Acasă Blog Pagina 177

Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii

_________________

Autori: Răzvan Brătilă, Avocat, Băncilă Diaconu și Asociații
Emanuel Băncilă, coordonator Controverse și Inspecții fiscale,
Băncilă Diaconu și Asociații (foto)

Nu de puține ori, în cadrul inspecțiilor fiscale sunt stabilite atât obligații fiscale suplimentare în sarcina contribuabililor, dar sunt aplicate şi amenzi contravenționale, pentru neîndeplinirea unor obligații declarative sau de plată. Este, însă, legală amendarea contribuabililor, mai ales în condițiile în care există un interval mare de timp (câțiva ani) între momentul neîndeplinirii obligațiilor și aplicarea amenzii? Ce pot face contribuabilii?

Într-un exemplu recent, un operator economic a fost amendat contravențional în urma unei inspecții fiscale cu privire la perioada 2015 – 2018, pentru nedeclararea și neplata impozitului aferent veniturilor obținute de nerezidenți. Este legală amenda primită?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie avute în vedere două aspecte esențiale: dacă există un termen legal în cadrul căruia contribuabilul avea obligația de a îndeplini respectiva obligație și dacă au trecut mai mult de 6 luni de la împlinirea acestui termen. Dacă răspunsul la cele două întrebări este „da”, atunci dreptul organelor de inspecție fiscală de a amenda contravențional contribuabilul este prescris, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

Baza legală pentru aplicarea amenzilor contravenționale în materie fiscală se regăsește în Titlul XI al Codului de procedură fiscală. De exemplu, potrivit articolului 336 din Codul de procedură fiscală, reprezintă contravenție fapta de neîndeplinire la termen a obligațiilor declarative prevăzute de lege, fapta de nereținere de către plătitorii obligațiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, sau fapta de neraportare a aranjamentelor transfrontaliere. În plus, cuantumul amenzilor contravenționale nu este deloc neglijabil, el fiind situat între 1.000 lei și 100.000 lei. 

Sancționarea contravențională în materie fiscală nu urmează un regim special, ci se supune acelorași reguli generale reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Acestea prevăd că dreptul aplicării amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, în cazul contravențiilor care se săvârșesc dintr-o dată (i.e. instantanee), respectiv în termen de 6 luni de la data încetării săvârșirii contravențiilor în cazul contravențiilor continue (i.e. contravențiile care durează în timp).

Atunci când contribuabilul nu și-a îndeplinit, spre exemplu, obligația de a reține la sursă un anumit impozit, este esențial de reținut că nu ne aflăm în prezența unei contravenții continue, ci în prezența unei contravenții instantanee. Mai exact, fapta s-a epuizat atunci când s-a împlinit termenul legal până la care contribuabilul trebuia să declare și să rețină impozitul la sursă, de la acest moment curgând termenul de prescripție de 6 luni.

În exemplul nostru, legea prevedea că impozitul datorat de nerezidenți se declară și se plătește în luna următoare celei în care s-a plătit venitul, respectiv pentru luna ianuarie, până la data de 25 februarie 2015, pentru luna februarie 2015, până la data de 25 martie 2015 ș.a.m.d. Astfel curge un termen de prescripție de 6 luni pentru fiecare lună în parte, de la data de 25 a lunii următoare celei în care era datorat venitul. Prin urmare, la sfârșitul anului 2021, când contribuabilul a fost sancționat contravențional, intervenise deja prescripția extinctivă cu privire la posibilitatea de a aplica amenda pentru toată perioada în discuție.

Cu alte cuvinte, dacă au trecut 6 luni de la momentul la care contribuabilul trebuia să își îndeplinească obligația legală (lunară, semestrială, anuală etc.), acesta nu mai poate fi amendat, întrucât, așa cum arătam, depășirea termenului legal este echivalent cu stingerea dreptului organului de control de a amenda contribuabilul. 

De asemenea, este irelevant momentul la care organele fiscale au constatat neîndeplinirea obligației legale de către contribuabil. Să presupunem că neîndeplinirea obligației fiscale a fost constatată cu ocazia inspecției fiscale, care, de regulă, verifică legalitatea și conformitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale în urmă cu cel mult 5 ani (i.e. termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale). Însă, termenul până la care poate fi amendat contravențional contribuabilul rămâne cel de 6 luni de la data neîndeplinirii obligației sale și nu este suspendat ca urmare a efectuării inspecției fiscale. 

În consecință, recomandăm contribuabililor ca, în momentul în care sunt amendați în urma unei inspecții fiscale, să analizeze împreună cu specialiștii în domeniu dacă respectiva amendă este legală, mai ales din perspectiva momentului la care s-a săvârșit presupusa faptă contravențională.

Dosarul prețurilor de transfer trebuie temeinic fundamentat. Dacă totuși greșesc, mai pot contribuabilii face ceva după ce l-au prezentat echipei de control?

_________________

Daniela Dinu, Director PwC România
Mihail Boian, Partener D&B David și Baias (foto)

Jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) invalidează anumite practici nelegale ale ANAF des întâlnite în inspecțiile de prețuri de transfer. În esență ÎCCJ a statuat că modificarea sau înlocuirea studiilor de comparabilitate întocmite în mod legal și complet de contribuabili este nelegală, iar organele fiscale nu sunt îndreptățite să refacă un dosar al prețurilor de transfer corect întocmit. Am prezentat soluția ÎCCJ în acest articol

Astfel, dincolo de aspecte de ordin formal pe care trebuie să le bifeze un dosar al prețurilor de transfer, fundamentarea temeinică a analizei de comparabilitate este esențială pentru efectuarea unui dosar care să fie apoi susținut într-o manieră credibilă și justificată în fața echipei de inspecție fiscală. 

Totuși, ce se întâmplă dacă contribuabilul greșește și își întemeiază analiza pe date și informații eronate sau dacă acestea, deși corect identificate, au fost în mod greșit interpretate și reflectate în cuprinsul dosarelor de prețuri de transfer pe care acesta le-a transmis echipei de inspecție fiscală? Mai are contribuabilul la îndemână instrumente de corecție sau ajustarea de prețuri de transfer este ca și realizată?

Trebuie spus, în primul rând, că într-un asemenea scenariu suntem deja pe tărâmul răului deja înfăptuit, acesta fiind și motivul pentru care, în mod cert, accentul trebuie să cadă pe diligența maximă a contribuabililor în pregătirea analizelor de comparabilitate înainte de începerea inspecțiilor fiscale.

Totuși, chiar și într-o asemenea ipoteză, legea procedurală fiscală oferă o serie de soluții pentru a iniția discuții cu echipa de inspecție fiscală și a determina într-o manieră corectă nivelul prețurilor de transfer practicate în tranzacțiile intra-grup.

Astfel, într-un caz întâlnit în practica recentă, compania supusă inspecției fiscale a pus la dispoziția organelor de control documentația de prețuri de transfer completă, inclusiv studiul de comparabilitate întocmit ținând cont de criteriile calitative și cantitative relevante prin raportare la profilul său funcțional si de risc. Compania a întocmit o analiză a funcțiilor, riscurilor și activelor ca parte a tranzacțiilor intra-grup, evidențiind faptic și documentar că acesta a acționat în perioada analizată ca un simplu procesator / prestator de servicii de fabricație. 

În urma analizării dosarului prețurilor de transfer, organele fiscale nu au criticat în vreun fel studiul de comparabilitate pregătit de companie, ci au adus însă la cunoștința acesteia că este necesară reîncadrarea profilului funcțional în producător pe bază de contract. A fost păstrată metoda folosită de contribuabil, respectiv metoda marjei nete, dar și folosirea indicatorului de profitabilitate luat în considerare pentru studiile de analiză comparativă, respectiv rata rentabilității costurilor din exploatare totale. In același timp, odată reîncadrat profilul funcțional, organele fiscale au procedat la ajustarea indicatorului de profitabilitate al companiei, prin includerea unor cheltuieli din categoria cheltuielile de exploatare, apreciind că societatea a majorat artificial profitul din exploatare aferent activității derulate în beneficiul entităților sale afiliate, pentru a se încadra în intervalul intercuartilic de piață. O atare analiză a condus la un nivel considerabil de ajustări de prețuri de transfer care a fost comunicat de echipa de inspecție fiscală în timpul controlului. 

Aceste constatări preliminare ale echipei de inspecție fiscală au determinat compania să reviziteze dosarul prețurilor de transfer întocmit și, dincolo de aspectele ce țin de recalificarea profilului funcțional, compania a semnalat necesitatea refacerii studiului de comparabilitate în vederea reflectării noului profil funcțional de producător pe bază de contract/la comandă. 

Aceasta întrucât studiul de comparabilitate inițial pregătit de contribuabil nu mai reflectă nivelul de profitabilitate specific unei companii independente implicate în activități de producție contractată, care ar fi devenit relevante după reîncadrarea profilului funcțional.

Din perspectivă tehnică, reîncadrarea profilului funcțional și de risc trebuie urmată în mod obligatoriu de ajustarea corespunzătoare a analizei economice, în speță, a studiului de comparabilitate realizat cu scopul de a determina nivelul de piață al remunerației aferente. Aceasta deoarece strategia de căutare utilizată într-un astfel de studiu, respectiv criteriile de selecție cantitative și calitative utilizate sunt direct corelate cu profilul funcțional și de risc al părții testate, ele având rolul de a identifica un set de comparabile independente cu un profil funcțional și de risc cât mai apropiat de cel al părții testate. Astfel, pentru a reflecta într-o manieră justă și corectă o potențială reîncadrare de profil funcțional și de risc din partea organelor fiscale, acestea trebuie să reflecte consistent respectivă abordare și în zona analizei economice.

Din această perspectivă, Societatea a procedat la efectuarea unui nou studiu de comparabilitate, prin aplicarea unor filtre cantitative și calitative relevante și suficiente pentru identificarea unor producători pe bază de contract, pe care apoi l-a prezentat echipei de inspecție fiscală în vederea stabilirii corecte a situației de fapt în cadrul inspecției fiscale, odată cu evaluarea impactului modificării premisei inițiale referitoare la profilul funcțional reîncadrat pe calea proiectului de raport de inspecție fiscală. 

Ca urmare a acestor noi argumente și explicații aduse de contribuabil, echipa de inspecție fiscală a sesizat, într-o manieră corectă și în linie cu rolul activ ce caracterizează activitatea inspecției fiscale, necesitatea adaptării și ajustării corespunzătoare a studiului de comparabilitate prezentat inițial de contribuabil, astfel încât, urmare a refacerii acestuia în vederea determinării nivelului prețului de piață, au fost stabilite prin actul final de impunere ajustări de prețuri de transfer semnificativ mai mici în sarcina contribuabilului.

Speța de mai sus este dovada cât se poate de clară că și în materia prețurilor de transfer, greșelile contribuabililor, chiar dacă ar trebui evitate, nu ar trebui să se transforme într-o formă de sancționare a acestora, într-o aplicare corectă și conformă a principiului bunei colaborări dintre contribuabili și organele fiscale, dar și a principiului legalității care guvernează administrarea fiscală. Astfel, chiar și atunci când identifică o eroare, inspectorii fiscali trebuie să parcurgă în mod consistent și complet pașii prevăzuți de lege pentru a o corecta și evidenția în mod corespunzător impactul propriilor constatări asupra restului analizei de comparabilitate și a valorii ajustării finale de prețuri de transfer, cum ar fi în prezenta speță – reîncadrarea profilului funcțional. O importanță deosebită o reprezintă, desigur, și momentul identificării greșelii, caracterul ei și, mai ales, coordonarea pașilor de urmat pentru îndreptarea acesteia într-o manieră transparentă și cu implicarea și concursul echipei de inspecție fiscală care, în definitiv, este cea care decide cu privire la respectarea principiului valorii de piață în cadrul controlului fiscal.

Sondaj eToro: Conflictul internațional devine cel mai mare risc pentru investitorii individuali din România

0

Conflictele internaționale au urcat pe primul loc pe lista de riscuri a investitorilor individuali, depășind inflația, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat un șoc pe piețele financiare globale.

Potrivit ultimului sondaj Retail Investor Beat* al rețelei sociale de investiții eToro, 57% dintre investitorii individuali din România văd în conflictul internațional  cel mai mare risc extern pentru investițiile lor, în creștere de la 24% în trimestrul patru din 2021.

Aproape jumatate (48%) dintre investitori rămân îngrijorați de impactul inflației asupra investițiilor, urmat de starea economiei globale (47%), a economiei românești (34%) și de creșterea ratelor dobânzilor (19%).

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, comentează: „Evenimentele tragice din Ucraina reprezintă o triplă lovitură pentru investitori, o combinație toxică între incertitudinea accentuată de pe piață, inflația ridicată din cauza creșterii prețurilor la mărfuri și o creștere economică mai mică din cauza problemelor cauzate de sancțiuni.”

Mai mult de jumătate dintre românii intervievați (55%) s-au repoziționat în funcție de aceste riscuri, 42% intenționează să investească în mod constant aceeași sumă de bani în următoarele 12 luni, iar 36% intenționează să investească mai puțin. Cu toate acestea, deși o creștere a volatilității este un mediu dificil de navigat pentru orice investitor, majoritatea respondenților rămân încrezători în portofoliile lor (79%). 

„Istoria arată că adesea geopolitica nu are un impact de lungă durată asupra piețelor globale. Fundamentele rămân solide, profiturile companiilor fiind în creștere, economiile redeschizându-se după pandemie, evaluările bursiere ale companiilor fiind acum mai ieftine, iar piețele se așteaptă acum pe deplin ca băncile centrale să majoreze semnificativ ratele dobânzilor”, adaugă Laidler.

„Cei mai toleranți la risc, printre care se numără mulți investitori mai tineri, care mai au mult timp până la pensionare, ar trebui să își amintească principiul de investiții «fii lacom când alții sunt temători», ceea ce înseamnă că investitorii pot beneficia adesea de o abordare împotriva curentului în perioade de criză.”

La nivel global, capacitatea investitorilor individuali de a privi înainte și dincolo de volatilitatea pe termen scurt se vede prin angajamentul lor față de temele de investiții pe termen lung pe care le au în vedere. 38% dintre aceștia văd oportunități în tehnologia curată (vs. 37% în ultimul trimestru), transformarea digitală (32%, în scădere de la 33%), criptomonedele și plățile digitale (26%, în creștere de la 22%), robotica și automatizarea (25%, în creștere de la 24%) și îmbătrânirea populației (24%, în creștere de la 23%). Temele de investiții pe termen lung preferate de investitorii români sunt transformarea digitală (46%), urmată de criptomonede și plăți digitale (42%), tehnologii curate (37%) și robotică și automatizare (37%).

Callie Cox, analist de investiții eToro US, comentează: Când piețele sunt volatile și lumea trece printr-o criză umanitară atât de teribilă, poate că merită să facem un pas înapoi și să ne gândim la ce este emoțional și ce este fundamental. Dacă mai faceți încă un pas înapoi, veți vedea că societatea este rezilientă. Piețele au demonstrat de nenumărate ori capacitatea lor de a-și reveni.

Lipsa repoziționării în rândul portofoliilor DIY sugerează că unii investitori cu aversiune la risc încep să ia în considerare strategia de a investi o sumă fixă în mod regulat pe piețe pentru a ajuta la atenuarea volatilității ridicate și a se asigura că nu ratează o eventuală redresare.”

Tensiunile geopolitice în creștere i-au determinat pe unii investitori de retail să favorizeze piețele interne în detrimentul investițiilor în străinătate și să se consoleze cu activele cu care sunt mai familiarizați. La nivel global, 51% (35% în România) dintre respondenți investesc în prezent în acțiuni locale, față de 28% (31% în România) în acțiuni internaționale. Întrebați care este cel mai important motiv pentru care preferă acțiunile locale, 45% dintre respondenți (48% în România) au spus că înțeleg mai bine piețele naționale, 21% (16% în România) considerând că piețele externe sunt prea riscante din cauza instabilității politice și a fluctuațiilor valutare. 

Având în vedere că riscurile investiționale și economice sunt considerate ridicate, unii caută să își diversifice și mai mult portofoliile. În cazul celor 28% dintre respondenții la nivel global care investesc în prezent în acțiuni internaționale, aceștia văd această alocare ca pe o modalitate de a mări diversificarea portofoliului (35%) și de a obține expunere la diferite sectoare, cum ar fi cel tehnologic american (12%)”, concluzionează Laidler.


*Cercetarea a fost realizată de Opinium în perioada 10-23 martie 2022 pe eșantion de 8.500 de investitori individuali din 12 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța,  și 500 de investitori individuali în Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Australia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro. 

Cazacu, XTB: Motorină versus benzină – cine va câștiga „războiul” carburanților pe burse în perioada următoare?

0

  • Deși benzina s-a ieftinit, motorina a atins noi maxime istorice, în România, în Europa Centrală și de Est, dar și în SUA.
  • Diferența este așteptată a rămâne ridicată sau chiar a se majora, în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților în Ucraina.
  • Pe lângă petrol, Rusia exportă și direct motorină, acoperind aproximativ 20% din cererea europeană. 
  • Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină.
  • Invazia Ucrainei de către Rusia a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 
  • Motorina ar putea rămâne, o perioadă, sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Pe întreg parcursul anului trecut, în România, prețurile la pompă ale motorinei și benzinei au rămas relativ apropiate. Diferențe ușor mai ridicate au fost în vara anului 2021, deși ele s-au menținut în general sub 20 de bani pe litru. 

O diferență ușor de observat a început să apară în primăvara acestui an, și, spre deosebire de perioadele anterioare, nu a atins rapid un platou, ci s-a adâncit în ultima parte a lunii martie și în aprilie. De la 47 de bani pe 31 martie, diferența a ajuns la 66 de bani pe 6 aprilie și 68 de bani pe 11 aprilie. 

Astfel, deși benzina s-a ieftinit, urmând tendința petrolului pe bursele internaționale, motorina a atins noi maxime istorice. 

Privind în urmă, pe date din ultimii 7 ani, abia între noiembrie 2018 și martie 2019 am mai avut diferențe semnificative, dar, în general, sub 50 de bani pe litru.

Situația nu este vizibilă doar în România, ci în mai toată regiunea

În Polonia, conform monitorului european, benzina costă 1.42 EUR/litru, iar motorina era pe 4 aprilie mai scumpă: 19 eurocenți, față de 13 eurocenți în România și 12 eurocenți în Ungaria. 

În Bulgaria, diferența era de doar 2 cenți, în timp ce, în Slovacia, motorina era mai ieftină cu 3 cenți, potrivit buletinului Comisiei Europene. 

Piața carburanților diesel, utilizați în domenii variate precum transport rutier de mărfuri, construcții sau agricultură, este una globală, iar cererea crescută dintr-o regiune sau aprovizionarea limitată are efecte la mii de kilometri distanță. 

Trendul cotațiilor de referință în Europa (ICE) a fost favorabil benzinei în primele luni, cu o recuperare ulterioară a motorinei. 

În SUA, unde în trecut un galon de motorină a fost cu 30-40 de cenți mai scump, s-a ajuns la o diferență și de 1 dolar. Și aici benzina a predat ștafeta motorinei în special în luna martie, diferența accentuându-se ca urmare a unei ieftiniri mai pronunțate a benzinei relativ la motorină. 

De la vârful din 11 martie, de 4,33 dolari/galon, benzina a ajuns la 4,11 dolari/galon potrivit AAA. Motorina este la 5,04 dolari/galon de la un vârf de 5,135 dolari/galon acum o lună.

Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină, însă situația nu este omogenă, iar diferențele între țări și regiuni sunt mari.

Pe lângă petrol, care poate fi rafinat pentru a obține benzină sau motorină, Rusia exportă și direct motorină, aproximativ 20% din cererea continentului fiind acoperită din această direcție. Izbucnirea războiului a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere

În ultima perioadă, companiile petroliere au avut tendința de a se reorienta, chiar de la distanțe mult mai mari, apelând la surse precum Orientul Mijlociu, Asia sau SUA. 

Pe de altă parte, cererea pentru lucrări agricole sau logistică a crescut, pe fondul conflictului din Ucraina și al efectelor sale în piețele de mărfuri agricole. 

Cererea de transport pentru echipamente grele a fost de asemenea în creștere, iar acesta se realizează în principal cu motorină, nu cu benzină. 

Diferențialul este așteptat a rămâne ridicat sau chiar a se majora, chiar în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților. 

Motorina ar putea rămâne o perioadă sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară.

O auto-reglare parțială ar putea veni pe termen mediu de la încetinirea aprovizionării. Cu inflație în creștere și o abordare mai prudentă a consumatorilor, și în urma blocajelor din China adăugate peste împotmolirea logistică anterioară, restricțiile impuse de China pentru a menține controlul asupra numărului de infectări ar putea avea efecte în serie. 

Lanțurile logistice erau deja sub presiune, și a comanda în Europa o bicicletă din China poate costa până la 2/3 din valoarea sa pentru transport poate îndepărta o parte din cerere. 

Operatorul maritim Maersk a vorbit de o „acumulare de întârzieri”, iar o analiză Oxford Economics arată că dificultățile de aprovizionare sunt la un nou maxim. 

Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 

Eliberarea a 120 de milioane de barili din rezervele SUA și ale altor state anunțate de IEA, închiderea unor orașe în China și creșterile de dobândă anunțate de băncile centrale, inclusiv din SUA au stopat deocamdată ascensiunea petrolului.

Pentru o vreme, o ușoară tendință de ieftinire a benzinei ar putea să continue, deși în privința motorinei, trendul nu este clar, chiar dacă petrolul nu s-ar scumpi. 

Pentru estimarea trendului din lunile următoare, direcția conflictului din Ucraina este, însă, de importanță majoră.

Estimare KeysFin: piața serviciilor medicale private, nivel record în 2021

0

Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 17 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților COVID-19.

Mai mult, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% față de 2019 și a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020, datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatură performantă, spațiile de consult, tratament și intervenții, forța de muncă profesionistă.

În contextul unui sistem public de sănătate depășit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalți pacienți, operatorii medicali privați au venit în sprijinul cetățenilor și au răspuns exact acestor nevoi. Tendința de creștere susținută a acestei piețe, bazată pe investiții și profesionalism se va menține pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente și să înceapă să pună mult mai mult accent pe educație și prevenție, spre exemplu prin programe naționale de screening, iar printr-o schemă de finanțare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susținută și de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-și reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existența know-how-ului atât în software cât și din medicină și să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei și al inteligenței artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020. 

Și forța de muncă a crescut cu 1,3% față de 2019 și a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78 de mii de angajați în 2020. 

TOP REȚELE MEDICALE PRIVATE DIN ROMÂNIA,
REGINA MARIA RAMÂNE LIDER DE PIAȚĂ

Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri a rămas neschimbat în ultimii ani. Toți cei 3 jucători și-au majorat însă cota de piață, astfel că CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL, cunoscut publicului sub numele de REGINA MARIA, se află pe primul loc, după cel mai mare avans anual (nominal și procentual) din top 10, cu o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei și 4,8% din total, MED LIFE SA ocupă locul al doilea, cu venituri anuale de 509 milioane de lei și 3,3% din total, iar SANADOR SRL este pe locul al treilea, cu 410 milioane de lei și 2,7% din total în 2020.

Per ansamblu,  top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei piețe pe plan local.

MED LIFE SA (locul 2 după Cifra de afaceri din 2020) a fost și cel mai profitabil jucător, după cel mai mare avans anual din Top 5 de 651%, ajungând la valoarea de 41,8 milioane de lei în 2020. Compania a anunțat recent achiziționarea pachetului majoritar de 60% din Pro Life Clinics, noua companie urmând să fie integrată în rețeaua Sfânta Maria.

CHELTUIELILE PUBLICE CU SĂNĂTATEA DIN ROMÂNIA,
ÎNTRE ULTIMELE 5 DIN UE 

Potrivit ultimelor date de la Eurostat cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15 cu 1,1% din totalul Uniunii Europene. 

Germania, Franța și Italia au fost în vârful clasamentului cu 287, 207 respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3% respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE  în 2020. Ca pondere în Produsul Intern Brut însă, datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia și Franța, toate cele 3 statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020. 

Deși inițial România și celelalte state europene au fost prinse pe picior greșit în privința dotării cu echipamente de protecție, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluții sanitare similare, concluzionează analiștii KeysFin.


Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 86: Activități referitoare la sănătatea umană. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2022.

Agrifood Innovation Summit 2022 prezintă tendințele viitorului, provocările din agricultura românească și actorii care inovează în industrie

0

În contextul climatic actual, sustenabilitatea în domeniul agriculturii și industriei alimentare devine din ce în ce mai necesară la nivel global, lucru care determină populația să acționeze și să ia măsuri imediate. Antreprenori, cercetători, profesioniști din agrifood și reprezentanți ai sistemului public care își doresc să susțină inovația în domeniul agroalimentar vor discuta pe 19 aprilie, în cadrul evenimentului online Agrifood Innovation Summit 2022, despre tendințele care definesc viitorul industriei și despre ecosistemul agritech și foodtech din România.

Evenimentul organizat de EIT Food și EIT Food Hub România, prin Impact Hub Bucharest, promovează bune practici din industrie, din zona de cercetare, dar și din zona academică, alături de proiecte disruptive și inițiative cu impact. EIT Food este cea mai importantă inițiativă europeană de inovație alimentară, care își propune să susțină domeniile agriculturii și alimentației să devină mai sustenabile și mai sănătoase. EIT Food este susținut de European Institute of Innovation and Technology – Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. Agrifood Innovation Summit 2022 va facilita colaborarea între reprezentanții ecosistemului agroalimentar din sectorul public și privat și va promova inițiativele care schimbă practicile din agricultura românească. 

„Agrifood Innovation Summit 2022 este evenimentul care reunește actori diverși din sectorul agroalimentar – de la instituții publice, centre de cercetare, instituții academice și până la sectorul de business privat și startupuri – și care deschide conversații valoroase despre inovație și evoluția ecosistemului agrifood în România. Din 2021, de când am preluat rolul de reprezentant EIT Food în România, participăm activ la sprijinirea acestui tip de colaborare, atât prin evenimente deschise, cât și prin programe de incubare și oferirea de finanțări”, spune Georgiana Ion, reprezentant EIT Food Hub România.

Cum arată viitorul agriculturii europene, care sunt inițiativele și inovațiile care se lansează în agritech și foodtech, cum arată astăzi acest ecosistem și care sunt cele mai importante tendințe din domeniu în viitorul apropiat sunt doar câteva dintre temele care vor fi discutate online, la Agrifood Innovation Summit 2022, pe 19 aprilie, de la 9:30. Participarea este gratuită, iar înscrierile se pot face prin completarea unui formular pe site-ul Impact Hub Bucharest.

La Agrifood Innovation Summit 2022 va fi lansată și maparea acestui an a startupurilor agritech și foodtech din România, realizată de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech, în parteneriat cu EIT Food și Microsoft România. Maparea reprezintă un instrument util pentru reprezentanții ecosistemului agritech, menită să faciliteze colaborarea între aceștia și dezvoltarea unor proiecte care beneficiază de expertiza din spațiul local.

În cadrul evenimentului va avea loc și o dezbatere pe tema efectului gazelor cu efect de seră (GES) asupra ecosistemului agricol din România, alături de specialiști, actori din sectorul agrifood și experți. La nivel european, aproximativ 30% din emisiile gazelor cu efect de seră (GES) provin din sistemele alimentare, atât în mod direct, prin agricultură, utilizarea combustibililor fosili etc., cât și în mod indirect, prin emisii rezultate în urma schimbărilor apărute pe terenurilor arabile, spre exemplu. Digitalizarea în sectorul agrifood ar putea determina o reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră, prin creșterea eficienței resurselor existente. Dezbaterea din cadrul evenimentului va include și mai multe concluzii extrase din raportul realizat de EIT Food alături de Delloite la nivel european. 

Noutățile despre Agrifood Innovation Summit 2022 vor fi disponibile pe parcursul lunii aprilie pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.

Efectul de domino al bitcoin în America Centrală

0

Încă două națiuni din America Centrală au făcut demersuri pentru a se alătura El Salvadorului privind acceptarea bitcoin ca mijloc legal de plată.

In Honduras, o zonă economică specială de pe insula turistică Roatán din Caraibe a început oficial să accepte bitcoin ca mijloc legal de plată. Zona denumită „Honduras Prospera” a fost creată în 2020 pentru a încuraja investițiile și creșterea economică autonomă în această națiune cu probleme.

Guvernul din Honduras a permis în mod oficial utilizarea bitcoin de către companii, persoane fizice și guvernul local. Zona economică va putea, de asemenea, să emită obligațiuni în bitcoin, similare cu cele din El Salvador.

Între timp, în Mexic, președintele l-a invitat în țară pe Samson Mow, fostul CSO al Blockstream, pentru a discuta posibilitatea de a implementa bitcoin ca mijloc legal de plată. Mesajul a fost transmis de o senatoare mexicană, Indira Kempis, care este strâns asociată cu încercările legislative de a aduce o mai mare incluziune a cripto în sistemul financiar mexican.

În timp ce planurile pentru bitcoin în Mexic sunt încă în fază incipientă, potențiala adoptare a criptomonedei ca mijloc legal de plată în această națiune ar fi un lucru masiv. Atât El Salvador, cât și Honduras sunt țări relativ mici în marea schemă a lucrurilor, însă Mexicul este o națiune importantă, cu aproape 130 de milioane de cetățeni. În cazul în care această țară ar face din bitcoin mijloc legal de plată, potențialul de creștere a utilizării ar fi extraordinar.

Donație financiară a Fundației Botnar pentru copiii și familiile refugiate din Ucraina

0

Fundația filantropică elvețiană Botnar s-a angajat să acorde o donație de 4,86 de milioane de dolari către UNICEF în România pentru susținerea intervenției pe termen scurt și lung în favoarea copiilor și familiilor din Ucraina fugite din calea războiului.  

Susanna Hausmann-Muela, Chief Program Officer, Fundația Botnar: „Fundația Botnar este alături de cei care suferă din cauza războiului din Ucraina. Copiii și tinerii sunt printre cele mai afectate categorii de populație, iar perturbările asupra vieților acestora vor avea un impact de durată asupra dezvoltării lor fizice, mintale și socio-economice. Organizații precum UNICEF derulează activități importante în sprijinul miilor de copii și tineri care au fost strămutați din cauza războiului. Sperăm ca donația noastră în sprijinul situației din România să joace un mic rol în furnizarea de servicii esențiale celor care au nevoi urgente.”

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „UNICEF își exprimă recunoștința față de Fundația Botnar pentru sprijinul său generos și pentru parteneriatul de lungă durată pentru ajutorarea copiilor vulnerabili. Aceasta este o criză de protecție a copiilor și noi trebuie să acționăm ferm pentru a ne asigura că tinerii și copiii care fug din calea războiului sunt protejați, au acces egal la servicii medicale vitale și își pot continua parcursul educațional. Sprijinul acordat de Fundația Botnar ne aduce mai aproape de îndeplinirea obiectivelor noastre.”

UNICEF subliniază că intervenția „în privința crizei refugiaților, în colaborare cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), primării, UNHCR, alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale, se concentrează în primele etape pe înființarea și operaționalizarea centrelor Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul rutelor anticipate a fi folosite de fluxurile principale de refugiați și, totodată, pe acordarea de sprijin și servicii copiilor și familiilor găzduite pe teritoriul României. 

Blue Dot-urile (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat de sprijin pentru nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Centrele se bazează pe sistemul național, guvernamental, de protecție și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat. Pentru persoanele refugiate care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung, intervențiile se axează pe accesul la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale. 

