Companie aeriană Emirates a declarat că intenționează să lanseze experiențe NFT și Metaverse pentru angajații și clienții săi. 

La fel ca multe dintre aceste proiecte Metaverse și NFT anunțate de diverse companii, detaliile sunt destul de puține în ce privește planurile concrete ale Emirates cu oferta sa. Dar, fiind vorba de o companie aeriană, este posibil ca NFT-urile să fie folosite ca parte a unui program de fidelizare, în timp ce experiențele Metaverse ar fi o modalitate bună de a petrece timpul la bordul unui zbor spre Dubai.

Fluxul constant de companii importante care anunță astfel de proiecte ne arată că tehnologia progresează în mod constant. Piața NFT a suferit de o scădere considerabilă în ultimele câteva luni, dar, în realitate, ne aflăm acum într-o fază de dezvoltare în care entuziasmul inițial s-a stins, iar companiile sunt ocupate să lucreze la realizarea unor produse tangibile. 

În ceea ce privește metaversul, ne aflăm într-o poziție similară, în care multe proiecte sunt în faza de dezvoltare ofertelor lor, iar activitatea este oarecum moderată. Ceea ce știm totuși din datele platformei eToro este că investitorii sunt foarte interesați de token-urile asociate cu dezvoltarea metaversului, inclusiv de criptoactive precum MANA, SAND sau ENJ. 

Cinefilii își pot plăti acum biletele la cinematografele AMC în dogecoin sau shiba inu coin. 

Cinemagoers can now pay for their tickets at AMC theatres in dogecoin or shiba inu coin. 

Compania a anunțat încă din luna noiembrie a anului trecut că analizează modalități de a accepta cripto ca modalitate de plată, iar acest lucru a devenit acum o realitate prin intermediul aplicației sale, folosind Bitpay atunci când se face plata.

Este o evoluție interesantă pentru ambele token-uri, care au înregistrat diverse victorii  în ultimele luni. Deși este puțin probabil ca această evoluție să mute cadranul semnificativ, ea reflectă integrarea tot mai mare a criptoactivelor în infrastructura financiară principală. 

Deținătorii de criptoactive au acces la tot mai multe instrumente și servicii în fiecare zi, iar acest lucru nu poate duce decât într-o singură direcție în cele din urmă. De asemenea, este puțin probabil ca AMC să beneficieze foarte mult care urmare a fluxului de plăți în cripto, fiind mai curând mod de a-și face publicitate, dar AMC este doar o companie într-un ocean de posibilități. 

Cu cât sunt mai multe companii care acceptă token-uri precum dogecoin și shiba inu, cu atât mai mult se va schimba balanța în defavoarea monedei fiduciare. Acest lucru este în cele din urmă pozitiv pentru cripto.

Atât bitcoin, cât și ether se luptă în acest moment cu nivelurile cheie de rezistență, după o depreciere considerabilă în ultima săptămână. 

Bitcoin și-a văzut prețul oscilând săptămâna trecută, ajungând joi la peste 41.000 de dolari, înainte de a se prăbuși luni sub 38.500 de dolari pe platforma eToro. În prezent, acesta a revenit puțin peste nivelul de 40.000 de dolari.

Ether a înregistrat, de asemenea, o revenire joi, urcând la peste 3.100 de dolari, înainte ca o prăbușire fulgerătoare să îl aducă la 2.900 de dolari. Astăzi, însă, și-a revenit și se tranzacționează puțin peste 3.000 de dolari.

Prețul fluctuant al ambelor criptoactive ilustrează o piață dificilă pentru investitorii în criptoactive în acest moment, care privesc cum activele de risc sunt zdruncinate de evenimentele actuale – ceea ce în mod tradițional nu era o problemă atât de mare. 

Dar succesiunea de evenimente în cascadă care a urmat pandemiei, inclusiv creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor, problemele geopolitice și alte probleme de pe glob au reușit să împingă investitorii spre activele „reale”, cum ar fi mărfurile, inclusiv aurul și altele. 

Criptoactivele sunt nevoite să lupte din greu în acest mediu, dar deocamdată par să reziste. Piața va urmări ca așteptările privind prețurile și ratele dobanzilor să înceapă să se atenueze, precum și o eventuală ameliorare a tensiunilor din Europa de Est. Primul scenariu este posibil în acest moment, dar cel de-al doilea pare încă departe.    

Investițiile realizate de membrii TechAngels, cea mai extinsă rețea de investitori privați interesați să susțină ecosistemul de startup-uri tech din România, s-au ridicat la 2,4 milioane de euro, în primul trimestru al anului 2022, reprezentând o triplare a sumei totale, față de perioada similară a anului trecut. Grupul a întâlnit în cadrul pitch-urilor 37 de startup-uri din care 30% s-au prezentat pentru runde follow-on. Un segment, de aproximativ 25% din totalul echipelor prezente la pitch-uri sunt în discuții privind finanțarea.

„Anul debutează cu un trimestru solid din perspectiva sumelor alocate dar în același timp este marcat de precauție, conform declarațiilor a 65% dintre membrii noștri. Observăm aceeași tendință și la nivel european unde s-a înregistrat o creștere de 33% a investițiilor în startup-uri față de perioada similară a anului trecut.* Mediul economic de la sfârșitul anului trecut, marcat de inflație și explozia prețului energiei, apoi criza din Ucraina, cu efecte ample și din punct de vedere economic, contribuie la creșterea incertitudinilor, de aici și atitudinea mai prudentă a unora dintre investitori și chiar și a unora dintre echipele startup-urilor. Totuși, volumul de investiții a fost, pe ansamblu, semnificativ, în linie cu creșterea interesului pentru soluții tech și digitalizare în toate industriile și laturile vieții”, spune Mălin-Iulian Ștefănescu, Președintele TechAngels.

Aproape 55% dintre ideile prezentate în pitch-uri au fost dedicate în această perioadă digitalizării vieții curente- managementul sănătății, îngrijirii personale, al activităților sportive și de timp liber, urmate de soluții pentru afaceri, 45%, în domenii diverse- de la financiar, HR, servicii de teren, investiții, marketing, servicii de sănătate, la agricultură. Din perspectiva soluțiilor tehnice, multe proiecte sunt platforme SaaS și integrează automatizări, module AI, Deep Learning, robotizare, low sau no code.

Printre proiectele deosebite ale primului trimestru, se poate remarca finanțarea organizată pentru dezvoltarea accelerată la nivel internațional a Tokinomo. Runda pre-serie A, de 1,7 milioane de dolari în care TechAngels au fost în lead este utilizată pentru scalarea soluției de marketing la raft, cu sprijinul roboților, concepută de echipa Tokinomo. În proiect s-au alăturat și Early Games Venture și IPP.

„Cred că rezultatele acestui trimestru ne indică o consolidare a comunității TechAngels, care reușeste să suțină cu resurse, chiar în perioade mai incerte, startup-urile aflate în dezvoltare și care au nevoie de sprijin, know-how, coaching și resurse financiare pentru a face saltul către o nouă etapă de creștere, pentru a scala, pentru accelerarea potențialului. Se demonstrează importanța rețelei și a diversității din cadrul grupului nostru, capacitatea de a echilibra diferite puncte de vedere și strategii de finanțare, pe lângă expertiza diversă disponibilă în grup”, apreciază Mălin-Iulian Ștefănescu, Președintele TechAngels.

Media investițiilor realizate de investitorii TechAngel este de peste 20.000 Euro, în condițiile în care un procent de aproximativ o treime a optat să nu investească în acest trimestru, parte dintre aceștia fiind noi membri ai grupului.

Pentru anul 2022, asociația TechAngels și-a propus să continue ritmul constant de conectare cu fondatorii și echipele startup-urilor, să crească nivelul de implicare și interactivitate în cadrul grupului de investitori. Intenția este de a valorifica expertizele multiple și de a favoriza schimbul de experiențe și opinii în cadrul grupului. De asemenea, pentru investitori vor exista oportunități de învățare și actualizare legate de apartenența și, respectiv accesul, la asociațiile europene din care Tech Angels face parte.

Conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, pâinea rămâne cel mai consumat produs de panificație în rândul românilor.

Franzela (42%), alături de pâinea feliată/ambalată (41%) și pâinea albă (39%) sunt cele mai populare produse de panificație incluse în dieta zilnică a românilor. Acestea sunt și produsele pentru care 84% dintre români au resimțit în cea mai mare măsură creșterea prețurilor, comparativ cu anul anterior.

Este cunoscut faptul că românii din mediul urban sunt din ce în ce mai preocupați să aibă un stil de viață sănătos și, astfel, mai înclinați în a căuta alternative alimentare mai sănătoase, cu valoare nutrițională mai mare pe care sa le introducă în alimentația zilnică.

În acest context, pâinea neagră/ integrală/ cu semințe e consumată zilnic de 17% dintre respondenți și în mai mare măsură de persoanele din mediul urban (19%) în comparație cu persoanele din mediul rural (14%).

Pâinea este prezentă mai des pe mesele românilor din mediul rural

De asemenea, se poate observa că persoanele din mediul rural consumă zilnic mai multă pâine decât persoanele din mediul urban, diferențe semnificative putând fi observate atât în cazul franzelei (urban: 35%, rural: 51%), cât și în cazul pâinii albe (urban: 32%, rural: 49%).

În ceea ce privește categoria celor mai puțin populare produse de panificație în rândul românilor, cele mai mari scoruri sunt înregistrate de ciabatta și foccacia, care nu sunt consumate niciodată de 40% dintre români.

Cozonacul – nelipsit de pe mesele românilor
 în zilele de sărbătoare și nu numai

Cozonacul este produsul de panificație consumat de cei mai mulți români. 95% dintre români consumă cozonac cel puțin o dată pe an, făcând acest aliment unul dintre cele mai îndrăgite produse de panificație ce se află pe mesele românilor.

Sărbătorile pascale și consumul de cozonac

La fel ca anul trecut, jumătate dintre români declară că vor prepara cozonacul pentru Paște în casă, în mai mare măsură persoanele din mediul rural (56%).

Comparativ cu anul anterior, proporția celor care declară că vor cumpăra dintr-un magazin cozonacul a crescut cu 5 procente, până la 42%. Dintre aceștia, cei mai mulți (44%) declară că vor cumpara cozonaci de la supermarket/ hypermarket. Comparativ cu anul 2021, procentul persoanelor care preferă să cumpere cozonac de la brutărie a crescut cu 4 procente, de la 33% până la 37%.

80% dintre români preferă rețete și branduri autohtone de cozonac

Românii preferă în continuare rețete tradiționale de cozonac, 8 din 10 români optând pentru branduri și rețete românești, în mai mare masură persoanele peste 55 de ani (90%), dar și cele din mediul rural (84%).

Procentul persoanelor care preferă rețete sau branduri internaționale a scăzut față de anul anterior, de la 28% la 21%.

Prepararea produselor de panificație în casă este mai redusă comparativ cu anul trecut, evoluție ce poate fi explicată de relaxarea restricțiilor și de descreșterea trendului „gătitului acasă” adus de pandemie.

Comparativ cu studiul Reveal Marketing Research derulat anul anterior, românii preferă în măsură semnificativ mai mică să prepare produse de panificație în casă, procentul celor care declară că preferă să le cumpere crescând cu 9 procente, de la 48% (2021) la 57% (2022).

Persoanele din mediul rural – care, în general, dispun de venituri mai mici și/sau sunt mai orientate către tradiție – prepară în mai mare măsură produse de panificație în casă (38%), comparativ cu persoanele din mediul urban (23%).

În topul preferințelor pentru produse de panificație preparate în casă, se clasează cozonacul (39%), urmat de pâine (16%)

Principalele motive pentru care românii nu prepară produse de panificație în casă sunt reprezentate de faptul că rețeta durează prea mult (57%) și că este prea complicată (34%). În 2021, principala barieră era reprezentată de faptul că produsele din comerț erau considerate mai bune (49%). Astfel că, eficiența și confortul revin în topul nevoilor românilor.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 04-07.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

Compania Transavia a primit premiul III la Gala Romanian CSR Awards 2022, unicul eveniment de premiere exclusiv a companiilor sustenabile care se implică în comunitate, pentru proiectul „Acces la Educația Incluzivă”, la categoria educație. Premiul este evidențiat ca „o recunoaștere a implicării sociale și a responsabilității cu care Transavia participă la susținerea comunităților. Marii câștigători sunt însă cei 300 de copii cu diferite dizabilități, cu vârste cuprinse între 3-18 ani, și familiile lor care beneficiază de educație gimnazială adecvată și de programe de consiliere și terapie. 

