Acasă Blog Pagina 182

Ce trebuie să ia în considerare operatorii de transport rutier în contextul introducerii unor noi reguli care vizează activitatea internațională?

Material de opinie de Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, și
Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
(foto)

Sectorul transporturilor a fost marcat în ultimii ani de modificări legislative substanțiale adoptate la nivelul Uniunii Europene, care au vizat activitatea de transport rutier internațional. Este vorba despre „Pachetul de Mobilitate”, ce cuprinde o serie de reguli care au fost transpuse recent în legislația din România, și care a condus la modificarea mai multor acte normative, printre care se numără și Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Principalele modificări aduse Ordonanței Guvernului
(OG) nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

Una din cele mai relevante modificări se referă la clarificarea condiției privind sediul real și stabil pe teritoriul României (modificări preluate din Regulamentul nr. 1055/2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, ce a intrat în vigoare la data de 22 februarie 2022). 

Așadar, potrivit modificărilor, cu titlu de exemplu, companiile trebuie să dețină la sediul situat pe teritoriul României originalele principalelor documente de lucru, printre care se numără și contractele de transport ale companiei, documentele referitoare la vehiculele aflate la dispoziția întreprinderii, documentele contabile, de gestionare a personalului, contractele de muncă etc., indiferent dacă acestea sunt în format electronic sau în orice alt format. 

De asemenea, operatorii de transport trebuie să își organizeze activitatea parcului de vehicule în așa fel încât să se asigure că vehiculele aflate la dispoziția societății și folosite în transportul internațional se întorc la unul dintre centrele operaționale din România în termen de opt săptămâni de la plecarea acestora din țară.

Suplimentar, companiile trebuie să aibă la dispoziție în permanență și în mod obișnuit un număr de vehicule înmatriculate sau puse în circulație și autorizate pentru utilizare în România, indiferent dacă toate vehiculele respective se află în proprietatea societății sau sunt deținute în temeiul unui contract de vânzare în rate, de închiriere sau de leasing, precum și de conducători auto al căror loc de staționare obișnuit se află la un centru operațional din România. În ambele cazuri, potrivit noilor modificări, numărul acesta trebuie să fie proporțional cu volumul operațiunilor de transport efectuate de societate.

În plus, transportatorii trebuie să-și desfășoare efectiv și în permanență activitățile administrative și comerciale cu ajutorul echipamentelor și instalațiilor corespunzătoare la sediul situat în România, sediu care trebuie să îndeplinească cerințele menționate mai sus, precum și să își gestioneze operațiunile de transport efectiv și permanent, utilizând vehiculele deținute în condițiile prevăzute mai sus, cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în România.

Dincolo de chestiunile care par, mai degrabă tehnice, rezultă cu claritate faptul că aspectele care țin de îndeplinirea de către operatorul de transport a condiției unui sediu real și stabil sunt mult mai concrete. Mai mult, aspectele care țin de adecvarea numărului mijloacelor de transport la numărul efectiv de conducători auto și la volumul operațiunilor de transport efectuate de compania de transporturi sunt reglementate la un nivel mai ridicat de detaliu. Prin urmare, toate aceste elemente trebuie adecvate unul celuilalt pentru a fundamenta și susține realitatea sediului pe teritoriul României.

Modificări aduse Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

Cele mai importante modificări vizează, pe de o parte, calificarea cabotajului ca fiind una din situațiile în care se aplică regulile privind detașarea în contextul prestării transnaționale de servicii și, pe de altă parte, introducerea unor reguli în funcție de care să se stabilească dacă un conducător auto întrunește condițiile pentru a fi detașat transnațional sau nu. 

Așadar, cu titlu de exemplu, detașarea transnațională nu se aplică atunci când transportatorii efectuează operațiuni de transport rutier bilateral de mărfuri sau, pe lângă operațiunea de transport rutier bilateral de mărfuri, efectuează o activitate de încărcare și/sau descărcare în statele membre sau în țările terțe pe care le tranzitează (cu condiția ca acesta să nu încarce mărfuri și să le descarce în același stat membru) ori tranzitează teritoriul unui stat membru, fără a încărca sau a descărca mărfuri ori fără a îmbarca sau a debarca persoane. Excepțiile de la aplicarea prevederilor legale privind detașarea transnațională se aplică doar în cazul în care măsura detașării transnaționale este luată în temeiul prestării de servicii transnaționale, fără a utiliza ca temei legal detașarea unui salariat la o unitate sau la o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi. 

Așadar, în cazul în care deplasările conducătorilor auto se încadrează în situațiile de mai sus, întreprinderea care face detașarea nu va fi supusă obligației de a aplica prevederile legale privind detașarea transnațională (potrivit legislației din România).

Concluzii și recomandări

Având în vedere specificul activității de transport internațional, referitor la toate prevederile legale menționate, este extrem de importantă, în continuare, verificarea prevederilor legale din toate celelalte state implicate în activitatea de transport internațional a unui operator de transport, pentru a asigura conformarea cu prevederile legii naționale ale fiecărui stat membru în discuție.

Mai mult, va fi extrem de important ca, în cel mai scurt timp, operatorii de transport să analizeze întreaga activitate derulată (inclusiv fiecare deplasare/segment de transport), pentru a stabili care vor fi prevederile legale ce vor trebui aplicate și dacă se impune regândirea activității sau restructurarea acesteia, inclusiv cu privire la remunerația acordată conducătorilor auto. 

Acest aspect va fi cu atât mai stringent cu cât, în cazul promulgării legii pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, urmează a se modifica inclusiv Codul fiscal, stabilind noi reguli de taxare a prestațiilor în bani de care beneficiază conducătorii auto care efectuează operațiuni de transport internațional.  Concret, potrivit proiectului de act normativ, sumele de bani primite de șoferi în contextul deplasărilor (în țară sau în străinătate), altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, pot beneficia de un tratament fiscal favorabil, indiferent de structura juridică aleasă pentru documentarea deplasărilor (cum ar fi  clauză de mobilitate, delegare detașare transnațională), precum și orice alte sume de aceeași natură. Însă proiectul introduce un plafon suplimentar celui existent, respectiv trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Provizii suplimentare de la UNICEF pentru Ucraina

0

UNICEF suplimentează ajutoarele materiale pentru Ucraina: sunt pe drum transporturi de la Copenhaga și din Turcia, care urmează să ajungă pentru distribuire populației. Trei camioane expediate de la Copenhaga, unde se află depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume, au ajuns acum în Polonia; conțin provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. 

Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.

Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.

UNICEF își reînnoiește apelul la acces umanitar sigur, rapid și liber pentru a ajunge la populațiile aflate în nevoie și pentru accesul în siguranță al civililor la serviciile și protecția la care au dreptul.

Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.

UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.

UNICEF semnalează că „peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România”.

Afshan Khan, directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală: „Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina. Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros. Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă.”

Foto: UNICEF

Platformele de streaming video anunță investiții de 230 miliarde dolari în conținut, pentru a-și păstra clienții

_________________

Doina Bârsan,
Partener Pwc România

Platformele de streaming (Netflix, Disney + sau Amazon Prime) au în plan investiții de 230 de miliarde de dolari în conținut video în 2022, pentru a beneficia de creșterile estimate pentru aceste servicii în următorii ani, dar și pentru a-și păstra clienții și a atrage alții noi, într-o piață tot mai concurențială, reiese dintr-o analiză realizată de strategy+business, publicație a rețelei globale PwC.

Piața serviciilor de streaming video a crescut spectaculos, cu rate cuprinse între 12,4% și 34,5% în ultimii cinci ani, până la 58,3 miliarde euro în 2021, iar acest trend va continua. Până în 2025 se estimează să ajungă la o valoare de 81,3 miliarde de dolari, conform raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2021-2025 (GEMO).

Streamingul video în România

Distanțarea socială și restricțiile de mobilitate au accelerat tranziția consumatorilor din România către consumul digital, care se manifestă deja de câțiva ani. Astfel, piața serviciilor de streaming din România a înregistrat în 2020 cea mai mare creștere pe piața media și de divertisment, de 27,16%, la 29 milioane euro, iar estimările arată un avans de peste 22% în 2021 și 2022, până la un nivel de 43 milioane euro. 

Boom-ul de streaming din 2020 a plasat industria
pe o nouă traiectorie de creștere

Pentru sectorul streamingului, pandemia COVID-19 a reprezentat un șoc în ceea ce privește cererea, iar cifrele sunt uluitoare. Netflix, Amazon Prime Video și Hulu și-au văzut numărul de abonați crescând masiv, chiar și platformele nou lansate, precum Disney+ și HBO Max, au adunat zeci de milioane de clienți noi în câteva luni.  Astfel că, după un an 2020 de creștere explozivă, companiile de streaming video trebuie să adopte noi strategii pentru a crea valoare pentru abonați, creatori de conținut și investitori.

Netflix, liderul pieței de servicii de streaming cu 222 de milioane de abonați la finalul lui 2021, a anunțat investiții de peste 17 miliarde de dolari pentru conținut video în 2022, cu 25% peste nivelul din 2021. Investițiile vin în contextul în care organizația trebuie să înlocuiască sute de emisiuni și filme care vor fi scoase din platformă. 

Și alți jucători importanți din industrie precum Amazon Prime Video (175 de milioane de abonați), Disney+ (cu aproape 120 de milioane de abonați) și Peacock, deținută de NBC Universal (cu aproximativ 54 de milioane de abonați) au anunțat creșterea investițiilor în acest an.

Cu toate că au în plan să cheltuiască în acest an miliarde de dolari pentru a câștiga lupta pentru abonați, este important modul în care acești bani vor fi cheltuiți. Calitatea conținutului video este cea care va dicta succesul, iar o singură gafă poate însemna un exod al abonaților. 

De asemenea, costul achiziției de conținut a crescut, iar mega dealurile au devenit obișnuință în lupta pentru clienți. Netflix ar fi plătit 450 de milioane de dolari în primăvara anului trecut pentru drepturile asupra filmelor Knives Out 2 și Knives Out 3. Peacock, în parteneriat cu companiile de producție Blumhouse și Morgan Creek, ar fi semnat un acord de peste 400 de milioane de dolari pentru a achiziționa drepturile pentru o nouă franciză a filmului The Exorcist. 

Exclusivitatea joacă, de asemenea, un rol major atunci când vine vorba de atragerea clienților pe platformele de streaming. În ianuarie 2021, când sitcom-ul „The Office” s-a mutat de la Netflix la Peacock, fanii serialului au ajutat platforma de streaming a NBC Universal să obțină mai multe subscrieri în preajma debutului serialului, decât la orice altă lansare de programe, inclusiv transmiterea Premier League. O situație similară este și în cazul seriei Marvel, care a fost un motor uriaș de achiziții de clienți pentru Disney+, după ce s-a mutat de pe Neflix. 

În același timp, multe companii vor începe să ofere mai mult conținut gratuit pentru a-și crește audiența sau își vor diversifica portofoliul cu alte servicii. Cel mai recent exemplu este cel al Neflix, care a anunțat recent intenția de a achiziționa dezvoltatorul de jocuri pentru telefoane mobile Next Games din Finlanda,  pentru aproximativ 72 milioane dolari.

Divizia de Digital Marketing a Zitec a generat venituri de 2,25 milioane de euro în 2021 și devine Google Premier Partner

0

Divizia de Digital Marketing a Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, a generat anul trecut venituri de 2,25 milioane de euro, o creștere de aproape zece ori în ultimii trei ani. Ca urmare a dezvoltării accelerate, în februarie 2022, Zitec a devenit Google Premier Partner, divizia de digital marketing fiind în top 3% agenții din România care au obținut acest statut. 

Statutul de Google Premier Partners este oferit de Google agențiilor de marketing în funcție de o serie de criterii printre care: creșterea performanței campaniilor clienților, gradul de retenție al acestora, diversificarea serviciilor dar și cheltuielile anuale pentru reclamele plătite. 

Printre beneficiile pe care statutul de Google Premier Partner le oferă companiei Zitec se numără accesul preferențial la versiunile beta ale produselor Google specializate, serviciul avansat de suport pentru Google Ads, dar și acces la evenimente exclusiviste organizate de Google pentru partenerii Premium și clienții acestora. 

 În prezent, divizia de Digital Marketing acoperă trei linii de business: Media – ce cuprinde servicii precum Google Ads, Facebook Ads, Tik Tok Ads, Programmatic, Media Buying local, Data & Analytics, la care se adaugă servicii non-digital precum TV, Radio sau Outdoor; Creație – servicii de SEO, Social Media, Marketing Automation, dezvoltare de conținut / Copywriting, editare grafică, web design, producție și post-producție video și Strategie – departament care va acționa în zona de consultanță de marketing și business pentru clienții actuali, dar și propuneri pentru clienții potențiali. 

Dan Toma, Digital Marketing Director Zitec

„Statutul de Google Premier Partner reprezintă o recunoaștere a eforturilor pe care le depunem constant pentru a oferi clienților noștri cele mai performante servicii care să le faciliteze dezvoltarea. Datorită faptului că divizia de Digital Marketing funcționează ca o agenție de digital integrată într-o companie mare de tehnologie, Zitec, ne permite să avem o abordare complexă ce include toată paleta de servicii ce poate deservi un client: de la strategie la implementare și până la lansarea sa pe piață într-un mod foarte eficient. În plus, experiența internațională ne oferă acces în timp real la toate tehnologiile noi și reprezintă implicit un plus de «know-how» pe care îl aducem în piață”, a declarat Dan Toma, Digital Marketing Director Zitec. 

În ultimii trei ani, echipa de Digital Marketing a Zitec a crescut de peste trei ori, de la șase membri în 2018 la 26 în prezent. 

Din portofoliul diviziei de Digital Marketing fac parte clienți din 3 țări și din industrii diverse precum farma, produse electronice, electrocasnice, fashion sau FMCG, printre care: Pfarma.ro, Arctic, Kärcher, ASE București, Orange Valley, iELM sau STMicroelectronics.

Strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie

0

O campanie amplă pentru strângere de fonduri destinate achiziționării de cărți destinate bibliotecilor din localitățile Aninoasa și Morărești din județul Argeș, Titu și Conțești din județul Dâmbovița este lansată de organizația neguvernamentală Asociația De Basm a scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România.

Toți cei interesați să susțină campania sunt invitați să acceseze site-ul oficial al asociației, precum și pe paginile de Facebook și Instagram.

Primul partener care s-a alăturat proiectului este Grupul Editorial ART, care va dona cărți către bibliotecile din cele patru localități.

Apelul Asociației De Basm este: „Misiunea noastră este aceea de a le oferi copiilor din zonele defavorizate o șansă în plus la educație, prin dotarea bibliotecilor și organizarea de ateliere creative. Veniți alături de noi în proiectul Joacă-ți cartea!, o inițiativă care va duce poveștile în bibliotecile comunale și le va da copiilor încredere în forțele și în șansele lor!”

Asociația De Basm subliniază că „selecția cărților ce vor constitui fondul de carte donat are în vedere preocupările pe care le au copiii la această vârstă (6-10 ani), anume, dorința de a lega prietenii, de a fi împreună, de a-și descoperi și dezvolta talentele. Este vorba despre cărți care spun povești despre toleranță, perseverență și încredere în sine, atât de necesare mai ales celor care cresc în medii defavorizate cultural.

Campania de strângere fonduri pentru achiziția de cărți este parte a unui proiect mai amplu inițiat de Asociația De Basm, care se va derula de-a lungul întregului an 2022. Sub motto-ul Joacă-ți cartea!, campania de strângere fonduri și de donare de cărți va fi urmată de o serie de ateliere educative interactive, concepute şi coordonate de nume cunoscute ale literaturii române pentru copii și tineret, ateliere al căror format va fi transpus într-un kit pedagogic.

Întregul proiect se va derula în jurul a trei teme care se regăsesc în viața de zi cu zi a fiecărui copil și care îi vor defini parcursul în viață: toleranţa, prietenia și încrederea în sine. Proiectul se înscrie în sfera educației prin cultură și este un demers interactiv care îmbină învățarea prin activități practice de tip artistic (scriere creativă, storytelling, tehnici de ilustrație) cu descoperirea și încurajarea abilităților personale, cu analiza critică și opiniile personale, stimulând implicarea, participarea activă a copiilor și dialogul liber”. 

Proiectul este realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

Restaurarea Universității din București, cea mai mare investiție pentru cultură și educație a Ministerului Dezvoltării

0

Universitatea din București și Compania Națională de Investiții au semnat contractul de proiectare și execuție pentru lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București.

Investiția are valoarea de 317,60 de milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București. Lucrările vor dura 66 de luni, realizate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, subliniază că investiția reprezintă „cea mai mare finanțare pentru cel mai mare proiect din domeniul cultural și educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării. Cele peste 317 milioane de lei alocați acestui proiect arată, cu siguranță, importanța acestei investiții, mai ales că Palatul Universității din București reprezintă mai mult decât o instituție de învățământ, reprezintă o istorie care ne înconjoară, care trebuie arătată, păstrată și valorificată, nu numai pentru studenți și pentru partea academică a universității, ci pentru noi toți. Astfel, prin restaurarea clădirii, vom asigura condiții optime pentru studenții și profesorii acestei instituții de învățământ, dar vom valorifica și patrimoniul construit al Capitalei, prin conservarea acestui monument istoric.”

Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București: „Situată în piața ce îi poartă numele, clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din  primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 de ani, de la înființarea Academiei Domnești a lui Constantin Brâncoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise.”

Universitatea din București ne informează că lucrările cuprind „consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 328 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ moderne pentru studenții Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acestea, să întărească contribuția culturală, istorică și simbolică a Palatului la patrimoniul cultural național.

Într-o caracterizare a clădirii emblematice pentru Capitală, Universitatea din București evidențiază: „Împrejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, Palatul Universităţii găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din București.

În prezent, Palatul Universității domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București. 

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole. 

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească. 

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central. 

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la Sf. Sava.”

Foto: de la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector pentru proiecte de dezvoltare, învățare continuă și infrastructură educațională în cadrul Universității din București, Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Manuela Pătrășcoiu, director general al Companiei Naționale de Investiții, Cristian Erbașu, director general al companiei Construcții Erbașu; ©UB

UNICEF și Banca Mondială, apel la extinderea sistemelor de protecție socială a copiilor și familiilor

0

UNICEF și Banca Mondială atrag atenția prin raportul „Impact of Covid-19 on the welfare of households with children/Impactul Covid-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii” că peste trei sferturi dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți copii s-au confruntat cu diminuarea veniturilor în timpul pandemiei, fiind cele mai afectate în acest sens, iar gospodăriile cu unu sau doi copii au fost afectate în proporție de 68%.

Raportul arată că, „din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani; aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia; copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor; având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii. Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin”.

Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF: „Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie.”

Carolina Sánchez-Páramo, director global pentru probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale: „Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății. Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”. 

Raportul menționează că, „înainte de Covid-19, unu din șase copii din lumea întreagă – adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei”. 

UNICEF și Banca Mondială fac apel „la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare. De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial”.

 

Agribusiness în școală, proiect de educație antreprenorială și agricolă

0

Concursul de granturi pentru licee agricole din cadrul proiectului Agribusiness în Școală, organizat de Junior Achievement România, cu sprijinul Romanian-American Foundation, și-a desemnat câștigătorii, unități de învățământ beneficiare de granturi pentru proiecte de educație antreprenorială în anul 2022. Liceele câștigătoare vor derula proiecte pe teme de educație antreprenorială și agricolă, care vor implica cadre didactice, elevi și consultanți voluntari din comunitatea locală: Liceul Demostene Botez, Trușești; Colegiul Tehnic Valeriu D. Cotea, Focșani; Liceul Tehnologic Nr.1, Valea lui Mihai; Liceul Tehnologic Jacques M. Elias, Sascut; Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Târgu Mureș; Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu; Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor; Liceul Tehnologic Nr.1, Salonta; Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță, Șendriceni; Colegiul Național de Agricultură și Economie,  Tecuci. 

Alice Duțu, director de programe, Junior Achievement România: „Concursul de granturi susținut de Romanian-American Foundation și implementarea proiectelor de educație antreprenorială în liceele agricole, pornind de la aplicații și activități educaționale gândite și planificate de profesori împreună cu elevii, reprezintă deopotrivă un exercițiu de învățare pentru partea de management de proiect și o oportunitate de dezvoltare a abordărilor și abilităților antreprenoriale. Ne-am bucurat că profesorii și conducerea liceelor au răspuns activ provocării lansate pentru aplicații și, pe parcursul implementării, îi vom sprijini cu resursele necesare și consultanță, pentru că, în acest mod, ne dorim să creăm modele, îmbinând educația agricolă și antreprenorială, care pot fi replicate cu ușurință în comunitatea locală și care îi pot motiva pe tineri să pună în aplicare idei de afaceri în domeniul agribusiness.”

Junior Achievement România precizează că „proiectele includ mai multe tipuri de activități, de la pregătirea teoretică și practică a elevilor, la conectarea cu mediul de afaceri local – traininguri, workshop-uri, întâlniri cu antreprenori locali, târguri de produse/servicii, concursuri de planuri de afaceri, vizite la firme agricole, realizarea unor afaceri pilot. 

În anul școlar 2021-2022, proiectul Agribusiness în Școală cuprinde și alte componente care contribuie la pregătirea profesorilor și elevilor din liceele agricole, prin oferirea accesului gratuit la resurse de învățare practice și interactive pe platforma JA InspireTM, în programul JA Educație antreprenorială și studii de caz reale din domeniul agribusiness, precum și oportunitatea de a participa la Incubatorul Național JA BizzFactory cu idei de afaceri și start-up-uri. 

Prin proiectul Agribusiness în Școală, derulat sub umbrela programului Creștem prin Educație Agricolă (CEA), sprijinim liceele agricole să ofere programe educaționale relevante pentru economia locală, care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători mici și mijlocii din agricultură, prin oferirea de oportunități de învățare prin practică și în strânsă cooperare cu comunitatea locală”. 

 

Ultimele zile de înscriere în cadrul concursului de proiecte Cities of Tomorrow#10

0

Sunt ultimele zile de înscriere la concursul de proiecte din cadrul Cities of Tomorrow #10 – Ediția aniversară, eveniment de top organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, până luni 14 martie 2022.

Aveți proiecte pentru orașul / regiunea Dvs. care contribuie la:

  • Marketingul regiunii / al locației investiționale
  • Dezvoltarea urbană sustenabilă
  • Implementarea de soluții inteligente
  • Îmbunătățirea calității vieții?

Cele mai bune proiecte vor avea posibilitatea să se prezinte în cadrul evenimentului și în zona de marketplace. Câștigătorii vor beneficia de premii pentru încurajarea dezvoltării viitoare a proiectelor lor și de promovare prin AHK Romania pe durata unui an de zile.

Sesiunea de prezentare a proiectelor câștigătoare va fi un element important al conferinței Cities of Tomorrow #10, din data de 12 aprilie 2022. Împreună cu juriul internațional de specialitate, se vor selecta în avans proiectele câștigătoare. În ziua evenimentului, câștigătorii vor avea la dispoziție câte 10 minute pentru prezentarea proiectelor, după care vor putea răspunde întrebărilor din public.

Premiul pentru câștigătorul categoriei societatea civilă / ONG / asociație: participarea la o delegație de afaceri organizată de AHK Romania în domeniul dezvoltării durabile în Germania.

Premiul pentru câștigătorul categoriei mediul de business: 1 an de parteneriat econet romania

Premiul pentru câștigătorul categoriei administrație publică: participarea ca vizitator la Expo Real 2022, cel mai important târg din Europa pentru proiecte imobiliare și investiții (mai multe detalii despre ultima noastră prezența la Expo Real, aici)

Înregistrarea se face online până la data de 14 martie 2022, prin completarea acestui formular. Tot ce trebuie sa ne mai trimiteți este prezentarea proiectului înscris (preferabil format PPT / PDF). Până la data de 4 aprilie 2022 veți primi confirmarea calificării în etapa finală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată aici.

Pentru a vă rezerva un loc pentru conferință & mese rotunde,  înregistrați-vă aici, folosind link-ul dvs. personalizat.

Descoperiți mai multe detalii despre conceptul și structura evenimentului pe www.citiesoftomorrow.ro.

Ucraina: UE aprobă extinderea domeniului de aplicare al sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului

0

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns pe 9 martie, statele membre cu privire la adoptarea de noi sancțiuni specifice ca urmare a situației din Ucraina și în semn de răspuns la implicarea Belarusului în agresiune.

Noile măsuri impun în special restricții îndreptate împotriva a 160 de persoane și modifică Regulamentul (CE) nr. 765/2006  privind măsurile restrictive ca urmare a situației din Belarus și Regulamentul (UE) nr. 833/2014  privind acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina. Aliniind mai îndeaproape sancțiunile UE împotriva Rusiei la cele care vizează Belarusul, aceste modificări vor contribui la a asigura într-un mod și mai eficient imposibilitatea eludării sancțiunilor împotriva Rusiei, inclusiv prin Belarus.

În ceea ce privește Belarusul, măsurile introduc interdicții privind participarea la sistemul SWIFT similare celor impuse regimului rus, clarifică faptul că domeniul de aplicare al „valorilor mobiliare” cuprinde și criptoactivele și extind și mai mult actualele restricții financiare, reproducând măsurile aplicate deja ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Mai precis, măsurile convenite:

  • restricționează furnizarea de servicii SWIFT către Belagropromisbank, Bank Dabrabyt și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, precum și către filialele acestora din Belarus;
  • interzic tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului legate de gestionarea rezervelor sau a activelor, dar și furnizarea de finanțare publică pentru comerțul cu Belarus și pentru realizarea de investiții în această țară;
  • interzic cotarea la bursă și furnizarea de servicii legate de acțiunile entităților deținute de stat din Belarus în locurile de tranzacționare din UE începând cu 12 aprilie 2022;
  • limitează în mod semnificativ intrările financiare din Belarus în UE prin interzicerea acceptării depozitelor care depășesc 100 000 EUR provenind de la cetățeni sau rezidenți belaruși, a deținerii de conturi ale clienților belaruși de către depozitarii centrali de titluri de valoare din UE, precum și a vânzării de titluri de valoare exprimate în euro către clienți belaruși;
  • interzic furnizarea de bancnote exprimate în euro către Belarus.

În ceea ce privește Rusia, modificarea introduce noi restricții la exportul de tehnologii de navigație și radiocomunicații maritime, adaugă Russian Maritime Register of Shipping (Registrul Naval Rus) la lista întreprinderilor de stat supuse limitărilor de finanțare și introduce o cerință de informare prealabilă în ceea ce privește exporturile de echipamente de siguranță maritimă.