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor și oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei, restabilirea legăturilor familiale, furnizarea de informații și suport psihologic, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor, cât și copiilor de vârste mici, primul ajutor și sprijin în materie de igienă, sănătate și alimentație. De asemenea, serviciile includ și consilierea juridică de bază și servicii de referire către asistență specializată pentru cazurile de violență sau  pentru afecțiuni medicale. În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Prezența UNICEF la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret este continuă, recent fiind creat și cel de-al treilea Blue Dot, la Isaccea, în timp ce se asigura evaluarea situației și la celelalte puncte de trecere a frontierei. Totodată UNICEF sprijină diferite centre de tip rezidențial și de îngrijire pe timp de zi în cel puțin 10 locații și intenționează să extindă aceste servicii.

UNICEF intenționează să creeze zeci de centre Blue Dot în principalele puncte de trecere a frontierei în România și de-a lungul principalelor rute folosite de persoanele refugiate, precum și să asigure conexiunea centrelor Blue Dot din România cu cele din regiune. Scopul este asigurarea accesului tuturor copiilor la serviciile centrelor Blue Dot pentru a putea fi monitorizați, protejați, pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare, astfel încât drepturile copiilor să fie respectate”.

Finanțare de la EximBank pentru Glissando SRL

0

EximBank a încheiat un acord pentru finanțarea cu 14,25 milioane de lei a activității curente a companiei Glissando SRL, distribuitor de pesticide, îngrășăminte chimice și alte inputuri pentru agricultură. Pachetul financiar structurat de bancă include componentă de finanțare care asigură necesarul de lichiditate pentru activitatea de comerț și pentru alte cheltuieli curente, precum și componentă de garantare, reprezentând garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, ce acoperă 90% din finanțare.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Continuăm să susținem eforturile antreprenorilor români de a-și desfășura activitatea în cele mai bune condiții financiare și ne concentrăm pe structurarea de pachete de finanțare care oferă predictibilitate, siguranță și confort în desfășurarea activității curente. Avem capacitatea și resursele necesare pentru a propune soluţii financiare flexibile și adaptabile, care răspund nevoilor actuale ale companiilor, onorându-ne angajamentul de susținere a dezvoltării mediului de business și, implicit, a economiei românești.”

Ioan Biianu, fondatorul grupului Glissando: „Ne bucurăm să putem dezvolta parteneriatul pe care îl avem cu EximBank, care ne-a susținut  în demersul nostru anterior de a achiziționa și amenaja o nouă hală de servicii și depozitare pentru o nouă direcție de business – producția unei game de dezinfectanți. Această nouă finanțare ne va permite să consolidăm capitalul de lucru și să ne concentrăm atenția pe extinderea și diversificarea portofoliului de clienți. Provocările vor continua să apară, însă vom fi mereu pregătiți să le oferim clienților noștri produsele de care au nevoie, pentru obținerea unor culturi sănătoase fără boli și dăunători.”

Glissando este companie cu capital integral românesc, fondată în Timișoara în 1991, „având ca domeniu principal de activitate comercializarea produselor pentru agricultură și protecția plantelor.  Activitatea companiei a fost afectată de contextul generat de criza sanitară, care a determinat o reducere a creditării de către unii furnizori, concomitent cu întârzieri la plată ale clienților, sistarea activității unor parteneri ai companiei, creșterea costurilor cu forța de muncă și asigurarea măsurilor de protecție. De asemenea, seceta pronunțată din 2020 și producțiile diminuate în comparație cu anii anteriori au influențat predictibilitatea cash flow-ului companiei”.

 

 

Studiu Reveal Marketing Research: 12% dintre români susțin că preferă dietele fără carne pe toată perioada anului

0

Postul este practicat de jumătate dintre persoanele intervievate.

Conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, 25% dintre români declară că obișnuiesc să postească miercurea și vinerea în timp ce doar 1 din 10 români țin tot postul, iar 15% respectă postul în ultima săptămână a acestuia. Persoanele active cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani respectă, în cea mai mare măsură, postul, peste 55% dintre aceștia intrând în categoria celor care postesc, pe când persoanele peste 45 de ani ani țin post în proporție de 47%.

În topul alimentelor consumate în perioadele de post se află mâncarea gătită (81%), salatele de crudități și fructele (72%), măslinele (60%) și pateul vegetal (43%). Cele mai puțin consumate produse de post sunt quinoa (10%), tofu (19%) și laptele vegetal (23%). 1 din 3 români care țin post consumă și preparate pe bază de soia, semințe sau produse oleaginoase, precum nuci sau migdale.

12% români preferă dietele fără carne în general,
iar un sfert dintre aceștia declară că sunt vegetarieni.

În rândul persoanelor care preferă dietele fără carne, cel mai mare procent de vegetarieni îl întâlnim în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani (27%), care sunt cei mai deschiși la abordarea noilor tendințe alimentare. Aceeași tendință o regăsim și în cazul persoanelor de peste 55 de ani (30%), categorie de vârstă căreia regimurile alimentare îi sunt recomandate pentru menținerea unui stil de viață sănătos.

Principalul motiv invocat de persoanele care preferă produsele fără carne este reprezentat de efectele pozitive ale acestei diete asupra sănătății (50%). În mai mică masură regăsim și argumente precum susținerea drepturilor animalelor, protejarea mediului sau faptul că nu le place gustul cărnii.

Un sfert dintre români consideră dietele fără carne mai sănătoase

Cu cât persoanele înaintează în vârstă, cu atât crește proporția celor care consideră dietele fără carne ca fiind mai sănătoase.
Așadar, 19% dintre tinerii sub 25 de ani spun că dietele fără carne sunt mai sănătoase, iar procentul acestora crește până la 30% pentru persoanele peste 45 de ani.

Deși ne aflăm în perioada postului, scumpirile produselor din carne au fost resimțite de către 70% dintre români

Nivelul persoanelor care consideră că produsele din carne s-au scumpit față de anul trecut crește direct proporțional cu vârsta, astfel că, de la 60% pentru tinerii între 18 și 24 de ani, procentul crește până la 79% pentru persoanele de peste 45 de ani.



Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 04-07.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

Adrian Drăgan: Esența schimbării a venit de la mentalitatea fermerilor

0

INTERVIU FERMIERII AGROSTRATEG

Agricultura este una dintre ramurile economiei românești cu o contribuție de aproape 10% în ultimul trimestru al anului 2021 la PIB-ul României, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Lucrul acesta dovedește că agricultura este un domeniu strategic și că fermierii trebuie să fie din ce în ce mai competitivi pentru a susține domeniul și a asigura hrană pentru români.

Timac Agro România promovează fermierii care înțeleg că trebuie să devină din ce în ce mai conștienți de lucrurile acestea și că este esențial să fie mai pregătiți în fața provocărilor cauzate de schimbările climatice, de tensiunile geopolitice, de noile reglementări la nivel european, de eventualele pandemii, de restricțiile legate de importuri de fertilizanți sau de costurile din ce în ce mai mari la gaze, curent și combustibil. În acest context,Adrian Drăgan, CEO Timac Agro România, Moldova și Ucraina crede că fermierii din România sunt pregătiți să facă față acestor provocări. „De la aderarea României în Uniunea Europeană, agricultura noastră a evoluat semnificativ. Aș putea spune că recoltele în România aproape s-au dublat, dacă ne gândim că făceam undeva la 3 tone și puțin, în 2006, la grâu. De exemplu, acum, fermierii noștri care fac 6 tone sunt nemulțumiți. Esența schimbării a venit de la mentalitatea fermerilor. Au devenit Agrostrategi. Sunt tehnicieni excepționali, foarte mulți dintre ei au evoluat și, din această perspectivă, au început să cunoască practici foarte avansate. Au investit foarte mult în tehnologie, dar țin să spun că au investit la fel de mult și în abordarea managerială a businessului lor. Vedeți, când spunem Agrostrateg spunem fermier agronom, cu drag de agronomie, dar în același timp avem și partea de strategie, iar strategia nu poate fi făcută dacă nu ai ochii și mintea foarte bine deschise către exterior”, adaugă acesta.

La fel de bine, Timac România îndeamnă fermierii să devină cât mai informați despre valorificarea recoltelor, acest lucru făcând parte din strategia fiecărei ferme, spune Adrian Drăgan, CEO Timac Agro România, Moldova și Ucraina. Pentru noi, la Timac, acest lucru este o mare oportunitate. Cu cât fermierul devine mai rațional și mai puțin emoțional, cu atât el intră în modul nostru de gândire. Dintotdeauna noi am recomandat fermierilor când să cumpere îngrășămintele când este momentul cel mai bun, când este oportunitatea cea mai bună pentru ei. Uneori, am mers chiar și pe partea de risk management, pe vânzarea culturilor și le-am spus când este momentul cel mai bun să vândă. Asta pentru că avem o infrastructură cu o prezență în 100 de țări. Noi știm când în Brazilia avem o recoltă bună de soia, noi știm când în Ucraina recoltele sunt foarte bune – chiar eu mă ocup de Moldova și de Ucraina la Marea Neagră. Având această viziune globală, noi îi putem informa. Spre exemplu, fermierii care au decis să meargă alături de noi vara trecută au făcut poate afacerea cea mai bună pe îngrășaminte, pentru că au cumpărat îngrașăminte de valoare adăugată de la Timac, la un preț mai mic decât au dat pe produsele de commodity. Pentru orice business, resursa esențială este managementul. Până la urmă, banii se găsesc ori la bănci, ori la furnizori, însă diferența o face managementul. România, în general, are nevoie de strategii mai bune și de management mai bun”, subliniază CEO-ul companiei Timac.

Problema procurării inputurilor este și va deveni o speță din ce în ce mai spinoasă. Timac Agro România vine, însă, în ajutorul fermierilor cu un proiect care se va concretiza anul acesta, un an extrem de provocator cel puțin sub aspectul procurării fertilizanților și al prețurilor acestora. Producția locală este o oportunitate pe care Grupul Roullier o transformă în realitate, spre beneficiul fermierilor. „Deschidem o fabrică de îngrășăminte în România. Startul l-am dat acum 6 ani, cât ne-au fost necesari ca să fim siguri că, dacă venim cu soluții din fabrica noastră, vor fi soluții la fel de profitabile ca cele din Franța, Austria sau alte țări în care avem unități de producție. A fost și o parte de reglementare care ne-a întârziat, dar cel mai important a fost să fim siguri, pornind de la ideea că produsele pe care le scoatem vor fi cu adevărat de excepție. În consecință, avem cam 2-3 ani, din cei 6, în care am conceput produsele. După aceea, încă 3 în care le-am testat. Mai mult decât atât, am adaptat produsele la profilul local. Le-am gândit pentru piața din România, pentru climatul din România, pentru toate problemele pe care le-am descoperit aici în ultimii 15 ani”, precizează Marius Marica, Director Marketing Timac Agro România.

Compania Timac Agro România, membră a grupului Roullier, urmează conceptul potrivit căruia strategia în fermă ar trebui să urmărească folosirea produselor mai competitive pentru recolte mai bogate. „Fiecare dintre produsele noastre este justificat economic. Ca să le justificăm trebuie să facem o analiză foarte amplă și să înțelegem care poate fi prețul final al recoltei. Obiectivul nostru este să obținem profit, la Timac noi vindem profit. Confrați de ai noștri, tot din domeniul îngrășămintelor, revendică ideea de cost per tonă, însă noi revendicăm ideea de profit per tonă. Astfel, noi trebuie să privim foarte larg și să vedem în ce context, în ce lume strategică navigăm și să le propunem fermierilor cea mai bună soluție economică”, spune Adrian Drăgan, CEO Timac Agro România, Moldova și Ucraina.

            Timac Agro România este alături de fermieri pe drumul european care va aduce schimbări majore în agricultură. Puterea fermierilor va veni din transformarea lor din ce în ce mai mult în manageri de fermă, în Agrostrategi, iar Timac România are sute de specialiști care contribuie la procesul acesta de transformare a provocărilor multiple în oportunități și, în final, în profit.

#EduFin Fest, lansat de Ziua Educației Financiare

0

11 aprilie a devenit prin lege Ziua Educației Financiare, prilej cu care BCR, prin Școala de Bani și Asociația Școala de Valori au lansat #EduFin Fest, o serie de evenimente de educație non-formală în principalele orașe din țară, la al căror moment inaugural au participat peste 2.500 de elevi din toată țara.

Sergiu Manea, CEO al BCR: „EduFin Fest este mai mult decât un eveniment de marcare a unei zile. E un festival al cunoașterii, al educației, prin care am vrea să oferim dezvoltarea unui set de abilități de viață de care generațiile viitoare de tineri și antreprenori, deopotrivă, au atât de mare nevoie. Pentru că doar cu ajutorul educației vom putea aspira la un viitor mai inteligent financiar, fie că vorbim doar de relația noastră cu banii în viața personală, fie că discutăm despre cultivarea spiritului antreprenorial.”

Nicoleta Deliu, director de comunicare al BCR: „Între gradul de bunăstare financiară şi nivelul educaţiei financiare există o corelație directă puternică, astfel încât alegerile financiare pe care românii le fac zi de zi impactează, fără doar și poate, prosperitatea lor și a întregii societăți. O persoană educată financiar este mult mai concentrată pe a-și construi viitorul, un viitor sustenabil, cu beneficii atât pentru sine, cât și pentru cei din jur, astfel încât întreaga societate să se bucure de mai multă prosperitate și o dezvoltare accelerate.”

Un eveniment dedicat Zilei Educației Financiare i-a avut ca participanți pe elevii a două clase de la Colegiul Economic Virgil Madgearu din București care au avut un dialog interesat și, deopotrivă, interesant cu exponenți ai BCR și cu deputatul George-Cristian Tuță, inițiatorul legii prin care 11 aprilie a devenit Ziua Educaţiei Financiare.

În același context, a fost prezentat un studiu realizat de Unlock Market Research la cererea BCR în 2021 care evidențiază nevoia de educație financiară a populației de la noi: „55% dintre români au un nivel scăzut de maturitate financiară și doar 1 din 4 aplică reguli de educație financiară în viața de zi cu zi. Mai mult, 58% dintre români spun că regretă nivelul lor scazut de interes față de propria educație financiară. Cele mai mari regrete financiare sunt legate de faptul că 71% dintre respondenți cumpără lucruri de care nu au nevoie, doar pentru că sunt ieftine, 65% cumpără lucruri din impuls, fără a face calcule înainte, iar 62% nu își monitorizează cheltuielile sau le prioritizează greșit. Atunci când au de luat decizii financiare importante, 1 din 2 români se bazează pe familie și prieteni, 1 din 5 preferă să ia astfel de decizii fără a se consulta cu cei din jur și doar aproximativ 12% se consultă cu banca sau un specialist financiar”. 

Școala de Bani este definită ca „un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.500 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către jumătate de milion de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro, dar și în hub-urile BCR”.

Școala de Valori este „o organizație non-guvernamentală modernă a cărei viziune este dezvoltarea prin educație inovativă a unei societăți bazate pe valori. Școala de Valori își propune să schimbe orizontul mental al tinerilor și să-i ajutăm să-și însușească inteligența valorilor prin programe și ateliere care să-i ghideze, să-i consilieze pentru dezvoltarea caracterului și a personalității, să-i îndrume în acțiuni de civism activ și de coeziune și incluziune socială”.

Elon Musk solicită plăți în dogecoin pe Twitter

0

Directorul executiv al Tesla și acum cel mai mare acționar al Twitter, Elon Musk, a sugerat schimbări care ar include încorporarea plăților în dogecoin pe Twitter 

Excentricul miliardar a cumpărat săptămâna trecută o participație de 9% din companie, iar ulterior a fost invitat să se alăture consiliului de administrație al acesteia. De atunci, Musk a făcut o serie de sugestii pentru platformă, care includ acum cripto.

El a sugerat că modelul de abonament Blue al Twitter ar putea permite plăți efectuate în dogecoin. În timpul unei discuții pe platformă privind modul în care utilizatorii ar putea plăti, el a adăugat: „poate chiar o opțiune de plată în Doge [sic]”.

Musk este poate una dintre puținele personalități din lume care poate mișca piețele cripto doar prin ceea ce spune. Declarațiile sale au avut deja un impact asupra prețului dogecoin, care a urcat de la aproximativ 0,1425 dolari la peste 0,1550 dolari – un salt de aproximativ 9%.

În acest moment, este puțin probabil ca prețul să se mai modifice semnificativ. Dar comentatorii vor dori să vadă dacă există dovezi că ideile lui Musk ar putea deveni realitate, întrucât acesta nu mai este un observator de fotoliu, ci un participant activ la dezvoltarea viitoare a platformei Twitter.

Hashrate-ul ETH atinge un nivel maxim istoric în timp ce se apropie The Merge

0

Hashrate-ul pentru ether a crescut cu 13% în trei luni și a atins un maxim istoric (ATH), în timp ce minerii se pregătesc pentru „The Merge”. 

Hashrate-ul, care măsoară performanța tuturor minerilor din rețea, a crescut constant pe măsură ce se apropie „The Merge”, atingând un nou ATH pe 7 aprilie. Minerii fac eforturi mari pentru a crea mai multe token-uri înainte ca rețeaua Ethereum să treacă de la sistemul proof-of-work (PoW) la proof-of-stake (PoS).

După “The Merge” va fi implementat un sistem PoS, convenit pentru a reduce ineficiența și slabele performanțe ecologice ale sistemului PoW. Este foarte probabil ca acest lucru să amplifice natura deflaționistă a Ether, deoarece sistemul va recompensa staking-ul (validarea de tranzacții) în loc să recompenseze crearea de monede.

Hashrate-ul de rezervare este semnalul că minerii se străduiesc să construiască mai multe blocuri înainte de această schimbare. În prezent, aceasta este încă planificată pentru al doilea trimestru al acestui an, iar implicațiile potențiale pentru Ethereum și pentru piața cripto în general nu pot fi subestimate.

Bitcoin scade pe măsură ce temerile legate de creșterea ratelor dobânzilor afectează piețele

0

Bitcoin a scăzut săptămâna trecută, pe măsură ce temerile legate de creșterea ratelor dobânzilor și de sfârșitul relaxării cantitative au afectat piețele. 

Cel mai important criptoactiv din lume a început săptămâna trecută la peste 45.000 de dolari, dar a scăzut pe parcursul săptămânii și se tranzacționează acum sub 42.000 de dolari. Între timp, Ether a urmat o traiectorie similară, tranzacționându-se pentru scurt timp la peste 3.500 de dolari, iar în prezent cu mult sub 3.200 de dolari. 

Evoluțiile în scădere evidențiază ceea ce a apărut ca o tendință semnificativă în 2022 – criptoactivele nu par imune la un mediu în care ratele dobânzilor se majorează. Mișcându-se într-un ritm similar cu cel al piețelor bursiere tradiționale, cum ar fi NASDAQ100, criptoactivele par să sufere într-un mediu de creștere a dobânzilor. 

Bitcoin se află încă în jumătatea superioară a intervalului în care a fost tranzacționat în 2022, ceea ce înseamnă că, dacă își poate menține nivelul de peste 40.000 de dolari, atunci încrederea ar putea reveni pe piață. Ceea ce este clar este că efervescența din ultimele săptămâni a dus la supra-cumpărare, iar acum suferă consecințele acestui lucru. 

La conferința Bitcoin 2022, care a avut loc săptămâna trecută la Miami, s-au făcut o mulțime de declarații cu privire la criptoactiv și la domeniu în general, dar, spre deosebire de anii trecuți, nimic serios nu pare să fi impulsionat prețul de data aceasta. 

Cresc temerile privind o eventuală recesiune

Cuvântul „recesiune” a început sa fie menționat în ultima vreme atât în discursul participanților de pe piețele financiare, cât și în cel al politicienilor. Conflictul ucrainean, care menține prețurile ridicate la materiile prime și tensionează lanțurile de aprovizionare, creează îngrijorări legate de  continuarea creșterii inflației, care va avea un impact și asupra creșterii economice. Într-un sondaj realizat de CNBC, 81% dintre americani consideră că va fi  recesiune în 2022. Iar această convingere, combinată cu prețurile vizibil în creștere, poate duce la reducerea cheltuielilor populației, cu impact asupra companiilor și, în cele din urmă, asupra pieței muncii. 

Și economia românească începe să dea semne de încetinire, înregistrând o contracție de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, prima contracție după cea din trimestrul al doilea din 2020, din timpul izolării de la începutul pandemiei, inversând expansiunea de 0,4% în trimestrul al treilea. PIB-ul României a crescut cu 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021, față de aceeași perioada a anului precedent, încetinind brusc de la un avans de 6,9% în perioada anterioară. 

În încercarea de a anticipa o posibilă recesiune, un bun indicator poate fi piața imobiliară. Prețurile ridicate ale materialelor, combinate cu creșterea dobânzilor la creditele ipotecare, au început să aibă un impact asupra pieței imobiliare din SUA. Potrivit economistului-șef al Asociației Naționale a Constructorilor de Locuințe, Robert Dietz, creșterea ratelor ipotecare, combinată cu înăsprirea semnificativă a politicii monetare a Rezervei Federale, va agrava îngrijorările legate de accesibilitatea locuințelor în 2022. De la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârșitul lunii martie – cea mai rapidă creștere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii.  Vânzările de locuințe unifamiliale din februarie au scăzut cu 6,2% sub valoarea de 823.000 din februarie 2021. O parte din acest declin se datorează și constructorilor care încetinesc în mod deliberat vânzările pentru a ajuta la contrabalansarea întârzierilor lanțului de aprovizionare. 

Europa are o altă problemă dată de indicele prețurilor locuințelor, care a crescut cu aproape 42% față de 2010, comparativ cu indicele chiriilor, care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investițiilor în imobiliare să dureze mai mult timp și să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiții.


Un alt motiv de îngrijorare legat de o posibilă recesiune este dat de evoluția comenzilor noi din sectorul industrial. Există rapoarte conform cărora producătorii se pregătesc pentru o încetinire a comenzilor. Afectate de criza cipurilor de siliciu, produsele Nvidia, AMD și Broadcom au zburat de pe rafturi. Dar un raport recent al companiei de investiții Truist a redus țintele de preț ale acestor companii, anunțând investitorii că a găsit „dovezi concrete de reducere a comenzilor”. Alte fabrici din întreaga lume sunt forțate de problemele lanțului de aprovizionare și de restricțiile Covid 19 să încetinească producția. 

Cu toate acestea, ultimul indice PMI din martie din industria din SUA a fost revizuit la 58,8, indicând cea mai puternică creștere a activității fabricilor din ultimele șase luni, pe fondul unor creșteri mai rapide ale producției și ale comenzilor noi, pe măsură ce cererea clienților interni și externi a crescut. Deși întârzierile de producție au crescut într-un ritm mai alert, companiile au remarcat mai puține blocaje în aprovizionare, ceea ce a permis o creștere mai rapidă a producției. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor au fost respectate în cea mai mare parte din ianuarie 2021 și până în prezent. 

În Europa situația este însă mai dificilă – datele de luna trecută arată că în Germania indicele PMI din sectorul industrial a ajuns la 56,9, indicând cea mai mică creștere a activității fabricilor din ultimele 18 luni, în condițiile în care criza ucraineană a impactat cererea la export și a dus la noi presiuni pe partea furnizorilor. Intrările de noi comenzi au crescut în cel mai slab ritm din ultimele trei luni. Suntem încă peste pragul de 50 care arată expansiunea, dar aceasta încetinește rapid. Acest lucru indică un mediu de afaceri mai riscant în Europa, deoarece este mai aproape de zona de conflict. În procesul-verbal al ședinței BCE din martie, publicat săptămâna trecută, a apărut un nou cuvânt – „slowflation”. „În timp ce războiul ar afecta probabil creșterea economică pe termen scurt, creșterea anuală a fost proiectată să rămână pozitivă chiar și în scenariul sever, ceea ce indică mai degrabă o „slowflation” decât o „stagflație” se arată în minuta ședinței. Slowflation este un termen apărut în anii ’90 care descrie o creștere economică mai lentă combinată cu inflație.

În China a început un fenomen interesant. Datele de piață arată că investitorii străini au vândut acțiuni și obligațiuni chinezești în valoare netă de 38,4 miliarde de yuani (6,04 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, una dintre cele mai mari cifre trimestriale de acest tip înregistrate vreodată. Intrările nete de capital străin au continuat până în februarie, dar în martie acestea s-au inversat ducând la o ieșire netă de 45,1 miliarde de yuani. Un efect neașteptat al conflictului din Ucraina și al sancțiunilor ulterioare este acela că investitorii încearcă să fie mai precauți față de mediile politice.  

Deutsche Bank a fost prima bancă care a prezis că „șocurile simultane generate de războiului din Ucraina și creșterile accelerate ale inflației deja ridicate din SUA și Europa vor duce la o recesiune în SUA și la o recesiune de creștere în zona euro în următorii doi ani”. În ciuda convingerilor publicului, până acum, consensul de pe Wall Street este că anul 2022 nu va aduce o recesiune, dar pentru 2023 șansele sunt în creștere. Piețele se uită la Fed, încercând să ghicească amploarea majorărilor de dobândă și căutând semnale privind impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei americane. Însă istoria a arătat că de la prima majorare a dobânzii până la recesiune au trecut în medie 25 de luni.  

Leonardo Badea (BNR) – Provocări ale evoluției economiei: redresare, restructurare, reziliență

„Contextul economic și financiar pe care îl traversăm este deosebit de dificil, fiind marcat de situații excepționale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfuncționalitățile în lanțurile de producție și distribuție, majorarea prețurilor în sectorul energetic și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu implicații profunde la nivel economic și social, care vor rămâne de referință pentru foarte mult timp.

În pofida evoluției situației pandemice, pe fondul unui amplu sprijin monetar și fiscal, economia globală a înregistrat o revenire în cursul anului 2021, care a fost susținută de lansarea procesului de vaccinare, relaxarea treptată a restricțiilor și redeschiderea activităților din sectorul serviciilor. Viteza de redresare a fost, evident, inegală, influențată de mai mulți factori, precum impactul diferit al blocajelor apărute în procesele de producție și în lanțurile de aprovizionare.

Totodată, se poate remarca o încetinire a procesului privind cooperarea globală, având în vedere că pandemia și tensiunile geopolitice au polarizat societățile, iar eforturile statelor s-au concentrat în special pe gestionarea crizelor.

Pe de altă parte, pandemia a accelerat foarte mult unele tehnologii, cu progrese vizibile în zone precum inteligența artificială, domeniul medical sau cel genetic, sectorul verde și cel digital. Reglementarea corespunzătoare a acestor evoluții și implementarea de politici prin care să se asigure dezvoltarea tehnologiilor reprezintă o provocare importantă, necesitând, între altele, accesul la date de înaltă calitate legate de sustenabilitate, îndepărtarea subiectivității, asigurarea transparenței, un proces decizional puternic și o accelerare către o economie mai durabilă. Cursul viitor al pandemiei rămâne în continuare un factor de incertitudine, însă impredictibilitatea privind evoluția economiei și a sistemului financiar global a fost amplificată în mod semnificativ de războiul Rusia-Ucraina.

Invazia Ucrainei de către Rusia a creat obstacole noi în parcursul spre redresarea economică la nivel global și a amplificat riscuri de natură geopolitică, care după mai bine de o lună de conflict militar intens tind să rămână ridicate. Ca urmare a războiului din Ucraina, au fost impuse sancțiuni economice și financiare fără precedent la adresa Federației Ruse (eliminarea din SWIFT a mai multor bănci rusești și o serie de alte sancțiuni împotriva altora, înghețarea unui nivel semnificativ al rezervelor valutare, embargouri privind exportul de înaltă tehnologie ș.a.), care au creat un nou val de provocări.

Creșterea prețurilor și amplificarea volatilității pentru anumite categorii de bunuri, cu precădere pentru petrol și gaze, dar și restrângerea accesului la unele importuri de produse agricole pentru care Rusia și Ucraina asigurau o pondere importantă a exporturilor la nivel global au generat o serie de șocuri în ceea ce privește oferta, mai ales pentru unele economii din spațiul european, în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, prețurile mărfurilor și, nu în ultimul rând, nivelul de încredere. Între cele mai expuse state se numără Moldova, Polonia și Țările Baltice, având în vedere legăturile economice și geo-strategice, dar și istoria lor lungă de relații tensionate cu Rusia. Efectele de propagare ca urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina se răspândesc la nivel mondial într-o perioadă în care majoritatea țărilor încă se confruntă cu dificultăți economice, financiare, fiscale și de natură socială, ca urmare a problemelor pe care le-au întâmpinat în timpul pandemiei. Complexitatea situației este accentuată de o serie de alte evoluții, precum: transformările induse de noile tehnologii, integrarea tehnologiei digitale în multiple segmente ale societății, dezvoltarea modelor de afaceri, care modifică fundamental modul în care se creează plus-valoare, dar și schimbările în contextul geopolitic.

Remarcăm astfel faptul că impactul situației actuale nu poate fi comparat cu cel al pandemiei. Spre deosebire de situația cu care ne-am confruntat în plină pandemie, care a necesitat măsuri țintite, menite a debloca înghețarea temporară a unor sectoare economice, contextul actual este diferit având în vedere evoluția mediului macroeconomic, spațiul fiscal din ce în ce mai limitat și schimbările structurale care se produc la nivelul economiei, inclusiv ca urmare a pandemiei. Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și intensificarea tensiunilor pe care le-a declanșat generează creșterea susceptibilității și o serie de incertitudini din perspectivă  economică, care ar putea conduce la derapaje ale procesului de redresare, determinând totodată o volatilitate semnificativă a piețelor financiare.

În cazul României, pe lângă vulnerabilitățile de natură structurală ale economiei, în actualul context trebuie gestionate corespunzător potențialele riscuri aferente persistenței pandemiei și incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economică, cele generate de criza din sistemul energetic și de blocajele apărute în lanțurile de aprovizionare și în procesele de producție. Alte surse importante de riscuri și incertitudini vizează aspecte precum: ascensiunea puternică a inflației, gradul de absorbție a fondurilor europene, creșterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscală în vederea atingerii țintei de deficit bugetar, conform reglementărilor europene, până la finele anului 2024.

În ceea ce privește sectorul bancar românesc, acesta înregistrează valori foarte scăzute ale expunerilor față de Ucraina sau Rusia, nicio bancă din România neavând participații directe de capital cu origini într-una din cele două țări.

De asemenea, expunerile instituțiilor de credit sunt reduse în ceea ce privește contrapartidele având țara de reședință Rusia sau Ucraina, în condițiile în care nu există credite și avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia și, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).

Prin comparație, conform datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană la data de 1 aprilie 2022, băncile din Franța, Italia și Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri față de contrapartidele având țara de reședință Rusia, iar băncile din Austria, Franța și Ungaria au avut cea mai mare expunere față de Ucraina.

Totodată, indicatorii relevanți din perspectiva sănătății financiare a sectorului bancar românesc se situează la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun față de mediile europene evidențiate în datele din tabloul de bord al Autorității Bancare Europene, asigurând astfel o reziliență sporită a sistemului bancar național la eventuale șocuri. Astfel, sectorul bancar românesc prezintă o situație bună a indicatorilor în ceea ce privește solvabilitatea, calitatea activelor și profitabilitatea.

Din punct de vedere al solvabilității sunt de menționat, pentru exemplificare, rata fondurilor proprii totale, care se situa în România la 22,26 la sută, comparativ cu o medie de 19,6 la sută la nivelul statelor membre ale UE, în luna decembrie 2021.

