În cadrul ședinţei, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind articolul 25 din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr.1095/2010 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de Normă privind asigurările de garanții (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

• Autorizare

Aprobarea solicitării SAI Muntenia Invest S.A. de autorizare a doamnei Dorina-Teodora Mihăilescu în calitate de membru al Consiliului de Administrație, ca urmare a acordării unui nou mandat;

Aprobarea solicitării SAI Muntenia Invest S.A. de autorizare a domnului Nicușor-Marian Buică în calitate de director al societății, ca urmare a acordării unui nou mandat;

Aprobarea solicitării SAI Patria Asset Management S.A. de autorizare a modificărilor intevenite în documentele Fondului Deschis de Investiții ETF BET Patria – Tradeville;

Aprobarea solicitării STK Financial AFIA S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi de către actualul auditor financiar G5 Consulting S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente anilor 2022 și 2023 pentru societate și pentru fondurile administrate;

Aprobarea solicitării Bursei de Valori București de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a operatorului de piață de către actualul auditor financiar, Mazars România S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2022 și 2023;

Aprobarea solicitării Depozitarului Central S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a depozitarului de către actualul auditor financiar, Mazars România S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2022 și 2023;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Martens S.A. Galați;

Aprobarea amendamentului la prospectul UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Star Residence Invest S.A. București;

Aprobarea retragerii de la tranzacționare și a radierii din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea Unitrans S.A., având în vedere finalizarea procedurii prevăzute de art. 115 din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018, cu modificările și completările ulterioare;

Aprobarea cererii de avizare a modificării Contractului de administrare pentru Fondul de Pensii Facultative Stabil, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a finalizat etapa a doua a implementării portalului de autorizări, un instrument online care facilitează procesul de autorizare pe piața financiară non-bancară. Astfel, persoanele și entitățile care vor să depună un dosar în vederea autorizării nu mai sunt nevoite să se deplaseze la sediul Autorității, iar volumul de documentație letrică va fi redus.

Noua funcționalitate a platformei electronice permite colectarea, prelucrarea și analiza facilă a cererilor de autorizare, respectiv a operațiunilor asimilate procesului de autorizare. Prin implementarea acestui proiect, care face parte din strategia de digitalizare a ASF, au fost urmărite simplificarea și eficientizarea tuturor activităților de autorizare.

Portalul de autorizări, care poate fi accesat la adresa https://autorizari.asfromania.ro, va funcționa, începând din data de 28 octombrie 2021, ca un canal alternativ la depunerea dosarelor de autorizare.

”Acest portal vine în sprijinul celor care au nevoie de autorizare din partea Autorității de Supraveghere Financiară, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Unul dintre obiectivele majore ale Autorității este transformarea digitală, alături de procesul continuu de modernizare și eficientizare. Numai așa putem să venim cu adevărat în sprijinul cetățenilor. Această nouă funcționalitate este extrem de utilă, mai ales acum, în aceste vremuri total atipice, de pandemie, când este nevoie de distanțare fizică”, a declarat domnul Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Proiectul inițiat de către ASF a fost structurat în două etape, respectiv:

• Publicarea și actualizarea permanentă a unui set complet de informații necesare depunerii online de cereri de autorizare și postarea acestuia pe site-ul oficial al ASF;
• Implementarea unui portal electronic pentru managementul cererilor de autorizare pe baza nomenclatoarelor, prin care se vor colecta, în format electronic, cereri și documente asociate acestora, cu semnătură electronică.

Reamintim că prima etapă a acestui proiect a fost finalizată în luna august a acestui an.

Încrederea firmelor de capital privat (private equity) din Europa Centrală continuă să crească semnificativ pe fondul previziunilor economice optimiste, conform celui mai recent studiu Deloitte CE Private Equity Confidence Survey, 70% dintre respondenți considerând că economia se va îmbunătăți. De asemenea, pentru prima dată din anul 2007, niciunul dintre fondurile de capital privat participante la studiul Deloitte nu se așteaptă la o înrăutățire a situației economice. Sondajul arată o creștere a indicelui de încredere de la 62, în vara anului 2020, la 149, aproape de vârfurile din 2007 și 2011, iar 98% dintre respondenți se așteaptă ca activitatea pe această piață să se intensifice sau să se mențină la același nivel în lunile următoare.

Dat fiind că prețurile, care sunt deja ridicate, sunt așteptate să își continue ascensiunea, patru din zece fonduri de capital privat (41%) au o abordare mai prudentă în ceea ce privește deciziile de a cumpăra. În paralel, prețurile ridicate creează și un moment bun pentru a obține câștiguri, după cum au menționat aproape 20% dintre firmele de PE, care intenționează să se concentreze pe vânzare în lunile următoare. Fondurile de private equity care dețin active în sectoare ce au înregistrat creșteri, cum ar fi sănătatea, tehnologia, fintech-urile și spațiile de vânzare cu amănuntul către consumatori, s-au bucurat de un interes sporit din partea potențialilor ofertanți și, prin urmare, ar putea fi interesate să vândă în contextul prețurilor mari.

„În ciuda blocajului care s-a instalat imediat după izbucnirea pandemiei, piața de private equity a avut o evoluție bună în ultimele 18 luni și are așteptări optimiste pentru viitor, bazate pe experiența acumulată după criza financiară, pe strategiile de creștere care s-au dovedit de succes și pe redresarea economică. Trebuie menționat că peste jumătate dintre participanții la studiul Deloitte au confirmat că implementează politici de investiții care includ factori ESG (environmental, social, governance). În România, mai mulți jucători în domeniu, precum Oresa, Abris Capital, Sarmis Capital, Black Sea Fund, Morphosis Capital etc., au fost activi anul acesta în industrii precum alimentară, tehnologie, servicii, sănătate, și ne așteptăm să vedem tranzacții în care sunt implicate firme de private equity și în următoarea perioadă”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță financiară, Deloitte România.

Studiul arată, de asemenea, că două treimi dintre firmele de capital privat preconizează o îmbunătățire a eficienței financiare a investițiilor, acestea fiind cel mai ridicate așteptări din 2004 și 2005, când piața se afla în perioada de creștere accelerată.

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, aproape 60% dintre respondenți se așteaptă la creștere, în contextul în care investitorii au la dispoziție capital, iar creditorii continuă să ofere condiții avantajoase. Aceasta este cea mai mare pondere a respondenților care se așteaptă la o creștere înregistrată din anul 2006, înainte de criza financiară globală. Deși Europa Centrală rămâne în principal o piață cu tranzacții de valoare medie, în ultima vreme au fost raportate tot mai multe tranzacții de valoare mare.

Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere, fiind menționate de 54% dintre respondenți. Studiul arată că și companiile de dimensiune medie care sunt în etapa de dezvoltare au atras tot mai mult atenția firmelor de capital privat, 37% dintre respondenți așteptându-se să se confrunte cu competitori în încercarea de a investi în astfel de companii. Interesul crescut pentru companiile de talie medie poate fi rezultatul creșterii prețurilor, care descurajează unii investitori să achiziționeze lideri de piață și îi determină să se concentreze asupra companiilor care pot beneficia de strategiile de creștere specifice fondurilor de private equity și care, prin urmare, pot fi achiziționate la multipli de evaluare mai mici.

Managerii români sunt siguri că în 2022 salariile se vor majora în România în principalele sectoare de business și că va fi și mai dificil decât în acest an să recruteze noi angajați. Acestea sunt concluziile unui barometru de opinie realizat în rândul managerilor din România de către EXEC-EDU, liderul pieței de executive education, segmentul de top al pieței de training.

Astfel, 59% dintre cei intervievați consideră că salariile în principalele sectoare de business din economia locală vor continua să crească anul viitor, în timp ce 34% consideră că nivelul acestora va rămâne similar cu 2021.

Majoritatea managerilor (78%) sunt de părere că în 2022 va fi și mai dificil să angajeze noi colegi, pe când 19% spun că acest proces va fi mai ușor, în timp ce restul susțin că depinde de industrie, de companie și de competențele cerute. Pentru comparație, 89% din respondenți afirmă că și în 2021 a fost mai degrabă dificil să recruteze angajați.

„Ritmul pandemiei a încetinit la nivel global, iar managerii români sunt de părere că piața muncii, care a fost ușor blocată în acest an, va apăsa pedala de accelerație anul viitor. Selecția și recrutarea candidaților în roluri de management  care să dețină noile competențe impuse de pandemie este o provocare pentru majoritatea companiilor, iar acest trend al pieței este reflectat în cererea în creștere pe care o avem pentru programele de management. Este esențial ca managerii să deprindă noi competențe atât de necesare astăzi, printre care spirit antreprenorial, agilitate, gândire critică, reziliență sau inteligență emoțională”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Întrebați despre majorarea salariului minim brut pe economie, care va crește cu până la 2550 lei de la 1 ianuarie 2022, un procent de peste 90% din managerii intervievați sunt de acord cu această majorare. Totodată, aceștia consideră că nu este normal ca salariile în companiile de stat să fie mult mai mari decât în companiile private.

În ceea ce privește nivelul salariilor în industria în care activează, peste jumătate din respondenți (51%) afirmă că acestea s-au majorat în primul semestru din 2021. Un procent similar (49%) spun că în această perioadă s-au majorat salariile și în companiile în care lucrează, ceea ce înseamnă că doar jumătate dintre companii au urmat trendul pieței.

La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna mai, au răspuns manageri din industrii ca retail, IT, petrol și gaze, jocuri de noroc, educație, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanță. Respondenții ocupă poziții de middle management (64%), top management (28%), business owner (8%).

Un procent de 47% dintre intervievați lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro, 21% activează în companii cu cifre de afaceri de 5-10 mil euro, iar 33% sunt în companii cu cifre de afaceri sub 5 milioane de euro.

1 din 2 companii derulează în prezent proiecte de digitalizare, iar o treime se află în stadiul de evaluare a opțiunilor privind digitalizarea.

Așa cum arată studiul Digitalizarea în companiile din România 2021, derulat de Beck at al. și MKOR Consulting, soluțiile digitale sunt folosite mai ales pentru eliminarea blocajelor întâlnite în activitatea curentă. Acestea vizează în special procesele și fluxurile de lucru, managementul documentelor, managementul datelor, resursele umane sau luarea deciziilor.

Pentru dezvoltarea și implementarea de soluții de digitalizare, companiile preferă expertiza furnizorilor externi. Principalul motiv pentru colaborarea cu furnizori externi este complexitatea procesului de trecere de la analog la digital în termeni de expertiză și resurse necesare.

Companiile recunosc impactul pozitiv al soluțiilor de digitalizare, cu beneficii în plan operațional, financiar și strategic. Principalii indicatori folosiți pentru a măsura eficiența proiectelor de digitalizare sunt:

financiari (de exemplu, creșterea cu până la +30% a cifrei de afaceri)
operaționali (volumul de muncă / documente, durata proceselor, timpi de răspuns, trasabilitatea proceselor etc.)
resurse implicate (angajați, infrastructură, clienți)
Conform studiului realizat împreună cu experți în digitalizare, eforturile susținute pe perioade mari de timp și investițiile constante sunt factori-cheie pentru reușita inițiativelor de digitalizare. În funcție de profilul unei companii, investițiile în implementarea sau dezvoltarea de soluții de digitalizare încep de la 2.000 euro și pot depăși chiar și 10 milioane de euro.

Pandemia a adus noi provocări pentru jumătate dintre companiile participante la studiul realizat de Beck et al. în colaborare cu MKOR Consulting. Pentru a răspunde acestor provocări, companiile au mizat pe implementarea cu prioritate a proiectelor de optimizare digitală, în contextul diminuării volumului de business.

În aproape o treime dintre cazuri, ritmul de adoptare a soluțiilor de digitalizare a încetinit, ca urmare a reducerii bugetului pentru departamentul IT în perioada pandemiei.

Rezultatele detaliate ale studiului calitativ sunt prezentate în whitepaper-ul Digitalizarea în companiile din România, disponibil gratuit. Versiunea în limba engleză a materialului poate fi accesată aici.

Scopul studiului a fost de a determina stadiul actual al inițiativelor de digitalizare în companiile medii și mari, din perspectiva experților implicați direct în astfel de proiecte.

