Acasă Blog Pagina 207

XTB: Aur, petrol, gaze naturale, soia, cafea și zahăr – cele mai tranzacționate mărfuri de români în 2021

0

  • Alegerile investitorilor din România s-au orientat către materiile prime care au beneficiat de o dinamică favorabilă în acest an. 
  • Acest fapt ne arată că preferințele lor se bazează pe identificarea oportunităților de moment care au potențialul de a oferi rezultate pozitive pe o perspectivă pe termen scurt și mediu. 
  • În plus, se poate observa că investitorii români urmăresc trendurile globale și încearcă să se adapteze acestor tendințe.

Pe lângă materiile prime considerate clasice precum aurul sau petrolul, care s-au regăsit în preferințele investitorilor din România, s-au observat și mărfuri exotice. Comparând acest tip de active din punct de vedere al numărului de tranzacții realizate și a valorii nominale tranzacționate observăm că, în top trei, se regăsesc două materii prime: gazele naturale și soia. În plus, cele două clasamente sunt completate de cafea, în cazul numărului de tranzacții, și zahărul, în ceea ce privește valoarea nominală, se arată în analiza elaborată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

„Anul 2021 a debutat într-o manieră extrem de optimistă, care l-ar putea ajuta să fie plasat într-o poziție privilegiată în cărțile de economie, prezentând un context favorabil. Astfel, investitorii au beneficiat de o atitudine exuberantă, un optimism «exagerat», care a fost determinat de așteptările unei redresări puternice a economiei globale ca urmare a redeschiderii, dar și de niveluri masive de lichiditate în piețele de capital. Având în vedere că indicii bursieri și acțiunile se aflau deja la maxime istorice, investitorii au căutat noi instrumente către care să își transfere capitalul, dar care să se afle la prețuri «accesibile». Această tendință a trezit o mișcare ascendentă pentru majoritatea materiilor prime”, explică Radu Puiu. 

Cererea pe termen scurt de gaze naturale din SUA poate fi afectată negativ de scăderea temperaturilor. Stocurile de gaze naturale cresc mai lent decât media pe 5 ani. Oferta limitată contribuie la un asemenea scenariu. Aprovizionarea este aproape de minimul pe 5 ani pentru perioada curentă. În plus, gazul natural rămâne supravândut de speculatori. Oferta depășește cererea, ceea ce este de obicei cazul pentru perioada de vară. Nivelurile stocurilor înainte de perioada rece vor fi esențiale. Prețurile gazelor naturale s-au retras după recentele creșteri abrupte. Modelele sezoniere indică o posibilă mișcare laterală care s-ar putea extinde până în prima săptămână a lunii septembrie. În plus, acest lucru sugerează că mișcări ascendente mai ample ar putea începe în perioada toamnă-iarnă. Agenția Internațională a Energiei  prognozează prezența unor stocuri mai mici la începutul sezonului de încălzire decât anul trecut. Previziunile instituției indică faptul că stocurile de gaze naturale ar putea atinge minimul pe 5 ani în ianuarie 2022. Producția americană de gaze naturale rămâne stabilă, dar exporturile de GNL (gaze naturale lichefiate) sunt în creștere. 

În ceea ce privește soia, previziunile recente mai slabe pentru piețele asiatice au stimulat incertitudinea referitoare la exporturile SUA. De asemenea, slăbiciunea realului brazilian crește competitivitatea culturilor sud-americane. În plus, precipitațiile așteptate în regiunile de producție de porumb și soia îmbunătățesc perspectivele pentru producția din acest an (recoltarea începe în câteva săptămâni). Soia și porumbul au suferit scăderi de preț puternice după ce Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a recomandat un conținut mai scăzut de biocombustibil în amestecul de combustibili. În ciuda precipitațiilor recente, datele din Statele Unite au arătat o deteriorare a calității culturilor de soia și porumb. Modelele sezoniere sugerează că s-ar putea apropia o scădere a prețurilor la soia. Un nou sezon de vânzare pentru porumb și soia începe în septembrie iar China continuă să arate o cerere puternică.

Prețurile cafelei continuă scăderea pe fondul știrilor despre înghețul din Brazilia. Piața se așteaptă ca impactul vremii nefavorabile să fie limitat, mai ales că aceste condiții nefavorabile sunt așteptate într-o singură regiune. Corelația dintre prețurile cafelei și realul brazilian (BRL) rămâne ridicată. Moneda a fost slabă în ultima perioadă și oferă puține motive pentru o apreciere pe termen scurt. Modelele sezoniere ale cafelei indică stabilizarea prețurilor până la jumătatea lunii octombrie. Organizația Internațională a Cafelei se așteaptă ca prețul să rămână ridicat timp de 2-3 ani din cauza plantelor deteriorate din Brazilia. În plus, se observă o reducere semnificativă a numărului de poziții de cumpărare deschise. Stocurile de cafea ale ICE (Bursa Internațională de Mărfuri) au încetat să crească, ceea ce ar putea sugera probleme viitoare de aprovizionare din Brazilia deoarece cafeaua braziliană a fost cea care, recent, a aprovizionat stocurile pe ICE. Fitch prognozează că, la nivel global, cheltuielile pentru cafea ar trebui să crească cu 5,8% în 2020 – peste media din perioada 2015-2019

În ceea ce privește zahărul, finalizarea tendinței ascendente de pe piața cafelei nu a afectat tendința ascendentă de pe piața zahărului. Prețul zahărului a depășit nivelul de 20 de cenți pe kilogram. Zahărul s-a aflat la cel mai înalt nivel din 2017, în ciuda slăbiciunii realului brazilian. În schimb, culturile braziliene sunt amenințate de temperaturi ridicate și secetă. Traderii menționează despre posibilele reduceri ulterioare ale recoltei braziliene din acest sezon deoarece seceta dură și trei valuri de înghețuri au afectat zonele agricole ale celui mai mare exportator din lume. Condițiile meteorologice actuale sunt comparate cu cele din 2014. Astfel, mai mulți analiști își reduc estimările legate de culturile braziliene și, prin urmare, deficitul din 2021-22 crește. În Brazilia se prognoza deja că recolta de cultură de trestie de zahăr va fi cu aproximativ 10% mai scăzută anul acesta, din cauza celei mai grave secete din ultimii 90 de ani, dar înghețurile recente ar putea agrava lucrurile. Conform unui sondaj Reuters, producția mai redusă din Brazilia a contribuit la trimiterea pieței globale în deficit de ofertă. Modelele sezoniere indică posibilitatea de continuare a mișcării ascendente. Cu toate acestea, zahărul a fost supracumpărat de speculatori din octombrie 2020, similar cu situația din 2017. Prognoza referitoare la trestia de zahăr a fost redusă din cauza condițiilor meteorologice. Producția este acum așteptată să se plaseze în intervalul de 490-500 milioane tone în sezonul 2021/22, în scădere față de 605 milioane tone estimate anterior. Cu toate acestea, prețurile zahărului pot fi expuse riscului din cauza scăderii recente a prețurilor petrolului. Odată cu ridicarea restricțiilor din Europa, consumul de zahăr a crescut în iulie și august.

În concluzie, alegerile investitorilor din România s-au orientat către materiile prime care au beneficiat de o dinamică favorabilă în acest an. Acest fapt ne arată că preferințele lor se bazează pe identificarea oportunităților de moment care au potențialul de a oferi rezultate pozitive pe o perspectivă pe termen scurt și mediu. În plus, se poate observa că investitorii români urmăresc trendurile globale și încearcă să se adapteze acestor tendințe.

Sondaj: 55% dintre consumatorii europeni și 100% dintre managerii de flote intenționează să cumpere vehicule electrice în următorii 2 ani

Interesul pentru vehicule electrice este în creștere în Europa, 55% dintre consumatori și 100% dintre managerii de flote declarându-și intenția de a cumpăra un astfel de vehicul în următorii doi ani, potrivit sondajului e-Readiness Report 2021, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Vânzările de vehicule electrice ar putea atinge 23% (1,7 milioane unități) din totalul vânzărilor de mașini noi până în 2024, pe cele mai importante șase piețe din Europa (Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania și Elveția), evoluție impulsionată de mașinile cu baterii. Segmentul de flotă (B2B) va rămâne cel mai atractiv, cu o cotă estimată la aproximativ 55% din totalul pieței de mașini electrice, cele mai importante trei criterii avute în vedere pentru aceste achiziții fiind: imaginea companiei, stimulentele fiscale și reducerea amprentei de carbon. În următorii doi ani, companiile mari vor deține cele mai mari flote de mașini electrice, în timp ce firmele medii vor înregistra cea mai mare creștere.

Daniel Anghel – Partener, Liderul departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania

În ultimii ani consumatorii din Europa au început să devină din ce în ce mai preocupați de protejarea mediului ceea ce a dus și la creșterea interesului pentru mașinile nepoluante. Astfel, piața auto are șanse să se redreseze, după criza sanitară, și printr-o orientare mai mare către vehiculele electrice, mai ales că multe state susțin achiziția de mașini electrice și hibride prin stimulente financiare care ajung să reprezinte până la o treime din prețul de vânzare cu amănuntul al acestora pe unele piețe”, spune Daniel Anghel, Partener, Lider pentru industria auto, PwC România.

În România, autoritățile vor să sprijine cumpărarea autovehiculelor nepoluante prin programul Rabla Plus, oferind un ecotichet de 45.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric și de 20.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid.

Principalii factori menționați de respondenți pentru alegerea unei mașini electrice sunt economia de combustibil, impactul asupra mediului și posibilitatea de a încărca mașina acasă. Iar printre argumentele contra se numără timpul de încărcare și lipsa infrastructurii publice de încărcare.

Raportul mai arată că se conturează totodată o piață a mașinilor electrice second hand. Vehiculele electrice uzate sunt căutate în principal de către clienți mai tineri și cu venituri mai mici. Două treimi (67%) dintre consumatorii europeni care vor să-și cumpere un vehicul electric (BEV – cu baterii și PHEV – hibrid plug-in) în următorii trei ani iau în considerare o achiziție second hand, arată raportul. În prezent, doar 15% dintre proprietarii de vehicule electrice le-au cumpărat la mâna a doua.

Tipologia cumpărătorilor de mașini electrice

Analiza a grupat consumatorii europenii care prospectează achiziția unei mașini electrice în șase tipuri de comportamente: 

  • Visătorul (prioritățile lui sunt mediul și schimbările climatice; este un nativ digital; este dispus să plătească un preț mai mare pentru o cauză bună și nu folosește mașina prea des);
  • Pasionatul de tehnologie (este îngrijorat de mediu, dar nu pune acest lucru pe primul plan; implementează lucrurile din timp și are încredere cu tehnologia; este dispus să plătească în plus pentru a câștiga accesul mai rapid la tehnologie; alternează deplasarea cu mașina cu alte mijloace de transport)
  • Înstăritul (protejarea mediul este printre cele mai neînsemnate preocupări ale sale; cumpără tehnologie de ultimă oră, dar folosește funcționalitățile de bază; prețul nu este o preocupare; folosește mașina ca principală modalitate de transport)
  • Pragmaticul (preocuparea pentru mediu este crucială, dar nu merită efort în plus; este un nativ digital; caută un raport bun între calitate și preț;  combină mașina cu alte mijloace de transport)
  • Convenționalul (nu prea este preocupat de mediu; folosește tehnologia de bază, în timp ce devine răspândită; economisirea este importantă și primești ceea ce plătești; folosește mașina ca mijloc principal de transport)
  • Modestul (este preocupat de mediu, dar aceasta nu este prima lui prioritate; nu este un dependent de tehnologie, dar o folosește ca să găsească oportunități; este conștient de preț și este mereu în căutare de chilipiruri; reduce la minimum folosirea mașinii, preferând alternative mai ieftine).

Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din cele mai mari șase piețe menționate mai sus și 103 corporații de dimensiuni medii și mari cu flote de vehicule de peste 100 de unități.

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea a patru angajați la nivelul de directori

0

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea a patru angajați din practicile de consultanță în managementul riscului, de consultanță fiscală, de consultanță financiară și de audit ca urmare a contribuției și implicării acestora în oferirea de servicii către clienți și în dezvoltarea echipelor. Andrada Tănase a fost promovată pe poziția de Director în practica de consultanță în managementul riscului, Monica Țariuc a fost numită Director Global Employer Services în cadrul practicii de consultanță fiscală, Vlad Bălan a fost numit Director Consultanță Financiară și Ion Efros, Director de Audit, începând cu 1 septembrie 2021.

„Sunt mândru de colegii care au devenit parte a echipei noastre de conducere datorită implicării lor distinctive în crearea unui impact semnificativ asupra clienților și angajaților Deloitte. Andrada, Monica, Vlad și Ion sunt profesioniști remarcabili, implicați activ în deservirea clienților și în formarea altor experți talentați. Sunt convins că vor contribui cu succes la accelerarea creșterii Deloitte România, la consolidarea reputației organizației și a prezenței noastre în comunitatea de afaceri din România”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Andrada Tănase, Director în practica de consultanță în managementul riscului,  s-a alăturat echipei Deloitte în 2015 și are o experiență de zece ani în domeniul reglementărilor Basel III, practicilor de supraveghere, managementul riscurilor și serviciilor de audit și raportare în sectorul financiar. A coordonat proiecte pe diverse teme de risc și de reglementare, cum ar fi procesul intern de evaluare a adecvării capitalului (ICAAP), procesul intern de evaluare a adecvării lichidității (ILAAP), planuri de afaceri, licențiere și autorizări, redresare și rezoluție. Andrada este, de asemenea, trainer pentru Institutul Bancar din România și Republica Moldova și pentru mai multe bănci comerciale și centrale din Europa. Ea este membră a Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA), a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și deține certificarea Financial Risk Manager (FRM) acordată de Asociația Globală a Profesioniștilor în Managementul Riscului (GARP).

Monica Țariuc, Director Global Employer Services în cadrul practicii de consultanță fiscală, s-a alăturat Deloitte în 2008 ca intern și încă de atunci s-a specializat în probleme ce țin de mobilitatea angajaților la nivel global. Ea este recunoscută de clienți pentru cunoștințele sale tehnice în acest domeniu, capacitatea sa de a coordona proiecte mari la nivel global și regional, interesul său autentic pentru îmbunătățirea proceselor zilnice și pentru gândirea ei out-of-the-box și soluțiile inovatoare. Monica se concentrează acum pe creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea organizațiilor în regândirea politicilor de mobilitate, astfel încât conceptul de muncă la distanță – munca de acasă, din vacanță, de pretutindeni sau de orice alt tip – să fie înțeles și gestionat în mod corespunzător atât de companii, cât și de angajați. De asemenea, ea a fost implicată în proiectarea și implementarea instrumentelor tehnologice proprietare Deloitte care ajută la monitorizarea și îndeplinirea obligațiilor de raportare pentru angajații mobili din toate țările.

Vlad Bălan, Director Consultanță Financiară, s-a alăturat Deloitte ca intern în departamentul de audit în ultimul său an de studii universitare în 2008.Doi ani mai târziu, făcea partea din echipa de consultanță financiară și de atunci a lucrat la numeroase proiecte, majoritatea constând în oferirea de servicii de due diligence și tranzacții. Companiile pe care le-a servit cu succes în ultimii 11 ani sunt active în diverse industrii, dar se concentrează în principal pe sectorul imobiliar și de energie. Vlad a lucrat cu companii de top din sectoarele lor și în tranzacții care sunt considerate repere atât pentru orice profesionist din acest domeniu, cât și pentru domeniul fuziunilor și achizițiilor din România, cum ar fi vânzarea subsidiarelor din România deținute de Grupul CEZ către Macquarie Infrastructure and Real Assets. El este membru al Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA) și absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica din București.

Cu o experiență de peste 12 ani în servicii de audit și consultanță, Ion Efros, Director de Audit, și-a început cariera în practica Deloitte din Moldova în 2007, apoi a condus biroul Deloitte din Timișoara până în 2019. Cea mai mare parte a portofoliului său constă în oferirea de servicii privind raportarea duală, și anume Standardele Române de Contabilitate (SRC) și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). A lucrat cu organizații din diverse industrii, în special cu companii din sectorul produselor de consum și industriale.Este membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), al Autorității de Supraveghere Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și al Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA). Ion deține o diplomă de licență în contabilitate și audit, o alta în drept economic și are un master în managementul afacerilor.

Un nou Xiaomi Store se deschide în România, pe 28 august, în Centrul Comercial Sun Plaza din București

0

Xiaomi, lider global în tehnologie, inaugurează sâmbătă, 28 august 2021, un nou Xiaomi Store. Noul magazin flagship, situat la etajul 1 al Centrului Comercial Sun Plaza din București (Calea Văcărești 391), își așteaptă vizitatorii începând cu ora 11:00, odată cu tăierea oficială a panglicii. Xiaomi Store Sun Plaza este cel de-al doilea magazin local al producătorului și reprezintă un pas înainte pentru atingerea obiectivului pe termen lung al companiei de a avea un Xiaomi Store în fiecare oraș mare din România.

Principiul nostru este acela de a face inovația accesibilă pentru toți. Continuăm să aducem aproape de consumator produsele noastre bazate pe tehnologii inovatoare, la cele mai accesibile prețuri.

Mă bucură entuziasmul pe care îl văd în comunitatea locală de fani și utilizatori Xiaomi, care a crescut cu o viteză uimitoare. Fanii Xiaomi sunt sufletul brandului și asta ne motivează în tot ceea ce facem.”  a declarat Andrzej Gladki, Deputy Regional Manager Xiaomi.  

Noul concept store este deschis în colaborare cu distribuitorul autorizat DPhone.  

„Flagshipul Xiaomi din Centrul Comercial Sun Plaza este prima investiție DPhone pe piața din România. Xiaomi a înregistrat recent rezultate spectaculoase în România, iar momentul inaugurării noului magazin nu putea fi mai bun. Plănuim să investim în continuare în România și să inaugurăm în perioada următoare o serie de noi magazine Xiaomi”, a declarat David Chen, General Manager DPhone Retail.

Amenajarea interioară a magazinului a fost realizată în acord cu identitatea de brand Alive, noul concept de design lansat de Xiaomi în prima parte a anunului 2021, care consolidează poziția companiei pe piața premium.

Atât fanii Xiaomi, cât și toți cei pasionați de tehnologie și gadget-uri, vor regăsi o gamă largă de produse în noul magazin, portofoliul extins de telefoane inteligente precum și cele mai populare produse din ecosistemul Xiaomi, precum purificatoare de aer, trotinete electrice, brățări inteligente, dar și numeroase produse din categoria smart home.

O serie de oferte speciale și promoții vor fi disponibile în ziua inaugurării.

Primii 100 de clienți care achiziționează orice produs Xiaomi care nu face parte dintr-o ofertă promoțională vor primi un cadou, în funcție de seria notată pe tichetul de acces în magazin. Tipurile de cadou variază de la trotinete electrice, telefoane inteligente sau earbuds și până la produse din ecosistemul Xiaomi, precum fierbătoare electrice, cântare sau baterii externe.

Câte 40 de bucăți din patru tipuri de telefoane inteligente midrange și flagship vor fi disponibile cu reduceri de până la 43%.

Totodată, o serie de produse din ecosistemul Xiaomi, precum trotinete electrice, purificatoare de aer și ceasuri inteligente, vor fi disponibile la prețuri speciale, reduse cu până la 50%.

Participanții la evenimentul de inaugurare de sâmbătă vor putea câștiga multe alte cadouri și la tombola organizată cu această ocazie.

În săptămâna următoare deschiderii magazinului, o serie de telefoane inteligente midrange și accesorii vor fi disponibile spre achiziție cu reduceri de 10%, 15% și 20%, în funcție de numărul produselor achiziționate simultan.

La evenimentul de inaugurare vor participa oficiali Xiaomi România și din regiune, precum Andrzej Gladki, Deputy General Manager Xiaomi CEE & Nordics și David Chen, General Manager al DPhone Retail.

Evenimentul va ține cont de toate măsurile actuale de siguranță în contextul pandemiei de Covid-19.

Xiaomi este o companie cu o dezvoltare rapidă, demonstrând o creștere notabilă în ceea ce privește veniturile și profitul net, care au depășit cu mult așteptările pieței.

Potrivit Canalys, compania ocupă locul al doilea la nivel global, cu o cotă de piață de 17% din livrările de smartphone-uri, depășind astfel Apple.

Smartphone-urile Xiaomi au intrat pe mai mult de 100 de piețe din întreaga lume, compania ocupând primul loc pe cel puțin 12 piețe și locul al doilea în Europa, din perspectiva cotei de piață a telefoanelor inteligente.

Totodată, Xiaomi are cea mai mare aplicație IoT de integrare a produselor pentru consumatori. La 31 martie 2021, numărul dispozitivelor IoT conectate (cu excepția smartphone-urilor și laptopurilor) de pe platforma sa AIoT a ajuns la 351,1 milioane de unități.

Compania se concentrează pe progresul pe piața premium și pune la dispoziția consumatorilor tehnologii revoluționare de top, ajutând astfel la modelarea direcțiilor din industrie.

Conform celui mai recent studiu de piață realizat de Canalys, în T2 2021 Xiaomi a depășit, în România, toți producătorii de telefoane mobile. Compania a înregistrat local o cotă de piață de 30%, în contextul în care creșterea anuală a fost de 205%.

MAGIA UNTOLD 2021 PRINDE CONTUR: A ÎNCEPUT CONSTRUCȚIA CELUI MAI MARE FESTIVAL DIN EUROPA

0

PESTE 1.600 DE OAMENI DIN PESTE 10 ȚĂRI LUCREAZĂ DOAR PENTRU PRODUCȚIA FESTIVALULUI

Organizatorii UNTOLD au început construcția celui mai mare festival din Europa organizat în acest an, festival la care sunt așteptați cei mai buni DJ-i ai lumii, artiști și trupe de renume naționale și internaționale. Mai sunt 17 zile până când ținutul magic din inima Transilvaniei își va deschide porțile pentru toți cei care vor să îi descopere secretele. Producția celei de-a 6-a ediții va fi una cu adevărat impresionantă, din toate punctele de vedere, de la decoruri, la poveste, personaje, dansatori, artiști și fani din întreaga lume. Cele 7 scene ale evenimentului vor dezvălui tărâmul magic UNTOLD și conceptele sale unice.

Scena principală va avea peste 800 de mp de ecran led, 28 de metri înălțime, peste 90 de metri la bază și o deschidere de 18 metri. Doar decorul pentru mainstage, care are peste 2.000 mp, este adus de 18 camioane în Cluj-Napoca. Pe aceeași scenă vor fi încorporate elemente 3D care pun în lumină conceptul creativ UNTOLD 2021, Luna – The Rising și personajelor sale mitice.

Transilvania este un teritoriu prins între legendă și mit, un univers nedeslușit, un loc perfect pentru experiențe unice. La fiecare ediție a festivalului UNTOLD fanii descoperă o altă poveste, o lume între imaginar și real: Magicianul, vrăjitorii, dragonii, zânele, druizii, nimfele, dansatorii care se joacă cu focul, toți într-o perpetuă conexiune. 

Luna este protectoarea festivalului în acest an și reprezintă sursa unei energii colective, a unei conexiuni puternice și a energiei pozitive care încarcă întreaga omenire. Luna va veghea scena principală pe care vor urca David Guetta, Dimitri Vegas & Like Mike, Martin Garrix, DJ Snake, Fedde le Grand, Ofenbach, Quintino, Parov Stelar, The Script, Tyga și mulți alții.

Producția este spectaculoasă și în cazul scenelor secundare.

Scena Galaxy va avea forma unei elipse cu o lățime de 27 de metri și o înălțime de 11 metri. Aici va fi creat un univers care, cu puterea muzicii, îi poartă pe spectatori într-o călătorie unică, plină de energie, ghidul fiind de fiecare dată altul: Charlotte de Witte, Paul Kalkbrenner, Nina Kraviz, Amelie Lens, Claptone sau Tale Of Us. Fiecare artist va deschide un portal special muzical.

Scena Alchemy va avea 26 de metri lățime și 20 de metri înălțime și va fi acel univers în care fanii se simt liberi, în care nu există bariere de comunicare, iar experiențele memorabile abia așteaptă să fie trăite.

Lumea mistică a alchimiștilor e reprezentată de Netsky, Chase & Status, Rudimental, Wilkinson, Dub FX & Woodnote dar și cei mai cunoscuți artiști români din rap, trap, hip-hop, grime, dubstep sau drum&bass.

Pentru ca magia UNTOLD să fie completă, alte 230 de camioane au adus aparatura necesară pentru toate scenele. Peste 1.600 de oameni, din peste 10 țări, lucrează pentru a asigura producția festivalului, care are loc în mai puțin de trei săptămâni.

UNTOLD 2021 are loc între 9 și 12 septembrie.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Norma pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2018 privind gestionarea riscurilor operaționale generate de sistemele informatice utilizate de entitățile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate și/sau supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de Normă pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr.13/2018 pentru aplicarea Ghidului ESMA privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în temeiul art. 28 din Regulamentul (U.E.) nr. 1131/2017 privind fondurile de piață monetară – Money-market funds (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Norma privind guvernanța și securitatea sistemelor de tehnologia informațiilor și a comunicațiilor utilizate de către societățile de asigurare și de reasigurare (norma va fi trasnsmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).

  • Autorizare

Aprobarea domnului Andrei-Răzvan Micu pentru un nou mandat în funcția de Director general la societatea Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE-România) S.A.;

Aprobarea domnului Adrian-Răzvan Florescu pentru un nou mandat în funcția de Director general adjunct la societatea Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE-România) S.A.;

Aprobarea solicitării SAI Sira S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele fondului deschis de investiții Omninvest administrat de societate, în vederea alinierii acestora la prevederile Regulamentului (UE) nr. 2088/2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare, precum și ca urmare a modificării comisionului de depozitare;

Aprobarea solicitării BT Asset Management SAI S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele Fondurilor deschise de investiții: BT Clasic, BT Maxim, BT Obligațiuni, BT Index Romania – ROTX, BT Index Austria – ATX, BT Euro Clasic, BT Euro Obligațiuni, BT Fix, BT Euro Fix, BT Dolar Fix, BT Energy, BT Technology, BT Agro și BT Real Estate;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Avioane Craiova S.A. Dolj;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Star Residence Invest S.A. București și emiterea Certificatului de înregistrare a drepturilor de preferință în vederea tranzacționării pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de BVB;

Aprobarea modificării adusă Actului constitutiv al societății Fly Insurance – Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L. referitoare la completarea obiectului de activitate;

Aprobarea modificării adusă Actului constitutiv al societății R.C.G. Broker de Asigurare S.R.L. (numire cenzor);

Aprobarea modificării aduse Actului constitutiv al societății Loyalty Insurance Broker S.R.L. (schimbare denumire);

Autorizarea modificării Declarației privind politica de investiții a Fondului de Pensii Administrat Privat Aripi, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Declarației privind politica de investiții a Fondului de Pensii Facultative Stabil, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative AZT Moderato, administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative AZT Vivace, administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Optim, administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Activ, administrat de NN Asigurări de Viață S.A.

Xiaomi anunță o creștere solidă a veniturilor și profitului în T2 2021, depășind estimările

0

Xiaomi Corporation (numită „Compania”, împreună cu subsidiarele sale, denumite în continuare „Grupul”; 1810.HK), o companie de electronice de consum și producție inteligentă, cu smartphone-uri și hardware inteligent conectate printr-o platformă Internet of Things (IoT), a anunțat rezultatele consolidate neauditate pentru primele șase luni încheiate la 30 iunie 2021.  

În al doilea trimestru din 2021, Xiaomi a înregistrat venituri totale de 87.8 miliarde RMB, reprezentând o creștere anuală de 64.0%; profitul ajustat net pentru această perioadă a fost de 6.3 miliarde RMB, o creștere de un an la altul de 87.4%. Atât veniturile totale, cât și profitul ajustat net au atins niveluri trimestriale record, demonstrând excelența modelului de afacere și soliditatea operațiunilor sale.  

Performanțe financiare în T2 2021:

  • Venituri totale de 87.789,0 milioane RMB, o creștere de la un an la altul de 64.0%; 
  • Profitul brut de aproximativ 15.148,1 milioane RMB, o creștere de la un an la altul de 96.7%; 
  • Profitul net non-IFRS a fost de 6.321,5 milioane RMB, cu 87.4% mai mult față de anul trecut. 

Performanțele financiare din prima jumătate a anului 2021: 

  • Venituri totale de 164.671,2 milioane RMB, o creștere de la un an la altul de 59.5%; 
  • Profitul brut de aproximativ 29.309,4 milioane RMB, cu 92.1% mai mult față de anul trecut; 
  • Profitul net ajustat non-IFRS a fost de 12.390,8 milioane RMB, o creștere anuală de 118.4%. 

Mesajul Xiaomi Corporation: “În al doilea trimestru din 2021, strategia noastră de bază ‘Smartphone x AIoT’ a continuat să ne sprijine performanțele remarcabile. Privind spre viitor, vom continua să punem în aplicare strategia noastră dual-brand, vom stimula investițiile în tehnologie avansată, vom recruta și vom promova talentele și vom dezvolta capabilitățile canalelor, ne vom îmbunătăți ofertele de telefoane inteligente premium și vom îmbunătăți experiența utilizatorului. De asemenea, vom rămâne dedicați strategiei noastre de bază ‘Smartphone x AIoT’ și vom face totul pentru a duce inovația mai departe în tehnologiile sofisticate și de ultimă generație din toate categoriile de produse. Vom continua să îmbunătățim conectivitatea dintre telefoanele noastre inteligente și produsele IoT pentru a oferi o experiență de utilizare perfectă în întreaga gamă și a aduce o viață mai bună pentru întreaga lume.”

Recapitularea performanței trimestriale

Livrările globale de telefoane inteligente au urcat compania pe locul al 2-lea, iar Xiaomi s-a poziționat ca brand premium pe piața de smartphone-uri prin produsele sale inovatoare și de înaltă calitate

Întrucât Xiaomi își păstrează angajamentul față de tehnologia avansată, față de recrutarea și promovarea talentelor și îmbunătățirea capacităților canalelor, afacerea sa cu telefoane inteligente a continuat să prezinte o creștere semnificativă în al doilea trimestru din 2021, evidențiată de venituri și livrări record. Veniturile din telefoane inteligente au fost în valoare de 59.1 miliarde RMB în perioada raportată și au reprezentat o creștere de la un an la altul de 86.8%. Potrivit Canalys, livrările globale de telefoane inteligente Xiaomi au fost pe locul al 2-lea, o premieră pentru al doilea trimestru, cu o cotă de piață de 16.7%. 

Între timp, livrările de smartphone-uri ale Grupului pe piața Chinei continentale au crescut, de asemenea, rapid. Potrivit Canalys, în al doilea trimestru din 2021, piața noastră de telefoane inteligente din China continentală a crescut la 16.8%  de la 10.3% în al doilea trimestru din 2020, ocupând locul trei cu o creștere de la un an la altul al livrărilor de smartphone-uri de 35.1%, cea mai mare rată de creștere în rândul jucătorilor majori de pe piață. 

Grupul a continuat strategia noastră dual-brand. Sub brandul Xiaomi, ne-am concentrat pe îmbogățirea portofoliului de telefoane inteligente premium. După succesele înregistrate de Xiaomi 11 Pro, Xiaomi 11 Ultra și Xiaomi MIX FOLD în primul trimestru din 2021, pe 10 august, am prezentat primul nostru smartphone cu cameră sub ecran, Xiaomi MIX 4. 

Potrivit datelor terților, în al doilea trimestru din 2021, cota de piață a telefoanelor noastre inteligente din China continentală, cu prețuri cuprinse între 3.000 RMB și 4.000 RMB, 4.000 RMB și 5.000 RMB și peste 5.000 RMB, a fost în creștere de la un an la altul. În prima jumătate din 2021, livrările globale ale telefoanelor noastre inteligente cu prețuri de vânzare de listă de 3.000 RMB sau mai mult în China continentală și 300 euro sau echivalentul sumei în piețele externe au fost de peste 12 milioane de unități, depășind totalul de aproximativ 10 milioane de unități livrate în 2020.  

Brandul Redmi continuă să ofere produse competitive. Până la data de 30 aprilie 2021, livrările globale ale Seriei Redmi Note au depășit 200 de milioane de unități, iar acest lucru reflectă creșterea rezonanței mass-market a brandului Redmi și calitatea înaltă a telefoanelor Redmi. 

Performanțe remarcabile aduse de strategia de bază “Smartphone x AIoT” care îmbunătățește conectivitatea dintre dispozitivele inteligente

În al doilea trimestru din 2021, segmentul de produse IoT și lifestyle și-a menținut creșterea solidă cu venituri în creștere de la un an la altul de 35.9%, la 20.7 miliarde RMB. 

În al doilea trimestru din 2021, livrările globale de televizoare inteligente au fost de peste 2.5 milioane de unități, menținându-se pe prima poziție din piață. Potrivit All View Cloud (“AVC”), livrările noastre de televizoare au fost numărul 1 în China continentală pentru al 10-lea trimestru consecutiv și s-au menținut în Top 5 la nivel global. 

De asemenea, segmentul de produse IoT și lifestyle al Grupului și-a menținut traiectoria de creștere rapidă din piețele externe. Veniturile din produse IoT și lifestyle din piețele externe a crescut cu 93.8% de la un an la altul în acest trimestru. Scuterele electrice, televizoarele inteligente, smart band-urile și ceasurile inteligente și-au menținut popularitatea pe piețele externe. 

Până la data de 30 iunie 2021, numărul dispozitivelor IoT conectate (în afară de telefoanele inteligente și laptopuri) de pe platforma AIoT a Grupului a ajuns la 374.5 milioane de unități, reprezentând o creștere de la un an la altul de 34.0%. Numărul utilizatorilor cu cinci sau mai multe dispozitive conectate la platforma AIoT (în afară de telefoane inteligente și laptopuri) a ajuns la 7.4 milioane, reprezentând o creștere anuală de 44.5%. În iunie 2021, utilizatorii activi lunar ai Asistentului nostru AI (“小愛同學”) au trecut de pragul de 100 de milioane pentru prima oară, ajungând la 102.0 milioane, în timp ce utilizatorii activi lunar ai aplicației Mi Home au ajuns la 56.5 milioane, reprezentând o creștere de la un an la altul de 38.6%.  

Veniturile din serviciile de internet au atins un nivel record, iar baza de utilizatori în piețele externe cheie și-a continuat expansiunea

Segmentul de servicii de internet al Xiaomi și-a menținut ritmul de creștere. În al doilea trimestru din 2021, veniturile din serviciile de internet au fost de 7.0 miliarde RMB, atingând un nivel record și reprezentând o creștere anuală de 19.1%. 

Baza globală de utilizatori de internet a Grupului și-a continuat expansiunea rapidă și a ajuns la un record all-time în al doilea trimestru din 2021. În iunie 2021, numărul de utilizatori activi lunar de MIUI a înregistrat o creștere anuală de 32.1%, ajungând la 453.8 milioane, cu numărul de utilizatori activi lunar din China continentală de 124.0 milioane, reprezentând o creștere de la un an la altul de 13.0% și un câștig net de 5.3 milioane de utilizatori din martie 2021. În iunie 2021, numărul utilizatorilor activi lunar la nivel global de televizoare inteligente și Xiaomi Box a continuat să crească. Până la 30 iunie 2021, numărul de abonați cu plată TV a ajuns la 4.7 milioane, o creștere anuală de 17.1%. Veniturile din publicitate au atins un alt record trimestrial de 4.5 miliarde RMB, reprezentând o creștere de la un an la altul de 46.2%. 

În al doilea trimestru din 2021, veniturile din serviciile de internet din piețele externe s-au ridicat la 1.1 miliarde RMB și au reprezentat o creștere anuală de 96.8%. În acest trimestru, veniturile externe din servicii de internet au reprezentat 15.6% din totalul veniturilor obținute din servicii de internet. Veniturile din serviciile de internet din piețele externe și contribuția lor la veniturile totale din servicii de internet au atins noi cote maxime. Creșterea rapidă s-a datorat în mare parte eforturilor continue de a extinde baza de utilizatori din piețele externe cheie, reliefată de creșterea de la un an la altul a numărului de utilizatori activi lunar de MIUI din Europa de Vest și America Latină de peste 60%, respectiv 125%.  

Produsele și serviciile recunoscute în piețe multiple, cota de piață a telefoanelor inteligente a fost numărul 1 pentru prima oară în Europa

În al doilea trimestru din 2021, Xiaomi și-a menținut ritmul de creștere solid din piețele externe și a obținut performanțe record în piețele majore din întreaga lume. În al doilea trimestru, veniturile din piețele externe a avut o creștere de la un an la altul de 81.6%, de 43.6 miliarde RMB și au atins un nou record, reprezentând 49.7% din veniturile totale. Potrivit Canalys, cota de piață Xiaomi din al doilea trimestru a fost în top 5 pe 65 de piețe globale și numărul 1 pe 22 de piețe, în 10 dintre ele fiind o premieră. 

Xiaomi și-a îmbunătățit avantajele competitive din piețele cheie. Potrivi Canalys, Grupul a fost pe primul loc în Europa pentru prima oară cu o cotă de piață de 28.5% în al doilea trimestru din 2021. În Europa de Vest, cota de piață a telefoanelor inteligente Xiaomi a ajuns la 22.2% și s-a situat în Top 3, în timp ce în Europa Centrală și de Est a fost numărul 1 pentru al treilea trimestru consecutiv, cu o cotă de piață de 36.4%. Xiaomi a fost pe primul loc în Spania, pentru al șaselea trimestru la rând, cu o cotă de piață de 41.2%. Pentru prima oară, în Italia și Franța, Grupul s-a clasat pe locul 1, cu o cotă de piață de 35.0%, respectiv 29.7%. De asemenea, Grupul a rămas în Top 3 în Germania, cu o cotă de piață de 15.2%. 

