Universitatea Politehnica din București (UPB) și Societatea Națională de
Radiocomunicații (Radiocom) au semnat la UPB un acord de colaborare prin care își propun să crească nivelul de formare a inginerilor în domeniile comunicații, broadcasting, televiziune și să dezvolte proiecte de cercetare cu aplicare în mass media.

Mihnea Costoiu, rectorul UPB: „Nu este o întâmplare că semnăm acest acord de colaborare în preajma lansării canalului de știri Euronews. Vrem să demonstrăm că putem operaționaliza proiecte educaționale și de cercetare în domenii mai ample decât cele pur industriale. Ingineria este conexă și canalelor mass-media, radiodifuziunii sau televiziunii, iar dezideratul nostru este să aducem un impact pozitiv asupra acestor domenii de activitate. În esență, este un acord prin care extindem raza de oportunități a studenților, dar și modurile în care putem colabora cu diferite companii din domeniul broadcasting-ului.”

Parteneriatul este caracterizat ca „o nouă oportunitate pentru studenții și absolvenții universității care doresc să lucreze în domenii precum televiziune, radio sau transmisii de date. Acordul de colaborare stabilește un cadru de colaborare amplu, prin care cele două instituții urmăresc, alături de creșterea relevanței formării și îmbunătățirea tranziției către piața muncii în domeniile menționate, și proiecte de cercetare și transfer tehnologic către industrie. Acordul menționează și dezideratul de a atrage surse de finanțare pentru dezvoltarea de laboratoare și a programelor educaționale. Acordul menționează și crearea unui spațiu de socializare, networking și recreere în care studenții vor putea să interacționeze cu specialiști în domeniu, dar și să beneficieze de diferite programe de mentorat, prezentări de companii sau proiecte în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor de broadcasting și televiziunii digitale, dar și a unor arii conexe, precum SmartCity, digitalizare, securitate cibernetică, tehnologie autonomă, robotică, automatizări și senzoristică”.

Societatea Națională de Radiocomunicații (Radiocom sau SNR) este recunoșcută ca „unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România și, în același timp, lider de piață în domeniul broadcasting-ului. SNR dispune de o rețea de radiorelee, formată din peste 2.600 km de legături digitale de mare capacitate. Infrastructura societății susține sectorul de radiocomunicații din România, cu o rețea de radiorelee digitale. La 31.01.2022 Radiocom deţinea în portofoliu 2.147 clienţi”.

Foto: UPB

Fondul de garantare a asiguraților(FGA) a luat act de hotărârea instanței, prin care  decizia de deschidere a procedurii de faliment, în cazul Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance  SA, a rămas definitivă, la data de 20 aprilie 2022. 

Prin urmare, a început să curgă termenul limită până la care creditorii de asigurări ai Societății de  Asigurare-Reasigurare City Insurance SA pot depune cereri de plată, la Fondul de garantare a asiguraților.  Conform Art. 14 din Legea nr. 213/2015 actualizată, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de  asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată  Fondului de garantare a asiguraților, dar nu mai târziu de 90 de zile calculate fie de la data rămânerii  definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă,  atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancțiunea decăderii din drepturi. 

Termenul limită de depunere a Cererilor de plată la Fondul de garantare a asiguraților este 20  Iulie 2022. Dacă dreptul de creanță s-a născut însă ulterior datei de 20 iulie 2022, termenul de  90 de zile curge de la data la care s-a născut dreptul, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr.  213/2015. 

Cererile de plată-Anexa nr. 10 se pot transmite, într-una dintre variantele: 

∙ Online:https://www.fgaromania.ro/cerere-de-plata-privind-acordarea-despagubirilor indemnizatiilor 

∙ Email: cerere.plata@fgaromania.ro 

∙ Adresă Poștală: Strada Vasile Lascăr nr.31, CP: 020492, sector 2, București 

∙ Orice alte mijloace care asigură transmiterea textului. 

Reamintim potențialilor creditori de asigurări ai Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance  SA că, potrivit legii, FGA este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale către creditorii de asigurări  doar către petenții care au depus cereri de plată și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se va  face în limita a 500.000 lei pentru fiecare creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de  asigurare încheiat cu asigurătorul aflat în faliment, potrivit plafonului de garantare reglementat de Legea  nr. 213/2015 actualizată. 

Totodată, reiterăm faptul că, FGA înregistrează și soluționează cererile de plată, în ordinea  primirii. Creditorii de asigurare pot verifica stadiul soluționării cererilor de plată înregistrate, online, pe  site-ul FGA 

FGA va continua să instrumenteze cererile de deschidere dosare daună primite pentru evenimente  produse înainte de 11 mai 2022-inclusiv. Recomandăm creditorilor de asigurări ale căror dosare de daună  nu au fost încă deschise sau finalizate prin depunerea unei cereri de plată, să depună Anexa 10-cerere de  plată, până la împlinirea termenului limită de depunere, 20 iulie 2022 sau maxim 90 de zile de la data  nașterii dreptului de creanță, dacă acesta s-a născut ulterior datei rămânerii definitive a falimentului,  respectiv 20 aprilie 2022. Ulterior deschiderii dosarului de daună sau efectuării reparației, creditorii de  asigurări au posibilitatea de a completa documentația depusă deja la FGA.  

Mai multe informații referitoare la depunerea cererilor de plată-anexa nr. 10 precum și a Cererilor de  restituire primă-Anexa nr 9, pot fi găsite pe site-ul FGA.

Un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale UE, publicat astăzi, arată un larg consens în rândul cetățenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia. 

Uniunea Europeană va mobiliza o sumă suplimentară de 52 de milioane EUR pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere, a declarat: „UE continuă să colaboreze cu partenerii săi din Republica Moldova pentru a pune în aplicare reforme de lungă durată în beneficiul cetățenilor. Ultimii ani au fost extrem de dificili, resimțindu-se pe deplin efectele pandemiei de COVID-19, ale crizei gazelor și, în prezent, ale războiului Rusiei din Ucraina. Răspunsul poporului moldovenesc la criza refugiaților a fost exemplar. UE a mobilizat rapid sprijin pentru a ajuta Republica Moldova să se ocupe de refugiații ucraineni. De asemenea, suntem hotărâți să accelerăm punerea în practică a Planului economic și de investiții, pentru a asigura redresarea pe termen lung și consolidarea rezilienței acestei țări.”

Asistența financiară nou acordată urmărește să sprijine Republica Moldova în dezvoltarea sa socioeconomică durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Două acțiuni vor fi finanțate prin programul anual de sprijin pentru 2021:

• EU4Reforms: prin această acțiune se va sprijini Republica Moldova în punerea în aplicare a reformelor legate de Acordul de asociere UE-Moldova și de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Promovarea eforturilor de reformă din Republica Moldova, în special în domeniul bunei guvernanțe, este esențială pentru ca țara să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Sprijinul pentru eforturile de comunicare strategică din Republica Moldova va contribui în special la combaterea dezinformării.
• EU4Recovery and Resilience: prin această acțiune se va contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea climatului de afaceri datorită facilitării comerțului și îmbunătățirii capacității de inserție profesională. Se va sprijini, de asemenea, o agendă verde transformatoare pentru Republica Moldova în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile.

Acest sprijin suplimentar se adaugă sprijinului actual pe care UE l-a acordat Moldovei în contextul crizei, și anume:

• 53 de milioane EUR ca sprijin bugetar;
• 150 de milioane EUR în cadrul Programului de asistență macrofinanciară, ce urmează să fie plătite în lunile următoare;
• 13 milioane EUR sub formă de asistență umanitară;
• 15 milioane EUR pentru a sprijini procesarea în condiții demne și eficiente a cererilor refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe;
• 15 milioane EUR pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM), care și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni în gestionarea sosirii refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică prezența în această țară, în urma Acordului privind statutul cooperării în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.

Pe lângă gestionarea crizei, UE continuă să sprijine recuperarea și reziliența pe termen lung a acestei țări, în special prin intermediul Planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice în Republica Moldova: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman. La 31 martie, în cadrul Planului economic și de investiții, Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova au convenit asupra unui împrumut de 150 de milioane EUR pentru conectarea țării la rețeaua transeuropeană centrală (rețeaua TEN-T).

The Diplomat – Bucharest organizează cea de-a 11-a  ediție a evenimentului anual THE ENERGY CEO FORUM & AWARDS GALA într-o ediție specială care va avea loc pe 12 mai la Radisson Blu Hotel în București.

EVENIMENTUL DE MARCĂ DIN SECTORUL ENERGETIC

Începând ca o primire a Premiilor în 2012, Diplomat Media Events a dezvoltat Gala Premiilor pentru sectorul energetic din România într-o platformă mai complexă, cu CEO  FORUM al industriei energetice urmat de  GALA DE PREMII pentru a evidenția performanța firmelor energetice românești, transmise în direct pe platformele online ale eveniment și Diplomatul-București.

ENERGY CEO FORUM & AWARDS GALA – EDIȚIA ANIVERSARĂ 2022 reprezinta o platformă de dialog dedicată liderilor, companiilor și managerilor care acționează în industrie, cu scopul de a sublinia evoluţia și perspectiva sectorului energetic.

CEO FORUM reunește factorii de decizie de la nivel guvernamental și societatea civilă și liderii de afaceri de nivel C din sectorul energetic. Forumul se alătură pe aceeași scenă personalități de rang înalt, experți și cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, pentru a discuta unele dintre cele mai presante aspecte ale industriei de astăzi.

Înscrieri la eveniment: https://energy-ceo-forum-awards.thediplomat.ro/

AGENDA  EVENIMENT

15:00-15:45           DESCHIDERE OFICIALA 
15:45 – 17:15    |    CEO FORUM    |   PERSPECTIVA CELOR 11 ANI IN SECTORUL ENERGETIC DIN ROMANIA 
17:15 – 18:15         Networking cocktail & CINA DE GALA 
18:30 – 20:00    |     ROMANIAN ENERGY AWARDS GALA

15:45 – 17:15   |   CEO FORUM
PERSPECTIVA CELOR 11 ANI ÎN SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA

PANEL

CORINA POPESCU, CEO, ELECTRICA
GABRIEL ANDRONACHE, Președinte Directorat, CNTEE TRANSELECTRICA SA 
ONDREJ SAFAR, Country Manager, CEZ Group Romania
VOLKER RAFFEL_CEO E.ON
CORNELIU BODEA, CEO ADREM
ANCA MIHAILESCU, Head of Energy Practice Romania, NOERR 
BOGDAN BADEA, Presedinte, Directorat HIDROELECTRICA 
MIHAI DRAGHICI, Director, Business Consulting, EY ROMANIA 
CĂTĂLIN NIȚĂ, Director Executiv, FPPG – Federatia Patronală Petrol și Gaze
RADU DUDĂU, Director, ENERGY POLICY GROUP 

AUTORITĂȚI SI FACTORI DE REGLEMENTARE ÎN 2022 

Sectorul energetic, puternic reglementat, are nevoie de o arhitectură si structura clară, pe termen lung, care să încurajeze, de asemenea, investițiile de-a lungul întregului lanț al energiei electrice, inclusiv sursele regenerabile și interconectarea rețelelor, piețe eficiente pentru comerțul cu energie electrică, echilibrarea sistemului și răspunsul eficient la cerere. Guvernele, factorii de decizie, autoritățile de reglementare a pieței, instituțiile publice și liderii de opinie cheie sunt principalii facilitatori și inițiatori ai transformării energetice. Toate acestea în contextul extrem de problematic actual. 

• Evoluția sectorului energetic în România în actualul context geopolitic
• Principalele resurse energetice: valorificarea resurselor actuale. Așteptările și potențialul resurselor energetice din România
• Impactul PLANULUI DE ACȚIUNE AL COMISIEI UE asupra transformării digitale în sectorului energetic din România 

ABORDAREA EFICIENTĂ A ENERGIEI VERDE vs. CEREREA ÎN CREȘTERE pentru ENERGIE | RESURSE TRADIȚIONALE 

Soluțiile de energie verde, inclusiv sursele regenerabile, se extind rapid, dar se pare că ele încă rămân în urmă și nu sunt suficiente pentru a satisface revenirea puternică a cererii globale de energie electrică. Această situație are ca rezultat o creștere bruscă a utilizării energiei pe bază de cărbune care riscă să împingă emisiile de dioxid de carbon din sectorul energiei electrice la niveluri record, se arată într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie. Soluțiile de energie curată fac parte din obiectivele UE și din Pactul ecologic european, iar alternativa nu este o opțiune.

• Abordarea principalelor aspecte în politicile de decarbonizare din România 
• Domenii și industrii critice pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate si protejare a mediului
• Strategia României privind tranziția la energie curată
• Abordarea nevoii tot mai mari de stocuri de energie în actualul context geopolitic: soluții și abordare posibile

CERCETARE ȘI INOVAȚIE, PRINTRE PRIORITĂȚI 
ÎN TRANSFORMAREA ENERGETICA 

Lumea se transformă continuu, către o abordare tehnologică complet integrată și își reconsideră în mod fundamental bazele de resurse energetice. Este o lume în care chiar și fundamentele cererii și ofertei se schimbă, în special pe partea cererii, deoarece noile tehnologii permit utilizarea energiei în moduri mai eficiente și permit noi servicii energetice, cum ar fi vehiculele electrice și rețelele inteligente. Companiile și instituțiile publice trebuie să impulsioneze și să permită implementarea de soluții inovatoare și investiții sporite dincolo de partea de producție și către întregul lanț valoric energetic.

