea ce numește o „structură solidă în domeniul bancar”.
Stablecoins au fost criticate în ultima vreme, deoarece unele eșecuri au zguduit piața cripto mai largă. Dar stablecoins garantate integral cu active au rezistat în mare parte furtunii.
Stablecoins reprezintă o parte cu adevărat importantă a ecosferei activelor digitale, deoarece oferă un punct de plecare cu valoare stabilă pentru investitorii care doresc să intre pe piața cripto fără a face intrari și iesiri cu monede traditionale. Probabil că vom asista la mai multe lansări de stablecoins din partea unor instituții importante precum SocGen, deoarece acestea reprezintă o tehnologie financiară de tranziție esențială pentru piață.
Lansări pe piața imobiliară în Bitcoin
În SUA a fost lansată o nouă piață imobiliară în care bitcoin este acceptat ca mijloc de plată. Disponibilă în prezent doar în Texas, platforma – MyEListing – declară că intenționează să se extindă în curând și în alte state.
Nu este pentru prima dată când piețele imobiliare acceptă bitcoin ca plată pentru proprietăți fizice, dar este o încercare inedită de a crea o piață complet funcțională în jurul acestei idei, integrând standarde de plată pentru acest criptoactiv.
Viziunea pe termen lung pentru bitcoin este aceea de a înlocui moneda tradițională și de a deveni unitatea de valoare de facto pentru toată lumea. Deși suntem departe de acest punct, crearea de noi piețe care să evalueze alte active în bitcoin reprezintă un pas important în această călătorie.
Autoklass își propune ca, în 2024, jumătate dintre vânzările de automobile Mercedes-Benz să fie reprezentate de vehicule electrice și plug-in hybrid. La începutul acestui an, Autoklass și Mercedes-Benz România au inaugurat, în premieră pentru România, primul showroom construit conform conceptului MAR20X, în urma unei investiții de 1,6 milioane de euro, care a vizat extinderea locației și personalizarea acesteia conform noilor standarde de brand.
Autoklass Center este primul Partener Autorizat Mercedes-Benz care a realizat o astfel de investiție în România, oferind astfel clienților și partenerilor o experiență de brand unică, aliniată conceptului de lux modern promis de Mercedes-Benz.
Noul showroom are un volum potențial de vânzări de 350 unități în cursul acestui an și va putea deservi aproximativ 9.000 de vehicule anual pentru lucrări de mecanică-electrică, tinichigerie și vopsitorie.
„În acest an special pentru noi, în care sărbătorim 20 de ani de la înființarea Autoklass, suntem încântați să oferim clienților noștri o nouă experiență exclusivistă, construită pe valorile comune Autoklass și Mercedes-Benz, confirmând angajamentul nostru de a fi Official Home of Mercedes-Benz în România. Ne bucurăm că astăzi Autoklass este locul ȋn care clienții, partenerii și ȋntreaga noastră echipă se simt acasă, profesional vorbind. Considerăm că evoluția și succesul companiei noastre se datorează parteneriatului pe care l-am dezvoltat pe termen lung cu clienții și partenerii noștri, cărora le mulțumim pentru că sunt alături de noi”, a declarat Daniel Grecu, director general al Autoklass.
Prin dezvoltarea noului concept MAR20X, Autoklass și Mercedes-Benz urmărește să ofere clienților o experiență unică, rafinată și elegantă, incluzând acordarea de consultanță specializată și soluții personalizate pentru orice tip de solicitare. Procesele post-vânzare sunt elementele de bază ale conceptului MAR20X și sunt considerate esențiale pentru a genera experiențe care să depășească așteptările clienților. Procesul de vânzare este conceput pentru a optimiza experiența clientului, este centrat pe beneficii și pe îndeplinirea tuturor cerințelor explicite sau implicite ale clientului.
„În timp ce lumea auto se schimbă, noi rămânem fideli ADN-ului nostru ca deschizători de drumuri – reinventarea proceselor din spatele inovațiilor este ceea ce am urmărit întotdeauna. Este ceea ce ne-a impulsionat încă de la început și ceea ce ne-a ajutat să navigăm și să inovăm această industrie. Cum transpunem acest lucru în noua realitate? Ne-am angajat nu doar să îmbunătățim status quo-ul, ci și să îl schimbăm, dincolo de a crea cele mai dorite autovehicule. Nu suntem doar o companie auto, ci lăsăm ca inovația și obiectivele noastre clare să vorbească despre promisiunea Mercedes-Benz, iar acest nou model de retail primește clienții în universul luxului modern, oferindu-le sentimentul de apartenență la ceva special”, a completat Amanda Zhang, CEO Mercedes-Benz România.
Autoklass și Mercedes-Benz intenționează să ofere un customer-journey unic încă de la sosirea în parcarea showroom-ului, prin digitalizarea unei bune părți a interacțiunii dintre client și reprezentanții punctului de lucru. Astfel, clienții vor fi ghidați încă de la sosirea în parcarea locației de către un sistem inteligent, apoi, prin aplicația Match Maker, se creează legătura cu un consilier de service. Ulterior, informațiile de pre-diagnosticare sunt procesate de consultantul de service, care le analizează împreună cu clientul, prin aplicația Media Consulting, pentru stabilirea detaliilor lucrărilor ce urmează să fie executate. În mod similar, pentru clienții interesați de achiziționarea unui autovehicul, aceștia sunt ghidați de către asistentul digital Star Assistant, care va ghida clienții către zona de cafenea și magazinul de accesorii, pe durata perioadei de așteptare, până la alocarea unui consultant de vânzări.
Noul concept de showroom este un nou pas pe care Mercedes-Benz îl face în misiunea sa de a fi nu doar un producător auto, ci o companie de tehnologie inovatoare, care setează noi standarde pentru clienții săi. Mai mult, regândirea modelului de retail offline completează direcțiile strategice ale Mercedes-Benz de a oferi experiența luxului modern, accesibil clienților, prin lansarea locală a showroom-ului online.
Urmând strategia de eficientizare a consumului de energie și de protejare a mediului, Autoklass își propune ca, până la finalul anului 2023, să devină independent din punct de vedere energetic, obiectiv care va fi atins prin investiții în propria producție de energie electrică prin sisteme fotovoltaice montate pe acoperișul clădirilor în care își desfășoară activitatea. De altfel, Autoklass a început deja înlocuirea sistemelor de încălzire clasică cu sisteme de încălzire cu energie electrică, precum și încălzirea cabinelor de vopsit cu panouri endotermice.
Autoklass, care a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 233 milioane de euro, este primul dealer auto care, în 2017, a pus bazele unei rețele de stații de alimentare cu electricitate a automobilelor, care a ajuns în acest an la 70 de stații de încărcare. Din acestea, 14 stații pot alimenta mașinile electrice cu curent continuu.
Cifra de afaceri Lavazza este în creștere cu 17,6% față de 2021, ca urmare a creșterii volumelor în toate zonele geografice și a unui management atent al costurilor.
Grupul Lavazza și-a anunțat rezultatele financiare pentru 2022, dar și finalizarea achiziției companiei franceze de cafea MaxiCoffee, operațiune raportată pentru prima dată pe 28 noiembrie 2022. În ceea ce privește performanța operațională, Grupul Lavazza a raportat rezultate pozitive și profitabilitate în linie cu tendința anului precedent, în ciuda scenariului macroeconomic deosebit de complex. Acesta a determinat o creștere bruscă a prețului, nu numai la cafeaua sub formă de materie primă, ci și la ambalaje, energie, gaz, servicii de logistică și transport de marfă, precum și aprecierea dolarului american. Marja comercială a fost susținută de o creștere a vânzărilor, gestionarea atentă a prețurilor de listă și monitorizarea atentă a costurilor de operare.
Grupul a ales să absoarbă o parte substanțială din creșterea costurilor și să transfere doar o parte din aceasta către consumatori. Această decizie a fost răsplătită de o creștere a vânzărilor în toate zonele geografice, cu performanțe de volum peste tendința pieței și performanțe valorice în linie cu rezultatele obținute anul trecut.
„Rezultatele din 2022 reprezintă un alt moment important pentru grupul nostru. În ciuda scenariului deosebit de dificil, am reușit să susținem creșterea cifrei de afaceri și să menținem profitabilitatea în linie cu anii precedenți. Acest lucru a fost posibil datorită unui efort uriaș, asumat,la toate nivelurile companiei, de a urmări o strategie de creștere la nivel internațional, precum și limitarea costurilor într-o situație extrem de complexă. În prezent, grupul dă o atenție deosebită creșterilor masive ale costurilor observate în cursul anului, care vor avea un impact semnificativîn anul 2023”, a declarat Antonio Baravalle, CEO al Grupului Lavazza.
În 2022, Grupul a raportat venituri de 2,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de +17,6% față de 2021.
Cifra de afaceri a crescut atât în zona de consum casnic, cât și pe cea de consum Out-Of-Home. Mai exact, pe segmentul Out-Of-Home, creșterea mai mare a cifrei de afaceri a fost determinată de efectul pozitiv al creșterii volumului (+26%). Segmentul de cafea boabe continuă să crească, dovedindu-se a fi cel mai dinamic de pe piață și anul trecut.
Privind cele 15 zone geografice principale în care Grupul își desfășoară activitatea, segmentul de cafea boabe a raportat o creștere cu +1,4% a cotei de piață față de 2021, în timp ce Grupul Lavazza a câștigat +1,5 puncte din cota de piață ca urmare a unei creșteri de 12% față de 2021.
Pe segmentul capsulelor de cafea, care rămâne cel mai competitiv, Grupul continuă să își implementeze planul de lansare pentru capsulele din aluminiu.
La nivel geografic, Grupul a raportat o creștere în valoare a canalului de vânzări pe segmentul Retail în Germania (+18,1%), Statele Unite (+14,1%) și Polonia (+28%). Italia și Franța au raportat, de asemenea, o creștere de 1,5% și, respectiv, 6,1% după scăderea înregistrată în 2021. Profitul EBITDA al Grupului se ridică la 309 milioane de euro, în linie cu cifra din 2021, de 312 milioane de euro, cu un profit EBITDA de 11,4%, comparativ cu 13,5% în 2020. Profitul EBIT a fost de 160 de milioane de euro, în linie cu cifra din 2021, de 164 de milioane de euro, cu un profit EBIT de 5,9% față de 2021.
Profitul net a fost de 95 de milioane de euro, comparativ cu 105 de milioane de euro anul trecut.
Poziția financiară netă la sfârșitul anului 2022 era de 136 milioane de euro, confirmând soliditatea financiară a Grupului. Tendința inflaționistă a avut un impact și asupra bilanțului, în special în ceea ce privește aprecierea stocurilor, care a dus fluxul de numerar operațional într-un teritoriu ușor negativ (-8 milioane de euro).
Grupul Lavazza continuă să integreze criteriile ESG (de mediu, sociale și de guvernare) ) în modelul său de afaceri. Pe de o parte, Lavazza a elaborat un program structurat de activități, menit să se implice în comunitățile în care își desfășoară activitatea și să genereze beneficii comune, creând un impact social, economic și de mediu pozitiv.
Grupul Lavazza se angajează, de asemenea, să acționeze împotriva schimbărilor climatice, având în vedere atingerea obiectivului impact zero din punct de vedere al emisiilor de carbon generate de-a lungul lanțului de producție, prin implementarea strategiei „“Roadmap to Zero””, de reducere și de compensare a emisiilor. Această strategie se bazează pe trei niveluri de acțiune: măsurarea impactului, planurile de reducere și planurile de compensare. La un nivel mai detaliat, Grupul continuă să implementeze „Sustainable Packaging Roadmap”, planul prin care își propune să facă întregul portofoliu de ambalaje reutilizabil, reciclabil sau compostabil până în 2025.
Ca și în anii precedenți, Grupul Lavazza își va publica din proprie inițiativă Raportul de Sustenabilitate în luna iunie, întocmit conform standardelor stabilite de Global Reporting Initiative- principalul etalon internațional de raportare privind eficiența măsurilor de sustenabilitate – și auditat de o entitate externă. Raportul de Sustenabilitate analizează impactul activităților desfășurate de Grup, fiind identificați patru piloni prioritari de sustenabilitate: Obiectivul 5 – Egalitatea de gen, Obiectivul 8 – Condiții decente de muncă și creștere economică, Obiectivul 12 – Consum și producție responsabile, Scopul 13 – Acțiune climatică.
În ceea ce privește Obiectivul 5, în 2022 Grupul Lavazza a continuat drumul pe care l-a început în 2020, cu lansarea programului Gap Free, o călătorie de transformare culturală pe termen mediu și lung, care are ca scop promovarea egalității de șanse. Scopul final este eliminarea tuturor formelor de discriminare și crearea unei organizații incluzive în care fiecare își poate exprima identitatea reală. La începutul anului 2023, Grupul a obținut primul nivel de certificare EDGE în Italia (Dividende economice pentru egalitatea de gen).
Revenind la alte evenimente importante din anul financiar 2022, la data de 28 decembrie 2022, organele fiscale au acordat companiei Lavazza statutul de Conformitate colaborativă, așa cum este prevăzut de Ordinul legislativ nr.128/2015, aplicabil din 2021. Aceasta recunoaște concentrarea de lungă durată a companiei asupra proceselor de conformare fiscală, care sunt statutate în Codul său de etică și strategie fiscală, precum și în evaluarea pozitivă făcută de către autoritățile fiscale asupra managementului intern al riscului fiscal și sistemuluide monitorizare.
În plus, la 31 martie 2023 a fost finalizată achiziția MaxiCoffee,după aprobarea primită de la autoritatea franceză pentru concurență, consum și lupta împotriva fraudei (DGCCRF) –. Divizia franceză, care numără aproximativ 1.500 de colaboratori, are o cifră de afaceri de aproximativ 300 de milioane de euro. Aceastavizează atât persoane fizice, cât și companii prin intermediul platformei de comerț electronic, printr-o rețea de 60 de agenții de vânzări din toată Franța, prin École du Café și prin magazinele sale tip concept-store. Platforma oferă o selecție de 8.000 de produse din peste 350 de mărci diferite de cafea (boabe, măcinată și capsule), plus o gamă largă de espressoare, aparate de cafea, râșnițe de cafea și accesorii.
„Prin această achiziție, continuăm strategia de a ne extinde la nivel internațional și de a consolida afacerea pe piețele cheie. MaxiCoffee va avea un management total separat și independent, menținându-și intact modelul de afaceri de succes”, a declarat Antonio Baravalle (foto), CEO al Grupului Lavazza. Christophe Brancato, fondatorul MaxiCoffee Group, va continua să dețină o participație minoritară în companie. Acesta rămâne, de asemenea, președintele companiei franceze pentru a continua dezvoltarea modelului de afaceri, precum și relațiile deja consolidate cu clienții, consumatorii iubitori de cafea și furnizorii parteneri.
Banca Comercială Română anunță o nouă extindere a beneficiilor pentru antreprenori din ecosistemul digital George, printr-un parteneriat cu platforma Regnet, prima companie din România specializată în servicii 100% online de înființare a societăților comerciale (SRL) și a persoanelor fizice autorizate (PFA).
Practic, orice utilizator al platformei digitale George își poate înființa sau modifica statutul și informațiile despre firma sau PFA, 100% online, direct prin aplicație, fără să mai fie nevoie de vreo deplasare la Registrul Comerțului. Antreprenorii pot astfel să-și înregistreze orice operațiune necesară, de la actualizare date identificare, prelungire sediu social, până la schimbarea sediului social, cesiune, adăugare CAEN și alte servicii.
Noua funcționalitate este deja disponibilă pe platforma de digital banking a BCR, în magazinul George. Clienții BCR au la dispoziție un flux mai simplu, prin care aleg direct din magazin, soluția cea mai rapidă pentru compania lor și beneficiază, în plus, de un discount de până la 20% din tariful aferent serviciului.
„Rămânem consecvenți eforturilor noastre de a simplifica și eficientiza activitatea antreprenorilor prin ecosistemul George, nu doar de a oferi servicii financiare de bază. Le mulțumim partenerilor noștri de la Regnet pentru că ni s-au alăturat acestui demers și pentru ceea ce au reușit să facă în digitalizarea relației dintre firme și autoritățile statului.
Pe lângă produsele bancare, platforma George oferă acum antreprenorilor servicii conexe absolut necesare, cum ar fi abonamente medicale pentru angajați, tichete de masă, semnătură digitală calificată, soluții de plată mobilă, de administrare a documentelor și facturare și multe altele.” – Mihai Sandu, Șef Departament Vânzări Digitale și Parteneri, BCR
„Obiectivul nostru este să ajutăm cât mai mulți utilizatori care au nevoie să înregistreze operațiuni la Registrul Comerțului și care vor să scape de drumuri, cozi, timp pierdut și de birocrație. Pentru noi, parteneriatul cu BCR este important întrucât contribuie la viziunea noastră de a optimiza și simplifica procesele de înființare sau modificare a unei firme ori PFA.” –Cristian Bărcan, CEO Regnet
De la lansarea din urmă cu mai bine de patru ani, BCR a introdus peste 270 de funcționalități pe platforma digitală George, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Antreprenorii pot găsi în George, pe lângă produsele financiare de bază, o paletă diversificată de servicii de suport pentru afacerea lor, cum ar fi:
Leasing auto și echipamente
Servicii juridice
Servicii de e-facturare
Produse de cybersecurity cu tarife preferențiale
Abonamente medicale pentru angajați cu costuri speciale
Creșterea economică a zonei euro a surprins pe plus, pe fondul unei stagnări a PIB-ului în T4 2022 și a unei creșteri modeste în T1 2023, infirmând așteptările pentru o recesiune iminentă. Inflația și-a depășit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) și a început să încetinească, determinată de scăderea prețurilor la energie și de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflației va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creșterea salariilor reale, după ce a atins un minim de
-4,9% în T3 2022, se accelerează și se așteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat piețele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influență redusă asupra consumatorilor și companiilor.
Piețele cu o forță de muncă rezilientă continuă să susțină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se așteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracția PIB-ului în 2023.
Prelungirea perioadei cu prețuri ridicate la energie și inflația, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să aibă să afecteze consumul casnic și creșterea economică. Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulențe din sectorul financiar, creșterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an și apoi la 1,3% în 2024 și la 1,9% în 2025. Prin urmare, este de așteptat o creștere mai lentă decât media de 1,9% înregistrată în perioada 2014-2019, înainte de pandemie. Evoluția economiilor europene va rămâne cu mult sub tendințele ante-Covid, influențată atât de efectele negative pe termen lung ale pandemiei, cât și de cele ale războiului din Ucraina.
În ciuda scăderii prețurilor la energie,
inflația ridicată se poate dovedi persistentă
Tendința de descreștere a inflației ar putea fi contrabalansată de o creștere puternică și susținută a salariilor, care s-a accelerat în zona euro. Încetinirea economică a provocat o oarecare atenuare a cererii de forță de muncă, dar piețele forței de muncă rămân mult mai restrânse decât înainte de pandemie. În plus, creșterile anterioare ale Indicelui prețurilor de producție pentru bunuri de bază în Europa au fost doar parțial transferate către consumatori. În consecință, este posibil ca inflația Indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) al bunurilor de bază (cu excepția componentelor volatile privind energia și alimentele) să nu scadă atât de rapid pe cât ar putea anticipa unii, din cauza scăderii inflației Indicelui prețurilor de producție. De asemenea, există puține semne de diminuare a presiunilor asupra prețurilor în sectorul serviciilor, deși acestea nu se mai intensifică.
Riscul unei inflații persistente pare să fie confirmat de datele recente care indică o inflație de bază mai mare decât se aștepta, care nu a atins încă punctul de vârf în multe din țările europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra prețurilor se dovedesc a fi mai persistente, în special în condițiile în care piețele forței de muncă sunt contractate în multe economii.
Deși se prognozează că inflația în Europa va scădea relativ repede în cursul anului 2023, în termeni de medie anuală, aceasta rămâne ridicată. În zona euro, inflația va ajunge la 6,1%, iar unele țări din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia vor continua să înregistreze o inflaţie de două cifre în 2023.
Persistența inflației semnalează că ratele băncilor centrale
ar putea rămâne la un nivel ridicat pentru mai mult timp
În zona euro, inflația ar trebui să atingă ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de 2% în a doua jumătate a anului 2024, dar inflația de bază ar putea rămâne mai ridicată până în a doua jumătate a anului 2025. Pentru multe din țările UE, creșterea prețurilor va rămâne peste țintele băncilor centrale până în 2025, iar pentru unele chiar pentru mai mult timp.
BCE va menține o abordare dependentă de date și, din cauza incertitudinii crescute ca urmare a recentelor turbulențe din sectorul financiar asupra condițiilor de creditare, se va abține să furnizeze recomandări în privința ratei dobânzii. Cu toate acestea, având în vedere că inflația de bază din zona euro a atins recent un nou record, iar piețele forței de muncă rămân foarte puternice, EY estimează că majoritatea factorilor de decizie ai BCE vor considera justificate noi majorări ale ratelor dobânzilor. Este de așteptat ca rata dobânzii la depozite a BCE să fie majorată cu încă 75 de puncte de bază, până la 3,75%.
În urma ultimei majorări a ratei (cu 25 de puncte de bază, până la intervalul 4,75-5%), Fed a devenit semnificativ mai pesimistă ca urmare a turbulențelor din sectorul bancar american. Cu toate acestea, o altă majorare de 25 de puncte de bază, în mai 2023, pare probabilă și se așteaptă, de asemenea, ca Banca Angliei să majoreze încă o dată rata de bază, până la un vârf de 4,50%.
Perspectivele economice pentru 2023 s-au îmbunătățit,
dar balanța riscurilor înclină spre declin
Principalii factori de risc:
Inflația care se dovedește persistentă.
Piața puternică a forței de muncă continuă să fie o sursă majoră pentru riscul de creștere a perspectivelor de inflație.
Tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, continuă să reprezinte un risc-cheie și, dacă se intensifică, ar putea duce la mai multe creșteri ale prețurilor la energie și alimente (în special dacă inițiativa privind cerealele din Marea Neagră nu este reînnoită), ceea ce ar împinge inflația pe o traiectorie ascendentă.
Redeschiderea Chinei, deși va atenua blocajele de aprovizionare și va sprijini creșterea globală, va spori presiunile asupra prețurilor prin creșterea cererii de produse energetice, în special de gaze naturale.
Potențialele condiții meteorologice dure ar putea exacerba dezechilibrele de pe piețele energetice, în special înaintea iernii 2023-2024.
Decizia membrilor OPEC+, din 2 aprilie 2023, de a reduce producția de petrol nu face decât să sporească îngrijorările tot mai mari legate de prețurile energiei și de perspectivele economice.
Analiza EY arată că Europa este mai vulnerabilă la o nouă creștere a prețurilor la energie decât alte economii majore, în special SUA. În cazul unei noi creșteri bruște a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi: România, Ungaria și Cehia.
Turbulențele recente din sistemul bancar, începând cu falimentele unor bănci americane, reprezintă un nou motiv de îngrijorare. Tensiunile financiare ar putea face ca băncile să fie și mai reticente în acordarea de împrumuturi.
În scenariul simplificat luat în calcul, turbulențele bancare vor fi ținute sub control, fără un impact semnificativ asupra economiei europene. Cu toate acestea, sentimentul de volatilitate din piață ar putea continua. Într-un scenariu alternativ, în care s-ar presupune că actualele turbulențe conduc la o înăsprire suplimentară a condițiilor de creditare (o treime din cea din timpul crizei financiare mondiale), până în 2025, PIB-ul din zona euro ar fi cu aproape 2% mai mic decât în scenariul simplificat.
Nivelurile ridicate ale datoriei sporesc vulnerabilitatea, în special a piețelor emergente și a economiilor în curs de dezvoltare, la eventualele turbulențe de pe piețele financiare. De asemenea, acestea limitează capacitatea fiscală de a compensa noi șocuri negative și impactul acestora asupra gospodăriilor și companiilor.
Combinatul de Îngrășăminte Chimice (CICh) Năvodari anunță că „a înregistrat o cifră de afaceri de 300 de milioane de lei în 2022, în crestere semnificativă față de anul precedent. Rezultatul s-a datorat cererii în creștere de îngrășăminte, CICh fiind singurul combinat din România care și-a menținut capacitatea integrală de producție în ultimii ani.
Pentru perioada următoare, CICh Năvodari are planificate investiții de aprox. 10 milioane de lei în extinderea capacității de producție, instalarea de noi echipamente atât pentru producția de îngrășăminte solide cât și lichide, precum și în cercetare-dezvoltare, pentru a lansa produse noi și eficiente pentru fermieri. Prima etapă a acestui plan de investiții, o nouă instalație de granulare care va permite lansarea unei noi game de fertilizanti de tip organo-minerale”.
Mihai Anitei, Director General CICh
Mihai Aniței, director general al CICh Năvodari: „Strategia de dezvoltare pe termen mediu vizează transformarea CICh Năvodari într-unul dintre cei mai importanți producători de îngrășăminte din regiune. Prioritatea noastră va fi consolidarea capacității de producție pentru a răspunde nevoilor fermierilor care activează într-un mediu din ce în ce mai competitiv. În același timp, ne vom concentra și pe dezvoltarea de noi produse inovatoare din perspectiva schimbărilor climatice și efectelor acestora asupra agriculturii. Scopul nostru este să furnizăm fermierilor produse de înaltă calitate, care să îi ajute să-și optimizeze producția și să gestioneze provocările climatice, astfel contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol în regiunea noastră.”
CICh Năvodari subliniază că „cea mai mare cerere pentru îngrășămintele combinatului a venit din partea fermierilor români, iar o proporție de 20% din producție a fost destinată exportului către Republica Moldova și Bulgaria, țări în care compania exportă de peste 5 ani. Strategia de dezvoltare pentru perioada următoare include dezvoltarea exportului dar și lansarea unor produse pe segmente mai puțin explorate ale pieței, cum ar fi îngrășămintele bio și cele organo-minerale.
Combinatul are ca obiectiv consolidarea cotei de piață câștigate în anii precedenți, astfel că în 2023, an considerat unul dintre cei mai dificili de până acum, este estimată o creștere de 15% a cifrei de afaceri.
Cezara Vișa, director executiv CICh
Cezara Vișan, director executiv al CICh Năvodari: „CICh Năvodari este un lider de piață în România și un pionier al îngrășămintelor cu tehnologie încorporată. În ultimii 5 ani, compania a reinvestit constant 20% din profiturile sale, ceea ce a determinat o evoluție continuă și constantă a cifrei de afaceri. Ne dorim să ne extindem și să ajungem în cât mai multe ferme cu tehnologiile de top ale îngrășămintelor noastre, deoarece acestea oferă numeroase avantaje fermierilor. Gamele noastre de produse acoperă toate tipurile de fertilizanți și sunt concepute pentru a oferi soluții complete, eficiente și prietenoase cu mediul.”
În prezent, Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari precizează că „are o capacitate de producție de 1.500 de tone de îngrășăminte zilnic și dispune de capacități de stocare acoperite și în aer liber de 200.000 de tone. Combinatul are o rețea de cale ferată proprie conectată la rețeaua feroviară națională, precum și acces la porturile Năvodari, Ovidiu și Constanța.
Aproximativ 250 de persoane sunt implicate în activitatea CICh, dintre care 150 sunt angajați ai companiei, iar restul sunt colaboratori permanenți. Echipa comercială CICh este formată din 40 de consultanți, care activează în toate regiunile țării”.
Combinatul de îngrășăminte chimice Năvodari este în prezent „singurul producător român de îngrășăminte pe bază de tehnologii din România. CICh este un promotor al celor mai noi tehnologii pentru fertilizare în România. Obiectivul societății este acela de a dezvolta și de a aduce pe piață produse ce conțin cele mai noi tehnologii și produse ce pot aduce plus valoare fermierilor. Pentru atingerea acestui obiectiv compania investește în permanență în cercetare, dezvoltare dar și în retehnologizarea liniilor de producție.
În ultimii ani, compania a omologat și introdus pe piață două tehnologii unice în România: îngrășămintele pe bază de azot cu degajare controlată a părții de azot amoniacal – gama NG și îngrășămintele pe bază de fosfor sau complexe cu potențiator de fosfor și conținut de extracte humice, gama Nutri-top. Cele mai recente game de produse lansate în piață sunt Terram și Nutrifolium ce cuprind o serie de fertilizanți cu aplicare foliară și biostimulatori pentru plante”.
Proiectul urmează să fie extins cu un nou sistem de panouri fotovoltaice, compania acoperind astfel 80% din consumul propriu de energie
Investiția în valoare de peste 630.000 de euro urmează a fi amortizată în mai puțin de 4 ani;
1776 de panouri, construite pe o suprafață de 8.000 mp, cu o putere de 800 kWp
Panourile solare vor produce 21.250 MWh în 25 de ani, însemnând o reducere a costurilor cu energia de peste 3,4 milioane de euro;
Reducere anuală a emisiilor de CO2 de 267 tone și deșeurilor radioactive de 2,6 kg
Fotogeneratoarele voltaice sunt montate pe acoperișul unității de producție Rekord din Alba Iulia, strada Alexandru Ioan Cuza, nr.40A, județul Alba;
Restart Energy a semnat un nou contract, cu aceeași companie, în valoare de peste 200.000 de euro pentru implementarea unui nou sistem de panouri fotovoltaice, cu o putere de 300 kWp.
Restart Energy, companie lider în servicii de tranziție energetică, anunță finalizarea implementării unui nou sistem de panouri fotovoltaice, în valoare de peste 630.000 de euro pentru compania Rekord SRL.
Proiectul constă în instalarea a 1.776 de panouri, pe o suprafață de 8.000 mp, cu o putere de 800 kWp. Proiectul solar instalat pe acoperișul unității de producție din județul Alba acoperă aproximativ 80 % din consumul energetic al companiei.
Investiția în valoare de peste 630.00 euro urmează a fi amortizată în mai puțin 4 de ani.
Panourile solare vor produce 21.250 MWh în 25 de ani, însemnând o reducere a costurilor cu energia de peste 3,4 milioane de euro și o diminuare a emisiilor de CO2 de 267 tone și a deșeurilor radioactive de 2,6 kg.
Recent, Restart Energy a semnat un nou contract cu compania Rekord pentru un nou proiect de panouri fotovoltaice ce va fi instalat pe acoperișul unității Rekord din Teiuș, Județul Alba. Cele 654 de panouri, cu o putere de 300 kWp reprezintă o investiție de peste 200.000 de euro ce urmează să fie amortizată în aproximativ 2 ani și jumătate. Compania va acoperi astfel 80% din consumul propriu de energie.
„Am luat hotărârea de a produce energie verde pentru consumul propriu pentru că este mai avantajos din punct de vedere financiar și pentru că ne dorim să acționăm responsabil în raport cu mediul. Suntem foarte mulțumiți de primul proiect dezvoltat împreună cu Restart Energy, de felul în care a decurs colaborarea noastră și de aceea am semnat recent un nou contract, pentru un nou sistem de panouri fotovoltaice, pentru unitatea de producție din Teiuș”, spune Fabio Vettoretto, reprezentantul companiei Rekord.
„Sistemele fotovoltaice sunt o soluție convenabilă și sigură. De altfel, sistemele fotovoltaice sunt atât de competitive încât costul de producție a energiei solare pentru o centrală nouă care necesită și amortizare este de două ori mai mic decât costul de producție a unei centrale pe cărbune deja amortizată”, afirmă Armand Domuța, General Manager Restart Energy
În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali.
În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26.
În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com.
De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.
Crosspoint Real Estate prezintă o analiză din care rezultă că „2022 a fost un an record pentru piața investițiilor imobiliare”, semnalând că „volumul total al investițiilor s-a ridicat la 1,26 miliarde de euro, cu un avans de 39% față de anul precedent”:
Raport Crosspoint – 2022, an record pentru investițiile imobiliare
Pe parcursul unui 2022 tumultuos, marcat de instabilitate politică și economică la nivel global, piața imobiliară românească a fost supusă unei serii de încercări, unele sectoare atingând noi performanțe, în timp ce altele s-au străduit să se adapteze la schimbări care nu mai par să fie temporare. Anul 2023 a început într-o notă temperat-optimistă, cu o abordare generală guvernată de prudență și decizii de business bine gândite. Valul de concedieri din industria Tech, care a început la sfârșitul anului 2022 în SUA, începe să ajungă în Europa, dar amploarea ramificațiilor sale este încă necunoscută. Prăbușirile din sistemul bancar american, incidente aparent izolate până acum, au declanșat temeri că unda de șoc creată de colapsul băncilor americane ar putea afecta Europa. În plus, problemele recente ale unor bănci europene au pus și mai multă presiune asupra investitorilor.
Contrar tuturor așteptărilor, 2022 a fost un an record pentru piața investițiilor imobiliare. Volumul total al investițiilor s-a ridicat la 1,26 miliarde de euro, cu un avans de 39% față de anul precedent. Piața a înregistrat o creștere constantă pe parcursul primelor nouă luni, care a fost stimulată și mai mult în al patrulea trimestru de cea mai mare tranzacție a anului: achiziționarea de către Paval Holdings a portofoliului de birouri al CA Immo pentru 377 milioane EUR. Aceasta nu numai că a dus ponderea investițiilor interne la aproape jumătate din totalul activității pentru 2022, dar a poziționat compania românească drept unul dintre principalii proprietari de birouri din țară.
Și sectorul de birouri și-a menținut poziția de prim beneficiar al investițiilor, tranzacțiile cu active de birouri atingând o valoare de 812,7 milioane EUR în 2022. În ciuda provocărilor reprezentate de hibridizarea muncii de birou tradiționale, investitorii din România au continuat să favorizeze clădirile de birouri înaintea altor clase de active. Astfel, tranzacțiile de retail au reprezentat mai puțin de un sfert din totalul investițiilor, cu aproape 285 de milioane de euro, în timp ce investițiile industriale dețin doar o pondere de 7% din total, cu aproximativ 90 de milioane de euro. În mod similar cu 2021, sectorul public a fost prezent pe piața de investiții cu trei achiziții de mici dimensiuni în Cluj-Napoca și București.
Pentru primul trimestru din 2023, activitatea investitorilor și-a menținut ritmul, cu un volum total de investiții de 149,6 milioane EUR, un avans de 73% față de primul trimestru din 2022. Într-o manieră oarecum necaracteristică, segmentul industrial a devansat clădirile de birouri în ceea ce privește ponderea în totalul activității investiționale, cu 43,4% (65 mil. EUR) față de 30,6% (45,8 mil. EUR), urmat de hoteluri (18,3 mil. EUR), achiziții ale sectorului public (12 mil. EUR) și retail (8,5 mil. EUR).
Atât în 2022, cât și în T1 2023, Bucureștiul a înregistrat peste jumătate din investiții (888 m EUR, respectiv 74,8 m EUR). „Pe lângă stabilitatea pieței și varietatea produselor, un alt motiv pentru care interesul investitorilor s-a îndepărtat de orașele regionale în ultimii ani este faptul că blocajele în dezvoltare cauzate de pandemie au dus la un număr limitat de proprietăți de calitate disponibile pentru vânzare. O serie de noi dezvoltări anunțate pe piețele regionale urmează să fie inițiate în 2023 și să creeze oportunități suplimentare de investiții în anii următori”, spune Ilinca Timofte (foto), Head of Research, Crosspoint Real Estate.
La finalul lunii martie 2023, stocul de birouri din București era de 3,75 milioane de metri pătrați, cu 123.000 mp în șapte clădiri de birouri livrate în 2022 și alți 42.000 mp în două clădiri adăugați în primul trimestru din 2023. Cu puțin peste 67.000 mp care urmează să fie livrați pentru restul anului 2023, pipeline-ul limitat pentru următoarele 24 de luni este, pe de o parte, o adaptare a pieței la scăderea cererii și, pe de altă parte, o consecință a blocajelor planurilor urbanistice zonale. Oferta continuă să fie puternic corelată cu cererea, cele mai multe proiecte noi fiind localizate în zona central-vestică și în centrul orașului.
Crosspoint
După o creștere semnificativă a cererii în 2021, care a indicat o revenire rapidă la volumele de dinaintea pandemiei, activitatea de închiriere din 2022 a stagnat, cu volum al închirierilor aproape identic cu cel înregistrat cu un an înainte, de puțin peste 309.000 mp. Cu toate acestea, cererea a rămas puternică, cu cererea noua deținând o pondere de 62% în totalul închirierilor. Deși există un inventar semnificativ de spații de birouri disponibile pentru subînchiriere în București, doar un număr mic de companii au optat pentru această alternativă, rezultând un total de 3.400 mp de spații de birouri subînchiriate pe parcursul anului. Relocările, care au reprezentat 24% din cererea totală, au continuat să se orienteze către clădiri de înaltă calitate situate în zone ușor accesibile.
