Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o analiză asupra directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și aplicarea ei în țara noastră, cu sublinierea că nu este impusă o valoare a acestui salariu:
DIRECTIVA 2041/20221privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană instituie un cadru pentru:(a) un grad corespunzător de adecvare a salariilor minime legale, cu scopul de a asigura condiții de trai și de muncă decente; (b) promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor;(c) îmbunătățirea accesului efectiv al lucrătorilor la drepturile de protecție a salariului minim în cazurile prevăzute de dreptul național și/sau de convenții colective.Implementarea directivei trebuie să aibă loc până la 15 noiembrie 2024.
RECOMANDĂRI PENTRU STABILIREA SALARIULUI MINIM BRUT LA NIVEL NAȚIONAL
Pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale, directiva recomandă valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.În România, conform Legii nr. 422/2023 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei.Dacă facem un calcul orientativ, având în vedere că de la 1 ianuarie 2024, salariul minim brut este de 3300 lei/lună, calculând 50% din nivelul salariului mediu rezultă că, în prezent, salariul minim brut reprezintă 43,61% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
DISPOZIȚII PRIVIND SUSȚINEREA IMM-URILOR ÎN DIRECTIVA privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană
Directiva 2041/2022prevede căstatele membre sunt încurajate să evalueze impactul pe care măsurile de transpunere îl vor avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative și să publice rezultatele unor asemenea evaluări. Dacă statele membre constată că IMM-urile sunt afectate în mod disproporționat de măsurile de transpunere, acestea ar trebui să ia în considerare introducerea de măsuri pentru a sprijini IMM-urile în a-și adapta structurile de renumerare la noile cerințe.
IMM-urile, și în special microîntreprinderile, nu ar trebui să suporte o sarcină administrativă inutilă în ceea ce privește implementarea directivei sau a obligațiilor de raportare.
PROMOVAREA NEGOCIERILOR COLECTIVE
Directiva instituie obligația pentru fiecare stat membru, în care rata de acoperire a negocierilor colective este sub pragul de 80 %, de a stabili un plan de acțiune, de acrea un cadru de condiții favorabile negocierilor colective, fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia. Planul de acțiune stabilește un calendar clar și măsuri concrete pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali. Un astfel de plan de acțiune trebuie revizuit cel puțin o dată la cinci ani.
Planul de acțiune nu înseamnă obligația de a încheia convenții colective, doarece autonomia partenerilor sociali include dreptul la negociere colectivă și nu obligația de a semna un contract.
CLARIFICĂRI PRIVIND SALARIILE MINIME LA NIVEL EUROPEAN
Raportat la unele confuzii în legătură cu Directiva privind salariile minime europene, facem următoarele precizări:
Nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european;
Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele membre;
Nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariu mediu brut;
Directiva adoptată stabilește un cadru pentru salariile minime și nu un salariu minim european;
Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională.
POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND SALARIUL MINIM BRUT ÎN ROMÂNIA
CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:
Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti. Această cerinţa este în concordanţă curaportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim.
CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.
O modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, este păstrarea valoriicontribuţiilor, impozitului pe salarii si CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 3300 lei/lună, scăderea fiscalității fiind o condiție de bază creșterea salariului minim.
Directiva se aplică practic celor 22 de state europene unde există salarii minime stabilite printr-un act normativ (pentru5 state UE – Austria, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea directivei, salariul minim fiind stabilit prin negocieri colective și nu printr-un act normativ). ↩︎
Universitatea din București (UB) propune peste 21.000 de locuri pentru admiterea 2024. Dintre acestea, 11.200 sunt propuse pentru programele de licență, 8.986, pentru programele de masterat, 111, pentru programele de masterat didactic și 839 de locuri, pentru programele de doctorat.
Concursul admitere – sesiunea iulie 2024 la facultățile UB se desfășoară, pentru programele de licență, masteratși doctorat, în perioada 1 – 26 iulie 2024, iar data-limită de afișare a rezultatelor este 31 iulie 2024.
În ceea ce privește sesiunea de toamnă a admiterii, facultățile Universității din București așteaptă înscrierile candidaților pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie 2024, iar data-limită de afișare a rezultatelor este 21 septembrie 2024.
Fiecare facultate are propriul calendar care este cuprins în perioadele mai sus-menționate. Datele pot fi consultate de toți cei interesați pe website-urile facultăților.
Mai multe detalii cu privire la numărul de locuri propuse spre a fi scoase la concurs de fiecare facultate sunt disponibile în documentul de aici pentru programele de licență și în documentul de aici pentru programele de masterat. Detalii cu privire la numărul de locuri scoase la concurs de școlile doctorale ale Universității din București vor fi publicate pe site-ul doctorat.unibuc.ro.
Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăților Universității din București vor oferi viitorilor studenți, masteranzi și doctoranzi un proces online de înscriere și admitere, precum și posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere. De asemenea, unele facultăți ale Universității din București vor organiza și o sesiune online de preînscriere, oferind candidaților posibilitatea de a-și manifesta interesul pentru facultățile respective și de a fi la curent cu ultimele noutăți cu privire la procesul de admitere.
Universitatea din București organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licență, cât și pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaționali și sportivii medaliați la competiții europene și mondiale pentru sporturile olimpice și șah și la jocurile olimpice și paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toți candidații. În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro și pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de școlarizare și regulamentul de admitere, cât și detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din București a fost înființată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Succesoare a structurilor de învățământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București a contribuit și contribuie în mod decisiv la dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii românești.
Universitatea are astăzi din 19 facultăți care oferă 95 de programe de licență, 223 de programe de masterat, 23 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre și nouă stațiuni de cercetare.
Începând cu anul 2019, UB face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu, Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea „Sapienza” din Roma, Universitatea din Stockholm, Universitatea „Eberhard Karls” din Tübingen, Universitatea din Glasgow, Universitatea din Lausanne, și Universitatea „Paris Lodron” din Salzburg.
Așteptările cu privire la inteligența artificială generativă (Gen AI) rămân ridicate în rândul liderilor la nivel global, opt din zece respondenți (79%) la studiul Deloitte „The State of Generative AI in the Enterprise: Now decides next” fiind de părere că tehnologia le va transforma organizația în următorii trei ani. Mai mult de jumătate dintre respondenți susțin că se vor concentra în special pe beneficiile tactice oferite de tehnologie, cum ar fi îmbunătățirea eficienței și a productivității (56%) și reducerea costurilor (35%). Pe de altă parte, zonele considerate strategice, printre care încurajarea inovației (29%) și descoperirea de noi idei și informații (19%), nu sunt tratate ca priorități.
În ceea ce privește provocările, respondenții menționează lipsa angajaților cu abilități de natură tehnică drept cea mai mare barieră în procesul de adoptare a Gen AI. Doar 22% dintre lideri consideră că organizațiile sunt bine sau foarte bine pregătite pentru a rezolva aspectele problematice legate de capitalul uman pe care le generează adoptarea Gen AI. În plus, puțini respondenți se concentrează pe educare și recalificare, 47% dintre organizații susținând că își învață suficient angajații cu privire la funcțiile, beneficiile și valoarea generate de Gen AI. Cu toate acestea, este de așteptat ca prima generație de experți în Gen AI să se concentreze pe educarea și recalificarea angajaților și pe atragerea de capital uman cu abilități tehnice pentru gestionarea inițiativelor legate de Gen AI. De exemplu, 74% dintre respondenții care au expertiză vastă în Gen AI menționează că își instruiesc angajații, față de 27% dintre respondenții care dețin „o oarecare” expertiză.
„Dezvoltarea abilităților necesare va deveni o prioritate pentru organizațiile care doresc să înceapă transformarea cu ajutorul soluțiilor AI și, după cum subliniază raportul, este important ca liderii să aibă atitudinea unui începător în acest domeniu. Cu alte cuvinte, să creeze o cultură a învățării constante, dat fiind că noi modele, funcții și moduri de utilizare a tehnologiei apar într-un ritm alert, să își propună să crească gradul de cunoaștere a Gen AI în întreaga organizație și să abordeze de o manieră interdisciplinară implementarea proiectelor Gen AI”, a declarat Andrei Ionescu, Consulting Market Leader, Deloitte România.
Guvernanța și managementul riscului sunt, de asemenea, bariere în procesul de adoptare a Gen AI, arată studiul, doar un sfert dintre participanți (25%) considerând că organizațiile sunt bine sau foarte bine pregătite să abordeze aceste provocări. Cele mai mari preocupări ale respondenților legate de guvernanță sunt lipsa încrederii în rezultate (36%), riscurile privind proprietatea intelectuală (35%), utilizarea necorespunzătoare a datelor clienților sau consumatorilor (34%), capacitatea de a respecta reglementările (33%) și lipsa transparenței (31%). În ceea ce privește cele mai frecvente riscuri, organizațiile citează rezultatele și informațiile eronate („hallucinations”), aspectele juridice precum plagiatul, încălcarea drepturilor de autor și răspunderea pentru erori, confidențialitatea și proprietatea asupra datelor.
Cu toate acestea, organizațiile fac progrese în managementul riscurilor legate de Gen AI, subliniază studiul, chiar dacă ponderea acestora este mică. Unele dintre organizațiile participante la studiu gestionează deja în mod activ riscurile rezultate în urma implementării Gen AI prin acțiuni precum monitorizarea cerințelor de reglementare și asigurarea conformității (47%), stabilirea unui cadru de guvernanță pentru Gen AI (46%) și efectuarea de audituri interne și teste asupra instrumentelor și aplicațiilor Gen AI (42%).
Riscurile asociate cu Gen AI îi determină pe mulți lideri să solicite crearea unui cadru solid de reglementare și cooperarea la nivel global. Opt din zece lideri care au participat la studiu (78%) au declarat că este nevoie de mai multe reglementări guvernamentale legate de AI, în timp ce șapte din zece (72%) au menționat că în prezent nu există suficientă colaborare la nivel global pentru a asigura o dezvoltare responsabilă a sistemelor bazate pe AI.
În linie cu accentul pus pe beneficiile tactice oferite de Gen AI, majoritatea organizațiilor se bazează în continuare pe soluții standard, cum ar fi aplicații ce integrează Gen AI menite să sporească productivitatea (71%), aplicații standard (68%), platforme de tip enterprise (61%) și tehnologii bazate pe modele lingvistice mari disponibile public (large language models – LLM) (56%). Relativ puține organizații utilizează soluții specifice bazate pe Gen AI, cum ar fi aplicații software dedicate unei industrii (23%), LLM-uri private (32%) și/sau LLM-uri de tip open-source personalizate pentru ele (25%).
„În această fază incipientă a procesului de adoptare a Gen AI, organizațiile se bazează în mare parte pe soluții standard, subliniază studiul, o direcție care este explicată de zonele de interes pe care liderii le au în vedere atunci când adoptă această tehnologie – eficiență, productivitate și reducerea costurilor. Cu toate acestea, alegerea între utilizarea instrumentelor Gen AI standard și a celor personalizate nu este ușoară, este o decizie ce poate fi luată după o analiză detaliată a aspectelor cheie care pot afecta întreaga organizație, cum ar fi strategia de business, nivelul investiției într-o astfel de tehnologie și chiar apetitul la risc al companiei”, a declarat Andrei Paraschiv, Director Consultanță, Deloitte România.
Raportul Deloitte „The State of Generative AI in the Enterprise: Now decides next” a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2023, în rândul a peste 2.800 de lideri de business și de tehnologie cu expertiză în AI, implicați direct în gestionarea sau implementarea Gen AI în organizații mari din 16 țări și șase industrii, pentru a analiza modul în care Gen AI este integrată în organizații.
În perioadele de incertitudine este nevoie de prudență, iar acest lucru a fost evident în toate aspectele pieței de birouri în 2023, un an mixt din prisma activității. Pe de-o parte cererea totală a înregistrat o creștere de aproximativ 44% față de 2022, până la aproximativ 400.000 de metri pătrați, depășind cu ușurință recordul anterior de 365.000 de metri pătrați atins în 2019, arată raportul anual publicat de Colliers. Pe de altă parte, 2023 a marcat cel mai scăzut nivel al livrărilor din 2015 încoace și, de asemenea, o scădere cu 42% față de media ultimilor 5 ani. Perspectivele pe termen scurt rămân însă favorabile pentru anumite zone ale pieței, iar consultanții Colliers estimează că, în cazul clădirilor de bună calitate în ceea ce privește eficiența energetică și destul de bine conectate la infrastructura orașului, rata de ocupare ar continua să se îmbunătățească. Acest lucru va înclina și mai mult balanța în favoarea proprietarilor în anumite subpiețe, crescând decalajul dintre birourile bine poziționate care respectă standardele ESG și cele mai vechi.
Anul trecut au fost livrați doar 110.000 de metri pătrați de spații noi de birouri moderne în București, stocul total ajungând astfel la aproape 3,4 milioane de metri pătrați. Cele mai importante proiecte noi au fost a doua fază a One Cotroceni Park din portofoliul One United (34.500 de metri pătrați), a doua fază a U-Center deținut de Forte Partners (32.500 de metri pătrați) și a doua fază a @Expo din portofoliul Atenor (28.000 de metri pătrați). Alte două proiecte cu suprafețe sub 10.000 de metri pătrați care au fost de asemenea finalizate sunt Arghezi 4 din portofoliul Strabag și Muse din portofoliul Primavera Development. Volumul livrărilor se va atenua și mai mult având în vedere că activitatea de construcții a încetinit și doar un singur proiect semnificativ este preconizat să fie finalizat în București în 2024 – AFI Loft (aproximativ 16.000 de metri pătrați).
„Temperarea livrărilor a fost însoțită de o încetinire a cererii noi, în scădere cu aproximativ 6% în 2023, până la 115.000 de metri pătrați. Această cifră este destul de aliniată cu media anuală înregistrată în ciclul anterior. Este de remarcat, pe de altă parte, că tranzacțiile de leasing generate de cereri noi, adică acele contracte care îmbunătățesc gradul de ocupare, deci excluzând relocările din stocul competitiv sau reînnoirile, au reprezentat mai puțin de 30% din totalul tranzacțiilor de leasing, față de 40-50% în anii dinaintea pandemiei. În mod normal, ne-am aștepta la o astfel de prevalență a reînnoirilor în detrimentul cererii noi în piețe mature, nu în cele emergente cum este cea din București”, explică Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
Cea mai importantă tranzacție a anului a fost realizată de Oracle, cunoscut drept unul dintre cei mai mari chiriași din București, care și-a redus spațiul total de birouri la aproximativ jumătate, mai exact la 26.000 de metri pătrați distribuiți în două proiecte distincte din zona Floreasca – Barbu Văcărescu. Consultanții Colliers subliniază că dimensiunea unor chiriași poate determina schimbări semnificative, având în vedere că numai spațiile eliberate de Oracle reprezintă un sfert de punct procentual din suprafața întregii piețe de birouri din București.
Nu se pot trage, însă, concluzii în funcție de un singur contract de leasing. Spre exemplu, în cea mai mare tranzacție distinctă a anului, Honeywell și-a reînnoit contractul de închiriere pentru 24,000 de metri pătrați, fără a face vreo modificare în sus sau în jos asupra suprafeței ocupate. Un alt exemplu notabil este Adobe, care aproape și-a dublat suprafața ocupată anterior până la 17.500 de metri pătrați.
„Una dintre tendințele de remarcat din piața imobiliară în 2023 este preferința chiriașilor mai mici pentru spații de birouri moderne de Clasa A. În urmă cu câțiva ani, această cerere ar fi fost mai degrabă orientată vile sau clădiri de birouri mai vechi. O altă observație importantă este legată de instituțiile de stat, care, deși au o prezență limitată în clipa de față pe piața de birouri modern, sunt așteptate să își crească cererea, în special în linie cu obiectivele ESG susținute de UE. O tranzacție notabilă este și cea a Infineon, o companie IT, pentru un proiect build-to-suit (BTS) din portofoliul One United, închiriat pe o perioadă de 15 ani. Tranzacția este unică dacă ținem cont că majoritatea contractelor de închiriere acoperă perioade de 5-7 ani și, ocazional, de până la 10 ani. Această evoluție semnalează o schimbare pozitivă, indicând atât creșterea încrederii în piața locală a unora dintre companii, cât și maturizarea pieței de birouri”, adaugă Victor Coșconel (foto).
În ceea ce privește chiriile, situația s-a schimbat destul de mult în condițiile în care în precedentul deceniu, acestea au fost puțin schimbate în București. Anul trecut, însă, consultanții Colliers au observat o creștere cu aproximativ 16% a chiriilor în zona CBD (Central Business District), până la 22 de euro pe metru pătrat. O creștere similară a fost observată, în general, în clădirile de bună calitate din punct de vedere al eficienței energetice, care sunt, de asemenea, bine conectate la infrastructura orașului. În paralel, clădirile mai vechi sau cele din locații mai puțin atractive pierd chiriași și, prin urmare, nu pot justifica chirii mai mari, contribuind astfel la decalajul semnificativ dintre birourile care respectă standardele ESG și sunt bine poziționate și cele din clădiri mai vechi.
Rata de neocupare a urcat puțin până la 15,5%, cea mai mare parte a evoluției ascendente fiind determinată, cel mai probabil, de o singură tranzacție menționată anterior – înjumătățirea suprafeței de birouri ocupată de Oracle. Clădirile de top au o rată de neocupare mult mai mică decât media generală a pieței, ajungând chiar la valori de o singură cifră, comparativ cu media de peste 15% pentru București în ansamblu.
Cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 3,4 milioane de metri pătrați în clădiri moderne de birouri, Capitala pare să fie într-o poziție favorabilă în eventualitatea unei încetiniri puternice a economiei globale. Stocul pe cap de locuitor este relativ scăzut în comparație cu nivelurile vest-europene. În plus, transformarea orașului într-un centru de servicii a devenit tot mai proeminentă în ultimii ani. Împreună cu directivele UE, este de așteptat ca această tendință să genereze o cerere substanțială de leasing în viitor, în special din partea guvernului sau a altor instituții de stat, care au fost relativ absente de pe scena birourilor.
„Traversăm un moment cheie în dinamica pieței. Pe de o parte, cererea nouă a fost relativ redusă în comparație cu perioada pre-pandemică. Temerile privind lucrul de la distanță au determinat mulți dezvoltatori să pună multe proiecte noi în așteptare. Pe de altă parte, este important să recunoaștem că modelul de lucru hibrid se va menține și, deși nu există o abordare universală, este din ce în ce mai clar că birourile sunt în continuare importante chiar dacă oamenii lucrează de la distanță o parte din săptămână sau în majoritatea timpului. Sondajul nostru de la finalul anului trecut întărește această idee, arătând că marea majoritate a respondenților consideră în continuare că biroul reprezintă un element crucial al culturii corporative, în timp ce opiniile respondenților privind beneficiile legate de productivitate sunt mult mai nuanțate”, subliniază Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
Colliers inovează și răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare pe piața de birouri prin intermediul Office 360°, o abordare holistică a spațiilor de lucru și impactul acestora asupra oamenilor. Pornind de la identificarea nevoilor fiecărei companii, se continuă cu maparea soluțiilor disponibile și a implicațiilor mergând până la implementarea proiectului de amenajare, pentru a răspunde nevoilor și planurilor strategice ale companiilor. Mecanismul Colliers de control al costurilor în fiecare etapă a transformării biroului generează reduceri suplimentare care depășesc de multe ori 10-15% în raport cu valorile obținute de obicei de la contractori, în cadrul negocierilor din etapa de licitație.
În perspectivă, cu numai câteva proiecte de birouri la orizont în 2024 – suprafața preconizată pentru acest an în București însumează doar aproximativ 16.000 de metri pătrați, iar în 2025 ar putea fi livrați numai aproximativ 33.000 de metri pătrați, context la care se adaugă stocul deja limitat de spații de birouri libere în clădiri bune din unele subpiețe – astfel, segmentul birourilor pare pregătit să se transforme într-o piață a proprietarilor pe termen mediu, dacă activitatea de leasing va crește puțin, deși pe termen scurt s-ar putea observa o posibilă înclinație înspre o piață a chiriașilor în unele zone în care marii chiriași pot elibera o suprafață închiriabilă substanțială de spații de birouri.
de Diana Trifu și Dragoș Călugăru,Director General ECOTIC
În cursa pentru atingerea neutralității climatice, energia solară joacă un rol din ce în ce mai important, fiind a treia cea mai utilizată sursă de energie regenerabilă, după cea hidraulică și cea eoliană. Utilizarea de panouri fotovoltaice în industrie, și, mai nou, în gospodării, a dus la creșterea numărului acestora, ceea ce, pe termen mediu și lung, va conduce la creșterea cantității de deșeuri electrice provenite de la acestea.
La nivel mondial, capacitatea cumulată a panourilor fotovoltaice instalate este de 942 GW, aceasta urmând să se extindă ca urmare a faptului că multe țări au început deja procesul de decarbonizare a sistemelor de energie. În 2021, Uniunea Europeană avea o capacitate instalată de producție a energiei solare de 162 GW, în creștere față de anul precedent, și se estimează că până în 2030 statele membre UE vor depăși 750 GW.
Agenția internațională pentru energie regenerabilă (IRENA) a previzionat că, până în anul 2050, cantitatea de deșeuri de panouri fotovoltaice va continua să crească, atingând o valoare cuprinsă între 60 și 78 milioane de tone, reprezentând 10% din totalul deșeurilor electrice și electronice (DEEE) produse în acel an.
Panourile fotovoltaice
Alcătuite din aluminiu, sticlă, semiconductori, cabluri, plastic, cupru, siliciu dar și metale rare, panourile fotovoltaice au o durată de viață între 20 și 30 de ani și sunt considerate echipamente electrice, motiv pentru care debarasarea de acestea trebuie să se facă la punctele de colectare dedicate DEEE-urilor.
Panourile fotovoltaice sunt încadrate în trei generații, în funcție de tehnologia și materialele folosite în producție: panouri de primă generație, care includ module monocristaline, multi- sau poli-cristaline, fiind și cele care domină piața cu o cotă procentuală cuprinsă între 80% și 90%, cele din a doua generație, care includ module cu peliculă subțire și materiale precum cadmiu și telur sau cupru, indiu, galiu și selenid, și cele din a treia generație, care sunt cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, dar și cel mai puțin utilizate la nivel global.
Un studiu recent a demonstrat că producția de module cu siliciu din materiale reciclate are un impact asupra mediului cu 58% mai mic decât realizarea modulelor din materiale nou extrase. Reciclarea panourilor fotovoltaice pe fluxurile corecte de reciclare, este cu atât mai importantă cu cât se estimează că materialele semiconductoare, inclusiv indiul, galiul, seleniul și telurul, își vor epuiza rezervele într-o perioadă cuprinsă între 5 și 50 de ani la ritmul actual de extracție.
Reciclarea panourilor fotovoltaice
Reciclarea deșeurilor de panouri fotovoltaice se află în faza incipientă, numărul fabricilor dedicate fiind încă mic comparativ cu nevoile, motiv pentru care multe dintre aceste module sunt fie reciclate la comun cu alte tipuri de deșeuri, fie incinerate, fie eliminate la groapa de gunoi.
Procesul de reciclare a panourilor fotovoltaice poate fi împărțit în trei etape: (i) exfoliere mecanică, chimică sau termică, (ii) eliminarea chimică a învelișului și (iii) extracție/rafinare chimică. Totuși, aceste faze diferă în funcție de tehnologia folosită la realizarea panourilor fotovoltaice. Spre exemplu, în cazul modulelor din a doua generație care conțin cupru, indiu, galiu și selenid este nevoie de procese chimice sau termice pentru recuperarea materiilor prime critice.
La nivel european, în vederea asigurării unui standard al calității reciclării, Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) a dezvoltat standardul EN50625-2-4 care descrie cerințele din punct de vedere administrativ și tehnic în manipularea deșeurilor provenite din panouri fotovoltaice.
În general, principalele beneficii de mediu provin din recuperarea aluminiului și siliciului. Siliciul recuperat din panourile fotovoltaice reduce nevoia de extracție și rafinare a siliciului brut, diminuând astfel costurile de producție. În multe cazuri, reciclarea panourilor are o eficiență între 78% și aproape 100% în privința recuperării unor componente.
La momentul actual, panourile fotovoltaice pe bază de siliciu sunt tratate în principal în instalații de reciclare pentru tratarea sticlei laminate, a deșeurilor electrice și electronice și a metalelor. În aceste fabrici, abordarea mecanică de zdrobire și sortare este folosită pentru a recupera o parte din materiale, precum aluminiul, sticla, și cuprul, acestea fiind și principalele materii pe care se concentrează procesele de extracție și reciclare.
O altă provocare este reprezentată de existența materiilor prime critice, precum galiul sau indiul, în proporții relativ mici în panourile fotovoltaice ceea ce face ca extracția acestora să fie mai dificilă. În timp ce materiale precum aluminiul și cuprul au tehnologii robuste de reciclare și infrastructură deja existentă, materiale precum indiul, telurul și siliciul nu au. Pe fondul unor cantități de deșeuri relativ mici, extracția materiilor prime critice rămâne o opțiune puțin atractivă din punct de vedere financiar.
Bune practici
Uniunea Europeană a fost prima în a adopta reglementări privind deșeurile de panouri fotovoltaice. Directiva UE 2012/19/CE impune producătorilor obligația de a finanța costurile de colectare și reciclare a panourilor fotovoltaice la finalul duratei de folosință, astfel urmărind să îmbunătățească colectarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice pentru a contribui la utilizarea eficientă a resurselor.
În 2018, un parteneriat între Veolia și PV Cycle France a culminat cu înființarea primei fabrici de reciclare a deșeurilor provenite din panouri fotovoltaice în Franța. În 2022, fabrica și-a extins capacitatea de reciclare la 4000 tone de deșeuri de panouri fotovoltaice.
Ramp-PV, un proiect al ROSI SAS din Franța, finanțat prin programul european Horizon Europe, a primit primul „Premiu pentru industria viitorului” al UE, în semn de recunoaștere pentru cercetarea și dezvoltarea de procese chimice la temperaturi joase folosite pentru a recupera materiile prime incorporate în panourile fotovoltaice.
Start-up-ul FLAXRES desfășoară operațiuni de reciclare la scară industrială într-o fabrică din Dresda, Germania, capabilă să recicleze 10 tone de module fotovoltaice pe zi. Acesta a dezvoltat un proces prin care componentele modulelor sunt separate strat cu strat folosind impulsuri luminoase de mare intensitate la energie scăzută. Această tehnologie patentată a permis recuperarea siliciului, argintului și sticlei.
Compania americană First Solar a înființat fabrici în Statele Unite, Germania și Malaezia și a anunțat că poate obține o rată de recuperare atât pentru cadmiu cât și pentru telur între 95 și 97%, aceste metale rare urmând a fi refolosite în produsele First Solar.
Contextul din România
De mai bine de 3 ani, piața panourilor fotovoltaice a luat avânt și este în continuă creștere in România. Le vedem pe case, pe spațiile industriale și comerciale și în fermele fotovoltaice. Mai mult de 20 de mii de tone de panouri au fost importate în anul 2023.
Având o durată de viață atât de mare, la vremea ieșirii lor din uz, se va pune problema de finanțare a costurilor de colectare și reciclare. Legislația actuală prevede ca importatorii care pun pe piață astfel de echipamente electrice să achite „timbrul verde” pentru astfel de costuri. Tot în această legislație (care nu distinge panourile fotovoltaice de alte echipamente electrice și electronice) se trasează o țintă de colectare de 65% față de media echipamentelor puse pe piață în trei ani anteriori.
În concluzie, dacă au fost puse pe piață cantități de 50 mii tone în anii 2021-2023, circa 11 mii de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (bineînțeles altele decât panouri fotovoltaice, nefiind încă ieșite din uz) vor trebui colectate și finanțate de producători prin Organizații de Transfer de Responsabilitate.
Soluția ar fi ca pentru aceste echipamente să existe o țintă calculată la nivelul DEEE generate, iar timbrul verde dat de importatori să fie pus într-un fond dedicat reciclarii acestor echipamente.
Concluzii
Pentru a remedia provocările existente și a îmbunătăți piața reciclării panourilor fotovoltaice, este importantă participarea tuturor părților interesate: a producătorilor de panouri fotovoltaice, a companiilor de gestionare a deșeurilor, a institutelor de cercetare, precum și a autorităților și a publicului. Participarea actorilor relevanți poate asigura nu numai creșterea cantității de deșeuri, ceea ce va conduce la impulsionarea recuperării materiilor prime critice, dar și cercetarea și dezvoltarea de linii de tratare, extracție și reciclare, înființarea de fabrici dedicate care să asigure că materiile prime rezultate au un grad înalt de puritate.
Totodată, este important ca producătorii să implementeze conceptul de proiectare pentru reciclare, în vederea asigurării unei reciclări facile a deșeurilor de panouri fotovoltaice. Un design prietenos cu reciclarea facilitează demontarea sau separarea diferitelor componente din module, îmbunătățind rata de recuperare și puritatea materiilor prime secundare.
Clasamentul internațional Webometrics – Ranking Web of Universities poziționează, la nivel mondial, Academia de Studii Economice din București în primele 10% dintre universitățile clasificate, ocupând locul 1095 dintr-un total de 11.989 de instituții. ASE și-a continuat trendul ascendent și la nivel național, urcând pe locul trei în România din 102 instituții clasificate și locul 432 la nivel de Europa din 6.009 instituții, conform ediției cu numărul 21, din ianuarie 2024, a clasamentului mondial al universităților realizat de Cybermetrics (Spania) https://www.webometrics.info/en/world.
Clasamentul mondial Ranking Web of Universities este dedicat reflectării poziției universității în mediul online, pe baza evaluării cu acuratețe a activităților desfășurate.
Cele 3 categorii de indicatori analizați pentru realizarea ediției ianuarie 2024 a clasamentului au fost: vizibilitatea în mediul online a paginilor web ale universității (50% în scorul final al universității); numărul de lucrări științifice situate între primele 10% cele mai citate titluri, în cadrul a 27 de domenii științifice (40% în scorul final al universității) și numărul cumulat de citări ale primilor 310 cei mai citați profesori/cercetători dintr-o universitate (10% în scorul final al universității).
Ierarhizarea din cadrul acestui top este realizată pe baza datelor web accesibile publicului şi rezultatele sunt făcute publice în lunile ianuarie şi iulie, în fiecare an.
Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București
Binance Research prezintă tendințele pieței cripto, caracterizată printr-o perioadă de consolidare în ianuarie, cu o creștere neglijabilă a capitalizării totale de piață, de 0,4%.
Luna a fost marcată în mare parte de lansarea ETF-urilor spot BTC. În ciuda reacției negative a prețului după lansare, datele dezvăluie un scenariu pozitiv, deoarece fluxurile agregate au rămas pozitive, iar amploarea ieșirilor zilnice ale Grayscale a prezentat un model de reducere.
Fluxurile inițiale pentru noile ETF-uri spot BTC au fost pozitive, cu intrări agregate de 1,4 miliarde de dolari americani, pe fondul unui volum total de peste 28 de miliarde de dolari americani. Este important de remarcat că intrările nete au avut loc în ciuda unor ieșiri de peste 5,6 miliarde de dolari americani din GBTC-ul Grayscale. În timp ce majoritatea ETF-urilor renunță la taxe, pentru a le reduce la zero sau aproape de zero, GBTC are o taxă de 1,5%.
dYdX Chain a înregistrat o creștere constantă de la lansarea din noiembrie anul trecut și a reușit chiar să depășească volumul de 24 de ore al Uniswap v3 în două ocazii diferite în ianuarie. Cu un volum total de peste 25 de miliarde de dolari americani de la lansare, dYdX Chain a avut performanțe bune până acum, dar va fi important de urmărit evoluția după încheierea programelor lor de stimulente. Principalul agregator DEX Solana, Jupiter, a avut, de asemenea, performanțe relativ bune, depășind uneori volumele Uniswap v3.
Volumul lunar de tranzacționare pe boții Telegram a crescut brusc în ianuarie, atingând un maxim istoric de aproape 1,7 miliarde de dolari americani. Această creștere a fost determinată în principal de activitatea de pe BONKbot, care a reprezentat 51,5% din volumul total de tranzacționare din luna respectivă.
Utilizarea concentrată a Geth a atras atenția asupra diversității clienților de execuție Ethereum. În ciuda unei ușoare scăderi a cotei de piață a Geth, de la un maxim de 84% la 78%, acesta rămâne un client cu majoritate. Această dominanție a stârnit îngrijorări cu privire la potențialele riscuri de centralizare, determinând o promovare a utilizării unei game mai largi de combinații de clienți.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, s-a întâlnit cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, la sediul ambasadei.
CCIB anunță că președintele Iuliu Stocklosa „a mulțumit domnului ambasador pentru invitație și pentru acceptul ca instituția pe care o conduce să fie coorganizator, alături de Camera bucureșteană, al evenimentului promoțional marca CCIB Ziua Oportunităților de Afaceri (ZOA) care își propune să prezinte mediului de afaceri din cele două state condițiile și posibilitățile extinderii afacerilor dintre România și Republica Moldova”.
Iuliu Stocklosa: „Sesizând o ușoară stagnare a schimburilor comerciale bilaterale în 2023 comparativ cu 2022, ne dorim ca prin acest eveniment, pe care l-am denumit ZOA – R.Moldova, să oferim un impuls activității privind promovarea schimburilor comerciale și economice dintre România și Republica Moldova, inclusiv pe linia drumului către Uniunea Europeană pe care se află în prezent statul vecin.”
CCIB subliniază că „s-a convenit ca ZOA – R.Moldova să se desfășoare în Aula Carol I din Palatul CCIB marți 27 februarie a.c. în intervalul orar 10.00-14.00, având ca invitați oficialități din ministerele economice și instituțiile guvernamentale implicate în gestionarea relațiilor economice bilaterale, iar în mod special reprezentanții mediului de afaceri din din cele două state. În dorința de a oferi posibilitatea firmelor, companiilor și reprezentanților autorităților interesate din R.Moldova să prezente la eveniment s-a convenit să se asigure și varianta participării online.
E.S. dl ambasador Victor Chirilă a subliniat importanța pe care Ambasada o acordă evenimentului și a exprimat convingerea că relațiile dintre cele două state sunt pe o traiectorie ascendentă, în toate domeniile”.
CCIB reamintește că „la 30 noiembrie 2023, date disponibile, schimburile comerciale bilaterale au atins 3,2 miliarde USD, nivel apropiat cu cel al perioadei similare din 2022, din care livrările românești 2,1 miliarde USD, iar intrările de mărfuri din R.Moldova însumând 1,1 miliarde USD. R.Moldova ocupa locul 5 în topul țărilor de destinație extraUE a mărfurilor românești (după Turcia, Ucraina, Marea Britanie și SUA) și locul 9 între între statele necomunitare, furnizoare de produse în țara noastră,
Conform Oficiului Național Registru Comerțului (ONRC), la 31 decembrie 2023, erau înregistrate în țara noastră 7.507 firme cu capital din R.Moldova, reprezentând 3% din totalul firmelor cu capital străin din România, cu un capital social subscris în valoare de 89,5 milioane USD, respectiv 0,14% din totalul investițiilor străine, situând R.Moldova pe locul 34 între statele investitoare în România”.
Board-ul SME-united a avut o întâlnire extraordinarăcu Enrico Letta, raportor pentru piața comună internă. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) anunță că „întâlnirea a avut ca scop prezentarea principalelor recomandări cheie privind viitorul pieței unice la nivel european și propunerea soluțiilor specifice ținând cont de caracteristicile și preocupările întreprinderilor mici și mijlocii din întreaga Europă. Reprezentanții SME-united i-au solicitat d-lui Enrico Letta ca în cadrul raportului să introducă următoarele aspecte:
În evaluările de impact, regăsirea unui capitol privind piața unică;
Îmbunătățirea transparenței prin intermediul platformelor de la nivelul UE;
Cooperarea cu organizațiile de afaceri pentru testare;
Îmbunătățirea supravegherii pieței;
Grup operativ dedicat pieții unice în căutarea modelelor de bună practică”
Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Mă bucur să putem contribui cu idei și soluții la viitorul pieței unice. Problema cea mai mare a întreprinzătorilor la nivel european este reprezentată de birocrație și consider că ar fi oportun să fie pus în aplicare principiul numărului constant care stabilește regula One-in, one-out, în care toate reglementările europene sa fie însoțite obligatoriu de o dereglementare. Un al doilea aspect important pe care vreau să-l subliniez are în vedere stabilirea unei modalități comune pentru înființarea unei companii în spațiul Uniunii Europene. Ca român, vreau sa subliniez faptul ca piața unică înseamnă un tratament egal între statele membre. România și Bulgaria trebuie să devină urgent membre ale spațiului Schengen.”
