Extinderea ciclului economic al produselor, fluxul sustenabil și ecologic al operațiunilor și producției, implicarea activă, motivarea și convingerea consumatorilor în procesul de circularitate și, pe scurt, minimizarea și gestionarea inteligentă a deșeurilor fac parte din povestea globală circulară. Circularitatea a trecut de la intenție la un domeniu standardizat și normat, iar țări, inclusiv România, au acum o Strategie Națională pentru Economia Circulară, precum si obligativitatea implementarii sistemului de garanție-returnare SGR, indicatori clari de atins prin angajamente asumate față de organizațiile internaționale.
Discuțiile din cadrul conferinței vor pune în lumină stadiul măsurilor și acțiunilor locale legate de economia circulară din România, actualizările implementării SGR si Planul de Acțiune a Strategiei Naționale pentru Economie Circulară (SNEC), identificarea evoluțiilor pentru a oferi o perspectivă actuală a implementărilor concrete și aplicabilitatea principiilor sistemului economiei circulare în economia românească.
ANCA MARINESCU, Corporate Affairs and Communication Manager, RetuRO SGR
CONSTANTIN DAMOV, President, Green Group
CRISTIAN LAZAR, Managing Partner & Founder, Green Point Management
ALICE NECHITA, Corporate Affairs and Sustainability Director at Coca-Cola HBC and President at National Soft Drinks Association (ANBR)
ALEXANDRU LAIBAR, Executive Director, CERC (Moderator)
PLANUL DE ACȚIUNE A STRATEGIEI NAȚIONALE DE ECONOMIE CIRCULARĂ
Adoptat de Guvernul României în octombrie 2023, planul de acțiune pentru Strategia Națională privind economia circulară este unul dintre reperele Reformei managementului deșeurilor, legat de Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR). Elaborarea Planului de Acțiuni pentru Economia Circulară (PAEC) de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a fost realizată în cadrul un proiect finanțat prin Instrumentul de Sprijin gestionat tehnic de către Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene – DG Reformă. Planul de acțiune a dus la implementarea a 52 de pași și a șapte sectoare ale economiei, precum și dezvoltarea unei platforme digitale de urmărire și comunicare în ceea ce privește implementarea acțiunilor economiei circulare, indicatori de performanță.
11:50 – 13:00
SESIUNEA II ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN PRACTICĂ
SPEAKERS
CRISTIAN NACU, Sr. Country Officer, International Finance Corporation
GABRIEL IVAN, General Manager, CHEP
ALEXANDRA SICA, IR & Sustainability Manager, Teraplast
IULIANA TIBA, Director, Environmental Social and Positive Impact Financing, BRD Groupe Societe Generale
ROXANA PUIA, Marketing Director, ENVIRON
CORINA DOSPINOIU, Sustainability Director, Auchan Retail Romania
Tranziția către EC trebuie să se desfășoare astfel încât să nu afecteze calitatea, productivitatea, competitivitatea și performanța. Tranziția către economia circulară provoacă autoritățile, întreprinderile și consumatorii să regândească modelele de producție și de consum și să redefinească termenul de „creștere”, transformându-l într-unul care să cuprindă beneficii sociale și de mediu dincolo de profitul economic. Economia circulară urmărește decuplarea activității economice de utilizarea resurselor naturale, circulând în siguranță materialele prin tehnosferă și biosferă, eliminând în același timp externalitățile negative (deșeuri și poluare) din sistem.
China s-a bucurat de o expansiune economică impresionată în ultimele decenii, consolidându-se ca putere globală și construind o clasă de mijloc emergentă. Această evoluție s-a produs printr-un amestec între principiile comuniste ale regimului de guvernare și adoptarea strategică a pieței libere. S-a construit, astfel, o formă nouă de capitalism ghidat de stat, care a deschis o nouă eră de prosperitate economică.
Totuși, stagnarea economică recentă a pus sub semnul întrebării acest model, forțând guvernul chinez să își reconsidere abordarea, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tip fintech, care oferă acces instantaneu la piețele financiare, prin intermediul unei platforme online și al unei aplicații mobile.
Sectorul imobiliar cheie al Chinei nu a înregistrat prea multe îmbunătățiri după o serie de măsuri guvernamentale implementate pentru a stimula industria, chiar dacă alte părți ale economiei par să se stabilizeze. Vânzările de proprietăți noi au atins un total de 147 miliarde de dolari în primele două luni ale acestui an, potrivit datelor publicate luni, 18 martie, de Biroul Național de Statistică al Chinei (BNS). Acest lucru este echivalent cu o scădere de 29,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Radu Puiu, Financial Analyst XTB Romania
„Scăderea marchează un ritm mult descendent mai rapid, față de aceeași perioadă a anului trecut, când vânzările de proprietăți noi au scăzut cu doar 0,1% comparativ cu 2022. Cu toate acestea, alte părți ale economiei – inclusiv consumul, producția industrială și investițiile în infrastructură – par să dea dovadă de îmbunătățire datorită unei dezvoltări a cheltuielilor de sărbători, a exporturilor puternice și a stimulării infrastructurii conduse de stat”, arată Radu Puiu.
Vânzările de retail au crescut cu 5,5% în perioada ianuarie-februarie față de aceeași perioadă a anului precedent, valoare ușor mai mare decât creșterea de 5,2%, așteptată de un sondaj Reuters. Producția industrială a urcat cu 7% în primele două luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2023, depășind creșterea de 5% prognozată în același sondaj.
Sărbătorile și turismul, boom important pentru economie
Dar este încă incertă menținerea acestor creșteri, punctează analistul financiar din cadrul XTB România. Consumatorii au fost susținuți, temporar, de cheltuielile privind festivitățile de la acest început de an. Cifrele economice pentru lunile ianuarie și februarie sunt, de obicei, prezentate laolaltă în China, pentru a „netezi” variațiile cauzate de Anul Nou Lunar, care poate fi celebrat în oricare dintre cele două luni, în funcție de anul calendaristic. Este cea mai mare sărbătoare națională a țării, în care fabricile și întreprinderile rămân închise timp de cel puțin o săptămână.
În acest an, numărul de călătorii ale turiștilor interni și veniturile din timpul sărbătorii au crescut, în comparație cu anul trecut, precum și cu cifrele de dinaintea pandemiei din 2019. Acest lucru este în concordanță cu indicele puternic al directorilor de achiziții din industria prelucrătoare Caixin, publicat de S&P Global la începutul acestei luni.
„Indicele, care se concentrează pe firmele de producție orientate spre export din China continentală, a crescut la 50,9 în februarie, față de 50,8 în ianuarie, marcând a patra lună consecutivă de expansiune. Creșterea producției fabricilor ar putea fi determinată de cererea puternică de exporturi. Cifrele vamale au arătat că exporturile Chinei au crescut cu 7,1% în perioada ianuarie-februarie față de anul trecut, cu mult peste așteptările pieței”, subliniază analistul financiar din cadrul XTB.
Investițiile în active fixe – cum ar fi fabrici, drumuri și rețele electrice – au crescut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an, depășind estimările analiștilor. Acest lucru este determinat în principal de investițiile conduse de stat, au arătat datele NBS. Cu toate acestea, declinul imobiliar și cererea internă slabă necesită mai multă susținere guvernamentală pentru a susține creșterea.
În absența unor stimulente decisive legate de consum în acest an, ar putea fi dificil să se mențină un ritm robust al cheltuielilor. Unele dintre noile inițiative guvernamentale de stimulare a cheltuielilor de consum – inclusiv înlocuirea bunurilor de folosință îndelungată vechi, cum ar fi mașinile și electrocasnicele, ar putea ajuta. Perspectivele economice din al doilea trimestru sunt încă destul de incerte.
Exporturile, cartea câștigătoare pe care se bazează China
În timp ce exporturile au ajutat la compensarea parțială a impulsului intern slab de la începutul anului, o redresare sustenabilă necesită mai mult sprijin politic. Beijingul continuă să se confrunte cu o sarcină dificilă în acest an pentru a stimula creșterea și a combate deflația. Premierul Li Qiang a declarat că guvernul a stabilit obiectivul de creștere pentru acest an la aproximativ 5% și obiectivul de inflație la 3%.
„De la oțel și automobile la electronice de consum și panouri solare, fabricile chinezești identifică tot mai mulți cumpărători de bunuri în străinătate. Apetitul pentru bunuri este binevenit pentru China, care se confruntă cu o scădere severă pentru segmentul care a fost cel mai mare motor de creștere al economiei: construcția și amenajarea de apartamente. În paralel, alte țări sunt tot mai îngrijorate de faptul că ascensiunea Chinei are loc, parțial, pe fondul cererii externe și încep să ia măsuri”, explică Radu Puiu.
Uniunea Europeană a anunțat, la începutul lunii martie, că se pregătește să introducă taxe vamale de import pentru toate mașinile electrice care sosesc din China. UE a declarat că a găsit „dovezi substanțiale” potrivit cărora agențiile guvernamentale chineze au subvenționat în mod ilegal aceste exporturi, acuzație negată de Beijing. Deși valoarea tarifelor va fi stabilită în vară, măsura se aplică începând din 7 martie oricărei mașini electrice importate de blocul comunitar.
În timpul unei vizite la Beijing în decembrie, liderii europeni au avertizat că guvernul compensează criza imobiliară națională prin construirea mai multor fabrici decât sunt necesare. China produce deja o treime din bunurile manufacturate la nivel global, mai mult decât Statele Unite, Germania, Japonia și Coreea de Sud la un loc, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială. De asemenea, Uniunea Europeană a luat în considerare posibilitatea de a impune restricții la importul de turbine eoliene și panouri solare.
De altfel, India a anunțat anul trecut că va impune tarife vamale extinse pentru oțelul din China, iar Turcia și-a exprimat pentru că a doua cea mai mare economie exportă într-un mod dezechilibrat și importă puțin. Pe de altă parte, administrația Biden, care a menținut în vigoare tarifele fostului președinte Donald Trump, a impus o listă tot mai lungă de restricții asupra exporturilor americane de înaltă tehnologie.
China a identificat modalități prin care ocolește unele tarife. Componentele chinezești merg în volume din ce în ce mai mari în țări precum Vietnam, Malaezia și Mexic. Aceste țări procesează bunurile, și, astfel, sunt încadrate ca produse proprii, nu cu proveniență din China. Aceste țări expediază apoi bunurile în Statele Unite și în Uniunea Europeană, beneficiind de tarife scăzute sau chiar de condiții de liber schimb. Katherine Tai, reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, a avertizat că acordul dintre SUA, Mexic și Canada, care a înlocuit Acordul nord-american de liber schimb, urmează să fie revizuit în vara anului 2026. Aceasta a sugerat că Statele Unite ar putea insista asupra înăspririi regulilor privind originea componentelor, în special pentru mașini.
Majoritatea restricțiilor comerciale din ultimii ani au vizat China
În plus față de tarifele care se profilează pentru produsele energetice „eco” importate, Europa va introduce o taxă pentru importurile din întreaga lume, bazată pe cantitatea de dioxid de carbon emisă. Noua taxă este cunoscută sub numele de „Mecanismul de ajustare la frontiera de carbon”, sau CBAM. În Europa, taxa a fost supranumită „C-bomb”, deoarece va viza, preponderent, importurile care provin direct sau indirect din China. Două treimi din energia electrică din China este generată prin arderea cărbunelui, care poluează puternic, ceea ce înseamnă că multe dintre exporturile sale către Europa ar putea fi afectate de noua taxă.
„Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internațional, care a constatat că numărul restricțiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China. Deși acest stat puternic s-a bazat ani de zile pe investițiile interne pentru a-și susține creșterea, investițiile nu mai sunt suficiente pentru a susține dezvoltarea economică la niveluri pe care guvernul le consideră acceptabile. Economia sa a devenit îngreunată de o datorie guvernamentală și una comercială, care se extind. Acest lucru alimentează neliniștea economică la nivel intern, reducând cheltuielile de consum, precum și angajările și investițiile în afaceri”, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Noul plan economic anunțat urmărește să majoreze cheltuielile de consum prin abordarea provocărilor demografice ale țării, inclusiv prin politici care încurajează creșterea natalității, deoarece îmbătrânirea populației Chinei reprezintă un risc structural pentru perspectivele economice pe termen lung. Planul include, de asemenea, măsuri de eliminare a restricțiilor privind investițiile străine în industria prelucrătoare și își reînnoiește angajamentul de a se implica în tehnologii precum informatica cuantică, big data și inteligența artificială. Autoritățile ar putea „injecta” mai multe stimulente în cursul anului, dacă economia nu își atinge obiectivul de creștere.
În acest context, poate China să atingă obiectivele economice? Aceasta rămâne o întrebare deschisă al cărei răspuns îl vom afla pe măsură ce anul se va apropia de final.
„Totuși, în luna martie, prognozele băncilor sunt destul de optimiste. HSBC este «foarte pozitivă» în ceea ce privește perspectivele pe termen mediu și lung ale economiei chineze, în ciuda factorilor de risc actuali. Fondul Monetar Internațional a estimat că China va rata cu puțin ținta de 5% în 2024, estimând o creștere a PIB-ului de 4,6%, pe care FMI se așteaptă apoi să scadă la 3,5% până în 2028”, explică Radu Puiu, analist în cadrul XTB România.
ING Bank România anunță „lansarea contului pentru cheltuieli comune ING Together, dedicat celor care aleg să-și gestioneze banii împreună cu alte persoane apropiate. Soluția este disponibilă exclusiv în aplicația mobilă ING Home’Bank, de unde titularii de conturi curente în lei pot mandata direct, fără drumuri la bancă, până la trei persoane pe un cont deja deținut sau pe un cont nou deschis în acest scop”.
Eleni Skoura, Executive Board Member şi Head of Retail Banking ING Bank România:„La ING Bank România, credem în real life banking, adică în produse și servicii potrivite stilului de viață, accesibile oricând și de oriunde, iar ING Together este expresia perfectă a acestei abordări. Este soluția care facilitează o atitudine relaxată și transparentă în relația cu banii și cu oamenii de încredere alături de care alegem să-i folosim în viața de zi cu zi, indiferent dacă vorbim despre familie, parteneri de viață sau chiar prieteni apropiați. ING Together este în esență un instrument revoluționar de sănătate financiară, care permite tranziția complet digitală de la un banking individual la unul participativ și răspunde astfel unei nevoi concrete din viețile multora dintre noi: aceea de gestionare deschisă și eficientă a cheltuielilor comune.”
Creatorii soluției ING Together precizează că aceasta „este disponibilă cetățenilor români și străini cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori ai aplicației mobile ING Home’Bank care dețin și folosesc un număr de telefon mobil de România. Împuternicirea se realizează direct în aplicație, din meniul Produse – Familia ta – ING Together, prin selectarea numărului de telefon din agendă și completarea numelui, prenumelui și a datei nașterii persoanei împuternicite.
Din momentul acceptării de către împuternicit a invitației primite în Home’Bank, acesta va putea:
să își emită singur, direct din Home’Bank, două carduri suplimentare (unul fizic și unul virtual) atașate contului;
să facă plăți prin Home’Bank din contul curent și plăți cu cardul (online și la POS);
să retragă numerar de la orice ATM sau să facă depuneri în lei cu cardul la ATM-urile ING;
să vizualizeze tranzacțiile de pe cont (inclusiv pe cele ale titularului);
să deschidă sau să lichideze depozite asociate contului.
Tot prin intermediul ING Together, titularii de cont pot acum extinde cu ușurință din Home’Bank și drepturile împuterniciților deja existenți (mandatați anterior în rețeaua ING Office). Astfel, aceștia (împuterniciții existenți) vor putea accesa la rândul lor toate facilitățile noii soluții, precum emiterea de card suplimentar (fizic/virtual) direct din aplicație, fără alte drumuri la bancă și fără pierderea accesului la cont”.
Compania Rețele Electrice Banat (parte a grupului PPC în România, denumită anterior E-Distribuție Banat) a finalizat lucrările pentru modernizarea stației de transformare Venus din municipiul Timișoara, un proiect de 14 milioane de lei, finanțat din fonduri proprii.
În urma lucrărilor, s-a dublat puterea instalată a stației de la 1×25 MVA la 2x 25 MVA prin adăugarea unui transformator nou, produs în România. Prin amplificarea stației de transformare se asigură puterea necesară pentru racordarea de noi utilizatori într-o zonă în continuă dezvoltare și un grad crescut în siguranța în alimentarea cu energie electrică. Noile transformatoare sunt construite cu tehnologie avansată pentru reducerea consumului propriu tehnologic din rețeaua de distribuție.
Din această stație de transformare sunt alimentați clienții din zona de S-E a municipiului Timișoara, localitatea Moșnița și localitățile apropiate. Printre aceștia se numără aproximativ 20 de clienți industriali și instituții printre care spitale, unități de transport public și activități de utilități publice, precum și peste 22.400 de clienți casnici și mici consumatori agenți economici.
„Modernizarea stației de transformare Venus din Timișoara face parte din eforturile noastre continue de a consolida fiabilitatea, reziliența și eficiența infrastructurii de distribuție electrică din zonă, făcând pași importanți pe calea tranziției energetice. Prin investiția în tehnologii avansate și practici durabile, ne propunem să răspundem nevoilor în schimbare ale clienților noștri și să contribuim la un viitor energetic curat și sustenabil în fața provocărilor climatice tot mai frecvente și intense,” a declarat Mihai Pește, director general al companiilor Rețele Electrice.
Stația Venus, a fost pusă în funcțiune in anul 1992 iar în anul 2006, ca parte a strategiei de digitalizare a rețelelor, a fost inclusă în sistemul de telecontrol. Acest sistem permite implementarea de automatizări avansate de distribuție și dă posibilitatea dispecerilor Rețele Electrice Banat să efectueze manevre rapid, de la distanță, în cazul în care în rețea au loc avarii, pentru a realimenta clienții afectați în cel mai scurt timp posibil.
În municipiul Timișoara și în zonele adiacente, Rețele Electrice Banat operează 97 stații de transformare de înaltă tensiune pe medie tensiune, cu o capacitate totală cumulată de 4.163 MVA. În 2023, Rețele Electrice Banat a finalizat construcția unei stații de transformare noi, în comuna Dumbrăvița, lângă municipiul Timișoara, în beneficiul a peste 5.300 de clienți, într-o zonă în plină dezvoltare. Stația este una dintre cele mai performante din sistemul românesc de distribuție a energiei electrice.
Companiile Rețele Electrice operează rețele cu o lungime totală de peste 133.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către cele trei companii Rețele Electrice numără 287 de stații de transformare și peste 24.000 de posturi de transformare.
În data de 19 martie a.c. a avut loc la Chișinău evenimentul de încheiere a proiectului de twinning finanțat de Uniunea Europeană „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”. Proiectul a fost implementat de Banca Națională a României (BNR) în calitate de lider de proiect, Banca centrală a Regatului Țărilor de Jos (DNB) și Banca Lituaniei (BL) – parteneri juniori, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, cu scopul de a oferi asistență pentru implementarea reformelor asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în beneficiul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
Proiectul de twinning este cel de-al doilea, atât pentru Banca Națională a României în calitate de lider de proiect – donator de asistență tehnică, cât și pentru Banca Națională a Moldovei, în calitate de beneficiar.
Potrivit lui Leonardo Badea, Viceguvernator al BNR prezent la eveniment, „momentul marchează deopotrivă încheierea unei etape, cât și începutul unei noi perspective pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului financiar al Republicii Moldova”.
De-a lungul perioadei de implementare a proiectului, de 30 de luni, a fost elaborată Strategia de Politică Macroprudențială, s-a dezvoltat cadrul de testare la stres, reglementările necesare în domeniul sectorului de asigurări și cel pentru infrastructura sistemelor de plăți, s-au elaborat metodologiile și reglementările necesare supravegherii organizațiilor de creditare nebancară și a fost pregătit dosarul de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro.
Astfel, Viceguvernatorul Leonardo Badea a apreciat că „prin intermediul acestui proiect, Banca Națională a Moldovei a parcurs o călătorie impresionantă de transformare și reformă” și a remarcat capacitatea echipelor de implementare de a face progrese semnificative într-un timp relativ scurt.
De asemenea, Viceguvernatorul Leonardo Badea a afirmat că „pentru România, acest proiect a venit ca o continuare naturală a efortului derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, de modernizare, deschidere și dezvoltare a Republicii Moldova”.
În perioada de implementare a proiectului de twinning, este de remarcat că s-au înregistrat repere istorice semnificative – depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, acceptarea acesteia ca stat candidat și decizia UE de a deschide negocierile pentru aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
Referitor la aceste etape, Viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat că „reprezintă pilonii fundamentali ai parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova și au impus necesitatea unei pregătiri și alinieri corespunzătoare a sectorului financiar la standardele și cerințele europene”.
Un alt proces semnificativ derulat în perioada de implementare a proiectului a fost transferul de competențe de la Comisia Naționale a Pieței Financiare către BNM, prin intermediul căruia BNM a devenit principala autoritate responsabilă pentru supravegherea și reglementarea sectorului financiar nebancar. Referitor la acest proces, domnul viceguvernator Leonardo Badea a afirmat că „eforturile comune ale BNR și BNM au fost direcționate către pregătirea și sprijinirea BNM în preluarea acestor noi responsabilități și competențe”.
De asemenea, Viceguvernatorul Leonardo Badea a apreciat eforturile celor implicați, afirmând că „proiectul nostru nu doar că a contribuit la realizarea unor reforme asumate de către Republica Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE, ci a fost și un exemplu elocvent al unui parteneriat solid și angajament demonstrat de către BNM în eforturile sale spre realizarea reformelor necesare pentru aderarea RM la UE”.
Consolidarea cunoștințelor și a competențelor BNM privind reglementarea și supravegherea prudențială, în concordanță cu acquis-ul comunitar și alinierea la bunele practici internaționale a fost un obiectiv major atins pe durata proiectul de twinning.
Activitățile realizate au condus la depunerea în ianuarie 2024 a cererii pentru aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro, ceea ce, conform domnului Viceguvernator Leonardo Badea „va avea drept rezultat o economie mai competitivă și mai transparentă, o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente și alternative mai ieftine de efectuare a plăților”.
Viceguvernatorul Leonardo Badea a reiterat importanța preocupării pentru sustenabilitatea rezultatelor obținute, afirmând că „este esențial să ne asigurăm că schimbările și îmbunătățirile realizate în cadrul acestui proiect rămân solide și durabile în timp. Acest lucru implică nu doar adoptarea și implementarea unor politici și reglementări corespunzătoare, ci și cultivarea unei culturi organizaționale orientate către excelență și responsabilitate”.
Proiectul a demonstrat dincolo de atingerea obiectivelor asumate, colaborarea strânsă și eficientă, consolidată de schimbul de bune practice între experți. Astfel, proiectul a contribuit la realizarea unor reforme asumate de către Republica Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE și a demonstrat angajamentul BNM în eforturile sale pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
În încheiere, Viceguvernatorul Leonardo Badea a readus în discuție importanța sprijinului pentru BNM în demersurile sale de consolidare a sectorului financiar și reafirmat strânsa legătură dintre cele două bănci naționale, declarând că „suntem hotărâți să rămânem parteneri solizi și să oferim expertiza și sprijinul nostru în continuare, pentru a vă ajuta să depășiți provocările viitoare și să exploatați oportunitățile care vor apărea”.
Oficiul European de Brevete a primit în total 199.275 de cereri în 2023, în creștere cu 2,9% față de anul precedent;
Cele mai multe cereri pentru brevete europene provenind din România au venit din partea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava;
Peste medie: Mai mult de jumătate dintre cererile de brevet din România au printre inventatori o femeie;
Informatica, biotehnologia și transporturile se află în topul tehnologiilor pentru invențiile românești;
Noul brevet unitar se dovedește popular printre titularii români de brevete: protecția unitară a fost solicitată pentru 22% din toate brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023.
Potrivit Indicelui european de brevete 2023, publicat astăzi de Oficiul European de Brevete (OEB), inventatorii, companiile și institutele de cercetare din România au depus anul trecut 42 de cereri de brevet la OEB, în scădere cu 8,7% față de 2022. Topul solicitanților din România este condus de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Cele mai active domenii în ceea ce privește cererile de brevete europene depuse de companiile românești au fost informatica, metodele IT pentru management, măsurarea (care include tehnologia senzorilor), biotehnologia, transportul (care include și vehiculele) și alte bunuri de consum. În total, aproape jumătate (43%) dintre toate cererile de brevete europene din România s-au încadrat în aceste domenii.
Indicele de brevete pentru anul 2023 al Oficiului European de Brevete arată că numărul cererilor de brevete europene a înregistrat o creștere generală de 2,9%, ajungând la un total de 199.275. Această creștere vine în urma unui avans de 2,6% înregistrat în 2022 și de 4,7% în 2021. Cererile de brevet, care sunt depuse pentru a contribui la protejarea și comercializarea invențiilor, reprezintă un indicator timpuriu al investițiilor în cercetare și dezvoltare ale companiilor.
„Ultimul Indice de brevete arată că inovarea a rămas dinamică în întreaga lume în 2023„, a declarat președintele Oficiului European de Brevete, António Campinos. „OEB a fost încredințat să examineze mai multe cereri decât oricând, ceea ce atestă atât atractivitatea pieței tehnologice europene, cât și calitatea ridicată a produselor și serviciilor noastre. Întreprinderile mici și mijlocii din Europa utilizează din ce în ce mai mult brevetele, ponderea cererilor depuse de IMM-uri atingând anul trecut cel mai ridicat nivel de până acum. De asemenea, aceste întreprinderi pot beneficia acum de noul brevet unitar, care îmbunătățește în mod semnificativ mediul pentru inovare în Europa, oferind o opțiune mai simplă și mai rentabilă pentru ca inovatorii să își protejeze invențiile și să le aducă pe vasta piață a UE.”
Creșterea invențiilor în domeniul comunicațiilor digitale și al tehnologiilor energetice
Anul trecut, principalele domenii tehnice în care s-au depus cereri de brevet la OEB au fost comunicațiile digitale (care acoperă tehnologiile legate de rețelele mobile), tehnologia medicală și informatica. Totuși, cea mai mare creștere dintre toate domeniile tehnologice în 2023 a fost în domeniul mașinilor electrice, aparatelor, energiei (+12,2% față de 2022), care acoperă invențiile legate de tehnologiile care folosesc energie curată, inclusiv bateriile (+28%). Activitatea de brevetare în domeniul biotehnologiei (+5,9%) a continuat, de asemenea, trendul ascendent.
Femeile sunt menționate în 52% din cererile de brevet din România
În 2023, 52% dintre cererile de brevet depuse la Oficiul European de Brevete din partea României au menționat cel puțin o femeie ca inventator, depășind media de 27% din cele 39 de state membre ale OEB1. Printre cele mai importante țări europene care au depus cereri de brevet (cu peste 2.000 de cereri pe an), Spania (46%), Franța (33%) și Belgia (32%) au avut cea mai mare pondere a cererilor de brevet care au menționat cel puțin o femeie ca inventator. În ceea ce privește sectoarele tehnologice, proporția a variat de la 14%, în medie, pentru cererile de brevete în domeniul ingineriei mecanice, la 50% în chimie. Aceste date pot ajuta la abordarea decalajelor care rămân de acoperit pentru a valorifica întregul potențial al femeilor inventatoare.
Tendințe globale și europene
Primele cinci țări de origine pentru cererile de brevete europene în 2023 au fost Statele Unite, Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Dintre țările UE, Franța, Olanda, Suedia și Italia urmează Germania în ceea ce privește numărul de cereri.
Aproximativ 43% din totalul cererilor au provenit de la companii și inventatori din cele 39 de state membre ale Oficiului European de Brevete, în timp ce 57% au avut originea în afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). Cei mai importanți solicitanți în 2023 au fost Huawei, Samsung, LG, Qualcomm și Ericsson. În top 10 s-au aflat patru companii europene (pe lângă Ericsson, și Siemens, BASF și Philips).
Fiecare a patra cerere din Europa a fost depusă de o microîntreprindere
Brevetele sunt, de asemenea, esențiale pentru companiile mici: în 2023, 23% dintre cererile de brevet provenind din Europa au fost depuse de un inventator individual sau de o întreprindere mică sau mijlocie (cu mai puțin de 250 de angajați). Alte 8% au provenit de la universități și organizații publice de cercetare (a se vedea graficul Repartizarea solicitanților pe categorii). Printre măsurile de sprijinire continuă pentru entitățile mai mici, Oficiul European de Brevete a anunțat noi reduceri de taxe începând cu 1 aprilie 2024 pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizații fără scop lucrativ, universități și organizații publice de cercetare.
Adoptare solidă a noului brevet unitar
Începând cu 1 iunie 2023, inovatorii pot beneficia de sistemul brevetului unitar – o nouă opțiune pentru o protecție mai simplă și mai ieftină a brevetelor în statele membre participante din Uniunea Europeană. Brevetele unitare sunt eliberate pe baza unui brevet european nou acordat și au efect unitar în prezent în 17 state membre UE. Acestea pot fi puse în aplicare la nivel central sau pot face obiectul unui litigiu în fața Curții Unificate de Brevete, recent înființată. Noul sistem s-a dovedit deja popular printre titularii de brevete: protecția unitară a fost solicitată pentru 17,5% din toate brevetele europene acordate în 2023 (peste 18.300 de cereri) și pentru 22,3% dintre brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023, după lansarea sistemului. Proprietarii de brevete din Europa (39 de state membre ale OEB) au avut cea mai mare rată de adoptare, de 25,8 %, urmați de firmele din SUA și China (10,9 %), Republica Coreea (9,7 %) și Japonia (4,9 %). Inovatorii români au solicitat protecție unitară pentru 22% din brevetele europene acordate în 2023 (5 cereri).
Impetum Group a dat startul ediției cu numărul 10 a studiului CONFIDEX, singurul studiu longitudinal din România care, de patru ani, măsoară încrederea oamenilor de afaceri români în economie. Antreprenorii si executivii de top din România sunt invitați să își aducă aportul la realizarea radiografiei încrederii în economia românească, completând chestionarul CONFIDEX Ediția 10 – Impetum Group Survey, până pe 29 martie.
„Lansat în urmă cu patru ani, indicele CONFIDEX a coagulat în jurul său o comunitate de aproape 3.000 de oameni de afaceri dezvoltându-se constant într-un instrument complex de măsurare a încrederii managerilor în economia românească. Dar mai mult decât atât, prin complexitatea datelor pe care le relevă, culese din economia reală, CONFIDEX este astăzi și un instrument de prognoză pentru tendințele economiei locale”, a declarat Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Ediția anterioară a studiului CONFIDEX, realizată în S2 2023, a indicat o scădere a indicelui de încredere a oamenilor de afaceri în economie până la 48,1%, de la 50,2%, valoarea maximă a indicelui de la lansarea studiului, în 2020, înregistrată în primul semestru al anului trecut. Optimismul rezervat al managerilor români a survenit pe fondul intrării în recesiune a mai multor state europene, dar mai ales în contextul modificărilor fiscale adoptate de Guvern, care au generat îngrijorări puternice și estimări pesimiste.
Așteptările managerilor vs. realitatea din economie
În ciuda faptului că, în semestrul anterior, 62% dintre managerii participanți la studiu se așteptau la o înrăutățire a economiei naționale, cifrele oficiale privind evoluția principalilor indicatori din economia autohtonă, disponibile până acum, nu confirmă această atitudine pesimistă.
De exemplu, temerile celor 59% dintre manageri care estimau că leul se va deprecia în raport cu euro nu s-au confirmat: cursul valutar s-a menținut stabil din noiembrie 2023 până în prezent (conform BNR). Nici îngrijorările în privința pieței de capital nu se regăsesc în evoluția Bursei de Valori București. Deși 35% dintre managerii participanți la studiul CONFIDEX din semestrul 2 2023 se așteptau la o scădere a pieței de capital, valoarea BET, indicele de referință al bursei locale, a crescut cu aproximativ 16%, în ultimele șase luni (conform BVB).
În același timp, conform datelor publicate de INS pentru finalul anului trecut, Produsul Intern Brut a scăzut în ultimul trimestru din 2023 cu 0,5% față de trimestrul anterior, confirmând așteptările a 37% dintre managerii participanți la studiu. Rata Inflației a scăzut la finalului anului trecut (6,61% în decembrie 2023 față de decembrie 2022, de la 6,72% inflație anuală în noiembrie 2023), după care a crescut ușor la începutul acestui an (7,4% inflație anuală în ianuarie 2024). Referitor la evoluția inflației, 24% dintre oamenii de afaceri respondenți au estimat că va scădea, 33% că va rămâne la fel, în timp ce 43% se așteptau să crească.
„Din analiza edițiilor anterioare ale studiului CONFIDEX se observă o anumită periodicitate în modul în care managerii percep lucrurile, aspect corelat cu momentul din an în care se desfășoară colectarea datelor. Astfel, se constată că percepția oamenilor de afaceri români este, în general, mai optimistă în primăvară și mai pesimistă în toamnă, pe măsură ce se apropie iarna. Această percepție rezervată cu privire la viitorul economiei îi determină pe oameni să fie mai precauți și să acorde mai multă atenție deciziilor de business pe care le iau”, a adăugat Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Indicele CONFIDEX a ajuns la cel mai scăzut nivel în perioada pandemiei. Ulterior, treptat, acesta a început să crească, ajungând, în primul semestru al anului trecut, la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani (50,2), după care a urmat o scădere în partea a doua a anului.
CONFIDEX este un demers inițiat de Impetum Group și oferă, de patru ani, o imagine clară asupra percepțiilor oamenilor de afaceri din România, realizând o radiografie a încrederii în economie. Extrapolând tendințe, compania pune la dispoziția celor interesați un instrument care îi ajută să înțeleagă mai bine vremurile în care trăim și să ia decizii corecte și bine argumentate, cu impact pozitiv asupra mediului de business și societății în general.
Impetum Group este grupul românesc care aduce împreună capital, management și servicii, format din reunirea sub aceeași umbrelă a CITR, liderul pieței de insolvență din România, ROCAInvestments, soluție de private equity care urmărește consolidarea și scalarea IMM-urilor românești cu potențial, ROCA X, Venture Capital destinat start-up-urilor disruptive din piața de tehnologie și Agista, fond de growth equity cu focus pe companii care au demonstrat o creștere susținută cu resurse limitate în nișa în care activează și caută să-și accelereze scalarea la nivel național și internațional.
Impetum Group își propune să devină un hub de resurse, care maximizează valoarea de business, prin reunirea de: business knowledge specific pentru fiecare din cele trei etape din viața unei companii (startup, criză de creștere, distress), capital, sinergii și cross-uri între business-uri complementare, precum și o comunitate de manageri și antreprenori dornici să participe activ la consolidarea culturii antreprenoriale din România.
Chestionarul CONFIDEX Ediția a 10-a poate fi completat aici:
În 2018, Theodora și Teodor Niculescu au pus bazele Grandma’s Delights, o afacere românească de succes specializată în conserve artizanale din fructe și legume certificate ecologic, precum și uleiuri presate la rece.
Totul a început cu un solar în propria grădină, de unde furnizau produse proaspete familiei și prietenilor. Pe măsură ce cererea pentru aceste delicatese a crescut, aceștia au transformat pasiunea lor într-un brand apreciat, cu prezență în trei magazine Profi în Dâmbovița și în băcănii din Brașov, Râșnov și Târgoviște. Într-un interviu oferit exclusiv pentru FoodBiz, aflăm povestea din spatele succesului și la ce ne putem aștepta în viitor.
„Gama variată de produse oferite de Grandma’s Delights include zacuscă, bulion, suc de roșii, uleiuri presate la rece și multe altele, totalizând 40 de categorii. Acestea pot fi găsite în trei magazine Profi din Dâmbovița și în băcănii din București, Târgoviște, Brașov și Râșnov, pe platforma eMag și în curând pe propriul site” ne povestește Theodora Niculescu.
Implicarea directă în comunitatea locală a fost esențială pentru succesul Grandma’s Delights. Localnicii au răspuns cu entuziasm la această inițiativă, apreciind produsele tradiționale și sănătoase. Programul de procesare a fost un factor cheie, oferind legumicultorilor posibilitatea de a-și valorifica recoltele și de a le comercializa garantate și procesate de echipa Grandma’s Delights
„Noi punem linia de procesare la dispoziția legumicultorilor din zonă ce își doresc să nu irosească materia prima ce nu ajunge să fie comercializată, un fenomen des întâlnit la noi, și o pot procesa și chiar comercializa, noi fiind autorizați pentru acest proces. Oferim garanția că aceștia pot comercializa produsele în magazine sau băcănii”, declară Teodor Niculescu.
În ceea ce privește investițiile, afacerea a beneficiat de sprijinul programului “Start-up Nation”, obținând fonduri de 40.000 de euro, achiziționând 3 utilaje moderne. Restul investiției a fost susținut de familie, cu ajutorul cărora au reușit să construiască hala de procesare și să achiziționeze utilajele necesare pentru lucrarea pământului. Eforturile lor pentru sustenabilitate se reflectă în utilizarea energiei electrice și a panourilor solare, precum și în reciclarea reziduurilor în compost pentru a susține producția locală.
Autenticitatea este fundamentul produselor Grandma’s Delights. Utilizarea ingredientelor de înaltă calitate și renunțarea la coloranți artificiali, aditivi sau conservanți adaugă autenticitate și savoare produselor. Tehnologia modernă a fost integrată în procesul de producție, asigurând un gust proaspăt și menținând calitatea.
„Încă de la început am achiziționat utilaje moderne, cu procesare în vacuum, cu temperatură controlată de sub 100 de grade. Produsul ieșit din utilajul de vacuum este bogat în antioxidanți, vitamine și minerale iar culoarea gustul și mirosul este păstrat ca și proaspăt neavând contact cu oxigenul, nu are loc procesul de oxidare menținând calitatea produsului”, spune Teodor.
Planurile de viitor pentru Grandma’s Delights vizează continuarea dezvoltării, investiții constante și furnizarea de produse de calitate. Cu certificare ecologică pentru materia primă, brandul urmărește să devină prezent pe mesele din întreaga țară.
În ciuda provocărilor, Theodora și Teodor au construit nu doar o afacere, ci și o poveste autentică despre pasiunea pentru produsele tradiționale românești, aducând pe piață gustul autentic din casa bunicilor. Clienții preferă în special zacusca de vinete și de ghebe, precum și sucurile de roșii și roșiile deshidratate în ulei de măsline, toate provenind din surse românești autentice.