Activitatea totală de închiriere pe piața de birouri din București în T1 2023 a înregistrat o scădere de 30% față de anul anterior, până la 45.419 mp, cu un grad de absorbție net de aproximativ 25.000 mp, din care 74% reprezintă relocări. În plus, în primele trei luni nu s-au înregistrat pre-închirieri, chiar și în condițiile unui pipeline limitat pentru perioada următoare.
„Adoptarea modului de lucru hibrid în 2020 și 2021 a fost determinată în principal de restricțiile impuse de pandemie. Cu toate acestea, faptul că angajații au continuat să aleagă scheme alternative de lucru chiar și după ce restricțiile au fost ridicate în 2022, sugerează că este din ce in ce mai probabil ca această abordare să fie o soluție pe termen lung sau chiar permanentă. Ca urmare, câțiva chiriași importanți, în principal din sectoarele tech și financiar, au optat pentru reducerea dimensiunii birourilor lor spre sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023. În plus, companiile de dimensiuni medii își subînchiriază o parte din spațiile de birouri pe care le ocupă. Acești factori pot contribui la o nouă creștere a ratelor de neocupare, care se află deja pe o tendință de creștere”, punctează Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate. În prezent, rata de neocupare a spațiilor vacante din București rămâne ridicată, la peste 11%.
Chiar dacă companiile din domeniul tehnologiei au fost primele care au adoptat munca de acasă și munca hibridă, acestea și-au menținut prima poziție în topul celor mai active industrii pe piața închirierilor de birouri, cu o pondere de 36% din totalul activității de închiriere în 2022 și de 34% în T1 2023, urmate la distanță de sectorul Energie și Industrie, cu o pondere de 14% în 2022 și de 19% în T1 2023.
Pentru piața rezidențială din București, presiunea inflaționistă puternică din 2022 a fost cea mai evidentă. Inflația a crescut constant pe tot parcursul anului, atingând un vârf de 16,8% la sfârșitul lunii noiembrie, ceea ce a dus la o creștere a dobânzii de referință la 7,57% pentru ROBOR 3M și de 5,6% pentru IRCC. În pofida promulgării mult-așteptatei legi care prevede scăderea ratei TVA la 5% pentru locuințele cu o valoare de până la 700.000 RON (aproximativ 140.000 EUR), creșterea prețurilor nu a putut fi compensată în totalitate doar de această schimbare pozitivă. Din nefericire, măsura a fost de scurtă durată, modificările aduse legii reducând suma maximă pentru care se aplică cota de TVA de 5% la 600.000 RON, începând cu 1 ianuarie 2023. În plus, creșterea costurilor cu materialele de construcții a persistat, iar conflictul dintre Rusia și Ucraina a avut un impact și mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare. Comportamentul consumatorilor a fost, de asemenea, afectat de conflict, care a cauzat o atitudine pasivă, similară cu cea din primele luni ale pandemiei COVID-19. În plus, amânarea PUZ-urilor din București a creat incertitudine în rândul dezvoltatorilor și va duce la întârzieri în livrări în anii următori. Pentru 2023, în condițiile în care se așteaptă ca rata inflației să scadă (proiecțiile BNR o plasează la 7% în T4 2023), este de așteptat ca ratele mai mici ale dobânzilor să revigoreze interesul cumpărătorilor spre sfârșitul anului.
2022 a fost un an fără succes pentru programul „Noua Casa”. Pentru prima dată de la instituirea programului, bugetul de 1,5 miliarde de lei nu a fost cheltuit în totalitate, rata de absorbție a fondurilor fiind de 90%. În plus, Banca Națională a României recomandă o pauză în program pe termen mediu, din cauza riscului de credit substanțial pe care îl prezintă programul pentru bugetul de stat. În prezent, programul se va derula și în 2023, în aceleași condiții și cu același buget ca și în 2022.
Efectele numeroaselor provocări asupra sectorului rezidențial din București vor începe să fie mai clare în următoarele 24 de luni. Numărul total de autorizații de construire eliberate în 2022 a fost cu 22% mai mic decât cu un an înainte. În ianuarie-februarie 2023, în zona București-Ilfov au fost eliberate doar 459 de autorizații de construire, cu 42% mai puține decât în primele două luni din 2022. În prezent, numărul de unități noi preconizate a fi livrate în 2023 este de aproximativ jumătate, comparativ cu livrările efectuate în 2022. Conform INS, în 2022 au fost livrate 73.332 de locuințe noi la nivel național, dintre care 21.328 de unități noi au fost livrate în București și Ilfov, în scădere cu 3% față de anul precedent.
La nivel de cerere, din fericire, incertitudinile legate de situația geopolitică s-au estompat destul de repede, iar cererea și-a păstrat un nivel sănătos pe tot parcursul anului 2022. Cu toate acestea, creșterea s-a înregistrat, în principal, pe piața din București, unde vânzările au înregistrat un avans de 10,7% față de anul precedent. La nivel național, vânzările anuale au scăzut cu 4,18%, toate marile piețe regionale înregistrând scăderi, de la -3,42% în Brașov, la -8,76% în Timiș și până la -17,55% în Cluj.
În primul trimestru al acestui an, cererea pare să fi ajuns totuși din urmă provocările stabilite pentru piața rezidențială din București pe parcursul anului 2022: în perioada ianuarie-martie a acestui an, în capitală au fost tranzacționate doar 10.146 de unități, în scădere cu 21,6% față de T1 2022. De altfel, scăderea a fost înregistrată și în restul României, unde vânzările au coborât cu peste 24%. Mai mult, doar șase județe au înregistrat mici creșteri în numărul tranzacțiilor cu apartamente în T1 2023, 11 județe înregistrând scăderi de peste 30% față de anul anterior, printre care Cluj (-35,9%), Timiș (-34,8%) și Ilfov (-34%). În 2022, prețul mediu al unităților rezidențiale noi din București a avut un ritm anual de creștere de doar 7%, la 1.858 euro/mp net, în timp ce prețurile unităților vechi au avansat cu doar 1%, la 1.579 euro/mp net.
Primul trimestru din 2023 a înregistrat o stagnare a prețurilor pentru unitățile noi, care au atins nivelul 1.866 EUR/mp net la sfârșitul lunii martie, în timp ce prețurile unităților vechi au scăzut până la aproximativ 1.500 EUR/mp net, parțial ca urmare a presiunii adăugate de urmările cutremurului din Turcia și Siria, care au intensificat îngrijorările legate de siguranța clădirilor vechi din capitală. Creșterea costului vieții și ratele ridicate ale dobânzilor din 2022 au dus la o cerere mai mare decât în anii precedenți pentru închirierea de apartamente. În consecință, chiriile au crescut în medie cu 15% în 2022 comparativ cu anul precedent.
Având în vedere circumstanțele economice actuale, un număr tot mai mare de dezvoltatori iau în considerare trecerea la proiecte rezidențiale built-to-rent și sunt dispuși să exploreze această oportunitate în anii următori. În timp ce vânzările de apartamente din București păreau să nu fie afectate de vârfurile inflației și ale ratelor dobânzilor pe parcursul anului 2022, interesul cumpărătorilor s-a estompat spre sfârșitul anului și a continuat să scadă și în primul trimestru din 2023, iar dezvoltatorii au început să ia în considerare PRS (Private Rented Sector) ca „plan B” sau plasă de siguranță în cazul în care cererea de achiziții va scădea în viitor.
În ceea ce privește segmentul industrial, creșterea a continuat să fie puternică și în 2022. La sfârșitul lunii martie 2023, stocul industrial total a ajuns la 6,52 milioane mp, cu livrări noi de 560.000 mp în 2022 și 162.000 mp în T1 2023, din care aproape 60% au fost înregistrate în București. Expansiunea pieței, determinată de pandemie, va persista și în 2023, cu un pipeline de peste 500.000 mp. Cel mai important, în anticiparea livrării autostrăzii A7 în 2024-2025, dezvoltatorii prospectează extinderea în Nord-Est, cea mai slab dezvoltată zonă industrială a țării, unde se așteaptă livrări de aproximativ 100.000 mp în 2023.
Activitatea totală de închiriere (excluzând contractele de închiriere pe termen scurt) pe piața industrială a atins un nivel record de 939.560 mp în 2022, în creștere cu 48% față de anul precedent, din care doar 17% au fost reînnoiri și renegocieri de contracte. Jumătate din cerere s-a concentrat în București, în timp ce 30% din spațiile închiriate au fost localizate în zona de sud/sud-est și 13% în vest/nord-vest.
În primul trimestru al acestui an, au fost închiriați 147.600 mp de spații industriale, ceea ce reprezintă o scădere a cererii cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Chiriașii au favorizat până acum piețele regionale față de București, care a înregistrat doar 43% din cerere în primele trei luni din 2023.
Scumpirea energiei și a materialelor de construcții a dus la o creștere a chiriilor pentru spatii industriale. În București, nivelul chiriilor a urcat la 4 euro/mp, în timp ce în restul țării chiriile au ajuns la o medie de 3,9 euro/mp. Având în vedere caracterul nespeculativ al dezvoltării spațiilor industriale din România, ratele de neocupare rămân scăzute, la 4,5%-5%, atât în București, cât și la nivel național.
Piața terenurilor din București a asistat la o reluare a apetitului din partea majorității jucătorilor de pe piață, în pofida incertitudinii legate de anularea/suspendarea planurilor urbanistice zonale și a războiului din Ucraina, în afară de șocul inițial simțit imediat după conflagrație. Cu toate acestea, la nivel național, piața terenurilor a înregistrat o scădere a cererii în 2022, la fel ca și piața rezidențială. Per total, numărul tranzacțiilor cu terenuri a crescut cu 27,5% în București, dar a scăzut cu peste 15% în restul țării comparativ cu 2021.
Contrar estimărilor inițiale, investitorii nu s-au mutat în zonele limitrofe din Ilfov pentru a evita situația incertă a autorizațiilor din București. În schimb, fie au ales să aștepte ca situația să se clarifice, fie și-au continuat achizițiile atunci când prețurile terenurilor erau favorabile. Din acest motiv, activitatea pe piața terenurilor din Ilfov a fost relativ stagnantă în 2022, cu o ușoară scădere de aproape 2% față de anul precedent. Cu toate acestea, anularea planurilor urbanistice zonale a avut unele repercusiuni pe piața din capitală, dezvoltatorul spaniol Gran Via anunțându-și ieșirea din România și citând situația actuală a planificării în București ca fiind cauza plecării. Toate acestea par să fie mai evidente după primele trei luni ale anului 2023, când tranzacțiile cu terenuri au înregistrat o scădere de 30% comparativ cu primul trimestru din 2022 în București și de 44,6% în Ilfov.
Cele mai mari tranzacții cu terenuri din București si Ilfov în 2022 au totalizat peste 200 m EUR. Similar cu 2020 și 2021, prețurile terenurilor au continuat să înregistreze o rată de creștere mai mare decât a celorlalte sectoare imobiliare și peste rata inflației. Pentru 2023, evoluția pieței terenurilor din București depinde în mare măsură de rezolvarea problemelor legate de blocarea PUZ-urilor. Având în vedere creșterea rapidă a pieței industriale din ultimii ani, principalii jucători de pe piața industrială își vor continua planurile de expansiune prin achiziții de terenuri, atât în București/Ilfov, cât și la nivel național.
Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și soluții financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,15 mld GBP generate în 2021.
Clinica Atelierul de Slăbit, susținută de Clinica AS, anunță că „își stabilește un nou model de business pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate, ce vor fi actualizate în conformitate cu strategia, policiticile și procedurile de funcționare existente”.
Carmen Roxana Todică, director executiv Atelierul de Slăbit și Clinica AS: „Este momentul să ne pregătim pentru această etapă de transformare a business-ului, să acordăm o atenție sporită factorilor de mediu, sociali și de guvernanță, să analizăm strategia, politicile și procedurile după care este condusă afacerea și să ne stabilim anumite criterii ESG pentru business-ul nostru. Prin această abordare, ne propunem să ținem pasul cu noua paradigmă ESG, bazată pe trei piloni esențiali – transparență, responsabilitate și sustenabilitate, și doar prin implementarea acestor trei piloni în modul de funcționare al business-ului vom putea satisface nevoile consumatorilor și menține avantajele concurențiale.”
Pentru protecția mediului, la Atelierul de Slăbit se iau următoarele măsuri:
Reducerea consumului de energie prin utilizarea de echipamente noi, ecologice, cu consum energetic redus și durată de viață îndelungată și utilizarea iluminatului de tip led, cu consum energetic scăzut și emisii de gaze cu efect de seră reduse.
Gestionarea deșeurilor prin colectarea lor separată: reciclarea hârtiei, cartonului, sticlelor, cutiilor și colectarea separată a deșeurilor periculoase (cum ar fi medicamentele expirate, bateriile uzate sau materialele bio-periculoase) pentru a fi eliminate în mod corespunzător. Îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea de filtre de aer pentru a reduce poluarea.
Utilizarea produselor organce/bio și materialelor biodegradabile: tacâmurile și vesela din amidon de porumb, pungi și ambalaje din hârtie, pungi și ambalaje din fibre naturale, produse de curățenie și de igienă personală fără substanțe chimice toxice, care nu au fost testate pe animale, produse de curățenie ecologice.
Reducerea consumului de hârtie prin utilizarea tehnologiei digitale pentru a reduce necesitatea imprimării documentelor și utilizarea folosirea hârtiei reciclate atunci când este necesar să printăm.
Clinica subliniază că, „din punctul de vedere al politicii de personal, angajamentul puternic față de personal se traduce prin formarea continuă a angajaților. Investițiile în dezvoltarea profesională a angajaților sunt o componentă importantă. Sănătatea lor și a clienților este, de asemenea, o preocupare importantă pentru Atelierul de Slăbit, în contextul angajamentelor ESG. Utilizarea de produse sustenabile și sigure contribuie la reducerea impactului asupra mediului înconjurător și ajută la prevenirea problemelor de sănătate.
Egalitatea de șanse în adresabilitatea serviciilor este un alt aspect important al angajamentului social din ESG. Strategiile de marketing și vânzare ale companiei sunt dezvoltate astfel încât să se adreseze diversității si incluziunii culturale și sociale a clienților, conform art.21 din Carta drepturilor fundamentale care interzice discriminarea.
La capitolul guvernanță corporativă, orientarea a 20% din impozitul pe venit către ONG-uri sociale este un alt exemplu de practică ESG (Environmental, Social and Governance) pozitivă prin care compania poate contribui la binele societății. Aceasta reflectă angajamentul Atelierul de Slăbit în a susține proiecte sociale importante și a ajuta la îmbunătățirea vieții oamenilor din comunitate.
În plus, implementarea politicilor de confidențialitate GDPR (General Data Protection Regulation) este un alt mod prin care Atelierul de Slăbit își demonstrează angajamentul față de angajații și clienții săi.
Prin implementarea tuturor acestora, Atelierul de Slăbit se alătură obiectivului asociat dezvoltării durabile, respectiv conceptului economiei circulare, care este tot mai des privit ca o pârghie de progres sustenabil și care devine dominant în segmentul de business și, totodată, în tiparele de consum către care se îndreaptă consumatorii moderni, având în vedere tendința acestora de a achiziționa servicii/produse de la companii care aduc beneficii societății și a faptului că sunt dispuși să plătească mai mult pe servicii sau produse sustenabile. Economia circulară a devenit parte din definiția viitorului în business, iar Atelierul de Slăbit nu poate ignora acest trend”.
Atelierul de Slăbit este „clinică de estetică medicală și remodelare corporală cu aparatură de ultimă generație. Facebook: www.facebook.com/atelieruldeslabit/ Site: www.atelieruldeslabit.ro Locații în București: Tineretului, Bd. Gheorghe Șincai nr. 16, Sector 4; Dorobanți, Str. Av. Jean Textier nr. 3, Sector 1; AFI Cotroceni, Bd. General Vasile Milea Nr. 4, Sector 6”.
Dominația petrecerii vacanțelor în țară în ultimul an, cu preferințe pentru localizare în Brașov, Constanța, Sibiu, Maramureș, Prahova, este una dintre constatările studiului „Cercetarea Destinații Vizionare”, caracterizat drept „cel mai mare studiu de obiceiuri și atitudini ale turiștilor români, din ultimii 10 ani, realizat de agenția de cercetare de piață AHA Moments, una dintre cele mai importante agenții de cercetare independente din România”. Inițiatori sunt competiția Destinația Anului și Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), care anunță că „cercetarea a fost realizată în martie 2023, cuprinde o analiză detaliată a 3000 de respondenți și a 2500 de vacanțe ale românilor din ultimele 12 luni, din România și străinătate și se concentrează asupra atitudinilor și obiceiurilor de vacanță ale românilor, precum și asupra profilului publicului țintă al destinațiilor turistice din țară”.
Din rezultatele studiului, reținem: 23% dintre respondenți nu au fost în nicio vacanță în ultimul an și doar jumătate și-au permis o vacanță mai lungă de 4 nopți; 13% dintre respondenți declară că au avut cel puțin o vacanță de peste 4 nopți și cel puțin o mini-vacanță de 1-3 nopți în ultimele 12 luni; principalele motive pentru care cei chestionați merg în vacanțe sunt nevoia de recreere (61%), deconectare (60%), distracție (53%); 50% dintre subiecți au indicat că vacanța este un mod de a se răsplăti sau de a avea grijă de ei 47%; la agenții de turim, subiecții studiului apelează în proporție de 18% pentru rezervări de vacanțe interne și de 32%, pentru vacanțe în afara țării.
Referitor la orientarea către destinații de vacanță în ultima vreme, Mihai Bârsan, organizator Destinația Anului, constată: „Odată cu creșterea puterii de cumpărare, a veniturilor, oamenii aleg în mod firesc să călătorească mai mult în străinătate, lucru observat și în alte țări din Europa. Operatorii turistici din România trebuie să fie pregătiți să facă față acestei situații, atât pentru a menține atractivitatea pentru de turiștii români, dar mai ales pentru a atrage turiștii străini interesați de experiențe în afara țărilor lor.”
Manuela Mancaș, reprezentanta agenției de cercetare de piață AHA Moments: „Cercetarea Destinații Vizionare a fost un proiect extrem de interesant și complex, care ne-a permis să analizăm în detaliu comportamentul și preferințele turiștilor români în ultimii ani. Rezultatele ne oferă o imagine clară asupra direcției în care se îndreaptă turismul în România și ne ajută să înțelegem nevoile și dorințele turiștilor, astfel încât România să poată oferi servicii și destinații de calitate.”
Mihai Bârsan, reprezentantul competiției Destinația Anului: „Cercetarea Destinații Vizionare este un studiu esențial pentru a înțelege piața turistică din România. Acesta ne oferă informații valoroase și ne ajută să identificăm elemente-cheie care pot face diferența între eșec și succes într-o piață cu multe provocări.”
Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare: „Informațiile detaliate și actuale furnizate de cercetarea Destinații Vizionare ne vor ajuta să luăm decizii mai bune și să dezvoltăm destinații turistice competitive și de calitate, care să satisfacă nevoile și preferințele turiștilor români și străini. Sperăm că acest studiu va avea un impact pozitiv pentru strategiile de turism dezvoltate la nivel local și asupra industriei turistice în general.”
Institutul pentru Orase Vizionare (IOV) are misiunea „de crea branduri de oraș puternice, bazate pe o legatură strategică între realitățile curente ale localității, potențialul neexplorat, identitatea locuitorilor și viziunea pe termen lung. Institutul folosește instrumente specifice domeniilor de place branding, marketing Strategic și placemaking pentru a dezvolta identitatea competitivă vizionară a orașelor și regiunilor”.
Destinatia Anului „susține comunitatile locale în efortul de afirmare a unor branduri turistice puternice în spațiul românesc și își propune să aducă un flux constant de inspirație pentru ce poți vedea și experimenta ca turist în Romania. În 2022, Destinația Anului este cea mai importantă competiție de promovare a turismului intern prin popularizarea destinațiilor turistice ale României în mediul online, în emisiuni TV, prin implicarea directă a românilor pe www.destinatiaanului.ro, și prin colaborarea cu bloggeri și influenceri de turism”.
AHA Moments este definite ca „o agenție locală de cercetare de piață, care înglobează profesioniști de cercetare recunoscuți, statisticieni, matematicieni, sociologi și oameni de marketing cu până la 18 ani experiență. AHA Moments și-a câștigat rapid succesul în piață de cercetare, atingând 1 milion de euro cifra de afaceri în cel de-al doilea an de business, fiind asociată cu proiectele de anvergură (studii strategice, studii cu logistică și metodologii complexe sau studii cu analize statistice avansate). Scopul fiecărui proiect este de a aduce la masa deciziilor și părerea românilor obișnuiți, astfel încât percepțiile, comportamentul și dorințele lor să poată ghida servicii și produse mai bine adaptate cererii”.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) semnalează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privitoare la ratele de ocupare și de șomaj în anul 2022 și atrage atenția că „rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,7% și este în scădere față de anii anteriori (2021 – 21,2%, 2020 și 2019 – 2,5% și 2018 – 20,4%); cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor (15-24 ani), 22,8% (21,6% la bărbați față de 24,9% la femei și 17,9%, iar pe medii de rezidență urban față de 25,3% în mediul rural)”.
Pe baza datelor anunțate de INS, CNIPMMR face observația că „graficul evoluției ratei de ocupare indică faptul că singurele categorii care scad sunt cele reprezentate de tineri (15-24 ani) și persoanele în vârstă (65-74), tendință de neînțeles mai ales pentru prima categorie de vârstă (15-24 ani)”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Intrarea în economie trebuie să primească un nou avans și să fie în centrul politicilor publice, fiind esențial ca pe piața muncii să fie introduși cât mai mulți tineri. Este necesar să existe un program naţional dedicat start-up-urilor de tipul propunerii CNIPMMR Romania Start-up Revolution ce va ajuta zeci de mii de tineri să intre în economie sau ințiativei privind înființarea firmelor de exercițiu ce va permite coborârea vârstei pentru debutanții în afaceri la 16 ani.”
Monedele de refugiu precum bitcoin, cardano și ether își păstrează popularitatea
Tokenurile mai mici înregistrează cel mai mare salt în rândul utilizatorilor, deoarece investitorii caută puncte de intrare la prețuri mai mici
Terra 2.0, Fetch.ai și Immutable X înregistrează creșteri puternice la nivel global, investitorii căutând „următorul bitcoin”
Criptoactivele principale au continuat să se bucure de încrederea investitorilor, cotațiile lor depășind un început slab de 2023 pentru a încheia trimestrul în forță, potrivit celor mai recente date furnizate de eToro.
Update-ul trimestrial al platformei sociale de tranzacționare și investiții arată că primele 10 cele mai deținute criptoactive rămân în mare parte neschimbate din trimestrul 4, 2022. Bitcoin, Cardano și Ethereum ocupă primele trei locuri, la fel ca în trimestrul precedent, IOTA fiind singura noutate în top 10 global.
Cele mai mari schimbări au fost observate în rândul token-urilor mai mici, Terra 2.0 (+112%), Fetch.ai (54%) și Immutable X (44%) înregistrând cea mai mare creștere a numărului de utilizatori la nivel global. În afara top 10, au existat creșteri de două cifre pentru multe alte token-uri mai mici, deoarece investitorii au căutat să își diversifice portofoliile de criptoactive și să găsească puncte de intrare la prețuri mai mici.
Simon Peters, analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor, a comentat: „După un an 2022 dificil, asistăm la o cotitură pe piața cripto, performanța din martie aducând o notă de optimism cu privire la un 2023 mult mai bun pentru investitori, cu bitcoin în creștere cu peste 60% de la începutul anului. Marea majoritate a utilizatorilor noștri care au investit în cripto au rămas fermi pe pozițiile lor în ultimele 12 luni, iar mulți dintre ei vor fi acum cu ochii pe un alt potențial bull run al acestui activ.
Am observat, de asemenea, un interes puternic pentru câteva criptoactive mai puțin cunoscute. Ca și în cazul acțiunilor, unii investitori preferă să cumpere criptoactive mai puțin populare, cu prețuri mai mici, în speranța unor randamente puternice. Înțelegerea cazurilor de utilizare a fiecărui cripto este vitală atunci când se adoptă această abordare, dar, cu informații ușor disponibile, citirea și înțelegerea USP-urilor acestora înseamnă că investitorii pot susține proiecte mai mici foarte devreme.”
Tabelul 1: Cele mai deținute criptoactive pe platforma eToro la nivel global
Criptoactiv
Poziție actuală
Poziție la sfârșitul lui T4 2022
Bitcoin
1
1
Cardano
2
2
Ethereum
3
3
XRP
4
4
Dogecoin
5
5
Shiba (in millions)
6
6
TRON
7
7
Songbird
8
8
Stellar
9
9
IOTA
10
12
Sursă: datele platformei eToro, 00.00 am 1 aprilie 2023
Tabelul 2: Cele mai deținute criptoactive de investitorii români pe eToro
Criptoactiv
Poziție actuală
Poziție la sfârșitul lui T4 2022
Cardano
1
1
Bitcoin
2
2
Ethereum
3
3
XRP
4
4
Dogecoin
5
5
Shiba (in millions)
6
6
TRON
7
7
Solana
8
8
Decentraland
9
9
Stellar
10
10
Sursă: datele platformei eToro, 00.00 am 1 aprilie 2023
Tabelul 3: Criptoactivele cu cea mai mare creștere a numărului de deținători de la un trimestru la altul
Criptoactiv
Creșterea numărului de deținători T1 2023 vs T4 2022 ca procent
Terra 2.0
+112%
Fetch.ai
+54%
Immutable X
+44%
Livepeer
+37%
Bancor
+30%
Skale Network
+29%
Orchid
+28%
dYdX
+24%
Gala
+24%
Universal Market Access
+21%
Sursă: datele platformei eToro, 00.00 am 1 aprilie 2023.Performanțele anterioare nu reprezintă o indicație a rezultatelor viitoare.
Piața neagră a țigaretelor a crescut în martie 2023 cu 0,9 p.p. până la 9% din totalul consumului, comparativ cu 8,1% în ianuarie 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel. Este cel mai mare nivel al contrabandei înregistrat în ultimii doi ani.
„În martie 2023, piața neagră a crescut la nivel național cu 0,9 p.p. față de ianuarie 2023, înregistrându-se majorări ale contrabandei în aproape toate regiunile țării. Cea mai mare creștere, de 5,6 p.p. până la 11,7%, este notată în nord-vest. Majorări semnificative, de 3,5 p.p. și 3,1 p.p. se înregistrează și în București și zona de vest, până la 9,3%, respectiv 6,4%. Regiunea nord-est continuă și în martie să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, deși se află în scădere cu 7,3 p.p. până la 20,6%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria „Cheap Whites” deține cea mai mare pondere, de 39%, cu o creștere substanțială de 6,7 p.p. față de ianuarie 2022. „Duty free” scade cu 1,8 p.p. până la 38,1%. De asemenea, cota produselor provenite din Moldova scade cu 2,9 p.p. până la 10,2%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„Evoluția crescătoare a nivelului pieței negre înregistrată de la începutul anului 2023 este cu atât mai îngrijorătoare cu cât survine într-un context economic deja sever impactat de instabilitate regională și de costuri crescute ale resurselor. Pe lângă impactul financiar semnificativ la bugetul statului, traficul ilicit generează subdezvoltare economică și inegalități sociale, de aceea subliniem importanța informării continue asupra riscurilor contrabandei, în egală măsură cu eforturile susținute ale autorităților pentru combaterea acestui fenomen. Conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă de pe teritoriul României, în primele 3 luni ale anului 2023 autoritățile au capturat peste 31 de milioane de țigarete, de 6 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu o valoare pe piața neagră de peste 23 de milioane de lei”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al Ariei Europa de Sud – Est din cadrul BAT.
„Avem convingerea că, prin eforturi sporite, tendințele de creștere a contrabandei vor fi stopate, mai ales că autoritățile conștientizează importanța combaterii comerțului ilegal – ziua de 21 aprilie a fost declarată ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri. În 2021 și 2022, JTI a virat anual la bugetul statului circa 5,5 miliarde de lei reprezentând accize, TVA, impozite și alte taxe, ceea ce înseamnă aproximativ 80% din cifra de afaceri. Aceasta pentru că piața neagră scăzuse, iar cadrul de reglementare și politica fiscală au rămas predictibile. În ultimii ani, comerțul ilegal a ajuns la minime istorice și datorită eforturilor autorităților care, sprijinite și de mediul privat, au reușit în timp să-și suplimenteze dotările logistice și să-și îmbunătățească pregătirea profesională. Suntem mândri că am contribuit și noi la acest proces de dezvoltare, JTI fiind prima companie de tutun care a semnat un parteneriat anti-contrabandă cu autoritățile de aplicare a legii. Vom susține și pe viitor programele anti-contrabandă în parteneriat cu Vama, Poliția de Frontieră și Poliția, vom iniția campanii publice, programe de profesionalizare a media, vom sprijini proiecte sociale și culturale. După 30 de ani în România, suntem convinși că vom reuși ca, împreună cu partenerii noștri, să continuăm să producem local, la cele mai înalte standarde de calitate, să exportăm, să investim, să fim un angajator de top, să contribuim la schimbarea în bine a societății”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Sperăm ca aceste majorări consecutive din noiembrie până în martie să nu devină o tendință constantă de creștere a contrabandei, care ar avea consecințe grave pentru piața legală și implicit pentru bugetul statului. Ne dorim în continuare să avem un impact pozitiv asupra economiei țării, să ne dezvoltăm în mod sustenabil, cu responsabilitate față de societate, angajații noștri și mediu. PMI a investit peste 1 miliard de dolari în cei 30 de ani de prezență în România. De asemenea, suntem un partener pe care autoritățile se pot baza, în toate țările în care suntem prezenți. Anul trecut a fost lansată cea de a treia rundă de finanțare a PMI Impact, inițiativă derulată la nivel global, prin care sunt susținute programe anti-contrabandă în țări din toată lumea, inclusiv în România”, a declaratDragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
„Este îmbucurător că trendul de scădere a produselor provenite din Moldova continuă. Pe de altă parte, studiul Novel arată tendințe îngrijorătoare: creșterea semnificativă a pieței negre în vest și nord-vest și majorarea categoriei Cheap Whites. În toate regiunile țării contrabanda crește, cu excepția regiunii nord-est, care continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal, chiar dacă în luna martie Novel consemnează o scădere. Din ce în ce mai des apar în presă știri despre capturi impresionante, de zeci sau sute de mii de pachete de țigarete, ceea ce înseamnă că fenomenul contrabandei se intensifică. Așadar, este nevoie de eforturi din ce în ce mai susținute pentru combaterea comerțului ilegal, din partea autorităților de aplicare a legii”, a adăugat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Conform studiului Novel Research s-a constat că, an de an, consumul provenit din traficul ilegal de țigarete a manifestat o scădere constantă, astfel încât media anuală a ajuns în anul 2022 la 7,1%, comparativ cu anul 2021 când a fost de 8,7%, atingând un minim istoric. Rezultatele primelor luni din 2023 arată că și în acest an procentul se va menține la cote apropiate celor din anii trecuți. Autoritatea Vamală Română a inițiat acțiuni de supraveghere și control în scopul combaterii traficului ilicit cu produse din tutun, acțiuni derulate inclusiv în cooperare cu alte instituţii de aplicare a legii din România și cu sprijiinul agenţiilor internaționale de profil (OLAF, EPPO, SELEC). Ca rezultat al acestor acțiuni, în primele trei luni ale anului 2023 echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local, au confiscat peste 7,8 milioane bucăți țigarete și peste 3,6 tone tutun de narghilea, evitând astfel punerea lor pe piața neagră din România sau în alte state membre UE. Vom continua acțiunile de combatere a contrabandei cu produse din tutun în strânsă colaborare cu toate autoritățile naționale și internaționale competente în domeniu, precum și cu mediul de afaceri onest, prin aceste măsuri contribuind la creșterea gradului de colectare la bugetul de stat ”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.
„Ca și anul trecut, când contrabanda a înregistrat un nivel minim, Poliția de Frontieră a continuat și în această perioadă să depună eforturi susținute și constante pentru combaterea contrabandei. În urma acțiunilor derulate de Poliția de Frontieră în primele trei luni ale anului, au fost reținute în vederea confiscării, aproximativ 740.000 de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi 5.300 kg. tutun şi 3.700 kg. tutun narghilea. În comparație cu perioada similară din 2022 se constată creşterea de aproximativ 2,9 ori a numărului pachetelor de țigări reținute. Aceste acțiuni vor continua și în lunile care urmează, sperăm cu rezultate la fel de bune”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor de poliţie Victor-Ştefan Ivaşcu.
„Poliția Română depune un efort instituțional susținut pentru combaterea contrabandei cu țigarete. În primele trei luni ale anului, în urma activităților desfășurate de polițiști, la nivel național, au fost capturate peste 18.000.000 de țigarete și aproximativ 8,5 tone de tutun. În perioada următoare, vom continua să intensificăm lupta împotriva contrabandei, acest domeniu fiind prioritar pentru Poliția Română”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice – chestor de poliţie Aurel Dobre.
În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020.
Cifra de afaceri a retailului alimentar a crescut cu aproape 11,7% față de 2020 și a fost cu 48% peste nivelul din 2017, la 93 de miliarde de lei în 2021. Pentru 2022 analiștii KeysFin & RetailZoom estimează apropierea de pragul de 108 miliarde de lei pe fondul avansului consumului, dar mai ales al accentuării presiunilor inflaționiste.
„Este o premieră pentru piața locală, prin parteneriatul cu RetailZoom am creat primul studiu complet bazat atât pe datele financiare și de localizare a punctelor de lucru ale companiilor, dar și pe date la nivel de categorii de produse, branduri, care surprind dinamica sezonieră a prețurilor. Momentul este unul oportun, având în vedere presiunile inflaționiste din prezent, care deși estimăm să se tempereze în acest an, ne așteptăm să rămână semnificative pe termen mediu”, a declarat Diana Florescu, analist KeysFin.
FOCUS PE LANȚURILE DE MAGAZINE LOCALE ȘI DE PROXIMITATE
Comerțul local a înregistrat descreștere din punct de vedere numeric în ultimii ani, dar a consolidat bune reprezentări și ponderi semnificative ale vânzărilor prin rețelele și magazinele independente mari, regionale. Contribuția acestui canal de retail aduce o pondere semnificativă la nivel național, de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de retail alimentar național.
„Ne-am obișnuit să numim comercianții locali – retail tradițional, iar abordarea noastră de segmentare a acestui canal propune două tipuri de afaceri: pe de o parte lanțurile de magazine locale ce concurează direct cu jucătorii internaționali, cu lanțurile mari de retail, iar pe de altă parte magazinele mici, majoritatea independente, ce asigură acces de proximitate pentru cumpărături zilnice, populației din toate zonele țării”, a declarat Bogdana Gheorghe, director general al companiei RetailZoom.
Comerțul local reprezentat de rețelele și supermarketurile locale numite de noi Local Key Accounts construiește un retail de proximitate ce concurează din ce in ce mai serios rețelele internaționale de retail. Numeric, acest univers este reprezentat de peste 400 de firme la nivel național, ce fac management pentru aproximativ 2.040 de magazine. Comerțul local reprezentat de magazinele mici, tradiționale este mult mai larg, având un univers de 31.600 de companii la nivel național ce operează aproximativ 42.000 de puncte de vânzare, incluzând toate tipurile de magazine – profil alimentar, universal, cu (zone de) vânzare specializată, potrivit analiștilor KeysFin & RetailZoom.
Conform monitorizărilor RetailZoom, vânzările magazinelor de tip LKA au înregistrat în 2022 o creștere valorică de +11.6% față de 2021, nivel aflat sub valoarea medie a inflației – aspect regăsit și în descreșterea ușoară a vânzărilor în bucăți, de -1.6% versus 2021. Chiar dacă performanța vânzărilor din comerțul local a fost inferioară comerțului internațional din România pentru 2022 (+17.2% versus 2021), „rețelele locale își consolidează poziția în retail printr-un profil accentuat de proximitate – specific nu doar prin topul produselor din coșul de cumpărături, cât și prin sortimentul local ori regional”, spune Bogdana Gheorghe, director general al companiei RetailZoom.
