Acasă Blog Pagina 138

România Eficientă: Beneficiile renovării energetice a școlilor asupra sănătății și performanței de învățare a elevilor

0

În România, infrastructura educațională încă se bazează pe clădiri vechi. Acestea generează o serie de provocări ce țin de calitatea aerului din interior, iluminat, nivelul de zgomot, umiditate, ori asigurarea unei temperaturi confortabile. Renovările aprofundate ale unităților de învățământ pot îmbunătăți considerabil aceste aspecte, ceea ce se va reflecta în creșterea stării de bine și a performanței de învățare a elevilor. România Eficientă investește în reabilitarea energetică la cele mai noi standarde a unor astfel de clădiri, care să devină apoi modele la nivel național și regional pentru proiecte similare.  

În afară de locuințe, școlile sunt spațiul în care tinerii își petrec cea mai mare parte a timpului. De aceea, un mediu confortabil și sănătos este absolut necesar pentru starea de bine și pentru productivitatea lor. Renovarea unităților de învățământ din România trebuie să conducă nu doar la diminuarea costurilor ridicate cu energia, ci să rezolve totodată o altă problemă majoră: calitatea mediului interior din aceste clădiri. România Eficientă și-a propus ca, prin renovările energetice la standarde ridicate pe care le realizează în școlile selectate la nivel național, să creeze modele care să demonstreze cât de mult se pot îmbunătăți condițiile în care elevii învață și, implicit, confortul și starea de bine a copiilor”, declară Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al proiectului România Eficientă.

Creșterea calității mediului interior – care înseamnă confortul termic, calitatea aerului din interior, confortul acustic și cel vizual – trebuie considerată o prioritate în planurile de renovare a școlilor la nivel național. Cercetări în domeniu au demonstrat cât de mult influențează acești parametri starea de bine și chiar sănătatea elevilor.

Dacă ne referim la confortul termic, adesea temperatura în școlile care nu sunt eficiente energetic nu poate fi asigurată la nivelul optim pentru starea de bine a elevilor. Anumite săli de clasă sunt fie umede și reci, fie supraîncălzite, mai ales în lunile calde sau în timpul iernii, acolo unde sistemele de încălzire funcționează deficitar. Modelările derulate de Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) arată că, într-un interval de temperatură cuprins între 20°C și 32°C, orice reducere cu 1°C a temperaturii din clădire crește performanța de învățare a elevului cu 2,3% (sursa, aici).

În privința calității aerului interior, reducerea concentrației de CO2 din interior conduce nu doar la diminuarea absențelor medicale, ci și la îmbunătățirea performanței de învățare. Când concentrația de CO2 din încăpere este prea ridicată din cauza ratei scăzute de ventilare, dincolo de mirosurile neplăcute din sălile de clasă, elevii se simt obosiți, somnolenți și cu o capacitate de concentrare diminuată. Un alt aspect important care trebuie monitorizat este nivelul de umiditate din încăperi, cel considerat optim fiind de 40-60%, în funcție și de temperaturile exterioare.

Referitor la confortul acustic, în special pentru școlile situate în orașe, poluarea fonică din exterior poate fi o problemă reală. În plus, diminuarea zgomotului din zonele unde se desfășoară activități exterioare, cum ar fi cele sportive, contribuie la o mai bună concentrare a elevilor și la creșterea performanței în învățare. Reabilitarea energetică a clădirii școlare poate elimina aproape complet zgomotul extern și atenua zgomotul din interior.

O lumină naturală bună, pe lângă reducerea cererii de energie, poate crește atenția, concentrarea și relaxarea, conducând la o performanță școlară îmbunătățită cu până la 18%, conform cercetărilor BPIE. De asemenea, sistemul de iluminat trebuie să fie eficient, de calitate și să ofere confort vizual.

Școlile renovate la standard nZEB, eficiente și sănătoase

Lucrările de renovare aprofundată, la standarde nZEB (nearly zero energy building) efectuate prin programul România Eficientă la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, încheiate în aprilie 2022, dar și la Școala Gimnazială „Liliești” Băicoi (jud. Prahova), unde sunt aproape de finalizare, pun accent pe toate aceste aspecte care țin de asigurarea unui mediu interior de calitate.

Lucrările de izolare termică a pereților exteriori și montare a unor ferestre performante energetic nu doar că reduc facturile la încălzire, ci vor contribui la menținerea unei temperaturi mai bune în sălile de clasă și, totodată, la atenuarea zgomotelor exterioare. Modernizarea instalațiilor de încălzire interioare (rețelele de conducte și radiatoarele) conduce la eficientizarea consumului de energie termică și la obținerea unei temperaturi adecvate în sălile de clasă care înainte erau fie prea reci, fie supraîncălzite.

Prin instalarea parasolarelor la ferestrele puternic însorite se atenuează absorbția căldurii solare prin suprafețele vitrate ale claselor, în special a celor cu expunere pe partea sudică. Pentru o calitate bună a aerului interior și o temperatură controlată, România Eficientă a instalat echipamente de filtrare a aerului cu recuperare de căldură. Confortul vizual este asigurat prin modernizarea sistemului de iluminat prin înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent existente cu altele de tip LED.

Copiii au nevoie să învețe în clădiri sănătoase, iar toate aceste măsuri contribuie atât la creșterea performanței energetice a școlilor, cât și la îmbunătățirea performanței de învățare a elevilor. Vă invităm să urmăriți și următorul videografic realizat de România Eficientă pe această temă:

 

Federația ACUE solicită Guvernului să respecte independența decizională a Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei

0
  • Solicităm continuarea procesului de analiză și consultare inițiat de ANRE și recunoașterea costurilor realizate de operatorii de distribuție, conform metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate
  • Amânarea sau intervenția Guvernului constituie o interferență politică nepotrivită care ar putea duce la distorsiuni semnificative ale pieței

Proiectul de OUG propus în analiză în sedința de Guvern, din 15 martie a.c., contravine principiului independenței autorității de reglementare și riscă să stopeze dezvoltarea infrastructurii energetice a României, într-un moment esențial și sensibil pentru sector. Articolul 2 (2), inclus în proiectul de OUG, publicat în consultare publică, în data de 13 martie a.c., pune sub semnul întrebării neutralitatea deciziilor autorității naționale de reglementare a energiei. 

Conform legislației europene și naționale, autoritățile de reglementare trebuie să fie independente atât de interesele industriei, cât și de guvern. Astfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric şi funcțional.

Operatorii de distribuție desfăşoară o activitate reglementată. Metodologia de determinare a tarifelor implică obligativitatea asigurării viabilității financiare a societăților de distribuție.

Federația ACUE înțelege că Pachetul de măsuri de intervenție, adoptat de Parlamentul României în anul 2022, a avut în vedere respectarea unui principiu agreat la nivelul statelor membre iar măsura înghețării tarifelor de distribuție și transport a avut un caracter temporar, numai pentru perioada aprilie 2022 – aprilie 2023, cu înțelegerea evidentă că, la finalul acestei perioade, se va reveni la reglementările în vigoare, în cazul de față la metodologia ANRE de calcul și de recunoaștere a tarifelor reglementate.

„Pentru a depăși provocările tranziției energetice și securității aprovizionării, respectarea cadrului de tarifare este o conditie sine qua non pentru asigurarea necesarului de investiții. Preocuparea statului român trebuie să se orienteze spre modele de remunerare și de stimulare eficiente și orientate spre viitor pentru a permite transformarea rețelei și tranziția energetică. Pe sens invers, de această dată, statul român propune soluții care vor duce implicit la blocarea și întârzierea investițiilor în sectorul de distribuție”, arată Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE.

În contextul crizei energetice, în anul 2022, operatorii de distribuție au depus eforturi consistente pentru a asigura lichiditățile necesare derulării programelor de investiții și mentenanță, pentru optima funcționare a rețelelor, astfel încât calitatea serviciilor prestate clienților să nu aibă de suferit. Au fost investite aprox. 2 mld. RON în distribuția de energie electrică și aprox. 1 mld. RON în distribuția de gaze naturale, conform datelor centralizate la nivelul Federației ACUE, pentru anul 2022.

Operatorii de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale au investit, în total, 10,5 mld. lei în perioada 2018-2021, conform datelor publicate de ANRE.

Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare și a se menține în tendințele de evoluție la nivel european, precum și în line cu legislația națională (ex. “gratuitatea” racordărilor și extinderilor de rețele), operatorii de distribuție au suplimentat deja bugetele de investiții pentru modernizarea și extinderea rețelelor, racordarea clienților noi, integrarea surselor de energie regenerabilă în creștere, adaptarea rețelelor de distribuție la standardele „H2 ready”, integrarea electromobilității, digitalizarea și securizarea sistemelor de distribuție.

Mai mult, sectorul de distribuție de energie trebuie să beneficieze de un cadru de reglementare coerent și aliniat cu așteptările și cerințele clienților, din ce în ce mai mult interesați și încurajați pentru adoptarea unor soluții energetice eficiente (ex. prosumatori, contorizare inteligentă), nerealizabile în lipsa unor reglementări care să respecte acest obiectiv comun.

Fără un cadru de reglementare predictibil, transparent și corect, România riscă să se confrunte cu provocări majore ale rețelelor de distribuție de energie.

 

One United Properties își propune să realizeze un profit brut consolidat de 622,1 milioane de lei în 2023 

0

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, propune Adunării Generale Anuale a Acționarilor din 25 aprilie 2023 ca obiectiv atingerea unei cifre de afaceri consolidate în 2023 de 1,43 miliarde de lei, în creștere cu 23% față de rezultatul preliminar din 2022, și un profit brut consolidat de 622,1 milioane de lei, cu 12% mai mare decât rezultatul preliminar pentru 2022. Profitul net este estimat să ajungă la 530 ​​milioane de lei în 2023, în creștere cu 5% față de 2022, cu marja netă așteptată la 37%. Investițiile totale și costurile CAPEX pentru 2023, inclusiv achizițiile de terenuri și costurile de dezvoltare, sunt estimate la 1,16 miliarde de lei.

„Deși estimările indică o creștere temperată a PIB-ului României în 2023, acesta va depăși totuși alte economii din regiune, precum Polonia, Cehia sau Ungaria. Regiunea București-Ilfov, care găzduiește aproape 3 milioane de locuitori, generează o treime din PIB-ul României și este considerată una dintre regiunile dezvoltate din Europa. În acest context, strategia One United Properties pentru 2023 și anii următori se va concentra în continuare pe București, care are un PIB pe cap de locuitor de 164% din media UE, mai mare decât orașe ca Viena sau Berlin, și se clasează printre primele 10 cele mai mari orașe din UE. În ciuda provocărilor din mediului economic, anticipăm că tot mai multe familii vor alege să-și îmbunătățească standardele de viață, investind în dezvoltările sigure, eficiente din punct de vedere energetic și durabile ale ONE, contribuind astfel la cererea crescută pe care am observat-o ​​în ultimii zece ani”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.

Veniturile din vânzările de proprietăți rezidențiale sunt preconizate să ajungă la 1 miliard de lei în 2023, în creștere cu 31% față de rezultatul preliminar din 2022. Pentru 2023, echipa de vânzări a One United Properties are un portofoliu de 1.143 de unități rezidențiale disponibile în prezent pentru vânzare și pre-vânzare. În plus, pre-vânzarea pentru alte 1.167 de unități situate în primele faze ale One Lake District și One Lake Club va începe în prima jumătate a anului 2023, consolindând portofoliul companiei și asigurând oferta pentru segmentele mediu, mediu-superior și high-end. Pe baza cererii mari deja înregistrate, se estimează că cele mai multe vânzări în 2023 vor fi generate de următoarele dezvoltări: One Lake District, One Lake Club, One High District, One Floreasca Towers și One North Lofts.

Veniturile din chirii, care includ veniturile generate din diviziile office și retail, sunt estimate să ajungă la 164,2 milioane de lei în 2023, în creștere cu 114% față de rezultatul preliminar pentru 2022. Veniturile generate de One Cotroceni Park Faza 1, livrat în decembrie 2021 și estimat a fi închiriat în totalitate în acest an, vor contribui semnificativ la creșterea totalului veniturilor din chirii în 2023. De asemenea, este estimat că One Cotroceni Park Faza 2, livrat în T1 2023, va începe să genereze venituri în acest an. În plus, veniturile din chirii în 2023 vor include rezultatele produse de activele achiziționate în 2022: One Victoriei Plaza și Bucur Obor.

La 1 ianuarie 2023, portofoliul de birouri al One United Properties are o suprafață brută închiriabilă (GLA) de 138.000 mp. Împreună cu portofoliul de retail, incluzând în principal Bucur Obor și One Gallery, întregul portofoliul comercial al One United Properties are o suprafață brută închiriabilă de peste 180.000 mp.

„Obiectivul nostru pentru 2023 este să ne menținem creșterea anuală a vânzărilor rezidențiale și, totodată, să creștem veniturile generate de segmentul comercial, care s-a extins cu 34.500 mp odată cu livrarea recentă a celei de-a doua faze a One Cotroceni Park. Deși nu vom atinge potențialul real al portofoliului nostru de birouri în 2023, veniturile generate de această divizie vor continua să crească trimestrial, în conformitate cu strategia noastră de IPO. În plus, anul acesta intenționăm să începem construcția la One Plaza Athénée, un nou hotel lifestyle de 5 stele în centrul Bucureștiului, marcând astfel expansiunea noastră pe segmentul proprietăților hoteliere”, a adăugat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.

One United Properties deține în prezent un portofoliu de terenuri de 106.000 mp, cu o suprafață construibilă supraterană de 435.000 mp. Toate aceste terenuri se află în prezent în faza de planificare. Grupul estimează că pe aceste terenuri vor fi construite peste 2.800 de apartamente și unități comerciale, în cadrul unor dezvoltări precum One City Club, One Herăstrău City și One Cotroceni Towers. În plus, aproape 65.000 mp de noi spații de birouri vor fi construite în fazele 3 și 4 ale One Cotroceni Park. One United Properties deține, de asemenea, aproximativ 40.000 mp de clădiri care vor fi restaurate, inclusiv obiective importante în strategia de regenerare urbană a companiei, precum One Plaza Athénée, One Downtown, One Gallery și One Athénée. În plus, planurile dezvoltatorului pentru viitoare achiziții de terenuri sunt însemnate.

One United Properties a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri consolidată de 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 4% față de 2021. Profitul brut a ajuns la 573,2 milioane de lei, în scădere cu 5% față de anul trecut, în timp ce rezultatul net a scăzut cu 1%, ajungând la 502,6 milioane de lei. Compania a încheiat anul 2022 cu o poziție de numerar puternică de 567 de milioane de lei, mai mare cu 12% față de începutul aceluiași an, datorită contribuției rezultate din majorarea de capital, care a adus companiei 253,7 milioane de lei în T3 2022, și în ciuda investițiilor continue și a plăților de dividende în valoare de 78,6 milioane de lei în 2022. Indicatorul loan-to-value brut a fost de 28% la 31 decembrie 2022, în timp ce raportul net de numerar a fost de 11%.

SmartBill integrează Smart Accounts, primul serviciu automat de Open Banking autorizat de BNR

0

SmartBill, cel mai utilizat program de gestiune și facturare din România, cu peste 85.000 de utilizatori, anunță integrarea serviciului Smart Accounts, printr-un parteneriat cu startup-ul Smart Fintech. Acesta este primul serviciu local de Open Banking autorizat de Banca Națională a României, prin intermediul căruia conturile bancare pot fi interogate automat permițând conectarea instant a utilizatorilor cu datele lor bancare, iar în cazul firmelor de contabilitate, cu cele ale clienților.  

Integrarea Smart Accounts creează contextul favorabil pentru automatizarea întregului proces de interogare și agregare a datelor din conturi bancare multiple, eliminând necesitatea de a opera manual și repetitiv date în multiple aplicații. Astfel, acuratețea activității financiar-contabile pentru utilizatorii SmartBill poate crește semnificativ.

„Prin utilizarea ecosistemului SmartBill, IMM-urile din România, dar și firmele de contabilitate își eficientizează activitatea de aproape 16 ani. Prin integrarea cu Smart Accounts vor câștiga și mai mult timp și vor elimina erorile ce pot să apară la operarea manuală a datelor bancare. Un exemplu ar fi reconcilierea unei facturi cu o încasare din bancă. Acest parteneriat dă posibilitatea celor 85.000 de firme din rețeaua noastră să își conecteze conturile SmartBill la conturile bancare, oferind o experiență unitară și fluidă, în cadrul programului. Totodată, pentru firmele de contabilitate, integrarea Smart Accounts va contribui semnificativ la optimizarea proceselor, dându-le posibilitatea să valorifice timpul consumat până acum cu procesarea manuală a datelor.”, a declarat Radu Hasan, CEO & Co-fondator SmartBill.

Istoricul tranzacțiilor, fondurile disponibile, alături de orice fel de date care ajung în SmartBill, sunt protejate de condițiile de securitate sporită, informațiile fiind transparente doar pentru bancă și SmartBill. Interogarea conturilor utilizatorilor Smart Accounts se face doar cu consimțământul acestora în calitate de titular al conturilor, accesul fiind utilizat exclusiv pentru citirea datelor bancare, conturile fiind în siguranță deplină.

„Interacțiunea cu datele bancare prin Open Banking, așa cum este integrarea Smart Accounts în platforma SmartBill, devine un modus operandi firesc în zilele noastre și contribuie la valorificarea eficientă a informațiilor financiare și a timpului nostru. Cu un singur consimțământ acordat băncilor lor, utilizatorii Smart Accounts își primesc tranzacțiile bancare în timp real și cu zero efort direct în SmartBill, unde vizualizează încasările facturilor emise alături de celelalte tipuri de tranzacții. Astfel, relația cu băncile, dar și cu furnizorii serviciilor de contabilitate, devine mult mai eficientă, rapidă și fără erori, iar datele nu mai sunt expuse nesecurizat în afara aplicațiilor bancare”, a declarat Alice Anghelea, Revenue Growth, Smart Fintech.

La fiecare interogare lansată de Smart Accounts către băncile utilizatorului, acestea se asigură de validitatea consimțământului său, după care verifică identitatea Smart Fintech, validând faptul că este vorba despre un furnizor terț autorizat de BNR. În urma acestui proces, băncile returnează datele interogate de Smart Accounts. Verificările au loc instant și sunt obligatorii pentru a asigura securitatea utilizatorilor.

Smart Accounts și tehnologia Open Banking elimină activitățile recurente care până de curând nu puteau fi automatizate nici prin soluții RPA, deoarece interacțiunea cu aplicațiile băncilor și datele bancare este extrem de sensibilă și trebuie să aibă loc doar în condiții de securitate maximă și sub supravegherea BNR.

Integrarea SmartBill cu Smart Accounts reprezintă un nou pas în ceea ce privește planurile de viitor ale Smart Fintech, urmând ca în perioada următoare să fie lansate și alte soluții automatizate care să ușureze procesele utilizatorilor. În ceea ce privește evoluția parteneriatului, SmartBill vizează și integrarea soluției de inițiere a plăților, SmartPay, care va deservi utilizatorii SmartBill și clienții acestora.

Gebrüder Weiss: cifră de afaceri netă de 3 miliarde de euro în 2022

0

Compania de servicii logistice Gebrüder Weiss realizează o creștere de 18% a cifrei de afaceri și își consolidează poziția pe piețele principale/67 de milioane de euro investiți în extinderea rețelei și digitalizare/Noi pași inițiați în direcția neutralității climatice

Compania internațională de transport și logistică Gebrüder Weiss a obținut pe parcursul exercițiului financiar anterior o cifră de afaceri netă de 3,01 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 18% față de anul precedent (2021: 2,54 miliarde de euro). Compania de servicii logistice își continuă astfel dinamica pozitivă din ultimii ani.

„Am reușit să ne urmărim mai departe obiectivele strategice într-un context plin de provocări. Ne-am extins poziția pe piețele principale din Europa Centrală și de Est, SUA și Asia și am făcut progrese în privința tematicilor noastre prioritare reprezentate de digitalizare și atingerea neutralității climatice până în 2030. Rezultatele îmbucurătoare înregistrate în toate sectoarele de activitate arată că suntem solid poziționați și pregătiți pentru un viitor sustenabil”, spune Wolfram Senger-Weiss, președintele Consiliului de Administrație al Gebrüder Weiss. A fost posibilă și majorarea ponderii capitalului propriu, astfel că aceasta se situează din nou în jur de 60 la sută (2021: 57 la sută), ceea ce evidențiază reziliența companiei Gebrüder Weiss, relevând-o ca pe un angajator de încredere.

Cu o cifră de afaceri de 1.479 milioane de euro, divizia transporturi rutiere a înregistrat o creștere de 16 procente (2021: 1.277 milioane de euro). Home Delivery a avut o evoluție similară cu cea din anul precedent, livrând aproximativ 1,53 milioane de expediții clienților casnici din Austria și Europa de Est (2021: 1,58 de milioane de expediții). În acest fel, Gebrüder Weiss și-a afirmat poziția de lider de piață pe acest segment. Divizia Aerian și Maritim a reușit o creștere semnificativă, încheind anul cu o cifră de afaceri de 1.272 milioane de euro, cu 24 de procente mai mult față de anul anterior (2021: 1.024 milioane de euro). Tarifele mari de transport ale companiilor de transport maritim, respectiv ale companiilor aeriene au contribuit în mare măsură la această creștere. Volumele de expediții ale DPD Austria, compania la care serviciul de coletărie Gebrüder Weiss deține calitatea de asociat, au rămas aproape constante: 66 de milioane de colete au fost transportate anul trecut (2021: 66,5 milioane).

Extinderea rețelei internaționale

În pofida situației economice dificile în contextul războiului din Ucraina, a problemei energetice și a inflației în creștere, Gebrüder Weiss și-a urmat consecvent strategia de investiții în 2022. 67 de milioane de euro au fost investiți în total în consolidarea propriei rețele, precum și în extinderea internațională a filialelor și serviciilor. În acest demers, compania s-a concentrat pe Germania, Ungaria, România și SUA precum și pe Turcia și Georgia – ultimele două ca elemente centrale de legătură cu Coridorul Mijlociu, pe ruta căruia compania de logistică și-a extins conexiunile de transport spre Asia Centrală și China.

În Germania, o piață logistică de mare importanță, Gebrüder Weiss și-a putut consolida poziția atât pe segmentul de transport aerian și maritim, cât și pe cel al transportului rutier. În Germania de Sud, compania a finalizat procesul de rebranding al expeditorului bavarez Lode sub noua denumire de Gebrüder Weiss Waldkraiburg. Este planificată extinderea în continuare a rețelei de transport terestru din sudul Germaniei, prin preluarea firmei de expediții Rentschler din Baden-Württemberg la începutul lui 2023. Odată cu dezvoltarea rețelei a crescut și numărul angajaților: acesta a avansat cu șase procente, până la aproximativ 8.400 de angajați (2021: 7.900)

În centrul preocupărilor viitoare: Digitalizare și sustenabilitate 

Un element constant al preocupărilor noastre în 2022 a fost strategia de digitalizare „Best of Both Worlds”, care în viziunea Gebrüder Weiss aduce laolaltă competențele operaționale și digitale. În acest scop, a continuat, printre altele, implementarea la nivel global a portalului digital pentru clienți myGW. Portalul oferă clienților informații în timp real despre fluxurile lor de mărfuri și, implicit, transparență maximă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. „Scopul nostru este să oferim cele mai bune soluții pentru lanțurile de aprovizionare ale clienților noștri, minimizând în același timp, pe cât posibil, impactul asupra mediului. Pentru aceasta investim continuu în sistemele noastre logistice și instrumentele digitale, în instruirea angajaților noștri și în modalități de transport ecologice”, explică Wolfram Senger-Weiss.

În Raportul de sustenabilitate publicat în 2022, compania de servicii logistice Gebrüder Weiss și-a exprimat clar și documentat angajamentul față de obiectivele de sustenabilitate și dorința de a contribui la protecția globală a climei. Se preconizează ca până în 2030 facilitățile logistice proprii ale companiei să funcționeze într-o manieră neutră din punct de vedere climatic. În acest scop, compania mizează din ce în ce mai mult pe energie electrică din surse regenerabile, iar anul trecut a instalat patru sisteme fotovoltaice noi în locații din Germania, Austria și Elveția. Cu acestea, sunt deja operaționale în total 22 de astfel de sisteme care permit reducerea emisiilor de CO2 cu 1.110 tone pe an. Se preconizează continuarea în 2023 pe această direcție de dezvoltare în țările respective, precum și în Europa de Est.

Și domeniul sistemelor de propulsie alternative a cunoscut o dinamică ascendentă. După testarea cu succes pe distanțe lungi a camionului său cu hidrogen, Gebrüder Weiss va continua să investească în această tehnologie. În 2023 urmează să fie utilizate în Germania cinci noi camioane cu H2. Există, de asemenea, planuri de a suplimenta în continuare numărul de furgonete electrice pentru transportul urban de mărfuri în Austria și Europa de Est.

Gebrüder Weiss anticipează că afacerile de logistică vor reveni la normal în 2023. Numărul expedițiilor este în prezent într-un ușor declin, iar tarifele pentru transportul aerian și maritim au scăzut din nou aproape de nivelul din 2019. În acest context, este de așteptat și o tendință descendentă a cifrei de afaceri. Ca urmare a situației geopolitice generale, este posibil să apară dificultăți suplimentare. După cum remarcă Wolfram Senger-Weiss: „Pandemia a arătat cât de eficient este segmentul de logistică și cât de rapid poate acesta reacționa la condițiile-cadru în schimbare. Gebrüder Weiss a fost capabilă să-și consolideze baza financiară deja solidă, continuând totodată să impulsioneze inovația. În tot acest timp suntem aproape de client și ne ajustăm oferta de servicii digitale în așa fel încât să răspundă nevoilor acestuia. Desigur, privim cu respect și îngrijorare actuala prognoză economică, inflația ridicată și războiul din Ucraina. De pe poziția noastră de companie puternică, rămânem însă încrezători în pofida tuturor adversităților”.

TeraPlast inclusă în indicele ROTX al Bursei de la Viena

0

Acțiunea TeraPlast a fost inclusă de către Bursa de Valori de la Viena în indicele ROTX EUR în urma revizuirii componenței acestuia. Noua structură intră în vigoare începând cu 20 martie 2023.

ROTX, lansat în 2005, este un indice de preț ponderat în funcție de capitalizare și este compus din 15 acțiuni blue chip românești, este tranzacționabil și este utilizat ca suport pentru produse structurate și instrumente derivate standardizate. Componența indicelui este revizuită trimestrial.

„Includerea acțiunilor TeraPlast în indicele ROTX EUR este confirmarea faptului că vizibilitatea TRP crește la nivel regional, respectiv la Bursa de Valori de la Viena. Ne propunem mereu să fim o companie atractivă pentru acționari și investitori, să comunicăm transparent și mai ales să traversăm cu un impact minim perioadele care ne pun la încercare. Acestea, împreună cu atenția la aplicarea celor mai bune practici de guvernanță sunt piloni de bază în relația noastră cu piața de capital.” a spus dl Alexandru Stânean, CEO TeraPlast.

În septembrie 2021, acțiunea TRP a fost inclusă și în indicele CECE MID CAP al Bursei de la Viena, parte din familia de indici regionali CECExt (CECE Extended Index). Acțiunile companiei sunt prezente și în indicii FTSE Russell. Menținerea acțiunilor TRP în indicii Small Cap și Global All Cap a fost reconfirmată la revizuirea semestrială care a avut loc în februarie 2023.

Acțiune caritabilă și pentru o viață sănătoasă

0

O amplă acțiune socială, dedicată carității și sănătății, este Legal Half Marathon, care-și desfășoară a treia ediție pe 26 martie. Organizatorii anunță că „la cursa de alergare dedicată tuturor iubitorilor de mișcare, alergătorilor profesioniști și copiilor, dar și a celor din lumea juridică, va avea loc o premieră – Campionatul Național de alergare pe șosea 10k, pentru categoriile Juniori U20, Tineret U23 și Seniori. La această ediție de Campionat Național sunt așteptați peste 100 de atleți români, legitimați la cluburile afiliate la Federația Română de Atletism.

La maratonul pot participa toți iubitorii de mișcare, indiferent de profesia pe care o reprezintă, înscriindu-se pe https://legalrun.ro/. 

Traseul va porni din fața Tribunalului București și este certificat World Athletics. Categoriile de curse pentru publicul larg și pentru profesiile juridice sunt:  semimaraton – 21,1 km, semimaraton-ștafetă – 21,1 km, cursa 10 km, cursa 3 km. De asemenea, vor fi organizate și curse speciale pentru copii. Participarea lor este gratuită”.

Legal Half Marathon are o puternică componentă caritabilă și este susținut de campionii olimpici Elisabeta Lipă și Marius Urzică, ambasadori ai evenimentului.

Cristian Duțescu, avocat și coorganizator Legal Half Marathon: „Legal Half Marathon militează pentru o viață sănătoasă. Sportul înseamnă sănătate, stare de bine, entuziasm, implicare, autodepășire. Pentru noi, Legal Half Marathon a însemnat aceleași lucruri. Am ajuns deja la a treia ediție, după succesul primelor două și avem de gând să continuăm. Ne-am autodepășit în fiecare an și nu vom face notă discordantă nici acum. Noi vă invităm să alergăm împreună și în 2023 pentru sănătatea noastră și să încercăm să-i ajutăm pe cei care au nevoie de sprijinul nostru, copii și tinerii aflați în situații vulnerabile.

Legal Half Marathon promovează strângerea de fonduri în rândul comunității juridice și nu numai. Prin exemplul nostru de implicare și entuziasm, ne dorim să inspirăm și alte profesii să implementeze idei similare. Încă mai este timp pentru înscrieri, pe site-ul www.legalrun.ro. La inscriere, fiecare participant poate alege cauza pe care vrea să o susțină. Noi vom dona 10% din taxa de înscriere către ONG-urile pe care alergătorii le aleg. De asemenea, fiecare echipă de alergători își poate face propriul galantom pentru a susține o cauză în care cred. Lista acestora se regăsește pe site-ul nostru.”

Programul evenimentului:

24 martie (15:00 – 19:00) – Predare kit-uri pentru toate probele și înscrieri, în limita locurilor disponibile

25 martie (10:30 – 16:30) – Predare kit-uri pentru toate probele și înscrieri, în limita locurilor disponibile

26 martie (07:30 – 15:00) – Predare kit-uri pentru concurenții care nu au domiciliul în București, înscrieri, competiție și festivitate de premiere.

Câștigătorii curselor de 21 km și 10 km,  de pe primele 3 locuri,  vor primi premii în bani, în valoare totală de 3.100 euro. În plus, sunt puse la bătaie alte 68 de premii în diplome sau cupe.

Competiția Legal Half Marathon „a luat naștere în 2021 și este organizată de Asociația EOS D’ART, în parteneriat cu Duțescu & Partners și Federația Română de Atletism și are ca scop promovarea mișcării, alergarea în aer liber și a unui stil de viață sănătos. Al doilea, dar și cel mai important scop al evenimentului, este implicarea comunității locale într-o acțiune de promovare a mișcării și strângerea de fonduri pentru cauze caritabile alese special pentru acest eveniment”.

 

 

 

42% din energia electrică consumată de electronicele și electrocasnicele tale poate proveni din surse regenerabile

0

Pe 15 Martie celebrăm Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, iar tema propusă pentru anul 2023 este „Responsabilizarea consumatorilor cu privire la tranziția la energie curată”. InfoCons te informează!

Producția de electricitate din surse regenerabile de energie a crescut cu aproape 5% între 2020 și 2021 .

Energia eoliană și energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul energiei electrice generate din surse regenerabile (37% și, respectiv, 32%). Restul de o treime din electricitate a provenit din energie solară (15%), biocombustibili solizi (7%) și alte surse regenerabile (8%). Energia solară este sursa cu cea mai rapidă creștere; în 2008, aceasta reprezenta doar 1% din energia electrică consumată în UE .

În 2021, mai mult de trei sferturi din consumul brut de energie electrică în Austria ( 76,2%, bazându-se în principal pe energia hidroelectrică ) și în Suedia ( 75,7%, în principal energie hidroelectrică și eoliană ) a fost generat din surse regenerabile . Aceste state membre ale UE au fost urmate de Danemarca ( 62,6%, în principal eoliană ), Portugalia ( 58,4%, eoliană și hidro ) și Croația ( 53,5%, în principal hidro ).

La celălalt capăt al scalei, cele mai mici cote de energie electrică din surse regenerabile au fost raportate în Malta (9,7%), Ungaria (13,7%), Luxemburg (14,2%), Cehia (14,5%) și Cipru (14,8%). Pe de altă parte, însă, România se poziționează bine pe scală, cu o cotă de consum de  energie electrică din surse regenerabile de 42,4% .

În momentul achiziționării produselor electronice și electrocasnice, aplicația InfoCons vine în sprijinul consumatorilor cu calculatorul pentru estimarea costului de utilizare.

Altfel spus, consumatorii vor putea să estimeze costul aferent consumului de energie pentru fiecare produs scanat. De asemenea, prin intermediul Aplicatiei InfoCons, consumatorii pot compara produsele electronice și electrocasnice pe care și le doresc , pentru a achiziționa produsul potrivit preferințelor și nevoilor lor.

Produsele electronice și electrocasnice ale căror produsele energetice pot fi scanate fac parte din categoriile:

-Mașini de spălat haine;

-Mașini de spălat vase;

-Frigidere;

-Uscătoare;

-Televizoare și monitoare pentru computer.

Pe lângă posibilitatea de a estima costul aferent consumului de energie și de a compara produsele similare, Aplicația InfoCons redă direct pe telefonul mobil informații precum:

-Clasa energetică;

-Producător;

-Informații tip caracteristici tehnice;

-Posibilitatea de a face o sesizare direct din aplicatie

Numărul de locuri de muncă remote scade abrupt pentru prima oară în ultimii trei ani. Aplicările au ajuns, însă, la cel mai ridicat nivel din 2020 și până acum

0

2023 pare să fie primul an în care angajatorii fac pași concreți în direcția readucerii angajaților înapoi la programul de lucru de la birou, în condițiile în care numărul de locuri de muncă remote postate în ultima lună este la cel mai scăzut nivel al ultimilor trei ani și la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși interesul candidaților pentru joburile ce pot fi făcute de acasă se menține ridicat, iar numărul de aplicări din ultima lună este la cota maximă a ultimilor 4 ani.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs(resize)

„Despre reîntoarcerea masivă a angajaților la birou se discută deja de mai bine de un an, însă până acum acest lucru s-a făcut în pași mici, etapizat și fără să se vadă un impact major asupra numărului de poziții remote scoase în piață. Explicația stă în faptul că angajatorii știau că această opțiune a devenit, în timp, o condiție importantă pentru cei care căutau să se angajeze, condiție pe care nu o puteau ignora într-un climat caracterizat de un deficit de candidați”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Dacă în perioada februarie – martie 2022, fuseseră postate aproape 3.000 de locuri de muncă remote pe ejobs.ro, în aceeași perioadă din 2023 numărul a scăzut la aproximativ 1.500. Pentru acestea au fost înregistrate peste 116.000 de aplicări în ultima lună din acest an, în timp ce în perioada februarie – martie 2022 numărul de aplicări pentru joburile remote a fost de aproximativ 104.000.

Sectorul call – center / BPO continuă să scoată în piață cele mai multe joburi remote, însă la jumătate, din punct de vedere numeric, față de februarie – martie 2022. Tot într-un ritm substanțial redus față de anul trecut, dar cu prezență pe zona oportunităților remote se mai află angajatorii din advertising / marketing / PR, IT / telecom, training și servicii. Cele mai multe dintre pozițiile postate în ultima lună sunt pentru candidații entry level, cu maximum doi ani de experiență.

În timp ce numărul de joburi care permit munca de acasă a scăzut, volumul de aplicări pe care le generează este în creștere, candidații manifestând cel mai ridicat interes din ultimii patru ani pentru ideea de a lucra din afara biroului. Astfel, cele 116.000 de aplicări înregistrate în ultima lună pentru aceste joburi reprezintă 13,5% din totalul de aplicări, de peste 10 ori mai mult decât pentru joburile din străinătate, de exemplu. „Deși tendința este de a readuce oamenii înapoi la birou, pentru angajatorii care au dificultăți în a găsi candidații potriviți, poate deveni un avantaj competitiv major acest tip de flexibilitate prin care oferă angajaților libertatea de a alege cum doresc să lucreze – la sediu, de acasă sau hibrid”, mai spune Roxana Drăghici.

Cel mai interesați de aceste joburi sunt candidații din categoria de vârstă 25 – 35 de ani, urmați de cei aflați la primul job sau care au intrat recent pe piața muncii, respectiv tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Segmentul 36 – 45 de ani generează de trei ori mai puține aplicări pentru această categorie de locuri de muncă, în timp ce pentru candidații care au peste 45 de ani reprezintă o opțiune pe care aproape nu o iau în calcul, fiind înregistrate mai puțin de 5.000 de aplicări în ultima lună.

Parlamentul european votează să reducă emisiile statelor membre cu 40%

0
  • Toate țările Uniunii trebuie să reducă emisiile până în 2030 comparativ cu 2005 
  • Fiecare țară a Uniunii va avea obiective de reducere a emisiilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor și de raportul cost-eficacitate 
  • Vor exista posibilități reduse de a comercializa, împrumuta și păstra pentru mai târziu alocările de emisii 
  • Va exista o transparență crescută pentru că se vor publica informații referitoare la măsurile luate la nivel național
  • Noul Regulament privind partajarea eforturilor reduce nivelul maxim permis de emisii de gaze cu efect de seră din transporturi, clădiri și agricultură până în 2030 în statele membre.

    Parlamentul a adoptat azi, cu 486 de voturi pentru, 132 împotrivă și 10 abțineri, revizuirea așa-numitului Regulament privind partajarea eforturilor. Textul stabilește reduceri anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru transporturile rutiere, încălzirea clădirilor, agricultură, micile instalații industriale și gestionarea deșeurilor pentru fiecare stat membru al Uniunii și reglementează în momentul de față circa 60% din toate emisiile din Uniune.

    Textul revizuit crește obiectivul de reducere a GES pentru 2030 de la 30% la 40% comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru prima oară, toate țările Uniunii trebuie acum să reducă emisiile de GES cu 10%-50%, în funcție de țară. Obiectivele pentru 2030 ale fiecărui stat membru sunt stabilite în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor și de raportul cost-eficacitate. De asemenea, statele membre vor trebui să garanteze anual că nu depășesc nivelul anual de emisii de gaze cu efect de seră alocate.

    Flexibilitate și transparență

    Legea asigură echilibrul între două imperative: necesitatea ca țările Uniunii să beneficieze de flexibilitate în contextul atingerii obiectivelor și necesitatea de a elimina lacunele existente pentru a asigura atingerea obiectivului global al Uniunii de reducere a emisiilor. Din acest motiv, textul limitează alocările de emisii pe care țările Uniunii le pot păstra pentru mai târziu din anii precedenți sau împrumuta de la anii ulteriori, iar cantitatea de emisii alocate pe care le pot comercializa cu alte state membre este și ea limitată.

    Pentru a putea trage la răspundere statele membre, Comisia va publica diverse informații referitoare la măsurile luate la nivel național într-un formal ușor accesibil, așa cum a cerut Parlamentul.

    Raportoarea Jessica Polfjärd (PPE, Suedia) a declarat următoarele după vot: „Prin această lege, facem un mare pas înainte spre atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii. Noile norme referitoare la reducerea emisiilor naționale garantează că toate statele membre își aduc contribuția în acest sens și că eliminăm diverse lacune existente. Astfel, putem trimite un semnal clar că Uniunea Europeană intenționează cu adevărat să fie un lider mondial care susține o agendă climatică competitivă și eficientă.”

    Regulamentul privind partajarea eforturilor face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”, planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.

Enel și newcleo au semnat un parteneriat de cooperare în domeniul tehnologiei nucleare de generația a IV-a

0

Grupul Enel și compania newcleo, specializată în tehnologii nucleare inteligente, au semnat un acord de cooperare prin care vor colabora în cadrul proiectelor de tehnologie nucleară de generația a IV-a dezvoltate de newcleo, care au ca scop furnizarea unei surse de energie sigură și stabilă, precum și reducerea semnificativă a volumelor existente de deșeuri radioactive care urmează să fie utilizate drept combustibil pentru reactoare.

În baza acestui acord, Enel va colabora cu newcleo în proiectele legate de această tehnologie nucleară avansată, oferind expertiză specializată cu ajutorul unui grup comun de personal calificat.

Având în vedere sprijinul oferit, newcleo s-a angajat să îi asigure Enel opțiunea de a fi primul investitor în prima sa centrală nucleară, pe care o va construi în afara Italiei.