De asemenea, indicatorii relevanți pentru măsurarea calității activelor s-au îmbunătățit în anul 2021. Astfel, în România, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa la 66,07 la sutămedia la nivelul UE fiind 44,5 la sută în luna decembrie 2021, iar rata creditelor neperformante se situa la 3,34 la sută.

Mai mult, capacitatea sectorului bancar de a gestiona corespunzător potențiale riscuri aferente unor șocuri la nivel macroeconomic de o intensitate medie spre ridicată este indicată și de rezultatele celor mai recente teste de stres privind lichiditatea și solvabilitatea.

Pentru consolidarea acestei capacități, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a hotărât majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital la 0,5% din octombrie 2022. În plus, cu scopul de a acționa împotriva acumulării unor vulnerabilități pe un segment mai riscant al pieței imobiliare, Banca Națională a României a înăsprit limitele privind raportul dintre valoarea creditului și colateralul asociat (indicatorul Loan-to-Value sau LTV) cu 10 puncte procentuale (echivalent cu o creștere a avansului de aceeași magnitudine), pentru creditele acordate persoanelor fizice aferente achizițiilor de imobile ce nu fac obiectul reședinței proprii. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere în continuare potențialele riscuri și vulnerabilități la adresa sectorului bancar și a stabilității financiare.

Un rol important pentru promovarea stabilității financiare și a unor sisteme de plată sigure și eficiente revine stimulării inițiativelor privind cercetarea și dezvoltarea tehnologică.

Sistemul financiar trece prin transformări importante în contextul procesului de digitalizare care, pe de o parte, creează premisele reducerii costurilor, creșterii eficienței, a competitivității și a incluziunii financiare iar, pe de altă parte, generează riscuri, unele chiar semnificative, precum cele de natură cibernetică. Furtul de date sau de informații (cu precădere în Europa centrală și de est) și atacurile cibernetice (manifestate mai pregnant în Europa de vest) sunt identificate în contextul actual ca fiind unele dintre cele mai ridicate riscuri la nivel european.

Luând în considerare faptul că tehnologia conduce la schimbări profunde, iar ecosistemul de active digitale și plăți evoluează într-un ritm rapid, trebuie evaluat impactul acestora asupra stabilității sistemului financiar, nu numai așa cum există el astăzi, ci și așa cum ar putea evolua în viitor. De aceea, este important să înțelegem progresele tehnologice și cerințele consumatorilor care conduc la aceste evoluții.

Pe de altă parte, în contextul războiului din Ucraina, perspectivele asupra creșterii economice din România s-au redus, în linie cu evoluții similare pentru întreaga Uniune Europeană, astfel încât pe fondul prelungirii conflictului și al incertitudinilor care diminuează nivelul de încredere a companiilor și a persoanelor, este previzibilă o încetinire a creșterii economice în perioada următoare. Evoluția economiei naționale va depinde, între altele, și de efectele acestui război, cu toate consecințele ce derivă din acestea.

Evenimentele recente indică astfel necesitatea intensificării eforturilor de tranziție către un model de creștere economică robustă și sustenabilă.

Având în vedere că spațiul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat întrucât deficitul bugetar este mare și dificil de finanțat, mai ales pe un fond internațional de creștere a dobânzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evoluții nefavorabile și alte potențiale șocuri care ar putea apărea în viitor, putând genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu:

  • fondurile europene alocate României (inclusiv prin PNRR) sunt semnificative. În comparație europeană, România a primit printre cele mai mari sume, astfel încât sunt șanse rezonabile ca economia să cunoască o reducere mai temperată a ritmului de creștere, concomitent cu implementarea de schimbări structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma totală alocată României prin PNRR, ce poate fi atrasă în termen de 5 ani, este de 29,18 mld. euro, fiind formată din granturi în valoare de aprox. 14,24 mld. euro și împrumuturi  în valoare de aprox. 14,94 mld. euro. Situația actuală ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare și reziliență, care are potențialul de a ajuta România să implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvoltării economice. Accelerarea absorbției fondurilor alocate României de către Uniunea Europeană constituie astfel un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de creștere economică și trebuie să reprezinte o prioritate în conjunctura actuală.
  •  războiul din Ucraina și efectele pandemiei au crescut șansele relocării din străinătate, în special din Asia, din Rusia și din Ucraina, în România a unor lanțuri de producție. Această relocare ar putea contribui atât la creșterea economică, cât și la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacități de producție care în prezent fac obiectul importurilor. Astfel, țara noastră ar putea deveni una dintre destinațiile pentru atragerea investițiilor relocate din zonele de conflict ca urmare a războiului. Din această perspectivă însă, România va intra în competiție cu alte țări, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investițiilor relocate, România poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilități fiscale.

De asemenea, cele două vulnerabilități care se manifestă la nivelul Uniunii Europene, respectiv vulnerabilitatea privind asigurarea securității alimentare și vulnerabilitatea privind asigurarea securității energetice (în condițiile în care agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat semnificativ aceste piețe) ar putea fi gestionate mai bine în România comparativ cu majoritatea covârșitoare a țărilor din Uniunea Europeană, dacă s-ar îmbunătăți guvernanța pentru aceste domenii la nivel politic și administrativ.

În domeniul agroalimentar, războiul din Ucraina a creat mai multă incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a cerealelor și a produselor oleaginoase, la accesibilitatea acestora (din cauza prețurilor ridicate și a tendințelor inflaționiste) și a adăugat un nou val de instabilitate piețelor deja tensionate. România este printre principalii producători de cereale și oleaginoase din UE (25 la sută din producția de porumb a UE, 34 la sută la floarea soarelui, 14 la sută la soia), iar aproximativ 50 la sută din producție este vândută la extern. Pentru exemplificare, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în anul 2021 România s-a situat pe primul loc în UE la producția de porumb boabe și de floarea soarelui, iar la grâu pe al patrulea loc la producția realizată (după Franța, Germania și Polonia). România exportă materie primă, având valoare adăugată redusă și importă produse alimentare prelucrate, care au valoare adăugată mai ridicată, astfel încât țara noastră înregistrează un deficit comercial cu produse alimentare ridicat și în creștere, grevat cu precădere de vulnerabilitățile privind bunurile de natură alimentară cu un grad mai înalt de prelucrare. Nivelul ridicat al importurilor de produse alimentare ar putea constitui o vulnerabilitate, cu potențial sistemic. Criza determinată de pandemia COVID-19 a scos în evidență o serie de aspecte semnificative pentru domeniul agroalimentar, precum: necesitatea asigurării unui nivel adecvat al sustenabilității alimentare care este o parte integrantă a siguranței alimentare, eficientizarea lanțurilor de aprovizionare, respectiv a proceselor de producție și, nu în ultimul rând, nevoia de digitalizare a proceselor de producție și de distribuție.

Aspecte precum cele menționate anterior, dar și altele derivate din potențiale crize viitoare ar putea fi gestionate prin elaborarea unei strategii privind domeniul agroalimentar care să aibă ca principal obiectiv implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar și  abordarea problemelor structurale din acest domeniu.

România are premisele necesare pentru a se poziționa bine la nivel european având în vedere, pe de o parte, potențialul agricol neprelucrat în vederea obținerii de produse finite și, pe de altă parte, resursele financiare pe care le poate atrage prin intermediul fondurilor europene, inclusiv pentru dezvoltarea digitalizării sau a economiei verzi.

În ceea ce privește sectorul energetic, România are printre cele mai mici niveluri de dependență de resursele energetice importate din Rusia și deține un potențial ridicat de a fi exportator net. Un rol important poate reveni canalului privind energia verde, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld. euro până în anul 2030, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acest lucru ar genera o structură și mai diversificată a surselor de energie, diminuând dependența de conjunctura favorabilă sau nu a uneia dintre resursele energetice.

Impactul pandemiei și războiul din Ucraina au necesitat un răspuns masiv, substanțial și, în anumite cazuri, fără precedent, pentru abordarea efectelor economice și a celor sociale ale acestor fenomene excepționale.

Scopul principal pentru perioada care urmează nu ar trebui să fie revenirea la situația existentă până la apariția acestor crize, ci valorificarea inițiativelor care și-au dovedit eficiența pe termen scurt și dezvoltarea acestora în obiective de politică pe termen lung. Acest proces trebuie să implice transformările în ceea ce privește funcționarea economiei, mecanismele de finanțare, furnizarea serviciilor publice și identificarea de soluții pentru unele probleme structurale.

Spre exemplu, o inițiativă foarte recentă în contextul eforturilor de realizare a tranziției către o economie mai verde prin reducerea emisiilor poluante a constituit-o semnarea unui memorandum de înțelegere de către operatorii de sisteme de gaze naturale din România, Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, respectiv a unei reţele de hidrogen în regiune. În acest sens, la inițiativa părții române, patru operatori de transport și de sistem de gaze naturale din Europa Centrală, respectiv Transgaz din România, FGSZ din Ungaria, Gaz-System din Polonia și, respectiv, Eustream din Slovacia au încheiat un parteneriat strategic având ca scop cooperarea în vederea identificării posibilităților de decarbonizare privind operațiunile pe care aceștia le desfășoară, explorării potențialului de a transporta gaze verzi și CO2, dezvoltării producției de hidrogen și a identificării diferitelor industrii în cadrul cărora poate fi utilizat hidrogenul.

Pentru atingerea celor mai bune rezultate, o astfel de inițiativă trebuie corelată cu strategia energetică, cu cea privind dezvoltarea durabilă și cu realitățile economice.

La nivelul UE, strategia privind hidrogenul vizează transformarea în realitate a acestui potențial prin investiții, creare de piață, reglementare, cercetare și inovare. Hidrogenul ar putea alimenta sectoare care nu pot fi electrificate, asigurând de asemenea stocarea pentru echilibrarea unor fluxurilor variabile ale energiei regenerabile. Potrivit Strategiei UE, prioritară este extinderea producției de hidrogen regenerabil prin utilizarea energiei solare și a celei eoliene, însă pe termen scurt și mediu, pentru asigurarea unei piețe viabile și pentru reducerea emisiilor poluante sunt necesare alte forme de hidrogen cu un conținut redus de carbon. Inovația și cercetarea devin, astfel, elemente esențiale pentru dezvoltarea surselor de energie.

Gestionarea, în continuare, a provocărilor pe termen scurt, mediu și lung presupune implementarea unor reforme structurale, realizarea de investiții, continuarea procesului de consolidare fiscală, un efort coordonat pentru dezvoltarea cercetării și inovării, identificarea de măsuri pentru facilitarea tranziției verzi și a celei digitale și, nu în ultimul rând, revizuirea cadrului de guvernanță axată pe schimbări fundamentale pentru asigurarea unei redresări economice durabile. România poate valorifica o serie de avantaje pe care le are spre deosebire de alte state,  precum potențialul agricol și cel energetic, sau posibilitatea de a atrage investițiile relocate, capacități care ar fi dezvoltate printr-o utilizare eficientă a fondurilor europene.

În ceea ce privește domeniul financiar, având în vedere amploarea problemelor cu care ne confruntăm în contextul actual, precum: instabilitatea geopolitică, schimbările structurale la nivelul economiei, creșterea inflației, riscurile cibernetice ș.a., principala provocare o constituie protejarea și consolidarea unui sistem financiar puternic, competitiv și rezistent, care să susțină economia reală, evitând în același timp volatilitatea.

În acest sens, o atenție sporită trebuie acordată consolidării rezilienței infrastructurii piețelor financiare, dezvoltării unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor și a vulnerabilităților și, nu în ultimul rând, a cooperării și coordonării politicilor la nivel paneuropean.

Parafrazând cele spuse de Josep Borrell, șeful diplomației europene, trebuie să aspirăm la tot ce este mai bun, dar să ne menținem pregătiți pentru ce este mai rău. Cred că aceasta este esența strategiei unei comunități care țintește în egală măsură dezvoltarea, dar și reziliența. Acestea sunt probabil coordonatele cele mai importante pentru viitorul nostru”.

Măsuri legislative care facilitează sprijinirea cetățenilor și a companiilor ucrainene în România

0

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă un sumar al principalelor măsuri legislative și prevederi fiscale luate de autoritățile din România în vederea sprijinirii cetățenilor și a companiilor ucrainene afectate de conflictul din zonă. 

Piața din România oferă numeroase posibilități atât pentru antreprenorii ucraineni, cât și pentru companiile nou înființate de aceștia pentru a-și desfășura activitatea, dar și oportunități multiple pentru ucrainenii care doresc să se stabilească în România, fiind stimulată angajarea acestora de către companiile din România.

Prin publicarea în Monitorul Oficial cu numărul 231/08.03.2022 a Ordonanței de Urgență 20 din 7 martie 2022 a fost permisă modificarea și completarea anumitor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.  

Astfel, principalele prevederi fiscale ale Ordonanței vizează introducerea în categoriile cheltuielilor deductibile a sumelor reprezentate de donații în bani acordate de persoane fizice și juridice către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru sprijinirea cetățenilor proveniți din zona de conflict armat din Ucraina, precum și introducerea de noi reglementări pentru cheltuielile cu bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate UNICEF și altor organizații internaționale, care își desfășoară activitatea potrivit unor acorduri speciale la care România este parte.

De asemenea, cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită azil în România, pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare. În acest context, încadrarea pe piața muncii a cetățenilor ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de munca pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României

Totodată, în contextul evoluției evenimentelor din Ucraina, autoritățile au stabilit soluții pentru asigurarea drepturilor la educație, sănătate, muncă, protecția copilului și protecția persoanelor cu dizabilități, precum dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, integrarea minorilor în sistemul de învățământ românesc sau acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă. 

Lista completă a drepturilor menite să sprijine cetățenii ucraineni proveniți din zona de conflict poate fi consultată aici

Laura Ștefan

„Din cauza evenimentelor armate în Ucraina, foarte multe persoane fizice, dar și companii au avut ca singură opțiune părăsirea țării pentru siguranța lor și căutarea unui loc nou în țările din regiune pentru a-și putea continua viața cotidiană și activitățile economice. Pentru sprijinirea acestora, România a venit cu un set de măsuri legislative care să le faciliteze accesul acestora în România, precum și drepturile la sănătate, educație, muncă, dar și de protecție a persoanelor vulnerabile. De asemenea, măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgență încurajează societatea civilă, mediul privat și persoanele fizice să facă în continuare donații în beneficiul refugiaților ucraineni, iar organizațiile internaționale să aibă un mecanism mai simplu de colaborare”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

Companiile ucrainene din IT și cercetare care se relochează în România pot accesa stimulente din partea statului 

Cetățenii și afacerile ucrainene relocate pe teritoriul României pot beneficia din partea statului român de un plan de stimulente. 

Astfel, persoanele fizice care lucrează ca specialiști IT sau în domeniul Cercetării și Dezvoltării pot beneficia de o scutire de 10% a impozitului pe venit standard în anumite condiții menționate în legislația internă română. 

De cealaltă parte, companiile care desfășoară activitatea pe teritoriul România și în conformitate cu legislația în vigoare pot beneficia de o amortizare fiscală suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare eligibile și pot aplica amortizarea accelerată pentru aceste cheltuieli, dar și scutirea de impozit pe profit reinvestit în anumite tipuri de active.    

Accace România a realizat un ghid practic pentru companiile ucrainene care vor să intre pe piața din România, cu principalele obligații de către trebuie să țină cont acestea. Ghidul poate fi consultat pe larg aici: https://accace.com/entering-the-romanian-market/

Noile măsuri luate împotriva Rusiei în
contextul războiului din Ucraina

Uniunea Europeană a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunea pornită în Ucraina, cu scopul de a descuraja invazia prin intensificarea presiunii economice în Kremlin. 

Astfel, cel de-al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei adoptat de UE la jumătatea lunii martie interzice toate tranzacțiile cu anumite întreprinderi de stat, furnizarea de servicii de rating de credit oricărei persoane sau entități din Rusia, dar și investiții noi în sectorul energetic.

De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a extins lista persoanelor care au legătură cu baza industrială și de apărare a Rusiei și a introdus restricții comerciale în ceea ce privește fierul și oțelul, produsele de lux, dar și sancțiuni pentru mai multe persoane și entități.

Parcuri de specializare inteligentă pentru dezvoltarea economică locală

0

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență a guvernului privind organizarea și funcționarea parcurilor de specializare inteligentă, un instrument nou în Strategia Națională CDI 2021-2027. Actul normativ „reglementează cadrul de organizare, operaționalizare și desfășurare a activității parcurilor de specializare inteligentă aflate în directa coordonare, autoritate și/sau controlul autorităților publice locale și/sau a partenerilor asociați, care asigură administrarea parcului de specializare inteligentă”.

Marcel Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării: „Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare sunt, evident, esențiale pentru ca România să poată ține pasul pe plan internațional. De aceea, în viitoarea Strategie Națională CDI 2021-2027 aflată în ultimele etape ale construcției, componenta de specializare inteligentă prevede instrumente noi care încurajează rezultatele concrete, așa cum sunt parcurile de specializare inteligentă. În acest context, MCID construiește cadrul care permite operaționalizarea și desfășurarea activității parcurilor aflate în directa coordonare sau în controlul autorităților publice, respectiv al partenerilor asociați, încurajând totodată dezvoltarea economică locală prin specializarea inteligentă.”

MCDI precizează că „specializarea inteligentă reprezintă prioritatea orizontală 1 din Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare inteligentă 2021-2027 prin creșterea capacității ecosistemului regional de a susține specializarea inteligentă într-o manieră sustenabilă prin dezvoltarea infrastructurilor proprii ale organizațiilor de CDI și companiilor, a parcurilor științifice și tehnologice, a structurilor de transfer tehnologic și capacității acestora de a furniza servicii specifice, a clusterelor inovative și a altor structuri asociative orientate spre inovare și prin creșterea capacității parteneriatelor regionale de a genera inovare”.

Ce sunt parcurile de specializare inteligentă

Potrivit OUG propusă de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, parcul de specializare inteligentă este un amplasament bine delimitat prin documentațiile de urbanism elaborate în condițiile legii, în care entitățile, indiferent de forma lor de organizare, desfășoară activități de cercetare, dezvoltare experimentală, inovare, și transfer tehnologic inclusiv activități de transfer tehnologic, activități de producție de serie/serie zero, individuală, și sau producție de masă, activități de prestări servicii, marketing și desfacere precum și alte categorii de activități necesare produselor și serviciilor, specifice domeniilor de specializare inteligentă prevăzute în strategiile de specializare inteligentă elaborate la nivel național și/sau la nivel regional.

Ele se vor putea înființa la inițiativa autorităților publice locale și, după caz, în asociere, pe bază de contract de asociere, încheiat conform prevederilor legale în vigoare cu Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare și/sau cu alte organizații de cercetare, agenți economici organizați.

Impactul adus de autoritățile locale

Autoritățile publice locale vor fi implicate în dezvoltarea de infrastructuri specifice de utilitate publică destinate funcționării și operaționalizării parcurilor de specializare inteligentă întrucât pot deține terenurile necesare implementării acestor infrastructuri specifice. Ele vor fi responsabile de dezvoltarea  ecosistemelor de antreprenoriat bazate pe parteneriatul dintre IMM-uri și entitățile de cercetare.

Este important de menționat că pentru construirea și dezvoltarea unui parc de specializare inteligentă se vor acorda mai multe categorii de facilități fiscale.

Specializările inteligente naționale joacă un rol crucial în dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor. Acest OUG vine să susțină autoritățile publice locale în realizarea demersurilor necesare pentru dezvoltarea economică locală, dat fiind că acestea au cunoștințe comprehensive despre țesutul antreprenorial local.

În perioada de consultare de 10 zile calendaristice de la momentul publicării, părțile interesate pot transmite observații și propuneri pe adresa de e-mail consultare@research.gov.ro.

Un nou eveniment din seria Invest in

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu ADR V și cu sprijinul BCR, a organizat la Arad al doilea eveniment din seria Invest in, program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional: „Fonduri europene pentru IMM-uri  2021-2027”.

Au participat peste 100 de antreprenori. Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Glad Varga – deputat, Gabriela Chiriacheu – director executive al Consiliului Județean Arad, Lazăr Faur – viceprimar al municipiului Arad, Adrian Mariciuc – director general adjunct al ADR Vest, Dumitru Nancu – director al FNGCIMM, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Adrian Pășcuță – director executiv Agenția IMM Timișoara, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA FNGCIMM, Mihaela Breaz – vicepreședinte al CNIPMMR, președinte filiala Arad.    

Au fost promovate și prezentate cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul incubatoarelor de afaceri, dezvoltării economice prin inovare, capital de risc sau digitalizare.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a subliniat: „Am fost cu toții de acord că este necesară o informare a mediului de afaceri, motiv pentru care suntem astăzi la cel de-al doilea eveniment dedicat fondurilor europene pentru IMM-uri. Aceste tipuri de evenimente sunt necesare tocmai pentru a aduce informația înainte ca lucrurile să se întâmple, înainte ca programele să fie lansate, astfel încât să dăm posibilitatea mediului de afaceri să își pregătească proiectele pentru viitoarea perioadă programatică. După cum știți, provocările sunt destul de mari în perioada următoare atât în ceea ce înseamnă fondurile europene, PNRR, programele naționale, fiecare dintre aceste lucruri aducând o serie de noutăți. Noi la CNIPMMR, sprijinim foarte tare această idee a descentralizării către ADR a POR astfel încât la nivelul fiecărei regiuni să se lanseze aceste programe și dânșii să fie autorități de management pentru că știu cel mai bine care sunt nevoile locale, reducând din birocrație și din întârzierile în implementare. Prin implicarea mea și în Consiliul de Administrație a FNGCIMM, doresc să dau și o veste bună antreprenorilor din Arad –  deschiderea unei reprezentanțe a FNGCIMM în Arad.”

Prelungirea înscrierilor la Concursul Internațional George Enescu 2022

0

Termenul limită pentru înscrierea la Concursul Internațional George Enescu din acest an se prelungește până la 1 mai 2022, motivul subliniat de organizatori fiind „perioada recentă marcată de crizele politice și economice la nivel global, împreună cu solicitările primite de la potențialii candidați”. De asemenea, taxa de înscriere se reduce cu 50% pentru a da șansa cât mai multor muzicieni talentați să aibă acces la concurs. Concurenții înscriși până acum vor beneficia de această reducere.

Organizatorii anunță că „termenul limită pentru înregistrarea concurenților este 1 mai 2022 pentru toate cele patru secțiuni (violoncel, vioară, pian și compoziție). Condițiile de participare rămân aceleași, înscrierile derulându-se online, pe site-ul www.festivalenescu.ro. Conform Regulamentului Concursului, se pot înscrie participanți de toate naționalitățile, născuți după 1 august 1989, pentru cele 4 secțiuni: violoncel, vioară, pian și compoziție.

Înscrierea se face prin completarea unui formular online, iar jurizarea pentru prima etapă a Concursului va avea loc online prin analizarea înregistrării video trimise de concurenți. Aceasta se va desfășura în luna mai 2022, iar anunțarea rezultatelor se va face pe 31 mai, pe site-ul Concursului. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în semifinală. 

Concursul Internațional George Enescu, una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru tinerii muzicieni din toată lumea, este construit ca o prelungire firească a Festivalului George Enescu – cel mai prestigios eveniment cultural organizat de România. De-a lungul timpului, Concursul Enescu a contribuit semnificativ la promovarea și lansarea multor mari artiști, aceștia păstrând mereu o legătură de suflet cu Enescu și cu România. 

Concursul Enescu este un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii”.

Foto: Andrei Gîndac

Stamatis Sapkas, numit în funcția de CFO al Grupului Globalworth

0

Grupul Globalworth, cel mai mare investitor pe piața de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea lui Stamatis Sapkas (foto) în funcția de CFO, de la 1 mai 2022. Andreas Papadopoulos demisionează din funcția de CFO după opt ani de activitate. Stamatis Sapkas îi va raporta lui Dimitris Raptis, CEO al Grupului Globalworth.

Dimitris Raptis: „Sunt încântat să anunț că Stamatis va deveni noul CFO al Globalworth. Este unul dintre cei mai experimentați colegi, fiind în companie de la înființarea acesteia. A fost implicat în numeroase proiecte importante (mai întâi ca director de investiții, iar ulterior ca director general adjunct de Investiții), începând cu oferta publică inițială a companiei din iulie 2013, tranzacții de investiții în România, tranzacții de finanțare a instrumentelor de capital și a obligațiilor financiare și achiziția GPRE în Polonia în 2017. În ultimii ani, s-a axat în principal pe raportarea internă și externă, relațiile cu investitorii, precum și pe susținerea eforturilor privind sustenabilitatea. Suntem foarte încrezători în faptul că experiența lui Stamatis în compania noastră, cuplată cu experiența sa anterioară vor adăuga o valoare importantă Grupului nostru și îl va conduce cu succes către următoarea etapă a dezvoltării sale.”

Stamatis Sapkas: „Sunt foarte entuziasmat să continui parcursul meu la Globalworth, care a început în 2013, iar acum din poziția de CFO al Grupului. Încă de la înființarea Grupului, am parcurs multe etape și aștept cu nerăbdare să lucrez în continuare alături de o echipă motivată și profesionistă. Globalworth s-a impus ca investitor dominant pe piața de birouri din Polonia și România și sunt încântat că pot contribui în continuare la viitorul nostru.” 

Globalworth îl caracterizează pe Stamatis Sapkas ca având „aproximativ 20 de ani de experiență în consultanță și investiții imobiliare. S-a alăturat echipei Globalworth în 2013, iar înainte de aceasta, Stamatis a fost membru al echipei de investiții Real Estate și Lodging din cadrul Citigroup cu sediul Londra, anterior făcând parte din cadrul echipei EFG Eurobank Ergasias și începându-și cariera la Eurobank Properties, Atena, Grecia. Experiența sa include tranzacții în domeniul M&A, oferte privind instrumentele de capital, finanțări obligații financiare și credite neperformante în sectorul Real Estate și Lodging, lucrând în mai multe jurisdicții din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.  

Deține o diplomă de licență în Management Science with Computing acordată de Universitatea Kent și o diplomă de master în Banking & International Finance acordată de Bayes Business School”.

Globalworth este „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 240 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.2 miliarde de euro, la 31 decembrie 2021. Aproximativ 95,9% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 660 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

ASF: Atenție la entitățile neautorizate din domeniul asigurărilor

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează că, în ultima perioadă, au fost active la nivelul pieței de asigurări din România, cu precădere pe clasa 15 de asigurări – Garanții, mai multe entități care nu sunt autorizate să desfășoare activitate de asigurare.

Din acest motiv, vă recomandăm ca, înainte de încheierea unor contracte/polițe de asigurare, să verificați dacă:

  • societățile de asigurare care urmează să emită polițele de asigurare, precum și intermediarii implicați în activitatea de distribuție se regăsesc în Registrul public A.S.F.;
  • ofertele primite sunt autentice și valide, prin contactarea directă a societăților de asigurare implicate folosind informațiile de contact oficiale ale acestor entități. De asemenea, o atenție sporită trebuie acordată verificării calității persoanelor care intermediază sau recomandă folosirea produselor de asigurare respective.

Conform prevederilor legale (art. 12 din Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări) este necesar să solicitați în mod expres societăților de asigurare și intermediarilor ca înainte de încheierea unui contract de asigurare să vă prezinte, în timp util, următoarele informații: identitatea și adresa acestora; calitatea de intermediar sau de asigurător deținută, după caz; registrul în care sunt înscriși și modalitățile prin care se poate verifica acest lucru.

Entitățile din domeniul asigurărilor pot opera legal în România numai dacă sunt înregistrate în Registrul public A.S.F., ce poate fi consultat pe pagina web a A.S.F. AICI . 

Registrul societăților de asigurare și al intermediarilor principali  poate fi regăsit AICI 

Registrul asigurătorilor și intermediarilor din SEE, entități notificate către autoritățile competente din țările de origine pentru desfășurarea activității în baza dreptului de stabilire și/sau în libertatea de a presta servicii, poate fi regăsit AICI.

Dacă identificați societăți de asigurare și/sau brokeri prin intermediul cărora primiți oferta, care nu se regăsesc în registrele publice menționate anterior, vă recomandăm să sesizați cât mai rapid A.S.F. și să furnizați informații privitoare la societatea de asigurare, intermediarul prin care a fost primită oferta, precum și orice documente disponibile primite de la aceștia.

A.S.F. acordă o atenție deosebită protecției consumatorilor de produse financiare nebancare. În acest context, primește și răspunde la toate petițiile, sesizările, reclamaţiile și solicitările de informații privind activitatea de asigurare-reasigurare din România, activitate derulată de societăți autorizate și supravegheate de A.S.F. formulate de persoane care au calitatea legală de a formula petiții sau solicitări de informații.

A.S.F. nu poate interveni direct în procesul de supraveghere și control al unei societăți de asigurare autorizate de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru SEE. De aceea, petițiile referitoare la activitatea unui asigurător ce comercializează asigurări pe teritoriul României în baza libertății de a presta servicii trebuie să fie adresate autorității competente din statul membru de origine care a autorizat respectiva societate. Petițiile vor fi transmise acestei autorități, conform normelor naționale specifice.

Raportat la prevederile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), cu modificările ulterioare, menționăm că doar asigurătorii autorizaţi de A.S.F., inclusiv sucursalele acestora, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, sunt contribuabili, iar Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, are ca scop protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei acestora.

Fondul de Garantare a Asiguraților nu poate acorda despăgubiri în situația în care asigurătorul este autorizat în alt stat membru și desfășoară activitate pe teritoriul României, în baza libertății de a presta servicii, și se află în imposibilitatea de a despăgubi ca urmare a unei potențiale stări de insolvență/faliment.

OTP Bank: Recuperarea economică va încetini substanțial în 2022

0

Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică va încetini substanțial în 2022, deoarece creșterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an, pe măsură ce inflația erodează veniturile reale, politica monetară se va înăspri și problemele lanțului de aprovizionare s-ar putea dezvolta în continuare. 

Având în vedere performanța recuperării economice, datele statistice arată că România și-a depășit nivelul înregistrat înainte de pandemie, dar până la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendința dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut creșterea a încetinit substanțial, iar până în ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja în raport cu referința trimestrială.

În funcție de analiza sectorială, agricultura și industria au avut o contribuție mult mai redusă în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în timp ce creșterea sectorului de servicii a încetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului SARS-CoV-2, precum și a efectelor de bază.

„În context regional, în ultimele luni ale anului 2021, România a regresat de la a doua la a patra cea mai performantă țară din regiunea Europei Centrale și de Est, după Serbia, Polonia și Ungaria, în funcție de nivelul PIB-ului înainte de pandemie. În același timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugerează ușoare progrese, în timp ce conflictul Rusia-Ucraina deteriorează perspectivele. Deși relațiile comerciale sunt moderate, prețurile mai mari ale energiei, creșterea mai lentă a zonei euro și creșterea primei de risc vor afecta activitatea și vor alimenta creșterea inflației”, au raportat analiștii OTP Bank. Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale României pentru acest an vor fi sub medie în comparație cu alte economii din regiune, în timp ce nevoia de consolidare fiscală este mai acută decât în alte țări din CEE, din cauza faptului că România se află în procedura de deficit excesiv.