Într-un peisaj economic foarte dinamic, afacerile de familie sunt adesea percepute ca modele de reziliență și adaptare. Cu toate că nu au mereu parte de aceeași atenție ca unele companii listate la bursă, afacerile de familie reprezintă o resursă de exploatat și explorat pentru mediul de afaceri în ansamblu, deoarece aceste afaceri, care pot varia de la o mică afacere locală până la corporații multinaționale cu impact global, îmbrățișează principiile sustenabilității pe termen lung și ale construirii de parteneriate solide.
În acest context, Smartlink Communications, cu sprijinul Băncii Transilvania, are plăcerea de a lansa public și oferi antreprenorilor români interesați un nou raport din seria „Superclans” a companiei, intitulat „Afaceri de Familie Globale”. Raportul se concentrează pe afacerile de familie care au devenit multinaționale și care au potențialul de a influența considerabil comerțul regional și internațional.
„Afacerile de familie au fost o parte integrantă a peisajului economic de secole și există motive serioase ca acest lucru să fie valabil și pentru secolele următoare. De fapt, există toate premisele că afacerile de familie ar putea ajunge să domine lumea afacerilor în viitorul apropiat. În acest raport al Smartlink Communications susținut de Banca Transilvania, scoatem în evidență câteva dintre lecțiile pe care aceste business-uri le pot prezenta cu succes mediului de afaceri și în special antreprenorilor interesați de internaționalizare și dezvoltarea propriilor afaceri de familie”, afirmă Radu Magdin, CEO Smartlink Communications.
„La Banca Transilvania, ne-am făcut un obicei din a fi alături de antreprenori. Ne interesează ce putem învăța din experiența afacerilor de familie cu amprentă globală, fie ele din piețe consolidate sau emergente. Acest Raport arată o zonă la care mediul bancar trebuie să se uite mai serios în viitor”, susține Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania.
Principalele concluzii ale Raportului
În timp ce afacerile de familie nu au întotdeauna parte de atenția pe care o merită, influența lor asupra mediului de afaceri în general poate fi semnificativă. Lecțiile pe care aceste business-uri, care prezintă o combinație unică de tradiție și inovație, valori și adaptabilitate, parteneriate și continuitate, le pot transmite pot fi extrem de valoroase într-un moment al marilor transformări economice. Le-am rezumat în cele patru mari concluzii ale studiului.
1. Afacerea de familie au impact. Contrar percepției populare că afacerile de familie sunt marginale din punct de vedere economic, peste 50% din PIB-ul SUA provine de la afaceri de familie. În unele cazuri, această cotă poate fi și mai mare la nivel internațional: conform unor estimări, doar câteva familii din Coreea de Sud controlează aproape 75% din PIB-ul acestei țări.
2. Oamenii au încredere în afacerile de familie. Chiar dacă ultimele estimări consemnează un declin, sondajele de opinie sugerează că oamenii au mai multă încredere în afacerile de familie decât în întreprinderile de stat sau în companiile multinaționale cotate la bursă. Cu alte cuvinte, a fi perceput ca o afacere de familie ar putea aduce beneficii de imagine, iar acest aspect ar putea fi relevant pentru campaniile de relații publice ale unei companii.
3. Afacerea de familie generează randamente bune. Chiar dacă aparent contraintuitiv, companiile cotate la bursă în care o familie deține o parte semnificativă din afacere oferă, potrivit unor estimări, randamente mai bune pe piața de capital decât companiile cotate la bursă, cel puțin în cazul marilor companii. În raport, discutăm potențialele motive, dar avantajul pare să fie robust, iar investitorii ar putea să țină cont de acest aspect în deciziile pe care le iau.
4. Afacerea de familie domină piețele emergente. Pe măsură ce piețele emergente devin mai importante la nivel global, la fel se întâmplă și cu afacerile de familie care le domină. Deja, afacerile de familie reprezintă cea mai mare parte a marilor afaceri din Asia de Sud-Est și o majoritate a marelui business din India, Europa de Est, Orientul Mijlociu și America Latină. Pe măsură ce aceste regiuni se dezvoltă economic, peisajul global al afacerilor ar putea fi tot mai mult dominat nu de companiile cotate la bursă cu care ne-am obișnuit, ci de afacerile de familie.
de IOAN DUMITRAȘCU, partener, Filip & Company DIANA GAVRA, senior associate, Filip & Company CHRISTIANA BOULEANU, associate, Filip & Company
Pe parcursul celor mai mult de 5 ani de la aplicarea în România a Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”), societățile au adoptat multe măsuri de conformare cu cerințele legislației, dar conformarea continuă este în continuare un subiect important pe agenda oricărei societăți. Principalele acțiuni observate în ultimii ani au privit actualizarea proceselor și documentației, adresarea implicațiilor de protecția datelor din noile proiecte, susținerea de training-uri pentru angajații societății, iar în unele cazuri, rezolvarea incidentelor de încălcare a securității datelor.
În ultimii 2 ani a fost observată și o activitate intensă din partea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal („ANSPDCP”), în special în ceea ce privește activitatea de control.
Principala schimbare observată în anul 2023 privește valoarea totală a amenzilor aplicate. Astfel, anul 2023 a adus o creștere a cuantumului total al amenzilor, care s-a dublat față de anul 2022. Numărul amenzilor aplicate nu diferă însă foarte mult. În 2022, ANSPDCP a aplicat cel mai mare număr de amenzi de la aplicarea GDPR – 69 de amenzi (conform Raportului anual de activitate). În 2023, numărul de amenzi în baza GDPR a fost mai redus ca în anul precedent – 60 de amenzi (conform informațiilor disponibile pe website-ul ANSPDCP), dar valoarea medie a fost mai mare.
De asemenea, este interesant de observat faptul că în 2023 au fost aplicate și 2 amenzi pentru nerespectarea cerințelor privind cookies prevăzute de Legea 506/2004, spre deosebire de anul 2022, când pentru nerespectarea acestor cerințe au fost aplicate doar avertismente. Acestea au fost în cuantum de 10.000 și 40.000 RON.
Ca o observație generală, în afara diferenței privind cuantumul total al amenzilor, practica ANSPDCP a fost în general relativ constantă, principalul motiv de sancționare fiind, în continuare, lipsa măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru asigurarea securității datelor.
Astfel, principalele motive care au dus la aplicarea de sancțiuni de către ANSPDCP în ultimii 2 ani au fost:
lipsa măsurilor tehnice și organizatorice adecvate, în special în contextul în care lipsa acestora a condus la incidente de securitate (de ex. transmiterea/accesarea datelor în mod neautorizat);
prelucrarea datelor cu caracter personal fără un temei legal de prelucrare (inclusiv în ceea ce privește categoriile speciale de date);
nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (opoziția la comunicările de marketing, dreptul de acces și ștergere);
neregularități legate de informarea persoanelor vizate;
nerespectarea principiilor GDPR (de ex. limitarea legată de scop, minimizarea datelor, exactitatea, limitarea legată de stocare);
nerespectarea măsurilor corective aplicate de ANSPDCP;
nefurnizarea informațiilor solicitate de ANSPDCP;
lipsa notificării ANSPDCP și a persoanelor vizate în cazul unor incidente de încălcare a securității datelor;
nerespectarea dispozițiilor privitoare la stocarea de informații sau obținerea accesului la informația stocată în echipamentul terminal al unui utilizator (cookies), prevăzute de Legea 506/2004;
nerespectarea cerinței de a asigura protecția datelor începând cu momentul conceperii (privacy by design) și în mod implicit (privacy by default);
operatorul nu s-a asigurat că persoanele care acționează sub autoritatea sa prelucrează datele doar la cererea sa;
recrutarea unei alte persoane împuternicite fără autorizare din partea operatorului.
de Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Comerţ Internaţional, EY România
Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Borders Adjustment Mechanism – CBAM) a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2023, iar prima raportare pentru trimestrul IV din 2023 a avut ca termen data de 31 ianuarie 2024. Pe ultima sută de metri, Comisia Europeană a venit cu o amânare de 30 de zile, pentru companiile care au întâmpinat dificultăți (tehnice) la întocmirea și depunerea raportării și nu au reușit să se încadreze în termenul prevăzut.
Potrivit comunicatului oficial al CE, pentru Raportul CBAM, începând cu 1 februarie 2024 este disponibilă o nouă funcționalitate în baza de date electronică de raportare, Registrul tranzitoriu CBAM. Aceasta permite declaranților solicitarea amânării depunerii, prin care aceștia obțin 30 de zile suplimentare pentru a depune raportul CBAM.
Pentru că au fost înregistrate dificultăți tehnice care au împiedicat companiile să depună raportul la timp, nu se vor impune sancțiuni declaranților care au întâmpinat dificultăți în transmiterea primului raport CBAM sau înainte de deschiderea unei proceduri de corecție, ceea ce va permite corectarea eventualelor inexactități din raportul depus.
În primele trei rapoarte trimestriale (până la 31 iulie 2024) se vor putea cuprinde emisiile încorporate pe baza unor valori implicite puse deja la dispoziție de către Comisia Europeană. Categoriile de produse care fac obiectul Regulamentului CBAM sunt cimentul, îngrășămintele, fierul și oțelul, aluminiul, electricitatea, hidrogenul. Este de avut în vedere că pot fi subiect de raportare produse cât mai diverse din aceste șase categorii, precum argile caolinitice, acid azotic, acizi sulfonitrici, tuburi sau țevi, șuruburi, construcții și părți de construcții.
Recomandări pentru conformare în pregătirea și depunerea raportului CBAM:
Analizați și aplicați cu atenție reglementările legislative în raportarea CBAM, prevăzute în documentele și ghidurile oficiale emise de autoritățile competente pentru a înțelege exact cerințele de raportare.
Colectați datele relevante referitoare la emisiile de carbon asociate produselor importate de companie prin contactarea furnizorului sau producătorului produselor respective.
Verificați cu atenție datele pe care le utilizați în raport, astfel încât acestea să fie cât mai exacte și actualizate. Totul, pentru a evita erorile care ar putea afecta credibilitatea raportării.
Asigurați-vă că toate afirmațiile din raport sunt bine documentate și există argumente solide în spatele acestora.
Respectați termenele limită stabilite pentru depunere. Este important să alocați timp pentru eventuale revizuiri și ajustări înainte de termenul limită şi să evitați astfel penalizările pentru nedeclarare.
Raportările trimestriale CBAM conțin date care se referă la cantitatea și tipul de produse importate care intră sub incidența CBAM, țara de origine a acestora, nivelul emisiilor de carbon asociate producției lor – emisii directe, emisiile indirecte (de ex., de la energia electrică provenită de la terți), prețul carbonului plătit într-o țară de origine pentru emisiile încorporate în mărfurile importate, precum și alte date suplimentare în funcție de categoria produsului importat.
Încetinirea adoptării vehiculelor electrice pe baterii este un fapt recunoscut atât de companiile auto tradiționale, cât și de investitori, deoarece consumatorii se plâng de prețurile ridicate și de numărul insuficient de stații de încărcare. După ce acțiunile Tesla au scăzut cu peste 20% în ultima lună din cauza îngrijorărilor legate de profitabilitate, vedem cum companiile tradiționale din domeniul auto decid să reducă unele investiții în producția de mașini electrice, așteptând ca cererea să crească din nou.
În general, piața auto din UE a încheiat anul 2023 cu o expansiune solidă de 13,9% față de 2022, ajungând la un volum de 10,5 milioane de unități pe întregul an. Toate piețele din UE au crescut în ultimul an, cu excepția Ungariei (-3,4%). Creșteri de două cifre au fost înregistrate pe majoritatea piețelor, inclusiv pe trei dintre cele mai mari: Italia (+18,9%), Spania (+16,7%) și Franța (+16,1%). România a avut o creștere robustă de 11,8%, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile.
Luna decembrie a anului trecut a venit însă cu o surpriză negativă pe piața vehiculelor electrice. Vânzările de noi mașini electrice cu baterii au scăzut pentru prima dată din aprilie 2020, coborând cu 16,9%, la 160.700 de unități. În ciuda acestui fapt, volumul global pentru întregul an 2023 a depășit 1,5 milioane de unități, reflectând o creștere substanțială de 37% față de 2022. Mașinile pe benzină dețin 35,3% din piață, iar cota de piață a mașinilor electrice cu baterii a ajuns la 14,6% în 2023, depășind mașinile Diesel (13,6%).
În România, vânzările de autovehicule electrice au crescut cu 32,1% în 2023, iar cele de mașini hibride au crescut cu aproape 30%. Există însă o categorie în care EV și cele hibride au reprezentat aproape 80% din totalul înmatriculărilor în 2023 – cea a autobuzelor. Din cele 600 înmatriculate, 474 au aparținut categoriilor de mai sus.
În SUA, se estimează că în 2023 au fost vândute peste 1,2 milioane de automobile electrice. Dintre acestea, peste 55% au fost Tesla, următoarele mărci după cota de piață fiind Ford (6,1%), Hyundai (4,8%) și Rivian (4,2%).
În ciuda acestor cifre, adoptarea vehiculelor electrice pe baterii nu este încă la nivelul așteptărilor companiilor și investitorilor, iar producătorii încep să recunoască acest lucru. Adoptarea de către publicul larg a automobilelor electrice se produce într-un ritm mai lent decât se aștepta industria, deoarece majoritatea clienților nu sunt dispuși să plătească un preț semnificativ mai mare pentru ele. După ce a raportat pierderi de 47.000 de dolari la fiecare vânzare, Ford amână anumite investiții de capital în producția de vehicule electrice până când acestea vor fi justificate de cerere și de perspectiva unor randamente acceptabile.
Președintele Toyota, Akio Toyoda, este, de asemenea, cunoscut ca un sceptic în ceea ce privește adoptarea integrală a vehiculelor electrice pe baterii. Acesta consideră că doar 30% dintre mașini vor fi electrice, compania investind în continuare în acestea dar și în mașini alimentate cu hidrogen. „Inamicul este CO2″, a declarat Toyoda, care a propus o „abordare cu mai multe opțiuni” care nu se bazează pe un singur tip de vehicul. „Clienții, nu reglementările sau politica” ar trebui să dicteze decizia asupra direcției de urmat, a spus el, potrivit Fortune.
Toyota și Ford au prezentat rapoarte financiare solide în această săptămână, înregistrând surprize pozitive atât în ceea ce privește câștigurile, cât și veniturile și oferind previziuni solide. Investitorii par să susțină deciziile companiilor, acțiunile Toyota Motors câștigând peste 11%, iar cele ale Ford peste 7% în ultimele 5 zile.
În ciuda „răcirii” sectorului din ultima vreme, cele mai deținute două acțiuni de către investitorii români pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro la sfârșitul anului trecut sunt cele ale producătorilor de vehicule electrice cu baterii Tesla Motors și Nio. De asemenea, Tesla este cea mai deținută companie la nivel global pe platformă, Nio fiind a patra, păstrându-și pozițiile neschimbate față de trimestrul 3 din 2023, ceea ce arată încrederea investitorilor în evoluția pozitivă a sectorului.
În urmă cu exact 110 ani, în premieră europeană, demarau pe actualul teritoriu al României începuturile industriei de gaze. Gazele descoperite întâmplător la Sărmășel au fost transportate în Turda pentru a fi folosite la iluminat public și pentru fabrica de gips și ciment din Turda.
În urmă cu exact 102 ani în urmă la Târnăveni, în România, producerea amoniacului la Fabrica de Nitrogen prin tratarea cianamidei de calciu cu apă la presiune ridicată şi mediu alcalin, după care s-a trecut la procedeul de sinteză direct din elemente cu azot separat prin distilarea fracţionată a aerului lichid şi din hidrogen obţinut prin hidroliza apei. În paralel s-a aplicat cracarea metanului pentru obţinerea gazului de sinteză, din care se separa hidrogenul cu modernizări prin procedeul Fauser-Montecatini.
Pentru România, anul 2024 poate fi denumit „Anul gazelor naturale”, fiind anul care reunește cele mai multe aniversări rotunde din istoria gazelor naturale, dintre care 4 se pot încadra ca premiere europene:
165 de Ani de la inițierea construirii distribuției de gaze manufacturiale în București (1 Octombrie 1859)
120 de Ani de la primele teste de utilizare a gazelor asociate in scopuri industriale in Romania si Europa (6 Mai 1904)
115 de Ani de la finalizarea forajului la prima sondă de gaze din România și Europa (22 Aprilie 1909)
110 de ani de la finalizarea primei conducte de transport a gazelor naturale din Europa (4 aprilie 1914)
65 de ani de la primul export al gazelor din România, care poate fi considerat și primul export din Europa a gazelor naturale (10 Octombrie 1959)
50 de Ani de tranzit internațional în România și Balcani (25 Iulie 1974)
45 de Ani de la amenajarea primului depozit modern de înmagazinare subterana a gazelor la Urziceni (15 Octombrie 1979)
Este trist că o țară care a dat atât de multe premiere europene în domeniul gazelor naturale, astăzi să nu se găsească într-o listă de viitoare proiecte pentru Gazele Viitorului.
Tristețea este cu atât mai mare cu cât, suntem singura țară din UE, care are o LEGE A HIDROGENULUI!, dar nu doar că nu o aplicăm, nici măcar nu ne pasă că există.
Paris 2024 din luna iulie promite să fie o ediție unică a Jocurilor Olimpice și Paralimpice, dincolo de sport! Cu 150.000 de locuri de muncă înființate și venituri de până la 10,7 miliarde de euro, acest eveniment internațional major reprezintă o șansă extraordinară pentru Franța și pentru economia acestei țări.
În comunicările oficiale ale organizatorilor s-a subliniat faptul că Jocurile Olimpice vor crea o infrastructură pe termen lung și vor lăsa o „moștenire solidă, cu o abordare solidă și favorabilă cetățenilor”.
În același timp, Paris 2024 oferă mari oportunități pentru mediul de afaceri, având în vedere că multe companii vor beneficia de mii de contracte în valoare totală de 5 miliarde de euro. Jocurile de la Paris din acest an ar putea crește oportunitățile de afaceri și beneficiile cu o valoare cuprinsă între 5,3 și 10,7 miliarde de euro.
Cel mai important eveniment sportiv pe plan global este, potrivit organizatorilor, și „o ocazie excepțională de a încuraja activitatea economică, de a promova Franța, teritoriile și know-how-ul său, de a dezvolta turismul și de a-și spori influența internațională. Companiile își vor exporta expertiza, o vor demonstra și o vor pune în practică în timpul Jocurilor. Într-adevăr, întregul sector economic al țării va beneficia pe deplin de efectul Jocurilor Olimpice: locuri de muncă, investiții, consum”.
Cât de mare este, de fapt, impactul economic al Jocurilor Olimpice?
Totuși, chiar așa să fie situația? Pe măsură ce ne apropiem de Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris, apar tot mai multe întrebări care gravitează în jurul impactului economic real. Una dintre ele este aceea dacă evenimentele sportive majore aduc cu adevărat un impuls economic pentru oraș și țara gazdă sau dacă vor face ca toate costurile să fie mai ridicate. A fost subliniată ipoteza conform căreia Jocurile Olimpice ar trebui să aducă un impuls necesar economiei franceze în vremuri marcate de inflație și de criza costului vieții, pe măsură ce turiștii și investitorii vin în capitală.
Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, istoria ne arată că Jocurile Olimpice au ajuns să reprezinte, de cele mai multe ori, o „gaură financiară”. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre țările gazdă ajung să cheltuiască mulți bani pentru infrastructuri specializate care au utilitate limitată după eveniment. În multe dintre cazuri, „subestimarea costurilor și promisiunea excesivă a beneficiilor” au drept rezultat faptul că orașele gazdă rareori ating pragul de rentabilitate.
„E drept, profiturile s-au dovedit a fi posibile în istoria Jocurilor Olimpice moderne, dar nu se compară cu minusurile. Atunci când politicienii promovează găzduirea Jocurilor Olimpice, ei aduc adesea în discuție oportunitățile de angajare, în special în industria construcțiilor și a ospitalității. La rândul lui, comitetul de organizare Paris 2024 susține că evenimentul va fi «o pârghie de stimulare a activității și a ocupării forței de muncă», datorită celor peste 181.000 de locuri de muncă mobilizate. Această cifră include atât locurile de muncă înființate special pentru această ocazie și pozițiile care există deja, dar care vor fi implicate în desfășurarea evenimentului sportiv”, explică Radu Puiu.
Pentru a se derula în cele mai bune condiții, comitetele olimpice se bazează foarte mult pe voluntari – vor fi 45.000 în această vară la Paris, iar aceștia, prin definiția postului pe care îl ocupă, nu sunt plătiți. În plus, o parte dintre aceste locuri de muncă deschise special în perioada Jocurilor Olimpice ar putea reprezenta, de fapt, oportunități de angajare pe perioadă determinată și care, ulterior, se pot transforma în disponibilizări.
O altă prezumție des întâlnită este aceea că un asemenea eveniment de amploare este favorabil turismului. În acest sens, opiniile sunt mixte, subliniază analistul financiar XTB. Exemple în această privință sunt multe: Londra, Beijing și Salt Lake City au înregistrat scăderi în ce privește turismul, în anii în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice. Pe de altă parte, alte orașe au înregistrat o creștere, cum ar fi Barcelona, la începutul anilor 1990. În această privință, trebuie ținut cont și de contextul istoric și social al regiunilor. Europa era după căderea blocului comunist, iar o mare parte din populație nici nu se putea gândi la călătorii. În plus, nivelul de trai pe plan global era mult mai redus decât astăzi, iar infrastructura nu era la fel de dezvoltată. În plus, la momentul respectiv, orașul catalan Barcelona nu se putea compara cu popularitatea actuală a Parisului – capitala celei mai vizitate țări din lume. În cazul orașelor cu un turism foarte dezvoltat – așa cum este Parisul -, efectul net al găzduirii unui astfel de eveniment nu este exact, pentru că turiștii veniți pentru Olimpiadă vor înlocui, în mare măsură, turiștii sezonieri, care oricum ar fi vizitat capitala Franței. Astfel, efectul economic pe care Jocurile Olimpice îl vor avea va fi, probabil, neglijabil. Conform studiilor, în timpul Jocurilor Olimpice din 2012 de la Londra au fost mai puțini turiști în oraș decât în verile anterioare, argument ce susține această ipoteză.
Un studiu de impact a fost realizat în 2016, înainte ca Jocurile să fie atribuite Parisului, de către Centrul francez pentru dreptul și economia sportului. Acesta a estimat că efectul economic este așteptat să se încadreze într-un interval foarte larg, de la 5,3 miliarde de euro la 10,7 miliarde de euro, cu un procent cuprins între 25% și 34% generat de turism. Intervalul larg de oscilație ne arată numărul ridicat de necunoscute care pot modifica semnificativ datele acestei ipoteze. Criza inflaționistă și contextul internațional sunt doar două exemple dintre acestea.
Care sunt companiile care își asociază imaginea cu Paris 2024?
„Pe lângă sportivii care vor urca pe podium în această vară, companiile care sponsorizează Jocurile Olimpice s-ar putea alătura învingătorilor. Totuși, nu putem înainta o estimare exactă cu privire la efectul financiar asupra companiilor. Câștigul nu este unul financiar pentru aceste companii, ci mai degrabă, pentru brand în sine. Aceste firme își consolidează poziția și imaginea prin asocierea cu un eveniment global cu notorietate istorică”, mai arată Radu Puiu.
LVMH a acceptat să devină sponsor premium al Jocurilor Olimpice de vară din 2024 de la Paris, acesta fiind primul acord de acest gen pentru conglomeratul de lux. Contractul investește 150 de milioane de euro în Jocurile Olimpice și Paralimpice, cel mai mare angajament de sponsorizare al unei companii. LVMH este singurul jucător din domeniul luxului printre partenerii premium ai Paris 2024 – ceilalți sunt banca franceză BPCE, compania de telecomunicații Orange, grupul energetic francez EDF, grupul francez de hipermarketuri Carrefour și grupul farmaceutic francez Sanofi. În paralel, printre partenerii internaționali la nivelul Comitetului Olimpic Internațional se numără producătorul elvețian de ceasuri Omega și gigantul de comerț electronic Alibaba.
„Ce observăm din această listă? Numeroase companii franceze au fost interesate să se implice în acest eveniment, susținând organizarea unuia dintre cele mai importante evenimente sportive pe pământul francez. Unele mărci LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE au fost parteneri oficiali ai unor competiții globale, inclusiv producătorul de ceasuri Hublot, care a fost cronometrul oficial al Cupei Mondiale de fotbal. Dar aceasta este prima sponsorizare a conglomeratului de lux condus de Bernard Arnault”, subliniază analistul financiar XTB.
Acordul „va contribui la creșterea atractivității Franței în întreaga lume”, a declarat CEO-ul companiei Bernard Arnault într-o poziție oficială. Se așteaptă, de asemenea, ca Berluti să îmbrace delegația franceză pentru diferitele ceremonii. Chaumet, bijutier deținut de LVMH, va concepe medaliile olimpice și paralimpice; casele de vinuri și băuturi spirtoase Moët Hennessy își vor oferi produsele în cadrul programelor de ospitalitate din timpul evenimentului, iar Sephora va fi partener pentru ștafeta torței olimpice. Air France a încheiat un acord pentru a deveni așa-numitul sponsor de nivel 2, ceea ce va contribui la o mai mare vizibilitate a mărcii și la câștigarea de noi clienți, așa cum a declarat într-un interviu, directorul general al grupului, Ben Smith: „Este o modalitate excelentă pentru Air France de a arăta ce are mai bun și de a ajuta la prezentarea punctelor forte ale Franței și ale Parisului. Credem că riscul unui randament negativ al investiției este aproape zero”.
Caracterul patriotic al acestor inițiative a fost clar subliniat în cadrul declarațiilor oficiale ale reprezentanților companiilor franceze, fiind o carte la îndemână, care trezește emoție pe plan național. Un alt exemplu al importanței pe care brandurile mari o oferă acestui tip de evenimente este parteneriatul de lungă durată al Coca Cola cu Jocurile Olimpice. Această relație a început în 1928 și, de atunci, gigantul a devenit cel mai longeviv partener, cu o prezență constantă. Aceasta este, astfel, o asociere de 96 de ani care continuă să prospere.
Potrivit lui Radu Puiu, companiile au înțeles că în societatea actuală, o asociere cu un eveniment global precum Jocurile Olimpice ar fi o decizie care le avantajează – fiecare având propriile motive.
„Astfel, găzduirea Jocurilor s-ar putea să nu reprezinte chiar «aurul olimpic» conform așteptărilor, ci mai degrabă statele ar trebui să fie mulțumite de «prinderea podiumului». Adevărații câștigători ar putea fi, de fapt, o parte din sponsori, care își consolidează poziția pe plan internațional și utilizează această oportunitate pentru a-și dezvolta brandul”, spune Radu Puiu, analist financiar al XTB.
A fost adoptata decizia de investiție pentru construirea unui proiect fotovoltaic suplimentar, cu o capacitate de 450 MWp /432 MWac în Amyntaio
Construcția va începe în lunile următoare; proiectul va deveni operațional în 2025
Investiții totale de 255,4 milioane de euro, din care 127,7 milioane de euro finanțate prin Fondul de Redresare și Reziliență „Grecia 2.0” și 76,6 milioane de euro din credite bancare, pro rata de la Alpha Bank, Eurobank și NBG
Contracte bilaterale pe termen lung pentru cumpărarea și vânzarea de energie electrică verde (PPA „verde”) semnate cu PPC și RWE Supply & Trading
Celelalte opt proiecte fotovoltaice cu o capacitate totală de 490 MWp /434 MWac se află în fază avansată de construcție
Două grupuri energetice de top, RWE și PPC, continuă să conducă tranziția energetică a Greciei prin compania mixtă METON Energy SA, care include RWE Renewables Europe & Australia (51%) și PPC Renewables (49%). Compania a luat decizia finală de investiție pentru a construi un proiect fotovoltaic în țară. Acesta este cel mai recent din portofoliul Amyntaio, ce include unități cu o capacitate totală de 940 MWp (870 MWac). În plus, METON Energy SA dezvoltă în Grecia un alt portofoliu de proiecte fotovoltaice, cu dimensiuni similare.
Noul parc fotovoltaic „PPC Amyntaio Mine” (etapa III) cu o capacitate totală de aproximativ 450 MWp (432 MWac) este situat în regiunea Macedonia de Vest, în perimetrul fostei mine de lignit Amyntaio. Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în lunile următoare, intrarea în exploatare fiind prognozată să aibă loc până la sfârșitul anului 2025. Consorțiul construiește deja opt proiecte fotovoltaice de capacitate mare (etapele I și II ale portofoliului) în regiunea extinsă, cu o capacitate totală de 490 MWp (434 MWac), pentru care conectarea la rețea este așteptată în cursul acestui an.
METON Energy a semnat contracte bilaterale pentru cumpărarea și vânzarea de energie electrică verde pe o durată de 10 ani cu PPC și RWE Supply & Trading, care vor cumpăra energia electrică verde produsă de proiect.
Pentru investiția de 255,4 milioane de euro la „PPC Amyntaio Mine” au fost asigurate 127,7 milioane de euro din fondurile Uniunii Europene – NextGenerationEU prin Fondul de Redresare și Reziliență „Grecia 2.0”. Necesarul de investiții va fi completat cu finanțări din împrumuturi bancare în valoare de 76,6 milioane de euro, proporțional din partea Alpha Bank SA, Eurobank SA și National Bank of Greece SA, precum și prin capitaluri proprii de 51,1 milioane de euro. Finanțarea se află în etapa finală de închidere financiară.
Katja Wünschel, CEO al RWE Renewables Europe &; Australia, a declarat: „În parteneriat cu PPC Renewables accelerăm tranziția energetică în Grecia. Lucrările de construcție ale primelor opt proiecte fotovoltaice sunt în desfășurare. Prin cea mai recentă decizie de investiție, am deschis calea pentru un parc fotovoltaic suplimentar de 450 MWp. Acest lucru subliniază angajamentul nostru puternic față de piața din Grecia, cu aproape un gigawatt de capacitate fotovoltaică în construcție și proiecte fotovoltaice de dimensiuni similare în curs de dezvoltare.”
Konstantinos Mavros, CEO al PPC Renewables SA, a declarat: „Suntem încântați să anunțăm decizia finală de investiție pentru un alt proiect fotovoltaic important în Grecia, marcând un pas critic înainte în angajamentul nostru față de energia curată durabilă. Parteneriatul dintre PPC Renewables și RWE Renewables Europe & Australia în cadrul METON Energy SA subliniază angajamentul nostru comun de a avansa în procesul de tranziție energetică a Greciei. Prin accelerarea dezvoltării proiectelor noastre fotovoltaice cu o capacitate totală de aproape un gigawatt, contribuim activ la obiectivele de energie regenerabilă ale țării. Acest proiect este dovada succesului parteneriatului nostru și a concentrării noastre constante asupra creării unui viitor energetic mai curat și mai durabil pentru Grecia.”
Costas Papamatellos, CEO al RWE Renewables Hellas M.A.E. și METON ENERGY SA, a subliniat: „METON Energy SA își dezvoltă proiectele fotovoltaice într-un ritm impresionant. În decurs de un an, societatea mixtă a dezvoltat și a luat decizii de investiții cu succes pentru toate cele trei grupuri de proiect din Amyntaio cu o capacitate totală de 940 MWp și așteaptă cu nerăbdare să conecteze 490 MWp la rețea în acest an. Această mare realizare este rezultatul cooperării excelente dintre echipele implicate ale RWE și PPC.”
Xiaomi a ajuns la o cotă de piață de 20% ca număr de unități în România, la finalul T4 2023
Xiaomi își consolidează poziția secundă la nivelul pieței românești, cu o cotă de 20% ca număr de unități la finalul perioadei octombrie-decembrie 2023, în creștere anuală cu 30%, potrivit celui mai recent raport al companiei de analiză a pieței de tehnologie Canalys.
Recent, compania a prezentat, la nivel local, seria Redmi Note 13, ce include cinci noi dispozitive ce extind populara gamă: Redmi Note 13 Pro+ 5G, Redmi Note 13 Pro 5G, Redmi Note 13 Pro, Redmi Note 13 5G și Redmi Note 13.
Cu îmbunătățiri semnificative ale sistemului de camere, designului, afișajului și procesorului, seria Redmi Note 13 continuă să reducă diferența dintre smartphone-urile de nivel mediu și cele de top, oferind durabilitate de top, o experiență fantastică și o capacitate de imagistică impresionantă – toate, la prețuri rezonabile.
În plus, compania a anunțat că sunt disponibile în România și alte trei produse AIoT care vor atrage atenția prin design-ul și prețurile atractive: Redmi Watch 4, Redmi Buds 5 Pro și Redmi Buds 5.
Compania Danone România anunță că „a finalizat investiția de 1 milion de euro în achiziția și montarea de panouri fotovoltaice, care vor asigura 20% din consumul de energie electrică al fabricii din București.
Producătorul de lactate a pus în funcțiune 2.350 de panouri fotovoltaice pe acoperișul și pe terenul din spatele fabricii de iaurt din cartierul Colentina, care vor aduce o putere totală de 1.280 KWP și vor furniza 1.473 MWh pe an, echivalentul a 20% din energia electrică totală consumată.
În zilele însorite de vară, producția de energie verde acoperă integral consumul electric al fabricii pe timpul zilei”.
Bogdan Joița, directorul fabricii Danone România: „În fabrica noastră din București, unde lucrează peste 150 de angajați, producem și distribuim zilnic 1 milion de iaurturi către consumatorii români, dar și către alte 13 piețe europene. Angajamentul nostru față de consumatori atinge un nou nivel, mereu prin grija față de mediu. Suntem mândri să spunem că investiția de 1 milion de euro în implementarea sistemului de energie fotovoltaică asigură 100% energie verde pentru consumul fabricii în zilele de vară si 20% iarna. Această inițiativă este încă un pas în față în respectarea demersurilor pentru sustenabilitate.”
Danone România subliniază că „ultima investiție în fabrica din București a fost finalizată la începutul anului 2022, când compania a investit 4 milioane de euro într-o nouă linie de ambalare pe care iaurturile Danone de băut se ambalează într-un nou tip de ambalaj produs pe bază de plante.
Anul acesta, Danone România s-a alăturat mișcării sociale pentru sustenabilitate ce aduce împreună peste 6.000 de companii, în peste 80 de țări și 150 de industrii ce îndeplinesc standarde riguroase de performanță socială și de mediu, transparență și responsabilitate, prin obținerea certificării B Corp în cadrul grupului regional al Europei Centrale și de Est din care România face parte, alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia.
Certificarea B Corp este acordată companiilor care îndeplinesc standarde riguroase în cinci categorii: guvernanță, angajați, mediu înconjurător, comunitate și consumatori”.
Danone reamintește că „a achiziționat fabrica de lactate Miorița din București în anul 1996, iar până în acest moment au fost investiți aproximativ 90 milioane euro pentru modernizarea și retehnologizarea acesteia. În prezent, 1 milion de iaurturi sunt distribuite către consumatorii români, dar și către alte 13 piețe europene. Danone România procesează anual peste 60.000 tone de litri de lapte, din care aproximativ 90% este lapte românesc. Numai anul trecut, compania a colectat lapte proaspăt de la 22 de ferme mari și peste 220 de gospodari.
Danone este prezent pe piața românească cu produse lactate proaspete (Danone, Activia, Danonino, Actimel), produse pe bază de plante (Alpro), precum și cu produsele alimentare pentru bebeluși și nutriție specializată (Aptamil, Milupa, Forticare).
Danone România a obținut certificarea B Corp în cadrul grupului regional al Europei Centrale și de Est din care România face parte alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia. Danone România se alătură astfel mișcării sociale pentru sustenabilitate ce aduce împreună peste 6.000 de companii, în peste 80 de țări și 150 de industrii ce îndeplinesc standarde riguroase de performanță socială și de mediu, transparență și responsabilitate”.
Competiția WorldSkills Hotel Reception și Housekeeping „destinată elevilor de liceu care studiază domeniul turismului și al ospitalității și doresc să își urmeze pasiunea la nivel de excelență” și-a derulat a doua ediție la București.