Reziliența pieței hoteliere românești din ultimii ani atrage un număr tot mai mare de investitori în diverse proiecte
Sectorul hotelier a continuat să se redreseze în 2023, cu o creștere susținută a turismului de agrement. Numărul de turiști români care s-au cazat în structurile hoteliere din țară a ajuns la aproape 7 milioane în 2023, foarte aproape de maximele record și, de asemenea, peste media din anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului anual publicat de Colliers. Totodată, în vara lui 2023, nivelul traficului aerian de pasageri l-a depășit pe cel din 2019, stabilind noi recorduri atât în București, cât și în alte orașe mari din țară. Cu toate acestea, redresarea turismului internațional în România nu a fost la fel de rapidă ca cea a turismului intern, numărul turiștilor străini care sosesc în țară menținându-se cu aproximativ 25% sub nivelul de dinaintea pandemiei. Având în vedere în special cele aproape 2.000 de camere care ar putea fi livrate în perioada 2024-2026, consultanții Colliers subliniază că piața se pregătește pentru o expansiune atât la nivel cantitativ, cât și calitativ.
„Această revenire importantă a turismului de agrement devine din ce în ce mai atractivă pentru un număr tot mai mare de investitori instituționali. Stabilitatea în fața provocărilor recente din sectorul turismului este un factor cheie pentru atragerea unui număr tot mai mare de investitori în diverse proiecte, în pofida contextului inflaționist generat de COVID-19. Observăm, de asemenea, o creștere a numărului de proiecte care intră pe piață, anunțate în special pentru perioada 2025-2026, lucru datorat faptului că unii investitori au fost mai degrabă prudenți în fața noutăților aduse de alte sectoare imobiliare comerciale, în special birouri, și au căutat să își diversifice portofoliile”, explică Raluca Buciuc, Director și Partner | Valuation360 and Advisory Services la Colliers.
În paralel, specialiștii Colliers observă o creștere semnificativă a numărului și a varietății de branduri hoteliere care caută să intre pe piața locală, de la cele de lux și până la cele mai accesibile. Mulți dintre acești operatori oferă mai multă flexibilitate și stimulente pentru a încuraja dezvoltatorii să inițieze proiecte, iar atunci când o clădire primește sprijinul unui brand internațional, finanțarea bancară devine mai accesibilă. De asemenea, la creșterea pieței contribuie și apariția unor operatori profesioniști, internationali sau locali, care închiriază clădiri de la proprietari și le administrează ca hoteluri. Acest aspect are relevanță în piață, pentru că ei acționează ca intermediari între dezvoltatori și branduri, reducând riscurile pentru unii investitori.
Privind în detaliu industria ospitalității bucureștene, hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cel mai activ segment în 2023. Venitul mediu zilnic pe cameră disponibilă (ADR) a crescut cu 15% -20% pe tot parcursul anului, suplimentar față de creșterea de 57% înregistrată în 2022, ajungând la 126 euro/cameră/noapte în zonele centrale și 82 euro/cameră/noapte în nordul Bucureștiului. Ratele de ocupare în hotelurile competitive din București au crescut cu aproximativ 10% în lunile de vară, dar în termeni anuali rămân ușor sub nivelurile de dinaintea pandemiei.
În termeni de planuri de construcție și dezvoltare în domeniul ospitalității, deși în 2023 a fost inaugurat doar un singur hotel nou relevant, Ibis Styles Airport, cu 84 de camere, în nordul Bucureștiului, iar fostul Hilton Athenee Palace a fost rebranduit ca Intercontinental, în următorii doi ani sunt așteptate peste 20 de deschideri importante în România, totalizând aproape 2.000 de camere. Printre acestea se numără proiectul dezvoltat de One United, care va aduce un brand de lux cu 100 de camere pe strada Clemanceau – Ennismore, pe cand un alt dezvoltator a bătut palma cu un alt brand de lux Ascott, The Crest Collection, care va deschide un proiect cu 170 de camere lângă Palatul Parlamentului din București. Noua colaborare cu Accor pentru Novotel Living va genera un aparthotel cu 150 de camere, programat să fie finalizat în 2025, iar Corinthia Grand Hotel Boulevard, cu 30 de camere, va fi, de asemenea, finalizat în viitorul apropiat.
„La începutul lui 2023 erau în discuție doar șapte proiecte, dar la sfârșitul anului, conform anunțurilor publice și a estimărilor generale, numărul acestora depășise 20 de proiecte, majoritatea în Capitală. Accor, Marriott și Radisson sunt unele dintre cele mai active mărci aflate în căutarea de noi proiecte. În prezent, Bucureștiul numără 26 de hoteluri internaționale cu aproximativ 5.000 de camere, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul total de hoteluri aflate în Capitală și care au potențial de afiliere. În afara Bucureștiului, Cluj-Napoca, Brașov, Oradea și Arad se numără printre cele mai active piețe”, spune Raluca Buciuc, Director și Partner | Valuation360 and Advisory Services la Colliers.
Deși noile proiecte vor permite creșterea ofertei de camere, iar cele existente ar trebui să își continue creșterea în piață, chiar dacă în ritmuri diferite, consultanții Colliers consideră că perspectivele pe termen mediu rămân o provocare. Chiar și fără a lua în calcul incertitudinile economice, hotelurile locale întâmpină obstacole din ce în ce mai mari, de la lipsa forței de muncă (peste 10% dintre angajații hotelurilor centrale din București sunt din străinătate, în special din Asia de Sud) până la schimbări semnificative ale costurilor de operare, precum cele din 2022, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Dar, în general, viitorul pe termen lung se anunță promițător, ceea ce explică valul susținut de proiecte noi.
CEC Bank a continuat să susțină activ economia: s-au acordat credite noi în valoare de circa 10,5 miliarde lei
Banca și-a menținut trendul de consolidare a poziției pe piață – cu o creștere a activelor nete de 35% față de perioada similară a anului trecut, de la 61,8 miliarde lei la 83,5 miliarde lei
Valoarea investițiilor realizate în 2023 în cadrul programului de transformare și de evoluție digitală se ridică la 175 milioane lei
În iulie 2023, CEC Bank a achiziționat pachetul de 99,993% din capitalul social al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), și continuă demersurile pentru a intra pe piața asigurărilor generale
CEC Bank a înregistrat un profit net estimat, neauditat, de 515,8 milioane lei în anul 2023. Banca a continuat să-și consolideze poziția pe piață și a înregistrat o creștere a activelor nete până la 83,5 miliarde lei – în creștere cu 35% față de perioada similară a anului trecut.
„2023 a fost încă un an de creștere și transformare pentru CEC Bank, un an care ne-a reconfirmat poziția de bancă puternică, stabilă, incluzivă, capabilă să facă față oricăror provocări prezente și viitoare. Ne-am majorat activele cu 35% față de perioada similară a anului trecut, ceea ce ne-a propulsat în topul primelor trei bănci din piață. Am pus bazele grupului financiar prin achiziția pachetului de 99,993% din capitalul social al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), am menținut ritmul de transformare și digitalizare și am emis cu succes un nou pachet de obligațiuni în cadrul Programului Multianual EMTN. Am continuat să fim unul dintre cei mai importanți finanțatori ai economiei românești, atât pentru companii mari și IMM, cât și pentru persoane fizice, și am rămas una dintre băncile care au prioritizat incluziunea financiară și am demarat inițiative pentru consolidarea principiilor ESG în organizația noastră. Am încredere că anul 2024, an în care CEC Bank împlinește 160 de ani de când este parte din viața românilor, va fi încă o etapă de succes în îndeplinirea obiectivelor planului nostru strategic”, a spus Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank.
Performanța financiară a băncii
Veniturile nete operaționale au crescut cu 11% față de anul 2022, până la 2 miliarde lei.
Banca și-a îmbunătățit eficiența operațională prin controlul strict al cheltuielilor de funcționare(amortizare, cheltuieli administrative, personal etc.)care au crescut cu 7% față de perioada similară a anului precedent, în timp ce rata inflației în acest interval a fost de 6,6%.
Valoarea brută a creditelor în sold acordate clienților se ridică la 33,2 miliarde lei, în creștere cu 8% față de perioada similară din 2022, în timp ce depozitele atrase de la clienți au crescut cu circa 39% față de sfârșitul anului trecut, până la 72,7 miliarde lei.
Poziție financiară solidă
Rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de 24,2%, la sfârșitul lui 2023, în scădere ușoară față de finalul anului 2022 (24,7%). De asemenea, banca înregistrează o poziție solidă din punct de vedere al lichidității, valoarea indicatorului LCR fiind 353,45%, în creștere semnificativă față de valoarea înregistrată în 2022 (268,3% – date auditate).
Portofoliul de credite se menține în continuare sănătos, în pofida contextului de piață în care inflația și creșterea ratelor dobânzilor au afectat veniturile gospodăriilor. Banca și-a intensificat eforturile de îmbunătățire a calității activelor, rata creditelor si avansurilor neperformante (potrivit definitiei ABE) scăzând de la 4,4% la 4,1% în decembrie 2023.
Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 11,83%, marcând o creștere semnificativă față de rata de rentabilitate înregistrată în anul 2022 (10,95%), datorită creșterii veniturilor operaționale și controlului cheltuielilor de funcționare. De asemenea, rata de eficiență a activității bancare (C/I) s-a îmbunătățit de la 54% la decembrie 2022 la 50,5% la decembrie 2023.
Pentru menținerea unui nivel confortabil de îndeplinire a cerințelor regulatorii privind indicatorul MREL, Banca va continua realizarea de emisiuni de obligațiuni eligibile în cadrul Programului Multianual EMTN, aprobat la finalul anului 2022.
Susținem economia românească
CEC Bank continuă să joace un rol important în economie, finanțând și sprijinind companiile și persoanele fizice:
Peste 58.000 de credite noi în 2023, cu o valoare cumulată de aproximativ 10,5 miliarde de lei;
CEC Bank este una din primele 5 bănci comerciale din România care are în oferta de produse credite cu garanții FEI gratuite pentru creșterea competitivității IMM–urilor și pentru sustenabilitatea IMM și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, în cadrul Acordului de Garantare semnat cu FEI în cadrul Invest EU – Compartimentul pentru statul membru România;
Creditele nou acordate în 2023 clienților corporate sunt în valoare de peste 8,5 miliarde de lei, din care 3,4 miliarde de lei au fost acordate clienților nou intrați în portofoliul băncii. Ne-am concentrat pe susținerea proiectelor investiționale ale clienților existenți, dar și pe diversificarea portofoliului. Principalele domenii de activitate finanțate, în corelație cu programele care vizează proiecte de interes național și regional au fost: agricultura, industria, comerțul, construcțiile;
Agricultura a avut cea mai mare creștere în portofoliul CEC Bank, fiind al doilea domeniu finanțat de către bancă, soldul creditelor și angajamentelor de finanțare a crescut până la 5,1 miliarde de lei (+ 26% față de decembrie 2022). CEC Bank a lansat, în premieră în sectorul bancar, facilitatea APIA Optim 5x pentru sectorul vegetal și animal, consolidând astfel sprijinul acordat companiilor, în linie cu strategia sa de afaceri. De asemenea, CEC Bank a completat oferta de creditare dedicată domeniului agricol cu un nou produs – Fast Track, prin care se asigură o finanțare rapidă pentru capital de lucru și investiții;
Peste 48.000 de români, persoane fizice, au beneficiat de finanțări în valoare de 1,9 miliarde lei, destinate investițiilor imobiliare sau concretizării altor proiecte personale;
În același timp, CEC Bank a ajuns pe locul 5 în topul băncilor dealeri primari pe piaţa titlurilor de stat la finalul anului 2023.
Digitalizarea operațiunilor clientelei
Accesarea produselor și serviciilor bancare pe parcurs 100% digital și-a continuat diversificarea iar tehnologia din online cu motoare decizionale automate a fost extinsă către serviciile din unitățile teritoriale. Astfel, clienții pot rambursa anticipat un credit 100% online, pe un flux rapid, simplificat, direct din platformele de Mobile Banking/Internet Banking și din marketplace-ul CEC_IN pentru persoanele fizice, dar și posibilitatea diminuării limitei de sumă acordată la cardurile de credit și overdraft direct din aplicația Internet Banking pentru persoanele fizice. Pe parcursul anului 2023 s-a finalizat și adopția tuturor fluxurilor rapide de creditare online de către întreaga rețea a băncii, inclusiv de către agențiile de tip B (urban și rural). Totodată, au fost lansate fluxurile rapide de actualizare date clienți și refinanțare credite de consum iar intrarea într-o relație de afaceri cu clienții nu mai este condiționată de prezența acestora în unități, în sensul că, în afară de canalele online, s-au creat birouri bancare mobile prin care banca pune la dispoziție servicii bancare oriunde clienții au nevoie de ele.
Numărul clienților care au accesat produse de creditare prin fluxuri 100% sau partial digitale (canal online și rețeaua de unități teritorialea) s-a dublat față de anul 2022, la fel și numărul celor care au accesat pachete de produse și servicii online.
CEC Bank a implementat mecanisme prin care retragerile de numerar se pot face cu cod QR, prin intermediul telefoanelor mobile, direct la MFM din rețeaua băncii, fără utilizarea vreunui card bancar iar emiterea cardurilor virtuale este posibilă direct din platforma de mobile banking.
Creșterea numărului de clienți Persoane Fizice, prin atragerea a peste 80.000 de clienți noi și implicit, creșterea numărului de utilizatori ai canalelor digitale: CEC_app și CEC_IN, au dus la creșterea volumului de operațiuni prin canalele digitale.
CEC Bank ocupă locul al treilea în clasamentul sistemului bancar românesc după numărul de ATM-uri și MFM-uri deținute – 1.354 echipamente. Dintre acestea, aproape 1.300 sunt echipamente noi de ultimă generație. Anul acesta avem în plan finalizarea procesului de modernizare a întregii rețele.
Numărul de tranzacții financiare derulate prin carduri și prin reteaua de echipamente ATM şi POS (ghiseu și comercianți fizici și virtuali, inclusiv SNEP – ghiseul.ro) a depășit 100 milioane – în creștere, față de anul anterior, cu peste 30%, în timp ce valoarea tranzacțiilor financiare a depășit 35 miliarde de lei (în creștere cu 21%). Totodată, plățile la comercianți efectuate cu cardurile, atât la cei fizici cât și la cei virtuali, au înregistrat creșteri de peste 35%, atât ca număr cât și ca valoare.
Tranzacțiile contactless cu carduri prin portofelele virtuale Apple Pay / Gpay / Garmin Pay / Fitbit Pay au înregistrat creșteri, față de 2022, atât în ceea ce privește numărul tranzacțiilor (+ 126%), cât și în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor ( +151%).
Volumele de tranzacționare în activitatea de acceptare la plata prin card prin POS-uri fizice, virtuale și SNEP au înregistrat creșteri de peste 40% față 2022. Totodată, rețeaua de terminale POS (fizice, virtuale, SoftPOS) instalate la comercianții fizici și virtuali pentru acceptarea la plată a cardurilor a înregistrat o creștere cu 58% față de 31.12.2022.
Principalele proiecte derulate în 2023
Noi evoluții în cadrul Programului de Transformare
CEC Bank a continuat într-un ritm accelerat programul de modernizare și transformare a băncii. Valoarea investițiilor realizate în 2023 se ridică la 175 milioane de lei, în creștere cu peste 40% față de anul anterior, din care peste 73% vizează investiții în sisteme IT.
În cadrul Programului de Transformare, au fost înregistrate progrese semnificative pentru următoarele proiecte:
CRM, care are drept scop: îmbunătățirea relațiilor de afaceri cu clienții, optimizarea proceselor, îmbunătățirea performanțelor prin creșterea vânzărilor și fidelizarea clienților;
FIS Quantum: platformă modernă de trezorerie pentru activitățile de trezorerie și gestionarea bilanțului, cu noi funcționalități pentru clienții Băncii;
Achiziția noului Sistem Core Banking, care va înlocui actualul Core Banking cu un sistem modern și robust, capabil să răspundă cerințelor de dezvoltare ale Băncii;
Relocarea Centrului de Date existent într-o locație modernă, cu caracteristici de Data Center, prin care să fie asigurată resiliența operațională.
Strategia noastră are în centrul său nevoile clienților și întregul program de transformare este dezvoltat în această direcție. Clienții ne percep ca fiind o bancă cu tradiție pe piață, stabilă și de încredere iar din perspectiva măsurii în care aceștia sunt dispuși să ne recomande (indicator NPS), ne poziționam în linie cu media băncilor concurente din top.
Emisiune de obligațiuni
În 2023, Banca și-a consolidat prezența pe piața de capital, noile emisiuni de obligațiuni în cadrul Programului Multianual EMTN fiind plasate cu succes. Lansate în două etape, printr-o emisiune inițială în luna februarie (2023) cu maturitate în 2028, suplimentată ulterior în cursul lunii noiembrie (volumul total emis ridicându-se la aproape 300 milioane de euro), ambele tranșe au fost suprasubscrise atât de investitori internaționali, cât și locali, reconfirmând interesul acestora pentru CEC Bank în calitate de emitent. CEC Bank a finalizat anul 2023 cu un sold de obligațiuni emise de peste 2 miliarde de lei (~414 milioane de euro), înregistrând un nivel confortabil al pasivelor eligible MREL (cu peste 7 puncte procentuale față de cerințele reglementate).
Concept AGRI CEC
De asemenea, CEC Bank a implementat, în premieră, un nou concept de unitate dedicată exclusiv acordării de finanțări agricultorilor – AGRI CEC, concept pe care banca îl va implementa și în alte zone cu potențial agricol din țară. Clienții AGRI CEC beneficiază de consultanță de specialitate oferită de personalul băncii, care deține experiență în structurarea facilităților de credit din acest sector și care cunoaște bine tendințele pieței la nivel local: evoluția prețurilor la terenurile agricole, cereale și inputuri, particularități privind etapele în care sunt realizate culturile și recoltarea, fiind cunoscut că sezonalitatea este o caracteristică predominantă a sectorului, tehnologia utilizată și particularitățile acestor achiziții. O importanță semnificativă o are consilierea adecvată a clienților în vederea accesării de fonduri europene și programe guvernamentale menite să susțină eficiența și modernizarea activității fermierilor cât și alinierea performanțelor economice și de sustenabilitate la nivelul asumat în cadrul Uniunii Europene.
AGRI CEC va avea un rol de integrator în ecosistemul clientului CEC Bank, oferind zone și fluxuri dedicate pentru dezvoltarea dar și atragerea cliențiilor din agricultură. Vom crea un marketplace pentru clienții noștri unde vom aduce laolaltă partenerii CEC Bank care pot furniza tot ceea ce au nevoie fermierii: consultanță, îngrășăminte, semințe, sisteme de irigații, silozuri, utilaje agricole, etc.
E-Factoring
CEC Bank a demarat în 2023 și implementarea Proiectul E-Factoring, care are ca scop automatizarea proceselor și activităților specifice administrării facilităților de factoring.
Alpha Bank Romania SA și Alpha Bank SA, in calitate de bănci coordonatoare, împreună cu BRD – Groupe Societe Generale SA și ING Bank Romania, au intermediat cu succes o facilitate de credit sindicalizat în valoare totală de 200.000.000 EUR pentru CTPark Romania. Fondurile vor fi utilizate pentru refinanțarea dezvoltării a 40 de clădiri logistice și industriale verzi (Green buildings) de clasa A, cu o suprafata inchiriabila combinata de 565.000 mp in cadrul CTPark Bucharest, situat la km 13 pe autostrada A1.
Alpha Bank Romania si Alpha Bank SA au actionat impreuna in calitate de coordonatori, aranjori principali mandatati, agenti de facilitate si securitate, si creditori. BRD – Groupe Societe Generale a actionat in calitate de aranjor principal mandatat, creditor, banca de cont si contraparte pentru hedging, in timp ce ING Bank N.V., prin intermediul ING Bank Romania, a contribuit in calitate de aranjor principal si creditor, iar ING Bank N.V. in calitate de contraparte pentru hedging.
„Suntem incantati sa facem parte din acest acord de finantare semnificativ pentru CTP Romania, cel mai mare dezvoltator de spatii logistice si industriale verzi din Romania. Alaturi de Alpha Bank SA, BRD – Groupe Societe Generale SA si ING Bank Romania, am pus la dispozitie o linie de creditare in valoare de 200.000.000 EUR pentru a sprijini planurile de extindere viitoare ale CTP Romania”, a declarat Sergiu Oprescu, Presedinte Executiv al Alpha Bank Romania si Director General al Retelei Internationale Alpha Bank Group.
Aceasta facilitate de împrumut sindicalizat subliniază angajamentul băncilor participante de a susține dezvoltarea durabila si cresterea in cadrul sectorului logistic si industrial din Romania. Parteneriatul isi propune sa contribuie la eforturile ambitioase ale CTP Romania, consolidand si mai mult pozitia de lider in spatiul logistic verde.
Angajatorii se pregătesc pentru creșterea activității din sezonul cald, dar și pentru perioada sărbătorilor pascale și au început încă de pe acum recrutările, în ultimele 30 de zile fiind postate 25.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, peste 3.500 aparțin companiilor din turism și HoReCa, al doilea cel mai activ domeniu în ceea ce privește angajările, după retail. Interesant este faptul că o treime din joburile postate pentru turism și HoReCa sunt pentru străinătate, angajatorii din afara țării căutând candidați români care să se relocheze, cel puțin până în toamnă.
Cea mai mare nevoie de personal vine din partea companiilor din sectorul turistic din Grecia, care au avut, în ultima lună, peste 1.000 de poziții deschise pe platformă. La distanță semnificativă față de Grecia se plasează Germania, Italia, Finlanda, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe și Marea Britanie.
„Vorbim în special despre personal hotelier, atât cameriste, cât și bucătari, barmani sau ospătari, despre manipulanți de bagaje în aeroport sau despre însoțitori de bord, iar salariile oferite pleacă de la 800 de euro net și pot ajunge până la 2.500 – 3.000 de euro”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Cele mai multe joburi postate în ultima lună aparțin angajatorilor din retail. Aceștia dețin în mod obișnuit, pe tot parcursul anului, primul loc când vine vorba despre volumele de angajări, însă în această perioadă a crescut numărul de poziții disponibile în condițiile în care încep pregătirile pentru campaniile și vârful de activitate asociate sărbătorilor de Paște. „Dacă în cazul turismului, vedem un număr foarte mare de joburi care sunt pentru străinătate, pentru retail, doar 1,4% sunt postate de angajatori din afara țării. Tot foarte mic este și procentul celor care scot în piață joburi remote. De fapt, 98% dintre pozițiile deschise în retail presupun prezența la sediu”, mai spune Bogdan Badea.
Cu 2.500 joburi disponibile, industria alimentară este al patrulea cel mai mare angajator din ultima lună și unul dintre domeniile care, anual, încep să crească numărul de poziții în apropierea sezonului cald. Și în acest caz, 98% dintre joburile disponibile presupun munca zilnică de la birou.
Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, de la finalul lunii februarie și până acum, în clasament au crescut domenii precum turismul și call center / BPO, dar s-au înregistrat scăderi pe sectorul de arte & entertainment. Construcțiile reprezintă un alt domeniu pentru care a început să crească volumul de angajări. Pentru toate segmentele menționate, cele mai multe joburi sunt pentru categoriile entry-level (0-2 ani de experiență) și mid-level (2-5 ani de experiență).
În ceea ce privește aplicările, opțiunile candidaților merg în primul rând către domeniile care angajează masiv, dar constant, pe tot parcursul anului, nu doar pentru sezonul cald, respectiv retailul, serviciile, call center-ele sau IT / telecom. Din cele 910.000 de aplicări din ultima lună, 70.000 sunt pentru joburile din turism, fiind al 7-lea cel mai căutat domeniu. Pentru industria alimentară au fost înregistrate 66.000 de aplicări în același interval de referință.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs.ro, mediile nete salariale, la nivel național, pentru domeniile care al căror volum de angajări crește în apropierea sezonului de vară, sunt următoarele: 3.600 de lei pentru turism, 3.700 de lei pentru industria alimentară, 3.900 pentru retail sau 5.000 de lei pentru construcții.
Allview AUTO, noua divizie a brandului local lider în industria electronicelor, listat la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, anunță că „își consolidează poziția pe piața vehiculelor electrice prin extinderea gamei de opțiuni a modelului CityZEN, vehiculul care poate fi condus începând de la 16 ani, cu permis categoria B1. Noile opțiuni vin în întâmpinarea nevoilor clienților, oferind variante în ceea ce privește autonomia, numărul de locuri și diversitatea opțiunilor de culoare”.
Adrian Vișan, Business Developer Allview: „Lansarea opțiunii cu autonomie sporită reprezintă o soluție ideală pentru companiile ce își doresc să adopte mobilitatea electrică în serviciile lor de livrare, în timp ce varianta cu patru locuri este concepută special pentru familiile care caută un mijloc de transport comod pentru deplasările scurte, fie că este vorba despre drumurile către școală sau serviciu. Având în vedere cererea crescută și extinderea segmentelor de public țintă, suntem încrezători că aceste îmbunătățiri vor consolida poziția CityZEN ca unul dintre cele mai atractive și accesibile vehicule electrice de pe piață. În urma comenzilor primite până în prezent și a creșterii semnificative a interesului, estimăm că vom depăși pragul de 100 de unități vândute în acest an.”
Allview prezintă caracteristicile noului model:
Baterie de capacitate extinsă pentru o autonomie sporită
Modelul CityZEN poate fi configurat cu o baterie de 17,28 kWh, oferind o autonomie de până la 220 de km în oraș. Acest upgrade aduce un plus de libertate și confort pentru șoferi, permițându-le să parcurgă distanțe mai mari fără a fi necesară o reîncărcare frecventă. Cu 50 de km mai mult decât versiunea anterioară, CityZEN devine un partener ideal pentru deplasări zilnice fără griji legate de autonomie. Această îmbunătățire face ca CityZEN să fie potrivit nu doar pentru utilizatorii urbani, ci și pentru serviciile de livrare sau deplasările în afara orașelor, oferind flexibilitate în acoperirea distanțelor.
Varianta cu patru locuri
În plus față de versiunea inițială care oferea doar două locuri, clienții au acum posibilitatea de a face upgrade la varianta cu patru locuri, o alternativă versatilă și practică. Alegând această variantă, clienții pot beneficia de o capacitate de transport mai mare și de o flexibilitate crescută în utilizarea mașinii, potrivindu-se perfect atât pentru familii cât și pentru călătorii în grupuri mici.
CityZEN este acum disponibil și în culoarea Mystic Black
O nouă opțiune de culoare se alătură gamei existente, oferind clienților mai multe posibilități de personalizare și adaptare la preferințele individuale. Culoarea Mystic Black completează paleta de opțiuni, conferind un aspect elegant și rafinat modelului CityZEN.
Olivia Dragomir, Marketing Manager Allvie: „CityZEN a fost primit cu entuziasm pe piață și a atras atenția în special părinților în căutare de o soluție pentru nevoile de mobilitate ale adolescenților lor, fie că aceștia au deja 16 ani sau sunt pe cale să îi împlinească. Adiția noilor opțiuni în gama de modele va îmbunătăți semnificativ experiența de conducere și va răspunde cerințelor diverse ale clienților, incluzând familiile cu mai mulți membri, școlile de șoferi și serviciile de livrare.”
CityZEN oferă dotări de segment superior, rămânând totuși accesibil. Modelul electric pune la dispoziție o gamă complexă de echipamente şi tehnologii care asigură un nivel înalt de confort și siguranță:
– singurul sistem de camere din piață, cu vedere panoramică 360°, din categoria sa de preț – autonomie de până la 220 de km în oraș – centru de infotainment cu două ecrane color de 10.25″ fiecare – comenzi pe volan (audio, volum, butoane preluare / închidere apel) – airbag șofer și caroserie cu întărituri din oțel – sistem detectare presiune pneuri – selector de viteze cu treaptă SPORT – portbagaj voluminos de 816 litri, ideal pentru serviciile de curierat la comandă, în versiunea cu 2 locuri – închidere centralizată cu telecomandă pe cheie – oglinzi retrovizoare electrice – închiderea și deschiderea geamurilor din telecomandă
CityZEN beneficiază de 5 ani garanție, în limita a 60.000 km pentru baterie și 24 luni, în limita a 30.000 km, garanție comercială.
Allview CityZEN poate fi achiziționat prin programul Rabla Plus 2024, cu prețuri începând de la 7.990 euro, prin rețeaua de dealeri autorizați Allview AUTO. Pentru mai multe informații despre noul model CityZEN și solicitări de test drive sau oferte personalizate, vizitați website-ul companiei la adresa www.allview-auto.ro.
2Performant, companie de tehnologie și lider în soluții inovatoare de e-commerce și marketing afiliat, face pași fermi către realizarea obiectivelor ambițioase stabilite pentru anul 2024. Compania a publicat bugetul pentru anul viitor, detaliind planuri de creștere cu 55% a cifrei de afaceri, ajungând de la 46.3 mil lei la 71,7 mil lei, printr-o strategie de expansiune internațională a unicului campionat de vânzări online, BusinessLeague.com. Portalul global bazat pe gamification nu doar că va găzdui competiția internațională, dar va servi și ca punct de înscriere pentru noi jucători din piețele externe.
„Ne propunem să devenim unul dintre următorii Unicorni made in Romania. Ne bazăm acest plan ambițios pe faptul că am dezvoltat un produs unic: o platformă care targetează specific noua generație de profesioniști din e-commerce cărora le oferă o experiență unică de muncă și de educație profesională. Produsul a fost validat deja, iar echipa noastră a demonstrat deja că poate livra creștere prin inovație, predictibilitate și profitabilitate”, a spus Dorin Boerescu, Președinte al Consiliului de Administrație și CEO al 2Performant.
Conform bugetului pentru 2024, echipa managerială mizează pe o creștere de 45% a numărului de click-uri generate prin platformă, de la 102 milioane în 2023 la 148 milioane, și o expansiune de 52% a valorii vânzărilor, de la 142.1 milioane de euro în 2023 la 216.5 milioane de euro.
Scrisoarea CEO-ului 2Performant adresată investitorilor anunță și o majorare de capital în cursul acestui an, detaliile urmând să fie anunțate în luna mai. De asemenea, compania este pregătită să-și dubleze numărul de investitori până la sfârșitul anului, țintind pragul de 2,500 în acest ecosistem de e-commerce revoluționar.
Având ca prioritate dezvoltarea accelerată în perioada următoare, 2Performant îi cooptează în Consiliul de Administrație pe doi investitori și parteneri de lungă durată: Matei Pavel și Vladimir Oane. Ei vor sprijini orientarea spre o prezență internațională prin experiența lor globală și expertiza în tehnologie.
Investitorii 2Performant sunt așteptați la Adunarea Generală Anuală și Extraordinară (AGA și AGEA 2Performant 2024), programată pentru data de 22 aprilie. Evenimentul va oferi posibilitatea de participare atât fizic, la Hotelul Marmorosch Bucharest Autograph Collection, cât și digital, prin intermediul platformei eVOTE | Governance Partners. Ei au astfel ocazia de a se implica direct în deciziile cheie care vor contura viitorul 2Performant și al inovațiilor sale în e-commerce.
Sebastian Popescu se alătură EY România în calitate de Partener și coordonator al liniei de servicii Consultanță în domeniul Granturilor și Stimulentelor, începând cu data de 18 martie 2024.
Sebastian Popescu are o experiență vastă în mediul de reglementare și obținerea de granturi pentru proiecte de investiții. Lui i se vor alătura doi profesioniști experimentați, Monica Badea și Andreea Sanda-Economu, extinzând echipa de consultanță EY în domeniul granturilor și stimulentelor pe piața românească.
Peter Latos, Partener, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România: „Suntem încântați să le urăm bun venit lui Sebastian, Monica și Andreea în cadrul EY și să extindem și mai mult echipa noastră de consultanță în domeniul granturilor și stimulentelor. Fondurile UE și ajutoarele de stat au potențialul de a crea un impact socio-economic semnificativ în România în următorii ani. EY are un rol important de jucat în acest context, ajutând companiile să identifice și să asigure sursele disponibile de finanțare nerambursabilă pentru proiectele de investiții, care contribuie la impulsionarea transformării economice în România”.
Monica Badea, Andreea Sanda-Economu și Sebastian Popescu au o experiență de peste 15 ani în consilierea unor investitori străini și locali importanți din diverse industrii, printre care cea auto, farmaceutică, aerospațială, energetică, de construcții, alimentară și de reciclare. Expertiza lor acoperă o gamă largă de aspecte financiare și de afaceri, ajutând la îmbunătățirea performanței financiare și optimizarea structurilor de afaceri.
Sebastian Popescu deţine o diplomă de licenţă în Macro- și microeconomie, finanțe publice şi inginerie financiară la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a absolvit studiile postuniversitare în Comunicare managerială și resurse umane la SNSPA – Școala Națională de Studii Politice și Administrative București. El deține un MBA de la Vienna University of Economics and Business. El este membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi al Institutului Consultanților în Management (ICMCI – AMCOR).
Deloitte România l-a recrutat pe Alin Chitu în rolul de Partener Servicii Fiscale, din care îi va raporta lui Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice. Cu o expertiză vastă în consultanță fiscală, acumulată pe parcursul a aproape două decenii, Alin Chitu va contribui la extinderea practicii fiscale a Deloitte România.
„Folosesc această ocazie pentru a-i ura public bun-venit unui vechi coleg, un consultant fiscal experimentat, care și-a construit cea mai mare parte a carierei în cadrul Deloitte și care revine acum pentru a consolida grupul nostru de parteneri și pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm în continuare echipa și oamenii. Alin a fost întotdeauna un profesionist foarte competent, cu cunoștințe solide și cu spirit întreprinzător, care înțelege profund businessul și care se concentrează pe consolidarea relațiilor cu clienții, calități la care în ultimii ani a adăugat competențe și cunoștințe din aria macroeconomică și a politicilor publice. Prin abilitățile sale distinctive, Alin va aduce un plus de valoare puternicii noastre practici fiscale și grupului de parteneri de care sunt foarte mândru”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Alin Chitu și-a dezvoltat aproape întreaga carieră în domeniul fiscal, lucrând atât în rolul de consultant în mari firme de servicii profesionale, cât și ca freelancer. Și-a început cariera la Deloitte România în 2005, pe poziția de consultant fiscal. Traseul său profesional a inclus apoi diverse roluri de-a lungul anilor, precum expert local la Banca Mondială și secretar de stat la Ministerul Finanțelor, poziție din care a contribuit la remodelarea cadrului legislativ fiscal și a fost implicat în proiecte cu Comisia Europeană, precum și în procesul de negocieri ale României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). El este licențiat în finanțe, asigurări, bănci și burse de valori și a urmat un master în guvernanță publică europeană.
Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, oferind clienților un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a peste 200 de profesioniști.
Norofert, liderul cercetării pentru agricultura regenerativă și unul dintre cei mai mari producători de inputuri din România, listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO (simbol BVB: NRF), anunță demararea unei linii de producție de inputuri și o investiție de 250 mii de euro în una dintre cele mai importante zone agricole din SUA. Producția se va concentra pe gama de sănătate a solului și nutriție foliară, similară cu cea din România, urmând a se utiliza bacterii produse în laboratorul din Filipeștii de Pădure. Investiția se va derula prin intermediul companiei Norofert AG, cu sediul în Watertown, Dakota de Sud, în parteneriat cu Gary Lamb, antreprenor cu o experiență de peste 30 de ani în agribusiness-ul din Midwest, cu o vastă cunoaștere a pieței și a fermierilor din zonă.
Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație, Norofert:„Pentru Norofert, dispersia geografică reprezintă un obiectiv primordial. Tehnologia și formulele produselor noastre ne permit accesul pe piețe competitive, iar intrarea pe piața din SUA, deși întârziată din cauza pandemiei, reprezintă un exemplu în acest sens. Este o piață matură, în care fermierii aplică tehnologii avansate în câmp și în care schimbările climatice nu au același impact negativ ca în Europa de Est. Fezabilitatea proiectului este cu atât mai mare cu cât beneficiem de roadele producției și cercetării laboratorului de multiplicare microorganisme din România, care va exporta tulpini concentrate de bacterii pentru utilizare în producția din SUA.”
Proiectul de accesare a pieței din SUA a început în 2020, iar de atunci s-au făcut pași importanți, precum omologarea unei game de produse, testări în câmp certificate, crearea unui portofoliu de produse cu potențial de creștere în piața americană. În timp, conducerea companiei a explorat diverse rute de intrare în piață printre care participări la târguri de agricultură precum și discuții cu reprezentanți și distribuitori locali. În final, atragerea unui partener local reprezintă decizia strategică prin care Norofert își poate reduce riscurile operaționale și care va genera, de asemenea, cele mai multe beneficii acționarilor companiei.
Astfel, compania creată inițial, Norofert USA LLC, deținută în prezent integral de Norofert S.A., a înființat o nouă filială, Norofert AG, în care grupul deține pachetul majoritar de 51% iar domnul Gary Lamb 49%. De asemenea, sediul reprezentanței din SUA a fost mutat în statul Delaware, din rațiuni fiscale. Domnul Gary Lamb va gestiona activitatea noii entități din Dakota de Sud, va conduce vânzările, expansiunea teritorială și administrarea companiei. Asamblarea liniei de producție pe piața americană și colaborarea cu Dl. Lamb vin ca rezultat a unui proces de negociere și due dilligence de peste un an.
Produsele Norofert sunt la standardul tehnologic pe care o piață ca cea din SUA o cere. Linia de producție va fi amplasată într-un spațiu închiriat iar automatizările ce vor fi implementate vor permite companiei să mențină un număr redus de angajați, respectiv 2, pentru primul an. În acest moment, există precomenzi pentru fertilizanții bacterieni ce urmează a fi produși în noua fabrică. Demararea construcției liniei de producție este programată pentru prima săptămână din luna aprilie.
Norofert este liderul cercetării pentru agricultura regenerativă și unul dintre cei mai mari producători de inputuri din România, fondat în anul 2000 de către familia Popescu. În plină dezvoltare a facilităților de producție care să susțină practici agricole sustenabile, la nivel internațional, Norofert demonstrează angajament față de obiectivul neutralității climatice și capacitatea de a inova într-un domeniu crucial pentru viitorul agriculturii și a siguranței alimentare.
Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a găzduit în Aula Carol I evenimentul „E=MC²: Eficiență = Management x Consultanța Consolidată”, care a marcat lansarea oficială a ATI Consultants – Hub de Servicii Integrate de Afaceri. Au participat specialiști de top din zona financiar-bancară, antreprenori și manageri interesați să-și optimizeze afacerile, precum și reprezentanți ai partenerilor ATI, care oferă servicii în cadrul Hub-ului. Camera București a fost reprezentată de directorul executiv Gabriela Iftene.
Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Datorită parteneriatului între CCIB și ATI Consultants, membrii noștri beneficiază prioritar și la tarife preferențiale de o infrastructură unică. Antreprenorii au acces rapid și eficient la servicii integrate și la resurse valoroase care acoperă nevoile esențiale, generale și specifice, ale oricărui tip de afacere. Colaborarea cu ATI Consultants și deschiderea acestui hub în incinta Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) se înscrie în sfera preocupărilor noastre constante de a contribui la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri.”
Cătălin Roman, reprezentantul ATI Consultants, moderatorul dezbaterii: „Antreprenorii, oamenii de afaceri nu au timp de pierdut și nu au cum să le știe pe toate. De aceea suntem noi aici. Fiecare companie care ni se adresează, beneficiază de o analiză-diagnostic și apoi de servicii personalizate complexe, furnizate de specialiști cu reputație în domeniu. Intervenția multidisciplinară la nivelul fiecărui client este coordonată de unul dintre specialiștii din cadrul Hub-ului, astfel încât timpii morți să fie eliminați, iar adaptarea strategiei de abordare a nevoilor sale să poată fi adaptată rapid și eficient. Oferim astfel antreprenorilor posibilitatea de a se concentra pe creșterea și dezvoltarea afacerii lor, fără a fi încurcați de barierele administrative sau tehnologice.”
Tiberiu Stroe, director, Divizia Finanțări, Garanții și Asigurări Nume și Cont Stat, Exim Banca Românească: „Un hub de servicii integrate de afaceri în cadrul Camerei București este crucial pentru că aduce o serie de avantaje semnificative companiilor din Capitală. Prin intermediul acestui Hub, întreprinderile pot beneficia de acces simplificat și centralizat la consultanță financiară, servicii bancare, soluții de finanțare și la alte resurse critice pentru dezvoltarea și gestionarea afacerilor. Aceasta nu numai că simplifică procesele administrative și reduce costurile asociate, dar, de asemenea, facilitează colaborarea și schimbul de cunoștințe între diferitele părți interesate din comunitatea de afaceri. În plus, un hub de servicii integrate de afaceri poate juca un rol important în stimularea creșterii economice locale, sprijinind inovația și competitivitatea întreprinderilor din zonă.”
CCIB subliniază că „participanții la evenimentul de lansare au avut oportunitatea de a afla de la partenerii ATI Consultants informații valoroase despre modalitățile concrete în care pot interveni în domenii precum: optimizarea și controlul riscurilor comerciale, optimizarea structurilor de garantare a împrumuturilor bancare, controlul riscurilor valutare, finanțarea capitalului de lucru prin factoring, accesarea de finanțări nerambursabile pentru IMM-urile din București-Ilfov în 2024, optimizarea patrimoniului personal al antreprenorului, procesare date și vânzări, înlăturarea factorilor de stres și a riscurilor în relația autoritatea de protecție a mediului.
A doua parte a evenimentului a oferit participanților oportunitatea de a interacționa într-o ambianță rafinată și de a se bucura de o prezentare și degustare de vinuri de colecție”.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) organizează, în perioada 18-23 martie 2024, cu ocazia Global Money Week (GMW), „o serie de acțiuni dedicate, cu precădere, promovării educației financiare în rândul copiilor și tinerilor.
Evenimentele derulate în cadrul GMW urmăresc, în principal, creșterea nivelului de conștientizare cu privire la importanța educației financiare, atât la nivelul corpului didactic, la nivelul elevilor și studenților, cât și la nivelul populației adulte, precum și îmbunătățirea accesului copiilor și tinerilor la noțiuni și informații de educație financiară”.
Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară: „Educația financiară este unul dintre obiectivele strategice ale ASF, atât din perspectiva protecției consumatorilor, cât și a dezvoltării piețelor financiare non-bancare. Educația financiară trebuie să fie un proces continuu, indiferent de vârstă și de pregătirea profesională, întrucât produsele și serviciile financiare sunt într-o dinamică permanentă. Din acest motiv, am dezvoltat programe de educație financiară care acoperă toate categoriile de consumatori.“
Organizatorii anunță că, „în cadrul primului eveniment din săptămâna GMW, prim-vicepreședintele ASF, domnul Gabriel Avrămescu, a deschis ședința de tranzacționare la Bursa de Valori București, alături de elevi ai liceelor cu profil economic. De asemenea, elevii au participat la o activitate educativă interactivă, având ca scop înțelegerea unor noțiuni despre bursă. Debutul săptămânii GMW consemnează și lansarea noului număr al revistei de educație financiară dedicată profesorilor din mediul preuniversitar.
În săptămâna GMW se va desfășura o serie de workshop-uri, prelegeri și concursuri dedicate elevilor, studenților și profesorilor, dar și adulților, constituind o oportunitate excelentă pentru toți cei care doresc să-și îmbunătățească nivelul de cunoștințe în domeniul financiar”.
Luni, 18 martie, lectorii ASF au susținut o serie de acțiuni la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, în cadrul Laboratorului Academic, program dedicat mediului universitar, iar marți, 19 martie, se derulează un webinar dedicat profesorilor din învățământul preuniversitar, cu tema „Bune practici în educația financiară“. Miercuri, 20 martie, în cadrul programului dedicat adulților la locul de muncă, Wellness Financiar, va avea loc un webinar privind investițiile. Pe parcursul întregii săptămâni GMW, prin programul Start2Learn, vor fi organizate ore de educație financiară la Școala Generală nr. 56 din București. Iar sâmbătă, 23 martie, va avea loc etapa finală a Olimpiadei ASF, concurs național de educație financiară, dedicat elevilor din clasele VII-XII.
Depozitarul Central se alătură GMW și oferă gratuit, timp de o lună, începând cu 18 martie, serviciul de înregistrare al codului IBAN, utilizat de acționari pentru efectuarea plăților de dividende prin virament bancar.
Global Money Week este un eveniment internațional desfășurat sub patronajul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în cadrul căruia comunități întregi își unesc eforturile pentru a stimula o mai bună cunoaștere a mediului financiar, pentru înlăturarea politicilor financiare depășite și pentru a oferi tinerilor instrumentele și inspirația necesare pentru a-și modela propriul viitor. Lansată în 2012, această inițiativă reunește organizații din 176 de țări și implică peste 60 de milioane de copii și tineri.
Evenimentele organizate de ASF în săptămâna GMW pot fi consultate AICI.
Reactoarele Modulare Mici sunt considerate o tehnologie revoluționară a energiei nucleare, dar acestea nu reprezintă o dezvoltare recentă în industria nucleară globală. De fapt, primele reactoare comerciale s-au dezvoltat și s-au desfășurat la sfârșitul anilor 1950 și anii 1960 (bazat pe tehnologia reactoarelor cu apă ușoară – LWR), au fost în mare măsură versiuni ale reactoarelor navale mici de propulsie.
În aceeași perioadă, o mare varietate de reactoare mici au fost construite pentru scopuri militare. Ceea ce face ca reactoarele mici actuale să aibă un rol important în domeniul energetic nu sunt dimensiunile lor, ci faptul că designul lor profită în mod deliberat de dimensiunea mai mică pentru a aduce caracteristici de siguranță suplimentare.
SMR-urile sunt definite astăzi ca reactoare nucleare cu o putere între 10 megawați electrice (MWe) și 300 MWe. Ele integrează prin proiectare o modularizare mai mare, o standardizare și o construcție în fabrică pentru a maximiza economiile de serie. Diferitele module pot fi apoi transportate și asamblate pe șantier, ceea ce duce la predictibilitate și economii de timp de construcție.
Tipuri de reactoare modulare și proiecte în curs de dezvoltare
SMR proiectate în prezent utilizează o varietate de lichide de răcire și forme de combustibil diferite.
Majoritatea conceptelor SMR pot fi grupate în cinci mari categorii.
• LWR-SMR cu o singură unitate – utilizarea tehnologiei LWR (răcire cu apă) bine stabilită și a combustibililor care furnizează unități de sine stătătoare si care poate înlocui mici unități de combustibili fosili.
• LWR-SMR cu mai multe module – utilizează, de asemenea, tehnologia LWR și pot fi operat
ca înlocuitor pentru actualele centrale pe combustibil fosil.
• SMR-uri mobile/transportabile – în prezent aplică tehnologia LWR și sunt destinate a fi mutate cu ușurință dintr-un loc în altul. Reactoarele plutitoare sunt incluse în aceasta categorie.
SMR de generația IV (Gen IV) – aplică tehnologii avansate, non-LWR și include multe dintre conceptele care au fost investigate de Generația a IV-a Internațională
• Micro reactoare modulare (MMR) – reprezintă proiecte cu o capacitate mai mică de 10 MWe, adesea capabil de operare semi-autonomă și cu transportabilitate îmbunătățită comparativ cu SMR-urile mai mari. Aceste tehnologii nu sunt de obicei bazate pe LWR și să aplice o gamă largă de abordări tehnologice, inclusiv tehnologii Gen IV.
MMR-urile sunt destinate în principal funcționării în afara rețelei în locații îndepărtate, unde acestea sunt de așteptat să fie competitive cu sursele de energie electrică de tip diesel-electric.
În general, conceptele SMR bazate pe LWR sunt cele mai mature cu cele mai mari TRL-uri[1] și probabil vor fi cele mai vechi disponibile pentru implementare comercială. Mai multe concepte sunt în construcție (de exemplu, CAREM în Argentina, ACPR50S în China) sau în operarea comercială (de exemplu, KLT-40S în Rusia3). Alte modele devin semnificative si urmează sa le se acorde licențe probabil ajungând sa fie comercializate in anul 2030. Aceste tehnologii sunt variante mici și evolutive ale reactoarelor Gen II și Gen III/III+ care funcționează în întreaga lume și beneficiază de multe decenii de experiență operațională și de reglementare. Similar se pot trage concluzii pentru tehnologiile reactoarelor cu apă grea sub presiune (PHWR).
Tehnologiile Gen IV folosesc agenți de răcire alternativi (de exemplu, metal lichid, sare topită sau gaz) și configurații de sistem diferite în comparație cu LWR-urile. În timp ce modelele bazate pe Gen IV nu au aceleași niveluri de experiență operațională și de reglementare ca cele ale LWR-urilor și mai sunt necesare cercetări suplimentare în unele domenii, Gen IV beneficiază totuși de o istorie extinsă a cercetării și dezvoltării anterioare pe care dezvoltatorii și autoritățile de reglementare pot sa si dezvolte intenția de a le construi. Cele mai mature modele Gen IV sunt răcite cu metal, Aceste modele pot oferi, oportunități specifice de a lua în considerare si aplicațiile non-electrice datorită unor temperaturi mai ridicate de funcționare.
Proiecte de dezvoltare a SMR în lume
Sursa WN Association
SMR (Small modular reactors) sunt reactoare modulare mici ce folosesc fisiunea nucleară pentru a produce energie. Ele sunt mai mici decât reactoarele nucleare tipice. Tehnologia presupune construirea reactoarelor într-o anumită locație (într-o fabrică, de exemplu), după care reactorul poate fi livrat, asamblat și pus în funcțiune în orice zonă care acoperă cerințele de siguranță privind centralele nucleare de mici dimensiuni.
În prezent, cel puțin 72 de concepte SMR se află în diferite stadii de dezvoltare (AIEA, 2020), o creștere de 40% față de 2018 (AIEA, 2018). SMR-urile în curs de dezvoltare la nivel internațional, au conceptele de design listate pe baza tehnologiei LWR in proporție egala cu cele pe concepte Gen IV. În timp ce termenul „SMR” a fost adoptat în întreaga lume pentru a se referi la toate modelele de reactoare mici, semnificative diferențele rămân între tipurile majore de SMR, în special în ceea ce privește gradul de proiectare modularizarea.
[1]Nivelurile de pregătire tehnologică (TRL) sunt o metodă de înțelegere a maturității tehnice a unei tehnologii în faza de achiziție. TRL-urile permit inginerilor să aibă o bază de date consistentă pentru înțelegerea evoluției tehnologiei, indiferent de experiența lor tehnică.
Mai sunt doar 8 locuri. Peste 40 de speakeri de vârf, antreprenori de vârf în România din FoodBiz, conducătorii unor companii cu cifre de afaceri de miliarde care caută dezvoltare și parteneri, șefi de instituții de stat care reglementează agribusiness, foodbiz-ul, retailul, HoReCa, sistemele financiare, și sistemele de energie. Trei zile de conferințe, mese VIP, expoziții, cadouri și contracte.
Se înscriu oameni de afaceri, proprietari, directori generali, fermieri din Sibiu, Buzău, Constanța, Craiova, Timișoara, din Satu Mare și mulți alții.
Se înscrie și expune și Lactate Brădet. Crama Basilescu se înscrie și expune. LAPAR vine cu mai mulți membri ai asociației.
Se înscriu și Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama, și Marius Nan, proprietarul Safety Approach, și Ionut Georgescu, proprietarul GEI Consultanță și… mulții alții.
La #FoodIntelForum, ediția a VII-a, 24 – 26 aprilie 2024, toți participanții pot expune GRATUIT mostre/exemple ale produselor fabricate de companiile pe care le reprezintă, în funcție de ordinea înscrierii și de spațiu disponibil
Sponsori: Smart Home Development (Sponsor Platinum), ComputerLand Romania (Sponsor Gold), Profi (Sponsor Silver), Eutron Invest Romania (Sustainability Sponsor), Mirdatod Ibăneşti (Sponsor Degustare)
Parteneri: Biris Goran SPARL, Academia De Stiinte Agricole SI Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti, Wiren România
Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, MONEY.ro, #romaniafuncționează
București este printre orașele europene cu cele mai scăzute prețuri ale locuințelor și cu cele mai ridicate niveluri ale accesibilității achiziționării acestora, după cum arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Creșterile preconizate ale salariilor pe fondul unei evoluții economice pozitive, dar și a relaxării condițiilor de finanțare, vor favoriza majorarea prețurilor locuințelor în perioada următoare, tendință pe care o vom vedea cel mai probabil manifestându-se mai accentuat începând cu anul viitor.
Astfel, pe baza datelor publice privind prețul mediu solicitat pentru un apartament de 70 de metri pătrați în Europa, nivelul de accesibilitate al achiziționării unui astfel de apartament în București este printre cele mai ridicate atât la nivel național, cât și European, fiind necesare 96,2 salarii medii nete lunare. Graduri mai ridicate de accesibilitate sunt înregistrate doar în Bruxelles și Sofia (84,2 și 94,3 salarii medii nete din orașele respective) dintre marile orașe și capitale europene. La polul opus se situează Londra, Munchen, Paris sau Zurich unde prețurile medii pe metro pătrat util pot depăși sau chiar depășesc €10.000 (Paris) sau €16.000 (Zurich), fiind necesare în anumite cazuri mai mult de 200 salarii medii nete din respectivele locații, un nivel mai mult decât dublu comparativ cu cel din București.
De asemenea, capitala României oferă prețuri rezidențiale avantajoase și raportat la regiune, grade scăzute de accesibilitate fiind observate în Praga (oraș cu prețuri medii solicitate ce depășesc în medie €4.700/ mp util și unde sunt necesare 196,7 salarii medii nete pentru un astfel de apartament), Bratislava (171,5 salarii), Varșovia (165,3), Belgrad (161), Cluj – Napoca (158,2) sau Budapesta (150).
Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: „Prețurile proprietăților rezidențiale din România au înregistrat creșteri importante în ultimul an în orașe precum Cluj – Napoca, Brașov, Oradea, Iași sau Craiova, creșteri ce au depășit pragul de 10% în majoritatea cazurilor menționate. Capitala a făcut cumva notă discordantă în ultimele 12 – 24 de luni, perioadă în care prețurile solicitate au crescut cu un nivel mult sub rata inflației aferente și a majorărilor semnificative ale costurilor de construcție. De asemenea, după un prim semestru al anului precedent în care numărul tranzacțiilor cu unități locative a scăzut semnificativ pe fondul dobânzilor ridicate la creditele ipotecare, am asistat la o relansare evidentă în a doua jumătate a lui 2023 si în primele luni ale anului curent. Băncile au început o serie de promoții cu dobânzi mult mai avantajoase, mai mici decât rata de referință de 7% stabilită de Banca Națională, pentru a reporni creditarea ipotecară. Vedem așadar în piață oferte cu dobânzi fixe anuale pe o perioadă de 3 – 5 ani ce variază între 5,6 – 5,85%, nivel asemănător cu cele practicate în acest moment în vestul Europei și care, coroborate cu gradul mare de accesibilitate al achiziționării locuințelor din București comparativ cu majoritatea orașelor mari europene, vor crea un cadru extrem de favorabil pentru dezvoltarea în continuare a unor proiecte rezidențiale de amploare în capitală, dar și pentru creșterea prețurilor pe termen mediu și lung.”
Datele furnizate de Compania Națională de Strategie si Prognoză și de principalele instituții de credit la nivel internațional ilustrează un potențial semnificativ de creștere al economiei naționale în urmatorii ani, creștere ce va veni la pachet cu majorări salariale importante în București și în principalele centre sociale și economice din țară. Este estimată o evoluție a salariului mediu net lunar din București până la un nivel de aproximativ €1.600 în 2027 (+32% comparativ cu media din 2023), un indicator ce va avea un impact pozitiv asupra gradul de accesibilitate al proprietăților rezidențiale, mai ales pe fondul unor scăderi preconizate ale dobânzilor cheie, scăderi ce vor începe gradual din 2024 și care probabil vor continua și în anii următori.
Prețul mediu solicitat pentru un apartament din București a fost de €1.663/ metru pătrat util pe parcursul lunii februarie, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal rezidențial din România. Acest nivel corespunde unei creșteri de 6,6% comparativ cu februarie 2023 și de 7,5% raportat la aceeași lună din 2022, reprezentând unele din cele mai mici creșteri de prețuri la nivel național din perioadele respective. Capitala se situează abia pe locul 3 din punct de vedere al celor mai mari prețuri după Cluj – Napoca (€2.666/ mp util, +10,4% vs februarie 2023) și Brașov (€1.815/ mp util, +14,9% vs februarie 2023).
Prețurile medii pe metru pătrat util și numărul salariilor medii nete lunare necesare achiziționării unui apartament de 70 metri pătrați
Surse: institute/birouri naționale de statistică, portaluri imobiliare
Noul sediu al Hexing Technologies Europe SRL, o filială a grupului Hexing și lider în furnizarea de soluții de energie verde, găzduit de parcul industrial din vecinătatea Aeroportului Timișoara, reprezintă un centru de inovație, care va permite extinderea serviciilor de energie digitală ale Hexing în întreaga Europă. Parte din viziunea pe termen lung a Hexing de a construi o lume mai ecologică, unitatea de ultimă generație vă servi drept centru de excelență pentru producerea de soluții avansate de contorizare inteligentă, inclusiv sisteme inteligente de contorizare a energiei electrice și a apei, soluții de automatizare a distribuției, invertoare solare, baterii și încărcătoare pentru vehicule electrice.
Doamna Jessica Fan, Senior Vice President in cadrul Hexing, a declarat cu privire la această investiție: „Punerea în funcțiune a unei unități în România se înscrie în strategia pe termen lung a companiei noastre care urmărește construirea unei lumi mai ecologice. Suntem mândri să contribuim concret la dezvoltarea digitală a sistemelor energetice inteligente din Europa și să sprijinim comunitatea locală prin crearea de locuri de muncă valoroase. Ne aflăm de altfel în acest moment în plin proces intens de recrutare.”
Timisoara I Industrial Park, parcul industrial deținut și operat de Globalworth, este situat strategic în apropierea aeroportului internațional și oferă clădiri cu un nivel tehnologic ridicat destinate producției, depozitării și operațiunilor logistice. În prezent, este închiriat practic în exclusivitate, și găzduiește companii precum Continental, Litens Automotive, Valeo, Coca-Cola și, de acum, Hexing România, existând posibilitatea ca în viitor să găzduiască încă 28,5 kmp GLA prin extindere.
„Comunitatea noastră nu numai că devine mai puternică prin Hexing, dar își dezvoltă continuu standardele privind condițiile de muncă. Cu această unitate de ultimă generație, definim viitorul spațiilor și caracteristicilor I&L, iar acest lucru se aliniază ideal cu angajamentul nostru privind inovarea, durabilitatea și satisfacția clienților, care vizează stabilirea de noi standarde în sectorul logistic și industrial”, a adăugat Mihai Zaharia, Head of Investments Romania si Group Capital Markets Director in cadrul Globalworth.
Unitatea Hexing, care se bazează pe respectarea principiilor livrării locale, a serviciilor locale și a lanțului de aprovizionare complet, este programată să înceapă operațiunile în al doilea trimestru al anului 2024. Se anticipează că facilitatea va genera oportunități de angajare de mare valoare, cu sprijinul guvernului local prin inițiative de ajutor de stat menite să încurajeze crearea de locuri de muncă. Colaborarea dintre Hexing Technologies Europe SRL si autoritati este un exemplu de viziune comună prin care se stimulează creșterea economică și se încurajează inovarea tehnologică în regiune.
Proiectul a fost posibil și datorită sinergiilor deosebite dintre parteneri, printre care se numără CBRE România, care a consiliat Hexing cu privire la amplasarea optimă a fabricii, valorificând la maximum combinația unică de expertiză internațională cu cunoașterea profundă a pieței și a actorilor locali, și Invest Romania, „ghișeul unic” pentru investitorii străini, care asistă și consiliază companiile internaționale pentru implementarea proiectelor în țară, parte a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior.
„Timișul este poate cea mai căutată piață de către jucătorii din energie, care au ajuns la un nivel de maturitate ce necesită deja facilități de producție, nu doar terenuri energetice”, a explicat Mădălin Aresmerițoaie, Senior Consultant Industrial & Logistics Services, responsabil pentru piața Vest/Nord-Vest la CBRE România. „Sectorul de producție este în creștere, revenind la ritmul de dinainte de pandemie, un semn privind stabilitatea României – în 2023 înregistrăm pentru acest sector 18% din totalul activității de leasing. Ne bucurăm că am proiectat cel mai bun scenariu pentru Hexing, ajutându-i să identifice locația optimă atât din punct de vedere al dimensiunii actuale, cât și al creșterii preconizate în următorii ani”.
Înființarea acestei unități se conformează cu directiva ANRE 2019-2028 a autorității de reglementare din România privind dezvoltarea contoarelor inteligente, lucru care subliniază și mai mult contribuția Hexing la progresul rețelelor inteligente Europe Smart Grid 2.0. Această inițiativă strategică subliniază angajamentul Hexing Europe de a deveni
Prin înființarea acestei unități, Hexing Europe va crea un parteneriat strâns cu partenerii locali. Această colaborare va permite companiei Hexing Technologies Europe SRL să ofere un sprijin îmbunătățit atât în faza de pre-vânzare, cât și în cea de post-vânzare, contribuind la soluții de integrare impecabile în România și în alte țări din Uniunea Europeană. În plus, capacitățile avansate de producție ale unității vor asigura termene de livrare mai scurte, răspunzând astfel cerințelor pieței locale și nu numai.
Cel mai mare hub logistic regional însumând 1,7 milioane de metri pătrați moderni de spatii logistice si industriale, subpiața Vest / Nord-Vest găzduiește prin intermediul unor orașe importante precum Timișoara și Cluj-Napoca atât dezvoltatori cât și chiriași de renume internațional, beneficiind de proximitatea graniței de vest a țării. Forța de muncă calificată și poarta de acces către Europa de Vest, face ca zona Vest / Nord-Vest să fie cea mai căutată subpieță regională de către dezvoltatori și investitori.
Județul Timiș deține cea mai mare pondere a stocului industrial modern la nivel regional și găzduiește numeroase facilități de producție, logistică și depozitare, unde dezvoltatorii valorifică combinația creată de locația strategică, infrastructura și forța de muncă calificată, iar 87% din stocul modern este de clasă A. De asemenea, partea de Vest / Nord-Vest a țării va fi cel mai mare beneficiar al viitoarelor livrări de spatii industriale si logistice, respectiv 45%, urmată de București cu 32% și de regiunea Est / Nord-Est cu 14% din totalul.
EY a sprijinit companiile de distribuție Delgaz Grid SA și Rețele Electrice Banat SAîn pregătirea aplicațiilor de finanțare, inclusiv documente suport, pentru investiții în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice.
Până în februarie 2024, cele două companii au semnat 8 contracte de finanțare cu Ministerul Energiei, asigurând un sprijin nerambursabil total de peste 150 milioane EUR.
Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „Companiile și autoritățile publice au acces la peste 15 miliarde de EUR până în 2030 pentru a susține tranziția energetică în România prin intermediul diverselor programe de finanțare. Vom continua să ne implicăm în sprijinirea companiilor pentru accesarea și implementarea cu succes a finanțărilor europene în diferite sectoare ale economiei”.
Investițiile în modernizarea rețelei sunt esențiale pentru a crea capacitatea necesară preluării energiei regenerabile, în contextul în care, în perioada imediat următoare, se preconizează lansarea a două apeluri importante care vor stimula noi investiții în capacități regenerabile, respectiv granturi alocate prin Fondul pentru Modernizare și schema de Contracte pentru Diferență, instrumente ce ar putea finanța dezvoltarea unei capacități de peste 7 GW instalați până în 2030 pentru producția de energie regenerabilă din surse solare, eoliene și hidro.
EY asistă companiile pentru pregătirea și implementarea aplicațiilor de finanțare pentru programe precum: PNRR, Fondul de Modernizare și Fondul de Inovare. EY oferă inclusiv suport în organizarea și derularea procedurilor de achiziție, ce constituie un pas cheie pentru implementarea la timp și cu succes a proiectelor.
XTB România anunță introducerea a șapte noi ETF-uri pe componenta ESG (environmental, social and governance). Compania de tip fintech, care oferă acces la piețele financiare prin intermediul unei platforme online și al unei aplicații mobile, a introdus aceste oportunități pentru a le oferi clienților un mediu în care pot investi într-un mod diversificat, indiferent de strategia pe care o aleg.
În ultima vreme, se constată o creștere a cererii pentru ETF-urile cu tematică specifică, precum ESG, AI sau tehnologie. În paralel, se poate observa faptul că este mai accentuat interesul clienților (inclusiv cei din România) față de investițiile durabile din punct de vedere ecologic, față de problemele sociale și față de guvernanță. Drept urmare, XTB răspunde nevoilor investitorilor și îi ajută să identifice, într-un singur loc, instrumentele financiare pe care doresc să le acceseze.
Cele șapte ETF-uri introduse de XTB sunt:
Vanguard ESG Global All Cap UCITS ETF (USD) Accumulating (V3AA), ISIN: IE00BNG8L278, Valută: EUR, Bursa: XETRA – primele 5 companii în funcție de pondere sunt Microsoft, Apple, Nvidia, Amazon și Meta. ETF-ul are în administrare 305 milioane de euro.
Xtrackers MSCI AC World ESG Screened UCITS ETF 1C (XMAW), ISIN: IE00BGHQ0G80, Valută: EUR, Bursa: XETRA – primele 5 companii de top în funcție de pondere sunt Apple, Microsoft, Nvidia, Amazon și Alphabet. ETF-ul deține active în administrare de 3,542 miliarde de euro.
iShares MSCI World ESG Screened UCITS ETF USD (Acc) (SNAW), ISIN: IE00BFNM3J75, Valută: EUR, Bursa: XETRA – primele 5 companii după pondere sunt Apple, Microsoft, Nvidia, Amazon și Meta. ETF-ul deține active în administrare în valoare de 1,967 miliarde de euro.
iShares MSCI EM ESG Enhanced UCITS ETF USD (Acc) (EDM2), ISIN: IE00BHZPJ239, Valută: EUR, Bursa: XETRA – primele 5 companii în funcție de pondere sunt Taiwan Semiconductor, Samsung, Tencent, Alibaba și Reliance Industries. ETF-ul deține active în administrare de 3,335 miliarde de euro.
Xtrackers MSCI Emerging Markets ESG UCITS ETF 1C (XZEM), ISIN: IE00BG370F43, Valută: EUR, Bursa: XETRA – primele 5 companii după pondere sunt Taiwan Semiconductor, Tencent, Alibaba, Infosys și China Construction Bank. ETF-ul deține active în administrare de 1,491 miliarde de euro.
iShares Global Aggregate Bond ESG UCITS ETF (AEGE), ISIN: IE000APK27S2, Valută: EUR, Bursa: XETRA – urmărește performanța indicelui Bloomberg MSCI Global Aggregate Sustainable and Green Bond SRI (EUR Hedged). ETF-ul deține active în administrare de 996 de milioane de euro.
Vanguard ESG Global Corporate Bond UCITS ETF (V3GF), ISIN: IE00BNDS1P30, Valută: EUR, Bursa: XETRA – urmărește evoluția indicelui Bloomberg MSCI Global Corporate Float-Adjusted Liquid Bond Screened (EUR Hedged). Fondul deține active în administrare de 310 milioane de euro.
În cazul în care clienții XTB își exprimă dorința de a fi introduse noi ETF-uri pe ESG, compania va analiza fiecare solicitare în parte. Performanța ETF-urilor ESG din portofoliul XTB a fost una pozitivă, în general, randamentele din ultimul an în privința acestei categorii fiind cuprinse între -16,9% și 33%. Aceste aspecte fac ca investiția în companii din categoria ESG să reprezinte pentru clienți o strategie înțeleaptă și rentabilă pe termen lung.
Anul trecut, fondurile mutuale și ETF-urile ESG au crescut cu 53%, ajungând la 2.700 miliarde de dolari. În ultimii 10 ani, indicele Standard&Poor’s 500 ESG a depășit performanța indicelui S&P 500. Timp de peste 20 de ani, companiile cu valori ESG ridicate au demonstrat o rezistență și o creștere constantă. În timpul contracțiilor de piață din 2018 și 2020, companiile cu un istoric ESG puternic au arătat o capacitate mai mare de revenire.
Compania de tip fintech XTB se diferențiază pe piață prin cea mai bună ofertă de ETF-uri pe ESG, având în vedere faptul că majoritatea celorlalți brokeri le prezintă investitorilor, în principal, doar acțiuni (stocks) pe componenta ESG. În paralel, clienții XTB se bucură de 0% comision (la cumpărare și vânzare până în rulajul lunar de 100.000 EUR), de posibilitatea de a investi în aceste ETF-uri în forma clasică sau prin intermediul Planurilor de Investiții (cu funcții de auto-invest sau plățile recurente) și de impozitare între 1% și 3% pe profitul net marcat din vânzarea ETF-urilor și cu reținere la sursă la broker. Oferta de ETF-uri pe ESG este mai mult decât bogată, fiind disponibile cele pentru companii de renume din domeniile eolian, energie solară, nuclear, vehicule electrice, hidrogen, hidroelectrice etc. În ce privește ETF-urile cu deținere, XTB are în portofoliu peste 400.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa s-a întâlnit la Palatul CCIB cu Peter Johansson, Business developer și Ely Chabrouni, fondator al firmei ML Intelligent Technology AB, reprezentanți ai comunității de afaceri ai Municipalității Nässjö din Suedia.
CCIB precizează că „în Suedia există 290 municipalități care asigură guvernarea locală. Municipalitatea Nässjö se află în județul (County) Jönköping, din sudul Suediei, una dintre cele 21 structuri administrative ale țării. În present, Municipalitatea Nässjö, care în afara localității cu același nume înglobează alte 10 așezări urbane, este unul dintre cele mai importante noduri pentru căile ferate care străbat Suedia”.
Peter Johansson, Businessdeveloper al Municipalității Nässjö: „Am dorit să vă întâlnim la recomandarea diasporei românilor din Suedia, prezentă în număr semnificativ, atât în municipalitatea Nässjö, cât și în întreaga zonă, colegul Ely Chabrouni, fiind un reprezentant al acesteia, în dorința de a promova și dezvolta relațiile economice și comerciale între țările noastre, dar mai ales între București și regiunea de unde am venit.”
Oaspeții au informat „cu privire la evenimentele organizate cu participarea diasporei, inclusiv cu reprezentanți ai diverselor structuri administrative și ai mediului de afaceri din România și au exprimat convingerea că există oportunități atât pe linia creșterii schimburilor comerciale cât și atragerii antreprenorilor locali să investească în țara noastră”.
Președintele Iuliu Stocklosa a făcut o succintă prezentare a CCIB și a strategiei sale în plan intern și internațional: „Deși ne axăm prioritar pe promovarea schimburilor comerciale și internaționalizării afacerilor cu țările necomunitare, considerând Uniunea Europeană casa noastră comună, unde membrii noștri pot găsi mai ușor parteneri, nu excludem și nu evităm contactele cu instituțiile similare și cu mediul de afaceri din UE, având ca scop, în principal, creșterea livrărilor de mărfuri românești și atragerea de investiții, cu predilecție cele generatoare de export.”
După cum subliniază CCIB, „ascultând prezentarea dlui Ely Chabrouni privind conceptul FlexPayz și rolul acestuia în facilitarea plăților și transmiterii în siguranță a informațiilor, cu participarea atât a persoanelor fizice, cât și juridice, președintele Stocklosa a încurajat inițiativa de a discuta cu instituțiile financiare și bancare din România, supunând atenției oaspeților organizarea la CCIB o unei întâlniri de prezentare a FlexPayz cu participarea celor interesați.
În final oaspeții au vizitat Palatul CCIB și spațiile în care se pot organiza evenimente promoționale”.
CCIB reamintește că, „în 2023, volumul total al schimburilor comerciale dintre România și Suedia a fost de 1,49 miliarde euro (cu 1,3% peste nivelul anului 2022), din care livrările de mărfuri românești 0,75 miliarde euro (-2,4%), iar intrările în țara noastră de produse suedeze 0,74 miliarde euro (+5,4%).
La finele anului 2023, erau înregistrate în România 1.837 firme cu capital suedez, cu un capital total investit de 0,4 miliarde euro, plasând Suedia pe locul 18 între statele investitoare în țara noastră”.
Fintech-ul iBanFirst face o analiză asupra perspectivelor bancare, anticipând o primă reducere a ratei dobânzii de către Fed în iunieși, în general, o menținere a politicilor monetare de către băncile occidentale centrale :
Primele scăderi ale ratelor sunt așteptate în iunie
În absența unor evenimente neașteptate, băncile centrale occidentale nu își vor schimba politica monetară în cadrul reuniunilor de săptămâna viitoare. Atât Rezerva Federală (Fed) din Statele Unite, cât și Banca Angliei (BoE), își vor păstra status quo-ul pentru încă o perioadă. Conform lui Alin Latu, Country Manager iBanFirst România, primele scăderi ale ratelor dobânzii de referință sunt anticipate în iunie. Banca Centrală a Japoniei ar putea fi excepția.
SUA: Se așteaptă ca Fed să reducă rata dobânzii în iunie
În Statele Unite, atât reuniunea de miercuri aceasta, cât și cea din luna mai sunt așteptate să se desfășoare fără surprize. Probabilitatea unei scăderi a dobânzii în luna mai este de doar 16%, conform estimărilor pieței. Motivul? Rezerva Federală (Fed) nu are niciun motiv să se grăbească: economia americană este rezistentă, iar creșterea economică este anticipată să atingă 2% în primul trimestru.
Deși surplusul de economii acumulat în perioada Covid a fost epuizat, gospodăriile americane continuă să cheltuiască masiv, fie prin îndatorare, fie beneficiind de subvenții guvernamentale constante. Consumul rămâne principalul motor al economiei.
Și piața muncii performează bine. Se așteaptă un impuls în ceea ce privește angajările în sectorul public, ca răspuns la redresarea post-Covid care are loc mai târziu comparativ cu sectorul privat. Rata ocupării forței de muncă în sectorul public a revenit la nivelurile pre-Covid abia la sfârșitul anului 2023, cu un an și jumătate după sectorul privat.
În cele din urmă, inflația persistentă susține necesitatea menținerii unor rate ale dobânzii ridicate. Presiunile inflaționiste se manifestă în special în sectoare precum turismul, costurile medicale, alimentele și prețurile la combustibili. Inflația de bază (excluzând energia și alimentele), care oferă o imagine mai precisă a dinamicii prețurilor, a crescut de la 4% la 4,4% în februarie, cu o medie pe șase luni de 3,8%. Aceste niveluri nu sunt suficient de scăzute pentru a începe procesul de relaxare monetară.
Analiștii iBanFirst se așteaptă la o primă reducere a ratei dobânzii în iunie, cu aproximativ 25 de puncte de bază. Având în vedere performanța economică remarcabilă a Statelor Unite, ar putea fi chiar pusă în discuție legitimitatea unei reduceri a ratei în acest stadiu. Atât Banca Centrală Europeană, cât și Banca Canadei sunt anticipate să își înceapă ajustarea în iunie, similar cu Fed, indicând o formă de coordonare monetară între principalele bănci centrale.
UK:O posibilă reducere a ratei dobânzii mai devreme decât se anticipa
În această săptămână, mai multe bănci internaționale și-au revizuit previziunile privind prima scădere a ratei dobânzii în Regatul Unit. Morgan Stanley prognozează că Banca Angliei (BoE) ar putea reduce rata dobânzii chiar din luna mai, în timp ce Citigroup estimează luna iunie, mai devreme față de august, cum fusese anticipat anterior. Nu ar fi nerezonabil ca Regatul Unit să își sincronizeze reducerea dobânzilor cu SUA și zona euro. O coordonare monetară la un anumit nivel ar putea atenua impactul diferențelor de rate ale dobânzii asupra cursurilor valutare.
Japonia: Excepția de la regulă
Banca Japoniei ar putea în sfârșit să înceapă procesul de normalizare a politicii monetare în cadrul reuniunii din 18-19 martie. Zvonurile de pe piață sugerează o majorare a ratei de 10 până la 15 puncte de bază – semnalând sfârșitul ratelor negative. Această mișcare vine într-un moment potrivit, dat fiind că majorările salariale negociate recent între sindicate și marile corporații (având o medie de peste 5%) ar putea pune capăt definitiv deflației și stimula consumul intern, care a avut de suferit spre finalul anului 2023. Totuși, aceasta nu pare să fie suficient pentru a inversa tendința de depreciere a yenului, al cărui curs de schimb real efectiv este la cel mai scăzut nivel din anii 1970, și cu investitori instituționali vânzând yenul în cantități record. Mai este un drum lung de parcurs până când yenul va începe să se aprecieze în mod constant pe o perioadă lungă de timp. Ar fi nevoie de o majorare a ratei mult mai considerabilă decât cea anunțată. În mod clar, o astfel de măsură nu pare să fie luată în considerare, Banca Japoniei fiind renumită pentru abordarea sa prudentă și graduală.