Theodora Popa, vicepreședinte al Transavia: „Suntem onorați să primim acest premiu în numele tuturor copiilor cu dezvoltare atipică ce vor avea acces la educație gimnazială de calitate, adaptată nevoilor lor. Această recunoaștere a importanței proiectului la care am contribuit alături de partenerii noștri, Asociația Conil, este mai mult decât o apreciere a responsabilității cu care acționăm în societate. Este o confirmare a faptului că reușim să creăm șanse reale la educație de calitate și să fim «furnizori oficiali de zâmbete» pentru copii și familiile lor. A face bine este unul dintre principiile după care ne ghidăm cu toții la Transavia și se referă atât la a face lucrurile responsabil, așa cum trebuie, cât și la a contribui la binele celor din jurul nostru. Pentru noi, o afacere de familie, a ne îngriji de aproapele nostru este absolut firesc, și de aceea ne implicăm constant și dăm înapoi comunității din ceea ce am primit și noi de-a lungul timpului.” 

Adela Hanafi, președinte al Conil: „Suntem foarte recunoscători oamenilor inimoși de la Transavia care au crezut în noi și au ales să ne susțină în demersul nostru de a oferi o șansă reală la educație și integrare copiilor cu cerințe educaționale speciale. Cu sprijinul Transavia, Școala Gimnazială Conil devine o realitate atât de necesară! Școala Gimnazială Conil este un loc ce aduce echilibru și pace în lumea copiilor cu nevoi speciale și a familiilor lor, o lume plină de zgomot, haos și nesiguranță. Asocierea cu compania Transavia reprezintă o adevărată onoare pentru noi, un parteneriat statornic, de viitor, cu care ne vom mândri mereu. Pot spune că există o legătură profundă între Transavia și Lumea Conil, ambele fiind bazate pe câteva principii identitare esențiale pentru dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a generațiilor: integritate, respect, incluziune, muncă, răbdare și, cel mai important,  credința că tot ceea ce facem, facem din inimă. Datorită acestui fapt am fost convinsă de reușita acestui parteneriat.  În numele tuturor acestor copii speciali care, de acum, vor beneficia de programele educaționale ale Școlii Gimnaziale Conil, țin să mulțumesc companiei Transavia! Împreună suntem furnizori oficiali de zâmbete pentru copiii cu cerințe educaționale speciale și familie lor.” 

Transavia subliniază că „alături de grija față de mediu și comunități, liderul pieței de carne de pui sprijină educația și dezvoltarea tinerilor, adoptând direcții strategice de responsabilitate socială aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), lansate de Organizația Națiunilor Unite (ONU). În această linie se înscrie și proiectul premiat la Romanian CSR Awards 2022, în care Transavia și Asociația Conil  susțin accesul la educație incluzivă prin înființarea Școlii Gimnaziale Conil, dedicată copiilor cu cerințe educaționale speciale. Prin dezvoltarea sistemului educațional și terapeutic Conil, care grupează grădinițe, o școală primară, centre de zi pentru recuperarea și terapia copiilor cu dizabilități și, acum, și școală gimnazială, proiectul premiat în cadrul Galei Romanian CSR Awards 2022 contribuie la Obiectivul de Dezvoltare Sustenabilă  #4 Calitatea Educației, urmărind asigurarea unei educații incluzive și de calitate pentru toți și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

Ajunsă la cea de a 10 ediție, competiția Romanian CSR Awards premiază cele mai bune proiecte de Sustenabilitate și Responsabilitate Socială derulate în țara noastră pe parcursul anului anterior”.

Transavia este caracterizată ca „liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brand-urile Fragedo, Libertan și Papane Inclusă în topul celor mai valoroase portofolii din România, Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. În cei 31 de ani de activitate, Transavia a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, Transavia are în prezent peste 2.300 de angajați, care activează preponderent în cele 29 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui.  Aproximativ 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane și a CSI. Transavia este singurul producător de carne de pui care a publicat în mod voluntar Raport de Sustenabilitate în ultimii doi ani. De asemenea, este prima companie din România co-semnatară a Codului Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar. Pentru mai multe informații, vizitați https://transavia.ro/”.

Asociația Conil reamintește că „a luat ființă în anul 2010 la inițiativa Adelei Hanafi, fondator, ca urmare a unei experiențe personale de mamă a unui copil cu dizabilități, din dorința de a da o șansă reală la educație, integrare și incluziune socială a copiilor și tinerilor cu diferite dizabilități. Misiunea Asociației Conil: bazată pe conceptul de educație incluzivă, Conil ia naștere din dorința de a da o șansă tuturor copiilor, tipici dar și celor atipici, pentru a ajuta la formarea si educarea lor printr-un concept nou, liber, bazat pe iubire, empatie si respect. Viziunea Conil: fiecare copil este o lume, iar noi luptăm de peste 11 ani pentru o societate tolerantă, unde copiii și tinerii cu dizabilități se pot bucura de toate drepturile cuvenite! Conil înseamnă mai mult decât o asociație înființată pentru a oferi sprijin copiilor cu nevoi speciale. Conil înseamnă, deja de 11 ani, o șansă reală la o viată aproape normală pentru copiii cu nevoi speciale. Conil înseamnă mii de copii cu autism pe care îi educăm, cu care facem terapie, pe care îi integrăm. Conil înseamnă liniște, echilibru financiar și speranță pentru viitor pentru miile de familii care se confruntă cu problema tulburărilor din spectrul autismului. Conil înseamnă sute de mii de gânduri bune, zâmbete și câteodată și lacrimi, înseamnă empatie, înțelegere și șanse egale. În termeni strict juridici suntem o organizație non-guvernamentală înființată în 2010, al cărei scop este să asigure educație, integrare și incluziune socială pentru copii și tineri cu diferite dizabilități. Însă viața ne-a arătat că nu se rezuma totul la o încadrare juridică, așa că nouă ne place să ne definim ca «furnizori oficiali de zâmbete» pentru copiii cu dizabilități și familiile lor. Pentru mai multe informații, vizitați https://conil.ro/”.

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, își consolidează activitățile de dezvoltare în România și poziția strategică în cadrul rețelei sale globale de inginerie, prin extinderea Centrului de Inginerie Bosch în București, în cadrul sediului central al companiei. Aici, inginerii vor lucra la proiecte de ultimă generație pentru dezvoltarea de soluții în ariile mobilității automatizate, electrice și conectate, în cadrul unui model de lucru hibrid, flexibil, bazat pe încredere. „Centrul de Inginerie Bosch din Cluj și-a crescut constant activitățile de dezvoltare în ultimii ani. Acesta deține diverse proiecte globale și are peste 1000 de ingineri care lucrează la soluții pentru mobilitatea viitorului”, a declarat Tobias Matter, directorul Centrului de Inginerie Bosch.

„Consolidarea poziției Centrului de Inginerie, prin creșterea responsabilității locale și a numărului de proiecte, oferă șansa experților noștri de a contribui activ la procesul de transformare a companiei în lider de AIoT la nivel global”, a adăugat Matter. Pentru a susține această extindere, Centrul de Inginerie Bosch planifică o creștere a numărului de angajați în următoarea perioadă. În anul 2022, compania va avea peste 400 de poziții deschise, în domeniul ingineriei software si hardware. 

Modelul de muncă hibrid facilitează
extinderea activităților de dezvoltare  

Prin inițiativa „Smart Work”, Bosch a implementat la nivel global un model de colaborare hibrid, modelând sistematic interacțiunea dintre munca la distanță și munca la sediul companiei. Noul mod de lucru hibrid, care combină beneficiile muncii de acasă, eficiența și agilitatea și beneficiile muncii de la birou, inovarea și colaborarea, a fost implementat cu succes și în cadrul Centrului de Inginerie din România încă din anul 2021. Implementarea condițiilor de muncă flexibile a facilitat lansarea unui proiect pilot de extindere a activităților de dezvoltare în București, cu posibilitatea de a lucra în cadrul sediului central Bosch pentru cei care doresc să-și desfășoare activitatea la birou. Printre proiectele incluse în această inițiativă pilot se numără dezvoltarea de soluții și servicii de software și hardware pentru conducerea asistată și automatizată, pentru sisteme de direcție asistate electric, sisteme de propulsie, dar și pentru mașini electrice și conectate și proiecte de management al datelor.

„La scurt timp de la lansarea sa, proiectul pilot de extindere a Centrului de Inginerie Bosch la București este deja un succes. Peste 20 de ingineri software din zonă, cu grad mare de expertiză, au fost deja integrați în echipele noastre de dezvoltare”, a declarat Cătălin Golban, șeful departamentului de Inginerie a sistemelor de percepție video din cadrul centrului de inginerie din Cluj și coordonatorul proiectului de extindere a activităților de dezvoltare Bosch în România.
„Mă bucur că am reușit să îi integrăm rapid pe noii noștri colegi în echipele existente, în ciuda colaborării majoritar digitale. Pandemia de Covid-19 a adus cu sine și o schimbare a paradigmei de muncă, preponderent digitală, iar Bosch s-a adaptat, într-un ritm alert, reușind să formeze echipe hibride eficiente, bazate pe încredere, pe o bună colaborare și orientare spre rezultate și mai puțin pe prezența fizică constantă la birou” – a continuat Golban. 

Bosch – angajator de top, ce oferă oportunități de dezvoltare

Complexitatea tehnică a proiectelor de ultimă generație, modul de lucru flexibil și cultura organizațională deschisă, bazată pe încredere și colaborare, reprezintă factori importanți pentru care Centrul de Inginerie Bosch este considerat un angajator atractiv de către inginerii din Cluj. De asemenea, echilibrul între viața profesională și cea personală întărește satisfacția și creativitatea angajaților, un element important pentru creșterea capacității de inovare a companiei. În prezent, Bosch este unul dintre cei mai doriți angajatori în zona Clujului pentru candidații cu profil tehnic, iar pe viitor compania intenționează să se numere printre cei mai atractivi angajatori și pentru inginerii din București. La nivel național, Bosch ocupă poziția șapte din 100 în topul celor mai doriți angajatori realizat de Catalyst Solutions în 2021, și rămâne, pentru al treilea an consecutiv, al doilea cel mai dorit angajator din industria automotive. Locația din București oferă oportunități pentru specialiști în arii precum dezvoltarea soluțiilor de software și hardware pentru conducere automatizată și asistată, bazate pe senzori video, radar și ultrasunete, sisteme de parcare, sisteme de direcție asistată electric, soluții pentru vehicule conectate și electrice, soluții de management al datelor.

Proiecte de cercetare și inovare 

În cadrul Centrului de Inginerie Bosch există un ecosistem de inovație bine dezvoltat, bazat pe proiecte de cercetare și inovare atractive pentru profesioniști experimentați. Pe lângă programele globale Bosch de finanțare pentru start-up-uri interne, la care se poate aplica cu idei inovatoare din toate locațiile Bosch, Centrul de Inginerie din România oferă programe de mentorat și de accelerare, pentru a susține echipele locale – de la idee de produs până la crearea de produse viabile, dar și programe cadru de înregistrare a brevetelor. Astfel, doar în anul 2021, au fost înregistrate 42 de invenții locale.

Inginerie avansată la Centrul de Inginerie  

Centrul de Inginerie Bosch joacă un rol esențial în transformarea sectorului mobilității, încă de la înființarea sa, în anul 2013. Prin expertiza amplă în ingineria software, hardware și mecanică și ingineria fiabilității, dar și în planificarea vânzărilor, peste 1000 de experți locali contribuie la dezvoltarea unor soluții inovatoare, bazate pe inteligența artificială, aplicate în domeniile conducerii automatizate, mobilității electrice, conectate și Internetul lucrurilor. Datorită colaborării strânse cu alte centre de inginerie Bosch și cu fabrica Bosch din Cluj, centrul oferă soluții unice clienților din întreaga lume.

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică privind Evoluția schimburilor comerciale a le României pe județe, la 30 noiembrie 2021, firmele cu sediul social în municipiul București au exportat mărfuri în valoare de 12,5 miliarde Euro, reprezentând 18,3% din exportul României în primele 11 luni ale anului 2021, depășind cu 25,6% valoarea realizată în perioada similară din 2020, medie superioară creșterii exportului românesc în perioada respectivă (19,4%).

Municipiul București a fost urmat în acest Top de județele: Timiș cu o pondere de 10% din exportul României, Argeș – 7,3%, Brașov – 4,9%, Ilfov – 4,7%, Arad – 4,1%, Dolj – 3,8%, Alba – 3,6%  și Bihor – 3,5%. Ponderea acestor 10 structuri administrative în exportul României a fost de 60,2%, în timp ce restul de 32 județe au însumat doar 39,8%.

Structura mărfurilor exportate de firmele cu sediul social în București plasează pe primul loc, cu o pondere de 26,1%, grupa mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora, urmată de  produse ale regnului vegetal – 24,6%, produse ale industriei chimice – 7,7%, produse minerale – 7,2%, metale comune și articole din acestea – 5,7%, primele 5 grupe deținând o pondere de 71,3% din exportul firmelor bucureștene.