De asemenea, modificarea extinde la cetățenii elvețieni și SEE exceptarea referitoare la acceptarea de către băncile din UE a depozitelor care depășesc 100 000 EUR.

Nu în ultimul rând, UE a confirmat înțelegerea comună potrivit căreia împrumuturile și creditele pot fi acordate prin orice mijloace, inclusiv criptoactivele, și a oferit clarificări mai detaliate privind noțiunea de „valori mobiliare”, astfel încât să se înțeleagă în mod clar că acestea cuprind și criptoactivele și să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a restricțiilor în vigoare.

Mai mult, modificarea introduce noi restricții.

Astfel, pe listă au fost adăugate alte 160 de persoane care au legătură cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Printre persoanele incluse pe listă se numără:

– 14 oligarhi și oameni de afaceri de prim-plan implicați în sectoare-cheie ale economiei care sunt o sursă substanțială de venituri pentru Federația Rusă – în special în metalurgie, agricultură, industria farmaceutică, cea a telecomunicațiilor și sectorul digital – precum și membrii familiilor acestora;

146 de membri ai Consiliului Federației Ruse care au ratificat deciziile guvernului privind „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă dintre Federația Rusă și Republica Populară Donețk” și, respectiv, „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă dintre Federația Rusă și Republica Populară Luhansk”.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 862 de persoane și 53 de entități.

Decizia se înscrie în continuarea pachetelor ample și fără precedent de măsuri pe care UE le-a luat ca răspuns la actele de agresiune ale Rusiei asupra integrității teritoriale a Ucrainei. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană are misiunea de a monitoriza asigurarea respectării sancțiunilor UE în întreaga Uniune. UE este unită în solidaritatea sa cu Ucraina și va continua, împreună cu partenerii săi internaționali, să fie alături de Ucraina și de poporul său, inclusiv prin sprijin politic, financiar și umanitar suplimentar.

Banca Comercială Română acordă, din nou, credite prin programul Noua Casă

0

Banca Comercială Română (BCR) primește, începând din această săptămână, cereri pentru programul Noua Casă.

BCR oferă creditul Noua Casă cu o dobândă de  3.17% (2% + IRCC (1,17%) și 0 costuri pentru analiza dosarului. Avansul minim este de 5% pentru locuințe care valorează până la 70.000 euro, echivalent lei, și 15% pentru locuințe care valorează între 70.001 si 140.000 de euro, echivalent lei. Suma maximă care poate fi obținută poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani. Creditele Noua Casă BCR se acordă în limita plafonului disponibil alocat.

BCR le recomandă tuturor clienților care solicită creditul Noua Casă de la BCR să se orienteze și către protecția lor și a celor dragi pe perioada derulării creditului, printr-o asigurare de viață care acoperă împrumutul în cazul decesului. La asigurarea de viață se pot adăuga asigurări suplimentare, care acoperă ratele în cazurile de șomaj involuntar, concediu medical prelungit și invaliditate parțială și permanentă, precum și asigurări pentru afecțiuni grave, care acoperă total sau parțial creditul, în funcție de diagnosticul medical. Oferta actuală cuprinde o reducere cu 25% a costului lunar al asigurării de viață. Costul este descrescător, calculându-se lunar în funcție de soldul creditului.

BCR oferă și credit ipotecar standard cu dobândă fixă pe 5 sau 10 ani, produs extrem de util și accesat de către clienții care își doresc o predictibilitate a sumelor de plată, mai ales în actualul context de evoluție a inflației și, implicit, a dobânzilor. Anul trecut, produsul ipotecar standard, BCR Casa Mea, a reprezentat 71% din totalul vânzărilor de credite imobiliare ale băncii.

Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

  • Credit: 230.000 RON
  • Perioadă: 30 ani
  • Dobândă: 3,17% (2% + IRCC), IRCC: 1,18%
  • Comision evaluare imobil: 470 lei, inclusiv TVA
  • Comision de gestiune FNGCIMM  – 0,30% anual, calculat la valoarea garanţiei
  • Rata lunara: 991 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
  • Valoare totală plătibilă: 357.195 lei 
  • Dobândă anuală efectivă (DAE): 3,23 %

Din plafonul total de 1,5 miliarde de lei acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru cele 14 bănci intrate în programul “Noua Casă”, 497 milioane de lei au revenit BCR. Fondurile alocate BCR reprezintă 33% din totalul garanțiilor puse la dispoziție de Guvernul României pentru acest program. 

BCR s-a alaturat programului „Prima Casă”, transformat recent în „Noua Casă”, încă din 2009. De atunci, 1 din 4 români a ales să își achiziționeze o locuință la BCR prin acest program guvernamental. 

Mai multe detalii despre condițiile și pașii necesari obținerii creditului Noua Casă BCR sunt disponibile aici, pe site-ul BCR. Detalii despre Casa Mea, creditul standard ipotecar al BCR găsiți aici.

Cetățenii ucraineni beneficiază de acces liber la piața muncii din România

Material de opinie de Raluca Bontaș, Partener, și Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România

Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislația imigrării, pentru a permite cetățenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obținerea avizului de muncă și a vizei de lungă ședere. Potrivit Ordonanței de Urgență 20, adoptată în data de 8 martie 2022, toți cetățenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o societate românească își pot prelungi șederea prin obținerea unui permis de ședere în scop de muncă, direct de pe teritoriul României, fără să mai fie obligați să iasă din țară

Astfel, odată cu adoptarea noii reglementări, cetățenii ucraineni vor avea la dispoziție două opțiuni suplimentare în ceea ce privește stabilirea în România: angajarea directă, fără a mai fi nevoie de obținerea unei vize și a unui aviz de muncă, și solicitarea protecției temporare conform directivei europene ce oferă în mod automat dreptul de ședere și de muncă. Autoritățile române urmează să publice zilele următoare procedura de aplicare pentru aceste reglementări.

Conform OUG 20, persoanele care nu dețin documente care să dovedească experiența profesională și calificarea necesară ocupării unui loc de muncă sau lipsa unor antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pot semna o declarație pe proprie răspundere, pe baza căreia să beneficieze de prevederile noii reglementări. În cazul acestor persoane, dreptul de muncă este limitat la cel mult doi ani, urmând ca în zilele următoare autoritățile să publice procedura de încadrare în muncă pentru această categorie.

Pe de altă parte, excepțiile introduse prin OUG 20 nu sunt aplicabile în cazul profesiilor reglementate în România, conform legislației în vigoare (precum medic, farmacist, arhitect etc.), indiferent dacă activitatea se desfășoară în calitate de salariat sau în mod independent. 

Măsurile de sprijin implementate de guvern sunt binevenite în contextul actual, în care există un flux masiv de persoane care intră în România, dintre care o mare parte au capacitatea de a munci. Astfel, acestea vor putea să își asigure mijloacele de întreținere necesare, în situația în care aleg să rămână în România, existând deja multiple inițiative în acest sens, precum platforme ce au ca scop cuantificarea ofertei și cererii de forță de muncă.

Noile măsuri din OUG 20 nu sunt aplicabile membrilor familiilor cetățenilor ucraineni care vor beneficia de excepțiile menționate în vederea angajării. Pentru aceștia, rămân în vigoare condițiile anterioare, respectiv obținerea admisiei, a vizei de lungă ședere și a permisului de ședere în scopul reîntregirii familiei, dar și posibilitatea de a aplica pentru protecție temporară odată ce procedura va fi publicată de către autoritățile române (probabil în următoarele zile).

Facilitarea accesului liber la muncă și posibilitatea reglementării dreptului de ședere într-un mod facil și rapid, atât pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru membrii familiilor lor, ar plasa România pe lista țărilor din Uniunea Europeană cu un regim favorabil în vederea stabilirii pe termen mediu și lung. Acest lucru ar putea crește gradul de atracție și retenție al României pentru cetățenii ucraineni, astfel încât țara noastră să nu mai fie doar o zonă de tranzit spre țările din vest.

Șocul prețurilor la energie: Ce face România, ce fac alte state UE

0

Autori:

Inge Abdulcair,
Director PwC România
Emilia Dănilă,
Manager PwC România














Creșterea accelerată a prețurilor la energie din ultimele luni și impactul războiului din Ucraina impun statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene luarea unor măsuri rapide pentru atenuarea impactului financiar asupra consumatorilor finali și a companiilor care se confruntă cu costuri de producție mărite.

Într-un document publicat în data de 8 martie, Comisia Europeană menționează că statele membre au luat măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețului la electricitate și gaze naturale prin reducerea temporară a cotei de TVA (19 state), accelerarea implementării energiei regenerabile, acordarea de ajutoare de stat pentru reducerea costurilor cu energia pentru utilizatorii finali, salvgardare pentru evitarea deconectărilor de la rețeaua de energie electrică, măsuri temporare de compensare și sprijin direct utilizatorilor finali, inclusiv grupurilor expuse riscului, ajutoare de stat oferite către companii și industrii în linie cu prevederile europene de ajutor de stat, amânarea temporară a plății facturilor. 

Ce au făcut alte state membre UE în materie de TVA?

  • Polonia a redus cota de TVA de la 23% la 8% pentru livrările de combustibil, respectiv la 5% pentru livrările de energie electrică și termică către consumatori;
  • Belgia a anunțat că va reduce cota de TVA la 6%, temporar (1 martie 2022 – 30 iunie 2022), pentru livrarea de energie electrică pentru consumatorii casnici;
  • Spania a acordat temporar reduceri de cotă de TVA de 10% pentru livrările de energie electrică efectuate către consumatori casnici, până la 30 iunie 2022;
  • Bulgaria intenționează să introducă cota 0% de TVA pentru: livrările de apă și gaze naturale, energie electrică și încălzire centrală către consumatori de la 1 aprilie 2022
  • Croația a redus cota de TVA de la 25% la 13% pentru furnizarea de căldură de la 1 aprilie 2022, o cotă de TVA redusă de 5% pentru livrarea de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, urmând ca ulterior să se aplice o cotă de TVA redusă de 13% pentru aceste livrări de gaze;
  • Cipru ia în considerare reducerea cotei de TVA la 5% pentru combustibil, precum și extinderea perioadei pentru care se aplică cota de TVA de 9% pentru consumul de energie electrică;
  • În trimestrul II al anului 2022, Italia prevede o reducere a cotei de TVA de 5% pentru livrările de gaz metan utilizat la ardere în scopuri civile și industriale;
  • Letonia discută reducerea TVA la energie electrică de la 21% la 5%;
  • Lituania intenționează să aplice temporar o cotă de TVA de 0% pentru energia termică livrată către gospodării, în care statul va finanța cota de TVA existentă de 9%, iar gospodăriile nu vor fi obligate să achite TVA.

eJobs: tot mai mulți angajați caută locuri de muncă flexibile, care să le permită să lucreze de acasă

0

Bilanțul ultimelor două săptămâni pe piața muncii:

  • creștere pe oferta de joburi remote,
  • locurile de muncă în afară în scădere față de perioada anterioară,
  • numărul total de joburi disponibile e cu 19% mai mare comparativ cu aceeași perioadă din 2021.

Din data de 24 februarie până în prezent, pe platforma de recrutare eJobs.ro au fost publicate peste 15.000 de oportunități de angajare. Deși în ușoară scădere față de perioada similară, din cauza contextului geopolitic, numărul total de joburi se menține cu 19% mai mare față de perioada similară a anului trecut și peste nivelul din 2020. În același timp, în ultimele două săptămâni, se observă o creștere și în ceea ce privește numărul de locuri de muncă remote de la 5%, cât erau în perioada anterioară, la 7,7% din numărul total de joburi, potrivit datelor eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

Bogdan Badea, CEO eJobs România

„Venim după doi ani dificili, în care majoritatea companiilor și candidaților s-au adaptat la noile condiții de lucru remote. În contextul ridicării tuturor restricțiilor, tot mai mulți angajatori doresc să-și aducă echipele la sedii, măcar pentru câteva zile pe săptămână. Cu toate acestea, creșterea numărului de locuri de muncă din ultimele două săptămâni ne spune că sunt tot mai mulți angajatori care înțeleg că nevoia de flexibilitate a angajaților nu dispare odată cu restricțiile, ci rămâne cât se poate de reală. Însă, cu siguranță, revenirea la munca de birou și continuarea în sistem hibrid se vor accentua tot mai mult în perioada următoare. Angajările pe toate domeniile și industriile vor continua, chiar și în contextul incert în care ne aflăm, căci nevoia acută de personal rămâne o constantă pe piața muncii”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Principalele orașe cu cele mai multe joburi noi rămân București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași. Acestea au totalizat peste 10.000 de locuri de muncă noi publicate în ultimele două săptămâni. De asemenea, după o perioadă lungă de timp, primele trei orașe de provincie, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, nu mai reușesc nici să depășească, nici să egaleze oferta de joburi din Capitală.

Cele mai active domenii din punctul de vedere al recrutărilor în ultimele două săptămâni sunt Retail, Prestări Servicii, Call Center/BPO, IT&C și Industria alimentară. În ciuda incertitudinii cauzate de contextul actual, planurile de recrutare ale companiilor rămân în picioare, ținând cont de nevoia tot mai mare de angajați, care inclusiv în ultimii doi ani a fost constantă pentru aceste domenii și nu numai. 

În ceea ce privește dorința candidaților de a-și găsi un loc de muncă, aceasta este la cote înalte chiar și în acest moment, când piața e în continuare favorabilă lor ca urmare  a puternicului deficit de talente resimțit pe toate palierele. De la începutul acestui an până în prezent, românii au depus peste 2,2 milioane de candidaturi pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Doar în ultimele 2 săptămâni s-au înregistrat peste 410.000 de aplicări, în ciuda incertitudinii generate de contextul actual.

Dacă e să ne uităm la apetența românilor pentru joburile remote, trendul rămâne unul ascendent: tot mai mulți angajați caută locuri de muncă flexibile, care să le permită să lucreze de acasă. Procentul de aplicări pentru joburile remote din ultimele două săptămâni este de 11,9%. În perioada anterioară, acesta era 10,9%, iar, în 2021, 9,5% dintre aplicări erau pentru locuri de muncă remote, în timp ce în același interval din 2020, 24 februarie-9 martie, doar 1,7% dintre candidaturi vizau joburile pe care le puteai face de acasă.

Din punctul de vedere al interesului românilor pentru joburile în afară, acesta rămâne unul scăzut. Aplicările din ultimele două săptămâni pentru locurile de muncă din străinătate sunt la același nivel cu perioada anterioară, respectiv 1,7% din oferta totală de joburi. Totuși, observăm o ușoară creștere față de 24 februarie-9 martie 2021 (când aplicările internaționale erau la 1,2%), însă sunt în continuare sub nivelul anterior declanșării pandemiei: în aceeași perioadă din 2020, 2,2% dintre aplicări mergeau către joburile din afară.

„În acest moment piața muncii funcționează la intensitate normală pentru că nevoia acută de talente nu poate fi pusă pe pauză. Angajatorii își continuă procesele de recrutare, iar candidații continuă să fie, în cele mai multe domenii, greu de convins și de fidelizat. E nevoie deci să fim în continuare cât se poate de creativi și de agili și să găsim soluții noi, care să răspundă nevoilor momentului”, mai spune Bogdan Badea.

Parlamentul European cere Comisiei să inițieze imediat procedurile și să aplice mecanismul de condiționalitate privind statul de drept

0

Comisia Europeană trebuie să ia măsuri urgente și să aplice imediat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept prin trimiterea unei notificări scrise statelor membre în cauză.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 478 de voturi pentru,155 împotrivă și 29 abțineri, eurodeputații au salutat hotărârea recentă a Curții de Justiție a UE (CJUE) de respingere a acțiunilor întreprinse de Ungaria și Polonia împotriva Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazată pe statul de drept, precum și concluziile Curții potrivit cărora regulamentul este în conformitate cu dreptul UE și cu competențele sale în ceea ce privește statul de drept.

Parlamentul subliniază că „este timpul” ca Comisia să își îndeplinească îndatoririle în calitate de gardian al tratatelor UE și să reacționeze la încălcările continue ale principiilor statului de drept în unele state membre ale UE, care reprezintă un pericol pentru interesele financiare ale Uniunii Europene.

Inacțiunea față de structurile oligarhice slăbește întreaga Uniune Europeană, afirmă textul, insistând asupra faptului că banii contribuabililor trebuie protejați împotriva celor care subminează valorile UE.

Deputații consideră că răspunsul Comisiei la hotărârile CJUE din 16 februarie 2022 este „inadecvat” și subliniază că Comisia are datoria de a pune în aplicare legislația UE „indiferent de calendarele electorale din statele membre”.

Rezoluția ia act de faptul că, în octombrie 2021, Parlamentul a lansat o acțiune împotriva Comisiei pentru neaplicarea regulamentului și pentru „tentativa sa de a câștiga timp”. Deputații subliniază că mecanismul de condiționalitate privind statul de drept ar trebui să se aplice atât bugetului Uniunii Europene, cât și fondurilor din pachetul NextGenerationEU.

Regulamentul privind condiționalitatea bugetară a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar Comisia nu l-a aplicat până în prezent. La 11 martie 2021, Polonia și Ungaria au contestat regulamentul în fața Curții de Justiție a UE. Curtea s-a pronunțat la 16 februarie 2022, respingând ambele recursuri.

În 2021, Banca Română de credite și Investiții și-a dublat numărul de clienți din segmentul corporate

0

Numărul de clienți din segmentul corporate al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI) aproape că s-a dublat pe parcursul anului 2021, iar portofoliul de credite pentru companii s-a majorat cu aproximativ 60% anul trecut, ajungând la peste 900 de milioane de lei – produsul principal de creditare fiind reprezentat de activitățile de factoring.

Alături  de alte șapte bănci de top  din România, BRCI face parte din Factor Chain International (FCI), oferind astfel întreaga gamă de produse de factoring: factoring intern, precum și internațional, cu sau fără recurs. Anul trecut, banca a procesat 6.827 facturi în valoare de 460,6 milioane lei, față de 5.653 facturi în valoare de 334,6 milioane lei în 2020, iar portofoliul de clienți și debitori cedați este bine dispersat, toate operațiunile fiind efectuate cu o rată zero de nerambursare. 

De asemenea, la finalul anului trecut, rata lichidității băncii s-a majorat de 1,8 ori (față de cifra înregistrată la finele ultimei luni din anul precedent), lichiditatea imediată situându-se la aproape 100%, dublu față de media pieței bancare din România, potrivit analizei comparative a Băncii Naționale a României (BNR).

La sfârșitul lui 2021, BRCI avea o solvabilitate de 74%, semnificativ peste media sistemului bancar românesc

Având un portofoliu bilanțier de credite de 63,8 milioane lei, ratele sale de solvabilitate, lichiditate, acoperirea provizioanelor și calitatea activelor sunt unele dintre cele mai bune din sistemul bancar local. Mai exact, la finele anului 2021, BRCI avea solvabilitatea (fonduri proprii/valoarea totală a expunerii la risc) de 74%, situându-se astfel peste media înregistrată de sistemul bancar românesc, de doar 22%. În același timp, rata creditelor și avansurilor neperformante ale BRCI a fost de 0,05% (3,35% – media sistemului bancar), în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a creditelor si avansurilor neperformante a fost de 100%, media industriei fiind de 66%.

Totodată, numărul de bănci corespondente la care au fost deschise conturi Nostro (n.r. cont de corespondent al unei bănci deschis la o altă bancă, din țară sau din străinătate, în baza unei convenții între cele două instituții bancare) pentru BRCI a crescut cu circa 60%, anul trecut față de anul precedent, iar  numărul băncilor cu chei SWIFT schimbate a crescut, la rândul său, cu 25%.

Tot în 2021, portofoliul clienților de retail al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI) a crescut cu un procent de 230% față de anul 2020, această creștere venind în contextul în care în noiembrie anul trecut, acționarii BRCI au majorat capitalul social al instituției bancare cu 24,75 milioane lei, acesta ajungând în prezent la 122.592.105,70 lei.

În 2021, BRCI și-a consolidat activitatea și guvernanța corporativă, punând accent și pe optimizarea diferitelor procese, precum cel de recrutare, pe digitalizare, pe dezvoltarea ofertei de servicii și produse pentru clienți. În același timp, banca a reușit să își extindă portofoliul de clienți, prin intrarea pe noi segmente de piață, adoptând o strategie axată pe investițiile în tehnologie, în sisteme și soluții tehnice care să deservească într-o manieră cât mai simplă nevoile de banking ale clienților, sporind în același timp eficiența proceselor interne de business. 

Tot anul trecut, trei bancheri cu o expertiză remarcabilă au fost numiți în conducerea băncii, consolidând astfel guvernanța corporativă la nivelul acesteia și păstrând în același timp membrii independenți majoritari, în Consiliului de Supraveghere.

Transformarea digitală, prioritatea BRCI în 2022

La începutul acestui an, banca a lansat platforma online pentru înrolarea de la distanță a clienților de retail, prin intermediul căreia aceștia își pot deschide un cont bancar online în doar 10 minute. Platforma permite accesul de la distanță la pachetul „Cont Total Digital ”, care include soluții pentru principalele tipuri de tranzacții din sfera de retail, precum: număr nelimitat de plăți naționale de mică valoare gratuite și emiterea gratuită a cardurilor de debit.

Pentru anul 2022, BRCI intenționează să își accelereze eforturile de transformare digitală, astfel încât să poată crea produse și servicii inovative, care să răspundă așteptărilor, în continuă schimbare, ale consumatorilor digitali. 

Printre principalele obiective pe care banca le are în vedere, pentru anul curent, se numără: investiții suplimentare în noi canale digitale (precum aplicațiile BRCI iBanking, BRCI Mobile etc.), pentru a simplifica interacțiunea clienților cu banca, precum și pentru a adăuga noi funcționalități; îmbunătățirea procesului de înrolare digitală de la distanță, pentru clienții de retail, cât și implementarea unui proces similar pentru clienții corporativi cu rezidența în România, dar și dezvoltări aferente sistemelor de plăți la care BRCI este membră.

Tremend intră pentru a 5-a oară în topul Financial Times 1000, clasamentul celor mai dinamice companii din Europa

0

Tremend Software Consulting a intrat pentru a cincea oară în topul FT 1000, clasamentul anual al companiilor din Europa cu cea mai rapidă creștere a veniturilor. Compania de dezvoltare și consultanță software a înregistrat o creștere a veniturilor de 272,13%, consolidându-și poziția printre jucătorii de profil din Europa. 

Consemnând această realizare, Marius Hanganu, co-fondator și managing partner Tremend, a declarat: „Suntem onorați să fim și în acest an printre companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Este o recunoaștere extraordinară a creșterii dinamice a companiei noastre de-a lungul anilor, a rezultatelor remarcabile ale muncii și experienței echipei noastre, a culturii organizaționale pe care am modelat-o și am cultivat-o împreună și a relațiilor puternice pe care le-am construit cu partenerii și clienții noștri din întreaga lume. Suntem recunoscători pentru încrederea lor, pentru contribuția la această realizare fantastică și pentru că fac parte din povestea noastră de succes.

Creșterea dinamică a companiei a însemnat o expansiune accelerată a echipei Tremend, care în prezent depășește 650 de ingineri software. Pe o piață extrem de competitivă, care se confruntă cu un deficit de specialiști IT, cultura organizațională Tremend, bazată pe învățare experimentală și continuă, performanță și stare de bine, care acordă prioritate gândirii creative și inovatoare, care îmbrățișează și generează schimbare, a fost esențială pentru atragerea și menținerea profesioniștilor de top din domeniul tehnologiei în cadrul echipei sale.

Angajamentul Tremend de a stimula inovația, valoarea, creșterea și sustenabilitatea pe termen lung prin tehnologie și transformare digitală, precum și cultivarea unei gândiri inovatoare, centrată pe client, au reprezentat un pilon puternic pentru creșterea accelerată a companiei de-a lungul anilor, dar și pentru construirea unei baze solide de clienți, în continuă creștere, și a parteneriatelor cu liderii din industrie.

„Ca o companie agilă, care catalizează inovația, înțelegem importanța flexibilității, adaptabilității, a răspunsului rapid la condițiile neprevăzute și a creării în mod proactiv de oportunități de creștere pentru clienții noștri. Ne propunem nu numai satisfacerea nevoilor de transformare digitală de astăzi, ci și realizarea unui plan de lungă durată, cu un impact pozitiv pentru societatea noastră către un viitor inteligent și mai bun. Vom continua să ne susținem misiunea de a aduce plusvaloare prin tehnologie și de a îmbunătăți viața oamenilor cu fiecare dintre produsele și soluțiile pe care le livrăm”, a declarat Ioan Cocan, co-fondator și managing partner Tremend.

Printre acțiunile principale ale companiei din 2021 se numără creșterea expertizei avansate de dezvoltare software și adoptarea rapidă a tehnologiilor emergente, precum precum AI și Machine Learning (ML), Natural Language Processing (NLP), IoT, Microservicii, Big Data, UI/UX, și DevOps/Cloud, precum și dezvoltarea de proiecte de înaltă calitate pentru marii operatori de telecomunicații la nivel mondial, companii de automobile, retaileri, instituții bancare și industria sănătății.

Tremend își valorifică abilitățile și experiența transsectorială în Big Data, aplicații, securitate și conformitate, instrumente proprietare, cadre și acceleratoare, pentru a oferi soluții avansate la scară largă, cu impact major. Pentru a susține cererea tot mai mare de soluții securizate activate în cloud, compania a devenit partener certificat Microsoft Gold, plasându-se în top 1% între partenerii Microsoft la nivel mondial și s-a alăturat programului AWS Partner Network (APN), crescând calitatea și extinzând acoperirea serviciilor sale personalizate de consultanță AWS.

Raportul FT1000, publicat anual de Financial Times și Statista, clasează primele 1000 de companii din Europa cu cel mai alert ritm de creștere din regiune pe o perioadă de până la 4 ani. Mixul sectorial este, în mare parte, în conformitate cu clasamentul din 2021, sectorul tehnologic fiind lider cu o cincime dintre companiile de pe listă, urmat de construcții și retail.

Anul acesta, 8 companii din România au intrat topul FT1000, dintre care 4 sunt din industria IT. Majoritatea câștigătorilor provin din Italia, 235 de companii, urmată de Germania cu 194, și Marea Britanie cu 155. În ceea ce privește ierarhia orașelor în care sunt situate aceste companii de succes, Londra ocupă prima poziție cu 81 de corporații, urmată de Paris cu 34 și Milano cu 33.