După cum anunță organizatorii, competiția, structurată pe două secțiuni – Hotel Reception și Housekeeping –, „le oferă tinerilor oportunitatea de a-și demonstra abilitățile și cunoștințele dobândite, fiind provocați să soluționeze într-un timp predefinit probe practice de concurs precum aranjarea profesională a patului hotelier (housekeeping) sau rezervarea hotelieră, operații de check-in, comunicarea cu oaspeții, asistarea turistică pe parcursul sejurului (recepție hotel – front și back office), dar și să dea dovadă de abilități ca atenția la detalii, gândirea critică, lucrul sub presiune, asumarea deciziilor, munca în echipă. În deschiderea ediției a II-a, a fost organizat și un concurs demonstrativ (Making the bed), unde 4 echipe formate din tutore – elev practicant s-au întrecut în a-și demonstra măiestria și rapiditatea în aranjarea patului hotelier”.
Larisa Ile, organizator și fondator Edu4Tourism: „Această competiție pune în valoare calitățile dezvoltate prin educația pentru turism și ospitalitate oferită tinerilor de liceele tehnologice și învățământul profesional și dual. În plus, este un instrument de atragere a tinerilor către domeniul turismului, le arată complexitatea și eleganța meseriilor din acest domeniu, fiind un concurs în condiții de lucru reale, în spațiul unui hotel, cu probe practice construite pe baza standardelor profesionale internaționale din industria ospitalității. Ca ambasador CEDEFOP* consider acest concurs un exemplu de bune practici în promovarea VET și prevenirea părăsirii timpurii a școlii.”
Câștigătorii acestei ediții, evaluați de jurii formate din profesioniști din industria ospitalității, profesori și experți WorldSkills, sunt:
Hotel Reception:
Locul I: Iacoviță Albert, elev la Colegiul Economic „Costin C Kirițescu”, București, prof. coordonator Ile Florența Larisa, tutore practică Șelaru Mihaela, hotel practică Hilton Garden Inn Bucharest Airport
Locul al II-lea: Șandor Narcisa Georgiana, elevă la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” Oradea, prof. coordonator Dora Negruțiu, tutore practică Balș Anamaria, hotel practică Hotel Lyra, Oradea
Locul al III-lea:Lungu Alina, elevă la Colegiul Economic „Costin C Kirițescu”, București, prof. Coordonator Ionești Carmen Mihaela, tutore practică Șelaru Mihaela, hotel practică Hilton Garden Inn Bucharest Airport
Housekeeping:
Locul I: Gheorghe Paul Octavian, elev la Colegiul Economic „Costin C Kirițescu”, București, prof. coordonator Ile Florența Larisa, tutore practică Drăghia Claudia, hotel practică The Marmorosch Bucharest, Autograph Collection
Locul al II-lea: Dutcas Lavinia Gabriela, elevă la Liceul Tehnologic „Horea” Marghita, prof. Coordonator Sabău Remus Mircea, tutore practică Dobai Cătălina, hotel practică Hotel President Băile Felix
Locul al III-lea: Fotin Andreea Larisa, elevă la Liceul Tehnologic Meserii și Servicii Buzău, prof. Coordonator Rîșcanu Petru, tutore practică Negoiță Daniel, hotel practică Hotel Pietroasa Buzău
Premiile au constat în sejururi, articole de uz hotelier, cursuri de gastronomie, bilete la teatru, cărți etc. și au fost oferite de Selgros România, Accacia Produse Hoteliere, Escoffier România, Ecolab, Wood Class Design, Silgimar – Spălătorie Industrială Textilă, Osteria Galletto, Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Național Timișoara, Visit Oradea, Timișoara la cutie, Opera Națională Română din Timișoara, Uniscan Grup Educaționala, ECDL România.
Lista școlilor participante, a juraților pe cele două secțiuni, a hotelurilor implicate și a sponsorilor acestei ediții a competiției, disponibile aici și aici.
Dan Lazăr, organizator și manager proiect WorldSkills România: ,,Competiția WorldSkills de Hotel Reception & Housekeeping a fost prima competiție națională de meserii din România, din acest an, bazată pe formatul internațional WorldSkills. Fundația WorldSkills România implementează această metodologie de organizare a competițiilor de meserii, care este aliniată la standardele internaționale din domeniu și este bazată exclusiv pe probe practice de concurs.
Elevii au avut oportunitatea de a-și exersa, testa deprinderile specifice industriei ospitalității, confruntându-se cu diferite situații pe care le poate întâmpina în orice zi un recepționist sau o persoană de la housekeeping. Probele de concurs și grilele de evaluare au fost realizate cu sprijinul lui Kristi Tarik, expert internațional WorldSkills în Hotel Reception, care a avut rolul de Președinte al juriului pe durata competiției.
Ne bucurăm să anunțăm că cei trei câștigători ai secțiunii de Hotel Reception devin astfel primii membri ai lotului național WorldSkills al României care vor participa la o serie de antrenamente de pregătire pentru participarea din luna septembrie la Olimpiada Internațională de Meserii WorldSkills Lyon 2024.”
Competiția WorldSkills este înregistrată în Calendarul Concursurilor Naționale Școlare 2023-2024, nr. 24750/29.01.2024,și se găsește la poziția 11, capitolul O Învățământ profesional și tehnic, punctul 1 Concursuri școlare pe domenii/Discipline de studii.
Fundația WorldSkills România este caracterizată prin faptul că „susține performanța profesională în rândul tinerilor, pentru succesul personal și dezvoltarea României prin:
promovarea excelenței în domeniul profesional;
oferirea de experiențe de învățare relevante în diverse domenii profesionale;
facilitarea colaborării între diversele organizații implicate în sprijinirea orientării, formării, integrării și dezvoltării profesionale a tinerilor, pentru o mai bună corelare între sistemul de educație și piața muncii.
Viziunea WorldSkills Romania – fiecare tânăr își descoperă și dezvoltă potențialul profesional, contribuind astfel la o lume mai bună.
Programele și proiectele WorldSkills sunt implementate în România în baza protocolului nr. 15310 din 25.10.2021, încheiat între Ministerul Educației și Fundația WorldSkills România”.
Asociația Profesorilor și Mentorilor din Turism „Edu4Tourism” își propune „să valorizeze educația în turism, profesorii, mentorii și profesioniștii din industria turismului.
Misiunea Edu4Tourism este consolidarea alianței între profesorii și profesioniștii din turism, pentru dezvoltarea curriculumului, promovarea meseriilor din turism, mentorat și schimb de experiență.
Ideea dezvoltării unei asociații a profesorilor de turism a apărut din dorința creării unei forme organizate a acțiunilor legate de educația în turism, susținută de o echipă de profesori entuziaști, cu idealuri comune”.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) anunță rezultatele centralizate pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis: „Comerțul total (importuri + exporturi) al Republicii Federale Germania cu Republica Moldova a crescut în 2023 cu 5,3% față de anul precedent, potrivit Destatis. Astfel volumul comerțului între cele două state a depășit 871,2 mil. EUR. Exporturile Germaniei către Republica Moldova au însumat 547,7 mil. EUR (+2%), în vreme ce importurile s-au ridicat la 323,5 mil. EUR (+11,4%)”.
Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România: „Agenda de reforme a actualului guvern al Republicii Moldova este remarcabilă. Suntem convinși că aceasta contribuie la întărirea relațiilor bilaterale și că tot mai multe companii germane sunt interesate de Republica Moldova ca amplasament pentru afaceri. Există potențial de colaborare în special în industria prelucrătoare și cea alimentară, în domeniul energiei și al comerțului.”
AHK România reamintește că „Republica Moldova ocupă locul 95 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei”.
Înultimultrimestru din 2023 s-au înregistrat tranzacții de închiriere de spații de birouri în București cu o suprafață totală de 116.000 de metri pătrați, ducând astfel volumul anual contractat la peste 463.000 de metri, un record istoric, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Față de anul precedent, suprafața de birouri tranzacționată a crescut cu 43%, fiind consemnat de asemenea un avans de 19% față de recordul anterior de 390.000 metri pătrați stabilit în 2019.
Cererea netă, excluzând contractele de renegociere și reînnoire, a avut o cotă de 46% din volumul tranzacționat în T4 și de 44% din cel din întreg anul 2023. Astfel, companiile au închiriat birouri pentru cel puțin 20.000 de angajați noi, în principal în sectoarele IT&C, producție, financiar, retail și medical.
Departamentul de birouri al Cushman & Wakefield Echinox a fost anul trecut liderul pieței de închirieri de spații de birouri, cu 104.000 metri pătrați tranzacționați în București, reprezentând o cotă de piață de 25,5% din tranzacțiile semnate cu agenți. În ultimii trei ani, echipa de birouri a oferit consultanță pentru tranzacții de închiriere a peste 250.000 de metri pătrați în București.
Anul 2023 a marcat un record, și din punct de vedere al livrărilor de noi proiecte de birouri în București. Astfel că, după finalizarea singurei investiții de acest tip – clădirea Arghezi 4 (8.000 metri pătrați GLA) de către Strabag, anul trecut, totalul proiectelor noi livrate a fost de 110.500 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat din 2015.
Stocul de clădiri de birouri din București se ridică la circa 3,4 milioane de metri pătrați, în timp ce proiectele aflate în construcție se ridică la doar 42.500 metri pătrați, pe fondul blocajelor urbanistice. Pentru acest an, o singură clădire ar putea fi livrată, AFI Loft cu o suprafață de 15.000 metri pătrați, reprezentând minimul tuturor timpurilor.
Rata de neocupare (contractuală) a spațiilor de birouri se situează la 14,7%, în scădere față de 15,2% la sfârșitul anului 2022. Având în vedere incertitudinile legate de livrările de noi proiecte, rata de neocupare ar putea continua trendul descendent, mai ales în clădirile din locații ultracentrale și centrale.
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Dacă analizăm piața închirierilor de birouri din perioada 2021-2023, putem observa că peste 1 milion de metri pătrați de spații au fost tranzacționați în București, reprezentând aproximativ o treime din stocul total. Aceste spații au fost tranzacționate practic pe noile fundamente ale pieței, într-un context în care companiile și-au definitivat strategiile privind nevoia de spații de birouri. Acest lucru a dus la reducerea suprafețelor ocupate pentru unii chiriași, dar și la menținerea sau chiar extinderea spațiilor pentru majoritatea ocupanților. De asemenea, observăm o atenție sporită acordată calității spatiilor de birou, făcând clădirile situate central și ultracentral, cu acces la mijloacele de transport în comun, și cele care respectă standardele ESG, mai atractive pe piața chiriașilor și altfel comercializate la cele mai bune chirii din piață.”
Evoluția livrărilor de proiecte și a suprafeței închiriate în Bucuresti
Pentru un sistem alimentar mai sustenabil și mai rezilient, eurodeputații susțin un proces mai simplu pentru plantele obținute prin noi tehnici genomice (NTG) considerate echivalente cu plantele convenționale.
Parlamentul European a adoptat poziția de negociere cu statele membre referitoare la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice (NTG), care modifică materialul genetic al unui organism, cu 307 voturi pentru, 263 împotrivă și 41 abțineri.
Obiectivul propunerii este de a crește sustenabilitatea și reziliența sistemului alimentar prin dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite care rezistă la climă și dăunători și asigură recolte mai bogate sau au nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide.
În prezent, toate plantele obținute prin NTG trebuie să respecte aceleași norme ca organismele modificate genetic (OMG-uri). Deputații europeni sunt de acord cu propunerea de a avea două categorii diferite și două seturi de norme pentru plantele NTG. Plantele NTG considerate echivalente cu plantele convenționale (plantele NTG 1) ar beneficia de o derogare de la cerințele legislației privind OMG-urile, în timp ce celelalte plante NTG (din categoria NTG 2) ar trebui să respecte în continuare norme mai stricte. Eurodeputații doresc să mențină etichetarea obligatorie a produselor atât din categoria NGT 1, cât și din categoria NGT 2.
Deputații au convenit și că toate plantele NTG trebuie să fie în continuare interzise în producția ecologică, căci încă nu este clar dacă sunt compatibile, și cer, de asemenea, Comisiei Europene să raporteze cum evoluează percepția consumatorilor și producătorilor asupra noilor tehnici după șapte ani de la intrarea în vigoare a documentului.
Plantele din categoria NTG 1
Pentru plantele NTG 1, deputații doresc să modifice dimensiunea și numărul modificărilor necesare pentru ca o plantă NTG să fie considerată echivalentă cu plantele convenționale. Pentru a asigura transparența, deputații sunt de acord cu publicarea online a listei tuturor plantelor NTG 1.
Plantele din categoria NTG 2
În cazul plantelor NTG 2, deputații europeni au convenit să mențină majoritatea cerințelor din legislația privind OMG (care este printre cele mai stricte din lume), inclusiv procedura de autorizare a produselor.
Pentru a încuraja adoptarea lor, deputații au convenit să accelereze procedura de evaluare a riscurilor pentru plantele NTG 2 care se preconizează că vor contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil. Ei subliniază însă că trebuie respectat așa-numitul principiu al precauției.
Interzicerea tuturor brevetelor depuse pentru plantele NTG
PE dorește să se interzică în totalitate brevetele privind toate plantele, materialul vegetal, părțile lor și informațiile genetice ale plantelor NTG, dar și caracteristicile procedeelor pe care le conțin. Scopul acestei măsuri este de a evita incertitudinea juridică, creșterea costurilor și crearea de noi dependențe pentru fermieri și crescători. Eurodeputații solicită, de asemenea, redactarea până în iunie 2025 a unui raport referitor la impactul brevetelor asupra accesului crescătorilor și fermierilor la diverse materiale de reproducere a plantelor. Ei cer și redactarea unei propuneri legislative care să actualizeze în consecință normele UE privind drepturile de proprietate intelectuală.
Raportoarea Jessica Polfjärd (PPE, Suedia) a declarat următoarele la finalul votului: „NTG-urile sunt esențiale pentru a îmbunătăți securitatea alimentară a Europei și pentru a asigura o producție agricolă mai ecologică. Noile norme vor permite dezvoltarea unor soiuri îmbunătățite de plante, care să asigure recolte mai mari, să fie rezistente la climă sau să necesite mai puține îngrășăminte și pesticide. Sper că statele membre își vor adopta curând poziția, astfel încât să putem adopta noile norme înainte de alegerile europene și să le dăm fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru tranziția verde.”
Parlamentul European este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre ale Uniunii Europene pentru a decide forma finală a legii.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a evaluat potențialele probleme legate de siguranța NTG-urilor. Mai multe produse NTG sunt disponibile sau în curs de a fi disponibile pe piață în afara UE (de exemplu, bananele din Filipine care nu se înnegresc, cu potențialul de a reduce deșeurile alimentare și emisiile de CO2).
Compania antreprenorială românească Homplex, specializată în furnizarea de soluții inovatoare pentru creșterea siguranței, confortului și eficienței energetice în mediul rezidențial și în cel industrial, anunță că „a încheiat anul 2023 cu afaceri de 45 de milioane de lei, în creștere cu 37% față de anul anterior. În 2024, compania își construiește strategia de business pe un scenariu prudent, care include o creștere estimată a afacerii de 15%, peste pragul de 50 de milioane de lei, pe fondul schimbărilor legislative cu impact nefavorabil pentru activitatea din unele domenii beneficiare, dar și a contextului geopolitic intern și internațional.
Bogdan Panainte (foto), CEO și cofondator al Homplex: „În 2023, ne-am concentrat pe dezvoltarea și consolidarea businessului, ceea ce a dus la o creștere a afacerii peste nivelul de 25% estimat inițial. Deși anul trecut a fost un an mai dificil decât anticipasem, ne bucurăm că menținerea strategiei de R&D și investițiile pe care le-am continuat pe direcția inovație au dat roade. Fiind antreprenori, avem în ADN capacitatea de a ne adapta rapid la schimbările din mediul economic, de a modela strategia de business și a găsi soluții pentru a consolida afacerea pe care o construim de 11 ani.
Și în acest an, vom continua să creștem, Homplex fiind o companie de inginerie și tehnologie axată pe nevoile clientului, care este în ultimii ani din ce în ce mai preocupat de îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea confortului și a siguranței. Pe lângă investițiile în cercetare-dezvoltare, anul 2024 va fi un an în care ne vom reașeza structurile interne, în principal pentru creșterea eficienței activității curente.”
Compania anunță că, după ce, în 2023, a finalizat proiectul prin care termostatul inteligent Homplex NX1 a devenit compatibil cu Google Home și Google Asistant, anul acesta continuă „dezvoltarea portofoliului de produse cu un grad ridicat de tehnologie și inovație, menținând procentul alocat investițiilor în cercetare-dezvoltare la 3% din veniturile anuale și dezvoltând în continuare noi produse și soluții”
Homplex subliniază că, în ultimii cinci ani, „a investit peste un milion de euro pentru a dezvolta și a oferi pieței locale soluții inovatoare de control și eficiență energetică la prețuri accesibile și cu raport optim calitate-preț, cele mai relevante exemple fiind termostatul smart NX1, solutii radio de detectie a gazului metan și firidele din compozit pentru contoarele de gaz. De altfel, peste jumătate din veniturile companiei sunt generate de produsele și soluțiile dezvoltate integral de aceasta”.
Bogdan Panainte: „Revoluția tehnologică a adus schimbări semnificative și în domeniul utilităților, unde chiar cele mai mici îmbunătățiri sau inovații pot aduce beneficii substanțiale într-un sistem integrat. Aspectele de siguranță, eficiență și confort sunt esențiale, fiind îmbunătățite prin tehnologii care optimizează consumul de energie sau gestionează resursele într-un mod mai inteligent, iar costurile sunt convenabile.”
Compania reamintește că „are parteneriate cu marii distribuitori de gaze din România, dar și cu retailerii specializați home&deco, 40% dintre produsele sale fiind destinate clienților industriali și 60%, pieței rezidențiale”.
Homplex este cunoscută ca o companie „fondată în 2013 de antreprenorii Bogdan și Tudor Panainte, fiind inițial un distribuitor de termostate și detectoare de gaz. Compania a început cu un capital inițial de câteva sute de mii de euro, iar, în prezent, a devenit producător, furnizor și integrator de soluții smart home și echipamente inovative pentru industriile de gaz și de apă.
Homplex are un portofoliu de peste 1.500 de produse, import și produse proprii, acestea fiind distribuite, atât prin contracte directe cu marii operatori de gaze naturale, cât și prin intermediari, retaileri specializați home&deco. În 2022, compania a devenit primul producător de termostate smart din România, iar anul trecut a observat o creștere a interesului clienților pentru firidele din compozit, o soluție tehnologică folosită la instalațiile de gaze”.
CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar și administrator de spații industriale și logistice listat în Europa, după suprafața brută închiriabilă (GLA), a închiriat 5.300 mp de depozit în CTPark Oradea Cargo Terminal, primul parc industrial cu un terminal cargo aerian din România, către HelpShip, furnizor de soluții logistice de top, parte a grupului logistic euShipments.com.
Decizia strategică de extindere este o reacție la cererea tot mai mare de servicii logistice generată de creșterea rapidă a comerțului electronic în România, a doua cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est (ECE), fiind în concordanță cu angajamentul HelpShip de a furniza soluții logistice eficiente și fiabile pentru portofoliul său în creștere de clienți din sectorul comerțului electronic.
Poziția privilegiată a depozitului în cadrul parcului industrial CTPark Oradea Cargo Terminal asigură o conectivitate sporită către rutele cheie de transport, facilitând distribuția rapidă și eficientă a mărfurilor. Cu centrul său de fulfillment strategic amplasat în CTPark Oradea Cargo Terminal, HelpShip realizează livrări în ziua următoare atât către România, cât și către Ungaria, respectivîn 48 de ore pentru livrările către Bulgaria, Croația, Slovenia, Slovacia și în 3 până la 5 zile lucrătoare pentru livrările către restul UE. Hub-ul logistic Oradea oferă, de asemenea, o conexiune directă către Ruse (Bulgaria), Zagreb (Croația), Senec (Slovacia) și Ljubljana (Slovenia) printr-o rută de transport zilnică. Astfel, se asigură tranzitul rapid și fiabil al expedierilor către și dinspre aceste alte centre cheie din ECE.
„Oradea beneficiază de o poziționare privilegiată în apropierea graniței cu Ungaria, ceea ce o transformă într-o poartă esențială pentru companiile care își propun să se stabilească atât în România, cât și în Ungaria. CTPark Oradea Cargo Terminal, direct conectat la Aeroportul Oradea, rămâne o opțiune preferată pentru companiile care doresc să servească vestul României și piețele învecinate. Îi urăm bun venit companiei HelpShip, o companie antreprenorială ambițioasă, care se alătură comunității noastre în creștere”, a declarat Aurel Cîrstea, Business Development Manager, CTP Romania.
Odată cu creșterea cumpărăturilor online, alimentată de factori precum recentul boom al inteligenței artificiale, continuarea digitalizării globale și impactul evenimentelor precum pandemia de Covid-19, tot mai multe afaceri de comerț electronic din regiune caută oportunități de expansiune și își externalizează nevoile logistice către parteneri de încredere, precum HelpShip. Clienții HelpShip beneficiază de acces complet la rețeaua de îndeplinire și livrare în întreaga UE a euShipments.com.
„După un an de succes, HelpShip își continuă creșterea în România. Ne bucurăm să anunțăm extinderea operațiunilor noastre, cu un depozit modern de 5.300 de metri pătrați în CTPark Oradea Cargo Terminal. Având în vedere creșterea vizibilității României în sectorul comerțului electronic, rămânem dedicați sprijinirii creșterii comercianților online din regiune. În prezent, procesăm peste 200.000 de comenzi pe lună, iar obiectivul nostru este să depășim pragul de 300.000 de comenzi pe lună până la sfârșitul anului”, a declarat Ștefan Popa, CEO of HelpShip.
81% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs.ro au declarat că au în plan recrutări pentru 2024, iar 65% le-au început deja. 10% nu știu încă în ce direcție va merge strategia de recrutare pentru acest an și dacă va fi nevoie să angajeze oameni noi, în timp ce 9% au răspuns că nu au niciun plan în acest sens.
Aproape jumătate (47,1%) dintre angajatorii participanți la studiu spun că majoritatea pozițiilor pe care va trebui să le ocupe în 2024 vor fi din segmentul entry level, iar 48,2% vor avea nevoie de specialiști. 4,7% încă nu știu din ce categorie vor recruta.
Întrebați dacă au bugetat majorări salariale pentru acest an, 26,7% au răspuns afirmativ, 19,8% au spus că vor fi acordate, însă nu pentru toată lumea, ci doar pentru anumiți angajați pe care vor să-i securizeze. 14,9% au în plan majorări salariale, dar nu mai devreme de a doua jumătate a anului, iar 6,9% vor face acest lucru doar dacă va exista un context economic favorabil. 18,8% nu știu deocamdată dacă vor fi mărite salariile angajaților.
„Vorbim despre creșteri salariale care, în cea mai mare parte, nu vor depăși 10%. 35,2% dintre angajatorii participanți la sondaj au spus că au planificat majorări cuprinse între 5% și 10%, 11,4% le vor crește între 10% și 20%, 8% vor acorda măriri mai mici de 5%, iar 4,5% spun că le vor actualiza cu inflația. 18,2% au declarat că fiecare manager va decide pentru fiecare angajat în parte, în funcție de performanță, iar 22,7% nu știu încă”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Pentru 2024, specialiștii par să fie categoria de candidați care își va găsi cel mai ușor job, mai bine de o treime dintre angajatorii participanți la sondaj indicând acest răspuns. 23,2% îi menționează pe tinerii fără experiență, iar 21,2% pe muncitorii calificați. 10,1% cred că, în continuare, pentru IT-iști va fi cel mai simplu să se angajeze. 8,1% mizează pe muncitorii necalificați, 2% pe manageri și tot atâți pe freelanceri.
„Vedem deja de mai bine de un an că numărul de joburi remote este în scădere și angajatorii preferă să posteze preponderent joburi care cer prezența la birou, astfel că, pentru acest an, 55,6% dintre respondenți au spus că în 2024 se va lucra de la birou. 40,4% au optat pentru modelul hibrid, iar 4% de acasă”, mai spune Ana Călugăru.
De la începutul anului și până acum, au fost postate 32.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro. Dintre acestea, 1.400 au fost remote. 1,3 milioane de aplicări au fost înregistrate pentru toate joburile. Dacă joburile remote reprezintă 4% din numărul total de joburi, în ceea ce privește aplicările, procentul crește la 14% din total.
Sondajul a fost derulat în luna ianuarie a acestui an, pe un eșantion de 170 de companii respondente.
În ultimul exercițiu financiar, Bosch a reușit să își extindă în continuare domeniile de creștere, să avanseze în transformarea activității sale de mobilitate și să consolideze competitivitatea tuturor domeniilor sale de activitate. Vânzările au crescut cu 8% după ajustarea efectelor cursului de schimb valutar, la 91,6 miliarde de euro / marja EBIT din operațiuni a crescut la 5%.
Stefan Hartung
Stefan Hartung: „În ciuda dificultăților întâmpinate în exercițiul financiar 2023, continuăm să investim proactiv în tehnologiile care vor modela viitorul, în special cele legate de acțiunile climatice”.
„Continuăm să investim în mod proactiv în tehnologiile care vor modela viitorul – în special în tehnologiile legate de acțiunile climatice. Cu toate acestea, observăm o întârziere în pătrunderea pe piață a acestor tehnologii, iar dinamica pieței a încetinit. Trebuie să reacționăm la situația mai slabă a comenzilor și să lucrăm din greu la competitivitatea noastră – doar așa ne putem finanța creșterea viitoare”.
Având în vedere aceste circumstanțe, Bosch se așteaptă să fie necesară o ajustare în mai multe domenii, precum sectorul de activitate Mobilitate. Acesta din urmă a intrat recent în discuții pe această temă cu reprezentanții angajaților. Orice ajustare necesară a personalului ar trebui să fie cât mai acceptabilă din punct de vedere social. În conformitate cu acordul de muncă încheiat cu reprezentanții angajaților în vara anului 2023 pentru locațiile sectorului Mobilitate din Germania, disponibilizările nu sunt prevăzute până la sfârșitul anului 2027.
„Schimbarea poate avea succes doar prin parteneriat social. De asemenea, ne asumăm angajamentul față de Germania ca locație industrială și, în special, ca locație de producție”, a declarat Hartung. În plus, Bosch dorește să continue recrutarea în sectoare de activitate deosebit de promițătoare și să recalifice cât mai mulți angajați pentru a-i muta din domeniile în scădere în cele în creștere. Până în 2030, compania intenționează să cheltuiască în total aproximativ 4 miliarde de euro pentru formare și recalificare. Acest lucru va necesita, de asemenea, disponibilitate din partea angajaților.
Politica privind schimbările climatice: instabilitatea care slăbește dinamica pieței
Lupta împotriva schimbărilor climatice rămâne o preocupare importantă pentru companiile de tehnologie precum Bosch și deschide numeroase oportunități de afaceri. Bosch a prezentat recent tehnologii și soluții pentru utilizarea energiei durabile la CES, expoziția de electronice de consum din SUA. Hartung consideră că actualele politici privind schimbările climatice destabilizează mediul de afaceri pentru multe companii.
„Atunci când punerea în aplicare este inconsecventă, așa cum am observat recent cu eliminarea bruscă a subvențiilor pentru autovehiculele electrice în Germania, apar probleme”, a spus acesta. „O structură neregulată a politicilor împiedică deciziile de cumpărare pe termen lung. Economia are nevoie de mai multă predictibilitate – de fapt, cât mai multă posibil”. În același timp, Hartung s-a arătat înțelegător pentru factorii de decizie politică: multe guverne din țările occidentale se află atât sub presiunea austerității, cât și sub critici populiste, în același timp fiind nevoite să protejeze prosperitatea și să atenueze încălzirea globală.
Strategia de creștere: investiții pentru a completa inovația
Chiar și în situația economică precară actuală, Bosch face progrese și își respectă obiectivele strategice: compania își propune să fie unul dintre primii trei furnizori pe piețele sale cheie și să se poziționeze eficient în toate regiunile lumii. „În mod special în vremuri de transformare, amprenta noastră largă în toate industriile și regiunile se dovedește a fi de neprețuit”, a declarat Hartung.„Acest lucru nu exclude însă gestionarea țintită a portofoliului”. Aceasta include decizia ca sectorul Tehnologie pentru construcții să se concentreze pe afacerea de integrare a sistemelor și să vândă majoritatea produselor sale. În plus, Bosch a achiziționat Climatec în 2015 și Paladin Technologies anul trecut, pentru a-și consolida poziția pe piața nord-americană de automatizare a clădirilor.
De asemenea, Bosch reușește să extindă cu succes domeniile de creștere pe care le-a definit, cum ar fi activitatea în domeniul semiconductorilor. Odată cu investiția în societatea mixtă europeană ESMC și cu achiziția unei fabrici de plăcuțe semiconductoare în Roseville, SUA, Bosch a luat decizii de investiții semnificative în 2023. Compania își propune o creștere suplimentară prin fabricarea de cipuri din carbură de siliciu, sau, pe scurt, cipuri SiC. Acești semiconductori sunt utilizați în electronica de putere a autovehiculelor electrice și pot crește autonomia de deplasare.
„Prin fabricarea structurilor din carbură de siliciu pe verticală și nu pe un plan plat, putem crește și mai mult densitatea de putere a cipurilor. Am fost primul producător de SiC care a pus această tehnologie în aplicare, iar cu cea de-a doua generație am reușit să creștem performanța cu încă 30 de procente în 2023”, a declarat Hartung, subliniind puterea de inovare a companiei. „La Bosch, investițiile completează inovația”. Începând cu 2026, Bosch intenționează să producă primele cipuri SiC structurate vertical pe plăcuțe semiconductoare rentabile de 200 de milimetri.
Transformare în industria mobilității: standardizare pentru a promova electromobilitatea
Bosch răspunde transformării industriei auto prin cea mai mare realiniere a activității sale de bază din istoria companiei. Sectorul de activitate integrat Mobilitate a fost lansat de la începutul anului 2024. Una dintre noutățile sale este responsabilitatea orizontală pentru trei domenii de importanță viitoare: software, semiconductori și calculatoare pentru vehicule. Pe măsură ce Bosch se îndreaptă spre mobilitatea viitorului, intenționează să îmbunătățească modul în care valorifică tehnologiile emergente și consacrate pentru a-și maximiza oportunitățile de afaceri.
De exemplu, s-a înregistrat o creștere a cererii de noi sisteme de frânare redundante, care sprijină în special conducerea automatizată și electrificată. Hartung raportează că Bosch vizează o creștere anuală de 10 procente până în 2030. „În general, înregistrăm o creștere de două ori mai rapidă decât concurența cu sistemele noastre de frânare. De asemenea, ne menținem vânzările în ESP, deși volumul pieței de aici este în scădere”. În ceea ce privește electromobilitatea, Hartung consideră că încă mai există lucruri de făcut, precum remedierea lipsei de stații de încărcare și de autovehicule electrice accesibile în Europa. „China a reușit să își crească exporturile de autovehicule cu 60 de procente anul trecut, o realizare care ar trebui să ne dea de gândit”, a spus el. „Știm că, clienții noștri chinezi preferă standardizarea în ceea ce privește soluțiile de propulsie electrică – acest lucru generează economii de scară pe care noi, în Europa, nu ne putem permite să le ratăm”.
Evoluția afacerii în 2023: creștere puternică în sectoarele de activitate Mobilitate și Tehnologie pentru construcții și energie
În 2023, evoluția vânzărilor în sectoarele de activitate Bosch a prezentat o imagine mixtă. Cu 56,3 miliarde de euro în 2023, Mobilitate a rămas sectorul de activitate Bosch cu cele mai mari vânzări. Acesta a obținut o creștere de 7 procente sau 11 procente ajustat pentru efectele cursului de schimb valutar.
„Produsele noastre sunt solicitate, atât în domeniile de activitate tradiționale, cât și în cele noi. Acest lucru ne motivează să dezvoltăm acest sector, o sarcină care va solicita în continuare foarte mult efort din partea noastră”, a declarat Dr. Markus Forschner, membru al consiliului de administrație și director financiar al Robert Bosch GmbH.
Sectorul de activitate Tehnologie industrială a înregistrat vânzări de 7,5 miliarde de euro. Această cifră este cu 8 procente mai mare decât în anul precedent datorită achiziției HydraForce; ajustată pentru efectele cursului de schimb valutar, aceasta reprezintă o creștere de 10 procente. În sectorul de activitate Bunuri de larg consum, vânzările s-au ridicat la 19,9 miliarde de euro.
„Reticența puternică a consumatorilor a avut un impact semnificativ asupra afacerilor noastre de scule electrice și electrocasnice”, a declarat Forschner. La 7 procente, vânzările au scăzut față de anul precedent; ajustate pentru efectele cursului de schimb valutar, aceasta a fost o scădere ușoară de 1 procent. Sectorul de activitate Tehnologie pentru construcții și energie a înregistrat o creștere puternică a vânzărilor de 9 procente, până la 7,6 miliarde de euro. După ajustarea pentru efectele cursului de schimb valutar, această creștere se ridică la 11 procente.
„Aici am beneficiat nu numai de cererea mare de tehnologie de încălzire eficientă din punct de vedere energetic și regenerabilă, ci și de extinderea activității noastre de servicii în cadrul diviziei Bosch Global Service Solutions”, a declarat Forschner.
Evoluția afacerii în 2023: cea mai puternică creștere în Europa și America de Nord
Dezvoltarea vânzărilor regionale la Bosch a prezentat, de asemenea, o imagine mixtă. „Europa și America de Nord au înregistrat cea mai puternică creștere nominală”, a declarat Forschner. În Europa, vânzările au crescut cu 6 procente, ajungând la 46,8 miliarde de euro, o creștere de 8 procente după ajustarea efectelor cursului de schimb valutar. În America de Nord, vânzările au crescut la 15,2 miliarde de euro – o creștere de 4 procente sau 8 procente după ajustarea la efectele cursului de schimb valutar. În America de Sud, vânzările au fost de 1,7 miliarde de euro, în scădere cu 6 procente față de anul precedent. Cu toate acestea, ajustată pentru efectele cursului de schimb valutar, creșterea s-a ridicat la 4 procente. „Realul brazilian slab a fost un factor decisiv aici”, a explicat Forschner. Vânzările în Asia-Pacific au urcat ușor, cu 1 procent, la 27,9 miliarde de euro sau cu 9 la sută dacă sunt ajustate pentru efectele cursului de schimb valutar. „Aceste cifre reflectă evoluția mai slabă din mai multe sectoare ale economiei chineze”, a spus Forschner. „Creșterea noastră puternică din India și Japonia a reușit să compenseze doar parțial acest lucru”.
Evoluția numărului de angajați în 2023: ocuparea forței de muncă la un nivel stabil
La 31 decembrie 2023, Grupul Bosch avea aproximativ 427.600 de angajați în întreaga lume. Conform cifrelor preliminare, acest lucru reprezintă aproximativ 7.600 sau cu aproximativ 2 procente mai mult decât în anul precedent. În Germania, numărul de angajați a rămas practic neschimbat la 133.800 de persoane.
Perspective pentru 2024: stimuli slabi de creștere din partea economiei mondiale
Pentru anul în curs, Bosch se așteaptă în continuare la o creștere economică globală moderată de 2 până la 2½ procente. „Conform estimărilor noastre, economia globală nu va începe să capete avânt până în 2025”, a declarat Forschner. „Perspectivele în toate sectoarele noastre cheie sunt sumbre”. În industria auto, Bosch se așteaptă ca nivelurile de producție din 2024 să fie similare celor din anul precedent. Compania preconizează că încetinirea economică în domeniul ingineriei mecanice va continua și nu se așteaptă ca cererea de bunuri de larg consum să își revină până în 2025. În sectorul energetic, Bosch consideră că dorința de cumpărare a clienților rămâne moderată, în special pe piața cheie din Germania. Motivul este incertitudinea proprietarilor de locuințe cu privire la viitoarele reglementări pentru sistemele de încălzire. Compania nu se bazează pe niciun sprijin din partea piețelor nici în anul comercial 2024.
„Ne menținem ferm obiectivul nostru de marjă de cel puțin 7 procente, chiar dacă trebuie să facem investiții inițiale considerabile într-un mediu economic slab”, a declarat Forschner. De altfel, Bosch își amână cu unul sau doi ani calendarul anterior pentru atingerea marjei țintă. Compania intenționează să își intensifice în continuare eforturile de îmbunătățire a costurilor și a competitivității pentru a reuși să pătrundă cu succes pe piețele viitoare. Forschner a adăugat: „Ne străduim să găsim un echilibru între profitabilitate și utilizarea eficientă a resurselor noastre de capital, pe de o parte, și investițiile inițiale pentru creșterea viitoare, pe de altă parte”.
