_________________
De Melvyn B. Krauss
STANFORD – Luna aceasta, marile bănci centrale ale lumii „au călcat accelerația” și au anunțat planuri de înăsprire a politicii monetare. Dar a existat o excepție notabilă: Banca Centrală Europeană (BCE), care spune că nu intenționează să majoreze ratele dobânzilor în 2022, deși cunoaște bine riscurile inflaționiste de astăzi.
ABN Systems International – compania care deține singurul brand 100% românesc de aplicații, produse și accesorii Smart Home, Tellur – a încheiat prima ofertă publică inițială primară de vânzare de acțiuni din istoria pieței AeRO a Bursei de Valori București și, totodată, prima ofertă de acest tip în care toți investitorii au putut alege de la început, în regim de licitație, prețul la care au putut subscrie.
ABN Systems International subliniază că, „derulată în perioada 15 decembrie 2021-4 ianuarie 2022, oferta a fost intermediată de TradeVille, cel mai mare broker de retail din România. Asistența juridică pentru derularea în bune condiții a ofertei a fost asigurată de Victor Stănilă – Cabinet de Avocat și de Bogdan Dumitru – Cabinet de Avocat. Relațiile publice și comunicarea au fost asigurate de Market Cap PR.
În ofertă au fost subscrise 1.059.434 de acțiuni, numărul total de subscrieri fiind de 859. Prețul final stabilit în ofertă a fost de 5,18 lei/acțiune. În urma încheierii ofertei, capitalizarea anticipată a ABN Systems International se situează la 99.090.468 de lei, adică 20.032.845 de euro.
Fondurile atrase în ofertă vor fi folosite pentru susținerea nevoilor de creștere a cifrei de afaceri, având în vedere contextul de business și potențialul anticipat de extindere a piețelor externe. Pe lângă intenția de a folosi resursele atrase în vederea obținerii de capital de lucru adițional, ABN Systems International ia în considerare potențiale investiții și achiziții de branduri sau companii care prezintă sinergie cu modelul de business actual.
ABN Systems International va face demersurile necesare listării acțiunilor sale pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de Bursa de Valori București, pe piața AeRO, cu simbolul ABN. Listarea va fi asistată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat”.
George Barbu, CEO, ABN Systems International: „Apreciem încrederea arătată, de peste 850 de investitori, în business-ul ABN Systems International și în potențialul nostru de creștere, mai ales pe piețele internaționale. Le mulțumim celor care au venit alături de noi în acționariatul companiei și ne ajută să facem acest prim pas pe piața de capital. În continuare, credem în finanțarea prin mecanismele bursiere și în faptul că rezultatele noastre, mai ales cele obținute prin brandul propriu, Tellur, vor convinge și alți investitori, în viitor”.
Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, director general adjunct, TradeVille: „Începem anul cu o veste bună: succesul primului IPO de pe piața AeRO. Brandul Tellur va veni astfel, cât de curând, la cota bursei prin compania care îl deține, ABN Systems International. Sperăm ca acest pas să fie primul dintr-o lungă serie care să ajute companiile românești să se extindă nu doar la nivel național, ci și în afară țării. Am încredere în ABN și Tellur ca branduri ce pot deveni globale, ele fiind deja prezente inclusiv în afara bătrânului continent. Le mulțumim tuturor celor care au făcut acest lucru posibil și le dorim un 2022 fabulos!”
ABN Systems International, fondată în 2002, este cunoscută ca „deţinătoarea brandului Tellur şi unul dintre liderii pieţei de distribuție a produselor şi accesoriilor IT&C din România, oferă soluţii integrate de mobilitate, infrastructură IT şi de stocare, sisteme de supraveghere video, echipamente şi automatizări industriale. Compania a investit intensiv în automatizarea proceselor, transferul electronic de date, trasabilitatea stocurilor, mărirea capacității de depozitare și întărirea echipei, ceea ce i-a permis, alături de expertiza acumulată în cei peste 19 ani de activitate, să dezvolte parteneriate valoroase cu jucători globali de referință. Cu un portofoliu de peste 30.000 de produse și accesorii IT&C, ABN Systems este prezentă deja pe piețe din peste 25 țări, de pe 4 continente, și își propune o extindere accelerată a canalelor de vânzare externe, atât prin intrarea pe noi piețe, cât și prin consolidarea celor actuale”.
TradeVille este „cel mai mare broker de retail din România, având o prezență activă de peste 27 de ani pe piața de capital din România și oferind clienților de retail acces facil și rapid la instrumentele financiare listate la Bursa de Valori București și pe marile burse internaționale. În 2021, TradeVille a intermediat 16 oferte de vânzare de tip plasament privat de acțiuni și obligațiuni corporative pentru companii antreprenoriale românești din diferite industrii, reușind să atragă circa 40 milioane de euro cu subscrieri totale din partea investitorilor care au depășit 131 milioane de euro. Tot în 2021, TradeVille a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Participantul anului 2020 pe segmentul de retail și Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB în 2020 pe segmentul de obligațiuni”.
Una dintre principalele priorități ale candidaților în 2021 a fost găsirea unui loc de muncă sau schimbarea celui curent. Astfel, anul trecut, românii au aplicat de peste 12,6 milioane de ori la joburi pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Numărul candidaturilor depuse este cu 34% mai mare ca în 2019 și cu 5% mai mare ca în 2020, 2021 fiind și anul cu cele mai multe aplicări din ultimul deceniu pentru eJobs România.
În același timp, și oferta de angajare a fost foarte apropiată de nivelul pieței din perioada prepandemică: aproape 365.000 de joburi noi au fost scoase la bătaie în 2021, cu doar 5% mai puține ca în 2019 și, totodată, cu 22% mai multe ca în 2020.
„Dacă în 2020 am văzut candidați nevoiți să facă schimbări profesionale ca urmare a disponibilizărilor și a transformărilor impuse de pandemie, în 2021 s-a resimțit puternic faptul că schimbarea jobului a redevenit o alegere și a încetat să mai fie o constrângere, ca în anul anterior. Am văzut candidați mai curajoși ca oricând, iar asta s-a reflectat în cifre record la nivel de aplicări: 12,6 milioane, cele mai multe din ultimii zece ani”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România, liderul pieței de recrutare.
Domeniile care au atras cele mai multe CV-uri în 2021 au fost Retail, Prestări servicii, Call-center/BPO, IT/Telecom și Financiar/Banking. Pe de altă parte, cele mai puține aplicări au ajuns la angajatorii care activează în Industria textilă, Asigurări, Educație/Training, dar și Sport & Wellness.
Cei mai mulți candidați dornici de o schimbare în carieră provin din Capitală, care a atras peste un sfert din aplicări. Totodată, marile centre universitare, precum Cluj, Timișoara și Brașov, au venit puternic din urmă, cumulând aproape 19% din totalul aplicărilor. De asemenea, interesul candidaților pentru joburile în afară rămâne la un nivel minim istoric. Anul trecut, doar 1,3% din totalul aplicărilor au fost pentru pozițiile disponibile în străinătate.
Cei mai activi candidați în 2021 au fost cei cu vârste cuprinse între 25-35 de ani. Aceștia au fost urmați de cei cu vârste între 18-24 de ani și 36-45 de ani. În continuare cea mai mare reticență la schimbare o observăm la categoria 45+, acești candidați aflându-se și în topul celor mai greu angajabili de pe piața muncii, potrivit unui studiu realizat de eJobs în 2021.
„Cu siguranță, 2022 va fi un an în care piața muncii se va stabiliza și mai mult. Ne vom reîntoarce la o luptă acerbă pentru talente – în multe domenii deja se întâmplă acest lucru – și va crește rata de fluctuație în echipe. De asemenea, va exista o presiune și mai mare pe bugetele pentru salarii și vom vedea creșteri salariale în majoritatea domeniilor. Totodată, candidații vor fi mai selectivi în fața ofertelor de muncă și vor îmbrățișa schimbarea doar dacă oportunitatea profesională le va bifa toate criteriile dorite. Companiile care vor investi în continuare în brandul de angajator și vor ști să-l folosească în favoarea lor vor reuși să iasă câștigătoare din lupta pentru cele mai bune talente”, mai spune Bogdan Badea.
O perspectivă mai amplă asupra anului 2021, dar și principalele trenduri pentru anul în curs sunt prezentate pe larg în ediția din acest an a raportului Review & Trends, realizat de eJobs România, disponibil aici în varianta integrală.
În acest moment, peste 23.822 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.
Compania Kruk România, parte a Grupul Kruk, liderul pieței de management al creanțelor din zona Europei Centrale și organizația Junior Achievement România, parte a JA Worldwide® USA și JA Europe, au implementat proiectul Credite inteligente™, de care au beneficiat peste 1.500 de tineri din 110 licee din 49 de localități.
Aflat la a patra ediție, proiectul educațional este susținut financiar de Kruk România și utilizează un curriculum dezvoltat de Junior Achievement România, disponibil atât sub forma unui workbook, cât și în format online pe o platformă LMS, cu 7 activități: Oportunitatea alegerii unui credit, Economisire-creditare, Valoarea actualizată a banilor, Identificarea soluției optime de finanțare, Calcularea graficului de rambursare pentru un credit, Efectul bulgărelui de zăpadă și Exerciții de evaluare.
După cum subliniază inițiatorii proiectului, „specialiștii KRUK România au realizat o serie de clipuri video informative, pe care elevii le-au accesat în cadrul modulului digital Credite inteligente™ de pe platforma LMS JA Inspire™. Aceștia au aflat cu ajutorul acestor materiale ce sunt cu adevărat creditele, importanța diferențierii nevoilor de dorințe la solicitarea unui credit și despre necesitatea planificării financiare încă de la primul salariu. De asemenea, elevii au beneficiat de consultanța voluntarilor în cadrul webinarelor interactive despre creditele inteligente. În acest fel, deși activitățile școlare s-au desfășurat și online, și în format hibrid, elevii au avut acces la resurse interactive pentru a înțelege mai bine cum să facă alegeri financiare responsabile.
Proiectul oferă acces la informații specifice și oportunități de învățare practică, prin intermediul cărora elevii de liceu află cum să își gestioneze corect resursele și cum să acceseze eficient un împrumut financiar. Aceștia au acces gratuit la un kit cu exerciții, studii de caz, resurse digitale adaptate învățării hibride, la module interactive pe platforma LMS JA Inspire™, dar și la o serie de experiențe susținute de voluntarii Kruk România. În acest fel, printr-o serie de experiențe de învățare blended learning, retenția pe termen lung a informațiilor și dezvoltarea de comportamente și atitudini responsabile este mai ridicată prin comparație cu un curs obișnuit. Prin activitățile propuse, elevii sunt provocați să discute în familie pentru a înțelege cum pot să aplice informațiile dobândite, dar și pentru a observa situații specifice unui comportament financiar responsabil”.
În primele 24 de ore de la activarea noului sistem de colectare a taxelor și impozitelor locale în sectorul 4, și-au efectuat plățile 10.482 de oameni. Contribuabilii au folosit toate metodele noi alternative de plată puse la dispoziție de administrația locală: instrumentele online de plată și aparatele de tip SelfPay.
Daniel Băluță, primarul sectorului 4: „Le mulțumesc tuturor locuitorilor Sectorului 4 pentru că sunt deschiși către folosirea noilor tehnologii care ne simplifică viața și ne oferă mai mult timp liber pentru familie. Încă de acum 4 ani, ne-am propus să venim în ajutorul oamenilor și să implementăm acest sistem nou de interacțiune cu administrația, care să elimine statul ore în șir la coadă, aglomerația și timpii pierduți. Mă bucur să văd că oamenii au înțeles efortul nostru. Spre exemplu, numai anul trecut peste 60% dintre plățile către bugetul local s-au efectuat online, prin ordin de plată sau la aparatele SelfPay. Doar în prima zi a acestui an 10.482 de oameni și-au plătit taxele fără să mai stea la coadă”.
Primăria Sectorului 4 reamintește că „începând cu luna ianuarie a acestui an, toate plățile datorate bugetului local al Sectorului 4 se efectuează exclusiv online, prin ordin de plată sau la aparatele SelfPay. Pentru aceasta, cetățenii au la dispoziție 30 de aparate SelfPay, destinate exclusiv pentru plata taxelor și a impozitelor locale. Amplasate în cele mai aglomerate zone comerciale de pe raza Sectorului 4: Mall Grand Arena (10 aparate în interiorul complexului comercial, iar alte 2 în exterior, în zona căilor de acces, destinate persoanelor care nu dețin un certificat verde), precum și în Sun Plaza, Piața Progresul, Piața Apărătorii Patriei, Piața Sudului, Piața Covasna, Metro Berceni, Auchan Berceni, Selgros, Carrefour, Hornbach, în benzinării și supermarket-uri de pe raza sectorului), toate aceste aparate sunt asistate zilnic de angajați ai Primăriei Sectorului 4, care vin în ajutorul persoanelor ce pot întâmpina dificultăți în efectuarea plăților.
Automatele utilizează, de altfel, o tehnologie foarte simplă și ușor de folosit, pe care, locuitorii sectorului 4 o au la dispoziție de mai bine de trei ani, din momentul în care plata taxelor și a impozitelor locale a devenit posibilă cu ajutorul aparatelor de plată. În acest sistem, contribuabilii (persoane fizice/juridice) se identifică în baza de date cu ajutorul CNP/CUI, află ulterior, valoarea datoriilor și aleg să facă plățile integral sau parțial.
În paralel cu funcționarea acestor dispozitive de plată, locuitorii sectorului 4 își pot achita taxele și impozitele locale, accesând metodele alternative online consacrate deja, precum www.ghișeul.ro cărora, începând din acest an, li s-a adaugat un nou instrument de încasare online.
Noua metodă poate fi folosită la adresa http://taxeimpozite.ps4.ro din cadrul noii platforme electronice a sectorului 4 al municipiului București, http://start.ps4.ro accesul fiind permis pe baza unui cont unic de identificare, atribuit de către autoritatea locală a sectorului 4 fiecărui deținător de rol fiscal de pe raza sectorului”.
Primăria Sectorului 4 accentuează că, „începând din acest an, toate ghișeele fizice ale DGITL Sector 4, au fost închise, iar spațiile administrative în care acestea au funcționat până acum vor fi transformate în creșe. Spre exemplu, clădirea de pe strada Sergent Nițu Vasile nr. 50-54 va putea găzdui 120 de copii”.
Foto: PS 4
Românilor din diaspora interesați să revină în țară li se adresează beneficiile oferite de Mail Boxes Etc. (MBE). Rețeaua MBE România este definită ca „furnizor de soluții integrate de ambalare, curierat, logistică, fullfilment”. A fost lansată în România în 2019, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor companiilor mici și medii și ale persoanelor fizice. În 2022, își propune să dubleze numărul agențiilor și să atingă o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, în primii zece ani. În 2021, rețeaua MBE în România a crescut la 5 agenții, două în București și câte una în Cluj, Bacău și Negrești-Oaș, în ciuda contextului economic provocator.
Adrian Minea, master-francizorul MBE România, antreprenor de peste 30 de ani: „MBE este soluția potrivită pentru acei români care vor să demareze propria afacere dar nu dispun de un capital mare sau vor să învețe să facă business și să devină antreprenori, fără riscurile inerente oricărui început în afaceri. MBE oferă viitorului francizat asistență și suport nu doar din perspectiva amenajării spațiului ci și a realizării unui plan de business viabil. Marea noastră bucurie a fost să descoperim că există români plecați la muncă în străinătate care au ales să se întoarcă definitiv în România pentru că au descoperit MBE România. MBE România are toate premisele pentru succes, așa cum este în toată lumea, mai ales în contextul în care tot mai mulți oameni caută idei și soluții pentru a se dezvolta pe cont propriu.
Olivia și Vasile Spătăcean (foto), din Mediaș, plecați să muncească în străinătate acum 21 de ani, reveniți definitiv în România, antreprenori intrați în rețeaua MBE România, au deschis prima agenție MBE la Cluj-Napoca; Vasile Spătăcean: „Am plecat în străinătate în anul 2000, cu gândul să muncim 1-2 ani, timp în care să strângem bani pentru a ne întoarce în țară cu finanțele necesare pentru a face ceva pe cont propriu. În ultimii 20 de ani, ne-am făcut, în fiecare an, planul de a ne întoarce acasă, însă abia în 2021 am găsit afacerea care ni se potrivește și în care nu ești nevoit să o iei de la zero, de unul singur. Acum, prin MBE România am reușit să ne îndeplinim acest vis, iar faptul că avem suportul necesar ca antreprenori din partea Francizorului, contează foarte mult pentru noi. Din 2015 până anul trecut, am lucrat în Republica Panama, un stat din America Centrală, unde am fost detașați de compania spaniolă la care lucram pentru a dezvolta business-ul. În Panama, ne-am intersectat pentru prima oară cu conceptul One-Stop-Shop dezvoltat de Mail Boxes Etc. și tot acolo am înțeles forța pe care MBE o are la nivel global, prin rețea, logistică și clienți la nivel internațional”; Olivia Spătăcean: „Cunoscând foarte bine conceptul, am decis să ne alăturăm rețelei din România. Am ales să deschidem o agenție în Cluj, datorită oportunităților de dezvoltare economică pe care le are municipiul Cluj Napoca dar și a specificului MBE și a viziunii noastre. Ne-am propus să deschidem un business prin care să ajutăm oameni și companii care au nevoie nu doar de servicii ci și de suport iar planul nostru este să nu ne oprim la o singură agenție. Pentru prima agenție, obiectivul este de a ajunge pe break-even în primele șase luni și pe profit în primul an de funcționare”.
Artur Jalbă, 32 de ani, antreprenor, a lucrat ca Brand Manager pentru mai mulți retaileri din zona de tehnologie, a decis să-și testeze abilitățile de antreprenor prin intermediul unei francize Mega Image Shop&GO alături de doi parteneri și a ajuns în câteva luni să administreze două magazine Shop&GO și să studieze noi oportunități pentru a dezvolta un business în domeniul serviciilor, deschizând astfel prima agenție din cele două funcționale în București: „Un prieten care știa că vreau să mă dezvolt și era în contact cu MBE pentru niște colete speciale, mi-a spus despre această afacere. Inițial, nu știam despre ce este vorba și nu înțelegeam cum funcționează conceptul MBE. Ce m-a convins a fost că pot oferi foarte multe servicii, ceea ce mă protejează din perspectiva veniturilor chiar luând în calcul riscul unei crize. Un alt aspect decisiv pentru mine în accesarea francizei MBE a fost posibilitatea de automatizare și integrarea cu magazinele online, ceea ce îmi asigură un flux operațional ușor de gestionat și posibilitatea de a fi pro-activ cu fiecare colet și client în parte prin opțiuni de track&trace avansate. Este foarte important faptul că prin franciză, ai acces la know-how-ul necesar, altfel decât dacă începi un business de la zero și faptul că în MBE ai libertatea de a te dezvolta, prin comparație cu alte francize. Anul viitor, îmi propun să includ în lista serviciilor și opțiunea de transporturi speciale – pentru industrii precum automotive sau medical. Pentru mine, MBE România înseamnă oportunitatea de a învăța să devin antreprenor în timp ce muncesc și câștig bani dar și ocazia de a ajuta oameni și companii care au nevoie de servicii specifice pe care doar MBE le oferă. În viitorul apropiat, ne propunem să accesăm casele de licitații, cărora le oferim servicii de ambalare profesională și livrare către clientul final precum și firme de cercetare care livrează probe biologice peste tot în lume”.
Mail Boxes Etc. se caracterizează prin „servicii integrate de ambalare și curierat, logistică și fulfillment, poștă și management poștal, secretariat și customer service, atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice. Totodată, compania prestează și servicii de graphic design, print și de marketing, oferind pachete personalizate în funcție de nevoile și preferințele fiecărui client. Astfel, într-o agenție MBE se găsesc trei domenii principale de business în același loc: ambalare și curierat, grafic design și print, micrologostică și fulfillment cărora, datorită terminației ETC, le pot fi adăugate numeroase alte servicii personalizabile, în funcție de nevoile clienților. Fondată în San Diego, California, în 1980, Mail Boxes Etc. a fost adusă pe piața din Italia în 1993 de Graziano Fiorelli și, de la deschiderea centrului pilot, rețeaua italiană MBE a crescut la peste 570 de centre. MBE Italia a achiziționat ulterior drepturi de licență master MBE pentru Spania, Germania și Austria, iar în 2009 a devenit singurul proprietar al mărcii Mail Boxes Etc. și francizor al sistemului de franciză MBE. În prezent, compania are peste 2.800 de agenții operaționale în 53 de țări și a încheiat anul 2020 cu vânzări de peste 1 mld. de dolari, la nivel de rețea”.
Casa EFdeN Signature a obținut un succes important pentru sectorul construcțiilor: a primit certificarea LEED – Leadership in Energy and Environmental Design, cea mai folosită metodă de a clasa clădirile sustenabile din lume. Creație în totalitate a echipei EFdeN formate din studenți la Construcții și Arhitectură, casa EFdeN Signature a obținut 105 din 110 puncte posibile, punctaj care o încadrează la nivelul maxim de certificare, Platinum și o situează pe primul loc din Europa la toate categoriile.
Casa EFdeN Signature se află în Orașul Viitorului din campusul Facultății de Inginerie a Instalațiilor a Universității Tehnice de Construcții din București, B-dul Pache Protopopescu.
Proiectată pentru a concur la întrecerea globală a caselor eficiente energetic de la Dubai, în 2018, EFdeN Signature „răspunde la probleme impuse de climatul din Orientul Mijlociu, cum ar fi temperatura extremă, umiditatea și furtunile de nisip, îmbinând un design biofilic cu echipamente eficiente energetic. Inspirat din arhitectura locală, prototipul de casă adaptează 2 concepte importante: Mashrabiya, prin stratul exterior, un shell cu perforații ce creează un spațiu exterior umbrit, lucru foarte important pentru o zona climatică în care oamenii nu petrec timp în exterior din cauza temperaturilor mult prea ridicate și Turnurile de Vânt, care sunt reprezentate prin 2 volume înălțate deasupra bucătăriei și a zonei de dormit, în care se află 2 geamuri motorizate prin care se asigură ventilația naturală”.
Aflată acum la dispoziția specialiștilor în domeniile energiei, construcțiilor, arhitecturii etc., casa EFdeN Signature se recomandă prin:
„Sistem constructiv – Structura casei este din lemn și conține 3 elemente folosind simultan avantajele acestora:
Termosistemul este realizat din vată bazaltică și etanșat cu folii atât la interior cât și la exterior, astfel schimburile de aer între exterior și interior sunt reduse, lucru ce diminuează necesarul de încălzire și răcire.
Sisteme active – Necesarul de climatizare redus de implementarea strategiilor pasive este asigurat de un sistem de tip pompă de căldură aer-aer multisplit, cu două unități interioare. Casa își produce singură energia folosind un ansamblu de 32 panouri fotovoltaice și un sistem de stocare de 13kWh. Anual, s-a constatat un bilanț energetic pozitiv de 1MWh.
Condiții de confort – O componentă foarte importantă în cadrul competiției Solar Decathlon este reprezentată de etapa de monitorizare în care sunt măsurați diverși parametrii: de la nivelul de CO2 și temperatură pâna la consumul și producția de energie electrică. Datorită sistemului de automatizare și a strategiilor active implementate echipa a reușit performanța de a deveni vicecampioni la proba de Condiții de Confort”.
În 2021, echipa EFdeN a obținut de asemenea următoarele performanțe:
– Eurosolar – premiul la categoria Education and vocational training pentru promovarea dezvoltării sustenabile prin educarea publicului și îmbunătățirea eficienței energiei în orașele din România
– Climate Launchpad – cu proiectul EFdeN Terry, un concept pentru folosirea bateriilor second life de mașini electrice, cu care echipa a reușit să ajungă în finala regională
– Cities of tomorrow – premiul la categoria Civil Society
– Bienala de Arhitectură – premiul la categoria Arhitectura verde, sustenabilă
În 2022, echipa EFdeN este calificată pentru a treia oară la competiția Solar Decathlon Europe, care se va desfășura acum în orașul Wuppertal, Germania, prima ediție axată pe regenerarea fondului urban.
În 2023 la București se va desfășura un festival internațional al clădirilor sustenabile.
Echipa EFdeN subliniază că „toate proiectele EFdeN sunt implementate de studenți, astfel aceștia trec printr-un proces interdisciplinar de tip design – build – optimize, ce contribuie la parcursul lor profesional. Munca depusă de echipa EFdeN este validată prin rezultate la competiții, premii și certificări, tinerii ajungând să lucreze la nivelul profesioniștilor. Pe lângă aceste realizări, în tot acest timp au format peste 2000 de studenți, care astăzi sunt profesioniști ce aplică informațiile acumulate. Pe de altă parte, prin cele câteva sute de evenimente, workshop-uri, apariții TV/radio, unde au participat sau ghiduri pe care le-au făcut, au dus mesajul sustenabilității la zeci de mii de oameni din România și nu numai”.
Susținerea parcursului unui student în proiectele EFdeN se poate face prin donație, prin sponsorizare (redirecționarea celor 20% din impozitului pe profit). Mai multe detalii aici.
Șase din zece (60%) români din generațiile Millennials și Z vor un program de lucru flexibil și să lucreze din diferite locuri, inclusiv de acasă, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Central Europe First Steps into the Labour market, desfășurat în 19 țări europene, inclusiv în România. Această tendință se observă și în celelalte țări din Europa Centrală, 50% dintre respondenți preferând un mod de lucru similar. În schimb, doar 5% dintre respondenții români și 10% dintre cei din regiune preferă modul tradițional de lucru la birou și un program fix. În ciuda popularității muncii în regim flexibil, exponenții Millennials și Gen Z din România (44%), similar cu cei din Europa Centrală (51%), ar prefera să lucreze doar o dată sau de două ori pe săptămână de la distanță, în contextul în care aceștia se confruntă cu dificultăți generate de munca la distanță cum precum singurătatea, lipsa interacțiunii umane și întreruperile cauzate de responsabilitățile legate de familie sau de locuință.
„Studiul arată că generațiile Millennials și Z se așteaptă, atât la nivel local, cât și regional, să beneficieze de un mod de lucru flexibil, însă, spre deosebire de alte cercetări, subliniază că preferința lor pentru munca de acasă este limitată. Acest aspect poate fi legat atât de provocările cauzate de lucrul la distanță, cât și de faptul că absolvenții de studii universitare consideră că oportunitățile de dezvoltare a carierei sunt mai importante decât posibilitatea de a lucra de acasă și conștientizează faptul că biroul rămâne un mediu care accelerează integrarea într-o organizație și dezvoltarea profesională în primele etape ale carierei”, a declarat Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Când vine vorba de opțiunile de angajare preferate, mai mult de jumătate dintre respondenții din țara noastră (59%) și-ar dori să aibă un contract cu normă întreagă cu un singur angajator și mai mult de un sfert (29%) ar dori să fie liber profesioniști sau consultanți, lucrând într-un regim flexibil sau pe termen scurt, două opțiuni subliniate și de respondenții din Europa Centrală.
Atât în România, cât și în Europa Centrală, studenții și proaspeții absolvenți de studii universitare manifestă dorința de a lucra în alte țări, 22% dintre persoanele intervievate la nivel local plănuind să se mute în străinătate pentru oportunități de carieră, iar 66% sunt dispuse să se mute în altă țară pentru un loc de muncă, arată studiul. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care marile companii internaționale sunt cel mai atrăgător tip de angajator, 37% dintre respondenți considerându-le prima opțiune pentru un loc de muncă, la fel ca respondenții din regiune. Pandemia de COVID-19 nu a influențat dorința a 66% dintre respondenții români de a se muta în străinătate pentru un loc de muncă, aceștia vizând țări precum Germania (16%), Marea Britanie (15%) și Statele Unite (7%).
Studiul subliniază, de asemenea, că 61% dintre respondenții români sunt încrezători că își vor găsi locul de muncă dorit în mai puțin de șase luni, ușor sub nivelul de încredere înregistrat la nivelul Europei Centrale (peste 70%).
În ceea ce privește diversitatea, o majoritate covârșitoare a respondenților români (93%) ar prefera să lucreze într-o organizație cu o forță de muncă diversă din punctul de vedere al vârstei, sexului, naționalității, etniei etc. În plus, 77% dintre respondenți nu au nicio preferință legată de genul persoanei care le va fi superior ierarhic.
Studiul Deloitte Central Europe First Steps into the Labour Market a fost efectuat în rândul a peste 9.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (Millennials și primii reprezentanți ai Generației Z), toți fiind studenți la universități de top din 19 țări din Europa Centrală, inclusiv România. Raportul abordează factorii importanți în alegerea unui loc de muncă și a unui angajator, percepțiile asupra organizațiilor din întreaga lume și modul în care atitudinile lor s-au schimbat față de cele dinainte de pandemie.
Marile companii își întăresc susținerea pentru adoptarea unor standarde obligatorii și uniforme la nivel global privind raportarea de mediu, dar multe dintre ele mai au pași importanți de făcut în îmbunătățirea propriilor demersuri, potrivit ediției 2021 a studiului EY Global Corporate Reporting Survey.
Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare și 26 de țări. Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susțin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG, iar 74% dintre aceștia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.
De asemenea, raportul analizează modul în care companiile trebuie să se adapteze la marile provocări, precum pandemia de COVID-19 și schimbările tehnologice, pentru a oferi raportări de o calitate mai bună. În același timp, examinează rolul pe care funcțiile financiare îl pot juca în concretizarea acestui deziderat.
Accelerarea ritmului schimbării în raportările companiilor
Concluziile acestui raport au fost formulate după anunțul făcut cu ocazia COP26, privind înființarea noului Consiliu pentru Standarde Internaționale de Durabilitate (ISSB), care va elabora un set de cerințe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.
Potrivit studiului, aproape trei sferturi (74%) dintre directorii financiari consideră că ritmul de trecere la o raportare nefinanciară de calitate superioară se intensifică și mulți dintre aceștia indică pandemia provocată de COVID-19 ca un factor cheie pentru această accelerare. În același timp, 70% dintre respondenți sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuțiilor lor, un procent în creștere față de 63% anul trecut.
Totuși, studiul evidențiază și o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile. 39% dintre respondenți au declarat că există o discrepanță între raportarea ESG și principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante și același procentaj a observat că nu există informații privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenți (33%), lipsa informațiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menționat absența oricăror rapoarte anticipative.
Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obținerea unor direcții clare din partea investitorilor cu privire la ce își doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanță între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor și perspectiva investitorilor, care utilizează informațiile obținute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.
De exemplu, 52% dintre investitorii sondați în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijorați de lipsa de atenție acordată aspectelor importante, iar 51% de nivelul de informații disponibile privind valoarea pe termen lung. În același timp, investitorii par că își doresc mai mult decât corporațiile existența unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiași studiu.
Guillaume Macczak, Partener Asociat, Consultanță, CFO & GBS Services, EY România: „Relațiile cu investitorii din România (prin raportare în cea mai mare parte) sunt încă puternic neautomatizate și nu întotdeauna în conformitate cu standardele Europei de Vest, cu excepția cazului în care sunt susținute de grup pentru companiile inbound. Raportarea pare astfel o listă de verificare a conformității, de cele mai multe ori lipsită de perspectivă, fără a se valorifica oportunitatea de comunicare pe care o generează acest document. Efectuarea unei analize a așteptărilor părților interesate, fie ei acționari, potențiali investitori, clienți, angajați, este o necesitate. Raportarea financiară și ESG ar trebui să vină să sprijine o strategie, o viziune a afacerii în viitor, un set de valori demonstrate de date exacte”.
Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-și facă publice performanțele nefinanciare, ceea ce duce la un decalaj în ceea ce privește comparabilitatea și transparența, care nu ajută investitorii și alte părți cheie interesate să ia decizii pe deplin informate. În plus, chiar și în cazul companiilor care aleg să facă publice datele și performanțele ESG, observăm o tendință de a raporta numai informații pozitive, de foarte multe ori fără o verificare independentă a terților, ridicând întrebări legitime cu privire la corectitudinea informațiilor furnizate”.
Studiul „Global Corporate Reporting” evidențiază, de asemenea, o nevoie urgentă ca departamentele financiare ale companiilor să surmonteze obstacolele majore pentru ameliorarea raportării. Rugați să indice principalele probleme pentru generarea de date și declarații ESG utile și eficace, 31% dintre respondenți au menționat lipsa de sisteme fiabile pentru agregarea și analiza informațiilor ESG.
Există și o nevoie clară de a soluționa problemele legate de resurse umane și abilități. 17% dintre liderii intervievați au declarat că principala problemă cu care se confruntă este faptul că profesioniștii din domeniul financiar par să nu fie dispuși să se adapteze la modificarea nevoilor, în timp ce 16% au indicat un deficit de competențe în legătură cu datele, iar 12% și-au manifestat îngrijorarea în legătură cu lipsa de tehnologii care să rezolve problemele actuale și viitoare.
Pentru a-și satisface nevoile în materie de informații, companiile acordă acum prioritate investițiilor în analiza datelor, planificând cheltuieli în mai multe domenii esențiale, precum analiza de date avansată și predictivă (39%), instrumente bazate pe tehnologia cloud (38%), inteligența artificială (36%), robotică/automatizare (29%) și tehnologia blockchain (25%).
„Deşi avem un sector IT foarte puternic și un mediu de inovare, utilizarea datelor se află încă într-un stadiu foarte incipient în România, iar încrederea se bazează în continuare în cea mai mare parte pe analiza manuală. O strategie de date clară, pe termen lung, în cadrul companiei ar fi benefică raportării corporative (financiare și, în curând, ESG). Liderii financiari trebuie să fructifice oportunitatea creată de pandemie de a contribui la definirea strategiei companiilor, investind inteligent în tehnologii și dezvoltând exemple practice pentru a sprijini afacerea. Acești ultimi doi ani au demonstrat cât de agilă și receptivă a fost echipa lor și ar trebui să valorifice acest lucru pentru a crea încredere în întreaga companie”, mai declară Guillaume Macczak.
_________________
de Marta Branska-Rybicka,
Country Leader IBM România și Moldova (foto)
Sectorul petrolului și gazelor se află astăzi într-un punct de cotitură.
În timp ce liderii mondiali, activiștii și cele mai strălucite minți ale lumii caută alternative cu emisii de carbon zero, soluția pentru a atinge acest obiectiv și pentru a satisface cererile de energie ale zilei de mâine poate fi găsită în digitalizarea industriei.
Pe măsură ce lumea face tranziția către un viitor cu emisii scăzute de carbon, companiile din energie caută să implementeze soluții pentru a satisface mai bine cerințele de energie de astăzi într-un mod mai durabil. Cu toate acestea, odată cu generarea zilnică a unor volume masive de date în industriile de explorare și producție de petrol și gaze, companiile sunt puse în fața unei provocări referitoare la capacitatea lor de a extrage informații semnificative din datele fragmentate care există de regulă într-un sistem de operare proprietar.
Oportunități în Marea Neagră
Sectorul petrolului și gazelor naturale nu este străin de inovație, ba mai mult, acesta ar putea fi numărat printre pionierii care s-au bazat pe tehnologia de extragere a benzinei din gaze naturale prin metoda compresiei în 1904.
România are o istorie bogată în producția de țiței și exploatarea gazelor naturale. De fapt, a fost printre primele țări producătoare și unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume la începutul secolului al XX-lea. În prezent, România este considerată un producător matur, clasat pe locul 59 ca mare furnizor de petrol și gaze din lume și al cincilea producător de petrol din UE. Țara găzduiește companii de servicii consacrate în sectorul petrolier și deține câmpuri petrolifere mari, cu o capacitate de rafinare de 321.920 barili/zi, mai mare decât este necesar pentru piața sa internă. Evoluțiile recente din Marea Neagră oferă un potențial pozitiv de creștere pentru gaz și, posibil, petrol.
Datele sunt noul petrol
Industria petrolului și gazelor naturale produce cantități mari de date care oferă informații despre starea rezervoarelor și îi ajută pe ingineri să elimine presupunerile din fazele de explorare pentru a lua decizii de producție rapide și informate. Datele colectate prin sateliți, vehicule aeriene fără pilot și drone, pentru cartografierea suprafeței, detectarea contaminanților și a scurgerilor nu numai că ajută la rezolvarea problemelor și la eficientizare, ci și atenuează riscurile potențiale pentru mediu.
Tehnologia bazată pe date permite sectorului petrolului și gazelor să facă mult mai mult cu mai puțin. Ajută industria să navigheze în tranziția actuală, dar un sondaj IBM a constatat că mai puțin de jumătate dintre directorii din sectorul petrolului și gazelor naturale se folosesc de date pentru a stimula inovația.
IBM lucrează cu mulți jucători cheie din industria energetică pentru a face față acestor provocări, astfel încât companiile să poată profita pe deplin de puterea inovației digitale. IBM a colaborat cu Schlumberger pentru a construi o platformă de gestionare a datelor care să poată funcționa pe cloud-uri publice sau private, bazată pe standarde deschise, comune, ale industriei pentru datele privind petrolul și gazele. Acest lucru va permite tuturor, de la operatori, la dezvoltatori, la geologi și ingineri să lucreze împreună folosind singură sursă, sigură, și astfel să obțină valoare mult mai rapid din cantitatea masivă de date produsă de industrie.
Accesul rapid la datele obținute este o doleanță comună în sectorul energetic. Datele cheie ale pieței sunt, în general, fragmentate sau separate și, de obicei, necesită aproape 80% din timpul unui cercetător de date pentru a le transforma în informații reale. Colaborarea dintre IBM și AWS urmărește să abordeze în mod precis această nevoie mare prin accelerarea reducerii barierelor de date din industrie.
Strategia potrivită
Fie că este vorba despre datele seismice complexe folosite pentru a decide care este cea mai bună locație pentru forat sau despre 1 terabyte de date, atât cât generează în medie o sondă de petrol în fiecare zi, este clar că datele vor fi un factor major de performanță și esențial pentru abordarea provocărilor de mâine ale industriei.
Big data, învățarea automată și inteligența artificială au devenit parte din vocabularul industriei de explorare.
Acei lideri care, în industria energetică, își valorifică datele și accelerează tehnologiile avansate în fluxurile lor de lucru vor obține înapoi o mare răsplată. Pentru a profita cu succes de aceste oportunități, e nevoie de mai multe inițiative de leadership care să ajute organizațiile să participe. Colaborarea este cheia și, prin parteneriatul cu liderii din industrie, sectorul va putea depăși barierele, va menține suveranitatea asupra datelor și va susține inovația digitală pe termen lung.
Companiile care pot valorifica datele pentru a organiza o strategie eficientă de climă vor transforma cu adevărat o industrie și vor întări moștenirea pentru generațiile viitoare.
Proprietarii privați de păduri au primit în 2021 plăți compensatorii în valoare totală de peste 191,5 milioane de lei acordate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 447/2017.
MMAP precizează că suma „include și plățile restante pentru anul 2019 în valoare de peste 21,4 milioane de lei (pentru 375 proprietari), plățile restante pentru anul 2020, peste 103,7 milioane de lei (pentru 955 de proprietari), dar și plățile aferente anului în curs, în valoare de peste 66,3 milioane de lei (pentru 636 de proprietari privați de păduri).
Banii reprezintă contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează ca urmare a funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice sau planuri de management ale ariilor protejate, conform legislației în vigoare.
De asemenea, din bugetul MMAP, au fost plătite peste 47,7 milioane de lei, sumă care reprezintă costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica și pentru cazurile în care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală (conform art. 16 din Codul Silvic – Legea 46/2008). Pentru această categorie s-au decontat, pentru perioada restantă din 2019 până în trimestrul III 2021, următoarele sume: 59.812,77 lei deconturi aferente anului 2019; 19.840.545,71 lei deconturi aferente anului 2020; 27.893.211,41 lei deconturi aferente anului 2021.