„Inovarea este crucială pentru dezvoltarea de tehnologii care pot asigura o energie curată, fiabilă, accesibilă și cât mai independentă de factorii geopolitici. Din acest motiv, continuăm să exploatăm orice segment al spectrului energetic”, a declarat Francesco Starace, CEO al Enel. „Această colaborare cu newcleo este cel mai recent exemplu al căutării noastre neîncetate a celor mai bune companii care să ni se alăture în călătoria noastră spre un viitor curat și așteptăm cu nerăbdare să sprijinim newcleo în demersul său ambițios, dar promițător, de a furniza energie electrică cu emisii zero într-un mod sigur, accesibil și sustenabil.”

„Sunt încântat că Enel a ales să se asocieze cu newcleo. Demonstrează o mare intuiție, fiind una dintre primele companii energetice care apreciază și sprijină strategia noastră sustenabilă și impactul acesteia asupra viitorului nostru colectiv”, a declarat Stefano Buono, CEO al newcleo. „Tehnologia reactorului rapid newcleo este pasul necesar în industria nucleară pentru a permite reciclarea multiplă a uraniului deja extras și reducerea masivă a deșeurilor nucleare. În plus, utilizarea plumbului deschide posibilitatea operării unor reactoare mai sigure și cu costuri de operare mai mici.”  

Enel este lider în domeniul generării sustenabile și datorită activității sale neîncetate în dezvoltarea de tehnologii avansate și inovatoare, inclusiv prin colaborări activate cu startup-uri din întreaga lume, profitând de o rețea extinsă de hub-uri și laboratoare de inovare Enel, active pe trei continente.

În plus, grupul are o expertiză solidă în domeniul tehnologiei nucleare și deține în prezent o capacitate nucleară de peste 3,3 GW în Spania, precum și o participație de aproximativ 33% în compania slovacă Slovenské elektrárne, care a conectat recent la rețea primul dintre cele două generatoare de turbină ale Unității 3 a centralei nucleare de la Mochovce, a doua centrală nucleară nou construită care a fost conectată la rețeaua europeană în ultimii 15 ani.

newcleo lucrează pentru a livra reactoare inovatoare, care reduc semnificativ volumele existente de deșeuri radioactive și plutoniu, precum și pentru a stopa necesitatea de a mai extrage uraniu, în beneficiul pe termen lung al comunităților și al mediului.

Prima etapă din planul de livrare al newcleo va fi proiectarea și construcția primului mini-reactor LFR (reactor rapid cu plumb) de 30 MWe, care va fi implementat în Franța până în 2030, urmat rapid de o unitate comercială de 200 MWe în Regatul Unit. În același timp, newcleo va investi direct într-o uzină MOX (oxid mixt de uraniu / plutoniu, fabricat din deșeuri nucleare existente) pentru a-și alimenta reactoarele.

Parlamentul European adoptă un obiectiv și mai ambițios privind absorbțiile de carbon pentru 2030

0

Noua lege crește obiectivul privind absorbanții din sectorul utilizării terenurilor și silviculturii pentru a reduce, până în 2030, gazele cu efect de seră cu până la 57% comparativ cu 1990.

Parlamentul a adoptat astăzi – 14.03.2023, cu 479 voturi pentru, 97 voturi împotrivă și 43 abțineri, revizuirea regulamentului referitor la sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF). Acesta urmărește îmbunătățirea absorbanților naturali de carbon pentru ca Uniunea Europeană să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a îmbunătăți biodiversitatea, așa cum prevede Pactul verde european.

Obiectivele UE și naționale vizează îmbunătățirea
absorbanților de carbon până în 2030

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 referitor la absorbțiile nete de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii va fi stabilit la 310 milioane de tone de CO2 echivalent, o cantitate cu aproximativ 15% mai mare decât cea vizată actual. Noul obiectiv al Uniunii ar trebui să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu circa 57% (față de obiectivul precedent de 55%), comparativ cu nivelurile din 1990.

Toate țările Uniunii vor avea obiective obligatorii la nivel național pentru 2030 referitoare la absorbțiile și emisiile din LULUCF pornind de la nivelurile recente de absorbție și de la potențialul lor de creștere. Normele actuale se vor aplica până în 2025, iar țările Uniunii vor trebui să se asigure că emisiile din sectorul LULUCF nu depășesc cantitatea de emisii absorbite. Din 2026, țările Uniunii vor avea un buget pe patru ani, pentru perioada 2026-2029, în loc de obiective anuale obligatorii.

Guvernanță, flexibilitate și monitorizare

Țările Uniunii pot cumpăra sau vinde credite pentru absorbții în cadrul LULUCF și al Regulamentului privind partajarea eforturilor pentru a-și atinge obiectivele. Țările Uniunii vor primi compensații prin intermediul unui mecanism dedicat, în cazul producerii unor dezastre naturale, cum ar fi incendiile forestiere.

Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor și absorbțiilor vor fi îmbunătățite, inclusiv prin folosirea mai multor date geografice și a teledetecției. Astfel, vor putea fi urmărite cu mai multă precizie progresele înregistrate de țările Uniunii în vederea atingerii obiectivelor lor.

Statele membre vor fi obligate să ia măsuri corective dacă progresele făcute în vederea atingerii obiectivelor lor nu vor fi suficiente. Se va aplica și o sancțiune în caz de neconformitate: la ținta lor pentru 2030 se va adăuga 108% din nivelul de GES care depășește bugetul prevăzut pentru perioada 2026-2029. Pentru a se asigura că obiectivul Uniunii Europene este atins, Comisia va înainta un raport intermediar în termen de șase luni de la prima evaluare la nivel mondial convenită în temeiul Acordului de la Paris. Dacă va fi cazul, Comisia va prezenta propuneri legislative.

Raportorul Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda) a declarat următoarele după vot: „Absorbanții din Uniunea Europeană au înregistrat un declin în ultimul deceniu. Această lege va obliga sectorul exploatării terenurilor să contribuie la combaterea crizei climatice. Acum avem un obiectiv mai ambițios și o serie de garanții, precum date de o calitate superioară și cerințe de raportare mai stricte, mai multă transparență, dar și o revizuire până în 2025. Actul legislativ ia în considerare, în premieră, atât biodiversitatea, cât și criza climatică. Țările Uniunii vor trebui să țină cont, la rândul lor, de principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»”.

Textul trebuie să fie aprobat oficial de către Consiliu. El va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după alte 20 de zile.

Revizuirea normelor LULUCF face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”, planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.

Academiile cluburilor portugheze sunt cele mai profitabile din fotbalul mondial. Man City, singura echipă din Premier League în top 10

0

 

  • Benfica, Sporting Lisabona și Porto au generat 1,2 miliarde de euro din vânzarea jucătorilor din pepinierele lor în ultimul deceniu.
  • Cluburile din Premier League rămân în urmă atunci când vine vorba de profitul obținut din vânzarea de vedete formate în propriile academii.
  • Benfica, Ajax și Lille sunt cele mai profitabile cluburi din lume după încasările din transferuri.

Academiile cluburilor portugheze sunt cele mai profitabile din fotbalul mondial, Man City fiind singurul club din Premier League aflat în top 10, potrivit unui nou studiu, „The Football Investment Report”, creat de platforma socială de investiții eToro, în asociere cu Transfermarkt.

Raportul arată faptul că Portugalia a devenit centrul lumii fotbalistice atunci când vine vorba de dezvoltarea și profitul de pe urma tinerelor talente. În ultimul deceniu, cele mai mari trei cluburi din țară – Benfica, Sporting Lisabona și Porto – au obținut venituri totale de 1,2 miliarde de euro din vânzarea de jucători crescuți în pepinierele proprii.

Benfica se află în fruntea listei, după ce a strâns 543 de milioane de euro în sezonul 2013/14 – datorită vânzării unor vedete precum João Félix, Ruben Dias și Ederson. Această sumă depășește cu mult Ajax, situat pe locul doi în clasamentul academiilor profesioniste  din lume, care a generat 376 de milioane de euro în aceeași perioadă, Matthijs de Ligt, absolvent al academiei, reprezentând cea mai mare vânzare individuală.

Sporting Lisabona – unde a debutat Cristiano Ronaldo  – și Porto se află pe locurile patru și, respectiv, șapte, după ce au strâns 363 de milioane de euro și 287 de milioane de euro din vânzarea de vedete ale cluburilor în ultimul deceniu.

Cluburile cu cele mai mari venituri din vânzarea de jucători din academiile proprii începând cu 2013/14

Club Venituri generate începând cu 2013/14 (milioane euro)
Benfica 543
Ajax 376
Real Madrid 375
Sporting Lisbon 363
AS Monaco 327
RB Salzburg 304
Porto 287
Manchester City 263
FC Barcelona 252
Atletico Madrid 250


Benfica și Ajax sunt cele mai profitabile cluburi din lume doar pe baza încasărilor din transferuri, nicio echipă din Premier League nu se află în top 10

Pe lângă evidențierea veniturilor provenite de la jucătorii din club, raportul eToro a analizat și care sunt cluburile care au fost cele mai profitabile în ultimii ani, pe baza încasărilor din toate transferurile. În ultimele cinci sezoane, Benfica se află, de asemenea, în fruntea acestei liste, generând 356 de milioane de euro în profituri din transferuri de la începutul sezonului 2018/2019.

Ajax și Lille ocupă locurile al doilea și al treilea, după ce au generat profituri de 308 milioane de euro și, respectiv, 283 de milioane de euro, vânzările profitabile ale echipei franceze incluzând transferul lui Nicolas Pépé la Arsenal în 2019/20, în valoare de 80,0 milioane de euro. Nicio echipă din Premier League nu figurează pe această listă.

 

Cluburile cu cele mai mari profituri din 2018/19 în materie de transferuri

Club Bani cheltuiți pe achiziții de jucători (milioane euro Venituri din vânzarea de jucători (milioane euro) Profituri din transferuri (milioane euro)
Benfica Lisbon 357 713 356
Ajax Amsterdam 315 624 308
LOSC Lille 219 503 283
Red Bull Salzburg 135 388 253
Sporting Lisbon 182 401 219
Olympique Lyon 267 476 209
AS Monaco 493 688 194
PSV Eindhoven 94 284 189
FC Porto 239 425 186
FC Nordsjaelland 6 131 125

Sam North, analist la eToro, a comentat acest raport: „Premier League este cea mai bogată ligă din lume, dar nu este nici pe departe cea mai profitabilă analizând doar după încasările din transferuri, și nici nu este la fel de prolifică atunci când vine vorba de obținerea unor venituri  uriașe în schimbul vedetelor din academii.

Cu toate acestea, un domeniu în care cluburile din Premier League se descurcă bine este creșterea valorii jucătorilor lor cu ajutorul antrenorilor de top și prin expunerea constantă la cel mai înalt nivel, Arsenal, Tottenham și Liverpool fiind printre primele zece echipe în ceea ce privește creșterea valorii echipei.”


Echipele din Premier League, printre cele mai bune atunci când vine vorba de ROI pe teren

În ceea ce privește creșterea valorii lotului de jucători, echipele din Premier League au performanțe bune, iar Tottenham, Arsenal și Liverpool se află  în primele zece locuri.

Se estimează că actuala echipă a lui Spurs este evaluată la 711,3 milioane de euro, după ce a costat 390,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere a valorii cu aproape 321 milioane de euro. Nu la mare distanță, actuala echipă a lui Arsenal valorează 271,4 milioane de euro mai mult decât au costat inițial jucătorii clubului – cu o serie de vedete tinere, precum Bukayo Saka, absolvent al academiei, și Martin Odegaard, semnatarul din 2021, care și-au crescut foarte mult valoarea în acest sezon.

Cluburile de top când vine vorba de creșterea valorii echipei lor

Club Valoare echipă (milioane euro) Valoarea de achiziție (milioane euro)   Valoarea adăugată (milioane euro)
Bayern Munich 995,7 448,5 547,2
Tottenham Hotspur 711,3 390,4 321
AC Milan 574,4 253,7 321
Real Sociedad 380,5 93,5 287
FC Barcelona 762 482,5 279,5
Arsenal 803 531,6 271,4
Inter Milan 556 302,5 253,4
RB Leipzig 493,3 257,9 235,4
Villarreal 289,7 59,3 230,4
Liverpool 931 709,1 222

*Valori la 31 ianuarie 2023

Niciun club românesc nu figurează în primele 100 de cluburi europene după valoarea de piață în clasamentul Transfermarkt. FCSB are cea mai valoroasă echipă, evaluată la 32,53 milioane de euro, urmată de campioana CFR Cluj cu 29,13 milioane de euro și Universitatea Craiova cu 18,74 milioane de euro. Cu toate acestea, Farul Constanța se află acum pe prima poziție în SuperLiga, în condițiile în care a obținut cel mai mare profit net din transferuri, respectiv 3,65 milioane de euro în acest sezon (2022-23) – fără să fi cheltuit nimic pe noi transferuri pentru aducerea de jucători. Farul este urmată la profitul din transferuri de Rapid București, care a obținut un venit net de 3,55 milioane de euro și de UTA Arad, care a obținut un venit net de 1,66 milioane de euro din transferuri.

North adaugă: „Se poate spune că fotbalul se află într-o perioadă de creștere de peste 40 de ani, iar creșterea încasărilor din transferuri este pur și simplu halucinantă. Dar în spatele cifrelor mari se află un ecosistem complex de cluburi, multe dintre ele lucrând pentru atingerea unor obiective foarte diferite și specializându-se în diferite domenii ale pieței. Unii sunt investitori specializați pe creștere, în timp ce alții sunt fericiți să plătească un preț mai mare pentru produsul finit.

Oricare ar fi abordarea pe care aceste cluburi o adoptă pentru a cumpăra, vinde și dezvolta jucători, există lecții importante pe care le putem învăța de aici în calitate de investitori individuali – fie că este vorba de a face cercetările necesare sa de a nu ne lăsa purtați de FOMO pentru a plăti peste așteptări și, în mod crucial, de a ști când să vindem.”

Decarbonizarea industriei – un pas esențial spre neutralitatea climatică a României

0

de Luciana Miu, Head of Clean Economy
Energy Policy Group

 

 

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să participe în eforturile colective de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest angajament presupune o reducere drastică a emisiilor de dioxid de carbon la nivel național, care în 2021 se ridicau la 74 de milioane de tone pe an. Deși soluțiile pentru reducerea emisiilor sunt bine-cunoscute și competitive din punct de vedere economic în sectoare precum producția de energie electrică, în altele procesul de decarbonizare prezintă provocări mai complexe. Un astfel de sector este industria, mai precis procesele energointensive ale industriei prelucrătoare, precum producția de oțel, ciment, chimicale și alte materiale. Aceste sectoare sunt din ce în ce mai mult în vizorul politicilor climatice la nivel european, nu în ultimul rând din cauza dependenței de combustibili fosili, inclusiv ca materie primă, puternic evidențiată în contextul crizei energetice.

Industrial facilities in Romania with emissions over 100,000 tonnes CO2-eq in 2021 under the EU ETS.
Source: EPG own work, based on ​(European Commission, 2023)​.

Industria prelucrătoare a României continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia națională, generând 18,3% din valoarea adăugată brută și angajând 21% din forța de muncă. Deși producția industrială este în scădere din 1990, sectoarele prelucrătoare continuă să producă emisii semnificative de dioxid de carbon: un sfert din emisiile naționale, dintre care aproape jumătate sunt emisii din procesele industriale, care de multe ori sunt dificile de redus. Spre exemplu, calcinarea calcarului pentru producția de ciment sau reformarea gazului metan pentru producția de amoniac, ingredientul-cheie al îngrășămintelor chimice, se bazează pe procese chimice din care este eliberat dioxidul de carbon. Pentru reducerea acestor emisii, procesul tehnologic trebuie înlocuit, sau unde acest lucru nu este posibil, emisiile trebuie captate înainte să intre în atmosferă și stocate permanent. Pe de altă parte, multe dintre procesele industriale moderne necesită temperaturi ridicate, obținute în mod tradițional prin arderea combustibililor fosili, care degajează dioxid de carbon. Înlocuirea combustibililor fosili cu surse de căldură cu emisii reduse, dar care pot atinge temperaturi foarte ridicate, reprezintă de asemenea o provocare pentru industrie. Pe lângă emisiile de dioxid de carbon, trebuie de asemenea considerat și consumul de resurse (apă, materii prime) a căror extracție are invariabil un impact asupra mediului înconjurător, care poate fi exacerbat de accentuarea fenomenelor meteo asociate schimbărilor climatice, precum secetele.

Marile sectoare industriale ale României sunt marcate de producători cu capacități importante și procese tehnologice din care rezultă emisii semnificative și o cerere de resurse considerabilă. Liberty Galați, singurul producător de oțel primar din România, este cel mai mare emițător din țară și unul din cei mai mari consumatori de electricitate. Pentru a-și reduce emisiile, compania plănuiește să își înlocuiască procesul tehnologic, eliminând combustibilii fosili folosiți pentru producția de căldură și emisiile de proces din producerea fontei și a oțelului. Noul proces ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu până la 90%, însă ar schimba și paradigma resurselor necesare; necesarul de fier vechi al Liberty Galați ar crește de la 300 de mii de tone pe an la 1,45 milioane de tone pe an, adică 80% din fierul vechi exportat de România, în principal spre Turcia și Republica Moldova. Azomureș, singurul producător activ de îngrășăminte azotoase, este de departe cel mai mare consumator de gaz metan din industria României, lucru evidențiat prin suspendările de activitate repetate din cauza prețurilor acestei resurse. Planurile pe termen scurt ale producătorului de a substitui gazul metan cu hidrogenul verde drept materie primă și de a capta o parte din emisiile de dioxid de carbon ar putea reduce emisiile cu aproape o treime, însă necesită investiții considerabile, nu în ultimul rând pentru infrastructura de producție a hidrogenului verde și de transport și stocare a carbonului.

Acești doi mari producători industriali fac parte dintr-un peisaj dinamic al industriei românești, în care operează multe alte platforme industriale energointensive ale căror capacități, volume de producție și procese tehnologice se vor schimba. În sectorul producției și procesării oțelului, producători precum COS Târgoviște și Artrom Steel Tubes Reșița își reiau activitatea sau plănuiesc să implementeze programe de modernizare, pe când altele precum Ductil Steel se închid permanent. Holcim, unul dintre producătorii principali de ciment din România, plănuiește să își extindă capacitățile de producție, iar CRH Medgidia va construi un parc eolian pentru a susține folosirea de energie regenerabilă în procesul industrial. Sectorul producției de substanțe chimice scoate în evidență atât dinamismul producției existente, cât și potențialul de a dezvolta noi linii de business. Pe de-o parte, multe dintre combinatele chimice importante care și-au sistat activitatea, precum Donau Chem și Chemgas, și-ar putea reîncepe activitatea în condiții propice de management (și cu investiții semnificative). Pe de altă parte, Chimcomplex își mărește capacitățile de producție la Râmnicu-Vâlcea și explorează potențialul de a deveni un producător major de hidrogen, un combustibil de mare interes pentru decarbonizarea industriei din Europa.

Industria României este în mod clar o componentă-cheie a economiei naționale, un sector dinamic cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Politicile europene care vizează reducerea de emisii industriale, precum și piața care pivotează către noi combustibili, procese și linii de business, creează o presiune de a decarboniza rapid și eficient industriile energointensive ale statelor membre. Ferestrele de oportunitate disponibile sunt puține – pentru multe dintre industriile energointensive menționate în acest text, a mai rămas un singur ciclu investițional până în 2050. De asemenea, costul aferent înlocuirii proceselor tehnologice cu cele cu emisii reduse este masiv, iar procedurile de autorizare pot fi îndelungate și complexe. Pentru a decarboniza, moderniza și deschide industria prelucrătoare spre noi oportunități, România trebuie să își coordoneze intern eforturile la nivel politic, prin adoptarea unei strategii de decarbonizare a industriei, implementarea de mecanisme financiare pentru susținerea tehnologiilor de reducere a emisiilor, și investiții în infrastructura necesară. În acest fel, deși urmărește un trend de deindustrializare din 1990, România își poate valorifica potențialul industrial și lansa o industrie prelucrătoare adecvată pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.

România ar putea economisi peste 6 miliarde de euro până în 2050, prin renovarea clădirilor vechi

0

Riscurile de a locui într-o locuință învechită și ineficientă din punct de vedere energetic depășesc sănătatea și situația financiară a europenilor. Potrivit studiului Barometrul Locuințelor Sănătoase 2022, realizat de grupul VELUX în colaborare cu compania de cercetare RAND Europe, reducerea riscurilor climatice la interior poate aduce României beneficii economice de 6,3 mld. euro până în 2050, în timp ce toate statele membre UE ar putea economisi până la 608 mld. euro.

Conform studiului realizat de VELUX, clădirile insalubre lasă amprente ecologice uriașe și sunt costisitoare pentru întreaga comunitate, nu doar prin risipa de energie, ci și prin creșterea cheltuielilor cu asistența medicală și scăderea productivității. Astfel, renovarea clădirilor în direcția eficienței energetice și sustenabilității impactează direct calitatea vieții și contribuie la reducerea semnificativă a costurilor asociate cu  energia.  În plus, procesul de renovare poate să creeze locuri de muncă și să stimuleze economiile locale.

În prezent, 1 din 3 europeni suferă de un pericol asociat climatului interior, printre care  lipsa de lumină naturală, frigul, zgomotul, umezeala și mucegaiul, iar consecințele clădirilor nerenovate sunt resimțite la scară socială:  de la creșterea cheltuielilor cu asistența medicală, la scăderea productivității, consum ridicat de energie. Potrivit celui mai recent raport realizat de ONU1, în ciuda creșterii investițiilor în eficiență energetică și a reducerii intensității energetice, consumul de energie și emisiile de CO2 din sectorul clădirilor și al construcțiilor au revenit după pandemia COVID-19 la un nivel record.

Investițiile în renovare: Soluția pentru eficiență energetică și reduceri de costuri pe termen lung

 

Potrivit studiului VELUX, reducerea riscurilor climatice la interior prin renovarea corespunzătoare a clădirilor ar genera economii totale de peste 6,3 miliarde euro pentru România până în 2050, astfel: 801 milioane euro la cheltuielile cu asistența medicală, 425 milioane euro la sănătate și productivitate, 2,4 miliarde de euro pentru școli și 1,3 miliarde de euro, respectiv 1,4 miliarde de euro  pentru birouri, datorită productivității crescute în imobile mai bine ventilate și cu mai multă lumină naturală. Luând în considerare acești indicatori pentru toate statele membre UE, economiile totale ale Europei până în 2050 se ridică la 608 miliarde de euro.

Mai mult, reducerea expunerii la umezeală și mucegai și remedierea lipsei de lumină naturală în clădirile rezidențiale generează beneficii în materie de bunăstare estimate la echivalentul a circa 100 de miliarde de euro pe an în țările UE.

Studiul arată, de asemenea, că beneficiile economice ale renovărilor pot fi măsurate nu doar în contextul proprietăților rezidențiale: creșterea vitezei de ventilație în birouri cu 1 l/s  poate genera economii nete de 189 milioane de euro pentru România până în 2050, și pot ajunge  până la 1,3 miliarde de euro, în cazul în care rata de ventilație este crescută semnificativ (7 l/s). Locuirea adecvată impactează și tinerii:  creșterea vitezei de ventilație pe persoană în școlile din România  poate produce economii de până la 2,4 miliarde de euro în 2050,  în cazul în care rata de ventilație depășește 3 l/s.

„Avem nevoie de clădiri sănătoase pentru o societate durabilă. Impactul renovării este multiplu, de la eficiență energetică, la protecție climatică, români mai sănătoși și mai productivi, grijă pentru copiii noștri, care merită să meargă la școală în siguranță și să locuiască în case sănătoase. Mai mult decât atât, să nu uităm de impactul la nivel de economie locală: atât renovările cât și construcțiile de clădiri noi creează locuri de muncă și susțin afacerile locale, contribuind direct la bunăstarea individuală și socială”, a declarat Noemi Ritea, Director de Piață VELUX Romania și Moldova.

 

Exigent Development primește o finanțare de 57,80 milioane euro de la OTP Group, pentru dezvoltarea fazei 5 a proiectului Plaza Residence

0

OTP Bank România și OTP Bank Plc. anunță încheierea unui acord de finanțare cu Exigent Property Investment SRL, în valoare de 57,80 milioane de euro, pentru construirea fazei cu numărul 5 din ansamblul rezidențial Exigent Plaza Residence, aflat în cartierul Militari din București, între mall-ul Plaza România și Parcul Timișoara. În vederea susținerii TVA-ului din cadrul aceluiași proiect, OTP Bank România a acordat și o linie de finanțare în valoare de 50 de milioane de lei.

Faza 5 a proiectului Plaza Residence va include 1,288 de apartamente – studiouri, două și trei camere, se va întinde pe o suprafață de 27,314 mp de teren și va avea aproximativ 144,200 mp construiți, cu tot cu subsol, iar fiecare dintre cele trei clădiri va avea o înălțime de 2S+P+11E. Complexul oferă, de asemenea, spații verzi, precum și două parcări subterane, iar la parterul blocurilor sunt prevăzute spații comerciale.

Plaza Residence a fost construit în locul fostei fabrici bucureștene de pâine, Lujerul, și al stației de betoane Holcim și are livrate, până în prezent în jur de 6.000 de apartamente, acesta fiind cel mai mare proiect rezidențial din București. OTP Bank a contribuit substanțial (cu finanțări de peste 530 de milioane de lei și la finanțarea fazelor anterioare ale aceluiași proiect (fazele 1, 2, 3 și 4), derulate prin intermediul companiei Exigent Development SRL, proiecte finalizate și integral vândute către clienți.

„OTP Bank este un partener activ al mediului de real estate din România, prin implicare nu doar prin finanțare, ci și prin know-how și consilierea adecvată pentru realizarea de proiecte sustenabile și pe termen lung, asa cum este exemplul de față. Primul credit oferit grupului Exigent a fost în anul 2017, de atunci compania avut o evoluție continuă, prin care a ajuns să dezvolte mii de apartamente în ansambluri rezidențiale, ajungând astăzi la faza a 5-a a proiectului Plaza Rezidence. Suntem încântați să contribuim, împreună cu groupul OTP la finalizarea acestui credit sindicalizat”, a declarat Alexandru Neagu, Director Large Corporate, în cadrul OTP Bank Romania. 

„Încheierea acestui nou acord cu OTP Bank consolidează și reconfirmă parteneriatul solid al băncii cu unul dintre cele mai de succes proiecte ale noastre, Plaza Residence”, a declarat Alin Niculae, fondator Alfa Group, un grup antreprenorial românesc din care Exigent Development face parte.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a acționat în calitate de consultant juridic pentru OTP Bank, iar Clifford Chance a fost consultantul juridic al Exigent Development SRL, printr-o echipă coordonată de Mădălina Rachieru-Postolache, partener, și formată din senior associate Mădălina Mailat și avocat Dana Mirea.

„Am avut o colaborare foarte bună pe această tranzacție cu toate părțile implicate și ne bucurăm să adăugăm în portofoliul nostru o finanțare importantă pentru un proiect reprezentativ pentru piața imobiliară din București, alături de unul dintre cele mai dinamice grupuri antreprenoriale din România”, spune Mădălina Rachieru-Postolache, partener Clifford Chance. 

 „Suntem foarte încântați că am fost alături în această tranzacție de echipa OTP Bank, o echipă de profesioniști talentați, care au avut o contribuție semnificativă la reușita acestei finanțări. Le urăm succes celor de la Exigent în finalizarea acestei noi etape a unui proiect rezidențial frumos, atât de necesar în peisajul capitalei României”, a menționat Valentin Voinescu, Partener NNDKP, Practica de Drept Bancar și Finanțări.

R Systems Europe, creștere cu 22% a cifrei de afaceri în 2022

0

Compania R Systems, lider global în servicii de tehnologie și transformare digitală, anunță că „a realizat o cifră de afaceri de 26,8 milioane de euro pentru business-ul său din Europa, în urcare cu 22% față de 2021, când a înregistrat 21,9 milioane de euro. Anul trecut a reprezentat al cincilea an de creștere cu două cifre a veniturilor companiei.

Din punctul de vedere al creșterii financiare, cel mai mare aport l-au avut clienții din industria telecom, industria de focus a R Systems Europe, care au fost mai dispuși să-și extindă bugetele pentru a ține pasul cu cerințele pieței. De asemenea, cel mai mare număr de clienți noi a venit din proiecte de digitalizare și automatizare inteligentă”.

R Systems Europe reamintește că „are birouri în cinci state (România, Polonia, Republica Moldova, Marea Britanie, Elveția), iar cifra de afaceri înregistrată în România, anul trecut, a fost de 22,79 milioane de euro. Față de 2021, când totalul vânzărilor din România s-a situat la 17,4 milioane de euro, creșterea a fost de 33%. Comparativ cu anul 2017, creșterea cifrei de afaceri în România a fost de 70%.

În privința echipei, R Systems se apropie de 500 de angajați în Europa, după ce anul trecut a înregistrat o creștere de aproape 10%. În țara noastră, echipa s-a extins cu 7,5% la începutul lui 2023 față de ianuarie 2022, numărul angajaților din România reprezentând 60% din totalul echipei europene a companiei”.

Raluca Rusu, CEO, R Systems în Europa

Raluca Rusu, CEO, R Systems în Europa: „Deși anul 2022 a fost marcat de incertitudini pentru mai multe sectoare economice, la R Systems Europe ne-am menținut ritmul de creștere, fiind avantajați de interesul ridicat pentru soluțiile de digitalizare, atât din partea clienților noștri tradiționali, din industria telecom, cât și din partea companiilor din alte domenii. Tot mai multe business-uri înțeleg că, fără implementarea de tehnologii digitale, nu își mai pot crește afacerile, iar expertiza noastră ne permite să răspundem adecvat tuturor provocărilor pe care le aduce transformarea digitală. Estimăm că, în toate industriile, cererea de servicii IT – cloud transformation, automation, product engineering, big data & analytics – își va continua traiectoria ascendentă, indiferent de fluctuațiile climatului economic, și continuăm să investim în extinderea și dezvoltarea profesională a echipei, pentru a valorifica noi oportunități de business.”

R Systems Europe precizează că, pentru a-și susține ritmul de creștere, în 2023 și în anii următori, „continuă căutările de specialiști IT, în România planurile sale de recrutare având în vedere atragerea de 70-80 noi colegi în echipă, în principal fiind vorba de experți în inginerie și arhitectură software în domenii precum cloud, automatizare, DevOps, telecom, RPA, AI/ML.

Compania angajează la toate nivelurile profesionale, de la cei doritori să capete experiență în IT și să beneficieze de pregătire, la specialiști de top, oferind posibilitatea de a lucra 100% de la distanță”.

R Systems este cunoscut ca „furnizor global de servicii de tehnologie și analiză. Oferim clienților noștri suport pentru lansarea rapidă a serviciilor lor pe piață, pentru depășirea barierelor digitale și crearea de valoare, prin intermediul ofertei noastre de servicii specializate și al abordării consultative de business. Vorbim fluent limbajul de business, dar și limbajul tehnic. Cu alte cuvinte, vorbim digital. Obiectivul nostru: accelerarea leadershipului digital al clienților noștri.

R Systems Europe face parte din grupul R Systems International, cu sediul central în EI Dorado Hills, California, având o echipă de peste 4.400 de angajați. În 2022, R Systems International a înregistrat o cifră de afaceri de 193,2 milioane de dolari, profitul net fiind de 17,8 milioane de dolari.

În Europa, compania are peste 400 de angajați și birouri în România, Polonia, Republica Moldova, Elveția și Regatul Unit, furnizând servicii de transformare digitală pentru companii din telecomunicații, media digitale, banking, servicii de sănătate, transport și logistică”.

 

Grupurile fiscale din România se pregătesc pentru declararea efectivă a impozitului pe profit consolidat. Ce pași urmează

0

Diana Roșu, Director, PwC România
Teodora Marinescu, Consultant senior,  PwC România (foto)

 

Cu câteva luni înainte de îndeplinirea termenului de declarare a impozitului pe profit pentru anul fiscal 2022, ANAF a publicat ordinul pentru aprobarea formularului 101 aferent grupului fiscal și pentru actualizarea formularului 101 individual. Este vorba despre Ordinul Președintelui ANAF nr. 310 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”, precum și pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit”.

Ordinul urmează să fie aplicat pentru declararea impozitului pe profit datorat de companiile care au optat pentru înființarea unui grup fiscal incepand cu anul 2022.

Ce se modifică?

Noutatea este introducerea unui formular destinat companiilor care aplică sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit conform prevederilor Capitolului IV^1 ”Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit” din Codul fiscal. Prevederile actuale ale Codului fiscal stabilesc că liderul grupului este singura persoană obligată sa depună declarația fiscală în numele grupului și a tuturor membrilor săi, însă lipsea instrumentul de declarare.

Ce au de făcut membrii grupului fiscal în acest caz? 

Instrucțiunile prezentate în anexa nr. 2 la ordin vin cu o serie de lămuriri în ceea ce privește obligațiile declarative ale persoanei juridice responsabile (liderul grupului) și  membrilor pasivi ai grupului fiscal, astfel:

  • Fiecare membru al grupului fiscal completează formularul 101 individual și îl transmite semnat electronic către liderul grupului;
  • Liderul grupului completează formularul 101 aferent grupului fiscal prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru prin formularul 101 individual;
  • Liderul grupului transmite prin mijloace electronice formularul 101 Grup fiscal către organul fiscal competent de care aparține acesta, impreună cu formularele 101 intocmite în mod individual de către membrii grupului.

Ordinul nu oferă multe lămuriri esențiale, din punctul nostru de vedere – unele de natură formală, altele de natura substanțială, de exemplu dacă liderul însuși, în calitate de membru,  este obligat să întocmească și să depună și un formular 101 individual ca membrii pasivi sau doar declarația consolidată, cum se depune tehnic o arhiva de declarații (ca în cazul bilantului?), cum se împarte impozitul pe profit între membrii grupului și, mai exact, ce primește membrul care “cedează” celorlalți membri pierderea sa fiscală cu care aceștia își reduc profitul impozabil, dacă se va ajunge la o dublă  utilizare sau nu a aceleiași pierderi fiscale (în declarația fiscală consolidată și în declarația fiscală individuală din anul în care cel care acum își cedează pierderea va avea profit fiscal) etc.

Cum trebuie privită și tratată pierderea fiscală?

ANAF împarte pierderea fiscală în două etape: înainte de înființarea grupului fiscal (IGF) și după înființarea grupului fiscal (DGF) și se tratează diferit, ținându-se cont de tipul ei. Acest aspect reprezintă o clarificare expresă de ajutor, care nu reiese ca atare din textul actual al Codului fiscal:

  • Pierderea fiscală obținută de un membru al grupului IGF poate fi inclusă doar in formularul 101 individual (nu și în cel consolidat);
  • Pierderea fiscală obținută de un membru al grupului DGF se include în ambele formulare (reduce și profitul grupului, nu doar al companiei care are pierderea).

Cum se declară impozitul pe profit în timpul anului? 

Ordinul publicat de ANAF, deși include în formularul 101 și impozitul trimestrial, nu face referire la formularul prin care se va declara impozitul pe profit trimestrial de către grup (formularul 100 consolidat).

În prezent, formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” este utilizat de către contribuabili pentru a declara trimestrial impozitul pe profit, ceea ce ne duce cu gândul că trebuie sa vedem cat mai repede noi propuneri legislative privind și formularul 100.

 

Colliers: Piața hotelieră din România a avut o revenire accelerată în 2022, iar tendința va continua și în 2023. Bucureștiul s-a remarcat printr-o activitate turistică mult mai intensă, care a atins nivelurile de dinainte de pandemie  

0

Industria hotelieră din România a urmat tendințele globale de creștere în 2022 în ceea ce privește gradul de ocupare din hoteluri, sosirile înregistrate în întreaga țară ajungând la 84% din nivelul de dinaintea pandemiei, arată raportul anual publicat de Colliers. Dacă turismul internațional ar fi avut o revenire mai accelerată, în linie cu cel local, România ar fi depășit cu ușurință 90% din nivelul de sosiri de dinaintea pandemiei, estimează consultanții Colliers. Bucureștiul și alte orașe mari din țară au avut o performanță mai bună în comparație cu media națională, marile hoteluri din Capitală înregistrând, în ultimele 3 luni ale anului 2022, niveluri de ocupare mai mult sau mai puțin comparabile cu cele din 2019, în special datorită faptului că atât călătoriile de agrement, cât și cele de business și-au revenit semnificativ.

„Având în vedere caracterul robust al economiei, nu este nicio surpriză faptul că turismul de agrement și-a revenit, însă călătoriile de afaceri reprezintă un rezultat important al anului, în special dacă ținem cont de faptul că alte aspecte din mediul de afaceri, cum ar fi modul de lucru și prezența la birou, sunt încă afectate de consecințele pandemiei COVID-19. Un semn puternic de revenire a călătoriilor de afaceri locale, fără a lua în considerare turiștii străini care sosesc în scop de agrement în număr încă probabil mai mic comparativ cu potențialul de dinainte de pandemie, a fost dinamica înregistrată de hoteluri, mai ales spre sfârșitul anului, impulsionată de activitatea intensă din zona evenimentelor publice”, explică Raluca Buciuc, Director și Partner of Valuation and Advisory Services la Colliers.

Privind în detaliu industria ospitalității bucureștene, hotelurile de 4 stele au rămas cel mai activ segment în 2022, cu un grad de ocupare de 68% spre finalul anului, față de aproximativ 72% în 2019, și un tarif mediu de 80 euro/noapte, față de 87 euro/noapte cu puțin timp înainte de pandemie. Locațiile centrale din Capitală au avut performanțe și mai bune, cu un grad de ocupare de 72% și un tarif mediu care a depășit 100 de euro/ pe noapte, în ultimele luni ale anului 2022.

În termeni de planuri de construcție și dezvoltare, în următorii doi ani sunt așteptate doar câteva deschideri importante. Printre acestea se numără Hotelul Swiss din zona Expoziției, aflat în construcție, cu 225 de camere distribuite pe 23 de etaje, Grand Hotel du Bulevard, cu 30 de apartamente, operat de lanțul de lux Corinthia, și un hotel de 100 de camere în zona Victoriei, care inițial urma să fie operat sub brandul Indigo.

„Una dintre deschiderile menționate anterior este legată de un proiect imobiliar al dezvoltatorului One United, cunoscut la nivel local mai ales în sectoarele de birouri și rezidențial. De asemenea, grupul israelian Hagag a cumpărat o altă clădire centrală din București cu intenția de a o transforma în hotel. Ne așteptăm ca, pe măsură ce se confirmă redresarea pieței turistice, o astfel de dinamică să continue, poate chiar cu noi intrări ale unor dezvoltatori netradiționali. Altfel, în pofida redresării călătoriilor interne și internaționale, industria hotelieră se confruntă în continuare cu multe provocări, cum ar fi, de exemplu, costurile în creștere ale utilităților, în special pentru hotelurile mari care nu se califică pentru schema de sprijin pentru IMM-uri susținută de stat. Ceea ce înseamnă că, probabil, vor fi nevoiți să crească prețurile. În plus, operatorii resimt și ei creșterea bruscă a salariului minim, în condițiile în care o mare parte dintre angajații lor sunt plătiți la acest nivel. Și, nu în ultimul rând, dezvoltatorii continuă să se confrunte cu problema costurilor de construcție încă ridicate, deși presiunile s-au mai diminuat, iar scăderea prețurilor pe piețele de materii prime este încurajatoare”, adaugă Raluca Buciuc.

Perspectivele pe termen mediu rămân dificile. 2023 pare un an greu de prognozat pentru orice business, deoarece incertitudinile privind consumul se mențin, apreciază consultanții Colliers. Efectul deplin al ratelor mai mari ale dobânzilor nu s-a făcut încă simțit, iar aspectul pe care mulți îl trec cu vederea este faptul că ratele dobânzilor nu vor scădea prea curând. Acest lucru înseamnă că o nouă scădere a turismului de agrement nu poate fi exclusă în acest moment.

Cu toate acestea, consultanții Colliers consideră că există motive pentru un optimism moderat, în condițiile în care, în 2021, mulți operatori de pe piață se așteptau mai degrabă ca hotelurile să se redreseze și să revină la nivelul de dinaintea pandemiei în doi ani, dar după ce restricțiile impuse s-au relaxat în primăvara lui 2022, a fost nevoie de doar 6 luni pentru a atinge această țintă. Între timp, anul acesta va aduce un nou impuls, deoarece China pare să adopte o abordare mai flexibilă cu privire la carantina generată de COVID-19.

 

REDI Economic Development și Patria Credit IFN semnează un acord pentru finanțarea și incluziunea antreprenorilor romi

0

REDI ECONOMIC DEVELOPMENT SA și Patria Credit IFN S.A. anunță semnarea unui parteneriat local unic pentru finanțarea și incluziunea antreprenorilor romi, cu precădere agricultori, din micile comunități rurale din țară. Prin intermediul acestui parteneriat, vor fi finanțate afacerile gestionate de cetățeni de etnie romă și afacerile locale care angajează muncitori de etnie romă, prin intermediul programului dedicat, „Microfinanțarea nu are etnie”.