Inflația a continuat creșterea constantă și, alimentată de șocurile prețurilor la energie și alimente, a urcat la 8,5% în luna februarie, în timp ce inflația de bază a rămas la 5,2%. Având în vedere faptul că piața locală a intrat în criza COVID cu o piață energetică liberalizată, creșterea prețului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decât cel din regiune, iar contribuția la inflația agregată a variat de la lună la lună, în funcție de aplicarea noilor măsuri de plafonare a prețului. 

„Deoarece guvernul a impus un plafon la prețurile energiei pentru anul viitor, nu ne așteptăm la o nouă creștere reglementată a prețului energiei până în primăvara anului 2023. În același timp, costurile cu energia pentru companii ar putea crește în continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decât să contribuie la aceste presiuni asupra prețurilor alimentelor. Mergând mai departe, anticipăm un vârf al inflației de 9,5% în perioada aprilie-mai, cu șanse destul de bune de a vedea o scădere treptată ulterior”. Pentru a combate această situație, banca centrală a continuat să majoreze dobânda de referință cu 50 bps, ultima majorare de acest fel având loc la începutul lunii aprilie.

Pe lângă alte măsuri de înăsprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Națională a României să continue cu astfel de majorări, astfel încât rata dobânzii de referință ar putea atinge nivelul de 4,5% până la finalul acestui an.

În tabloul macroeconomic extins, piața forței de muncă și nivelul de ocupare și-au revenit treptat după criza COVID, iar creșterea generală a salariilor a revenit ușor în ultimele luni ale anului 2021, deși inflația a redus puternic din puterea reală de cumpărare. O creștere semnificativă a salariilor ar putea complica eforturile băncii centrale de a aduce inflația sub control, în timp ce și alți indicatori macroeconomici continuă să se înrăutățească. Un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua să fie afectat de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie. Întrucât deficitul geamăn își continuă tendința descendentă și este cert că balanța externă pentru următorii doi ani va fi afectată negativ, nevoia de consolidare fiscală este și mai importantă.

„Previzionăm o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergență adoptat, dar ne așteptăm și la unele derapaje față de planuri, având în vedere creșterea subvențiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse și încetinirea generală a creșterii. În prognoza actuală, datoria guvernamentală ar putea crește la 55% din PIB până în 2023”, au adăugat analiștii OTP Bank.

Având în vedere evoluțiile globale și regionale, observăm riscuri în privința încetinirii creșterii PIB, în timp ce perspectivele privind inflația și rata dobânzii indică viitoare majorări. 

Decizia CJUE privind sediul fix invalidează practica ANAF și restabilește legitimitatea acestui model de business în industrii, precum auto și farma

_________________

Inge Abdulcair, Director PwC România
Ana-Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
Emilia Dănilă, Manager PwC România (foto)

Problematica sediului fix al companiilor nerezidente care derulează operațiuni pe teritoriul României a fost în ultima perioadă des întâlnită în cadrul inspecțiilor fiscale, generând consecințe financiare semnificative prin impunerea companiilor la plata unor obligații fiscale de sute de milioane de euro și ridicând multiple întrebări asupra legalității și legitimității unor modele de business tradiționale.

Recenta decizie pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 7 aprilie în cauza Berlin Chemie (C-333/20) reprezintă în acest context un pas important pentru clarificarea problemei controversate a sediilor fixe pentru TVA și restabilirea încrederii în alegerea modelului de afaceri. 

Deși decizia CJUE este succintă față de alte hotărâri pronunțate de CJUE în ceea ce privește controversatul concept al sediului fix, iar instanța europeană a decis, în mod neobișnuit pentru astfel de cazuri, să pronunțe hotărârea fără opinia unui avocat general, aduce o serie de elemente și clarificări importante ce pot avea consecințe semnificative în structurile similare de business din mai multe sectoare, precum domeniul farmaceutic, auto sau structuri de procesare pe bază de comandă.  

Având în vedere cazurile prin care a fost stabilită existența unui sediu fix în cadrul controalelor fiscale din România, liniile directoare incluse în cauza Berlin-Chemie sunt deosebit de importante atât pentru soluționarea disputelor deja inițiate, cât mai ales pentru clarificarea modului de interpretare și aplicare a legii în inspecțiile viitoare. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile fiscale românești își vor reconsidera punctul de vedere și vor lua în considerare argumentele prezentate de Curte în rezolvarea cazurilor privind sediile fixe de TVA.

În cazul menționat, o entitate din Germania (Berlin Chemie AG) comercializează produse farmaceutice în România. În vederea promovării active a produselor comercializate pe teritoriul României, a fost înființată o filială românească deținută în proporție de 95% de către societatea nerezidentă (Berlin Chemie AG). Astfel, în baza unui contract semnat între cele două entități, filiala românească a fost responsabilă cu desfășurarea de activități de marketing și promovare a produselor Berlin Chemie AG, inclusiv alte activități conexe, precum obținerea de autorizații, certificate și altor permise necesare pentru derularea operațiunilor Berlin Chemie AG în România, monitorizarea cazurilor de concurență neloială, încălcări de patent, oferirea de asistență în studii clinice etc.

Filiala românească a considerat că Berlin Chemie AG are statutul de entitate nestabilită în România și, prin urmare, nu a perceput TVA pe facturile sale, considerând că locul de impozitare a TVA pentru aceste servicii este în Germania, aplicând regula generală B2B.

Cu toate acestea, în opinia autorităților fiscale din România, faptul că filiala românească este deținută în proporție de 95% de către Berlin Chemie AG și era unicul său client, societatea germană a avut acces imediat și neîntrerupt la resursele umane și tehnice pe teritoriul României (referindu-se la resursele umane și tehnice ale entității românești). Drept urmare, autoritățile fiscale din România au emis o decizie de impunere prin care au considerat că Berlin Chemie AG deține în acest mod un sediu fix în România, iar locul prestării serviciilor trebuia considerat a fi în România cu consecința aplicării cotei naționale de TVA. 

În litigiul derulat între Berlin Chemie și autoritățile fiscale din România, instanța de judecată a apreciat că nu sunt suficient de clare criteriile în baza cărora se consideră că există un sediu fix și modul în care acest concept trebuie interpretat în conformitate cu dreptul UE, astfel încât a decis sesizarea CJUE.

Decizia CJUE în mult așteptata cauză Berlin Chemie

CJUE a fost sesizată pentru a clarifica dacă o societate nerezidentă care deține o filială într-un alt stat membru creează un sediu fix în acel stat membru prin resursele umane și tehnice ale acestei filiale ca urmare a faptului că are acces imediat și permanent la astfel de resurse prin intermediul societăți afiliate pe care o controlează, la care deține majoritatea părților sociale și al cărei unic client este.

Cu toate că decizia pronunțată este succintă, apreciem că aduce claritate cu privire la trei criterii esențiale ce trebuie verificate în scopul stabilirii existenței unui sediu fix. 

În primul rand, hotărârea CJUE analizează relevanta relație de afiliere dintre părți pentru existența sediului fix, Astfel, în acest caz, instanța  a decis că a deține o filială nu implică automat că societatea nerezidentă are un sediu fix în alt stat membru. Curtea a amintit că, pentru existența unui sediu fix este obligatoriu a se proba ca societatea nerezidentă deține în alt stat membru o structură adecvată de resurse umane și materiale care prezintă un grad suficient de permanență iar această împrejurare trebuie să fie stabilită în lumina realității economice și comerciale, iar nu dedusă din simpla relație de afiliere dintre părți. Mai mult, decizia CJUE reiterează că în ceea ce privește criteriul privind „dispunerea de resurse umane și tehnice”, așa cum s-a decis în alte hotărâri anterioare ale CJUE, în vederea existenței unui sediu fix nu este necesar personalul acestui sediu să fie legat printr‑un contract de muncă de persoana impozabilă însăși și ca resursele materiale să fie în proprietatea sa. Cu toate acestea este esențial ca entitatea nerezidentă să aibă puterea de a dispune de resursele umane și tehnice respective, ca și cum ar fi ale sale, în temeiul, de exemplu, al unor contracte de servicii sau de locațiune care să pună resursele menționate la dispoziția persoanei impozabile și care să nu poată fi reziliate în termen scurt.

Or, în speța de față, personalul societății române era limitat la activitățile de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare, servicii care erau utilizate de către resursele umane și tehnice ale societății din Germania pentru a efectua vânzările de produse farmaceutice în România.

Un al doilea criteriu extrem de important analizat de CJUE în recenta sa hotărâre din cazul Berlin Chemie are în vedere aptitudinea sediului fix de a primi prestările de servicii care îi sunt furnizate și a le utiliza pentru necesitățile proprii ale activității sale, si anume „pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile”. Așadar, este esențial pentru a se putea conchide în sensul existenței unui sediu fix și a se stabili ca obligația de plată a TVA ia naștere în statul membru unde se află sediu fix – beneficiar al serviciilor, și nu în statul membru unde beneficiarul este stabilit/are domiciliul, să se dovedească că sediul fix – beneficiar al serviciilor „a consumat în concret aceste servicii” pentru a-și derula propriile  activități economice (știut fiind că principalul obiectiv al TVA este impozitarea la locul consumului efectiv).

Or, în speță Berlin Chemie CJUE a reținut ca societatea menționată nu participă direct la vânzarea și la livrarea produselor farmaceutice ale societății germane și nu își asumă angajamente față de terți în numele acestei din urmă societăți astfel incat nu s-ar putea concluziona că a primit serviciile și le-a folosit în mod concret pentru derularea de activități economice. 

Nu în ultimul rând, o altă confirmare extrem de importantă menționată de către Curte se referă la faptul că aceleași resurse umane și tehnice care sunt disponibile la nivelul filialei românești nu pot fi considerate ca fiind utilizate atât pentru a furniza servicii (i.e. de la filiala românească către presupusul sediu fix), cât și pentru a primi aceleași servicii (i.e. primirea serviciilor de către presupusul sediul fix).

Cu toate ca repere ale unei astfel de concluzii mai fusesera atinse si in alte cauze avocații generali care au emis opinii în cauzele CJUE (a se vedea concluziile Avocatului General din cauza Welmory C-605/12, para. 52-53 și concluziile Avocatului General din cauza Dong Yang Electronics C-547/18, parag. 29-33) este pentru prima dată când această concluzie este tranșată de CJUE în motivarea unei hotărâri pe care o pronunță, soluția fiind nu doar clar și ferm exprimată ci și una justă și echitabilă, în opinia noastră. 

Cities of Tomorrow #10: Anniversary Edition

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 05-12 aprilie 2022 cea de-a zecea ediție a conferinței „Cities of Tomorrow”, în format hibrid. Evenimentul principal se va desfășura marți, 12 aprilie, la hotelul Crowne Plaza Bucharest.  

„Cities of Tomorrow” este un eveniment de referință, dedicat dezvoltării urbane și regionale. La ediția din acest an sunt așteptați în jur de 250 de participanți, provenind atât din mediul public cât și cel privat. Evenimentul va fi onorat de prezența invitaților speciali din Germania și România: administrația publică, societatea civilă și mediul privat vor dialoga în cadrul a două paneluri dedicate retrospectivei: Ce s-a întâmplat în orașele și regiunile României în acești ultimi 10 ani? Ce am învățat împreună? Unde ne situăm acum și care este viziunea pentru viitor? 

Informații despre speakeri și prezentări: https://www.citiesoftomorrow.ro/agenda/

Am continuat și anul acesta conceptul de online round tables, care permite participanților o implicare mai intensă, dându-le ocazia ca timp de două ore să discute concret și aplicat subiecte și proiecte diferite, alese în funcție de actualitatea și necesitatea tematicii și să găsească idei și soluții concrete, pe care să le poată implementa în proiectele proprii. Concluziile și insight-urile rezultate în urma celor nouă mese rotunde vor reprezenta fundamentul pentru acțiuni viitoare. Cele nouă mese rotunde au avut deja loc online în perioada 05-07 aprilie. Temele & subtemele meselor rotunde și moderatorii se regăsesc aici: https://www.citiesoftomorrow.ro/roundtables/

Relevant pentru succesul acestui eveniment este atât ce se întâmplă în zilele evenimentului, dar mai ales ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și contactele dobândite în cadrul conferinței Cities of Tomorrow. După dezbaterile interactive de la mesele rotunde, participanții se vor regrupa în data de 12 aprilie pentru o scurtă prezentare a soluțiilor identificate pe fiecare masa rotundă și pentru festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare.

Înaintea acestei a 10-a ediții a Cities of Tomorrow a fost organizat un concurs de proiecte adresat administrației publice, mediului de business și societății civile. Am avut în vedere, în delimitarea proiectelor ajunse în finală, factorul dezvoltării sustenabile. Cu ajutorul unui juriu format din personalități cu experiență vastă, s-au stabilit 9 finaliști – așadar 9 inițiative se vor bucura de atenție deosebită cu prilejul acestei conferințe.

Cele nouă proiecte finaliste ce se vor prezenta în cadrul sesiunii de pitching la conferință sunt: 

  • Categoria Administrație publică: Buzău („Smart – Green – Circular Buzău”), Municipalitatea Aiud („Invest in Aiud”) Sectorul 6 al Municipiului București („Liniei”);
  • Categoria Mediul de business: Cruze –(Cruze – just go together); iNergy Agtech  („Cleantech. Made in RO”), UNITH2B SRL („Tram Trains Resița”);
  • Categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima orașului”) Parcul Natural Văcărești; Universitatea Politehnică Timișoara („Digitalizarea istoriei, un castel pe rând”).

Conferința „Cities of Tomorrow” este o conferință publică de sensibilizare privind dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic), integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului, dar și a periferiilor și nu numai. 

Conferința este concepută pentru a oferi informații utile și noi perspective pentru: primării, managerii orașului, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională și a zonelor metropolitane, reprezentanți ai consiliilor orașelor și județelor; companiile private românești și străine; profesioniștii din domeniul planificării urbane cât și arhitecții; investitorii imobiliari și dezvoltatorii interesați pentru/sau cu sediul în Europa de Sud-Est; profesioniștii din domeniul imobiliar; reprezentanții camerelor de comerț și industrie; reprezentanții clusterelor industriale; furnizorii de tehnologie; companiile de utilități urbane și infrastructură; ONG-urile şi profesioniștii din domeniul bancar.

Marketplace-ul organizat va fi organizat în foyerul hotelul Crowne Plaza. Aici, sponsorii evenimentului E.ON, Continental, BABLE, Iulius, Horvath, nhood, BCR, RER Group, RETIM, Speedwell, Industrial Park Siret, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor, FEPRA, Țucă, Zbârcea și Asociații își vor prezenta soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Prima parte a evenimentului principal din 12 aprilie va fi difuzată live pe pagina de facebook a AHK România https://www.facebook.com/ahkromaniaofficial/

Detalii precum și agenda evenimentului „Cities of Tomorrow” pot fi găsite la www.citiesoftomorrow.ro


AHK România în anul aniversar 2022

Pentru AHK România anul aniversar 2022 stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală și care nu poate fi ignorată. Sustenabilitate înseamnă investiții în educație, cercetare și dezvoltare, în calitatea vieții din orașele și regiunile în care trăim. Sustenabilitatea presupune, de asemenea, sisteme economice durabile care să fie acceptate și susținute de societate. Pe acest complex tematic dorim să ne concentrăm în AHK Sustainabilityear 2022 și, printr-o serie de evenimente, să inițiem proiecte „verzi”, să provocăm la un dialog între actorii politici, economici și societatea civilă și să creăm idei noi, inovatoare pentru un viitor sustenabil. Companiile germane sunt pregătite să își pună la dispoziție tehnologiile de care dispun, Know-how-ul și Best Practice, pentru a aduce relațiile economice bilaterale la un nou nivel.

Stay tuned: #PartnerForSustainability  #20AHKRomania. 

Deloitte România și Reff & Asociații au obținut la CJUE o decizie favorabilă contribuabilului într-un litigiu cu ANAF. Practica extinsă a autorității fiscale de a stabili sedii fixe, invalidată de instanța europeană

0

O echipă multidisciplinară, formată din consultanți fiscali Deloitte România și avocați specializați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, a obținut, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o decizie favorabilă clientului, contribuabil român, într-un litigiu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Este vorba de un caz în care autoritatea fiscală a impus contribuabilului plata TVA pentru servicii prestate către un client nerezident, din cadrul aceluiași grup, cu dobânzile și penalitățile aferente. Autoritatea din România a considerat că societatea străină are un sediu fix în țara noastră, prin intermediul filialei locale, dar CJUE a infirmat această argumentație. 

Concret, este vorba despre decizia emisă joi, 7 aprilie 2022, de către CJUE în cauza 333/20. În speță, societatea din România a prestat către societatea afiliată din alt stat membru servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare. Societatea română a emis facturi fără TVA pentru serviciile prestate, apreciind că locul de prestare a acestora era situat acolo unde beneficiarul serviciilor și-a stabilit sediul activității economice. În urma unei inspecții fiscale pentru perioada cuprinsă între 1 februarie 2014 și 31 decembrie 2016, autoritatea fiscală a apreciat că serviciile prestate de societatea română ar fi trebuit să fie facturate cu TVA din România. În opinia organului fiscal, beneficiarul serviciilor avea un sediu fix în România, considerând că resursele tehnice și umane ale societății române s-au aflat permanent la dispoziția societății din străinătate. În consecință, autoritatea a impus TVA de plată suplimentar, cu dobânzi și penalități.

Societatea română a contestat decizia în instanță și, ca urmare a îndoielilor cu privire la interpretarea care ar trebui dată unei prevederi din Directiva TVA, relevantă în acest caz, Curtea de Apel București a decis să suspende cauza și să solicite clarificări la CJUE. După aproape doi ani de așteptare, instanța europeană a decis că „o societate care are sediul social într-un stat membru nu dispune de un sediu fix într-un alt stat membru pentru motivul că deține în acest din urmă stat o filială care îi pune la dispoziție resurse umane și tehnice în temeiul unor contracte prin care filiala îi furnizează, în mod exclusiv, servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare care pot influența în mod direct volumul vânzărilor sale”.

„Decizia CJUE, obținută într-un litigiu demarat în urmă cu cinci ani, este extrem de importantă, pentru că are impact nu doar asupra contribuabilului implicat în acest caz, ci asupra unui număr mare de societăți care folosesc un model de afaceri asemănător și care s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu decizii similare din partea autorității fiscale. Toți acești contribuabili ar trebui să își recupereze sumele plătite ca urmare a unor astfel de decizii, plus dobânda aferentă. Estimăm că suma totală pe care ar trebui să o ramburseze autoritatea fiscală pentru decizii de acest gen se ridică la peste o sută de milioane de euro. Totodată, decizia este relevantă pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, având în vedere că problematica sediului fix a devenit un subiect de interes în numeroase jurisdicții”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. Echipa care a contribuit la obținerea acestei decizii este formată din Vlad Boeriu, Partener Coordonator, Loredana Ilea, Senior Manager, Deloitte Tax, și Emanuel Bondalici, Managing Associate, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Când pot companiile să invoce situaţia de forţă majoră şi cum s-ar putea încadra în această categorie sancţiunile împotriva Rusiei

_________________

Roxana Dudău, Partener,
Băncilă Diaconu și Asociații (foto)

Contractul și legislația aplicabilă sunt cele două elemente în funcție de care companiile pot să invoce existența unui caz de forță majoră, dar, mai ales, să stabilească dacă sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană reprezintă o astfel de situație. De ce este important de știut? Forța majoră atrage, după caz, încetarea de drept a valabilității contractelor semnate, dacă suntem în prezența unei imposibilități totale și definitive de executare a obligațiilor asumate, respectiv suspendarea executării obligațiilor contractuale, dacă imposibilitatea de executare este doar temporară. Cum este definită, deci, forța majoră și ce o deosebește de cazurile fortuite sau de situațiile de impreviziune? Ce trebuie să facă operatorii economici care sunt în prezența unui caz de forță majoră? 

Forța majoră reprezintă o clauză de exonerare a răspunderii civile, fiind o veritabilă excepție de la principiul forței obligatorii a contractului între părți. Cu alte cuvinte, în mod obișnuit, părțile sunt ținute să-și execute întocmai obligațiile asumate, însă, în situația intervenirii unui caz de forță majoră, acestea sunt exonerate/ eliberate de obligațiile asumate, total sau parțial.  

În Codul Civil român, forța majoră este definită ca fiind „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Codul nu dă exemple de astfel de evenimente, ele putând fi stabilite fie contractual de către părți, prin inserarea în contracte a unei clauze extensive de forță majoră, fie, în lipsa unei prevederi contractuale, de către instanța de judecată sau cea arbitrală învestită cu soluționarea diferendelor dintre părți în acest sens. 

La stabilirea clauzei de forță majoră, părțile se pot inspira din anumite clauze standard propuse de diverse foruri arbitrale internaționale, cea mai des folosită fiind clauza model a Camerei de Comerț Internațional (CCI) din Paris. Între situațiile propuse de clauza standard CCI Paris, se regăsesc și situațiile de război, de conflict armat, sau actele autorităților etc.  

Totodată, Codul Civil român prevede că o astfel de situație de forță majoră înlătură răspunderea contractuală, câtă vreme legea nu prevede altfel sau părțile nu stabilesc contrariul. Cu alte cuvinte, este important de subliniat că părțile, pot agrea prin contractele semnate să răspundă inclusiv în situații de forță majoră (deși e greu de crezut că vor alege să facă acest lucru). Ce este important de reținut este că doar imposibilitatea totală de executare este suficientă pentru a scuza neexecutarea obligațiilor contractuale. Cu alte cuvinte, partea care invocă forța majoră trebuie să se asigure că nu există alte posibilități de îndeplinire a obligațiilor asumate, altele decât cele expres prevăzute în contract. 

Care sunt efectele forței majore? Principalul efect este acela de a-l scuti pe debitor de a plăti daune-interese și ne referim la dobânzi sau penalități de întârziere. De asemenea, în cazul întârzierii executării obligației, debitorul are dreptul la un interval de timp suplimentar pentru îndeplinirea acesteia (suspendarea efectelor contractului). Dacă vorbim de o imposibilitate totală și definitivă de executare a obligațiilor asumate, efectul este acela al încetării contractului. În plus, trebuie știut că forța majoră operează în virtutea legii, fără a fi necesar să fie prevăzută în contract (Cas., s. com. decizia nr. 414/2000), dar și că, în România cel puțin, forța majoră nu se poate aplica contractelor unde obiectul obligației îl reprezintă o sumă de bani – cum ar fi contracte de leasing și cele de închiriere (Î.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 3848/2012). 

Cum procedăm în caz de forță majoră? Vom verifica în primul rând, care este legea aplicabilă contractului nostru. În cazul unui contract comercial internațional, putem vorbi de exemplu despre legea română, legea ucraineană, legea rusă sau de alte prevederi de drept internațional, cum ar fi Principiile UNIDROIT (Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat) sau Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri, încheiată la Viena în anul 1980 și cunoscută sub numele de Convenția de la Viena. 

În al doilea rând, vom verifica dacă avem o clauză de forță majoră în contract. În acest caz, se vor aplica prevederile contractuale agreate de către părți, dacă sunt suficient de cuprinzătoare iar dacă nu, acestea vor fi suplinite cu normele de drept aplicabile identificate în primul pas. 

E important de menționat că, dacă părțile nu au ales legea aplicabilă, dar au făcut referire în contract la cutumele comerțului internațional, la lex mercatoria, la principiile generale de drept, sau alte formule de acest gen, se vor aplica Principiile UNIDROIT. 

De asemenea, Principiile UNIDROIT sunt, de regulă, aplicabile și când se ajunge la un litigiu arbitral cu privire la contracte de comerț internațional în care părțile nu au ales legea aplicabilă, această alegere rămânând la latitudinea arbitrilor investiți cu soluționarea acelui litigiu.  

În al treilea rând, va trebui să ne asigurăm că am investigat orice altă posibilitate de a ne îndeplini obligațiile, chiar și cu suportarea unor costuri suplimentare. 

Este esențial să solicităm un certificat de forță majoră de la instituția abilitată să îl emită și să ne notificăm partenerii contractuali de cazul de forță majoră care ne împiedică în executarea obligațiilor. Dacă nu ajungem la o înțelegere cu aceștia, vom recurge la instanța de arbitraj sau la cea de judecată competente. 

Reprezintă sancțiunile impuse Rusiei de UE cazuri de forță majoră? Dacă legea aplicabilă este legea română, iar contractul cuprinde o clauză de forță majoră, de tipul clauzei model CCI Paris, așa cum am prezentat-o anterior, este considerat caz de forță majoră și actul autorității, legal sau ilegal, achiesarea la orice lege sau ordin guvernamental, regulă, reglementare sau directivă, prin urmare și astfel de sancțiuni.  

Cu toate acestea, conform reglementării naționale, pentru a fi un caz de forță majoră, actul autorității/ sancțiunea în cauză trebuie să fie și un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Cuvântul cheie în acest context este „imprevizibil”. O întrebare legitimă pentru contractele încheiate după 2014 și înainte de impunerea sancțiunilor actuale este în ce măsură sancțiunile impuse Rusiei mai pot fi considerate imprevizibile în contextul în care sancțiuni de o anvergură mai mult sau mai puțin similară au fost impuse începând cu anul 2014 (în contextul anexării Crimeei de către Rusia) și erau cumva de așteptat în contextul conflictului actual din Ucraina. 

Lăsând la o parte această discuție mai mult teoretică, în principiu, dacă suntem în situația unui contract încheiat înainte de anunțarea sancțiunilor și se poate dovedi îndeplinirea celorlalte condiții menționate mai sus (eveniment extern, absolut invincibil și inevitabil), putem vorbi de un caz de forță majoră. În niciun caz nu suntem în prezența unui caz de forță majoră, dacă încheierea contractului a avut loc ulterior anunțării sancțiunilor. 

În concluzie, apreciez că cel mai important este să analizăm cu atenție contractul și prevederile legale aplicabile pentru a fi în măsură să apreciem corect și complet existența unui caz de forță majoră și aplicabilitatea sa la fiecare speță în parte.

Elita fizicii românești, reunită la olimpiada națională de la Bacău

0

Eveniment în mediul științific și educațional, Olimpiada Națională de Fizică se desfășoară anul acesta la Bacău, în perioada 10-15 aprilie 2022, reunind 464 de elevi din toată țara, precum și academicieni, cadre didactice universitare și preuniversitare, exponenți ai mediului economic.

Competiția beneficiază de susținerea asigurată de Evergent Investments –  sponsor principal, susținător al excelenței în educație, de companiile Aerostar, Dedeman, Barrier, Chimcomplex, Agricola, BCR și Sephard Market. 

Claudiu Doroș, președinte-director general al Evergent Investments: „Înzestrarea nativă împreună cu excelența generată de acești copii dornici să performeze sunt unele dintre cele mai puternice instrumente pe care le are România în demersul ei de a progresa. Suntem conștienți de nevoile societății românești, prin urmare misiunea noastră este de a susține educația și a descoperi copiii talentați pe care-i sprijinim în parcursul lor către excelență. Implicarea noastră în educație este o investiție pe termen lung în viitorul întregii comunități.”

Prof. Ana-Maria Egarmin, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bacău: „Pentru județul Bacău este onorantă postura de gazdă a Olimpiadei Naționale de Fizică, un eveniment marcant pentru elita elevilor din întreaga țară. Esența științelor este mai tot timpul o provocare pentru «spectatorii» ce recunosc implicațiile crescânde ale învățării asumate, dar mai ales pentru performeri, pentru olimpici. În condițiile reîntoarcerii post-pandemice la ceea ce e valoros în formarea copiilor și tinerilor, la ceea ce insuflă motivarea acestora pentru competitivitate, desfășurarea Olimpiadei confirmă faptul că elevii noștri nu ezită a-și testa limitele atunci când aleg să facă performanță.”

Județul Bacău este reprezentat în competiție de șapte elevi: doi de la Școala Gimnazială Nr. 10 Bacău (la clasa a VI-a), unu de la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău (la clasa a VII-a), doi de la Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești (la clasa a IX-a) și doi de la Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu” Bacău (la clasa a X-a).  

Organizatorii anunță că „olimpiada va avea deschiderea oficială duminică, 10 aprilie 2022, începând cu ora 17.00, la la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău și va continua luni cu probele experimentale, marți cu probele teoretice (la Colegiul Național Ferdinand I – pentru nivel liceal și la Școala Gimnazială Al.I.Cuza – pentru nivel gimnazial) și miercuri cu rezolvarea contestațiilor. Joi, 14 aprilie 2022, tot la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău, va fi și etapa de baraj pentru selecția lotului lărgit al României, care ne va reprezenta țara la Olimpiada Internațională de Fizică la Minsk, Belarus, în perioada 10-18 iulie 2022. Olimpiada Națională de Fizică 2022 se va încheia vineri, 15 aprilie, cu festivitatea de premiere, ce va avea loc la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău”.

Organizatorii evenimentului sunt Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Asociația „Societatea Profesorilor de Fizică Sophys” Bacău, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău și Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Bacău, având ca parteneri Consiliul Județean Bacău, Primăria Municipiului Bacău și Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

Fermele Ecologice Silvania, investiții de nouă milioane de euro

0

Lansată în urmă cu 10 ani printr-o investiție foarte mică, afacerea Fermele Ecologice Silvania s-a transformat într-un business complet de-a lungul timpului, pornind de la o cooperativă agricolă de producție, mergând cu cultivarea a peste 2.200 de hectare de teren cu legume și cereale în sistem bio, o fermă cu 1.500 de vaci de lapte și o cifră de afaceri de 24,9 mil. lei la finele anului 2021. În acest an, se va adăuga și o nouă linie de business.

Dacian Badea, președinte Fermele Ecologice Silvania, o vorbit într-un interviu pentru FoodBiz.ro despre planurile de dezvoltare și investiții.

„Pe lângă lactate, uleiuri și furaje, produse pe care le vindeam până acum, în curând vom adăuga o altă linie de business, și anume, carnea procesată, ambalată, carne de vită ecologică, la fel cum sunt toate produsele din Silvania Bio.

Practic suntem exclusiv dedicați produselor ecologice. Linia aceasta de business va intra în funcțiune în urma unui proiect de aproximativ 1,2 milioane euro, ceea ce presupune un abator și o carmangerie, care fac parte dintr-un proiect mai amplu în valoare de 6 milioane euro la început, dar care s-a majorat prin diverse alte completări până la 9 milioane euro, proiect pe care noi îl finanțăm jumătate prin resurse bancare și proprii, iar cealaltă jumătate prin fonduri europene”, a declarat Dacian Badea pentru FoodBiz.ro.

Proiectul mare conține o fermă nouă de tineret pentru reproducție, fermă este deja populate la acest moment, la aceasta se adaugă abatorul și carmangeria.

De asemenea, mai există un depozit de cereale cu o capacitate de 5 000 de tone cu uscător și o linie de procesare a laptelui, destinată produselor acidofile – iaurt, sana, chefir și lapte proaspăt pasteurizat.

Dezvoltarea Fermelor Ecologice Silvania este una firească într-un trend ascendent al produselor bio atât la nivel european, cât și național.