CreditAmanet estimează că în 2024 cererea pentru electronice pre-owned va crește cu peste 50%. Segmentul de electronice al companiei românești, care comercializează smartphone-uri, laptopuri, tablete, laptopuri de gaming pre-owned a înregistrat performanțe notabile și în 2023, când vânzările pentru acest tip de produse au crescut cu 55% față de anul precedent.
„Atenția tot mai mare a clienților pentru electronicele pre-owned se datorează ofertei diversificate, din care nu lipsesc produsele de ultimă generație la prețuri competitive, precum și programelor Buy Back pe care le-am derulat. Anul trecut, am avut o creștere semnificativă a tranzacțiilor, iar feedback-ul favorabil primit de la clienți este o motivație constantă să venim în întâmpinarea lor cu oferte cât mai avantajoase”, spune Cosmin Popovici, CEO CreditAmanet.
Programele Buy Back pentru electronice, foarte populare printre clienți
Programul Buy Back pentru electronice derulat de CreditAmanet pe tot parcursul anului 2023 va continua și anul acesta datorită succesului pe care l-a avut printre clienți. „Este foarte popular pentru că oferă posibilitatea achiziției electronicelor la prețuri accesibile prin returnarea dispozitivelor vechi”, explică CEO-ul companiei.
Programul Buy Back oferă clienților oportunitatea să aducă un telefon utilizat și să-și aleagă un altul, de o generație mai nouă, din oferta magazinului primind înapoi până la 75% din valoarea produsului, dacă este în stare bună. „Un alt lucru apreciat la programul Buy Back este ușurința procesului prin care pot ajunge în posesia unui telefon sau a altui device aproape nou, la prețuri avantajoase”, mai spune Cosmin Popovici.
Unul dintre obiectivele lui 2024 pe acest segment de business al CreditAmanet este îmbunătățirea procesului de tranzacționare în agențiile din București și din țară, cât și pe platforma online. „Lucrăm în permanență pentru a îmbunătăți experiența de cumpărare a clienților noștri. Anul acesta vom introduce noi opțiuni și facilități, care – suntem convinși – îi vor suprinde plăcut pe utilizatori”, precizează CEO-ul CreditAmanet, care afirmă că stimularea achiziționării de electronice pre-owned are și obiective noncomerciale. Încurajarea economiei circulare prin prelungirea ciclului de viață al device-urilor și reducerea deșeurilor electronice reprezintă „eforturile noastre de a proteja mediul și de a promova responsabilitatea în utilizarea resurselor”, subliniază Cosmin Popovici.
Smartphone-urile de ultimă generație, între cele mai căutate electronice din programele Buy Back 2023
Topul celor mai solicitate electronice prin programele Buy Back este condus de smartphone-uri de ultimă generație, de la brandurile cu cea mai mare notorietate de pe piață. Produsele sunt atent verificate de echipe de specialiști care utilizează softuri dedicate pentru a garanta autenticitatea și starea impecabilă a dispozitivelor. Fiecare produs electronic achiziționat are o perioadă de garanție de 12 luni, dar și una de retur de 14 zile.
„În contextul revoluției digitale pe care o traversăm, electronicele devin tot mai relevante pentru clienții noștri. Din acest motiv, ne propunem să îmbunătățim constant oferta și experiența de cumpărare. Fiecare client primește valoarea optimă pentru investiția sa, iar procesul de cumpărare sau vânzare este eficient și transparent, bazat pe încredere și confort în fiecare etapă a tranzacției. Totodată, prin încurajarea trendului ascendent al electronicelor pre-owned promovăm practicile sustenabile și responsabile de consum, o necesitate în lumea actuală”, mai spune oficialul companiei.
de Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România
Convenția multilaterală pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de tratatele fiscale în vederea prevenirii erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor – MLI – reprezintă un instrument juridic creat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și de G20. Scopul acesteia este de a implementa într-un mod rapid o serie de măsuri în tratatele fiscale (fără a fi nevoie de negocieri bilaterale), pentru a actualiza regulile fiscale și a reduce șansele de evitare/reducere a impozitelor.
MLI produce efecte, însă, în cazul în care ambele state contractante au ratificat MLI și fiecare stat contractant a inclus celălalt stat în lista de acorduri fiscale vizate de MLI, doar atunci când există o concordanță în privința modificărilor ratificate de cele două state (ambele jurisdicții optează pentru aceleași opțiuni), iar dispozițiile adoptate din MLI vor prevala asupra textului din tratat. Există însă și câteva excepții de la nevoia de a avea opțiuni simetrice, în ceea ce privește variantele referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri din care țările pot alege, precum și în ceea ce privește textul referitor la prevenirea utilizării abuzive a tratatelor.
Întrucât un număr semnificativ de tratate este vizat de modificările aduse prin MLI (România a inclus 87 de tratate în lista celor vizate de MLI, iar țara noastră, la rândul ei, a fost inclusă de 67 de state pe listele lor), recomandarea noastră este să se acorde o mare atenție modificărilor aduse prin acest instrument. Este necesară o atenție sporită și o analiză amănunțită pentru a putea observa din timp impactul și pentru a vă asigura că toate obligațiile fiscale pe care le aveți sunt îndeplinite, ca urmare a modificărilor aduse prin acest instrument.
Pentru a veni în ajutorul contribuabililor, pe website-ul ANAF au fost publicate recent textele sintetizate pentru un număr de 55 de acorduri bilaterale, așa cum au fost ele modificate de MLI. Cu toate acestea, citirea acordurilor modificate, chiar și în această formă, se poate dovedi greoaie.
Opțiunile pe care le-a comunicat România cu ocazia ratificării instrumentului MLI au venit și cu unele surprize. Dintre acestea, amintim faptul că România putea opta pentru introducerea în acordurile sale a regulii privind taxarea veniturilor obținute de nerezidenți din înstrăinarea acțiunilor sau a drepturilor deţinute în entităţi a căror valoare este reprezentată în principal de proprietăţi imobiliare.
Potrivit acestei opțiuni, dacă o societate înstrăinează acțiuni într-o altă companie și mai mult de o anumită parte din valoarea acestor acțiuni sau drepturi provine din bunuri imobiliare (de regulă, într-un procent de peste 50%), atunci țara în care se situează proprietățile imobiliare poate avea dreptul de a taxa. În mod normal, țara respectivă nu ar avea acest drept, dacă tratatul nu ar conține această clauză.
România nu a optat pentru modificarea tratatelor vizate în acest sens, prin urmare deocamdată nimic nu se modifică pe această speță. Amintim însă că, deși pentru moment nu vor apărea clauze suplimentare de acest gen în acordurile pe care România le are, există deja tratate ce prevedeau asemenea reguli chiar și dinainte de MLI.
Instrumentul multilateral introduce și o serie de măsuri destinate să combată problemele generate de un tratament neuniform în jurisdicțiile semnatare cauzate de entități cu dublă rezidență sau entități transparente.
MLI propunea modificări pe care România a optat să le preia în ceea ce privește regula de departajare pentru rezidența entităților (altele decât persoanele fizice). Cu toate acestea, având în vedere nevoia de simetrie, e important de menționat că sunt foarte puține state care au optat pentru o poziție ca cea a României, astfel că, de fapt, puține acorduri vor fi modificate.
O zonă ce vine cu mai multe ajustări ale tratatelor are legătură cu tranzacțiile în care sunt implicate entități transparente. Astfel, în măsura în care știți că aveți tranzacții cu astfel de entități, vă sugerăm să verificați dacă în tratatul aplicabil dumneavoastră au intervenit modificări în acest sens. MLI produce deja efecte, de la 1 ianuarie 2024, în privința impozitării veniturilor obținute de nerezidenți, care se calculează și se rețin la sursă.
MLI poate fi definit, în cele din urmă, ca fiind un coș de opțiuni de prevederi fiscale, prestabilit, din care fiecare țară are dreptul să aleagă opțiunile pe care să le aplice într-un tratat cu un alt stat. Astfel că, va fi necesară o analiză atentă a fiecărei tranzacții desfășurate cu nerezidenții care ar intra sub incidența unui acord fiscal, tocmai pentru a identifica potențialele modificări aduse prin instrumentul multilateral.
Trebuie menționat însă că statele pot reveni oricând asupra opțiunilor, astfel că tabloul se poate schimba în orice moment. Prin urmare, recomandăm ca, periodic, să fie analizate tranzacțiile cu nerezidenții pentru a observa la timp aceste schimbări. Vor fi evitate, astfel, situațiile neplăcute, ca urmare a modificărilor în configurația instrumentului MLI și, evident, implicațiile neplăcute ce decurg din necunoașterea acestora.
Tarfin, agri-fintech-ul est-european specializat în furnizarea de soluții avansate pentru sectorul agricol prin intermediul platformei sale digitale, anunță planurile ambițioase de afacere pentru anul 2024. Printr-o abordare axată pe acoperirea nevoilor critice ale fermierilor mici și mijlocii, Tarfin continuă angajamentul de a sprijini fermierii din România, consolidându-și poziția de motor în dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.
Cu o perspectivă ferm ancorată în susținerea progresului agriculturii la nivel local, compania își asumă responsabilitatea de a furniza soluții inovatoare personalizate, adaptate specific nevoilor și provocărilor cu care se confruntă fermierii în prezent. Tarfin continuă să se implice activ în identificarea și implementarea soluțiilor care aduc beneficii tangibile fermierilor, oferind instrumente și servicii care răspund cu precizie cerințelor diverse ale comunității agricole.
„În contextul actual, în care fermierii mici și mijlocii se confruntă cu multiple provocări, una dintre cele mai presante nevoi este asigurarea unui capital de lucru constant pentru desfășurarea operațiunilor din cadrul fermelor. Cu o viziune axată sprijinirea dezvoltării constante a sectorului agricol autohton, ne-am angajat în acoperirea acestei nevoi esențiale. Înțelegem că accesul la surse de finanțare reprezintă coloana vertebrală a activității agricole și că întârzierile sau lipsurile pot afecta profund performanța afacerilor agricole. Astfel, continuăm să dezvoltăm soluții financiare flexibile, pentru a le oferi fermierilor un sprijin relevant în gestionarea eficientă și corectă a resurselor financiare, facilitând accesul la un cadru propice pentru dezvoltarea agriculturii locale”, afirmă Adina China-Birta, Director General Tarfin România.
Evoluție, provocări și perspective în agribusiness-ul românesc
Evaluând anul precedent, Tarfin a înregistrat o creștere accelerată de peste 35%, realizând vânzări de 85 de mii de tone de inputuri agricole atât în Turcia, cât și România, consolidându-și poziția de lider. Vânzările au avut un impact pozitiv asupra productivității fermierilor din peste 5.600 de sate. Astfel, prin furnizarea de îngrășăminte și semințe, Tarfin a revitalizat aproximativ 555 de mii de hectare de terenuri fertile. Cu 62 de mii de fermieri și peste 1900 de distribuitori agricoli, Tarfin își propune în 2024 să extindă rețeaua națională de parteneri și distribuitori, pentru a democratiza accesul fermierilor la finanțare.
„Anul acesta ne-am propus să majorăm portofoliul de distribuitori cu 15% pentru a putea sprijini și mai mult fermierii, prin intermediul parteneriatelor durabile. Inițiativa vine în completarea eforturilor depuse încă de la înființare, întrucât am atins performanța de a colabora cu distribuitori de diverse dimensiuni, acoperind toate categoriile de inputuri agricole. În prezent, fermierii beneficiază de o mai mare diversitate și adaptabilitate în obținerea resurselor necesare pentru activitatea agricolă”, a completat Adina China-Birta
Având în vedere dinamica și vulnerabilitatea peisajului agricol românesc, precum și contextul fluctuațiilor economice actuale, este imperativă reglementarea imediată a aspectelor critice pentru a contracara consecințele financiare adverse asupra producătorilor agricoli autohtoni. Întârzierea în acest proces ar putea conduce la incapacitatea producătorilor agricoli de a-și onora obligațiile contractuale, la supraîndatorare și, în final, la încetarea activității agricole, aspecte care pot avea un impact social negativ.
Conștientizând provocările actuale cu care se confruntă industria, Tarfin își asumă un rol activ în sprijinirea lanțului valoric. Compania se angajează să ofere soluții financiare inovatoare, astfel încât distribuitorii de inputuri agricole sau utilaje și producătorii agricoli să poată gestiona presiunile economice și să își mențină activitatea. Prin intermediul platformei sale digitale și a parteneriatelor strategice, Tarfin oferă instrumente și resurse moderne, adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale fermierilor, contribuind la consolidarea rezilienței în fața riscurilor.
Tarfin accelerează digitalizarea lanțului valoric în agricultură
Pentru a întâmpina nevoile specifice ale retailerilor, Tarfin pregătește lansarea platformei Tarfin PRO în România, pentru a simplifica procesul de aprovizionare. Aplicația va oferi distribuitorilor posibilitatea de a-și gestiona eficient capitalul, de a accesa produse noi și de a-și extinde afacerile. De asemenea, va facilita achiziționarea rapidă de inputuri agricole, eliminând necesitatea numerarului sau a împrumuturilor bancare. Distribuitorii vor avea acces și la un nou canal de distribuție, întrucât vor putea să-și vândă produsele direct prin platformă, cu opțiuni flexibile de plată. În acest mod, Tarfin contribuie la eficientizarea sectorului agricol și crește competitivitatea retailerilor.
Într-un cadru de anticipare a viitoarelor îmbunătățiri tehnologice dedicate fermierilor, Tarfin lucrează la dezvoltarea unei soluții pentru a aborda direct problemele actuale ale fermierilor. Aplicația Tarfin Mobile va viza implementarea unor soluții pentru finanțarea instantanee și va facilita compararea prețurilor de la distribuitori, astfel încât fermierii să adopte decizii informate, în cele mai avantajoase condiții de plată. Tarfin Mobile își propune să aducă o nouă perspectivă asupra modului în care fermierii accesează și gestionează resursele financiare, demonstrând angajamentul continuu al companiei față de adaptabilitate la dinamica economică și rezultate remarcabile.
Tarfin rămâne un agri-fintech puternic ancorat în peisajul economic est-european, continuând să fie un motor al transformării digitale și financiare în sectorul agricol, prin oferta de soluții moderne și eficiente care să sprijine fermierii în fața provocărilor dinamice.
„În 2024, intensificăm eforturile de a ne perfecționa tehnologiile, de a extinde echipa și de a inova prin modelele de afaceri care au ca scop îmbunătățirea continuă a lanțului de aprovizionare agricolă. Cu sprijinul investițiilor semnificative, ne propunem să extindem și mai departe acoperirea Tarfin în diverse regiuni geografice, concentrându-ne în mod special pe Europa de Est. Expansiunea noastră internațională, care a debutat cu succes în România, a devenit un motor vital în ecosistemul fintech. După finalizarea unui an agricol complet în România, am atins peste 120 de puncte de vânzare la nivel național și local. Următorul obiectiv este să extindem inițiativele noastre, având în plan extinderea în Polonia. Prin parteneriate de succes, atât naționale, cât și internaționale, ne propunem să accelerăm dezvoltarea sectorului agricol”, declară Mehmet Memecan, fondator & CEO Tarfin.
Tarfin este o companie fondată în 2017 în Turcia de către Mehmet Memecan. Cu sprijinul Quona Capital, Syngenta Group Ventures, Yara Growth Ventures, Collective Spark Fund, Wamda, și Elevator Ventures – acționarii internaționali ai Raiffeisen Bank, compania agri-fintech și-a extins operațiunile începând din 2022 pe piața din România. Tarfin își propune să faciliteze accesul fermierilor la finanțare rapidă și convenabilă, cu ajutorul tehnologiei și a unei rețele extinse de distribuitori.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, deschide cel de-al doilea centru de colectare a ambalajelor de băuturi din țară, în cadrul parcului logistic din Giarmata, județul Timiș. Aici vor fi numărate, sortate și trimise spre reciclare doar recipientele de băuturi returnate de consumatori prin Sistemul de Garanție-Returnare, marcate cu cod de bare specific și logo-ul „Ambalaj cu garanție”.
Centrul RetuRO de la Giarmata are o suprafață de aproximativ 4.400 de metri pătrați și este dotat cu echipamente avansate de procesare a ambalajelor. Odată cu operaționalizarea acestui centru, RetuRO adaugă pe listă noi oportunități de locuri de muncă verzi, prin cei 32 de angajați care lucrează în două schimburi în această unitate de colectare.
Infrastructura de centre regionale pentru Sistemul de Garanție-Returnare va fi dezvoltată treptat de RetuRO, până la finalul anului, simultan cu creșterea volumului de ambalaje de băuturi puse pe piață de producători, returnate de consumatori și colectate de comercianți. Împreună cu centrul RetuRO din Bonțida, RetuRO va procesa aproximativ un miliard de ambalaje de băuturi, anual.
Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO: „Inaugurarea celui de-al doilea centru de sortare și numărare RetuRO reprezintă mai mult decât o deschiderea unei noi unități de colectare a ambalajelor; este vorba despre consolidarea angajamentului nostru de a remodela peisajul reciclării din România. Obiectivul RetuRO este de a face reciclarea accesibilă fiecărui român, integrată cu ușurință în activitatea cotidiană. De la lansarea oficială a Sistemului de Garanție-Returnare în România, pe 30 noiembrie, am fost martorii unei integrări treptate a ambalajelor SGR în magazinele de retail. Producătorii și importatorii au trecut, deja, la producerea exclusivă de ambalaje SGR, în timp ce comercianții au comandat primele kit-uri de colectare și se pregătesc să accepte ambalajele goale de la consumatori, pe care, apoi, RetuRO le va colecta din magazinele lor.
Dar acesta este un obiectiv pe care nu-l putem realiza singuri. Vrem să ne reafirmăm angajamentul față de mediu și îi chemăm pe toți românii să se alăture acestui efort colectiv pentru a construi împreună un viitor mai verde pentru țara noastră.”
Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „La doar 2 luni de la lansare, constatăm că Sistemul de Garanție-Returnare aduce cu sine atât provocări, cât și progrese remarcabile în efortul nostru comun de a promova reciclarea, de a reduce impactul poluării prin ambalaje asupra mediului înconjurător și de a ne asigura că atingem țintele europene impuse pentru reciclare. Așa cum am subliniat anterior, statul român și-a îndeplinit datoria în ceea ce privește implementarea SGR, iar această nouă fabrică este încă o dovadă că și sectorul privat își asumă cu seriozitate și responsabilitate rolul său.
Capacitatea acestui centru de a procesa aproximativ 8 milioane de ambalaje pe lună evidențiază importanța și necesitatea unor astfel de inițiative. Este important de menționat că, în România, cu cele aproximativ 7 miliarde de ambalaje pe care ne dorim să le recuperăm, anual, de pe piață, implementăm al doilea cel mai mare sistem de Garanție-Returnare din Europa, urmând exemplul Germaniei, care procesează 18 miliarde de ambalaje pe an.
SGR va reprezenta un exemplu de bună practică pentru guvernele din întreaga lume, fiind cel mai mare sistem de acest tip în care întregul proces este centralizat. Comercianții sunt o verigă esențială în această ecuație. Ei asigură coeziunea și funcționalitatea întregului lanț. Rolul lor nu se rezumă doar la aspectele comerciale; ei sunt cei care garantează succesul acestui proiect național orientat către sustenabilitate.”
La centrul RetuRO din Giarmata vor fi transportate atât ambalajele de băuturi colectate manual, cât și automat, prin echipamente de tip RVM.
În perioada următoare, RetuRO va anunța și alte locații strategice care vor intra în pregătire pentru susținerea Sistemului Garanție-Returnare, subliniind angajamentul companiei pentru expansiunea rețelei și dezvoltarea infrastructurii pentru un viitor mai sustenabil.
Specialiștii Agenției Naționale Antidrog (ANA) au oferit persoanelor consumatoare de droguri, anul trecut, 42.000 de activități de asistență la nivel național. Agenția Națională Antidrog anunță că, în anul 2023, propria activitate „s-a materializat atât în coordonarea, evaluarea şi monitorizarea, la nivel naţional, a politicilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, cât şi în dezvoltarea, promovarea şi implementarea, într-o manieră unitară, integrată şi continuă, a răspunsului din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.
Astfel, în ceea ce privește domeniul prevenirii consumului de droguri, în anul 2023, specialiștii antidrog au desfășurat 35.000 activități de prevenire a consumului de droguri în mediul școlar, familial şi în comunitate, dar și activități punctuale de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile asociate consumului de substanțe psihoactive, de care au beneficiat peste 760.000 de persoane: preșcolari, elevi, studenți, cadre didactice, părinți, asistenți maternali, copii instituționalizați, specialiști în asistență socială, personal medical, consumatori și foști consumatori de alcool și droguri, comunitățile locale, în general.
Activitățile de prevenire a consumului de droguri, care includ intervenții structurate pentru fiecare categorie de vârstă, s-au realizat în mod unitar, la nivel national, în școală, familie și comunitate.
Ca exemple de bune practici în domeniul prevenirii consumului de droguri, amintim campania-pilot dedicată elevilor claselor a VII-a din București, campania «Supradoză de visuri spulberate», campania «DRIVE CLEAN», proiectul «Eu şi copilul meu», proiectul «Safe Space», proiectul «SERENITY II».
Totodată, specialiștii antidrog au desfășurat activități de informare și prevenire cu privire la efectele consumului de droguri în cadrul evenimentelor cu public numeros – festivaluri, concerte, zilele orașelor, evenimente sportive etc., dar și, în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Anul trecut, Agenția Națională Antidrog a continuat asigurarea furnizării de servicii de asistenţă integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, prin rețeaua teritorială formată din 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog (CPECA), prin cele 3 programe de asistență integrată a adicțiilor (PAIA) din municipiul Bucureşti și prin Programul de Asistență Mobilă, pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate la nivelul centrelor de reţinere și arestare preventivă din București. În perioada analizată, au beneficiat de serviciile oferite de specialiștii antidrog, 2679 persoane consumatoare de droguri.
Pe parcursul anului 2023, au fost emise, prin intermediul Sistemului european de avertizare rapidă privind drogurile sintetice, 26 notificări, la nivel european, şi 22 notificări pentru noi substanţe identificate pe teritoriul naţional.
Totodată, la nivelul ANA, a fost operaționalizat, anul trecut, Grupul de avertizare timpurie privind noile substanțe și amestecuri de substanțe cu efect psihoactiv apărute pe piață, în cadrul căruia au fost dezbătute problemele curente și au fost propuse soluții pentru reducerea fenomenului noilor substanțe și amestecuri de substanțe cu efect psihoactiv apărute pe piața drogurilor, în scopul fundamentării răspunsului autorităților la acest fenomen.
În domeniul precursorilor de droguri, Agenția Națională Antidrog a finalizat proiectul «Simplificarea procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri în domeniul operaţiunilor cu precursori de droguri (RNP)», finanțat prin Fondul Social European – Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA), Axa prioritară 1. Administrație publică și sistem judiciar eficiente.
În anul 2023, a fost dezvoltat și operaționalizat, la nivel național, sistemul informatic e-precursori, o platformă de comunicare online între ANA și mediul de afaceri pentru acordare licențe, autorizații etc. și au fost desfășurate activități de verificare a respectării de către operatori a condițiilor privind procurarea, introducerea pe piață, utilizarea, importul, exportul şi au fost acordate drepturi de efectuare a acestor operațiuni.
În aplicarea conceptului de Ghişeu unic privind precursorii, 96de reprezentanți ai operatorilor au beneficiat de informații și îndrumări la sediul Agenției, fiind soluționate 76 de solicitări.
În anul 2023, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului activităților de formare, de aproximativ 30%. Astfel, s-au derulat 110 sesiuni de formare, de care au beneficiat 2121 de persoane, atât din rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, cât și din cadrul instituțiilor partenere. De asemenea, în anul de referință, numărul stagiilor de practică organizate în cadrul instituției s-a dublat, iar numărul studenților, beneficiarii stagiilor de practică, s-a triplat.
Important de menționat este faptul că, în anul 2023, au fost inițiate demersuri inovatoare sau proiecte pilot, dintre care exemplificăm:
• operaționalizarea Grupului de lucru PSY, format din specialiști ANA și psihologi practicanți din domeniul psihologiei clinice și psihoterapiei;
• operaționalizarea Consiliului Național Consultativ pentru aplicarea Strategiei Naționale în domeniul Drogurilor – pentru prima dată în contextul actualei Strategii Naționale în domeniul Drogurilor 2022-2026;
• reuniunea anuală a Consiliului Științific al Agenției Naționale Antidrog;
• derularea Programului naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri (PN) și a Programului de Interes Național de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2023-2026 (PIN);
• implementarea proiectului de prevenire a consumului de droguri la volan «DRIVE CLEAN», în cadrul căruia au fost utilizate, pentru prima dată, simulatoare auto;
• inițierea și promovarea campaniei pilot dedicate elevilor cu vârsta de 13 ani din București, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Colegiul Psihologilor din România;
• realizarea și operaționalizarea sistemului informatic integrat la nivel national în domeniul precursorilor de droguri;
• dezvoltarea unei campanii de informare antidrog, în mediul online, în parteneriat cu Consiliului Municipal al Elevilor din București.
Principala prioritate a Agenției Naționale Antidrog pentru perioada următoare privește regândirea rolului instituțional, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri, atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului, iar pe de altă parte, să crească eficiența activităților derulate, precum și utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”.
Compania Arctic, liderul pieței locale de electrocasnice, continuă eforturile în direcția reducerii amprentei de carbon și introduce vehicule utilitare 100% electrice în flota auto destinată rețelei de service-uri. Inițiativa face parte din strategia de sustenabilitate a companiei, fiind un prim pas în procesul de tranziție către un parc auto verde.Un număr de 10 utilitare electrice Renault Kangoo E-Tech au intrat în flota destinată rețelei de service-uri Arctic.
Noile vehicule electrice vor deservi centrele din județele Dâmbovița, Argeș, Sibiu, Vâlcea, Dolj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Suceava și Brașov. Repartizarea acestora a avut în vedere acoperirea zonelor urbane mari și cu activitate intensă. Concomitent, în toate locațiile vor fi montate și stații de încărcare dedicate, care să asigure funcționarea eficientă a flotei auto.
Această primă schimbare în parcul auto al companiei va genera un impact pozitiv, urmând a fi evitate anual emisii de aproximativ 37 tone de dioxid de carbon. În prezent, Arctic administrează o rețea de 36 de centre de service, pentru care dispune de un parc auto alcătuit din 110 vehicule.
CEO ARCTIC, Murat Buyukerk
„De-a lungul ultimilor ani, la Arctic am îmbinat gestionarea eficientă a resurselor, utilizarea de energie verde și adoptarea de tehnologii inovatoare, demonstrând că sustenabilitatea, eficiența operațională și competitivitatea nu sunt doar compatibile, ci și interconectate. Acest nou pas pe care îl facem vine să întărească angajamentul nostru de a ne desfășura operațiunile cu un impact redus asupra mediului. Vom continua să implementăm măsuri pe tot lanțul valoric, care să ne permită să contribuim activ la dezvoltarea unui viitor sustenabil”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer, Arctic.
Cu cele 36 de reprezentanțe în cele mai mari orașe din țară, Arctic este singura companie de pe piața locală care deține propria rețea de service cu acoperire la nivel național. Echipa dedicată de experți reprezintă un element vital pentru organizație și o parte esențială a angajamentului față de clienți. Astfel, pe lângă dezvoltarea de produse eficiente din punct de vedere energetic sau al consumului de apă, Arctic are în focus și eficientizarea propriilor operațiuni.
„Inovarea în serviciile pe care le oferim este strâns legată de angajamentul nostru de a contribui la crearea unui viitor mai bun. Această tranziție către un parc auto verde ne va permite să reducem emisiile de carbon și, totodată, să oferim un exemplu concret de responsabilitate în interacțiunea cu clienții noștri”, a precizat Ovidiu Ștefănescu, Director Customer Care Service, Arctic.
În ultimii ani, Arctic a făcut pași importanți în integrarea practicilor sustenabile în întregul său lanț valoric. Aceasta a vizat implementarea unor serii de măsuri, în conformitate cu viziunea centrată pe sustenabilitate a grupului Arçelik, care prevede atingerea obiectivului de zero emisii de carbon până în 2050. În prezent, Arctic operează la Ulmi una dintre cele mai sustenabile unități de producție Industry 4.0 din lume.
Performanțele fabricii de mașini de spălat rufe au fost recunoscute la nivel internațional de către Forumul Economic Mondial, care a acordat unității statutul de Sustainability Lighthouse, distincție menită să evidențieze producătorii care aplică inovații Industry 4.0 pentru protejarea mediului.
Anul trecut, Arctic a finalizat cu succes instalarea de panouri fotovoltaice la fabrica din Găești, extinzând concomitent capacitatea existentă a instalației de la Ulmi. În 2022, în ambele fabrici, compania a pus în aplicare 35 de proiecte de optimizare a consumului de energie, care au dus la economii de energie de 7.567 GJ și au prevenit emisia a 561 de tone echivalent CO2.
În seara zilei de 31 ianuarie, la Opera Națională din Capitala României, București, a avut loc o Gală Culturală de Anul Nou Chinezesc intitulată „Regiunea Fujian de Sud: O Țară de Povești”, marcând începutul seriei de activități care sărbătoresc cea de-a 75-a ediție, aniversară, a stabilirii relațiilor diplomatice dintre China şi România.
Au participat o audiență de oficiali guvernamentali, foști șefi de stat, membri ai misiunilor diplomatice, reprezentanți ai comunității chineze.
ES. Ambasadorul HAN Chunlin a exprimat în discursul său că Festivalul de primăvară, ca cel mai important festival tradițional din China, nu numai că sărbătorește reunirea familiei și dragostea, ci reflectă și valorile vechi ale națiunii chineze în căutarea păcii, prieteniei și armoniei și poartă așteptările poporului chinez pentru o viață mai bună.
„În ultimii 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România, relațiile bilaterale au rezistat testului timpului și s-a menținut o creștere constantă. Cele două popoare, mergând mână în mână și împărtășind bunăstare și vremuri de restriște, au favorizat o prietenie puternică care transcende timpul și spațiul. Istoria a dovedit și va demonstra în continuare că prietenia China-România servește intereselor fundamentale ale celor două țări și aspirației comune a celor două popoare”, a continuat domnul ambasador.
Acesta a declarat că Ambasada este pregătită să lucreze cu români din diverse sectoare pentru a consolida prietenia tradițională, a promova schimburile și colaborarea și a scrie împreună un nou capitol pentru relațiile China-România.
Domnul Traian Laurentiu Hristea, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, a declarat ca creatura mitica a dragonului simbolizează puterea, curajul și ințelepciunea. El și-a exprimat speranța spunând că „așa cum dragonul urcă sper cer cu o hotărâre neclintită, așa și relațiile noastre bilaterale să urmeze o cale ascendentă, bazată pe cooperare pragmatică, interese comune, încredere și respect reciproc”.
El a adăugat că „în cursul anului 2024, sărbătorim evenimente importante, 75 de ani de relații diplomatice și 20 de ani de la semnarea Parteneriatului Amplu de Prietenie și Cooperare între țările noastre. Fie ca puterea și înțelepciunea Dragonului să ne ghideze în timp ce continuăm să construim punți de cooperare, favorizând înțelegerea reciprocă și prosperitatea în beneficiul cetățenilor țărilor noastre!”
Domnul Rareș HOPINCĂ, Prefectul Municipiului București, și-a împărtășit sentimentele de optimism și încredere în ceea ce privește relațiile de prietenie și cooperare dintre China și România.
„Cu toții ne dorim prosperitate, bunăstare, sănătate, pace, libertate, înțelegere, unitate și competență, valori și scopuri universale, pe care le sărbătorim astăzi în această frumoasă gală”, a spus el.
Domnul He Yibin, director general adjunct, Administrația Municipală pentru Cultură, Radio, Televiziune și Turism din Quanzhou, și-a exprimat speranța că, prin prezentarea frumuseții moștenirii culturale imateriale din Quanzhou și folosind cultura tradițională chineză remarcabilă ca mediu, putem promova împreună cultura schimburile și cooperarea dintre China și România, promovează înțelegerea reciprocă și prietenia dintre cele două popoare și creează împreună o imagine magnifică care leagă lumea în prosperitate reciprocă. În cursul serii, artiști din Quanzhou, provincia Fujian, au prezentat publicului muzică tradițională, operă, arte marțiale, marionete, cântece și dans. Corul de Copii Allegretto din România a încântat publicul cu melodiile chinezești „Voice and Smile” și „The Same Song” alături de cântărețul chinez în vizită.
Orchestra Națională a Operei București, împreună cu renumitul maestru al naiului, Damian Drăghici, au interpretat melodii clasice chinezești și românești. „The Moon Represents My Heart” și „Lark” au câștigat aplauze din partea publicului. Gala culturală s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii în afara Operei Naționale.
Evenimentul a fost găzduit de Ambasada Republicii Populare Chineze în România și susținut de Casa Româno-Chineză și Centrul Cultural Chinezesc din București.
2024 este Anul Dragonului în calendarul lunar chinezesc, iar începutul său va cădea pe 10 februarie.
Companiile din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, prioritizează riscurile „tradiționale”, adică instabilitatea economică, situația geopolitică și volatilitatea macroeconomică, în detrimentul celor digitale, tehnologice sau cibernetice (cum ar fi ransomware, piraterie și urmărire), conform studiului PwC 2024 Digital Trust Insights Survey. Doar 27% dintre companiile din ECE prioritizează riscurile digitale și tehnologice, față de 51% la nivel global, iar 37% acordă o importanță ridicată riscurilor cibernetice, față de 43%. În schimb 47% dintre respondenți consideră volatilitatea macroeconomică o prioritate (vs 41% la nivel global).
„Deși le consideră îngrijorătoare și cu impact puternic asupra operațiunilor, companiile din regiunea noastră, inclusiv cele românești, încă nu prioritizează riscurile digitale, tehnologice și cibernetice. Totuși, în ultimii ani, au făcut pași importanți în creșterea securității cibernetice și a investițiilor alocate în acest scop. Bugetele însă vor trebui să crească, atât în contextul creșterii numărului și complexității atacurilor cibernetice cat și în contextul normelor Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice la o serie de amenințări, care cresc exigența sistemelor de securitate ale companiilor”, a declarat Mircea Bozga, Partener de Auditul Riscului, PwC România.
În evaluarea amenințărilor cibernetice care provoacă îngrijorare în următoarele 12 luni, cele mai multe companii din ECE (44%) menționează operațiunile de hack-and-leak, comparativ cu media globală de 37%, evidențiind accentul regional pe protecția datelor.
Consecințele unui atac cibernetic care îi îngrijorează pe cei mai mulți respondenți din ECE (54%) se referă la pierderea datelor despre clienți, angajați sau tranzacții, aproape de media globală de 52%. Preocupările legate de daunele aduse brandului companiei, inclusiv pierderea încrederii clienților, sunt aproape identice, cu 49% în ECE și 50% în media globală.
Creșterea bugetului de investiții, o necesitate
La nivel de buget, companiile din Europa Centrală și de Est par să caute modalități de creștere a investițiilor în securitate cibernetică. În acest moment, există discrepanțe și investiții inegale în soluții, instrumente și formare de securitate cibernetică.
Doar 7% dintre respondenți (vs 10% la nivel global) se așteaptă la o creștere substanțială a bugetului de investiții, de peste 15%, iar 21% dintre organizații estimează o majorare de 6-10% a bugetului (vs 31% global). În același timp, 23% dintre respondenții din regiune intenționează să își mențină bugetele cibernetice neschimbate, spre deosebire de 9% la nivel global și în Europa de Vest.
Interesant este că un număr considerabil mai mare de participanți din ECE au raportat o lipsă de conștientizare cu privire la bugetul cibernetic.
În următoarele 12-18 luni, companiile din regiune vor pune un accent mai mare pe securitatea rețelelor (40%), depășind media globală de 28%, astfel indicând un angajament puternic pentru întărirea infrastructurii de bază. În plus, organizațiile acordă prioritate securității în cloud la 34% și gestionării identității și accesului (30%) într-o măsură puțin mai mare decât omologii la nivel mondial, 33% și, respectiv, 21%.
Tot la categoria bugete, majoritatea companiilor din ECE se așteaptă la creșterea costurilor de conformitate (la nivel global: 75%). În general, în Uniunea Europeană există un focus destul de mare pe acest aspect, având în vedere cerințele NIS2 / DORA / Cyber Resilience Act, care solicită un nivel ridicat de maturitate si transparență privind practicile cibernetice.