Astfel, suprafața aferenta trim III 2021 pentru care se achită plăți de la bugetul de MMAP, conform art. 16 din Legea 46/2008 – Codul Silvic, este de 188 582 de hectare”.
MMAP subliniază că tot în 2021 „au fost plătite peste 18,9 milioane de lei, reprezentând costurile serviciilor silvice pentru anii 2020 și 2021, pentru proprietățile forestiere cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 ha, conform Legii nr.46/2008 – Codul Silvic art.97, lit. a, suprafața acoperită fiind de 163 900 de hectare”.
Datoriile aferente anilor 2019 și 2020 au fost astfel achitate. Din sumele aferente anului 2021 au fost plătite peste 41,5 milioane de lei (85,13%) pentru solicitările primite în baza art. 16 și art. 97 din Codul silvic și suma de 66,3 milioane de lei (63%) pentru solicitările depuse în baza HG nr. 447/2017.
Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Pentru a proteja cu adevărat mediul și ecosistemele valoroase, statul are obligația să își asume costurile aferente. În România, legea dă dreptul la compensații financiare proprietarilor de pădure pe ale căror terenuri există restricții de mediu în ceea ce privește exploatarea. Numai că, în ultimii ani, alocarea bugetară pentru compensații a fost insuficientă, iar acest drept a rămas doar pe hârtie. Acum un an, am preluat MMAP cu restanțe majore la acest capitol și am stabilit că plata compensațiilor trebuie să devină o prioritate. Mă bucur să anunț astăzi că ne-am îndeplinit obiectivul și toate restanțele din 2019 și 2020 au fost achitate, iar sumele rămase de plătit pentru 2021 se vor achita în primul trimestru din 2022. Ne propunem ca, în perioada următoare, să dezvoltăm un sistem prin care aceste plăți să fie realizate la termen, astfel încât proprietarii de pădure vizați de restricții să beneficieze la timp de dreptul lor”.
eToro, platforma socială de investiții, a anunțat astăzi că a adăugat încă două active la oferta sa de crypto[1].
The Sandbox (SAND) este acum disponibil pe platforma de investiții eToro, precum și Celo (CELO), care a fost adăugat la sfârșitul lunii noiembrie, ceea ce aduce totalul ofertei eToro la 42 de criptoactive[2].
The Sandbox (SAND) este un joc virtual care combină tehnologia blockchain, DeFi și NFT-uri într-un metavers 3D. Lumea sa virtuală permite jucătorilor să își creeze și să își personalizeze jocurile și activele digitale cu ajutorul unor instrumente de proiectare gratuite. Bunurile virtuale create pot fi apoi monetizate ca NFT-uri și vândute pe token-uri SAND pe piața The Sandbox Marketplace. Tokenul SAND este tokenul nativ al The Sandbox. Acesta este folosit ca bază a tuturor tranzacțiilor și interacțiunilor din joc.
Sebastien Borget, COO și co-fondator la The Sandbox, a declarat: „Suntem încântați că eToro listează token-urile SAND pe platforma sa. Acesta este un prim pas excelent care permite clienților săi să descopere mai multe despre NFT-uri și să interacționeze cu una dintre multele posibilități ale metaversului nostru de jocuri deschis”.
Celo (CELO) este o platformă DeFi care facilitează utilizatorilor și investitorilor de criptoactive decontarea tranzacțiilor prin intermediul telefoanelor mobile. Premisa Celo pornește de la faptul că accesul la serviciile financiare este extrem de limitat de tehnologia pe care o avem la dispoziție, dar, având în vedere omniprezența telefoanelor mobile în întreaga lume, punerea la dispoziție a instrumentelor și a tranzacțiilor mobile-first îmbunătățește considerabil acest acces. Investitorii în token pot vota inițiative precum transformarea blockchain-ului CELO într-unul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Natalie Alfers, Exchange & Partner Marketing Lead la Fundația Celo, a declarat: „Echipele care lucrează la Celo sunt nerăbdătoare să colaboreze cu eToro, un pionier în spațiul cripto și una dintre cele mai importante platforme sociale de investiții, pentru a le oferi utilizatorilor săi acces la achiziționarea de CELO și oportunitatea de a participa la evoluția ecosistemului Celo aflat în creștere”.
„Observăm o cerere uriașă pentru token-urile DeFi și metaverse și suntem încântați să putem oferi mai multe dintre aceste active clienților noștri. Adăugarea acestor noi token-uri pe platforma eToro demonstrează amploarea opțiunilor disponibile pentru investitori pe piața criptoactivelor din prezent, cu aproximativ 42 de token-uri disponibile acum pe platforma noastră”, a declarat Doron Rosenblum, vicepreședinte al soluțiilor de afaceri la eToro.
„Vom continua să ne dezvoltăm oferta de criptoactive pentru a le permite utilizatorilor să își diversifice portofoliile cu o gamă largă de criptoactive”.
eToro oferă acces la piețele cripto clienților săi individuali din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele reale subiacente ale The Sandbox (SAND) și Celo (CELO) pe platforma sa de investiții, folosind monede tradiționale.
Deocamdată, aceste două token-uri nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
[1] Deocamdată, The Sandbox (SAND) și Celo (CELO) nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
[2] Toro oferă 27 de criptomonede pentru utilizatorii americani ai platformei.
Au fost incluse noi suprafețe în Studiul național de identificare a pădurilor virgine / cvasivirgine: 2.593 ha din județele Brașov, Harghita și Sibiu, 1.056 ha din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj și Maramureș și 2.513 ha din județele Caraș-Severin și Hunedoara. Ca urmare, în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine – ediția 12, la 15 decembrie 2021, este înscrisă o suprafață totală de 70.069 ha, din care 8.579,8 ha păduri virgine și 61.489,2 ha păduri cvasivirgine.
Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor, subliniază: „Mă bucur să vă anunț că în anul 2021 am reușit să introducem în Catalogul Național o suprafață de peste 26.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Avem datoria să protejăm aceste păduri, printre ultimele zone de pe Terra în care natura supraviețuiește în forma ei pură, neatinsă de om. Iar România are, conform specialiștilor, unele dintre cele mai mari suprafețe de astfel de păduri, cu milioane de ani de evoluție în spate. Iată că, prin eforturi comune, am reușit să punem sub protecție aceste valori naturale deosebite. Și, cu siguranță, nu ne oprim aici. Vom continua munca de identificare a altor suprafețe similare, care vor fi introduse în Catalog”.
MMAP anunță că „transpunerea spațială a amplasamentelor pădurilor cuprinse în Catalog în format .shp în proiecție Stereo 70 este realizată în proporție de circa 98% și este deja disponibilă pe site-ul instituției”.
De actualitate în această perioadă, proiectul românesc de combatere a risipei alimentare intitulat „Stop risipa alimentară” a derulat campania online de conștientizare „Ție ce ți-a mai rămas în frigider?”
Proiectul este finanţat prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi Timişoara, program coordonat la nivel național de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR, finanțat de Lidl România, implementat la nivel local de Fundaţia Comunitară Timişoara; parteneri: Asociația Ecosens/Reciproc, Asociația Casa Plai, Asociația CRIES, Cămara din Totești, Mâncurry, Sodexo.
La activități au participat 71.000 de persoane din Timișoara, București, Cluj-Napoca, Deva, Arad, Hunedoara, Oradea, Lugoj și din orașe din Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Olanda, Austria, Belgia, Danemarca, Republica Cehă, Canada.
Pe Facebook și Instagram, influenceri, bucătari, bloggeri culinari, persoane pasionate de gătit au prezentat rețete creative pregătite din resturi alimentare, rețete filmate, fotografiate, scrise.
În mediul offline, la Timișoara, s-au organizat ateliere, despre risipa alimentară în gospodării și magazine și despre metodologia compostării, la Școala Gimnazială Nr. 12, Liceului Teoretic Bartok Bella, Liceului Tehnologic de Industrie Alimentară, Colegiului Tehnic Emanuil Ungureanu; s-a realizat o culegere cu fișe și exerciții privind risipa alimentară, care poate fi descărcată gratuit de pe site-ul proiectului și folosită de către cadre didactice și facilitatori comunitari, interesați de acest subiect.
Mihaela Vețan, inițiatoarea proiectului „Stop risipa alimentară”: „A fost interesant și provocator să adresăm acest subiect neașteptat pentru toată lumea – că aruncăm mâncare într-o țară în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, pentru că am vrut să ajungem și la comunitatea locală din Timișoara, unde ne derulăm majoritatea proiectelor, dar și la variatele comunități online, cărora le putem vorbi, datorită rețelelor sociale, nesperat de mult și de repede”.
Asociația Intersect, înființată în martie 2021, are „obiectivul de reducere a pierderii și risipei alimentare. Prin activitatea asociației urmărim salvarea hranei considerată fără valoare comercială sau cu valoare comercială redusă, dar care încă are valoare nutritivă, făcând-o accesibilă, în condiții demne, celor care au nevoie de aceasta. Inspirați de inițiative naționale și europene, vom deschide primul magazin de combatere a risipei alimentare din vestul țării, sub forma unei întreprinderi sociale”. Detalii despre proiect și contact aici https://intersect.org.ro/stop-risipa-alimentara/
2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administrație, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar și în sectorul pensiilor, în sănătate, în educație etc. Din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluția fiind includerea majorității acestora în PNRR, ca o condiționalitate esențială a obținerii banilor europeni.
Singura „reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei (gaze și curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.
„Liberalizarea piețelor a fost făcută cu ochii închiși, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internațional dar și local, inclusiv de către Frames, privind posibila creștere a prețurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte și mecanisme de temperare a elanului inflaționist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei și cât de fragil este nivelul de trai”, arată analiza.
Creșterea prețurilor la energie a generat un adevărat șoc în economie, iar impactul inflaționist îl vom simți și mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât și populația, cel mai puternic din al doilea trimestru.
„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităților, în T2 2022, ne așteptăm la un val inflaționist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanțurile de producție și distribuție, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecție (plafonări/compensări etc.) până ce prețurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiții, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureșul scumpirilor din energie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analizei Frames, chiar și în aceste condiții, inflația reală generată de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populației vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimțite în celelalte bunuri și servicii.
„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri și servicii în 2022. Anticipata creștere a cursului euro peste nivelul de 5 lei și posibila scumpire a carburanților vor pune, din păcate, gaz pe focul inflației. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza.
Pandemia inhibă economia
Dincolo de creșterea inflației, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiștilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autoritățile să impună noi restricții, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar și apetitul pentru investiții.
Incertitudinea legată de evoluția pandemiei, dublată de efectele impredictibile ale inflației, vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiții urmând să fie amânate.
Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relațiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.
„Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, plățile se fac tot mai greu. Oamenii își privesc cu tot mai multă reticență furnizorii, partenerii, de teamă că aceștia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Așa s-a ajuns ca livrările de bunuri și servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze”, afirmă analiștii.
Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.
Vestea bună, în toată această situație instabilă, este că mare parte dintre firmele românești au învățat lecția pandemiei, și-au restructurat afacerile și întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, afirmă Adrian Negrescu.
Criza forței de muncă inhibă investițiile
2021 a adus o accentuare a crizei forței de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu și-au găsit angajați.
Lipsa muncitorilor a tăiat din potențialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcțiile, IT, clinici medicale, transporturi și curierat, fenomen care va continua și în 2022.
Potrivit analiștilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaților calificați și de oferirea unor salarii competitive.
„Cum mare parte dintre firmele românești sunt slab capitalizate, creșterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Și așa, odată cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii și-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situație, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găsești angajați buni, cu experiență, pe piața forței de muncă”, arată analiza.
Se întâmplă acest lucru și pentru că prea puțini sunt angajați români dispuși să se specializeze într-o meserie cerută de piață.
„Cursurile de pregătire sunt puține, mai ales cele gratuite, iar firmele reușesc cu greu să găsească potențiali candidați pentru propriile programe de instruire. Iar atunci când găsesc, este greu să îi păstreze, pentru că legislația nu le favorizează și angajații pleacă. Așa au ajuns să apeleze la tot mai mulți angajați străini, un fenomen care se va accentua în 2022”, estimează analiștii.
Anul contrastelor
Inflația, pandemia și criza forței de muncă sunt elementele care vor defini, cu siguranță, anul economic 2022. Va fi anul reformelor, al implementării PNRR?
Potrivit analiștilor de la Frames, perspectivele nu sunt, din păcate, atât de pozitive. La final de 2021, autoritățile nu reușiseră să îndeplinească nici măcar jumătate din țintele asumate în PNRR pentru T4 2021.
Criza politică, modul lent de acțiune al instituțiilor statului implicate în PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovaților pentru întârzierea proiectelor fac ca perspectivele implementării eficiente a PNRR, în 2022, să fie încă sub semnul întrebării.
Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionați estimau că gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.
„Așteptările sunt mari, însă distanța dintre promisiuni și realitate, dintre planurile de pe hârtie și implementarea acestora generează acest sentiment de reticență. Să sperăm că autoritățile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate în PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 mld.euro care reprezintă o gură de oxigen uriașă pentru economie”, arată analiza.
În aceste condiții, dincolo de așteptările optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.
„Dacă te uiți numai la premizele pe baza cărora a fost construit bugetul, realizezi că perspectivele sunt cel puțin volatile. Această culegere de bune intenții, cum poate fi definit planul statului pentru 2022, pleacă de la ideea unei creșteri economice de 4,6%, puțin probabilă în actualul context, a unei inflații în scădere față de 2021, a unui deficit de 5,84% și a unui curs euro de 4,98 lei. La cum arată perspectivele în acest moment, ne așteaptă mai multe rectificări bugetare pentru că, din păcate, motorul economic dă semne de încetinire, iar inflația în creștere combinată cu o posibilă înghețare a economiei ar putea genera stagflație, un scenariu extrem de dăunător”, arată analiza.
Dincolo de accentuarea diferenței dintre prețuri și salarii, anul contrastelor se va simți în evoluția diferită a ramurilor economice. Vom avea industrii pe plus, precum sectorul IT, tot ce înseamnă curierat, afaceri din zona medicală, comerț online și construcții, dar și multe sectoare pe minus, precum cele asociate industriei prelucrătoare și exporturilor.
Vestea bună este că, după doi ani de convulsii, lanțurile de aprovizionare ar putea reveni la normal, iar crize precum cea a semiconductorilor sau a costurilor legate de transporturile internaționale, mai ales din China, vor fi depășite, cel mai probabil în a doua parte a anului.
Anul contrastelor va aduce, din păcate, și la o acutizare a percepției legate de mediul public vs. cel privat, mai ales în contextul lipsei forței de muncă.
„Mediul bugetar a fost ferit în mare parte, în ultimii 2 ani, de efectele economice ale pandemiei. Salariile au fost înghețate la un nivel mai mare decît cel din sectorul privat, iar din 2022 vor reveni pe creștere. În plus, vor fi acordate din nou sporuri, bonuri de vacanță etc. Pentru marea majoritate a celor care lucrează la privat, ideea unei creșteri salariale în 2022 rămâne, din păcate, doar la nivel aspirațional chiar dacă inflația a erodat puternic câștigurile acestora”, afirmă Adrian Negrescu.
Pe ansamblu, perspectivele lui 2022 indică o accentuare a polarizării sociale. Diferențele dintre bogați și săraci vor crește, iar clasa de mijloc va continua să reprezintă doar un subiect de dezbatere.
„Să nu uităm că avem numai 560.000 de români care câștigă peste 1000 de euro/lună și numai 50.000 cu salarii mai mari de 3000 euro. Restrângerea accesului la creditare și scumpirea finanțărilor bancare vor tăia, din păcate, și mai mult din apetitul românilor pentru investiții, fapt care va influența evoluția economică”, mai arată analiza.
Cu o inflație în creștere, cu credite mai scumpe și mai greu de luat, cu o pandemie care continuă cu valul 5, premizele lui 2022 nu sunt deloc pozitive.
Dacă majoritatea managerilor le-au luat în calcul atunci când și-au construit bugetul pentru anul viitor, rămâne ca și statul să își asume realitatea și să își construiască guvernarea pe baze reale, cu măsuri care să stimuleze mediul de afaceri și să evite să-l transforme, din nou, în calul de bătaie.
„Măsurile de temperare a inflației sunt absolut esențiale în următoarele luni, alături de cele privind reducerea evaziunii fiscale și optimizarea cheltuielilor publice. Sperăm că 2022 nu va fi anul creșterilor de taxe, în care provocările crizei să fie rezolvate din pix, prin decizii administrative menite să aducă mai mulți bani la buget. Consecințele ar fi dezastruoase pentru mediul de afaceri”, se mai spune în analiza companiei de consultanță Frames.
Dan Dascălu, partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România și Mihail Boian, partener D&B David și Baias
Adoptată la final de decembrie, Ordonanța Guvernului nr. 130/2021 a marcat introducerea unui număr semnificativ de măsuri legislative importante fiscal-bugetare despre care s-a scris și vorbit destul de mult. Am remarcat însă că – în mod nemeritat, poate – una dintre modificări a trecut total neobservată: prelungirea efectelor juridice a anulării obligațiilor bugetare accesorii până la data de 30 iunie 2022. Încercăm să descifrăm de ce s-a întâmplat acest lucru și, mai ales să anticipăm, ce perspective ar putea aduce această modificare legislativă în anul următor. Astfel, Ordonanța 130/2021 pare să întărească un trend din ultimii doi ani în care Statul Român, în contextul dificultăților financiare generate de pandemia Covid, mai acordă o șansă contribuabililor săi pentru a-și achita debitele fiscale principale restante și a beneficia de anularea obligațiilor fiscale accesorii.
Suntem deja la a treia astfel de șansă și pare ca ne îndreptăm spre o banalizare a acestei instituții, dacă nu se intervine urgent, în opinia noastră, și în privința unor elemente esențiale care să revitalizeze interesul imediat și direct al tuturor contribuabili pentru aplicarea acesteia.
Spunem aceasta întrucât, deși termenul pentru aplicarea amnistiei a fost prelungit până la mijlocul anului 2022, termenul de referință a obligațiilor fiscale principale care intră în sfera de aplicare a amnistiei a rămas la nivelul anului 2020. Mai exact, doar dobânzile și penalitățile fiscale aferente debitelor fiscale principale având scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 pot fi anulate prin cereri depuse până la data de 30 iunie 2022.
În aceste condiții, chiar dacă este binevenită, desigur, ca orice facilitate fiscală în favoarea contribuabililor, ne întrebăm dacă această prelungire a termenului este de natură să mențină amnistia fiscală ca un instrument eficient și util de ajutorare a contribuabililor și, pe de altă parte, de stimulare a acumulării veniturilor de la bugetul de stat prin plata debitelor fiscale din inspecții fiscale și conformare voluntară.
Ce avantaje aduce în mod practic contribuabililor
această prelungire a termenului?
În opinia noastră, în esență, ar fi două aspecte relevante:
Și totuși, indiferent de momentul efectuării corecțiilor și/sau demarării inspecțiilor fiscale, acestea nu pot să vizeze decât obligații fiscale principale de dinainte de 31 martie 2020.
Or, în contextul în care perioadele de dinainte de 2020 au făcut deja, în multe cazuri obiectul controalelor fiscale din partea ANAF, dar și ținând cont de faptul că intrăm în al treilea an de când contribuabilii se lupta cu efectele pandemiei COVID, iar valul al 5-lea este pe cale să traverseze (și) România cu consecințe greu de prezis și estimat la acest moment (dacă ne uităm în aceste momente la impactul din vestul Europei), considerăm că este absolut necesară și redefinirea obiectului amnistiei, iar nu doar a termenului de aplicare a acesteia.
Cum deja învățăm să coexistăm cu pandemia COVID, devenită între timp o nouă realitate care ne marchează existența, apreciem că și măsurile fiscale ar trebui în mod corespunzător adaptate și individualizare acestor noi realități.
Astfel, Noul An 2022 – al treilea și, deci, cel care ar trebui potrivit folclorului autohton, să fie cel norocos – ar trebui să marcheze tranziția amnistiei de la o măsură fiscală (extrem de benefică și uzitată atât de contribuabili, dar și pentru bugetul de stat) care i-a ajutat pe aceștia să plătească debitele fiscale anterioare pandemiei în timpul acesteia, într-una de sprijin a acestora să achite debitele fiscale principale născute în timpul pandemiei, mai ales cele din primul an pandemic, care s-a dovedit a fi cel mai dificil și cu consecințele cele mai grave atât pentru stat, cât și pentru contribuabili.
Dintr-o astfel de perspectivă, apreciem că, în plus față de prelungirea termenului de depunere la 30 iunie 2022, o devansare și a termenului de referință de la 30 martie 2020 la 30 martie 2021 ar fi un excelent început și ar revigora acest instrument care s-a dovedit a fi unul vital atât pentru Statul Român, dar și pentru contribuabilii acestuia în aceste vremuri dificile.
_________________
de Alberto Mingardi
MILANO – În decembrie 2021, autoritatea de reglementare antitrust din Italia, Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato (AGCM), a amendat Amazon cu 1,13 miliarde de euro (1,28 miliarde de dolari) pentru că a abuzat de dominația sa pe piață și a forțat vânzătorii intermediari să folosească serviciul său de logistică intern. Sancțiunea este deosebit de mare, chiar și pentru o companie la fel de mare precum Amazon, care a avut venituri globale de 386 de miliarde de dolari în 2020, dar un venit net de 21,3 miliarde de dolari.
Decizia AGCM trebuie să fie populară, având în vedere un consens larg că ar trebui făcut ceva cu privire la exploatarea de către companiile Big Tech a datelor oamenilor și puterea lor concomitentă de a elimina alte modele de afaceri. De la războaiele browserelor din anii 1990, implicațiile noilor tehnologii pe piață au fost considerate o chestiune antitrust. Sub președintele american Bill Clinton, autoritățile antitrust au vizat Microsoft pentru că încerca să-și valorifice poziția de furnizor dominant de sisteme de operare desktop pentru a asigura dominația browserului său de internet Explorer. De fapt, acum știm că, deși browserul Netscape nu a supraviețuit, dominația Microsoft era pe cale să se termine – tocmai când autoritățile de reglementare și publicul se temeau cel mai mult de asta. Pe atunci, zeloșilor antitrust li s-au opus economiștii și jurnaliștii adepți ai „Școlii de la Chicago”, care au susținut că autoritățile de reglementare antitrust ar trebui să fie ghidate de conceptul de bunăstare a consumatorilor, mai degrabă decât de un calcul de neînțeles al numărului optim de concurenți dintr-o industrie.
Dar considerentele legate de bunăstarea consumatorilor nu apar în recenta hotărâre italiană. Amazon este atât un comerciant cu amănuntul, cât și o platformă, deoarece oferă o piață în care consumatorii pot compara opțiunile și pot cumpăra orice produs preferă și unde întreprinderile mici pot ajunge la mai mulți consumatori decât ar avea vreodată până acum. AGCM a amendat Amazon ca piață, pe motiv că le cere vânzătorilor care doresc să beneficieze de serviciul său Prime să se înscrie și în propriul serviciu de logistică, Fulfillment by Amazon (FBA). Deoarece abonații Prime primesc transport gratuit și livrare rapidă a pachetelor pentru anumite bunuri, mulți comercianți vor plăti Amazon pentru a se asigura că produsele lor se încadrează în această categorie (care include prezentarea în promoții precum Black Friday, Cyber Monday și Prime Day).
Nu este de mirare că Amazon ar lega aceste două servicii împreună. Pentru a-și ține promisiunea față de abonații Prime, trebuie să asigure livrări la timp, iar cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să aibă control direct asupra logisticii. Această abordare nu este unică pentru economia digitală sau Big Tech. Amazon se confruntă cu o problemă de bază a distribuției comerciale. O companie vă poate promite livrare rapidă numai în măsura în care crede că se poate ține de această promisiune. În caz contrar, modelul său de afaceri ar fi la cheremul unor variabile aflate în afara controlului său, cum ar fi fiabilitatea vânzătorilor sau eficiența serviciului poștal.
În mod surprinzător, AGCM a amendat Amazon tocmai pentru că firma înțelege această problemă. Succesul unei piețe depinde de reputația sa, iar Amazon și-a clădit reputația platformei sale pe fiabilitate. Construirea unui record de fiabilitate durează mult și inevitabil pune ștacheta mai sus pentru noii intrați pe piață. Declarând că relația dintre serviciul Amazon Prime și infrastructura sa logistică este un abuz, ofițerii antitrust italieni sugerează că cele două pot fi separate. Pe baza teoriei conform căreia Amazon distruge concurența de la curieri independenți (deși probabil mai puțin de încredere), au ordonat companiei să permită comercianților să intre în Prime fără a le cere să se înscrie în FBA.
O mare parte din hotărârea de 250 de pagini este o privire de ansamblu asupra modului în care funcționează Amazon. Autorii infirmă că retailerul oferă „o soluție unică pentru depozitare, expediere și servicii pentru clienți” într-un „ecosistem închis și complet”. Cu toate acestea, cumpărătorii și vânzătorii deopotrivă par să aprecieze comoditatea sistemului Amazon. La urma urmei, ponderea ofertelor totale de la vânzătorii terți a crescut constant de-a lungul anilor, de la 40% în 2013 la 56% în 2021.
Piețele Amazon au creat noi oportunități pentru vânzătorii de nișă, permițându-le să ajungă la clienți din întreaga lume. În interviurile cu autoritățile de reglementare antitrust italiene, comercianții cu amănuntul intermediari au confirmat că listarea lor Prime le ajută produsele. Hotărârea AGCM constată, de asemenea, că abonații Prime din Italia tind să cheltuiască cel puțin de două ori mai mult pe platformă decât o fac abonații care nu sunt abonați. AGCM observă că, deși alte piețe au investit substanțial pentru a-și aduce serviciile la un nivel comparabil cu cel al Amazon, încă nu își pot atinge amploarea. Piețele se bucură de un avantaj substanțial față de site-urile web proprietare și, fiind cea mai vizitată piață, Amazon se bucură de cel mai mare avantaj dintre toate. Prin urmare, AGCM concluzionează că ar trebui sancționată.
Hotărârea va fi binevenită ca o opțiune posibilă pentru a trata Big Tech și ar putea deschide ușa pentru acțiuni antitrust similare în altă parte. Dar punctul de vedere al consumatorului este luat în seamă numai în măsura în care „se reflectă în preferințele comercianților cu amănuntul”, adică în alegerea vânzătorilor de a beneficia de piețele de consum la care Amazon oferă acces. Unde satisface asta principiul bunăstării consumatorului? Va oferi amenda mai multe opțiuni oamenilor și prețuri mai mici? Aceste întrebări rămân fără răspuns, pentru că nici măcar nu au fost puse. AGCM a făcut un compliment jenant de scump brațului de logistică al Amazon.
În această nouă eră a antitrustului, consumatorul pare a fi un non-factor.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.
Copyright: Project Syndicate, 2021.
Consolidarea fiscală este marea provocare a orizontului de referință 2022 – 2025, arată Ministerul de Finanțe în documentele care fundamentează bugetul pentru anul viitor. Auzim deja de câțiva ani cât de importantă este consolidarea fiscală pentru finanțele publice și pentru stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, măsurile concrete au fost sporadice, situație motivată de incertitudinea celor aproape doi ani de pandemie care au impus pachete de susținere financiară din partea statelor pentru companii și populație. Contextul sanitar a suspendat temporar procesul de consolidare fiscală. Dar ce înseamnă și ce impact are acest proces asupra taxelor?
Scopul consolidării fiscale este reducerea deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB. Pentru a-l atinge, guvernul și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o creștere a veniturilor fiscale, adică a încasărilor din taxe și impozite, de 3% din PIB până la finalul aplicării PNRR. Remarcabil este, însă, că această majorare ar urma să fie obținută preponderent dintr-o mai bună colectare a taxelor și impozitelor existente, respectiv 2,5% din PIB, în vreme ce 0,5% ar trebui să vină dintr-o reașezare a sistemului de taxare actual, prin eliminarea unor facilități, scutiri, distorsiuni. Prin urmare, miza pe termen scurt este eficientizarea ANAF. Fără a puncta exact în PNRR care sunt acele prevederi din Codul fiscal care vor fi modificate, Ministerul de Finanțe a lăsat practic o marjă de manevră foarte mare în care poate acționa până la finalul anului 2022 când s-a angajat să publice o analiză a sistemului fiscal și modificările legislative care vor fi făcute în 2023, cu implementare etapizată. Așadar, avem o veste bună: schimbările imprevizibile care au bulversat ani la rândul mediul de afaceri nu ar mai fi posibile. Cu toate acestea, în contextul formării unei noi coaliții de guvernare la sfârșitul lui 2021 și, în pofida angajamentelor din PNRR, au fost resuscitate în dezbaterea publică teme vechi care fuseseră abandonate la momentul inițial al propunerii lor tocmai pentru că nu garantau nicio eficiență din perspectiva consolidării fiscale, dar aveau potențial să afecteze negativ climatul economic – impozitul progresiv, taxa de cifra de afaceri, declarația de avere depusă de către toți cetățenii etc. Aceste idei au fost receptate cu îngrijorare de către companii. În sondajul HR Barometru, efectuat de PwC România la mijlocul lunii decembrie, 65% dintre respondenți spuneau că impozitul progresiv este propunerea fiscală care le-ar afecta business-ul cel mai mult, iar 35% menționau taxa de solidaritate. Este o axiomă că majorarea taxelor într-o perioadă incertă, de criză reprezintă un mare risc pentru revenirea economiei și chiar dacă aceste inițiative au rămas, din fericire, la stadiul de discuție, simpla lor vehiculare în spațiul public influențează negativ percepția afacerilor. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 50% dintre respondenți spun că perspectivele de business pentru 2022 sunt mai bune decât în 2021, 46% că sunt similare și doar 4% că sunt mai slabe.
Măsuri fiscale în PNRR pentru 2022
Știm că percepția companiilor este decisivă pentru evoluția economiei în anul viitor și dacă guvernul va urma planul de măsuri din PNRR va reuși să asigure predictibilitatea mult dorită de mediul de afaceri și în privința taxării. Așa cum spuneam, conform PNRR, va fi făcută o analiză a sistemului fiscal care va fi publicată în ultimul trimestru din 2022 și care se va concentra pe: eliminarea graduală a stimulentelor fiscale și breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, taxarea companiilor contribuțiile sociale și taxele pe proprietate (taxe locale) trecerea către o „fiscalitate verde” Măsurile vor fi transpuse în legislație gradual până în ianuarie 2024, iar unele dintre ele vor fi implementate efectiv până în 2028. De exemplu, stimulentele fiscale pentru angajații din construcții vor fi retrase gradual începând din 2025 și vor fi complet eliminate până la final de 2028.
Pentru 2022, prin PNRR guvernul își asumă că va intra în vigoare legislația care face obligatorie înrolarea în SPV a tuturor contribuabililor persoane juridice, precum și a celor care desfășoară activități independente și profesii liberale, că va intra în vigoare ordinul ANAF care clasifică plătitorii de taxe în funcție de risc, precum și un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel național, dar și transfrontalier. Tot în anul următor, Antifrauda fiscală și ITM vor avea un plan comun de acțiune vizând firmele cu risc fiscal ridicat, dar și pentru cele cu risc de a utiliza muncă la negru sau gri.
Până atunci, o serie de modificări au fost deja aprobate prin OUG 130/2021, pe care le voi recapitula pe scurt. OUG nr. 130/2021 a adus modificări și completări atât Codului fiscal, cât și altor acte normative, precum Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 120/2021 privind factura electronică RO e-Factura, Codul muncii, Legea nr. 296/2020 și OUG nr. 226/2020, privind unele măsuri fiscale, Codul de procedură fiscală.
Noutăți în Codul fiscal în 2022
Valoarea cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou, care pot fi acordate de angajatori și sunt neimpozabile, cu diverse ocazii speciale se majorează de la 150 de lei la 300 lei. Totodată, tichetele cadou vor putea fi acordate doar propriilor salariați ai angajatorilor, nu și altor persoane fizice, ca până acum, în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate. Mai mult, tichetele cadou se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii doar dacă sunt oferite cu ocaziile speciale și în limitele prevăzute de lege. Ocaziile speciale pentru care sunt oferite tichete-cadou angajaților și pentru copiii minori ai acestora sunt: ziua de 8 martie, ziua de 1 iunie, Paștele, Crăciunul.
Pensionarii nu mai sunt exceptați de la plata CASS pentru veniturile din pensii pentru venitul care depășește suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru fiecare drept de pensie. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei și a CASS datorate, dacă este cazul.
Măsura suspendării plății unor sume de către angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților se prelungește până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.
Se introduce, de la 1 ianuarie 2022, cota redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare și pentru o singură locuință ce îndeplinește condițiile de mai sus.
Alte noutăți legislative cu impact fiscal
Facturile electronice se vor emite obligatoriu prin RO e-Factura în cazul comercializării produselor cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B, începând cu 1 iulie 2022. Pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat pot transmite facturile emise în sistemul național RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura. Lista produselor cu risc fiscal ridicat va fi definitivată prin ordin ANAF în 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 130/2021.
În Codul muncii se completează dispozițiile legale referitoare la aplicabilitatea salariului de bază minim brut pe țară, respectiv se prevede că acesta poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă. După această perioadă salariatul va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară. Vor beneficia de aceste măsuri și salariații încadrați cu salariul de bază minim brut pe țară, care au deja încheiate contracte individuale de muncă cu o durată de peste 24 de luni.
În ce privește amnistia fiscală, se prelungește termenul de depunere a cererilor de anulare a obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor fiscale principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 (inclusiv cele rezultate din inspecții fiscale) de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022.
Raportarea SAF-T demarează în 2022
Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici – începând cu anul 2025. Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare și de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătățirea capacității de colectare a TVA și a celorlalte taxe și impozite. România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA – o treime din TVA nu e colectată conform Comisiei Europene. Având în vedere că prin PNRR decalajul de TVA ar trebui să scadă cu cinci puncte procentuale și că per ansamblu colectarea taxelor trebuie îmbunătățită astfel încât veniturile fiscale să crească cu 2,5% din PIB, implementarea cu succes a SAF-T va fi decisivă pentru consolidarea fiscală și aplicarea reformelor din PNRR.
Abordarea reformelor fiscale din PNRR este centrată pe transparența procesului legislativ și consultare publică, pe eficiența colectării, extinderea bazei de impozitare și marginal pe creșterea taxelor. Dacă măsurile asumate prin PNRR vor fi aplicate întocmai ar fi pentru prima dată de la rescrierea Codului fiscal când schimbarea sistemului de taxare va fi predictibilă și transparentă. Concluzionând, în 2022 ar trebui să aflăm, pe baza unei analize realizate împreună cu instituții internaționale, care sunt cele mai eficiente modificări ale actualului sistem de taxare pentru a asigura o colectare mai bună, dar și o mai mare echitate fiscală pentru contribuabili.
BERLIN – De când Statele Unite au început să-și reconsidere angajamentul în politica mondială, s-au retras – strategic și mental – din multe regiuni și s-au orientat către regiunea Asia-Pacific, în special către China, singurul său rival real pentru conducerea globală în secolul XXI. În acest nou context, la ce ar trebui să aspire Europa? Poate Uniunea Europeană să umple cel puțin parțial golul de securitate care rezultă?
Când vine vorba de a crea o politică comună de securitate și apărare, UE s-a mișcat într-un ritm de melc, chiar dacă retorica sa a continuat să se amplifice. În ciuda faptului că s-a confruntat cu patru ani de euroscepticism al fostului președinte american Donald Trump, ascensiunea din ce în ce mai agresivă a Chinei și revizionismul rus în Europa de Est, există încă un decalaj mare între așteptările europene și realitate. Fiind una dintre cele mai bogate și mai avansate regiuni din lume, cu siguranță Europa și-ar putea permite să-și urmeze propria strategie de apărare și securitate. Cu toate acestea, gândirea europeană nu s-a unit încă în spatele acestei idei. Experiența istorică are încă prea multă greutate, la fel ca și presupunerea profundă că America va interveni întotdeauna în cazul în care va fi provocată să o facă. Principalul motiv pentru care UE rămâne paralizată – chiar incompetentă – în chestiuni de politică de securitate constă în cei doi membri fondatori cei mai mari și mai populați ai săi, Germania și Franța.
Acești doi (relativ) coloși europeni au aproximativ același potențial strategic. Fără ei, practic nimic nu se poate întâmpla în ceea ce privește politica de securitate. Deși este necesar un consens între toate cele 27 de state membre pentru a face orice progres real către un cadru comun de securitate, Franța și Germania sunt singurii membri cu resursele necesare pentru a transforma o nouă viziune într-o nouă realitate.
Dar vechile obiceiuri mor greu. Pe parcursul celor patru decenii ale Războiului Rece, occidentalii s-au bazat pe o garanție de securitate a SUA care a presupus atât o considerabilă prezență militară în inima Europei, cât și o capacitate de contraatac nuclear pentru a răspunde unui eventual atac al Pactului de la Varșovia. Deși un război nuclear ar fi redus o mare parte din Europa la un morman de moloz radioactiv, acest aranjament a asigurat totuși pacea în regiune. Vesticii și-au integrat propriile trupe în NATO, dar au rămas în totalitate dependenți de SUA, chiar și după încheierea Războiului Rece.
O problemă este că UE nu este o federație cu un singur guvern central, ci mai degrabă o confederație de state suverane, fiecare cu un caracter istoric distinct care îi definește politica de securitate. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în relația franco-germană. Ambele țări sunt atât de apropiate una de cealaltă din punct de vedere geografic și istoric, și totuși încă atât de îndepărtate în chestiuni de securitate – atât de mult încât pot fi considerate aproape opuse. Vrăjmășia de secole dintre germani și francezi a făcut loc cooperării și prieteniei abia după ce Germania a rămas în ruine, ocupată de forțele aliate și împărțită la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În deceniile care au urmat, Europa și-a găsit în sfârșit pacea și a făcut progrese către o integrare mai profundă și un sistem juridic comun – toate sub protecția umbrelei de securitate a SUA.
Dar istoria încă se profilează în atitudinile franceze și germane față de politica de securitate. La rândul ei, Franța încă se identifică ca o mare putere europeană, datorită armelor sale nucleare; sediul său permanent (și dreptul de veto) în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite; teritoriile sale de peste mări din Pacific, Oceanul Indian și Caraibe; și prezența sa în Africa de Vest. Germania, în schimb, a renunțat la ambițiile de mare putere după cele două încercări dezastruoase și eșuate de dominare a lumii în secolul al XX-lea. Indiferent de partidele aflate la putere, guvernele germane nu folosesc activele militare și exporturile de arme ca instrumente de politică externă, lăsând SUA să mânuiască aceste instrumente hard-power. Întorsătura pacifistă de după război a Germaniei continuă să-i definească percepția de sine tocmai pentru că a dat rezultate atât de pozitive. Concentrându-se pe economie, pace și (eventual) reunificare ordonată, Germania a devenit o poveste de succes modernă.
Franța îi poate mulțumi lui Charles de Gaulle pentru autoidentificarea continuă ca mare putere europeană. În ciuda înfrângerii din 1940, a decolonizării postbelice și a unei lupte parțiale cu SUA cu privire la NATO, percepția de bază a Franței nu s-a schimbat. Germania, pe de altă parte, își datorează renașterea de după război unei rupturi decisive de propria sa istorie, pentru care și-a acceptat responsabilitatea fără ambiguitate. Garanția de securitate și prezența SUA au fost cruciale pentru această reevaluare. Cu toate acestea, deși Franța și Germania contemporane reflectă căile istorice pe care le-au parcurs, ele se bazează totuși una pe cealaltă. În cele din urmă, interesele lor naționale și interesele UE sunt aliniate, deoarece se vor scufunda sau vor pluti împreună. Nu există alternative viabile, mai ales dacă garanția de securitate a SUA pentru Europa slăbește.