La import concentrarea este și mai mare, astfel firmele cu sediul social în Municipiul București au înregistrat valoare de 25,1 miliarde Euro, reprezentând 31,3% din importul României în perioada 1 ian. – 30 noiembrie 2021, reprezentând o majorare cu 18% față de aceeași perioadă din 2020. Municipiul București a fost urmat în acest Top de județele: Ilfov – 9,1%, Timiș – 7%, Argeș – 4,4%, Cluj – 3,6%. Brașov – 3,6%, Prahova – 3,5%, Arad – 2,8%, Constanța – 2,8% și  Alba – 2,7%.  Ponderea acestor 10 județe în importul României a fost de 70,8%, în timp ce restul de 32 au însumat doar 29,2%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în București plasează pe primul loc, cu o pondere de 23,6%, grupa mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora, urmată de produse ale industriei chimice – 17,4%, metale comune și articole din acestea – 7,2%  produse minerale – 7%, produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun – 6,9%, primele 5 grupe deținând o pondere de 62,1% din exportul firmelor bucureștene.

Agregând datele de mai sus rezultă că firmele bucureștene au derulat în primele 11 luni ale anului 2021, operațiuni de comerț internațional în valoare de 40.7 miliarde Euro, reprezentând peste un sfert (25,8%) din comerțul exterior al țării noastre. Pe locul 2 s-a situat județul Timiș cu o pondere de 8,2%, iar pe 3 județul Ilfov cu 7,2% .

În 2021, românii au ales mai mult decât oricând în ultimii ani protecția financiară oferită de asigurările de viață. Astfel, volumul primelor brute subscrise pentru acest segment a înregistrat o creștere de 18% față de 2020, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Aceasta este cea mai mare creștere din ultimii ani pentru activitatea de asigurări de viață, primele brute subscrise atingând valoarea de 2,6 miliarde lei. 

În ciuda acestor evoluții, ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări din România (circa 20%) se află în continuare la un nivel scăzut comparativ cu celelalte state ale UE, precum Polonia (31%), Germania (48%), Franța (55%) sau Italia (76%) – ceea ce indică, pe de o parte,  potențialul de creștere al pieței locale, dar, pe de altă parte,  deficitul de protecție a populației din țara noastră.

„Dezvoltarea asigurărilor de viață contribuie la reducerea unor dezechilibre sociale și la atingerea unui grad mai ridicat de bunăstare a populației. Aceste polițe oferă protecția suplimentară de care avem nevoie”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Un studiu realizat pentru UNSAR de către un grup de experți independenți arată că deficitul de protecție al populației generatoare de venituri din România, în caz de producere a riscurilor asigurate, se situează la o valoare de 587 miliarde lei (121 miliarde EUR). Conform celor mai recente date, pentru multe familii din țara noastră, producerea unui eveniment nedorit (accident, îmbolnăvire a unui membru al familiei, – ce se pot solda chiar și cu un deces) ar duce la o scădere puternică a nivelului de trai. Astfel, asigurările de viață sunt o soluție concretă și ușor accesibilă pentru reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale, completând protecția oferită de sistemul public.

„Perspectivele de dezvoltare a sectorului pot fi amplificate mai ales în contextul în care se introduc politici stimulatoare de încurajare a populației în achiziționarea de asigurări de viață cu componentă exclusivă de protecție, precum deductibilități fiscale pentru primele de asigurare aferente acestor forme de asigurare”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

În prezent, în România, polițele de asigurare de viață nu beneficiază de nicio facilitate fiscală. Majoritatea membrilor OECD, precum și o bună parte dintre statele membre ale Uniunii Europene stimulează prin mijloace fiscale dezvoltarea pieței asigurărilor de viață. Acest lucru se concretizează prin reduceri de impozite sau deductibilitatea primelor de asigurare pentru cei care le achiziționează.

Degethal, fintech de soluții financiare și de investiții, a încheiat Parteneriatul Strategic pentru dezvoltarea imaginii companiei și a strategiei de brand marketing, la nivel local și global, cu Heraldist & Wondermarks, compania-fanion în domeniu din Cluj.

Fintech-ul Degethal se pregătește să ofere utilizatorilor o platformă digitală unică în România și la nivel european, care va integra servicii și produse bancare clasice cu cele de tip neobanking – criptomonede și NFT-uri.

Parteneriatul Strategic dintre Degethal și creatorul de concepte integrate de brand strategy Heraldist deschide oportunitatea de a defini relevanța platformei Degethal într-un context financiar-bancar clasic și de tip fintech aglomerat. Utilizatorii sunt nevoiți acum să opteze pentru mai multe variante de pe cele două segmente de servicii bancare, în timp ce Degethal își propune să simplifice modul în care cele două universuri, clasic si neo-banking, interacționează cu realitatea activelor digitale – criptomonede și NFT-uri.

Potențialul mare de creștere în notorietate a platformei Degethal permite echipei Heraldist să contureze soluția prin care brandul să se poziționeze de la început ca furnizor premium de produse și servicii financiare complexe, oferind utilizatorului final acces intuitiv, simplificat și un nou stil de „viață financiară”. 

„Parteneriatul cu o companie precum Heraldist înseamnă pentru noi o recunoaștere a potențialului pe care proiectul Degethal îl are și ne oferă, în același timp, un suport major care vă contribui la creșterea vizibilității brandului și la o poziționare corectă care să permită dezvoltarea gobală pe care o avem în vedere în viitor”, spune Peter Barta, co-founder și CIO/COO Degethal.

Ideea strategiei de brand este dezvoltată în jurul conceptului de Perception Engineering™ („Ingineria Percepției”), metodologie creata de experții Heraldist care permite startup-urilor din domeniul tehnologiei să își creeze o identitate unică, de la cultura companiei la dezvoltarea produsului și comunicarea de marketing și totodată să își construiască o bază solidă pentru viitorul brandului. 

„Parteneriatul cu Degethal a început în martie 2022, când co-fondatorul Adrian Docea a condus dezvoltarea unei noi strategii de brand, globale, pentru companie. Procesul de dezvoltare a brandului vă fi în curând finalizat, iar unitatea de creație Heraldist va prelua și va începe să dezvolte campaniile de marketing care vor face cunoscut și îndrăgit brandul românesc de fintech în toată Europa”, a declarat Elena Hurjui, CEO Heraldist.

Parteneriatul Strategic dintre Degethal și Heraldist aduce laolaltă forța creatoare a două energii care vor lucra intens în următoarea perioadă pentru a poziționa robust expansiunea Degethal ca furnizor de soluții digitale worldwide, pe piața locală și europeană de produse și servicii de banking clasic și neobanking, urmând extinderea rapidă la nivel global.

Heraldist se va ocupa de strategia de brand tradusă în elementele de branding și imagine de companie, strategiile de marketing, comunicare și poziționare pe piața locala și globală, concept și implementare.

Fintech-ul inovator Degethal oferă utilizatorilor funcțiuni combinate de banking clasic, servicii financiare digitale și pe criptomonede. Fondată în anul 2021, de Alin George Luca (CEO), care a atras în proiect doi parteneri cu experiență excepțională pe zona de IT și business-management, Cristian Constantin Mateescu (CTO) și Peter Barta (CIO/COO) , platforma Degethal are ca obiectiv principal revoluționarea serviciilor financiar-bancare. Paltforma vă oferi utilizatorilor confortul financiar de a-și administra veniturile, cheltuielile și investiție printr-o singură aplicație, la care se adaugă componenta de criptomonede – deținere, tranzacții și investiții.

Lansată în urmă cu opt ani la Berlin, Heraldist a fost co-fondată de Adrian Docea, anterior Strategy Director BBDO, și Elena Hurjui (CEO Heraldist), mentori pentru startup-urile fintech din cadrul Startupbootcamp Amsterdam. Având cea mai mare parte a echipei sale de 30 de persoane în Cluj, cu echipe mai mici pe toate continentele și o experiență totală de 40 de ani în gestionarea unor branduri globale iconice din Europa, America și Asia, Heraldist ajută antreprenorii din Valley, Europa și nu numai, să construiască mari companii de tehnologie și să își găsească adevărata identitate strategică. În urmă cu trei ani, compania a lansat activități în Valley, dezvoltând metodologia Perception Engineering™ care permite startup-urilor din domeniul tehnologiei să își creeze identitatea și cultura de companie.

Majoritatea clienților sunt companii de tehnologie, cu accent pe verticala fintech, printre aceștia fiind Elrond (fintech unicorn România), Casperlabs (fintech unicorn Zurich), Airwallex (fintech unicorn Melbourne), Revolut Worldwide (fintech decacorn Londra), alți clienți Heraldist din verticalele fintech & blockchain fiind: Moonfare (Series C – Berlin), Appnomic (Series B – Valley), Plum Lending (Series B – Valley), Realm (Series B – New York), Alphablock (Series A – Toronto) și alții. 

Comunitatea clusterului Cluj IT, una dintre cele mai mari organizații de acest fel din România, reprezentantă a peste 90 de organizații la nivel național, sprijină în mod deschis eforturile autorităților direcționate spre debirocratizarea instituțiilor publice. 

Pe parcursul lunii aprilie, reprezentanți ai Cluj IT au participat la o serie de consultări publice cu mediul de afaceri privind direcții prioritare pentru adoptarea și implementarea mai multor acte legislative dedicate debirocratizării, printre care și Legea interoperabilității, inițiată de către Comisia pentru Tehnologia Informației a Camerei Deputaților a Parlamentului României.  

Legea interoperabilității

Prin acest demers legislativ instituțiile publice vor fi obligate să partajeze informațiile pe care le au, astfel încât cetățeanul să nu mai fie nevoit sa depună copii sau originale atunci când solicită un document sau un serviciu de la o instituție publică, în condițiile în care respectivele documente au fost eliberate tot de o instituție a statului. În același timp, legea prevede crearea platformei naționale de interoperabilitate, aliniată cu prevederile Cadrului European de Interoperabilitate.

În termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeași dată. Soluțiile software actuale vor trebui să fie modificate astfel încât să se integreze cu platforma națională de interoperabilitate, iar viitoarele achiziții vor impune compatibilitatea aplicațiilor dezvoltate cu această platformă.

Cluj IT Cluster a promovat principiul once-only încă de la introducerea lui în limbajul tehnic la nivel european, organizând prima conferință din România pe această temă în februarie 2018 alături de parteneri europeni. Conform acestui principiu o informație deținută de statul român nu mai poate fi solicitată de la contribuabil decât în vederea actualizării ei. Ca atare Cluj IT Cluster susține obiectivele actului legislativ, iar actorii relevanți din industrie așteaptă cu deosebit interes consultările aferente procesului de definire a normelor de aplicare a legii. 

„Legea interoperabilității și implicit platforma de interoperabilitate reprezintă piatra de temelie și începutul digitalizării administrației publice din România, printr-o abordare unitară și strategică. Beneficiile sunt evidente și cu implicații pe toate planurile, dar poate cel mai mare impact vine în zona de transparentizare, în reducerea birocrației, în reducerea costurilor și mai presus de toate prin faptul că se schimbă o paradigmă și anume că accentul se va pune de acum încolo pe cetățean si nevoile sale în relația cu autoritățile”, a declarat Erik Barna, membru al Consiliului Director al Cluj IT Cluster și Fondator şi membru al Consiliului de administraţie  al companiei Life is Hard.

„Legea interoperabilității este un pas foarte important înainte pentru eficientizarea administrativă, efectul acesteia depinzând fundamental de modul în care legea va fi pusă în practică, în contextul strategic larg al digitalizării sectorului public, care necesită o abordare structurată, o bună conlucrare între instituțiile centrale responsabile și norme de aplicare robuste, adecvate și eficient implementate. Este în continuare nevoie ca nomenclatorul de procese din cadrul și dintre instituțiile publice să fie dezvoltat și documentat, ca interoperabilitatea să fie extinsă dincolo de nivelul central al registrelor naționale de bază și să fie aplicabilă în cadrul tuturor instituțiilor, inclusiv a celor din administrația locale și a relațiilor dintre sistemele informatice ale acestora. Esențială va fi dezvoltarea suportului pentru interoperabilitatea semantică la toate nivelele, implicând stabilirea unei ontologii naționale pentru e-guvernare prin definirea și standardizarea structurilor de date care vor trebui folosite de toate sistemele informatice. Suntem într-un moment important, dar suntem doar la începutul drumului, iar succesul depinde de capacitatea și coerența abordării instituțiilor responsabile. Industria IT din România, și Clusterul Cluj IT în special, are toată deschiderea să sprijine acest proces în toate fazele”, a subliniat Daniel Homorodean, Vice președinte al Cluj IT Cluster și CEO al companiei Arxia.