Codași la utilizarea AI în detectarea amenințărilor cibernetice
Inovația se concentrează pe detectarea mai bună a amenințărilor cibernetice existente și îmbunătățirea funcțiilor de securitate pentru a compensa lipsa specialiștilor și a optimiza costurile. Când vorbim despre inovație, inteligența artificială joacă un rol important în lupta contra atacurilor cibernetice. Regiunea ECE rămâne în urma mediei mondiale în ceea ce privește implementarea inițiativelor de securitate cibernetică și realizarea beneficiilor acestora. Utilizarea Large Language Models (LLM) și a inteligenței artificiale generative în detectarea și reducerea riscurilor se situează la doar 9%, spre deosebire de 21% la nivel global. În plus, 20% dintre respondenții din ECE nu au planuri de implementare a acestor inițiative, spre deosebire de 7% dintre respondenții la nivel mondial.
Realizată de Allianz Trade, lider global în asigurările de credit comercial și managementul creditelor, analiza riscului de țară oferă perspective cuprinzătoare atât asupra mediului economic, politic și de afaceri, cât și asupra factorilor de sustenabilitate care influențează riscul de neplată pentru companiile din 84 de economii. Analiza se bazează pe modelul de evaluare a riscurilor, actualizat în fiecare trimestru, cu cele mai recente evoluții economice și pe baza datelor Allianz Trade privind insolvența globală și mediul de afaceri.
Anul 2023 a fost marcat de semne ale rezilienței în numeroase piețe, fiind înregistrate îmbunătățiri în 21 de țări, care reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul mondial, în creștere comparativ cu anul 2022. Clasamentul a luat în calcul diverse piețe emergente, cu mențiuni speciale pentru China, Africa de Sud, Qatar, Algeria, Maroc, Oman, Bulgaria, Tanzania și Uruguay, care și-au demonstrat reziliența în fața șocurilor globale. Perspectivele pentru mai multe economii dezvoltate s-au îmbunătățit, inclusiv pentru Croația (cu o dublă îmbunătățire în T1 și T4), Cipru, Grecia, Islanda și Slovenia. Cu toate acestea, în 2023 au fost observate și încetininri în patru țări, în special în Egipt, din cauza unei perspective mai sumbre asupra lichidității disponibile și în Israel, din cauza creșterii riscului politic. În ceea ce privește regiunile, Africa a înregistrat cel mai mare număr de îmbunătățiri (10), urmată de Europa (6).
Riscul global de neplată pentru companii se situează la risc mediu, aproape de nivelul din 2019. Ratingul mediu de risc al Africii este peste trei (Sensibil), în timp ce Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est (inclusiv Rusia) este aproape, dar sub trei (Sensibil). Asia este puțin peste doi (Mediu), iar Europa de Vest și America de Nord sunt aproape de unu (Scăzut).
Privind în perspectivă, analiștii Allianz Trade sunt de părere că mai mulți factori vor continua să influențeze aceste ratinguri. În primul rând, într-un mediu cu datorii publice și private crescute și rate ridicate ale dobânzilor, analiștii se așteaptă la constrângeri de lichiditate. În al doilea rând, puterea de stabilire a prețurilor va determina o scădere tot mai pronunțată a veniturilor. În al treilea rând, insolvența în afaceri va crește (+8% la nivel global în 2024), Europa și SUA fiind în fruntea clasamentului. De asemenea, lanțurile globale de aprovizionare vor afecta economiile cu deficite duble, în principal asupra soldurilor contului curent. În plus, și geopolitica din ce în ce mai polarizată va crește incertitudinea într-un an plin de alegeri, economiile reprezentând 60% din PIB-ul global.
România se remarcă prin diverse puncte forte care contribuie la stabilitatea și competitivitatea sa.Aderarea la Uniunea Europeană și relațiile internaționale pozitive au consolidat poziția țării în peisajul global. De asemenea, sectorul industrial competitiv și nivelul scăzut al șomajului reflectă poziția economică solidă a României și oferă un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare și investiții.
Cu toate acestea, există și aspecte vulnerabile care necesită atenție. Instabilitatea guvernului și lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei reprezintă provocări semnificative. Finanțele publice slabe, deficitele mari anuale de cont curent și o acoperire modestă prin intrările nete de Investiții Străine Directe (ISD), împreună cu o povară semnificativă a datoriei externe, constituie puncte slabe care întăresc complexitatea mediului economic. În ciuda acestor provocări, dezechilibrele macroeconomice rămân o preocupare continuă care evidențiază necesitatea unei abordări atente și coerente pentru a consolida și îmbunătăți starea economică a României.
România a avut o performanță puternică în rândul economiilor emergente, deși perioadele de supraîncălzire economică au provocat uneori îngrijorare. Creșterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7% în ultimii 20 de ani, cu mult peste media statelor membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Deși criza globală de Covid-19 a afectat semnificativ economia românească în 2020 (contracție -3,7%), aceasta a înregistrat o revenire puternică cu o creștere a producției de +5,7% în 2021. Cu toate acestea, perspectivele economice ale României s-au deteriorat semnificativ odată cu începerea războiului în Ucraina. Acest lucru a fost cauzat de dependența de importul de energie a țării (de dinainte de război) față de Rusia și impactului sancțiunilor UE împotriva Rusiei asupra economiei interne (de exemplu, creșterea inflației și deficitul potențial de energie). În 2022, activitatea economică a României a continuat să se mențină pe un trend ascendent, datorită cheltuielilor robuste ale consumatorilor, investițiilor și cererii externe. Efectele de bază statistică au contribuit, de asemenea, la obținerea unei creșteri de +4,7% anual. Cu toate acestea, impactul creșterii inflației, creșterea ratelor dobânzilor, diminuarea cererii externe și deteriorarea încrederii întreprinderilor a avut efect pe deplin în 2023. Deoarece atât cererea internă, cât și cea externă au încetinit semnificativ, creșterea PIB-ului real este estimată la puțin peste +2%. Până la finalul anului 2024, analiștii estimează ca va exista o crește de aproximativ +3% și, respectiv, +3,5% în 2025, susținută de cheltuielile publice și de investiții, precum și de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul creșterii venitului real disponibil, a impactului diminuat al creșterilor anterioare ale ratei dobânzii și a relaxării monetare.
Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR, banca centrală) este oficial bazată pe țintirea inflației (2,5% ± 1pp). Rata reală a dobânzii a fost negativă de la finalul anului 2017 până în octombrie 2023, fiind situată sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta a depășit intervalul maxim în 2018-2019, în contextul unei creșteri rapide, double-digit a salariilor și la mijlocul anului 2021, odată cu creșterea prețurilor la energie. Aceasta a condus la o inflație a prețurilor de consum începând din 2022 până spre jumătatea anului 2023. BNR a majorat moderat rata sa de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023. De asemenea, banca a intervenit frecvent pe piețele de schimb valutar pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei – un aspect previzibil având în vedere regimul oficial al cursului de schimb. Între timp, analiștii se așteaptă ca inflația să rămână persistentă pe fondul creșterilor prețurilor alimentelor și a unei creșteri salariale puternice. Astfel, este de așteptat ca inflația generală să atingă o valoare medie de aproximativ 5,6% în 2024 și 4% în 2025.
Finanțele publice ale României vor continua să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare. Un stimulent fiscal prociclic puternic a mărit deja deficitul fiscal anual la -4,3% din PIB în 2019. Acest raport a crescut brusc la -9,3% în 2020 și -7,2% în 2021 din cauza stimulentelor fiscale legate de Covid-19 și a garanțiilor pentru împrumuturi și subvenții pentru IMM-uri, precum și un PIB nominal mai mic. În perioada 2022-2023 s-au înregistrat și alte deficite fiscale anuale mari de aproximativ -6% din PIB, de data aceasta datorită atât veniturilor fiscale mai mici, cât și nevoilor mai mari de cheltuieli, cauzate de războiul din Ucraina. În ciuda unor consolidări fiscale planificate, se estimează că deficitele anuale vor rămâne ridicate, la aproximativ -5% în 2024-2025. Între timp, raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2022 și se estimează că va ajunge la aproximativ 50% în 2025. Deși acest lucru pare încă modest în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, dinamica tendințelor este un motiv de îngrijorare. Și finanțele externe ale României sunt un alt motiv de îngrijorare, deficitul de cont curent înregistrând o creștere constantă de la -0,3% din PIB în 2014 la -9,3% în 2022, înainte de a o scădere ușoară până la o valoare estimată de -6,5% în 2023.
Acoperirea deficitelor de Investiții Străine Directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către piețele emergente (mai vulnerabile) vor continua să fie reduse în contextul economiei globale persistente. Mai mult, tendința descendentă a raportului dintre datoria externă față de PIB, de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019, s-a inversat. În 2020, acest raport a fost de 57% și se preconizează că va rămâne peste 50% în următorii ani. Între timp, rezervele valutare ale BNR au crescut din nou de la minimele temporare înregistrate în 2022, cu toate că intervențiile menționate în cursul schimburilor valutare generează o anumită volatilitate în nivel.
Cu toate că rămân zone de vulnerabilitate, sondajele anuale ale Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial ale Institutului Băncii Mondiale arată un cadrul legal prietenos pentru mediul de afaceri. Sondajul Indexului Libertății Economice al Fundației Heritage pentru anul 2023 atribuie României poziția 53 din peste 180 de economii și reflectă scoruri ridicate în ceea ce privește drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea de investiții. Cu toate acestea, rămân vulnerabilități în domenii precum eficacitatea judiciară, integritatea guvernamentală și libertatea financiară. În Indexul de Sustenabilitate Ambientală, realizat de Allianz Trade, România ocupă locul 40 din 210 economii, reflectând scoruri ridicate pentru consumul de energie și emisiile de CO2 pe PIB, stres și vulnerabilitate generală la schimbările climatice. Totuși, există încă vulnerabilități în producția de energie regenerabilă și rata de reciclare.
Dezvoltatorul imobiliar Prima Development Group anunță demararea lucrărilor la faza a doua a complexului rezidențial Prima VISTA, un proiect dezvoltat în două faze cu un total de 482 de apartamente, amplasat în nordul Bucureștiului, pe Șos. Fabrica de Glucoză nr. 6-8. Prima fază a lucrărilor la ansamblul format din patru clădiri cu zece etaje, conectate prin clădiri cu regim de înălțime mai mic, de două etaje, a fost finalizată cu avans de trei luni. 70% dintre unitățile Fazei I și-au găsit deja cumpărători.
În luna februarie, se va da startul vânzărilor și pentru studiourile, apartamentele cu 2, 3 și 4 camere, precum și pentru penthouse-urile care se află acum în construcție în Faza II. Prima Development estimează că lucrările din faza a doua a dezvoltării Prima VISTA vor fi finalizate în vara anului viitor.
Ridicat pe un teren de 12.000 mp, în inima celui mai modern cartier care se conturează în prezent pe harta Capitalei, în proximitatea centrelor de business și comerciale cu tradiție ale orașului, PRIMA Vista este cel mai ambițios proiect al dezvoltatorului. „PRIMA Vista se diferențiază prin design, funcționalitate și atenția pe care o acordă fiecărui detaliu”, explică Adrian Stoichină, co-CEO al companiei. „Conceptul arhitectural particularizează complexul de locuințe, în sensul că rolul său nu este numai estetic, ci vine în completarea elementelor din interior, pentru a crește calitatea locuirii”, mai spune Adrian Stoichină.
Co-CEO-ul Prima Development Group consideră că interesul cumpărătorilor pentru noua dezvoltare a companiei – evidențiat de procentul mare de unități achiziționate până acum – se datorează facilităților pe care le oferă, gradului sporit de confort și amplasării avantajoase. Situat la doar 20 de minute de mall-uri, școli și grădinițe, restaurante și baruri, clădiri de birouri sau centre medicale, PRIMA Vista va fi, la finalizare, proiectul rezidențial dotat cu cele mai multe locuri de parcare echipate cu stații de încărcare fast-charge pentru mașinile electrice. „Pentru faza II avem în plan finalizarea a încă 50 de stații de încărcare pentru mașini electrice. Vom depăși astfel numărul celor realizate în faza întâi a proiectului”, spune Adrian Stoichină, care precizează că numărul total al stațiilor electrice în acest complex va ajunge la 80.
Echipa Prima Development formată din constructori, ingineri și arhitecți premiați internațional pentru primele două proiecte dezvoltate pe piața bucureșteană – Boemia Apartments și Core Timpuri Noi – a imaginat pentru PRIMA Vista o abordare integrată a stilului de viață. Astfel, spațiile comune, precum parcări, holuri, grădini sau spații comerciale capătă aceeași atenție ca cele private. Rezidenții vor beneficia de servicii comerciale sau spații unde își pot muta afacerile mai aproape de casă. Pentru construcția de locuințe s-au folosit materiale premium, iar pentru dotarea acestora, device-uri care au la bază tehnologii inteligente, ce permit o economie de energie de până la 25%. O altă particularitate a locuințelor complexului este adâncimea generoasă a balcoanelor și teraselor, ceea ce le transformă în spații potrivite pentru luat masa, muncă sau relaxare.
Comunitatea PRIMA Vista va avea la dispoziție și două grădini private amenajate de cei mai prestigioși specialiști peisagiști din România, cu peste 10.000 de flori perene și 300 de arbori si arbuști. „Proiectul Prima VISTA este gândit astfel încât să acopere cât mai multe necesități ale locuitorilor – de la spațiu de locuit confortabil, cu utilități moderne și economice, la proximitatea față de o zonă verde, dar și de centre comerciale, medicale, de business sau sport”, spune co-CEO-ul companiei.
În acest moment, Prima Development are în lucru, în Capitală, 3.000 de apartamente aflate în diverse stadii de execuție, o investiție care se ridică la 200 de milioane de euro.
PRIMA DEVELOPMENT GROUP este cel mai mare dezvoltator imobiliar din Oradea și unul dintre cei mai activi din România, după numărul de unități rezidențiale livrate anual, cu 10 proiecte în derulare în prezent. Cu o experiență de 18 ani în construirea de locuințe durabile, compania și-a început activitatea în 2005, în Oradea, acolo unde a livrat până acum peste 3.000 de apartamente în imobile cu o valoare totală cumulată de peste 180 de milioane de euro. Din 2017 compania este prezentă și pe piața din București, acolo unde semnează până în prezent două proiecte rezidențiale, Boemia Apartments și Core Timpuri Noi, care au fost deja premiate internațional la European Property Awards. Viziunea Prima Development Group este cea care diferențiază proiectele rezidențiale pe care le semnează: echipa companiei este formată din profesioniști în construcția de locuințe, care sunt și constructori, nu doar dezvoltatori, dar și ingineri și arhitecți, nu doar antreprenori în afaceri. Ideea de locuință fiabilă se află în centrul filosofiei companiei, astfel că proiectele livrate de aceasta sunt realizate la calitate superioară și au durabilitate crescută în timp.
Companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe, în primele 9 luni ale anului trecut. Astfel, sprijinul financiar oferit a înregistrat o creștere de 61% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2022 (74,1 milioane lei).
Peste 83% din valoarea acestor despăgubiri (99,2 milioane lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu cca. 38% față de cele efectuate în primele 9 luni ale anului 2022.
„La împlinirea unui an de la cutremurele care au afectat mai multe zone din țara noastră și nu numai, vedem încă o dată importanța existenței unei asigurări facultative pentru locuință. În acest context, este cu atât mai important ca fiecare român să ia toate măsurile necesare pentru a fi #sigurACASĂ alături de cei dragi”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
Chiar dacă vorbim despre producerea unui dezastru natural (cutremur, inundație sau alunecare de teren) sau a unui incendiu, furt, a unei explozii sau spargeri de conducte, important este ca fiecare locuință să fie protejată la întreaga ei valoare. În plus, putem beneficia de protecția unei asigurări și pentru bunurile din locuință, prejudiciile pe care le putem produce vecinilor și chiar să optăm pentru multe alte acoperiri dedicate, în funcție de tipul de locuință deținut.
„Cu doar 20% din fondul locativ asigurat în cazul dezastrelor naturale și cu doar 1 din 10 români pregătit financiar în cazul unui dezastru, accesarea unei asigurări facultative ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare proprietar de locuință”, a declarat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că a organizat „o serie de consultări, la care au participat asociații profesionale/de profil reprezentative, precum și reprezentanți ai infrastructurii pieței de capital, pe marginea propunerilor cuprinse într-un proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea legislației specifice, precum şi stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a publicității și a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entitățile care nu sunt înscrise în Registrul Autorității de Supraveghere Financiară.
Elaborarea proiectului de act normativ are în vedere strategia ASF în ceea ce privește procesul de actualizare și îmbunătățire continuă a legislației pieței de capital, pentru alinierea acesteia la legislația europeană, aflată la rândul ei într-o continuă transformare. De asemenea, dezvoltarea pieței de capital, îmbunătățirea protecției investitorilor, precum și întărirea rolului ASF reprezintă alte linii directoare ale proiectului, care se regăsesc, totodată, și în strategia ASF privind piața de capital”.
ASF subliniază că „proiectul de act normativ se axează pe aspecte a căror soluționare are un caracter urgent, ținând cont de dinamica și de evoluția pieței de capital, care impun adaptarea legislației la noile situații apărute în practică, dar și de necesitatea reglementării unor problematici care conduc la eficientizarea operațiunilor derulate pe piața de capital.
Modificările aduse legislației ce fac obiectul proiectului de act normativ urmează a fi supuse aprobării Consiliului ASF și ulterior transmise Ministerului Finanțelor. Proiectul va fi supus consultării publice, urmând a parcurge toate celelalte etape ale procesului legislativ.
Principalele modificări ale legislației care guvernează piața de capital, vizate de proiectul de act normativ, pot fi consultate aici”.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță, la bilanțul activității propriideanul trecut, că s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri din ultimii 7 ani ale beneficiarilor de servicii bancare trimise pentru negociere cu băncile și cu IFN-urile.
CSALB reamintește că în astfel de negocieri, părțile nu se află în conflict, ca într-o acțiune în instanță, iar timpul de rezolvare este mai scurt decât cel pe care-l presupune calea juridică.
Profesioniști ai CSALB prezintă o analiză în acest sens:
Beneficiile obținute de consumatori din negocierea cu băncile s-au dublat în patru ani
Consumatorii de servicii și produse financiare au obținut beneficii mai mari din negocierile cu băncile și IFN-urile desfășurate anul trecut în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).În 2023 s-au adresat CSALB cei mai mulți consumatori din ultimii 7 ani, iar băncile au acceptat cu 15% mai multe cereri de negociere decât în 2022. Valoarea beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor cu băncile a depășit anul trecut 3,3 milioane de euro.
2.932 de cereri a primit CSALB în anul 2023 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.885 cereri) și IFN-urilor (1.047 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. Începând din anul 2016, CSALB a primit aproximativ 15.000 de cereri de negociere cu instituțiile de credit.
În 2023 băncile au acceptat cu 100 mai multe cereri trimise de consumatori decât în 2022.Astfel, s-au format 754 de dosare de negociere cu băncile și doar 4 cu IFN-urile.
Doar în 8 din 100 de negocieri părțile nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatori și nu s-au înțeles. Conciliatorii CSALB au avut, astfel, cel mai mare procent de eficiență a concilierii de la înființarea CSALB (92%).
Alte 555 de înțelegeri între consumatori și bănci/IFN-uri s-au rezolvat amiabil, prin înțelegere directă, după ce consumatorii au trimis cererile către CSALB. Majoritatea acestora erau probleme simple, care se puteau rezolva și fără aportul unui conciliator al Centrului sau care nu țineau de condiții ce puteau fi negociate (cum sunt cererile de ștergere a înregistrărilor în Biroul de Credit).
24 de zile a fost timpul mediu de negociere cu banca anul trecut. Deși conform legii (OG 38/2015) timpul maxim de găsire a unei soluții prin conciliere este de 90 de zile și poate depăși acest termen în cazul negocierilor mai complicate, rapiditatea soluționării alternative la instanță a crescut constant în ultimii ani.
Cele mai rapide înțelegeri au fost finalizate în 2023 într-o singură zi(14 cazuri) sau în două zile (37 cazuri). Au existat și 31 de negocieri mult mai dificile, care s-au încheiat după mai mult de 100 de zile. Conciliatorii care au soluționat negocierile cel mai rapid sunt: Roxana Mustățea (medie de 12 zile), Nela Petrișor (medie de 14 zile), Septimiu Stoica și Ionuț Ștefan (medie de 15 zile).
Conciliatorii care au intermediat cele mai multe negocieri în 2023 sunt Alexandru Ambrozie (60 de dosare de conciliere), Mihaela Budișteanu (59de dosare) și Valentin Cocean (59 de dosare).
Peste 11,3 milioane de euro reprezintă suma totală a beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor purtate între 2016-2023 în cadrul CSALB. Cea mai mare sumă rezultată din negocieri s-a înregistrat anul trecut (3,3 milioane euro), cu peste 60% mai mare decât în 2022.
În medie, un consumator a obținut beneficii de 5.000 de euro dintr-o negociere purtată anul trecut. De altfel, beneficiile de până în 5.000 de euro reprezintă jumătate dintre înțelegerile intermediate de CSALB. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului prin: reducerea sau eliminarea unor comisioane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor și chiar ștergerea întregii datorii (în cazuri dificile).
Peste 500 de procese purtate în instanțele din România au fost soluționate amiabil în ultimii trei ani, în cadrul CSALB. Băncile și judecătorii au propus consumatorilor soluționarea alternativă, prin conciliere, de la primul termen de judecată.
Astfel, consumatorii:
au redus timpul în care și-au rezolvat problema (de la câțiva ani în instanță, la o medie de 30 de zile în ultimii ani, în cadrul CSALB);
au beneficiat de gratuitatea concilierii pentru persoanele fizice, în schimbul cheltuielilor pe care le implică un proces.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Ne aflăm în al 8-lea an de conciliere a relației dintre consumatori și bănci/IFN-uri, iar creșterea activității de la un an la altul demonstrează îmbunătățirea continuă a mecanismului de negociere condus de conciliatorii CSALB și disponibilitatea mai mare a băncilor de a rezolva problemele întâmpinate de consumatori. În plus, creșterea numărului de procese în care părțile doresc o rezolvare amiabilă confirmă principalul motiv al înființării CSALB: acela de a le oferi consumatorilor și instituțiilor financiar-bancare o alternativă la instanța de judecată.
Românii îmbrățișează tot mai des această soluție rapidă și fără costuri pentru ei. Sunt multe cazuri în care oamenii și-au rezolvat problema cu banca în una sau două zile. Practic, după ce au petrecut câteva minute completând cererea pe site-ul CSALB, consumatorul a primit răspuns de la bancă în aceeași zi. A urmat deschiderea unui dosar de conciliere, în care conciliatorul a propus imediat o soluție. Aceasta a fost acceptată de ambele părți, iar cazul s-a încheiat câteva ore mai târziu, după schimburi de emailuri și discuții telefonice. Această deschidere și disponibilitate manifestată de unele bănci comerciale contribuie la consolidarea încrederii întregului sistem bancar.
Din păcate mai sunt bănci care resping o parte dintre cererile pe care le primesc de la propriii clienți, prin intermediul CSALB. În aceste circumstanțe, recomandarea noastră reiterată inclusiv pentru anul 2024 este ca aceste instituții de credit să evite ca astfel de spețe să ajungă în instanțele de judecată, încercând soluționarea directă a problemei consumatorului. Dacă solicitarea nu poate fi rezolvată prin negociere directă între părți, este de preferat ca aceasta să fie soluționată prin implicarea conciliatorilor CSALB, evitându-se calea contencioasă. Astfel, părțile aflate în dispută ar economisi resurse de timp și bani, iar instanțele publice s-ar degreva de procese lungi și dificile, în care, la final, doar una dintre cele două părți are de câștigat, nu amândouă cum se întâmplă în conciliere.”
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 0219414 (apel cu tarif normal) sau prin chat-ul de pe csalb.ro la care răspunde un operator din call-center.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis: „Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 40,8 mld. EUR, România ajungând pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei, o urcare de trei poziții față de anul precedent. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2022 este de 6,3%. Importurile din România s-au ridicat la 19,4 mld. EUR (+ 9,8%), iar exporturile Germaniei către România au atins 21,5 mld. EUR (+3,3).”
Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România: „Observăm că România a urcat în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. Acest fapt ne arată că dinamica relațiilor bilaterale de comerț între cele două țări se menține, în ciuda numeroaselor provocări. România reușește să convingă multe companii germane că este un amplasament de afaceri atractiv. Sunt interesate în special acele companii care doresc să-și sporească reziliența față de lanțurile internaționale de aprovizionare, precum și cele care caută un amplasament investițional inovator pentru cercetare și dezvoltare în Europa.”
După cum accentuează AHK România, „cu acest volum al schimburilor economice, Germania rămâne primul partener comercial al României”.
Săptămâna trecută, piețele cripto au avut o săptămână relativ liniștită în ceea ce privește mișcarea prețurilor, deoarece atenția s-a concentrat pe decizia privind rata dobânzii și conferința de presă a Rezervei Federale americane.
Așa cum era de așteptat, FOMC (Federal Open Market Committee) a menținut rata dobânzii în intervalul de 5,25% – 5,50%, dar ceea ce a fost negativ pentru piețe a fost faptul că președintele Fed, Jerome Powell, a spulberat oarecum speranțele investitorilor privind o reducere a ratei la următoarea ședință din martie.
Precum acțiunile, și piețele cripto au înregistrat inițial o scădere, dar între timp și-au revenit. Bitcoin se tranzacționează în prezent la 42.560 de dolari pe platforma eToro.
Piețele vor fi atente la următoarele date publicate, cum ar fi datele privind inflația IPC (indicele prețurilor de consum) și datele privind șomajul, pentru a vedea cum ar putea să influențeze acestea decizia Fed la următoarea ședință din martie.
Am văzut în trecut că, în perioadele de politică monetară relaxată, prețurile criptoactivelor au avut performanțe semnificativ de bune, așa că orice indiciu al continuării răcirii inflației împreună cu date mai slabe privind locurile de muncă ar putea fi un mix perfect pentru o potențială creștere a prețurilor cripto.
Săptămâna aceasta
După ce a fost lansată cu succes pe rețelele de testare Goerli și Sepolia, upgrade-ul Dencun la rețeaua Ethereum va avea loc pe ultima rețea de testare, Holesky, pe 7 februarie.
Dencun marchează începutul erei „The Surge” pe Ethereum, care are ca scop creșterea scalabilității, securității și eficienței rețelei. Actualizarea este, de asemenea, menită să reducă semnificativ taxele de tranzactie (de „gaz”) pe rețelele de nivel 2 din cadrul ecosistemului Ethereum.
Dacă actualizarea Dencun pe rețeaua de testare finală Holesky va avea succes, rețeaua principală Etheruem va befeficia de noul upgrade pe 8 februarie.
Mișcări pe piața cripto săptămâna trecută
Render (RNDR) a fost unul dintre cele mai performante criptoactive săptămâna trecută, valoarea sa urcând cu 20%. Creșterea pare să fie un răspuns la un anunț al Coinbase, că ar fi plasat token-ul în planul său de listări.
Render este o rețea care le permite utilizatorilor să închirieze puterea nefolosită a unităților de procesare grafică (GPU) către artiști și studiouri care au nevoie de ea pentru redarea de grafică de înaltă calitate.
În prezent, RNDR se tranzacționează la 4,381 dolari pe platforma eToro.
Noutăți care ne-au atras atenția
Raportul de audit privind emitentul de stablecoin Tether dezvăluie peste 2,8 miliarde de dolari în dețineri de bitcoin
Tether, emitentul stablecoin-ului USDT, a anunțat recent rezultatele bilanțului său pentru trimestrul IV 2023. Raportul de audit oferă o analiză cuprinzătoare a situației financiare a Tether, inclusiv informații despre deținerile sale de bitcoin.
Principalele concluzii ale auditului arată că Tether a obținut un profit de 2,85 miliarde de dolari pentru trimestrul respectiv, din care 1,85 miliarde de dolari provin din deținerile sale de aur și bitcoin.
Numerarul și echivalentele de numerar acoperă în prezent 90% din toate token-urile emise, iar capitalul excedentar este de 5,4 miliarde de dolari, respectiv profituri nedistribuite, în afară de rezervele pe care le deține Tether. Excesul pozitiv de capital propriu este acum suficient pentru a elimina impactul împrumuturilor garantate asupra rezervelor de token-uri pe care CTO-ul Tether, Paolo Ardoino, le-a menționat în tweet-ul său.
USDT este considerat pe scară largă drept cel mai mare stablecoin din industria cripto, permițând utilizatorilor să rămână în cadrul ecosistemului cripto fără a fi nevoiți să facă conversii înapoi la moneda fiat. Raportarea unui bilanț și a unor date financiare solide ar putea contribui într-o oarecare măsură la asigurarea încrederii în emitent, care, la un moment dat, a fost sub lupa analizelor.
Co-fondatorul Ripple raportează „accesul neautorizat” la conturile sale personale de XRP
Co-fondatorul Ripple, Chris Larsen, a scris pe X că 213 milioane de XRP (aproximativ 112,5 milioane de dolari) au fost mutate din conturile sale personale de XRP în mai multe tranzacții către diverse adrese de portofele externe.
Recunoașterea de către acesta a accesului neautorizat la conturile sale a fost un răspuns la un tweet al lui @zachxbt, care la început a crezut că Ripple a fost piratat.
Larson a adăugat că au reușit „să descopere rapid problema și să notifice bursele pentru a îngheța adresele afectate. Forțele de ordine sunt deja implicate”.
Metropolitan Life anunță o creștere de 3,65% a primelor brute subscrise în primele nouă luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
În primele nouă luni ale anului 2023, Metropolitan Life a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 468.393.397 lei, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, când valoarea primelor brute subscrise s-a ridicat la 451.907.428 lei.
„Rezultatele din primele nouă luni ale anului 2023 reflectă, în primul rând, capacitatea echipei de adaptare la dinamica pieței, continuând evoluția pozitivă de anul acesta. Aceasta demonstrează nu doar reziliența, dar și inovația constantă în abordarea noastră strategică. În anul în care sărbătorim un sfert de secol de prezență pe piața românească, ne mândrim cu progresul realizat și suntem dedicați să continuăm pe acest drum al excelenței. În centrul activității noastre rămâne angajamentul ferm față de clienții noștri, oferindu-le soluții de protecție financiară adaptate nevoilor într-o lume în schimbare”, a declaratCarmina Dragomir (foto), CEO Metropolitan Life.
De asemenea, pe parcursul primelor nouă luni din 2023 au fost plătite indemnizații totale în valoare de 131.672.088 lei. În aceeași perioada a anului 2022, valoarea acestora a fost de 132.187.862 lei.
Piața forței de muncă are un început de an puternic, cu o scădere globală a șomajului combinată cu o creștere a numărului de noi locuri de muncă create. Deși acest lucru poate fi o știre excelentă pentru angajați, ultimele date privind forța de muncă îi îngrijorează pe investitori, care se tem că ratele dobânzilor ar putea rămâne mai mult timp la nivele ridicate și vor susține dolarul, ceea ce va duce la o scumpire a energiei și a materiilor prime, cu impact direct asupra inflației.
În Statele Unite, asistăm la accelerarea creșterii numărului de noi locuri de muncă în ianuarie, deoarece o economie rezilientă și o productivitate puternică au încurajat companiile să angajeze și să păstreze și mai mult personal. Numărul de noi locuri de muncă a crescut luna trecută cu 353.000, depășind cu mult cele 180.000 așteptate.
Toate acestea sunt vești bune pentru angajați și pentru economia americană, arătând că recesiunea de care se temeau mulți economiști este încă departe. Dar pentru investitori este o veste îngrijorătoare pentru că va întârzia cel mai probabil decizia Rezervei Federale de a reduce ratele restrictive ale dobânzilor. Acest lucru a fost confirmat și de președintele Fed, Jerome Powell, într-un interviu în care a menționat în mod specific că americanii ar putea fi nevoiți să aștepte până la următoarea ședință de după luna martie pentru o eventuală reducere a dobânzilor, deoarece oficialii așteaptă mai multe date economice care să confirme că inflația se îndreaptă spre ținta de 2% stabilită de Fed. Iar în condițiile în care ultimul indicator PMI al serviciilor din SUA a fost la un nivel peste așteptări, investitorii sunt acum nesiguri că măcar în luna mai vor avea loc reducerile de dobândă mult așteptate.
Piața puternică a forței de muncă nu este o întâmplare și reprezintă o tendință globală. Pe fondul unei creșteri economice mai puternice decât cea anticipată la nivel mondial în 2023, ratele totale de participare a forței de muncă au trecut peste tendința lor liniară pe termen lung, crescând în mai multe regiuni, în special în țările cu venituri ridicate (cu 0,3%) și în țările cu venituri medii inferioare (cu 1,5%), arată cel mai recent raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Rata șomajului a scăzut la nivel global cu 0,2% în 2023, ajungând la 5,1%, cu scăderi în majoritatea grupurilor de țări, cu excepția țărilor cu venituri mici.
Aceeași tendință o observăm și în România, unde șomajul a scăzut în cursul anului 2023 de la 5,6% la 5,4%. Deși este în continuare foarte ridicată, rata șomajului în rândul lucrătorilor tineri (15-24 de ani) a scăzut de la 22,2% la 21,1%. Potrivit raportului OIM, șomajul în rândul tinerilor din România este al patrulea cel mai mare din UE, după Spania, Suedia și Grecia, în timp ce cel mai mic este în Germania, urmată de Olanda și Letonia.
Se așteaptă ca încetinirea economiilor să afecteze crearea de locuri de muncă mai târziu, în 2024. Este posibil ca o parte din reziliența pieței muncii din 2023 să fi rezultat din faptul că ocuparea forței de muncă este, de obicei, un indicator întârziat, astfel încât este mai probabil ca punctele slabe în ceea ce privește crearea de locuri de muncă să se manifeste la ceva timp după ce creșterea economică încetinește. Astfel, la nivel global, se preconizează că, în 2024, creșterea ocupării forței de muncă va rămâne pozitivă, dar la rate de numai 0,8 % și 1,1 % în 2025 (mai puțin de jumătate față de 2023). Pe măsură ce creșterea ocupării forței de muncă încetinește, se așteaptă ca rata globală a șomajului să crească ușor de la 5,1% în 2023 la 5,2% în 2024 și apoi să rămână neschimbată în 2025, conchide raportul OIM.
O piață a muncii puternică este relevată și de încrederea pe care investitorii o au în propria stabilitate a locului de muncă, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. În timp ce media celor 10.000 de investitori chestionați se situează la 73%, investitorii români sunt ceva mai încrezători (74%) în siguranța locului lor de munca. Cel mai mare grad de încredere vine din Olanda (86%), urmată de Polonia și Norvegia (82%). Italia este țara cu cel mai mic grad de încredere în stabilitatea locului de muncă (51%). Investitorii din SUA nu sunt departe de noi, încrederea lor în locul de muncă fiind puțin mai mare decât media sondajului (76%). Astfel, nu este de mirare că investitorii individuali continuă să considere inflația ca fiind principalul risc extern pentru portofoliul lor în acest moment.
Anul trecut, românii au demonstrat un interes sporit pentru călătorii, alegând cu grijă cele mai potrivite cazări pentru vacanțele programate alături de familie și prieteni. Conform datelor OLX, cazările în regim hotelier au fost cele mai populare atât în sezonul de vară, cât și cel de iarnă, cu aproape 300.000 de căutări în platformă.
Turiștii își îndreaptă atenția către destinații noi, facilități multiple și experiențe inedite pentru a contura amintiri de neuitat în vacanțele lor. Datele OLX ne dezvăluie o varietate de preferințe și comportamente ale utilizatorilor, ce au fost în căutarea unităților de cazare, în cadrul platformei, în anul 2023.
Destinații populare: Din punct de vedere al destinațiilor, utilizatorii OLX au avut preferințe specifice în funcție de sezon. În sezonul de vară, locațiile de pe litoral au atras turiștii pentru a petrece vacanțe relaxante, sub razele calde ale soarelui. Cele mai populare locații au fost, în ordine: Costinești, Eforie Nord, Mamaia, Mangalia, Năvodari și Saturn. Pentru turiștii iubitori de munte, orașul Brașov a fost alegerea cea mai potrivită, fiind locația preferată a românilor pentru un weekend departe de oraș. În ceea ce privește sezonul toamnă – iarnă, românii au început să se pregătească din timp pentru rezervarea cazărilor dorite pentru sărbători, cele mai multe căutări fiind pentru perioada de Revelion cu peste 100.000 de căutări. De asemenea, turiștii s-au bucurat de perioada magică a Crăciunului și au ales unități de cazare în orașele ce găzduiesc cele mai frumoase târguri specifice de Crăciun. Astfel, orașele cele mai populare pentru cazare în perioada Noiembrie – Decembrie 2023 au fost: Cluj Napoca cu peste 95.000 de căutări, Brașov cu peste 93.000 de căutări, București cu 92.000 de căutări și Sibiu ce a însumat peste 50.000 de căutări.