Produsele noastre de înaltă calitate au câștigat, de asemenea, o largă popularitate și în piețele emergente, iar livrările de telefoane inteligente din aceste regiuni au avut creșteri rapide. Potrivit Canalys, în al doilea trimestru din 2021, livrările de telefoane inteligente Xiaomi din America Latină au avut o creștere de la un an la altul de 324.4%, clasându-se în Top 3. Între timp, cota de piață Xiaomi din Orientul Mijlociu și Africa a crescut cu 20.9%, respectiv 8.5%. În plus, Grupul a avut performanțe remarcabile în Asia de Sud-Est. Xiaomi s-a clasat pe primul loc în Asia de Sud-Est și cota sa de piață a ajuns la 28.2%. 

De asemenea, Grupul a continuat să-și valorifice canalele online din piețele externe. În prima jumătate a anului 2021, a vândut peste 10 milioane de telefoane inteligente prin intermediul canalelor online din piețele externe, excluzând India, număr ce a reprezentat o creștere de la un an la altul de 60%. 

O creștere solidă susținută de accentul pus pe inovația tehnologică și dezvoltarea talentelor 

Xiaomi și-a menținut poziția fermă în căutarea avansului tehnologic, care întărește coloana vertebrală a afacerii sale. În al doilea trimestru din 2021, Xiaomi a investit 3.1 miliarde RMB în cercetarea și dezvoltare, reprezentând o creștere anuală de 56.5%. 

În iulie 2021, Grupul a demarat lucrările la Fabrica Inteligente Changping, situată în districtul Changping din Beijing. Facilitatea se va baza pe R&D propriu și pe capacitățile de producție împreună cu Fabrica Inteligenta Yizhuang. Grupul își propune ca Fabrica Inteligentă Changping să aibă o capacitate anuală de producție de până la 10 milioane de telefoane inteligente premium. Grupul consideră că fabricile inteligente își vor folosi tehnologiile de vârf și vor demonstra câștigurile transformării eficienței, accelerând și mai mult revoluția eficienței din industria prelucrătoare a Chinei. 

De la începuturile Xiaomi, compania a acordat o mare importanță dezvoltării talentelor, păstrării și motivației acestora. În iulie 2021, Grupul a anunțat două burse de merit separate. În următoarea decadă de existență, Xiaomi își propune să aducă și să crească tinerele talente în zona managementului executiv, care să fie răsplătite pentru a rămâne motivați să avanseze la Xiaomi, într-un spirit antreprenorial. 

Opt din zece angajați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie

0

Peste șase din zece angajați români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, cum ar fi pensii private sau active imobiliare pe care le pot închiria sau vinde, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat. În aceste condiții, doi din zece salariați afirmă că vor continua cu siguranță să lucreze, chiar și doar part-time, iar alți șase din zece iau în calcul această posibilitate, arată datele unui sondaj desfășurat de platforma de recrutare online BestJobs. 

În prezent, 85% dintre respondenți afirmă că au un salariu net lunar sub pragul de 5.000 de lei, iar în acest procent circa 30% câștigă sub 3.000 lei, ceea ce nu le permite să facă destule economii pentru vârsta pensionării. Alți 10% câștigă între 5.000 și 10.000 lei lunar, iar restul de 5% – peste 10.000 lei pe lună.

Cei mai mulți dintre respondenți (47%) consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei ( 30.000 euro) la momentul ieșirii la pensie, pentru a avea o bătrânețe lipsită de griji financiare. Alți 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 și 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.

Totuși, peste jumătate dintre respondenți ar vrea să poată economisi lunar între 250 și 500 lei, 28% – între 500 și 750 lei, 13% – între 750 și 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.

De altfel, pentru a avea în primul rând venituri mai mari care să le permită să facă economii, cei mai mulți dintre angajați iau în calcul să își schimbe locul de muncă. Dacă în ultimele 12 luni, pe fondul pandemiei, două treimi dintre respondenți au rămas la același loc de muncă, acum aproximativ patru din zece respondenți se gândesc să își schimbe jobul sau chiar domeniul de activitate, iar 22,5% afirmă că au făcut deja pași în această direcție. 

Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranța locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 01 – 20 august, pe un eșantion de 920 de utilizatori de internet din România. 

Romsilva: încă două mii de hectare de păduri virgine, incluse în Catalogul Național

0

Încă 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în contextul proiectului derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare.

Romsilva informează că „au fost identificate 1.831,16 hectare de păduri de stat administrate de Direcția Silvică Argeș și alte 396 hectare păduri de stat administrate de Direcția Silvică Prahova, aceste păduri îndeplinind criteriile de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine. Pădurile respective sunt administrate de ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru în județul Argeș și ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia în județul Prahova. 

Până în acest moment, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 60.911,87 hectare de păduri, din care 46.535,5 hectare, adică 76,4%, sunt păduri proprietatea publică a statului, fiind administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Prin introducerea acestor suprafețe în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, aceste păduri valoroase vor beneficia de o protecție strictă.

Procesul de identificare și includere a pădurilor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este unul continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului”. 

În ansamblu, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.

Foto: RNP Romsilva   

Ideologiq, creștere a cifrei de afaceri cu 50% în S1 2021 față de perioada similară a anului trecut

0

Compania de marketing și tehnologie Ideologiq a înregistrat o creștere de 50% a cifrei de afaceri în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu perioada similară din anul trecut. Cifra de afaceri din primul semestru al anului în curs se ridică la 800.000 euro. Pentru sfârșitul anului, fondatorii companiei și-au propus atingerea unei cifre de afaceri de 1,8 milioane de euro.

Adrian Apostol, fondator și partener Ideologiq: „Consider că cel mai important diferențiator al companiei noastre este atenția pe care o îndreptăm către oamenii din echipa noastră. Datorită acestor strânse legături care s-au format între membrii echipei în decursul anilor, reușim să livrăm întotdeauna proiecte inedite, pe care le pregătim cu mare atenție, iar acest lucru ne ajută să ne dezvoltăm treptat și sigur. Pe de altă parte, suntem foarte atenți la nevoile pieței și orientarea acesteia către produse digitale inovative care pot să ajusteze golurile create de pandemia încă prezentă. În același timp, exact ca într-un lanț trofic, proiectele livrate bine și la timp, deschid calea către noi proiecte mai mari și mai frumoase, care vin la pachet cu și mai multe componente inovative. Acestea, la randul lor, conduc spre noi clienți și alte oportunități”.

Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq: „În ultimul an și jumătate am putut observa un shift în ceea ce privește comunicarea internă a clienților noștri, cât și în comunicarea externă, cu o atenție ridicată către oameni și digitalizare. Am avut oportunitatea să dezvoltăm în acest an proiecte inovative și eficiente în colaborare cu clienții noștri, proiecte care au susținut ritmul de creștere accelerată început în vara anului 2020. Suntem încântați de felul în care compania a evoluat până acum și vom continua să creștem, având în permanență în minte valorile noastre: confort și performanță”, spune    Creșterea cifrei de afaceri a fost susținută de extinderea portofoliului cu încă patru clienți noi, din domenii precum tehnologie, farma și automotive. În plus, această performanță reprezintă rezultatul unei strategii eficiente, bazată pe calitate, inovație și eficacitate”

Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: dezvoltarea de tehnologie (web, mobile, E-commerce, AR, VR), strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, branding, evenimente online și offline, programe de loializare, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, media planning & buying).

Ideologiq subliniază că „ponderea serviciilor care au contribuit la creșterea companiei cu 50 de procente în primele șase luni ale anului curent sunt reprezentate astfel: sectorul de inovație și tehnologie (VR, AR, AI, E-commerce) – 30%, zona de strategie și creație– 30%, soluțiile de loyalty B2B, B2C și EVP– 20%, performance media (performance optimization, campanii media, CRO optimization, SEO optimization) – 20%.  

Echipa Ideologiq este formată din 30 de angajați și colaboratori, compania înregistrând și aici o creștere cu 20% comparativ cu anul trecut. În plus, echipei din România se adaugă și reprezentații din birourile regionale din Croația, Serbia și Grecia. 

Până la sfârșitul anului 2021, Adrian Apostol și Adrian Ichim, fondatorii companiei Ideologiq, și-au propus atingerea unei cifre de afaceri de 1,8 milioane de euro. În plus, prioritățile companiei pentru următoarea jumătate de an sunt întărirea echipei actuale și continuarea extinderii în regiune, prin consolidarea activității regionale din țările SEE-CEE (România, Ungaria, Moldova, Bulgaria, Grecia, Cipru, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord)”.

Ideologiq este definită ca „o agenție de marketing și tehnologie cu experiență de peste 12 ani în dezvoltarea de tehnologie și comunicare digitală, în piețele din regiunea SEE-CEE, în special în România. Agenția Ideologiq oferă clienților soluții și servicii de: consultanță, strategie, creație, branding, dezvoltare de programe de loializare (B2B, B2C și EVP), dezvoltare de tehnologie și platforme software (web, mobile, e-commerce, AR, VR), comunicare socială online, optimizări ale performanței online (SEO, UX, CRO, PPC), implementarea evenimentelor (online, offline sau hibrid). Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de marketing și tehnologie din România, formată dintr-o echipă de peste 30 de persoane în Bucureşti, la care se adaugă reprezentanții din birourile regionale ale companiei din Zagreb și Belgrad, care coordonează activitatea Ideologiq Adria și respectiv birourile din Atena și Salonic, care coordonează activitatea Ideologiq Aegean. Mai mult de jumătate dintre membrii echipei Ideologiq sunt seniori cu peste zece ani de experiență în dezvoltarea de tehnologie, marketing și comunicare. Printre clienții agenției se numără: Pfizer, Boehringer-Ingleheim, Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Castrol, Michelin, Porsche, Max Bet, Raiffeisen, ALPLA sau Medsana. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: https://www.ideologiq.com/; https://www.facebook.com/ideologiq/”. 

Vânzările de PC-uri cresc în timp ce companiile se pregătesc să lucreze hibrid

Producătorii de PC-uri și imprimante s-au bucurat de vânzări record în timpul pandemiei, deoarece companiile și-au închis birourile, iar oamenii și-au amenajat spații de lucru în propriile sufragerii, dormitoare sau bucătării. 

Deși creșterea anuală a vânzărilor de pe piața PC-urilor rămâne destul de ridicată, odată cu diminuarea pandemiei, aceasta a început să încetinească – rata de creștere de 13% în T2 2021 fiind mult mai mică decât creșterea de 55,9% din T1 2021 și decât cea de 25,8% din ultimul trimestru al anului 2020. „Odată cu redeschiderea firmelor, cererea potențială din segmentul comercial pare promițătoare. Cu toate acestea, există, de asemenea, și primele indicii ale încetinirii cererii consumatorilor”, a declarat Neha Mahajan, analist în cadrul firmei de cercetare International Data Corporation.

Tendința s-ar putea totuși inversa. În timp ce lumea privește cu neîncredere și anxietate la creșterea infecțiilor cu varianta Delta, companiile se pregătesc pentru un mediu de lucru hibrid capabil să se adapteze majorității scenariilor. 

Înainte de pandemie, munca de acasă reprezenta doar 14% din totalul spațiilor de lucru din lume, potrivit unui studiu IDC. Pandemia a adus o schimbare importantă, birourile de acasă reprezentând acum 45% din spațiile de lucru, ceea ce a creat o mulțime de dificultăți, atât pentru angajați cât și pentru companii. Prima provocare a fost aceea de a dota angajații cu mijloacele necesare pentru a lucra de acasă. Astfel, în pandemie, au crescut vânzările de PC-uri – care includ desktop-uri, laptop-uri și notebook-uri – precum și cele de tablete și imprimante. Acest lucru a condus anul trecut la cea mai mare creștere a pieței globale de PC-uri din ultimul deceniu. Cererea ridicată a fost stimulată și de trecerea școlilor și universităților la predarea online.  

În prezent, piața PC-urilor este dominată de Lenovo, HP, Dell, AsusTek, Acer, Toshiba și Samsung. După numărul unităților livrate în T2 2021, Lenovo este liderul pieței, cu 24%, urmat de HP cu 22,2% și Dell cu 16,7%. Deși foarte vizibil, Apple deține doar 7,4% din piață. IDC a estimat că datele din T2 arată că livrările globale de PC-uri, inclusiv desktop-uri, notebook-uri și stații de lucru, au crescut cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, surpriza venind însă din partea HP care a crescut cu doar 2%, aceasta fiind depășită de Dell cu 16,4% și Lenovo cu 14,9%.  

 

Piața imprimantelor este, de asemenea, extrem de competitivă și se confruntă cu presiuni legate de prețuri și introducerea de noi produse. Printre principalii concurenți se numără HP, Canon, Xerox, Seiko, Epson, The Ricoh Company, Samsung și Brother Industries. De asemenea, există și furnizori independenți ce oferă alternative de reumplere cu cerneală și recondiționare a consumabilelor originale, inkjet și toner.

Piața imprimantelor a crescut pentru al patrulea trimestru consecutiv în T2 2021, cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform IDC Tracker. HP este lider de piață cu o cotă de piață de aproape 40%, urmată de Epson 21% și Canon 17,5%.  HP Inc. și Epson au crescut cu 11,7% și, respectiv, 57,1% de la an la an, în timp ce Canon a scăzut cu 5,9% din cauza penuriei de semiconductori și a problemelor de stoc. 

Cifra de afaceri a HP Inc. (HPQ) este împărțită între sistemele personale (care includ PC, notebook-uri) ce însumau la sfârșitul anului 2020 69% din totalul vânzărilor companiei și imprimantele ce acopereau restul de 31%.  HPQ se pregătește de anunțarea rezultatelor din trimestrul al III-lea din 2021, joi, după închiderea pieței, cu un profit estimat de 0,84 dolari și venituri trimestriale de 15,92 miliarde de dolari. Compania a depășit estimările privind EPS și veniturile în fiecare trimestru din ultimii doi ani. 

Unul dintre principalii săi concurenți, Dell Technologies Inc. (DELL) își anunță în aceeași zi rapoartele pentru trimestrul 2 din 2022, cu un EPS estimat de piață la 2,04 dolari și venituri trimestriale estimate de 25,55 miliarde de dolari. Ca și HP, Dell a depășit estimările în fiecare trimestru din ultimii doi ani.

Conform studiului IDC menționat mai sus, procentul celor care vor lucra de acasă, în perioada următoare, este prognozat să scadă la 22% până în 2023, un nivel totuși mai mare decât cel pre-pandemic de 14%. 

În timp ce viitorul pandemiei rămâne dificil de prezis, 60% dintre firme se pregătesc să ofere un loc de muncă conceput din start să funcționeze hibrid. Acest mediu mixt ar putea umfla din nou pânzele cererii de PC-uri și imprimante atât pentru segmentul casnic, cât și pentru cel de birou.  

 

Creșterea economică și salarizarea în domeniul educației

0

În contextul informațiilor guvernamentale privind creșterea economică la zi și în perspectiva angajamentelor legislative în perspectiva anului viitor, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” subliniază că Executivul „trebuie să anunțe cât mai repede dacă vor fi majorate salariile conform Legii nr.153/2017”. Cele două federații sindicale reprezentative pentru domeniul educațional prezintă în acest sens un comentariu semnat de Simion Hancescu, președintele FSLI și de Marius Ovidiu Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”:

Guvernul României trebuie să anunțe cât mai repede dacă vor fi majorate salariile conform Legii nr.153/2017 

„Premierul României, domnul Florin Cîțu, a anunțat, din nou, fără a da dovadă că ar avea o minimă doză de părere de rău, că salariile din sistemul de învățământ românesc nu vor fi majorate în acest an, în urma deciziei luate la începutul anului de a îngheța toate salariile în sectorul bugetar în anul 2021. A fost poate cel mai vehement și triumfalist NU exprimat până acum în raport cu solicitările pe care le-am înaintat Guvernului României. 

Apreciem faptul că și elevii și-au manifestat public indignarea că profesorii lor sunt umiliți, refuzându-li-se majorarea salarială pe care ar fi trebuit să o primească. Știm că și elevii sunt nemulțumiți din cauza nerezolvării problemei legate de decontarea navetei și din cauza burselor școlare foarte mici. Vinovații pentru aceste neajunsuri sunt, în primul rând, în Palatul Victoria, în Parlamentul României și la Ministerul de Finanțe. Către cei de acolo trebuie să ne exprimăm nemulțumirea! Să ne amintim că actualul Prim-Ministru s-a exprimat public, înainte de a ocupa această funcție, că  educația și sănătatea nu trebuie să fie prioritare. Acum, o pune în practică!

Oamenii din învățământ sunt revoltați – pe bună dreptate – pentru că văd că realitatea nu are nicio legătură cu declarațiile Premierului în ceea ce privește «consistenta» creștere economică. Când merg la piață sau când își plătesc utilitățile constată că ceea ce afirmă șeful Executivului este o diversiune/ lipsă de documentare/ tratare cu dispreț a acestora/ etc. 

Practic, majorările salariale acordate în ultimii doi ani cadrelor didactice au fost anihilate de inflația recunoscută oficial de Banca Națională a României și de creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități. 

Îi reamintim Prim-Ministrului României faptul că aceste majorări salariale, care ar fi trebuit deja să fie acordate, ar însemna o creștere a veniturilor între 250 și 500 de lei pe lună.

Opinia publică trebuie să înțeleagă faptul că un profesor debutant are în acest moment un salariu de doar 2.300 de lei pe lună. O chirie minimă pentru o garsonieră îl lasă pe acest tânăr cu jumătate sau chiar un sfert din salariu (fără a lua în calcul orașe precum București sau Cluj), prin urmare, cine poate să aibă un trai decent cu 1.000 de lei pe lună, bani din care mai are de plătit și facturile utilităților, haine, cărți, cursuri de perfecționare? Chiar și în aceste condiții de umilire salarială, majorarea care ar fi trebuit să se acorde în anul 2020, a fost «sărită» și anul acesta! Atitudinea guvernanților care dau astfel de salarii profesorilor este una cinică, dacă nu cumva chiar iresponsabilă!

Salariații din învățământ așteaptă, cu mare interes, informații oficiale legate de ceea ce se va întâmpla anul viitor referitor la aplicarea Legii nr. 153/2017. Conform acestei legi, ar trebui să se atingă nivelul maxim prevăzut de această lege, care oricum este revoltător de mic.

Prim-Ministrul României trebuie să spună public și de îndată, dacă Legea nr. 153/2017 se va aplica, anul viitor, pentru angajații din învățământ. Orice amânare naște suspiciuni, asta pentru că, în câteva zile, la Ministerul Finanțelor Publice începe «creionarea» Proiectului de buget pentru anul 2022. Tăcerea guvernanților poate fi interpretată de salariații din învățământ, ca o invitație la declanșarea acțiunilor de protest”.

Studiu Deloitte: cheltuielile cu începerea anului școlar, tot mai mari. Produsele de tehnologie înlocuiesc treptat rechizitele clasice

Cheltuielile generate de începerea anului școlar sunt în creștere cu 16% anul acesta față de 2020, urmând să se ridice la aproximativ 32,5 miliarde de dolari, iar instrumentele digitale înlocuiesc rechizitele școlare tradiționale, astfel încât vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creștere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021. Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de școală, 49% dintre participanții la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opțiune, iar 41% preferă comercianții de tip discount.

Percepția consumatorilor s-a îmbunătățit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenți estimează o evoluție pozitivă a condițiilor economice în următoarele șase luni (față de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situație financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020). În aceste condiții, cheltuielile pentru școală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creștere de la 529 de dolari/copil în 2020). Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se așteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de școală decât în anul anterior. 

Dintre cei care achiziționează produse de tehnologice, 31% intenționează să cumpere computere și echipamente hardware (în creștere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (față de 24% în 2020). În același timp, 44% spun că optează pentru mai puține consumabile tradiționale pentru școală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore și după școală. Totodată, chiar dacă școlile se deschid fizic, 58% dintre respondenți au în vedere cumpărarea de resurse de învățare online pentru începerea școlii (în urcare de la 51% în 2020).

Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) și calculatoare și echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an). 

„Costurile părinților cu școala au crescut semnificativ și în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulți au fost nevoiți să cumpere echipamente IT pentru educația online. Pe fondul acestor achiziții, dar și al investițiilor realizate de companii și instituții publice pentru a asigura soluții pentru munca la distanță, piața locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 față de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societății, este de așteptat ca ritmul de creștere pe această piață să rămână accelerat cel puțin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum

Conform studiului, comercianții clasici rămân preferații cumpărătorilor pentru produsele școlare, dar pierd teren în fața magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Față de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanța crește dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic și doar 29%, cumpărăturile online.

În plus, chiar dacă economiile își revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe rețelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenți spun că intenționează să utilizeze cel puțin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creștere de la 26% în 2020). Studiul Deloitte back-to-school 2021, ajuns la cea de-a 14-a ediție, este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinți din Statele Unite ale Americii cu copii de școală.

Susținere pentru antreprenoriat pe cont propriu

0

„Încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din regiunea Sud a României” a constituit obiectivul proiectului #Antreprenorium, cod Mysmis 105026, implementat de Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în perioada 3 ianuarie 2018-2 iunie 2021. Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul România Start-up Plus. 

După cum ne informează inițiatorii proiectului, „grupul țintă al proiectului #Antreprenorium a fost format din 464 de persoane, dintre care 255 femei, cu domiciliul sau reședința în mediul urban sau rural din regiunea Sud, care doreau să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban din regiunea Sud. Toți membrii grupului țintă au beneficiat de formare antreprenorială, în ariile  tematice cele mai relevante pentru acest domeniu, respectiv: cadrul general în care activează afacerea, marketing-ul afacerii, finanțarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea si elaborarea unui plan de afacere”. 

Proiectul a inclus un concurs de planuri de afaceri, în urma căruia „au fost selectate 53 de planuri de afaceri care au primit finanțare în cadrul proiectului de maximum 160.000 lei. Astfel, 53 de firme au beneficiat de capital de start-up, astfel înlăturându-se un obstacol extrem de important al demarării unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. În plus, câștigătorii concursului au beneficiat de acțiuni de sprijin în cadrul proiectului #Antreprenorium pe mai multe paliere: au participat la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de  abilități practice în domeniul în care vor demara noua afacere, au beneficiat de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și au fost sprijiniți în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate au fost monitorizate permanent pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea lor pe piață.

Cele 53 de firme au creat și menținut 144 de locuri de muncă, ocupate de persoane cu domiciliul în regiunea Sud Muntenia, astfel contribuind la creșterea nivelului de dezvoltare socio-economică a regiunii”.

Platformă de analiză și planificare de cash flow

0

Platforma de analiză și planificare de cash flow ThinkOut oferă sprijin companiilor în gestionarea și monitorizarea fluxului de capital, oferindu-le o imagine de ansamblu asupra propriilor finanțe. Clusterul specializat în industria utilităților și automatizării industriale Vestra (primul de acest fel) a investit 180.000 de euro în platformă, pentru digitalizarea și automatizarea proceselor din cadrul firmelor mici și mijlocii, cu scopul de a dezvolta într-un ritm alert domeniul fintech Open Banking.

Vlad Iftime (foto), Managing Partner Vestra: „Principiile noastre sunt client-centered, iar atenția noastră se concentrează, cu precădere, pe  cerințele consumatorilor. Suntem încântați să anunțăm investiția în platforma ThinkOut și, totodată, să contribuim la extinderea produsului pe piața central-estică europeană mizând pe companiile mici sau pe utilizatorii care dețin un portofoliu mai amplu de clienți. Această investiție, un exemplu de parteneriat de tipul „Win-Win”, demonstrează că, atunci când există viziune şi determinare, nu există nicio piedică în realizarea unui parteneriat orientat spre performanță ȋntre un start-up și un cluster specializat în industrie, familiarizat cu cele mai noi tehnologii și modele de automatizare a proceselor. Ne așteptăm să identificăm un impact pozitiv al platformei la nivelul pieței europene și privim ThinkOut ca pe un business românesc conectat la economia Europei Centrale și de Est. De asemenea, mizăm și pe consolidarea parteneriatelor din România, Ungaria și Polonia”.

ThinkOut este recomandată ca „o soluție potrivită pentru un business care se extinde din România spre o piață globalizată, unde gestionarea eficientă a fluxurilor de cash flow poate fi un avantaj major. Platforma a fost gândită să automatizeze consolidarea și analiza datelor pe care antreprenorii o realizează de regulă manual, să ofere informații precise despre fluctuația veniturilor și cheltuielilor și să identifice rapid problemele de lichiditate.

Cu ajutorul Vestra Industry, TBNR Investments Iași și Transylvania Angels Network, ThinkOut a obținut fonduri de peste 250.000€ pentru dezvoltarea platformei de cash flow, consolidarea parteneriatelor și extinderea pe piața din Marea Britanie.

Soluția ThinkOut se adresează preponderent firmelor mici și mijlocii, companiilor de servicii sau firmelor prezente în mediul online care depind de acest mediu rapid de dezvoltare și mizează pe digitalizarea și automatizarea proceselor, astfel încât antreprenorii să opereze eficient”.

Vestra este cunoscută ca „prima companie din România cu un portofoliu bogat și o experiență vastă de peste 25 de ani pe segmentul furnizării de echipamente și servicii în industria utilităților și automatizării. Compania desfășoară proiecte care se axează pe partea de utilități publice și de contorizare inteligentă prin comunicații de tip SMART contribuind în același timp la protejarea mediului înconjurător, impactat de schimbările climatice. Vestra oferă clienților cele mai eficiente soluții și comercializează o gamă largă de echipamente de măsură și control, soluții pentru rețele de apă și canalizare dar și sisteme de automatizare aduse pe piața din România în parteneriat cu lideri mondiali. www.vestra.ro”.

ThinkOut este definit ca „o platformă dedicată de analiză a fluxului de numerar pentru companiile mici și mijlocii. Platforma oferă o imagine de ansamblu în timp real a performanțelor companiilor și o bună înțelegere a viitorului pe baza istoricului tranzacțiilor din conturile bancare. Startup-ul a fost fondat în 2016 la Iași. În ultimii trei ani, ThinkOut a participat la diferite programe de accelerare din regiunea CEE, cum ar fi Startup Spotlight (București), MKB Fintechlab (Budapesta) și Huge Thing @ Google Campus (Varșovia). În prezent, startup-ul este prezent pe piețele din România, Ungaria și Polonia și are parteneriate în curs cu instituții financiare din regiune”.

OTP Bank crește suma maximă care poate fi acordată printr-un credit de nevoi personale la 120.000 lei

0

OTP Bank răspunde nevoilor clienților persoane fizice și adaptează un produs cheie din portofoliul băncii. Astfel, suma maximă care poate fi obținută printr-un credit de nevoi personale, în lei, a fost majorată de la 100.000 lei, la 120.000 lei. Valabil și pentru refinanțare.

„Experiența oferită clienților noștri joacă un rol crucial în dezvoltarea unor relații pe termen lung, bazate pe încredere, promptitudine, calitate și eficiență. Ceea ce anunțăm astăzi este încă un pas în angajamentul pe care ni-l asumăm față de clienții OTP Bank, în România. În continuare, avem în plan investiții constante în dezvoltarea portofoliului de produse și servicii oferite în sucursală și 100% online, atât clienților persoane fizice, cât și juridice, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct, OTP Bank România.

Creditul de nevoi personale poate fi acordat pe o perioadă de maximum 5 sau 10 ani, exclusiv pentru refinanțarea creditelor acordate înainte de 8 Iulie 2020, cu o dobândă între 7,99% și 11,99% pe an, niveluri valabile în condițiile încasării venitului lunar în contul deschis la OTP Bank. Dobânda este fixă, se stabilește la acordarea creditului în funcție de profilul financiar al clientului și nu se modifică pe toată durata creditului. Nu există comisioane pentru analiza creditului, comisioane lunare pentru administrarea creditului și nici pentru deschiderea și administrarea contului curent, în cazul în care deții unul dintre pachetele de servicii de creditare, structură modulară cu opţiune Creditare sau pachet LeZero

Creditele de nevoi personale oferite de OTP Bank pot fi accesate atât prin intermediul sucursalelor băncii, cât și prin www.otpbank.ro 100% online pentru clienții noi, fără niciun drum la bancă, împreună cu pachetul de cont curent „LeZero”, care include cont curent, card de debit, Internet & Mobile Banking. 

Dan Andrei Constantin, cooptat Director of Capital Markets la Appraisal & Valuation SA

0

Compania Appraisal & Valuation SA, deținătoare a brandului NAI Romania și unul dintre liderii pieței de evaluări (indicativ bursier APP), anunță deschiderea unei serii de „recrutări la nivel înalt, care vor sprijini expansiunea companiei și vor contura viziunea de dezvoltare pe următorii 10 ani”. În acest sens, compania  l-a cooptat în echipă pe Dan Andrei Constantin, fost director adjunct al Alpha Bank, în poziția de Director of Capital Markets.

Andrei Botiş (foto), CEO Appraisal & Valuation SA: „Recrutarea de lideri cu adevărat remarcabili din piață face parte din strategia noastră de dezvoltare, iar Andrei Dan Constantin, un as al finanțelor, are principala misiunea de a îmbunătăți considerabil profitul companiei noastre. Mai mult, va implementa strategii digitale moderne care să ușureze munca oamenilor, astfel încât volumul serviciilor livrate pe piață să crească semnificativ în următoarea perioadă. Având în vedere experiența de necontestat în lucrul cu IMM-urile, Andrei Dan Constantin va dezvolta noi servicii de consultanță privind finanțarea afacerilor clienților noștri, acest lucru fiind în deplin acord cu viziunea companiei noastre ce presupune dezvoltarea continuă pe orizontală cu noi produse și servicii complementare celor deja existente. O particularitate aparte a experienței profesionistului financiar Andrei Dan Constantin este restructurarea activității, în vederea îmbunătățirii profitabilității, ceea ce va aduce un beneficiu semnificativ pentru toate companiile ce urmează a fi achiziționate în următoarea perioadă de către Appraisal and Valuation SA”.  

Noul director, Andrei Dan Constantin, este caracterizat prin „impresionanta experiență în sistemul bancar din România, având expertiză în managementul vânzărilor de credite, servicii bancare personalizate, creditare persoane juridice și fizice, precum și managementul riscului de creditare. Finanțistul activează în industria bancară încă din 2003, având funcții de management în instituții bancare renumite precum Banca Transilvania, BRD, Banca Transilvania, Credit Europe Bank și Alpha Bank”.

În perioada imediat următoare, acțiunile Appraisal & Valuation SA vor fi listate, sub simbolul APP, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (piața AeRO) a Bursei de Valori București. Atragerea în echipă a celor mai buni specialiști de pe piață face parte din strategia APP de a performa pe piața de capital, alături de crearea unor noi divizii, achiziții de companii din același domeniu de activitate și arii conexe, precum și extinderea serviciilor și a platformelor digitale atât la nivel local, cât și internațional.
Fondată în 2010, Appraisal & Valuation SA este deținătorul brand-ului NAI Romania, fiind unul dintre liderii de piaţǎ pentru servicii de evaluǎri și în același timp, reprezentantul exclusiv al NAI Global în România şi Republica Moldova. NAI Global reprezintǎ o rețea de companii imobiliare comerciale independente și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii imobiliare comerciale din întreaga lume, formată din 5.000 de profesioniști și 375 de birouri în 55 de țări din întreaga lume. Compania a pregătit listarea unui pachet de acțiuni la BVB în cel de-al treilea trimestru al anului 2021, iar primul pas în atingerea acestui obiectiv a fost derularea unui plasament privat de acțiuni, care s-a desfășurat cu succes. Plasamentul privat de acțiuni, precum și operațiunile necesare listării sunt intermediate de de broker-ul TradeVille. Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: evaluări imobiliare, evaluarea companiilor, a terenurilor Agricole, a fermelor de producție, a halelor de depozitare și producție, precum și ale echipamentelor tehnice. Appraisal & Valuation SA este membru corporativ al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), organizație profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați care dobândesc această calitate, în condițiile legii.

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea a patru angajați la nivelul de directori

0

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea a patru angajați din practicile de consultanță în managementul riscului, de consultanță fiscală, de consultanță financiară și de audit ca urmare a contribuției și implicării acestora în oferirea de servicii către clienți și în dezvoltarea echipelor. Andrada Tănase a fost promovată pe poziția de Director în practica de consultanță în managementul riscului, Monica Țariuc a fost numită Director Global Employer Services în cadrul practicii de consultanță fiscală, Vlad Bălan a fost numit Director Consultanță Financiară și Ion Efros, Director de Audit, începând cu 1 septembrie 2021.

„Sunt mândru de colegii care au devenit parte a echipei noastre de conducere datorită implicării lor distinctive în crearea unui impact semnificativ asupra clienților și angajaților Deloitte. Andrada, Monica, Vlad și Ion sunt profesioniști remarcabili, implicați activ în deservirea clienților și în formarea altor experți talentați. Sunt convins că vor contribui cu succes la accelerarea creșterii Deloitte România, la consolidarea reputației organizației și a prezenței noastre în comunitatea de afaceri din România”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Andrada Tănase, Director în practica de consultanță în managementul riscului,  s-a alăturat echipei Deloitte în 2015 și are o experiență de zece ani în domeniul reglementărilor Basel III, practicilor de supraveghere, managementul riscurilor și serviciilor de audit și raportare în sectorul financiar. A coordonat proiecte pe diverse teme de risc și de reglementare, cum ar fi procesul intern de evaluare a adecvării capitalului (ICAAP), procesul intern de evaluare a adecvării lichidității (ILAAP), planuri de afaceri, licențiere și autorizări, redresare și rezoluție. Andrada este, de asemenea, trainer pentru Institutul Bancar din România și Republica Moldova și pentru mai multe bănci comerciale și centrale din Europa. Ea este membră a Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA), a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și deține certificarea Financial Risk Manager (FRM) acordată de Asociația Globală a Profesioniștilor în Managementul Riscului (GARP).

Monica Țariuc, Director Global Employer Services în cadrul practicii de consultanță fiscală, s-a alăturat Deloitte în 2008 ca intern și încă de atunci s-a specializat în probleme ce țin de mobilitatea angajaților la nivel global. Ea este recunoscută de clienți pentru cunoștințele sale tehnice în acest domeniu, capacitatea sa de a coordona proiecte mari la nivel global și regional, interesul său autentic pentru îmbunătățirea proceselor zilnice și pentru gândirea ei out-of-the-box și soluțiile inovatoare. Monica se concentrează acum pe creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea organizațiilor în regândirea politicilor de mobilitate, astfel încât conceptul de muncă la distanță – munca de acasă, din vacanță, de pretutindeni sau de orice alt tip – să fie înțeles și gestionat în mod corespunzător atât de companii, cât și de angajați. De asemenea, ea a fost implicată în proiectarea și implementarea instrumentelor tehnologice proprietare Deloitte care ajută la monitorizarea și îndeplinirea obligațiilor de raportare pentru angajații mobili din toate țările. 

Vlad Bălan, Director Consultanță Financiară, s-a alăturat Deloitte ca intern în departamentul de audit în ultimul său an de studii universitare în 2008. Doi ani mai târziu, făcea partea din echipa de consultanță financiară și de atunci a lucrat la numeroase proiecte, majoritatea constând în oferirea de servicii de due diligence și tranzacții. Companiile pe care le-a servit cu succes în ultimii 11 ani sunt active în diverse industrii, dar se concentrează în principal pe sectorul imobiliar și de energie. Vlad a lucrat cu companii de top din sectoarele lor și în tranzacții care sunt considerate repere atât pentru orice profesionist din acest domeniu, cât și pentru domeniul fuziunilor și achizițiilor din România, cum ar fi vânzarea subsidiarelor din România deținute de Grupul CEZ către Macquarie Infrastructure and Real Assets. El este membru al Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA) și absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica din București.

Cu o experiență de peste 12 ani în servicii de audit și consultanță, Ion Efros, Director de Audit, și-a început cariera în practica Deloitte din Moldova în 2007, apoi a condus biroul Deloitte din Timișoara până în 2019. Cea mai mare parte a portofoliului său constă în oferirea de servicii privind raportarea duală, și anume Standardele Române de Contabilitate (SRC) și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). A lucrat cu organizații din diverse industrii, în special cu companii din sectorul produselor de consum și industriale. Este membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), al Autorității de Supraveghere Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și al Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA). Ion deține o diplomă de licență în contabilitate și audit, o alta în drept economic și are un master în managementul afacerilor.

Demontarea miturilor despre bere

0

Asociația Berarii României lansează campania #BerePeBune, cu mesajul „Împreună demontăm miturile despre bere”.

Julia Leferman, director general asociația Berarii României, ne oferă detalii:Campania își propune să demonteze, pe un ton relaxat, amuzant și prietenos, preconcepțiile despre bere. Deși trăim într-o societate modernă în care fiecare afirmație poate fi susținută de profesioniști avizați cu date științifice, suntem în continuare influențați de opinia populară și de miturile cu privire la alimentele pe care le consumăm. De aceea, spunem clar și răspicat că berea este foarte potrivită unui stil de viață echilibrat atâta vreme cât este consumată moderat. Este alegerea perfectă pentru momentele de relaxare alături de prieteni sau de familie, acasă sau la terasă, la mare sau la munte, la petreceri selecte, concerte sau evenimente sportive”.

Ambasadorii campaniei sunt: Cori Grămescu, Radu Vâlcan, Nicolai Tand, Lavinia Ioana și somelierul de bere Virgil Dumitrașcu.

Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție informează că berea, „consumată cu moderație, susține un stil de viață echilibrat, nu îngrașă și poate avea efecte benefice asupra sănătății! Un pahar de bere cu 5% alcool conține același număr de calorii precum o cantitate similară de suc de portocale, o banană de dimensiune medie sau un pahar de lapte (https://www.beresanatatenutritie.ro/galerie-foto/#gallery-3).