COȘUL DE CUMPĂRĂTURI ALIMENTAR AL ROMÂNULUI:
LANȚURILE LOCALE VERSUS CELE INTERNAȚIONALE
Coșul de cumpărături alimentar din magazinele comerțului local, deși este relativ similar cu cel din magazinele comerțului organizat de rețelele internaționale, prezintă câteva diferențe notabile în topul categoriilor de produse vândute – oferindu-i acestuia un profil accentuat de proximitate. Între similaritățile din top 20 de categorii de produse găsim carnea crudă (proaspătă și congelată), berea, băuturile răcoritoare, cafeaua, apa îmbuteliată, laptele & iaurturile, vinul – categorii ce se află în topul alegerilor în ambele canale de retail. În comerțul local, însă, între prioritățile din coșul de cumpărături se află într-o poziție superioară mezelurile și brânza cu greutate variabilă, pâinea preambalată, alunele & semințele, chipsurile. În partea de diferențiere pentru comerțul modern IKA, uleiul, brânza preambalată, ouăle și zahărul sunt în poziții superioare, arătând preferința cumpărătorilor pentru ofertele pe care le regăsesc în acest canal, se arată în studiul KeysFin & RetailZoom: „Evoluția retailului alimentar din România, nivel record în 2022”.
Pentru produsele nealimentare, după top 10 produse similare în comerțul local față de cel internațional (detergenți de rufe, hârtie igienică, deodorant, prosoape de hârtie, balsam de rufe, produse de curățenie, șampon, produse pentru igiena intimă), alegerile cumpărătorilor arată o poziție superioară în vânzări pentru detergentul de vase și săpun, pentru bureți & lavete și insecticide.
Tipurile de produse ce au crescut cel mai mult in vânzări pe parcursul anului 2022, în rețelele locale independente, sunt produsele pentru hrana animalelor de companie, produsele de băcănie și cafeaua & băuturile cu cafea.
PREȚURILE ALIMENTELOR, DIN CE ÎN CE MAI MARI
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul cu excepția celui cu autovehicule și motociclete (serie brută) a crescut cu 4,4% în 2022 față de 2021 (pentru comerțul de mărfuri alimentare, băuturi și tutun la nivel agregat s-a înregistrat un avans de peste 3 ori mai mic, de 1,4% în 2022 față de 2021). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a majorat în 2022 cu 22% față de anul anterior, iar cel cu produse alimentare, băuturi și tutun a avansat cu 16,9%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
Potrivit ultimelor date de la INS, indicele prețurilor de consum al mărfurilor alimentare, care reprezintă aproximativ 33% din coșul de consum al românilor, a crescut în martie 2023 cu 21,6% față de aceeași lună din 2022. Cele mai mari scumpiri anuale din martie 2022, de peste 30% din categoria mărfurilor alimentare, au fost la zahăr (61%), unt (38%), cartofi (36.5%) și ouă, cu 34% peste nivelul din martie 2022.
CONTEXT
Comerțul cu mărfuri și servicii din G20 scade în al patrulea trimestru al anului 2022, marcând un sfârșit sumbru al unui an provocator – OECD. Continuând tendința descendentă din T2 2022, exporturile și importurile de mărfuri au scăzut cu 3,5% și, respectiv, 3,1%, reflectând cererea globală lentă și scăderea prețurilor la energie.
Comerțul cu servicii în țările G20 a scăzut, de asemenea in T4 2022. Se estimează că exporturile și importurile au scăzut cu 0,8% și, respectiv, 1,5%, ca urmare a scăderii de 1,0% și a creșterii cu 0,3% înregistrate în T3 2022.
România, Polonia și Ungaria sunt la egalitate în ceea ce privește PIB-ul per capita în 2022, conform datelor preliminare Eurostat.
România este aproape de Polonia care a fost la 79% din media UE şi devansează ţări precum Letonia, care este la 74% din media din UE, Croaţia – 73%, Grecia – 68%, Slovacia – 67% şi Bulgaria – 59%.
Notă: Studiul KeysFin & RetailZoom are la bază datele financiare anuale, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au avut ca domeniu principal de activitate codul CAEN: 4711 – comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun).
2021s – date segmentate și ajustate la nivelul Cifrei de afaceri. Sunt incluse doar companiile active, cu o cifră de afaceri de peste 5.000 de lei care au avut ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4711. În plus, alte 128 de companii relevante, cu alte domenii de activitate au fost adăugate manual.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale active din Romania.
Material de opinie de Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Elena Moroiu, Associate, și Andreea Pantofaru, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
Contribuabilii care au de recuperat sume de bani de la autoritățile publice locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, au posibilitatea să le compenseze cu taxele și impozitele pe care le datorează către bugetul de stat, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2023. Actul normativ a fost adoptat cu scopul de a ajuta contribuabilii să încaseze mai repede sumele câștigate în instanță, dat fiind că primăriile invocă de fiecare dată resursele financiare limitate, dar și pentru a degreva autoritățile publice locale de plata unor sume care se pot dovedi excesiv de împovărătoare și care pot afecta activitatea comunităților. Cu toate acestea, sunt încă multe aspecte care nu au fost luate în calcul la elaborarea noii reglementări.
Până la apariția Legii nr. 93/2023, publicată în Monitorul Oficial în data de 18 aprilie 2023, un contribuabil putea apela la compensare doar pentru creanțele fiscale administrate de aceeași autoritate publică (spre exemplu, taxele datorate către ANAF cu rambursările cuvenite de la aceeași instituție), dar nu avea posibilitatea să solicite stingerea datoriilor către bugetul central cu sumele pe care le avea de recuperat de la autoritățile publice locale.
În cazul sumelor de recuperat de la unitățile administrativ teritoriale (în sens general, de la primării), contribuabilul avea la dispoziție o serie de remedii (compensarea cu obligațiile față de bugetul local pe o perioadă de mai mulți ani, până la stingerea datoriei, executarea silită, declanșarea procedurii de insolvență a unității administrativ-teritoriale etc.). Însă toate acestea prezintă numeroase dezavantaje, astfel că, de cele mai multe ori, contribuabilul era pus în imposibilitatea de a recupera banii cuveniți într-un termen optim și fără a recurge la proceduri administrative și/ sau judiciare suplimentare.
Stimulent pentru indisciplină financiară
Noua lege încearcă să corecteze aceste deficiențe, dând posibilitatea contribuabilului să ceară compensarea creanțelor fiscale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (deci nu orice creanță deținută de contribuabil față de autoritatea locală) cu obligațiile de plată către bugetul central. Însă este departe de a acoperi toate situațiile identificate în practică.
Spre exemplu, această compensare nu ajută contribuabilii care au de plătit către bugetul de stat sume cu mult mai mici față de cele pe care le au de recuperat de la autoritățile publice locale. Totodată, această soluție nu îi favorizează nici pe cei care au de recuperat bani și de la bugetul de stat.
Mai mult, legea se poate transforma într-un instrument de care primăriile și autoritățile publice locale ar putea abuza, pentru că le-ar permite să refuze oricând să restituie către contribuabili sumele stabilite prin hotărâri judecătorești și să îi invite pe aceștia să ceară compensarea cu obligațiile de plată către bugetul de stat. O astfel de practică abuzivă vine în contradicție cu reglementările în vigoare, care stabilesc obligația primarilor, în calitate de ordonatori principali de credite, de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, pentru a asigura în bugetele proprii sursele financiare necesare pentru plata sumelor datorate în temeiul unor titluri executorii (decizii definitive ale instanțelor).
Inclusiv guvernul a apreciat, prin punctul de vedere transmis cu privire la această lege, că o astfel de măsură poate conduce la abuzuri din partea organelor fiscale locale, dat fiind că le dă posibilitatea să emită decizii de impunere nelegale, în temeiul cărora vor încasa de la contribuabili sume de bani necuvenite, pe care nu vor mai fi obligate să le restituie, eventual cu dobânzi și penalități, în cazul în care actele de impunere sunt anulate de către instanță. În final, bugetul central preia obligația de a despăgubi contribuabilii respectivi, iar bugetul local va fi, astfel, majorat în mod artificial.
În concluzie, Legea nr. 93/2023 nu face altceva decât să îngăduie pasivitatea autorității locale, care s-ar putea prevala de acest mecanism pentru a evita obligația de restituire a sumelor datorate, stabilite de instanțe. Contribuabilul, afectat deja de procedura deseori greoaie și costisitoare a unei acțiuni în instanță, nu obține un beneficiu real din aplicarea acestei legi dacă are de recuperat sume importante de la bugetul local, dar nu are obligații substanțiale de plată către bugetul de stat, sau dacă are de recuperat bani și de la acest buget. Așadar, câștigătorul real al acestei modificări legislative este bugetul autorității publice locale, în timp ce marele pierzător este bugetul de stat.
Evoluția lentă din 2022 a numărului de listări noi de acțiuni (IPO – Ofertă Publică Inițială) la nivel global se menține și în primul trimestru al anului 2023, fiind încheiate cu succes 234 IPO-uri cu o valoare cumulată de 25,7 miliarde dolari, conform raportului Global IPO Watch Q1 2023 realizat de PwC. Valoarea totală atrasă din cele 234 de listări din primul trimestru 2023 este aproximativ la jumătate față de cea înregistrată în primele trei luni ale anului precedent și de 8,3 ori mai mică comparativ cu aceeași perioadă din 2021.
În primul trimestru al acestui an, piețele IPO din SUA și Europa rămân în mare parte inerte, fiind afectate de volatilitatea din sectorul bancar care a determinat o reducere semnificativă a activității pe acest segment. În schimb, piața IPO din Orientul Mijlociu a continuat să aibă tranzacții de referință, incluzând o privatizare printr-o mega ofertă publică de vânzare de acțiuni. Încasările din IPO-uri aferente regiunii Asia-Pacific au reprezentat 66% din încasările globale din primul trimestru al acestui an (listările din întreaga regiune au rămas atractive), China continentală și Indonezia fiind cele care au contribuit semnificativ la volumele atrase din IPO-uri).
Piața de capital din România a beneficiat în primul trimestru de șase emisiuni de obligațiuni și de listarea primului fond de investiții sectorial (Exchange Traded Fund – ETF). Mai mult, în al doilea trimestru al anului 2023 se așteaptă listarea la Bursa de Valori București a unei companii din domeniul agri-business.
Pe parcursul anului 2023, participanții de pe piață vor fi probabil preocupați de cât de repede se va redresa contextul inflaționist și de probabilitatea ca băncile centrale să nu mai majoreze ratele dobânzilor. Riscurile sporite la adresa stabilității financiare ar putea duce la înăsprirea condițiilor de creditare, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice în țările dezvoltate. Împreună cu semnalele de avertizare intermitente de recesiune din SUA, acest lucru ar putea afecta apetitul investitorilor față de acțiuni și implicit față de IPO-uri.
În ceea ce privește emisiunile de acțiuni suplimentare, activitatea din primul trimestru a rămas la nivelul mediu istoric, emitenții profitând de perioadele mai stabile ale prețurilor acțiunilor.
Piața globală a obligațiunilor a înregistrat o creștere semnificativă a diferențelor de randament, ceea ce indică perspective economice mai slabe. Obligațiunile americane și europene au înregistrat randamente pozitive în primul trimestru, însă turbulențele din sectorul bancar au avut un impact negativ spre sfârșitul trimestrului. Politica băncilor centrale de a menține ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp va influența piața obligațiunilor în viitorul apropiat.
Există în continuare o disponibilitate semnificativă de lichidități pentru investiții, care va fi mai mult decât suficientă pentru a relansa piața de IPO-uri atunci când sentimentul se va îmbunătăți, accentul punându-se în special pe calitate.
Pe termen lung, acțiunile rămân o clasă de active atractivă, dar, având în vedere temerile legate de recesiune, investitorii vor trebui să găsească un echilibru între acțiunile care implică un risc ridicat, dar cu un potențial de randament mai mare, și activele cu risc mai scăzut, cum ar fi obligațiunile.
Calitatea și fundamentele acțiunilor vor fi în prim-plan pentru investitorii în IPO. Începând cu 2008, piața IPO a fost alimentată în principal de companiile cu creștere rapidă și de cele din domeniul tehnologiei, dintre care o parte au înregistrat pierderi și au fost evaluate pe baza multiplului de venit. Majoritatea companiilor care intenționează să se listeze la bursă acum ar trebui să prezinte un istoric de profitabilitate sau o cale clară spre aceasta. În plus, societățile vor trebui să accepte noile realități ale unei reveniri a evaluărilor la niveluri mai apropiate de cele istorice.
Top 10 piețe IPO în primul trimestru este format în ordine din China continentală, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Indonezia, Japonia, Hong Kong, Turcia, Italia, Coreea de Sud și Germania.
China continentală a contribuit cu aproape jumătate (13,0 miliarde de dolari) din totalul încasărilor atrase din IPO-uri la nivel global în primul trimestru al anului 2023, SUA reprezentând doar 12%. Regatul Unit nu reușește să intre din nou în top 10, deoarece piața britanică de IPO-uri rămâne închisă pentru încă un trimestru.
Cele mai atractive sectoare pentru IPO-uri în primul trimestru al anului 2023 au fost cele de: computere și produse electronice (57 de IPO-uri care au generat venituri de 7,1 miliarde de dolari), petrol și gaze, energie și utilități, industria chimică și sectorul financiar.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță că organizează, cu sprijinul Instituției Prefectului Județul Ilfov, Bursa Generală a Locurilor de Muncă, vineri, 12 mai 2023, începând cu ora 09.00, în incinta Instituției Prefectului Județul Ilfov din Bucureşti, str. Smârdan nr. 3, sector 3.
Organizatorii precizează că „evenimentul se adresează persoanelor în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre următoarele situaţii: au devenit şomeri, nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ, ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia, au obţinut statutul de refugiat sau beneficiază de altă formă de protecţie internaţională, conform legii, sau se află în procedura de soluţionare a cererii de azil şi au acces pe piaţa muncii, sunt cetăţeni străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România sau care au drept de muncă pe teritoriul României, nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie, respectiv în timpul sau după executarea unei pedepse ori a unei măsuri educative sau a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, asigurând interacțiunea directă dintre angajatori și solicitanții de loc de muncă.
Obiectivele principale ale evenimentului sunt creșterea gradului de ocupare pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și crearea de noi oportunități pentru anagajatori în identificarea potențialilor viitori angajați, care pot contribui la succesul activității economice, prin experiența și abilitățile lor.
Agenții economici care vor participa la Bursa Generală a Locurilor de Muncă vor avea prilejul să-și recruteze personalul direct, fără intermediari, în funcție de cerințele concrete ale locului de muncă pe care îl oferă. Participarea, atât a reprezentanților agenților economici cât și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, este gratuită.
Confirmarea participării și ofertele de locuri de muncă vacante (Anexa 1A) se vor depune zilnic la sediul AJOFM Ilfov, pe e-mail la adresa ajofm.if@anofm.gov.ro.
Informații suplimentare privind modul de organizare și desfășurare a acestei noi ediții a bursei locurilor de muncă pot fi obținute de la sediul AJOFM Ilfov din strada Ruginoasa, nr.4, sector 4, București, tel. 021.332.37.08/105”.
Casa de avocatură Filip & Company anunță că „a asistat Alsendo, principalul furnizor de soluții pentru gestionarea livrărilor în Europa Centrală, deţinut de Abris Capital Partners (Abris), un investitor de tip private equity specializat în transformarea ESG, în achiziția pachetului majoritar din cadrul Ecolet, o platformă logistică ce operează pe piața serviciilor de coletărie, cu soluții dedicate industriei e-commerce, din segmentele B2B și B2C.
Echipa Filip & Company a asistat Abris în procesul de due diligence, negocierea contractului de vânzare și subscriere, precum și în alte aspecte ce au ținut de implementarea tranzacției”.
Echipa Filip & Company a fost coordonată de Alexandru Bîrsan și le-a inclus în roluri cheie pe Andreea Bănică (senior associate) și Larisa Jurca (associate).
Alexandru Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Comerţul online este o piață în creștere, cu oportunități semnificative și pentru piaţa serviciilor de livrare. Ecolet este o platformă logistică modernă și sunt convins că viitorul investiției va fi unul excelent alături de noii parteneri. Suntem foarte recunoscători echipelor de la Abris și Alsendo pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă.”
Filip & Company reamintește că avocații companiei „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă, cât și individual”.
„Sustenabilitatea: între comunicare responsabilă și dezinformare” a constituit tema primei dezbateri din acest an din ciclul „SustainAbility Talks”, context în care au fost prezentate rezultatele studiului Omnibus „Percepții în rândul populației naționale asupra comunicării brandurilor privind angajamentele de sustenabilitate”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România (ASR).
O apreciere de ansamblu rezultată din studiu este că „7 din 10 respondenți cred că sunt puține branduri care declară că se implică și peste 8 din 10 respondenți spun că sunt puține branduri care fac acțiuni concrete în domeniul sustenabilității”.
Anca Ungureanu, director identitate & comunicare, UniCredit Bank: „Companiile cu adevărat responsabile mai întâi fac și apoi comunică. Despre sustenabilitate vorbeam acum 20 de ani în termeni de CSR – Corporate Social Responsibility. Între timp, a apărut conceptul de Corporate Governance. Companiile care fac cu adevărat business sustenabil și responsabil în piețele în care activează și-au dezvoltat o taxonomie proprie internă. Raportări peste raportări care ne ajută să înțelegem dacă mesajele cu care ieșim în extern susțin cu adevărat realitatea.”
Valer Hancaș, președintele IAA România: „Cred că ar trebui să ne axăm pe ceea ce înseamnă responsabilitatea și implicarea companiilor față de consumatori. Fiecare business este axat, în primul rând, pe profit. Fără profit nu pot exista acțiuni sustenabile, indiferent că vorbim de implicare în mediile sociale defavorizate, de protecția mediului și așa mai departe. Companiile sunt conștiente și beneficiază de multe studii aprofundate, astfel încât cerințele publicului ar trebui să fie extrem de clare. Până la comunicare, acolo unde riscăm să mergem într-o direcție eronată de greenwashing, ar trebui să existe o strategie, o radiografie a misiunii pe care compania o are și niște acțiuni concrete.”
Paula Herlo, jurnalist și producător al emisiunii „România, te iubesc”: „Jurnaliștii au deja întrebările de bază pe care trebuie să le adreseze, așa că nu ar trebui să fie greu să depisteze o informație falsă. Jurnaliștii pot fi seduși ușor cu un subiect care pare spectaculos, venit dinspre o companie. Dar după ce se trezesc din această seducție, trebuie să înceapă să se întrebe cine este compania care livrează această informație despre care au dubii. Și noi, jurnaliștii, ar trebui să avem dubii pentru orice informație care ne e pusă la dispoziție. Sunt destul de multe căi prin care un jurnalist poate să depisteze dacă informația este greenwashing.”
Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului: „Ceea ce este o preocupare pentru organizațiile în care am funcționat până acum și în prezent, în instituția în care lucrez, este educația media. Consumul critic de informație este o temă cu atât mai acută cu cât volumul este multiplicat gigantic și cu cât s-a constatat că impactul unor informații false poate fi dezastruos. Dar același principiu al educației consumului media trebuie să includă și consumul de publicitate. Cum înțeleg și demontez informația care vine din orice formă de publicitate? Educația este răspunsul corect. […] Părerea mea este că avem un public vulnerabil la minciună. De aceea, orice intervenție normativă disciplinează entuziasmul comunicatorilor care vin dinspre corporații.”
„SustainAbility Talks” este definit ca „un program dezvoltat de Ambasada Sustenabilității în România cu scopul de a pune politicile publice în perspectivă, aliniindu-le la principiile și obiectivele de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul unor întâlniri tematice, specialiști din mediul de afaceri, public, academic sau non-profit sunt invitați să dezbată subiecte relevante pentru agenda de sustenabilitate a României. Dintre edițiile trecute, amintim: „Educația timpurie: investiție oportună sau urgență națională, Schimbări climatice: impactul și efectele asupra economiei, Concurăm sau colaborăm pentru sustenabilitate?, Decarbonizarea economiei românești?. Seria dezbaterilor SustainAbility Talks din 2023 este dezvoltată cu sprijinul UniCredit Bank România”.
Ambasada Sustenabilității în România reamintește că „promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul). Ambasada este o inițiativă nonprofit, privată și apolitică. Lansată oficial în 2018, organizația aduce laolaltă companiile responsabile și ONG-urile implicate pentru ca împreună să contribuim la apropierea momentului în care românii trăiesc într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă”.
Din declarațiile agenților economici, rezultă în acest moment 2699 de locuri de muncă vacante în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov: 89 – pentru studii superioare, 596 – pentru studii medii, 388 – pentru muncitori calificați, 1626 – pentru muncitori necalificați.
Profesiile, meseriile sau ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: analist cumpărări/consultant furnizori, brand manager, consilier juridic, director/director executiv conformitate, director economic, director magazin, consilier/expert/inspector/referent/economist în gestiunea economică, director vânzări, director proiect, inginer mecanic, inginer centrale nuclearoelectrice, inginer rețele electrice, inginer construcții civile, industriale și agricole, inginer instalații pentru construcții, inginer geodez, inginer chimist, inginer căi ferate, drumuri și poduri, inginer de sistem în informatică, inginer automatist, proiectant sisteme informatice, șef poiect cercetare-proiectare,, manager, manager marketing, șofer autoturisme și camionete, mașinist la alte mașini fixe de transport pe orizontală și verticală, conducător auto de transport rutier de mărfuri, mecanic auto, electrician de întreținere și reparații, tâmplar universal, dulgher restaurator, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, stivuitorist, patiser, operator la fermentarea tutunului și fabricarea produselor din tutun, confecționer-montator structuri metalice pentru construcții, lăcătuș mecanic, fierar betonist, dulgher, operator la fabricarea produselor făinoase, oprator instalații apa și canalizare, operator la prelucrarea maselor plastice, electromecanic, vulcanizator piese din cauciuc la prese, cusător piese din piele și înlocuitori, sondor la foraj manual, operator mase plastice confecționer-montator produse din lemn, lăcătuș mecanic de întreținere și reparații universale,
Condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul AJOFM Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Pe 26 aprilie 2023, discutăm despre trăsăturile de caracter pe care trebuie să le dețină o companie pentru a atrage candidații potriviți, cât și pentru a păstra talentele în organizație, punând totodată accent pe strategiile prin care angajatorii reușesc să câștige devotamentul angajaților și să aducă cei mai compatibili oameni în echipele lor.
Specialiști români și internaționali din companii de top vor discuta la Magnetico Craiova despre cum poate fi construit un brand de angajator transparent și autentic, despre stabilitatea locului de muncă și ce alte nevoi mai au angajații în 2023, despre strategiile de atragere și păstrare a talentelor. Totodată, aceștia vor discuta despre digitalizarea departamentului de HR, cum poate inteligența artificială să susțină activitatea de recrutare și cum putem utiliza datele într-un mod eficient pentru atragerea și păstrarea talentelor în organizație.
În cadrul celor două sesiuni de prezentări, îi vom avea alături pe:
SPECIAL GUEST: Ty Jernstedt, Founder, Remix Coaching
SPECIAL GUEST: Cristina Maldonado, International Consultant on Organizational Development
Iulia Kolesnicov, Senior Employer Branding Specialist, HiveMQ
Mihai Ionescu, Head of HR Front Office, CEZ România
Daniela Alexandru, Human Resources Manager, Magna Exteriors Craiova
Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor
Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.
Proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” se va desfășura în 2023 și în alte orașe din România: Cluj-Napoca (16 mai), București (9 iunie), Iași (14 iunie), Oradea (19 octombrie), Timișoara (2 noiembrie), Sibiu și Brașov (datele urmează a fi anunțate) și vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent & Acquisition Managers, Employer Branding Managers, HR & PR Specialists, Recruitment Managers, Hiring Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders.
Partenerii Magnetico Craiova sunt: CEZ România, TotalSoft, Romanian Software, OLX – Locuri de Muncă, Exploratist, UCMS by AROBS
Suport tehnic asigurat de: SCS
Parteneri de mobilitate: AVIS
Parteneri media: TVR Craiova, Jurnal de Craiova, Spotmedia.ro, IQads, SMARK, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Social Media România, Digital Business, Debizz Magazine, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administrație.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, spațiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri
Un proiect realizat de BusinessMark.
Începând cu 2013, BusinessMark a organizat 259 evenimente „concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. Am avut alături de noi 4.020 speakeri și 61.000 de participanți, în opt orașe din România.
Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
Companie NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor și dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală și de Est, anunță că „aduce în Promenada Craiova branduri în premieră atât pentru zona Olteniei, cât și la nivel național și în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE).
Zona comercială Promenada Craiova va avea o suprafață de 78.500 mp, din care noul centru comercial, care include și parc de retail, va ocupa 62.500 mp, iar magazinul Dedeman, 16.000 mp.
Proiectul va fi inaugurat în trimestrul al patrulea din 2023, în luna octombrie, cu o investiție totală de peste 125 de milioane de euro și va include peste 150 de magazine. Printre acestea, se numără brandul Lefties, parte a grupului Inditex, care marchează oficial intrarea pe piața din România. Lefties este una dintre principalele companii de modă cu prețuri accesibile din Spania și la nivel internațional, care oferă articole de îmbrăcăminte pentru întreaga familie, precum și propria linie de încălțăminte și accesorii. Lefties își completează gama de produse cu noi colecții pentru casă, sport și lenjerie. La ora actuală, marca Lefties este prezentă în 14 țări, deschiderea sa în Craiova reprezentând o premieră nu doar în România, ci și în regiunea ECE”.
Rüdiger Dany, CEO, NEPI Rockcastle
Rüdiger Dany, CEO, NEPI Rockcastle: „Investiția în Promenada Craiova reprezintă încă o etapă din planul de dezvoltare al Grupului, pe care l-am intensificat încă de anul trecut. Avem încredere în potențialul orașului Craiova , motiv pentru care am decis să implementăm aici cel mai nou proiect al nostru din afara Bucureștiului. Totodată, aceasta este și cea mai mare investiție din retail care are loc în România în ultima perioada. Deși contextul de piață este în continuare marcat de provocări, sunt convins că este un moment propice pentru investiții de natură să impulsioneze economia națională, concentrându-ne simultan atât pe sustenabilitate, cât și pe contribuția la dezvoltarea comunității locale.”
Andrei Radu, director de dezvoltare, NEPI Rockcastle:
Andrei Radu, director de dezvoltare, NEPI Rockcastle
„Lucrările de construcție sunt în grafic și suntem pregătiți să întâmpinăm clienții, la începutul lui octombrie. În afară de un impuls major pentru economia locală, prin crearea a peste 1.500 de locuri de muncă și atragerea de noi investiții, dezvoltarea noului centru comercial aduce și alte beneficii importante pentru Craiova. Am construit un nou bulevard, care va face legătura între două artere rutiere foarte importante ale orașului, respectiv Bulevardul Calea Severinului și Bulevardul Râului. Vor exista două benzi pe fiecare sens al noii artere, cu linie mediană, sensuri giratorii, semaforizare inteligentă, spații verzi și piste de biciclete. Promenada Craiova este, cu siguranță, cel mai complex proiect de retail din sudul țării, iar pe viitor avem în plan să îi adăugăm noi componente. Sunt mândru de munca întregii noastre echipe și îmi doresc ca acest proiect să devină un etalon pentru centrele regionale din România.”
Marius Barbu Group Asset Director, NEPI Rockcastle
Marius Barbu, Group Asset Director, NEPI Rockcastle: „Ne propunem ca prin inaugurarea Promenada Craiova să îmbunătățim viața craiovenilor. Obiectivul nostru principal este ca prin acest proiect să oferim o experiență de cumpărături completă și de cea mai bună calitate. De aceea, am făcut eforturi pentru a aduce aici combinația perfectă de branduri, retaileri importanți din toate zonele de interes, care se adresează unor categorii diverse de consumatori. În plus, din toamnă, craiovenii se vor putea bucura de multe nume care intră în premieră nu doar în oraș, ci și în România și în ECE. Mă bucur că acest proiect a stârnit foarte mult interes și în rândul retailerilor, astfel că am decis să mărim suprafața comercială prevăzută inițial, pentru a putea include mai multe magazine.”
Inițiatorii proiectului subliniază că „printre magazinele pe care craiovenii le vor găsi în exclusivitate, în Promenada Craiova, se numără nume importante din zona de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum Peek & Cloppenburg, Nike, Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Under Armour, Enzo Bertini, Mohito. Alte premiere sunt constituite de retaileri de tehnologie și software (iStyle), dar și de noile tipuri de magazine din lanțul Inditex: Zara, Bershka, Pull&Bear și Stradivarius. Noul centru comercial va găzdui și primul hypermarket Carrefour din Craiova.
De asemenea, proiectul va include un cinematograf Cineplexx, o parcare de peste 2.100 de locuri și restaurante de tip drive-through, precum KFC.
Centrul comercial va dispune și de cea mai mare terasă panoramică exterioară din Craiova, ce va găzdui restaurante și cafenele, pentru o experiență cât mai plăcută de petrecere a timpului liber.
Ca parte din angajamentul NEPI Rockcastle în direcția sustenabilității și a reducerii amprentei de carbon, Promenada Craiova va fi dotat cu panouri fotovoltaice.
NEPI Rockcastle este „principalul investitor și dezvoltator de proprietăți comerciale din Europa Centrală și de Est. Grupul deține un portofoliu remarcabil de proprietăți cu poziție cheie în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Croația, Cehia, Serbia și Lituania, și continuă dezvoltarea printr-un program de expansiune în regiune.
Cu 59 de proprietăți în cele nouă piețe și abilități de gestionare geografice diverse, NEPI Rockcastle urmărește în mod eficient oportunitățile imobiliare din zona CEE, beneficiind de un avantaj strategic în achiziționarea, dezvoltarea și operarea proprietăților.
În România, compania deține 25 de centre comerciale dintre care amintim București (Mega Mall, Promenada Mall), Sibiu (Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu), Timișoara (Shopping City Timișoara), Constanța (City Park Mall Constanta), Targu Mures (Shopping City Târgu Mureș) si Ploiești (Ploiești Shopping City). De asemenea, compania a devenit membră a European Council of Shopping Places (ECSP) și a U.S. Green Building Council (USGBC, pentru a-și consolida poziția de lider de piață în industria imobiliară de retail.
În weekendul 21-23 aprilie, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” aduce, în premieră, muzica corală la Spotlight Festival 2023. Corul Madrigal prezintă la Spotlight Festival sesiuni de video mapping pe fațada Teatrul Odeon din București, realizate de Mindscape Studio, pe piesa „Sârba pe scaun” de Grigoraș Dinicu în aranjamentul lui Alexandru Pașcanu.
Spotlight Festival 2023 se desfășoară în weekendul 21-23 aprilie, de la ora 20:00 la ora 23.00. Traseul Spotlight din acest an începe de la intersecția Calea Victoriei cu strada Piața Amzei și continuă de-a lungul acesteia până la Cercul Militar, cu o ultimă oprire în Centrul vechi, la ARCUB – Hanul Gabroveni.
Evenimentul realizat de Corul Madrigal în cadrul Spotlight Festival 2023 se înscrie în programul aniversar „MADRIGAL 60”, care include o serie amplă de peste 30 de proiecte speciale, ce se vor desfășura pe tot parcursul anului. Programul marchează 60 de ani de activitate neîntreruptă, excelență în muzică și diplomație prin cultură pentru Corul Madrigal, devenit un simbol al constanței artistice naționale, dar și al relevanței culturale și de imagine a României în lume.
Spotlight Festival este un proiect organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, alături de Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism, cu sprijinul MONUMENT for – Direcţia Generală de Arhitectură Peisagistică şi Monumente de For Public.
Spotlight – Bucharest International Light Festival se află la a șaptea ediție și este unul dintre evenimentele bucureștene care strânge anual peste 150.000 de spectatori în trei zile de festival. Zeci de lucrări artistice, instalații, sisteme de iluminare arhitecturală și video-mapping din Germania, Ungaria, Slovacia, Finlanda, Cehia, Polonia, Franța, Austria și România transformă clădiri emblematice din București precum Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul Național de Artă al României, Teatrul Odeon, Cercul Militar Național, Palatul CEC.
Peste 5.000 de persoane au vizitat primul hub cultural din container, inaugurat de Ștefan Mandachi ȋn satul Cumpărătura, județul Suceava, ȋn urmă cu o lună. Vizitatorii au donat 3.200 de cărți, au ȋmprumutat din cele deja existente ȋn bibliotecă, au completat ȋn Caietul Visurilor, au cântat la pian și vioară și au scris paragrafe individuale ȋn romanul cu autor multiplu. Succesul proiectului pilot a determinat trei antreprenori să finanțeze, cu câte 12.000 de euro, noi hub-uri ȋn Craiova, Vâlcea și Vaslui în zone rurale.
„Motto-ul proiectului este «Cu lectura dai lovitura». Ȋntr-o epocă ȋn care stăm cu nasul ȋn telefoane câte 10 ore pe zi, singura «lovitură» o putem da doar atunci când citim, ȋn rest, dezvoltarea personală se face etapizat. La succes se ajunge pe scări, nu cu liftul. Sucevenii au primit mai bine decât mă așteptam acest container și asta se vede ȋn numărul mare de vizitatori, dar și de cărți donate. Am văzut oameni de toate vârstele, familii care veneau cu părinți, copii, bunici, răsfoiau operele din bibliotecă și ȋși alegeau ce le place sau luau la rând instrumentele muzicale.
Obiectivul meu este clar – vreau ca ȋmpreună cu alți parteneri să extind proiectul ȋn toată România, mai ales ȋn zonele defavorizate, de la țară. Este incredibilă reacția unor antreprenori generoși care mi s-au alăturat. Le mulțumesc lui Ionuț Sorescu, Teodor Blendea și companiei care au finanțat noi containere ȋn județele Craiova, Vâlcea și Botoșani. Lista este, ȋn continuare, deschisă și ȋi aștept pe toți cei care vor să contribuie. Simpla existență a unui panou imens, la strada principală, pe care scrie mare «CITEȘTE» e un mare câștig. Nimeni ȋn țară nu oferă spații de reclamă pentru lectură. Vreau să ȋmpânzim România cu astfel de containere-bibliotecă și să ducem mesajul nostru, «Educația salvează nația», cât mai departe”, declară Ștefan Mandachi.
Vizitatorii primului container au donat, până acum, 3.200 de cărți. Alte 5.000 de volume au fost donate, de oameni din toată țara, pentru următoarele biblioteci. Oricine vrea să contribuie la extinderea proiectului educațional poate trimite cărți la Hotelul Mandachi, din Suceava (str. Sofia Vicoveanca, nr. 107).
Ștefan Mandachi licitează o mașină sport, ȋn schimbul finanțării a șapte containere
Ștefan Mandachi ȋși licitează mașina sport, un Dodge Challenger, de 500 cai putere, pentru dezvoltarea proiectului educațional. Antreprenorul va oferi bolidul, ȋn valoare de 45.000 de euro, oricui finanțează direct sau convinge alte persoane să finanțeze șapte noi containere educaționale.
„Știu că tinerii sunt pasionați de mașini sport, de aceea vreau să ȋi implic ȋn proiectul nostru. Ȋi provoc să convingă antreprenori să finanțeze containere educaționale. Sunt dispus să ofer Dodge-ul oricui aduce finanțare pentru șapte noi containere, fie că vorbim despre un cumpărător direct sau despre un intermediar, care strânge banii de la sute de persoane diferite. Personal nu câștig niciun ban de aici, din contră, ȋnsă rămân cu satisfacția că oamenii din șapte comunități vor avea access la activități culturale, gratuit. Prețul unui container cu toate dotările și funcțiunile (biblioteci, birouri, decorațiuni inspiraționale, scaune, telescop, binoclu, pian, țambal, chitară, viori, ateliere de pictură, muzică, film etc.) este de 12.500 de euro. Eu mă ocup, pro bono, de amenajare, completez toate sumele și ȋl livrez, la cheie, ȋn locul agreat. Mașina valorează ȋn jur de 45.000 de euro, iar cel care o primește poate face cu ea orice dorește, inclusiv să o vândă”, explică antreprenorul.
Container și parc de distracție, ȋntr-un sat din Botoșani
Următorul proiect ȋn care Ștefan Mandachi va investi este restaurarea unei case tradiționale dintr-un sat din județul Botoșani, ȋn curtea căreia va amplasa un container, va construi un mic parc de distracții și o sală de fitness ȋn aer liber, pentru locuitori.