Semnătura electronică în relațiile de muncă

O a doua direcție prioritară discutată în cadrul evenimentelor organizate în diverse locații, inclusiv la Cluj, este cea a folosirii semnăturii electronice în relațiile de muncă. Mediul de afaceri și reprezentanții  Inspectoratului Teritorial de Muncă  au furnizat informații valoroase cu privire la modul în care instituția recunoaște semnătura electronică simplă în relațiile de muncă (ex.pontaje) și în cadrul contractelor de muncă prin semnătura electronică calificată.  Într-un context în care legislația actuală permite interpretarea și aplicarea diferită, în cadrul evenimentului de consultare, Comisia și-a luat angajamentul de a reanaliza legea și normele aferente, astfel încât să se propună amendamentele necesare pentru  ca semnătura electronică, simplă și calificată, după caz, să poată fi utilizată în relațiile de muncă.

„Semnătura electronică simplă (accept prin e-mail, autentificare prin sisteme IT proprii ale angajatorilor, etc) reprezintă un mecanism de semnare, din ce în ce mai utilizat în companii, mai ales dacă discutăm de pontajul la locul de muncă sau pontajul remote.  E nevoie de o adaptare a legislației la noile realități.“ a mai transmis Erik Barna.

Comunitatea Cluj IT continuă să  sprijine iniţiativele guvernamentale din domeniul TIC, care vin în întâmpinarea nevoilor societății și a economiei românești.

Deloitte România a asistat Romgaz în obținerea creditului de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon în proiectul de gaze de la Marea Neagră

Deloitte România a asistat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, deținut în proporție de 70% de statul român, în obținerea creditului de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank, care va fi folosit pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), care deține 50% din proiectul de gaze de la Marea Neagră Neptun Deep. Facilitatea de împrumut a fost acordată pe o perioadă de cinci ani și este corelată cu performanța financiară generală a Romgaz.

„Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL să demarăm formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, a declarat Răzvan Popescu, Director Economic, Romgaz.

Practica de consultanță financiară a Deloitte România a asigurat asistența în vederea identificării surselor de finanțare necesare și în procesul de obținere a împrumutului de la Raiffeisen Bank. Echipa implicată a fost formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Florin Păunescu, Director, care a coordonat întregul proiect de asistență în vederea obținerii finanțării, Marius Vasilescu, Director, Angelos Fragkos, Manager, Ruxandra Vasile, Associate, și Mihai Grădinescu, Associate.

„Aș dori să mulțumesc conducerii și întregii echipe Romgaz, care au avut încredere că putem contribui la obținerea acestui împrumut. Împreună, am lucrat atât la pregătirea planurilor de afaceri, cât și la analizele și discuțiile cu banca. Consider că echipa Deloitte specializată în asistență pentru obținerea de finanțare a dovedit încă o dată că nimic nu este prea mult sau prea greu pentru noi. Semnarea acestui contract, care probabil este unul dintre cele mai mari contracte de împrumut încheiate în ultimul timp, arată că există atât necesar, cât și capacitate de finanțare, și că piața românească merită toată atenția din partea tuturor jucătorilor”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Romgaz a anunțat că, după finalizarea acestei tranzacții, își propune să asigure dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor cu potențial comercial din perimetrul Neptun Deep în cel mai scurt timp posibil, etape pentru care va avea nevoie de finanțări suplimentare.

Tranzacția în urma căreia Romgaz va prelua acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited a fost aprobată în decembrie 2021 de către acționarii producătorului de gaze naturale pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari și urmează să fie semnată după ce va obține aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor în data de 28 aprilie 2022. Finalizarea acesteia este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții și este estimată pentru al doilea trimestru al anului. În prezent, proiectul de mare adâncime Neptun Deep, cu zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, este deținut în cote egale de ExxonMobil şi OMV Petrom.

PENNY România a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 5,39 miliarde de lei, reprezentând un avans de 14% raportat la 2020. În 2021, numărul consumatorilor care au trecut pragul magazinelor PENNY a crescut cu 9,18%. Compania a înregistrat un profit net de 123 milioane de lei în 2021, în creștere cu 44,8% comparativ cu anul anterior. 

În ceea ce privește planurile de viitor, PENNY România își propune să investească 5,128 milioane de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro, până în 2029, în principal prin extinderea rețelei sale până la un total de 619 magazine și 6 centre logistice. Anul acesta, PENNY va deschide 30 de magazine noi în țară și va finaliza procesul de remodelare demarat în 2020.

2021 în cifre

În 2021, PENNY România a investit 542 milioane de lei în modernizarea și extinderea rețelei de magazine și construirea unui nou centru logistic în Filiași, județul Dolj. Mai mult, compania a deschis 25 de magazine în noul format și a încheiat anul cu un total de 301 de magazine. 

Centrul logistic de la Filiași, clădirea industrială cu cel mai mare punctaj la BREEAM International New Construction 2016

Depozitul inaugurat la finalul anului trecut are o suprafață de 23,000 m², o înălțime de 13,7 m și o zonă extinsă pentru recepție și expediere cu o înălțime de 6,5 m și un spațiu cu temperatură controlată de 8.600 m².  Din februarie 2022, centrul logistic PENNY de la Filiași este clădirea industrială cu cel mai mare punctaj BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assesment Methodology) International New Construction 2016. Rezultatul obținut este unul excepțional: Outstanding – 92,89%. Ca urmare a unei investiții de 26 de milioane de euro, depozitul dispune în prezent de numeroase funcționalități care îl fac prietenos cu mediul. 

Magazinul PENNY Otopeni, cea mai sustenabilă clădire din Centrul și Estul Europei în cadrul BREEAM Awards 2021

Potrivit BREEAM Awards, proiectul PENNY Otopeni este cel mai sustenabil proiect din Centrul și Estul Europei. Proiectul a obținut cel mai mare punctaj pe ultima versiune a standardului Outstanding, BREEAM International New Construction: 95,24%, și cel mai mare punctaj din lume, BREEAM International In-Use v6: 99.4%. Magazinul are un spațiu de vânzare de 788 m² și o echipă de 14 angajați, investiția pentru construirea sa depășind 2.500.000 euro.

Top Employer: PENNY se află printre organizațiile de top care au primit titulatura de Top Employer 2022 în România. Certificarea de Top Employer reflectă grija și angajamentul pentru echipă și performanțele în practicile de resurse umane. 

Daniel Gross, CEO PENNY România, a declarat: „2021 a fost un an al reușitelor, am depășit primul miliard de euro și 300 de magazine, am ajuns la 4 centre logistice și, din nou, pentru al șaptelea an la rând, am înregistrat cea mai mare creștere din grup. De asemenea, a fost și un an în care a fost din nou nevoie să ne adaptăm, să fim flexibili și să rămânem optimiști și cu dorința de a ne duce la capăt planurile curajoase. Succesul PENNY porneste de la oameni, iar rezultatele cu care am încheiat anul se datorează acestei echipe. Le mulțumesc sincer pentru dedicare și implicare tuturor colegilor!”.

Cea de-a patra ediție a programului Innovators for Children deschide înscrierile pentru proiecte și soluții tehnologice inovatoare, care aduc un impact pozitiv calității vieții copiilor și adolescenților din România. Programului de accelerare, inițiat în 2019 de către Impact Hub Bucharest și Impact Hub Basel, se alătură în 2022 și UiPath Foundation, în calitate de Partener Strategic, și BRD și Mastercard, în calitate de sponsori ai programului.

Innovators for Children 2022 caută startupuri și antreprenori sociali care dezvoltă cu ajutorul tehnologiei soluții pentru sănătatea fizică și emoțională a copiilor, educație, nutriție și alimentație, siguranță, drepturile copiilor în era digitală și alte domenii care ar putea contribui la o viață mai bună pentru copiii și adolescenții cu vârsta între 0-18 ani. 

„Suntem foarte entuziasmați să cunoaștem o nouă serie de soluții cu sens și impact pentru copiii și adolescenții din România, mai ales că experiența primelor trei ediții a arătat cât de frumos se pot dezvolta astfel de proiecte atât în timpul, cât și după încheierea programului. Suntem de asemenea recunoscători partenerilor și sponsorilor cu care pornim la drum anul acesta și care ni s-au alăturat în misiunea de a susține împreună acele inițiative care contribuie la un viitor mai bun pentru generațiile următoare”, spune Irina Simulescu, Incubation Manager Impact Hub Bucharest.

„Ne-am alăturat cu foarte multă încredere acceleratorului Innovators for Children al Impact Hub Bucharest. Împărtășim o viziune comună privind nevoia reală de a găsi și de a susține acele startupuri și ONG-uri care dezvoltă soluții tehnologice inovatoare și scalabile, care pot genera un impact semnificativ în educația, sănătatea și siguranța tuturor copiilor și adolescenților din România, incluzându-i pe cei mai vulnerabili în acest proces”, declară Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

Programul este structurat în două etape principale. Astfel, în primele 2 luni, între 10 și 15 startupuri selectate vor trece printr-un proces de accelerare, în care se vor concentra pe construirea și validarea unui model de afacere și vor beneficia de sesiuni de training, mentorat, consultanță și întâlniri de feedback, urmând ca apoi să participe la o conferință online de networking cu specialiști, antreprenori și ONG-uri relevante din domeniul wellbeing-ului copiilor din România și Elveția.  

După această etapă, participanții își vor prezenta soluțiile în cadrul Pitch Day, eveniment public în urma căruia vor fi selectați finaliștii. Apoi, aceștia vor intra într-o etapă de trei luni de dezvoltare a soluțiilor și vor avea acces la finanțare nerambursabilă în valoare totală de 20.000 euro și la o campanie de imagine cu apariții relevante în media.

Până pe 12 iunie se pot înscrie în program ONG-uri, antreprenori sociali și startupuri tech din toată țara care au o idee, sunt în stadiul de prototip sau au, de maximum 1 an, o soluție disponibilă comercial pe piață la data finalizării perioadei de înscriere. Sunt căutate în special soluții tehnologice scalabile.

Înscrierea proiectelor se face prin completarea formularului de pe site-ul www.innovatorsforchildren.org, iar participarea este gratuită, în baza confirmării din partea organizatorilor. 

Echipa de mentori de anul acesta este formată din: Adina Crețu, Director programe Impact Hub Bucharest, Diana Certan, Director Executiv Organizația Umanitară CONCORDIA, Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv  UiPath Foundation, Horia Velicu, Head of Innovation Lab BRD și Mădălina Putineanu, Managing Director Parenting Ads.

De la începutul programului, în cele trei ediții de până acum, 12 proiecte câștigătoare au fost susținute și au primit o finanțare totală în valoare totală de 231.000 euro, iar toți participanții din cadrul acceleratorului au beneficiat de peste 150 de ore de mentorat și training. Suma totală a investițiilor și finanțărilor primite de aceștia după încheierea programului depășește 3,8 milioane de euro. 

Reff & Asociații | Deloitte Legal a fost desemnată din nou drept unul dintre liderii societăților de avocați de către publicația independentă internațională Legal 500 în nouă arii de practică: imobiliare și construcții, financiar-bancar, drept comercial și fuziuni și achiziții, dreptul muncii, fiscalitate, litigii, concurență, PPP și achiziții, tehnologie, media și telecomunicații. Clasamentul evaluează societățile de avocați din peste 150 de jurisdicții pe baza opiniilor a 300.000 de reprezentanți ai departamentelor juridice ale companiilor, a informațiilor din formularele de înscriere trimise de firmele de avocați și a interviurilor cu clienți și profesioniști în domeniu.

Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal specializată în domeniul imobiliar și al construcțiilor a fost confirmată ca făcând parte din categoria celor de top (Tier 1) pentru al cincilea an consecutiv. Echipa, apreciată de clienți drept „foarte profesionistă”, oferă clienților locali și internaționali servicii complete și este extrem de activă atât în tranzacții, cât și în proiecte de dezvoltare. Liderul practicii, Irina Dimitriu, Partener, descrisă de clienți ca fiind „un avocat de primă clasă care posedă excelente abilități tehnice și de negociere”, este inclusă și anul acesta în topul Legal 500 al celor mai buni avocați în domeniu („Leading Individual”). Simona Iacob și Larisa Popoviciu, Senior Managing Associates, se află, de asemenea, printre avocații recunoscuți individual de către clasament. 

Echipa specializată în domeniul financiar-bancar este recunoscută pentru „foarte buna cunoaștere a industriei și a pieței (atât în România, cât și la nivelul UE) și pentru experiența sa în finanțări, tranzacții cu portofolii de credite, fuziuni și achiziții în sectorul financiar, aspecte legate de reglementare, fintech și servicii de plată. Andrei Burz-Pînzaru, Partener și liderul practicii, este considerat un „profesionist excelent, capabil să ofere soluții chiar și în cele mai complicate spețe”, iar Andreea Șerban, Senior Managing Associate, este recomandată drept „Rising Star” în domeniu.