Asociația Berarii României subliniază că „berea este un produs 100% natural. Ingredientele care intră în compoziția ei – 90% apă, orz, hamei și drojdie – sunt de cea mai bună calitate, provenind în cea mai mare parte din agricultura locală. Chiar dacă consumată în cea mai mare parte de bărbați, berea este o băutură aleasă din ce în ce mai des și de către femei. Categoria și-a îmbunătățit semnificativ reputația printre românce în ultimii ani, în mare parte și datorită variantelor cu conținut scăzut de alcool, a mixurilor de bere sau a berilor cu arome, segmente aflate într-o tendință de creștere și pe piața locală. (Reputation RepTrak® Pulse – https://www.berariiromaniei.ro/reputatia-berii-si-a-berarilor-romani-a-crescut-semnificativ-in-ultimii-doi-ani/)

Asociația Berarii României reprezintă de 17 ani „vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, aderând la organizația Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA. Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Prima platformă românească de audiobooks

0

Noutate pe piața editorială: Echo, prima platformă românească de audiobooks, împreună cu edituri partenere (Trei, Curtea Veche, Nemira, Humanitas, Publica, Crime Scene Press, For You, Niculescu etc.), oferă mii de audiobooks în limbile română și engleză, cu acces printr-o aplicație pe telefon mobil sau tabletă. Platforma este deținută de Ana Nicolau & Radu Nicolau, doi antreprenori din zona editorială și de tehnologie, și este dezvoltată în parteneriat cu Beat Technology,  o companie care a colaborat cu  platforme de top ale unor edituri din Norvegia, Danemarca, Germania și Spania. Echo este totodată susținută de un parteneriat strategic cu rețeaua de librării Cărturești, lider pe piața de carte din România.

Oferta de lectură cuprinde o diversitate de domenii: ficțiune străină clasică și contemporană, nonficțiune (istorie, actualitate, mindfulness, business), conținut pentru copii – povești, basme, serii cunoscute. Câteva dintre titlurile bestseller disponibile în format audiobook pe Echo sunt: Biblioteca de la miezul nopții (de Matt Haig), Atomic Habits (de James Clear), Prietena mea genială (de Elena Ferrante), Acolo unde cântă racii (de Delia Owens), O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri (de Neagu Djuvara), O viață pe planeta noastră (de Sir David Attenborough), 12 reguli de viață (de Jordan B. Peterson), Țup. Imposibil e doar un cuvânt (de Alex Donovici). 

Lectura este asigurată de Andi Vasluianu, Andrei Huțuleac, Oana Pellea, Ana Ularu, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Radu Paraschivescu, Florin Piersic Jr., Corneliu Ulici și mulți alții. Echo se recomandă ca „o platformă vie. În fiecare lună, la Echo vor apărea noi și noi titluri de la cele mai importante edituri din România. Romane clasice sau bestselleruri de ultimă oră, cărți ale unor scriitori români și străini, în lectura unor actori și autori îndrăgiți”.

Oricine își dorește să încerce experiența unui audiobook bun poate începe cu 30 de zile gratuite de test, timp în care Echo oferă cadou trei credite cu care pot fi achiziționate până la 3 audiobooks. După această perioadă, există mai multe opțiuni de abonament: Basic – 2 credite incluse (până la 2 audiobook-uri pe lună); Standard – 3 credite incluse (până la 3 audiobook-uri pe lună); Premium – 5 credite incluse (până la 5 audiobook-uri pe lună). Cele 30 de zile gratuite de test pot fi activate pe site-ul www.echo.ro, iar aplicația poate fi apoi descărcată pentru Android din Google Play. În curând, Echo va fi disponibil și  pentru iOS.

Ascultătorul va primi un număr de credite în baza unui abonament lunar, cu care va putea cumpăra orice audiobook din aplicație.  

Radu Nicolau, co-fondatorul Echo: „De când eram mic mă fascina tot ce ținea de tehnologie. La un moment dat am decis că e timpul să încep proiecte mai îndrăznețe pe cont propriu, care să îmi ofere mai multe provocări și puzzles de rezolvat. Așadar, din pasiunea mea pentru cifre, tehnologie, gaming și puzzles, din încercarea de a găsi o soluție pentru «nu citesc mai mult pentru că nu am timp», a luat naștere Echo. Avem din ce în ce mai mulți timpi morți – așteptăm în trafic, suntem blocați la cozi, petrecem mult timp în mijloacele de transport în comun etc. Audiobook-urile au devenit o soluție care împacă pasiunea pentru citit și curiozitatea cu orice stil de viață, iar Echo este prima platformă care oferă un astfel de conținut premium, în limba română”.

Nathan Hull, Chief Strategy Officer: „Beat a construit și susține principalele platforme construite de editori din Norvegia, Germania, Danemarca și Spania – să aducem această experiență acumulată de-a lungul anilor pe piața din România odată cu lansarea Echo este un moment important pentru noi. Piața de audiobooks este la început în România, ceea ce le permite lui Echo și Beat să stabilească un standard de model de business pe piață și să seteze un prag înalt pentru calitatea înregistrărilor și un benchmark în experiența ascultătorilor pe viitor”.

Șerban Radu, co-fondator: „Ne bucurăm să ne unim forțele în acest proiect care aduce împreună texte și voci de neuitat, tehnologie și oameni din lumea cărții. Domeniul audiobook-urilor este unul către care ne-am îndreptat și noi atenția în ultimii ani și credem că Echo este o completare importantă și necesară în ecosistemul cărții din România. Recunoaștem în acest proiect aceeași atenție la detalii și orientare către cititor pe care o cultivăm și noi în Cărturești și sperăm că cititorii din România vor găsi aici platforma perfectă pentru a continua explorarea în lumea cărților”.

2 din 10 români declară că și-au cumpărat un animal de companie în starea de urgență

0


Rezultatele studiului Reveal Marketing Research, companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development, arată că în România, 6 din 10 români au un animal de companie. Există, așadar, o cerere foarte mare, iar, pe fondul acesteia, comerțul cu animale de companie pare să fi explodat în perioada pandemiei. Mai mult de atât, perioada de lockdown cauzată de pandemia COVID-19 a influențat achiziționarea sau adoptarea unui animal de companie. Astfel că, 20% dintre posesorii de animale de companie, declară că dețin un animal de companie de cel puțin doi ani. 

Potrivit studiului Reveal Marketing Research, câinele nu este doar cel mai bun prieten al omului, ci şi cel mai comun animal de companie deţinut la nivelul gospodăriilor din mediul urban și rural, datele arătând că 73% dintre posesorii de animale de companie au câine, în vreme ce 57% au pisici. Topul celor mai populare animale de companie este completat de păsări papagali/canari (9%), pești (7%), broască țestoasă și hamster/ porcusor de Guineea (3%).

Totuși, câinele se detașează ca animalul preferat de către tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani (80%) și familiile cu copii (78%). 

De unde cumpără stapanii hrană pentru de animalele lor de companie?

Studiul Reveal Marketing Research analizează și locurile din care românii cumpără hrană pentru animalele de companie. Majoritatea preferă hypermarketurile/supermarketurile (78%) şi magazinele specializate (55%), urmate de veterinar (20%) şi de achiziția online (15%).

Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din mediul urban în ceea ce privește îngrijirea animalelor de companie pe care le dețin, întrucât 64% dintre acestea cumpără hrană de la magazinele specializate, care comercializează inclusiv produse premium. Acest lucru se poate datora puterii de cumpărare mai ridicate în zona urbană, cât și unei prezențe și diversități mai mari a serviciilor, magazinelor specializate și a cabinetelor veterinare. 

Ce facem cu animalele de companie când plecăm în vacanță?

Ce fac românii cu animalele de companie atunci când pleacă de acasă cu toată familia? Majoritatea găsesc soluții la familie sau prieteni (63%) sau le lasă în casă și roagă pe cineva să treacă să îi dea mâncare (36%). De asemenea, o altă soluție pentru care românii declară că optează este cazarea într-un hotel special pentru animale (6%). 

Românii vor să adopte animale de companie (57%),
mai degrabă decât să le cumpere (43%) 

Există, așadar, o cerere foarte mare, iar, pe fondul acesteia, comerțul cu animale de companie pare să fi explodat în perioada pandemiei. În ciuda acestui fapt, românii par să fie din ce în ce mai interesați de partea de adopție (57%), în detrimentul achiziției (57%). Atunci când iau în considerare adopția unui animal de companie, 7 din 10 români declară că intenționează să adopte un câine. 


Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 16.07.2021- 22.08.2021. Datele au fost colectate pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 1007 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.

Bitcoin a depășit 50.000 de dolari pentru prima dată din luna mai

Bitcoin a depășit pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată din luna mai a acestui an, în timp ce PayPal a anunțat tranzacționarea de criptomonede în Marea Britanie.

PayPal a întârziat de ceva timp lansarea tranzacționării de criptomonede în Marea Britanie, dar astăzi și-a anunțat intenția de a permite utilizatorilor din Marea Britanie să cumpere și să vândă token-uri cripto începând cu această săptămână. Utilizatorii vor putea să dețină un coș de patru criptoactive – bitcoin, ethereum, litecoin și bitcoin cash, dar nu este clar deocamdată dacă firma va permite utilizatorilor să efectueze plăți în respectivele criptomonede. 

Prețul bitcoin (BTC) a cunoscut o revenire rapidă de la sfârșitul lunii iulie, în această evoluție de rollercoaster a criptoactivului din 2021. 

Bitcoin a început săptămâna trecută să se tranzacționeze la mijlocul intervalului de 46.000 de dolari, înainte de a scădea la 44.000 de dolari joi. De atunci, a înregistrat o nouă creștere de sfârșit de săptămână, crescând de la un minim de 44.177 dolari și tranzacționându-se în jurul valorii de 50.147 dolari la momentul redactării acestui articol.

Ethereum a avut o săptămână la fel de tumultoasă, coborând de la puțin sub 3.300 de dolari la mai puțin de 3.000 de dolari la mijlocul săptămânii. De atunci, însă, s-a redresat și se tranzacționează acum în jurul valorii de 3.325 de dolari – cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii mai a acestui an.

Facebook se pregătește să lanseze un portofel pentru criptoactive 

Dezvoltarea mult așteptată a Facebook în domeniul cripto este pe cale de a porni odată cu lansarea portofelului său digital „Novi”. 

Platforma de socializare a anunțat de ceva timp că se va implica în domeniul criptoactivelor, dar proiectul a trecut prin diferite permutări, cu diverse nume. 

The social media platform has touted its move into crypto for some time now but the project has gone through various permutations, and names. 

Moneda sa stabilă, denumită acum „Diem”, este încă în lucru. Dar șeful serviciilor financiare al companiei, David Marcus, a declarat că firma este pregătită să lanseze portofelul digital aferent, denumit Novi.

Facebook și-a lansat inițial proiectul criptografic sub numele de „Libra”. Încă de la început a fost prezentat ca un proiect de monede stabile care ar permite oamenilor să trimită bani în întreaga lume fără a fi nevoie de supravegherea unor terțe părți. 

Proiectul a fost însă afectat de obstacole, cu probleme legate de confidențialitate, reglementare și design. Inițial, tokenul urma să fie susținut de un portofoliu de valute fiduciare, dar această idee a fost modificată, incluzând acum doar dolarul american. 


Tokenul AUDIO crește după asocierea cu TikTok

Protocolul descentralizat de streaming muzical Audius și-a văzut simbolul de guvernanță crescând în valoare după ce a fost anunțată o asociere cu platforma de social media TikTok. 

TikTok a optat pentru Audilus, tehnologia din spatele noii sale biblioteci „Sounds”, menită să simplifice selecția muzicală a aplicației. 

Tokenul de guvernanță AUDIO al platformei Audilus și-a crescut de atunci valoarea, tranzacționându-se în jurul valorii de 1,60 dolari înainte de anunț, dar ajungând la peste 3,50 dolari. Cu toate acestea, tokenul a fost mai bine cotat în acest an, înregistrând un maxim al anului 2021 de 4,32 dolari.

Tokenul AUDIO este user-staked pentru a asigura platforma Audilus. Deținătorii primesc o parte din taxele de rețea, drepturi de guvernanță și acces la token-urile artiștilor. 


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Afganistanul ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei mondiale

0

Lumea asistă la o nouă criză majoră – imagini cu talibanii intrând în Kabul, civili care se luptă cu disperare pentru a se îmbarca în avioanele care părăsesc țara. Suferința umană a fost prezentată pe toate posturile de televiziune.

Într-o lume globalizată, o criză precum cea din Afganistan va fi resimțită la scară mai largă.  Deși PIB-ul Afganistanului, de 19 miliarde de dolari, reprezintă un insignifiant 0,02% din economia mondială, această țară izolată și muntoasă a dovedit de multe ori (să ne amintim că a contribuit la prăbușirea Uniunii Sovietice) că are un impact supradimensionat asupra lumii.

Un prim impact economic direct este legat de companiile aeriene care au fost forțate să își devieze zborurile euro-asiatice care trec prin Afganistan, cu costuri suplimentare și timpi de zbor prelungiți, deoarece spațiul aerian al țării a fost rezervat exclusiv pentru operațiuni militare.

La o scară mai mare, retragerea haotică a arătat din nou instinctul izolaționist american, SUA făcând un pas înapoi din rolul de „polițist mondial” pe care adeseori nu s-a simțit confortabilă să și-l asume. Dacă SUA începe să privească spre interior în loc să răspândească valorile democrației și ale piețelor libere, absența sa din lume lasă un gol care va fi umplut de alți actori mai puțin binevoitori. 

De asemenea, retragerea din Afganistan ar putea avea un mare impact asupra politicii interne americane și asupra capacității administrației lui Joe Biden de a-și impune agenda. Dacă săptămâna trecută, într-un consens neobișnuit în ultimii ani, Senatul a adoptat planul de peste 1 trilion de dolari pentru investiții în infrastructură, acum republicanii și unii democrați au început deja să se distanțeze de Biden și de politicile sale. Popularitatea lui Biden a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 7 luni, și este posibil ca după alegerile de anul viitor sa avem un Congres controlat de republicani. Aceasta ar îngheța probabil orice cooperare politică, de la adoptarea bugetelor până la promulgarea de noi legi.

În condițiile în care prestigiul SUA este deja afectat, „un nor întunecat ar putea să planeze și asupra rolului obligațiunilor de trezorerie americane ca activ de refugiu dar și asupra dolarului ca monedă de rezervă a lumii”, a declarat Christopher Smart, strateg șef global și director al Barings Investment Institute. 

Alt potențial efect al crizei afgane poate fi o înăsprire a poziției Iranului în negocierile sale  cu Statele Unite pentru reînvierea acordului nuclear. La rândul lor, americanii ar putea impune mai multe sancțiuni, ceea ce ar putea face ca petrolul iranian să fie mai greu de exportat. 

Afganistanul are, de asemenea, potențialul de a destabiliza țările vecine și chiar Europa, dacă se materializează temerile privind o migrație în masă a refugiaților și chiar a insurgenților. Un potențial semn că se așteaptă ca situația refugiaților să se înrăutățească este faptul că Turcia construiește deja un zid la granița sa cu Iranul pentru a împiedica intrarea refugiaților afgani în drum spre Europa. Pakistanul a afirmat, de asemenea, că granițele sale au fost închise pentru refugiații afgani. Uniunea Europeană și Regatul Unit se pregătesc pentru impact, sperând la o cooperare mai bună în gestionarea migrației decât în urmă cu câțiva ani, când masele de refugiați din Siria și-au croit drum pe continent.

În cele din urmă, ar putea exista, de asemenea, noi evoluții economice majore în interiorul Afganistanului. Un raport recent a arătat că valoarea estimată a depozitelor de minerale rare din Afganistan este cuprinsă între 1 și 3 trilioane de dolari. Deși extracția acestor minerale ar putea dura mulți ani, infrastructura pentru minerit fiind încă inexistentă, dacă Afganistanul va avea pace și un guvern stabil, investițiile ar putea veni din țări precum China, care au nevoie de aceste resurse. 

Pentru moment, în timp ce situația din Afganistan evoluează pe zi ce trece provocând incertitudine, piețele financiare par mai preocupate de posibilitatea încetinirii achiziției de obligațiuni de către Fed, de inflație și de impactul variantei Delta asupra economiilor.             

Este greu de prevăzut evoluția viitoare a Afganistanului, dar un lucru este clar – această țară săracă, cu doar 34 de milioane de locuitori, își va păstra probabil un loc foarte important în afacerile mondiale, cu un impact masiv la o distanță foarte mare de granițele sale.

Impozitarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede – clarificări pentru perioada anterioară anului 2019

0

Material de opinie de Raluca Bontaș, Partener, și Cătălin Barbu, Consultant Senior, Servicii Fiscale, Deloitte România

Regimul fiscal al tranzacțiilor cu monede virtuale a fost clarificat, în mare măsură, în România odată cu apariția Legii 30/2019 care, printre altele, reglementează modul de impozitare a veniturilor obținute din astfel de tranzacții. A continuat însă să planeze incertitudinea cu privire la taxarea veniturilor realizate anterior apariției legii menționate, întrucât la momentul respectiv existau încă interpretări potrivit cărora, în lipsa unei reglementări clare și specifice în domeniu, veniturile din tranzacții cu monede virtuale ar trebui considerate neimpozabile. Aceste interpretări, pe care le-am combătut cu argumente solide la începutul anului 2019, au fost recent infirmate și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). 

Această problematică a fost supusă, de curând, spre soluționare ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu (o interpretare a  legislației aplicabile în astfel de cazuri). Deși prin decizia nr. 34 din 24 mai 2021 ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile (a considerat că nu este necesară o decizie în acest caz, legislația fiind suficient de clară pentru a fi aplicată de orice instanță), este de interes deosebit argumentarea oferită pentru această decizie.

Argumentele ÎCCJ

În interpretarea Curții, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvența tranzacțiilor cu criptomonede era în continuă creștere. În plus, instanța susține că legislația anterioară apariției Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în categoria veniturilor neimpozabile, intenția și scopul legiuitorului fiind de a supune impozitării toate veniturile, cu excepția celor considerate neimpozabile. ÎCCJ concluzionează că dispozițiile legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare.

Așadar, argumentarea Curții întărește argumentația publicată la începutul anului 2019 – veniturile obținute de persoanele fizice din tranzacții cu criptomonede înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu erau menționate expres ca fiind neimpozabile în cadrul legislației fiscale aplicabile. Prin urmare, acestea trebuiau să fie supuse impozitului pe venit conform regulilor categoriei de venituri potrivite. Având în vedere că nu existau norme specifice care să includă veniturile din tranzacții cu criptomonede într-o categorie anume a veniturilor impozabile, ele trebuiau considerate venituri impozabile din alte surse chiar și în lipsa unei mențiuni exprese, lista veniturilor din alte surse nefiind limitată de legiuitor.

În concluzie, este de apreciat faptul că se încearcă lămurirea aspectelor fiscale legate de tranzacțiile cu criptomonede, inclusiv în cazul celor derulate în trecut, chiar dacă, în prezent, discuția trebuie axată pe adaptarea legislației la rapiditatea cu care atât monedele virtuale, cât și modalitățile de tranzacționare a acestora se diversifică în practică. 

400.000 EUR – valoarea celei mai mari daune achitate anul trecut în baza unei asigurări de locuințe

0



Cea mai mare despăgubire acordată anul trecut de asigurătorii Membri UNSAR în baza unei polițe de asigurare facultativă pentru locuințe a fost de circa 400.000 EUR (1.9 milioane lei), cu 145% mai mare față de cea mai mare despăgubire achitată în 2019. Aceasta a fost achitată în vederea acoperirii daunelor cauzate de un incendiu. De altfel, incendiul este cauza generatoare a celor mai mari 5 daune achitate în 2020 în baza polițelor destinate locuințelor. Anul trecut, valoarea acestui top 5 a fost de aproximativ 4.6 milioane lei, în creștere cu 66% față de valoarea înregistrată în 2019.

„Aceste realități confirmă importanța protejării unuia dintre cele mai importante bunuri pe care le avem – locuința. Conform statisticilor, peste 95% dintre români sunt proprietarii casei în care locuiesc. Cu toate acestea, la nivel național, sub 20% din totalul locuințelor sunt asigurate printr-o poliță de asigurare facultativă”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

În timp ce asigurarea obligatorie a locuinței PAD acoperă riscurile catastrofale de cutremur, inundații și alunecări de teren, până la limita de 20.000 EUR / 10.000 EUR (în funcție de tipul construcției), o asigurare facultativă acoperă, în plus, riscuri precum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței.

Mai mult, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, asigurarea aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (cum ar fi pagubele provocate vecinilor). Spre exemplu, avariile accidentale ale instalațiilor interioare au generat 23% din numărul dosarelor de daune achitate în ultimii 2 ani de către asigurătorii Membri UNSAR.

„Asigurările oferă protecție financiară inclusiv pentru riscuri cu o frecvență foarte ridicată de producere, dar un impact relativ moderat, însă care creează neplăceri și generează costuri suplimentare multor familii. Prin urmare, accesarea unei soluții de asigurare poate fi un sprijin important în cazul unor situații neprevăzute”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

BCR, în calitate de coordonator și aranjor principal, a semnat o nouă finanțare sindicalizată în valoare de 278 mil. lei pentru Grupul Rodbun

0

Banca Comercială Română a aranjat un credit sindicalizat în valoare de 278 milioane de lei pentru Grupul Rodbun, una din cele mai importante companii de agribusiness din România. Această nouă tranzacție întărește faptul că piața creditelor sindicalizate devine tot mai atractivă pentru antreprenorii români.

Facilitatea de credit cuprinde două tranșe, o facilitate tip revolving în valoare de 249 milioane de lei și o facilitate de credit la termen, în valoare de 29 milioane de lei, care vor fi utilizate de Rodbun pentru refinanțarea facilităților existente, acoperirea nevoilor de capital de lucru și susținerea planurilor de dezvoltare ale grupului.

Sindicatul de bănci este format din Banca Comercială Română, în calitate de aranjor principal mandatat, bookrunner, agent de documentație, agent de facilitate și de garanții și finanțator, CEC Bank, în calitate de aranjor principal mandatat și finanțator, Raiffeisen Bank, în calitate de aranjor principal mandatat și finanțator, Banca Transilvania și Banca Românească în calitate de finanțatori.

PCF Investment Banking România (fosta Professional Capital Finance) a acționat în calitate de consultant exclusiv al împrumutatului în structurarea, negocierea și implementarea tranzacției.

 „Deschiderea pe care băncile din România o arată, prin intermediul creditelor sindicalizate, companiilor cu capital 100% românesc, certifică o maturizare și o responsabilizare depline ale mediului de afaceri și de creditare din România. Acționăm împreună, în fond, pentru a crește economia românească. Și pentru a oferi servicii și produse mai bune fermierilor români. Într-un astfel de mediu performant, Rodbun are capacitatea de a continua investițiile în genetică (inclusiv cea din patrimoniul național), producerea de sămânţă adaptată regiunii și capacități logistice ultramoderne. Mai mult, compania are capacitatea de a investi în testarea unei soluții tehnologice revoluționare, care poate crește cu până la 50% rezistența cerealelor la secetă – și facem asta în contextul urgenței climatice declarate de ONU. Pentru ca România să fie mai bine pregătită pentru următoarele decenii”, afirmă Daniel Muntean, CEO Rodbun.

„Rodbun este un business românesc puternic care a crescut în mod constant de la an la an și care și-a dorit mereu să creeze un brand național. Ne-am bucurat că am putut să îi sprijinim în proiectele lor de-a lungul anilor, grupul fiind mereu un partener solid și de încredere. Împreună cu fiecare tranzacție am încercat să fim cât mai aproape de realitatea sectorului în care activează grupul și să oferim soluții competitive. Sectorul agribusiness este unul vital pentru creșterea economiei pe baze solide și sustenabile și vom continua să finanțăm antreprenorii vizionari, care alocă resurse importante în cercetare și inovare”, afirmă Ana-Maria Samuilă, Head of Agriculture Financing BCR

„Suntem mândri și onorați că am coordonat acest nou credit sindicalizat pentru compania Rodbun, un actor important pe piața agribusiness, cu un plan de afaceri viguros, adaptat provocărilor contextului economic și climatic. Sindicalizarea a fost finalizată cu succes prin suprasubscriere, acest lucru indicând atât calitatea companiei antreprenoriale românești, cât și apetitul băncilor pentru finanțarea sectorului agribusiness din România”, afirmă Grația Popescu, Senior Banker Loan Syndication BCR.

Parteneriatul nostru cu Rodbun, început acum 4 ani, scrie un nou capitol încheiat cu succes. Cu susținerea băncilor partenere  din cadrul sindicatului, cărora le mulțumim pentru suport și diligența de-a lungul unui proces complex, Rodbun este astăzi o companie stabilă, cu o cultură financiară importantă și cu perspective de dezvoltare corporatistă semnificativă în următorii ani”, afirmă Mihai Iordan, Managing Partner PCF Investment Banking România.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a acționat în calitate de consultant juridic pentru sindicatul de bănci, iar Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR) a acordat asistență juridică Grupului Rodbun.  

Creșterea economică, datoria publică și taxele: De ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern

Articol de Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România (foto)

Deloc surprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu. Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice – inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie – ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenție. Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii – majorarea datoriei publice – este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară. În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creștea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide – cu personalul și pensiile – de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat ușor. 

Cel mai recent raport european „Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei. 

În sondajul nostru, liderii de companii au spus că prioritatea numărul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Această prioritate a surclasat chiar și cerința de a îmbunătăți infrastructura, cerință care de mulți ani a fost în topul așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la autorități. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul și-a asumat că va elimina lacunele și distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care să obțină mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscală ar însemna, așadar, creșterea încasărilor bugetare datorită unui sistem de taxare care cuprinde mai mulți contribuabili decât până acum și, implicit, mai multă echitate între aceștia. Realitatea este că slaba colectare, pe lângă cauzele deja mult dezbătute – informatizarea și reforma ANAF, exceptări de la plată pentru diverse categorii, evaziune și fraudă –, mai are o cauză, mai puțin analizată pentru că ține de structura economiei: prea puțini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt plătitoare pe impozit pe profit ceea ce nu înseamnă automat că varsă sume la buget, pentru că unele dintre ele înregistrează pierderi. Deci marea majoritate a firmelor sunt microîntreprinderi. În aceste condiții, exceptările care s-au dat înainte de pandemie, fie că a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contribuții sociale ori TVA au șubrezit și mai mult încasările bugetului fără a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri îl considera prioritar. Concluzionând, vedem că mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate și înțelege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislația fiscală, cât și bugetul, nu va avea loc o creștere economică reală.  O astfel de abordare pune o presiune pozitivă pe guvern care va fi nevoit anul viitor să ia măsuri concrete în zona fiscal-bugetară, odată ce pandemia se va termina, iar măsurile temporare de relaxare fiscală acceptate de Comisia Europeană vor fi treptat eliminate.

Program național de control al poluării atmosferice

0

Elaborarea „propunerii de Program Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), precum și a ghidului privind modalitățile de aplicare a procedurii de ajustare a inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici în funcție de specificul național” constituie obiectivul general al proiectului „Dezvoltarea capacităţii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind elaborarea politicilor şi măsurilor naţionale necesare în vederea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor de anumiţi poluanţi atmosferici până în anul 2030”, cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect; partener este Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Proiectul menționat este derulat, din decembrie 2020. Valoarea totală a proiectului este de 4.453.523,66 lei, iar valoarea finanțării nerambursabile din fonduri europene este de 3.740.241,21 lei, perioada de implementare a proiectului fiind de 18 luni de la semnarea contractului de finanțare.

La conferința de lansare a proiectului, au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ai Gărzii Naționale de Mediu și ai mediului academic.

În contextul evenimentului de lansare, secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Andrei-Rudolf Corlan a subliniat: „Având în vedere faptul că protecția mediului este o responsabilitate comună a fiecăruia dintre noi, doar printr-un angajament sporit și o colaborare strânsă și coordonată între autoritățile naționale și locale cu responsabilități în domeniile de activități generatoare de emisii de poluanți atmosferici, operatorii economici și societatea civilă, putem ajunge la un progres semnificativ în combaterea poluării aerului pe teritoriul României, scopul final fiind protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg”.

Obiectivul general al proiectului se va concretiza prin elaborarea propunerii de Program Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), precum și a ghidului privind modalitățile de aplicare a procedurii de ajustare a inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici în funcție de specificul național.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

  • Stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor antropice naţionale de poluanţi atmosferici (particule fine în suspensie -PM2,5, oxizi de azot -NOx, dioxid de sulf -SO2, compuşi organici volatili -COVnm şi amoniac -NH3), inclusiv a calendarului de punere în aplicare a acestor măsuri, în corelare cu planurile şi programele instituite în alte domenii de politică relevante
  • Crearea premiselor pentru comunicarea dintre autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniile de activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici, pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi de adoptare a programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu şi a principiului integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale
  • Adaptarea la specificul naţional privind estimarea inventarului a modalităţilor de aplicare a procedurii de ajustare a inventarelor naţionale de emisii, în cazul în care se constată neconformarea cu angajamentele naţionale de emisii de poluanţi atmosferici stabilite pentru anul 2020 şi, respectiv, pentru anul 2030
  • Îmbunătăţirea inventarului naţional de emisii de poluanţi atmosferici, ca referinţă în evaluarea conformării cu obiectivele de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici

Printre rezultatele aşteptate se numără aplicarea sistemului de politici bazate pe dovezi în autorităţile şi instituţiile publice centrale, inclusiv evaluarea ex ante a impactului atins prin Pachetul de măsuri de reducere a emisiilor antropice naţionale de poluanţi atmosferici, elaborat şi aprobat. 

Totodată, rezultatele proiectului vor contribui la îndeplinirea obligaţiilor de raportare ale României, în calitate de stat membru, prin stabilirea priorităților de politică privind calitatea aerului şi a măsurilor naţionale care vor fi incluse în Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice, necesare în vederea respectării angajamentelor naţionale de reducere a emisiilor până în anul 2030, în conformitate cu cerinţele Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 6 august 2021

0

Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de Administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Referitor la evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei de sus a intervalului țintei în luna iunie 2021, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și de la 3,05 la sută în luna martie. S-a observat că ascensiunea din trimestrul II a fost antrenată aproape integral de componente exogene ale IPC, la fel ca în trimestrul I, principala contribuție aparținând scumpirii peste așteptări a combustibililor, ca efect al măririi cotațiilor petrolului, secondată de ușoare influențe venind din majorarea prețurilor legumelor și fructelor, precum și din creșterea prețului produselor din tutun.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat trendul descendent în trimestrul II, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se marginal în iunie, la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, în condițiile în care micile efecte de bază dezinflaționiste de pe segmentele alimentelor procesate și mărfurilor nealimentare au fost mai mult decât contrabalansate, ca impact, de reamplificarea dinamicii subcomponentei serviciilor și de avansul prețurilor unor bunuri alimentare și nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii relativ abrupte a cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții, mai ales în cazul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate scumpirii materiilor prime și măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului.

Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare
realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și ascensiunea puternică a dinamicii anuale a venitului disponibil real din ultimele luni, reflectând însă și un efect de bază notabil. Au fost, totodată, semnalate tendința accentuat ascendentă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum – inclusiv pe fondul măririi cotațiilor produselor energetice –, precum și creșterea semnificativă a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenți economici, dar și relativa stabilitate dovedită până în prezent de cele pe termen mai lung.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice indică creșterea cu 2,9 la sută a PIB în trimestrul I 2021 – marginal peste cea evidențiată anterior –, și restrângerea declinului acestuia în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2021, similar estimării anterioare, fiind astfel validată redresarea considerabil mai alertă decât cea anticipată a activității economice în primele trei luni ale anului. Implicit, se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre față de prog-
noza pe termen mediu din luna mai, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populației, dar și al accelerării semnificative a creșterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunțată decât se estimase anterior. Se evidențiază, în același timp, mărirea substanțială a contribuției negative a exportului net la dinamica anuală a PIB, similară ca dimensiune celei estimate anterior, în condițiile decalajului nefavorabil dintre ritmul creșterii importurilor și cel consemnat de exporturile de bunuri și servicii în primul trimestru al anului. Accentuarea, pe acest fond, a adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut, dar mai cu seamă creșterea dinamicii anuale a deficitului de cont curent până la un maxim al ultimelor 14 trimestre – inclusiv ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor –, au fost considerate deosebit de preocupante de către membrii Consiliului.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, s-a convenit ca fiind probabilă continuarea creșterii economiei în trimestrele II și III 2021, în ritmuri trimestriale în decelerare graduală față de primul trimestru, dar ușor mai alerte pe ansamblul intervalului decât cele anticipate în luna mai. Evoluția face posibilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil mai ridicată decât cea evidențiată în precedenta prognoză pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului. Totodată, ea implică creșterea amplă a dinamicii anuale a activității economice în trimestrul II, la un nivel de două cifre sensibil superior celui prognozat în luna mai – pe fondul efectului de bază asociat contracției economice severe din perioada similară a anului trecut –, urmată de o scădere moderată a acesteia în trimestrul III.

S-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, principala contribuție la creșterea abruptă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II 2021 este adusă probabil de consumul privat, mai ales în contextul manifestării cererii anterior reprimate, fiind însă de așteptat și un aport pozitiv din partea formării brute de capital fix. În același timp, este posibilă ameliorarea contribuției exportului net, în condițiile în care dinamizarea puternică a exporturilor de bunuri și servicii în intervalul aprilie-mai, pe fondul revenirii solide a economiilor europene, a surclasat-o pe cea a importurilor. Drept consecință, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar, sub influența adițională a îmbunătățirii balanțelor veniturilor, dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat consistent, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

În discuțiile privind piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat ameliorarea relativ alertă a condițiilor de pe această piață începând din primăvară, inclusiv în raport cu așteptările, în contextul continuării redresării activității economice în numeroase sectoare. S-a remarcat că efectivul salariaților din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul șocului pandemic, iar rata șomajului BIM și-a accentuat descreșterea în iunie, ajungând la 5,2 la sută, de la 5,9 la sută în ianuarie-februarie 2021. Accelerarea considerabilă a creșterii în termeni anuali a câștigului salarial în aprilie-mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, este atribuibilă însă, în bună măsură, efectului de bază asociat apelului consistent la șomajul tehnic pe perioada stării de urgență din anul trecut, au sesizat unii membri ai Consiliului. Totodată, dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie s-a adâncit puternic în teritoriul negativ în acest interval, dat fiind avansul mult mai mare al productivității muncii, după declinul amplu consemnat în perioada similară a anului anterior.

Scăderea gradului de relaxare a pieței s-a accentuat probabil în cursul verii, au apreciat membrii Consiliului, evocând intențiile crescute de angajare relevate de sondaje de specialitate pentru trimestrul III, precum și evidențele dinamizării recente a activității de recrutare până la un nivel apropiat celui prepandemic. Pe anumite segmente ale pieței au apărut chiar disproporții între cererea și oferta de forță de muncă, precum și dificultăți ale unor firme în atragerea de personal calificat, de natură să genereze presiuni asupra salariilor, sau să crească apelul la lucrători din străinătate, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Pe termen scurt, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus, Delta. O sursă de incertitudini o constituie și capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime. Din perspectiva unui orizont mai îndepărtat de timp, relevante au fost considerate și extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și eventuale acțiuni viitoare de eficientizare a cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluțiile de pe piața muncii, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.

Referitor la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut în iulie la minimele ultimilor aproape 4 ani atinse în trimestrul II 2021, în timp ce randamentele titlurilor de stat au înregistrat în prima parte a lunii ușoare creșteri în cazul maturităților mai scurte și și-au accentuat ascensiunea pe segmentul mai lung, pentru ca apoi să se plafoneze pe toate scadențele. Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a consemnat o nouă scădere în luna iunie, coborând la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică. Ea va continua probabil să se reducă în perspectivă apropiată, sub influența trendului descrescător al IRCC, care s-a accentuat considerabil la începutul trimestrului III 2021, dar se va tempera sensibil în ultimele trei luni din an, au subliniat unii membri ai Consiliului.

Cursul de schimb leu/euro a rămas, totuși, cvasistabil în prima parte a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendentă graduală, în principal sub influența unor evoluții interne având un caracter sezonier. Continuă să fie relevant și diferențialul ratelor dobânzilor, au susținut membrii Consiliului, chiar și în condițiile restrângerii acestuia față de unele piețe din regiune, ca urmare a ciclului de creștere a ratelor dobânzilor reprezentative inițiat și consolidat recent de către două bănci centrale. Dezechilibrul extern al economiei, precum și alte fundamente economice interne sunt însă de natură să inducă riscuri la adresa evoluției viitoare a ratei de schimb a leului, implicit la adresa inflației, au atenționat unii membri ai Consiliului, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.

S-a observat că activitatea de creditare a continuat să se intensifice în luna iunie, inclusiv cu aportul relativ crescut al programelor guvernamentale. Astfel, fluxul creditelor în lei acordate populației a atins un nou maxim istoric, în principal pe seama vârfului consemnat de cele pentru locuințe, iar pe segmentul societăților nefinanciare, împrumuturile în lei și-au accelerat creșterea anuală până la 22,1 la sută – cea mai ridicată valoare post-ianuarie 2009. Pe acest fond, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 11,2 la sută, de la 10,1 la sută în luna mai, iar ponderea în total a componentei în lei s-a mărit la 71,1 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung pattern-ul anticipat al inflației, arătând că acesta este din nou revizuit considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce mult mai pronunțat deasupra intervalului țintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6 la sută în decembrie 2021, față de 4,1 la sută în prognoza din luna mai, iar, în urma corecțiilor descendente din prima parte a anului viitor, să coboare, dar să și rămână marginal sub limita de sus a intervalului țintei, respectiv la 3,4 la sută, peste nivelul de 3,0 la sută din proiecția precedentă.

Responsabile de înrăutățirea semnificativă a perspectivei pe termen scurt a inflației continuă să fie șocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, iar resortul lor major îl constituie în actualul context creșterile probabil mult mai consistente consemnate deja în iulie de tarifele/prețurile produselor energetice – gaze naturale, energie electrică și combustibili. Prezumate a adăuga circa 1 punct procentual la dinamica anuală a inflației încă din prima lună a semestrului II 2021, aceste creșteri sunt de natură să amplifice și să prelungească impactul inflaționist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei, au observat membrii Consiliului, dar și să genereze, ca revers, efecte de bază dezinflaționiste semnificative în 2022, suplimentar celor asociate scumpirii energiei electrice în luna ianuarie 2021 și creșterii cotației petrolului din primul semestru al anului curent. Influențe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt așteptate să vină din trendul ascendent al cotațiilor internaționale ale unor materii prime, mai ales agro-alimentare, resimțite prioritar la nivelul inflației de bază.