Tipuri de cazare căutate: În 2023, românii au optat pentru locații în regim hotelier, fiind potrivite atât pentru călătoriile scurte, de afaceri, cât și pentru vacanțele alături de cei dragi. De asemenea, cabanele, ce au însumat aproximativ 200.000 de căutări, în perioada Decembrie – Ianuarie, au fost o alegere inspirată pentru mulți turiști, ce au preferat acest tip de cazare pentru petrecerea de revelion sau un mic getaway la munte. În plus, cabanele de tip A frame au reprezentat un trend ascendent în căutările turiștilor, în perioada Octombrie – Ianuarie 2024.
Facilități: Facilitățile au constituit unul dintre cele mai importante criterii în alegerea unei unități de cazare în 2023. Turiștii au preferat cazări cu piscină – peste 50.000 de căutări, ciubăr – peste 33.000 de căutări, jacuzzi – peste 18.000 de căutări, dar și opțiunea de a organiza petreceri în cadrul locației – cu peste 12.000 de căutări. Mai mult de jumătate din aceste căutări au fost realizate în perioada Octombrie – Ianuarie 2024.
Trend–uri: Conform datelor OLX, s-a observat un interes crescut pentru cazările din Cluj, în special în preajma festivalurilor locale, cât și pentru zonele axate pe turismul balnear: Băile Herculane, Băile Figa, Călimănești, Căciulata. De asemenea, cazările ce acceptă plata prin tichete de vacanță au fost la mare căutare în platformă.
„Tendințele de căutare pentru cazări în anul 2023 ne arată că românii continuă să își extindă orizonturile și să descopere destinații noi, unități de cazare inedite, dar și facilități de care să se bucure. Platforma OLX oferă o varietate de oferte de cazare, în diverse locații din țară, prietenoase cu orice buzunar și fără comision de rezervare. De asemenea, utilizatorul poate intra în contact direct cu proprietarul pentru a afla detalii specifice despre locație, înainte de vacanța sa”, menționează Andreea Oancea, Brand Manager OLX Jobs & Services.
de Raluca Bontaș, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România, și Alex Slujitoru, Partener, Reff & Asociații | Deloitte Legal
Controalele derulate de autoritățile fiscale la persoane fizice au luat amploare în ultimii cinci ani, pe fondul diversificării surselor de venit ale acestora și al constatării unor situații în care veniturile astfel obținute au fost incomplet declarate. Prin urmare, în cadrul programului de stimulare a conformării voluntare a contribuabililor, autoritățile fiscale centrale au desfășurat importante acțiuni de verificare, care fie au țintit domenii cu risc ridicat de nedeclarare a veniturilor obținute, cum ar fi tranzacționarea criptomonedelor, activitățile de înfrumusețare, promovarea în online a anumitor produse etc., fie au vizat persoane în cazul cărora au fost identificate discrepanțe între veniturile declarate și cele estimate de ANAF (diferențe mai mari de 50.000 de lei într-un an).
În același timp, legislația a tot fost adaptată la tendințele identificate în practică, astfel încât să fie creat un cadru suficient de larg pentru desfășurarea activităților de control asupra persoanelor fizice. Așadar, în prezent, contribuabilii din această categorie pot fi supuși fie unei „verificări a situației fiscale personale” – echivalentul inspecției fiscale pentru societățile comerciale, cu toate implicațiile pe care aceasta le presupune (verificare care este exclusiv de competența ANAF, are o perioadă lungă de desfășurare, cuprinde o analiză aprofundată a situației, se încheie prin emiterea unei decizii de impunere etc.), fie unei „verificări documentare” (care poate intra și în competența Direcției Generale Antifraudă, se desfășoară mai rapid, iar decizia de impunere se emite sub rezerva verificării ulterioare).
Evoluția acestor controale este clar evidențiată de datele cuprinse în rapoartele ANAF. Astfel, dacă pe întreg anul 2022 au fost finalizate 284 de acțiuni de control la persoane fizice, în urma cărora au fost emise 141 de decizii de impunere, cu o valoare totală de 47,6 milioane de lei, în 2023 se constată o creștere semnificativă a verificărilor pentru această categorie de contribuabili. Doar în primele trei trimestre ale anului trecut, ANAF a finalizat 512 acțiuni de control (reprezentând o creștere de peste 80% față de tot anul 2022), soldate cu 127 de decizii de impunere, cu o valoare totală de 53,5 milioane de lei.
Schimbări drastice adoptate în 2023
Și cel mai probabil cifrele vor fi mult mai mari începând din acest an, cel puțin în privința sumelor cuprinse în deciziile de impunere, având în vedere noile reglementări de impact în această zonă adoptate în 2023. Este vorba, pe de o parte, de apariția unor norme specifice (prin ordin al președintelui ANAF) pentru persoanele „cu averi mari”, de peste 25 de milioane de euro, și, pe de altă parte, de creșterea cotei de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, de la 16% la 70%, prevăzută în Legea nr. 296/2023. Cu alte cuvinte, controalele desfășurate asupra persoanelor fizice ar trebui să aducă de cel puțin patru ori mai mulți bani la bugetul de stat în perioada următoare, prin simpla majorare a cotei de impunere, fără a lua în considerare dobânzile și penalitățile aferente.
În aceste condiții, persoanele fizice vizate de controale ANAF trebuie să se informeze de când se aplică impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificate, care este baza de impunere și ce probleme poate să genereze, cum trebuie să abordeze sau să se pregătească pentru o astfel de verificare și care sunt potențialele remedii.
Practica de până acum ne arată că un astfel de control solicită enorm de mult timp din partea contribuabililor nu doar pentru o colectare a documentelor ce trebuie puse la dispoziție (spre exemplu, extrase de cont bancare pentru conturi care au fost între timp închise, retragere de duplicate din birourile notarilor publici acolo unde nu se mai găsesc originalele, solicitare de adeverințe în original de la plătitori de venituri din afara României etc.), dar și pentru organizarea lor de maniera cerută de legislație, cu explicații suficient de detaliate, dar, totuși, prezentate sintetic, astfel încât ele să poată fi ușor înțelese de către autorități. Suplimentar, am observat ca fiind extrem de importante înțelegerea corectă a tipului de informație solicitată în cadrul verificării, a termenelor disponibile pentru livrarea lor către autorități precum și găsirea unui echilibru între formalismul impus de lege pentru solicitarea/transmiterea informațiilor și documentelor și crearea unui canal rapid de comunicare cu autoritățile pentru clarificarea anumitor aspecte. Și, nu în ultimul rând, am sesizat că uneori controlul, prin natura investigativă pe care o are, tinde să se extindă informal și asupra altor perioade decât cea verificată, fie pentru că persoanelor fizice le sunt solicitate documente care preced cu mult perioada supusă controlului, fie pentru că persoanele fizice însele oferă informații și documente care vizează o perioadă ulterioară celei supuse controlului pentru a documenta unele răspunsuri la notele explicative solicitate. În orice caz, o bună cunoaștere atât a textelor de lege, dar și a practicii instanțelor pe subiectul verificării situației fiscale personale este esențială, dar nu suficientă.
Rămâne ca fiecare dintre cei vizați, chiar dacă nu consideră că există motive pentru a se afla pe lista persoanelor fizice cu risc de neconformare, să se obișnuiască cu gândul ca s-ar putea să fie la un moment dat supus unei verificări fiscale și să se pregătească pentru ceea ce va însemna o dificilă urcare pe un drum cu înclinare foarte abruptă.
În ciuda faptului că anul 2023 a adus o nouă victorie pentru Apple în segmentul smartphone, pentru investitori, întrebările-cheie privind viitorul companiei sunt, în continuare, deschise. Potrivit Internet Data Corporation, „mărul mușcat” a ajuns la o cotă de piață pentru telefoane inteligente de 20,1% și, cu toate că a înregistrat un declin de 3% la 1,17 miliarde de unități, Apple a fost singurul dintre primii trei producători care a reușit să înregistreze o creștere a volumelor. Aceasta este o etapă importantă, pentru că volumul a fost o „redută” a altor producători, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Întreaga situația arată că, după 12 ani în care sud-coreenii de la Samsung au fost fruntași în privința numărului de telefoane vândute, și această fortificație a fost cucerită.
„Pentru palmares, acesta reprezintă, desigur, un succes important, însă piețele privesc cu mare atenție spre viitor, în condițiile concurenței acerbe pentru capital a celorlalți «magnifici» din tehnologie. Care vor fi sursele viitoare de creștere și cum va arăta viitorul în privința profitului – acestea sunt preocupările majore din prezent”, arată Claudiu Cazacu.
Compania Apple a scăzut în deschiderea sesiunii de după publicarea rezultatelor. Chiar dacă gigantul a marcat o creștere a veniturilor la 119,6 miliarde de dolari, un profit pe acțiune de 2,18 dolari (față de 2,1 dolari), și o marjă de profitabilitate ce a depășit 46%, traderii nu s-au arătat convinși și au ales să vândă titlurile pe piața de capital. În aceste condiții, chiar dacă veniturile și profitul depășesc așteptările, Apple pare a întâmpina probleme. Mulți investitori caută modalități inteligente și gândite pe termen lung, cum ar fi planurile de investiții în ETF-uri, unele dintre ele fiind disponibile și în România, prin platforme precum XTB.
Potrivit consultantului de strategie al XTB, în China, valoarea vânzărilor a scăzut cu 13%. Deși CEO-ul a orientat explicațiile către diferențele de curs valutar (un dolar mai puternic, fără de care scăderile ar fi fost doar de o cifră), bursa nu s-a lăsat convinsă. Concurența tot mai intensă a producătorilor locali, apetitul chinezilor pentru telefoanele pliabile (foldable) și distanțarea politică dintre marile puteri SUA și China ar putea eroda, în continuare, poziția Apple pe o piață uriașă și competitivă. Vânzările în China au atins în trimestrul IV al anului trecut 20,82 mld dolari, sub estimările LSEG, de 23,53 miliarde de dolari.
„În plus, pentru trimestrul I al anului, estimarea implicită din comentariile CFO-ului Luca Maestri vizează venituri de 90 de miliarde de dolari, cu 6 miliarde de dolari sub așteptări. Din această sumă, 46 de miliarde – puțin peste jumătate – ar proveni din segmentul iPhone”, a explicat Claudiu Cazacu, din cadrul XTB.
Ne aflăm într-o perioadă creșterile veniturilor cu zeci de procente și multiplicarea de câteva ori a profitului sunt informații care atrag atenția ca un magnet. Într-o astfel de situație se află Meta, care a anunțat o triplare a profitului și primul său dividend din istorie. Investitorii vor acum să vadă și altceva decât creșteri „așezate”, cum a fost avansul de 2% al veniturilor și contracție într-o regiune-cheie precum China.
Apple, mișcare strategică pentru a recupera în fața Spotify
Ecosistemul puternic, dezvoltat de companie, va continua să asigure venituri consistente, însă decizia din justiție în Europa în favoarea Spotify va afecta veniturile din achizițiile prin App Store. În replică, Apple a venit cu o strategie: introduce tarife noi, care să preia costurile din segmentul afectat de decizia din justiție și să le transfere către alte modalități de interacțiune cu utilizatorii. Spotify a criticat deja strategia Apple, folosind termeni duri, însă o nouă acțiune în justiție ar implica resurse suplimentare (în special timp). În această situație, profitul pentru Apple în ce privește acest segment este, deocamdată protejat – însă nu și popularitatea politicilor companiei în rândul unor dezvoltatori.
Apple a lansat căștile VisionPro, o miză pe realitatea augmentată, cu un preț care limitează publicul-țintă potențial. Primele recenzii se anunță favorabile produsului, iar în perspectivă, acesta ar putea susține un nou pilon al veniturilor. Pentru moment, prețul ridicat, de 3.500 dolari, poate reprezenta o piedică, mai ales în contextul dobânzilor ridicate ce pun presiune pe puterea de cumpărare a consumatorilor. Pe de altă parte, o serie de jocuri adaptate pentru noul produs, inclusiv cu achiziții prin aplicații, ar putea suplimenta veniturile companiei.
„Deși utilizează AI, un concept care, în prezent, stimulează cel mai mult entuziasmul investitorilor, Apple este privit de aceștia drept un jucător care mai are de lucru pentru a câștiga o poziție de avangardă în domeniu. Cu toate acestea, compania deține datele, resursele financiare și tehnice pentru a putea utiliza noile tehnologii cu un profit mulțumitor. Pentru moment, investitorii, analiștii sau ceilalți observatori evaluează în mod diferit Apple, iar piețele se arată reținute.
Acțiunea Apple a crescut cu 1,1% de la începutul anului, față de 3,9% pentru Alphabet (Google), 9,4% pentru Microsoft, 13,6% pentru Amazon și 43,9% pentru Nvidia. Apple poate părea «plictisitoare», în contrast cu strălucirea spectacolului oferit de unele companii din tehnologie, concentrate pe AI, dar nu este de ignorat într-o perspectivă mai îndelungată”, a mai explicat Claudiu Cazacu, consultantul de strategie al XTB.
Un procent de 97% dintre organizații la nivel global își revizuiesc modelele operaționale fiscale și financiare din cauza unor factori precum resursele din piaţa forţei de muncă, tehnologia, ritmul legislativ și costurile – arată sondajul pe teme financiar-fiscale derulat de EY la nivel internațional în sectorul serviciilor financiare – „EY Tax and Finance Operations Survey” – TFO 2023.
Industria serviciilor financiare se confruntă, la nivel global, cu presiuni economice și provocări sporite în materie de reglementare, ceea ce duce la necesitatea unor acțiuni transformatoare în zona fiscală și financiară. Se adaugă, în contextul internațional, și concurența în domeniul serviciilor financiare venită din partea unor „nativi digital”, adesea mult mai agili în ceea ce privește modalitatea de operare în piață.
Apariția BEPS 2.0, dar și a altor aspecte noi de raportare fiscală în timp real către autoritățile fiscale, înseamnă că entitățile din domeniul financiar-bancar vor avea nevoie de sisteme solide, de o gestionare adecvată a datelor și de personal calificat în domeniul financiar-fiscal.
Pentru a putea concura în acest mediu competitiv, societățile din domeniul serviciilor financiare trebuie să inoveze continuu și să optimizeze atât modelul lor de operare, cât și produsele pe care le oferă clienților.
Conform sondajului derulat de EY, băncile fac eforturi mari de transformare – 38% dintre lideri afirmând că ajustările făcute nu au rezultate satisfăcătoare în raport cu indicatorii de performanță. Din această perspectivă, un număr mare de companii din sectorul financiar, care se află într-un stadiu timpuriu al procesului lor de transformare, vor suporta consecințele unei schimbări necruțătoare, dacă nu accelerează ritmul.
Ce aduce BEPS 2.0 pentru sectorul serviciilor financiare?
Băncile și celelalte companii din domeniul serviciilor financiare, societățile de asigurări și managementul activelor au nevoie de un plan pentru a adresa un domeniu-cheie pentru industria serviciilor financiare, Pilonul 2 al programului OCDE privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS 2.0). Peste 82% dintre respondenții se așteaptă la un impact moderat sau semnificativ ca urmare a punerii în aplicare a BEPS 2.0, ceea ce înseamnă că pregătesc un plan de acțiune pentru a îndeplini cerințele și a evita controversele fiscale.
Sondajul arată că 66% dintre companiile din domeniul serviciilor financiare spun că cel mai mare obstacol care împiedică funcțiile fiscale și financiare să-și îndeplinească scopul și viziunea este incapacitatea de a executa un plan sustenabil pentru date și tehnologie.
Totodată, 51% dintre entitățile din sectorul serviciilor financiare spun că personalul lor din domeniul fiscal trebuie să își dezvolte competențele tehnice în domeniul datelor, proceselor și tehnologiei în următorii trei ani.
Găsirea echilibrului potrivit de talente pentru a face față tuturor provocărilor actuale (și viitoare) va implica recrutarea de noi talente, perfecționarea și recalificarea talentelor existente și analiza nevoilor de co-sourcing cu parteneri externi.
Riscul pe care îl reprezintă toate cele de mai sus este evidențiat de faptul că, de exemplu, 34% dintre respondenții din sectorul bancar au avut un incident fiscal operațional important sau foarte important în ultimele 12 luni (alături de 58% care au avut un incident oarecum important).
Ca o notă specifică, sectorul asigurărilor a cunoscut turbulențe în ultimii ani din mai multe motive, inclusiv schimbarea standardelor de contabilitate, ceea ce determină o complexitate suplimentară în acest sector în adoptarea BEPS 2.0. Sondajul EY arată faptul că doar 19% dintre companiile de asigurări au finalizat o evaluare a impactului atât în ceea ce privește modelarea ratei efective de impozitare, cât și cerințele privind datele.
De asemenea, volatilitatea pieței bursiere globale continuă să fie o temă dominantă în domeniul managementului activelor – instabilitatea geopolitică, inflația persistentă și creșterea ratei dobânzii sunt trei factori-cheie care creează presiuni. În acest context, 76% din companiile de management al activelor declară că nu au un plan sustenabil în ceea ce privește datele și tehnologia, procent în creștere (față de 39% cât a fost rezultatul din sondajul anului 2022).
Cu privire la BEPS 2.0, managerii de active au fost mai predispuși decât ceilalți jucători din industria financiară să spună că schimbările ar avea un impact „minim” asupra strategiilor lor de planificare fiscală și a deciziilor de afaceri (29%, comparativ cu 16% per ansamblu în sectorul de servicii financiare). Dar, percepția unui impact minim nu ar trebui să întârzie pregătirea pentru BEPS 2.0.
Co-sourcing-ul devine o opțiune atractivă
Sondajul EY TFO arată că entitățile din sectorul serviciilor financiare au înțeles necesitatea de a se transforma, 97% dintre acestea declarând că au ca prioritate schimbarea modelelor lor de operare fiscală și financiară. Acest procent este în creștere, față de 87% în 2022 și 82% în 2018.
Așadar, domeniul serviciilor financiare va trebui să ia în considerare echilibrul dintre utilizarea resurselor interne sau externe. Co-sourcing-ul ar putea juca un rol esențial în acest sens, 96% dintre respondenții din acest domeniu spunând că este mai probabil să apeleze la co-sourcing pentru anumite activități fiscale și financiare în următorii doi ani, în creștere de la 64% în 2020. Această schimbare este un indiciu al amplorii imense a efortului implicat în transformare și al faptului că entitățile din sectorul serviciilor financiare au ajuns la concluzia că, pur și simplu, nu pot gestiona totul la nivel intern (sau că nu are sens să facă acest lucru).
„Multe instituții financiare s-au confruntat cu rezultate sub așteptări în urma eforturilor lor de transformare, dar recunosc că acest efort trebuie fără îndoială să continue”, este de părere Andra Caşu, Partener, lider Impozite directe, EY România, şi lider Asistență fiscală pentru servicii financiare – EY CESA. Mai mult, „orice rezultate nesatisfăcătoare de transformare vor conduce în ultimă instanță la dispariția de pe piață, într-un mediu în care inovarea este un factor determinant și perpetuu. În tot acest context, în mod deloc neașteptat, co-sourcing-ul devine o potențială soluție, care să aducă o gură de aer proaspăt și să permită remodelarea funcției financiar-fiscale în ton cu cerințele extrem de mari pe care le aduce legislația fiscală și reglementările conexe globalizate”.
Această concluzie este perfect aplicabilă și în România, unde sectorul serviciilor financiare evoluează în mod continuu, se aliniază tendințelor globale și desigur, menține o abordare prudentă.
„În același timp, modernizarea sectorului financiar și atenția continuă la inovare, dar și transformare prin talent și tehnologie, rămân factorii-cheie pentru perioada în care ne aflăm”, a concluzionat Andra Caşu.
Tehnologiile bazate pe inteligență artificială (IA) au potențialul de a genera o creștere economică globală de 14% (15,7 trilioane de dolari) până în 2030, potrivit unui studiu realizat de PwC. Însă, pe măsură ce IA devine parte integrantă din operațiunile zilnice ale companiilor, supravegherea și guvernanța vor fi mai importante ca niciodată.
Termenul de inteligența artificială (IA) nu este nou și există, de fapt, încă din anii 1950, mai precis din anul 1956, când a fost menționat în cadrul conferinței de la Universitatea Dartmouth din Hanovra, New Hampshire. Totuși, abia în ultimii ani, companiile de la nivel global au reușit să implementeze cu succes și, implicit, să profite de această tehnologie, IA evoluând, de-a lungul anilor, pentru a deveni relevantă în aproape fiecare sector.
Pe de altă parte, ar trebui făcută o distincție, chiar și sumară între inteligența artificială (IA) care este un domeniu vast și inteligența artificială generativă (IAG) care face parte din IA.
După apariția Chat GPT, inteligența artificială generativă (IAG) ține capul de afiș datorită potențialului său de a accelera și mai mult dezvoltarea companiilor. În general, pe termen scurt, directorii executivi anticipează multe efecte pozitive ale IAG asupra afacerilor, pe de o parte prin soluții de majorare a veniturilor prin îmbunătățirea calității produselor și a încrederii clienților, și, pe de altă parte, prin aplicații care cresc eficiența și productivitatea angajaților și a colaboratorilor. Și este normal să fie așa, deoarece, ca orice lucru nou care generează rezultate bune și foarte bune pe termen scurt, entuziasmul este, evident, la cote ridicate.
Dincolo de oportunitate și beneficii, progresul în domeniul inteligenței artificiale generative se află în topul preocupărilor celor mai mulți directori generali care au participat la sondajul CEO Survey 2024, realizat de PwC la nivel global. Aproape 75% dintre aceștia estimează că IA le va schimba semnificativ activitatea în următorii trei ani, va crește concurența pe piețele pe care activează, va determina schimbări în modelele de afaceri și va necesita noi competențe din partea forței de muncă. De asemenea, mulți executivi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile de securitate cibernetică, dezinformarea și prejudecățile față de anumite grupuri de clienți sau angajați.
Câteva predicții în ceea ce privește evoluția și impactul IA la nivel global
Alegerile corecte vor oferi companiilor avantajul competitiv de care acestea au nevoie. IAG poate părea ușor de utilizat, iar mulți furnizori de servicii cloud au integrat deja astfel de capabilități în ofertele lor. Însă, pentru a obține întregul potențial al IAG, aplicațiile trebuie personalizate în funcție de nevoile specifice și adresând în același timp potențialele riscuri. Prea multe inițiative digitale timpurii au început fără o analiză concretă, iar apoi s-a impus remedierea problemelor, una din cele mai frecvent intalnite cauze fiind aceea de a identifica un caz izolat ce poate fi solutionat de IAG, deci, implicit, imposibilitatea de a scala. Inițiativele de inteligență artificială avansează rapid și vor fi cu atât mai eficiente, inclusiv din punct de vedere al costurilor, cu cât sunt adoptate pe baza unei strategii/proiectări bine definite.
IAG va redefini munca liderilor la fel de mult ca pe cea a angajaților. Nimeni nu cunoaște încă impactul pe termen lung al inteligenței artificiale asupra ocupării generale a forței de muncă, iar în 2024 este încă prea devreme pentru răspunsuri finale. Dar cu siguranță IAG va începe să schimbe modul în care lucrăm. Se vorbește de mult timp despre nevoia de competențe în materie de IA în rândul forței de muncă și este adevărat: angajații au nevoie de competențe și de stimulente pentru a utiliza inteligența artificială în mod responsabil. Dar managerii se confruntă cu provocări și mai mari deoarece, pe lângă faptul că trebuie să învețe cum să o utilizeze responsabil, angajații vor avea nevoie de competențe pentru a supraveghea și evalua echipele care lucrează cu această tehnologie.
Încrederea în IAG va juca un rol din ce în ce mai important, iar anul 2024 va fi extrem de important. Toate semnalele arată că IAG va deveni o parte esențială a modului în care angajații vor interacționa cu datele, cu părțile interesate (stakeholderi), dar și între ei. Astfel, încrederea în inteligența artificială va fi esențială, ceea ce înseamnă mai mult decât sisteme conforme și sigure. Pe măsură ce IAG își asumă tot mai multe sarcini – redactarea de rapoarte financiare, automatizarea unor părți din dezvoltarea de software, analiza datelor pentru strategiile de comercializare și așa mai departe – greșelile ar putea avea un impact de amploare, inclusiv în blocarea inițiativelor de transformare. Factorii de decizie politică iau deja măsuri și este posibil să vedem cum o infracțiune legată de IAG, cum ar fi un deepfake politic sau comercial (așa cum putem observa din ce în ce mai frecvent în ultima perioadă în mediul online), ajunge pe prima pagină a ziarelor. Mulți furnizori de IAG se vor oferi să despăgubească clienții pentru potențiale încălcări ale drepturilor de autor, acest lucru reducând unul dintre riscuri – dar încrederea în rezultatele sistemelor de inteligență artificială rămânând în continuare în responsabilitatea celor care o folosesc.
IAG va fi „veriga lipsă” pentru date. IAG oferă valoare datelor, putând scana, citi, rezuma, traduce, analiza chiar și date nestructurate care sunt prinse în prezentări, documente de strategie, jurnale ale clienților și nenumărate alte documente. Cu alte cuvinte, poate răspunde uneia dintre cele mai mari provocări pentru multe companii: procesarea și crearea de inteligență în jurul unor seturi mari de date complexe și nestructurate. Chiar și așa, IAG nu poate adresa orice aspect ce ține de date și studiul PwC arată că aproximativ 44% din liderii de afaceri spun că este în responsabilitatea fiecărei companii de a planifica și implementa proiecte de modernizare a infrastructurii de date.
IAG și reinventarea Capacitatea de a da sens datelor nestructurate, atunci când este combinată cu servicii de tip cloud, poate accelera aproape orice inițiativă de transformare. IAG se poate ocupa adesea de sarcini și procese complexe, care înainte erau inaccesibile în departamentele financiar, fiscal, juridic, IT, de conformitate și în alte departamente. Un exemplu concret in acest sens ar putea fi , îndeplinirea, mai eficient, a noilor cerințe de raportare fiscală din Pilonul II.
IAG va da naștere la noi tipuri de produse și servicii Modul în care companiile dezvoltă noi oferte și fluxuri de venituri se schimbă radical. Construirea de noi procese, dezvoltarea de produse și servicii și crearea de noi medii pentru atragerea clienților – toate acestea vor deveni activități ce nu vor necesita cunoștințe tehnice, de programare iar in curând, aplicațiile business ar putea fi bazate pe tehnologii de tip IAG. Aceste aplicații bazate pe IA vor fi mai rapide, mai agile și mai ușor de personalizat decât tot ce a existat până acum. Vom vedea, de asemenea, produse și servicii care vor rezulta din convergența IAG cu alte tehnologii, inclusiv învățarea automată și IoT.
În cele din urmă, 2024 va fi anul în care multe companii vor identifica oportunități de implementare IAG, dar întrebarea care rămâne este “câte vor reuși, cu adevărat, să adauge valoare afacerilor, clienților și, până la urmă, societății?”
Schoenherr a asistat Grupul TeraPlast în legătură cu achiziția grupului Wolfgang Freiler de la familia Uhl din Austria. Prin această tranzacție majoră, TeraPlast se extinde în Europa Centrală și de Vest prin preluarea celor două fabrici din Ungaria ale grupului Wolfgang Freiler și intrarea pe piețele din Ungaria, Cehia, Austria, Germania și Franța, unde companiile preluate dețin poziții de piață solide.
Birourile Schoenherr din România, Austria și Ungaria au lucrat împreună în a acorda servicii juridice integrate Grupului TeraPlast în această tranzacție.
Piuk Markus, Schoenherr
„Suntem mândri că am asistat Grupul TeraPlast într-o serie de tranzacții de fuziuni și achiziții ca parte a planurilor sale de dezvoltare. Felicităm părțile pentru această tranzacție majoră, care reprezintă un pas important pentru TeraPlastși transmite un semnal pozitiv către companiile antreprenoriale românești interesate să își extindă afacerile către Vestul Europei”, a declarat Markus Piuk (partner), coordonatorul echipei Schoenherr care a asistat TeraPlast în această tranzacție.
Achiziția extinde și completează portofoliul de produse al Grupului TeraPlast, facilitând accesul la noi piețe cu potențial ridicat din Europa Centrală și de Vest. Polytech și Pro-Moulding, cele două subsidiare ale Grupului Wolfgang Freiler, desfășoară activități de producție pe teritoriul Ungariei, în timp ce Freiler gestionează activitatea de distribuție. Polytech produce țevi pentru protecția cablurilor electrice și a fibrei optice, iar Pro-Moulding este specializată în injecția de mase plastice.
Grupul TeraPlast, cu sediul în România, este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est. Compania membră a acestuia, TeraPlast SA, este listată la Bursa de Valori București.
Grupul Wolfgang Freiler a fost achiziționat de la familia Uhl, activă în diverse sectoare, inclusiv în construcții, imobiliare și ospitalitate.
Echipa Schoenherr care a asistat Grupul TeraPlast în această tranzacție a fost coordonată de Markus Piuk (partner) și i-a inclus pe avocații Kinga Hetenyi (partner, Ungaria), Narcisa Oprea (partner, România), Cristina Tudoraș (senior attorney at law, România), Márk Kovács (attorney at law, Ungaria), Adrián Menczelesz (attorney at law, Ungaria), Áron Hegyi (attorney at law, Ungaria), Noémi Suller (associate, Ungaria), Irina Hanin (associate, Austria) și Alexandra Jelinek (associate, Austria).
Obligațiile UE privind creșterea cantității de biocombustibili folosiți în combustibilul pentru transporturi, va determina creșterea prețului benzinei cu cca 2,5% în anul 2025 și cca 3,8% în anul 2030, în condițiile menținerii constante a prețului petrolului (puțin probabil).
Industria globală a biocombustibililor a cunoscut o creștere constantă și o adaptare la creșterea continuă. Producția de biocombustibili la nivel mondial a fost de aproximativ 175 de miliarde de litri în 2022. Și există o indicație puternică din partea Consiliului Mondial al Energiei că biocombustibilii vor satisface 30% din cererea de energie a întregii lumi până în 2050. În prezent, Brazilia are cel mai avansat program de biocombustibil din lume, unde aproximativ 40% din consumul de benzină a fost înlocuit cu etanol din trestie de zahăr și din alte surse.9,1% din energia primară totală mondială în a fost furnizată de biocombustibili și deșeuri. Cu toate acestea, încă folosim foarte puțini biocombustibili, mai ales când o comparăm cu consumul nostru general de energie.
Pe lângă reducerea emisiilor de GES și a poluării aerului, industriile biocombustibililor pot contribui la creșterea securității energetice la scară locală și națională, deoarece nu se bazează pe rezervele locale de petrol fosil. În plus, crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică, în special în zonele rurale, ar trebui să aibă un impact pozitiv și asupra mediului social.
Cu toate acestea, pentru a exploata pe deplin toate trăsăturile pozitive ale biocombustibililor, sunt necesare cercetări și investiții suplimentare, deoarece producția de biocombustibili necesită mai multe etape de procesare în comparație cu metodele convenționale de forare în pământ pentru a obține țiței, urmate de rafinare.
Prin urmare, în prezent, biocombustibilii depășesc de obicei costurile de producție a combustibililor fosili. În plus, materiile prime pentru producția de biocombustibili nu se compară cu țițeiul în densitate energetică, necesitând cantități mult mai mari de biomasă pentru aceeași producție de energie în comparație cu sursele fosile. Infrastructura necesară pentru sectorul producției de biocombustibili trebuie, de asemenea, dezvoltată pe scară largă. Un exemplu este energia primară necesară pentru derularea procesului, care ar trebui să fie obținută prin operațiuni durabile. Candidații pentru asta includ energia solară și eoliană, printre altele. Astfel, prin reducerea costului total de producție și creșterea eficienței procesului, biocombustibilii ar putea deveni mai competitivi față de combustibilii fosili. În plus, produsele secundare ale producției de biocombustibili ar trebui să fie utilizate eficient într-o economie circulară, ceea ce ar putea crește eficiența costurilor acestor procese.
Transportul este unul dintre sectoarele cele mai sensibile din punct de vedere socioeconomic pentru utilizarea biocombustibililor lichizi. Contribuie cu aproximativ 17% la emisiile globale de CO2, iar până acum, soluțiile durabile nu sunt pe deplin dezvoltate. Datorită limitărilor lor, tehnologiile actuale pentru biocombustibili nu sunt susceptibile să înlocuiască complet combustibilii fosili în întregime, dar pot oferi noi rute pentru valorificarea fluxului de deșeuri într-o economie circulară și pot contribui în mod semnificativ la minimizarea dependenței noastre de combustibilii fosili pas cu pas.
Comparație între proprietățile fizico-chimice și prețurile medii UE (2022/2023) ale biocarburanților.
Prețul biocombustibililor este de cca 3 ori mai mare decât al produselor înlocuitoare, ce îi face astăzi neatractivi, dar aceștia reprezintă parte a mixului combustibilior viitori.
Impactul obligatiilor de adăugarea biocombustibililor in combustibilul pentru autorvehicule conform Fit for 55
2025
2030
Obligatii adaugare Biocombustibili in combustibilul pt Autorvehicule conform Fit for 55
10%
14%
Cresterea prețului pentru un litru de benzina
2,5%
3,8%
Cresterea prețului pentru un litru de motorina
2,2%
3,1%
O abordare complementară a acestui obiectiv o reprezintă mașinile electrice, care au emisii zero la țeavă de eșapament, deși emisiile de CO2 sunt asociate cu producția mașinii și sursa de electricitate. Esențiale în bateriile vehiculelor electrice sunt metalele precum litiu, cobalt, nichel și mangan. Cererea pentru aceste metale este în creștere, în timp ce, în același timp, deșeurile electronice toxice se acumulează în întreaga lume. Metodele tradiționale de reciclare/extracție necesită temperaturi ridicate și acizi puternici. Acesta este un proces de mare energie care implică substanțe chimice toxice. O alternativă este biolexivarea sau biominarea, care utilizează microbi precum care pot lega și recupera metalele, ocolind nevoia de temperaturi ridicate și substanțe chimice toxice. Această tehnologie în curs de dezvoltare oferă o abordare ecologică a reciclării, dar necesită totuși cercetare și dezvoltare extinsă. În plus, trebuie pusă în aplicare o nouă infrastructură, care să sprijine milioane de mașini electrice în același timp. Până în acest punct, o combinație de combustibili sintetici și biocombustibili în sinergie cu mașinile electrice ar putea fi o soluție optimă pentru anii următori, înlocuind parțial combustibilii fosili, reducând astfel drastic producția de CO2 din transport.
[1]GlobalPetrolPrices.com. Ethanol prices, litre, 20-Feb-2023 28.02.2023. Available from: https://www.
ING lansează în premieră în România serviciul de geolocalizare, o nouă funcționalitate în Home’Bank, cu scopul de a detecta tranzacțiile frauduloase și operațiunile suspecte efectuate în aplicația bancară din alte arii geografice. Pentru oferirea unei protecții suplimentare clienților, sistemul poate semnala tranzacțiile efectuate la POS și transferurile bancare neobișnuite, dar și acțiunile inițiate în Home’Bank, precum vizualizarea datelor cardului sau autorizarea plăților securizate. Pentru activarea serviciului de geolocalizare, clienții trebuie să permită accesul la locația dispozitivului mobil de pe care se autentifică, pentru a prelua coordonatele GPS.
„În ING, folosim proactiv sisteme de monitorizare performante pentru a identifica în timp real tranzacțiile care nu se înscriu în tiparul obișnuit al utilizatorului. Noua soluție de geolocalizare, oferită în Home’Bank, întărește parteneriatul dintre clienți și ING, pentru a reduce împreună șansele cazurilor de fraudă. Clienții trebuie doar să activeze locația dispozitivului pe telefonul mobil, o singură dată, la momentul autentificării în Home’Bank. Astfel, dacă te afli acum într-un oraș din România, este puțin probabil ca peste câteva minute să autorizezi o tranzacție dintr-o altă țară sau de pe alt continent, așadar vom ști că nu este o tranzacție legitimă și o putem bloca. Ce diferențiază și oferă valoare adăugată serviciului nostru este că nu monitorizăm doar tranzacțiile efectuate cu cardul, ci și operațiuni inițiate în aplicația bancară, inclusiv tentativele de autentificare frauduloasă în Home’Bank.” – Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention, ING Bank România.