Practica de drept comercial și fuziuni și achiziții oferă o „experiență excelentă” clienților, care apreciază „etica de care dă dovadă atunci când interacționează cu clienții, dar și cu celelalte părți”, precum și impactul pozitiv general asupra tuturor proiectelor de drept comercial și de fuziuni și achiziții în care este implicată. Echipa este recomandată ca fiind foarte experimentată în asistența acordată companiilor și fondurilor de capital privat și pentru implicarea în tranzacții majore din domeniile transport, producție, retail și IT. De asemenea, avocații din această practică oferă asistență în proiecte majore și complexe de reorganizare de grup și de guvernanță corporativă, iar clienții apreciază beneficiile abordării multidisciplinare, care conferă Reff & Asociații | Deloitte Legal caracteristici unice în rândul furnizorilor de servicii juridice pe această piață. Georgiana Singurel, Partener și liderul echipei, este recomandată pentru serviciile personalizate pe care le asigură, iar Diana Fejer, Senior Managing Associate, este descrisă drept unul dintre avocații cheie în acest domeniu.

Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal specializată în dreptul muncii este recunoscută de Legal 500 pentru capacitatea  de a oferi asistență valoroasă în chestiuni care țin de acest domeniu atât la nivel național, cât și transfrontalier, pentru spiritul de inițiativă și nivelul ridicat de cunoștințe. Practica este experimentată și în negocieri colective cu sindicate, proceduri de concediere, strategii care țin de forța de muncă și integrări și reorganizări în urma unor tranzacții. Florentina Munteanu, Partener și liderul practicii, este recunoscută pentru experiența sa vastă, iar Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, este recomandată drept „Rising Star” și unul dintre avocații cheie specializați în acest sector în România.

Echipa specializată în controverse și dispute fiscale, care a fost recent implicată în cazuri importante pentru unii dintre liderii de piață în energie și servicii financiare, este descrisă drept o „practică puternică” și este recomandată pentru proiectele sale internaționale, care beneficiază de apartenența la rețeaua Deloitte, pentru experiența în domeniul taxelor directe și indirecte, precum și în domeniul prețurilor de transfer, în taxe vamale, de mediu și de tip claw-back. Liderul practicii este Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener. Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, este recunoscut pentru „vasta sa experiență” și recomandat drept „Rising Star” și unul dintre avocații cheie în domeniu, iar Laura Epure (Spiridon), Senior Associate, este printre avocații recunoscuți individual de către clasament.

Reputația în creștere a practicii Reff & Asociații | Deloitte Legal de soluționare a disputelor (litigii) comerciale și administrative este recunoscută prin avansarea acesteia în categoria de nivel 3 (Tier 3). Echipa este descrisă ca fiind o practică „mare și experimentată”, recunoscută pentru abordarea sa multidisciplinară, bazată pe „colaborarea strânsă cu alte departamente din firmă sau din Deloitte”. Clienții remarcă, de asemenea, capacitatea echipei de a gestiona o gamă largă de tipuri de litigii, inclusiv arbitraj internațional și procese administrative, precum și dispute în materie de concurență și acțiuni comerciale mai ample, cum ar fi litigiile corporative și privind acționarii. Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener și liderul practicii, este apreciat de clienți pentru concentrarea pe strategia de ansamblu și obiectivele lor comerciale și pentru experiența sa vastă, iar Alina Stan și Ana Galgoțiu-Săraru, Managing Associates, sunt menționate printre avocații recunoscuți individual de către clasament pentru contribuția lor, care a adus la rezultate foarte bune în cazuri cu miză mare.

Echipa specializată în domeniul legislației la nivelul UE și al concurenței reprezintă clienți din industrii puternic reglementate, cum ar fi cea farmaceutică și a serviciilor financiare, și este apreciată pentru „atitudinea sa extrem de profesionistă și colaborarea excelentă” și pentru succesele notabile din ultimul an. Echipa oferă, de asemenea, asistență cu privire la decizii strategice, inclusiv proceduri de notificare a concentrărilor economice aferente tranzacțiilor de tip fuziuni și achiziții, implementarea unor programe de conformare internă sau structurarea acordurilor de distribuție și comercializare. Florentina Munteanu, Partener și liderul practicii, are aproape 20 de ani de experiență în domeniu, iar Andrea Grigoraș, Senior Managing Associate, este recomandată drept unul dintre avocații cheie în domeniu.

În domeniul parteneriatelor public-private (PPP) și al achizițiilor publice, firma are experiență vastă în proiecte publice și proceduri de achiziții publice și colaborează atât cu jucători tradiționali din sectorul privat, respectiv societăți de construcții, cât și cu instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, și cu organizații non-profit, precum Asociația Dăruiește Viață. Practica Reff & Asociații | Deloitte Legal este implicată constant în proiecte-cheie din domeniile sănătate, petrol și gaze și utilități. Georgiana Singurel, Partener, conduce echipa.

Practica specializată în tehnologie, media și telecomunicații (TMT) este descrisă de clienți ca fiind „foarte talentată, dedicată și concentrată pe găsirea celor mai bune soluții” și este recunoscută pentru implicarea sa în proiecte de digitalizare din domeniul serviciilor financiare, inclusiv pentru consultanța privind aspectele legate de reglementare și asistența în domenii precum comerț electronic, conformare și confidențialitatea datelor. Clienții apreciază în mod deosebit oferta inovatoare de servicii juridice în domeniul TMT, diversificată prin afilierea la rețeaua Deloitte, precum și cunoștințele juridice, abordarea profesionistă, comunicarea continuă și sprijinul oferit. Georgiana Singurel, Partener, conduce această echipă, care oferă consultanță companiilor mari din domeniile retail, telecomunicații și energie, iar Silvia Axinescu, Senior Managing Associate, este printre avocații recunoscuți individual de către clasament pentru „spiritul de inițiativă și modul în care interacționează și comunică clienților aspectele juridice esențiale pentru proiect”.

Banca Comercială Română (BCR) lansează chatbot-ul ADA, asistentul virtual care oferă informații corecte și rapide, atât pe zona de activitate de retail, cât și pe cea corporate. ADA reprezintă o schimbare pentru asistența virtuală bancară, fiind primul chatbot din România care asigură și suport pe programe de finanțare și răspuns instant antreprenorilor în legătură cu fondurile europene și naționale relevante pentru afacerea lor. În plus, chatbot-ul BCR oferă asistență generală, dar și informații personalizate despre produsele sau serviciile deținute de clienții persoane fizice.

„ADA se alătură echipei BCR, ca parte integrantă din ecosistemul digital George. Colegii noștri au construit un chatbot cu adevărat inteligent din dorința de a răspunde clienților mai bine, mai rapid, cu un grad mare de acuratețe. ADA este rezultatul modului de lucru agil din BCR, dar și a felului în care putem utiliza transformarea digitală, ca să fim mai eficicienți și mai receptivi la nevoile clienților. Punem clientul în centrul tuturor proiectelor pe care le dezvoltăm și țintim să oferim interacțiuni care să-i asigure cea mai bună experiență bancară și soluții pentru alegeri financiare inteligente”, a declarat Cristian Mustață, Director Executiv Adjunct, Distribuție Retail BCR.

ADA poate prelua un număr mare din solicitările venite către platformele BCR de interacțiune cu clienții. Este un sistem evolutiv, care învață și se perfecționează cu ajutorul fiecărei conversații, după ce în perioada de implementare și testare a fost expus la peste 25.000 de posibile întrebări. Pentru antreprenori oferă, în mai puțin de 10 minute, informații cu privire la opțiunile de dezvoltare a unei afaceri sau de accesare a unor finanțări din fonduri europene și naționale. 

„ADA reprezintă o premieră pentru industria bancară din România, fiind primul chatbot care oferă informații despre programele de finanțare disponibile, atât europene, cât și naționale. Prezintă variantele potrivite, în funcție de profilul și sectorul de activitate al firmei, și ne ajută în activitatea de consiliere a clienților. Toate aceste informații, disponibile în orice moment al zilei, și răspunsurile simple la preocupările companiilor sunt un alt pas important pe care îl facem pentru dezvoltarea mediului antreprenorial și susținerea absorției de fonduri nerambursabile”, a declarat Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanțare BCR.

ADA are la bază platforma conversaționala Druid, care oferă instrumente bazate pe inteligență artificială, ceea ce permite oferirea de noi experiențe digitale. În următoarea perioadă, ADA va învăța să ajute clienții cu operațiuni de tip self service și, bineînțeles, cu răspunsul pentru orice întrebare pe care o vor adresa.

Pentru persoane fizice, ADA este disponibilă pe site-ul BCR www.bcr.ro și răspunde la întrebările cu răspunsuri predefinite, precum și la opțiunile de tip self-service prin care oferă detalii despre soldul conturilor, despre produsele de economisire, credite și carduri de credit, precum și despre operațiunile de management card, precum blocări de card sau regenerări.

Pentru un dialog eficient cu ADA pe zona de programe de finanțare, antreprenorii trebuie să ofere informații legate de:

• Firma pentru care doresc să obțină finanțarea – dacă este una care funcționează deja sau are în vedere să deschidă un nou business?
• Dimensiunea întreprinderii – microîntreprindere, IMM sau întreprindere mare. Dacă nu cunosc categoria întreprinderii, ADA îi va ajuta pe antreprenori să afle în ce categorie se încadrează întreprinderea utilizând mai mulți indicatori financiari
• Localizarea sediului firmei și a investiției pentru care doresc finanțare nerambursabilă
• Domeniul de activitate în care activează firma și cel pentru care caută finanțare
• Descrierea sumară a proiectului pentru care doresc să obțină finanțarea
• Informații cu privire la alte finanțări europene sau naționale obținute în trecut de către afacerea antreprenorului

Mai multe detalii despre ADA pot fi găsite la www.bcr.ro/ro/ada și www.bcr.ro/ro/business/ada

A. Abuzul de substanțe și alimente este în creștere printre studenți: 16,7% consumă mai mult alcool  decât înaintea pandemiei, 20,5% fumează mai multe țigări, 42,2% mănâncă mai nesănătos.

B. 72,3% dintre studenți au nivelul de stres și anxietate crescut, iar 9% dintre ei au gânduri suicidale.  Principala lor sursă de anxietate (46,4% dintre respondenți) sunt fake-news. 

C. La întrebarea: „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generația ta?”, cei  mai mulți, 37,7%, au indicat „Nepotismul și favorizarea celor cu pile și relații”. 

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile sondajului „Viața studenților în pandemie” – un amplu sondaj  online realizat între 6 ianuarie 2022- 2 martie 2022 cu participarea a 3.407 respondenți, studenți care își  desfășoară studiile în universități din 22 de orașe din România.  

„Viața studenților în pandemie” este un prim proiect al Stării Națiunii Studențești. Starea Națiunii  Studențești este rezultatul unui parteneriat format din 34 de asociații studențești de peste tot din România.  Acest parteneriat este menit să atragă atenția asupra problemelor studenților din România și a dificultăților  cu care s-au confruntat în pandemie cât și dincolo de ea, probleme deseori ignorate la nivel instituțional.  Puteți afla mai multe despre Starea Națiunii Studențești pe www.stareastudentilor.ro , pe  https://www.facebook.com/stareastudentilor, sau https://www.instagram.com/stareastudentilor/. 

Concluziile sondajului „Viața Studenților În Pandemie” ne arată că problemele studenților depășesc  simplul cadru al educației, și ating aspecte legate de sănătate, egalitate de șanse și multe alte lucruri foarte  importante pentru viitorul lor și al nostru, al tuturor. Astfel: 

Studenții români se bucură de un bun nivel de sprijin, sunt pasionați și antreprenoriali… 

Astfel, conform răspunsurilor primite, 82,1% dintre studenții români se înțeleg bine sau foarte bine cu  părinții, și 68,4% consideră calitatea vieții lor ca fiind bună sau foarte bună. Totodată, 60,1% sunt optimiști sau  foarte optimiști în legătură cu situația lor material în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai  mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranța financiară, 56,4%, și cariera profesională, 55,5%. 

În educație și carieră, studenții doresc mai multe opțiuni, mai ales la nivel de desfășurare a cursurilor  exclusiv online, pentru care optează 58,5%. Mai mult, 43,1% aleg să urmeze cursurile unei facultăți din  pasiunea pentru un anumit profil, și doar 25,8% în funcție de necesitatea de a avea diploma pentru o anumită  carieră (25,8%). Studenții români sunt mai degrabă antreprenoriali, 28% dorind să-și deschidă firma proprie  mai degrabă decât să găsească un job în sectorul public, care este o prioritate pentru 22,8%, sau în cel privat,  22,2%.