În evaluarea membrilor Consiliului, balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflației rămâne totuși înclinată ușor în sens ascendent, cel puțin pe orizontul apropiat de timp. Au fost evocate blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de creșterile cotațiilor multor materii prime și ale costului transportului, ce alimentează inflația pe plan mondial, precum și posibila sporire a gradului de transferare în prețuri a costurilor mărite, pe fondul unor pierderi suferite anterior de firme și al manifestării cererii reprimate, dar și premisele majorării peste așteptări a producției la unele culturi agricole în anul curent.

O eventuală creștere mai amplă și repetată a ratei inflației sub impactul materializării unor riscuri în sus ar eroda mai puternic venitul disponibil real al populației, cu implicații adverse asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. În același timp, însă, inclusiv în contextul excedentului de cerere agregată redeschis deja, aceasta poate spori capacitatea șocurilor pe partea ofertei de a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, ceea ce reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, au convenit membrii Consiliului.

Totodată, presiunile factorilor fundamentali vor deveni probabil mai pregnant inflaționiste pe orizontul proiecției decât se anticipase anterior, în condițiile intensificării lor totuși graduale, au concluzionat membrii Consiliului. Argumentul major l-a constituit perspectiva creșterii excedentului de cerere agregată la cote relativ mai ridicate, deși într-un ritm ceva mai lent, date fiind redeschiderea lui încă din trimestrul I 2021, precum și creșterea probabil robustă a economiei în anii următori, doar marginal mai temperată decât cea previzionată anterior, în contextul atragerii de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU, de natură să contrabalanseze, cel puțin parțial, impactul contracționist al consolidării bugetare. Pe orizontul relevant pentru politica monetară, presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali ar putea fi totuși atenuate de relativa ameliorare, în raport cu perioada prepandemie, a structurii cererii agregate – prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații inclusiv asupra evoluției viitoare a PIB potențial –, precum și de scăderea mult sub nivelurile prepandemice a dinamicii costurilor unitare salariale, pe fondul caracterului încă relaxat al pieței muncii și al creșterii ample a productivității muncii, au considerat unii membri ai Consiliului.

Ușoare efecte inflaționiste relativ mai pronunțate decât în evaluările anterioare sunt așteptate, în schimb, din partea dinamicii prețurilor importurilor nonenergie, iar pe segmentul apropiat de timp din anticipații inflaționiste pe termen scurt și din efecte indirecte ale unor șocuri pe partea ofertei. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va accelera probabil creșterea în semestrul II 2021, iar, după o mică fluctuație, se va stabiliza la nivelul de 3,4 la sută – peste valorile de 2,8 la sută și
3,1 la sută indicate de prognoza precedentă pentru decembrie 2021, respectiv finele orizontului prognozei.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluției din trimestrul I –, iar în 2022, deși în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condițiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite față de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Evoluția implică o creștere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar și în condițiile unei dinamici a PIB potențial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent.

Totodată, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creșterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over și celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate. Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creștere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuși inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creșterii mai ample a cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra investițiilor sectorului privat, finanțate și prin fonduri europene.

La rândul său, exportul net își va reduce probabil impactul contracționist în 2021 și 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condițiile dinamizării mai puternice a absorbției interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute, asociate inclusiv investițiilor/reformelor finanțate prin programul Next Generation EU și scumpirii unor mărfuri pe piața internațională. Îngrijorătoare a fost considerată, în acest context, înrăutățirea perspectivei deficitului de cont curent, anticipat a-și accentua trendul ascendent ca pondere în PIB în 2021 și a se corecta doar marginal în 2022, implicând creșterea sa mai pronunțată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, evoluție de natură să inducă riscuri la adresa inflației, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate generează însă, cel puțin în perspectivă apropiată, incertitudini și riscuri crescute la adresa actualelor previziuni macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicațiile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat unii membri ai Consiliului.

În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.

În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari sunt asociate și gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea pentru toamna acestui an a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR, în condițiile unui control strict al lichidității de pe piața monetară. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută. În același timp, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Politica monetară a Fed declanșează volatilitate, dar piețele sunt bine susținute

0

Rezerva Federală a SUA a anunțat o intensificare a discuțiilor cu privire la momentul și modul în care va reduce programul de achiziție de obligațiuni de 120 de miliarde de dolari pe lună, simultan cu publicarea procesului verbal al ședinței sale din iulie. Această perspectivă privind reducerea sprijinului de politică monetară, creșterea randamentelor obligațiunilor și o eventuală creștere a ratei oficiale a dobânzii cheie, aflată în prezent la zero, au contribuit la neliniștea investitorilor și la slăbirea piețelor de acțiuni.

Dezbaterea Fed privind reducerea programului de achiziții de obligațiuni va continua în cadrul simpozionului de săptămâna viitoare de la Jackson Hole, urmând ca o decizie oficială să fie luată încă de la ședința Fed din 22 septembrie, iar punerea în aplicare să înceapă până la sfârșitul anului.  

Este de așteptat o creștere a volatilității, dar considerăm că perspectivele pieței sunt pozitive și bine susținute. Fed se îndreaptă încet și transparent către această schimbare de politică. Piețele și-au demonstrat rezistența în situații similare, cum ar fi „taper tantrum” din 2013 și creșterea randamentului obligațiunilor din primul trimestru al acestui an. Redresarea puternică a economiei și a câștigurilor compensează potențiala înăsprire a politicii monetare și scăderea evaluărilor.


De ce marjele de profit pot rămâne atât de ridicate

ALIMENTAREA CÂȘTIGURILOR: Marjele de profit ale companiilor din S&P 500 au urcat la un nivel record de 13% în ultimul trimestru și sunt esențiale pentru seria de profituri surprinzătoare  care împing piețele în sus. Aceasta este și motivul pentru care mulți sunt atât de prudenți în ceea ce privește creșterea viitoare a profiturilor: marjele ridicate sunt nesustenabile și vor fi afectate de creșterea costurilor și de inflație. Nu sunt de acord din trei motive: 1) observăm că presiunile asupra costurilor ating acum punctul maxim (a se vedea graficul) și sunt mai mult decât compensate de revenirea veniturilor, 2) o pondere în creștere a sectorului tehnologic continuă să stimuleze structural marjele S&P 500 și 3) segmentele de „redeschidere”, de la hoteluri la companii aeriene, abia au început să recupereze marjele slabe.


PRESIUNI NEÎNȚELESE: Consider că presiunile asupra costurilor companiilor ating  apogeul acum – nu anul viitor – și sunt compensate astăzi de creșterea puternică a veniturilor. Acest lucru este reprezentat prin diferența dintre prețurile de producție (costurile de fabricare a unui produs) și prețurile de consum (costurile de vânzare a unui produs). Un mesaj asemănător se observă din datele privind indicele anticipativ al directorilor de achiziții privind prețurile de intrare în creștere, minus prețurile decalate ale producției. Consider că marjele sunt susținute atât de presiunile asupra costurilor care își ating maximele, cât și de o creștere mai puternică a PIB-ului, care este prognozată la 6,2% în acest an și la 4,2% anul viitor, mai mult decât dublu față de estimarea de creștere a PIB-ului pe termen lung de 1,9% a Fed.

MARGINI SECTORIALE: O parte din marjele mai mari ale S&P 500 sunt structurale. Sectorul tehnologic (XLK) are marje de profit de 21%, cele mai mari dintre toate, iar acesta este cel mai mare sector în prezent. În ultimul deceniu, ponderea sa a crescut cu aproximativ 50% și va continua să crească. În al doilea rând, mai multe sectoare care se „redeschid”, cum ar fi cel industrial (XLI), cel al bunurilor de consum discreționar (XLY) și cel energetic (XLE), au marje încă scăzute, care urmează să se redreseze pe măsură ce economiile globale se redeschid.  

România, pe cea mai avansată platformă de vizibilitate a transportatorilor rutieri

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a încheiat un parteneriat cu project44, cel mai important furnizor de soluții de vizibilitate pentru lanțurile de aprovizionare, care asigură urmărirea în timp real a mărfurilor operate de transportatorii rutieri, expeditori și companiile de logistică: „Platforma project44 este conectată la peste 110.000 de transportatori din întreaga lume și are o acoperire cuprinzătoare pentru toate dispozitivele GPS și telematice de pe piață, accesul fiind gratuit pentru transportatori. Prin accesarea platformei project44, transportatorii rutieri pot primi mai multe comenzi de transport. Project44 oferă servicii gratuite clienților, cu valoare adăugată într-un interval de timp rapid”.

Realizând parteneriatul, UNTRR își afirmă misiunea „de a fi lider în furnizarea de servicii relevante cu valoare adăugată comunității de transportatori rutieri români care operează național și internațional. Parteneriatul cu project44 are ca scop educarea companiilor de transport rutier asupra importanței critice a vizibilității în timp real a mărfurilor și evidențierea beneficiilor partajării datelor cu clienții lor. Aderarea la rețeaua project44 oferă transportatorilor rutieri acces instantaneu la peste 300 de comercianți, producători, distribuitori, logisticieni la nivel mondial, reprezentând mărfuri gestionate de peste 57 miliarde de dolari. Cu 8 birouri în toată Europa și o echipă care oferă asistență în 17 limbi, inclusiv română, clienții europeni ai project44 includ COOP, Mondelēz, Reckitt Benckiser, Royal FrieslandCampina și Syngenta”. 

Radu Dinescu, secretar general al UNTRR: „Expeditorii și furnizorii de servicii logistice vor din ce în ce mai mult să lucreze cu transportatori rutieri care pot oferi vizibilitate în timp real, iar cei care nu oferă acest lucru sunt în dezavantaj. Platformele de vizibilitate în timp real, cum ar fi project44, fac ca operatorii de transport rutier să poată partaja datele rapid și ușor și suntem încântați să colaborăm cu aceștia pentru a ajuta firmele de transport rutier românești să beneficieze de noi oportunități de afaceri”.

Anjuli Steffen, VP Global Network la project44: „Tot mai mulți dintre clienții noștri solicită operatorilor de transport rutier din România să partajeze date de urmărire a mărfurilor prin intermediul platformei noastre și suntem încântați să colaborăm cu UNTRR pentru a extinde modalitățile prin care operatorii de transport din România pot deveni parte a rețelei project44. Pe lângă faptul că oferă o modalitate gratuită, sigură și simplă pentru transportatori de a partaja date cu clienții lor, platforma noastră acordă operatorilor de transport rutier acces la aceleași informații actualizate privind transportul, împreună cu alerte pentru a-i ajuta să-și gestioneze și monitorizeze activitatea, devenind astfel transportatori preferați pentru marii expeditori și logisticieni de la nivel mondial”.

UNTRR precizează că „în platforma project44, clienții primesc informații în timp real cu privire la starea expedierilor și timpul estimat de livrare direct de pe dispozitivele telematice ale operatorului de transport rutier. Prin tehnologia de geofence partajarea datelor începe numai atunci când vehiculul este aproape de locul de încărcare și nu mai devreme de două ore înainte de începerea programată a cursei. Schimbul de date se oprește când vehiculul a descărcat complet mărfurile și nu mai târziu de două ore de la sosire. Toate datele sunt tratate în strictă conformitate cu reglementările privind securitatea și confidențialitatea datelor, inclusiv GDPR. 

Companiile de transport rutier care doresc să se înregistreze în platforma project44 pot primi informații contactând UNTRR la adresa office@untrr.ro, telefon 021.336.77.88”.

Inițiere în silvicultură pentru elevi

0

Pentru inițiere în domeniul silviculturii, 614 elevi din clase de specialitate din 7 licee au participat la a doua ediție a proiectului „Managementul forestier”, inclus în parteneriatul educațional dintre Junior Achievement (JA) România și Ingka Investments România. Activitățile s-au derulat în anul școlar 2020-2021.

Proiectul este parte a disciplinei Junior Achievement dedicată orientării profesionale și a programului internațional Succesul profesional și are ca obiectiv „familiarizarea elevilor cu aplicarea procedurilor moderne de management al pădurilor, cu necesitatea protejării și conservării fondului forestier, precum și cu modul în care tehnologia poate susține managementul durabil în domeniul silviculturii”.

JA România ne oferă detalii: „Cele trei module educaționale, dezvoltate în cadrul proiectului Managementul forestier, au fost derulate sub coordonarea cadrelor didactice, în sistem hibrid – la clasă și online –, iar materialele de studiu au putut fi accesate atât în versiune digital-interactivă, prin intermediul platformei internaţionale LMS JA Inspire™, cât și în variantă tipărită.

Consultanții voluntari Ingka Investments România s-au implicat în modelarea atitudinii tinerilor față de mediu, oferindu-le exemple de bună practică din activitatea profesională și subliniind importanța dezvoltării unei gândiri responsabile, orientată spre sustenabilitate și grija față de natură.

Sesiunile de tip job shadowing virtual le-au oferit celor 124 de elevi participanți, doritori să urmeze o carieră profesională în domeniul silvic, informații utile despre abilitățile necesare pentru a participa la activități precum munca într-un ocol silvic, efectuarea unei certificări forestiere sau implementarea tehnologiei în silvicultură prin utilizarea unor concepte/resurse inovatoare, cum sunt GIS-ul (Sistemul Informațional Geografic) sau dronele care ajută la culegerea, gestionarea și analiza datelor”.

Liceele implicate în implementarea proiectului Managementul forestier sunt: Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza”, Geoagiu, județul Hunedoara; Colegiul Tehnic Forestier Piatra Neamț, județul Neamț; Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, Târgu Neamț, județul Neamț; Colegiul Tehnic Forestier Câmpina, județul Prahova; Colegiul Silvic „Bucovina”, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava; Liceul „Ștefan Procopiu”, Vaslui, județul Vaslui; Liceul „Simion Mehedinți”, Vidra, județul Vrancea.

Proiectul este recomandat elevilor și profesorilor din învățământul profesional și tehnic, domeniul silvicultură. Informații despre proiect: https://www.jaromania.org/proiecte/managementul-forestier

Ingka Investments România este „o filială a Ingka Investments, divizia de investiții a Ingka Group – partener strategic în sistemul de franciză IKEA. Ingka Group (Ingka Holding B.V. și entitățile controlate) este unul dintre cele 11 grupuri diferite de companii care dețin și operează magazine IKEA în baza unor acorduri de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. Ingka Investments administrează investiții în domeniul resurselor sustenabile și energiei regenerabile și are rolul de a asigura dezvoltarea pe termen lung a grupului și atingerea obiectivelor de sustenabilitate. În prezent, Ingka Investments deține și administrează responsabil aproximativ 243.000 de hectare de păduri în România, Lituania, Letonia, Estonia şi Statele Unite ale Americii”.

Junior Achievement România este „organizație nonprofit, fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a abilităților pentru viață, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip learning by doing și project based, adaptate învățării hibride, sunt urmate anual de peste 230.000 de elevi și studenți din peste 1.670 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2019, Junior Achievement a celebrat 100 de ani de existență, iar în 2020, organizația s-a poziționat pe locul 7 în topul NGO Advisor, dedicat celor mai importante 500 de ONG-uri la nivel mondial”.

6 trenduri care vor defini industria IT în următorii 3 ani

 

O analiză asupra trendurilor – considerate a fi șase la număr – care vor domina industria IT în următorii trei ani, analiză prezentată de Sabina Amaricăi (foto), fondator al Qualinest și arhitect de testare software, autoare cunoscută pentru expertiza sa în dezvoltarea instrumentelor de automatizare a testelor și a instrumentelor de testare a performanței. Cu peste 15 ani de experiență, a lucrat pentru unele dintre cele mai mari companii în Domeniul bancar, serviciilor financiare și IT, inclusiv Mastercard și IBM. În 2018, a înființat Qualinest, o companie de consultanță în domeniul testării software, care acoperă proiecte la nivel Mondial: 

În 2021, industria globală a tehnologiei informației (IT) este estimată la o valoare de 5 trilioane USD. Cu o valoare în continuă creștere și cu noi inovații și evoluții tehnologice anunțate zilnic, industria IT va fi dominată în următorii 3 ani de tehnologii precum: inteligența artificială, realitatea augmentată, blockchain și internet of things, dar și de o creștere a nevoii de securitate cibernetică.

  • Dacă în 2020 mărimea pieței globale a inteligenței artificiale era de 29,86 miliarde USD, se așteaptă că aceasta să ajungă la 299,64 miliarde USD până în 2026, având o rată de creștere anuală compusă de 35,6% în perioada de prognoză 2021-2026. 
  • Nu doar inteligența artificială va avea o evoluție considerabilă. Realitatea augmentata va crește de la o valoare de piață de 17.67 miliarde USD în 2020 la 340.16 miliarde USD în 2028, cu o rată de creștere anuală compusă de 43.8% din 2021 până în 2028. 
  • În plus, se estimează că dimensiunea pieței Internet of Things (sau internetul lucrurilor) va ajunge la 1463,19 miliarde USD până în 2027, cu o rată de creștere anuală compusă de 24,9% în perioada 2021 – 2028.  

Inteligența Artificială și Robotizarea Procesului de Automatizare

De acum, vă veți putea concentra pe ceea ce contează cu adevărat. AI și RPA se vor ocupa de sarcinile de rutină.  Comparat cu sistemele tradiționale, AI și RPA sunt tehnologii evoluate  – reprezintă următorul nivel. Ceea ce e special este faptul că nu urmăresc un set de reguli prestabilite. Pentru că sunt „inteligente”, AI și RPA au capacitatea de a extrapola comportamente și tipare primite ca exemplu, putând astfel determina care este următorul lor pas – practic, ce au de făcut.

Tehnologiile inteligente pot fi folosite în automatizarea secvențelor de sarcini repetitive – întrucât pot anticipa eventualele schimbări în cadrul unei structuri și pot analiza datele primite în timp real. Un calculator cu o astfel de tehnologie poate învăța să testeze o aplicație, spre exemplu – după ce a învățat comportamentul utilizatorului.

Dar realitatea este că simpla utilizare a unui calculator nu presupune implicit obținerea un rezultat impecabil.  Întrucât automatizarea depinde de setul de date disponibile, este la fel de predispusă eșecului ca și variantele manuale. Vă mai amintiți de experimentul cu Uber-ul care funcționa autonom – fără un șofer uman? Mașina nu a anticipat că vor fi oameni care vor traversa prin locuri nepermise, întrucât acest scenariu pur și simplu nu fusese luat în calcul – deci nu făcea parte din datele de intrare disponibile. De aceea este importanta definirea unui set cuprinzător de date și de procese specifice de calitate, înainte de a considera că automatizarea va salva situația.

Realitatea Virtuală și  Realitatea Augmentată –
noi nivele în educație și medicină

Poți urmări o piesă de teatru, cum ar fi Fantoma de la Operă, și chiar să simți ca ești în La Scala, în Milano, nicidecum în sufrageria ta. Poți să probezi hainele noi relaxat, fără să înduri aglomerația din cabinele de probă de la magazinele tale preferate. Poți să ai rutina perfectă de dimineață, cu ce priveliște preferi și ce condiții meteo dorești. 

Realitatea augmentată devine disponibilă, la prețuri pentru toate buzunarele și la tot mai multe dimensiuni. Această tehnologie este într-o continuă dezvoltare, țintind să îmbogățească tot mai mult viața de zi cu zi. 

Și mai mult decât atât. Suntem foarte aproape să putem folosi aceste tehnologii avansate nu doar pentru recreere, ci și pentru tratamente și diagnostice medicale. De asemenea, pentru a duce la un alt nivel educația și procesul de învățare în sine, pentru toate categoriile de „învățăcei”  – de la copii mici la adulți de toate vârstele.

În toate domeniile ce țin de tehnologia informației există o nevoie evidentă de profesioniști cu experiență. Care să știe cum să lucreze cu, și nu împotriva tehnologiei. Mai mult, să adauge creativitatea umană la puterea de procesare a calculatorului. Să se folosească predictibilitatea caracteristică AI /RPA pentru a limita erorile umane. Practic, sa aleagă astfel ce este mai bun din ambele lumi.

Internetul lucrurilor (“internet of things”) 

Casele în care locuim, electrocasnicele cu care le-am echipat, mașinile și atât de multe din „lucrurile” noastre sunt acum „online”  – sau „conectabile”. Internetul nu mai este doar pentru laptop sau telefon.

Casele noastre, cu utilități și electrocasnice, gadget-urile și vehiculele noastre sunt acum conectate la internet. Le putem controla cu ajutorul telefonului, indiferent de locația în care ne aflăm.

Pot fi programate în funcție de preferințe și nevoi. Spre exemplu, te poți asigură ca ai casa curată și ceașca de cafea caldă, pe când ajungi acasă de la birou.

Acesta este viitorul – și e încurajator.  

Pentru că acum miza este mai mare decât în vremurile în care internetul era doar pentru calculator sau pentru telefon, masurile de siguranta si functionalitatea corecta a „lucrurilor” devin si mai importante. 

Blockchain 

Tehnologia Blockchain este momentan folosită de Bitcoin și are ca mare avantaj faptul că datele stocate astfel nu pot fi pierdute sau modificate. Nu pot fi alterate în nici un fel.

Însă utilitatea sa nu este restrictionata doar la criptomonede, blockchain având potențialul de a revoluția o serie de industrii. Cum ar fi dacă băncile ar folosi tehnologia pentru stocarea datelor financiare sau dacă aceasta ar fi folosită în domeniul imobiliar? Utilizatorii ar putea avea acces la toate informațiile autentice despre o proprietate și istoricul prețurilor.  

Prevenirea pierderii sau manipulării datelor este vitală în probabil majoritatea industriilor și deci, utilizarea tehnologiei blockchain ar aduce beneficii uimitoare!

Ceea ce mai trebuie avut în vedere este generarea și verificarea datelor stocate, ca parte dintre diferitele implementări folosind blockchain. Și în acest domeniu există o nevoie mare de ingineri cu experiență.

Aplicații mobile

„Până la acest moment, în 2020, am petrecut 1.6 trilioane de ore pe telefonul mobil”, conform publicației Forbes.  

Utilizarea telefoanelor mobile a crescut în ultimul an, parțial datorită situației generate de Covid. Dar este puțin probabil ca această cifră să scadă considerabil în viitor. Smartphone-urile pot împlini acum toate nevoile nostre  – de la social media, cărți și podcasturi,  la aplicații bancare sau cele de monitorizare a obiceiurilor sănătoase. Telefoanele sunt inteligente și folosesc deblocarea facială sau cu amprentă, scutindu-ne chiar și de sarcina de a ne memora parola.

Domeniul aplicațiilor pentru tehnologii mobile va rămâne de interes pentru multă vreme. 

Cu siguranță, atenția va fi îndreptată către dezvoltarea de noi aplicații, cât mai inovative. Pentru că ne place să avem totul la îndemână  – și, mai specific, în buzunarele noastre. Cât mai simplu pentru noi – dar asta nu înseamnă fără provocări pentru companiile dezvoltatoare. 

Noi vrem aplicații cât mai cool, și vrem ca ele să funcționeze cât mai repede și cât mai bine. Și pentru a ține pasul cu cerințele tot mai mari ale consumatorilor, nevoia pentru ingineri IT cât mai experimentați este și ea tot mai mare.

Securitatea cibernetică

Am lăsat la final acest subiect, pentru că, deși este un trend în sine, intervine și în cadrul trendurilor menționate anterior.

Pentru că pe măsură ce devenim tot mai digitali – indiferent de trend- , suntem mai vulnerabili atacurilor cibernetice.

Securitatea cibernetică este un concept care implică atât factorul uman, cât și cel „artificial” – tehnologia.

Putem crește securitatea rețelelor, a aplicațiilor. Putem implementa orice tip de firewall sau diverse măsuri de securitate. Dar ceea ce nu putem evita este și cel mai important factor dintre toate – natura umană.

E necesara definirea detaliata a proceselor, urmata de implementarea prin instrucțiuni clare, de un training adecvat și de o automatizare inteligentă. Aceasta este metoda strategică, eficientă, de a îmbunătăți securitatea sistemelor noastre și a datelor pe care le conțin.

SMART TRANSFORMATION FORUM

0

Ultimii ani, si mai ales cel anterior definit de schimbările profunde aduse de pandemie la toate nivelurile societății și economiei, au accelerat dezvoltarea proiectelor punctuale de smart cities, putându-se deja identifica cele mai bune practici și proiecte deja finalizate, alături de povesti de succes ale mai multor orașe și zone din România. 

The Diplomat – Bucuresti organizează cea de-a șasea ediție a SMART TRANSFORMATION FORUM care va avea loc pe 9 septembrie 2021 la Hotel InterContinental București.

Link înregistrare: https://us02web.zoom.us/webinar/register/WN_fUoqJvr7Q4uD7VfgOSjTTQ

Conceptul general de SMART si orase inteligente are la baza abordarea aspectelor precum siguranta orasului, dezvoltarea economica, eliminarea si reciclarea deseurilor, eficienta retelei de utilitati, planificarea urbana utilizand solutii ecologice, preocupari legate de transport inteligent si prietenos cu mediul si utilizatorii sai  si altele asemenea. In ultimii ani, strategiile de dezvoltare a oraselelor inteligente  incep sa aplice tot mai mult tendintele de transformare digitala pentru a imbunatati calitatea vietii cetatenilor.

Eticheta de oras inteligent este un concept care trebuie castigat in orasele romanesti, prin promovarea principalelor aspecte precum: siguranta si securitate, dezvoltare economica, gestionarea deseurilor si utilitatilor, planificare ecologica urbana, transport inteligent, infrastructura inteligenta si activare tehnologica.  

AGENDA EVENIMENTULUI 

08:00 – 9:30    Welcome coffee & Inregistrare participanti 

09:30 – 11:00  PANEL I   THE ROADMAP TO SMART CITY  

Orasul inteligent se refera la evolutia zonelor urbane si rurale si la imbunatatirea calitatii vietii, incluzand, de asemenea, eficienta afacerilor, parteneriatul si comunicarea intre actorii privati si de stat. Ultimul an de pandemie a fortat cumva aparitia si implementarea unor initiative inteligente in Romania, dar mai sunt multe de facut. Ce bune practici europene pot fi adaptate si aplicate contextului romanesc si ce evolutie efectiva este vizibila pana acum?

Orasul inteligent din Romania: Stare, evolutie actuala, lucruri de facut

• Ce initiative si implementari smart s-au facut pana acum in orasele din Romania?

• Care sunt prioritatile in ceea ce priveste dezvoltarea inteligenta in orase si in afara zonelor urbane?

Coordonare, finantare si initiative de succes Smart City

• Care este disponibilitatea resurselelor de finantare in ceea ce priveste dezvoltarea inteligenta?

• Cum masurati o implementare inteligenta de succes?

Incorporarea companiilor de tehnologie
in proiecte locale de oras inteligent

• Ce fel de parteneriate exista in ceea ce priveste dezvoltarile inteligente?

• Care sunt provocarile in ceea ce priveste dezvoltarea parteneriatelor si proiectelor smart?

Abilitarea cetateniei si institutii de oras responsabile si platforme online

• Cum se comunica la nivel de populatie aspectele ce tin de dezvoltari urbane smart?

• Care sunt actorii care ar trebui sa comunice si ce instrumente de comunicare folosesc?

Activarea facilitatilor orasului orientate spre oameni: proiecte, implementare, planuri

• Cum sunt implementate dezvoltarile de proiecte inteligente care sunt centrate pe oameni?

• Ce povesti de succes si bune practici puteti numi in acest sens?

11:00 – 11:20    Coffee break 

11:20 – 13:30 PANEL II     SMART LIVING & SMART MOBILITY 

Dezvoltarea inteligenta este strans legata de inovatie si tehnologie. Companiile private de tehnologie sunt extrem de dinamice si conectate la evolutiile internationale. Cum aleg institutiile de stat sa fie partenere cu acestea si ce resurse pun la dispozitie pentru implementarea si functionarea noilor tehnologii in activitatile lor si comunicarea cu principalul actor beneficiar – oamenii? Care sunt principalele sectoare in care evolutia inteligenta se aplica cel mai bine in Romania?

Implementarea tehnologiei 5G

• Care este stadiul implementarilor 5G in orasele romanesti si care sunt provocarile actuale?

E-mobilitate: EV, infrastructura inteligenta, evolutie si provocari

• Care este evolutia in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii inteligente din Romania?

• Care sunt cele mai bune practici in ceea ce priveste e-mobilitatea?

Orase inteligente – orase ecologice si orase eficiente din punct de vedere energetic

• Care sunt principalele aspecte care trebuie luate in considerare in ceea ce priveste eficienta energetica la nivelul unui oras?

• Care sunt evolutiile in acest sens in Romania?

Implementarea locala a tehnologiei: roboti, AI, invatare automata, institutii digitale ale orasului

• Cat si cum au fost digitalizate institutiile locale (primarii, birouri administrative etc.) si care sunt provocarile in acest sens?

• Care sunt inovatiile care se pot aplica in Romania, urmand bunele practici ale altor orase europene?

13:30 – 14:30   Networking Lunch

PANEL

EMIL BOC,  President of the Romanian Municipalities Association
CRISTIN POPA, Executive Director,  Monitoring and Control Executive Division, ANCOM
OCTAVIAN OPREA, President of the Authority for the Digitalization of Romania (ADR)
CONSTANTIN TOMA, Mayor, Buzau Municipality
CHRISTIAN VON ALBRICHSFELD, Head of Country, Continental Romania
MIHAI BOLDIJAR, General Manager, ROBERT BOSCH Romania and Bulgaria
ONDREJ SAFAR, Country Manager CEZ Group in Romania CEO and President of the Management Board of CEZ Romania
LAURA BAIASU, Quality Lead Europe at Wipro Digital Operations and Platforms
CATALIN STANCU, Associated Senior Expert, Horvath & Partners
CATALIN TANASESCU, VP Business Development, Archibus 
STEFAN TUDOS, Vice-President, Genesis Property
ALEXANDRU NEN, SOLUTIONS ARCHITECT, SMART CITY & IOT SOLUTIONS, Telekom
CARMEN ADAMESCU, Partner EY , Moderator Panel I
VALERIU BINIG, Director, Regulatory and Antitrust at Enel, Moderator Panel II

România participă pentru prima dată la o consultare a UE privind strategia pentru investitorii de retail

0

Este nevoie de sistem unitar la nivel de UE pentru investitorii de retail, mai accesibil, ușor de înțeles și mai puțin birocrat pentru a-i încuraja să investească în instrumentele pieței financiare

București, 19 august 2021 – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), împreună cu Intercapital Invest S.A. prin intermediul clubului de investitori „Club 149”, a organizat o dezbatere publică online pentru a răspunde la chestionarul pus în consultare publică de către Comisia Europeană cu privire la Strategia Europei pentru investitorii de retail. 

În cadrul celor 3 sesiuni de lucru dedicate au participat investitori individuali și reprezentanți ai cluburilor de investitori care și-au exprimat opiniile cu privire la secțiunile din cadrul chestionarului în ceea ce privește cadrul legislativ european MiFID II, OPCVM, PRIIP, IDD, PEPP. Împreună am formulat și am transmis Comisiei o serie de propuneri având ca obiectiv crearea unui cadru mai accesibil pentru investitorii de retail la instrumentele financiare din cadrul Uniunii și totodată creșterea protecției acestora ca urmare a procesului accelerat de digitalizare cu referire la: alfaberizare financiară, inovare digitală, documentație precontractuală, protecție pentru tranzacțiile online

Daniela Șerban – Președinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Comisia Europeană este în proces de elaborare a unei strategii privind investițiile persoanelor fizice cu scopul de a garanta că investitorii de retail pot profita pe deplin de piețele de capital și că normele prevăzute de diferitele instrumente juridice sunt coerente. Am transmis Uniunii Europene faptul că ne dorim mai multă flexibilitate în documentația precontractuală și posibilitatea de a compara între diverse instrumente financiare. Un alt element semnalat este protecția scăzută în cazul deschiderii online de conturi. Totodată considerăm esențial să avem educația financiară cât mai devreme în școli, iar alfabetizarea financiară  reprezintă o altă prioritate.”

Mihaela Stoica, Director General Intercapital Invest:

„Participarea în această acțiune alături de investitorii de retail a fost o experiență interesantă din perspectiva calității noastre de consultant care interacționăm atât cu companiile în procesul de transformare și listare la BVB, cât și cu investitorii prin intermediul clubului de investitori „Club 149”.

Principalele schimbări pe care investitorii de retail le-au evidențiat pentru a fi transmise în atenția Comisiei Europene prin intermediul acestui chestionar se referă la simplificarea documentației aferenta procesului investițional, o mai bună corelare între pachetele legislative UE aferente produselor de investiții, acces la o formă de consultanță de investiții mai accesibilă din partea actorilor pieței, acces la training oferit în mod continuu de către actorii pieței prin intermediul proceselor de consiliere/vânzare, limbaj ușor de înțeles în elaborarea documentației aferente produselor de investiții, o mai bună evidențiere a produselor de investiții adresate investitorilor de retail, eliminarea barierelor investiționale, comparabilitate între produsele de investiții și acces mai facil la produsele de investiții din cadrul Uniunii atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere al documentației.”

Dialogul cu părțile interesate a arătat că este nevoie la nivel de Uniune de un sistem unitar pentru investitorii de retail, mai accesibil, ușor de înțeles și mai puțin birocrat pentru a-i încuraja să investească în instrumentele pieței financiare.

Strategia de investiții de retail pe care Comisia o va prezenta în prima jumătate a anului 2022 are ca obiectiv principal creșterea accesibilității investitorilor de retail la piețele de capital pentru ca aceștia să poată beneficia de: (i) protecție adecvată, (ii) consiliere obiectivă, (iii) varietate de servicii și produse financiare competitive și eficiente din punct de vedere al costurilor și nu în ultimul rând de (iv) transparență și comparabilitate între produsele de investiții care să fie ușor de înțeles pentru acest segment.

În conturarea acestei strategii au fost solicitate opiniile tuturor părților interesate, iar vocea fiecărei țări a putut fi auzită prin completarea on-line a chestionarului în platforma EuSurvey. Se așteaptă ca în urma colectării acestor opinii din partea statelor membre să se elaboreze o strategie prin care să se încurajeze investirea prin intermediul platformelor online și o flexibilizare în ceea ce privește deschiderea de conturi de investiții cu asigurarea nivelului necesar de încredere și siguranță.


ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom și Impact Developer & Contractor ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest, eVote și Mazars au devenit Membri Afiliați.

Intercapital Invest S.A. este o companie cu experiență de peste 20 de ani în domeniul pieței financiare, având calitatea de consultant autorizat de Bursa de Valori București în vederea susținerii finanțării companiilor prin intermediul pieței de capital prin emisiuni de acțiuni sau obligațiuni și admiterea acestora la tranzacționare.

Contrabanda scade din nou la 7,7%

0

Piața neagră a țigaretelor scade în iulie 2021 până 7,7% din totalul consumului, cu 2,5 p.p. față de luna mai, conform Novel Research. Contrabanda revine astfel la nivelul din iulie 2020, când a fost înregistrat cel mai mic procent de când compania Novel a demarat cercetarea pieței negre.

„În iulie 2021, piața neagră a scăzut în majoritatea regiunilor țării. Cea mai mare scădere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în sud-vest (aproape 6 p.p. până la 5,7%), nord-vest (minus 5,4 p.p. până la 9,2%), vest (minus 5,1 p.p. până la 8%). Deși în scădere semnificativă (minus 5,1 p.p.), nord- est continuă să fie cea mai afectată de contrabandă, cu 20,2%, cel mai ridicat nivel comparativ cu restul zonelor țării. Creșteri ale pieței negre sunt notate în sud-est (plus 2 p.p. până la 7,6%) și centru (plus 1,3 p.p. până la 1,3%). Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, ponderea „cheap whites” continuă să se majoreze cu 3,9 p.p. până la peste 66%, Moldova scade cu 3,4 p.p. până la 12,3%, iar Ucraina și Serbia rămân relativ constante față de mai 2021”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„Scăderea semnificativă a contrabandei, chiar și în contextul relaxării unor restricții legate de pandemie, se datorează eforturilor autorităților de aplicare a legii, în parteneriat cu mediul privat. BAT sprijină aceste eforturi în cadrul programului StopContrabanda și a donat recent Poliției de Frontieră 250 de camere speciale de supraveghere, care vor fi instalate la granițele României pentru combaterea traficului de țigări. Vom continua să fim un partener corect al autorităților în lupta cu acest fenomen care afectează profund economia și societatea, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco.

„Scăderea record a contrabandei aduce încasări record la buget, datorită creșterii pieței legale. JTI a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 6,3 miliarde lei, mai mult cu 16% față de 2019. 75% din cifra de afaceri, și anume 4,8 miliarde lei s-au virat la stat: accize, TVA și alte taxe și contribuții. Conform execuției bugetare pe primele șase luni, veniturile provenite din tutun au crescut cu 18,7% de la an la an.  Aceasta în condițiile în care veniturile din acciza la țigarete au fost singurele în creștere în 2020, anul pandemiei, cu 10,9% mai mult decât in 2019. Extrapolând, putem spune că taxele la țigarete și produse din tutun echivalează cu peste 10% din ipoteticul PNRR, încasări pentru care statul nu întocmește planuri și proiecte, nu depune eforturi și nu îndeplinește condiții. Urmează o perioadă incertă din multe puncte de vedere, iar evoluțiile globale sunt dificil de prevăzut chiar și de către cei mai lucizi analiști. Ne dorim să continuăm să participăm la redresarea și consolidarea economică a țării, plătind taxele, salariile, investind, fiind un partener al autorităților. Ca urmare, sunt absolut necesare predictibilitatea fiscală și a cadrului de reglementare, precum și continuarea eforturilor de combatere a contrabandei, în parteneriat cu companiile private oneste.”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„PMI a atras atenția în mai multe rânduri asupra pericolelor reprezentate de contrabandă și contrafacere, și a îndemnat atât sectorul privat, cât și pe cel public să își unească forțele pentru a combate comerțul ilicit. Pierderile fiscale înregistrate de cele 27 de țări din Uniunea Europeană din cauza contrabandei se ridică la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Pe plan local, chiar dacă piața neagră se află în scădere, este îngrijorătoare creșterea produselor fără marcă (illicit whites). PMI a anunțat recent lansarea celei de-a treia runde de finanțare a PMI IMPACT, o inițiativă globală prin care susține proiecte menite să reducă sau să prevină comerțul ilicit, inclusiv în România. De asemenea, PMI continuă să investească semnificativ în controale la nivelul lanțului de aprovizionare prin măsuri de prevenire și prin implementarea de protocoale stricte de verificare prealabilă a tuturor clienților și furnizorilor”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director Communications & External Affairs, Philip Morris România.