• Rolul cercetării și dezvoltării în energie. Inovații, obiective și implementări actuale 
• Principalele abordări ale transformării digitale în energie
• În ce segmente de business sau operațiuni vedem cele mai dese implementări și inovații din R&D? 
• Cum sta România în ceea ce privește domeniul cercetării în România? Ce îmbunătățiri se pot aduce pentru a valorifica cat mai mult acest segment? 

TRANZIȚIA CĂTRE ENERGIE VERDE:
DECARBONIZAREA, DESCENTRALIZAREA ȘI DIGITALIZAREA

Piața energiei se confruntă deja cu o schimbare majoră determinată de obiectivul sectorului de a atinge emisii zero și de necesitatea ca rețelele de distribuție să devină complet digitale cu management în timp real. Întregul sistem și rețelele de energie trebuie să fie pregătite pentru acest gen de schimbare, pornind de la capacitățile existente și până la rețeaua de transport și distribuție pentru a putea absorbi noile capacități. Tranziția energetică înseamnă transformarea întregului sector prin implementarea unor sisteme interconectate cu scopul final al unui management eficient și în timp real al fluxului de energie. Și toate acestea pun în perspectiva confruntării cu evenimentele de mediu declanșate în mod repetat și imprevizibil de schimbările climatice. 

• Actualizări și evoluție în România privind atingerea obiectivelor ecologice
• Echilibrarea eficientă a tehnologiilor tradiționale cu tehnologiile inteligente
• Abordarea amenințărilor la adresa securității cibernetice într-un sector strategic

SOLUȚII ENERGETICE CENTRATE PE CLIENT

În mediul actual dinamic al tehnologiei rapide și al schimbărilor rapide ale comportamentului clienților, centrarea pe client este esențială pentru a obține o înțelegere profundă a unei baze de consumatori din ce în ce mai diverse. Având în vedere evoluția de anul trecut către piața liberă a energiei din România și tendința de schimbare în creștere a consumatorilor, furnizorii și comercianții de pe piața de energie trebuie să își eficientizeze maniera de atragere și retenție a clienților. Actorii din sectorul energetic trebuie să îmbrățișeze noul etos prin dezvoltarea unui model de jos în sus bazat pe date pentru a înțelege modelele și nevoile actuale de utilizare a energiei ale clienților.

• Impactul tehnologiilor moderne asupra consumatorilor și furnizorilor de servicii energetice
• Este sectorul energetic un sector centrat pe client? Cum să îmbunătățim operațiunile de afaceri la acest nivel?
• Ce soluții centrate pe client sunt cele mai utilizate de furnizorii și distribuitorii de energie?
• Problemele majore cu care se confruntă companiile de distribuție a energiei electrice atunci când vine vorba de serviciul clienți

18:30 – 20:00   |   THE ENERGY CEO FORUM & AWARDS GALA

Gala Premiilor în Energie, ajunsă la cel de-al 11-lea an, este un eveniment de elită și o platformă pentru a recunoașterea, recompensarea și celebrarea performantei companiilor, proiectelor și specialiștilor din domeniul energetic din România pentru 24 de categorii. Bazată pe informații cercetate cu rigurozitate și pe un juriu format din nume importante din mediul de afaceri, guvernamental și academic, Gala s-a impus ca un eveniment de marca în calendarul dedicat evenimentelor din domeniul energetic din România. 

JURIU

ZOLTAN NAGY, Vice-Presedinte,  ANRE
VALERIU BINIG, Director, Regulatory and Antitrust, Enel
RADU DUDAU, Director,  Energy Policy Group
SILVIA VLASCEANU, Director Executiv HENRO
ILINCA PANDELE, Senior Consultant & Team Leader Green Tech & Sustainable Development, AHK Romania 
Prof. Dr. GEORGE DARIE, Polytechnic Univ. Bucharest, Dept. of Power Production and Usage, Membru Board of Directors, ICME ECAB S.A.
DANIELA DARABAN, Director Executiv ACUE

Evenimentul va fi transmis LIVE pe site-ul web THE DIPLOMAT – BUCHAREST, pe rețelele de socializare și pe paginile partenerilor evenimentului. 

PARTENERI GOLD: EY Romania, Tinmar, INFORM, Noerr, Romgaz, E-ON

PARTENERI: Engie, Transelectrica, CEZ Group, FPPG – Federatia Patronală Petrol și Gaze, Nuclearelectrica 

INSTITUTII PARTENERE: World Energy Council, BRCC- Camera de Comert Romano-Britanica, AHK Romania, BEROCC – Camera de Comert Romano-Belgiana, HENRO – Asociatia Producatorilor de Energie Electrica, ACUE – Federatia Patronala a Asociatiilor Companiilor de Utilitati, ADAA – Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Lovering & Partners Business Performance Consultants, HIM Public Affairs, SCS, Wave 

PARTENERI MEDIA: Automotive Today, Outsourcing Today, Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic, Ziarul Bursa

Piața RCA își continuă consolidarea începută în ultima parte a anului trecut. Luna februarie 2022 a marcat continuarea procesului de diversificare, un element esențial în creșterea concurenței și, în final, a stabilității pieței. Datele raportate de companiile de asigurare și agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) arată că în primele trei luni din 2022 primele brute subscrise (PBS) au ajuns la 2,47 miliarde de lei.

Majoritatea societăților de asigurare, autorizate să vândă RCA, rămâne interesată de piață, concentrarea în zona celui mai mare jucător fiind în scădere, la nivelul lunii februarie. Cota de piață a Euroins a fost de sub 35% în luna februarie, față de aproape 38% în ianuarie, în timp ce jucătorii de pe următoarele poziții și-au crescut cotele. Astfel, Allianz Țiriac a depășit 20,3% în februarie, față de 18,7% în ianuarie, iar Groupama a depășit 19,3% în februarie, față de sub 14,5% în ianuarie. Și societățile Asirom VIG, Grawe și Omniasig VIG rămân cu cote considerabile, în jurul a 8%, la nivelul lunii februarie.

Pe ansamblul perioadei 1 ianuarie – 28 februarie 2022, cota de piață a Euroins a fost de circa 36%, urmată de Allianz Țiriac cu 19,49%, Groupama cu 16,84%, Grawe cu 9,32%, Asirom VIG cu 9,05%, Omniasig cu 7,71% și Generali cu 1,3%. După primele trei luni din an, cota Euroins scăzuse deja sub 35%.

De remarcat este și structura pe maturități a polițelor RCA. Peste 83% dintre acestea au fost încheiate pe perioada maximă, 12 luni, în timp ce doar 5,75% au fost încheiate pe 6 luni (perioada cea mai utilizată până acum). Aproximativ 10% dintre polițe au o maturitate de o lună.

Riscurile ridicate gestionate de BAAR
vor fi împărțite în mod egal între asigurători

În sprijinul aceluiași proces de diversificare, esențial pentru o piață solidă și capabilă să își onoreze obligațiile de plată, Autoritatea de Supraveghere Financiară a venit cu o măsură gândită pentru a elimina riscul de concentrare și în zona clienților cu risc ridicat. Mai precis, Consiliul A.S.F. a decis să aprobe solicitarea firmelor de asigurare membre BAAR ca alocarea clienților cu risc ridicat să se facă în mod egal către asigurătorii autorizați să vândă RCA, nu proporțional, în funcție de cota de piață, ca până acum. Aplicarea noului algoritm de alocare a asiguraților cu risc ridicat va avea impact asupra diminuării concentrării acestor riscuri către o anumită societate de asigurare și dispersia lor, prin preluarea în mod egal de către toți asigurătorii.

Alăturat puteți consulta textul noii reglementări: „Alocarea asiguraților cu risc ridicat se va face în mod egal către toți asigurătorii RCA care au dreptul să practice în România această formă de asigurare și care au emis polițe RCA în anul curent, indiferent de cota de piață deținută. Alocarea se va face după următorul algoritm: câte un asigurat cu risc ridicat la câte un asigurător RCA până la epuizarea acestora, după care procedura se reia.”

Reamintim că, potrivit legislației în vigoare, clienții care primesc cel puțin trei oferte care depășesc cu 36% tariful de referință aferent categoriei din care fac parte sunt încadrați în categoria clienților cu risc ridicat și pot solicita Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România să fie repartizați către un asigurător, la un preț egal cu tariful de referință plus 36%. Până în prezent, BAAR a repartizat deja în acest fel peste 35.000 de clienți cu risc ridicat.

Un nou jucător a acumulat cotă de piață în primele patru luni

Procesul de diversificare a continuat și după luna februarie, iar în piață este prezent cu o cotă notabilă și un nou jucător, Axeria Iard, societate intrată pe piață în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE) în decembrie 2021. Conform datelor de vânzări, raportate de brokeri și centralizate de A.S.F., societatea franceză, prezentă în România printr-o sucursală înregistrată local, a atins o cotă de piață de peste 6,5%, per ansamblul perioadei 17 ianuarie – 28 aprilie 2022. În aceeași perioadă, cu o singură excepție și ceilalți asigurători au demonstrat că au apetit pentru vânzările RCA. Euroins a păstrat cea mai mare cotă de piață, de sub 35% (același nivel ca în februarie), urmată de Groupama cu 20,5%, Allianz Țiriac cu 17% și Omniasig VIG cu 9,4%. Axeria Iard, Grawe și Asirom VIG au cote între 6,5% și 7,2%, iar Generali cu 1,15%.

AICI puteți consulta tarifele de referință pentru RCA, în funcție de categoriile de risc.

Evoluția pieței asigurărilor în anul 2021 poate fi urmărită AICI.

Tot ce trebuie să știți despre asigurări, pensii private și piața de capital puteți găsi pe www.edutime.ro.

ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a celor mai importante companii listate la Bursa de Valori București, anunță un parteneriat cu un nou membru, Rompetrol (Grupul KMG International). Două companii din cadrul Grupului, Rompetrol Rafinare (BVB: RRC) și Rompetrol Well Services (BVB: PTR), sunt listate la Bursa de Valori București, în piața principală.

Costinela Drăgan, Sustainability Director, Rompetrol:

„Ne alăturăm comunității ARIR și facem un nou pas pentru consolidarea activității noastre în Relația cu Investitorii. Avem 2 companii listate la Bursa de Valori București, operațiuni internaționale extinse pe piețe din Europa și Asia, și ne-am angajat la implementarea celor mai bune practici și standarde de guvernanță corporativă, ESG și comunicare permanentă, transparentă cu investitorii și cu toți stakeholderii noștri. Prin activitatea noastră, alături de ARIR, ne dorim să contribuim semnificativ la dezvoltarea pieței de capital locale.”

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: 

„Suntem o comunitate din ce în ce mai relevantă pentru piața de capital și alăturarea celor mai mari companii listate confirmă acest lucru. Prin coagularea liderilor din diverse industrii, reuniți prin piața de capital, ARIR devine o voce tot mai activă. Piața de capital a evoluat în ultimii ani odată cu includerea în indicii internaționali, astfel așteptările investitorilor sunt pentru transparență în creștere.”

Cu peste 5.000 de angajați, KMG International este o companie integrată de petrol și gaze, cu operațiuni în 11 piețe principale din Europa și Asia Centrală. În România, Grupul este prezent cu trei unități de producție, o rețea amplă de distribuție carburanți, și activități de servicii industriale. 

Rompetrol Rafinare (RRC), companie membră a KMG International, operează 2 rafinării – Petromidia, cea mai modernă rafinărie din România, și Vega – cu o istorie de peste 110 ani, îmbinând noile tehnologii de procesare a petrolului cu experienţă unui echipe de profesionişti. Aprovizionarea cu ţiţei din Kazakhstan se realizează prin portul Midia, amplasat în vecinătatea platformei industriale, care poate primi până la 150.000 tdw, sau prin portul Constanţa. Rafinăria dispune de un terminal marin şi facilităţi de cale ferată şi auto pentru încărcarea / descărcarea produselor.

Rompetrol Well Services (PTR) este una dintre cele mai importante companii de servicii speciale la sondă din România. Aceasta asigură o gamă largă de servicii pentru sondele de petrol și gaze naturale din România şi Europa de Est (cimentări, operaţiuni de consolidare şi împachetări, stimulări, testări, instrumentaţii, operaţiuni de tubare a sondelor, etc). Rompetrol Well Services a fost înfiinţată în 1951 ca societate de stat în subordinea Ministerului Petrolului şi Chimiei, sub denumirea de “ICOTS – Întreprinderea de Cimentări, Operaţiuni si Transporturi Speciale”. Din 1990, compania a devenit societatea comercială Petros Ploiesti și a fost listată din 1998 la Bursa de Valori Bucureşti. Grupul Rompetrol (în prezent, KMG International) a preluat în 2000 pachetul majoritar de acţiuni, având în prezent o participaţie de 73%.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult și BRD – Groupe Société Générale ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.