În cadrul studiului au fost intervievați experți în digitalizare din 12 companii medii și mari din România, din domenii precum: FMCG, retail, producție, transporturi & logistică, automotive, financiar (banking, servicii financiare), servicii profesionale, farma.

România va ocupa pentru încă doi ani (2022 – 2023), prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către domnul Daniel Armeanu, Vicepreședinte – Sectorul Sistemului de Pensii Private, poziția de membru al Comitetului Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS).

Daniel Armeanu, Vicepreședinte ASF: „Realegerea în Comitetul Executiv confirmă recunoașterea de către membrii IOPS a interesului și contribuției României, prin intermediul ASF – Sectorul Sistemului de Pensii Private, la proiectele privind elaborarea de standarde, principii și bune practici în reglementarea și supravegherea sistemelor de pensii private. România, reprezentată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în calitate de membru al Comitetului Executiv, va fi implicată în consolidarea principiilor privind activitatea de reglementare și supraveghere a sistemelor de pensii la nivel internațional”.

Organizaţia Internaţională a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private este cea mai reprezentativă organizație internațională în domeniul pensiilor private, are 87 de membri și reunește autorități de supraveghere ale sistemelor de pensii private din 77 de jurisdicții din întreaga lume. Mai mult, inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială participă în calitate de membri asociați la întrunirile IOPS.

Comitetul Executiv este principala structură de conducere, care stabilește obiectivele organizației, coordonează activitatea și asigură gestionarea corespunzătoare a resurselor acesteia.

Scopul principal al IOPS este de a îmbunătăți calitatea și eficacitatea supravegherii sistemelor de pensii private din întreaga lume.

IOPS este un organism internațional independent, ai cărui membri sunt reprezentați de autoritățile responsabile cu supravegherea sistemelor de pensii private. IOPS acționează în vederea stabilirii standardelor în ceea ce priveşte aspectele legate de supravegherea şi reglementare pensiilor, promovează cooperarea internațională în domeniul supravegherii pensiilor, oferă un forum la nivel mondial pentru dialogul privind supravegherea sistemelor de pensii și promovează, conduce și facilitează cercetarea, în cooperare cu organismele internaționale relevante.

Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru democratizarea accesului la soluții Robotic Process Automation (RPA), încheie un parteneriat cu furnizorul de soluții Wolters Kluwer România pentru a introduce soluții de automatizare la prețuri accesibile în industrii cu reglementări stricte precum domeniile juridic, conformitate, fiscal și contabilitate. Soluțiile RPA accesibile sunt foarte potrivite pentru astfel de sectoare unde angajații au de îndeplinit zilnic sarcini de rutină. 

Angajații din aceste industrii trebuie să realizeze manual numeroase activități și procese operaționale, cum ar fi colectarea și validarea datelor, verificare rapoartelor, calcularea și completarea documentelor și a declarațiilor. Parteneriatul cu Wolters Kluwer România, un furnizor de soluții informatice și software pentru profesioniști, va oferi Tailent oportunitatea de a aduce instrumente RPA accesibile într-o zonă economică mai largă. 

„Suntem o echipă de experți care oferă soluții informatice și servicii pentru sectoarele fiscal, financiar, de audit, de risc, de conformitate și de reglementare. Adăugăm acum Tailent Automation Platform, o soluție puternică de RPA, în portofoliul nostru și în aria noastră de expertiză pentru a degreva profesioniștii calificați de munca repetitivă și de activitățile de rutină”, a spus Adrian Măntoiu, Managing Director în cadrul Wolters Kluwer România.   

Platforma RPA de la Tailent oferă companiilor din toate sectoarele de activitate oportunitatea de a se baza pe tehnologie pentru a elimina acțiuni repetitive și a susține angajații să adauge mai multă valoare muncii lor și să evolueze mai rapid pe plan profesional. 

„Instrumentele noastre oferă oportunități importante, rapide și accesibile, companiilor din domenii strict reglementate, cum ar fi firmele de avocatură, companiile de consultanță fiscală și contabilitate sau de sănătate, prin care să-și eficientizeze procesele și să-și diminueze costurile. Prin intermediul platformei noastre, organizațiile se pot baza pe tehnologie pentru a rezolva sarcinile de rutină, previzibile, și pot lăsa profesioniștii din echipă să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare. Obținând mai mult timp pentru echipele lor, organizațiile pot recupera rapid investițiile în roboți software, și, în plus, pot construi un viitor mai bun pentru oameni și pentru societate în ansamblu”, a spus Mario Popescu, CEO Tailent.

Wolters Kluwer România face parte din grupul multinațional cu același nume și a fost înființată în 2005. Compania oferă profesioniștilor din domeniul juridic și al afacerilor din România servicii și soluții software. 

Tailent se află în prezent într-un proces de expansiune, atât la nivel local, cât și internațional, prin intrarea în noi parteneriate și piețe strategice, RPA fiind o industrie care a accelerat puternic în ultimii ani, la nivel global, iar România a devenit un important furnizor global de soluții bazate pe această tehnologie. Recent, compania a semnat un acord cu furnizorul de soluții integrate de management Winsig, o companie portugheză cu o bază extinsă de clienți în Europa, Africa și America de Sud.

Foto: Adrian Mantoiu, Wolters Kluwer Romania (stânga) and Mario Popescu, Tailent (dreapta)

Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit și Liderul serviciilor de asigurare privind rapoartele de sustenabilitate, și Sorin Elisei, Director și Liderul practicilor de energie și sustenabilitate, Deloitte România (foto)

Între raportarea trimestrială, pregătirea pentru raportarea în format electronic european (European Single Electronic Format – ESEF) și aprobarea politicii de remunerare, companiile trebuie să țină pasul și cu o serie de cerințe suplimentare privind raportarea nefinanciară, aspect care poate avea un impact asupra raportării financiare. 

Potrivit Directivei 2014/95/EU privind raportarea nefinanciară (Non-Financial Reporting Directive – NFRD), transpusă local prin Ordinul ministrului finanțelor publice (OMFP) 1802/2014 și OMFP 2844/2016, societățile comerciale cu peste 500 de angajați aveau obligația să prezinte o evaluare a impactului pe care activitatea acestora o are asupra mediului, a aspectelor sociale și a tratamentului aplicat angajaților, dar și un bilanț al eforturilor privind respectarea drepturilor omului, eradicarea corupției și a mitei și asigurarea diversității în consiliile companiei (în ceea ce privește vârsta, sexul, mediul educațional și profesional). 

În urma adoptării Pactului Verde European, a apărut necesitatea de a avea criterii unitare privind raportarea activităților economice care pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului, criterii care să asigure creșterea transparenței și a coerenței clasificării acestor activități și limitarea riscului de dezinformare ecologică.  

Astfel, în iunie 2020 a apărut Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulament), aplicabil pentru raportările financiare publicate începând cu 1 ianuarie 2022 pentru exercițiul financiar anterior (2021). Acesta introduce șase obiective tematice: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, folosirea durabilă a apelor, protecția acestora și a resurselor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, din perspectiva cărora trebuie analizate activitățile economice ale companiilor cu scopul de a atesta dacă acestea sunt durabile din punct de vedere al mediului. Astfel, regulamentul solicită societăților comerciale care aplică NFRD să includă în declarația nefinanciară sau în declarația nefinanciară consolidată, pe lângă aspectele menționate anterior, informații cu privire la modul și măsura în care activitățile companiei sunt asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului (Regulamentul UE 2020/852). 

În momentul redactării declarației nefinanciare, companiile trebuie să aibă în vedere o serie de indicatori-cheie de performanță în domeniul climei, precum proporția din cifra de afaceri obținută din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu cerințele Regulamentului, proporția din cheltuielile de capital și proporția din cheltuielile de exploatare legate de active sau procese asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului.

Pentru a putea întocmi această raportare, societățile comerciale trebuie să facă o analiză a cifrei de afaceri, imobilizărilor corporale și necorporale, precum și a cheltuielilor de exploatare din prisma activităților eligibile conform taxonomiei și să determine ponderea activităților considerate sustenabile din totalul elementelor financiare. Acest demers presupune identificarea activităților societății conform clasificărilor menționate în taxonomie (în principal pe baza codurilor CAEN), verificarea dacă acestea sunt eligibile sau nu din punct de vedere al taxonomiei din Regulament, examinarea dacă aceste activități îndeplinesc criteriile tehnice incluse în taxonomie, respectiv contribuția în mod substanțial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu și lipsa unui prejudiciu adus în mod semnificativ unuia dintre obiectivele de mediu. Toate aceste procese trebuie realizate în conformitate cu garanțiile minime, respectiv prin respectarea drepturilor omului.

În determinarea criteriilor tehnice, societățile comerciale care urmăresc obiectivul de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice trebuie să aibă în vedere cerințele Regulamentului, precum aportul substanțial adus la stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin evitarea sau reducerea acestora sau prin creșterea absorbției de gaze cu efect de seră și coerența cu obiectivul pe termen lung privind limitarea încălzirii climatice menționate în cadrul Acordului de la Paris. Respectivul obiectiv de mediu ar trebui interpretat în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii, inclusiv cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului. 

Pentru moment, taxonomia este dezvoltată doar pentru primele obiective de mediu din cele șase prezentate în Regulament. Regulamentul nu aduce modificări privind auditarea declarației financiare, acesteia fiindu-i aplicabile cerințele incluse în NFRD. Aceste cerințe se vor modifica odată cu adoptarea noii directive privind raportarea de sustenabilitate corporativă (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD).  

Cerința regulamentului a fost preluată local prin Ordinul 1239/octombrie 2021, publicat pe 22 octombrie 2021. În acest context, societățile comerciale trebuie să se informeze asupra noilor cerințe incluse în Regulament și să se pregătească pentru colectarea informațiilor necesare prezentării indicatorilor din declarația nefinanciară.

În ultimii ani, populația globului s-a confruntat cu numeroase crize care pun presiune constantă pe resurse. Pe lângă criza recentă în sănătate, criza climatică tot mai acută și cea a securității hranei ridică necesitatea găsirii de soluții sustenabile urgente. În acest context, EIT Food și Impact Hub Bucharest au dezvoltat Challenge Labs, programul de ideație care identifică și găsește posibile soluții pentru cele mai presante probleme ale industriei alimentare, unde profesioniștii și antreprenorii din domeniul agroalimentar se pot înscrie până pe 31 octombrie. Ediția din acest an vizează găsirea de soluții pentru prevenirea și gestionarea risipei alimentare, pe de o parte, și pentru accesibilizarea alimentației sănătoase, pe de altă parte, fiind considerate principalele provocări ale industriei alimentare. 

În cadrul Challenge Labs, profesioniști cu specializări diferite – de la profesori și cercetători, la persoane care lucrează în companii de food & drinks, la antreprenori cu idei – își vor pune laolaltă cunoștințele ca să rezolve provocări din acest domeniu. Timp de două săptămâni, aceștia vor participa la workshop-uri intensive, alături de alți inovatori și experți și vor învăța să folosească metodologii diverse, cum ar fi service design și design thinking. În plus, participanții vor crea și testa prototipuri de reprezentări vizuale, mockups etc, pentru care pot câștiga un premiu de 2.000 de euro. 

„Din rolul nostru de EIT Food Hub România, conectăm acei reprezentanți locali care au forța de a pune lucrurile în mișcare. Același lucru ni l-am propus și la Challenge Labs: vom aduce împreună know-how-ul unor profesioniști care să învețe unii de la alții, să construiască împreună și să își crească în acest mod potențialul de inovare”, spune Irina Simulescu, reprezentant local EIT Food Hub. „În plus, experiența de două săptămâni a programului este construită ca o programă intensivă de învățare despre dezvoltare de soluții și servicii în domeniul agroalimentar – cu siguranță, foarte valoroasă pentru orice profesionist în curs de formare sau specializare”, adaugă aceasta. 

Înscrierile în programul Challenge Labs sunt deschise pentru un public relevant, dintre care pot face parte: absolvenții unei universități de profil sau din domenii adiacente, cercetătorii sau oamenii de știință, medicii, tinerii specialiști din agrifood și industriile complementare, experții din domeniu și profesioniștii cu experiență în agrifood sau domenii conexe.