„Contrabanda și implicațiile grave ale fenomenului nu doar la nivel economic, prin prejudicierea bugetului, dar și asupra societății încep să fie din ce în ce mai vizibile, cu toate că piața neagră se află în scădere. Devine evident pentru publicul larg că a face contrabandă cu produse din tutun nu reprezintă o activitate economică obișnuită la granițele țării, ci o infracțiune gravă, care ține de crima organizată, de traficul de persoane, de arme sau droguri. Într-un context geopolitic complex și în condițiile în care România are a doua cea mai extinsă graniță externă a Uniunii Europene, după Finlanda, este nevoie cu atât mai mult de coordonarea eforturilor de combatere a contrabandei într-o Strategie la nivel național, care să cuprindă toți factorii de decizie asupra sectorului tutunului.”, a declarat Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„Este îmbucurător să vedem că eforturile continue ale Vămii Române pentru combaterea comerțului ilegal cu țigarete dau rezultate, iar piața neagră a revenit la nivelul din iulie 2020, cel mai scăzut înregistrat în ultimii 15 ani.  Ne propunem ca și în acest an să menținem comerțul ilegal cu țigarete la sub 10% și astfel să contribuim semnificativ la securizarea veniturilor bugetare provenite din accizele pentru tutun. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, încasările din accize pentru produse din tutun în 2020 au fost cu 10,9% mai mari decât în anul precedent. Prin acțiunile și operațiunile pe care le derulăm urmărim ca și în 2021 statul român să raporteze venituri bugetare în creștere față de 2020.”, a declarat directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.

Şi în primul semestru al anului 2021, Poliţia de Frontieră Română a continuat urmărirea îndeplinirii obiectivelor trasate de legislaţia naţională, în ceea ce priveşte eficientizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere. Astfel, în primele șase luni ale anului, poliţiştii de frontieră au reţinut peste 1.442.500 de pachete cu ţigări, aproximativ 57,5 tone de tutun şi 475 kg tutun pentru narghilea, fiind identificate şi destructurate patru grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost identficate 44 persoane. Persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin din România, R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.

„Prioritizarea prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun la nivelul Poliției Române este reflectată de rezultatele deosebite obținute, atât din perspectiva capturilor realizate, cât și a nivelului minim al pieței negre a țigaretelor înregistrat în România, din anul 2008, până în prezent. Suntem convinși și determinați să continuăm eforturile noastre, în cooperare cu ceilalți parteneri instituționali și cu mediul de afaceri, pentru a da eficiență sporită activităților desfășurate.”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economicecomisar șef de poliție Aurel Dobre.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Includerea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

În 2019, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1,6% din PIB. În 2020, sectorul tutunului a devenit cel mai solid contribuabil pentru statul român. 

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Proiectul de Normă pentru modificarea Normei A.S.F. nr. 20/2017 privind asigurările auto din România (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

  • Supraveghere

Aprobarea retragerii autorizației de funcționare a companiei de brokeraj Zoom Insurance Reinsurance Broker S.R.L., precum și radierea acesteia din Secțiunea I și trecerea în Secțiunea II a Registrului intermediarilor principali;

Aprobarea cererii de retragere a autorizației de funcționare a companiei de brokeraj Brokmar Broker de Asigurare S.R.L., precum și radierea acesteia din Secțiunea I și trecerea în Secțiunea II a Registrului intermediarilor principali.

  • Autorizare

Aprobarea domnului Franz Weiler în calitate de membru-Președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea domnului Franz Weiler în calitate de membru-Președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări de Viață S.A.;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Prodlacta S.A. Brașov;

Aprobarea cererii privind modificarea capitalului social și autorizarea modificării Actului constitutiv al NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.

Profitul net al Grupului Electrica, la nivel consolidat, în primul semestru din 2021, este de 76 milioane RON

0

Grupul Electrica a obținut, în primul semestru din 2021, un profit net consolidat de 76 milioane RON, înregistrând o reducere de 59,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, generată, în principal, de creșterea semnificativă a costurilor cu achiziția de energie electrică.

EBITDA consolidată a atins valoarea de 357 milioane RON, în scădere cu 129 milioane RON față de valoarea din primele șase luni ale anului 2020. Reducerea EBITDA este determinată, în principal, de evoluția segmentului de furnizare, pe fondul majorării prețurilor de achiziție a energiei electrice, precum și a unor elemente pozitive nerecurente din S1 2020, după cum este indicat în continuare.

Veniturile totale ale Grupului Electrica, în S1 2021, s-au ridicat la valoarea de 3.339 milioane RON, reprezentând o creștere de 2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe segmentul de furnizare, veniturile au fost mai mari cu 7,8%, în principal datorită creșterii prețurilor de vânzare a energiei electrice pe piața cu amănuntul, în timp ce pe segmentul de distribuție, veniturile au înregistrat o scădere de 6,8%, în principal din efectul net al majorării veniturilor din energia electrică distribuită, variație pozitivă anulată de reducerea veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12.

Costurile consolidate pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale au crescut cu 19,6%, la 2.167 milioane RON, în primele șase luni din 2021. Această evoluție a fost generată mai ales de segmentul de furnizare, unde costurile au crescut cu aproximativ 349 milioane RON, sau 24%, în principal din majorarea prețurilor de achiziție a energiei electrice, atât pe segmentul concurențial, cât și pe cel de serviciu universal și furnizor de ultimă instanță (FUI), care în 2020 era segment reglementat și a fost influențat de recuperarea, sub formă de corecții pozitive, a unor pierderi din achiziție din anii anteriori, când tarifele aprobate de ANRE erau sub prețul efectiv de achiziție a energiei electrice, efect ce în 2021 nu a mai existat. De asemenea, a fost înregistrată și o creștere de 13,9% a cantității de energie electrică achizitionată pe segmentul concurențial, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În ceea ce privește segmentul de distribuție, evoluția costurilor cu achiziția de energie electrică pentru acoperirea pierderilor în rețea a avut un efect nefavorabil asupra costurilor consolidate, de 6 milioane RON sau 1,6%, în principal din volume mai mari de energie electrică necesară pentru acoperirea pierderilor în rețea (impact negativ de 5 mil. RON), dar și din creșterea prețurilor de achiziție a energiei electrice (efect negativ de 1 mil. RON).

Rezultate S1 2021 S1 2020 Δ %
Financiare (milioane RON) (milioane RON)
Venituri operaţionale 3.339 3.273 2,0%
Cheltuieli operaţionale 3.224 3.035 6,2%
Profit operaţional 115 237 -51,5%
EBITDA 357 486 -26,5%
Profit net 76 190 -59,8%

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

  • Grupul Electrica a distribuit, în S1 2021, aproximativ 9,2 TWh (creștere de 9,1% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,8 milioane de utilizatori.
  • În S1 2021, Grupul Electrica a furnizat pe piața de energie electrică cu amănuntul aproximativ 4,6 TWh (creștere de 0,8% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,5 milioane de locuri de consum.
  • Electrica Furnizare are o cotă de piață de 18,54%; este lider de piață pe segmentul de SU și FUI, cu o cotă de piață de 31,14%, pe piața concurențială având o cotă de 10,71% (conform ultimului raport ANRE disponibil, la aprilie 2021).

Mai multe informații despre rezultatele financiare ale Grupului Electrica pentru primul semestru al anului 2021 puteți găsi la acest link:

https://www.electrica.ro/investitori/rezultate-si-raportari/raportari-interimare/situatiile-financiare-pentru-s1-2021/

Declarație Corina Popescu, Director General Electrica SA: “În contextul transformărilor profunde și rapide din piața de energie, unul dominat de impredictibilitate, prețurile de tranzacționare a energiei au crescut semnificativ, atingând, inclusiv pe piața internă, valori record în ultima perioadă. Această evoluție, greu de anticipat, determinată de factori externi companiei, a generat o creștere notabilă a costurilor cu achiziția de energie electrică. În pofida politicilor noastre de management al riscurilor, o parte din efect s-a resimțit și asupra rezultatelor financiare din primul semestru.

Acest efect este accentuat și de comparația cu performanța înregistrată în 2020 pe segmentul de furnizare, una exceptională, ce a provenit și din efectul favorabil al recuperărilor aferente anilor precedenți. Cu toate acestea, suntem o companie solidă și ne-am asumat responsabilitatea față de clienții noștri, depunând toate eforturile pentru a menține un echilibru, inclusiv prin optimizarea costurilor pentru clientul final, chiar și în acest context nefavorabil.

În toată această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe continuarea realizării unor investiții majore,  în zona de producție din surse regenerabile, pe eficiența operațională, pe îmbunătățirea serviciilor oferite, dar și pe diversificarea activității prin oferte și servicii adaptate nevoilor clienților. Toate aceste măsuri vor permite dezvoltarea sustenabilă a Grupului pe direcțiile urmărite prin strategia aprobată, cu efecte benefice asupra profitabilității companiei”.

Logiscool România contribuie la alfabetizarea digitală și uniformizarea educației prin Fundația pentru Educație Digitală

0

Școala online din ultimul an a dus la discrepanțe în educația elevilor, întrucât lipsa interacțiunilor de la cursuri a creat lacune atât în nivelul de cunoștințe, cât și în cel social. În acest context, Logiscool România, școala de programare pentru copii și adolescenți, se implică în comunitate și înființează Fundația pentru Educație Digitală, prin care va contribui la alfabetizarea digitală și la uniformizarea educației în România.

Fundația pentru Educație Digitală urmărește să ofere copiilor din comunități ruralesau defavorizateacces universal la resurse pentru a-și dezvolta capacitățile cognitive și psiho-emoționale. Astfel, Fundația pentru Educație Digitală oferă un pachet educațional care cuprinde atât abilități hard, sub formă de cursuri de programare sau ateliere digitale, cât și abilități soft, precum lucrul în echipă, comunicare sau inteligență emoțională, prin inițiative desfășurate împreună cu partenerii fundației.

„La Logiscool, ne-am asumat cu multă responsabilitate acest rol de a pregăti elevii din perspectiva educației pentru viitor și de a susține noile generații în această călătorie spre alfabetizare digitală. Educația viitorului nu înseamnă doar să stăpânești teoretic sau tehnic un domeniu, ci înseamnă mai ales să fii abil, flexibil, să știi să lucrezi în echipă, să ai capacitatea de a te adapta cu agilitate sau să fii inteligent social, cultural și emoțional. Astfel, implicarea Logiscool în Fundația pentru Educație Digitală a venit firesc, ca o continuare a strategiei noastre de a dezvolta educația digitală în România”, spune Indira Abdulvoap, General Manager Logiscool România.

Abilitățile soft vor fi esențiale în viitor și vor deveni tot mai căutate pe piața muncii. În 2030, cele mai importante cinci abilități pe care angajatorii le vor căuta la candidați vor fi empatia, capacitatea de leadership, gândirea critică, creativitatea și luarea de inițiativă, confirmă un studiu realizat de McKinsey Global Institute. 

Prin implicarea în Fundația pentru Educație Digitală, Logiscool își propune să faciliteze elevilor posibilitatea de a-și completa setul de abilități tehnice cu cele soft, pentru a fi mai bine pregătiți pentru joburile viitorului. În această direcție, Fundația pentru Educație Digitală a încheiat un parteneriat cu Ashoka România, a căror misiune este de a construi rețele puternice de inovatori sociali.

Această inițiativă vine și în sprijinul comunităților de elevi, profesori și părinți Logiscool care vor avea astfel acces la ateliere și prezentări tematice din spectrul changemaking skills – abilități care susțin schimbări în societate susținute de Ashoka Fellows.

„La Ashoka, convingerea noastră este că orice om este un creator de schimbare. Astfel, vedem implicarea noastră în dezvoltarea Fundației pentru Educație Digitală ca pe o șansă de a ajuta oamenii din comunitățile din jurul nostru să-și acceseze și să își dezvolte potențialul personal de changemaker” spune Ana Murray, co-director Ashoka România.

Fundația pentru Educație Digitală susține copiii și tinerii în etapa de formare ca adulți și viitori candidați, pentru a completa parcursul lor profesional. Asocierea cu Ashoka România are ca scop oferirea unei perspective mai ample a ceea ce înseamnă abilitățile de viitor și ghidarea tinerilor pentru a deveni creatori ai schimbării, pentru a înțelege schimbarea și pentru a o produce ei înșiși.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să evite emiterea unor decizii contrare în cazul contestațiilor în domeniul accizelor

Material de opinie de Vladislav Dabija, Manager, Radu Todiraș, Consultant Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)


Ministerul Finanțelor Publice (MFP) modifică procedura de soluționare a contestațiilor în materie de autorizații în domeniul accizabil. Potrivit unui proiect de ordin al ministrului Finanțelor, publicat recent, în situația în care, pe aceeași cauză, instituțiile responsabile cu soluționarea contestațiilor au puncte de vedere contradictorii sau contrare punctului  de vedere exprimat de direcția de specialitate, respectiva cauză poate fi supusă dezbaterii Comisiei Fiscale Centrale din cadrul MFP. Care sunt implicațiile acestei modificări asupra contribuabililor?

În prezent, contestațiile de acest gen sunt soluționate conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.3.004/2017, conform căruia, pentru lămurirea cauzelor în discuție, direcția de specialitate din cadrul MFP poate solicita puncte de vedere și altor direcții de specialitate din cadrul Ministerului și din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) sau altor instituții competente să se pronunțe în cauzele respective. 

Modificările propuse prin proiectul de ordin aduc o serie de amendamente bine-venite, care au drept scop uniformizarea procedurii efective de soluționare a contestațiilor formulate împotriva diferitelor decizii emise în domeniul accizelor. În consecință, noul ordin va oferi o configurare mai clară a pașilor specifici acestei etape administrative.

La prima vedere, precizarea cu privire la posibilitatea sesizării Comisiei Fiscale Centrale nu reprezintă, în sine, o noutate în materie de competență și practică a structurii din cadrul Ministerului Finanțelor, care este abilitată să emită decizii de uniformizare a practicii fiscale. Astfel, din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3.733/2018 privind componența și funcționarea Comisiei Fiscale Centrale reiese că aceasta poate fi oricum sesizată în vederea emiterii unei decizii, de către orice structură din cadrul MFP sau al ANAF investită cu soluționarea unei cauze pentru care au fost emise opinii contrare.

Efectele noii propuneri în practică

Totuși, adăugarea acestei posibilități în legislația specifică a accizelor ar avea un efect benefic deoarece, atât timp cât aceasta ar fi menționată în mod expres și în legislația taxelor pe consum, ar stimula instituțiile statului să apeleze la acest mecanism în cadrul procesului de soluționare a contestațiilor. Acest fapt ar avea un impact pozitiv atât prin prisma securizării procesului de autorizare și gestionare a autorizațiilor, cât și din punct de vedere al asigurării unei aplicabilități unitare a legislației fiscale în materie de produse accizabile.

Cu toate acestea, având în vedere că la acest moment contribuabilii nu au posibilitatea de a sesiza în mod direct Comisia Fiscală Centrală, rămâne de văzut în ce măsură instituțiile statului vor implementa eventualele modificări. Și asta cu atât mai mult cu cât, în referatul de aprobare a proiectului de Ordin, se prevede că amendamentele sunt propuse în contextul în care direcția de specialitate din minister s-a confruntat cu o serie de probleme generate de lipsa unor prevederi care să reglementeze în mod expres modul de  soluționare a contestațiilor în cazul în care pentru aceeași cauză există puncte de vedere contradictorii sau atunci când pentru speța respectivă se pot aplica prevederi legale cu un conținut contradictoriu sau care pot avea interpretări diferite. 

În concluzie, modificarea propusă este benefică atât structurilor din MFP, pentru că aduce mai multă claritate în situațiile vizate, dar și contribuabilului, dat fiind faptul că, în cazul în care speța lui ajunge la Comisia Fiscală Centrală, scade riscul să primească puncte de vedere contrare de la diversele autorități implicate. În plus, deciziile emise de Comisiei vor contribui la uniformizarea practicii fiscale în materie de autorizații în domeniul accizelor. Rămâne însă de văzut în ce formă va apărea modificarea și în ce măsură această prevedere va fi aplicată în practică de instituțiile statului.

XTB: Cei mai populari indici bursieri internaționali tranzacționați de români în acest an includ S&P 500, Nasdaq-100, Dow Jones, DAX 30 și Euro Stoxx 50

0

  • Indicele S&P 500, care oferă o replicare cât mai apropiată de performanța economiei americane, a reușit să recupereze peste 100% de la minimul pandemic atins pe 23 martie 2020. Piața a avut nevoie de 354 de zile de tranzacționare pentru a ajunge acolo, marcând cea mai rapidă piață de creștere care a dus la dublarea valorii din minim de la Cel de al Doilea Război Mondial, se arată în analiza elaborată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.
  • Companiile din cadrul S&P 500 au raportat o creștere a veniturilor cu 53% de la un an la altul în primul trimestru și se conturează o creștere de aproximativ 90% pentru al doilea trimestru.
  • Economiștii nu sunt îngrijorați de posibilitatea de impunere a unui nou blocaj amplu și consideră că sunt mai probabile restricții la scară mai mică. 
  • Recuperarea este în plină desfășurare, iar analistul XTB consideră că varianta Delta se va dovedi a fi gestionabilă datorită vaccinurilor și imunității extinse care ar putea ajuta la evitarea altor blocaje. 

Izbucnirea pandemiei a reprezentat un element negativ major pentru piețele de capital, care a dus la cea mai amplă corecție bursieră din 2008, de la Criza Financiară. Totuși, la mai mult de un an de la minimul atins în timpul pandemiei, piața arată diferit – chiar dacă rămân unele temeri cu privire la avansul continuu al acțiunilor. Astfel, economiștii nu sunt îngrijorați de posibilitatea de impunere a unui nou blocaj amplu și sunt mai probabile restricții la scară mai mică. 

Investitorii din România nu diferă de cei din străinătate în ceea ce privește obiectivul pe care îl urmăresc și anume identificarea companiilor, sectoarelor și economiilor care ar putea să aibă o evoluție remarcabilă într-un interval de timp ales. Ținând cont de acest aspect, nu este o surpriză faptul că printre cei mai populari indici tranzacționați de români în acest an se află indicii majori din SUA: S&P 500, Nasdaq-100 și Dow Jones, dar și etaloane europene precum DAX 30 sau Euro Stoxx 50.  

Indicele S&P 500, care oferă o replicare cât mai apropiată de performanța economiei americane, a reușit să recupereze peste 100% de la minimul pandemic de 2.237,40 de puncte atins pe 23 martie 2020. Piața a avut nevoie de 354 de zile de tranzacționare pentru a ajunge acolo, marcând cea mai rapidă piață de creștere care a dus la dublarea valorii din minim de la Cel de al Doilea Război Mondial, conform unei analize a S&P Dow Jones Indices.

În comparație, în timpul Crizei Financiare, S&P 500 a atins minimul la 676,53 pe 9 martie 2009, iar etalonul nu și-a dublat valoare până pe 27 aprilie 2011. În medie, pieței de creștere i-au trebuit mai mult de 1.000 de sesiuni de tranzacționare pentru a atinge această etapă.

Majoritatea părerilor susțin că stimulentele monetare și fiscale fără precedent au stat la baza creșterii puternice a pieței. Acțiunea de salvare a avut loc pe măsură ce S&P 500 a suferit cea mai rapidă corecție de 30 de procente din istorie.

În timp ce rezultatele pot părea prea bune pentru a fi adevărate, acest raliu puternic are un punct de susținere fundamental – o redresare solidă a câștigurilor. Profiturile companiilor au revenit puternic de la minimele din timpul pandemiei. Companiile din cadrul S&P 500 au raportat o creștere a veniturilor cu 53% de la un an la altul în primul trimestru și se conturează o creștere de aproximativ 90% pentru al doilea trimestru.

Acest trimestru poate fi caracterizat nu numai de un număr mare de rezultate peste așteptări, ci și de dimensiunea impresionantă a surprizelor. Companiile sunt încrezătoare că majorarea costurilor de producție poate fi compensată sau gestionată. Firmele profită de capitalul în exces și acordă prioritate investițiilor pentru creștere, menținând în același timp niveluri ridicate ale răscumpărărilor de acțiuni. 

Cea mai recentă creștere a acțiunilor a venit după ce datele au arătat că prețurile de consum au crescut într-un ritm mai moderat în iulie decât în luna anterioară. În plus, investitorii au primit o nouă ”injecție” de optimism după ce Senatul SUA a adoptat planul de infrastructură de 1.000 de miliarde de dolari, care include 550 de miliarde de dolari în cheltuieli pentru domenii precum transportul și rețeaua electrică.

În prima jumătate a anului 2021, nu au lipsit comentarii sumbre legate de sectorul de tehnologie. După statutul de vedete ale pieței de anul trecut, părea că tehnologia nu mai avea loc de creștere.

Deschiderea așteptată a economiei globale era prognozată să determine o reorientare a investitorilor dinspre câștigătorii din tehnologie ai anului către sectoare și companii care ar beneficia de redeschiderea activităților.

Poate fi surprinzător, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Administratorii de fonduri au redescoperit atractivitatea sectorului, cu fluxuri uriașe de intrare în ultima perioadă care au jucat un rol major în avansul Nasdaq-100 către un nou maxim istoric, depășind pragul de 15.000 pentru prima dată în istoria sa. Din punct de vedere al graficului, tendința ascendentă pare a fi intactă și s-a îmbunătățit major din perioada incertă februarie – mai. 

În prezent, a trecut o perioadă extinsă fără niveluri ridicate de volatilitate și, din punct de vedere istoric, perioada august-septembrie poate traversa o perioadă de slăbiciune înainte de începerea unui raliu de sfârșit de an.

Investitorii par să fi observat fundamentele puternice ale sectorului, în special puterea de generare de numerar ale marilor companii de tehnologie și au căpătat mai multă încredere în acțiunile de creștere și în capacitatea lor de a furniza randamente puternice pe piață.

Aceste zone ciclice ale pieței – materialele, energia, sectorul financiar și industrial – s-au dublat de la minimul din 2020 datorită revenirii puternice din acest an, pe măsură ce a crescut optimismul față de redeschidere. Cu toate acestea, după un moment important, mulți se așteaptă la o perioadă de tranzacționare mai agitată. În plus, piața nu a înregistrat o corecție importantă de aproximativ 10 luni.

Spre deosebire de situația din SUA, unde indicii au atras pe fondul performanței solide a economiei, datele macroeconomice din Europa nu au fost atât de impresionante. Evoluția piețelor europene a beneficiat de o tranziție a capitalului dinspre acțiunile din Asia pe fondul problemelor cauzate de pandemie în regiune și a măsurilor de reglementare impuse în China. Indicele bursier major din Germania, DAX, a depășit recent pragul de 16.000 de puncte pentru prima dată în istorie, fiind impulsionat și de recordurile de pe Wall Street.

Întrebarea actuală este dacă DAX are suficientă susținere pentru a continua avansul. În ciuda tuturor incertitudinilor, acțiunile rămân pe un drum destul de solid pe măsură ce tranzacționarea de recuperare avansează.

Trebuie subliniat că Rezerva Federală face toate eforturile pentru a menține piața pe linia de plutire și este posibil să continue această abordare și în viitor. Atitudinea generală a piețelor va continua să fie oarecum prudentă pe fondul extinderii variantei Delta și a căderii datelor macroeconomice din China. 

În ceea ce privește alte date economice, indicele preliminar al sentimentului consumatorului al Universității din Michigan a scăzut luna trecută de la 81,2 puncte la 70,2 puncte. Scăderea, care a fost una dintre cele mai abrupte înregistrate, a venit pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și de recenta creștere a noilor cazuri de coronavirus.

Dacă răspândirea variantei Delta se dovedește temporară, aceasta ar putea fi o oportunitate de cumpărare pentru investitori. Extinderea variantei Delta are impact temporar asupra încrederii și cheltuielilor consumatorilor, dar odată ce va fi depășit acest nou val ar putea să fie reluat drumul anterior al creșterii economice, ceea ce ar putea duce la un răspuns în consecință al bursei. 

Rezultatele corporative au contribuit la echilibrarea sentimentului pesimist legat de semnele unei încetiniri în China și de tensiunile geopolitice din Afganistan. Câștigurile corporative sunt prognozate să se plaseze sub așteptări pentru anul viitor și evaluările mai scăzute ar putea face drumul indicelui S&P 500 mai anevoios. Astfel, Morgan Stanley previzionează o corecție mai mare de 10% în următoarele luni.

Recuperarea este în plină desfășurare și consider că varianta Delta se va dovedi a fi gestionabilă datorită vaccinurilor și imunității extins dezvoltate care ar putea ajuta la evitarea altor blocaje. Acest aspect este luat în considerare de piețe, iar așteptările pot fi puțin prea ridicate în ceea ce privește creșterea viitoare a câștigurilor, lăsând evaluările vulnerabile pe termen scurt. Acest lucru este normal în stadiul actual al redresării economice.

BestJobs: Tinerii la început de carieră, tot mai activi în căutarea primului job. Pozițiile în vânzări, IT & telecom, financiar și digital sunt în topul preferințelor

0

Tinerii la început de carieră și-au intensificat căutările pe platforma de recrutare BestJobs în perioada verii, după încheierea anului universitar. Nivelul aplicărilor pe job-uri entry-level sau care nu necesită experiență a ajuns la 44% din volumul total, în creștere cu 10% față de lunile anterioare și cu peste 30% comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cei mai mulți tineri fără experiență s-au orientat către joburi precum reprezentant sau consilier vânzări, software developer, programator Java și alte poziții din domeniul IT & Telecom, joburi în zona de digital cum ar fi specialist social media, asistent marketing sau junior web & graphic designer, dar și poziții de contabil junior, consultant proiecte tehnice sau inginer.  

„Este un moment bun pentru cei aflați în căutarea primului job, mai ales că observăm cum piața muncii este din ce în ce mai activă. Punem această creștere a aplicărilor pe seama absolvirii, deoarece mulți au așteptat să obțină diploma de licență pentru a putea accesa un job cu normă întreagă și plătit corespunzător încadrării. Totodată, domeniile economice, IT și tehnice țin topul preferințelor, ca dovadă că și tinerii s-au adaptat la oferta pieței”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

În domeniul Vânzărilor, salariile pentru poziții care nu necesită experiență încep de la 400 de euro pe lună, în IT & Telecom, de la 900 euro, iar în Financiar/Contabilitate, de la 500 de euro. Pentru pozițiile entry-level din zona de digital, salariile pornesc de la 500 de euro și pot ajunge și la 800 de euro, pentru pozițiile tehnice pachetele salariale pornesc și de la 700 de euro, iar pentru cele de inginer se situează între 500 și 800 de euro, în funcție de specializare. 

Cei mai mulți tineri fără experiență și-au căutat loc de muncă în ultima lună în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași, orașe care sunt centre universitare importante ale țării. 

Chiar dacă le lipsește interacțiunea cu piața muncii, în profilul aplicanților se observă că cei mai mulți sunt vorbitori de limbi străine, 45% dintre ei completând că știu o singură limbă străină, în timp ce 28% au bifat două limbi străine în CV. Doar 17% dintre aplicanții pentru entry-level nu cunosc altă limbă în afara celei materne. În plus, aproape 80% dintre tineri au notat în CV că au permis de conducere. 

Numai în august, angajatorii au căutat să acopere peste 20.000 de poziții entry-level prin platforma BestJobs. 

Despre BestJobs

Locuri de muncă vacante

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță că în acest moment, din declaraţiile agenţilor economici ai județului rezultă 614 locuri de muncă vacante înregistrate: 82 – pentru persoane cu studii superioare, 157 – pentru studii medii, 182 – pentru muncitori calificaţi, 193 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: şef departament, director adjunct societate comercială, analist bancar, director ştiinţific cercetare-dezvoltare, director de programe, director comercial, director economist, manager, şef secţie, şef birou, şef departament logistica, analist financiar, specialist marketing, inginer mecanic, manager de operațiuni produse, manager proiect informatic, consilier juridic, maistru mecanic, geograf, maistru lăcătuş mecanic, tehnician mecanic, contabil, manager de zonă, agent de vânzări, tehnician pentru sisteme de detecţie, supraveghere video, control acces, funcţionar administrativ, operator introducere, validare şi prelucrare date, gestionar depozit, lucrător gestionar, lucrător comercial, casier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, cioplitor-montator piatră, marmură, fierar betonist, contabil, secretară, funcționar administrativ, arhivar, bucătar, stivuitorist, femeie de serviciu, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă gresie parchet, ambalator manual, muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat în industria confecţiilor, manipulant marfuri, paznic etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţii suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Transportatorii rutieri solicită o amnistie fiscală privind diurna

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) se adresează autorităților printr-o analiză a situației specific care decurge din aplicarea unor reglementări la nivel european privind fiscalitatea în domeniu și solicită o amnistie fiscală referitor la diurnă. În același timp, transportatorii susțin nevoia consultării lor cu privire la aplicarea directivei detașării din februarie 2022: 

Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de două ori – o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să închidă subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial prin adoptarea unei amnistii fiscale și să consulte industria de transport rutier cu privire la modul de transpunere în legislația românească a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. 

Potrivit prevederilor Pachetului Mobilitate 1, începând cu 2 februarie 2022 se va aplica directiva detașării pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numărul exceptat (2 operațiuni). Totodată, diurna va continua să fie utilizată pentru transporturile bilaterale dintre România și alte state membre UE, dar și pentru orice alte operațiuni de transport rutier internațional de mărfuri din afara UE.  

UNTRR solicită autorităților române consultarea industriei transporturilor rutiere cu privire la modul de transpunere în legislația româneascã a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, pentru a stabili un mod de implementare realist al prevederilor europene, care să aibă în vedere menținerea competitivității transportatorilor rutieri români la nivel european să nu aibă abordări legate de aspecte nerealizabile. 

Variantele vehiculate în diferite medii ca „soluție” pentru viitor, care să meargă la pachet cu amnistia fiscală, au fost reducerea plafonului sumei neimpozabile de la 2,5 la 1,5 ori suma aferentă fiecărei țări (conform HG 518/1995 este de 35 euro/zi), de la 87,5 euro/zi la 52,5 euro/zi (propunerea are doar aspecte negative, întrucât afectează diurna ca și concept general și nu aduce nicio garanție că istoria nu se va repeta iar aceste sume să fie din nou reîncadrate ca venit salarial), stabilirea unui minim de activitate ca procent din activitatea totalã legatã de România (propunerea are doar aspecte negative, întrucât România este un stat cu balanță comercială negativă de 30 de ani, iar măsura ar sacrifica o parte din industria românească de transport rutier și implicit ar duce la scăderea semnificativă a exportului de servicii de transport rutier. În plus, nu are legătură cu modul de aplicare a directivei detașării din februarie 2022) sau impozitarea diurnei ca venit de natură salarială pentru cea acordată peste valoarea a 3 salarii brute de încadrare (astăzi ar însemna că la un salariu minim brut de 470 euro, diurna neimpozabilă neacordată poate fi până la 1410 euro. Diferența este foarte mare față de situația pieței din acest moment și nici măcar nu rezultă dacă satisface aplicarea directivei detașării din februarie 2022). Aceste abordări nu sunt viabile pentru că nu țin cont de directiva detașării și nici de practicile altor state UE – Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria etc.

Reamintim că Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare din 20 august 2020, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. Potrivit unui studiu KPMG, Pachetul Mobilitate 1 generează costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români și o pierdere anuală de venituri de 524 milioane euro. 

Transportul rutier este unul dintre cele mai competitive și mai importante sectoare economice ale României, doar în ultimii 4 ani având o contribuție la exportul de servicii de peste 22,3 miliarde euro. La nivel european, România este a 8-a piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8.2%), după Polonia și Lituania, deși suntem de-abia a 15-a economie ca mărime din UE. Transportul rutier generează circa 5% din PIB al României și angajează peste 350.000 de persoane. 

În ultimele luni, UNTRR a solicitat intervenția de urgență a autoritãților române pentru clarificarea controalelor fiscale pe diurnă, având în vedere verificările din ultimii 2 ani de la firmele de transport rutier, precum și emiterea unor procese verbale care au vizat reîncadrarea diurnei ca venit salarial și plata impozitelor și contribuțiilor aferente retroactiv pe 5 ani. 

Directiva 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier face parte din cele 3 acte legislative cuprinse în Pachetul Mobilitate 1, ale căror prevederi aduc grave prejudicii transportatorilor români și estici. UNTRR a semnalat activ autorităților române și europene faptul că aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier (Directiva 1057/2020), pot genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici. 

În acest context, amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Pe 23.10.2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au informat cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, printre care și acțiunea Guvernului României împotriva Directivei (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și ale Regulamentului (UE) nr. 1024/2012. 

România ar trebui sa aplice directiva detașării din februarie 2022, dar nu ar fi prima si probabil nici ultima directivă care nu ar fi aplicată la timp, având în vedere că în momentul de față sunt deschise 112 proceduri de infringement împotriva României, din care 5 pe Mobilitate și Transport, 3 deschise în 2020 și una anul acesta. 

În România, procentul contribuțiilor și taxelor față de suma netă plătită ca salariu este de aproximativ 75%. Astfel, pentru fiecare echivalent în lei a 1000 euro, contribuțiile, asigurările de sãnãtate, șomaj și impozitul reprezintă aproape 750 euro. 

Autoritãțile se uită la același lucru din alt unghi și pentru a da senzația contribuabililor că taxele sunt mici în România, spun că per total contribuțiile, asigurările de sănătate, șomaj și impozitul reprezintă circa 42% din brut. Astfel, autoritățile, fără să greșească matematic, arată că 750 euro înseamnă doar 42% din 1.750 euro (1000 euro net și 750 euro taxe). Măcar în fața partenerilor de dialog din Europa de Vest ar trebui să arate că taxele reprezintã 75% din suma netă plătită angajaților. 

Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de 2 ori – o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării. Sectorul transporturilor rutiere va fi profund afectat de eventuala aplicare a prevederii întoarcerii acasă a camionului la 8 săptămâni începând cu februarie 2022, măsura care afectează industria tocmai pentru că România nu produce și nu exportă suficient în UE.

UNTRR solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Parlamentului să țină cont de toate aceste aspecte în transpunerea Directivei 1057/2020 și să se consulte cu industria de transport rutier din România, pentru a menține competitivitatea acesteia la nivel european, deja profund afectată de aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului mobilitate 1. Totodată, UNTRR solicită aplicarea unei amnistii fiscale pe subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial.
***
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane. 

Industria de gaming își continuă ascensiunea impresionantă

0

Industria jocurilor video este pregătită pentru o nouă rundă de rezultate excepționale, în ciuda ridicării restricțiilor din această primăvară în mare parte din lumea occidentală. Anul trecut, plictiseala generată de pandemie a împins generațiile mai în vârstă să redescopere jocurile, în timp ce tinerii au petrecut și mai mult timp pe console. 

Deja mai mare decât filmul și muzica la un loc, industria mondială a jocurilor video crește rapid de zeci de ani și este pe cale să atingă vânzări de 200 de miliarde de dolari în 2023. Chiar dacă a fost impulsionată și de restricțiile prelungite, expansiunea jocurilor video a precedat pandemia, iar tendința de creștere rapidă va continua probabil mulți ani de acum înainte. 

În primele șapte luni din 2021, americanii au cheltuit 33,5 miliarde de dolari pe conținut, hardware și accesorii pentru jocuri video, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă din 2020, potrivit unui studiu realizat de NPD Group. 

Dacă în iunie noua generație Xbox a fost cea mai bine vândută consolă ca sumă totală în dolari, în iulie PlayStation 5 de la Sony a ajuns pe primul loc. Nintendo a fost din nou numărul unu în ceea ce privește numărul de unități vândute.  

Dacă în cazul consolelor vorbim de o competiție între trei producători, în cazul jocurilor, piața este mult mai diversă, variind de la jocurile de consolă la cele pentru PC-uri și cele de pe telefoanele mobile. Acum, chiar și Netflix se pregătește să adauge jocurile video pe platforma de sa de streaming, deschizând o nouă sursă de venituri.

Dacă ne uităm la jocurile care au avut cele mai mari încasări de la începutul anului până în prezent, Call of Duty Black Ops: Cold War de la Activision Blizzard (ATVI) se află pe primul loc. Activision, care produce și jocurile World of Warcraft, Diablo, Overwatch și Candy Crush, a avut rezultate bune în acest trimestru, cu venituri puternice de 2,3 miliarde de dolari și EPS (câștiguri pe acțiune) de 1,20 dolari, cu 0,29 dolari peste așteptări. Însă compania se află în mijlocul unui scandal legat de condițiile de muncă și a fost dată în judecată de autoritățile californiene, care o acuză că a încurajat o „cultură sexistă”. Ca urmare, mai mulți oficiali de top, inclusiv regizorul jocului Diablo 4, Luis Barriga, și designerul principal Jesse McCree, au fost concediați, ceea ce crează unele îngrijorări legate de drumul pană la lansare a acestui joc foarte așteptat.