Startup Europe Week este o inițiativă a Comisiei Europene de animare a afacerilor prin organizarea simultană a unor evenimente dedicate lor în peste 300 orașe din peste 50 de țări, iar ProAfaceri Romania a organizat cel mai mare eveniment de antreprenoriat din lume (si) la Bucuresti alaturi de idEA – Institutul pentru Dezvoltarea Excelentei in Antreprenoriat. La Hotspot Workhub a avut loc o reuniune care a adus la un loc antreprenori, finantatori, angel investors, dar si mentori si persoane interesate sa invete despre ce inseamna antreprenoriatul.
SEW – Startup Europe Week a atras pana acum peste 200.000 antreprenori la evenimentele de pana acum si a impactat indirect milioane de antreprenori in intreaga lume. Multe povesti de succes antreprenorial s-au nascut sub umbrela SEW in toata lumea.
La eveniment au adus un cuvant de bun-venit si gazda evenimentului, Tudor Popp, Founding Partner at Hotspot Workhub.
Sub titlul „60MM+ on table”, participantii au avut tematici generoase pe care sa le urmareasca in cadrul acestui eveniment:
Prezentare SEW – Peligrad Sorin, președinte ProAfaceri România – coordonator Arena Ursilor – preaccelerare startupuri
Soluții Digitale pentru antreprenori – Adrian Vintila BCR
Panelul Inteligența Artificială: Rescrierea Regulilor Inovației și Impactul său Social. Care sunt limitele inteligentei artificiale, ce plusvaloare si ce riscuri aduce?
Alexandru Cioflan – NS Edge (Cybersecurity Observability)
Cristian Baita – VoxiKids & VoxiClinic (Ed-Tech)
Alexandru Stan – Tekpon (software aggregator and lead generation)
Lucian Alexandru Toader- Alt.Real (Renewable Energy)
Panelul investitiilor – Cum arată scena investițiilor în 2024? Ce isi propune sa faca un fond de investitii cu 60 milioane euro?
Dan Mihaescu – founder GapMinder Venture
Bogdan Pasca – principal Early Game Venture
Sesiunea Business Networking & Drinks a adus prilejul conectarii participantilor, dar si discutarea unor proiecte de afaceri si investitii.
Numerosi participanti din Bucuresti si din tara au participat la eveniment, atrasi de diversitatea temelor si consistenta prezentarilor din cadrul evenimentului. De asemenea, numeroase interventii ale participantilor cu informatii despre experiente proprii sau si-au prezentat ideile de afaceri pentru care isi doresc finantari. In final, la sesiunea de business networking participantii au realizat conexiuni valoroase inclusive cu fonduri de investitii, angel investors, mentori, etc.
Această ediție a SEW24 si-a propus să fie un catalizator pentru inovație și succes antreprenorial, conectând ecosistemul local de startup-uri cu investitori de vârf și experți în inovație si a reusit acest lucru.
CompaniaNew Kopel Car Import, parte a SIXT Group România, a semnat un acord-cadru* cu municipiul Bacău „pentru furnizarea a 48 de autobuze electrice de 12 m, 48 de stații de reîncărcare lentă și 16 stații de reîncărcare rapidă, cu o valoare totală a invesției de 145,1 milioane lei. Este cea mai importantă licitație câștigată anul acesta de New Kopel Car Import, parte a SIXT Group România, după cele din Constanța (20 autobuze), Buzău (9 autobuze) și Aeroportul din Cluj (un autobuz electric, special proiectat pentru servicii aeroportuare în vederea transferului pasagerilor între terminale și aeronave), ultimul fiind o premieră națională”.
După cum anunță semnaltarii acordului, „cele 48 de autobuze au termen de livrare de 11 luni și sunt model BYD K9UD, din tipodimensiunea de 12 m, cu podea complet coborâtă, capacitate de transport de 88 de pasageri (din care 35 pe scaue) și cu facilități pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Ele sunt echipate cu sisteme de climatizare/încălzire, informare și numărare călători, precum și cu echipamente de supraveghere video și gestiune/management al vehiculelor.
Autobuzele BYD K9UD au o autonomie de transport de min. 200 km în condiții reale de trafic specifice municipiului Bacău (vara/iarna, încărcare la capacitate maximă) și vor fi produse în fabrica BYD din Komarom, Ungaria.
Autobuzele electrice BYD sunt extrem de performante prin autonomia lor ridicată și prin capacitățile de încărcare, traduse prin costurile reduse de infrastructură și de încărcare, garanția extinsă a bateriilor și a sistemelor, precum și performanțele eficiente ale frânării regenerative. Gama autobuzelor BYD cuprinde tipodimensiuni de la 8,7 metri, 10 metri, 12 metri, autocare de 13 metri, până la cele articulate de 18 metri”.
New Kopel Car Import reamintește că „face parte din SIXT Group România și este importator unic al autobuzelor BYD în România, încă din 2018. Fondată în 1995, BYD este o companie de înaltă tehnologie dedicată valorificării inovațiilor tehnologice pentru o viață mai buna. În 29 de ani de creștere rapidă, BYD a înființat peste 30 de parcuri industriale pe 6 continente și a contribuit semnificativ la evoluția unor industrii, precum electronice, auto, energie regenerabilă și tranzit feroviar. Cu accent pe achiziția, stocarea și aplicarea energiei, BYD oferă soluții energetice noi, cu zero emisii. BYD este cel mai mare producător de autobuze electrice din lume, cu peste 80.000 de unități livrate.
* face parte din proiectul Fonduri nerambursabile aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 Contract de finanțare nr. 34723/28.11.2022, Bugetul local, Programul de Investiţii pe anul 2023 aprobat prin HCL nr. 281/31.07.2023 – Titlul 60 Anexa 2K2, capitolul 84.02.50 Alte cheltuieli în domeniul transporturilor, poziția 1 și fonduri nerambursabile aferente Programului Regional Nord-Est”
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită clarificări asupra noțiunii de întreprindere din perspectiva proiectului ordonanței de urgență referitoare la plata impozitului pe venit și prezintă o analiză în acest sens:
CLARIFICAREA CONDIȚIILOR ÎN CARE O MICROÎNTREPRINDERE SE ÎNCADREAZĂ LA PLATA IMPOZITULUI PE VENIT
Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care dorește clarificarea condițiilor pentru stabilirea întreprinderilor legate.
Proiectul propune:
– eliminarea trimiterilor la dispozițiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru definirea întreprinderilor legate.
– definirea în Codul fiscal a întreprinderilor legate, pentru clarificarea aplicării impozitului pe venitul microîntreprinderilor;
– introducerea în cadrul veniturilor luate în calcul la plafonul de 500.000 lei a celor realizate de PFA/II/IF, alte forme de organizare a unei activităţi economice, fără personalitate juridică, deținute de asociații cu peste 25% din părțile sociale ale unei microîntreprinderi.
Proiectul stabilește că două firme sunt legate dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
a) persoana juridică română deține la o alta persoană juridică română, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere ale/ai celeilalte persoane juridice române;
b) o alta persoana juridică deține la persoana juridică română care verifică condiția, direct şi/sau indirect, peste de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere ale/ai persoane juridice române;
c) o persoana juridică română este legată cu o altă persoană juridică română dacă o persoană deţine, în mod direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua persoană juridică;
d) acţionarul/asociatul persoanei juridice române care deţine, direct şi/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale acestei persoane juridice române, desfăşoară activitate economică prin intermediul unei persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale/altei forme de organizare a unei activităţi economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare.
În acest caz, veniturile persoanei fizice autorizate/întreprinderii individuale/întreprinderii familiale/altei forme de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se cumulează cu cele realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate.
APLICAREA IMPOZITULUI PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR
În mod practic există două situații:
1.dacă veniturile depășesc valoarea de 500.000 de euro, cumulat de la mai multe entități care sunt legate (au peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau dreptul de vot/ inclusiv PFA, II/IF/alte forme de organizare a unei activități economice, fără personalitate juridică) nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor nici una dintre societăți;
2. dacă veniturile totale sunt sub 500.000 de euro, se alege o singură microîntreprindere care aplică impozitul de 1% sau 3% pe venit, celelalte societăți comerciale vor trece la impozit pe profit de 16%.
Menționăm că:
– nu contează obiectul de activitate al întreprinderilor, PFA, II/IF/alte forme de organizare a unei activități economice, ale căror venituri se cumulează;
– norma legală stabilește că pentru încadrarea în categoria întreprinderilor legate, în toate situațiile, trebuie să fie deținut ”peste 25%” din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. Aceasta înseamnă că daca sunt deținute fix 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, nu sunt aplicabile dispozițiile privind obligativitatea alegerii unei singure societăți microîntreprinderi care să aplice impozitul pe venit.
PROBLEME practice privind încadrarea în categoria întrerinderilor legate
Din analiza dispozițiilor legale sunt identificate mai multe probleme care nu sunt clarificate prin proiectul de OUG:
Nu este clarificat cine aplică impozitul pe venitul microîntreprinderilor în situația în care până la 31.12.2023, două persoane erau asociate în două microîntreprinderi, ambele cu peste 25%, dar ulterior și-au împărțit societățile fiecare rămând cu câte una. Potrivit Codului Fiscal pâna la 31.03.2024, fiecare trebuie să decidă care microîntreprindere va aplica impozitul pe venit, și fiecare va alege microîntreprinderea pe care o deține. În acest caz nu este clar ce se întâmplă cu celalaltă societate, în care a fost deținător de părți sociale pâna la 31.12.2023, dar în prezent nu mai are nicio legătură.
Este necesară clarificarea definiției microîntreprinderii din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 115/2023, din cauza neclarității art. 47 alin. 1 lit. h.
Potrivit art. 47 alin. 1 Codul Fiscal „În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineştecumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
h) are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile prezentului titlu.
Din modul de redactare rezultă că dacă o societate nu a avut la data de 31.12.2023:
– asociaţi/acţionari care deţineau, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot
– şi nu este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice impozitul pe venit,
rezultă că nu se încadrează în categoria microîntreprinderii, deoarece nu a îndeplinit cumulativ condițiile prevăzute de lege. Dacă a avut asociați care dețineau sub 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot nu este microîntreprindere.
Forma corectă a lit. h) ar fi: ”este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile prezentului titlu, în cazul în care are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot în condițiile alin. 11”.
modul în care Ministerul Finanțelor înțelege să trateze impozitarea cifrei de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, fără să reglementeze definitiv și fără nicio posibilitate de interpretare a tratamentului acestei impozitări, raportat la reprezentarea accizei la calculul impozitului minim pe cifra de afaceri. Această clarificare este esențială pentru sectorul de distribuție tradițională de bunuri din România și pentru întregul comerț tradițional și toți operatorii economici implicați pe lanțul valoric al produselor accizabile.
Clarificarea situației în care 2 persoane juridice sunt legate prin deținerea indirectă a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot de către o persoană fizică în condițiile literei c) de la art. XXV, pct. 3 din proiect, și dacă există legatura cu persoanele afiliate, conform Codului Fiscal.
CNIPMMR SOLICITĂ CLARITATE ȘI STABILITATE PENTRU MEDIUL DE AFACERI
Având în vedere modificările repetate ale Codului Fiscal, într-o perioadă scurtă de timp, din cauza neclarităților/neconcordanțelor legislative și care afectează în mod negativ mediul de afaceri, CNIPMMR solicită:
În acest an să nu mai existe nicio modificare în ceea ce privește condițiile de încadrare în categoria de microintreprindere și a procentului de impozitare pentru asigurarea predictibilității sistemului fiscal;
Consultarea partenerilor sociali cu privire la politicile publice care au impact asupra mediului antreprenorial;
Efectuarea sistematică a Testului IMM-urilor pentru noile reglementări care influenţează activitatea şi performanţele antreprenorilor;
Realizarea de campanii de informare a antreprenorilor în legătură cu noile condiții de încadrare în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit;
Adoptarea de măsuri pentru accelerarea implementării programelordestinate IMM-urilor și a susținerii antreprenorilor.
Camera de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) au încheiat un protocol de colaborare, semnat, la sediul Camerei, de președinții celor două instituții, Iuliu Stocklosa, respectiv, Elena-Ecaterina Chivu. Potrivit protocolului, „părțile vor coopera în vederea organizării în parteneriat de conferințe, seminarii, workshop-uri, evenimente de networking, în vederea promovării în rândul comunității de afaceri bucureștene a reglementărilor din domeniul economic și contabil, precum și a unor bune practici, cu scopul de a contribui la întărirea si credibilizarea activității entităților economice”.
Iuliu Stocklosa: „Sunt convins că o bună conlucrare a CCIB cu CECCAR, unul dintre partenerii noștri de valoare, va contribui nu numai la îmbunătățirea climatului economic, ci și la o mai bună adaptare a firmelor, îndeosebi a celor mici și mijlocii, la un mediu volatil, puternic concurențial și aflat sub influența mult mai multor factori în etapa actuală.”
Elena-Ecaterina Chivu:„Acest acord consolidează parteneriatul strategic cu mediul de afaceri, reafirmând rolul esențial pe care membrii CECCAR îl joacă în calitate de parteneri de încredere ai antreprenorilor. Subliniez din nou angajamentul nostru față de etica și profesionalismul care ne reprezintă profesia în relația cu companiile, pentru a le ajuta să se adapteze la dinamica și complexitatea crescândă a pieței economice. Vom lucra împreună pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a afacerilor, îmbunătățind reziliența și competitivitatea acestora atât pe plan național, cât și internațional.”
CCIB subliniază că, „potrivit prevederilor protocolului, echipele CCIB și CECCAR vor lucra pentru dezvoltarea unor programe de formare profesională și a altor proiecte cu implicații asupra comunității de afaceri bucureștene, inclusiv în ceea ce privește informarea mediului de business în privința rolului si importanței profesiei contabile.
Conducerile celor două instituții și-au exprimat convingerea că, printr-o bună conlucrare, prevederile protocolului vor fi rapid puse în aplicare, fiecare manifestându-şi întreaga disponibilitate de a contribui la o mai corectă şi eficientă informare a mediului de afaceri.
Semnarea protocolului de colaborare cu CECCAR se înscrie în sfera preocupărilor constante ale CCIB de a contribui la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri”.
Luna Plantării Arborilor se desfășoară anual între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic, prin numeroase acțiuni de împăduriri și acțiuni de popularizare și educație forestieră. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „pune la dispoziția celor interesați puieții forestieri necesari acțiunilor de împădurire sau asigură sprijinul logistic pentru acțiunile voluntarilor implicați în astfel de lucrări. Luna Plantării Arborilor se suprapune parțial cu campania de împăduriri de primăvară derulată de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”.
Deschiderea ediției din acest an a Lunii Plantării Arborilor a avut loc în prezența ministrului mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, care a participat la o acțiune de plantare pe raza Ocolului Silvic Bacău. Pe o parcelă de 1,5 hectare, au fost plantați 3.750 de puieți forestieri de plop alb și plop negru.
Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Luna Pădurii este un bun prilej să recunoaștem beneficiile pădurii pentru noi și mediul înconjurător, dar și importanța acesteia prin prisma produselor pe care le obținem de pe urma ei. Pădurile sunt reziliente la schimbările climatice, ale căror efecte devastatoare le resimțim cu toții, fie vara, când am traversat săptămâni întregi de cod roșu de caniculă, apoi inundații, furtuni sau alte fenomene meteo extreme. Totodată, ritmul în care exploatăm trebuie susţinut de cel în care plantăm, replantăm şi regenerăm pădurea. Astăzi ne aflăm într-un șantier de împădurire de pe raza Ocolului Silvic Bacău și vom planta specii adaptate la această zonă, plop alb și plop negru. Vom planta o pădure de luncă, ce va avea un rol complex, nu doar de mediu, ci și unul social: o destinație accesibilă băcăuanilor, pentru plimbări, relaxare.”
Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor: „Mă bucur că astăzi aducem un omagiu multor ani în care silvicultorii plantează zi de zi și cred că e important să spunem că în România se plantează multe milioane de arbori în fiecare an. Nu este o excepție anul acesta, este doar un moment în care sărbătorim această tradiție. Îi sărbătorim pe silvici și le suntem recunoscători pentru munca pe care o fac. Pădurile nu mai sunt doar un furnizor de lemn, ele trebuie să asigure servicii, trebuie să asigure recreere, sunt esențiale pentru deconectarea oamenilor de la ritmul vieții mult prea stresant și mult prea activ.”
În campania de împăduriri de primăvară din acest an, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera 9.021 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 6.421 hectare prin regenerări naturale și 2.600 hectare prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.964 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 465 hectare.
Pentru toate aceste lucrări derulate în campania de împăduriri de primăvară vor fi utilizați circa 23 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele silvice proprii.
Având în vedere condițiile meteorologice favorabile, campania de împăduriri de primăvară a debutat, în zona de câmpie, în luna februarie.
În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 26 milioane de puieți forestieri și va regenera 12.087 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului.
Din acestea, 8.102 hectare vor fi regenerate natural, iar alte 3.985 hectare vor fi regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri. De asemenea, în fondul forestier de stat se vor efectua lucrări de completări curente în plantații pe 2.381 hectare, precum și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 726 de hectare.
Bugetul alocat în acest an pentru efectuarea tuturor lucrărilor de împăduriri, completări în plantații, refaceri a plantațiilor calamitate, de întrețineri ale plantațiilor și a suprafețelor regenerate natural este de circa 296 milioane de lei.
Totodată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor beneficiază de sume consistente din PNRR pentru componenta Păduri și Protecția Biodiversității: peste 430 milioane euro pentru împăduriri și reîmpăduriri, 30 milioane euro pentru păduri urbane, 50 milioane euro pentru pepiniere.
În această perioadă, sunt deschise mai multe apeluri de proiecte pentru investiții în împăduriri, reîmpăduriri și păduri urbane. Primul apel este dedicat sprijinului pentru investiții în noi suprafeţe ocupate de păduri, iar prin cel de-al doilea apel, se acordă finanțare pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale. Totodată, există fonduri prin PNRR pentru crearea de păduri urbane.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva precizează că, în ultimii cinci ani, „a regenerat 72.330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale și 23.726 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri și completări, fiind utilizați circa 132 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.
De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat”.
de Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, și Cătălin Barbu, Manager, Impozitarea Veniturilor, Deloitte România
Impozitarea cu 70% a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată urmează să se aplice deciziilor de impunere emise începând cu 1 iulie 2024, în cadrul procedurilor de verificare a situațiilor fiscale personale. Însă cuantumul cotei de impozitare, precum și aplicarea în timp a prevederilor legate de cota majorată de impozitare ridică numeroase semne de întrebare și probleme de constituționalitate.
Din perspectivă juridică și socială, creșterea unui impozit până la o cotă de 70% poate fi interpretată ca având un scop de stimulare a conformării fiscale, dar și un scop sancționator-preventiv (pe lângă scopul general de colectare a unor venituri pentru bugetul de stat).
Scopul de stimulare a conformării fiscale ar trebui să determine orice contribuabil să își evalueze situația fiscală și să își declare eventualele venituri ce ulterior ar putea fi calificate de autorități ca având o sursă neidentificată până la data de 1 iulie 2024, tocmai pentru a evita aplicarea cotei de 70%.
Aspecte privind aplicarea în timp a prevederilor care instituie cota de 70%
Totuși, având în vedere modul de redactare a prevederilor legale, o analiză procedurală a textului de lege ar putea să conducă la concluzia că textul este neconstituțional. Din perspectiva aplicării în timp a legii, impozitarea cu noua cotă prin deciziile de impunere emise începând cu 1 iulie 2024 ar încălca principiul constituțional al neretroactivității, care prevede că legea (cu excepția celei penale, mai favorabile) nu poate să producă efecte pentru trecut.
Mai exact, având în vedere faptul că inspectorii fiscali ar putea emite decizia de impunere după data de 1 iulie 2024 pentru contribuabilii aflați în procedura de verificare a situației fiscale personale înainte de această dată, noile prevederi ar putea atrage aplicarea cotei de 70% asupra veniturilor cu sursă neidentificată indiferent de momentul obținerii ori constatării acestora sau de cel al demarării verificării. În cazul acestor contribuabili, conformarea voluntară nu ar ajuta în mod real, iar scopul urmărit, de stimulare a conformării, nu ar putea fi îndeplinit. În plus, în această ipoteză, contribuabilul aflat în inspecție ar fi mai degrabă dependent de interpretarea inspectorului fiscal, aspect ce creează o lipsă de previzibilitate și o discriminare, sancționate la rândul lor în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În plus, prevederile din Legea 296/2023, care reglementează intrarea în vigoare a cotei de 70%, menționează că modificarea cotei se aplică începând cu 1 iulie 2024. O implicație directă a interpretării acestor prevederi este că, până la data de 30 iunie 2024 (inclusiv), continuă să fie aplicabilă forma anterioară a articolului 117 din Codul Fiscal, care stabilea 16% pentru același tip de venituri.
Din această perspectivă, o analiză de substanță a reglementării veniturilor a căror sursă nu a fost identificată ar trebui să conducă la concluzia că această cotă majorată nu poate să fie aplicată decât veniturilor obținute după intrarea în vigoare a modificării. Iar veniturile obținute anterior nu pot fi impozitate decât cu 16%, indiferent de momentul emiterii deciziei de impunere.
Concret, veniturile a căror sursă nu a fost identificată sunt reglementate în mod expres la articolul 117 din Codul Fiscal drept o categorie de venituri de sine stătătoare (asemenea veniturilor obținute din salarii, din activități independente, din chirii, dividende, drepturi de autor etc.) și sunt impozitate în prezent cu 16%.
Așadar, impozitarea cu 70% reprezintă o majorare a cotei deja existente. Prin urmare, pe lângă prevederile constituționale, care interzic aplicarea în trecut a modificărilor legislative, devin incidente și dispozițiile din Codul Fiscal care prevăd că orice modificare fiscală se poate aplica numai după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar dacă se măresc impozitele existente, prevederile intră în vigoare de la data de 1 ianuarie a anului următor. Urmând această logică, impozitarea cu 70% ar trebui să se aplice abia veniturilor cu sursa neidentificată dobândite începând cu 1 ianuarie 2025.
Raportat la aspectele descrise mai sus, este cert că această prevedere va crea dificultăți practice începând cu 1 iulie 2024. În acest context, pentru veniturile dobândite înainte de 1 iulie 2024, inspectorii fiscali vor fi puși în fața a două opțiuni.
Prima opțiune ar fi să aplice cota de 70%, luând în considerare posibilitatea ca impunerea să fie anulată în întregime sau redusă la 16%, în cazul în care Curtea Constituțională ar constata caracterul retroactiv al prevederii. În cazul anulării sau reducerii impunerii de la 70% la 16%, statul ar fi obligat să restituie contribuabilului sumele achitate excedentar, precum și o dobândă de aproximativ 7,3% pe an pentru sumele reținute fără drept.
A doua opțiune ar fi ca inspectorii să aplice doar cota de 16%, interpretând textul Legii nr. 296/2023 în sensul impozitării cu 70% a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată numai în cazul sumelor dobândite sau constatate începând cu 1 iulie 2024.
Aspecte privind echitatea și proporționalitatea prevederilor care instituie cota de 70%
În plan secundar, prin raportare la scopul sancționator și preventiv, statul avertizează contribuabilul că, dacă nu își declară veniturile și sursa acestora pentru a plăti impozitul prevăzut de lege pentru fiecare categorie de venit (cotele variază de la 8% la 10%, cu excepția anumitor venituri obținute din jocurile de noroc, unde cota de impozitare crește semnificativ), acesta urmează să fie „pedepsit” prin aplicarea unui impozit de 70%.
Pe lângă cota ridicată de impozitare, contribuabilul ar achita și dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere și penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi de întârziere. Or penalitățile de nedeclarare sunt definite de Codul de procedură fiscală ca fiind tocmai „sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale”.
Așadar, o analiză de constituționalitate ar putea verifica dacă această cotă de impozitare oneroasă trece testul proporționalității. În acest sens, Curtea Constituțională ar putea verifica dacă nu este mai degrabă o măsură punitivă de expropriere. În plus, o dublă sancționare a contribuabilului pentru aceeași faptă (i.e. constatarea unor venituri din surse neidentificate, inclusiv ca urmare a nedeclarării lor, precum și aplicarea unei penalități de nedeclarare) ar putea încălca principiul ne bis in idem consacrat cu precădere în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și care arată că nimeni nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă.
În concluzie, modul în care este implementat noul impozit de 70% este neclar și potențial neconstituțional. În timp ce aspectele legate de caracterul disproporționat, neprevizibil sau de dubla sancționare pot fi subiective și pot exista suficiente argumente juridice care să susțină și contrariul, problema retroactivității este una care lasă puțin loc pentru interpretări și care, cel mai probabil, nu va trece un examen de constituționalitate.
Industria modei navighează în acest an într-o mare de incertitudini. De la noi trenduri care afectează comportamentul clienților la schimbările climatice și tensiunile geopolitice, companiile anticipează un an cu o creștere economică moderată, încredere redusă a consumatorilor și creșteri ale prețurilor materiilor prime, cum ar fi bumbacul și fibrele sintetice.
În 2023, industria a înregistrat o creștere lentă pe tot parcursul anului la nivel regional în Europa și Statele Unite, în timp ce performanța inițial puternică a Chinei s-a estompat în a doua jumătate a anului, potrivit raportului „State of Fashion”, realizat de compania de consultanță McKinsey. Raportul estimează că industria globală a modei va înregistra o creștere a activității de bază de 2 până la 4% în 2024, cu variații la nivel regional și național. Se așteaptă ca segmentul de lux să genereze cea mai mare parte a profitului. Cu toate acestea, chiar și aici, companiile vor fi puse la încercare de mediul economic dificil.
În sectorul non-lux, raportul preconizează o creștere de până la 2%. Și China este de așteptat să aibă aceleași probleme, pe fondul unei creșteri de 4 până la 6%, ceea ce reprezintă doar o creștere mică față de sfârșitul anului 2023, dar încă lentă, dacă luăm în considerare evoluția istorică.
Situația dificilă este, de asemenea, declanșată de o oarecare revenire a prețurilor materiilor prime de bază, cu bumbacul conducând creșterile de preț. Prețul acestei materii prime, care este crucială în întreaga industrie a îmbrăcămintei, fast fashion și în comerțul cu amănuntul, a crescut cu aproape 28% față de minimele din noiembrie anul trecut. India și China sunt principalii producători mondiali de bumbac brut, cu 47% din total. Însă cea mai mare parte este utilizată la nivel local. Statele Unite sunt cel mai mare exportator de bumbac brut, cu 29% din total. Statele Unite sunt, de asemenea, cel mai mare importator de produse finite din bumbac.
Având în vedere că 70% din materialele utilizate în industria modei sunt fibre sintetice pe bază de petrol care depind de prețul petrolului, cum ar fi poliesterul, prețul lor relativ este un factor cheie pentru cererea de bumbac. Bumbacul domină piața fibrelor naturale, 80% fiind utilizat pentru îmbrăcăminte, în special pentru produse de tip denim. Restul este folosit în principal pentru lenjerii de pat și prosoape de uz casnic, ceea ce face ca zona consumului personal și, în special, cel legat de fast fashion să fie principalele motoare ale cererii.
Creșterea prețurilor la bumbac și problemele legate de sustenabilitate pot crea probleme majore pentru comercianții cu amănuntul, cum ar fi Inditex – proprietarul unor mărci precum Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka etc. – H&M, GAP și Levi Strauss, pentru a menționa doar câteva. De asemenea, este posibil să asistăm la o creștere a prețurilor la îmbrăcăminte în acest an. La nivelul întregii industrii, intenția netă de a crește prețurile este de peste 50%, potrivit sondajului Business of Fashion – McKinsey.
Prețurile la îmbrăcăminte în România au crescut cu aproape 9% în februarie 2024 față de aceeași lună a anului trecut, iar o creștere a prețurilor marilor producători și comercianți internaționali se va reflecta probabil și în prețurile de pe piața românească.
Inditex, cel mai mare retailer de modă din Europa, și-a publicat rezultatele financiare, înregistrând o creștere semnificativă în 2023, profitul net crescând cu 30,3%, la 5,38 miliarde de euro. Vânzările au crescut cu 10,4%, la 35,94 miliarde de euro, subliniind eficiența strategiei multicanal a companiei și a expansiunii sale globale. Compania intenționează să investească aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2024 în optimizarea spațiilor sale comerciale și în integrarea tehnologică.
Acest lucru vine în contextul în care industria evoluează, raportul McKinsey menționând că, în 2024, cel mai proeminent sentiment în rândul liderilor din industria modei este incertitudinea, reflectând perspectiva unei creșteri economice reduse, a unei inflații persistente și a unei încrederi scăzute a consumatorilor. În acest context, companiile vor fi căuta să identifice zonele de valoare și să deblocheze noi motoare de performanță.
În cadrul evenimentului ReSource by OLX Locuri de Muncă, ce a avut loc în data de 7 Februarie, a fost lansată cea de-a 8-a ediție a raportului „OLX – INDEXUL LOCURILOR DE MUNCĂ”, studiu ce oferă o imagine completă asupra pieței muncii din România, prin prisma cererii și ofertei existente în cadrul platformei de anunțuri de angajare.
Studiul scoate la iveală cele mai căutate meserii și profesii, concurența pe diverse domenii de angajare, precum și rapiditatea ocupării unui loc de muncă vacant publicat în cadrul platformei.
Pe parcursul anului 2023, s-a concluzionat că au fost publicate peste 570.000 de anunțuri de locuri de muncă de către angajatori, în secțiunea OLX Locuri de Muncă, în scădere cu 12% față de anul 2022. Scăderea poate fi pusă pe seama mai multor factori, printre care: creșterea salariului minim, modificările fiscale ce s-au transpus în majorarea taxelor pentru mare parte din sectoarele economice, scăderea cererii de produse și servicii din anumite sectoare. Acești factori au temperat din dorința angajatorilor de a atrage noi candidați – ba mai mult, angajatorii au început să facă eforturi pentru a-și păstra în companie angajații deja existenți, îmbunătățind pachetele salariale și de beneficii.
TOP DOMENII CU CELE MAI MULTE LOCURI DE MUNCĂ
Categoria cu cele mai multe locuri de muncă disponibile în 2023 este reprezentată de sectorul Lucrători producție – depozit – logistică, ce a însumat aproximativ 164.000 de locuri de muncă publicate de către companii, în cadrul platformei. Creșterea cererii de noi angajați în acest domeniu este motivată de investițiile constante în zona de fabrici (în special pentru componente auto), dar și pentru spații logistice și industriale, odată cu expansiunea comerțului electronic.
Pe locul doi în topul categoriilor cu cele mai multe anunțuri de angajare publicate pe OLX, se află sectorul Șoferi – Servicii Auto – Curierat cu aproximativ 93.000 de anunțuri. În 2023, acest sector a susținut o stabilizare a anunțurilor, în comparație cu nivelul record al cererii de candidați din anii precedenți.
Categoria Personal Hotelier – Restaurant a înregistrat aproape 82.000 de anunțuri de angajare, clasându-se pe locul trei în topul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă. Fluctuația de personal din cadrul hotelurilor și restaurantelor, precum și legalizarea acordării bacșișului au avut un impact puternic asupra recrutării în acest domeniu, ce a scăzut cu 11% față de anul 2022.
TOPUL DOMENIILOR CU CELE MAI MULTE APLICĂRI DIN PARTEA CANDIDAȚILOR
În 2023, românii au fost foarte activi în căutarea unui loc de muncă, cu toate că oferta a scăzut ușor față de anul precedent. Conform INDEXULUI LOCURILOR DE MUNCĂ, în 2023 s-au înregistrat peste 6 milioane de aplicări la anunțurile de angajare publicate pe platforma OLX.
Cea mai populară categorie este de departe în sectorul Șoferi – Servicii Auto – Curierat, ce conduce topul cu peste 1.4 milioane de candidați ce au ales să aplice la un loc de muncă din acest domeniu.
Pe baza creșterii cererii de comenzi și a sectoarelor în continuă expasiune, domeniile Horeca, Producție și logistică, Construcții și Retail au atras sute de mii de candidați ce au răspuns anunțurilor de angajare din cadrul platformei.
Astfel, primele 5 domenii în topul popularității au înregistrat peste 4 milioane de aplicări din partea candidaților, reprezentând 66% din totalul celor peste 6 milioane de aplicări din 2023.
De remarcat este că în acest an, românii nu și-au mai căutat locuri de muncă în străinătate cu aceeași frecvență ca anii trecuți, categoria Muncă în străinătate părăsind top 5 domenii cu cei mai mulți aplicanți unici. Acest fapt poate fi pus pe baza creșterii salariale din ultimul an în România, precum și apariția unor noi oportunități de muncă mai aproape de casă.
TOPUL JUDEȚELOR ÎN FUNCȚIE DE CONCURENȚA PENTRU FIECARE LOC DE MUNCĂ SCOS LA CONCURS PE OLX
În medie, un angajator ce a ales să își publice anunțurile de angajare în cadrul platformei OLX a obținut 11 candidaturi pentru fiecare anunț publicat.
Cele mai active județe au fost: Caraș – Severin, Mehedinți, Vaslui, Gorj, Botoșani, Brăila, Neamț și Vrancea, angajatorii primind între 15 și 25 de CV-uri per anunț de angajare.
Pentru mai multe informații despre cum a evoluat piața muncii în anul 2023, puteți parcurge INDEXUL LOCURILOR DE MUNCĂ – https://business.olx.ro/locuri-de-munca/
Politica de încăzlire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligni – dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze și Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră. Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 – 2035, adică atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European, interzicerea utilizării gazelor.
Dacă țările Europene au o justificare în a alege interzicerea utilizării gazelor, accesul acestora la gaze fiind tot mai limitat pe măsură ce timpul va trece și resursele de gaze vor fi tot mai puține, România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, încă câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze, și încă câteva mii de euro de fiecare familie pentru a-și face instalațiile interioare și a-și cumpăra centralele de gaz, care ”urmează să fie extrase din casele oamenilor” chiar mai înainte să se amortizeze în casele românilor.
Ce să înțelegem, din faptul că în timp ce autoritățile alocă zeci de milioane de euro pentru a se construi conducte de gaze, susțin interzicerea gazelor. O decizie care îi va ține pe români prizonieri sărăciei energetice.
Dependența de importurile de gaze naturale a țărilor europene în anul 2021
Sursă: EUROSTAT
Conform datelor EUROSTAT în anul 2021 România era țara cea mai puțin dependentă de importurile de gaze, 80% din gaze fiind din producția internă. În anul 2040, România va fi una din puținele țări europene care nu va fi dependentă 100% de importurile de gaze naturale, fiind dependentă de importuri de gaze într-o proporție cca 30%.
Dependența de importurile de gaze naturale a țărilor europene în anul 2021
Sursă: AEI
România trebuia să fie categoric împotriva prevederilor acestei Directive, privind interzicerea gazelor și trebuia să solicite o derogare, având în vedere specificul țării noastre, cel puțin până în anul 2050 și revenirea la conceptul net-zero CO2.
Asociația Energia Inteligentă solicită autorităților să se folosească de toate mijloacele pentru a obține o derogare în ceea ce privește amânarea interzicerii cetralelor termice în România cel puțin până în anul 2050, dar și demararea unui Program care să răspundă celei mai mari provocări ale viitorului – Cum ne încălzim în anul 2050?
AEI a propus încă din anul 2021 un Program de Încălzire a Imobilelor care trebuia să includă – Local Energy Using (LES) – folosirea cu preponderență a resurselor energetice locale și Unique Energy Grid (UEG) – dezvoltarea în interiorul localităților mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea și distribuirea căldurii și frigului cu distribuție pe orizontală către consumatori.
O astfel de decizie ar presupune mult curaj și va fi dureroasă pentru mulți consumatori din marile orașe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investii în acestea, până la momentul finalizării implementării construcției conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 15 – 25 de ani.
Identificarea surselor de energie locale (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din țară, permite să folosim la maxim avantajele acestor surse, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia și formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile, să atingem țintele naționale pe care le am asumat.
Astfel, fiecare localitate ar trebui să-și stabilească LES care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale, dar o macro analiză la nivelul României ne permite să apreciem că:
în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;
în zona de vest și nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale exploatării și dezvoltării ale resurselor geotermale;
în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deșeurilor;
în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură si deșeurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă
în zona de sud est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;
în zonele aglomerate (ex București – Ploiești) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică și energie electrică.
Aceste Concepte, ne pot crea o perspectivă optimistă pentru oameni și posibil de atins, în anul 2050, fără șocuri de tipul ”interzicerea cetralelor pe gaze”, care nu pot să fie înlocuite pe termen scurt și care ar crea importante probleme sociale prin costurile care ar trebui să le achite românii pentru investițiile prezente din domeniul gazelor care nu au timp să se amortizeze și care vor trebui să fie urmate de noi investiții.
Controalele Antifraudă în tandem cu Inspecția Muncii la companiile de ridesharing sau anumite companii de curierat s-au intensificat, iar persoanele fizice cu averi mari au fost clar identificate de ANAF și ar putea avea obligații fiscale suplimentare. O dată cu creșterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024. Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (”Directiva PIF”) a fost transpusă deficitar. ANAF utilizează intensiv e-transport și e-factura pentru a colecta bani din sancțiuni contravenționale. Iar informațiile din fișierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecții fiscale, cât și în verificări documentare. Aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței anuale de Taxe PwC România în cadrul Panelului III de către Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Bogdan Cârpă-veche, Director PwC România, Mihai Boian și Ana-Maria Iordache, Parteneri D&B David și Baias.