Pentru a se înscrie în program, candidații trebuie să completeze formularul de pe site până la 31 octombrie 2021. În etapa de preselecție, aplicanții vor completa în perioada 31 octombrie – 5 noiembrie un nou formular dedicat repartizării pe echipe. În final, participanții selectați vor fi împărțiți în echipe multidisciplinare și vor lua parte la workshopuri în perioada 11 – 25 noiembrie, împreună cu experți și mentori. 

Problema risipei alimentare și accesibilizarea alimentației sănătoase sunt provocările propuse echipelor participante

Echipele participante în program vor avea misiunea de a găsi soluții pentru problemele stringente ale sectorului alimentar: pe de-o parte, pentru risipa alimentară cu care se confruntă producătorii și consumatorii deopotrivă, pe de alta, facilitarea accesului la o alimentație sănătoasă pentru populația generală, cu venituri medii.

Echipele participante vor fi coordonat
e de mentori și experți din domeniu

Printre mentorii și experții care vor ajuta echipele să își atingă obiectivele se numără: Tudor Iacob – CEO & Managing Partner la Unison Plant Based, Mihai Mihu – Președinte al Asociației Creștem România Împreună & Creator al Platformei Mall Țărănesc, Dan C. Vodnar – Profesor și Prorector la USAMV, Cluj Napoca, Laurențiu Bănescu, fondator Zăganu Craft Beer, Alexandra Toderiță, Director Executiv Centrul Român de Politici Europene.

Oportunitățile din agricultură deschise de EIT Food Hub România sunt disponibile antreprenorilor pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar. 

Trusted Advisor Strategy & Finance, compania românească de contabilitate şi strategie financiară, condusă de Ioana Arsenie, strateg financiar, a realizat o analiză a modului în care antreprenorii din agribusiness, transporturi, online şi alte industrii îşi stabilesc preţurile în funcţie de bugetul companiei.

Doar 11.44% dintre antreprenorii din agribusiness, transporturi şi online folosesc bugetarea bazată pe scenarii multiple. Analiza prezintă evoluţia financiară a 3 industrii privind bugetul antreprenorilor şi are la bază studiul „Raportarea Financiară la Antreprenori”, ediţia a-II-a, 2021, fiind elaborat pe un eșantion de 230 de respondenți, companii antreprenoriale din România, care înregistrează o cifră de afaceri între 100 000 de euro și 10 milioane de euro din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Giurgiu, Ploieşti, Suceava, Arad, Sibiu. 

„În contextul actual de criză globală, având printre axe, penuria de materii prime, volatilitatea preţurilor, dublat de raportarea la valuta națională și dobânzi, observ o creştere a nevoii legată de servicii de asistenţă buget şi realizare buget pentru anul 2022”, declară Ioana Arsenie, Fondator Trusted Advisor Strategy & Finance și strateg financiar. 

Legat de contexul economic actual, caracterizat de o volatilitate accentuată printr-o creştere de preţuri, aproximativ 22.69% dintre antreprenorii intervievaţi din cele 3 industrii, corelează preţurile cu bugetul companiei.

Principalele utilizări concrete ale bugetului pentru antreprenorii români rămân obţinerea de finanţare bancară sau atragerea fondurilor europene şi nu dezvoltarea afacerii pe baza unui plan pe termen mediu/lung.

Antreprenorii din agribusiness se raportează la cifre, cu accent pe preţul de achiziţie al inputurilor (îngrăşăminte şi pesticide) şi a securizării expunerii valutare la încasări din export.

În transporturi, vorbim în mod ferm despre reajustarea preţurilor din contractele comerciale şi bugetarea corelată cu strategia de preţuri.

În online, contextul de Black Friday aduce anul acesta o sporire a vigilenţei în ceea ce priveşte definirea campaniilor din punct de vedere marjă.

Compania cu capital integral românesc Allview (Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) și-a majorat cu peste 36% cifra de afaceri în activitatea curentă din primele 9 luni ale acestui an, față de perioada similară din 2020: creștere de la 58,3 milioane de lei (peste 11,6 milioane de euro) la aproape 80 milioane de lei (16 milioane de euro).

Lucian Peticilă (foto), CEO Visual Fan SA (Allview): „Rezultatele obținute în primele 9 luni ale acestui an urmează un trend ascendent, mai mult chiar, ne-am menținut ritmul de creștere în procente cu două cifre, deși condițiile din piață și situația macroeconomică la nivelul industriei IT au fost mai puțin favorabile în acest an (criza de semiconductoare, creșterea continuă a costurilor de transport, criza containerelor și criza energetică). Strategia noastră este una solidă, iar obiectivele de dezvoltare pe care ni le-am stabilit pentru perioada următoare au ca fundament planificarea și previzionarea strictă a producției, extinderea portofoliului de produse, adăugarea de noi linii de business și identificarea de noi parteneriate interne ce vizează reducerea dependenței de piețele externe în procesul de aprovizionare cu componente. Toate acestea au contribuit la o creștere consistentă în acest an și creează premisele unei dezvoltări durabile rapide și în continuare, în condițiile generării de valoare pentru clienții și partenerii noștri”.

În 2021, Allview subliniază că „s-a concentrat pe diversificarea portofoliului de produse, dezvoltarea de dispozitive noi în concordanță cu cerințele pieței, ce înglobează tehnologii avansate și care sunt comercializate la prețuri accesibile consumatorilor. Această strategie s-a materializat în rezultatele financiare foarte bune obținute de brandul Allview în primele 9 luni ale lui 2021 pe divizia IT&C, care indică o creștere de peste 64% față de perioada similară a lui 2020. Valoarea vânzărilor de produse din divizia de IT&C s-a majorat de la 24,2 milioane lei (aproape 5 milioane euro) înregistrate în perioada ianuarie – septembrie 2020 la 39,8 milioane de lei (aproape 8 milioane euro), în primele 9 luni ale lui 2021.  

Analizând fiecare categorie a portofoliului, se poate observa că s-au înregistrat creșteri semnificative pe oricare dintre acestea, randamentul cel mai mare înregistrându-se pe grupa de produse din IT&C. Creșterea de peste 64%, a portofoliului de vânzări aferente grupei IT&C, a rezultat din evoluția pozitivă în primele nouă luni ale lui 2021, a tuturor categoriilor: 

• Laptop-urile au avut cea mai mare tendință de creștere, de aproape 4 ori mai mult față de perioada similară din 2020. Cel mai căutat model de laptop din portofoliul companiei este AllBook i, cu procesor Intel® Core™ i3-1005G1, până la 3.4GHz și sistem de răcire cu heatpipes. 
• Tabletele au înregistrat creștere cu peste 75% a vânzărilor, contribuția majoră a fost reprezentată de noile modele Viva H1003 LTE și Viva H1004 LTE, cu conexiune 4G și diagonală de 10,1”. 
• Smartphone-urile au marcat o majorare cu peste 30% a vânzărilor, iar la atingerea acestor obiective a stat și lansarea noii game de smartphone-uri Soul X8, care împreună cu căștile wireless Soul AV1 și AVI, integrează un sistem ce permite controlul vocal în limba română, fără atingere, singurul device de acest gen din România.

Categoria de televizoare a marcat o creștere de peste 5%, de la 30 milioane lei la 31,8 milioane lei, ce se datorează varietății de produse a portofoliului: atât modele clasice, cât și modele smart cu Android TVTM și Google Assistant integrat. Dacă, anul trecut, brandul Allview a lansat gama de TV-uri QLED prin care a permis democratizarea tehnologiei Quantum Dot, anul acesta clienții au putut beneficia de alte inovații, prin lansarea gamei de Smart TV-uri ePlay 7100, ce înglobează tehnologia Far Field Voice Control, prin care utilizatorii au întâmpinat o experiență complet nouă, mult mai confortabilă și rapidă: fără a mai atinge telecomanda, ci doar prin simpla voce și comanda «OK Google», aceștia pot porni sau opri televizorul, accesa conținut media și divertisment, regla volumul, controla alte dispozitive interconectate cu TV-ul prin sistemul Google Home”. 

Allview accentuează că „pentru anul 2022, strategia de dezvoltare a companiei pune accentul pe extinderea pe piețele externe, dar și creșterea continuă a portofoliului de produse, urmând trendul pieței, nevoile consumatorilor, precum și integrarea de tehnologii avansate și soluții inovatoare. De asemenea, Allview urmărește adăugarea de noi linii de business, prin care își propune să anticipeze viitorul și tendințele de dezvoltare sustenabilă cu care acesta vine. Pentru susținerea planurilor de dezvoltare, se au în vedere investiții în departamentul R&D, pentru a crește capacitățile de dezvoltare hardware și software in-house.

Piața de capital este unul din pilonii de susținere ai strategiei de dezvoltare a companiei, fiind vizate operațiuni specifice pieței pentru atragerea de capital. În același timp, Allview urmărește atingerea unui nivel de motivare ridicat pentru investitori și are în vedere distribuții recurente de acțiuni gratuite și/sau dividende cash, în funcție de decizia acționarilor, precum și alte operațiuni care să conducă la creșterea free-floatului și a lichidității acțiunilor la bursă.

Dincolo de acestea, Allview este conștientă că cea mai bună modalitate de motivare a acționarilor o reprezintă creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, direcție în care s-au creat foarte bune premise în 2021, prin valorificarea oportunităților pieței și creșterea vânzărilor pe toate categoriile de produse, prin achiziții strategice, prin dezvoltarea de parteneriate care să reducă dependența de lanțurile de aprovizionare externe și prin pregătirea lansării, în 2022, a unei noi linii de business.

Dintre evenimentele semnificative recente din viața companiei Visual Fan SA, amintim:

• La jumătatea lunii octombrie, acționarii Visual Fan (Allview) au aprobat majorarea de capital social cu 5 acțiuni gratuite la fiecare acțiune deținută.
• În luna septembrie a.c., Visual Fan a realizat încă o achiziție strategică, prin preluarea participației majoritare de 51% din Intervision Trading, unicul distribuitor din Europa Centrală și de Est al renumitului brand japonez AKAI. Această tranzacție creează premisele unei creșteri semnificative de 25%, atât a cifrei de afaceri, cât și a profitului companiei Visual Fan – față de estimările anunțate în memorandumul de listare a acțiunilor la BVB. Pentru finalizarea tranzacției, se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.
• La finalul lunii iulie, compania Visual Fan a anunțat preluarea unei participații de 12% din Headlight Solutions, companie de tehnologie specializată în cercetare-dezvoltare și integrare de soluţii software complexe şi hardware custom-made. În luna septembrie a acestui an, cele două companii au făcut public primul proiect de anvergură contractat în asociere, în valoare de 10 milioane de lei și care va avea ca finalitate implementarea unui produs ce include soluţii software şi hardware complete.
• Începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile ALW fac parte din componenţa celui mai nou indice BET-AeRO”.

Grupul de inițiativă în politici publice VERTIK pentru Viitor și Kidprenor, un program de educație antreprenorială și financiară pentru copii, realizează un studiu național cu privire la pregătirea copiilor pentru viață prin activități practice școlare și extrașcolare din copilărie, cu accent pe importanța dobândirii competențelor antreprenoriale și financiare. 

Nevoia studiului vine ca urmare a dezbaterii publice organizate în 31 mai, sub denumirea „Copil învățat sau copil pregătit pentru viață”, și a dialogului inițiat cu Ministerul Educației la care au participat secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ion, consilier ministru, Radu Szekely și președinta VERTIK, Daniela Șerban.

Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor: „Un chestionar realizat de către VERTIK în rândul a 100 de părinți în primăvara acestui an ne-a arătat că aproape orice copil până la vârsta de zece ani a avut curiozități legate de bani și cum îi poți administra. Tot atunci, considerăm noi, se formează primele obiceiuri financiare. De aceea avem nevoie de introducerea acestor noțiuni de educație antreprenorială și financiară încă din ciclul primar predate într-un format accesibil vârstei”.

În condițiile în care România se află pe ultimul loc în Europa când vine vorba de educația financiară și numai 22% dintre români sunt alfabetizați financiar, trebuie să existe un efort susținut din partea noastră și a instituțiilor abilitate pentru a contribui din timp la deprinderea obiceiurilor sănătoase și pregătirea copiilor pentru viață. Întregul proces trebuie să fie efectuat într-o relație strânsă formatori – învățători – părinți, pornind de la un ghid de lucru și un plan eficient de îndrumare și învățare practică pentru copii, adaptat vârstei.