Din declaraţiile agenţilor economici aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, rezultă în acest moment 1644 de locuri de muncă vacante în județ, dinte care: 59 – pentru persoane cu studii superioare, 488 – pentru studii medii, 274 – pentru muncitori calificaţi, 823 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director general societate comercială, director comercial, director vânzări, manager, şef serviciu, manager de zonă, fizician, inginer mecanic, inginer aviație, medic stomatolog, analist credite, responsabil proces, specialist marketing, asisitent comercial, administrator baze de date, consilier juridic, tehnician electronică, tehnician asigurarea calităţii, asistent farmacist, agent de vânzări, agent comercial, refernt, agent imobiliare, operator introducere, validare şi prelucrare date, gestionar depozit, însoţitor de bord, îngrijitor clădiri, vânzător, lucrător comercial, casier, agent de securitate, grădinar, vopsitor industrial, sudor, mecanic auto, tâmplar univesal, confecţioner articole din piele şi înlocuitori, operator la prelucrarea maselor plastice, conducător auto transport rutier de mărfuri, menajeră, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie parchet, spălător vehicule, ambalator manual, ajutor bucătar, ucenic, paznic, curier etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

În exercițiul financiar 2021, Bosch a atins o creștere semnificativă a vânzărilor și a profitului, în ciuda mediului nefavorabil. Veniturile din vânzări generate de furnizorul de tehnologie și servicii au crescut cu 10,1 procente, atingând 78,7 miliarde de euro, iar profitul din exploatare (EBIT obținut din operațiuni) a crescut cu mai mult de jumătate, atingând 3,2 miliarde de euro. Marja EBIT din operațiuni s-a îmbunătățit, ajungând la 4 procente, prin comparație cu 2,8 procente în anul anterior. „Rezultatul pozitiv al exercițiului financiar 2021 ne oferă încredere în modul de abordare a mediului nefavorabil din anul curent,” a afirmat Dr. Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, în timpul prezentării rezultatelor anuale ale companiei. Una dintre incertitudinile însemnate este războiul din Ucraina, alături de toate implicațiile sale. Compania își ia în serios responsabilitatea pe care o are față de angajații săi. În același timp, a oferit asistență umanitară cuprinzătoare încă din prima zi, în special pentru a alina suferința refugiaților. „Gândurile noastre se îndreaptă către oamenii care se luptă pentru supraviețuire și le împărtășim temerile,” a declarat președintele Bosch.  El a adăugat că războiul nu poate soluționa conflictele politice. Din punctul său de vedere, situația actuală evidențiază presiunea asupra factorilor de decizie politică și asupra societății de a reduce din ce în ce mai mult dependența de combustibilii fosili și de a susține cu tărie dezvoltarea unor noi surse de energie. Din acest motiv, spune el, Grupul Bosch își continuă sistematic eforturile de diminuare a efectelor încălzirii globale, în ciuda mediului economic dificil. În plus, Hartung a anunțat că Bosch va investi aproximativ trei miliarde de euro, în următorii trei ani, în tehnologii neutre din punct de vedere climatic, precum electrificarea și cea pe bază de hidrogen. 

Hartung este de părere că războiul va încetini eforturile de reducere a emisiilor de carbon pe termen scurt. În schimb, pe termen lung, va accelera transformarea tehnologică a Europei. „Factorii de decizie politică pot interpreta această situație ca un semnal de a acționa cu mai multă hotărâre – fie prin acordarea de stimulente pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor existente, fie prin extinderea masivă a mijloacelor de producție de energie regenerabilă,” a spus Hartung. Acesta consideră că electrificarea este cea mai rapidă cale către obținerea neutralității din punct de vedere climatic, atât timp cât se bazează pe energie verde. Ca atare, Bosch continuă să se concentreze pe mobilitatea sustenabilă: în 2021, comenzile companiei în sectorul electromobilității au depășit în premieră valoarea de zece miliarde de euro. Dar Hartung punctează faptul că și hidrogenul este necesar. „Politica industrială trebuie să se concentreze pe pregătirea tuturor sectoarelor economice pentru utilizarea tehnologiei pe bază de hidrogen,” a afirmat. „Soluțiile pe bază de energie electrică au prioritate, dar și cele pe bază de hidrogen trebuie accelerate. Vom avea nevoie de ambele dacă vrem să trăim sustenabil pe planeta noastră albastră.” În același timp, președintele Bosch a anunțat și faptul că, în următorii trei ani, compania va investi alte zece miliarde de euro în transformarea digitală a activității sale. „Digitalizarea are și ea un rol special în sustenabilitate – iar soluțiile noastre pornesc de la această premisă,” a spus Hartung. Exemplele de astfel de soluții din portofoliul Bosch includ managerul de energie pentru case inteligente și platforma de energie pentru producție conectată. 

Prognoză pentru 2022: Niveluri ridicate
de incertitudine într-un mediu provocator

Vânzările Grupului Bosch au crescut cu 5,2 procente în primul trimestru. 

„Am început anul 2022 în forță. Momentan, ne așteptăm să depășim prognoza de creștere a vânzărilor cu 6 procente, din raportul anual,” a afirmat Dr. Markus Forschner, membru al consiliului de administrație și director financiar al Robert Bosch GmbH. „Cu toate acestea, incertitudinile semnificative cu care ne confruntăm îngreunează obținerea unei estimări mai precise pentru întregul an curent.” Conform declarațiilor lui Forschner, compania nu va reuși să atingă obiectivul de egalare a marjei EBIT obținute anul trecut. În ciuda unei creșteri preconizate a vânzărilor, aceasta va rămâne undeva între 3 și 4 procente. „Această povară asupra rezultatului nostru se mărește considerabil, în principal ca urmare a creșterii costurilor energiei, materiilor prime și serviciilor de logistică.” În special în sectorul de activitate pentru Soluții de mobilitate, presiunea costurilor este foarte puternică în prezent – prețurile anumitor materii prime aproape s-au triplat față de nivelul din 2020. „Trebuie să ne pregătim pentru prețuri ridicate și piețe extrem de volatile în continuare,” a spus Forschner. „Nu doar producătorii auto sunt nevoiți să reflecte creșterile de prețuri, ci și furnizorii.” 

În lumina situației actuale, Bosch și-a rectificat deja așteptările privind economia globală. Compania se așteaptă ca aceasta să crească cu aproape 3,5 procente în acest an – la începutul anului încă preconiza o creștere de aproximativ 4 procente. Prognoza sa anterioară pentru producția auto de aproximativ 88 de milioane de autovehicule și creșterea anuală preconizată de 9 procente probabil nu vor fi atinse. Forschner consideră că motivele de la baza acestei situații includ reapariția efectelor adverse ale pandemiei de coronavirus în China și criza continuă a cipurilor. Cu toate acestea, el rămâne încrezător per total: „Bosch va ține piept și provocărilor acestei perioade dificile. Acum este important să avem produse inovatoare și o strategie clară pe termen lung – iar noi dispunem de ambele.”

Electroliza hidrogenului: Intrarea pe o piață de 14 miliarde de euro

În vederea susținerii combaterii eficace a efectelor climatice, Bosch intră în afacerea dedicată componentelor pentru electroniza hidrogenului. Compania intenționează să investească aproximativ 500 de milioane de euro în această nouă ramură de afaceri până la sfârșitul deceniului, jumătate din această sumă urmând a fi investită până la lansarea pe piață, planificată pentru anul 2025. „Avem o bază solidă de la care să pornim dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen și dorim să ducem mai departe producția de hidrogen din Europa,” a spus Hartung. „Ne așteptăm ca piața globală de componente pentru electrolizori să atingă aproape 14 miliarde de euro până în 2030.” Bosch furnizează pilele – nucleul sistemului de electroliză pentru hidrogen – care combină dispozitive electronice de alimentare, senzori și o unitate de control pentru crearea unui modul inteligent. Se preconizează că pilele pentru producția de H₂ vor intra în producție în 2025. 

Sustenabilitate: Responsabilitate socială în timpul
trecerii la noile surse de energie

Bosch susține Pactul Verde European și consideră că îi revine o responsabilitate specială în ceea ce privește sustenabilitatea: cu cele 400 de locații în întreaga lume, Bosch a devenit neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon încă din 2020. În ceea ce privește calitatea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon, compania face progrese mai mari decât se anticipase inițial. Bosch a obținut deja o treime din nivelul economiilor de energie urmărit pentru sfârșitul deceniului. „Sustenabilitatea nu mai este un subiect tangențial; acum este vitală pentru activitatea de bază a fiecărei companii,” a spus Filiz Albrecht, membru al consiliul de administrație și director de relații industriale al Robert Bosch GmbH. Responsabilitatea socială corporativă a Bosch cuprinde un trio de preocupări de natură economică, socială și ecologică. „Nu este ușor să menții aceste trei lucruri în echilibru. În vremuri de schimbare, responsabilitatea socială înseamnă pentru noi preluarea a cât mai multor angajați pentru noile domenii de activitate.” După cum a remarcat și Albrecht, Bosch dezvoltă tehnologie neutră din punct de vedere climatic în principal în unitățile care produceau anterior sisteme de combustie. Programele de recalificare și platforma internă pentru ocuparea locurilor de muncă înseamnă că 1.400 de angajați din domeniul operațiunilor pentru sisteme de propulsie au ocupat deja noi posturi în domenii precum software și electromobilitate. „Până la sfârșitul anului, aproape 2.300 de angajați vor lucra la celule de combustie mobile și staționare – iar aproape toți vor fi recrutați de la nivel intern,” a afirmat Albrecht, adăugând că: „Aceasta este transformarea – creată de Bosch.” Ea a menționat și intenția companiei de a angaja 10.000 de noi ingineri software, în întreaga lume, pe parcursul acestui an.” 

Termotehnică: 300 de milioane de euro
pentru sectorul pompelor de căldură

„Peste o treime din nivelul emisiilor de carbon provine de la clădiri; prin urmare, combaterea schimbărilor climatice trebuie să aibă loc și la nivelul locuințelor,” a declarat Dr. Christian Fischer. În calitate de vicepreședinte al consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, îi revine și responsabilitatea asupra sectorului Tehnologie pentru construcții și energie. „Trecerea la mijloace alternative de încălzire începe cu pompa de căldură, de preferat alimentată cu energie verde.” Din ce în ce mai des, cerințele legale pentru noile clădiri construite în întreaga lume reflectă următoarea situație: de exemplu, doar în Germania, 65 de procente din noile sisteme de încălzire trebuie să fie alimentate cu energie din surse regenerabile, până în 2024. „Bosch va investi alte 300 de milioane de euro în sectorul pompelor de căldură, până la jumătatea deceniului,” a afirmat Fischer, adăugând că: „Piața va crește anual cu 15-20 de procente, până în 2025. Ne propunem să creștem de două ori mai repede decât piața.” Bosch dorește să contribuie și la clădirile existente: cu ajutorul centralelor sale termice pe gaz și pregătite pentru trecerea la hidrogen, compania facilitează trecerea de la sistemele alimentate cu gaz la cele alimentate cu hidrogen. Mai mult, prin conectarea și integrarea sistemelor clădirilor, Bosch se apropie în același timp și de obiectivul său de a genera o cotă mai mare de venituri recurente din servicii. „În domeniul sistemelor pentru clădiri, serviciile deja reprezintă aproape jumătate din toate vânzările,” a afirmat Fischer. „Obiectivele noastre strategice – contribuția la combaterea schimbărilor climatice prin tehnologie și extinderea activității de servicii – sunt complementare.”

Tehnologie industrială: Eficiență energetică prin digitalizare

În producția industrială, Bosch își intensifică eforturile pentru îmbunătățirea eficienței energetice și a rentabilității la nivelul fabricilor sale. „Digitalizarea producției industriale contribuie la combaterea schimbărilor climatice,” a declarat Rolf Najork, membrul consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, responsabil de sectorul de activitate Tehnologie industrială. „Numai datorită managementului conectat al energiei, reducem consumul de energie anual aferent activităților noastre de producție cu 5 procente, în medie.” Platforma energetică din portofoliul de Industrie 4.0 este deja utilizată în 80 de proiecte ale clienților și în 120 de locații Bosch. În același timp, Grupul Bosch adoptă electrificarea în tehnologia sa industrială, a adăugat Najork. Compania preconizează că 30 de procente din utilajele sale mobile vor fi electrificate până în 2030. Acest lucru înseamnă un volum de piață suplimentar pentru sisteme de înaltă tensiune, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Bosch dorește și să ducă mai departe autovehiculele electrice prin tehnologia sa industrială. „În cadrul unui proiect desfășurat alături de VW, lucrăm la înființarea unei companii care să echipeze fabricile de celule de acumulatori din Europa,” a afirmat Najork. „Obiectivul nostru comun este asumarea rolului de lider în materie de tehnologie și costuri pentru sistemele de producție în masă de acumulatori.” Specialiștii preconizează că tehnologia de producție a celulelor de acumulatori va atinge un volum de piață cumulat de 50 de miliarde de euro, la nivel mondial, până în 2030.