Conform studiului „Romii în 10 țări europene” realizat de Agentia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în 2021:

  • Doar doi din cinci romi din România cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (41 %) sunt angajați sau desfășoară o muncă plătită, față de statistica națională unde procentul este de 71%.
  • Angajarea este mult mai rară printre femeile rome, în 2021, doar 23 % dintre femeile rome din România, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, fiind angajate, în comparație cu 56 % din bărbați romi din aceeași categorie de vârstă.
  • Fiecare al doilea rom tânăr din țara noastră cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani (59 %) este neangajat sau nu se află într-o formă de învățământ sau perfecționare. La nivel național procentul este de 15% (în 2020).
  • Unu din patru romi români în vârstă de peste 16 ani (23 %) s-au simțit discriminați în căutarea unui loc de muncă, în ultimele 12 luni înainte de studiu. Procentul este unul dintre cele mai mici la nivelul Uniunii Europene, unde media este de 33%, cu un maxim de 81% în Portugalia.  În medie, numărul romilor români care se confruntă cu discriminare la căutarea unui loc de muncă s-a dublat față de 2016 (de la 10 %).

 

Privind antreprenorii locali romi, nu există studii sau statistici oficiale, reprezentanții REDI ECONOMIC DEVELOPMENT SA susținând că „există o comunitate diversă de antreprenori romi care își desfășoară activitatea într-o varietate de domenii, de la ferme agricole la servicii și comerț cu amănuntul. Mulți dintre ei se confruntă cu dificultăți în a-și găsi resursele și sprijinul necesare pentru a-și dezvolta afacerile.”

În contextul parteneriatului semnat, Lucian Dumbrăvieanu, membru în Consiliul de Administrație al REDI a declarat:„Suntem încântați că prin acest parteneriat vom sprijini dezvoltarea agricultorilor și antreprenorilor mici din comunitățile de romi din România prin furnizarea de finanțare și consiliere financiară.

Conform studiului menționat, la nivelul Uniunii Europene există o importantă preocupare pentru reducerea decalajului în ocuparea forței de muncă de către romi cu cel puțin jumătate și statele membre trebuie să se asigura că cel puțin 60 % dintre romi vor avea o muncă plătită până în 2030, față de o media de doar 43% în 2021. De asemenea, trebuie redus și decalajul de gen al romilor cu cel puțin jumătate pentru a se asigura că cel puțin 45 % dintre femeile rome vor avea o muncă plătită până în 2030, față de doar 28% in 2021.

 

Odată cu creșterea acestor procente, se va asigura implicit o mai bună incluziune socială și economică, creștere la care va contribui major incluziunea financiară a populației și antreprenorilor de etnie romă.

„În Patria Credit, incluziunea financiară, economică și socială a membrilor comunităților rurale ține cont de dorința noastră de a stimula mica economie locală, indiferent de etnia antreprenorilor. Suntem prezenți de foarte mulți ani în mediul rural și finanțăm fermele mici și foarte mici, inclusiv ale unor comunități de romi, și parteneriatul cu REDI vine să susțină acțiunile noastre și misiunea Patria de a contribui la dezvoltarea și prosperitatea comunităților rurale de la noi.” a menționat Raluca Andreica, CEO Patria Credit.

Creditele care pot fi accesate de producătorii agricoli si micii antreprenori de etnie romă, prin programul Patria Credit, au valoare de până la 120.000 de lei, sunt fără garanții reale, se acordă pe o perioadă de până la 5 ani, au o rambursare flexibilă, în rate egale, sezoniere sau personalizate, cu posibilitatea de a folosi banii pentru investiții, finanțarea activității curente și proiecte cu destinație mixtă.

Mai mult, Patria Credit va angaja un reprezentant de etnie romă care va facilita și dezvolta relația de colaborare cu antreprenorii romi sau cei care angajează romi.

BestJobs: Săptămâna de lucru de 4 zile ar putea revoluționa piața muncii. Angajații își doresc, dar 6 din 10 companii din România sunt reticente, în ciuda succesului experimentat în afară

0

Săptămâna de lucru de patru zile revine în atenția jucătorilor de pe piața muncii, întrucât cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive. În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv. Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.

Deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, potrivit sondajului BestJobs, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.

„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru. În prezent, rezultatele sondajului BestJobs arată că 4 din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și 4 de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.


Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.

Când se ciocnesc modelele civilizaționale

 

de Janine R. Wedel

 

WASHINGTON, DC – Războiul din Ucraina este un teatru pentru două modele de dezvoltare concurente: capitalismul oligarhic al Rusiei și societatea civilă care înmugurește în Ucraina. Țările occidentale ar trebui să înțeleagă această diferență, deoarece capitalismul oligarhic a prins tot mai mult rădăcini în propriile lor sisteme de guvernare economică și politică. Ucrainenii, între timp, au oferit o alternativă: oameni care lucrează împreună în mod democratic pentru a modela un viitor colectiv mai bun.

După destrămarea Uniunii Sovietice, capitalismul oligarhic a înflorit în Rusia și Ucraina. În anii 1990, rețelele de putere informală au luat conducerea în ambele țări, iar unele dintre aceste „clanuri” (cum le-au numit analiștii locali) s-au mobilizat pentru a controla sectoare cheie precum securitatea internă, energia sau resursele naturale. Deținătorii acestor bunuri – oligarhii – au devenit apoi milionari, sau chiar miliardari, aproape peste noapte, datorită schemelor corupte de privatizare ale epocii. Clanurile au condus propriile operațiuni cleptocratice de extragere a resurselor și offshoring și au concurat pentru exercitarea controlului.

Aceste rețele de relații politice-afaceri-criminale i-au prins în capcană și pe liderii occidentali, ajutând la răspândirea capitalismului oligarhic la nivel global. Luați în considerare fostul cancelar german Gerhard Schröder, a cărui relație reciproc avantajoasă cu Gazprom – conglomeratul de gaze naturale controlat de Kremlin – a început chiar înainte de a-și părăsi mandatul.

Deși plecând din poziții similare, Rusia și Ucraina au luat drumuri diferite. La rândul ei, Rusia a urmărit o viziune strategică de stat (în care Gazprom a jucat un rol important) care era puternic dependentă de infiltrarea și coruperea instituțiilor occidentale.

Din 2012, când Vladimir Putin și-a început al treilea mandat ca președinte, clanurile și oligarhii Rusiei i-au fost ferm sub control și stăpânire, ajutând la cultivarea corupției politice în străinătate. În timp ce agenții Gazprom au înarmat petrolul și gazele și au corupt politicienii și partidele occidentale pentru a obține dominația pe piețele europene de energie și rețelele de distribuție, „Kremligarhii” (dintre care unii au fost numiți în Raportul Mueller) au stat drept slujnici ai politicii externe a lui Putin. Între timp, acasă, Putin sufoca încet ONG-urile și instituțiile media independente înființate în anii 1990, lăsând organele de securitate/informații (din care provine) să dețină toată puterea reală.

În timp ce rețelele de putere informale ruse au venit să servească statul, Ucraina nu a avut un aranjament comparabil și a rămas o democrație (deși una slabă) de la obținerea independenței în 1991. În absența unui om puternic, clanurile și oligarhii săi concurenți au slăbit statul, promovând în același timp propriile interese, la fel ca și Kremlinul, prin diverse mijloace, de la propagandă și război cibernetic până la corupția oficialilor ucraineni. Cu toate acestea, această slăbire a statului ucrainean a creat o deschidere pentru societatea civilă și organizarea colaborativă. Datorită acestui spațiu de mobilizare de jos în sus, statul ucrainean a primit o împrospătare a împuternicirii sale după anexarea Crimeei de către Rusia și incursiunile în estul Ucrainei în 2014. De atunci, a reușit să impună anumite limite puterii oligarhilor, inclusiv a celor care servesc interesele Kremlinului.

Societatea civilă ucraineană care a apărut în ultimele două decenii întruchipează un angajament colectiv pentru supraviețuirea națională. De la invazia de anul trecut, ucrainenii s-au mobilizat în mod repetat: pentru a repara casele avariate, pentru a adăposti persoane strămutate în interior și pentru a susține efortul de război ca bucătari voluntari, ca șoferi și prin strângeri de fonduri. De la începutul războiului, eforturile organizate în principal la nivel municipal și coordonate cu Kiev-ul au ajutat la evacuarea a aproape șapte milioane de femei și copii în țările vecine. Ucrainenii nu doar își apără patria; ei prezintă, de asemenea, un proiect politic durabil și scalabil.

Exemplul ucrainean este relevant în special pentru democrațiile occidentale, unde tendința către capitalismul oligarhic a compromis integritatea instituțiilor politice, financiare și educaționale. Centrele financiare ale lumii, în special din Europa și America de Nord, sunt pline de bani murdari care sunt spălați și apoi direcționați spre lobby și acțiuni politice. Din nou, Schröder exemplifică această corupție. După ce a părăsit mandatul, a câștigat milioane din interesele energetice ale Rusiei, în timp ce Germania a ajuns să se bazeze pe Rusia pentru mai mult de jumătate din gazele sale naturale în anii care au precedat invaziei.

Structurile capitalismului oligarhic din Occident sunt în cea mai mare parte originale, autohtone. Ele sunt creația administratorilor de fonduri speculative, avocaților și consultanților fiscali care se ocupă de numerar obținut ilicit; profesioniștii care ajută la umflarea prețurilor imobiliare; și firmele de PR și universitățile care spală imaginile cleptocraților. Ascensiunea capitalismului oligarhic în Occident a pervertit capitalismul și a erodat democrația. Inegalitatea bogăției a crescut, încrederea în instituții a scăzut, iar trumpismul și alte mișcări antisistem au înflorit.

Ucrainenii pot să ne învețe multe despre cum să ne confruntăm cu aceste provocări. În timp ce un capitalism oligarhic (slăbit de război) persistă acolo, societatea civilă a țării rezistă și reacționează mai eficient decât aproape oriunde altundeva. Chiar dacă sunt sub foc, ucrainenii continuă să lupte împotriva corupției atât prin eforturile de bază conduse de ONG-uri, cât și prin instituțiile de stat anticorupție. Din 2015, guvernul a folosit platforme online pentru a oferi o mai mare transparență în ceea ce privește achizițiile publice și activele și veniturile funcționarilor de stat. Și, în urma unor reforme importante din sectorul financiar, Banca Națională a Ucrainei a reușit să naționalizeze sau să închidă mai multe bănci deținute de oligarhi.

Dar rezistența reformelor Ucrainei va depinde în mare măsură de modul în care se desfășoară capitalismul oligarhic în Occident. De ani de zile, experții ucraineni anticorupție au cerut factorilor de decizie occidentali să demonteze structurile financiare, practicile și politicile care susțin capitalismul oligarhic din întreaga lume. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat și mai mult urgența acestei sarcini. Acesta este motivul pentru care liderii societății civile ucrainene și-au intensificat activismul în ultimul an, întâlnindu-se frecvent cu reprezentanți ai guvernelor europene și nord-americane, ONG-uri și mass-media.

Cu siguranță, societatea civilă occidentală a încercat, de asemenea, să pună în lumina reflectoarelor problema, deși nu a beneficiat încă de abundența atenției civice și a activismului – sau chiar de sprijinul călduț al elitei – pe care o vedem în Ucraina. Dar nu vă înșelați: conflictul dintre cele două modele de civilizație – capitalismul oligarhic și societatea civilă – este atât despre propriul nostru viitor, cât și despre al lor. Societatea civilă pentru care luptă și mor ucrainenii trebuie să câștige pe câmpul de luptă – și apoi în instituțiile noastre.

 


Janine R. Wedel, antropolog social și profesor universitar la Schar School of Policy and Government de la Universitatea George Mason, este autoarea cărții Unaccountable: How the Establishment Corrupted our Finances, Freedom, and Politics and Created an Outsider Class (Pegasus Books, 2016).
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate

  Analiză REI: Peste 3.000 MW proiecte de energie solară se vor instala în România în următorii 2 ani, prin fonduri europene. Unul din șase proiecte va fi gestionat de echipa REI

0

 

  • POIM: 20% din proiectele de energie verde destinate autorităților publice, intermediate de REI;
  • Guvernul pregătește finanțările „verzi” din Fondul pentru Modernizare: peste 1,5 miliarde euro pentru companii și autorități locale;
  • Apelurile de finanțare prin Fondul pentru Modernizare se vor deschide, cel mai probabil, în luna mai;
  • România, în top 10 la consumul energiei din surse alternative.

Peste 3.000 MW proiecte de energie solară se vor instala în România până la finalul anului 2025, arată estimările REI, grup de companii specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, cu proiecte semnificative depuse în ultimul an pe schemele dedicate creșterii eficienței energetice.

Peste 500 MW ar putea intra pe piață în următorii ani, ce reprezintă strict proiectele depuse de echipa REI pe parcursul anului 2022, în două sesiuni de finanțare – Componenta 6 din PNRR (Ministerul Energiei) – apel deschis în primăvara anului trecut și o ultimă alocare pe Schemele de Energie din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – apeluri deschise în toamna anului trecut și gestionate de Ministerul pentru Investiții și Proiecte Europene (MIPE).

Pe schema de finanțare deschisă anul trecut de Ministerul Energiei, cu alocare din PNRR, au aplicat peste 700 de companii. Din total, peste 500 de aplicanți au intrat în etapa finală de finanțare, după ce au obținut punctajul necesar și au respectat toate cerințele solicitate.

Roxana Mircea, REI
Roxana Mircea, REI

La începutul lunii martie 2022, Ministerul Energiei a lansat apelul din Componenta 6 – PNRR, ce a vizat sprijin nerambursabil pentru companiile care vor să își sporească eficiența energetică, prin instalarea de soluții regenerabile, atât din surse solare, eoliene, cât și biomasă, hidro sau altele. Datorită cererii foarte ridicate, sesiunea a fost prelungită de trei ori, astfel că apelul s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie. Deși cu o întârziere de aproape șase luni față de calendarul asumat de Ministerul Energiei, beneficiarii urmează să afle proiectele câștigătoare în perioada următoare. Suntem bucuroși că peste 70 de proiecte intermediate de noi vor fi finanțate, potrivit Listei provizorii publicată de Ministerul Energiei[1]”, a declarat Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup.

POIM: Unul din cinci proiecte de energie verde destinat autorităților publice, intermediat de REI

În toamna anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat o ultimă alocare de buget pentru sprijin nerambursabil pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), din vechiul exercițiu 2014-2020, destinată atât companiilor, cât și autorităților publice care și-au dorit creșterea eficienței energetice, prin instalarea de panouri fotovoltaice sau a altor soluții de energie verde.

Din totalul celor 268 proiecte depuse de autoritățile publice – UAT, consilii județene, consilii locale – peste 20% au fost intermediate de echipa REI, într-unul dintre cele mai facile programe de finanțare din 2022, în care au fost solicitate documentații mult simplificate și o analiză energetică ce a înlocuit studiile de fezabilitate, decizii care au creat un mod de lucru mult mai eficient.

Am depus cu succes 57 de proiecte pentru atragerea de sprijin nerambursabil clienților noștri. Unul din cinci proiecte a fost depus, practic, de echipa REI, pe o sesiune pe care am lucrat foarte eficient. Suntem mândri că am reușit un rezultat peste așteptări și suntem nerăbdători să aflăm și lista finală a beneficiarilor acestei sesiuni. Estimăm rezultatele finale pe parcursul lunii martie, în timp ce proiectele vor trebui finalizate până cel târziu la 31.12.2023”, a adăugat Roxana Mircea.

Pe sesiunile dedicate companiilor, echipa REI Grup a depus peste 40 de proiecte.

Atât pe C6 – PNRR, cât și pe POIM 11.1 am aplicat, în cea mai mare parte, pentru clienți cărora facturile la energie le-au crescut într-un ritm alarmant în ultimul an, în special odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Vorbim despre companii din domeniile producției de materiale de construcții, producție ambalaje sau a hotelurilor (structuri de cazare)”, a mai precizat Roxana Mircea.

 

Guvernul pregătește finanțările „verzi” din Fondul pentru Modernizare: peste 1,5 miliarde euro pentru companii și autorități locale

Ministerul Energiei pregătește unul dintre cele mai așteptate programe de finanțare dedicat energiei verzi în România, cu o alocare multianuală de peste 1,5 miliarde de euro. Fondul pentru modernizare pune atât la dispoziția companiilor, cât și autorităților locale, fonduri nerambursabile pentru investiții în soluții regenerabile de energie.

Potrivit Ghidului lansat spre consultare publică în toamna anului trecut, aplicanții pot obține sprijin nerambursabil în cuantum de maximum 20 milioane de euro pe proiect de investiții, atât pentru producția de energie alternativă (solar, eolian, biomasă, biogaz, hidrogen sau hidro) cât și pentru autoconsum.

Dan Bold, Business Development Manager, REI Grup

Așteptăm cu mare interes o variantă consolidată și finală a Ghidului, in luna aprilie, cel mai probabil, pentru a putea îndruma clienții cât mai bine spre depunerea unui proiect complet și bine documentat, în cea mai așteptată sesiune de finanțare pentru domeniul energiei regenerabile din acest an. Fondul pentru modernizare face parte dintr-o serie nouă de finanțări, cu un buget generos, care se va derula până în 2030. După succesul depunerii proiectelor pe C6 – PNRR și POIM, Fondul pentru modernizare este cea mai mare soluție de sprijin pentru companii și autorități publice care doresc să investească în energie verde. Sfătuim atât UAT, cât și dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, să accelereze pregătirea studiilor de fezabilitate și să întreprindă demersurile necesare pentru obținerea ATR. Avem discuții pentru proiecte mari și foarte mari – atât jucători locali, dar și internaționali – care, prin investițiile planificate, vor pune România în topul țărilor cu cele mai mari resurse de energie regenerabilă la nivel european”, a precizat Dan Bold, Business Development Manager, REI Grup.

Potrivit informațiilor REI, Ministerul Energiei va lansa în luna aprilie variantă finală a Ghidului pe sesiunile dedicate investițiilor în energie verde, iar apelurile de finanțare se vor deschide, cel mai probabil, în luna mai.

România are potențialul de a intra în topul țărilor cu cea mai mare capacitate de energie regenerabilă instalată. Suntem în top 10 la consumul energiei din surse alternative

Producția de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 5% în 2021, în timp ce ponderea energiei verzi în total consum la nivel european a ajuns la 37,5%, arată datele Eurostat, care plasează România[2] în top 10 din punctul de vedere al consumului de energie din surse alternative.

Peste 40% din consumul de energie din România este produs din surse regenerabile, fiind peste media europeană și în fața unor țări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic, cum este cazul Italiei, Franței sau Poloniei.

Topul țărilor cu cel mai mare consum de energie din surse regenerabile este condus de Austria (76,2%), urmată de Suedia (peste 75%) și Danemarca, fiind completat de Portugalia și Croația.

Pipeline-ul de proiecte regenerabile din surse eoliene, dar mai ales fotovoltaice, ne indică șanse reale ca România să intre în top la nivel european, atât pentru producția, cât și pentru consumul de energie verde. Dacă până în 2025 ne așteptăm la cel puțin 3.000 MW energie verde din surse solare să fie instalați și operaționali, angajamentul luat de autorități este ca până în 2030 să fie triplată capacitatea totală a proiectelor de energie verde, la peste 10.000 MW, cea mai mare parte a proiectelor fiind susținută din soluțiile de finanțare cu sprijin nerambursabil, din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Mai mult, și proiectele private vor juca un rol cheie, existând posibilitatea să vedem instalați peste 20.000 MW de soluții de energie regenerabilă în următorii ani”, a mai adăugat Dan Bold.

Comisia Europeană și-a luat angajamentul ca până în 2030[3] să scadă cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră, o creștere de peste 30% a eficienței energetice pentru toate statele membre, dar și ca aproape o treime din consumul energetic să fie produs de soluții de energie verde.

Pe termen lung, ambiția Comisiei Europene este ca toate statele membre să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050[4].

Tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic reprezintă atât o provocare urgentă, cât și o oportunitate de a construi un viitor mai bun pentru toți”, se arată în planul CE.

Consiliul European a aprobat în decembrie 2019 obiectivul de a face ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris.


[1] https://energie.gov.ro/schema-de-ajutor-de-stat-avand-ca-obiectiv-sprijinirea-investitiilor-destinate-instalarii-de-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-din-surse-regenerabile-de-energie-eoliana-si-solara-cu-sa/

[2] https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20230127-1

 

[3] https://climate.ec.europa.eu/eu-action/climate-strategies-targets/2030-climate-energy-framework_en

[4] https://climate.ec.europa.eu/eu-action/climate-strategies-targets/2050-long-term-strategy_en

 

Fortech Investments anunță investiții semnificative în 2023 și rămâne fond privat cu capital 100% românesc

0

Fortech Investments, fondul de investiții românesc, vizează o creștere accelerată a activității în anul 2023, cu accent pe piețele din Europa de Vest și SUA și cu un nou focus asupra start-up-urilor din industria energetică.

La sfârșitul anului trecut, Fortech a fost achiziționat de Global Logic, astfel că Fortech Investments se transformă dintr-un fond de tip CVC (Corporate Venture Capital)  într-un fond independent, dar rămâne, în continuare, un investitor strategic cu competențe tehnice și capital privat 100% românesc.

În 2022, compania a investit aproximativ 2 milioane de Euro în extinderea strategică a rețelei sale de start-up-uri, pentru dezvoltarea sectoarelor de healthcare, manufacturing, fintech, real estate și automotive. Pe lângă start-up-urile pe care le aveau deja în portofoliu (Licenseware, NRGI.ai, KFactory, Telios, precum și UpLyft din SUA), Fortech Investments a continuat să investească în start-up-uri din aceste industrii dar și unele conexe, cum ar fi soluții de tipul SaaS care îi ajută pe comercianți să vândă în mai multe marketplace-uri, soluții end-to-end pentru digital leasing și commercial real estate, un startup care automatizează analiza defecțiunilor pentru liniile de alimentare cu energie, cât și scaleup-uri care introduc inteligența artificială în analizele medicale.

În plus, un nou focus al companiei este domeniul energiei, având deja în portofoliu Runda Pre-Seed a start-up-ului partener NRGI.ai care a dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială care face prognoza prețurilor la energie.

„Am ridicat ştacheta şi ne uităm mai atent către companii din zona late-seed, însă continuăm să facem investiții și de tipul pre-seed, astfel încât antreprenorii să primească resursele și spațiul necesar pentru a-și duce start-up-ul la nivelul pe care și-l doresc. În paralel, continuăm să oferim soluții de tipul smart money și tech for equity, zona de Development fiind acoperită de noua divizie a grupului, Fortech Products”, a declarat Valentin Filip (foto), Managing Partner, Fortech Investments.

În continuare, compania va derula programe și investiții de tipul Joint Venture, destinate companiilor stabilite pe piață care sunt în căutarea unei partener tehnic pentru construirea de soluții inovatoare în domeniul lor.

Pentru 2023, compania are deja trei investiții în desfășurare, vrea să balanseze portofoliul cu runde pre-seed (80.000 – 150.000) și să investească în continuare în runde mai mari, de tipul celor late-seed (300.000-400.000). De asemenea, Fortech Investments vrea să își extindă portofoliul către restul Europei, dar și către Statele Unite Ale Americii. Astfel, îi pot ajuta pe acești fondatori nu doar cu capital, ci și cu smart money, tech for equity dar și cu o rețea și o bază de cunoștințe care să faciliteze extinderea acestor companii în regiuni pe care Fortech Investments le cunoaște.

„Este un pas important și ne bucurăm să vedem că foarte multe startup-uri europene, cât și americane, sunt deschise la a fi finanțate din fonduri românești. Avem o nouă posibilitatea de a fi la curent cu ce se întâmplă în lume și, în același timp, la a vedea cum evoluează și piața din România, astfel că ne dorim să-i ajutăm pe cei care vor să dezvolte o soluție, dar și pe cei care au identificat o problemă care necesită rezolvare”, mai spune Valentin Filip.

Dificultăți în aplicarea legii 81/2022 (UTP) – dezavantajarea furnizorilor mici și medii privind accesul la servicii

0

CĂTĂLIN SULIMAN, partener şi
DRAGOȘ IORDACHE, senior associate Filip&Company

Aspecte introductive

Prin intermediul Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (în continuare „Directiva UTP”), legislativul european a urmărit protejarea furnizorilor mici și medii de practicile defavorabile ale cumpărătorilor, precum și reechilibrarea în beneficiul furnizorilor a pozițiilor de negociere între cele două părți.

În România, Directiva UTP a fost transpusă prin intermediul Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar (în continuare „Legea UTP”). La acest moment, Legea UTP se aplică relațiilor dintre furnizori și cumpărători, în ipoteza în care aceștia întrunesc anumite condiții de cifră de afaceri. Cu titlu general, în relația cu marile lanțuri comerciale, Legea UTP se aplică furnizorilor a căror cifră de afaceri se situează sub pragul maximal de 350 mil. de euro și, cu titlu generic, privește achiziția/vânzarea de produse alimentare.

Legea UTP introduce o serie de interdicții și limitări suplimentare față de directivă care, deși par să aibă cele mai bune intenții – o protecție suplimentară pentru furnizori – conduc de fapt la (1) îngreunarea desfășurării relațiilor comerciale, (2) un nivel foarte ridicat de incertitudine juridică atât pentru furnizori, cât și pentru cumpărători, respectiv (3) un dezechilibru pe piața din România în situația în care aplicarea legii are drept efect un rezultat radical diferit de rațiunea Directivei UTP – dezavantajarea în practică a furnizorilor agro-alimentari mici pe care legea ar fi trebuit să îi protejeze.

Una dintre aceste limitări pe care o abordăm în acest articol este plafonarea la 5% a serviciilor de marketing și publicitate pe care cumpărătorul de bunuri le prestează furnizorului de bunuri (în magazine, pe website, în social media etc.) pentru a promova produsele, mărcile și imaginea acestuia din urmă.

Plafonarea serviciilor de marketing
și publicitate defavorizează micii furnizori

Interdicțiile care vizează plata serviciilor de marketing și publicitate beneficiază de un dublu regim în funcție de valoarea acestora. Astfel, furnizorii care se situează în sfera de aplicare a Legii UTP beneficiază de următorul regim în ceea ce privește posibilitatea de achiziționare a serviciilor de marketing și publicitate:

Serviciile de marketing și publicitate a căror valoare se situează sunt pragul de 5% din valoarea încasată de (micul) furnizor în baza contractului încheiat între părți sunt permise în măsura în care sunt convenite anterior prin clauze lipsite de ambiguitate în scris – de principiu, în cadrul contractului sau printr-un act adițional încheiat ulterior.

Serviciile de marketing și publicitate a căror valoare se situează peste pragul de 5% din valoarea încasată de (micul) furnizor (pentru vânzarea de bunuri către cumpărător) în baza contractului încheiat între părți sunt interzise în toate cazurile.

Furnizorii care nu intră în domeniul de aplicare a Legii UTP (respectiv, furnizorii a căror cifră de afaceri depășește pragul maximal de 350 mil. de euro) pot achiziționa servicii de marketing și publicitate de la cumpărători indiferent de valoare, în condițiile Legii 321/2009, în baza unor acord prealabil scris.

Legea UTP care, la bază, își propune să protejeze furnizorii, cu titlu general, și furnizorii mici, în special, ajunge să genereze, în fapt, un cadru nefavorabil furnizorilor care fac obiectul legii, având în vedere că aceștia nu vor putea achiziționa servicii de marketing și publicitate în condiții competitive prin prisma condițiilor legale descrise mai sus. Efectul imediat este că furnizorii UTP vor putea cumpăra și beneficia de servicii doar în limita a 5 %, pe când cei care nu fac obiectul legii vor putea cumpăra și beneficia de servicii în orice cuantum doresc. Într-o realitate în care marketing-ul și promovarea asociate locului de vânzare a produselor (magazin, website, aplicație), în special în mediul online și pe rețelele de socializare reprezintă un element cheie al succesului unui produs, această plafonare ajunge să limiteze șansele unui (mic) furnizor să își facă produsele atractive față de consumator.

Mai mult, în ceea ce privește furnizorii care doresc să intre pe piață (avem în vedere în acest caz furnizori fără cifră de afaceri sau cu cifră de afaceri redusă în relația cu un vânzătorul), interdicția cu privire la achiziționarea serviciilor de marketing și publicitate de la cumpărători poate fi interpretată drept o veritabilă barieră la intrarea pe piață, având în vedere faptul că investiția inițială în astfel de servicii va fi plafonată la 5% din valoarea încasată de furnizor (care la intrarea pe piață se poate argumenta că este, de asemenea, redusă).

Concluzii

Interdicția achiziționării serviciilor de marketing și publicitate în valoare mai mare de 5% din valoarea încasată de furnizor devine astfel o veritabilă limitare a libertății comerciale a micilor furnizori și a cumpărătorilor, de natură a afecta poziția pe piață a furnizorilor și a denatura mediul concurențial. Subliniem încă o dată faptul că interdicția achiziționării de bunuri și servicii peste plafonul de 5% reprezintă un aspect de noutate introdus de legiuitorul român, aceasta nefiind inclusă în cadrul Directivei UTP și neexistând astfel o obligație de introducere a interdicției în Legea UTP .

Modalitatea prin care se poate asigura un echilibru al cererii și ofertei în zona serviciilor de promovare ar fi ca plafonul de 5% să fie eliminat, păstrându-se doar condițiile ca orice serviciu de promovare să fie agreat de către cumpărător și furnizor în prealabil, în mod clar și în scris. Furnizorii mici sunt deja protejați de alte prevederi ale Legii UTP în măsura în care un revânzător ar urmări să impună prestarea de servicii de marketing și promovare.

Dorim să evidențiem faptul că eliminarea pragurilor de cifră de afaceri care atrag aplicarea Legii UTP în raport cu anumiți furnizori nu reprezintă o soluție la problemele identificate mai sus – Legea UTP, precum Directiva UTP ar trebui să își propună să protejeze doar furnizorii alimentari cu o putere de negociere redusă, ceilalți furnizori alimentari fiind oricum protejați de prevederile Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Cu titlu general, soluția corectă și imediată pentru toate problemele de aplicare a Legii UTP este, în realitate, modificarea acesteia prin eliminarea tuturor prevederilor care nu se regăsesc în Directiva UTP și pentru a asigura o transpunere corectă și completă a acesteia din urmă.

 

40171 de români sunt prosumatori! Câți dintre aceștia știu ce drepturi au în calitate de consumatori?!

0

 Tema Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor pentru anul 2023 este „Responsabilizarea consumatorilor cu privire la tranziția la energie curată”

 

An de an, pe 15 martie sărbătorim Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor. Mișcarea de Protectia Consumatorilor a stabilit tema pentru anul 2023: responsabilizarea consumatorilor cu privire la tranziția la energie curată.

Tema aleasă de Mişcarea de Protecția Consumatorilor vine în contextul în care prețurile globale ale energiei vor crește cu 50% până la sfârșitul anului 2022 și vor rămâne ridicate în anul 2023.

Conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în România sunt 40.171 de prosumatori deținători ai unei capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de 423 MW putere instalată totală.

Împreună cu creșterea prețurilor la alimente și energie, consumatorii de pretutindeni își schimbă radical stilul de viață pentru a avea acces la nevoile esențiale. În cel mai recent sondaj privind statisticile membrilor, peste 80% au raportat faptul că consumatorii își ajustează bugetele pentru a-și plăti facturile la energie.

Creșterea accesului la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă va juca, de asemenea, un rol major în prevenirea schimbărilor climatice catastrofale, schimbările de consum recunoscute acum și estimate că vor reduce emisiile viitoare de gaze cu efect de seră cu 40-70%.

Prin semnalarea acestor probleme globale, Mișcarea de Protecția Consumatorilor sprijină consumatorii prin criza costului vieții și prin promovare accesului la energie durabilă la scară globală.

InfoCons se alătură și implementează strategia globală prin demararea campaniilor de educare și informare a consumatorilor.

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor, Aplicația InfoCons pune la dispoziția acestora posibilitatea scanării codului QR de pe eticheta energetică a produselor electronice și electrocasnice.  Odată cu această posibilitate, consumatorii pot alege în cunoștință de cauze produsele electronice și electrocasnice potrivite nevoilor lor.

Aplicația Gratuită InfoCons face posibilă scanarea produselor electrocasnice și a dispozitivelor electronice, pentru aflarea informațiilor precum:

-Calculator pentru consumul de energie;

-Clasa energetică;

Producător;

-Informații generale tip caracteristici tehnice;

-Comparaea cu alte produse similare.

Din categoria produselor electrocasnice și a dispozitivelor electrice ale căror coduri QR pot fi scanate cu Aplicația Gratuită InfoCons fac parte:

-Frigidere;

-Mașini de spălat vase;

-Mașini de spălat haine;

-Uscătoare;

-Televizioare și monitoare pentru computer.

Aplicația InfoCons este disponibilă pe toate sistemele de operare: IOS, Android și Huawei.

Sponsorizările cu vedete – mine de aur și capcane 

0

Pentru a crește vânzările sau pentru a promova noi produse, multe companii folosesc celebrități De cele mai multe ori, acest lucru decurge conform planului iar contractele de sponsorizare devin o mină de aur, dar în mai multe cazuri s-au dovedit a fi un eșec, ducând la pierderi pentru companie, pentru vedetă sau pentru amândoi.

David Beckham a semnat în 2003 un contract pe viață cu Adidas, în valoare de 160 de milioane de dolari, la vremea respectivă fiind una dintre cele mai mari sponsorizări din sport. În 2017, Lionel Messi a semnat un contract pe viață conform căruia va purta doar pantofi Adidas, contract estimat la un miliard de dolari. Alte vedete cunoscute din fotbal au semnat cu Nike contracte similare. Cristiano Ronaldo a semnat pentru 162 de milioane de euro. Neymar a avut un contract pe 11 ani cu Nike în valoare de peste 100 de milioane de euro, dar a trecut la Puma în 2020 pentru 25 de milioane de euro pe an. Nike a reușit să semneze și cu tânăra jucătoare de tenis Emma Răducanu, a cărei victorie la US Open în 2021 i-a deschis larg ușile spre contractele de sponsorizare. Ea a câștigat 700.000 de dolari din tenis, dar sponsorizările la Dior, Evian, HSBC, Porsche, Tiffany și Vodafone pe lângă Nike i-au adus 18 milioane de dolari în 2022. În ultimii zece ani, acțiunile Adidas (ADDYY) au crescut cu 53%, în timp ce cele ale rivalului Nike (NKE) au crescut cu 330%.

Dar aceste contracte de promovare nu sunt limitate doar la sportivi. Se estimează că Nespresso l-a plătit pe actorul George Clooney cu peste 40 de milioane de dolari ca ambasador al său începând cu 2006, în timp ce Vitaminwater a fost susținută de rapperul 50 Cents într-un deal estimat la 100 de milioane de dolari. Alte celebrități sunt actrițele Sofia Vergara, care a promovat Pepsi, printre alte mărci,  Charlize Theron pentru Dior, cu un contract estimat la 55 de milioane de dolari și Jennifer Aniston pentru Emirates Airlines, cu un contract estimat la 5 milioane de dolari. În domeniul muzicii, DJ Tiesto are un contract de promovare pentru marca 7Up de la Pepsi estimat la 30 de milioane de dolari în timp ce și artista americană,Taylor Swift, a promovat Coca-Cola pentru o sumă estimată la 26 de milioane de euro în 2014.

Una dintre cele mai ciudate promovări involuntare a unui produs vine tot de la Taylor Swift, care a folosit un anumit sicriu în videoclipul pentru piesa sa Anti-Hero. Compania care produce sicriul și îl vinde direct către consumatori a observat acest lucru și a oferit reduceri fanilor lui Taylor Swift pentru acel model. Întreaga poveste a devenit virală, iar la începutul lunii martie a acestui an, sicriul a fost evaluat ca fiind „destul de confortabil” și de un youtuber cu peste 16 milioane de abonați. Toate acestea au dus la un trafic foarte mare pe site-ul companiei, ceea ce arată cât de puternică poate fi atenția celebrităților.

Dar nu toate afacerile au funcționat conform așteptărilor. Adidas a avut inițial o relație foarte profitabilă cu rapperul Kanye West și marca sa Yeezy. Aceasta a generat aproximativ 2 miliarde de dolari în vânzări anuale pentru Adidas, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale ale mărcii. Dar, în urma unor declarații foarte controversate ale lui West, Adidas a decis să rezilieze contractul în octombrie anul trecut. Ca urmare, compania a înregistrat un impact negativ de aproximativ 600 de milioane de euro anul trecut, cu previziuni pentru o altă pierdere de venituri de aproximativ 1,2 miliarde de euro din cauza posibilității de a nu vinde stocul existent de produse Yeezy.

Iar istoria este plină de astfel de evenimente. În 2014, baschetbalistul LeBron James a avut un contract de sponsorizare cu Samsung Galaxy Note III. Într-o zi, telefonul lui LeBron James a decis să se reseteze singur, ștergând toate datele, iar starul a comunicat acest lucru celor 12 milioane de urmăritori ai săi de pe Twitter. Tweet-ul a fost șters după 10 minute, dar nu înainte de a fi remarcat pe rețelele de socializare. O altă afacere care a mers prost a fost cea dintre David Beckham și Brylcreem, un produs pentru păr. La jumătatea contractului, Beckham a decis să se radă în cap, înfuriind compania care a plătit 6 milioane de dolari pentru un contract pe patru ani. Dar ei au continuat contractul. Și exemplele pot continua.

Uneori, chiar și un mic gest din partea unei celebrități poate afecta valoarea unei companii. Probabil că unul dintre cele mai emblematice astfel de incidente a fost gestul lui Cristiano Ronaldo de a îndepărta două sticle Coca-Cola de la o conferință de presă din timpul Euro 2020, valoarea de piață a companiei scăzând cu peste 4 miliarde de dolari în urma acestui gest. Iar istoria abundă de astfel de incidente care creează dureri de cap companiilor respective, ceea ce face ca sponsorizările cu vedete să fie considerate o sabie cu două tăișuri, ce trebuie mânuită cu grijă.

Implementarea standardelor ESG, eficiența energetică și identificarea de soluții noi, adaptate la nevoile consumatorilor, vor domina sectoarele retail, industrial & logistic, office & rezidențial

0

Concluziile specialiștilor invitați la Real Estate & Construction Forum 2023.

Peste 200 de speakeri și profesioniști din domeniul Real Estate s-au reunit, pe 3 martie 2023, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și online, la noua ediție a conferinței „Real Estate & Construction Forum”. Ajuns la cea de-a XVI-a ediție, evenimentul a abordat trendurile, oportunitățile și provocările din sectoarele retail, industrial & logistic, office și rezidențial, în cadrul a patru paneluri de dezbatere.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL RETAIL

Primul panel a fost dedicat sectorului retail, fiind moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers. Sustenabilitatea business-urilor, eficientizarea energetică, trendurile de consum din perioada pre-pandemică vs. 2022 au fost pe agenda invitaților.

Anul 2022 a fost unul foarte bun, care s-a apropiat la nivelul de dinainte de pandemie, a precizat Roxana Stănciulescu, Head of Retail Leasing Division, AFI Europe România: „Anul trecut a fost unul fantastic pentru toată lumea. În 2022 am recuperat traficul din 2019. Am analizat 2022 versus 2019. Am raportat 15% creștere față de 2019. În 2021 a fost presiune foarte mare pentru retailerii de food. Dar în 2022 în zona de food sunt multe inițiative locale antreprenoriale. Nu avem niciun spațiu vacant pe partea de food în acest moment. A fost un an 2022 foarte bun. Abia anul acesta am avut o creștere pe service charge. Încă înainte de creșterea costurilor la energie, am început investiții pentru eficientizarea energetică a clădirilor. Investim constant.”

La rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a vorbit despre realizările organizației anul trecut, în ciuda contextului economic dificil. „În 2022 putem spune cu bucurie că performanțele celor două sedii FASHION HOUSE au fost excelente, în comparație cu 2021, dar și cu 2019. Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât vorbim de un context economic dificil. La nivel de trafic, am înregistrat creșteri de 12% în sediul din Militari și de 6% în sediul din Pallady, față de 2021. La nivel de vânzări, am avut creștere de 34% la sediul din Militari și de 19% la cel din Pallady, față de 2021”, a punctat ea.

În acest context, Venera Maria Munjev, Asset & Expansion Manager, Auchan Retail România, a subliniat că, în opinia sa, nu ar trebui să facem comparații ale evoluției business-ului cu momentul 2019, întrucât comportamentele consumatorilor sunt diferite astăzi. „Anul trecut, am înregistrat creștere pe cifra de afaceri și pe trafic. Am continuat procesul de expansiune. Ne păstrăm obiectivul de a deschide 60 de magazine până în 2025. Avem mare atenție pentru experiența clientului în magazin. Comparația cu 2019 nu mai este relevantă. S-au schimbat comportamentele, preferințele. Aceste aspecte ne-au preocupat anul trecut. Hypermarketurile sunt încă foarte importante pentru coșurile mari, pentru cumpărăturile de weekend și pentru diversitate”, a adăugat ea.

Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | România, a punctat că sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în activitatea companiilor. „Față de 2021 am avut creșteri de trafic, de turnover, de aproximativ 20% în ambele direcții. Mall-urile sunt în continuare niște centre regionale, niște centre ale comunității. Lumea își dorește și o experiență la mall. Sportul și bijuteriile sunt vedetele ultimilor ani, la acest nivel a avut loc o creștere foarte mare. 

În ultimii ani am investit foarte mult în clădirile noastre, în schimbările de echipamente, instalații, fațade, acoperiș și am mers către cele de ultimă generație. Trebuie să recunosc că au fost și economii la liniuță. Să programăm luminile, de exemplu, pentru eficientizare. Ne ducem către sustenabilitate.”

La rândul său, Cristian Pușcoi, Head of Expansion & Construction, TEDi, a vorbit despre eficientizarea energetică a magazinelor companiei. „Consumatorii din România ne-au primit foarte bine, așa că am ajuns rapid la un număr mare, de 10 magazine. Avem în lucru deja mai multe magazine și cu siguranță acolo unde vor fi oportunități, vom fi prezenți. Am deschis în plin război, lângă graniță, la Baia Mare. Din fericire, pentru noi, lucrurile au stat bine. Deși costurile au crescut foarte mult, avem magazine foarte bine eficientizate energetic. Ne bucurăm foarte mult că am găsit înțelegere cu dezvoltatorii din piață pentru a avea un deal win-win.”

Despre importanța eficienței energetice a vorbit și Cristian Zamfir, Development Manager, JYSK România: „Magazinele au performat foarte bine. Dacă anul a început foarte slab, ulterior am recuperat și, în final am avut o creștere a cifrei de afaceri de 6%. Parteneriatul cu dezvoltatorii, proprietarii a fost unul foarte bun pentru că împreună am căutat soluții pentru a gestiona creșterea tuturor costurilor- energie, gaz, etc.

Magazinele noi pe care le amenajăm sunt la ultimele standarde, cu echipamente performante. În același timp, am început un proces de refurbishing a magazinelor vechi. Anul trecut am reușit să facem asta pentru 7 magazine, anul acesta ne dorim 18. Încercăm să găsim soluții pentru a avea un consum energetic cât mai mic.”

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL INDUSTRIAL & LOGISTIC

În cadrul celui de-al doilea panel de la „Real Estate & Construction Forum” am discutat despre evoluția sectorului industrial și logistic, avându-l ca moderator pe Ionuț Oprea, Publisher – Romania’s Real Estate Yearbook & Market Pulse Reports.

Unul din subiectele abordate a fost cel legat de chirii. În acest context, Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, a precizat că acestea au crescut chiar și cu 30-40%.

Observăm în ultima perioadă o tendință foarte importantă că există o concentrare a centrelor de distribuție în zona Bucureștiului. Lanțurile de distribuție se încearcă a se scurta. Există o competiție în privința timpilor de livrare. Bucureștiul este al 5-lea oraș ca dimensiuni din Europa, este o piață foarte importantă. Astfel, se întărește tendința de a se crea un hub în jurul Bucureștiului. Vedem o creștere jucătorilor în privința livrărilor. Credem în dezvoltarea parcurilor în proximitatea orașelor mari ce sunt capabile să facă trecerea între distribuția națională către cea granulară.

Chiriile au crescut la modul general în piață. Vedem și creșteri de 30-40% a chiriilor. Din două motive: nu sunt spații disponibile și pentru că lumea a înțeles, pe fondul crizei energetice, cât de important e să ai un spațiu potrivit”, a spus ea.

În ceea ce privește chiriile, acestea nu au crescut în același ritm cu inflația, a explicat Andrei Timofte, CEO, Transilvania Construcții SA. „Anul trecut a fost foarte dinamic pentru noi, cu multe provocări. Am dorit expansiunea și am achiziționat patru parcuri industriale in-city, strategice. Suntem la 300 de clienți. Avem în dezvoltare o hală de 14 000 de metri pe care o finalizăm în primăvară la Bacău. Tot la Bacău, un centru de curierat, în Cluj am finalizat un spațiu de producție și mai avem în pipeline 35 000 mp de proiecte autorizate. 

Durata medie a contractelor este de 4 ani, iar evoluția chiriilor contează foarte mult în funcție de locație și mărime. Spațiile sub 1500 mp au un potențial mai mare de creștere a chiriilor față de cele mari, din punctul meu de vedere. Totuși, chiriile nu au crescut în același ritm cu inflația”, a spus el.

La rândul său, Șerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision, a vorbit despre variante alternative de spații de depozitare. „Încercăm să oferim spații de închiriat de dimensiuni reduse, însă trebuie trecută și partea de costuri care este foarte mare raportată la suprafață. Studiem un concept de a oferi spații utilizabile la comun. Un fel de co-working pe logistică. Și asta se va întâmpla în proximitatea orașelor.  

De fiecare dată când ieșim din țară, promovăm și țara, construim un caz ce are la bază o sintetizare cât mai inteligibilă care să îi determine să aleagă România. Avem dezavantajul infrastructurii, accesului, costului ridicat la utilități. Însă, în ultimul timp, putem spune că există un interes crescut. Să ne întrebăm cum putem ajuta noi, cei din mediul privat, să intensificăm investițiile.”

„România, ca țară, este o vedetă la nivel industrial”, a explicat Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks. „Proiectul nostru vedetă este cel din zona București Nord.  Acolo vom începe cu o clădire de 40 000 mp. Avem proiecte în țară, în Cluj și Constanța, însă analizăm multe orașe cu potențial de dezvoltare.

Inovația începe de la furnizori. Suntem atenți în alegerea acestora. Atât pe partea de eficientizare, cât și implementare și distribuție. Implementăm soluții cât mai eficiente. Tot ce înseamnă tehnologii, este luat în calcul, acestea cântărind în scorul certificărilor energetice”, a continuat ea.

La rândul său, Victor Coșconel, Director | Head of Office & Industrial Agencies, Colliers, a vorbit despre evoluția sectorului. „Anul trecut a fost o continuare a ceea ce se întâmplă de câțiva ani: o evoluție a zonei de industrial și logistic. Ne așteptăm la un trend similar anul acesta. Anii viitori, dacă ne jucăm cărțile corect ca țară, ar trebui să vedem cifre foarte bune. Este un interes mai mare pentru producție. De câteva luni parcă ceva se întâmplă. România consider că are niște avantaje nete în fața altor țări. Infrastructura, da, este o problemă. Cred, însă, că alte țări au o putere mai mare de a se promova. La nivel de piață ,Bucureștiul rămâne vedeta industrial & logistics. 

Toate eforturile din zona ESG ajută la migrarea unui tip de chiriaș spre a face o schimbare. Va fi o migrație de la aceste companii. Sper să devină un snowball effect.”

România are foarte mult potențial, însă ar trebui să investim mai mult în soluții inovatoare, consideră Claudiu Bisnel, Managing Partner & Founder, BRISK GROUP: „Este foarte clar că România are foarte mult potențial. Putem beneficia de infrastructura pe care o putem dobândi prin PNRR pentru a dezvolta și alți poli. Aspectul Schengen poate debloca infuzia de proiecte de tip industrial și logistic. România nu poate absorbi pe cât ar fi nevoie din cauza infrastructurii. 

E clar că sectorul logistic și industrial are câțiva pași în față, mă refer la partea de prefabricare ce aduce eficiență. Costurile asociate cu prefabricarea erau mai mari, acum dacă ne uităm la costuri asociate și la lipsa forței umane, prefabricarea aduce eficiență. Soluțiile inovatoare trebuie implementate ca să aducă eficiență pe partea operațională.”

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL OFFICE

Necesitatea integrării standardelor ESG în proiectele nou-dezvoltate sau în curs de dezvoltare este esențială, au fost de acord toți participanții la cel de-al treilea panel, cu focus pe sectorul office, moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, Colliers.

Sustenabilitatea joacă un rol foarte important în acest sector, a explicat Andrei Boca, Senior Leasing Manager, Globalworth: „Noi avem clădiri moderne și încercăm să aducem oamenii din cafenele înapoi în birou. Certificările sunt metoda de a arăta că ce am făcut cu clădirile este real, la nivel ESG, dar și de wellness. De exemplu, ești în birou, aerul e filtrat cu o clasă superioară față de standardul românesc. Aerul e dezinfectat cu lampe UV. Calitatea aerului din clădire este mai mare decât afară. Debitul este mai mare cu 30% față de standardul românesc. Inclusiv furnizorii de food de la parter sunt selectați- avem mâncare sănătoasă, produsă local. În ESG, noi pornim de la Governance pentru că avem un obiectiv, până în 2030 să reducem cu 40% amprenta de carbon a portofoliului (față de 2019).”

Acest subiect a fost abordat și de Maria Jianu, Commercial Real Estate Manager, Genesis Property, care a vorbit despre importanța ca angajații să aibă o calitate a vieții mai bună la birou.

Noi am făcut o reformulare la nivel de concept, astfel încât să integrăm ESG. Întreaga transformare a avut la bază investiții în toate cele trei arii. Pe partea de mediu, s-au făcut investiții de 50 milioane euro. O mare parte este alocată pentru îmbunătățirea echipamentelor pentru eficientizare. Apoi, pentru comunitate,  de exemplu, o parcare a fost înlocuită cu spațiu verde. Ne dorim ca omul să aibă o calitate a vieții îmbunătățită prin prezența sa la birou. Randamentul proiectelor cu atenție la ESG este mai mare.   

Uneori este mult mai greu să convertești o clădire deja existentă decât a face una nouă. Sunt eforturi foarte mari pentru a converti un produs și, din punct de vedere tehnic, să iei măsuri pe partea verde. Eu studiez piața și îmi dau seama că din punct de vedere tehnic, proiectele țintesc foarte sus, au multe particularități pe care nu le vezi, dar le percepi. Există o aliniere în ceea ce privește atenția acordată consumatorilor. Diferențiator este tot experiența consumatorului”, a spus ea.

La rândul său, Antoniu Panait, Managing Director, Vastint România, a vorbit despre responsabilitatea privind standardele ESG atunci când vine vorba despre clădirile de birouri. „Avem o responsabilitate. Experiența de peste 30 de ani de dezvoltare în Europa ne determină să nu facem diferențe între piețe. ESG este un termen relativ nou, dar componentele sale nu sunt deloc. Avem optimismul, noile generații sunt altfel. 

Peste o anumită cifră de afaceri, toți vom fi auditați, așa că deciziile de business: ce birouri alegem, cum le alegem vor fi importante. A trebuit să fim inventivi pentru că oamenii nu înțelegeau de ce să plătească 1–2 euro în plus pe mp. ESG va filtra și va aduce lucrurile în realitate, pentru că vom fi auditați. ESG-ul este un element care adună toate direcțiile care au fost începute de diferite organizații sau țări și va ajuta să trecem la următorul nivel ca umanitate. Lucrurile evoluează foarte repede. Ce proiectăm azi, ce avem pe hârtie, trebuie să ne gândim ce va însemna peste trei ani.”

„Unul din primii pași în aplicarea unei strategii de ESG, este să începi cu clădirile existente”, a explicat Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group |România, pentru că acestea vor constitui stock și în anii următori”.

Încă de dinainte de pandemie, am inițiat un demers de modernizare, reconfigurare a unei părți din portofoliu. Din perspectiva ESG, toate proprietățile myhive din portofoliu au primit certificări verzi și lucrurile nu se opresc aici. În cadrul acestor procese de renovare și reconversie, nu doar că au fost folosite materiale și finisaje de calitate, am și schimbat echipamente existente cu unele mai noi, mai performante. Mai mult, aceste proprietăți dispun de infrastructură și servicii adresate comunității din zona sustenabilității. Eforturile noastre sunt concentrate pe a menține sistemele pe o stare de eficiență și a reduce consumul. Există o serie de măsuri pe care le implementăm. Cred că ar trebui acordată atenție componentei ESG”, a adăugat ea.

Creșterea prețurilor reprezintă o provocare, a precizat Dan Ungureanu, Business Development Leader CEE & CIS, RENOMIA Gallagher: „Sunt investiții, au loc tranzacții, în continuare. Din păcate, Bucureștiul pierde, față de alte capitale europene. În ultimele două luni, la nivel de tranzacții, în București am asigurat o tranzacție, în Polonia am asigurat 10. Pe mine mă îngrijorează că foarte puțini investitori se apleacă asupra zonei de risc la care sunt expuși, tendința fiind să scadă costurile cu orice preț. 

La nivel de asigurări, spre exemplu, iată ce se întâmplă în acest moment – vedem o creștere de prețuri destul de mare ce se traduce în creșteri de costuri pentru clienți, dar soluții există. Pentru clienții pe care îi avem în portofoliu, restructurăm întregul program.”

Însă dincolo de provocări apar și multe oportunități în acest sector, consideră Andrei Șerbescu, Partener fondator, ADNBA: „„Tocmai pentru faptul că suntem arhitecți, punctul nostru de vedere este puțin diferit. Cred că, pentru noi, în mare măsură, motivele de optimism se suprapun provocărilor în perioada aceasta, pentru că nu doar din experiența ultimilor 10-15 ani putem spune cu toții că vremurile tulburi sunt foarte propice creativității. Cred că este un moment foarte bun să readucem în prim-plan creativitatea, inovația, experimentul și să nu uităm că arhitectura este, înainte de toate, o industrie creativă – și așa ar și trebui să rămână într-o perioadă în care se corporatizează foarte puternic. 

Dacă în 2010-2011, într-un proiect rezidențial încercam să combatem criza și dilemele de la acel moment, propunând un proiect în care absolut toate apartamentele erau diferite, proiect care s-a vândut foarte bine încă de la început. Cred că acest moment ne permite să ne gândim la moduri noi în care putem să deschidem subiecte pe care le considerăm standardizate de multă vreme. Există o situație aparte de ceva timp în București – administrativ vorbind; este o provocare nevoia de fluidizare a parcursului administrativ, autorizarea proiectelor. Pentru noi, asta a implicat o extindere – lucrăm în mai multe oraș. 

Seria de crize este un prilej de a redeschide niște subiecte fundamentale. Mi se pare că, încă, felul în care sunt pornite proiectele și investițiile, din păcate, sunt puțin predispuse la schimbare reală. Cred că noi, în ansamblu, ca piață a construcțiilor suntem puțin dispuși să privim cu adevărat sustenabil pe termen lung”, a explicat el.

Creativitatea poate fi o strategie prin care se pot dezvolta soluții inedite pentru comunitate, consideră Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO – Mulberry Development: Într-un proiect mixed-use, în care avem office, rezidențial, retail, chiar și o componentă de ospitalitate, trebuie să fim foarte creativi, pentru că sunt business-uri aparent înrudite, însă diferite. De exemplu, în partea practică și concretă, birourile și rezidențialul trebuie să înțelegem că sunt două business-uri destul de diferite, ca mod de abordare a potențialilor clienți, cumpărători, marketing, vânzare etc. Într-un mic orășel, cum este ISHO, trebuie să fim creativi, să facem o comunicare eficientă între toate mecanismele care ne ajută să populăm micul nostru orășel. 

Lăsăm mai departe comunității un parc de 8000 mp, unde toți locuitorii Timișoarei pot veni să se plimbe, mă bucur să văd că dintr-o fostă fabrică părăsită am putut să facem ceva pentru comunitate și cred că este extraordinar”, a spus el.

În replică, Florin Furdui, Country Manager, Portland Trust România, a explicat că „este o provocare să faci creativitate într-o piață ca Bucureștiul, marcată de eficiență.”

Ceea ce nu poți măsura, nu poți evalua. În proiectele noastre, de la bun început, am folosit tehnologii pentru care oamenii erau circumspecți pe atunci. Așa am făcut în toate proiectele, aplicând o creativitate eficientă, cu atenție la business plan și neabuzând de parametrii urbanistici. 

Eu cred că perioada următoare pentru piața de birouri va fi una diferențiată – va avea mai multe  viteze. Sunt convins că există o cerere nouă – eu cred, în același timp, e greu de compensat cu acei factori care spun work from home, renegocieri de portofolii… Cred că va fi o diferențiere foarte mare între clădirile care s-au poziționat în acest standard de ESG, de eficiență, de performanță – mai ales clădirile care au fost construite în perioada în care costurile de construcție erau unele care permiteau și niște chirii competitive, față de clădiri care au fost construite neadecvat și care acum vor trebui să fie reconvertite sau reactualizate. Aici va fi o diferență foarte importantă. Clădirile noi – cine va avea curajul să o facă – vor avea o provocare în a găsi acel element de eficiență, pentru că, costurile de construcție, costurile de finanțare, conduc la o chirie mai mare. Iar asta, comparată cu stocul existent, va exista o concurență acolo. Acolo văd provocarea când vine vorba de construcții noi”, a continuat el.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL REZIDENȚIAL

Ultimul panel din cadrul „Real Estate & Construction Forum” a fost dedicat sectorului rezidențial, fiind moderat de Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS. Nevoile clienților s-au schimbat, astfel că aceștia își doresc să locuiască în clădiri noi, eficiente energetic, care să fie construite pe principii sustenabile – acestea au fost câteva dintre concluziile celui de-al patrulea panel de dezbatere.

„Piața funcționează, pentru că nevoia locativă este foarte mare”, a explicat Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties.

Cu o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei și un profit de 573 de milioane de lei cred că stăm foarte bine. Nu este un fel de a ne lăuda, ci un fel de a arăta că tranzacțiile imobiliare funcționează foarte bine și că se fac în continuare tranzacții, având în vedere că nevoia locativă există și oamenii doresc să se mute în apartamente noi. 

Pe lângă zona de nord  a Bucureștiului mergem și către zona centrală. Suntem astăzi și în Cotroceni, tocmai ce am anunțat achiziția unui nou teren. 

Arată faptul că noi suntem foarte încrezători în piață, că planurile noastre și obiectivele noastre își pot urma calea, iar rezultatele vorbesc de la sine: o companie listată la bursă, care îți poate arăta în orice moment care îi sunt rezultatele.

Piața funcționează pentru că nevoia locativă este foarte mare, la care se adaugă și investitorii care încep să se uite foarte atent către România, din mai multe motive – cel mai important fiind legat de faptul că peste tot în Europa sunt stocuri de unități locative care nu mai pot apărea în curând, însă piața noastră poate să construiască destul de mult”, a intervenit ea.

Bogdan Bălașa, CEO, HILS Development, a vorbit despre zona Pallady a Capitalei, care are un potențial foarte mare pentru dezvoltarea de ansambluri rezidențiale: „În 2023 avem în pipeline 1000 de unități pe care le vom finaliza. Din punctul de vedere al numărului de tranzacții, în anul 2022 am tranzacționat 600 de unități, puțin mai puțin ca în 2021, dar, paradoxal, la preț mai mare. Credem că zona Pallady este un pol foarte important de dezvoltare rezidențială, la nivel de rezidențial și retail, mai precis. În ultimii 10 ani s-au dezvoltat peste 10 000 de unități rezidențiale în zonă. În 2023 noi ne ducem spre 6000 de unități finalizate acolo. Cele două pasaje supraterane ce sunt în lucru acolo și vor fi finalizate anul acesta, vor ajuta traficul. Cred că va fi o zonă care merită atenția noastră și care se va dezvolta spectaculos.”

Acest trend vine pe fondul dorinței tinerilor de a se muta din apartamentele vechi, a continuat Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development.

Ultimii trei ani au fost ani buni, care ne-au adus o cifră de afaceri de 200 milioane de euro, în care am vândut toate unitățile din proiectele pe care le avem în dezvoltare. Vrem să continuăm ritmul de dezvoltare în măsura în care găsim sprijin la autorități. Avem o mare problemă în cest sens. Predictibilitate este un termen atât de folosit în ultima perioadă, dar așa este, asta ne lipsește. Piața imobiliară din București și împrejurimi și-a dovedit maturitatea. Se tranzacționează unități în afara Bucureștiului, în toate zonele orașului. Nu vedem numai modul în care se dezvoltă Bucureștiul, dar nevoia este dată de dorința omului de a se muta din apartamentele vechi, dorința tinerilor de a veni în București pentru locuri de muncă și dorința dezvoltatorilor de a face proiecte la standarde de capitală europeană. Marea problemă rămâne cea a autorităților. Este inadmisibil să aștepți ani de la achiziționarea terenului până la momentul ieșirii pe piață”, a explicat el.

Despre proiectele de la marginea Bucureștiului a vorbit și Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate: „Foarte multe proiecte merg în afara București-ului pentru că acolo se dau mai ușor autorizații. Toată populația de acolo va veni tot în București, accentuând traficul. Trebuie dezvoltat orașul. O parte din vină o avem și noi, dezvoltatorii. Au fost proiecte care nu au respectat legislația, dar vina nu e doar a lor, acele proiecte au primit autorizații. Să avem o legislație unitară este important. Așa vom avea toate legile sub o singură umbrelă, sperăm anul acesta să se aprobe Codul Construcțiilor și să avem niște schimbări pentru a debloca situația din București. Prețul e dat de cerere-ofertă. Dacă oferta scade și cererea rămâne constantă, ce se va întâmpla? În eventualitatea în care PUZ-urile nu vor mai fi blocate, noi nu vom avea autorizații de construire pentru că mai trece un timp până le obții. Faceți un orizont de timp și vedeți când vom mai avea proiecte frumoase noi, în București. Avem proiecte care îmbunătățesc zonele în care se află, dar nu le vedem pentru că nu se aprobă PUZ-uri”, a intervenit ea.

Acest subiect a fost, în continuare, dezvoltat și de Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România: „Atât timp cât livrezi un produs bun, rezultatul nu poate fi decât pozitiv. Ne lovim de PUZ-uri suspendate, de exemplu. Suntem afectați cu toții. Am avut surpriza, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ca clienții să plătească tranșe intermediare. Suntem în strânsă colaborare și cu parteneri care vin cu soluții de finanțare adaptate clientului și proiectului. Suntem încrezători că anul 2023 va fi închis cu bine, însă avem nevoie și de susținerea autorităților.”

„Observăm din partea legiuitorilor o tendință de a veni în sprijinul investitorilor”, a intervenit Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar și Construcții, NNDKP.

Balanța a fost disproporționată, a existat un atac permanent la adresa investitorilor. Litigiul este o posibilitate de a contracara, dar nimeni nu vrea să stea ani de zile în litigii. Partea bună este că dacă proiectul de lege care se vehiculează, acela pus pe masa parlamentarilor anul trecut, această balanță va fi re-echilibrată, va diminua termenele de contestare pentru că se ajungea la situații absurde. Salutăm această inițiativă. 

Administrația va specula acest vid legislativ și asistăm la niște interpretări la care nu ne putem alinia. Dar să ne întoarcem la PUG sau chiar mai în spate. E imposibil să crezi că în anul 2023 te poți raporta la un act normativ din 2000 sau 1996. Autoritatea vinde populației ideea că, dacă dă liber la PUZ-uri, se va construi pe locuri verzi, etc. Nu mai vedem nici certificate de urbanism cum știam”.

Sorin Ioan Blaga, CEO, Liebrecht & wooD România a vorbit despre necesitatea ca dezvoltatorii imobiliari să țină cont de directivele ESG în cadrul proiectelor pe care le au în implementare. „Pentru infrastructură, ca să construim drumul, am ajuns pe la niște arhive din 1903 pentru a dovedi autorităților că acolo era un drum. Am reușit. Fiind în afara orașului, a trebuit să fim siguri că infrastructura și facilitățile sunt puse la punct. Cei șase ani în care am reușit să punem 94 de unități locative acolo, cu toată infrastructura, au însemnat mult. Facilitățile pe care le avem acolo țin mult cont de conservarea naturii, conservăm 13 ha de pădure acolo. Avem un lac pe care îl conservăm. Cei care aleg variantele acestea de a trăi vor primi tot ceea ce directivele acestea noi, precum ESG oferă. Ne dorim să ducem înainte proiectele aproape de filosofia aceasta.”

„Suntem într-o perioadă de tranziție”, consideră, la rândul său, Lucian Azoiței, Founder & CEO, Forty Management, astfel că sustenabilitatea trebuie să devină un element esențial.

Toată industria vine după cinci ani de succes. Acum suntem într-o perioadă de tranziție. Pentru viitor nu știu să vă spun ce va fi. Cel puțin doi ani de zile vor fi de tranziție, iar noi, dezvoltatorii, va trebui să ne reinventăm, să găsim soluții. Piața va fluctua, dar cred că vom păstra un trend bun. Cei ce au reușit să își facă un renume, vor supraviețui. 

Construim o lagună, proiectul va «pleca» luna viitoare, am obținut autorizație. Încercăm să construim un mic oraș. Existența plajei și a mării aduse în spatele casei, aduce noutatea. Am accesat niște linii de finanțare verzi, ceea ce a dus proiectul în zona ESG. Toate utilitățile sunt produse in-house. Ne dorim să atingem și standardul «carbon neutral» care este cel mai înalt”, a intervenit el.

De aceeași părere este și Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions, care a subliniat necesitatea investiției în soluții smart, soluții eficiente energetic.

Pentru noi, activitatea din ultima perioadă se desfășoară sub semnul sustenabilității și eficienței energetice. Cred că investitorii au o provocare în a construi clădirile sub semnul sustenabilității, iar pentru noi este o responsabilitate destul de mare. Concentrarea noastră este spre inovație. Grupul pune eforturi deosebite în a eficientiza instalațiile pe care le oferim. Noi avem două direcții: soluția centralizată și cea de pompe de căldură. În ultimii doi ani, partea de pompe de căldură a început să crească. Credem cu tărie că orientarea pieței spre sustenabilitate nu este doar un aspect verbal. Noi încă de acum 6-7 ani am vizat proiectele sub forma de a oferi soluții, nu neapărat produse. Soluții smart, eficiente energetic și atunci cu toții facem eforturi de a răspunde nevoilor de eficiență energetică”, a spus el.


Evenimentul a fost organizat de: BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Transilvania Construcții SA, Colliers, Vastint, Elco – Heating Solutions, Toff Dominium, Liebrecht & wooD România, RENOMIA Gallagher, Cordia România, Brisk Group, NNDKP, ADN – Birou de Arhitectură, Rustler Romania

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerul de monitorizare a fost: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, birouinfo.ro, depozitinfo.ro, Debizz, ibuild, proidea, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administrație.ro, Global Manager, Events Online, Eurourbanism.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Business Voice, spațiulconstruit.ro, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Top Business

 

Îndreptarea neclarităților trecutului. O nouă amnistie pentru obligațiile fiscale suplimentare aferente tichetelor cadou

0

Material de opinie de Laura Epure, Managing Associate, Tatiana Milu, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, și Diana Alexandru, Senior Consultant, Deloitte România

 

Tratamentul fiscal al tichetelor cadou acordate de anumite societăți altor persoane decât propriilor angajați a fost subiectul unor dezbateri îndelungate între mediul de afaceri și autoritatea fiscală, dat fiind că, în urma unor controale, reprezentanții administrației au reîncadrat aceste beneficii din „venituri din alte surse” în „venituri din salarii”, stabilind astfel impozite și contribuții suplimentare, precum și dobânzi și penalități aferente în sarcina companiilor care le-au acordat. Astfel, sumele impuse au dublat, în unele cazuri, costul efectiv al tichetelor respective.

Inițial, legislația fiscală reglementa tratamentul fiscal al tichetelor cadou acordate angajaților altei companii drept venituri din alte surse, supuse doar impozitului pe venit cu reținere la sursă, existând inclusiv materiale emise de autoritățile fiscale care confirmau acest aspect. Cu toate acestea, interpretând în sens contrar legislația fiscală privind impozitarea tichetelor cadou, inspectorii au stabilit că acestea ar reprezenta venituri salariale, în anumite situații, chiar și în lipsa unei relații contractuale de muncă între emitentul tichetelor și beneficiarul lor.

Pentru a corecta situațiile apărute în practică, în 24 februarie 2023 a fost adoptată Legea nr. 43/2023 care prevede anularea obligațiilor fiscale principale și accesorii stabilite în astfel de cazuri.

Cine poate beneficia de amnistie? 

Beneficiarii acestei facilități se împart în două categorii principale. Pe de-o parte, amnistia se aplică persoanelor juridice în sarcina cărora autoritățile fiscale au stabilit diferențe de obligații fiscale ca urmare a reîncadrării veniturilor din tichete cadou în categoria veniturilor de natură salarială.

Pe de altă parte, aceasta se aplică și persoanelor juridice care au acordat astfel de tichete cadou altor persoane decât angajaților lor, dar pentru care nu s-a emis încă o decizie de impunere, legea amnistiei limitând dreptul autorităților fiscale de a emite, în viitor, decizii de impunere pentru perioade fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv.

Legea prevede că amnistia se aplică doar pentru veniturile din tichete cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii lor și care au fost încadrate în categoria veniturilor din alte surse. Prin urmare, fiecare contribuabil trebuie să-și analizeze cu atenție situația pentru a stabili dacă este eligibil pentru a beneficia de efectele favorabile ale amnistiei.

Pentru sumele deja achitate,
contribuabilul trebuie să depună o cerere de restituire 

În cazul în care obligațiile fiscale au fost deja stinse la data intrării în vigoare a legii, actul normativ prevede dreptul contribuabililor de a solicita restituirea sumelor respective prin depunerea unei cereri în acest sens la organul fiscal, în limita termenului de prescripție de cinci ani ce se calculează începând cu data intrării în vigoare a legii.

Pentru aplicarea amnistiei, Agenția Națională de Administrare Fiscală este obligată să emită, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii (27 februarie 2023), un ordin cu regulile necesare pentru anularea obligațiilor fiscale.

Cu toate acestea, experiențele recente cu astfel de reglementări au arătat că autoritățile au avut nevoie de mai mult timp pentru a adopta normele, ceea ce a întârziat aplicarea efectivă a facilității. Pe de altă parte, tocmai această experiență poate reprezenta o bază solidă în cadrul activității de elaborare a procedurii de aplicare, care să ajute autoritățile să se încadreze în termenul de 30 de zile și să degreveze contribuabilii de o povară ce le-a fost impusă ca urmare a unor neclarități legislative ce nu le pot fi imputate.

În concluzie, legea este binevenită, dar mai rămân câteva aspecte care trebuie clarificate de către autorități, întrucât amnistia prevăzută de acestea nu acoperă toate implicațiile tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou. Spre exemplu, rămâne încă de clarificat dacă vor intra sub incidența acestei amnistii persoanele juridice care nu au tratat tichetele cadou drept venituri din alte surse (au aplicat alt tratament fiscal) sau cele care nu au acordat astfel de beneficii, ci au optat pentru acordarea de vouchere pentru magazinele online.

Inovație: HR Club lansează, cu sprijinul BCR, platforma Joblandia, prin care tinerii pot avea acces mai ușor la experiență practică în companii

0

HR Club, asociația profesioniștilor în resurse umane din România, a lansat, cu sprijinul BCR, o platformă inovatoare, Joblandia, prin care tinerii liceeni din întreaga țară pot avea acces mai usor la o experiență practică în companii, în cadrul Săptămânii Altfel. Platforma a fost dezvoltată de Jobful, un start-up de tehnologie care a parcurs acceleratorul InnovX BCR.

Astfel, cu ajutorul platformei, HR Club inițiază programul Săptămâna Joblandia pentru liceeni, un program național, cu peste 50 de locații disponibile din București, Cluj, Iași, Constanta, Giurgiu, Alba-Iulia, Ploiești, Timișoara, Brașov, Tg. Mures, Covasna, Lugoj, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Roman, Pitești, Salonta, Satu Mare. Companiile care s-au înscris până în prezent în platformă sunt din banking, servicii de mobilitate, resurse umane, producție alimentară, retail, industria de automobile, petrol și gaze, asigurări, servicii profesionale, industria de electrocasnice, industria de înfrumusețare.

„Joblandia a fost creată de la zero într-un incubator de strategie, împreună cu membrii boardului HR Club. Pentru prima dată în România, am creat o platforma online de matching între licee și acele companii care doresc să primească tineri în practică în Săptămâna Altfel. Companiile sunt invitate să se înscrie pe platforma Joblandia și să-și afișeze un calendar de zile disponibile pentru practică. Liceele optează pentru mixul cel mai potrivit de vizite în companii. Aceste vizite, live, nu vor fi niște clasice tururi ghidate, ci experiente interactive și stimulative: cu studii de caz, exerciții tip treasure-hunt și întâlniri inspiraționale. Cu Joblandia, sperăm să schimbăm modul în care se face practică în liceele din România, dar și să aducem companiile mai aproape de tineri, de ce este relevant pentru ei. Mulțumesc boardului HR Club pentru implicare și mai ales Danei Cavaleru, director executiv HR Club, pentru energia de a pune în aplicare acest proiect!” declara Andreea Voinea, președinte HR Club și HR Director BCR.

BCR, partener strategic 

BCR sprijină această inițiativă care se înscrie în strategia băncii de a se adresa generațiilor tinere și de a educa financiar România. Școala de Bani, cel mai mare program de educație financiară din România, susținut de BCR, a ajuns în 2023 la 600.000 de oameni, mulți dintre cei care au participat la cursurile gratuite fiind Gen Z. În același timp, BCR este partener strategic în Life Lab, Nextlab.tech, Brio și Capitala Tineretului – proiecte de care au beneficiat peste 100.000 de copii și tineri din Gen Z.

„Parteneriatul BCR cu Joblandia este un pas firesc în demersul nostru de a educa financiar generațiile tinere. Banca noastră este deschisă tinerilor atât prin proiecte inteligente de practică, prin proiecte gratuite de educație financiară, cât și printr-un mix relevant de beneficii. Vrem să le arătăm tinerilor că a lucra în banking este mai mult decât o carieră, este o misiune: înseamnă să ajuți comunitățile să se dezvolte sustenabil”, a declarat Nicoleta Deliu, Head of Communication and CSR, BCR

Companiile și liceele se pot înscrie gratuit în platforma Săptămâna Joblandia pe www.joblandia.ro. Proiectul se va încheia pe 15 iunie 2023. BCR este partener strategic.

 

Endava deschide un nou birou în Craiova și consolidează ElectroPutere Parc drept cel mai mare hub IT din Oltenia

0

Grupul francez de real estate Catinvest anunță consolidarea ElectroPutere Parc ca principal centru de inovație și tehnologie din Oltenia, odată cu inaugurarea noului spațiu de birouri al companiei britanice de servicii software Endava, care ocupă o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați, la etajul 2 al clădirii A. Gradul de ocupare a clădirii A din complexul ElectroPutere Parc depășește astfel 95%, Catinvest investind continuu în crearea unor medii de lucru productive și colaborative pentru angajați, oferind facilități la cele mai înalte standarde, cu accent pe siguranță și flexibilitate.

Craiova devine un centru din ce în ce mai important pentru proiectele de dezvoltare IT, principalul atu al Capitalei Olteniei fiind forța de muncă bine pregătită în domeniul IT, la care se adaugă prezența unui mediu de afaceri competitiv și stabil și existența unui aeroport internațional. Pe lângă Endava, prezentă cu operațiuni în Craiova din aprilie 2021, și companii precum Hella, Ubisoft sau Operative au semnat contracte de închiriere cu grupul imobiliar francez Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc.

Noul spațiu Endava dedicat profesioniștilor IT din Craiova, inaugurat pe 9 martie, acoperă specializări precum dezvoltare software, testare software, management de proiect, management al aplicațiilor, analiză de business, plus departamentele conexe. Compania are acum peste 3.500 de angajați în România, care lucrează pentru diverși clienți din industrii precum procesare de plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom) sau logistică. La nivel internațional, Endava avea la 31 decembrie 2022, peste 12.100 de angajați în birourile din Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa Centrală și de Vest și centre de livrare în Argentina, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Columbia, Croația, Malaezia, Mexic, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Uruguay și Vietnam.

„Deschiderea acestui birou face parte din strategia noastră de a ne dezvolta constant, la nivel de business și pe plan local, dar și de a acoperi nevoile colegilor din echipă. Spațiul din ElectroPutere Parc oferă multiple facilități, atât pentru lucrul individual, cât și în echipă, încurajând creativitatea și colaborarea, iar zonele de relaxare permit atât de necesarele momente de respiro. Locația îmbina valorile companiei cu un touch local, prin design-ul ce scoate în evidență locuri specifice zonei, cum sunt Parcul Romanescu, Uzina de la ElectroPutere, Uzina Oltcit sau fotbalul”, spune Călin Constantinov, Location Lead Endava Craiova.

Mai departe, planurile de dezvoltare ale Catinvest includ spații de retail, birouri și alte servicii precum spații de co-working sau de tip apart-hotel, cu un buget total de investiții de aproape 60 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, contribuind la dezvoltarea regiunii.

„La Catinvest, obiectivul nostru este să dezvoltăm permanent ElectroPutere Parc, oferind locuitorilor din zonă și business-urilor locale un hub extrem de bine poziționat și foarte accesibil pentru activități profesionale și de shopping, restaurante și agrement. Suntem foarte mândri că firme internaționale de IT precum Endava, Hella, UbiSoft și Operative au ales ElectroPutere Parc pentru a-și amplasa centre de dezvoltare în Craiova. Sunt convins că potențialul ElectroPutere Parc ca principal hub IT al regiunii Oltenia va crește în viitorul apropiat și de aceea lucrăm deja la o nouă clădire mixtă, care va aduce încă 17.000 de metri pătrați de spații de birouri clasa A”, a declarat Bertrand Catteau, președintele Catinvest Group.

Grupul francez de real estate Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc, mai deține și administrează alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea și Cora Pantelimon din București și Carrefour TOM din Constanța – precum și din Europa de Est – Auchan Savoya Park din Budapesta și Tesco Borska Pole din Plzen. Catinvest activează, totodată, pe piața rezidențială și comercială din Franța. În total, Catinvest deține și administrează peste 525.000 de metri pătrați de spații în Franța și în Europa de Est.

Controlul fiscal preponderent din biroul ANAF versus controlul la sediul contribuabililor: Vulnerabilitate sporită sau avantaje pentru companii?

0

Controalele fiscale vor fi mai numeroase, mai eficiente, mai rapide și direcționate spre anumite zone de risc datorită digitalizării administrației fiscale și a introducerii raportărilor aproape în timp real a taxelor și impozitelor. Verificările documentare sau „desk audit” vor fi tot mai frecvente, având în vedere că trebuie să atingă ținta de 60% din total controale fiscale, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba de o reformă fundamentală a modului în care se efectuează inspecția fiscală, iar implicațiile pentru contribuabili vor fi semnificative. Vor aduce aceste schimbări o vulnerabilitate sporită sau mai multe avantaje pentru companii? Aceste aspecte au fost analizate în a XIX-a ediție a Conferinței Anuale de Taxe PwC România în cadrul unei dezbateri în care au fost prezentate argumentele pro și contra în privința efectelor acestor schimbări asupra contribuabililor.

 

Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias: „Dezbaterea noastră a sintetizat starea actuală a controlului fiscal și impactul viitor al recentei sale reforme, pe dimensiunile procedural și substanțial fiscale (TVA, prețuri de transfer și impozite directe). Aceasta întrucât verificarea documentară – o formă «blitz» de control fiscal cu puține garanții și certitudini pentru contribuabili – se va generaliza. Mult așteptata transparentizare a analizei de risc nu va avea loc imediat, iar concretizarea rezultatelor sale pentru contribuabil este incertă.

Problemele de drept fiscal nu vor fi mult diferite față de cele de astăzi, controlul fiscal va fi mai eficient și transparent, dar rămâne grija pentru documentare, pentru a nu exista discrepanțe între contabilitate și declarații, mai ales în contextul extinderii digitalizării. Transparența și accesul la informație înseamnă că noul tip de control va fi mai direcționat spre zonele de risc, dar și susceptibil de a identifica mult mai multe chestiuni fiscale. În zona de impozitare cu reținere la sursă au avut loc o serie de reîncadrări, iar la impozitul pe profit sunt vizate facilitățile fiscale, fiind de așteptat să fie extinse. Substanța economică a tranzacțiilor, beneficiarul final și certificatul de rezidență fiscală sunt subiecte de avut în vedere și pe viitor.”