„Cei de la sat, ȋn special copiii, nu au acces la toate instrumentele de dezvoltare personală, așa cum au cei din marile orașe. De aceea, vreau să duc cât mai multe containere ȋn zonele rurale. Voi restaura o casă tradițională, o voi transforma ȋn muzeu, iar ȋn curte voi construi un mic parc, o zonă de fitness ȋn aer liber și voi amplasa un container. Probabil voi fi gata cu amenajarea până la 1 iunie, depind și de sprijinul autorităților locale. De când mi-am vândut afacerile din HoReCa, am mai mult timp să mă concentrez pe campanii sociale și acțiuni filantropice, care ȋmi dau sens. Sper ca tot mai mulți antreprenori sau oameni cu posibilități materiale să fie motivați de exemplul meu și să investească ȋn educație. Rezultatele vor fi uimitoare și vor transforma România, ȋn următorii ani. Acest demers este unul apolitic și non-profit”, concluzionează Ștefan Mandachi.
Utilizatorii Revolut din România au realizat peste 65 de milioane tranzacții în primele trei luni ale anului, dublu comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Suma totală a plăților realizate cu Revolut a crescut cu 70% față trim. I 2022 și cu 4% față de trim. IV 2022 (Statistici Revolut, trim. I 2023[1])
Creșterea costului vieții, în ultimele 4 trimestre, a contribuit la un comportament mai reținut al consumatorilor. Suma medie cheltuită/ utilizator în primul trimestru al anului 2023 s-a diminuat ușor față de aceeași perioadă a anului trecut (-1%), ajungând la 1.640 euro per client
În general, dinamica bugetelor la nivel individual ne arată o restrângere a cheltuielilor cu alimentele, îmbrăcămintea, bunurile de larg consum, produsele de folosință îndelungată sau cu utilitățile și un apetit crescut pentru achizițiile legate de experiențele de socializare, călătorii, petrecerea timpului liber.
În primele trei luni ale anului 2023, românii au efectuat 65 de milioane de tranzacții cu Revolut, dublu comparativ cu aceeași perioadă din 2022, dar volumul total al plăților a crescut cu 70% față de trim. I 2022 și doar cu 4% față de ultimul trimestru al anului trecut. Raportul privind cheltuielile românilor cu Revolut în primul trimestru al anului arată o temperare a consumului și o reorientare a bugetelor individuale ale clienților spre turism și experiențe noi de petrecere a timpului liber.
Totodată, din datele agregate[2] de super-aplicația financiară rezultă că utilizatorii apelează tot mai mult la plățile digitale pentru a-și achita cumpărăturile de la supermarket, pentru a plăti transportul în comun sau serviciile de ridesharing sau atunci când iau masa în oraș cu prietenii sau familia. De la plata chiriei și a facturii de curent electric sau cablu tv la plățile către platforme de e-commerce sau în farmacii și în transportul în comun, Revolut este tot mai prezent în viețile românilor, ca o autentică super-aplicație financiară. Ușurința de face operațiunile cu ajutorul unui serviciu de digital banking, posibilitatea de controla și verifica plățile rapid, instrumentele de analiză și management al bugetului, dar și noile obișnuințe deprinse în timpul pandemiei au contribuit la creșterea ratei de utilizare a super-aplicației financiare.
Distribuția sumelor cheltuite și a tranzacțiilor pe tipuri pe bugete
În trim. I 2023, 26% dintre tranzacțiile către comercianți au fost realizate pentru cumpărăturile de produse alimentare și de larg consum, 17% pentru transport, iar 15% pentru divertisment. Totuși, bugetele cele mai mari au fost cheltuite pentru divertisment (21% din totalul sumelor cheltuite cu Revolut), shopping (17%), produse alimentare și de larg consum (14%), restaurante (10%), servicii (9%), transport (8%), turism (7%), utilități (5%), sănătate (4%).
Dinamica cheltuielilor și a tranzacțiilor față de ultimul trimestru al anului trecut și față de primul trimestru 2022 ne-a arătat că, deși cheltuielile au fost pe un trend ascendent, clienții au devenit mai atenți cu banii lor, în trimestrul I 2023.
Categoriile de bugete care au continuat să înregistreze creșteri, în primele trei luni ale anului față de anterioarele trei luni, au fost restaurantele (+12%), utilitățile (+9%) sau cheltuielile generale (+11%), mai ales pe seama evoluției prețurilor. Pentru că mulți dintre clienți au profitat de bonusurile și promoțiile realizate de agențiile de turism și de operatorii turistici în primele trei luni ale anului, turismul a înregistrat, de asemenea, o creștere de 9% față de trim. IV 2022. Sezonalitatea a influențat și ea anumite categorii de bugete – transporturile au avut o creștere modestă de 1%, în timp ce serviciile de sănătate au înregistrat un progres de 6%, pe fondul sezonului rece.
Dacă rămânem la o perspectivă de ansamblu, datele analizate de Revolut indică un trend general pozitiv al cheltuielilor din trim. I 2023 față de trim. I 2022, dar o stagnare sau chiar un regres față de ultimele trei luni ale anului trecut. Studiul arată o scădere a cheltuielilor pentru cumpărături/ shopping cu 4% față de trimestrul IV al anului anterior, dar o creștere de aproape 70% față de același trimestru al anului trecut. De altfel, comparația cu trim. I 2022 ne arată că toate categoriile de bugete au avut creșteri cuprinse între 43% (utilități) și 100% (turism) în primul trimestru al acestui an. Această evoluție este susținută, pe de o parte, de creșterea prețurilor în general, la toate mărfurile, pe de altă parte de dinamica bazei de clienți pe piața locală.
La nivelul tranzacțiilor efectuate în perioada ianuarie – martie 2023, preferința românilor pentru utilizarea Revolut ca modalitate de plată obișnuită, de zi cu zi, rămâne o constantă. Peste 17 milioane de tranzacții (26%) au fost înregistrate în supermarketuri sau magazine alimentare. Un client Revolut a efectuat cel puțin 8 tranzacții cu Revolut pentru a plăti coșul obișnuit cu alimente și produse de larg de consum. Pe locul următor, cu 17%, se află tranzacțiile din categoria transport, iar pe locul al treilea divertismentul (13% din tranzacțiile totale).
Unde folosesc românii cel mai des Revolut: în supermarket, la mesele în oraș, în benzinărie, în farmacie, în vacanță
În privința categoriilor de comercianți, pe primul loc se mențin magazinele alimentare și supermarketurile cu 21% din totalul tranzacțiilor și 13% din suma totală a plăților. Pe poziția a doua se află restaurantele, barurile și cafenelele (6% din tranzacții și 5% din suma totală a plăților), pe a treia poziție fiind benzinăriile (după suma totală a plăților, cu 4%) respectiv fast-food-urile (după numărul de tranzacții realizate, cu 6%). În top 10 au mai intrat, după valoarea totală a plăților: hotelurile, motelurile și resorturile, magazinele de articole vestimentare, comercianții de mărfuri generale, furnizorii de utilități, retaileri de electronice, agențiile de turism și tur-operatorii. După numărul de tranzacții realizate, regăsim în top 10 comercianți benzinăriile, farmaciile, operatorii de servicii de telecomunicații.
Tendințele vizibile la nivel macro, în rândul tuturor utilizatorilor Revolut, sunt confirmate și la nivel micro, dacă ne uităm la datele rezultate din analiza tranzacțiilor realizate de clientul mediu din România al super-aplicației financiare (luat ca un exponent pentru profilul utilizatorului mediu).
În medie, un client român al băncii digitale Revolut a realizat plăți cu cardul sau aplicația financiară în valoare de 1.641 euro, în primul trimestru al anului 2023, o valoare în creștere cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare sumă cheltuită de un client, în perioada menționată, a fost pentru turism (în medie, 1.136 euro per client), în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului 2022 și în stagnare față de trim. IV 2022 (+1%).
De asemenea, românii au continuat să aloce o sumă importantă divertismentului (1.082 euro în medie per client), în creștere cu 16% față de trim. I al anului trecut și în ușoară evoluție (+2%) față de trim. IV 2022. Bugetul individual alocat produselor alimentare a fost, în medie, de 480 euro per client, în primele trei luni ale anului, în creștere cu 2% față de trim. I 2022, dar în scădere cu 7% față de trimestrul precedent. În privința transportului, bugetul individual al unui client mediu Revolut a fost de 272 euro, în creștere cu 6% față de primul trimestru al anului trecut, dar în scădere cu 2% față de trimestrul anterior.
La nivelul bugetului individual de cheltuieli, categoria cu cea mai mare scădere în trim. I 2023 față de trimestrul precedent a fost shopping-ul (-7%), iar comparativ cu primul trimestru al anului trecut, utilitățile (-4%). În general, dinamica bugetelor la nivel individual ne arată o restrângere a cheltuielilor cu alimentele, îmbrăcămintea, bunurile de larg consum, produsele de folosință îndelungată sau cu utilitățile și un apetit crescut pentru achizițiile legate de experiențele de socializare, călătorii, petrecerea timpului liber. Acest trend este confirmat și de rezultatele unui studiu realizat de Revolut alături de compania de cercetare Dynata, la începutul anului, care arăta că, indiferent dacă fac cheltuieli din egoism sau din altruism, românii sunt la fel de fericiți. Cinci din zece români declarau că sunt mai fericiți să cheltuiască pentru nevoile proprii decât pentru alte persoane sau pentru experiențe alături de prieteni și de cei dragi. Cu toate acestea, cheltuielile făcute pentru experiențele alături de familie îi fac mai fericiți pe respondenții la acest studiu Revolut mai mult decât dacă ar cumpăra obiecte/ produse (21% vs 7%).
Fiind una dintre cele mai folosite soluții de banking digital din România, Revolut contribuie la confortul psihic al clienților, care apelează la super-aplicația financiară pentru cheltuielile de zi cu zi, dar și pentru a da copiilor bani de buzunar, cu Revolut <18, pentru a-și planifica viitoarele vacanțe cu Revolut Sejururi, pentru a pune deoparte banii de chirie, pentru taxa la facultate sau pentru o investiție mai importantă în locuință, în seifurile de economii Vaults sau în Conturile comune. Revolut are peste 70 de produse și funcții înglobate, inclusiv un serviciu de mesagerie instant prin care utilizatorii pot discuta despre preocupările lor financiare sau despre transferurile de bani instant (peer2peer) într-un mediu sigur, conversațiile fiind integral criptate.
[1] Perioada de referință – 1 ianuarie – 31 martie 2023.
20 aprilie este o zi cunoscută pentru multe lucruri, unele legate de România. În 1951, chirurgul român Dan Gavriliu a realizat primul transplant de esofag uman din istorie. În 1902, Pierre și Marie Curie au descoperit elementul radioactiv radiu. Dar, mai de curând, 20 aprilie este cunoscută ca fiind ziua „420”, care a devenit strigătul de mobilizare al celor care încearcă să legalizeze marijuana pentru uz medicinal și recreativ. În timp ce lista țărilor (și a statelor americane) care permit consumul de marijuana a crescut rapid de la modificarea legislației internaționale din 2021, când canabisul a fost eliminat de pe lista de stupefiante a ONU, principalele firme de canabis cotate la bursă au mai puțin de sărbătorit în acest moment.
Cel mai mare fond tranzacționat la bursă (ETF) din sectorul canabisului, Pure US Cannabis ETF (MSOS), cu o valoare de 322 de milioane de dolari, a scăzut cu 87% în ultimii doi ani și cu 24% numai în acest an. Această performanță este inferioară indicelui de referință S&P 500 din SUA cu 87% în ultimii doi ani și cu 33% numai în acest an. De asemenea, indicele canabis a fost cu 100% sub performanța indicelui bursier britanic FTSE 100 pe parcursul a doi ani și sub 74% pe parcursul unui an.
Firmele de canabis cotate la bursă, majoritatea dintre ele luând masiv credite în timp ce se luptau pentru cotă de piață, au înregistrat o scădere puternică în ultimii doi ani. Sectorul a fost foarte dezamăgit de lipsa de mișcare în direcția dezincriminării la nivel federal a canabisului în SUA, probabil cea mai mare piață din lume. Dar, deocamdată, afacerile cu canabis continuă să fie afectate de costurile care decurg din mozaicul complex de legi federale și statale din SUA, în timp ce creșterea sectorului este limitată.
Tabel 1: Cum au performat companiile listate la bursă din industria canabisului în ultimii doi ani
Compania
Evoluția prețului anul acesta
Evoluția prețului pe un an
Evoluția prețului pe doi ani
Green Thumb
-7%
-32%
-73%
Curaleaf
-14%
-29%
-81%
Trulieve
-6%
-32%
-85%
Verano Holdings
-3%
-32%
-84%
Terrascend
4%
-39%
-83%
Industria canabisului nu a reușit să crească în ritmul în care mulți au prezis, iar acest lucru este ilustrat de cât de mică este dimensiunea sa în comparație cu sectoarele alcoolului și tutunului. Cea mai mare capitalizare bursieră a unei companii de canabis este de 1,7 miliarde de dolari (Curaleaf), în timp ce în sectorul alcoolului, compania chineză Kweichow Moutai are o capitalizare bursieră de 322 de miliarde de dolari americani, iar în sectorul tutunului, compania americană Philip Morris are o capitalizare bursieră de 174 de miliarde de dolari americani.
Cu toate acestea, sectorul este încă promițător, atitudinea pro-legalizare continuând să crească în SUA, probabil cea mai mare piață globală, iar acum Germania este pe cale să dezincrimineze consumul de canabis și să permită o utilizare recreativă limitată. Planul Germaniei de a legaliza canabisul pentru uz recreațional a primit un feedback pozitiv din partea Uniunii Europene, potrivit ministrului sănătății, Karl Lauterbach. Cu toate acestea, consumatorii germani de canabis vor trebui să se bazeze pe cultivarea la domiciliu și pe cluburile sociale de canabis mai degrabă decât pe magazinele autorizate sau pe farmacii, așa cum era prevăzut inițial, potrivit planului de legalizare limitată a canabisului.
În România, utilizarea în scop medicinal este permisă sub supravegherea strictă a autorităților, dar utilizarea canabisului în scop recreativ este interzisă. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2018, Curtea Supremă a României a emis o hotărâre prin care a dezincriminat, pentru consumatorul final procurarea de produse cu efecte psihoactive, pentru uz personal. Canabisul este în general cultivat în România pentru fibre, semințe/grâne și ulei, iar varietatea principală are în general un conținut de tetrahidrocannabinol (THC) de sub 0,2%. Pentru cultivare, fermierii trebuie să obțină o autorizație prealabilă de la biroul județean local al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
mediaTRUST prezintă vizibilitatea în media a tuturor Federațiilor Sportive din România, de la 1 – 31 martie 2023.
Mediatizarea Federației Române de Fotbal a crescut
cu peste 140% în luna martie față de luna februarie
În luna martie, fotbalul a reușit să capteze atenția publicului larg și să-și consolideze poziția de cel mai popular sport din România. Potrivit studiului realizat de mediaTRUST, fotbalul a dominat peisajul mediatic, acaparând aproximativ două treimi din totalul materialelor jurnalistice monitorizate, demonstrând încă o dată o mediatizare remarcabilă. Potrivit rapoartelor, din cele 17,531 de materiale monitorizate, FRF a fost menționată în nu mai puțin de 11,783 de articole, adică un procent de aproximativ 67% din total. Contextul principal al acestei mediatizări intense a fost reprezentat de preliminariile Euro 2024, care au stârnit un interes major din partea presei. Meciurile României cu Andorra și Belarus au fost subiecte fierbinți, alături de meciurile lotului României U19 din cadrul Turului de Elită. Aceste date demonstrează în mod concret faptul că fotbalul deține poziția de lider absolut în ceea ce privește popularitatea și atenția acordată de mass-media românească.
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mediatizate federații s-a clasat Federația Română de Box, care a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de materiale în care a fost menționată în luna martie, ajungând la un total de 1.152, față de 117 în februarie. Această creștere a mediatizării vine în contextul morții fostului campion Rudel Obreja, subiect mediatizat intens în media, în special în data de 12 martie.
Podimul este închis de Federația Română de Handbal, care a fost menționată în 485 de materiale jurnalistice în luna martie, în scădere față de luna precedentă, când a fost menționată în 577 de materiale.
Gimnastica a reușit o performanță remarcabilă în luna martie, urcând trei poziții și ocupând astfel locul patru în clasamentul vizibilității în mass-media românească. Federația Română de Gimnastică a fost menționată în 331 de materiale jurnalistice, iar vârful de popularitate a fost atins în data de 5 martie, în contextul performanței excepționale a gimnastei Sabrina Voina, care a obținut două medalii de aur la Cupa Mondială de la Doha. Pe locul cinci în clasamentul mediatizării sporturilor se situează Federația Română de Baschet, menționată în 303 de materiale, urmată de Atletism, cu 257 de materiale.
În clasamentul mediatic al Federațiilor sportive din România, Șahul a reușit să urce direct de pe poziția 16 pe locul 7, fiind menționată în 256 de materiale în luna martie. În același timp, Federația Română de Oină a înregistrat o creștere spectaculoasă, ajungând la 175 de materiale în care a fost menționată, față de cele 36 înregistrate în luna precedentă. Vârful de vizibilitate al acestei federații a fost înregistrat pe 14 martie, în contextul în care sportul tradițional românesc, oina, urmează să aibă o zi națională pe 9 mai. Federația Română de Lupte ocupă poziția a 9-a în clasament, cu 164 de materiale, iar Federația Română de Rugby își menține poziția în top 10, fiind menționată în 161 de materiale în luna martie.
În clasamentul din luna martie, Federația Română de Natație a înregistrat o scădere semnificativă de 8 poziții, coborând pe locul 11. Federația Română de Tenis a avut și ea o scădere în clasament, coborând de pe locul 4 în februarie, pe poziția 12, cu doar 149 de mențiuni în media. Canotajul se află pe locul 13, cu 148 de materiale monitorizate, iar Scrima și Comitetul Național Paralimpic împart poziția 14 cu 146 de materiale fiecare. În schimb, Federația Română de Automobilism Sportiv a urcat două poziții și ocupă locul 15 în clasamentul din martie. Federația Română de Dans Sportiv a înregistrat 119 de mențiuni în media, plasându-se pe locul 16, iar pe poziția 17 se află Federatia Română de CulturismșiFitness, menționată în 110 materiale. Federația Română de Tenis de Masă a fost citată în 109 materiale, în timp ce Federația Română de Ciclism a urcat pe locul 19. Poziția 20 este ocupată de Federația Română de Schi Biatlon, cu doar 98 de mențiuni în luna martie.
Cum au fost reflectate celelalte Federații sportive
din România în mass-media în luna martie.
Federația Română de Volei, a fost prezentă în 92 de materiale jurnalistice, urmată de Federația Română de Karate cu 81 de mențiuni, iar Federația Română de Polo a fost citată în 74 de articole. De asemenea, Federația Română de Haltere a fost menționată în 70 de materiale, iar Federația Română de Alpinism și Escaladă a avut referințe în 52 de materiale. La fel de aproape se află și Federația Română de Judo cu 49 de mențiuni. O creștere notabilă a fost înregistrată de Federația Română de Taekwon-do ITF, care a fost citată în 49 de materiale, față de cele 24 din luna februarie. În același timp, Federația Română de Tir cu Arcul a fost prezentă în 45 de articole, iar Federația Română de Arte Marțiale în 42 de materiale. Federația Română de Kaiac Canoe se regăsește în partea de jos a clasamentului, cu un număr de 36 de mențiuni în mass-media în perioada monitorizată de mediaTRUST
În perioada monitorizată, următoarele federații sportive din România au înregistrat între 35 și 10 mențiuni în mass-media, situându-se la coada clasamentului: Federația Română de Hochei pe Gheață a fost menționată în 35 de articole, urmată de Federația Română de Gimnastică Ritmică și Federația Română de Snooker, ambele cu 34 de mențiuni. Alte federații enumerate în ordine descrescătoare sunt Federația Română de Triatlon (30 de mențiuni), Federația Română de Patinaj și Federația Română de Orientare (ambele cu 28 de mențiuni), Federația Română de Motociclism (26), Federația Română de Arte Marțiale de Contact (23), Federația Română de Tir Sportiv (22), Federația Română de Baseball și Softball (19), Federația Română de Backgammon (16), Federația Română de Scrabble și Federația Română de Darts (ambele cu 12 mențiuni), Federația Română de Bob și Sanie și Federația Română de Squash (ambele cu 10 mențiuni).
Pe ultimele locuri, cu sub 10 mențiuni în cursul lunii martie sunt, în ordinea materielelor jurnalistice în care au fost menționate, Federația Română de Pangration Athlima (7), Federația Română de Bowling (7), Federația Română de Karting (6), Hochei pe Iarbă (6), Powerlifting, Yachting, Badminton, Modelism, Federația Aeronautică Română, Federația Română de Sambo, Cricket, Vovinam Viet-Vo-Dao (5), Pescuit Sportiv, Radioamatorism, Wushu Kungfu, Chanbara, Bridge, Federația Ecvestră Română, Federația de Minifotbal din România și Federația Română de Popice.
Analiza include toate materialele din presa tipărită, posturile de radio și TV monitorizate de mediaTRUST precum și site-urile, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri si comentarii rețele socializare. Pentru mai multe detalii privind monitorizarea presei scrise, radio, TV, online și social media consultați www.mediatrust.ro.
Pentru măsurarea impactului (audienţei) materialelor incluse în studiu sunt folosite datele de audienţă furnizate de ARMA (pentru televiziuni), BRAT (pentru presa tiparită), ARA (pentru radio) şi metode proprietate mediaTRUST în cazul mediului online (inclusiv Social Media).
Despre mediaTRUST
Înființată în 1999 cu capital românesc, în prezent parte a Institute of Media Monitoring (IMM) din Polonia, mediaTRUST România, este compania de monitorizare media cu capital privat cu cea mai îndelungată experiență pe piață si cel mai vast portofoliu de clienți. De serviciile mediaTRUST beneficiază cele mai importante instituţii naţionale (Administraţia Prezidenţială, Guvernul României) şi europene (Comisia Europeană), companii autohtone şi internaţionale. Din 2004 suntem membri ai organizaţiei internaţionale de elită FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar în 2014 am devenit membri BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor).
Distribuție Olteniaextinde lista instituțiilor de învățământ verzi, care se alimentează cu energie curatăși invită școlile din aria de operare să se înscrie în competiția „10 la Energie”. Școala desemnată câștigătoare va beneficia de instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice.
Încheie anul școlar cu 10 la Energie
Concursul se adresează tuturor școlilor gimnaziale din județele Argeș, Dolj, Gorj, Teleorman, Mehedinți, Vâlcea și Olt, iar înscrierile sunt deschise în perioada 20-30 aprilie, completând formularul de aici.
În urma înscrierii, școala va primi pe e-mail un set de materiale pentru a fi parcurse împreună cu elevii din clasele a VII-a și/sau a VIII-a, în perioada 2-31 mai, astfel:
4 planuri de lecții interactive, denumite #OraDeEnergie, care să explice elevilor Energia pe înțelesul lor. Acestea vor include o componentă teoretică și una practică, vizând următoarele teme:
Informații de bază despre energie
Electricitate
Surse de energie
Energie verde
1 test de evaluare pentru elevi, după parcurgerea materialelor la clasă
1 chestionar de analiză a nevoilor energetice ale școlii.
minim 1 fotografie care să ateste realizarea componentei practice, pentru toate cele 4 module
chestionarul de analiză a nevoilor energetice, completat de către școală.
Ultima zi de trimitere a materialelor este 31 mai 2023. În funcție de acestea, juriul va desemna câștigătorul concursului. Toate detaliile privind înscrierea, regulamentul sau criteriile de jurizare pot fi consultate pe adresa: https://ucenicelectrician.ro/10-la-energie/
„Acțiunile noastre de astăzi influențează modul în care vom trăi în viitor. Depinde de noi să construim comunități durabile, să lăsăm în urmă un mediu curat și bogat în resurse. Începând din 2021, toate cele 7 licee din programul Ucenic Electrician beneficiază de energie verde datorită inițiativei de a monta câte o centrală de panouri fotovoltaice, care asigură eficiența și independența instituțiilor de învățământ. De data aceasta, prin competiția 10 la Energie, le oferim școlilor din aria de operare șansa de a accesa soluții eficiente energetic, pentru un viitor mai bun. Rămânem conectați la comunitate și mediu și ne bucurăm să extindem harta cu energie verde din Oltenia!” – Eugen Butoarcă, Director Executiv Distribuție Oltenia.
Competiția „10 la Energie” este organizată în parteneriat cu Fundația Progress și se desfășoară în cadrul inițiativei Ucenic Electrician, un program educațional care formează viitoarele generații de electricieni din sudul României.
Europa a decis să aloce resurse suplimentare industriei cipurilor, printr-un proiect amplu de susținere a construirii de fabrici, a cercetării și a pregătirii forței de muncă. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, votarea legii EU Chips Act și hotărârea de a investi, în următorii ani, 43 de miliarde de euro (47 de miliarde de dolari) în acest domeniu are importanță economică, tehnologică, dar și strategică.
„Într-o lume tot mai fragmentată, UE a înțeles nevoia de a asigura coloana vertebrală a tehnologiei, respectiv circuitele electronice și procesoarele produse, în prezent, doar în proporție de 10% în Europa”, arată Claudiu Cazacu.
Blocajele logistice din ultimii 2-3 ani au creat dificultăți în industria auto și în alte sectoare, care nici în prezent nu sunt depășite în totalitate. Această realitate a atras atenția asupra nevoii pentru capacități locale de producție. Lanțurile de aprovizionare mai scurte sunt necesare și în condițiile unor tensiuni tot mai mari în Asia, acolo unde Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) produce sub licență cipuri de înaltă performanță.
EU Chips Act apare ca răspuns european la provocările globale și vine după ce SUA a alocat, prin programul său legislativ CHIPS and Science Act, 50 de miliarde de dolari pentru stimularea industriei locale de semiconductori, în cadrul unui proiect cu resurse financiare mult mai ample. TSMC, care domină industria la nivel global, are o fabrică în Arizona, unde se pregătește să înceapă producția.Totodată, construiește o a doua unitate, într-un pachet de investiții de 40 de miliarde de dolari.
Pierdere masivă a cotei de piață pentru americani
SUA a coborât la o cotă de piață globală a proiectării cipurilor de sub 50% și de mai puțin de 12% pentru producția semiconductorilor, de la peste o treime în anii 90. Așadar, dorește să oprească trendul descendent și să își asigure resursele pentru competiția tehnologică a viitorului. Europa are drept obiectiv dublarea cotei de piață pentru cipuri la 20% în anul 2030.
Taiwan a lansat propria sa versiune a Chips Act, iar China, Japonia și Coreea de Sud au programe specifice de sprijin și stimulare a industriei locale. Potrivit unui articol din Digitimes, „semiconductorii nu mai aparțin comerțului liber” și țin mai degrabă de interesul național.
Europa joacă, prin firma olandeză ASML, un rol foarte important pe piața globală. Compania produce mașinile de ultimă generație care pot realiza cipurile, componente esențiale pentru atât de multe echipamente casnice și industriale utilizate la scară largă și fără de care viața modernă ar fi greu de imaginat. Cum ar arăta o lipsă de componente care să facă dificilă achiziția de automobile, frigidere, mașini de spălat, și nu doar a consolelor, calculatoarelor sau altor electronice mai sofisticate?
Pe termen scurt însă, sectorul suferă de o încetinire ciclică accentuată. ASML a avertizat asupra comenzilor noi, care au scăzut cu 46%, la 3,75 miliarde de euro, și au ajuns la cel mai scăzut nivel de după pandemie. Acțiunile ASML au coborât cu 3,07% miercuri (19 aprilie), ducând compania la o capitalizare de 252 de miliarde de dolari. În perspectivă însă, firma olandeză are suficiente comenzi încât să nu fie nevoită să-și restrângă activitatea.
Multe planuri, dar și multe dificultăți
Planul european este o veste bună pentru producători. Intel a anunțat că va investi 33 de miliarde de euro în două fabrici noi în Germania. Gigantul TSMC analizează construirea unei fabrici în Dresda (Germania), până în 2025, însă un anunț decisiv nu a fost oferit încă.
Chiar și așa capitalul nu este suficient pentru revigorarea sectorului. Dificultățile cu care se confruntă TSMC în SUA sunt un avertisment în privința transferului unui mod de operare dintr-o regiune în alta. Ture lungi sau de noapte, acceptate frecvent în Taiwan, au stârnit nemulțumire în SUA, iar costurile totale mai mari ar putea majora prețul cipurilor, în varianta americană, cu peste 50%.
„Va fi nevoie de crearea unor noi moduri de lucru, de creșterea resursei umane specializate, de angrenarea într-un tipar eficient de colaborare și de construirea efectivă a unităților. Iar asta nu este atât de simplu de realizat ca în cazul unor fabrici obișnuite. Standardele impuse sunt ridicate, iar deficitul de forță de muncă specializată poate prelungi sau îngreuna procesul de implementare a programului EU Chips”, subliniază consultantul XTB România.
În pachetul legislativ există prevederi bugetare pentru formarea forței de muncă. Modul concret în care acestea vor fi folosite va avea o importanță ridicată. Europa avea nevoie urgentă de o direcție clar definită pentru a răspunde vulnerabilităților din prezent, dar și pentru a avea competitivitate în viitor. În acest context, planul EU Chips Act nu vine nici măcar cu o secundă prea devreme.
Material de opinie de Maria Butcu, Director, și Evelina Călin, Manager, Soluții de Servicii Externalizate,
Deloitte România (foto)
La data de 1 septembrie 2022, România a publicat Ordinul nr. 2048, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.
Directiva privind raportarea țară cu țară face parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă vizavi de aspectele fiscale. Aceasta obligă companiile multinaționale cu o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro să raporteze anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.
Potrivit Ordinului nr. 2048, obligația de raportare se va aplica multinaționalelor care sunt rezidente în România și au o cifră de afaceri consolidată de 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023. Informațiile care trebuie raportate includ, printre altele, natura activităților desfășurate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile înregistrate și impozitele declarate și plătite. Implementarea directivei în România se așteaptă să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit de către companiile multinaționale. Prin cerința de a raporta aceste informații, autoritățile fiscale vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.
Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.
Există și unele provocări în calea implementării acestei raportări, care țin de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a se coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. De asemenea, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative în instruire, tehnologie și alte tipuri de resurse.
De asemenea, implementarea directivei va necesita coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în special în cazurile în care există diferențe în cerințele de raportare sau în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.
Așadar, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, cum este denumită de către mediul de afaceri, este un pas important către creșterea transparenței și a responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.
Pe 19 aprilie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României [INFR(2020)4041] pentru nerespectarea normelor UE privind principiile și cerințele generale ale legislației alimentare [Regulamentul (CE) nr. 178/2002], privind igiena produselor alimentare [Regulamentul (CE) nr. 852/2004], a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală [Regulamentul (CE) nr. 853/2004] și a procedurii de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice [Directiva 2015/1535].
Autoritățile române au stabilit norme naționale care derogă de la cerințele de igienă alimentară aplicabile în întreaga Uniune Europeană, care vizează asigurarea siguranței alimentare în beneficiul și pentru protecția consumatorilor europeni.
În plus, normele naționale adoptate de România nu se conformează anumitor definiții, care sunt prevăzute în legislația UE, cum ar fi comerțul cu amănuntul, produsele primare și producția primară de alimente. Încălcarea vizează carnea de vânat, peștele sălbatic capturat și ouăle de prepeliță. Ea se referă, de asemenea, la comerțul cu amănuntul cu produse secundare de origine animală.
De asemenea, Comisia consideră că România a încălcat obligațiile de notificare în temeiul Directivei 2015/1535 prin faptul că nu a notificat Comisiei normele naționale înainte de adoptarea acestora. În iulie 2020, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu s-a conformat încă acestei scrisori, Comisia a decis să trimită un aviz motivat.
România are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma avizului motivat. În caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Între 1990 și 2020, au fost defrișate suprafețe care depășesc ca mărime aria Uniunii Europene; consumul intern al Uniunii este responsabil pentru circa 10% din despăduriri
Noile norme acoperă bunuri și produse derivate din bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, mangal și hârtie tipărită
Drepturile omului și drepturile populațiilor indigene apar ca cerințe suplimentare
Noua lege combate schimbările climatice și pierderea biodiversității, obligând companiile să garanteze că produsele vândute în UE nu au provocat defrișări sau degradarea pădurilor.
Nu se vor interzice importurile din anumite țări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniunea Europeană doar dacă furnizorul lor a emis o așa numită „declarație de diligență” care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrișate și nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020.
Parlamentul solicită și ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația aplicabilă în țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului, și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.
Produsele reglementate
Produsele reglementate de noua legislație sunt: bovinele, cacaua, cafeaua, uleiul de palmier, soia și lemnul, inclusiv produsele care provin din animale hrănite cu aceste mărfuri sau care conțin sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata și mobila), ca în propunerea originală a Comisiei. În timpul negocierilor, eurodeputații au reușit să adauge pe lista produselor reglementate cauciucul, mangalul, produsele din hârtie tipărită și mai mulți derivați pe bază de ulei de palmier.
Parlamentul a reușit inclusiv să extindă definiția conceptului de „degradare a pădurilor”, care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantație sau în alte suprafețe împădurite.
Controale în funcție de nivelul de risc
Comisia Europeană va clasifica țările sau regiuni ale acestor țări în funcție de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective și transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din țări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligență. Operatorii vor fi verificați într-o proporție care depinde de nivelul de risc al țării: 9 % pentru țările cu risc ridicat, 3 % pentru cele cu risc standard și 1 % pentru cele cu risc scăzut.
Autoritățile competente ale Uniunii Europene vor avea acces la informații relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocație, și vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.
Penalizările pentru nerespectarea normelor vor fi proporționale și disuasive, iar amenda maximă va trebui să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de operatorul sau comerciantul care încalcă normele.
Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă și 43 abțineri.
Raportorul Christophe Hansen (PPE, Luxemburg) a declarat următoarele după votare: „Până acum, rafturile supermarketurilor noastre au fost prea adesea umplute cu produse acoperite de cenușa pădurilor tropicale arse și a ecosistemelor distruse irevocabil, care au nimicit modul de viață al populațiilor indigene. De prea multe ori, acest lucru s-a întâmplat fără știrea consumatorului. Sunt bucuros că, de acum înainte, atunci când își mănâncă ciocolata sau se bucură de cafeaua de dimineață, consumatorul european va putea fi sigur că nu este complice la defrișări fără să știe. Noua lege este esențială pentru lupta noastră împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Mai mult, ne va ajuta să depășim blocajul care ne împiedica să ne adâncim relațiile comerciale cu țările care ne împărtășesc valorile și ambițiile legate de mediu.”
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10 % din defrișările globale, iar uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din total.
Prin adoptarea acestor acte legislative, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor privind gestiunea pădurilor pentru a proteja și restaura biodiversitatea (exprimate în propunerile 5(1), 11(1), 1(1) și 2(5) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei).
Tarfin, liderul regional al finanțărilor în agricultură, anunță lansarea unui nou produs financiar adresat micilor producători agricoli. Compania Agri FinTech a intrat pe piața locală în anul 2022, iar în mai puțin de un an a ajuns la un portofoliu de peste 150 de companii de distribuție de diferite dimensiuni, soluțiile sale având impact asupra a 39.000 de hectare de teren agricol.
Noua soluție de creditare Tarfin este digitalizată și oferă opțiunea de plată la recoltă. Aceasta se adresează micilor producători agricoli care nu au statut de persoană juridică și lucrează sub 20 de hectare, activi în segmentul horticulturii sau a culturilor tradiționale precum grâu, porumb sau floarea soarelui.
„Încă de la intrarea pe piața din România ne-am concentrat să înțelegem cât mai bine nevoile fermierilor. Noul produs de finanțare lansat vine în sprijinul micilor fermieri și producători care nu au acces la formele tradiționale de finanțare, astfel încât aceștia să poată ajunge mai ușor la recoltele planificate, fie că este vorba despre legume sau cereale. Ne propunem să contribuim la creșterea standardului social din mediul rural, unde agricultura este o activitate economică de bază”, a declarat Adina China Birta, Manager General Tarfin România.