Cum funcționează opțiunea de geolocalizare din Home’Bank
Din aplicația Home’Bank Android/ iOS, clienții pot accesa secțiunea ‘Mai multe’ -> ‘Securitate și login’ -> ‘Geolocalizare’. Opțiunea poate fi dezactivată sau reactivată în orice moment de către clienți. Geolocalizarea funcționează doar cu locația telefonului activă. În cazul în care utilizatorii opresc permisiunile pentru locație pe acel dispozitiv, ING nu va putea folosi informația despre localizare chiar dacă serviciul va figura activ, până la reacordarea permisiunilor.
„La ING, real life banking înseamnă și real life security pentru banii clienților noștri. Principiul noii funcționalități este foarte simplu: dacă aplicația «știe» de unde o accesezi de obicei, atunci sistemele noastre de securitate ne vor putea semnala de unde este improbabil să o folosești, iar dacă avem dubii vom iniția acțiuni suplimentare ca să ne asigurăm că ești chiar tu. Este o măsură de protecție în plus pe care clienții noștri o pot acum activa folosind banca din buzunarul lor: super-aplicația ING Home’Bank. Echilibrul dintre siguranța clienților noștri și experiența desăvârșită de utilizare a aplicației Home’Bank este o preocupare constantă. Așadar, te încurajăm să activezi geolocalizarea pentru a-ți proteja conturile bancare mai bine.” – Alina Iacomi, Tribe Lead Digital, ING Bank România.
Este important de menționat că ING nu folosește informatiile despre geolocalizare în scopuri comerciale, iar clienții pot opta oricând pentru dezactivarea serviciului.
Securitate în Home’Bank
– Anul trecut, ING a lansat o opțiune în Home’Bank prin care utilizatorii pot vedea pe ce site-uri și în ce aplicații sunt salvate cardurile lor pentru plăți ulterioare. În cazul în care nu mai doresc să aibă datele cardurilor lor înregistrate, aceștia pot șterge token-ul asociat acelor comercianți direct din Home’Bank. – Serviciul afișare nume beneficiar (SANB), lansat inițial de ING pentru clienții săi și adoptat ulterior la nivelul sistemului bancar, afișează numele titularului de cont atunci când un utilizator efectuează o plată către o bancă, pentru diminuarea riscurilor de fraudă.
– Totodată, clienții ING pot vedea în Home’Bank istoricul autentificărilor în contul lor, pot modifica limite tranzacționale, pot primi notificări cu privire la tranzacțiile efectuate și pot bloca sau închide cardul din aplicație.
Pe lângă măsurile de securitate lansate, ING pune accent pe sprijinirea autorităților în lupta cu criminalitatea prin furnizarea de informații rapide în format digital. ING este prima banca ce a intrat în proiectul de schimb de date cu DIICOT și urmează, mai departe, DNA și IGPR.
Pentru a vă informa constant despre tentativele de fraudă din mediul online și a nu cădea în capcana acestora, accesați secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.
Compania românească a investit peste 8 milioane de euro în noua linie de conversie pentru produse tip AfH (produse destinate utilizării în afara casei) și lansează pe piața de specialitate brandul SOVIO.
Pehart Grup, lider în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România și una dintre cele mai mari companii producătoare de hârtie tissue din sud-estul Europei, pătrunde pe piața produselor Away from Home. Compania românească lansează brandul SOVIO, care va reuni într-o primă etapă 18 produse, printre care prosoape de hârtie de diferite dimensiuni și forme, cearșafuri din hârtie pentru cabinete cosmetice și medicale, șervețele și hârtie igienică în formate dedicate spațiilor din zona AfH. Produsele din brandul SOVIO sunt destinate utilizării în zona de sănătate și asistență medicală, restaurante, hoteluri, instituții publice, în industria alimentară și spațiile industriale, în toalete din locații publice. Investiția Pehart Grup în noua linie de conversie care este operațională încă de la finalul anului trecut depășește 8 milioane de euro.
„Unul dintre obiectivele majore de business pentru anul trecut a fost pătrunderea Pehart Grup pe piața Away from Home. SOVIO, noul brand pe care l-am lansat, respectă standardele de calitate cu care ne-am obișnuit clienții. Hârtia are un grad ridicat de puritate și rezistență, iar tehnologiile cu care este utilată linia de conversie conferă produselor capacitate ridicată de absorbție, elasticitate și grad sporit de finețe. Folosim în producție doar celuloză certificată FSC, amestec fibros de celuloză din rășinoase, foioase și eucalipt, fără niciun alt adaos de material reciclat sau fibre mecanice. Și pentru că provine din păduri special crescute pentru producția de hârtie, nu are impact negativ asupra mediului. În acest moment, brandul SOVIO este destinat pieței interne, dar într-un orizont de timp mediu nu excludem pătrunderea pe piețe externe”, spune Gabriel Stanciu, General Manager Pehart Grup.
„Brandul SOVIO oferă o abordare personalizată a curățeniei, pentru că este conceput să răspundă nevoilor diferitelor categorii de clienți. Considerăm produsele reunite sub acest brand o încununare a experienței de aproape 200 de ani a Pehart Grup. Brandul SOVIO reprezintă, în același timp, și un exemplu concret al aplicării practicilor sustenabile în industrie. Pe lângă aprovizionarea responsabilă, ecologică, cu celuloză, mașinile care fabrică hârtia tissue au fost retehnologizate în ultimii doi ani astfel încât eficiența energetică să fie optimizată”, explică Ovidiu Hoza, National & Export Sales Manageral Pehart Grup și managerul diviziei AfH.
De altfel, în 2023, Pehart Grup a realizat investiții importante, de peste 20 milioane de euro, pentru diversificarea portofoliului, creșterea capacității de export și eficientizarea energetică a liniilor de producție. Diversificarea portofoliului este o tendință constantă a ultimilor ani, când compania a lansat produse de hârtie umedă sub brandul Pufina, un segment de nișă pe piață în acest moment, dar aflat într-un trend ascendent.
Constant preocupată de sustenabilitate, Pehart a alocat anul trecut 12 milioane de euro optimizării performanțelor energetice ale liniilor de producție din cele două fabrici din Petrești-Sebeș și Dej. Procesul de modernizare și retehnologizare a mașinilor pentru producția de hârtie tissue a urmărit scăderea consumului de energie cu 20% pentru fiecare mașină în parte, iar la nivel de companie, economia de resursă energetică ajungând la 10%. Procesul de retehnologizare a capacităților de producție va continua și în 2024, obiectivul fiind obținerea calității premium a produselor cu un consum optimizat de energie.
„Acestea sunt etapele unui plan ambițios de dezvoltare prin care urmărim consolidarea poziției Pehart Grup pe piața internă și cea europeană. Ne dorim să continuăm investițiile în fabricile noastre, în tehnologii de ultimă generație care ne ajută să obținem calitate superioară cu prețuri de producție competitive. De altfel, suntem conștienți că, atât pe plan național, cât și dincolo de granițe calitatea premium a produselor noastre este cel mai eficient promotor al lor. Suntem convinși că cel mai nou brand al Pehart, SOVIO, se va bucura de aceeași apreciere din partea clienților industriei AfH”, mai spune Gabriel Stanciu.
Compania a cărei istorie începe în urmă cu aproape 200 de ani, cea mai veche fabrică de hârtie din România, Pehart Grup produce aproximativ 40% dintre toate produsele din hârtie existente în magazinele românești. Anual, în fabricile din Petrești-Sebeș și Dej, sunt produse 100.000 de tone de hârtie tissue, iar capacitatea de procesare a produselor finite se ridică la peste 75.000 tone. 35% din totalul producției este în acest moment exportată, iar restul este vândut în țară.
One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, raportează pentru 2023 vânzări și pre-vânzări pe segmentul rezidențial în valoare de 274,9 milioane de euro, înregistrând astfel o creștere de 63% față de anul 2022. Pe parcursul anului 2023, Grupul a vândut și a pre-vândut 953 de apartamente, ce însumează o suprafață totală de 80.757 mp, 1.584 locuri de parcare și alte unități. Această performanță reprezintă un salt semnificativ față de cele 599 de apartamente și 978 de locuri de parcare vândute în 2022.
„Recordul de vânzări pe care l-am înregistrat în 2023, cu aproape o mie de unități vândute, marchează un an de referință pentru compania noastră și, totodată, reflectă și stabilitatea economiei Bucureștiului. Aceste cifre se aliniază cu indicatorii economici cheie ai României, cum ar fi creșterea PIB-ului și creșterea veniturilor medii, reflectând o îmbunătățire a prosperității generale a orașului. Performanța noastră reflectă direct aceste schimbări economice pozitive, indicând o cerere solidă în sectorul imobiliar. Finalizarea a 1.430 de unități în cadrul a patru dezvoltări cheie – One Cotroceni Park, One Verdi Park, One Floreasca Vista și One Timpuri Noi reprezintă un moment semnificativ pentru One United Properties, depășind livrările noastre totale din anii anteriori și demonstrând astfel rolul pe care îl avem în evoluția dinamică a Bucureștiului. Pe măsură ce contribuim la dezvoltarea orașului, observăm o cerere constantă pentru spații de locuit de înaltă calitate, o tendință care anticipează viitorul economic al regiunii”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Dezvoltările companiei care au înregistrat cele mai mari vânzări în 2023 au fost One Lake District, unde au fost pre-vândute 430 de unități încă de la lansare în iunie 2023, și One High District cu 251 de unități pre-vândute. Alte dezvoltări semnificative includ One Lake Club, cu pre-vânzări de 145 de unități, și One Floreasca Towers, cu 55 de unități pre-vândute. Până la sfârșitul anului 2023, 71% dintre apartamentele One United Properties livrate recent sau aflate în construcție au fost deja vândute, ceea ce evidențiază interesul ridicat pentru întreg portofoliul companiei. În baza contractelor semnate cu clienții până la 31 decembrie 2023, One United Properties se așteaptă să încaseze 295 de milioane de euro în numerar suplimentar până la sfârșitul anului 2025.
Divizia comercială a One United Properties a continuat să se extindă, obținând rezultate semnificative pe segmentul închirierii spațiilor de birouri. În 2023, One United Properties a închiriat și pre-închiriat 34.200 mp de spații de birouri și retail, comparativ cu cei 31.700 mp închiriați în 2022. One Tower și One Victoriei Plaza și-au menținut gradul de ocupare totală în 2023, în timp ce One Cotroceni Park 1 și One Cotroceni Park 2 au fost închiriate în proporție de 88%, respectiv 75%.
„Pe lângă avansul notabil al vânzărilor rezidențiale, în 2023 am asistat și la o extindere puternică a activităților noastre de închiriere, ceea ce a avut un impact pozitiv semnificativ asupra orașului București. Acestă tendință indică o cerere solidă pentru medii de lucru sustenabile și de înaltă calitate, pe care One United Properties le oferă. Astfel, companiile caută să se relocheze sau să își stabilească centre de lucru în București, contribuind la crearea de spații de lucru de calitate pentru unele dintre cele mai mari afaceri din lume. Cele patru sedii de birouri ale noastre găzduiesc aproape 10.000 de angajați, contribuind la o cifră estimată de 3 miliarde de euro în venituri, conform rapoartelor subsidiarelor locale ale chiriașilor One United Properties. Numărul total de noi locuri de muncă generate în clădirile deținute de One este de aproximativ 2.100, incluzând poziții noi lansate pe piața locală de giganți globali precum Siemens Energy, Ford, Stripe și Bluetweak. Aceste cifre subliniază climatul sănătos de afaceri din București și sugerează un potențial pentru o creștere economică continuă în regiune, atât timp cât afacerile beneficiază de infrastructura esențială pentru a se dezvolta”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
La 31 decembrie 2023, One United Properties deținea sau avea pre-contractate peste 265.000 mp de terenuri pentru dezvoltări viitoare, amplasate în zone foarte bune, cu drepturi de construcție de peste 865.000 mp, pe care compania intenționează să construiască aproximativ 6.000 de apartamente, facilități pentru comunități și 163.500 mp de clădiri comerciale destinate închirierii. În portofoliul clădirilor comerciale, 117.500 mp vor găzdui birouri, iar restul de 46.000 mp sunt situați în clădiri care vor fi supuse restaurării, printre care și One Gallery, cea mai mare investiție privată într-o clădire protejată din România. Valoarea brută de dezvoltare a portofoliului de restaurare aflat în prezent în dezvoltare de către One United Properties este estimată la 239 de milioane de euro.
Junior Achievement (JA) România și Raiffeisen Bank România lansează ediția 2023-2024 a programului educațional „prin care continuă să pună la dispoziția școlilor și liceelor din toată țara, resurse educaționale și modele de activități care susțin dezvoltarea atitudinilor responsabile în gestionare resurselor și formarea comportamentelor cu impact asupra calității vieții și mediului.
33.560 de elevi din clasele primare și de liceu, din 310 localități ruraleși urbane participă, sub coordonarea a 1.256 de profesori, la activități de tip applied learning care îi ajută să înțeleagă conexiunea directă între gestionarea banilor și sustenabilitatea resurselor de mediu precum și modul în care alegerile pe care le fac în calitate de consumatori pot ajuta familiile, comunitățile și mediul.
La setul de resurse dezvoltate anterior în cadrul parteneriatului – studii de caz, exerciții de lucru în echipă, interacțiuni cu voluntarii Raiffeisen Bank România, kit-uri educaționale cu resurse adaptate învățării hibride – se adaugă, din acest an, pilotarea unor modele internaționale de educație financiară prin gamification, dar și pentru inițierea și gestionarea de proiecte pentru dezvoltare comunitară sustenabilă.
Astfel, în cursul acestui an școlar, 5000 de liceeni își vor dezvolta cunoștințe referitoare la sustenabilitatea resurselor de mediu și conexiunea cu deciziile de cheltuire a banilor, dar și abilități de gestionare a proiectelor”.
Laura Mihăilă, director de marketing, comunicare & CX, Raiffeisen Bank România: „Educația financiară începută de la vârste fragede pune bazele unui comportament financiar sănătos pe pentru adulții de mâine. Continuăm, pentru al 14-lea an consecutiv, parteneriatul cu Junior Achievement, și suntem convinși că, pas cu pas, împreună reușim să îmbunătățim nivelul de educație financiară în rândul românilor.”
Autorii proiectului anunță că, „pentru susținerea învățării practice, pe perioada anului școlar se vor alătura, ca în fiecare an, și voluntari Raiffeisen Bank România, care vor împărtăși exemple inspirate de experiența profesională pentru a explica, pe înțelesul elevilor, ce înseamnă utilizarea rațională a resurselor financiare și care sunt principiile bankingului digital, meseriile viitorului sau circuitul banilor în economia unei comunități.
Lansat în 2010, parteneriatul dintre JA România și Raiffeisen Bank a oferit până acum activități, resurse și kit-uri de educație financiară gratuite pentru 269.360 de elevi și peste 7.700 de profesori, iar 42 de licee au beneficiat de finanțări pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare și acces la educație online. Parteneriatul face parte din inițiativa Raiffeisen Bank de susținere a educației financiare în școlile din România.
Potrivit unui studiu intern, derulat pe un eșantion reprezentativ de clienți Raiffeisen în septembrie 2023, 97% dintre părinți consideră că educația financiară este importantă pentru copiii lor deoarece contribuie la crearea unor obiceiuri financiare sănătoase ulterior în viața adultă și 41% dintre participanții la studiu sunt de părere că programele de educație financiară ar trebui oferite de școli în parteneriat cu băncile”.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) semnalează apariția unor tentative de fraudă de tip vishing în numele ei și face următorul apel:
„Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenția publicului larg să nu dea curs, sub nicio formă, unor propuneri telefonice de investiții sau de transferuri de fonduri venite din partea anumitor persoane care susțin că reprezintă ASF și care folosesc o aplicație care generează, în mod fraudulos, apeluri care se identifică cu numărul de TelVerde al Autorității 0800 825 627.
În ultima perioadă, au fost semnalate mai multe tentative de fraudă de tip voice phishing (vishing), în numele Autorității de Supraveghere Financiară, iar persoanele care au dat curs acestui tip de „oferte“ au fost prejudiciate cu sume importante de bani.
Reiterăm că Autoritatea de Supraveghere Financiară:
nu face recomandări și propuneri de investiții;
nu apelează consumatorii pentru a le propune plasamente în criptomonede și în niciun alt fel de activ;
nu solicită oamenilor să direcționeze sume de bani către platformele de investiții financiare online sau offline;
nu propune intermedierea recuperării unor sume pierdute în investiții anterioare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară recomandă tuturor celor care intenționează să realizeze investiții pe piața financiară să apeleze doar la firme autorizate și să se informeze temeinic înainte de a-și plasa banii într-un instrument sau altul.
Dacă aveți suspiciuni cu privire la un apel, întrerupeți imediat comunicarea. Pentru a vă asigura că apelul este autentic, contactați-ne telefonic (0800.825.627/004 021.305.34.70) sau prin email (office@asfromania.ro). De asemenea, în situația în care vă confruntați cu tentative de fraudă sau activități suspecte, raportați imediat aceste situații autorităților competente.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este preocupată în permanență de protecția consumatorilor de produse financiare non-bancare și derulează constant programe de educație financiară, printre care și campanii antifraudă. Mai multe detalii puteți găsi pe portalul de educație al ASF – EduTime (Campania Antifraudă)”.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat dezvoltarea versiunii 3.0 a programului SUMAL, unic în Europa, de monitorizare în timp real a trasabilității masei lemnoase pe teritoriul României. Alături de ministrul mediului, la conferință au participat directorul Serviciului
MMAP enumeră noutățile sistemului perfecționat SUMAL 3.0: „Evoluția tehnologică a sistemului informatic, regândirea modului de preluare a avizului de pe un dispozitiv mobil pe altul, introducerea unor dispozitive mobile pentru utilizatori care să fie dedicate exclusiv aplicației SUMAL și care vor avea în permanență conexiunea la date și GPS pornită. De asemenea, pe toate mijloacele de transport înscrise în SUMAL vor fi montate a dispozitive de localizare în timp real, care nu vor putea fi manipulate de utilizatori”.
Ministrul Mircea Fechet apreciază că „SUMAL 2.0 a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla vreodată pentru pădurile din România” și explică: „Spun asta pentru că acest sistem a schimbat total modul de supraveghere a tăierilor din pădurile țării, dar și a transporturilor de material lemnos pe drumurile României. De trei ani încoace, totul este digitalizat, totul este raportat în timp real în sistem, iar orice activitate care implică pădurile din România (exploatare, transport, depozitare) este dependentă 100% de SUMAL. Cu SUMAL 2.0 nu doar că știm dinainte unde vor avea loc exploatări forestiere, dar știm cu exactitate și când se vor întâmpla acestea! De când funcționează sistemul SUMAL 2.0 au fost generate în medie 14.200 de avize pe zi. Asta înseamnă circa 5,14 milioane de avize pe an și 15,63 de milioane de avize în cei trei ani de funcționare.”
General ing. Ionel-Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale: „Prin faptul că echipa de dezvoltare de la STS a utilizat tehnologii moderne, de tip open-source, în dezvoltarea SUMAL 2.0, a generat o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 milioane de euro. Astfel că, în proiectarea noului sistem, vom menține modelele de bună practică. SUMAL 3.0 înseamnă upgrade pe tehnologii, putere mai mare de procesare, eficiență a resurselor, o interacțiune mai bună a utilizatorilor cu aplicația și posibilitatea de a integra alte inițiative ale ministerului care vor conduce la protejarea mediului înconjurător. SUMAL este una dintre componentele de transformare digitală a României, alături de celelalte aplicații de utilitate publică despre care auzim tot mai des în ultimii ani că trebuie să fie interoperabile. Iar acesta va fi rolul Cloud-ului Privat Guvernamental al României: va oferi posibilitatea să avem sisteme informatice interoperabile, standardizate, sigure și eficiente pentru cetățean.”
Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat, MMAP: „Cred că este pentru prima dată când trebuie să ne mândrim și cu faptul că România poate da sfaturi și soluții concrete pentru toate provocările cu care se confruntă domeniul pădurilor la nivel global. Este un lucru foarte bun, eforturile sunt recunsocute de Comisia Europeană, chiar dacă am plecat de la o provocare pe care România o are legată de tăierile ilegale, am ajuns în punctul în care suntem cu un proiect concret, coerent, finanțat, care are deja un plan de acțiune și, cu siguranță va duce sistemul într-o cu totul altă perspectivă. Rata de identificare a tăierilor ilegale prin sunat la 112 s-a îmbunătățit considerabil și este un proiect al tuturor. Nu ne dorim să monitorizăm doar tăierile ilegale, ci și modul în care pădurile României se dezvoltă. Și vă asigur că mai avem încă păduri, asta ca să răspundem îngrijorărilor nelegitime că ne-am pierdut toate pădurile României! Pentru că 14.000 de avize pe zi, înseamnă 14.000 de avize legale de lemn, și nu cred că trebuie să uităm lucrul acesta. România are încă păduri bine întreținute, cu toate provocările pe care le avem cred că putem veni cu bune practici și pentru alte țări.”
Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și conține trei componente interconectate: monitorizarea prin intermediul imaginilor satelitare, supravegherea prin intermediul unui sistem de camere video, monitorizarea fondului forestier utilizând senzori LiDAR.
Proiectul de OUG privind SUMAL 3.0 se află în consultare publică pe site-ul MMAP.
Georgiana Bălan, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias Diana-Beatrice Bortăș, Avocat Colaborator D&B David și Baias
Prevederile europene referitoare la obligațiile de raportare privind durabilitatea – care vizează factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) – au fost transpuse în legislația națională prin Ordinul nr. 85/12.01.2024, publicat pe 26 ianuarie. Ca urmare, societățile comerciale și administratorii acestora vor avea o serie de obligații printre care și cea de a pregăti un raport privind cele trei aspecte ESG, care se va aplica, treptat, în funcție de anumite criterii.
Primele care vor avea obligația de raportare, chiar pentru anul 2024, vor fi entitățile de interes public cu peste 500 de angajați. Pentru 2025, obligația se va extinde la companiile care îndeplinesc cel puțin două criterii dintre următoarele: 50 de angajați, 4 milioane de euro activ net și 8 milioane de euro cifră de afaceri, iar pentru anul 2026 vor intra în sfera obligației toate întreprinderile mici și mijlocii listate. Raportarea se va face în anul următor pentru fiecare an de referință.
Care este impactul în sectorul imobiliar?
În sectorul imobiliar, mulți dintre marii dezvoltatori pregătesc și publică deja rapoarte de sustenabilitate. Pentru aceștia, experiența anilor trecuți poate face mai facilă trecerea către raportarea obligatorie. Pentru restul, procedura de raportare poate însemna un proces anevoios de colectare a informației din diverse fluxuri operaționale sau de la chiriași, sistematizarea acestora și îndreptarea politicilor curente sau implementarea de noi politici de la caz la caz (de luare a deciziilor, de mediu, de securitate în muncă, de cunoaștere a clientelei etc).
Obligația de raportare se va aplica în mod similar și chiriașilor care, la rândul lor, trebuie să facă eforturi de colectare și sistematizare a informațiilor, inclusiv cu privire la factorii de mediu și, în particular, cu privire la elementele de mediu ale clădirii în care își desfășoară activitatea. Prin urmare, în perioada următoare dezvoltatorii imobiliari vor fi supuși unei presiuni suplimentare din partea chiriașilor pentru a transmite informații relevante în ceea ce privește clădirea și spațiul închiriat.
Ordinul reglementează, în principal, obligația de raportare și nu obligă direct dezvoltatorii sau chiriașii să își împărtășească unul altuia informațiile de care fiecare are nevoie pentru raportul de durabilitate. Ne situăm astfel în fața unei colaborări voluntare care depinde de bunăvoința celeilalte părți, dar și de gradul de sistematizare a informațiilor la nivelul intern al fiecăreia dintre părțile contractante.
În absența unei obligații legale de împărtășire a informației relevante, procesul de colectare a informațiilor cu privire la durabilitate, precum și procesul de implementare a politicilor de mediu sau de altă natură poate avea de suferit.
Soluția este reglementarea în cuprinsul contractului de închiriere a obligațiilor specifice în ceea ce privește durabilitatea, așa numitele „clauze verzi” din contractele de închiriere care sunt deja o practică curentă în țările vestice precum Franța sau Germania. Numai prin reglementare contractuală se poate depăși caracterul incert al executării voluntare și se poate crea un cadru juridic clar de colaborare.
Ce sunt clauzele verzi?
Clauzele verzi reprezintă prevederi specifice incluse în contractele de închiriere care urmăresc integrarea principiilor ESG în activitățile și operațiunile părților implicate. Aceste clauze încurajează comportamente responsabile și durabile și promovează o utilizare eficientă a resurselor naturale, utilizarea resurselor regenerabile, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului interior, reducerea emisiilor de carbon, respectarea standardelor sociale și angajamentul față de bunele practici de guvernanță.
În contractele de închiriere aceste clauze pot reglementa, de la caz la caz , următoarele aspecte:
colaborarea părților în procesul de raportare și obligația de a furniza una celeilalte informații cu privire la factorii de mediu, factorii sociali și de guvernanță;
implementarea unor măsurilor de eficiență energetică, utilizarea unor echipamente și sisteme specifice pentru reducerea consumului de energie și stabilirea de obiective comune pentru utilizarea de energie regenerabilă;
adoptarea unor practici pentru conservarea resurselor naturale, cum ar fi apa și materiile prime, instalarea de echipamente eficiente în consumul de apă și implementarea unor politici de achiziție durabilă;
adoptarea unor practicilor responsabile cu privire la gestionarea deșeurilor, implementarea unui sistem comun de reciclare și stabilirea regulilor clare pentru eliminarea deșeurilor;
crearea unui mediu de lucru sănătos și sigur în clădirea închiriată, asigurarea condițiilor adecvate de lucru, implementarea programelor de sănătate și siguranță și promovarea bunăstării angajaților;
asigurarea accesibilității spațiului pentru persoanele cu dizabilități, promovarea unui mediu de muncă inclusiv și luarea în considerare a amenajărilor spațiului pentru sprijinirea diversității și incluziunii sociale;
adoptarea practicilor de guvernanță transparentă și etică, raportarea periodică a performanțelor ESG și respectarea unor standarde înalte de etică în afaceri;
stipularea respectării certificărilor sau standardelor internaționale de sustenabilitate, cum ar fi LEED sau BREEAM sau obținerea și menținerea certificărilor recunoscute la nivel global.
Clauzele verzi pot varia în funcție de nevoile specifice ale părților implicate și de particularitățile fiecărei clădiri sau ale contractelor de închiriere. Ele trebuie să fie clar formulate și să reflecte angajamentul real al părților față de principiile ESG. În funcție de prioritatea pe care fiecare entitate o acordă implementării principiilor ESG, clauzele pot fi formulate ca simple obligații de colaborare sau angajamente de principiu, până la obligații riguroase a căror nerespectare poate atrage sancțiuni pe tărâm contractual.
Noile cerințe de raportare obligă indirect atât chiriașii, cât și proprietarii să dezvolte și să implementeze procese interne care să asigure monitorizarea și raportarea adecvată a performanțelor ESG. Implicit, părțile vor fi împinse către o colaborare mai strânsă atât pentru a asigura un flux eficient de informații, dar și pentru a îndeplini cerințele ESG într-un mod coordonat.
Dincolo de sfera contractuală, clauzele verzi din contractele de închiriere pot deveni modalitate eficientă de implementare a principiilor ESG și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului imobiliar. Aceste clauze pot aduce beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor, prin obligarea la reducerea costurilor operaționale, îmbunătățirea reputației și conformitatea cu cerințele legale. De asemenea, ele pot juca un rol important în protejarea mediului și în crearea unor comunități mai sustenabile prin impunerea și facilitarea practicilor responsabile în domeniul imobiliar, precum eficiența energetică, gestionarea durabilă a resurselor și promovarea unor opțiuni ecologice.
Federația Silva, organizație sindicală și profesională reprezentativă pentru sectorul silvic, având în prezent peste 14.000 de membri în întreaga țară, ce activează în zona de administrare a pădurilor, a adus la cunoștința Prim-Ministrului României, domnul Marcel Ciolacu, printr-un Memoriu depus vineri, 2 februarie 2024, o situație de blocaj fără precedent, cu care se confruntă în această perioadă Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, a cărei rezolvare stă exclusiv în intervenția cât mai urgentă a conducerii Guvernului.
Din cauza a două acte normative, Romsilva are în prezent un volum de masă lemnoasă de peste 1,5 milioane de metri cubi blocat, cu o valoare estimată la 600 milioane lei, care, dacă nu se modifică legislația actuală, rămâne nerecoltat și nevalorificat în anul 2024.
Primul act normativ este Legea 347/2023, intrată în vigoare la data de 16.11.2023, prin care s-a aprobat cu modificări O.U.G. 177/2022, care modifică și completează Legea 46/2008 Codul silvic, fiind introdusă, fără niciun fel de evaluare a impactului economic și social, o prevedere conform căreia amenajamentul silvic intră în vigoare după publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României împreună cu ordinul de ministru pentru aprobare.
Amenajamentul silvic este studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico – organizatoric, juridic şi economic, fără de care nicio lucrare silviculturală nu poate fi realizată.
Din cauza acestei reglementări birocratice și contraproductive, 25 de ocoale silvice din cele 312 din cadrul Romsilva, nu pot executa în prezent lucrările silviculturale și nu pot recolta lemnul de pe o suprafață de aproximativ 150 mii hectare păduri întrucât, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2023, niciun amenajament silvic nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, fiind o întârziere de aproape 3 luni, timp în care nici populația nu poate fi aprovizionată cu lemn de foc, deși ne aflăm în plină iarnă, și nici industria de prelucrare, care aduce plusvaloare economică acestei resurse regenerabile, de importanță strategică.
Procedura de publicare a amenajamentelor silvice în Monitorul Oficial este una greoaie, ca să nu spunem imposibilă, întrucât un singur amenajament poate avea și câteva mii de pagini, care trebuie listate, semnate și ștampilate pentru conformitate pe fiecare pagină, apoi scanate și pregătite de publicare, ceea ce a făcut ca după intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2023, 16.11.2023, niciun amenajament silvic aflat în situația de mai sus să nu poată fi publicat.
Dacă ne referim numai la pădurile proprietate publică a statului, volumul de lemn care ar fi trebuit să intre în circuitul economic și este în prezent blocat la cele 25 de ocoale silvice depășește 515 mii de metri cubi, cu o valoare de peste 200 de milioane lei.
Practic avem o resursă extrem de importantă, iar din cauza unor proceduri birocratice aberante, nu putem avea acces la ea, în timp ce blocajul devine tot mai acut pe măsură ce se parcurg procedurile legale de avizare, iar numărul acestor amenajamente crește, cu majorarea corespunzătoare a cantității de masă lemnoasă aflată în imposibilitate de a fi recoltată și valorificată.
Un al doilea act normativ care blochează activitatea de producție este Hotărârea de Guvern nr. 236/2023 privind aprobarea metodologiei de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, a cărei aplicare conduce la imposibilitatea recoltării și valorificării lemnului la un număr de 105 ocoale silvice de stat din cele 312 existente, resursa blocată ajungând la circa 1 milion de metri cubi de lemn, cu o valoare estimată la 400 de milioane de lei, blocaj care durează în multe cazuri între 6 – 12 luni.
Din 312 ocoale silvice aparținând statului, 130 de ocoale silvice au o resursă blocată de 1,5 milioane de metri cubi de lemn (dintr-un total de aproximativ 9 milioane mc), cu o valoare totală estimată la 600 milioane de lei, blocaj cauzat de procedurile birocratice stufoase, având amenajamentele silvice, ori aflate în procedură de evaluare de mediu, ori cu avizele de mediu obținute, dar care așteaptă de aproape trei luni să fie publicate în Monitorul Oficial.
Neaplicarea amenajamentelor silvice sau aplicarea cu întârziere va avea, în opinia noastră, în principal, următoarele efecte:
De natură ecologică:
Prin apariția unor dezechilibre la nivelul arboretelor, cauzate de neefectuarea sau efectuarea cu întârziere a anumitor lucrări tehnice și neaplicarea la timp a tratamentelor silviculturale, cu efecte în timp asupra stabilității funcționale a pădurilor.
De natură socială:
Estimăm că în această iarnă și pe parcursul anului 2024, un număr considerabil de cetățeni care se încălzesc cu lemn de foc vor avea dificultăți majore în aprovizionarea cu lemnul necesar pentru încălzire, iar din calculele noastre, bazate pe datele oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, vor fi afectate peste peste 275.000 de gospodării din cele aproximativ 3,5 milioane, care sunt în prezent dependente de încălzirea cu lemn.
Un alt aspect social deosebit de important este pericolul concedierii câtorva mii de salariați și transferarea acestora, din zona plătitorilor de contribuții la bugetul de stat, în zona de beneficiari ai ajutorului de șomaj, adică în sfera asistaților social, cu o presiune uriașă pe bugetul de asigurări sociale, într-o perioadă în care pacea socială și bunăstarea economică ar trebui să fie pe primul loc la nivel național.
Organizarea în perioada următoare a unor ample acțiuni de protest din partea lucrătorilor a căror locuri de muncă sunt puse în pericol de inacțiunea factorilor de decizie.
De natură economică:
Consecința neaplicării amenajamentelor silvice conduce la imposibilitatea recoltării de masă lemnoasă, astfel încât niciun contract comercial nu se poate derula, nu se obțin venituri, nu se vor putea plăti salariile și nici celelalte obligații către bugetul statului.
Blocajul pe piața lemnului în condiții de iarnă, va conduce inevitabil la escaladarea fenomenului tăierilor ilegale și la producerea de pagube în fondul forestier, aspect care, după părerea noastră, nu trebuie deloc neglijat.
Dacă volumul de 1,5 milioane metri cubi de lemn, estimat la 600 milioane de lei, nu se va recolta și valorifica în acest an, se va ajunge la imposibilitatea susținerii activității de administrare a pădurilor la cele 130 de ocoale silvice de stat afectate de blocajul amenajamentelor silvice, la imposibilitatea susținerii cheltuielilor salariale pentru aproximativ 4000 de angajați, fapt ce va conduce la necolectarea de către bugetul de stat a peste 200 milioane lei reprezentând contribuții aferente plăților salariale.
Păgubirea bugetului de stat cu impozitul pe profit, dar și cu cota aferentă de profit care revine din valorificarea cantității de 1,5 milioane metri cubi de lemn, întrucât 90% din acest profit se virează anual de către Romsilva la buget.
Păgubirea bugetului național cu cel puțin 70 milioane lei, reprezentând TVA necolectat, care ar rezulta din valorificarea a 1,5 milioane mc lemn.
Având în vedere toate aceste argumente de ordin ecologic, social și economic prezentate, Federația Silva a solicitat intervenția conducerii Guvernului pentru rezolvarea acestui blocaj fără precedent, cauzat de prevederile O.U.G. nr. 177/2022, modificată prin Legea nr. 347/2023, care a introdus obligativitatea publicării ordinului de ministru și a amenajamentului silvic în Monitorul Oficial, precum și pentru revizuirea procedurilor birocratice anevoioase impuse de Hotărârea Guvernului nr. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice.
În acest context, Federația Silva a solicitat organizarea cât mai curând a unei întâlniri cu Prim-Ministrul Guvernului României, domnul Marcel Ciolacu, pentru a discuta întreaga problematică cu care se confruntă lucrătorii din silvicultură în această perioadă.
Începutul anului marchează o creștere de 9% pentru apartamentele de vânzare, comparativ cu luna ianuarie 2023, însă prețurile medii rămân relativ similare cu cele din decembrie 2023. Prețul solicitat pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a crescut cu 10% în luna ianuarie 2024 vs. ianuarie 2023, în timp ce prețul apartamentelor vechi a crescut, în medie, cu 8%, conform celor mai recente date de pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Interesul utilizatorilor este mai ridicat pentru proprietățile de vânzare, aceștia realizând în ianuarie 2024 cu 59% mai multe contactări față de luna ianuarie 2023 și cu 66% mai multe față de luna decembrie 2023.