Electronic Arts Inc. (EA) este posesoarea unor francize foarte cunoscute, precum Fifa și Madden NFL, Apex Legends, Sims, Battlefield și F1- Formula 1 racing. Compania, care are peste 1.700 de angajați și colaboratori în studiourile sale din România, a înregistrat câștiguri foarte bune în primul trimestru din 2022, cu înregistrări de peste 1,34 miliarde de dolari (deși cu 4% mai puțin decât anul trecut), dar care au depășit consensul, cu un EPS (câștiguri pe acțiune) de 0,71 dolari, depășind previziunile cu 0,32 dolari. EA, care este lider necontestat în Playstation Store cu FIFA ‘21,  a anunțat noi jocuri sportive, Madden 22 urmând să fie lansat la sfârșitul acestei luni, iar Fifa 22 la sfârșitul lunii septembrie. De la lansare, peste 31 de milioane de oameni au jucat Fifa. Noul Battlefield 2042 (data de lansare 22.10), a stârnit un mare interes din partea jucătorilor, trailerele generând peste 210 milioane de vizualizări pe canale multiple. 

Dar jocurile video nu se rezumă întotdeauna la exclusivități și titluri AAA. O nouă tendință este în curs de apariție, respectiv metaversul care poate fi definit ca un spațiu 3D virtual, colectiv și persistent. Suntem încă departe de metaversul precum cel din filmul Ready Player One, dar există mai multe aplicații care propun jucătorilor o astfel de experiență. Probabil cea mai cunoscută este Minecraft, dar și Dreams pe PlayStation, RecRoom, GTA Online, Second Life și Roblox. 

Peste jumătate dintre copiii americani sub 16 ani s-au jucat pe platforma Roblox în 2020. Roblox este un metavers diferit de orice altceva din industria jocurilor, deoarece utilizatorii nu doar joacă ci și creează jocuri și câștigă bani din vânzările de obiecte din joc, unii dintre aceștia transformându-se în tineri antreprenori în domeniul tehnologiei. În prezent, site-ul oficial se laudă că utilizatorii săi au publicat peste 20 de milioane de jocuri pe platformă, iar Roblox a plătit 329 de milioane de dolari creatorilor până la sfârșitul anului 2020. 

Roblox Corporation (RBLX) s-a listat pe bursă anul acesta în martie și a publicat ieri rezultatele pentru al doilea trimestru, acestea fiind sub așteptări în ceea ce privește încasările în avans și profitabilitatea. Compania a arătat că veniturile au crescut cu 127% față de T2 2020, ajungând la 454,1 milioane de dolari. Cu toate acestea, numărul de utilizatori și angajamentul acestora au crescut la niveluri record, media zilnică a utilizatorilor activi (DAU) sărind cu 29%, la 43,2 milioane. Utilizatorii au petrecut împreună 9,7 miliarde de ore pe platformă, o creștere de 13% față de anul trecut. Unul dintre parametrii importanți pentru Roblox este și creșterea numărului de utilizatori de peste 13 ani, iar acesta a crescut cu 29% de la an la an. Roblox plănuiește să prezinte în toamnă premiere video pe platforma sa, începând cu franciza anime Bakugan. Muzica a fost deja introdusă pe platformă, în urmă cu câteva zile, cu ocazia primei petreceri virtuale de lansare a artistului hip-hop KSI.   

Jocurile raman populare și printre investitori. Conform sondajului eToro Investor Beat, 45% dintre investitorii români chestionați intenționează să investească în companii implicate în transformarea digitală a vieții noastre. Cei interesați de industria jocurilor video pot investi în portofoliul diversificat InTheGame copyportfolio de pe eToro – un portofoliu de investiții tematice complet alocat, care include 30 de companii mari din industria de gaming.

Programul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”:

0

  • cum arată rezultatele financiare pentru Trimestrul II 2021 și care sunt indicatorii importanți din raportări;
  • cum arată primele previziuni legate de profiturile companiilor pentru anul 2021;
  • facem primele estimări ale dividendelor pe care companiile listate la Bursă de Valori București ar putea să le distribuie din profitul aferent anului 2021;

Vom analiza companiile relevante listate pe Piață principala și pe segmentul AeRO la Bursă de Valori București pentru a afla:

Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2021 și cum investim”

Accesul la eveniment este GRATUIT, dar necesită înscriere și confirmare din partea organizatorilor.

Că de obicei, Mircea Iliescu – Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro, va oferi o prezentare detaliată a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante companii listate la Bursă de Valori București.

Cu Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administrație LIFE IS HARD | Work Soft vom discuta despre rezultatele financiare ale societății pe Semestrul I, viitoarea majorare de capital social și modul în care compania a reușit să integreze societățile achiziționate recent.

În cadrul evenimentului, vom discuta cu Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing la Bursă de Valori București, despre cele mai noi listări, ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare și demersurile legate de înființarea Contraparţii Centrale.

Care sunt subiectele abordate la cea e-a 3-a ediție din 2021 a  evenimentului The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim

După încheierea perioadei de raportări, pe data de 2 martie 2021, aceste rezultate vor fi discutate, în cadrul celei de 3-a ediții din acest an a evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”. 

Alte 9 companii listate pe piața AeRO își vor publică pe parcursul lunii septembrie datele financiare aferente Trimestrului II.

One United Properties și Turbomecanica S.A. vor publică datele financiare la 6 luni pe data de 30 august. Ultima zi din luna va fi foarte aglomerată, cu date din partea a nu mai puțin de 10 dintre cele mai importate companii listate la Bursă de Valori București, printre care Cemacom S.A., Fondul Proprietatea, MAM Bricolaj, Sphera Franchise Group și 2 SIF-uri.

Cel mai mare număr de companii vor raporta în săptămâna 23-27 august: Banca Transilvania, Transport Trade Services și Vifrana S.A. (23 august), Antibiotice Iași S.A., Norofert S.A. (24 august), Purcari Wineries (25 august), AAGES (26 august) și Bittnet Sytems, Medlife S.A., Raiko Transilvania, Aerostar și Bonas Import Export S.A. (27 august).

Electrică S.A. și Patria Bank au raportat pe data de 17 august urmate, o zi mai târziu, de iHunt Technology Import-Export S.A. și Star Residence Invest apoi de Impact Developer & Contractor S.A. și Life is Hard, (19 august).

Grosul raportărilor financiare va fi în perioada 11-31 august, cu accent pe ultimele zile ale lunii. Astfel, Alro Slatina își va publică rezultatele pe data de 11 august, urmată de Bursă de Valori București, Conpet S.A., Visual Fan și Transgaz (12 august) și Biofarm S.A. SSIF BRK Financial Group, Digi România, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transilvania Broker și 3 dintre cele 5 SIF-uri.

Teraplast S.A., OMV Petrom și Erste Bank deschid sezonul de raportări financiare aferente primelor 6 luni din 2021, publicând rezultatele financiare în ultimele zile ale lunii iulie (26, 28, respectiv 30.07). BRD Societe Generale va fi prima societate listată la Bursă de Valori București care își va publică raportările financiare în luna august, pe dată de 3.

Nu mai puțin de 13 companii care au venit anul acesta la Bursă de Valori București își vor publică pentru prima dată, în lunile august și septembrie, rezultatele financiare din postura de companii publice. Vifrana S.A., Bonas Import Export, Firebyte Games, MAM Bricolaj, Agroserv Măriuță, Star Residence Invest, Raiko Transilvania Simtel, Transport Trade Services, Visual Fan, Arctic Stream, AirClaim, Agroland Agribusiness și One United Properties s-au listat în acest an la BVB.

Locație: Eveniment Online

Ora: 18:00 – 21:00

Dată: 1 septembrie 2021

Analizăm companiile relevante listate la Bursă de Valori București

18:00 – 18:05 – Accesul participanților la evenimentul online
18:05 – 18:30 – Despre cele mai noi listări, ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare și demersurile legate de înființarea Contrapărţii Centrale – Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing Bursă de Valori București

18:30 – 19:00 – Despre rezultatele financiare ale societății pe Semestrul I, viitoarea majorare de capital social și modul în care compania a reușit să integreze societățile achiziționate recent – Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administrație LIFE IS HARD | Work Soft

19:00 – 20:45 – Prezentarea rezultatelor financiare pe anul 2020 – Mircea Iliescu, Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro

20:45 – 21:00 – Sesiune Q&A

Evenimentul se adresează investitorilor de la Bursă de Valori București și celor care sunt interesați să investească pe Piața de Capital.


Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă și București Business, Prahova Business și Reușită TV (Parteneri media).

EximBank, finanțare de 5 milioane euro pentru Italsofa România

0

EximBank anunță acordarea unei finanțări în valoare de 5 milioane de euro companiei Italsofa România, unul dintre cele mai mari businessuri din industria de mobilă din România, cu sublinierea că „fondurile sunt destinate asigurării necesarului de lichidități pentru activitatea curentă a companiei și au fost acordate cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 90% din finanțare”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Încheierea acestui acord financiar este o continuare firească a parteneriatului pe care EximBank îl are cu Italsofa, un parteneriat solid, construit pe capacitatea noastră de a genera soluții financiare personalizate și pe potențialul de business sustenabil al companiei. Facilitatea structurată completează paleta zonelor acoperite în timp de colaborarea noastră, astfel că ne bucurăm că acum putem să asigurăm unuia dintre cei mai importanți producători din industria de mobilă fondurile necesare pentru menținerea activă a  lanțului de producție, securizându-i necesarul de lichidități pentru activitatea curentă”.

Francesco Stasolla, directorul general al Italsofa România: „După 20 de ani în România, Italsofa România continuă să reprezinte un activ strategic în care Natuzzi continuă să investească. Fluxul de comenzi al grupului în Europa se menține solid, iar facilitățile industriale din România sunt mai importante decât până acum pentru susținerea creșterii în regiunea EMEAI. Natuzzi este foarte satisfăcut de noua facilitate de finanțare oferită de EximBank care vine în sprijinul investițiilor și cash flow-ului pozitiv pe care Grupul le obține în această perioadă dificilă”. 

Contextul economic incert generat de pandemie – care a afectat atât canalele de distribuție (prin restricțiile de circulație),  cât și lanțul de aprovizionare – a reprezentat principala provocare a producătorului de mobilă pentru depășirea căreia a implementat mai multe 

Prin măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a strategiilor de achiziție și de vânzări, Italsofa România „a recuperat scăderile de vânzări înregistrate în perioada pandemiei și estimează pentru acest an o creștere a afacerilor în ciuda presiunilor puse pe industria de profil de scumpirea materiilor prime”. 

Italsofa România, înființată în 2001 în urma unei investiții de peste 38 de milioane de dolari a grupului Natuzzi, reamintește că „deține o unitate de producție de peste 76.000 mp la Baia Mare unde lucrează peste 1.000 de angajați. Fabrica produce atât canapele, cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate, peste 90% din producție fiind destinată exportului. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri totală de 241 de milioane de lei și un profit de 7,8 milioane de lei. Natuzzi SpA (Natuzzi și, împreună cu subsidiarele, Grupul Natuzzi), fondată în 1959 de Pasquale Natuzzi, este una din cele mai renumite mărci în producția și distribuția de produse de design și mobilă de lux. Natuzzi își distribuie produsele printr-o rețea globală de magazine mono brand și prin galeriile proprii.  Majoritatea produselor Natuzzi îmbină designul italian rafinat cu detalii unice, specifice manufacturii locale. Natuzzi este listată la Bursa din New York din 13 mai 1993. Dedicată responsabilității sociale și sustenabilității mediului, Natuzzi SpA este certificată ISO 9001 și 14001 (calitate și mediu), ISO 45001 (siguranță la locul de muncă) și FSC (protecția pădurilor). În prezent, Grupul deține facilități de producție în România, China, Brazilia și Italia, are mai mult de 4.600 de angajați și o rețea de distribuție care acoperă mai mult de 100 de țări”.

Profitul net al Grupului Electrica, la nivel consolidat, în primul semestru din 2021, este de 76 milioane RON

0

Grupul Electrica a obținut, în primul semestru din 2021, un profit net consolidat de 76 milioane RON, înregistrând o reducere de 59,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, generată, în principal, de creșterea semnificativă a costurilor cu achiziția de energie electrică.

EBITDA consolidată a atins valoarea de 357 milioane RON, în scădere cu 129 milioane RON față de valoarea din primele șase luni ale anului 2020. Reducerea EBITDA este determinată, în principal, de evoluția segmentului de furnizare, pe fondul majorării prețurilor de achiziție a energiei electrice, precum și a unor elemente pozitive nerecurente din S1 2020, după cum este indicat în continuare.

Veniturile totale ale Grupului Electrica, în S1 2021, s-au ridicat la valoarea de 3.339 milioane RON, reprezentând o creștere de 2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe segmentul de furnizare, veniturile au fost mai mari cu 7,8%, în principal datorită creșterii prețurilor de vânzare a energiei electrice pe piața cu amănuntul, în timp ce pe segmentul de distribuție, veniturile au înregistrat o scădere de 6,8%, în principal din efectul net al majorării veniturilor din energia electrică distribuită, variație pozitivă anulată de reducerea veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12.

Costurile consolidate pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale au crescut cu 19,6%, la 2.167 milioane RON, în primele șase luni din 2021. Această evoluție a fost generată mai ales de segmentul de furnizare, unde costurile au crescut cu aproximativ 349 milioane RON, sau 24%, în principal din majorarea prețurilor de achiziție a energiei electrice, atât pe segmentul concurențial, cât și pe cel de serviciu universal și furnizor de ultimă instanță (FUI), care în 2020 era segment reglementat și a fost influențat de recuperarea, sub formă de corecții pozitive, a unor pierderi din achiziție din anii anteriori, când tarifele aprobate de ANRE erau sub prețul efectiv de achiziție a energiei electrice, efect ce în 2021 nu a mai existat. De asemenea, a fost înregistrată și o creștere de 13,9% a cantității de energie electrică achizitionată pe segmentul concurențial, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În ceea ce privește segmentul de distribuție, evoluția costurilor cu achiziția de energie electrică pentru acoperirea pierderilor în rețea a avut un efect nefavorabil asupra costurilor consolidate, de 6 milioane RON sau 1,6%, în principal din volume mai mari de energie electrică necesară pentru acoperirea pierderilor în rețea (impact negativ de 5 mil. RON), dar și din creșterea prețurilor de achiziție a energiei electrice (efect negativ de 1 mil. RON).

RezultateS1 2021S1 2020Δ %
Financiare(milioane RON)(milioane RON)
Venituri operaţionale3.3393.2732,0%
Cheltuieli operaţionale3.2243.0356,2%
Profit operaţional115237-51,5%
EBITDA357486-26,5%
Profit net76190-59,8%

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

  • Grupul Electrica a distribuit, în S1 2021, aproximativ 9,2 TWh (creștere de 9,1% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,8 milioane de utilizatori.
  • În S1 2021, Grupul Electrica a furnizat pe piața de energie electrică cu amănuntul aproximativ 4,6 TWh (creștere de 0,8% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,5 milioane de locuri de consum.
  • Electrica Furnizare are o cotă de piață de 18,54%; este lider de piață pe segmentul de SU și FUI, cu o cotă de piață de 31,14%, pe piața concurențială având o cotă de 10,71% (conform ultimului raport ANRE disponibil, la aprilie 2021).

Mai multe informații despre rezultatele financiare ale Grupului Electrica pentru primul semestru al anului 2021 puteți găsi aici 

Corina Popescu, Director General Electrica SA: „În contextul transformărilor profunde și rapide din piața de energie, unul dominat de impredictibilitate, prețurile de tranzacționare a energiei au crescut semnificativ, atingând, inclusiv pe piața internă, valori record în ultima perioadă. Această evoluție, greu de anticipat, determinată de factori externi companiei, a generat o creștere notabilă a costurilor cu achiziția de energie electrică. În pofida politicilor noastre de management al riscurilor, o parte din efect s-a resimțit și asupra rezultatelor financiare din primul semestru. 

Acest efect este accentuat și de comparația cu performanța înregistrată în 2020 pe segmentul de furnizare, una excepțională, ce a provenit și din efectul favorabil al recuperărilor aferente anilor precedenți. Cu toate acestea, suntem o companie solidă și ne-am asumat responsabilitatea față de clienții noștri, depunând toate eforturile pentru a menține un echilibru, inclusiv prin optimizarea costurilor pentru clientul final, chiar și în acest context nefavorabil. 

În toată această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe continuarea realizării unor investiții majore,  în zona de producție din surse regenerabile, pe eficiența operațională, pe îmbunătățirea serviciilor oferite, dar și pe diversificarea activității prin oferte și servicii adaptate nevoilor clienților. Toate aceste măsuri vor permite dezvoltarea sustenabilă a Grupului pe direcțiile urmărite prin strategia aprobată, cu efecte benefice asupra profitabilității companiei”.

Leonardo Badea (BNR): Perspective ale dezvoltării economice în condițiile imperativelor schimbării climatice

0

Schimbările climatice reprezintă o provocare imensă pentru umanitate de a adopta un nou stil de dezvoltare durabilă, dar și o mare oportunitate de a modela societatea viitorului către o creștere economică mai echilibrată și incluzivă. Aceasta este mai mult decât o alegere, este datoria noastră față de generațiile viitoare.

Din păcate, chiar dacă acționăm prompt și consistent pentru a reduce emisiile de CO2 și toate celelalte forme de poluare care sporesc efectele de seră, probabil că nu va fi suficient de rapid pentru a inversa perturbările pe care le-am provocat deja planetei noastre. Acest lucru implică faptul că unele dintre efectele negative asupra mediului probabil nu se vor diminua, ci mai degrabă vor crește pentru încă mulți ani, înainte ca eforturile noastră să devină vizibile. Astfel, acestea vor continua să inducă transformări importante în funcționarea majorității economiilor de pe glob.

Chiar dacă suntem deja conștienți de impactul acestor schimbări asupra rutinei noastre zilnice, nu ne putem imagina decât o mică parte a modificărilor pe termen lung induse în modul nostru de lucru, asupra stilului de viață pe care îl avem sau în finanțele familiilor noastre (de la cheltuielile de sănătate la costul alimentelor, al utilităților, al călătoriilor și al timpului liber etc.). Dacă oamenii ar putea înțelege pe deplin costurile financiare uriașe pe care vor trebui să le suporte individual în viitor (nu foarte îndepărtat) ca rezultat al impactului climatic asupra activităților economice generale, probabil că ar înțelege mai bine cât de mic este efortul care ar trebui făcut astăzi pentru a recicla și pentru a reduce poluarea.

De mulți ani, economiștii discută despre riscurile schimbărilor climatice la nivel macroeconomic, având în vedere două perspective: riscurile fizice și riscurile de tranziție. De asemenea, cel puțin în ultimul deceniu, cercetătorii au arătat că vremea contează pentru rezultate sociale și economice (Dell și colab. 2014, Carleton și Hsiang 2016). Din păcate, majoritatea acestor riscuri au devenit deja realități și nu evenimente probabile. Ne confruntăm în ultimii ani cu pierderi economice uriașe cauzate de dezastre generate de încălzirea treptată, de inundații, de creșterea nivelului mării, de frecvența ridicată, severitatea și corelarea evenimentelor meteorologice extreme. Pierderile sunt fie sub formă de daune aduse proprietății, infrastructurii sau culturilor, de acutizare a  unor afecțiuni cronice și pierderi de vieți omenești, perturbări ale comerțului și scăderi ale productivității, fie de migrație în masă și amenințări la adresa securității (Swiss Re Institute, 2021). În același timp, eforturile de reducere a poluării generate de activitățile economice au sporit costurile pentru întreprinderi și consumatori și, în unele cazuri, au făcut ca organizații sau produse / activități să devină nefezabile, cu un impact negativ asupra locurilor de muncă din acele zone. Presiuni inflaționiste ar putea apărea în viitor la nivel global sau regional dintr-o scădere a ofertei naționale și internaționale de mărfuri sau din șocuri de productivitate cauzate de evenimente meteorologice (Batten, Sowerbutts și Tanaka, 2020). Pe baza evoluțiilor actuale, putem anticipa că produsele agricole ar putea deveni (în medie) mai scumpe în viitor, din cauza implicațiilor negative ale climei asupra productivității culturilor și a creșterii animalelor, dacă nu reușim să reducem poluarea și să investim semnificativ în tehnologii mai bune (cu capacitate digitală). 

În același timp, evenimentele meteorologice induse de schimbările climatice pot duce la pierderi financiare mari, avuție mai mică și PIB mai mic. Creșterea nivelului și a temperaturii mării, secetele (și incendiile asociate), inundațiile și furtunile vor  afecta  turismul în zonele care sunt dependente din punct de vedere economic de veniturile din activități conexe. Calitatea vieții în unele centre urbane dense poate avea de suferit, determinând astfel oamenii să se mute în alte zone, cu un impact negativ asupra unor categorii de afaceri și locuri de muncă din sectorul serviciilor și sectorul imobiliar din acele zone urbane. Impactul negativ global asupra creșterii economice și a puterii de cumpărare poate duce la accentuarea suplimentară a inegalităților și a tensiunilor sociale.

Potrivit unui raport publicat de organizația caritabilă britanică Oxfam (2021), cele mai bogate șapte țări din lume ar putea pierde miliarde în fiecare an în următoarele trei decenii ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce impactul asupra țărilor mai sărace ar putea fi și mai semnificativ. În același timp, Banca Mondială (2021) estimează că încă 132 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi duși la sărăcie extremă până în 2030 din cauza schimbărilor climatice. Provocările asociate schimbărilor climatice se intensifică în țările cu venituri mici până la medii din cauza sărăciei, a dezvoltării inadecvate și a dependenței ridicate de resursele naturale (Rogelj și colab., 2016).

Efectele schimbărilor climatice asupra oamenilor sunt adesea mai pronunțate în zonele și în rândul populațiilor deja vulnerabile. Acesta este motivul pentru care combaterea schimbărilor climatice trebuie însoțită de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili și pentru a aborda alte provocări globale, cum ar fi sărăcia și inegalitatea.

Cu toate acestea, există totodată un potențial semnificativ de a dezvolta proiecte ecologice care vor îmbunătăți structura și conținutul economiilor lumii. Conform principiilor managementului responsabil, obiectivul unei gestionări adecvate a unei afaceri implică faptul că trebuie să răspundem intereselor tuturor părților interesate: nu numai ale deținătorii de capital, ci în egală măsură ale angajaților, furnizorilor, clienților și, nu în ultimul rând, ale comunității locale.

Există cel puțin șapte direcții principale de dezvoltare care ar putea ajuta la reducerea impactului activităților noastre economice asupra ecosistemului planetei:

  1. Finanțarea pentru proiecte ecologice trebuie să beneficieze de condiții avantajoase și de o combinație de fonduri publice și emisiuni private de obligațiuni sau alte surse neguvernamentale (credit bancar, finanțări ale organizațiilor internaționale). Acest lucru nu va fi ușor în condițiile creșterii peste tot în lume a datoriei publice, dar se poate realiza prin canalizarea programelor de investiții publice către atingerea  obiective climatice și către tranziția la activități economice mai puțin poluante. 
  2. Infrastructura este dependentă de finanțarea publică ce trebuie să sufere modificări importante, pentru a se adapta la noile cerințe, deoarece pe lângă necesitatea deja cunoscută de a dezvolta rețelele navale, rutiere, aeriene și feroviare, anumite vulnerabilități au fost evidențiate de pandemia Covid-19. Trecerea la electrificarea transportului rutier implică, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de stații de alimentare cu energie electrică. Apare și noțiunea de infrastructură green, având la bază o rețea planificată strategic de zone naturale și seminaturale, care pot furniza o gamă largă de servicii ecosistemice. iar prin servicii ecosistemice înțelegem beneficii ale societății umane- aer curat, apă curată, recreerea într-un mediu sănătos, precum și o protecție a comunității împotriva inundațiilor, habitat diversificat și dezvoltarea spațiilor verzi. 
  3. Industria auto ar trebui să accelereze introducerea pe scară largă a modelelor electrice fezabile și cu autonomie îndelungată. În acest sens, producătorii din diverse țări au început să-și definească ținte, multe dintre ele situate în viitorul apropiat, orizont 5-10 ani, care stabilesc că se va trece aproape exclusiv la producția de automobile electrice. Sigur, estimările și angajamentele, în anumite cazuri, par foarte optimiste. Dar, trebuie să subliniem că aceste lucruri sunt perfect realizabile. Pe de altă parte, guvernele naționale iau în considerare introducerea anumitor restricții privind vânzările de automobile diesel și benzină. Evoluția tehnologiei arată că în mod cert, viitorul va fi cel al autovehiculelor bazate pe electricitate. Tehnologia mai trebuie însă să evolueze până când acestea vor oferi același confort și autonomie precum vehiculele clasice cu motoare bazate pe combustie internă.
  4. Există mai multe noi industrii și tehnologii curate bazate pe digitalizare a căror dezvoltare trebuie sprijinită. Vorbim deja despre un ecosistem virtual în care sunt dezvoltate noi servicii și produse. Aceste produse și servicii trebuie să respecte standarde stricte de securitate și confidențialitate. Economia digitală ajută companiile să facă față provocărilor în epoca indusă de criza pandemică pentru a crea noi modele de afaceri digitale, adaptate la cerințele societății. Există unele estimări care afirmă că în următorul deceniu 70% din valoarea nou creată în economie va avea la bază modele de afaceri care utilizează platforme digitale. Aceste estimări optimiste trebuie să țină cont însă că o parte semnificativă numeric din populația lumii nu este conectată la internet. Viitorul însă, va trebui să răspundă provocărilor de azi și să aducă soluții de pătrundere în era digitală a națiunilor lumii. 
  5. Sistemele naționale de educație și organizațiile private implicate în activități educaționale pentru toate categoriile de vârstă și profesie trebuie să continue să investească în schimbarea mentalității colective. Deși cetățenii sunt mult mai conștienți de importanța protejării mediului și a menținerii habitatelor nepoluate, acest proces trebuie accelerat și, de asemenea, ar trebui susținut mai intens prin activitatea organismelor internaționale cu strategii, analize și propuneri pentru promovarea dezvoltării durabile și a comportamentului responsabil al indivizilor, al familiilor și al comunităților.
  6. Economia circulară oferă în continuare numeroase oportunități pentru dezvoltare durabilă bazată pe noi modele de organizare a activităților economice cu un impact negativ minim asupra mediului. Pandemia de coronavirus a catalizat prioritățile globale și astfel, nu mai putem amâna eforturile de combatere a crizei climatice. Dezvoltarea durabilă se poate realiza prin conceptul de economie circulară, ecologică și prin unirea partenerilor din lanțul valoric. Într-o lume în care majoritatea produselor aparțin economiei liniare, concepute pentru a fi utilizate și apoi aruncate ducând la cantități enorme de materiale irosite și la poluare, nevoia de schimbare este obligatorie. Într-o economie circulară, produsele sunt refolosite, cele care nu pot fi reutilizate sunt reciclate prin procese chimice, mecanice sau biologice. Astfel, se obține reducerea amprentei de carbon, reducerea materiei prime rezultate din combustibil fosil și folosirea materiilor prime durabile, având la bază alegerile bio.  
  7. Sănătatea populației este influențată de nivelul schimbărilor climatice, de posibilele răspândiri ale bolilor contagioase, dar și de siguranța cetățenilor ca urmare a intensificării dezastrelor naturale. Prin urmare, asistența medicală și farmaceutică rămâne unul dintre cele mai importante sectoare în care cercetarea și investițiile trebuie să continue la un nivel accelerat. Sistemele naționale de sănătate, precum și rețelele private ale furnizorilor de servicii medicale, ar trebui să continue să își dezvolte serviciile și să sporească accesibilitatea , atât în ​​ceea ce privește proximitatea, cât și costurile.

În ultimul timp, atât organizațiile internaționale, cât și societatea civilă s-au preocupat de accelerarea adoptării măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.

Unul dintre răspunsurile UE a fost de a așeza schimbările climatice în fruntea agendei sale politice prin Pactul Verde European publicat în decembrie 2019 de Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Scopul principal al Pactului Verde European este de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta recunoaște faptul că impactul schimbărilor climatice va deveni imposibil de gestionat dacă noi, ca societate, nu luăm măsuri imediate și decisive, inclusiv măsuri economice și planuri regionale de ajutorare, care sunt deja în curs de desfășurare la nivelul UE .

Lupta pentru conservarea unui mediu sănătos pentru generațiile viitoare are și o componentă economică importantă. Dezvoltarea viitoare a tuturor economiilor va depinde de capacitatea de a produce fără a polua, iar bunăstarea societății va fi influențată de abilitatea de a funcționa într-o manieră prietenoasă cu mediul. Tehnologia nepoluantă și capacitățile de producție fără impact asupra mediului vor fi elemente cheie ale competitivității pe plan internațional. Totodată, agricultura ecologică și rezilientă față de noile condiții climatice va constitui un factor important pentru echilibrul macroeconomic și pentru menținerea sănătății populației. În condițiile în care comerțul internațional va ajunge probabil să fie dominat de bunurile bazate pe tehnologii nepoluante, obținerea unui echilibru extern (balanță comercială, cont curent, datorie externă etc.) va depinde foarte mult de dobândirea și utilizarea acestor tehnologii prin cercetare și investiții canalizate. Țărilor sărace sau în curs de dezvoltare, care în plus au acumulat și datorii în creștere în ultimii ani, le va fi foarte greu să finanțeze astfel de obiective, dacă nu reușesc în primul rând să pună în ordine finanțele publice și să eficientizeze sectorul administrației care consumă o parte semnificativă a resurselor bugetare atât de necesare pentru investiții. Pentru o dezvoltare viitoare robustă și durabilă este nevoie de o echilibrare cât mai rapidă a bugetelor publice, astfel încât acestea să aibă spațiul necesar pentru investițiile atât de importante ce trebuie efectuate. La rândul său, partea privată a economiei are nevoie să adopte cât mai rapid și autentic obiective privind mediul, guvernanța și impactul social, armonizate cu cele privind eficiența economică la care nu se poate renunța niciun moment pentru că rămân motorul dezvoltării, inovației, productivității, adaptării la noile condiții și nevoi. Accentuarea priorității obiectivelor ESG (Environmental Social Governance) pe agenda companiilor poate veni doar odată cu conștientizarea importanței lor de către consumatori, astfel ca ele să fie cerute tot mai mult și să reprezinte un criteriu în alegerea ofertelor disponibile pe piață. Tocmai de aceea, sistemul de educație și de formare trebuie să pună mai mult accent pe conștientizarea populației față de aceste priorități devenite existențiale.

Totodată, măsurile publice de stimulare a dezvoltării economice durabile prin încurajarea producției, a transportului și a distribuției mai curate de bunuri și servicii, împreună cu o taxă mai mică pentru companiile care reduc poluarea sunt mai necesare ca niciodată. Ne aflăm într-un moment decisiv în transformarea și dezvoltarea economiei ca urmare a mai multor factori catalizatori, dintre care criza pandemică este foarte importantă. Nu putem înțelege cu adevărat economia de astăzi dacă nu suntem în măsură să ne imaginăm cum va arăta probabil mâine și toate acțiunile noastre actuale trebuie să vizeze dezvoltarea lumii de poimâine. Nu este ușor, dar este de o importanță capitală!

Bilete la Untold, achiziționate și cu moneda EGLD

0

Abonamentele la mega-festivalul Untold, cel mai mare festival din Europa în 2021, pot fi achiziționate folosind criptomoneda EGLD, aflată la baza rețelei blockchain Elrond Network, al doilea unicorn românesc care dezvoltă tehnologie blockchain la scara internetului. 

Organizatorii anunță că „reprezentanții Elrond Network vor fi prezenți la festival în zona lounge Elrond, unde cel de-al doilea unicorn românesc își va întâlni susținătorii și le va oferi diverse surprize. În același timp, participanții la festival care abia descoperă spațiul crypto vor putea să învețe despre tehnologia blockchain, să își facă primul portofel digital și să dețină prima lor criptomonedă. Toată lumea care va fi prezentă la Untold va avea șansa să experimenteze un moment NFT extrem de special la scena principală, despre care organizatorii spun că va fi o experiență de neuitat care nu trebuie ratată de nimeni. NFT-urile (non-fungible token: element digital unic) rezultate vor fi ulterior lansate în Marketplace-ul NFT Maiar, de unde participanții la festival vor putea să le cumpere și să adauge astfel în colecția lor digitală eternă
momente importante în viață”. 

Beniamin Mincu, CEO Elrond Network: „Tehnologia blockchain are un potențial enorm de a eficientiza micro-economiile care iau naștere pe perioada evenimentelor adresate nativilor digitali. Anul acesta facem primul pas cu achiziția biletelor cu EGLD, urmată de lansarea de NFT-uri. Suntem nerăbdători să explorăm și alte utilizări ale tehnologiei în cadrul edițiilor următoare, unde astfel de micro-economii ar putea rula în rețeaua Elrond sau unde artiști și formații ar putea lansa NFT-uri live, pe scenă, către fanii lor, care folosesc aplicația Maiar”.
Bogdan Rădulescu, Head of Partnerships and New Business Untold: ,,Ne strângem din nou, în sfârșit, de data aceasta însă într-o lume un pic diferită, unde evenimentele recente ne-au făcut să apreciem mai mult și experiențele digitale. Suntem entuziasmați de colaborarea cu Elrond Network, prin care vom fuziona experiențele live cu cele digitale într-o serie unică de momente și prin care comunitatea noastră va putea interacționa cu tehnologia blockchain în cadrul festivalului”.

La festival participă cei mai buni 3 DJ-i din lume: David Guetta, Martin Garrix, Dimitri Vegas & Like Mike, legende internaționale precum The Script, Parov Stelar, Tyga, Sam Feldt și alți DJ-i, artiști și trupe senzaționale, care vor face show-uri pe toate scenele festivalului.

Sistemul de raportare SAF-T, deschis pentru testare. Care sunt pașii următori?

0

Material de opinie de Raluca Bâldea, Partener,
și Ana-Maria Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte,
Deloitte România (foto)

Raportarea în sistemul SAF-T (Standard Audit File for Taxation Fișierul Standard de Audit pentru Taxe) devine certitudine. Companiile interesate pot începe testarea noului sistem, care, potrivit autorităților, va fi obligatoriu de anul viitor pentru marii contribuabili. Parcurgerea acestui exercițiu este importantă pentru orice societate comercială, indiferent în ce etapă va fi obligată să se conformeze noii proceduri, având în vedere că este vorba de un sistem complet nou, de o complexitate ridicată și cu care trebuie să se familiarizeze până în momentul în care devine obligatoriu.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat, recent, documentația necesară implementării SAF-T, publicând inclusiv un ghid pentru pregătirea și depunerea declarațiilor fiscale în noul format, dar și un set de fișiere de test, cu exemple de utilizare, pe care contribuabilii pot exersa depunerea declarațiilor SAF-T.

Practic, este semnalul că procesul devine ireversibil, dar și că urmează perioada cea mai provocatoare pentru toate părțile implicate – pentru autorități, să demonstreze că au pus la punct infrastructura necesară funcționării noului sistem de raportare, pentru contribuabili, să se asigure că există informația obligatorie de raportat la nivelul de detaliu și la structura solicitate de autorități, astfel încât să poată implementa și soluția potrivită de automatizare.

Ce informații conține ghidul contribuabilului?

Documentele publicate recent de ANAF detaliază elementele obligatorii și opționale încorporabile în noul model declarativ SAF-T, dar și aspecte legate de termenele de raportare și sancțiunile în caz de neconformare, „ce se intenționează a fi preluate la nivelul legislației”, astfel încât contribuabilii să aibă o imagine cât mai clară a obligațiilor care le revin, a pașilor pe care trebuie să îi urmeze în această direcție și, mai ales, a complexității procesului de migrare de la actualul sistem de raportare la varianta electronică.

Cele mai multe dintre aceste informații se regăsesc în ghidul contribuabilului, care prevede, printre altele, că termenul general de depunere a declarației D406 (pe formatul SAF-T) este ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic, după caz, pentru alte informații decât cele privind stocurile și activele). Dar, având în vedere complexitatea și noutatea acestei obligații de raportare, contribuabilii vor avea o perioadă de grație de trei luni pentru prima raportare.De exemplu, pentru contribuabilii obligați să raporteze în noul sistem de la 1 ianuarie 2022, nu vor exista sancțiuni pentru nedepunerea sau depunerea incorectă ori incompletă a fișierului SAF-T aferent lunilor ianuarie, februarie și martie 2022, dacă acestea sunt depuse corect și complet până în ultima zi a lunii aprilie.

Pentru perioada imediat următoare, un element extrem de important este fișierul de teste, menit să faciliteze implementarea funcționalităților necesare de către dezvoltatorii de soluții informatice, care apoi să fie testate de contribuabili. Prin testarea voluntară, orice contribuabil poate testa declarația în formatul SAF-T fără ca datele transmise să fie preluate în cadrul analizelor fiscale realizate de direcțiile interne din ANAF.

Practic, în perioada rămasă până când raportarea în sistemul SAF-T devine obligatorie, contribuabilii au posibilitatea să testeze modul în care funcționează sistemul, dar și soluția informatică aleasă și compatibilitatea cu sistemul fiscului, în paralel cu depunerea declarațiilor fiscale în sistemul clasic.

Documentele publicate de ANAF prevăd și termenele de implementare, pe categorii de contribuabili, care urmează să fie aprobate prin ordin al președintelui instituției, respectiv 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, anul 2022 pentru contribuabilii mijloci și începând cu anul 2023 pentru cei mici.

Așadar, direcția către implementarea SAF-T în România este destul de clar stabilită, mai rămâne doar ca aceste detalii să fie transpuse în acte normative, iar contribuabilii și autoritățile să regleze noul sistem de raportare, astfel încât tranziția să fie cât mai lină.

Studiu Reveal Marketing Research la nivel național: Ce aleg tinerii între casă și apartament?

După o perioadă în care majoritatea tinerilor au petrecut mai mult de 90% din timp acasă, iar conceptul de Work From Home a devenit un deziderat, Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre intenția de achiziție a unei locuințe (casă sau apartament) în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani: plănuiesc să își achiziționeze propria locuință? Cum își aleg tinerii locuința dar și care este situația actuală în România în ceea ce privește procentul celor care dețin o locuință, pe larg mai jos!

