O analiză ASF privind interconectarea piețelor financiare nebancare
Toate cele trei sectoare financiare nebancare supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – respectiv piața de capital, piața pensiilor private și piața asigurărilor – s-au protejat în fața riscurilor financiare provocate de pandemia Covid 19 prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu.
Fondurile de pensii private au o expunere de 67% pe titlurile de stat, societățile de asigurare au investit 42% din activele lor tot în titluri de stat iar portofoliile investiționale ale organismelor de plasament colectiv dețin circa 26% obligațiuni suverane.
„Din datele analizate de experții noștri rezultă că interconectarea entităților supravegheate de către ASF cu piețele bursiere are o dimensiune medie. Iar prin prisma activelor bilanțiere, concluzionăm că nivelul de interconectare a fondurilor de pensii private și a companiilor de asigurare cu sistemul bancar este unul redus. Concluzia generală a acestei analize este că, pe perioada crizei economice provocată de pandemie, aversiunea la risc a investitorilor s-a manifestat printr-o migrație a acestora dinspre piețele de acțiuni înspre titlurile de stat”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof.univ.dr. Nicu Marcu.
Este important de analizat gradul de interconectare, la nivel local, al piețelor financiare nebancare precum și modul în care poate acesta favoriza răspândirea tensiunilor economice generate de criza sanitară, în contextul impactului sever al pandemiei COVID-19 asupra economiei globale și al efectelor fenomenului de contagiune economică.
Specificul activității asigurătorilor, fondurilor de investiții și de pensii face ca activele financiare deținute să aibă un rol extrem de important pentru capacitatea acestora de a-și respecta obligațiile asumate față de asigurați/investitori/participanți. Totodată, un șoc resimțit de unul dintre emitenții de astfel de instrumente sau de una dintre piețele pe care acestea se tranzacționează, cu pondere semnificativă în activele agregate la nivelul unuia dintre sectoarele financiare nebancare supravegheate de ASF, ar putea avea implicit efect asupra performanței sau stabilității sectorului respectiv.
Din perspectiva asigurării stabilității financiare, monitorizarea interconectării piețelor financiare nebancare, prin prisma deținerilor bilanțiere, este cu atât mai importantă cu cât poate contribui la identificarea migrării riscurilor între cele trei piețe.
„În acest sens, dezvoltarea unui cadru pentru supravegherea integrată a piețelor este unul dintre obiectivele majore stabilite de ASF în cadrul strategiei sale pentru perioada următoare”, a mai precizat președintele ASF, Nicu Marcu.
Prima ediție pentru anul 2021 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, abordează analiza expunerilor bilanțiere între sectoare sau între entități individuale, ca metodă utilizată pentru monitorizarea nivelului de interconectare între piețe. Pentru entitățile care activează pe piețele financiare nebancare, majoritatea acestora fiind investitori instituționali, sunt relevante expunerea față de câteva clase principale de active și piețele pe care acestea se tranzacționează: titluri de stat, depozite bancare sau acțiuni.
Mai multe informații despre contextul economic la nivel global dar și despre evoluțiile economice la nivel local, în Raportul privind stablitatea piețelor financiare nebancare, prima ediție a anului 2021, accesibil aici – hyperlink site:
Criza generată de pandemia de Sars-CoV-2 a adus cu sine o serie de efecte secundare. De la problemele de ordin sanitar și până la cele legate de mobilitate, acestea au schimbat felul în care se desfășoară viața noastră, dar și evoluția economiei. Însă un ale efect secundar a dat fiori, mai ales producătorilor din sectorul electronic…
Ciprian Bîrsan, business analyst și analist financiar cu 16 ani de experiență, detaliază: „Este vorba de binecunoscutele cipuri, care sunt folosite în sectorul electronic – tot ce înseamnă tehnologie, de la mașini electrice până la telefoane, console de jocuri, etc. au de suferit în momentul de față mai ales în randul producătorilor din această zonă. Se pare că multe sectoare și-au revenit sau sunt pe cale de a-și reveni, însă sunt multe efecte pe care pandemia le-a lăsat. În toate zonele de producție, acei producători își revin foarte greu la valorile pe care le aveau înainte de pandemie. Practic, ei produc în momentul de față, dar o fac în cantități mult mai mici decât valorile pe care le aveau înainte de pandemie. Au renunțat la o parte din angajați, la o parte din capacitățile de producție sau la o parte din piețele pe care le deserveau, iar acest lucru s-a perpetuat pe un lanț întreg în piață și își lasă efectele și în ziua de astăzi”.
Cea mai mare problemă a fost legată de imposibilitatea reinnoirii stocurilor, a explicat Bîrsan, cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”: „Problemele pleacă de la partea de exploatere a materiilor prime, probleme care pe întreg lanțul de producție nu se diminuează ci, dimpotrivă, se accentuează. Din discuțiile cu cei din sectorul electronic, ei spuneau «Noi aveam stocuri pentru 3-4 luni și, în acest context, de fiecare dată când treceam de mijlocul stocului, făceam comenzi noi». În momentul de față, ei spun că nu reușesc să achiziționeze noi produse, nu reușesc să își țină stocurile pe plus. Practic, în momentul de față, foarte multe din stocuri sunt aproape 0. Un vapor stă 3 luni în port, în China, și așteaptă să fie încărcat. Apariția variantei Delta a virusului a făcut ca măsurile restrictive să fie cu adevărat foarte serioase. Totul se face sub o supraveghere foarte atentă, sub capacitatea pe care o au vasele care intră în zona respectivă. Pe langă faptul că pe tot lanțul de produse sunt probleme, avem probleme foarte mari și cu transportul din punctul A în punctul B materii prime, produse finite, etc”.
Când se va rezolva problema? Estimările nu sunt încurajatoare: „Estimările pe care specialiștii le dau pentru revenirea la o situație normală sunt în acest moment de 6-12 luni”, a concluzionat Bîrsan.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
Despre XTB
Romania – Partener al evenimentului Earnings Report
Cu aproape 20 de
ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de
investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente
financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu
birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța.
XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din
lume inclusiv ASF și KNF.
Competiția în domeniul mașinilor electrice este aprigă. În urmă cu câțiva ani, acest segment părea să fie unul exclusivist, în care Tesla părea să fie vârf de lance. Totuși, în momentul în care toți fabricanții importanți de automobile au început să ia în considerare trecerea de la motoarele pe combustie internă către cele electrice, domeniul a luat avânt. Tesla rămâne în continuare un nume aproape sinonim cu mașinile electrice în care activează, însă competiția pare să vină tare din urmă.
În cadrul unei prezentăări susținute cu ocazia evenimentului „Earnings Report”, organizat de site-ul financiar BVBescu.ro, Ciprian Bîrsan, business analyst și analist financiar cu 16 ani de experiență, a prezentat o companie – concurent direct al Tesla –, care ar putea rivaliza în curând cu gigantul patronat de Elon Musk.
„Lucid Motors este un start-up care abia s-a listat pe NASDAQ (septembrie 2020, sub simbolul LCID – n.r.) și este competiția directă a Tesla, spune Bîrsan. Aceasta companie face mașini de lux, echipate cu motoare electrice. Veți vedea aici tehnologia și luxul duse la extrem, în ceea ce privește o mașina electrică”.
Mașinile Lucid Motors, peste cele fabricate de Tesla?
Deși mașina Lucid Air este încă în stadiul de prototip, primele unitati urmând să fie produse în curand, Bîrsan spune că aceasta pare să fie semnificativ superioară ultimului model propus de Tesla. În plus, prețul pentru o Lucid Air ar putea fi și el semnificativ mai mic:
„Tesla face mașini din categoria mașinilor de lux. O mașina nouă costa în jur de 100.000 USD. Modelul nou, cel cu facelift, este ceva mai scump, modelul mai vechi ajunge undeva la 60-70.000 USD. Modelul nou are modificate anumite aspecte la interior: forma volanului este diferită, aceea tabletă din partea dreaptă, mijlocul bordului, a suferit și ea modificări, partea de regenerare a energiei electrice este mai bine pusă la punct, motorul este mai performat, autonomia este mai mare, ș.a.
Lucid Motors a venit cu o autonomie care atinge 1.000 km, mașina este mai ieftină decat o Tesla, iar din punct de vedere al luxului oferit de mașina in sine, modelul este mai performant și mai luxos decât mașinile Tesla. Tehnologia incorporată în mașinile Lucid este peste cea incorporată în mașinile Tesla. Practic, în momentul în care te-ai așezat în spate, scaunele se transformă aproape într-un pat, precum cele de la clasa business, la avion. De undeva din tavanul mașinii se rabatează un ecran care, printr-un soft de recunoaștere facială, îți oferă posibilitatea să continui ceea ce făceai la birou sau să urmărești filmul la care te uitai acasă. Mașina vine cu foarte multe lucruri îmunatățite, în condițiile în care prețul pe care îl va genera Lucid va fi sub cel al Tesla”.
Câteva date despre Lucid Motors Bîrsan a oferit câteva date financiare surprinzătoare, în ceea ce privește Lucid Motors. Deși compania este un start-up, își propune ca în anul 2021 să obțină un venit anual de aproape 600 milioane USD. În plus, compania are deja peste 1.800 de angajați…
Ciprian Bîrsan explică: „Se așteaptă ca această companie să genereze în mod constant un profit brut, în medie de aproximativ 22%, în perioada 2023 – 2026. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, în ultimii cinci ani, Tesla a raportat o marjă brută de profit în jurul mediei de 19,7%”.
Alte date financiare ale Lucid Motors:
Rentabilitatea pe baza EBITDA este de așteptat să apară după 2024;
Venitul anual estimat de Lucid Motors este în prezent de 599,3 mil USD pe an;
Lucid Motors a primit o finanțare în valoare de 100 milioane USD în septembrie 2018;
Venitul estimat al Lucid Motors pe angajat este de 330.000 de dolari;
Lucid Motors are, in prezent, 1816 angajați”.
Întrebat dacă mașina celor de la Lucid Motors ar fi o alternativă pentru Tesla, Ciprian Bîrsan a replicat: „Dacă imparți o pagina A4 în două și pui plusuri și minusiri la fiecare dintre mașini, s-ar părea că Tesla ar fi o alternativă pentru Lucid!”
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
Despre XTB Romania – Partener al evenimentului Earnings Report
Cu aproape 20 de ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța. XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv ASF și KNF.
De la corecții ample stopate rapid și până la reacții emoționale stârnite de evenimente cu puțină relevanță în piață, au fost multe situații în ultimul an și jumătate, pe care piețele le-au gestionat într-un mod atipic. Am avut un raliu consistent generat de tipărirea de bani ieftini într-o perioada în care aproape toată planeta se afla într-un lockdown dur, economiile s-au închis iar prețul petrolului a devenit negativ pentru prima dată în istorie, dar și deja celebra mișcare WallStreet Bets care a pariat împotriva marilor instituționali și a urcat la cer cotațiile câtorva companii de plan secund. Acesta pare să fi devenit deja „un nou normal”, în care piața acordă mai multă importanță mișcărilor pe fond emoțional, în dauna datelor fundamentale.
Prezent în cadrul evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”, Cătălin Chivu, analist financiar cu mare experiență în piață și realizator al emisiunii „Feel The Markets” spune că acest aspect se datorează faptului că totul în jurul nostru s-a schimbat: „Eu am o părere personală, și anume că viața s-a schimbat. Economia se schimbă, se schimbă tot, trecem la digitalizare – este un progres extraordinar. Vechiul normal nu va mai fi noul normal. Eu am văzut că și piețele financiare s-au schimbat foarte mult. Existau corelaări înainte, ne uităm la PER, la Divident Yield, se corelau valutele, etc. Eu spun că nu mai trebuie să ne raportăm la ce a fost, este evident că trebuie să avem niste repere. Dar dacă ne uităm la PER-uri, de exemplu, și vedem că au 2 cifre sau sunt 20 sau 50, este pentru că sunt mulți bani în piața, este pentru că piețele merg altfel acum și atât timp cât acești bani vor exista, acțiunile vor crește. Gândiți-vă de cât timp se vorbește că acțiunile sunt supraeveluate – sunt deja 2 trimestre – și ele tot au crescut. Și iată cum cresc în continuare și avem maxime istorice. Cine se pune contra pieței are de pierdut.
Eu cred că unele acțiuni sunt supraevaluate, altele nu, cred că unele acțiuni și unele sectoare vor evolua diferit și de acum incolo, măcar pe termen scurt. Însă, eu cred că tendința nu va fi dată de rezultatele financiare, ci de sentimentul din piață, care este influențat – pe de o parte – de redeschiderea totală a activităților, a economiei sau de creșterea cazurilor de COVID-19. Însă, în mare măsură, în SUA contează inflația și piața muncii – adica la ce se uită FED. Pentru că deciziile FED «mișcă» dolarul american, dolarul «mișcă» și piața Forex, și obligațiunile, și acțiunile (prin deviere) și mărfurile și tot. Până la urmă tendința generală va fi dată de sentimentul din piață”.
Earnings Reporteste un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
În primele 7 luni din acest an, piețele au avut o evoluție preponerent pozitivă. Cu toate acestea, viitorul nu este lipsit de riscuri, cele mai mari fiind cele legate de evoluția pandemică la nivel global.
„Un factor de risc este reprezentat de varianta Delta, care poate duce la impunerea unor restricții și la blocarea anumitor părși din economie la nivel global”, a declarat Radu Puiu, Research Analist XTB Romania,î n cadrul unei discuții care a avut loc cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”. „Prezumția legată de faptul că sectoarele ciclice ar putea avea de câștigat în perioada următoare, depinde de felul în care va evolua pandemia de Sars-CoV-2, la nivel global. Foarte imporant va fi sentimentul și apetitul pentru risc al investitorilor. Dacă vorbim despre un context în care condițiile monetare relaxate din partea băncilor centrale va fi menținut, apetitul pentru risc și prezența de lichidități din piață vor fi favorabile și astfel randamentele titlurilor de stat vor fi în creștere, pentru că cererea va fi destul de scăzută. Dacă vom asista la un nou val de panică sau traderii se vor reorienta către active de refugiu, atunci am putea să asistăm la un val de cereri pentru astfel de instrumente, care să ducă la o scădere a dobânzilor titlurilor de stat”.
Ciprian Bîrsan, Business Analyst, a completat: „În momentul de față, economia globală se afla într-un moment foarte bun. Există un val 4, pe care l-aș trece la capitolul riscuri, în care vor fi țări care vor avea 25.000 – 30.000 de cazuri noi pe zi. Din punctul meu de vedere este cel mai mare risc pe care îl poate avea economia în acest moment – alte riscuri eu nu cred că există. Dacă efectul acestui val 4 ar fi mult diminuat în viitorul apropiat, economia are toate motivele și toate mecanismele necesare pentru creștere”.
Puiu crede că perioada următoare ar putea aduce și o reorientare a investitorilor, către actiunile ciclice: „Sezonul de raportări financiare ar putea să susțina și o rotație a investitorilor, o reîntoarce a acestora dinspre sectoarele de creștere, care au avut performanțe mai puțin reușite față de așteptări, către acțiuni ciclice. Marja de câștig a fost mai mare în sectoarele ciclice și pentru companiile de tip value. Companiile financiare din SUA au inregistrat o marjă de câștig de 25%, în timp ce sectorul de tehnologie, a avut un ritm de creștere de 10%. Mai mult, marile companii din tehnologie au întampinat greutăți în depășirea performanțelor și așteptărilor din partea investitorilor, aspect care ar putea continua și în trimestrele următoare, pe fondul unei reechilibrari a pieței”.
Bîrsan mizează însă în continuare pe zona de tehnologie, despre care spune ca este „de neoprit”.
Cătălin Chivu crede că eventuale scăderi în perioada următoare ar fi absolut normale. „În ultimul an, am avut doar 2 scăderi mai mari pe indicii americani – ce mai mare fiind de 12,8% pe NASDAQ. Este posibil să avem chiar și 15-20%, dar sunt scăderi absolut normale. Piața caută motive de panică, de scădere și nu le găsește”, concluzioneaza Chivu.
Sezonul de raportări financiare pe piețele externe este aproape de final. Chestionați, cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”, analiștii financiari Radu Puiu (XTB) și Cătălin Chivu spun că rezultatele financiare publicate de marile companii au fost „în ton cu așteptările sau peste”.
Radu Puiu, Research Analist XTB Romania, spune că dezamăgirile au fost destul de puține: „Până acum, am avut o tendință pozitivă. Majoritatea companiilor au raportat rezultate în ton cu așteptările sau peste. Dezamăgirile au fost destul de puține, iar acest lucru este oarecum surprinzător, având în vedere faptul că efectul de bază al anului trecut a fost unul destul de puternic, mai ales în anumite cazuri, pentru că vorbim despre o perioadă de «boom» pe anumite sectoare, precum tehnologie sau entertainment”.
În ceea ce privește felul în care se prezintă, comparativ, rezultatele financiare la 6 luni, față de cele similare din anul 2020, Puiu precizează: „În primul rând, ar trebui să facem o separație între Trimestul I al anului trecut și Trimestrul II. În general, aș spune că au fost rezultate mai bune decât în primul semestrul al anului trecut. Totuși, există câteva excepții de la regulă, și aici vorbim despre sectorul tehnologic, care a tins să evolueze mai bine, iar în termeni trimestriali, creșterile au fost mai ample”.
Cătălin Chivu, analist financiar și Realizator al emisiunii „Feel The Markets” spune că se aștepta ca rezultatele financiare la 6 luni să fie favorabile: „Aveam aceleași așteptări pe care le-au avut și analiștii – de rezultate extrem de bune. Aceasta, datorită bazei de raportare. Pe deoparte, Trimestul II din 2020 a fost cel mai slab din ultimii multi ani. Văzusem niste statistici – era de așteptat ca veniturile să crească cu 19,6% față de perioada similară de anul trecut, iar câștigul per acțiune (EPS) – cu 63,6% – cifre de-a dreptul impresionante. Evident, cele mai optimiste prognoze se refereau la sectoarele afectate de pandemie – linii aeriene, HoReCa, sectorul energetic. O statistică interesantă, în ultimii ani, aceste câștiguri istorice tind să bată așteptările cam cu 3-5% la fiecare sezon de raportări, așadar companiile tind să surprindă pozitiv. Iată, în ultimele 4 trimestre, am avut: T2 2020 (12,6%) T3 2020 (15.5%) T4 2020 (13,2%), iar T1 2021 (28,7%). Toate aceastea fac ca media să fie cu 18% peste estimările analiștilor. Așadar, este clar că suntem în altă epocă. Estimarile în USD, în schimb, chiar dacă profiturile companiilor sunt mai puternice și economia la fel, au fost de 49$ în T1, 45$ în T2, 48 $ în T3 si 50$ în T4 – așadar creșteri intre 50-60%, respectiv 18-25%”.
Cîteva date legate de sezonul de raportări financiare aferente Semestrului I, pe piețele externe:
Reprezentanții companiilor din SUA le-au sugerat analiștilor faptul că rezultatele vor fi mai bune decât așteptările. Deși aceștia au făcut revizuirile necesare, prognozele au fost depașite;
88% dintre companiile care au raportat până în acest moment au publicat rezultate peste așteptări sau în ton cu așteptările;
În cazul în care tendința va continua, am putea avea cea mai mare creștere procentuală a rezultatelor față de estimările analiștilor, din 2008 încoace, conform statisticilor furnizate de FactSet;
Valoarea mediană a așteptărilor indică 24% creștere a câstigului per acțiune, în termeni anuali. Așteptările indicau, mai degrabă o valoare agregată de 61%, ceea ce ar fi trebuit să fie o surpriză semnificativă.
Totuși, Chivu pune în perspectiva datele financiare publicate la 6 luni 2021, întrebându-se cât de bine întelese au fost totuși semnalele date de societățile listate, înaintea sezonului de raportări financiare: „Este clar cel mai bun sezon de raportari din ultimii ani. Este cea mai puternica rata de crestere din ultimii 10 ani. Intrebarile sunt daca ramanem cu aceste cifre si in viitoarele 2 trimestre si daca noul normal devine 20%. Interesant aici este «guidance-ul» pe care companiile îl dau. Pentru mine, acest 20% vine după un «guidance» neclar. Odată ce această îndrumare din partea analiștilor va redeveni mai clară, vom reveni la acel 3-5%”.
Vorbind despre cifre, Chivu are o întrebare legitimă: „O alta intrebare ar fi daca ne raportăm la anul 2019, mai este acest sezon la fel de bun? Au fost și aici depășiri, dar diferențele sunt mult mai mici: 5-10% maxim[…]”
Earnings
Report este un
eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom,
InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti
Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).
Despre XTB
Romania – Partener al evenimentului Earnings Report
Cu aproape 20 de
ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de
investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente
financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu
birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța.
XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din
lume inclusiv ASF și KNF.
Revenirea
prețurilor bitcoin și ethereum a continuat săptămâna trecută, ambele
criptoactive fiind pe un trend de creștere vara aceasta.
Începând cu 21 iulie, bitcoin a cunoscut
o răsturnare de situație uimitoare, urcând de la un minim al anului 2021,
situat în jurul valorii de 29.600 de dolari, pentru a se tranzacționa acum în
intervalul de 43.400 de dolari – o creștere de aproximativ 47% în trei
săptămâni. Duminică, cel mai mare criptoactiv din lume a atins pentru scurt
timp peste 45.200 de dolari, marcând cel mai înalt prag de la jumătatea lunii
mai.
De asemenea, ethereum este în plină
ascensiune, depășind 3.000 de dolari în weekend, înainte de a se tranzacționa
în această dimineață cu puțin peste 2.900 de dolari. Criptomoneda a cunoscut o
revenire la fel de uimitoare, crescând de la minimul său din 2021, de 1.776 de
dolari în 21 iulie – o revenire de 64% în doar trei săptămâni.
Prețul acțiunilor Ethereum a explodat în
weekend pe fondul hard fork-ului de la Londra.
A început hard fork-ul ethereum
Hard fork-ul londonez al ethereum a avut
loc în sfârșit joi, iar creatorul cripto-monedei, Vitalik Buterin, a apreciat
acest moment ca fiind un pas înainte pentru a face ethereum mai eficient din
punct de vedere energetic.
Hard fork-ul este cea mai mare
actualizare a rețelei ethereum din 2015 și are implicații semnificative pentru
costul comisioanelor pe blockchain – așa-numitele comisioane „de
gaz”.
Dar, potrivit fondatorului, Buterin,
schimbarea are implicații pentru eficiența energetică a ETH. Vorbind pentru
Bloomberg News în Singapore, Buterin a declarat că EIP-1559 ar putea reduce
emisiile cauzate de rețea cu 99%.
Criptomonedele precum ETH și bitcoin au
fost criticate în ultima vreme pentru consumul ridicat de energie. Directorul
executiv al Tesla, Elon Musk, a declanșat o vânzare majoră în luna mai cu
comentarii sale privind emisiile ridicate ale procesului de minerit al bitcoin.
Biden susține legile stricte de raportare a taxelor pe venituri din criptoactive
Comercianții de criptomonede din SUA ar
putea fi supuși în curând unor reguli mai stricte privind raportarea
veniturilor, după ce administrația lui Joe Biden a susținut un amendament cheie
la un proiect de lege.
În timp ce proiectul de lege privind
infrastructura urma să fie votat în weekend, nu s-a decis încă nimic privind
amendamentul care ar avea ramificații semnificative pentru industria cripto din
SUA.
Așa-numitul amendament Portman ar stabili noi criterii stricte pentru
scutirea de la raportarea fiscală a câștigurilor din criptoactrive, penalizând
efectiv protocoalele proof-of-stake (PoS) în favoarea celor proof-of-work
(PoW).
Amendamentul, deși nu a fost încă
adoptat, ar putea avea implicații semnificative pentru rețelele PoS și ar putea
stabili bariere de conformare la raportarea fiscală care ar putea fi, fără
îndoială, insurmontabile pentru multe firme ce operează în spațiul DeFi. Obligațiile
de a furniza raportări fiscale ar fi în esență imposibile în cadrul
schimburilor descentralizate, unde clienții sunt în esență neidentificabili.
De asemenea, pare să favorizeze
criptoactivele precum bitcoin, care depind de PoW și care, în conformitate cu
amendamentul, ar fi scutite de astfel de raportări. Un alt amendament care se
opune primului propune ca minerii și dezvoltatorii de criptomonede să nu fie
considerați brokeri și, prin urmare, să nu fie astfel obligați să se conformeze
la raportarea fiscală.
Amendamentul nu a fost încă votat, dar
susținerea din partea Casei Albe va face ca acesta să fie greu de respins și ar
putea avea implicații enorme pentru dezvoltarea criptoactivelor în SUA.
Venezuela va lansa bolivarul digital
Națiunea
sud-americană aflată în dificultate va lansa în octombrie o monedă digitală a
băncii centrale (CBDC) pentru a combate inflația galopantă și pentru a încerca
să îmbunătățească accesul la servicii financiare pentru cetățenii obișnuiți.
Țara este deja binecunoscută în cercurile
cripto, după ce în februarie 2018 și-a lansat propria criptomonedă, petro, a
cărei valoare se presupune că este susținută de rezervele masive de petrol și
minerale ale țării. Cu toate acestea, petro este privit pe scară largă ca un eșec.
Noul bolivar digital este însă un proiect mai simplu, întrucât este o versiune
digitală a monedei existente și este ancorat în valoare la aceasta.
Venezuela este exemplul modern al inflației galopante – o problemă despre care mulți din industria criptoactivelor consideră că poate fi rezolvată prin crearea unor monede digitale stabile. Nu mai departe de vineri, țara a anunțat că taie șase zerouri din moneda sa fiduciară pentru a stopa hiperinflația galopantă.
Cu toate acestea, simpla tăiere a
zerourilor dintr-o monedă nu face nimic pentru a rezolva problema. Încrederea
în moneda susținută de guvern este extrem de scăzută, mulți alegând să
efectueze în schimb tranzacții în dolari americani.
Atenționare privind exonerarea de răspundere
Această comunicare este doar în scopuri de informare și
educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare
personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente
financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv
de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a
fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru
promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute
sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții
complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru
rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse
în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.
Planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon au fost propulsate din nou de vara fierbinte din acest an pe agenda guvernelor din întreaga lume. Incendiile de vegetație fac ravagii în Peninsula Balcanică, în timp ce în Statele Unite, incendiul Dixie din California este considerat ca fiind cel mai mare din istoria acestui stat. Fumul de la incendiile de pe coasta de vest s-a răspândit până în vestul mijlociu al Statelor Unite, iar ceața a declanșat avertismente de sănătate.
Dar, deși există un sprijin masiv pentru ideea de reducere a emisiilor, lucrurile se pot complica atunci când vine vorba de nota de plata pentru aceste reduceri. Agenda „net zero” a lui Boris Johnson este pusă sub semnul întrebării, deoarece trezoreria britanică a ajuns aparent la concluzia că dacă planul guvernului este pus în aplicare, familiile din clasa muncitoare ar plăti cea mai mare parte a costurilor. Marea Britanie a fost prima mare țară industrializată din lume care a semnat în 2019 obiectivul „net zero” pentru 2050 și a consfințit prin lege o reducere a emisiilor de carbon de 78% până în 2035, cel mai ambițios plan din lume.
Între timp, în sud-estul Europei, vedem imagini cu oameni îngroziți urcându-se la bordul unui feribot într-o lumină roșie venită dinspre infernul în flăcări în care s-a transformat pădurea ce înconjoară plaja insulei grecești Evia, plajă care cu doar câteva zile în urmă era locul unde se făceau fotografii fericite de vacanță. Casele sunt în flăcări și în pădurile de la periferia capitalei Greciei, Atena. Situl istoric Olympia, unde torța olimpică a Jocurilor Olimpice din Japonia, recent încheiate, a fost aprinsă în 2020, este acum înconjurat de păduri în flăcări. Imagini care ar putea, în orice moment, să facă parte dintr-un film de la Hollywood, sunt în această vară realitatea dură din Grecia. Incendii de pădure sunt și în Turcia, Albania și Macedonia de Nord. Este o vară fierbinte, cu temperaturi care depășesc în multe locuri 42 de grade și vânturi fierbinți care alimentează incendiile de pădure. Vorbim de pierderi de vieți omenești și de proprietăți, de pagube de milioane de euro, dar și de mii de pompieri din mai multe țări, inclusiv din România, care se luptă cu flăcările. Din pacate, astfel de imagini tind să devină noua normalitate, repetandu-se in fiecare an.
Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a dat vina pe schimbările climatice pentru incendiile devastatoare. Raportul IPCC asupra climei publicat astăzi, concluzionează că „dacă nu vor exista reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius va fi imposibilă. Clima de care ne vom bucura în viitor depinde de deciziile noastre de acum”.
Prețurile la energie sporesc îngrijorările legate de inflația generată de pandemie
UE a adoptat deja în această vară un pachet de inițiative având obiectivul ambițios de a reduce emisiile nete cu 55% până în 2030, sub nivelurile din 1990. Dar acest lucru vine cu anumite costuri. Un efect negativ, deja vizibil, pare să fie creșterea prețurilor la energia electrică, ca urmare a majorării abrupte a prețului certificatelor de emisii de CO2, de la 30 EUR/tonă în luna ianuarie a acestui an la peste 50 EUR/tonă în prezent. Creșterea prețului petrolului și lipsa gazului necesar pentru a umple rezervele epuizate de iarna grea – în prezent sub nivelurile normale – se adaugă la creșterea inflaționistă a prețurilor. Iar vara fierbinte crește cererea și prețurile la energie pe piața europeană, creând îngrijorare pentru consumatorul obișnuit care vede cum îi crește factura la carburant, electricitate și gaz.
Una dintre problemele legate de taxele pe emisiile de carbon și de alte idei luate în considerare ca soluții pentru reducerea emisiilor este și contextul în care prețurile au crescut în ultimele luni, pe măsură ce economiile s-au redeschis, din cauza presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare și a lipsei forței de muncă.
În România, prețurile benzinei și motorinei la pompă au atins deja niveluri din 2018. Piața spot a energiei electrice cotează 1 Megawatt oră la maxime istorice de peste 200 de euro. Vineri, Banca Națională a României (BNR) a recunoscut că majorarea din iulie a prețurilor la energie – carburanți, gaze și electricitate – este responsabilă pentru creșterea cu aproximativ 1% a indicelui prețurilor de consum, împingând inflația peste valorile anticipate.
Este clar că economia românească se redresează, iar BNR consideră că acest lucru s-a datorat exclusiv cererii interne, cu o evoluție dinamică în sectoarele comerțului cu amănuntul, auto și al serviciilor către populație. Vânzările cu amănuntul în termeni anuali au crescut cu 13,6% în luna iunie, aproape dublu față de așteptările de 7,5%, dar încetinește. Deși optimistă că inflația va scădea în 2022 păstrându-și caracterul tranzitoriu, BNR avertizează că această scădere va fi mai mică decât cea anticipată inițial, dar la limita superioară a intervalului prognozat.
Preocupările privind inflația afectează și investitorii individuali. Sondajul eToro „Retail Investor Beat”, realizat prin intervievarea a 6.000 de investitori individuali din 12 țări, a arătat că majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor pare să influențeze portofoliile investitorilor. Investitorii din Polonia (55%), SUA (51%), România (48%) și Germania (48%) au văzut inflația ca pe o amenințare serioasă. În România, starea economiei mondiale (44%) s-a clasat pe locul al doilea și doar o treime dintre cei intervievați au menționat starea economiei românești ca fiind o amenințare pentru portofoliile lor de investiții.
Daniel Anghel (foto), Partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România
Pe măsură ce
datoriile guvernamentale cresc la nivel global, ca urmare a măsurilor de
susținere financiară impuse de pandemie, statele încep să caute noi surse
pentru bugetele naționale. Atâta timp cât ratele dobânzilor rămân scăzute, iar
economiile încep să recupereze pierderile și să înregistreze creșteri, o
majorare a fiscalității nu este iminentă. Totuși, în acest peisaj, discuțiile
despre schimbarea sistemului internațional de taxare privind profiturile
marilor companii, existente dinaintea crizei sanitare, s-au intensificat.
O nouă
arhitectură fiscală internațională creată în jurul a doi piloni – realocarea
profiturilor între state în funcție de nivelul vânzărilor pentru grupurile
multinaționale ale căror venituri depășesc 20 miliarde euro, iar
profitabilitatea este mai mare 10%, și un impozit minim global pentru grupurile multinationale cu venituri de peste 750 mil.
euro – prinde tot mai mult contur, după ce a primit, în ultimele luni,
susținerea G7, OCDE și G20. Cel mai recent pas în direcția unei schimbări a
fost făcut în iulie de către miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor
centrale G20 care au ajuns la un acord și așteaptă ca, până octombrie 2021,
OCDE să vină cu un plan detaliat pentru punerea în aplicare a noului sistem de
impozitare.