În acest context, dezvoltarea unei politici comune de securitate și apărare va necesita compromisuri enorme între diferitele circumscripții ale familiei europene, ale cărei experiențe istorice și traume radical diferite vor rămâne cele mai mari bariere în calea progresului. Nici un mare aranjament nu va reconcilia în cele din urmă perspectivele franceze și germane. Înțelegerea va reflecta un proces continuu – și poate perpetuu – de negociere. Acesta este singurul mod de a face Europa să funcționeze, mai ales când vine vorba de politica de securitate.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
Cu fiecare filă ruptă din calendarul lui 2021 a început și se întețește jocul de societate de a pretinde că știm ce se va întâmpla în următoarele 12 luni. Cu toate acestea, când vine vorba de 2022 (și dincolo), nu sunt sigur dacă merită măcar să mă prefac. Nu-mi amintesc o dată anterioară când au existat atât de multe semne mari de întrebare care să planeze asupra atâtor de multe probleme-cheie în economie.
Această incertitudine profundă este deosebit de intrigantă mai ales în ceea ce privește piețele financiare. În cazul în care oricare dintre evoluțiile ce sunt urmărite ia o întorsătură negativă, implicațiile pentru piețele financiare -aflate astăzi, la nivel ridicat- ar putea fi îngrozitoare.
Printre problemele cele mai urgente și de actualitate, altele decât COVID-19, se numără inflația. Creșterile de preț din acest an sunt trecătoare sau reprezintă ceva mai de rău augur? Răspunsul meu inutil este: „Nu știu”. Deși am sugerat la această perioadă anul trecut că inflația va deveni o problemă mai mare decât creșterea slabă a PIB-ului, acum, când privesc spre 2022, sunt mult mai puțin sigur.
O mare parte din presiunile inflaționiste de astăzi s-ar putea lega în continuare de viteza redresării în multe economii și, desigur, de întreruperi mari, încă persistente, de aprovizionare. Dar lipsa de aprovizionare în sine poate fi simptomul unor probleme mai mari, cum ar fi supra-stimularea economică, politicile monetare ineficiente sau creșterea slabă a productivității. Implicațiile pentru piețele financiare ar fi destul de diferite, în funcție de care dintre acești factori sunt activi și mai ales, în ce măsură.
Multe alte întrebări mari pentru 2022 sunt legate de asemenea de inflație. Care este scopul politicii monetare în economia actuală? Ar trebui să ne îngrijorăm în continuare cu privire la nivelul datoriilor guvernamentale sau am descoperit (din întâmplare) că nu trebuie să ne îngrijorăm niciodată? Sunt în general deschis la minte, dar am unele suspiciuni puternice în această dezbatere specială.
În ceea ce privește politica fiscală și ideea că datoria guvernamentală devine problematică la un anumit nivel, evenimentele din 2020-2021 au demonstrat că o mare parte din gândirea convențională a fost greșită. Mult mai important este motivul pentru care crește datoria. Datoria contractată pentru a preveni colapsul activității economice este destul de diferită de datoria contractată pur și simplu pentru a finanța agenda unui guvern prea ambițios.
În ceea ce privește politica monetară, era clar chiar înainte de pandemie că lumea de după 2008 a generozității nesfârșite a băncilor centrale și-a depășit utilitatea. De mult timp avem nevoie să revenim la o relație în care ratele dobânzilor ajustate în funcție de inflație se aseamănă cu ratele potențiale de creștere a PIB-ului.
Deși pot fi găsite scuze pentru o scurtă suspendare pentru a gestiona un șoc major precum COVID-19, pare deplasată persistența politicilor monetare super-relaxate. După cum susțin acoliții lui Milton Friedman, aceste politici pot fi chiar responsabile pentru recenta creștere a inflației. Este destul de convenabil ca, după ani de luptă dusă pentru a atinge rate mai mari ale inflației (aproape sau peste țintele lor declarate), băncile centrale au ales acum să considere inflația ca fiind temporară.
De fapt, bancherii centrali nu au nicio idee mai bună decât nici unul dintre noi despre cât anume va dura inflația. Dar chiar dacă inflația se dovedește a fi tranzitorie, justificarea unei politici monetare generoase este din ce în ce mai dubioasă. La urma urmei, prin crearea unor condiții financiare relaxate, băncile centrale contribuie la suspiciunea crescândă că roadele capitalismului modern sunt în primul rând pentru cei puțini, privilegiați, care dețin active.
Peste aceste probleme se profilează în liniște problema centrală a creșterii productivității, care a fost dezamăgitoare în majoritatea economiilor avansate de mulți ani. Schimbările comportamentale și inovațiile determinate de pandemie anunță revenirea mult așteptată a câștigurilor robuste de productivitate? Am un picior în tabăra optimistă, motiv pentru care nu văd că este nevoie de atât de mult stimulent monetar. Dar, având în vedere dezamăgirile persistente din ultimul deceniu, nu pot să pun cu încredere ambele picioare pe tărâmul optimist. Ca întotdeauna, factorii de decizie politică promovează intenția de a face mai mult pentru a crește productivitatea. Se speră că sunt mai serioși acum decât au fost în trecut.
De parcă aceste provocări și necunoscute nu ar fi destul de complicate, există și o listă lungă de probleme macro neconvenționale de luat în considerare. Rămâne de văzut dacă economia chineză din ce în ce mai importantă poate fi mai bine integrată în economia globală. Oricine poate presupune ce întorsături va avea pandemia. Va deveni rapid Omicron noua variantă dominantă sau va fi înlocuită de încă una?
Și cum rămâne cu alte amenințări majore, cum ar fi pandemia tăcută a rezistenței antimicrobiene, sau riscurile asociate cu schimbările climatice? Așa cum stau lucrurile, pare puțin probabil ca alegătorii – în special cohortele mai în vârstă cu venituri limitate sau fixe – să tolereze creșteri repetate ale prețului energiei, chiar dacă acestea sunt o caracteristică necesară a tranziției către alternative mai curate. Așa cum am sugerat recent, factorii de decizie politică vor trebui să se gândească în mod creativ la modul de a face față acestei probleme.
O altă problemă majoră este sărăcia globală, care a început să crească din nou în ultimii doi ani. Eliminarea acestui flagel ar părea a fi o provocare și mai mare decât tranziția energetică.
În cele din urmă, există incertitudinea generalizată cu privire la guvernanța globală. Spre deosebire de perioada 2008-2010, când G20 sa dovedit atât de eficient, nu s-a înregistrat aproape niciun progres semnificativ în ceea ce privește cooperarea economică globală în 2020-21. Să sperăm că 2022 va aduce o îmbunătățire vastă pe acest front.
Jim O’Neill, fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și fost ministru al trezoreriei din Regatul Unit, este membru al Comisiei Pan-Europene pentru Sănătate și Dezvoltare Durabilă.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:
Autorizare
Aprobarea suplimentului (amendamentului) la prospectul UE pentru creștere aferent ofertei publice primare inițiale de vânzare de acțiuni emise de societatea ABN Systems International S.A. București, care se derulează în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de Bursa de Valori București S.A.;
Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Grîul S.A. București.
Chiar dacă actualizarea valorii impozabile nu mai este scadentă anul acesta pentru multe dintre companii, având în vedere că prețurile materialelor de construcții vor crește accelerat în următorii ani, recomandăm reevaluarea clădirilor pentru a evita plata unui impozit mult mai ridicat peste 2 ani.
În urma modificărilor aduse Codului Fiscal la sfârșitul anului 2020, valoarea impozabilă a clădirilor deținute de către persoane juridice se actualizează o dată la 5 ani (față de termenul anterior de 3 ani) pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. Prin urmare, companiile care au folosit un raport de evaluare pentru determinarea valorii impozabile la data evaluării 31.12.2018 beneficiază de valabilitatea acestuia pana la 31.12.2023.
„În condiții normale de piață, această prelungire a termenului de actualizare a valorii impozabile ar fi un beneficiu pentru companii. Având în vedere însă că traversăm o perioadă de creștere accentuată a prețurilor, este foarte posibil ca materialele de construcții și manopera să se scumpească și mai mult. Această scumpire se va reflecta direct în valoarea impozabilă a clădirilor, pentru că aceasta este determinată de către evaluatorii autorizați pe baza unor cataloage de costuri care se actualizează periodic pentru a reflecta nivelul real al costurilor. Ca urmare, recomandăm companiilor să dispună evaluarea clădirilor din patrimoniu la 31 decembrie 2021, deoarece valoarea impozabilă va ține cont de prețurile din 2021, eliminând astfel riscul plății unui impozit mult mai ridicat începând din 2024”, spune Anuța Stan, CEO FairValue.
Spre exemplu, în numai un an de zile, în perioada iunie 2020-iunie 2021, prețul betonului a crescut cu 12,2%, cel al oțelului beton cu 17,5%, cel al cimentului cu 11%, al cuprului cu 33,2%, iar al lemnului cu 38,9%. Datele sunt valabile pentru piața din România.
Avantajele principale ale evaluării pentru impozitare la 31 decembrie 2021 sunt:
„Evaluarea clădirilor pentru determinarea valorii impozabile poate fi considerată un element de cost suplimentar, însă impactul asupra bugetului unei companii este incomparabil mai mic decât cel al unui impozit anual majorat în urma creșterii prețurilor în domeniul construcțiilor”, completează Anuța Stan.
Autori: Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România și Irina Nuțescu, Senior Manager PwC România
În prag de sărbători, mediul de afaceri din România, așa cum s-a obișnuit în fiecare lună decembrie din ultimii ani, trebuie să închidă anul și totodată să pregătească de pe acum implementarea unor noi măsuri fiscale care presupun uneori schimbări de strategii, de planificări si bugete deja aprobate pentru categoriile de contribuabili afectate. O astfel de schimbare vizează și acordarea tichetelor cadou către persoane fizice, subiect intens discutat în ultimii ani, atât public, cât și în cadrul controalelor și inspecțiilor fiscale desfășurate de către inspectorii antifraudă sau inspectorii fiscali.
Prin OUG 130/2021, publicată pe 18 decembrie în Monitorul oficial, apar modificări privind tichetele cadou acordate persoanelor fizice, modificări care vizează zona fiscală (Legea 227/2015 privind Codul fiscal), precum și cadrul de reglementare al acestora (Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare).
De ce sunt necesare aceste modificări? Credem că răspunsul este deja cunoscut de către mediul de afaceri: consecințele operațiunii Pandora și ale inspecțiilor fiscale care au urmat acesteia și care au avut ca rezultat reclasificarea veniturilor aferente tichetelor cadou acordate de unii distribuitori către angajații partenerilor de afaceri drept venituri asimilate salariului pentru care se datorau contribuții sociale obligatorii, pe lângă impozitul pe venit. Așa cum știm din alte situații care au precedat operațiunea Pandora, într-o zonă lacunară sau interpretabilă de-a lungul timpului din legislația fiscală, în care formularele de declarare nu au fost ajustate în timp util pentru ca astfel de obligații fiscale să poată fi îndeplinite de către contribuabili, autoritățile fiscale au venit și au aplicat legea în favoarea bugetului, colectând sume adiționale.
Reglementările din OUG 130 sunt justificate prin nevoia de a modifica legislația conform situațiilor constatate în teren de către organele fiscale de control și prin faptul că neimplementarea acestora ar avea consecințe negative, precum: plata unor drepturi salariale fără a plăti contribuții sociale obligatorii, diminuarea cuantumului pensiei pentru persoanele fizice respective remunerate cu tichete cadou, distorsiuni din punct de vedere al concurenței pe piața muncii, diminuarea veniturilor bugetelor de asigurări sociale.
Astfel, pentru a alinia modificările din zona fiscală, textul OUG aduce modificări Legii 165/2018, astfel încât tichetele cadou să poată fi acordate exclusiv propriilor angajați, fiind interzisă acordarea lor altor categorii de persoane fizice. Totodată, tichetele cadou vor putea fi emise exclusiv în format electronic pentru a obține, probabil, un mai mare control asupra beneficiarilor care primesc aceste tichete cadou. Prin urmare, de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, tichetele cadou nu mai pot fi acordate și altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovare, protocol sau cheltuielile de reclamă și publicitate, așa cum legea prevedea până la introducerea acestor modificări.
Automat, modificările din zona fiscală sunt ușor predictibile: tichetele cadou sunt excluse din categoria veniturilor din alte surse și sunt impozitate strict după regulile de impunere proprii veniturilor din salarii și asimilate salariilor. Pentru a întări această idee, în cazul veniturilor salariale și asimilate salariului, tichetele cadou au fost eliminate din categoria celor scutite de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și au fost incluse în mod expres în baza de calcul a acestora (rămânând exceptate doar situațiile în care sunt acordate cu ocaziile și în condițiile speciale menționate de Codul Fiscal, cum ar fi cele acordate cu ocazia Crăciunului, Paștelui, 8 martie etc. și respectând noua limita de 300 lei/ eveniment, majorată de la 150 lei prin intermediul aceleiași OUG).
Astfel, solicitările de clarificare a tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice care nu au o relație de muncă cu plătitorul acestor venituri au primit o rezolvare din partea autorităților, rezultatul fiind cel de mai sus. Practic, contribuabilii care foloseau tichetele cadou pentru campanii de marketing și promovare trebuie să se orienteze către alte metode de stimulare a potențialilor clienți persoane fizice.
Totuși, OUG 130 nu oferă o soluție pentru trecut care este mult așteptată, mai ales, de către contribuabilii supuși controalelor în trecut. Unii dintre aceștia încă așteaptă comunicarea deciziilor, alții le-au primit și le-au contestat fără a primi vreun răspuns, iar alții au depus declarații rectificative pentru a beneficia de amnistia dobânzilor și penalităților. Acești contribuabili speră la o amnistie, așa cum s-a întâmplat în cazul reîncadrării activităților independente, spre exemplu, sau cum se discută în ultima perioadă în cazul diurnelor acordate transportatorilor (un proiect de lege fiind adoptat recent de Senat și depus la Camera Deputaților spre avizare).
Autor: Andra Ciotic, Senior Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România și Stela Andrei, Partener Asociat, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România
Guvernul a rezolvat problema tichetelor cadou, care trena de mai mulți ani, într-un mod neașteptat: interzice acordarea acestora în orice alt scop decât cel social, altor persoane decât angajaților proprii.
Palatul Victoria a stabilit însă doar ce se va întâmpla de acum înainte și nu a adus lămuriri suplimentare asupra tratamentului fiscal al tichetelor cadou deja acordate de către companii angajaților partenerilor de afaceri. Ultima modificare fiscală privind tichetele cadou a fost cea de la sfârșitul anului trecut, când, tot în luna decembrie, au fost introduse în legislația fiscală prevederi specifice legate de tratamentul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți – tocmai în ideea de a acoperi în special situația tichetelor cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri.
Prin noua Ordonanță, în contextul beneficiilor acordate angajaților proprii, Guvernul a mai decis că valoarea neimpozabilă a tichetelor cadou ce pot fi acordate de Crăciun, Paște, sărbătorile similare ale altor culte religioase, cu ocazia zilei de 8 martie sau 1 iunie să crească de la 150 la 300 de lei pentru fiecare beneficiar. Această creștere a valorii neimpozabile este aplicabilă începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2022.
Ce alte probleme mai „rezolvă” această Ordonanță de urgență? Începând cu veniturile lunii ianuarie 2022, situația este elucidată: tichetele cadou acordate angajaților în scop social, cu orice altă ocazie în afara celor specific menționate în legislația fiscală, se supun atât impozitului pe salarii, cât și contribuțiilor sociale obligatorii. În acest fel, sunt eliminate dubiile cu privire la acele alte situații în care se puteau acorda tichete cadou angajaților, potrivit legii, drept cheltuieli sociale, în afara ocaziilor specific prevăzute de legislația fiscală, dar aplicând tratamentul favorabil de la contribuții sociale.
Ordonanța-trenuleț adoptată la finalul săptămânii trecute stabilește că, odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, mai precis începând cu 18 decembrie 2021, se interzice acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaților proprii, ocazional, pentru cheltuieli sociale. În consecință, legislația fiscală este modificată în același sens și sunt eliminate din categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor cadou, acordate pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate, ”altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul fiscal”.
Însă, actul normativ adoptat nu clarifică în niciun fel tratamentul fiscal aplicabil pentru tichetele cadou acordate deja de companii salariaților partenerilor lor comerciali. Iar Administrația Fiscală are deja lansată, din 2019, o campanie de controale care vizează chiar tichetele cadou acordate salariaților partenerilor de afaceri. Astfel, în cadrul operațiunii denumite Pandora, Antifrauda a considerat că tichetele acordate de companii salariaților partenerilor lor comerciali, în cadrul unor campanii de promovare/marketing a produselor și/sau serviciilor proprii, constituie venituri de natură salarială pentru care plătitorii de venituri ar fi fost ținuți să rețină și să plătească impozit pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii. În plus, companiile în cauză au primit și avize de inspecție fiscală, prin intermediul cărora erau informate că le vor fi controlate impozitul pe venituri din alte surse, impozitul pe venituri din salarii și contribuții sociale obligatorii.
Mulți dintre agenții economici aflați în această situație au contestat obligațiile, doar că direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul ANAF nu pare să fi luat, până acum, nicio decizie asupra contestațiilor formulate de către contribuabili.
Varianta de compromis propusă în cadrul unor reuniuni ce au avut loc între reprezentanții mediului de afaceri și Ministerul Finanțelor a fost aceea a unei amnistii, pentru a rezolva problema pentru trecut.
Tot în contextul întâlnirilor cu Ministerul de Finanțe, înainte de promovarea Ordonanței mai sus menționate, a fost subliniată importanța emiterii unor reglementări specifice, pentru ca tuturor companiilor să le fie clar în ce condiții pot acorda tichetele cadou. De exemplu, dacă se poate avea în vedere o plafonare sau o limitare a numărului de tichete cadou care pot fi acordate de către o societate cu obligații fiscale reduse, excesul urmând să fie impus cu toate taxele salariale. Doar că Guvernul a tăiat dintr-o lovitură nodul gordian, excluzând pur și simplu posibilitatea acordării tichetelor către angajații partenerilor, sancționând contravențional, începând cu 28 decembrie 2021, cu 14 puncte de amendă – respectiv 32.200 lei (raportându-ne la nivelul actual al salariul minim brut pe țară), nerespectarea interdicției de acordare a tichetelor cadou în alte situații decât cele prevăzute de lege. Prin urmare, acele companii care și-au propus totuși pentru acest final de an să mai acorde tichete cadou angajaților partenerilor de afaceri (chiar daca legea o interzice) ar trebui să-și asume expunerea pentru o contravenție destul de substanțială începând cu 28 decembrie. Amenda ar fi aplicabilă și dacă se plătesc toate taxele salariale pentru tichetele cadou acordate.
Acum, că începutul a fost făcut și putem privi mai clar spre viitor, interesul tuturor părților este de a debloca situația și pentru trecut, așa că sunt așteptate de la Guvern sau Parlament măsuri de remediere care să rezolve problemele perioadei anterioare cât mai repede posibil.
În contextul unui mediu economic incert care a dominat în 2021, piața IPO globală a avut un an excepțional, doborând în mod constant recorduri atât în privința volumului, cât și a valorii tranzacțiilor, până în trimestrul al IV-lea (T4). În ultimul trimestru, perspectivele încep să se schimbe odată cu apariția variantei Omicron a virusului COVID-19, a persistenței tensiunilor geopolitice și a creșterii volatilității piețelor. Per total, în 2021 s-au înregistrat 2.388 de tranzacții care au atras capitaluri în valoare de 453,3 miliarde de USD, în creștere cu 64% și, respectiv, 67% față de anul anterior, conform raportului EY Global IPO Trends Report 2021.
2021 a debutat cu lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19, cu o redresare a economiilor globale și cu ample lichidități pe piață, generate de programele guvernamentale de stimulare a economiei, care au adus optimism pe piețele IPO globale. T4 2021 a fost cel mai activ al patrulea trimestru în funcție de numărul de tranzacții după T4 2007, înregistrând o creștere de 16% a volumului tranzacțiilor IPO (621) și de 9% a valorii acestora (112,2 miliarde de USD) față de perioada similară a anului 2020.
Toate piețele globale au crescut atât în funcție de numărul de tranzacții, cât și de valoarea acestora, dar bursele din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) au generat cea mai mare creștere, cu o majorare de 158% a volumului tranzacțiilor (724) și de 214% a capitalurilor atrase (109,4 miliarde de USD). Și pe continentul american activitatea a fost intensă, încheind anul cu 528 de tranzacții IPO, care au atras capitaluri în valoare de 174,6 miliarde de USD, reprezentând creșteri de 87% și, respectiv, 78%. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat o creștere relativ modestă, cu 1.136 de IPO-uri (majorare de 28%) în valoare totală de 169,3 miliarde de USD (creștere de 22%).
„În 2021, piețele de capital au oferit randamente puternice, iar activitatea investițională la Bursa de Valori București s-a menținut într-un mediu economic incert, generat de pandemie și de factorii politici. Pe17 decembrie, capitalizarea totală a pieței pe segmentul principal al Bucharest Sock Exchange a atins 44 de miliarde EUR, în timp ce randamentele brute YTD ale indicelui BET au depășit 27%.
2021 a marcat un an record pentru listarea de acțiuni și obligațiuni. Obligațiunile corporative au predominat în acest an, înregistrându-se 29 de emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 932,5 milioane EUR. BCR și Raiffeisen Bank au lansat cele mai mari emisiuni (de 425,5 milioane EUR, respectiv 326,6 milioane EUR), urmate de Autonom cu 48 milioane EUR, Agricover Holding și Libra Internet Bank cu 40 milioane EUR fiecare.
Anul a adus 23 de listări de acțiuni, dintre care trei IPO-uri pe piața principală, în valoare totală de 185,2 milioane EUR: Transport Trade Services (TTS) pentru 58,5 milioane EUR, One United Properties (ONE) pentru 52,6 milioane EUR și Aquila Part Prod Com ( AQ) pentru 74,1 milioane EUR. Interesul pentru listarea pe segmentul alternativ, AeRO, a fost, de asemenea, ridicat. Au avut loc 20 de lansări care au totalizat 48,6 milioane EUR. Tehnologia, produsele de larg consum și retailul au fost principalele sectoare pentru activitatea IPO”, completează Andrei Eftimie (foto), Partener Asociat, Capital Debt Advisory, Strategie şi Tranzacţii, EY România.
La nivel mondial, sectorul tehnologiilor a înregistrat cele mai multe tranzacții IPO (611) pentru al șaselea trimestru consecutiv și cea mai mare valoare a tranzacțiilor (147,5 miliarde de USD) pentru al șaptelea trimestru consecutiv. Sectorul sănătății s-a clasat pe locul al doilea ca număr și valoare a tranzacțiilor, cu 376 de IPO-uri în valoare de 65,4 miliarde de USD. La mică distanță, industria ocupă următorul loc în top, cu 310 IPO-uri în valoare de 63,1 miliarde de USD.
Piețele IPO din EMEIA au înregistrat cea mai mare creștere anuală
În condițiile unui mediu pozitiv care a asigurat antreprenorilor randamente bune și riscuri mici, bursele din EMEIA au avut performanțe extraordinare, înregistrând cea mai mare rată de creștere dintre cele trei regiuni, cu o majorare de 158% a numărului de IPO-uri (724 de tranzacții) și de 214% a valorii acestora (109,4 miliarde de USD). Persistența valurilor de infecții cu COVID-19 și perturbările lanțurilor de aprovizionare ar putea să aducă unele riscuri odată cu intrarea în primul trimestru al anului 2022.
În Europa s-au înregistrat 485 de IPO-uri (creștere de 154%), care au atras capitaluri în valoare de 81,1 miliarde de USD (creștere de 195%). Și Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) au înregistrat creșteri semnificative, volumul și valoarea tranzacțiilor majorându-se cu 205% și, respectiv, 281% (113 IPO-uri în valoare de 11 miliarde de USD). Pe măsură ce economiile din aceste regiuni își revin, prețul petrolului rămâne favorabil și companiile cu fundamente solide continuă să atragă interesul investitorilor. În India, activitatea IPO în 2021 a crescut cu 156% ca număr de tranzacții și cu 314% ca valoare a tranzacțiilor față de anul precedent (110 IPO-uri în valoare de 16,9 miliarde de USD). Și activitatea din Regatul Unit a rămas puternică, înregistrând o creștere de 223% a volumului tranzacțiilor (97 de IPO-uri) și de 81% a valorii acestora (21,2 miliarde de USD).
Optimismul, lichiditățile și vaccinurile împotriva COVID-19 au adus un an de referință pentru continentul american
Regiunea Americii a înregistrat un an cu rezultate excelente, alimentate de nivelul redus al ratelor dobânzii, de lichiditatea ridicată, de entuziasmul de pe piețele de capital, de atitudinea pozitivă a consumatorilor și de optimismul general produs de lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19 în unele țări. Per total, în această regiune au avut loc 528 de tranzacții IPO, cu o valoare de 174,6 miliarde de USD, în creștere cu 87% și, respectiv, 78%. Sănătatea a rămas principalul sector al regiunii ca număr de tranzacții, înregistrându-se 172 de IPO-uri în valoare de 32,2 miliarde de USD, dar sectorul tehnologiilor a fost principalul performer în materie de valoare a tranzacțiilor, înregistrând 152 de tranzacții în valoare de 72,2 miliarde de USD.
Piața IPO din SUA se menține la un nivel de intensitate ridicat, în contextul în care se preconizează că 2021 va fi cel mai activ an din istoria de 21 de ani a acestui raport, înregistrându-se 416 tranzacții IPO în valoare de 155,7 miliarde de USD, ceea ce reprezintă o creștere de 86% și, respectiv, 81% față de anul anterior. Ofertele publice inițiale prin intermediul societăților vehicul investițional (SPAC) au fost în prim plan pe bursele din SUA în 2021, unde s-au înregistrat mai multe astfel de tranzacții decât IPO-urile tradiționale. SPAC-urile au demonstrat o reziliență remarcabilă și probabil SUA va continua să domine în acest segment.
Regiunea Asia-Pacific înregistrează creșteri modeste în 2021
Activitatea IPO din regiunea Asia-Pacific a păstrat un ritm constant în 2021, numărul de tranzacții (1.136) și valoarea acestora (169,3 miliarde de USD) crescând cu 28% și, respectiv, 22% față de anul precedent. Chiar dacă aceste creșteri sunt impresionante, rămân modeste comparativ cu recordurile înregistrate de activitatea IPO din regiunile America și EMEIA. La nivel de sectoare, tehnologia a avut cel mai mare număr de tranzacții (257) și a atras cele mai multe capitaluri (45,4 miliarde de USD) în întreg anul.
China a înregistrat o scădere a activității după al treilea trimestru, parțial din cauza înăspririi cerințelor de securitate cibernetică din China continentală pentru companiile care urmau să lanseze IPO-uri transfrontaliere și îndeplineau anumite criterii. Această situație, corelată cu dispozițiile autorității de reglementare a bursei și valorilor mobiliare (SEC) din SUA, potrivit cărora emitenții străini din SUA trebuie să respecte normele de inspecție ale SEC și ale Consiliului de supraveghere a contabilității întreprinderilor publice (PCOAB), a afectat atitudinea investitorilor și a avut drept rezultat amânarea sau modificarea planurilor unor megatranzacții IPO ale unor companii chineze. Per total, în China s-a înregistrat o creștere de 11% a volumului de tranzacții IPO (593) și de 3% a valorii acestora (122,8 miliarde de USD).
Japonia a generat cel mai mare număr de IPO-uri lansate într-un singur an din 2006, cu 128 de tranzacții în valoare de 6,8 miliarde de USD în 2021 și creșteri de 38% și, respectiv, 104% față de anul anterior.
Perspectivele pentru T1 2022: pregătiți-vă pentru schimbări, dar valorificați deocamdată cotațiile mari
În ceea ce privește perspectivele pentru noul an, sunt așteptate schimbări de direcție care ar putea accelera sau încetini activitatea IPO, generate de tensiuni geopolitice, riscuri de inflație și noi valuri și variante ale pandemiei. În pofida acestora, cotațiile relativ ridicate și lichiditatea pieței păstrează deocamdată deschisă fereastra de oportunitate de pe piața IPO în 2022. Candidații IPO se pot aștepta la o volatilitate crescută a piețelor și, prin urmare, trebuie să rămână flexibili și să aibă un plan de rezervă în ceea ce privește acoperirea nevoilor de finanțare în cazul în care calendarul IPO este amânat.
Datele prezentate aici și disponibile pe ey.com/ipo/trends provin de la EY și Dealogic. Datele aferente anului 2021 (intervalul ianuarie – decembrie) se bazează pe tranzacțiile IPO finalizate în intervalul 1 ianuarie – 7 decembrie și pe tranzacțiile IPO anticipate până la finalul lunii decembrie 2021. Sunt cuprinse datele până la finalul ședințelor de tranzacționare din ziua de 7 decembrie în Regatul Unit. Sursele tuturor datelor din prezentul document sunt Dealogic, CB Insights, Crunchbase și EY, dacă nu se precizează altfel. Tranzacțiile IPO prin intermediul societăților vehicul investițional (SPAC) au fost excluse din toate datele cuprinse în acest raport, cu excepția cazurilor indicate.
Intervalul 2012 – 2021 cuprinde ani integrali.
Sursa: EY, Dealogic
Activitatea IPO în al patrulea trimestru
| Lună/Trimestru | Număr de IPO-uri | Capital atras (miliarde USD) |
| Octombrie 2019 | 126 | 15,8 |
| Noiembrie 2019 | 115 | 28,3 |
| Decembrie 2019 | 137 | 48,7 |
| T4 2019 | 378 | 92,8 |
| Octombrie 2020 | 196 | 37,5 |
| Noiembrie 2020 | 106 | 22,6 |
| Decembrie 2020 | 233 | 42,8 |
| T4 2020 | 535 | 102,9 |
| Octombrie 2021 | 178 | 38,5 |
| Noiembrie 2021 | 238 | 45,8 |
| Decembrie 2021 | 205 | 27,9 |
| T4 2021 | 621 | 112,2 |
Sursa: EY, Dealogic
Anexă: Tranzacții IPO globale în intervalul ianuarie – decembrie 2021, pe sectoare
| Sectoare | Număr de IPO-uri | Procent din numărul de IPO-uri la nivel global | Capital atras (miliarde USD) | Procent din capitalul atras la nivel global |
| Produse de consum | 168 | 7,0% | 23,7 | 5,2% |
| Produse de consum de bază | 131 | 5,5% | 18,0 | 4,0% |
| Energie | 143 | 6,0% | 27,2 | 6,0% |
| Servicii financiare | 108 | 4,6% | 33,9 | 7,5% |
| Sănătate | 376 | 15,7% | 65,4 | 14,4% |
| Industrie | 310 | 13,0% | 63,1 | 13,9% |
| Materiale | 303 | 12,7% | 22,8 | 5,0% |
| Media și divertisment | 50 | 2,1% | 6,2 | 1,4% |
| Imobiliare | 99 | 4,1% | 14,1 | 3,1% |
| Comerț cu amănuntul | 63 | 2,6% | 15,8 | 3,5% |
| Tehnologie | 611 | 25,6% | 147,5 | 32,5% |
| Telecomunicații | 26 | 1,1% | 15,6 | 3,5% |
| Total global | 2.388 | 100,0% | 453,3 | 100,0% |
Sursa: EY, Dealogic
Este posibil ca suma valorilor să nu fie 100%, din cauza rotunjirilor.
Compania Euler Hermes prezintă un raport pe tema întreruperii lanțului global de aprovizionare pe fondul noilor focare ale pandemiei Covid-19, al politicii și al volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc:
Lupta împotriva întreruperilor lanțului de aprovizionare
Pe fondul noilor focare generate de virusul Covid-19 la nivel global, a politicii și a volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc, întreruperea lanțului global de aprovizionare va rămâne o problemă până în semestrul doi al anului 2022. După o îmbunătățire înregistrată în prima parte a anului 2021, comerțul global de bunuri s-a contractat în trimestrul trei.
Deficitele de producție reprezintă 75% din contracția actuală a volumului comercial global, restul fiind explicat de blocajele logistice. În timp ce piețele emergente rămân în principal afectate de încetinirea economică actuală, economiile avansate și emergente sunt cele care vor avea cel mai mult de suferit. Deși se preconizează o redresare ușoară până la finalul acestui an (+0,8% de la un trimestru la altul față de -1,1% în trimestrul trei) există riscul unei duble scăderi în primele trei luni din 2022, deoarece volatilitatea fluxurilor comerciale va rămâne instabilă în primăvara anului 2022.
Pentru a cuantifica impactul fiecărui factor care afectează comerțul global, analiștii Euler Hermes estimează în funcție de cererea globală atât oferta cât și condițiile logistice folosind un model VAR. Analizând abaterile de la prognoza de bază, șocurile cererii au contribuit pozitiv în cea mai mare parte la creșterea comerțului global din iulie 2020. Pe de altă parte, oferta a avut un impact pozitiv masiv din vara anului 2020, dar de atunci șocurile de aprovizionare au fost destul de volatile, reflectând cel mai probabil șocurile legate de Covid-19. Cea mai recentă scădere neașteptată a comerțului global se datorează în principal factorilor de aprovizionare și logistici. Ambele au avut un efect negativ cumulat de -1,2 puncte procentuale asupra creșterii lunare a comerțului global în septembrie, cu -0,3 puncte procentuale pentru factorul logistic și -0,9 puncte procentuale pentru aprovizionare.
Figura 1: Variația istorică asupra creșterii comerțului global
Privind în perspectivă, factorii care vor determina normalizarea comerțului începând cu semestrul doi al anului viitor sunt: cererea de consum care va ramane la un nivel ridicat datorită economisirii în exces din timpul crizei care nu se va fi epuizat până în 2023, diminuarea penuriei generată de creșterea stocurilor la nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și reducerea congestiilor de transport pe măsură ce capacitatea crește.
Cererea consumatorilor a atins un vârf la niveluri fără precedent și este probabil să rămână peste această tendință, deoarece economiile în exces din timpul crizei nu se vor epuiza până în 2023. Ciclul de înlocuire a bunurilor de folosință îndelungată arată că vârful blocajelor lanțului de aprovizionare ar fi trebuit să treacă. Cu toate acestea, cererea comerțului global va rămâne la un nivel ridicat anul viitor, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Acest lucru se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut mai degrabă cererea decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale rămân relaxate în SUA, zona euro și China. În plus, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină cererea consumatorilor până în 2022 și 2023. În SUA, analiștii previzionează că rata de economisire va atinge nivelul de dinainte de criză (7,3% din venitul disponibil) spre finalul anului 2022, deoarece redresarea piețelor muncii va sprijini puterea de cumpărare în gospodării. În Europa, economiile în exces vor susține consumul privat cu 0,9% din PIB în 2022 și cu 0,5% în 2023, după 1,4% în 2021.
Figura 2: Economiile gospodăriilor din SUA (miliarde USD și % din venitul disponibil)
Orientarea consumatorilor către bunuri durabile, mai degrabă decât către servicii va fi mult mai timidă în viitor, chiar și într-un scenariu descendent al noilor focare de Covid-19. Cu toate acestea, gospodăriile se îndreaptă către modele de consum mai durabile, în special în economiile avansate.
În ceea ce privește stocurile, acestea au atins nivelurile de dinainte de criză, iar capacitatea de producție se află pe o pantă ascendentă datorită creșterilor de capital din SUA. După reducerea stocurilor generate de criza Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față revenirii fără precedent a cererii în economiile avansate. Lipsa de materii prime a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Reaprovizionarea a atins în mod clar vârful în ultimele luni, iar nivelul stocurilor în majoritatea sectoarelor este deja peste medie. În special sectorul electonicelor, IT, telecomunicațiilor și echipamentelor de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Chiar dacă nu a avut succes din cauza dificultăților mari de acces la semiconductori și a costurilor mari de acumulare a bunurilor produse, sectorul auto a reușit să înregistreze stocuri.
Congestiile de transport maritim vor fi mai puțin acute, pe măsură ce comenzile globale pentru nave și containere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. După ce au atins un vârful în luna septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19, pe termen scurt se previzionează o scădere treptată care va avea loc până la finalul anului.
Aprovizionare în Europa ar putea fi amânată după 2022
Europa este mai expusă riscului de întrerupere a lanțului de aprovizionare, în comparație cu SUA când vine vorba de dependența puternică a materiilor prime intermediare din străinătate, din cauza lipsei de investiții în capacități de producție și transport maritim. Fără creșteri ale producției și fără investiții în infrastructura portuară, revenirea la normal a aprovizionării în Europa ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial. Mai exact, sectoarele de echipamente de uz casnic, bunurile electronice de larg consum, automobilele și echipamentele sunt cele mai vulnerabile la deficitul de materii prime. Cu ajutorul tabelelor OECD 2018 Input-Output, au fost calculați indicii Hirschman-Rasmussen Backward Linkages (BL) și Forward Linkages (FL). Analiza Euler Hermes s-a bazat pe un eșantion care include 23 de sectoare, 14 dintre acestea au Backward Linkages (BL) peste 1 în SUA, 16 în Germania, 17 în Franța și 12 în Marea Britanie. Astfel, majoritatea sectoarelor depind în mare măsură de materii prime intermediare. Doar nouă sectoare din SUA, opt în Germania, șase în Franța și șapte în Marea Britanie au Forward Linkages (FL) peste 1. Pe baza acestor matrici analiștii grupează sectoarele în patru segmente: „cheie” pentru sectoarele care au BL și FL peste 1, sectoare „slabe” care au BL și FL sub 1, sectoare orientate înainte care au BL sub 1, dar FL peste 1 și sectoare orientate înapoi care au BL deasupra 1 și FL sub 1.
Deoarece companiile europene sunt mai puțin avansate având investiții sub nivelurile normale se bazează mai degrabă pe rate de utilizare a capacității peste medie pentru a răspunde cererii mai mari. Analiștii Euler Hermes au preconizat un potențial de recuperare a investițiilor în Europa în 2022, având în vedere condițiile de finanțare favorabile și fluxul de numerar ridicat al corporațiilor. Sondajele arată că majoritatea companiilor au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de materii prime.
Figura 3: Indicii Hirschman-Rasmussen BL-FL
Semiconductorii sunt singura intrare cheie pentru toate sectoarele
Țările din Asia-Pacific reprezintă aproximativ 90% din exporturile globale de semiconductori și peste 70% din capacitățile de producție globale (Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan), ceea ce face sectorul global de producție foarte vulnerabil. În ciuda volumelor mai mari decât în anii pre-pandemiei, Asia și SUA reușesc să achiziționeze mai multe produse semiconductoare decât Germania, principala țară industrială din Europa. Astfel, lumea ar trebui să se bazeze mai mult pe creșterea capacității de producție de semiconductori din Taiwan decât pe SUA, Europa sau China.
China este un risc pentru Europa
Scăderea cu 10% a importurilor UE din China ar putea fi un obstacol de peste -6% pentru sectorul metalelor, mai mult de -3% pentru sectorul auto (inclusiv echipamente de transport) și mai mult de -1% la computere și electronice. China este esențială pentru Europa pentru exportul de staniu, cupru, zinc și magneziu. În ansamblu, sectoarele care ar fi afectate cel mai tare sunt cele legate de metale (metale de bază și produse metalice fabricate) și auto (autovehicule, remorci și semiremorci, echipamente de transport). Cu toate acestea, firmele nu pot înlocui China cu alți furnizori pentru aceste materii prime. În plus, impactul ar putea fi mai puternic și prin intermediul bunurilor intermediare importate din China.