Valentin Maior, Co-fondator Kidprenor: ,,Prin joacă și acces la educație timpurie, putem contribui semnificativ la dezvoltarea și susținerea unei generații noi, încrezătoare în forțele proprii, care trebuie să aibă acces la un set de instrumente de lucru noi, adaptate la societatea din ce în ce mai competitivă. Este esențial să sprijinim copiii pentru a dezvolta abilități competitive, care se traduc în a îi învăța să se orienteze către identificarea de soluții, să lucreze în echipă și să se raportează corect la eșec’.’

Studiul este realizat de Reveal Marketing Research, prin metoda CAWI (computer assisted web interviews) pe un eșantion de 800 respondenți, la nivel național, urban, în rândul utilizatorilor de internet. Partenerii VERTIK și Kidprenor în acest proiect sunt eMAG și Simon&Partners Real Estate Advisors.

VERTIK pentru Viitor este un grup de inițiativă în politici publice, fondat de Daniela Șerban, care își propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România, pornind de la avantajele competitive, potențialul de valoare adăugată mare ale acesteia și integrarea lor în oportunitățile internaționale. Un incubator de idei pentru creștere economică bazat pe valori, VERTIK are o viziune care integrează politici de dezvoltare a capabilităților noastre, construcții orizontale, transversale și sectoriale pentru o Românie prosperă, pregătită pentru viitor. Grupul include echipe de cercetare și analiză independentă, formate din reprezentanți ai societății civile și ai mediului antreprenorial.

• 56% dintre investitori la nivel global declară că nu și-au modificat portofoliile, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari legate de inflație și de situația redresării economice; Românii se abat de la tendința globală, 59% dintre ei schimbându-și investițiile;
• Inflația rămâne principalul motiv de îngrijorare, 41% dintre respondenți (51% în România) considerând că aceasta reprezintă cea mai mare amenințare pentru investițiile lor (față de 38% în trimestrul trecut).
• Investitorii individuali sunt cel mai puțin îngrijorați de perspectiva majorării ratelor dobânzilor, în ciuda unor potențiale creșteri în viitor

Majoritatea investitorilor individuali la nivel mondial evită să facă schimbări majore în portofoliile lor, în ciuda temerilor tot mai mari legate de inflație și de situația redresării economice. Românii sunt însă mai îngrijorați de creșterea prețurilor și sunt mai predispuși să își schimbe portofoliile.

Cel mai recent sondaj trimestrial Retail Investor Beat* al eToro arată că inflația galopantă este o preocupare tot mai mare în rândul investitorilor, 41% dintre aceștia menționând-o ca fiind principala lor îngrijorare (față de 38% în trimestrul anterior).

Cu toate acestea, doar 44% dintre ei și-au modificat portofoliile pentru a se proteja de creșterea prețurilor, ceea ce sugerează că mulți investitori adoptă o abordare de tip „așteptăm și vedem”. Românii fac excepție, 59% dintre respondenți declarând că și-au repoziționat portofoliile pentru a atenua mai bine posibilele riscuri viitoare.

Ben Laidler, Strategul pentru piețe globale al eToro, comentează: „Există o serie de probleme cu care se confruntă investitorii în acest moment, sub forma creșterii inflației, a majorării ratelor dobânzilor și a unei redresări economice incerte.

În mod normal, te-ai aștepta ca majoritatea investitorilor să ia măsuri pentru a contracara aceste presiuni, dar datele noastre arată contrariul în acest moment. Se pare că marea majoritate a investitorilor individuali adoptă o abordare de tip „așteptăm și vedem”, în speranța că inflația este temporară și că redresarea economică va reveni pe drumul cel bun.

În pofida schimbării vizibile a mesajelor transmise de multe dintre marile bănci centrale din lume, Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei adoptând în ultima vreme o poziție vizibil mai dură, opinia mea este că investitorii individuali au dreptate să nu intre în panică. Temerile legate de stagflație ar trebui să se atenueze, ceea ce va spori încrederea și va ajuta piețele să continue să crească așa cum au făcut-o până acum”.

În ciuda unor potențiale creșteri ale ratelor dobânzilor, investitorii individuali la nivel global s-au arătat mai puțin îngrijorați de perspectiva creșterii ratelor dobânzii (21%) și consideră că inflația (41%), starea economiei globale (35%), economia pieței lor naționale (33%), conflictele internaționale (26%), creșterea taxelor (24%) și creșterea datoriei naționale (22%) reprezintă o amenințare mai mare pentru investițiile lor în următorul trimestru.

În România, 51% dintre investitori se tem de inflație, iar 42% se tem de starea economiei românești, o proporție egală temându-se de starea economiei globale. Doar 28% dintre investitori se tem de o creștere a taxelor și doar 22% sunt îngrijorați de creșterea ratelor dobânzilor. 

Ben Laidler a adăugat: „Multe gospodării și-au redus datoriile în timpul pandemiei, folosind banii de rezervă pentru a achita cardurile de credit, creditele și ipotecile, ceea ce le face mai puțin sensibile la creșterile ratelor dobânzilor. Dacă adăugăm la aceasta prețurile mai mari ale locuințelor și ale acțiunilor, alături de salariile în creștere, observăm că mulți investitori au reziliența la riscurile pe care le poate aduce viitorul”.

La nivel global, datele arată o mică reorientare către sectoare defensive mai tradiționale, investitorii orientându-se către sectorul imobiliar (25%, față de 22%) și cel al utilităților (16%, față de 13%), în timp ce materiile prime, energia și materialele, au crescut, susținute de o revenire continuă. 

În România, investitorii au migrat, de asemenea, către sectorul imobiliar ( 31% față de 23%), sănătate (32% față de 28%), utilități (24% față de 17%) și și-au mărit ușor portofoliile în sectorul energetic și bunuri de consum de bază, cum ar fi alimentele și băuturile. 

Ben Laidler a concluzionat: „Ceea ce este cel mai interesant din eșantion este că nu există o direcție clară de evoluție. În general, încrederea economică la nivel mondial și pe piața internă a scăzut, astfel că există semne că unii investitori individuali încep să se pregătească pentru condiții economice mai puțin favorabile. Încrederea la nivel național a scăzut de la 54% la 52%, iar „neîncrezător” a crescut cu 10% în SUA și cu 5% în Marea Britanie/Germania, ceea ce indică faptul că acești investitori se așteaptă la vremuri nefavorabile. Cu toate acestea, încrederea a crescut în Franța, Italia și Australia, demonstrând o dihotomie. Adevărul este că fiecare țară va reacționa diferit la pandemie, dar, pe măsură ce problemele globale (cum ar fi criza lanțului de aprovizionare, inflația și reducerea treptată) încep să aibă cu adevărat un impact asupra consumatorilor, s-ar putea să vedem un consens mai uniform peste trei luni”.

Prin proiectul „Acces la educație online pentru studenții cu burse sociale din Universitatea din București”, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, Universitatea din București „pune la dispoziția tuturor celor aproximativ 2.200 de studenți care beneficiază de burse sociale și altor 86 de cadre didactice tehnologie digitală în măsură să creeze condițiile necesare desfășurării activităților didactice online și pentru asigurarea accesul neîngrădit al studenților la educația online”.

Oferindu-ne informația, Universitatea din București subliniază că prin același proiect, „vor fi dotate săli de curs și de seminar care să permită cadrelor didactice susținerea cursurilor online în cele mai bune condiții și la un nivel de calitate crescut. Astfel, vor mai fi achiziționate și 20 de proiectoare, 20 de ecrane de proiecție, 20 de laptopuri și 20 de table interactive care vor sprijinii cadrele didactice și studenții în procesul educațional.

Universitatea din București urmărește atât asigurarea accesului studenților la educație, cât și facilitarea unui proces de învățare la standarde înalte în mediul virtual. Nu în ultimul rând, Universitatea își propune creșterea competențelor de gândire critică și a abilităților de cercetare a studenților provenind din medii dezavantajate, în vederea încurajării specializării lor cât mai înalte prin înrolarea ulterioară a acestora în programe de cercetare la nivel de masterat sau doctorat.

De asemenea, proiectul facilitează inclusiv modernizarea infrastructurii IT&C – acoperirea serviciilor de acces la Internet prin rețeaua LAN-WiFi și conectivitate la rețeaua UB în locațiile facultăților unde sunt săli de curs pentru studenții beneficiari ai proiectului – care va contribui la dezvoltarea competențelor digitale ale studenților vulnerabili și le va oferi acestora oportunitatea explorării resurselor online educaționale și de cercetare, precum și la îmbunătățirea competențelor de utilizare a acestor resurse în scop educațional și ulterior lucrativ.

Adaptarea instituțională necesară pentru a răspunde nevoilor apărute în contextul crizei sanitare create de pandemia de Covid-19 reprezintă o condiție esențială pentru reducerea efectelor acesteia, mai ales dacă ținem cont de faptul că educația este unul dintre cele mai afectate domenii, cu un impact negativ crescut asupra grupurilor sociale vulnerabile atât pe termen scurt, dar și mediu și lung”. 

Proiectul are valoarea totală de 3.826.480,26 lei, se derulează în perioada septembrie 2021-septembrie 2022 și a fost depus în cadrul apelului POC/882/2/4/Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regional prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară Tehnologia Informației și Comunicațiilor(TIC) pentru o economie digitală competitivă. 

Mastercard consolidează parteneriatul pe termen lung cu DPD, lider european în livrări rutiere, și implementează o nouă soluție de plată contactless la livrare, în parteneriat cu OTP Bank și Honeywell International Inc. Inițiativa marchează o premieră, fiind pentru prima dată când un dispozitiv destinat întreprinderilor, Honeywell ScanPal, este transformat într-un POS, datorită aplicației Tap on Phone oferită de OTP Bank. 

„Comerțul electronic se dezvoltă într-un ritm rapid, devenind noua normă, iar clienții se așteaptă la o experiență impecabilă și servicii ușor de utilizat, începând de la coșul de cumpărături online și până la livrarea la ușă. Consolidăm parteneriatul nostru cu DPD și, alături de partenerii noștri, OTP Bank și Honeywell International Inc., oferim o soluție nouă care încurajează plățile cu cardul la livrare pentru bunurile achiziționate online. Plata electronică la livrare este o soluție modernă și transparentă și, în plus, este avantajoasă pentru toate părțile implicate – serviciul de livrare devine mai eficient în ceea ce privește gestionarea timpului și a banilor, destinatarul are la dispoziție o metodă de plată ușoară și sigură, iar expeditorului îi sunt rambursați banii mai repede. Suntem nerăbdători să vedem cum va fi primită noua soluție de plată”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager România și Croația, Mastercard.

Honeywell ScanPal este un terminal mobil portabil cu ecran tactil, disponibil pe Android™, cu opțiuni avansate, care-i permit să poată fi utilizat în domenii precum: retail, DSD, ridicare și livrare și servicii pe teren. Dispozitivul folosește aplicația Tap on Phone furnizată de OTP Bank, un instrument lansat în luna martie a acestui an, care oferă mobilitate, rapiditate și flexibilitate în acceptarea la plată a cardurilor bancare contactless și a dispozitivelor de plată alternative, dotate cu tehnologia NFC. Soluția este certificată Mastercard și respectă cele mai înalte standarde de securitate a datelor.

„În contextul creșterii accelerate a comerțului electronic, să oferim clienților noștri posibilitatea plății cu cardul la curier este ceva firesc. Noua soluție IT, dezvoltată împreună cu partenerii de la Mastercard, Honeywell și OTP Bank, marchează o premieră pentru piața de curierat și permite tranzacții contactless moderne, sigure și rapide. Dorința de a crea o experiență de calitate clienților noștri, este ceea ce ne motivează. Se știe, de altfel, că noi, la DPD România, am fost primii care am oferit variante de plată cu cardul, la livrare, și am reușit să facem acest lucru împreună cu Mastercard, în cadrul unui parteneriat solid, pe care suntem hotărâți să îl continuăm”, a declarat Karla Codrea, CEO DPD România.