Atât G7, G20, cât
și OCDE (peste 130 de state și-au declarat sprijinul pentru modificarea
sistemului de impozitare a profiturilor la nivel global) au ajuns la un consens politic că impozitarea
profiturilor necesită o abordare multilaterală, prevenind o multitudine de răspunsuri
unilaterale ale diferitelor state, situație care ar crea o complexitate
suplimentară de raportare pentru companii, dublă impozitare și tensiuni
politice. De exemplu, datorită acestui acord, Comisia Europeană a anunțat pe 12
iulie că îngheață proiectul privind introducerea unei taxe pe serviciile
digitale, pe perioada negocierilor derulate de OCDE.
Conform
comunicatului G7, miniștrii de finanțe se angajează să „ajungă la o soluție
echitabilă privind alocarea drepturilor de impozitare, astfel încât țările pe
ale căror piețe se realizează veniturile să aibă drepturi de impozitare de cel
puțin 20% din profitul care depășește o marjă de 10% pentru cele mai mari și
profitabile companii. Vom asigura o coordonare adecvată între aplicarea noilor
reguli fiscale internaționale și eliminarea tuturor impozitelor pe servicii
digitale și a altor măsuri similare relevante pentru toate companiile. De
asemenea, ne angajăm la un impozit global minim de cel puțin 15% în fiecare
țară.”
Drumul
care rămâne de parcurs este însă lung, deși unii oficiali și mass-media au
numit acordul drept „istoric” și au dat semnalul că adoptarea globală este
inevitabilă. Vor fi multe negocieri politice pentru a alinia toate statele, iar
implementarea noilor reguli nu va fi imediată, ci va dura probabil câțiva ani.
Chiar dacă există o atitudine generală deschisă față de găsirea unei soluții
globale, există numeroase elemente politice și tehnice de dezacord între țări
până la atingerea unui consens real. De exemplu, rămâne o mare provocarea
aplicarea sa în Uniunea Europeană unde deciziile în materie fiscală se iau doar
în unanimitate, iar unele state, cum ar fi Irlanda sau Ungaria, și-au exprimat
deja dezacordul față de noile reguli.
Aceste
tensiuni între state apar pentru că, evident, la fel ca orice alt sistem de
impozitare nici acesta nu poate avea doar câștigători. În principiu, par a fi
avantajate statele cu cele mai mari piețe care vor atrage cea mai mare parte a
noilor alocări de venituri din cadrul Pilonului I, în funcție de vânzări. În
ceea ce privește impactul Pilonul II, multe state au deja rate de impozitare
mai mari de 15% fiind, în același timp, jurisdicțiile în care au rezidența
fiscală companiile vizate de acest sistem de impozitare. Ca urmare, ar trebui
să primească prin realocare o mare parte din impozitul suplimentar din
jurisdicțiile cu taxe reduse (dacă există). În consecință, jurisdicțiile mici
care erau preferate datorită ratelor scăzute de impozitare și care nu au piețe
mari de vânzare ar fi cele care ar avea de suferit, pierzând venituri bugetare
din cauza aplicării Pilonului I și investiții din cauza Pilonului II. Pentru
țările emergente, așa cum este și România, este foarte puțin probabil să fie
pierderi, însă nu se prefigurează nici câștiguri semnificative.
Deși
momentul implementării noului sistem nu este încă stabilit și nu pare iminent,
companiile mari multinaționale ar trebui să înceapă deja să modeleze impactul
și să facă investiții pentru a adapta, în special, sistemele IT, pentru că
noile reguli sunt foarte sofisticate atât din perspectiva conformării fiscale,
cât și a impactului financiar.
Curtea de Conturi anunță
că a efectuat un audit asupra performanței privind economicitatea, eficiența și
eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind
Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiției. În urma auditului, s-a
constatat îndeplinirea în întregime a două din cele patru obiective ale proiectului.
Curtea de Conturi
informează că „din evaluarea gradului de implementare a componentelor
proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacității
administrative a instanțelor și dezvoltarea instituțională a instituțiilor
judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanțelor și sprijinirea
gestiunii informațiilor la instanțe nu au fost realizate în totalitate.
În ceea ce privește
reabilitarea infrastructurii instanțelor, auditul remarcă faptul că au fost
reabilitate 16 obiective de investiții din cele 19 planificate, celelalte trei
care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanțate în continuare din
fondurile altui împrumut și de la bugetul de stat. Printre cauzele care au dus
la nerealizarea obiectivelor se numără nerespectarea termenelor, întârzierile
înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar și la recepțiile
la terminarea lucrărilor. Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce
privește obiectivele de investiții și a generat întârzieri în implementare,
termenele negociate inițial fiind nerealiste și nerealizabile.
În cadrul
componentei privind consolidarea capacității administrative a instanțelor s-a
reținut elaborarea și implementarea celor patru noi Coduri judiciare,
stabilirea standardelor pentru asigurarea și monitorizarea eficienței
activității instanțelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de
soluționare a dosarelor.
Introducerea
înregistrării audio a ședințelor de judecată la nivelul tuturor instanțelor
este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informațiilor la
instanțe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al
resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de
audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care
acesta nu era operațional.
În cadrul
componentei privind dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare,
auditul a evidențiat, între altele, serviciile de consiliere și consultanță de
care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Național al
Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri în demersul de introducere a
platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calității de
către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvență.
Auditul menționează
că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiție începută în scopul
îndeplinirii condițiilor pentru aderarea
României la UE, se poate spune că eforturile financiare și umane au condus la o
evoluție pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanțarea
reformei în sistemul de justiție. Pe de altă parte, problemele de
economicitate, eficiență și capacitate instituțională în implementarea
proiectului, evidențiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate.
Recomandările emise, care se regăsesc la finalul sintezei, ar trebui să reprezinte,
în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai
performant la nivelul instituțiilor beneficiare.
Alte constatări ale
echipei de audit, precum și concluziile și recomandările formulate în urma
misiunii se regăsesc în sinteza publicată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro”.
Curtea de Conturi
reamintește că „proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat
în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel național
au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu
îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor.
Obiectivul
proiectului a vizat sporirea eficienței instanțelor și îmbunătățirea
responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupției şi
sporirea transparenței actului de justiție.
Valoarea
proiectului a fost de 142 mil. euro, din care 110 mil. de euro au provenit
dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare (BIRD), iar 32 mil. euro din contribuția națională. Potrivit
prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1
octombrie 2010. Întrucât Proiectul nu a fost finalizat la data preconizată,
prevederile acordului de împrumut au fost modificate și completate prin
amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31.03.2017.
Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe
aproximativ 12 ani în loc de 4 ani.
Acțiunea de audit
s-a desfășurat în anii 2019-2020 și a vizat perioada derulării Proiectului,
respectiv 2006-2017, precum și actualizarea obiectivelor nefinalizate. Auditul
s-a realizat la nivelul Ministerului Justiției, dar și la alte instituții
publice din domeniu, respectiv: Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul
Superior al Magistraturii, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, Administrația Națională a
Penitenciarelor, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul
București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul
Pitești”.
IMM-urilor afectate
de pandemie li se deschide oportunitatea unui sprijin financiar odată cu
semnarea de către Garanti BBVA
România, unul dintre cele mai dinamice grupuri financiare de pe piața locală, a
unui acord de împrumut de 10 milioane de euro cu International Finance
Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale. Pachetul de finanțare
face parte din mecanismul global de finanțare rapidă al IFC pentru Covid-19, în
valoare de 8 miliarde de dolari, care are ca scop sprijinirea întreprinderilor
private și a angajaților acestora, în urma efectelelor pandemiei de Covid-19
asupra economiei.
Okan Yurtsever (foto), director general al Garanti BBVA Leasing: „Efectele pandemiei sunt resimțite în întreaga economie, iar întreprinderile, în special IMM-urile, au mare nevoie de susƫinerea noastră. Garanti BBVA Leasing are un parteneriat de lungă durată cu IFC și a devenit în 2017 prima companie de leasing din România care a finanțat IMM-uri deținute sau conduse de femei. Acum, în 2021, dorim să ne continuăm strategia tot în această direcție și suntem, de asemenea, foarte mândri să avem o misiune aliniată cu IFC, respectiv aceea de a sprijini revenirea la normalitate, post-pandemie”.
Vittorio Di Bello, director regional IFC pentru instituții financiare din Europa și Asia Centrală: „În contextul pandemiei, susƫinerea IMM-urilor este esențială pentru redresarea economică a României. Prin acest nou acord de împrumut, IFC face încă un pas spre sprijinirea întreprinderilor mici, inclusiv a femeilor antreprenoare, astfel încât acestea să își poată dezvolta afacerile și să creeze noi locuri de muncă.Scopul este de a ajuta IMM-urile să depășească blocajele cauzate de Covid-19, permițându-le să exploreze noi oportunități de business, pe măsură ce țara își revine după o criză fără precedent”.
Garanti BBVA
Leasing (brandul sub care funcționează Motoractive IFN SA) „face parte din
grupul financiar Garanti BBVA România. Grupul reunește și Garanti BBVA și
Garanti BBVA Credite de Consum (marca sub care funcționează compania Ralfi
IFN).Cu o tradiție de peste 20 de ani pe piața de leasing din
România, Garanti BBVA Leasing completează gama de produse și servicii a
grupului Garanti BBVA cu oferte pentru vehicule, echipamente și imobiliare,
sale & lease-back.Garanti BBVA România este deținută de Garanti BBVA Turcia
(TGB), al cărui acționar majoritar este grupul financiar spaniol Banco Bilbao
Vizcaya Argentaria (BBVA).Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați: www.garantibbvaleasing.ro”.
IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, este „cea
mai mare instituție globală de dezvoltare axată pe sectorul privat din piețele
emergente. Activăm în peste 100 de țări, folosind capitalul, experiența și
influența noastră pentru a crea piețe și oportunități în țările în curs de
dezvoltare. În anul fiscal 2020, am investit 22 de miliarde de dolari în
companii private și instituții financiare din țările în curs de dezvoltare,
valorificând puterea sectorului privat pentru a pune capăt sărăciei extreme și
pentru a stimula prosperitatea comună. Pentru mai multe informații, vizitați www.ifc.org”.
Plenul Curții de Conturi a aprobat sinteza Raportului
deaudit al performanței privind
activitatea specifică desfășurată de către Societatea Națională de Transport
Feroviar de Marfă ”CFR Marfă” SA, document ce reflectă modul în care
această entitate și-a asumat și îndeplinit obiectivele, atribuțiile și
responsabilitățile stabilite legal, referitoare la activitatea de transport
feroviar de marfă.
Acțiunea de audit a avut loc în intervalul 2
septembrie 2019 – 18 decembrie 2020 la CFR Marfă, la Compania Națională de Căi
Ferate „CFR” SA, precum și la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor și a vizat perioada ianuarie 2014 – iunie 2020. Auditul a fost
extins și asupra exercițiilor financiare anterioare atunci când au fost
constatate situații repetate de nerespectare a principiilor economicității,
eficienței și eficacității în administrarea patrimoniului.
Selectarea temei de audit a fost motivată de
interesul general cu privire la realizarea transportului feroviar de marfă în
condiții de eficiență economică și operațională. Este cunoscut, de asemenea,
faptul că prioritatea strategică la nivel comunitar în domeniul transporturilor
constă în promovarea transportului feroviar și în transferarea unor fluxuri
semnificative de transport de la modul rutier către cel feroviar.
Auditorii au constatat că, spre deosebire de
principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă
din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfășurată
în perioada 2014 – 2019, CFR Marfă a înregistrat rezultate negative în fiecare
din cei șase ani analizați.
Alte constatări ale echipei de audit, precum și
concluziile și recomandările formulate în urma misiunii se regăsesc în sinteza
publicată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro
Compania cu capital integral românesc Delta Studio,furnizor de soluții pentru
amenajări interioare, anunță „un nou proiect destinat clienților care își
doresc o amenajare semnată de un arhitect, fără a beneficia însă de timpul sau
posibilitatea de a apela la unul”.
Noul proiect – Ready to Buy
(R2B) – „se bazează pe integrarea a noi resurse digitale și pe sinergia
fizic-virtual în conceperea unor soluții de design care pot fi livrate imediat
clientului pentru amenajarea locuinței. R2B folosește materiale aflate pe stoc,
ceea ce îi conferă disponibilitate și furnizare rapidă.
Componenta digitală a proiectului are avantajul unei selecții rapide și a unui buget optimizat, deoarece orice comandă de amenajare R2B beneficiază automat de o reducere de preț de 15%”.
Delta Studio
subliniază că „proiectul amenajărilor R2B
– Ready to Buy a luat naștere ca urmare a interesului crescând pentru
design și calitatea amenajărilor din partea cumpărătorilor. Această tendință
este susținută și confirmată și de noua orientare a ofertei online în favoarea
materialelor inspiraționale.
Amenajările R2B
sunt create de echipa proprie de arhitecți Delta Studio, care a fost premiată
în două rânduri la nivel internațional, în cadrul competiției Europe Property
Awards din Londra. Arhitecții Delta Studio se ghidează după ultimele tendințe
în design, lansate la târgurileinternaționale
din domeniu.
Interfața digitală
intuitivă a proiectului prezintă publicului o varietate de propuneri, în acord
cu stilurile actuale de design. Odată aleasă amenajarea preferată de pe site-ul
deltastudio.ro/idei-de-amenajare, utilizatorul este îndrumat să calculeze
cantitățile necesare pentru spațiul său și să lanseze comanda. Pachetul de
produse se găsește în stoc și ajunge la client în câteva zile de la plasarea
comenzii.
Componenta digitală
a proiectului este integrată cu cele zece showroomuri Delta Studio existente în
cele mai importante orașe ale țării. Astfel, înainte de achiziționare, clienții
pot vizualiza produsele selectate. Showroomul principal Delta Studio din
București expune fizic trei dintre ambientele prezentate în platforma online,
pentru a ilustra concret implementarea și corespondența virtual-real.
În portofoliul
general al conceptelor de design din cadrul Delta Studio, sunt incluse atât
propuneri pentru clienții care achiziționează sau reamenajează o locuință cât
și pentru dezvoltatorii imobiliari. Pentru aceștia din urmă, un proiect de
design interior de calitate reprezintă un punct de susținere a ofertei către
potențialii clienți”.
Compania Delta Studio își consolidează „poziția de lider național în domeniul
amenajărilor interioare, fapt confirmat și de trendul pozitiv al cifrei de
afaceri din ultimii ani și o creștere cu două cifre în 2020. Investițiile din
ultimii ani realizate de companie în dezvoltarea digitală și a platformei
logistice au permis gestionarea unor stocuri importante de produse, într-o
varietate de modele de design. Pentru proiectul R2B – Ready to Buy, Delta
Studio preconizează încasări de 5.000.000 lei pe durata primului an al
derulării”.
Munca remote a schimbat percepția angajaților români
asupra activității lor și a timpului pe care îl acordă responsabilităților
profesionale, creând noi obiceiuri de lucru. Cu o limită tot mai neclară între
job și timpul liber pe fondul flexibilizării activității și a posibilității de
a lucra de oriunde, tot mai mulți angajați spun că ajung să lucreze și din
concediu, dar și că se ocupă uneori de proiecte în afara jobului, devenind
astfel mai deschiși la posibilitatea de a lucra în sistem de freelancing, arată
cel mai recent sondaj realizat pe platforma BestJobs.
În prezent, 70%
dintre angajații români spun că au lucrat sau cred că va fi nevoie să lucreze
în vacanță. Cei mai mulți ajung să se ocupe de activități profesionale în
timpul liber pentru că nu au înlocuitor (23%) sau pentru că vor să își ajute
echipa (22%), în timp ce 19% mărturisesc că sunt obligați să facă acest lucru
atunci când apar situații neprevăzute.
49% dintre
respondenții la sondajul BestJobs spun că acceptă să lucreze din vacanță doar
în situații excepționale, în timp ce 25% fac acest lucru fără nicio problemă
atunci când șeful le solicită ajutorul. În schimb, 15% declară că ar fi de
acord să rezolve sarcini legate de muncă în timpul liber dacă sunt recompensați
suplimentar față de salariu, iar 11% spun că, de obicei, refuză categoric
cerințe legate de job atunci când sunt în timpul liber.
Veniturile suplimentare, motivul principal pentru care
angajații fac activități pe lângă job
Activitatea în
concediu nu este însă întotdeauna legată exclusiv de job, unii angajați fiind
deschiși să aloce din timpul liber pentru proiecte suplimentare. În prezent,
mai mult de jumătate (52%) dintre angajații care au participat la sondajul
BestJobs spun că au acceptat proiecte în afara jobului, cel puțin ocazional.
Astfel, atunci când au lucrat din vacanță, 14% spun că au făcut acest lucru
pentru proiecte suplimentare, 24% au alocat din timpul liber și pentru proiecte
și pentru job, în timp ce 41% s-au ocupat doar de cerințe legate de job.
47% dintre
respondenții la sondajul BestJobs declară că aleg să desfășoare activități
suplimentare pentru a-și crește veniturile. Alți 30% iau proiecte extra pentru
dezvoltarea personală și cunoașterea de zone noi de activitate, 18% pentru a
ajuta alți oameni, iar 6% pentru a-și dezvolta un portofoliu. Dintre cei care
au activități suplimentare, 65% se implică în proiecte plătite, în timp ce 35%
dedică timpul lor voluntariatului. Doar 38% dintre cei care lucrează pe lângă
job își iau proiecte din același domeniu cu jobul actual.
Domeniile care
permit cel mai mult angajaților să lucreze în afara timpului de birou sunt
Tehnic (24%), Educație și Training (16%), Vânzări (14%), Financiar și
Contabilitate (10%) și IT (8%). 9%
dintre respondenții la sondajul BestJobs au declarat că au proiecte de Content
Creation și Social Media, acestea fiind printre cele mai căutate joburi noi,
care permit activitatea de oriunde și cu program flexibil.
Tot mai mulți angajați își doresc să fie freelanceri
Aproape jumătate
(47%) dintre respondenți iau în considerare să devină freelanceri, în special
pentru flexibilitatea programului și independența pe care o oferă o astfel de
activitate, așa cum declară 44% dintre ei. Pentru alți 15% e importantă
libertatea de a lucra de oriunde, iar 12% speră la venituri mai mari obținute
astfel. Ca freelanceri, cei mai mulți dintre respondenți (38%) spun că ar vrea
să lucreze de acasă, 12% s-ar muta într-o zonă rurală de la noi din țară, 10%
de la munte și 9% dintr-o destinație exotică.
Sondajul a fost
efectuat în perioada 16 iulie – 6 august
pe un eșantion de 1.033 utilizatori de internet din România.
Costul este cel mai important factor în decizia consumatorilor
de a se abona la un serviciu de streaming video pentru aproape jumătate (46%)
dintre respondenții studiului Deloitte Digital Media Trends 2021, aspect care determină 55% dintre aceștia să
folosească servicii de streaming video care se susțin financiar din publicitate.
Raportul subliniază, de asemenea, că sensibilitatea la preț este un factor
cheie pentru serviciile de divertisment, deoarece utilizatorii platformelor de streaming
video (49%), de jocuri video (38%) și audio (37%) ar înceta să le mai
folosească în cazul în care prețul ar crește.
Raportul evidențiază și că pandemia de COVID-19 a
amplificat apetitul utilizatorilor din toate generațiile pentru jocurile
video. Exponenții Generației Z (87%), Millennials (83%) și ai Generației
X (79%) afirmă că accesează jocuri video pe dispozitive precum smartphone-uri,
console de jocuri sau calculatoare cel puțin săptămânal, aspect care i-a ajutat
să rămână conectați cu alte persoane și să depășească perioadele dificile.
Studiul arată că al doilea cel mai important factor
în decizia consumatorilor de a se abona la un serviciu de streaming video
este conținutul (35%). În acest context, raportul evidențiază concurența
puternică în rândul furnizorilor, utilizatorii serviciilor de streaming video
deținând în medie patru abonamente, utilizatorii serviciilor de streaming
audio contra cost având în medie două abonamente, iar cei ai platformelor de jocuri video,
trei abonamente. Pe de altă parte,52% dintre respondenți consideră
că este dificil să acceseze conținut prin intermediul atât de multor platforme,
66% sunt frustrați atunci când conținutul pe care doresc să îl vizioneze nu mai
este disponibil pe o platformă și 49% sunt nemulțumiți atunci când o platformă nu
le face recomandări relevante. Ponderea utilizatorilor care își reziliază
abonamentele la serviciilede
streaming videos-a menținut la aproximativ 37% în perioada octombrie
2020 – februarie 2021, arată studiul.
„Ponderea clienților care își reziliază abonamentele
este de mult timp un factor important pe agenda jucătorilor din industria de telecomunicații
și, ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, industria de media și
divertisment se confruntă acum cu aceeași provocare. Comportamentul consumatorilor de servicii de streaming
din această perioadă va contribui la apariția unei piețe mai mature și mai
competitive. În acest context, furnizorii se vor concentra pe retenția clienților, vor crea
experiențe personalizate și unice pentru utilizatori și își vor intensifica
eforturile de a le oferi conținut relevant, cum a fost cazul Netflix, care a difuzat
conținut educațional gratuit pe propriul canal de Youtube în contextul
închiderii școlilor pe fondul pandemiei, sau al HBO Max, care a lansat filme pe
platformă în aceeași zi în care acestea au debutat în cinematografe”, a spus Andrei
Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul
Riscului, Deloitte România.
Raportul subliniază faptul că aasculta muzică este
una dintre primele trei activități preferate detoate generațiile,
60% dintre respondenți folosind un serviciu de streaming audio contra
cost, în timp ce aceeași pondere de utilizatori accesează un serviciu de streaming
audio gratuit, care se susține financiar din publicitate. Pentru cei care
plătesc un abonament lunar, conținutul audio a fost factorul principal în
decizia de a se abona la un astfel de serviciu, urmat de folosirea acestuia
fără pauze publicitare și de prețurile rezonabile. În cazul celor care folosesc
un serviciu de streaming audio gratuit, lipsa costurilor a fost
principalul factor în decizie, urmat de ușurința cu care accesează serviciul și
de gama variată de conținut.
Nivelul de furie la scara societății noastre este în scădere, odată cu creșterea nivelului de motivație și de bucurie, relevă cel mai noustudiu privind evoluția românilor la nivel de emoții și priorități, derulat de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research.
Studiul arată că nivelul de furie al
cetățenilor de la noi „a scăzut cu 10% din luna mai până în luna iulie și
înregistrează cel mai scăzut procent din acest an”.
Din rezultatele și concluziile studiului este de
reținut că „relațiile socialese
situează pe primul loc în motivațiile românilor și înregistrează valori mai
ridicate decât media pe ianuarie – aprilie, cel mai probabil pe fondul
relaxării restricțiilor impuse de pandemie; românii simt nevoia să petreacă mai
mult timp cu cei dragi lor și să iasă în oraș. Relațiile sociale definesc 35% dintre români, mai ales când
vorbim de familiile moderne cu copii care se poziționează în cadranul unității
și al armoniei.
Tot pe fondul
relaxării restricțiilor se poate constitui și creșterea în motivațiile
românilor referitor la dorința dedezvoltare
personalăcare înregistrează
cele mai ridicate valori din acest an (9%), o creștere de 5%, după ce s-a
menținut în aceeași linie tot anul.
Cei care doresc să-și reîncarce
bateriile și cei care călătoresc cu familia, investesc tot mai mult în vacanțe
și călătorii în timpul verii (creștere de 5% din luna mai). În același timp,
românii au economisit cu aproape 10% mai puțin față de luna iunie.
Aceste comportamente pot fi explicate
prin faptul că aceasta este perioada de concedii și din dorința de a ieși din
cotidian, de a se distra și relaxa, după un an de pandemie.
Plecarea în vacanță pe timp de pandemie
nu este misiune imposibilă, chiar dacă multe restricții de călătorie sunt încă
în vigoare. Cu siguranță, 2021 nu va fi anul vacanțelor la prea mare distanță
de casă, dar aceasta nu înseamnă că românii nu se pot bucura de vară. În sensul
acesta, scăderea nivelului de furie este asociată cu creșterea nivelului de
relaxare și liniste, dar și a nivelului de motivație și bucurie. În lunile
iunie și iulie aceste emoții înregistrează cele mai ridicate valori din acest
an (creștere de aproximativ 20% în nivelul de relaxare). Nivelul de oboseală
însă se menține în aceeași linie ca în restul anului”.
Românii azi este caracterizat ca „un
instrument de cercetare dezvoltat de compania Reveal Marketing Research. Acesta
se desfășoară continuu și funcționează ca un barometru al valorilor (al lucrurilor importante pentru
români) în momentul respectiv. Rezultatele detaliate ale acestui studiu sunt integrate în rapoartele de
cercetare comandate de clienții Reveal Marketing Research și oferă
o viziune clară despre contextul emotional în care se află românii în diferite
perioade. Acest studiu descrie și starea
emoțională a societății noastre luând în calcul analiza pe mai
multe profile socio-demografice și are și o componentă de măsurare a comportamentului de consum al
românilor – măsoară și indicatori ce țin de rolul cumpărăturilor pentru ei în acest moment.
Metoda de colectare pentru proiect este
CAWI (computer assisted web interview).Chestionarul a fost completat de 1010
respondenti, 18+ ani. Studiul este reprezentativ national urban si marja de
eroare este de +/-3%”.
Reveal Marketing Research este „o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa”.
Municipiul Alba-Iulia a primit
Certificatul de Comunitate Sustenabilă în domeniul eficienței energetice, în
conformitate cu sistemul de evaluare European Energy Award, acordat de asociația European Energy
Award. Sistemul certifică managementul calității și recunoaște eforturile
municipalităților și regiunilor care sprijină autoritățile locale în
implementarea de politici privind eficiența energetică și măsuri de combatere a
schimbărilor climatice. Sunt evaluate rezultatele concrete și planificate
referitoare la 79 de măsuri din 6 domenii: planificare, clădiri municipale,
energie și deșeuri, mobilitate, organizare internă, cooperare. Au fost remarcate
progresele pe linia Smart City, reabilitarea termică și montarea de panouri
fotovoltaice pe școli, mobilitate electrică pentru turiștii din cetate,
încurajarea utilizării bicicletelor, precum și echipa de proiecte europene.
Andrei Botiş (foto), președintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi: „Municipiul Alba-Iulia a făcut progrese remarcabile în ultimul timp în ceea ce privește eficiența energetică, parcugând toți pașii necesari pentru a fi numită Comunitate Sustenabilă, implementând 41,5% dintre măsurile posibile. Certificatul atestă angajamentul autorităților locale pentru îmbunătățirea calității vieții, competitivității și performanței durabile, iar oamenii vor simți imediat efectele benefice ale grijei față de mediul înconjurător. Acest certificat este acordat în conformitate cu sistemul European Energy Award, lansat prima dată în Elveţia sub numele de Energiestadt”.
Alba Iulia este al doilea municipiu din
România care primește această certificare, de care va beneficia timp de 4 ani,
până ce va trece printr-un proces de reevaluare. Între orașele europene care
dețin certificarea European Energy Award Gold (au îndeplinit peste 75% din
cerințe) se numără Berna și Geneva (Elveția), Aachen și Ravensburg (Germania),
Feldkirch (Austria) și Dunkerque (Franța).
Distincţia a fost acordată în cadrul
unei ceremonii la care au participat: Gabriel Codru Pleșa – primarul
municipiului Alba Iulia, Arthur Mattli – ambasadorul Confederației Elvețiene în
România, dr. Dorin Beu – președintele RoGBC Transilvania, Andrei Botiș – președintele
RoGBC (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi). La intrarea în Alba-Iulia a fost
amplasat indicatorul de „Comunitate Sustenabilă” de către cei prezenţi la
ceremonia de acordare a certificatului.
Inițiatorii subliniază că „prin Programul
de Cooperare Elveţia-România, care şi-a propus să contribuie la reducerea
disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, s-a
finanţat proiectul Instituţionalizarea European Energy Award în România, o
schemă de certificare recunoscută la nivel European. Totodată, prin programul
European CoME EASY s-a continuat armonizarea European Energy Award cu alte
sisteme de evaluare a comunităţilor. Ambele proiecte au fost dezvoltate de
către Romania Green Building Council.
European Energy Award reprezintă
extinderea pe plan european a unei inițiative elvețiene, Energiestadt (Energy
City Program), demarată în 1991. În prezent, peste 430 de municipalități din
această țară se bucură de această certificare, ceea ce înseamnă că 60% dintre locuitorii
Elveției locuiesc într-un astfel de oraș.
Romania Green Building Council este o
asociație non-profit ce susţine cauza construirii în mod responsabil faţǎ de
mediul înconjurǎtor, fiind organizația care acordă certificatele Green
Homes.
Green Homes (Clădirile Verzi) reprezintă
un termen folosit pentru clădirile construite și folosite într-un mod
responsabil față de mediul înconjurător, în tot ciclul de viață al acestora:
design, construcție, folosință, întreținere, renovare și demolare”.
Regia Națională a
Pădurilor – Romsilva anunță că, începând cu luna august, organizează
licitațiile pentru valorificarea masei lemnoase, pe picior sau lemn fasonat,
doar în sistem online, printr-o platformă utilizată de Direcția Silvică Suceava
încă din luna mai a acestui an: „La licitațiile organizate de Romsilva prin
platforma informatică vor fi oferiți în perioada următoare 1.125.000 metri cubi
lemn pe picior, adică lemnul care urmează să fie exploatat din pădurile de stat
de către firmele atestate, precum și 75.000 metri cubi de lemn fasonat.
Platforma de
licitații online prezintă mai multe avantaje, între care asigurarea unei
transparențe mai mari, număr de participanți nelimitat, echidistanță și
condiții concurențiale sporite pentru toți agenții economici atestați și, nu în
ultimul rând, reducerea birocrației.
De asemenea,
platforma informatică reprezintă și un instrument util pentru managementul
Romsilva, prin prelucrarea și analizarea rapidă a datelor putând fi stabilite
sortimentele solicitate de piață, precum și tendințele de pe piața lemnului.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pune pe piață anual circa 9,5 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietatea publică a statului, din care 6,5 milioane metri cubi ca lemn pe picior, masa lemnoasă care urmează a fi exploatată din păduri, și 3 milioane metri cubi ca lemn fasonat.
În
actualul context economic și legislativ, Romsilva va crește gradual ponderea
valorificării lemnului fasonat, iar de la 1 ianuarie 2023 ponderea lemnului
fasonat, exploatat prin resurse proprii sau prin contracte de prestări
servicii, va fi de 50% din volumul total de masă lemnoasă pus pe piață din
pădurile proprietatea publică a statului”.
Regia
Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane
hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării,
și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în
alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a
statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.
AVBS Credit, companie antreprenorială românească, cu o
tradiţie de peste 14 ani în piața de credite bancare, care se află într-o
continuă ascensiune, declară că în ultimele 6 luni, rata de accesare prin
brokerii de credite AVBS a creditelor ipotecare a înregistrat creşteri de piață
de 130% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pornind de la acest progres
al creșterii pieței de credite, specialiştii din domeniul financiar-bancar au
la îndemână oportunităţi de avansare în carieră.
Astfel, angajaţii din domeniul bancar care aspiră la o
schimbare şi aleg să se reorienteze în carieră, pot opta pentru a-şi continua
planul profesional în brokerajul de credite, ca viitoare alegere. Brokerajul bancar
te ajută să treci de la statutul de angajat în sistemul bancar, la cel de
antreprenor în brokerajul de credite.
„Brokerajul bancar în cadrul companiei AVBS Credit are ca
fundament interesul suprem al clientului în procesul de creditare și
încurajarea spiritului antreprenorial al specialiștilor din sistemul
financiar-bancar. Astfel, clienții obțin soluții de creditare potrivite lor,
iar experții din banking îşi pot continua cariera alături de AVBS Credit,
într-un mediu de lucru sănătos, productiv şi eficient”, mărturiseşte Valentin
Anghel, CEO & Founder, AVBS Credit.
Cât câștigă un broker de credite?
Brokerajul bancar asigură refresh-ul carierei tale de
specialist bancar. Astfel, expertul cu background financiar-bancar poate
oricând să treacă de la statutul de angajat, la cel de antreprenor în sistem de
franciză. În acest caz, câştigurile financiare sunt nelimitate, devenind direct
proporționale cu propria implicare. Un broker de credite în sistem de franciză,
dedicat și implicat total în activitatea sa, poate să câștige chiar și peste
15.000 euro pe lună, adică peste 180.000 euro pe an.