Cu toate acestea, mutarea producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei, rămâne mai mult la stadiul de discuție. În ciuda întreruperilor lanțului de aprovizionare, până acum nu s-a observat o tendință clară de mutare a producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei a activităților industriale. Singura excepție este Marea Britanie, care s-a confruntat cu perturbări din cauza Brexit-ului. Cu toate acestea, protecționismul a atins un nivel record în 2021 și va rămâne ridicat sub forma unor bariere comerciale netarifare (de exemplu, subvenții, politici industriale).
În privința României, cu deficitul de cont curent în creștere după prima parte a pandemiei și un deficit bugetar cu mult peste limitele admise în condiții normale, o investiție în segmentul de semiconductori nu pare o realitate palpabilă.
Motivul poate fi legat atât de constrângerile bugetare cât și de dependența sectorului auto (ca și reprezentant principal al sectorului de producție la nivel local) de deciziile luate la nivelul companiilor-mama. Chiar și așa, efortul investițional în construirea de facilități de producție de semiconductori pare o luptă inegală, în care Uniunea Europeană însăși are mult de recuperat față de competitorii din Asia sau față de Statele Unite. Amintim în acest sens cele 50 miliarde USD anunțate de președintele Biden pentru susținerea industriei de semiconductori ca parte a planului de investiții în infrastructură sau cele 5.2 miliarde USD cu care Japonia și-a suplimentat bugetul aferent anului 2021 pentru același scop.
Nu în ultimul rând, producția pe teritoriul european va trebui să evite o cursă a subvențiilor inițiată de țările mari – Franța și Germania, o cursă în care România probabil va avea o participare cel mult modestă – și aceea prin inputul dat de multinaționalele din sectorul auto deja existente pe plan local.
Alte sectoare locale dependente în mod direct de acest input cheie ar fi mai putin vizibile, segmentul electronicelor și al computerelor având facilitățile de producție în general în țările asiatice.
”Dacă în privința metalelor grele și a metalelor prelucrate necesarul a fost asigurat în ultimii ani din țările mai apropiate geografic (fie din U.E, fie din Turcia, Ukraina, Belarus sau din țări din Balcani), în privința semiconductorilor și a metalelor din compoziția lor situația este mult diferită. Cel puțin pe termen scurt, în condițiile unui lanț de aprovizionare pe cale de ameliorare necesarul pare că va fi asigurat tot din China (principala țară din afara UE contribuind la deficitul comercial al României) sau din alte țări asiatice”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Perspectivele comerțului global în perioada 2022-2023
Este de așteptat ca volumul comerțului global să revină treptat la media pe termen lung de dinaintea crizei, cu o creștere de +5,4% în 2022 și de +4,0% în 2023. În timp ce deficitele acute de materii prime împreună cu transportul maritim, costurile și un dolar puternic au împins prețurile în 2021 (creștere în valoare estimată la +18,8% în 2021) se preconizează că această tendință de creștere a prețurilor se va inversa în 2022, sub maximele din 2017-2018.
Specialiștii atrag atenția la creșterea dezechilibrelor globale: SUA vor înregistra deficite comerciale record (în jur de 1,3 miliarde USD în 2022-2023), reflectate de un excedent comercial record în China (760 miliarde USD în medie). Între timp, zona euro va înregistra, de asemenea, un excedent mai mare decât media, de aproximativ 330 de miliarde de dolari. În ceea ce privește câștigurile din export, Asia-Pacific va fi în continuare principalul câștigător în următorii câțiva ani (peste 3 miliarde USD în 2021-2023). Sectoarele energetice, electronice, mașini și echipamente se vor îmbunătăți în 2022, dar principalul câștigător al exporturilor la nivel global în 2023 ar trebui să fie sectorul auto, datorită numărului de lucrări restante și a investițiilor mici din 2021.
Figura 4: Comerțul pe sectoare, modificari anuale (miliarde USD)
Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. În 2020, tranzacții globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz. Pentru mai multe informații, vizitați www.eulerhermes.com
Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.
Aplicația Regista pentru digitalizarea administrației publice anunță că „a generat în 2021 venituri de peste 1 milion de euro, în creștere cu 60% față de anul precedent. Totodată, numărul de clienți instituționali ai Regista a crescut cu 55%, în prezent aplicația fiind utilizată în peste 800 de primării și instituții din toate județele țării. Pentru anul 2022, compania mizează pe menținerea tendinței de creștere a numărului de clienți și intenționează să crească și oferta de module software oferite clienților”.
Soluţia Regista, dezvoltată de echipa Zitec, este caracterizată ca „lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de managementul documentelor și e-Guvernare în administraţia publică locală. Rolul aplicaţiei este de a automatiza şi a eficientiza activităţile din instituţiile locale, guvernamentale şi din companii prin modulele de Registratură electronică, Managementul documentelor, Formulare electronice, Sesizări, Programări, Plăți Online și Monitorul Oficial Local. Regista facilitează atât o comunicare optimă între departamentele unei instituţii, cât şi între funcţionari şi contribuabili, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite.
Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele ţării şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista. Din datele companiei, aplicația are peste 15.000 de utilizatori la nivel național care au înregistrat 7 milioane de documente în 2021.
Potrivit reprezentanților Regista, pe parcursul anului 2021 echipa a lucrat constant la îmbunătățirea modulelor de registratură electronică, managementul documentelor și e-Guvernare, iar o parte dintre rezultatele înregistrate sunt:
Pentru a facilita accesul tuturor utilizatorilor din România, începând din luna ianuarie 2021, portalul e-Guvernare Regista a devenit disponibil în limbile minorităților naționale: maghiară, germană, rusă și sârbă. De asemenea, a fost dezvoltată și o versiune în limba engleză, pentru a ușura accesul cetățenilor străini la informațiile de interes public și la serviciile oferite de primăriile unde sunt înregistrați.
O altă noutate introdusă în anul 2021 o reprezintă lansarea Contului contribuabilului în aplicația Regista. Prin intermediul acestuia, cetățenii își pot crea un cont de acces și completa datele personale o singură dată, pentru ca apoi să poată trimită rapid cereri către primărie, ori de câte ori au nevoie. Totodată, în contul propriu vor putea vizualiza întregul istoric al solicitărilor către instituție, precum formularele electronice, sesizări, programări, dar și istoricul plăților efectuate.
Ca urmare a nevoilor de eficientizare și digitalizare, în a doua jumătate a anului 2021, Regista a lansat modulul de Plăți Online, cu ajutorul căruia instituțiile pot încasa amenzi și taxe locale direct din portalul e-Guvernare. Astfel, Regista a devenit prima aplicație din România care calculează automat valoarea taxelor locale (există peste 100 de tipuri de taxe locale ce nu nu pot fi achitate în prezent online, nici prin Ghiseul.ro). Modulul de Plăți Online permite de asemenea o mai bună transparență față de contribuabili, deoarece aceștia vor putea consulta mult mai ușor actul normativ prin care s-a stabilit formula de calcul pentru taxa de interes pentru ei.
Aplicația Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității”.
Asigurătorii au început constatarea daunelor în cazul zecilor de apartamente afectate în urma incendiului de la Constanța – imediat după ridicarea restricțiilor impuse de autorități. Până în prezent, au fost deschise peste 58 de dosare de daună în baza polițelor de asigurare facultativă pentru locuințe emise de către companiile Membre UNSAR.
„Suntem alături de cei afectați de incendiul produs la Constanța. Locuința este unul dintre cele mai importante bunuri pe care le avem, iar în astfel de momente putem vedea cât de mult contează să ai o asigurare”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.
Din informatiile colectate la nivelul UNSAR, majoritatea persoanelor asigurate din imobil au contractat polițe care acoperă daunele produse clădirii, în timp ce circa 35% au ales varianta ce oferă acoperire atât pentru clădire, cât și pentru conținut (bunuri).
Cei afectați de incendiul produs la Constanța sunt îndemnați să se adreseze companiilor de asigurări sau intermediarilor care au emis polițele, pentru a aviza daunele.
Incendiul este riscul care produce cele mai mari și mai frecvente daune din România. Acesta rămâne, totodată, riscul de care se tem cel mai mult românii. Astfel, 56% dintre respondenții celui mai recent studiu realizat de UNSAR împreună cu IRES clasează incendiul pe primul loc în ierarhia riscurilor care le-ar putea afecta locuințele.
Pentru a fi protejați în cazul unui incendiu, proprietarii locuințelor pot achiziționa o asigurare facultativă, cu condiția să aibă încheiată o asigurare obligatorie, PAD – impusă de lege. Polița PAD acoperă riscurile catastrofale de cutremur, inundație și alunecare de teren, până la limita de 20.000 EUR / 10.000 EUR (în funcție de tipul construcției), însă o asigurare facultativă acoperă, în plus, riscuri precum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței.
Suplimentar, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale. Printre acestea se numără: asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, asigurarea aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (cum ar fi pagubele provocate vecinilor), și nu numai.
„Incendiul cauzează anual daune importante, iar românii trebuie să știe că acest risc poate fi acoperit printr-o poliță facultativă de asigurare a locuințelor”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.
Compania Aquila anunță că „va distribui la nivel național, de la 1 ianuarie 2022, produsele companiei Rauch, unul dintre producătorii principali de sucuri și băuturi de fructe in Europa. Acordul, semnat pe fondul reorganizării strategice a Rauch, acoperă toate canalele de distribuție, inclusiv stațiile de carburant, comerțul modern și, în curând, canalul magazinelor tradiționale”.
Razvan Bagherea, director organizare și resurse umane, Aquila: „Prin acest acord cu RAUCH ne extindem portofoliul de branduri globale cu un nou nume important în domeniul FMCG și valorificăm astfel rețeaua extinsă pe care am construit-o în timp și care ne plasează pe primul loc în topul distribuitorilor. Continuăm astfel strategia de a ne dezvolta și optimiza rețeaua și de a diversifica gama de produse distribuite și ne pregătim pentru extinderea prin intermediul achizițiilor pe care am anunțat-o în momentul listării cu succes la Bursa de Valori București. Din această perspectivă, anul 2022 se anunță a fi unul foarte dinamic pentru noi”.
Daniel Wuestner, director general Rauch Fruchtsaefte GmBH: „Suntem foarte bucuroși că ne putem extinde prezența pe piața din România cu ajutorul unui partener puternic la nivel național cum este Aquila. Produsele noastre sunt recunoscute în întreaga lume pentru calitatea lor și suntem siguri că și în România își vor găsi locul pe care îl merită în preferințele consumatorilor în condiții de concurență intensă. Gama noastră variată de produse acoperă un spectru larg de gusturi, de la băuturi pentru copii până la nectaruri din fructe și băuturi cu aromă de cafea, produse deja cunoscute de consumatorii din Romania”.
Rauch se recomandă ca „o companie austriacă cu peste 2050 angajați, care a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro și care este prezentă în peste 100 de piețe din întreaga lume. Compania deține 16 fabrici și 12 branduri. Dintre acesta menționăm Bravo, Happy Day, Cafemio si Yippy.
Aquila, cea mai mare companie din domeniul distribuției, a înregistrat, la 30 septembrie 2021, un profit net de 43,8 milioane lei, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului 2020. Profitul net anunțat este cel mai mare de la înființarea companiei”.
Aquila, companie înființată în 1994, cu o echipă de aproape 3.000 de angajați, este caracterizată ca „liderul pieței de distribuție din România, operând cu succes și în Republica Moldova. Aquila oferă partenerilor săi soluții integrate, prin vânzarea de produse și servicii complementare. În 2020, compania a avut o cifră de afaceri de peste 370 de milioane de euro. Aquila este o companie cotată la Bursa de Valori București sub simbolul AQ. https://www.aquila.ro”.
Rauch, de la înființare, în 1919, până în prezent, „a rămas o companie austriacă de familie, deja aflată la a patra generație. Echipa noastră este motivată și mereu țintim pentru cea mai înaltă calitate, Acestea reprezintă baza succesului nostru. De aceea Rauch nu este doar o companie cu tradiție de familie, ci si unul dintre producătorii principali de sucuri și băuturi de fructe în Europa”.
Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Meta au derulat prima ediție a proiectului de educație pentru orientare profesională Build-up Your Future, în perioada iulie-decembrie 2021. Au participat 16 elevi din 13 licee din țară și 15 voluntari, români și străini, din 6 orașe din Europa și Statele Unite ale Americii.
Organizatorii ne informează că, „dezvoltat ca parte a programului internațional Junior Achievement Success Skills, proiectul a inclus peste 120 de sesiuni de mentorat unu la unu, pe teme privind orientarea în carieră. Asocierea mentor-elev s-a realizat pe baza aspirației și interesului fiecărui elev pentru viitoarea profesie.
Pe parcursul sesiunilor de mentorat organizate online, consultanții voluntari i-au ajutat pe elevi să descopere informații noi, să își dezvolte aptitudini și abilități necesare orientării în carieră și pregătirii pentru locul de muncă, să identifice sau să își cultive interesele personale și profesionale și să exploreze diferite oportunități de internship și carieră. Sesiunile de mentorat au fost desfășurate în limba română sau engleză, în funcție de opțiunea elevilor implicați.
Proiectul le-a oferit elevilor posibilitatea de a câștiga încredere în forțele proprii și de a reflecta la viitorul lor, ajutându-i să-și contureze personalitatea și un set propriu de valori. Cei 15 mentori din Anglia, Elveția, Statele Unite ale Americii și România au devenit modele de bună practică pentru cei 16 elevi angrenați în proiect și, prin intermediul unui context de învățare modern, le-au împărtășit liceenilor din cunoștințele și experiențele lor educaționale, de viață și de carieră.
Teia Negoiță, Product Marketing Manager, mentor din partea Meta, Londra: „«Build-up Your Future» este o oportunitate minunată de a-i ajuta pe elevi să se pregătească pentru anii de facultate și nu numai. Mentorii au ocazia să își împărtășească abilitățile, cunoștințele și să ofere îndrumări prin intermediul unor activități cu adevărat practice, de-a lungul sesiunilor interactive cu elevii. Este o experiență plină de satisfacții, prin care poți avea o influență majoră în viața adolescenților”.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva spune ferm prin directorul general ing. Teodor Ţigan: „Lemn de foc avem, numai cerere să fie!” Până la sfârşitul anului în curs, Romsilva pune pe piaţă 1,7 milioane de metri cubi de lemn de foc. O cantitate mai mare nu este posibilă decât prin declasificarea lemnului, adică aducerea la categoria lemn de foc, ceea ce Romsilva subliniază că nu face. Preţul mediu de vânzare este de 184 de lei/mc; anul trecut, prețul a fost de 177 de lei/mc. Prețul de vânzare diferă în funcție de cerere și ofertă, influențate de forma de relief în care se află pădurea, de suprafețele de pădure etc.; inclusiv în același ocol silvic prețul poate să fie diferențiat.
În 11 luni trecute din acest an, Romsilva a vândut 1.463.947 metri cubi de lemn de foc. În stoc mai deține 236.000 metri cubi.
Romsilva precizează că „toate prețurile și volumele de lemn pentru foc sunt afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul Romsilva și, în format electronic și centralizat, pe pagina de internet www.rosilva.ro, la secțiunea Disponibil lemn pentru foc, aceste date fiind actualizate periodic”.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard international”
Aproape trei sferturi (72%) dintre companiile participante la sondajul HR Barometru, realizat de PwC România, au implementat munca hibrid, acordând libertate de alegere angajatului și echipei asupra prezenței la birou. Prezența rămâne încă scăzută, de sub 25% din personal, arată 45% dintre respondenți, însă pe termen lung mai mult de jumătate dintre aceștia (56%) estimează creșterea semnificativă a ponderii celor care vor lucra de la birou, între 50 și peste 75% din totalul angajaților.
”Angajații au început să aibă mai multă încredere să revină la birou, fiind încurajați de investițiile în măsuri de siguranță din partea angajatorilor și de implementarea unui sistem de muncă hibrid. Companiile vor să-și păstreze angajații și să atragă noi talente, în contextul în care planurile ambițioase de creștere pot fi limitate de lipsa resurselor umane. Astfel, vedem că majoritatea respondenților și-au majorat bugetele de salarii pentru 2022 pentru a acoperi creșterea inflației din a doua jumătate a anului. Iar un accent important este pus pe acordarea de beneficii, companiile incluzând tot mai multe opțiuni, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților”, a declarat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.
Doar 8% dintre respondenți au implementat în prezent munca exclusiv de la distanță și 11% lucrează în totalitate de la birou, respectând prevederile legale.
Față de 2020, când incertitudinea era mult mai mare, iar angajații au preferat siguranța locului de muncă, fluctuația de personal a fost în ușoară creștere în acest an. Astfel, 30% dintre respondenți spun că a crescut semnificativ, 35% că nu sunt diferențe notabile, 28% că a crescut moderat spre neglijabil și doar 6% că a scăzut.
Peste jumătate dintre companii au revizuit în sus bugetele salariale estimate inițial pentru anul viitor
Deja 28% dintre respondenți au crescut bugetul de salarii estimat pentru 2022 cu trei puncte procentuale, 15% cu până în trei puncte procentuale. În schimb 46% au păstrat procentul estimat de creștere salarială pentru 2022, 8% nu au luat o decizie încă, iar 1% l-au scăzut. Creșterea salarială medie în industriile respondente pentru 2022 este situată la 7%.
Cele mai mari rate de creștere ale bugetului de salarii pentru 2022 sunt în IT&Telecom de 8,6%, produse industriale de 8,5%, retail de 8,3% și cel mai mic în asigurări de 4,6%.
Printre noile beneficii pe care angajatorii le-au introdus / majorat în pachetele angajaților se numără: extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, beneficii pentru munca de acasă, pachete de legate de starea de bine a angajaților (well-being), inclusiv la din punct de vedere psihologic, zile de concediu suplimentare sau reducerea programului de muncă pe perioada verii și voucherele de vacanță.
Prioritățile HR pentru 2022: dezvoltarea competențelor angajaților și a liderilor
În contextul schimbărilor aduse de pandemie, dar și revenirii presiunii de pe piața muncii, primele două priorități enunțate de departamentele de HR pentru 2022 sunt atragerea și dezvoltarea de competențe critice pentru viitor și dezvoltarea liderilor/succesorilor.
Acestea sunt urmate de acoperirea necesarului operațional de forță de muncă, creșterea productivității și sau reducerea costurilor și regândirea strategiei de compensare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat la Societatea Euroins România Asigurare – Reasigurare S.A., în perioada mai-octombrie 2021, o acțiune de control periodic la sediul asigurătorului (on-site). Ca urmare a aspectelor constatate în acțiunea de control și potrivit prevederilor legale, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis impunerea de sancțiuni contravenționale societății, constând în amenzi, precum și măsuri cu scopul remedierii deficiențelor constatate, după cum urmează:
Pe fondul noilor focare generate de virusul Covid-19 la nivel global, a politicii și a volatilității cererii și logisticii în timpul Anului Nou Chinezesc, întreruperea lanțului global de aprovizionare va rămâne o problemă până în semestrul doi al anului 2022. După o îmbunătățire înregistrată în prima parte a anului 2021, comerțul global de bunuri s-a contractat în trimestrul trei.
Deficitele de producție reprezintă 75% din contracția actuală a volumului comercial global, restul fiind explicat de blocajele logistice. În timp ce piețele emergente rămân în principal afectate de încetinirea economică actuală, economiile avansate și emergente sunt cele care vor avea cel mai mult de suferit. Deși se preconizează o redresare ușoară până la finalul acestui an (+0,8% de la un trimestru la altul față de -1,1% în trimestrul trei) există riscul unei duble scăderi în primele trei luni din 2022, deoarece volatilitatea fluxurilor comerciale va rămâne instabilă în primăvara anului 2022.
Pentru a cuantifica impactul fiecărui factor care afectează comerțul global, analiștii Euler Hermes estimează în funcție de cererea globală atât oferta cât și condițiile logistice folosind un model VAR. Analizând abaterile de la prognoza de bază, șocurile cererii au contribuit pozitiv în cea mai mare parte la creșterea comerțului global din iulie 2020. Pe de altă parte, oferta a avut un impact pozitiv masiv din vara anului 2020, dar de atunci șocurile de aprovizionare au fost destul de volatile, reflectând cel mai probabil șocurile legate de Covid-19. Cea mai recentă scădere neașteptată a comerțului global se datorează în principal factorilor de aprovizionare și logistici. Ambele au avut un efect negativ cumulat de -1,2 puncte procentuale asupra creșterii lunare a comerțului global în septembrie, cu -0,3 puncte procentuale pentru factorul logistic și -0,9 puncte procentuale pentru aprovizionare.
Privind în perspectivă, factorii care vor determina normalizarea comerțului începând cu semestrul doi al anului viitor sunt: cererea de consum care va ramane la un nivel ridicat datorită economisirii în exces din timpul crizei care nu se va fi epuizat până în 2023, diminuarea penuriei generată de creșterea stocurilor la nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor și reducerea congestiilor de transport pe măsură ce capacitatea crește.
Cererea consumatorilor a atins un vârf la niveluri fără precedent și este probabil să rămână peste această tendință, deoarece economiile în exces din timpul crizei nu se vor epuiza până în 2023. Ciclul de înlocuire a bunurilor de folosință îndelungată arată că vârful blocajelor lanțului de aprovizionare ar fi trebuit să treacă. Cu toate acestea, cererea comerțului global va rămâne la un nivel ridicat anul viitor, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Acest lucru se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut mai degrabă cererea decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale rămân relaxate în SUA, zona euro și China. În plus, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină cererea consumatorilor până în 2022 și 2023. În SUA, analiștii previzionează că rata de economisire va atinge nivelul de dinainte de criză (7,3% din venitul disponibil) spre finalul anului 2022, deoarece redresarea piețelor muncii va sprijini puterea de cumpărare în gospodării. În Europa, economiile în exces vor susține consumul privat cu 0,9% din PIB în 2022 și cu 0,5% în 2023, după 1,4% în 2021.
Orientarea consumatorilor către bunuri durabile, mai degrabă decât către servicii va fi mult mai timidă în viitor, chiar și într-un scenariu descendent al noilor focare de Covid-19. Cu toate acestea, gospodăriile se îndreaptă către modele de consum mai durabile, în special în economiile avansate.
În ceea ce privește stocurile, acestea au atins nivelurile de dinainte de criză, iar capacitatea de producție se află pe o pantă ascendentă datorită creșterilor de capital din SUA. După reducerea stocurilor generate de criza Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față revenirii fără precedent a cererii în economiile avansate. Lipsa de materii prime a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Reaprovizionarea a atins în mod clar vârful în ultimele luni, iar nivelul stocurilor în majoritatea sectoarelor este deja peste medie. În special sectorul electonicelor, IT, telecomunicațiilor și echipamentelor de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Chiar dacă nu a avut succes din cauza dificultăților mari de acces la semiconductori și a costurilor mari de acumulare a bunurilor produse, sectorul auto a reușit să înregistreze stocuri.
Congestiile de transport maritim vor fi mai puțin acute, pe măsură ce comenzile globale pentru nave și containere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. După ce au atins un vârful în luna septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19, pe termen scurt se previzionează o scădere treptată care va avea loc până la finalul anului.
Aprovizionare în Europa ar putea fi amânată după 2022
Europa este mai expusă riscului de întrerupere a lanțului de aprovizionare, în comparație cu SUA când vine vorba de dependența puternică a materiilor prime intermediare din străinătate, din cauza lipsei de investiții în capacități de producție și transport maritim. Fără creșteri ale producției și fără investiții în infrastructura portuară, revenirea la normal a aprovizionării în Europa ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial. Mai exact, sectoarele de echipamente de uz casnic, bunurile electronice de larg consum, automobilele și echipamentele sunt cele mai vulnerabile la deficitul de materii prime. Cu ajutorul tabelelor OECD 2018 Input-Output, au fost calculați indicii Hirschman–Rasmussen Backward Linkages (BL) și Forward Linkages (FL). [1]Analiza Euler Hermes s-a bazat pe un eșantion care include 23 de sectoare, 14 dintre acestea au Backward Linkages (BL) peste 1 în SUA, 16 în Germania, 17 în Franța și 12 în Marea Britanie. Astfel, majoritatea sectoarelor depind în mare măsură de materii prime intermediare. Doar nouă sectoare din SUA, opt în Germania, șase în Franța și șapte în Marea Britanie au Forward Linkages (FL) peste 1. Pe baza acestor matrici analiștii grupează sectoarele în patru segmente: „cheie” pentru sectoarele care au BL și FL peste 1, sectoare „slabe” care au BL și FL sub 1, sectoare orientate înainte care au BL sub 1, dar FL peste 1 și sectoare orientate înapoi care au BL deasupra 1 și FL sub 1.
Deoarece companiile europene sunt mai puțin avansate având investiții sub nivelurile normale se bazează mai degrabă pe rate de utilizare a capacității peste medie pentru a răspunde cererii mai mari. Analiștii Euler Hermes au preconizat un potențial de recuperare a investițiilor în Europa în 2022, având în vedere condițiile de finanțare favorabile și fluxul de numerar ridicat al corporațiilor. Sondajele arată că majoritatea companiilor au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de materii prime.
Indicii Hirschman–Rasmussen (BL) măsoară intensitatea intrărilor intermediare. Ele indică faptul că un sector necesită materii prime de la alte sectoare pentru a produce. Dacă indicele BL pentru un anumit sector este peste unu, înseamnă că o modificare a cererii pentru acel sector va crește producția în restul economiei. În mod simetric, Forward Linkages (FL) arată o activitate economică care furnizează inputuri intermediare economiei. Un sector cu un indice FL peste unu va beneficia mai mult decât alții dacă există un șoc pozitiv al cererii în toate sectoarele.
Semiconductorii sunt singura intrare cheie pentru toate sectoarele
Țările din Asia-Pacific reprezintă aproximativ 90% din exporturile globale de semiconductori și peste 70% din capacitățile de producție globale (Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan), ceea ce face sectorul global de producție foarte vulnerabil. În ciuda volumelor mai mari decât în anii pre-pandemiei, Asia și SUA reușesc să achiziționeze mai multe produse semiconductoare decât Germania, principala țară industrială din Europa. Astfel, lumea ar trebui să se bazeze mai mult pe creșterea capacității de producție de semiconductori din Taiwan decât pe SUA, Europa sau China.
China este un risc pentru Europa
Scăderea cu 10% a importurilor UE din China ar putea fi un obstacol de peste -6% pentru sectorul metalelor, mai mult de -3% pentru sectorul auto (inclusiv echipamente de transport) și mai mult de -1% la computere și electronice. China este esențială pentru Europa pentru exportul de staniu, cupru, zinc și magneziu. În ansamblu, sectoarele care ar fi afectate cel mai tare sunt cele legate de metale (metale de bază și produse metalice fabricate) și auto (autovehicule, remorci și semiremorci, echipamente de transport). Cu toate acestea, firmele nu pot înlocui China cu alți furnizori pentru aceste materii prime. În plus, impactul ar putea fi mai puternic și prin intermediul bunurilor intermediare importate din China.
Cu toate acestea, mutarea producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei, rămâne mai mult la stadiul de discuție. În ciuda întreruperilor lanțului de aprovizionare, până acum nu s-a observat o tendință clară de mutare a producției înapoi în țara de origine sau în apropierea ei a activităților industriale. Singura excepție este Marea Britanie, care s-a confruntat cu perturbări din cauza Brexit-ului. Cu toate acestea, protecționismul a atins un nivel record în 2021 și va rămâne ridicat sub forma unor bariere comerciale netarifare (de exemplu, subvenții, politici industriale).
În privința României, cu deficitul de cont curent în creștere după prima parte a pandemiei și un deficit bugetar cu mult peste limitele admise în condiții normale, o investiție în segmentul de semiconductori nu pare o realitate palpabilă.
Motivul poate fi legat atât de constrângerile bugetare cât și de dependența sectorului auto (ca și reprezentant principal al sectorului de producție la nivel local) de deciziile luate la nivelul companiilor-mama. Chiar și așa, efortul investițional în construirea de facilități de producție de semiconductori pare o luptă inegală, în care Uniunea Europeană însăși are mult de recuperat față de competitorii din Asia sau față de Statele Unite. Amintim în acest sens cele 50 miliarde USD anunțate de președintele Biden pentru susținerea industriei de semiconductori ca parte a planului de investiții în infrastructură sau cele 5.2 miliarde USD cu care Japonia și-a suplimentat bugetul aferent anului 2021 pentru același scop.
Nu în ultimul rând, producția pe teritoriul european va trebui să evite o cursă a subvențiilor inițiată de țările mari – Franța și Germania, o cursă în care România probabil va avea o participare cel mult modestă – și aceea prin inputul dat de multinaționalele din sectorul auto deja existente pe plan local.
Alte sectoare locale dependente în mod direct de acest input cheie ar fi mai putin vizibile, segmentul electronicelor și al computerelor având facilitățile de producție în general în țările asiatice.
”Dacă în privința metalelor grele și a metalelor prelucrate necesarul a fost asigurat în ultimii ani din țările mai apropiate geografic (fie din U.E, fie din Turcia, Ukraina, Belarus sau din țări din Balcani), în privința semiconductorilor și a metalelor din compoziția lor situația este mult diferită. Cel puțin pe termen scurt, în condițiile unui lanț de aprovizionare pe cale de ameliorare necesarul pare că va fi asigurat tot din China (principala țară din afara UE contribuind la deficitul comercial al României) sau din alte țări asiatice.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Perspectivele comerțului global în perioada 2022-2023
Este de așteptat ca volumul comerțului global să revină treptat la media pe termen lung de dinaintea crizei, cu o creștere de +5,4% în 2022 și de +4,0% în 2023. În timp ce deficitele acute de materii prime împreună cu transportul maritim, costurile și un dolar puternic au împins prețurile în 2021 (creștere în valoare estimată la +18,8% în 2021) se preconizează că această tendință de creștere a prețurilor se va inversa în 2022, sub maximele din 2017-2018.
Specialiștii atrag atenția la creșterea dezechilibrelor globale: SUA vor înregistra deficite comerciale record (în jur de 1,3 miliarde USD în 2022-2023), reflectate de un excedent comercial record în China (760 miliarde USD în medie). Între timp, zona euro va înregistra, de asemenea, un excedent mai mare decât media, de aproximativ 330 de miliarde de dolari. În ceea ce privește câștigurile din export, Asia-Pacific va fi în continuare principalul câștigător în următorii câțiva ani (peste 3 miliarde USD în 2021-2023). Sectoarele energetice, electronice, mașini și echipamente se vor îmbunătăți în 2022, dar principalul câștigător al exporturilor la nivel global în 2023 ar trebui să fie sectorul auto, datorită numărului de lucrări restante și a investițiilor mici din 2021.
„Angajații au început să aibă mai multă încredere să revină la birou, fiind încurajați de investițiile în măsuri de siguranță din partea angajatorilor și de implementarea unui sistem de muncă hibrid. Companiile vor să-și păstreze angajații și să atragă noi talente, în contextul în care planurile ambițioase de creștere pot fi limitate de lipsa resurselor umane. Astfel, vedem că majoritatea respondenților și-au majorat bugetele de salarii pentru 2022 pentru a acoperi creșterea inflației din a doua jumătate a anului. Iar un accent important este pus pe acordarea de beneficii, companiile incluzând tot mai multe opțiuni, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților”, a declarat Oana Munteanu (foto), Director People & Organisation PwC România.
Doar 8% dintre respondenți au implementat în prezent munca exclusiv de la distanță și 11% lucrează în totalitate de la birou, respectând prevederile legale.
Față de 2020, când incertitudinea era mult mai mare, iar angajații au preferat siguranța locului de muncă, fluctuația de personal a fost în ușoară creștere în acest an. Astfel, 30% dintre respondenți spun că a crescut semnificativ, 35% că nu sunt diferențe notabile, 28% că a crescut moderat spre neglijabil și doar 6% că a scăzut.
Peste jumătate dintre companii au revizuit în sus
bugetele salariale estimate inițial pentru anul viitor
Deja 28% dintre respondenți au crescut bugetul de salarii estimat pentru 2022 cu trei puncte procentuale, 15% cu până în trei puncte procentuale. În schimb 46% au păstrat procentul estimat de creștere salarială pentru 2022, 8% nu au luat o decizie încă, iar 1% l-au scăzut. Creșterea salarială medie în industriile respondente pentru 2022 este situată la 7%.
Cele mai mari rate de creștere ale bugetului de salarii pentru 2022 sunt în IT&Telecom de 8,6%, produse industriale de 8,5%, retail de 8,3% și cel mai mic în asigurări de 4,6%.
Printre noile beneficii pe care angajatorii le-au introdus / majorat în pachetele angajaților se numără: extinderea pachetelor medicale, creșterea valorii tichetelor de masă, beneficii pentru munca de acasă, pachete de legate de starea de bine a angajaților (well-being), inclusiv la din punct de vedere psihologic, zile de concediu suplimentare sau reducerea programului de muncă pe perioada verii și voucherele de vacanță.
Prioritățile HR pentru 2022: dezvoltarea
competențelor angajaților și a liderilor
În contextul schimbărilor aduse de pandemie, dar și revenirii presiunii de pe piața muncii, primele două priorități enunțate de departamentele de HR pentru 2022 sunt atragerea și dezvoltarea de competențe critice pentru viitor și dezvoltarea liderilor/succesorilor.
Acestea sunt urmate de acoperirea necesarului operațional de forță de muncă, creșterea productivității și sau reducerea costurilor și regândirea strategiei de compensare.
Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 12-21 decembrie 2021 pe baza informaţiilor furnizate de 71 de companii, din sectoarele: IT & Telecom, retail, FMCG, farmaceutic, servicii financiare, industrie și asigurări. 17% dintre companiile respondente au peste 3.000 angajați, 20% între 1.001 – 3.000 angajați, 13% între 501 – 1.000 angajați, 32% între 101 – 500 angajați și 18% sub 100 angajați.
Situații din Turcia și devalorizarea lirei turcești, piața criptomonedelor, companiile de tehnologie, Tesla, indicii americani și germani, dar și bursa de la Beijing merită o atenție deosebită în următoarele săptămâni, explică Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB, brokerul de burse internaționale listat pe Bursa de la Varșovia.
Anul 2021 se apropie cu pași repezi de linia de final. Pe lângă planuri de vacanță și cumpărături de ultim moment, traderii și investitorii mai găsesc timp pentru a așeza optim portofoliile, în linie cu strategiile asumate, sau de a se poziționa în pregătirea anului viitor.
Mai multe zone ale piețelor financiare ar putea fi deosebit pe interesante, dar și potențial riscante, în aceste zile de apropiere a vacanței sau în primele săptămâni ale anului viitor.
Deseori atenția a fost atrasă de Turcia, prin amploarea variațiilor monedei și bursei. Lira turcească a avut o depreciere dramatică anul acesta, pierzând 67.6% în fața dolarului american și 55% în raport cu Euro, până pe 22 decembrie dimineața (ora 10.30).
Cu toate acestea, până nu demult valorile au fost și mai aspre: Euro înregistra un avans de 126% în raport cu lira turcească și dolarul de 146% în punctul său cel mai slab de luni.
Astfel, deși în general direcția a fost una de scădere, lira turcească (TRY) a înregistrat episoade de apreciere acută, cel mai puternic dintre acestea fiind chiar luni, 20 decembrie.
Piața a reacționat cu cel mai mare optimism de după 1983 la planul de susținere de urgență anunțat de președintele Erdogan, care include acoperirea pierderilor deponenților în monedă locală în situația deprecierii care depășește dobânda promisă de bănci.
Banca centrală a înregistrat, de asemenea, 4 intervenții în piață doar luna aceasta, pentru a limita deprecierea.
S-ar părea că nici viitorul foarte apropiat nu va fi lipsit de evenimente, având în vedere atât panta descendentă indusă de inflația ridicată și tendința capitalului de a se retrage în fața unor dobânzi tot mai scăzute, dar și potențialul unor măsuri surpriză, care să întrerupă tendința predominant descendentă a lirei.
Pe termen scurt, o reluare presiunii descendente pe TRY (ascendente pe USDTRY și EURTRY) pare posibilă.
Bursa de la Istanbul a avut și ea momente deosebit de volatile, cu o scădere de 22% în doar câteva ședințe, de la vârful de pe 17 decembrie până pe 22 decembrie (ora 11) și introducerea regulii „uptick” care impune condiția unei creșteri înainte de a efectua o vânzare în lipsă.
E un procedeu de piață utilizat în perioade de scăderi accentuate și în bursele americane. Aici, pe termen scurt, piața pare a oferi semne de stabilizare sau chiar revenire, un fenomen cel puțin parțial în oglindă cu parcursul monedei. De la începutul anului, indicele este cu aproximativ 25% mai sus.
În domeniul criptomonedelor, perioada decembrie/ianuarie a venit în 2 din ultimii 4 ani cu o atitudine ultraoptimistă, salturi speculative urmate de corecții adânci.
Până acum, anul aceste seamănă mai degrabă cu 2018-2019, ani cu tendințe laterale. Atitudinea a fost una reținută, venind după secvențe de scăderi destul de pronunțate.
Mai multe avertismente ale băncilor centrale răsună mai puternic în urechile unor investitori instituționali care au observat decizia Chinei de a interzice operațiunile ICO (listări de noi monede) și activitatea burselor din domeniu, și se preocupă de pași restrictivi care ar putea fi luați și în SUA sau Europa.
Efectul în preț al acțiunii Chinei a fost totuși temporar, cu un vârf depășit ulterior, însă nu într-o manieră durabilă sau convingătoare. Cele mai recente semnale sugerează totuși o anumită recuperare pe termen scurt, deși, din nou, riscurile asociate sentimentului de piață în general, și cele de reglementare în mod specific par a limita apetitul.
Esențială va fi poziționarea investitorilor de retail, o parte din aceștia fiind totuși mai rezervați după pierderi dure înregistrate în titlurile „meme stocks” sau pe unele criptomonede fără susținere serioasă din partea fondatorilor.
În domeniul bursier, indicii sunt încă în zona maximelor istorice, sau la distanțe relativ mici, mai ales în SUA. S&P500 a coborât de curând spre regiunea sensibilă 4.500-4.530 de puncte, reușind să revină în parametrii trendului ascendent.
Totuși, titluri din tehnologie au suferit scăderi și temerile vis-a-vis de economie asociate noii variante a virusului ar putea readuce runde de lichidări poziționale.
Tesla, un reper al noii industrii auto, dar și unul dintre cele mai populare simboluri de tranzacționare pentru retail, a coborât sub 900 de dolari/acțiune, înaintea unor recuperări (peste 950 de dolari preț în predeschiderea sesiunii de 22).
Chiar Elon Musk a vândut acțiuni de cel puțin 14 mld. de dolari, după un sondaj pe Twitter care a fost descris de Burry, un administrator de fond reflectat în filmul The Big Short drept un motiv aparent, o simplă scuză pentru diminuarea poziției la prețuri avantajoase. Potrivit unor declarații recente, Musk ar fi încheiat vânzările, ceea ce favorizează o recuperare – pe termen scurt – pentru acțiunile companiei.
Bursa germană se află în evoluție în interval, înregistrând în general un tonus mai scăzut față de cea din SUA, pentru DAX zona sensibilă fiind la 14.800-15.000 de puncte.
Traderii ar putea interpreta o eventuală străpungere a acesteia drept un semn de vulnerabilitate, însă deocamdată sunt încurajați de politica de susținere a Băncii Centrale Europene.
Preocuparea pentru noi măsuri de închidere a economiilor în fața variantei Omicron sunt temporar ținute sub control, dar par a fi riscul cel mai important la adresa menținerii intervalului de tranzacționare curent.
Piața bursieră din China este pe plus 7.1% anul acesta, aprecierile fiind limitate inclusiv de necazurile financiare ale dezvoltatorilor imobiliari chinezi.
Potrivit scenariului nostru din vară, autoritățile urmau să permită dispariția Evergrande, dar într-o manieră gradată și controlând efectele prin diferite pachete de măsuri.