Soluția este foarte rapidă, fermierii având de urmat un proces de înscriere simplu și intuitiv, exclusiv online. Prin intermediul distribuitorului de la care urmează să achiziționeze produsele, aceștia încarcă în platforma Tarfin copia actului de identitate și a certificatul de producător sau declarația APIA. Un mare avantaj pentru micii producători este acela că ratele pe care le vor achita sunt sezoniere, fiind stabilite în funcție de nevoile fermierilor.
Angajările la stat continuă în ritm crescător față de primele două luni ale anului, în condițiile în care, pentru luna martie, instituțiile publice au postat anunțuri de angajare pentru peste 3.000 de poziții, la fel de multe cât pentru ianuarie și februarie la un loc. Potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro, 90% dintre acestea sunt funcții de execuție.
Aproape 1.900 de locuri de muncă au fost postate de instituții locale, peste 400 de primării și aproximativ 300 de instituții județene. Guvernul și ministerele au avut cel mai mic număr de poziții vacante în luna martie.
„Tiparul angajărilor din sectorul public este destul de liniar – se angajează aproape exclusiv în regim full time, iar angajații lucrează doar de la birou. Circa 15% din joburile postate sunt pe bază de proiect sau sezoniere. Aceste elemente consolidează ideea de stabilitate care a fost de-a lungul timpului asociată joburilor de la stat și care rămas, totodată, și principalul criteriu pentru care sunt atât de atractive pentru anumite categorii de candidați. Acestui argument extrem de puternic i se adaugă cel legat de creșterea salariilor din sectorul public din ultimii ani. Rămâne, totuși o zonă pe care candidații care au pregătire în domenii liberale și care sunt obișnuiți cu un anumit tip de flexibilitate la locul de muncă sau cu programul de lucru remote o privesc încă ușor sceptic”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.
Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv peste 500, aparțin instituțiilor de stat din București, Clujul ocupând a doua poziție în clasament, cu 203 de oferte. Urmează Timiș, Constanța, Iași, Ilfov și Argeș, toate cu peste 100 de posturi scoase în piață. De cealaltă parte se află județe precum Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș Severin sau Călărași. „Sunt județe în care oferta nu este foarte generoasă nici din partea mediului privat și în care candidații ajung, de multe ori, să se uite către ofertele din județele învecinate pentru a-și putea găsi un loc de muncă”, spune Bogdan Badea.
Pozițiile pentru care s-au căutat cei mai mulți candidați au fost de îngrijitor, medic, muncitor calificat, asistent medical și referent de specialitate. Împărțite pe nivel de carieră, mai mult de 10% au fost pentru muncitori, aproape la fel de multe pentru debutanți și specialiști și doar 2% au fost destinate managerilor și directorilor.
„De la începutul anului și până acum, ritmul de evoluție a numărului de joburi noi din în sectorul public l-a depășit pe cel din privat, chiar dacă, în cifre absolute, vorbim de un număr de 10 ori mai mare de poziții care aparțin companiilor private. Cu toate acestea, faptul că în luna martie statul a scos în piață tot atâtea poziții vacante câte a avut în ianuarie și în februarie la un loc ne arată că angajările au început în mod real să se deblocheze și în această zonă și ne așteptăm ca și aplicările să fie pe măsură. Ce nu vedem însă deocamdată aici este publicarea salariilor în anunțul de angajare, element de care angajatorii din privat încep să țină tot mai mult cont”, încheie Bogdan Badea.
În timp ce pe parcursul lunii martie angajatorii din sistemul public au avut puțin peste 3.000 de joburi vacante, în mediul privat, numărul de joburi postate de angajatori pe eJobs.ro, pentru același interval de referință, a fost de aproape 33.000.
Comisia Europeană solicită Croației să elimine restricțiile la exportul de gaze, iar României să elimine restricțiile la exportul de energie electrică.
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Croației [INFR(2023)2031] pentru restricționarea exportului de gaze naturale prin măsuri incompatibile cu articolele 34, 35 și 36 din TFUE și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. Comisia consideră că aceste măsuri au un efect echivalent unei restricții cantitative la export (articolul 35 din TFUE) și unor restricții cantitative la import (articolul 34 din TFUE) și nu pot fi justificate în temeiul articolului 36 din TFUE.
De asemenea, Comisia a constatat că legislația croată încalcă obligațiile de serviciu public și de protecție a consumatorilor prevăzute în Directiva 2009/73/CE. Croația are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României [INFR(2023)2032] pentru restricționarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 și 36 din TFUE , Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică. Comisia Europeană consideră că această măsură are un efect echivalent unei restricții cantitative la export în sensul articolului 35 din TFUE și nu poate fi justificată în temeiul articolului 36 din TFUE. Din aceleași motive, se consideră că măsura încalcă și sus-menționata Directivă privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și Regulamentul privind piața internă de energie electrică. România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Comisia Europeană solicită BULGARIEI, GRECIEI, ITALIEI, CIPRULUI și ROMÂNIEI să întocmească și să trimită copii ale planurilor lor de amenajare a spațiului maritim.
Comisia a adoptat două propuneri de recomandare a Consiliului în contextul Anului european al competențelor pentru a sprijini eforturile statelor membre și ale sectorului educației și formării de a furniza tuturor cetățenilor europeni educație și formare digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă.
Propunerile abordează cele două provocări principale comune identificate atât de Comisie, cât și de statele membre ale UE: 1) lipsa unei abordări la nivelul întregii administrații în ceea ce privește educația și formarea digitală și 2) dificultățile legate de înzestrarea oamenilor cu competențele digitale necesare.
Consolidarea factorilor favorizanți esențiali
În pofida progreselor și a unor exemple excelente în domeniul inovării, eforturile combinate nu au condus până în prezent la transformarea digitală sistemică în educație și formare. Statele membre sunt încă nevoite să depună eforturi mari în vederea obținerii unor niveluri suficiente de investiții în infrastructura de educație și formare digitală, în echipamente și în conținutul educațional digital, în formarea digitală (perfecționare) a cadrelor didactice și a personalului, precum și în monitorizarea și evaluarea politicilor de educație și formare digitală.
Propunerea de „Recomandare a Consiliului privind factorii favorizanți esențiali pentru succesul educației și formării digitale” invită toate statele membre să asigure accesul universal la educația și formarea digitală incluzivă și de înaltă calitate, pentru ca să se abordeze decalajul digital, care a devenit și mai evident în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acest lucru ar putea fi realizat prin crearea unui cadru coerent de investiții, guvernanță și formare a cadrelor didactice pentru o educație digitală eficace și favorabilă incluziunii. Ea propune orientări și acțiuni pe care statele membre le pot urmări pentru a pune în aplicare o abordare la nivelul întregii administrații și cu mai multe părți interesate, precum și o cultură a inovării ascendente și a digitalizării, condusă de personalul din domeniul educației și formării.
Îmbunătățirea predării competențelor digitale
Cea de-a doua provocare identificată este legată de nivelurile diferite ale competențelor digitale în cadrul diferitelor segmente ale populației și de capacitatea sistemelor naționale de educație și formare de a aborda aceste diferențe. Propunerea de „Recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare” abordează fiecare nivel de educație și formare. Aceasta invită statele membre să înceapă din timp, prin furnizarea de competențe digitale într-un mod coerent, la toate nivelurile de educație și formare, lucru care poate fi asigurat prin stabilirea unor obiective progresive și prin instituirea unor intervenții specifice pentru „grupurile prioritare sau greu accesibile” specifice. Propunerea solicită statelor membre să sprijine informatica de înaltă calitate în școli, să integreze dezvoltarea competențelor digitale pentru adulți și să abordeze deficitul de profesioniști TIC prin adoptarea unor strategii incluzive.
Proiect-pilot pentru un certificat european de competențe digitale
O acțiune esențială a Comisiei va fi facilitarea recunoașterii certificării competențelor digitale. În acest scop, Comisia va desfășura, împreună cu mai multe state membre, un proiect-pilot privind certificatul european de competențe digitale. Certificatul urmărește să sporească încrederea în certificarea competențelor digitale și acceptarea acestora în întreaga UE. Astfel, oamenilor li se vor recunoaște la scară largă, rapid și ușor competențele digitale de către angajatori, furnizorii de formare și multe alte entități. Rezultatele proiectului-pilot vor fi prezentate în cadrul unui studiu de fezabilitate privind certificatul european de competențe digital către sfârșitul anului. Certificatul final european de competențe digitale va fi implementat în 2024, pe baza rezultatelor proiectului-pilot și a constatărilor studiului.
Etapele următoare
Comisia invită statele membre să adopte rapid cele două propuneri de recomandare a Consiliului prezentate astăzi.
Pornind de la dialogul structurat reușit și de la grupul de coordonatori naționali, Comisia va înființa un Grup la nivel înalt pentru educația și competențele digitale pentru a sprijini punerea în aplicare a celor două recomandări.
Context
Cele două propuneri prezentate astăzi se bazează pe concluziile dialogului structurat privind educația și competențele digitale, în cursul căruia Comisia a colaborat cu statele membre ale UE pe tot parcursul anului 2022. Prin deceniul digital, UE urmărește să se asigure că, până în 2030, 80 % dintre adulți vor deține cel puțin competențe digitale de bază, iar numărul specialiștilor TIC angajați în UE va atinge 20 de milioane. Obiectivul dialogului a fost de a spori angajamentul privind educația și competențele digitale și de a contribui la accelerarea eforturilor la nivelul UE, astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele pentru 2030 în acest domeniu. În plus, propunerile sunt în concordanță cu pilonul esențial al drepturilor și principiilor digitale europene privind solidaritatea și incluziunea, care prevede că toată lumea ar trebui să aibă acces la internet și la competențe digitale, fără ca nimeni să fie lăsat în urmă.
Propunerile pun în aplicare cele două priorități strategice ale Planului de acțiune pentru educația digitală: promovarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță și îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor digitale pentru transformarea digitală. Planul de acțiune solicită o cooperare mai strânsă la nivel european în domeniul educației digitale pentru a se aborda provocările și oportunitățile generate în perioada pandemiei de COVID-19 și pentru a se prezenta ocazii pentru comunitatea de educație și formare (profesori și studenți), pentru factorii de decizie politică, pentru mediul academic și pentru cercetători la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional. Acesta este un factor-cheie pentru realizarea viziunii unui Spațiu european al educației până în 2025 și contribuie la realizarea obiectivelor Agendei pentru competențe în Europa, ale Planului de acțiune privind Pilonul social european și ale Busolei pentru dimensiunea digitală 2030. Prin promovarea și îmbunătățirea competențelor digitale ale europenilor, pachetul de astăzi este, de asemenea, un rezultat esențial al Anului european al competențelor.
Propunerea se bazează pe analiza efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, identificând principalele lecții și tendințe care au apărut în urma dialogului structurat, a cererii de contribuții și a planurilor de reziliență și redresare ale statelor membre ale UE.
Drepturi procedurale: Comisia lansează o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva ȚĂRILOR DE JOS și a ROMÂNIEI pentru transpunerea incorectă a dreptului de a fi asistat de un avocat și de a comunica după arestare.
Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Țărilor de Jos [INFR (2023) 2007] și României [INFR (2023) 2004] pentru netranspunerea corectă a Directivei privind dreptul de a fi asistat de un avocat și de a comunica după arestare (Directiva 2013/48/UERO•••). Scopul directivei este să se asigure că suspecții și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale, precum și persoanele căutate în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (MEA) sunt asistate de un avocat încă din primele etape ale procedurilor; și că persoanele private de libertate pot informa și comunica cu persoane terțe, cum ar fi angajatorul sau membrii de familie, precum și cu autoritățile consulare.
Legislația neerlandeză prevede excepții de la dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor MEA, care nu sunt permise în temeiul directivei. România nu a transpus în mod corect excepțiile de la dreptul ca o persoană terță să fie informată cu privire la privarea de libertate și condițiile legale în care o persoană suspectată sau acuzată poate alege să nu își exercite dreptul de a fi asistată de un avocat. Țările de Jos și România au acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare de soluționare a deficiențelor identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită acestor state membre un aviz motivat.
Combaterea rasismului și a xenofobiei: Comisia trimite o scrisoare suplimentară de punere în întârziere prin care solicită ROMÂNIEI să transpună în mod corect dreptul Uniunii privind discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură
Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere [INFR (2016) 2075] pentru transpunerea incorectă a normelor UE privind rasismul și xenofobia (Decizia-cadru 2008/913/JAI a ConsiliuluiRO•••). Obiectivul Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal este asigurarea faptului că formele grave de manifestare a rasismului și xenofobiei, cum ar fi instigarea publică la violență sau la ură, sunt pedepsibile cu sancțiuni penale efective, proporționate și cu efect de descurajare în întreaga Uniune Europeană. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. România a răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, iar în iunie 2022 a adoptat o nouă legislație menită să soluționeze problemele de transpunere incorectă semnalate de Comisie. Comisia a evaluat cu atenție noua legislație și a concluzionat că modificările rezolvă problemele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere. Cu toate acestea, noua legislație adaugă un element care restrânge domeniul de aplicare al incriminării discursurilor de incitare la ură, într-un mod care este incompatibil cu decizia-cadru. Din acest motiv, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare de remediere a deficiențelor identificate. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită României un aviz motivat.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) anunță finalizarea proiectului Tech Ac@demy. Proiectul a fost implementat în perioada ianuarie 2021-decembrie 2022 de Centrul de Consultanta si Management al Proiectelor EUROPROJECT (CCMP EUROPROJECT).
Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat „creșterea participării angajaților din regiunile Sud Vest, Sud Muntenia și Sud Est, la programele de formare profesională continuă, prin oferirea de cursuri de dezvoltare a competențelor digitale și prin promovarea importanței formării profesionale și participării la programe de formare profesională continuă”.
Grupul țintă al proiectului a fost „format din 763 angajați (inclusiv persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale), cu domiciliul/reședința în regiunile Sud Vest, Sud și Sud Est, cu vârstă cuprinsă între 25 și 64 ani. Dintre aceștia, 554 de persoane s-au regăsit într-una din categoriile următoare:
– persoane cu nivel scăzut de calificare
– persoane din mediul rural
– persoane cu vârstă peste 40 ani.
Fiecare cursant a beneficiat de 10 ore de consiliere profesională pentru stabilirea acțiunilor viitoare și identificarea nevoilor de instruire conform aptitudinilor actuale. Ulterior, toți cursanții au participat la IT Bootcamp, un program accelerat de 80 de ore de dezvoltare a competențelor digitale, 757 dintre ei obținând o diplomă recunoscută ANC”.
Proiectul Tech Ac@demy a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.
IRINA SUĂTEAN , senior associate Filip & Company
și ILINCA POROJAN-GHEAJĂ,associate Filip & Company
Legea nr. 102/2023 prin care se introduc o nouă serie de modificări în domeniul autorizării lucrărilor de construcții, urbanismului și contenciosului administrativ („Legea”) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 322 din 18 aprilie 2023. Deși a fost adoptată de Parlamentul României încă din noiembrie 2022, intrarea în vigoare a Legii a fost încetinită de formularea unei obiecții de neconstituționalitate respinsă cu unanimitate de Curtea Constituțională în 22 februarie 2023.
Noile modificări vor intra în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării Legii în Monitorul Oficial.
Construcții și urbanism – Modificările în materia autorizării lucrărilor de construcții
Legea introduce o serie de prevederi în legătură cu publicitatea autorizațiilor de construire, menite să asigure o informare efectivă a oricăror persoane interesate.
Potrivit Legii, după comunicarea autorizației de construire, dar înainte de începerea lucrărilor, titularul acesteia va trebui să realizeze următoarele formalități:
să noteze autorizația de construire în cartea funciară a imobilului în cauză;
să publice într-un ziar de largă răspândire numărul și data autorizației, precum și titlul obiectivului de investiții – Legea nu menționează dacă ziarul trebuie să fie național ori local, însă având în vedere că potențialele persoane interesate să atace autorizația fac parte, de regulă, din comunitatea unde investiția se realizează, considerăm suficientă publicarea într-un ziar local de largă răspândire; și
să plaseze panoul privind investiția într-un loc vizibil din șantier, obligație ce exista deja în sarcina investitorilor în temeiul Ordinului nr. 63/1998 privind obligația afișării la loc vizibil a panoului de identificare a investiției.
În plus față de aceste modalități de publicitate întreprinse pe cheltuiala titularului, autoritatea emitentă este obligată să publice informațiile referitoare la principalele condiții de îndeplinit în termen de maximum 30 zile de la data emiterii autorizației. Printre condițiile considerate obligatoriu de publicat de către autoritate amintim POT (procentul de ocupare a terenului), CUT (coeficientul de utilizare a terenului), suprafețele, precum și dacă a fost solicitat/obținut avizul de la autoritatea competentă în domeniul protejării patrimoniului cultural, respectiv avizul autorității competente pentru protecția mediului. Conținutul autorizației de construire se consideră adus la cunoștința organismelor sociale interesate la data finalizării ultimei formalități de publicitate, indiferent dacă aceasta este realizată de titular sau de către autoritate.
Mai mult, Legea introduce și posibilitatea publicului interesat și a organismelor sociale interesate de a consulta la sediul autorității emitente informațiile referitoare la condițiile principale pentru executarea respectivelor lucrări de construire, precum și a oricăror documente considerate publice.
Măsurile adiționale de asigurare a publicității sunt dublate de reglementarea unor termene speciale în care organismele sociale interesate pot introduce acțiune în anularea autorizației de construire sau cereri de intervenție accesorie sau principală în astfel de litigii:
în situația în care plângerea prealabilă trebuie introdusă (respectiv în ipoteza în care autorizația de construire nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice), organismele sociale interesate trebuie să depună plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data ultimei formalități de publicitate.
Totodată, termenul pentru introducerea cererii de anulare, suspendare, intervenție accesorie și intervenție principală este de 60 zile și curge de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă/ data împlinirii termenului legal în care autoritatea ar fi trebuit să formuleze un răspuns la plângerea prealabilă.
în cazul în care plângerea prealabila nu este obligatorie (situația în care autorizația de construire a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice), termenul pentru introducerea de către organismele sociale interesate a cererilor menționate mai sus este de 60 zile și curge de la data ultimei formalități de publicitate.
În plus, în materia urbanismului, Legea introduce un termen special de prescripție de 1 an de la aprobare pentru atacarea hotărârilor de aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către organismele sociale interesate, prin derogare de la termenul general de 5 ani de la aprobare, prevăzut de art. 64 alin. (3) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
În reglementarea acestor termene speciale, Legea face referire expresă la organismele sociale interesate. Prin urmare, orice alte persoane interesate vor fi ținute de termenele generale în materia contenciosului administrativ, astfel cum sunt detaliate mai jos, respectiv de termenul general prevăzut de art. 64 din Legea 350/2001 privind atacarea hotărârilor de aprobare a documentațiilor de urbanism
Litigii – Modificările în materia contenciosului administrativ
Legea modifică și trei dintre cele mai folosite texte din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ („Legea contenciosului administrativ”)[1]. Modificările vizează în esență termenele de formulare a acțiunilor în anularea și suspendarea actelor administrative.
Termenul de introducere a acțiunii – art. 11
Prima modificare vizează termenul de formulare a acțiunii în anulare în contencios administrativ. Legea introduce o nouă literă d1) la articolul 11 alin. (1) prin care precizează că, în cazul actelor administrative pentru care plângerea prealabilă nu mai e obligatorie, termenul de prescripție de 6 luni pentru introducerea acțiunii în anulare va curge de la data luării la cunoștință a conținutului actului.
Deși noul alineat pare că se referă la toate actele exceptate de la formularea plângerii prealabile (adică toate categoriile de acte enumerate în art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ), din expunerea de motive a Legii rezultă că inițiatorii acesteia erau preocupați specific numai de una dintre aceste categorii – și anume, categoria actelor individuale care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. Într-adevăr, aceasta era de fapt singura categorie de acte pentru care nu exista deja o reglementare în cuprinsul art. 11 cu privire la începutul curgerii termenului de 6 luni. Această intenție nu a transpărut ca atare și în Lege.
Dincolo însă de acest aspect, momentul ales de legiuitor – data luării la cunoștință a conținutului actului – e susceptibil de a ridica câteva semne de întrebare în practică:
noua prevedere nu distinge între situația beneficiarului actului individual și cea a terțului – ca regulă, în filosofia Legii contenciosului administrativ, data luării la cunoștință a existenței sau a conținutului actului este stabilită pentru acțiunile introduse de terți, iar cea a comunicării pentru acțiunile introduse de beneficiari;
stabilirea datei cunoașterii conținutului actului și pentru beneficiar poate genera complicații probatorii – în ceea ce îl privește pe beneficiar, ar trebui să opereze o prezumție de cunoaștere a conținutului actului de la momentul comunicării acestuia; în ce măsură însă beneficiarul ar putea să răstoarne această prezumție prin probe contrare, va rămâne de văzut;
de multe ori, data cunoașterii conținutului actului este anterioară momentului în care actul devine irevocabil ca urmare a intrării în circuitul civil și a producerii de efecte juridice – așadar, aplicarea acestei dispoziții va conduce în unele situații la o suprapunere între termenul de formulare a plângerii prealabile și termenul de formulare a acțiunii în anulare.
Suspendarea executării actului – art. 14
Legea cuprinde două modificări cu privire la acțiunea în suspendarea executării actului administrativ formulată pe cale separată:
Legea introduce un termen de 30 de zile pentru formularea acțiunii în suspendare în temeiul art. 14 pentru actele care nu mai pot fi revocate Posibil cea mai periculoasă dintre modificări și cu cel mai mare impact practic, limitarea termenului de formulare a acțiunii în suspendarea actelor care nu mai pot fi revocate (pentru că au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice) ridică probleme din perspectiva dreptului de acces la justiție. În practică, există situații în care una dintre condițiile necesare pentru suspendare – paguba iminentă – apare după 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului. Or, în aceste situații, în urma modificărilor aduse Legii contenciosului administrativ, persoana vătămată nu va mai avea acces la acțiunea în suspendare prevăzută de art. 14.
Legea clarifică momentul de la care curge termenul limită de 60 de zile pentru introducerea acțiunii în anulare – în urma modificării, persoana vătămată care a recurs la remediul prevăzut de art. 14 va trebui să introducă acțiunea în anularea actului administrativ în termen de 60 de zile de la introducerea cererii de suspendare
Deși înainte de modificare Legea contenciosului administrativ nu prevedea expres momentul de la care începe curgerea termenului de 60 de zile, exista o interpretare statornicită (inclusiv prin decizii ale Curții Constituționale) în sensul că termenul curge de la data soluționării cererii de suspendare. Urmare a modificării, acest moment va fi înlocuit cu cel al introducerii cererii de suspendare, scurtând semnificativ timpul aflat la dispoziția persoanei vătămate pentru formularea acțiunii în anulare.
Solicitarea suspendării prin acțiunea principală – art. 15
Ultima modificare vizează tot acțiunea în suspendarea actului administrativ introdusă pe cale separată, însă în temeiul art. 15 din Legea contenciosului administrativ, adică după formularea acțiunii în anulare.
Înainte de modificare, Legea contenciosului prevedea că o astfel de cerere de suspendare poate fi introdusă oricând până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare. Legea vine să scurteze acest termen, precizând că cererea de suspendare poate fi formulată în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în anulare.
Concluzii
În materia autorizării lucrărilor de construire, Legea introduce noi formalități de publicitate în vederea aducerii la cunoștința publicului interesat a conținutului autorizației de construire. Aceste modificări sunt menite să securizeze circuitul civil și să curme situațiile în care autorizațiile de construire sunt atacate în instanță la perioade lungi față de emiterea acestora, iar în multe cazuri chiar într-un stadiu avansat ori chiar după finalizarea lucrărilor de construire. În plus, Legea introduce și o serie de dispoziții speciale privind cererea de anulare a autorizației de construire sau a hotărârilor de aprobare documentațiilor de urbanism introduse de organismele sociale interesate.
În materia contenciosului administrativ, modificările par mici dar privesc texte cât se poate de relevante și uzitate în practică: termenul de introducere a acțiunii în anulare și termenele relevante în materia acțiunii în suspendare. Ele se vor aplica acțiunilor introduse de orice persoană vătămată (nu doar de organismele social interesate) și cu privire la orice tip de act administrativ (nu doar cu privire la actele emise în domeniul construcțiilor și urbanismului).
[1]O analiză detaliată a acestor modificări se poate regăsi în articolul Scurtă radiografie a ultimelor discrete propuneri de modificare a Legii contenciosului administrativ adoptate de Parlamenul României la finalul anului 2022, Irina Suătean, publicat în Forum AUBD – Forum Juridic nr. 1/2023 și disponibil la:
Mai mult de jumătate din companiile din piața imobiliară se așteaptă la restrângerea activității și a investițiilor în domeniu, pe fondul incertitudinilor legate de evoluția conflictului din Ucraina, însă o proporție apropiată (46%) estimează o creștere a randamentelor medii pentru investițiile existente în acest an, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2023, derulat în trei țări din regiune, respectiv Polonia, Cehia și România. În această privință, jucătorii din România sunt cei mai optimiști – doar 10% se așteaptă la o scădere a randamentelor în perioada menționată, față de 14% în Cehia și 36% în Polonia.
Activitatea economică din regiune, în ansamblu, ar urma să se deterioreze anul acesta, susțin 61% dintre participanții la studiu. Cu toate acestea, cei mai mulți investitori spun că își vor majora portofoliul prin noi achiziții (44%), pe când 39% iau în calcul sistarea planurilor de investiții.
Grupul rezultat în urma tranzacției urmărește un plan de consolidare, expansiune internațională și transformare într-un furnizor de top de soluții tech pentru servicii de curierat.
Alsendo, furnizor de soluții tech pentru gestionarea livrărilor în Europa Centrală, susținut de investitorul specializat în transformare ESG, Abris Capital, a achiziționat Ecolet, lider în servicii B2X de livrare în România și Bulgaria.
Fondată în 2019, Ecolet deservește aproximativ 5.000 de clienți – în special afaceri mici și medii. Achiziția curentă se bazează pe un raționament strategic puternic, fiind gândită pentru a susține expansiunea internațională a Alsendo și pentru a-i oferi o matrice imediată de funcționare pe piețele de curierat din România și Bulgaria.
Tranzacția actuală urmează unei serii de tranzacții pe plan local de tip bolt-on, precum și a altora considerabile de tip add-on: Sendit, o platformă de servicii de coletărie din Polonia (iulie 2021); Zaslat, o platformă de soluții tech de livrare cu focus pe consumatori și clienți corporate din Cehia și Slovacia (septembrie 2022) și Innoship, un furnizor SaaS de software pentru curierat din România (octombrie 2022).
Achiziția va consolida poziția de leadership a Alsendo pe piața din România și va susține tranziția companiei de la tipologia de broker de curierat tradițional la un furnizor de administrare a livrărilor pe bază de soluții tech, cu o amprentă regională. În urma acestei achiziții, Alsendo va urmări atât consolidarea companiei, cât și a poziției sale de lider tech prin transformare digitală, prin noile servicii dedicate tuturor segmentelor de clienți.
Edgar Kolesnik, partener la Abris Capital Partners, comentează: „Acesta este cel mai recent pas în strategia Alsendo de a crea cel mai mare furnizor de soluții tech de gestionare a livrărilor în Europa Centrală, pe măsură ce generăm creștere internațională și crearea de valoare printr-un proces buy-and-build. Achiziția Ecolet pune bazele poziției Alsendo pe piața din România și explorează potențialul de cross-selling în cadrul platformei mai ample de business, în special cu Innoship, completând oferta lor tech.”
Alsendo (cunoscut anterior sub denumirea de apaczka) este cel mai mare furnizor de soluții de administrare a serviciilor de curierat din Europa Centrală și operează ca intermediar end-to-end de expediere a livrărilor, dedicat platformelor de e-commerce, marketplaces, organizații globale și IMM-uri, colaborând cu jucători de top pe piața regională de curierat. Abris a achiziționat Alsendo în noiembrie 2020, având un plan de a capitaliza pe creșterea continuă a segmentului de e-commerce la nivel global, urmărind în același timp implementarea unui program ambițios și organic de expansiune prin achiziții.
Marcin Susmanek, COO Alsendo, adaugă: „Suntem încântați să ne unim forțele cu echipa excelentă de la Ecolet și ne așteptăm la o integrare facilă, pe baza modelului pe care l-am implementat deja la Alsendo, în urma achizițiilor anterioare. Vom continua să transformăm Alsendo într-un furnizor de top de soluții tech de gestionare a livrărilor în Europa Centrală. Ne uităm în continuare la implementarea planului ambițios de a uni sinergiile dintre Ecolet și grupul mai amplu Alsendo.”
Alexandra Guja, Management Board Member la Ecolet, declară: „Acesta este un pas ce reflectă o evoluție excelentă pentru Ecolet și abia așteptăm parteneriatul nostru cu Alsendo și Abris. Uniunea cu Alsendo ne va permite să construim pe baza bunelor practici din ambele companii, să diversificăm oferta de produse și să creștem împreună. Mai mult, vom urma o serie de pași pentru a profesionaliza în continuare operațiunile noastre și pentru a dezvolta echipa.”
MyCar Assistant, aplicația românească concepută ca un asistent digital auto complex, care răspunde la toate nevoile proprietarilor de mașini, continuă să se dezvolte și implementează noi funcționalități disponibile pentru șoferi, prin care aceștia au posibilitatea de a beneficia rapid și facil de o mașină de înlocuire în perioada în care autoturismul personal se află în service pentru reperații, în urma unui accident în care au fost partea păgubită. Mai mult, de la finalul lunii, aceștia vor putea identifica prin aplicație și cea mai apropiată stație ITP.
Creată pentru a veni în sprijinul șoferilor, ca o aplicație mobilă gratuită de gestiune a datelor scadente pentru mașini personale și flote, MyCar Assistant dezvoltă noi funcționalități menite să ușureze și să eficientizeze cât mai mult posibil administrarea unui autoturism și rezolvarea nevoilor și problemelor acestora. Din aplicația MyCar Assistant, prin parteneriatul cu Autonom Assistance, șoferii au acum opțiunea de a solicita o mașină de înlocuire în caz de accident, costul aferent închirierii acesteia fiind suportat în întregime de către compania de asigurări a șoferului vinovat de producerea accidentului.
„Continuăm să dezvoltăm MyCar Assistant și să adăugăm noi funcționalități menite să ușureze cât mai mult posibil viața șoferilor. Prin parteneriatul cu Autonom Assistance, cea mai recentă opțiune le permite acestora să solicite direct din aplicație un autoturism de înlocuire în caz de accident, extrem de simplu și de eficient, pentru că știm cât de importantă este mobilitatea și asigurarea unei mașini de schimb în astfel de situații”, a declarat Cristian Astaloș, fondator MyCar Assistant.
Pentru soluționarea cererii și întocmirea dosarului, șoferii trebuie să introducă în aplicație o serie de informații privind dauna, urmând ca reprezentanții Autonom Assistance să ia legătura cu solicitanții în vederea documentelor necesare, pentru a le pune acestora la dispoziție un autoturism de schimb. Autonom beneficiază de cea mai nouă și diversificată gamă de autoturisme la nivel național, iar mașina de înlocuire pusă la dispoziție va fi dintr-o clasa similară cu cea a șoferului care înregistrează cererea. Toate detaliile despre condițiile necesare pentru a beneficia de o mașină de înlocuire pot fi consultate aici: https://www.my-car.co/masina-de-inlocuire/.
De asemenea, de la finalul lunii aprilie, prin aplicația MyCar Assistant va fi disponibilă și o nouă opțiune care permite identificarea celei mai apropiate stații ITP. În funcție de localizare, șoferii vor putea căuta cea mai apropiată stație, având posibilitatea fie să efectueze o programare telefonic, fie să primească asistență și să fie ghidați direct până la locație. Pentru început, vor fi disponibile în aplicație peste 800 de stații ITP la nivel național, urmând ca funcționalitatea să fie extinsă pe viitor.
MyCar Assistant este o aplicație gratuită pentru persoanele fizice, dar și pentru companii până la un număr de 5 autovehicule înregistrate și este disponibilă pentru descărcare din App Store, Google Play sau prin aplicația Web pentru laptop-uri sau tablete.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că, de la începutul anului, a soluționat prin negociere 73 de litigii între consumatori și bănci aflate pe rolul instanțelor din 18 județe. Instanțele din județul Argeș sunt primele care recomandă, în mod oficial, concilierea. Referitor la acest aspect, CSALB prezintă următoarea analiză:
Tot mai multe procese dintre consumatori și bănci purtate în instanță ajung să se rezolve amiabil, în cadrul CSALB.
De la începutul anului au fost soluționate, prin negociere în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB), 73 de litigii aflate pe rolul instanțelor din 18 județe ale României. Din 2021 până acum, peste 280 de litigii din instanță s-au rezolvat în afara cadrului procesual pentru că părțile au dorit și au reușit să găsească o soluție prin negociere, în cadrul CSALB.
Până la mijlocul lunii aprilie 2023 au fost rezolvate mai multe dosare provenite din instanță decât în tot anul 2021. În aceste cazuri procesele s-au oprit, iar consumatorii și băncile au decis să negocieze și să ajungă la un compromis, cu ajutorul unui conciliator CSALB. În majoritatea cazurilor banca aflată în proces cu consumatorul a recomandat varianta concilierii, alternativă la instanță, iar consumatorul a acceptat-o și a completat cererea pe site-ul csalb.ro. Sunt și situații în care judecătorii au făcut astfel de recomandări părților aflate în litigiu.
Tribunalul Specializat Argeș și Judecătoria Pitești sunt primele instanțe din țară care recomandă în mod oficial, prin intermediul judecătorilor, concilierea dintre consumatori și bănci/IFN-uri.
Ciprian Tița
Ciprian Tița, Președinte Tribunalul Specializat Argeș: „Concilierea oferă avantaje reale atât consumatorilor, cât și băncilor și ar trebui popularizată oficial la nivelul tuturor instanțelor deoarece diversitatea soluţiilor care se pot obţine în cadrul acestei proceduri este imposibil de obţinut în justiţie.
Cele două principale argumente care pledează pentru apelarea la soluționarea alternativă sunt timpul considerabil mai redus și costurile pe care procedurile judiciare le implică atunci când cererile formulate sunt cel puțin parțial nefondate, iar reclamantul este obligat la plata cheltuielilor de judecată. Soluționarea alternativă oferă un grad mai mare de certitudine în condițiile în care modificarea amiabilă a contractelor este într-o mai mare măsură sub controlul părților.
Primul termenul de judecată este cel mai potrivit moment pentru a fi recomandată concilierea de către judecători. Am observat că cea mai eficientă cale este comunicarea directă, în ședință, către părți și avocații acestora, însoțită de amânarea cauzei pentru a le da răgazul să apeleze la această alternativă.
Dosarele financiar-bancare au cel mai ridicat nivel de complexitate şi presupun un efort pe măsură atât din partea instanţelor de judecată în ceea ce priveşte soluţionarea acestora, cât şi din partea părţilor şi a avocaţilor acestora în a declanșa şi urmări desfăşurarea proceselor. De aceea, aportul CSALB la degrevarea instanțelor este foarte important. Nu de puține ori instanțele sunt asaltate cu loturi de dosare care nu se fundamentează pe o analiză juridică consistentă sau pe o practică statornicită a instanței, ci pe un mit care se răspândește cumva difuz și nedocumentat cum că în instanță poți obține anumite soluţii. Conștientizarea pe care o poate aduce procedura de conciliere prin intermediul CSALB îi poate pune la adăpost pe beneficiari de realitatea dură a costurilor unui proces pierdut.”
Dragoș Crînguș
Dragoș Crînguș, Președinte Judecătoria Pitești: „Consider că face parte din rolul nostru de judecători să promovăm mijloacele alternative de soluţionare a litigiilor, mai ales în contextul actual în care instanţele de judecată sunt din ce în ce mai încărcate, gradul mediu de complexitate al cauzelor creşte în fiecare an, iar politica de resurse umane nu este foarte stabilă şi echilibrată. Avantajul concilierii stă în marja mai mare de negociere decât cea permisă de limitele unui proces. Hotărârea judecătorească are un cadru mai rigid, limitat de normele legale. De cele mai multe ori, cadrul procesului conduce la pronunţarea unor hotărâri care, deşi legale şi temeinice, nu mulţumesc părţile, uneori chiar nicio parte în litigiu. Dreptatea este făcută cu respectarea legii, dar ea nu este resimţită și la nivel personal. De aceea, un cadru în care părţile pot negocia direct și îşi pot prezenta direct aşteptările, propunerile, solicitările, poate conduce la o dreptate resimţită cu adevărat şi poate stopa o stare conflictuală, litigioasă.