Trecerea la mobilitatea alternativă: Electrificarea cu sisteme de propulsie cu acumulatori și celule de combustie

Bosch se așteaptă ca Pactul Verde European să ofere o susținere decisivă pentru electrificarea traficului rutier. „Toți producătorii auto caută să obțină cea mai mare cotă posibilă din piața autovehiculelor electrice în creștere,” a spus Dr. Markus Heyn, membru al consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH și președinte al sectorului de activitate Soluții de mobilitate. „Bosch se consideră drept cel mai important furnizor de sisteme de propulsie electrice pentru autovehicule.” Acesta a afirmat că o sarcină tehnică esențială este menținerea sistemelor de propulsie, inclusiv a acumulatorilor, la temperatura corectă și asigurarea confortului climatic necesar la nivelul cabinei. Managementul termic inteligent poate spori autonomia autovehiculelor electrice cu 25 de procente, a remarcat el. În acest sens, Bosch a dezvoltat o soluție pre-integrată: unitatea termică flexibilă sau FTU. Cu ajutorul FTU, Bosch pătrunde pe o piață pentru care preconizează atingerea unui nivel de 3,5 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului. Pentru autovehiculele electrice pe bază de celule de combustie, Bosch va demara în acest an producția de sisteme de propulsie cu celule de combustie pentru camioane. „În locația din Bamberg, ne propunem să producem pile cu o putere la nivel de gigawați până la mijlocul deceniului,” a declarat Heyn. „Până în 2030, utilizarea unui camion cu celule de combustie nu ar trebui să coste mai mult decât cea a unui motor diesel – acesta este obiectivul nostru.” Bosch și-a suplimentat încă o dată cheltuielile de capital pentru celulele de carburant, până la aproape un miliard de euro între 2021 și 2024. 

Anul financiar 2021: Provocări depășite – în ciuda presiunii costurilor

„Per total, Grupul Bosch a depășit cu bine provocările anului 2021,” a afirmat Forschner. „Am putut crește nivelul vânzărilor cu 10,1 procente și mări nivelul EBIT din operațiuni cu peste 50 de procente.” Bosch a realizat toate acestea în ciuda persistenței pandemiei de coronavirus, blocajelor continue din aprovizionarea cu semiconductori și a prețurilor materiilor prime, care deja crescuseră semnificativ. „Pe lângă rezultatele pozitive privind vânzările, și măsurile noastre ample în materie de reducere a costurilor au avut succes,” a declarat Forschner. „Faptul că ne orientăm spre viitor se reflectă și în rezultatul nostru financiar stabil.” Costurile Grupului Bosch pentru cercetare și dezvoltare s-au menținut la 6,1 miliarde de euro (2020: 5,9 miliarde de euro), iar cheltuielile de capital au crescut ușor, până la 3,9 miliarde de euro (2020: 3,3 miliarde de euro). Costurile pentru cercetare și dezvoltare s-au axat pe electromobilitate și sisteme de asistență pentru șofer, precum și pe electrificare industrială și pe tehnologia de încălzire. Rata capitalului propriu a crescut cu alte 1,3 procente, atingând 45,3 procente.

Exercițiul financiar 2021: Dezvoltarea fiecărui sector de activitate

Toate sectoarele de activitate au contribuit la această dezvoltare pozitivă a companiei. Sectorul de activitate Soluții de mobilitate, care generează cele mai mari vânzări, a înregistrat o creștere a vânzărilor de 7,6 procente și a atins 45,3 miliarde de euro. După ajustarea în funcție de cursul de schimb valutar a rezultat o creștere de 7,9 procente. Ca urmare a pierderii din anul anterior, sectorul de activitate a obținut un rezultat oarecum pozitiv, cu o marjă EBIT din operațiuni de 0,7 procente. „Sectorul Soluții de mobilitate este în special expus efectelor crizei de cipuri și trebuie să se pregătească pentru schimbări fundamentale în materie de mobilitate,” a adăugat Forschner. „În același timp, sectorul se bucură de investiții inițiale semnificative în electromobilitate și conducere automatizată și a fost deja nevoit să își asume costuri semnificativ mai mari pentru materii prime și servicii de logistică.” El a afirmat că sectorul de activitate Tehnologie industrială a beneficiat de redresarea piețelor cheie de inginerie mecanică și a putut crește vânzările cu 18,9 procente, până la 6,1 miliarde de euro. După ajustarea în funcție de cursul de schimb valutar a rezultat o creștere de 19,4 procente. Marja EBIT aferentă a ajuns la 8,4 procente. După rezultatele bune de anul trecut, sectorul de activitate Bunuri de larg consum s-a bucurat din nou de vânzări în creștere, de data aceasta cu 12,7 procente (14,4 procente după ajustarea în funcție de cursul de schimb valutar), până la 21 de miliarde de euro. Sectorul a atins încă o dată o marjă EBIT din operațiuni de ordinul zecilor (10,2 procente). Sectorul de activitate Tehnologie pentru construcții și energie și-a crescut vânzările cu 7,8 procente sau cu 8,8 procente după ajustarea în funcție de cursul de schimb valutar. Cu vânzări totale de 5,9 miliarde de euro, marja EBIT a sectorului s-a îmbunătățit și a atins 5,1 procente. După cum a remarcat Forschner: „Tehnologia noastră de încălzire ecologică a avut o contribuție importantă pentru aceste rezultate de succes.” 

Exercițiul financiar 2021: Dezvoltare pe regiuni

Grupul Bosch a înregistrat creșteri ale veniturilor din vânzări în toate regiunile. În Europa, vânzările au atins 41,3 miliarde de euro, în creștere cu 8,9 procente față de nivelul din anul anterior. După ajustarea pentru fluctuațiile cursului de schimb valutar aceasta este o creștere de 10 procente. În America de Nord, veniturile din vânzări au crescut cu 6,5 procente (9,3 procente după ajustarea pentru fluctuațiile cursului de schimb valutar), ajungând la 11,4 miliarde de euro. În America de Sud, vânzările au ajuns la 1,4 miliarde de euro, cu o creștere de 32 de procente sau 45,1 procente după ajustarea pentru fluctuațiile cursului de schimb valutar. În Asia Pacific, inclusiv alte regiuni, vânzările au atins 24,5 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 13,1 procente sau 11,7 procente după ajustarea pentru fluctuațiile cursului de schimb valutar. 

Numărul de angajați în 2021: Creștere în toate regiunile

La data de 31 decembrie 2021, Grupul Bosch avea 402.614 de angajați la nivel mondial – cu 7.580 mai mulți angajați decât în anul anterior. Această creștere a fost observată în toate cele trei regiuni: Europa, cele două Americi și Asia. Numărul de angajați din Germania a rămas stabil, la 131.652. În cercetare și dezvoltare, numărul a crescut cu 2.949, până la 76.121 de angajați.

Transparența ofertei salariale în anunțul de angajare este un criteriu tot mai important în alegerea jobului, mai ales sub impactul inflației în creștere și a mobilității accelerate a candidaților. Selectarea joburilor care afișează salariul devine o tendință tot mai clară în căutările candidaților români, cu atât mai mult cu cât aceștia folosesc funcția de ordonare a joburilor de pe BestJobs, inclusiv după nivelul salariului, pe lângă domeniu, locație, nivel de experiență sau mod de lucru. Conform datelor din platforma de recrutare BestJobs, anunțurile care menționează oferta salarială primesc cu 37% mai multe CV-uri. Mai exact, datele arată că peste un sfert din totalul aplicărilor s-au îndreptat către acele anunțuri care menționează salariul, iar în prezent, 1 din 5 joburi de pe platformă are salariul publicat.

„Faptul că tot mai multe anunțuri afișează salariul este un semn clar că angajatorii au început să răspundă nevoilor candidaților, mai ales în acest an când atragerea de talente potrivite s-a dovedit a fi o provocare. Așa cum am observat și din răspunsurile angajaților la sondajele noastre, salariul este un factor de decizie în aplicarea la un job sau în schimbarea lui, întrucât peste 60% dintre respondenți  declară că și-ar schimba locul de muncă pentru un salariu mai mare. În plus, afișarea salariului în anunțul de angajare le oferă un avantaj recrutorilor, deoarece atrag mai mulți candidați și selecția celor care aplică se face mai eficient”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

În luna aprilie, cei mai mulți dintre candidați s-au orientat către Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, Management, cu aproximativ 53.000 de aplicări, Financiar / Contabilitate, cu alte aproape 40.000 de aplicări, Administrativ /  Secretariat cu 27.000 de aplicări și IT / Telecom, cu peste 26.000 de aplicări.

Oferta de muncă este variată, dar sunt câteva domenii care predomină pe piața muncii la nivel național. De exemplu, Vânzările sunt în topul ofertelor din toate județele țării, la fel și Ingineria și Financiar/ Contabilitate. Se remarcă totuși județele Brașov și Arad pentru numeroasele oferte în Inginerie, precum și Clujul pentru nevoia de informaticieni. Pe lângă domeniile vedetă, Bucureștiul și Ilfovul oferă un număr mare de oportunități pentru specialiștii în Logistică.

Munca în sistem hibrid își conturează și mai mult prezența în oferta de joburi disponibile pe BestJobs. Astfel, 16% dintre anunțurile de joburi permit împărțirea activității între sediu și biroul de acasă. Și oferta de joburi remote din partea companiilor s-a menținut la un nivel crescut, astfel că mai mult de 10% din volumul total al joburilor disponibile menționează posibilitatea muncii de oriunde. Acestea au atras și ele peste 15% dintre aplicări și au reprezentat aproximativ 5% din volumul de căutări înregistrate după cuvinte cheie.

Topul domeniilor cu cele mai multe oferte active de joburi din luna aprilie a fost susținut de  Vânzări, IT / Telecom, Management, Financiar / Contabilitate și Inginerie.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat, pe 29 aprilie, draftul de OUG pentru POC 4.1.2, o nouă axă de finanțare nerambursabilă destinată capitalului de lucru în sectorul agroalimentar, cu un buget total alocat de aproximativ 300 milioane euro.

• Grant maxim de 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro pentru societăți, cooperative și asociații din domeniul agriculturii; Sesiunea s-ar putea deschide pe 25 mai 2022;

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată IMM care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților, arată datele consultate de REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializată în atragerea de fonduri nerambursabile din fonduri europene și ajutoare de stat.

Schema prevede o finanțare nerambursabilă pentru diferite tipuri de companii, de la PFA, ÎI, asociații, cooperative, până la IMM.

Granturile pentru capital de lucru sunt disponibile sectoarelor agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară, iar beneficiarii eligibili sunt IMM, cooperative, asociații care dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării acestuia pentru capitalul de lucru, respectiv mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor. 

• 5.000 euro pentru PFA, ÎI, IMM din domeniile de activitate eligibile, cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro;
  15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 100.000 euro pentru IMM din sectorul agricol, care au înregistrat rulaje cuprinse între 13.501 și 1 milion euro;
• 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 120.000 euro pentru IMM din sectoarele pisciculturii și acvaculturii din domeniile de activitate eligibile, care au înregistrat rulaje cuprinse între 13.501 și 1 milion euro;
• Maximum 100.000 euro pentru IMM din sectoarele agricol și agroalimentar, ale căror afaceri au depășit 1 milion euro;
• Maximum 120.000 euro pentru IMM din sectoarele piscicultură și acvacultură, ale căror afaceri au depășit 1 milion euro.

Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activității, achitarea de datorii curente sau restanțe față de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevență, cheltuieli cu achiziția de servicii necesare activității curente, cheltuieli cu achiziția de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalații sau tehnologii, respectiv plata datoriilor către bugetul de stat.

„În contextul actual de scumpiri în lanț, a creșterii prețului îngrășămintelor, cât și imposibilitatea aprovizionării cu anumite materii prime, această finanțare pentru capital de lucru este o gură de oxigen adresată agriculturii și industriei agroalimentare din România. Schema va suscita un interes major, ne așteptam să se depună între 10.000 și 20.000 de solicitări, însă totul depinde, în mare măsură, de momentul deschiderii sesiunii și de principiile de selecție. Potrivit Ministerului, sesiunea se va deschide pe 25.05, iar contractele de finanțare se vor semna până la 30.06”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Finance Advisors.

Ce domenii sunt eligibile în cadrul Măsurii „Grant pentru capital de lucru în sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară”

Conform proiectului propus de MIPE, următoarele domenii și clase de activitate sunt eligibile pentru accesarea fondurilor nerambursabile puse la dispoziție de autorități în perioada următoare:

A – Agricultură, silvicultură și pescuit

Transparența ofertei salariale în anunțul de angajare este un criteriu tot mai important în alegerea jobului, mai ales sub impactul inflației în creștere și a mobilității accelerate a candidaților. Selectarea joburilor care afișează salariul devine o tendință tot mai clară în căutările candidaților români, cu atât mai mult cu cât aceștia folosesc funcția de ordonare a joburilor de pe BestJobs, inclusiv după nivelul salariului, pe lângă domeniu, locație, nivel de experiență sau mod de lucru. Conform datelor din platforma de recrutare BestJobs, anunțurile care menționează oferta salarială primesc cu 37% mai multe CV-uri. Mai exact, datele arată că peste un sfert din totalul aplicărilor s-au îndreptat către acele anunțuri care menționează salariul, iar în prezent, 1 din 5 joburi de pe platformă are salariul publicat. 

„Faptul că tot mai multe anunțuri afișează salariul este un semn clar că angajatorii au început să răspundă nevoilor candidaților, mai ales în acest an când atragerea de talente potrivite s-a dovedit a fi o provocare. Așa cum am observat și din răspunsurile angajaților la sondajele noastre, salariul este un factor de decizie în aplicarea la un job sau în schimbarea lui, întrucât peste 60% dintre respondenți  declară că și-ar schimba locul de muncă pentru un salariu mai mare. În plus, afișarea salariului în anunțul de angajare le oferă un avantaj recrutorilor, deoarece atrag mai mulți candidați și selecția celor care aplică se face mai eficient”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

În luna aprilie, cei mai mulți dintre candidați s-au orientat către Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, Management, cu aproximativ 53.000 de aplicări, Financiar / Contabilitate, cu alte aproape 40.000 de aplicări, Administrativ /  Secretariat cu 27.000 de aplicări și IT / Telecom, cu peste 26.000 de aplicări. 