Foto: Marius Hanganu & Ioan Cocan, ©Tremend

Parlamentul european cere interzicerea „pașapoartelor de aur” și norme pentru „vizele de aur”

0

Îngrijorat că cetățenia UE este de vânzare, PE propune reguli comune pentru a combate problemele legate de „sistemele care acordă cetățenia/dreptul de ședere pe bază de investiții”.

Eurodeputații au adoptat miercuri un raport de inițiativă legislativă prin care îi cer Comisiei să facă o propunere legislativă în domeniu până la sfârșitul mandatului. Angajamentul luat de Comisie, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite ale Americii de a limita accesul la „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși bogați care au legături cu guvernul a fost discutat în cadrul dezbaterii din plen de luni. Textul a fost adoptat cu 595 de voturi pentru, 12 împotrivă și 74 abțineri.

Interzicerea „pașapoartelor de aur”…

Parlamentul subliniază că sistemele de acordare a cetățeniei pe baza unei investiții financiare (sistemele CBI), în temeiul cărora cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene obțin dreptul de cetățenie în schimbul unei sume de bani, subminează esența cetățeniei Uniunii. Parlamentul folosește cuvântul „parazitism” pentru a descrie această practică (folosită în Malta, Bulgaria și Cipru), căci țările Uniunii pun în vânzare ceva ce nu fusese niciodată destinat comercializării. Deputații subliniază că au fost acceptate și cereri care nu respectau condițiile stabilite și solicită ca sistemele de acest gen să fie eliminate treptat din cauza riscurilor pe care le presupun.

… și reglementarea „vizelor de aur”

Parlamentul a menționat că sistemele RBI (de acordare a dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare) presupun riscuri mai scăzute. El a cerut să se creeze norme la nivelul Uniunii Europene pentru a combate spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală. Printre solicitările sale se numără:

– verificarea stringentă a antecedentelor (inclusiv a membrilor familiei și a surselor fondurilor), verificarea obligatorie în bazele de date ale Uniunii și proceduri de verificare în țările terțe;

– obligații de raportare pentru țările Uniunii, inclusiv un „sistem de notificare și consultare” pentru a permite altor țări ale Uniunii să prezinte obiecții; și

– cerințe minime privind șederea efectivă pentru solicitanți și, în ceea ce privește investițiile lor, o implicare activă, calitate, valoare adăugată și contribuție la economie.

Fără pașapoarte și vize pentru oligarhii ruși

Parlamentul salută angajamentul statelor membre implicate de a limita vânzarea cetățeniei rușilor care au legături cu guvernul rus și solicită ca toate sistemele CBI și RBI din UE să excludă solicitanții ruși cu efect imediat. Eurodeputații îndeamnă guvernele UE să reevalueze toate cererile aprobate din ultimii ani și să se asigure că „nicio persoană rusă care are legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin nu își păstrează drepturile de cetățenie și de reședință”. În plus, aceștia solicită Comisiei să interzică resortisanților ruși care fac obiectul sancțiunilor UE accesul la toate sistemele RBI.

Un sistem fragmentat și rolul intermediarilor

Eurodeputații deplâng lipsa unor controale de securitate și a unor proceduri de verificare cuprinzătoare în cazul ambelor scheme și adaugă că nu ar trebui să fie posibil ca solicitantul să depună cereri succesive în diverse state membre. Statele membre nu ar trebui să se bazeze pe verificări efectuate de actori nestatali. Parlamentul cere o taxă la nivelul Uniunii, calculată ca un procentaj important din investițiile realizate, până la eliminarea completă a „pașapoartelor de aur” și permanent pentru „vizele de aur”. Parlamentul îi cere Comisiei să preseze și țările din afara Uniunii care beneficiază de călătorii fără viză în Uniunea Europeană să acționeze în acest sens.

Parlamentul observă că intermediarii folosiți în cadrul acestor sisteme nu sunt nici transparenți, nici trași la răspundere. Astfel, el cere interzicerea implicării lor în CBI și „o reglementare strictă și obligatorie” a rolului lor în RBI, care să includă sancțiuni.

Raportoarea Sophia in ‘t Veld (Renew, Olanda) a declarat: „Aceste sisteme au un singur rol, și anume de a deschide ușa din spate a Uniunii pentru indivizi dubioși, care nu pot pătrunde la lumina zilei. Este timpul să închidem această ușă, astfel încât oligarhii ruși și alte persoane cu bani murdari să nu aibă cum să intre. Guvernele statelor membre au refuzat să găsească o soluție la această problemă, pretinzând că nu este de competența Uniunii. În contextul actual, ele nu mai au cum să evite subiectul.”

Comisia trebuie să pregătească o propunere legislativă sau să-și justifice decizia în caz contrar.

Allview, creștere a profitului din activitatea recurentă cu 20% în 2021 față de 2020

0

Compania cu capital integral românesc Allview (Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) anunță realizarea în unui profit net în 2021 pentru activitatea recurentă crescut cu peste 20% faţă de 2020 (de la 7 milioane de lei la aproximativ 8,5 milioane de lei) și o cifră de afaceri majorată cu aproape 17% în 2021 față de anul anterior (de la 103 milioane lei la peste 121 milioane lei).

Allview apreciază că „anul 2021 a fost abundent în evenimente şi provocări, care au ambiționat compania Visual Fan să demareze noi investiții pentru dezvoltarea de competenţe şi parteneriate în zone complementare activității de bază, toate acestea ducând la consolidarea business-ului într-un mod sustenabil. Printre evenimentele emblematice care au stat la baza anului 2021, amintim:      

–    în luna aprilie, compania Visual Fan a emis 111.100 acțiuni noi (simbol ALW),  în cadrul unui plasament privat încheiat în prima zi și suprasubscris de peste 6 ori.

–    în luna iulie, Visual Fan, deținătoarea brandul Allview, a debutat pe piața AeRO a Bursei de Valori București.

–    la finalul lunii iulie, compania Visual Fan a anunțat preluarea unei participații de 12% din Headlight Solutions, companie de tehnologie specializată în cercetare-dezvoltare și integrare de soluţii software complexe şi hardware custom-made. În luna septembrie 2021, cele două companii au făcut public primul proiect de anvergură contractat în asociere, în valoare de 10 milioane de lei și care va avea ca finalitate implementarea unui produs ce include soluţii software şi hardware complete.

–    la jumătatea lunii octombrie, acționarii Visual Fan (Allview) au aprobat majorarea de capital social cu 5 acțiuni gratuite la fiecare acțiune deținută.

–    începând cu data de 11 octombrie 2021, acțiunile ALW fac parte din componenţa celui mai nou indice al BVB, BET-AeRO.

–    în luna decembrie 2021, Visual Fan a primit avizul favorabil din partea Consiliului Concurenței, pentru preluarea pachetului majoritar de 51%, al unicului distribuitor din Europa de Est al renumitului brand japonez AKAI. 

–    tot în luna decembrie 2021, Grupului Visual Fan i s-a alăturat societatea Visual EV Distribution, al cărui obiect de activitate este reprezentat de distribuția mașinilor electrice. Primul model lansat este Skywell ET5, un SUV full electric, cu o autonomie de 400 km mixt (WLTP) și 456 km City Drive, echipat cu sistemul automat de asistență la conducere – L2.5 și numeroase opțiuni premium. 

Rezultate financiare neauditate aferente exercițiului financiar 2021 atestă evoluția excelentă a vânzărilor de produse electronice Allview. Pentru a răspunde solicitărilor pieței, compania Visual Fan și-a extins portofoliul de produse cu dispozitive care integrează noi tehnologii. Printre cele mai importante lansări ale lui 2021, ce au dus la diversificarea categoriilor de produse și oferirea beneficiilor de utilizare a consumatorilor, amintim:

–    AllBook i, cu procesor Intel® Core™ i3-1005G1, până la 3.4GHz și sistem de răcire cu heatpipes. Acesta a fost unul dintre cele mai căutate notebook-uri din portofoliul brandului Allview, fiind un produs care se potrivește foarte bine atât sistemului de lucru de acasă, cât și școlii online, conform solicitărilor și necesităților pieței din 2021.

–    noua gamă de smartphone-uri Soul X8, care împreună cu căștile wireless Soul AV1 și AVI, integrează un sistem ce permite controlul vocal în limba română, fără atingere. Este singurul device de acest gen din România.

–     noua gamă de Smart TV-uri ePlay 7100, care înglobează tehnologia Far Field Voice Control, prin care utilizatorii au întâmpinat o experiență complet nouă, mult mai confortabilă și rapidă: fără a mai atinge telecomanda, ci doar prin simpla voce și comanda „OK Google”, aceștia pot porni sau opri televizorul, accesa conținut media și divertisment, regla volumul, controla alte dispozitive interconectate cu TV-ul prin sistemul Google Home”.

 
Lucian Peticila – CEO Allview

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA (Allview), subliniază: „Rezultatele obținute pe parcursul anului 2021 demonstrează performanța excepțională înregistrată de compania noastră, deși anul trecut a fost unul plin de evenimente şi provocări manifestate la nivel global pentru industria IT&C (criza de semiconductoare, creșterea continuă a costurilor de transport, criza containerelor și criza energetică). Cu toate acestea, experiența de aproape 20 de ani, precum și capacitatea noastră de adaptabilitate și anticipare a tendințelor pieței, ne-au ajutat să deschidem noi oportunități pentru dezvoltarea business-ului într-un mod sustenabil. Pentru anul 2022, avem în plan extinderea portofoliului de produse, pătrunderea pe noi piețe externe, dar și deschiderea unei noi linii de business, așa cum am anunțat recent lansarea conceptului Allview ERA Health. Noua linie de business vizează intrarea pe piața serviciilor, iar întregul concept Allview ERA Health urmărește atât dezvoltarea de servicii pentru clienți, cât și produse hardware integrate în acest sistem.”

Compania Visual Fan semnalează că în 2022 împlinește 20 de ani de activitate și „pentru a demonstra succesul pe piață, compania are planuri importante de dezvoltare, ce vor duce la creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, direcție în care s-au creat foarte bune premise prin investițiile realizate în 2021 și demararea de noi proiecte și linii de business”.

Lucian Peticilă: „Chiar dacă anul 2022 a debutat sub semnul impredictibilității din cauza valului cinci pandemic,  contextului geopolitic actual și situaţiei de securitate incerte, Visual Fan are încredere în capacitatea echipei de adaptabilitate, demonstrată în cei 20 de ani de activitate. De-a lungul timpului, am reușit să trecem cu bine peste crizele economice, sanitare, globale, pe care nu doar că le-am depășit și chiar le-am transformat în oportunități generatoare de profitabilitate. Cu aceeași încredere și speranță pornim și în acest nou episod, la care istoria umanității ne face martori.”

XTB: Cât de mult va crește petrolul?

Prețurile petrolului sunt volatile și ar pendula între un maxim de 200 dolari pe baril și sub 100 de dolari pe baril până la final de 2022.

  • Încă nu este sigur dacă Rusia va decide să interzică sau nu exporturile de mărfuri energetice. 
  • Cu toate acestea, companiile occidentale au început să se autosancționeze și au oprit achizițiile de petrol rusesc pe piața spot. 
  • Dacă o aprovizionare de până la 3 milioane barili pe zi este înghețată, o creștere a prețului la 150-165 USD per baril este o posibilitate reală. 
  • Cu toate acestea, dacă o aprovizionare de peste 3 milioane de barili pe zi este înghețată, nu poate fi exclusă o creștere a prețului peste 200 de dolari pe baril. 
  • Pe de altă parte, în cazul în care China va stimula achizițiile de petrol rusesc, în timp ce alți producători vor crește producția și vor începe să vândă mai mult în Europa, prețul petrolului ar putea scădea sub 100 de dolari chiar în acest an, arată într-o analiză de piață XTB Polonia, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Prețurile petrolului au ajuns la 130 de dolari pe baril, dar planul geopolitic ar putea împinge prețurile și mai sus

Scenariul în care prețurile petrolului ajung la 100 de dolari pe baril părea foarte puțin probabil în 2021, dar acum a devenit realitate. Chiar pe măsură ce invazia Ucrainei de către Rusia a început să progreseze, mulți credeau că prețurile nu vor depăși 120 de dolari pe baril. Toate aceste scenarii improbabile s-au materializat, prețurile depășind rapid previziunile inițiale. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte mărfuri, prețurile țițeiului nu au atins încă maxime istorice. Întrebarea este – cât de sus vor crește prețurile petrolului?

Ce volum de petrol este în pericol?

  • Producția de petrol a Rusiei se ridică la aproximativ 10 milioane de barili pe zi, jumătate din aceasta fiind exportată ca țiței și aproximativ 3 milioane de barili pe zi ca produse derivate din petrol
  • Piața petrolului trebuie să fie relativ echilibrată pentru a preveni volatilitatea prețurilor, rezultată din șocurile cererii și ofertei
  • Rusia exportă aproximativ 2 milioane barili pe zi prin conducte și aproximativ 6 milioane de barili pe zi prin cisterne
  • Exporturile către UE se ridică la aproximativ 4 milioane de barili pe zi, aproximativ 1 milion de barili pe zi fiind exportat prin conducte
  • Companiile occidentale încep să se autosancționeze și refuză să cumpere petrol rusesc pe piața spot. Acest lucru ar putea duce la înghețarea a aproximativ 3 milioane de barili pe zi din exporturile rusești
  • Aruncând o privire la evoluția istorică, ar fi al cincilea cel mai mare șoc de aprovizionare pentru petrol. Șocul de aprovizionare care a venit după ce Irakul a invadat Kuweitul în anii 1990 a fost mai mare
  • Situația nu este însoțită de un șoc al cererii deoarece cererea globală de petrol încă nu a revenit la nivelurile prepandemice.
  • Lumea, în special Europa, va încerca să reducă consumul de petrol și, de asemenea, va căuta aprovizionare în altă parte
  • Situația actuală este diferită de șocul cererii din 2007-2008, dar putem afla multe despre distrugerea cererii din acea perioadă.

Șocul petrolier din anii 90 față de situația actuală

Aproximativ 4,5 milioane de barili de petrol pe zi au fost „înghețați” în urma invaziei irakiene a Kuweitului în anii 1990, ceea ce reprezenta aproximativ 7-8% din cererea globală pe atunci. Teoretic, situația actuală este foarte asemănătoare. În timp ce cantitatea de petrol în pericol este mai mică, cel mai mare risc este ca majoritatea acestui petrol să fie exportată în Europa. Prețurile petrolului au crescut cu 140% după lansarea invaziei irakiene, dar au revenit la nivelurile dinaintea invaziei în mai puțin de un an.

Situația actuală este similară cu șocul petrolului din anii 1990 (războiul Irak-Kuweit). Presupunând că prețurile vor continua să se comporte similar, vârful poate fi atins aproape de 150 USD pe baril (noi maxime istorice). Desigur, trecutul nu poate fi tratat ca un indicator al viitorului. Sursa: Bloomberg, XTB

Șocul cererii din 2007-2008 vs situația actuală

După cum am explicat deja, factorii care au dus la creșterea prețului petrolului în 2007-2008 au fost diferiți de factorii care au condus la creșterea prețului petrolului în prezent. Cu toate acestea, pot fi găsite anumite asemănări – oferta a întâmpinat dificultăți să țină pasul cu cererea în creștere înainte de invazia Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, o asemănare cheie este că situația actuală poate duce la distrugerea cererii, așa cum a făcut-o în perioada 2007-2008.

Acțiunea prețului este în prezent similară cu cea din 2007-2008, dar există 2 mari excepții. Creșterea prețurilor a accelerat în urma corecției din noiembrie 2021, ceea ce ar putea sugera supraîncălzirea pieței. Totuși, nu poate fi exclusă posibilitatea ca prețul petrolului să atingă 150 de dolari pe baril. Sursa: Bloomberg, XTB

Unde se poate observa distrugerea cererii?

Goldman Sachs a lansat o analiză interesantă privind prețurile și distrugerea cererii. GS consideră că prețuri ale petrolului de 200 de dolari pe baril ar duce la o piață echilibrată prin distrugerea cererii cu 5-6 milioane de barili pe zi (exporturi rusești). Banca se așteaptă ca prețul petrolului să fie în medie de 135 dolari pe baril în 2022 și să se comercializeze în intervalul de preț de 115 – 175 dolari.

Anterior, am indicat aproximativ 3 milioane de barili pe zi din aprovizionarea înghețată pentru Europa, care, dacă este răspândită în toată lumea (China importă mai mult din Rusia, Europa caută alte surse), ne oferă un preț de aproximativ 165 USD pe baril. Cu toate acestea, dacă oferta este limitată doar la țările dezvoltate, distrugerea cererii ar putea să nu înceapă până când prețurile vor ajunge la 215 USD pe baril. Trebuie remarcat faptul că distrugerea cererii se termină în recesiune.

Va cumpăra China mai mult petrol rusesc?
Unde poate căuta Europa înlocuitori?

China

  • China este capabilă să cumpere tot petrolul rusesc pe care Europa nu-l dorește
  • China importă în prezent aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi. Cu toate acestea, a importat 12,7 milioane de barili pe zi în vârf
  • Creșterea importurilor ar putea permite reumplerea rezervelor care au scăzut cu aproximativ 100 de milioane de barili de la vârful din noiembrie 2020
  • Rusia exportă cea mai mare parte a petrolului său prin cisterne LR și MR. Exporturile rusești de petrol necesită aproximativ 10% din flota globală a unor astfel de nave. China deține de două ori mai multe astfel de tancuri decât este necesar
  • Cu toate acestea, prețurile mari ale transportului ar putea reprezenta o problemă

Europa

  • Acordul nuclear cu Iranul. Iranul deține aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în facilități de stocare în larg. Atingerea unui acord ar putea aduce 0,5 – 1,5% din acest volum
  • SUA se află în discuții avansate cu Venezuela pentru ridicarea sancțiunilor petroliere. Venezuela și-ar putea dubla producția, la aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi dacă sancțiunile vor fi ridicate. SUA intenționează ca petrolul venezuelean să fie livrat direct în Statele Unite, ceea ce ar permite ca 1 – 1,5 milioane de bari pe zi din aprovizionarea SUA să fie livrată în Europa
  • Numărul de platforme petroliere active din Statele Unite este de aproximativ 500. În perioada prepandemică era de peste 800. Fiecare platformă activă reprezintă în medie 1.000 de barili pe zi de creștere a producției. Producătorii de șist din SUA ar putea crește producția cu aproximativ 300.000 de barili pe zi în acest an. EIA se așteaptă să fie de 200.000 barili pe zi
  • Producția OPEC+ este cu aproximativ 700.000 barili pe zi mai mică decât s-a hotărât. Cu toate acestea, acest scenariu este rezultatul unor probleme legate de restabilirea producției
  • OPEC are o capacitate liberă de producție de aproximativ 5 milioane bpd, jumătate din aceasta fiind în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak

Capacitatea de producție neutilizată a OPEC se ridică la aproximativ 5 milioane bpd, dar doar jumătate din aceasta ar putea fi restabilită. Sursa: xStation5

Cât vom plăti pentru petrol?

Încă nu este sigur dacă Rusia va decide să interzică sau nu exporturile de mărfuri energetice. Cu toate acestea, companiile occidentale au început să se autosancționeze și au oprit achizițiile de petrol rusesc pe piața spot. Dacă o aprovizionare de până la 3 milioane bpd este înghețată, o creștere a prețului la 150-165 USD per baril este o posibilitate reală. Cu toate acestea, dacă o aprovizionare de peste 3 milioane de barili pe zi este înghețată, nu poate fi exclusă o creștere a prețului peste 200 de dolari pe baril. Pe de altă parte, în cazul în care China va stimula achizițiile de petrol rusesc, în timp ce alți producători vor crește producția și vor începe să vândă mai mult în Europa, prețul petrolului ar putea scădea sub 100 de dolari chiar în acest an.

Prețurile petrolului au revenit spre maximele din 2012. Cu toate acestea, atingerea a noi maxime istorice sau chiar depășirea zonei 165 USD este încă departe. Pe de altă parte, scenariul optimist indică o scădere sub 100 de dolari pe baril, zona de preț în care petrolul se tranzacționa înainte de invazia Ucrainei. Cu toate acestea, piața rămâne restrânsă iar prețurile sunt predispuse la mișcări volatile. Sursa: xStation5

Genesis Property: 45% dintre angajați s-au întors deja complet la birou. Peste 70% vor să lucreze de la birou sau în sistem hibrid în 2022

0

România a ieșit din starea de alertă după aproape doi ani de la începerea pandemiei, iar planurile companiilor privind modul de lucru sunt legate acum de un număr tot mai mare de angajați care se vor întoarce la birou în viitorul apropiat. Aproape 60% dintre angajați spun că politica de lucru în compania unde lucrează prevede desfășurarea activității doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezență în principal fizică, în timp ce alți aproape 30% merg la sediu când au nevoie să interacționeze cu colegii sau simt nevoia să socializeze. Peste 70% vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puțin în sistem hibrid, arată un sondaj inițiat recent de Genesis Property în rândul a 1.073 de angajați din toată țara. 

În prezent, aproape 45% dintre angajați lucrează doar de la birou, ca urmare a politicilor companiei privind modul de lucru stabilit pentru acest an, iar alți aproape 16% trebuie să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvență. Cei mai mulți își doresc să lucreze alături de echipă, la birou, cel puțin trei zile pe săptămână (39,1%) și doar 3 din 10 angajați preferă în continuare lucrul de la distanță, mai arată sondajul Genesis Property. 

Ștefan Tudos, Genesis Property

„Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viața profesională a oamenilor și relația lor cu biroul. Lucrul de la distanță a venit cu soluții la provocările pentru sănătate, dar în același timp și cu nostalgia interacțiunilor la birou de dinainte de pandemie. Oamenii vor înapoi la birou cel puțin în sistem hibrid și au nevoie de spații de lucru mai sigure pentru sănătate, adaptate modului de lucru al viitorului”, spune Ștefan Tudos, vicepreședinte Genesis Property.

Doar 34% dintre angajați consideră că biroul lor este mai sigur pentru sănătate acum decât în urmă cu un an, iar 16% spun că sunt în continuare îngrijorați pentru starea lor de sănătate atunci când sunt la birou, în contextul evoluției cazurilor la începutul acestui an. Aproximativ 90% apreciază că, la birou, colegii lor respectă cel puțin parțial normele sanitare. În același timp, peste 26% consideră că drumul până la birou reprezintă un risc la fel de mare pentru sănătatea lor cum este și lucrul la birou, în contextul în care peste 28% folosesc transportul în comun.


 


Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanți sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei. 

Parlamentul European solicită mai multe eforturi de apărare din partea UE și măsuri suplimentare pentru a reduce dependența energetică a Europei de Kremlin

0

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Parlamentul European solicită mai multe eforturi de apărare din partea UE și măsuri suplimentare pentru a reduce dependența energetică a Europei de Kremlin.

Miercuri dimineața, eurodeputații au dezbătut rolul Europei într-o lume în schimbare și situația securității continentului în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, și cu Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.

La începutul dezbaterii, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a subliniat ceea ce trebuie să facă UE pentru a răspunde invaziei Rusiei și încercărilor Kremlinului de a destabiliza ordinea europeană în materie de securitate: „Trebuie să reevaluăm rolul Europei în această nouă lume. Trebuie să ne intensificăm investițiile în domeniul apărării și al tehnologiilor inovatoare. Este momentul să luăm măsuri decisive pentru a asigura securitatea tuturor europenilor. Este momentul să construim o veritabilă uniune a securității și apărării și să reducem dependența noastră de Kremlin. Ceea ce am văzut până în prezent în ceea ce privește coordonarea, solidaritatea și unitatea la nivel european este fără precedent – și trebuie să ne fie un exemplu pentru viitor.”

Reamintind eurodeputaților că ea însăși este copilul unui deportat pe care Stalin l-a trimis în Siberia, prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a lăudat acțiunile întreprinse de UE pentru a ajuta Ucraina și solidaritatea de care cetățenii europeni au dat dovadă în fața celor care fug din calea războiului. Cu toate acestea, ea a subliniat: „Suntem în această situație pe termen lung. Va trebui să dăm dovadă de răbdare strategică, deoarece pacea nu va veni mâine.”

Prim-ministrul Kallas a solicitat o politică de gestiune inteligentă. Ea a subliniat necesitatea ca UE „să depună eforturi mai mari și mai rapide pentru a reduce dependența noastră energetică de gazul și petrolul rusesc” și să consolideze apărarea europeană „în strânsă colaborare cu NATO”. Vorbind despre viitorul Ucrainei, ea a declarat: „Nu este doar în interesul nostru să oferim Ucrainei o perspectivă de aderare; este, de asemenea, de datoria noastră morală să facem acest lucru. Ucraina nu luptă pentru Ucraina, ci luptă pentru Europa. Dacă nu acum, atunci când?”

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a subliniat, la rândul său, modul în care războiul în curs va „își va lăsa amprenta asupra istoriei” și a subliniat că UE și cetățenii săi trebuie să depună în cele din urmă un efort colectiv pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia. UE trebuie să explice, de asemenea, cetățenilor „că modul nostru de viață implică un cost”. Europa va trebui să fie pregătită să plătească prețul unui răspuns față de Rusia, deoarece consecințele acestui război vor fi de lungă durată, și să contureze politicile europene pentru anii și deceniile următoare, a declarat acesta.

Puteți urmări înregistrarea declarațiilor lor aici.

Consolidarea apărării europene, noi norme europene în materie de azil, reducerea gazelor naturale din Rusia

Prima rundă de vorbitori ai grupurilor politice a fost formată din următorii eurodeputați: Arnaud Danjean (PPE, Franța), Iratxe García Pérez (S&D, Spania), Nathalie Loiseau (Renew, Franța), Ska Keller (Verzi/ALE, Germania), Jaak Madison (ID, Estonia), Anna Fotyga (ECR, Polonia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania). Puteți urmări aici înregistrarea intervențiilor lor.

În discursurile lor, mulți eurodeputați au subliniat eforturile anterioare eșuate ale UE de a-și consolida capacitatea de apărare. Aceștia au salutat noua Busolă strategică de asigurare a securității în UE și au îndemnat la un efort comun pentru a promova Uniunea Europeană a Apărării, dar au solicitat eforturi din partea tuturor statelor membre pentru a-și transforma angajamentele în realitate. Aceștia au subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să reducă utilizarea gazului și petrolului rusesc, să investească mai mult în tehnologiile ecologice și în stocarea energiei și să introducă un sistem adecvat de migrație pentru primirea și partajarea responsabilității pentru refugiați.