…Dar sănătatea lor mintală are de suferit, iar abuzul de alcool, tutun și alimente e în creștere… 

Sondajul evidențiază însă și presiunile la care sunt supuși studenții, agravate în multe privințe de către  pandemie. 71,9% dintre ei au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu  par a fi deosebit de disponibile- 53,4% din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor.  72,3% dintre studenți au nivelul de stres si anxietate crescut, iar 9% dintre ei au gânduri suicidale. 46,4%  dintre ei au suferit de pe urma anxietății provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, și 5,9%  din cauza bullyingului online.  

Mai mult, abuzul de substanțe și alimente este în creștere printre studenții din România: 16,7% consumă  mai mult alcool ca înaintea pandemiei), 20,5% fumează mai multe țigări, la care se adaugă faptul că 42,2%  mănâncă mai nesănătos. 

…Lucru care afectează negativ încrederea lor în viitor 

La acestea se adaugă și fenomene sociale mai largi. Astfel, întrebați care sunt cele mai mari probleme cu  care se confruntă generația lor, 37,7% indică nepotismul și favorizarea celor cu pile și relații, urmat de lipsa  accesului la locuințe la prețuri rezonabile- 13,9%.  

Ca urmare, 38,3% dintre respondenți sunt de acord puțin sau foarte puțin cu faptul că România este un  loc bun în care să îți trăiești viața, în timp ce doar 21.2% dintre respondenți, sunt de acord mult sau foarte  mult cu acest lucru. Numărul de studenți care își doresc puțin sau foarte puțin să emigreze este de 35,9%,  puțin mai mare decât numărul celor care își doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. 25,4 %  dintre studenți sunt neutri în privința emigrării. 

Concluziile sondajului ne oferă imaginea unei generații ambițioase, pasionate, antreprenoriale, dar al  cărei progres este frânat de creșterea tot mai accentuată a problemelor de sănătate mintală, abuz de alcool,  țigări și alimente, precum și a diferite fenomene cu care se confruntă în societate (de la problema fake-news  până la lipsa egalității de șanse).  

Este foarte important ca instituțiile care au în sarcină probleme legate de studenți să se aplece cu  mai multă atenție asupra fenomenelor semnalate în acest sondaj și a dificultăților cu care tinerii s-au  confruntat în pandemie cât și dincolo de ea, probleme deseori ignorate la nivel instituțional. De aceea,  sondajul va fi urmat în perioada următoare de o serie de dezbateri pe baza celor mai importante concluzii ale  sale, cu participarea a numeroși studenți, profesori, și altor factori de decizie, atât din educație cât și din alte  domenii. 

Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, a depășit două milioane de mașini de spălat rufe produse în fabrica din Ulmi, prima unitate de producție Industry 4.0 din țară, unde a fost pusă în funcțiune recent și cea de-a doua linie de producție.

Astfel, capacitatea fabricii din Ulmi se va dubla, ajungând la 2,2 milioane de electrocasnice produse anual. Investiția în cea de-a doua linie de producție se ridică la peste 37,8 milioane de euro. În prezent, în unitatea din Ulmi sunt fabricate peste 300 de modele de mașini de spălat rufe cu diverse dotări, destinate atât pieței locale, cât și consumatorilor din 47 de alte țări – 30 din Europa și 17 pe alte continente. Exporturile se ridică la 80% din producția anuală.

„Prin operaționalizarea completă a celei de-a doua linii de producție din Ulmi, Arctic va realiza anual în țară peste 5 milioane de electrocasnice. Împreună cu cei 46 de furnizori locali, Arctic a contribuit decisiv la consolidarea acestei industrii, transformând România într-un jucător important în plan regional. În același timp, fabrica din Ulmi constituie un model de utilizarea eficientă a energiei, materialelor și resurselor, în acord cu viziunea centrată pe sustenabilitate a Arctic și a grupului Arçelik”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic. 

Inaugurată la finele anului 2019, fabrica Arctic din Ulmi integrează cele mai recente tehnologii în materie de robotizare, inteligență artificială, machine learning sau procese de automatizare, fiind astfel una dintre cele mai moderne facilități de producție din întreaga lume. Investițiile totale în unitatea de producție depășesc 160 de milioane de euro. 

În prezent, peste 200 de roboți sunt implicați în procesul de producție, generând o creștere a productivității cu 30%. Construit pe un teren de 700.000 de metri pătrați, centrul de producție din Ulmi încorporează sisteme automate pentru manipularea și depozitarea componentelor, controlul calității fiind în totalitate automatizat. Peste 70% din operațiunile de producție au la bază sisteme autodeterminate și autogestionate prin intermediul aplicațiilor de tip Industrial Internet of Things (IioT). Acestea colectează informații în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse și componente. 

Până în prezent, în departamentele de Cercetare și Dezvoltare au fost desfășurate peste 500.000 de ore de testare. Fabrica din Ulmi a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din rețeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

Datorită implementării tehnologiilor care funcționează după principiile Industry 4.0, producția de mașini de spălat rufe din Ulmi generează un impact redus asupra mediului. Apa utilizată în procesul de producție este refolosită în proporție de 70%, până în prezent, prin sistemele inteligente de tratare a apelor reziduale și de colectare a apei pluviale, fiind reciclată o cantitate de aproximativ 46.000 de metri cubi de apă, echivalentul a 17 bazine olimpice. În plus, grație sistemelor avansate pe care le integrează, consumul de energie per produs a fost diminuat cu 30%. Fabrica este dotată cu sursă de energie regenerabilă, sistemul fotovoltaic producând până în prezent peste 2,6 milioane de kWh, ceea ce a dus la o reducere cu aproximativ 835 de tone a emisiilor de CO2. 

Fabrica din Ulmi deține numeroase acreditări care recunosc meritele din domeniul producției sustenabile, fiind singura unitate de producție din România care a primit certificarea LEED Platinum, cel mai înalt nivel dintre certificările LEED. 

Arctic mai deține și operează în România cea mai mare fabrică de produse electrocasnice din Europa Continentală, la Găești, unde s-au produs până acum peste 40 de milioane de aparate frigorifice, ce au fost exportate în peste 80 de țări.

În medie, în țara noastră se produc 19 incendii/zi. 40 din primele cele mai mari 50 de despăgubiri achitate anul trecut de asigurătorii Membri UNSAR în baza asigurărilor de locuințe, respectiv 80% dintre acestea, au fost cauzate de incendii. Valoarea totală a despăgubirilor achitate în aceste cazuri se ridică la 9,5 milioane RON, în creștere cu 3,7% față de 2020. Astfel, valoarea medie a unei daune produse de acest risc a fost de aproximativ 237.000 lei (48.300 EUR). În 2021, asigurătorii Membri UNSAR au plătit despăgubiri de peste 10,4 milioane RON în baza asigurărilor de locuințe pentru cele mai mari 50 dosare de daună.

De altfel, incendiul rămâne pericolul cel mai des menționat de către români atunci când se referă la riscurile care pot afecta locuințele, potrivit celui mai nou sondaj de opinie realizat de UNSAR. 56% dintre români conștientizează existența acestui risc, teama de incendiu fiind o preocupare pentru persoanele cu vârste cuprinse între 36-50 de ani, din aproape toate zonele țării. În topul riscurilor de care se tem românii, incendiul este urmat de vijelie, cutremur, furt și de inundații. 

„Incendiile rămân o amenințare importantă pentru locuințele noastre, iar studiile demonstrează că românii sunt tot mai conștienți de riscurile la care se expun, deoarece acestea generează daune semnificative. Este la fel de important să realizăm că existența unei asigurări pentru locuință și bunuri va face mereu diferența într-o astfel de situație”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

În medie, în țara noastră se produc nu mai puțin de 19 incendii/zi care afectează locuințele. Potrivit raportului IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, numărul incendiilor la locuințe a crescut anul trecut cu aproape 3% față de 2020, de la 6.775 la 6.976. Este de menționat că această creștere a fost mai accentuată în mediul urban (+14% vs. 2020), principalele cauze fiind echipamente sau aparate electrice defecte sau improvizate, focul deschis în spații închise, instalații, mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcționării. 

„Asigurările de locuință sunt printre mijloacele pe care le avem cu toții la îndemână pentru a ne proteja cele mai importante bunuri, așa cum sunt locuințele noastre, în fața riscurilor și a neprevăzutului. Este nevoie de un efort comun din partea societății, a factorilor de decizie, a autorităților pentru a evidenția faptul că siguranța și securitatea noastră, a tuturor, sunt prioritare și nu pot fi lăsate în seama hazardului”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

În România, riscul de incendiu este acoperit prin intermediul asigurărilor facultative de locuințe, alături de riscuri precum explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul. Totodată, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale de asigurare, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, față de vecini).

Asigurările facultative de locuințe se pot încheia pentru locuințele care sunt asigurate printr-o poliță obligatorie (PAD). Aceasta acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare. În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală printr-o asigurare facultativă.

Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală, anunță lansarea unui program de internship pentru studenții și absolvenții care doresc să-și înceapă o carieră în domeniul IT. 

Potrivit reprezentanților Zitec, cele peste 20 de poziții de internship deschise vizează specializări precum: Magento Developer, PHP Developer, Frontend Developer, iOS Developer sau Android Developer. Programul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, în regim part-time (șase ore pe zi) și este remunerat, oferind participanților oportunitatea de a lucra în cadrul unor proiecte reale pentru clienți din industrii variate. 

Internshipurile organizate de echipa Zitec au ca obiectiv atât îmbunătățirea cunoștințelor tehnologice ale participanților, dar și dezvoltarea abilităților legate de lucrul într-o organizație și într-o echipă. 

Participanții în programele de stagiu vor avea posibilitatea să aleagă modul de lucru care se potrivește orarului lor: complet la distanță, hibrid sau într-unul dintre birourile Zitec din București sau Brașov. Stagiile implică programe de învățare continuă, traininguri, dar și mentorat. Astfel, în timpul stagiului, internii se vor afla sub îndrumarea și sprijinul unor mentori care vor împărtăși din cunoștințele și expertiza lor, astfel încât tinerii să aibă acces la cele mai recente tehnologii, să se dezvolte profesional și să acumuleze experiență practică. 

De asemenea, participanții vor putea face parte dintr-o echipă profesionistă cu o cultură organizațională bazată pe feedback continuu și comunicare transparentă. La sfârșitul programului de internship, aceștia au oportunitatea să se alăture echipei Zitec pe perioadă nedeterminată, pe o poziție cu normă întreagă sau part-time. De cealaltă parte, compania își propune o rată de angajare de peste 80% dintre participanții la stagiul de internship. Cei interesați pot afla mai multe informații și pot aplica pentru programul de internship aici. 

„Prin programele de internship pe care le desfășurăm primăvara aceasta ne dorim să le oferim tinerilor acces la o experiență profesională bazată pe o cultură organizațională performantă, prin care să-și dezvolte cunoștințele tehnice, dar și abilitățile utile în cadrul unui loc de muncă. După finalizarea cu succes a stagiului, aceștia vor avea șansa să se alăture echipei noastre. În prezent, echipa Zitec este compusă din peste trei sute de profesioniști implicați în proiecte pentru clienți din România și din străinătate, și dorim să creștem puternic și în continuare”, a declarat Florentina Greger, Chief Talent Experience Officer, Zitec.

În ultimii 18 ani, proiectele Zitec au avut impact la nivel național și internațional pentru clienți din peste 30 de țări de pe patru continente. 

Pe toată perioada anului trecut, Zitec s-a concentrat pe creșterea echipei printr-un proces de recrutare exclusiv online și a anunțat trecerea definitivă la modul de lucru hibrid flexibil, ceea ce permite membrilor echipei să decidă individual opțiunea privind desfășurarea activității, de la birou sau de la distanță. 

Totodată, în 2021, Zitec și-a mărit echipa cu 115 noi colegi, o rată de recrutare dublă față de anul precedent. Pentru 2022, compania își propune să atragă mai mult de 120 de specialiști în echipă din toată țara, în acest moment având colegi atât din București și Brașov, orașe unde există și birouri fizice, cât și din Cluj,

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a sărbătorit la Crowne Plaza Bucharest, alături de cei peste 300 de invitați, 10 ani de „Cities of Tomorrow”, eveniment dedicat dezvoltării orașelor  și regiunilor României.  