„Suntem dedicați să le oferim clienților noștri cele mai noi soluții de plată, astfel că, dezvoltarea aplicației «Tap on Phone» este un pas firesc, în linie cu strategia noastră de plăți digitale. Pe măsură ce comportamentul de plată se schimbă rapid, atât pe segmentul de consumer, cât și pe cel comercial, mobilitatea și accesibilitatea au devenit factori cheie, care sunt bine reprezentați în portofoliul nostru de produse și servicii. Suntem mândri că suntem printre băncile de top din România din perspectiva soluțiilor de plăți digitale și ne vom concentra pe dezvoltarea acestei linii de business”, a declarat Roxana Hidan, Head of Business Division OTP Bank România.

„Cererea pentru servicii de curierat este în creștere pe măsură ce business-urile se adaptează pentru a satisface nevoile în continuă schimbare ale consumatorului. Terminalele noastre mobile ScanPal contribuie la mobilitatea forței de muncă a DPD pentru a îndeplini cerințele din comerțul electronic și, datorită noilor opțiuni de plată contactless oferite de Mastercard și OTP Bank, furnizăm o experiență mai bună pentru clienți”, a declarat Horst Mollik, Director General Honeywell’s Productivity Solutions and Services’ European business.

Plățile pot fi efectuate cu orice card contactless sau folosind un portofel electronic, caz în care nu este solicitat codul PIN, autentificarea tranzacției fiind realizată direct în wallet.  

Serviciul este disponibil atât pentru companii, cât și pentru consumatori. Cu o echipă formată din peste 1400 curieri și acoperire la nivel național, DPD România livrează peste 18 milioane de colete pe an.

Inițiativa este un pas înainte în cadrul parteneriatului Mastercard și DPD, încheiat în 2019, menit să încurajeze plățile cu cardul direct la livrare pentru bunurile achiziționate online, și, totodată, să crească rata de incluziune financiară.

Biofarm (simbol bursier BIO), unul dintre cei mai importanți producători de medicamente din România, a înregistrat în perioada 2017 – 2020 o creștere agregată de 8% din punct de vedere al cifrei de afaceri și de 15% în termeni de profit, reușind astfel să își consolideze poziția în topul celor mai importanți jucători, în ciuda pandemiei de COVID 19 și a condițiilor pieței farmaceutice locale.

Biofarm a înregistrat o creștere agregată a EBITDA de 15% în perioada 2017-2020, iar lichiditățile companiei au crescut gradual de la 37 milioane lei în 2017, la 121 milioane lei în primul semestru din 2021, în condițiile în care au fost plătite dividende în valoare de aproximativ 75 milioane lei. Veniturile nete din vânzări realizate în primul semestru al anului 2021 au fost de peste 117 milioane lei, în creștere cu 14% față de primul semestru al anului 2020. 

„În ultimii patru ani, piața farmaceutică românească a fost într-o continuă schimbare, iar pentru a ne menține trendul de creștere am înțeles că, în acest context, contribuția noastră cheie este de a dezvolta relații win-win de lungă durată, cu toți partenerii din cadrul lanțului de distribuție și strategii câștigătoare pe brandurile Biofarm. Totodată, în această perioadă, Biofarm a trecut printr-un amplu proces de revitalizare a imaginii de brand, atât la nivel corporate, cât și pentru brandurile strategice din portofoliu, întâmpinând astfel așteptările consumatorilor din categoria Consumer Healthcare din România, care devin tot mai sofisticați și mai atenți la produsele pe care le aleg”, a declarat Cătălin Vicol, director general Biofarm (foto).

Biofarm este unul dintre cei mai importanți jucători din industria farmaceutică locală, în categoria Consumer Healthcare (CHC) aflându-se, după primele 6 luni, pe locul 3 în termeni de valoare, în timp ce din perspectivă volumică ocupă locul 2, cu 9,8 milioane de unități vândute către consumatorul final.

În prezent, portofoliul Biofarm acoperă cele mai importante arii terapeutice din divizia Consumer Healthcare (digestiv & metabolic, respirator & ORL, cardiovascular & circulator, sistem nervos, multivitamine), cu peste 20 de branduri reprezentative și este lider de piață volumic în categoriile de referință a șapte dintre brandurile sale: Bixtonim, Carmol, Colebil, Triferment, Sennalax, Nervocalmin și Cavit Junior.

În contextul aniversării a 100 de ani, Biofarm și-a setat ca obiectiv consolidarea poziției în piața farmaceutică din România și în piețele externe prin dezvoltarea unui portofoliu competitiv, bazat pe nevoile reale ale pieței. În prezent, Biofarm exportă în țări precum Azerbaijan, Rusia, Georgia, Kurdistan/ Iraq, Kyrgyzstan, Malta, Republica Moldova, Ungaria și Ucraina. Compania se află în proces de negociere cu mai multe state din zona Europei de Sud Est, Asia Centrală și de Sud Est, Africa și zona Arabă. 

Pe termen lung, compania Biofarm își propune să lărgească portofoliul curent prin dezvoltarea și fabricarea la standarde înalte de calitate a unor noi produse (medicamente și suplimente alimentare), achiziția de licențe de la alți producători sau prin încheierea unor contracte de fabricație. 

Pentru prima dată din anul 2007, niciunul dintre fondurile de capital privat participante la studiul Deloitte nu se așteaptă ca economia să se înrăutățească

Încrederea firmelor de capital privat (private equity) din Europa Centrală continuă să crească semnificativ pe fondul previziunilor economice optimiste, conform celui mai recent studiu Deloitte CE Private Equity Confidence Survey, 70% dintre respondenți considerând că economia se va îmbunătăți. De asemenea, pentru prima dată din anul 2007, niciunul dintre fondurile de capital privat participante la studiul Deloitte nu se așteaptă la o înrăutățire a situației economice. Sondajul arată o creștere a indicelui de încredere de la 62, în vara anului 2020, la 149, aproape de vârfurile din 2007 și 2011, iar 98% dintre respondenți se așteaptă ca activitatea pe această piață să se intensifice sau să se mențină la același nivel în lunile următoare.

Dat fiind că prețurile, care sunt deja ridicate, sunt așteptate să își continue ascensiunea, patru din zece fonduri de capital privat (41%) au o abordare mai prudentă în ceea ce privește deciziile de a cumpăra. În paralel, prețurile ridicate creează și un moment bun pentru a obține câștiguri, după cum au menționat aproape 20% dintre firmele de PE, care intenționează să se concentreze pe vânzare în lunile următoare. Fondurile de private equity care dețin active în sectoare ce au înregistrat creșteri, cum ar fi sănătatea, tehnologia, fintech-urile și spațiile de vânzare cu amănuntul către consumatori, s-au bucurat de un interes sporit din partea potențialilor ofertanți și, prin urmare, ar putea fi interesate să vândă în contextul prețurilor mari.

„În ciuda blocajului care s-a instalat imediat după izbucnirea pandemiei, piața de private equity a avut o evoluție bună în ultimele 18 luni și are așteptări optimiste pentru viitor, bazate pe experiența acumulată după criza financiară, pe strategiile de creștere care s-au dovedit de succes și pe redresarea economică. Trebuie menționat că peste jumătate dintre participanții la studiul Deloitte au confirmat că implementează politici de investiții care includ factori ESG (environmental, social, governance). În România, mai mulți jucători în domeniu, precum Oresa, Abris Capital, Sarmis Capital, Black Sea Fund, Morphosis Capital etc., au fost activi anul acesta în industrii precum alimentară, tehnologie, servicii, sănătate, și ne așteptăm să vedem tranzacții în care sunt implicate firme de private equity și în următoarea perioadă”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță financiară, Deloitte România.

Studiul arată, de asemenea, că două treimi dintre firmele de capital privat preconizează o îmbunătățire a eficienței financiare a investițiilor, acestea fiind cel mai ridicate așteptări din 2004 și 2005, când piața se afla în perioada de creștere accelerată.

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, aproape 60% dintre respondenți se așteaptă la creștere, în contextul în care investitorii au la dispoziție capital, iar creditorii continuă să ofere condiții avantajoase. Aceasta este cea mai mare pondere a respondenților care se așteaptă la o creștere înregistrată din anul 2006, înainte de criza financiară globală. Deși Europa Centrală rămâne în principal o piață cu tranzacții de valoare medie, în ultima vreme au fost raportate tot mai multe tranzacții de valoare mare.

Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere, fiind menționate de 54% dintre respondenți. Studiul arată că și companiile de dimensiune medie care sunt în etapa de dezvoltare au atras tot mai mult atenția firmelor de capital privat, 37% dintre respondenți așteptându-se să se confrunte cu competitori în încercarea de a investi în astfel de companii. Interesul crescut pentru companiile de talie medie poate fi rezultatul creșterii prețurilor, care descurajează unii investitori să achiziționeze lideri de piață și îi determină să se concentreze asupra companiilor care pot beneficia de strategiile de creștere specifice fondurilor de private equity și care, prin urmare, pot fi achiziționate la multipli de evaluare mai mici.

Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey analizează evoluția pieței de private equity din 2003, de două ori pe an.

Grupul OTP Bank a câștigat două premii în cadrul ediției din acest an a competiției Global Finance: „Cea mai bună bancă IMM din CEE”, respectiv „Cea mai bună bancă IMM din Ungaria”. Competiția onorează instituțiile financiare care oferă suport clienților business din categoriile micro, mici și mijlocii, mai ales având în vedere rolul critic al acestora în contextul COVID-19.

„Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemia COVID-19 și vor juca un rol critic în recuperarea oricărei țări”, a declarat Joseph Giarraputo, directorul editorial al Global Finance.
„Global Finance a lansat noul său program de premiere pentru IMM-uri în semn de recunoaștere a acestui fapt. Este un moment unic și important pentru a oferi instituțiilor financiare, care servesc cel mai bine IMM-urilor, oportunitatea de a fi onorați pentru serviciile și sprijinul pe care le oferă.”

Editorii Global Finance au selectat câștigătorii pentru Best SME Bank Awards 2022 atât pe baza informațiilor transmise de bănci și a research-urilor independente, cât și cu contribuții din industrie: directori și experți în tehnologie. Global Finance a folosit un algoritm propriu bazat pe criterii cum ar fi: cunoașterea industriei și a nevoilor IMM-urilor, amploarea produselor și serviciilor oferite, poziționarea în piață și inovația. 

Evaluările din acest an se bazează pe performanța din perioada 1 aprilie 2020 – 31 martie 2021. Câștigătorii sunt acele bănci care răspund cel mai bine de pe piață nevoilor specializate ale IMM-urilor.

Cu o istorie de peste 35 de ani, premiile Global Finance sunt un standard de excelență pentru bănci și parteneri corporate.

România va ocupa pentru încă doi ani (2022 – 2023), prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către domnul Daniel Armeanu, Vicepreședinte – Sectorul Sistemului de Pensii Private, poziția de membru al Comitetului Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS).

Daniel Armeanu, Vicepreședinte ASF: „Realegerea în Comitetul Executiv confirmă recunoașterea de către membrii IOPS a interesului și contribuției României, prin intermediul ASF – Sectorul Sistemului de Pensii Private, la proiectele privind elaborarea de standarde, principii și bune practici în reglementarea și supravegherea sistemelor de pensii private. România, reprezentată de Autoritarea de Supraveghere Financiară în calitate de membru al Comitetului Executiv, va fi implicată în consolidarea principiilor privind activitatea de reglementare și supraveghere a sistemelor de pensii la nivel internațional”.

Organizaţia Internaţională a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private este cea mai reprezentativă organizație internațională în domeniul pensiilor private, are 87 de membri și reunește autorități de supraveghere ale sistemelor de pensii private din 77 de jurisdicții din întreaga lume. Mai mult, inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială participă în calitate de membri asociați la întrunirile IOPS.

Comitetul Executiv este principala structură de conducere, care stabilește obiectivele organizației, coordonează activitatea și asigură gestionarea corespunzătoare a resurselor acesteia.

Scopul principal al IOPS este de a îmbunătăți calitatea și eficacitatea supravegherii sistemelor de pensii private din întreaga lume.

IOPS este un organism internațional independent, ai cărui membri sunt reprezentați de autoritățile responsabile cu supravegherea sistemelor de pensii private. IOPS acționează în vederea stabilirii standardelor în ceea ce priveşte aspectele legate de supravegherea şi reglementare pensiilor, promovează cooperarea internațională în domeniul supravegherii pensiilor, oferă un forum la nivel mondial pentru dialogul privind supravegherea sistemelor de pensii și promovează, conduce și facilitează cercetarea, în cooperare cu organismele internaționale relevante.