Dacian Badea

„Există un trend crescător în ceea ce privește produsele bio-ecologice, atât la nivel internațional, european cât și național. România se înscrie în acest trend, care a apărut odată cu conștientizarea faptului că mâncarea ecologică înseamnă sănătate, orice altă mâncare înseamnă doar un compromis, un consum de produse de mai proastă calitate pentru un preț acceptat mai mic”, a spus președintele Fermelor Ecologice Silvania.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Premieră națională: Școală renovată la standard de consum de energie aproape zero, prin România Eficientă

1

Investiție de aproximativ 1 milion de euro,
susținută de OMV Petrom

România Eficientă, cel mai mare proiect privat de anvergură națională dedicat eficienței energetice în clădiri, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu finanțarea sponsorului oficial OMV Petrom, a finalizat lucrările de renovare la standard nZEB (clădire cu consum de energie aproape zero) realizate la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești. Aceasta reprezintă o premieră la nivel național, fiind prima investiție privată de acest tip și cel mai amplu proiect de renovare la standard nZEB a unei școli publice din țară, cu soluții tehnologice inovatoare. Datorită acestei investiții, clădirea școlară va avea un consum mediu anual de energie diminuat cu aproximativ 60%. În plus, datorită echipării cu panouri fotovoltaice și panouri solare termice, clădirea și-ar putea asigura aproape integral consumul energetic din surse proprii, în sezoanele calde.

Investiția pentru reabilitarea energetică a Corpului C10 de la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești a fost de circa un milion de euro și a fost susținută de OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă. Pe parcursul lucrărilor de la Ploiești s-au alăturat ca sponsori compania Signify, care a oferit sistemul de iluminat ultramodern, și Grupul Electrica, ce a contribuit cu sistemul de panouri fotovoltaice. 

Christina Verchere

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „Clădirile consumă circa 45% din necesarul de energie din România, în condițiile în care multe dintre cele construite înainte de 1990 au un consum de 2-3 ori mai mare decât cele moderne. Avem un potențial foarte mare pentru eficiență energetică și proiectul de reabilitare a liceului «Elie Radu» de la Ploiești este un exemplu în acest sens. Putem contribui cu toții la un mediu mai curat, printr-un consum mai responsabil de energie”.  


Radu Dudău

Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al proiectului România Eficientă: „Când am lansat proiectul România Eficientă, în iunie 2019, ne-am angajat să realizăm câteva renovări aprofundate ale unor școli din țară, care să aibă un rol de referință din punctul de vedere al standardelor de renovare. Ne bucurăm de acest prim succes, prin care am reușit să transformăm această clădire școlară de la Ploiești într-una foarte performantă energetic, la standard nZEB, un nivel extrem de ambițios și destul de puțin atins, în general, în Europa. Dincolo de reducerile substanțiale în consumul de energie ce vor fi realizate, elevii vor dispune de acum de un mediu interior mult mai sănătos și adecvat performanței școlare, sălile de clasă fiind dotate inclusiv cu echipamente de dezinfectare a aerului”.

Corpul C10 al Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești găzduiește atât săli de curs, la parter, cât și un cămin-internat, la etajele superioare, având o suprafață desfășurată pe cele trei niveluri de circa 1.500 metri pătrați. În această clădire școlară învață în jur de 250 de elevi și își desfășoară activitatea circa 60 de cadre didactice. În cămin sunt cazați aproximativ 80 elevi.

Lucrările de renovare au demarat în vara anului trecut, iar pentru a fi adusă la standardul nZEB, clădirea a fost dotată cu echipamente extrem de performante și materiale de cea mai bună calitate. Iată principalele lucrări de reabilitare energetică realizate la exteriorul și la interiorul clădirii, prin programul România Eficientă:

  • izolarea termică a pereților exteriori cu vată minerală bazaltică de 15 cm grosime, izolare termică a soclului cu polistiren extrudat ignifugat de 12 cm, izolare termică a terasei cu polistiren extrudat ignifugat de 20 cm, izolare termică a planșeului peste subsolul neîncălzit;
  • schimbarea integrală a tâmplăriei existente la ferestre cu tâmplărie performantă energetic din aluminiu, cu geamuri triplu strat low-e;
  • modernizarea sistemului de iluminat, prin înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent existente cu altele de tip LED, având eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, și instalarea unui sistem inteligent de iluminat (echipamente asigurate de Signify);
  • introducerea unui sistem de producere a energiei electrice prin panouri fotovoltaice, ce cuprinde 14 panouri fotovoltaice de câte 410 W fiecare (echipamente oferite de Grupul Electrica)
  • instalarea unui sistem de încălzire a apei menajere cu 10 panouri solare termice și depozitarea ei în boilere ce au o capacitate totală de stocare de 3.000 litri, astfel încât clădirea se va decupla automat de la punctul termic al campusului ori de câte ori condițiile climatice favorizează autonomia; 
  • înlocuirea conductelor și a radiatoarelor din întreaga clădire: înlocuirea coloanelor de agent termic pentru încălzire; înlocuirea tuturor corpurilor de încălzire existente cu unele noi, din oțel, și dotarea lor cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, robineţi de dezaerisire;
  • montarea unor echipamente de filtrare a aerului cu recuperare de căldură și dotarea sălilor de clasă cu echipamente de dezinfectare a aerului, ce vor asigura protecția în fața virusurilor și un mediu mai sănătos pentru elevi și profesori în timpul orelor de clasă;
  • instalarea parasolarelor la ferestrele puternic însorite;
  • reamenajarea interioară integrală (finisaje pardoseli/pereți/plafoane integral refăcute, obiecte sanitare noi etc.), ceea ce a crescut calitatea confortului în utilizarea clădirii.

Achiziție simplifică de mașini cu finanțare de la Cetelem prin Autovit.ro

0

Platforma online Autovit.ro oferă posibilitatea accesării unui credit pentru achiziționarea unei mașini noi sau second-hand în condiții transparente, printr-un parteneriat cu Cetelem: „Clienții trebuie să aibă vârsta între 18 și 70 de ani și minimum trei luni vechime la locul de muncă. Creditul poate fi accesat și de persoane fizice autorizate sau pensionari. Prin acest parteneriat, Autovit.ro și Cetelem facilitează accesul la credite de nevoi personale cu rate fixe pentru achiziția de autoturisme, transformând cea mai mare platformă online de anunțuri auto într-un furnizor de soluții financiare complete pentru achiziția de mașini”. 

Sorin Bălan

Sorin Bălan, Head of Operations Autovit.ro & OLX Motors: „În actualul context economic și geo-politic, oamenii au nevoie de stabilitate financiară, de predictibilitate, de ajutor specializat. Autovit.ro înseamnă mai mult decât o platformă de anunțuri auto, înseamnă un partener de încredere pentru utilizatorii noștri și vrem să le punem la dispoziție cât mai multe instrumente pentru a lua decizii corecte și potrivite nevoilor lor. De aceea am și oferit posibilitatea ca aceștia să verifice istoricul mașinii dorite direct pe site-ul nostru sau să acceseze un credit de nevoi personale cu rate fixe pentru achiziția ei. Informația este putere și chiar ne dorim ca utilizatorii Autovit.ro să cunoască toată, toată povestea mașinii lor și cum să o obțină.” 


Liviu Purcărea

Liviu Purcărea, director vânzări și dezvoltare comercială BNP Paribas Personal Finance Sucursala București: „Suntem încântați să punem la dispoziția clienților o nouă posibilitate de finanțare a proiectelor personale prin produsele de creditare oferite de banca noastră. Prin intermediul colaborării cu Autovit.ro, cea mai mare platformă online de anunțuri auto din România, continuăm să facilităm accesul la o creditare transparentă, în rate fixe. Oferim clienților posibilitatea de a-și realiza proiectele în mod responsabil, ajutându-i să-și gestioneze eficient și predictibil bugetul din prima și până în ultima lună a creditului. În plus, produsele financiare pot fi accesate rapid, din confortul propriei locuințe, telefonic sau online, fără a fi necesare deplasări ce consumă timp.”

Inițiatorii sistemului subliniază că „avantajele unui credit auto Cetelem, accesat direct prin intermediul platformei Autovit.ro, presupune avans și comision de analiză zero și rate fixe pe durata creditării. Creditul este flexibil, adaptat bugetului, iar durata contractului este între 6 și 60 luni, cu posibilitatea de închidere anticipată. Autoturismul se înmatriculează direct pe numele solicitantului creditului. Totodată, prin acest parteneriat, clienții Autovit.ro pot accesa și un card de credit care poate fi folosit pentru service auto sau pentru achiziționarea de accesorii auto.

Autovit.ro a creat pentru utilizatori o pagină dedicată finanțării pe site. Aici utilizatorii pot simula valoarea și durata împrumutului și completa un formular de contact, urmând să fie contactați în aproximativ 24 de ore de un consultant Cetelem pentru consultanță financiară personalizată ://blog.autovit.ro/cetelem/

Autovit.ro are un volum mare de oferte disponibile pe site (www.autovit.ro), peste 35.000 de anunțuri active de autoturisme în fiecare lună, peste 3 milioane de vizitatori și peste 1.000 de dealeri auto prezenți pe platformă. BNP Paribas Personal Finance – Cetelem oferă asistență și consiliere specializată, credite de nevoi personale pentru achiziționarea de autoturisme, card de credit pentru service și accesorii auto, analiză și răspuns rapid pentru fiecare dosar depus. 

Potrivit datelor băncii, caracteristicile clientului care achiziționează o mașină prin credit de nevoi personale definesc un client matur, cu vârsta de 40 de ani, din mediul urban, de sex masculin, căsătorit, cu studii medii sau superioare, venituri peste medie, proprietar al propriei locuințe sau care face parte dintr-o locuință multigenerațională. Valoarea medie contractată de clienți pentru un credit auto se ridică la aproximativ 8.000 euro.

Noul parteneriat cu Autovit consolidează poziția BNP Paribas Personal Finance – Cetelem în topul jucătorilor de pe piața creditelor de consum din România, adăugând valențe noi prin diversificare și potențial.

Autovit.ro și BNP Paribas Personal Finance încurajează deciziile financiare inteligente și bine documentate și pune la dispoziție toate resursele necesare pentru alegeri informate, atunci când este vorba de cumpărarea unei mașini.

În 2021, piața mașinilor second-hand din import a crescut, iar tranzacțiile cu mașini second-hand pe plan intern au avut cel mai bun an din istoria lor. Piața mașinilor second-hand din import a crescut de la 381.495 unități în 2020 la 395.759 unități în 2021 și s-au înregistrat 20% mai multe reînmatriculări, versus anul anterior. Luna martie 2021 a marcat 63.998 de mașini reînmatriculate, fiind luna cu cele mai multe mașini înmatriculate din istoria României”. 

Autovit.ro este recunoscută drept „cea mai  mare platformă online din România destinată vânzării și cumpărării de  mașini noi și second-hand, cu peste 3 milioane de vizitatori lunar și peste 1.000 de dealeri auto care folosesc serviciile companiei. Potrivit unui studiu Unlock Market Research, 78% dintre românii interesați de domeniul auto au folosit Autovit.ro pentru a vinde sau a cumpăra o mașină. Aparținând OLX Group și cu o experiență de 21 de ani pe piața din România, Autovit.ro consolidează relațiile între vânzători și cumpărători și oferă acces la informații de încredere și consultanță asupra vânzărilor de autoturisme, camioane, autoutilitare, motociclete, utilaje de construcții, mașini agricole și piese auto second-hand.

Cetelem www.cetelem.ro, este un brand comercial BNP Paribas Personal Finance: „Începând cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit – BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. După finalizarea procesului de fuziune, activitatea comercială din România a continuat sub brandul Cetelem, cunoscut publicului de credite de consum din România. Compania continuă să ofere servicii de credite de consum în magazin, carduri de credit, credite auto, credite de nevoi personale, fie la locul vânzării, fie la distanță, prin telefon sau Internet. În cei peste 15 ani de când este prezentă pe piața românească, Cetelem a oferit peste 1,8 milioane de credite”.

Metropolitan Life anunță o creștere de 26% a primelor brute subscrise în anul 2021

0

Metropolitan Life anunță o creștere de 26% a primelor brute subscrise în anul 2021, comparativ cu anul precedent. 

În anul 2021, Metropolitan Life a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 523.571.824 lei, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, când valoarea primelor brute subscrise s-a ridicat la 415.393.485 lei. 

„Prioritatea Metropolitan Life de a oferi servicii și produse flexibile, care să răspundă nevoilor clienților, în fiecare etapă a vieții lor, ne-a plasat pe o poziție importantă pe piața asigurărilor de viață, iar rezultatele ne arată că, în 2021, compania noastră a continuat să își consolideze poziția de partener de încredere al românilor. Pentru a susține această direcție și pentru a oferi protecție financiară familiilor din întreaga țară vom continua să ne concentrăm atât pe dezvoltarea echipei și a parteneriatelor durabile, cât și pe digitalizarea și simplificarea serviciilor noastre în linie cu noile tendințe”, declară Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life, overseeing CZ, SK, HU, BU and UA.

În ceea ce privește indemnizațiile plătite în 2021, acestea au avut o valoare de 156.073.704 lei, cu 34% mai mult față de aceeași perioadă din 2020, când s-au ridicat la 116.263.917 lei.

Platformă online de personal shopping FAN Delivery la Timișoara

0

Platforma online de personal shopping cu livrare rapidă FAN Delivery, lansată anul trecut de FAN Courier, liderul pieței locale de curierat, este operațională din această lună și în Timișoara și în localitățile limitrofe Giarmata-Vii, Dumbrăvița, Ghiroda, Chișoda, Giroc, Moșnița Nouă și Moșnița Veche 

Dragoș Arnăutu, CEO FAN Delivery: „Conform strategiei de dezvoltare, anul acesta punem în aplicare un plan accelerat de expansiune, astfel încât, în decembrie 2022, să fim prezenți în 10 orașe reprezentative ale țării. Rezultatele obținute în București ne-au motivat să ne extindem rapid astfel că lansarea în Timișoara vine la doar câteva săptămâni după Cluj-Napoca. Piața indică o nevoie încă nesatisfăcută de astfel de platforme cu livrare rapidă în orașele României, de aceea vrem să ajungem la cât mai mulți clienți, în cât mai multe zone din țară. FAN Delivery este exact serviciul de care au nevoie oamenii ocupați, care au foarte puțin timp liber, pe care ar prefera să-l petreacă cu familia și nu la cumpărături. Noi îi ajutăm să-și optimizeze timpul, oferind clienților noștri posibilitatea de a achiziționa, prin intermediul aplicației, o gamă largă de produse, de la hipermarket, cosmetice și electronice, flori, cărți sau cadouri. Așa cum ne-am obișnuit deja clienții, menținem și la Timișoara parteneriatul cu lanțul Auchan, astfel încât clienții noștri să-și poată achiziționa produsele preferate din magazinele pe care retailerul le are în oraș.”

Compania continuă și la Timișoara parteneriatul strategic cu lanțul de magazine Auchan, încheiat la lansare și valabil în toate orașele în care platforma se extinde. Clienții FAN Delivery pot comanda produse din orice hipermarket Auchan din Timișoara, iar acestea le vor fi livrate acasă. 

De asemenea, între vendorii disponibili pe platformă se numără distribuitorul de parfumuri și produse cosmetice My Geisha și magazinul de articole pentru casă English Home. 

Produsele comandate în oricare dintre magazinele înrolate pe platformă vor fi livrate în 90 de minute, iar taxa de livrare va fi de 1 leu, în perioada aprilie-mai.

FAN Delivery precizează că „pentru a deveni vendor în aplicație, o companie trebuie să acceseze secțiunea Înrolare vendor, pe aceeași platformă”.

Lansată în București, la finalul anului trecut, aplicația mobilă FAN Delivery și  platforma online www.fandelivery.ro a performat atât în ceea ce privește oferta de produse înscrisă prin intermediul vendorilor, dar și în privința cererii de la consumatorii finali. După  primele două luni de la lansarea în București, în aplicația FAN Delivery erau înrolați 28 de vendori, urmând ca încă cel puțin 20 să intre pe platformă în curând. Platforma de personal shopping își propune ca, în primele 12 luni de activitate, să depășească 10 milioane de lei și o medie zilnică de 700 de comenzi.

FAN Delivery este un start-up „lansat în decembrie 2021 de către FAN Courier, liderul pieței de curierat din România, este o platformă de personal shopping accesibilă tuturor companiilor, mari și mici, care oferă produse și servicii incluse în categoriile listate: Supermarket, Local & Sănătos, Florărie, Beauty & Care, Party Shop, Delicatese, Books & Gifts și Electronice. În lista serviciilor nu va fi inclus serviciul de livrare produse preparate gătite – mâncare caldă.

Clienții interesați să folosească serviciile FAN Delivery pot vedea lista vendorilor și, implicit, a produselor ce pot fi livrate rapid după înregistrarea pe platformă sau din aplicația mobilă. FAN Delivery este o platformă care acceptă plata online sau numerar a serviciilor”.

Invest in, evenimente dedicate alocării de fonduri europene pentru IMM-uri

0

Sub auspiciile conceptului „Invest in”, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat, în parteneriat cu ADR NV și cu sprijinul BCR, la Oradea, evenimentul „ Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027”, primul eveniment dintr-un „program de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional prin organizarea unei serii de evenimente specific în parteneriat cu Autoritățile pentru Dezvoltarea României (ADR) din fiecare regiune a țării, vizând dezvoltarea mediului de afaceri din regiune”.

În prezența a peste 150 de antreprenori, au fost dezbătute principalele oportunități de finantare și dezvoltare ale mediului de afaceri la nivelul regiunii Nord-Vest. Speakeri au fost: Florin Jianu – reşedintele CNIPMMR, Ioan Marcel Boloș – ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Dumitru Țiplea – prefectul județului Bihor, Florin Birta – primarul municipiului Oradea, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Anca Ioana Roman – expert tehnic specializare inteligentă ADR NV, Mircea Miheștean – director executiv al Agenției IMM Cluj-Napoca, Sterică Fudulea – secretar general al CNIPMMR, membru al CA FNGCIMM, Ioan Mintaș – prim-vicepreședinte al CNIPMMR, președinte al IMM Bihor.

Au fost promovate și prezentate „cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, Electric UP și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul digitalizării, transformării digitale, specializare inteligentă sau internationalizare”.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „Mă bucur să fiu prezent astăzi la Oradea și să deschidem seria de evenimente Invest in, care se referă la fonduri europene regionale și naționale dedicate IMM-urilor în perioada 2021-2027. Evenimentele vin ca urmare a cererii antreprenorilor și a dorinței noastre în calitate de reprezentanți ai mediului de afaceri de a aduce informațiile către IMM-uri în avans, astfel încât aceștia să fie pregătiți pentru următoarea perioadă programatică, implicarea și activitatea tuturor stakeholderilor, autorități, parteneri instituționali și privați, fiind deosebit de necesară. Prin implicarea mea și în Consiliul de Administrație a FNGCIMM, doresc să dau și o veste bună antreprenorilor și mediului public și social din Bihor: deschiderea unei reprezentanțe a FNGCIMM în Oradea. Decizia vine ca urmare a eficienței și interesului mare al mediului de afaceri cu privire la activitatea fondului de garantare, județul Bihor fiind pe locul al doilea la nivel național în ceea ce privește programul IMM Invest ceea ce arată un mediu de afaceri dinamic ce are nevoie de susținere pentru a se dezvolta și mai mult.” 

 

Produse electronice eco lansate în România

0

ABN Systems International, unul dintre liderii pieţei de accesorii telecom și produse Smart Home din România, deţinător al brandului 100% românesc de accesorii IT&C și produse Smart Home, Tellur, anunță că „lansează prima gamă de produse electronice eco de pe piaţă, realizate exclusiv din materiale biodegradabile, reciclate şi reciclabile, fiind, astfel, deschizător de drumuri în România şi Europa de Est. Materiale precum fibra de grâu, nailonul reciclat sau plasticul reciclabil stau la baza realizării produselor ecologice din gama verde Tellur Green, cum ar fi cablurile, încărcătoarele şi boxele Bluetooth. Ambalajele acestor produse sunt confecţionate tot din materiale verzi”. 

George Barbu, CEO al ABN Systems International, companie deținătoare a brandului Tellur: „Tellur dezvoltă constant produse noi, iar Tellur Green, conceptul nostru ecologic, se va extinde în fiecare an, oferind în mod continuu opțiuni avansate pentru produse electronice durabile. Să devenim sustenabili este unul dintre planurile noastre pe termen lung, iar dorința noastră cea mai mare este ca, până în 2030, toate produsele brandului Tellur să devină ecologice. Este de datoria noastră, a tuturor, să reducem impactul poluării cu plastic asupra mediului și cred că, prin acest prim pas, vom putea livra produse de calitate, dar în același timp vom oferi un sprijin consistent și naturii. Odată cu achiziţia fiecărui produs verde Tellur, fiecare dintre noi are posibilitatea să protejeze mediul şi să folosească un produs 100% sigur, performant.” 

ABN Systems International prezintă exemplul unuia dintre „cele mai versatile produse, folosite de toată lumea, un cablu de încărcare, fabricat din 96% nailon reciclat sau fibră de grâu. Toate produsele din această gamă sunt la fel de performante şi au aceleaşi funcţii ca echivalentele lor, realizate din materiale convenţionale. Produsele Tellur Green sunt fabricate într-o manieră responsabilă şi etică, respectând normele de reglementare în fiecare dintre pieţele pe care activează compania. 

Luna aceasta, produsele sunt disponibile în magazinele Orange (Orange Shop şi Orange.ro), iar începând cu luna mai, vor fi disponibile în toate magazinele partenere ABN/Tellur din România. 

Mai mult, odată cu fiecare produs Tellur Green achiziţionat, 1% din valoarea acestuia va merge, ca donaţie, către «Plantăm fapte bune în România», cel mai amplu proiect de împădurire”.

Profitați de ultimele zile în care vă puteți înregistra la Cities of Tomorrow #10!

0

Vă așteptăm pe 12 aprilie, la conferința principală care va avea loc la hotelul Crowne Plaza București, Bdul. Poligrafiei 1, cât și online. Agenda evenimentului poate fi consultată aici: https://www.citiesoftomorrow.ro/agenda/

Vă puteți înscrie până sâmbătă, 9 aprilie ora 12:00 folosind acest formular de înregistrarehttps://crm.ahkrumaenien.ro/EventOnline/Event.aspx?contextId=8A8A3B068D1B5A4A5B46F494BD618A11&event=0x9901CB21DC1C4937991FE58EF88F9AD4

Pe 12 aprilie în cadrul evenimentului principal,  se vor desfășura cele 2 paneluri sub forma unui dialog.

Primul panel va fi o retrospectivă a celor 10 ani, ce am învățat în acest timp privind dezvoltarea durabilă a orașelor și va fi moderat de arhitectul Șerban Țigănaș,  decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca.

Vom încerca sa aflăm de la invitații noștri ce am învățat și ce am reușit să implementăm în acești ani în care ne-am implicat activ în dezvoltarea sustenabilă a orașelor și regiunilor, am promovat exemple de bune practici în domeniul administrației publice, planificării urbane și sustenabilității.

Alături de moderatorul panelului, la discuție vor participa invitați din varii domenii care au mai fost alături de noi în acești 10 ani la Cities of Tomorrow și care ne pot împărtăși acum din lunga lor experiență.

Arh. Eugen Pănescu, arhitect și urbanist, partener fondator al biroului Planwerk din Cluj
Dr. Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială
Raluca Munteanu, Director Dezvoltare Iulius
Tatian Diaconu, CEO Nhood Romania
Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița

Tema celui de al doilea panel va fi: „Retrospectiva de 10 ani: Cine suntem și ce urmează?”, moderat de Ing. Arch. Dorothee Hasnaș, arhitect și manager cultural. La discuție vor participa:

Alina Silaghi, Director ADLO, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea
Prof. Dr. Rolf Heyer, Bochum Perspektive 2022 și MARK 5107
Arch. Mihai Danciu, Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului
Allen Coliban, Primarul Municipiului Brașov

De asemenea, pe 12 aprilie se vor prezenta concluziile meselor rotunde și va avea loc sesiunea de prezentare a celor nouă proiecte finaliste înscrise în concurs. Tot în această zi, dvs veți avea posibilitatea de a desemna proiectul câștigător dintre finaliștii prezenți, precum și masa rotundă cu cele mai bune soluții.

*Participarea la evenimentul Cities of Tomorrow #10 este contra cost.
**Pentru conferință puteți opta pentru participare fizică/online, aceasta fiind organizată în format hibrid

Descoperiți mai multe detalii despre conceptul și structura evenimentului pe www.citiesoftomorrow.ro.

Arctic deschide în România un hub regional de piese de schimb care va deservi 23 de țări

0

Compania Arctic, liderul pieței locale de electrocasnice, deschide în județul Argeș un hub regional de piese de schimb ce va aproviziona 23 de țări, ca parte a strategiei de dezvoltare a grupului Arçelik în România și în regiune. Astfel, țara noastră va deține un rol esențial în calitate de centru logistic pentru întregul continent european. 

Situat în Căteasca, județul Argeș, în apropierea autostrăzii Pitești-București, noul depozit are o suprafață de 10.000 metri pătrați și o capacitate de stocare de 11.500 metri cubi. Acesta a devenit complet operațional la finalul lunii martie și include birouri și zone funcționale pentru noii angajați. 

Hub-ul va deservi în prima fază 15 țări din Uniunea Europeană și 8 din afara blocului comunitar. Rețeaua se va extinde, urmând să includă și alte state europene. 

„Noul hub regional înființat în Argeș este încă o dovadă a angajamentului nostru față de România și a poziției speciale de care aceasta se bucură în cadrul grupului Arçelik. România are un rol strategic, la intersecția a trei mari piețe, ceea ce o face ideală atât ca hub de producție, cât și ca un centru important de coordonare a activităților logistice. În același timp, deschiderea acestui depozit se aliniază strategiei noastre de sustenabilitate, axată pe produse fiabile, cu grad de reparabilitate ridicat și pe reducerea amprentei de carbon”, a declarat Murat Büyükerk (foto), Chief Executive Officer Arctic.

Hub-ul va îmbunătăți semnificativ viteza și calitatea serviciilor companiei în regiune, termenele de livrare fiind reduse în medie cu 14 zile. Depozitul reprezintă un avantaj pentru piața domestică, care va avea astfel un acces facil la stocuri importante de piese de schimb, ceea ce va influența pozitiv activitatea rețelei de service-uri Arctic.

Centrul va asigura piese de schimb pentru toate produsele vândute de Arctic și Arçelik, în principal pentru categoriile frigidere, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și aparate de aer condiționat. Piesele provin de la cele două fabrici Arctic din România, Găești și Ulmi, de la cinci fabrici Arçelik din Turcia și din China. 

eToro se extinde în domeniul NFT prin lansarea eToro.art, dedicat susținerii colecțiilor NFT și a creatorilor emergenți

0

Rețeaua socială de investiții eToro a făcut astăzi primul său pas în lumea NFT-urilor prin lansarea eToro.art, un nou program dedicat susținerii creatorilor, agențiilor și mărcilor NFT.

Fondul de 20 de milioane de dolari va fi folosit pentru a achiziționa NFT-uri blue chip, dar și pentru a susține creatori emergenți și proiecte NFT. eToro își dorește astfel să aducă în fața celor peste 27 de milioane de utilizatori înregistrați pe platformă puterea, distracția și comunitatea NFT-urilor și intenționează să ofere noi căi prin care aceștia să exploreze și să se bucure de NFT-uri. 

Yoni Assia, co-fondator și director executiv la eToro, a declarat: „Fiind o companie care se uită în permanență la «ceea ce urmează», eToro vede un potențial uriaș în metavers și într-o serie de noi active digitale. eToro are o comunitate de peste 27 de milioane de utilizatori înregistrați care doresc să cunoască și să aibă acces la tehnologii noi și emergente. Fiind una dintre primele companii care a oferit cripto alături de activele mai tradiționale, este firesc ca eToro să servească drept punte de legătură pentru a aduce noi utilizatori în lumea NFT-urilor și a metaversului. Suntem incredibil de entuziasmați să vedem evoluțiile din acest domeniu în următoarele luni.”

Prima etapă a programului eToro.art este dezvăluirea colecției NFT a eToro, care include proiecte blue chip precum Bored Ape Yacht Club, CryptoPunks, World of Women și proiecte ale unor artiști emergenți. Odată ce fondurile sale totale vor fi alocate, această colecție va face din eToro unul dintre cei mai importanți colecționari NFT din lume.

În plus, eToro plănuiește să sprijine creatorii și brandurile care dezvoltă noi proiecte NFT. Compania intenționează să aloce 10 milioane de dolari pentru proiecte emergente și să acționeze ca partener strategic pentru a sprijini lansarea pe piață a noilor proiecte în 2022. Proiectele care se asociază cu eToro vor primi suport și o serie de servicii care îi vor ajuta pe creatori să își aducă proiectul NFT de la concept la lansarea pe piață. Pentru a participa la program, aceștia vor trebui să completeze cererea de înscriere pe eToro.art.

Guy Hirsch, director general al eToro Art, a declarat: „NFT-urile reunesc cultura, tehnologia și investițiile. În calitate de principală platformă socială de investiții, eToro este bine poziționată pentru a se impune în acest domeniu, iar eToro.art va aduce împreună creatorii și investitorii prin intermediul tehnologiei, unind comunitățile în jurul artei. Suntem încântați să acordăm sprijinul nostru unei game largi de proiecte de tip NFT care reflectă diversitatea, creativitatea și impactul social pozitiv al comunităților de pasionați de artă pe care le reprezintă.”

eToro va debuta cu colecția la Muzeul de Artă Contemporană Bass din Miami în această săptămână, în cadrul unui eveniment privat axat pe viitorul culturii. 

Săptămâna trecută, Delta, o aplicație de explorare și urmărire a activelor pe care eToro a achiziționat-o în 2019, a anunțat posibilitatea de a explora NFT-uri alături de acțiuni, criptomonede și alte instrumente. 

Genesis Property: Peste 80% dintre angajați spun că lucrul de acasă le-a afectat relația cu echipa

0

Aproape 88% își îmbunătățesc colaborarea cu colegii atunci când merg la birou.

Relaxarea restricțiilor Covid-19, la doi ani de la începerea pandemiei, întărește perspectivele revenirii angajaților la birou, dar scoate în evidență tot mai mult și efectele lipsei de interacțiune fizică dintre angajați și echipe în tot acest timp. Astfel, 82,6% dintre angajați spun că lucrul de acasă le-a afectat relația cu echipa. În prezent, aproape 88% dintre angajații care s-au întors la birou sau lucrează într-un sistem hibrid cu prezență preponderent fizică spun că alocă o bună parte din timp interacțiunii și colaborării directe cu colegii atunci când sunt la birou, arată un sondaj inițiat recent de Genesis Property în rândul a 1.073 de angajați din toată țara. 

3 din 10 angajați spun că lipsa interacțiunii și colaborării fizice a avut efecte asupra evoluției lor profesionale, peste 38% simt că lucrul de acasă le-a afectat și activitatea de zi cu zi la job și aproximativ tot atâția cred că și activitatea companiei are de suferit pe termen lung în sistemul de lucru de la distanță. Interacțiunea fizică a angajaților este concentrată în prezent pe colaborarea pe proiecte sau activități în echipă (63,5%), urmată de acțiuni de socializare (23,5%).

„Importanța interacțiunii la locul de muncă a devenit în ultimii doi ani tot mai evidentă, iar o evoluție profesională solidă, mai ales pentru cei aflați la început de carieră, nu poate prinde contur fără această componentă de colaborare. Interacțiunea fizică la birou, indiferent că are loc într-un cadru formal sau informal, oferă posibilitatea unei înțelegeri mult mai detaliate și nuanțate a mediului de lucru și a pașilor care trebuie urmați pentru a urca pe scara profesională”, spune Teodor Stoica, managerul de resurse umane al Genesis Property.