Puteți urmări integral conferința aici:
Bogdan Cârpă-veche: Controalele Antifraudă în tandem cu Inspecția Muncii la companiile de ridesharing sau anumite companii de curierat s-au intensificat
Am văzut că se intensifică în ultima vreme controalele derulate în tandem de către Inspecția Muncii și Direcția Generală de Antifraudă care au vizat cu precădere companiile de ridesharing sau companii de curierat din zona alimentelor care folosesc aplicații mobile. Concluziile arată destul de clar că în aceste domenii s-au identificat venituri subdeclarate sau care nu au fost declarate deloc. Doar în cazul unei singure companii s-a impus o obligație fiscală suplimentară de aproximativ 10 milioane de lei, deci consecințele pot fi semnificative și de aceea credem că merită o atenție deosebită încadrarea activității. Nu este foarte simplu să determinăm dacă activitatea este independentă sau dependentă, dar având în vedere evoluțiile recente trebuie să ne uităm cu mai multă atenție pe această zonă de contractori, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt societăți comerciale, în special cu asociat unic și care nu au alți angajați.
Mai este o măsură care a făcut mare zarvă, cu aplicabilitate din acest an, această cotă de impozitare majorată la 70% pentru veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu a fost identificată. Faptul că măsura a fost aprobată anul trecut, dar se aplică începând cu 1 iulie 2024, reprezintă, din perspectiva autorităților, o fereastră de oportunitate pentru persoanele fizice care nu și-au declarat veniturile până acum, să o facă, astfel încât să nu intre în categoria persoanelor fizice cu risc fiscal.
27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere
De anul trecut avem o definiție a persoanelor fizice cu averi mari. Persoanele fizice cu averi mari au fost identificate clar, vor fi notificate și, suplimentar, sunt niște proceduri de conformare voluntară care vor fi aplicate. Doar anul trecut au fost încheiate peste 800 de verificări la nivelul persoanelor fizice, care s-au finalizat cu destul de multe decizii de impunere. 27% dintre persoanele fizice verificate au primit o decizie de impunere, care totalizat ar trebui să aducă statului venituri suplimentare de peste 100 de milioane de lei. Deci, impactul este semnificativ dacă ne gândim că doar o mică parte din acești contribuabili au fost verificați.
Potrivit datelor ANAF, există aproximativ 900.000 de persoane fizice care declară anual venituri din investiții, activități independente sau chirii, iar experiența practică a ANAF indică faptul că există segmente ale populației de contribuabili care au ungrad relativ redus de conformare fiscală.
Mihail Boian: O dată cu creșterea sarcinii fiscale în 2023, pare că legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024
Nu este o surpriză pentru nimeni că zona energiei a fost un subiect extrem de bine cotat și preferat al organelor fiscale, în principal de autoritățile antifraudă. Acestea din urmă au înregistrat încasări generoase la buget anul trecut, motiv pentru care credem că și în 2024 industria energiei va fi unul important pe agenda organelor fiscale și va face obiectul controalelor. În esență, vedem două direcții pe zona de energie, una este contribuția de solidaritate și contribuția către fondul de de tranziție energetică, mai ales față de împrejurarea că neclaritatea legislației aplicabile nu a fost încă înlăturată. Chiar dacă suntem cu aceste problematici și în instanță, iar unele instanțe au și suspendat la executare acte de impunere emise de organele fiscale, credem că disputele vor continua și nu ne rămâne decât să sperăm să vină că acestea se vor soluționa în sensul argumentelor invocate, iar sumele achitate de către contribuabili fără a fi datorate să fie restituite, împreună cu dobânzile aferente.
O altă sursă mare de inspecții în zona energiei este impozitul suplimentar care a fost introdus în legislație în mod total netransparent, fără ca legiuitorul să arate în vreun fel care a fost motivul și care a fost rațiunea instituirii acestui impozit. Dacă aplicăm mecanic textul care reglementează impozitul suplimentar, am ajunge să taxăm suplimentar activități care nu sunt cele din petrol, din sectorul petrol și gaze, doar pentru faptul că acel contribuabil le desfășoară, în plus față de activitățile de distribuție din domeniul energiei, supuse unui tratament de exceptare.
Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (”Directiva PIF”) a fost transpusă deficitar
Pare că o dată cu creșterea sarcinii fiscale din 2023, legiuitorul are intenția de a crește și presiunea penală în 2024. După cum bine știți, în mai 2023, Directiva PIF a fost transpusă în România, însă modalitatea în care de transpunerea în legislația evaziunii fiscale a fost una cu totul deficitară.
În plus, se are în vedere ca pentru greșeli în întocmirea deconturilor de TVA să fie atrasă cercetarea sau să fie inițiată cercetarea penală chiar și pentru tranzacții naționale. De asemenea, s-a ajuns și la incriminarea nereținerii la sursă, deși mediul de afaceri, după cum știți, de ani de zile se luptă cu statul român să nu incrimineze această chestiune, care reprezintă esențialmente o dispută de ordin fiscal. De această dată este într-un proiect care este aprobat de Parlament, dar nu a intrat în vigoare și rămâne să vedem care va fi rezultatul la Curtea Constituțională și mai departe la președintele României.
Deși în 2020, se reușise într-un final separarea celor două proceduri penale și fiscale, pare că intenția legiuitorului se schimbă și vor fi amestecate din nou, astfel încât, dacă va intra în vigoare acest proiect, penalul va soluționa chestiuni fiscale, adică va soluționa dacă există sau nu obligația de reținere la sursă, dacă s-a întocmit sau nu un decont corect, potrivit legislației de TVA. În schimb, organele fiscale pare că vor putea și vor avea competențe similare unor veritabile organe judiciare prin evaluarea situației fiscale, cu consecințe în plan penal.
Ana-Maria Iordache: ANAF utilizează intensiv e-transport și e-factura pentru a colecta bani din sancțiuni contravenționale
Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu instrumentele digitale, e- transport și e-factura, vedem că ANAF le utilizează intensiv pentru a aduna bani în 2024. Vedem cum sancțiunile, amenzile, confiscările prin utilizarea acestor instrumente devin o nouă formă de impunere, având în vedere că sumele colectate sunt semnificative și nu o spunem noi, o spun chiar statisticile ANAF. Numărul amenzilor contravenționale sau sancțiunilor contravenționale impuse a crescut cu 32% față de anul anterior, iar valoarea sumelor stabilite prin aceste procese verbale de contravenție a crescut cu o 1001% față de anul anterior. Deci se detașează clar trendul acesta de a colecta bani pe calea sancțiunilor contravenționale. Legislația privind e-factura și e-transport prevede acum amenzi mult mai mari, mai semnificative, pe care nu le vom mai putea ignora.
Am văzut situații de procese verbale în care au fost impuse măsuri complementare de confiscare de milioane și zeci de milioane de lei. Și dacă ne uităm iarăși la statisticile ANAF, care arată că pentru prima jumătate a anului 2023 s-au efectuat peste 600.000 de controale în trafic, evident că putem să ne imaginăm cum am ajuns la acel procent de creștere.
Am invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la legislația de e-transport și urmează ca acest aspect să fie soluționat în fața CCR
Ce facem însă dacă totuși suntem într-o situație în care avem un astfel de proces verbal de contravenție? Avem și aici câteva soluții. Pe de o parte, trebuie să spunem că sunt o serie de argumente ce pot fi invocate, atât de ordin procedural, cât și de ordin substanțial. Ar trebui să avem în vedere deja mult dezbătuta neconstituționalitate a aplicării în mod automat a măsurii confiscării. Și aici rămâne să vedem ce va spune Curtea Constituțională cu privire la acest aspect, pentru că deja am invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la legislația e-transport și urmează ca acest aspect să fie soluționat în fața Curții Constituționale.
Pe de altă parte, se ridică întrebarea în ce măsură este proporțională aplicarea amenzii la limita maximă a plafonului prevăzut de lege, în condițiile în care avem totuși un principiu al proporționalității care trebuie respectat și, de asemenea, raportarea la scopul legii, care este evitarea fraudelor, iar amenda aplicată automat la limita maximă se realizează, de regulă, fără analizarea circumstanțelor particulare ale fiecărui caz în parte. Și, nu în ultimul rând, tot din perspectivă procedurală, trebuie analizat care este de fapt plafonul maxim de amendă ce poate să fie aplicat unui contribuabil în cazul concursului de fapte contravenționale sau a faptelor continue continuate, în funcție de cum anume se vor califica acestea.
Dan Dascălu: Informațiile din fișierele SAF-T ar putea fi valorificate atât în inspecții fiscale, cât și în verificări documentare
Au trecut doi ani de la implementarea SAF-T la nivelul marilor contribuabili și, prin raportare la experiența departamentului nostru de tehnologie, voi prezenta câteva aspecte de avut în vedere. Pe de o parte, ne asteptăm să înceapă aplicarea de amenzi. Deși sumele sunt ceva mai mici decât în alte cazuri, nu sunt, totuși, de neglijat, pentru că se va putea pune în discuție inclusiv aplicarea amenzilor pe fiecare dintre declarațiile SAF-T nedepuse. Sigur, avem căi de a contesta, de a discuta despre prescripție și o serie de alte aspecte precum limitarea amenzilor aplicate la dublu cuantumului maxim legal al lor – nu voi intra detalii asupra lor, dar trebuie să aveți mare grijă.
Pe de altă parte, analiza acestor date și impactul cel mai mare vor avea loc în perioada care urmează și ne așteptăm ca ele să fie valorificate în inspecții fiscale sau, mai rău, în verificări documentare. Se vor verifica încrucișat datele incluse în secțiunile SAF-T – și anume eventualele diferențe dintre balanță și Registrul jurnal, valoarea taxelor din documentele-sursă versus cele din Registrul jurnal. Se vor interpreta datele din SAF-T de către autoritățile fiscale și nu trebuie să uităm că SAF-T conține toate informațiile contabile și fiscale. Nu trebuie să uităm că acestea sunt transmise și trebuie transmise într-un anumit format, urmând codificări și reguli, iar declarația este pregătită în mod automat prin preluarea datelor din sistem. Iar de multe ori excepțiile sau corecțiile manuale nu sunt preluate în SAF-T.
Or, ne așteptăm ca însăși ANAF să analizeze semiautomat, pe baza unor criterii prestabilite, aceste informații, coduri de taxă, codificări de clienți. Iar în această circumstanță în care discutăm despre tehnologie, din cauza modului în care datele sunt înregistrate în sistemele contabile, este foarte posibil să apară diferențe la nivel de conturi contabile, tranzacții, declarații fiscale, iar datele raportate în SAF-T să nu corespundă cu cele din sisteme sau alte declarații fiscale. Atunci când discutăm despre verificări documentare, ne așteptăm ca rezultatele acestora să se regăsească în sume pe care să le impună organele fiscale contribuabililor.
Președintele Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întâlnire, la sediul Camerei, cu Recep Kaan Maşlak, președintele Asociației Exportatorilor de Produse din Metal din Turcia (MEPEX), cu sediul la Ankara, însoțit de Osman Serdar Büyükbektaş, vicepreședinte al Asociației și de alți colaboratori.
CCIB subliniază că „evenimentul a avut loc în marja deplasării în România a unei misiunii economice organizate de MEPEX și susținută de Ministerul Comerțului din care au făcut parte reprezentanții a 22 de companii de profil din Turcia. Principalul obiectiv al întrevederii a vizat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de colaborare și de punere în valoare a potențialului celor două comunități de afaceri.
În deschidere, președintele CCIB a vorbit despre mediul economic al Capitalei, precum și despre activitatea Camerei noastre, cu accent pe strategia de relaţii externe. În acest context, a punctat relațiile deosebite dezvoltate de Camera București cu instituțiile guvernamentale cu rol în promovarea relațiilor economice și comerciale internaționale, cu diplomații români din străinătate, dar și cu cei străini, acreditați în România. Totodată, Iuliu Stocklosa a exprimat interesul privind dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu Republica Turcia, o dovadă în acest sens fiind cele opt acorduri de cooperare încheiate de CCIB cu organizaţii similare din această ţară, la care se adaugă acordul semnat cu Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din Romania (TIAD).
Recep Kaan Maşlak a vorbit despre rolul, structura și potențialul MEPEX și a subliat interesul membrilor Asociației pe care o conduce pentru piața țării noastre. Potrivit președintelui MEPEX, Asociația, înființată în 1993, reunește astăzi peste 4000 de membri care produc o gamă largă de produse din metal și echipamente pentru diverse ramuri ale economiei: construcții civile și industriale, industrie grea, infrastructură, minerit, industrie energetică etc. Întâlnirea de la CCIB a fost precedată de un Forum de afaceri, organizat în ziua precedentă, axat pe întâlniri B2B care s-a finalizat cu rezultate apreciate ca fiind foarte bune de către Recep Kaan Maşlak.
În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să coopereze cu membri ai MEPEX, sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB”.
CCIB precizează că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene. La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de proveniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). După un an 2022 în care schimburile bilaterale au înregistrat un record istoric, tendința de creștere a continuat și în 2023. Astfel, în anul 2023, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce a fost de 10,2 mld. USD (+8,7% față de anul precedent), din care 3,3 miliarde USD (+10,8%) export și 6,9 mld. USD (+7,7%), import. La sfârșitul anului trecut, în România erau înregistrate 18.523 companii cu capital turcesc (locul 3 după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 1,1 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 14 între statele investitoare în țara noastră”.
Liceul online internațional Spark Generation a fost lansat în pandemie de trei tinere antreprenoare din Cluj Napoca – Ruxandra Mercea, Florina Popîrțac și Raluca Manole – printr-o investiție de 1,5 milioane de euro. Investiția a fost susținută de partenerii proiectului: Qubiz, partenerul tehnologic, Seedblink și o serie de angel investors. La orizontul lui 2030, își propune să devină „cea mai mare resursă educațională din România și piața internațională pentru elevii de liceu care doresc să urmeze cursuri acreditate Cambridge și au nevoie de un orar flexibil”.
Liceul este caracterizat ca „soluție pentru elevii din sistemul tradițional de învățământ care aveau nevoie să își continue studiile online, avand la baza experiența în educație din Transylvania College din Cluj-Napoca, una dintre cele mai cunoscute școli private din România. Platforma de e-learning Spark Generation s-a transformat, în mai puțin de 3 ani, într-un liceu online, care oferă elevilor săi un pachet complet de cursuri acreditate Cambridge, predate de profesori recunoscuți internațional, dar și suport personalizat pentru descoperirea vocațională sau alegerea universității și a drumului potrivit în viață și resurse pentru a susține sănătatea emoțională și mentală a liceenilor”.
Ruxandra Mercea, fondator și inițiatorul proiectului Spark Generation: „Spark Generation este o soluție pentru elevii care, din motive obiective, sunt nevoiți fie să absenteze perioade mai lungi de la școală, fie să-și schimbe liceul sau chiar țara în locuiesc, fie doresc să acumuleze mai multe informații la o anumită materie. Am pornit la drum ca o alternativă dar ajutorul oferit de mai mulți parteneri și finanțatori români ne-a susținut transformarea rapidă într-o soluție internațională dedicată liceenilor. Ne-am propus să devenim prima opțiune nu doar pentru elevii români, ci și pentru elevii din străinătate, interesați de curricula Cambridge și, astfel, să transpunem în practică deschiderea către digitalizare a tinerilor și viitoarelor generații de elevi.”
Raluca Manole, cofondator și director de marketing al Spark Generation: „Dintre elevii înscriși, aproximativ 80% sunt români, care locuiesc atât în România, cât și în străinătate, dar estimăm că, în următorii trei ani, ponderea se va schimba. Avem deja elevi din 26 de țări, iar focusul nostru va fi să ajungem la cât mai mulți elevi din România, dar și din alte țări europene.”
Florina Popîrțac, cofondator și CEO Spark Generation: „Cursurile au fost construite având la bază informații din neuroștiință referitoare la modul în care învață creierul liceenilor. Astfel, acestea sunt împărțite în patru componente: pre învățare, învățare, practică, consolidare. La final, elevii susțin Cambridge Exams A levels, echivalentul diplomei de bacalaureat, care certifică finalizarea studiilor de nivel liceal. Curriculumul Cambridge este cel mai răspândit curriculum alternativ internațional, iar certificatul Cambridge A level le permite elevilor admiterea la toate universitățile din România și la aproximativ 1.800 de universități din întreaga lume.”
Inițiatorii precizează că „Spark Generation este destinată elevilor de liceu (13-19 ani), din România și din străinătate, vorbitori de limbă engleză, care fie sunt sportivi sau artiști și nu pot urma cursurile clasice offline, fie au urmat programe de homeschooling, fie provin din familii de expați care se mută des datorită profesiei. Spark Generation este potrivită și liceenilor din sistemul tradițional de învățământ care vor să aprofundeze anumite materii în vederea pregătirii pentru admiterea la facultate sau care vor să urmeze școli acreditate Cambridge. Astfel, aceștia pot urma cursurile în sistem full-time sau part-time, cu tutore sau autodidact. Indiferent de varianta aleasă, elevii învață în ritmul propriu, organizându-și singuri programul.
Până în acest moment, cursurile sunt accesate de peste o mie de utilizatori iar două treimi dintre elevi provin din școli private și din sistemul homeschooling. Doar 30-35% provin din școli de stat.
Dintre elevii înscriși, 100 au ales programul full-time, care costă, în medie, 5.000 de euro pe an, în funcție de numărul materiilor alese și nivelul de studiu. Platforma educațională include cursurile construite pe curricula Cambridge, acreditate Cambridge, al căror conținut este realizat de experți recunoscuți, dar oferă și suport personalizat pentru descoperirea drumului potrivit pentru liceeni: descoperirea vocațională, alegerea universității și o serie de cursuri și sprijin pentru a-i ajuta să își mențină echilibrul emoțional și mental. Astfel, cursurile sunt academice, destinate celor care sunt pasionați de o anumită materie și vor să-și lărgească tipul de conținut pe care îl accesează (de exemplu, matematica, pe care alege să o învețe pe modelul Cambridge, în limba engleză) sau celor care își doresc să acceseze cursuri pe care nu le au în programa românească de liceu (de exemplu, Drept, pentru a se pregăti mai bine pentru Universitate), dar și cursuri non-academice, în limba engleză, care nu au legătură cu programa românească, care sunt o resursă suplimentară de învățare și sunt construite pentru adolescenți (de exemplu, cursuri de educație sexuală, cursuri de wellbeing și pregătire pentru viitor). Liceenii din școlile de stat din România care accesează platforma online sunt interesați cel mai mult de cursurile de limbă străină (engleză, spaniolă, germană, franceză), dar și de materii de actualitate precum Business Studies, Computer Science și Combined Science, care nu există în curricula românească”.
Cele trei fondatoare subliniază că anul acesta, ca parte a strategiei de dezvoltare, „își propun obținerea unei noi finanțări de la fonduri de venture capital, bani care vor fi folosiți pentru dezvoltarea proiectului, de la continuarea integrării AI în platformă și extinderea opțiunilor de învățare până la creșterea numărului elevilor care au acces la studiu”.
Grupul Arval anunță că „introduce pe piața din România o aplicație mobilă de car sharing dedicată exclusiv companiilor, care are în centrul preocupărilor confortul și mobilitatea angajaților. De asemenea, aplicația Arval Car Sharing, la fel ca și alte aplicații din portofoliul Arval, ajută managerii de flote să eficientizeze costurile cu flota și să ofere angajaților mașini pe care aceștia să le partajeze cu ușurință”.
Inițiatorii subliniază că, „apărută ca răspuns la problemele întâmpinate în timpul pandemiei, ideea de car sharing corporativ este astăzi tot mai utilizată la nivelul companiilor, grație beneficiilor pe care le aduce atât angajatorilor, cât și angajaților. Conform Observatorului Arval pentru Mobilitate – Barometrului Flotelor și Mobilității 2023 (un studiu anual realizat în România și la nivel mondial de BNP Paribas Group, din care face parte si Arval Service Lease Romania), 64% dintre companiile din România au implementat deja cel puțin un sistem de mobilitate pentru angajații lor, în timp ce 90% dintre acestea au planificate investiții sau intenționează să investească în astfel de soluții de mobilitate sustenabilă. În concordanță cu tendințele europene, în România, cele mai răspândite astfel de soluții sunt transportul public și partajarea autoturismelor”.
Roxana Lupescu, General Manager Arval România: „Soluțiile pe care le oferă Arval România pun în general accentul pe optimizarea managementului flotelor auto prin soluții de mobilitate sustenabilă. Cu Arval Car Sharing completăm portofoliul de produse de mobilitate Arval cu un plus de avantaje pentru utilizatorii finali, angajații respectivelor companii. Dacă un manager de flotă are acces în timp real la o mulțime de date relevante, care vor contribui la formarea unei arhitecturi dinamice și eficiente a flotei companiei, angajații se bucură de o experiență fluidă, având nevoie doar de telefonul mobil pentru a rezerva, deschide și porni un autoturism. De asemenea, vorbim despre un produs high-end ce a fost dezvoltat de BNP Paribas și rafinat în timp pe piețe din Europa, ceea ce înseamnă că acum, la momentul lansării în România, Arval Car Sharing este o soluție modernă ce și-a dovedit viabilitatea în peste 10 țări. Ne bucurăm că o putem oferi de-acum și companiilor din România și că ne întregim oferta de soluții de mobilitate sustenabilă cu această aplicație care le completează în mod armonios.”
Creatorii soluției Arval Car Sharing arată că avantajele adoptării acesteia „sunt multiple și se împart pe două paliere principale, avantaje pentru angajați și avantaje pentru angajatori.
Astfel, companiile care operează flote auto vor dispune de un ajutor în reducerea efectivă a costului total de operare sau mobilitate (CTO), optimizarea utilizării mașinilor din flotă, optimizarea ocupării locurilor de parcare, și nu în ultimul rând un beneficiu de imagine prin fidelizarea angajaților.
Pe de altă parte, angajații beneficiază de o soluție nouă de mobilitate, fie în interes de serviciu, fie personal, dar care de asemenea contribuie și la creșterea echității sociale, printre aceștia, fiind în același timp și o soluție alternativă la transportul în comun.
Arval Car Sharing este o alternativă modernă, simplă și flexibilă pentru accesarea soluțiilor de mobilitate oferite de companie. Telefonul mobil pe care este instalată aplicația devine atât platformă de rezervare, cât și ”cheie” a mașinii, autoturismele din flotă fiind deschise, pornite și închise cu ajutorul aplicației. Se reduce astfel birocrația asociată în mod tradițional cu procesul de folosire a autoturismelor din flotă și crește exponențial ușurința utilizării.
Platforma de management a flotei pe care a fost dezvoltată aplicația permite repartizarea autoturismelor pe categorii către angajați și accesul la date care permit un grad ridicat de eficientizare. Nivelul de utilizare al autoturismelor crește, iar în cazuri specifice se poate chiar ajusta numărul mașinilor din flotă, dacă nu este calibrat pe nevoile curente. În același timp, monitorizarea continuă a flotei contribuie la procesul de eficientizare prin livrarea de date în timp real cu privire la modul și gradul de utilizare.
Arval Car Sharing este utilizată deja în mai multe țări din Europa, cu peste 22.000 de utilizatori înrolați care folosesc aplicația în mod curent.
În România, Arval Car Sharing este disponibilă începând cu data de 15 martie 2024 și poate fi accesată atât de clienții noi, cât și de cei existenți, prin contactarea directa a echipelor de vânzări ale Arval România, pe toate canalele de contact (www.arval.ro, email, telefon)”.
Arval reamintește că „este fondată în 1989 ca parte a grupului BNP Paribas în divizia Retail Banking & Services, este specializat în solutii de mobilitate sutenabilă, cu contracte de leasing operațional full service încheiate pentru mai mult de 1,7 milioane de mașini la nivel global până la finalul lui decembrie 2023. Cu peste 8.400 de angajați in 29 de tări, compania oferă solutii flexible și sustenabile de mobilitate pentru clientii săi, de la corporații internationale la companii mici și clienți persoane fizice.
Compania este membru fondator al Aliantei Globale Element-Arval, un lider în sectorul administrării flotelor, cu peste 4,4 milioane de vehicule în 56 de țări din lume.
Arval este premiată cu medalia de aur EcoVadis 2023 datorită strategiei sale de sustenabilitate la nivel global, fiind astfel plasată în Top 5% dintre companiile evaluate.
În România, Arval este prezent din 2006 și a cladit în mod consistent o echipă de peste 100 de experți ce oferă servicii de mobilitate sustenabila clientilor nostri. La inceputul anului 2024, Arval este unul dintre principalii provideri de soluții de mobilitate sustenabilă de pe piața locală pe segmentul de Leasing Operational Full Service.
Dezvoltatorul imobiliar SPEEDWELL anunță „demararea lucrărilor de construcție pentru a doua clădire rezidențială parte din proiectul mixed-use de regenerare urbană, PALTIM. În prezent, mai mult de 40% din numărul total de apartamente din această clădire au fost deja vândute.
Amplasat într-o locație privilegiată, pe malul râului Bega și în proximitatea zonelor de interes, PALTIM oferă 236 de apartamente premium, dispuse în două clădiri rezidențiale cu un design deosebit, alături de spații comerciale și o clădire de birouri. În plus, proiectul include două clădiri istorice restaurate care valorifică și ilustrează patrimoniul arhitectural al zonei.
Situată pe strada Anton Seiller, a doua clădire a proiectului mixed-use PALTIM, va dispune în total de 113 apartamente și, pe lângă locația privilegiată, se va bucura de o arhitectură specială, diversificând astfel oferta de locuințe. Studiourile și apartamentele de două, trei sau patru camere oferă compartimentări eficiente, cu o înălțime liberă de 2,70 m, suprafețe vitrate întinse, finisaje premium și încălzire prin pardoseală”.
Didier Balcaen, CEO și cofondator SPEEDWELL: „Suntem încântați să fim prezenți pe piața imobiliară într-unul dintre cele mai frumoase și moderne orașe din România. Fiecare proiect pe care îl dezvoltăm contribuie activ la modelarea comunităților din mediul urban și la evoluția zonei. În plus, pe lângă varietatea de beneficii pe care le oferă – cum ar fi locația unică, chiar pe malul râului Bega, apartenența la o comunitate, designul de ultimă generație, materialele și standardele de construcție de înaltă calitate – PALTIM se diferențiază de opțiunile convenționale din piață, fiind dedicat celor care își doresc să investească într-un standard ridicat de confort, dar și în liniștea și siguranța zilei de mâine. Ne bucurăm să începem construcția fazei II cu peste 40% din apartamente deja vândute. Acest procent este o confirmare clară a interesului și încrederii pe care oamenii le manifestă față de acest proiect.”
Dezvoltatorul imobiliar subliniază că, „recent finalizată, construcția primei clădiri oferă în total 123 de unități rezidențiale, studiouri și apartamente cu două, trei și patru camere. În prezent, mai mult de 70% dintre acestea au fost deja vândute, livrarea primelor unități rezidențiale fiind programată la finalul acestei primăveri.
PALTIM oferă viitorilor rezidenți oportunitatea de a alege apartamentul dorit dintr-o varietate de opțiuni, în funcție de nevoile și stilul lor de viață.
Toate proiectele dezvoltate de SPEEDWELL, inclusiv PALTIM, respectă aceeași formulă menită să contribuie la crearea unui echilibru între viața profesională și cea personală reunind, în același loc, toate facilitățile de care o persoană poate avea nevoie pe parcursul unei zile. Drept urmare, PALTIM va include spații de servicii, magazine de proximitate, cafenele și restaurant, precum și zone verzi, alei pietonale și spații destinate activităților recreative.
SPEEDWELL contribuie la progresul comunității locale atât prin proiecte inovatoare și sustenabile, cât și prin conservarea patrimoniul istoric și cultural oferit de locații. În cazul PALTIM, renovarea celor două clădiri abandonate – o veche vilă monument și o secțiune a fostei fabrici – reprezintă promisiunea dezvoltatorului în direcția conservării și revitalizării patrimoniului local. Compania continuă să investească în Timișoara prin proiecte care schimbă fața anumitor zone din oraș contribuind la evoluția comunității locale.
La fel ca majoritatea proiectelor SPEEDWELL, PALTIM utilizează materiale de calitate superioară pentru izolare termică și sisteme de energie regenerabilă, fiind construit în conformitate cu standardele nZEB”.
„Importul forței de muncă – legislație și soluții pentru companiile românești” a constituit tema unui nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București (CCIB). Au luat parte peste 70 de reprezentanți ai mediului de afaceri.
Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Am organizat acest eveniment la solicitarea antreprenorilor pentru a cunoaște mai bine particularitățile procesului legal de import al forței de muncă și a găsi soluții concrete pentru a integra întreg contingentul anual de lucrători străini. În contextul marilor proiecte finanțate prin PNRR sau prin alte programe internaționale și naționale, avem nevoie să valorificăm această oportunitate în vederea soluționării problemei deficitului cronic de forța de muncă.”
Organizatorii subliniază că „invitații speciali al ediției, moderate de Iuliu Stocklosa, au fost: comisarul-șef Sorin Enache, șeful Serviciului pentru Imigrări al județului Ilfov, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI); Mădălina-Gabriela Tarcan, reprezentanta Centrului Național de Vize din Ministerul Afacerilor Externe (MAE); Larisa Otilia Papp, director al Direcției Control Relații de Muncă, Inspecția Muncii, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), care au abordat principalele aspecte legale, tehnice și practice privind importul de forță de muncă.
În prima parte a evenimentului, comisarul-șef Sorin Enache a discutat pe larg cu antreprenorii, managerii și consultanții prezenţi despre principalele aspecte legale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Reprezentantul IGI a furnizat informații concrete despre: procedura angajării lucrătorilor străini, cu accent pe condițiile de obținere a avizului de angajare, categoriile exceptate de la obținerea avizului amintit, documentele necesare pentru obținerea vizei de lungă ședere, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a obține dreptul de ședere temporară, dar și despre contravențiile și sancțiunile aplicabile, potrivit legii. În context, a punctat importanța derulării corecte a procesului de recrutare, care trebuie să țină seama atât de particularitățile culturale din țara de origine a lucrătorului, cât și de specificul muncii din țara de destinație.
Evenimentul a constituit o oportunitate excelentă pentru participanți de a afla de la Mădălina-Gabriela Tarcan (MAE) detalii valoroase despre: conținutul dosarului de cerere de viză, procesarea cererilor, pregătirea interviului consular, precum și despre provocările generate de fenomenul migrației ilegale. Totodată, a punctat o serie de particularități pe anumite spații din Asia și a vorbit despre măsurile concrete luate de MAE pentru fluidizarea procesului de eliberare a vizelor, ținând seama de riscurile de securitate și de obligațiile asumate de România, în contextul eforturilor făcute de țara noastră pentru a intra complet în spațiul Schengen. Potrivit reprezentantei Centrului Național de Vize, anul trecut, la nivelul MAE au fost procesate aproximativ 72.000 de solicitări de vize de angajare în muncă. Dintre acestea, au fost eliberate 50.000, 17.000 au fost respinse, iar 5.000 au fost anulate sau revocate.
Complementar, Larisa Otilia Papp (Inspecția Muncii – MMSS) a vorbit despre: protecția drepturilor lucrătorilor străini în România, obligațiile angajatorilor, documentele verificate de angajații inspectoratelor teritoriale de muncă, detașarea transnațională, precum și despre pericolele la care se expun lucrătorii care-și părăsesc locurile de muncă, îndeosebi cei necalificați, proveniți din Asia. Potrivit reprezentantei Inspecției Muncii, cei mai mulți străini angajați cu contract de muncă în țara noastră provin din: Nepal, Sri Lanka, Turcia, India, Ucraina, Republica Moldova și Bangladesh.
În a doua parte a evenimentului Cosmin Șerban, Managing Partner & Co-Founder, TAKT Recruitment a vorbit despre serviciile concrete oferite de o firmă specializată în furnizarea de soluții pentru antreprenorii care se confruntă cu problema deficitului de forță de muncă, cu scopul de a asigura o integrare de durată a angajaților străini. Foarte bine primită de public a fost intervenția lui Adrian Bădescu, Managing Partner & Co-Founder, High Yield Group, care a pus în dezbatere o serie de propuneri concrete de îmbunătățire a cadrului legal, îndeosebi în ceea ce privește obținerea avizelor de muncă și a permiselor de ședere pentru lucrătorii străini.
Atât reprezentanții mediului public, cât și ai celui privat au apreciat ca fiind necesară găsirea unor soluții urgente pentru fluidizarea procedurilor necesare în vederea aducerii în țară cel puțin a numărului agreat de muncitori străini (100.000 lucrători anual)”.
Inițiatorii reamintesc că, „mai puțin formal decât o masă oficială şi mai rapid, Business Breakfast la Palatul CCIB este un model de networking ce oferă participanților posibilitatea de a se întâlni într-un cerc restrâns cu autorități de reglementare și consultanți de top și de a identifica noi oportunități de afaceri. Următoarea ediție a Business Breakfast, cu tema Aspecte cheie privind noua raportare de sustenabilitate, va avea loc în Aula Carol I a Palatului CCIB, pe 3 aprilie, la ora 9.00”.
Industria de asset management din România anunță că „a depășit, la începutul acestui an, 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industria locală de asset management, care confirmă evoluția ascendentă din ultimii ani”. Tema a fost abordată în dezbaterea organizată de Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF) și Bursa de Valori București (BBV) la Academia de Studii Economice (ASE) din București. Inițiatorii prezintă o sinteză a discuțiilor și a informațiilor prezentate:
Ce poți să cumperi în 10 de ani, dacă investești 50 de lei lunar
Industria de asset management din România a depășit, la începutul acestui an, 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industria locală de asset management care confirmă evoluția ascendentă din ultimii ani. Mai mult de 15.000 de români au ales să economisească inteligent și să devină investitori în fondurile de investiții din România chiar în prima lună din 2024. Cum a ajuns piața de capital și, implicit, fondurile de investiții, la performanțe spectaculoase în 2023, care sunt perspectivele dar și care sunt primii pași pe care trebuie să-i parcurgă un tânăr interesat să devină investitor sunt câteva dintre principalele teme abordate ieri, în prima dezbatere BVB-AAF din acest an găzduită de Academia de Studii Economice (ASE) București.
Datele prezentate de reprezentanții Asociației Administratorilor de Fonduri din România arată că numărul celor care au încredere în piață și investesc activ a crescut cu 28%pe parcursul anului trecut, iar luna ianuarie a adus un plus de peste 15.000 de persoane, semn că popularitatea fondurilor de investiții este în creștere.
Horia Gusta, AAF
„Datele arată că la finalul anului 2023, piața locală a atins nivelul de 600.000 de investitori în fonduri și, surprinzător, prima lună din an a adăugat și ea un plus de 15.000. Dacă cineva se întreabă de ce crește numărul celor care aleg să investească în fonduri, un răspuns ar putea fi legat de randamentele înregistrate în ultimul an, un altul ar fi accesibilitatea pe care românii încep să o conștientizeze iar un altul, extrem de important și el, decizia tot mai multora de a economisi inteligent. Administratorii de fonduri prezenți la prima noastră dezbatere reprezintă companii care au generat anul trecut investitorilor randamente de peste 30%. Profesioniștii acestei piețe au transferat încredere în piață și au arătat că pentru a deveni investitor nu ai nevoie de sume mari de bani ci de un obiectiv, un termen și disciplină, constanță în acțiune. Rolul fondurilor de investiții și al administratorilor profesioniști este să pună umărul pentru ca economiile oamenilor să fie inteligente, banii să fie puși la treabă”, a spus, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Toți cei prezenți la dezbatere au susținut că anul 2023 a fost unul excepțional pentru piața de capital, inclusiv pentru fondurile de investiții, care au avut o evoluție spectaculoasă, cel puțin în a doua parte a anului.
„Pentru industria fondurilor de investiții, anul 2023 a fost un an cu o pronunțată creștere în popularitate a fondurilor deschise de investiții, numărul de investitori în aceste fonduri crescând cu aproximativ 128.000, dintre care cca 45% au ales fonduri ce au în portofoliu și acțiuni (de acțiuni și diversificate). A fost totodată unul de revenire după o perioadă dificilă, în care, în partea a doua anului, am văzut creșteri notabile la nivelul activelor, cât și o revenire a intrărilor nete. Astfel, subscrierile nete ale fondurilor deschise au redevenit pozitive începând cu trimestrul al doilea al anului trecut, fiind în continuă creștere de atunci. De remarcat este și faptul că intrările nete în fondurile deschise au fost de 727 mil. lei în trimestrul al patrulea din 2023, în creștere cu 143% față de trimestrul anterior. În ceea ce privește numărul de investitori, la finalul anului trecut am avut 589.428 de persoane, o creștere cu 8,3% față de trimestrul al treilea și cu 28% față de aceeași perioadă a anului anterior”, a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.
Potrivit statisticilor AAF, activele nete în fondurile deschise de investiții au crescut cu 17% față de anul anterior, în principal pe fondurile de obligațiuni (+1,165 mRON) si de acțiuni (+1,010 mRON), în timp ce subscrieri nete pozitive în ultimul trimestru al anului 2023 la nivelul FDI-urilor locale au fost mai însemnate la cele de obligațiuni (+256 mil. lei), de acțiuni (+159 mil lei) și diversificate (+150 mil lei). Industria a încheiat anul 2023 cu un total active de aproape 38 mld. lei, din care puțin peste 20 mld. lei ale fondurilor deschise de investiții și peste 17,5 mld. lei ale fondurilor de investiții alternative. Cotele de piață ale FDI-urilor locale la finalul anului trecut au fost următoarele: 49,1% fonduri de obligațiuni, 22% fonduri de acțiuni, 15,4% alte fonduri locale și 13% fonduri diversificate. În ceea ce privește creșterea numărului de investitori pe parcursul anului trecut, cei mai mulți au intrat în fondurile diversificate (+37.350), cele de acțiuni (+19.860) şi în alte fonduri (+43.464).
În opinia reprezentanților fondurilor de investiții prezenți la prima dezbatere a anului, factorii care au contribuit la rezultatele din 2023 au fost, pe de o parte, revenirea piețelor, după un an 2022 foarte slab, iar pe de altă parte, listarea Hidroelectrica – cea mai mare listare din Europa de anul trecut -, care a adus pe bursa de la București un flux masiv de bani, ce a susținut creșterea întregii piețe.
Crește interesul românilor pentru fondurile de investiții, în special în acțiuni
„Creșterea de anul trecut a venit după un an 2022 foarte complicat, cu război la graniță, inflație cu două cifre și creșteri de dobânzi, un an în care bursa a staționat. În 2023, am pornit de la o bază foarte redusă, cu o evoluție lentă în prima parte, pentru că toată lumea aștepta listarea Hidroelectrica. După listare, au rămas foarte mulți bani în piață, iar investitorii au început să cumpere acțiuni și la alte companii locale atractive, ceea ce a dus la o evoluție spectaculoasă a bursei de la București. Această performanță nu a fost deloc întâmplătoare”, a explicat Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management.