 

Îngrijorări prezente și viitoare ocazionate de tendința de generalizare a verificării documentare și de alte noutăți în domeniul controlului fiscal

 

Mihaela Ragea, Avocat Senior D&B David și Baias: „Legal reglementată încă din 2011, verificarea documentară s-a derulat și de către DGAF pe baza de ordin al Președintelui ANAF, până la consacrarea sa legală  în decembrie 2022. Orice înștiințare de predare a unor documente sau de transmitere a altor informații poate constitui, în practică începutul unei verificări documentare. Ea se finalizează cu o decizie de impunere sub rezerva verificării ulterioare, care este însă executorie, creând și o stare de incertitudine pentru contribuabil care nu știe nici dacă, nici când va fi supus unei inspecții fiscale. Legea nu prevede o durată maximă de efectuare și deci nici sancțiuni pentru depășirea unui asemenea termen.  La alegerea unui contribuabil pentru inspecție fiscală stă o analiză de risc, dar din păcate, dispozițiile legale sunt neclare în a preciza care sunt acele criterii de risc și mai ales procedura de determinare a riscului, neputând fi contestată de contribuabil.
Rămân surprinzătoare și unele tendințe recentă a organelor fiscale de selectare și verificare a acelor contribuabili din categorii puternic afectate de măsurile luate de autorități pe timpul pandemiei de Covid 19, în special în real estate și farma. În urma efectuării acestor controale, organele fiscale au contestat baza de impozitare în operațiunii cu terții. Ne așteptăm ca aceste controale să se extindă și alte sectore percum horeca, turism si retail. Pe de altă parte, menționăm și intensificarea verificării situațiilor fiscale personale, și pentru această categorie introducându-se verificarea documentară. ”

 

Mihail Boian, Partener D&B David și Baias: „Inspecțiile așa cum le știam noi se reinventează sub forma verificărilor documentare care au deja o pondere de 39,5% din totalul controalelor, cu potențial de a crește până la 60% în viitor, dând astfel expresie tendinței de accelerare a controalelor fiscale și a procesului de colectare a banilor la bugetul de stat. În aceeași cheie trebuie privită și notificarea de conformare recent introdusă ce urmează a fi adresată contribuabilului pentru a-și corecta declarațiile sau de a depune o nouă declarație, conform instrucțiunilor ANAF. Singura realitate pe care se pare că o avem este aceea că, dacă nu vor vrea să ajungă în control fiscal, contribuabilii vor trebui să plătească. Pe de altă parte, modificările Codului de procedură fiscală care vor intra în vigoare în 2026 vor remodela procedura de selecție a contribuabililor pe baza unui registru național, obiectivul legii fiind de a reduce controalele fiscale efectuate aleatoriu sub 10%, urmând ca restul să fie efectuate pe baza analizelor de risc.

Saga tichetelor cadou în sfârșit a luat sfârșit prin promulgarea Legii nr. 43/2023 dar două aspecte rămân relevante: i) în situația în care contribuabilul a taxat veniturile ca venituri din alte surse, ci ca alte tipuri de venituri – spre exemplu, venituri din premii, din punctul nostru de vedere, există argumente pentru a solicita aplicare aministiei și anularea obligației fiscale, în anumite condiții; ii) sumele declarate și achitate benevol – forțat, în urma proceselor verbale încheiate de-a lungul timpului de către ANAF, ar putea fi supuse restituirii în anumite condiții, ce ar trebui determinate de la caz la caz.”

 

Perspectiva TVA: SAF-T va oferi acces ANAF la toată contabilitatea companiilor, ceea ce generează așteptări din partea mediului de afaceri cu privire la modul în care vor decurge controalele fiscale

Inge Abdulcair, Director PwC România: „Ca urmare a măsurilor de digitalizare ANAF implementate începând cu anul 2021 (i.e. SAF-T, e-Factura, e-transport), în prezent există un volum semnificativ de informații puse la dispoziția ANAF din partea contribuabililor. În principiu, aceste modificări creează așteptări în ceea ce privește modalitatea de derulare a inspecțiilor fiscale, cât și cu privire la viitoarele obligații de depunere a declarațiilor fiscale.

În funcție de fiecare companie în parte și de particularitățile fiecăreia, pentru fiecare tranzacție analizată vor fi solicitate documente suplimentare. Volumul de informații solicitat pe parcursul inspecției fiscale este semnificativ. Având în vedere subiectivismul și analiza de caz la caz, uneori pentru aceeași tipologie de tranzacție am observat un tratament diferit și sperăm ca acest lucru să se schimbe.

În ceea ce privește serviciile intragrup există doi piloni: deductibilitatea cheltuielilor și deductibilitatea TVA. Având în vedere deciziile de la înalta curte avem un confort mai mare în cea ce privește deducerea TVA. Chiar dacă avem toate documentele justificative, acest lucru nu poate fi neapărat suficient în momentul controlului, este nevoie să demonstrăm o trasabilitate completă a documentelor, să știm să le prezentăm și să le explicăm. Pentru că nu vorbim doar de control de la ANAF, am văzut inclusiv investigații penale cu privire la documentarea acestor servicii.

Referitor la sediul fix, problematica acestuia este foarte importantă pentru că sumele impuse de ANAF sunt foarte, foarte mari, pentru că pentru acele onorarii care au fost facturate în ultimii cinci ani se se aplică TVA datorită faptului că se consideră că se consideră că acel beneficiar nerezident are un sediu fix în România prin resursele umane ale rezidentului. ”

 

Anca Macovei, Director PwC România: „În contextul digitalizării ANAF, odată cu introducerea obligativității depunerii declarațiilor SAF-T, organele de control vor avea acces la întreaga contabilitate a contribuabililor. Nivelul de granularitate al datelor transmise prin SAF-T le va permite inspectorilor fiscali să analizeze înainte de inițierea controlului toate tranzacțiile realizate de contribuabili și tratamentul fiscal aplicat. Ne așteptăm ca în cadrul inspecțiilor viitoare să fie solicitate numai documente ce vor viza spețe concrete, de substanță, sau anumite discrepanțe identificate între diversele raportari transmise de contribuabili, procesul de verificare urmând să fie mai rapid, iar redundanțele eliminate.

Pe de altă parte, considerăm că există un risc că excepțiile de raportare sau micile erori de introducere a datelor în sistem(e) să nu fie prezentate corespunzător către ANAF. Astfel, în vederea depunerii D406 către ANAF, fișierul SAF-T trebuie să fie valid din punct de vedere semantic și sintactic, însă este foarte important să ne asigurăm și că datele transmise sunt corecte și complete.

Pentru a ne atinge țelul de a avea inspecții fiscale rapide, este necesar să implementăm proceduri interne de verificare a datelor pe care le transmitem prin SAF-T, iar în cazul identificării unor discrepanțe să ne asigurăm că sunt documentate corespunzător.”

 

Prezent și perspective în derularea
controalelor aferente prețurilor de transfer 

 

Monica Todose, Director PwC Romania: „Analiza substanței tranzacțiilor a devenit realitate și în cadrul controalelor derulate de inspectorii ANAF, cel puțin pe zona prețurilor de transfer. Cum se manifestă? ANAF recurge la tehnici de control noi care exced informațiile incluse în dosarul prețurilor de transfer, avem discuții cu inspectori din perspectiva fluxului decizional, despre structura bazei de cost a indicatorului profitabilitate pe tranzacțiile analizate, analize a rolurilor pe bazele de date pe care le utilizează compania din perspectiva fluxului decizional.”

 

Anastasia Dereveanchina, Senior Manager PwC România: „Nu ne așteptăm să vedem devieri foarte mari de la principiul setat de OCDE, însă ne așteptăm și la mai multă transparență și acces la informații, care ar putea determina o schimbare în determinarea gradului de risc și în inspecții. Substanța va rămâne în continuare un focus, dar credem că va fi combinată cu target mai specific pe acele zone mai riscante și cu încurajarea conformării voluntare.Ne așteptăm ca în continuare aspectele care țin și de ajustările de prețuri de transfer și de acele tranzacții cu persoanele afiliate cu  servicii de management și consultanță vor deveni mult mai vizibile și prin urmare vor fi targetate specific.”

 

Provocări prezente și viitoare în impozitarea directă

 

Oana Țăranu, Senior Manager: „În ceea ce privește zona de impozit pe veniturile obținute în România de nerezidenți, în ultimul an, am observat o intensificare a ceea ce înseamnă verificare tematică, desfășurată Direcția Antifraudă Fiscală. Verificările tematice au vizat reîncadrări și zonele în care s-au uitat inspectorii au fost serviciile achiziționate de la afiliați, acolo unde s-au folosit prestatori externi pentru achiziționarea serviciilor și partea de finanțare intragrup.
Pe zona impozitului pe profit, ceea ce vedem în continuare este partea de deductibilitate a cheltuielilor cu serviciile, unde se cer documente extensive pe zona de bază de cost /alocare, reconciliere cu există în contabilitate, ce scrie în facturi, contract. Dincolo de acest subiect clasic pe care îl avem în orice inspecție, am observat o aplecare pe zona de facilități fiscale aplicate de contribuabili, care vine și în contextul că au fost acordate multe facilități perioada pandemiei.”

 

Tiberiu Panfiloiu, Director: „Ne așteptăm ca viitorul să se contureze tot în jurul acestor noțiuni de substanță și de beneficiar efectiv, importante din perspectiva impozitului cu reținere la sursă cu atât mai mult cu cât anul trecut România a ratificat convenția multilaterală de implementare a măsurilor BEPS.

Progresul tehnologic și utilizarea tehnologiei sunt pe agenda oricărui business, prin urmare și apetitul pentru facilitățile fiscale privind activitățile de cercetare-dezvoltare a crescut în rândul companiilor și în linie cu aceasta și controalele care au avut loc pe această zona, și care vor urma. Vestea bună este că avem un cadru legal actualizat recent, avem o procedură mai clară pe zona aceasta, avem și un corp de experți care pot certifica proiectele. Prin urmare este necesar să se asigure o documentare temeinică a proiectelor atât din punct de vedere tehnic, cât și a tuturor cheltuielilor ocazionate de acestea pentru a susține într-un eventual control deducerea adițională aplicată.”

One United Properties contractează o finanțare de 20 de milioane de euro de la Banca Transilvania, pentru finalizarea lucrărilor la One Cotroceni Park rezidențial

0

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, încheie un acord de finanțare cu Banca Transilvania, pentru suma de 20 de milioane de euro. Finanțarea obținută de One United Properties este acordată pe o perioadă de până la 42 de luni și reprezintă un credit de investiții pentru finalizarea dezvoltării componentei rezidențiale One Cotroceni Park, aflată în prezent în stadiu avansat de construcție, cu termen de finalizare în anul 2023. Peste 90% din apartamente sunt deja precontractate de clienți.

Dezvoltatorul a demarat pe locul fostei platforme Ventilatorul cel mai ambițios plan de regenerare urbană din București, pe o suprafață de 5,8 hectare. One Cotroceni Park este o dezvoltare cu funcțiuni mixte, ce propune atât spații de birouri moderne, cât și zone comerciale și de agrement și unități locative. Componenta rezidențială de la One Cotroceni Park prevede 868 de apartamente cu design modern și finisaje superioare, dispuse pe parter plus 11 etaje. Clădirile vor oferi o vedere panoramică asupra Palatului Cotroceni, Grădinii Botanice si a Palatului Parlamentului și vor beneficia de trei niveluri de parcări subterane, spații comerciale la parter, apartamente cu grădină la etajul al doilea și penthouse-uri moderne la etajele superioare. Unitățile rezidențiale de la One Cotroceni Park au primit deja precertificarea Green Homes din partea Romania Green Building Council – instituție cu care One United Properties colaborează de aproape 10 ani – care se acordă unei dezvoltări imobiliare aflate în faza de execuție, pentru întrunirea criteriilor și obiectivelor de performanță energetică și responsabilitate față de mediu. Clădirile verzi au numeroase beneficii pentru viitorii rezidenți, precum: performanță energetică ridicată conform principiilor nZEB (near zero energy), surse de energie regenerabilă, nivel ridicat de confort oferit de spațiile verzi, materiale și finisaje care oferă o calitate superioară a mediului interior şi impact pozitiv asupra sănătăţii locuitorilor.

În plus, One United Properties își concentrează eforturile pentru a dezvolta orașul în mod responsabil, respectând și integrând practicile ESG și propunând concepte imobiliare multifuncționale, în care comunitățile nou create au acces nu doar la spații verzi, ci și la o gamă largă de servicii comerciale, de petrecere a timpului liber, de educație, de agrement, cu scopul de a reduce timpul petrecut în trafic. Din acest punct de vedere, One Cotroceni Park se remarcă prin varietatea facilităților integrate, de la cafenele și restaurante, la sală de sport cu piscină, farmacii, supermarket, parc privat etc.

One Cotroceni Park reprezintă doar prima etapă a unei dezvoltări urbane mult mai ample, care se va numi One Cotroceni City și care se va întinde pe mai bine de 10 ha de teren (pe locul fostelor platforme industriale Ventilatorul și TitanMar). Cea de-a doua etapă a One Cotroceni City va include dezvoltarea One Cotroceni Towers, cea mai recentă achiziție strategică a companiei anunțată în luna februarie 2023.

Mai multe companii peste 1 milion de euro pentru creșterea PIB  – axe de acțiune

 

Ioana Arsenie,
strateg financiar Trusted Advisor

 

Putem creste numărul firmelor peste 1 milion de euro? Unde trebuie actionat?

Care sunt cauzele acestui blocaj?

O axa de actiune pentru cresterea PIB este dezvoltarea companiilor mici.

Aceasta, in contextul in care 95% din  firme au cifra de afaceri sub 1 milion de euro (in jur de 70% sub 100 000 de euro). Ca reper, in Polonia, numarul companiilor peste 1 million de euro raportat la mia de locuitori este de 2-3 ori mai mare decat in Romania (reprezentand 33% din numarul de firme).

Polarizarea economica in Romania este un factor de extrema importanta si se reflecta si in veniturile populatiei.

Care sunt motivele si totodata parghiile de actiune pentru a debloca situatia ?

Analiza aceasta este realizata din pe baza raspusurilor a peste 50 de antreprenori si contine cateva recomandari, rezultate din practica de consultanta cu companii care sunt in proces de scalare.

  • Oferta/Produs nescalabil este o cauza marcata cu 15% din raspunsuri in cadrul sondajului nostru.

Context: companiile din aceasta categorie nu au un focus foarte mare pentru scalare si sunt orientate sa ofere amprenta creatorului, fie ca vorbim de servicii (consultanta, de exemplu), sau produse (realizate in sistem artizanal).

Recomandar :

  • In aceasta categorie se afla freelancerii si firmele mici, cu max 3-5 angajati, si cu resurse limitate, de aceea focusul principal este optimizarea structurii financiare si fiscale pentru un castig net cat mai bun.
  • Totusi, avand in vedere erolutia tehnologica si mecanismele de e-commerce, recomandam acestor antreprenori sa reanalizeze nisa in care activeaza si sa repozitioneze produsul, cu o componenta digitala, care le poate asigura multiplicarea mai rapida.
  •  Management neexperimentat28% din raspunsuri

Context: O parte din companii sunt conduse de fost manageri, corporatisti, cu experienta solida in managementul proiectelor, strategie, marketing sau finante. In acest caz, cu expertiza pe care o, stiu sa analizeze contextul de piata si economic, sa ia decizii corecte si sa angajeze specialisti pe arii de expertiza complementare.

Insa foarte multe startup-uri nu au acest atuu si la un moment intervine blocajul si structura nu este redimensionata corect.

Exista si situatia in care nu sunt resurse financiare pentru a angaja manageri experimentati sau afacerea este prea mica pentru a avea un joburi full-time.

Recomandari :

  • Din practica observam cat este de greu sa existe o viziune integrata care sa contina toate ariile afacerii. Aceasta este cea mai mare dificultate. Antreprenorii sunt la momentul la care invata sa lucreze cu un Board, cu o echipa multidisciplinata. De multe ori, pentru o etapa intermediara, este nevoie de facilitarea acestei activitati.
  • Desi se cheltuie bani pentru a angaja consultanti, acestia nu sunt adusi la aceeasi masa, cu un obiectiv comun si se lucreaza dispersat, pe departamente. Recomandam ca macar din cand in cand sa existe obisnuinta de a unifica subiectele, pentru ca dezvoltarea afacerii presupune lucrul in echipa la nivel inalt si apoi, desigur, implementare.
  • Daca partea de mai sus se face bine, exista multe alte situatii in care sunt probleme la implementare si exista un decalaj prea mare intre echipe si manageri. In acest caz lucram cu un plan de actiune departamental si kpi, pentru ca standardele de performanța sa fie definite si implementate la un nivel uniform in companie.
  • Procese / Sisteme ineficiente 37% din raspunsuri, fapt care confirma ideea ca performanta depinde de calitatea structurii implementate in organizatie.

Context: companiile din aceasta categorie se afla in mai multe etape : fie au crescut prea repede, fie nu au acordat din diferite motive suficienta atentie acestui aspect si devin atente abia cand sunt observate erori repetate, pierderi si deficiente care genereaza un consum de energie urias din partea managerilor.

Recomandari :

  • Analiza fluxurilor  si realizarea diagrame de proces
  • Definirea rolurilor principale si activitatilor
  • Alegerea unor sisteme suple si solide care sa permita implementarea fluxurilor. In practica, vedem ca fluxurile si procesele sunt adaptate sistemelor limitate, fapt cu totul ilogic si ineficient.
  • Sistemele utilizate sa fie integrate, cu alerte si sisteme de aprobare si control.
  • Capital insuficient – 21%

Context: in aceasta categorie se afla start-up care au nevoie de un timp mare pentru realizarea produsului si punerea lui pe piata, de companiile cu marje relativ mici sau decapitalizate si care nu au un fond de rulment / finantari curente pentru a sustine rulaje tot mai mari de stocuri si creante, dar si firmele cu pierderi si o structura financiara nebancabila.

Recomandari: Recomandam realizarea unei strategii financiare pe baza strategiei de dezvoltare, care sa contina o structura si actiuni pentru stabilizarea unui capital de lucru sau un plan de atragere a unui investitor.

Concluzii

În practica, aceste axe de ineficienta și blocaj în calea scalarii IMM-urilor acționează simultan. Provocarea este sa identificam care este zona cea mai sensibila si sa lucram cu prioritate acolo, in timp ce pregătim si celelalte acțiuni pentru ca progresul sa fie uniform.

Pentru capital se pot gasi optiuni, dar este impozibil de realizat acest obiectiv daca celelalte elemente nu sunt puse la punct.

Coordonarea proiectului de scalare solicita abilitati de management de program (proiecte multiple sincronizate) si recomandam sa se aloce un responsabil de proiect care nu este implicat in operatiunile zilnice si care poate fi intern/extern.

 


Ioana Arsenie este profesionist în finanțe cu experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App- aplicația de raportare financiarăși bugetare digitalizată pentru IMM-uri.

Locuri de muncă vacante

0

Agenția Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov anunță că are înregistrate 2412 locuri de muncă vacante, declarate de agenții economici din județ, dinte care: 105 – pentru studii superioare, 519 – pentru studii medii, 425 – pentru muncitori calificați, 1363 – pentru muncitori necalificați.

Oferta cuprinde profesiile, meseriile, ocupaţiile: manager, director economic, conducător activitate de transport rutier, fizician, cercetător în fizică, specialist încercări componente vehicule/grup motopropulsor/optimizare energetică/sisteme de măsurare, inginer construcții civile, industriale și agricole, inginer căi ferate, drumuri și poduri, inginer construcții hidrotehnice, proiectant inginer instalații, inginer de cercetare în instalații, inginer mecanic, proiectant inginer chimist, inginer mașini-unelte, consilier inginer mecanic, proiectant inginer mecanic, inginer chimist, inspector de specialitate inginer industria alimentară, inginer sisteme de securitate, specialist marketing, analist, programator, consilier juridic, asistent medical generalist, contabil, agent de vânzari, agent comercial, agent servicii client, instructor (monitor) schi/călărie/golf/tenis/înot/sporturi extreme, tehnician pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces, operator introducere, validare și prelucrare date, supraveghetor jocuri (cazino), gestionar depozit, magaziner, lucrător gestionar, recepționer-distribuitor, bucătar, îngrijitor clădiri, agent curățenie clădiri și mijloace de transport, cameristă hotel, lucrător comercial, casier, vânzator la domiciliul clientului pe bază de comanda, infirmier/infirmieră, servant pompier, agent de securitate, agent de securitate intervenție, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher (exclusiv restaurator), instalator apă, canal, instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze, operator instalații apă și canalizare, zugrav, tinichigiu carosier, lăcătuș mecanic, confecționer-montator structuri metalice pentru construcții, reglor la mașini de prelucrare mase plastice, frezor universal, strungar universal, mecanic auto, mecanic utilaj, mecanic agricol, electrician în construcții, măcelar, lucrător la prelucrarea peștelui, patiser, confecționer articole din piele și înlocuitori, confecționer articole din piele și înlocuitori, confecționer articole din piele si înlocuitori, sofer de autoturisme si camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, spălător vitrine și geamuri, tăietor manual lemn de foc, îngrijitor spații verzi, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, ambalator manual, îmbuteliator fluide sub presiune, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, lucrător sortator deșeuri reciclabile, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, ajutor bucătar, lucrător bucătărie (spălător vase mari), curier, comisioner, casier încasator, paznic.

Condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informații suplimentare despre fiecare loc de muncă se pot obține la sediul AJOFM Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

 

Încotro reglementarea fiscală a UE?

 

de Marek Dabrowski

BRUXELLES – La 9 noiembrie 2022, Comisia Europeană a publicat un plan pentru reformarea cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene. Printre altele, documentul prevede o abordare mai integrată a supravegherii economice a UE, o asumare consolidată la nivel național, reguli simplificate pentru guvernarea riscurilor fiscale și o mai bună aplicare a acestor reguli. Dar detaliile propunerii ridică îndoieli cu privire la fezabilitatea atingerii acestor obiective. Mai exact, componenta fiscală a cadrului propus ridică trei întrebări fundamentale fără răspuns.

Prima întrebare este dacă noile reguli ar împiedica insolvența suverană. Începând cu 2021, șapte țări din zona euro aveau datorii publice brute care depășeau 100% din PIB, ceea ce înseamnă că este doar o chestiune de timp până când piețele financiare devin nervoase cu privire la sustenabilitatea datoriilor unor țări. Dar metoda propusă de Comisie de a trata datoria excesivă este chiar și mai blândă decât cea veche în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC).
Planul respinge anterioara „regulă 1/20” pentru reducerea datoriilor, pe motiv că este prea solicitant ca guvernele să-și reducă datoria în fiecare an cu 1/20 din excesul de peste 60% din PIB. În schimb, Comisia dorește ca statele membre cu provocări de îndatorare „substanțiale” sau „moderate” să negocieze un plan fiscal pe termen mediu care să includă o traiectorie descendentă a datoriei. Documentul nu detaliază viteza ajustării fiscale – care va fi detaliată mai târziu în metodologia de analiză a sustenabilității datoriilor (ASD) – și nici nu specifică criteriile de clasificare a provocărilor datoriei drept „substanțiale”, „moderate” sau „scăzute”.
O a doua întrebare se referă la promisiunea planului de o mai mare simplitate. Vechile reguli au fost criticate pentru că sunt prea complicate și pentru că se bazează pe categorii neclare, cum ar fi producția potențială sau pozițiile fiscale ajustate ciclic. Deoarece acești indicatori sunt greu de măsurat și de prognozat, producerea lor a dat naștere în mod constant la ipoteze arbitrare și la îndoieli metodologice. Și aici, noul cadru ar duce lucrurile și mai departe în direcția greșită. Statele membre trebuie să prezinte un program fiscal pe termen mediu bazat pe o cale de ajustare multianuală pe care Comisia o va furniza după efectuarea unei ASD. Aceste propuneri vor fi apoi negociate cu Comisia înainte de a primi aprobarea finală din partea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).
La prima vedere, această abordare pare atrăgătoare, deoarece se îndepărtează de practica actuală universală. Dar, având în vedere caracterul obligatoriu al programelor de ajustare fiscală susținute de potențiale sancțiuni, o abordare mai individualizată va duce inevitabil la mult mai multe negocieri între statele membre și Comisie (și potențial ECOFIN). La urma urmei, multe ipoteze și variabile diferite ar putea lua în considerare în negocieri – de la ASD, calea de ajustare fiscală și impactul acesteia asupra creșterii economice, la alți factori, cum ar fi condițiile macroeconomice și nevoile fiscale speciale (cum ar fi cele legate de tranziția ecologică).
Complicând lucrurile și mai mult, noul cadru de supraveghere va funcționa în mare parte pe baza previziunilor, în timp ce vechiul SGP a monitorizat în primul rând variabilele reale. Evident, proiecțiile economice pot fi supuse la tot felul de erori și ipoteze greșite. Mai exact, ei nu pot prezice șocuri neașteptate.
Având în vedere necesitatea de a modela politica fiscală în conformitate cu programele fiscale pe termen mediu aprobate (cu potențiale sancțiuni pentru eșecurile de livrare), statele membre vor avea stimulente puternice să negocieze pentru căi de ajustare mai puțin ambițioase și să sugereze previziuni macroeconomice mai bune. Și în timp ce Comisia va încerca să impulsioneze căi mai ambițioase pentru a evita riscul crizelor fiscale, statele membre vor avea avantajul informațional în acest proces prea complex, deoarece cunosc condițiile interne mai bine decât oricine altcineva. Și știm deja din experiență că statele membre mai mari, influente din punct de vedere politic, vor avea tendința de a primi un tratament favorabil.
A treia întrebare se referă la lipsa apetitului politic pentru aplicarea regulilor fiscale. Între 1997 (cu doi ani înainte de introducerea monedei euro) și 2021, deficitul public general a depășit 3% din PIB (nivelul maxim stabilit prin Tratatul de funcționare al Uniunii Europene) în țările din zona euro în 143 din 394 de observații. Grecia și Portugalia au încălcat fiecare plafonul deficitului în 18 dintre acești ani, în timp ce Franța a făcut-o în 17, iar Spania în 12.
În mod similar, datoria publică brută a depășit limita de 60% din PIB de 229 de ori din 394 de observații. Austria, Belgia, Grecia și Italia nu au înregistrat niciodată o datorie brută sub prag, iar Franța a făcut-o doar de două ori (în 2000 și 2001). Datoria Portugaliei a depășit limita timp de 20 de ani, iar cea a Germaniei timp de 19 ani. Numărul de membri ai zonei euro cu datorii de peste 60% din PIB a crescut constant, la 12 din 19 în 2021.
Mai important, în ciuda numeroaselor încălcări ale limitelor de deficit și datorie ale Tratatului, sancțiunile financiare prevăzute în PSC nu au fost niciodată adoptate. În mod clar, statele membre din zona euro au o problemă de acțiune colectivă pe care orice dezbatere despre viitoarea disciplină fiscală va trebui să o abordeze direct. (În această lumină, propunerea Comisiei de introducere a sancțiunilor reputaționale pare, de asemenea, problematică, atât în ceea ce privește potențiala eficacitate, cât și acceptarea politică.)
Disciplina fiscală este esențială pentru stabilitatea euro și pentru stabilitatea financiară și macroeconomică în UE în general. Orice nou cadru trebuie să minimizeze riscul de contagiune și răspândire negativă transfrontalieră, să descurajeze drumul liber și să abordeze riscul de hazard moral. Din nefericire, noile propuneri ale Comisiei sunt mult insuficiente.


Marek Dabrowski este profesor invitat la Universitatea Central Europeană din Viena și bursier la Centrul de Cercetare Socială și Economică din Varșovia. A fost prim-ministru adjunct al finanțelor sub primul guvern post-comunist al Poloniei.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate

Analiză XTB: Cazul Silvergate Capital, un nou test dur pentru piața cripto

0

Acțiunile Silvergate Capital, holdingul care deține Silvergate Bank – specializată în tranzacții de criptomonede – au  scăzut cu peste 63% în această săptămână, după ce conglomeratul listat la bursa din New York a anunțat că-și va lichida voluntar banca cripto.

Anunțul Silvergate Capital este cel mai recent dintr-un lung șir de vești proaste pentru piața criptomonedelor, puternic afectată în acest an de colapsul FTX. Potrivit unei analize XTB, experții pe burse se așteptau ca efectul de contagiune să atingă și alte entități. Ca dovadă, problemele Silvergate Bank au început să se agraveze din momentul în care compania lui Sam Bankman-Fried a fost și ea lichidată.

Silvergate este cunoscut ca principalul canal de plată pentru criptomonede, conectând industria cripto cu sistemul bancar tradițional. Pe scurt, este un intermediar care profită de cele mai bune aspecte din ambele lumi.

Companiile din acest sector au folosit Silvergate pentru a efectua tranzacții cripto. Cu toate acestea, banca a suferit din cauza plecării majorității clienților săi, iar depozitele sale sunt la minimum. Mai exact, depozitele de criptomonede au scăzut cu 68% în ultimul trimestru din 2022.

Principalele platforme de criptomonede au abordat acest aspect. Coinbase a spus că a încetat să „accepte sau să inițieze plăți în lumina evoluțiilor recente de la Silvergate”. Paxos a încetat, de asemenea, procesarea tranzacțiilor prin Silvergate. Alte firme legate de criptomonede care și-au dezvăluit legăturile cu Silvergate sunt Circle, Bitstamp, Crypto.com, Gemini și Galaxy.

Un parcurs complicat

Primele probleme au apărut la sfârșitul anului trecut, după falimentul FTX, însă acestea s-au agravat recent – imediat după ce Silvergate a avertizat Securities and Exchange Commission din SUA (SEC) că raportul său 10K –  documentul legal care arată poziția financiară și de afaceri a unei companii – va fi depus cu întârziere.

În avertismentul trimis către SEC, Silvergate Capital și-a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea băncii de a continua activitatea fără probleme în următoarele luni.

În ianuarie, Silvergate Bank a raportat o pierdere netă, atribuită acționarilor comuni, de aproape 1 miliard de dolari pentru al patrulea trimestru din 2022. Pentru a ține pasul cu retragerile clienților, Silvergate și-a plătit datoria din bilanț (titluri de datorie vândute), rezultând o pierdere de 718 milioane de dolari. Iar asta ar putea reflecta o decapitalizare a entității.

Banca a amortizat retragerile clienților, în valoare de peste 8 miliarde de dolari, în al patrulea trimestru din 2022, printr-un avans de 4,8 miliarde de dolari de la Banca Federală de împrumuturi pentru locuințe.

Pentru a supraviețui, banca a trebuit inclusiv să concedieze aproximativ 40% din personalul său și să închidă rețeaua de schimb Silvergate (SEN), cea care permite tranzacții non-stop.

 

Sub microscopul autorităților

Seria de evenimente negative pe piața cripto din 2022 a atras atenția autorităților financiare și guvernamentale. În SUA, SEC a continuat să evalueze companiile conexe criptomonedelor.

În decembrie, un grup de senatori americani a cerut Silvergate să furnizeze înregistrări complete ale tranzacțiilor FTX procesate, solicitând claritate cu privire la legăturile dintre cele două companii.

Alan Lane, CEO-ul Silvergate, a declarat că depozitele FTX au reprezentat mai puțin de 10% din depozitele totale ale tuturor clienților Silvergate Digital Asset, reducând temerile legate de o potențială insolvență.

Silvergate se confruntă și în prezent cu un număr mare de anchete din partea autorităților americane, inclusiv a unității de fraudă a Departamentului de Justiție al SUA (DOJ). Acesta a deschis o investigație de fraudă la începutul acestui an privind relațiile dintre Silvergate și platforma FTX a lui Sam Bankman-Fried, dar și cu sucursala sa, Alameda Research. În timpul unei conferințe de presă recente la Casa Albă, secretarul de presă Karine Jean-Pierre a declarat că administrația Biden este conștientă de situația Silvergate și că monitorizează și situația Băncii de criptomonede, fiind comparativă cu cele din alte companii similare.

Karine Jean-Pierre a subliniat că reglementările recente pe care autoritățile le-au emis cu privire la acest subiect vizează modul în care băncile se pot proteja de riscurile legate de criptomonede.

Potrivit XTB, întârzierea prezentării raportului anual de către Silvergate Capital a declanșat evaluarea atentă a activelor de refugiu și a generat sentimente negative în rândul investitorilor în active digitale și al celor care dețin acțiuni Silvergate.

Cu toate acestea, în timp ce banca este încă evaluată de agențiile de reglementare, Silvergate nu a fost acuzată de infracțiuni și, deocamdată, principala preocupare este capacitatea sa de a continua să funcționeze fără probleme.

 

La Palatul CCIB, Ziua oportunităţilor de afaceri dedicată Republicii Islamice Pakistan

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat, în parteneriat cu Ambasada Republicii Islamice Pakistan în România, cea de a XV-a ediţie a „Zilei oportunităţilor de afaceri”, dedicată colaborării comercial-economice cu această ţară.

„Strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene prevede şi pentru anii următori abordarea cu prioritate a pieţelor din afara Uniunii Europene, în special din Asia, Orientul Mijlociu şi nordul Africii, iar dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu Pakistanul, o ţară cu un potenţial economic foarte ridicat şi de care ne leagă o lungă tradiţie, reprezintă o prioritate pentru noi. Am ales Pakistanul încurajaţi fiind nu numai de interesul pentru dialog şi cooperare manifestat de conducerea misiunii diplomatice a acestei țări, ci şi de creşterea consistentă a schimburilor comerciale româno-pakistaneze consemnată în ultimii 3 ani”, a declarat în deschiderea evenimentului Iuliu Stocklosa, preşedintele CCIB.

În cadrul acestei ediţii, oameni de afaceri din diverse domenii de activitate au avut posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu: E.S. dr. Zafar Iqbal, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. I. Pakistan în România și Republica Moldova; Olguța Marian, director general adjunct în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE); Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), co-președinte al Consiliului de Export al României (CEXP), din partea privată; Mubashir Khan, adjunctul șefului misiunii (Ambasada R. I. Pakistan în România), iar prin platforma Zoom, cu: Irfan Iqbal Sheikh, președintele Federației Camerelor de Comerț și Industrie din Pakistan; Akram Ali Khowaja, directorul general al Biroului de Emigrare și Angajare în Străinătate; și cu Madiha Ali, director la Autoritatea pentru Dezvoltarea Comerțului (Divizia Pielărie și Textile).

Principalele subiecte abordate au vizat: situaţia actuală şi tendinţele în comerţul exterior cu Pakistanul; potenţialul economic al acestei ţări; domeniile în care pot fi dezvoltate proiecte în cooperare; stimulentele și facilitățile în domeniul comercial și vamal. Totodată au fost furnizate informații utile pentru antreprenorii care dorescsă atragă forță de muncă din Pakistan pentru acoperirea necesarului în diverse domenii de activitate. Cu acest prilej, a fost subliniată importanța unei mai bune cunoașteri reciproce a celor două comunități de afaceri. În acest context, a fost exprimată oportunitatea organizării sub egida CEXP și cu participarea  CCIB a unei misiuni economice în Pakistan și în alte țări din regiune, cu posibilă finanțare prin Programul de Promovare a Exporturilor (PPE-2023).

Evenimentul a fost onorat de prezența E.S. Annamammet Annayev, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Turkmenistanului în România, E.S. Emilian Ion, fost ambasador al României în Pakistan, precum și de cea a unor înalți diplomați din: R. Moldova, Ucraina, Republica Populară Bangladesh.


Schimburile comerciale româno-pakistaneze au înregistrat la 31 decembrie 2022 o valoare de 245,2 milioane USD (+98% faţă de anul precedent), din care exporturile româneşti s-au cifrat la 185,8 mil. USD (+152,1%), iar importurile la 59,4 mil. USD (+18,5%). Atât volumul total, cât și componentele acestuia, exportul și importul au atins valori record în anul 2022.

Seria seminariilor „Ziua oportunităţilor de afaceri” a debutat în septembrie 2013, cu o ediţie dedicată SUA, urmată de evenimente care au vizat: Orientul Apropiat şi Mijlociu, regiunea magrebiană, Balcanii de Vest, Marea Britanie şi Australia, Arabia Saudită, India, Iran, Peru, Republica Cehă, Republica Cipru, Bosnia-Herţegovina, dar şi ţările vecine, precum Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria.

PwC România: Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a revenit în 2022 la nivelul pre pandemic, atingând o valoare a tranzacțiilor semnate și încheiate de 5,4 miliarde de euro

0

Piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacții semnate și încheiate, a atins 5,4 miliarde euro anul trecut, depășind nivelul pre pandemic de 5,2 miliarde euro din 2019, evoluție susținută de tranzacția de peste un miliard euro cu zăcământul Neptun Deep. Dacă la această sumă se adaugă și tranzacțiile anunțate anul trecut, dar care nu au fost încă finalizate, valoarea atinge 6,6 miliarde euro.

„2022 a fost un an foarte bun pentru piața M&A din România, cu tranzacții importante care remodelează și duc într-o nouă etapă dezvoltarea anumitor sectoare. Anul 2023 se conturează la fel de interesant: există lichiditate suficientă, sunt investitori interesați de România și sunt multe tranzacții care urmează să fie finalizate în domenii importante precum energie, imobiliare, sănătate și telecomunicații”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

În 2023 valoarea tranzacțiilor încheiate și anunțate ar putea ajunge la 8 miliarde euro, în condițiile realizării a două tranzacții de peste un miliard euro, una în domeniul energiei fiind deja anunțată.

„Există un decalaj între valoarea tranzacțiilor efectiv încheiate și a celor anunțate, unele urmând să se finalizeze în acest an. În 2022 piața de M&A a revenit în sfârșit la nivelul dinaintea pandemiei și a fost anul în care putem spune că România a devenit o piață a megatrazacțiilor, pentru că avem trei ani consecutivi de tranzacții de peste un miliard euro (CEZ în 2020, UiPath în 2021, respectiv Neptun Deep în 2022). Suntem optimiști pentru 2023, sunt multe tranzacții așteptate să se încheie în acest an. În opinia noastră, această țintă teoretică de 8 miliarde euro este realizabilă doar dacă în afară de tranzacția din energie anunțată astăzi, se mai anunță o nouă mega tranzacție”, a declarat George Ureche, Director și Lider M&A PwC România.

Piața românească este influențată de tranzacțiile foarte mari, care pentru sectorul local înseamnă peste 100 milioane euro, pentru că tranzacțiile de peste 1 miliard euro sunt rare și puține. Valoarea medie a unei tranzacții anul trecut a fost de 21 milioane euro, cu mult peste nivelul din 2021, sectorul imobiliar fiind cel care a înregistrat o creștere semnificativă a valorii medii a tranzacțiilor.

Cele mai dinamice sectoare au fost IT&C, produse industriale și servicii, sectorul imobiliar, sănătate și farmacie, energie și agricultură.

Investitorii corporativi dețin încă o participație semnificativă pe segmentul cumpărătorilor pe piața locală, fiind activi în toate sectoarele.

În IT&C se observă un număr tot mai mare de fonduri de investiții pe partea cumpărătorilor, deoarece randamentele ridicate înregistrate în acest sector i-au determinat să achiziționeze și să consolideze.

La polul opus, în agricultură și în sectorul bunurilor de consum sunt în principal tranzacții realizate de către investitori strategici pe partea de cumpărare.

Honeywell și Universitatea Politehnica din București au inaugurat un nou laborator universitar/centru de instruire, în cadrul Facultății de Energetică

0

Universitatea POLITEHNICA din București și Honeywell au inaugurat  un nou laborator, complet echipat cu tehnologie de ultimă generație dezvoltată de companie. Centrul de Instruire Honeywell pentru Surse Regenerabile de Energie va funcționa în cadrul Facultății de Energetică, iar prin intermediul său studenții vor avea acces la soluții software performante utilizate de companii din întreaga lume care activează în domeniul producerii energiei regenerabile.

În laborator vor putea fi instruiți, în fiecare an, câteva sute de studenți care vor învăța astfel să lucreze cu software-uri de ultimă  generație dezvoltate de Honeywell și, în același timp, să testeze aceste soluții. Astfel, vor avea ocazia să pună în practică cunoștințele tehnice dobândite în timpul cursurilor și să se pregătească pentru o carieră în domeniu, în timp ce se familiarizează cu aceleași tehnologii utilizate și de inginerii Honeywell în cadrul proiectelor din sfera energiilor regenerabile.

„Ne bucurăm foarte mult să contribuim la dezvoltarea comunității de experți în domeniul tehnologiei, de pe plan local. Ne implicăm constant în parteneriate alături de comunitatea academică, prin intermediul cărora inginerii să își poată crea baze cât mai solide pentru viitorul lor și ne angajăm să continuăm cu acest angajament în România și în anii care vor urma. Sper ca studenții de la Facultatea de Energetică să găsească în acest laborator toate resursele de care au nevoie pentru a-și construi o carieră solidă în domeniul energiilor regenerabile și a construi astfel drumul spre progres”, a declarat Mihai Brană, Managing Director Honeywell România.

Laboratorul de la Facultatea de Energetică este dotat cu două sisteme modulare de instruire pentru producerea energiei din surse regenerabile – unul pentru tehnologia specifică energiei eoliene (Wind Energy Training System) și unul pentru tehnologia specifică energiei solare (Solar Energy Training System). Ambele sunt monitorizate și controlate de un sistem simulat de tip DCS (Distributed Control System) dezvoltat de Honeywell, numit Experion PKS, care rulează pe un server de înaltă performanță.

Studenții vor putea, de asemenea, să acceseze și un sistem simulat de DCS-C300 (cel mai puternic controller de DCS din gama Honeywell). Una dintre principalele caracteristici ale acestuia este flexibilitatea, putând fi integrat cu multiple alte sisteme de automatizare, de la diverși furnizori. Sistemul le oferă studenților posibilitatea să construiască și să testeze diferite aplicații și sisteme utilizate în sectorul energiilor regenerabile.

Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica din București, a declarat: „România are o industrie Energetică în tranziţie, iar o parte importantă a obiectivului nostru, ca universitate, este să furnizăm specialiști înalt calificați care să poată sprijini dezvoltarea acestei industrii. Centrul de instruire pe care îl inaugurăm alături de Honeywell va ajuta un număr mare de studenți şi specialişti să se familiarizeze cu noile tehnologii utilizate în domeniul surselor regenerabile de energie. Laboratorul va oferi o experiență care în mod cert le va crește oportunitățile de dezvoltare în carieră. În acest context, parteneriatul solid dintre Universitatea POLITEHNICA din București și Honeywell are ca obiectiv formarea profesioniștilor de mâine în domeniul surselor regenerabile de energie”. 

Acesta este cel de-al șaptelea laborator universitar inaugurat de Honeywell în cadrul universităților din România, ca urmare a colaborării strânse dintre companie și sistemul de învățământ. La acest moment, numărul laboratoarelor deschise de Honeywell în cadrul Universității POLITEHNICE din București este de patru, alte trei funcționând la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timișoara și Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești.

Aceste investiții fac parte din programul de responsabilitate socială Honeywell Hometown Solutions, iar inițiativa a fost lansată în țara noastră în urmă cu mai bine de șase ani, având ca obiectiv dezvoltarea noilor generații de specialiști în domeniu din România.

Storia.ro: Numărul tranzacțiilor imobiliare individuale încheiate în luna februarie a scăzut cu 24% față de aceiași perioadă a anului 2022

0

În luna februarie, românii au vizualizat cu 10% mai puține pagini cu anunțuri imobiliare decât în luna ianuarie și au realizat cu 10% mai puține contactări, o tendință previzibilă și totodată o consecință a faptului că luna februarie este o lună mai scurtă – media zilnică a vizitelor de pe platformă fiind, de fapt, cu 3% mai mare comparativ cu luna anterioară, iar numărul mediu de contactări pe zi rămânând constant față de luna ianuarie, conform datelor Storia.ro, platforma imobiliară cu cele mai multe anunțuri. Mai mult, durata de viață a anunțurilor active, care reflectă cât timp le este necesar proprietăților să fie prezente pe platformă înainte de a găsi cumpărător, a fost  în scădere față de luna ianuarie, cu 8%.

În ceea ce privește tranzacțiile imobiliare individuale încheiate deja în luna februarie, conform datelor ANCPI, s-a înregistrat o creștere de 37% față de luna ianuarie 2023. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se observă totuși o scădere de 24% la nivelul tranzacțiilor încheiate.

Cum au evoluat prețurile locuințelor de vânzare în capitală
– locuințe vechi vs. locuințe noi

Prețul mediu al apartamentelor din București a crescut cu 4% față de luna februarie 2022.

Comparativ cu luna ianuarie 2023, în categoria apartamentelor vechi de vânzare s-au înregistrat atât stagnări ale prețurilor medii de cumpărare, cât și scăderi și creșteri temperate. Astfel, în București, prețurile din sectoarele 1 și 4 au stagnat, cele din sectoarele 2 și 3 au înregistrat scăderi de 1%, respectiv 2%, iar  prețurile medii de cumpărare din sectoarele 5 și 6 au avut o creștere temperată, de 1%.

Cât despre locuințele noi, prețurile au avut creșteri medii față de luna anterioară astfel: creșteri de 1% în sectorul 4, de 2% în sectorul 3, de 3% în sectorul 1 și de 4% în sectorul 2. Singurul sector în care s-au înregistrat ușoare scăderi, de 1%, este sectorul 6.

În luna februarie, la ANCPI s-au înregistrat 3.296 tranzacții cu unități individuale în capitală, cu 16% mai multe față de luna anterioară, dar cu 24% mai puține ca în aceeași lună a anului trecut.

 

Evoluția prețurilor în top 10 orașe din țară
– locuințe vechi vs. locuințe noi

Analizând cele 10 orașe cu cel mai mare număr de anunțuri – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov, Sibiu, Iași, Arad, Craiova, Oradea, se observă o creștere medie anuală ponderată de 7,4%, raportată la numărul de anunțuri per oraș (februarie 2023 vs. februarie 2022), și un preț mediu ponderat de 1.489 euro/metru pătrat.

 

În ceea ce privește prețurile apartamentelor din piața rezidențială veche, pe platforma Storia.ro se observă o majorare medie de 1% în februarie 2023, față de luna precedentă.

În timp ce prețurile au stagnat în Brașov, Iași, Craiova, creșterea cea mai mare s-a înregistrat în Cluj-Napoca (+3%).

Comparativ cu anul trecut, prețurile apartamentelor vechi din orașele analizate au crescut cu 5%, în medie, iar cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Sibiu (+11%) și Iași (+12%).

Prețurile apartamentelor noi au înregistrat scăderi mici, de până la 1%, comparativ cu luna anterioară, dar au crescut, în medie, cu 7%, în comparație cu februarie 2022. Față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare diferență este la Brașov, unde metrul pătrat pentru locuințele noi este cu 15% mai mare, dar și la Arad, unde s-a înregistrat o creștere de 11%.


Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză.

SeedBlink lansează piața secundară, un serviciu prin care investitorii în start-upuri pot avea acces mai rapid la lichiditate

0
  • SeedBlink lansează piața secundară după licențierea europeană (ECSPR), axată pe tranzacții pan-europene exclusiv în domeniul tehnologiei
  • SeedBlink reduce barierele dintre investitorii individuali și oportunitățile de investitiile in startup-uri
  • Acesta este un nou pas pentru SeedBlink pentru a-și consolida poziția în Europa după recenta extindere în Benelux și birourile existente în Europa Centrală și de Est

SeedBlink, platforma de investiții care permite finanțarea de start-upuri tehnologice europene, lansează Secondary Market, aducând o ofertă de lichiditate timpurie investitorilor individuali în start-upuri, una dintre cele mai puțin lichide tipuri de active, rescriind regulile care au definit timp de decenii acest domeniu. Astfel, piața secundară va reduce și mai mult barierele dintre investitorii individuali și oportunitățile de investiții în start-upuri.

„Lichiditatea a fost trăsătura cea mai râvnită de investitorii individuali pentru a-și diversifica și mai mult portofoliile cu start-upuri. Platforme precum a noastră permit investitorilor privați să co-finanțeze direct start-upuri susținute de fonduri de Venture Capital prin intermediul tranzacțiilor primare. Am decis să contribuim mai mult la democratizarea industriei prin elaborarea investițiilor secundare”, explică Andrei Dudoiu, fondator și Managing Partner SeedBlink.

Piața secundară este posibilă datorită regulamentului ECSPR, care definește proceduri clare în ceea ce privește piețele primare și secundare din întreaga Europă, creând un mediu sigur pentru investițiile transfrontaliere în start-upuri. SeedBlink este prima platformă din Europa Centrală și de Est care își lansează piața secundară în urma cerințelor directivei, concentrându-se pe tranzacții exclusiv în domeniul tehnologiei pe întregul continent.

Înainte de lansare, au fost derulate mai multe proiecte pilot cu acționarii existenți. Cu această versiune, toți utilizatorii cu identitate verificată au acces la un nou Bulletin Board și la procese de negociere privată a ofertelor de vânzare-cumpărare, extinzând accesul la tranzacționare pentru toate rundele de equity din portofoliu și sporind controlul investitorilor asupra procesului. La fiecare trei luni, SeedBlink va efectua operațiunile necesare pentru a asigura transferul de acțiuni, simplificând procesul pentru investitori.

Specializarea platformei exclusiv pe tehnologie europeană și capacitățile de negociere directă o diferențiază de alte piețe secundare. Împreună cu o comunitate de investitori pasionați de tehnologie, oportunitățile create de noi constau în principal în oferte susținute de VC-uri. ECSPR asigură competitivitatea Europei pe scena mondială, deschizând calea pentru prima piață tehnologică europeană reală. SeedBlink oferă acces fără precedent pentru investitorii individuali, care pot face investiții directe în companii tehnologice europene aflate la început de drum, alături de investitori instituționali și fonduri de capital de risc, în aceleași condiții, atât în cadrul tranzacțiilor primare, cât și al celor secundare”, spune Carmen Sebe, CEO al SeedBlink.

Pragul actual de investiție al SeedBlink este de minimum 2.500 de euro, dar introducerea unei piețe secundare va elimina dimensiunea tichetului de investiție, permițând unui număr mai mare de persoane să creeze active prin investirea unei sume limitate în proiecte de equity, alături de investitori instituționali. SeedBlink oferă posibilitatea de investiții atractive datorită colaborărilor sale solide cu companii de capital de risc cu reputație precum 3TS, Eleven VC, SpeedInvest, DayOne Capital.

 

Sondaj Genesis Property: două treimi dintre români cred că sistemul hibrid de lucru va domina anul 2023, iar un sfert mizează pe munca doar de la birou

0

 

  • Principalul beneficiu al prezenței fizice este, pentru respondenți, interacțiunea reală între colegi, ce eficientizează comunicarea internă 
  • Ca un birou să rămână atractiv, angajații vor facilități pe care nu le au acasă, spațiu personal și mai multe opțiuni de evoluție profesională

Peste patru din 10 români cred că un sistem hibrid, cu 3-4 zile pe săptămână de muncă de la birou, va domina anul 2023, iar mai mult de un sfert mizează pe sistemul cu 1-2 zile pe săptămână la birou. În același timp, un sfert dintre angajați cred că munca exclusiv de la birou va fi preponderentă în acest an, și doar 7% pariază pe munca exclusiv remote, arată un sondaj inițiat în luna octombrie de Genesis Property, în rândul a 1.031 de respondenți din toată țara.

Maria Jianu Genesis Property

„Studiul ne confirmă că viitorul muncii este hibrid. Angajații doresc flexibilitatea de a lucra de acasă sau de la birou, în funcție de nevoile și preferințele lor unice. În același timp, înțelegem valoarea colaborării și a socializării în persoană pentru stimularea inovației și construirea unor relații puternice în echipă. Tocmai pentru a satisface această nevoie, dezvoltăm YUNITY Park, un concept modern ce prioritizează, prin intermediul ecosistemului de opțiuni, flexibilitatea, confortul și colaborarea, esențiale pentru companii în misiunea lor de a atrage și de a păstra talentele de top”, declară Maria Jianu, Commercial Real Estate Manager, Genesis Property.

Rezultatele studiului relevă că principalul beneficiu al prezenței fizice este interacțiunea în persoană cu colegii, iar 90% dintre respondenți consideră că facilitățile de la birou eficientizează comunicarea internă. Același procent (90%) este asociat persoanelor care cred că existența unor spații dedicate socializării și timpului liber ajută la integrarea mai facilă în colectiv și la consolidarea echipelor, dar și la un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. De asemenea, 8 din 10 respondenți consideră că astfel de spații le pot economisi timp.

YUNITY Park, dezvoltat de Genesis Property, este proiectat ca un campus în extensia biroului, care oferă suportul urban pentru experiențe adaptate stilului modern de viață, atât pentru timpul petrecut la birou, cât și pentru cel personal sau social. YUNITY Park va avea multiple destinații dedicate interacțiunii sociale, un amfiteatru și o pădure urbană, toate fiind elemente ale unui concept complex destinat nevoilor prezente și viitoare.

Principalele așteptări ale românilor față de angajatori sunt ca aceștia să creeze condiții mai bune de lucru la birou, ca spațiu și facilități (48,7%), să ofere mai multe opțiuni de petrecere a timpului liber alături de colegi (32,1%) și să ajute angajații să se integreze mai bine în echipă (26,4%).

Jumătate din angajați vor parcuri și spații verzi lângă birou, peste o treime mizează pe zone pentru activități de recreere, și mai bine de un sfert vor, în proximitate, zone de restaurante și cafenele.

În ceea ce privește șansele crescute ale angajaților care vin la birou la promovare sau la o mărire de salariu, părerile românilor sunt împărțite – 15,2% sunt siguri de acest lucru, 37,5% spun că există o probabilitate, 33,2% spun că probabilitatea este ca acest lucru să nu se întâmple, iar 13,9% sunt siguri că prezența la birou nu va aduce și sporul salarial.


Sondajul Genesis Property privind „Campusul viitorului” a fost desfășurat, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.031 de utilizatori de internet din România. Circa 58% dintre participanți sunt bărbați, aproape 72% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar peste 42% au un venit net mai mare de 4.000 de lei.

Octavic și Modex simplifică raportarea ESG a fabricilor inteligente cu ajutorul tehnologiei blockchain

0

Octavic, furnizor de soluții digitale pentru Industria 5.0, anunță încheierea unui parteneriat cu Modex, unul dintre cei mai importanți furnizori ai tehnologiei blockchain pentru întreprinderi, pentru simplificarea procesului de raportare ESG a fabricilor inteligente.

În următorii trei ani, majoritatea unităților de producție vor fi nevoite să bifeze și să raporteze într-o formă mai detaliată, dar și mai accesibilă, o serie de criterii de sustenabilitate referitoare la protecția mediului, responsabilitate socială, drepturile omului și factori legați de guvernanța corporativă – conform celor mai recente reglementări europene.

 

Paul Harfa, Octavic

Ne dorim să vedem cât mai multe fabrici sustenabile și în România, odată cu integrarea tehnologiei blockchain în procesele de raportare ESG. Începând de acum, managerii de producție pot atinge mult mai ușor obiectivele ecologice, fiindcă am simplificat semnificativ aspectele legate de reglementare și conformitate cu exigențele europene. Astfel, fabrica poate asigura auditorii că nu au fost manipulate datele pentru raportare, de exemplu. Colaborarea cu Modex ne permite să oferim acum soluții complete de digitalizare pentru fabrici”, declară Paul Harfaș, cofondator Octavic.

Scopul acestei colaborări vizează îmbunătățirea protecției datelor, trasabilitatea informațiilor care stau la baza raportării indicatorilor ESG și practicile de gestionare a identității, prin integrarea funcționalităților blockchain în platforma Octavic pentru fabrici inteligente.

George Darie, Modex

Parteneriatul nostru cu Octavic reprezintă o oportunitate excelentă de a impulsiona inovarea în procesele de producție, precum și de a transforma modul în care diferite industrii abordează și utilizează tehnologia blockchain. Scopul nostru nu se rezumă doar la țintirea punctelor forte din digitalizarea industrială, ci și la arătarea beneficiilor reale ale integrării acestei tehnologii în fabricile inteligente”, a declarat George Darie, Chief Business Officer la Modex.

Primul proiect comun al celor două companii se va concentra pe integrarea tehnologiei blockchain în soluțiile de monitorizare a energiei electrice consumate în fabrici, pentru securizarea datelor folosite în rapoartele non-financiare. Acest proces va înlesni considerabil auditarea informațiilor, dar și eforturile de conformitate cu noile reglementări de raportare a sustenabilității adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Practic, o soluție inovatoare de gestionare a datelor și de trasabilitate, denumită Modex Ledger DB, va susține sistemul de digitalizare a fabricilor furnizat de Octavic. Capabilitățile bazate pe blockchain îi vor îmbunătăți eficiența prin interacțiuni simplificate între nivelurile de producție și va asigura interoperabilitatea, prin crearea unui ecosistem securizat, non-invaziv, permițând bazelor de date să se conecteze sau să partajeze informații fără a compromite securitatea.

KFC încheie un parteneriat cu Rompetrol și deschide restaurante în trei benzinării de pe autostrada A1

0

Sphera Franchise Group, holdingul care deține compania ce administrează în sistem de franciză brandul KFC pe plan local, își extinde rețeaua de restaurante și marchează o premieră, inaugurând primele unități în cadrul unor benzinării, printr-un parteneriat cu Rompetrol. KFC Drive Thru Pecica și KFC Orăștie sunt două dintre cele trei restaurante pe care compania le va opera în incinta unor benzinării Rompetrol, situate pe Autostrada A1. Valoarea investiției în noul format de restaurant se situează între 350.000 euro și 400.000 euro, în funcție de complexitatea serviciilor oferite.

Prin acest parteneriat, marcăm o premieră locală, KFC fiind primul restaurant care va opera în cadrul unei benzinării Rompetrol. El este reprezentativ pentru filosofia de business a Sphera, de dezvoltare continuă, inclusiv prin noi formate de restaurant sau teritorii pe care le putem explora. Deschiderea restaurantelor KFC DT Pecica și KFC Orăștie marchează începutul unei colaborări mai ample, prin care extindem prezența brandului în contexte de consum neașteptate, dar cu potențial ridicat, aducând valoare adăugată atât clienților noștri, cât și celor care, în călătoriile lor, trec pragul benzinăriilor Rompetrol unde suntem prezenți” a declarat Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.

KFC DT Pecica este un restaurant de tip Drive-Thru (DT) și se află localizat pe autostrada A1 la km. 558+380, fiind primul restaurant KFC amplasat distinct în cadrul unei benzinării. KFC Orăștie se află la km 340+500, de asemenea în cadrul unei stații Rompetrol de pe autostrada A1. Noile unități au fiecare suprafața de peste 160 metri pătrați, beneficiază de câte 24 de locuri la mese în interior, iar KFC DT Pecica are inclusă linie de drive pentru plasarea comenzilor direct din confortul mașinii.

Cele două restaurante sunt construite conform celor mai recente standarde internaționale KFC în ceea ce privește designul, digitalizarea și facilitățile oferite. Ambele sunt echipate cu kioskuri de comandă, meniuri digitale, panouri digitale care afișează ordinea comenzilor și progresul lor și vor fi deschise zilnic în intervalul orar 09:00 – 23:00.

Odată cu inaugurarea celor două restaurante, KFC creează 50 de locuri de muncă, iar venitul net la care poate ajunge un Crew Member (Lucrător Bucătărie sau Casier) este de 3.000 lei din a 3-a lună de colaborare. Suma include salariul de bază, tichetele de masă și bonusuri sau prime acordate conform criteriilor interne. Angajarea nu este condiționată de experiența anterioară de lucru, principalele calități urmărite la viitorii colegi fiind atitudinea pozitivă, motivația și dorința de dezvoltare personală și profesională.

KFC DT Pecica și KFC Orăștie sunt restaurantele 96 și 97 din rețeaua KFC. Următoarea unitate KFC amplasată în cadrul benzinăriilor Rompetrol va fi inaugurată în perioada următoare, la Giarmata, pe autostrada A1 km 500+596.

Sondaj EY România: Facilităţile fiscale acordate pentru cercetare-dezvoltare sunt încă insuficient accesate de către companiile româneşti

0

Un procent de 46% dintre companiile românești care au activități de cercetare-dezvoltare spun că nu aplică pentru a obține facilitățile fiscale acordate de stat prin legislație. Este concluzia principală ce rezultă dintr-un studiu derulat de echipa EY despre proiectele de cercetare-dezvoltare și facilitățile de care acestea pot beneficia. Studiul identifică principalele motive pentru care contribuabilii încă ezită.

Codul Fiscal din România conține prevederi în legătură cu activitatea de cercetare – dezvoltare în baza cărora companiile din România, dacă desfășoară astfel de activități, pot beneficia de facilități fiscale. Aceste facilităţi privesc impozitul pe profit și impozitul pe veniturile angajaţilor care sunt implicaţi în proiecte de cercetare-dezvoltare derulate de companii, tocmai pentru a stimula activitatea de cercetare și dezvoltare a companiilor românești.

În ce măsură companiile din România derulează activități de cercetare-dezvoltare, dacă au cunoștință de facilitățile prevăzute de lege, în ce măsură au aplicat pentru a obține astfel de facilități și care au fost rezultatele inspecțiilor fiscale ale organelor de control pe această temă, rezultă din cel mai recent Studiu EY. Iată, mai jos, câteva concluzii:

  • Aproape jumătate (46%) dintre companiile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare intervievate nu au aplicat pentru facilitățile fiscale prevăzute de lege 
  • Aproape jumătate dintre companii au avut dificultăți în determinarea activităților de cercetare-dezvoltare eligibile
  • Peste 50% dintre inspecțiile fiscale desfășurate la companiile care au aplicat pentru facilitățile fiscale disponibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au finalizat cu ajustări privind facilitățile aplicate
  • Peste trei sferturi dintre companiile care au aplicat facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare nu au obținut și certificare din partea unui expert desemnat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), acesta fiind unul din principalele motive pentru care au avut ulterior probleme în cadrul inspecției fiscale.

Studiul arată că peste 60% dintre companiile intervievate spun că sunt informate și cunosc facilitățile fiscale care permit societăților o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal (50% din cheltuielile eligibile pentru aceste activități) și, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare – dezvoltare și inovare.

Totuși, 40% din companiile incluse în studiu nu cunosc aceste facilități, cu atât mai mult cu cât vorbim despre companii din sectoare de activitate care ar putea cunoaște un proces accelerat de dezvoltare, în actualul context economic dificil și complex, dacă ar desfășura astfel de proiecte.

Pe de altă parte, deși 61% dintre respondenți declară că sunt în cunoștință de cauză privind facilitățile acordate în cazul derulării proiectelor de cercetare – dezvoltare, doar 31% au accesat una dintre cele două facilități, respectiv, 69% nu au aplicat pentru obținerea acestora.

Pasul aplicării acestor facilități fiscale, indiferent de rezultatul obţinut, a fost urmat în 80% din cazuri și de o inspecție fiscală care a vizat impozitul pe profit și/sau impozitul pe venit pentru perioada în care compania a aplicat facilitățile.

Cel mai îngrijorător aspect, în ceea ce privește rezultatele inspecției, este acela că organele de control fiscal au contestat (în 50% din cazuri) aplicarea facilităților fiscale, fapt determinat de mai multe motive, cel mai des invocat fiind însă lipsa certificării din partea unui expert din cadrul Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare.

întrebare la fel de importantă în cadrul studiului s-a referit la întocmirea proiectului specific activităților de cercetare-dezvoltare pentru care s-au aplicat facilitățile fiscale, care trebuie să conțină elementele minime prevăzute de legislația aplicabilă. Răspunsurile au fost în totalitate pozitive, ceea ce duce la concluzia că, în cadrul companiilor s-a înțeles importanța documentației în aplicarea facilităților.

Dar aici este de analizat pasul premergător întocmirii dosarului de proiect cerut de lege, și anume modalitatea prin care a fost realizată certificarea activităților de cercetare-dezvoltare. Cele mai multe companii au realizat intern (80% dintre respondenți) și doar 20 % dintre cei intervievați au obţinut şi certificarea de către un expert desemnat conform Registrului experților.

Realizarea și documentarea dosarelor proiectelor de cercetare-dezvoltare a constituit, potrivit studiului, pentru toţi respondenții, cea mai mare provocare a companiei în aplicarea acestei facilități fiscale.

Deși cunosc legislația și, prin urmare, facilitățile pe care aceasta le conține în cazul în care derulează unul sau mai multe proiecte de cercetare – dezvoltare, companiile nu aplică pentru acestea. Sondajul evidențiază faptul că societățile românești – în speță persoanele abilitate să se ocupe de acest segment în cadrul companiilor – se confruntă cu mai multe probleme simultan.

Principalul motiv pentru care companiile nu au aplicat pentru a beneficia de aceste facilități fiscale sunt dificultățile în determinarea activităților de cercetare-dezvoltare eligibile, cu peste 67% dintre răspunsuri, la egalitate cu dificultățile în întocmirea documentației solicitate – 67% urmat. Urmează în ordine: prevederile legislative neclare – 44%, la egalitate cu riscul ca autoritățile de control să conteste aplicabilitatea acestei facilități (44%) și dificultățile în determinarea cheltuielilor eligibile și a cheii de alocare a costurilor eligibile (44%) și dificultățile în contractarea unui expert desemnat conform Registrului experților pe domenii de cercetare-dezvoltare (22).

Din rezultatele studiului se desprind cel puțin trei lucruri importante cărora companiile din România ar trebui să le acorde atenție:

  • Analiza temeinică, premergătoare deciziei de a aplica, pentru a evita „munca în zadar”
  • Înțelegerea pașilor și a documentației de pregătit
  • Importanța serviciilor unui consultant și certificării de către un expert, opțiune prin care se scutește timp, se economisesc bani și este evitată situația în care aplicarea facilității în sine să fie contestată.

Andra Caşu, Partener, liderul departamentului de Impozite directe, EY România: „Consider că zona de cercetare-dezvoltare este foarte ofertantă şi potrivită pentru multe industrii în perioada următoare, iar companiile din România ar trebui să aibă în vedere în avantajele oferite de Codul Fiscal prin aceste facilităţi, aducând inclusiv beneficii de cash-flow. Recomand contribuabililor să analizeze în ce măsură activităţile pe care le au sunt potrivite pentru a aplica aceste facilităţi în perioada următoare.”

În România legislația în domeniu este foarte favorabilă acestor proiecte de cercetare-dezvoltare și ar putea genera un impact foarte mare pentru companii, inclusiv avantaj de cash-flow din punct de vedere fiscal.

Răzvan Ungureanu, Director, Impozite Directe, EY România: „Facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare există de mulţi ani în legislaţia românească, însă nu au fost accesate pe scară largă de companiile care ar putea beneficia de ele. Anul 2023 a venit cu modificări importante privind procedura de aplicare a acestor facilităţi, care clarifică anumite aspecte neclare sau insuficient reglementate şi care ar trebui să încurajeze tot mai multe companii să aplice facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate.”

Principala recomandare pe baza rezultatelor studiului este reconsiderarea acestor facilități de către companiile care au activități de cercetare-dezvoltare în sensul aplicării lor pe scară mai largă. Faptul că, recent, legislația s-a schimbat si au apărut inclusiv precizări legate de lista experților în domeniu arată că autorităţile sunt deschise și favorabile în ceea ce privește încurajarea companiilor românești spre a beneficia de astfel de facilități.

Costurile de administrare și întreținere a clădirilor de birouri din portofoliul Colliers au crescut cu 8% în 2022 și sunt așteptate să urce și în 2023 cu o medie de 11%  

0

Costurile de administrare și întreținere a clădirilor de birouri administrate de Colliers România au crescut cu 8% anul trecut, aproximativ jumătate din rata inflației la nivel național. Creșterea costurilor cu serviciile în general (inclusiv pe fondul salariilor mai mari) și îmbunătățirea prezenței angajaților la birou în comparație cu 2021 au creat această dinamică, în timp ce costul utilităților (care nu este inclus în toate bugetele) a crescut cu o cifră considerabil mai mare, de aproximativ 50%, pe fondul majorării substanțiale a prețurilor la energie.

Colliers România administrează aproximativ 680.000 de metri pătrați de spații imobiliare (din care 590.000 metri pătrați reprezintă birouri și restul depozite industriale), ceea ce face ca datele companiei în privința costurilor administrative să fie destul de reprezentative pentru întreaga piață. Întrucât costurile cu utilitățile nu sunt incluse în toate bugetele de costuri de administrare, ci mai degrabă plătite direct de către chiriași, Colliers a exclus utilitățile din această analiză pentru a păstra comparabilitatea datelor.

Cea mai mare creștere a bugetelor de administrare și întreținere a clădirilor de birouri a fost în zona costurilor cu deșeurile – peste 50% față de 2021, în mare parte rezultatul prezenței mai numeroase a salariaților în clădirile de birouri față de anul precedent, dar și de creșterea costurilor cu serviciile în general. Aici vorbim inclusiv despre majorările salariale substanțiale din ultima perioadă, întreținute de piața muncii destul de încordată, o temă recurentă și la alte capitole bugetare. Costurile cu mentenanța tehnică (o creștere de aproape 30%) și serviciile de curățenie (creștere de 16%) au înregistrat la rândul lor dinamici substanțiale.

„Chiriașii din România au avut de înfruntat și costurile mult mai mari cu utilitățile, venite în contextul războiului din Ucraina și a influențelor pe care acest conflict le-a avut asupra pieței globale a energiei. Probabil singura veste mai bună ar fi că guvernul a amânat până în 2025 implementarea unui nou sistem de impozitare a proprietăților, care ar duce la o creștere substanțială a impozitului pe proprietate, dacă ne ghidăm după informațiile vehiculate în spațiul public. Aceasta categorie de costuri este foarte importantă, deoarece taxele pe proprietate reprezintă între 30% și 40% dintr-un buget normal de administrare și întreținere a unui spațiu de birouri”, spune Ștefania Baldovinescu (foto), Senior Partner | Property Management | Land Agency | Construction Services la Colliers România.

Costurile cu utilitățile (în special electricitatea și gazul) au crescut cu peste 50% în 2022 față de anul precedent, dar dacă se păstrează tendințele de scădere pe care le observăm la acest început de 2023, s-ar putea să vedem și vești mai bune pentru chiriași. Ținând cont de toți factorii din piață, bugetele pentru cheltuielile de administrare și de întreținere au fost construite în baza unei creșteri medii de 11% în 2023, potrivit Ștefaniei Baldovinescu.

Colliers România oferă servicii de administrare aferente unor bugete anuale de peste 26 de milioane de euro, ajutând la optimizarea acestor cheltuieli pentru proprietarii care au ales să externalizeze aceste servicii .

„În 2022 am crescut portofoliul de proprietăți administrate cu 135.000 metri pătrați în 5 noi proiecte de birouri, ajungând la un portofoliu total de 680.000 metri pătrați. În prezent avem un total de aproximativ 400 de chiriași în clădirile pe care le administrăm în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Arad, iar valoarea proprietăților din portofoliul nostru depășește un miliard de euro”, menționează Ștefania Baldovinescu.

Pe o piață a vinului de 4,62 mil. hl, BASF România lansează ediția 8 a competiției Povești cu Vinuri Românești

0

 

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, continuă tradiția și lansează cea de-a 8-a ediție a concursului Povești cu Vinuri Românești, destinat viticultorilor mici și mijlocii din România.

Prima ediție a competiției a avut loc în 2016 și, încă de atunci, anual, tot mai mulți viticultori mici și mijlocii se alătură concursului Povești cu Vinuri Românești. Astfel, în fiecare an, numărul cramelor înscrise în concurs, dar și al vinurilor, a crescut. Dacă în 2016 Povești cu Vinuri Românești a avut 240 de vinuri participante, pentru anul acesta organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Mario Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions Romania.

„România se numără printre cei mai mari producători de vin din lume, conform OIVV, având o producție anuală de 4,62 milioane de hectolitri în 2022, potrivit ultimelor date. Din volumul total, cca. 60% este produs de viticultorii mari, cu suprafețe de peste 100 de hectare. Însă, viticultorii mici și mijlocii câștigă tot mai mult teren și, de la an la an, produc vinuri cu o calitate tot mai ridicată. Tocmai din acest motiv, chiar de la lansare, competiția Povești cu Vinuri Românești a fost gândită să sprijine această categorie de crame în demersul lor de a crea vinuri de calitate cu ajutorul celor mai noi tehnologii de protecție a culturilor”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Reprezentantul companiei a subliniat că, așa cum o arată și datele oficiale, producătorii mici și mijlocii se confruntă cu o competiție acerbă din partea principalilor jucători de pe piață. Aceștia exploatează suprafețe mari și au acces la o rețea de distribuție la scară largă, atât în retail, cât și în HoReCa. Tocmai din acest motiv, producătorii medii și mici au nevoie de susținere pentru a se face vizibili pe piața de profil.

„Povești cu Vinuri Românești oferă participanților posibilitatea ca vinurile pe care le produc să fie analizate, fără niciun cost, de o comisie formată din membri ADAR, ce utilizează normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). De asemenea, premiile în valoare totală de 20.000 de euro oferite câștigătorilor reprezintă un sprijn pentru aceștia”, a mai spus Mario Tomšić.

Până la ediția lansată în acest an, Povești cu Vinuri Românești premia trei categorii – vinuri albe, roșii și rosé. Începând cu 2023, BASF lansează și secțiunea vinurilor spumante, care se va desfășura doar în cadrul etapei naționale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limită a suprafeței cultivate cu viță de vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante – alb și rosé, brut, semi-brut sau extra-brut. Pentru această categorie, premiul oferit de organizator va fi, ca și în cazul vinurilor, în valoare de 5.000 de euro.

Pentru vinurile albe, roșii și rosé competiția se va desfășura în 4 etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finaliști (câte 3 câștigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, vor exista jurizări separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania și Banat, Oltenia și Dobrogea.

Concurs de creativitate pentru studenți

În contextul în care an de an vinurile finaliste sunt promovate într-un catalog dedicat, BASF lansează în acest an un concurs de design al coperții acestei broșuri. Acesta se va adresa în principal studenților de la facultățile de design și arte care au împlinit vârsta de 18 ani. Juriul va fi format din specialiști din domeniu, precum profesori de la facultățile de artă sau design și ilustratori. Marele câștigător va fi anunțat în cadrul etapei finale a ediției din acest an, premiul fiind în valoare de 2.000 euro.

Dincolo de concursul destinat vinurilor locale, BASF continuă și tradiția competiției dedicate etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe pagina de Facebook a companiei, utilizatorii platformei având posibilitatea de a vota cea mai frumoasă etichetă din fiecare regiune, dar și din marea finală.

Piața locală de vinuri, caracterizată de creșterea constantă a calității

În ceea ce privește evoluția pieței locale de vin, reprezentații companiei se așteaptă la o creștere constantă a calității vinurilor produse local și în acest an, mai ales în ceea ce le privește pe cele aromate și semi-aromate.

Robert Baicoianu, BASF

„Pentru acest an, ne așteptăm la o serie de vinuri cu un grad alcoolic mai ridicat decât la primele ediții ale concursului, datorită acumulărilor de zahăr ridicate în contextul climatic al ultimilor ani, dar și la prezența vinurilor bio în competiție. Deși acest trend este încă la început și numărul de producători pe acest segment este încă redus pe plan local, este evident interesul pentru această nișă”, a afirmat Robert Băicoianu, Director culturi horticole BASF Agricultural Solutions România.

Un alt aspect subliniat de acesta este nevoia tot mai mare a vinurilor locale de a se face cunoscute la export. Conform datelor OIVV, chiar dacă producția anuală locală, la nivel de 2022, a fost de 4,62 mil. hl, România ocupând locul 11 mondial, datele oficiale arată că doar o mică parte din aceasta ajunge la export.

Pentru moment, cum România este pe locul 14 în lume la consumul de vin per capita (24,6 l de vin/anual) potrivit celor mai recente informații oficiale, producția locală este aproape integral acoperită de cererea internă. Însă, tot mai multe crame locale se uită și către piețele externe. Tocmai din acest motiv, jurizarea vinurilor în cadrul unei competiții precum Povești cu Vinuri Românești, alături de expunerea pe care o au producătorii în urma participării la un astfel de concurs, vor avea un impact major în dezvoltarea acestora pe termen lung”, a încheiat Mario Tomšić.

Grupul Trickshot a început expansiunea națională la Brașov si planifică investiții de 2 milioane Euro per locație pentru extinderea în Timișoara, Iași și Cluj-Napoca  

0

Grupul Trickshot, concept ce îmbină gastronomia de calitate și activitățile recreaționale, planifică investiții de 2 milioane Euro per locație pentru extinderea în trei mari orașe ale țării: Timișoara, Iași și Cluj-Napoca.

„Vedem un răspuns foarte bun al pieței atât în zona noastră de tradiție, Bucureștiul, cât și în  Brașov, cea mai recentă adiție pe harta prezenței noastre. Apetitul publicului pentru rețeta Trickshot ne convinge că planul nostru de expansiune națională răspunde cerințelor publicului – gastronomie și divertisment de calitate, în zonele care atrag constant fluxuri semnificative de oameni. Vom investi, în medie, 2.000.000 de Euro în fiecare nou oraș în care vom deschide o nouă locație Trickshot”, declară Ion Tănăsescu, Cofondator și CEO al Trickshot Group.

În prezent, locațiile Trickshot au un trafic semnificativ și atrag aproximativ 2.700 de oaspeți pe zi, respectiv 81.000 de oaspeți în fiecare lună. În prezent, grupul Trickshot are trei locații deschise în București și una în Brașov.

Fiecare nouă locație deschisă implică dotarea cu echipamente de ultimă generație, sustenabile și prietenoase cu mediul, în linie cu planurile pe termen lung ale companiei.

Locațiile Trickshot sunt gândite nu doar pentru centre comerciale de mari dimensiuni, dar și pentru un profil clar al vizitatorului: educat, tânăr profesionist, corporatist sau antreprenor, exigent chiar și când pregătește o ieșire în proximitatea biroului sau a casei. Publicul țintă călătorește, are gustul educat și identifică ingredientele de calitate, chiar și în cele mai simple preparate.

Trickshot este un concept construit în jurul calității preparatelor culinare și plăcerii de a savura cu adevărat o ieșire în oraș. Gastronomia de calitate și activitatile de grup organizate într-o atmosferă elegantă și totodată familiară se îmbină cu rețetele culinare internaționale, mixurile moderne de băuturi și specialitățile din cafea, cu ingrediente atent selectate și controlate. Acestora li se adaugă componenta de Arcade Games, bowling, biliard & shuffleboard – totul, cristalizat într-o experiență fără compromisuri.

ING Bank România a acordat un credit de 13 milioane euro companiei Alconor, cu capital 100% românesc, pentru investiția în linia de hrană pentru animale de companie

0

ING Bank România a finanțat cu 13,4 milioane de euro compania Alconor, cu capital integral românesc, ce activează în domeniul producției de băuturi răcoritoare, dar și de hrană pentru animale de companie.

Cu finanțarea acordată, Alconor vizează consolidarea segmentului de hrană uscată pentru animale de companie, prin creșterea capacității de producție și a portofoliului de produse, precum și acoperirea mai bună la nivel național.
În anul 2021, compania a demarat un proiect de investiții major care includea producția, ambalarea, distribuția și vânzarea de hrană pentru animale de companie, ce reprezenta un nou domeniu de activitate al societății. În contextul creșterii pieței de produse pentru animale de companie, prin noul credit contractat, Alconor Company are în vedere noi invesții importante.

Alconor

 

„Parteneriatul cu Alconor datează încă din 2014. De la început, am apreciat viziunea, seriozitatea și planurile ambițioase, dar cu o fundație solidă, ale echipei Alconor. Relația noastră s-a consolidat frumos, iar astăzi, nouă ani mai târziu, compania a ajuns la o cifră de afaceri de aproape patru ori mai mare, de 263 milioane de lei în 2022. În această perioadă, expunerea de creditare oferită de ING a ajuns la 25 milioane de euro, care acoperă nevoia de capital de lucru a companiei, dar și finantarea proiectelor de investiții. Printre acestea, s-au numărat extinderea capacității fabricii din Carei, achiziția de tehnologii de ultimă generație și expansiunea în regiunea București – Ilfov prin unitatea de producție situată în Voluntari, cu o performanță ridicată.Ne bucurăm să fim alături de compania Alconor și să îi sprijinim, în continuare, pentru a explora noi nișe, a răspunde nevoilor pieței și a valorifica oportunități de afaceri.”, spune Alexandrina Băluță, Manager Strategie Companii Medii, în divizia Business Banking, în cadrul ING Bank România.

Planurile de viitor ale companiei Alconor includ extinderea sortimentelor de hrană pentru animalele de companie, pentru a oferi și conserve cu mâncare umedă. Obiectivul Alconor este să ofere hrană completă, diversificată și să promoveze un stil de viață sănătos pentru animalele de companie.

Compania Alconor, cu sediul în Carei, are o prezență de 24 de ani de activitate în producţia de apă de izvor, băuturi răcoritoare şi energizante pe piața din România. Totodată, pe lângă fabricarea produselor proprii, compania Alconor îmbuteliază mărci private pentru cei mai mari retaileri din piaţa românească. De-a lungul timpului, structura companiei, flexibilitatea și diversificarea produselor si serviciilor au permis companiei Alconor să se adapteze continuu la schimbările impuse de piață.

Veniturile Grupului Schaeffler pentru anul fiscal 2022: 15,8 miliarde de euro

0

Furnizorul global din sectorul automotive și de industrie Schaeffler, a publicat astăzi rezultatele pentru anul fiscal 2022. Veniturile Grupului Schaeffler pentru perioada de raportare s-au ridicat la 15,8 miliarde de euro (anul precedent: 13,9 miliarde de euro). La monedă constantă, veniturile au crescut cu 9,4%, depășind prognoza financiară. Anul a fost caracterizat de o creștere considerabilă a veniturilor, care a fost în mare parte atribuită unei creșteri a volumelor în diviziile Automotive și Industrial. În plus, efectele pozitive ale prețului de vânzare în toate cele trei divizii au avut un impact asupra evoluției vânzărilor, deoarece costurile crescute de achiziție au putut fi transferate din ce în ce mai mult pe piață.

În anul 2022, Grupul Schaeffler a raportat un EBIT înainte de introducerea elementelor speciale de 974 de milioane de euro (anul precedent: 1.220 de milioane de euro), cifră care a fost afectată cu 72 de milioane de euro în elemente speciale. EBIT înainte de elemente speciale a fost de 1.046 milioane euro (anul precedent: 1.222 milioane euro). Aceasta reprezintă o marjă EBIT înainte de introducerea elementelor speciale de 6,6% (anul precedent: 8,8 %) care a fost la limita superioară a prognozei, în ciuda mediului dificil. Principalele motive pentru scăderea marjei EBIT înainte de introducerea elementelor speciale, au fost prețurile mai mari cu materiale și energie, perturbările din lanțurile globale de aprovizionare și ineficiențele cauzate de piață și de mediu.