În contextul actual al pandemiei de COVID-19, brokerajul
bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată. Oamenii apelează într-un număr din
ce în ce mai mare la brokerii de credite, aşadar, doar în prima jumătate a
anului 2021, vânzările totale de credite bancare intermediate de către companie
sunt cu peste 70% mai mari faţă de aceeași perioadă a anului 2020 și cu 65% mai
mari decât au fost în primele 6 luni ale anului 2019.
Brokerul de credite poate să acceseze o franciză în
domeniul brokerajului bancar şi să beneficieze de toate facilităţile puse la
dispoziţie de AVBS Credit, alegând să se ocupe de intermedierea creditelor, în
contextul în care băncile și IFN-urile au deja stabilite numeroase parteneriate
strategice cu brokerii de credite. Ba chiar mai mult decât atât, instituțiile
financiare investesc în brokerii de credite deoarece brokerajul bancar a
devenit recunoscut ca un puternic canal de vânzări alternative, rentabil și
profitabil, pe termen lung.
AVBS Credit este compania de intermedieri credite bancare
fondată în anul 2007 de către antreprenorul Valentin Anghel, care oferă
servicii de intermedieri credite bancare personalizate și 100% gratuite pentru
clienți.
AVBS Credit lucrează cu peste 30 de bănci și IFN-uri din
România, iar serviciile sunt gratuite pentru clienții care optează pentru un
credit. AVBS Credit este membră A.R.B.C. (Asociația Română a Brokerilor de
Credite). Detalii despre obținerea unei francize AVBS Credit: https://www.avbs.ro/franciza/detalii-obtinere-franciza/
Articol de Ruxandra Târlescu, Partener PwC România (foto)
Mai mult de jumătate dintre
consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice
în timpul pandemiei, iar milenialii sunt cei mai atenți la impactul pe care îl
au deciziile lor de cumpărare asupra mediului, arată sondajul PwC Global
Consumer Insights Pulse din luna iunie.
Este o schimbare de comportament de
durată, produsă pe fondul pandemiei care le-a lăsat oamenilor mai mult timp la
dispoziție pentru a-și analiza modul de viață și implicațiile pe care
activitățile lor zilnice, inclusiv cumpărăturile, le au asupra mediului
înconjurător. Această schimbare se observă dacă ne uităm comparativ la
răspunsurile din ediția 2019 a aceluiași sondaj. Înainte de pandemie, doar 35%
dintre respondenți alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul
înconjurător, 37% căutau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco
friendly) și 41% evitau folosirea plasticului pe cât posibil. Ediția din acest
an arată o creștere între 10 și 20 de puncte procentuale a răspunsurilor
afirmative la fiecare dintre aceste întrebări.
În timp ce preocuparea pentru mediu a
crescut vizibil în rândul milenialilor cu vârste între 27 și 32 de ani (circa
60% fiind interesați de produse ecologice și să cumpere de la companii care
protejează mediul), cei din generația Z cu vârste între 23 și 26 de ani sunt
cei mai sceptici atunci când vine vorba despre sustenabilitate la cumpărături.
Diferența de comportament dintre aceste generații ar putea fi explicată de
percepția celor mai tineri că este mai costisitor sau mai dificil să cumperi
produse bio, sănătoase și cu un impact minim asupra mediului. Cei mai
interesați de transparența trasabilității și a originii unui produs sunt
milenialii “maturi”, cu vârste cuprinse între 33 și 36 de ani, aproape două
treimi vrând să cunoască astfel de informații.
Deși
eco consumerismul este în mod clar în creștere, sondajul relevă că unii
consumatori sunt sceptici și nu cunosc sau nu cred în conceptul de cumpărături
sustenabile invocândprețul mare,
calitatea îndoielnică, disponibilitatea limitată sau lipsa timpului pentru a le
căuta.
În concluzie, sondajul arată că
producătorii și retailerii nu ar trebui să supraestimeze această tendință. Deși
mai mulți consumatori spun că sunt interesați de sustenabilitate, datele indică
faptul că generația Z, în special, ar putea avea mai degrabă opinii favorabile
mediului care de multe ori nu se traduc în cheltuieli pentru produse eco sau
bio. Pe măsură ce companiile vor continua însă să ofere opțiuni eco și bio mai
accesibile și mai practice, este posibil ca aspirația consumatorilor să se
transforme în acțiune.
Realizarea unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică,pentru a
reduce impactul socio-economic determinat de creșterea prețului la energie
Asociația Energia Inteligentă a prezentat
în repetate rânduri pericolul iminenței creșterii prețului la toate formele de
energie și a solicitat măsuri care să elimine atât abuzul unor furnizori asupra
consumatorilor, cât și politici publice care să prevină/diminueze creșterea
prețului la energie.
Având în vedere că s-a depășit limita de
suportabilitate la nivelul multor consumatorii casnici, dar mai ales a celor
noncasnici (care va fi percepută în
lunile următoare), Asociația Energia Inteligentă consideră necesară realizarea
unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică, astfel încât toți consumatorii și
toate familiile să poată face faţă acestei situaţii grave cu care ne
confruntăm.
În anul 2020 se aproba Gas Release Program
(GRP) care a adus în România un pret la gaze cu minim 5% sub pretul gazelor din
Europa de est (tranzacționate pe Bursa de la Viena), începând cu luna iunie
2020, astfel unii furnizorii au înțeles ca acest program le oferă posibilitatea
de a face un profit considerabil si au achiziționat gaze naturale din România
și le au exportat în țări în care se aplica prețul de la Viena (Ungaria,
Austria). Astfel, în România această măsură a fost una din cele care a
determinat creșterea importurilor de gaze. Mai mult gazele exportate s-au
achizitionat pe baza de contracte anuale, adică la prețurile stabilite anul
trecut cu livrare pentru anul 2021, în timp ce importurile sunt achiziționate
SPOT, în funcție de cererea imediată, la prețuri mai mari.
Alături de această situație regăsim și
SWAP-urile care se derulează în România, și care presupun livări virtuale, dar
care crează impact în prețurile de pe piața românească.
În această vară cantitățile puse pe piață
au fost cantități mici, fapt ce a ”simulat” o continuă discrepanță între cerere
și ofertă. Această situație se prelungește apparent inexplicabil de 3 luni, dar
nu orice luni ci luni de vară. Este o altă cauză care a determinat creșterea
prețului la gazele tranzacționate pe bursă. Având în vedere că nu toate gazele
sunt tranzacționate pe bursă, foarte important, în România este existența în
piață a informațiilor privind prețurile medii ale gazelor naturale
tranzacționate. ANRE care are obligația de a realiza un raport privind
prețurile medii de tranzacționare a gazelor publică rapoartele cu întârziere de
4-5 luni, fapt care a contribuit essențial în această vară la crearea unei
panici pe piața gazelor naturale, esențială pentru creșterea prețului gazelor
naturale.
În anul 2021, prețul final mediu al
gazelor a crescut cu cca. 60% față de anul 2020, iar prețul final mediu al energiei electrice a crescut cu cca. 25% față de anul 2020.
Urmează ca în curând să fie anunțate creșterile de preț la energie termică,
care depinde de păstrarea nivelului subvenților, dar care probabil, nu vor fi
mai mici de 20%.
Avănd în vedere tendințele menținerii
creșterii prețului la gaze naturale și energie electrică cel puțin până în
primăvara 2022, considerăm că se impune ca primă măsură, intervenția urgentă a
Guvernului prin măsuri de scurtă durată care vor face preţurile la gaze,
energie termică, lemne de foc și electricitate să fie mai accesibile pe termen
scurt, astfel încât toți consumatorii și toate familiile să poată face faţă
acestei situaţii.
Asociația Energia Inteligentă solicită
Guvernului elaborarea unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică, unde ca primă
măsură solicităm eliminarea/diminuarea TVA – ului aplicat gazelor naturale,
energiei electrice, energiei termice și lemnului de foc pentru perioada
octombrie 2021 – aprilie 2022.
O astfel de măsură ar reduce impactul
creșterii prețurilor medii la gaze de la cca. 60% la cca. 46% la gaze și de la
cca. 25% la cca 12% pentru energia
electrică.
Planul de Măsuri de Urgență Energetică
trebuie să mai cuprindă cel puțin:
elaborarea
în regim de urgență a Legii antisărăcie energetică și a consumatorului
vulnerabil, care să prezinte măsuri concrete de reducere a sărăciei energetice
și ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu intrarea în vigoare de la 1
octombrie 2021,
suspendarea
temporară a programului Gas Release Program,
modificarea
legii de funcționare a ANRE prin obligarea acesteia să elaboreze rapoarte
privind prețul mediu al gazelor naturale si energiei electrice, saptamanal,
bilunar, lunar cu publicarea acestora în maxim 3 zile de la încheierea
perioadei,
demararea
în regim de urgență a unor controale privind verificarea unor eventuale
practici necorespunzătoare pe piața de gaze și electricitate,
Aceste măsuri au scopul de a reduce
impactul prețului diferitelor forme de energie asupra consumatorilor și poate
adduce o diminuare a inflației, dar și a scumpirilor în lanț determinate de
creșterile uriașe ale prețurilor la utilități, contribuind la îmbunătățirea
nivelului de trai al românilor.
Conform celui mai recent studiu de piață realizat de Canalys, în T2 2021
Xiaomi a depășit, în România, toți producătorii de telefoane mobile. Compania a
înregistrat local o cotă de piață de 30%, în contextul în care creșterea anuală
a fost de 205%.
De asemenea, pentru prima dată, în T2 2021 Xiaomi ocupă prima poziție în
topul livrărilor de smartphone-uri din Europa. Conform celui mai recent studiu
de piață realizat de Strategy Analytics, Xiaomi a depășit toți producătorii de
telefoane mobile, în Europa. Date confirmate și de Canalys.
În plus,
Xiaomi ocupă prima poziție și în Europa Centrală și de Est, cu o cotă de piață
de 36% și o creștere anuală de 82%, depășind cu mult datele raportate pentru
locul doi.
În regiune,
Xiaomi este numărul unu în top și în Rusia, Polonia, Ucraina, Cehia, Belarus,
Slovacia și Lituania.
Pe 16 iulie, Xiaomi a anunțat că, potrivit Canalys, în T2
2021 compania a ocupat locul al doilea la nivel global, cu o cotă de 17% din
livrările de smartphone-uri, depășind Apple.
Arată progrese în raportarea riscurilor climatice, dar evidențiază nevoia stringentă pentru mai multe măsuri
Jumătate dintre companii raportează parțial și doar 3% fac raportări complete
Se preconizează că în 2022 se va înregistra o creștere a raportării riscurilor climatice în toată lumea
Companiile din toată lumea întâmpină
dificultăți în raportarea riscurilor climatice și trebuie să aibă în vedere
luarea de măsuri urgente pentru a satisface cerințele și așteptările
autorităților de reglementare și ale investitorilor, se arată în cea de-a treia
ediție a raportului EY Global Climate Risk Barometer.
Barometrul examinează demersurile a
peste 1.100 de organizații din 42 de țări pentru a își face publice riscurile
și oportunitățile asociate schimbărilor climatice, în baza recomandărilor
formulate de Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare privind
schimbările climatice (Task Force on
Climate-related Financial Disclosures – TCFD). TCFD a fost constituit
pentru a îmbunătăți și extinde raportările financiare asociate cu schimbările
climatice. Companiilor li se acordă punctaje în funcție de numărul rapoartelor
recomandate pe care le publică („acoperire”) și de nivelul de detaliere al
fiecărui raport („calitate”).
Potrivit barometrului, numai 50% dintre
companiile evaluate la nivel global realizează toate raportările recomandate obținând
un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Numai 3% dintre companiile
analizate ating niveluri ridicate de calitate în raportare, media punctajului
pentru calitate fiind de 42%.
Companiile resimt impactul „riscurilor
de tranziție” datorate modificării reglementărilor impuse de schimbările
climatice. Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de prețul decarbonării
sau de „riscurile fizice” generate de schimbările climatice, cum ar fi
consecințele furtunilor tot mai puternice. Recomandările TCFD oferă un cadru de
raportare pe care companiile îl pot utiliza pentru a include aceste riscuri în
guvernanță, strategie și planificare, managementul riscurilor și stabilirea de indicatori
și obiective.
Barometrul arată că numai 41% dintre
organizațiile sondate au efectuat o analiză a scenariilor de risc major – una
dintre recomandările TCFD – cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul și
momentului apariției anumitor riscuri și de a se pregăti pentru efectele cele
mai pesimiste. Studiul mai arată că doar 15% dintre companii au inclus
schimbările climatice în declarațiile lor financiare, ceea ce sugerează că nu
dețin date viabile sau că încă nu au reușit să calculeze impactul probabil
asupra profitabilității. Tema nivelului slab de raportare a fost abordat în recentul
acord G7 privind introducerea obligativității raportărilor referitoare la
schimbările climatice.
Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România (foto) menționează: „Schimbările climatice reprezintă o problemă definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimțite în toate părțile lumii, iar România nu este exceptată. Companiile resimt deja impactul schimbărilor climatice, cu inundații tot mai frecvente ce afectează activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de secetă care afectează traficul de mărfuri. Chiar și companiile care nu sunt afectate în mod direct înțeleg faptul că riscă să piardă clienți, angajați și investitori dacă nu iau măsuri.”
Astfel,
într-un moment în care presiunile legislative și opinia publică se axează pe
acțiuni climatice decisive, riscurile și oportunitățile climatice ar trebui să
fie unul din punctele centrale în strategiile de dezvoltare ale companiilor.
Deși la nivel global organizațiile fac progrese în ceea ce privește raportarea
riscurilor climatice, calitatea acestor dezvăluiri încă este precară, iar la
nivel local, progresele sunt și mai slabe, deoarece multe organizații încă nu
acordă atenție identificării riscurilor climatice specifice operațiunilor
deținute sau controlate, nu realizează o analiză a scenariilor și nu își asumă
angajamente concrete, bazate pe date științifice, în acord cu traiectoria
pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C.
„Este deosebit de important ca managementul organizațiilor să conștientizeze faptul că riscurile asociate schimbărilor climatice nu constituie doar o altă cerință de raportare, ci reprezintă o problemă de business, cu riscuri, dar și oportunități asociate, și să comunice tuturor stakeholderilor angajamentele și modul în care gestionează efectele schimbărilor climatice asupra companiei, clienților, angajaților și comunităților în care operează”, a punctat Laura Ciobanu.
Raportările diferă semnificativ de la o
țară la alta, dar în intervalul celor trei ani în care a fost publicat
barometrul, topul țărilor cu cele mai bune rezultate și a celor cu cele mai
slabe rezultate a rămas neschimbat. În piețele mature, unde guvernul,
acționarii, investitorii și autoritățile de reglementare sunt implicate în mod
activ în dezbaterea privind riscurile climatice, tind să se înregistreze cele
mai mari punctaje la capitolul „acoperire”. Statele unde urmează să intre în
vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, înregistrează punctaje
ridicate în privința calității raportărilor.
Barometrul evidențiază o serie de acțiuni
pe care companiile le pot întreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor
cerințe de raportare. Printre acestea se numără includerea riscurilor climatice
în raportările financiare, integrarea acestora în sistemele curente de riscuri
și nu tratarea lor ca temă separată. Se recomandă ca includerea riscurilor
climatice în raportări să fie adoptată acum de companii, fără să se aștepte ca
acestea să devină standarde de raportare globale.
Mathew Nelson, lider EY Global Climate Change and
Sustainability Services, a declarat: „Este clar că statele din toată lumea
tratează în prezent raportarea riscurilor climatice mai serios decât oricând,
aspect evidențiat de recentul acord G7 privind introducerea obligativității
rapoartelor referitoare la schimbările climatice, în concordanță cu
recomandările TCFD. De asemenea, pandemia provocată de COVID-19 a reprezentat
un real semnal de alarmă pentru companii și autorități deopotrivă, cu privire
la necesitatea de a proteja planeta de riscurile majore și, probabil, în anul
următor, se va înregistra o evoluție semnificativă a raportărilor efectuate de
companiile din toată lumea”.
Despre studiu
Studiul
„Dacă raportările privind riscurile
climatice se ameliorează, de ce nu se accelerează decarbonizarea?”
examinează demersurile realizate de 1.100 de companii din 42 de țări în ceea ce
privește publicarea riscurilor asociate cu schimbările climatice, în
conformitate cu recomandările formulate de Grupul operativ pentru publicarea
informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice (Task Force on
Climate-related Financial Disclosures, TCFD). Studiul a fost efectuat de EY
Global Financial Accounting Advisory Services (FAAS) și a analizat raportările
realizate de unele dintre cele mai mari companii listate la bursă care își
desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat (identificate conform
recomandărilor TCFD) și care provin din următoarele regiuni sau țări: Africa,
Canada, Europa Centrală/de Est, America Centrală/de Sud, China, India, Irlanda,
Japonia, Orientul Mijlociu, Oceania, Asia de Sud-Est, Coreea de Sud, Europa de
Sud, Marea Britanie, SUA și Europa de Vest/de Nord. Companiilor li s-au
atribuit punctaje în funcție de doi parametri: acoperirea raportărilor și
calitatea raportărilor. Acoperire – companiilor li s-a atribut un punctaj
(exprimat în procente) în funcție de numărul de recomandări ale TCFD adoptate
de acestea. Calitate – organizațiilor care au pus în aplicare toate cele 11
recomandări li s-a atribuit o notă (pe o scală de la 1 la 5) în funcție de
calitatea raportării, exprimată ca procentaj din punctajul maxim.
Șapte din zece consilii de administrație declară că vor
majora investițiile în tehnologii pentru managementul riscurilor în următoarele
12 luni
Consiliile de administrație doresc raportări de risc
predictive, cu focus pe amenințări emergente și atipice și bazate pe date
externe și interne
Utilizarea
eficace a datelor și tehnologiei pentru gestionarea și raportarea riscurilor este
o prioritate care diferențiază companiile de top. Deși sunt considerate foarte
importante, modul în care organizațiile monitorizează în prezent riscurile nu
satisface exigențele consiliilor de administrație, se arată în noul studiu EY,
care a inclus peste 500 de membri din consilii de administrație din toată
lumea.
Studiul
EY Global Board Risk Survey 2021 identifică doi vectori cheie pentru un
management eficient al riscurilor: utilizarea tehnologiei pentru a identifica
și gestiona riscurile și anvergura și profunzimea raportării riscurilor către
consiliul de administrație. Studiul arată că 71% dintre companiile care au un management
eficient al riscurilor utilizează datele și tehnologia, față de doar 5% din ultimii
clasați, care se află încă în stadiul de dezvoltare al acestei abordări.
Deși
sunt considerate foarte importante, mai puțin de unul din cinci consilii de
administrație declară că organizația lor valorifică eficient datele și
tehnologia pentru managementul riscurilor sau pentru a furniza consiliului de
administrație raportări bazate pe informații aprofundate, în timp util. Numai
49% dintre directorii generali spun că procesele lor de evaluare a riscurilor
se bazează pe date în mod adecvat.
Deși
nu intră în prerogativele consiliului de administrație să decidă ce tehnologii
sunt folosite în managementul riscurilor, ei pot și trebuie să impună
conducerii executive adoptarea unor mecanisme de control și procese pentru
monitorizarea și gestionarea riscurilor. Utilizarea noilor tehnologii și valorificarea
datelor disponibile trebuie să reprezinte o prioritate în procesul de
gestionare a riscurilor.
Cum
ajută tehnologia înțelegerea și detectarea riscurilor
Automatizările
pot fi utilizate pentru activități cu valoare adăugată redusă, cum ar fi
operațiunile simple de prelucrare a datelor, eliberând timp pentru
profesioniștii în management de risc pentru a se putea concentra pe activități
cu valoare adăugată mare, cum ar fi evaluarea unor noi modele de afaceri sau
evaluarea amenințărilor asociate cu implementarea de noi tehnologii în
organizația lor. Chiar și colectarea și monitorizarea datelor pot fi
automatizate, astfel încât să aibă loc în timp real, putând semnala potențiale
probleme echipelor operaționale și de management de risc mult mai rapid decât
prin intermediul unei abordări pur manuale.
Inteligența
artificială poate genera modelări care să ajute companiile să înțeleagă legăturile
dintre riscuri. Se pot automatiza operațiuni de bază, care să identifice
riscuri potențiale în documentații nestructurate și să efectueze analize
ocazionale în vederea identificării interdependențelor ce apar între riscuri.
Aceste informații pot fi apoi structurate în tablouri de bord și prezentate în
formate ușor de înțeles conducerii și consiliilor de administrație. Un aspect
important este că o mai bună înțelegere a complexității riscurilor ajută la
elaborarea unor măsuri de diminuare mai eficace.
Platformele
software pot fi, de asemenea, utilizate în activități de management al
riscurilor, cum ar fi colectarea de date și monitorizarea continuă. Păstrarea
într-o singură sursă a datelor cheie referitoare la risc și conformitate pentru
diversele segmente de activitate permite ca acestea să fie puse cu ușurință la
dispoziția tuturor, inclusiv a consiliilor de administrație.
Tehnologia
este o prioritate, dar obstacolele persistă
Încurajator
este faptul că 69% dintre companii spun că plănuiesc să crească nivelul
investițiilor în date și tehnologii pentru gestionarea riscurilor în
următoarele 12 luni. Consiliile de administrație admit că utilizarea datelor și
tehnologiei sunt principala lor prioritate, atunci când li se prezintă inițiative
care sporesc reziliența întreprinderii.
Pe
măsură ce companiile își cresc investițiile în tehnologie, vor trebui să
rezolve și o serie de probleme care depind de nivelul lor de maturitate. Pentru
companiile aflate la început de drum, principalul obstacol este absența
abilităților necesare pentru a utiliza datele, tehnologia și analiza în mod
eficace, arată studiul. Echipele de management de risc trebuie să includă specialiști
în știința datelor, care să poată stabili tehnologiile necesare, să le implementeze
eficient și să se asigure că sunt utilizate la potențial maxim. În funcție de
capacitatea de recrutare internă, unele organizațiile pot alege să
externalizeze acest proces către companii specializate.
Recrutarea
în vederea obținerii abilităților potrivite este doar jumătate din bătălie.
Companiile vor trebui, de asemenea, să asigure perfecționarea angajaților din
posturile netehnice, pentru a îi ajuta să valorifice noile instrumente și datele.
Totodată, trebuie să identifice modalități eficiente de conlucrare între oameni
și tehnologie, cum ar fi inteligența artificială.
În
cazul companiilor mai mature, care deja exploatează eficient datele și
tehnologia, una dintre principalele probleme identificate de studiu este
integrarea unor seturi de date multiple din surse disparate, astfel încât
analiza și raportarea riscurilor să ofere o imagine coerentă și cuprinzătoare.
Caracterul
prospectiv și atenția acordată noilor amenințări îmbunătățesc raportarea
riscurilor
Participanții
la studiu admit că se pot aduce multe îmbunătățiri și în raportarea riscurilor,
identificată drept al doilea cel mai important factor pentru un management
eficace al riscurilor. Mai puțin de 20% dintre consiliile de administrație au deplină
încredere în rapoartele de risc pe domenii specifice.
Potrivit
studiului, principalele priorități ale consiliilor de administrație în privința
rapoartelor de risc sunt:
să fie prospective și predictive
să cuprindă riscurile emergente și atipice
să includă atât date externe, cât și date interne
să cuprindă inițiativele și procesele de diminuare a
riscurilor
să includă informații competitive și analize comparative
față de organizații similare.
Cu toate acestea, consiliile de
administrație trebuie să reziste tentației de a solicita pur și simplu tot mai
multe rapoarte. Până la urmă, dacă nu sunt ordonate și prioritizate corespunzător,
abundența de informații poate uneori să încețoșeze imaginea, în loc să o
clarifice.
Consiliile
de administrație consideră că pot lăsa pe seama conducerii executive elaborarea
strategiei pentru exploatarea tehnologiei în vederea monitorizării și
diminuării riscurilor, dar trebuie, totuși, să supervizeze ca aceasta să fie
utilizată la potențial maxim. Astfel, poate fi necesar ca și consiliile de
administrație să parcurgă o curbă a învățării pentru a înțelege toate
beneficiile pe care le poate oferi tehnologia.
Despre studiu
EY
Global Board Risk Survey 2021 este un studiu derulat în rândul a 510 membri din
consilii de administrație ale unor organizații din toată lumea, cu venituri mai
mari de 1 miliard de USD și provenind din mai multe sectoare de activitate. Scopul
studiului este descoperirea percepției managementul riscului la nivel de
întreprindere (ERM) în cadrul organizațiilor.
Marii giganți din domeniul tehnologiei au obținut profituri record în timpul pandemiei, dar se pregătesc pentru o luptă dură cu autoritățile de reglementare, care consideră că unele din practicile lor comerciale sunt păgubitoare pentru consumatori.
Noul președinte al Comisiei Federale pentru Comerț din Statele Unite (FTC), Lina Khan, a declarat recent că agenția are în vedere modificări legislative pentru a „pune capăt protecțiilor speciale pentru anumite industrii” și pentru a consolida aplicarea legii de către FTC. Reglementările respective vizează unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume și platformele acestora.
Se estimează că FTC, sub conducerea lui Khan, va fi mult mai dură cu aceste companii. Agenția a acționat deja într-un domeniu care a stârnit multe controverse în ultima vreme, respectiv “dreptul de a repara” (Right to repair). În mediul online au apărut relatări despre fermieri obligați să apeleze la hackeri pentru ca sistemul computerizat al tractoarelor și combinelor lor să recunoască piesele de schimb cumpărate la mâna a doua. Micile ateliere de reparații s-au plâns că nu pot schimba un ecran crăpat la anumite telefoane pentru că, fie piesa nu este disponibilă, fie producătorul impune o procedură complicată și instrumente proprietare specializate și lista poate continua.
Există, de asemenea, nemulțumiri privind lipsa de reparabilitate a anumitor dispozitive electronice din cauza componentelor lipite atât de tare de carcasă încât deschiderea dispozitivului le distruge, obligând proprietarul să înlocuiască aparatul în loc să repare piesa defectă. Un raport al FTC, publicat în luna mai a acestui an, a constatat că producătorii descurajează adesea reparațiile efectuate de terți care pot percepe consumatorilor tarife mai mici decât cele practicate de distribuitori.
Societatea civilă solicită „dreptul de a repara”, considerând că acesta poate dezvolta comunitățile, poate economisi bani pentru consumator și resurse naturale prețioase pentru planetă. Chiar și co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, a declarat că susține „dreptul de a repara”.
În urma unui ordin executiv semnat de președintele Biden privind promovarea concurenței în economia americană, FTC a decis recent să își intensifice acțiunile împotriva restricțiilor producătorilor privind dreptul de a repara care împiedică micile afaceri, consumatorii și chiar entitățile guvernamentale să își repare propriile produse.
Efortul de a legifera acest lucru este la început, giganții din domeniul tehnologiei, inclusiv Amazon, Apple, Google, Microsoft, Samsung, se opun activ propunerilor de lege privind “dreptul de a repara”, declarând că acesta amenință protecția proprietății intelectuale, a secretelor comerciale și poate crea probleme de securitate și de responsabilitate pentru respectivele companii. Decizia recentă a FTC poate reprezenta o amenințare pentru veniturile din reparații ale acestor companii. De exemplu, Kyle Wiens, directorul executiv al iFixit, estimează că doar linia de business legată de reparațiile iPhone îi poate aduce companiei Apple între 1 și 2 miliarde de dolari în fiecare an.
Europa a luat deja măsuri în direcția reparabilității, cerând producătorilor de produse electrice și electronice să asigure dreptul de reparare al acestora timp de cel puțin 10 ani. Biroul European de Mediu estimează că prelungirea duratei de viață a smartphone-urilor din Europa cu doar un an ar economisi echivalentul a 2,1 milioane de tone de CO2 anual, contribuind astfel la lupta împotriva încălzirii globale. Acesta reprezintă echivalentul emisiilor pe un an a peste 450 000 de automobile.
Într-un sondaj publicat de eurobarometru, 77% dintre cetățenii UE ar prefera să-și repare dispozitivele decât să le înlocuiască, în timp ce 79% consideră că producătorii ar trebui să fie obligați prin lege să faciliteze repararea dispozitivelor digitale sau înlocuirea pieselor individuale ale acestora.
În ciuda bătăliei cu autoritățile de reglementare, este de așteptat ca pandemia să stimuleze în continuare câștigurile marilor companii de tehnologie. Americanii au cheltuit 14 miliarde de dolari pe jocuri video și produse legate de acestea în T2 2021, o creștere de 2% față de T1. S-au înregistrat creșteri în zona de PC, cloud, mobil și abonamente pentru servicii legate de jocuri, precum și pentru produse hardware și produse VR care nu sunt legate de console. Pentru Apple (AAPL), de exemplu, aceasta este o veste bună, deoarece 62% din veniturile App Store sunt generate de tranzacțiile cu jocuri mobile.
Consolele și accesoriile au înregistrat scăderi per ansamblu, dar luna iunie a fost cea mai bună lună în materie de vânzări în dolari pentru noile console Xbox Series X/S de la Microsoft (MSFT) – depășind recordul anterior de vânzări din 2011 – și depășind PlayStation 5 de la Sony (SONY).
eToro este o platformă de investiții cu active multiple ce permite oamenilor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.
Material de opinie de Loredana Ilea, Senior Manager Taxe Indirecte, Deloitte România, Emanuel Bondalici, Managing Associate, și Elena Moroiu, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)
O lege intrată în
vigoare de curând oferă Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului
Finanțelor Publice (MFP) noi competențe de control în privința declarării și achitării taxei clawback
și a redevențelor miniere și petroliere. Este vorba de Legea nr.
222/2021, aplicabilă din 30 iulie 2021, care își propune intensificarea
controalelor la contribuabilii care desfășoară operațiuni petroliere și miniere
ori în domeniul farmaceutic, domenii considerate esențiale, dar care sunt deja
riguros legiferate și controlate direct de autorități de reglementare și
supraveghere dedicate. În aceste condiții, noua lege ar putea duce la dublarea
controalelor în domeniile vizate, cu consecințe fiscale și juridice importante.
Legea preia un proiect de ordonanță de
urgență din 2019 și are ca scop verificarea „cel puțin anuală” a modalității de calcul și declarare a taxei clawback, respectiv a exactității
datelor și informațiilor în baza cărora se plătesc taxa pe activitatea minieră
și redevențele miniere și petroliere. În expunerea de motive se precizează în
mod expres că prin această lege „se
urmărește creșterea capacității de control și mobilizare a sumelor cuvenite
bugetului general consolidat al statului, cu consecința obținerii de venituri
bugetare suplimentare”.
Anterior acestui act normativ, analiza și
controlul modului de declarare și achitare a acestor obligații asimilate unor
creanțe fiscale reveneau organelor fiscale din ANAF, conform Codului de
procedură fiscală, și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM)
pentru redevențele miniere și petroliere.
Aspecte
practice și consecințe ale noii reglementări
În baza noii legi, inspecțiile fiscale
obișnuite/controalele autorităților de supraveghere și reglementare vor putea
fi dublate de controalele tematice realizate de structuri de inspecție
economico-financiară din MFP sau ANAF și astfel vor putea fi stabilite noi
obligații bugetare în sarcina contribuabililor.
Inspecția economico-financiară este
reglementată de Ordonanța de urgență nr. 94/2011 și împrumută, până la suprapunere,
fizionomia celei fiscale – organul de inspecție este obligat să respecte o
serie de reguli procedurale minimale (spre exemplu, să înștiințeze contribuabilul
despre începerea unui astfel de control și să-l informeze pe întreg parcursul inspecției
cu privire la constatările rezultate în urma controlului), iar contribuabilul
are dreptul să prezinte, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea
proiectului de raport, punctul de vedere cu privire la constatările controlului.
Rezultatul va fi consemnat într-un raport de
inspecție economico-financiară care va cuprinde constatările organului de
control, precum și opinia acestuia referitoare la punctul de vedere formulat de
contribuabil. Totodată, raportul va sta la baza emiterii unor dispoziții
obligatorii de măsuri, prin intermediul cărora se vor putea stabili inclusiv
sumele cuvenite bugetului de stat cu titlu de creanțe bugetare.
De asemenea, același control tematic va putea stabili în
sarcina contribuabililor controlați și obligații accesorii, calculate potrivit
Codului de procedură fiscală (dobânzi, penalități de întârziere și/sau
penalități de nedeclarare). Aceste obligații vor putea face totuși obiectul
facilităților (amnistiei) fiscale adoptate în ultima perioadă, sub rezerva
îndeplinirii condițiilor formale necesare pentru aplicarea acestora.
Împotriva actelor administrative emise în
această procedură se poate formula plângere prealabilă, însă termenul de
contestare este cel din dreptul comun (Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ), de 30 de zile, substanțial mai mic față de termenul de 45 de
zile prevăzut pentru o inspecție fiscală obișnuită.