• Oana Ozmen, deputat USR: „Doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, cifra să ajungă la 32%”
• Anca Dragu, preşedinte Senat: „Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”
• Bende Sandor, Deputat UDMR: „Ne dorim să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților”

Cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții”, organizată de deputatul USR Oana-Marciana Özmen, secretar al comisiei pentru industrii și servicii, alături de Anca Dragu, președinte al Senatului României și deputat Sándor Bende, președinte al comisiei pentru industrii și servicii, va avea loc pe 28 octombrie, în intervalul orar 10:00 – 15:30, la Palatul Parlamentului, sala Drepturilor Omului.

De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Deputatul USR Oana Ozmen spune: „Cunoașteți, deja, implicarea mea în procesul de eficientizare energetică la care România este angajată ca membră a UE și vă asigur că, în continuare, voi participa activ la a face cunoscute beneficiile implementării conceptului n-ZEB, în România, astfel încât, în următorii ani, să reușim să atragem cât mai multe dintre fondurile europene destinate îmbunătățirii eficienței energetice. Am convingerea că, în cadrul conferinței pe care o organizez, putem identifica o serie de soluții pentru problemele cu care ne confruntăm la acest moment – criza prețului materialelor de construcții, creșterea eficienței enegetice, precum și idei pentru desfășurarea unor programe pilot de eficientizare energetică, ce pot deveni modele de bună practică”.

La rândul său, Anca Dragu, preşedintele Senatului, susţine: „Protecția mediului, reducerea dependenței de sursele de energie poluante și gestionarea inteligentă a energiei în construcții reprezintă obiective asumate în mod clar de către toți actorii politici naționali și europeni. Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero – Nearly Zero-Energy Building) și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”.

Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii, declară: „Ne dorim ca în cadrul discuțiilor să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților lor și să ridice la nivel de conștientizare publică necesitatea și beneficiile pe care eficientizarea energetică a clădirilor o poate aduce în cadrul gospodăriilor oamenilor”.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziţia Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor şi investiţiilor, vor exista circa 1.000 – 1.500 de blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidenţiale) şi circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

Potrivit doamnei Özmen, sunt 2,2 miliarde de euro fonduri pe care le putem accesa prin PNRR pentru eficienţa energetică, dar sunt multe de făcut în acest domeniu, în condiţiile în care, în prezent, în România, doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, 32% din clădiri să fie eficiente din punct de vedere energetic.

Oana Ozmen apreciază: „Este nevoie de o legislație predictibilă, de proiecte demarate pentru absorbția fondurilor aferente, în caz contrar existând riscul de a întârzia procedurile, ceea ce ar avea implicații majore asupra implementării strategiilor de eficientizare energetică. Consider că, la finalul acestei conferințe, vom avea o viziune mai clară și unitară asupra pașilor pe care trebuie să îi facem pentru a ne asigura că vor realizați pașii necesari implementării standardelor Nzeb la nivel național”.

La dezbatere au mai fost invitați parlamentari, miniștri, reprezentanți ai ambasadelor (Danemarca, Spania, Turcia, Germania), Inspectoratul de Stat in Construcții, Administrația Fondului pentru Mediu, Asociația auditorilor energetici pentru clădiri din România, Energy Policy Group, Professional Engieneering Solutions, Asociația pentru promovarea eficienței energetice în clădiri – ROENEF, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România, Federația Constructorilor, Asociația Cluster Pro-Nzeb, Rockwoll Romania.

Evenimentul va fi accesibil și online. Vezi detalii aici. 

• Junior Achievement România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde.
• Proiectul se adresează elevilor de gimnaziu și are ca scop educarea comportamentelor responsabile față de mediu și pentru utilizarea rațională a resurselor. 
• 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic-urbane vor participa la activitățile proiectului, alături de profesori și voluntari Holcim România.

Junior Achievement (JA) România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde, adresat elevilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. 

Scopul proiectului ABCdar Verde este de a forma comportamente responsabile și de a-i ajuta pe elevi să conștientizeze rolul important pe care fiecare tip de resursă îl are în activitățile cotidiene. Activitățile propuse în cadrul acestuia au la bază abordarea learning by doing, în care primează exemplele, studiile de caz și exercițiile pentru formarea obiceiurilor responsabile, explorarea și cunoașterea resurselor specifice fiecărei comunități.

Alături de profesori și voluntarii Holcim, elevii explorează resursele de mediu din localitățile lor, tipurile de poluare și deșeuri frecvent întâlnite, precum și cauzele și efectele acestora. Ei sunt încurajați să identifice soluții pentru a reduce problemele de mediu și învață să transforme aceste soluții în acțiuni ce pot contribui la calitatea mediului și a vieții.

La ediția din acest an vor participa peste 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic urbane din județele Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Mureș și Prahova.

„Ne bucurăm șă anunțăm demararea celei de-a doua ediții a proiectului educațional ABCdar Verde. Prin intermediul acestui proiect de educație ecologică, elevii din comunitățile noastre locale vor avea oportunitatea să descopere cum să utilizeze eficient resursele naturale și vor fi sprijiniți să găsească soluții pentru menținerea un mediu înconjurător mai curat. Contribuind la formarea noii generații de tineri responsabili față de mediul înconjurător, Grupul Holcim Romania continuă să sprijine comunitățile sale și face pași importanți în direcția sustenabilității”, a declarat Alina Cristea, Manager CSR și Proiecte Educaționale.

Derularea lecțiilor ABCdar Verde are la bază un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™. 

La ediția pilot a programului educational ABCdar Verde, organizată în 2020-2021, au participat 523 de elevi, alături de 26 de profesori și 22 de voluntari Holcim România direct implicați în facilitarea activităților educaționale. 

„Elevilor mei și mie ne-a plăcut acest proiect, mai ales că la nivelul orașului nostru a început o campanie de selectare a deșeurilor. Prin intermediul activităților ABCdar Verde, elevii mei au înțeles noțiuni importante despre reciclare și reutilizarea materialelor și a fost ușor să începem colectarea selectivă a deșeurilor la școală” – profesor de la Liceul Constantin Șerban din Aleșd, participant la prima ediție a proiectului.

ABCdar Verde nu este primul proiect educațional dezvoltat de Holcim, în colaborare cu organizația Junior Achievement. Din 2015 și până în prezent, aproximativ 5000 de elevi de școală primară și gimnaziu au participat la activitățile learning by doing, dezvoltate în cadrul acestui parteneriat.

• „Omnisumatorul”, un nou tip de consumator, implicat și sofisticat, care își asumă un rol principal în tranziția energetică
• Clienții furnizorilor de energie sunt dispuși să plătească pentru noi soluții energetice

Furtuna perfectă creată de politicile guvernamentale, de tendințele de consum și tehnologie accelerează tranziția energetică, însă, în timp ce majoritatea dezbaterilor se concentrează asupra energiei regenerabile și infrastructurii, clienții sunt mai degrabă ignorați, potrivit raportului EY Navigating the Energy Transition Consumer Survey.

Studiul derulat în rândul a 34.000 de consumatori de energie din 17 țări, care analizează schimbările privind nevoile, valorile și așteptările clienților, identifică șase tendințe și oportunități pentru furnizorii de energie care sunt dispuși să își redefinească activitatea.

Mihai Drăghici, Director, Consultanță, EY România: „Costul rămâne cel mai important factor în determinarea deciziilor de cumpărare pentru consumatorii actuali însă acest lucru nu este suficient pentru a avea succes pe termen lung. Cercetările noastre sugerează concentrarea pe șase imperative strategice, care pot ajuta furnizorii de energie să se remodeleze pentru a construi un business centrat pe client, bazat pe tehnologie, care să implice consumatorii și să crească adoptarea de noi servicii și să determine păstrarea acestora. Constatările sunt deosebit de relevante în contextul liberalizării integrale a prețurilor la energie din România.”

Apariția „omnisumatorului”

92% dintre respondenți beneficiază de cel puțin un produs sau serviciu nou din domeniul energiei în gospodărie, 86% sunt interesați de propriile surse de generare a energiei, 25% iau în considerare achiziționarea unui autovehicul electric și 13% se gândesc să își instaleze capacități de stocare în acumulatori în următorii trei ani. Această combinație între un interes crescut și o rată mai mare a adoptării soluțiilor energetice aduce schimbări fundamentale în relația tradițională a sectorului cu utilizatorii de energie, în mare măsură, pasivi. Observăm apariția unui tip de consumator mai activ și mai implicat, „omnisumatorul”. Acesta este o persoană sau un operator economic care participă la un ecosistem dinamic al energiei, la nivelul mai multor zone, soluții și furnizori.

Odată cu noul tip de consumator de energie, „omnisumatorul”, cererea pentru soluții complete, simple, dar în același timp sofisticate, și pentru experiențe integrate va deveni noul punct de plecare pentru o interacțiune facilă. Vor avea de câștigat pe piață acei furnizori de energie care dezvoltă rapid un ecosistem matur și, în același timp, simplificat, în care „omnisumatorii” pot face schimburi de valoare.

Sustenabilitatea

Potrivit studiului, consumatorii manifestă un interes crescut față de adoptarea de noi produse și servicii energetice atunci când beneficiile converg înspre trei teme cheie: economia de bani, economia de timp și salvarea planetei. 

Deși costul rămâne cel mai important factor în luarea deciziilor de cumpărare pentru actualii adoptatori (53%), impactul asupra mediului (47%) și ușurarea traiului (34%) reprezintă și ele criterii de bază. Acești factori devin și mai importanți pentru consumatorii care au în vedere achiziții în următorii trei ani, costul fiind un element critic pentru 67% dintre respondenți, mediul pentru 51% și confortul pentru 36%.

@telelucrătorii

Pandemia a accelerat o schimbare majoră în modul în care muncim și trăim, creând un nou segment de clienți rezidențiali, care se comportă mai degrabă ca mici întreprinderi. 64% dintre consumatorii care au declarat că lucrează de acasă și-au verificat consumul de energie cel puțin o dată pe lună (cu 12% mai mult decât media), iar 70% și-au manifestat interesul față de soluții de eficiență energetică (cu 8% mai mult decât media).

Furnizorii de energie care reușesc să înțeleagă acest nou segment pot să vină cu oferte personalizate de cost și soluții energetice, adaptate celor care muncesc și studiază permanent de acasă.

Preferința pentru digital

Conform studiului, digitalul este preferat de consumatori pentru 8 din 10 interacțiuni de bază cu furnizorul de energie. Totuși, aceștia își doresc să discute cu o persoană atunci când fac o reclamație, când au de rezolvat o întrerupere în furnizare sau o urgență sau când au probleme legate de utilizarea canalelor digitale. 

62% dintre respondenți s-au confruntat cu probleme în utilizarea serviciilor digitale ale furnizorului lor de energie, iar 37% nu au încredere în ele, un procent care crește la 50% în rândul celor din generația Z. Prin urmare, dezvoltarea componentei digitale este în mod clar un domeniu cheie pentru furnizorii de energie, însă cu integrarea optimă a elementului uman.

Energia mea, alegerea mea

Începând cu 2020, membrii generației Y și ai generației Z au devenit cea mai mare grupă demografică din lume. Acești consumatori sunt mult mai implicați în ceea ce privește energia, sunt de două ori mai înclinați să își monitorizeze consumul săptămânal și preferă plata în avans sau pe loc, după cum declară 50% dintre respondenți în legătură cu opțiunile lor în materie de energie. 

Având mai multă experiență cu alți furnizori, consumatorilor mai tineri le place controlul financiar și sunt adepții modalităților convenabile de plată care derivă din această abordare. 

Așteptări ecologice

Consumatorii conștientizează tot mai mult problemele legate de sustenabilitate și au exigențe ridicate față de furnizorii de energie. 64% dintre respondenți consideră că e foarte important pentru ei să primească produse și servicii sustenabile, în mod „corect”, 36% sunt dispuși să plătească mai mult pentru acestea, dar numai 54% declară că sunt mulțumiți de cele oferite în prezent. 

În legătură cu demersurile pe care ar trebui să le facă furnizorii de energie pentru a-și demonstra angajamentul față de sustenabilitate, printre așteptările exprimate de consumatori s-au numărat: furnizarea de noi produse și servicii energetice (52%), sprijinirea programelor locale de sustenabilitate (50%), oferirea de soluții energetice ecologice (50%) și utilizarea unei flote verzi (27%).