În slow-motion, este ceea ce se întâmplă în prezent. Deși diluate în timp, efectele se vor simți în cele din urmă, în ritmul de creștere al economiei dar și în diferite bilanțuri ale unor instituții financiare din afara granițelor Chinei.
Cu un an atât de plin de evenimente și încercări, investitorii vor savura fiecare clipă de liniște și răgaz, antrenându-și spiritul și corpul pentru un an nou care nu duce lipsă de provocări, în plan economic, financiar și geopolitic.
Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, continuă să se implice activ în comunitate și oferă organizației nonguvernamentale SOS Satele Copiilor România peste 200 de electrocasnice necesare pentru ca tinerii și copiii care cresc în casele familiale SOS din București, Bacău și Sibiu să beneficieze de condiții cât mai bune. Campania Masă mare pentru cei mici include, pe lângă electrocasnice, și o masă caldă din partea Arctic, cu ocazia Crăciunului.
Cele peste 200 de electrocasnice acoperă nevoile SOS Satele Copiilor la nivel național – de la plite, cuptoare și frigidere la mașini de spălat rufe, uscătoare de rufe, aspiratoare și roboți de bucătărie – urmând să doteze 24 de căsuțe familiale și trei comunități de tineri. Valoarea de piață a produselor se ridică la aproape 180.000 de lei. De aceste produse vor beneficia peste 150 de copii și tineri. Organizația SOS Satele Copiilor oferă îngrijire și educație pe termen lung copiilor care au pierdut sprijinul familiei biologice și îi ajută pe cei aflați la risc de separare să rămână în familia biologică, în comunitățile vulnerabile.
„Cei de la SOS Satele Copiilor le oferă copiilor și tinerilor cel mai de preț cadou – o familie, încredere în ei și speranță pentru viitor. Am toată admirația pentru efortul lor, de aceea am vrut să le dăm o mână de ajutor și să le facem viața mai ușoară cu electrocasnicele oferite de Arctic. Ne face plăcere să le aducem bucuria meselor calde și a amintirilor frumoase atât de Crăciun, cât și în fiecare zi din anii care vor urma. Suntem implicați activ în comunitate și nimic nu mă bucură mai mult decât să știu că electrocasnicele Arctic au ajuns acolo unde este mai mare nevoie de ele”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic.
Cei care doresc să susțină proiectele realizate de SOS Satele Copiilor pot face o donație lunară de 4 euro, printr-un SMS cu textul MAMA la 8864. Campania Masă mare pentru cei mici vine în continuarea amplei campanii derulate de companie la nivel național începând cu luna martie 2020, Arctic pentru sănătate, în cadrul căreia a oferit electrocasnice în valoare de peste 1,5 milioane de lei cu scopul de a susține efortul echipelor medicale în lupta împotriva crizei generate de COVID-19. Cea mai recentă acțiune de acest tip a avut drept beneficiar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. În luna noiembrie, Arctic a asigurat fondurile necesare pentru ca Spitalul Orășenesc Găești să poată procura oxigen. Compania a mobilizat și inspirat și alte afaceri din zonă să răspundă apelului la ajutor venit din partea conducerii spitalului.
SeedBlink, platforma de investiții în startup-uri tech europene cu cea mai rapidă creștere, a lansat funcționalități noi pentru a îmbunătăți experiența investitorilor și care să le permit acestora să construiască și monitorizeze un portofoliu de investiții diversificat.
SeedBlink este o platformă de investiții lansată la începutul anului 2020, dar în scurt timp a ajuns să aibă cea mai rapidă creștere, oferind investitorilor individuali acces la startup-uri tehnologice europene emergente, alături de investitori instituționali de renume, în aceleași condiții.
„Platforma își propune să aducă instrumentele profesionale, expertiza și infrastructura pentru a executa strategii venture capital pentru investitorii de zi cu zi și acreditați. Actualizarea MyPortfolio le permite investitorilor o vizualizare și înțelegere mai bună asupra portofoliilor lor și oferă cadrul pentru a-și îmbunătăți strategia de diversificare”, a declarat Adriana Iordan, Chief Product and Marketing la SeedBlink.
MyPortfolio
În timp ce versiunea beta a fost lansată în 2020, noua versiune a MyPortfolio oferă o structurare îmbunătățită a informațiilor, care permite vizualizarea transparentă a portofoliilor investitorilor (costuri, valoare, tendințe profit/pierdere, documente ale startup-urilor și rapoartele lor trimestriale), urmărirea investițiilor (suport pentru runde noi și follow-ons).
„Ceea ce îmi place la instrumentul MyPortfolio este că pot realiza rapid și vizual în ce și cât de mult am investit, dar și ce actualizări au companiile în care am investit. Astfel, pot verifica cu ușurință cum funcționează portofoliul meu”, spune Dragoș. Nicolaescu, unul dintre investitorii SeedBlink.
Definirea tezei – strategie de investiții personalizată
Profilul de investitor include informații suplimentare prin care investitorii își pot defini preferințele, comunicarea și implicarea pe care și-o doresc în cadrul comunității, dar și cu ceilalți acționari ai startup-urilor în care au investit. Include, de asemenea, criteriile de evaluare a riscurilor și îndrumări în conformitate cu regulamentul UE privind finanțarea participativă pentru protecția lor.
Mai mult control pentru construirea portofoliului
Actualizări notabile pot fi văzute în informațiile despre oportunitățile de investiție (standardizare și structură îmbunătățită, perspective contextuale asupra detaliilor rundei, cum ar fi evaluarea înaintea ridicării investiției, prețul pe acțiune, detalii despre lead-investitor, profilurile echipei de fondatori). A fost implementat un nou instrument de automatizare pentru optimizarea comunicării operaționale. Această funcționalitate a fost construită în parteneriat cu Plant an App, un startup din portofoliul SeedBlink.
Activarea lichidității – pilot pentru o piață secundară
Chiar dacă suntem abia la început, în mai puțin de doi ani de la lansare, ne-am ajutat investitorii șă-și exercite deja mai multe drepturi de preempțiune (follow-ons) în companii care au trecut deja la nivelul următor,
În prezent, SeedBlink derulează primul pilot pentru a aduce lichiditate pentru acționarii SPV ai unei companii care își încheie Seria A – o primă piață secundară.
Organizația Junior Achievement (JA) România – de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a abilităților pentru viață – și compania de servicii financiare Metropolitan Life dezvoltăinițiativele educaționale „Sănătate. Viață activă” și „Viitorul e la școală”, adresate elevilor de gimnaziu și de liceu, al căror obiectiv este „încurajarea comportamentelor responsabile și reducerea riscurilor de sănătate și a celor financiare”.
Organizatorii anunță că „peste 25.600 de elevi și 930 de profesori din 645 de școli și licee beneficiază în acest an de activități educaționale learning by doing, bazate pe exemple, studii de caz și exerciții de lucru în echipă pentru argumentare și luarea deciziilor. Activitățile sunt derulate în colaborare cu voluntarii Metropolitan Life și au la bază un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive, disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™”.
Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life: „Ne bucurăm să fim alături de Junior Achievement ca parteneri în atingerea unui obiectiv comun: dezvoltarea educației, a unui stil de viață sănătos și construirea comportamentelor financiare responsabile. Le mulțumesc voluntarilor Metropolitan Life, care se implică activ în proiectele Sănătate. Viață activă și Viitorul e la școală, contribuind astfel la evoluția elevilor și la dezvoltarea de abilități esențiale care îi ajută în viață și în viitoarea carieră”.
Conceptul Viitorul e la școală asigură și „o componentă de sustenabilitateaprocesului didactic, oferind școlilor și profesorilor implicați instrumente și modele de lucru, precum și dotări cu echipamente care facilitează accesul la educație. În luna decembrie, patru școli din medii dezavantajate vor beneficia de astfel de dotări cu kit-uri smart classroom în urma participării la activitățile proiectului, în timp ce alte patru școli[1] au fost deja dotate cu echipamente de acest fel.
Parteneriatul
dintre JA România și Metropolitan Life pentru susținerea educației learning by doing a început acum nouă
ani, iar la finalul anului 2021 peste 50.600 de elevi vor fi beneficiari ai
activităților de educație pentru incluziune financiară”.
[1] Școala Gimnazială Nr. 1, Motru (Gorj), Școala Gimnazială Petrești (Dâmbovița), Școala Gimnazială Răcăciuni (Bacău), Școala Gimnazială Băița (Hunedoara)
Compania de servicii digitale Ideologiq dezvoltă platforma de garanții Michelin Guarantee Plus România, în cadrul căreia la achiziția a patru anvelope noi Michelin este asigurată înlocuirea gratuită a două anvelope deteriorate accidental*. Compania Michelin a realizat o creștere de 250% a numărului de înregistrări pe platformă în acest an, comparativ cu anul trecut. Platforma a fost lansată în aprilie, anul trecut.
Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq: „Ne dorim ca această platformă să fie considerată un vector al creșterii gradului de satisfacție în rândul clienților Michelin. Creșterea cu 250% a numărului de înregistrări pe platforma din România, precum și creșterile de 200% în Grecia și respectiv de 150% în Slovenia, realizate în decursul acestui an, ne-a demonstrat că programul răspunde nevoilor cumpărătorilor și că totodată, în cadrul platformei, clienții au găsit cu ușurință toate informațiile necesare pentru a se putea înregistra rapid în program. În dezvoltarea acestui proiect au fost implicate trei departamente din cadrul agenției noastre, creație și strategie, client service și dezvoltare. Anul 2022 va veni cu alte proiecte noi pe care le vom dezvolta împreună cu echipa Michelin România“.
Condițiile de înscriere în program, după cum ne informează inițiatorii, „sunt simple și la îndemâna tuturor celor care doresc să beneficieze gratuit de înlocuirea anvelopelor. Astfel, la fiecare achiziție a patru anvelope noi Michelin, de la dealerii care fac parte din program, este asigurată înlocuirea gratuită a unui număr de maxim două anvelope. Cererea de înlocuire a anvelopelor se realizează doar în baza facturii de achiziție și a documentelor pe care dealerul autorizat Michelin le întocmește, și care ulterior deschide cererea de garanție. Înregistrarea garanției pe platformă trebuie să fie efectuată în termen de cel mult 30 de zile de la data achiziției anvelopelor.
Platforma de garanții Michelin Guarantee Plus este construită într-un singur pas, astfel încât să fie ușor de accesat de către clienți în momentul înregistrării. Platforma vine și cu un element diferențiator, astfel, garanția unui utilizator nu poate fi înstrăinată, deoarece clientul primește un cod unic care este principalul identificator atât pentru înregistrare, cât și pentru cererea de garanție. Platforma reunește toate informațiile și funcționalitățile programului într-o singur loc, de la regulament, condiții de accesare, dealeri parteneri, și până la legătura cu echipa de suport.
Spyros Politis, Marketing Director Europa Central Sudică: „Pentru acest proiect ne-am dorit simplificarea procesului de obținere a garanției Michelin Guarantee Plus pentru clienți prin intermediul unei soluții digitale user friendly, și totodată, simplificarea procesului de aplicare în acest program și pentru distribuitorii din țară. Odată cu încheierea acestui an, rezultatele pozitive privind acest proiect nu au întârziat să apară. Suntem încrezători că și anul viitor proiectul Michelin Guarantee Plus va continua pe o pantă ascendentă”.
Programul de garanții Michelin Guarantee Plus este un proiect pilot lansat încă din 2018 în Grecia, unde s-a bucurat de un real succes. Astfel, la scurt timp, programul a fost implementat și în România (ro.plus.michelin.eu), Slovenia (si.plus.michelin.eu) și Ungaria (hu.plus.michelin.eu).
Locațiile disponibile unde clienții pot merge pentru serviciile asigurate prin programul Michelin Guarantee Plus sunt în continuă creștere. În prezent în Grecia există peste 170 de distribuitori, parteneri ai programului, în România peste 110 distribuitori, în Ungaria 140, iar în Slovenia aproximativ 30 de distribuitori.
Compania Ideologiq și Michelin România colaborează încă din anul 2017, timp în care au dezvoltat și implementat diverse soluții software și proiecte, printre care se numără și „Aventura Michelin” care are rolul de a reda parcursul Michelin în România în ultimele două decenii, printr-o experiență 3D, în cadrul unui tur virtual dezvoltat pe platforma aventura.michelin.ro.
Ideologiq și Michelin România continuă colaborarea, cu alte noi proiecte, și în anul 2022.
* Acoperirea Programului Michelin Guarantee Plus este valabilă timp de 12 luni de la data achiziționării anvelopelor, gratuit.
Pentru fiecare set de 4 anvelope achiziționate, 2 pot fi înlocuite în baza garanției, dacă ambele anvelope sunt deteriorate în același timp.
UNICEF livrează în această perioadă în țara noastră 7,5 tone de materiale de protecție personală în valoare de 273.000 de dolari, primite de Reprezentanța UNICEF în România de la Divizia de procurare a organizației din Copenhaga: 11.865 de combinezoane, 131.650 de măști chirurgicale și 10.000 de măști FPP2, 1.000 de viziere, 12.732 de halate de unică folosință, 119.600 de mănuși de protecție, 1.000 de perechi de ochelari.
Beneficiari sunt Spitalul Universitar de Urgență București – 22.000 de mănuși, 3.000 de combinezoane, 432 de viziere, 576 de halate chirurgicale, 1000 de halate de unică folosință, 240 de perechi de ochelari de protecție; Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” – 2.950 de combinezoane, 756 de halate chirurgicale, 2.000 de halate de unică folosință, 22.000 de mănuși, 240 de perechi de ochelari și 30.000 de măști chirurgicale; Maternitatea „Bucur”; Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. dr. A. Rusescu”; primăriile Brașov, Bacău, Moinești, Colonești, Corbasca, Buhuși – mii măști chirurgicale, halate de unică folosință și mănuși de protecție.
Prof. dr. Pop Corina Silvia, director medical al Spitalului Universitar de Urgență București: „Într-un spital de urgență, materialele de protecție sunt mereu bine-venite, astfel că mulțumim UNICEF pentru sprijinul acordat acum, în apropierea sărbătorilor de iarnă. Purtarea echipamentelor de protecție înseamnă atât protejarea personalului medical, cât și a pacienților noștri. La Spitalul Universitar de Urgență București vin zilnic sute de pacienți, atât la Unitatea de Primiri Urgențe, cât și în Ambulatoriul Integrat și tuturor le oferim îngrijirile necesare în condiții de siguranță”.
Dr. Cătălin Apostolescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș: „Vreau să mulțumesc UNICEF pentru tot ajutorul pe care ni l-a dat în această perioadă. Tot personalul din Institutul Matei Balș are nevoie de aceste echipamente de protecție pentru a putea îngriji, în condiții de siguranță, pacienții. Acest dar de Crăciun a venit într-un moment foarte potrivit, în așa fel încât să putem trece această perioadă de sărbători în condiții bune și pentru noi, și pentru pacienții noștri”.
Gabriel Vockel, reprezentant adjunct al UNICEF în Romania: „Prin această acțiune concretă, UNICEF furnizează materiale de protecție esențiale profesioniștilor dedicați care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei de Covid-19. Sistemul medical din România a fost, în ultimele luni, solicitat la maximum și suntem bucuroși că putem contribui, prin aceste materiale, la protecția celor care muncesc neobosit pentru a proteja sănătatea persoanelor celor mai vulnerabile. Să nu uităm însă că vaccinurile oferă cea mai eficientă protecție, pentru noi și pentru cei dragi, împotriva Covid-19”.
UNICEF subliniază că în 2020, la nivel global, „a achiziționat bunuri și servicii în valoare de 4,468 miliarde dolari pentru copii. De la începutul pandemiei de Covid-19, UNICEF a livrat provizii medicale pentru a susține țările în lupta împotriva Covid-19, cu scopul de a-i proteja pe copiii cei mai vulnerabili. La data de 17 decembrie 2021, UNICEF livrase 655,452 de milioane de vaccinuri anti Covid-19 în 109 țări, 726,6 milioane de seringi în 99 de țări, 389,9 milioane de măști chirurgicale, 291,7 milioane de mănuși, 23,4 milioane de măști N95, 10.3 milioane de halate de unică folosință și 40.084 de concentratoare de oxigen”.
Foto: UNICEF
Piața neagră a țigaretelor scade în noiembrie 2021 cu 0,9 p.p. față de septembrie, până la 7,4% din totalul consumului, cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 15 ani, conform Novel Research. Media anuală a contrabandei cu țigarete din anul 2021 se situează la 8,7%, față de 9,4% în 2020.
„În luna noiembrie, piața neagră s-a menținut relativ constantă în majoritatea regiunilor țării. Cea mai mare scădere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în nord-est, și anume 5,9 p.p. față de septembrie 2021, până la 19,8%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de contrabandă. O creștere semnificativă de 3,3 p.p. până la 11% se înregistrează în zona de vest. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, de peste 64%, aflându-se în creștere cu 3,2 p.p.. Ponderea produselor provenite din Moldova scade ușor cu 1,4 p.p. până la 3,5%, iar Ucraina și Serbia continuă să se situeze la 0%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„În 2020, contrabanda, o infracțiune care prejudiciază grav bugetul public, a fost introdusă în Strategia Națională de Apărare a Țării, fiind considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. În prezent, combaterea sa este inclusă ca direcție de acțiune în actualul program de guvernare, ca prioritate pe agenda publică și pentru autoritățile de aplicare a legii. Cea mai frecventă marfă de contrabandă în România sunt țigările, de aceea BAT sprijină de foarte mult timp autoritățile de resort în combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun. Trendul descendent al contrabandei din perioada recentă demonstrează că România poate obține rezultate concrete în acest sens și se reflectă în impactul pozitiv asupra bugetului statului, BAT plătind cu aproape 1 miliard de lei mai mult în primele nouă luni ale acestui an decât în aceeaşi perioadă a lui 2020. Menținerea sub control a contrabandei și crearea unui cadru fiscal predictibil pentru toate categoriile de produse cu nicotină sunt esențiale pentru ca noi să putem continua să investim în România, asigurând în același timp venituri sustenabile pentru bugetul de stat”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud în cadrul BAT.
„Peste 75% din cifra de afaceri a JTI reprezintă accize, TVA și alte taxe și impozite. În primele nouă luni am virat la bugetul statului peste 4,28 miliarde lei, în creștere cu circa 20% față de perioada similară din 2020. Accizele, care dețin cea mai mare pondere, se plătesc în avans, înainte ca produsul să ajungă la consumator. Acționăm ca un agent fiscal, colectăm și virăm la timp, fără ca statul să depună vreun efort administrativ. În toată această perioadă dificilă, am continuat să fim parteneri ai Vămii, Poliției și Poliției de Frontieră, prin campanii publice anti-contrabandă derulate anual, donații de echipamente și susținerea echipelor canine mobile. Am sprijinit, de asemenea, sectorul cultural, grav afectat de pandemie și am continuat programele sociale. Am demonstrat astfel, chiar și într-o criză fără precedent, putere de adaptare, consecvență și corectitudine față de autoritățile statului. Pentru a putea continua să creștem contribuțiile, este necesară asigurarea predictibilității fiscale și a unui cadru de reglementare stabil. Într-un scenariu optimist luat în calcul de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economie cu 5,7 miliarde de euro anual, dacă nu ar mai fi introduse noi restricții pentru piața legală, cadrul fiscal ar fi predictibil, iar comerțul ilegal nu ar depăși 10%”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Sperăm ca nivelul pieței negre să se mențină și în 2022 la sub 10%, iar revenirea la normalitate să nu inverseze trendul într-unul de creștere. Avem convingerea că pentru a reuși în acest demers este nevoie de o abordare cuprinzătoare care să includă nu doar autoritățile de aplicare a legii, ci și factorii cu putere de decizie într-un sector economic care contribuie anual la buget cu peste 3,6 miliarde de euro. Creștem contribuția la economie, prin taxele virate, dar și prin investiții. Din 2017, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiți în fabrica noastră din Otopeni. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea capacităților de producție, cu un impact cât mai redus asupra mediului. De asemenea, continuăm să sprijinim proiecte și inițiative anti-contrabandă, prin programul PMI Impact. Ne dorim ca și pe viitor să contribuim substanțial la îndeplinirea obiectivelor bugetare și a indicatorilor macroeconomici, într-un cadru de reglementare corect și predictibil, bazat pe dialog constructiv”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
„Este îmbucurător că după creșterea ușoară din luna septembrie, contrabanda a revenit pe un trend de scădere, într-o perioadă în care de obicei piața neagră crește. La acest rezultat au contribuit, în mod cert, eforturile autorităților de aplicare a legii, în parteneriat cu companiile de profil. Este din ce în ce mai evident pentru marele public, ca și pentru factorii de decizie la nivel guvernamental că fenomenul contrabandei cu țigarete înseamnă crimă organizată și că afectează grav securitatea frontierelor țării, într-un context geopolitic foarte complex. Dat fiind rolul României de graniță externă a Uniunii, autoritățile trebuie să continue să facă front comun în fața comerțului ilegal, care prejudiciază veniturile bugetare, subminează siguranța cetățenilor și stopează dezvoltarea economică la frontiere”, a declarat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Rezultatele studiului Novel din noiembrie și media anuală din 2021 confirmă eforturile susținute ale Vămii Române și acțiunile concrete derulate pentru combaterea comerțului ilegal cu țigarete. De exemplu, în lunile septembrie și octombrie, echipele Vămii au participat la Operațiunea Joint Action Day Finestra, sub coordonarea FRONTEX, care a avut ca scop combaterea criminalității la frontiera terestră externă a estului și sud-estului UE, cu accent pe combaterea infracționalității din domeniul contrabandei cu tutun și produse din tutun. La operațiune au participat reprezentanți din 13 țări europene, precum și reprezentanți a șapte agenții europene și organizații internaționale și au avut ca lideri FRONTEX și România (Autoritatea Vamală, Poliția națională și Poliția de Frontieră). În urma intensificării acțiunilor de control la frontiera externă a estului și sud-estului Uniunii, pe perioada desfășurării operațiunii au fost descoperite 36 milioane bucăti țigarete de contrabandă, 2.360 kg tutun, 160.000 litri alcool, 6.000 litri ulei mineral și 6 vehicule. Astfel de acțiuni vor fi organizate și pe viitor, pentru a menține contrabanda cu produse din tutun la un nivel de sub 10%”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.
„Acțiunile de amploare desfășurate de Poliția de Frontieră au avut o contribuție substanțială la acest nivel minim istoric consemnat de compania de cercetare Novel. În primele 11 luni ale anului în curs, ca rezultat al eforturilor depuse la granițele țării, polițiștii de frontieră au reţinut în vederea confiscării, aproximativ 3,8 milioane pachete cu ţigări de contrabandă, cu o valoare de circa 48,7 milioane lei, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Pentru a menține piața neagră la un nivel situat sub media din Uniunea Europeană, vom continua și pe viitor să colaborăm cu autoritățile abilitate pe plan intern, extern, precum și cu companiile private de profil.”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.
„Cele peste 80.000.000 de țigarete și 70 de tone de tutun scoase de pe piața neagră de Poliția Română în primele 10 luni ale anului arată angajamentul instituției pentru contracararea contrabandei cu astfel de produse. În această perioadă, polițiștii au întocmit 1.259 de dosare penale, în care sunt cercetate 1.907 persoane. Faptul că nivelul pieței negre a țigaretelor a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu anii precedenți ne confirmă faptul că acțiunile noastre sunt eficiente, astfel că prevenirea și combaterea traficului ilicit cu produse din tutun va rămâne o prioritate a noastră”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice – chestor de poliţie Aurel Dobre.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de euro, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român.
Garanti BBVA România, una dintre cele mai dinamice bănci de pe piața locală, a semnat un acord de finanțare în valoare de 40 de milioane de euro cu Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) afectate de pandemia COVID-19.
Acordul de împrumut cu o durată de cinci ani va permite Garanti BBVA să extindă accesul la finanțare al întreprinderilor industriale, agricole și de servicii din România. Împrumutul este menit să susƫină IMM-urile să-și realizeze planurile de dezvoltare și să-și asigure capitalul de lucru. În plus, fondurile vor încuraja exporturile, păstrarea locurilor de muncă și dezvoltarea economică.
„Pandemia a provocat, încă de la debutul său, o dislocare majoră în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, iar ultimii doi ani nu au fost ușori pentru aceste entități. Totuși, în Garanti BBVA, am înțeles încă de la început că IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești și, prin urmare, sprijinirea acestora a devenit o prioritate pentru noi, determinându-ne să depunem toate eforturile pentru a le satisface nevoile. Ne bucurăm să continuăm parteneriatul nostru de succes cu BSTDB, deoarece știm că, împreună, putem ajuta mediul de afaceri și economia locală, inclusiv în momente încărcate de provocări”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu (foto), CEO al Garanti BBVA România.
Grupul Garanti BBVA derulează, începând din 2014 un parteneriat pe termen lung cu BSTDB. Cea mai recentă colaborare reprezintă cel de-al șaselea acord semnat și ridică valoarea totală a împrumuturilor la 80 de milioane de euro. La începutul acestui an, BSTDB a mai acordat un nou împrumut de 20 de milioane euro către Garanti BBVA Leasing și un altul de 10 milioane de euro către Garanti BBVA Credite de Consum, ambele parte din Grupul Garanti BBVA.
„Întreprinderile mici și mijlocii sunt vitale pentru economia românească. Acordul de astăzi demonstrează angajamentul BSTDB de a consolida economia reală și, în special, segmentul IMM-urilor, care a fost cel mai grav afectat de pandemie. Parteneriatul nostru solid cu Grupul Garanti BBVA va sprijini întreprinderile mici să-și consolideze rezistența, să realizeze investițiile necesare, să păstreze locurile de muncă și să continue să contribuie la economia țării, în această criză fără precedent”, a spus Dmitry Pankin, președintele BSTDB.
Unul dintre grupurile multinaționale de retail câștigă o rambursare de TVA, într-o dispută cu ANAF generată de o inspecție fiscală. În cadrul unei inspecții fiscale, ANAF a refuzat dreptul companiei la deducerea TVA aferentă unor servicii de dezvoltare a lanțului de magazine achiziționate de la o companie din grup și, implicit, a refuzat dreptul acesteia la rambursarea taxei.
Printr-o soluție recent pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a confirmat, pe de-o parte, legalitatea sentinței Curții de Apel de recunoaștere a dreptului la deducere a TVA și de cenzurare a actelor de impunere emise de ANAF prin care a fost negat dreptul de deducere a TVA aferentă unor servicii intragrup. Pe de altă parte, ÎCCJ a obligat organele fiscale să ramburseze în mod efectiv TVA, solicitată de contribuabil.
„Salutăm soluția instanței supreme de admitere a recursului formulat de contribuabil care confirmă deplina îndreptățire a instanței de contencios de cenzurare a actelor de impunere, dar și de reparare a vătămării aduse contribuabilului ca urmare a refuzului soluționării dreptului la rambursare a TVA. A fost astfel confirmată și lipsa vreunui temei legal care să confere o competență funcțională exclusivă organelor fiscale în domeniul rambursării taxei. Astfel, odată constatate îndeplinite condițiile pentru rambursarea TVA, judecătorul de contencios administrativ și fiscal are nu doar atribuția, ci și îndatorirea legală de a pronunța și hotărârea judecătorească care să constituie titlul de creanță în baza căreia ANAF să efectueze rambursarea”, Dan Dascălu, avocat Partener Coordonator al practicii de litigii a D&B David și Baias.
„Particularitatea acestui litigiu fiscal a constat în faptul că instanța fondului a cenzurat concluziile eronate ale expertului judiciar care a abordat speța extrem de formalist, considerând că documentele, corespondența și chiar documentele contabile nu făceau dovada prestării serviciilor intra-grup întrucât nu erau întocmite potrivit reglementărilor contabile. Instanța fondului a concluzionat că prestarea serviciilor reprezintă un fapt juridic care poate fi probat prin orice mijloace de probă, iar corespondență electronică, status de lucrări și autorizațiile de construire, împuternicirile, contracte/antecontracte, extrase Revisal, etc confirmau realitatea și efectivitatea prestării de servicii, dar și scopul contractării acestora”, a spus Mihail Boian, Avocat Partener în practica de litigii fiscale a D&B David și Baias.
Grupul multinațional de retail a fost reprezentat de echipa de avocați D&B David și Baias, formată din Dan Dascălu, Partener Coordonator, Mihail Boian, Partener și Andreea Stoica, Avocat Senior.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță depășirea cu 4,3% a programului de regenerare a pădurilor prevăzut pentru acest an: a regenerat 13.227 ha de păduri în fondul forestier de stat, față de 12.670 ha, suprafața prevăzută. Au fost regenerate natural 8.724 ha de pădure; artificial, prin prin lucrări de plantare a puieților forestieri, au fost regenerate 4.503 ha (25,8 milioane de puieți forestieri).
Directorul general al RNP Romsilva, ing. Teodor Țigan (foto), subliniază că bugetul alocat în 2021 pentru lucrări de regenerare a pădurilor a fost de 199,2 milioane lei.
Totodată, directorul general accentuează că în acest an, Romsilva a înființat încă 17 ha de perdele forestire, pe o lungime de 5,6 km pe autostrada A2 (Direcția Silvică Călărași – 10 ha, Direcția Silvică Constanța – 7 ha), fiind plantați 85.000 de puieți forestieri. Sunt în curs de implementare proiecte pentru 34 de obiective de investiții reprezentând realizarea de perdele forestiere de protecție pentru autostrăzi și drumuri naționale în județele Arad, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Vrancea, cu o lungime cumulate de circa 216 km.
Foto: Romsilva
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) analizează prefigurarea în bugtul de stat pentru anul viitor a domeniului antreprenoriatului, cu elementele lui componente.
CNIPMMR pornește de la observația că „în cadrul proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2022, prezentat de Guvernul României, susţinerea start-up-urilor şi antreprenoriatului este prezentată în principal în capitolul dedicat Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului” și prezintă programele pentru IMM-uri finanţate în 2022, potrivit Anexei nr. 3/60 din proiectul de lege:
– Programul Stimularea exporturilor – dezvoltarea capacității administrative a factorilor din sectorul public implicați în dezvoltarea României prin creșterea exportului, precum și a investițiilor firmelor românești în afara UE
– Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare – START, care va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei din Programul de Guvernare. Măsura va fi structurată în componente de finanțare Start-up Nation – ediția a III-a – finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect
– Programul național multianual de microindustrializare va fi implementat conform Pachetului de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare Fabricat în România, în domenii de producție prin acordarea de granturi în valoare maximă de 500.000 lei/IMM unui număr estimat de 1000 de beneficiari
– Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică Innovation în domenii de comerț și servicii prin acordarea de granturi în valoare maximă de 300.000 lei /IMM unui număr estimat de 1000 de beneficiari. În cadrul cheltuielilor eligibile se vor regăsi și software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP)
– Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei – Componenta Woman in Tech şi cuprinde elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de minimis destinată IMM-urilor cu părți sociale/acțiuni majoritar deținute de către femei, de granturi în valoare maximă de 200.000 lei /IMM unui număr estimat de 1000 de beneficiare
– Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică pentru IMM şi constă în acordarea de ajutor financiar de 500.000 lei unui număr estimat de 10 proiecte depuse în parteneriat de către universități cu autorități publice locale, în care să fie găzduite start-up-uri înființate de studenți
– Programul de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea de credite cu dobândă subvenționată în valoare de maxim 50.000 lei unui număr estimat de 80 de întreprinderi mici și mijlocii
– Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului eveniment de promovare a micilor meșteșugari sau artizani pentru un număr estimat de 100 de beneficiari anual
– Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii – organizarea unui eveniment de promovare a domeniilor prioritare de activitate aferente companiilor românești
– Programul multianual de marketing și promovare turistică
– Programul multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice
– Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism
– Schema de ajutor de stat dedicată industriei Horeca”
Pe această bază, CNIPMMR face o serie de observații privind bugetul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului în 2022:
OBSERVAŢIILE PRIVIND BUGETUL
„CNIPMMR susţine necesitatea orientării spre investiții a bugetului şi sprijinirea antreprenoriatului, în special a IMM-urilor, în anul 2022 în contextul dat de efectele pandemie de Covid-19 şi de tranziţia către digitalizare şi economia verde.
În urma analizei fişelor sinteză de finanţare, CNIPMMR a observat că sumele alocate pentru anul 2022 nu corespund cu indicatorii prevăzuţi în Documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonantorilor principali de credite, astfel:
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, conchide: „Având în vedere criza sanitară care afectează mediul de afaceri şi, în special IMM-urile, necesitatea asigurării finanţării programelor pentru start-up-uri şi dezvoltarea IMM-urilor este o necesitate a oricărei economii. Ministrul antreprenoriatului şi turismului trebuie să vegheze la îndeplinirea indicatorilor asumaţi prin programul de guvernare, care trebuie să se regăsească în bugetul de stat prin finanţarea proiectelor. Totodată aşteptăm mai multă combativitate din partea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului în ceea ce priveşte finanţarea IMM-urilor şi în acelaşi timp să se asigure că la rectificarea bugetară se vor obţine fondurile necesare pentru susţinerea programelor dedicate antreprenoriatului”.
Curtea de Conturi a României anunță că „a pus bazele unei aplicații informatice care să integreze seturile de date financiare raportate de toate instituțiile publice din România către Ministerul Finanțelor. Aceste seturi de date, utilizate exclusiv în analiza internă a instituției supreme de audit, au scopul de a arăta execuția bugetară a entităților publice. Aplicația funcționează pe platforma SQL Server și constituie un prim pas în dezvoltarea unui instrument mai amplu de analiză de risc. Seturile de date sunt analizate de specialiștii Curții de Conturi cu ajutorul aplicației informatice IDEA, prin conectarea acesteia direct la serverul care gestionează și stochează datele. Informațiile astfel generate vor servi la includerea entităților care vor fi auditate în programul de activitate al Curții. Noua platformă va permite atât schimbul de date în format electronic, cât și asistarea entităților pentru a răspunde mai ușor solicitărilor instituției supreme de audit”.
Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României: „Curtea de Conturi a României parcurge o etapă importantă de transformare instituțională, în sensul adecvării activității și a procedurilor sale la standardele auditului modern. În acest context, planificarea misiunilor de audit după criterii de risc reprezintă o componentă esențială în procesul de schimbare. În acest fel va crește relevanța și calitatea misiunilor de audit”.
Curtea de Conturi a României subliniază că „planificarea bazată pe analiza riscurilor este o abordare care nu s-a regăsit până acum, în mod structurat, în legislația și regulamentele care guvernează activitatea instituției supreme de audit din România. Astfel, pentru a dezvolta aplicația informatică care va genera ratingurile de risc, Curtea de Conturi a României a încheiat, în 2021, un Acord pentru Consolidarea Capacității în auditul IT cu instituția supremă de audit din Turcia, respectiv un Memorandum de Înțelegere cu Ambasada Regatului Danemarcei din România. Cele două documente constituie o bază de lucru esențială în procesul de transformare digitală demarat de Curtea de Conturi a României. Acestea permit accesul specialiștilor instituției supreme de audit la expertiza internațională a auditorilor publici externi în domeniul tehnologiei informației, dar și un ghidaj valoros în activitatea de culegere și valorificare a datelor. Curtea de Conturi a României a implementat deja Sistemul de Identificare Rapidă și Păstrare a Documentelor (SPID), o aplicație internă care eficientizează procedurile de lucru, generând economie de timp și resurse”.
La șase luni distanță, în cadrul campaniei „Aer proaspăt de Crăciun”, s-a trecut la înlocuirea filtrelor necesare pentru purificarea aerului. Fiecare dintre aceste filtre este compus din trei straturi de înaltă eficiență. Primul dintre ele are rolul de a reține praful, părul și particulele fine. Filtrul True Hepa elimină în proporție de 99.97% particulele cu un diametru egal sau mai mare de 0.3 microni și factorii patogeni, precum bacteriile, virușii și alergenii. Al treilea strat este din carbon activ. Înlătură compușii organici volatili (VOCs) și alte substanțe dăunătoare și, în același timp, absoarbe mirosurile.
Potrivit studiilor, poluarea aerului reprezintă unul dintre cei mai mari factori de risc pentru sănătate la nivelul întregii Uniuni Europene. În zonele urbane, densitatea populației și activitățile economice generează riscuri suplimentare. Aerul poluat poate cauza boli respiratorii, boli cardiace și cancer. Din punct de vedere al calității aerului, Bucureștiul ocupă locul 263 din 323 de orașe europene.
În acest context, Xiaomi a decis să se implice activ. Primul pas a fost dotarea celor 9 grădinițe de stat din Capitală cu 100 de purificatoare de aer. La șase luni distanță s-a trecut la înlocuirea filtrelor.
„Ne bucură faptul că putem întreprinde astfel de acțiuni în România. Împreună cu partenerii noștri locali vom continua să promovăm dezvoltarea sustenabilă și vom face totul pentru a realiza ceea ce poate părea imposibil. Responsabilitatea Socială Corporatistă este în ADN-ul Xiaomi. Încă de la înființarea companiei, ne-am axat pe dezvoltarea unor produse uimitoare, cu prețuri juste, care să le ofere tuturor oamenilor șansa de a se bucura de o viața mai bună prin intermediul tehnologiei”, declară Jimmy Li, Country Manager Xiaomi România.
„Acțiunea Xiaomi, Aer proaspăt de Crăciun, are rolul de a susține dezvoltarea într-o ambianță cât mai sigură pentru cei peste 2.000 de copii care învață în aceste 9 grădinițe din București. Avem nevoie ca viitoarele generații să crească într-un mediu sănătos. Suntem bucuroși că am putut face acești primi pași și promitem că inițiativele Xiaomi din România vor continua”, declară Gabriel Fârtat, Go To Market Manager – Ecosistem Xiaomi România.
Mi Air Purifier 3C acoperă suprafețe de până la 106 m2, purifică 320 m3 de aer pe oră și eliberează 53 m3 de aer curat în fiecare minut. Are o formă de turn, design care permite o circulație eficientă a aerului și este mult mai puternic decât produsele similare de pe piață. Utilizatorii îi pot ajusta setările printr-o simplă atingere a display-ului inteligent LED, dar și prin intermediul aplicației Mi Home.
Omicron. Covid-19 Omicron. Asta e noua pandemie. În Europa apar din ce în ce mai multe focare de Omicron și, odată cu acestea, din ce în ce mai multe porniri de revoltă publică se răspândesc în tot continentul, pe măsură ce guvernele revin la măsuri stricte pentru a combate noul val de infectare cu noua tulpină de coronavirus. Cu o pandemie departe de a fi învinsă – deși vaccinul este deja o armă de luptă aflată la îndemână, dar încă prea puțin acceptată a fi folosită – lumea aproape că nici nu mai are curajul să se întrebe acum cum anume va arăta după ce va ieși din starea de urgență sanitară care a avut efecte majore la nivel social și impact devastator la nivel economic.
Într-un provocator demers de cercetare socială, decanul școlii de studii globale din cadrul Universității din Boston, Adil Najam, a chestionat 99 de intelectuali ai lumii în încercarea de a înțelege cum va arăta lumea postpandemică. Rețin aici doar una dintre concluziile cercetării: aceea care enunță tranșant că „politica va deveni mai tulbure”. Mă încearcă sentimentul amar că în România am luat-o deja repede înaintea lumii postpandemice, politica băștinașă fiind cu adevărat din ce în ce mai tulbure. Norii care se adună deasupra economiei nu sunt deloc de bun augur, dar poartă aceeași negură care-i acoperă și pe liderii politici autohtoni. Parcă niciodată în ultimele trei decade nu am traversat o perioadă în care, așa cum zice politologul Francis Fukuyama, „gradul de incertitudine cu privire la cum va arăta lumea din punct de vedere politic să fie mai mare decât este astăzi”.