Pentru un judecător, litigiile în domeniul financiar-bancar prezintă o complexitate foarte ridicată, ceea ce implică eforturi considerabile pentru studiul lor, cercetarea judecătorească (de multe ori sunt necesare expertize complexe, multidisciplinare), deliberare, pronunţare şi, în final, motivarea hotărârii. Nu este de neglijat nici faptul că instanţele de fond, în cazul nostru Judecătoria Piteşti, au un colectiv de judecători tineri şi fără o specializare efectivă a categoriilor de litigii pe care le soluţionează. Există Judecătorii la care se intră în complet mixt, fiind necesar să judeci atât penal, cât şi civil, de la plângeri contravenţionale până la clauze abuzive sau insolvența persoanei fizice. Având în vedere domeniul de activitate, consider că potenţialul CSALB este unul uriaş, iar cele peste 200 de dosare venite din instanţă pot deveni foarte uşor 2.000, să spunem.”
Alexandru Păunescu
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul CSALB: „Creșterea constantă a numărului de procese stinse în instanță pentru a fi soluționate în cadrul CSALB ne face să credem că acest trend va continua în perioada următoare. Sperăm că tot mai multe bănci vor realiza utilitatea acestui demers, nu doar la nivel reputațional, ci și financiar. Pe de altă parte, ne dorim ca judecătorii din cât mai multe instanțe să recomande părților concilierea. Numai anul acesta CSALB a soluționat amiabil procese venite din instanțele a 18 județe, cele mai multe din Cluj, de unde au venit 20 de dosare.
Uitându-ne la cât durează un litigiu în instanță, la costurile pe care le generează, la faptul că poziția părților este una de confruntare, am recomandat colegilor din departamentele juridice ale băncilor comerciale, în calitate de director al Direcției Juridice din Banca Națională a României, să facă tot ce pot, din perspectivă legală, să nu ajungă în instanță cu consumatorii. Iar dacă se află deja într-o astfel de ipostază, să încerce soluționarea amiabilă a litigiilor în cadrul CSALB.
În timp ce în instanță un proces dintre consumatori și bănci poate dura câțiva ani, soluționarea alternativă are un termen maxim de 90 de zile, iar anul trecut durata medie a unei concilieri a fost de doar 25 de zile. Cel mai important avantaj al concilierii, față de instanță, constă în capacitatea conciliatorilor de a judeca în echitate, față de judecătorul care este încorsetat de prevederile legii. Nu spunem că legea nu presupune prin ea însăși echitate și dreptate, dar este incomplet să spunem că un judecător face dreptate. El face dreptate în condițiile legii, pe când un conciliator CSALB face dreptate având în vedere mai mulți parametri socio-umani și poate ține cont de situația fiecărui consumator în parte, dincolo de prevederile legii la care se poate raporta sau nu.”
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Atragerea de talente este o provocare și mai mare pentru companii în 2023, în contextul în care piața locală a muncii se confruntă cu un puternic deficit de candidați, atât calitativ, cât și cantitativ, iar recrutarea pentru poziții de experți poate dura până la 6 luni. În aceste condiții, BestJobs, una dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România, lansează HIRE, un serviciu care ajută companiile să angajeze candidatul potrivit cu normă întreagă, pe proiecte sau în regim de freelancing. Cu ajutorul consultanților HIRE, companiile optimizează costurile procesului de recrutare și reduc timpul de căutări ale candidaților potriviți și cu 45%.
Pe piața muncii din România, candidații care se găsesc cel mai greu din cauza disponibilității reduse sunt în sectoare precum Construcții, HoReCa, Producție/ Logistică sau Transporturi. La acestea, se adaugă domeniile care suferă din cauza deficitului calitativ, cauzat de lipsa de specialiști cu formare dedicată, precum IT/ Telecom, Agricultură/ Zootehnie sau Inginerie, potrivit analizei BestJobs.
Procesul de recrutare arată diferit și în funcție de nivelul de experiență sau de categoria de candidați, eforturile necesare în recrutare și formare pentru pozițiile specializate (experți, middle și top management) fiind semnificative, iar costurile ridicate. Astfel, timpul mediu de angajare ajunge și la 60 de zile în cazul „gulerelor albe” și al pozițiilor frecvent deschise, dar poate ajunge până la 6 luni, în cazul persoanele înalt calificate („gold collars”), foarte căutate pe piața muncii, esențiale în operațiunile de business, după cum arată statisticile BestJobs.
„Dacă în cazul deficitului cantitativ, soluția cel mai adesea folosită de companii este importul de forță de muncă din țări din afara Uniunii Europene, în cazul deficitului calitativ, rezolvarea este și mai complicată, mai ales când dezvoltarea afacerii depinde de echipe bine pregătite și complete. La BestJobs, sprijinim companiile să eficientizeze procesul de recrutare și, prin serviciul HIRE, le punem la dispoziție consultanți dedicați, cu ajutorul cărora să identifice mult mai rapid și optim candidații potriviți. Până acum, companiile care au apelat la experții HIRE au reușit să angajeze în cel mult o lună pentru roluri pentru care înainte alocau și 60 de zile”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
HIRE, cea mai completă soluție de recrutare de pe piață, ajută companiile să angajeze candidatul potrivit cu normă întreagă, pe proiecte sau în regim de freelancing. În acest sens, specialiștii HIRE realizează profilul candidatului ideal, scanează piața, identifică și evaluează talentele de top în raport cu cerințele angajatorului și locul de muncă disponibil, iar ulterior realizează selecția celor mai potriviți candidați. În plus, companiile primesc suport specializat pe tot parcursul procesului de recrutare.
Prin strategiile personalizate, consultanții HIRE ajută la stabilirea unui profil corect al candidatului, pas care influențează semnificativ succesul procesului de recrutare. Astfel, ei îi îndrumă pe angajatori în crearea unui set complet de abilități necesare, aliniat la piața din care face parte clientul, cultura organizațională, valorile și direcția de dezvoltare a companiei.
SEOUL/HAGA – Dacă democrația ar avea propriul ceas al apocalipsei, astăzi ar arăta două minute până la miezul nopții. Conform celei mai recente analize a Varieties of Democracy (un institut independent de cercetări cunoscut sub numele de V-Dem, n.trad.), 72% din populația lumii a trăit în autocrații anul trecut, față de 50% în urmă cu un deceniu. Pentru prima dată în mai mult de două decenii, există mai multe regimuri autoritare decât democrații liberale – și nu facem mare lucru pentru a aborda această amenințare.
Răsturnarea de situație a fost uluitoare. În Filipine, Ferdinand „Bongbong” Marcos Jr. a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut, la 36 de ani după ce o revoltă populară a dat jos dictatura tatălui său. În Brazilia, milioane de oameni încă refuză să accepte înfrângerea fostului președinte Jair Bolsonaro în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Invazia Rusiei în Ucraina i-a forțat pe cetățenii celei din urmă să se ridice împotriva unui ocupant criminal. Și în Egipt, ultimele vestigii de rezistență la autocrație au fost aruncate în derizoriu. Pe fiecare continent, politicienii iliberali prezintă democrația ca pe o impracticabilă relicvă istorică.
Trebuie să facem mai mult pentru a opri acest rapid regres al democrației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când democrația fusese amenințată în mod similar, lumea liberă a acționat la unison pentru a crea o mai pașnică ordine mondială. Sistemul multilateral care a fost înființat în 1944 la Bretton Woods, New Hampshire și crearea un a mai târziu a Națiunilor Unite au condus la decenii de relativă stabilitate și cooperare internațională în domeniul drepturilor omului.
Ne aflăm astăzi într-un moment similar – la o cotitură importantă. Conflictul actual dintre autocrație și democrație se dispută nu numai pe câmpul de luptă și pe arena politică, ci și pe rețelele de socializare și pe ecranele de televiziune. O presă credibilă și independentă este esențială pentru ca democrația să prevaleze.
Fără mass-media de încredere, imparțială, nu ne putem face cunoscute fapte reale, concrete; fără presă factuală și fără informații autentice, nu putem avea răspundere politică sau alegeri corecte; și fără alegeri corecte, democrația nu poate supraviețui. Și totuși, exact când avem mai mare nevoie, jurnalismul de real interes public, bazat pe fapte concrete, e pe moarte. Continua scădere a veniturilor din publicitate limitează drastic capacitatea organizațiilor de știri de a informa cetățenii, de a-i trage la răspundere pe cei puternici și de a relata subiecte importante.
Eșecul modelului de afaceri al presei a dus la două decenii de prăbușire a veniturilor, la reducerea costurilor și la concedieri. Mii de organizații de știri din întreaga lume s-au închis, iar multe altele au fost achiziționate de actorii politici drept vehicule pentru răspândirea propagandei. Numai China a cheltuit aproximativ 6,6 miliarde de dolari din 2009 încoace pentru a-și consolida influența media internațională, iar Rusia a cheltuit anul trecut cel puțin 1,5 miliarde de dolari pentru eforturi similare.
Prin comparație, eforturile internaționale de susținere a jurnalismului independent sunt mărunte. Potrivit unui raport al Centrului pentru Asistență Media Internațională (ce urmează a fi publicat), o astfel de finanțare s-a ridicat la 385 de milioane de dolari în 2019 – doar aproximativ 0,3% din asistența pentru dezvoltare internațională. Iar asta este îngrozitor de insuficient. Finanțatorii publici și privați trebuie să mărească sprijinul pentru organizațiile media la cel puțin 1% din asistența globală pentru dezvoltare, oferind astfel un plus de un miliard de dolari pe an pentru a sprijini jurnalismul de interes public.
Provocarea definitorie a timpului nostru – salvarea democrației- trebuie să fie un efort colectiv. Pe 30 martie, administrația președintelui american Joe Biden a organizat al doilea Summit pentru Democrație, care a avut ca scop să facă democrațiile „mai receptive și mai rezistente”. Primul summit a avut loc (virtual, online) în decembrie 2021 și s-a încheiat cu mai mulți șefi de stat – inclusiv Biden, prim-ministrul neozeelandez de atunci Jacinda Ardern și președintele francez Emmanuel Macron – angajându-se să ofere sprijin Fondului Internațional pentru mass-media de interes public (IFPIM).
IFPIM este prima instituție multilaterală de acest fel care urmărește să sporească reziliența economică a instituțiilor de știri și să introducă o nouă paradigmă pentru jurnalismul de interes public în următorul deceniu. IFPIM a primit contribuții financiare de aproape 50 de milioane de dolari de la 16 donatori, inclusiv șapte guverne și nouă firme și organizații filantropice. Mulți dintre acești finanțatori contribuie pentru prima dată la sprijinul semnificativ global al presei. De la ultimul summit, IFPIM a finanțat 11 instituții de știri din zece țări, inclusiv Brazilia, Ucraina, Niger, Tunisia și Columbia.
Și totuși, fondurile noastre sunt doar o fărâmă din miliardele pe care autocrații le cheltuiesc pentru a-și consolida rețelele de diseminare a dezinformării. Pe parcursul acestui an, statele democratice trebuie să intensifice angajarea de fonduri semnificative pentru a întări lupta pentru mass-media independentă. Democrațiile bogate, care au înțeles de multă vreme importanța unei prese libere, inclusiv țările G7, trebuie să-și mobilizeze vastele resurse pentru a sprijini crearea unui ecosistem informațional global mai rezistent la dezinformare. Firmele private, care se bazează pe informații exacte pentru a prospera, trebuie să își asume un rol proeminent în acest efort, angajând capital pentru a remedia eșecul pieței care a slăbit jurnalismul de interes public.
Sprijinul pentru mass-media de interes public nu este nostalgia pentru vreo măreață epocă. Capacitatea de a accesa în timp real informații precise este esențială pentru o democrație care funcționează bine. Pentru a se apăra împotriva valului în creștere al autoritarismului, știrile bazate pe fapte concrete trebuie să fie ușor accesibile tuturor. Ceasul apocalipsei democrației liberale se apropie de miezul nopții. Trebuie să acționăm acum – sau să regretăm indecizia noastră în timpul lungului întuneric tiranic ce urmează.
Maria Ressa, co-fondatoare și co-președinte al Fondului internațional pentru mass-media de interes public, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru munca sa de jurnalist de investigație în Filipine. Nishant Lalwani este CEO al Fondului Internațional pentru Media de Interes Public.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Copyright: Project Syndicate, 2023.
Certificatele gratuite din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) vor fi eliminate treptat începând cu 2026
Transportul rutier și clădirile vor fi incluse în noul ETS II din 2027
Un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru a proteja industria Uniunii și pentru a crește nivelul de ambiție în domeniul climei la nivel mondial
Un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu scopul de a combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate
Parlamentul European a adoptat reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE, inclusiv pentru sectorul aerian și maritim, mecanismul de ajustare la frontieră și un nou fond social.
Parlamentul a aprobat marți acordurile încheiate cu țările Uniunii la sfârșitul anului 2022 cu privire la mai multe acte legislative cheie care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta este planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a fost adoptată cu 413 de voturi pentru, 167 împotrivă și 57 abțineri. Ea crește nivelul de ambiție al ETS. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele acoperite de ETS trebuie reduse cu 62 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. De asemenea, ea elimină treptat certificatele gratuite pentru companii din 2026 până în 2034 și creează un nou ETS II separat pentru carburanții din transportul rutier și pentru clădiri, care va stabili prețul emisiilor din aceste sectoare începând cu 2027 (sau 2028 dacă prețurile la energie sunt excepțional de ridicate).
Parlamentul a votat să includă în ETS, pentru prima oară, emisiile de GES din sectorul maritim (500 de voturi pentru, 131 împotrivă and 11 abțineri) și a convenit să revizuiască ETS pentru aviație (463 de voturi pentru, 117 împotrivă și 64 abțineri). Astfel, se vor elimina treptat, până în 2026, certificatele gratuite acordate sectorului aviatic și se va promova folosirea combustibililor de aviație derivați din surse regenerabile.
Un nou instrument de ajustare la frontieră
a emisiilor de dioxid de carbon
Cu 487 de voturi pentru, 81 împotrivă și 75 abțineri, Parlamentul a adoptat normele care reglementează noul mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Acesta urmărește să stimuleze țările din afara Uniunii să își crească nivelul de ambiție în materie de climă și să garanteze că eforturile UE și globale în domeniul climei nu sunt subminate de relocarea producției din Uniune către țări cu politici mai puțin ambițioase.
CBAM reglementează fierul, oțelul, cimentul, aluminiul, îngrășămintele, electricitatea, hidrogenul și, în anumite condiții, emisiile indirecte. Importatorii acestor bunuri vor trebui să plătească diferența dintre prețul carbonului plătit în țara de producție și prețul certificatelor de emisii de carbon din EU ETS.
CBAM va fi introdus treptat între 2026 și 2034, în mod sincronizat cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite din EU ETS.
Un fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice care va combate sărăcia energetică
Parlamentul a adoptat cu 521 de voturi pentru, 75 împotrivă și 43 abțineri acordul încheiat cu țările Uniunii de a crea în 2026 Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF), pentru a garanta că tranziția climatică va fi echitabilă și incluzivă din punct de vedere social. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport care sunt afectați în mod deosebit de sărăcia energetică și a transporturilor vor beneficia de acest fond. Atunci când va fi pus în aplicare integral, fondul va fi finanțat prin licitarea certificatelor ETS II în valoare de până la 65 de miliarde EUR, cu un procent suplimentar de 25% acoperit din resurse naționale (însumând un total estimat de 86,7 miliarde EUR).
Prin adoptarea acestor acte legislative, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor ca UE să realizeze și să accelereze tranziția verde (exprimate în propunerile 3(1), 3(8), 3(9), 11(1) și 11 (7) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei).
Grupul KMG International a semnat o nouă facilitate de credit sindicalizat în valoare totală de 531,8 milioane de dolari, cu posibilitatea de majorare până la 600 milioane de dolari, care va fi utilizat de companiile KMG International – Rompetrol Rafinare SA (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), Rompetrol Downstream SRL (divizia de retail – benzinării Rompetrol, depozite de carburanți) și KMG Rompetrol SRL (divizia de management a Grupului în România) – pentru finanțarea capitalului de lucru și pentru susținerea strategiei de extindere a activității comerciale, inclusiv pentru refinanțarea împrumutului sindicalizat existent, în valoare de 435 milioane de dolari.
Banca Comercială Română SA a acționat în calitate de coordonator, aranjor principal mandatat, bookrunner, agent de documentație, garanții și creditor, alături de băncile: ING Bank NV prin ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank SA și UniCredit Bank SA în calitate de aranjori principali mandatați și creditori, Alpha Bank România SA, în calitate de aranjor și creditor, precum și Garanti Bank SA și OTP Bank România SA, în calitate de creditori.
BCR anunță că „facilitatea sindicalizată este garantată de către KMG International NV și va fi utilizată de entitățile din România ale Grupului KMG International pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și pentru refinanțarea împrumutului sindicalizat existent, semnat inițial în anul 2015. Documentația prevede, de asemenea, o clauză de tip acordeon care va permite împrumutanților să acceseze noi fonduri de până la 600 milioane de dolari, în funcție de nevoile de finanțare necesare implementării strategiei de extindere a activității comerciale.
Instituțiile financiare creditoare au fost asistate de firma internațională de avocatură Clifford Chance, prin biroul său de la București, Clifford Chance Badea SPRL.
Manuela Trisnevschi, manager Departament energie și utilități, Corporate Coverage, BCR: „KMG International/Rompetrol are un rol strategic în securitatea energetică a României, cu obiective constante și oportunități de creștere pe plan regional și internațional. Rolul nostru este să susținem companiile care investesc în dezvoltarea angajaților, care creează și susțin locuri de muncă cu valoare adaugată, prin modernizare, retehnologizare și diversificarea portofoliului de produse.”
Grația Popescu, Senior Banker Loan Syndication BCR: „Această nouă finanțare sindicalizată arată capacitatea KMG International de a-și securiza sursele de finanțare de la băncile partenere și de a consolida poziția cheie a grupului pe piața energetică din România, dar și la nivel regional. De altfel, pentru noi, la BCR, este o prioritate să susținem companiile care stimulează potențialul României și să le oferim servicii de aranjare și administrare pentru finanțări sindicalizate complexe.”
BCR reamintește că, „deținut integral de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas, KMG International îşi desfăşoară principalele operaţiuni în Europa de Est şi Asia Centrală. Cu aproximativ 6.000 de angajaţi, principalele activităţi derulate de Grup constau în operaţiuni comerciale majore cu petrol şi produse petroliere (trading), rafinare şi petrochimie, distribuţie (retail) şi marketing, precum şi alte servicii în domeniul petrolului, precum foraj, servicii la sondă și servicii industriale integrate EPCM (inginerie, aprovizionare, construcţii, project management).
În România, grupul operează rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare şi complexă unitate internă de prelucrare) şi Vega Ploieşti (unic producător de bitum şi hexan în România), dar şi singura divizie de petrochimie. La acestea, se adaugă o amplă reţea de distribuţie carburanţi în regiunea Mării Negre, atât prin subsidiarele Grupului (România, Republica Moldova, Bulgaria şi Georgia), cât şi prin diverşi parteneri din regiunea Europei Centrale şi de Est (Turcia, Serbia sau Grecia)”.
Investitorii individuali din România se așteaptă la un 2023 profitabil, dar încrederea lor în economia locală rămâne scăzută, arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. În timp ce politicienii discută pe larg despre deficitul bugetar și datoria suverană în creștere a României, investitorii sunt mai preocupați de inflație și situația geopolitică.
Încrederea investitorilor români în economia locală s-a îmbunătățit ușor în 2023, dar este în continuare scăzută. Dacă în prezent 62% dintre investitorii chestionați nu sunt încrezători în modul în care evoluează economia românească în acest an, în martie 2022 acest procent era de 69%. Întrebați despre piața imobiliară, majoritatea investitorilor (52%) au menționat că nu au încredere în evoluția pozitivă a acesteia. Acest sentiment înregistrează, de asemenea, o ușoară îmbunătățire față de acum un an când era de 57%.
În ciuda sentimentului negativ cu privire la economia României, marea majoritate a investitorilor sunt încrezători în ceea ce privește locurile lor de muncă (78%) și în ceea ce privește veniturile și standardul de viață (76%). Acest lucru este firesc dacă luăm în considerare faptul că piața forței de muncă din România este rezilientă, cele mai recente date arătând că șomajul ajustat sezonier a scăzut ușor la 5,5% în februarie 2023, de la 5,6% în luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel din septembrie anul trecut.
Întrebați despre riscurile care îi preocupă în acest an, investitorii români au indicat că sunt cel mai îngrijorați de creșterea inflației, de conflictele internaționale și de o potențială recesiune a economiei globale. O recesiune a economiei românești se află abia pe locul patru în topul îngrijorărilor investitorilor dar la mica distanță de primele trei. În ciuda discuțiilor aprinse despre creșterea abruptă a datoriei suverane a României, acest subiect îi îngrijorează doar pe 5% dintre investitori, în timp ce 10% sunt îngrijorați de o potențială creștere a taxelor și impozitelor.
În general, sondajul relevă o atitudine foarte pozitivă în ceea ce privește așteptările investitorilor privind randamentul portofoliilor de investiții în 2023, 90% dintre aceștia declarând că va fi un an profitabil, în timp ce doar 6% spun că se așteaptă la pierderi. Femeile și bărbații, în egală măsură, consideră că acesta va fi un an profitabil. Deși rezultatele sondajului sunt apropiate în toate regiunile geografice ale României, există totuși unele diferențe ușoare. Cei mai mulți pesimiști în privința rezultatelor anticipate pentru 2023 provin din Nord-Vest, în timp ce optimiștii se află în sud-estul României.
Inițiativa sprijină combaterea crimelor cripto și susține eforturile continue ale Binance de a sprijini autoritățile de reglementare și legislative
Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume ca volum, colaborează cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) și susține un workshop parte din programul global de pregătire a autorităților legislative. Evenimentul a reunit oficiali care urmăresc active și manageri din cadrul ANABI, precum și anchetatori financiari, analiști și poliție judiciară.
În ultimul an, echipa Binance Investigations a desfășurat și a participat la peste 70 de ateliere de lucru împotriva infracțiunilor cibernetice și financiare, alături de forțele de ordine din diverse țări, inclusiv Argentina, Australia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Franța, Germania, Italia, Israel, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Filipine, Portugalia, Spania, Suedia, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Ucraina și Marea Britanie.
Programul de instruire este condus de lideri din echipa Binance Investigations, formată din cei mai experimentați foști anchetatori de criptomonede din forțele de ordine ale agențiior specializate din UE și SUA.
„Protejarea utilizatorilor este prioritatea numărul unu, în cadrul Binance. Ne angajăm să contribuim la prevenirea infracțiunilor financiare, pentru a crea un ecosistem sigur. Scopul nostru este să ne unim forțele cu instituțiile specializate din România, pentru prevenirea criminalității cibernetice. Suntem bucuroși să împărtășim experiența noastră cu partenerii noștri de aplicare a legii și să le sprijinim eforturile de a proteja sistemul financiar al României de activitățile criminale”, declară Kyrylo Khomiakov, General Manager CEE, Binance.
În România, workshop-ul a fost condus de Jarek Jakubcek, șeful departamentului Law Enforcement Training al Binance și Melanie Lefebvre, Senior LE Trainer. Programul a inclus sprijin Binance pentru investigații, birourile de recuperare și gestionare a activelor, politici împotriva spălării banilor și o discuție despre inițiativele de prevenire a criminalității.
Cornel Călinescu, Director General ANABI, afirmă: „Acest eveniment contribuie la exercițiul de consolidare a capacităților desfășurat de autoritățile române în combaterea infracțiunilor grave și a utilizării sporite a criptomonedelor. Politica națională de recuperare a activelor promovată de Ministerul Justiției și ANABI evidențiază necesitatea de a avea o abordare a grupului de lucru atunci când se confruntă cu active de mare valoare și atipice. Aceasta face parte din misiunea noastră comună UE și internațională de a perturba structurile criminalității organizate, concentrându-ne pe infracțiunile cu prioritate ridicată și specifică și distrugând modelul lor de afaceri”.
„Lucrăm îndeaproape cu forțele de ordine pentru a identifica și urmări conturile suspecte și activitățile frauduloase, contribuind la lupta împotriva finanțării terorismului, a ransomware-ului, a traficului de persoane, a abuzului asupra copiilor și a infracțiunilor financiare”, a declarat Jarek Jakubcek, șeful departamentului Law Enforcement Training al Binance.
„Pe măsură ce tot mai multe autorități de reglementare, agenții de aplicare a legii și părți interesate din sectorul privat se uită mai îndeaproape la cripto, observăm o cerere crescută de formare, pentru a ajuta la informarea despre și combaterea infraciunilor cripto. Pentru a răspunde acestei cereri, ne-am întărit echipa și desfășurăm mai multe training-uri, alături de autoritățile de reglementare din întreaga lume”.
Scăderile accentuate ale inflației depășesc unele dintre provocările recente pentru economia globală.
Băncile centrale se apropie de sfârșitul ciclului de întărire a politicii monetare, parțial ca răspuns la tensiunile recente din sistemul bancar.
Reducerea presiunilor pe lanțurile de aprovizionare și rezilienţa pieței forței de muncă sprijină redresarea economică, dar incertitudinea privind perspectivele de viitor rămâne ridicată.
KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% și o inflație de 5,3% pentru 2023.
Perspectivele economiei globale au luat o turnură pozitivă în prima parte a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se atenueze. Dar, după cum arată cea mai recentă prognoză KPMG, menținerea tensiunilor geopolitice și provocările interne în piețe cheie încetinesc revenirea economică la rate susținute de creștere. Prețurile globale ale energiei au revenit la nivelurile anterioare invaziei din Ucraina. Acest fapt, combinat cu reducerea prețurilor mărfurilor și alimentelor, ne așteptăm să contribuie la diminuarea presiunilor inflaționiste pentru restul anului 2023.
În pofida recentelor știri pozitive privind inflația, marile economii ale lumii – cel mai recent Marea Britanie și SUA – se confruntă cu presiuni interne, fapt ce întârzie ameliorarea sustenabilă a condițiilor în aceste piețe și scăderea sustenabilă a inflației. Situația nuanțată și complexă din fiecare țară, regiune și teritoriu exercită o presiune fără precedent asupra băncilor centrale, generând temeri că inflația de bază ar putea rămâne ridicată pe o perioadă mai îndelungată de timp și că prețurile vor rămâne ridicate, având în vedere condițiile economice încordate, inclusiv cele legate de piața forței de muncă. Îngrijorările legate de buna funcționare a sistemul bancar internațional ar putea complica și mai mult lucrurile pentru băncile centrale, care vor fi nevoite să includă riscurile legate de stabilitatea financiară în planurile de readucere a inflației la țintă.
KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% în 2023 și 2,6% în 2024, în timp ce inflația globală este de așteptat să scadă la 5,3% în 2023 și apoi la 3,2% în 2024, iar rata șomajului este preconizată să rămână stabilă în 2023, la 5,2%, înainte să crească la 5,4% în 2024.
„În pofida rezilienţei pieței forței muncii și a îmbunătățirii perspectivelor inflației, ne așteptăm ca creșterea economică globală să fie relativ modestă în următorii doi ani și să rămână sub media sa pe termen lung. Creșterea globală este de așteptat să fie influențată de redresarea economiei chineze și de un avans relativ puternic în unele piețe emergente, în timp ce zona euro și economia SUA vor contribui mai puțin la aceasta în următorii doi ani. Riscurile la adresa perspectivelor rămân în mare parte ridicate, având în vedere volatilitatea de pe piețele financiare. Economia globală a suferit o serie de șocuri semnificative în ultimii trei ani – pandemia de Covid-19 și conflictul Rusia-Ucraina – și s-a confruntat cu o creștere majoră a datoriei publice și a ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Este posibil ca ramificațiile unora dintre aceste măsuri să aibă un efect întârziat și încă rămâne să vedem impactul lor total și modul în care interacționează”, spune Yael Selfin, economist șef, KPMG în Marea Britanie.
Deteriorarea finanțelor publice din ultimii trei ani va limita efectul politicii fiscale în stimularea creșterii economice. Guvernele din întreaga lume au cheltuit sume semnificative, mai întâi pentru a-și proteja economiile de efectele Covid-19 și, ulterior, pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de prețurile mai mari la energie. Aceste acțiuni au dus datoria publică la niveluri istorice ridicate, lăsând astfel mai puțin spațiu pentru politici fiscale expansioniste. Cheltuielile federale sunt preconizate să scadă în SUA, în pofida avansului cheltuielilor cu infrastructura, în timp ce în China sprijinul fiscal s-ar putea intensifica, ca urmare a redeschiderii economiei. Majorarea ratelor dobânzilor a făcut ca aceste niveluri mai mari ale datoriilor să devină mai costisitoare, punând și mai multă presiune asupra finanțelor guvernamentale.
Presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare a scăzut semnificativ în ultimele luni, în timp ce costurile de transport s-au redus și ele. Acest lucru ar trebui să contribuie la atenuarea unor presiuni inflaționiste și la îmbunătățirea capacității de aprovizionare. Comerțul global rămâne la un nivel relativ redus, deși ne-am aștepta să se redreseze în acest an, pe măsură ce fluxurile comerciale se normalizează odată cu redeschiderea economiei chineze. Este de așteptat ca tensiunile geopolitice să continue să exercite o oarecare presiune asupra fluxurilor comerciale pe termen mediu. Se așteaptă, de asemenea, ca consumul privat să crească în acest an, pe măsură ce încrederea consumatorilor în Europa se îmbunătățește, deși ea continuă să rămână încă la un nivel relativ scăzut.
„Cum revenim la o creștere sustenabilă, pe termen lung, este marea întrebare cu care se confruntă consiliile de conducere ale companiilor și decidenții politici din întreaga lume în acest moment. Unele dintre cele mai mari temeri legate de inflație – avansate pe scară largă la sfârșitul anului trecut – au fost atenuate de acțiuni politice directe și proactive, orientate în special spre reducerea prețurilor la energie. Există, de asemenea, semne că prețurile altor mărfuri și alimente încep în sfârșit să scadă – ajutând consumatorii și companiile care s-au confruntat cu o criză semnificativă a fluxurilor financiare.
Acțiunile întreprinse în lunile următoare vor juca probabil un rol semnificativ în ritmul și natura redresării economice la nivel mondial. Prognozele KPMG arată că nivelul de ocupare al forței de muncă ar trebui să rămână robust, chiar și având în vedere anunțurile recente de concediere din domeniul sectorului de tehnologie – un semn că întărirea pieței muncii din perioada post-pandemie arată puține semne de relaxare. Este un indiciu al complexității cu care se confruntă lumea astăzi. Cifrele favorabile privind ocuparea forței de muncă sunt adesea prezentate ca un exemplu de condiții dinamice ale pieței, dar ele pot reflecta, de asemenea, provocările cu care se confruntă băncile centrale în timp ce încearcă să jongleze cu așteptările salariale, condițiile de creditare înăsprite și pericolul mereu prezent ca orice escaladare a conflictului în Ucraina ar putea aduce inflația înapoi în prim plan. Avantajul unei piețe puternice a muncii, împreună cu un nivel relativ ridicat al economiilor personale în rândul consumatorilor – în special în Europa și America – înseamnă că am putea începe să vedem un avans mai robust al consumului, conducând la o revenire către o creștere internă mai lentă dar constantă pe piețele cheie”, potrivit Regina Mayor, Principal, Senior Energy Advisor, KPMG în S.U.A.
Creșterea economică a României a depășit așteptările în 2022, avansând cu 4,8%. O contribuție sporită a investițiilor la creșterea PIB, îndeosebi în a doua parte a anului 2022, a contrabalansat încetinirea consumului privat. Este de așteptat ca acest impuls să continue și în 2023, deși cu o intensitate mai redusă, datorită impactului negativ pe care ratele mai mari ale dobânzilor îl va avea asupra ritmului de creștere economică. Cu toate acestea, economia României este de așteptat să avanseze cu 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune. Inflația a atins peste 16% la sfârșitul anului trecut, însă previziunile pentru 2023 indică o înjumătățire a acesteia, determinată de scăderea prețurilor la materiile prime și energie.
Ramona Jurubita, KPMG
„Inflația este văzută de multe companii din România ca o provocare cheie în contextul macroeconomic actual. În timp ce creșterea cu 18% a salariului minim de la începutul anului 2023 va ajuta gospodăriile să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflație, sprijinind astfel consumul, această creștere semnificativă ar putea menține și o presiune ascendentă asupra inflației viitoare. Sentimentul economic s-a îmbunătățit marginal în ultimul an, iar perspectivele de creștere au rămas bune. În ultimele trimestre s-a înregistrat un avans al investițiilor în economie, iar menținerea acestei tendințe, sprijinită de sumele substanțiale oferite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE, ar fi benefică pentru creșterea economică și ar ajuta la reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente” spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România.
Compania Națională Poșta Română îi sprijină pe clienții nevăzători și adaptează primul oficiu poștal astfel încât, atunci când o persoană cu deficiențe de vedere îi trece pragul, să obțină cu ușurință informațiile necesare deplasării în interiorul oficiului și a accesării serviciilor poștale, fără a avea nevoie de un însoțitor.
Oficiul Poștal București 39 se află, începând de astăzi, la dispoziția oricărei persoane cu deficiențe de vedere din cele 100.000 care trăiesc în România. Cu ajutorul societății Framinor care a instalat, în cadrul subunității, un sistem high-tech pentru asigurarea orientării în spațiul înconjurător a persoanelor cu deficiențe de vedere, acestea vor ști ce servicii găsesc în oficiul poștal, unde anume sunt situate ghișeele, cum să ajungă neînsoțiți la un ghișeu sau cum să iasă din oficiul poștal.
Sistemul Step-Hear constă într-o aplicație care se descarcă gratuit în telefonul mobil și care, în momentul în care se interconectează cu senzorii instalați în oficiul poștal, va comunica un mesaj audio pre-înregistrat care conține toate informațiile necesare deplasării și accesibilității clienților. Astfel, persoanele cu deficiențe de vedere se vor putea descurca singure în interiorul oficiilor poștale, doar folosind această aplicație.
Tot în cadrul Oficiului Poștal București 39, Asociația Alfabetul Scripor a oferit gratuit mai multe dispozitive pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere:
felicitări tactilo-vizuale tipărite în alfabetul limbii române, alfabetul Braille și în alfabetul tactil al culorilor – Scripor;
etichete de uz general, tipizate, cu reprezentarea tactilo-vizuală a culorilor (pot fi folosite pentru identificarea culorilor ouălor de Paști, a globurilor de Crăciun, pentru documente sau accesibilizarea electrocasnicelor, etc);
jocul tactil Alb & Negru;
kituri de tastatură în alfabetul Braille;
kituri pentru accesibilizarea ascensoarelor;
planșe cu alfabetul Braille și alfabetul culorilor;
cecograme – acestea sunt trimiteri poștale prezentate deschise, însemne pe hârtie specială destinate doar pentru folosința nevăzătorilor, care se admit gratuit în oficiile poștale dacă sunt expediate ca trimiteri neînregistrate şi în sistem Neprioritar.
Toate acestea vor fi vândute în curând și în oficiile poștale.
Alfabetul Scripor este, de fapt, alfabetul tactil al culorilor – un concept bazat pe extinderea alfabetului Braille. Aceasta permite fiecărei persoane cu deficiențe de vedere să citească, să scrie, să înțeleagă, să-și amintească, să diferențieze și să identifice culorile în mod eficient.
„Ne bucură faptul că putem aduce beneficii celor cu deficiențe de vedere și că putem contribui, într-o mică măsură, la ușurarea vieții acestora. Încă o dată, Poșta Română își demonstrează rolul social și își arată sprijinul pentru persoanele vulnerabile, contribuind prin acest parteneriat la incluziunea socială și la înlăturarea barierelor de mobilitate pentru nevăzători”, a declarat Valentin Ștefan, Directorul General al Companiei Naționale Poșta Română.
OP București 39 este situat în Șoseaua Iancului nr. 5-7, sector 2, București, o zonă frecventată de persoane cu deficiențe de vedere, aflându-se în proximitatea Asociației Nevăzătorilor din România.
Acțiunea este un proiect-pilot urmând ca, în funcție de interesul acordat și de cerințele clienților cu astfel de nevoi, să adaptăm și alte oficii poștale cu sistemul Step-Hear.