Probleme generate
de dublarea competențelor de control
Așadar, controlul declarării și achitării
taxei clawback, a taxei pe
activitatea minieră, respectiv a redevențelor miniere și petroliere se va putea
efectua atât de organele fiscale, cât și de Agenția Națională pentru Resurse
Minerale (ANRM), în cazul redevențelor miniere și petroliere, respectiv de
structurile teritoriale din ANAF sau MFP prin inspecții economico-financiare.
Această dublare de competențe și atribuții
ridică o problemă majoră: în ce măsură o inspecție fiscală care ar avea ca
obiect controlul declarării și achitării taxei clawback ar putea fi urmată/dublată de o inspecție
economico-financiară sau invers? Din păcate, nici Legea 222/2021, nici OUG
94/2011 nu oferă un răspuns la problema practică a suprapunerii de competențe
cu privire la același tip de creanțe controlate. De fapt, OUG 94/2011 prevede
expres că doar controlul efectuat de Curtea de Conturi este incompatibil cu
inspecția economico-financiară. Cu alte cuvinte, o altă procedură de control
(spre exemplu, o inspecție fiscală) ar putea viza obligații deja supuse unei
proceduri de inspecție economico-financiară.
O asemenea situație nu ar trebui permisă,
pentru că încalcă principiul securității juridice, precum și principiul non
bis in idem, care presupune că nimeni nu poate fi sancționat de două ori
pentru aceeași faptă. Într-o interpretare mai amplă, principiul presupune și că
cel care a fost exonerat pentru o faptă nu poate fi sancționat de o altă
autoritate pentru aceeași faptă.
Există, așadar, argumente juridice care să
susțină incompatibilitatea mai multor tipuri de controale la același
contribuabil, pentru aceeași perioadă și pentru același tip de obligație. Cu
toate acestea, până la o modificare legislativă în acest sens sau până la cristalizarea
unei practici care să confirme că o inspecție economico-financiară nu poate fi
dublată de o inspecție fiscală, respectiv de un control al autorității de
supraveghere și reglementare, există riscul unor dublări de atribuții.
Perspective privind modul de aplicare a noii reglementări
O altă problemă practică decurge din
specificul celor trei domenii vizate de Legea nr. 222/2021. Taxa clawback este stabilită în baza unor
calcule și formule riguros reglementate, un rol important avându-l Casa Națională
de Asigurări de Sănătate (CNAS), în timp ce taxele privind activitatea minieră,
respectiv redevențele miniere și petroliere, sunt stabilite în conformitate cu
o serie de parametri prevăzuți expres în lege și au la bază acordurile de
concesiune petrolieră sau licența de explorare/exploatare minieră încheiate de
titular cu ANRM. Prin urmare, s-ar putea pune problema utilității acestor
inspecții economico-financiare în cele trei domenii riguros reglementate și
controlate direct de autorități de reglementare și supraveghere.
Pe de altă parte, în cea mai recentă
statistică publicată pe site-ul ANRM, pentru semestrul I din 2020, se precizează
expres că instituția are o problemă generată de „subdimensionarea numărului de angajați”, motiv pentru care a
colectat mai puțin cu 21,13 milioane de lei dintr-un total de 414,83 milioane
de lei datorați pentru redevențele petroliere și miniere, respectiv taxe
miniere. Probabil acesta este și motivul pentru care Legea 222/2021 prevede că,
în cazul redevențelor miniere și petroliere, inspecția economico-financiară va
verifica „exactitatea datelor și a
informațiilor pe baza cărora se calculează” aceste redevențe, spre
deosebire de taxa clawback, unde se poate verifica doar modul
de declarare și achitare a acestei taxe.
Prin urmare, cel mai probabil CNAS și ANRM
vor rămâne cu un rol preponderent de reglementare și supraveghere, iar structurile
specializate de inspecție economico-financiară din ANAF și MFP vor avea doar un
rol de recuperator de creanțe, folosind datele și informațiile puse la
dispoziția lor de CNAS și de ANRM.
Pentru moment, intensificarea inspecțiilor
economico-financiare este doar o chestiune de timp și de organizare, fiind însă
de așteptat ca perioada imediat următoare să aducă o creștere semnificativă a
acestei activități de control. Rămâne de văzut dacă va exista o suprapunere de
competențe între aceste structuri specializate și structurile de inspecție
fiscală obișnuite din ANAF sau structurile de control din cadrul ANRM.
Totodată, este de urmărit în ce măsură aceste inspecții economico-financiare
vor fi veritabile controale de fond sau dacă vor fi doar verificări sumare cu
privire la declararea creanțelor și plata la scadență a taxelor clawback, respectiv a taxelor miniere și
a redevențelor petroliere și miniere.
Dintre companiile de social media,
componente ale indicelui S&P 500 care și-au prezentat deja performanțele,
88% au raportat câștiguri mai bune decât se prognoza. Dacă tendința continuă,
ar fi cea mai mare creștere din 2008.
Rivalii mai mici ai Facebook,
Snap (care deține Snapchat) și Twitter, au uimit Wall Street cu câștiguri care
au depășit cu mult așteptările.
Cifrele prezentate de Snap și
Twitter au semnalat că piața publicității online înregistrează o recuperare
puternică față de minimul atins în timpul pandemiei, astfel prețul acțiunilor
companiilor de publicitate online au avansat.
Majoritatea jucătorilor de pe
piața Social Media au întâmpinat dificultăți în atingerea prognozelor privind
creșterea utilizatorilor.
Cu câțiva ani în urmă, existau
îndoieli că Snap va reuși să obțină o afacere profitabilă din platformă, dar
aceasta are în momentul de față o evaluare de piață de două ori mai mai mare
decât Twitter și compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.
Planurile Facebook sunt de a-și
reduce dependența de veniturile din publicitate, cu focus pe a atrage și
sprijini creatorii de conținut și, în special, planurile sale de comerț
electronic. Pentru a-și construi succesul, compania de socializare investește
puternic în VR și AR, pentru a crea noi lumi digitale pe care mai mulți oameni
le pot locui simultan.
Acestea sunt ideile principale
din analiza pe social media elaborată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul
XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.
Înainte de începutul perioadei de raportări financiare
a companiilor din SUA, reprezentanții firmelor au încercat să le sugereze
analiștilor că rezultatele vor fi mai puternice decât prognozele acestora, în
ideea în care își vor revizui estimările deja ridicate. Având în vedere că
prețurile acțiunilor s-au tranzacționat aproape de maximele istorice, observăm
un val masiv de optimism pentru câștigurile viitoare, fapt care a fost inclus
deja în prețuri.
Dintre companiile componente indicelui S&P 500 care
și-au prezentat deja performanțele, 88% au raportat câștiguri mai bune decât se
prognoza. În cazul în care tendința continuă, ar fi cel mai ridicat ritm
procentual de când FactSet a început să înregistreze aceste date în 2008.
Până în acest moment, companiile
de Social Media au impresionat în ceea ce privește rezultatele pentru al doilea
trimestru încheiat la 30 iunie. Veniturile totale ale Facebook pentru trimestrul respectiv au crescut cu 56% de la an
la an, la 29,08 miliarde de dolari, înregistrând cea mai rapidă creștere din
2016.
În comparație, veniturile Pinterest s-au îmbunătățit cu 125% față de aceeași perioadă a
anului trecut la 613,21 milioane dolari. Veniturile Twitter au crescut cu 74% de la an la an în trimestrul
respectiv la 1,19 miliarde, față de 1,07 miliarde dolari. În ceea ce privește
firma Snap (care deține Snapchat), veniturile au depășit, de asemenea, estimările analiștilor,
în creștere cu 116,2% de la an la an.
De asemenea, Pinterest a furnizat o estimare a creșterii veniturilor din al treilea
trimestru „de peste 40%”, de la an la an. Aceasta a fost în conformitate cu
așteptările Refinitiv de creștere a veniturilor de 42,8% de la an la an pentru
trimestrul următor.
Rivalii mai mici ai Facebook, Snap și Twitter, au uimit
Wall Street cu câștiguri care au depășit cu mult așteptările. Ambele seturi de rezultate indică o recuperare a activității
de publicitate mai puternică decât era de așteptat pentru mass-media online –
ceva ce analiștii Bank of America au avertizat că ar putea pune presiune pe
acțiunile Facebook după raportarea câștigurilor în cazul în care firma nu se
ridică la înălțimea colegilor săi. Așteptările față de Facebook au fost prea
ridicate, acțiunile companiei suferind de o sincronizare nepotrivită, venind
după rezultatele explozive ale Twitter și Snap, precum și cele ale giganților
de tehnologie precum Microsoft și Apple. Dacă Facebook ar fi început sezonul cu
astfel de numere situația ar fi fost considerată pozitivă, deși performanțele
nu sunt la fel de impresionante precum ale colegilor săi.
Cifrele prezentate de Snap și Twitter au semnalat că
piața publicității online înregistrează o recuperare puternică față de minimul
atins în timpul pandemiei, astfel prețul acțiunilor companiilor de publicitate
online au avansat. Raportarea Snap de pe 24 iulie a fost adevăratul punct
de vedere, întrucât compania a depășit așteptările de venituri cu mai mult de
100 de milioane de dolari, iar acțiunile sale au beneficiat de un imbold puternic,
crescând cu 23,9% până la un nivel de închidere record de 78,02 USD. În aceeași
sesiune, Twitter a câștigat 3,1%, până la 71,69 USD.
Majoritatea jucătorilor de pe piața Social Media au
întâmpinat dificultăți în atingerea prognozelor privind creșterea
utilizatorilor. Astfel, Twitter a dezamăgit ușor în ceea ce privește
utilizatorii zilnici activi monetizabili (MAU). Facebook a reușit să respecte
previziunile privind utilizatorii zilnici activi (DAU), în timp ce s-a plasat
ușor sub așteptările referitoare la indicatorul MAU. Cu toate acestea, Snap a
reușit să depășească așteptările privind DAU.
Ritmul mai rapid de creștere al Snap indică faptul că
sunt în joc mai mult decât doar tendințele macro, deoarece analiștii au lăudat
mișcările strategice inteligente care au condus impulsul recent al companiei
mamă a Snapchat. Cu câțiva ani în urmă, existau îndoieli că Snap va
reuși să obțină o afacere profitabilă din platformă, dar aceasta are în
momentul de față o evaluare de piață de două ori mai mai mare decât Twitter și
compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.
În ceea ce privește îndrumările pentru a doua jumătate
a anului, Facebook a spus că se așteaptă ca „ratele de creștere a
veniturilor totale de la an la an să scadă semnificativ pe o bază secvențială
pe măsură ce parcurgem perioade de creștere din ce în ce mai puternică”. Acest
comentariu este neschimbat față de recomandările publicate cu trei luni mai
devreme. Analiștii chestionați de Refinitiv se așteptau la venituri de 28,22
miliarde de dolari pentru al treilea trimestru, ceea ce implică o creștere de
31%.
Raportul a subliniat planurile Facebook de a-și reduce dependența
de veniturile din publicitate, menționând eforturile extinse ale companiei de a
atrage și sprijini creatorii de conținut și, în special, planurile sale de
comerț electronic. „Vrem ca platformele noastre să fie cel mai bun loc
pentru creatori pentru a-și câștiga existența”, a spus Zuckerberg, adăugând că
firma intenționează să genereze instrumente pentru creatori începând cu 2023. Pentru
a-și construi succesul, compania de socializare investește puternic în
realitatea virtuală (VR) și în realitatea augmentată (AR) pentru a crea noi
lumi digitale pe care mai mulți oameni le pot locui simultan. Facebook
numește acest proiect „metaversul”. Aceste noi tehnologii ar putea atrage noi
utilizatori și ar putea impulsiona rata de creștere a bazei de utilizatori
globali a Facebook. Totuși, în ciuda unui trimestru puternic, Facebook avertizează asupra schimbărilor viitoare – și anume
impactul asupra activității sale masive de publicitate, care a generat 28,5
miliarde de dolari din cei 29 de miliarde de dolari ai companiei în acest
trimestru.
O altă temă a raportărilor companiilor din acest
domeniu a fost impactul eforturilor Apple de a permite utilizatorilor să decidă
dacă doresc să permită urmărirea activității lor online în scopuri de marketing
printr-un identificator publicitar sau IDFA. Această inițiativă recentă a fost semnalată de jucătorii de
social media drept un potențial factor de risc în cadrul sezonului anterior de
raportări. Snap a indicat de data aceasta că nu a înregistrat un impact negativ
atât de mare, așa cum se anticipase inițial, în timp ce directorul financiar
Twitter, Ned Segal, s-a declarat „mulțumit” de ceea ce a observat compania până
în prezent.
În acest context, sectorul tehnologic cu focus pe
social media continuă să rămână în centrul atenției, într-o perioadă în care
persistă un val de indecizie și nesiguranță întrucât presiunile inflaționiste
din SUA continuă să crească și Rezerva Federală are tot mai puțin spațiu de
manevră în privința menținerii unor condiții relaxate de politică monetară.
Despre XTB:
Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele
financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de
instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe
Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie,
Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai
importante autorități de supraveghere din lume inclusiv FCA și KNF.
Se înregistrează o ușoară scădere la nivel global a nivelului de îngrijorare
a consumatorilor în privința efectelor pandemiei COVID-19, conform rezultatelor
celei de-a șaptea ediții a EY
Future Consumer Index.
39% dintre cei peste 14.000 de consumatori implicați în studiu sunt de părere că viețile lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puțin încă 12 luni, procent în scădere față de 40% în februarie 2021.
Tema sustenabilității devine prioritară și se impune ca principală tendință,
în contextul în care tot mai mulți consumatori reevaluează diverse aspecte ale
traiului cotidian, printre care accesibilitatea prețurilor. Majoritatea
consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenție impactului pe care
îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenționează să se concentreze
mai mult asupra raportului calitate-preț. Această situație creează o tensiune
în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilității.
Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România: „Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorințe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea invesţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens.”
Decalaj între intenții și
fapte în legătură cu sustenabilitatea
Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp
acasă decât înainte de pandemie. Locuințele au devenit niște hub-uri unde
oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se mențin în formă și se distrează,
ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziția către
opțiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului și societății. În
prezent, 31% dintre respondenți spun că cheltuiesc mai mult pe produse care
sunt sustenabile și benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiți să își
schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societății.
Cu toate acestea, 78% dintre consumatori își fac griji în privința
impactului pandemiei asupra propriilor finanțe. 53% dintre ei spun că prețul a
devenit un criteriu mai important pentru o achiziție decât era înainte de pandemie,
ceea ce reprezintă o amenințare la adresa duratei în timp a atitudinii pozitive
față de comportamentele sustenabile. Prin urmare, în loc să se angajeze financiar
pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate,
mulți consumatori aleg să se implice în acțiuni care au un impact redus și nu
presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani. Astfel că, peste
jumătate dintre respondenți (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile
doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona
activităților casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie
(85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) și refolosirea pungilor de
cumpărături (83%).
Cine va suporta costul sustenabilității?
Lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcția
sustenabilității arată că majoritatea (68%) așteaptă de la companii să
acționeze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale și de mediu. Consumatorii
consideră că organizațiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea
piețelor în direcția sustenabilității prin procese și inovații. 28% sunt de
părere că marile corporații multinaționale trebuie să diminueze cantitatea de
deșeuri generate prin procesele de producție, iar 25% spun că acestea trebuie
să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Conform studiului EY Future
Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de
informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenți
recunosc că au nevoie de mai multe informații pentru a face alegeri mai bune la
cumpărături. Această situație indică necesitatea unei transparențe mai mari din
partea comercianților și a companiilor producătoare de bunuri de larg consum
pentru a-i ajuta și ghida pe consumatori în a face alegeri sustenabile. Drept urmare, produsele
și serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepție, mulți
consumatori sunt descurajați de preocupările legate de calitatea slabă (67%) și
de prețurile ridicate (66%), precum și de lipsa de încredere generată în urma unor
antecedente de tip „greenwashing” și a unor presupuse practici de marketing
înșelător (60%).
Percepțiile privind sustenabilitatea
variază în funcție de țară
În legătură cu principalele aspectele ale sustenabilității care îi
preocupă cel mai mult pe consumatori, s-au înregistrat câteva diferențe în
răspunsurile celor sondați: deșeurile din plastic reprezintă cel mai mare motiv
de îngrijorare în SUA (62%) și Marea Britanie (73%), în timp ce poluarea
aerului este principala preocupare în China, iar poluarea apei este pe primul
loc în Brazilia (93%). Aceste rezultate indică faptul că nu există o abordare
universal valabilă pentru companii și că acestea vor trebui să țină cont de
nuanțele regionale, atunci când vor încerca să soluționeze problemele de sustenabilitate.
Cea mai recentă ediție a studiului EY
Future Consumer Index este disponibilă la ey.com/futureconsumerindex7.
Despre
EY Future Consumer Index
Studiul EY Future Consumer Index urmărește
modificarea atitudinii și comportamentelor consumatorilor pe orizonturi de timp
și piețe globale, identificând noile segmente de consumatori care își fac
apariția. Acesta oferă periodic indicatori longitudinali și o perspectivă unică
în ceea ce privește schimbările care sunt reacții temporare la criza COVID-19,
schimbările care indică modificări fundamentale și cum ar putea arăta
consumatorii de după criza COVID-19. În cadrul celei de șaptea ediții a EY
Future Consumer Index, au fost intervievați 14.047 de consumatori din SUA,
Regatul Unit, Canada, Brazilia, Franța, Italia, Germania, Spania, Danemarca,
Suedia, Finlanda, Norvegia, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită,
China, Indonezia, Japonia, Australia și Noua Zeelandă în intervalul 16 aprilie
– 10 mai 2021.
Cu perspectiva unei crize economice și sociale determinate de inactivitatea sau de funcționarea defectuoasă a sistemului educațional în condițiile pandemiei, Societatea Academică din România (SAR) a inițiat o analiză asupra situației actuale, sintetizată într-o scrisoare deschisă adresată decidenților sistemului educațional românesc. Totodată, împreună cu mai multe organizații active în plan educational, socio-economic în general, formulează o serie de solicitări, bazate pe argumente, pentru un plan concret privind anul școlar viitor, 2021-2022:
Chiar dacă valul patru vine sau nu, educația este încă la terapie intensivă, cu prea puține paturi rămase libere pentru a preveni un dezastru social, o viitoare criză tehnologică și un declin economic. În perioada tranziției de la învățământul clasic la cel digitalizat, aproximativ 900 000 de copii au fost privați de accesul la educație, conform unui studiu realizat de IRES în acest sens. Pentru copiii din mediul rural, impactul pandemiei a fost cu atât mai accentuat, întrucât 41% dintre părinți au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare (raport World Vision).
În aceste condiții, în care majoritatea familiilor abia au mai avut bani pentru a garanta un nivel de subzistență pentru copiii lor, unul din trei copii a participat la meditații plătite în anul școlar 2019-2020. Tot atâția au participat și la consultații/ore de pregătire gratuită. În prezent (anul școlar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditații, iar 20% din părinți au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an școlar, jumătate dintre părinți cred că vor avea nevoie să ia ore în particular pentru copiii lor.
ONG-urile și mediul privat s-au coalizat, suplinind lipsa de acțiune a statului, organizând școli de vară din donații, creând platforme și conținut prin organizarea de echipe de voluntari sau donând echipamente pentru acces la internet. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a susținut, la nivel declarativ, educația remedială, anunțând demararea unui proiect în acest sens, însă este astăzi mai degrabă prezent în campania internă a partidului decât în miezul dezbaterii privind modul în care va fi organizat anul școlar 2021-2022. Promisiunile de reformă nu vor ține loc de acțiuni concrete și ferme: timpul nu mai are răbdare, întrucât copiii României au pierdut conținuturi importante în pandemie, iar mulți profesori au fost prea puțin motivați pentru a face față schimbării bruște a paradigmei educaționale. Despre cum s-a implementat programul național ,,Școală după școală”, nu putem decât să estimăm ochiometric, având în vedere faptul că oficialii ministerului Educației se încurcă în datele privind numărul de elevi care au beneficiat de educație remedială. Un exemplu elocvent, care a demonstrat iresponsabilitatea autorităților în vremuri critice pentru educația românească: în vreme ce secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar spune că 242.000 de elevi au participat la programul național de educație remedială, ministrul Educației afirmă că, de fapt, au fost cu 4.000 mai mulți. Asemenea declarații demonstrează lipsă responsabilitate în implementarea unui proiect de țară, lipsa unei viziuni pe termen lung în ceea ce privește creșterea gradului de acces al copiilor dezavantajați din punct de vedere social la programe de educație remedială de calitate. Având în vedere faptul că nu mai este mult timp până când începerea anului școlar 2021-2022 ne va prinde din nou nepregătiți, solicităm Ministerului Educației să își asume următoarele măsuri pentru ca educația să se facă bine după pandemie:
Cum se va face școală
de la toamnă? Prezentarea unui plan de măsuri și scenarii privind organizarea
procesului educațional în anul școlar 2021-2022, nu mai târziu de 15 august.
Elevii, părinții, profesorii au dreptul de a cunoaște modul în care vor
funcționa unitățile de învățământ preuniversitar începând cu această toamnă; de
asemenea, trebuie pregătit un scenariu de avarie, în cazul în care valul patru
va impune noi măsuri de restricție privind mobilitatea populației. Acesta
trebuie prezentat cu încredere de către autorități în comunitățile școlare,
prin valorificarea predictibilității în actul de guvernare și a creșterii
gradului de încredere a cetățenilor în cei care guvernează serviciile publice;
Continuarea și
generalizarea programului de educație remedială în anul școlar 2021-2022 la
toate clasele și ciclurile de învățământ, în baza unei metodologii clare, care
să cuprindă o evaluare inițială și mai multe evaluări formative. De asemenea,
trebuie asigurată o masă caldă pe zi pentru fiecare elev și profesor
participant la acest program, așa cum a afirmat și secretarul de stat din
cadrul Ministerului Educației, Zoltán Kallós,
într-o intervenție publică recentă care, din nefericire, nu a avut corespondent
într-o acțiune imediată girată de instituția guvernamentală;
Fonduri suplimentare
pentru bugetul educației, obținute în urma rectificării bugetare, din care să
se asigure materialele necesare pentru renovarea cantinelor, asigurarea meselor
calde pregătite chiar în comunități, achiziționarea materialelor
igienico-sanitare, resurse educative certificate în mediul digital pentru
profesori (cursuri online la facultăți de științele educației din universități
performante);
Operaționalizarea
Bibliotecii școlare virtuale și dotarea ei cu conținuturi create de profesorii
performanți din România;
Continuarea campaniei de vaccinare în școli și universități, prin discuții și mese rotunde, cu concursul tuturor celor implicați în actul educațional, creșterea gradului de alfabetizare științifică în rândul elevilor, părinților și profesorilor, ca o măsură pe termen mediu și lung asumată de guvernanți.; În miezul pandemiei, ținând cont de faptul că intenția de vaccinare este scăzută, se impun mai mult ca oricând angajamentele tuturor partidelor politice pentru susținerea actului educațional la nivel local, cu concursul administrațiilor publice locale, indiferent de culoarea lor politică, prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetele locale pentru educație remedială, organizarea de sesiuni de pregătire suplimentară, crearea unor parteneriate educaționale cu mediul universitar și antreprenorial, modernizarea infrastructurii educaționale.
Nu ne permitem să pierdem încă un an școlar în care educația să fie subfinanțată, privită depreciativ față de interesele politice, guvernată iresponsabil. Aproape jumătate (48,97%) din elevii din rural care au participat anul acesta la Evaluarea Națională nu au reușit să obțină nota 5 la proba de matematică, ceea ce ar trebui să determine autoritățile să prevină un dezastru sistemic în învățământul românesc. Noi, organizațiile semnatare, ne angajăm să susținem demersurile autorităților pentru ca educația să se facă bine după pandemie, iar copiii României să nu mai fie susținuți să-și îndeplinească potențialul doar la nivel declarativ. Dincolo de consultări, comisii, strategii, proceduri și metodologii, venim în fața dumneavoastră pentru a vă cere acțiuni imediate și responsabile în beneficiul copiilor din România.
Inițiator: Societatea Academică din România (SAR) Semnatari: Active Watch Comunitatea ONedu România Fundația World Vision România Asociația Elevilor din Constanța Asociația Vâlceană a Elevilor Asociația Elevilor din București și Ilfov Federația Națională a Asociațiilor de Părinți
Opt din zece europeni „consideră că distanțarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi”, francezii și românii exprimându-se în cea mai mare măsură critic față de traiul la distanță (81%), urmați îndeaproape de spanioli și belgieni (80%) și italieni (79%), arată ediția 2021 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, realizat în 15 țări din Uniunea Europeană, pe un eșantion de 14.200 de respondenți. Studiul și-a propus să urmărească „impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor și percepția asupra stilului de viață la distanță accelerat de pandemie și a influenței acestuia în viața socială”.
Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București
Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București, subliniază: „După mai bine de un an de pandemie, era ușor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, percepțiilor și a vieții, în general, pentru europeni. Această ediție a L’Observatoire Cetelem de la Consommation arată că în opinia oamenilor limitarea interacțiunilor interferează inclusiv cu modul în care își desfășoară viața socială. Iar atunci când vorbim despre viață trăită la distanță inclusiv din punct de vedere al socializării, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrângătoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de părere că lipsa interacțiunii directe dăunează relațiilor umane. Iar românii nu fac excepție, fiind printre cei mai rezistenți la urmarea acestui stil de viață la distanță, 8 din 10 simțindu-se nevoiți să se adapteze forțat la toate aceste schimbări”.
Dintre rezultatele
comunicate de realizatorii studiului reținem:
– La nivelul Europei, intenția de a cheltui a scăzut cu 15% în 2020 față de anul anterior,o consecință a suspendării activităților economice, a închiderii magazinelor neesențiale și a restricționării circulației. Bulgarii, cehii și românii manifestă o prudență similară în acest sens, însă cea mai mare scădere este înregistrată în rândul italienilor, intenția lor de a cheltui mai mult anul acesta scăzând cu 40%.
– Intenția de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul întregii Europe. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54%), românii fiind cei mai categorici, deși procentul a rămas constant față de anul trecut, 69% dintre românii chestionați exprimându-și această intenție. Însă cea mai mare creștere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creștere cu 11 pp, până la 51%), urmați de englezi (creștere cu 6 pp, până la 63%) și francezi (creștere cu 5 pp, până la 40%).
– 46% dintre europeni apreciază că puterea lor de cumpărare a rămas stabilă, o creștere cu 2 puncte procentuale față de anul trecut. Crește cu 5 puncte procentuale (37%) ponderea celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an. Percepția românilor sub acest aspect s-a deteriorat într-o măsură dintre cele mai ridicate în Europa, doar 21% dintre români declarând că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.
– Părerea oamenilor
în toate cele 15 state participante la studiu despre situația generală din țara
fiecăruia se situează pe un trend în unanimitate negativ, cel mai scăzut scor
din 2015 până în prezent (4,7 puncte media la nivelul Europei în 2021). Românii rămân, ca și anul anterior, printre
cei mai pesimiști europeni, valorizând cu doar 4,2 puncte din 10
situația pe plan local.
– Stilul de viață la distanță este dominat în majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) îl definesc folosind cel puțin un termen negativ. Cu excepția Ungariei, unde cel mai des a fost menționat cuvântul „pericol”, „singurătatea” (43%) este cel mai frecvent utilizat în restul țărilor, dovadă a distanței care a crescut între oameni și care a fost exacerbată de Covid-19. Alți termeni frecvent folosiți sunt „tristețe”, „dificultate” și „teamă”. Percepția generală este că „viața la distanță” este un oximoron, o formă de regresie socială și societală, o pierdere a umanității.
– O concluzie a studiului este că „modul în care oamenii percep viața la
distanță și se angajează să o urmeze depind de o varietate de factori, precum
gradul de experiență în utilizarea lor, cultura și puterea economică. Astfel,
țările nordice sunt mult mai familiarizate cu astfel de tehnologii și au un
grad de maturitate ridicat în folosirea lor. Țările din Europa de Sud și cele
de la Mediterană, în care predomină un climat economic mai puțin stabil,
asociază frecvent soluțiile la distanță cu termeni pozitivi și consideră că nu
le-au folosit la fel de des precum respondenții din multe țări. În țările din
Europa de Est, există opinii mixte și un oarecare echilibru între pozitiv și
negativ cu privire la aceste alternative. Acestea sunt țări care foloseau deja
tehnologiile digitale, dar care au asistat la o dezvoltare rapidă a acestora în
ultimii ani”.
– Lucrul de acasă, educația online și telemedicina rezultră a fitrei
caracteristici ale stilului de viață la distanță, cu observația că înainte de pandemie, România se număra printre țările europene cu cea mai mică proporție a angajaților care
își desfășurau activitatea și din afara
spațiului de lucru efectiv sau
a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschiși
europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană
41%) și doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană
de 22%).
– Cu privire la educația online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile
funcționează bineîn țara lor, de departe cel mai scăzut procent
din Europa (media europeană 45%). Respondenții din Suedia, unde această metodă
de învățământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinși
de eficacitatea sa (68%), urmați la distanță de cei din Marea Britanie (57%) și
din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de
funcționarea a educației online la ei în țară, alături de români, sunt slovacii
(31%) și bulgarii (36%).
– Cu privire la telemedicină, românii sunt printre cei
mai pesimiști în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan
local. Doar 28% dintre români cred că
lucrurile funcționează cum trebuie, mai rezervați decât ei fiind
bulgarii (17%) și în aceeași măsură ungurii (28%). Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaști
referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesați să încerce consultațiile prin
telemedicină, deși nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media
europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor față de accesul
la servicii medicale prin telemedicină, dar și nevoia mare de informare și de
reglementare a acestui domeniu la noi în țară.
Pentru integrare socio-profesională, 54 de tinere instituționalizate, cu vârste cuprinse între
14 și 22 de ani, din centre de plasament din București și județele Prahova,
Galați, Iași, Botoșani și Timiș, precum și 10 tinere din familii cu situație
economică dificilă din județul Bihor beneficiază de proiectul „Croiește-ți
viitorul”, derulat de Asociația „Zi de Bine”, împreună cu Asociația
„Lindenfeld”, sub forma unor cursuri în trei tabere dedicate vieții
independente și la un centru social. Tinerele care îndeplinesc criteriile de
vârstă și de studii absolvite vor putea obține calificare profesională în
domeniul croitoriei, în urma participării la un curs acreditat. Cele mai
talentate dintre ele vor primi apoi mașini de cusut și materiale pentru a
continua să lucreze. Cursurile se desfășoară în perioada 1-31 august.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine”: „Separarea de familie, abandonul, abuzul și instituționalizarea, determină ca mulți dintre copiii și tinerii din centrele de plasament să fie foarte vulnerabili. Pentru a căpăta încredere în forțele lor au nevoie de oameni care să le ofere, cu răbdare și perseverență, acceptare necondiționată și încurajare permanentă, dar și de experiențe prin care să își dezvolte abilitățile și să vadă rezultatele muncii lor. Suntem încrezători că programul «Croiește-ți viitorul» le va ajuta pe tinere să își însușească noi abilități ce le vor facilita găsirea unui loc de muncă în viitor, dar și integrarea mai ușoară în societate”.
Iarina Taban, fondator al programului educațional Ajungem MARI al Asociației Lindenfeld: „Acest program, prin activitățile practice pe care le presupune și cu ajutorul voluntarilor Ajungem MARI care lucrează săptămânal în centrele de plasament, le oferă tinerelor încredere în forțele proprii și în rezultatele obținute, prin dobândirea abilităților în domeniul croitoriei, învățând să croiască și să redecoreze haine, dar și deprinderi de viață independentă”.
Suportul de curs este realizat de un specialist în
croitorie formator cu experiență în lucrul cu tinerii din medii defavorizate,
iar selectarea tinerelor instituționalizate care participă în proiect este
efectuată cu sprijinul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
și al voluntarilor asociației „Ajungem MARI”. Întreg necesarul pentru curs,
mașini de cusut, accesorii și materiale textile sunt puse gratuit la dispoziția
participantelor. Bugetul necesar pentru implementarea acestui proiect este de
35.000 euro și este asigurat de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine:
Lidl România, Grupul EON România și UniCredit Bank.
Cei care doresc să
contribuie suplimentar, pentru ca programul „Croiește-ți viitorul” să se
extindă la un număr și mai mare de tinere, o pot face fie printr-un SMS cu
textul SUS la 8845 sau își pot dona ziua de naștere. Mai multe metode prin care
se poate susține această cauza pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Asociației Zi de
Bine ăși reafirmă scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni
aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze
ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare
cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se
implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul
simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor
descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a
întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un
proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți
înscrie pe www.zidebine.ro”.