O privire mai atentă asupra economiei autohtone scoate la iveală putreziciunea eșafodajului unui prognozat salt al PIB-ului în 2022, prognoză ce stă la baza elaborării bugetului pe anul viitor. Pandemia de COVID-19 și mai ales felul în care statul a ales să o combată au pus în discuție tocmai competența statului în a sprijini economia reală lovită de șocul pandemic, au dat apă la moară naționalismului populist, au aruncat la coșul de gunoi știința și expertiza reală, ridicând adesea la gradul de axiomă simple enunțuri profane perorate de fitecine în agora contemporană excesiv de mediatizată.
„Pandemia va lăsa o amprentă durabilă asupra inegalității, a sărăciei și a finanțelor guvernamentale”, sugerează patru experți ai FMI (Vitor Gaspar, Sandra Lizarazo, Paulo Medas și Roberto Piazza) într-o recentă analiză în care semnalau creșterea datoriei globale la nivelul record de 226 de trilioane (226.000 de miliarde) de dolari americani. Odată cu creșterea pandemiei, a crescut datoria globală, a crescut și datoria autohtonă și a crescut și presiunea pe reforme fiscale. În economiile avansate, politica fiscală rămâne în sprijinul activității economice și al ocupării forței de muncă. În aceste țări, se trece deja la investiții publice pentru a facilita o transformare ecologică și digitală. Dar pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici, criza se așteaptă să aibă efecte negative de lungă durată, se așteaptă să conducă la o scădere substanțială a veniturilor comparativ cu nivelurile prepandemice.
În România, o mare parte din populație rămâne încă nevaccinată, iar amenințarea Omicron dublează riscul pandemic. Guvernul pregătește bugetul pe anul 2022, dând asigurări că politica fiscală nu va aduce nici majorări și nici noi taxe și impozite și că bugetul va fi „echilibrat și responsabil”. Dar cele mai recente estimări ale Comisiei Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) scot în evidență adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, ceea ce va pune presiune nu doar pe construcția bugetară, dar, probabil, și pe următoarea politică fiscală. În raportul CNSP se observă adâncirea deficitului de cont curent până la 6,3% din produsul intern brut (PIB) pentru anul în curs și la 6,1% în 2022, un salt negativ semnificativ de la estimarea de la jumătatea anului, de doar 5% pentru 2022.
Deficitul de cont curent exprimă de fapt – așa cum sublinia CursdeGuvernare.ro – nota de plată externă a țării, iar accentuarea sa vine ca rezultat al deficitului comercial în continuă creștere (estimat recent de CNSP la 9,7% din PIB pe 2021 față de prognoza din vară de 8,7% și la 9,9% din PIB pentru 2022). În același timp, datoria publică a României a ajuns la o valoare record, bătând pragul de 50% din PIB, analiștii economici fiind de părere că este crucial ca România să se angajeze în reforme fiscale. Totodată, BNR arăta că este nevoie de predictibilitatea cadrului fiscal și de reforme care să sporească colectarea veniturilor și să disciplineze cheltuielile bugetare, „în corelație cu evoluția veniturilor bugetare”.
Datoriile mari și nevoile de finanțare guvernamentale sunt, astfel, surse de vulnerabilitate macroeconomică. România se împrumută constant, iar costurile împrumuturilor sunt deja în creștere, în timp ce băncile centrale din piețele emergente cresc ratele dobânzii pentru a preveni inflația – un alt factor care amenință economia. „Pe măsură ce datoria publică crește la niveluri record, țările trebuie să calibreze politicile fiscale în funcție de circumstanțele lor unice”, subliniază, în loc de concluzie, un paragraf din Monitorul Fiscal elaborat de FMI. Rămâne de văzut ce anume poate însemna pentru România „calibrarea politicilor fiscale”.
România se regăsește astfel (din nou) în vârful clasamentelor negative (vaccinare scăzută, mortalitate ridicată, dezechilibre macroeconomice, instabilitate politică). Și – tot din nou – România e aici din cauza politicii interne de foarte joasă calitate. Pandemia ne-a procopsit cu telemunca, cu teleșcoala, cu telemedicina, dar nu am făcut astfel încât să ne procopsească și cu teleguvernarea, în timp ce guvernarea a decăzut constant până la a ajunge doar un grotesc subiect de televiziune.
Traversăm o perioadă cu întrebări legate de stabilitatea coaliției de guvernare și cu multe riscuri de instabilitate economică și socială, mai ales din cauza valului ucigaș de noi infecții cu COVID-19.
Noam Chomsky, unul dintre cei mai importanți gânditori ai timpurilor noastre, spunea că „trebuie să ne întrebăm: ce lume va ieși din asta? Care este lumea în care vrem să trăim?”, fără a avea nici el îndrăzneala de a croi un răspuns total corect și complet.
Cum facem să privim dincolo de pandemie, când pandemia încă își face de cap? Guvernarea României este mai curând o fantezie a micilor caractere ale „marilor” oameni de stat care fac zilnic țărâna praf.
De ce a ales OMV Petrom să susțină un proiect precum România Eficientă, dedicat eficienței energetice?
Corporațiile au un rol important de jucat în societate. În calitate de cea mai mare companie energetică din România, primul nostru rol este de a furniza energie. De asemenea, dată fiind mărimea noastră, suntem o parte importantă din economie, prin joburile pe care le asigurăm, prin taxele pe care le plătim. Un alt rol pe care îl avem este cel social, atât la nivel național, cât și în comunitățile locale în care activăm. Educația, sănătatea, mediul și comunitățile locale sunt cele patru zone de CSR pe care ne concentrăm atenția. Pe zona de mediu, proiectele noastre reprezentative sunt România Eficientă și România plantează pentru mâine.
Proiectul România Eficientă, la care OMV Petrom contribuie cu un buget semnificativ, a demarat în 2019. Acest program este foarte aproape de inimile noastre și ne-am angajat să îl susținem pentru că vedem un potențial uriaș în ceea ce privește eficiența energetică în clădirile din România. În contextul schimbărilor climatice, eficiența energetică are abilitatea de a aduce soluții pentru asigurarea dezvoltării economice durabile.
Cel de-al doilea proiect – România plantează pentru mâine început în 2020 – reprezintă cea mai mare inițiativă privată de împădurire din țară, prin care am plantat până acum un milion de puieți. Scopul nostru este să reușim să plantăm un total de 1,5 milioane de puieți vizați în total în acest proiect, cu o durată de 3 ani.
Ambele demonstrează angajamentul nostru de a sprijini eforturile de decarbonare ale României, în contextul schimbărilor climatice.
Ce rol joacă eficiența energetică în ecuația decarbonării?
Eficiența energetică trebuie să fie un pilon principal al decarbonării. În România avem un potențial enorm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă aplicăm corect politici de eficiență energetică sustenabilă. Tranziția energetică vine cu provocări, dar cred cu tărie că aduce și oportunități pentru noi toți în UE. Iar una dintre acestea este de a investi masiv în renovarea clădirilor, susținând astfel nu doar economia, ci beneficiind de clădiri mai eficiente și mai sănătoase, atât pentru noi, cât și pentru mediu.
De asemenea, situația actuală de creștere a prețurilor la energie ne reamintește cât este de important să conservăm energia și să o folosim cât mai atent posibil. România Eficientă este despre educarea oamenilor în privința eficienței energetice. De asemenea, este foarte mult despre cum să îmbunătățim eficiența energetică a clădirilor. Este o pierdere uriașă de energie în clădiri, în parte pentru că multe sunt vechi în România și au nevoie de renovare.
De ce, dintre toate clădirile publice ce au nevoie de renovare, ați ales să investiți în renovarea unor școli?
Investiția derulată la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești este un proiect pilot. Ne-am dorit să înțelegem cum va funcționa acest nou standard de construcții nZEB. Ceea ce vrem să facem cu școlile e să arătăm de ce anume este nevoie pentru a realiza un astfel de proiect, să ajutăm municipalitățile să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor. Le ajutăm să înțeleagă ce pot face, arătându-le prin modele de bună practică ce presupune să realizeze aceste renovări. De ce ne concentrăm pe școli? În mod fundamental, credem că atunci când educăm tinerii, aceștia tind să își educe și părinții. Așadar, efectul este multiplicator pentru generații și în societate.
Ce impact mai larg vă doriți să creeze în societate programul România Eficientă?
Clădirile sunt responsabile pentru 45% din energia consumată în România, având au un impact major asupra consumului total de energie. În cazul multor clădiri construite înainte de 1990, consumul lor de energie este de 2-3 ori mai mare decât în cazul unei clădiri moderne. Credem că eficiența energetică reprezintă o oportunitate uriașă de a avea un impact prin scăderea consumului, conducând totodată la îmbunătățirea standardelor de viață.
În general, proiectul urmărește să ne educe pe toți, de la publicul general la sectorul public, la administrație și corporații. Învățăm cât de important este să fim eficienți cu energia folosită. Apoi, analizăm să vedem de ce e nevoie pentru a face schimbarea către eficiența energetică a clădirilor din România.
Ceea ce vrem să facem este să creștem gradul de conștientizare că e nevoie de noi toți pentru a avea un impact pentru reducerea schimbărilor climatice. Eficiența energetică este importantă pentru toată lumea. Avem nevoie cu toții de energie, dar trebuie să fim atenți cum o folosim și responsabili. Cu cât suntem mai conștienți de impactul pe care îl avem prin acțiunile noastre, cu atât mai repede putem vedea schimbarea de care avem nevoie. Noi asta încercăm să realizăm, să creăm acea conștientizare care să ducă la schimbare.
Cum a afectat pandemia proiectul?
Am început această contribuție către România Eficientă înainte de pandemie și mă bucur că am putut continua. Acest lucru arată determinare și angajament din partea noastră. În plus, am observat, în timpul pandemiei, un avânt serios către problema schimbărilor climatice, iar România Eficientă se încadrează perfect pentru a contribui la agenda de combatere a schimbărilor climatice.
Ce vă doriți să obțineți prin acest proiect?
România Eficientă se distinge ca un proiect multianual foarte ambițios, prin care ne-am angajat foarte serios în acest domeniu al eficienței energetice în clădiri. Este un domeniu care ni s-a părut foarte important pentru România și ne bucurăm că am găsit această disponibilitate a OMV Petrom de a sponsoriza programul.
Ne-am propus prin acest proiect mare să informăm publicul și, în ultimă instanță, să creăm o cultură a eficienței energetice. Din acest punct de vedere, ne adresăm unui public de la mic la mare: de la grupe de vârstă de școală primară, până la liceeni, studenți și un public adult. Este o zonă de awareness în care am investit multe resurse. De exemplu, pentru a stimula consumatorii casnici să investească în lucrări de renovare, am creat un instrument unic pe piața din România: calculatorul de eficiență energetică. Acesta arată date estimative despre economiile de energie pe care le poate obține în urma reabilitării termice a locuinței, dar și cum scade amprenta de carbon.
Însă, am vrut înainte de toate să știm de unde plecăm. Așa că, încă de la debutul programului România Eficientă, am realizat, cu sprijinul INSCOP Research, cel mai amplu sondaj de opinie realizat la nivel național privitor la eficiența energetică: „Percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiența energetică în clădiri”. Una dintre concluziile sondajului a fost că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient și responsabil. Aceasta ne-a arătat cât de mult avem încă de lucru pentru schimbarea mentalității în privința risipei de energie.
Totodată, am sprijinit Organismul Național de Standardizare din România (ASRO) să elaboreze noile standarde naționale, bazate pe cele europene, privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil. Clădirile noi, dar și cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din 2020, aceste noi standarde. Ele sunt obligatorii pentru proiectanții de clădiri, dar trebuie luate în calcul de către auditorii energetici, la evaluarea performanței energetice a clădirilor.”
Ce v-ați propus prin activitățile de renovare a unor școli?
Renovarea unor școli la standarde de top este celălalt obiectiv strategic pe care ni l-am propus prin proiectul România Eficientă. Am început cu o clădire pilot la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești. Ambiția este ca, după ce finalizăm acest obiectiv, să putem oferi altor autorităților locale și entităților interesate să deruleze lucrări similare un proiect încheiat în bune condiții, pentru care putem prezenta concluziile noastre, atât aspecte financiare, cât și tehnice.
Pe de altă parte, ce ne bucură este că efortul financiar al autorității locale pentru a acoperi cheltuielile cu încălzirea și electricitatea ale acestei școli va scădea semnificativ. Fondurile astfel disponibilizate vor putea fi canalizate în alte direcții, în favoarea comunității locale. În plus, calitatea aerului din această școală se va îmbunătăți. Clădirea va fi mult mai luminoasă și le va permite elevilor să învețe într-un mediu mult mai sănătos. Totodată, în unele săli de clasă au fost prevăzute cu aparate de dezinfectare a aerului pe baza razelor UVC, echipamente ce vor reduce semnificativ rata de transmitere a virusurilor la interior.
România va avea la dispoziție în următorii ani fonduri europene importante destinate renovării energetice a clădirilor. Cum ar trebui să le cheltuim?
România beneficiază de foarte multe fonduri destinate lucrărilor de renovare energetică. Numai prin PNRR, vom avea la dispoziție 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor, iar clădirile publice sunt o țintă importantă în acest plan. Noi susținem că școlile ar trebui să devină ținta principală a strategiilor de renovare. Este foarte important să ne folosim de aceste fonduri publice într-un mod inteligent, pentru a crea niște școli eficiente energetic. De ce?
Știm foarte bine că starea actuală a școlilor din România nu este cea mai bună, iar dincolo de reducerea facturilor la energie, este nevoie de îmbunătățirea calității aerului interior. Primul lucru care te frapează când intri într-o sală de clasă este slaba calitate a aerului interior, ceea ce afectează performanțele școlare ale elevilor. De asemenea, calitatea slabă a iluminatului este o altă problemă din școli. Modernizând sistemul de iluminat, cu ajutorul sponsorului Signify, în proiectul pilot de la Ploiești ne propunem să arătăm cât de mari pot fi beneficiile unui sistem modern de iluminat. Ne dorim ca prin ceea ce facem noi să inspirăm și alte municipalități să așeze școlile pe primul loc atunci când elaborează strategiile locale de renovare.
Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți că cele 2,2 miliarde de euro nu vor fi suficiente pentru a acoperi necesarul uriaș de finanțare pe care îl are România pentru modernizarea parcului de clădiri învechit. E nevoie de surse suplimentare, iar mediul privat poate juca un rol esențial. De aceea, credem că este foarte important să încurajăm parteneriatele public-private.
Prin proiectul-pilot de renovare de la Ploiești, ne propunem să creăm un model de referință, astfel încât municipalitățile, autoritățile publice locale și naționale să preia din lecțiile pe care noi le oferim și să le transpună în alte proiecte naționale sau locale.
Prin tot ceea ce facem în proiectul România Eficientă, vrem să punem umărul la „valul de renovări” care va veni și în România.
Școlile, cei mai mari consumatori de energie în sectorul nerezidențial
De cealaltă parte, „administrația publică, clădirile de învățământ și comerciale reprezintă aproximativ 75% din consumul de energie nerezidențial, fiecare cu 20-25% din total. Școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), alte sectoare variind de la 200 la 250 kWh/m2/an”, mai arată EPG, în raportul menționat.
Așadar, iată un argument solid pentru care școlile ar trebui să devină ținta principală în strategiile de renovare a clădirilor în România.
Ne petrecem aproape 90% din timp în interiorul clădirilor, așa că modul în care acestea ne influențează sănătatea și starea de bine, câtă energie consumă pe tot ciclul de viață și cât de mult afectează mediul înconjurător capătă tot mai multă atenție publică. Creșterea calității vieții prin îmbunătățirea spațiilor în care muncim și trăim, reducerea risipei de energie și, implicit, a poluării sunt direct legate de creșterea eficienței energetice în clădiri. Un subiect în jurul căruia a fost construit proiectul România Eficientă, cel mai mare proiect privat de promovare a eficienței energetice în clădiri la nivel național, derulat de Energy Policy Group (EPG) cu sprijinul OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului.
Fiind cel mai mare consumator de energie din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai mari poluatori, sectorul clădirilor are un rol esențial pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. În acest demers, eficiența energetică reprezintă un pilon central al politicilor energetice și climatice europene.
Misiunea programului România Eficientă a fost, de la început, să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii performanței energetice a clădirilor.
Reglementările europene tot mai ambițioase în privința decarbonării, pandemia de COVID-19, îngrijorările sociale cauzate de creșterea prețurilor la energie au accentuat interesul pentru clădiri eficiente și sănătoase. În continuare e însă nevoie de multă educație în acest sens, iar din acest punct de vedere, România Eficientă a devenit un program de referință la nivel național când vorbim despre eficiența energetică a clădirilor.
Demarat de către EPG cu sprijinul OMV Petrom, programul s-a transformat într-o veritabilă platformă la care s-au alăturat și alte companii și organizații private, autorități publice locale și centrale. Astfel, proiectul devine tot mai mult ceea ce și-a propus încă de la început: un model care, prin scalare, să conducă la o Românie eficientă.
Pentru a atinge acest obiectiv, una dintre cele două direcții strategice ale proiectului este informarea și educarea publicului, astfel încât să putem înțelege mai bine beneficiile eficienței energetice. Acest lucru se realizează printr-o comunicare susținută cu publicul larg, cu toate categoriile de consumatori (casnici, comerciali, administrație publică), cărora le sunt explicate aceste beneficii, prin sfaturi pentru un consum eficient de energie. Un segment important de public îl reprezintă tinerii, cărora România Eficientă li s-a adresat prin campanii de educare derulate în școli.
A doua direcție strategică este realizarea unor lucrări propriu-zise de eficientizare energetică a unor școli publice din România, la standarde nZEB, care să aibă un rol de referință la nivel național din punctul de vedere al standardelor de renovare. Practic, aceste renovări vor fi exemple de bune practici, necesare ca potențialul uriaș de creștere a eficienței energetice în clădiri să fie realizat.
În august 2020, România Eficientă a demarat cel mai ambițios proiect pilot de renovare a unei școli publice din România, la corpul C10 al Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești.
Clădirea găzduiește atât săli de curs, la parter, cât și un cămin-internat, la etajele superioare. În urma acestei investiții de aproximativ un milion de euro, susținută de către OMV Petrom, profesorii și elevii vor studia într-o clădire sănătoasă, într-un mediu care conduce la creșterea atenției, a performanței școlare, dar și a sănătății. Circa 250 de elevi și 60 de cadre didactice vor beneficia de rezultatele acestei investiții.
Instalații solare termice și fotovoltaice, oferite de Electrica SA, vor acoperi o parte din necesarul de energie al acestei școli din surse regenerabile. Totodată, un accent foarte mare a fost pus pe calitatea luminii, pentru că e nevoie să creștem calitatea luminii în învățământ. În România nu s-au elaborat standarde de calitate a iluminatului în școli, deși acesta influențează performanțele școlare ale elevilor, sporindu-le atenția sau reducându-le oboseala. În acest sens, Signify a donat un sistem de iluminat ultramodern.
Amprenta comunismului asupra clădirilor din România
Eficiența energetică are un potențial enorm în România, care deține un fond imobiliar îmbătrânit. Cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de ’90 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.
Per ansamblu, sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie la nivel național. „Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită. În ciuda existenței diferitelor fonduri europene și naționale care vizează renovările în eficiență energetică, investițiile în eficiența energetică rămân scăzute în România”, se menționează în raportul menționat.
Măsurile simple de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri, iar în cazul renovărilor aprofundate, economiile obținute depășesc 60%.
Referindu-ne strict la sectorul clădirilor rezidențiale, „peste 90% dintre acestea au fost construite înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an”, relevă raportul realizat de către EPG „Romania’s post-Covid recovery. Enabling a green transformation of the economy”, care abordează și sectorul construcțiilor.
Totodată, sărăcia energetică este strâns legată de calitatea deficitară a locuințelor. În România, „una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor”, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Eficiența energetică are un potențial enorm în România, care deține un fond imobiliar îmbătrânit. Cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de ’90 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.
Per ansamblu, sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie la nivel național. „Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită. În ciuda existenței diferitelor fonduri europene și naționale care vizează renovările în eficiență energetică, investițiile în eficiența energetică rămân scăzute în România”, se menționează în raportul menționat.
Măsurile simple de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri, iar în cazul renovărilor aprofundate, economiile obținute depășesc 60%.
Referindu-ne strict la sectorul clădirilor rezidențiale, „peste 90% dintre acestea au fost construite înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an”, relevă raportul realizat de către EPG „Romania’s post-Covid recovery. Enabling a green transformation of the economy”, care abordează și sectorul construcțiilor.
Totodată, sărăcia energetică este strâns legată de calitatea deficitară a locuințelor. În România, „una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor”, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Deputatul Oana Özmen,
secretar al Comisiei pentru industrii și servicii
Stringența investițiilor în valorificarea oportunității pe care o reprezintă pentru România gazele din Marea Neagră a fost dezbătută în conferința „Marea Neagră în Noua Economie”, organizată de EM360 și România Durabilă, cu sprijinul Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES. O serie întreagă de idei, aprecieri, critici și soluții prezentate în context pot reprezenta soluții sau, în orice caz, repere pentru decizii ale autorităților și pentru deschideri strategice.
Adrian Badea, vicepreședinte al Federației Patronale de Petrol și Gaze: „Marea Neagră și investițiile în proiectele offshore de gaze naturale reprezintă o oportunitate deosebită pentru România. Impactul economic care poate fi generat de aceste proiecte este imens. Un studiu Deloitte din 2018 menționa un impact economic direct, indirect și indus total de circa 30.000 de locuri de muncă în medie pe an, o creștere a PIB-ului de 71 de miliarde de dolari și venituri cumulate la bugetul de stat de 26 de miliarde de dolari. De asemenea, important este impactul în ceea ce înseamnă securitate energetică. În anul 2030, dependența de importuri va atinge 50%. Marea Neagră sprijină tranziția energetică, atingerea țintelor de Green Deal în România. Realizarea investițiilor presupune un cadrul legislativ corect și echilibrat, un cadru fiscal stabil, fiind necesari 10-15 ani de la începutul exploatării până la obținerea primei molecule de gaze naturale. Mă refer nu la impozitele generale, care sunt la latitudinea statului, ci la cadrul specific de impozitare a producției de gaze naturale.
Un studiu realizat anul acesta de PricewaterhouseCoopers arăta că media impozitării efective a producției de gaze naturale în România este de peste patru ori mai mare decât media la nivel european, având în vedere elementele specifice, cum este impozitul offshore, care se adaugă redevenței pentru gaze naturale. Impozitul offshore, introdus în contradicție cu clauzele de stabilitate de care beneficiau cesiunile existente, se aplică de la un prag de preț nejustificat de mic, 45 de lei aproximativ, un prag la care în niciun caz investitorii nu obțin supraprofituri, proiectele nu sunt economice și nu este legat de realitatea pieței din ultimii ani. Impozitul offshore este singurul impozit din România care se calculează nu la venitul realizat de către operator, ci la maximul dintre venitul realizat și un preț de referință calculat de agenția națională pentru resurse minerale, ceea ce duce la o situație incorectă, în care investitorii plătesc impozit pentru venituri nerealizate, de exemplu la nivelul lunii august prețul de referință calculat de ANRM a fost cu 65% mai mare decât prețul mediu al tranzacțiilor cu livrare în august de pe Bursa Română de Mărfuri. La impozitul pe profit, iarăși investitorii sunt supuși unui tratament discriminatoriu. Investitorii nu solicită facilități, ci un cadru fiscal stabil, un win-win atât pentru statul român, cât și pentru investitor”.
Iulian Fota, expert în securitate națională, New Strategy Center: „Că nu scoatem gazul din Marea Neagră e doar un simptom de boală, nu e cauza. Cauza este amestecul de deprofesionalizare și reacredință. Ne confruntăm cu pericolul desincronizării de Occident. Cred că nu este o altă zonă în care pericolul acesta să fie mai bine conturat decât energia. Administrarea energiei în România în ultimii ani este un dezastru. Este atât de incompetent făcută și cu atât de multă rea credință, încât ceea ce noi concepem ca fiind politică energetică seamănă din ce în ce mai puțin cu modul în care Occidentul își gândește domeniul respectiv. Exemplul este incapacitatea noastră de a adopta o strategie națională energetică. Există o strategie energetică europeană, dar în ceea ce ne privește pe noi, nu știm cum ar trebui să arate viitorul nostru energetic. Este un nonsens. Chestiunile tehnice nu se vor putea rezolva, dacă nu sunt corect abordate chestiunile de bun simț. Noi încă nu ne-am hotărât în România, toți împreună, care trebuie să fie viitorul energetic al acestei țări. Cum putem să spunem că gazul este important pentru noi ca țară, dacă noi nu știm exact viitorul energetic cum arată. De ce nu avem strategie energetică? Pentru că este un amestec sulfuros de incompetență și de reacredință. Avem o perversitate a modului în care punem interesele individuale înaintea celor colective, ceea ce face ca, în mai multe domenii, lucrurile să meargă foarte greu”.
Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților: „Am lansat un apel public către toate partidele politice să constituim la nivelul parlamentului o comisie specială, susținută transpartinic, în cadrul căreia să începem discuțiile despre modificarea legii offshore; există o lege offshore în vigoare. A fost adoptată în 2018, o lege proastă, pentru că nu a permis ca decizia de investiție să fie luată și să putem avea gaze exploatate astăzi. Putem avea o discuție așezată, putem avansa asupra subiectului, fără niciun fel de emoție. Știm că, atunci când discutăm despre exploatarea resurselor naturale, apar tot felul de teorii conspiraționiste, care inhibă ideea că noi trebuie să ne exploatăm gazele naturale și orice alte tipuri de resurse într-o manieră sustenabilă. Comisia ar crea cadrul de discuție, transparent, la care să poată avea acces și opinia publică prin intermediul presei, și instituțiile statului să vină cu scenarii de preț, de evoluție, astfel încât să putem avea o lege echilibrată, în care statul să poată să câștige de pe urma acestor exploatări, iar companiile să fie stimulate să înceapă investiția. Se poate pune problema în lege și ce facem cu banii care revin statului de pe urma exploatărilor. O soluție ar fi ca banii să fie folosiți pentru pensii pe model norvegian. Fiecare român să poată avea un cont în care să intre acești bani în mod egal, gestionați de administratori după modelul pilonului doi de pensii. Banii aceștia s-ar putea întoarce în economie și ar putea contribui la investiții”.
Antal István-Loránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat: „Nu numai în România, ci în toată Europa și la nivel mondial, e o criză energetică, dar pentru Uniunea Europeană, cred că a avut o consecință pozitivă, reconsiderarea Green Deal-ului, a Pactului Verde. Green Deal-ul inițial ar trebui să vină cu un cost extrem de ridicat, plătit de consumatori, de cetățenii Uniunii Europene. Consecința pozitivă s-ar putea să fie aceasta, pentru că vedem semne că Europa a început să modereze dezideratele extrem de ambițioase. Noi suntem într-o situație paradoxală. Dacă mâine am exploata gazele naturale din Marea Neagră, poate net beneficiar prin impozit ar deveni indirect cetățeanul, dar este clar că fără sisteme de distribuție, cetățeanul nu ar putea să folosească 100% gazele. Noi avem un Green Deal, avem un Fit for 55, dar nu avem capacitate de transport, nu avem capacitate de distribuție a gazelor naturale. România ar trebui, pe deoparte, să țină pasul cu dezideratele Green Deal-ului, iar pe de altă parte, să facă investiții pe care nu le-a făcut în 30 de ani”.
Silvia Dinică, președinte al Comisiei economice, pentru industrii și servicii din Senat: „Ideal ar fi ca proiectul de modificare a legii care va ajunge pe masa Parlamentului să nu mai declanșeze o discuție despre cum facem ca pentru mediul de afaceri să nu fie o povară și lucrurile să se întâmple. Trebuie găsit un grup de lucru transpartinic, unde să fie toate aceste elemente discutate în detaliu, cât de mult e nevoie, astfel încât, să se ajungă la o formă agreată. Avem nevoie și de reprezentanții ministerelor în discuția acesta, pentru că, din păcate pentru noi, la nivel de Parlament nu există multe date și informații. Dacă ar exista baze de date, am putea să facem și scenarii asta, dar nu avem și din cauza acesta, multe ori, deciziile sunt greu de luat, de argumentat, atât timp cât nu ai niște date concrete”.
Elena Stoica, membru în Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților: „Suntem într-un cerc vicios. Toată lumea dorește să adoptăm această lege cu atât mai de necesară, cu cât trecem printr-o perioadă atât de dificilă. Totul pornește de la exploatare. Dacă toți dorim, este clar că există voință, atât din partea executivului, cât și voință politică, și nu numai din partea unui partid. Toate partidele parlamentare doresc acest lucru, care poate fi rezolvat prin dialog constructiv cu specialiști”.
George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Suntem la dispoziția Parlamentului cu orice fel de solicitare cu privire la puncte de vedere, observații formulate de Ministerul Energiei, de experți. De fiecare dată, am răspuns prompt toate solicitările făcute de la comisiile de specialitate din Camera Deputaților și din Senat. Îmi exprim personal disponibilitatea pentru a participa la discuții, însoțit de colegii mei din Ministerul Economiei”.
Stelian Matei, consilier superior, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României: „Primul obiectiv de dezvoltare durabilă al agendei 2030 este Fără sărăcie, ceea ce înseamnă inclusiv fără sărăcie energetică, fenomen cu care România se confruntă dintotdeauna, acum, mai pregnant și mai amenințător. Al doilea obiectiv este Foamete zero. Alte obiective sunt Sănătate, Bunăstare, Educație. Nu putem face rabat de la dorința ca cetățenii României să fie sănătoși, să fie educați, să aibă un nivel de trai corespunzător, un regim alimentar adecvat. Până să trecem la emisii zero, noi putem folosi gazele ca resursă alternativă și am putea reduce dependența de cărbune”.
Oana Ijdelea, legal & PGA manager, Black Sea Oil & Gas: „Există și un soi de contradicție la nivelul voinței statului, pentru că, pe de o parte, sunt declarații puternice, însă pe de altă parte anumite acțiuni, pe care statul prin autoritățile sale le face, care par să demonstreze contrariul. În baza Legii offshore, era necesară aprobarea prin hotărâre de guvern, la 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a unei proceduri de recepție a lucrărilor. Procedura abia a fost adoptată și a intrat în vigoare. Ministerul Energiei, care a condus acest efort, s-a lovit instituțional de multe blocaje și amânări din partea altor instituții implicate în avizarea și în aprobarea proiectului de HG și a proiectului de procedură de recepție. Toată lumea își dorește liberalizarea pieței, însă ANRE fie în mod direct, fie în mod indirect, face de fiecare dată să apară ingerințe în piață, care nu permit liberalizarea totală a pieței. Nu ar trebui făcute diferențe între piață liberă pentru producători, piață liberă pentru firmele de distribuție, pentru traderi ș.a.m.d., ci sistemul ar trebui abordat holistic. Orice măsură puternică afectează una dintre categoriile de actori din piață și în mod cert îi va afecta, chiar indirect, și pe ceilalți. Soluția nu poate veni fără consultarea industriei”.
Laurenţiu Pachiu, avocat și consultant al FPPG: „Avem o serie de vulnerabilități în Marea Neagră. În primul rând, aș puncta o incongruență a statelor riverane. Avem doar două state membre ale Uniunii Europene, față de care, implicit, procesul de tranziție energetică declanșat la nivelul UE este obligatoriu. România și Bulgaria trebuie să urmeze reglementările europene, în schimb restul statelor riverane nu sunt decât membri ai comunității energetice. Turcia, Ucraina, Georgia nu sunt obligate să implementeze reglementările europene în sfera tranziției energetice. Aceasta este de natură să creeze niveluri diferite de vulnerabilitate energetică ale statelor, cu implicații geopolitice și economice. În al doilea rând, la nivelul acestor state, în bazinul Mării Negre putem constata un nivel scăzut de acceptanță în privința unor modificări economice structurale. Tranziția energetică presupune modificări structurale, cum ar fi eficiența energetică, presupune adevărate fracturi economice, cum ar fi exitul din cărbune, presupune modificări substanțiale de sistem, cum ar fi trecerea la stocare de hidrogen și la surse de energie regenerabile, presupune noi modele de business, noi modele financiare. Există state în bazinul Mării Negre care manifestă anumite grade de iliberalism, există economii emergente, există state conservatoare. Dintr-o serie de sondaje de opinie din țara noastră, reiese că încrederea populației în Uniunea Europeană scade. La vulnerabilitatea tradițională privind energia convențională, gazul natural, se vor adăuga vulnerabilități implicite procesului de tranziție energetică. Odată cu parcurgerea procesului de tranziție energetică, va trebui să sondăm noi oportunități în domeniul energiei solare, al energiei eoliene, al stocării de energie, al energiei eoliene offshore, precum și al hidrogenului. Sondarea unor asemenea oportunități și implementarea lor vor atrage noi provocări geopolitice de cu totul altă natură decât cele tradiționale”.
Mihnea Cătuți, director de cercetare, Energy Policy Group: „Contextul European Green Deal, țintele de carbonare, restrâng din ce în ce mai mult problemele combustibililor fosili. Cu cât ne apropiem mai mult de 2050, cu atât vor fi utilizate mai puțin, inclusiv gazele naturale. În același timp, în tranziția de acum, când a venit această criză a prețului, am înțeles și mai mult ce înseamnă dependența de importuri și expunerea de preț. În cazul aprovizionării cu gaze din Rusia spre Europa, prețul spot a explodat pur și simplu și ne putem confrunta cu asta în următorii 10 ani în lipsa surselor domestice de gaz natural. Din acest punct de vedere, exploatarea gazelor din Marea Neagră reprezintă o soluție la îndemână, nu doar pentru noi, ci pentru regiune. Fereastra de oportunitate se închide, practic. Putem adresa doar problemele pe termen mediu cu aceste gaze din Marea Neagră. Nu sunt alarmist, dar este posibil să fie chiar un pic prea târziu, pentru că ambițiile pe termen lung ale European Green Deal nu se mai schimbă. Nu așteaptă nimeni după noi să ne rezolvăm bucătăria internă și să stăm 10 ani ca să pornim un proiect de importanță strategică cum este acesta”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă: „Nu cred că putem să discutăm de prea târziul asupra exploatării gazelor din Marea Neagră. Indiferent cât de repede sau de încet va merge România spre anul de cotitură 2050, gazele naturale vor juca un rol important în economia mondială. Trebuie să vedem gazul natural ca un element de care avem nevoie și după 2050, cel puțin din perspectiva materiei prime, fără de care nu ne putem descurca. Trei elemente ar trebui să avem în vedere pentru a convinge responsabilii de importanța resurselor – 1. Sărăcia energetică – România se găsește în sărăcie energetică pentru că, deși avem acces la diverse resurse, nu doar gaze naturale, nu suntem în momentul de față puși în situația de a le exploata și nici nu avem direcții clare în ceea ce privește exploatarea resurselor. Al doilea element important pe care ar trebui să-l luăm în considerare este direcția pe care România a luat-o, de a intra într-un top al țărilor europene și chiar mondiale care-și propun să reducă mult emisiile de dioxid carbon în viitorul apropiat și pentru care gazul natural reprezintă un element foarte important comparativ cu alte resurse care există în momentul de față; nu doar gazul natural pentru încălzire sau pentru producția energiei electrice, ci și pentru tot ce înseamnă transport rutier, care ar putea să fie mult îmbunătățit din punctul de vedere al emisiilor, dacă s-ar folosi gaze naturale, inclusiv sub aspectul prețurilor ar fi un element important. Gazul natural trebuie să-l avem în vedere în această conversie la care ne-am angajat prin tratatele pe care le-am semnat. A treia direcție importantă este plusvaloarea. Achiziție de mărfuri, energie, orice alte bunuri din afara țării înseamnă de fapt o disponibilizare a resurselor pe care le avem noi către alte țări, către alte firme. Gazul natural din propria ogradă înseamnă de fapt să ne întărim poziția economică, poziția din punct de vedere regional. Ar trebui să vorbim mai puțin și să facem mai mult”.
Sărăcia energetică în contextul crizei pandemice
și postpandemice
Epidemia de COVID-19 arată încă o dată că energia și serviciile de energie sunt ingrediente esențiale pentru o viață sigură, sănătoasă și decentă. Sărăcia energetică, înțeleasă în mod obișnuit ca incapacitatea de a asigura nivelurile necesare de servicii de energie în gospodărie (Bouzarovski S., 2018), înseamnă să trăiești într-o locuință dificil de adus la un nivel optim de temperatură (fie că acesta presupune încălzire în timpul anotimpurilor reci sau răcire pe timp de vară) sau în care gătitul sau asigurarea nevoilor de hrană proaspătă sunt constrânse din cauza costurilor mai mari în raport cu veniturile și a slabei eficiențe energetice a clădirii și a dotărilor locuinței. Pe lângă accesibilitate și eficiență, sărăcia energetică se referă și la accesul dificil la surse alternative, curate și sigure. Sărăcia energetică este recunoscută astfel ca provocare complexă cu efecte sociale importante, pentru a cărei remediere este nevoie de angajamentul factorilor de decizie.
În conformitate cu disocierea conceptuală de mai sus, sărăcia energetică presupune și expunerea la o serie de vulnerabilități. Persoanele sărace energetic sunt mai vulnerabile la riscuri de sănătate fizică, cum ar fi bolile respiratorii, cardiovasculare și de altă natură cu un impact documentat asupra creșterii mortalității, dar sunt și mai expuse bolilor mintale (Thomson & al., 2017). Totodată, sărăcia energetică este asociată cu o diversitate de probleme care țin de inegalități și (in)justiție socială, acces la educație și bunăstare în general (Grey, et al., 2017). Fenomenul, cu toate efectele sale, se răsfrânge în mod diferențiat asupra femeilor și altor grupuri vulnerabile (Reames, 2016). Toate aceste probleme sunt de mare actualitate în timpul epidemiei de COVID-19.
Criza actuală cauzată de coronavirus produce efecte mai largi decât cele legate de sănătatea publică, cu urmări socio-economice profunde și de lungă durată (UNDP). Factorii preexistenți care duc la sărăcie energetică s-au amplificat în tot acest timp, prin scăderea sau pierderea veniturilor și creșterea facturilor ca urmare a consumului crescut de energie. Din punct de vedere medical, conjugarea efectelor virusului cu afecțiuni medicale preexistente, unele dintre acestea fiind asociate și sărăciei energetice, este bine documentată. Sub oricare dintre aceste forme s-ar manifesta, sărăcia energetică produce acum presiuni sporite asupra bugetelor gospodăriilor și asupra finanțelor publice, amplificând necesitatea de a o înțelege mai bine și de a identifica măsuri țintite în raport cu cei afectați.
Recesiunea declanșată (Politico, 2021) de criza COVID a început să adâncească inegalități preexistente în toate economiile lumii pe măsură ce s-au confruntat cu o creștere alertă a șomajului, eșuarea multor afaceri (Startup Cafe, 2020) și o scădere a veniturilor gospodăriilor. Diferite analize economice se așteaptă la o dublare a numărului șomerilor în Europa (Reuters, 2020), atingând un nivel estimat de 7,6%, și la o reducere a salariilor și a timpului de lucru cu impact asupra bugetelor de familie pe termen scurt și mediu. În România rata șomajului s-a aflat în creștere de-a lungul lunilor de criză, atingând 5,2% în iunie 2020 (INS, 2020), iar, după unele surse, un nivel real superior celui european încă de la sfârșitul lunii martie, manifestând tendințe de creștere (Cornea, Cum poate România să aibă o rată a şomajului de 4,6% când milioane de români abia aşteaptă să se întoarcă la muncă în străinătate?, 2020) susținută. Șomerilor li se adaugă alte două categorii de persoane. În primul rând, cei afectați de șomajul tehnic, cu un vârf de peste un milion de persoane în luna aprilie (900.000 în mai) (Cornea, 2020), ajuns între timp la 596.000 angajați (Cornea, 2020) în urma noilor reglementări care au însoțit măsurile de redeschidere treptată a economiei. În al doilea rând, persoanele în concediu de îngrijire a copiilor (188.514 persoane în iunie) (Ministerul Muncii, 2020), inclusiv persoane care beneficiază de acest tip de ajutor în urma măsurilor de stopare a pandemiei. Pentru ambele categorii, veniturile s-au redus cu cel puțin 25% pe mai multe luni dacă luăm în calcul și limitele de barem din legislație.