Oferta de muncă este variată, dar sunt câteva domenii care predomină pe piața muncii la nivel național. De exemplu, Vânzările sunt în topul ofertelor din toate județele țării, la fel și Ingineria și Financiar/ Contabilitate. Se remarcă totuși județele Brașov și Arad pentru numeroasele oferte în Inginerie, precum și Clujul pentru nevoia de informaticieni. Pe lângă domeniile vedetă, Bucureștiul și Ilfovul oferă un număr mare de oportunități pentru specialiștii în Logistică. 

Munca în sistem hibrid își conturează și mai mult prezența în oferta de joburi disponibile pe BestJobs. Astfel, 16% dintre anunțurile de joburi permit împărțirea activității între sediu și biroul de acasă. Și oferta de joburi remote din partea companiilor s-a menținut la un nivel crescut, astfel că mai mult de 10% din volumul total al joburilor disponibile menționează posibilitatea muncii de oriunde. Acestea au atras și ele peste 15% dintre aplicări și au reprezentat aproximativ 5% din volumul de căutări înregistrate după cuvinte cheie. 

Topul domeniilor cu cele mai multe oferte active de joburi din luna aprilie a fost susținut de  Vânzări, IT / Telecom, Management, Financiar / Contabilitate și Inginerie. 

Instant Factoring, fintech-ul românesc de micro-finanțare a companiilor mici și mijlocii, lansează studiul de sector despre provocările întâmpinate de industria transportului rutier de mărfuri din România, cauzate în special de cele două crize succesive, pandemia și conflictul militar-politic din Estul Europei, și despre impactul acestora la nivel economic. Conform antreprenorilor români care activează în domeniu, soluțiile de finanțare din partea Statului sau a băncilor sunt dificil de accesat pentru IMM-uri, iar contracararea creșterii semnificative a costurilor operaționale – combustibil, polițele RCA, forța de muncă și termenele de plată reale de până la 120 de zile, se poate face numai prin negocierea directă a prețurilor cu clientul, respectiv prin factoring, una dintre puținele metode de finanțare accesibile firmelor mici.

După un deceniu în care industria globală de transport de mărfuri a cunoscut o evoluție ascendentă, pandemia a reușit să stopeze această dezvoltare, multe dintre firmele mici și mijlocii fiind nevoite să își înceteze activitatea după anul 2020. Firmele românești nu au făcut nici ele excepție, volumul de mărfuri transportat pe șosele, peste hotare, diminuându-se cu aproape 13% din 2019 până în 2020. Astfel, dacă în anul de dinaintea pandemiei, România înregistra un volum de 20.441 milioane TKM (tone/km) de transporturi internaționale, în 2020, acesta s-a redus la 17.833 milioane TKM (tone/km), conform datelor Eurostat. 

„În prezent, situația din industrie cunoaște o ameliorare, datele INS arată o creștere de 16% a volumului de mărfuri transportat la nivel național anul trecut față de 2020, însă o serie de provocări curente rămân dificil de gestionat. Printre acestea se numără prețul carburantului în continuă creștere după declanșarea crizei militar-politice din Estul Europei, termenele de plată mărite uneori până la 4 luni, criza șoferilor profesioniști, creșterea semnificativă a polițelor RCA, lipsa tehnologizării antreprenorilor din acest sector și puterea lor scăzută de negociere a prețului cu clientul”, explică Cristian Ionescu, CEO al Instant Factoring.

Un duo tarifar dificil: prețul motorinei și termenele de plată 

În 2020, odată cu impunerea de carantine și alte restricții la nivel internațional, prețul carburanților înregistra scăderi semnificative, cel mai mic preț fiind de 4,34 lei pentru motorină. Ulterior însă, tarifele au crescut galopant, ajungând în prezent la peste 8 lei/ litru. Astfel, IMM-urile din industrie s-au văzut nevoite să renunțe la activitatea cu mărfuri neesențiale și să amâne pe termen nedeterminat orice alt tip de investiție pentru a-și acoperi acest cost vital pentru activitate. 

Problema s-a accentuat și după ce unii clienți ai transportatorilor au mărit termenele de plată, presați și ei de contextul economic. Și anterior crizei mondiale în sănătate, industria de transport se confrunta cu probleme la acest capitol, facturile de pe o cursă fiind plătite între 30 și 90 de zile. În prezent, în unele cazuri, transportatorii au ajuns să își primească banii de pe cursele efectuate și după 120 de zile. Astfel de situații sunt cauzate de faptul că termenul de plată se calculează, în majoritatea cazurilor, după ce cursa a fost deja efectuată, iar clienții solicită și documentele în original, ceea ce duce la încă o amânare a plății.  

„Problema este una veche, pentru că transportatorii au acceptat aceste termene de plată și așa s-a format piața. Iar solicitarea documentelor în original îl mai prelungește pe transportator la plată adâncindu-l în situația financiară și așa precară. Abia acum aceștia încep să își renegocieze contractele care nu prevăd clauze echitabile de ajustare a tarifelor în funcție de evoluția prețurilor la carburanți, precum și a termenelor de plată”, punctează Decebal Popescu, fondator și consultant al Transport Academy, firmă de consultanță în transporturi rutiere.

Criza șoferilor profesioniști este internațională

Pandemia a provocat și o reorientare în carieră pentru mulți dintre șoferi, care fie au schimbat domeniul de activitate, fie s-au angajat la firme de curierat, un segment care a prosperat în această perioadă, sau au decis să emigreze, destinația preferată fiind Germania. Conform proprietarilor de firme de transport intervievați de Instant Factoring, șoferii români nu sunt atrași de diferența de salariu, ci mai degrabă de avantajele pe care le au la nivel social, care le oferă posibilitatea ca într-o perioadă de 1-2 ani să-și aducă familia alături. 

„La fel ca în cazul termenelor de plată, și această criză de personal este una cu rădăcini mai adânci. În ultimii ani, interesul pentru meseria de șofer s-a diminuat considerabil, nemaifiind considerată una atractivă din cauza lipsei timpului alături de familie și a condițiilor impuse de un trai pe drumuri. O rezolvare a acestei situații ar putea fi formarea unui sindicat care să asigure un dialog social între patronat și angajat”, consideră Decebal Popescu. 

Soluțiile de finanțare, greu accesibile pentru micii transportatori

În timpul pandemiei, multe firme mici de transport rutier de mărfuri au încercat să acceseze împrumuturi bancare pentru a-și putea optimiza costurile, însă fie nu îndeplineau cerințele băncilor sau pe cele ale schemelor de finanțare de la Stat, fie îi dezavantajau pe termen mediu și lung. 

„Un lucru bun care ni s-a întâmplat în pandemie a fost că Statul ne-a mai amânat cu plățile pentru șoferi”, spune Zacota Ioan, proprietarul BIANCA TRANS LOGISTIC SRL. 

Pe lângă mărirea prețurilor, obținută în unele cazuri după negocieri îndelungate, una dintre cele mai accesibile soluții s-a dovedit a fi factoringul, adică scontarea facturilor pentru obținerea rapidă de cash. Întrebați ce au plătit mai întâi cu banii obținuți din factoring, majoritatea reprezentanților companiilor de transport au răspuns că prioritatea a fost motorina, al cărei tarif creștea constant în cele 2-3 luni de așteptare a plății din partea clientului. Următoarea categorie de costuri plătită de transportatori au fost ratele pentru vehicule, pentru evitarea dobânzilor, respectiv salariile șoferilor. Acest ultim cost a fost cu atât mai dificil de gestionat cu cât mulți șoferi care operau curse internaționale au fost nevoiți să stea și în carantină din cauza măsurilor restrictive impuse de unele state. 

„Să stai să aștepți 90 de zile nu prea ai cum. Eu zic că pentru o firmă mică, factoringul este un sprijin foarte mare. Este ideal mai ales pentru firmele la început de drum, nu vorbim de firmele mari cărora li se deschid ușile băncii chiar dacă încă nu a început programul”, explică Ovidiu Damian, proprietar al firmei D&R Kuhltransporte Spedition SRL, care realizează transport internațional.

Cu toate că oferta de angajare e una explozivă, candidații rămân sceptici față de acest domeniu. Numărul aplicărilor înregistrat în perioada 9 martie-prezent este în scădere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Se observă însă o creștere de 11% față de ultimul an de normalitate, nonpandemic, 2019.

„Se resimte un deficit acut de forță de muncă în domeniu, ca urmare a instabilității acestuia din ultimii ani. O bună parte dintre cei care lucrau în acest sector au ales să se orienteze către altele în ultimii ani, care au crescut în pandemie sau au fost mai stabile. Cei mai mulți candidați care au decis să părăsească HoReCa s-au reorientat către Retail, zona de curierat, livratori sau ride sharing”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Cele mai multe oferte de angajare din HoReCa au fost publicate de angajatorii din marile centre universitare, dar și în orașele care, de regulă, atrag un număr semnificativ de turiști, fiind început de sezon estival. Capitala este pe primul loc în topul orașelor cu cele mai multe joburi în domeniu, cu peste 6.000 de oferte de angajare. Ea este urmată de Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca și Sibiu.  

„Ne așteptăm ca numărul de joburi să crească și mai mult în sezonul estival, din păcate însă deficitul de forță de muncă rămâne cea mai mare problemă. În acest sens, angajatorii apelează în continuare la importul de angajați din străinătate. Suntem optimiști însă că, odată cu creșterile salariale din domeniu, dar și cu reabilitarea imaginii industriei, la care se va ajunge ca urmare a faptului că nu mai avem restricții, și candidații din România vor se vor reîntoarce la joburile din HoReCa”, mai spune Bogdan Badea.

Dacă vorbim de joburile în străinătate scoase la bătaie în industria ospitalității, 9,4% din totalul de locuri de muncă din HoReCa sunt oferte de angajare în afară. Cele mai multe locuri de muncă scoase în acest sector sunt în Grecia, Germania, Olanda, Cipru, Arabia Saudită, Franța, Danemarca și Norvegia.

Important de precizat e că nu doar HoReCa se află pe un trend ascendent, ci întreaga piață. De la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 152.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu aproape 80% mai multe față de 2020. Practic, oferta de angajare a ajuns la nivelul celei de dinainte de pandemie. 

Proiectul Smart Grid Carpathian Modernized Energy Network (CARMEN), dezvoltat de către  Delgaz Grid SA și CNTEE Transelectrica SA în parteneriat cu operatorul de transport maghiar,  MAVIR Magyar Villamosenergia-ipari Átviteli Rendszerirányító ZRt, a primit aprobarea finală de  la Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista a cincea a Proiectelor energetice de Interes Comun  (PIC). În 29 aprilie 2022 a intrat în vigoare Regulamentul delegat al Comisiei, 564/2022 din 19  noiembrie 2021, în urma aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, prin care Proiectul CARMEN devine oficial Proiect de Interes Comun în aria tematică Smart Grid. 

Proiectele de Interes Comun sunt proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră  pentru construirea unei piețe europene interne a energiei mai integrată și mai reziliență și pentru  urmărirea obiectivelor în materie de energie și climă. Actuala Listă PIC cuprinde 98 de proiecte:  67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor  naturale, 6 proiecte de rețele de CO2 și 5 proiecte de rețele electrice inteligente. 

Proiectul CARMEN are o valoare de aproximativ 150 milioane euro, cererea de finanțare urmând a fi depusă în a doua jumătate a anului 2022. Implementarea se va derula pe o  perioadă de 6 ani, începând cu anul 2023 și până în 2028. 

„Faptul că proiectul CARMEN a obținut statutul de Proiect de Interes Comun este un real  succes pentru compania noastră, fiind cel mai ambițios proiect de investiții al României în  infrastructura de distribuție a energiei electrice din Regiunea Nord-Est. Suntem recunoscători  colegilor din Delgaz Grid și partenerilor noștri de la Transelectrica și MAVIR pentru eforturile  depuse care au condus la acest rezultat. Avem convingerea că proiectul CARMEN va deveni un  model de bună practică din punct de vedere al colaborării dintre actorii sectorului  electroenergetic, în perspectiva adaptării la cerințele europene privind decarbonificarea,  digitalizarea și securitatea energetică”, declară Volker Raffel, CEO al E.ON România. 

„Obținerea calității de Proiect de Interes Comun pentru proiectul CARMEN marchează un punct  de referință în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere în contextul  cooperării operatorilor de transport și distribuție. Pentru a face față tuturor transformărilor din  sectorul energetic susținute de agenda europeană, este necesară o abordare globală, în spiritul  colaborării și al împărtășirii informațiilor. Ne aflăm în contextul în care doar implementând  interoperabilitatea între sistemele noastre, printr-o cooperare pragmatică și curajoasă, putem  adapta rețelele la noile configurații ale sistemelor electroenergetice în contextul tranziției  energetice. Suntem mândri că Transelectrica este parte a acestui obiectiv investițional de  importanță majoră la nivel european și le mulțumim partenerilor noștri din cadrul Delgaz Grid  pentru colaborarea extraordinară în efortul de a da viață acestui proiect”, afirmă Gabriel  Andronache, CEO al CNTEE Transelectrica SA. 