Venitul net atribuibil acționarilor societății-mamă a fost de 557 milioane euro pentru perioada de raportare, după cei 756 milioane de euro din anul precedent. Câștigul pe acțiune comună fără drept de vot a fost de 0,84 euro (anul anterior: 1,14 euro).

Pe această bază, Consiliul de Administrație și Comitetul Executiv al Schaeffler AG vor propune Adunării Generale Anuale un dividend de 45 de cenți pe acțiune preferențială (anul precedent: 50 de cenți). Aceasta reprezintă o rată de plată a dividendelor de aproximativ 48% (anul precedent: aproximativ 44%) din venitul net atribuibil acționarilor înainte de elemente speciale de 610 milioane euro (anul anterior: 748 milioane euro).

Key financials – Schaeffler Group      
           
in € millions   2022   2021  
Revenue   15,809   13,852  
• at constant currency          
EBIT before special items 1)   1,046   1,222  
• in % of revenue   6.6   8.8  
Free cash flow 2)   280   523  
    12/31/2022   12/31/2021  
Shareholders’ equity 3)   4,141   3,165  
Net financial debt   2,235   1,954  
Net financial debt to EBITDA ratio before special items 4)   1.1   0.9  
Employees   82,773   82,981  
1) Please refer to the annual report 2022, pp. 32 et seq., for the definition of special items.
2) Before cash in- and outflows for M&A activities.  
3) Including non-controlling interests.  
4) Net financial debt to EBITDA ratio before special items.  

Automotive Technologies – Comenzi de 5 miliarde de euro
pentru mobilitate electrică

Divizia Automotive Technologies a generat venituri de 9.500 milioane de euro (anul precedent: 8.436 milioane euro). La moneda constantă, veniturile au crescut cu 7,7% față de anul precedent. Creșterea veniturilor în cursul anului analizat, s-au datorat în principal creșterii puternice a volumelor de producție, ca urmare a cererii mai mari de pe piață.

În total, divizia Automotive Technologies a depășit producția globală de automobile, de vehicule și utilitare ușoare, cu 1,5 puncte procentuale datorită contribuțiilor pozitive din regiunile Europa și America.

Diviziile de mobilitate electrică (E-Mobility) și sisteme de șasiu (Chassis Systems) au crescut deosebit de semnificativ pe parcursul perioadei de raportare datorită tendințelor specifice ale piețelor aferente,  creștere datorată atât volumelor crescute determinate de piață, cât și de dezvoltarea acestor tipuri de produse.  O etapă importantă aici a fost inaugurarea producției primului sistem de direcție pe roțile din spate în anul precedent. Regiunea Europa și-a crescut veniturile cu 11,8% la moneda constantă și a crescut cel mai rapid  în termeni absoluți.

În regiunile America și Asia/Pacific, veniturile au crescut cu 14,1% și, respectiv, 4,5% la moneda constantă, în timp ce regiunea Chinei a raportat o scădere ajustată la monedă constantă de 1,4%.

Divizia de afaceri E-Mobility și-a crescut aportul de comenzi la 5,0 miliarde de euro. În total, s-au înregistrat comenzi în valoare de 12,3 miliarde de euro.

EBIT înainte de introducerea elementelor speciale a fost de 292 milioane euro (anul precedent: 544 milioane euro). Marja EBIT înainte de introducerea elementelor speciale a fost de 3,1% (anul precedent: 6,4%).

Automotive Aftermarket – Venituri crescute
la peste 2 milioane de euro

Divizia Automotive Aftermarket a înregistrat venituri de 2.038 milioane de euro în anul financiar 2022 (anul precedent: 1.848 milioane EUR). În principal, datorită ajustărilor pozitive ale prețurilor de vânzare, acestea au crescut cu 7.0 % la moneda constantă, întrucât costurile de achiziție semnificativ crescute au putut fi transferate pe piață în mare măsură, prin ajustări ale prețurilor de vânzare.

Veniturile regiunii Europa au crescut cu 6,4% la moneda constantă. În ciuda scăderilor considerabile ale veniturilor diviziei Automotive Aftermarket în subregiunea Europa Centrală și de Est ca urmare a războiului din Ucraina, subregiunile Europa de Vest, Orientul Mijlociu și Africa au compensat prin volumele crescute. În America, Marea Britanie China și regiunile Asia/Pacific, veniturile au crescut cu 6,5%, 6,7%, respectiv, 16,4% raportate la moneda constantă.

EBIT înainte de introducerea elementelor speciale de 255 milioane euro s-a menținut la nivelul anului precedent (anul anterior: 256 de milioane de euro). Scăderea marjei EBIT înainte de introducerea elementelor speciale la 12,5% față de anul precedent (13,9%), s-a datorat, în primul rând, cheltuielilor mai mari de vânzare, care au fost parțial atribuite efectelor favorabile unice din anul precedent. Ajustările prețurilor de vânzare au compensat în mare măsură creșteri semnificative a costurilor de achiziție, astfel încât s-a putut realiza o marja brută la nivelul anului precedent.

Divizia industrială – Consolidare prin achiziții

Divizia Industrială a generat atât profit, cât și venituri considerabile în anul 2022. Profitul înregistrat este de 4.271 milioane de euro (anul precedent: 3.568 milioane de euro), reprezentând o creștere a veniturilor în moneda constantă de 14,7%. Principalii factori au fost creșterile de volum în regiunea Europa și la nivel global în afacerile din divizia Industrial Distribution și în clusterul sectorului Industrial Automation. Cele mai ridicate niveluri ale veniturilor diviziei au fost raportate de clusterul sectorului eolian și de clusterul sectorului de Automatizare Industrială.

În regiunea Europa, veniturile au crescut cu 20,4% la moneda constantă, în principal datorită creșterii volumului în afacerile de distribuție (Distribuție industrială) și în clusterul sectorial de Automatizare Industrială. În regiunea Americii, veniturile au crescut cu 11,6% la moneda constantă în cursul anului, în timp ce regiunea Chinei a generat 8,8% venituri suplimentare la moneda constantă comparativ cu anul precedent. Veniturile suplimentare din regiunea Chinei au rezultat în principal din volumele crescute în clusterele sectoriale de materii prime și automatizări industriale. În regiunea Asia/Pacific, veniturile au crescut cu 13,2 % la moneda constantă, în principal, datorită creșterii volumului în afacerile cu distribuitori (Distribuție industrială) și în clusterul sectorial Two Wheelers (vehicule pe două roți).

EBIT înainte de introducerea elementelor speciale a crescut cu 18,3%, până la 499 milioane de euro (anul precedent: 421 milioane de euro). Marja EBIT înainte de introducerea elementelor speciale a fost de 11,7%  (anul precedent: 11,8%).

În cursul anului au fost efectuate achiziții pentru a consolida și mai mult divizia industrială, în principal clusterul sectorului de Automatizare Industrială. Odată cu achiziția Melior Motion GmbH (din 1 decembrie 2022: Schaeffler Ultra Precision Drives GmbH), portofoliul și poziția pe piață în sectorul roboticii se vor extinde și mai mult. În plus, tehnologia liniară a diviziei a fost consolidată semnificativ prin achiziția Grupului Ewellix, care s-a încheiat pe data de 3 ianuarie 2023. Grupul Ewellix este un producător și furnizor de top la nivel mondial de componente și sisteme de tehnologie liniară. Produsele sale de bază sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații și dispozitive, inclusiv tehnologia medicală, mașini mobile, automatizare în asamblare și robotică și diverse alte domenii ale industriei. În cadrul unei tranzacții încheiate la data de 1 decembrie 2022, Grupul Schaeffler a achiziționat 100% din acțiunile CERASPIN S.a.r.l., extinzând portofoliul de tehnologie al diviziei industriale în zona componentelor ceramice de înaltă calitate utilizate în principal în zonele strategice de creștere.

Key financials – Schaeffler Group divisions        
                 
in € millions   2022   2021       Change
Automotive Technologies                
Revenue   9,500   8,436   12.6   %
• at constant currency            7.7   %
EBIT before special items1)   292   544    -46.4   %
• in % of revenue   3.1   6.4   -3.4   % pts.
Automotive Aftermarket                
Revenue   2,038   1,848   10.3   %
• at constant currency           7.0   %
EBIT before special items1)   255   256   -0.3   %
• in % of revenue   12.5   13.9   -1.3   % pts.
Industrial                
Revenue   4,271   3,568   19.7   %
• at constant currency           14.7   %
EBIT before special items1)   499   421   18.3   %
• in % of revenue   11.7   11.8   -0.1   % pts.
1) Please refer to the annual report 2022, pp. 32 et seq., for the definition of special items.

Fluxul de numerar liber pozitiv înainte de activități de fuziune și achiziții de 280 de milioane de euro – Bilanț și poziție de lichiditate puternice

Fluxul de numerar liber al Grupului Schaeffler, înainte de intrările și ieșirile de numerar pentru activități de fuziuni și achiziții, de 280 de milioane (anul anterior: 523 milioane de euro) a atins prognoza, incluzând și cheltuieli de capital mai mari. Cheltuielile de capital (capex) în proprietăți, instalații și echipamente și active necorporale au crescut la 791 milioane euro în perioada de raportare (anul precedent: 671 milioane euro), reprezentând un coeficient de investiții de 5,0% (anul precedent: 4,8%). Rata de reinvestiții a fost de 0,88 (anul anterior: 0,74).

Datoria financiară netă a crescut la 2.235 milioane euro la 31 decembrie 2022 (31 decembrie 2021: 1.954 milioane euro). Rata de îndatorare, adică raportul dintre datoria financiară netă și capitalul propriu, a scăzut la 54% (31 decembrie 2021: aproximativ 62%). Grupul Schaeffler, care avea aproximativ 14,3 miliarde de euro în active totale la 31 decembrie 2022 (anul anterior: aproximativ 14,4 miliarde de euro), avea o forță de muncă de 82.773 la acea dată (anul anterior: 82.981), o uşoară reducere de aproximativ 0,3%.

Claus Bauer, CFO Schaeffler AG, spune: „Într-un mediu dificil, Schaeffler a atins toate țelurile financiare la nivel de grup stabilite pentru 2022. În ciuda investițiilor mai mari, printre care, lansări de produse și extinderi de capacitate, precum și o creștere a stocurilor legată de vânzări, am generat un flux de numerar liber solid.”

Prognoză prudentă pentru anul financiar 2023

Grupul Schaeffler continuă să conteze pe o creștere a veniturilor de 5 până la 8 procente raportate la moneda constantă în 2023. În același timp, compania se așteaptă să obțină o marjă EBIT înainte de introducerea elementelor speciale de 5,5% până la 7,5%. În comparație cu anul precedent, sunt luate în considerare creșterile salariale și costurile energiei mai mari, care afectează toate diviziile. Grupul Schaeffler anticipează un flux de numerar liber înainte de intrări și ieșiri de numerar pentru activități de fuziuni și achiziții de la 250 până la 350 de milioane de euro pentru 2023.

Guidance Schaeffler Group Autom. Technologies Autom. Aftermarket Industrial
Revenue growth[1] 5 to 8% moderate
revenue growth;

2 to 5%-age points
above LVP growth[2]

5 to 7% 9 to 11%
EBIT margin[3] 5.5 to 7.5% 2 to 4% 12 to 14% 11 to 13%
Free cash flow[4] EUR 250 to
350 million
 

 

Ipoteze actuale privind piața în 2023

·         Automotive Technologies: LVP2 cu o ușoară creștere a pieței  (0 to 2%).[5]

·         Automotive Aftermarket: Creștere a populației globale de vehicule similară cu anul precedent, cu vârsta medie a vehiculelor puțin mai mare (2022: creștere de 2,1%, vârsta medie de 10,9 ani).[6]

·         Industrial: Creștere a producției industriale relevante de aproximativ 1%.

eJobs: Vedem multe județe și domenii în care media salarială a crescut cu cel puțin 10% față de anul trecut

0

Cu aproape 70.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum, piața muncii este una favorabilă candidaților, în timp ce angajatorii continuă să se confrunte cu deficit de candidați. Dacă în ceea ce privește numărul de locuri de muncă situația este comparativă cu aceeași perioadă a anului trecut, din punctul de vedere al numărului de aplicări se observă o ușoară creștere, de la 2,08 milioane de aplicări din ianuarie până în martie 2022 până la 2,1 milioane în același interval din 2023.

eJobs
Bogdan Badea, eJobs Romania

„Pentru foarte multe categorii de candidați rămâne relativ ușor să își schimbe locul de muncă, dar, mai important, este faptul că reușesc să facă acest lucru în condițiile pe care ei le stabilesc. Iar aici mă refer la salariu, beneficii, program și așa mai departe. Se află în poziția în care nu trebuie să facă foarte multe concesii. Vedem, de exemplu, multe județe și domenii în care media salarială a crescut cu cel puțin 10% față de anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii din acest început de an au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei (comparativ cu 4.500 de lei în 2022); Cluj, cu 4.800 de lei (versus 4.100 de lei în 2022), Timiș (4.700 de lei vs. 4.000 în 2022) sau Sibiu, care, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei, este județul care a înregistrat cele mai mari creșteri față de anul trecut, când media salarială pe județ era de 3.500 de lei. În Brașov, Iași și Ilfov vorbim despre salarii medii nete de 4.000 de lei, cu aproximativ 15% mai mult decât la finalul lui 2022.

Apar schimbări în clasamentul județelor în care se câștigă cel mai puțin și, dacă, acum câteva luni primele locuri erau ocupate de Gorj, Vaslui, Bacău, Mehedinți și Ialomița, la începutul acestui an regăsim județe precum Vrancea, Vâlcea, Galați, Suceava și, din nou, Vaslui. Pentru aceste județe, mediile salariale raportate de Salario variază între 3.000 și 3.400 de lei net, pe lună.

„Din perspectiva domeniilor, lucrurile sunt mult mai stabile, însă doar în sensul succesiunii lor în ierarhie pentru că, altfel, și aici vorbim despre creșteri salariale față de anul trecut. Cu alte cuvinte, IT-ul continuă să fie cel mai bine plătit domeniu din România, cu câștiguri medii nete de 7.020 de lei pe lună (versus 6.000 de lei în 2022)”, completează Bogdan Badea.

Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din banking câștigă, în medie, 5.500 de lei lunar (vs 4.300 în 2022), iar cei din telecomunicații și automatizări 5.000 de lei (în creștere de la 4.200 de lei). Pragul de 4.500 de lei a mai fost depășit, la acest început de an, de angajații din auto / echipamente și petrol / gaze (4.800 de lei), e-commerce (4.700 de lei), marketing (4.500 de lei) sau asigurări (4.500 de lei).

„Vedem, de asemenea, o medie salarială de 5.000 de lei pentru joburile remote. Deși numărul lor în platformă este în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, candidații mențin un interes crescut pentru acestea și aplică în consecință, motiv pentru care ele se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru acei angajatori care au dificultăți în a găsi suficienți candidați în piață”, explică Bogdan Badea. Pentru joburile din afara țării, media salarială netă este, potrivit datelor Salario, de 10.000 de lei, pe lună.

Enel a semnat un acord pentru vânzarea activităților din România către PPC

0

 

  • Cele două companii au semnat un acord privind vânzarea către PPC a participațiilor deținute de către Grupul Enel în România, pentru o sumă totală de aproximativ 1,26 miliarde de euro, ceea ce evaluează companiile la circa 1,9 miliarde de euro (100% din acțiuni) 
  • Tranzacția este în conformitate cu Planul Strategic curent al Grupului Enel, care vizează concentrarea asupra a 6 țări țintă cu potențial ridicat de creștere

 

Enel S.p.A. (“Enel”) a semnat astăzi cu firma greacă Public Power Corporation S.A. (“PPC”) un acord pentru vânzarea tuturor participațiilor deținute de către Grupul Enel în România. Acordul prevede plata de către PPC a unei sume totale de aproximativ 1,260 miliarde de euro, ceea ce evaluează societățile vândute la circa 1,9 miliarde de euro (100% din acțiuni). În plus, suma totală poate fi ajustată conform unor clauze uzuale în astfel de tranzacții precum și printr-un mecanism pentru potențiale plăți ulterioare, în funcție de valoarea viitoare a activității de retail.

Enel reiterează că toate activitățile operaționale ale Enel în România se desfășoară și vor continua să se desfășoare în mod normal, fără a afecta partenerii și clienții finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile și produsele cu care sunt obișnuiți.

„Prin vânzarea tuturor activităților din România, continuăm planul de vânzare de active prezentat în urmă cu 3 luni în cadrul Planului Strategic 2023-2025 al Enel”, a declarat Francesco Starace, CEO și Director General al Grupului Enel. „Suntem mândri de rezultatele obținute în România de la intrarea în țară în 2005 și apreciem munca susținută și devotamentul colegilor noștri, care ne-au permis să devenim unul dintre cei mai importanți jucători integrați în domeniul energiei în România. Suntem încrezători că un grup internațional important precum PPC va continua această poveste de succes.

În total, este estimat ca tranzacția să genereze un efect pozitiv asupra datoriilor nete ale Grupului, ce urmează să scadă cu aproximativ 1,7 miliarde de euro, din care aproape 0,1 miliarde de euro în 2022 și restul în 2023, pe lângă un efect negativ cumulat asupra profitului net al Grupului de aproximativ 1,4 miliarde de euro în perioada 2022-2023, din care circa 0,6 miliarde de euro din rezervele legate de diferențele de curs de schimb, care vor fi contabilizate în 2023. În consecință, tranzacția nu urmează să aibă vreun impact asupra rezultatelor economice curente ale Grupului.

Finalizarea tranzacției, așteptată în trimestrul al treilea al acestui an, este supusă unor condiții întâlnite în mod obișnuit în acest tip de acorduri, inclusiv permisiunea autorităților antitrust competente.

Tranzacția este în linie cu Planul Strategic curent al Grupului, care vizează repoziționarea Enel și concentrarea asupra țărilor cu un ritm de creștere ridicat și în care are o prezență integrată, respectiv Italia, Spania, Statele Unite, Brazilia, Chile și Columbia.

Grupul Enel este un jucător major în energie în România din 2005, cu activități în distribuția și furnizarea de energie electrică, în domeniul producției de energie din surse regenerabile prin capacități de peste 500 MW operate de către Enel Green Power România, precum și în domeniul serviciilor energetice avansate. Societățile de distribuție ale Grupului în România sunt prezente în trei regiuni importante ale țării, respectiv Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, deservind în total peste 3 milioane de clienți. Enel Energie și Enel Energie Muntenia sunt furnizori majori de energie electrică și gaze naturale, precum și de servicii cu valoare adăugată. În România, Grupul mai are activități prin Enel X în domeniul serviciilor inteligente pentru locuințe, producției de energie la nivelul locului de consum și eficienței energetice, iar prin Enel X Way în domeniul mobilității electrice.

Politica de coeziune a UE: 160 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate din județul Iași, România

0

Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 160 de milioane EUR din Fondul de coeziune pentru extinderea și îmbunătățirea rețelelor de canalizare din județul Iași.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Acest nou proiect major va îmbunătăți accesul la apă și la servicii de canalizare în județul Iași. Este un exemplu concret al modului în care politica de coeziune ameliorează viața cetățenilor la fața locului. Proiectul va îmbunătăți sănătatea publică și calitatea vieții în rândul populației acestui județ, prin acces la apă de băut curată și prin colectarea și tratarea adecvată a apelor uzate, ceea ce va duce la scăderea cantității de poluanți din sol, din apele subterane și din râuri.”

Prin acest proiect se vor instala 256 km de conducte principale și 312 km de rețea de distribuție pentru furnizarea apei. De asemenea, se vor construi 23 de instalații de tratare a apei, 43 de rezervoare de apă și 50 de stații de pompare, din care 43 vor fi situate în cadrul rețelei și 7 în instalații de tratare. În fine, se vor construi 230 km de conducte de evacuare, 536 km de canalizări gravitaționale și 4 noi stații de epurare a apelor uzate.

Această investiție va contribui la respectarea de către România a Directivei UE privind epurarea apelor uzate urbane și va crea noi locuri de muncă, în beneficiul tuturor grupurilor sociale din zonă.

Finalizarea proiectului integral este preconizată pentru 2026, acesta completând un proiect finanțat în perioada de programare 2007-2013.

Acest efort face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie și din județul Iași.

Pentru mai multe informații privind proiectele din România finanțate de UE, vizitați Platforma de date deschise privind coeziunea și platforma Kohesio.

Divorțul de Kanye West are impact asupra veniturilor Adidas

0

Comentariul analistului eToro, Gabriel Debach

Încheierea parteneriatului cu rapperul american Kanye West în octombrie anul trecut a avut un cost ridicat pentru Adidas, compania estimând o pierdere de venituri de 1,2 miliarde de euro în cazul în care nu reușește să vândă stocurile rămase. West este mai popular decât Messi și decât Cupa Mondială, în condițiile în care sponsorizarile Adidas nu reușesc să producă vânzările dorite pentru a compensa pierderile rezultate în urma incheierii contractului. 

Adidas a emis al patrulea avertisment privind profiturile în mai puțin de șase luni, compania urmărind o schimbare drastică sub noua conducere a noului CEO Bjorn Gulden, care a declarat că 2023 este un an de tranziție și incertitudine, pe fondul riscului ridicat de recesiune în Europa și America de Nord și al unei redresări lente a Chinei. 

Luna trecută, compania a surprins investitorii prin publicarea rezultatelor preliminare pentru 2022, provocând o scădere a acțiunilor și închizând pe pierdere cu aproape 11%. Actualizarea de astăzi nu oferă indicii liniștitoare, ci invită investitorii să fie încrezători și mai ales răbdători, dividendele fiind reduse pentru întregul an cu 79%.

Se pare că deciziile bazate pe etică și morală sunt încă secundare pentru piețe, iar o companie nu poate decât „să se adapteze sau să moară” pentru a rămâne competitivă și sustenabilă pe termen lung.

Specialiști din Ministerul Mediului și de la Garda de Mediu, în dialog cu oamenii de afaceri la Business Breakfast-ul organizat de CCIB 

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a organizat astăzi un nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB, cu tema „Regimul deșeurilor și Sistemul de garanție-returnare (SGR)”. Invitații speciali ai ediţiei, moderate de Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei bucureştene, au fost: Róbert Kálmán Ráduly, consilier al ministrului, și Cosmin Teodoru, director, Direcția pentru Gestionarea Deșeurilor, din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de Valentin Neagoe, director, Direcția Controlul Poluării, și Cecilia Martin, comisar, din partea Gărzii de Mediu.

Managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a obține informații utile privind obligațiile pe care le au producătorii și importatorii, ca urmare a implementării sistemului de garanție-returnare, dar și detalii privind modificările aduse legislației privind gestionarea deșeurilor, cu impact asupra comunității de afaceri.

Timp de o oră și jumătate, au fost abordate aspecte teoretice și practice privind: categoriile de agenți economici care sunt obligați să deschidă puncte de colectare a ambalajelor folosite, regimul fiscal al garanției pentru ambalaje, evidențierea corectă în contabilitate a sumelor aferente garanțiilor încasate/rambursate, obligativitatea lichidării stocurilor de produse nemarcate SGR până la data de 31 decembrie 2024, cheltuielile aferente adaptării infrastructurii (soft, personal etc) și modalitățile de recuperare a acestora.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea corelării legislației privind gestionarea deșeurilor cu cea privind sistemul de garanție-returnare și a actualizării de către administrația publică a anumitor platforme, precum e-factura. De asemenea, au fost aduse clarificări privind posibilitatea înființării de centre de colectare de către unitățile administrativ-teritoriale, dar și cu privire la impactul pe care noile reglementări privind SGR îl au asupra firmelor din domeniul salubrității și a celor care operează stații de sortare a deșeurilor.

Cu acest prilej, reprezentanții Gărzii de Mediu au subliniat caracterul preventiv al controalelor efectuate la agenții economici, controale axate pe informare și pe rezolvarea deficiențelor, în termen de 30 de zile de la constatare. De asemenea, aceștia au punctat importanța trasabilității deșeurilor și au atras atenția asupra rolului extrem de important pe care autoritățile locale îl au în asigurarea condițiilor pentru colectarea selectivă și tratarea corespunzătoare a deșeurilor.

 

Freya POS, soluția completă pentru HoReCa & Retail, a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 30% în 2022  și anunță următoarea generație de software pentru HoReCa

0

Freya POS, soluția software dezvoltată de Soft Tehnica pentru antreprenorii din Horeca&Retail, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, înregistrând o creștere de peste 30% față de anul 2021. Anul acesta, compania  va aloca un buget de 350.000 de euro pentru finalizarea dezvoltării și lansarea FreyaCloud, următoarea generație de software pentru HoReCa. 

Anul 2022 a reprezentat o perioadă de redresare pentru Horeca și Retail, după 2 ani în care măsurile anti-Covid au impus noi reguli și au condus la regândirea unor activități din fluxul companiilor din acest segment. Freya POS s-a adaptat  acestor schimbări, atât prin adăugarea de noi funcționalități cât și prin integrarea cu alte aplicații adresate acestui domeniu. Un rezultat care argumentează succesul acestei strategii este numărul de clienți noi adăugați în portofoliu, peste 190 de companii noi din acest domeniu au ales să gestioneze activitatea cu ajutorul programului Freya POS.

Anul trecut au fost dezvoltate și Integrate numeroase funcționalități, un focus aparte fiind finalizarea dezvoltării soluției FreyaCloud. Estimarea de lansare pentru aceasta este trimestrul patru din 2023.

Printre funcționalitățile reprezentative necesare pentru piață și dezvoltate în 2022 se numără programatorul de prețuri util în a înregistra în timp real orice schimbare a acestora, integrarea livratorilor Bolt și Tazz, pe lângă implementarea existentă a Glovo, integrări cu aplicații de comandă la masă ca Poftigo, Ialoc și bilipay, dar și implementarea bacșișului și a ecosistemului de rapoarte și calcule din spatele acestei cerințe legislative. Totodată, se adaugă reușitelor și integrarea modulului de management francize pentru documentele transferabile între proprietari. Iar un loc aparte îl ocupă Freya Dispatch, modulul de de comandă telefonică, integrat cu o centrală telefonică și care permite identificare locației de livrare pe baza adresei clientului și plasarea automată a comenzii în acea locație.

Integrarea cu ProFluo a reprezentat un alt succes bifat în 2022, informațiile din facturile emise de furnizori fiind procesate și importate repede si corect în programul de gestiune Freya Cloud.

Freya Cloud Digital Signage este o altă funcționalitate lansată în 2022, și este un instrument adresat celor care doresc să difuzeze materiale promo de marketing pe dispozitivele Android vizibile clienților (în zona de check-out).

Modificările legislative și obligațiile impuse de stat prin sistemul Ro E-factura si Ro E-Transport au condus la noi adaptări, totul cu un scop precis – raportarea către autoritățile statutului să se întâmple rapid, corect și fără un efort mare din partea clienților. Freya POS vine cu aceste integrări care automatizează întreg procesul de raportare către autoritățile statului.

Un alt factor important ce a contribuit la rezultatele obținute în 2022 este și extinderea rețelei de distribuție FreyaPOS, prin adăugarea a 12 parteneri noi. Planurile de extindere au avut în vedere acoperirea zonei de vest și nord-vest a României, dar și zone cu potențial, precum Brașov sau Constanța.

„Dacă la început, industria HoReCa era o piață axată pe foaie și pix, cu locații individuale, fără planuri clare de dezvoltare, în prezent, proprietarii și managerii locațiilor au capacitatea de a analiza informațiile în detaliu, de a căuta să ia decizii bine documentate, pe bază de analize, iar Freya, prin produsele sale, oferă aceste informații. FreyaCloud nu mai e doar un sistem de gestiune a unui restaurant, ci are capacitatea de interconectare și generare de rapoarte complexe la nivelul unei locații, a unui lanț de locații sau chiar a unui lanț de francize, cu mai multe entități juridice. Suntem soluția care este perfect adaptată nevoilor și cerințelor actuale ale clienților”, a declarat Florian Bucă, CEO Freya HoReCa & Retail.

Dezvoltarea soluției FreyaCloud și consolidarea acesteia în zone precum managementul livratorilor, interconectarea platformelor online și exporturilor către sisteme de contabilitate financiară este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de către companie în 2022.

Printre obiectivele de business pe termen lung vizate de echipa Freya POS se numără și dorința de a ajuta 5.000 de antreprenori și angajații acestora, prin asigurarea unui mediu de lucru cât mai productiv. De aceea, în anul 2023, scopul principal este reprezentat de extinderea cu 500 de companii a portofoliului de clienți, direct sau prin intermediul rețelei de distribuție.

Principalele provocări previzionate pentru anul 2023 se referă la evoluția mediului economic, care limitează dorința de investiții și schimbare a potențialilor clienți, pe fondul incertitudinilor economice. Freya este una dintre soluțiile care reușește să se adapteze la nevoile clienților, iar proiectele de digitalizare pe fonduri europene, introducerea obligativității de raportare electronică și de încasare cu cardul vor reprezenta câteva din oportunitățile ce trebuie luate în considerare.

La nivel de companie, anul trecut s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 3,5 milioane de euro pentru toată compania Soft Tehnica, iar Freya a ajuns la peste un milion de euro, în creștere cu 30% față de anul precedent. Pentru anul 2023 Freya și-a propus să atingă o creștere cu 50% a cifrei de afaceri.

Un proiect important livrat anul trecut, ce trebuie menționat aici, este Freya Logistics, Software Gestiune Stocuri și Transport pentru companiile producătoare de Agregate Minerale, cu integrare Ro E-factura si Ro E-transport.

ENERGY EFFICIENCY FOR SUSTAINABLE BUSINESS CONFERENCE –  27 Martie | GRAND HOTEL Bucuresti | Sala Fortuna 

0

Tendintele de eficiență energetică sunt accelerate de costurile mai mari ale energiei și de inflația în creștere. Cu mai multe perturbări care modelează tendințele energetice și economice globale, investiții sporite, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru eficiență – în mare parte legate de planurile de redresare adoptate ca răspuns la criza energetică actuală, noile anunțuri ambițioase privind combaterea schimbărilor climatice și alte măsuri politice oferă câteva semnale încurajatoare.

În scenariul cu emisii nete zero până în 2050, emis de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), o focalizare inițială a politicii asupra eficienței energetice ar tripla numărul de locuri de muncă create până în 2030 prin creșterea cheltuielilor pentru modernizarea clădirilor, electrocasnice mai eficiente și alte măsuri. Asta înseamnă mai multe locuri de muncă în construcții, precum și instalarea sistemelor de încălzire, răcire și apă caldă.

Pentru a detalia aceste aspecte, The Diplomat Bucharest si Sustainability Today organizeaza ENERGY EFFICIENCY FOR SUSTAINABLE BUSINESS CONFERENCE pe 27 Martie 2023, in cadrul Grand Hotel Bucharest, sala Fortuna, etaj 21.

 

PANEL

ZOLTAN NAGY-BEGE, Vice-President,  ANRE

OANA OZMEN, Secretary of the Committee on Industries and Services, Deputy, Chamber of Deputies, Romanian Parliament 

CRISTIAN ILIE, Director, Directorate for Energy Efficiency, Ministry of Energy

RADU DUDAU, Director Energy Policy Group 

LIDIA CAPMARE, Executive Director of EUNAT Department, BRD Groupe Societe Generale

ANDREI SECELEAN, Head of Smart Infrastructure, Siemens România

ANDREI BERECHET, Chief Commercial Officer,Adrem Invest

CĂTĂLIN MĂRMUREANU, Sales Director EU & OEM Schneider Electric România

MIRCEA – ADRIAN BLAGA, Steel Shop Senior Director, TenarisSilcotub

Cristian ATHANASOVICI, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH

MIHAI VERȘESCU, General Secretary PATRES – Employers’ Organization of Renewable Energy Producers Romania (moderator ses I)

RADU PUCHIU, Co-founder of TINIA Group (moderator ses II)


AGENDA CONFERINTA

 

9:00- 10:00 Inregistrare & Welcome coffee

10:00-11:15 SESIUNEA 1: POLITICI ȘI STANDARDE PENTRU EFICIENȚA ENERGETICĂ

PANEL I

ZOLTAN NAGY-BEGE, Vice-President,  ANRE

CRISTIAN ILIE, Director, Directorate for Energy Efficiency, Ministry of Energy

OANA OZMEN, Secretary of the Committee on Industries and Services, Deputy, Chamber of Deputies, Romanian Parliament 

RADU DUDAU, Director Energy Policy Group 

LIDIA CAPMARE, Executive Director of EUNAT Department, BRD Groupe Societe Generale

CRISTIAN ATHANASOVICI, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH

MIHAI VERȘESCU, General Secretary PATRES – Employers’ Organization of Renewable Energy Producers Romania (moderator ses I)

Pentru a fi în pas cu scenariul cu emisii nete zero până în 2050, toate țările trebuie să stabilească coduri energetice pentru clădiri cu zero emisii de carbon, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, până cel târziu în 2030, iar toate clădirile noi ar trebui să îndeplinească acest standard începând cu 2030, conform IEA. Acest lucru necesită, de asemenea, ca 20% din suprafelele clădirilor existente să fie renovate la acest nivel până în 2030, ratele anuale de renovare a eficienței energetice urmand sa creasca de la mai puțin de 1% în prezent la 2,5% până în 2030 la nivel global.

11:15- 11:30 Coffee Break

11:30-13:00 SESIUNEA 2: NOI TEHNOLOGII PENTRU EFICIENȚA ENERGETICĂ 

PANEL II

ANDREI SECELEAN, Head of Smart Infrastructure, Siemens România

ANDREI BERECHET, Chief Commercial Officer,Adrem Invest

CĂTĂLIN MĂRMUREANU, Sales Director EU & OEM Schneider Electric România

MIRCEA – ADRIAN BLAGA, Steel Shop Senior Director, TenarisSilcotub

RADU PUCHIU, Co-founder of TINIA Group (moderator ses II)

Generarea solară fotovoltaică a crescut cu un record de 179 TWh (cu 22 la sută) în 2021, depășind 1000 TWh. Aceasta a fost a doua cea mai mare creștere absolută a generarii dintre toate tehnologiile regenerabile în 2021, după eolian. Panourile fotovoltaice devin opțiunea cu cel mai mic cost pentru generarea de energie electrică nouă în cea mai mare parte a lumii, care se așteaptă să propulseze investițiile în următorii ani.

Cu toate acestea, este necesară o creștere medie anuală a producției de 25% în perioada 2022-2030 pentru a urmări scenariul cu emisii nete zero până în 2050. Aceasta corespunde unei creșteri de peste trei ori a implementării anuale a capacității până în 2030, ceea ce necesită o ambiție mult mai mare în materie de politici și un efort mai mare din partea părților interesate atât publice, cât și private, în special în domeniile integrării în rețea și atenuării provocărilor legate de politici, reglementări și finanțare. Acesta este cazul în special în țările emergente și în curs de dezvoltare.

13:00-14:00 Networking lunch

Evenimentul este organizat cu sprijinul:

PARTNERI GOLD: SIEMENS, TENARISSILCOTUB, SCHNEIDER ELECTRIC, HIDROELECTRICA, ABIEC- Asociatia Marilor Consumatori Industriali de Energie, KAWASAKI GAS TURBINE EUROPE, ADREM, BRD SOCIETE GENERALE

PARTENERI: ELECTRICA, NOVA POWER AND GAS, TINMAR ENERGY

INSTITUTII PARTENERE: PATRES | Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România, CONCORDIA,  

HENRO – Asociatia Producatorilor de Energie Electrica, CERC – Coaliția pentru Economie Circulară, WORLD ENERGY COUNCIL, BRCC – British Romanian Chamber of Commerce, ADAA – Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton

PARTENERI MEDIA : OUTSOURCING TODAY, SUSTAINABILITY TODAY, FINANCIAL INTELLIGENCE, ECONOMISTUL, ROMANIA DURABILA, CLUB ECONOMIC, ZIARUL BURSA

XTB: Româncele au stabilit un nou record de investiții la bursă

Româncele dețineau, la finalul anului trecut, cea mai mare pondere a investitorilor pe piețele financiare, respectiv de 26%, arată o analiză a casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Astfel, femeile din România au fost urmate în clasament, la distanță semnificativă, de cele din Marea Britanie, cu o pondere de 14%.

Sursa: XTB

Cel mai mic procent de femei în rândul investitorilor este în Republica Cehă, Franța și Germania. Acestea sunt singurele piețe în care acest procent este, în prezent, sub 10%. De asemenea, în contextul unei volatilități majore pe burse, ponderea femeilor în rândul clienților noi a atins, în 2022, un nivel record, de 16%.

De-a lungul anilor, au existat multe stereotipuri cu privire la prezența femeilor pe piețele financiare. Prezentul însă ne arată că femeile și opțiunile lor de investiții nu diferă semnificativ de cele ale bărbaților. În anii 2020-2022, femeile au ales cel mai adesea Contractele pentru Diferență (CFD) pe indici bursieri mondiali. În acest caz, două piețe au dominat: cea americană și cea germană”, arată Irina CRISTESCU, General Manager XTB România.

Sursa: XTB

Datele XTB mai arată că o femeie activă în piața financiară este un utilizator cu un profil ușor diferit de cel al unui bărbat. De pildă, vârsta medie în cazul femeilor investitor este de 37 de ani, în timp ce la bărbați este de 35 de ani. Modul de investire constituie însă cea mai mare diferență.

Astfel, în rândul bărbaților, investițiile ultimilor ani s-au făcut mai des prin intermediul dispozitivelor mobile. Pe de altă parte, aproximativ 59% dintre tranzacțiile inițiate de femei au fost prin intermediul unui computer. Există explicații științifice pentru acest tip de comportament.

Sursa: XTB

Femeile sunt în mod natural mai precaute, au nevoie de mai multe informații pentru a lua decizii, inclusiv pentru a face o investiție. Ele se bazează pe analize aprofundate, folosind adesea diverse surse de informare. Realizarea tranzacțiilor prin intermediul aplicației desktop creează un sentiment de control și securitate mai mare asupra finanțelor proprii. Bărbații, în schimb, iau decizii mai rapid, au mai puțină răbdare și nu cer părerea nimănui. De aceea, dispozitivele mobile sunt aliatul lor”, explică Anna Szczepańska-Przekota, doctor la Universitatea de Tehnologie Koszalin, Polonia.

În privința tipului de acțiuni, în perioada 2020-2022, femeile au ales să investească în companiile mari de tehnologie. În acest interval, pe platforma XTB, femeile au cumpărat cu precădere acțiunile a trei companii americane: Palantir Technologies, Tesla și Apple.

Sursa: XTB

Totodată, datele fiecărei țări dintre cele opt luate în calcul pentru realizarea studiului și în care XTB este prezentă arată că sentimentul regional a fost puternic vizibil. În perioada discutată, CCC a fost cea mai populară companie în Polonia, CEZ în Republica Cehă, TechnipFMC în Franța și International Consolidated Airlines Group în Spania.

Femeile investitor câștigă teren 

Data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii, celebrează realizările femeilor și militează pentru egalitatea de drepturi. Prima atestare documentară a acestei sărbători a avut loc în 1911 în Austria, Danemarca, Germania și Elveția, când peste un milion de persoane s-au adunat pentru a susține drepturile femeilor. De-a lungul timpului, această zi a crescut în importanță pe măsură ce femeile au obținut dreptul de vot și alte drepturi sociale și economice. La nivel global, din 1990, asistăm la o îmbunătățire a indicelui inegalității de gen. Dar este inca loc de mai bine.

Când vine vorba de investiții, România are cea mai mică proporție de femei investitor, relevă sondajul eToro Retail Investor Beat. Din cei 500 de investitori chestionați, doar 33% sunt femei. Prin comparație, polonezii au 42%, cehii 37% și americanii 51% femei investitor. Și asta în contextul în care accesul la investiții în acțiuni locale și internaționale este foarte facil datorită evoluției platformelor online de investiții.

Dar nu a fost întotdeauna atât de ușor. În 1967 nu existau femei la Bursa din New York. Atunci, o femeie pe nume Muriel Siebert a vrut să cumpere un loc la bursă și, pentru a face acest lucru, a avut nevoie de un „susținător” bărbat. A fost refuzată de nouă ori înainte de a găsi un susținător dornic sa o ajute. În cele din urmă, și-a cumpărat un loc la NYSE, dar acest lucru a fost un eveniment singular pentru o lungă perioadă de timp. „Timp de zece ani am fost 1.365 de bărbați și cu mine”, a spus ea.

Acum, accesul la investiții este mai simplu decât în anii ‘70. Dar femeile din România sunt încă mai reticente decât bărbații să meargă pe această cale. Potrivit sondajului eToro Female Investor Beat, 19% dintre femeile chestionate consideră că cel mai greu lucru în investiții este să știi în ce să investești, 13% cred că este despre cum să începi, iar 15,6% cred că a găsi informații credibile este cel mai dificil lucru legat de investiții.