Ajungem MARI este definit
ca „un program educațional al Asociației Lindenfeld, ce sprijină copiii
instituționalizați și din medii defavorizate pe termen lung să ajungă MARI. În
prezent, lucrează cu 2500 de copii și tineri din București și 24 de județe
alături de peste 1400 de voluntari care se implică săptămânal în activități și
devin pentru copii prieteni, profesori și modele. Toate proiectele Ajungem MARI
pun accent pe dezvoltarea personală a copiilor – creșterea încrederii în sine
și formare de abilități de comunicare și lucru în echipă: pregătire și
recuperare școlară, cursuri vocaționale, ieșiri și excursii, tabere de
dezvoltare personală, consiliere vocațională, vizite de orientare profesională,
cursuri de calificare, psihoterapie, mentorat, logopedie, educație financiară,
educație pentru sănătate, educație civică, ateliere creative”.
Agenția de marketing digital Ideologiq a lansat pentru brandul Alpla, producătorul austriac de ambalaje din plastic numărul 1 în lume, campania „Între 1 și 2 sunteți voi”, de conștientizare asupre rolului fiecăruia în protejarea mediului înconjurător, odată cu importanța educării cu privire la economia circulară. În esență, este vorba despre schimbarea perspectivei asupra plasticului, cu accentuarea aspectelor benefice ale acestuia: „Tendințele momentului evidențiază soluții de ambalare sustenabile, cum ar fi sticlele din plastic reutilizabile ce pot fi reumplute în medie de 25 de ori. De asemenea, PET-ul este un material valoros, care poate fi reciclat în mod repetat, cu condiția menținerii lui într-un circuit corect, respectat de toți cei implicați în lanțul de aprovizionare.
Acestea sunt doar două aspecte pe care trebuie să le conștientizăm și să acționăm responsabil, acolo unde rolul nostru este o verigă dintr-un lanț pe care ni-l dorim puternic, în beneficiul tuturor. Alpla a luat decizia de a demara campania de conștientizare Între 1 și 2 sunteți voi, prin care și-a propus să demonteze mitul conform căruia plasticul este un material dăunător mediului înconjurător. Scopul campaniei este de a încuraja comunitățile să privească plasticul ca pe o resursă valoroasă. Datorită potențialului său de reciclare și a ușurinței în prelucrare, plasticul poate fi un aliat în lupta împotriva poluării, menajând astfel resursele naturale ale planetei, din ce în ce mai limitate, întărind conceptul de sustenabilitate. În contextul în care fiecare persoană are un rol important în protejarea naturii prin adoptarea de obiceiuri de consum sănătoase, bazate pe cunoaștere, fiecare poate contribui la bunăstarea mediului. Noua campanie pune la dispoziția publicului informații utile cu privire la modalitățile prin care se poate implica. Astfel, membrii comunităților află cum pot recicla și reutiliza materialele aflate în uz, pentru a limita exploatarea resurselor naturale și efectele negative ale poluării”.
Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq
Adrian Ichim (foto), fondator și partener Ideologiq: „Aceasta este o campanie dedicată fiecăruia dintre noi. Responsabilitatea față de mediul înconjurător ar trebui să reprezinte o prioritate care să ne motiveze să mai facem un pas către un spațiu mai îngrijit și protejat. Ne dorim ca această campanie de conștientizare să aducă îmbunătățiri concrete în procesul de reciclare și gestionare a deșeurilor. Cred cu tărie că micile schimbări ale stilului de viață, educația și eforturile depuse în acest sens, pot face o mare diferență”.
Cristina Bogdan, Sustainability Manager Romania, Hungary, Balkan-Adria ALPLA: „În calitate de companie globală producătoare de ambalaje realizate din plastic, ne-am propus să punem la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații cu privire la deșeurile din plastic, discutând deschis despre amprenta lor asupra mediului. Prin această campanie, demarată alături de echipa Ideologiq, ne dorim să schimbăm percepția asupra PET-ului și să ne oferim bucuria de a ne implica activ în procesul de reciclare și protejare a naturii”.
Echipa Ideologiq anunță
că „a construit un website dedicat care facilitează accesul oamenilor la
informații esențiale privind poluarea și importanța reciclării, coagulând
marile adevăruri într-o rubrică specială intitulată Mituri versus realitate –https://plasticcall.ro/. Totodată, campania este amplificată prin pagini
dedicate pe platformele Social Media precum Facebook, LinkedIn și Instagram,
prin care se dorește apropierea de categoriile de audiență tinere, active, cu
un spirit civic viu, care au puterea și dorința de a juca un rol important în
propagarea mesajului”.
Ideologiq este recomandată ca „o agenție digitală cu experiență de peste 12 ani pe piața din România care a pornit ca studio de dezvoltare software și a evoluat într-un hub de servicii cu misiunea de a integra digitalul în orice mix de marketing. Agenția oferă astfel soluții digitale pentru cele mai diverse nevoi de comunicare: de la campanii online la offline, de la activările BTL la comunicarea ATL, de la generarea identității până la producția media AV, de la designul UI/UX până la dezvoltarea unui software complet, de la cursuri online până la proiecte majore de digitalizare corporativă.Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de digital din România, formată dintr-o echipă de peste 25 de persoane în Bucureşti, la care se adaugă angajaţi din birourile regionale ale companiei din Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia, Croația și Slovenia.
Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt seniori cu peste zece ani de experiență în comunicare digitală. Zonele de expertiză ale agenției se axează pe domenii precum, FMCG, pharma & medical, automotive, retail, construcții, finance și industria verde/reciclare”.Printre clienții agenției se numără: Pfizer, Boehringer-Ingleheim, Kingfisher/Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Castrol, Michelin, Porsche Inter Auto, Max Bet, Raiffeisen, ALPLA sau Medsana. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați https://www.ideologiq.com/ ; https://www.facebook.com/ideologiq/”.
Valorile
angro ale cotațiilor și ale prețurile de tranzacționare ale energiei – în
general, dar rezumând acest comunicat strict la cele ale energiei electrice –
cunosc creșteri accelerate, susținute de o volatilitate extremă. ACCER înțege
că aceste evoluții conduc sau vor conduce la creșterea prețurilor de furnizare
la consumatorii finali a energiei electrice și apreciază furnizorii care nu au
intervenit asupra acestor prețuri garantate și invariabile. Totodata, ACCER
este conștientă de dificultatea în care se regăsesc majoritatea participanților
la piața de energie electrică, inclusiv furnizorii, atât datorită majorării nivelului
prețurilor, cât și a contextului pandemic care încă se propagă. În schimb,
considerăm că toți actorii din piața de energie – în întregul acesteia –
trebuie să respecte aspecte fundamentale pentru funcționarea corectă a
acesteia.
Interesul
consumatorilor de energie electrică pentru produse predictibile (contracte
ferme cu prețuri garantate și invariabile) și pentru produse, care să îi
implice activ în achiziția angro a energiei electrice, a crescut de la an la an
și ne angajăm să îi sprijin pe aceștia în înțelegerea tuturor avantajelor și
dezavantajelor, pe care fiecare tip de produs le generează, astfel încât
consumatorii să poată opta informat și în acord cu viziunile interne. Consumatorii
de energie electrică, inclusiv cei care au optat pentru produse predictibile, s-au confruntat
pe parcursul acestui an cu situații complicate,
datorită nerespectării angajamentelor de
către furnizorii de energie electrică:
Neasumarea
riscurilor de piață de către furnizorii de energie
electrică, prin majorarea de către aceștia a prețurilor deja contractate de
către consumatori, condiționată de încetarea anticipată a contractului;
Maximizarea
profitabilității de către furnizorii de energie electrică,
prin rezilierea nefondată contractual sau prin denunțarea unilaterală a
contractelor, furnizorii neavând acest ultim drept conform Legii energiei, în
scopul vânzării în piața angro la prețuri mai ridicate, a cantităților aferente
contractelor;
Transferarea de
costuri suplimentare, de către furnizorii de energie
electrică, ale căror valoare nu poate fi individualizată în acord cu impactul
generat specific de către consumator, prin invocarea unor noi reglementări,
care nu stipulează sarcina directă de plată a consumatorilor.
“Împreună putem influența în mod direct dezvoltarea acestora
(n. r. a piețelor de energie), în interesul echitabil al tuturor
participanților la piață” este parte din
angajamentul ACCER și considerăm că buna colaborare dintre toți actorii din piața
de energie este un alt aspect fundamental pentru
funcționarea corectă a acesteia.
Apreciem demersul furnizorilor de energie electrică de expunere publică a motivelor privind evoluția pieței și contăm pe sprijinul acestora,
dar și al tuturor marilor producători, autorităților
și operatorilor, în facilitarea înțelegerii precise de către
consumatorii de energie a tuturor elementelor,
care au condus la:
Creșterea rapidă și
accentuată a prețurilor de închidere a Pieței pentru Ziua Următoare;
Decuplarea curbelor de
creștere, a valorilor angro ale prețurilor de tranzacționare și ale cotațiilor
energiei electrice și a valorilor certificatelor pentru emisii de CO2,
în sensul avansului înregistrat de cea din urmă.
Asociației Companiilor
Consumatoare de Energie din România (ACCER) a fost fondată recent, identificând nevoia
vitalizării promovării intereselor industriei românești, respectiv a companiilor
cu un impact însemnat al costurilor cu energia în activitatea desfășurată, în
relația cu toți actori din piețele de energie și își propune să determine și să
centralizeze implicarea companiilor consumatoare de energie, formând astfel o voce
comună a industriei românești, prin reprezentarea și asistarea membrilor în
aspecte legate de energie.
Vă asigurăm de
deplina noastră colaborare!
Concentrând energia industriei românești
pe implicarea activă și comună în dezvoltarea
echitabilă a pieței de energie,
contribuim direct asupra modelării impactului energiei
în competitivitatea și siguranța industriei românești.
Grupul OTP Bank a obținut
premiul Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est, în cadrul Awards
for Excellence 2021, competiția globală în industria bancară organizată de
revista de business internațională Euromoney.
Conform Euromoney, OTP Bank este
singurul grup bancar din regiune care anul trecut a înregistrat o rentabilitate
de două cifre a capitalului propriu. De asemenea, compania a înregistrat o creștere
impresionantă de 9% a portofoliului de credite.
Dezvoltarea portofoliului de credite a
contribuit la majorarea venitului net din dobânzi al OTP, cu 12%, la nivel
regional. Cel mai mare aport l-au avut creșterile de două cifre din Ungaria,
Serbia, România și Ucraina, unde s-au acordat finanțări în special pentru
achiziții de locuințe, credite de consum sau pentru sectorul corporate.
Totodată, într-un context social și
economic dificil, în 2020, grupul a finalizat două procese complexe de fuziune:
integrarea noilor achiziții în Bulgaria, în luna mai, și Muntenegru, în
decembrie.
În România, OTP
Bank își continuă strategia de creștere Apollo, care vizează pentru acest an o
majorare de peste 16% a împrumuturilor performante.
O serie de proiecte
care vor ajuta la atingerea acestei ținte sunt dezvoltate, unele deja în proces
de implementare:
investiții constante și accelerarea procesului de
digitalizare la nivelul băncii, extinderea rețelei teritoriale prin deschiderea
de noi sucursale și introducerea unor produse și servicii financiare inovatoare
și personalizate.
În plus, pe plan local,
banca are în vedere creșterea echipei, după ce anul trecut au fost angajați 200
de noi colegi. În prezent, OTP Bank Româia are aproximativ 1.700 de angajați.
Chiar dacă luna
iulie este considerată în mod tradițional perioadă de concedii, planurile de
recrutare ale angajatorilor s-au amplificat, iar candidații au continuat să-și
caute noi oportunități profesionale. Pentru pozițiile deschise, companiile au
contactat de 3 ori mai mulți candidați în iulie comparativ cu luna anterioară,
arată datele BestJobs, iar angajații interesați să-și schimbe jobul au trimis
în total 400.000 de CV-uri, în creștere cu 12% față de nivelul din luna iunie.
În plus, peste 24.000 de români și-au creat cont nou pe platforma de recrutare
online BestJobs în iulie, pentru a fi pregătiți să aplice la joburi noi.
„Activitatea
înregistrată în platforma BestJobs în iulie a fost peste așteptări, mai ales
având în vedere că, de regulă, în lunile de vară, preocuparea candidaților și
angajatorilor pentru recrutare tinde să scadă. De mai bine de un an și
jumătate, am învățat că piața muncii este foarte dinamică, iar obiceiurile din
trecut nu mai sunt reprezentative pentru contextul actual. Ne bucurăm să vedem
și că BestJobs este platforma unde cererea se adaptează foarte repede
tendințelor, atrăgând interes tot mai mare din partea candidaților”, spune Ana
Vișian, Marketing Manager BestJobs România.
Cele mai căutate joburi în luna iulie au
fost înregistrate în domenii precum Vânzări, cu 77.893 de aplicări, Financiar /
Contabilitate, cu 49.859 de aplicări, Management, cu 41.244 de aplicări, IT /
Telecom, cu 32.568 de aplicări, și Marketing, cu 27.407 aplicări. Datele din
platforma BestJobs arată un interes crescut pentru joburile în Marketing, fiind
un domeniu în care activitatea se desfășoară cu ușurință remote, pentru care
s-au înregistrat cu 47% mai multe aplicări decât în iunie.
Interesul pentru activitățile care pot fi
făcute de oriunde își păstrează locul în topul aplicărilor, cu un număr egal cu
12% din volumul total. Aproape jumătate din numărul aplicărilor au fost
înregistrate în iulie pentru joburi în București și Ilfov, urmat de Timiș (cu
61.053 de aplicări), Cluj (cu 38.759 de aplicări), Brașov (cu 37.808 de
aplicări) și Prahova (cu 29.857 de aplicări).
Cei mai activi candidați au fost cei cu
vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, potrivit datelor din platformă.
Observăm, de asemenea, un interes crescut și din partea candidaților din
segmentul de vârstă 45-54 de ani, care au înregistrat aproape 20% din totalul
aplicărilor din luna iulie, cu 3% mai activi decât în luna iunie.
Conform celui mai recent studiu de piață realizat de Strategy Analytics,
Xiaomi a depășit toți producătorii de telefoane mobile, cu o cotă de piață de
25%, în contextul în care livrările de smartphone-uri din Europa au înregistrat
o creștere anuală puternică, de 14%, până la 50 de milioane de unități. Revenirea
pieței smartphone-urilor a fost determinată de redresarea economică continuă,
de o cerere sănătoasă din partea consumatorilor cu dispozitive îmbătrânite și
de dispozitive 5G la prețuri atrăgătoare.
Boris Metodiev, director asociat la Strategy Analytics, a declarat:
„Piețele europene de smartphone-uri au avut un trimestru de creștere puternică
determinat de redresarea situației economice, ce a urmat prăbușirii din 2020.
Cea mai importantă noutate a acestui trimestru este Xiaomi, care apare pentru
prima dată ca producătorul numărul unu în ceea ce privește livrările de
telefoane mobile inteligente. Xiaomi a livrat aproape 13 milioane de unități pe
continent și a luat astfel locul liderului clasamentului, Samsung. Xiaomi a
cunoscut un mare succes în Rusia, Ucraina, Spania și Italia, printre altele, și
a găsit clienți dornici să achiziționeze telefoane din seriiile sale Mi și Redmi,
telefoane ce posedă multe caracteristici valoroase.”
Valoarea
totală estimată a tranzacțiilor de tip M&A a fost de 1,8 miliarde de euro,
în primul semestru din 2021, pentru un număr de peste 80 de tranzacții
anunțate, arată o analiză PwC România. Astfel, prima jumătate a anului 2021
confirmă că piața locală a fuziunilor și achizițiilor își continuă tendința
ascendentă reluată încă din a doua jumătate a anului trecut.
”Creșterea nivelului de încredere
al investitorilor, susținut de date macroeconomice încurajatoare, excesul de
lichiditate din piețele financiare locale și internaționale și respectiv
promovarea Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă au dinamizat
semnificativ tranzacțiile din România din acest an”, declară Dinu Bumbăcea,
Country Managing Partner PwC România.
În 59 dintre cele 83 de tranzacții centralizate de analiza PwC pentru
piața de M&A din România în primele șase luni ale anului, cumpărătorul a
fost un investitor strategic. Fondurile de investiții și-au sporit de asemenea
interesul pentru piața locală, 16 dintre tranzacțiile anunțate având drept
cumpărători fonduri de capital.
”Dincolo de reașezarea prin tranzacții a câștigătorilor crizei
pandemice în peisajul concurențial al piețelor unde operează, consolidarea și
polarizarea companiilor pentru a-și spori reziliența în criză au reprezentat,
de asemenea, un catalizator important al tranzacțiilor realizate între jucători
din același sector de activitate sau din sectoare care permit integrarea
verticală și valorificarea sinergiilor”, explică George Ureche, Director, Lider
M&A, PwC România.
Bursa de Valori București a devenit de asemenea o platformă notabilă
pentru a atrage capital. Cele opt listări (prin oferta publică inițială sau
plasament privat) înregistrate în această perioadă, ca alternativă la un proces
standard de tip M&A, și supra-subscrierile din procesele de vânzare
dovedesc atractivitatea în creștere a bursei locale. Cele mai importante două
tranzacții au fost IPO-ul transportatorului TTS și respectiv al dezvoltatorului
imobiliar One United Properties din luna iunie a acestui an, cele două listări
cumulând peste 100 milioane de Euro în termeni de capital atras.
Analiza sectorială
”Din perspectivă sectorială, tranzacțiile imobiliare au generat un
sfert din piața locală de fuziuni și achiziții în valoare absolută, respectiv o
cincime ca volum. În același timp, IT-ul a continuat să rămână pe podiumul
participanților în piața de tranzacții
printr-un mix de listări, fund raising-uri și fuziuni & achiziții, pe
fondul nevoii de finanțare și consolidare din această piață”, spune Marina
Pavel, Manager M&A PwC România.
Astfel, achiziția Hermes Business Campus de către Adventum Investment
Fund Management la un preț de peste 120 milioane de euro reprezintă cea mai
mare tranzacție din piața locală de real estate. Transformările privind modul
de lucru al angajaților din marile corporații au fost unul dintre factorii care
au impulsionat numărul de tranzacții cu clădiri de birouri care au devenit și
cele mai mari tranzacții din sector.
În IT, în afară de finanțarea de serie B în valoare de 60 milioane de
dolari atrasă de FintechOS, cea mai mare astfel de finanțare operată de la
începutul anului în Europa Centrală și de Est, alți jucători din IT precum
Gemini Solutions Inc sau Metro Systems Romania SRL au fost obiectul unor
tranzacții de tip M&A de peste 20 milioane de euro. Consolidarea pieței
este vizibilă printr-o serie de alte tranzacții de mici dimensiuni (majoritatea
sub 10 milioane de euro), în care companii antreprenoriale sunt achiziționate
de mari conglomerate internaționale din tehnologie.
Sectorul financiar și cel al serviciilor de sănătate private și-au
menținut prezența tradițională în topul sectorial al fuziunilor și
achizițiilor, operațiunile locale ale Alliance Healthcare Business și
asiguratorul City Insurance reprezentând cele mai mari tranzacții din aceste
sectoare.
Sectoarele de transport, energie și bunuri de consum au înregistrat de
asemenea o efervescență ridicată, în dorința marilor câștigători ai pandemiei
de a-și consolida poziția în piață. În continuare ne așteptăm ca activitatea pe
zona de M&A să crească în sectoarele de energie verde și logistică.
Activitatea
de fuziuni și achiziții la nivel global
Activitatea de
fuziuni și achiziții la nivel global a continuat să crească în aprilie – iunie
2021, fiind al patrulea trimestru consecutiv când valoarea se situează la peste
un trilion de dolari, potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends. Această
tendință va continua și în a doua jumătate a anului și în 2022, pe fondul
cererii crescute în zona de tehnologii și inovații și a sumelor foarte mari de
care dispun fondurile de investiții și companiile de achiziții cu scop special
(SPAC).
”Interesul
pentru tehnologii noi și inovații rămâne în prim-planul tranzacțiilor și se
întrevede o creștere a competiției între investitori și o creștere exponențială
a evaluărilor. Dar în același timp am putea vedea o creștere a restructurărilor
și tranzacțiilor în rândul companiilor încă afectate de criza sanitară, precum
companiile aeriene, operatorii de croazieră, producătorii de aeronave sau
cinematografele, și care s-ar putea confrunta cu noi provocări de lichiditate,
pe măsură ce guvernele încep să elimine programele de sprijin”, a spus Dinu
Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC Romania.
Tendințe în activitatea de M&A globală
din prima jumătate a anului 2021
Fondurile de investiții au fost implicate în 36% din
toate tranzacțiile din prima jumătate a anului 2021.
Activitatea de tranzacționare din prima jumătate a
anului 2021 a inclus un număr record de ”mega” tranzacții, foarte multe cu o
valoare de peste 5 miliarde dolari.
Companiile de tehnologie, mass-media și telecomunicații
au reprezentat o treime din toate ”mega” tranzacțiile din prima jumătate a
anului 2021.
Valorile tranzacțiilor de pe piețele de consum s-au
triplat față de nivelurile de la începutul pandemiei, pe măsură ce companiile
văd în M&A o modalitate de a-și optimiza portofoliile, astfel încât să
răspundă preferințelor mereu în schimbare ale consumatorilor.
Tranziția energetică continuă să influențeze activitate
M&A din industria energiei, utilităților și resurselor, care a înregistrat
o creștere a volumului și a valorilor tranzacțiilor până la la niveluri pre
pandemice.
Industria sănătății a prezentat un interes mare pentru
investitorii care au anunțat 11 tranzacții importante în prima jumătate a
acestui an. Companiile, fondurile de investiții și SPAC își dispută active cu o
valoare totală de aproape 130 miliarde de dolari.
Nouă ”mega” tranzacții, cu o valoare totală de 85
miliarde dolari, au avut loc în prima jumătate a anului în sectorul serviciilor
financiare, respectiv în leasing, servicii bancare, fintech, gestionarea activelor și asigurări.
Trei din primele zece cele mai importante oferte din
industria industria auto înregistrate în prima jumătate a anului 2021 au fost
realizate de SPAC.
NEPI
Rockcastle, cel mai mare investitor și dezvoltator de centre
comerciale din zona Europei Centrale și de Est,a
investit peste 2 miliarde de euro în primii 14 ani de activitate pe piața
locală, în proiecte imobiliare urbane. Grupul a generat încasări
de peste 100 milioane de euro la bugetul central al României și peste 50
milioane de euro la bugetele locale, doar în ultimii cinci ani.
Aceste
rezultate consolidează poziția NEPI Rockcastle ca unul dintre cei mai mari
investitori din România și cel mai mare din piața imobiliară, contribuind, de asemenea, la poziționarea
României în fața investitorilor străini ca mediu de afaceri solid și sigur.
În
România, compania are 230 de angajați și generează, prin investițiile sale, alte 30.000
de locuri de muncă în economia locală.
În cadrul centrelor
comerciale din portofoliul NEPI Rockcastle își desfășoară activitatea peste 1.000
de comercianți mici, medii și mari; locali, regionali și internaționali,
operând peste 3.000 de magazine, a căror cifră de afaceri totală
anuală depășește 1 miliard de euro.
În prezent,
compania dispune de lichidități de 1 miliard euro și este excelent
poziționată pentru noi investiții în România și alte piețe. Desigur, viitoarele investiții pe piața locală și
dimensionarea acestora vor fi influențate de evoluția cadrului legislativ și de
respectarea tratatelor de aderare la Uniunea Europeană.
“La momentul acestui
bilanț, vreau să mulțumesc tuturor celor care au fost implicați și au
contribuit la succesul companiei: angajaților noștri, pentru profesionalismul
și devotamentul lor, chiriașilor – cei mai importanți și apropriați parteneri,
comunităților și vizitatorilor centrelor noastre comerciale, investitorilor și
finanțatorilor pentru încrederea lor și, nu în ultimul rând, autorităților
pentru susținerea mediului privat din România.”, a declarat Alex Morar, CEO-ul companiei.
Pentru 2021, NEPI Rockcastle estimează investiții de 140 de milioane
euro pentru dezvoltare și
cheltuieli de capital aferente proiectelor în curs, precum și alte oportunități
în funcție de evoluția pieței.
Modernizarea centrelor comerciale și dezvoltarea unor proiecte
rezidențiale rămân activități prioritare în strategia grupului.
În pofida
impactului puternic al pandemiei asupra activității centrelor comerciale, reamintim
că în vara anului 2020,
într-un context economic și social dificil, NEPI
Rockcastle deschidea cel de-al 20-lea centru comercial din portofoliul local,
Shopping City Târgu Mureș, printr-o investiție de 70 milioane euro. Au
urmat emisiunea de obligațiuni verzi, în valoare de 500 milioane euro, și
încheierea tranzacției de vânzare a portofoliului de clădiri de birouri din România, pentru suma de 290 de milioane de euro, ca
parte din strategia de concentrare a operațiunilor în sectorul centrelor
comerciale.
Deoarece
confortul și experiența completă de cumpărături și divertisment într-un centru
comercial primează, a doua parte a lui 2020 a însemnat pentru NEPI Rockcastle investiții
în extensii și renovări ale centrelor sale comerciale: terasa outdoor și un nou
cinema cu șase ecrane la Shopping City Buzău, investiții de peste 2 milioane
euro pentru modernizarea a 7.000 mp și inaugurarea celui mai mare Decathlon din
regiune (2.000 mp), la Brăila Mall.
În următorii 10 ani, compania are în plan investiții
masive în proiecte de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi: energie regenerabilă, niveluri mai ridicate de
eficiență energetică și compensarea carbonului. Proiectele de sustenabilitate
ale NEPI Rockcastle din cele nouă țări, inclusiv România, în care operează un portofoliu de active în valoare de 5,8 miliarde euro, reprezintă angajamentul companiei de a sprijini
dezvoltarea sustenabilă și comunitară, prin reunirea inițiativelor dedicate
celor trei piloni care definesc strategia de sustenabilitate a grupului – educație,
protecția mediului și comunitate.
Primele
6 luni ale anului 2021 confirmă poziționarea Chimcomplex ca lider regional al
industriei chimice, compania raportând un profit net de 282.6 milioane lei
(57.7 milioane de Euro) cu o cifră de afaceri de 1.1 miliarde lei (233 milioane
de Euro).
Vânzările
pe piața externă, în cea mai mare pare adresate piețelor din Uniunea Europeană au
reprezentat în semestrul I 2021 aproximativ 78% din totalul vânzărilor de
produse. Ponderea cea mai mare din totalul vânzărilor interne și externe o au
principalele produse ale companiei respectiv poliolii-polieterii și soda
caustică. Poliolii sunt o clasă de substanțe chimice organice din care se fabrică
poliuretanul, un produs chimic care se întâlnește peste tot: de la mobilier,
mașini, izolație termică sustenabilă pentru clădiri până la turbine eoliene sau
sateliți.
Rezultatele
companiei au la bază:
Sustenabilitatea în
operarea integrată a fluxurilor de producție din cele 2 platforme Onești și Rm.
Vâlcea, ceea ce a permis fabricarea de volume record la principalele produse
ale companiei.
Continuitatea derulării
fluxurilor logistice asigurând stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și de vânzare,
care au permis procesarea unor volume totale de 637 mii tone, în creștere cu
28% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Implementarea strategiei
de vânzări a companiei axată pe agilitate și eficacitate în satisfacerea
nevoilor clienților. Elemente care au permis recuperarea efectelor negative
generate de pandemia Covid-19 și au generat o creștere a volumelor de vânzare
cu peste 21% față de prima jumătate a anului 2020.
Continuarea investiților în
eficiența energetică care au generat o reducere continuă a amprentei de carbon
a companiei. Astfel, indicatorii specifici de emisii de CO2/ t producție fizică
sau pe MWh energie consumată au scăzut cu aproximativ 4%, respectiv 35 % față
de anul 2020.
Consolidarea
portofoliului de polioli și hidrogen, cu impact major în procesul de
decarbonare.
În
aceste condiți, în primele 6 luni din acest an, Chimcomplex înregistrează un
nivel consistent al EBITDA, respectiv 407 milioane lei (83 Milioane Euro și 36%
din cifra de afaceri). Acest lucru a permis consolidarea poziției financiare a companiei
și rambursarea a 52 de milioane de Euro din creditele contractate în decembrie
2018 pentru achiziționarea activelor Oltchim.
“Chimcomplex
a obținut rezultate foarte bune în prima jumătate a anului 2021. Toți
indicatorii noștri operaționali și financiari au înregistrat o creștere
remarcabilă. Aceste rezultate au fost posibile datorită capacității noastre de
inovare și muncii depuse pentru a reveni cu putere pe piață. Vreau să le
mulțumesc angajaților Chimcomplex pentru angajamentul și implicarea lor.
Această forță colectivă ne-a permis să creștem performanța companiei din ce în
ce mai mult„ a declarat Tivadar
Runtag, CEO Chimcomplex.
Pentru
a doua jumătate a anului 2021, compania estimează consolidarea rezultatelor
pozitive de la 30 iunie 2021 și continuă implementarea strategiei Chimcomplex
axată pe:
Accelerarea proceselor de
digitalizare și dezvoltare a resurselor umane, elemente cheie în asigurarea
dezvoltării companiei.
Implementarea proiectelor
de investiții cu efect în reducerea amprentei de carbon și creșterea eficienței
energetice: construcția unor capacități de cogenerare de înaltă eficiență gaz și
hidrogen (putere instalată de 55 MWe 4 turbine); finalizarea noilor linii de producție de polioli care
vor permite dublarea volumelor actuale și modernizarea instalațiilor de
electroliză care vor consolida poziția de lider național al companiei în producția
de hidrogen din apă.
Continuarea operării sustenabile
a fluxurilor de producție din cele 2 platforme care să permită menținerea
actualului trend al volumelor de vânzare.
Demararea proiectelor de
chimie verde prin care să deschidem un nou segment, cu produse verzi în
portofoliul companiei.
Așa cum este binecunoscut opiniei publice, SNTGN TRANSGAZ SA a finalizat cu succes, lucrările la gazoductul BRUA- faza 1. Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria” (Proiectul BRUA-faza 1) a constat în realizarea următoarelor obiective: ▪ conductă Podişor–Recaş 32” x 63 bar în lungime de 481,92 km: LOT 1 executat de la km 0 (în zona localității Podișor, Județ Giurgiu) la km 180,62 (în zona Localității Văleni, Comuna Zătreni, Județ Vâlcea); LOT 2 executat de la km 180,62 (în zona Localității Văleni, Comuna Zătreni, Județ Vâlcea) la km 322,01 (în zona localității Pui, Județ Hunedoara); LOT 3 executat de la km 322,01 (în zona localității Pui, Județ Hunedoara) la km 481,92 (în zona localității Recaș, Județ Timiș). ▪ trei staţii de comprimare gaze (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecțional de gaze. Gazoductul BRUA faza 1 are în prezent întreaga capacitate de transport rezervată pe direcția spre Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanádpalota (Ungaria) și tranzitează gaze naturale care intră din Bulgaria în România, prin punctul de interconectare de la Kardam (BG)- Negru Vodă1 (RO). Capacitatea transportată în prezent prin gazoductul BRUA – faza 1, este de 4,6 milioane mc pe zi, ceea ce înseamnă un volum anual de 1,68 miliarde metri cubi, respectiv un grad de încărcare a conductei de transport de 96%. Odată cu finalizarea fazei 1 a proiectului BRUA, au fost atinse următoarele obiective: îndeplinirea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, angajamente înscrise în Decizia C (2020) 1232 din 06.03.2020, respectiv de a asigura capacitatea maximă disponibilă utilizatorilor de rețea de export gaze naturale din România către Ungaria și Bulgaria; asigurarea pe direcția Bulgaria a unei capacități de transport de 1,5 miliarde m3/an gaze naturale; dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 miliarde m3/an; asigurarea securității alimentării cu gaze a României prin acces la noi surse de gaze; diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene; transportul spre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică. Vă reamintim faptul că, proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria” (Proiectul BRUA-faza 1) a fost finalizat la data de 30 noiembrie 2020 și acum, după tranșa recent primită din grantul de 179,32 milioane Euro de la European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency (CINEA) suntem în măsură să vă comunicăm următoarele: ▪ Proiectul BRUA faza 1 s-a încheiat la valoarea de 377,4 milioane Euro (valoare calculată la cursul actual al EUR), respectiv cu o economie de 21 % (101,1 milioane Euro) față de valoarea scoasă la licitație de 478,5 milioane Euro; raportată la media cursului EUR din perioada de realizare a proiectului, valoarea este de 387,8 milioane Euro, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 19% (90,7 milioane Euro); ▪ Costul total pe km al gazoductului BRUA faza 1, la cursul actual, incluzând și stațiile de turbocompresoare (Podișor, Bibești, Jupa) este de 783,2 mii Euro; raportat la media perioadei de realizare a proiectului, costul total /km este de 804,8 mii Euro; ▪ Costul total pe km al gazoductului BRUA faza 1, fără stațiile de turbocompresoare, la cursul actual, este de 546,5 mii Euro; raportat la media cursului EUR din perioada de realizare a proiectului, costul total /km este de 561,6 mii Euro. BRUA Faza 1 reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea Sistemului Național de Transport gaze naturale. Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică pentru consumatorul român. În același timp, BRUA Faza 1 înseamnă și o cale de acces la piețele europene pentru potențiala producție de gaze naturale extrase de țara noastră din Marea Neagră.