În contextul acestei performanțe a bursei de la București, majoritatea administratorilor de fonduri au menținut o expunere mare pe acțiuni, strategie care s-a dovedit câștigătoare, aducând celor mai performante fonduri randamente și de 30%. Companiile pe care au mizat au fost cele din energie, sectorul bancar, dar și companii de transport, care au performat foarte bine în contextul războiului din Ucraina, dar și din HoReCa și bunuri de larg consum, susținute de creșterea consumului.
Pe fondul randamentelor mari înregistrate în piață, administratorii de fonduri spun că interesul pentru investiții va continua să fie unul crescut, oamenii fiind tot mai interesați, în special de investiția în fonduri de acțiuni. În același timp, au spus aceștia, comportamentul investitorilor s-a schimbat.
„Pentru noi, a fost un an foarte bun, cu un interes crescut pentru fonduri, în special cele cu componentă pe acțiuni, o consecință a faptului că bursa a performat foarte bine. În rândul clienților, am observat o schimbare de comportament. Dacă până acum câțiva ani exista percepția că pentru a investi îți trebuie capital, acum sunt tot mai mulți clienți care investesc recurent, regulat, sume mici care pornesc și de la 50 de lei. În bugetul unui investitor, investiția în fonduri funcționează ca plata unui abonament, activează o plată recurentă, lunară către un fond, scopul fiind acela de a acumula pe termen lung”, a spus Rareș Trif, director Investiții BT Asset Management.
Pentru 2024, administratorii de fonduri mizează în continuare pe un trend ascendent al fluxului de investitori pe piața de capital, chiar dacă ritmul de anul trecut va fi greu de replicat. Dar în contextul anului electoral și al investițiilor masive care se fac în România din fonduri europene, este de așteptat ca economia să performeze, iar acest lucru se va reflecta și în evoluția companiilor pe bursă.
„Anul acesta, 50% din populația lumii merge la vot și, statistic vorbind, în anii electorali nu au loc schimbări fiscale semnificative sau de altă natură. Așadar, ne așteptăm la o accelerare a creșterii economice, bazate pe consum – anii electorali aduc și creșteri de venituri -, dar și pe investițiile publice care se fac în această perioadă. Ne așteptăm, așadar, ca această creștere să se regăsească și pe bursă, unde pot performa companiile din zona de consum privat (HoReCa), transporturi, energie, din sectorul bancar sau telecom”, a precizat Dragoș Manolescu, CFA, Deputy CEO at OTP Asset Management Romania.
„Începeți să investiți acum! Chiar și 50 de lei pe lună”
Interesați să facă primii pași în investiții, studenții economiști au fost sfătuiți de profesioniști să înceapă gradual, cu sume mici cu care să testeze piața, să citească și să se documenteze despre piață, mai ales că se pregătesc pentru o carieră în domeniul financiar-bancar.
„Pentru a începe să investești, sunt două variante: fie în fonduri de investiții administrate de alții, fie investiții gestionate personal. În fonduri este cel mai simplu, pentru că tot ce trebuie să faci este să contribui lunar cu o anumită sumă, care în timp se acumulează. Sfatul meu este ca atunci când aveți bani – fie că luați bursă, fie de la părinți sau pentru că lucrați -, primul lucru pe care îl faceți să fie această contribuție într-un fond. Dacă îți gestionezi tu investițiile, în primul rând trebuie să studiezi, să cunoști piața și, foarte important, să urmezi o strategie cu reguli clare, pe care să le respecți cu strictețe”, a afirmat Adrian Dudu, director Investiții SAI Certinvest.
Un exemplu dat de cei prezenți a fost acela al unui tânăr care, dacă începe să investească la 20 de ani câte 50 de lei pe lună, în 10 ani poate achiziționa o mașină cu banii economisiți.
„Începeți să investiți acum! Pe termen lung, istoria a arătat că piețele de acțiuni cresc ca urmare a creșterii economice – doar anul trecut BVB a avut o creștere medie de 32%. Nu lăsați timpul să treacă! În epoca tehnologiei, aveți resurse variate din care să vă documentați, să învățați, să experimentați. Primul pas este să mergeți pe site-ul BVB, care este o sursă foarte bună de informații și care vă va ajuta să alegeți și un broker la bursă. Vă recomand să începeți investițiile cu companii românești, pentru că economia românească este mai ușor de înțeles pentru investitorii români. Intrați în piață cu o sumă mică la început, dar în mod regulat, chiar și cu 500 de lei pe lună, de exemplu. Nu sunt bani mulți, dar este important să fiți acolo. Nimeni nu are rețeta succesului deplin, dar în timp căpătați experiență și veți investi sume mai mari, din ce în ce mai inteligent”, a adăugat Răzvan Pașol, director general SAI Patria Asset Management.
Dezbaterea „Cum au performat fondurile de investiții în anul 2023”, a fost organizată de Bursa de Valori București și Asociația Administratorilor din România în clădirea Virgil Madgearu a Academiei de Studii Economice Bucureşti.
Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (OPC) din România care reunește 23 de societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), care administrează 92 de fonduri deschise de investiții (OPCVM) și 35 de fonduri de investiții alternative, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.
15 martie esteZiua mondială a drepturilor consumatorilor. În context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că, de la începutul anului, i s-au adresat peste 650 de consumatori de servicii și produse financiare, care au invocat anumite probleme în plata ratelor și au solicitat băncilor/IFN-urilor o rezolvare amiabilă. Până la mijlocul lunii martie, băncile au acceptat 175 de cereri de conciliere, iar 140 de negocieri s-au încheiat deja cu impăcarea părților. Pe această temă, CSALB prezintă următoarea analiză:
Ce solicită și ce obțin consumatorii de la bănci în 2024, în urma negocierilor din cadrul CSALB?
Ziua mondială a drepturilor consumatorilor („World Consumer Rights Day”) este marcată în fiecare an pe data de 15 martie! Această zi promovează drepturile şi nevoile consumatorilor din toată lumea. De la începutul anului, peste 650 de consumatori de servicii și produse financiare din România au invocat anumite probleme în derularea contractelor/serviciilor cu comercianții din sectorul financiar-bancar și au solicitat băncilor/IFN-urilor o rezolvare amiabilă, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Până la jumătatea lunii martie, băncile au acceptat 175 cereri de negociere (dintr-un total de 420 cereri adresate băncilor);
De la începutul anului s-au încheiat, cu împăcarea părților, 140 de negocieri între consumatori și bănci;
În 98% dintre negocierile purtate în acest an părțile s-au împăcat. În 2023, valoarea medie a beneficiilor obținute de un consumator, după o negociere cu banca în cadrul CSALB, a fost de aproximativ 5.000 de euro.
Iată câteva exemple despre ce au solicitat oamenii instituțiilor financiare și ce au obținut după negocierile intermediate de un conciliator CSALB. Toată procedura de soluționare amiabilă este gratuită pentru consumatori, durează în medie aproximativ o lună, iar cererea de negociere poate fi completată direct pe site-ul www.csalb.ro în 5-7 minute.
„Soluția obținută mă ajută foarte mult!”
Vereș Tibor, județul Timiș: Am fost la sediul băncii pentru a completa o cerere pentru restructurarea creditului deoarece începând cu luna viitoare nu mai pot achita rata la credit. Rata la bancă este de 1.850 de lei, însă mai am un împrumut cu o rată de 550 de lei, plus cheltuielile cu chiria și cele curente. I-am rugat să-mi restructureze creditul deoarece nu îmi doresc să fiu înscris în Biroul de Credit, iar după o săptămână am primit răspuns că nu au pentru mine nicio soluție.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca oferă o perioadă de grație de două luni, în care rata la credit va fi de 500 de lei. După această perioadă creditul va fi restructurat astfel: va fi introdusă dobânda fixă, iar rata lunară la credit va scădea până la 1.480 de lei.
Soluția obținută mă ajută foarte mult! Am aflat pe internet despre CSALB, după ce am început să caut soluții pentru situația mea. Anticipam că va urma o perioadă grea și am căutat informații. Inițial nu credeam că se rezolvă, pentru că primisem un refuz de la angajații băncii cu care am discutat. Însă, în mai puțin de trei săptămâni a fost totul gata, cu ajutorul conciliatorului. Nici nu îmi venea să cred când m-a sunat să îmi spună rezultatul. Deja v-am recomandat și altor oameni pentru că mie mi-a folosit mult soluția primită.
Albert Mărăndescu, judetul Vaslui: „Mă aflu în imposibilitatea plății lunare a ratei în valoare de 2.012 lei aferente creditului de nevoi personale, deoarece firma la care eram administrator a intrat în insolvență și în urma acestei proceduri a rezultat un debit restant de 60.000 lei. Astfel, ANAF mi-a pus poprire pe salariu și îmi oprește lunar o treime din venitul net. Solicit prelungirea perioadei de plată a creditului și recalcularea ratei, astfel încât să rezulte o rată lunară mai mică decât ce plătesc în prezent”.
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: „Banca propune majorarea perioadei de rambursare cu 14 luni. În primele 36 luni ale creditului restructurat, consumatorul va avea de achitat o rată de 1.010 lei (aproximativ jumatate din rata actuală), iar dobânda va fi de 0%. După această perioadă rata va fi de 1.900 de lei și dobânda aplicabilă va fi cea din prezent (dobândă fixă de 9,7%).
Sunt foarte mulțumit, totul a decurs neașteptat de bine. Prima dată, când m-am adresat direct băncii, am fost refuzat și eram sceptic în legătură cu soluționarea problemei mele. Însă totul s-a rezolvat foarte repede. Întotdeauna se poate și mai bine, dar, în același timp, aș fi putut să nu obțin nimic. Se spune că nemulțumitului i se ia darul. Ținând cont că timp de trei ani plătesc o rată la jumătate față de cât a fost până acum, zic că este foarte bine.”
Dobândă fixă, amânarea ratelor și perioade de grație
Bogdan P: „Doresc adaptarea contractul de credit pentru ratele rămase de achitat, prin recalcularea dobânzii pentru creditul în CHF. Doresc să plătesc rate fixe până la finalul creditului.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Restructurarea creditului prin conversia acestuia în RON, cu un discount de 30% aplicat la sold. După conversie, timp de 3 ani, consumatorul beneficiază de dobândă fixă de 5,9%, cu o rată de aproximativ 812 RON. Ulterior, dobânda devine variabilă calculată prin formula IRCC + 2,5% marja băncii.
David M: „Am solicitat amânarea ratelor creditului pe o perioadă de 6 luni. Telefonic, am primit asigurări că amânarea va fi posibilă pentru o lună, dar am constatat ulterior că sumele aferente ratelor au fost debitate din contul meu. Am mers la sucursala băncii din Timișoara unde mi s-a comunicat că nu este posibilă amânarea creditului nici măcar pentru o lună.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Se va proceda la restructurarea creditului acordat consumatorului prin menținerea dobânzii fixe de 6,5% pe toată durata creditului. De asemenea, consumatorului i se va acorda o perioadă de grație de 6 luni, în care va achita o rată lunară în valoare de 50 de lei. După perioada de grație și cu noul procent al dobânzii, rata lunară va fi de 570 de lei.
Elena T: „Din cauza creșterii IRCC și a prețurilor îmi este din ce în ce mai greu să acopăr cheltuielile. Soțul meu e pensionat pe caz de boală și cheltuielile cu copilul sunt de la o lună la alta mai mari. Părinții mei, care locuiesc în garsoniera luată prin credit, au și ei probleme de sănătate și mi-e greu să îi ajut. Am două credite, la 2 imobile diferite și aș vrea o restructurare a lor. Măcar să se recalculeze dobânda. M-ar avantaja o rată fixă.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca oferă clientei posibilitatea de a trece de la dobândă variabilă la cea fixă, pentru o perioadă de 60 de luni, urmând ca după această perioadă să se revină la dobândă variabilă, alcătuită din marja stabilită contractual plus IRCC. Dobânda fixă va fi de 5.9 %.
Comisionul de administrare: restituiri de sume și ștergerea lui din credit
Dan B: „Am în derulare un credit de nevoi personale cu ipotecă, contractat în septembrie 2008, în cuantum de 105.000 euro pentru o perioadă de 25 ani. Îmi este reținut un comision de administrare aplicat lunar la soldul creditului. Vă rog să-mi comunicați care este propunerea băncii față de acest comision de administrare, atât pentru ratele viitoare, cât și pentru cele deja plătite.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca va elimina pe viitor comisionul de administrare credit (aprox 2.775 euro) și va pune la dispoziția consumatorului suma de 3.000 de euro, reprezentând restituire parțială din comisionul de administrare. Prin acceptarea notei de soluționare se constată acordul de stingere a litigiului intervenit între părți.
Antoneta V: „În urma contractării unui credit ipotecar am observat că rata lunară crește nejustificat. Este o neconcordanță între sumele înscrise în scadențar și cele pe care mi le comunică banca. La o rată de 183 euro (potrivit scadențarului), mi s-au retras mai multe luni 186 de euro. Doresc recuperarea sumelor plătite în plus și, dacă se poate, aș dori o ajustare a dobânzii și o reeșalonare a creditului.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Comerciantul rambursează sumele solicitate de consumatoare și îi oferă ca gest comercial eliminarea pentru viitor a comisionului de administrare credit rămas de încasat (725 euro) și restituirea parțială a comisionului de administrare credit perceput după reeșalonarea din 2015 (1.000 euro).
Aurel C: „Solicit rambursarea sumelor percepute de bancă drept comision de gestiune credit, în valoare de 15.000 de lei.”
Soluție acceptată de părți în cadrul CSALB: Banca aprobă eliminarea comisionului de administrare credit rămas de încasat, în valoare de 4.020 euro și restituirea parțială a comisionului încasat, în valoare de 2.000 de euro.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Analizând cererile primite de CSALB și rezultatele negocierilor, observăm o mai bună înțelegere din partea consumatorilor a situației financiare cu care se confruntă. În plus, aceștia au dezvoltat o abordare mai pragmatică a ofertelor pe care le fac băncile în cadrul negocierilor. Vedem că oamenii au renunțat să mai aibă așteptări nerealiste cu privire la rezultatul final al concilierii. Acest fapt este impulsionat și de abordarea băncilor, care vin la masa negocierilor cu soluții punctuale, menite să rezolve problema imediată a consumatorului, dar care au efect benefic și pe termen lung.
Putem spune că am depășit perioada în care consumatorii încercau să negocieze până când se ajungea la un blocaj sau până când banca ieșea din procedura amiabilă când întâlnea un consumator inflexibil. Spre exemplu, anul acesta avem doar 2 cazuri în care negocierile au eșuat, iar în 2023 doar în 8 negocieri din 100 părțile nu s-au înțeles. Acum, consumatorii și-au însușit sfatul conciliatorilor, care au spus în mai multe rânduri că într-o negociere câștigul nu înseamnă doar beneficiul în bani. La acesta se adaugă timpul de soluționare foarte scurt, siguranța unui răspuns favorabil, spre deosebire de instanță, unde există riscul unei sentințe judecătorești defavorabile și modificarea contractului în scopul continuării lui în condiții adaptate nevoilor din prezent.”
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Asociația Professional Women’s Network Romania a organizat, sub egida Women on Boards Academy, cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România, prima conferință „Supporting women in business and society”, dedicată reprezentantelor comunității Alumni a asociației. Organizatorii ne oferă o sinteză a dezbaterilor:
„Supporting women in business and society”, conferință organizată de PWN România cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România
Pe 28 februarie 2024, Professional Women’s Network Romania a organizat sub egida Women on Boards Academy conferința „Supporting women in business and society”, eveniment dedicat reprezentantelor comunității Alumni a asociației și susținut de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Programul Women on Boards se află la a V-a ediție și are ca scop susținerea pregătirii continue și promovării membrelor PWN România pentru a deveni membre în Consilii de Administrație.
PWN România este o asociație non-guvernamentală, non-profit, bazată pe voluntariat, parte a PWN Global, o rețea ce numără peste 3.500 de membre și voluntari în peste 30 de orașe din lume.
Misiunea asociației este de a sprijini ascensiunea femeilor în poziții de leadership în vederea accelerării echilibrului de gen în structurile de conducere, transparența, dar și egalitatea de gen în ceea ce privește salarizarea.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice cu competențe în domeniu, corpului diplomatic, organismelor internaționale, camerelor de comerț bilaterale, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și administrației publice care susțin aceste principii și valori europene. Acestora li s-au alăturat reprezentantele și speakerii comunității Alumni Women on Boards din cele 5 ediții desfășurate din 2016 și până în prezent.
Printre guest speakerii ce au fost prezenți la această conferință se numără: Excelența sa, Ramona Iulia Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, instituție care a sprijinit organizarea acestui eveniment, Luminița Popescu – Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Liliana Popescu – Directorul Institutului Diplomatic Român, Hedwige Nuyens – Președinta WOB Europa și Victoria Zinchuk, Country Director EBRD Romania.
Speakerii din primul panel, „Women on Boards – beneficii și lecții învățate”, au fost: Gerke Witteveen, CEO, NN Pensii, Mariana Gheorghe, Board Member independent, Ondrej Safar, Country Manager, CEZ Group Romania, Elisabeta Moraru – Country Director, Google România, Bulgaria, Ungaria și Moldova, Mircea Varga, Președinte al consiliului de bord, Teilor Holding, Anne-Marie Gestin, Vicepreședinte executiv & CFO, Engie Romania.
Iar speakeri precum Andreea Voinea, CHRO, Banca Comercială Română, Andreea Ciulacu, HR Director, Deutsche Bahn Cargo România, Radu Mavrodin, Vicepreședinte People & Culture, OMV Petrom, Simona Podgoreanu, HR Director, KPMG România & Moldova, Adina Vidroiu, HR Director, Microsoft România, au vorbit despre „Salarizarea egală și transparentă – beneficiile sociale și pentru business”.
În cadrul conferinței au fost evidențiate beneficiile implementării Directivei 2022/2381 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și a Directivei 2023/970 privind remunerația egală pentru muncă între femei și bărbați.
O astfel de conferință este necesară pentru viitorul leadership-ului feminin deoarece unele state din Europa au ales să aplice deja aceste directive în mod voluntar. Tocmai de aceea este important să se discute și despre impactul pe care îl va avea asupra societății românești adoptarea acestor directive.
„În ultimii ani, mediul de afaceri din România a devenit din ce în ce mai atractiv pentru femei, însă cu toate acestea doamnele se lovesc în continuare de o mulțime de dificultăți și preconcepții cum ar fi cele legate de capacitatea lor de a se descurca în lumea afacerilor, un teritoriu care până nu de mult era exclusiv al bărbaților, și nu numai. Tocmai de aceea, în cei 13 ani de activitate, PWN România a urmărit promovarea unui leadership echilibrat de gen, cultivarea unui mediu de sprijin al ideilor de business, construirea relațiilor de încredere și crearea unor posibilități nelimitate de creștere pentru femei, pe toate planurile. Ne dorim să continuăm acest demers de a sprijini dezvoltarea potențialului profesional, dar și personal al femeilor prin intermediul a trei direcții de acțiune: programe de mentorat în vederea creșterii nivelului de pregătire profesională, programe de antreprenoriat pentru studenți și antreprenoare aflați la început de drum profesional, precum și programe de pregătire în cadrul Women on Boards Academy, pentru doamnele care sunt sau urmează să ocupe poziții în consiliile de administrație” – a declarat doamna Ileana Violeta Botez, Președinte al PWN România.
„Adoptarea legislației europene privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale companiilor arată importanța diversității de gen în procesul decizional. Directiva stabilește obiective ambițioase până în iunie 2026: 40% din posturile de administrator neexecutiv și 33% dintre toate posturile de administrator, executiv sau neexecutiv, trebuie să aparțină membrilor ,,sexului nereprezentat”. Directiva privind transparența salarială se bazează pe principiul fundamental potrivit căruia munca egală merită o remunerație egală, neexistând vreun motiv ca, pentru același tip de muncă, o femeie să primească un salariu mai mic decât un bărbat”, a declarat doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
„Comisia Europeană își propune să atingă un echilibru de gen 50/50 la toate nivelurile de conducere până la sfârșitul anului 2024, conducând prin exemplu la formarea unei culturi care promovează egalitatea de gen la locul de muncă”, a completat șefa Reprezentanței.
„Evenimentul anual al programului PWN Women on Boards Alumni a fost un succes si a reprezentat un angajament profund pentru promovarea egalității de gen si a remunerării echitabile, mai ales ca urmare a directivelor europene recente. A fost un moment în care am avut privilegiul de a asculta și învăța de la invitați speciali din lumea de business, organizații europene, guvernamentale, din domeniul educației care sunt pregătiți și dedicați susținerii și promovării femeilor competente. Discuțiile interesante, chiar pasionante, precum și reflecțiile împărtășite, au reafirmat importanța angajamentului colectiv pentru o societate echitabilă și diversă”, a declarat doamna Violeta Ciurel, VP Program PWN Women on Boards.
PWN România a militat pentru echilibrului de gen bazat pe meritocrație și a acționat prin dezvoltarea a trei programe: Mentorat – program ce promovează progresul profesional al femeilor cu ajutorul unui mentor Antreprenoriat – cu cele două programe, StartUP, dedicat studenților și femeilor antreprenor aflate la început de drum și ScaleUP, dedicate doamnelor care deja au un business pe care vor să îl ducă la un alt nivel, și Women on Boards – program dedicat membrelor PWN ce au o deja o carieră în business în poziții de top leadership și care doresc să facă parte dintr-un Consiliu de Administrație.
PWN România este o asociație non-guvernamentală, non-profit, bazată pe voluntariat, a cărei misiune este sprijinirea ascensiunii femeilor în poziții de leadership în vederea accelerării echilibrului de gen în structurile de conducere. Comunitatea PWN România reunește aproximativ 400 de membre aflate în poziții de management sau antreprenoare în peste 20 de industrii, precum si peste 900 de femei in comunitatea extinsa a Asociatiei.
Printre obiectivele PWN România se regăsesc dezvoltarea potențialului profesional al femeilor, susținerea antreprenoarelor și a aspirantelor către antreprenoriat și împuternicirea economică a femeilor, egalitatea de șanse și diversitatea în structurile de conducere ale companiilor.
Principalele programe ale PWN România includ din 2013 un program de Mentorat dedicat femeilor la începutul carierei sau in poziții de mid-management, un program de educație antreprenoriala „Trusa de Instrumente pentru Antreprenoare”, demarat in 2014 şi programe unice din 2016 care oferă femeilor de carieră o pregătire structurată pentru accesarea unei poziții în consiliile de administrație dezvoltate de Academia Femeilor in Consilii de Administratie.
Înființată în 2011, PWN România este parte a PWN Global, o rețea care se dezvoltă în ritm alert, depășind peste 3.500 de membre și voluntari în peste 30 de orașe din lume.
Ultramoderna fabrică Nestlé situată la periferia Sofiei, capitala Bulgariei, va produce în acest an peste 20 de mii de tone de batoane și napolitane KitKat®. Oferindu-ne această informație, Nestlé prezintă câteva date și comentarii:
Fiecare al patrulea român mănâncă un KitKat® podus la fabrica Nestlé din Sofia
Fabrica Nestlé din Sofia este un exemplu extraordinar de istorie și tradiție prelungită de-a lungul secolelor și adaptată și modernizată la cerințele și gusturile contemporane de consum. În urmă cu 30 de ani, Nestlé a cumpărat această fabrică emblematică de ciocolată și dulciuri, ce fusese fondată în 1912 și apoi naționalizată de comuniști și apoi privatizată, înainte de a deveni parte a celei mai mari companii de produse alimentare și băuturi din lume.
Cele mai mari două piețe pentru KitKat® produs în Sofia sunt Marea Britanie (28%) și Germania (17%). Țările din regiunea Europei Centrale de Est primesc încă 17%, iar regiunea Europei de Sud-Est (Adriatice, Bulgaria, România și Ucraina) încă 11% din producție.
Fabrica din Sofia este acum o unitate modernă de producție de dulciuri, care livrează zeci de varietăți de batoane și napolitane KitKat®, precum și Smarties, într-un mediu de securitate alimentară la nivel înalt și sub standarde stricte de calitate. Produsele care ies de la porțile fabricii din Sofia sunt KitKat® POPS (Lapte, Alune și Cacao), LION POPS, KitKat® Chunky umplut – Peanut Butter, Caramel, Black & White, Lotus Biscoff, KitKat® Countlines – simplu (Lapte, Alb, Duo), KitKat® 2 Finger Mini Mix cu diferite arome. De asemenea, gama de Smarties include pilule Mini Eggs și Classic (lapte și alba) – toate în ambalaje de hârtie și folosind ingrediente naturale.
„Fabrica Nestlé din Sofia este o unitate de producție sustenabilă, pe lângă faptul că este o unitate extrem de controlată în ceea ce privește securitatea alimentară și măsurile anti-contaminare. De-a lungul anilor am inițiat diferite programe și inițiative de sustenabilitate pentru a ne arăta respectul față de natură și resursele sale naturale. Deci, ori de câte ori desfaceți un baton KitKat® și vă bucurați de gustul acestuia, țineți minte că a avut un impact minim asupra naturii”, explică Nina Vitkova, Sofia Factory Manager, Nestlé.
Ambalajele KitKat® și Smarties sunt proiectate 100% pentru reciclarea ambalajelor și, în consecință, cantitatea de plastic folosită anual a scăzut cu 11,5% din 2019 încoace, la fel ca și cantitatea de hârtie consumată – în acest caz, s-au economisit 135 de tone de hârtie, echivalentul a 2.300 de copaci salvați de la tăiere.
Consumul de apă a scăzut cu 67% din 2010 datorită investițiilor în tehnologii moderne, automatizare și digitalizare, iar din 2014, niciun deșeu nu a fost aruncat la groapa de gunoi. Inițiativele pentru 2024 includ izolarea termică a circuitului ciocolatei, optimizarea sistemului de abur, optimizarea sistemului de aer comprimat și optimizarea sistemelor industriale de distribuție a apei.
Fabrica Nestlé are aproape 600 de angajați, dintre care 84% sunt implicați în producție, cu o medie de 12 ani de vechime în companie.
„În România, peste 15 milioane de batoane KitKat® au fost consumate în 2023, creând o conexiune între consumatorii români și fermierii din programul Nestlé Income Acceleration, care stimulează familiile cultivatorilor de cacao care își înscriu copiii la școală, implementează bune practici agricole, se angajează în activități agro-forestiere, și le diversifică veniturile. Prin inițiativa „Breaks for Good” de la KitKat, toți consumatorii produsului îi sprijină pe fermierii de cacao și contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la sustenabilitatea producției de cacao utilizată în aceste batoane”, spune Daniela Yordanova, SEM Confectionery Business Executive Officer, Nestlé.
Despre Nestlé
Grupul Nestlé este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestlé s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani compania a plantat 75.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.
Inițiativele globale Nestlé:
În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului „Nestlé for Healthier Kids”, extinderea inițiativei „Nestlé needs YOUth” și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.
Nestlé for Healthier Kids
Programul „Nestlé for Healthier Kids” a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului „Și eu trăiesc sănătos – SETS”, inițiat de Fundația PRAIS.
Nestlé needs YOUth
Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret „Nestlé needs YOUth” este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.
Nestlé for a Waste Free World
Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare.
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat anul trecut 189 de tranzacții finalizate, cu o valoare de 4,3 miliarde de euro, în scădere cu circa 20% față de 2022, când ajunsese la 5,2 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de PwC România. Rezultatul de anul trecut a fost susținut în mare parte de tranzacția prin care grupul elen PPC a cumpărat Enel România, tranzacție în valoare de 1,3 miliarde euro.
În cazul în care sunt luate în considerare atât tranzacțiile finalizate, cât și cele semnate dar nefinalizate, anul trecut s-au înregistrat 241 de deal-uri, cu o valoare totală de 7,7 miliarde euro. Multe dintre tranzacțiile semnate anul trecut au fost anunțate însă în ultimul trimestru, urmând să fie finalizate în acest an, precum achiziția de peste un miliard de euro a rețelei Profi de către Mega Image sau a Alpha Bank de către Unicredit.
„Primul trimestru din 2024 dă semne că acest an ar putea deveni unul foarte bun pentru piața de fuziuni și achiziții din România. Tranzacții mari sunt deja semnate și ne așteptăm să fie încheiate în prima jumătate a acestui an, iar alte tranzacții medii și mici au fost anunțate. Fuziunile și achizițiile rămân un instrument strategic pentru dezvoltarea și creșterea companiilor, în contextul presiunilor din partea concurenței, a noilor tehnologii și a schimbărilor climatice. Vedem că directorii generali din România iau tot mai mult în considerare opțiunea inițierii unor tranzacții. Potrivit rezultatelor sondajului nostru CEO Survey 2024, patru din zece (41%) CEO din România au în vedere o tranzacție în următorii trei ani”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Pe piața românească au avut loc opt tranzacții foarte mari, în această categorie fiind încadrate cele care depășesc 100 milioane euro. Totuși ultimii ani au adus și câteva tranzacții de peste un miliard euro.
„Dacă numărul de tranzacții a scăzut, observăm că valoarea medie a unei tranzacții este mai mare decât în anul anterior. România este reconfirmată pentru al patrulea an la rând o piață în care se fac tranzacții de peste un miliard euro: CEZ în 2020, tranzacția în două etape care implică achiziția Neptun Deep de către Romgaz în 2021 și 2022, Enel în 2023. Fără tranzacția de peste un miliard euro cu Enel, piața locală din 2023 ar fi atins 3,1 miliarde euro. De remarcat este că 70% din numărul de tranzacții și 80% din valoarea acestora provine din tranzacțiile cu jucători strategici în calitate de cumpărători. Vedem totuși o activitate în creștere a fondurilor de investiții, și a companiilor antreprenoriale care fac tranzacții, cu precădere în domeniul IT”, a declarat George Ureche, Director și Liderul de M&A al PwC România.
Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 23 milioane euro, aceasta fiind cea mai mare valoare medie înregistrată din 2020 până în prezent. Sectoarele IT&C, bunuri de consum, produse și servicii industriale au înregistrat o creștere semnificativă a valorii medii a tranzacțiilor. Valoarea medie a unei tranzacții realizate de investitori strategici a fost de 25 milioane euro, în timp ce valoarea medie a unei tranzacții realizate de fondurile de investiții a fost la un nivel mai redus.
Segmentul de tranzacții de peste 5 milioane euro rămâne în continuare unul efervescent, cu aproximativ 51% din numărul total de tranzacții încheiate, ceea ce indică faptul că există încă loc pentru consolidare și investiții de capital de risc.
de opinie de Andrei Burz-Pînzaru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, liderul programului Deloitte Private
„Singurul motiv pentru aloca bani azi unei investiții e de a obține mai mulți bani mai târziu”, a spus Warren Buffet. Întrebarea cheie este ce înțelegem prin „mai târziu” și cum se poziționează antreprenoriatul local pe termen mediu și lung în scopul creșterii valorii intrinseci a firmelor locale.
Antreprenoriatul românesc se află la confluența a două generații: antreprenorii anilor ’90, care își pun astăzi tot mai mult problema succesiunii, și noua generație de antreprenori, unii dintre ei conducând firme deja aflate în poziție de lideri de piață. În ambele cazuri, vorbim de construirea unor afaceri care au depășit obiectivul unic al profitului rapid și se concentrează asupra punerii afacerii pe baze solide și sustenabile, au fondatori și echipe de management care înțeleg valoarea pe termen lung a inovației, a managementului competent și a strategiei disciplinate.
Piața de capital românească (BVB și AeRO) este accesată tot mai des, observându-se atât o creștere a apetitului pentru admiterea la tranzacționare, cât și „migrarea” unora dintre entitățile listate de pe AeRO pe piața principală a BVB. Pe de altă parte, deși numărul de societăți românești admise la tranzacționare a crescut în ultimii ani, prea puține dintre aceste firme utilizează bursa pentru atragere de fonduri (marea majoritate a tranzacțiilor, inclusiv în context de IPO, au fost de piață secundară, nu de emisiune de acțiuni). În realitate, bursa are mult mai mult de oferit pentru emitenți, dincolo de beneficii de imagine și exit liquidity pentru acționari. Odată ce o societate decide să își asume efortul de pregătire pentru listare, gestionarea regimului juridic complex asociat pieței de capital, a cerințelor de guvernanță și transparență, ar trebui să utilizeze la maximum întregul palier de instrumente pe care bursa le pune la dispoziție. Spre exemplu, motivarea salariaților prin programe de tip stock option plans (care pot fi utilizate și în cazul societăților care nu sunt încă listate la bursă, dar sunt by design concepute pentru acestea din urmă) și atragerea de fonduri prin operațiuni de majorare de capital derulate prin oferte publice ulterior admiterii la tranzacționare sunt mecanisme încă insuficient utilizate.
Fondurile de investiții de tip private equity și venture capital (regionale și locale) încep tot mai mult să fie percepute nu doar ca furnizori de capital, ci ca parteneri strategici, oferind expertiză valoroasă în domenii precum guvernanța corporativă și planificarea strategică și pot ajuta antreprenorii să gestioneze mai bine riscurile și să își construiască afacerile pe principii sănătoase, concentrându-se pe valoare pe termen lung. Desigur, în orice asemenea demersuri, este vorba de încredere, respect reciproc și obiective comune. Alinierea în jurul acestor valori necesită timp și efort de ambele părți.
Inovația (tehnologică și nu numai) este motorul creșterii. Antreprenorii români nu se feresc să adopte tehnologia pentru a-și optimiza operațiunile, a crește eficiența și a inova. Totuși, inovația și digitalizarea rămân în continuare arii de dezvoltare, mai ales în contextul avansului semnificativ la nivel global, inclusiv în zona tehnologiilor emergente (open data, AI, blockchain). Va fi nevoie de efort susținut în continuare pentru ca firmele locale să țină pasul cu trendurile globale, pentru a putea folosi inteligența artificială, automatizarea și soluțiile digitale de o manieră care să permită creșterea productivității, reducerea costurilor și, în ultima instanță, obținerea și menținerea unui grad de competitivitate ridicat la nivel local și internațional. În acest context, merită subliniat rolul pe care îl poate juca dezvoltarea sectorului de start-upuri în stimularea inovației. Antreprenoriatul local ar trebui să acorde o atenție sporită acestui sector, dat fiind că inovația poate fi accesată nu doar prin resurse interne, ci și prin investiții în (sau colaborări cu) start-upuri, ca mediu propice pentru experimentare și asumarea de riscuri, cu beneficiul explorării de noi teritorii și dezvoltării de soluții inovatoare la probleme existente. Deși mai puțin utilizată la nivel local, inovația prin investiții sau dezvoltarea de cooperări cu start-upuri de către firmele mature este o metodă aplicată pe plan internațional. În același sens, e de bun augur dezvoltarea platformelor de crowdfunding și prezența locală a fondurilor de tip venture capital, care, prin specificul lor, permit alocarea de fonduri către proiecte inovatoare mult mai greu (sau imposibil) de finanțat în alt mod.
Creștere organică și prin achiziții. Liderii de piață își concentrează eforturile atât pe creșterea organică, cât și pe achiziții strategice. Constatăm o creștere a atenției acordate de firmele locale oportunităților de fuziuni și achiziții ca mijloc de consolidare a poziției de piață sau de intrare rapidă pe noi segmente de piață. Achizițiile pot fi o strategie extrem de importantă de creștere a valorii pe termen lung și e de așteptat să le vedem utilizate în continuare într-o măsură tot mai mare de către firmele locale, pe piața locală și, de ce nu, și în afara României.
Putem concluziona că sectorul antreprenorial românesc se află pe o traiectorie ascendentă, în care se vor evidenția (sau consolida) în poziția de lideri firmele care vor continua să construiască afaceri cu valoare intrinsecă pe termen lung, cu beneficii atât pentru investitori, cât și pentru economia noastră în ansamblu.
După aproape doi ani de liniște pe piața bursieră americană, ne pregătim pentru un pas important despre care vorbește întreaga lume, nu doar cea financiară. Este vorba despre debutul la bursă al Reddit, cel mai mare forum de internet independent din lume. Listarea la bursa de la New York este așteptată să înceapă din 21 martie, arată analiștii din cadrul XTB, companie de tip fintech, care oferă acces instantaneu la piețele financiare, prin intermediul unei aplicații mobile și al unei platforme online.
Reddit a câștigat popularitate în rândul investitorilor bursieri în 2020-2021, când traderii de retail afiliați grupului WallStreetBets au zguduit piața bursieră, „atacându-i” pe vânzătorii instituționali poziționați short pe acțiuni GameStop. În aceste condiții, se ridică întrebarea: va avea acum Reddit de suferit din cauza ambițiilor bursiere?
„Există de mult timp speculații cu privire la un potențial IPO (oferta publică inițială – initial public offering) al Reddit, însă compania a decis să aștepte momentul potrivit pentru a se lista. Se știe de mult timp că, adesea, «momentul» determină evaluarea realizabilă. Se pare că acest moment tocmai a sosit, deoarece Wall Street se află de luni de zile într-o piață de creștere regulată, iar atitudinea față de risc s-a îmbunătățit semnificativ”, punctează analiștii din cadrul XTB.
În al doilea rând, economia SUA, de unde Reddit generează aproape 50% din trafic, rămâne puternică. De asemenea, trebuie avut în vedere și că seria de pierderi de aproape 2 ani a fost în sfârșit întreruptă, iar în ultimul trimestru din 2023, compania a trecut pe profit. În aceste condiții, nu este de mirare că Reddit intenționează să continue această tendință în trimestrele viitoare, iar Wall Street va fi cu siguranță cu ochii pe fiecare evoluție.
Potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg, familiare cu oferta de IPO, Reddit vizează o evaluare între 6 și 6,5 miliarde de dolari. Prețul pe acțiune este așteptat să fie situat între 31 și 34 de dolari, însă investitorii se întreabă dacă merită.