Sonda Jupiter Icy Moons Explorer (Juice) a ESA a fost lansată cu ajutorul unei rachete Ariane 5 de la Centrul spațial european din Guyana Franceză pe 14 aprilie la ora 14:14 CEST. Lansarea reușită marchează începutul unei călătorii ambițioase pentru descoperirea secretelor lumilor oceanice din jurul planetei gigantice Jupiter.
În urma lansării și separării de rachetă, Centrul European de Operațiuni Spațiale (ESOC) al ESA din Darmstadt, Germania, a confirmat captarea semnalului prin intermediul stației terestre New Norcia din Australia, la ora 15:04 CEST. Panourile solare ale sondei spațiale, cu o lungime de 27 m, s-au depliat în forma lor specifică încrucișată la ora 15:33 CEST, asigurându-se astfel că Juice poate călători în afara sistemului solar.
„ESA, împreună cu partenerii săi internaționali, se îndreaptă spre Jupiter”, a declarat directorul general al ESA, Josef Aschbacher. „Lansarea spectaculoasă a sondei Juice poartă cu ea viziunea și ambiția celor care au conceput misiunea cu zeci de ani în urmă, îndemânarea și pasiunea tuturor celor care au construit acest aparat incredibil, energia echipei noastre de operațiuni de zbor și curiozitatea comunității științifice mondiale. Împreună, vom continua să împingem limitele științei și ale explorării pentru a răspunde celor mai mari întrebări ale omenirii.”
„Misiunea Juice a devenit realitate datorită conducerii ESA și a efortului și angajamentului a sute de sectoare industriale și instituții științifice europene”, a declarat Giuseppe Sarri, managerul proiectului Juice al ESA. „Am atins această etapă de lansare mult așteptată împreună cu partenerii noștri, NASA, Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială și Agenția Spațială Israeliană, care, de asemenea, au contribuit cu aparatură sau instrumente științifice.”
De la Galileo la Juice
Jupiter, care luminează strălucitor pe cerul nopții, a stârnit fascinație încă de când strămoșii noștri din cele mai vechi timpuri au privit pentru prima dată spre cer. Astronomul Galileo Galilei a adus planeta Jupiter în centrul atenției în 1610, observând-o prin telescop pentru prima dată și descoperind sateliții care gravitează în jurul ei.
Datorită moștenirii lăsate de misiunile anterioare spre Jupiter, știm că trei dintre cei mai mari sateliți ai planetei – Europa, Ganymede și Callisto – dețin cantități de apă sub suprafața lor, în volume mult mai mari decât oceanele de pe Pământ. Acești sateliți de mărimea unei planete ne oferă indicii tentante că ar putea exista condiții pentru viață și în alte locuri decât aici, pe „punctul nostru albastru palid”, iar Juice este echipată pentru a ne aduce cu un pas mai aproape de răspunsul la această întrebare fascinantă.
„Astăzi, am trimis o serie de instrumente științifice revoluționare într-o călătorie spre lunile lui Jupiter, care ne va oferi o imagine rafinată de detaliu, care ar fi fost de neimaginat pentru generațiile anterioare”, a declarat Carole Mundell, directorul științific al ESA.
„Comoara de date pe care sonda Juice a ESA o va oferi va permite comunității științifice din întreaga lume să cerceteze și să descopere misterele sistemului jupiterian, să exploreze natura și habitabilitatea oceanelor de pe alte lumi și să răspundă la întrebări încă nepuse de generațiile viitoare de oameni de știință.”
Explorarea unor noi frontiere
Juice este ultima dintre misiunile științifice spațiale ale ESA lansată cu un Ariane 5, în cadrul unei lungi moșteniri care datează din 1999.
„Ce demonstrație fantastică a capacității Europei de a visa măreț și de a obține rezultate pe măsură”, a declarat Daniel Neuenschwander, directorul Departamentului de transport spațial al ESA. „Putem fi cu toții mândri de Ariane 5 pentru că a făcut posibile misiuni precum Juice și a stabilit un standard atât de înalt pentru noua noastră generație de sisteme de lansare.”
În următoarele două săptămâni și jumătate, Juice va desfășura diversele antene și instrumente care vor studia mediul înconjurător al planetei Jupiter și subsolul sateliților săi de gheață.
O călătorie de opt ani, cu patru zboruri de asistență gravitațională pe lângă Pământ și Venus, va lansa sonda spațială în afara sistemului solar.
„La sute de milioane de kilometri de Pământ și alimentată doar de o fărâmă de lumină solară, o vom ghida pe Juice de-a lungul a 35 de survoluri ale sateliților oceanici ai lui Jupiter spre a colecta datele necesare pentru a aduce oamenii de știință mai aproape ca oricând de aceste destinații fascinante”, spune Ignacio Tanco, managerul operațiuni al sondei spațiale Juice a ESA.
Pentru a zbura pe o traiectorie atât de complexă de la o distanță atât de mare – și mai ales pentru a aduce pe Pământ datele valoroase ale lui Juice – vor fi necesare tehnici de navigație precise, care se vor baza pe antenele spațiale ale ESA din Spania, Argentina și Australia, toate controlate de la distanță de la ESOC.
„Tezaurul științific care va fi primit va avea, fără îndoială, implicații de anvergură asupra modului în care înțelegem sistemul nostru solar și dacă există locuri potențial locuibile dincolo de Pământ – nu doar în vecinătatea noastră cosmică, ci și mai departe, în numărul mare de sisteme de exoplanete care populează universul nostru,” a declarat Olivier Witasse, cercetător științific la proiectului Juice al ESA. „La rândul lor, aceste cunoștințe ne vor transforma în ființe mai bogate, învățând mai multe despre noi înșine, despre originile noastre și despre locul nostru în Univers.”
Hidroelectrica intenționează să preia în chirie un spațiu de birouri în Municipiul București, prin intermediul unei proceduri de selecție de oferte. Spațiul trebuie să aibă între 7.070 și 7.500 metri pătrați și să ofere toate dotările și utilitățile necesare, inclusiv 80 de locuri de parcare. Acesta va găzdui sediul social al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. și trebuie să poată să asigure cele mai bune condiții pentru desfășurarea activităților.
Procedura de selecție este deschisă, iar criteriul de atribuire este calitate-preț. Contractul va fi încheiat pe o perioadă de 10 ani, iar ofertele calificate vor fi evaluate în funcție de criteriile tehnice și financiare specificate în caietul de sarcini.
Anunțul privind procedura de selecție a fost publicat pe site-ul Hidroelectrica la rubrica Informații de interes public\Anunțuri publice începând cu data de 10.04.2023. Ședința de deschidere a ofertelor de închiriere va avea loc în data de 08.05.2023, ora: 11:00, la sediul HIDROELECTRICA S.A.- Bd. Ion Mihalache, nr. 15-17, Et. 10-15, Sect. 1, București.
Hidroelectrica invită toți ofertanții interesați să participe la această procedură de selecție și să ofere cele mai bune soluții pentru îndeplinirea cerințelor tehnice și financiare specificate în caietul de sarcini.
În medie sunt 4.7 milioane de căutări $Cashtag pe zi
420 de milioane de căutări pentru $Cashtags de la începutul anului
498 de milioane de tweet-uri despre afaceri și finanțe la nivel global în primul trimestru al anului 2023
Rețeaua socială de investiții eToro a încheiat un parteneriat cu Twitter pentru a permite utilizatorilor Twitter din întreaga lume să vadă instantaneu prețurile în timp real pentru acțiuni, cripto și alte active atunci când folosesc noua funcție $Cashtags.
Utilizatorii Twitter care efectuează căutări folosind un simbol $Cashtag vor putea vedea mai multe informații pe platforma eToro și vor putea investi. Parteneriatul va acoperi $Cashtag-uri care reprezintă o gamă largă de active pe platforma eToro, de la acțiuni și ETF-uri la cripto și mărfuri.
Yoni Assia, CEO și co-fondator al eToro, a declarat: „Conținutul financiar de pe rețelele de socializare a oferit educație multor persoane care s-au simțit excluse de canalele mai tradiționale. Twitter a devenit o canal indispensabil al comunității de investitori individuali – este locul unde milioane de investitori obișnuiți intră în fiecare zi pentru a accesa știri financiare, a împărtăși cunoștințe și a conversa. Fiind o rețea socială de investiții, eToro a fost construită pe aceste principii – comunitate, schimb de cunoștințe și un acces mai bun la piețele financiare. Schimbul de cunoștințe înseamnă putere, iar prin transformarea efectuării investițiilor într-un efort de grup, putem obține rezultate mai bune și putem avea mai mult succes, împreună.”
Twitter a adăugat datele de prețuri pentru $Cashtags în decembrie 2022, iar funcția a fost adoptată pe scară largă, cu peste 420 milioane de căutări pentru $Cashtags de la începutul anului până în prezent. Există în medie 4,7 milioane de căutări pe zi pentru $Cashtags, activitatea crescând în preajma anunțurilor financiare importante -de exemplu, pe 2 februarie 2023, când Apple și-a publicat câștigurile sale din trimestrul 4/ 2022, căutările $cashtag au atins 8 milioane. Cel mai frecvent utilizat $Cashtag a fost $TSLA (Tesla), iar $SPY (SPDR S&P 500 ETF) și $BTC (Bitcoin) s-au clasat, de asemenea, în top 5(1).
Chris Riedy, vicepreședinte pentru Global Sales & Marketing la Twitter, a declarat: „Twitter este ceea ce se întâmplă și despre ce vorbesc oamenii în acest moment. Credem că schimbările reale încep cu conversia, iar finanțele și investițiile sunt o parte tot mai importantă a acestei conversații. Suntem încântați de parteneriatul cu eToro prin care oferim utilizatorilor Twitter informații suplimentare despre piață și un acces mai mare la oportunitățile de investiții. Twitter va continua să investească în creșterea comunității #FinTwitter.”
Utilizarea în creștere a $Cashtags face parte dintr-o tendință de creștere a discursului financiar pe Twitter. În primele 90 de zile ale anului 2023 au existat 489 milioane de tweet-uri despre afaceri și finanțe la nivel global. 65% dintre tweet-uri au provenit de la utilizatori din grupul de vârstă 18-34 de ani(2).
Sursa: Date interne Twitter, numărul total de căutări care conțin interogarea (cashtag), 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2023, date globale.
Sursa: Date interne Twitter, 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2023, date globale. Numărătoarea se poate suprapune în cazul în care tweet-urile se referă la mai multe subiecte.
Firma de avocatură și consultanță fiscală Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) anunță că „se situează și în 2023 în topul clasamentelor realizate de ghidul britanic The Legal 500, ediția EMEA, publicate recent. Rezultatele cercetării efectuate în rândul caselor de avocatură active din Europa reconfirmă poziția de lider a NNDKP pe piața avocaturii de business din România, compania fiind inclusă în clasamentele realizate pentru 14 arii de practică: Banking & Finance, Capital Markets, Commercial, Corporate and M&A, Dispute Resolution, Employment, Energy and Natural Resources, EU and Competition, Intellectual Property, PPP and Procurement, Real Estate and Construction, Restructuring and Insolvency, Tax, TMT and TMT: Gambling Law.
NNDKP a obținut 11 clasări pe primul loc și alte trei clasări pe poziții de top, în timp ce, la nivel individual, 37 de avocați și consultanți au fost incluși în clasamentele ghidului EMEA 2023 pentru România, fiind recunoscuți ca experți de top în ariile lor de practică, după cum urmează:
3 parteneri incluși în categoria Hall of Fame
10 parteneri au obținut distincția de Leading Invidiuals
9 avocați au obținut distincția de Next Generation Partners
6 avocați sunt incluși la categoria Rising stars
9 avocați sunt menționați la categoria Recommended (în materialul editorial)”
În cadrul cercetării, clienții intervievați cu privire la activitatea firmei în diverse arii de practică au apreciat că avocații NNDKP sunt „profesioniști extrem de bine pregătiți care acoperă toate domeniile de activitate și se concentrează pe înțelegerea atât a nevoilor, cât și a riscurilor, precum și a culturii organizaționale a clientului și a modului în care funcționează activitatea sa, oferind întotdeauna consultanță și soluții personalizate, de înaltă calitate.”
NNDKP reamintește că „este inclusă de peste 20 de ani în clasamentele realizate de The Legal 500 pentru piața avocaturii din România, ocupând în mod constat poziții de top pentru diverse arii de practică”.
The Legal 500 este una dintre cele mai importante publicații de profil ce alcătuiește anual clasamente ale firmelor de avocatură din diverse jurisdicții din lume, inclusiv România. Acestea au la bază cercetări riguroase, ce includ interviuri cu clienții și reprezentanții caselor de avocatură.
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen („NNDKP”) este promotor al avocaturii de afaceri în România de peste 30 de ani, fiind recunoscută ca un pionier al pieței de profil locale.
NNDKP subliniază că „oferă servicii de avocatură și consultanță fiscală complete companiilor active în diverse sectoare ale industriei. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, avocații NNDKP au oferit asistență juridică și reprezentare în tranzacții și proiecte reper pentru evoluția comunității de afaceri din România, inclusiv în domenii inovatoare, considerate încă de nișă și care au implicat atât companii internaționale, cât și antreprenori locali.
Firma reprezintă România în unele dintre cele mai importante asociații profesionale la nivel internațional – Lex Mundi, World Services Group, International Attorneys Club – şi este membru fondator al SEE Legal. NNDKP este clasată în mod constant pe primele poziţii în toate ariile de practică de către Chambers & Partners, Legal500 şi IFLR1000.
NNDKP este de șase ori câștigătoarea prestigiosului premiu Firma de avocatură a anului în România la gala premiilor Chambers Europe, care i-a fost acordat în anii 2022, 2021, 2017, 2013, 2012 și 2009”.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că „industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde euro cauzate de neaderarea României la Schengen” și „solicită măsuri pentru susținerea competitivității transportatorilor români în UE”. În acest sens, transportatorii rutieri prezintă următoarea analiză:
Industria de transport rutier, cel mai mare exportator de servicii al României cu 7,66 miliarde euro în 2022, este cea mai afectată ramură economică de neaderarea la Schengen a României – Stat Membru al UE din 2007.
La 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sunt inacceptabile cozile de zeci de kilometri de camioane la frontierele UE, care blochează activitatea transportatorilor rutieri români și generează poluare 25%-30%, timp de muncă pierdut pentru conducătorii auto români și întârzieri în livrarea mărfurilor către clienți, afectând lanțurile logistice, procesele de producție și aprovizionarea orașelor și ducând la creșterea costurilor pentru transportatorii rutieri și consumatorii finali.
UNTRR solicită autorităților române și europene să intensifice eforturile pentru intrarea României în spațiul european Schengen în 2023, precum și măsuri urgente de susținere a competitivității transportatorilor rutieri români în UE.
IMPACTUL NEADERĂRII LA SCHENGEN DIN PERSPECTIVA TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFĂ
1. Pierderi directe – timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria
» În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit)
» Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minimum 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamnă bani.
» Pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridică la 2,41 miliarde euro, reprezentând pierderile potențiale de venituri și costurile actuale ale transportatorilor. Pentru piața transporturilor rutiere de marfă, aceste pierderi de venituri reprezintă aprox. 15% din valoarea actuală de 15,2 miliarde euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plăti transportatorii.
Sondajul online realizat recent de UNTRR indică faptul că situația industriei transporturilor rutiere din România este agravată de aplicarea obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni, măsură a Pachetului Mobilitate 1 care a intrat în vigoare anul trecut:
– peste 44% din firmele de transport rutier au indicat că nu pot să-și întoarcă camioanele acasă și 30% care își întorc camioanele acasă o fac fără marfă, iar costurile de operare au crescut cu 15-20%
– 58% din firme au semnalat că înregistrează timpi de așteptare la trecerea frontierei de peste 24 h și 41% de peste 10 h
2. Pierderi indirecte – mai puține investiții străine, exporturi mai mici. Neaderarea la Schengen afectează costurile logistice și eficiența fluxurilor de materiale, descurajând investitorii străini care urmăresc eficiența investițiilor. România pierde astfelInvestiții Străine Directe (ISD) care ar putea contribui la reducerea deficitului comercial extern. Calculele specifice eficienței transportului rutier indică faptul că un camion de marfă din România parcurge aprox. 11.000 km/lună, în timp ce unul din Ungaria sau Polonia parcurge aprox. 13.000 km/lună (+18% față de România).
Impact mediu – Poluare inutilă: Camioanele staționare la frontiere poluează inutil, fără a avea o activitate productivă/economică. În principalele puncte de frontieră trec până la 1000 camioane pe zi/sens Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat – estimăm câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționării în coloane.
Impact social – 25%-30% timp de muncă pierdut pentru conducătorii auto români și întârzieri în livrarea mărfurilor către clienți:
Ø Profesia de șofer profesionist nu mai este atractivă în România, adâncind criza de șoferi profesioniști cu care se confruntă transportatorii rutieri. Timpii mari de așteptare în coadă la trecerea frontierei (cel puțin o zi lucrătoare la o cursă externă, dar s-a ajuns și la un maximum istoric de 5 zile de așteptare) sunt un factor important de stres pentru șoferi, nu se pot odihni, iar depășirea timpilor de conducere strict reglementați în UE poate duce la sancționarea șoferilor profesioniști români de către autoritățile europene de control.
Ø Dificultăți în utilizarea șoferilor non-rezidenți pe relații în cadrul UE datorită neapartenenței la Schengen. Transportatorii români nu pot utiliza conducătorii auto nerezidenți în curse internaționale, similar firmelor din țări Schengen. În acest moment conducătorii auto angajați din țări terțe nu pot lucra în UE mai mult de 90 de zile într-un interval de 180 zile.
MĂSURI DE SUSȚINERE NECESARE PENTRU INDUSTRIA TRANSPORTURILOR RUTIERE URMARE PIERDERILOR MAJORE GENERATE DE NEADERAREA ROMÂNIEI LA SCHENGEN
UNTRR – Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat Guvernului României măsuri pentru susținerea competitivității transportatorilor rutieri în UE:
– eliminarea controalelor în frontiera cu Bulgaria și intensificarea eforturilor comune pentru atingerea obiectivului de aderare a României la spațiul Schengen împreună cu Bulgaria în 2023
– neintroducerea unor noi restricții de circulație
– prioritate la frontieră pentru camioanele cu documente vamale procesate care utilizeazãăă sistemul TIR și care au trimise predeclarații electronice TIR-EPD
– facilitarea reală a importului de șoferi extracomunitari, pentru reducerea crizei de șoferi profesioniști, agravate și prin impactul social al neaderării României la Schengen
– măsuri fiscale de susținere pentru industria transporturilor rutiere, puternic afectată de regulile europene privind detașarea șoferilor care operează transporturi rutiere internaționale în UE și de neintrarea României în Schengen:
Ø creșterea plafonului neimpozabil pentru indemnizația de detașare/delegare/clauza de mobilitate de la trei salarii de încadrare la patru salarii de încadrare în cazul șoferilor profesioniști români care operează transporturi rutiere internaționale în UE.
Ø actualizarea cu inflația a nivelului legal stabilit pentru indemnizația zilnică (diurna) în EURO, care nu a mai fost actualizat din 2002 – Raportând la inflația medie anuală și cursul mediu de schimb, nivelul legal al indemnizației zilnice a șoferilor (diurna) ar trebui să crească de la 35 euro/zi în 2002 la valoarea de 76 euro/zi în 2023.
Ø introducerea conceptului de indemnizație de hrană neimpozabilă pentru conducătorii auto detașați care să fie neimpozabilă la nivelul sumelor impuse de țările unde aceasta este obligatorie și să fie opțională și neimpozabilă într-o anumită limită pentru țările unde indemnizația de hrană nu este obligatorie.
Analiza UNTRR privind impactul neaderării la Schengen din perspectiva transportului rutier de marfă este disponibilă aici.
Trăim vremuri complicate în care au loc transformări economice și sociale însoțite de reconfigurări profunde ale modelelor de business și proceselor de muncă. Crizele suprapuse actuale (conflictul din Ucraina, criza energetică, inflația, criza climatică, îmbătrânirea populației) reprezintă doar o parte, într-adevăr importantă, din cauzele acestor transformări. Ele sunt însă într-o mare măsură și rezultatul unui avans firesc al cunoașterii și tehnologiei și în special al transformării digitale.
Așadar, aceste transformări nu trebuie privite exclusiv ca fiind rezultatul nedorit ale unor evoluții și evenimente nefericite declanșate de factori adverși aleatorii ci în bună măsură și ca adaptare la schimbări evolutive ale societății umane. Îmbunătățirile tehnologice și modificările în funcționarea mecanismelor economice și ale societății sunt în cele din urmă răspunsul la provocările generate insuficiența resurselor, efectele perturbatoare tot mai puternice ale activităților umane asupra dinamicii ecosistemului planetar și dinamica populației.
Totuși, aceste procese au devenit tot mai accelerate în ultimii ani, iar șocurile generate de pandemie și apoi de creșterea tensiunilor geopolitice și de război le-au amplificat impactul asupra economiei și societății.
De aceea efortul de adaptare este semnificativ și puternic resimțit de populație, inducând un stres suplimentar în funcționarea sistemelor și o presiune în plus pe termen scurt asupra resurselor (inclusiv financiare). Schimbările pe care le parcurgem, sunt percepute ca o presiune acută de către societate și mediul economic, fie pentru că sunt prea rapide, fie pentru că necesită o redesenare dificilă a modului în care ne obișnuisem să facem lucrurile până acum, sau pentru că pe termen scurt și poate chiar mediu implică costuri de tot felul. Adaptarea este însă necesară pentru că, în noile condiții, vechiul mod de a face lucrurile devine tot mai nesustenabil.
În acest context de schimbare marcat (așa cum se întâmplă mereu) de numeroase incertitudini, tensiuni și căutări de soluții de natură economică, socială și de securitate, instituțiile responsabile să asigure stabilitatea și soliditatea sistemelor plasează între prioritățile de top creșterea gradului de flexibilitate a structurii organizatorice, a modului de organizare a muncii, a proceselor și a tehnologiilor utilizate.
Aceste transformări au cuprins modul de lucru, modul de conducere a echipelor, evaluarea și recompensarea performanței, regândirea cadrului de recrutare, promovare și succesiune.
În prezent, lumea trece printr-un proces de transformare rapidă, unul dintre factorii-cheie în activitatea fiecărei instituții fiind arta de a motiva și implica oamenii în această transformare. Aceasta presupune dezvoltarea unor abilități precum: empatia, ascultarea și sprijinul emoțional oferit celorlalți. Organizațiile care au reușit să se adapteze în timp util la aceste provocări au avut, în mod evident, cel mai mare succes.
Agilitatea organizațională reunește capitalul uman, tehnologia și instituțiile, transformând organizația într-un întreg care este mai valoros decât suma componentelor sale.
Avem oportunitatea de a modela și susține această agilitate prin idei și acțiuni inovatoare, regândind, reimaginând și reinventând modul în care vrem să lucrăm în viitor. Principalele provocări în acest sens vor fi digitalizarea produselor și a serviciilor, precum și susținerea și îmbunătățirea performanței și bunăstării forței de muncă. În același timp, vor trebui minimizate tensiunile legate de schimbare, în vederea asigurării bunăstării personalului și pentru a beneficia de loialitatea acestuia.
Pandemia de COVID-19, accelerarea proceselor privind tranziția către o economie verde și transformarea digitală vor avea un impact pe termen lung asupra oamenilor și societății. COVID-19 a impulsionat creșterea automatizării și utilizării inteligenței artificiale dar în paralel și creșterea importanței acordate guvernanței sociale și un accent sporit pe bunăstarea angajaților.
Conform unei analize a Băncii Mondiale se estimează că activele necorporale ale unei companii, inclusiv capitalul uman și cultura organizațională reprezintă în medie mai mult de jumătate din valoarea de piață a unei companii. Eforturile de a introduce măsuri solide ale capitalului uman în raportarea financiară s-au accelerat în ultimii ani, deoarece există un interes clar și în creștere pe piață pentru înțelegerea modului în care companiile gestionează și măsoară capitalul uman.
Vedem deja modificări de comportament, schimbări în interacțiunile umane, reducerea interesului pentru la locurile de munca din anumite sectoare de activitate și preocuparea mai accentuată pentru echilibrul dintre viața profesională și viața familială sau timpul liber.
În acest context, capacitatea instituțiilor de a se reorganiza și de a-și reconfigura procesele și activitățile va fi un diferențiator important între succes și eșec pe termen lung. Membrii echipelor dețin un rol central în acest scenariu, fiind vitali pentru agilitatea instituțiilor. De aceea, trebuie să căutăm soluții pentru crearea unui cadru propice performanței ridicate, care să stimuleze inovarea și să impulsioneze motivația intrinsecă a salariaților.
Din multe puncte de vedere, progresul științific și tehnologic în domeniul digitalizării crește importanța capitalului uman ca mijloc de obținere a rezultatelor și promovează importanța activităților economice ce implică interacțiune fizică în comparație cu activitatea cognitivă în cadrul producției.
În același timp, cerințele pentru nivelul de formare profesională, abilități digitale, creativitate și adaptabilitate a angajaților devin tot mai ridicate. Aceasta creează provocări dar în esență reprezintă o uriașă oportunitate și un impuls pentru dezvoltarea capitalului uman care dobândește o mare importanță socioeconomică nu numai pentru eficientizarea activității companiilor dar și pentru progresul societății în ansamblul ei, din multiple perspective.
Din perspectiva organizațiilor, capitalul uman este în prezent considerat o sursă importantă de avantaj competitiv (așa cum este și capitalul tehnologic), nu doar „mână de lucru” așa cum era privind în trecut. Totodată, la nivelul societății în ansamblu, investițiile în capitalul uman (sănătate, educație și dezvoltarea abilităților digitale) contribuie la ridicarea nivelului de productivitate a muncii, ceea ce ar trebui să conducă la creșterea valorii adăugate produse în economie, la ritmuri mai ridicate de creștere economică și la îmbunătățirea mai rapidă a standardelor de viață.
Mai mult, capitalul uman este indisolubil legat de activitatea de cercetare-dezvoltare și de inovare, care la rândul lor sunt importante surse de avantaj competitiv pentru organizațiile moderne și pentru competitivitatea țărilor pe piețele regionale și globale, cu impact asupra soldului balanței comerciale, atragerii de capital străin și nivelului datoriei externe.
Recunoașterea acestei realități conform căreia resursele umane contribuie hotărâtor la creșterea rezultatelor organizaționale și la dezvoltarea economică a întregii țări atrage după sine schimbarea perspectivei privind managementul resurselor umane și măsurarea impactului capitalului uman în atingerea obiectivelor propuse, punând accent pe flexibilitate.
În noile condiții, simbioza dintre prioritățile de business ale organizațiilor și prioritățile de viață și de muncă ale salariaților devine astfel unul dintre factorii determinanți ai adaptării cu succes la noua realitate iar flexibilitatea și munca hibridă vor facilita acest proces.
Piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacții semnate și încheiate, a atins 5,4 miliarde euro anul trecut, depășind nivelul prepandemic de 5,2 miliarde euro din 2019, evoluție susținută de tranzacția de peste un miliard euro cu zăcământul Neptun Deep. Dacă la această sumă se adaugă și tranzacțiile anunțate anul trecut, dar care nu au fost încă finalizate, valoarea atinge 6,6 miliarde euro.
de Mircea Bozga, Partener Risk Assurance PwC România
Ultimii trei ani, cu pandemie, război, criză energetică, inflație record și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, au adus val după val de incertitudine și nesiguranță, schimbând modul în care companiile trebuie să evalueze expunerea la riscuri.
Riscurile enumerate mai sus sunt strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că se pot amplifica reciproc, iar impactul poate fi mult mai puternic. Spre exemplu, războiul din Ucraina a adus după sine o criză energetică și o inflație record, care a determinat băncile centrale din întreaga lume să intervină prin majorări ale ratelor dobânzilor. Toate cele trei sunt probleme imediate, care țin prima pagină a ziarelor și s-au intensificat și agravat reciproc, având impact direct pentru creșterea și profitabilitatea companiilor.
De asemenea, ceea ce poate începe ca o breșă tehnologică poate deveni rapid un risc operațional, financiar și reputațional uriaș.
Ce riscuri întrevăd directorii generali pe termen scurt
Având în vedere evenimentele din ultimul an, nu e de mirare că directorii executivi de la nivel global, inclusiv din România, au arătat că pe termen scurt companiile lor sunt expuse din punct de vedere financiar la riscuri precum inflația, volatilitatea economică și riscul geopolitic, după cum arată datele din cel mai recent raport CEO Survey 2023.
Imaginea se schimbă însă pentru perspectivele pe termen mediu (cinci ani), riscurile cibernetice și schimbările climatice alăturându-se inflației, volatilității macroeconomice și conflictelor geopolitice în topul expunerii la risc.
Această deconectare între orizonturile de timp ridică întrebarea dacă directorii executivi riscă să fie luați prin surprindere, deoarece se concentrează mai mult pe amenințările pe termen scurt. În cazul securității cibernetice, atacurile de tip ransomware sunt tot mai frecvente și mai sofisticate și reprezintă o amenințare la adresa afacerilor în orice moment, mai ales în perioade de incertitudine sau schimbări. Spre exemplu, este suficientă lansarea unei noi aplicații destinate consumatorilor, dezvoltarea unei linii de afaceri bazate pe inteligența artificială, extinderea pe o nouă piață, care să creeze, fără să vrea, vulnerabilități cibernetice.
Cum pot evita directorii executivi să cadă pradă riscurilor pe termen mai lung în timp ce încearcă să le gestioneze pe cele pe termen scurt?
Potrivit studiului Digital Trust Insights realizat de PwC, cheia este mobilizarea întregului management al companiei (C-suite) în această direcție. În cazul securității cibernetice, acest lucru poate varia de la faptul că directorii executivi vorbesc public despre angajamentul lor față de securitatea cibernetică până la folosirea influenței lor pentru a inspira schimbări radicale.
Totodată, având în vedere interconectarea dintre riscuri, liderii companiilor trebuie să dezvolte o viziune panoramică a capacităților lor de gestionare a riscurilor, care să depășească analiza tradițională. Aceste capacități ar trebui să includă evaluări periodice care să identifice declanșatorii și semnalele de risc, să ajute companiile să înțeleagă interdependențele dintre riscuri și să propună acțiuni pentru creșterea rezilienței.
Multe organizații nu au un limbaj comun al riscurilor care să le permită să vizualizeze și să ia decizii legate de riscuri în mod productiv. De aceea, este nevoie de investiții în procese și sisteme de gestionare a riscurilor pentru a ajuta o organizație să implementeze o abordare standardizată și coerentă a gestionării riscurilor.
Cifră de afaceri de peste 63 de milioane de lei la finalul lui 2022, în creștere cu 47% față de 2021.
Anul trecut, compania a construit sau a demarat unele dintre cele mai mari centre de date din România, precum Cluster Power Craiova și HUB Servicii Ministerul de Interne.
Primele certificări Uptime Institute în România au fost obținute de echipa de ingineri și specialiști Tema Energy – Tier III Design Certificate și Tier III Facility Certificate.
Tema Energy organizează pe 16 mai 2023 ediția a cincea a DataCenter Forum, singurul eveniment dedicat pieței de data centere și cloud din România, ce reunește cei mai importanți jucători din industrie.
Tema Energy, cel mai cunoscut dezvoltator român de centre de date, anunță afaceri de peste 63 de milioane de lei la finalul lui 2022, în creștere cu 47% față de anul precedent.
Compania este, în prezent, lider pe piața de centre de date din România. De la fondarea sa din 2002, Tema Energy a lucrat cu peste 600 de clienți și a gestionat peste 100 de proiecte de centre de date în cei 20 de ani de activitate.
„Este cea mai bună performanță financiară din istoria de 20 de ani a companiei, în contextul creșterii pieței de centre de date din România. Anul trecut, compania a construit sau a demarat unele dintre cele mai mari centre de date, precum Cluster Power Craiova și HUB Servicii Ministerul de Interne. Anul acesta, un eveniment important pentru noi și pentru industrie este organizarea ediției cu numărul cinci a DataCenter Forum. Evenimentul este singurul dedicat pieței de data centere și cloud din România și reunește cei mai importanți jucători din industrie, de la investitori și proprietari de centre de date la specialiști, proiectanți, consultanți”, spune Mihai Manole(foto), Managing Partner Tema Energy.
Piața de centre de date este un domeniu cu rol critic în contextul digitalizării accelerate. Conform „Data Center Power Market Report 2023”, piața globală de centre de date va ajunge la 41.12 miliarde de dolari în 2030, cu o rata anuală compusă de creștere de 7,6%. Pentru Europa de Est, se estimează o rata anuală compusă de creștere de 10,64% până în 2028, conform datelor publicate de „Market Outlook & Forecast ResearchAndMarkets”.
Anul trecut, compania a finalizat sau a demarat proiecte de anvergură, precum Cluster Power Craiova, unul dintre cele mai mari și mai inovative Data Centere din Europa Centrală și de Sud-Est și HUB Servicii Ministerul de Interne. Cluster Power Campus este primul proiect local ce a obținut Certificarea Tier III TCCF (Tier Certification of Constructed Facility) pentru construcție și execuție conform standardelor Uptime Institute și certificarea Tier III TCDD, pentru designul ce respectă criteriile Uptime Institute.
Centrele de date dezvoltate de echipa Tema Energy pentru sectorul public contribuie semnificativ la proiectul de digitalizare a României, un demers care are ca scop principal îmbunătățirea experienței pe care cetățenii români o au în relația cu instituțiile statului.
Tema Energy organizează în data de 16 mai a cincea ediție a DataCenter Forum, singurul eveniment de profil din România ce reunește cei mai importanți actori ai pieței de centre de date. Evenimentul este o tradiție pentru industrie și este organizat în colaborare cu unii dintre cei mai mari producători de profil la nivel global, printre care APC by Schneider Electric, Vertiv, Rittal, Reichle & de Massari, Aksa, Bachmann, Securiton și Uptime Institute.
DataCenter Forum este o platformă de dezbatere valoroasă pentru profesioniștii de top din domeniu, de la investitori și proprietari de centre de date la specialiști, proiectanți, consultanți. Printre vorbitorii acestei ediții se numără reprezentanți Orange, ClusterPower, Star Storage, Uptime Insitute, Cisco, HPE, APC, Eneria. Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de facebook a companiei.
Anul acesta, sărbătorile de Paște vor fi ceva mai scumpe decât în urmă cu un an. În timp ce consumatorii se plâng deja de prețurile mari la carne, o surpriză inflaționistă vine de la un alt fel de mâncare tradițională pentru aceste sărbători, pasca, ale cărei ingrediente sunt mult mai scumpe în acest an.
Acum un an, prețul în supermarket pentru carcasa de miel era de aproximativ 50 de lei pe kilogram. În 2023, acest preț este în jurul aceleiași valori ca în 2022 sau în unele cazuri chiar a scăzut. Românii nu sunt mari consumatori de carne de miel sau oaie și o includ în meniu doar de Paște. Consumul mediu anual nu depășește 3 kg pe cap de locuitor. Per total, ultimele date privind indicele prețurilor de consum arată că în ultimul an prețul cărnii a crescut în general cu 17%. Dar carnea de miel din supermarketuri se vinde acum la același preț sau chiar mai ieftin decât anul trecut.
Cu toate acestea, mâncărurile mai dulci de pe masa de Paște vor avea un preț mai mare, în special pasca. Aceasta este în esență un cozonac cu o crustă de brânză deasupra și decorată cu modele religioase, cum ar fi o cruce împletită din aluat. Am luat rețeta de pască tradițională și am calculat costul pentru a o coace cu ingrediente cumpărate din supermarket. Costurile totale ale ingredientelor pentru o pască cu diametrul de 22 cm se ridică la aproximativ 42 RON. Surpriza vine atunci când aplicăm cele mai recente date oficiale legate de evoluția prețurilor de consum, publicate astăzi: Anul acesta pasca este cu aproape 30% mai scumpă decât anul trecut.
Vinovații sunt zahărul care s-a scumpit cu peste 61% de la an la an, untul cu 38%, ouăle cu aproape 34%, laptele și brânza cu peste 30% și făina cu peste 21%. Creșterea mare a prețului la zahăr este determinată de prețurile internaționale ridicate. Acesta este marfa cu cea mai bună performanță în acest an (+16%) și principalul îndulcitor pentru alimente și băuturi. Prețurile se află la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani. India, al doilea mare producător mondial, a înregistrat scăderi de producție din cauza secetei și reduceri ale cotelor de export. Producția de sfeclă de zahăr din Europa a fost afectată de prețurile ridicate la energie. Toate acestea în timp ce consumul din SUA și Asia este în creștere.