Unii membri au subliniat că investițiile în securitate înseamnă mai mult decât simpla cheltuire a banilor pentru armată. Acestea includ, de exemplu, sprijin pentru infrastructura critică, reziliența cibernetică și accelerarea tranziției verzi. Alții au solicitat sancțiuni mai eficace împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a oligarhilor săi, o mai mare transparență fiscală și necesitatea de a încetini cursa înarmării.

Revolut și utilizatorii săi au donat peste 10 milioane de euro pentru Crucea Roșie, în cadrul apelului pentru Ucraina

0

Revolut, super-aplicația financiară cu peste 18 milioane de utilizatori la nivel global, din care mai mult de 1,6 milioane în România, a colectat, împreună cu clienții săi, peste 10 milioane de euro din donații, în cadrul apelului internațional pentru Ucraina lansat de Crucea Roșie. 

În valoarea totală a donațiilor se regăsește și contribuția companiei britanice, care a anunțat că va completa suma totală colectată direct în aplicație, prin opțiunea Donații, de la utilizatori. Încă din 25 februarie 2022, Revolut a permis utilizatorilor să doneze direct către această cauză a Crucii Roșii, în aplicație, și clienții Revolut au reacționat admirabil. În doar 24 de ore se strânseseră donații de peste 1 milion de euro. În următoarele zile, tot mai multe societăți naționale de Cruce Roșie, inclusiv cea din România, au fost integrate în aplicație și utilizatorii din peste 50 de țări și teritorii au putut să doneze instant, fără niciun comision, către Crucea Roșie locală sau către Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, susținând astfel apelul pentru Ucraina. În România, în perioada 1-8 martie 2022, utilizatorii super-aplicației au donat peste 630.000 de euro prin intermediul opțiunii Donații, cea mai mare sumă strânsă în scopuri caritabile de la lansarea acestei funcționalități, în iulie 2019. 

La 1 martie 2022, CEO-ul Revolut, Nik Storonsky, a anunțat că, în perioada 1-8 martie, compania va oferi o sumă egală pentru fiecare donație realizată de utilizatori, până la valoarea de 1,5 milioane lire sterline (1,8 milioane euro). Astfel, peste 300.000 de utilizatori au făcut donații către Crucea Roșie și valoarea totală a contribuțiilor cumulate – companie și clienți – a depășit 10 milioane euro. 

     Aceste fonduri vor fi folosite pentru acordarea de prim ajutor și de ajutoare umanitare victimelor războiului din Ucraina și milioanelor de refugiați ucraineni care au fost nevoiți să-și părăsească țara. Donațiile vor fi transferate 100% Crucii Roșii, atât către societățile naționale din fiecare țară, cât și către entitatea internațională, în cadrul unui parteneriat care a permis milioanelor de utilizatori din Spațiul Economic European, Marea Britanie, Singapore și Australia să se alăture acestui apel. 

Din cauza presiunii asupra infrastructurii de transport din regiune și a dificultății de a aduce mărfuri în zonă, Crucea Roșie a încurajat oamenii să doneze fonduri, care vor sprijini aprovizionarea locală de articolele critice, mai degrabă decât să doneze articole fizice. Echipele Crucii Roșii sunt acum la fața locului în Ucraina, precum și în țările din jur precum Polonia, Moldova, România, Ungaria pentru a ajuta refugiații ucraineni.

„Acest război afectează oamenii zilnic, la nivel personal, psihologic, emoțional, prin separarea de cei dragi, prin violență și sentimentul de insecuritate continuă. România, ca țară vecină, a primit deja pe teritoriul său sute de mii de cetățeni din Ucraina. Pentru toți cei care au decis să rămână în România va fi nevoie de sprijin cu alimente, găzduire, obiecte de uz personal și acces la servicii sociale, de sănătate, de educație. În același timp, pentru cetățenii rămași în Ucraina nevoile umanitare sunt în creștere și vom continua să răspundem acestor necesități. Le mulțumim tuturor celor care au donat până acum și contăm, în continuare, pe solidaritatea lor pentru a asigura tot sprijinul necesar populației vulnerabile în fața războiului”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roșie Română.

Christopher Guttridge, coordonatorul echipei Donații din cadrul Revolut, a declarat: „Suntem recunoscători să vedem susținerea pe care clienții noștri au demonstrat-o față de acest apel important al Crucii Roșii. Este un motiv de mândrie pentru noi ca, grație tehnologiei, să reușim să mărim viteza de reacție a societății  într-o situație de urgență, atât prin donațiile instant și gratuite, cât și prin propria contribuție financiară. Noi toți de la Revolut suntem mândri să facem parte dintr-o companie britanică cu acoperire globală care ajută poporul ucrainean în vremuri dificile. Generozitatea clienților noștri va permite Crucii Roșii să asigure servicii critice umanitare și medicale atât în Ucraina, cât și în țările învecinate”.

Investițiile în timpul conflictelor și al stagflației

Incertitudinea economică și creșterile semnificative ale prețurilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de „stagflație”, o combinație toxică de încetinire economică bruscă și inflație mare. Piețele sunt nervoase, încercând să ia în calcul orice veste despre conflict, prețul petrolului crescând pentru scurt timp la peste 130 de dolari pe baril. Piețele financiare arată roșu, ceea ce face ca investitorii optimiști de anul trecut să privească consternați la portofoliile lor care acum pierd bani. Investițiile în timpul conflictelor și războaielor geopolitice au fost întotdeauna dificile, dar piețele au rezistat de fiecare dată. 

Istoria ne-a învățat că piețele au ieșit mai puternice din fiecare război care a avut loc în ultimii 100 de ani. În cele șase luni care au urmat izbucnirii Primului Război Mondial, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 30%. Pentru că războiul afectase grav lumea financiară, s-a decis închiderea Bursei de Valori din SUA. Putem face o paralelă cu închiderea bursei rusești în prezent. Bursa s-a deschis după șase luni de închidere, iar Dow Jones a urcat în acel an cu 88%. La finalul conflictului, care a durat din 1914 până în 1918, indicele american a câștigat în 

total 43%, adică 8,7% pe an. În cel de-al Doilea Război Mondial, la finalul conflictului, care a durat din 1939 până în 1945, Dow Jones a câștigat în total 50%, sau 7% anualizat. La sfârșitul războiului din Vietnam, care a durat din 1965 până în 1973, piața americană a realizat o performanță globală de 43%, sau 5% anualizat. 

Mai recent, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a adus un declin de 15% la câteva zile după eveniment. De data aceasta, piața americană nu și-a atins minimul până în 2002. Dar motivul nu a fost atacul în sine, ci criza bulei Dotcom care a început cu un an înainte. Piața bear (în scădere) de atunci a fost cauzată de prăbușirea rapidă a prețurilor acțiunilor de tehnologie care fuseseră cumpărate la valori mari, în condițiile în care unele companii au dat faliment și au fost scoase de pe bursă. A urmat apoi o piață bull (în creștere) care a durat până în 2008. În momentul invadării Irakului de către SUA, acțiunile au crescut cu 2,3% în ziua invaziei și au încheiat anul cu o creștere de 30%. Prin urmare, există dovezi solide că, dacă este convențional, războiul afectează bursele de valori pe o perioadă limitată de timp, creând condițiile pentru o creștere explozivă. 

Toate creșterile bursiere de mai sus nu au fost lipsite și de scăderi abrupte ale piețelor. Cea mai mare scădere istorică datorată războiului a avut loc odată cu intrarea Germaniei naziste pe teritoriul Cehoslovaciei în 1939 și cu atacul asupra Franței în 1940. S&P 500 a scăzut cu 20,5% și, respectiv, 25,8% în următoarele 22 de zile de tranzacționare. În timpul Crizei petrolului din 1973, S&P 500 a scăzut cu peste 17%. Atunci când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul în 1979, a avut loc o scădere consecutivă a indicelui timp de 12 zile, de aproximativ 3,8% în total. Când Rusia a cucerit ulterior Crimeea, în 2014, s-a înregistrat o scădere de 2%.

Istoria arată, de asemenea, că piețele reacționează inițial prost la creșterea incertitudinii, așa cum vedem și în prezent, investitorii mai întâi vând și apoi pun întrebări. Acest lucru reduce evaluările și așteptările și contribuie la crearea premiselor pentru o redresare a pieței. De asemenea, guvernele reacționează și ele și ne așteptăm să vedem acest lucru acum. De exemplu, în Europa, cea mai afectată dintre regiunile majore, există o serie de „amortizoare” puternice de criză. De la un euro mai slab, care face ca țările și companiile europene să fie mai competitive pe piața internațională în ceea ce privește prețurile mărfurilor, la o creștere a cheltuielilor guvernamentale, condusă de apărare și de ajutorul pentru refugiați și o Bancă Centrală Europeană care este pe cale să mențină ratele dobânzilor la zero pentru mai mult timp, toate acestea vor contribui la protejarea economiei și în cele din urmă, a piețelor.

Conflictul din Ucraina și efectele sale produc îngrijorări cu privire la stagflație. Ultima perioadă de stagflație în Occident a fost în anii 1970. Manualul de investiții de atunci era reprezentat de „activele dure”, cum ar fi materiile prime (DJP, XLE), bunurile imobiliare (XLRE) și „activele defensive” a căror cerere nu depinde de fluctuațiile prețurilor, cum ar fi sănătatea (XLV), utilitățile și produsele de bază pentru consumatori (XLP). Software-ul, care nu exista în anii ’70, ar putea avea rezultate bune ca fiind un „nou segment defensiv” în domeniul tehnologiei. Din punctul de vedere al investițiilor, potențialii perdanți pot fi companiile expuse la scăderea cererii din partea consumatorilor, cum ar fi industria auto, bunurile de folosință îndelungată și producătorii de tehnologie hardware. Sectorul financiar (XLF) este, de asemenea, afectat de o curbă de randament a obligațiunilor aplatizată și de reducerea apetitului pentru credite. 

Astfel, este important să aveți un portofoliu diversificat. În 1917, Forbes a publicat o listă cu cele mai mari 100 de companii americane. Când Forbes a revizuit lista originală în 1987, după Marea Depresiune, războaie, inflația din anii 1970 și boom-ul postbelic, 61 dintre companii nu mai existau. Dintre cele 39 rămase, 21 erau încă în activitate, dar nu mai figurau în top 100. Doar 18 se mai aflau în Top 100 și cu excepția General Electric și Kodak, toate au avut performanțe inferioare indicilor de piață. 

Studiu Deloitte: directorii de marketing vor să angajeze specialiști cu mai multe abilități analitice, în contextul în care datele devin mai importante pentru strategia de business

În contextul utilizării unui volum foarte mare de date, directorii de marketing din întreaga lume vor să angajeze specialiști care dețin mai multe abilități analitice, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte Global Marketing Trends, considerând că acestea devin mai importante decât competențele creative în majoritatea industriilor – tehnologie, media și telecomunicații (34% față de 23%), servicii financiare (27% față de 18%), energie și produse industriale (24% față de 16%) -, cu excepția domeniului produselor de larg consum (18% față de 30%). Raportul subliniază, de asemenea, că o combinare a acestor competențe va necesita atenție sporită din partea directorilor de marketing pentru a asigura o colaborare mai bună în cadrul echipelor, atât pe plan intern, cât și extern, în contextul în care doar 25% dintre participanții la studiu acordă prioritate colaborării, o pondere mai mică comparativ cu alte poziții de top management – directori financiari (42%), directori IT (39%) și directori generali (31%). 

Chiar dacă unii consumatori apreciază anunțurile publicitare relevante, mulți dintre ei sunt îngrijorați cu privire la modul în care sunt utilizate informațiile lor personale, preferințele de cumpărare și obiceiurile de navigare. Ca răspuns, multe browsere web dezactivează cookie-urile de tip third party. În acest context, brandurile au identificat alte modalități pentru a continua să interacționeze eficient cu consumatorii, arată raportul, cum ar fi trecerea la folosirea datelor colectate intern (first-party data), aspect valabil atât în cazul companiilor care au avut creștere de două cifre (61%), cât și a celor care au scăzut (40%). De asemenea, brandurile care înregistrează creșteri mari sunt cu mult înaintea celor care au evoluții negative în ceea ce privește utilizarea datelor colectate intern în moduri mai sofisticate, în special pentru furnizarea de conținut personalizat prin optimizare creativă dinamică (51% față de 36%) și utilizarea datelor pentru a difuza anunțuri publicitare prin intermediul tehnologiilor automatizate (49% față de 29%). 

„În ultima perioadă, trecerea de la interacțiunea fizică la una predominant digitală a fost mai rapidă, multe branduri excelând la acest capitol și îmbunătățind viața clienților. De exemplu, tot mai multe branduri din domeniul serviciilor financiare au implementat metode de înrolare și de interacțiune digitală cu clienții, iar comerțul electronic a înregistrat creșteri, devenind o modalitate tot mai utilizată de a face cumpărături. Următorul pas va fi îmbunătățirea experienței hibride. Acest obiectiv presupune o bună înțelegere a preferințelor și comportamentului clienților, într-o epocă în care reglementările privind folosirea cookie-urilor s-au înăsprit. Utilizarea datelor obținute direct din interacțiunile cu clienții devine soluția sustenabilă și modul în care brandurile reușesc să personalizeze conținutul canalelor de comunicare, să ajusteze produsele și serviciile oferite prin integrarea reacțiilor și sugestiilor consumatorilor. De asemenea, pentru colectarea datelor direct de la consumatori, este nevoie ca brandurile să-și dezvolte o infrastructură care să conecteze diversele surse din care se strâng informații de la clienți în timpul interacțiunii acestora cu brandul”, a spus Ruxandra Băndilă(foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Crearea și oferirea unei experiențe dinamice, care să acorde clienților informațiile și stimulentele potrivite la momentul oportun, a devenit o prioritate pentru branduri, menționează raportul. Ofertele primite de către clienți la scurt timp după manifestarea interesului pentru produsele electronice (40%) și serviciile bancare (32%) și suportul oferit de către angajați bine informați în domeniile auto (39%) și turism (31%) au fost indicate drept cele mai utile în luarea deciziilor de cumpărare. La polul opus, consumatorii spun că recomandările personalizate și testările gratuite/mostrele nu le influențează semnificativ decizia de cumpărare. În acest context, raportul sugerează directorilor de marketing să optimizeze experiența clienților prin intermediul inteligenței artificiale pentru a ajuta brandurile să răspundă nevoilor acestora în momentele potrivite. 

Combinația de experiențe fizice și digitale a devenit normă, mai subliniază studiul, 75% dintre respondenții cu funcții executive declarând că vor investi mai mult în furnizarea de experiențe hibride în următoarele 12 luni, ale căror beneficii sunt gradul mai mare de personalizare (43%), inovarea (43%), conexiunea cu clienții (40%) și sentimentul de includere (38%). Companiile își pot îmbunătăți experiențele hibride prin extinderea opțiunilor, integrarea reacțiilor și sugestiilor clienților și investițiile în infrastructura tehnologică, aspecte care pot aduce la viață aceste principii de organizare. Mai mult decât atât, brandurile pot utiliza aceste principii de organizare centrate pe om pentru a construi experiențe fizice și digitale atât de agile și flexibile pe cât se așteptă consumatorii.

Raportul Deloitte 2022 Global Marketing Trends a fost realizat în rândul a peste 1.000 de directori executivi din cadrul unor companii globale și 11.500 de consumatori din America, Africa, Europa și Asia.

Cinci drepturi pe care este bine să le cunoașteți dacă ați devenit sau urmează să deveniți tată

Autori:

Claudia Sofianu, Partener, Liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România
Anca Atanasiu, Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL
Alexandra Păduraru,
Senior Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL

 













Drepturile salariaților care decurg din nașterea sau adopția unui copil sunt de cele mai multe ori prezentate din perspectiva mamelor, indiferent că vorbim de concediul de maternitate sau de concediul de creștere copil. Doar că, de ceva vreme deja, putem observa un trend tot mai prezent de tați care doresc să își exercite drepturile cu ocazia nașterii sau adopției unui copil. Iată cinci dintre drepturile pe care fiecare tată salariat ar trebui să le cunoască. 

Concediul paternal 

Legea vă oferă dreptul la concediu paternal pentru a putea participa efectiv la îngrijirea nou-născutului, cu condiția de a fi asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat. Tatăl poate cere angajatorului, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului său, acordarea concediului paternal. La această cerere, trebuie atașat și certificatul de naștere al copilului prin care demonstrați că sunteți tatăl. 

Durata acestui concediu este de cinci zile lucrătoare. Acestora li se mai pot adăuga alte 10 zile lucrătoare, dacă ați obținut atestatul de absolvire al unui curs de puericultură. Practic, în această situație, veți beneficia de un concediu paternal total de 15 zile lucrătoare. Cursul de puericultură este menit să vă pregătească pentru îngrijirea copilului în primele sale luni de viață și el poate fi furnizat de către medicul de familie, în centrele specializate, în unele maternități sau chiar online. În maternitățile de stat, aceste cursuri sunt gratuite. Deși puteți urma acest curs ori de câte ori doriți și considerați necesar, trebuie să știți că, potrivit legii, prelungirea concediului cu cele 10 zile lucrătoare acordate în baza certificatului de absolvire a cursului de puericultură se aplică o singură dată. Astfel, dacă pentru primul copil născut ați beneficiat de prelungirea concediului cu cele 10 zile lucrătoare acordate în baza certificatului de absolvire a cursului, pentru următorii copii nu veți mai putea beneficia de această prelungire, chiar dacă ați absolvit un nou curs de puericultură. Pe parcursul concediului paternal aveți dreptul la o indemnizație pentru concediu paternal, care este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Acordarea acestei indemnizații nu este condiționată de existența unor perioade minime de muncă la același angajator sau la angajatori diferiți. Atenție, însă: potrivit unui proiect de lege recent, se propune creșterea numărului de zile de concediu acordate, de la 5 la 10 zile lucrătoare, independent de absolvirea unui curs de puericultură. Durata maximă a concediului paternal rămâne, însă, de 15 zile lucrătoare pentru cei care au absolvit cursul. 

Concediul de creștere a copilului 

Acest concediu se poate acorda pentru oricare dintre părinți, în aceleași condiții, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, dacă părintele a obținut venituri impozabile în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Dacă tatăl salariat alege să beneficieze de concediul de creștere a copilului, pentru această perioadă, el va avea dreptul la o indemnizație lunară. Mai multe detalii despre indemnizație, inclusiv despre cuantumul acesteia, dar și despre alte aspecte cu privire la concediul de creștere copil, le puteți găsi aici.

Dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile de acordare a concediului pentru creștere copilului, potrivit legii, cel puțin o lună din perioada totală a concediului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept, fie că este ea mama sau tatăl salariat. Astfel, tatăl salariat va putea beneficia de acest concediu pentru o perioadă de cel puțin o lună, dacă mama optează pentru concediul de creștere copil. 

Concediul de creștere a copilului pentru detașați 

Și persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detașare pe teritoriul României și care, pe parcursul detașării, sunt subiect de contribuții sociale obligatorii în România, pot beneficia de concediul de creștere a copilului. 

Potrivit legislației în vigoare referitoare la concediul şi indemnizația lunară pentru creşterea copiilor, atâta timp cât solicitantul, cetățean străin, are, conform legii, domiciliul sau reședința pe teritoriul României și locuiește în România împreună cu copilul pentru care solicită drepturile, ocupându-se de creşterea şi îngrijirea acestuia, poate beneficia de drepturile oferite legislației. Asumând că celelalte condiții pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului sunt îndeplinite și în lipsa unor prevederi specifice care să interzică acest lucru, suntem de părere că și tații detașați pot beneficia de concediul de creștere a copilului, împreună cu indemnizația aferentă. Abordarea va trebui, însă, să fie confirmată de autoritățile competente.

Concediul de acomodare

Se acordă în cazul în care adoptați sau doriți să adoptați un copil. De acest tip de concediu puteți beneficia doar dacă realizați venituri supuse impozitului pe venit. Puteți beneficia de acest concediu atunci când adoptați/ doriți să adoptați singur un copil sau sunteți soțul familiei adoptatoare (“familia adoptatoare” este formată din soţul şi soţia care au adoptat sau doresc să adopte). El poate fi solicitat de la data la care hotărârea instanței de încredințare a adopției a fost pusă în executare și până la data la care hotărârea de încuviințare a adopției a rămas definitivă.  

După deschiderea procedurii de adopție, instanța de judecată va decide încredințarea copilului către părintele adoptator. Această încredințare are menirea de a contribui la adaptarea copilului la noul său mediu de viață alături de părintele adoptator. Pasul următor pronunțării hotărârii de încredințare a copilului este acela în care instanța de judecată încuviințează adopția, tot printr-o hotărâre judecătorească. Concediul de acomodare se acordă pe bază de cerere, pe o durată de maxim un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției.

Indemnizația lunară este în cuantum 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției, fără ca valoarea maximă să depășească 8.500 RON. Potrivit legii, indemnizația de creștere a copilului nu poate fi cumulată cu cea de acomodare. 

Protecție împotriva concedierii 

Este bine de știut că legislația oferă protecție împotriva concedierii și tatălui salariat aflat în concediu de creștere a copilului sau în plata stimulentului de inserție. Mai multe detalii despre aceste aspecte puteți găsi aici.

Nu în ultimul rând, și în situația în care vă aflați în concediu de acomodare sau doriți să beneficiați de acest drept, legea vă protejează împotriva concedierii.

Consecințele economice ale conflictului Rusia-Ucraina: Stagflație înainte

Conflictul Rusia-Ucraina a declanșat tensiuni pe piețele financiare și a crescut drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei globale. De la ultima  publicație Coface, lumea s-a schimbat, la fel și riscurile.

• Prețurile mai mari ale mărfurilor intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, care crește riscurile de stagflație și tulburări sociale.

• Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni.

• Coface prognozează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusească în 2022 și a retrogradat evaluarea riscului de țară al Rusiei la categoria D (foarte mare).

• Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul realizării acestei analize, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o reducere completă a aprovizionării cu gaze naturale rusești, aceasta ar putea costa cel puțin 4 puncte din PIB, conducând astfel creșterea PIB-ului UE aproape de zero – și posibil în teritoriu negativ – în 2022.

Conflictul amenință să afecteze
și mai mult piețele de energie și mărfuri

Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale și unul dintre primii 5 producători de oțel, nichel și aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerțul global). Ucraina este un producător cheie de porumb (al șaselea ca mărime), grâu (al șaptelea), floarea soarelui (primul) și se numără printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia și rapiță.

În ziua în care a început invazia, piețele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar prețurile petrolului, gazelor naturale, metalelor și mărfurilor alimentare au crescut. În urma ultimelor evoluții, prețul petrolului Brent a depășit 100 USD pe baril pentru prima dată din 2014 (125 USD/la momentul realizării acestui material), în timp ce prețurile gazului TTF din Europa au crescut la un nivel record de 192 EUR pe 4 martie.

Deși prețurile ridicate ale mărfurilor au fost unele dintre riscurile deja identificate ca fiind potențial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului crește probabilitatea ca prețurile mărfurilor să rămână mai ridicate pentru mult mai mult timp. În plus, actualul conflict intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, crescând astfel riscurile de stagflație și tulburări sociale atât în țările avansate, cât și în cele emergente.

Sectoarele auto, transporturi și chimice sunt cele mai vulnerabile

Criza afectează puternic sectorul auto deja tensionat din cauza diverselor penurii și a prețurilor ridicate ale mărfurilor și materiilor prime: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu… Fabricile ucrainene auto livrează către mari producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunțat oprirea activității fabricilor în Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume plănuiesc deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri.

Companiile aeriene și maritime de transport de marfă vor avea, de asemenea, de suferit din cauza prețurilor mai mari ale combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse acestui risc. În primul rând, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, țările europene, SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene și canadiene în spațiul său aerian. Aceasta înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să opteze pentru rute mai lungi. În cele din urmă, aceste companii nu pot să crească foarte mult costurile, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei.

Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate rusești, ceea ce probabil va perturba activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează prin Rusia.

De asemenea, se estimează că materiile prime pentru petrochimice se vor scumpi, iar prețurile în creștere ale gazelor naturale vor avea un impact asupra piețelor de îngrășăminte, prin urmare, asupra întregii industrii agroalimentare.

Recesiune puternică în economia rusească

Economia Rusiei va fi în mare dificultate în 2022, căzând într-o recesiune profundă. Prognoza actualizată a PIB-ului Coface pentru 2022 se situează la -7,5% după redresarea înregistrată anul trecut. Acest lucru a determinat retrogradarea evaluării riscului țării de la B (destul de mare) la D (foarte mare).

Sancțiunile vizează în special băncile mari rusești, băncile centrale rusești, datoria suverană a Rusiei, funcționari publici și oligarhi ruși selectați precum și controlul exporturilor de componente de înaltă tehnologie către Rusia. Aceste măsuri exercită o presiune considerabilă asupra rublei rusești care a scăzut deja, și vor conduce la o creștere a inflației prețurilor de consum.

Rusia a atins un stadiu financiar relativ puternic: un nivel scăzut al datoriei publice externe, un excedent recurent de cont curent, precum și rezerve valutare substanțiale (aproximativ 640 miliarde USD). Cu toate acestea, înghețarea impusă de țările depozitare occidentale asupra acestora din urmă împiedică Banca Centrală a Rusiei să le desfășoare și reduce eficiența răspunsului rusesc.

Economia Rusiei ar putea beneficia de prețuri mai mari la mărfuri, în special pentru exporturile sale de energie. Cu toate acestea, țările UE și-au anunțat intenția de a-și limita importurile din Rusia. În sectorul industrial, accesul restricționat la echipamentele de semiconductori, computere, telecomunicații, automatizare și securitatea informațiilor produse în Occident va fi dăunător, având în vedere importanța acestor inputuri în sectoarele minier și de producție din Rusia.

Economiile europene sunt cele mai expuse la risc

Din cauza dependenței de petrol și gaze naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă consecințelor acestui conflict. Înlocuirea întregii aprovizionări a Europei cu gaze naturale rusești este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației. La momentul redactării acestui material, cu barilul de Brent tranzacționat la peste 125 USD și cu prețurile gazelor naturale pe piața futures peste 150 EUR/Mwh, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022 care ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea așteptată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, va detedmina o scădere PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.

În timp ce Germania, Italia sau unele țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt mai dependente de gazele naturale rusești, interdependența comercială a țărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.

În plus, Coface estimează că o reducere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul cu 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero și, eventual, în teritoriu negativ – în funcție de managementul cererii.