România este țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe dintre toate țările Uniunii Europene. Conform datelor furnizate de Eurostat, peste 95% dintre români dețin propria lor locuință.  

Sursa foto: Eurostat

Conform unui nou studiu realizat la nivel național de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research, 34% dintre respondenți declară că își doresc să-și cumpere o locuință. Procentul de respondenți care vor să își cumpere o casă (33%) este dublu față de cei care declară că își doresc un apartament (15%) mai ales în rândul persoanelor de până în 45 de ani.  

O nouă generație de proprietari –
tinerii sunt dornici să aibă un loc doar al lor 

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, declară că intenționează să își achiziționeze anul acesta propria lor locuință, în ciuda faptului că 6 din 10 sunt de părere că piața imobiliară din România va crește în anul 2021. 

Studiul Reveal Marketing Research mai arată că 30% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani declară că intenționează să își achiziționeze o casă, în vreme ce 16% declară că ar opta pentru achiziția unui apartament. 

Dacă pentru respondenții de peste 45 de ani sunt mai importante costurile de întreținere (86%) și comunitatea/ vecinii (72%). Printre detaliile importante pe care tinerii le iau în considerare atunci când își doresc să devină proprietarii unei locuințe se mai numără calitatea materialelor de zidărie folosită (86%), vechimea clădirii (84%) și distanța față de locul de muncă (72%). 

Casă, dulce casă 

Dacă analizăm categoria de persoane care au construit sau sunt în proces de construire a unei case, 5 din 10 declară că materialul de zidărie din care au construit/ construiesc casa este BCA-ul. Se întâmplă asta, cu precădere, în rândul celor cu vârsta cuprinsa între 18 și 24 de ani (60%), dar și în rândul categoriei 45-54 de ani (57%). 4 din 10 respondenți aleg BCA-ul pentru că este modern/ inovator și pentru ca este un material cunoscut, popular (31%). 30% dintre respondenți aleg cărămida pentru faptul că este un material sigur, iar lemnul este ales de 8% dintre respondenți. Acesta din urmă fiind perceput ca fiind un material sănătos și cu tradiție pe piață (23%).


Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.


Despre studiu 

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview) – perioada de colectare 15.04.2021-  26.04.2021. 

Datele au fost colectate: 

  • pe un eșantion reprezentativ național (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
  • 440 de interviuri cu persoane care au construit o casă în ultimii doi ani sau sunt în proces de construcție a unei case. 

Studiu EY: Adoptarea telemuncii în pandemie evidențiază problemele legate de subfinanțarea zonei de apărare cibernetică

0

  • 56% dintre respondenți consideră că organizațiile lor au ignorat procesele de securitate cibernetică pentru a putea implementa cerințele legate de telemuncă
  • 77% dintre respondenți avertizează în privința creșterii numărului de atacuri cibernetice grave
  • 39% cred că bugetul organizației lor nu este adecvat pentru gestionarea noilor provocări 

Adoptarea noilor practici de muncă în contextul pandemiei a expus companiile la atacuri cibernetice tot mai numeroase și mai sofisticate și a adus în prim plan subfinanțarea mijloacelor de apărare cibernetică, potrivit raportului EY Global Information Security Survey 2021 (GISS), care a sondat opiniile a peste 1.000 de lideri din domeniul securității cibernetice din cadrul companiilor din toată lumea.

Conform datelor raportului, peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt de părere că organizațiile lor au ocolit procesele de securitate cibernetică pentru a facilita implementarea noilor cerințe legate de telemuncă și de un regim de muncă flexibil. În același timp, liderii în securitate cibernetică declară că nu au fost niciodată mai preocupați ca acum de capacitatea lor de a gestiona amenințările cibernetice (43%). Peste trei sferturi dintre aceștia (77% față de 59% conform ediției anterioare a GISS) avertizează în privința creșterii numărului de atacuri cibernetice cu impact puternic în ultimele 12 luni, cum ar fi cele de tip „ransomware”.

Bugetele pentru securitatea cibernetică nu sunt aliniate nevoilor 

În pofida amenințării tot mai mari a atacurilor cibernetice, bugetele pentru securitatea cibernetică rămân la un nivel redus în raport cu cheltuielile totale cu tehnologia informației, potrivit ediției din acest an a GISS. Deși organizațiile respondenților au înregistrat venituri medii de 11 miliarde de USD în ultimul exercițiu financiar, valoarea medie a cheltuielilor cu securitatea cibernetică a fost de doar 5,28 milioane de USD.

Aproape patru din zece respondenți (38%) atrag atenția că bugetul organizației lor este sub nivelul necesar gestionării noilor provocări apărute în ultimele 12 luni. Același procent de respondenți declară că cheltuielile cu securitatea cibernetică nu sunt integrate corespunzător în costul investițiilor strategice, cum ar fi transformarea lanțului de aprovizionare IT. În același timp, mai bine de o treime (36%) spun că este doar o chestiune de timp până când organizația lor va suferi o breșă de securitate majoră care ar fi putut fi evitată, dacă ar fi existat investiții de un nivel adecvat în mijloacele de apărare cibernetică. 

Relațiile strategice cu ceilalți lideri executivi pot transforma criza într-o oportunitate 

Relațiile esențiale dintre liderii în securitate cibernetică și cei care dețin poziții importante în cadrul organizației sunt lipsite de deschidere și de forță, potrivit ediției 2021 a raportului GISS. 

41% dintre liderii în securitate cibernetică sondați au descris relația lor cu zona de marketing drept negativă, în timp ce 28% au menționat că relația cu proprietarii companiei lasă de dorit. Drept urmare, în timp ce 36% dintre respondenții din 2020 aveau convingerea că echipele de securitate cibernetică sunt consultate încă din faza de planificare a noilor inițiative comerciale, acest procent a scăzut la 19% în 2021. Mai mult, doar 25% consideră că liderii de business ar descrie funcția de securitate cibernetică a organizației lor drept una comercială. 

În contextul în care liderii de companii văd în tehnologie mijlocul prin care își pot realiza viziunea și transforma compania, aceștia nu își pot permite să întoarcă spatele riscurilor cibernetice care vin la pachet cu aceste demersuri. Misiunea directorilor de securitate cibernetică va fi să se asigure că liderii de companii vor înțelege valoarea adusă de investițiile în securitatea cibernetică și vor conștientiza faptul că acestea reprezintă o parte integrantă a procesului de transformare.

Aspecte specifice pentru România

Cristian Zaharia (foto), Manager, Forensic Technnologies and Discovery Services, EY România: „Investițiile majore din ultimii 10 ani, care au avut loc în zona de IT din România, au dus la o uniformizare a practicilor și procedurilor de lucru pe zona securității cibernetice specifice celor din vestul Europei și SUA. Practica ultimelor luni a arătat că și în cazul companiilor din România investițiile în zona de apărare contra atacurilor informatice au crescut, chiar dacă per total nu ne aflăm la un nivel rezonabil de reziliență nici în mediul public și nici în cel privat. Soluțiile antivirus rămân în continuare cel mai utilizat mijloc de protecție, însă acest lucru s-a dovedit a fi insuficient dacă nu vine în completare cu alte soluții. 

În plus, nu trebuie neglijată nici implementarea directivei NIS, transpusă în legislația din România prin legea nr. 362/2018. Noi acte normative și regulamente adoptate în ultima perioadă conturează cadrul necesar implementării directivei NIS. Asemănător cu situația în care a fost implementată legislația GDPR, în viitorul apropiat vom asista la momentul în care și normativele care vin în completarea legii 362/2018 vor fi finalizate. Acesta va însemna o bornă importantă la care companiile din România ar trebui să se gândească întrucât nerespectarea acestei legislații poate atrage după sine sancțiuni importante. Astfel, cu cât măsurile în zona apărării împotriva atacurilor informatice vor fi luate mai din timp, cu atât companiile se vor pune la adăpost atât de eventuale riscuri generate de expunerea la amenințările cibernetice, dar și de eventuale sancțiuni legislative”. 


Despre ediția 2021 a studiului EY Global Information Security Survey (GISS)
Datele din raportul GISS din acest an se bazează pe un sondaj în rândul liderilor în securitate cibernetică (Chief Information Security Officer sau CISO) și alți membri ai consiliilor de administrație din 1.010 organizații, derulat în perioada martie – mai 2021. CISO și alți membri ai conducerilor executive superioare au reprezentat 50% dintre respondenți; restul respondenților au fost profesioniști în domeniul securității cibernetice de nivel C-1.

Acesta a fost un sondaj global, în care 43% dintre respondenți au provenit din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA), 36% din America de Nord și de Sud și 20% din regiunea Asia-Pacific. Printre respondenți s-au numărat persoane cu funcții de CISO sau poziții echivalente din sectoarele serviciilor financiare, produselor de consum și comerțului cu amănuntul, sănătății și bioștiințelor, energiei, sectorul public și al tehnologiei și sectorul media și divertisment și telecomunicații. Fiecare companie inclusă în datele aferente acestui raport a înregistrat venituri anuale mai mari de 1 miliard de dolari.

Comparațiile punctuale ale rezultatelor edițiilor 2020 și 2021 s-au făcut pe baza unor eșantioane similare de la un an la altul. Companiile cu venituri anuale mai mici de 1 miliard de dolari au fost incluse în 2020, dar nu și în 2021.

75%, grad de ocuparea ansamblului H Pipera Lake în prima fază de dezvoltare

0

Cu patru luni înainte de finalizare, ansamblul rezidențial H Pipera Lake realizat de Hagag Development Europe este deja ocupat pe trei sferturi: dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe anunță „un grad de ocupare de 75% pentru cele 5 imobile (435 de unități) disponibile în prima fază de dezvoltare a ansamblului rezidențial H Pipera Lake, rezultate obținute cu patru luni înainte de finalizarea lucrărilor de construcție pentru clădirile H4 și H5”. Estimarea este de creștere a gradului de ocupare de minimum 10% în următoarele trei luni, odată cu începerea planificării etapei de pre-sale pentru a doua fază a proiectului, care va fi demarată anul viitor.

Anna Cohen, Head of Marketing, Hagag Development Europe

Anna Cohen, Head of Marketing în cadrul Hagag Development Europe: „Mă bucur să văd că H Pipera Lake a început să se contureze ca o comunitate tânără și multi-culturală, așa cum ne-am imaginat că va fi. Ne dorim ca experiența clienților să fie una cât mai plăcută, iar în acest sens suntem dispuși să investim nu doar în edificarea proiectului în sine, ci și în servicii și facilități extra. Din punctul nostru de vedere, zona Aviației-Pipera nu mai este de mult o suburbie, ci un cartier emergent care crește de la an la an. Tocmai de aceea depunem eforturi susținute pentru a ne asigura că atât infrastructura, cât și facilitățile disponibile în zonă se vor îmbunătăți constant, atrăgând astfel din ce în ce mai mulți viitori rezidenți.Pe fondul evoluției accelerate a vânzărilor, dar și a dezvoltărilor ample din vecinătate, anticipăm că traficul în zonă va crește semnificativ în următorii ani și lucrăm deja la un concept care să ne permită să înglobăm cât mai multe facilități chiar în perimetrul complexului. Analizăm, în prezent, mai multe opțiuni și suntem în discuții cu diferiți potențiali chiriași pentru a integra în cadrul H Pipera Lake, pentru început, un supermarket, o farmacie și un salon de înfrumusețare. Suntem conștienți că aceste soluții sunt necesare pentru un minim de confort și privim cu deschidere și către alte posibilități. Mai mult, am convingerea fermă că serviciul nostru de concierce virtual va facilita accesul locatarilor la toate aceste beneficii și nu numai”.

Hagag Development Europe subliniază că „H Pipera Lake și-a deschis oficial porțile pentru rezidenți în cel de-al doilea trimestru al acestui an și oferă servicii și facilități premium, adiacente celor disponibile pe segmentul locuințelor de lux, inclusiv serviciul de închiriere apartamente și reprezentarea proprietarului. Persoanele interesate să închirieze o unitate rezidențială pot accesa acum această facilitate direct de la dezvoltator sau contactând furnizorul desemnat pentru administrarea proiectului. Totodată, adițional serviciilor de property management și concierge virtual dedicat, dezvoltatorul are în vedere implementarea de noi soluții care să sporească gradul de confort al locatarilor și să aducă, în același timp, valoare adăugată zonei. În consecință, reprezentanții Hagag sunt în discuții cu diferiți agenți economici care să opereze spații cu funcțiuni comerciale diverse chiar în interiorul complexului de locuințe”.  Dezvoltatorul avansează în ritm alert cu lucrările de infrastructură rutieră, unde a securizat deja o primă cale de acces ce asigură o legătură directă între intrarea în complex și bulevarul Pipera și este în curs de finalizare a drumului principal care va conecta, de asemenea, H Pipera Lake la bulevardul principal. În paralel, compania se pregătește să demareze, în următoarele săptămâni, lucrările de amenajare a zonei de promenadă ce va fi amplasată pe malul lacului. Dezvoltată pe o parcelă de teren de peste 4.000 de metri pătrați, aceasta va afișa, până la finalul acestui an, o arhitectură peisagistică caracterizată de zone verzi, piste pentru biciclete și alergare, precum și mai multe locuri de joacă pentru copii.

Hagag Development Europe este caracterizat ca „un dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România. Compania este implicată în achiziționarea, dezvoltarea și renovarea unor imobile și proiecte localizate în zonele de lux și de dezvoltare ale Bucureștiului și gestionează un portofoliu a cărui valoare de piață este estimată, în prezent, la peste 200 de milioane de euro”.

Senatul SUA adoptă planul de infrastructură de un trilion de dolari al președintelui Biden, dar încrederea consumatorilor se prăbușește din cauza variantei Delta

0

Într-o rară demonstrație de unitate politică, Senatul SUA a adoptat cu sprijin bipartizan un plan de 1,2 de trilioane de dolari pentru a repara infrastructura îmbătrânită a țării și a reduce în același timp emisiile de gaze cu efect de seră. Planul ambițios, care a fost descris de administrația Biden drept „o investiție în infrastructură ce se face o dată la o generație”, include fonduri noi de 550 miliarde de dolari ce vizează repararea drumurilor, podurilor și căilor ferate, dar și crearea unor rețele de stații de încărcare cu energie pentru vehiculele electrice.

Adoptarea sa dă un puseu de încredere la momentul potrivit pentru piețele agitate care încearcă să înțeleagă noua fază a pandemiei precum și provocările geopolitice pe care le aduce evoluția continuă a situației din Afganistan. Variantele virusului, cum ar fi Delta, care amenință să reducă eficacitatea vaccinurilor și să prelungească pandemia, îi sperie pe americanii obișnuiți. Încrederea consumatorilor americani a scăzut acum la cel mai scăzut nivel din aprilie 2020, când pandemia șoca țara, cu spitale supraaglomerate și izolarea strictă care a închis mari sectoare ale economiei.

Potrivit celor 2702 de pagini ale proiectului de lege privind infrastructura, fondurile prevăzute în buget vor merge către diferite programe, unele dintre ele orientate către combaterea schimbărilor climatice și atenuarea riscurilor asociate. Sunt alocați 105 miliarde de dolari pentru infrastructura de transport public, inclusiv cel de cale ferată. Suma include și 39 de miliarde de dolari pentru înlocuirea a mii de vehicule vechi de transport în comun cu vehicule noi cu emisii zero. Transportul feroviar va primi 66 de miliarde de dolari – cea mai mare investiție federală în transportul feroviar de pasageri de la crearea Amtrak, compania de căi ferate din SUA. Toate aceste măsuri sunt în concordanță cu studiile care arată că transportul în comun este un element cheie pentru combaterea schimbărilor climatice globale.

O sumă aproape egală (110 miliarde de dolari) va fi alocată pentru drumuri, poduri și alte proiecte majore de construcție, cea mai mare investiție în poduri de la aprobarea sistemului de autostrăzi interstatale în 1956. Un sondaj publicat anul acesta a arătat că doar 42% dintre americani consideră că drumurile lor sunt bune, prin urmare inițiativa are farmecul ei pentru alegători.

Dând un semnal că SUA fac în sfârșit progrese în ceea ce privește energia verde, planul include și 73 de miliarde de dolari pentru a face infrastructura energetică mai „verde”, prin îmbunătățirea liniilor de transport de energie și crearea de surse de energie regenerabilă. De asemenea, planul adresează una dintre preocupările consumatorilor în ceea ce privește vehiculele electrice – autonomia acestora – 7,3 miliarde de dolari fiind alocate unui proiect ambițios de creare a unei rețele naționale de stații de încărcare pentru vehiculele electrice. Președintele Joe Biden promite că până în 2030 vor fi instalate cel puțin 500.000 de astfel de stații în SUA. Pentru a înțelege amploarea acestui proiect, gândiți-vă că în acest moment există aproximativ 115.000 de benzinării în SUA.

O parte importantă a planului vizează finanțarea (cu 50 de miliarde de dolari) a unor proiecte de reziliență menite să pregătească mai bine infrastructura pentru condiții meteorologice extreme rezultate din schimbările climatice și să o apere împotriva atacurilor cibernetice. După ce atacul cibernetic de la Colonial Pipeline din acest an a creat penurie de combustibil pentru milioane de americani, vulnerabilitățile infrastructurii au devenit evidente, cauzând îngrijorări cu privire la capacitatea de a proteja infrastructura împotriva infracțiunilor cibernetice.

Proiectul de lege privind infrastructura a trecut de Senat cu 67 la 30 de voturi și se îndreaptă pentru votul final spre Camera Reprezentanților, unde există o majoritate confortabilă în favoarea planului. În schimb, un plan suplimentar al administrației Biden, de 3,5  trilioane de dolari pentru „infrastructura umană”, care include fonduri pentru îngrijirea copiilor și burse pentru studenți, se confruntă cu un viitor incert în Congres. Republicanii i se opun, iar unii democrați conservatori nu sunt nici ei de acord cu el.

Încrederea consumatorilor americani se prăbușește din cauza îngrijorărilor legate de varianta Delta

În timp ce politica pare să se redreseze, revenirea pandemiei provoacă panică în rândul americanilor obișnuiți. Indicele de încredere a consumatorilor a scăzut cu 13,5% față de iulie, până la un nivel care s-a situat chiar sub minimul din aprilie 2020, de 71,8. Din punct de vedere istoric, singurele scăderi mai mari ale Indicelui Sentimentului au avut loc în timpul opririi economiei în aprilie 2020 (-19,4%) și în timpul Marii Recesiuni din octombrie 2008 (-18,1%). Un fapt îngrijorător este faptul că pierderile din index, de la începutul lunii august, au fost larg răspândite în toate subgrupurile de venituri, vârstă și educație, au fost observate în toate regiunile și au acoperit toate aspectele economiei, de la finanțele personale la perspectivele economiei, inclusiv inflația și șomajul.

Potrivit Universității din Michigan, nu există nicio îndoială că reapariția pandemiei datorată variantei Delta a fost întâmpinată cu un amestec de rațiune și emoție. Evaluările economice negative ale consumatorilor reprezintă un răspuns emoțional, în principal din cauza speranțelor spulberate că pandemia se va încheia în curând, de unde și raționamentul că performanța economiei va fi diminuată în următoarele luni.

Piețele au reacționat la aceste știri, randamentul obligațiunilor trezoreriei americane pe 10 ani respingând nivelul de 1,40% și alunecând sub1,29%. Piețele asiatice au început această săptămână cu pierderi în Japonia și Hong Kong, în timp ce contractele futures din SUA sunt pe roșu.



eToro este o platformă de investiții cu active multiple ce permite oamenilor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Criptomonedele își continuă ascensiunea

0

Criptomonedele și-au continuat creșterea săptămâna trecută, iar Cardano (ADA) a avut o evoluție remarcabilă. ADA a început săptămâna la 1,41 dolari, dar de atunci a urcat vertiginos, ajungând sâmbătă la peste 2,24 dolari – o creștere de 96%. La momentul redactării acestui articol, criptoativul se tranzacționează în jurul valorii de 2,14 dolari.

Bitcoin continuă să se apropie din nou de pragul de 50.000 de dolari, continuându-și revenirea puternică. După ce a început săptămâna sub 44.000 de dolari, BTC s-a tranzacționat în unele momente la peste 48.000 de dolari, pe măsură ce revenirea sa a progresat cu o oarecare volatilitate. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 47.431 dolari.

Ethereum se tranzacționează, de asemenea, la o valoare confortabil deasupra pragului de 3.000 de dolari, în urma mult asteptatului hard fork de la Londra de acum două săptămâni. ETH a început săptămâna în jurul valorii de 2.950 de dolari, dar, în ciuda unei scurte scaderi vineri, de atunci nu a mai coborât sub 3.000 de dolari. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 3.284 de dolari.


Proiectul de lege privind infrastructura din SUA a fost aprobat

Proiectul de lege privind infrastructura de 1 miliard de dolari a trecut marțea trecută de Senatul american, ceea ce înseamnă că veniturile din impozitarea criptoactivelor ar putea contribui în curând la finanțarea cerințelor ambițioase ale SUA în materie de infrastructură, cu planuri de a strânge 28 de miliarde de dolari în următorii 10 ani.

Proiectul de lege conține noi reglementări pentru companiile de criptoactive cu sediul în SUA pentru a extinde definițiile a ceea ce înseamnă „brokeraj” de criptomonede, incluzând exchange-urile, ceea ce va stabili cerințe mai stricte privind raportarea fiscală a utilizatorilor. Proiectul de lege urmează acum să se îndrepte către Camera Reprezentanților pentru o examinare suplimentară.

În timp ce zvonurile continuă să persiste cu privire la viitoarea reglementare a pieței, Rezerva Federală este încă dornică să încurajeze plăți mai rapide prin dezvoltarea propriei monede digitale ancorate la dolarul american, subliniind entuziasmul pentru plățile digitale.

Noul contract al lui Messi deschide calea pentru o mai mare expunere la criptoactive

Mutarea fotbalistului Lionel Messi la Paris Saint-Germain a provocat valuri în lumea criptoactivelor. O parte din salariul său va fi plătită într-un tip de criptomonedă, într-o mișcare care ar putea fi urmată și de alte cluburi.

Messi va fi recompensat cu fan tokens furnizate de Socios.com, carepermit deținătorilor să voteze în privința unor decizii legate de club. Chiar dacă nu este vorba despre decizii importante, aceasta le dă puterea deținătorilor sa se implice în realizarea schimbărilor pe care doresc să le vadă.

De exemplu, PSG a permis anterior deținătorilor de token-uri pentru fani să aleagă mesaje motivaționale care să fie afișate pe peretele vestiarului înainte de meciurile importante, golul sezonului, premiile de sfârșit de sezon pentru jucători și să primească apeluri video personale de la jucătorii vedetă.

La fel ca alte criptoactive, token-urile fanilor pot fi vândute sau schimbate, permițând deținătorilor să elibereze capital. Cu toate acestea, la fel ca și în cazul altor criptoactive, oscilațiile de preț sunt frecvente, ceea ce a determinat unele autorități de reglementare financiară să emită avertismente pentru investitori.

Schema PSG a înregistrat o creștere în zilele care au precedat transferul, cu volume de tranzacționare care au depășit 1,2 miliarde de dolari – ceea ce demonstrează entuziasmul fanilor cu privire la această mutare.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Horváth: România va investi 400 milioane euro în proiecte de digitalizare în sistemul de sănătate, mai puțin de jumătate față de Polonia

0

România are planificate investiții de 400 milioane de euro, în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) formulat drept răspuns la crizele cauzate de pandemia Covid-19. Potrivit Horváth, companie internațională de consultanță în management, această sumă reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiții de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiți de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcționați spre domeniul sănătății. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, destinat sectorului de sănătate. Studiul realizat de Horváth, în prima parte a acestui an, vizează întrebuințarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din șase țări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Croația. 

Țara noastră și-a declarat intenția ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocați sănătății (1,9 miliarde) să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente și construirea unora noi, precum și achiziția de aparatură medicală modernă. 

În ceea ce privește digitalizarea sistemului medical, România pregătește proiecte care țin de consolidarea telemedicinei, îmbunătățirea infrastructurii digitale a unităților sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienților și asistența tehnică pentru dezvoltarea și integrarea soluțiilor de sănătate digitală. Prin comparație, Polonia investește o sumă care depășește dublul bugetului țării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligență Artificială pentru analiză și diagnoză medicală. 

„Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investițiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătății în Europa Centrală și de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut față de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în țări ca România și Ungaria, față de media UE. Dintre vecinii noștri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalității, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100,000 locuitori. Așadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătății să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiții consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranță o provocare. Rata României pentru absorbția fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croația. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru același interval”, a explicat Constantin Pelehra (foto), reprezentat al Horváth. 

De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populației, plasau România pe ultimul loc, dintre cele șase state analizate în cercetarea Horváth, în ciuda unei creșteri de 45%, între 2015 și 2018. Astfel, țara noastră a cheltuit 1.210 euro/ cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în același an. Slovacia, Ungaria și Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita. 

România este singurul stat, dintre cele șase incluse în analiza Horváth, care intenționează să recurgă la totalul de granturi și împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obține 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, și niciuna dintre aceste țări nu va apela la împrumuturi. Croația, care va obține 6,5 miliarde euro, și Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, și-au definit planurile cu două treimi granturi și o treime împrumuturi. Planurile naționale ale Croației, Cehiei și Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia și România așteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.

„Studiul pe care l-am realizat a avut drept ținte să compare performanța sistemelor de sănătate din Europa Centrală și de Est și să identifice nivelul și obiectivele de finanțare în domeniul sănătății din PNRR și modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanță. Strategia de finanțare din PNRR este formulată pentru a contribui la micșorarea decalajului de performanță ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din țările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii și implementării portofoliului de proiecte”, a conchis Constantin Pelehra. 

Jocurile francofoniei 2022, România pe piața schimburilor artistice

0

În vederea participării României la a IX-a ediție a Jocurilor Francofoniei, organizată în perioada 19-28 august 2022, la Kinshasa, Republica Democratică Congo, de Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), Ministerul Culturii anunță prelungirea termenului limită al înscrierilor pentru apelul de selecție în vederea constituirii delegației de artiști. Noua dată limită pentru depunerea înscrierilor este 15 septembrie 2021.

Jocurile Francofoniei reprezintă „o competiție culturală și sportivă de anvergură, care se adresează artiștilor români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din următoarele discipline culturale: artă stradală (hip-hop, jonglerie, marionete gigant), arte vizuale (pictură, sculptură/instalație, fotografie), creație și interpretare muzicală, povești și povestitori, dans, literatură și creație digitală.

Competiția încurajează apariția tinerelor talente artistice francofone pe scena artistică internațională, prin evidențierea și punerea lor în valoare. De asemenea, Jocurile promovează originalitatea culturilor francofone în toată diversitatea lor și susțin dezvoltarea schimburilor artistice între țările francofone”.

Candidaturile se transmit doar online, prin www.wetransfer.com, la adresa de email JocurileFrancofoniei2022@cultura.ro, într-un singur email cu titlul „Jocurile Francofoniei 2022”, până la data de 15 septembrie.

Mai multe detalii privind înscrierea și documentele necesare acesteia: http://www.cultura.ro/jocurile-francofoniei 

Allview, creșteri cu 55% ale veniturilor din activități recurente în S1 2021

0

Compania cu capital integral românesc Allview (Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) anunță înregistrarea în primul semestru din 2021 a unei cifre de afaceri de peste 13,58 milioane de euro (66,77 milioane de lei) din vânzarea de dispozitive electronice, reprezentând un profit net de 972.000 de euro (4,78 milioane lei) corespunzător segmentului de business ce reprezintă activitățile de bază („core activities”) ale companiei. Cifra de afaceri și profitul net se situează peste previziunile bugetare pentru prima jumătate a acestui an, prezentate în memorandumul de listare a acțiunilor la BVB, arătând că producătorul IT&C din Brașov are premise excelente pentru depășirea obiectivelor de venit și profitabilitate anuale.

Lucian Peticila – CEO Visual Fan SA

Lucian Peticilă (foto), fondator și director general al Allview (Visual Fan SA): „Rezultatele pe primele șase luni ale acestui an atestă evoluția excelentă a vânzărilor de produse electronice Allview, pe care le dezvoltăm în permanență, anticipând direcțiile pieței. Ne bucurăm că eforturile noastre în direcția dezvoltării de produse inovatoare și de ultima generatie din punct de vedere tehnologic sunt apreciate de clienții noștri. Pe de altă parte, în 2021, confirmarea performanțelor noastre a venit și dinspre piața de capital. Suma atrasă prin plasamentul privat de acțiuni, din aprilie, ne permite accelerarea proiectelor de dezvoltare sub umbrela conceptului Touchless, fiind convinși că interacțiunea cu dispozitivele electronice fără atingere se va generaliza în următorii ani, îmbunătățind experiența utilizatorilor și conferind noi valențe tehnologiei care ne înconjoară. În plus, listarea acțiunilor, sub simbolul ALW, va adăuga un capital de imagine demersurilor noastre de a atrage cele mai bune talente în echipă, de a accede pe noi direcții de dezvoltare și de a ne extinde prezența pe piețe externe”.

Allview subliniază că „față de perioada similară din 2020 și cu referire la linia de business principală a companiei (dispozitive electronice), creșterea cifrei de afaceri în S1 2021 a fost de 55,20%, iar în cazul profitului net, avansul a fost de 62.74%. În ceea ce privește marja netă de profit, aceasta a urcat la 7,16%, în S1 2021, comparativ cu cea înregistrată în S1 2020 (6,83%).

Creșterea activității de bază a Allview – producția de electronice a companiei (telefoane mobile inteligente, televizoare, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi) – înregistrată în S1 2021 confirmă evoluția ascendentă a acesteia, reflectată și la finele anului 2020, când a fost cu 20% mai mare decât în 2019, respectiv cu 36% față de 2018.

În S1 2020, cifra de afaceri totală a companiei s-a situat la 53,57 milioane de euro (263,27 milioane de lei), dar nivelul atins în acel interval s-a datorat unei conjuncturi de business favorabile în afara activității de bază a companiei. Astfel, pe fondul pandemiei Covid-19, Allview a ajutat, pe baza relațiilor îndelungate cu furnizori din China, la procurarea de echipamente medicale, aflate la mare căutare de către parteneri din sistemul public și privat din România. Experiența de aproape 20 de ani pe piață a demonstrat încă o dată că Allview are o echipă experimentată, ce poate valorifica rapid oportunitățile nou-apărute, dar previziunile de creștere a rezultatelor financiare ale companiei se referă la linia de business principală, producția de dispozitive electronice.

Pentru lunile rămase din 2021, Allview continuă să urmărească atingerea statutului de lider pe piața românească de Smart TVs cu Android TV™ și Google Assistant™ integrat și consolidarea poziției pe piața telefoanelor inteligente. La atingerea acestor obiective vor contribui și lansarea gamei de Smart TV-uri ePlay 7100, cu tehnologia Far Field Voice Control, și a noii game de smartphone-uri Soul X8, care împreună cu căștile wireless și AVI integrează un sistem ce permite controlul vocal în limba română, fără atingere”.

Lucian Peticilă anunță pentru 2022: „Dorim să dezvoltăm și să promovăm o nouă gamă de produse și servicii, o nouă linie de business, prin care ne propunem să aducem digitalizarea la un alt nivel în casele utilizatorilor. Premisele pe care se bazează noua gamă sunt: (1) tendințele actuale ale pieței, în care lumea va fi modelată de conceptul Industry 4.0, care presupune interconectarea tuturor dispozitivelor și a sistemelor smart existente; (2) necesitatea de a combate efectele încălzirii globale și de a asigura un mod de dezvoltare economică sustenabil, prietenos cu mediul: și (3) preocuparea globală pentru îmbunătățirea sănătății oamenilor, afectați de obezitate și de incertitudinile legate de calitatea hranei intens procesate pe care o consumă. Produsele și servicile Allview vor aduce un răspuns la aceste provocări, consolidând poziția companiei pe piața IT&C”.

Pe piața de capital, Allview anunță că „își propune menținerea unui nivel de motivare ridicat pentru investitori, atât prin creșterea performanțelor financiare, cât și prin derularea recurentă de majorări de capital. Astfel, compania are în vedere operațiuni recurente de capitalizare a profitului prin distribuirea de acțiuni gratuite, dar și majorări viitoare cu aport, prin care vizează susținerea strategiei de dezvoltare, atât la nivel intern cât și internațional”.

Allview (simbol bursier ALW) reamintește că „este o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent –  asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, puteți urmări paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.

Raportul financiar integral pentru S1 2021 al Visual Fan SA este disponibil pe site-ul Bursei de Valori București și la Secțiunea Investitori de pe site-ul Allview.

Evergent Investments, depășire cu 58% a obiectivului de rezultat net pe 2021

0

Compania de investiții financiare Evergent Investments anunță că„a înregistrat un rezultat net de 116,5 milioane de lei, consemnând astfel o depășire cu 58% aprobat de acționari în BVC 2021 pentru întreg anul 2021. Rezultatul net este compus din profitul net de 48,9 milioane lei și câștigul net din vânzarea activelor financiare în valoare de 67,6 milioane lei”.

Claudiu Doroș (foto), președinte-director general al Evergent Investments: „Climatul macrofinanciar global si fluctuațiile cotațiilor internaționale din ultimul an ne-au testat modelul de business, strategia și adaptabilitatea. Semestrul 1 din 2021 este foarte important în istoria companiei noastre, atât prin prisma rezultatelor financiare foarte bune, cât și din perspectiva setării unor fundamente noi pentru a continua trendul ascendent al companiei. Rezultatul net, mai mare cu 58% față de ținta anuală, demonstrează forța modelului nostru de business și performanța managerială a întregii echipe. Urmărim obiectivul de a genera alfa pentru acționarii noștri prin investiții pe termen lung. Asigurându-ne că riscurile sunt bine înțelese și bine compensate, investim curajos în proiecte de tip private equity și continuăm să avem un management activ al portofoliului listat. Drept rezultat, valoarea totală a activelor a crescut cu 22% față de S1 2020, ajungând la 2.408 milioane lei. Continuăm să identificăm noi oportunități investiționale prin participații în companii sau terenuri pentru dezvoltare și lucrăm pentru pregătirea unor momente optime de exit astfel încât acționarii noștri să obțină randamente semnificative”.

Evergent Investments raportează pentru primul semestru al anului 2021:„2.408 milioane lei – valoarea totala a activelor (AUM), în creștere cu22% față de S1 2020; 2.230 milioane lei – valoarea activului net, în creștere cu20% față de S1 2020; 2,28 lei – valoarea unitara a activului net, în creștere cu 21% față de S1 2020”.

Evergent Investments se caracterizează printr-un „mix de acționari instituționali si profesionali, români și străini, dar și o bază largă de investitori individuali pe care îi servește pentru a le majora semnificativ capitalul investit.Astfel, performanța investițională în toate clasele de active ale portofoliului listat al EVERGENT Invetments este ridicată, nivelul investițiilor în valori mobiliare a atingând 59 milioane de lei, reprezentând 42% din  bugetul aprobat de către acționari pentru anul 2021.

Filozofia investițională a Evergent Investments demonstrează, din nou, că a construi în mod continuu este calea spre performanță pe termen lung. În consecință, compania face progrese semnificative în executarea priorităților sale strategice.Elementul diferențiator al strategiei Evergent Investments este abordarea de tip private equity. Compania investește în agribusiness, unde este lider de piață în producția de afine, dar și în real estate, unde manageriază proiecte cu cash flow pozitiv și IRR cu două cifre. De asemenea, se va orienta și către alte domenii care creează valoare și sunt în expansiune respectând principiile ESG.

O alta direcție strategică este creșterea performanței portofoliilor Financiar-Bancar și Energie-Industrial prin managementul activ al acestora, reprezentând principala sursă de venituri pentru noi investiții. Compania reușește să valorifice și portofoliul Sell prin vânzare. Astfel, numărul de  participații din acest portofoliu moștenit s-a redus cu 11 fata de S1 2020, obținând venituri în valoare totală de 3.634.112 lei”.

Evergent Investments, companie de investiții financiare cu o experiență de peste 25 de ani în piața românească de capital, este definită ca „un deschizător de drumuri, contribuind la dezvoltarea comunității din care face parte. Prin aplicarea unei strategii bine articulate și responsabile, Evergent Investments valorifică eficient oportunități investiționale, atât în piața de capital, cât și prin proiecte de private equity.

Evergent Investments este un Fond de Investiții Alternative (FIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu nr. 101/25.06.2021, și o companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul EVER. Compania deține un portofoliu de active evaluat la 2,4 miliarde lei. Din valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acțiuni cotate deține ponderea principală de 66,8%, în timp ce ponderea acțiunilor necotate este de 8,6%. Principalele sectoare din structura portofoliului, raportat la valoarea totală a activelor, sunt: financiar-bancar 45,1%, energetic 11,4%, industria prelucrătoare 7,3% și imobiliare 6%. www.evergent.ro

Evergent Investments are 37 angajați la nivel național, iar la nivel de Grup 185 de angajați. Conducerea executivă este formată din dl. Claudiu Doroș în calitate de președinte-director general și dl. Cătălin Iancu în calitate de director general adjunct”.

Pe drumul spre startup-uri globale: Membrii și beneficiarii programelor Impact Hub Bucharest au atras finanțări de 17 mil. euro în ultimii 2 ani

0

Startup-urile din România au reușit să atragă finanțări record în primele 6 luni ale anului, de aproximativ 100 de milioane de euro, confirmând agilitatea cu care antreprenorii inovatori se pot dezvolta chiar și în pandemie. Membrii Impact Hub Bucharest, rețea care oferă soluții de coworking și birouri private, spații de evenimente și programe de dezvoltare pentru antreprenorii și companiile inovatoare, au atras în ultimii doi ani finanțări totale în valoare de 10 milioane de euro, cel mai recent exemplu fiind startup-ul proptech Bright Spaces.