Teodor Stoica

Acest fapt e întărit și de cei aproape 95% dintre respondenți ce consideră că tinerii angajați, aflați la început de drum, ar avea mai mult de câștigat în carieră dacă ar veni la birou măcar câteva zile pe săptămână. 

„Mai mult decât atât, la fel de importante sunt beneficiile evidente ale interacțiunii fizice asupra fiecăruia dintre noi; să fim în preajma semenilor noștri ne poate ajuta sănătatea mentală și fizică”, completează Teodor Stoica.

Sănătatea spațiilor interioare susține accelerarea revenirii la birou

Chiar dacă România a ieșit din starea de alertă, sănătatea spațiilor interioare rămâne o preocupare importantă pentru angajați. Aproape 92% dintre respondenți susțin că este nevoie de măsuri suplimentare în birouri, care să protejeze mai bine sănătatea angajaților, mai arată sondajul inițiat de Genesis Property. 


Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanți sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei. 

Farmaceutica Remedia SA, în top 10 companii din România cu cele mai bune randamente la BVB

0

FARMACEUTICA REMEDIA (RMAH), cu 7,3% randament pe dividend la Bursa de Valori București (BVB), se poziționează  în Top 10 companii cu cele mai bune randamente la BVB. Cu același randament ca BRD, practic cele două companii ocupă locurile opt și nouă în topul celor mai rentabile companii din România.

Topul randamentelor, realizat de Casa Goldring, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din România, este condus de Turbomecanica, cu un randament de 11%, pe locul doi clasându-se Alumil Rom, cu un randament de 10,6%, iar pe locul trei Romgaz, cu 9,5%. Următoarele locuri sunt ocupate de Conpet – 9,4%, Transilvania Broker – 8,7%, BRK – 7,9%,, Transgaz – 7,4%, BRD – 7,3%, Remedia – 7,3% și OMV Petrom – 7,2%.

Acțiunile REMEDIA sunt cotate, în acest moment, la BVB, la 0,6880 lei/acțiune, cu un dividend brut de 0,05 lei/acțiune.

Farmaceutica REMEDIA, printre primele opt companii
listate la BVB cu scoruri ESG publicate

Farmaceutica REMEDIA se numără printre primele opt companii listate la Bursa de Valori București cu scoruri ESG publicate pe portalul BVB Research Hub. 

Primele scoruri ESG (Environmental, Social and Governance) pe piața de capital locală sunt disponibile din 8 februarie 2022, pe platforma BVB Research Hub a Bursei de Valori București. Scorurile fac parte din rapoartele pregătite de Sustainalytics în cadrul colaborării cu BVB, inițiate în 2020.

Nota maximă la evaluarea VEKTOR pentru
comunicare excelentă cu investitorii

Farmaceutica REMEDIA a obținut, la începutul acestui an, nota maximă – 10, în clasamentul VEKTOR 2021, evaluare desfășurată de ARIR (Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România).

Farmaceutica REMEDIA face parte dintr-o listă de 10 companii de top care au obținut nota maximă în comunicarea cu investitorii, alături de Banca Transilvania, Nuclearelectrica, Antibiotice Iași, Purcari Wineries, TeraPlast, OMV Petrom, Electrica, Impact Developer & Contractor și BRK Financial Group.

Este al treilea an de evaluare VEKTOR, indicator calculat pentru prima dată în 2019 de către ARIR, iar Farmaceutica REMEDIA a evoluat pozitiv, crescând constant (2019 – 8,5; 2020 – 9,5; 2021 – 10), notele fiind disponibile pe www.bvb.ro – simbol RMAH.

Sustenabilitate și digitalizare

REMEDIA a lansat, în parteneriat cu BD Rowa™ din Germania, primul Robot Smart din România, instalat la farmacia din Bd. Metalurgiei nr. 78, București, și a instalat până în prezent opt sisteme robotice, ca soluție digitală în direcția automatizării și optimizării proceselor farmaceutice.

Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics S.R.L. – deținută 100% de Farmaceutica REMEDIA S.A. – și-a consolidat poziția de distribuitor engross pe piața farma operând prin șapte centre logistice la nivel național și oferind serviciile auxiliare: servicii logistice, înregistrări, marketing și promovare medicală.

Radu Puiu, XTB: După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată sunt mai puternice și mai clare ca niciodată, în România, UE și în lume

  • Combustibilii fosili și energia nucleară sunt doar o soluție pe termen scurt pentru a face față crizei energetice actuale, arată Radu Puiu(foto), Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Sursele de energie curată au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial de anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).
  • Germania promite 200 de miliarde de euro prin programul Energiewende.
  • Ministerul Energiei din România e dispus să sprijine proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE.
  • SUA are un nivel de independență energetică mai ridicat, așadar presiunea de a trece la energie verde este mai mică. 
  • 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030 pentru dezvoltarea capacităților de energie curată.

Invazia Ucrainei a evidențiat și mai mult gradul de dependență al Europei de aprovizionarea cu energie din Rusia precum și riscurile comerciale și geopolitice pe care le presupune acest statut

La mai mult de o lună de la începutul războiului, piețele energetice din Europa se confruntă cu creșteri puternice ale prețurilor și, în timp ce nevoile de energie ale continentului par a fi satisfăcute în prezent, deficitele de aprovizionare rămân un risc major.

Pe termen foarte scurt, adică atât timp cât războiul din Ucraina continuă, atenția pare să se îndrepte către combustibilii fosili și energia nucleară pentru a face față crizei energetice actuale

În acest proces, unele țări europene vor apela la centralele nucleare și pe combustibili fosili pe care le-au abandonat în trecut și le vor redeschide.

Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, Occidentul, în special Europa, va face cu siguranță trecerea la energie regenerabilă. 

În SUA, situația este puțin diferită; nevoia de a trece către energie verde nu este atât de „arzătoare”, având un nivel de independență mai ridicat. 

Consumul de gaz în SUA este satisfăcut de producția proprie, în timp ce țara importă petrol de la „vecinul” din Nord (Canada). 

Consecințele pe termen lung vor fi resimțite și în contextul dependenței europene de gazul rusesc.

Fluctuațiile globale ale prețului energiei ar putea întări, pe termen scurt, dependența de combustibilii fosili pentru încălzire, transport, industrie și generarea de electricitate – până când sursele și tehnologiile de decarbonizare, sursele regenerabile și stocarea energiei vor fi disponibile pe plan mai larg.

Europa se bazează pe Rusia pentru aproximativ 25% din consumul de petrol și peste 30% din consumul de gaz. Prețul țițeiului, al gazelor naturale și al altor mărfuri globale a crescut din cauza preocupărilor legate de aprovizionare în urma invaziei.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a estimat că 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030, pentru dezvoltarea capacităților de energie solară, eoliană și alte forme de energie curată pentru a se asigura că încălzirea globală nu depășește „pragurile periculoase”.

De asemenea, agenția a subliniat nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, de a crește electrificarea, de a capta emisiile de carbon și de a extinde utilizarea hidrogenului, printre măsurile mai ample necesare pentru limitarea creșterii temperaturilor.

Statisticile sunt interesante și ne indică accelerarea procesului de tranziție. În 2021, energia curată a produs mai multă energie electrică la nivel mondial decât cărbunele, energia solară și eoliană reprezentând cumulat peste 10% din producția globală pentru prima dată în istorie.

Creșterea față de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember. 

Dar dacă rata medie de creștere, compusă pe 10 ani, de 20%, poate fi menținută până în 2030, pe plan global s-ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (dinainte de 1900). Temperaturile au crescut deja cu cel puțin 1,1 C.

Producția de energie regenerabilă a accelerat pe măsură ce costurile au scăzut, proporția de energie electrică produsă de energia solară și eoliană anul trecut fiind dublă față de cea înregistrată când a fost semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice în 2016.

În 50 de țări, inclusiv China și Japonia pentru prima dată, energia solară și eoliană au propulsat creșterea energiei regenerabile, față de 43 de țări în 2020. 

Europa a setat exemplul, în timp ce Orientul Mijlociu și Africa au înregistrat cele mai puține progrese ca regiune.

Sursele de energie curată, inclusiv energia solară, eoliană, hidroenergetică, nucleară și bioenergetică, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).

Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) solicită o trecere imediată la energia regenerabilă și spune că lumea va trebui să capteze carbonul din atmosferă pentru a rămâne în marja de 1,5 grade Celsius de încălzire. 

Această tensiune a stârnit îngrijorare în rândul activiștilor de mediu, care avertizează că mai multe exporturi de combustibili fosili vor însemna mai multe emisii pentru încălzirea climatică.

Dar unii experți în energie spun că acest moment prezintă și o oportunitate de a schimba cursul, subliniind că energia curată este crucială pentru securitatea națională.

Planul UE, numit REPowerEU, solicită eliminarea în timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care îi înlocuiește cu hidrogen, biometan, precum și energie eoliană și solară

De asemenea, solicită stabilirea unor măsuri de eficiență. În total, planul urmărește să reducă consumul total de gaze naturale în UE cu aproape o treime înainte de sfârșitul deceniului.

În urmă cu câteva săptămâni, Comisia Europeană a prezentat propuneri de reducere a dependenței UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului, ca parte a unui plan de independență față de toți combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”.

Sunt așteptate planuri mai detaliate până la sfârșitul lunii mai, dar esența este clară: „După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată au devenit mai puternice și mai clare ca niciodată”.

În timp ce REPowerEU își dublează angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, există semne că războiul din Ucraina determină unele state europene să încetinească eliminarea treptată a carbonului pe termen scurt pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare în cazul în care alternative mai curate ar putea să nu fie disponibile la timp.

Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a închide ultimele trei centrale nucleare și pare că are în vedere o eliminare mai lentă decât era planificată a energiei pe bază de cărbune. 

În același timp, a anunțat recent o accelerare a proiectelor de energie solară și are în vedere creșterea licitațiilor pentru proiecte de energie eoliană.

În plus, cea mai mare economie europeană promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizează eliminarea dependenței de Rusia

Berlinul va cheltui sume masive până în 2026 pentru protecția climei, crearea de puncte de încărcare, dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen și eliminarea suprataxelor regenerabile, dar stimulând în același timp și cheltuielile militare

Ministrul Economiei și Climei din Germania, Robert Habeck, a spus că „adevărata independență” în problemele energetice poate fi obținută doar cu sursele regenerabile, sugerând că planurile deja ambițioase ale guvernului de a face tranziția către surse regenerabile ar putea primi un impuls suplimentar din motive de securitate națională. 

Ministrul de Finanțe german a redenumit energia eoliană și solară drept „energii ale libertății”, argumentând că guvernul nu ar trebui să „caute soluții din trecut, ci să meargă cât mai hotărât către viitor.

Și când vine vorba de România se fac mișcări menite să poziționeze țara în linie cu tendința generală a Europei de a trece către surse verzi de energie. 

Astfel, Ministerul Energiei a declarat că a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE, în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență (NRRP). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare și eoliene pot fi depuse în perioada 31 martie – 31 mai.

Ministrul a declarat că „implementarea proiectelor eligibile pentru finanțare în cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice din energie eoliană și solară, cu sau fără spații integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investițiile reprezintă soluția pe termen lung pentru asigurarea securității energetice a țării”.

Parlamentul European solicită un embargo total asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz din Rusia

0

Parlamentul își exprimă revolta și indignarea față de atrocitățile semnalate comise de forțele armate ruse și solicită ca autorii crimelor de război să fie trași la răspundere.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă și 19 abțineri, eurodeputații solicită măsuri punitive suplimentare, inclusiv „un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia”.

Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de un plan de asigurare a securității aprovizionării cu energie a UE, precum și de o strategie de limitare a sancțiunilor „în cazul în care Rusia ia măsuri în vederea restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.

Excluderea Rusiei din G20 și din alte organizații multilaterale

Implementarea deplină și efectivă a sancțiunilor existente de către întreaga UE și de către aliații internaționali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent, insistă eurodeputații. Aceștia fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 și din alte organizații multilaterale, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO și altele, „ceea ce ar constitui un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la relațiile obișnuite cu statul agresor”.

Pentru a eficientiza sancțiunile, Parlamentul solicită excluderea băncilor ruse din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a staționării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia și interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre și către Rusia și Belarus. Eurodeputații solicită, de asemenea, confiscarea tuturor activelor „care aparțin oficialilor ruși sau oligarhilor asociați regimului lui Putin, reprezentanților și interpușilor acestora, precum și ale celor din Belarus care au legătură cu regimul Lukașenko”.

Subliniind implicarea Belarusului în războiul din Ucraina, rezoluția solicită ca sancțiunile împotriva Belarusului să le reflecte pe cele introduse împotriva Rusiei pentru a elimina orice lacune care îi permit lui Putin să utilizeze ajutorul oferit de Lukașenko pentru a eluda sancțiunile.

Livrările de arme trebuie continuate și intensificate

Eurodeputații fac referire la atrocitățile șocante, „care constituie în mod incontestabil crime de război”, comise de trupele ruse în Ucraina și, în special, în Bucea, care au distrus complet sau aproape complet Mariupol, Volnovaha și alte orașe și sate. Aceștia subliniază că autorii crimelor de război trebuie trași la răspundere și solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.

Parlamentul reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficient. Eurodeputații sprijină continuarea ajutorului defensiv acordat forțelor armate ucrainene în mod individual de către statele membre ale UE și în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

Constatând că aproape 6.5 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și peste 4 milioane au părăsit țara din cauza războiului, eurodeputații solicită coridoare umanitare sigure pentru evacuarea civililor care fug din calea bombardamentelor și consolidarea rețelelor de ajutor umanitar ale UE în Ucraina.

Parlamentul condamnă retorica rusă ce sugerează posibilitatea recurgerii la utilizarea armelor de distrugere în masă și subliniază că orice astfel de desfășurare va fi întâmpinată cu cele mai grave consecințe.

SeedBlink dezvoltă o piață secundară unde investitorii pot tranzacționa activele deținute. Compania a lansat și un produs de tip Club pentru membrii care doresc diversificarea portofoliului

0

Platforma europeană de investiții pentru startup-uri tehnologice SeedBlink lansează un abonament anual pentru aderare la Clubul SeedBlink și lucrează la crearea unei piețe secundare unde investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin. 

Membrii SeedBlink Club au posibilitatea să investească în oportunități alături de fonduri de venture capital începând de la 1.000 de euro, comparativ cu 2.500 de euro cât este valoarea actuală a celui mai mic tichet. Pe lângă acest lucru, subscripția la Club include și beneficii legate de acces la experți din industrie, evenimente private exclusive, posibilitatea de a evalua în avans startup-uri propuse și de a investi în runde private prin sindicalizare. 

„Avem investitori care au portofolii cu sume mari cărora le oferim servicii suplimentare de support, networking și acces cu prioritate la oportunități de investiții. Clubul este o extensie naturală, în care vrem să aducem aceleași beneficii pentru cei care sunt la început în a-și construi și diversifica portofoliul și a învăța de la investitori cu experiență”, spune Adriana Iordan, Chief Product & Marketing la SeedBlink.

Echipa de management Seedblink

De asemenea, SeedBlink pregătește lansarea în al doilea semestru a unei piețe secundare, prin care investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin, crescând astfel șansele de a lichida investițiile din portofoliu. Noul produs de piață secundară va fi lansat în acest semestru. Câteva iterații au fost deja testate și folosite de investitori în companii cu runde noi de investitii.

„Exitul parțial la KFactory a fost așa cum m-am așteptat. Compania a avut o nouă rundă de finanțare la un nou preț. O parte dintre investitorii inițiali au dorit să continue să investească la noua evaluare, iar o altă parte, printre care și eu, a dorit să vândă. SeedBlink a mijlocit întâlnirea cererii cu oferta: a stabilit în mod echitabil numărul de acțiuni pe care fiecare vânzător îl putea vinde având în vedere oferta, a pregătit documentele pentru semnat, a comunicat cu toate părțile implicate până la realizarea efectivă a tranzacției. În final, după un an și jumătate, am recuperat investiția în schimbul a aproximativ o treime din acțiuni. Dețin în continuare două treimi din acțiunile cumpărate inițial”, a declarat Daniel Cîrstoaia, investitor pe platforma SeedBlink. 

Această piață secundară va conține instrumentele si infrastructura care le vor permite investitorilor să își schimbe în siguranță activele.

Nu în ultimul rând, SeedBlink a lansat mai multe îmbunătățiri pe platforma de investiții și pe website, printre cele mai importante fiind în secțiunea „Portofoliul meu”. Astfel, această secțiune va include informații de tip follow-on pentru investiții, dar si informații externe prin care investitorii vor putea vedea detalii importante pentru activele lor.

Uniunea Europeană dezvoltă rezerve strategice pentru situații de urgență chimică, biologică, radiologică și nucleară

0

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Aceste rezerve includ un stoc strategic rescEU în valoare de 540,5 milioane EUR, instituit în strânsă colaborare cu Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Acest stoc va fi alcătuit din echipamente și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice pentru tratarea pacienților expuși la agenți CBRN, precum și dintr-o rezervă rescEU de decontaminare compusă din echipamente de decontaminare și echipe de intervenție specializate.

Ca un prim pas imediat, UE și-a mobilizat rezerva medicală rescEU pentru a achiziționa tablele de iodură de potasiu care pot fi utilizate pentru a proteja oamenii de efectele nocive ale radiațiilor. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și al Spaniei.

Cu această ocazie, Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor, a declarat: „Luăm măsuri concrete pentru a spori gradul de pregătire al Europei în fața potențialelor amenințări. Creăm atât o rezervă de decontaminare, cât și un nou stoc de echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Le mulțumesc statelor membre pentru eforturile depuse. Obiectivul nostru este de a le oferi cetățenilor noștri capacități de reacție rapidă în cazul în care apare vreodată o astfel de situație de urgență.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Securitatea sanitară necesită o pregătire din partea noastră. Pregătirea pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare este un element esențial pentru menținerea siguranței cetățenilor noștri și un aspect-cheie al unei uniuni europene a sănătății puternice. HERA este santinela noastră; aceasta lucrează în permanență pentru a sprijini acțiunile derulate de UE prin intermediul mecanismului de protecție civilă, cu scopul de a oferi Ucrainei și statelor noastre membre sprijin în materie de pregătire.”

Oamenii pot fi expuși la agenți CBRN ca urmare a unor dezastre neintenționate (de exemplu, scurgeri de substanțe chimice, incidente în centrale nucleare, răspândirea unei boli infecțioase) sau a unor incidente intenționate (de exemplu, atacuri teroriste). Pregătirea pentru abordarea riscurilor unor astfel de amenințări reprezintă o parte esențială a strategiei UE de constituire de stocuri CBRN. Prin urmare, Comisia dezvoltă în cadrul rescEU:

  • Un stoc strategic rescEU pentru situații de urgență CBRN: Stocul, care este conceput împreună cu statele membre, va include echipamente de răspuns, cum ar fi echipamente individuale de protecție și dispozitive de detectare, de identificare și de monitorizare, precum și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice. Stocul va aduce o contribuție esențială la consolidarea rezilienței CBRN în UE, deoarece va include echipamente și medicamente care ar putea fi greu de fabricat în perioade de criză sau care ar putea fi necesare brusc în cantități mai mari decât cele disponibile în rezervele naționale. Stocul CBRN reprezintă un prim pas către crearea unor capacități mai bune ca răspuns la incidentele ce pot apărea în centrale nucleare, la situațiile de urgență legate de instalațiile chimice, la atacurile teroriste sau la răspândirea unei boli infecțioase și la multe alte amenințări.
  • rezerva de decontaminare rescEU: Aceasta va cuprinde atât personal, cât și echipamente pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor, a vehiculelor sau a echipamentelor critice care au fost expuse la agenți CBRN. La cererea statului membru afectat, rezerva de decontaminare rescEU poate fi mobilizată. Rezerva va fi dezvoltată și găzduită de Croația, Germania și Spania și va fi finanțată în proporție de 100 % de UE, cu un buget inițial de 66,7 milioane EUR.

Condițiile meteorologice extreme și amenințările emergente, cum ar fi COVID-19, dar și incidentele CBRN pot depăși capacitatea statelor membre ale UE de a-și acorda ajutor reciproc, în special atunci când mai multe țări europene se confruntă, simultan, cu același tip de dezastru.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre. Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a fost înființată pentru a consolida capacitatea Europei de a preveni, de a detecta și de a reacționa rapid la urgențele sanitare transfrontaliere, fie că este vorba de amenințări naturale sau de amenințări provocate de om. În acest scop, HERA finanțează dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea de contramăsuri și de echipamente medicale esențiale.

ASF: Mai multe opțiuni pentru șoferii români. Scade concentrarea pe piața RCA

0

Concentrarea excesivă înregistrată pe piața RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance S.A. Cel puțin șase din cele opt societăți, autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatorie auto, au acumulat cote de piață considerabile în prima lună a acestui an, conform analizelor efectuate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piață a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În același timp, cotele de piață ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieței RCA. 

Allianz-Țiriac Asigurări S.A. a avut o cotă de piață de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări S.A. a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepție notabilă și ceilalți jucători din piața RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obișnuite din ultimii ani. Grawe România Asigurare S.A. s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group S.A. 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare S.A. a marcat o cotă de doar 1,27%. Este de menționat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piața din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deși a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an.

Primele brute subscrise pe piața RCA au ajuns, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

Este de remarcat și structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din polițele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau polițele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Polițele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

Anul trecut a adus un record în ceea ce privește numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de polițe, cifră care include și cele peste 1,44 milioane de polițe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparație, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de polițe RCA, în 2019 puțin peste 6 milioane, iar la sfârșitul anului 2018, doar 5,5 milioane de polițe.

Codul european al comunicațiilor electronice: Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la 10 state membre

0

Comisia Europeană a sesizat astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

La locul de muncă, acasă sau atunci când călătoresc, europenii se așteaptă să beneficieze de o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor.

După încheierea, la 21 decembrie 2020, a termenului de transpunere a Codului european al comunicațiilor electronice, Comisia a inițiat 24 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea, la 4 februarie 2021, de scrisori de punere în întârziere, urmată de trimiterea, la 23 septembrie 2021, de avize motivate adresate unui număr de 18 state membre. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu și-au îndeplinit obligația care le revine în temeiul Codului european al comunicațiilor electronice de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere; în consecință, Comisia a sesizat Curtea cu privire la neîndeplinirea de către țările respective a obligației menționate.

În temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care un stat membru nu transpune în legislația națională, în termenul prevăzut, o directivă adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, Comisia poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună sancțiuni financiare.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta. Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru realizarea societății europene a gigabiților și pentru asigurarea participării depline, a tuturor cetățenilor UE, la economia digitală și la societate.

Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în transpunerea directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Jumătate dintre români consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit, iar estimările pentru perioada următoare sunt pesimiste

0

Jumătate dintre români (49,4%) consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

La întrebarea cum apreciază situația sa financiară în 2022 față de anul trecut, 49,4% din respondenți afirmă că aceasta s-a înrăutățit, 41,5% apreciază că situația lor financiară a rămas la fel și doar 9,1% consideră că s-a îmbunătățit.

În ceea ce privește perioada următoare, 42,3% cred că o vor duce mai rău în viitor și doar 28,3% se așteaptă ca situația lor financiară să se îmbunătățească, iar 29,3% nu preconizează că vor apărea modificări.

Întrebați dacă au schimbat bani la începutul lunii martie, pentru a avea valută în numerar în casă, 20% dintre respondenți spun că au făcut asta, în contextul în care, piața din România s-a confruntat cu o creștere a cererii de numerar de valută în primele zile de după izbucnirea conflictului armat din Ucraina.

Prețurile la energie: principalul motiv de îngrijoare

Creșterea prețurilor la energie este principalul motiv de îngrijorare în perioada următoare, pentru 24,7% dintre respondenți, de trei ori mai mulți decât cei care sunt preocupați că și-ar putea pierde locul de muncă. 

Această îngrijorare este fundamentată în contextul în care cheltuielile cu locuința și utilitățile au o pondere însemnată în bugetul românilor: 45,9% dintre respondenți spun că alocă acestor cheltuieli peste 40% din venitul lunar, în timp, ce doar 10,3% dintre români alocă lunar mai puțin de 20% din venituri cheltuielilor locative. 

35,6% dintre respondenți spun că nu reușesc în fiecare lună să-și plătească facturile, iar dintre aceștia, circa 10,1% întâmpină probleme în fiecare lună. 

În topul motivelor de îngrijorare, pe lângă prețurile la energie (24,7%) se află și riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătății în contextul pandemiei COVID-19 (16,3%). Creșterea inflației și impactul asupra veniturilor și economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, iar o potențială penuria de alimente – pe 12,5% dintre ei. 

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna martie, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% – sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare. 

Fenomenul Non-Fungible Tokens – la ce folosim NFT-urile și cât de riscante sunt din punct de vedere juridic?

_________________

Monica Stătescu, partner,
Daria Olteanu, associate,
Andrei Anghel, associate,
Filip & Company (foto)

Un fenomen profund mediatizat la nivel global și, probabil, una dintre cele mai revoluționare creații în lumea virtuală din prezent, Jetoanele Nefungibile („Non-Fungible Tokens” sau „NFT”) ocupă deja un loc important în spectrul tranzacțiilor online speculative. Deși popularitatea NFT-urilor își continuă trendul ascendent într-un ritm alert, sistemele normative naționale și comunitare evită să adreseze în mod direct fenomenul NFT și implicațiile pe care acesta le aduce din perspectivă juridică în circuitul civil. În acest context de reglementare limitată, ne propunem în cele ce urmează să adresăm câteva aspecte relevante privind utilizarea și implicațiile juridice ale NFT-urilor. 

Ce sunt NFT-urile și care sunt particularitățile acestora?

Un NFT reprezintă un cod criptografic stocat sub forma unui contract inteligent (smart contract) ce se alătură unei pictograme statice sau dinamice, unui sunet, unei combinații între cele două sau chiar unui obiect având materialitate fizică. Ele constituie un veritabil activ digital care este tranzacționat liber în cadrul unei platforme digitale (așa-numitul marketplace) prin mecanismul blockchain. Fenomenul NFT este unul de dată recentă, primul NFT fiind tranzacționat în 2014, ajungând ca în 2022 să fie perceput drept o realitate virtuală a universului crypto.

Trăsăturile definitorii ale NFT-urilor sunt următoarele:

  • Unicitatea: în virtutea conținutului și a modului său de funcționare, un NFT nu poate fi copiat sau reprodus în niciun fel;
  • Indivizibilitatea si nefungibilitatea: nu sunt interschimbabile cu alte articole; și
  • Apartenența la portofelul virtual al unei persoane sau la un marketplace.

Cea mai importantă funcție a NFT-urilor este reprezentată de capacitatea acestora de a prezenta traseul jetonului de la momentul creării până la momentul tranzacționării sale. Astfel, activul digital înregistrează fiecare schimbare a situației juridice, cu ajutorul codului criptografic, care este amendat continuu odată cu fiecare tranzacție. În acest fel, succesiunea de tranzacții care a implicat NFT-ul în cauză poate fi probata cu ușurință.

Este important de menționat că NFT-urile nu trebuie confundate cu cryptomonedele. Deși acestea din urmă sunt adeseori folosite pentru tranzacționarea jetoanelor, așa cum le relevă și numele, cryptomonedele îndeplinesc rolul de moneda de plata, constituind „bani virtuali”. Ca atare, dacă elementul care definește NFT-ul la nivel principial este nefungibilitatea (nu sunt interschimbabile), crypto-monedele au ca specificitate tocmai reversul – fungibilitatea, ca trăsătură esențială. Or, tocmai prin caracteristică care le conferă potențialul valoric semnificativ, respectiv unicitatea fiecărui jeton, NFT-urile nu pot fi asimilate cu crypto-monedele.

Ce anume achiziționăm când cumpărăm un NFT?

Modalitățile de exploatare a NFT-urilor de către cumpărători sunt direct influențate de drepturile transmise acestora. Pentru început, trebuie facută precizarea că, odată cu tranzacționarea unui NFT este transmis întotdeauna dreptul de proprietate asupra codului criptografic al jetonului, împreună cu toată informația înscrisă în acesta până în momentul tranzacției și asupra copiei operei alăturate acestuia. Cu alte cuvinte, se transmite proprietatea asupra copiei elementului perceptibil din exterior, respectiv asupra metadatelor asociate operei, nu asupra operei în sine.

În această postură, cumpărătorul unui NFT se bucură de aceleași drepturi precum cumpărătorul unui tablou: poate vinde mai departe tabloul, însă nu poate reproduce pictura și/ sau vinde copiile operei și nu îi poate trage la răspundere pe cei ce reproduc ilegal respectiva operă. Pentru a putea exercita asemenea drepturi, separat și suplimentar achiziționării NFT-ului, cumpărătorul trebuie sa achiziționeze și drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate NFT-ului, prin modalitățile prevăzute de lege.

Drepturile și obligațiile atașate unui NFT în momentul achiziției sunt reglementate în cadrul contractelor inteligente (smart contracts), care surprind mecanismul propriu-zis de funcționare al NFT-ului, și pot fi influențate inclusiv de platformele online unde se realizează tranzacția.

La ce putem folosi NFT-urile?

Caracterul unic, potențialul variat de utilizare și natura captivantă ale NFT-urilor a atras atenția atât dezvoltatorilor de platforme și jocuri video online, cât și oamenilor din mediul de business general. Astfel, NFT-urile sunt utilizate la acest moment sub diverse forme:

  • NFT-urile ca activ virtual. În contextul în care dezvoltatorii de jocuri video, rețele de socializare și chiar producătorii de articole vestimentare construiesc adevărate infrastructuri virtuale care realizează sau facilitează accesul la produsele si serviciile lor, NFT-urile sunt folosite ca mijloc de tranzitare a mediilor virtuale de către utilizatori, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și crea o personalitate virtuală unică, eliminând necesitatea înregistrării separate în fiecare dintre aceste medii virtuale. Astfel, NFT-urile îndeplinesc rolul de personalizare a avatarurilor online ale utilizatorilor, având capacitatea de a putea fi transpuse cu ușurință dintr-un mediu în altul. 
    • Un exemplu care se remarcă este reprezentat de studio virtual, brand-ul online dezvoltat de Nike care creează NFT-uri aferente unor perechi de încălțăminte. Astfel, fiecare posesor al unei perechi de încălțări va fi unicul posesor al aceleiași perechi în mediul online, având, totodată, posibilitatea de a tranzita cu celebrii sneakersi garderobele mai multor platforme online.
    • O altă serie de jetoane ce oferă posibilitatea deținătorului de a-și personaliza conturile pe platforme de jocuri video sau socializare este CryptoPunks. Apogeul seriei limitate de 10.000 de jetoane a fost atins în luna februarie a anului curent, când, potrivit informațiilor din presă, un singur jeton a fost vândut cu 23,7 milioane de dolari.
  • NFT-urile ca chei de acces. Accesul în diverse medii, precum spații virtuale, rețele sociale sau platforme de tranzacționare poate fi condiționat de deținerea unui NFT. Din ce în ce mai multe spații, virtuale sau reale, încep să-și contureze un caracter exclusivist prin permiterea accesului doar posesorilor unui jeton dintr-o anumită colecție.
    • Unul dintre pionierii acestei practici este Bored Ape Yacht Club, o societate online animată, în care accesul este permis doar celor ce dețin un NFT Bored Ape. Potrivit informațiilor din presa, cel mai scump jeton al acestei colecții a atins suma de 2,85 milioane de dolari.
    • Primul restaurant din lume car va aplica această modalitate de selectare a clientelei va fi FlyFish Club din New York. Localul se va deschide în 2023, însă deja au fost achiziționate abonamente pentru acces, potrivit informațiilor din presa, cel mai scump însumând aproximativ 14.000 de dolari.
  • NFT-uri în scop de garanție. Jetonul poate reprezenta o dovadă care să certifice deținerea anumitor valori mobiliare în legătură cu un debit.