„În contextul pieței imobiliare din țară, în 2024 observăm o tendință interesantă. Deși cererea pentru apartamentele de vânzare este ridicată, numărul tranzacțiilor raportat la fondul locativ se situează cu 29% sub media Uniunii Europene. Pentru mai multă claritate, fondul locativ se referă la totalitatea unităților de locuit disponibile într-o anumită regiune. Totodată, evoluția prețurilor proprietăților din ultimii trei ani rămâne sub media altor țări din regiune, fiind semnificativ sub ritmul de creștere a veniturilor populației. Aceste aspecte indică atât oportunități, cât și provocări în piața imobiliară. În plus, gradul de urbanizare, adică proporția populației care trăiește în zone urbane, rămâne încă relativ scăzut în țara noastră, ceea ce sugerează că există premise pentru o aliniere treptată cu alte state similare din Europa, oferind perspective încurajatoare pe termen lung” a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.
Cum au evoluat prețurile apartamentelor de vânzare în Capitală, în luna ianuarie 2024
În București, prețurile medii pentru vânzarea apartamentelor vechi sunt mai ridicate decât cele ale apartamentelor noi. Astfel, prețul mediu solicitat pentru vânzarea unui apartament nou a ajuns, în ianuarie 2024, la 1.705 euro/metru pătrat, un preț cu 10% mai ridicat față de aceeași lună a anului anterior și cu 3% mai mare față de luna decembrie 2023. În ceea ce privește apartamentele vechi, acestea au avut un preț de cerere de 1.732 euro/metru pătrat, cu 9% mai ridicat față de luna ianuarie a anului trecut și cu 3% mai mare față de luna decembrie 2023.
Evoluția prețurilor în cele mai mari orașe din țară
CLUJ-NAPOCA: În luna ianuarie a.c., prețurile medii pentru apartamentele noi și vechi au fost relativ similare cu cele din decembrie. Așadar, prețul mediu de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.596 euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat comparativ cu ianuarie 2023. Apartamentele vechi din Cluj-Napoca au avut un preț mediu de cerere de 2.560 euro/metru pătrat, cu 11% mai ridicat decât în aceeași lună a anului anterior.
IAȘI: În ianuarie 2024, prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi și vechi a fost de 1.521 euro/metru pătrat. Prețurile apartamentelor noi au înregistrat o creștere medie de 9%, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 11%, comparativ cu luna ianuarie 2023.
TIMIȘOARA: În ianuarie a.c., prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.542 euro, cu 3% mai ridicat față de aceeași lună a anului 2023. La apartamentele vechi se observă o creștere de 8%, acestea ajungând la un preț mediu de cerere de 1.532 euro/metru pătrat.
BRAȘOV: Prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Brașov a ajuns la 1.997 euro/metru pătrat, cu 4% mai ridicat decât cel din ianuarie 2023. Totuși, prețurile apartamentelor vechi au crescut accelerat, cu 14% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la o medie de 1.771 euro/metru pătrat.
SIBIU: În Sibiu, prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi a crescut cu 9% în luna ianuarie a.c. față de ianuarie 2023, ajungând la 1.432 euro/metru pătrat. În același timp, prețurile pentru locuințele vechi au avut creșteri mai temperate (+3%), ajungând la 1.485 euro/metru pătrat.
CONSTANȚA: În luna ianuarie a.c., apartamentele noi din Constanța au avut un preț de cerere de 1.727 euro/metru pătrat, cu 5% mai ridicat față de aceeași lună a anului anterior. În același timp, apartamentele vechi au avut prețuri medii de cerere cu 9% mai ridicate față de luna ianuarie 2023, ajungând la o valoare de 1.639 euro/metru pătrat.
ORADEA: Prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi din Oradea a fost de 1.528 euro (în creștere cu 4% în ianuarie 2024 vs. 2023). Prețurile medii pentru apartamentele vechi au înregistrat o creștere rapidă, atingând un preț mediu de cerere de 1.464 euro/metru pătrat, cu o majorare de 14% față de aceeași perioadă a anului precedent.
CRAIOVA: În luna ianuarie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Craiova a fost de 1.564 euro/metru pătrat (în creștere cu 9% în ianuarie 2024 vs. 2023), în timp ce prețul de cerere pentru cele vechi a fost de 1.507 euro/metru pătrat, cu 6% mai ridicat comparativ cu aceeași lună anului anterior.
Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză.
OMNIASIG Vienna Insurance Group își continuă angajamentul de a aduce mai aproape de public informațiile din domeniul asigurărilor, prin comunicarea transparentă pe principalele linii de business. În acest context, OMNIASIG anunță că în anul 2023, timpul mediu de plată a unui dosar de daună CASCO a fost de doar 4 zile, de la data primirii ultimului document necesar dosarului. Timpul mediu de realizare a constatării sau a reconstatării a fost de doar 1 zi. Aceste termene reduse de plată sunt posibile datorită eficienței procesului de gestionare a daunelor, proces care are la bază o echipă de profesioniști extrem de bine pregătiți, care utilizează în mod optim tehnologia și inovația și urmăresc constant un nivel cât mai ridicat de calitate a serviciilor oferite asiguraților companiei.
În cursul anului 2023, OMNIASIG a plătit despăgubiri în valoare de aproximativ 680 milioane lei și circa 80.000 dosare de daună pe linia asigurărilor auto facultative Casco din portofoliul său.
Pentru a putea oferi asiguraților Casco o experiență cât mai plăcută, eficientă și de calitate, OMNIASIG oferă acestora acces la rețeaua de service-uri partenere ce include peste 760 locații la nivel național. Dintre aceste service-uri partenere, 65% sunt service-uri de reprezentanță, iar 35% sunt service-uri multi-marcă.
Din această rețea, 30% dintre locații au drept de constatare autoprin corespondență electronică, ceea ce înseamnă că asiguratul poate merge direct în respectivul service unde va face și constatarea dosarului său de daună și va efectua și reparația mașinii sale.
De asemenea, OMNIASIG are și o rețea națională de constatatori specializați care pot efectua constatarea și evaluarea daunelor în centrele de constatare din principalele orașe alte țării, iar la nevoie pot efectua deplasări la locațiile indicate de clienții care au avut daune majore.
Dosarul de daună OMNIASIG poate fi avizat și soluționat atât 100% într-o formă digitală, cu avizarea online pe www.omniasig.ro și finalizarea procesului prin modalități digitale, cât și prin intermediul call-center-ului companiei, 021.9669. Interacțiunea umană prin intermediul echipei noastre de specialiști rămâne în continuare un element important pentru noi, oferind această experiență acelor clienți care și-o doresc, în paralel cu cea digitală.
OMNIASIG evaluează permanent nivelul calității serviciilor oferite clienților prin sistemul de măsurare Net Promoter Score (NPS) validat la nivel internațional. Astfel, clienții care au avut un dosar de daună la OMNIASIG sunt rugați să evalueze experienţa avută şi modalitatea de instrumentare a daunei, satisfacţia asiguratului şi calitatea serviciilor oferite fiind măsurate într-un sistem eficient, pe o scală de la 1 la 10. Rezultatul NPS pe linia Casco în anul 2023 a fost de 90%.
Tipurile de asigurări Casco din portofoliul OMNIASIG răspund nevoilor tuturor categoriilor de clienți, atât persoane fizice, cât și juridice.
Pe lângă produsul Casco Standard, compania oferă și produsul Casco ECOnom, la un buget redus, prin care se pot asigura mașinile cu o vechime între 6 și 20 ani. Asigurarea acoperă atât riscul de accidente cu alte vehicule, precum și daunele produse de fenomene ale naturii (grindină, ploaie torențială, furtună, uragan, tornadă, avalanșă de zăpadă, sau prăbușirea unui copac pe mașină din cauza furtunii).
De asemenea, unul dintre beneficiile asigurarii Casco OMNIASIG, utilizat mai mult în această perioadă, este ASISTENȚA RUTIERĂ, prin care asigurații pot beneficia de suport în cazul unui incident rutier, atunci când mașina nu mai este deplasabilă.
Aqurate,platformă SaaS care crește conversiile din eCommerce prin personalizare bazată pe Inteligenţă Artificială (AI), a încheiat anul 2023 cu venituri lunare recurente (MRR) de trei ori mai mari și cu de cinci ori mai mulți clienți în rândul magazinelor online relevante din România.
Reprezentanții Aqurate mizează pe o creștere constantă a veniturilor recurente lunare, respectiv triplare, și în 2024, an în care proiectul va fi extins și la nivel internațional.
„Am încheiat un an de creștere și mizăm pe o evoluție constant pozitivă și în 2024. Am observat un tot mai mare focus pe Inteligența Artificială și automatizări în rândul magazinelor online din România, dar și o creștere generalizată, la nivelul pieței, a costurilor de achiziție și a presiunii pe marjele de profit. Iar aici, serviciile noastre își demonstrează concret eficiența. Încheiem un an în care am reușit integrări cu Teamshare, Klaviyo, MerchantPro si ActiveCampaign, am eficientizat componenta de măsurare și am dezvoltat propria tehnologie de tracking și continuăm la fel de ambițios și în 2024”, declară Vlad Marincaș, CEO și cofondator Aqurate.
Printre magazinele online care au ales soluția AI Aqurate se numără și Doraly, evoMag, Librex, Mezoni, PC Garage sau TheHome.
Aqurate ajută la colectarea datelor cu care interacționează utilizatorii magazinelor online și la introducerea acestora în motorul de recomandare de produse. Soluția AI este bazată pe analizarea și interpretarea unor volume mari de date privind comportamentul clienților – produse cumpărate, click-uri, produse adăugate în coș și altele. Aceasta compară acțiunile similare ale diferiților utilizatori și estimează, prin intermediul inteligenței artificiale, ce ar putea prezenta interes pentru fiecare utilizator.
La finalul anului 2024, Aqurate a depășit 3,84 milioane de comenzi procesate prin magazinele online ce folosesc algoritmul său AI de recomandări de produse.
Aqurate Personalize crește veniturile din eCommerce cu până la 23%, prin recomandările de produs generate cu AI, personalizate fiecărui vizitator al site-urilor. Serviciul crește atât rata de conversie din eCommerce, cât și valoarea medie a comenzii.
Aqurate, platformă SaaS bazată pe inteligenţă artificială care ajută companiile din eCommerce să îşi folosească datele pentru a creşte, a fost fondată în 2019 de Vlad Marincaş, Tudor Goicea, Lisardo Erman si Raul Mazilu. Platforma a atras, până în prezent, finanțări în valoare de aproximativ 500.000 de Euro. Mai multe informații sunt disponibile pe www.aqurate.ai.
Compania globală de cercetare și tehnologie Dyson anunță că aparatul revoluționar de îndreptat părul Dyson Airstrait este disponibil în România. Creatorii produsului performant ne oferă o prezentare a caracteristicilor acestuia:
Impulsionat de dorința de a îmbunătăți tehnologia de zi cu zi, James Dyson adaugă Dyson Airstrait la portofoliul de produse premium. Noul aparat este proiectat să îndrepte și să usuce părul ud, fără a folosi plăci fierbinți sau căldură extremă.
Dyson Airstrait este proiectat pentru mai multe tipuri de păr, astfel că utilizatorii pot obține un păr drept natural cu elasticitate, păstrând în același timp rezistența și aspectul sănătos al firului. Dispozitivul este format din două brațe, din care jetul de aer de înaltă presiune cu unghiuri precise este folosită în jos și pe lungimea firului de păr, atât pentru uscare cât și pentru coafare, în mod simultan,
„A avea o înțelegere puternică a modului de manipulare și de realizare a potențialului unui flux de aer puternic este fundamental pentru performanța aparatului de îndreptat părul, Dyson Airstrait™. Această expertiză, pe care am dobândit-o de-a lungul ultimilor 25 de ani, este cea care ne-a permis să livrăm primul aparat de îndreptat părul umed și uscat, fără plăci fierbinți și fără daune cauzate de căldură. Prin această inovație punem la dispoziția consumatorilor atât o modalitate simplă de a îndrepta părul, cât și lame de aer de mare viteză, cu care ei pot economisi timpul de coafare. Astfel firul de păr este drept și natural, păstrându-și rezistența„, a declarat James Dyson, fondator și inginer șef.
Jeturi de aer de înaltă precizie
De-a lungul brațelor dispozitivului Airstrat sunt două deschideri de 1,5 mm. Fluxul de aer este accelerat prin aceste deschideri, creând două pânze de aer de mare viteză. Proiectate la un unghi de 45°, acestea converg pentru a forma un singur jet de aer concentrat, creând forța descendentă pentru a îndrepta părul în timp ce acesta este uscat, în mod controlat. Acest flux de aer direcțional ajută la alinierea firelor de păr pentru un finisaj neted și strălucitor.
Știința din spatele coafării
Dyson face cercetări în domeniul științei coafării de peste un deceniu și investește o jumătate de miliard de lire sterline pentru a extinde și accelera cercetarea și dezvoltarea tehnologiei pentru întreaga categorie de produse de înfrumusețare. Inginerii Dyson au studiat fiecare aspect în detaliu, de la structura firului de păr până la dinamica fluxului de aer, înțelegând în același timp daunele termice, mecanice și chimice, dar și efectele ulterioare asupra sănătății părului.
Atunci când se schimbă aspectul natural al părului, legăturile de hidrogen din fiecare fir de păr trebuie desfăcute și resetate pentru a susține o nouă formă. Acest lucru se poate face cu ajutorul căldurii sau al umidității. Coafatul părului umed, folosind un flux de aer puternic are ca rezultat o nevoie mai mică de căldură extremă, astfel că părul este mai puțin electrizat și strălucirea naturală a părului este protejată.
Când părul este umed, apa slăbește, în mod natural, legăturile de hidrogen. Acestea sunt mai elastice și pot fi resetate pe măsură ce părul se usucă, fără a folosi temperaturi extreme. Prin utilizarea nivelului optim de căldură și a fluxului de aer controlat, Dyson a identificat o modalitate de a coafa părul, care implică mai puține daune. Coafarea părului, folosind doar aer permite îndreptarea firului de păr, menținând în același timp volumul și elasticitatea acestuia. Odată ce părul este uscat și îndreptat, legăturile sunt resetate în diferite moduri, fixând noua coafură.
Motorul Dyson Hyperdymium™
Aparatul de îndreptat Dyson Airstrait™ funcționează cu ajutorul motorului Hyperdymium™ care este special conceput pentru a fi în centrul tehnologiilor Dyson de îngrijire a părului. Acesta este mic, ușor și suficient de puternic pentru a genera fluxul de aer necesar pentru a usca și îndrepta părul umed. Un propulsor cu 13 palete se rotește până la 106.000 rpm, transmițând peste 11,9 litri de aer prin aparat pe secundă. Acest lucru generează o presiune a aerului de până la 3,5kPa, suficientă pentru a îndrepta părul în timp ce se usucă. Cu o dimensiune de 27 mm, motorul este atât de mic încât încape în mâner, fără a sacrifica puterea.
Control inteligent al căldurii
La fel ca restul gamei de produse de îngrijire a părului de la Dyson, aparatul de îndreptat părul dispune de un control inteligent al căldurii. Termo elementele cu bile de sticlă măsoară temperatura fluxului de aer de 16 ori pe secundă pentru a preveni deteriorarea prin căldură și pentru a proteja strălucirea naturală a părului. Aceste date sunt trimise la microprocesor, care reglează elementul de încălzire, asigurându-se că fluxul de aer nu depășește temperatura necesară.
Două moduri de styling
Aparatul de îndreptat Dyson Airstrait™ are modurile de styling „Wet” și „Dry”, precum și un mod „Cool” pentru a seta coafura. Modurile „Wet” și „Dry” sunt pre-setate, folosind combinația specifică de căldură și flux de aer pentru cele mai bune rezultate. Modul ‘Wet’ dispune de trei setări de căldură de 80°C (175°F), 110°C (230°F) și 140°C (285°F). La fel și pentru modul „Uscat”, care are 3 setări: 120°C (250°F),140°C sau (285°F). Pentru controlul fluxului de aer, există două setări de viteză, debit redus și debit ridicat, precum și un jet de aer rece și o opțiune de uscare a rădăcinilor.
Dyson este o companie globală de cercetare și tehnologie cu operațiuni de inginerie, cercetare, dezvoltare, producție și testare în Singapore, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, China, Polonia și Filipine. După ce a început într-o garsonieră din Marea Britanie, Dyson a crescut constant de la înființarea sa în 1993. În prezent, are un sediu central global în Singapore, în clădirea recent renovată St James Power Station, și două campusuri tehnologice în Regatul Unit, care se întind pe o suprafață de peste 800 de acri în Malmesbury și pe aerodromul RAF restaurat Hullavington RAF, alături de 10 centre de inginerie și cercetare în întreaga lume. Dyson rămâne o companie de familie și are peste 14.000 de angajați la nivel global, inclusiv o echipă globală de ingineri de 6.000 de persoane. Compania vinde produse pe 85 de piețe la nivel internațional, în peste 250 de magazine Dyson Demo, precum și online, prin intermediul unor instrumente digitale și experiențe virtuale de pionierat.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a decernat Premiile Economiei Româno-Germane, în cadrul tradiționalei recepții de Anul Nou. Inițiatorii îi prezintă pe cei patru laureați:
Inovația modelează viitorul – tema anului 2024 pentru comunitatea AHK România
Cuvântul cheie care va ghida drumul către business al comunității de afaceri româno-germane în anul ce abia a început va fi inovația. „În 2024 vom scrie un nou capitol: Innovation drives the future. Inovația joacă un rol esențial în prezent, dar mai ales în viitor și ne bucurăm să mergem împreună pe acest drum, cu încredere, optimism și curaj”, a spus Andreas Lier, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, joi, în deschiderea Recepției de Anul Nou.
Cu această ocazie au fost decernate Premiile economiei româno-germane, AHK Awards, aflate la a doua ediție. Premianții sunt companiile Bosch Group Romania, Siemens SRL, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania și Salubris.
Grupul Bosch a câștigat cu proiectul „Inițiative pentru educație”, la categoria „Angajații noștri, succesul nostru”. Compania a derulat o serie de activități și programe educaționale, implicând atât elevi cât și mediul academic, în vederea pregătirii tinerilor pentru cerințele pieței muncii în general, dar și pentru a lucra în unitățile de producție Bosch.
Siemens SRL s-a clasat pe primul loc la categoria „Inovație și noi tehnologii” cu proiectul „Soluții Siemens inovatoare și complet digitalizate pentru industria de tratare a apei în România”. Tehnologia Siemens este flexibilă, modulară și extensibilă, reduce pierderile de apă din sistemul de distribuție, are consum scăzut de energie și este securizată cibernetic.
La categoria „Excelența în afaceri” a fost desemnată câștigătoare compania Knauf Insulation & Knauf Gips România, cu proiectul „Knauf investește 200 de milioane de euro în două fabrici din România”. Începând cu luna martie 2022 Knauf a demarat modernizarea liniei de producție pentru vata de sticla minerală de la Târnăveni, iar din ianuarie 2023, construcția unei noi fabrici de materiale izolante în Huedin. Investiția pune accentul pe inovare, integrare tehnologică și respectarea unor standarde înalte de eficiență energetică și impact asupra mediului.
Premiul la categoria „Responsabilitate pentru viitor” a mers către firma Salubris și proiectul său „Dezvoltarea durabilă a managementului deșeurilor în contextul economiei circulare în orașul Iași”. Soluția propusă de Salubris este un sistem integrat de colectare a deșeurilor, care presupune dezvoltarea unei infrastructuri de colectare separată, incluzând puncte moderne și digitale de colectare, transportul deșeurilor, infrastructura de salubritate stradală, precum și întreținerea calității aerului.
Implicarea activă a companiilor în dezvoltarea tehnologiilor și a competențelor, în special pentru tânăra generație, a fost remarcată și de președintele României, Klaus Werner Iohannis, care a transmis un mesaj de susținere comunității de afaceri, prin intermediul consilierului prezidențial Cosmin Marinescu. Motto-ul AHK România din acest an, „Innovation drives the future”, este considerat „o alegere inspirată, ce reflectă așteptările pe care le avem cu toții de la anul 2024 și de la viitor”. Președintele a apreciat, de asemenea, activitatea companiilor românești și germane, care, de peste 20 de ani contribuie activ la consolidarea României ca destinație atractivă de investiții, la transferul de know-how și tehnologie, prin construirea de parteneriate pentru o economie durabilă. „Germania este principalul partener comercial al țării noastre, cu o pondere de peste 20% în comerțul extern al României. Totodată, Germania este în frunte și în clasamentul investitorilor străini, cu peste 25 de mii de companii înregistrate și circa 15% din totalul investițiilor străine directe din România”, a adăugat Klaus Iohannis în mesajul său. El a amintit și aspectele din economie ce ar trebui abordate cu prioritate, cum ar fi dezechilibrele structurale, consolidarea capacității administrative și digitalizarea administrației fiscale. Instrumentele modernizării și dezvoltării României rămân însă investițiile și fondurile europene, a explicat șeful statului.
În contextul internațional tensionat, marcat de conflicte deschise în Ucraina și în Orientul Mijlociu, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, ES dr. Peer Gebauer, privește spre anul 2024 cu un optimism prudent. Printre provocările actuale, el a menționat prețurile încă mari la energie, presiunile inflaționiste, lanțurile de aprovizionare perturbate, eforturile de a reduce încălzirea globală și, în general, un mare potențial de frustrare în societate, alimentat și de știrile false. Cu toate astea, el a subliniat că în materie de inovare, competitivitate și tranziție ecologică a economiilor noastre, au existat multe decizii importante, dar și numeroase progrese încurajatoare. „Baza puterii noastre rămâne economia. Relațiile româno-germane sunt mai strânse și mai de încredere cum probabil n-au fost niciodată. Ne vom angaja și anul acesta pentru consolidarea și aprofundarea pe mai departe a acestora. Cooperarea noastră și mai strânsă va reprezenta cheia pentru a ne menține și în viitor performanți și rezilienți”, a spus dr. Gebauer.
Un optimism temperat privind creșterea economică a României în următorii ani a arătat și ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea. „Economiștii ne spun în ultima vreme că vom avea cea mai robustă creștere economică din regiune, și probabil din Uniunea Europeană, de peste 3% în anii următori. Eu cred că fiecare țară are un moment și că acum este momentul României, pentru că de data aceasta geografia ne este prielnică”, a spus ministrul Economiei. El i-a invitat pe reprezentanții companiilor prezente la Recepția de Anul Nou a AHK România să fie optimiști, să contribuie la creșterea economică și să folosească ajutorul de stat pus la dispoziția firmelor de către ministerul Economiei, în domeniul construcțiilor și al industriei prelucrătoare. În concluzie, le-a urat oamenilor de afaceri să aibă cât mai mult profit, transmițându-le totodată că România are nevoie de inovare, de proprietate intelectuală înregistrată aici, de valoare adăugată adusă produselor românești și de competitivitate.
Recepția de Anul Nou, eveniment pe care AHK România îl organizează anual la Palatul Parlamentului, este unul de referință în activitatea Camerei și aduce laolaltă, în scop de networking, numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media. Anul acesta numărul participanților a depășit 900!
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE–CA (INCDIE ICPE-CA) din Bucureşti a finalizat proiectului „Transfer de cunoștințe către mediul privat în domeniul energie având la bază experiența științifică a ICPE-CA”. Proiectul a fost cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în baza contractului de finanţare încheiat cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare ȋn calitate de Organism Intermediar (OI), ȋn numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene (MFE) ȋn calitate de Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC) ȋn cadrul Axei prioritare 1 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologicǎ şi Inovare (CDI) ȋn sprijinul Competitivitǎţii Economice şi Dezvoltării Afacerilor, acţiunea 1.2.3. – Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe.
După cum subliniază ICPE-CA, „conform contractului de finanţare, valoarea totală a proiectului a fost de 17.049.512 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă acordată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost de 11.302.635 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă acordată din bugetul naţional a fost 2.197.365 lei.
Durata de implementare a proiectului a fost de 84 luni.
Proiectul a fost implementat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Nord Est, Sud Muntenia și regiunea Centru”; director de proiect, dr. ing. Sergiu Nicolaie.
Obiectivul general al proiectului a fost reprezentat de „creșterea gradului de transfer al competențelor CDI între Departamentul de Eficiență în Conversia și Consumul de Energie (ECCE) al INCDIE ICPE-CA și mediul privat, în domeniul energie, mediu și schimbări climatice”.
Deloitte ocupă poziția a șasea în clasamentul general al celor mai puternice branduri din lume și rămâne, pentru al șaselea an consecutiv, cel mai valoros și mai puternic brand în rândul serviciilor comerciale, potrivit ediției 2024 a raportului „Brand Finance 500”, care calculează valoarea brandurilor pe baza unor indici precum performanța de piață, strategia și investițiile de marketing, precum și percepția și reputația în rândul clienților, angajaților și al altor părți interesate.
Cu o valoare totală a brandului de 41,8 miliarde de dolari, într-o creștere de 21% față de 2023, Deloitte este distins și în 2024 cu ratingul maxim AAA+, alături de alte doar 11 branduri din lume, reprezentând industrii variate.
„Puterea brandului Deloitte este expresia a peste 175 de ani de excelență și impact durabil în serviciul comunității globale de afaceri, al sectorului public și al societății în ansamblu, asigurate de generații de profesionişti, astăzi aproximativ 457.000, dintre care peste 3.000 în România. Această recunoaștere ne onorează și ne motivează în fiecare context în care suntem chemați să contribuim cu expertiză multidisciplinară, încredere și conectare, pentru a facilita gestionarea riscurilor și a conformării, eficientizarea structurilor, proceselor și costurilor, expansiunea, reorganizările sau transformările, mai ales cele digitale și de sustenabilitate, fuziunile și achizițiile, atragerea de investiții sau finanțarea. Suntem recunoscători pentru privilegiul de a putea contribui esențial la gestionarea celor mai multe dintre marile provocări cu care se confruntă afacerile și societatea, într-o lume în rapidă și dramatică schimbare”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Cele mai recente rezultate financiare raportate de Deloitte, prima și cea mai mare firmă de servicii profesionale din lume, indică venituri globale agregate de 64,9 miliarde de dolari pentru anul financiar încheiat la 31 mai 2023, marcând o creștere de 14,9% față de anul anterior, și rezultate pozitive pe fiecare dintre liniile de servicii ale firmelor din rețea.
Clasamentul Brand Finance 500 este realizat anual de agenția independentăBrand Finance, lider mondial în servicii de consultanță pentru evaluare și strategie de brand, după o metodologie certificată de auditori internaționali de pe mai multe continente. Cea mai recentă ediție a clasamentului a evaluat peste 6.000 de branduri, din 41 de țări și 31 de industrii.
Glovo, platforma multi-categorie care oferă acces la o varietate mare de produse, sărbătorește un an de la implementarea programului „Angajamentul pentru curieri” în România, care include o serie de inițiative menite să îmbunătățească experiența curierilor care livrează prin intermediul Glovo și anunță lansarea Glovo+. Acest demers reprezintă o extindere a programului demarat anul trecut, și este menit să recompenseze cei mai dedicați curieri, cu cele mai bune performanțe.
Unul dintre pilonii cheie ai programului „Angajamentul pentru curieri” îl reprezintă accesul la o mai mare siguranță și protecție în trafic, iar Glovo a inițiat anul trecut sesiuni de siguranță rutieră pentru curieri. Astfel, 40% dintre curierii care livrează prin intermediul platformei au participat la trainingurile de siguranță rutieră, organizate în orașe precum București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Brașov. Prin aceste sesiuni, Glovo se asigură că toți curierii care folosesc platforma au un grad ridicat de conștientizare cu privire la siguranța rutieră și personală, cu scopul de a preveni situațiile neplăcute din trafic.
1 din 10 curieri au urmat cel puțin un curs de dezvoltare profesională
Totodată, pentru a ajuta curierii să-și îmbunătățească abilitățile profesionale și să deblocheze noi oportunități, în cadrul Angajamentului pentru curieri, Glovo oferă acces gratuit la platforma digitală G-learning. În cadrul acesteia, curierii au acces la peste 120 de cursuri online, printre care cursuri de marketing, fotografie, limba engleză, competențe IT, managementul afacerilor sau dezvoltare personală și profesională.
Potrivit reprezentanților companiei, în ultimul an, cele mai populare cursuri în rândul flotei de curieri care livrează prin Glovo în România au fost cele de limba engleză business, introducere în excel, managementului stresului și social media marketing.
În plus, Glovo a inițiat programul Glovo Club, dezvoltând constant parteneriate pentru a oferi curierilor acces la reduceri suplimentare. Astfel, aceștia au parte de promoții speciale la restaurante și servicii precum închiriere și întreținere vehicule și consultanță financiară. Anul aceasta, noi beneficii vor fi adăugate în Glovo Club, precum reduceri la cumpărături alimentare.
Noi beneficii pentru curieri prin Glovo+
Pentru a extinde și mai mult beneficiile disponibile pentru curieri și pentru a crește satisfacția acestora, compania anunță lansarea programului Glovo+. Inițiativa va oferi curierilor posibilitatea de a accesa beneficii suplimentare structurate pe mai multe niveluri: Bronze, Silver, Gold și Diamond. Acestea se vor debloca gradual în funcție de nivelurile de performanță înregistrate și constă într-o serie de avantaje personalizate precum bonusuri, reduceri, echipamente sau importante beneficii operaționale.
Astfel, programul își propune să recompenseze gradual implicarea și loialitatea curierilor, păstrându-le motivația și îmbunătățind experiența lor de livrare.
Compania Delgaz Grid, membră a grupului E.ON România, a încheiat cu succes în toamna anului 2023, ultima etapă desfăşurată în teren a proiectului 20HyGrid, prin care urmăreşte să demonstreze că este fezabilă şi sigură utilizarea unui amestec de 20% hidrogen şi 80% gaze naturale în actuala infrastructură de distribuţie. Delgaz Grid a testat și funcţionarea reţelei de polietilenă, și concluzia a fost că nu s-a constatat nicio diferenţă notabilă faţă de 100% gaze naturale în ceea ce priveşte funcţionarea reţelei din oţel, instalaţiilor şi aparatelor pe care le-am testat acasă la clienţi
Delgaz Grid şi-a asumat, în premieră în România, realizarea primului proiect care are ca obiectiv testarea încălzirii sustenabile a locuinţelor pe baza unui amestec de gaze naturale (80%) şi hidrogen (20%). Proiectul, denumit 20HyGrid, se desfăşoară în perioada noiembrie 2022 – octombrie 2024 şi urmăreşte să demonstreze că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi sigură adăugarea de hidrogen, în proporţie de 20% din volum, în reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente în România.
Hidrogenul și gazele naturale, deși ambele gaze combustibile, au totuși caracteristici fizico-chimice diferite (puterea calorică, proprietățile de curgere, densitatea, viteza de propagare a flăcării, proprietățile de ardere, caracteristicile de căldură și interacțiunea cu rețeaua). Amestecul hidrogenului în fluxul de gaze naturale modifică ușor caracteristicile gazelor naturale, dar acest proces nu reprezinta o barieră dacă se stabilește un program corect de tranziție de la gaze naturale la hidrogen.
Hidrogenul este mai ușor decât aerul, foarte inflamabil, ușor de aprins, se încălzește la presiune redusă, și unul din gazele relativ dificile, când ne referim la asigurarea etanșeității vaselor conductelor sau echipamentelor. Hidrogenul arde în aer cu o flacără albastră pal, aproape invizibilă, care poate să creeze anumite accidente, dacă nu se aditivează corespunzător. Limitele inferioare și superioare de inflamabilitate în aer sunt de 4% și 75%. Amestecurile hidrogen-aer sunt extrem de ușor de aprins, necesitând doar 0,017 mJ energie de aprindere, comparativ cu 0,25 mJ pentru hidrocarburi.
Cu toate acestea, dacă instalațiile sunt corect proiectate, executate și exploatate, nu prezintă defecte, coroziuni accentuate și sunt etanșe, hidrogenul nu este mai periculos decât gazele naturale.
În momentul de față, sunt considerate fezabile volumele de amestec admise de hidrogen de 10 vol.%, 15 vol.% sau valori de până la 30 vol.%, fapt care a fost testat de Delgaz Grid și în România. Este unanim acceptată ideea că, teoretic, sistemele de conducte pot fi convertite de la gazul natural la hidrogenul gazos și că investițiile în acest sens pot fi minime, față de construcția de la zero a unui sistem dedicat H2, în funcție de diversele situații specifice.
Sigur, nu toate conductele se pretează la a fi folosite pentru această coversie și este necesară o analiză detaliată a conductelor care pot și a celor care nu se pot folosi. Sistemele de gaze din România sunt foarte vechi, construite în diverse etape, cu materiale diverse folosite, cu elemenete calitative diverse (există perioade în care lucrările executate au fost la un nivel extrem de coborât), cu o mentenanță deficitară în anumite perioade, cu perioade în care impuritățile lichide și solide au fost abundente în gaze (multe depunându-se și acumulându-se în conducte). Sigur această situație, mult diferită față de restul Europei, nu ar trebui să permită o abordare generală privind deschiderea tuturor rețelelor actuale de gaze pentru a primii hidrogen.
Măsura în care sistemele de gaze necesită ajustare variază de la caz la caz; dar conductele din material plastic (care se găsesc exclusiv în rețelele din oraș) sunt în general potrivite pentru hidrogenul gazos. Principala provocare constă în lucrările care trebuie să modifice sau să înlocuiască echipamentele din industria de gaze pentru a face față utilizării hidrogenului gazos.
Cu toate acestea utilizarea hidrogenului în actualele rețele de gaze naturale, dincolo de posibilitatea transportului și compatibilitatea aparatelor cu prezența hidrogenului în gazele naturale impune câteva schimbări majore:
regândirea metodelor și principiilor de proiectare a sistemelor inteligente de gaze naturale (hydrogen ready)
adaptarea sistemelor de Sănătate și Securitate în Muncă în timpul construcției și exploatării conductelor si echipamentelor
adaptarea metodelor de exploatare, operare și utilizare a sistemelor de distribuție
noi instrucțiuni de utilizare a aparatelor pentru utilizatorii de gaze naturale
regândirea sistemelor de siguranță la nivelul utilizatorilor
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, dl Mihai Daraban, a avut, în data de 1 februarie a.c., o întrevedere cu E.S. dl Arturas Zurauskas, ambasadorul Lituaniei în România, în scopul analizei situației actuale a schimburilor economice bilaterale, precum și a identificării soluțiilor optime pentru dinamizarea acestora.
„Chiar dacă cifrele ne arată că între cele două state există o valoare a schimburilor comerciale de numai 383 de milioane de euro, în Lituania sunt comercializate produse finite cu materie primă importată din România, și vice-versa, astfel încât nu putem să vorbim despre o statistică reală din acest punct de vedere. Lituania și România pot dezvolta proiecte comune în domeniul energiei, un exemplu de bune practici fiind terminalul lituanian GNL din Klaipeda, care reușește să ofere acestei țări un grad ridicat de independenţă în ceea ce privește gazele naturale. România trebuie să învețe din experiența Lituaniei, mai ales în situația geopolitică în care ne aflăm, și să reia proiectul Azerbaidjan — Georgia — România Interconnector (AGRI), ca o alternativă europeană la gazul rusesc. Chiar dacă a fost demarat în 2008, din anumite motive acest proiect nu a fost pus în practică până în prezent. AGRI presupune transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere până în Portul Constanţa. Din păcate, renunţarea la acest proiect a însemnat şi oprirea investiţiilor în infrastructura de stocare a gazelor, Europa fiind complet nepregătită din acest punct de vedere la ora actuală”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
„Unul dintre punctele importante de pe agenda Ambasadei Lituaniei în România îl reprezintă impulsionarea relațiilor comerciale cu țara dumneavoastră, acțiune dublată, în mod evident, de continuarea colaborării la nivel politic dintre cele două state. Profit, astfel, de această întâlnire pentru a vă solicita sprijinul în ceea ce privește atragerea unui număr cât mai mare de companii românești la viitorul summit Inițiativa celor 3 Mări, eveniment ce va avea loc, anul acesta, la Vilnius, în Lituania. Suntem foarte interesați în cooptarea antreprenorilor români în proiecte comune, mai ales în domeniile: energie, transporturi, digitalizare și IT&C. Camera de Comerț și Industrie a României și Ambasada Lituaniei în România au dezvoltat, de-a lungul timpului, o relație foarte strânsă și sunt convins ca, și de data aceasta, Camera Națională va reuși să impulsioneze mediul de afaceri din România să participe în număr cât mai mare la acest summit”, a declarat E.S.dl Arturas Zurauskas, ambasadorul Lituaniei în România.