Untul a înregistrat o creștere a prețurilor pe piețele internaționale cu 43% pe parcursul anului 2022 din cauza penuriei, dar la începutul acestui an prețurile înregistrează o scădere de aproape 20%. Cu toate acestea, la fel ca la multe alte produse, prețurile la raft, după o creștere abruptă, sunt foarte reticente în a scădea dacă cererea nu scade. Iar numărul mare de clienți care fac cumpărături de Paște nu ajută.
Toate aceste evenimente internaționale golesc și portofelele românilor care se pregătesc pentru sărbătorile pascale. Dar și anul acesta, ca și în anii precedenți, aerul va fi plin de aroma incredibilă de cozonac și pască proaspăt coapte, în ciuda faptului că ne vor costa mai mult.
• 61% dintre cei care se așteaptă la o creștere a taxelor pe care le vor avea de plătit în viitorul apropiat consideră că acest lucru se va datora creșterii activității companiilor sau/și evoluției inflației
• Mai mult de o treime dintre respondenți (35%) consideră că alternativa la creșterea taxelor ar trebui să fie acțiunile de combatere a evaziunii fiscale
• Reintroducerea plafonării contribuțiilor de asigurări sociale (CAS și CASS) la nivelul din anul 2017 nu este considerat ca fiind un aspect care va influența radical activitatea companiilor, dacă se va aplica
Cea mai mare parte a companiilor românești (73%) se așteaptă să plătească în 2023 mai multe taxe și impozite (cum ar fi impozitul pe profit, TVA, taxe locale, alte impozite directe sau indirecte) comparativ cu anii anteriori, și doar 27% dintre companii consideră au că nu va fi cazul – este concluzia celui mai recent studiu realizat de EY România cu privire la impactul recentelor reglementări fiscale de care sunt nevoite companiile românești să țină cont și să le aplice în activitatea lor de zi cu zi.
Studiul EY sondează cum au primit firmele românești noile reglementări fiscale, dacă sunt acestea pregătite și în ce măsură sunt capabile să le adopte eficient în structura și procedurile interne și ce așteptări au vizavi de schimbările viitoare.
Ordonanța de Urgență nr. 133 din vara anului trecut a legiferat noi modificări ale Codului fiscal, unele cu aplicabilitate chiar din 2022, altele începând cu 1 ianuarie anul curent. Sunt în așteptare norme de aplicare care trebuie să completeze legi care vor intra în vigoare începând cu anul viitor. Sistemul fiscal românesc traversează o perioadă efervescentă, cu schimbări de anvergură, care vor avea impact pe termen lung asupra activității jucătorilor din economia națională, indiferent de sectorul în care funcționează sau de dimensiunea companiei.
Statul român, prin autoritatea de reglementare – Ministerul Finanțelor – și cea de aplicare – ANAF – are ca obiective principale creșterea veniturilor bugetare, prin conformare voluntară la plata impozitelor, dar și prin creșterea calității controalelor, digitalizare și aducerea la suprafață a unor activități care se derulează în special în zonele mai puțin controlabile – gri/neagră – a economiei naționale.
Ce anume alimentează presupunerea companiilor și care sunt premisele de la care pornesc aprecierile majoritar pozitive privind apariția unor noi taxe în 2023, a fost o întrebare cu răspuns multiplu, la care cei mai mulți respondenți (27%) au bifat varianta unor plăți mai mari la impozite și taxe, pentru că activitatea companiei și numărul de angajați au crescut. Evoluția inflației a ocupat locul doi, cu 22% dintre răspunsuri, ca potențial motiv de creștere a taxelor în acest an și abia pe locul trei (cu 20% dintre răspunsuri) a fost percepția potrivit căreia, în acest an, taxele vor crește, fiind determinate tocmai de reforma fiscală în curs.
„Majoritatea (61%) celor care se așteaptă la o creștere a taxelor pe care le vor avea de plătit în viitorul apropiat consideră că acest lucru se va datora creșterii activității companiilor în care activează sau/și evoluției inflației, ceea ce este interesant la o analiză mai atentă, întrucât reflectă, pe de o parte, o performanță pozitivă – cel puțin nominală – a afacerilor și, pe de altă parte, faptul că impactul inflaționist a devenit un indicator de care se ține seama în planurile de afaceri”, apreciază Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Nevoia de aliniere cu posibile cerințe internaționale nou-introduse, cum ar fi seria de acte normative emise de UE pe zona fiscală care au fost ori urmează să fie integrate în legislația națională – a fost premisa bifată de 10% dintre respondenți, la egalitate cu evoluția contextului politic și perioada pre-electorală (tot 10%). Cea mai „completă” variantă, în care toate cele de mai sus vor determina creșteri de taxe și impozite în 2023, a fost bifată de aproape 12% dintre cei intervievați.
Convingerea reprezentanților companiilor că în acest an, dar și în 2024, creșterile de taxe și impozite sunt inevitabile, a venit de la mai mult de jumătate (53%) dintre respondenți, în timp ce peste o treime (33%) nu s-au pronunțat. Restul de 14% au considerat că aceste creșteri de taxe sunt evitabile în următorii doi ani.
Pe primul loc, ca alternativă la creșterea de taxe și impozite sau pentru a contracara inevitabilele creșteri din acest an, peste o treime dintre respondenți (35%) au considerat că ar trebui să fie acțiunile de combatere a evaziunii fiscale.
A doua măsură ca pondere în total răspunsuri se referă la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, inclusiv prin îmbunătățirea aspectului educațional oferit contribuabililor de către autoritățile fiscale, cu 26% dintre răspunsuri. 23% dintre respondenți consideră îmbunătățirea metodelor și a gradului de colectare ca alternativă la potențialele creșteri de taxe și impozite .
Un procent de 16% dintre respondenți consideră că utilizarea unor platforme automatizate de raportare, care să ajute în privința declarării și a transparenței fiscale pentru contribuabili poate fi o alternativă la potențiale creșteri de taxe din acest an.
Pentru că a fost deja avansată ideea reintroducerii plafonării contribuțiilor de asigurări sociale (CAS și CASS), eventual revenirea pe modelul anului 2017, la cinci salarii medii pe economie, participanții la studiu au fost invitați să se pronunțe asupra impactului acestei posibile reveniri la plafonul anterior. Cei mai mulți dintre aceștia (40%) au considerat că activitatea le va fi puțin influențată, peste un sfert dintre respondenți au considerat că impactul va fi mare, dacă se va lua această măsură (26%), niciun fel de impact – peste 16%, foarte puțin (impact mic) – 12%, foarte mult – 6%.
Respondenții au fost invitați să aleagă cele mai importante aspecte/măsuri de avut în vedere de către autorități pentru creșterea eficienței sistemului fiscal din România, având de optat pentru răspunsuri cu variante multiple. A rezultat următorul clasament al acestor considerente, în ordinea ponderii lor în totalul răspunsurilor:
• 28% – Digitalizarea ANAF și îmbunătățirea nivelului de pregătire a inspectorilor fiscali
• 23% – Existența unor programe menite să educe contribuabilii în privința obligațiilor fiscale datorate –
• 23% – Sporirea transparenței autorităților fiscale și a criteriilor de selectare a contribuabililor pentru control
• 21% – Un timp mai mare pentru implementarea noilor prevederi legale (de ex: SAF-T)
Alte aspecte care ar putea duce la eficientizarea sistemului fiscal, în opinia companiilor care au participat la studiu, au fost, în ordine: înăsprirea legislației, corelarea în timp real a informațiilor altor instituții pentru combaterea evaziunii fiscale, predictibilitatea și stabilitatea prevederilor fiscale, combaterea evaziunii fiscale, colaborarea și îndrumarea contribuabililor.
Volumul de credit comercial oferit de băncile din SUA, în valoare absolută, a înregistrat recent cea mai abruptă coborâre din istorie. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, în ultimele două săptămâni ale lunii martie a fost raportată o scădere de 105 miliarde de dolari față de perioada anterioară, pe această componentă.
„Un motiv important a fost reducerea creditării de către băncile mici, iar distribuția pe categorii a fost destul de largă: inclusiv creditul imobiliar, auto, industrial. Această evaluare trebuie pusă, totuși, în contextul mai larg al perturbărilor aduse de evenimentele din martie pentru bănci precum Silicon Valley Bank sau Signature Bank”, explică Claudiu Cazacu.
Depozitele bancare în SUA au scăzut, la rândul lor, cu 64,7 miliarde de dolari în ultima săptămână, continuând trendul care durează de aproape două luni și jumătate. O parte a banilor din depozite a mers către piața monetară, în căutarea unor plasamente mai atractive, sub presiunea inflației în creștere.
Cu resurse mai reduse, tocmai segmentul băncilor regionale și de mici dimensiuni, atins de evenimentele recente, se află în poziția de a restrânge finanțarea economiei, în timp ce sectorul imobiliar comercial și de birouri ar avea nevoie de sprijin suplimentar.
„În noua lume, cu apetit diminuat față de cumpărăturile fizice sau deplasarea zilnică spre birou, până în 2025 va exista un necesar de refinanțare de 1,5 trilioane de dolari în SUA. Acesta este un volum ridicat, dificil de acoperit în condițiile presiunilor din sectorul bancar și al dobânzilor sensibil mai sus față de anii anteriori. Morgan Stanley estimează o scădere de până la 40% a prețurilor în sectorul imobiliar pe segmentele comercial și office”, mai arată analistul XTB România.
Se adună indicatorii economici negativi
Semne precum încetinirea pieței de calculatoare, în primul trimestru al acestui an față de cel anterior, se adaugă sentimentului general mai rezervat. Astfel, acest segment s-a contractat în perioada analizată cu aproape 30%, Apple fiind în topul scăderii generale, cu 40,5%.
Șocul din martie, atât în privința unor bănci din SUA, cât și a mariajului impus de autorități între două bănci elvețiene, a propulsat masiv interesul pentru active de refugiu precum aurul, care a spart pragul de 2.000 de dolari/uncie, și titlurile de stat americane.
Astfel, piața de obligațiuni suverane și cea de acțiuni au oferit mesaje opuse în privința riscului de recesiune. Scăderea dobânzilor pentru titlurile de stat s-a petrecut, în special, în perioada de tensiune a lunii martie. Tot atunci, indicatorul de volatilitate pentru piața de obligațiuni a înregistrat un salt important în raport cu indicele volatilității pentru S&P500, iar instabilitatea rămâne mai ridicată decât media istorică pentru volatilitatea din piața bursieră a SUA.
În timp ce piața de titluri de stat anticipează recesiune, bursa privește cu un optimism relativ viitorul. Indicii au variat, în ultimele 6 luni, într-un interval de aproximativ 5% față de pragul de 4.000 de puncte al S&P500, dar cu un avans de 7,5% de la începutul anului. Totodată, dobânzile ar urma să scadă chiar din iulie, cu 0,25 puncte, ajungând la finele anului la 4,25-4,5% de la 4,75-5% în prezent, potrivit CME FedWatch.
Sezonul raportărilor, decisiv pentru investitori
Volumul de credite oferit de FHLB (Federal Home Loan Bank) a scăzut la 37 de miliarde de dolari, de la 304 miliarde de dolari cu două săptămâni în urmă. Instituția oferă condiții avantajoase de împrumut atunci când alte opțiuni de finanțare nu sunt disponibile. O mai restrânsă utilizare a facilității – așa cum poate fi observată din cifre – sugerează că situația este încă stabilă. Mai puține credite oferite de FHLB pot semnala abilitatea de a obține încă finanțare pe canale uzuale.
Din perspectivă macro, FMI a revizuit estimarea de creștere a PIB-ului american la 1,6%, cu 0,5 puncte sub versiunea anterioară. Totodată, a atenționat asupra efectului de reducere a creditării bancare cu 1%, ca urmare a scăderii capitalizării unor bănci mici și regionale, care ar putea șterge 0,44 puncte din avansul PIB.
După Paștele catolic, sesiunea de luni pe bursa americană a venit inițial cu scăderi, din cauza preocupărilor crescute pentru recesiune și a tensiunilor din Taiwan. După acest debut pesimist a urmat o secvență de recuperare, care a dus spre final la un avans de 0,1% al S&P500.
Marți, indicele a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,004%, Dow Jones a crescut cu 0,29%, iar Nasdaq a pierdut 0,43%. Tehnologia a tras mai puternic în jos indicele Nasdaq, unde are o amprentă mai largă. Cu toate acestea, și S&P500 a fost atins: ar fi înregistrat un avans de câteva zecimi de procent, fără scăderi precum cele de peste 2% pentru Microsoft și Amazon.
„Bursa americană este prinsă într-un interval de fluctuație de aproximativ 10% de mai multe luni, iar catalizatorul pentru abandonarea acestuia nu se întrevede deocamdată. Pe termen scurt, datele de inflație de miercuri, 12 aprilie, vor avea un efect important, în condițiile în care se așteaptă o scădere a CPI la 5,1% anualizat, de la 6% anterior”, subliniază Claudiu Cazacu.
Totuși, în săptămânile următoare, sezonul raportărilor – unde atenția va fi mai ales la titluri precum Tesla, Nvidia, Amazon, Microsoft, care au înregistrat reveniri ample de la minimele anului trecut – va fi decisiv pentru investitori. Pe un orizont mai larg, dinamica dobânzilor și riscul de recesiune semnalizat de piața de titluri de stat sunt elementele esențiale de avut în vedere.
Speakeri internaționali invitați de la LinkedIn, EY, DataArt, Employer Branding Made Easy și mulți alții.
Catalyst Solutions organizează cea de-a 4-a ediție a evenimentului EBcon, singura conferință internațională de Employer Branding din România! Pe 11 mai, peste 400 de profesioniști în recrutare sunt așteptați la București, Nord Events Center, Globalworth, Pipera. 13 speakeri internaționali și locali de la LinkedIn HQ Ireland, BAT Romania, Bosch Romania și mulți alții vor susține keynotes și masterclasses. Rezultatele studiului Cei mai doriți angajatori din România în 2023 vor fi anunțate in cadrul evenimentului EBcon, unde va avea loc si o Gală de decernare a premiilor.
EBcon 2023 este singura conferință internațională din țară care se dedică profesioniștilor în HR și Employer Branding, oferindu-le cu fiecare ediție șansa de a crea noi conexiuni în industrie. Alături de întâlnirea cu speakerii și participarea la keynotes, participanții se bucură de: o zonă Expo a companiilor partenere, la activitățile din cadrul sesiunilor de masterclass, iar la final va avea loc decernarea premiilor pentru cei care se regăsesc în topul Cei mai doriți angajatori, conform studiului anual.
„Suntem bucuroși să anunțăm 13 speakeri internaționali și locali la EBcon 2023, pregătiți să împărtășească participanților ultimele strategii și instrumente de recrutare și Employer Branding. Așteptăm invitați de la nume mari, precum LinkedIn HQ Ireland, EY, BAT Romania, Kaufland Romania & Moldova și mulți alții. Participanții nu doar că au șansa să creeze conexiuni cu speakerii, dar vor fi și primii din România care vor afla rezultatele studiului Cei mai doriți angajatori din România în 2023!” – Sorin Olteanu, Project Manager @EBcon.
Printre temele sesiunilor confirmate până acum se remarcă:
Rolul Employee Value Proposition în atragerea și menținerea celor mai bune talente în companie – Nikos Foros, @Nagarro
Gestionarea situațiilor de criză în companie – Anna Velikoivanenko, @DataArt
Diferențierea companiei pe piața competitivă actuală și rolul culturii organizației – Peter Hammer, @Nagarro.
Impactul pe care îl are Employee Value Proposition în creionarea strategiei de recrutare și retenție a angajaților – David Thompson, @Employer Branding Made Easy
EBcon 2023 este susținut de partenerul principal Kaufland Romania & Moldova, alături de companiile Bosch Romania, BAT Romania, Mega Image și Nagarro.
Primele date ale Studiul Cei mai doriți angajatori din România în 2023 vor fi lansate în cadrul evenimentului.
Catalyst Solutions este o companie de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 17 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:
DevTalks, cea mai așteptată conferință IT, care reunește 3.500 de profesioniști pasionați de web, online, cloud computing, big data și alte tehnologii sau trenduri IT.
DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 1 și 2 Noiembrie vor avea loc 9 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.
www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;
Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce împreuna 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție;
Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 300 de tineri români;
Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzător instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.
Grupul P3 anunță rezultate operaționale record la nivelul anului 2022 și un portofoliu de 7,6 milioane mp
P3 Logistic Parks („P3”) anunță reînnoiri de contract și extinderi ale unora dintre cei mai longevivi chiriași din portofoliul local al dezvoltatorului de spații logistice, Logistic E Van Wijk și HOPI® Logistics. Astfel, cele două companii își dezvoltă nevoile logistice în cadrul depozitului P3 și ocupă o suprafață de 20.538 de metri pătrați de spații logistice și birouri în cadrul parcului.
Evoluția din ultimii ani a celor doi jucători din piața de transport și logistică, împreună cu dezvoltarea P3 și construirea de noi depozite, a determinat o creștere a spațiului închiriat de aceștia în depozitul de pe Autostrada A1.
Sînziana Pardhan, P3 Logistic Parks
Sînziana Pardhan, Managing Director P3 în România, declară: „Prin extinderile operațiunilor E Van Wijk și HOPI în cadrul parcului P3 Bucharest A1, consolidăm colaborări de lungă durată, clădite pe o comunicare strânsă, pe încredere și pe efortul permanent de a găsi cele mai potrivite soluții la nevoile de business ale partenerilor noștri. Este pentru noi întotdeauna un privilegiu să putem fi parte a poveștilor de succes ale clienților noștri și le mulțumim că au ales să scrie un nou capitol alături de echipa P3.”
Furnizorul de transport și logistică E Van Wijk este chiriaș al parcului P3 Bucharest A1 din anul 2007 și și-a extins treptat suprafața închiriată, ajungând în prezent la o suprafață totală de 14.810 mp, de aproape patru ori mai mare față de volumul pe care îl avea în urmă cu 16 ani, și să ocupe integral depozitul 6 din parc.
Adrian Domșa, Branch Manager Logistic E Van Wijk: „Am ales să continuăm povestea noastră de creștere alături de P3 România ca o consecință naturală a colaborării de care ne bucurăm împreună de aproape 16 ani. Cu P3 am avut acces la soluții personalizate, la susținere în vremuri grele, potențial de creștere, dar și inspirația unei viziuni moderne, pe termen lung.Susținem parteneriatele sănătoase, iar continuitatea și isprăvnicia, precum și furnizarea de servicii logistice de încredere prin angajați pasionați, sunt indicatori prin care ne ghidăm întreaga activitate.”
HOPI® Logistics, parte a HOPI® CEE Logistics, companie ce oferă servicii de transport internațional, a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare importantă în cadrul parcului P3 din București, compania aproape dublându-și nevoile de spații logistice în ultimii cinci ani. În prezent, transportatorul a încheiat un contract pe termen lung pentru peste 5.700 de metri pătrați de spații de depozitare și birouri în depozitul 10 din parcul P3.
Florin Posteucă, CEO HOPI România: „Încă de la primul contract, principala noastră dorință a fost identificarea nu doar a unui simplu parc logistic, ci a unei facilități industriale și logistice complete în care putem crește și ne putem consolida afacerea. Am găsit în P3 mai mult decât atât, un partener care te sprijină și te inspiră să vrei și să poți mai mult. De aceea, am ales să continuăm cu încredere călătoria dezvoltării noastre împreună.”
Grupul P3 a anunțat rezultate operaționale
record și situații financiare solide pentru 2022
Investitorul și dezvoltatorul european de proprietăți logistice, P3 Group S.àr.l, a crescut valoarea brută a activelor („GAV”) la 8,3 miliarde de euro, aceasta fiind doar modest afectată de o scădere a evaluării cu 2,3%. Din punct de vedere operațional, portofoliul companiei a crescut la 7,6 milioane de metri pătrați la nivelul celor 11 țări din Europa, înregistrând o rată de ocupare de 98%, cea mai ridicată din toate timpurile.
În ciuda volatilității continue a pieței, compania a înregistrat rezultate puternice în 2022, susținute de reziliența industriei în ceea ce privește dinamica de creștere. În această direcție au contribuit și tendințele favorabile pe termen lung ale cererii și ofertei, datorită tranziției continue a comerțului cu amănuntul către comerțul electronic și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare ale clienților. Creșterea valorii brute a activului companiei (GAV) a fost determinată de implementarea prudentă a unui program de distribuire a capitalului, menit să crească portofoliul în mod profitabil prin activități de achiziție și dezvoltare.
Frank Pörschke, CEO P3Group, a declarat: „Rezultatele P3 din 2022 ne întăresc ambiția de a fi principalul proprietar, investitor și dezvoltator de active logistice și industriale de prim rang în Europa. Efectele pozitive puternice pentru proprietățile logistice rămân intacte, cu o dinamică puternică a cererii și ofertei, în ciuda incertitudinilor economice. Valoarea portofoliului nostru a crescut la 8,3 miliarde de euro ca urmare a achizițiilor și dezvoltării, în ciuda faptului că, datorită abordării noastre prudente, pe termen lung, am experimentat o reevaluare negativă comparativ scăzută prin extinderea randamentului la nivel de piață de doar 2,3%. Bazându-ne pe aceste fundamente puternice, vom continua să gestionăm cu atenție portofoliul nostru existent și să căutăm în mod activ oportunități atractive de creștere, fie prin dezvoltări, randamentul activelor individuale, finanțare forward, portofolii întregi sau chiar platforme.”
Bazându-se pe o platformă operațională puternică și cu un portofoliu axat pe diversificare și calitate, Grupul P3 operează cele mai mari portofolii logistice din Europa continentală. Evoluția companiei a fost susținută de reziliența dinamicii de creștere a industriei, inclusiv de tendințele favorabile pe termen lung a ofertei/cererii, datorită trecerii continue a comerțului cu amănuntul către comerțul electronic și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare ale clienților. Evenimentele europene recente au accelerat/amplificat această dinamică și au demonstrat rezistența ratelor de colectare a chiriilor în raport cu alte sectoare imobiliare. Strategia ESG este o prioritate pentru Grupul P3, care a depășit ținta de 75% BREEAM Very Good sau mai mare. Obiectivul folosirii energiei solare a crescut la 100 MWp până în 2027 pentru a satisface așteptările investitorilor, nevoile chiriașilor și cerințele de reglementare.
Principalele bariere sunt lipsa accesului facil la informație și a resurselor personale
80% dintre români sunt dispuși să facă mai multe pentru sustenabilitate, dacă ar avea acces la mai multe informații în acest sens, este concluzia unui studiu realizat Fundația Arctic în colaborare cu Ipsos, lider global în cercetarea de piață, care a urmărit să descopere și să exploreze în detaliu nevoile, așteptările și provocările românilor atunci când vine vorba despre adoptarea unui stil de viață sustenabil.
Conform cercetării, 52% dintre cei intervievați spun că își doresc să afle mai multe și să facă mai mult decât fac deja pentru sustenabilitate. 28% afirmă, la rândul lor, că doresc mai multe detalii și să facă puțin mai multe lucruri pentru sustenabilitate, în vreme ce 18% consideră că acționează suficient pentru a fi sustenabili. Doar 2% dintre participanții la studiu declară că nu sunt interesați de subiect sau nu acționează în niciun fel pentru sustenabilitate. Întrebați care sunt barierele de care se lovesc, 38% spun că nu știu ce să facă pentru a fi mai sustenabili, iar 34% consideră că nu au timp să acționeze în această direcție. 27% dintre cei chestionați nu sunt dispuși să plătească în plus pentru sustenabilitate, 20% susțin că nu sunt motivați să-și schimbe stilul de viață, în vreme ce 18% nu cred că acțiunile lor vor schimba ceva.
În plus, concluziile studiului arată că cel puțin jumătate din populație este implicată puternic în două acțiuni sustenabile: aprovizionarea de la producătorii locali (59%) și reciclarea (54%). În ceea ce privește practicarea acțiunilor pentru un comportament sustenabil, 64% dintre români spun că achiziționează mâncare doar când au nevoie, 63% păstrează hainele o perioadă mai lungă, 63% folosesc pungi reutilizabile, 60% opresc apa între etapele de spălare, 58% cumpără alimente de sezon, 58% țin telefonul sau laptopul în priză doar cât timp se încarcă, 56% aleg produse eficiente din punct de vedere energetic, cu etichetă A și 54 % colectează selectiv gunoiul. Românii nu sunt însă la fel de interesați de susținerea proiectelor care au în focus sustenabilitatea (comportament menționat doar de 18%), reducerea consumului de carne (25%) și cumpărarea de haine second-hand, împrumutul sau schimbul de haine (27%).
Concluziile studiului au stat la baza primei campanii dezvoltate de Fundația Arctic – „Redefinește mândria românească” – ce și-a propus să le arate românilor că a fi sustenabil este o alegere la îndemână, cu care se pot mândri. Campania vizează să redefinească mentalitățile, folosind citate populare memorabile care au în mod normal un sens negativ și să le ofere o conotație pozitivă, legându-le de obiceiuri sustenabile. Astfel, expresii precum „de căpătat” – pentru haine second-hand, „ca la țară” – pentru mâncarea de la producătorii locali sau „de pomană” – pentru mâncarea primită în dar dobândesc valențe noi.
Gabriel Eremia, Marketing and Product Management Director Arctic
„Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine așteptările și nevoile românilor în ceea ce privește adoptarea unui stil de viață sustenabil și să identificăm soluțiile prin care să-i sprijinim în acest parcurs. Construirea unui viitor sustenabil este în puterea fiecăruia dintre noi, cu condiția să ne asumăm această responsabilitate și să accelerăm schimbarea unor obiceiuri sau comportamente.Aducând în prim-plan valorile în care credem, o viziune puternică pentru schimbare pe termen lung și o misiune clară, vrem să-i inspirăm și pe alții să acționeze pentru un viitor mai verde”, a explicat Gabriel Eremia, Director al Boardului Fundației Arctic.
Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, a lansat în luna martie Fundația Arctic, o inițiativă care are drept scop promovarea educației pentru sustenabilitate și care își propune să devină un catalizator al discuțiilor pe teme legate de dezvoltare durabilă.
„Înțelegerea sustenabilității 2022” este una dintre cele mai ample cercetări privind sustenabilitatea desfășurate pe plan local. Studiul a fost realizat de compania de cercetare Ipsos, la comanda Fundației Arctic, în iunie 2022, pe un eșantion de 726 de respondenți, bărbați și femei, în pondere egală, cu vârste între 20 și 55 de ani, cu studii medii și superioare, din mediul urban din România.
În urma soluției, compania reprezentată de societatea de avocați recuperează un impozit pe profit de aproximativ un milion de euro și evită un litigiu pe fond, care ar fi durat patru-cinci ani
O echipă de avocați specializați în litigii fiscale din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal a obținut, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), o soluție favorabilă pentru o companie dintr-un grup ce activează în domeniul energiei, ce va duce la recuperarea unui impozit pe profit în valoare de aproximativ un milion de euro pentru companie. Victoria a fost obținută în urma invocării și analizei unui număr semnificativ de aspecte juridice și fiscale privind exigențele procedurale la care este supusă o soluție de desființare a deciziei de impunere, cu obligația refacerii inspecției fiscale, exigențe neobservate de organele fiscale în speța de față.
Ca urmare a unei inspecții, administrația fiscală a stabilit o serie de venituri impozabile la nivelul anului 2012 și a calculat impozit pe profit suplimentar pentru compania reprezentată de Reff & Asociații | Deloitte Legal. Având în vedere incidența prescripției pentru anul 2012, societatea a formulat contestație fiscală. Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a recunoscut incidența prescripției cu privire la anul 2012 și a admis contestația, însă a dispus refacerea inspecției fiscale, cerând noii echipe de inspecție să transfere impozitul pe profit suplimentar stabilit în exercițiul financiar imediat următor termenului de prescripție, adică în anul 2013, cu motivarea că provizioanele pentru impozitul pe profit amânat se regăseau în evidența contabilă a societății și în anul 2013. Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a motivat că nici starea de fapt fiscală și nici constatarea fiscală nu s-ar schimba astfel.
Echipa de avocați a Reff & Asociaţii | Deloitte Legal a invocat în fața Curții de Apel București numeroase argumente de procedură în cadrul acțiunii împotriva deciziei de desființare și de refacere a inspecției fiscale, printre care neîncadrarea în cazurile prevăzute de lege pentru desființarea actelor de impunere, urmată de refacerea inspecției fiscale, încălcarea limitelor refacerii inspecției, anularea rezervei verificării ulterioare prin închiderea perioadei fiscale cu privire la anul 2013, nesocotirea principiului unicității inspecției fiscale și al neagravării situației contribuabilului în propria cale de atac etc.
Soluția primei instanțe, de anulare atât a deciziei de desființare cu refacere, cât și a deciziei de impunere cu privire la impozitul pe profit suplimentar aferent anului 2012 pentru care intervenise prescripția, a fost confirmată definitiv de ÎCCJ ca urmare a respingerii recursurilor promovate de organele fiscale.
Echipa de litigii fiscale care a obținut această soluție a fost alcătuită din Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, și Ștefan Mihărtescu, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
„Decizia ÎCCJ are un efect dublu: din perspectivă juridică, ea sancționează conduita nelegală a autorității fiscale, care, profitând de maniera de înregistrare contabilă și de specificul deducerii fiscale a unor venituri cu destinație specială în sectorul energetic, a nesocotit principii esențiale de procedură fiscală. Din perspectivă practică, clientul a recuperat aproximativ un milion de euro în urma unui litigiu care s-a judecat în doar un an și jumătate strict pe aspecte procedurale. Practic, clientul a evitat un litigiu care, judecat pe aspecte de fond, ar fi durat nu mai puțin de patru-cinci ani”, a subliniat Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
„Hotărârile instanțelor restabilesc legalitatea în cauză și asigură o protecție adecvată drepturilor procedurale ale clientului nostru, întrucât confirmă faptul că organele de inspecție fiscală nu pot să deturneze mecanismul refacerii inspecției fiscale pentru a transpune o impunere dintr-un an prescris în următorul an, cu scopul de a atrage sume suplimentare la bugetul de stat”, a declarat Ștefan Mihărtescu, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Indicele IRCC, aplicat pentru trimestrul al doilea al anului 2023, a ajuns la 5,98%, față de 5,71%, cât era în primul trimestru. Deși nu pare o creștere foarte mare, la începutul lui 2022, IRCC avea valoarea de 1,17%. Practic, într-un an și trei luni, indicele a crescut de peste cinci ori. Majorarea sa generează și o majorare a ratelor pentru persoanele care au credite cu dobânda variabilă. Conform datelor BNR, peste 450.000 de români se regăsesc ȋn această situație.
„Creșterea dobânzilor este un fenomen normal în economie, ȋn special ȋn perioadele de criză. Din acest motiv, trebuie să fim foarte calculați atunci când vine vorba despre credite cu dobândă variabilă, mai ales pe termen lung, și să ne asumăm faptul că vor exista și fluctuații. Recomandat ar fi ca în următoarea perioadă să ne situăm într-o zonă a prudenței, să fim foarte calculați și să încercăm să minimizăm aceste șocuri care interveni”, a declarat Ion Solstinschi, consultant financiar al Mr. Finance.
Cu cât vor crește ratele românilor?
Să luăm ca și exemplu un credit ipotecar în valoare de 350.000 lei, echivalentul la 70.000 de euro, cu o marjă fixă a băncii de 2,5%+IRCC. La începutul anului 2022, dobânda era în jur de 3,67%, când IRCC-ul era 1,17%. În acest caz, rata lunară pentru acest credit era în jur de 1.600 de lei. În trimestrul al doilea, odată cu creșterea indicelui la 1,86%, a crescut și rata la 1.740 de lei. Trimestrul al treilea a venit din nou cu o creștere a indicelui, la 2,65%, și odată cu asta a crescut și rata, la aproape 1.910 lei. Începând din octombrie și pentru tot trimestrul al patrulea, IRCC a avut o valoare de 4,06%, astfel și rata a ajuns să fie 2.220 de lei.
Un alt șoc a venit la ȋnceputul anului 2023, când IRCC a avut, din nou, o creștere până la 5,71%. Astfel, rata a ajuns să fie de 2620 de lei. Începând cu aprilie 2023 și până la 30 iunie, IRCC va avea o valoare de 5,98%. În acest caz, rata la un astfel de împrumut va crește până la 2.690 lei. Putem să observăm o majorare cu aproape 68% în doar un an și 3 luni. În acest exemplu, nu au fost luate în calcul și alte comisioane care pot fi aplicate de către bănci (comision analiză dosar, comision administrare cont etc). Acestea pot varia semnificativ de la o bancă la alta.
Ce recomandă specialiștii pentru a atenua impactul creșterii ratelor?
Prima recomandare a specialiștilor ar fi să încercăm să diminuăm din cheltuieli ca să rămânem cu un excedent financiar lunar, pe care să îl economisim pentru a face față creșterilor de dobândă care vor veni ulterior. Trebuie înțeles că dobânzile nu vor fi la acest nivel tot timpul. Cu siguranță vor mai scădea, dar important este să trecem peste această perioadă în care încă se află sus.
În al doilea rând, abținerea de a accesa credite, cel puțin în următoarea perioadă. Cât timp inflația este la un nivel înalt, și dobânzile vor urma această tendință. Dacă nu este o urgență, recomandat ar fi să nu accesăm credite până nu o să vedem clar un trend descendent al acestora.
Totodată, s-ar putea ca refinanțarea să nu mai fie o soluție bună, cel puțin acum. Analiștii estimează un trend descendent pentru IRCC, începând cu trimestrul al treilea al anului 2023, dar o refinanțare cu dobândă fixă, în acest moment, ar putea să producă pierderi mai mari.
De ce crește dobânda?
Sunt mai multe cauze care pot duce la creșterea dobânzilor pe piață: politica fiscală, politica monetară, inflația, creșterea dobânzii de referință de către BNR etc. Ultimele două motive sunt și cele mai importante și cu un impact major în contextul actual. Rata inflației declarată la nivel oficial este în jur de 16%. Cel mai eficient instrument de a lupta împotriva inflației mari este creșterea dobânzii de referință de către BNR. Astfel, crește dobânda la credite, dar și la depozitele bancare. În felul acesta, creditele devin mai puțin accesibile, dar devine mai avantajos să economisești. Consumul scade, economia „se răcește” și odată cu asta, în mod normal, ar trebui să se calmeze și inflația.
Ultima creștere a dobânzii de referință a avut loc în ianuarie. Pe de altă parte, IRCC este foarte strâns legat de evoluția indicelui ROBOR. Din noiembrie până în prezent, ROBOR-ul a avut un trend descendent, de la 8,21% la 6,84%. Prin urmare, mai mulți analiști estimează că și IRCC va începe să descrească începând cu luna iulie 2023.
„Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că indicii după care se calculează dobânda la credite este strâns legată de dobânda de referință stabilită de BNR, aceasta din urmă fiind modificată în funcție de rata inflației. Cu alte cuvinte, este încă devreme să ne bucurăm. BNR estimează în trimestrul al patrulea o inflație de o cifră. Dacă prognozele se adeveresc, este posibil să se „ieftinească” și creditele. De la 1 iulie și până la 30 septembrie, valoarea IRCC va fi de 5,93%, arată calculele făcute pe baza datelor zilnice publicate de Banca Națională a României în intervalul ianuarie-martie”, a adăugat Ion Solstinschi, consultant financiar al Mr. Finance.
Astfel, continuând cu exemplul de mai sus, pentru același împrumut de 350.000 de lei, rata ar scădea de la 2.690 la 2.670 de lei. Evident, este o scădere nesemnificativă, dar ar putea să fie un semnal bun că dobânzile, ȋn general, vor urma un trend descendent.
IRCC este indicele după care se calculează dobânda pentru creditele acordate în lei. Acesta se aplică pentru creditele acordate după luna mai 2019.
Mr.Finance este o platformă online care oferă utilizatorilor informații utile despre credite bancare sau nebancare, asigurări, utilități, investiții, criptomonede și tranzacții Forex. Prin serviciile compaiei, aceștia pot compara prețurile instrumentelor financiare pe care vor să le acceseze. Mr.Finance pune la dispoziția românilor și opțiunea de evalua cele mai bune oferte de credite înainte de a le accesa efectiv, pentru a putea avea costuri reduse.