Cum implementăm NFT-urile?

Contractele smart reprezintă elementul indispensabil punerii în valoare a NFT-urilor prin intermediul platformelor online. Acestea iau forma unui cod care implementează și pune în executare clauzele, termenii și condițiile oricăror operațiuni juridice ce vor avea loc în legătură cu NFT-ul și este înscris definitiv în elementul criptografic al jetonului.  Contractele smart reprezintă deci codificarea sub forma unui program de calculator a termenilor și condițiilor agreate de părți cu privire la operațiunea care implică NFT-ul (vânzare-cumpărare, închiriere etc.)

Avantajul semnificativ al acestui mecanism este executarea automată. Astfel, atunci când vânzătorul își manifestă oferta de vânzare a unui NFT, iar cumpărătorul acceptă acea ofertă, contractul smart este executat fără a mai fi necesară vreo formalitate, iar obligațiile principale ale părților sunt executate în mod automat (jetonul este transferat în portofelul virtual al cumpărătorului, iar banii ajung în contul vânzătorului). 

Beneficiul executării facile se răsfrânge și asupra celor ce nu sunt părți la contractul smart dar beneficiază de pe urma lui. Astfel, în situația în care creatorul jetonului deține un drept de suită (dreptul de a primi o cotă-parte din prețul fiecărei revânzări) sau dacă platforma percepe comision, acestea se colectează automat prin modul de funcționare al contractului smart.

Fie că vorbim despre vânzarea jetonului sau închirierea acestuia, mecanismul automat prin care sunt implementate contractele smart aduce un plus de stabilitate în circuitul comercial, asigurând respectarea obligațiilor contractuale care incumbă deopotrivă vânzătorului și cumpărătorului, inclusiv atunci când acestea se răsfrâng asupra unor terțe părți.

Reglementarea NFT-urilor

Cu o piață in valoare de aproximativ 41 de miliarde de dolari la finalul lui 2021, potrivit informațiilor din presa și o continua creștere în anul curent, NFT-urile nu se bucură încă de o reglementare legală care să le recunoască statutul și regimul juridic specific. 

Deși versiunea curentă a Directivei Anti-Spălării Banilor a fost amendată în 2018 pentru include schimburile de monedă virtuală sub incidența sa, situația NFT-urilor rămâne încă nereglementată. 

La acest moment se afla în dezbateri o propunere pentru un Regulament European privind criptoactivele care instituie diverse obligații cu rolul de a crește gradul de transparență în comerțul criptoactivelor și de a implementa un cadru sigur în care comercianții, dezvoltatorii și cumpărătorii să se înregistreze și să opereze transparent. Totuși, nici această propunere, în versiunea sa curentă, nu instituie prevederi specifice cu privire la criptoactivele de tipul jetoanelor unice și nefungibile.

Lipsa unei reglementari exprese a NFT-urilor este în același timp o oportunitate și un dezavantaj. Este o oportunitate pentru ca încă nu există reglementari restrictive specifice care să limiteze accesul, utilitatea sau interesul publicului pentru ele. Este un dezavantaj pentru că, în lipsa unei reglementări care  sa recunoască statutul și regimul juridic specific al NFT-urilor și al contractelor smart, nu există certitudinea că regimul construit de practică va fi confirmat de autoritățile competente investite cu analiza lui. De aceea, achiziționarea și utilizarea NFT-urilor necesită în egală măsură curaj și prudență, respectiv disponibilitatea de a accepta riscurile derivate din absenta unui cadru de reglementare clar împreună cu înțelegerea profunda a principiilor de drept și reglementare pe care autoritățile le-ar putea aplica în acest caz și riscurile pe care acestea le implică. Ca în multe alte situații similare în care inovația a depășit viteza de reacție și adaptare a autorităților legislative, ne așteptăm ca un regim legislativ specific NFT-urilor să fie adoptat în viitor, confirmând, sperăm, practica de până acum.

ClusterPower inaugurează cel mai mare centru de date din România

0

București, 7 aprilie 2022 – ClusterPower a inaugurat oficial pe data de 1 aprilie 2022 cel mai mare centru de date din România, în Mischii, județul Dolj. Valoarea proiectului a fost estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

Parcul tehnologic construit de ClusterPower se întinde pe o suprafață de 25.000 mp și va include un centru de infrastructură de Inteligență Artificială one-stop-shop dezvoltat cu tehnologia liderului mondial Nvidia. Campusul dispune de o infrastructură de calcul performantă, necesară dezvoltării de soluții digitale de ultimă generație, cu valoare adăugată ridicată. De infrastructura pusă la dispoziție de ClusterPower vor putea beneficia toți agenții economici din regiunea Europei de Sud-Est, primul beneficiar fiind chiar economia României.

Visul nostru a devenit realitate. România va beneficia de azi de un instrument necesar digitalizării naționale și va intra, astfel, în rândul țărilor care se pot baza pe o infrastructură digitală puternică capabilă să se racordeze la cerințele actuale, dar și viitoare, ale pieței globale. Mai mult decât atât, construcția data center-ului ClusterPower va însemna pentru noile generații de elevi și studenți români interesați de specializarea în domeniul IT, facilitarea accesului la cel mai puternic calculator disponibil la momentul actual în România, bazat pe tehnologia Nvidia DGX”, a afirmat Cosmin Georgescu, CEO ClusterPower.

La inaugurarea centrului de date, clienții și invitații au participat la un tur al campusului. Le-au fost prezentate infrastructura, sistemul de cloud, dar și sistemele de comandă și de control la distanță și tehnologia de ultimă generație pe care centrul de date le pune la dispoziție. Centrul de date oferă siguranță privind protecția datelor bazându-se pe cele mai noi tehnologii disponibile la ora actuală. 

Data center-ul oferă infrastructură de tip cloud ce funcționează în mod activ, pe echipamente fizic separate, arhitectură de comunicații de tip leaf-spine, tehnologie Application Centric Infrastructure (ACI) și servere Cisco UCS-X de generație nouă cu procesoare Intel și capacitate foarte mare de memorie care permit rularea celor mai critice sarcini de lucru.

Comisia Europeană solicită mandat din partea Consiliului pentru negocierea unor acorduri de transport rutier cu Ucraina și Moldova

0

Într-o propunere trimisă pe 6 aprilie, Consiliului European, Comisia Europeană propune începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova în vederea încheierii unor acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și cele două țări. 

Având în vedere că rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise, inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară, în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Acordurile cu Ucraina și Moldova presupun liberalizarea parțială a transportului rutier pentru transportatorii din aceste țări. Acest lucru va permite Ucrainei să transfere mărfurile de export de pe rutele maritime – indisponibile în prezent din cauza blocării de către Rusia a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Blocarea acestor porturi a afectat negativ și Moldova, care a pierdut rutele de transport prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. Propunerea noastră va oferi o soluție imediată pentru economiile acestor două țări.” 

Comisia Europeană propune o mai mare flexibilitate pentru transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE să tranziteze și să opereze pe teritoriile celorlalți. Propunerea include, de asemenea, clauze privind recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională.

Cursuri de formare profesională

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov organizează prin programul de formare profesională cursuri de iniţierea în ocupaţiile:   

  • femeie de serviciu – începând cu data de 28.04.2022; programul de formare profesională se organizează pentru un număr total de 14 cursanţi; durata totală a cursului este de 180 de ore, din care pregătirea teoretică 60 ore şi pregătirea practică 120 ore; programul face parte din planul judeţean de formare profesională şi se desfăşoară prin CRFPA Teleorman; programul de formare se desfăşoară la sediul Primariei Comunei Nuci; cursurile de formare profesională sunt gratuite pentru şomerii aflaţi în baza AJOFM Ilfov
  • operator introducerea validare şi prelucrare date – începând cu data de 12.04.2022; programul de formare profesională se organizează online pentru 14 cursanţi;durata totală a cursului este de 180 de ore, din care pregătirea teoretică 60 ore şi pregătirea practică 120 ore; programul face parte din planul judeţean de formare profesională şi se desfaşoară prin CRFPA Teleorman; cursurile de formare profesională sunt gratuite pentru şomerii aflaţi în baza AJOFM Ilfov

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din județul Ilfov dețin în acest moment 1869 locuri de muncă vacante, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 83 pentru persoane cu studii superioare, 617 pentru studii medii, 313 pentru muncitori calificaţi, 856 pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director societate comercială, director comercial, director vânzări, manager, manager relații cu clienții bănci, contabil-șef, șef atelier, șef secție, șef birou comerț cu ridicata și cu amănuntul, șef departament mărfuri alimentare, inginer geolog, inginer construcții civile, industriale și agricole, inginer instalații pentru construcții, inginer mecanic, inginer chimist, inginer în industria alimentară, inginer sisteme de securitate, farmacist, administrator societate comercială, analist, consilier juridic, asistent medical generalist, agent vânzări, bucătar, specialist resurse umane, contabil, agent de vânzare, secretară, agent servicii client, administrator cont, bonă, vânzator, lucrător comercial, agent de securitate, zidar restaurator, mecanic agricol, cofetar, tâmplar universal, tapițer, mecanic auto, conducător auto transport rutier de mărfuri, macaragiu, şofer autocamioane, sudor, zugrav, lăcătuș mecanic, menajeră, femeie de servicu, tractorist, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, casier, paznic, portar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Saga cotelor reduse de TVA – care sunt implicațiile pentru România

_________________

Autor: Georgiana Iancu (foto), Partener,
Coordonatorul Departamentului de Impozite Indirecte, EY România

Statelor membre li se oferă premisele să implementeze zero TVA pentru produsele esențiale – alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical. Consiliul Uniunii Europene tocmai a adoptat Directiva care permite „reformarea” cotelor de TVA în întreaga Uniune Europeană și oferă statelor membre flexibilitate în stabilirea cotelor. Cutia Pandorei a fost deschisă. Statelor le va reveni responsabilitatea găsirii acelui echilibru fin între atingerea obiectivelor de politică socială, care să ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau în atingerea obiectivelor de politici verzi și neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralității TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că gestionarea mai multor cote creează complexitate și potențează litigiile privind corectitudinea aplicării cotelor de TVA și variațiile lor în limitele aceluiași sector, mai ales când se pune problema unor diferențe de cotă pentru produse aflate în concurență. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal în timp real (SAF-T, E-Factura) în curs de implementare la nivelul administrației fiscale creează pârghiile unei detectări mai rapide ale diferențelor de cote şi tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel puțin aceasta pare să fie direcția. 

Revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucrează de multă vreme la nivelul Consiliului UE, intenția forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multă flexibilitate în stabilirea şi adoptarea cotelor reduse de TVA, dar și în îndeplinirea priorităților generale ale Uniunii Europene (în principal reziliența sistemului de sănătate, Pactul verde european și tranziția digitală). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA  într-o istorie de aproape 30 de ani.  

Noua Directivă a actualizat și modernizat lista bunurilor și serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (anexa III la Directiva de TVA), pentru a ține cont și de transformarea digitală a economiei. Actualizarea listei a fost determinată de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final și interesul general. Toate derogările existente, care au permis anumitor state membre să aplice cote preferențiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu condiția respectării unor condiții similare. Directiva conține și o nouă dispoziție, care va da statelor membre permisiunea de a reacționa rapid în circumstanțe excepționale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale. 

Tot Directiva stipulează că produselor dăunătoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili și îngrășămintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, începând cu 1 ianuarie 2030 și, respectiv, 1 ianuarie 2032. 

Noile prevederi au intrat în vigoare chiar pe 6 aprilie 2022 – la publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Statele membre vor continua să aplice cota normală sau standard de cel puțin 15%, dar vor putea aplica două cote reduse de cel puțin 5% la maxim 24 din categoriile de articole cuprinse în lista din anexa III la Directiva TVA – de exemplu apă, medicamente, produse farmaceutice, produse de sănătate și igienă, transport de persoane, cărți, ziare și periodice. De altfel, noua Directivă introduce 10 categorii noi în anexa III, cum ar fi: livrarea şi instalarea de panouri solare, îmbrăcăminte şi încălțăminte pentru copii, scaune auto pentru copii sau biciclete. Multe din categoriile existente dobândesc un domeniu de aplicare mai larg – de exemplu, transmisiunea în direct pe internet a unor evenimente sportive sau ore de exerciții fizice, atunci când sunt transmise prin internet, bunuri ecologice. În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super-redusă (mai mică de 5%) și o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care să acopere nevoile de bază, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar și panouri solare. 

Veștile bune trebuie însă tratate cu atenție – o structură fragmentată a cotelor de TVA nu va face decât să crească complexitatea, atât pentru companii, cât și pentru administrația fiscală, care trebuie să fie gardianul aplicării corecte a Legii. Ori, așa cum vedem din exemplele anterioare, scăderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei şi nici o creștere a veniturilor bugetare. 

Cum se văd reducerile de cote de TVA în buzunarul consumatorului? Experiența arată că prețurile răspund mai mult la majorările de TVA decât la scăderi. Potrivit unui studiu privind incidența modificărilor de cote de TVA asupra prețurilor, se pare că prețurile sunt de două ori mai sensibile la o creștere de TVA, decât la o scădere a cotei – pentru aceleași produse, cu același procent de creștere/scădere. Totodată, asimetria prețurilor este reflectată și în profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind să transfere mai mult creșterile de cote de TVA prin prețul către consumatori, comparativ cu scăderile. Apoi, același studiu mai arată că asimetria persistă pe termen lung, chiar la câțiva ani după eliminarea unei reduceri de cote de TVA. Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au întotdeauna chiar efectele scontate, cel puțin nu la nivelul consumatorului final. 

În concluzie, diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate să ridice probleme și din punctul de vedere al neutralității TVA, atunci când produse similare aflate în concurență unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca soluția succesului noii Directive să stea în modul în care statele, deci și România, vor înțelege să acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA și cum le vor transpune în legislațiile naționale. 

Studiu VELUX: La nivel global, 40% dintre angajații care lucrează la distanță și-au îmbunătățit spațiul dedicat biroului de acasă, iar tendința telemuncii va continua și în 2022

0

Fenomenul lucratului de acasă a caracterizat o bună parte a ultimilor doi ani, cu circa30% dintre angajații români desfășurându-și activitatea în afara biroului în acest interval, în contextul pandemiei și al crizei sanitare[1]. În România, 50% dintre companiile din sectorul business au preferat modelul full remote, în timp ce 45% dintre acestea au optat pentru un program hibrid.Fie că vorbim despre un model de lucru hibrid sau în totalitate de acasă, această nouă realitate a determinat o creștere bruscă a cererii pentru amenajarea spațiilor dedicate biroului la domiciliu în ultimii doi ani, potrivit VELUX, unul dintre principalii producători de ferestre de mansardă, ce comercializează produse și soluții pentru case inteligente.

Grupul VELUX a realizat un studiu global[2]pentru determinarea atitudinii față de lucratul de acasă, provocările întâmpinate și cerințele oamenilor atunci când caută să amenajeze spațiul ideal de lucru la domiciliu.

În medie, la nivel global, angajații au lucrat de acasă în regim de telemuncă între 4-5 zile pe săptămână. Conform studiului, 40% dintre cei care lucrează de acasă cel puțin o zi pe săptămână au efectuat deja modificări pentru îmbunătățirea spațiului dedicat biroului de acasă. De asemenea, potrivit companiei, unul dintre cei mai importanți factori pentru un spațiu dedicat muncii este prezența luminii naturale, imediat după echipamentele IT sau de birou.

Potrivit studiului global, cei mai mulți respondenți consideră că raportul dintre mersul la birou și telemuncă este echilibrat sau chiar că și-ar dori să lucreze și mai mult de acasă, datorită beneficiilor pe care le aduce acest stil de lucru: 56% dintre respondenți sunt de părere că unul dintre principalele avantaje îl reprezintă timpul câștigat pe care îl alocau înainte deplasării între domiciliu și birou, 47% consideră că economisesc bani de mâncare, îmbrăcăminte și transport, în timp ce același procent de47% susțin că munca de acasă le oferă mai multă flexibilitate în programul zilnic. Referitor la beneficiile personale, 75% dintre participanții la studiu se simt mai liberi atunci când lucrează de acasă, 70% au răspuns că au mai mult timp liber și tot70% cred că telemunca le îmbunătățește per total calitatea vieții.

Specialiștii sunt de părere că modul de a lucra de acasă sau hibrid va continua cel mai probabil pe termen lung, iar efectele asupra fiecărei părți a vieții cotidiene se observă încă de acum, inclusiv asupra modului în care sunt proiectate, amenajate sau îmbunătățite locuințele. Timpul petrecut în interior mai mult ca niciodată și dorința de a avea condiții de muncă optime au făcut ca accesul la lumina naturală să devină una dintre cele mai importante priorități ale celor care lucrează la domiciliu. 59% dintre cei care lucrează de acasă consideră că lumina naturală este extrem de importantă pentru ei, urmată de temperatura camerei (58%) și de aerul curat (56%). Cu toate acestea, doar 49% sunt cu adevărat mulțumiți de lumina naturală de care dispun în spațiul de lucru de acasă.

Potrivit echipei VELUX, un spațiu de lucru dedicat, care ajută concentrarea și motivarea, este un spațiu plin de lumină naturală și aer proaspăt, izolat de celelalte părți ale casei. O mansardă ar putea fi soluția perfectă pentru amenajarea unui astfel de spațiu de lucru acasă, deoarece are o atmosferă confortabilă și ajută la delimitarea vieții personale de cea profesională. În plus, aceștia subliniază că accesul luminii naturale și a aerului proaspăt, printr-o fereastră de mansardă de cea mai bună calitate, reprezintă una dintre cele mai simple modalități de a transforma un birou de acasă și de a îmbunătăți condițiile de lucru. Tot mai mulți dintre cei care lucrează de acasă aleg să fructifice această oportunitate, 16% dintre aceștia transformându-și deja mansarda într-un spațiu menit să sprijine munca la domiciliu.

De asemenea,pe lângă crearea unei zone de muncă separate, există numeroase îmbunătățiri ce pot fi făcute acasă pentru ca telemunca să se desfășoare în cele mai optime condiții. Îmbunătățirile viitoare planificate pentru casă vor fi mai puțin legate de mobilier sau culori noi, fiind înregistrată o creștere a cererii pentru instalarea sau înlocuirea ferestrelor din locuință, în contextul muncii de acasă, situându-se pe locul trei în topul dorințelor clienților.

Oamenii au trăit și au lucrat în același spațiu în toată această perioadă, și vor continua să o facă și de acum înainte, iar în unele cazuri, amplasarea spațiului de lucru nu oferă cea mai bună lumina naturală sau acces la aer proaspăt. Spațiul în care lucrăm nu trebuie să fie doar un loc care să ne facă să ne simțim confortabil și productivi, ci ar trebui să ne ajute și să ne menținem sănătatea. Îmbunătățirea accesului la lumina naturală și aer curat sunt esențiale pentru bunăstarea noastră mentală și fizică” –a declarat Noemi Ritea, Director de Piață pentru VELUX Romania și Moldova

Conform datelor VELUX, optimizarea suprafeței utile din casă și luarea în considerare a luminii naturale în procesul de amenajarea a unei camere, a făcut ca numărul celor care caută montarea de ferestre noi să fie în continuă creștere la nivel mondial. 7% dintre cei care lucrează de acasă și-au montat deja ferestre noi sau le-au înlocuit pe cele existente, cu scopul de a-și îmbunătăți spațiul de lucru de acasă, acest aspect fiind una dintre prioritățile lor.

Concluzia studiului relevă că munca de acasă a devenit cea mai mare tendință a ultimilor ani și va rămâne și în continuare, iar noul trend de a transforma locuințele în locuri mai potrivite pentru a munci contribuie astfel la un echilibru între viața personală și cea profesională.


[1]European Parliament, Directorate-General for Internal Policies of the Union, Frecassetti, P., Junge, K., Drabble, D., et al., The impact of teleworking and digital work on workers and society: special focus on surveillance and monitoring, as well as on mental health of workers, Samek Lodovici, M.(editor), European Parliament, 2021, https://data.europa.eu/doi/10.2861/72272

[2]VELUX a colaborat cu Ipsos pentru un sondaj la care au participat 15.504 de respondenți din Germania, Austria, Elveția, Belgia, Țările de Jos, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Suedia, Franța, Spania, Italia, Cehia, Polonia, SUA și Australia într-o cercetare intitulată „Experiența lucratului de acasă, 2021” (titlu original: “The Work from Home Experience, 2021”)

Comisia Europeană: sprijin pentru 17 state membre să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși

0

Comisia va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 17 state membre să își elimine treptat dependența de combustibilii fosili ruși, în conformitate cu planul REPowerEU pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă.

Expertiza tehnică va sprijini statele membre să identifice și să pună în aplicare cele mai bune reforme de politică și investiții în domenii precum diversificarea aprovizionării cu energie, accelerarea tranziției către energia din surse regenerabile și sporirea eficienței energetice, pentru a atinge aceste ambiții europene comune. Statele membre care au solicitat și vor primi acest sprijin în lunile următoare sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Pe lângă criza umanitară din Ucraina, statele membre se confruntă și cu o criză energetică fără precedent. Instrumentul de sprijin tehnic va oferi sprijin specific, personalizat și care va răspunde în timp util nevoilor în schimbare rapidă ale fiecăruia dintre aceste state membre.”

La 21 martie 2022, în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, Comisia a lansat o cerere specifică prin care invită statele membre să își exprime interesul de a primi sprijin tehnic. Comisia a evaluat și aprobat toate solicitările prezentate de statele membre. Expertiza se furnizează în cadrul instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisie.

Acesta va sprijini eliminarea treptată a dependenței statelor membre de combustibilii fosili ruși și va contribui la atenuarea șocurilor prețurilor pe termen mediu, inclusiv prin accelerarea tranziției verzi a UE, ținând seama în același timp de dimensiunea interregională și transfrontalieră. 

Încă un pas în digitalizarea ANAF: Sistemul RO e-Transport va monitoriza bunurile cu risc fiscal ridicat

_________________

Inge Abdulcair, Director PwC Romania
Andreea Molodau, Manager PwC Romania
Corina Mortici, Senior Associate

Sistemul național RO e-Transport, pentru monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, precum legume, fructe, băuturi alcoolice, produse minerale, îmbrăcăminte și încălțăminte, va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2022, conform unui proiect de ordonanță de urgență. Nerespectarea prevederilor va atrage amenzi de până la 50.000 lei pentru persoanele fizice și de până la 100.000 lei pentru persoanele juridice, la care se va adăuga confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Scopul implementării sistemului RO e-Transport este de a crește gradul de colectare a impozitelor și a taxelor datorate bugetului de stat precum și de prevenire și combatere a comerțului ilicit de bunuri. Lista bunurilor cu risc fiscal ridicat urmează să fie stabilită prin ordin al ANAF.

Ce înseamnă RO e-Transport? 

Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română, va monitoriza prin intermediul RO e-Transport produsele cu risc fiscal ridicat transportate pe teritoriul național, sistemul fiind interconectat cu RO e-Factura și Trafic control.

Transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat înseamnă orice transport care începe și se finalizează pe teritoriul național, orice tranzacție transfrontalieră care începe în România (de exemplu: export, livrare intracomunitară) ori se finalizează în România (de exemplu: import, achiziție intracomunitară) sau este în tranzit pe teritoriul României, deoarece și în acest caz, o parte din transport are loc pe teritoriul României.

Obligația declarării datelor în sistemul RO e-Transport revine:

  • destinatarului înscris în DVI, respectiv expeditorului înscris în DVE, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
  • beneficiarului din România în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
  • furnizorului din România în cazul tranzacțiilor interne sau a livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
  • depozitarului în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

Generarea și utilizarea codului UIT 

Orice transport înscris în RO e-Transport va fi identificat printr-un cod unic UIT, generat de sistem. Deținerea codului UIT este obligatorie pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.   

Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor pune la dispoziția utilizatorilor, în mod gratuit, modulele informatice de gestiune a transporturilor de bunuri necesare în vederea obținerii codului UIT. 

Totodată, potrivit proiectului OUG, în cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte bunuri care nu fac parte din categoria celor cu risc fiscal ridicat, utilizatorii au obligația să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente tuturor bunurilor transportate, iar codul UIT sau codurile UIT trebuie să însoțească documentul de transport aferent acestora. 

Sunt exceptate de la prevederile RO e-Transport transporturile de bunuri destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi ale organizaţiilor internaţionale şi forţelor armate ale statelor străine membre NATO sau ca urmare a executării contractelor clasificate potrivit legii sau a executării contractelor de achiziție publică care necesită impunerea unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului.

Date ce vor putea fi urmărite în cadrul sistemului RO e-transport

Datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum și codul UIT generat.

Este de menționat, de asemenea, faptul că sistemul RO e-transport va fi interconectat cu alte sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităților de produse transportate, precum și orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier.

Universitatea din București, locul I național în 6 subdomenii ale QS World University Rankings by Subject

0

În ediția 2022 a clasamentului QS World University Rankings by Subject, care include 1.543 de universități, Universitatea din București figurează în trei din cele cinci domenii analizate: Arte și științe umaniste, Științele naturii, Inginerie și tehnologie.

Domeniul Arte și științe umaniste – Universitatea din București este pe primul loc la nivel național și în intervalul 451-500 la nivel mondial. În subdomeniul Lingvistică, se situează în intervalul 201-250 la nivel mondial și este singura universitate din România prezentă în subdomeniu. În subdomeniul Limbi moderne, se situează în intervalul 251-300 la nivel mondial.  

Domeniul Științele naturii – Universitatea din București se situează pe prima poziție la nivel național și în intervalul 451-500 la nivel mondial. În subdomeniile Chimie și Fizică și astronomie (în intervalul 551-600 mondial, singura universitate românească prezentă în top), ocupă primul loc la nivel național. În subdomeniului Matematică, se situează pe a doua poziție la nivel național.  

Domeniul Inginerie și tehnologie – Universitatea din București este prezentă în ierarhia mondială în subdomeniul Informatică și sisteme informaționale.

QS World University Rankings by Subject analizează performanțele universităților pe baza unor indicatori precum reputația academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputația în rândul angajatorilor, impactul și calitatea lucrărilor publicate de cercetători și cadre didactice (h-index), eficiența colaborărilor interinstituționale (IRN).

 

90 ha de perdele forestiere plantate de Romsilva în campania de primăvară pe autostrada A2

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri din această primăvară „a plantat 90 de hectare de perdele forestiere în proximitatea autostrăzii A2, la Ocolul Silvic Lehliu din cadrul Direcției Silvice Călărași”.

Lungimea perdelelor forestiere nou plantate este de 30 de kilometri, iar la lucrările de împădurire s-au utilizat circa 450.000 de puieți forestieri.

Romsilva subliniază că între 2014 și 2021, a plantat 142,89 de hectare de perdele forestiere pentru protecția autostrăzii A2, în județele Ialomița, Călărași și Constanța.

Programul actual de înființare a perdelelor forestiere prevede 34 de obiective de investiții, cu o suprafață totală de 650,14 hectare, pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale din județele Arad, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Vrancea.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: RNP Romsilva

 

Bistromar la Timona, cifră de afaceri cu 22% mai mare în 2021 față de 2020

0

Grupul Bistromar la Timona, care deține Alfredo Seafood, divizia de distribuție și procesare a peștelui și fructelor de mare, anunță că „a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane lei. Aceasta depășeste cu 22% valoarea de 82 milioane lei, atinsă în 2020”.

Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Bistromar la Timona: „Funcționăm în parametri financiari estimați la începutul anului. Am avut o creștere bună față de 2020 și ne dorim să păstrăm și anul acesta același trend. Am devenit parteneri cu câțiva retaileri online care au o evoluție bună. Canalul online este un domeniu care a explodat în pandemie, iar o parte dintre clienți a rămas în acest mod de a face cumpărături. Un alt domeniu în care am crescut în perioada pandemiei a fost horeca.” 

Bistromar la Timona subliniază că „cele mai recente investiții ale grupului au fost în divizia logistică și tehnologizare. De curând, grupul a achiziționat un nou utilaj, ceea ce a dus la lansarea unei noi game de produse ambalate în termofomare.

În ce privește zona de logistică, 2021 a fost anul în care compania a încheiat o tranzacție cu un jucător important din piață care a crescut numărul de clienți recurenți pe lună pentru Frigonet Logistics la 100. Cu un depozit central de circa 1500 paleți în zona de sud a capitalei și depozite de tip hub în Cluj, Bacău și Constanța, Frigonet poate atinge 3000 de puncte de livrare pe săptămână. Zilnic, mașinile frigorifice transportă 20 de tone de pește și 15 tone de alte produse.

În viitorul apropiat, principalele două preocupări ale Bistromar la Timona sunt creșterea canalului online și dezvoltarea exportului. Acestora li se adaugă și creșterea numărului de angajați cu 10% până la finalul acestui an”.

Bistromar la Timona se caracterizează ca „o companie deținută de către familia Dărmănescu. Grupul are două divizii – Alfredo Seafood, divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare și BistroMar, restaurant – pescărie pe bază de pește și fructe de mare, situat în zona Floreasca, din București.

Alfredo Seafood este una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Alfredo Seafood distribuie pește și fructe de mare în HoReCa, Traditional Market, Ika și online”.

BistroMar este „un restaurant pe bază de specialități din pește și fructe de mare, deschis la începutul anului 2018. Acesta funcționează într-un concept integrat, fiind și primul magazin fanion de desfacere a produselor marca Alfredo Seafood. Mai multe detalii despre concept, meniu și oferte speciale, pot fi găsite accesând www.bistromar.ro sau www.facebook.com/bistromar.ro/”.

Frigonet „s-a lansat în 2020 sub grupul Bistromar la Timona iar din 2022 este o companie de sine stătătoare, dedicată serviciilor de logistică și transport național al produselor congelate și refrigerate, asigurând transportul pe rute interne și depozitare în hub-urile din București, Cluj-Napoca, Bacău și Constanța”.

Primă anuală de sechestrare forestieră pentru orice pădure nou înființată

0

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, guvernul a aprobat ordonanța de urgență pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în  Planul Național de Redresare și Reziliență.

Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Ordonanța pe care guvernul a aprobat-o astăzi dă undă verde la extinderea consistentă a suprafeței pădurilor din țara noastră. Până acum nu exista o legislație care să încurajeze proprietarii de terenuri din țară să ia decizia transformării acestora în păduri noi. Asta pentru că legislația nu impulsiona împădurirea oricărui tip de teren, ci mai mult a celor degradate sau înființarea de perdele forestiere de protecție. Cu noul cadru pe care l-am creat, orice teren poate deveni o nouă pădure! În plus, cei care iau decizia de a înființa o pădure de la zero vor primi anual o primă de sechestrare forestieră, timp de 20 de ani. Prima are valoarea de 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă și va fi încasată anual de proprietar, pentru rolul pe care îl are pădurea nou înființată în stocarea carbonului. Trebuie să recunoaștem că a lipsit prea mult din legislația țării noastre motivația transformării terenurilor din România în cât mai multe păduri. Iar asta se vede și în cifre: suprafețele terenurilor degradate împădurite a scăzut de la circa 2355 ha în 2014, la doar 200 de ha în 2020. În același timp, România, la fel ca celelalte state ale lumii, este sub imperiul schimbărilor climatice. Pădurea este principalul aliat în domolirea efectelor pe care acestea încep să le aibă în viața noastră. De aceea, aveam nevoie de o legislație care să impulsioneze creșterea suprafeței pădurilor din țara noastră. Noul cadru creat permite înființarea primelor noi păduri din România pe o suprafață de 56.700 de ha. Acestea sunt păduri asumate deja de noi prin PNRR și pentru care avem la dispoziție 730 de milioane de euro. Acești bani pot ajunge atât la proprietarii de stat, cât și la cei privați pentru noi suprafețe de pădure create, inclusiv păduri urbane. Avem o șansă pe care nu ne permitem să o ratăm: mai multe păduri în țara noastră, reconstrucția ecologică prin împădurire a terenurilor puternic afectate de multiple procese de degradare, creșterea cantității de carbon stocate, dar și reducerea gazelor cu efect de seră”.