Nicio regiune nu va fi scutită de
inflația importată și de perturbările comerțului mondial

În restul lumii, consecințele economice vor fi resimțite în principal prin creșterea prețurilor mărfurilor, care va alimenta presiunile inflaționiste deja existente. Ca întotdeauna, atunci când prețurile mărfurilor cresc, importatorii neți de energie și produse alimentare vor fi afectați în mod deosebit, cu spectrul unor întreruperi majore a aprovizionării în cazul escaladării conflictului. Scăderea cererii din Europa va împiedica, de asemenea, comerțul global.

În Asia-Pacific, impactul va fi resimțit aproape imediat prin creșterea prețurilor de import, în special la prețurile energiei, multe economii din regiune fiind importatoare nete de energie, în frunte cu China, Japonia, India, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda.

Întrucât comerțul și legăturile financiare nord-americane cu Rusia și Ucraina sunt destul de limitate, impactul conflictului va fi resimțit în principal prin canalul prețurilor și prin încetinirea creșterii economiei europene. În ciuda perspectivei unei creșteri economice mai lente și a unei inflații mai mari, evenimentele geopolitice recente nu sunt de așteptat să afecteze politica monetară în America de Nord în această etapă.

Concluziile analizei pot fi regăsite aici.

Cheltuielile cu medicina preventivă vor crește de circa trei ori până în 2030, la nivel global. Ce implicații apar pentru industria serviciilor de sănătate

_________________

Ruxandra Târlescu,
Partener PwC România

Cheltuielile cu medicina preventivă vor ajunge până în 2030 la o valoare de 3,5 trilioane de dolari, de la 1,2 trilioane de dolari în prezent, pe măsură ce asistența medicală va fi centrată pe pacienți, care vor fi încurajați să prevină bolile și nu să ajungă să le trateze, reiese din raportul „Future of Health”, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. În aceste condiții, o cincime din totalul bugetelor de sănătate la nivel global va fi alocată, până în 2030, pentru prevenție, față de 11% în 2021.

În ultimii ani marcați de pandemie, sistemele de sănătate au trecut prin schimbări extraordinare, determinate de tehnologie, reglementare și factori socio-economici. Astfel, se conturează apariția așa-numitelor sisteme de sănătate LIFEcare, o convergență între wellcare (prevenție) și disease care (tratarea bolilor), care, pe lângă sectorul de sănătate, va implica și sectoarele de tehnologie și retail & consumer și în care pacienții vor primi soluții personalizate, digitale și adaptate la viața lor de zi cu zi. 

Peste 75% dintre directorii din domeniul sănătății, intervievați în cadrul raportului „Future of Health”, spun că accelerează adoptarea sistemelor LIFEcare de către state și că acestea vor ajunge să fie larg răspândite până în 2035, în special în domeniul cardiovascular, al bolilor metabolice, oncologie și neurologie.

Cum vor arăta sistemele LIFEcare?
Care va fi impactul asupra companiilor?

Sistemul wellcare înseamnă monitorizare și diagnosticare continuă, promovarea unui stil de viață sănătos și prevenire predictivă. Scopul este acela de a menține sănătatea și bunăstarea oamenilor care vor avea acces la programe personalizate de nutriție și suplimente alimentare, exerciții fizice prin utilizarea aplicațiilor digitale de sănătate. Pe lângă companiile de servicii medicale și biofarmaceutice, domeniul wellcare va deveni de interes tot mai mare pentru producătorii de alimente și băuturi, companiile de tehnologie și retailerii de îmbrăcăminte și echipamente sportive. 

De asemenea, viitoarele sisteme wellcare vor urmări parteneriate cu programele de sănătate dezvoltate de companii și vor ajunge la acorduri de rambursare parțială cu asigurătorii. Totuși, acest lucru ridică ștacheta pentru furnizorii de wellcare care vor trebui să documenteze impactul pozitiv al ofertelor lor asupra sănătății. 

Pentru cazurile care nu pot fi prevenite și care nu sunt prevenite, sistemele de „disease care” (tratarea bolilor) – similare cu actualele sisteme de asistență medicală – se vor concentra și mai mult pe depistarea precoce și pe o abordare mai țintită și mai personalizată a condițiilor de sănătate nefavorabile. În timp ce obiectivul de a readuce pacientul la o stare de sănătate mai bună și îmbunătățirea calității vieții acestuia rămâne constant, apar trei trei diferențe cheie. Prima este că îngrijirea bolilor va însemna o abordare mai integrată a asistenței medicale – valorificând o gamă mai largă de soluții de sănătate (inclusiv terapii avansate, soluții digitale și medicamente/combinații de medicamente personalizate). Cea de-a doua este că pacienții vor juca un rol mult mai activ în definirea parcursului tratamentului cel mai potrivit pentru situația lor personală. Sprijiniți de asistenți digitali de sănătate, aceștia vor putea nu numai să-și îmbunătățească starea de bine în timpul tratamentului, dar și să-și gestioneze cu succes tratamentul printr-o implicare mai activă și supravegherea în timp real din partea medicilor. Iar cea de-a treia este că procesul decizional în îngrijirea bolilor nu se va baza doar pe date privind asistența medicală, ci va încorpora tot mai mult date personale.

Sistemele LIFECare vor perturba semnificativ activitatea companiilor de servicii medicale, a celor biofarmaceutice sau a altor actori complementari, dar în același timp reprezintă o oportunitate de a exploata segmente cu marje mai mari– în pofida unor reglementări mai dure.

Astfel, acestea vor avea acces la date legate de stilul de viață, asistență medicală și evoluția bolilor, pentru a dezvolta produse și soluții de sănătate personalizate, inclusiv medicamente și aplicații digitale. De asemenea, ele vor trebui să-și construiască capacități de Inteligență Artificială și analiză a datelor pentru a oferi servicii individuale de îngrijire, de la diagnosticare până la control.

În prezent, niciun jucător nu poate oferi de unul singur servicii integrate de o asemenea amploare, ceea ce va duce cu siguranță la încheierea de parteneriate, în domeniul public și privat, pentru soluții și capacități complementare. 

CEC Bank obține primul rating internațional: rating Fitch BB

0

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România obține pentru prima dată un rating din partea Fitch Ratings – una dintre agențiile internaționale de profil de top. În urma evaluării, CEC Bank a obținut ratingul de emitent BB. 

Obținerea ratingului Fitch este un semnal că banca are un profil financiar solid și se conformează bunelor practici de guvernanță corporativă și transparență. Ratingul din partea unei agenții internaționale este un pas necesar, în contextul în care CEC Bank are în plan accesarea piețelor de capital prin emisiuni de obligațiuni subordonate. Vrem să ne diversificăm sursele de finanțare pentru a susține creșterea și consolidarea poziției pe piață și credem că instrumentele pe care le vom lansa  vor crea noi oportunități pentru investitori”, declară Bogdan Neacșu, Director General al CEC Bank.

CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și transformare în 2019. În ultimii 3 ani, banca a reușit să-și majoreze cota de piață – de la  6,50% în 2018 la 7,9% la sfârșitul lui 2021 și a înregistrat o creștere de 72% a activelor bancare. Totodată, profiturile băncii au crescut la niveluri record – de peste 350 de milioane de lei anual în perioada 2019-2021.

Ratingul CEC Bank reflectă poziția financiară solidă, nivelul bun de lichiditate și modelul de afaceri sustenabil, în condițiile în care banca își susține activitatea în principal pe baza surselor atrase de la clienții nebancari și are cea mai mare rețea teritorială din țară, cu o pondere de peste 25% în totalul unităților bancare din România. 

Banca este angajată într-o serie de proiecte de investiții și informatizare care urmăresc consolidarea modelului de afaceri hibrid lansat în 2019, prin care produsele și serviciile CEC Bank sunt disponibile atât prin intermediul rețelei fizice, cât și online. CEC Bank a fost printre primele bănci din România care și-au digitalizat produsele bancare: conturile și creditele negarantate pot fi contractate 100% online de către persoanele fizice și, în ultimul an, oferta digitală a fost extinsă și la nivelul IMM-urilor – cu pachete de cont bancar și scrisori de garanție ce pot fi contractate de la distanță.

Măsuri prevăzute în PNRR pentru tranziția verde

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este unul dintre ministerele coordonatoare de reforme aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au semnat acordurile de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, subliniază în acest sens: „Managementul apei este un domeniu foarte important, vom avea peste 1 miliard de euro buget pentru dezvoltarea sistemelor de apă și canalizare în România. Avem infringement la acest capitol şi avem nevoie rezultate concrete, ca să demonstrăm Comisiei că suntem în măsură să tratăm aceste probleme aşa cum trebuie. 

A doua componentă, la fel de importantă, este partea de protecţie a biodiversităţii. Aici vom avea peste 600 de milioane pentru împăduriri şi sute de milioane pentru biodiversitate, pentru planuri de management, pentru refacere de habitat, pentru protejarea pajiştilor cu înaltă valoare genetică. 

Managementul deşeurilor este a treia componentă care beneficiază de fonduri: pentru platformele de depozitare voluntară a deşeurilor nemenajere (cele care nu se ridică de către firmele de salubrizare) şi aici vom avea peste 500 de primării care vor putea beneficia de finanţare pentru a realiza asemenea platforme; vom finanţa, de asemenea, 15 platforme mari pentru zonele urbane, acolo unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, deşeurile de metal, de plastic, de lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic.

Avem și o componentă de digitalizare în domeniul mediului, cu un buget de 48 de milioane de euro. Din această sumă vom dezvolta sistemul SUMAL și vom digitaliza mai multe servicii care intră în sfera ANPM.”

MMAP precizează că măsurile de sprijinire a obiectivelor privind schimbările climatice reprezintă 41% din suma totală alocată României prin PNRR: „Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea și tranziția energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul național privind energia și clima.

Componenta C1 – Managementul apei, gestionată de MMAP, are un buget de 1,462 miliarde de euro. Printre reformele care vor fi realizate se află consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene, dar și reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.

Ca urmare a investițiilor, se vor realiza, printre altele:

  • 1600 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori
  • 2500 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 400 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
  • 12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă
  • conectarea a 88.400 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
  • cel puțin 510 km de linii de apărare împotriva inundațiilor reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Gestionarea Riscului la Inundații
  • starea/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante, în conformitate cu cerințele Directivei-cadru privind apa, trebuie atinsă și evidențiată prin cele mai recente date relevante de sprijin și trebuie evitată orice deteriorare
  • 20 de poldere de prevenire a inundațiilor reabilitate sau nou realizate pe liniile de apărare existente împotriva inundațiilor
  • realizarea cadastrului apelor

În responsabilitatea MMAP intră și componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității, cu un buget  de 1,173 miliarde euro. Se va realiza reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente, dar și reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. 

Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între care: cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puțin 90 de pepiniere operaționale noi și renovate, precum și cel puțin 3.150.000 m² suprafețe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia Națională Forestieră 2020 – 2030.

Prin gestionarea componentei C3 – Managementul deșeurilor, MMAP preconizează că până în 2023, se vor adopta o strategie și un plan de acțiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziția României către o economie circulară până în 2030. Aceste acțiuni vor fi însoțite de investiții în instalații de colectare separată și reciclare a deșeurilor, în reciclarea deșeurilor agricole și în asigurarea respectării dispozițiilor privind managementul deșeurilor.

Bugetul total pentru această componentă este de 1,239 miliarde de euro.

Printre măsuri se numără modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deșeurilor, dar și dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu, respectiv achiziționarea de echipamente și operaționalizarea acestora pentru 43 de comisariate ale Gărzii Naționale de Mediu, pentru activități de monitorizare și control, în vederea creșterii trasabilității deșeurilor și 400 de misiuni de monitorizare și control desfășurate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu cu echipamente digitale.

 De asemenea, sunt prevăzute următoarele: 

  • 513 echipamente pentru monitorizarea calității aerului, a radioactivității și a zgomotului, achiziționate și operaționale
  • 13800 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor, înființate și operaționale
  • 26 de instalații de reciclare a deșeurilor construite și în funcțiune
  • 504 de centre de colectare voluntară înființate și operaționale în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor
  • 15 centre de colectare integrată în 15 aglomerări urbane
  • 254 sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile

De asemenea, MMAP va gestiona și componenta Digitalizare în domeniul mediului. 

Astfel se va spori capacitatea de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat. Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) și va monitoriza îndeplinirea obligațiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum și drepturile de proprietate și de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a Centrului de date și integrează circularitatea proiectării clădirilor și a tehnicilor de construcție.

Bugetul pentru această activitate va fi de 42 milioane de euro.

Tot în cadrul componentei Digitalizare în domeniul mediului se vor realiza servicii publice de mediu digitalizate, bugetul fiind de 6 milioane de euro. Astfel, cel puțin 32 de servicii publice specifice activităților de mediu vor fi digitalizate și gestionate online pentru a include: transmiterea datelor și informațiilor pentru inventarele emisiilor; raportarea aferentă Natura 2000 și serviciile de conservare a naturii; gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare și autorizare și a permiselor, cu scopul de a raționaliza serviciile de gestionare a deșeurilor pentru cetățeni și întreprinderi.”

Women in Data Science susține parteneriatul public-privat, academic și guvernamental în domeniul științei datelor

0

Conferința Women in Data Science (WiDS) sub egida Stanford University, aflată la cea de-a doua ediție în România, a adus în atenția publică importanța creării unui parteneriat solid între mediul privat-public-guvernamental și academic în domeniul științei datelor, în vederea dezvoltării de soluții inovatoare și tehnologii ale viitorului. Doar astfel, prin conlucrarea tuturor celor implicați se pot creiona linii viitoare de acțiune, se pot consolida valori și se pot implementa cu succes procese de transformare organizațională și adaptare la cerințele noilor tehnologii.

Ligia Deca, consilier prezidential, Departamentul Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale a declarat: „Domenii precum inteligența artificială, robotică, știința datelor sunt în mare parte conduse de femei care au dovedit implicare și  profesionalism, calități incontestabile care trebuiesc încurajate și susținute pe viitor. Ne aflăm într-un context special, unde reziliența înseamnă capacitatea rapidă de a lua decizii și de a ne mobiliza corespunzător pentru identificarea de soluții viabile într-un timp scurt”.   

La rândul său, Pamela Ward, ministru consilier și ofițer comercial superior pentru Europa de Sud-Est în cadrul Ambasadei SUA la București, susține implicarea femeilor în domenii care pot contribui la creșterea și dezvoltarea economică viitoare.  “Angajamentul nostru de a promova perspectivele și succesele femeilor în tehnologie reflectă convingerea noastră că responsabilizarea și echitatea femeilor sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea economică, democrația și securitatea în întreaga lume. Evenimentele WiDS la nivel mondial și românesc demonstrează cu adevărat capacitățile de conducere și participare a femeilor în aceste domenii, precum și schimbarea și promisiunea viitorului”, a concluzionat reprezentantul Ambasadei SUA la București.

Organizată de Think Thank 360, cu susținerea Ambasadei SUA la București,  Women in Data Science, este un eveniment unic în țara noastră, care își propune să aducă pe agenda publică importanța expertizei feminine în domenii cheie de dezvoltare viitoare. În cadrul dezbaterii au fost subliniate noile strategii de acțiune pe termen mediu și lung, fundamentate cu ajutorul instrumentelor data science specifice în toate domeniile de activitate și au fost oferite soluții cât mai inovatoare și concrete la nevoile și cerințele impuse de evoluțiile actuale și viitoare.

„Acum este un moment foarte bun să construim un ecosistem puternic de data science în România, cu un parteneriat solid public-privat, academic și guvernamental. Este important să coagulăm o comunitate de specialiști proveniți de la toți  actorii implicați în domeniul științei datelor. Astfel, vom crea alinierea perfectă cu oportunitățile oferite de crearea cloud-ului guvernamental din PNRR și potențialul imens pe care îl va avea data science în analiza datelor colectate în sectorul public”, a declarat Alexandra Cernian, lector universtar Universitatea Politehnică București, Expert al Comisiei Europene.

Inițiativa Women in Data Science (WiDS) își propune să inspire și să educe tinerii din întreaga lume în domeniul științei datelor, cu accent pe sprijinirea femeilor care doresc să exceleze în acest domeniu.

În acest an, a avut loc și o premieră la nivel național- Concursul Datathon în cadrul căruia echipele românești din mediul academic, privat și guvernamental au concurat, la nivel internațional, cu echipe de profesioniști cu tradiție în domeniul data science. Tema de anul acesta a concursului s-a referit la schimbările climatice și energia verde, iar echipele românești s-au  clasat în topul clasamentului mondial, în primele 100 de echipe dintr-un total de 829 de echipe din întreaga lume. Echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică- ICI București a ocupat un onorat loc 36 , fiind urmată de o echipa AI Cluj, formată din 4 tinere specializate în domeniul științei datelor și de echipa ROSPIN (Romanian Space Initiative) compusă din studenți  de la Facultatea de Inginerie Spațială și cea de Automatică și Calculatoare, care a ocupat locul 79 în clasamentul mondial.

Ella Ciupercă, Director științific Think Thank 360 a declarat:”WiDS Datathon organizat pentru prima dată în acest an a evidențiat potențialul  enorm pe care îl are țara noastră într-un domeniu emergent, care estimăm că va avea un impact din ce în ce mai important în viitor. Echipele românești s-au antrenat, au studiat și reușit să își demonstreze valoarea prin identificarea unor soluții rafinate, prin analiza avansată a datelor în domeniul schimbărilor climatice și energiei verde. Mesajul acestui eveniment este unul cât se poate de simplu: toate deciziile importante din orice domeniu (guvernamental, afaceri, educație, armată, etc) este impetuos să fie adoptate sau optimizate prin utilizarea acestei noi resurse- datele”.

Trăim vremuri complicate, unde umanitatea, solidaritatea și bunătatea sunt esențiale pentru a privi cu încredere spre viitor. Mobilizarea generală și ajutorul necondiționat sunt esențiale în aceste clipe. Dialogul neîntrerupt, diplomația și de ce nu, noile tehnologii  pot ajuta să construim punți de comunicare între popoare și să stabilim limite de acțiune primând astfel calea dialogului constructiv și a soluțiilor de pace care clădesc speranța, unitatea și credința într-o lume mai bună.

Partenerii strategici ai evenimentului sunt Ambasada Statelor Unite ale Americii la București și Wolters Kluwer România.  Partenerii academici ai evenimentului sunt Academia de Studii Economice din București și Universitatea Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Sponsorii principali care fac posibilă organizarea acestei conferințe, contribuind astfel la diseminarea informațiilor privind știința datelor, sunt: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Adobe Romania, Thoughtworks România, Enel România, Google România, eMAG, UNIQA Asigurări ,MHS Trucks, Data Booster si Regina Maria. La categoria parteneri amintim: Automobile Bavaria (BMW) și RADIOCOM, Aerotravel, Lotus Cosmetics, Adara Spa, și entitățile patronale: Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA.

Parteneri media: AGERPRESS, Financial Intelligence, Ziarul NEWS, Economistul, Club Economic, MONEY.RO, Ziarul BURSA, România Durabilă, The Diplomat Bucharest.

Decalajul salarial femei – bărbați: De la statisticile oficiale optimiste de 3,3% la realitatea din piața muncii, de 23%. Ce poveste spun cifrele?

_________________

Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România
Ioana Cercel, Avocat D&B David și Baias (foto)

Ziua Internațională a Femeii a devenit de câțiva ani un prilej de a aduce în atenția publică diferențele salariale și de oportunități în carieră dintre femei și bărbați, statisticile oficiale raportate în aceste zile plasând România pe un loc foarte onorant printre statele membre ale Uniunii Europene (UE). România se află în statisticile europene pe penultimul loc (ultimul fiind ocupat de Luxemburg) în ceea ce privește decalajul salarial femei – bărbați, cu doar 3,3%, față de o medie a țărilor UE de 14,1%. Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor. 

Iată de ce s-a format deja percepția că România și, în general, țările din spațiul ex-comunist nu au probleme de echitate salarială și incluziune, pentru că, istoric, femeile au fost încadrate în câmpul muncii cot la cot cu bărbații de câteva zeci de ani. Există, însă, câteva motive care ne fac să privim cu scepticism aceste statistici:

  • Rata de participare a femeilor din România la piața muncii este tot printre cele mai mici din UE (~55%), existând o corelație dovedită între ponderea de femei angajate și decalajul salarial. Acolo unde procentul femeilor active pe piața muncii este mic, de obicei, participarea se datorează categoriilor educate, cu potențial de câștig salarial mai mare, ceea ce influențează media.
  • Sectorul public (care reprezintă aproximativ un sfert din populația angajată a României) este dominat de femei, atât numeric, cât și din punct de vedere salarial, fiind unul dintre puținele sectoare cu decalaj negativ (femeile câștigă, în medie, mai mult decât bărbații).
  • Ponderea foarte mare a angajaților plătiți cu salariul minim pe economie, care ”egalizează”, cel puțin pe hârtie, salariile, nefiind cunoscute câștigurile reale

Analiză PwC România: Decalajul salarial
dintre bărbați și femei este de 23,3% 

Cu aceste rezerve, am analizat decalajul salarial pe baza datelor din studiile salariale efectuate de PwC, care include companii private, medii sau mari, multinaționale sau locale, având peste 250.000 de angajați. 

Folosind aceeași metodologie de calcul, rezultatul este radical diferit, respectiv avem un decalaj mediu de 23,3% în favoarea bărbaților, în ceea ce privește salariul de bază, și un decalaj de peste 30% în ceea ce privește bonusurile. Explicația constă în distribuția salariilor pe intervale statistice. Studiul nostru include circa 60% femei și 40% bărbați, dar în cuartila inferioară (sfertul cu cele mai mici salarii) sunt peste 70% femei, ceea ce înseamnă că acestea tind să ocupe mai degrabă posturile slab plătite din eșantionul nostru.

Analizând mai departe diferite segmente din studiu, observăm că diferența cea mai mare este la nivel de operator (16,4%), explicația fiind legată tot de tipul de posturi ocupate de femei. De exemplu, la nivel de muncitor / operator, femeile ocupă mai degrabă roluri necalificate și, deci, mai slab remunerate. Cea mai mică diferență este la nivelul supervizorilor / șefilor de echipă, unde nu sunt diferențe semnificative în cerințele posturilor. 

Din punct de vedere sectorial, domeniul bancar înregistrează cea mai mare diferență în ceea ce privește salariul de bază (29,4%), urmat îndeaproape de Tehnologie (29,1%). Sectoarele farmaceutic și industrial sunt cele mai echilibrate.

Nu în ultimul rând, analiza pe categorii de vârstă reflectă o accentuare a discrepanțelor la generațiile senioare. Dacă la în cadrul grupei 15-25 de ani (unde avem nivelul de începători în toate industriile), diferențele sunt insesizabile (3,5%), odată cu acumularea de experiență în câmpul muncii, pasul este semnificativ și progresia este clară, de la o generație la alta, de la 25,7% în grupa de vârstă 26-43 de ani, la 37,8% în grupa 44-54 de ani și 38,2% peste 55 de ani. 

Dacă analizăm post cu post, ca medie, diferențele sunt foarte mici, însă ele cresc pe măsură ce ne uităm în partea de sus a intervalului, ajungând la 7-8% la cele mai mari salarii de pe același post.

Cauzele acestor discrepanțe salariale și potențiale arii de intervenție

Dincolo de poza rezultată din acest prim raport de diferențe salariale între femei și bărbați de pe piața din România, putem extrage câteva ipoteze privind cauzele acestor discrepanțe și potențiale arii de intervenție, după cum urmează:

  • În general, problema nu rezidă într-o discriminare directă, ci mai degrabă într-o diferență de oportunități pentru a accesa profesii și locuri de muncă bine plătite.
  • De asemenea, ponderea mare a muncii neremunerate în rândul femeilor (activități casnice și de îngrijire) limitează oportunitățile de educație și carieră. Un impact similar îl are și ”penalitatea” maternității care creează un dezavantaj semnificativ (a se vedea saltul decalajului salarial în grupa de vârstă cu cea mai mare incidență a maternității). 
  • Segregarea sectorială și profesională, în general, bazată pe elemente culturale adânc înrădăcinate din copilărie, chiar dacă motivele inițiale ale acestei segregări (de ex. efortul fizic al anumitor activități) au dispărut, direcționează femeile către domenii mai slab remunerate. 
  • Nu în ultimul rând, este posibil ca diferențele de atitudine și comportament, la fel, izvorâte din elemente culturale, să avantajeze bărbații, care sunt mai asertivi în a-și negocia drepturile, de aceea sunt mai bine reprezentați în partea superioară a intervalului statistic.

Raportul complet este disponibil pe plaforma HR Leaders Portal împreună cu informații despre programul de certificare pentru companii „Equal Salary Certification”.

De asemenea, amintim că, într-un efort de a-și îndeplini promisiunea de a lua măsuri pentru a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați, Comisia Europeană a lansat anul trecut în dezbatere proiectul de Directivă de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (Directiva privind transparența salarială).

Propunerea de Directivă prevede o serie de măsuri privind transparența salarială și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale, dintre care menționăm:

  • Angajatorii vor fi obligați să folosească un mecanism de stabilire a salariilor sau grile salariale prin care să asigure egalitatea de gen în ceea ce privește remunerația lucrătorilor; practic, orice angajator ar trebui să aibă o politică documentată de stabilire a salariilor;
  • În anunțul de recrutare sau înainte de încheierea contractului de muncă, angajatorii vor fi obligați să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia. Angajatorii nu vor putea întreba candidații despre istoricul lor salarial;
  • Angajatorii trebuie să se asigure că angajații lor au acces la criteriile – obiective și neutre din punctul de vedere al genului – utilizate pentru a defini remunerația și evoluția carierei lor;
  • Angajații vor putea solicita informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de gen, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare;
  • Angajatorii cu cel puțin 250 de angajați vor fi obligați să pună la dispoziția lucrătorilor, a reprezentanților acestora, a autorităților naționale competente, dar și a publicului, informații privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați. În cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor;
  • Angajații discriminați pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
  • Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.

Așa cum putem vedea, deși viitoarea Directivă va introduce o serie de obligații noi ce țin de transparentizarea informațiilor privind remunerația, principiul „remunerație egală pentru muncă egală” nu este o noutate. Principiul egalității de șanse între femei și bărbați este deja reglementat în legislația noastră. În aceste condiții, chiar dacă până la adoptarea Directivei și transpunerea în legislația națională va mai trece destul timp, organizațiile vor fi expuse și pentru trecut. Angajații vor putea cere daune pentru 3 ani în urmă. 