Connections,
lider pe piața de transformare digitală din România, anunță parteneriatul cu compania românească Performance Improvement Consulting 21 (PIC21). PIC21 oferă
o gamă completă de servicii integrate de consultanță, care acoperă necesitățile
de digitalizare și hiperautomatizare ale clienților din industriile de servicii
financiare: banking, leasing, factoring, asigurări.
Cei doi fondatori ai PIC21,
Ana-Maria Niculae și Constantin Milchi, pun la dispoziția clienților expertiza
de peste 25 de ani câștigată în mod direct în
Financial Services, atât în zona operațională, cât și în zona de implementare
proiecte IT, în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. De asemenea, fondatorii au o
vastă experiență în consultanță de management și financiară, servicii B2B și
B2C, design și implementare proiecte de hiperautomatizare folosind tehnologia
UiPath și alte soluții IT conexe.
PIC21 oferă fiecărui
client o abordare personalizată și completă, incluzând toate etapele de
planificare și dimensionare a efortului, strategia de digitalizare și automatizare
la nivel organizațional/departamental, facilitarea
procesului decizional la nivel de pool de procese prin definirea efortului
financiar și a performanțelor așteptate, urmată de implementarea proiectului de
către partenerii strategici și etapele post implementare care includ evaluarea
impactului proiectului și design-ul aplicațiilor necesare pentru reporting,
monitorizare și îmbunătățirea eficienței locale și globale a proceselor.
„Ne concentrăm pe clienții din zona de Banking și servicii financiare, evaluând sistematic atât performanțele de afaceri existente, cât și cele realizabile. Misiunea noastră este de a consilia executivii C-level din companiile cu care lucrăm pentru a dezvolta strategii digitale competitive și pentru a defini setul potrivit de inițiative și proiecte care să integreze concepte, tehnologii și planuri de transformare inovatoare. În final, proiectele noastre ajută clienții să își transforme viziunea în modul cel mai direct și mai eficient în avantaje competitive și creșteri de valoare direct măsurabile”, declară Ana-Maria Niculae și Constantin Milchi.
„Parteneriatul dintre Connections și PIC21 oferă clienților noștri servicii de tip Enterprise automation as-a-service, aliniate la strategia digitală a organizației clientului, fie ea existentă sau nou creată în cadrul proiectelor noastre. La modelul de până acum al echipei noastre care și-a dovedit deja succesul în cei câțiva ani de când facem implementări de tip hyperautomation, adăugăm acum prin intermediul parteneriatului nostru cu PIC21 expertiza de elaborare strategii digitale customizate pentru clienții din domeniul financiar și analiza de performanță financiară, de business și operațională a întregului program, creând astfel o abordare integrată și un model de livrare end to end. În acest mod ne asigurăm că aducem maximum de valoare pe termen lung strategiei de business a clientului, prin variante de implementare optime și aliniate riguros obiectivelor acestuia”, declară Bogdan Florea, CEO Connections.
Connections a încheiat cu succes pe 9
iulie un plasament privat de acțiuni. Suprasubscrisă de 12 ori, oferta primară
de vânzare a generat subscrieri totale record pentru plasamentul privat
intermediat de TradeVille, de aproape 119 milioane RON (peste 24 milioane EUR).
Fondurile atrase
în plasament sunt destinate dezvoltării pe piețe externe (inclusiv prin
deschiderea unei subsidiare în SUA), investițiilor în produse proprii și
achiziției de pachete majoritare în alte companii.
Listarea la Bursa de Valori București reprezintă un
element central al strategei de dezvoltare a Connections, compania vizând în
primă faza listarea pe piaţă AeRO, având în acest sens un parteneriat cu
Tradeville, cel mai activ broker din România pe partea de finanţări corporative
prin bursă.
Xiaomi a fost
inclus pentru al treilea an consecutiv în topul Fortune Global 500, urcând pe
locul 338, ceea ce reprezintă un avans semnificativ de 84 de locuri față de
locul 422 pe care îl ocupa în clasamentul din 2020. Poziția sa în clasamentul
din 2021 face ca Xiaomi să fie compania cu cea mai rapidă creștere la categoria
Internet și Retail de pe lista Fortune Global 500 din acest an.
Potrivit raportului financiar Xiaomi, veniturile
totale ale Xiaomi s-au ridicat la 245.9 miliarde RMB în 2020, ceea ce face ca Xiaomi să se claseze pe locul
338 pe Lista Fortune Global 500 din 2021. În 2021, Xiaomi rămâne o companie cu o dezvoltare rapidă, demonstrând o
creștere explozivă în ceea ce privește veniturile și profitul net, care au depășit cu mult
așteptările pieței.
Veniturile totale ale Xiaomi pe primul trimestru din 2021 s-au ridicat la 76.9 miliarde RMB,
reprezentând o creștere anuală
de 54.7%, în timp ce profitul net ajustat pentru perioada respectivă a ajuns
la 6.1
miliarde RMB, o creștere anuală
de 163.8%.
Această creștere este atribuită permanentei expansiuni a Xiaomi pe piața
smartphone-urilor high-end, creșterii sale rapide pe piețele internaționale și
dezvoltării noii divizii de retail a companiei.
Accentul Xiaomi pe tehnologiile de
bază a fost forța principală în crearea unei experiențe îmbunătățite pentru utilizatori și a
consolidat poziția companiei pe segmentele de piață high-end prin seriile Mi 10 și Mi 11. În T1 din 2021, livrările
globale de smartphone-uri Xiaomi la prețuri de 3.000 RMB sau mai mari în China
și la prețuri de 300 Euro sau
mai mari pe piețele internaționale, depășesc 4 milioane.
Expansiunea globală a Xiaomi a propulsat, de
asemenea, creșterea sa per
ansamblu. Pe 16 iulie, Xiaomi a anunțat că, potrivit
Canalys, compania a ocupat locul al doilea la nivel global, cu o cotă de 17%
din livrările de smartphone-uri, depășind Apple.
Pe piețele internaționale, Xiaomi a depășit
creșterea de 300% de la an la an pe piața din America Latină, creșterea de
peste 150% în Africa și creșterea de peste 50% în Europa de Vest.
Smartphone-urile Xiaomi au intrat pe mai mult de 100 de piețe din întreaga lume, compania ocupând
primul loc ca și cotă de piață a smartphone-urilor pe cel puțin 12 piețe și locul al doilea
în Europa în ceea ce privește cota de piață. Compania s-a clasat pe primul
loc în India timp de 15 trimestre consecutive.
În ceea ce privește
retailul modern, rețeaua de magazine fizice Xiaomi s-a dezvoltat într-un ritm
alert începând cu anul 2020. La finalul lunii aprilie 2021, pe teritoriul
Chinei, numărul total de unități Mi Homes a depășit cifra de 5500, la care se
adaugă alte 1000 de magazine, la nivel internațional.
Xiaomi a continuat
să investească în cercetare, dezvoltare și atragerea de forță de muncă
talentată, dezvoltând o serie de programe de recompensare pentru echipele sale
de cercetare și dezvoltare și inițiind a doua fază a proiectului Xiaomi Smart
Factory.
“În următorii zece ani, Xiaomi va reprezenta o noua forță în industria
prelucratoare”, a declarat Lei Jun, Fondator, Presedinte și CEO al Xiaomi, la
aniversarea de zece ani a companiei. Producția smart este pe cale de a deveni
unul dintre principalele avantaje competitive ale Xiaomi.
Fiind deja liderul
industriilor producătoare de telefoane inteligente, AIoT (Artificial
intelligence of things) și a
producției smart, Xiaomi a intrat proactiv și pe piața vehiculelor electrice
smart.
În martie 2021,
Xiaomi a anunțat oficial înființarea unei subsidiare deținute în totalitate de
către compania mamă și conduse de către Lei Jun, care va opera afacerea cu
vehicule electrice smart. Investiția în companie în următorii zece ani este
estimată la 10 miliarde de dolari.
În faza inițială se
vor investi 10 miliarde RMB, echivalentul a 1.55 miliarde dolari. Investiția în
dezvoltarea de vehicule electrice smart va fi un vector important de creștere
pentru Xiaomi.
S-a constituit la nivelul Guvernului României, prin decizia prim-ministrului nr. 357, publicată în MO nr. 594 din 14.VI.2021, Comitetul interministerial pentru redactarea unor propuneri de lege ferenda în vederea conformării cu Dispozițiile CCR nr.601/2020. Dispozițiile au la bază declararea ca neconstituțională (Decizia CCR 601/2020) a punerii sub interdicție de către instanțe a persoanelor cu dizabilități. În prezent, persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale nu au dreptul la noi să se căsătorească, să divorțeze, să fie părinți, să adopte copii, să ia credit la bancă. Pentru reformă juridică în domeniu în sensul excluderii acestor interdicții, conform deciziei CCR, comitetul interministerial reunește experți din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, reprezentanți ai societății civile cu expertiză în domeniul juridic și psiho-social precum Centrul de Resurse Juridice, Fundația Pentru Voi, Asociația Tonal.
Mădălina Turza,
Comitetul este coordonat de consilierul de stat Mădălina Turza, care subliniază: „Am pornit la acest drum cu credința că fiecare ființă umană are dreptul inalienabil de a-și manifesta voința și preferințele, iar acest drept și abilitate, deopotrivă, stau la baza exercitării capacității juridice. Copiii noștri deveniți adulți nu trebuie anulați social și legal. Există formule de a le reda demnitatea și pentru asta am realizat acest efort complex de a găsi împreună cea mai bună soluție adaptată contextului național. Astfel, a luat naștere cea mai importantă reformă legislativă în domeniul dizabilității din ultimele decenii”.
Comitetul informează
că „pe baza propunerilor de reglementare ale Ministerului Justiției, a reușit
finalizarea reglementărilor din Codul Civil și Codul de Procedură Civilă, care
pun accentul pe enunțarea autonomiei celui ocrotit, a respectării voinței,
preferințelor și nevoilor sale. Este o abordare nouă în legislația națională,
modernă, conformă nevoilor resimțite la nivel social și în practica instanțelor
și în armonie cu exigențele convenționale și constituționale în materie. Textele propuse pot fi consultate pe site-ul
Ministerului Jusțiției, unde se află în consultare publică, iar după faza de
consultare, acestea vor fi aprobate de Guvernul României și vor urma parcursul
legislativ în Parlament. Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de
recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise
în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr. 17, sector 5,
București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro”.
Propunerile pentru reglementarea ocrotirii persoanei fizice majore cu
dizabilități psihosociale sau intelectuale vizează crearea unui mecanism gradual de ocrotire, după cum
urmează:
Asistența
pentru încheierea actelor juridice – o măsură de sprijin, care nu aduce atingere
capacității legale a persoanei și care urmează a se realiza pe calea unei
proceduri nejurisdictionale. Această măsură este în dezbatere din punct de
vedere al competențelor instituționale, urmând a fi inclusă in proiect ulterior
definitivării soluțiilor de reglementare.
Consilierea
judiciară – o măsură intermediară de
sprijin, instituită pe cale judiciară, care aduce atingere capacității legale
pe anumite paliere și în mod individualizat, pe baza unei evaluări
psiho-medico-sociale. Condiția de
instituire a acestei măsuri o reprezintă existența
unei incapacități parțiale a majorului de a se îngriji de interesele sale,
aspect care conduce, în principiu, la asistarea acestuia în participarea la
viața civilă, în ceea ce priveşte încheierea actelor patrimoniale. Consilierea judiciară poate fi dispusă
numai dacă ocrotirea de o manieră eficientă a persoanei nu se poate realiza
prin curatelă.
Tutela
specială – o măsură de ocrotire instituită pe cale judiciară prin intermediul căreia
este reconfigurată (și
redenumită) măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească,
care în concepția noii reglementări va deveni tutelă specială și va putea fi dispusă doar ca o măsură ultima ratio.
Proiectul cuprinde,
totodată, o serie de garanții esențiale, reglementate în beneficiul celui
ocrotit, cum ar fi:
instituirea
unui sistem gradual, în trepte, de
dispunere a măsurilor de ocrotire,
perioade determinate de timp pentru care pot fi dispuse și prelungite acestea,
configurarea
unor reguli privind reevaluarea
periodică a regimului de ocrotire
Proiectul abordează,
de asemenea, aspectul esențial al relației
între ocrotitorul legal și persoana ocrotită.
Este configurat noul rol al ocrotitorului legal – de persoană care oferă sprijin permanent celui ocrotit, propunându-se și configurarea, în sarcina acestuia, a unor îndatoriri care accentuează rolul de persoană-suport pe care urmează să-l îndeplinească
Proiectul propune o
serie de soluții noi și în materia raporturilor
nepatrimoniale, care vizează, în principal, următoarele instituții
reglementate de Codul civil:
Căsătoria:
proiectul prevede că persoana aflată sub
consiliere judiciară sau tutelă specialăse va putea căsători, cu instituirea, în mod corelativ, a unui
control preventiv eventual, prin normarea obligației viitorului soț care se
află sub un regim de ocrotire de a-l informa
pe ocrotitorul său legal despre intenția de celebrare a căsătoriei.
Divorțul: se
propune ca şi cel pus sub consiliere
judiciară sau tutelă specială să poată divorţa prin acord, însă numai pe cale
judiciară, instanța de tutelă urmând să verifice, cu ocazia soluționării
cererii, dacă acordul soților pentru desfacerea căsătoriei este liber și
exprimat în cunoștință de cauză;
Autoritatea părintească: în cazul părintelui pus sub consiliere judiciară,
instanța de tutelă poate hotărî ca drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile
copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte; când cel ocrotit exercită
singur autoritatea părintească, instanța de tutelă hotărăște, în funcție de
împrejurări, cu privire la instituirea tutelei asupra copilului acestuia.
Adopția:
spre deosebire de actuala reglementare potrivit căreia, în cazul persoanei
ocrotite, consimțământul la adopția copilului său este dat de tutore, prin
proiect se propune ca părintele pus sub
ocrotire să consimtă la adopția copilului său, în măsura în care aceasta poate
să-și exprime voința.
Printre elementele de
noutate propuse mai pot fi amintite:
evaluările medicală și psihologică a persoanei a cărei
ocrotire se cere se efectuează după obținerea consimțământului acesteia, în cazul în care starea
sănătății sale o permite;
în
ceea ce privește internarea provizorie
nevoluntară a celui ocrotit pe parcursul judecării cererii de instituire a
măsurii de ocrotire, noile dispoziții își propun să instituie o serie de
garanții procedurale pentru respectarea drepturilor și libertăților persoanei a
cărei internare se dispune, fiind
introdusă expres obligativitatea motivării unei astfel de soluții (potrivit
textului propus, instanța va dispune internarea motivat și proporțional cu
scopul urmărit), dar și scurtarea termenului pentru care poate fi dispusă
internarea; – ascultarea persoanei a
cărei ocrotire se solicită urmează a fi realizată în camera de consiliu.
În considerarea
faptului că în Codul civil proiectul propune configurarea unei noi instituții –
mandatul de ocrotire – pe plan
procesual civil a fost configurată o procedură suplă, simplă și rapidă de
încuviințare a acestui contract, de competența instanței de tutelă în a cărei
circumscripție își are domiciliul mandantul.
La elaborarea propunerilor de reglementare au fost avute în vedere și
unele instrumente normative internaționale, dar și o serie de reglementări în
materie, existente în alte state, între care amintim următoarele:
Codul Civil și de procedură
civilă Quebec
Codul civil și de procedură
civilă francez
Codul civil spaniol
Codul civil italian
Legea nr. 1/2000 privind
procesul civil din Spania
Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2010
Recomandarea nr. 99 din 23 februarie 1999 a Comitetului
de miniștri ai Consiliului Europei privind principiile referitoare la protecția
juridică a majorilor incapabili
Agenţia Judeţeană
pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ilfov organizează un curs de iniţierea în ocupaţia operator introducerea validare şi prelucrare date
– iniţiere. Cursul începe la 05.08.2021, este organizat pentru un număr total de 18 cursanţişomeri și face parte din programul de formare profesională oferit de AJOFM Ilfov.
Organizatorii
informează că „durata totală a
acestui curs este de 180 de ore, din care pregătirea teoretică 60 ore şi pregătirea
practică 120 ore. Programul face parte din planul judeţean de formare
profesională şi se desfaşoară prin CRFPA Teleorman.Cursurile de formare
profesională sunt gratuite pentru şomerii aflaţi în baza AJOFM Ilfov”.
S&P 500 poate că a avut o săptămână dificilă, dar marile acțiuni de tehnologie americane au crescut după o nouă rundă de câștiguri publicate.
Apple, Alphabet (Google) și Microsoft au depășit cu mult așteptările, dezvăluind creșteri enorme ale veniturilor în ultimele lor trimestre fiscale. De asemenea, Facebook a depășit așteptările, chiar dacă a avertizat asupra unei iminente încetiniri.
Deși nu a fost un an liniștit pentru acțiunile din sectorul de tehnologie, acestea sunt un motor cheie al performanței superioare a acțiunilor americane și reprezintă aproximativ 25% din indicele S&P 500. Din acest motiv, cred că aceste rezultate justifică pe deplin evaluările lor premium.
Sunt pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini așteptările de creștere cu +25% a veniturilor și +40% a profiturilor pentru întregul an, cu marje de profit aproape duble față de media S&P 500, în timp ce bilanțurile lor solide permit creșterea dividendelor și răscumpărările de acțiuni.
Adam Vettese, analistul eToro pentru UK, vă oferă comentariul său privind ultimele evenimente de pe piețele financiare. Adam are șase ani de experiență în domeniul piețelor financiare, specializându-se în acțiuni. De asemenea, el se ocupă de clienții Platinum Plus și Diamond la eToro.
eToro este o platformă de investiții cu active multiple ce permite oamenilor să își dezvolte cunoștințele și să-și crească veniturile ca parte a unei comunități globale de investitori de succes. Compania a fost fondată în 2007 cu misiunea de a face accesibile piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.
Programului de susţinere a producției de legume în spații protejate (HG nr.651/2021)
Pentru anul 2021 suma alocată este de 150.000 mii lei (30.785 mii euro)
S-au depus 14.239 de cereri a căror eligibilitate va fi verificata de APIA și de Direcțiile Agricole Județene. Valoarea maximă a ajutorului este de 2.000 euro/cultură/1000 mp/beneficiar.
Top 10 județe – nr de beneficiari:
1.
Olt 4500
6.
Prahova 663
2.
Galați 3153
7.
Teleorman 448
3.
Dolj 1485
8.
Arad 263
4.
Giurgiu 1012
9.
Bihor 225
5.
Buzău 660
10.
Dâmbovița 191
Pentru prima dată în PNDR, pentru perioada de tranziție
2021-2022, am introdus o submăsură dedicată finanțării legumiculturii
100 mil. euro pentru construirea de sere și solarii și 50 mil. Euro
pentru depozitare și procesare. Sunt încurajate cooperativele
și membrii cooperatori care vor avea intensitate de sprijin mai mare,
pentru a stimula organizarea legumicultorilor în conformitate cu
cerințele pieței, pentru a le oferi posibilitatea de a avea o anumită
cantitate, ritmicitate și standardizare care să le permită contractarea
și comercializarea întregii producții, precum și un grad ridicat de
sustenabilitate.
Sprijin Cuplat Vegetal (SCV) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) după cum urmează:
Sprijinul cuplat pentru tomate pentru industrializare – 2013,10 euro/ha
Sprijinul cuplat pentru castraveții cultivați în câmp pentru industrializare – 3391,41 euro/ha
Sprijinul cuplat pentru legumele cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varza) – 4844,44 euro/ha
Alte plăți:
Plata unică pe suprafață(SAPS) – 98,74 euro/ha
Plata redistributivă
1-5 ha -5,00 euro/ha
5-30 ha – 48,11 euro/ha
Plata pentru tinerii fermieri – 36,61 euro/ha
Subliniem că au fost organizate frecvent întâlniri între asociațiile
de legumicultori și retaileri privind condițiile de desfacere.
De asemenea, facem precizarea că de piața neagră, de fraude
și etichetare incorectă se ocupă alte instituții ale statului român cu
atribuții specifice, cu care suntem dispuși să colaborăm pentru
eradicarea acestui fenomen.
Apreciem demersurile media și încurajăm o campanie susținută în acest sens. Totodată, asigurăm publicul larg că preocuparea constantă a MADR este de a promova consumul de produse românești, fiind deschiși la propunerile venite din partea actorilor implicați în acest proces pentru a sprijini sectorul legumicol, astfel încât fermierii să poată desface pe piață producția obținută în condiții cât mai avantajoase.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării precizează cu privire la componenta de digitalizare din Programul Național de Redresare și Reziliență:
„Dialogul dintre România și Comisia Europeană pentru aprobarea a planului se află în acest moment pe ultima sută de metri. Astfel că, pe subiectul digitalizării administrației publice, reprezentanții Comisiei Europene au solicitat, printre altele, ca element de comparație, detalii despre proiecte similare desfășurate, implementate sau planificate în alte țări, în măsura în care este acest lucru este posibil. Acest aspect nu afectează structura propunerilor României care fac referire la subiectul cloud guvernamental, ci este unul informativ. Programul de digitalizare al administrației publice din România din PNRR este acceptat de Comisia Europeană”.
Agenţii economici din județul Ilfov dispun de 556 de locuri de muncăvacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 12 – pentru persoane cu studii superioare, 55 – pentru studii medii, 225 – pentru muncitori calificaţi, 264 – pentru muncitori necalificaţi.
Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: analist credite, formator, desenator tehnic, agent de vânzări, specialist marketing, recepţioner de hotel, bucătar, agent curaţenie clădiri şi mijloace de transport, cameristă hotel, casier, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher (exclusiv restaurator), lăcătuş mecanic, strungar universal, mecanic auto, tranşator carne, confecţioner articole din piele şi înlocutori, operator mase plastice, măţar, şofer autoturisme şi camionete, femeie de serviciu, muncitor necalificat la demolarea cladirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecţilor, paznic, lucrător bucătarie (spălător vase mari) etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Experiența în educație și formare a organizației Junior Achievement și profesionalismul mediului de afaceri se îmbină în proiectul Job Incubator™, având ca obiectiv „consolidarea competențelor pentru inserția profesională a tinerilor, ca salariați sau antreprenori, prin cursuri și certificări”. Este un incubator dezvoltat de Junior Achievement, în parteneriat cu Microsoft, prin intermediul căruia tinerii de peste 16 ani, elevi și studenți, beneficiază de acces la cursuri de pregătire, stagii de practică, programe de internship și acces la locuri de muncă unde pot utiliza competențele dezvoltate în incubator, pregătindu-se pentru o economie nouă, ce a schimbat dinamica pieței muncii.
În calitate de partener național al proiectului în 2021, Microsoft anunță că „oferă prin programul Global Skills Initiative acces gratuit la programe de formare profesională. Prin rețeaua Junior Achievement, tinerii de peste 16 ani (elevi și studenți) și profesorii lor au acces la aceste cursuri, certificări gratuite și subvenționate, precum și la o serie de experiențe de învățare care urmează metodologia Inspire-Prepare-Succeed™:
Inspire: beneficiarii acumulează informații de bază despre carieră și profesie folosind programul JA Succesul Profesional
Prepare: elevii de peste 16 ani, studenții și profesorii dobândesc competențe și aptitudini noi prin participarea la cursuri specifice, precum cele Microsoft Learn despre inteligență artificială și LinkedIn Learning despre competențele necesare pentru cele mai căutate locuri de muncă din prezent
Succeed: beneficiarii demonstrează stăpânirea competențelor acumulate la stagii de practică, internship și la noi locuri de muncă”
Profesorii participanți în proiect beneficiază de sesiuni de pregătire în cadrul Job Incubator™ și de cursuri gratuite cu certificări, urmând ca odată cu începerea noului an academic, și tinerii să participe la sesiuni speciale pentru ei. Mai multe detalii despre proiect sunt la www.jobincubator.ro.
Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat sprijinirea cu 500 metri cubi lemn de rășinoase pentru construcții a locuitorilor afectați de inundații în județul Alba. Romsilva va asigura transportul lemnului necesar lucrărilor de reconstrucție a caselor afectate de inundații până la locul indicat de Prefectura Județului Alba și de autoritățile locale, care se vor asigura că lemnul pentru construcții va ajunge la persoanele sinistrate.
Sprijinul este oferit la inițiativa ministrului mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, care a vizitat recent zonele afectate de inundații din județul Alba. În ultimii ani, Romsilva a derulat mai multe proiecte de responsabilitate socială, prin donarea de lemn pentru încălzirea locuințelor pentru persoanele defavorizate, lemn pentru construcții în urma producerii unor calamități și sprijinirea cu puieți forestieri și asistență tehnică pentru acțiuni de împădurire.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate”.
„Dansul nu
are nevoie de traducere. Este ancestral și universal”, a declarat Gilda Lazăr,
Director Corporate Affairs JTI România, Moldova și Bulgaria, la proiecția
specială a filmului Indiile Galante, prezentat în cadrulFestivalului
Internațional de Film Transilvania (TIFF).
„Am încercat să construim o punte între Întâlnirile JTI care susțin
cu predilecție dansul contemporan și TIFF, un festival de film. Dansul părea un
element de nișă, dar este din ce în ce mai apreciat la marile festivaluri. Ca
dovadă, anul acesta, la Cluj, vor fi trei evenimente cu și despre dans”, a
adăugat Gilda Lazăr.
„Este o tradiție la TIFF să
prezentăm un film despre dans sau care e legat de dans, împreună cu JTI, unul
dintre partenerii de tradiție ai Festivalului. Încercăm să găsim în fiecare an
un film relevant, bun, care să nu vă dezamăgească. Sunt convins că și în
această seară vă veți bucura de o peliculă excepțională”, a declarat Tudor
Giurgiu, Președintele TIFF.
Aseară la cinema Victoria din Cluj a fost prezentat
filmul Indiile Galante, în regia lui Philippe Beziat. Un film despre
reinventarea operei baroce a lui Jean-Philippe Rameau, scrisă acum 300 de
ani, Indiile Galante, prin simbioză cu dansul urban (Hip-hop,
Vogue, Krump, Break) și, totodată, un manifest politic.
„Filmul a fost finalizat în urmă cu un an, fiind difuzat
în Franța în noiembrie anul trecut. Este primul Festival Internațional la care
particip, ceea ce reprezintă o onoare pentru mine. Sunt bucuros să văd atâția
oameni aici în această seară. Mulțumesc JTI, TIFF, mulțumesc tuturor.”, a
declarat regizorul Philippe Beziat, prezent la proiecție.
Contribuția JTI la această cea de-a XX-a ediție
aniversară a TIFF, este una dintre cele mai consistente, de-a lungul celor
aproape 15 ani de parteneriat.
Sergei Polunin, cunoscut balerin și actor, va fi prezent
pentru prima dată în România, la Cluj, cu sprijinul JTI. Sergei Polunin va
participa la proiecția filmului „Dancer”, un documentar chiar despre viața lui,
regizat de Steven Cantor și difuzat astăzi, 28 iulie, ora 19:00, la Casa de
Cultură a Studenților din Cluj. Mâine, pe 29 iulie, Polunin va dansa în
spectacolul „Sergei Polunin: Up, Close and Personal”, de la 20:30, la Castelul Banffy din Bonțida. În cadrul ambelor
evenimente, Sergei Polunin va discuta cu publicul la final.
Considerat „băiatul rău” al dansului, Polunin a dansat pe
marile scene ale lumii, iar la 19 ani a devenit cel mai tânăr prim balerin al
London Royal Ballet.
De asemenea, în cadrul acestei ediții a TIFF poate fi
vizitată în perioada 23 – 30 iulie, la Muzeul
de Artă din Cluj,
expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, organizată cu sprijinul JTI.
Proiectul urmărește să surprindă esența sculptorului român, din perspectiva
receptării, printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui
Constantin Brâncuși. Expoziția itinerantă a avut loc prima dată la București,
la Muzeul Țăranului Român, și este organizată de Fundația Art Production,
Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, MȚR și
Muzeul de Artă din Cluj Napoca. Itinerariul Mirrors of
Brâncuși, prezentată recent la Târgu Jiu,va continua, urmând
să poată fi vizitată în august-septembrie în cadrul Festivalului Internațional
de Teatru de la Sibiu, la Festivalul Internațional George Enescu și la Bergen,
în Norvegia.
În cadrul ședinţei de astăzi,
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri
privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări,
piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:
Reglementare
Regulamentul pentru modificarea și completarea
Regulamentului A.S.F. nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de
investiții alternative (regulamentul va
fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);
Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind procedurile
standardizate și protocoalele de mesagerie în conformitate cu articolul 6
alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);
Proiectul de Normă privind aplicarea Ghidului ESMA referitor
la raportarea în conformitate cu articolele 4 și 12 din Regulamentul (UE)
2015/2365 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente
financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 648/2012 (proiectul va fi publicat pe
www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);
Norma privind distribuția de asigurări (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);
Norma privind pregătirea profesională a distribuitorilor în
asigurări și/sau reasigurări (norma va fi
transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);
Norma privind obligațiile de raportare și transparență în
sistemul pensiilor private (norma va fi
transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).
Autorizare
Aprobarea solicitării Nova Vision Investments AFIA S.A. de
autorizare a modificărilor intervenite în modul de organizare și funcționare a
societății, ca urmare a modificării componenței Consiliului de Administrație
(numirea domnului Drăgan Lucian în calitate de membru al Consiliului de
Administrație);
Aprobarea solicitării BRD Asset Management S.A.I. S.A. de
autorizare a modificărilor intervenite în documentele următoarelor fonduri
deschise de investiții administrate: FDI BRD Simfonia, FDI BRD Obligațiuni, FDI
BRD Acțiuni, FDI BRD Diverso, FDI BRD Euro Fond, FDI BRD Global, FDI BRD Simplu
și FDI BRD USD Fond;
Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul
de Pensii Administrat Privat Aripi, administrat de Generali Societate de Administrare
a Fondurilor de Pensii Private S.A.;
Autorizarea modificării Actului individual de aderare la
Fondul de Pensii Facultative Stabil, administrat de Generali Societate de
Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.
Material de opinie de Camelia Malahov (foto), Director Taxe Directe, Deloitte România
Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută soluții pentru optimizarea consumului de alimente și accesul echitabil la hrană pentru țările care se confruntă cu dificultăți în această privință. Pandemia de COVID-19 a accentuat fenomenul, din cauza panicii care a indus un comportament irațional în rândul populației, respectiv constituirea de provizii exagerate care, în scurt timp, s-au transformat în deșeuri alimentare.
Cea mai mare risipă alimentară este generată de gospodării, fiind urmate de comercianții și operatorii din industria ospitalității (HoReCa). Un studiu publicat recent de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Pentru România, în lipsa studiilor locale, reprezentanții ONU au folosit date estimative în studiul menționat, din care a rezultat că, în fiecare an, românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană. Este vorba doar de risipa din gospodării, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind suficiente date disponibile.
Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, țara noastră se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU. Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68 de kg per cap de locuitor, în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentație publică și 2% din sectorul agricol.
Așadar, risipa alimentară se află la cote ridicate, iar pandemia a accentuat fenomenul, creșteri fiind consemnate atât la populație, care a cumpărat cantități foarte mari pentru a realiza provizii pe fondul incertitudinii cu privire la evoluția pandemiei, dar și pe lanțurile de distribuție, care au suferit perturbări din cauza restricțiilor de circulație impuse pentru a limita răspândirea virusului, a lipsei personalului disponibil sau din cauza închiderii unităților de alimentație publică.
Ce trebuie să știe operatorii din domeniu?
În aceste condiții, autoritățile din întreaga lume caută soluții pentru a reduce amploarea fenomenului, de la programe educaționale care au drept scop responsabilizarea populației, la prevederi legale care fie recompensează buna conduită (spre exemplu, credit fiscal în cuantumul produselor donate), fie impun unele reguli în gestionarea alimentelor.