AHK România a organizat în perioada 5-12 aprilie 2022 cea de-a zecea ediție a conferinței „Cities of  Tomorrow”, în format hibrid. Evenimentul principal s-a desfășurat marți, 12 aprilie, la Crowne Plaza  Bucharest. „Cities of Tomorrow” este recunoscut pe plan național ca fiind un eveniment de referință  dedicat dezvoltării urbane și regionale. Anul acesta a fost o ediție aniversară, evenimentul ajungând la  a 10 ediție. Au participat în jur de 320 de invitați, atât din mediul public cât și cel privat. Evenimentul  principal a fost deschis de directorul general, Sebastian Metz, și de președintele AHK România, Andreas  Lier. Tot în deschidere a vorbit Nicușor Dan, Primarul General al Municipiului București, precum și E.S.  Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Republicii Federale Germania la București. 

Conferința s-a bucurat de prezența invitaților speciali din Germania și România. Administrația publică,  societatea civilă și mediul privat au dialogat în cadrul a două paneluri dedicate retrospectivei despre ce  s-a întâmplat în orașele și regiunile României în acești ultimi 10 ani, ce am învățat împreună, unde ne  situăm acum și care este viziunea pentru viitor.  

Primul panel a fost o retrospectivă a celor 10 ani și a fost moderat de arh. Șerban Țigănaș, Decan al  Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. La discuție au  participat: arh. Eugen Pănescu, arhitect și urbanist, partener fondator al biroului Planwerk din Cluj; dr.  Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială; Raluca Munteanu, Director  Dezvoltare, Iulius; Tatian Diaconu, CEO Nhood Romania și Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița  

Tema celui de al doilea panel, moderat de ing.arh. Dorothee Hasnaș, a fost „Retrospectiva de 10 ani:  Cine suntem și ce urmează?” La această dezbatere au participat Alina Silaghi, Director ADLO, Agenția  de Dezvoltare Locală Oradea; Allen Coliban, Primarul Municipiului Brașov; prof. dr. Rolf Heyer, Bochum  Perspektive 2022 și MARK 5107; arh. Mihai Danciu, Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată  Valea Jiului.  

Fiind un moment aniversar, participanții au rememorat momente importante ale edițiilor anterioare  ale „Cities of Tomorrow”, precizând importanța acestui eveniment pentru fiecare dintre ei. Pentru  organizator, AHK Romania, cei prezenți au avut sugestii și propuneri valoroase, astfel încât evenimentul  să devină unul și mai important prin temele abordate și să contribuie în continuare la dezvoltarea  sănătoasă a regiunilor și orașelor României. 

„Prezența numeroasă de ieri precum și interacțiunea dintre participanți ne-a bucurat și ne-a onorat  nespus. Faptul că reprezentanți ai mediului de business, ai autorităților locale, ai societății civile au dorit  să ne fie alături cu ocazia acestei aniversări dovedește clar încrederea pe care oamenii o au în noi și în  proiectele noastre. Sugestiile primite de la participanți pentru ediții viitoare mai bune ne-au oferit noi idei  și ne obligă să continuăm în acest ritm, pentru a contribui și noi la dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și  orașelor României. Mulțumim tuturor pentru participare, implicare și încredere. Felicitări câștigătorilor  acestei ediții“, a declarat la finalul evenimentului Sebastian Metz, Director General al AHK România. 

Am continuat și anul acesta conceptul de online round tables, care permite participanților o implicare  mai mare, dându-le ocazia să discute concret și aplicat subiecte/proiecte diferite, alese în funcție de  actualitatea și necesitatea tematicii și să găsească idei și soluții concrete, pe care să le poată  implementa în proiectele proprii. Concluziile și insight-urile valoroase rezultate în urma celor nouă  mese rotunde, desfășurate online, vor reprezenta fundamentul pentru acțiuni viitoare.  

Soluțiile identificate la fiecare masa rotundă au fost prezentate în cadrul conferinței, iar ulterior a avut  loc festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare. Masa rotundă desemnată câștigătoare, votată de participanții la eveniment, a fost Reconversie și Revitalizare, cu studiul de caz proiectul de  reconversie de la Reșița al Nhood Romania.  

Cele nouă proiecte finaliste ce s-au prezenta în data de 12 aprilie în cadrul sesiunii de pitching au fost:  la categoria Administrație publică: Buzău („Smart – Green – Circular Buzău”), Municipalitatea Aiud  („Invest in Aiud”) Sectorul 6 al Municipiului București („Liniei”) ; la categoria Mediu de business: Cruze – (Cruze – just go together); iNergy Agtech („Cleantech. Made in RO”), UNITH2B SRL („Tram Trains  Resița”); la categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima  orașului”) Parcul Natural Văcărești; Universitatea Politehnică Timișoara („Digitalizarea istoriei, un  castel pe rând”. 

Câștigătorii desemnați de juriu în cadrul conferinței au fost: 

– la categoria Administrație publică: Sectorul 6 al Municipiului București (”Liniei”);  

– la categoria Mediu de business: UNITH2B SRL („Tram Trains Resița”);  

– la categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima orașului”)  

Relevant pentru succesul acestui eveniment este atât ce se întâmplă în zilele evenimentului, dar mai  ales ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și  contactele dobândite. „Cities of Tomorrow” este o conferință publică de sensibilizare privind  dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile  actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic),  integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului, dar și a periferiilor și nu numai.  

Market place-ul organizat în foyerul hotelul Crowne Plaza a reunit sponsorii evenimentului: E.ON,  Continental, BABLE, Iulius, Horvath, nhood, BCR, RER Group, RETIM, Speedwell, Industrial Park Siret,  Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor, FEPRA, Țucă, Zbârcea și Asociații care și-au prezentat soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Conferința „Cities of Tomorrow” oferă informații utile și noi perspective pentru: primării, managerii  orașului, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională și a zonelor metropolitane, reprezentanți  ai consiliilor orașelor și județelor; companiile private românești și străine; profesioniștii din domeniul  planificării urbane cât și arhitecții; investitorii imobiliari și dezvoltatorii interesați pentru/sau cu sediul  în Europa de Sud-Est; profesioniștii din domeniul imobiliar; reprezentanții camerelor de comerț și  industrie; reprezentanții clusterelor industriale; furnizorii de tehnologie; companiile de utilități urbane  și infrastructură; ONG-urile şi profesioniștii din domeniul bancar. 

Prima parte a evenimentului principal din 12 aprilie a fost difuzată live atât pe pagina de Facebook a  AHK România cât și pe LinkedIn Mai multe detalii despre „Cities of Tomorrow” găsiți pe site-ul www.citiesoftomorrow.ro.  

Companiile trebuie să revizuiască lista de bază a tratatelor de evitare a dublei impuneri ce li se aplică și să analizeze modificările pe care le implică noul Instrument multilateral de modificare a tratatelor pentru evitarea dublei impuneri (așa-numitul MLI). Motivul? În loc să elimine dubla impunere, așa cum s-ar putea crede chiar din titlu, prevederile ce vor intra în vigoare încă de la 1 iunie 2022 și vor produce efecte de la 1 ianuarie 2023, ar putea aduce, de fapt, incertitudine, complexitate, costuri de timp și chiar dispute fiscale. Aceasta a fost principala recomandare făcută de specialiștii EY agenților economici în cel mai recent eveniment online pe tema MLI. 

Instrumentul multilateral este, derivat din planul BEPS („base erosion profit shifting” – „erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor”) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE. Acesta urmăreşte neutralizarea unor potențiale strategii de planificare fiscală a multinaționalelor, care să exploateze lipsurile şi neconcordaţele din legislaţiile fiscale naţionale, cu scopul de a transfera în mod artificial profituri către jurisdicţii cu un nivel de impozitare scăzut sau de a eroda baza impozabilă la nivel de grup.

„România, împreună cu alte 98 state, a aderat deja la acest instrument multilateral, care este în curs de implementare, însă lucrurile nu sunt nici pe departe simple. De aceea, companiile trebuie să cunoască implicațiile care pot apărea”, a declarat Raluca Popa, Partener Asociat, Departamentul Impozite directe, EY România. În plus, la fel ca toate instrumente derivate din BEPS, și MLI este extrem de tehnic. „Cum planul de acțiune BEPS vizează tocmai acele situații complexe prin care este erodată baza impozabilă și se realizează transferurile de profituri, pentru a-și putea atinge scopul, și Instrumentul multilateral este extrem de tehnic și complex”, a arătat partenerul EY. 

Concret, MLI modifică tratatele fiscale încheiate între două sau mai multe părți. El nu va funcţiona precum un protocol de modificare a unui singur tratat existent, care să amendeze în mod direct textul Acordului Fiscal ce îi intră sub incidenţă. Cu alte cuvinte, scopul MLI este de a implementa rapid măsurile BEPS în materie de tratate fiscale – o singură modificare în locul a peste 3.000 câte tratate bilaterale sunt. Astfel, MLI se va adăuga la tratatele fiscale curente, modificând modul lor de aplicare – dar aceste modificări pot să difere de la caz la caz. În scopuri interne, unele țări pot dezvolta versiuni consolidate ale propriilor Acorduri Fiscale ce intră sub incidenţa MLI, acest demers nu este însă o condiție indispensabilă pentru aplicarea instrumentului, iar până atunci statele, printre care și România, vor trebui să apeleze la un instrument pus la dispoziție chiar de OCDE („matching tool”), pentru a stabili modul în care un tratat de evitare a dublei impuneri este impactat de MLI. 

Ca prim pas, MLI impune statelor să modifice în tratatele lor fiscale preambulul, pentru a sublinia în mod expres că, deși scopul tratatelor este evitarea dublei-impuneri, aplicarea acestora nu poate în niciun caz crea oportunități de neimpozitare, impozitare redusă sau de evitare a impozitării, dar și să refuze acordarea beneficiilor acordate contribuabilului printr-un tratat fiscal de eliminare a dublei-impuneri, dacă se va constata că scopul sau unul dintre scopurile principale pentru încheierea oricărui aranjament sau tranzacții de către contribuabil a fost tocmai obținerea respectivelor beneficii. Aceste modificări nu fac altceva decât să sublinieze încă o dată aplecarea către substanța economică a tranzacțiilor, aspect cu care suntem deja familiari de ceva vreme.

Doar că, așa cum sublinia Raluca Popa, MLI nu înseamnă un set de reguli pe care toată lumea trebuie să le aplice, așa cum este cazul DAC 6 (un alt instrument derivat din BEPS). Statele sunt libere să își aleagă anumite opțiuni în modificarea tratatelor, ba, mai mult, majoritatea opțiunilor necesită simetrie între țări pentru a se putea aplica. Cum ar fi, de pildă, noile reguli de rezolvare a conflictelor de rezidență fiscală. Concret, MLI va produce efecte dacă: ambele state contractante au semnat și ratificat MLI – acesta este încă un proces în derulare – din 99 de state semnatare, doar 70 au ratificat până la acest moment instrumentul (US nefăcând parte din aceasta listă); dacă fiecare stat contractant a inclus celălalt stat în lista de tratate MLI (adică Acordurile fiscale acoperite) – notabil că România nu a inclus tratatul cu Germania în listă, deci acesta nu este afectat de MLI – pe de altă parte, deși a selectat tratatul cu Elveția, întrucât aceasta din urmă nu a ales la rândul său să aplice MLI pentru tratatul cu România, nici acest din urmă tratat nu va suferi modificări (listele pot fi, însă, oricând revizuite în mod unilateral); dacă  există concordanță în ceea ce privește modificările ratificate de cele două state (adică ambele jurisdicții optează pentru aceleași modificări). În cazul în care nu există concordanță cu modificările ratificate de cele două state, MLI nu produce niciun efect (cu unele excepții).  

„Pentru anumite țări, MLI reprezintă o modalitate nouă de stabilire a rezidenței fiscale a companiilor – nu în funcție de locul conducerii efective, ci prin negociere amiabilă între autoritățile fiscale”, avertizează și Răzvan Ungureanu, Director, Departamentul de impozite directe, EY România. Tendința este, în plus, aceea de a se da din ce în ce mai multă importanță procedurilor amiabile, ceea ce „ar trebui să pună în gardă companiile atunci când stabilesc locul unde se iau deciziile sau se desfășoară activitatea de management”, a explicat Răzvan Ungureanu. Cum statele sunt într-o competiție permanentă și acerbă pentru colectarea de impozite, devine evident că interesele pentru stabilirea rezidenței sunt contrare, ceea ce va duce la un proces de lungă durată și anevoios. Mai mult, pe parcursul derulării discuțiilor „amiabile”, tratamentul fiscal rămâne incert, compania plătind impozit în două state pentru aceleași activități. 