Rezultatele studiului pot fi regăsite aici.

Mâine, 26 octombrie 2021, de la ora 11:00, are loc a doua ediție a evenimentului “Banking Forum by Financial Intelligence”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Puțin peste 10% dintre companiile nefinanciare (fie ele IMM-uri sau corporații) au apelat la credite bancare în anii 2020 și 2021, majoritatea finanțării lor (peste 60%) provenind din reinvestirea profitului, potrivit sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, din iunie 2021, publicat de Banca Națională a României. Băncile comerciale declară că se află în concurență pentru acordarea de credite către 20% dintre companiile nefinanciare, restul neîndeplinind criteriile de capitalizare.

În România existau aproximativ 1,36 milioane entități economice active (aproape 380 de mii de PFA-uri și 985 de mii de companii) în 2019.

Un alt sondaj privind percepția IMM-urilor cu privire la relația cu băncile comerciale, realizat în câteva județe din Transilvania și prezentat de Agnes Nagy și Amalia Fugaru, consultanți de strategie în cadrul BNR, arată că: (i) pentru jumătate dintre IMM-uri, relația cu băncile comerciale din România se reduce la contul curent; (ii) 15% dintre IMM-urile participante consideră că băncile nu sunt interesate decât de a nu prelua riscuri de la clienți, iar documentația cerută este mult prea stufoasă și dificil de completat; (iii) cu cât dimensiunea entității este mai mică, cu atât este mai mare reticența în abordarea unui credit de la bănci.

Majoritatea IMM-urilor chestionate (56,1%) au relații financiare doar cu o singură bancă comercială, în timp ce un sfert dintre acestea folosesc serviciile oferite de două instituții de credit, iar una din zece IMM-uri apelează la mai mult de trei bănci pentru a-și acoperi nevoile de servicii financiare.

Între produsele bancare oferite firmelor, cel mai popular este linia de credit, care este accesată de 40% dintre ele.

Băncile comerciale au un avantaj competitiv în fața oricărui fintech, mai arată autorii studiului. Totodată, educația financiară a fost considerată principalul motiv pentru care relațiile băncilor cu clienții s-au deteriorat după criza financiară la nivel global.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

• PNRR și finanțările bancare;
• Finanțarea tranziției la economia verde;
• Rolul băncilor în programul de relansare economică a României;
• Impactul digitalizării asupra sistemului bancar;
• Cum arată viitorul în banking: Bănci vs Fintech?
• Programe guvernamentale pentru finanțarea IMM-urilor;
• Susținerea antreprenoriatului de către bănci;
• Cât timp vom mai avea dobânzi scăzute?
• Educația financiară în pandemie;
• Cum vor gestiona băncile insolvențele cauzate de pandemie?

Speakerii evenimentului sunt: Cristian POPA – Membru al Consiliului de administraţie la Banca Națională a României, Florin JIANU – Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin DĂNESCU – Președinte Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Dragoș PÎSLARU – Europarlamentar, Renew Europe Group, Radu Grațian GHEȚEA -Președintele Consiliului de Administrație Libra Bank și Presedinte de Onoare al Asociației Române a Băncilor, Radu TOPLICEANU – Director General Adjunct, coordonatorul activităților de retail la BRD – Groupe Société Générale, Ramona IVAN – Director Relații cu Instituții Naționale și Internaționale la CEC Bank, Dumitru NANCU – Director General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Adrian CODIRLAŞU – Vicepreședintele CFA Society Romania, Dragoș CABAT – Managing Partner al RisCo, Alin IACOB – Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Gabriela HÂRȚESCU – Decan și COO, Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de: Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri:CEC Bank, Raiffeisen Bank, EximBank, Garanti BBVA, BRD Groupe Société Générale, Institutul de Studii Financiare (ISF), Trans Sped, Veridio, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR)

Parteneri instituționali: Asociația Română a Băncilor (ARB), CFA Society România, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Camera de Comerț Româno- Britanică (BRCC), ICSS, Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI)

Partener educațional: Envisia – Boards of Elite

Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat-Bucharest, FinZoom, CARIERE, New Money, BiziLive TV

Producția video este asigurată de: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

„Internaționalizarea este o oportunitate pentru companii de a prospera într-o lume din ce in ce mai competitivă, fapt ce ar putea contribui la susținerea ocupării forței de muncă. Piața europeană integrată care este în plină expansiune, liberalizarea piețelor lumii, evoluția modalităților de comunicare și informare, evoluția căilor de transport și a tehnologiei sunt unii din factorii care au deschis noi orizonturi și au creat cadrul benefic pentru noi oportunități de afaceri oriunde în lume. Oportunitătâțile create cât și presiunea de a internaționaliza sunt două feţe ale aceleiași monede”, a declarat Alina Paul, CEO DO Security. Prezentă la evenimentul organizat în Dubai UAE, de International Union of Billateral Chambers of Commerce and Industry (IUBCCI)  si IUBCCI UAE, intitulat “High End Congress of Economic Diplomacy”, directorul general al DO Security și-a exprimat intenția de dezvoltare a afacerii și pe piețele internaționale. 

Alina Paul a declarat: “Companiile văd o șansă de a se dezvolta mai rapid dacă se extind în afara granițelor țării. Evident că există riscuri de asumat în privința părăsirii zonei de comfort și orientării spre un nou mediu de afaceri în străinătate. Pregătirea temeinică bazată pe analiza amănunțită a piețelor și a mediilor de afaceri nefamiliare sunt factorii cheie pentru success”.

Potrivit unui studiu privind Internaționalizarea IMM-urilor susținut de Comisia Europeană, un număr considerabil de IMM-uri europene sunt angajate în activități internaționale, dar numai un mic procent este implicat în internaționalizarea dincolo de piața internă.

“Viitorul serviciilor de securitate constă în inovația  tehnologică care va genera un <boom economic> în viitor. Într-o lume în care securitatea este constant amenințată, noi căutam soluții integrate pentru a crea un viitor sigur atât la nivel individual, personal cât și pentru afaceri. De la firme mici la corporații multinaționale, impactul economic lăsat de pandemia de coronavirus face ca revenirea la normal să fie foarte dificilă. Soluțiile noastre inteligente de securitate ajută menținerea afacerilor în siguranță. Ne dorim să depășim etapa de companie locală și națională și să mizăm pe internaționalizare într-o lume din ce în ce mai competitivă”, a concluzionat Alina Paul.

Evenimentul din Dubai a reunit invitați din toată lumea, înalți reprezentanți ai autorităților UAE, ambasadori, președinți de camere de comerț bilaterale și importanți oameni de afaceri din România. Delegația României a fost condusă de Președintele IUBCCI, profesor universitar, doctor, domnul Nasty Vlădoiu.

DO Security este o companie cu o tradiție de peste 10 ani în domeniul securității, deservind peste 3000 de clienți la nivel național. Compania a obținut recunoaștere la nivel național: a fost premiată pentru excelență de către Camera de Comerț și Industrie Brașov și a obținut recunoaștere între companiile similare din domeniul securității primind premiul în cadrul Galei OSPA România, Outstanding Security Performance Awards. La rândul său, CEO DO Security, Alina Paul a fost premiată în cadrul “Galei Top 100 femei de succes la nivel național” și a primit recunoaștere în cadrul “Galei Women in Economy” ca fiind femeia care a reușit performanța într-un domeniu dedicat exclusiv bărbaților. Alina Paul este și Președintele sucursalei Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminim – CONAF Brașov și membru în Board- CONAF România.

Aripa secretă, expoziția invitată a celei de-a patra ediții a Bienalei Art Encounters, este deschisă pentru toți iubitorii de artă contemporană până în data de 7 noiembrie la Muzeul Național de Artă din Timișoara.

Expoziția este organizată de Fundația Triade și Muzeul Național de Artă din Timișoara, în parteneriat cu Fundația Art Encounters, Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București și European ArtEast Foundation Londra.

Articulată ca o colaborare între renumita curatoare neerlandeză de origine română Maria Rus Bojan și binecunoscutul poet, eseist și filosof român Bogdan Ghiu, această expoziție propune o revizitare a practicilor artistice contemporane din perspectiva anilor 1980 și a poeziei.

Imaginată ca o operă deschisă ce se construiește singură printr-un sistem de corespondențe și asocieri inedite, expoziția se articulează ca un amplu poem vizual, al cărui ritm potentează spațiile labirintice și cotloanele misterioase, „aripile secrete” ale palatului baroc ce găzduiește expoziția.

Așa cum subliniază curatoarea Maria Rus Bojan, această expoziție include o selecție de lucrări în diverse medii realizate de artiști a căror operă o cunoaște foarte bine, care au acceptat provocarea de a expune în acest format la Timișoara.

Maria Rus Bojan, curator Aripa secretă

Angajații români care au fost nevoiți să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei de COVID-19 doresc să revină la birou, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre aceștia asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” și resimt lipsa socializării cu colegii, potrivit studiului „Back to the Office” realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

Studiul a fost realizat în București și în principalele orașe regionale, acoperind angajați din mai mult de 10 sectoare de activitate diferite, printre care IT, financiar, producție, servicii profesionale sau servicii publice. Raportul este bazat pe un sondaj realizat în luna iulie pe un eșantion de circa 500 de respondenți. Datele au fost colectate de MKOR Consulting, o companie independentă de cercetare de piață. 

Potrivit sondajului, prima jumătate a anului a marcat deja revenirea la birou a unui număr mai mare de angajați la nivel național, astfel că 43% dintre respondenți spun că au lucrat în special de la birou, comparativ cu 36% în intervalul mai-decembrie 2020, respectiv 29% în perioada de lockdown din martie-mai 2020. 

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Deschiderea școlilor și a gradinițelor a favorizat creșterea numărului de angajați care s-au întors la birou, mai ales în rândul celor de peste 30 de ani care, în perioada în care copiii învățau online nu puteau veni la birou chiar dacă și-ar fi dorit deoarece nu aveau cu cine să îi lase. Mai mult decât atât, tinerii de până în 27 de ani au preferat să meargă la birou în lipsa unui spațiu potrivit de lucru acasă.”

Obiceiul de a lucra în timpul pandemiei

Nevoia de a merge la birou rămâne în continuare ridicată, în condițiile în care, întrebați dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajați au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă. 

Importanța biroului este și mai vitală în București, unde 96% dintre respondenți vor să lucreze cel puțin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu orașele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.

Astfel, peste un sfert dintre cei intervievați ar vrea să lucreze 3 zile de la birou și 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferința pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp și de bani, și de dezavantajele absenței de la birou, angajații punctând în special nevoia de socializare și dificultatea de a separa timpul de lucru de viața personală.

Astfel, 83% dintre respondenți au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simțit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru. 

Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajații din București, unde 73% sunt mulțumiți că nu mai stau în trafic, cât și pentru cei din marile orașe, unde ponderea este de 61%. 

Și lipsa de socializare este mai acută în București decât în orașele regionale, respectiv 82% versus 77%.

Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătățirea echilibrului viaţă profesională – viață personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).

Când vine vorba despre alte neajunsuri ale lucrului de acasă, dificultățile în separarea vieții profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spațiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenți. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relației cu clienții, partenerii și colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.

Principalele avantaje ale lucrului de acasă

Principalele dezavantaje ale lucrului de acasă 

Întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătățirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondeți ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajați – 51% o simt ca pe o „revenire la normalitate”.

De asemenea, apartenența la un grup și un timp definit de lucru sunt alte plusuri ale lucrului de la birou.

Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) și mai puțină flexibilitate a muncii (50%), dar și riscul infectării cu Covid-19 (37%) sunt asimilate cu dezavantajele întoarcerii la birou.

De remarcat diferențele privind temerile legate de riscul infectării cu Covid-19 între angajații din București și cei din orașele regionale. Astfel, 42% dintre angajații din marile orașe se tem să nu se infecteze dacă se întorc la birou, comparativ cu doar 27% în București. 

Principalele dezavantaje ale lucrului de la birou       

Principalele avantaje ale lucrului de la birou

Angajații români se adaptează ușor atât lucrului de acasă,
cât și celui de la birou

Evaluarea experienței lucrului de acasă, respectiv de la birou, arată o agilitate a angajaților români, în condițiile în care majoritatea dintre aceștia s-au simțit bine și foarte bine în ambele medii. Astfel, 95% dintre respondenți spun că au lucrat bine și foarte bine de acasă, în timp ce 86% spun că munca de la birou a fost bună și foarte bună.