Devine astfel crucială adaptarea din timp la cerințele Directivei, mai ales că revizuirea politicilor de remunerare existente sau implementarea unora noi sunt procese complexe, de durată. Angajatorii se pot pregăti prin efectuarea unui audit privind diferențele de remunerare în funcție de gen, analiza sau definirea unor politici salariale clare, implementarea unui sistem de evaluare a performanțelor și promovare transparent sau introducerea unor mecanisme de verificare. 

BestJobs: Ridicarea restricțiilor Covid-19 accelerează perspectivele de revenire a angajaților la birou, cu opțiunea de lucru remote doar atunci când e convenabil

0

Ziua de 8 martie reprezintă finalul stării de alertă în România, la doi ani de la declanșarea pandemiei. Această perioadă a adus multe schimbări pe piața muncii și în viața angajaților, care au experimentat modul de lucru de la distanță, dar și hibrid, iar acum au posibilitatea de a alege cum vor să lucreze. După doi ani în care au fost privați de interacțiunile directe cu colegii și afectați de lipsa de separare a timpului personal de cel alocat activității profesionale, 62% dintre candidații români au declarat în ultimul sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs că ar alege să lucreze de la birou sau cel puțin în format hibrid, în timp ce 38% ar prefera exclusiv remote. 

În prezent, 48% dintre angajați au declarat că lucrează de la sediu, 42% exclusiv de la distanță, iar 10% într-un format hibrid. Chiar dacă se va reveni la munca de la birou ca normă, 24% dintre angajați spun că posibilitatea de a lucra remote reprezintă un beneficiu de luat în calcul atunci când își negociază contractul de muncă. 

Atunci când evaluează un nou loc de muncă în vederea angajării, doar 7% dintre candidați mai consideră că lucrul exclusiv de la birou ar reprezenta un compromis pe care ar trebui să îl facă, în timp ce 14% au declarat că ar accepta mai greu o poziție care implică lucrul exclusiv remote. 

Ana Visian, Marketing Manager BestJobs

„Schimbările în modul de lucru din ultimii doi ani au transformat stilul nostru de viață, am fost nevoiți să ne reorganizăm toate aspectele vieții în funcție de modul de desfășurare a activității de la locul de muncă. Pentru unii, modul de lucru remote a fost o soluție potrivită și rămâne opțiunea preferată, în timp ce pentru alții a însemnat un compromis greu de acceptat. Vedem deschiderea tot mai mare a angajaților de a se întoarce la birouri, mai ales în contextul în care restricțiile vor fi eliminate, păstrând totuși posibilitatea fermă din partea angajatorului, de a lucra remote”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Interesul pentru joburile remote a rămas la nivel constant pe BestJobs

Interesul pentru joburile remote este foarte mare în continuare, întrucât candidații au înregistrat în ultimele 30 zile peste 62.000 de aplicări, cele mai multe dintre ele pentru oportunități în Vânzări, IT/ Telecomunicații și Management. 

În luna februarie 2022, pe platforma de recrutare online BestJobs au fost deschise aproximativ 3.500 de poziții care oferă posibilitatea muncii exclusiv de la distanță, de două ori mai multe decât în februarie 2021 și cele mai multe de la începutul pandemiei. În plus, alte peste 1.000 de joburi care presupun un mod de lucru hibrid sunt disponibile candidaților de pe platformă. În ultimele 30 zile, cele mai multe dintre pozițiile remote disponibile pe platformă au fost în IT / Telecomunicații, Management și Inginerie.

Analiză XTB: Războiul din Ucraina, un potențial moment cheie în procesul de reglementare și adoptare la scară mai largă a monedelor digitale

0

Criptomonedele majore au continuat să scadă în timpul sesiunii de marți din cauză că pe piețe persistă un nivel ridicat de aversiune față de risc, alimentată de incertitudinea creată de războiul dintre Rusia și Ucraina, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Declinul a început pe măsură ce veștile negative care au apărut săptămâna trecută au redus și cele mai optimiste așteptări de rezoluție a conflictului. Situația rămâne foarte tensionată, forțele rusești continuând să atace orașe ucrainene importante cu artilerie și rachete, în ciuda faptului că oficialii celor două tabere s-au întâlnit pentru negocieri. 

Indicatorul Bitcoin Fear & Greed, care arată sentimentul de pe piața monedelor digitale, se află în zona de ”frică extremă” în prezent și s-a aflat pe teritoriul „fricii” în ultimele trei luni, ceea ce a făcut ca Bitcoin să fie volatil în acest început de an. 

Intrările noi de investiții în fondurile cripto au crescut de trei ori săptămâna trecută, atingând cel mai ridicat nivel din aproape trei luni, în ciuda faptului că în Europa s-au înregistrat fluxuri de ieșire. 

Această tendință ne sugerează că interesul pentru sector continuă să existe, în special în contextul în care majoritatea activelor din spațiul cripto se tranzacționează cu discounturi importante după corecțiile din ultimele luni. 

Conform datelor CoinShares, fondurile de investiții în active digitale au atras 127 de milioane de dolari în fluxuri de intrare în cursul săptămânii încheiate pe 4 martie. 

Analizând situația pe regiuni, în America de Nord și America Latină s-a observat un interes în creștere, fiind raportate intrări de 151 de milioane de dolari, în timp ce incertitudinea de pe plan european i-a determinat pe investitori să fie mult mai prudenți și atenți cu modul în care își plasează fondurile, astfel fiind înregistrate fluxuri negative de numerar de 24 de milioane de dolari în Europa. 

Interesul cel mai mare este pentru fondurile pe Bitcoin, care au înregistrat intrări de 95 de milioane de dolari săptămâna trecută, cea mai mare valoare de la începutul lunii decembrie. 

Pe de altă parte, fondurile pe Ether au înregistrat intrări de 25 de milioane de dolari, fiind cea mai ridicată valoare din ultimele 13 săptămâni. 

În contextul în care tot mai multe voci au susținut că Rusia ar putea evita sancțiunile Occidentului prin utilizarea monedelor digitale, oficiali europeni și din SUA au susținut ideea de introducere a unui set de reglementări pentru spațiul cripto cât mai rapid. 

Astfel, conform unor surse apropiate Casei Albe, Președintele Joe Biden va semna în această săptămână un ordin executiv care va sublinia strategia guvernului SUA pentru criptomonede.

Ordinul va îndruma agențiile federale să examineze potențialele modificări de reglementare precum și securitatea națională și impactul economic al activelor digitale. 

Abordarea Casei Albe cu privire la cripto a atras din nou atenția în ultimele săptămâni, după ce SUA și aliații săi au impus sancțiuni Rusiei, stârnind temeri că organizațiile și indivizii ar putea folosi cripto pentru a evita restricțiile.

De asemenea, Directiva Casei Albe este așteptată să abordeze și posibilitatea de introducere a unei monede digitale emise de banca centrală din SUA, dar este posibil să ezite în a lua o poziție fermă cu privire la această inițiativă deoarece Rezerva Federală studiază încă problema. 

Într-un document publicat în ianuarie, banca centrală a declarat că o monedă digitală emisă de banca centrală din SUA ar putea ajuta la menținerea dominației dolarului, pe măsură ce alte țări, precum China, se adaptează noii tehnologii. 

Reglementarea spațiului de monede digitale este un subiect controversat în rândul investitorilor, dar tot mai multe opinii ale experților susțin că investitorii în criptomonede ar trebui să o privească într-un mod pozitiv. 

În primul rând, mai multă reglementare ar putea duce la mai multă stabilitate pe o piață cripto extrem de volatilă.  

Cu toate acestea, mulți pasionați de criptomonede se opun ferm ideii de reglementare, susținând că ar împiedica inovarea și contravine scopului principal pentru care au fost inventate criptomonedele, care pune accentul pe descentralizare.

În plus, un proiect mai amplu de reglementare are potențialul de a-i proteja pe investitorii pe termen lung, de a preveni activitățile frauduloase în cadrul ecosistemului cripto și de a oferi îndrumări și direcții clare care să ofere companiilor stabilitatea necesară pentru a inova în această piață. 

Un alt aspect important pentru monedele virtuale este faptul că tot mai multe entități statale (orașe, țări) anunță diferite parteneriate cu firme din spațiul cripto care au ca scop implementarea plăților cu criptomonede pentru diferite aspecte ale vieții. 

Astfel, Lugano, un oraș din Elveția, adoptă criptomoneda ca mijloc de plată a taxelor, bunurilor și serviciilor, ca parte a unei noi colaborări cu furnizorul de monede stabile Tether (USDT). 

Cetățenii din această provincie vor putea plăti impozitele și taxele de serviciu public cu Bitcoin, potrivit directorului orașului. 

Aceste inițiative promovează utilizarea acestor instrumente în viața cotidiană și ar putea reprezenta un stimulent pentru adopția pe scară largă, în contextul în care încrederea în monedele fizice (fiat) scade tot mai mult după lovitura încasată de rubla rusească și după ce banca centrală a anunțat că va limita schimbul de monedă națională și va ”obliga” firmele naționale să dețină o mare parte din venituri în rublă pentru a impulsiona cererea. 

Aceste măsuri au evidențiat dezavantajele pe care le are o monedă tradițională într-un context tensionat.

Cu toate acestea, în prezent criptomonedele sunt considerate atât ”protagonist” cât și ”antagonist” în aceeași poveste. 

În primul rând, reprezintă o alternativă foarte facilă de a primi ajutor monetar în mod direct, situație observată în urma donațiilor primite de Ucraina în active digitale.

Pe de altă parte, continuă să fie considerate o modalitate de a evita sancțiunile monetare impuse oligarhilor ruși și guvernului rus, ceea ce face autoritățile să devină tot mai prudente. 

Totuși, trebuie să subliniem că monedele digitale sunt neutre din punct de vedere politic și în prezent se află în centrul atenției, fiind un moment important în procesul de adopție pe scară mai largă și posibilitatea de introducere a unor reglementări la nivel extins ar putea oferi un impuls acestei piețe și să scoată în evidență utilitatea pe care o are.

Cadouri de 8 martie: 79% dintre femei își doresc să primească parfum

0

Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu un parfum? Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research pe segmentul cosmeticelor, arată că românii sunt tot mai interesați de cadouri precum parfumuri, produse de machiaj dar și alte cosmetice.

8 martie

Astfel, 83% dintre bărbați declară că femeile ar aprecia dacă ar primi în dar de 8 martie parfumuri, foarte aproape de așteptările femeilor care în procent de 79% își doresc să primească parfum. Și cosmeticele sunt în topul cadourilor oferite de bărbați, respectiv produsele pentru îngrijirea pielii și tenului, în proporție de 72%. Dorințele femeilor sunt relativ apropiate și când vine vorba de produse pentru îngrijirea pielii și tenului – 68% au declarat că și-ar dori să primească.

65% dintre femei și-ar dori să primească produse de înfrumusețare / make-up, iar 68% dintre bărbați le și oferă, a mai relevat studiul Reveal Marketing Research.

Situația este aproape identică și în privința produselor pentru îngrijirea părului, cu 65% și, respectiv 62%, fiind o diferență de 3% între cele două sexe.

Preferințele în materie de cosmetice ale româncelor

Cum își aleg românele cosmeticele? Majoritatea persoanelor intervievate – 56% – au ales raportul bun calitate – preț ca factor principal de decizie în achiziționarea produselor cosmetice. Experiența anterioară este importantă pentru 54% dintre respondentele chestionate, iar 41% au ales lista ingredientelor, respectiv 40% aleg produse cosmetice din ingrediente naturale/organice. Mai puțin importante sunt discounturile (31%) și recomandarea prietenilor (30%) sau opiniile influencerilor / persoanele publice (11%).

Bărbații vs cosmetica

La fel ca și în cazul doamnele și domnișoarele, 53% dintre bărbați aleg să cumpere produse cosmetice având drept prim criteriu raportul calitate – preț. Bărbații se ghidează în special după brandul produselor (48%) – să fie un brand cunoscut  și sunt mult mai puțin interesați de părerile altor persoane, cum ar fi medicii (23%) sau influencerii/persoanele publice (15%).

Sursa de achiziții produse cosmetice

Produse de îngrijire a părului: Hypermarketurile (77%) și supermarketurile (71%) sunt cele mai populare locuri de achiziții a produselor de îngrijire a parului pentru toate categoriile analizate. În schimb, magazinele mono-brand (35%) și cele de specialitate online (36%) sunt cele mai puțin utilizate, cu o ușoară tendință pozitivă pentru tinerele între 18 și 24 de ani.

Produse de îngrijire a tenului: Pentru produsele de îngrijire a tenului, femeile preferă farmaciile (62%) și magazinele online (58%). Observăm diferențe semnificative în rândul tinerelor cu vârste între 18 și 24 de ani și în rândul femeilor cu venituri mari (peste 6000 de lei). La polul opus, magazinele mono-brand sunt cele mai puțin utilizate pentru achiziționarea produselor de îngrijire a tenului.

Produse de make-up: Produsele de make-up sunt cumpărate, în cea mai mare măsură din magazine mono-brand (64%), în special de persoanele între 18-24 de ani (71%) și cele cu venituri mari (76%). Magazinele de specialitate fizice (57%) sau online (54%) sunt următoarele în lista preferințelor, iar supermarketurile (29%) sau farmaciile (28%) sunt cele mai putin utilizate.

Parfumuri: Femeile optează pentru magazinele de specialitate online (57%), atunci când vor să își achiziționeze un parfum, dar și din magazinele de specialitate fizice (55%), în special femeile cu vârste cuprinse între 45-55 ani și cu venituri mari. Cele mai puțin populare surse de achiziție pentru parfumuri sunt farmaciile (17%) și supermarketurile (14%).

Împărțirea unui buget de 300 de lei pentru următoarele 3 luni

Cea mai mare parte din bugetul alocat produselor cosmetice este alocat parfumurilor – 97 de lei. Femeile cu vârste peste 55 de ani alocă o sumă semnificativ mai mare pentru parfumuri – 125 de lei în medie. Pentru toate categoriile de respondenți, parfumul ocupa prima poziție după proporția din buget, mai puțin pentru tinerele între 18 și 24 de ani, care alocă o parte mai mare din buget produselor pentru îngrijirea pielii și tenului (84 lei), dar și pentru îngrijirea părului (81 lei).



Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 25 Februarie – 02 Martie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

OTP Bank oferă și în acest an parteneriate pentru startup-uri: înscrierile sunt deschise

0

În calitate de susținător al inovației, OTP Bank lansează, anul acesta, cea de-a cincea ediție a programului internațional de cooperare cu startup-urile, OTP Startup Booster Program. Inițiativa se desfășoară în mai multe etape, care ghidează soluțiile inovatoare de la identificarea nevoilor businessului, până la implementare. Programul este deschis startup-urilor din toată lumea, care au produse deja validate, și companiilor scaleup. Prin implicarea mai multor zone la nivel de grup, OTP Bank își propune încurajarea colaborării orientată spre obiective și concentrată pe business și implementarea unor proiecte pilot cu startup-urile selectate. Perioada de înscriere în program este între 7 martie și 11 aprilie. 

Aceasta este cea de-a cincea ediție a programului internațional pentru startup-uri, derulat de OTP Bank. Companiile selectate în cadrul OTP Startup Booster Program se vor bucura de o serie de beneficii: pe lângă derularea proiectului pilot cu grupul bancar, vor putea participa la un workshop, primi sprijin prin programe de mentorat intern și extern și vor avea acces la oportunități de networking. OTP Lab, care coordonează programul la nivel de grup, a colectat peste 150 de subiecte și nevoi de business, de la începutul lui ianuarie și până la mijlocul lui februarie, pentru care vor fi căutate soluții inovatoare, în colaborare cu startup-urile selectate. 

În afara categoriilor de teme legate de rolurile tradiționale ale instituțiilor financiare, care au existat și în anii precedenți, anul acesta se va pune accentul pe așa-numitele soluții bancare netradiționale și pe inovațiile care susțin sustenabilitatea și conștientizarea ecologică, în viața de zi cu zi a clienților și a băncii. 

În ediția din acest an Startup Booster Program, startup-urile sunt invitate să se înscrie cu proiecte care se încadrează în următoarele teme:

  • Experiența clientului și serviciile dedicate acestuia
  • Creșterea eficienței interne
  • Inovații dedicate produselor din zona de retail banking 
  • Inovații dedicate produselor din zona de corporate banking 
  • Soluții bancare netradiționale și sustenabilitate
  • Alte soluții noi, cu potențial disruptiv, care se referă la sistemul bancar, dar nu se încadrează în niciuna dintre categoriile anterioare

Procesul de selecție va avea loc și în acest an în trei etape: pentru a se înscrie, startup-urile trebuie să completeze formularele disponibile online, iar după preselecție, companiile admise vor avea oportunitatea de-a se întâlni de reprezentanții băncii specializați în domeniile respective, în cadrul unui interviu online. Reprezentanții primelor 25–30 de startup-uri, în ordinea clasării, vor fi invitați de OTP Bank la evenimentul Selection Days, care va avea loc la Budapesta la sfârșitul lui mai, la Akvárium Klub, cu participare offline. 

Sunt mândru că OTP Startup Booster Program mobilizează întreg OTP Bank, la nivel de grup, inclusiv subsidiarele străine, pentru a sprijini diseminarea soluțiilor financiare inovatoare în toată regiunea. Este îmbucurător faptul că vedem tot mai mulți solicitanți și colaborări tot mai de succes cu startup-urile partenere, cu fiecare an care trece”, a declarat András Fischer, Șeful Departamentului de Inovare, OTP Lab. 

Programul pilot în colaborare cu startup-urile va începe pe 5 septembrie 2022 și se va derula până pe 25 noiembrie 2022. În cadrul evenimentului online, Ziua Demo, programat pentru 30 noiembrie, startup-urile vor avea oportunitatea de a-și prezenta realizările din ultimele trei luni, în fața managementului Grupului, a investitorilor și experților în inovație din partea unor mari companii locale și internaționale. În urma acestui eveniment, startup-urile care au cele mai promițătoare rezultate vor putea începe implementarea produselor, în faza de lansare, care se va desfășura între 1 ianuarie și 30 iunie 2023, alături de un membru al OTP Banking Group, în cadrul unui acord de parteneriat pe termen lung.

Studiu Deloitte: directorii de marketing vor să angajeze specialiști cu mai multe abilități analitice, în contextul în care datele devin mai importante pentru strategia de business

0

În contextul utilizării unui volum foarte mare de date, directorii de marketing din întreaga lume vor să angajeze specialiști care dețin mai multe abilități analitice, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte Global Marketing Trends, considerând că acestea devin mai importante decât competențele creative în majoritatea industriilor – tehnologie, media și telecomunicații (34% față de 23%), servicii financiare (27% față de 18%), energie și produse industriale (24% față de 16%) -, cu excepția domeniului produselor de larg consum (18% față de 30%). Raportul subliniază, de asemenea, că o combinare a acestor competențe va necesita atenție sporită din partea directorilor de marketing pentru a asigura o colaborare mai bună în cadrul echipelor, atât pe plan intern, cât și extern, în contextul în care doar 25% dintre participanții la studiu acordă prioritate colaborării, o pondere mai mică comparativ cu alte poziții de top management – directori financiari (42%), directori IT (39%) și directori generali (31%). 

Chiar dacă unii consumatori apreciază anunțurile publicitare relevante, mulți dintre ei sunt îngrijorați cu privire la modul în care sunt utilizate informațiile lor personale, preferințele de cumpărare și obiceiurile de navigare. Ca răspuns, multe browsere web dezactivează cookie-urile de tip third party. În acest context, brandurile au identificat alte modalități pentru a continua să interacționeze eficient cu consumatorii, arată raportul, cum ar fi trecerea la folosirea datelor colectate intern (first-party data), aspect valabil atât în cazul companiilor care au avut creștere de două cifre (61%), cât și a celor care au scăzut (40%). De asemenea, brandurile care înregistrează creșteri mari sunt cu mult înaintea celor care au evoluții negative în ceea ce privește utilizarea datelor colectate intern în moduri mai sofisticate, în special pentru furnizarea de conținut personalizat prin optimizare creativă dinamică (51% față de 36%) și utilizarea datelor pentru a difuza anunțuri publicitare prin intermediul tehnologiilor automatizate (49% față de 29%). 

„În ultima perioadă, trecerea de la interacțiunea fizică la una predominant digitală a fost mai rapidă, multe branduri excelând la acest capitol și îmbunătățind viața clienților. De exemplu, tot mai multe branduri din domeniul serviciilor financiare au implementat metode de înrolare și de interacțiune digitală cu clienții, iar comerțul electronic a înregistrat creșteri, devenind o modalitate tot mai utilizată de a face cumpărături. Următorul pas va fi îmbunătățirea experienței hibride. Acest obiectiv presupune o bună înțelegere a preferințelor și comportamentului clienților, într-o epocă în care reglementările privind folosirea cookie-urilor s-au înăsprit. Utilizarea datelor obținute direct din interacțiunile cu clienții devine soluția sustenabilă și modul în care brandurile reușesc să personalizeze conținutul canalelor de comunicare, să ajusteze produsele și serviciile oferite prin integrarea reacțiilor și sugestiilor consumatorilor. De asemenea, pentru colectarea datelor direct de la consumatori, este nevoie ca brandurile să-și dezvolte o infrastructură care să conecteze diversele surse din care se strâng informații de la clienți în timpul interacțiunii acestora cu brandul”, a spus Ruxandra Băndilă (foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Crearea și oferirea unei experiențe dinamice, care să acorde clienților informațiile și stimulentele potrivite la momentul oportun, a devenit o prioritate pentru branduri, menționează raportul. Ofertele primite de către clienți la scurt timp după manifestarea interesului pentru produsele electronice (40%) și serviciile bancare (32%) și suportul oferit de către angajați bine informați în domeniile auto (39%) și turism (31%) au fost indicate drept cele mai utile în luarea deciziilor de cumpărare. La polul opus, consumatorii spun că recomandările personalizate și testările gratuite/mostrele nu le influențează semnificativ decizia de cumpărare. În acest context, raportul sugerează directorilor de marketing să optimizeze experiența clienților prin intermediul inteligenței artificiale pentru a ajuta brandurile să răspundă nevoilor acestora în momentele potrivite. 

Combinația de experiențe fizice și digitale a devenit normă, mai subliniază studiul, 75% dintre respondenții cu funcții executive declarând că vor investi mai mult în furnizarea de experiențe hibride în următoarele 12 luni, ale căror beneficii sunt gradul mai mare de personalizare (43%), inovarea (43%), conexiunea cu clienții (40%) și sentimentul de includere (38%). Companiile își pot îmbunătăți experiențele hibride prin extinderea opțiunilor, integrarea reacțiilor și sugestiilor clienților și investițiile în infrastructura tehnologică, aspecte care pot aduce la viață aceste principii de organizare. Mai mult decât atât, brandurile pot utiliza aceste principii de organizare centrate pe om pentru a construi experiențe fizice și digitale atât de agile și flexibile pe cât se așteptă consumatorii.

Raportul Deloitte 2022 Global Marketing Trends a fost realizat în rândul a peste 1.000 de directori executivi din cadrul unor companii globale și 11.500 de consumatori din America, Africa, Europa și Asia.

Tema Energy– afaceri de 8,7 milioane de euro în 2021, mai mult cu 22% față de 2020

0

Tema Energy, cel mai mare jucător în domeniul dezvoltării de centre de date în România, a înregistrat o cifră de afaceri de 8,75 milioane de euro anul trecut, mai mult cu 22% față de 2020. De asemenea, profitul companiei a fost mai mare cu 40% față de 2020.  

Tema Energy este un furnizor de servicii pentru clienții care doresc un centru de date integrat prin asigurarea de consultanță, design, proiectare, construcție și implementare a instalațiilor, a echipamentelor, a comunicațiilor, a soft-ului de management al locației, cu includerea în proiectul final a serviciilor de start-up, mentenanță și intervenție. Tema Energy și-a completat profilul de activitate și cu rolul de integrator de sisteme de electro-alimentare (power systems, sisteme de stocare de energie, energii regenerabile, cogenerare).

Compania are în prezent peste 100 de clienți, printre cele mai importante proiecte gestionate în 2021 numărându-se Cluster Power – Data Center Craiova (unul dintre cele mai mari centre de date din zona Europei de Sud-Est), proiectarea și construcția de centre de date către Ministerul Afacerilor Interne, în parteneriat cu S&T, dar și reabilitarea coridorului de cale ferată Brașov – Sighișoara ca subantreprenor de specialitate al Alstom pentru CFR.

Tema Energy vizează ca în următorii cinci-zece ani să-și mărească cifra de afaceri cu 10%-15% anual. Avansul provine din creșterea puternică a pieței de centre de date din România, pe fondul creșterii pieței globale de centre de date și IT, care se preconizează a fi de cel puțin 5 – 10% anual pentru următorii 5 ani. Compania va continua să ofere soluții de energie regenerabilă (parcuri fotovoltaice pentru clienți industriali) și soluții de  eficientizare a consumului de energie electrică pentru consumatori mari. 

Tema Energy dezvoltă deja proiecte de sisteme fotovoltaice și sisteme de cogenerare de dimensiuni mici și medii în domeniul industrial și își propune să comercializeze și să instaleze echipamente cu eficiență energetică crescută și cu o amprentă minimă de poluare cum ar fi primele centre de date „verzi”, cu amprentă ecologică zero și independente din punct de vedere energetic.

„Marcăm în acest an 20 de ani de activitate, în care ne-am dezvoltat prin setarea de obiective clare și realizabile, printr-o strategie de afaceri durabilă și parteneriate care ne-au stimulat să investim în cunoștințe tehnice, în identificarea celor mai performante soluții de dezvoltare a  centrelor de date și a elementelor complementare. Avem toate premisele să continuăm în această tendință de creștere susținută și vom face tot ce ține de noi să păstrăm ritmul și chiar să îl accelerăm”, spune Mihai Manole(foto), Director General Tema Energy.

Nou hub economic în sudul Capitalei

0

Identificarea celor mai fiabile și eficiente proiecte de colaborare economică prin  parteneriate cu companii din Germania, al căror domeniu de activitate vizează conceptul de dezvoltare urbană sustenabilă, a constituit tema întâlnirii de lucru avute de primarul sectorului 4, Daniel Băluță, cu o delegație  Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, condusă de directorul general Sebastian Metz.

Primăria Sectorului 4 informează că partea germană „și-a exprimat interesul în privința oportunităților de investiții oferite de noul hub economic dezvoltat pe Șoseaua Berceni. Zona în care unul dintre cei mai mari producători mondiali de doze de aluminiu, Canpack, derulează deja o investiție de 50 de milioane de euro într-o linie de producție de ultimă generație oferă un acces rapid în sudul Bucureștiului, datorită investițiilor permanente ale Primăriei Sectorului 4 în infrastructura rutieră. 