Prin intermediul proiectului CARMEN, partenerii vizează modernizarea și dezvoltarea rețelelor  de transport și de distribuție energie electrică, precum și creșterea interoperabilității acestora,  atât la nivel național, cât și european, în sensul atingerii obiectivelor de interes comun. 

Astfel, se estimează modernizarea de stații și posturi de transformare, a liniilor aeriene de înaltă  tensiune, implementarea tehnologiilor IT și de comunicații specifice, precum și instalarea în  rețeaua electrică de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul  sistemului energetic.  

CARMEN va contribui în mod direct la creșterea capacității de preluare în rețeaua de joasă  tensiune a electricității produse din surse regenerabile de către prosumatori, proiectul  reprezentând un pas extrem de important în direcția accelerării decarbonificării şi digitalizării  rețelei de transport şi distribuție a energiei electrice gestionate de cei trei parteneri.

Comisia Europeană aprobă o măsură de ajutor din partea României în valoare de 1,9 milioane EUR, menită să despăgubească TAROM pentru pagubele suferite din cauza pandemiei, după ce a stabilit că este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Această măsură este menită să despăgubească operatorul aerian pentru daunele suferite pe 14 rute în perioada 1 iulie-31 decembrie 2020 din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor de călătorie impuse de România și de alte țări pentru a limita răspândirea virusului.

Această despăgubire este urmarea unei alte măsuri (SA.56810) de despăgubire a companiei aeriene pentru prejudiciul suferit între 16 martie și 30 iunie 2020, pe care Comisia a aprobat-o la 2 octombrie 2020.

Din cauza restricțiilor impuse, TAROM a înregistrat o scădere semnificativă în ceea ce privește traficul și rentabilitatea în perioada relevantă. În cadrul măsurii, ajutorul va lua forma unei injecții de capital. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau sectoare pentru daunele cauzate direct de evenimente excepționale, cum ar fi pandemia de coronavirus.

Comisia a constatat că măsura preconizată de România va compensa pagubele care sunt direct legate de pandemia de coronavirus. Aceasta a constatat, de asemenea, că măsura este proporțională, întrucât compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura pe care România intenționează să o aplice este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.63360 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, Grupul PONT, Federația Tinerilor din Cluj și Banca Comercială Română, în calitate de membri ai Guvernanței Programului „Capitala Tineretului din România”, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” și analiza „Tineri Acasă”. Acestea pun în lumină efectele pandemiei asupra nivelului de satisfacție a tinerilor în orașe, așteptările pe care aceștia le au cu privire la orașele în care trăiesc și provocările referitoare la modul în care pot obține o locuință potrivită nevoilor lor. Toate datele colectate în cadrul studiilor vor servi drept punct de plecare în alcătuirea unui plan concret de acțiune, pentru a avea tineri mulțumiți de oportunitățile oferite de orașele în care locuiesc.  

Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași. Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite. De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:

• Pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69. 
• În medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6.25/10;
• Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța;
• Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil;
• 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic;
• 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.

„Prin studiul „Happy City” ne-am propus să aflăm care e situația tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acțiune. Programul «Capitala Tineretului din România» urmărește crearea unor zone urbane care să ofere oportunități de dezvoltare în rândul tinerilor prin creșterea stării de bine, locuirea într-un spațiu urban potrivit nevoilor lor și oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022”, a declarat András Farkas, Co-Fondator și Director Strategic al Grupului PONT.  

„Prin Programul «Capitala Tineretului din România»suntem extrem de conectați la nevoile și dorințele tinerilor. Deja am dezvăluit numeroase zone unde este mare nevoie de soluții pentru ca tinerii să fie mulțumiți de orașele în care locuiesc și de viața lor în cadrul acestora. Ne-am propus să găsim soluții și să construim alături de ei, împreună cu ajutor din partea autorităților locale și societatea civilă pentru a crește standardul de viață, și, implicit, nivelul de fericire pe care tinerii îl resimt”, a declarat Nicoleta Deliu, Director de Comunicare BCR.

Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri. Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:

• Majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsesc locuința părintească fiind de 27,9 ani;
• 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii;
• 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene;
• 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a  locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene:
• Costul închirierii a crescut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească,  întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. 

Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel național, ce funcționează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului (European Youth Capital – www.europeanyouthcapital.org). 

Programul le permite organizațiilor de și pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă și ajută autoritățile locale să-i identifice problemele și să atragă investiții publice și private pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea ecosistemelor de sprijin. Cu fiecare oraș care va deține titlul de Capitala Tineretului din România, acest cadru se va transforma într-unul cu impact național, cu beneficii pe termen lung asupra țării noastre. Astfel, Capitala Tineretului din România poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială, bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor.

Guvernanța programului Capitala Tineretului din România este formată din Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română.

OLX, liderul pieței locale de anunțuri generaliste și unul dintre cele mai vizitate site-uri din România, a lansat recent un raport de sustenabilitate în care analizează impactul pozitiv asupra mediului, ca urmare a nenumăratelor achiziții de articole second-hand pe platformă.

Analiza, realizată în contextul Zilei Pământului, aduce în prim-plan principalele beneficii pentru mediu ale tranzacțiilor din platformă, în 8 categorii cheie: autoturisme și motociclete, electronice (telefoane mobile, tablete, laptopuri și televizoare), îmbrăcăminte și cărți. 

La nivel global, achiziționarea acestor produse este echivalentă cu reducerea a 34 milioane de tone de emisii de CO2, dar și cu salvarea a 357 milioane de metri cubi de apă și a 4,2 milioane de tone de materiale, având în vedere datele corespunzătoare vânzării, în 2021, a 26 de milioane de articole pe platformele OLX din 19 țări.

În România, pe parcursul anului trecut, utilizatorii OLX au vândut în platformă peste 710.000 de produse, ceea ce a făcut posibilă reducerea emisiilor de carbon cu 1,7 milioane de tone și, în același timp, economisirea a 18 milioane de metri cubi de apă și a 209.000 de tone de materiale. 

„Observăm din ce în ce mai des o tendință pozitivă de conștientizare a schimbărilor climatice și a impactului pe care obiceiurile noastre de consum îl au asupra mediului. Consumul de produse second-hand este una dintre modalitățile prin care putem contribui la o economie mai durabilă și suntem încântați să vedem că foarte mulți dintre utilizatorii OLX, pe lângă faptul că își doresc să facă o alegere smart, la un preț corect, folosesc, de asemenea, platforma și pentru acest scop sustenabil.”, afirmă Sebastiaan Lemmens, Director general OLX România, Portugalia, Bulgaria.

Cumpărarea unui telefon mobil second-hand reduce, în medie, 52 kg de emisii de CO2, 170g de materiale, 1 metru cub de apă și 795 MJ de energie. Cumpărarea unui televizor     second-hand va economisi 317 kg de emisii de CO2, 22 kg de materiale, 5 metri cubi de apă și 4.865 MJ de energie. În cazul unei mașini, impactul ecologic este substanțial, echivalent cu economisirea a aproximativ 5 tone de emisii de CO2, 688 kg de materiale, 55 de metri cubi de apă și 75.000 MJ de energie.

Informații suplimentare despre raport

Impactul asupra mediului este calculat pe baza “FAST Modeling Standard”, combinând datele extrase din platforma OLX privind vânzările fiecărei categorii de produse, precum și date din diverse surse oficiale pentru a estima impactul fiecărui produs, cu informații de mediu privind extracția resurselor, potențialul de încălzire globală, utilizarea apei și a energiei.

Calculul se face luând în considerare impactul achiziției unui articol nou, inclusiv producția, transportul și eliminarea la sfârșitul ciclului de viață, în raport cu numărul de articole noi care nu au fost vândute deoarece au fost achiziționate la mâna a doua pe OLX, iar apoi luând în calcul numărul total de articole vândute pe platformă și prelungirea duratei lor de viață cu ajutorul unui nou utilizator.

Versiunea integrală a raportului global poate fi accesată la: https://www.olxgroup.com/impact

CEC Bank devine, începând de astăzi, dealer primar pe piața titlurilor de stat. Acest statut îi permite băncii să participe direct la licitațiile și subscripțiile publice de titluri de stat organizate pe piața primară, alături de celelalte 7 instituții financiare care au statutul de dealer primar.

„Obținerea statutului de dealer primar este o confirmare a rolului important pe care CEC Bank îl joacă pe piețele financiare din România. Piața titlurilor de stat va crește în perioada următoare și accesul la această piață ne va permite să putem răspunde nevoilor de finanțare ale statului, și, în același timp să ne diversificăm oferta de instrumente de economisire și investiții disponibilă pentru clienți”, a declarat Bogdan Neacșu, Director General al CEC Bank.

În ultimele 12 luni, volumul tranzacțiilor cu titluri de stat realizat de bancă pe piața secundară, ponderat cu coeficienții de maturitate s-a ridicat la peste 25 miliarde de lei. Alături de o prezență constantă și pe piața primară a titlurilor de stat, CEC Bank a îndeplinit astfel, condițiile legale privind rulajul necesar pentru a obține statul de dealer primar. Acest statut va permite CEC Bank să participe la licitațiile și emisiunile de titluri de stat, atât în cont propriu, cât și în numele clienților. 

Într-o primă fază, banca are în vedere dezvoltarea de oferte de produse de trezorerie care să includă titluri de stat pentru clienții corporate mari. CEC Bank are deja în ofertă conturi pentru titluri de stat prin care pot fi achiziționate și tranzacționate astfel de instrumente pe piața secundară. Conturile de titluri de stat pot fi vizualizate din aplicațiile de Internet și Mobile Banking ale băncii. 

În plus, CEC Bank a anunțat recent un amplu proiect de modernizare a activităților de trezorerie, prin implementarea unui sistem informatic modern de core treasury, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți. Acest sistem va deservi activitățile specifice de Trezorerie, inclusiv tranzacțiile pe piața titlurilor de stat.

CEC Bank a deținut în trecut calitatea de dealer primar, până în 2014, când această calitate i-a fost revocată pe fondul unor volume de tranzacționare sub pragul minim reglementat.

Piața neagră a țigaretelor s-a situat în martie 2022 la 7,9%, procent relativ constant față de ianuarie, când se afla la 7,8% din totalul consumului.

„În luna martie, piața neagră s-a menținut constantă la nivel național. Cu toate acestea, constatăm o intensificare a comerțului ilicit în regiunile de sud ale țării ce contrabalansează diminuarea fenomenului în regiunile de nord și vest. Cea mai mare creștere a pieței negre a țigaretelor s-a înregistrat în sud-est, și anume 5,9 p.p. față de ianuarie 2022, până la 8,4%. În regiunea sud, contrabanda crește cu 5,2 p.p. până la 9,5%. Regiunea nord-est, deși scade cu 6,5 p.p. până la 19,2%, continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal. Pe de altă parte, în regiunile de vest și de nord-vest, se înregistrează scăderi de 4,8 p.p. până la 5,4%, respectiv de 4,6 p.p. până la 5,8%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere pe piața neagră, depășind 60% și aflându-se în creștere cu 1,4 p.p.. Ponderea produselor provenite din Moldova crește cu 3,5 p.p. până la 6,9%, iar Ucraina și Serbia se mențin la  0,1%, respectiv 0%.”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„Este îmbucurător că piața neagră nu a crescut încă, dar ne așteptăm la impulsionarea acesteia, după recenta Decizie a Curții Constituționale a României (CCR) prin care a fost declarat neconstituțional articolul din Codul vamal privind incriminarea infracțiunii de contrabandă pe teritoriul național. Pentru ca Decizia CCR să devină un prilej de îmbunătățire a reglementărilor și nu de creștere a comerțului ilicit, am propus autorităților reglementarea unitară a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, atât în punctele de trecere a frontierei, cât și pe teritoriul național, pe baza criteriului cantitativ (10.000 de țigarete) exclusiv și eliminarea criteriului valoric (20.000 de lei). Este o măsură de simplificare a legislației și eficientizare administrativă, pe care industria tutunului o susține public de ani de zile, deoarece calcularea valorii în vamă este adesea subiectivă, în lipsa unei metodologii clare și presupune un proces birocratic greoi, desfășurat între Procuratură și birourile vamale. De exemplu, pentru aceeași marcă și cantitate, la Satu Mare rezultă altă valoare decât la Vaslui, luându-se ca referință prețul din țara de proveniență, ca și cum ar fi fost import legal. În plus, e imposibil de calculat valoarea în vamă pentru țigaretele ”cheap whites”, care reprezintă peste 60% din totalul contrabandei și sunt fabricate ilegal, fără niciun indiciu oficial privind prețurile”,  a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„BAT rămâne cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României în 2021, cu o contribuţie totală de circa 11 miliarde de lei sub formă de taxe şi accize, ceea ce înseamnă o creştere de 10%, aproximativ 1,25 miliarde de lei, faţă de anul 2020. Pentru a continua acest trend este nevoie de predictibilitate fiscală și un cadru de reglementare echilibrat pentru toate produsele cu nicotină, care să asigure venituri sustenabile pentru buget și să permită continuarea investițiilor noastre. Prețul produselor ilicite este de circa trei ori mai redus față de cel al produselor legale, pentru care se plătesc taxe, iar în condițiile unei inflații crescute, acest lucru poate însemna o oportunitate în plus pentru rețelele de contrabandă, care se adaptează permanent, găsind noi rute pentru introducerea pe piață a produselor ilicite. BAT va continua acțiunile de informare a consumatorilor cu privire la pericolele generate de traficul ilicit de produse, precum și sprijinirea autorităților de aplicare a legii pentru îmbunătățirea dotării tehnice în funcție de nevoile identificate”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa Centrală și de Sud din cadrul BAT