România a adoptat Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care prevede o serie de obligații pentru operatorii economici din domeniul alimentar. Printre acestea se numără elaborarea unui plan anual de diminuare a risipei alimentare, derularea de comunicări interne cu angajații pe această temă, adaptarea producției la condițiile de piață (cerere-ofertă, asigurarea trasabilității), plan de cultură în funcție de piața de desfacere, măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente, măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.
Din perspectivă fiscală, sponsorizarea acordată în condițiile prevăzute de lege (sub formă de produse) asigură o recuperare prin intermediul creditului fiscal a costurilor aferente și pare a fi o soluție utilizată și în alte țări pentru diminuarea risipei alimentare.
De asemenea, Codul fiscal oferă posibilitatea deducerii costurilor generate de scoaterea din gestiune a bunurilor cu termen aflat aproape de expirare sau care nu mai pot fi consumate, dacă acestea respectă prevederile legii risipei alimentare și/sau sunt transferate pentru reintroducerea în circuit, pentru transformare în compost sau biogaz.
În concluzie, limitarea risipei alimentare este o obligație reglementată legislativ, dar, prin pregătirea unui plan de măsuri ce include urmărirea termenului de expirare a produselor, reducerea prețului de vânzare înainte de expirare, sponsorizarea produselor sau transmiterea acestora pentru utilizarea în obținerea compostului sau biogazului, operatorii economici pot obține și un tratament fiscal favorabil.
Metalele utilizate în producția de vehicule electrice, cum ar fi litiu, cobalt și cupru, se află în centrul revoluției care are loc în prezent în industria auto. Reglementările stricte, programele de sprijin guvernamental și utilizarea sporită a vehiculelor electrice în anumite regiuni stimulează puternic cererea pentru aceste metale, care sunt acum indispensabile în fabricarea bateriilor. Dezechilibrele dintre cerere și ofertă determină o creștere a prețurilor, chiar dacă cota de piață a vehiculelor electrice rămâne modestă. În ultima sa analiză, Coface nu prevede modificări majore ale acestor evoluții de preț în următorii doi ani.
Diferitele configurații ale bateriilor sau posibila utilizare a hidrogenului ca sursă de energie nu vor reduce presiunea asupra utilizării acestor metale, chiar dacă costul ridicat al integrării lor contribuie la încurajarea cercetării și dezvoltării în tehnologiile alternative. Totuși, aceste eforturi ar putea schimba situația pe termen lung, în contextul concurenței puternice între țările care doresc să obțină un avantaj în următoarea generație de vehicule.
Metale sunt esențiale în producerea bateriilor și, prin urmare, beneficiază de tendințe structurale puternice
Segmentul vehiculelor electrice continuă să crească la nivel global, cu o cotă de piață de 13% în 2020 comparativ cu 8% în 2019. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie:
În timp ce vânzările de mașini au scăzut cu 6% în 2020, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41%, întrucât Europa a arătat un apetit puternic pentru acest segment
În primul trimestru al anului 2021, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41% față de T1 2020, și se estimează că acestea vor crește cu 70% în 2021
În plus, motoarele cu ardere internă vor fi interzise la vânzare pe unele piețe, inclusiv în Europa până în 2035, eliminând concurența pentru motoarele electrice.
Această tendință pune presiune pe metalele necesare în producerea vehiculelor: litiu, cobalt, grafit, nichel, elemente din pământuri rare, aluminiu și cupru. Câteva zeci de kilograme de metale, dacă nu chiar sute, sunt utilizate în producția de baterii, în special aluminiu, care reprezintă aproximativ jumătate din greutatea totală, urmat de cupru, grafit și nichel.
Aluminiul este utilizat nu numai în baterii, ci și în alte părți ale vehiculelor, cum ar fi șasiul sau panourile interne, datorită avantajelor sale de greutate și capacității sale de a oferi protecție sporită împotriva coliziunilor. Cazul cuprului este, de asemenea, interesant: este esențial pentru producția de baterii, dar și utilizat de furnizorii de energie electrică care trebuie să dezvolte noi rețele pentru a se adapta la electrificarea parcurilor auto și la această nouă cerere de energie.
Creșterea cererii depășește oferta, punând presiune pe producție și prețuri
Coface se așteaptă ca prețurile pentru nichel, aluminiu și cupru să crească cu 34%, 25% și, respectiv, 47% între 2020 și 2021. În plus, cererea va crește considerabil între 2020 și 2050. Cererea de cupru pentru vehicule electrice va crește cu 9,9% anual în perioada menționată, în timp ce nichelul va crește cu o rată anuală de 11,8%.
Principalii producători ai acestor metale foarte căutate sunt Republica Democrată Congo (RDC), Australia, Indonezia, Chile și Rusia, determinând aceste guverne să își modifice codurile miniere pentru a genera valoare adăugată mai mare, dar și pentru a consolida reglementările de mediu în vederea protejării comunitățile locale.
Presiunea asupra companiilor miniere și metalice pentru a îmbunătăți oferta și pentru a răspunde acestor tendințe va fi intensă.
Coface estimează o creștere a cheltuielilor de capital, dar companiile din sector vor trebui să demonstreze o rentabilitate puternică, ceea ce reprezintă o provocare pe termen scurt. Într-adevăr, acest sector a fost profund afectat de pandemie la începutul anului 2020, având în vedere scăderea prețului în linie cu scăderea cererii și a diferitelor blocaje. Deoarece perspectivele economice erau mai slabe la acea vreme, bugetele pentru explorare și extinderea capacității au fost reduse înainte ca tendința să se inverseze.
Numeroase provocări în reducerea dependențelor
Producătorii de baterii și clienții lor încearcă să-și reducă dependența de cobalt, dar și să găsească surse alternative de energie. Hidrogenul este în general considerat o alternativă puternică, capabilă să atenueze costurile globale pentru industrie și povara asupra mediului. Cu toate acestea, Coface nu se așteaptă ca hidrogenul să aibă un impact atât de mare în acest deceniu fără stimulente puternice din partea guvernelor.
În plus, nu se așteaptă ca jucătorii din ecosistemul bateriilor – care include utilizatorii finali, cum ar fi producătorii de autoturisme – să favorizeze hidrogenul pe termen scurt, deoarece au investit puternic în baterii pentru a respecta reglementările stricte puse în aplicare de diferitele autorități.
Reciclarea și economia circulară sunt alte răspunsuri pentru a satisface cererea în creștere și pentru a reduce impactul asupra mediului. Deși scopul de crește utilizarea vehiculelor electrice se bazează pe realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și lupta împotriva schimbărilor climatice, extracția metalelor, ca orice proces minier, are un impact semnificativ asupra mediului și comunităților. În RDC, defrișările și munca minorilor sunt răspândite. Astfel de probleme trebuie abordate pentru a oferi revoluției vehiculelor electrice meritul pe care îl merită.
Odată cu vânzarea a milioane de vehicule electrice, reciclarea va fi o problemă cheie în următorii ani, iar multe companii se vor grăbi să dezvolte propriile operațiuni în acest segment. Reciclarea cobaltului și a nichelului este relativ matură, cu o rată globală de 60%, dar litiul este mai puțin reciclat cu o rată globală de numai 1%. Prin urmare, există loc de îmbunătățire, în ceea ce privește o mai bună gestionare a deșeurilor.
• Inovația ușurează viața românilor (93%) și îi ajută să se simtă în siguranță (84%). • Tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani cred că inovația are un rol importantîn protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%). • 7 din 10 români ar avea încredere în cel mai inovator și sustenabil material de zidărie.
Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind percepția românilor cu privire la inovație și modernitate. În context pandemic, unde siguranța se ridică la rang de nevoie de bază, analizarea schimbărilor comportamentale ale oamenilor devine esențială. Acest studiu și-a propus să ofere un tablou real al opiniilor curente cu privire la soluțiile moderne.
Percepția cu privire la beneficiile oferite de inovație/ modernitate
Respondenții care au participat la acest studiu sunt de acord cu faptul ca în principal inovația/ modernitatea le ușurează viața (93%), îi ajută să se simtă în siguranță (84%) și îi ajută să economisească (82%).
De asemenea, alte beneficii menționate de către români au fost protejarea mediului înconjurător (82%) și posibilitatea unui trai mai sănătos 77%).
Inovație și siguranță în spațiul interior – 8 din 10 români asociază inovația/modernitatea cu ideea de siguranță
Siguranța în propria locuință este dată de vechimea clădirii (85%), locație (82%) și de materiale de construcţii (84%) iar pentru 7 din 10 români, cel mai inovator material de zidărie și cel mai sustenabil reprezintă un motiv în plus de siguranță. Atunci când românii își doresc o casă modernă și sigură, specialiștii le recomandă într-un procent de 45% folosirea BCA-ului ca material princiapal de zidărie. Pe locul 2 in menţiunile specialiştilor se află caramidă cu 31% iar pe locul 3 bolţarii de beton – doar 8% dintre specialişti recomandă acest material.
Pe categorii de gen, bărbații consideră într-o mai mare măsură că inovația/modernitatea le oferă posibilitatea unui trai mai sănătos (82%) și să economisească (76%).
În ceea ce privește categoriile de vârstă se evidențiază, față de totalul eșantionului analizat, o proporție mai mare în cazul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani spre ideea că inovația are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%).
Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview).
Datele au fost colectate:
pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
un eșantion format din specialişti in domeniul construcţiilor (dezvoltatori imobiliari, arhitecţi, ingineri structurişti, muncitori calificaţi) format din 510 respondenţi.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.
Compania Visual Fan SA, deținătoarea brandului Allview, listată la BVB sub simbolul ALW, preia o participație de 12% din compania de tehnologie Headlight Solutions, specializată în cercetare și dezvoltare, crearea de prototipuri și producție.
Lucian Peticila – CEO Visual Fan SA
Lucian Peticilă (foto), General Manager Allview: „Parteneriatul dintre Visual Fan și Headlight Solutions marchează începutul unui proces de extindere a portofoliului de produse și servicii ale celor două companii, prin dezvoltarea de tehnologii avansate care vor fi utilizate în proiecte comune sau individuale. Astfel, primele proiecte demarate împreună vizează pătrunderea în noi industrii ce urmează un proces de digitalizare, prin care vom oferi produse și soluții inovatoare bazate pe inteligența artificială”.
Headlight Solutions SRL, companie fondată în 2013, anunță că „a înregistrat la nivelul anului 2020 o cifră de afaceri de 59 milioane de lei (12,03 milioane de euro), din proiecte ce includ soluţii software complexe şi hardware custom-made. Portofoliul integral al Headlight Solutions acoperă o plajă vastă de domenii, cu numeroase oportunități de dezvoltare pe mai multe paliere. Astfel, clienții Headlight Solutions provin preponderent din rândul companiilor multinaţionale, ce activează în domenii precum: telco, HoReCa, retail, utilități publice și alte servicii, publice sau private. La nivel de proiecte, avantajul competitiv al companiei Headlight Solutions constă în capacitatea de abordare integrată și independentă a fiecărui produs, oferind clienților servicii personalizate și optimizate: de la strategie, implementare și până la producția propriu-zisă a echipamentelor”.
Principale proiecte ale companiei:
Soluții Self Service (All-in-One Solution) deja implementate cu succes în companii din domeniul utilităților (gaze și electricitate), instituții publice și retail
Sisteme informatice personalizate și adaptate în funcție de cerințele clienților, ce integrează cele mai înalte nivele de securitate
Activitate de cercetare-dezvoltare (Research & Development), cu capacități de design industrial, prototip și producție, ce presupune furnizarea de soluții software și hardware complete
Allview (simbol bursier ALW) este recunoscută ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal”.
Compania WellCode din Cluj-Napoca, furnizor de cursuri de programare și servicii de mentorat, lansează în parteneriat cu Banca Transilvania programul „Bursele WellCode”, program de mentorat bazat pe un concept nou în România, prin care le oferă cursanților posibilitatea de a-și recupera investiția în funcție de punctajul obținut la concursul organizat la final. Pot să participe toți cei interesați să învețe programare sau să-și găsească joburi mai bine plătite. Admiterea se va face în urma unei ședințe de consultanță susținute de un membru al echipei WellCode, astfel încât fiecare candidat va avea acces la toate informațiile de care are nevoie pentru a decide intrarea în program. Cursurile încep în august a.c., durează șase luni, iar bursele fi acordate la finalul perioadei. Banca Transilvania, partener în proiect, intenţionează să recruteze în echipa sa specialiști din rândul absolvenților acestui program.
Petru Trîmbițaș (foto), fondatorul WellCode: „Bursele WellCode au fost gândite ca un mecanism prin care vrem să recompensăm performanța celor dispuși să investească în dezvoltarea lor profesională și personală, vor să învețe programare și sunt dispuși să investească în acest proces. Sistemul de recompense a fost gândit într-o manieră diferită de tot ce există acum în piață. Accentul este pus pe seriozitate, perseverență și dorința de schimbare prin învățare. Astfel, la finalul celor șase luni, cursanții vor intra într-o competiție de absolvire, la finalul căreia, pe baza punctajului realizat pe proiect, pot primi înapoi toată suma investită sau o parte din ea. Estimăm că, în cadrul acestui proiect, vom avea până la finalul anului peste 100 de cursanți. Pe termen lung, ne dorim să ajungem ca 1.000 de studenți ai noștri să fie angajați ca programatori. După 6 luni, vom organiza un concurs în cadrul căruia cursanții vor fi evaluați din materia parcursă. Participanții vor trebui să creeze programe respectând un set de cerințe, iar evaluarea se va face automatizat, deci va fi sută la sută obiectivă. Practic, recompensăm performanța. Pe măsură ce ideea noastră va lua amploare, ne dorim să avem cât mai mulți parteneri-firme. Targetăm companii din diverse domenii de activitate, în general organizații în care lucrează echipe de programatori”.
După cum anunță WellCode, „concursul de la finalul cursului va dura două ore iar tematica subiectelor va fi bazată pe cunoștințele oferite în primele patru module de pe platforma learn.wellcode.ro. Fiecare subiect va avea asociat un punctaj, în funcție de dificultate (între 1 și 100), acest punctaj fiind cunoscut de la început de cursanți. Punctajul final al fiecărui concurent se va obține însumând punctajele obținute de acesta la fiecare subiect. Acordarea discounturilor, adică recompensarea, se face în funcție de punctajul obținut, celor care participă fizic la runda oficială de concurs. Cursanții care obțin cel mai ridicat punctaj (primii 1%) își recuperează integral suma investită, ceilalţi participanți fiind recompensați în funcție de rezultatele obținute. Regulamentul detaliat privind organizarea concursului poate fi consultat la link: https://wellcode.ro/regulament-concurs/.
Compania WellCode, „fondată în 2017 de Petru Trîmbițaș, fost olimpic național la informatică, cu stagii de internship la Facebook și Google, are trei linii de business, respectiv reconversie profesională pentru cei care vor să facă din programare o profesie, pregătirea elevilor pentru olimpiade și cursuri de upgrade pentru profesioniști. Din la lansare și până în prezent, 100.000 de persoane s-au înregistrat pe platformă, iar mentorii au pregătit gratuit peste 30 de elevi olimpici, care s-au calificat și au avut rezultate foarte bune la olimpiadele județene de informatică, la cea națională și la concursuri internaționale. La cursuri se pot înscrie atât persoane din România, cât și din afara țării”.
Petru Trîmbițaș „are 27 de ani și a început să studieze informatica în clasa a IX-a, din dorința de a câștiga bani pentru a-și cumpăra un computer de gaming. A participat la Olimpiadele de informatică și s-a calificat la faza națională în toți anii de liceu, obținând mențiuni și medalia de argint. Primii bani din informatică i-a câștigat în clasa a XII-a dar mult-doritul calculator de gaming și l-a cumpărat în anul II de facultate. A absolvit Facultatea de Informatică din cadrul UBB Cluj-Napoca, a urmat stagii plătite de internship la Facebook în New York și la Google, dar a decis să revină în România și să devină antreprenor și mentor pentru tinerii pasionați de informatică și pentru oricine dorește să devină bun programator. În prezent este coach la WellCode”.
Din ce în ce mai multe voci anunță o nouă paradigmă economică europeană. Noul model va fi musai digital, va fi musai ecologist și că se dorește să fie musai și un model de economie unită. Este, de altfel, principala concluzie a ediției din această vară a Forumului Economic de la Bruxelles, în deschiderea căruia comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni a spus că nu crede că aceste noi paradigme economice se creează „ex ante” (înainte de eveniment, prospectiv), dar că se întâmplă deja luând în considerare provocările economice și sociale post-COVID. Lecțiile învățate odată cu șocul economic produs de pandemia de COVID-19 ar putea promova un rol mai puternic pentru UE însăși, iar după ce va mai curge ceva apă pe Dunăre și pe Rin, va deveni clar că se întâmplă „lucruri noi, importante”, rezultate ale efortului UE de redresare după o criză de sănătate ce a fost aproape paralizantă pentru economie.
Paolo Gentiloni a explicat că achiziția comună de vaccinuri anti-COVID din UE are o semnificație importantă și anume aceea că „fiecare cetățean european știe acum că trebuie să ne consolidăm uniunea în domeniul sănătății”. De altfel, criza sănătății cu puternic impact economic demonstrează o noutate în reacția comunitară: UE pare să fi învățat din greșelile comise în timpul crizei financiare din 2008 și 2009, când reacția a fost prea mică și prea târzie, accentuând decalaje economice și producând adevărate divergențe. Acesta este și motivul pentru care unul dintre principalele obiective ale NextGenerationEU este de a aborda riscul unor diferențe uriașe între statele membre: un pachet de recuperare de peste 800 de miliarde de euro conceput pentru a ajuta tocmai la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Pachetul se angajează să sprijine cele 27 de state membre ale UE în construirea unei societăți digitale mai ecologice. Iar decalajele dintre țări ar trebui abordate de NextGenerationEU, pentru că există inegalități reale adâncite chiar de criza pandemică.
Problema sustenabilității a devenit copleșitoare în pandemie, iar transferul în online și telemunca s-au dovedit o foarte bună oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare. În viitorul apropiat Uniunea Europeană ar putea ajunge să definească acest moment drept „noua paradigmă economică”.
André Sapir, profesor la Institutul de Studii Europene din Bruxelles, consideră că „pachetul de recuperare este un aspect important” al soluționării acestor „disparități”. Profesorul Sapir reamintește că „vaccinarea este, de asemenea, inegală” între diferite regiuni și grupuri, unii cetățeni, în general cei cu o educație și venituri mai bune, fiind mai predispuși să fie vaccinați. Potrivit lui Sapir, aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru o abordare mai coordonată pentru a aduce beneficii comunitare.
Europenii (mai ales ei și mai puțin restul) sunt provocați așadar să pună umărul la construcția unei noi economii comunitare: una verde, digitală și pe cât posibil și una care să continue să rămână unită. Rămâne de văzut cum anume se va racorda România la această agendă europeană.
„Pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE. România trebuie deci să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume. Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea că la cei peste 30 de ani de la renunțarea la economia planificată și la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându‐se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, pune pentru prima dată nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040. Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea, din doi în doi ani, a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2021‐2040”.
dr. ec. CONSTANTIN BOȘTINĂ președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico‐Sociale (ASPES), directorul general al revistei „ECONOMISTUL”
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
„Suntem și acum, după șaptesprezece ani de la încheierea procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, în plină recalibrare a ceea ce este modelul european de economie – și implicit al economiei României – atât din perspectivă instituțională, cât și structurală. (…) Într‐un fel manifest trebuie să ne obișnuim cu schimbarea, mai ales cu cea a modului în care este înțeleasă economia”.
academician MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
IOAN‐AUREL POP
„Dacă ajungem să știm și să prețuim ceea ce au făcut strămoșii nu devenim, probabil, mai deștepți și nici nu putem prevedea viitorul, dar putem dobândi o altă virtute, aceea ce a înțelege mai bine prezentul și de a ne adapta mai bine vieții prezente. Și dacă nu reușim cu toții să iubim acest pământ și acest popor și ne luăm, unii dintre noi, lumea în cap, măcar să nu urâm țara aceasta și oamenii ei”.
academician IOAN‐AUREL POP președintele Academiei Române
LÁSZLÓ BORBÉLY
„România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. (…) Viziunea de ansamblu este aceea că dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbărilor aduse de problemele actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă”.
LÁSZLÓ BORBÉLY coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului
VASILE PUȘCAȘ
„În perspectiva anilor 2040, România ar trebui să evolueze către o economie bazată pe producție manufacturieră intensivă (industrială, agricolă, servicii), bazată pe o înaltă tehnicitate și valoare nou‐creată maximă (digitalizare și inteligentă artificială), o eficiență utilizare a capitalului pentru creșterea progresului tehnologic și orientarea acestuia cât mai consistentă spre cercetare‐inovare‐dezvoltare”.
prof. dr. VASILE PUȘCAȘ Universitatea „Babeș‐Bolyai” din Cluj‐Napoca
MIRCEA COȘEA
„Ca membră a Uniunii Europene, România trebuie să ia în considerare orientările de strategie economică a acesteia conform cărora pachetul financiar de redresare pentru contracararea efectelor COVID‐19 asupra economiilor și pentru promovarea redresării și transformării economiilor europene trebuie să se bazeze pe doi piloni: tranziția ecologică și transformarea digitală.
prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA Academia de Studii Economice din București
TUDOREL ANDREI
ILIE DUMITRESCU
„Poziția pe care țara noastră o ocupă, pe unul dintre ultimele locuri între statele Uniunii Europene din punctul de vedere al ponderii în PIB și al ponderii altor indicatori importanți, dar și al cheltuielilor pentru cercetare‐dezvoltare, este, cel puțin în momentul de față, în contrasens cu obiectivele pe care România și le‐a propus vizând modernizarea și ralierea țării noastre la obiectivele unei creșteri inteligente și inclusive, în cadrul unei dezvoltări durabile”.
prof. univ. dr. TUDOREL ANDREI președintele Institutului Național de Statistică ec. ILIE DUMITRESCU Institutul Național de Statistică
„România trebuie să joace un rol important în contextul reorganizării piețelor financiare, al accesului facil la finanțare ieftină, obținută cu celeritate și fără condiționalități de natură obscură”.
dr. OCTAV‐DAN PAXINO ministru plenipotențiar, MAE (secretar de stat la MDRAPFE / MFE în perioada 2017‐2019)
„Orice discuție despre obiectivele viitoare ale economiei românești nu este relevantă în afara circumstanțierii obiectivelor: cât de mult dorește societatea ca România să fie parte a spațiului european de liberă circulație, sau doar să se predea tendințelor de suveranism?”
dr. EUGEN DIJMĂRESCU dr. AMALIA FUGARU Banca Națională a României
„Rolul de protector, distribuitor și reglementator al statului‐națiune, indiferent de forma sa și nivelul de dezvoltare, în cazul pandemiei declanșate de coronavirus, s‐a impus în mod legal și cu implicare prin măsuri de combatere a efectelor negative ale crizei în domeniile economic, social, ambiental și tehnologic, în condițiile acordării de prioritate sectorului sănătate”.
prof. univ. dr. h. c. Gheorghe ZAMAN membru corespondent al Academiei Române director al Institutului de Economie Națională președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România
„Conturarea reperelor unui model economic românesc la orizontul anului 2040 trebuie să pornească de la o analiză diagnostic a modelului economic actual, care să permită reliefarea atuurilor, dar și a vulnerabilităților acestuia, elemente absolut necesare pentru o abordare strategică a problematicii dezvoltării durabile a României”.
dr. LUMINIȚA CHIVU director general Institutul National de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”
OVIDIU NICOLESCU
„Identificarea, analizarea, promovarea și valorificarea tendințelor manageriale prezintă o deosebită importanță pentru creșterea funcționalității și performanțelor tuturor categoriilor de entități și pentru punerea în valoare a numeroaselor oportunități ce apar în contextul trecerii la economia bazată pe cunoștințe și la digitalizare”.
prof. univ. dr. emerit OVIDIU NICOLESCU președintele Societății Academice de Management din România (SAMRO), Academia de Studii Economice
EMIL CONSTANTINESCU
„Dacă înțelegem corect trecutul omenirii vom vedea că resursele minerale au fost permanent un „pivot al istoriei” cu efect ambivalent: creator și distrugător. (…) De ce acest imperativ al resurselor minerale pentru România? Pentru că le are”.
prof. dr. EMIL CONSTANTINESCU
„Extracția resurselor minerale este sub puternica influență a mediului, a schimbărilor tehnologice și a investițiilor de capital necesare atât menținerii actualelor capacități de producție, cât și pentru deschiderea unor noi exploatări.”
ing. ARTUR STRATAN expert în industria de țiței și gaze
MARIAN RIZEA
„O inventariere și o reevaluare rapidă și corectă a resurselor minerale de orice fel, concomitent cu investiții susținute și promovarea de tehnologii de vârf, eficiente și nepoluante sunt activități mai mult decât necesare pentru reconstrucția unei Românii moderne”
prof. univ. dr. ing. MARIAN RIZEA titular Universitatea Ecologică din București asociat al Universității de Petrol și Gaze Ploiești membru titular al DIS‐CRIFST – Academia Română expert evaluator al ARACIS (mine‐petrol‐gaze)
FLORIN BONCIU
„Modelul economic românesc de tranziție la economia circulară va trebui să valorifice atât tradițiile și resursele existente (cu acordarea unei importanțe sporite agriculturii și turismului), cât și creativitatea și spiritul de inovare și antreprenorial (de exemplu în domeniul informaticii și comunicațiilor), trăsături ce au caracterizat de‐a lungul timpului poporul român.”
prof. univ. dr. FLORIN BONCIU Universitatea Româno‐Americană cercetător Institutul de Economie Mondială
OTILIA MANTA
„Economia colaborativă urmare a factorilor care stau la fundamentul acesteia (economici, culturali, sociali, tehnologici și de mediu) poate fi considerată atât un model economic, cât, mai ales, un curent de influență a noii dezvoltări societale”.
dr. OTILIA MANTA Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române
MIRCEA DUȚU
„Noua filosofie dominantă devine aceea a transformării profunde a economiei și societății pentru a le plasa pe o traiectorie mai durabilă, sprijinindu‐se pe atuurile conferite de statutul său de lider mondial în materie de mediu și climă, protecția consumatorilor și drepturi sociale”.
prof. univ. dr. MIRCEA DUȚU directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române președintele Universității Ecologice din București
CONSTANTIN ANGHELACHE
„ Calea de acțiune pentru depășirea crizei ar fi recâștigarea pieței autohtone, care este în acest moment acoperită de importuri în proporție de 85%”.
prof. univ. dr. CONSTANTIN ANGHELACHE prim‐vicepreședinte al Societății Române de Statistică vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România
„O societate vie, în mișcare permanentă, cum este și societatea românească gândește, concepe și creează deja cea mai mare parte a unor diferite de tipuri de roboți”
prof univ. dr. EMILIAN M. DOBRESCU, membru titular al AOȘR dr. CS III EDITH MIHAELA DOBRESCU, Institutul de Economie Mondială – AR
EMILIAN M. DOBRESCUEDITH MIHAELA DOBRESCU
Florin Luca
„Suntem cu toții de acord că România are nevoie să se reinventeze, să inoveze în multe domenii pentru a urma un curs al istoriei pe care nimeni nu‐l poate anticipa cu precizie în momentul de față”.
FLORIN LUCA CEO, GAC Innovation East Europe
SERGIU STELIAN ILIESCU
„Digitalizarea implică la nivel național, european dar și mondial o serie de aspecte de care este bine să ținem seama dacă se dorește să se obțină pe termen mediu și lung o serie de atribuții pozitive. Consider că România dispune de resurse umane competitive în domeniul IT&C”.
SERGIU STELIAN ILIESCU prof. emerit dr.‐ing. dr.h.c., membru de onoare al ASTR membru corespondent al AOSR Universitatea Politehnică din București Facultatea de Automatică și Calculatoare
VALERIU TABĂRĂ
„ Un obiectiv major la nivelul anului 2040 îl constituie realizarea de produse alimentare de origine animalieră la nivel de necesitate națională din producția internă, ceea ce presupune eliminarea în totalitate a importurilor de produse agro‐alimentare de origine animalieră, iar la nivelul anului 2050 România să devină exportatoare de produse agro‐alimentare de origine animalieră, precum carne de porc, carne de pasăre, produse lactate diverse și de mare calitate”.
prof. univ. dr. ing. VALERIU TABĂRĂ președintele ASAS
RADU REY
„Rolul statului, al sectorului privat și mediului științific în realizarea modelului economic dorit în zona montană, bazat pe calitatea „produsului montan” și un sistem asociativ cooperatist agro‐montan, calitatea mediului, turism, mici industrii, echilibrul agro‐forestier și un concept educațional adaptat realităților montane”.
prof. dr. RADU REY director CE‐MONT, membru al Academiei Române Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kirițescu al Academiei Române
DRAGOȘ ANASTASIU
„Turismul a reprezentat permanent un domeniu despre care toți actorii au spus în ultimii 30 de ani că are un potențial senzațional în România, că poate fi un pilon important, alături de agricultură și industriile creative, în dezvoltarea economică a țării, că ar trebui să fie un domeniu strategic pentru țara noastră”
DRAGOȘ ANASTASIU președintele Grupului Eurolines România
VASILE GHEȚĂU
„ Reducerea gradului de deteriorare a construcției demografice și de depopulare a țării nu poate fi imaginată fără redresarea natalității”
prof. univ. dr. VASILE GHEȚĂU
ADRIAN CURAJ
COSMIN HOLEAB
„Investiția în cercetare, dezvoltare și inovare este determinantă pentru avansul în știință, pentru găsirea de soluții la provocările societale, pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calității sociale, creșterii productivității, creării de locuri de muncă sustenabile, pentru competitivitate”.
prof. DHC, PhD ADRIAN CURAJ Universitatea Politehnica din București coordonator Catedra UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare / SNSPA dr. COSMIN HOLEAB expert în politici de previziune, cercetare și inovare la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
ATTILA LÁSZLÓ
„După 31 de ani de evoluție a societății noastre, sunt două domenii mari care nu au suferit modificările necesare de adaptare la noile condiții pentru a deservi populația. Primul ar fi sistemul sanitar, iar al doilea sistemul de educație”. ATTILA LÁSZLÓ, senator
CRISTIAN IFTIMOAIEVASILE CEPOI
„Prevenția trebuie să se afle între prioritățile sistemului de sănătate deoarece reprezintă primul front de luptă împotriva scăderii calității vieții și un instrument de educare”
dr. VASILE CEPOI dr. ec. CRISTIAN IFTIMOAIE
ADRIAN T. MITROI
„Pentru România, reabilitarea financiară, economia antreprenorială și inovația transferată în creștere de productivitate sunt exportatoare de avantaj economic sustenabil competitiv, și nu de avantaj competitiv temporar al forței de muncă”.
conf. univ. dr. ADRIAN T. MITROI CFA, profesor de Comportament Organizațional și Finanțe Personale la ASE
PETRU RAREȘ
„Limitările sistemului financiar intern cu capital privat precum și modestele intrări de capital privat străin impun conjugarea unor eforturi interne substanțiale în direcția diversificării și consolidării structurilor instituționale care vizează finanțarea dezvoltării, de amplificare a bazei de capital a acestor instituții și de creare a formelor de coordonare interdepartamentală care să permită accesarea optimă a resurselor de finanțare europene în vederea dezvoltării economiei naționale”.
PETRU RAREȘ
MIRCEA URSACHE
„Imaginea de ansamblu a pieței de capital din România se poate realiza numai prin identificarea potențialelor riscuri, fără de care investitorii români și străini, instituționali sau de retail, nu pot purcede la investițiile propriu‐zise. Astfel, principalele riscuri la care este expusă piața fondurilor de investiții rămân riscul de piață, riscul de credit și riscul de concentrare a contrapartidelor”.
MIRCEA URSACHE consultant piețe financiare, fost vicepreședinte al ASF responsabil cu investiții și instrumente financiare fost președinte al Fondului Proprietatea
COSTEL CEOCEA
MIRCEA BOSCOIANU
„Creșterea ponderii portofoliilor hedge funds are implicații multiple asupra pieței fondurilor de investiții alternative, FIA, a piețelor financiare în general, dar și asupra politicilor financiare și a noilor strategii de afaceri”.
COSTEL CEOCEA Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, SIF Moldova MIRCEA BOSCOIANU Universitatea Transilvania din Brașov
„Tehnologia blockchain reprezintă începutul unei noi ere digitale, o eră ce poate rezolva multe din problemele cu care ne confruntăm sau o eră ce poate să ne îndepărteze și mai mult de ceea ce înseamnă umanitate”.