Astfel, lărgirea arterei de circulație de la 2 la 4 benzi, amenajarea parcărilor de tip park&ride și, nu în ultimul rând, construcția stației de metrou Tudor Arghezi, prelungirea magistralei M2 până în comuna Berceni precum și amenajarea unui sens giratoriu în apropierea Șoselei de Centură, toate aceste facilități conduc către fluidizarea traficului înspre și dinspre centrul orașului.

Totodată, investițiile constante în domeniul digitalizării interacțiunilor dintre  administrația locală și contribuabili precum și în cel al soluțiilor smart city, smart living și smart enviroment constituie tot atâtea posibilități de cooperare cu parteneri puternici, menite să genereze condiții de trai mai bune pentru locuitorii Capitalei și să reducă polarizarea socio-economică între nordul și sudul Bucureștiului”. 

Daniel Băluță, primarul sectorului 4: „Pentru o dezvoltare durabilă a sectorului nostru trebuie să avem alături parteneri puternici și cu experiență. Am avut astăzi deosebita plăcere să îl întâlnesc pe directorul Camerei de Comerț Româno – Germană, domnul Sebastian Metz, cu care am discutat despre oportunitatea unor investiții germane în sectorul 4. A fost o primă întâlnire care sper, ca în timp, să se transforme într-o prietenie de durată, benefică atât pentru comunitatea noastră, cât și pentru cea germană.”

Foto: PS4

Comisia Europeană suspendă cooperarea transfrontalieră și cooperarea transnațională cu Rusia și Belarus

0

Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate, precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.

În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și în conformitate cu decizia Comisiei de a pune în aplicare integral toate măsurile restrictive ale UE, Comisia a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate  (CTF IEV), precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.

Aceasta înseamnă, printre altele, că nu se vor mai efectua plăți către Rusia sau Belarus. Suspendarea are efect imediat pentru cele nouă programe de cooperare transfrontalieră din cadrul IEV la care participă Rusia și Belarus și pentru programul transnațional Interreg pentru regiunea Mării Baltice în perioada de programare 2014-2020. Finanțarea totală din partea UE pentru cele opt programe de cooperare cu Rusia este de 178 de milioane EUR, în timp ce finanțarea totală din partea UE pentru cele două programe de cooperare cu Belarus se ridică la 257 de milioane EUR. Normele privind CTF IEV prevăd suspendarea cooperării cu țările terțe în cazul încălcării dreptului internațional, a drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept.*

Se suspendă, de asemenea, cooperarea cu ambele țări în cadrul programelor din noua perioadă de programare 2021-2027.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Agresiunea militară din partea Rusiei este o încălcare flagrantă a Cartei ONU, a dreptului internațional și a ordinii bazate pe norme. Suspendarea tuturor programelor și plăților transfrontaliere și transnaționale destinate Rusiei și Belarusului și, în paralel, consolidarea sprijinului acordat Ucrainei reprezintă o modalitate concretă de exprimare a solidarității europene cu poporul ucrainean prin intermediul politicii de coeziune.

Sprijin suplimentar pentru Ucraina

În același timp, Comisia analizează în regim de urgență posibilitățile juridice și operaționale de consolidare a programelor de cooperare transfrontalieră existente între țările UE (Polonia, Ungaria, România, Slovacia) și Ucraina, precum și participarea Ucrainei la Programul CTF IEV privind bazinul Mării Negre sau la Programul transnațional Interreg pentru regiunea Dunării.

Cu peste 1 000 de parteneriate existente între autoritățile regionale și locale din UE și regiunile frontaliere ucrainene, programele oferă oportunități de a direcționa un sprijin rapid și eficace către Ucraina, inclusiv pentru refugiați. 


Instrumentul european de vecinătate (IEV ) este principalul instrument financiar al politicii externe a UE în relația cu vecinii săi din est și din sud.

Programul de cooperare transfrontalieră din cadrul IEV (CTF IEV) 2014-2020 – care se va numi „Interreg NEXT 2021-2027” în perioada de programare 2021-2027 – este finanțat prin politica europeană de vecinătate și politica de coeziune a UE. El sprijină dezvoltarea durabilă la frontierele externe ale UE, contribuie la reducerea diferențelor de nivel de trai prin abordarea provocărilor comune la nivel transfrontalier și permite totodată cooperarea dintre UE și părțile interesate de la nivel local și regional din țările partenere, pe baza principiului parteneriatului în condiții de egalitate. 

Programele CTF IEV la care participă Rusia sau Belarus sunt: „Kolarctic”, „Karelia”, „Finlanda de Sud-Est/Rusia”, „Estonia/Rusia”, „Letonia/Rusia”, „Lituania/Rusia”, „Polonia/Rusia”, „Letonia/Lituania/Belarus”, „Polonia/Belarus/Ucraina”. De asemenea, Rusia participă la programul de cooperare transnațională pentru regiunea Mării Baltice.

Programele CTF IEV și Interreg care implică Ucraina sunt: „Polonia/Belarus/Ucraina”, „Ungaria/Slovacia/România/Ucraina”, „România/Ucraina”, „Bazinul Mării Negre”, „Programul Interreg Regiunea Dunării”.

*Actualizare efectuată în data de 4 martie 2022, ora 16:05. 

CN Loteria Națională se alătură demersurilor asociației Hansen de sprijinire a pacienților cu Sindrom Down

0

În fiecare an, pe 21 martie, este marcată  Ziua Mondială a Sindromului Down, iar Asociația HANSEN LIFECARE își susține misiunea de a sprijini tinerii pacienți cu astfel de sindrom prin facilitarea de tratamente stomatologice.

Asociația HANSEN LIFECARE a desfășurat de-a lungul celor 5 ani de activitate proiecte destinate copiilor cu Sindrom Down, dar și cu alte nevoi speciale; scopul acestor acțiuni fiind prevenția și tratarea afecțiunilor stomatologice a tinerilor pacienți, dar și educarea acestora și a părinților în privința cerințele specifice de îngrijire orală.

Anul acesta, asociația primește și mai multă susținere din partea sponsorilor, iar cel mai recent dintre ele este CN Loteria Națională care se alătură acestor demersuri prin suport financiar. Astfel Asociația HANSEN LIFECARE poate sprijini mai departe pacienții cu Sindrom Down prin diminuarea costurilor sau chiar acordarea unor tratamente gratuite.

De-a lungul anilor, s-au alăturat mai asociației următorii sponsori și parteneri: Clinicile 3D DentalEuromellis (sucurile Melissimo), 247 Production și EM360 Group.

Banca Transilvania redevine cea mai interesantă companie în rândul investitorilor individuali de la Bursa de Valori Bucureşti

0

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, redevine compania care a atras interesul celor mai multi investitori individuali de la Bursa de Valori Bucureşti. Evoluţia excelentă pe care societatea financiară a avut-o în ultima perioadă, reflectată în profitul record raportat de TLV pentru anul 2021, readuce Banca Transilvania pe prima poziţie a clasamentului BVBescu Retail Pulse Chart după 3 ediții trimestriale dominate de Teraplast S.A. Societatea bancară a atras atenția a 6 investitori din 10.

Medlife S.A., cel mai mare furnizor de servicii private de sănătate din România, ajunge pe locul 2, 1 din 2 investitori declarând că se uita cu interes la activitatea acestei societăți. Teraplast S.A. completează podiumul, coborând pe locul 3.

Clasamentul a fost realizat în luna februarie 2022 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2021 şi cum investim”, care a avut loc pe data de 2 martie 2022.

Interesul investitorilor individuali,
către companiile de mari dimensiuni

One United Properties urcă 10 poziții fata de luna noiembrie, ajungând pe 4 și intrând în Top 5, în timp ce BRD și Fondul Poprietatea revin între primele 10 companii ca şi interes în rândul investitorilor individuali de la BVB, clasându-se pe locurile 8, respectiv 10. De cealaltă parte, Norofert S.A. și Agroland Business Systems S.A. nu au mai reușit să atragă la fel de mult interes din partea investitorilor individuali ca în urma cu 4 luni și ies din Top 10. În ciuda unor rezultate anuale foarte bune, Bittnet Systems S.A. coboară 13 poziții, până pe locul 18, părăsind Top 5.

Doar 5 din 9 societăți nou listate reușesc să atragă interesul investitorilor individuali

De la ultima ediție a BVBescu Retail Pulse Chart, 9 societăți s-au listat pe Piaţa de Capital din România. Dintre acestea, Arobs Transilvania Software S.A. a atras cel mai mare interes în rândul investitorilor de retail. Societatea din domeniul IT debutează în clasament direct pe locul 13. Softbinator Technologies, Roca Holding și DN Agrar reușesc și ele să atragă interesul investitorilor individuali, debutând în clasament pe locurile 26, 32, respectiv 33.

O banca străină și un fast-food, printre emitenții cu cea mai mare creștere a interesului

În mod surprinzător, cea mai mare creștere a interesului, față de luna noiembrie 2021, îi aparține unui emitent listat secundar la Bursa de Valori București. Ca urmare a rezultatelor financiare anuale excelente, Erste Bank revine în atenția investitorilor individuali din România și reușește o urcare spectaculoasă de 26 de poziții, până pe locul 24. Sphera Franchise Group, societate care administrează francizele Pizza Hut, KFC si Taco Bell în România, Italia și Republica Modova, urcă 12 poziții și revine în Top 30, pe locul 27. Conpet S.A urcă 9 locuri și revine în Top 20, în timp ce Digi Communication N.V. și Transelectrica S.A. reușesc și ele un salt de 8 poziții, ajungând pe locurile 22, respectiv 19. În fine, Transport Trade Services S.A., societate listată la mijlocul anului trecut pe Piața Principală de la BVB, urcă 7 poziții pana pe 12, apropiindu-se de Top 10.

Companiile de pe piața AeRO pierd teren

Dacă în luna august 2021, jumătate dintre primele 40 de poziții erau ocupate de companii listate pe Piața Secundară, în acest moment mai regăsim doar 14 societăți din Piața AeRO. Mai mult, dacă în urmă cu 6 luni 3 companii listate pe Piata AeRO se aflau între primele 10 cele mai urmărite societăți de către investitorii individuali, în acest moment, toți emitenții din Top 10 BVBescu Retail Pulse Chart sunt societăți listate pe Piața Principală.

MAM Bricolaj și 2 Performant Network S.A. înregistrează cele mai mari scăderi în topul interesului investitorilor de la BVB, coborând 23 de locuri până pe 49, respectiv 17 locuri până pe 38. BRK Financial Group S.A. și Holde Agri Invest S.A. pierd și ele din focus, părăsind Top 20.

Agroserv Mariuța, Alro Slatina S.A., MAM Bricolaj, Vifrana S.A., Cemacon S.A., Firebyte Games și IAR Brasov părăsesc Top 40, ultimele 3 atrăgând atenția, în luna februarie, a doar 3-5% dintre investitori.

Iată care sunt companiile care ocupa primele 10 poziții în BVBescu Retail Pulse Chart, din punctul de vedere al interesului investitorilor individuali la Bursa de Valori București, în luna februarie 2022:

PozAnt.Ev.SocietateDomeniu
12^TLV – Banca TransilvaniaBănci/Financiar
24^M – Medlife S.A.Sănătate
31vTRP – Teraplast S.A.Industrie
414^ONE – One United Properties S.A.Imobiliare
59^SNP – OMV Petrom S.A.Energie
63vSNN – Nucleareletrica S.A.Energie
78^SNG – Romgaz S.A.Energie
815^BRD – BRD Societe GeneraleBănci/Financiar
97vWINE – Purcari WineriesFMGC
1012^FP – Fondul ProprietateaFinanciar

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arată interesul investitorilor individuali față de companiile listate la Bursa de Valori București și este realizat pe baza unui chestionar completat de către investitorii individuali din comunitatea BVBescu.ro.

Rezultatele financiare publicate de companiile listate la Bursa de Valori București pe anul 2021 au fost subiectul principal de discuție în cadrul ediției din data de 2 martie 2022 a evenimentului online „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”.

Evenimentul The Power Table a fost organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, Tradeville S.A. și Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, Ziarul Bursa, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabila, Prahova Business, Reușita TV și București Business (Parteneri media).

Inpresso: Noua cafenea de top din București

0

Marian Damian, proprietarul al restaurantului „The Grill”, prezinta exclusiv pentru FoodBiz, noul proiect bucurestean, o viitoare cafenea de top.

Cafeneaua Inpresso, asa cum am gandit-o noi, este un loc de intalnire, un „social”, in care, pe langa populara bautura „cafea”, prezentata sub diverse forme si mixuri, veti descoperi un meniu ce poate fi plasat in zona bistro asiatica, un fusion intre bucataria asiatica si cea mediteraneana.

Inpresso este un concept integrat in natura, este o terasa care poate fi inchisa si deschisa, in functie de vreme, de eventualele intemperii. Vrem sa fim in contact direct cu natura, iar ca amplasament, ne situam in parcul Herastrau, la mijlocul distantei dintre Charles de Gaulle si intrarea catre Pescarus.

Eu si asociatul meu, Dani Otil, suntem la al doilea proiect, primul, inceput acum 6 ani, fiind restaurantul „The Grill”. De fapt, motivul reintoarcerii mele in Romania a fost colaborarea cu Dani. Fiecare se ocupa cu partea sa: eu, de tot ce inseamna know-how, iar el, de partea de imagine si marketing.

Constructia cafenelei a inceput de la cafeaua Inpresso, pe care noi o avem ca brand si de la „The Grill”, ca marca a noastra inregistrata. Dar mai colaboram cu un prajitor independent, din Baia Mare, care este foarte cunoscut la nivel national. De asemenea avem si trei barista. Pentru ca ne incepem activitatea devreme si terminam tarziu in noapte, acoperim toate segmentele orare: incepem cu micul dejun, apoi cu elemente de patiserie, dar avem si un mix tip brunch.

Conflictul din Ucraina „gripează” motorul industriei auto

Industria auto din întreaga lume se pregătește pentru probleme și mai mari în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina. Globalizarea producției, cu o parte din ea în regiunea de conflict, rupe lanțurile de aprovizionare și oprește producția de automobile în interiorul și în afara Rusiei și Ucrainei. Rapoartele analiștilor prevăd o nouă agravare a crizei cipurilor electronice, deoarece unele materii prime cruciale provin din această regiune. Teama de stagflație ar putea, de asemenea, să împiedice vânzările de automobile prin amânarea achizițiilor care nu sunt esențiale. 

Din cauza lipsei de piese de la furnizorii din Ucraina, inclusiv Fujikura, Nexans și Leoni, care produc cablaje esențiale pentru automobilele germane, producția modelelor Audi (A4, A5, A6 și A7) este suspendată. Audi a impus, de asemenea, o înghețare a comenzilor pentru modelele sale hibride din cauza întreruperilor de producție. Porsche suspendă producția Macan, Panamera, în timp ce grupul BMW oprește săptămâna viitoare producția la uzinele din Munchen și Dingolfing, ambele din Germania, precum și producția la fabrica Mini a grupului din Oxford, Anglia. Mercedes-Benz se așteaptă să reducă producția la unele dintre fabricile sale europene, deoarece rezervele de piese produse în Ucraina se vor epuiza. 

Ucraina găzduiește peste 20 de companii auto globale precum Bosch, Fujikura, Eurocar, Prettl, Aptiv și are peste 30 de uzine auto. În industria auto ucraineană sunt peste 60.000 de angajați. Deși majoritatea companiilor sunt situate în apropierea graniței vestice cu Ungaria, Slovacia și Polonia, încă în afara zonelor de operațiuni militare, conflictul a perturbat deja fluxurile de producție și aprovizionare. 

Pe termen lung, criza din Ucraina are potențialul de a agrava criza cipurilor. O estimare sumbră a secretarului pentru comerț Gina M. Raimondo constată că „stocul median de cipuri a scăzut de la 40 de zile în 2019 la mai puțin de cinci zile”. Acest lucru înseamnă că, dacă ceva perturbă producția de semiconductori chiar și pentru doar câteva săptămâni, acest lucru are potențialul de a închide fabricile  din SUA și nu numai. Producătorul de cipuri Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSM), care reprezintă 50% din piața globală de producție de chipuri, a declarat că va respecta sancțiunile împotriva Rusiei. Dar Rusia reprezintă 42% din exporturile globale de paladiu, 70% din neon, 40% din azot și 30% din xenon, care sunt ingrediente esențiale pentru producția de semiconductori. Dacă Moscova ripostează prin oprirea exporturilor, industria mondială a semiconductorilor va fi afectată. Experții estimează că Taiwanul și-a diversificat sursele de aprovizionare pentru aceste ingrediente și că și-a făcut deja stocuri.

Potrivit companiei de cercetare Techcet, se așteaptă ca în 2022 piața de gaze inerte de înaltă puritate, folosite in industria electronicelor, să depășească 7 miliarde de dolari, determinată în principal de expansiunea fabricilor de cipuri de siliciu. Există și alte surse pentru materiile prime decât Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, pe o piață globală, dacă un furnizor este blocat, ceilalți furnizori au ocazia de a crește prețurile. Prețul paladiului a depășit deja 3000 de dolari pe uncie, cel mai ridicat preț din toate timpurile. Costul materialelor nu se repercutează automat asupra consumatorilor, dar dacă penuria este suficient de lungă și de gravă încât producătorii de automobile să decidă sau să fie forțați să producă mai puține vehicule, prețurile acestora vor crește.

În urma conflictului și a sancțiunilor, mai mulți producători de automobile, precum Renault, Toyota, Volkswagen, Mitsubishi au întrerupt producția la fabricile de automobile din Rusia, în timp ce Volvo și Daimler au oprit producția de camioane. Impactul acestor măsuri pentru marii producători de automobile este deocamdată limitat, în ciuda pierderilor din cifra de afaceri și în prețul acțiunilor. Pentru industria auto din Rusia, însă impactul este foarte important. Cu câteva zile înainte de declanșarea conflictului militar din Ucraina, Asociația Producătorilor de Automobile din Rusia publica vânzările de automobile în luna ianuarie, când au fost vândute 85.002 unități. Cea mai vândută mașină a fost Lada – produsă în uzinele AvtoVaz, controlate de Renault – urmată de KIA, Hyundai și Renault.

 În 2021, în Rusia au fost vândute aproape 1,5 milioane de mașini, din care 2131 de vehicule electrice. 52,6% dintre mașini au fost SUV-uri, urmate de 34% mașini din clasa B și B+. În departamentul SUV, cel mai vândut a fost Dacia Duster cu 40662 de unități, urmat de Toyota RAV 4 – 37212 și Volkswagen Tiguan cu 28504 unități. Cea mai vândută mașină electrică anul trecut a fost Porsche Taycan, urmată de Tesla Model 3 și Audi e-Tron. În ceea ce privește camioanele, 6294 au fost vândute în 2021, o creștere de aproape 29% față de anul anterior. Topul a fost dominat de mărcile rusești, Kamaz, GAZ și Ural, urmate de Volvo, Scania Mercedes, dar mărcile occidentale au reprezentat doar 44% din totalul camioanelor vândute. În 2020, industria auto a contribuit cu aproape un procent la PIB-ul Rusiei, în timp ce ponderea sa în toate industriile producătoare de bunuri industriale s-a ridicat la aproape 40%. Sancțiunile și reducerile de producție vor afecta cele peste 320.000 de persoane angajate direct în industrie și peste 3,5 milioane de angajați din industriile conexe, cum ar fi fabricarea materialelor, operarea, întreținerea și repararea vehiculelor.

 

Criptoactivele trec printr-o nouă fluctuație masivă de prețuri

Săptămâna trecută, criptactivele au trecut printr-o altă fluctuație masivă a prețurilor. Bitcoin a crescut la peste 44.000 de dolari, înainte de a reveni la nivelul de la începutul săptămânii, tranzacționându-se sub 40.000 de dolari. 

Ethereum a urmat un model similar, începând săptămâna în jurul valorii de 2.600 de dolari, înainte de a crește până la aproximativ 3.000 de dolari. Acum se tranzacționează din nou în scădere, în jurul valorii de 2.500 de dolari.

Fluctuațiile de preț, la fel ca cele de pe piețele bursiere, au fost determinate de manevrele geopolitice din Rusia, în condițiile în care incertitudinea a continuat să domine, iar investitorii au renunțat să mai riște.

Acestea fiind spuse, fluctuațiile la care asistăm sunt cauzate, în general, de incertitudinea investitorilor din întreaga lume. În pofida schimbărilor regionale în ceea ce privește cererea, criptoactivele sunt, în cele din urmă, globale și acest lucru se reflectă în variațiile de preț. 

Instituțiile financiare se îndreaptă
către Grayscale în căutarea de chilipiruri

Potrivit datelor, fondul Bitcoin Trust al trustului Grayscale a înregistrat în ultima vreme investiții instituționale consistente în fondul său de bază. Datele Glassnode au arătat că investitorii instituționali au adăugat în mod constant milioane de dolari în fiecare săptămână, cu aproape 140 de milioane de dolari investiți în săptămâna care s-a încheiat, la 25 februarie. 

Deși nu este în concordanță cu alte piețe, se pare că instituțiile caută să își sporească expunerea la criptoactive într-o perioadă de scăderi masive în sectoarele care au fost anterior „vaci de muls”, precum tehnologia. 

În ciuda fluxurilor de numerar pozitive, GBTC are nevoie să profite de circumstanțele sale favorabile actuale. În condițiile în care Canada a aprobat deja primul ETF pentru bitcoin, Grayscale ar putea avea în curând o concurență serioasă, fie în țară, fie în străinătate.  Pe baza datelor, se pare că cererea există, așa că va fi interesant de văzut ce se va întâmpla în lunile următoare în ceea ce privește creșterea accesului.

Doriți și o porție de bitcoin la burgerul acela?

Shake Shack US oferă recompense în criptoactive clienților care folosesc aplicația Cash App atunci când cumpără mâncare. Clienții care folosesc Cash Card sau programul de recompense al Cash App vor recupera 15% din valoarea achiziției lor în bitcoin.

Deși oferta este valabilă doar până la jumătatea lunii martie, acesta este doar cel mai recent brand de consum care intră pe piața cripto. Potrivit declarațiilor directorilor pentru Wall Street Journal, această promoție a fost pur și simplu un test de fezabilitate – atât în ceea ce privește atragerea clienților mai tineri, cât și pentru a vedea dacă adoptarea la o scară mai mare a criptoactivelor are sens pentru afacere. 

Shake Shack nu este primul brand de consum care testează și învață și, după părerea mea, este foarte posibil să vedem o serie de alte branduri care încearcă promoții la scară mică, pe măsură ce experimentează modul în care criptoactivele pot sau nu să se integreze în afacerile lor. 

Cu case de modă precum Gucci sau Adidas intrând în spațiul NFT, reducerile oferite la achiziții folosind cripto sau creșterea optiunilor de a le utiliza la cumpăraturi ar putea deveni în curând un lucru obișnuit.

Au început înscrierile pentru competiția Social Impact Award. 10.000 de euro premii pentru idei de afaceri sociale

0

Vrei să calci pe urmele antreprenorilor sociali care au schimbat lumea? Vineri, 4 martie, s-a lansat ediția 11 a Social Impact Award România, parte a competiției internaționale care susține tinerii profesioniști, studenții și elevii care vor să devină antreprenori sociali. Tinerii între 14 și 30 de ani care își doresc să aducă soluții inovative la probleme sociale curente sunt așteptați să aplice până pe 10 mai intermediul platformei online: www.socialimpactaward.net/romania/.

În cadrul SIA 2022, participanții au acces la o comunitate internațională de antreprenori sociali, premii în valoare totală de 10.000 de euro, un program de 3 luni de incubare și mentorat alături de antreprenori sociali români cu experiență. 

În timpul programului educațional din primăvară, echipa SIA desfășoară peste 10 ateliere de antreprenoriat în orașe ca Brașov, Râmnicu Vâlcea, Timișoara, Făgăraș sau București dintre care 2 într-o comunitate de tineri vulnerabili din medii institutionalizate.

După primirea aplicațiilor până în 10 mai, juriul va selecta 15 idei de proiecte care vor intra într-o etapă de dezvoltare și incubare a ideilor pe parcursul verii. Juriul este format din Diana Certan, Director, Organizația Umanitară Concordia, Anca Luca, Senior Brand Manager, BCR, Alina Kasprovschi, Director Executiv, Fundația Comunitară București, Angela Achiței, Președinte ADV România, Andrei Coșuleanu, Fondator, Act for Tomorrow, Zoltan Bereczki, Președinte, Synergy Venture Catalizer și un reprezentant SAP România. Perioada de incubare vine cu resursele necesare, astfel încât tinerii să își dezvolte ideea mai departe. 

Incubarea oferă acces la:

  • sesiuni individuale de mentoring;
  • metode și instrumente de lucru specifice antreprenoriatului social;
  • o comunitate națională și globală de tineri antreprenori sociali;
  • suport în înțelegerea priorităților și în acționarea în direcția lor;
  • 3 premii a câte 3000 de euro și premiul publicului de 1000 de euro
  • Burse de participare la SIA International Summit în Viena, Austria.

Ce este Social Impact Award?

Social Impact Award este o ​competiție internațională de idei de afaceri sociale pentru tineri, fiind prezentă în 17 țări și de 11 ani în România. Scopul principal al programului este de a dezvolta tineri antreprenori și de a pune antreprenoriatul social pe harta oportunităților de carieră. Tinerii antreprenori, studenții și liceenii care își doresc să aducă soluții la probleme sociale curente într-un mod inovator pot primi contextul și resursele necesare pentru a crește de la idee la o afacere socială. 

Mai multe detalii găsiți și pe pagina noastră de Instagram

În România proiectul a ajuns la ediția cu numărul 11  și este organizat de echipa Social Innovation Solutions, cu sprijinul BCR România și SAP și alături de partenerii internaționali Erste Foundation și Vienna University.

Misiunea Social Innovation Solutions este să susțină indivizi și organizații să înțeleagă transformările viitorului și să dezvolte soluții sustenabile de tehnologie, politici publice și antreprenoriale. SIS dezvolră incubatoare și acceleratoarele în CEE cum ar fi: Future Makers, Social Impact Award, Transformator & Switch; conversațiile globale & platforme educaționale: Future Summit, Future Talks & Sustainable Futures și cursuri de foresight & sustenabilitate.

UCRAINA: INTESA SANPAOLO DONEAZĂ 10 MILIOANE EURO

0

Grupul Intesa Sanpaolo va dona 10 milioane de euro pentru a sprijini măsurile de solidaritate și ospitalitate pentru poporul ucrainean. Donația Băncii va fi destinată sprijinirii activității organizațiilor locale și internaționale, care vor fi identificate în curând.