„România are un rol central în strategia Philip Morris International de a construi un viitor fără fum, iar investițiile făcute aici demonstrează clar acest lucru. Din 2017, PMI a investit 500 de milioane de dolari în fabrica Philip Morris România din Otopeni. Banii au fost folosiți pentru dezvoltarea capacităților de producție, pregătirea angajaților și implementarea unor soluții care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, aproape 100 de milioane de dolari au fost investite doar în 2021. În ultimii cinci ani, am creat în România peste 300 de noi locuri de muncă, iar în momentul de față, fabrica are aproape 1.000 de angajați. Continuăm să investim în fabrica de la Otopeni și în 2022-2023, peste 100 de milioane de dolari. Dorim să ne menținem, pe termen lung, angajamentul față de România și să continuăm să investim. Din acest motiv avem nevoie de un cadru legislativ stabil, care să asigure un mediu de afaceri corect pentru toți jucătorii”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Trebuie să ținem cont că traversăm o perioadă de o incertitudine fără precedent la nivel economico-social, într-un context geo-politic foarte complex și dificil. În aceste condiții, statul român are nevoie de predictibilitatea veniturilor încasate la buget și, de asemenea, de asigurarea securității frontierelor. Dat fiind că în continuare produsele din tutun sunt cele mai traficate la granițe, autoritățile de aplicare a legii – Poliția de Frontieră, Vama, Poliția- , au nevoie de un cadru de reglementare care să le susțină eforturile de combatere a contrabandei cu țigarete, un fenomen care aduce pierderi bugetului și alimentează crima organizată. Doar categoria „cheap-whites”, care de ani de zile deține peste 50% din produsele provenite de pe piața neagră prejudiciază statul cu un miliard de lei anual”, a declarat  Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„Ne bucurăm că reușim și în anul 2022, în lunile de iarnă și primăvară, când de obicei contrabanda se afla în creștere, să menținem nivelul pieței negre a țigaretelor la sub 10%. Este un obiectiv important, a cărui îndeplinire securizează veniturile bugetare și frontierele statului. Vom continua să depunem toate eforturile în acest sens, consolidând parteneriatele cu instituțiile abilitate în combaterea contrabandei, cu autoritățile din țările vecine și cu mediul privat onest. În acest sens, putem menționa proiectul pilot de schimb automat de informații implementat în cursul acestei luni, de Autoritatea Vamală Română în comun cu  Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la Biroul Vamal de Frontieră Albița (RO) – Leuseni (MD), în cadrul Programului EU4Digital. Proiectul a permis autorităților participante să testeze schimbul de date electronice pentru un număr de 153 mijloace de transport fără marfă. Autoritățile vamale din România și Republica Moldova vor analiza concluziile și recomandările experților EU4Digital privind atât posibilitatea extinderii utilizării soluției SEED (Schimb Sistematic de Date Electronice) la alte birouri vamale situate la frontiera comună, cât și implementarea mai multor funcționalități ale aplicației având ca scop facilitarea trecerii frontierei, simultan cu asigurarea nivelului necesar de control.”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

„Poliția de Frontieră se află în prima linie de combatere a contrabandei cu țigarete, cele mai traficate produse la granițele României. Doar în primele trei luni ale anului în curs, am reușit să înregistrăm rezultate foarte bune, pe baza cărora putem estima că piața neagră va continua să se mențină și în 2022 la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, de sub 10%. Astfel, în perioada ianuarie – martie  au fost reținute  în vederea confiscării, aproximativ 250.000 de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Acțiunile noastre pentru combaterea acestui fenomen vor continua și pe parcursul anului, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituții ale statului cu competențe în domeniu.”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, comisar şef de poliţie Ivaşcu Victor-Ştefan 

„Poliția Română, prin acțiunile comune pe care le-a desfășurat împreună cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, a reușit să scadă an de an nivelul comerțului ilegal cu țigarete. Faptul că fenomenul de contrabandă se menține la cel mai scăzut nivel reprezintă o confirmare că acțiunile noastre au avut efect. În contextul regional actual, ca instituție de ordine publică și siguranță națională, vom acționa cu prioritate pentru combaterea tuturor formelor de contrabandă”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român. 

România participă la cea mai mare competiție internațională dedicată caselor sustenabile, arhitecturii și tehnologiilor integrate, Solar Decathlon Europe, Wuppertal, Germania, 20 mai-3 iulie 2022, reprezentată de echipa EFdeN, formată din 44 de studenți de la Universitatea Tehnică de Construcții din București și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Ei se prezintă în concurs cu prototipul EFdeN Vatra, caracterizat ca „un nou model de locuință sustenabilă care facilitează formarea de comunități, inspirat chiar de vatra românească. Proiectul răspunde temei competiției de regenerare urbană și propune 3 module de unități de locuit, adaptate stilului de viață modern, și un modul de seră. Acestea pot fi aranjate în jurul unor spații comune și prefabricate pentru a răspunde oricărui context urban. EFdeN Vatra integrează materiale prietenoase cu mediul, tehnologii noi – de la energie regenerabilă, la sistem de automatizare pentru controlul inteligent al casei – și soluții de economie circulară pentru a reduce cât mai mult amprenta de mediu a locuinței”.

Conform regulamentului competiției, prototipul pornește de la o situație reală din localitatea gazdă a finalei, o construcție industrială dezafectată. Cunoașterea situației la fața locului și începerea proiectării de către studenți a început acum doi ani. A fost conceput un algoritm prin care se poate realiza câte un spațiu de locuit individual, de pus în legătură cu un spațiu comun al construcției, utilizabil pentru activități curente, de felul gătit în bucătărie, socializare etc. Conceptul poate fi reprodus, adaptat, în diverse alte locuri, în spații urbane regenerabile.

După faza de proiectare, competiția a impus o etapă de construire a prototipului acasă, pentru testare. S-a realizat aceasta la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban-Incerc. Cu ocazia prezentării acolo a prototipului construit, practic, așa cum va fi construit la locul competiției, echipa EFdeN a lansat campania „Ready, Steady, Go” pentru strângere de fonduri în valoare totală de 300.000 euro, adresată „tuturor companiilor, instituțiilor și persoanelor fizice care vor să susțină echipa”. Donațiile pot fi efectuate pe site-ul asociației. 

Suma totală necesară este de 300.000 euro, „reprezentând fondurile necesare transportului prototipului EFdeN Vatra până în Germania și nevoilor logistice din cadrul competiției”.

Echipa EFdeN explică: „Pentru a ajunge la competiție, echipa are de parcurs 2000 de kilometri cu un cost de 150 de euro pentru fiecare kilometru, care îi aduce mai aproape de destinația finală, competiția Solar Decathlon Europe.

În total, echipa va fi plecată timp de 43 de zile, timp în care studenții vor trece prin mai multe faze și probe ale competiției: faza de asamblare a casei de 15 zile, o perioadă de monitorizare de 7 zile, o perioadă de prezentări către publicul larg, jurii și specialiști de 14 zile unde sunt așteptați 200.000 de vizitatori, dezasamblarea în 7 zile.”

Prototipul EFdeN Vatra și participarea actuală la competiția Solar Decathlon Europe succedă participărilor echipei edițiile din 2014, de la Versailles și din 2018, de la Dubai.

Actualul prototip este descris astfel de realizatorii lui: „EFdeN Vatra reprezintă o parte dintr-un ansamblu rezidențial construit în funcție de natură și adaptat noilor tendințe de locuire. Zona privată constă într-un modul de apartament pentru a testa o locuință minimală eficientă pentru persoanele care locuiesc singure, un trend tot mai vizibil în ziua de astăzi, și o seră pentru integrarea vegetației. În cadrul prototipului, se adaugă un spațiu comun pentru a testa modul în care oamenii interacționează și o terasă pentru a promova mobilitatea verde.

Proiectat pentru prefabricare și asamblare rapidă, Vatra reduce costurile de producție, transport, întreținere și utilități. Pentru a fi construit, au fost folosite materiale naturale și reciclate. Prototipul este realizat din pereți prefabricați, modulari, din cadre de lemn și izolație termică din paie și celuloză suflată, fiind nevoie de trei zile pentru asamblare.

Prototipul Vatra este echipat cu 8 panouri fotovoltaice bifaciale. Acestea produc energie folosind ambele fețe. Energia produsă este stocată în baterii reciclate ce provin de la mașinile electrice. Bateriile vehiculelor electrice care nu mai pot fi folosite în scopul lor inițial sunt reconfigurate și reutilizate pentru a crea un sistem de stocare durabil, parte a conceptului de circularitate EFdeN Vatra. Energia necesară pentru a menține un mediu interior confortabil este mult redusă prin integrarea inteligentă a materialelor cu schimbare de fază. La fel ca o baterie termică, ele stochează frigul pe timpul nopții și îl folosesc pentru a răci aerul cald exterior care intră în casă în timpul zilei, reducând nevoia de aer condiționat. La acesta se adaugă și alte tehnologii cum ar fi introducerea luminii naturale prin fibra optică sau controlul inteligent al casei.” 

Cu ocazia lansării prototipului, aprecierile din mediul de afaceri, ca și din mediul instituțional, au fost încurajatoare. Mihai Alexandru Voicilă, Bosch România: „Îi susținem pentru că sunt oameni tineri, care vor să se dezvolte”.

Ghiocel Popescu, director regional Foerch România: „Îi susținem pentru că sunt foarte inovativi și inventivi.”  

Gabriela Tudorache, HR & Communication Director TIAB: „Conceptul casei poate fi descris în trei cuvinte – inovație, sustenabilitate, creativitate. Proiectul răspunde la două probleme majore – tranziția energetică și transformarea digitală.”

Iulian Popescu, secretar de stat în Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării: „Îi felicit pe cei din EFdeN pentru că au reușit să devină un stindard al sustenabilității. Să ducem aceste proiecte în realitate!” 

Andrei Iorgulescu, director general de proiecte la Administrația Fondului de Mediu: „AFM încearcă să contribuie la dezvoltarea acestui domeniu de eficientă energetică, de promovare a surselor de energie regenerabile și de creștere nu a awareness-ului nu doar în domeniul mediului sau în protecția mediului, dar și în domeniul social, pentru că astfel de inițiative de proiecte vin și promovează soluții de reducere a costului la nivelul gospodăriilor.” 

Horia Petran, șeful Centrului de Performanţă Energetică a Clădirilor, INCD Urban-Incerc: „EFdeN este un proces de învățare și o dorință foarte mare de învățare din partea lor. Este vorba despre niște cunoștințe pe care acești tineri le au și depășesc cunoștințele constructorilor din piață.”

Foto: EFdeN

În contextul războiului din Ucraina, mulți locuitori ai țării au fost nevoiți să migreze și să se stabilească în țările vecine, cel puțin temporar, așa cum este și cazul refugiaților care au ajuns pe teritoriul României. Pe măsură ce perioada de ședere se prelungește, apare și nevoia de a-și găsi o sursă de venit stabil, iar principala provocare este dată de bariera lingvistică pentru cei mai mulți, dar și de prejudecățile și stereotipurile culturale negative. Chiar și așa, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenți au declarat că nu văd o problemă în a lucra alături de refugiații ucraineni, în timp ce 36% au spus că nu și-ar dori să aibă în echipă cetățeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns. 

Piața muncii a fost marcată în ultimii ani de un deficit mare al forței de muncă, accentuat și mai mult de situația pandemică. Chiar și așa, 45% dintre respondenți spun că angajarea refugiaților ucraineni nu reprezintă o soluție pentru această problemă, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alți 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parțial problema deficitului forței de muncă.  

În ultimii doi ani, siguranța locului de muncă a ajuns să fie tot mai importantă pentru angajații români. Chiar și așa, doar 25% dintre respondenți au spus că se simt amenințați de faptul că ucrainenii ar putea sa le ia locul de muncă, în timp ce mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. 36% dintre participanții la sondajul BestJobs spun că angajarea unor candidați ucraineni nu ar funcționa pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opțiune bună. Dintre aceștia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediați actualii angajați și 31% au spus că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toți candidații și să nu se facă discriminare. 

Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajații români au menționat, în proporție de 47%, suportul în înțelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română și/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajații ucraineni ar putea fi suportul în înțelegerea sarcinilor de lucru (28%) și o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel și nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.  

Dintre angajatorii care răspuns la sondajul BestJobs, 40% au spus că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componență ucraineni, este creșterea productivității, iar alți 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare și perspective diferite. 

În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componență persoane ce provin dintr-o altă cultură și dintr-un alt spațiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine și cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulație internațională sau nu își cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferențele privind modul de lucru și integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăților sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componență ucraineni.

60% dintre reprezentanții HR care au participat la sondaj au spus că firma pentru care lucrează are în prezent poziții deschise pentru refugiații ucraineni și tot atâția că angajații lor sunt deschiși la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiași echipe. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 11 – 27 aprilie pe un eșantion de 934 utilizatori de internet din România.

BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022. Portofoliul total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a crescut cu 13,9% an pe an la 31 martie 2022. Credite nou acordate în valoare de 2.4 miliarde de lei în T1 2022 către persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi. În același timp, BCR a aprobat credite noi corporate în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanțate astfel.

2 milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, dintre care aproape 1,45 milioane de utilizatori activi de George, în creștere cu 31% an pe an.

Sprijin pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022 

Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare. 

La 3 săptămâni de la lansare, chatbot-ul ADA, asistentul virtual BCR, a răspuns la peste 30.000 de conversații și în aproximativ 5.500 dintre acestea a oferit informații personalizate (self service).

Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou acordate de BCR in luna martie 2022 

„În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Sunt mândru de modul în care colegii mei din BCR s-au mobilizat în această perioadă și au arătat că împreună, prin implicare, ne dovedim umanitatea. O facem prin contribuția pe care o avem la educația și sănătatea financiară a românilor, chiar și în momentele în care se simt constrânși de incertitudini, prin facilitarea informațiilor necesare alegerilor financiare inteligente. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienții noștri, să-i ascultăm și să îi susținem, iar împreună să învățăm să clădim reziliența.  

Vorbim de Educație Financiară și important e să înțelegem nevoile concrete, să fim alături de oameni, să le oferim instrumentele de acțiune pentru decizii responsabile. Rămânem dedicați misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung și construim prosperitate pentru România.

Vorbim despre relevanță, reziliență și reciprocitate. Pentru că banking-ul este despre clienții care cred în ei și în investiții pentru viitor, este despre oameni”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Măsuri luate în contextul războiului din Ucraina

• Peste 10.000 de cetățeni ucraineni au beneficiat până acum de schimbul valutar cash UAH-RON (hrivne – lei), la cursul BNR, oferit de bancă. Acesta este valabil în limita a 1.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean doar pentru persoanele cu pașapoarte ucrainene, ca ajutor umanitar.

• Dezvoltarea biroului mobil BCR de la punctul de frontieră Isaccea și suport oferit asistenței umanitare a refugiaților din Ucraina cu ajutorul caravanei #StandwithUkraine. Caravana, susținută cu voluntari BCR și parteneri logistici, a oferit refugiaților o parte dintre cele mai importante servicii de primă necesitate. Peste 100 de voluntari BCR au participat prin rotație la activitățile de la Isaccea.
• Zero costuri pentru cetățenii ucraineni – 0 lei costuri BCR la tranzacțiile efectuate la POS și ATM cu cardurile emise în Ucraina, 0 lei comision de deschidere și administrare cont curent, 0 lei comisioane pentru plăți inter și intra bancare. Peste 1.500 de conturi au fost deschise pentru cetățenii ucrainieni. 
• Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful și acceleratorul de inovație InnovX-BCR au dezvoltat în timp record platforma de recrutare Jobs for Ukraine – www.jobs4ukr.com, dedicată cetățenilor ucrainieni refugiați pe teritoriul României, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Peste 3.000 de candidați și-au creat cont și 1.500 de angajatori au oferit aproximativ 2.000 de locuri de muncă cetățenilor ucrainieni. 
• Implementarea mai multor măsuri de asistență, atât la nivel operațional, cât și prin donații și sprijin pentru ONG-urile care au demarat acțiuni umanitare pentru refugiați: Salvați Copiii, Crucea Roșie Română și Asociația Tinerilor Ucraineni din România. 
• Secțiune specială de donații online în George pentru sprijinul copiilor și tinerilor din Ucraina.

Grijă pentru oameni

• 22 de familii afectate de incendiul blocului din Constanța din decembrie 2021, clienți ai băncii, au fost sprijinite de BCR, în colaborare cu CSALB, prin acoperirea ratelor la credit timp de trei luni.

Digitalizare accelerată și transformarea interacțiunilor cu clienții

• 71% din creditele noi de nevoi personale în T1 2022 au fost acordate pe flux 100% digital
• Lansate în ecosistemul George în 2020 ca produse unice pe piața bancară, 71% din totalul cardurilor de credit și 78% din totalul produselor de tipul descoperit de cont sunt acordate acum prin George.
• Vânzări digitale record prin George: 97% din conturile de economii și peste 50% din depozite sunt deschise prin George, iar peste 55% din sumele de credit rambursate anticipat (total sau parțial) sunt operate prin intermediul aplicației.
• Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare, platformă ce include un pachet complet: Digital Onboarding, Digital Overdraft și autentificare unică pentru operațiuni de business și personale 
• Peste 53 milioane de tranzacții cu plăți digitale în transportul public s-au înregistrat, în ultimii trei ani, dintre care aproximativ 8 milioane numai în T1 2022, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. BCR a implementat soluția de plată contactless în 16 orașe din România.

Impactul BCR în economie și societate

În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 2,4 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 23% an pe an, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% și de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022. 

Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut în volum cu 60% în T1 2022 față de T1 2021, cu o creștere valorică de 97% în T1 2022 față de T1 2021.   

În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. A fost înregistrat un avans record de 20.9% an pe an al stocului de finanțări corporate, datorită creșterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM și sector public. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. 

Portofoliul total de finanțări acordate clienților BCR Leasing  a crescut cu 15% in T1 2022, comparativ cu T1 2021, până la 2,9 miliarde de lei.

Școala de Bani a organizat în prima parte a anului 2022 sesiuni online și offline de educație financiară pentru aproape 30.000 de adulți și copii. Platforma de educație antreprenorială BCR Școala de Business a atins nivelul de 18.000 de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și studenți) care au cont pe platformă.. Platforma cuprinde în prezent 8 cursuri, ce au în total 73 de module, peste 100 de materiale video și 95 de teste, și a lansat un curs pentru antreprenorii aflați la început de drum: 10 sfaturi pentru startup-uri de succes, realizat împreună cu Iancu Guda. INNOVX-BCR, programul dedicat afacerilor din tehnologie, a ajuns la 120 start-up-uri accelerate, odată cu companiile care au devenit alumni în prima grupă Startups din 2022. 

Performanța financiară a BCR în Trimestrul 1 2022 

BCR a înregistrat un profit net de 477,5 milioane de lei (96,5 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 12,5% față de 424,6 milioane de lei (87,0 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei performanțe operative îmbunătățite susținute de continuarea creșterii puternice a creditării.

Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 20,8% până la 588,5 milioane de lei (119,0 milioane de euro) în T1 2022, de la 487,1 milioane de lei (99,8 milioane de euro) în T1 2021, pe fondul unor venituri operaționale mai mari, parțial compensate de cheltuieli operaționale mai ridicate.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 11,0% până la 659,2 milioane de lei (133,3 milioane de euro) în T1 2022, de la 593,8 milioane de lei (121,7 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piața monetară.

Venitul net din comisioane a crescut cu 23,9% până la 226,2 milioane de lei (45,7 milioane de euro) în T1 2022, de la 182,6 milioane de lei (37,4 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane.

Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 86,5% până la 149,0 milioane de lei (30,1 milioane de euro) în T1 2022, de la 79,9 milioane de lei (16,4 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei activități de tranzacționare mai crescute și, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacții de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

Venitul operațional a crescut cu 20,1% până la 1.060,3 milioane de lei (214,4 milioane de euro) în T1 2022, de la 882,9 milioane de lei (180,9 milioane de euro) în T1 2021, determinat de toate componentele principale de venituri.

Cheltuielile administrative generale au înregistrat valoarea de 471,8 milioane de lei (95,4 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 19,2% în comparație cu 395,8 milioane de lei (81,1 milioane de euro) în T1 2021, determinat în principal de contribuția anuală mai mare la fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilități, cât și de costurile sezoniere de marketing mai mari.  

Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1 2022, față de 44,8% în T1 2021.

Costurile de risc și calitatea activelor

Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 milioane lei (9,6 milioane euro) în T1 2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 milioane de lei (7,1 milioane de euro) în T1 2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail și corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante.

Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,7% în martie 2022, în scădere față de 3,9% în decembrie 2021. Această evoluție reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor și al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail și corporate, precum și creșterea  soldului de credite acordate clienților. În același timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022.

Capitalizare și finanțare

Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata capitalului de Rang 1+2 de 19,93% (Grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut cu 4,8% până la 50.168,0 milioane de lei (10.142,5 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 47.868,5 milioane de lei (9.672,4 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, susținute de creșteri atât în creditarea retail (+2.2% față de decembrie 2021, până la 27.548,2 milioane lei), cât și în cea corporate (+7,5% față de decembrie 2021, până la 22.307,6 milioane lei).

Depozitele de la clienți au scăzut ușor cu 2,4% până la 70.714,5 milioane de lei (14.296,4 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 72.458,4 milioane de lei (14.641,0 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, determinat de ușoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% față de 31 decembrie 2021, până la 45.019,8 milioane lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât și pe depozitele corporate (-1,2% față de 31 decembrie 2021, până la 23.720,5 milioane lei).

Profit sau pierdere

Situația poziției financiare

Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 14 mai, la nivel național și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte, tururi interactive, toate desfășurate în format fizic, după două ediții de pandemie. 

Anul acesta, evenimentele din Noaptea Muzeelor vor fi oferite iubitorilor de cultură, mici și mari, de peste 170 de muzee și case memoriale, galerii și grădini de artă, institute și centre culturale, rezidențe, saloane și studiouri creative, spații ale memoriei, castele, palate, cetăți, mori, teatre, universități, cinematografe, biblioteci, primării sau case ale experimentelor din toată țara. 

Noaptea Muzeelor este una dintre cele mai apreciate mărci culturale și este organizată anual de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind așteptată de public cu mare interes, în fiecare an. 

După cele două ediții online sau hibrid (fizic și online) din pandemie, evenimentele găzduite de muzee și organizații culturale vor fi deschise vizitatorilor în a doua sâmbătă a lunii mai, până noaptea târziu, în buna tradiție a Nopții Muzeelor europene, cu peste 120 activări speciale, în acest moment, puse la cale în aproximativ 80 de localități din 38 de județe în toată țară, fie ele mari centre culturale, orașe, comune sau chiar sate. În București, circuitul Nopții Muzeelor include până acum recomandări pentru peste 50 de de muzee și entități culturale prietene, care s-au pregătit cu nenumărate intervenții artistice, proaspete și interactive. La această ediție, Cluj-Napoca oferă în Noaptea Muzeelor 13 spații de întâlnire cu vizitatorii, iar în Iași publicul poate alege din 6 oferte culturale înregistrate pâna la transmiterea acestei știri.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai vor fi disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Inițiată în urmă cu 18 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR).

În anul 2021, în cadrul Nopții Muzeelor, în contextul pandemiei COVID-19, 190 spații culturale din 73 localități din toată România au primit sute de mii de vizitatori, fizic sau online.

Promotori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor

Eveniment organizat în București, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB

Parteneri: Phoenix Media, Societatea de Transport București, Braga Boierească, Connect Media, The Institute cu RDW

Susținut de: Digi24, PROFM, Digi FM

Parteneri media: AGERPRES, Agenția de Carte, Bookhub, B365, București FM, Catchy.ro, Ediția de dimineață, E-Zeppelin, Itsy Bitsy, IQool, Modernism.ro, MovieNews.ro, Observator Cultural, playU.ro, PropagArta, Radar de media, Radio România Cultural, RADOR, Revista Psychologies, Spotmedia.ro, Zile și nopți

Manager proiect: Dragoș Neamu

Grafică: Andrei Tache

  Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole”, a mai declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit 

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent. 

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare în tehnologie. 

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești. 

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești. 

Perspective de dezvoltare 

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate. 

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. În acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Consiliul Investitorilor Străini face un comentariu pornind de la contextul economic și geopolitic, cu trimitere la măsuri de perspectivă: 

„Într-un context economic dificil generat de evoluțiile din piața energiei, de inflație și de instabilitate geo-politică, mediul economic are nevoie de măsuri de susținere a companiilor și a inițiativelor private. Propunerea legislativă cu privire la introducerea unor cotizații obligatorii pentru actorii economici afectează principiile de piață, precum și îngrădește principiul de liberă asociere. Introducerea unui astfel de cadru va avea ca rezultat afectarea competitivității companiilor românești, prin o nouă povară fiscală, dar și birocratică.

Atât la nivel european, cât și național se au în vedere măsuri pentru sprijinirea mediul de afaceri astfel încât companiile să își poată continua activitatea care în final contribuie la bugetul de stat și creează locuri de muncă. Parlamentul, alături de Guvern trebuie să încurajeze dezvoltarea economiei prin măsuri ce au în vedere direcțiile europene de simplificare și digitalizare a oricărui proces administrativ și cu atât mai mult evitarea dublării cu procese deja existente.

Totodată este necesar ca mediul asociativ să nu fie îngrădit prin prevederi ce ar putea crea dezechilibre între diversele forme ale acestuia. Trebuie protejată și stimulată competitivitatea prin valoarea adăugată și beneficiile pe care o organizație le aduce membrilor săi, iar astfel companiile vor susține în mod voluntar formele asociative pe care le consideră reprezentative”.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) reamintește că „este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 20 ani de la înființarea organizației, companiile membre FIC au susținut întotdeauna importanța dialogului între comunitatea de afaceri și autorități”.