„Ne propunem să fim un partener real pentru companii tinere, inovatoare, aflate în creștere. Pe lângă spații echipate de lucru, vin la noi în comunitate pentru serviciile de administrare pe care le preluăm pentru ei, evenimentele de networking și educație. Impact Hub este o comunitate productivă și ambițioasă. Am creat încă de la început la Impact Hub o divizie specială de programe de accelerare pentru scalarea rapidă și sustenabilă a ideilor de valoare. Un număr de 650 de antreprenori au beneficiat de programe de mentorat și premii în competiții antreprenoriale în cei 9 ani de activitate. Pandemia a adus numeroase oportunități pentru antreprenorii inovatori și o dovadă în acest sens sunt finanțările de peste 17 milioane de euro total, ridicate de membri pe de o parte, și participanții la programele Impact Hub Bucharest în ultimii 2 ani”, a declarat Ilinca Păun, Managing Partner, Impact Hub Bucharest. 

Membrii Impact Hub Bucharest care au atras finanțări în perioada 2019 – 2021 sunt startup-uri din industriile proptech, retail, marketing, tech, educație și reciclare, precum: Bright Spaces. The Outfit, Typing DNA, Cartloop sau Flip.

Pe lângă creștere sustenabilă și accelerată pe plan local, multe startup-uri membre ale comunității Impact Hub Bucharest țintesc extinderea pe piețe internaționale, iar finanțările primite susțin activități de marketing și vânzare pe piețe noi, dezvoltarea platformelor de produs, și creșterea echipei de leadership.

Printre exemplele de finanțări în comunitate, în luna iulie, echipa startup-ului românesc proptech Bright Spaces a ridicat o investiție în valoare de 1,5 milioane de euro pentru platforma sa de leasing digital de la Axeleo Capital (Lead Investor), Pi Labs, Sparking Capital, Growceanu și un grup de investitori strategici de tip angel.

Recent, companiile membre Bright Spaces și The Outfit, alături de un alt membru al Impact Hub Bucharest, Instant Factoring, au fost nominalizate în top 10 cele mai promițătoare startup-uri din România de urmărit în 2021.

Faptul că facem parte dintr-o comunitate activă, de impact, care contribuie la creșterea ecosistemului antreprenorial din România, înseamnă enorm în dezvoltarea globală pe care o targetăm la Bright Spaces. Beneficiile de learning și networking pe care le avem la Impact Hub Bucharest ne susțin atât în dezvoltarea personală, cât și profesională, este locul ideal pentru cineva care vrea să crească”, a spus Bogdan Nicoară, Cofondator & CEO Bright Spaces.

La cele aproximativ 10 milioane de euro atrase de membri, se adaugă finanțările ridicate prin intermediul programelor derulate de Impact Hub Bucharest. Startup-urile al căror potențial a fost validat în cadrul programelor provin din industriile de sănătate, educație, agrifood, industria veterinară, turism și recrutare. Kinderpedia, Brio, Jobful sau Epic Visits au ridicat finanțări totale de peste 7,5 milioane de euro în perioada 2019 – 2021, potrivit datelor centralizate de Impact Hub Bucharest. 

„După 2 ani complicați în care cei mai curajoși antreprenori au reușit să atragă 60 milioane fonduri private, anul 2021 a început extraordinar de bine și sunt date care arată că doar în primele șase luni, startup-urile din România au atras capital în valoare de aproape 100 de milioane de euro. În comunitate se observă un nivel foarte ridicat de ambiție, de competențe și de inovație a ideilor dezvoltate, multe din sfera de soluții la probleme de mediu. Din cei aproape 10 ani de activitate, de când Impact Hub susține antreprenoriatul românesc în fazele de creștere accelerată, simțim o maturizare a antreprenoriatului inovativ românesc, și ne așteptăm ca 2022 să aducă un nou volum record de finanțări pentru antreprenorii din comunitatea noastră”, a adăugat Ilinca Păun.

FREE NOW îl numește pe Lennart Zipfel în poziția de Country Manager pentru România

0

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, anunță că Lennart Zipfel este noul Country Manager al companiei pentru România. Cu o experiență vastă în consultanță financiară și strategică, în evaluarea planurilor de afaceri și în managementul proiectelor globale, Lennart Zipfel va juca un rol activ în continuarea dezvoltării FREE NOW pe piața locală, consolidând poziția de partener puternic și de încredere în sectorul mobilității urbane.

Lennart și-a dezvoltat o carieră solidă în domeniul consultanței și dezvoltării afacerilor, gestionând proiecte globale și conducând echipe internaționale.

El s-a alăturat companiei FREE NOW în urmă cu aproape trei ani, într-o poziție de conducere în care a fost responsabil pentru Departamentul Financiar. Viziunea sa strategică de business l-a ajutat să evolueze în zona de Dezvoltare Corporativă, de unde a condus operațiunile de dezvoltare a afacerii.

„Mi-am petrecut întreaga carieră analizând dezvoltarea afacerilor, creând strategii și planuri financiare pentru diferite piețe și contexte diverse. Preluarea acestui rol imediat după criza pandemică nu va fi o sarcină ușoară, dar sunt încrezător că pot asigura poziția puternică a FREE NOW România în sectorul mobilității urbane. De când m-am alăturat FREE NOW, am avut plăcerea să lucrez cu oameni capabili, cu inițiative excelente, așa că am speranțe mari în ceea ce privește această provocare”, a declarat Lennart Zipfel.

În cadrul FREE NOW, Lennart se va concentra pe consolidarea prezenței companiei pe piață, pe îmbunătățirea experienței pasagerilor atunci când se deplasează în oraș, făcând din FREE NOW un furnizor de servicii de mobilitate sigur și ușor de utilizat pentru români, în cele 9 orașe din țară în care compania este prezentă.

„În acest context economic dificil, competențe precum cele ale lui Lennart sunt absolut necesare pentru buna funcționare a unei companii. Piața de mobilitate din România este în creștere și suntem bucuroși să oferim o soluție de transport sigură și accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Lucrăm constant la îmbunătățirea serviciului, iar cu Lennart la conducere, rezultatele se vor resimți din ce în ce mai mult în rândul utilizatorilor. Sunt convins că Lennart, datorită cunoștințelor sale de business și de lucru cu oamenii, va crește afacerea locală în direcția dorită”, a declarat Marc Berg, CEO FREE NOW.

Lennart are un master în contabilitate și finanțe la The London School of Economics and Political Science și o diplomă de licență în același domeniu, obținută la Universitatea din Hamburg, Germania. De-a lungul carierei sale, și-a dezvoltat cunoștințe în domenii precum finanțe corporative, strategie de afaceri, planificarea afacerilor și managementul riscului, care îl fac un Country Manager avizat. 

Noua configurație a inspecției fiscale când există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale. Beneficii și incertitudini

0

Material de opine de Emanuel Bondalici, Managing Associate, Elena Moroiu, Associate, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Regulile privind încheierea unei inspecții fiscale au fost schimbate odată cu apariția Legii nr. 295/2020, care a adus o serie de modificări importante la Codul de procedură fiscală. Printre acestea se numără și modificarea articolului 131 astfel încât, în cazul în care, pe parcursul inspecției, autoritățile fiscale constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei fapte penale, acestea nu vor mai întocmi raportul de inspecție fiscală la finalul procedurii de control, ci un proces-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Modificarea este benefică pentru contribuabili, dar ridică și numeroase semne de întrebare.

Modificarea legislației a avut la bază decizia pronunțată în cauza Lungu contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru aplicarea unui tratament juridic diferențiat în două litigii separate, deși faptele imputate erau identice.

Adoptată la șase ani de la cauza Lungu, noua reglementare urmărește să evite situațiile în care o instanță de contencios validează tratamentul fiscal aplicat de contribuabil (ca urmare a contestării rezultatului inspecției fiscale) și dispune exonerarea acestuia de la plata taxelor aferente, iar instanța penală consideră că aceeași faptă întrunește elementele unei infracțiuni de evaziune fiscală și obligă contribuabilul la plata taxelor și a penalităților către stat.

Cum aplicarea în practică a modificărilor aduse Codului de procedură Fiscală putea să ridice o serie de întrebări, autoritățile au detaliat, în procedura privind aplicarea articolului 131 din Codul de procedură fiscală (aprobată prin Ordinul ANAF nr. 1071/2021 publicat în Monitorul Oficial la data de 15 iulie) modalitățile în care organele fiscale vor proceda într-o astfel de situație.

Încercarea de a stabili o procedură cât mai riguroasă de aplicare a articolului 131 este lăudabilă și în măsură să minimizeze riscurile care decurg din lipsa de sincronizare a autorităților statului, însă aceasta nu poate să acopere toate situațiile apărute în practică.

Abordarea anterioară

Modificarea articolului 131 schimbă în mod radical practica abuzivă a autorităților fiscale, permisă de legislația anterioară. În concret, dacă pe parcursul unei inspecții fiscale inspectorii suspectau existența unor practici de evaziune fiscală, pe de o parte sesizau organele de urmărire penală, iar pe de altă parte emiteau un raport de inspecție fiscală și o decizie de impunere, prin care stabileau obligații fiscale în sarcina contribuabilului.

Dincolo de situația de incertitudine, inclusiv financiară, căreia contribuabilul trebuia să îi facă față timp de mai mulți ani, până la soluționarea cauzei penale, riscul cel mai mare decurgea din posibilitatea pronunțării a două hotărâri incompatibile: una favorabilă contribuabilului, prin care instanța de contencios administrativ valida tratamentul fiscal și dispunea restituirea sumelor deja plătite de acesta, și una de condamnare, prin care instanța de penal sancționa contribuabilul pentru evaziune fiscală și îl obliga să restituie statului prejudiciul reprezentat de obligațiile fiscale principale și accesorii.

Ce se schimbă?

Reglementările adoptate recent prevăd că, în situația în care, în timpul unei inspecții, autoritatea fiscală încheie un proces-verbal de sesizare a organelor de cercetare penală, contribuabilul nu va mai primi un raport de inspecție fiscală (cel puțin pentru perioadele și obligațiile ce fac obiectul sesizării penale), ci o adresă de înștiințare cu privire la neîntocmirea raportului prin care i se va transmite, totodată, și faptul că, până la finalizarea cauzei penale, se suspendă termenul de prescripție a dreptului autorităților de a stabili creanțe fiscale.

Însă Codul de procedură fiscală nu lămurește ce se întâmplă cu inspecția fiscală după finalizarea dosarului penal. În situația în care instanța penală pronunță o hotărâre de condamnare și, pe parte civilă, stabilește că statul este îndreptățit să recupereze taxele neachitate și accesoriile aferente, lucrurile par a fi destul de clare, întrucât autoritatea fiscală nu va putea dubla sancțiunea printr-un control ulterior. În caz contrar, deși Codul de procedură fiscală nu o prevede expres, o astfel de inițiativă ar invalida cauza Lungu.

Totuși, dacă procesul penal se sfârșește fără o condamnare, autoritatea fiscală poate iniția o nouă inspecție. În lipsa unor dispoziții exprese, începerea noii inspecții pare că reprezintă o opțiune, și nu o obligație a organului fiscal. În aceste condiții, ținând cont că prima inspecție fiscală nu a fost finalizată prin emiterea unui raport și a unei decizii de impunere și că termenul de prescripție a fost suspendat, până la expirarea acestui termen, contribuabilul riscă în orice moment să fie supus unei noi inspecții fiscale pentru perioada inițială (adică cu foarte mulți ani în urmă).

Consecințele încheierii unei inspecții fără  întocmirea raportului de inspecție fiscală

Situația în care autoritatea informează contribuabilul că nu va întocmi raportul de inspecție fiscală echivalează, practic, cu renunțarea la efectuarea inspecției fiscale. Astfel, dacă ar fi să considerăm că neîntocmirea raportului de inspecție fiscală reprezintă un caz particular de finalizare a controlului, rămân fără răspuns câteva chestiuni de interes pentru contribuabil.

Prima dintre ele se referă la posibilitatea contribuabilului de a contesta această înștiințare emisă de organul fiscal ori procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Analizând retrospectiv Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 28 noiembrie 2019, prin care s-a stabilit că procesul-verbal întocmit de inspectorii antifraudă nu reprezintă un act administrativ-fiscal (ce poate fi contestat), este de așteptat ca instanțele de judecată să respingă acțiunile de anulare a acestor acte, în defavoarea contribuabililor.

Tot astfel, ulterior întocmirii procesului-verbal, contribuabilul nu mai poate solicita autorității fiscale emiterea unei decizii de impunere provizorii în vederea achitării eventualelor obligații fiscale suplimentare (cu scopul de a limita acumularea de dobânzi și penalități).

De asemenea, după ce fiscul renunță la efectuarea inspecției fiscale, contribuabilul ar putea depune declarații rectificative chiar cu privire la obligațiile fiscale analizate de organele penale, cu scopul de a evita plata unor obligații accesorii ridicate. Dar o astfel de decizie va trebui analizată cu atenție, pentru că există riscul să fie interpretată de organele penale ca o recunoaștere implicită a unui comportament fiscal ilicit.

Mai mult, în contextul creat de adoptarea ordinului privind procedura de urmat în situația sesizării organelor de cercetare penală, autoritatea fiscală pare a nu mai avea suportul legal pentru a dispune suspendarea inspecției fiscale pe perioada în care se derulează procesul penal. Într-o astfel de situație, în care autoritatea fiscală este cea care sesizează organelor de urmărire penală o posibilă infracțiune, aceasta ar fi abilitată să dispună suspendarea inspecției pe motiv că există un caz temeinic justificat, însă pentru o perioadă de maximum șase luni. Procedura adoptată recent de ANAF prevede totuși că organul fiscal trebuie să formalizeze propunerea de finalizarea controlului prin neîntocmirea raportului de inspecție, motiv pentru care se poate considera că legiuitorul a urmărit să excludă varianta suspendării inspecției, deși o astfel de măsură ar fi putut prezenta câteva avantaje pentru contribuabilul aflat în această situație.

Așadar, ca de obicei, în relația cu autoritatea fiscală, multe dintre răspunsurile cu privire la interpretarea și aplicarea reglementărilor în vigoare se vor clarifica în timp, fie cu bună-credință din partea ambilor actori (fisc și contribuabil), fie tranșate de către instanțele judecătorești competente.

Analiza eToro: Banii chiar aduc medalii olimpice, dar multe țări și-au depășit performanța economică

0

Bogdan Maioreanu and Paweł Majtkowski, eToro market analysts

România a terminat Olimpiada pe locul 46 în clasamentul oficial al medaliilor. Cu toate acestea, economia sa se află pe locul 54 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că sportul românesc continuă să depășească economia, deși nu atât de mult ca înainte. 

Faptul că o națiune este bogată nu o face însă în mod automat bună la sporturile de competiție – dintre primele 5 cele mai bogate țări din lume, doar Qatar a reușit să câștige medalii (3) la această olimpiadă. Totodată, putem observa că există țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța care sunt atât bogate, cât și de succes în sport.

Pe de altă parte, țări precum China (88 de medalii), Rusia (71), Ucraina (19) sau Kenya (10) reușesc să producă o mulțime de campioni în ciuda unui PIB mai mic pe cap de locuitor.

Prin urmare, ne-am propus să evaluăm efectul economic asupra sportului, pentru a vedea pe ce loc s-ar situa țările dacă toate ar fi la fel de bogate. Am ajustat clasamentul medaliilor de la Tokyo împărțind numărul de medalii primite de fiecare țară la Jocurile Olimpice de la Tokyo (suma tuturor medaliilor, indiferent de culoare) cu raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru toate țările (10.925,7 dolari pentru 2020). Rezultatul este un clasament al „medaliilor economice” – sau al medaliilor olimpice ajustate în funcție de bogăție.

România are un PIB pe cap de locuitor de 12.896 dolari și a obținut 4 medalii la Tokyo. În timp ce sportivii săi au depășit clasamentul economic mondial al României la Tokyo, alte țări l-au depășit și mai mult. Astfel, în indicele combinat, România coboară pe locul 59, cu doar 3 medalii „economice” (ajustate la bogăție).

În cazul SUA, al căror PIB pe cap de locuitor reprezintă 582% din media mondială, numărul de medalii obținute la Tokyo scade de la 113 la doar 19 „medalii economice”, ceea ce plasează gigantul sportiv nord-american pe locul 15, deși a ocupat locul 1 la Jocurile Olimpice propriu-zise.

Același lucru este valabil și în cazul Marii Britanii, care coboară de pe locul 4 pe locul 16 în clasamentul pe medalii „economice”. În schimb, țări cu un PIB pe cap de locuitor mai mic dar cu un succes sportiv semnificativ urcă pe podium în clasamentul nostru, cu China și Rusia (sub steagul Comitetului Olimpic Rus) în frunte. Următoarele cele mai bune performanțe vin din partea unor țări africane, cum ar fi Kenya, Uganda și Ethiopia, care câștigă mult mai multe medalii comparativ cu locul lor în clasamentul economic. Ucraina (19 medalii efective și 56 de medalii economice) s-a descurcat și ea bine, obținând mai multe medalii decât multe țări mai bogate.

Clasamentul nostru ajustat al medaliilor oferă o perspectivă ușor diferită asupra succesului sportiv modern. Deși economia joacă un rol din ce în ce mai important în sport pe măsură ce acesta devine din ce în ce mai profesionist și mai comercial, poate că banii nu sunt totul, mai ales atunci când vine vorba de sporturi de competiție. De asemenea, bogăția cetățenilor nu se transferă neapărat în mod adecvat, prin intermediul guvernelor, în noi investiții în infrastructură sportivă sau pentru dezvoltarea sportivilor și asigurarea unei baze mari de selecție din care să se aleagă câțiva performeri care pot câștiga medalii.

Excelează astfel țările mai sărace care sunt capabile să centralizeze resursele și să le cheltuiască eficient pentru a crește baza de selecție și a dezvolta campioni, așa cum făcea și România pe vremuri. Cel mai mare număr de distincții olimpice la o ediție de vară a fost atins în 1984, la Los Angeles, când România a obținut 53 de medalii, clasându-se pe locul al doilea.

În prezent, România este din ce în ce mai puțin capabilă să facă acest lucru cu bugetele sale pentru sport, clasările sale în competițiile sportive fiind în declin, chiar dacă economia sa se îmbunătățește. La această olimpiadă, România a avut una dintre cele mai slabe performanțe dintre națiunile est-europene, înregistrând a doua cea mai slabă performanță din ultimii 69 de ani! La Rio, în 2016, a ocupat locul 47 în clasament (tot cu 4 medalii).

Pe de altă parte, în ciuda scăderii sprijinului la nivel guvernamental, poate că un lucru promițător pentru viitor este creșterea sportului ca afacere. Deja, cele mai populare sporturi beneficiază de finanțare privată – contractele de sponsorizare aduc acum miliarde de dolari în sport. Sponsorii tind să caute și să ajute noile talente, companii precum Nike, Puma sau Adidas, care în mod tradițional se luptau pentru semnătura sportivilor de varf, fiind acum însoțite de alte nume cunoscute, în special din industria tehnologică. În general, sportul a devenit în ultimii ani o industrie gigantică, care transcende granițele.

    PIB pe cap de locuitor în USD în 2020 % din PIB-ul mediu mondial pe cap de locuitor Nr.  Medalii olimpice (2021) Medalii economice
1 China 10500,4 96,1% 88 92
2 Federația Rusă/ROC 10126,7 92,7% 71 77
3 Kenya 1838,2 16,8% 10 59
4 Ucraina 3726,9 34,1% 19 56
5 Uganda 817,0 7,5% 4 53
6 Etiopia 936,3 8,6% 4 47
7 India 1900,7 17,4% 7 40
8 Brazilia 6796,8 62,2% 21 34
8 Iran 2282,6 20,9% 7 34
10 Uzbekistan 1685,8 15,4% 5 32
11 Republica Kârgâză 1173,6 10,7% 3 28
12 Venezuela 1690,65 15,5% 4 26
13 Jamaica 4664,5 42,7% 9 21
14 Georgia 4278,9 39,2% 8 20
15 Statele Unite 63543,6 581,6% 113 19
16 Egipt 3547,9 32,5% 6 18
16 Azerbaijan 4214,3 38,6% 7 18
16 Cuba 9099,7 83,3% 15 18
16 Marea Britanie 40284,6 368,7% 65 18
20 Turcia 8538,2 78,1% 13 17
21 Japonia 40113,1 367,1% 58 16
22 Indonesia 3869,6 35,4% 5 14
22 Italia 31676,2 289,9% 40 14
22 Ungaria 15899,1 145,5% 20 14
25 Filipne 3298,8 30,2% 4 13
25 Burkina Faso 830,9 7,6% 1 13
25 Serbia 7666,2 70,2% 9 13
28 Belarus 6411,2 58,7% 7 12
29 Mongolia 4007,3 36,7% 4 11
30 Nigeria 2097,1 19,2% 2 10
30 Columbia 5332,8 48,8% 5 10
30 Armenia 4267,5 39,1% 4 10
30 Polania 15656,2 143,3% 14 10
30 Australia 51812,2 474,2% 46 10
30 Kazahstan 9055,7 82,9% 8 10
36 Franța 38625,1 353,5% 33 9
36 Germania 45723,6 418,5% 37 9
38 Olanda 52304,1 478,7% 36 8
38 Republica Dominicană 7268,2 66,5% 5 8
40 Coreea 31489,1 288,2% 20 7
40 Spania 27057,2 247,6% 17 7
40 Tunisia 3319,8 30,4% 2 7
40 Bulgaria 9975,8 91,3% 6 7
44 Africa de Sud 5090,7 46,6% 3 6
44 Croația 13828,5 126,6% 8 6
44 Canada 43241,6 395,8% 24 6
44 Ecuador 5600,4 51,3% 3 6
48 Republica Cehă 22762,2 208,3% 11 5
48 Mexico 8346,7 76,4% 4 5
48 Noua Zeelandă 41791,8 382,5% 20 5
48 Iordania 4282,8 39,2% 2 5
48 Kosovo 4287,2 39,2% 2 5
48 Taiwan 26910,23 246,3% 12 5
48 Cote d’Ivoire 2325,7 21,3% 1 5
48 Ghana 2328,5 21,3% 1 5
56 Fiji 4881,5 44,7% 2 4
56 Argentina 8441,9 77,3% 3 4
56 Maroc 3009,2 27,5% 1 4
59 România 12896,1 118,0% 4 3
59 Tailanda 7189,0 65,8% 2 3
59 Namibia 4211,1 38,5% 1 3
62 Grecia 17676,2 161,8% 4 2
62 Moldova 4551,1 41,7% 1 2
62 Slovacia 19156,9 175,3% 4 2
62 Slovenia 25179,7 230,5% 5 2
62 Malaezia 10401,8 95,2% 2 2
62 Danemarca 60908,8 557,5% 11 2
62 Portugalia 22439,9 205,4% 4 2
62 Suedia 51925,7 475,3% 9 2
62 Macedonia de Nord 5888,0 53,9% 1 2
62 Belgia 44594,4 408,2% 7 2
62 Elveția 86601,6 792,6% 13 2
62 Botswana 6711,0 61,4% 1 2
62 Austria 48105,4 440,3% 7 2
75 Turkmenistan 7612,0 69,7% 1 1
75 Hong Kong, China 46323,9 424,0% 6 1
75 Norvegia 67294,5 615,9% 8 1
75 Letonia 17620,0 161,3% 2 1
75 Grenada 9680,2 88,6% 1 1
75 Israel 43610,5 399,2% 4 1
75 Estonia 23312,3 213,4% 2 1
75 Bahamas 28607,9 261,8% 2 1
75 San Marino 47731,2 436,9% 3 1
75 Qatar 50805,5 465,0% 3 1
75 Lituania 19997,6 183,0% 1 1
75 Arabia Saudită 20110,3 184,1% 1 1
75 Irlanda 83812,8 767,1% 4 1
88 Bahrain 23443,4 214,6% 1 0
88 Finlanda 49041,3 448,9% 2 0
88 Puerto Rico 32290,9 295,5% 1 0
88 Kuweit 32373,3 296,3% 1 0
88 Bermuda 117098,4 1071,8% 1 0
88 Siria no data no data 1 0

Source: eToro, Pawel Majtkowski

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.


Despre eToro Group

eToro este o platformă de investiții cu active multiple ce permite oamenilor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Romsilva: măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor în păduri

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță măsuri suplimentare pentru prevenirea și stingerea incendiilor în fondul forestier pe care-l administrează: „A fost instituit serviciul de permanență la nivelul fiecărui ocol silvic din cadrul Romsilva, pentru comunicarea rapidă cu Inspectoratele pentru Situații de Urgență și Gărzile Forestiere, sunt actualizate planurile de alarmare și mobilizare a forțelor de intervenție în caz de incendiu și sunt intensificate acțiunile de patrulare și supraveghere a fondului forestier și a lizierelor pădurilor, în special a zonelor cu risc de producere a incendiilor, precum și a traseelor frecventate de turiști.

De asemenea, pentru prevenirea extinderii incendiilor limitrofe fondului forestier, sunt întreținute liniile izolatoare, colnicele și șanțurille de minim sanitar.

Personalul silvic va intensifica și campania de informare a turiștilor, a angajaților firmelor de exploatare și a deținătorilor de terenuri limitrofe pădurilor, pentru a nu arde resturile vegetale și a nu lăsa focul nesupravegheat”.

Romsilva informează că în primele șase luni ale acestui an, în fondul forestier pe care-l administrează s-au înregistrat 98 de incendii, care au afectat o suprafață cumulată de 553,8 hectare, cu sublinierea că „toate suprafețele administrate de Romsilva care au fost afectate în anii trecuți de incendiile de pădure au fost refăcute prin lucrări de regenerare a pădurilor”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.

Foto: RNP Romsilva    

Festival multicultural pentru comunitatea creativă

0

Un eveniment multicultural cu deschidere socială la nivelul comunității unui întreg oraș se anunță festivalul TamTam la Brașov, în perioada 13-15 august, orele 13.00-23.00, cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov și Consiliul Județean Brașov.

Pe șase scene ale orașului (în Piața Sf. Ioan, în Piața Sfatului, în Piața Enescu, la Galeria KronArt, la AFI Mall, la Hub 2068, pe Strada Mureșenilor nr 27), peste 300 de artiști exclusiv români vor oferi muzică clasică, rock, jazz, muzică tradițională și muzică electronică, teatru, dans, arte vizuale, film.

Ioan-Dragoș Dimitriu, directorul artistic al festivalului:„Ce ne dorim cu acest festival este să aducem arta și mai aproape de oameni, de aici și motto-ul nostru #ArtToHeart. Credem că actul artistic sau cultural nu doar dezvoltă mintea, ci stimulează trăiri profunde, emoții puternice. Festivalul TAMTAM este și despre acest flux de energie dintre părți – artiștii care transmit către public toată energia și pasiunea lor, primind înapoi  efervescența și bucuria publicului, despre pasiuni care se cultivă și care se trăiesc, dar și despre cum se construiește o comunitate creativă cu fiecare ediție. Cultura are această superputere – aduce oamenii împreună în comunități puternice, care revin lafestival”.

 Andrei Munteanu, Creative Partner Most Wanted Ideas: „Ediția a treia a TamTam Festival, Open up your art, este despre deschiderea oamenilor de a se bucura de tot ceea ce înseamnă artă și manifestare artistică după o perioadă dificilă pentru noi toți și despre eliberarea celor 5 arte într-un spațiu deschis, diametral opus celui delimitat de ecranul unui telefon sau laptop cu care am ajuns sa ne obișnuim prea mult. Noi înșine am fost deschiși către tot ceea ce își propune Festivalul, atât prin această ediție, cât și în viitor,  și de aici până la conturarea conceptului nu a mai fost decât un pas”.

Reținem din recomandările în avanpremieră ale organizatorilor: „Festivalul  își propune să invadeze comunitatea, să intre în inimile publicului și să ia spectatorii la dans, într-o călătorie autentică, prin ateliere creative, dialoguri versatile cu artiștii, după concerte și proiecte educaționale.

Muzica se ascultă fie într-un concept propriu, senzorial, aluziv, ce rezonează cu ritmuri vizuale, ce îmbină sunetul de vibrafon sau marimbă cu proiecții de film și instrumente clasice. Rockul alternativ se va dezlănțui cu Robin and the Backstabbers, Mono Jacks și Grimus, Toulouse Lautrec, Eyedrops și mulți alții. Muzicienii care fac parte din Filarmonica și Opera din Brașov vor conduce muzica clasică spre inimile publicului, prin note și partituri de notorietate. Jazzul ne va duce prin noile sale tonalități, într-o lume expresivă, cu sunete nefiltrate dar spre inimi deschise. Film, dans, teatru, arte vizuale – timp de 3 zile orașul va deveni o scenă amplă, multiculturală, un demers firesc, creativ menit să schimbe lumea din noi și să o deschidă spre Artă.

Din program mai fac parte evenimente precum: Musiculinaria – concep creativ ce aduce împreună muzica și arta culinară, ateliere de pictură, proiecții de film, improvizații și spectacole de dans, spectacole de teatru în aer liber, concerte de jazz, duo de muzică clasică și asocieri de instrumente cu o libertate completă de exprimare – handpan drum, ateliere de creație pentru copii, spectacol de muzică și tango, swing Boogie Woogie, jam session-uri între artiști etc. Publicul va putea cunoaște artiștii după concert în dialogurile de la Hub 2068, cel mai important spațiu cultural, educațional și de dezvoltare antreprenorială din Brașov, inaugurat chiar pe durata TamTam Festival”.

Accesul la reprezentațiile artistice este gratuit, în limita locurilor prevăzute de restricțiile în vigoare, cu respectarea măsurilor de siguranță care se impun în contextul actual.

Sponsori: BRD Société Générale, Peroni Nastro Azzurro, Temad, EConstrukt RO, Delaco, AFI Brașov, Kronospan, Mikim, Everest Ropack.

Detalii și programul complet: www.tamtamfestival.eu; www.facebook.com/TAMTAMFESTIVALBRASOV

Proceduri simplificate în relația mediului de afaceri cu Agenția Națională Antidrog

0


Agenția Națională Antidrog (ANA), în calitate de punct național focal în domeniul precursorilor de droguri şi lider de proiect, a lansat proiectul „Simplificarea procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri în domeniul operaţiunilor cu precursori de droguri (RNP)”, Cod Contract: SIPOCA 864/MySMIS2014+ 134092,implementat în parteneriat cu Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 

Scopul proiectului este „creșterea eficienței și transparenței monitorizării și implementării politicilor naționale în domeniul precursorilor. Proiectul are în vedere punerea în aplicare a unui mecanism național de monitorizare și control al precursorilor de droguri simplificat, care se va realiza, în principal, prin crearea unui sistem informatic adaptat recentelor modificări legislative și care va facilita îmbunătățirea  proceselor de management a potențialelor contexte care pot conduce la apariția unor situații de risc, evaluarea acestora și adoptarea unor decizii adecvate în domeniul precursorilor sau drogurilor”.

La conferința de lansare a proiectului au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne, Aurelian Păduraru, secretar de stat, Mariana Câju, consilier al ministrului afacerilor interne, reprezentanţi ai operatorilor și utilizatorilor de precursori de droguri, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniul monitorizării şi controlului operaţiunilor cu precursori de droguri.

ANA informează că „măsurile concrete propuse în cadrul proiectului au ca nucleu simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației, facilitarea accesului la documentele şi informaţiile necesare, atât pentru administraţia publică centrală şi, mai ales, pentru mediul de afaceri, precum și creşterea calității schimbului de date interinstituțional, ce implică actualizări procedurale, personal pregătit, instrumente digitale adecvate.

Rezultatele așteptate în urma implementării proiectului sunt următoarele:

  • Acces simplificat al mediului de afaceri la serviciile oferite de Agenția Națională Antidrog, în special pentru emiterea de licențe/înregistrări/autorizații
    • Mecanism național de monitorizare si control al operațiunilor cu precursori de droguri optimizat si proceduri interinstituționale simplificate
    • Cunoștințe și abilități îmbunătățite ale personalului din cadrul Agenției Naționale Antidrog și din cadrul structurilor administrației publice centrale cu responsabilități în domeniul monitorizării și controlului operațiunilor cu precursori

Totodată, de rezultatele implementării proiectului va beneficia mediul de afaceri, precum și alte entități juridice care desfășoară operațiuni cu substanțe chimice – precursori de droguri și care au obligații în raport cu autoritățile, stabilite de legislația în domeniul precursorilor.

Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni, data începerii fiind 12 martie 2021, iar data finalizării 11 august 2022.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 1. Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectiv specific 1.1. Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu SCAP.

Valoarea totală a proiectului este de 4.429.306,86 lei. Contribuția nerambursabilă FSE-POCA este de 3.719.903 lei și cofinanțarea din bugetul naţional, prin Ministerul Afacerilor Interne, este de 709.403,86 lei”.

Mi 360° Home Security Camera și aplicația Xiaomi Home obțin standardul BSI Kitemark™ pentru device-uri rezidențiale IoT și aplicații digitale sigure

0

Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat astăzi că Mi 360° Home Security Camera a obținut Certificarea Kitemark™ pentru device-uri rezidențiale IoT din partea British Standard Institution (BSI).

În plus, aplicația Xiaomi Home a obținut Certificarea Kitemark™ pentru aplicații digitale sigure.

Obținerea certificărilor Kitemark™ demonstrează că produsele Xiaomi respectă cele mai înalte standarde de securitate, inclusiv standardul EN303645 emis de European Telecommunications Standards Institute (ETSI). Această realizare reprezintă o nouă confirmare a eforturilor susținute ale Xiaomi pentru protejarea securității informațiilor și a datelor personale ale consumatorilor săi.

Frank Zhang, Managing Director la BSI China, a menționat –  “Suntem multumiți să vedem că Xiaomi a obținut certificările Kitemark™ pentru Mi 360° Home Security Camera și pentru aplicația Xiaomi Home. Xiaomi a depus eforturi însemnate pentru a-și alinia produsele la standardele internaționale de securitate și pentru a câștiga încrederea consumatorilor.

Totodată, BSI și-a arătat interesul de a lucra în continuare cu Xiaomi pentru a susține eforturile companiei de a-și îmbunătăți dezvoltarea ecosistemului IoT prin crearea unei punți de încredere între brand și consumatori.”

Kitemark™ este o marcă deținută de BSI, care arată îndeplinirea standardelor de calitate pentru produse și servicii. BSI desfășoară teste tehnice și audituri de securitate bazate pe standardul  ETSI/EN303645, oferind consumatorilor un mod simplu și rapid de a identifica device-uri IoT sigure și de încredere.

Xiaomi deține platforma AioT lider de piață cu peste 351 de milioane de device-uri conectate și 49 de milioane de utilizatori*.

Securitate datelor utilizatorilor este prioritatea principală a Xiaomi. Drept urmare, compania a creat un sistem cadru exhaustiv de management și protecție a datelor.

Platforma Xiaomi Mi AIoT a primit ambele certificări BSI, ISO/IEC 2700 Information Security Management Standard și ISO/IEC 27701 Privacy Information Management System.  

În plus, Xiaomi a publicat Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things Devices and Xiaomi IoT Privacy White Paper**, care prezintă detaliat politicile de securitate și protecție a datelor cu caracter personal ale companiei.  

Cui Baoqiu, Vicepreședinte Xiaomi și Președinte al Comitetului Xiaomi de Securitate și Protecție a datelor cu caracter personal, a declarat – “Mi 360° Home Security Camera și aplicația Xiaomi Home sunt bune exemple care arată modul în care am implementat cadrul cu privire la securitatea și protecția datelor cu caracter personal. În baza testelor avansate cu privire la securitate și a auditurilor de securitate realizate, BSI a verificat că produsele testate sunt dezvoltate în acord cu cele mai stricte principii de securitate și protecție a datelor. Cu această ocazie reîntărim faptul că preocuparea pentru securitatea datelor și a intimității cosumatorilor a fost și este în continuare o prioritate pentru noi, în toate piețele în care activăm.”

* La data de 31 martie 2021, excluzând laptopurile și telefoanele inteligente.

** Xiaomi Cyber Security Baseline for Consumer Internet of Things and Xiaomi IoT Privacy White Paper poate fi descărcat de aici https://trust.mi.com/.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Proiectul de Regulament pentru modificarea Regulamentului A.S.F. nr. 7/2020 privind autorizarea și funcționarea fondurilor de investiții alternative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul de Normă privind activitatea desfășurată pe teritoriul României de asigurătorii din state terțe prin intermediul sucursalelor (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Notificarea ESMA referitoare la intenția A.S.F. de aplicare a prevederilor Ghidului ESMA privind articolul 25 din Directiva 2011/61/UE (ESMA 34-32-701).

  • Autorizare

Aprobarea solicitării STK Financial AFIA S.A. de autorizare a modificării intervenite în modul de organizare și funcționare ca urmare a modificării componenței Consiliului de Administrație (numirea domnului Gavriletea Marius Dan în calitate de membru al CA al societății);

Aprobarea domnului Gheorghe Naforniță pentru un nou mandat în calitate de membru al Consiliului de Administrație la societatea Asito Kapital S.A.;

Aprobarea numirii doamnei Tănase Daniela în funcția de administrator al societății Asigest Broker de Asigurare-Reasigurare S.A. și a modificării Actului constitutiv, în consecință;

Aprobarea solicitării Franklin Templeton International Services S.a.r.l., în calitate de administrator al Fondul Proprietatea S.A., de avizare a modificării intervenite în documentele avute în vedere la momentul înregistrării Fondul Proprietatea S.A., respectiv Actul constitutiv al acestei entități;

Aprobarea societății Eurobank S.A. ca acționar semnificativ indirect la societățile Eurolife FFH Asigurări Generale S.A. și Eurolife FFH Asigurări de Viață S.A.;

Aprobarea modificărilor aduse Actului Constitutiv al Societății Bavaria Broker de Asigurare S.R.L. (cesiune de părți sociale, nou asociat semnificativ, structura asociaților);

Aprobarea avizării definitive a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare, administrat de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A.