Reddit ar putea deveni protagonista unei confruntări spectaculoase
În cadrul IPO-ului, peste 15 milioane de acțiuni vor fi vândute de Reddit, iar alte 7 milioane de către investitorii care sunt angajații săi de facto. Nu este surprinzător faptul că cea mai mare evaluare posibilă este în interesul acționarilor, precum și al companiei însăși, pentru care ar putea fi singura oportunitate de a obține capital de pe piața bursieră. Acționarii existenți și membrii familiilor acestora, pentru care vor fi emise acțiunile, doresc să obțină până la 748 de milioane de dolari din oferta publică inițială, arată analiștii XTB.
De asemenea, aproximativ 8% din acțiuni vor fi rezervate pentru directorii, angajații și moderatorii forumului, permițându-le să împartă riscurile, precum și eventualele profituri cu noii investitori. Deși există optimism pe piețe, IPO-ul Reddit este evidențiat de o serie de controverse. Investitorilor individuali nu le place intervalul de evaluare, care s-a schimbat de mai multe ori în ultimele luni. Totodată, multe opinii contradictorii gravitează în jurul valorii companiei. La acestea, se adaugă lipsa unei profitabilități regulate și concurența ridicată în domeniul social media.
„Acest lucru face ca grupul WallStreetBets, provenit de pe acest forum, să aibă intenția de a vinde în lipsă acțiunile Reddit atunci când listarea se va realiza. În acest fel, ar putea investitorii de retail afiliați să pună presiune asupra companiei și să deterioreze sentimentul? Sau vom asista la măsuri de vindicative din partea marilor instituții, care vor dori să se «răzbune» pe membrii WallStreetBets după episodul «acțiunilor de tip meme»? Această confruntare de piață va merita, cu siguranță, să fie urmărită deoarece ar putea fi următorul eveniment financiar de interes la nivel global, nu doar în presa de specialitate”, explică analiștii.
Social media și AI, direcții pe care Reddit vrea să le exploreze
Industria social media evoluează mai bine decât la începutul anului 2023. Marii jucători acaparează tot mai mult din piață, beneficiind de sprijinul tehnologiei AI și de un optimism sporit din partea agenților de publicitate. Reddit a reușit să-și mențină poziția pe piață timp de mulți ani, creându-și o nișă unică, independentă de giganți precum Meta și ByteDance. În 2023, Reddit a înregistrat aproape 850 de milioane de utilizatori activi lunar. Se estimează că numărul mediu de utilizatori activi zilnici va fi de aproximativ 63 de milioane în acest an și va crește cu 12% până în 2025. Începând cu luna octombrie 2023, se estimează că Reddit poate ajunge la aproximativ 70 de milioane de utilizatori activi zilnici.
Compania vede o oportunitate în sectorul publicității, unde se află încă în primele etape de dezvoltare. Potrivit conducerii, agențiile de publicitate ar urma să identifice oportunități unice de a ajunge la un grup specific de utilizatori, pe care nu îl întâlnesc în alte segmente de activitate. Acesta ar putea fi un domeniu deosebit de important, având în vedere îmbunătățirea situației macroeconomice globale, care va aduce, în mod natural, bugete publicitare generoase pentru marile corporații.
Reddit încearcă să se adapteze și la tendințele pe care le aduce inteligența artificială, deși compania nu pare capabilă să se alinieze entuziasmului creat în jurul AI. Totuși, pentru un IPO într-o piață în creștere condusă de inteligența artificială, AI trebuia să apară pe agendă, până la urmă. Compania este în curs de a vinde permise de acces la datele de pe platformă, care urmează să fie folosite pentru a antrena mai multe modele lingvistice. Valoarea acestor permise de acces este estimată la aproximativ 203 milioane de dolari, cu o licență pe doi sau trei ani. Din această sumă, Reddit speră să obțină încă 66,4 milioane de dolari, existând deja un prim acord cu Google.
„Încă din luna ianuarie a acestui an, compania lua în calcul o evaluare de 5 miliarde de dolari, pe care o va impulsiona, în cele din urmă, probabil la peste 6 miliarde de dolari. Aceasta este încă mult sub evaluarea de aproape 15 miliarde de dolari din perioada pandemiei. Astăzi, investitorii sunt mai prudenți, ratele dobânzilor au crescut semnificativ, iar piețele nu mai ating evaluările astronomice de la sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021. În ciuda evaluării mai mici preconizate a companiei Reddit, este departe de a fi considerată un chilipir”, explică analiștii XTB.
Să fie Reddit evaluată prea sus de investitori?
Raportul de evaluare a Reddit, în comparație cu alte companii listate din domeniul social media și al publicității nu pare deosebit de atractiv. Dacă numărul mediu zilnic de utilizatori (baza de venituri) ar fi similar cu cel al familiei de aplicații Meta Platforms (aproximativ 3,200 miliarde de utilizatori activi pe Facebook, Instagram și WhatsApp), evaluarea Reddit ar putea fi de aproximativ 2.700 miliarde de dolari, față de evaluarea de 1.260 miliarde de dolari doar pentru Meta. Dar nici măcar o astfel de comparație nu pare să se apropie de această scară, deoarece în 2023, venitul pe utilizator (ARPU) al Reddit era de aproximativ 0,78 dolari, față de cei 44,6 dolari generați de Meta.
„De asemenea, dacă juxtapunem evaluarea cu alte companii care activează în sectorul publicității și al internetului, de exemplu, și cu acțiunile Opera, vedem că evaluarea este ridicată. Opera are aproximativ 350 de milioane de utilizatori și, cu un ARPU de peste 1,4 dolari, un profit net în plină expansiune și o datorie aproape zero, compania este evaluată la 1,4 miliarde de dolari. Adevărul este, însă, că profitabilitatea Reddit se îmbunătățește treptat”, arată analiștii din cadrul XTB.
În 2023, Reddit a înregistrat o pierdere netă de 90,8 milioane de dolari, la venituri record de 804 milioane de dolari. În 2022, compania a marcat o pierdere de 158,6 milioane de dolari, la venituri de 666,6 milioane de dolari. Așadar, ar putea investitorii să evalueze prea sus prețul companiei?
La mai bine de doi ani de la prima depunere confidențială la Comisia americană pentru valori mobiliare și burse (SEC), investitorii au o nouă șansă de a cumpăra acțiuni ale „forumului lor preferat”. Se pare că investitorii predispuși la risc ar putea conduce acțiunile RDDT, sperând la o volatilitate peste medie. Atenția Wall Street este acum concentrată pe Reddit, dar se pare că vom vedea câteva IPO-uri interesante în lunile următoare. Pe piața americană, printre acestea se numără Rubrik, susținută de Microsoft, specializată în securitatea datelor, și Waystar Technologies, care activează în sectorul sănătății. În Europa, merită atenție viitoarele oferte publice inițiale ale unor companii precum Douglas și Golden Goose.
de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România Iulian Pasniciuc, Director, Servicii imigrare, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Legea nr. 28/2024, care a intrat în vigoare din 8 martie a.c., rezolvă câteva aspecte importante în legislația românească privind regimul forței de muncă străine înalt calificate, în acord cu prevederile Directivei UE 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare şi de ședere a cetățenților țărilor terțe în vederea ocupării unor locuri de muncă înalt calificate.
Este vorba despre cinci modificări importante aduse legislației actuale, prin care se instituie noi termene și noi condiții de avut în vedere de către companiile care au angajați din afara țării, cu înaltă calificare pe domeniilor lor de expertiză. Astfel:
1. Dublarea perioadei de valabilitate a permiselor de ședere. Până acum, permisele de ședere pentru lucrătorii permanenți puteau fi emise cu o valabilitate de până la un an, perioadă care se dublează prin Legea 28, la doi ani. Pentru lucrătorii înalt calificați, valabilitatea a fost extinsă până la un maximum de trei ani, de la doi ani anterior.
2. Reducerea salariului minim lunar de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la „cel puțin de două ori câștigul salarial mediu brut” la „cel puțin câștigul salarial mediu brut”.
3. Scurtarea timpului de reîntregire a familiei pentru străinii înalt calificați care aplică pentru o Carte albastră a UE, în sensul că solicitarea de reîntregire poate fi depusă acum în același timp cu solicitarea de emitere a Cărții albastre a UE pentru străini.
4. Introducerea unei noi categorii de lucrător, aceea de lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilități. Astfel, cetățeanul străin care deține o Carte albastră a UE valabilă, eliberată de un stat membru, poate intra și rămâne în România în vederea desfășurării unei activități economice pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.
Este important de știut aici că, după 12 luni de ședere legală în primul stat membru sau după 6 luni de ședere legală în al doilea stat membru, ca posesor de Carte albastră a UE, străinul are dreptul să intre, să își stabilească reședința și să lucreze în România ca lucrător înalt calificat, fără a fi necesară deținerea avizului de angajare sau a vizei de lungă ședere. În termen de cel mult o lună de la intrarea în România, cetățeanul respectiv are obligația de a solicita eliberarea unei Cărți albastre a UE. Membrii de familie ai acestui cetățean, care a venit în România după 12 luni de ședere legală în primul stat membru sau după 6 luni de ședere legală în al doilea stat membru, ca posesor de Carte Albastră a UE, au obligația de a-și solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România.
5. Noi condiții pentru obținerea avizului de angajare pentru lucrătorii înalt calificați. Principala modificare este introducerea condiției ca angajatorul să fi depus diligențele pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetățean român, al unui stat membru UE sau de către un străin cu drept de ședere pe termen lung, condiție ce se aplica înainte doar pentru lucrătorii permanenți. O altă modificare se referă la competențele profesionale necesare, acum necesitând cel puțin cinci ani de experiență profesională pentru obținerea acestui tip de aviz de angajare. Totuși, la ocuparea posturilor aparținând grupei minore 133 „Conducători în servicii de tehnologia informației și comunicațiilor” și subgrupei majore 25 „Specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor” se vor solicita doar trei ani de experiență profesională relevantă, în termen de șapte ani anteriori depunerii cererii.
Nu mai puțin importante sunt noile termene pe care le prevede legea, în sensul extinderii unora dintre acestea, astfel: a termenului de valabilitate al avizelor de detașare, de la 60 de zile la 180 de zile, și a termenelor pentru soluționarea cererilor de viză de lungă ședere în scop de detașare, de la 10 zile la 20 de zile. De asemenea, a fost redus termenul pentru notificarea Oficiului de Imigrări despre încetarea sau suspendarea relației legale cu străinul, de la 30 zile la 10 zile.
Noile reglementări, care au intrat în vigoare pe 8 martie 2024, vor schimba semnificativ modul în care angajatorii din România recrutează și gestionează lucrătorii foarte calificați din țările terțe. Aceste schimbări ar putea face din România o destinație mai atractivă pentru lucrătorii străini cu înaltă calificare, dat fiind pragul salarial redus şi valabilitatea crescută a permiselor de ședere.
Introducerea noii categorii de „lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilități” va oferi angajatorilor o mai mare flexibilitate, permițându-le să aducă experți din alte state membre ale UE pentru până la 90 de zile, fără a avea nevoie de un permis de muncă separat, beneficiind de un astfel de potențial afacerile care depind de misiuni de scurtă durată, cu un nivel ridicat de calificări.
Cu toate acestea, introducerea cerințelor de experiență profesională ar putea face procesul de recrutare mai riguros, deoarece adaugă o altă calificare pe care oamenii în căutarea unui loc de muncă trebuie să o îndeplinească. Pe de altă parte, acest lucru ar putea duce și la o calitate mai înaltă a candidaților recrutați. În plus, cu perioadele de notificare reduse, atunci când încetează ori se suspendă angajarea unui resortisant al unei țări terțe, angajatorii vor trebui să-și ajusteze procesele de resurse umane și cele legate de imigrație.
În general, aceste modificări marchează o schimbare semnificativă către o abordare mai cuprinzătoare și flexibilă în gestionarea lucrătorilor străini cu înaltă calificare în cadrul forței de muncă din România.
Cele patru acte legislative modificate prin Legea 28/2024 sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României.
Profesioniștii din departamentul de Resurse Umane sunt așteptați, pe 15 martie 2024, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde va avea loc o nouă ediție a conferinței „Tomorrow@work”. În cadrul evenimentului organizat de BusinessMark la București, 31 de speakeri locali și internaționali discută despre un viitor al muncii mai sustenabil, incluziv și orientat spre business, atât din perspectiva departamentului de HR și a organizațiilor, cât și din perspectiva candidaților și angajaților.
În contextul în care, anul acesta, Gen Z va ajunge să reprezinte 23% din forța de lucru globală, sunt pregătite companiile pentru această schimbare demografică? Cu un interes tot mai crescut asupra impactului concret pe care îl au, generațiile mai tinere au adus în prim-plan un subiect profund și important: sensul muncii. Cum pot companiile să își creeze strategii ghidate de impact și sustenabilitate, astfel încât să răspundă nevoilor și așteptărilor acestor candidați? Cât de importantă este diversitatea pentru susținerea unei culturi a inovației și creativității specifice unei companii a viitorului?
Sunt companiile pregătite să profite la maxim de puterea AI? Ce provocări și ce beneficii aduce? Ce joburi ne așteptăm să fie înlocuite? De ce fel de pregătire și up-skilling au nevoie angajații pentru a lucra într-un mediu de lucru eficientizat cu ajutorul AI? Cum poate contribui tehnologia la crearea unor experiențe pozitive pentru angajați? Cum ne poate apropia tehnologia, indiferent de locul în care lucrăm și cum pot fi create relații inter-echipe?
Cum arată ecuația muncii în regim hibrid în 2024? Munca remote rămâne importantă pentru angajați, însă care este reacția companiilor după patru ani de la debutul pandemiei? Cum putem genera sentimentul de apartenență în cadrul companiei?
Acestea sunt doar câteva dintre subiectele la care 6 experți internaționali și 25 de profesioniști români vor încerca să găsească un răspuns, în cadrul a trei sesiuni de discuții 1-to-1, 13 prezentări și două paneluri de dezbatere cu focus pe angajații de mâine și HR-ul viitorului.
Invitați speciali:
Brigette McInnis-Day, Chief People Officer, UiPath
Lucy Kemp, Generational EX Expert, Future of Work Consultant, Public Speaker
Andrzej Borczyk, Chief People Officer, Former HRD in Microsoft, Heineken, Diageo & CCC
Rachel Wilson Rugelsjøen, Managing Director, LEVEL UP HR
Teddy Dimitrova-Rondhuis, Recruitment and People and Culture specialist, The People and Culture Shop
Tímea Mozgirs, Head of Sales and International Expansion, Blue Colibri International
Profesioniști locali confirmați la „Tomorrow@work” 2024:
Gina Cruceru, Group HR Director, Rompetrol – KMG International
Johanna Chivaran, HR Manager, JYSK România
Andreea Mihnea, Chief People Officer, First Bank
Alina Costea, Chief Human Resources Officer, Lensa
Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez România
Mihai Marinescu, Head of Employee Benefits – International Broking Center Romania Hub, RENOMIA Gallagher
Darius Gîscă, Business Development Manager, Romanian Software
Vlad Gireada, Account Executive, Nestor
Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR
Evenimentul va avea loc la Sala Constanța, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, în intervalul 08:30 – 17:15 și vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Employer Branding Managers, Culture Managers, Talent Acquisition Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders.
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Prețul standard al unui bilet este de 600 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
Eveniment organizat de BusinessMark
Pe parcursul acestui an, BusinessMark va organiza noi evenimente dedicate profesioniștilor de Resurse Umane, în București și în alte 8 orașe din România. Astfel, proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ajunge la Craiova (23 aprilie), Cluj-Napoca (14 mai), Pitești (23 mai), București (7 iunie), Iași (11 iunie), Brașov (16 octombrie), Oradea (24 octombrie), Timișoara (14 noiembrie), Sibiu (19 noiembrie). În București, în luna septembrie va avea loc și evenimentul HR Uncovered.
Experiențe și beneficii oferite de: World Class, HYPE
Suport tehnic oferit de: SCS
Traducere oferită de: Biroul de Traduceri Champollion
Evenimentul a fost susținut de: BRCC
Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrustParteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Revista Cariere, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, Global HR Manager, EventsMax, Revista Piața, SpatiulConstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
În perioada 16 – 17 martie 2024, Grupul DIGI, unul dintre principalii operatori de servicii convergente de telecomunicații din România și jucător relevant la nivel european, participă la cea de-a XVII-a ediție a celui mai amplu eveniment de recrutare IT&C din România, organizat de către Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare (LSAC), Universitatea Politehnica București.
În cadrul târgului de cariere găzduit la Palatul Parlamentului, candidații determinați și deschiși spre a-și dezvolta potențialul și competențele tehnice într-un mediu de lucru dinamic și competitiv sunt așteptați de reprezentanții echipei de recrutarela standul DIGI, sâmbătă, 16 martie, între orele 10:00-18:00 și duminică, 17 martie, în intervalul orar 10:00-16:00.
DIGI vine în întâmpinarea tinerilor pasionați de inginerie și tehnologie, aflați în căutare de oportunități de formare și dezvoltare profesională, cu stagii de practică și cu o ofertă variată de posturispecializate,printre care se numără: Inginer RAN Site, Inginer RAN Back Office, Inginer Date Mobile, Inginer Telecomunicații Rando, Dezvoltator Python/Dezvoltator C++, Dezvoltator PHP, Dezvoltator WEB Frontend, Dezvoltator Android, Inginer NOC Transmisiuni, Inginer Centru de Monitorizare Rețea, Analist Financiar, Agent Telesales.
Candidații dornici să își valorifice abilitățile și să înceapă o carieră promițătoare într-una dintre cele mai importante companii de comunicații din România, își pot depune CV-urile la standul DIGI, unde vor avea posibilitatea de a interacționa direct cu specialiștii în Resurse Umane pentru o mai bună înțelegere a domeniului, a oportunităților de angajare și perfecționare.
În cei 30 de ani de activitate și cu o istorie de succes, DIGI a pus în practică o viziune de business solidă, bazată pe investiții durabile în tehnologii de vârf și pe extinderea continuă a serviciilor, cu scopul de a furniza soluții de conectivitate superioare și de a satisface nevoile tot mai complexe ale milioanelor de utilizatori. În același timp, a demonstrat că deține experiența și know-how-ul necesare construirii și operării rețelelor de telecomunicații de calitate, la cele mai înalte standarde tehnologice.
Prin permanenta inovație, parteneriatele educaționale derulate și facilitarea accesului la numeroase perspective profesionale, DIGI contribuie la creșterea competențelor digitale ale tinerei generații și atractivității sectorului IT&C, transformând România într-una dintre țările cu resurse umane de mare potențial în domeniul comunicațiilor electronice și IT. Detalii despre pozițiile deschise, cerințele specifice, modalitățile de aplicare, precum și oferta completă a locurilor de muncă disponibile în cadrul companiei pot fi consultate pe site-ul DIGI.ro, în secțiunea de cariere.
Binance Research prezintă tendintele lunii în cripto, iar februarie 2024 a fost o lună excepțional de puternică pentru criptomonede, cu o creștere de 40% a capitalizării totale de piață.
Lansarea ETF-urilor cu Bitcoin spot în SUA, în ianuarie, a fost un succes până acum, continuând să atragă capital către piața criptomonedelor. Analiza datelor privind fluxul ETF din februarie dezvăluie un aflux net consistent de peste 4,9 miliarde de dolari, ieșirile Grayscale înregistrând scăderi notabile, comparativ cu ianuarie. În săptămânile următoare, piața se așteaptă să se concentreze pe potențialele ETF-uri cu Ethereum spot, deși aprobarea lor rămâne incertă.
Toate cele 10 criptomonede de top au înregistrat câștiguri notabile ale prețurilor în februarie, reflectând tendința ascendentă a pieței. DOGE, BTC și ETH au fost în frunte cu câștiguri lunare de 46%, 45,5% și, respectiv, 44,5%. Apetitul speculativ crescut indus de condițiile de piață optimiste tinde să beneficieze monedelor meme, așa cum se vede în performanța principală a prețului lui DOGE și alte monede populare, cum ar fi SHIB, BONK, PEPE și WIF.
BTC a rămas în centrul atenției, încheind luna la un nivel de preț de 62.500 de dolari, la doar 10% distanță de maximul istoric de 69.000 de dolari.
Finanțe descentralizate (DeFi)
Pe măsură ce piața generală a crescut, valoarea totală blocată (TVL) în DeFi a cunoscut, de asemenea, creșteri semnificative pe parcursul lunii februarie, închizând-o cu un câștig lunar de 50%. Printre primele 10 lanțuri ca TVL, Ethereum a fost deosebit de solid, cu o creștere de 57%, în timp ce restul au înregistrat câștiguri mai modeste, cuprinse între 20% și 30%.
De remarcat, volumul de tranzacționare al derivatelor DeFi a înregistrat un nou maxim lunar istoric de 208 miliarde de dolari, o creștere de 62% față de ianuarie. Această creștere a volumului de tranzacționare al derivatelor nu numai că semnifică revenirea activității de speculație pe piață, dar reflectă și creșterea infrastructurii derivatelor DeFi în ultimii ani.
Piața NFT a rămas relativ stabilă pe tot parcursul lunii februarie 2024, volumul lunar de tranzacționare crescând cu 3,3% față de ianuarie, la 1,23 miliarde de dolari. Pandora, prima colecție NFT care folosește standardul ERC404, pare să fi atras atenția. Lansată pe 2 februarie, aceasta a încheiat luna cu un volum de vânzări de 147 de milioane de dolari, cel mai mare dintre toate colecțiile. ERC404 este un standard experimental neoficial de token care își propune să combine caracteristicile tokenurilor fungibile și ale NFT-urilor.
În ceea ce privește volumele vânzărilor de NFT pe principalele blockchain-uri, Ethereum a înregistrat o creștere de 55% în februarie, în timp ce Bitcoin a înregistrat o scădere de 10%, continuând încetinirea din ianuarie. Polygon a inversat o mare parte din creșterea sa de volum din luna precedentă, închizând luna februarie cu o scădere lunară de 70%.
Grupul Arval introduce pe piața din România o aplicație mobilă de car sharing dedicată exclusiv companiilor, care are în centrul preocupărilor confortul și mobilitatea angajaților. De asemenea, aplicația Arval Car Sharing, la fel ca și alte aplicații din portofoliul Arval, ajută managerii de flote să eficientizeze costurile cu flota și să ofere angajaților mașini pe care aceștia să le partajeze cu ușurință.
Apărută ca răspuns la problemele întâmpinate în timpul pandemiei, ideea de car sharing corporativ este astăzi tot mai utilizată la nivelul companiilor, grație beneficiilor pe care le aduce atât angajatorilor, cât și angajaților. Conform Observatorului Arval pentru Mobilitate – Barometrului Flotelor și Mobilității 2023 (un studiu anual realizat în România și la nivel mondial de BNP Paribas Group, din care face parte si Arval Service Lease Romania), 64% dintre companiile din România au implementat deja cel puțin un sistem de mobilitate pentru angajații lor, în timp ce 90% dintre acestea au planificate investiții sau intenționează să investească în astfel de soluții de mobilitate sustenabilă. În concordanță cu tendințele europene, în România, cele mai răspândite astfel de soluții sunt transportul public și partajarea autoturismelor.
„Soluțiile pe care le oferă Arval România pun în general accentul pe optimizarea managementului flotelor auto prin soluții de mobilitate sustenabilă. Cu Arval Car Sharing completăm portofoliul de produse de mobilitate Arval cu un plus de avantaje pentru utilizatorii finali, angajații respectivelor companii. Dacă un manager de flotă are acces în timp real la o mulțime de date relevante, care vor contribui la formarea unei arhitecturi dinamice și eficiente a flotei companiei, angajații se bucură de o experiență fluidă, având nevoie doar de telefonul mobil pentru a rezerva, deschide și porni un autoturism. De asemenea, vorbim despre un produs high-end ce a fost dezvoltat de BNP Paribas și rafinat în timp pe piețe din Europa, ceea ce înseamnă că acum, la momentul lansării în România, Arval Car Sharing este o soluție modernă ce și-a dovedit viabilitatea în peste 10 țări. Ne bucurăm că o putem oferi de-acum și companiilor din România și că ne întregim oferta de soluții de mobilitate sustenabilă cu această aplicație care le completează în mod armonios”, a declarat Roxana Lupescu, General Manager Arval România.
Avantajele adoptării soluției Arval Car Sharing sunt multiple și se împart pe două paliere principale, avantaje pentru angajați și avantaje pentru angajatori.
Astfel, companiile care operează flote auto vor dispune de un ajutor în reducerea efectivă a costului total de operare sau mobilitate (CTO), optimizarea utilizării mașinilor din flotă, optimizarea ocupării locurilor de parcare, și nu în ultimul rând un beneficiu de imagine prin fidelizarea angajaților.
Pe de altă parte, angajații beneficiază de o soluție nouă de mobilitate, fie în interes de serviciu, fie personal, dar care de asemenea contribuie și la creșterea echității sociale, printre aceștia, fiind în același timp și o soluție alternativă la transportul în comun.
Arval Car Sharing este o alternativă modernă, simplă și flexibilă pentru accesarea soluțiilor de mobilitate oferite de companie. Telefonul mobil pe care este instalată aplicația devine atât platformă de rezervare, cât și „cheie” a mașinii, autoturismele din flotă fiind deschise, pornite și închise cu ajutorul aplicației. Se reduce astfel birocrația asociată în mod tradițional cu procesul de folosire a autoturismelor din flotă și crește exponențial ușurința utilizării.
Platforma de management a flotei pe care a fost dezvoltată aplicația permite repartizarea autoturismelor pe categorii către angajați și accesul la date care permit un grad ridicat de eficientizare. Nivelul de utilizare al autoturismelor crește, iar în cazuri specifice se poate chiar ajusta numărul mașinilor din flotă, dacă nu este calibrat pe nevoile curente. În același timp, monitorizarea continuă a flotei contribuie la procesul de eficientizare prin livrarea de date în timp real cu privire la modul și gradul de utilizare.
Arval Car Sharing este utilizată deja în mai multe țări din Europa, cu peste 22.000 de utilizatori înrolați care folosesc aplicația în mod curent.
În România, Arval Car Sharing este disponibilă începând cu data de 15 martie 2024 și poate fi accesată atât de clienții noi, cât și de cei existenți, prin contactarea directa a echipelor de vânzări ale Arval România, pe toate canalele de contact (www.arval.ro, email, telefon).
Undelucram.ro a lansat Catalogul Top Angajatori pentru care să lucrezi în 2024 – o resursă care prezintă în detaliu ce îi determină pe angajați să își aprecieze angajatorii
Principalele tendințe din acest an pe piața românească de HR vor fi utilizarea tehnologiei – în special a inteligenței artificiale și investițiile în employer branding, cultura organizațională și instrumente în managementul schimbării, spune Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online de angajați din România. Aceste tendințe au reieșit din datele colectate de Undelucram.ro pentru realizarea catalogului Top Angajatori 2023.
Catalogul Top Angajatori Undelucram.ro prezintă detalii despre cei mai apreciați angajatori și a fost realizat pe baza singurului clasament din România care ia în considerare opiniile angajaților și nu imaginea publică a companiilor. Topul include evaluările angajaților care transmit în mod anonim feedbackul lor pe platforma Undelucram.ro.
Din interviurile cu managerii de HR ai companiilor prezente în top a fost evidențiat că în 2023 principalele tendințe pe piața locală de HR au fost cele despre implementarea metodelor de eficientizare a businessului și de gestionare a schimbărilor, conform datelor Undelucram.ro.
Aceste date se corelează cu cele internaționale conform cărora 60% dintre liderii din resurse umane au prioritizat anul trecut trainingurile de eficiență în rândul managerilor, iar 53% dintre lideri au mizat pe managementul schimbării, potrivit unui studiu Gartner la nivel internațional.
„Nevoia pentru astfel de abordări este cu atât mai mare cu cât 45% dintre persoanele intervievate au comunicat faptul că angajații lor se simt epuizați din cauza schimbărilor din piața muncii. Iar un punct de plecare pentru a rezolva această situație este axarea pe experiența angajaților, care a reprezentat o prioritate pentru 47% dintre liderii din resurse umane. Pe de altă parte, comparativ cu anul precendent, s-au observat două mari diferențe: în urmă cu doi ani, 74% dintre angajați erau mai dispuși să își schimbe comportamentul vis-a-vis de muncă pentru a susține schimbările organizaționale, dar acest număr a scăzut în 2023 la 38%, potrivit unor date Gartner.Anul trecut s-a remarcat totodată și printr-o creștere a investițiilor în tehnologia HR, aproape jumătate dintre liderii de HR, considerând o prioritate acest segment”, a declarat Costin Tudor, CEO Undelucram.ro.
Domeniul HR nu este încă pregătit pentru a implementa eficient inteligența artificială. Angajații sunt nemulțumiți de schimbările prea dese
În ceea ce privește 2024, principalele tendințe pe piața locală de HR vor fi utilizarea instrumentelor de tehnologie, employer branding, cultura organizațională și de management al schimbării.
„Există un mare interes pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesele de HR șiexistă multe discuții despre productivitate și folosirea responsabilă a acestei tehnologii. Cu toate acestea, majoritatea funcțiilor de HR nu sunt pregătite să implementeze eficient produse bazate pe inteligențăartificială. Observăm, de asemenea, continuarea investițiilorîn employer branding și în prezentarea transparentă a companiilor pe piața muncii. Totodată, există din ce în ce mai multe inițiative pentru a dezvolta cultura organizațională. De patru ani ne-am schimbat radical modul de lucru, iar în acest context în care petrecem mai puțin timpla birou, liderii trebuie să lucreze foarte mult pentru a conecta cu adevăratangajațiiîntre ei. Un alt trend pe care l-am observat în special în mesajele angajaților din platforma noastră este ca volumul și ritmul schimbărilor sunt copleșitoare pentru ei. Schimbările sunt dese și continue, iar acest lucru le afectează bunăstarea și poate avea un impact devastator asupra rezultatelor companiilor”, a explicat Costin Tudor.
Catalogul Undelucram.ro prezintă în detaliu topul celor mai apreciați 100 de angajatori din România, motivele pentru care sunt apreciați de propriii salariați și interviuri cu managerii de HR ai companiilor. De asemenea, catalogul prezintă și cei mai apreciați 50 de angajatori din segmentul IMM-urilor (companii cu mai puțin de 250 de angajați).
Care sunt cei mai apreciați angajatori. Principalele motive pentru care sunt recunoscute companiile
Principalii factori care îi fac pe oameni să își aprecieze angajatorii sunt recunoașterea muncii depuse, oportunitățile de avansare, condițiile de muncă, beneficiile și compensațiile, cultura organizațională, echilibrul dintre timpul petrecut la birou și cel liber, potrivit datelor Undelucram.ro.
Anul trecut cei mai apreciați angajatori au fost Schneider Electric România, MassMutual Romania, KRUK România, dm drogerie markt, JYSK România, Philip Morris România, MHP – A Porsche Company, Starbucks România, Iron Mountain România și JTI România.
Pe segmentul IMM cei mai apreciați angajatori au fost Wolfpack Digital, mReady, TopTech, MHC Romania și Cargo Track Solutions.
Prima ediție a topului și catalogului a fost lansată în 2016.
„Ce a rămas neschimbat de-a lungul anilor este faptul că angajatorii care investesc în angajați sunt cei mai apreciați. Indiferent de industrie, companiile care oferă salarii competitive, beneficii atractive, oportunități de dezvoltare profesională și un mediu de lucru pozitiv sunt cele care se clasează printre primele în top. Pe de altă parte, în 2016 topul era dominat de companiile din domeniul IT. Cu timpul, am observat o diversificare a domeniilor din care provin companiile din top și am regăsit companii din retail non-alimentar, BPO&servicii, financiar, sănătate și farma. De asemenea, tot mai mulți angajatori din toate domeniile de activitate au conștientizat importanța brandului de angajator și a dezvoltării unei culturi organizaționale care să contribuie la loialitatea angajaților”, a adăugat CEO-ul Undelucram.ro.
Una dintre inițiativele prin care Undelucram.ro își propune să contribuie la creșterea pieței de HR și satisfacția angajatilor este noul parteneriat cu LinkedIn, cea mai importantă rețea profesională din lume. Astfel, companiile vor putea să achiziționeze prin intermediul Undelucram.ro cursuri de dezvoltare a competențelor din biblioteca LinkedIn Learning. Platforma conține + 21.000 de cursuri predate de experți în business, domenii tehnice și creative.
Platforma media globală Teads și VIDAA SUA, compania de sisteme de operare Smart TV care rulează pe televizoarele inteligente Hisense și alte peste 200 de branduri la nivel global, anunță „extinderea parteneriatului internațional exclusiv în Europa Centrala și de Est, acoperind astfel 18 țări din regiune.
Teads devine, astfel, distribuitor principal de VIDAA Native Display Ads, accesând piețe în plină dezvoltare, unde VIDAA și Hisense dețin o cotă de piață combinată de peste 25%, în unele regiuni. Acest parteneriat exclusiv oferă brandurilor acces la milioane de gospodării ce dețin televizoarele inteligente Hisense operate de VIDAA, și oportunitatea de a targeta publicul cu publicitate premium.
Cu o acoperire de milioane de vizitatori în întreaga lume, oferta Teads se extinde dincolo de SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Mexic, Brazilia, Italia, Australia, India, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Canada, cuprinzând acum și Slovenia, Croația, Republica Cehă, Slovacia, Serbia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Grecia, asigurând o livrare impecabilă a conținutului pe toată infrastructura de ecrane”.
Jeremy Arditi, Co-CEO, Teads declară: „Prin încheierea acestui parteneriat exclusiv, Teads a urcat pe primul loc în topul distribuitorilor de reclame native VIDAA. Acest lucru înseamnă că le putem oferi partenerilor noștri o acoperire de neegalat și acces la un public masiv prin Vidaa Native Display Ads, la scară internațională.”
Guy Edri, CEO, VIDAA SUA: „Suntem încântați să consolidăm colaborarea cu Teads și să extindem parteneriatul nostru pe noi piețe. Am început acest parteneriat în Europa de Vest și în Americi și îl extindem acum în Europa Centrală și de Est, unde avem, de asemenea, o acoperire și o creștere substanțială. Brandurile și publisherii vor beneficia de noi oportunități pe milioane de dispozitive noi din peisajul publicitar CTV din această regiune în creștere.”
Companiile subliniază că „potențialul de creștere este dat de baza de utilizatori ai VIDAA. Utilizatorii activi au crescut cu 30% de la an la an, ajungând la un total lunar de 26 de milioane de gospodării. Galeria sa diversă de conținut cuprinde peste 1000 de aplicații și servicii de streaming, asigurând mereu noutăți. Acest public contribuie la o creștere cu 25% a veniturilor din reclame, evidențiind atât eficiența VIDAA în conectarea brandurilor cu publicul țintă, cât și puterea parteneriatului VIDAA-Teads”.
Teads, The Global Media Platform, este caracterizată drept „cea mai mare platformă premium care conectează advertiserii și agențiile de publicitate cu cei mai importanți publisheri la nivel global, ajungând la o audiență de aproape 1,9 miliarde de oameni în fiecare lună. Platfoma end-to-end Teads oferă un ecosistem sustenabil, care conectează brandurile și consumatorii într-un mod non-intruziv. Tehnologia Teads livrează experiențe de publicitate interactive către utilizatorii finali, rezultate garantate pentru branduri și o soluție de monetizare avantajoasă pentru editorii de conținut, sprijinind astfel jurnalismul de calitate.
Teads livrează rezultate pentru branduri, agenții și publisheri de top cu ajutorul unei echipe de peste 1.200 de specialiști în 50 de țări. Pentru mai multe informații, accesați: www.teads.com”.
VIDAA funcționează „ca o platformă Smart TV incluzivă, încurajând inovația prin colaborarea cu peste 250 de branduri din întreaga lume, inclusiv Hisense și Toshiba. Oferă o experiență de utilizator premium și accesibilă, rapidă și sigură, cu integrarea perfectă a aplicațiilor TV în direct și streaming.
Având o acoperire globală, VIDAA ajută publisherii și partenerii de publicitate să se conecteze cu un public valoros, prin reclama targetate și interactive pe platforma sa. Biblioteca bogată de conținut a platformei include o serie de parteneriate cu lideri din industria streamingului, inclusiv giganți globali precum Netflix, Disney+, Apple TV+, Prime Video, Paramount+, YouTube și fuboTV. Include, de asemenea, parteneri locali precum Peacock, Tubi, Paramount+, Haystack News în SUA, precum și alte sute de parteneri pe tot globul.
Având milioane de dispozitive active în întreaga lume, pe un val de creștere, VIDAA este un partener de succes pentru producători de conținut, branduri, furnizori de conținut și advertiseri deopotrivă, din industria Smart TV”.
La spitalul CLINICCO Brașov a avut loc o premieră națională în domeniul dispozitivelor implantabile pentru pacienții cardiac. Realizatorii performanței medicale anunță: „Într-o premieră națională, a avut loc implantarea unui stimulator cardiac dintr-o nouă generație, ceea ce prezintă un mare pas tehnic, permițând efectuarea investigațiilor RMN fără intervenții suplimentare, oriunde și oricând, fără a necesita prezența unui medic specializat în dispozitive implantabile («de gardă RMN 24/7»).
De asemenea, această clasă de aparate reprezintă primele dedicate în mod special stimulării ramului sting, o metodă revoluționară în tratamentul insuficienței cardiace.
Este primul stimulator cardiac de acest tip implantat în România.
Procedura de implantare a stimulatorului cardiac a fost realizată în premieră națională la Spitalul Clinicco de către Dr. Sorin Micu, medic primar cardiolog, doctor în științe medicale, șef departament electrofiziologie și dispozitive implantabile.
Această realizare marchează un progres semnificativ în domeniul terapiei cardiace și deschide noi perspective pentru pacienții cu afecțiuni cardiace.”
ING Bank România anunță că „a finanțat grupul Medisprof, care deține cel mai mare spital privat de oncologie din vestul României, pentru extinderea prezenței sale și în zona Moldovei. Cu o suprafață de 1200 mp și 20 de fotolii-pat pentru spitalizare de zi, noul centru oncologic de la Piatra Neamț va deservi pacienții din toată regiunea de nord-est a țării.
ING a sprijinit grupul Medisprof, afacere cu capital integral românesc, cu finanțări în valoare totală de 3,5 milioane de euro pentru planurile lor de dezvoltare și achiziția de echipamente medicale de ultimă generație. Pentru centrul de diagnostic și tratament oncologic din Piatra Neamț, ING a acordat un credit de 800.000 de euro, cu maturitate de 7 ani, iar o parte din aparatură a fost achiziționată în cadrul unui proiect european”.