IONEL ROȘU președintele Comisiei Tinerilor Antreprenori a Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR)
GABRIEL BIRIȘ
„Creșterea semnificativă a veniturilor bugetare poate fi relativ ușor obținută prin eliminarea scutirilor, excepțiilor și a tratamentelor fiscale preferențiale, coroborate cu măsuri de eficientizare a administrării fiscale”.
avocat GABRIEL BIRIȘ partener fondator al Biriș‐Goran SPARL
LEONARDO BADEA
„Efortul de adaptare a reglementărilor în domeniul financiar pentru înglobarea obiectivelor de mediu vor continua și probabil vor crește în eficacitate dar și în complexitate în perioada următoare, având în vedere atât urgența combaterii degradării mediului, cât și impactul din multiple perspective asupra sectorului financiar al schimbărilor climatice și al tranziției către o economie mai sustenabilă”.
prof. univ. dr. LEONARDO BADEA
DUMITRU MIRON
„Pentru a se asigura cerințele de bază pentru o inserție adecvată a economiei României în economia europeană și globală, este imperios necesar să se asigure fundamentele economice, reglementare și instituționale pentru relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale menite să modernizeze economia și adoptarea unor politici bugetare responsabile”.
prof. univ. dr. DUMITRU MIRON președintele Senatului Academiei de Studii Economice din București
NAPOLEON POP
„Variabila de care trebuie să ne ancorăm în orice demers de optimizare a unui model economic este mixul de politici publice prin care să demonstrăm că avem cunoaștere și cunoștințe cât mai variate, dincolo de teoriile economice”.
dr. NAPOLEON POP dr. FLORIN LUCA dr. SORIN‐NICOLAE CURCĂ
DRAGOȘ ȘEULEAN
NICOLAE VICTOR ZAMFIR
„Fizicienilor români le‐au trebuit mai mult de 50 de ani pentru a trece de la a patra poziție în lume la prima în utilizarea laserilor de mare putere în experimente și aplicații de fizică nucleară. Este posibil să‐l păstreze. Acum este momentul să avem un sprijin național și european pentru această abordare”.
academician NICOLAE VICTOR ZAMFIR președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Române DRAGOȘ ȘEULEAN director executive MHTC coordonator comunicare și transfer de cunoaștere ELI‐NP
ANDREI RĂDULESCU
„Grupul Financiar Banca Transilvania poate contribui și este decis să susțină procesele de dezvoltare în România, participând la identificarea unui nou model de convergență economică, de modernizare a infrastructurii critice, de încorporare a revoluției digitale, de tranziție la grupul piețelor de capital dezvoltate, elemente prioritare pentru generarea unui nivel de trai demn de secolul XXI pentru cetățenii țării”.
dr. ANDREI RĂDULESCU
ADRIAN IZVORANU
„Elaborarea de soluții integrate pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (nevoia de hrană, de energie, de siguranță – includ aici sănătatea și siguranța fizică –, de mobilitate, informație și comunicare etc.) poate fi o cale relativ simplă și la îndemână de identificare a unor veritabile astfel de coloane de stabilitate pe care pot fi construite strategi solide și viabile de dezvoltare”.
ADRIAN IZVORANU
„Un model economic românesc poate avea o bază solidă în prioritățile unor creații recunoscute între valorile clasice ale unei diversități de domenii ale cunoașterii”.
este un DEMERS științific desfășurat pe parcursul a 22 de dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) – februarie 2020 (debutul pandemiei de COVID-19).
DEMERSUL științific este generat de mediul academic, universitar, de cercetare și reflexie, de mediul de afaceri și financiar-bancar, de societatea civilă, de reprezentanți ai tinerilor antreprenori și întreprinzători, ai studenților și elevilor – generația care vine – și și-a propus să schițeze cum ar trebui să evolueze România din punct de vedere economic, social și al educației, în perioada 2020-2040.
La cele 22 dezbateri au participat cu intervenții un număr de 10 membri ai Academiei Române, peste 120 de profesori și alte cadre didactice universitare, cercetători științifici, cca 300 de antreprenori, patroni din mediul de afaceri, conducători și specialiști din domeniul financiar-bancar, reprezentanți ai tinerilor antreprenori, ai studenților și elevilor.
Contribuțiile tuturor semnatarilor de viziuni și opinii din această carte au menirea în primul rând să releve starea actuală a economiei românești, educației și vieții sociale și, totodată, să semnaleze cu claritate nevoia unei alte abordări, a evoluțiilor viitoare în domeniile economic, social și de educație în România, în pas cu situația în evidentă schimbare din Europa și în lume.
Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea că la cei peste 30 de ani de la renunțarea la economia planificată și la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându-se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, se pune pentru prima dată nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCŢIA ECONOMIEI NAŢIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040.
Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea, din doi în doi ani, a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2021-2040.
În acest mod se va permanentiza stimularea mediului academic, universitar, de cercetare, mediului de afaceri și financiar-bancar, a societății civile, a tinerilor antreprenori,
studenți și elevi de a rămâne continuu antrenați în dezbateri și propuneri privind creșterea și dezvoltarea economico-socială a României, la perfecționarea și adaptarea permanentă la schimbările și evoluțiile viitoare a liniilor directoare ale inițiativei: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MER) ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.
„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MER) ROMÂNIA – ORIZONT 2040” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate și de pandemia de COVID-19.
Își găsesc reflectarea și schimbările majore care se produc pe plan mondial în ceea ce privește regândirea globalizării și a globalismului, reformarea UE, reafirmarea și punerea pe un plan relevant a interesului național: Fostul președinte al SUA Donald TRUMP: „Viitorul nu aparține globaliștilor, ci patrioților! Viitorul aparține națiunilor suverane și independente!”; „The Economist”: „Forța economică a capitalismului de stat chinez rezidă din adaptarea la noua etapă de dezvoltare, ca un nou concept de dezvoltare și un nou model de dezvoltare”; Emmanuel MACRON: „să producem mai mult pe teritoriul național”; Angela MERKEL: „Europa să aibă mai multă încredere în sine, să-și ia soarta în propriile mâini, iar Germania trebuie să-și găsească propria cale”’; Christine LAGARDE: „UE are nevoie de un alt model de dezvoltare, planurile dedicate revitalizării economice rămân naționale, însă banii care le vor finanța sunt comuni”.
Deci pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE. România trebuie deci să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.
Am participat la Forumul Național de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE. Este important cât, dar și cum creștem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva și provocări de ordin calitativ, care să accentueze în timp unele dezechilibre.
Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât și economice, iar 2021 este anul redresării și al provocărilor în planul politicilor economice.
Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire postcriză, cu o creștere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creștere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare și reziliență va fi pus în mișcare de acum înainte.
Redresarea post-pandemie: creștere economică peste așteptări
Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Cu prognoze de creștere economică de 5,1% (CE) și 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluțiile actuale, România se află în topul țărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică.
La sfârșitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda, Lituania. Potrivit graficului de mai jos, 20 de state membre vor reveni, în trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne așteptam.
Ca imagine simplificată, acum economia este precum un balon care a fost ținut sub compresie, sub presiunea restricțiilor destinate securității sanitare. Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viață, chiar dacă între timp balonul și-a mai pierdut din forța și consistența inițiale.
Aici intervin însă politicile economice, care trebuie supuse unui restart de direcție, nu doar cu scopul redresării economiilor, ci pentru susținerea unui nou ciclu de creștere. În acest sens, calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cât, dar și cum creștem!
Cantitativ și calitativ în ecuația redresării economice
Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ, care să accentueze în timp unele dezechilibre.
Pentru România, creșterea economică din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici prociclice, care au alimentat consumul și deficitele bugetare. Astfel, în plină pandemie, spațiul bugetar de intervenție al României a fost mult prejudiciat.
În 2021, o creștere economică estimată de 6% reflectă o contribuție sporită din partea investițiilor, dar și un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii și-au amânat achiziții, călătorii, concedii – după cum vedem chiar în această perioadă.
Rămâne însă problematică accentuarea contribuției negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de creștere sustenabil, bazat pe investiții și competitivitate externă.
În ciuda creșterii economice, deficitele externe se adâncesc
Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, în raport cu 2020. România continuă să acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere în PIB.
Pe partea de balanță comercială avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii eficiente de creștere a exporturilor.
Există însă semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creșterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăși, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuală de 4,9% din PIB.
Consolidare fiscală graduală și problema deficitelor gemene
Dincolo de o redresare economică robustă, ne confruntăm în continuare cu povara „deficitelor gemene”, precum în anii de dinaintea pandemiei. În 2019, pe fondul politicilor prociclice, România înregistra cel mai mare deficit bugetar.
Deficitul bugetar și excesul de cerere existent acum în economie presează și asupra dezechilibrelor externe. Dar soluția nu constă în măsuri de austeritate, ci în consolidarea progresivă și consecventă în timp a finanțelor publice, care să ne permită revenirea la criteriile de convergență nominală.
Angajamentul României de a duce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2024 este unul ambițios, dar este vorba de o ajustare graduală, echilibrată, care va fi avantajată în următorii ani prin creșterea investițiilor din fonduri europene.
Din păcate, în politica fiscal-bugetară, România a resimțit din plin „concurența extremelor”. Dacă în 2010 s-a recurs la soluția austerității, guvernarea PSD din ultimii ani a fost tributară soluțiilor populiste, complet inadecvate. Așadar, din lac în puț!
Trebuie să ieșim din această concurență nefastă a extremelor și să evoluăm pe calea de mijloc, pe culoarul echilibrului și al sustenabilității, prin politici responsabile, care să conducă la redresare economică sănătoasă.
Redresarea sustenabilă: investiții din fonduri UE și reforme structurale
În următorii ani, avem la dispoziție fonduri europene imense, prin care putem răspunde celor mai multe provocări, atât cantitative cât și calitative. De aceea, miza esențială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiții și reforme.
Fondurile europene care dau titluri știrilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziția verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business și a întregii societăți, care va genera competitivitate în economie și creșterea nivelului de trai al oamenilor. Așa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandările de țară, ci despre interacțiunea oamenilor cu administrația publică în viața de zi cu zi, despre reducerea birocrației, despre creșterea calității instituționale a mediului de afaceri.
Se discută mult, în prezent, despre nivelul imens al fondurilor europene disponibile pentru România. Însă nu la fel de mult și despre nevoia unui efort general, aș spune național, pentru utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri. Pare să predomine ideea preconcepută potrivit căreia Guvernul este singurul responsabil de atragerea acestor fonduri și de realizarea investițiilor.
În realitate, este vorba despre un efort comun, al cărui succes depinde în mod esențial și de implicarea autorităților locale și a mediului privat. Avem nevoie de coeziune în plan administrativ și instituțional, de decizii responsabile și mai ales de determinare în implementarea investițiilor și a reformelor asumate.
Știm cât este de facil și tentant să recurgi la politici populiste, bazate pe consum și alocări arbitrare din bugetul național. În schimb, a face reforme și investiții de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru România.
Într-o economie de piață capitalistă cu o istorie de aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc pare să fie într-o continuă încercare și reconstrucție. Durata medie de viață a companiilor active pe plan local este de aproximativ 10 ani, ceea ce reprezintă destul de puțin dacă luăm în calcul cele trei decenii de ani de capitalism. În medie, la fiecare firmă nou înființată în ultimul deceniu, două companii și-au întrerupt activitatea. Procesul regenerării distructive, cuplat cu durata redusă de viață a unei companii, explică antreprenoriatul modest din România.
După Serbia, România înregistrează cel mai scăzut raport din Europa Centrală și de Est al numărului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Mediul de afaceri privat ar trebui să fie piatra de temelie pentru buna funcționare a economiei, deoarece este sectorul generator de valoare adăugată pentru toate segmentele unui sistem financiar complet funcțional.
Afacerile susțin patru piloni în economie, care asigură fluiditatea capitalului în circuitul economic – plata salariilor (din care angajații consumă, economisesc și investesc), plata taxelor (din care statul asigură buna funcționare a serviciilor publice), randamentul capitalului (care motivează antreprenorii să investească și mai mult capital) și investiția capitalului (dezvoltarea de noi produse, servicii sau tehnologie modernă pentru progresul umanității). De aceea, dezvoltarea României nu poate fi imaginată fără o dezvoltare a mediului de afaceri, direcție strategică în care avem foarte multe de construit.
În acest articol mi-am propus să analizez evoluția maturității mediului de afaceri activ în România, accentuând imaginea companiilor la 14 ani de activitate.
CUM ARATĂ „BULETINUL” FIRMELOR ACTIVE ÎN ROMÂNIA?
Imaginea de ansamblu arată destul de prost, dacă analizăm distribuția companiilor active în România în funcție de anul înființării, ilustrată în graficul următor. Spre exemplu, din cele 6.900 de companii înființate în 1990, primul an de capitalism, doar 49 mai sunt active în momentul de față, dintre acestea 13 nu înregistrează venituri și doar 14 firme au raportat o cifră de afaceri de peste 1.000.000 €. Aproximativ jumătate din firmele active sunt înființate în ultimul deceniu.
Mergând mai departe, observăm că structura de finanțare și eficiența companiilor active în România este puternic corelată cu experiența acumulată în timp. Astfel, după cum se observă în cifrele din tabelul următor, companiile înființate înainte de anul 2000 reprezintă doar 17% din totalul firmelor active în România în sectorul privat, dar concentrează 58% din totalul activelor deținute de companiile locale, 75% din capitalurile proprii, 41% din salariații angajați și aproape jumătate din veniturile întregului mediu de afaceri.
Graficul următor exprimă și mai clar această concluzie, unde observăm trei variabile în funcție de anul înregistrării companiilor active.
Scalarea pe axa verticală din stânga surprinde gradul de capitalizare (capitaluri proprii raportate la active) și investițiile exprimate prin ponderea activelor fixe în total active – aceste două variabile reflectă reinvestirea profiturilor pentru finanțarea și dezvoltarea companiilor;
Scalarea pe axa verticală dreaptă a profitului net raportat la cifra de afaceri, pentru a evidenția performanța companiilor prin capacitatea de a obține profit.
Devine evident faptul că experiența acumulată în timp se reflectă asupra creșterii solvabilității și performanței companiilor active în România. Firmele care au acumulat experiență au avut timp să genereze profit care a fost reinvestit în utilaje, tehnologii și servicii noi. Impactul lor social și economic este imens. Spre exemplu, cele mai mari 1.000 de companii active în România (primele 5.000 de firme) concentrează două treimi din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri și aproape 70% din taxele plătite de toate companiile. În schimb, firmele aflate la început de drum înregistrează capitaluri proprii și investiții modeste, vânzări reduse și mai puțini angajați. Spre exemplu, 73% din firmele active pe plan local au raportat mai puțin de trei salariați, majoritatea acestora fiind companii embrionare. Totuși, firmele înființate în ultimii cinci ani raportează o rată medie destul de ridicată a profitului obținut, semn al orientării acestora către proiecte de nișă, unde dimensiunea mică a firmelor embrionare este compensată prin agilitate și inovare.
După trei decenii de capitalism, mediul de afaceri local se împarte în două intervale de timp. Firmele mature care au acumulat experiență în 14-15 ani de activitate, asigură stabilitate economiei datorită rolului social, fiscal și financiar foarte mare. În același timp, startup-urile și companiile mai mici, care încă nu au obținut „buletinul” de business, contribuie la împrospătarea și regenerarea antreprenoriatului local.
Privind dezvoltarea mediului de afaceri pe termen lung, ambele categorii de companii joacă rolul lor esențial în acest ecosistem. Intersecția celor două intervale coincide cu momentul simbolic de maturizare și definire a personalității individuale la vârsta de 14 ani și în evoluția noastră ca oameni. Din companiile nou înființate, jumătate nu supraviețuiesc primilor 5 ani și încă o treime își încetează activitatea în următorii 5. Practic, mai puțin de 10% din startup-uri ajung la vârsta de 14 sau mai mult. De aceea, am intersectat cele două intervale pentru a vedea imaginea companiilor active în România la jumătatea drumului de capitalism – cum arată „buletinul” firmelor active în România care au împlinit 14 ani de activitate?
Iată cele mai importante caracteristici:
din 100 de firme active în România, aproximativ 4% vor împlini 14 ani de activitate pe parcursul anului 2021. Mai exact, 17.383 de firme vor obține „buletinul” de business anul acesta, dar numai 181 de firme au raportat o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane €;
practic, doar 2% din firmele cu
14 ani de activitate au venituri care depășesc pragul de 1.000.000 € și numai 2% raportează o echipa totală mai mare de
50 angajați. 2 din 3 companii care au ajuns la această vârstă au încă venituri sub 100k €;
6 din 10 firme cu vârstă de 14 ani raportează venituri care depășesc cheltuielile, în condițiile în care profitabilitatea medie este de 5,9%, foarte aproape de media națională.
Putem concluziona că mediul de afaceri din România este destul de polarizat și subdezvoltat. Poza de buletin arată că mai avem mult de muncă: puține companii ajung la 14 ani și majoritatea nu arată bine din punct de vedere financiar. Practic, din 100 de companii nou înființate, mai puțin de 10 ajung să împlinească vârsta de buletin și, dintre acestea, doar 2 înregistrează venituri care depășesc 1.000.000 € și o echipă totală mai mare de 50 angajați.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm: care este secretul succesului companiilor care reușesc să obțină performanță financiară după 14 ani de activitate? Experiența practică din ultimul deceniu mi-a confirmat câteva ingrediente comune ale campionilor în business: investițiile în tehnologie pentru automatizare și eficientizarea proceselor, implementarea unor sisteme decizionale bazate pe date și criterii exacte (KPI), dezvoltarea unei culturi de învățare continuă și performanță, ambiția unei strategii de creștere accelerată implementată rapid prin tehnologie și echilibru financiar. Pentru a particulariza toate aceste ingrediente de succes mă gândesc la compania de curierat Sameday, care împlinește luna acesta fix 14 ani de activitate. Conform cifrelor publicate de companie, ritmul de creștere a cifrei de afaceri a depășit 100% în fiecare exercițiu din ultimii 5 ani, generând o creștere a veniturilor de aproape 40 de ori în perioada 2015–2020.
Desigur, o asemenea creștere accelerată într-un timp atât de scurt nu ar fi posibilă fără investiții și inovare. Astfel, compania a raportat o extindere exponențială a rețelei de easybox (lockere pentru livrare), acestea depășind în anul curent pragul de 1.300. O creștere impresionantă, dacă ne gândim că este triplu față de anul precedent și că primul easybox a fost instalat în septembrie 2018 la OMV Pantelimon.
Implicit, numărul de colete livrate în easybox a crescut exponențial, depășind pragul de 10 milioane în cei aproape 3 ani de funcționare a serviciului. Un sistem inovativ monitorizat și perfecționat prin investiții în tehnologie, care îmbunătățește experiența destinatarilor prin confort și siguranța livrării într-un timp foarte scurt. O strategie cu potențial imens, aplicată din păcate de prea puține companii românești, este internaționalizarea. În mai 2021, Sameday anunța intrarea pe piața din Ungaria. Furnizorul de servicii de curierat oferă deja clienților din Ungaria opțiuni de livrare în Budapesta și zona metropolitană, urmând ca, în următoarele două luni să-și extindă acoperirea la nivel național în toate localitățile. O strategie cu efecte pozitive multiplicate în economie: stimularea dezvoltării companiilor de comerț online prin extinderea bazei de clienți și facilitarea livrărilor rapide, eficiente și la costuri scăzute. Nu în ultimul rând, comerțul online și digitalizarea au un impact direct și imediat asupra reducerii economiei subterane, deoarece absolut toate tranzacțiile sunt fiscalizate prin intermediul plăților online.
În această săptămână îl am ca invitat pe Gabriel Biriș, unul dintre partenerii fondatori ai Biriș Goran, avocat de business, având o largă recunoaștere ca unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România.
Suntem din ce în ce mai convinși că am scăpat de pandemie. Ce a fost mai rău a trecut, iar întoarcerea la normal este doar o chestiune de timp. Suntem atât de convinși, încât apetitul de vaccinare este în scădere de la o zi la alta în mai toate țările care au declanșat campanii intense de vaccinare.
Graficul de mai jos arată numărul zilnic de doze administrate la 100 de locuitori.
Iar dacă România nu face excepție de la această tendință, ceea ce individualizează România este nivelul scăzut al ratei de vaccinare atins în comparație cu celelalte țări din UE. Degeaba am excelat organizațional, dacă am rămas corijenți la capitolul comunicare.
Graficul de mai jos arată procentul celor vaccinați integral (verde închis) și parțial (verde deschis).
Judecată prin prisma scăderii spectaculoase a numărului de îmbolnăviri și decese, situația pare să arate o îmbunătățire marcantă. Riscul major însă este acela că nu privim la indicatorul corect și avem, din nou, o abordare reactivă, în loc să avem una proactivă. Și asta din cel puțin două motive. În primul rând, este vorba de tendința sezonieră, dovedită deja pe multe meridiane în ultimele 12 luni, prin care anotimpul cald inhibă transmiterea, în timp ce anotimpurile reci o favorizează. Iar impactul întoarcerii la anotimpul rece va fi cu atât mai puternic, cu cât ponderea populației nevaccinate va fi mai mare. Iar aici România, din păcate, nu stă deloc bine, ceea ce ne duce la al doilea motiv de preocupare.
Procentul mic al populației vaccinate ar trebui să fie extrem de îngrijorător, în condițiile în care ipoteza care își face din ce în ce mai mult loc este aceea că imunitatea de turmă la nivelul unei țări va fi o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru ținerea pandemiei sub control. De fapt, e posibil ca pandemia să nu fie niciodată eradicată, ne avertizează un grup de șase experți într-un articol publicat în „Foreign Affairs” și intitulat „The Forever Virus” (Virusul nemuritor).
În esență, articolul susține că, atâta vreme cât o mare parte a populației mondiale rămâne nevaccinată, fie din lipsă de putință, fie din lipsă de dorință, toți acești indivizi vor fi un teren propice al mutațiilor pe care virusul le va suferi. Iar ritmul în care apar mutațiile va depăși capacitatea producției de vaccinuri adecvate la nivel global. Conform OMS, până în luna mai, 75% din dozele de vaccin produse fuseseră luate de doar 10 țări.
Este asta o problemă?
Cea mai vaccinată țară din Europa, Marea Britanie, ne arată că da. În pofida numărului mare de persoane vaccinate, numărul îmbolnăvirilor este în creștere din cauza variantei Delta a coronavirusului, cunoscută și ca varianta indiană. Așa cum un articol din „National Geographic” avertizează, este o variantă deja prezentă în 70 de țări. 90% din cazurile de îmbolnăviri în Marea Britanie sunt cauzate de această variantă, ceea ce a dus la o creștere cu 65% a infecțiilor de la începutul lui mai.
Varianta Delta se răspândește de două ori mai repede decât cea care a originat în Wuhan. Însă, mai mult decât atât, este capabilă să evite anticorpii creați dintr-o îmbolnăvire anterioară sau să facă vaccinările mai puțin eficiente. 31% dintre cei îmbolnăviți cu varianta Delta în Marea Britanie aveau doar o doză de vaccin făcută. Conform unui studiu menționat de „National Geographic”, eficiența vaccinului Pfizer scade de la 93% la 88% în cazul variantei Delta în cazul a două doze. În cazul unei singure doze eficiența scade de la 51% la 31%.
Care sunt concluziile?
Informațiile de mai sus i-ar putea face pe mulți sceptici să se întrebe: dacă vaccinurile oricum sunt mai puțin eficiente cu noile variante, de ce să ne mai vaccinăm? Este un mod eronat de a privi înlănțuirea cauză-efect. Numărul variantelor crește tocmai din cauza numărului mare de nevaccinați. Cu cât numărul acestora va scădea, cu atât viteza de apariție a noi mutații va scădea, păstrând astfel utilitatea vaccinurilor deja existente. A doua concluzie este că perspectiva reîntoarcerii la măsuri de limitare a contagiunii prin distanțare socială este cât se poate de reală. Ele vor rămâne măsuri eficiente de limitare a răspândirii noilor variante. Măsurile de monitorizare și management al răspândirii vor trebui perfecționate și segmentate prin identificarea principalelor grupe de purtători. Astăzi în Marea Britanie principalii purtători sunt cei sub 20 de ani.
Un comentariu adițional prin care vreau să mă asigur că nu vom trage aici o concluzie eronată. România s-a dovedit una dintre țările europene cu cel mai mare apetit pentru a închide școlile. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple, având în vedere consecințele grave pe care astfel de măsuri le au asupra tinerelor generații și viitorului țării. Ca în toate țările care pun preț pe dezvoltare și competitivitate, vor trebui găsite acele măsuri care să facă protejarea continuității sistemul educațional prioritatea zero. Școlile trebuie să fie ultimele instituții care se închid, nicidecum printre primele.
A treia concluzie este necesitatea păstrării unui sistem medical flexibil și echipat pentru a răspunde unor noi valuri care ar putea să apară odată cu întoarcere sezonului rece și propagarea noilor variante de virus. Ținerea de secții de spital goale și cu cadre medicale stând în așteptarea pacienților, așa cum sugera domnul secretar de stat, nu este o soluție eficientă. Până la urmă, nicio țară nu ține zeci de fabrici goale și oameni plătiți ca să nu facă nimic în așteptarea unui eventual război. Cheia succesului este flexibilitatea și capacitatea de reconversie. Mai ales când nu ești o țară bogată.
A patra și poate cea mai importantă este că inducerea în pripă a unui sentiment de siguranță în rândul populației va scădea rigoarea în comportament și apetitul pentru vaccinare, creând vulnerabilități majore. Iar una dintre consecințe va fi inclusiv volatilitatea evoluțiilor economice.
Avertismentul experților, autori ai articolului din „National Geographic”, ar trebui luat foarte serios în seamă: „Relaxarea restricțiilor sanitare publice și declararea prematură a victoriei ar putea să facă ca varianta Delta a virusului să explodeze la toamnă”.
76% dintre companiile din România privesc campania de vaccinare anti COVID-19 ca pe un energizant al redresării economiei;
51% dintre managerii companiilor se consideră norocoși datorită faptului că afacerea lor a supraviețuit anului 2020;
28% dintre companiile intervievate au declarat că au aplicat pentru înghețarea ratelor la credite.
Intrum lansează Raportul European al Plăților, ediția 2021, în realizarea căruia au fost intervievați reprezentanți a peste 11.000 de companii din întreaga Europă. Respondenții au evaluat impactul pe care criza din 2020 l-a avut asupra afacerilor conduse, precum și eficiența măsurilor de redresare adoptate. Astfel:
„Deși au existat și există în continuare măsuri de susținere pentru economie, peste jumătate dintre companiile din România, deopotrivă IMM-uri și corporații afirmă că anul 2020 a fost unul de supraviețuire, veniturile companiilor fiind în proporție de peste 50% afectate negativ. Însă, deși anul precedent a provocat turbulențe economice și schimbări în comportamentul de consum, 46% dintre companiile locale sunt încrezătoare într-o redresare accelerată și în recuperarea rapidă a veniturilor pierdute în 2020”, a declarat Cătălin Neagu, managing director la Intrum România.
Companiile solicită extinderea măsurilor bancare, în ciuda rezistenței economice
La finalul anului 2020, economia României a depășit media europeană și, mulțumită măsurilor implementate, este deja la nivelul perioadei prepandemice[1]. Cu toate acestea, criza și-a spus cuvântul asupra fluxurilor de numerar din companii[2]. 28% din companiile intervievate au cerut înghețarea ratelor din cauza situației provocate de COVID-19. Media la nivel european a acestui indicator este de 23%.
Peste 8 mld. euro este valoarea portofoliilor celor mai mari investitori imobiliari activi pe piața locală (NEPI Rockcastle, Globalworth, AFI Europe, Iulius Group & Atterbury, CTP, Immofinanz, WDP).
Globalworth: „Continuăm să monitorizăm oportunitățile atractive de investiții în sectorul de birouri – suntem în poziția privilegiată de a dispune de ample lichidități”.
Dezvoltatorul One United Properties, în curs de listare la BVB, analizează opțiunile de extindere în alte orașe, dar și în regiune și intenționează să își dezvolte portofoliul de proprietăți pentru închiriat.
Speedwell va lansa în această toamnă un nou proiect mixt în Timișoara și este interesat de cel puțin două noi achiziții de terenuri în România anual.
Peste 8 miliarde de euro este valoarea portofoliilor locale ale celor mai mari investitori imobiliari, conform datelor centralizate de Bucharest Real Estate Club (BREC) de la Cushman & Wakefield Echinox pentru raportul „Real Estate Premier League” – primul index al proprietarilor și managerilor celor mai mari companii imobiliare active în România.
Astfel, Alex Morar – CEO al NEPI Rockcastle, cu investiții în retail –, Dimitris Raptis – CEO al Globalworth, cu investiții în portofolii de birouri, comerciale și logistice –, Doron Klein, CEO al AFI Europe România, cu investiții în retail, birouri și rezidențial, Iulian Dascălu, fondator al Iulius Group (retail și birouri), Remon Vos, fondator al dezvoltatorului logistic CTP, Fulga Dinu, country manager operations Immofinanz, cu investiții în retail și birouri, și Jeroen Biermans, country manager al dezvoltatorului logistic WDP, administrează cele mai valoroase portofolii imobiliare din România. Investitorii locali dețin cele mai mari proiecte de birouri aflate în construcție. Cele mai mari proiecte de birouri în construcție sunt deținute de investitorii locali One United Properties (One Cotroceni Park I & II – 80.000 mp) și Iulius Group (Palas Campus Iași – 60.000 mp și UBC 0 Timișoara – 32.000 mp), în clasament urmând proiecte deținute de fondurile Atenor (Belgia) – Expo 48.500 mp și Portland Trust – J8 Office Park – 45.000 mp.
„Vom continua să monitorizăm oportunitățile atractive de investiții în sectorul de birouri – ne aflăm în poziția privilegiată de a dispune de ample lichidități, iar scopul este să investim înțelept”, a declarat pentru BUCHAREST REAL ESTATE CLUB Dimitris Raptis, CEO al grupului Globalworth, cel mai mare investitor pe piața de birouri din Europa Centrală și de Est. Globalworth va finaliza anul acesta noua clădire Globalworth Square (28.400 mp), ce dispune de cel mai avansat grad de tehnologie și inovație din portofoliul dezvoltatorului.
Cererea de finanțare a facturilor din partea microîntreprinderilor și IMM-urilor a crescut cu peste 60% în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată analiza Instant Factoring, primul fintech românesc care oferă servicii de factoring online.
Companiile din domeniul construcțiilor ocupă prima poziție în clasamentul afacerilor care au finanțat facturi cu plata la termen în prima jumătate a acestui an, cu o pondere de 33,1 %. Creșterea este cu 142 % față de aceeași perioadă din 2020, cu un volum total de aproape 15 milioane RON. Următorul loc este ocupat de firmele din domeniul distribuției en-gros, cu o pondere de 28,3%, în creștere cu 50% față de anul trecut, iar locul trei este ocupat de companiile din domeniul transporturilor, cu o pondere de 28,2%, și o creștere de 26% față de 2020.
„Motivele care au stat la baza creșterii volumelor sunt determinate de finanțarea scăzută către IMM-uri din partea finanțatorilor tradiționali, a băncilor. Excepțiile au venit doar datorită programelor garantate de stat, de tip IMM Invest, pe fondul crizei sanitare și financiare din 2020, cât și datorită accelerării activității economice în semestrul 1 din 2021, față de aceeași perioadă a lui 2020”, a declarat Cristian Ionescu, CEO și cofondator al Instant Factoring.
Deficitul de personal pentru marile rețele din comerțul alimentar modern, experimentat înainte de pandemie, se repetă astăzi, fiind observat și de ESSA Group, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa serviciilor de trade marketing şi vânzări din ţară. Acest fenomen este mai accentuat pentru recrutarea de angajați care vizează activități din categorii precum: lucrători comerciali, casieri, pickeri sau lucrători polivalenți.
În prezent, ESSA are parteneriate pe termen lung cu cinci rețele de tip hipermarket, supermarket și cash & carry, asigurând serviciile în aproximativ 2.108 puncte de vânzare.
„Ponderea cea mai mare de angajați, pentru anul 2021, se întâlnește la categoria picking. Avem solicitări de peste 300 persoane, pentru o singură comandă, durata de delegare fiind de cel puțin șase luni, la nivel național. În trimestrul al doilea al acestui an, s-a resimțit lipsa de personal disponibil. Piața a revenit practic la comportamentul de dinainte de criză, la momentul în care angajatorii erau cei intervievați și nu candidații. Numărul mic de aplicanți și cel mare de joburi disponibile fac ca flexibilitatea angajatorilor să fie una foarte mare”, declară Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group, un business de 15 milioane de euro anul trecut.