Asistăm deci la o scădere generalizată a veniturilor în timp ce consumul de energie în mediul rezidențial a crescut, pe fondul creșterii timpului petrecut la domiciliu, ca urmare a decretului de impunere a stării de urgență, a muncii la domiciliu și prin suspendarea cursurilor în întregul sistem de învățământ. La nivel internațional, un studiu realizat de Agenția Internațională a Energiei (IEA) în peste 30 de țări pe perioada martie-aprilie 2020 aproximează, raportat la anii precedenți, o creștere a consumului de electricitate în mediul rezidențial cu 40%, în timp ce consumul de gaz a înregistrat o ușoară scădere datorată temperaturilor mai ridicate pentru această perioadă. În ce privește consumul de energie în mediul rezidențial la noi în țară, nu există încă date disponibile, însă, ținând cont de faptul că perioada stării de urgență a coincis cu perioade cu variații mari de temperaturi exterioare, putem aprecia o ușoară creștere și a consumului de gaz și lemne pentru încălzire și gătit raportat la perioade similare din anii precedenți, mai mare în zonele cu temperaturi mai scăzute. În termeni de impact asupra bugetelor gospodăriilor, la un consum mediu anual de electricitate pe gospodărie de aproximativ 1.600 kWh (Odyssee-Mure, 2018), un preț mediu final dinaintea perioadei de liberalizare de aproximativ 0,65 lei/kwh și o creștere de 40% a consumului de electricitate poate rezulta în cheltuieli medii lunare suplimentare de 35 lei doar cu electricitatea, fără a ține cont de eventuale creșteri ale facturilor la combustibilul de încălzire și gătit – care au survenit deja în contextul liberalizării pieței la începutul sezonului rece în 2021 – și în contextul diminuării veniturilor. Creșterea cheltuielilor va rezulta în creșterea numărului de persoane care se afla în starea de vulnerabilitate energetică, mai ales în condițiile în care numărul gospodăriilor susținute prin ajutoarele de încălzire în timpul sezonului rece s-a redus continuu din 2012 încoace, odată cu creșterea veniturilor și neactualizarea plafoanelor din legislație. În condițiile incertitudinilor legate de evoluția pandemiei, în care unele state s-au îndreptat dinspre previziunile inițiale de stabilizare economică către tendințe mult mai fluctuante și de durată (Felsenthal, 2020), cel puțin o parte din factorii care determină reducerea veniturilor și creșterea consumului de energie se vor menține pe o perioadă incertă de timp, fiind anticipați de reglementări (Ministerul Muncii, 2020) și în țara noastră.
Impactul variază în funcție de sector și segmente demografice, dar devine tot mai evident că cei care sunt cel mai puternic afectați de această criză sunt grupurile cele mai vulnerabile și marginalizate (UNDP) (vârstnici, persoane cu handicap, femei, copii, minorități, persoane cu statut informal, persoane din mediul rural, persoane singure, familii monoparentale etc.) care se suprapun în bună măsură cu categoriile pentru care impactul sărăciei energetice este disproporționat. În raport cu sectoarele afectate, lucrătorii vulnerabili din retail și horeca sunt primele victime ale opririi bruște a activității economice. La acestea se adaugă (Banita, 2020) o parte din industria prelucrătoare care angajează o masă largă de muncitori necalificați, industria textilă și operatorii de servicii precum transporturile, operatorii de turism, activitățile culturale, care sunt împreună sectoare fundamentale ale economiei și a căror dificultate este de așteptat să dea naștere la efecte în lanț și pe termen lung. Rezultă un context care este favorabil suprapunerii mai multor cauze de vulnerabilitate, accentuând precaritatea persoanelor deja vulnerabile, dar și aducerii de noi gospodării într-o situație de prioritizare a cheltuielilor și, prin urmare, de dificultate în a plăti facturile de energie.
Criza COVID-19 agravează și inegalitățile de gen, care în sine sunt profund înrădăcinate în cauzele și experiențele sărăciei energetice (Petrova & Simcock, 2021). Structura și caracteristicile tipice ale gospodăriilor din țara noastră expun cu precădere femeile și copiii nevoii unui consum de energie sigură, curată și neîntreruptă și celei de confort termic pe toată perioada anului. Prezența crescută în cadrul locuinței îi expune poluării mediului ambiant care vine din consumul de energie crescut din această perioadă. În plus, poate mai mult ca niciodată, accesul la energie este strâns legat de accesul la educație sau la piața muncii, în contextul în care școală online sau munca de acasă au devenit fie variante alternative la care se recurge în situații de urgență sanitară, fie singurele opțiuni prin care copiii și adulții își pot continua activitatea școlară sau profesională.
Dincolo de sectoarele formale de primă linie, OECD (OECD, 2020) atrage atenția asupra nevoii de protejare a lucrătorilor din piețele informale care nu beneficiază de niciun mecanism de sprijin pe timp de criză, dar din care fac parte cele mai vulnerabile categorii de consumatori. Mai mult, studiile atrag atenția (Bouzarovski S., 2018) asupra distribuției sociale și spațiale a vulnerabilităților și a sărăciei energetice scoțând în evidență manifestările ample la nivel de societate (dificultățile cu care se confruntă statele postcomuniste în comparație cu cele occidentale), dar și existența unor buzunare de sărăcie, cu precădere în mediul urban, și care produc contexte de captivitate (lock-in effect) în care vulnerabilitățile se perpetuează într-un cerc vicios care dă naștere unei dinamici de degradare socio-economică profundă. Astfel de medii, precum Ferentari sau Pata Rât, ca să ne referim la cele mai cunoscute, sunt contexte în care sărăcia energetică este un fenomen multidimensional, care se combină cu alte vulnerabilități între care informalitatea joacă un rol central (Teschner, Sinea, Vornicu, Abu-Hamed, & Negev, 2020). Aici se găsesc condiții suboptime de locuire, locuințe supraaglomerate și vizibil degradate și este de așteptat ca, odată cu criza sanitară, starea de precaritate să se accentueze profund.
Evoluția pandemiei produce incertitudini la toate nivelurile de activitate, generând presiuni psihologice (Grey, et al., 2017) importante asupra indivizilor. O cercetare experimentală INSSE (INSSE, 2020) din primele săptămâni ale crizei coronavirusului evaluează impactul acesteia prin prisma așteptărilor agenților economici din varii sectoare de activitate și evidențiază gradul ridicat de incertitudine cu privire la evoluția activităților în fiecare dintre acestea. Imposibilitatea de a anticipa un venit sigur și constant în viitor, conjugată cu efectele carantinei și ale stresului venit din nevoia de conciliere a activităților profesionale și personale pot rezulta în costuri psihologice importante precum anxietatea, depresia (Brooks, et al., 2020) sau diminuarea capacității de decizie etc. Date fiind evidențele privind efectele psihologice ale sărăciei energetice, factorii conjuncturali pot deveni un element important de amplificare.
Situațiile anterioare de sărăcie energetică sunt acum exacerbate. Unii oameni sunt obligați să trăiască în condiții de confort termic scăzut, lipsiți de serviciile de energie prin care să-și poată asigura necesarul de hrană proaspătă sau de apă caldă curentă. Pentru alții, mai mult ca înainte, activitatea profesională, educația sau activitățile casnice devin provocări de luat în calcul în procesul de prioritizare a cheltuielilor. În pofida inițiativelor necesare de plafonare a prețurilor pe perioada stării de urgență, rămâne incertă situația celor care erau deja deconectați pentru neplată sau a celor care acumulează datorii la furnizori. Capacitatea fizică de reacție a companiilor și instituțiilor abilitate a fost redusă în această perioadă. Distanțarea fizică înseamnă, de asemenea, mai multe dificultăți în a căuta și a primi ajutor, fie din partea serviciilor oficiale de asistență socială, fie a familiei și a prietenilor. Mai mult, pentru cea mai mare parte a consumatorilor vulnerabili nu există politici de sprijin, parțial din pricina unei legislații incomplete, parțial din cauza nerecunoașterii fenomenului în totalitatea sa în politicile comerciale ale companiilor. Minoritățile subreprezentate rămân în afara măsurilor de urgență. Legislația recunoaște consumatorii vulnerabili pe motiv de venituri reduse sau pe cei din motive de vârstă. Pentru aceștia ajutoarele de încălzire sunt acordate exclusiv în lunile de iarnă și în condițiile unui cumul de criterii restrictive. Tarifele sociale au la rândul lor un grad ridicat de limitare (Jiglau, Sinea & Murafa, 2017). Mai mult, măsuri luate în calcul în multe țări (Energy Poverty Observatory, 2020) și care au produs o plasă de siguranță suplimentară pentru consumatori, precum sunt interzicerea temporară a deconectărilor sau mecanisme de sprijin financiar pe timp de criză, au lipsit deocamdată la noi în țară.
Energia reprezintă o resursă indispensabilă desfășurării activității cotidiene, fie că este vorba de populație, fie că ne referim la operatorii economici. Astfel, creșterea amplă a prețurilor acesteia în perioada recentă pe plan european este de natură să se răsfrângă mai devreme sau mai târziu asupra dinamicii prețurilor de consum, majorarea generalizată a ratelor inflației la nivel comunitar putând semnala debutul unor astfel de ajustări. Totodată, au început să sporească preocupările cu privire la potențiale efecte pe termen mediu și lung ale acestor șocuri, existând riscul dezancorării anticipațiilor privind inflația ale agenților economici și, respectiv, al unei redresări a activității economice într-un ritm mai puțin alert. În acest context, caseta de față își propune să identifice cauzele care au generat asemenea creșteri pe piața gazelor naturale și energiei electrice și natura acestora (structurală sau tranzitorie), precum și să cuantifice impactul pe care aceste majorări îl vor exercita asupra dinamicii viitoare a prețurilor și a creșterii economice din România.
Ce s-a întâmplat pe piața energetică începând cu a doua jumătate a anului 2021 și cât de persistent este acest șoc?
Revenirea activității la nivel global, pe măsura ridicării restricțiilor impuse de pandemie și a redeschiderii complete a economiilor, a antrenat creșterea alertă a cererii pentru gaze naturale, atât pentru generarea de energie electrică, cât și în scopuri industriale. Pe perioada verii, această situație a fost amplificată de cererea puternică pentru producția de energie electrică, pe fondul valurilor de căldură, concomitent cu reducerea producției din surse concurente (hidro și eoliene) și manifestarea unor constrângeri la nivelul ofertei, determinate de evenimente meteorologice extreme sau de lucrări de mentenanță prelungite (dată fiind amânarea unora dintre acestea din urmă în fazele acute ale pandemiei). Pe piața europeană, un factor important al ascensiunii rapide a cotațiilor gazelor naturale (până la valori maxime istorice, spre deosebire de evoluțiile din alte regiuni) a fost unul de natură conjuncturală, reprezentat de nivelul redus al stocurilor (circa 77 la sută în luna octombrie 2021, față de aproape 95 la sută în luna corespunzătoare din anul precedent[1]), cauzat de o iarnă prelungită, cu temperaturi sub media sezonieră. Efectul a fost accentuat de imposibilitatea refacerii stocurilor pe perioada verii, pe fondul livrării unor cantități limitate de gaze naturale de către principalii jucători, fie din cauze structurale (declinul natural al producției, tendința de renunțare la centralele care utilizează cărbune și restrângerea investițiilor în combustibili fosili în contextul procesului de decarbonizare, inițierea procedurilor de închidere a celui mai mare câmp gazifer din Țările de Jos, principalul producător din UE, creșterea concurenței pentru gazul natural lichefiat din partea economiilor asiatice, ca urmare a planului de reducere a emisiilor de carbon), fie din cauze cu substrat geopolitic (dependența de importurile de gaze rusești și problemele de aprovizionare asociate). În același timp, un rol în creșterea cotațiilor a jucat și structura pieței europene, în care ponderea dominantă (80 la sută în 2020) revine contractelor cu prețuri stabilite în funcție de raportul dintre cererea și oferta de gaze naturale (în detrimentul contractelor indexate la prețul petrolului), această trăsătură favorizând transmiterea mai rapidă a presiunilor specifice pieței. În România, peisajul a fost relativ similar, cantitatea de gaze naturale din depozite fiind mult inferioară nivelului consemnat în anul anterior (circa 74 la sută în luna octombrie 2021, comparativ cu 95 la sută cu un an în urmă); în plus, și piața internă este caracterizată de un declin natural al producției, fapt care a antrenat majorarea importurilor în ultimii ani, crescând astfel expunerea la șocurile externe.
În ceea ce privește avansul cotațiilor energiei electrice din a doua jumătate a anului 2021 pe piețele europene și, implicit, pe cea din România, determinantă a fost creșterea amplă a costurilor de producție pentru centralele pe bază de combustibili fosili – în speță, saltul sensibil al prețului gazelor naturale (de până la cinci ori față de aceeași perioadă a anului trecut) și al cotațiilor cărbunelui (de circa trei ori). Un impact suplimentar a continuat să exercite creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, ca urmare a măsurilor decise la nivel european în scopul accelerării tranziției către o economie verde (de exemplu, reducerea mai amplă a plafonului de emisii de carbon sau eliminarea mai rapidă de pe piață a certificatelor nefolosite; BCE, 2021). La aceste influențe s-a adăugat diminuarea producției de electricitate a hidrocentralelor și a centralelor eoliene (determinată de precipitații reduse și lipsa vântului), care a trebuit să fie astfel compensată de generarea energiei electrice în termocentrale, confruntate deja cu probleme pe latura costurilor de producție. În final, creșterea exacerbată a cotațiilor energiei electrice reflectă inclusiv mecanismul specific de stabilire a prețurilor pe această piață, în contextul alinierii prețurilor tuturor unităților de producere a energiei electrice la costul marginal de producție al ultimei unități care intră în sistem pentru a acoperi cererea de energie electrică (Blume-Werry et al., 2021; graficul A). La nivelul UE, deși s-au făcut progrese în ultimele decenii, acoperirea cererii din surse poluante rămâne semnificativă în mixul energetic, inclusiv în cazul României (graficul B).
Începând cu primăvara anului 2022, după încheierea sezonului rece, piețele anticipează o anumită corecție a prețurilor pe plan european, în așteptarea unei ameliorări a dezechilibrului acut dintre cerere și ofertă care se manifestă în acest moment. De exemplu, cotațiile futures ale indicelui gazelor naturale TTF[2] relevă pentru a doua jumătate a anului viitor o înjumătățire a prețurilor față de maximul istoric înregistrat în octombrie 2021 pe piața spot. Un tablou similar se conturează și pe piața electricității, cotațiile futures în anumite economii europene reprezentative (Germania, Franța, Țările de Jos, Italia, Spania) plasându-se în anul următor în jurul valorii de 100 euro/MWh, comparativ cu nivelurile actuale de pe piața spot, de circa 200 euro/MWh în luna octombrie 2021. Cu toate acestea, atât în cazul gazelor naturale, cât și în cel al energiei electrice, prețurile de livrare pentru anul 2022 continuă să se plaseze la praguri sensibil superioare celor consemnate în 2019 (valori de 2,5-3 ori mai mari), indicând astfel importanța factorilor cu acțiune mai persistentă. Totodată, nu poate fi exclusă prelungirea influenței nefavorabile a factorilor conjuncturali, în scenariul în care și sezonul rece 2021-2022 va fi mai lung și mai friguros decât în mod normal.
Pe un orizont mai îndelungat, prețurile energiei de pe plan european ar putea să se stabilizeze la niveluri mai reduse, sub acțiunea dominantă a unui factor structural, respectiv accelerarea tranziției spre o economie verde la nivelul UE. Procesul presupune majorarea alertă a producției de energie electrică din surse regenerabile (concomitent cu electrificarea sistemului de încălzire a gospodăriilor populației; CE, 2021), ceea ce implică o reducere a influenței costurilor mai mari de producție din partea electricității bazate pe combustibili fosili (CE – DG Energie, 2021). Este de așteptat ca tranziția să nu fie chiar lină, în condițiile angajării autorităților europene și a celor naționale pentru reducerea mai alertă a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE (cu 55 la sută până în anul 2030 față de nivelul din 1990, comparativ cu ținta anterioară de 40 la sută). Strategia presupune renunțarea mai rapidă la centralele pe bază de combustibili fosili, în special la cele pe cărbune[3], și preluarea producției acestora de către sursele cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară sau cea produsă din surse regenerabile (hidro, eoliană, solară). Dată fiind volatilitatea producției din surse regenerabile, apariția unor dezechilibre între cerere și ofertă este de natură să genereze noi fluctuații ample ale prețurilor în anii de tranziție.
Programele naționale de redresare și reziliență au alocate sume importante pentru investiții în energia regenerabilă, alte măsuri menite să faciliteze procesul vizând: creșterea gradului de integrare a piețelor europene de electricitate (prin extinderea capacităților de interconectare), dezvoltarea mult mai rapidă a unor modalități de stocare fiabile și la costuri rezonabile a energiei electrice regenerabile, respectiv sporirea eficienței energetice la nivelul consumatorilor finali.
Fluctuațiile cotațiilor energiei electrice și ale gazelor naturale se transmit în rata inflației direct, prin prețurile plătite de consumatorii finali, dar și indirect, pe canalul costurilor de producție ale altor bunuri și servicii din coșul de consum. Aceste efecte de runda întâi sunt considerate tranzitorii, impactul lor persistând la nivelul ratei anuale a inflației timp de patru trimestre în cazul efectelor directe și, uneori, o perioadă mai lungă de timp în cazul celor indirecte, ca urmare a faptului că transmisia creșterii costurilor de producție în prețuri nu se produce întotdeauna imediat și nici liniar. Mai departe însă, în absența unei reacții a politicii monetare, creșterile de prețuri ample, manifestate o perioadă prelungită, au potențialul de a afecta așteptările inflaționiste pe termen mediu ale agenților economici, influențând comportamentul acestora de stabilire a prețurilor și salariilor în viitor. Aceste efecte, de runda a doua, au o natură mai persistentă, putând marca traiectoria prețurilor pe un orizont mai îndelungat comparativ cu cele de runda întâi (graficul C).
Cel mai simplu mod de evaluare a măsurii în care prețul energiei afectează consumatorul casnic are la bază structura facturii asociate acestor utilități, ponderea costurilor aferente mărfii fiind de circa 70 la sută în cazul gazelor naturale și de aproximativ 50 la sută în cel al electricității. Pe fondul celor mai recente evoluții și al poverii costurilor cu achiziția mărfii, principalii furnizori de gaze naturale vor implementa scumpiri de circa 40 la sută în perioada octombrie-noiembrie cel puțin la nivelul contractelor aferente consumatorilor pasivi[4], care au primit deja notificări în acest sens. Și în cazul energiei electrice, ofertele de pe piața concurențială se plasau în luna septembrie 2021 cu circa 30 la sută peste cele aferente contractelor încheiate la începutul anului, ceea ce sugerează că în ianuarie 2022 (momentul în care sunt renegociate cele mai multe contracte pe această piață), creșterea se va reflecta și la nivelul acestei componente din cadrul IPC. Date fiind magnitudinea scumpirilor și situația în continuare tensionată pe piețele de profil, autoritățile au adoptat mai multe măsuri pentru protejarea consumatorilor, inclusiv a celor vulnerabili. În luna septembrie a fost adoptată Legea consumatorului vulnerabil (nr. 226/2021), conform căreia sunt acordate ajutoare pentru încălzire în sezonul rece consumatorilor cu venituri mici. În condițiile în care punerea în aplicare a legii presupune un proces de durată, acordarea ajutorului social implicând depunerea documentelor justificative, aprobarea acestora de către primării, notificarea furnizorilor, pentru intervalul noiembrie 2021 – martie 2022, a fost adoptată Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea OUG nr. 118/2021. Compensările propuse de acest act normativ se acordă în funcție de consum, direct în factură, eligibile fiind circa două treimi dintre gospodării. Pentru traiectoria prețurilor, această schemă de compensare presupune, în esență, o redistribuire a scumpirii, o parte din aceasta fiind suportată de către stat pe perioada iernii, atunci când consumul este mai mare, pentru ca, începând cu luna aprilie, prețul să nu mai fie afectat de măsurile de sprijin și să revină la nivelul stipulat în contracte.
Pe lângă efectele directe, proporționale cu ponderea deținută de componentele energetice în coșul IPC (4,6 la sută în cazul energiei electrice și 3,1 la sută în cel al gazelor naturale), șocul de pe piața energiei se va transmite în rata anuală a inflației și prin intermediul costurilor de producție, energia reprezentând un input în procesul de fabricație, alături de materii prime, materiale, forță de muncă. Impactul va fi cu atât mai amplu cu cât procesul de producție este mai intensiv din punct de vedere energetic, cele mai expuse ramuri fiind cele care produc bunuri intermediare sau de capital. În cazul industriilor producătoare de bunuri de consum, direct relevante pentru prețurile finale, ponderea cheltuielilor cu energia variază între 1 la sută și 3 la sută, potrivit datelor bilanțiere disponibile pentru anul 2020. Abordarea este însă incompletă, întrucât nu ține cont de consumul de energie utilizat de-a lungul lanțului de producție pentru fabricarea celorlalți factori de producție. Astfel, dacă la consumul energetic direct se adaugă și cel indirect, realizat de sectoarele situate în amonte pe lanțul de producție, ponderile variază de la sub 5 la sută în producția bunurilor alimentare și a confecțiilor, până la circa 7 la sută pentru bunurile farmaceutice și producția de mobilă, respectiv peste 8 la sută în cazul electrocasnicelor[5]. În rândul serviciilor prestate populației, se observă o intensitate energetică mai redusă, sub 3 la sută pentru serviciile de învățământ și cele medicale, un consum ușor mai ridicat în cazul segmentului ospitalității (circa 4 la sută) și semnificativ mai crescut pentru serviciile de curierat și de turism (peste 7 la sută; graficul D).
Pentru a cuantifica măsura în care un șoc la nivelul prețurilor de producție ale bunurilor energetice de pe piața internă este transmis în cele finale de consum, au fost estimate o serie de modele de tip VECM (vector de corecție a erorilor). Estimarea a presupus două etape. Prima a vizat transmisia prețurilor de producție din industria energetică de pe piața internă (IPPII energie) în prețurile producției industriale pentru bunurile de consum (IPPII consum), iar a doua, dinspre acestea din urmă către prețurile finale, fiind utilizată o măsură a inflației de bază care asigură cea mai bună corespondență între structura ramurilor industriale și cea a coșului de consum, respectiv CORE2 ajustat exclusiv servicii, din care au fost ulterior eliminate și efectele de runda întâi ale modificărilor cotei TVA[6]. În cazul primului canal (IPPII energie – IPPII consum), estimările indică o transmisie de circa 4 la sută din magnitudinea șocului inițial al IPPII energie în variația IPPII consum în decurs de un an. Mai departe, modificarea IPPII consum este estimată a fi transferată în inflația de bază în proporție de aproximativ 50-70 la sută pe același orizont de timp. Pe ansamblu, cumulând efectele estimate, un scenariu de creștere a IPPII energie cu 20 la sută ar genera un impact de aproximativ 0,4-0,6 puncte procentuale la nivelul inflației de bază pe parcursul unui an. Rezultatul obținut reflectă nu numai efectele indirecte de runda întâi, prin intermediul costurilor de producție, ci și efecte de runda a doua, prin intermediul anticipațiilor agenților economici. Având în vedere magnitudinea șocului care afectează activitatea economică, este posibil ca agenții economici să transfere chiar mai rapid și într-o proporție mai mare presiunea asupra costurilor în prețurile finale față de ceea ce indică modelele econometrice, construite pe baza seriilor istorice.
În cazul unui șoc singular, de tip one-off, de o magnitudine limitată, transmisia prin intermediul așteptărilor inflaționiste ale agenților economici este anticipată a avea un impact relativ redus (de exemplu, corespunzător celui descris anterior asupra IPPI energie, impactul prin acest canal ar fi în jur de 0,1 puncte procentuale).
Însă în contextul actual, caracterizat de șocuri repetate de ofertă, de o magnitudine substanțială – asociate atât variațiilor prețurilor bunurilor energetice, cât și prețurilor materiilor prime agroalimentare, dar și perturbărilor produse în lanțurile globale de producție și aprovizionare –, o eventuală deteriorare a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu ar putea genera importante efecte de runda a doua, în ipoteza în care politica monetară nu ar acționa în sensul prevenirii acestora.
Creșterea prețurilor bunurilor energetice, precum și a prețurilor altor materii prime și materiale se vor reflecta în următoarele perioade și asupra dinamicii PIB real, într-o manieră contracționistă, cu efecte anticipat a persista cel puțin o perioadă de timp. Dintre canalele relevante de transmisie a acestor șocuri sunt de subliniat cele cu privire la venitul disponibil real al gospodăriilor populației și la resursele disponibile pentru investiții ale firmelor, în condițiile în care inputurile energetice sunt dificil de substituit cu alți factori de producție, cel puțin pe termen scurt și mediu. Impactul cumulat al creșterii prețurilor bunurilor energetice asupra dinamicii PIB real este proiectat la aproximativ -0,4 puncte procentuale în următorii doi ani, magnitudinea acestui impact fiind condiționată de ipotezele adoptate[7] și de setul de informații disponibile la data publicării prezentului Raport. Șocurile aferente sunt proiectate a se reflecta atât asupra componentei ciclice (gap-ul PIB), în principal ca rezultat al atenuării cererii agregate interne, cât și asupra dinamicii PIB potențial.
Evoluția consumului gospodăriilor populației, marcată deja de incertitudini privind perspectiva situației medicale, este anticipată a fi grevată de impactul asupra venitului disponibil al gospodăriilor populației provenind din creșteri ale prețurilor bunurilor energetice[8]. Deteriorarea traiectoriei investițiilor, care au manifestat totuși o reziliență notabilă în context pandemic, se transpune într-o acumulare mai redusă de capital și în pierderi de eficiență în utilizarea factorilor de producție, cu impact asupra dinamicii PIB potențial. Acesta din urmă ar urma să fie influențat și de capacitatea mai redusă a economiei de a genera noi locuri de muncă.
Afectarea investițiilor poate fi coroborată cu o deteriorare a activității într-o serie de sectoare-cheie ale economiei (de exemplu, producția industrială), inclusiv ca urmare a creșterilor costurilor de producție generate de prețurile bunurilor energetice. La rândul lor, exporturile de bunuri și servicii, deja afectate de persistența sincopelor în lanțurile de aprovizionare, sunt anticipate a reflecta dificultățile firmelor exportatoare generate de creșterea costurilor de producție (cu impact asupra competitivității externe prin preț) și diminuarea resurselor pentru investiții (cu efecte adverse asupra productivității). Dinamica importurilor de bunuri și servicii este, de asemenea, proiectată a resimți șocurile asupra cererii interne și, respectiv, pe cele asupra exporturilor de bunuri și servicii. Totuși, importurile ar putea câștiga cotă de piață pe anumite segmente de bunuri unde producătorii interni ar fi mai afectați de scumpirea energiei decât competitorii externi (cu acces la tehnologii mai eficiente energetic).
[1] Conform Gas Infrastructure Europe.
[2] Facilitatea de transfer de titluri (TTF) – Bursa de gaze din Rotterdam, indice de referință al pieței europene.
[3] În cadrul celei mai recente conferințe ONU privind schimbările climatice (COP26, 31 octombrie – 12 noiembrie 2021), 190 de state și organizații s-au angajat să descurajeze investițiile în noi centrale pe bază de cărbune și să elimine treptat această sursă de energie până în 2030 în economiile dezvoltate, respectiv 2040 în celelalte state.
[4] Peste jumătate dintre consumatorii casnici nu optaseră încă pentru o ofertă pe piața concurențială la mijlocul anului 2021.
[5] Calcule realizate pe baza datelor din tabelul intrări-ieșiri (cele mai recente date disponibile sunt aferente anului 2015).
[6] A se vedea Caseta 1. „Transmisia modificării prețurilor producției industriale pentru piața internă în variația prețurilor de consum”, publicată în Raportul asupra inflației, ediția din noiembrie 2017.
[7] De exemplu, setul de elasticități estimate cu ajutorul Modelului de analiză și prognoză pe termen mediu (MAPM) al BNR utilizate inclusiv la fundamentarea unor scenarii adverse.
[8] De exemplu, creșterea prețului petrolului afectează consumul printr-o serie de canale directe și indirecte. A se vedea, de exemplu, referința BCE, 2018.
Referințe
Banca Centrală Europeană, Buletinul economic nr. 6/2018, Caseta 3 – „Oil Prices, the Terms of Trade and Private Consumption”
Banca Centrală Europeană, Buletinul economic nr. 6/2021, Caseta 5 – „EU Emissions Allowance Prices in the Context of the ECB’s Climate Change Action Plan”
Blume-Werry, E., Faber, T., Hirth, L., Huber, C., și Everts, M. – „Eyes on the Price: Which Power Generation Technologies Set the Market Price”, Economics of Energy & Environmental Policy, 10(1): 251-265, 2021
Comisia Europeană – Questions and Answers – Making our Energy System Fit for our Climate Targets, 2021, disponibil la: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ QANDA_21_3544
Comisia Europeană, Direcția Generală Energie – Quarterly Report on European Electricity Markets, vol. 14, ediția a 2-a, 2021
„Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030”, publicat ca anexă la H.G. nr. 1.076/2021, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 bis/ 2021
Autori: Mihnea Cătuți și Mihai Bălan
Creșterile fără precedent ale prețurilor energiei din ultimele luni au generat discuții aprinse despre cauze, designul pieței de energie electrică, prețul carbonului și dependența de importurile de gaze naturale. Răspunsul formulat până acum de legiuitori pentru rezolvarea acestor probleme (în principal, plafonări de prețuri și subvenții) nu oferă decât soluții de avarie, de termen scurt, care nu rezolvă disfuncționalitățile structurale ce pot duce la repetarea unor astfel de situații.
În plus, măsurile luate de autoritățile din România pentru contracararea efectelor crizei actuale a prețurilor energiei asupra consumatorilor surprind prin direcția opusă față de propunerile Comisiei Europene în toolbox-ul recent publicat. Decizia de a suprataxa cu 80% veniturile ce depășesc 450 lei/MWh, ce se aplică doar producătorilor de energie curată, fără a ține cont de specificul de operare în piață a surselor regenerabile, periclitează nu doar investițiile existente, ci mai ales noile dezvoltări de capacități de generare ieftine și cu timp de instalare rapid, ce reprezintă, de altfel, singura soluția pentru a evita astfel de crize în anii următori. Pseudoargumentarea că acest tratament fiscal discriminatoriu s-ar justifica prin faptul că producția de energie electrică pe bază de combustibili fosili este „deja împovărată” prin plata certificatelor de emisii de carbon denotă atât neînțelegerea rostului acestor certificate, cât și lipsa oricărei preocupări reale de decarbonare a sistemului energetic românesc.
Blocarea și întârzierea investițiilor în surse regenerabile, în special solare și eoliene, vor cauza prețuri mai mari ale energiei electrice și ale certificatelor de carbon, vor crește dependența de importurile de gaze și, mai ales, vor periclita atingerea obiectivelor climatice de reducere a emisiilor, după cum arată, printre altele, un raport publicat recent de Aurora Research. Înainte de a explica mai aprofundat aceste riscuri, este necesară clarificarea principalelor cauze ale crizei actuale și corectarea unor explicații eronate care au fost lansate în spațiul public.
Putem blama prețul certificatelor de carbon?
Având în vedere aproape dublarea prețului certificatelor de dioxid de carbon de la aproximativ 34 €/tCO2e la începutul anului 2021 la peste 60 €/tCO2e în prezent, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a fost imediat blamată pentru creșterea prețurilor electricității.
Mecanismul ETS limitează volumul de gaze cu efect de seră care poate fi emis de industria energointensivă, de către producătorii de energie și de companiile aeriene. Producătorii de energie electrică trebuie să cumpere un certificat EUA pentru fiecare tonă emisă de CO2. Totalul certificatelor disponibile este plafonat la un nivel stabilit pentru UE. Acest plafon este redus anual, ajungând în cele din urmă la zero. Pe măsură ce volumul certificatelor scade, acestea vor deveni tot mai dificil de achiziționat de către companiile ce produc energie electrică cu un nivel ridicat de emisii per MWh. Astfel, cu timpul, implementarea schemei ETS va determina reducerea orelor de operare a centralelor pe combustibili fosili, precum lignitul, huila, dar și gazele naturale.
Licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în toamna și la începutul iernii actuale s-au soldat cu rezultate care transmit „semnale de agravare a crizei de resursă de lemn și de creștere a prețurilor pentru 2022”, atrage atenția Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.
Profesioniștii domeniului ne oferă exemplul unei astfel de licitații, organizate de Direcția Silvică Vâlcea: „Prețul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/m3 lemn pe picior, față de un preț mediu de adjudecare de 147 lei/m3 pentru producția anului 2021. Aceste prețuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă reduse la jumătate la licitațiile principale pentru anul 2022, față de masa lemnoasă pentru producția anului 2021 și pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piață”.
Cătălin Tobescu, președintele AIL-Prolemn: „Suntem în ceasul al doisprezecelea și trebuie luate măsuri urgente. Ministerul Mediului trebuie să asume eșecul, pe domeniul pădurilor, al politicilor sale din ultimii ani și să acționeze neîntârziat. Industria lemnului și întreg sectorul pădure-lemn pun la dispoziție toată expertiza pentru găsirea unor soluții, inclusiv strategii și modele de bune practici din alte țări europene. Cuvântul cheie este urgența”.
Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situație de risc, pe fondul creșterii semnificative a costurilor operaționale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanțare și accentuării neîncrederii în relațiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei românești în pragul iernii. Scumpirea carburanților și creșterea tarifelor la energie și gaze au accentuat și mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.
73.365 de firme au intrat în acest an în insolvență, și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerțului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului.
Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerț, construcții și industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei.
Numărul firmelor intrate în insolvență, în comerț, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% față de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.
În sectorul construcțiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcții și-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvență, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut.
În industria prelucrătoare, numărul societăților radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii și-au suspendat activitate iar alte 484 au intrat în insolvență.
Rata anuală a inflației IPC a accelerat semnificativ în trimestrul III 2021, până la 6,29 la sută în septembrie, ecartul față de limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare majorându-se în fiecare lună a trimestrului. În septembrie, rata anuală a inflației a avansat cu 2,35 puncte procentuale față de valoarea din iunie, consemnând totodată un nivel situat cu 1 punct procentual peste cel proiectat în raportul din luna august. Sursa primară a creșterii a rămas, similar primelor două trimestre ale anului, ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice, în condițiile în care la sfârșitul lunii septembrie prețul en gros pentru energia electrică și gazele naturale a ajuns la valori de până la două-trei ori mai mari față de cele practicate la finalul anului anterior. În același interval, a fost vizibil și un avans consistent al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, de la 2,9 la sută în iunie la 3,6 la sută în septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC și-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului III, atingând 3,6 la sută în luna septembrie. Rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de luna iunie, până la 2,9 la sută în septembrie. Întrucât în plan comunitar majorarea prețurilor a avut o amplitudine mai mare, România și-a redus marginal decalajul față de media europeană.
Inflația de bază CORE2 ajustat a resimțit în intervalul analizat presiuni relativ ample provenite din șocuri manifestate pe partea ofertei. Astfel, influențe semnificative pe partea costurilor de producție au fost induse de creșterea amplă a prețurilor în industria energetică, precum și de majorarea cotațiilor altor materii prime și materiale, inclusiv ca urmare a sincopelor înregistrate în funcționarea lanțurilor de aprovizionare. În același timp, evoluția favorabilă a cererii, susținută inclusiv de relaxarea restricțiilor de mobilitate, în primele două luni ale trimestrului III, și de refacerea rapidă a încrederii consumatorilor, a fost de natură să amplifice transmisia majorărilor de costuri în prețurile finale. Un alt factor determinant al transmisiei mai alerte a costurilor de producție în prețurile finale a fost deteriorarea considerabilă, în trimestrul III, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale operatorilor economici, acestea urcând până la valori apropiate de maximele istorice ale seriilor disponibile.
În schimb, costurile cu forța de muncă nu au constituit în trimestrul II 2021 o sursă de presiune inflaționistă; dinamica anuală a indicatorului pe total economie a înregistrat o valoare puternic negativă, evoluția reflectând însă impactul schimbărilor metodologice în definiția populației ocupate[1], precum și un efect de bază semnificativ asociat primului val pandemic (manifestat în primăvara anului trecut). Ulterior eliminării sectorului agricol și ajustării seriei cu măsurile guvernamentale de sprijin a pieței muncii, variația anuală a ULC a consemnat în trimestrul II 2021 o decelerare, până la 1,8 la sută (față de 3,1 la sută în perioada precedentă). Chiar dacă în intervalul iulie-august au existat creșteri anuale semnificative ale ULC în unele ramuri industriale, acestea au fost asociate în primul rând constrângerilor impuse producției de perturbările intervenite în funcționarea lanțurilor de aprovizionare (cele mai afectate fiind ramurile producătoare de bunuri intermediare și industria auto), astfel încât, în cele mai multe cazuri, nu reflectă pierderi de competitivitate sau presiuni inflaționiste pe filiera salariilor.
Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent
În ședința din 6 august 2021, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, precum și a ratelor dobânzii la facilitățile de depozit și de credit, la 0,75 la sută și, respectiv, 1,75 la sută pe an. Rata anuală a inflației IPC a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, până la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și 3,05 la sută în martie 2021. Creșterea din trimestrul II a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, principala contribuție aparținând scumpirii combustibililor pe fondul creșterii cotației petrolului. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat trendul descendent în trimestrul II 2021, ceva mai devreme decât s-a anticipat, majorându-se în iunie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în luna martie. Evoluția ei a reflectat efectele temporare ale creșterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor asociate majorării cotațiilor materiilor prime, măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, precum și ajustării în sens ascendent a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Cea mai recentă prognoză releva perspectiva unei traiectorii mai înalte a ratei anuale a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al intervalului proiecției.
Principalele incertitudini și riscuri asociate perspectivei inflației decurgeau din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta). Surse de incertitudini și riscuri le constituiau și conduita politicii fiscale, precum și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Pe piața muncii, riscurile erau asociate evoluției situației epidemiologice și implicațiilor sistării unor programe de sprijin guvernamental, în timp ce tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime erau de natură să accelereze inflația pe plan mondial.
Ulterior, datele statistice au indicat creșterea ratei anuale a inflației IPC în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat.
Creșterea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale coșului de consum, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, și la 3,2 la sută în august, depășind ușor previziunile. Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său prepandemie. Dinamica anuală a indicatorului a fost însă una abruptă. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a venit din partea formării brute de capital fix, pe fondul redinamizării puternice a construcțiilor noi. În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației exporturilor de bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unui efect de bază, a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, pe fondul relativei ameliorări a balanțelor veniturilor.
În ședința Consiliului de Administrație al BNR din 5 octombrie 2021, cele mai recente evaluări relevau perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante erau noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale și, într-o mai mică măsură, de cel al combustibililor. Factorii de incertitudine identificați anterior își mențineau relevanța, cu accentuarea relativă a celor provenind din partea evoluției sanitare în contextul noului val pandemic și a dinamicii de pe piețele internaționale a cotațiilor materiilor prime, mai ales ale celor energetice și agroalimentare.