Obiectivul sondajului a fost de a analiza cum s-a modificat în ultimele 18 luni percepția angajaților vizavi de modul de lucru și cum văd aceștia lucrul de acasă sau de la birou după ce situația medicală se va stabiliza și după ce companiile vor lua decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește utilizarea spațiului de birouri.

Vlad Săftoiu, Research Analyst, Cushman & Wakefield Echinox: „Cu toate că există mai mult interes în rândul angajaților de a se întoarce la birou, chiar și în modelul hibrid, este totuși dificil de estimat gradul în care vor fi ocupate birourile după pandemie. De aceea, este important de menționat că nu există o abordare unitară pe piață, având în vedere că atât companiile, cât și angajații, au strategii și nevoi diferite.”

România este în linie cu trendul global

La nivel global, în luna septembrie a acestui an, circa 40% dintre angajați lucrau de la birou, potrivit raportului „Return to the office” realizat de Cushman & Wakefield, astfel că România se aliniază trendului mondial. China este pe primul loc, cu peste 90% dintre angajați care s-au întors la birou, în timp ce prezența la birou în celelalte regiuni analizate variază între 27% și 40%. 

În Europa, 40% dintre angajați lucrau în septembrie de la birou, Praga fiind campioana regiunii, cu circa 80% dintre angajați, capitala Cehiei fiind urmată de Hamburg cu 60% și de Varșovia cu 45%. Întoarcerea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele reduse de infectare.

Mai multe detalii aici.

Credex IFN, companie financiara nebancara ce ofera credite de bunuri de consum si de nevoi personale, incheie un nou parteneriat cu Mobexpert, liderul pietei de mobilier si decoratiuni din Romania.  Solutiile de finantare, oferite de Credex IFN, vin in sprijinul clientilor companiei de mobilier in vederea imbunatatirii optiunilor de plata pentru achizitionarea de produse direct din reteaua de magazine Mobexpert din toata tara. 

Astfel, clientii Mobexpert au posibilitatea sa isi aleaga produsele dorite direct din magazinul fizic  Mobexpert,  din orasul lor, si au la dispozitie optiunea simpla si rapida de plata prin serviciul de creditare Credex cu 24 rate fara dobanda. In plus, in perioada 25 octombrie – 30 noiembrie 2021, clientii vor beneficia de o oferta speciala pentru achizitii de peste 15.000 lei pe care le vor putea achita in 36 de rate cu dobanda 0%. 

„Mobexpert este unul dintre cele mai apreciate branduri pe piata romaneasca de mobilier si ne bucuram sa incheiem cu ei acest parteneriat. Interesul romanilor pentru mobilier si imbunatatirea locuintei a crescut in ultimul an, odata cu petrecerea unui timp mai mare in spatiul de locuit. Implicit, vanzarile in aceasta categorie prin programul de creditare vor continua sa inregistreze cresteri. 

In plus, atragerea de noi parteneri comerciali face parte din strategia noastra de dezvoltare si de diversificare a produselor de care se pot bucura clientii nostri, in functie de nevoile existente ” declara Traian Baicu, Director General Credex IFN. 

„Suntem bucurosi sa oferim clientilor nostri mai multe optiuni pentru a-si transforma casele in acasa. Ne bucuram sa fim printre primii parteneri ai Credex. Aceasta metoda de plata este disponibila in magazinele Mobexpert la achizitia de mobilier si decoratiuni. De asemenea, se poate achita in 24 de rate fara dobanda in spate, ceea ce inseamna ca la achizitii de peste 10.000 lei, dobanda este 0. Speram sa oferim astfel clientilor nostri servicii complete, de cea mai buna calitate”, declara Adelina Badea, Director Executiv Mobexpert. 

In acest fel, Credex IFN isi intareste zona partenerilor comerciali si isi extinde serviciile de achizitie bunuri de consum, prin credit, intr-o zona de interes pentru romani, aceea a mobilierului pentru casa. Activitatea principala de creditare de bunuri de consum a companiei se realiza, pana in prezent, prin intermediul principalilor parteneri: Altex si Media Galaxy. 

NETOPIA Payments, cel mai utilizat procesator de plăți electronice din România, a înregistrat o creștere de 50% a numărului de tranzacții online cu cardul în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, în timp ce valoarea totală a acestora a crescut cu aprox. 55%. În intervalul de referință, compania a procesat în medie 1,4 milioane de tranzacții digitale lunar. 

Potrivit reprezentanților companiei, NETOPIA Payments a înrolat peste 3000 de comercianți parteneri noi în primele nouă luni din 2021. Valoarea medie a tranzacțiilor cu cardul a fost de 240 lei, în creștere cu 15% comparativ cu intervalul similar de anul trecut. 

În topul categoriilor de produse și servicii pentru care românii au făcut cel mai des plăți electronice cu cardul în perioada ianuarie-septembrie au fost: utilitățile, retailul alimentar, IT&C, asigurări și mobilă. Conform datelor NETOPIA Payments, cea mai aglomerată lună din punct de vedere al volumului de tranzacții procesate a fost luna iulie.

„Observăm de la an la an o creștere a numărului de tranzacții online cu cardul, ceea ce arată că din ce în ce mai mulți români înțeleg rapiditatea și simplitatea procesului și adoptă acest obicei pentru plățile de zi cu zi, fie că plătesc pentru cumpărături sau utilități. De asemenea, în cazul comenzilor online vedem și un ușor avans al procentului plăților online versus plățile ramburs, fapt pentru care până la finalul anului estimăm că procentul de creștere de 50% a numărului de tranzacții digitale se va menține”, a declarat Antonio Eram (foto), CEO și Fondator NETOPIA Payments. 

68% dintre plățile online sunt realizate de pe smartphone

Din datele companiei, 68% din totalul tranzacțiilor procesate în primele nouă luni ale anului au fost realizate de pe dispozitive mobile, în timp ce doar 32% dintre clienții finali au ales desktop-ul. Cele mai multe dintre plățile online au fost efectuate de bărbați, în proporție de 56% din total. 

În ceea ce privește topul regiunilor în care s-au înregistrat cele mai multe tranzacții electronice în această perioadă, pe primul loc se află București cu o pondere de 36%, urmat de județele Cluj cu 10,5%, Timiș cu 8,5%, Brașov cu 6% și Iași cu 4%. 

Smart Fintech marchează o nouă premieră pe plan național și devine primul furnizor terț (TPP) licențiat în România pe ambele segmente de open banking. După ce în aprilie a devenit prima instituție de plată autorizată din România sub directiva europeană PSD2, start-up-ul a primit luna aceasta autorizația din partea Băncii Naționale a României, autoritatea de reglementare, și ca furnizor de servicii de informare cu privire la conturi.

„Suntem foarte mândri că noi suntem cei care, practic, am pus România pe harta Open Banking și că am reușit să facem acest lucru atât de devreme, în nici doi ani de la transpunerea în legislația românească a directivei europene”, afirmă Mihaela Georgescu, cofondator Smart Fintech. 

Odată cu această ultimă autorizare, Smart Fintech poate oferi partenerilor săi atât servicii integrate de plăți, cât și de agregare de informații de conturi în baza celor două licențe obținute în premieră în România. 

Așadar, fintech-ul intră în ultima fază pentru lansarea SmartAccounts, serviciul de furnizare de informații legate de conturi, la doar câteva luni după ce a obținut licența BNR pentru SmartPay (serviciul de inițiere de plăți). Echipa pregătește lansarea oficială a noului produs open banking pentru finalul acestui an, în prezent concentrându-se să pună cât mai repede la dispoziția partenerilor săi un mediu de testare. Aceștia vor putea, astfel, să accelereze la rândul lor dezvoltarea sau extinderea propriilor produse și servicii pe baza integrării SmartAccounts.

În UE – peste 500 de furnizori terți autorizați,
în România – Smart Fintech, primul și singurul

Open Banking oferă un spațiu larg pentru diversificare și inovare, aducând schimbări majore pentru jucătorii implicați în ecosistemul financiar tradițional. La nivel european, piața serviciilor de Open Banking ia tot mai mult amploare, iar oportunitățile de creștere pentru companiile care activează în această industrie, fie mari corporații bancare sau fintech-uri la început de drum, sunt semnificative.

Conceptele de open banking au prins deja teren și pe celelalte continente, deși acolo nu sunt momentan susținute prin reglementări legislative.

„Deschidem larg ușa spre inovație pentru oricine este interesat de potențialul acestui domeniu la început de drum, fie că e start-up, ori companie medie sau mare, ori chiar persoană fizică. Oricine are o idee legată de modalități noi sau diferite  de administrare sau utilizare a resurselor financiare pentru a aduce plus valoare consumatorilor finali o poate valida și pune în practică utilizând serviciile noastre SmartAccounts și SmartPay, având certitudinea că funcționează într-un cadru securizat și bine reglementat și fără grija licențierii prealabile”, completează Mihaela Georgescu.

Pentru anul 2021 compania și-a propus inițial doar să consolideze SmartPay în piața locală, astfel încât spre sfârșitul anului să apară primii clienți și primele tranzacții procesate, având în vedere că procesul presupunea și un efort susținut de informare și educare a pieței. Feedback-ul primit din piață  a fost peste așteptări, iar echipa Smart Fintech a luat decizia de a investi mai devreme, în paralel, și în direcția celuilalt serviciu de open banking (AIS).

„Este foarte probabil ca sfârșitul de an să ne prindă cu ambele servicii live&kicking, cu un număr mult mai mare de clienți decât estimam inițial și mii de tranzacții procesate. Aceasta este frumusețea începutului, deși trebuie să faci pași mici și drumul e dificil și nesigur, dacă te uiți în jur și te adaptezi rapid, rezultatele nu se lasă așteptate”, a completat Mihaela Georgescu.

Smart Fintech țintește 50 de clienți activi în 2022,
cu jumătate de milion de tranzacții

„2022 va fi un an dinamic în domeniu, băncile își vor finaliza și stabiliza implementările cerute de directiva europeană, iar integrările se vor face mult mai ușor. Principiile de open banking vor fi mai cunoscute publicului larg și tot mai mulți jucători vor conștientiza potențialul noilor oportunități. Nu în ultimul rând, bariera de intrare pe piață va fi coborâtă cu cel puțin un fintech românesc autorizat care integrează băncile românești. Și aici, ca în orice domeniu nou de altfel, este foarte important să fii printre primii”, afirmă și Ana Maria Georgescu, cofondator Smart Fintech. 

În ceea ce privește produsul care va fi lansat pe piață până la sfârșitul acestui an, cei doi cofondatori afirmă că are un potențial enorm de dezvoltare în piața serviciilor financiare în contexte multiple.

„De la verificarea soldului existent al utilizatorului ca o condiție pentru acordarea unui împrumut sau pentru comenzi cu plata în rate, la gestionarea electronică a situației financiare pentru persoanele juridice, cu plata salariilor într-un singur loc, credem ca aceste soluții integrate – SmartAccounts și SmartPay – pot aduce nenumărate beneficii, alături de mult spațiu pentru inovare”, a concluzionat Ana Maria Georgescu.

Fiind o companie preocupată de dezvoltarea ecosistemului Open Banking românesc, Smart Fintech își propune să se implice activ în educarea și informarea mediului de afaceri. În acest sens, compania este prezentă la evenimentele de profil din această toamnă.

PSD2 este directiva revizuită privind serviciile de plată instituită de Autoritatea Bancară Europeană, având ca scop creșterea concurenței pan-europene și includerea în sectorul financiar și a altor jucători în afara băncilor. Este o reglementare axată pe consumator, care permite utilizatorilor de plăți să controleze și să acceseze mai ușor datele tranzacționale ale conturilor proprii, oferind furnizorilor terți (TPP) reglementați capacitatea de a iniția plăți și de a accesa datele contului clienților. Pentru a face acest lucru, TPP-urile folosesc API-uri (interfețe de programare a aplicațiilor) dezvoltate și expuse de toate băncile din zona UE. Deoarece datele accesate și prelucrate sunt extrem de sensibile, activitatea și serviciile TPP necesită autorizare / licență de la autoritatea de reglementare locală.