Alexandrina Băluță, manager Strategie Companii Medii, în divizia Business Banking, în cadrul ING Bank România: „Înființat în anul 2003, grupul Medisprof a devenit liderul pe piața serviciilor medicale cu specific oncologic din regiunea de nord-vest a țării. Relația dintre ING și grupul Medisprof datează de 17 ani și ne bucurăm că am putut contribui la extinderea prezenței lor geografice, prin deschiderea celui mai mare spital oncologic din zona Moldovei, la Piatra Neamț, care va oferi tratamente la cele mai înalte standarde medicale internaționale. Prin parteneriatul cu grupul Medisprof și prin finanțările acordate, ne bucurăm că putem susține progresul medical și dezvoltarea serviciilor de sănătate în România.”
După cum subliniază ING Bank România, „centrul oncologic de la Piatra Neamț va oferi pacienților din nord-estul țării servicii de imagistică, chimioterapie, studii clinice, explorări funcționale (bronhoscopie), comisii multidisciplinare (Tumor Board) pentru analizarea cazurilor dificile împreună cu echipa de la Cluj, testare genetică, precum și consiliere psihologică și nutrițională”.
Dr. Carolina Udrea, fondator și director general Medisprof: „Deschiderea celei de-a doua locații Medisprof Cancer Center, în Moldova, reprezintă dorința noastră de a veni în sprijinul pacienților care au acces restrâns la servicii oncologice în acea zonă a țării. Garantăm cele mai înalte standarde, prin obținerea certificării americane QOPI din partea ASCO (Societatea Americană de Oncologie Clinică). Deschiderea spitalului a fost urmată de o Zi a Porților Deschise, unde publicul larg a putut beneficia de tururi ghidate, informative. Sute de oameni au fost prezenți, printre care și foarte mulți pacienți, dornici să înceapă sau să continue tratamentele oncologice în centrul nostru.”
Grupul Medisprof precizează că „este angajat în a oferi și dezvolta servicii oncologice complete, având peste 250 angajați și colaboratori și o cifră de afaceri de aproape 50 milioane de lei în 2023. Grupul Medisprof a deschis primul spital oncologic în anul 2010, în Cluj-Napoca. În 2017 a fost inaugurat Medisprof Cancer Center, cel mai mare spital privat de oncologie din vestul țării. Totodată, compania intenționează să dezvolte un nou campus oncologic integrat la Cluj-Napoca”.
Peste o treime (38%) din companii doresc o implementare progresivă și sistematică a GenAI
73% menționează lipsa de cunoștințe despre concepte și scenarii de utilizare ale GenAI
Se reduce decalajul dintre Europa, Asia și SUA în investițiile în tehnologia 5G
Un procent de 43% dintre cele 1.405 de companii participante la studiul EY Reimagining Industry FuturesStudyinvestesc în inteligența artificială generativă, ceea ce confirmă statutul de tehnologie revoluționară al GenAI. Per total, GenAI se clasează pe locul al treilea printre cele nouă tehnologii emergente incluse în studiu, pe primul loc poziționându-se „Automatizarea și inteligența artificială”. Dintre cei care investesc în prezent în GenAI, 80% lucrează la modele de validare a conceptului pentru aplicații, în timp ce 20% au în derulare proiecte pilot.
În pofida importanței în creștere a GenAI, 38% dintre respondenți preferă o abordare progresivă și sistematică a adoptării, ceea ce indică o sensibilitate față de aspectele legate de etică și responsabilitate. În acest sens, 73% dintre respondenți caută o mai bună înțelegere a conceptelor și a scenariilor de utilizare a GenAI, 69% au declarat că au nevoie de mai multe cunoștințe cu privire la riscuri, iar 52% sunt preocupați cu privire la potențialul de desființare a locurilor de muncă.
Prioritățile companiilor în ceea ce privește GenAI sunt dominate de nevoia de a îmbunătăți guvernanța datelor, pentru a combate riscurile legate de acuratețea și etica datelor (46% dintre respondenți). Printre principalele scenarii de utilizare a GenAI menționate de companii se numără pregătirea angajaților și colaborarea dintre aceștia (36%) și vânzări și asistența clienților (35%).
Cătălina Dodu, Partener, lider al departamentului de Consultanţă EY România şi Cybersecurity Leader EY South Cluster: „În timp ce multe companii sunt din ce în ce mai interesate de Inteligența Artificială Generativă, un număr semnificativ sunt conștiente de potențialele probleme legate de etică și responsabilitate și favorizează o abordare graduală a adoptării. Impulsul din spatele investițiilor în GenAI este esențial, pe măsură ce companiile continuă să evalueze impactul organizațional general al acesteia, iar furnizorii care oferă soluții pentru a aborda provocările legate de securitatea datelor, responsabilitate și etică vor apărea probabil ca lideri de piață.”
Cresc investițiile în tehnologia 5G, în contextul în care companiile caută să integreze inteligența artificială
În altă ordine de idei, tehnologia 5G înregistrează o creștere cu șase puncte procentuale a investițiilor față de anul anterior, până la 79%. Companiile americane continuă să conducă în clasamentul pe regiuni al investițiilor în 5G, 82% dintre acestea investind în prezent sau plănuind să investească în această tehnologie. Cu toate acestea, celelalte regiuni încep să recupereze decalajul: 79% dintre companiile europene și 78% dintre companiile din Asia investesc în prezent sau plănuiesc să investească în tehnologia 5G, ambele regiuni înregistrând o creștere anuală de peste 10 puncte procentuale a investițiilor derulate în prezent. Această evoluție reflectă apariția recentă a tehnologiei 5G de sine stătătoare în aceste regiuni.
Per total, organizațiile intervievate consideră riscurile cibernetice și de protecție a datelor drept cea mai mare provocare actuală legată de tehnologia 5G pe care nu o pot controla, pe fondul creșterii continue a atacurilor cibernetice asupra dispozitivelor conectate la internetul lucrurilor (IoT).
Privind în perspectivă, companiile poziționează explorarea relației tehnologiei 5G cu inteligența artificială și alte tehnologii emergente drept principala lor prioritate în viitor pentru adoptarea 5G (42%). Totuși, raportul evidențiază provocările permanente legate de ambițiile companiilor de a combina tehnologiile, 60% dintre respondenți declarând că furnizorii nu articulează în mod adecvat modul în care 5G și IoT pot fi integrate cu inteligența artificială.
În aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) s-a desfășurat a III-a ediție a „Forumului diplomației economice și al exportatorilor”, organizat de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv. Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, partener instituțional la organizarea evenimentului, a fost reprezentată de președintele acesteia, Iuliu Stocklosa.
Salutând participarea celor prezenți, reprezentanți ai structurilor guvernamentale, neguvernamentale, diferitelor asociații, firmelor și companiilor implicați în problematica care a făcut obiectul dezbaterilor, președintele CCIB a declarat: „Apreciez că vă aflați în locul cel mai potrivit pentru un asemenea eveniment, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București fiind la rândul ei o promotoare a internaționalizării afacerilor membrilor săi, a mediului de afaceri bucureștean și nu numai. Bucureștiul concentrează aproape 21% din valoarea exporturilor autohtone, peste 32% din valoarea importurilor realizate de România, 44% din numărul societăților cu capital străin înregistrate în țara noastră, 53% din valoarea capitalului social subscris de acestea și poate cea mai concludentă cifră, în capitala țării se realizează circa 25% din Produsul Intern Brut al României”.
CCIB subliniază că, „prezentând datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, privind comerțul internațional al României în anul 2023, președintele CCIB a punctat atât realizările pozitive: un export anual record de 93,1 miliarde euro, o reducere a deficitului balanței comerciale cu 5,2 miliarde euro, comparativ cu 2022, cât și aspecte mai puțin favorabile înregistrate în anul anterior: exportul României o situează numai pe locul 15 între cele 27 state membre ale UE, deficitul balanței comerciale de 27,1 miliarde euro, deși mai mic decât cel record din 2022, se menține la un nivel ridicat, situând țara noastră pe locul 4 între țările membre UE cu deficite ale balanței de plăți, după Franța. Spania și Grecia. Din cauza exportului net negativ înregistrat an de an (volumul importului de bunuri și servicii depășind exportul) comerțul exterior al României are o contribuție negativă la creșterea Produsului Intern Brut (PIB), inclusiv în anii în care PIB-ul a avut o evoluție pozitivă așa cum s-a întâmplat în 2023 (+2,1%) și 2022 (+4,8%).
Iuliu Stocklosa: „Aceasta ne determină să afirmăm că principalele probleme ale comerțului exterior românesc, în etapa actuală, sunt: dezechilibrul cronic al balanței comerciale și volumul relativ scăzut al exportului românesc comparativ cu potențialul economic al României. Conform datelor Eurostat, România ocupă locul 6 între statele membre ale UE din punct de vedere al populației și pe locul 8 ca suprafață, dar numai locul 15 în topul exportului, deși are resurse naturale și umane, condiții climaterice și poziție geostrategică, care optim folosite pot asigura, în perspectivă, locul României în elita țărilor dezvoltate economic.”
CCIB apreciază că „este necesară susținerea prin toate mijloacele şi pe termen lung a exporturilor, îndeosebi a celor cu grad înalt de prelucrare, respectiv valoare adaugată mare, inclusiv a exporturilor de produse industriale complexe. Concomitent, se impune stimularea investiţiilor în domenii care oferă oportunităţi certe de export, din fonduri private, inclusiv urmare investițiilor străine, dar şi în proiecte finanţate prin diverse programe europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), realizarea acestor obiective implicând o colaborare strânsă între mediul privat şi administraţia publică şi de corelarea liniilor strategice ale acestora.
În finalul alocuțiunii sale, președintele CCIB a prezentat principalele evenimente de internaționalizare realizate recent, cum ar fi: Ziua Oportunităţilor de Afaceri, dedicată posibilităților de extindere a colaborării comerciale și economice cu parteneri din Republica Moldova și Forumul de Afaceri România – Portugalia, prilejuit de prezența la București a unei misiuni economice din această țară, precum și viitoarele evenimente convenite recent în întâlnirile avute, la Palatul CCIB, cu șefii misiunilor diplomatice ai Braziliei, Statului Kuwait, Tunisiei, Turciei, acreditați în țara noastră, precum și cu Min Seok Ko, consulul onorific al României la Incheon, Republica Coreea.
Totodată, a fost adresată reprezentanților mediului de afaceri prezenți invitația de a participa la viitoarele evenimente organizate de Camera bucureșteană privind internaționalizarea afacerilor care vor fi anunțate pe site-ul CCIB și prin mijloacele curente de comunicare”.
Comisia Europeană a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând o scrisoare Spaniei [INFR(2024)2004)], Portugaliei [INFR(2024)2006)], României [INFR(2024)2007)], Sloveniei [INFR(2024)2009)], Slovaciei [(INFR(2024)2010)], Suediei [INFR(2024)2008)] și Finlandei [(INFR(2024)2005)] pentru că aceste țări nu au transpus integral toate dispozițiile Directivei privind lucrătorii sezonieri (Directiva 2014/36/UE).
Directiva menționată urmărește să asigure norme echitabile și transparente pentru admiterea în UE a lucrătorilor sezonieri din țări terțe, garantându-li-se condiții de muncă și de trai decente, drepturi egale și un grad suficient de protecție împotriva exploatării în întreaga Uniune. Asigurarea respectării depline a Directivei privind lucrătorii sezonieri este o condiție prealabilă importantă pentru atragerea lucrătorilor de care este nevoie pentru munca sezonieră în UE și ar putea contribui și la reducerea migrației ilegale. Comisia monitorizează transpunerea acestei directive în legislația națională de către statele membre.
Comisia a inițiat primul set de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în aprilie 2023, trimițând scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Germaniei, Estoniei, Greciei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei și Luxemburgului. În decembrie 2023, a fost inițiat al doilea set de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, fiind trimise scrisori de punere în întârziere Cehiei, Franței, Croației, Ungariei, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei și Poloniei. Comisia consideră că Spania, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia au transpus și/sau au pus în aplicare incorect unele obligații din cadrul directivei.
În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Spaniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Suediei și Finlandei, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia Europeană poate decide să trimită acestor țări un aviz motivat.
Prima moneda virtuală din lume, Bitcoin, a revenit puternic atât pe piețe, cât și în atenția investitorilor și speculatorilor, după o serie de maxime istorice atinse în acest început de primăvară. Așa cum ne-a obișnuit, creșterea rapidă vine după o perioadă lungă, de peste un an, de „semiobscuritate”, care s-a încheiat iarna trecută, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tip fintech, care oferă investitorilor acces instantaneu la piețele financiare, prin intermediul unei platforme online și al unei aplicații mobile.
„Avansul a avut loc mai ales în ultimele săptămâni, valul fiind suficient de puternic, astfel încât corecțiile semnificative să lipsească. Entuziasmul noilor posibilități de a investi în Bitcoin via ETF-uri, neliniștile de ordin geopolitic și expectațiile de scădere a dobânzii în SUA și Europa au contribuit la performanța accentuată a criptomonedei”, subliniază Claudiu Cazacu.
La cotațiile de marți seara, ora 23.15, Bitcoin avea un avans de 60% de la începutul anului, 220% în ultimele 12 luni, și un impresionant procent de 357% din minimele atinse pe 21 noiembrie 2022. Ethereum a înregistrat, de asemenea, creșteri – 67% anul acesta, deși ar mai avea de crescut peste 15% înainte de a egala măcar vârful din noiembrie 2021. Vedeta rămâne, însă Bitcoin, care a ajuns la o cotă de 51,6% din capitalizarea totală a criptomonedelor, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 3 ani. Cu toate acestea, un indicator al sentimentului compilat de Coinmarketcap (platformă de monitorizare a prețurilor criptomonedelor) a atins nivelul de 91,7 puncte din 100, considerat a fi în zona de „lăcomie extremă” și, implicit, riscant în perspectivă, pentru cei care s-ar arăta prea entuziaști, dacă istoria ar avea relevanță. Minimul indicatorului de 31,8 puncte, atins pe 12 septembrie, a coincis cu un minim de 25.160 dolari al Bitcoin.
„Creșterea inflației în SUA «a scuturat» doar o mică parte din entuziasm, Bitcoin înregistrând marți o scădere de 1,5%. Riscuri la adresa avansului febril sunt numeroase – de la o modificare a reglementărilor în sens restrictiv, până la preocupări referitoare la consumul masiv de energie electrică. Programul electoral al candidatului democrat la alegerile din SUA, actualul președinte Joe Biden, include o acciză 30% pentru electricitatea consumată pentru producerea de criptoactive. Acesta ar putea fi doar vârful aisbergului pentru un set de reguli care ar viza diminuarea interesului față de activitatea de «mining», în vederea reducerii consumului de energie și, implicit, a efectelor asupra planetei, atât în SUA, cât și în alte regiuni”, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Aceste aspecte pot juca un rol important într-un orizont de câteva luni, însă riscul principal ar putea rămâne, însă, pe termen scurt, o simplă marcare accentuată de profituri din partea investitorilor mari, care să conducă la o schimbare abruptă de perspectivă și din partea altor grupuri de participanți la piață.
Cu toate acestea, pentru moment, investitorii sunt conduși de impulsul de a urmări trendul și de dorința de a nu „scăpa trenul” înaintea unei noi „înjumătățiri”, pragul de la care recompensa pentru efortul de procesare numerică prin care sunt create monedele BTC scade la jumătate. În plus, de la începutul anului, potrivit unei analize a 3iQ, fondurile ETF au cumpărat în medie 4.000 de BTC pe zi de la lansarea din ianuarie, în timp ce volumul creat zilnic prin „mining” a fost de 900 de BTC pe zi. Absorbirea lichidității dinspre alți deținători către fondurile ETF ar putea deveni un factor important în câteva luni, dacă tendința va continua, dar este probabilă apariția pe parcurs a unor episoade de reglare semnificativă.
„Deși țintele de preț variază masiv, câteva depășesc considerabil estimarea Standard Chartered de 100.000 până la finele anului. Poate cea mai spectaculoasă estimare rămâne cea de 1,3 milioane de dolari din partea lui Cathie Wood, directorul de active digitale al ARK Invest, în următorul deceniu, care poate fi asemănată cu evaluarea unui obiect de artă: totul ține de cerere și de «ochii privitorului», iar o țintă precisă e imposibil de furnizat, întrucât modelele nu pot porni, la fel ca în cazul acțiunilor, de exemplu, de la o formă de valoare intrinsecă. În estimarea noastră, Bitcoin se apropie de comportamentul uzual de dinaintea unor secvențe corective potențial consistente, însă, la nivelul anului, repere istorice chiar dincolo de cele înregistrate recent sunt între scenariile plauzibile”, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Anul 2023 s-a încheiat cu un nivel de activitate consistent pentru sectorul industrial și logistic, cu contracte de închiriere pentru aproximativ 770.000 de metri pătrați, în ușoară scădere față de nivelul record de 830.000 de metri pătrați din 2022, potrivit raportului anual publicat de Colliers. Rezultatul probabil nu reflectă cu precizie adevărata amploare a pieței locale, având în vedere că sunt luate în calcul doar informațiile publice (fie tranzacții raportate de către birourile de cercetare locale, fie tranzacții anunțate prin comunicate de presă sau în rapoartele pentru investitori, în cazul companiilor listate la bursă). Consultanții Colliers punctează că datele neoficiale și fluctuația ratelor de neocupare sugerează o cerere reală cu cel puțin 25% mai mare, ceea ce înseamnă că pragul de un milion de metri pătrați a fost probabil depășit (din nou) în 2023. Deși este încă o cifră impresionantă în ansamblu, atunci când se analizează suprafața închiriată efectiv, doar aproximativ 38% din cererea de închiriere a provenit din București, în scădere de la 48% în anul precedent și 63% în 2021.
„Suprafața totală închiriată este semnificativ mai mare decât în anii de dinaintea pandemiei, ceea ce arată că piața românească a intrat într-o nouă etapă. Schimbarea de paradigmă a accelerat, de asemenea, unele tendințe. De exemplu, vorbim de mulți ani despre faptul că piața românească de I&L se orientează încet-încet în afara capitalei, pe măsură ce companiile de producție și logistică urmăresc oportunități în alte părți ale țării, cum ar fi costurile mai mici cu forța de muncă, disponibilitatea mai bună a forței de muncă și conectivitatea îmbunătățită a infrastructurii, precum nevoia de a acoperi cererile generate de activitatea economică în creștere din anumite zone ale țării. Acest lucru sugerează că ponderea Bucureștiului în totalul activității de leasing în 2023 a fost, cel mai probabil, la un minim istoric, în timp ce tranzacțiile din afara capitalei au fost la un maxim istoric, deși nu avem date comparabile mai vechi de 2015, putem ajunge la această concluzie, având în vedere cât de centrată era activitatea pe Capitală în acei ani”, explică Victor Cosconel, Head of Office & Industrial Agencies la Colliers.
Un alt aspect corelat cu orientarea menționată mai sus către activitățile din afara Bucureștiului, continuă directorul Colliers, „are mult de-a face cu creșterea numărului operațiunilor de producție. Aproximativ o treime din spațiile închiriate au fost semnate de chiriași care vizau activități de producție, o schimbare semnificativă, în condițiile în care, înainte de pandemie, procentul era de obicei pe la 10-15% dacă nu se semna un contract mare. Acestea sunt doar primele semne ale valului de re-shoring care ne așteptăm să devină din ce în ce mai vizibil în următorii ani”.
Stocul modern total a depășit la 7 milioane de metri pătrați în 2023, în creștere de la 6,2 milioane de metri pătrați la sfârșitul lui 2022. În timp ce CTP și WDP rămân de departe cei mai mari proprietari de pe piață, cumulând mai bine de jumătate din spațiul închiriabil, și alți dezvoltatori rămân destul de activi, iar consultanții Colliers observă că există interes din partea unor noi dezvoltatori care analizează anumite regiuni.
Pe sectoare, consultanții Colliers subliniază importanța în creștere a sectorului auto, care a fost întotdeauna un motor cheie, dar care rareori a avut performanțe mai bune decât alte sectoare. Anul trecut, chiriașii din sectorul auto au realizat cea mai mare parte a tranzacțiilor, aproximativ 30% din totalul contractelor, depășind logisticienii (operatorii 3PL, aproximativ 23%). Pe termen lung, o altă tendință rămâne valabilă, și anume reorientarea chiriașilor către centrele orașelor, în special către București, în contextul unei piețe competitive a comerțului electronic.
Cele mai mari tranzacții de anul trecut au fost toate în zona a 50.000 de metri pătrați, printre care și noul contract de închiriere al Inter Cars la VGP Park din Brașov, intermediat de Colliers, extinderea fabricii Pirelli din Slatina prin WDP și reînnoirea contractului cu CTP din Timișoara de către FM Logistics (parte a unui acord de sale and leaseback care acoperă 100.000 de metri pătrați de depozite în România).
Rata de neocupare a spațiilor de depozitare de top a rămas un nivel de o singură cifră, de cele mai multe ori sub 5%, în majoritatea subpiețelor din România, inclusiv în București, ceea ce arată că pentru chiriașii care depășesc o anumită dimensiune ar putea fi dificil să găsească spațiul pe care și-l doresc din punct de vedere al costurilor și al amplasamentului. Consultanții Colliers punctează, de asemenea, că România, spre deosebire de alte piețe din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Cehia, nu se confruntă cu un fenomen larg răspândit de „shadow vacancy”, respectiv depozite care au fost parțial finalizate, însă unde lucrările de construcție au fost oprite în așteptarea unui chiriaș și, prin urmare, nu sunt considerate livrate.
În ceea ce privește chiriile, consultanții Colliers subliniază că a avut loc o schimbare majoră în ultimii ani. În deceniul precedent, chiriile depozitelor erau în mare parte stabile de la un an la altul, tendința predominantă fiind o scădere foarte lentă pe o perioadă îndelungată. Modificarea considerabilă a prețurilor de construcție, coroborată cu o disponibilitate relativ scăzută de spații libere în anumite părți ale țării și, cel mai important, o evoluție importantă a cererii, au împins în cele din urmă chiriile în sus în România.
În consecință, chiriile au crescut de la un nivel semnificativ mai mic de 4 euro pe metru pătrat la sfârșitul lui 2021, spre 5 euro pe metru pătrat pentru un spațiu mediu/depozit de tip build-to-suit (BTS) într-o poziție bună. Această majorare de circa 30% (uneori și mai mare) a chiriilor în doi ani nu este la fel de impresionantă la scară regională, unde piețele au cunoscut o dinamică similară, dar este totuși considerabilă pentru România, având în vedere evoluția anevoioasă din ultimul deceniu.
Perspectivele rămân optimiste pentru piața locală industrială și logistică și există încă un spațiu semnificativ de creștere în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Cu ceva mai bine de 7 milioane de metri pătrați de depozite moderne, stocul României pe cap de locuitor este mult mai mic decât cel al Poloniei, de peste 30 de milioane de metri pătrați, sau cel al Republicii Cehe, de peste 11 milioane de metri pătrați. Cu alte cuvinte, în timp ce România are niveluri de consum privat similare (pe indici de volum) cu cele din Polonia sau Cehia, stocul de depozite pe cap de locuitor este de 2-3 ori mai mic decât în aceste țări. Acest lucru înseamnă că este de așteptat ca atât cererea de spații logistice, cât și expansiunea să rămână solide în viitor, chiar și dacă se ia în considerare faptul că atât Polonia, cât și Cehia acționează ca centre de distribuție regionale într-o măsură mult mai mare decât România.
Topul pozițiilor pentru care angajatorii găsesc cel mai greu candidați: inginerii din construcții, oamenii de vânzări, contabilii și inginerii din producție sunt specialiștii cel mai greu de recrutat. Închiderea unei poziții poate dura între o lună și 5 luni
Specialiștii continuă să fie categoria de candidați cel mai greu de recrutat, în special în domenii precum construcții, financiar – contabil sau producție, acolo unde, în general, angajatorii se confruntă cu un deficit de talente. Cu cât nivelul de specializare este mai nișat, cu atât timpul necesar găsirii candidaților potriviți crește, astfel încât, pentru anumite poziții, închiderea unui proces de recrutare poate dura și până la 5 luni
„Începând cu anul trecut, am observat o cerere în creștere pentru specialiști din domeniul construcțiilor, ingineri cu experiență în proiecte de infrastructură, instalații ori construcții civile. Totodată, specialiștii cu profil de vânzări (sales representative, area sales representative / manager, account manager, regional sales manager, key account manager), cei din financiar – contabil (contabil / economist, financial analyst, financial controller), dar și specialiștii din zona de producție (inginer de proces, inginer automatist, inginer mecanic, inginer electronist etc.) rămân în topul celor mai căutați candidați. Pe anumite segmente, chiar și anul acesta, cererea companiilor este mai mare decât ce oferă piața, de aici și dificultatea în a identifica și a atrage candidații vizați pentru pozițiile deschise în companie”, spune Olivia David, Recruitment Manager în cadrul Skilld, agenția de recrutare a eJobs România, specializată pe proiecte de recrutare pentru poziții white collar (roluri ce au ca cerință studii superioare) și gold collar (profesioniști cu înaltă calificare în domenii la mare căutare).
De la începutul anului și până acum, peste 40.000 de joburi pentru absolvenți cu studii superioare au fost postate pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Aproape 30% dintre acestea s-au adresat specialiștilor din retail. Următoarele domenii cu cele mai multe joburi pentru candidații din segmentul white collar sunt servicii, call center / BPO, financiar – bancar, construcții și IT / telecom. Celor 40.000 de joburi pentru cei care au studii superioare li se mai adaugă alte 20.000 care se adresează studenților în curs de finalizare a studiilor superioare.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național pentru angajații care ocupă poziții de specialiști este de 5.000 de lei. Acest nivel reflectă media netă lunară, pentru toate domeniile de activitate și toate județele din România.
Cu 500.000 de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, specialiștii cu un nivel de senioritate mai mare de 5 ani sunt penultimii în clasamentul celor mai activi candidați, înaintea celor din segmentul de vârstă 45+. “Vorbim, în mare parte a cazurilor, despre candidați pasivi. Cu alte cuvinte, au deja un job care le întrunește multe dintre criteriile importante pentru ei și nu sunt în mod necesar dornici de schimbare. Cu alte cuvinte, nu aplică, nu sunt mereu la curent cu oportunitățile din piață și sunt destul de greu de convins să facă o mutare în carieră. Pentru astfel de poziții, angajatorii sunt nevoiți să apeleze la o strategie de recrutare mai complexă decât în cazul joburilor entry level. De aceea, în portofoliul nostru, pe lângă recrutarea tradițională, am adăugat servicii de executive search, career transition și outplacement (serviciu oferit angajaților afectați de concedieri și reduceri de personal) sau centre de evaluare a candidaților”, explică Olivia David.
Skilld a fost lansat în anul 2021 și, până în prezent, a derulat proiecte de recrutare specializată pentru clienți din industrii precum outsourcing / BPO, farma, construcții, inginerie, FMCG și IT&C.
Alezzi, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari locali din Români, estimează o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, în 2024, în creștere cu circa 150% față de 2023, când a înregistrat o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro. În același timp, compania se așteaptă să încheie anul în curs cu un profit de 12 milioane de euro, mai mare decât anul trecut când a ajuns la 5 milioane euro.
Valoarea totală a investiției Alezzi în proiectele sale imobiliare a depășit 100 milioane de euro de la înființare și până în prezent.
„Cererea pentru proiectele rezidențiale din portofoliul Alezzi a rămas stabilă și vedem deja o ușoară tendință de creștere. Continuăm să contribuim la dezvoltarea pieței imobiliare din Constanța cu noi proiecte de top care atrag în special investitori și persoane fizice în căutarea de locuințe de vacanță. Rezultatele obținute ne confirmă că strategia noastră de business este axată pe un sector cu potențial de creștere și adresat unei nișe de clienți care își menține apetitul pentru real estate, în ciuda contextului economic”,a declarat Dan Perifan, CEO-ul Alezzi.
În prezent, compania se concentrează pe dezvoltarea a două proiecte imobiliare majore în județul Constanța. Complexul rezidențial Alezzi Odyssey, construit pe o suprafață de 60.000 de metri pătrați, ce include circa 580 de apartamente, 2 restaurante, 3 spații comerciale și aproximativ 500 de locuri de parcare și care urmează să fie finalizat la jumătatea acestui an. Până în prezent, peste 50% din proiectul Alezzi Odyssey este deja precontractat.
În același timp, compania dezvoltă Alezzi Towers, un complex rezidențial ce va cuprinde 284 de apartamente și aproximativ 27.000 de metri pătrați construiți, iar potrivit companiei, proiectul va fi finalizat în 2025.
După finalizarea celor două proiecte, Alezzi are în vedere dezvoltarea unui nou complex rezidențial în zona de nord a orașului Constanța, pe Bulevardul Tomis, unde deține un teren. Lucrările pentru acesta sunt prevăzute să înceapă în a doua jumătate a lui 2025.
Totodată, Alezzi a achiziționat un teren de la fondul de investiții portughez Martifer, unde va dezvolta, de asemenea, un nou proiect imobiliar. Compania nu va menține planurile anunțate inițial de Martifer, care prevedeau construcția a 7 turnuri înalte cu apartamente, aparthotel, hotel, spații comerciale și peste 2900 de locuri de parcare. Alezzi va construi un proiect nou, de la zero, care va integra practici sustenabile și soluții ecologice inovatoare, urmărind obiectivele de eficiență energetică și de reducere a impactului asupra mediului înconjurător.
Prin respectarea principiilor privind clădirile cu consum de energie aproape de zero (NZEB), proiectul va întări angajamentul Alezzi față de practici de construcție sustenabile și va contribui la crearea unei comunități responsabile din punct de vedere ecologic.
Terenul are plan urbanistic zonal valabil, ce permite dezvoltarea unui proiect amplu care să includă atât un complex rezidențial, hotel , spații comerciale, horeca, dar și birouri. Totuși, Alezzi nu va începe lucrările într-un termen mediu, planurile pentru noul proiect urmând să fie anunțate public de către oficialii companiei ulterior.
„Piața imobiliară din Constanța atrage clienți din toată țara, iar în ultimul an am văzut și societăți care au decis să investească în proiectele Alezzi. În ultimul an, în jur de 10% dintre clienții noștri au fost fonduri de investiție, care știu că proiectele imobiliare sunt o investiție sigură în perioadele de criză. Suntem determinați să continuăm lansarea de noi proiecte pe piața locală și urmărim permanent noi oportunități de dezvoltare”, a mai adăugat Dan Perifan.
Alezzi a livrat până în prezent trei proiecte majore Alezzi Beach Resort, finalizat în 2016, cu 1093 apartamente, în Mamaia Nord, NorD10 by Alezzi, livrat în 2019, care dispune un număr total de 190 unități locative, iar anul trecut, în 2023, a finalizat complexul Alezzi Infinity Resort&SPA, cu peste 400 de apartamente, tot din Mamaia Nord. Alezzi Beach Resort și NorD 10 by Alezzi sunt vândute integral, iar apartamentele din ansamblul Alezzi Infinity Resort&SPA sunt contractate în proporție de 90%.
Dependența de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după criza energetică. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu a modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia au scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total.
Evoluția dependenței de importuri energetice ale Europei
Sursă: EUROSTAT
În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori.
Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii 5 ani în funcție de canalele de transport arată că au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL și de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarcă că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte.
Singura reducere a dependenței de importuri o putem observa pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creșterii obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât și datorită mașinilor hibrid și a celor electrice. De aseemenea este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de 6 ori.
Dependența față de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta reducându-se cu doar 6%.
Dependența de importurile de energie primară a țărilor europene
Sursă: EUROSTAT
Analizând dependența diferitelor țări față de importurile de energie vedem că țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4 cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda. România este cea mai puțin țară dependemtă de gazele de import și a doua cea mai puțin țară dependentă de importul de produse petroliere.
Poșta Română și Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) au încheiat un parteneriat pentru promovarea egalității de gen și susținerea afirmării femeilor în mediul de afaceri, la locul de muncă și în societate.
Acest parteneriat reflectă angajamentul ferm al ambelor organizații în promovarea egalității de șanse și sprijinirea mediului de afaceri. Prin această colaborare, Poșta Română și PEFA își propun să promoveze rolul și importanța femeilor în activitatea profesională, în societate și în afaceri prin instrumente specifice.
,,Egalitatea de gen reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării sociale și economice, fiind un reper de bază în familia Poștei Române. În prezent, în cadrul Companiei, 66% dintre angajați sunt femei, 50% ocupând funcții de conducere. Susținem, fără echivoc, oportunități echitabile atât de dezvoltare profesională, cât și de promovare ale femeilor în toate mediile de lucru. Prin parteneriatul cu PEFA continuăm să ne implicăm activ și să contribuim la crearea unei societăți mai incluzive pentru toți”, a declarat Valentin Ștefan, director general al Poștei Române.
,,Considerăm că diversitatea și incluziunea sunt valori fundamentale care ne definesc ca organizație și ne oferă un avantaj competitiv în mediul de afaceri. Dorim să creăm un mediu de lucru bazat pe respect, echitate și înțelegere reciprocă, unde fiecare individ să se simtă apreciat și valorizat pentru contribuția sa. În plus, prin parteneriatul recent stabilit cu Poșta Română, ne-am asumat și mai mult angajamentul nostru de a contribui la eliminarea inegalităților de gen. Prin proiectele comune și inițiativele viitoare, ne propunem să încurajăm și să facilităm accesul femeilor la resurse, formare și oportunități de dezvoltare în afaceri”, a subliniat Andreea Negru, președintele PEFA.
Poșta Română și PEFA își propun să lanseze în perioada următoare proiecte comune pentru a contribui la promovarea egalității de gen în mediul de afaceri din România.
Compania Națională „Poşta Română” este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale şi se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (93,52% din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (6,48% din pachetul de acţiuni).
De 162 de ani, Compania Națională „Poșta Română” se reinventează permanent, într-o Românie în care durata medie de viață a companiilor nu depășește 10 ani, conform cifrelor oficiale. Ne modernizăm, investim în digitalizare, în tehnologie și în parteneriate strategice și astăzi, mai mult ca niciodată, suntem puternic orientați către client. Ne-am făcut un scop în sine nu doar din a face performanță, ci și din a nu lăsa în urmă niciun român.
Patronatul European al Femeilor de Afaceri promovează și sprijină afirmarea femeilor în mediul de afaceri în plan național și internațional, cât și reprezentarea intereselor membrilor săi, femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale. Oferim sprijin în țară partenerilor și în plus, prin colaborarea cu sistemul european prin parteneriatele pe care PEFA le are cu organizații similare, cu parteneri din țările membre UE.
Casa de avocatură Filip & Company anunță acordarea de consultanță juridică companiei ROCA Industry, „primul holding de materiale de construcții din România, cu privire la procesul de majorare a capitalului său social cu o valoare totală de 71,7 milioane RON și, respectiv, cu privire la transferul acțiunilor sale de pe Piața AeRO Premium pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti”.
Olga Niță (foto), partener în cadrul departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „ROCA Industry este un exemplu de succes și un vector important pentru dezvoltarea pieței de capital românești. Transferul ROCA Industry către piața principală reflectă dedicarea companiei către o dezvoltare constantă și o abordare proactivă. Această tranziție are un impact semnificativ, contribuind la maturizarea pieței de capital românești și la consolidarea poziției sale pe piața internațională. Ne bucurăm că am avut ocazia să fim alături de ei și le mulțumim pentru încrederea acordată în acest proiect important, precum și pentru colaborarea excelentă.”
Echipa Filip & Company care a furnizat consultanță juridică în această tranzacție este formată în principal din Olga Niță (partener) și Roxana Diaconu (senior associate).
Filip & Company reamintește că, în ultimii ani, „s-a implicat cu succes în multe dintre tranzacțiile de referință pe piața de capital din România, atât oferte de acțiuni, cât și obligațiuni, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital atât la nivel de echipă cât și individual, iar Alexandru Bîrsan este clasat în Hall of fameîn această arie de practică de către Legal 500”.
Filip & Company este definită ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Asociația Zi de Bine lansează proiectul „NEpierdute” și îi încurajează pe seniori să vină la Centrul Comunitar Zi de Bine din București, strada Uranus, numărul 150, etaj 1, București, cei interesați fiind invitați să sune la numărul de telefon 0725 565 375 pentru a afla programul.
Asociația Zi de Bine anunță că, în cadrul proiectului, „organizează pentru seniori activități de reconectare și petrecere a timpului liber, ateliere de dans și mișcare, lucru manual și cursuri de limba engleză, printre altele, astfel încât momentele pierdute de-a lungul anilor să își găsească drumul înapoi. De asemenea, pe parcursul lunii martie, alături de Caravana cu Medici, seniorii vor beneficia de consult medical și analize de bază gratuite.
Proiectul este susținut de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine, Lidl România, Grupul E.ON România, UniCredit Bank și Leroy Merlin”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Când ne apropiem de bătrânețe, mobilitatea se restrânge, sănătatea e tot mai șubredă , prieteniile par să se estompeze sau dispar definitiv. Pofta de viață se stinge și ea. Nu și atunci când intri în grupul potrivit, în care găsești oameni asemenea ție cu care să împarți complice povești din vremuri aproape uitate. Ne bucurăm că la Centrul Comunitar Zi de BINE grupul a început să se creioneze și, alături de seniorii noștri deja am aflat zeci de povești nepierdute. Vrem să le aducem la viață și ne propunem să le oferim cât mai multe ocazii de a construi alte povești și bucurii, pentru cât mai mult timp de acum înainte.”
Inițiatorii subliniază că, „în cadrul proiectului NEpierdute, cei aproape 50 de vârstnici înscriși până acum în program vor beneficia și de excursii tematice, ieșiri în aer liber și mișcare, ateliere de lucru manual, seri de poezie și dans”.
Asociația Zi de Bine reamintește că doritorii pot să-i susțină proiectele „printr-un SMS cu textul SUS la 8845, prin donarea zilei de naștere sau prin completarea formularului 230, prin care pot redirecționa, gratuit, 3,5% din impozitul pe venit către o cauză socială. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Scopul Asociației Zi de Bine este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația susține proiecte sociale în fiecare lună și încurajează oamenii să-și doneze ziua de naștere pentru aceastea.
Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se anunță cauza susținută și sunt descrise nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii află ce s-a întâmplat cu banii și sunt invitați să vadă rezultatul implicării lor. Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