Pentru mai multe femei decât bărbați, principalul motiv de a începe să investească este securitatea financiară pe termen lung, în timp ce proporția se inversează atunci când vine vorba de completarea veniturilor, potrivit datelor eToro. Dacă ne uităm la perioada de deținere a investițiilor, 63% dintre femeile investitor chestionate au declarat că își păstrează activele timp de ani și chiar decenii.

În ceea ce privește principalele teme de investiții, atât femeile, cât și bărbații sunt atrași de criptoactive și de plățile digitale. Dar cele două sexe au teme de investiții diferite, bărbații preferând roboții și automatizarea, în timp ce femeile se uită la deglobalizare și la îmbătrânirea populației. Dacă ne uităm la clasele de active, pe lângă numerar, următorul activ în care investesc cel mai mare număr atât de femei, cât și de bărbați este cripto, urmat de obligațiuni, acțiuni locale și internaționale.

În cele din urmă, problema este cum să facem sa avem mai multe femei investitor? Sondajul eToro Female Investor Beat le-a adresat această întrebare, iar conștientizarea și educarea publicului cu privire la investiții pare să fie cheia. În România, 45% dintre respondente consideră că mai multe femei care vorbesc despre investiții vor ajuta femeile să intre în lumea piețelor financiare. O mare parte (58%) consideră că mai multe materiale  educaționale pe internet și în social media vor ajuta, de asemenea, în timp ce jumătate dintre ele cred că este nevoie de educație financiară în școli.

BestJobs: România e pe primul loc în UE la femei în roluri de conducere. Domeniile dominate de femei sunt Medicină, Educație, HR și Marketing

0

Abilitățile native și stabilitatea diferențiază profilul candidatului feminin de cel masculin pe piața locală a muncii. România e pe primul loc în UE la femei în roluri de conducere. Domeniile dominate de femei sunt Medicină, Educație, HR și Marketing.

Profilul candidatului feminin pe piața muncii se caracterizează prin prudență, așa cum arată datele platformei de recrutare online BestJobs, conform cărora femeile aplică la joburi unde gradul de potrivire este de peste 70%, în comparație cu bărbații care își asumă mai ușor riscuri. După salariu, pachetul de beneficii extrasalariale este considerat cel mai important criteriu din anunțul de angajare în ochii candidatelor, acestea urmărind preponderent stabilitatea locului de muncă. Alte beneficii pe care le caută la un job nou sunt flexibilitatea sau un grad ridicat de înțelegere din partea angajatorului, dar și proximitatea sediului față de domiciliu.

Aproape 54% dintre candidații BestJobs sunt femei. Cu toate acestea, rata de ocupare a forței de muncă este în continuare mai ridicată în rândul candidaților de gen masculin atât la nivel național, cât și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În România, ponderea femeilor din totalul persoanelor încadrate pe piața muncii este de 46,4%, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Mai mult, în luna decembrie 2022, rata șomajului pentru persoanele adulte (25-74 ani) a fost estimată la 4,4%  (4,1% în cazul femeilor şi 4,6% al bărbaților), potrivit datelor INS.

Un număr mai mare de femei lucrează în domenii sau departamente unde abilitățile interpersonale, empatia și grija față de ceilalți sunt esențiale, precum domeniul medical (poziții de asistenți medicali, medici, farmaciști), Resurse Umane și Educație (în special joburi de educatoare și poziții în învățământul primar), arată datele BestJobs. În anul școlar 2021-2022, rolul de cadru didactic în învățământul preuniversitar a fost deţinut în proporție de 82,4% de femei, așa cum 90% dintre asistenții medicali cu studii superioare în perioada 2010-2021 veneau tot din rândul populației feminine, după cum arată datele Institutului Național de Statistică. Alte domenii pentru care aplică preponderent femeile sunt Marketing & Comunicare, Suport Clienți sau alte poziții administrative, iar cele mai multe candidate de pe platformă au experiență și în domenii precum Vânzări, Producție/ Logistică, Management, Administrativ, Transport, Turism și Financiar/ Contabilitate.

Domeniile care sunt de obicei atribuite bărbaților, precum IT-ul, devin și ele din ce în ce mai interesante pentru femei. Potrivit Eurostat, România este printre țările fruntașe în privința procentului de femei în rândul IT-iștilor, ocupând locul al treilea în UE, cu 26,2% dintre specialiștii IT&C femei.

„La nivel european, există o dezbatere complexă despre împărțirea domeniilor profesionale în funcție de gen. Așa cum vedem și pe BestJobs, femeile au tendința naturală de a alege joburi stabile, flexibile și aproape de domiciliu sau remote, pentru că acest pachet le permite să se ocupe de responsabilitățile casnice sau parentale de care se simt răspunzătoare într-o mai mare măsură. În contrast, bărbații își permit mai ușor să petreacă ore peste program la birou și să lupte pentru promovare, chiar și cu prețul implicării mai reduse în activitățile gospodărești sau cu copiii. Aceste tipare de comportament duc la segregarea profesională și chiar dacă în prezent nu există limite referitor la ce poate realiza o femeie din punct de vedere profesional, lupta pentru avansarea în carieră este în continuare inegală. La toate aceste scenarii, se adaugă și abilitățile înnăscute care le pregătesc mai mult pe femei pentru joburi în educație, asistență medicală sau comunicare, și pe bărbați pentru domenii tehnice și mai competitive”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Nu în ultimul rând, creșterea este constantă în ceea ce privește egalitatea de gen în pozițiile de conducere. Mai exact, în 2012, proporția femeilor care dețineau roluri de management în companiile listate la bursă era de 30,5%, arată datele Institutului European pentru Egalitate de Gen, iar în 2021, România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană în privința prezenței feminine în pozițiile executive (34%). Cu toate acestea, femeile se confruntă în continuare cu inegalități la nivelul societății, generate de concediul de maternitate și de responsabilitățile casnice care ajung cel mai adesea în grija lor. Pentru toate #JoburileDeFemeie pe care le au pe lângă jobul de zi cu zi, BestJobs a lansat un manifest prin care aplaudă toate femeile pentru rolurile lor din fiecare zi, atât cele oficiale cât și cele neoficiale.

Femeile aplică într-o mai mare măsură pentru învățământul superior

La nivelul învățământului preuniversitar, ponderea este una echilibrată între femei și bărbați, arată datele INS. Pe măsură ce nivelul educațional crește, balanța se schimbă. Astfel, în anul universitar 2021-2022, 54,8% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 57,7% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi din învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată, sunt persoane de sex feminin.

 

Cushman & Wakefield Echinox: Piața industrială și de logistică se îndreaptă spre un stoc de 7 milioane de metri pătrați; București și regiunile Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest și Centru cumulează peste 90% din stoc

0

Piața industrială și de logistică a înregistrat un nou an record atât în ​​ceea ce privește cererea, cât și oferta, activitatea de dezvoltare concentrându-se în special în București-Ilfov și în regiunea de Vest, însă în ultimii ani a fost remarcată o diversificare a zonelor care au beneficiat de investiții în proiecte de spații de depozitare, diversificare impulsionată de cererea susținută mai ales de firmele de logistică și de cele de retail.

Stocul spațiilor industriale și logistice din România a ajuns la finalul anului trecut la 6,45 milioane de metri pătrați, mai mult de 90% dintre aceste spații fiind situate în București și în regiunile Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest și Centru, potrivit raportului Romania Industrial & Logistics Market, realizat de firma de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Regiunea București-Ilfov are în prezent un stoc de peste 3,24 milioane de metri pătrați de spații depozitare, având o pondere de peste 50% în stocul total, aceasta fiind urmată de regiunea de Vest (963.200 mp), Sud-Muntenia (640.400 mp), Nord-Vest (597.300 mp) și Centru (566.000 mp).

Cel mai puțin dezvoltate regiuni din punct de vedere al spațiilor industriale și logistice construite sunt Nord-Est și Sud-Est (~119.000 mp fiecare) și Sud-Vest Oltenia (200.800 mp), aceste zone fiind printre cele mai recente piețe țintite de dezvoltatori, aspect demonstrat de creșterea spectaculoasă a stocului începând cu anul 2019.

Potențialul acestor zone este ridicat, având în vedere că spațiile din proiectele dezvoltate au fost absorbite aproape integral, astfel că ratele de ocupare sunt de peste 95%.

De altfel, la nivelul întregii țări stocul este ocupat în proporție de aproximativ 95%, ceea ce arată pe de o parte cererea susținută, cerere care în ultimii 3 ani s-a ridicat la peste 3 milioane de metri pătrați, iar pe de altă parte, reflectă abordarea dezvoltatorilor de a construi mai puțin speculativ, și mai mult pe bază de contracte de preînchiriere.

Andrei Brinzea, Partner Land & Industrial Agency, Cushman & Wakefield (foto): „Ultimii trei ani au demonstrat atractivitatea pieței locale, atât din perspectiva chiriașilor, cât și din cea a dezvoltatorilor de spații industriale și logistice. Bucureștiul și regiunea de Vest răman principalele zone de interes, fiind cele mai importante huburi logistice din țară, însă ne bucurăm să vedem o diversificare a destinațiilor pentru noi investiții, astfel că în prezent toate regiunile geografice ale țării beneficiază de proiecte logistice moderne. Din punctul nostru de vedere, planurile de expansiune ale dezvoltatorilor vor continua și chiar se vor intensifica pe măsură ce rețeaua de autostrăzi se va extinde considerabil în zone fără astfel de construcții majore de infrastructură și ne referim aici în principal la A7 Ploiești-Siret sau A8 Târgu-Mureș – Iași.”

În 2022 au fost livrate spații noi cu o suprafață de 834.000 de metri pătrați, în timp ce pentru 2023 dezvoltatorii au anunțat proiecte noi cu o suprafață totală închiriabilă de peste 450.000 mp în toată România. Cu toate acestea, având în vedere dinamica activității de dezvoltare pe acest segment, oferta nouă din 2023 ar putea fi mai mare decât planurile anunțate de dezvoltatori la începutul anului.

În aceste circumstanțe, ținând cont ritmul dezvoltărilor din ultimii ani și de evoluția pozitivă a cererii, este de așteptat ca stocul spațiilor logistice și industriale din România să depășească pragul de 7 milioane de metri pătrați până la finalul acestui an.

Chiar dacă majorarea costurilor de dezvoltare și creșterea prețurilor energiei și a terenurilor au continuat să pună presiune asupra chiriilor solicitate de noile proiecte, nivelul de referință s-a menținut la 4,25 – 4,50 euro/mp/lună, prețul fiind stabilit în funcție de diverse criterii precum momentul ocupării, suprafață sau specificațiile tehnice.

În următoarele luni, ne așteptăm să vedem creșteri marginale ale chiriei, datorată abordărilor conservatoare ale dezvoltatorilor care construiesc proiecte mai puțin speculative și, de asemenea, datorită unei cereri consistente de spații noi. Piața ocupanților rămâne competitivă, și vedem totodată un interes din ce în ce mai mare pentru noi unități de producție.

Romania_Industrial _Logistics_Market_2023

 

Regiuni Livrari 2022

(mp)

Stoc Q4 2022

(mp)

In constructie

(mp)

Nord – Est 15.500 118.700 50.500
Sud- Est 19.000 118.900
Sud – Muntenia 31.800 640.400 2.500
Sud – Vest Oltenia 13.500 200.800 31.200
Vest 192.200 963.200 44.700
Nord – Vest 54.000 597.300 54.000
Centru 60.000 566.000 104.700
Bucuresti – Ilfov 448.200 3.241.000 164.900
TOTAL 834.200 6.446.300 452.500

 

InfoCons: Bomboanele oferite cadou de Ziua Femeii au până la 10 E-uri!

0

De 8 Martie cu siguranță vom cumpăra o cutie de bomboane pentru a oferi un cadou și a  celebra Ziua Femeii, iar în acest context,  InfoCons a realizat un studiu pe produsele  tip cutii cu bomboane (trufe, praline si bomboane cu ciocolată) ce se regăsesc pe piața din România. În total au fost analizate 126 de produse. 

Bomboană de ciocolată sau praline

– desemnează produsul de mărimea unei singure înghițituri, care constă din:

– ciocolata umpluta sau:

– un singur tip de ciocolată sau o combinație de ciocolate conform punctelor 3, 4, 5 sau 6 (ciocolata, Ciocolată cu lapte, Ciocolată cu lapte cu conținut ridicat de lapte sau Ciocolată albă) și alte substanțe comestibile, prevăzând ca ciocolata să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului.

Conform Directivei  2000/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman.

Denumirile de vânzare „ciocolată”, „ciocolată cu lapte” și „cuvertură de ciocolată” pot fi completate cu informații sau descrieri referitoare la criteriile de calitate care prevăd că produsul conține:

– în cazul ciocolatei, minimum 43 % din totalul de cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 26 % unt de cacao;

– în cazul ciocolatei cu lapte, minimum 30 % din totalul de cacao solidă uscată și minimum 18 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, lapte semi sau total smântânit, frișcă, sau din frișcă parțial sau total deshidratată, grăsime de lapte sau unt, inclusiv minimum 4,5 % grăsime din lapte;

– în cazul cuverturii de ciocolată, minimum 16 % cacao uscată degresată solidă

Ca urmare a centralizării și analizării informațiilor au rezultat urmatoarele :

Din punctul de vedere al numericului de aditivi alimentari acestia variaza intre 0 – 10 :

– 0.8 % din produse au 10 aditivi alimentari;

– 0.8 % din produse au 9 aditivi alimentari;

– 0.8% din produse au 8 aditivi alimentari ;

– 0.8% din produse au 7 aditivi alimentari;

– 4.8% din produse au 6 aditivi alimentari;

– 4 % din produse au 5 aditivi alimentari;

– 12% din produse au 4 aditivi alimentari;

– 12% din produse au 3 aditivi alimentari;

– 16 % din produse au 2 aditivi alimentari;

– 48% din produse au 1 aditiv alimentar;

Din punctul de vedere al tipurilor de aditivi alimentari regăsiți frecvent în produsele ce fac obiectul studiului:

– toate produsele ce au facut obiectul studiului au în componență lecitina (E 322 )

– 25.39% dintre produsele studiate au avut în componență Poliricinoleatul de poliglicerina (E 476);

– 18.25% dintre produsele studiate au avut în componență acidul citric (E 330 );

Din punctul de vedere al ingredientului principal :

– 70.63 % au ca prim ingredient zaharul;

– 7.93 % au ca prim ingredient ciocolata/ciocolata amaruie/ciocolata cu lapte /ciocolata neagra;

– 5.55 % au ca prim ingredient siropul de glucoza;

– 5.55 % au ca prim ingredient grasimile vegetale;

– 4.76 % au ca prim ingredient masa de cacao

– 2.38 % au ca prim ingredient crema de praline/ crema cu aroma .

Restul produselor au ca prim ingredient : fructele confiate, oua, lichior sau nuca de cocos.

ATENTIE! Ingredientele sunt in cantitate descrescătoare, primul fiind în cantitatea cea mai mare, iar ultimul în cantitatea cea mai mică!

Din punctul de vedere al continutului de substanta uscata de cacao:

– 39.68 % din produse mentioneaza cantitatea de substanta  uscata de cacao;

Cantitatea de substanta uscata de cacao variaza intre : 82 % – 23 %

Valoarea energetică variaza intre între 366 kcal și 637 kcal raportate la 100 grame de produs;

Cantitatea de grăsimi variază între 7.2 g și 53 g raportata la 100 grame de produs;

Cantitatea acizilor grași saturați este cuprinsă între 4.3 g și 40 g raportata la 100 grame de produs;

Cantitatea de zaharuri variază între 32g și 67.7g raportata la 100 grame de produs;

Cum poți afla toate informațiile de pe etichetele produselor într-o secundă?

Descarcă GRATUIT Aplicația InfoCons și află numericul de aditivi alimentari , cantitatea de zahăr , cantitatea de sare și numărul de calorii din produsele scanate . Dacă ești la cumpărături sau acasa , scanează eticheta produselor pe care vrei să le consumi , pentru a afla tot ce trebuie să știi despre produsele respective .

NN lansează în România NN Bootcamp, un program internațional de învățare accelerată și internship plătit pentru tinerii care îşi doresc o carieră în IT

0

NN, liderul pieței de asigurări de viață, susține tinerii talentați și pasionați de tehnologie să își dezvolte abilități și competențe digitale esențiale pentru o carieră în domeniul IT. Compania lansează astfel în România NN Bootcamp, un program internațional de învățare accelerată dedicat studenţilor şi proaspeților absolvenți, cu scopul pregătirii lor pentru obţinerea certificării Salesforce Administration. Prin această inițiativă, care se desfășoară în mai multe țări unde este prezent NN Group, compania urmărește să susțină dezvoltarea generațiilor viitoare de specialiști IT și să creeze oportunități profesionale pentru cei care vor să contribuie la accelerarea insurtech în România.

NN Bootcamp face parte din strategia amplă de transformare digitală a NN, ca parte a misiunii de a deveni asigurătorul digital al viitorului. Programul oferă entuziaștilor IT acces la training-uri cu mentori internaționali, prin care își pot dezvolta cunoştinţele și competențele tehnice, prin informații teoretice și teme practice, dar și prin implicarea într-un proiect real al companiei, cu aplicabilitate în peisajul actual din piața muncii IT.

„La NN, digitalizarea e o prioritate strategică, pentru că vrem să oferim mereu clienților o experiență digitală care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor. De aceea, investim în inițiative ample care să susțină inovația și dezvoltarea insurtech în România, atât la nivel operațional, cât și atunci când vine vorba de talente care vor să contribuie la această misiune. Prin NN Bootcamp, oferim tinerilor un program de învăţare accelerată, cu provocări reale, nu doar teoretice, într-un cadru internaţional susţinut de specialişti din NN. Candidații vor fi pregătiţi pentru susţinerea certificării de Salesforce Admin şi vor avea posibilitatea să obţină un job în cadrul echipei noastre”, spune Laura Uceanu(foto), Chief Information Officer la NN România.

NN Bootcamp se adresează studenților în ultimul an, masteranzilor sau proaspeților absolvenți din facultăți precum Politehnică, Cibernetică, Informatică, Matematică sau alte specializări tehnice, interesați să-și dezvolte o carieră în domeniul IT. Pentru a candida pentru un loc în NN Bootcamp, tinerii se pot înscrie pe parcursul lunii martie în baza CV-ului, demonstrând ulterior, în cadrul unei discuţii cu echipa de recrutare, performanțele academice, activitățile extracurriculare, abilitățile tehnice și eventuale experiențe profesionale.

NN își propune astfel să atragă tineri talentați în domeniul tehnologiei, cu abilități de comunicare și motivație să învețe și să se dezvolte alături de o echipă de profesioniști entuziaști. Prin tot ceea ce fac, specialiștii IT din cadrul companiei se dedică accelerării transformării digitale în asigurări, iar NN este locul unde fiecare angajat este încurajat să acționeze și are autonomie în luarea deciziilor, este susținut să fie mereu mai bun, să crească împreună cu echipa din care face parte și, mai ales, să facă o diferență.

Programul se va desfăşura pe parcursul a 12 săptămâni, perioadă în care tinerii selectați vor parcurge modulele online de învăţare și vor beneficia de sesiuni aplicate de mentorat susţinute de specialişti din grupul NN. De asemenea, tinerii vor experimenta modul de lucru într-un proiect real de business, se vor pregăti pentru susţinerea examenului de certificare Salesforce Admin și au posibilitatea să primească o ofertă de angajare în cadrul NN, în România sau pe plan internațional.

Agricultura ecologică în atenția structurilor asociative specializate la nivel regional

0

În ultima perioadă, respectiv în datele de 23  februarie și 4 martie a.c, s-au desfășurat la Craiova și Cluj Napoca, două conferințe importante dedicate agriculturii ecologice în context european vizând în special  provocările agriculturii ecologice în contextul noii politici agricole a Uniunii Europene. Organizate la inițiativa  unor organizații regionale de profil, respectiv Bio Oltenia și Bioterra, acestea au reunit importanți factori implicați  în acest domeniu, respectiv mediul universitar, clustere și organizații ale fermierilor, dar și factori de decizie politică și administrativă care au fixat viitoarele coordonate de dezvoltare a acestui domeniu. Conferințele s-au desfășurat la sediul universităților din Craiova și Cluj Napoca (UASMV), conferința de la Cluj având și un pronunțat caracter internațional.

Printre participanți, la Craiova, s-au numărat experți și specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ADR Sud Vest Oltenia, Consorțiul de Clustere Inter-Bio, CRFIR Sud Vest Oltenia, Universitatea din Craiova, Camera de Comerț și Industrie Dolj, Direcțiile pentru Agricultură județene din Regiune, IPA SA Craiova, Mișcarea Română de Calitate, Clubul Fermierilor Români.

De asemenea, în cadrul conferinței internaționale de la Cluj Napoca  au participat:  Hunor Kelemen – vicepremier al României, Serghei Minasyan – ambasadorul Armeniei în România, europarlamentarii Iuliu Winkler și Daniel Buda, Antal Szabolc Barabasi – secretat de stat MADR, Lorand Fulop – secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cornel Cătoi – rectorul USAMV Cluj, Miklos Nagy – președinte Bioterra precum și fermieri din România, Ungaria, Slovacia, Serbia și Armenia.

La ambele conferințe Universitatea Spiru Haret a fost reprezentantă de dl. Costin Lianu, prorector și președinte al Asociației și consorțiului de clustere Inter-Bio,  din care fac parte atât Bio Oltenia cât și Bioterra.

„Un numitor comun al ambelor conferințe este preocuparea atât a structurilor asociative cât și a mediului academic de a  oferi soluții la provocările cu care se confruntă fermierii ecologici. S-a dezbătut planul de acțiune în domeniu, constatându-se ca în prezent nu există formulate decât anume obiective fără a se indica instrumente naționale de sprijin, altele decât regimul de subvenții. Am remarcat, de asemenea, că  la Cluj Napoca  a fost prezent ministrul de resort din Ungaria prezentând un plan mult mai ambițios în domeniu decât al nostru. Ungaria are o țintă de conversie a suprafețelor  agricole în regim ecologic de 10% din suprafață  până în anul  2030, față de mult mai modesta țintă a României de 5,8%. Se vorbește de caravane prin țară privind planul strategic național în domeniu agricol dar planul de acțiune în domeniul agriculturii ecologice pare a fi neglijat. Nu știm dacă elemente esențiale din plan, precum procesarea în țară, educarea consumatorilor, dezvoltarea unui sistem de cunoștințe și informații în domeniul-AKIS ecologic, finanțarea cercetării, dezvoltarea achizițiilor publice verzi, etc sunt clare ca indicatori și finanțări. Pe de alte parte mulți fermieri s-au plâns că la subvențiile cuvenite sunt  întârzieri de plată”, a declarat conf.univ. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio și prorector USH.

Universitatea Spiru Haret și Inter-Bio desfășoară în prezent mai multe proiecte cu finanțare europeană în programele Horizon Europe, Digital European Program și COSME dedicate fermierilor și procesatorilor în regim ecologic și agro-ecologic (OrganicTarget4Eu, Agroecology-Transect, WeH si Prosme-EEN) fiind printre cele mai dedicate centre academice și de cercetare din țară în acest domeniu. În plus, universitatea Spiru Haret sprijină concomitent mișcarea One Health, o singura sănătate, fiind membră activă a asociației cu același nume precum și al clusterului AngioNET dedicat zonei medicale.

„Suntem preocupați de unirea eforturilor mișcării fermierilor ecologici cu lumea medicală  fiind convinși că prin aceste sinergii contribuim la creșterea educației românilor în vederea prevenirii bolilor și a consumului sănătos de alimente” a adăugat Costin Lianu.

UNbreakable România deschide perioada de înscrieri la ediția din 2023 a celui mai complex program național de educație în securitate cibernetică pentru liceeni și studenți

0

Bit Sentinel, companie specializată în servicii de securitate cibernetică, și Orange România lansează înscrierile pentru a șasea ediție a UNbreakable România, un program național complex pentru stimularea și dezvoltarea cunoștințelor de securitate cibernetică în rândul liceenilor și studenților pasionați de hacking etic. Tinerii dornici să-și testeze sau să-și dezvolte aptitudinile informatice se pot înscrie la UNbreakable România 2023 începând cu 6 martie. 

UNbreakable are un rol esențial în dezvoltarea viitoarei generații de experți în domeniu, în contextul în care deficitul de forță de muncă în IT și mai ales în zona de securitate cibernetică a crescut în ultimii ani peste tot în lume. Decalajul global al forței de muncă în acest domeniu este astfel estimat la aproximativ 3,4 milioane de profesioniști, conform studiului CyberSecurity Workforce realizat de (ISC)² în 2022. Astfel, programul UNbreakable își propune să susțină tinerii pasionați de securitate cibernetică să-și consolideze cunoștințele și să fie aliniați la nevoile și cerințele industriei.

„Deși observăm o maturizare a pieţei din România în ceea ce privește securitatea cibernetică, pe fondul intensificării criminalității informatice, dar și a creșterii complexității și a îmbunătățirii calității serviciilor oferite companiilor, deficitul de specialiști rămâne o provocare. La Bit Sentinel, luăm foarte în serios dezvoltarea comunității de experți în domeniul securității și știm că primul pas este să încurajăm educația în acest domeniu, iar apoi să stimulăm colaborarea între mediile public, privat și academic. Programul anual UNbreakable este modul nostru de a contribui la educarea generațiilor viitoare de specialiști în securitate informatică, ce au un rol atât de important pentru o lume informațională sigură, atât pentru afaceri, cât și pentru clienți”, a declarat Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel.

UNbreakable România este organizat de Bit Sentinel în colaborare cu Orange România, care va promova programul în ecosistemul universităților partenere unde este activă de peste 20 de ani prin Orange Educational Program, și se va desfășura pe platforma tehnică educațională CyberEDU.ro. În acest an, UNbreakable este de asemenea susținut și de Cegeka România.

La UNbreakable România 2023 sunt așteptați peste 800 de participanți

Edițiile anterioare au atras aproximativ 3.000 de participanți din rândul tinerilor interesați de o carieră în domeniul securității datelor și au deschis oportunități de colaborare cu zeci de universități și sute de licee din toată țara. Pentru ediția din acest an, Bit Sentinel se așteaptă la un număr de peste 800 de de participanți. În cadrul programului, tinerii parcurg resurse teoretice și rezolvă exerciții inspirate din situații reale, aliniate la standardele și nevoile industriei, pentru ca noua generație de experți să fie pregătită pentru viitor și pentru cerințele de pe piața muncii. În plus, ei vor beneficia de o analiză aprofundată a aptitudinilor dovedite în timpul competițiilor, după criterii relevante pentru industrie.

Pe lângă tot sprijinul informațional și educativ, ediția UNbreakable din 2023 încurajează participarea și competiția incluzivă, astfel că primii 3 câștigători și primele 3 câștigătoare ale concursului individual se vor califica automat în finala Romanian Cyber Security Challenge – RoCSC 2023. Finaliștii RoCSC 2023 vor avea parte de recunoaștere națională, ceea ce le va oferi avantaj ulterior, pe piața muncii, și vor putea face parte din echipa națională care va reprezenta România în Campionatul European de Securitate Cibernetică din acest an.

„Suntem bucuroși să susținem UNbreakable România și pentru edițiile și evenimentele din 2023. Educația în securitatea cibernetică necesită consecvență atât de partea elevilor și a studenților ce participă în competiție dar – în egală măsură – de partea organizatorilor ce susțin formarea continuă în acest domeniu, al securității cibernetice, ce se consolidează într-o postură esențială pentru majoritatea business-urilor din România, mai ales în contextul creșterii amenințărilor informatice și digitalizării rapide în rândul companiilor și a instituțiilor naționale. UNbreakable România a dat rezultate încă de la prima ediție, din primul sezon. A captivat imaginația și priceperea participanților, a creat tracțiune prin competitivitatea în rândul elevilor și a studenților și a continuat să crească până în prezent când este CTF-ul național „de-facto”. La Orange rămânem implicați și aproape de performanța tinerilor din UNbreakable și le dorim succes”, a completat Ioan Constantin, Cyber Security Expert în cadrul Orange România.

Înscrierea pentru liceeni și studenți la UNbreakable România 2023 este gratuită pe site-ul oficial, începând cu data de 6 martie. Programul ediției este gândit să acopere toate nevoile de studiu și competiție. Astfel, după înscriere, participanții intră într-o etapă de pregătire și antrenament (3 aprilie – 4 mai), ce implică analizarea resurselor teoretice, rezolvarea exercițiilor practice de pe platforma CyberEDU și sprijin din partea mentorilor, care vin din rândul foștilor finaliști ai competiției sau al experților din domeniu, cadre universitare sau profesori. Mentorii înscriși în program vor fi alături de tineri pe tot parcursul etapelor, organizând webinarii care vizează dezvoltarea abilităților tehnice și soft. Ulterior, participanții își vor testa abilitățile dobândite în competiția individuală (5-7 mai) și apoi în competiția pe echipe (19-21 mai), confruntându-se cu situații realiste, atât de colaborare, cât și de rezolvare a exercițiilor.

Provocarea rezilienței cibernetice este o prezență constantă în orice mediu de business astăzi, iar specialiștii în securitate cibernetică joacă un rol esențial în protejarea sistemelor informaționale ale unei companii, prin urmărirea îndeaproape a riscurilor specifice care amenință ecosistemul IT al organizației. UNbreakable creează o oportunitate unică pentru participanți de a dobândi abilități valoroase și o înțelegere a situațiilor concrete printr-o combinație echilibrată de activități practice, mentorat și simulări realiste, care pot facilita o gamă largă de perspective pentru carieră. Oferind servicii end-to-end, ne dorim să putem ajuta viitorii profesioniști să-și desăvârșească aptitudinile și să-și atingă întregul potențial. Ne bucurăm că Cegeka își unește forțele cu acest program inovator și facem eforturi să asigurăm o atmosferă de învățare prietenoasă și de susținere, care încurajează colaborarea între tinerii studenți, precum și dezvoltarea lor. Alături de specialiștii potriviți și cu un plan clar, totul este posibil”, a încheiat Alexandru Andone, Director EDC Infrastructure în cadrul Cegeka.

Participarea la UNbreakable le oferă tinerilor care vor să se angajeze în acest domeniu beneficiul de a avea contact cu situații reale din industrie, dar și recunoaștere pentru talentul lor. În cadrul acestui program educațional, participanții își dezvoltă aptitudini noi, rafinează cunoștințe deja existente sau acumulează informații noi. Totodată, au ocazia să-și testeze abilitățile într-un mediu competitiv și motivant, care încurajează colaborarea și schimbul de experiență.

Calendarul complet al activităților UNbreakable România 2023 este disponibil aici.

Binance își reînnoiește angajamentul de a sprijini femeile din tehnologie, planifică acțiuni dedicate în România

0

Înainte de Ziua Internațională a Femeii, Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume, își reînnoiește angajamentul de a crește numărul de femei active și angajate în Web3. Prin inițiative de educație și mentorat axate pe femei, Binance a investit, până în prezent, peste 2 milioane de dolari pentru a sprijini femeile din peste 10 țări din întreaga lume și va spori aceste eforturi în anul următor, inclusiv prin acțiuni dedicate femeilor din România active în Web3.

Binance se angajează să creeze și să finanțeze
educația Web3 pentru femei

Binance Charity a donat 2 milioane de dolari pentru a finanța peste 36.000 de burse Web3 dedicate femeilor în 2022 și va continua să finanțeze cursuri, programe și burse în 2023, cu accent pe femei și comunitățile subreprezentate. Având în vedere că femeile reprezintă doar 37% dintre deținătorii de criptomonede, educația este cheia pentru a da mai multora dintre ele puterea să se alăture industriei.

„Ne angajăm să sprijinim femeile în Web3 și avem un plan de parcurs cu acțiuni dedicate României, care vizează educația, precum și susținerea acestui segment extrem de entuziast și important. Vom face pași importanți în acest domeniu, pe parcursul anului 2023”, declară Ilie Pușcaș, Binance Country Manager.

Bursele din 2022 pentru a studia blockchain și cursuri legate de cripto la universități, școli și organizații nonprofit au fost acordate femeilor din Germania, Nigeria, Kenya, Brazilia, Franța, Africa de Sud, Australia și Ucraina. Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Binance Charity va face și o donație suplimentară de 100.000 USD Agenției pentru Inovare și Tehnologie din Georgia (GITA), pentru a sprijini educația și formarea web3 pentru femei. Academia Binance va oferi conținut educațional pentru cursurile GITA web3.

Binance se angajează să crească reprezentarea feminină în rândul forței de muncă.

Binance a fost co-fondată în 2017 de Yi He, iar companie este una dintre puținele entități active în cripto fondate de o femeie. Mai puțin de 5% dintre fondatorii companiilor cripto de top sunt femei. În 2022, numărul companiilor de criptomonede fondate de femei era de aproximativ 292, din peste 10.000 de companii.

Pentru a aborda în continuare decalajul de gen, Binance a creat primele sale programe oficiale de stagiu și absolvenți, care oferă acces la cariere în cripto pentru talente diverse, indiferent de gen. Compania oferă, de asemenea, îndrumare și consiliere în carieră femeilor prin programe de mentorat dedicate lor, ateliere de lucru pentru talente, cursuri educaționale și discursuri pentru a împărtăși experiența industriei și perspectivele despre accesul la o carieră în Web3.

„Fiind una dintre puținele femei lideri din industrie, cred că avem o misiune, prin Binance Charity și Binance Academy, de a ajuta mai multe femei să înțeleagă tehnologia web3 și blockchain. Programele noastre de educație și stagiu urmăresc să împuternicească tinerele cu setul de cunoștințe și abilități necesare pentru a deveni cu adevărat disruptor”, a declarat Yi He, co-fondator și director de marketing al Binance. „Credem că oricine are idei poate schimba lumea, indiferent de gen. Sperăm că aceste angajamente vor avea ca rezultat mai multe femei în prima linie a inovației și vor aduce schimbarea în industria noastră.”

PwC Women in Work Index: Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au redus ușor anul trecut, dar progresul înregistrat înainte de pandemie nu a fost încă recuperat. Va fi nevoie de peste o jumătate de secol pentru a reduce decalajul salarial

0

 

Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au redus ușor anul trecut, în principal datorită creșterii ratei de participare a femeilor la forța de muncă și a unei scăderi ușoare a șomajului. Totuși, evoluția nu a fost suficientă pentru a recupera vârful înregistrat înainte de pandemie, potrivit raportului PwC „Women in Work Index”, care analizează piața muncii din 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Indicele „Women in Work” realizat de PwC a crescut anul trecut cu 1,1 puncte, ajungând la 65,5 puncte, după ce rata de participare a femeilor pe piața forței de muncă a crescut cu 1,3 puncte procentuale, la 70,8%, iar rata șomajului a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, la 6,4%. Raportul notează însă că o îmbunătățire similară a fost înregistrată și de rata de ocupare în rândul bărbaților, ceea ce sugerează că, mai degrabă decât orice avans spre egalitatea de gen, creșterea indicelui a fost un semn al unei evoluții pozitive la nivel macroeconomic și al redresării pieței muncii post pandemie.

Luxemburg ocupă primul loc în topul țărilor cu cel mai mare progres pe piața muncii pentru femei, urmat de Noua Zeelandă și Slovenia.

În schimb, decalajul salarial dintre femei și bărbați a crescut cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 13,8%, iar opt țări analizate în Index au acum diferențe de remunerare mai mari decât înainte de pandemie, respectiv Slovenia, Noua Zeelandă, Estonia, Portugalia, Germania, Italia, Israel și Elveția. ”Penalizarea maternității” este în prezent cel mai important factor care determină diferențele salariale între femei și bărbați. În ritmul actual, va fi nevoie de peste o jumătate de secol pentru a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați.

Potrivit datelor OECD, se observă o scădere cu 60% a veniturilor pentru mame în comparație cu tații în primii 10 ani de la nașterea primului copil (măsurată în șase țări OCDE) și, în sens mai larg, în soldurile mai mici ale pensiilor și economiilor pentru pensie ale femeilor la sfârșitul vieții lor profesionale.

„Angajatorii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a construi o cultură echilibrată la locul de muncă, în care femeile să se simtă la fel de implicate ca și bărbații, să fie recompensate în mod echitabil și să aibă un sentiment de autonomie și de apartenență la locul de muncă. Acest lucru va avea un dublul beneficiu: de a crea încredere în întreaga organizație și de a sprijini promovarea femeilor”, a declarat Bob Moritz, președintele PwC Global.

Indicele Global Empowerment realizat de PwC arată că cei mai importanți patru factori de valorizare la locul de muncă pentru femei sunt, de asemenea, și cei mai importanți patru factori pe care femeile îi iau în considerare atunci când decid să facă schimbări în carieră, respectiv remunerarea echitabilă (72%), realizarea profesională (69%), un loc de muncă unde pot fi cu adevărat ele însele (67%) și o echipă care se preocupă de bunăstarea lor (61%).

Potrivit analizei PwC, sunt necesare acțiuni politice eficiente pentru a obține o mai mare egalitate de gen la nivel mondial, precum dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, pentru a contribui la reducerea presiunii asupra mamelor și a familiilor.

MyCar Assistant, cel mai complex asistent digital auto din România, a depășit 50.000 de vehicule înscrise în aplicație 

0

MyCar Assistant, aplicația românească concepută ca un asistent digital auto complex, care răspunde la toate nevoile proprietarilor de mașini, a încheiat 2022 cu peste 50.000 de vehicule înscrise în platformă, iar pentru 2023 își propune extinderea rețelei de parteneri, atragerea de noi investiții și are în plan să ajungă la un număr de 200.000 de automobile în aplicație.  

Creată pentru a veni în sprijinul șoferilor, ca o aplicație mobilă de gestiune a datelor scadente pentru mașini personale și flote, MyCar Assistant centralizează cele mai importante documente și obiecte, cum ar fi RCA, ITP, Rovinieta, sau extinctorul, trusa medicală și până la 100 de tipuri de notificări, astfel încât șoferii să fie informați din timp de statusul acestora, economisind astfel atât timp, cât și bani, prin evitarea potențialelor amenzi. Anul trecut, compania a atras noi investiții și a lansat o nouă versiune a aplicației, cu funcționalități ce permit utilizatorilor o experiență îmbunătățită.

Am reușit să avem în 2022 o creștere organică, de aproximativ 10% lunar a numărului de vehicule care sunt înregistrate în aplicație. De asemenea, am încheiat noi parteneriate care ne permit să venim și mai mult în sprijinul clienților noștri. De exemplu, cu ajutorul MyCar Assistant, prin parteneriatul încheiat cu Autonom Assistance, aceștia au acum posibilitatea de a solicita o platformă de tractare oriunde în țară, la un singur click distanță. Tot direct din aplicație, prin parteneriatul cu Ritter Broker, șoferii pot obține asigurarea RCA, urmând ca, în curând, să implementăm o funcție care permite eliberarea acesteia în mai puțin de un minut, totul pentru a ușura și eficientiza cât mai mult posibil administrarea unui autoturism”, a declarat Cristian Astaloș, fondator MyCar Assistant.

În topul orașelor cu cei mai mulți utilizatori sunt București, Cluj, Constanța, Timișoara și Brașov. Printre principalele funcționalități folosite de utilizatori în 2022, se numără verificarea notificărilor primite constant în aplicație, rapoartele cu situația generală a documentelor și a vehiculelor, evidența istoricului de mentenanță, situația asigurării RCA, administrarea șoferilor unei flote, administrarea daunelor, asistența privind starea vehiculelor sau evidența cheltuielilor. Odată cu dezvoltarea proceselor curente, fondatorii se așteaptă ca cea mai mare creștere în utilizare în 2023 să fie înregistrată pentru funcțiile de obținere a asigurării RCA, administrare daune sau asset management.

Din cele peste 50.000 de vehicule înscrise în platformă, 38.000 sunt deținute de persoane fizice, în timp ce 12.000 fac parte din flote administrate pentru segmentul corporate. Pentru 2023, MyCar Assistant se așteaptă la o creștere de până la 150.000 de autovehicule înscrise de utilizatori persoane fizice și 50.000 deținute de companii. Totodată, tot pentru anul acesta, își propune să își extindă activitatea și pe plan internațional, alegând ca primă piață externă Republica Moldova, urmând ca, până la finalul lui 2023 aplicația să fie disponibilă și în alte 5 țări.

Aplicația a atras deja zeci de clienți importanți și din zona corporate, printre aceștia numărându-se jucători din transport, servicii auto, construcții, IT, retail sau industria medicală, cu o medie de 50-60 de automobile per flotă. Gestionarea flotelor se realizează extrem de facil, iar șoferii pot adăuga direct în aplicație orice problemă a mașinii, ceea ce oferă un control absolut și o imagine de ansamblu pentru fiecare administrator de flotă.

MyCar Assistant este o aplicație gratuită pentru persoanele fizice, dar și pentru companii până la un număr de 5 autovehicule înregistrate și este disponibilă pentru descărcare din App Store, Google Play sau prin aplicația Web pentru laptop-uri sau tablete.