MMAP subliniază că ordonanța de urgență „pregătește cadrul prin care România să-și ducă la împlinire planurile de împădurire asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reamintim că până la sfârșitul anului 2023, România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe o suprafață de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 are obligația să realizeze alte 31.700 ha lucrări de împădurire și reîmpădurire, în conformitate cu prevederile PNRR”. 

Sunt prevăzute patru categorii de lucrări de împădurire care pot fi realizate în România pentru a realiza țintele din PNRR:

1. împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente 

2. împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora

3. împădurirea terenurilor situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire

4. împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție

Piața berii, 272 milioane euro, contribuție la bugetul de stat în 2021

0

Asociația Berarii României, care, prin producători pe care-i reunește, furnizează 85% din cantitatea de bere băută în prezent în România, prezintă date referitoare la piața berii în 2021; reținem:

– volumul pieței – „s-a menținut la nivelul anului anterior; a înregistrat o scădere de -0.7% în volum, ceea ce înseamnă 16,6 milioane hl”

– consum – berea lager domină preferințele de consum, cu „o pondere de 93,6%, în ușoară scădere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,8% din piață, iar berea fără alcool a deținut o pondere de 1,7%. Ultimele două categorii au înregistrat cel mai mare salt anul trecut față de 2020, respectiv 21% în cazul mixurilor și 20% în cazul berii fără alcool. Specialitățile – berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. – dețin 0,9% din piață și sunt cele mai afectate de criza Covid-19. Categoria a marcat anul trecut o scădere puternică, de 43% față de anul anterior, continuând trendul descendent înregistrat anul anterior (-28%)”

– ponderea deținută de sectorul horeca în vânzările de bere – „a crescut doar cu un procent față de 2020, la 9% anul trecut, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie”

– ambalaje – ca preferințe, „structura în funcție de ambalaj a pieței berii pe parcursul celui de-al doilea an de criză Covid-19 a reluat tendințele de dinainte de pandemie. Vedeta incontestabilă a anului 2021 a fost sticla, cu o creștere de 4 puncte procentuale față de anul anterior, după un prim an pandemic de scădere. Și doza și butoiul înregistrează creșteri, în cazul berii ambalate la cutie tendința ultimilor ani fiind de avans constant, iar în cazul KEG-ului, mulțumită unor perioade mai îndelungate de funcționare a sectorului Horeca, 2021 a adus o ușoară revenire, fără însă a ajunge la ponderea deținută înainte de criza sanitară. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu peste 5 pp. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj – sticlă: 31,6%, doză: 24,3%, butoi: 2,6%, PET: 41,5%”

– investiții – 100,5 milioane euro în 2021, în creștere cu aproape 28 milioane euro față de 2020; investițiile cumulate ale membrilor Berarii României de la înființarea Asociației au atins 1,8 miliarde euro

contribuții la bugetul de stat – anul trecut, 272 milioane euro; nivelul contribuției cumulate din partea membrilor Asociației în ultimii 18 ani a depășit 4,4 miliarde euro

– importuri – „piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămânând de 97% din consumul intern; pe parcursul anului 2021, importurile au cunoscut o ușoară creștere de 0,5 milioane hl, atingând un total de 0,69 milioane hl” 

– exporturi – „au scăzut ușor, cu 0,04 milioane hl față de anul anterior, atingând un total de 0,49 milioane hl

– număr de producători – a crescut la 93, față de 86 în 2020 

Mihai Voicu, președintele Asociației Berarii României: „Venim după un an 2021 complicat, în care vânzările de bere în baruri și restaurante au crescut ușor față de 2020, dar închiderile și restricțiile privind orele de funcționare și numărul de clienți în sectorul horeca, alături de regulile stricte de carantină, au împiedicat revenirea la nivelurile de dinainte de pandemie. 2022 se anunță chiar mai provocator, în special din cauza situației macroeconomice la nivel local și global, a inflației record cu care ne confruntăm, dar și a războiului din Ucraina. În ciuda tuturor acestor constrângeri, acordăm și anul acesta o atenție deosebită activităților de dezvoltare durabilă, sustenabilitate și consum responsabil și sperăm ca piața berii din România să își continue maturizarea.”

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Preferința românilor pentru berea fără alcool sau cu un conținut scăzut de alcool, cum sunt mixurile de bere și berile aromatizate este în creștere, urmând de altfel și tendința europeană de consum. Deși cu o pondere mică din piață, aceste segmente au înregistrat anul trecut creșteri semnificative în România, de aproximativ 20% față de anul anterior. Aceasta confirmă preferințele tot mai variate ale românilor în materie de bere, dorința de a experimenta gusturi noi, speciale, dar și posibilitatea de a savura gustul berii în situații în care consumul de alcool nu este permis.”

Membrii Asociației Berarii României sunt: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, microberăriile Clinica de bere, Scorilo, reprezentanți ai producătorilor de materii prime Souflet Malț România, Asociația Producătorilor de Hamei din România.

Connections anunță înființarea filialei sale din Virginia, SUA

0

Connections Consult (CC) anunță înființarea filialei sale americane, Connections Consult USA LLC (CC USA), în Fairfax, Virginia, deținută integral de compania românească. CC USA se va concentra pe transformarea digitală și furnizarea de soluții software pentru clienții din sectorul public și privat din Statele Unite ale Americii.  Localizarea CC USA în Virginia de Nord, parte a zonei metropolitane Washington DC, oferă acces la o bază largă de clienți publici și privați, precum și la o piață extinsă de personal cu specializare în tehnologie. Zona metropolitană DC este cea mai concentrată piață a specialiștilor în tehnologie din SUA, după San Francisco. În același timp, pe lângă faptul că aici se află sediul principal al guvernului federal al SUA, numeroase corporații globale, cum ar fi Volkswagen Group, Hilton Worldwide, Lockheed Martin, Verisign, Nestlé USA și Airbus au sediul în zona metropolitană Washington DC.

„Suntem mândri să anunțăm că, din această lună, Connections Consult este prezentă pe piața din SUA. După o consolidare susținută în piața românească, am reușit să facem un pas extrem de important pentru business-ul nostru. SUA este cea mai mare economie a lumii și un promotor de vârf al industriei IT&C. Deși aici competiția este mult mai puternică, mizăm pe referințele clienților actuali și pe reputația construită până acum. În același timp, credem că statutul de companie publică este un punct forte și ne poate ajuta din punct de vedere al transparenței și al unei încrederi sporite a clienților în capacitatea de livrare și în asumarea înțelegerilor contractuale”, declară Bogdan Florea, CEO Connections Consult SA.

Connections Consult se angajează să respecte planurile prezentate investitorilor în momentul listării la BVB în 2021, planuri care au inclus lansarea unei filiale americane.  CC USA va fi condusă de Bogdan Florea în 2022, iar rezultatele sale financiare vor fi incluse în rezultatele anuale ale grupului Connections Consult.

Connections, lider pe piața de transformare digitală din România, are ca țintă pentru următorii 3-5 ani extinderea pe piețe mature și avansate tehnologic, precum și pe piețe în dezvoltare cu potențial foarte mare: printre zonele țintite de companie, încă de anul trecut, se numără Europa de Nord și Orientul Mijlociu. Investițiile pentru intrarea pe astfel de piețe pot varia de la câteva sute de mii de euro până la un milion de euro, în funcție de oportunitățile identificate în primul an de funcționare.

”A deschide un birou într-o nouă regiune presupune selecția de personal calificat pentru dezvoltarea business-ului, acoperirea rapidă a diferențelor culturale și integrarea noilor veniți în cultura companiei. Pe lângă armonizări de legislație, elemente comerciale și legate de dreptul muncii, pot apărea și dificultăți în înțelegerea culturii de business, a mecanismelor de funcționare a companiilor client și, evident, depășirea barierelor competiționale. Condiția esențială pentru a beneficia pe termen lung de o poziție privilegiată este dezvoltarea continuă și avansul tehnologic. Practic, o companie trebuie să parieze mereu pe tehnologii emergente care vor putea să devină standard abia în 3-5 ani”, declară Bogdan Florea.

Digitalizarea este unul dintre domeniile care beneficiază cel mai mult de delocalizare. Conform studiului “Top Strategic Technology Trends for 2021” publicat de compania de consultanță Gartner, direcțiile în care se dezvoltă industria în următorii ani sunt: IoT, experiența digitală a consumatorilor, protecția datelor, procesarea datelor și rularea aplicațiilor în cloud, provocările de securitate cibernetică, AI, hiperautomatizare. Aceste trenduri sunt deja vizibile la nivel global.

Husqvarna anunță noi tehnologii în industria produselor de întreținere robotizată a gazonului

0

Subsidiara locală a producătorului suedez de utilaje destinate întreținerii spațiilor verzi – Husqvarna – a raportat afaceri de 24 de milioane de euro în 2021, în creștere cu 13% față de 2020. Până la finele anului, compania estimează afaceri de 25,5 milioane de euro în România, iar printre planurile companiei din acest an se numără inaugurarea a trei noi magazine tip concept store în Cluj, Brașov și Constanța. Este vorba despre investiții care se ridică la circa 1,8 milioane euro.

Piața utilajelor de îngrijire a spațiilor verzi este foarte dinamică și orientată către noi tehnologii. „Observăm o accelerare a tendințelor de upgrade și o schimbare de  atitudine cu accent pe autonomia utilajelor și trecerea la acumulatori”, explică Emil Țînț, CEO-ul Husqvarna România. Conform spuselor sale,  la nivel de grup, politica Husqvarna de a contribui activ la un viitor sustenabil, se traduce prin linii de producție regândite pentru limitarea amprentei de carbon și game de produse cu niveluri reduse de emisii sau chiar zero emisii directe, cum este cazul roboților de tuns gazon Automower.

La nivel mondial trecerea la utilaje pe acumulatori pentru întreținerea spațiilor verzi urbane este susținută prin legislație. De pildă, adaugă Emil Țînț, în unele țări, primăriile sunt obligate să facă întreținerea spațiilor verzi publice  – parcuri, grădini, cimitire sau terenuri de sport, exclusiv cu antreprize de peisagistică ce folosesc flote de utilaje alimentate cu acumulatori.

„Acesta este un segment aproape inexistent în România, fiind o breșă de piață pe care este foarte mult loc de creștere. Populația noastră urbană este sensibilă la subiectul poluării nu doar cu noxe, ci și fonică, iar această categorie de produse  profesionale cu baterii a fost creată de Husqvarna tocmai pentru utilizare în zonele rezidențiale fiind nepoluante și mai silențioase decât motoarele pe benzină”, continuă el.

Investiții de 166 milioane euro în cercetare și dezvoltare, la nivel de grup

Pionier și lider mondial în tunderea robotizată a gazonului, Husqvarna a investit la nivel de grup doar în 2020 aproximativ 166 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare. Sumă alocată cu precădere dezvoltării serviciilor digitale și produselor automatizate cu acumulatori.

În cadrul celei mai recente conferințe internaționale organizate de către Husqvarna anul acesta, compania a anunțat că este pregătită să lanseze prima sa mașină autonomă de tuns gazon cu zone de lucru delimitate virtual, pentru grădini private.

La ora actuală, compania se află în plin proces de dezvoltare a acestei tehnologii pe care deja o furnizează în gama produselor profesionale prin soluția EPOS (Sistem de operare cu poziționare exactă). Astfel, viitorul robot de tuns iarbă va putea face mai mult decât să întrețină gazonul în stare excelentă. „O asemenea mașină practic ar transforma Automower® într-un fel de grădinar privat. Acesta va fi condus de inteligență artificială, facilitând protejarea sănătății grădinii și a biodiversității, adaptându-se perfect nevoilor personale ale proprietarului”.

Ce specificații are prima mașină autonomă de tuns gazon cu limite virtuale pentru grădini private

Viitoarea mașină robotizată de tuns gazon va folosi cloud computing și AI pentru a simplifica modul în care clientul interacționează cu grădina sa, gestionând gazonul cu intervenții umane minime.

Interacționând cu alte aparate și senzori inteligenți din jurul casei, de exemplu cu sistemele de irigare de la Gardena, mașina de tuns gazon poate optimiza starea de bine a gazonului, la fel cum o face și un grădinar.

De pildă, își poate adapta rapid comportamentul la date colectate punctual în timp real – cum ar fi prognoza meteo pentru zona respectivă. De asemenea, prin utilizarea datelor publice, capabilitățile de navigare ale robotului se vor extinde cel mai probabil și în zonele din afara grădinii. Acest lucru va simplifica procesul de tundere a al ierbii în zone adiacente.

Husqvarna anticipează, de asemenea, că noua tehnologie va putea permite Automower® să stimuleze biodiversitatea locală în grădinile urbane. Prin capacitățile sporite de analiză a datelor din surse din afara grădinii precum și prin utilizarea senzorilor care măsoară factorii cheie de mediu din grădină, mașina de tuns gazon ar putea optimiza cosirea și oferi recomandări despre cum se susține cel mai bine biodiversitatea zonei gestionate.

„Estimăm că această nouă tehnologie va fi disponibilă pentru piața din România în circa 2 ani”, spune Emil Țînț.  De asemenea, el menționează că, pe plan local, din datele companiei pe care o conduce, s-a sesizat o creștere a cererii pe segmentul mașinilor automate de tuns gazon Automower, ale căror beneficii în termeni de timp liber și efort au fost foarte bine percepute și primite de către clienți. Mulți dintre ei căutând modele cu dotări complexe și tehnologii de ultimă oră.  „Este o tendință firească, dacă ținem cont de faptul că investiția într-un robot de tuns gazon se dovedește a fi una avantajoasă pe termen lung și cu beneficii multiple pentru întreaga familie. Automower au zero emisii directe, sunt foarte silențioase, lucrează autonom putând fi setate și controlate de pe smartphone, nu mai există iarbă de colectat și nu mai e nevie de personal angajat la fiecare două săptămâni pentru tunderea ierbii. Se încarcă automat și pot gestiona peluze de la 600 la 3500 mp” conchide CEO-ul subsidiarei locale Husqvarna.

Vedeți filmul 3D despre viitorul robot de tuns gazon: Husqvarna Presents The Future of Lawn Care – YouTube

OTP Group integrează FLOWX.AI, noul motor de orchestrare a experiențelor digitale bancare

0

OTP Group, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii financiare din Europa Centrală, anunță parteneriatul cu FLOWX.AI, platforma low-code/no-code care se adresează mediului de afaceri, pentru accelerarea și reconfigurarea experiențelor digitale ale băncii pentru clienții și angajații săi. OTP Group activează în 11 țări, având peste 16 milioane de clienți prin rețeaua formată din 1.500 de sucursale și 40.000 de angajați. 

În cadrul programului său de creștere, OTP Group se concentrează pe inovație și pe creșterea cotei de piață prin rapiditate operațională, experiența oferită clienților și prin atragerea și reținerea celor mai buni angajați din Europa Centrală și de Est. FLOWX.AI, platforma de dezvoltare digitală bazată pe low-code/no-code, contribuie la construirea unor experiențe relevante pentru angajații și clienții companiilor din domeniul serviciilor financiare în doar câteva săptămâni, precum: onboarding pentru operațiunile din zonele de Retail și Corporate, creditele imobiliare sau împrumuturi negarantate.

Platforma joacă un rol-cheie în transformarea ecosistemului de servicii financiare, într-un context în care 7 din 10 organizații nu au în plan să înlocuiască sistemele de bază în procesul de transformare digitală.[1] FLOWX.AI se integrează cu sistemele existente pentru a extinde rapid capabilitățile în ceea ce privește interacțiunea directă cu clienții, datele, integrarea și migrarea în cloud.

“În 10 ani, domeniul serviciilor financiare ar putea arăta cu totul diferit. Astfel, ca grup, am ales abordarea de a ne uita la cum putem să ne îmbunătățim capabilitățile în interiorul companiei pentru a ne deservi clienții acum. Viteza, ritmul schimbării și o experiență excelentă a utilizatorilor reprezintă cheia din perspectiva noastră. Alegerea unui partener precum FLOWX.AI contribuie la realizarea acestor obiective și la transformarea tehnologiei dintr-un punct nevralgic într-un avantaj”, a declaratZoltán Kaszás – MD and Group IT Strategy, OTP Group.

“Suntem încântați să fim parteneri cu FLOWX.AI, în calitate de platformă de orchestrare a experiențelor digitale. Această colaborare ne va permite să acoperim multiple piețe rapid și, în același timp, să livrăm soluții adaptate la nivelul fiecărei piețe, dar și de a alinia implementarea tehnică cu nevoile de business. Prin utilizarea unei platforme avansate, dar și prin migrarea către o arhitectură modernă, în cloud, construim o cultură internă bazată pe inovație, un real avantaj și pentru atragerea talentelor. Pe scurt, este o formulă de succes pentru noi”, a precizat șiConstantin Mareș, DCEO, Divizia Digitală, OTP Bank România.

Platforma FLOWX.AI vine cu avantajul rapidității în dezvoltare, cu o soluție livrată în maxim 10 săptămâni, precum și al scalabilității și stabilității, devenind platforma potrivită pentru volume mari și implementarea simultană în mai multe țări. Este concepută pentru a concentra implementarea digitală într-un timp foarte scurt, pentru creșterea profitabilității și a cifrei de afaceri din dezvoltările digitale și pentru accelerarea inovației. Aceste capabilități sunt posibile printr-o nouă paradigmă de dezvoltare software bazată pe AI și printr-o nouă abordare a arhitecturii, care ajută echipele tehnice să se concentreze pe task-uri complexe, eliminând activitatea redundantă sau pe cea de scriere de cod, fără valoare adăugată.

“Suntem entuziasmați de parteneriatul cu OTP Bank, a cărei viziune se aliniază perfect cu ideea pe care am avut-o când am dezvoltat FLOWX.AI: aceea de a aduce împreună echipe mixte de business și tehnologie pentru a dezvolta experiențe și produse digitale intuitive în săptămâni, nu în ani. Platforma noastră împlinește atât exigențele de fiabilitate, necesare în medii cu o asemenea complexitate și reglementare, cât și pe cele de rapiditate pe care clienții și angajații le doresc astăzi”, a concluzionatIoan Iacob, CEO și cofondator at FLOWX.AI.

Echipe mixte de consultanți și ingineri vor lucra împreună la implementarea soluțiilor pentru a se concentra atât pe customer experience, cât și pe tehnologie. Soluția FLOWX.AI este cloud-native și va fi dezvoltată pe o platformă cloud de business, infrastructură care va permite OTP Group dezvoltări ulterioare agile, care vor putea fi aliniate cu feedback-ul, nevoile și cerințele clienților.


[1] The End of Digital Transformation in Banking, Ron Shevlin, Forbes, ianuarie 2022

IVECO România raportează o creștere cu 33% a cifrei de afaceri în 2021 și cea mai mare cotă de piață pentru vehicule sustenabile

0

IVECO România, pionier și lider al industriei automotive în domeniul mobilității alimentate cu combustibili alternativi, raportează o creștere de 33% a cifrei de afaceri pentru 2021 și 90% cotă de piață în domeniul vehiculelor comerciale sustenabile din categoriile medie și grea.

Anul trecut au fost înmatriculate pe piața din România 14.796 de vehicule, în creștere cu 24% comparativ cu anul anterior, dintre care 8.316 vehicule ușoare (+17%) și 6.480 vehicule de categorie medie și grea (+35%). Cele mai multe înmatriculări de vehicule au avut loc în județele Timiș (876), Cluj (836), Argeș (794), București și Ilfov (754), iar județele cu cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări la nivel național sunt Arad (+105%), Caraș-Severin (+88%) și Dolj (+84%).

„În ciuda crizei semiconductorilor și a blocajelor din sectorul logistic, generate de pandemie, anul trecut ne-a arătat că piața automotive este una puternică și rezilientă, iar transporturile terestre rămân în topul preferințelor operatorilor români din lanțul logistic. Numărul în creștere al înmatriculărilor înseamnă că ne îndreptăm tot mai mult spre achiziția de vehicule noi, mai puțin poluante, însă nu într-un ritm suficient de rapid și, mai ales, orientat spre sustenabilitate. Procentul vehiculelor sustenabile din piață rămâne încă foarte mic, însă sperăm ca pe viitor, prin PNRR și prin inițiativele generate de mediul privat să încurajăm tot mai mult achiziția de vehicule nepoluante, alimentate cu CNG și LNG, în transportul comercial din țara noastră”, susține Andrei Gagea, Director General IVECO România.

Cu o cotă de piață de 25.6% și înmatricularea a 2.607 vehicule de categorie ușoară (3,5-7,49 t), IVECO își confirmă poziția de lider în această categorie pe anul 2021. În ceea ce privește preferințele clienților, cele mai căutate vehicule ușoare au fost cele cu șasiu și prelată (32,6%), cele cu șasiu și obloane rabatabile (14,7%), utilizate mai ales pentru transportul de mărfuri în general și în sectorul construcțiilor, și vehiculele cu șasiu cu temperatură controlată (14,6%), utilizate în distribuția de alimente sau medicamente.

În topul vehiculelor de categorie grea selectate de clienți, 61% dintre vânzări au fost reprezentate de autotractoare, folosite pentru transportul general de mărfuri, basculantele, folosite în construcții (13,5%), iar 6,6% au reprezentat vehiculele speciale și mașinile destinate activităților de salubrizare.

Pentru primul trimestru al anului 2022, IVECO își menține poziția de lider de piață pe segmentul de vehicule ușoare, cu o cotă de 26,3%, o creștere de 0.9% față de aceeași perioadă a anului anterior, deși piața a resimțit o ușoară contractare (de aproximativ 11%). În ceea ce privește gama de vehicule grele, piața a resimțit o creștere cu aproximativ 25% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar IVECO a câștigat în plus 0,4% cotă de piață. 

Situația vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi (CNG/LNG) în România

Sustenabilitatea a devenit politica principală asumată atât de companii, cât și de statele membre ale Uniunii Europene, în contextul Green Deal. Conform datelor transmise de Comisie, 25% din emisiile de carbon la nivel european sunt produse de sectorul transporturilor. Statele membre și-au propus ca până în 2050 să elimine 90% din emisii.

În ceea ce privește vehiculele alimentate cu combustibili alternativi, acestea necesită stații speciale de încărcare cu Gaz Natural Comprimat (CNG) și Gaz Natural Lichefiat (LNG), pentru a face acest obiectiv realizabil. La sfârșitul anului 2020 existau peste 4.000 de stații CNG și 400 de stații LNG în Europa, iar în România există numai 3 stații CNG și nicio stație LNG.

Piața românească de vehicule alimentate cu combustibili alternativi, precum CNG și LNG a reprezentat în 2021 numai 2,6% din totalul pieței de vânzări vehicule de categorie medie și grea (192), iar procentul vehiculelor ușoare comercializate nu atinge nici măcar 1%.

Obiectivele 2022 – Consolidarea poziției și dezvoltarea rețelei de servicii

În prezent, IVECO România beneficiază de o rețea de 21 de puncte de vânzare și 24 de ateliere, în 22 de orașe din țară, iar în 2022 vizează extinderea în noi locații prin parteneriatele cu dealerii. Totodată, compania intenționează să continue creșterea din anii precedenți și să-și extindă activitățile de post-vânzare, vizând creșterea cotei de piață. Câteva dintre avantajele pe care IVECO își propune să le ofere și anul acesta clienților săi sunt intervențiile rapide de service, oferite prin asigurarea de stocuri mari de piese de schimb, dar și contracte avantajoase de întreținere și reparații, la prețuri avantajoase, care încep de la 3 euro/lună.

În plus, compania are în plan realizarea unei campanii interne de training a angajaților, pentru extinderea competențelor atât în ceea ce privește vehiculele convenționale, cât și pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi, iar în pasul următor pentru cele electrice, într-o strategie integrată de creștere a competențelor tehnice ale întregului personal.

În 2021, activitățile post-vânzare au crescut pentru IVECO cu 20% față de anul precedent, clienții orientându-se mai mult către rețeaua autorizată, datorită promptitudinii și calității asigurate.

Elevii Bakery School au început practica la Carrefour România: Ce învață și ce oportunități au

0

Cei 15 elevi ai Bakery School din clasa a X-a au început practica la Carrefour România. Parteneriatul dintre instituția de învățământ, înființată de Puratos România, parte a grupului belgian Puratos, unul dintre cei mai importanți producători globali de materii prime inovative, și Carrefour România, parte grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial, are darul de a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte noi abilități și să deprindă noi cunoștințe. Sub supravegherea și îndrumarea unui coordonator Bakery School, elevii fac practică în cadrul raioanelor brutărie și patiserie. Unii se ocupă de împachetarea și ambalarea produselor, alții de partea de vânzare. Conceptele teoretice și practica din laborator i-au ajutat deja pe elevi în momentul în care au pregătit diverse produse de patiserie și cofetărie, cum ar fi gogoșile sau bezelele. Stagiul de practică comasată durează șapte săptămâni, perioadă în care tinerii vor învăța și vor căpăta experiență. Pentru a oferi elevilor cele mai bune oportunități de studiu și pentru a-i ajuta să aplice cunoștințele deprinse la școală, Puratos România încurajează producătorii și distribuitorii din industria de panificație, patiserie, ciocolaterie să se alăture inițiativei companiei și să ofere stagii de practică elevilor săi.

Bakery School este prima școală în sistem dual din România dedicată industriei de brutărie, patiserie, ciocolaterie. Înființată din resurse exclusiv private de Puratos România, parte a grupului belgian Puratos, școala în sistem dual deschisă în Tărtășești, județul Dâmbovița, are 24 de elevi în clasa a IX-a și alți 15 elevi în clasa a X-a. Cele două clase sunt parte din proiectul amplu Bakery School pe care Puratos România l-a lansat în 2020, prin care dorește să demareze investiții de aproape jumătate de milion de euro în următorii trei ani, în dezvoltarea a trei școli în sistem dual pentru această industrie în județele Cluj, Iași și Dâmbovița. Dascălii care predau la Bakery School sunt: Corina Elena Gheorghe – profesor teorie Industrie alimentară (Brutărie), Ruxandra Proca – profesor teorie Alimentație publică (Cofetărie), Ana Mușat – Maistru instructor (Tutore) practică Brutărie, Cristina Stancu – Maistru instructor (Tutore) practică Cofetărie.

Despre Puratos

Grupul Puratos este unul dintre cei mai importanți producători globali de materii prime pentru industria de panificaţie, patiserie şi ciocolaterie. Compania a fost fondată în Belgia în 1919, cu sediul central la Bruxelles, are peste 9.000 de angajaţi în 71 de ţări, deține 63 de unităţi de producţie şi 88 de centre de inovaţie, oferind clienților ingrediente calitative și nutritive adaptate cerințelor locale. Produsele Puratos sunt comercializate în peste 100 de ţări.

Puratos România oferă materii prime pentru sectorul alimentar şi servicii specializate clienților săi din sectorul industrial, artizanal și retail printr-o reţea de 10 filiale la nivel național şi prin cele două centre de inovație, din București și Cluj-Napoca, destinate testării de produse și ingrediente inovatoare. Compania a fost înființată în anul 1995, în București, având în prezent o unitate de producție în județul Ilfov, cu trei linii de producţie distincte (linie de margarină, linie de mixuri pentru patiserie şi brutărie, respectiv o linie pentru umpluturi cu fructe, creme pe bază de apă și glazuri) şi 150 de angajaţi. Puratos România este unul dintre principalii jucători din sectorul de ingrediente pentru industria alimentară, având un portofoliu extins de produse, printre care maiele active și inactive, cereale încolțite și infuzate în maia lichidă, ciocolată belgiană Belcolade, umpluturi cu fructe, glazuri, creme fine pentru deserturi.

Curtea de Conturi a României a finalizat un audit al performanței privind activități din domeniul siguranței alimentare

0

Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit privind performanța activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranței alimentelor, precum și a activităților de control oficial. Acțiunea a vizat perioada 2015-2020 și s-a desfășurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

Misiunea de audit a evaluat eficacitatea modului de organizare și coordonare de către ANSVSA a unităților subordonate din rețeaua națională proprie. Totodată, auditorii publici externi au analizat modul în care ANSVSA și unitățile din subordine, MADR și ANF, și-au asumat și îndeplinit obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin lege în domeniul auditat. Constatările în urma misiunii și recomandările formulate de echipa de audit constituie un suport relevant pentru entitățile auditate în activitatea lor, respectiv în remedierea – acolo unde este cazul – a deficiențelor.

Echipa de audit semnalează, ca prim aspect, lipsa strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Absența acestor strategii afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu, obiectivele naționale pe termen mediu și lung fiind inexistente.

Schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral – și succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorității și a structurilor teritoriale au creat vulnerabilități în continuitatea și coerența decizională. Totodată, este probabil ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și nici armonizat cu regulamentele europene.

Resursele și echipamentele tehnice ale Direcțiilor Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară și ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură între 69% – 100%. Acest lucru generează costuri mari de întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice.

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), acțiunile de prevenție realizate de entitățile publice desemnate și de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate. Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine.

Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.

O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.

În ceea ce privește sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezența sau absența reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens.

Echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficiențelor și pentru diminuarea riscurilor și a punctelor slabe, așa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziție de entitățile auditate. Astfel, Curtea de Conturi a României înțelege să ofere suport acestor entități în demersurile lor, în limita competențelor și a atribuțiilor stabilite de cadrul legislativ.

Hotărârea Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară în ședința din data de 5 aprilie 2022

0

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din data de 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la
    2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2 la sută în ianuarie și la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 și la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția.

La rândul său, exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

Astfel, în luna ianuarie 2022, menținerea constantă a variației anuale a comerțului cu amănuntul a fost acompaniată de scăderea amplă a celei din comerțul auto-moto și mai ales a celei din serviciile prestate populației. În schimb, dinamica anuală a producției industriale a revenit ușor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea. Totodată, majorarea mult mai pronunțată consemnată în ianuarie de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare.

Piața muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în februarie și martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie. Randamentele titlurilor de stat și-au accentuat, la rândul lor, mișcarea general ascendentă, consemnând creșteri ample în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale. În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasistabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie și la 15,49 la sută pe ansamblul intervalului, de la 14,31 la sută în trimestrul IV 2021, în principal sub impactul unei noi majorări a variației deosebit de înalte a componentei în lei – până la 19,8 la sută, ca medie a perioadei –, dar și cu aportul accelerării creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit în februarie la 72,5 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. Efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate rămân, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

În ședința din data de 5 aprilie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută pe an, de la 1,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.


Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.