Spre deosebire de poziția inițială a României la semnarea MLI în 2017, când optase pentru preluarea modificărilor legate de determinarea existenței unui sediu permanent, acum România a renunțat la această opțiune. În mod specific, fiecare jurisdicție participantă la MLI își poate rezerva dreptul ca anumite prevederi ale MLI să nu i se aplice, iar România a ales ca prevederile privind modificările legate de determinare a sediului permanent să nu se aplice tratatelor la care România este parte. Cu toate acestea, în principiu, MLI nu schimbă regulile jocului în definirea criteriilor de stabilire a sediului permanent existente deja în legislația OCDE – însă se apleacă asupra modului de definire în tratate a unor criterii importante. 

O companie are un sediu permanent în altă țară atunci când desfășoară o parte din activități în țara respectivă și, prin urmare, trebuie să plătească impozit pe profit în acea țară pentru aceste activități. Este de la sine înțeles că, dacă această structură nu este stabilită de la bun început, va da naștere la dublă impozitare – mai precis, compania va plăti impozit pe profit pentru aceste activități atât în statul sau de rezidență, cât și în statul unde se desfășoară activitățile respective.

„Noi, în practică, vedem o atenție sporită a autorităților fiscale pe tema sediu fix/sediu permanent. Nu de puține ori sunt imputate sume importante companiilor în urma unor acțiuni de control, de aceea ne surprinde că România a renunțat între timp să preia aceste măsuri prin MLI. Vom urmări cu interes dacă în viitor vor apărea din nou modificări asupra acestei poziții”, a mai adăugat Cristina Muntean, Manager, Departamentul de Impozite directe, EY România.

„Total inexplicabil, România a ales să nu aplice nici prevederile Convenției referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci când consideră că au fost impozitați contrar prevederilor unui tratat de către jurisdicțiile contractante, iar autoritățile fiscale statale nu reușesc să ajungă la un acord amiabil în acest sens”, a avertizat și Alex Slujitoru, avocat, Băncilă Diaconu și Asociații. 

Alegerea României creează un dezavantaj considerabil contribuabililor, care se văd, astfel, lipsiți de un sprijin real în constrângerea statelor în aplicarea unui tratament fiscal corect și coerent.
„Practic, fără arbitraj, dacă jurisdicțiile contractante nu reușesc să se înțeleagă amiabil, așa cum se întâmplă frecvent în practică, nu există altă modalitate de deblocare a situației, contribuabilul fiind singurul prejudiciat”, a mai comentat Alex Slujitoru. 

Organizatorii circuitului internațional de șah Grand Chess Tour, a cărui ediție 2022 va debuta la București, pe 4 mai, anunță șapte wildcard-uri pentru primele două etape din Europa: Superbet Chess Classic România și Superbet Rapid & Blitz Polonia. Printre cei șapte mari maeștri (GM) selectați se află și cei mai buni doi jucători români de șah, potrivit clasamentului FIDE (Federația Internațională de Șah), și anume: Bogdan-Daniel Deac (locul 59 mondial) și Constantin Lupulescu (locul 151 mondial). 

Bogdan-Daniel Deac va juca în etapa de la București, iar Constantin Lupulescu la Varșovia. Tot în Polonia au primit wildcard–uri ucrainenii Kirill Shevchenko și Anton Korobov, polonezii Jan-Krzysztof Duda și Radoslaw Wojtaszek, precum și indianul Viswanathan Anand, fost campion mondial.

Începând cu ediția din 2022, Fundația Superbet devine partener strategic al turneului Grand Chess Tour, fondat de cel mai mare jucător de șah al tuturor timpurilor, multiplu campion mondial, Garry Kasparov, împreună cu miliardarul american Rex Sinquefield, supranumit și „mogulul șahului”. Aceasta este cea mai onorantă colaborare internațională a Fundației, care se alătură, astfel, numelor mari care au susținut circuitul de șah GCT în primii săi ani, printre care: Vivendi SA, Saint Louis Chess Club, Tata Steel India, Lohia Foundation sau DeepMind (compania de Artificial Intelligence a Google). 

„Suntem extrem de bucuroși că cei mai buni doi șahiști români, Bogdan Deac și Constantin Lupulescu, joacă din nou în acest prestigios turneu care, pentru al treilea an consecutiv, aduce elita șahului mondial la București. Văzând impactul extraordinar avut asupra comunității autohtone de șah și dorind să facem din acest sport o componentă esențială în educația copiilor și tinerilor, din acest an, organizăm turneul și în Polonia, unde Grupul Superbet are operațiuni directe din 2017. Misiunea Grand Chess Tour este de a duce șahul în toate colțurile lumii, iar noi ne propunem să creștem interesul pentru acest sport, care dintre toate sporturile, este poate cel mai strâns legat de performanța socială și profesională a celor ce-l practică”, a declarat președinta Fundației Superbet, Augusta Dragic.

Împreună cu Grand Chess Tour, căreia i se alătură doi sponsori din România, One United Properties și First Bank, Fundația Superbet va organiza două din cele cinci etape ale turneului mondial: cele de la București și Varșovia. Premiile întregului circuit ajung la suma de 1,4 milioane de dolari, din care 350.000 de dolari pentru etapa de șah clasic și 175.000 de dolari pentru cele de șah rapid and blitz. În fiecare etapă ale acestui turneu se înfruntă zece șahiști – aflați printre cei mai buni din lume. 

„Toate aceste suporturi organizatorice și financiare fac posibilă îndeplinirea misiunii Grand Chess Tour de a populariza șahul în toate colțurile lumii”, a apreciat și directorul executiv al Grand Chess Tour, Michael Khodarkovsky. 

Cele cinci etape ale circuitului Grand Chess Tour sunt următoarele: Superbet Chess Classic Romania (3-15 mai), Superbet Rapid & Blitz Polonia (17-24 mai), SuperUnited Rapid & Blitz Croatia (18-25 iulie), Saint Louis Rapid & Blitz (24-31 august) și ultima etapă, Sinquefield Cup (31 august-13 septembrie), ce va avea loc chiar în Saint Louis (Missouri, USA). 

Federația Română de Șah este co-organizator și partener al etapei din România. În prezent, România se situează pe locul 27 din 186 de țări, la nivel mondial, în clasamentul FIDE.

Superbet Chess Classic Romania 3-15 mai 2022

Superbet Rapid & Blitz Polonia 17 – 24 mai, 2022

Despre Bogdan Deac

A obținut titlul de mare maestru internațional la doar 14 ani și 7 luni, devenind la vremea respectivă cel mai tânăr mare maestru din lume. A fost selecționat pentru prima dată în naționala României la numai 14 ani. În iulie 2019 a fost cotat de către FIDE ca fiind al 8-lea junior din lume. Astăzi este cel mai bun șahist al României, cu ELO 2656. La Campionatul European din noiembrie 2021 a reușit a patra cea mai bună performanță ELO la prima masă. 

Despre Constantin Lupulescu

Este al doilea cel mai bun șahist al României, la ora actuală, mare maestru internațional, ELO 2622. Multiplu Campion Național al României de seniori, în 2011 a pătruns pentru prima data în Top 100 mondial. A fost egalul campionului mondial, Magnus Carlsen, la Olimpiada de la Baku din 2016, reușind o remiză, iar astfel echipa României a învins naționala Norvegiei. A câștigat puternicul turneu de la Reykjavik în 2019, unde l-a învins pe unul dintre cei mai promițători juniori ai lumii, Alireza Firouzja. S-a născut în Buftea, în 1984, și a fost inițiat în tainele șahului, la doar 8 ani, de către bunicul său.

Conform unui raport Deloitte – PWNR, România progresează în privința echilibrului de gen în echipele de management. 62% dintre companiile listate la BVB au femei în consiliile de administrație, iar 65% dintre ele, în comitetele executive.

Ponderea femeilor cu funcții de conducere a crescut în România în ultimii ani, numărul companiilor listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) care au cel puțin o femeie într-o poziție de conducere ajungând la 62%, în creștere cu aproape 20% față de 2015, potrivit celor mai recente date disponibile, arată raportul „Women on Boards”, realizat de Deloitte România în colaborare cu Professional Women’s Network România (PWNR), organizația care sprijină accesul femeilor în poziții de management pentru a contribui la atingerea echilibrului de gen în structurile de conducere. În ceea ce privește componența consiliilor de administrație în rândul companiilor listate, ponderea femeilor în consiliile de administrație a ajuns la 20%, în creștere cu 5 procente față de 2015. De asemenea, raportul evidențiază progres în ceea ce privește ponderea companiilor care au femei în comitetele executive, aceasta ajungând la 65% în rândul companiilor listate la BVB, în creștere cu 12 procente față de 2015. 

Pe de altă parte, raportul subliniază faptul că numărul companiilor care au o femeie în poziția de președinte al consiliului de administrație sau de director general a rămas constant în perioada analizată. Doar opt din cele 84 de companii analizate aveau consilii de administrație prezidate de o femeie în 2020, similar cu șase din 70, în 2015. În ceea ce privește companiile care au o femeie în poziția de director general sau de membru al directoratului, doar 12% din totalul companiilor românești listate pe piața reglementată a BVB se încadrează în această categorie, față de 11%, în 2015.

„Cele mai recente date disponibile arată că ponderea medie a femeilor care ocupă funcții în consiliile de administrație din cadrul marilor companii din UE este de aproximativ 60%, semnificativ mai mare decât în România. Din acest moment, tendința nu poate să fie decât ascendentă, așadar femeile sunt încurajate să preia conducerea și să investească în dezvoltarea lor”, a spus Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, și coordonatoarea programului SheXO Club.

„În ultimii ani, am observat un progres cu privire la echilibrul de gen în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor din România. Încă există mult loc de îmbunătățire în viitor și suntem încântați de recenta abordare a statelor membre UE privind propunerea directivei care vizează consolidarea echilibrului de gen în consiliile de administrație ale companiilor, ceea ce va permite unui număr cât mai mare de femei din Europa să își valorifice potențialul”, a declarat Ileana Botez, Președinte Interimar, PWN România. 

Raportul subliniază, de asemenea, că procentul femeilor din consiliile de administrație a crescut în industriile care pot sunt considerate ca fiind dominate de bărbați. Șase din cele șapte sectoare analizate arată o creștere a numărului de femei care ocupă o poziție în consiliile de administrație, sectorul sănătății fiind singurul care a înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri sunt înregistrate de sectorul imobiliar și construcții, unde 45% dintre pozițiile din consiliile de administrație sunt deținute de femei, în creștere de la 32% în 2015, urmate de serviciile financiare (19%, conform ultimelor date, față de 9%, în 2015). 

Raportul „Women on Boards” a fost realizat analizând cele mai recente date publice din rapoartele anuale ale companiilor pentru anul 2020, site-urile oficiale ale companiilor și baza de date a Bursei de Valori București. Datele au fost comparate cu rezultatele raportului „Women on Boards”, realizat în 2015 de Deloitte România și PWN România.

Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.

Comisia Europeană a actualizat pe 11 aprilie, Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță, adică cei care fac obiectul unei interdicții de exploatare sau al unor restricții operaționale pe teritoriul Uniunii Europene deoarece nu respectă standardele internaționale de siguranță. În urma acestei actualizări, 21 de companii aeriene certificate în Rusia sunt incluse în prezent pe Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță. Această situație reflectă îngrijorări grave în materie de siguranță cauzate de reînmatricularea forțată de către Rusia a unor aeronave aflate în proprietate străină, permițând operarea acestora cu bună știință fără certificate de navigabilitate valabile. Acest lucru încalcă standardele internaționale de siguranță a aviației.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Agenția Federală Rusă de Transport Aerian a permis companiilor aeriene rusești să opereze sute de aeronave deținute de proprietari străini fără un certificat de navigabilitate valabil. Companiile aeriene rusești în cauză au făcut acest lucru cu bună știință, încălcând standardele internaționale de siguranță relevante. Aceasta nu reprezintă doar o încălcare clară a Convenției privind aviația civilă internațională (Convenția de la Chicago), ci și o amenințare imediată la adresa siguranței. Trăim în contextul agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, doresc să fac foarte clar faptul că această decizie nu reprezintă o altă sancțiune împotriva Rusiei; ea a fost luată exclusiv pe baza unor motive tehnice și de siguranță. Nu amestecăm siguranța cu politica.”

După actualizarea de astăzi, 117 companii aeriene sunt interzise în spațiul aerian al UE:

• 90 de companii aeriene certificate în 15 state^[1], din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranței aviației din partea autorităților aeronautice din respectivele state;
• 21 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria) și Air Zimbabwe (Zimbabwe).

Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricții operaționale și pot efectua zboruri spre UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

[1] Afganistan, Angola (cu excepția a 2 companii aeriene), Armenia, Congo (Brazzaville), Djibouti, Eritreea, Guineea Ecuatorială, Kârgâzstan, Liberia, Libia, Nepal, Republica Democratică Congo, São Tomé și Príncipe, Sierra Leone și Sudan.

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic. Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.  

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%). 

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.  

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care  angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru. 

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat. 

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.