Pe baza datelor disponibile la acel moment și în contextul riscurilor și incertitudinilor evidențiate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5 la sută pe an, concomitent cu majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit (1 la sută) și, respectiv, a celei aferente facilității de creditare (2 la sută). Totodată, Consiliul de Administrație a subliniat că vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de
2,5 la sută ± 1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR s-a declarat pregătit să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pe termen mediu a prețurilor.
Perspectivele inflației
Ulterior publicării Raportului asupra inflației din luna august, traiectoria ratei anuale a inflației IPC a cunoscut o dinamică alertă, cu precădere pe fondul materializării riscurilor asociate majorării accelerate a prețurilor produselor energetice și a celor ale altor materii prime, atât pe piețele internaționale, cât și pe cea internă. În consecință, în pofida sprijinului temporar acordat de autorități consumatorilor casnici, de natură a se reflecta și în statisticile oficiale privind dinamica prețurilor, traiectoria ratei anuale a inflației din noul scenariu de bază a fost considerabil ajustată în sens ascendent. Chiar și în aceste condiții, vor persista o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice, precum și cele decurgând din evoluțiile de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită. Pe acest fond, riscuri relevante planează și asupra evoluției activității economice. Deși seriile de date cu frecvență ridicată atestă continuarea avansului economiei și pe parcursul trimestrelor III și IV ale anului curent, devine tot mai evidentă o importantă atenuare de ritm a acestuia. Din acest motiv, până la o normalizare a situației în plan medical și, respectiv, a evoluțiilor de pe piețele de energie, vor continua să predomine riscuri descendente la adresa activității economice și, respectiv, de sens opus asupra dinamicii prețurilor din economie, cu perspectiva ca persistența unor astfel de turbulențe să poată greva traiectoria variabilelor macroeconomice și pe un orizont mai lung de timp.
În scenariul de bază, perspectivele de evoluție a economiei pe termen scurt par tot mai mult grevate de efectele pandemiei, date fiind atât particularitățile situației medicale din România, cât și vulnerabilitățile persistente ale lanțurilor globale de producție. În aceste condiții, excluzând influența favorabilă a agriculturii din anul curent (contribuție estimată de aproximativ 1 punct procentual la creșterea anuală), dinamica PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022. Contribuția majoritară la creșterea economică va continua să revină consumului gospodăriilor populației. Aceasta va reflecta, pe de o parte, recuperarea marcantă de ritm din a doua jumătate a anului trecut, iar pe de altă parte, relaxarea restricțiilor de pe parcursul trimestrului III 2021, care a reimpulsionat cererea de consum pe anumite segmente. În același timp, însă, se evidențiază influența mai puțin favorabilă a impunerii, recent, posibil și în perspectivă, a unor restricții de mobilitate ce vizează limitarea răspândirii pandemiei, cu impact repercutat și asupra cadenței activității economice.
Parcursul formării brute de capital fix din economie urmează a fi favorizat de aprobarea recentă, de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, în condițiile în care varianta finală a acestui document evidențiază o pondere mai ridicată a investițiilor în totalul alocărilor de fonduri comparativ cu cea presupusă anterior. În plus, scenariul de bază încorporează și un volum mai amplu de fonduri bugetare destinate cheltuielilor de investiții, al căror impact este așteptat să persiste și pe termen mediu. În aceste condiții, formarea brută de capital fix este proiectată să asigure contribuții solide creșterii PIB din următoarele opt trimestre.
Redresări importante de ritm sunt preconizate și în cazul fluxurilor de importuri și exporturi. Acest proces ar putea fi însă grevat de constrângeri ce vizează capacitățile de transport la nivel global ori producția de bunuri intermediare (de exemplu, microcipurile, cu impact notabil asupra industriei auto din România). În paralel, dinamica importurilor de bunuri și servicii va înregistra ritmuri anuale consistente, cu efecte de antrenare venind atât din partea componentelor cererii agregate interne, cât și a dinamicii exporturilor. Pentru anul curent, continuarea deteriorării deficitului comercial, în paralel unor evoluții mai puțin favorabile ale soldului cumulat al balanței veniturilor, ar implica o deschidere de peste 1 punct procentual a deficitului de cont curent, raportat la nivelul de 5 la sută în PIB înregistrat în 2020. Pe termen mediu, deși evoluția acestui indicator va beneficia de perspectiva progresului anticipat al procesului de consolidare fiscală, decisive vor rămâne și ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și abordarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente prezente la nivelul economiei românești.
Activitatea economică a cunoscut o redresare peste așteptări în trimestrul II 2021, care a implicat și o ușoară corecție în sus a componentei ciclice (gap-ul PIB). Deviația PIB este proiectată să rămână la valori ușor peste 1 la sută în a doua jumătate a acestui an. Suprapus dinamismului anticipat al procesului investițional, cu efecte contabilizate inclusiv la nivelul PIB potențial, gap-ul PIB va etala un profil doar marginal ascendent pe termen mediu. Pe termen scurt, asupra acestuia grevează atât dinamica pandemiei, cât și efectele turbulențelor asupra lanțurilor globale de valoare adăugată, ce induc, cumulat, o diminuare a ritmului redresării activității economice interne. Deși dinamica deviației PIB este semnificativ atenuată comparativ cu Raportul anterior, mai ales pe termen mediu, profilul unei cereri excedentare conturate încă de la începutul acestui an este de presupus că va facilita transmisia numeroaselor șocuri de ofertă care au afectat costurile de producție ale firmelor asupra prețurilor finale ale bunurilor de consum.
Ulterior publicării Raportului din luna august s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, fiind afectat în special segmentul produselor energetice (gaze naturale, energie electrică și combustibili). Presiuni inflaționiste mai pronunțate au debutat și sunt de așteptat să persiste și la nivelul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 4,3 la sută în decembrie 2021, 3,9 la sută în decembrie 2022 și 3,3 la sută în septembrie 2023. Pentru o parte dintre factorii determinanți, în special ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice, dar și ale altor materii prime, este dificil de evaluat la acest moment gradul lor de persistență pe termen mediu. În ceea ce privește determinanții fundamentali ai inflației CORE2 ajustat, s-a remarcat în special ajustarea pronunțat ascendentă a așteptărilor privind inflația, vizibilă atât în cazul operatorilor economici, cât și al analiștilor bancari, nivelurile maxime urmând a fi atinse, probabil, pe parcursul următoarelor luni. Natura sincronizată a șocurilor de ofertă de pe plan internațional a configurat presiuni în creștere și din partea prețurilor bunurilor din import. În schimb, presiunile asociate cererii agregate interne și-au atenuat atât nivelul, cât și dinamica față de Raportul anterior, în condițiile în care diferențialul de inflație dintre România și partenerii economici probabil se va repercuta, pe termen mediu, și asupra dinamicii condițiilor monetare reale. Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 7,5 la sută în luna decembrie 2021, după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale, care se vor reflecta și asupra ratei inflației IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 – martie 2022). Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflației IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanțială, atingând 8,6 la sută în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei. După acest moment, rata inflației IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 la sută la sfârșitul anului viitor și, respectiv, 3,3 la sută la orizontul proiecției. Față de raportul din august noua proiecție este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent și cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârșitul anului viitor. Din aceste revizuiri, o parte covârșitoare este explicată de contribuția în creștere a componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare.
Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii și menținerii pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ± 1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.
Riscurile materializate în intervalul de la ultimul Raport asupra inflației (august 2021) au vizat cu precădere turbulențele instaurate pe piețele globale de energie, cu grade variabile de transmisie pe piețele locale, în funcție de specificul acestora – de exemplu, intensitatea energetică a economiilor ori dinamica recentă de pe piețele forței de muncă. Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziție spre configurații ale sectoarelor economice din ce în ce mai puțin poluante, având ca efect anumite creșteri, uneori în cuantum însemnat, ale prețurilor bunurilor energetice din surse tradiționale. În plus, în condițiile în care rezoluția crizei de sănătate publică este încă departe de a fi completă, intercondiționarea multiplelor șocuri, deja materializate ori probabile, se poate răsfrânge și asupra dinamicii activității economice. Cu informațiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflației, balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este evaluată a fi orientată în sus raportat la cea a indicatorului din scenariul de bază, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al șocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare.
Evoluția viitoare a prețurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecției ratei anuale a inflației IPC. Configurația prețurilor acestor produse, respectiv modul în care se vor transpune în statisticile oficiale, ar putea fi influențată de importanța relativă a compensărilor/plafonărilor/subvențiilor în totalul schemei de asistență acordate consumatorilor casnici, de intervalul de timp pe care vor fi implementate. De asemenea, configurația va depinde și de rapiditatea alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra prețurilor energiei en detail la consumatorii casnici.
Pe termen scurt, dinamica acestor piețe se află sub semnul unor evoluții marcate de volatilitate.
O sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale și a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situației epidemiologice, cât și pe cel al creșterii facturilor la utilități. În condițiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi inițiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale și de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situației de instabilitate politică, ce ar putea fi însoțită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condițiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor
anul 2024.
Atât pe plan extern, cât și, mai ales, pe plan intern, rămân incertitudini ample asociate evoluției crizei de sănătate publică, în condițiile suprapunerii contagiozității sporite a noii tulpini virale (Delta) unui proces încă trenant de imunizare a populației din România. Orice rămânere în urmă cu caracter mai persistent a situației medicale din România comparativ cu cea a țărilor din Europa de Vest ar putea induce asimetrii în planul redresării economice, cu impact și asupra potențialului de creștere a
economiei pe termen mediu. În schimb, odată cu publicarea versiunii finale a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, absorbția unui volum ridicat de fonduri europene ar putea susține economia pe mai multe paliere: finanțarea în proporții sporite a deficitului de cont curent din surse stabile de fonduri (NGEU), impulsionarea, pe termen mediu, a procesului investițional ori facilitarea tranziției către un model de creștere a economiei bazat în mai mare măsură pe tehnologiile viitorului: digitalizare și economie verde.
Decizia de politică monetară
Date fiind noua înrăutățire semnificativă a perspectivei inflației sub impactul puternic al șocurilor adverse pe partea ofertei, precum și incertitudinile și riscurile ridicate asociate acesteia, având ca surse conduita politicii fiscale, absorbția fondurilor europene, precum și valul patru al pandemiei, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 9 noiembrie 2021 majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 1,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ± 0,75 puncte procentuale, de la ± 0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 2 la sută și menținerea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 1,00 la sută. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
[1] În cazul României, cea mai importantă modificare este evaluată a fi excluderea din rândul populației ocupate a persoanelor care produc exclusiv sau majoritar pentru autoconsum.
În 2002 IUG SA Craiova devine POPECI UTILAJ GREU SA, societate pe acțiuni cu capital integral privat, făcând parte din Grupul POPECI, cu acționar majoritar dl ing. Constantin Popeci – președinte al companiei.
Preocuparea continuă pentru îmbunătățirea calității produselor oferite, precum și rezultatele obținute au dus la recertificarea succesivă a Sistemului de Management al Calității conform ISO 9001:2000, apoi ISO 9001:2015 de către Germanischer Lloyd. În 2008 compania a implementat și certificat Sistemul de Management Integrat: Calitate conform ISO 9001:2008, Mediu conform SR EN ISO 14001:2005 și Sănătate și Securitate conform SR OHSAS 18001:2008, continuând politica de îmbunătățire a calității produselor și serviciilor oferite și consolidând implicit poziția companiei pe piețele internă și îndeosebi externă. Compania POPECI UTILAJ GREU SA deține certificări în domeniul sudării structurilor mecanice obținute în urma auditurilor desfășurate de organisme de certificare autorizate internațional, cum ar fi SLV Mϋnchen sau DNV-GL (Det Norske Veritas – Germanischer Lloyd): DIN 18800-7:2008-11, EN ISO 3834-2, cea mai recentă fiind EN 1090-2:2018 – EXC 4.
În perioada următoare activitatea companiei a cunoscut un trend ascendent, manifestat printr-o creștere a producției și a cifrei de afaceri, acest lucru permițând alocarea de fonduri pentru modernizarea și retehnologizarea capacităților de producție.
Începând cu anul 2010 Popeci Utilaj Greu a derulat proiectul „Modernizarea fluxului tehnologic și introducerea de tehnologii noi cu scopul creșterii productivității și a competitivității pe piața internă și externă”, iar din 2011 proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare cu scopul creșterii competitivității prin cercetare și inovare Popeci Utilaj Greu SA”, ambele fiind co-finanțate prin Fondul European de Dezvoltare. Îmbunătățirea fluxului tehnologic prin introducerea de tehnologii noi în procesul de producție și dezvoltarea infrastructurii de cercetare se reflectă asupra activității companiei printr-o menținere a ocupării capacităților de producție, mare parte a produselor mergând către piețele externe.
Reductorul este destinat acționării roții cu cupe a excavatorului SRS 1400, înlocuind cu succes varianta veche de reductor 4KCM de pe excavatoarele din carieriele miniere de suprafață.
Reductorul planetar a adus o îmbunătățire considerabilă în exploatare, având o fiabilitate sporită, o greutate mult mai mică (22 tone) și o eficiență energetică superioară.
În faza de recepție anterioară livrării, reductorul planetar este testat în uzina POPECI UTILAJ GREU pe un stand de probe performant, în regim progresiv de încărcare, pentru verificarea parametrilor de funcționare.
Noul concept de reductor planetar implementat și executat de firma POPECI UTILAJ GREU a adus o eficiență sporită și a contribuit la modernizarea utilajelor destinate exploarărilor miniere supraterane.
Calitatea superioară a acestui produs este confirmată și prin garanția de 5 ani acordată de POPECI UTILAJ GREU în calitate de producător.
Soluția patentată de unul dintre clienții noștri tradiționali, AMOVA GmbH Germania, va dota portul internațional DP World din Dubai cu cca 70 de instalații de deservire, fiecare cu înălțimea de cca. 60 m, care vor introduce și extrage containerele maritime într-un depozit pe verticală cu 11 etaje.
Dintre cele 70 de instalații care vor echipa portul, POPECI executat deja în 2019 și a testat cu succes primele două instalații care au fost livrate și montate în portul din Dubai în primăvara lui 2020.
Este important de menționat faptul că aceste instalații reprezintă o premieră la nivel mondial, atât din punct de vedere al gabaritului, respectiv al dimensiunilor fără precedent, cât și din punct de vedere al tehnologiei complet automatizate de logistică optimizată, asigurând, conform proiectanților de la AMOVA, o eficiență de 200% în ceea ce privește funcționalitatea și costurile de exploatare a depozitului cargo din portul Dubai.
Faptul că POPECI este parte integrantă din acest proiect, în calitate de executant al utilajelor cheie cu caracter de know-how și confidențialitate tehnică pentru AMOVA, reprezintă o fundație extrem de solidă a companiei pentru activitatea de producție din anii următori.
EXPANDORUL MECANIC cu SISTEM DE MĂSURĂ AUTOMATĂ a dimensiunilor țevilor pentru conducte de mare diametru CPMS – 05
Expandorul mecanic, ansamblu de înaltă tehnicitate destinat calibrării dimensionale a țevilor pentru gazoducte în gama 16” (504 mm) – 60” (1524 mm), reprezintă în ultimii 15 ani o realizare emblematică a gândirii tehnice românești îmbinate armonios cu realizarea la înalte cote de calitate de către industria de mașini grele din România.
Expandorul mecanic este un utilaj cu acționare electro-hidraulică capabil să dezvolte o forță de 1500 Tf și să realizeze calibrarea țevilor pentru fluide energetice cu o precizie de 0,1 mm, la o productivitate medie de 15 țevi/ora.
Sistemul CPMS 05 a fost conceput și executat pentru prima dată, fiind dotat cu 16 lasere ce asigură măsurători de înaltă precizie. Acest sistem de măsură a fost realizat mecanic, montat și testat în premieră la compania POPECI UTILAJ GREU, Craiova și funcționează cu rezultate excelente la firma CIMTAS – Gemlik Turcia.
Evoluția susținută a companiei POPECI UTILAJ GREU SA se reflectă în calitatea serviciilor oferite: productivitate industrială la nivel înalt, soluții ingenioase în industria grea, performanță ridicată și eficiență garantată, angajament și responsabilitate, respectarea valorilor morale și realizarea tuturor proceselor conform eticii.
Activitatea de producție a companiei este într-o continuă evoluție, în directă dependență și adaptare la dinamica pieței internaționale cărei i se adresează cu precădere produsele executate. Compania POPECI UTILAJ GREU produce și livrează echipamente și utilaje complexe către companii din piața internațională, devenind unul din furnizorii strategici de componente mecano-sudate de mari dimensiuni și complexitate ridicată, cu aplicații în domenii industriale diverse.
Astfel, în prezent compania POPECI UTILAJ GREU este specializată în producerea și comercializarea de mașini- unelte grele, utilaj tehnologic complex, structuri și piese mecano-sudate de gabarite mari, montaj și lucrări de punere în funcțiune pentru utilajele livrate.
Între clienții externi tradiționali, cu care POPECI UTILAJ GREU a dezvoltat parteneriate stabile de lungă durată, se află:
Unul dintre principalele puncte forte ale companiei POPECI UTILAJ GREU SA, raportat la concurența internă, dar și externă, îl reprezintă varietatea capacităților și capabilităților tehnice oferite, fapt care vine în întâmpinarea cerințelor actuale ale mediului de afaceri, unde clientul este în căutare de soluții complete și complexe în domeniul industrial. Acest atu se traduce prin capacitatea de care dispune compania noastră de a produce structuri complexe, respectiv componente mecano-sudate, cu tratamente termice, prelucrări mecanice grele inclusiv montaj mecanic, electric și hidraulic complet. Altfel spus, tot ceea ce dorește clientul sub același acoperiș. Posibilitățile tehnice deosebite își găsesc aplicare în toate ramurile industriei: energetică, metalurgică, alimentară, industria aeronautică și navală, industria lemnului, celulozei și hârtiei.
Standardele de calitate confirmate de clienții companiei, varietatea dotărilor și infrastructura disponibile și care, spre deosebire de restul unităților de producție industrială, respectiv uzine de profil din România, au fost menținute active cu eforturi umane și financiare considerabile, poziționează POPECI UG în competiție directă cu producători din piețele externe din Cehia, Polonia, Slovenia și Germania.
UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a lansat un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate, realizate în studiourile Digi24, cu oamenii din asigurări și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.
A treia dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe Prof. Daniel DAVID, Rector Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel APOSTOL, ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Gelu DUMINICĂ, Sociolog, Dorel DUȚĂ, UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România, Adriana GRECU, PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare, Mădălin ROȘU, BAAR – Biroul Asiguratorilor Auto din România și pe Alexandru CIUNCAN, UNSAR – Uniunea Națională a Asiguratorilor și Reasiguratorilor.
DEZBATERE: PERSPECTIVA CONSUMATORILOR
Dezbaterea urmărește tendințe și aspecte concrete cu impact asupra consumatorilor și cum pot asigurările să vină în sprijinul oamenilor, al economiei și al societății.
Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații:
Prof. Daniel DAVID, Rector Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca:
Gelu DUMINICĂ, Sociolog
Daniel APOSTOL, Purtător de cuvânt ASF
Adriana GRECU, Președinte PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare
Dorel DUȚĂ, Președinte UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România
Mădălin ROȘU, Președinte BAAR – Biroul Asiguratorilor Auto din România
Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR – Uniunea Națională a Asiguratorilor și Reasiguratorilor
Recent publicata carte „Starea de sănătate a managementului din România în 2020” la Editura Prouniversitaria este realizată sub auspiciile Societății Academice de Management din România, SAMRO, care are ca membri peste 260 de profesori și conferențiari universitari specializați în domeniul managementului din 28 de universități și un grup de elită al managerilor de top din România.
Volumul, care cuprinde cel de-al doisprezecelea raport de cercetare științifică pentru anul 2020, realizează următoarele obiective principale:
Evaluarea nivelului de dezvoltare al teoriei și practicii manageriale din România la nivelul anului 2020, în sine și comparativ cu alte țări;
Identificarea principalelor puncte forte și slabe ale managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate – management național, managementul administrației publice și locale, managementul agenților economici și trainingul și consultanța manageriale – în contextul crizei generate de pandemia de Covid-19;
Evaluarea evoluției în dinamică a managementului din România în perioada 2009-2020;
Formularea de concluzii, priorități și modalități privind ieșirea din criza economică actuală și dezvoltarea managementului și economiei în următorii ani, în vederea relansării sustenabile a economiei în toate componentele sale majore și a modernizării societății, valorificând oportunitățile oferite de „smart economy” și digitalizare.
Sursele informaționale pe care se fundamentează cercetarea științifică concretizată în acest volum sunt deosebit de bogate și variate. Între acestea menționăm 940 chestionare completate de manageri-întreprinzători din IMM-uri, cadre didactice universitare, traineri și consultanți în management.
Din analiza conținutului cercetării încorporate în lucrare rezultă că ea prezintă mai multe dimensiuni:
Analitică în timp real, întrucât pe baza informației culese prin interviuri, chestionare, statistici etc. de natură managerială, economică și socială referitoare la anul 2020, se determină principalele puncte forte și puncte slabe ale managementului național, al administrației publice, companiilor, trainingului și consultanței manageriale, se identifică cauzele majore care le generează și se stabilesc principalele corelații între elementele analizate.
Sistemică, deoarece analizele și proiecțiile managerial-economice au în vedere principalele variabile implicate în strânsa lor interdependență, situând pe primul plan performanțele și funcționalitatea fiecărui domeniu analizat și a României în ansamblu, având în vedere postura sa de stat membru al Uniunii Europene. Întreaga lucrare este concepută într-o viziune de dezvoltare strategică sustenabilă a României pe termen lung, ținând cont de manifestările crizei generate de coronavirus, de trecerea la economia bazată pe cunoștințe și de transformările digitale.
Dinamică, în dublu sens: compararea în permanență a rezultatelor analizelor pentru 2020 cu elementele similare din anul precedent; studierea aprofundată a elementelor manageriale și economice pe parcursul a 12 ani (2009-2020) într-un capitol special, ceea ce facilitează desprinderea de tendințe și formularea de previziuni.
Se pare că, în loc să tempereze tensiunile dintre națiuni, încordarea în relațiile internaționale, pandemia de COVID-19 le-a agravat și mai mult, impulsionând escaladarea conflictelor existente. În condițiile pe care normal ar fi ca guvernele să se concentreze asupra problemelor provocate de pandemie, ele se pretează la jocuri politice și diversiuni. S-ar putea zice că, în pofida judecății sănătoase, mulți politicieni consideră pandemia un factor favorabil manipulărilor de tot felul.
Asistăm, astfel, la luări de poziție deplasate, belicoase din partea reprezentanților unor mari puteri, la demonstrații de forță și la repetate amenințări cu războiul. Mass-media relatează despre incursiuni provocatoare ale unor vase chineze sau americane în Oceanul Pacific, despre violări ale spațiului aerian pe litoralul Mării Baltice sau al Mării Negre de către avioane rusești și ale NATO sau desfășurarea de manevre militare rusești și NATO în zone de frontieră. Declarația ministrului german al apărării că NATO este pregătit să utilizeze armele atomice împotriva Rusiei și replica ministrului rus al apărării precum că Germania nu trebuie să uite lecțiile celui de-al doilea război mondial arată cât de departe s-a ajuns cu escaladarea amenințărilor.
Retragerea americanilor din Afganistan și instaurarea puterii talibanilor la Kabul sunt interpretate de către unii comentatori ca premisă a unei schimbări sensibile a echilibrului în partea centrală a Asiei. În condițiile date, India, care are numeroase diferenduri cu China, nu se grăbește să strângă relațiile cu SUA, iar Pakistanul se orientează pe strângerea relațiilor cu China. Pentru prima dată după 1991, țările occidentale nu mai au posibilitatea de a influența militar evenimentele, fiind nevoite să se limiteze la a acorda doar ajutor umanitar țărilor din zonă.
Comisia Europeană propune ca, începând din 2030, toate clădirile noi și cele care intră în proces de renovare aprofundată să aibă zero emisii de carbon, iar pentru sectorul public, regula să se aplice începând cu 2027, potrivit noii propuneri de Directivă privind performanța energetică a clădirilor. Aceste clădiri trebuie să consume puțină energie, să fie alimentate cu surse regenerabile și să nu genereze emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili. Noua propunere mai prevede ca toate clădirile existente să fie transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050.
De asemenea, statele membre vor impune ca în clădirile cu emisii zero să fie instalate dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglarea calității aerului din interior. În clădirile existente, instalarea unor astfel de dispozitive va fi cerută acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în cazul renovărilor majore. Standardul nZEB (nearly zero energy building – clădire cu un consum aproape zero de energie), care în acest an a devenit obligatoriu în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România, rămâne în vigoare pentru clădirile noi până la aplicarea standardului zero-emisii, se menționează în textul propunerii de directivă, publicat recent de Comisia Europeană.
„Eficiența energetică devine din ce în ce mai importantă. Dacă ne pregătim de acum, vom atinge țintele din 2030 nu doar pentru eficiență energetică, ci și în ceea ce privește reducerea emisiilor. Trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție la ce se întâmplă la nivel european, să înțelegem ce înseamnă Directiva privind eficiența energetică, cum o transpunem mai bine pentru România, dar și alte directive care au legătură cu eficiența energetică”, a declarat Mădălin Apostol, Senior Manager, Proiecte speciale, OMV Petrom, într-o dezbatere organizată prin proiectul România Eficientă.
„Standardele pentru 2030 deja se anunță și mai severe, și mai ambițioase. Prin noua variantă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, în 2030 devine obligatoriu standardul zero- emission buildings. În 2010, a fost anunțat standardul nZEB și atunci nimeni nu i-a acordat atenție. În România începuse să se discute public despre nZEB abia cu câteva luni înainte să devină obligatoriu și toată lumea a fost luată prin surprindere. Acum suntem avizați și știm că trebuie să creștem foarte mult rata de renovări aprofundate, să știm că prin lege toate clădirile noi deja sunt la alte standarde. Școlile, spitalele, clădirile din zona publică necesită atenție specială”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.
Electrica și Signify s-au alăturat în proiectul de renovare la standard nZEB de la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești
România Eficientă a început în vara acestui an lucrările de renovare aprofundată la standard nZEB la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, investiția, în valoare de circa un milion de euro, fiind finanțată de către OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă. Este primul proiect de renovare la standarde nZEB din fonduri private la nivel național.
„Am demarat cu un proiect pilot la Liceul Energetic Tehnologic Elie Radu din Ploiești, o clădire unde pentru prima dată, cu finanțare privată, realizăm la standarde nZEB o renovare majoră, cu tehnologii noi. Nu doar că vom avea o performanță energetică net superioară a clădirii, dar vom atinge și acei indicatori foarte importanți: calitatea aerului interior, un iluminat de performanță ridicată care contează extrem de mult în starea de bine și performanța școlară a elevilor. Este un proiect pe care vrem să îl replicăm”, a mai declarat Radu Dudău, director EPG.
În acest proiect ambițios de renovare s-au alăturat Grupul Electrica, prin compania Electrica Furnizare, ce asigură instalațiile solare fotovoltaice și termice pentru clădirea școlară supusă reabilitării energetice, și Signify, care contribuie cu un sistem de iluminat ultramodern.
„Astfel de investiții sunt importante și prin prisma rapoartelor de mediu care sunt tot mai îngrijorătoare, iar, în acest sens, este esențial schimbul continuu de experiență între statele care au aderat la Green Deal și care s-au angajat la așezarea propriilor economii pe o traiectorie durabilă. Transparentizarea și creșterea performanțelor de mediu, sociale și de guvernanță reprezintă obiective clare ale Grupului Electrica și, în mod evident, în 2022 vom continua în aceeași direcție, pentru că este responsabilitatea celei mai mari companii de electricitate să pună umărul la construirea unei societăți durabile. Cred că proiectul România Eficientă are un potențial extraordinar și cu siguranță dorim să ne implicăm din ce în ce mai mult”, a declarat Corina Popescu, CEO Electrica.
„Nu există educație despre ce înseamnă calitatea luminii, despre cum afectează ea sănătatea în general, dar și procesul de învățare la elevi sau de vindecare, în cazul pacienților din spitale. Avem studii făcute despre cum pot influența intensitatea și culoarea luminii aspecte precum atenția și concentrarea elevilor”, a spus Răzvan Copoiu, CEO Signify Romania & South East Europe.
„Nu cred că finanțarea va fi problema, ci cum scrii un proiect și cum reușești să atragi toate aceste fonduri dedicate renovării energetice, pentru că ele sunt pe piață”, a subliniat Iuliana Leca, Director Investiții, Primăria Sectorului 6.
„Este important să facem pașii concreți acum. Vă asigur că 2022 va fi un an de referință privind modificările pe care le vom face în legislația națională. Este necesar să existe o colaborare între specialiști, între autoritățile locale care deja sunt un model de bună practică, pentru a crea acest cadru național referitor la nZEB până în 2030, apoi pentru clădirile cu zero-emisii”, a declarat, la rândul său, deputatul Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii. Ea a reamintit că prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat să renoveze circa 2.000 de clădiri publice (spitale, școli, instituții administrative etc.).
Investițiile fondurilor de private equity și ale celor de capital de risc (venture capital) în tehnologii și soluții pentru reducerea emisiilor de carbon au crescut cu 210% în perioada octombrie 2020 – iulie 2021, la 87,5 miliarde dolari, comparativ cu perioada similară anterioară, arată raportul global PwC State of Climate Tech 2021. Acesta notează însă că mare parte din investiții sunt orientate spre soluții care reprezintă doar 20% din potențialul de decarbonizare.
„Investițiile au urcat exponențial în ultimul an ca urmare a creșterii angajamentului companiilor pentru politici ESG și adoptarea de strategii net zero, dar și a reglementărilor mai stricte în domeniu. Tehnologia și inovația vor avea un rol esențial în accelerarea decarbonizării, inclusiv pentru marii contributori la emisiile CO2 – transportul, energia, industria și sectorul alimentar -, care împreună reprezintă peste 50% din emisiile globale de carbon. În ultimul an și jumătate, fondurile de investiții au alocat mare parte din fonduri către tehnologii de reducere a emisiilor, dar este necesar ca și cei mai mari contributori la emisiile globale să investească mai mult, sumele alocate în prezent fiind insuficiente”, a explicat Gabriel Voicilă (foto), Partener Tehnologie PwC România.
Sectorul mobilității continuă să atragă cele mai mari finanțări, deoarece vehiculele electrice, micro-mobilitatea și alte modele inovatoare de transport au atras interesul investitorilor. Totuși și în acest sector investițiile sunt orientate încă spre tehnologii care nu au neapărat cel mai mare impact asupra emisiilor.
De exemplu, vehiculele electrice cu baterii (BEV) reprezintă doar 3% din potențialul total de reducere a emisiilor până în 2050, dar au primit 60% din finanțarea totală între 2013 și S1 2021. Deși extinderea utilizării vehiculelor electrice este esențială pentru strategiile de decarbonare a transporturilor, există oportunitatea de a investi în sectoare și tehnologii cu potențial mai mare de reducere a emisiilor.
Alte constatări ale raportului
Riscurile de îmbolnăvire cu COVID-19 pe fondul întâlnirii cu familia și prietenii de sărbători sunt un motiv de îngrijorare pentru numai 21% dintre cei care au răspuns sondajului realizat de Bestjobs. 30% consideră că riscurile sunt minime pentru că vor lua toate măsurile necesare pentru a limita expunerea la virus sau vor ține cercul de participanți foarte restrâns, iar 46% nu se tem deloc că s-ar putea îmbolnăvi.
Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți vor petrece și Revelionul, rezervat în anii trecuți petrecerilor cu prietenii, tot în familie, și numai 23% au în plan să petreacă alături de prieteni, într-un cerc restrâns, după ce se asigură că sunt în siguranță din punct de vedere al COVID-19. Alți 10% au în plan să treacă în 2022 doar alături de partenerul sau partenera de cuplu, pentru a evita orice riscuri, iar 6% spun că vor fi singuri în noaptea dintre ani.
Ca urmare, cei mai mulți dintre respondenți (72%) vor rămâne acasă de Revelion, iar 14% vor petrece în deplasare, la rude sau la prieteni. Doar 5% și-au făcut planuri pentru a petrece în afara orașului de reședință, la munte sau la mare.
În ansamblu, bugetul celor mai mulți dintre respondenți pentru cadourile de Crăciun și petrecerea de Revelion este de cel mult 500 de lei pentru fiecare. Mai exact, 48% dintre respondenți au alocat pentru acest Crăciun un buget de cel mult 500 lei, alți 18% între 500 și 1.000 lei, iar 7% depășesc 1.000 de lei, în timp ce restul nu și-au făcut calculele încă sau nu au în plan să cumpere deloc cadouri. Tot cel mult 500 de lei vor să cheltuie 58% dintre români și de Revelion, 12% vor cheltui între 500 și 1.000 de lei și doar 4% au de gând să aloce mai mult de 1.000 lei, în timp ce 16% nu plănuiesc să cheltuiască nimic.
Cheltuielile de sărbători sunt corelate cu așteptările angajaților de a primi sau nu bonus la final de an. Astfel, 41% dintre respondenți se așteaptă să primească bonus sau cadou de la angajator, în timp ce 27% cred că nu vor primi nimic. 40% estimează că bonusul va consta în bani sau tichete valorice. 30% dintre ei se așteaptă ca valoarea bonusului sau a cadourilor să nu depășească 500 de lei, în timp ce doar 13% cred că valoarea va depăși acest prag.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 noiembrie – 10 decembrie, pe un eșantion de 1.041 de utilizatori de internet.
Tensiunea ultimilor doi ani și dorința de revenire la normalitate par să se vadă în îndârjirea cu care o bună parte dintre români își propun să facă achiziții de sărbători, se arată în ultimul sondaj Future Consumer Index, realizat de EY România la începutul lunii decembrie 2021 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie.
Conform datelor obținute, peste o treime dintre respondenți declară că ar urma să aloce sume consistente cumpărăturilor festive din acest an, respectiv peste 1.500 lei. De asemenea, aproape 57% dintre respondenți au indicat că nu așteaptă campaniile de reduceri pentru a cumpăra cadouri pentru Crăciun sau Anul Nou. Campaniile de Black Friday, altădată de un succes răsunător în rândul cumpărătorilor români, par că încep să își reducă din importanță, mai arată studiul EY România.
„Sezonul cumpărăturilor de sărbători de anul acesta are toate șansele să fie unul record, dacă ne uităm la sumele pe care consumatorii sunt dispuși să le cheltuiască pe cadouri. De altfel, răspunsurile primite la studiul nostru sunt foarte asemănătoare cu cele din studiul global al EY, care vorbește despre dorința consumatorilor europeni sau de peste tot din lume de a reveni la normalitate, despre nevoia de recuperare a timpului pierdut, de a avea sărbătorile ca înainte de pandemie”, spune Georgiana Iancu (foto), Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România.
Practic, este o schimbare totală de optică a consumatorilor – anul trecut răspunsurile respondenților din studiul EY Global variau, destul de echilibrat, între „economisesc și stochez”, „tai adânc în buget”, „stau calm” și „hibernez, dar cheltuiesc ”.
În schimb, reducerile de Black Friday par să se fi demonetizat în rândul cumpărătorilor români: anul acesta, peste 57% dintre respondenții studiului lansat de EY România spun că nu au profitat de zilele cu cele mai mari reduceri din an. Astfel se explică și de ce 43% dintre respondenți au declarat că au cheltuit mai puțin sau mult mai puțin decât anul trecut pentru achiziții de Black Friday.
Cumpărăturile online par să devină noul normal și pentru români. Dacă pandemia a schimbat relația consumatorului cu tehnologiile digitale peste tot în lume, se pare că nici consumatorii români nu au rămas în afara acestei tendințe de digitalizare. Peste 80% dintre respondenți urmăresc campaniile de reduceri în online, iar majoritatea declară că își cumpără echipamentele electrice/electronice, produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte, ba chiar și articolele sportive sau echipamentele de sport din magazine virtuale.
„Cum luni în șir a fost dificil sau imposibil să faci cumpărături, să lucrezi, să înveți sau să socializezi fără o interfață digitală, cu toții ne-am schimbat comportamentul. Ceea ce se vede acum este că tehnologia și online-ul merg dincolo de facilitarea deciziei de cumpărare, asigurând mediul în care consumatorii își fac achizițiile. Aceștia vor continua să se bazeze pe digital pentru a rămâne în siguranță, precum și pentru a-și gestiona mai eficient timpul”, explică Georgiana Iancu.
Cei care nu se confruntă cu migrarea clienților lor către online sau nu în aceleași proporții sunt, așa cum o arată sondajul, farmaciile și supermarketurile/hypermarketurile. Într-o proporție covârșitoare, majoritatea respondenților preferă să achiziționeze produsele alimentare, de curățenie sau produsele farmaceutice din magazinele tradiționale.
De asemenea, datele studiului arată că și în următoarele șase luni românii intenționează să își cumpere produsele alimentare și produsele de curățenie a casei din hypermarketuri/supermarketuri (peste 70%). Această tendință de achiziție din magazinele fizice, întâlnită și la nivel global, e justificată de evitarea creșterii costurilor cu livrarea sau a indisponibilității anumitor produse la raft, cauzate de întârzierile lanțurilor de aprovizionare.
„Pentru a răspunde aceste provocări, jucătorii din comerț vor trebui să își regândească lanțul de aprovizionare, procesele logistice și, bineînțeles, nivelul stocurilor și sortimentele disponibile în online, deoarece calitatea serviciilor pe care le oferă crește ca importanță pentru consumatori”, aspect întărit și de răspunsurile a 57% din respondenții studiului global EY Future Consumer Index, arată Georgiana Iancu.
În schimb, online-ul va fi în continuare mediul ales pentru realizarea achizițiilor de îmbrăcăminte (44%) sau de produse și echipamente sportive (42%).
Studiul EY România mai relevă că, lunar, cele mai mari sume de bani alocate (între 500 și 1.000 de lei) sunt pentru achiziția produselor alimentare. Dar, într-o proporție importantă, românii au început să facă economii și să își direcționeze banii și către zona investițiilor sau pentru educație și formare. La o distanță relativ mare, se află sumele destinate achiziției de produse de curățenie și cele de igienă și îngrijire personală, dar și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fapt care se poate explica prin utilizarea acestor produse pe o perioadă mai extinsă de timp. Din câte ne arată respondenții, sportul, divertismentul și relaxarea nu se află în topul priorităților și nu există alocări semnificative în această direcție. Totuși, ne așteptăm ca răspunsurile primite să oglindească în mare măsură și restricțiile ce au vizat aceste zone în ultimul an – o perioadă relativ mare de timp sălile de sport și centrele de divertisment (teatre, cinematografe, librării etc) nu au funcționat sau au funcționat în anumite condiții și la o capacitate mai mică.
Atunci când iau decizia de cumpărare, românii sunt foarte atenți la reputația companiei de la care cumpără și la recenziile realizate de alți utilizatori, la transparența brandului, grija față de angajați și activitățile de susținere a comunității (peste 60% dintre respondenți). Concret, între așteptările pe care le au din partea companiilor, se poate observa în rândul consumatorilor români o preocupare legată de responsabilitatea socială a companiei și de amprenta în societate. „Companiile au responsabilitatea de a face schimbări pozitive în lume”, confirmă peste 80% dintre respondenții studiului EY. În același registru, „Comportamentul companiilor este la fel de important ca produsele sale” – susțin peste 70% dintre respondenți și „Companiile trebuie să pună impactul social, și respectiv angajații înaintea profitului” – peste 60%, respectiv 70% dintre respondenți.
Evenimente
Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES)
040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România
ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669
© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.
© 2023 Economistul.ro