Carlo Messina, CEO Intesa Sanpaolo

Carlo Messina, CEO al Intesa Sanpaolo, a explicat intervenția Grupului:

„Intesa Sanpaolo a fost întotdeauna profund implicată în comunitățile sale, printre oamenii din teritoriile în care își desfășoară activitatea. În calitate de grup bancar european lider și singura bancă italiană prezentă în Ucraina, intenționăm să dăm un semn concret de apropiere poporului ucrainean afectat de această gravă urgență umanitară.”

„Această inițiativă se adaugă celor deja existente initiate pentru a-i ajuta pe oamenii noștri din subsidiara ucraineană Pravex, colegi care nu au încetat niciodată să susțină țara, să deschidă sucursale și să asigure servicii bancare în circumstanțe severe. Rămânem aproape de ei și de familiile lor și le mulțumim încă o dată. De asemenea, vreau să le mulțumesc oamenilor noștri din subsidiarele din Slovacia, Ungaria, România și Moldova pentru ceea ce fac pentru a primi și susține colegii noștri ucraineni.

„În urma deciziei adoptate împreună cu președintele Consiliului de Administratie Gian Maria Gros-Pietro, Grupul își propune să ofere 10 milioane de euro pentru a sprijini proiectele de solidaritate și ospitalitate pentru cei afectați de această criză. Urgența umanitară din ce în ce mai gravă face ca aceasta să fie o inițiativă absolut necesara, pentru a oferi ajutor concret și imediat, atât acum, cât și  în viitoare.

„Pe lângă aceasta, pregătim o campanie de strângere de fonduri prin intermediul platformei noastre non-profit de crowdfunding For Funding, menită să combine sprijinul nostru suplimentar cu fondurile pe care le putem mobiliza pentru a sprijini persoanele aflate în nevoie”.

PwC Women in Work Index: Inegalitățile s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu

Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC „Women in Work Index”, care arată că acum vor fi necesari ani și chiar decenii pentru a reduce decalajele.

După 10 ani de progrese lente, dar consistente, ale femeilor, indicele a scăzut pentru prima dată în istoria sa, iar cei doi factori principali care au contribuit la această scădere au fost șomajul mai ridicat și ratele reduse de participare a femeilor pe piața muncii în perioada cea mai gravă a pandemiei. Responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor și de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piața muncii, mai arată raportul.

Estimările arată, astfel, că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forța de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaților, nouă ani pentru a egala rata actuală a șomajului din rândul bărbaților și 63 de ani pentru a elimina diferența de salarizare.

„Pandemia COVID-19 a făcut ca obiectivul egalității de gen pentru femeile de pe piața muncii să fie o provocare și mai mare. Pentru a inversa regresul înregistrat în ceea ce privește rezultatele femeilor în materie de ocupare a forței de muncă, avem nevoie ca guvernele și companiile să vină cu politici eficiente care să ia în considerare în mod explicit nevoile femeilor și ale altor grupuri dezavantajate. Acest lucru este esențial dacă dorim să îmbunătățim egalitatea și să obținem un viitor mai echitabil pentru toată lumea, atât la locul de muncă, cât și în societate”, a declarat Larice Stielow, Senior Economist PwC UK.

Indicele estimează un „decalaj COVID-19”, care compară pierderile de locuri de muncă cu creșterea ocupării forței de muncă preconizată înainte de pandemie, constatând că sunt cu 5,1 milioane mai multe femei  în șomaj și cu 5,2 milioane mai puține femei care muncesc, față de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc pandemia.

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor în cadrul OCDE ar putea crește PIB-ul OCDE cu 6 trilioane de dolari pe an. În același timp, reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați ar putea crește câștigurile femeilor în cadrul OCDE cu 2 trilioane de dolari pe an, arată raportul.

Potrivit analizei PwC, sunt necesare acțiuni politice eficiente pentru a obține o mai mare egalitate de gen la locul de muncă la nivel mondial: opțiuni de lucru flexibile care să adreseze inegalitățile generate de îngrijirea neremunerată și munca domestică, concediul parental plătit egal, care să contribuie la redistribuirea sarcinii inegale de îngrijire suportate de femei, programe de îmbunătățire a competențelor, recalificare și antreprenoriat.

Și mai importantă va fi necesitatea ca guvernul și întreprinderile să sprijine femeile pentru a beneficia de oportunitățile de angajare create de tranziția economiilor OCDE către un nivel net zero.  

Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul țărilor cu cele mai mari progrese pe piața muncii pentru femei, pentru prima dată în istoria de 10 ani a indexului, urmată de Luxemburg și Slovenia.

Regatul Unit a urcat șapte poziții (de pe locul 16 pe locul 9), fiind cea mai mare creștere în clasament dintre toate cele 33 de țări OCDE.  În schimb, Canada a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând opt locuri, de pe 12 pe 20. Statele Unite au coborât patru locuri, de pe poziția 22 pe 26.

Indicele PwC „Women in Work Index”, aflat acum la cea de-a zecea ediție, evaluează rezultatele ocupării forței de muncă a femeilor din cele 33 de țări OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). 

Studiu Starcom România: timpul petrecut pe dispozitive a crescut

0

Starcom România lansează ediția 2021 a studiului de referință Consumer Report, care analizează comportamentul consumatorilor români în materie de preferințe de cumpărare, consum de conținut online și offline, activități practicate acasă și în afara casei, precum și utilizarea tehnologiei. Ajuns la cea de-a 8-a ediție, studiul oferă informații deosebit de valoroase pentru înțelegerea consumatorilor și a evoluției comportamentului acestora.

Studiul a avut în vedere patru categorii de consumatori, după cum urmează: 

  • Familii cu copii („Families with kids”) – familii care au copii cu vârsta până în 14 ani, cei mai mulți având vârsta cuprinsă între 18-45 ani; 
  • Adolescenţi („Teens”) – tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani, majoritatea elevi; 
  • Tinerii necăsătoriţi („Single Youth”) – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, fără copii; 
  • Familii fără copii în grijă („Families without kids”) – majoritatea membrilor familiei au peste 45 de ani şi nu au în grijă copii cu vârsta sub 14 ani.

„Iată-ne ajunşi la cea de-a opta ediţie a Consumer Report, o ediţie în care observăm schimbări în ceea ce priveşte obiceiurile de consum media ale românilor, schimbări accentuate de contextul pandemic. De la an la an, Consumer Report este mai bogat în informaţii, urmărind principalele activităţi ale românilor din mediul urban, comportamentul la cumpărăturile atât offline, cât și online, valorile fundamentale în funcţie de segmentul de vârstă şi noi studii de caz foarte interesante realizate pornind de la insight-urile pe cele 4 segmente analizate. În varianta interactivă, pe care o puteţi accesa de pe site-ul www.starcomblog.ro, pe langa evoluţii ale acestor comportamente faţă de anii 2020 si 2019, veţi găsi integrate și o selecţie de studii, parte din seria Starcom HumanGraphExperience, cele mai cunoscute fiind Black Friday și Influence Me”, a declarat Andreea Zanfir, Head of Consumer Insights, Starcom România

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în ediţa 2021 a Consumer Report

Utilizarea televizorului și a altor dispozitive

Televizoarele inteligente continuă să câștige teren, 2021 fiind primul an în care dispozitivele inteligente sunt utilizate în aceeași măsură ca și cele tradiționale de către populația din mediul urban. Adolescenții și tinerii sunt primii care adoptă noua tehnologie, ambii înregistrând o creștere de două cifre comparativ cu anul precedent. În același timp, bărbații tineri înregistrează cele mai mari creșteri: +16% în rândul adolescenților și +11% în rândul tinerilor adulți. Noile tehnologii de ecran sunt adoptate mai rapid de bărbații mai în vârstă, în timp ce televizoarele cu tuburi devin o excepție.

Consumul de conținut online

Deținerea de dispozitive (laptop, tabletă, desktop și consolă) a scăzut în perioada pandemiei, pe toate segmentele de consumatori. Cel mai probabil, această scădere a fost cauzată de faptul că oamenii au început să lucreze de acasă și au folosit echipamente de la birou. Pe de altă parte, timpul petrecut pe dispozitive a crescut, ceea ce arată că principalii posesori sunt, de asemenea, și mari utilizatori. Comparativ cu perioada pre-pandemică, se observă o creștere a numărului de smartphone-uri pe toate segmentele, oamenii preferând în prezent să acceseze internetul mai mult de pe acest dispozitiv.

Frecvența folosirii telefonului mobil

Putem observa o scădere a activităților desfășurate săptămânal pe telefoanele mobile. În cele mai multe cazuri, oamenii folosesc telefonul pentru socializare (în special familiile cu copii) și pentru divertisment (în special adolescenții). Folosirea e-mailului sau accesarea site-urilor de știri sunt două activități pe smartphone, care au crescut în ultimul an.

Consum de conținut audio offline & online

Conținuturile audio online sunt preferate de tineri, aceștia reprezentând aproape două treimi din numărul de ascultători. În 2021, aproximativ 3% dintre ascultători au migrat de la offline la online. În ceea ce privește distribuția pe sexe, observăm o creștere semnificativă a numărului de femei care ascultă conținut audio atât online, cât și offline. În ceea ce privește locul în care ascultăm, se observă faptul că „Acasă” este locul preferat de familiile fără copii, în timp ce familiile cu copii preferă să asculte radioul în mașină. 

Programele radio & frecvența ascultării acestora

Consumul total de conținut radio a scăzut față de primul an de pandemie, în special în rândul persoanelor tinere din zonele urbane. Muzica rămâne principalul motiv de ascultare a posturilor radio și în acest an. În comparație cu anul 2020, programele de știri au pierdut ascultători, în special din rândul persoanelor mai în vârstă.

Conținutul audio: tipuri de muzică și evenimente

Fără diferențe notabile față de anul trecut, muzica Pop / Disco / Dance rămâne muzica preferată de toate categoriile de vârstă. Adolescenții și tinerii, în special de sex masculin, sunt mai atrași de muzica Rap / Hip Hop. De asemenea, adolescenții preferă uneori muzica ale cărei versuri sunt mai emoționante, iar stilurile de dans mai complexe, cum ar fi manele sau muzică orientală și muzică latino. Muzica rock este ascultată mai mult de tinerii necăsătoriți, în timp ce familiile preferă ritmuri mai liniștite / muzică ambientală. 

În ceea ce privește evenimentele preferate de consumatori, la nivelul întregii populații, fără diferențe majore de gen, cele mai populare evenimente sunt cele legate de vizitarea muzeelor și concertele de muzică. Tinerii tind să aprecieze mai mult concertele, în timp ce familiile tind să prefere teatrele și muzeele.

Conținut editorial: offline versus online

Consumatorii din mediul urban citesc conținut editorial online și offline într-o măsură similară, adolescenții și tinerii necăsătoriți fiind mai interesați de conținutul digital. Cu toate acestea, indiferent de vârstă, se observă, comparativ cu datele din anul 2020, scăderi mari ale conținutului editorial atât online, cât și offline. Acestea au fost, cel mai probabil, declanșate de posibilitatea de a citi subiecte similare în social media sau postate de către influenceri. Toți consumatorii preferă conținutul editorial scurt, citind în medie sub 30 de minute pe zi.

Frecvența cititului și preferințe privind cărțile

Procentul persoanelor care nu citesc cărți a crescut foarte mult, în special în rândul adolescenților, de la 58% în 2020, la 72% în 2021, dar și în rândul familiilor cu copii, de la 64% în 2020, la 74% în 2021. Adolescenții preferă proza sau poezia, cel mai probabil legate de obligațiile școlare. Există o creștere semnificativă a consumului de cărți SF în rândul tinerilor necăsătoriți, față de anul trecut, acest gen de lectură fiind în topul preferințelor acestora. Dacă în 2020, cărțile pentru copii erau de departe cele preferate în rândul familiilor cu copii, în 2021 acestea sunt la egalitate cu proza.

Procentul de persoane care nu citesc cărți electronice este, în scădere față de 2020, în special în rândul adolescenților și al tinerilor singuri. În 2021, adolescenții și tinerii preferând să citească mai mult lunar sau trimestrial cărți electronice.

Activitățile săptămânale în afara casei și sportul preferat

Majoritatea românilor petrec cel puțin 3 ore pe zi în afara casei, în special pentru a se plimba sau pentru a-și vizita cunoștințele. Tinerii și adolescenții sunt categoriile care petrec cel mai mult timp în afara gospodăriei, deoarece au un stil de viață activ.

La nivelul întregii populații, indiferent de sex și vârstă, cele mai populare sporturi rămân fotbalul și atletismul. Bărbații preferă fotbalul și ciclismul, în timp ce femeile optează pentru alte sporturi individuale și atletism. Tinerii au ca primă opțiune fotbalul, iar anul acesta observăm că în preferințele adolescenților de sex masculin, tenisul devine prima opțiune. În cazul tinerelor și al adolescentelor, handbalul și sporturile individuale se află pe primul loc în topul preferințelor.

Activitățile săptămânale acasă

În ceea ce privește activitățile desfășurate acasă, observăm că, în mod tradițional, femeile sunt preocupate în primul rând de gătit și de lectură, în timp ce bărbații sunt mai mult axați pe realizarea diverselor reparații în casă.

Comportamentul la cumpărături

În 2021 observăm o creștere a loialității față de marcă în ceea ce privește comportamentul general de cumpărături, în special în rândul familiilor cu copii. Adolescenții români se bucură mai mult de experiența de cumpărare din diferite magazine, în timp ce tinerii singuri sunt mai sensibili la preț decât în 2020 (cel mai probabil din cauza incertitudinii financiare și a creșterii prețurilor). În 2021, românii din mediul urban au fost mai atenți la numele mărcii și la preț decât la caracteristicile produsului, indiferent de etapa de viață în care se află aceștia. Totuși, un interes mai mare pentru ofertele speciale este manifestat de familiile cu copii.

E-commerce 

Cu toate că românii din toate segmentele de vârstă continuă să prefere forma tradițională de cumpărături, cumpărăturile online au devenit mai populare decât anul trecut în rândul adolescenților și al tinerilor necăsătoriți. În plus, se așteaptă o creștere și în rândul segmentelor mai mature de consumatori, datorită unei perioade de digitalizare accelerată. Magazinele mici de cartier rămân preferatele românilor din mediul urban datorită proximității și aprovizionării imediate, însă observăm o creștere a vizitelor săptămânale la supermarketuri și hipermarketuri, în special în rândul adolescenților și tinerilor singuri. Piața rămâne populară în rândul familiilor. 

De asemenea, anul 2021 pare că a fost anul în care oamenii au acordat cea mai mare atenție prețului produselor. Familiile cu copii rămân cele mai orientate către preț și mai atente la condițiile de livrare atunci când aleg un retailer online, în timp ce adolescenții sunt cei mai atrași de reputația site-ului și de ofertele speciale (deoarece cel mai probabil nu au încă un buget propriu). Chiar dacă majoritatea românilor din mediul urban continuă să folosească plata la livrare, observăm o creștere semnificativă a plăților pe website, în special în rândul tinerilor singuri.

În privința produselor preferate, îmbrăcămintea și încălțămintea rămân cele mai populare produse cumpărate online, în special în rândul femeilor tinere singure. În timp ce segmentul tinerilor singuri sunt principalii cumpărători pentru majoritatea tipurilor de produse, observăm că adolescenții sunt mai activi în cazul produselor cosmetice/de îngrijire personală (în special adolescentele) iar familiile cu copii în cazul electrocasnicelor mari (în special bărbații).

Valorile consumatorilor români

Toate segmentele continuă să fie ghidate de nevoia de a se întâmpla ceva, acest lucru fiind cel mai vizibil în rândul adolescenților, deoarece aceștia sunt și cei mai activi. În 2021, nevoia de conectare a fost înlocuită de nevoia de a crede, fiind o declarație de pozitivitate și de a merge înainte în contextul actual. Tinerii singuri continuă să își dorească controlul asupra vieții lor, dar și să își dorească mai mult pentru a reuși, în timp ce familiile rămân atașate de cei dragi, fiind conduse de nevoia de afecțiune.

Pe o piață a vinului de peste 406 milioane de euro, BASF România lansează a 7-a ediție a concursului dedicat industriei de profil

0

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare. 

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri. 

Mario Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions Romania

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate. 

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, «Povești cu vinuri românești» a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile. 

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei. 

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate „în orb” – niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe – întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri 

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață. 

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului. 

Piața vinului din România –  2 miliarde de lei
(peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial. 

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

EVENIMENTUL FILOSOFIC AL ANULUI 2022

0

În perioada 3-8 iulie 2022, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir va organiza lucrările celui de-al 30-lea Congres al Asociației Internaționale pentru Filosofia  Dreptului și Filosofie Socială (IVR). Asociația Internațională pentru Filosofia Dreptului și Filosofie Socială (IVR) este o organizație academică centrală mondială, înființată în scopul studierii și promovării filosofiei juridice și a filosofiei sociale. A fost fondată în 1909 ca Internationale Vereinigung für Rechts – und Witschaftphilosophie, redenumită International Vereinigung für Rechts – und Sozialphilosophie, în 1933. Activitățile principale ale IVR includ: un Congres Mondial la fiecare doi ani, publicarea Revistei internaționale Archiv für Rechts – und Sozialphilosophie (ARSP) și Enciclopedia IVR a Filosofiei Dreptului și Filosofiei Sociale. Sediul IVR este în Wiesbaden (Republica Federală Germania). 

Asociația numără peste 3000 de membri din întreaga lume. Ea are în compunere 41 de secții naționale – printre care și Secția România. IVR este condusă de Comitetul executiv care este prezidat de către președintele Asociației – în prezent Prof. Matthias Mahlmann (Elveția). Congresele  IVR se disting prin vorbitori de talie mondială, prin reunirea unor personalități de mare prestigiu internațional, generând ocazii excepționale pentru schimburi de opinii și discuții aprofundate asupra generoaselor tematici ale filosofiei dreptului și filosofiei sociale.

Cel de-al 30-lea Congres Mondial IVR va avea ca temă centrală Justice, Community and Freedom (Dreptate, Comunitate și Libertate). Organizarea Congresului reprezintă un efort comun la care participă resursele Asociației internaționale IVR, cele ale Universității Creștine Dimitrie Cantemir și ale Asociației Române pentru Filosofia Dreptului. Printre membrii Comitetului de Organizare regăsim nume consacrate în domeniile juridic și filosofic, precum Prof. Corina Dumitrescu (Universitatea Creștină Dimitrie Catemir), Prof. Matthias Mahlmann (Universitatea din Zurich și Președintele IVR), Prof. Ann Cudd (Universitatea din Pittsburgh), Prof. Ion Craiovan (Președintele Asociației Române pentru Filosofia Dreptului) și alții.  

Sediul Universității Creștine Dimitrie Cantemir, București

Congresul IVR 2022 va reprezenta și un prilej de a sărbători trei momente filosofice decisive: 200 de ani de la apariția monumentalei lucrării hegeliene Gruntlinien der Philosophie des Rechts, împlinirea centenarului nașterii lui John Rawls, precum și aniversarea a 50 de ani de la publicarea lucrării sale A Theory of Justice. Este o extraordinară oportunitate pentru organizatori de a aduce un omagiu excelenței intelectuale a acestor titani. 

Zeci de țări vor fi reprezentate la Congresul IVR 2022, cu tradițiile și paradigmele lor culturale, prilej de marcant schimb intelectual. Totodată, moștenirea românească va fi împărtășită în cadrul mai multor ateliere de lucru, circumscrise tradiției românești în filosofie și drept. Cele cinci excursii planificate pentru participanții înscriși, vor oferi ocazia de a cunoaște România, cu frumusețea, istoria și cultura ei. Castelele Peleș și Bran, Palatul Mogoșoaia, precum și alte obiective istorice pline de tradiție și spiritualitate, se vor dovedi o experiență culturală de neuitat.

O seamă de vorbitori de marcă vor onora cu prezența lucrările acestui Congres: Prof. Brian Leiter (Universitatea din Chicago), Prof. Anita Allen (Universitatea din Pennsylvania), Prof. Elisabeth Holzleithner (Universitatea din Viena), Prof. George Letsas (University College London), Prof. Hyekyong Kim (Universitatea Inje), Prof. César Rodríguez-Garavito (Universitatea din New York), Prof. João Maurício Leitão Adeodato (Universitatea Nove de Julho), Prof. Tetsu Sakurai (Universitatea din Kobe). 

Amfiteatre ale Universității Creștine Dimitrie Cantemir

Vor fi organizate zeci de ateliere de lucru (Special Workshops) și grupuri de lucru (Working Groups). De asemenea, organizatorii pun la dispoziția participanților premii consistente în bani. Vor fi premiate cea mai bună lucrare a unui student participant la Congres, cea mai bună contribuție a unui doctorand, precum și marele premiu pentru cea mai bună lucrare a Congresului IVR 2022, toate publicate în volumul dedicat acestui eveniment major. 

Site-ul web al Congresului ivr2022.org  pune la dispoziția celor interesați toate informațiile privitoare la această manifestare academică unică în România: modalitatea înscrierii la Congres, taxa de participare, programul de desfășurare, lista atelierelor înregistrate până în acest moment, recepțiile oferite, spectacolele artistice, premiile acordate cu prilejul Congresului.   

Aula Magna a Universității Creștine Dimitrie Cantemir

OTP Bank România a înregistrat un profit după impozitare de 58 milioane lei în 2021

0

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru 2021. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat și ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit după impozitare de 58 milioane lei, pe parcursul lui 2021, peste dublul rezultatului raportat în anul precedent. 

Profitul operațional din 2021 a atins 123 milioane lei, într-o tendință descrescătoare față de anul precedent, în special din cauza creșterii cheltuielilor operaționale cu 18%. Cea mai mare parte a acestor costuri provine din strategia de dezvoltare a băncii, lansată în 2019, susținută de majorarea cheltuielilor cu personalul în urma creșterii cu 8%, față de anul trecut, a numărului mediu de angajați, precum și din creșterile salariale.

„Rezultatele din 2021 sunt o imagine clară a nivelului nostru de dezvoltare. Urmăm călătoria începută în 2019, care pas cu pas ne aduce mai aproape de obiectivul nostru de poziționare pe piață. Pe măsură ce cuantificăm operațiunile, observăm creșterea cotei de piață și rezultatele pozitive înregistrate la finalul anului, când atât activitățile de creditare cât și cele de economisire au crescut accelerat, cu două cifre. Prin urmare, abordarea noastră de a răspunde nevoilor clienților și de a le oferi instrumente bancare utile și bine concepute își dovedește eficiența și ne ajută să construim o relație și mai strânsă cu aceștia. Pe măsură ce punem în aplicare principalele noastre programe de investiții și de dezvoltare, cifrele indică în mod clar o creștere constantă a costurilor de operare și, cel mai important, acest lucru se întâmplă pe măsură ce ne mărim constant echipa. Aceste investiții reprezintă fundația unor noi creșteri, pe viitor. Astfel, vom urma aceeași strategie anul acesta și vom finanța economia și afacerile locale, atenuând, cât mai mult posibil, costurile de finanțare în creștere pentru clienții noștri, și continuând dezvoltarea digitală și extinderea rețelei, la nivel național”, a declarat Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 10%, ajungând la un total de 498 milioane lei. Dinamica a fost susținută de creșterea semnificativă de 21% a volumelor de credite performante, în timp ce performanța a fost atenuată de o ușoară reducere a marjelor nete de dobândă.

În 2021, costul total al riscului a fost de –46 milioane lei. Scăderea de 68% survenită față de anul anterior a rezultat din costul mai mic al riscului de credit față de perioada de bază și din eliberarea altor provizioane. În trimestrul al patrulea, provizioanele create pentru volumul mai mare al creditelor din stadiul 2 și stadiul 3 au dus la costuri de risc de credit de –10 milioane lei. Pe cealaltă linie de costuri de risc, au fost eliberate provizioane  de 25 milioane de lei, majoritatea fiind provenite din  litigii.

Volumul creditelor performante a crescut cu 21% în 2021, față de anul anterior, și cu 4% față de trimestrul precedent din 2021, fiind susținute de creșteri în toate domeniile de activitate. În primul rând, creditele ipotecare au crescut cu 25% față de anul precedent și cu 7% față de trimestrul al patrulea, în timp ce în trimestrul al treilea au fost introduse noi definiții pentru clasificarea creditelor acordate către IMM-uri și zona corporate. În consecință, anumite expuneri au fost reclasificate între cele două categorii.

Volumul depozitelor a crescut cu 17%, comparativ cu 2020. În ciuda acestei creșteri de succes a depozitelor, raportul credite – depozite s-a majorat cu 4 puncte ptocentuale față de anul anterior, ajungând la 118%.

Conform standardelor de raportare locale, activele băncii au atins nivelul de 18,5 miliarde lei, în creștere cu 24% față de nivelul consemnat în 2020.

Rata de adecvare a capitalului băncii rămâne la un nivel confortabil de 22,54% (+222 bps de la an), ca urmare a majorării capitalului de 200 milioane lei primită de la Grup, în decembrie 2021.

În 2021, OTP Group a înregistrat un profit net consolidat ajustat de 456 miliarde HUF (6.266 milioane RON), iar profitul contabil a fost de 497 miliarde HUF (6.821 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (213iliarde HUF/ 2.928 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (77 miliarde HUF/ 1.054 milioane RON), Croația (33 miliarde HUF/ 459 milioane RON), Ucraina (39 miliarde HUF/ 536 milioane RON), Rusia (38 miliarde HUF/ 516 milioane RON), Serbia (32 miliarde HUF/ 441 milioane RON), OTP Slovenia (17 miliade HUF / 231 milioane RON), Muntenegru (4 miliarde HUF/ 57 milioane RON), Moldova (6 miliarde HUF/ 80 milioane RON) și subsidiara din Albania (6 miliarde HUF/ 76 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Main components of P&L account
in RON mn
20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
After tax profit without the effect of adjustments2258159%-17-1144-505%-365%
Income tax1-20 2-5-729%-378%
Profit before income tax2178268%-19-651-976%-366%
Operating profit163123-24%274536-19%34%
Total income6036416%153168167-1%10%
Net interest income45149810%1141311353%18%
Net fees and commissions53578%15131627%8%
Other net non-interest income9986-13%242517-33%-29%
Operating expenses-440-51818%-126-124-1326%4%
Total provisions-142-46-68%-46-5015-130%-133%
Provision for impairment on loan and placement losses-107-94-12%-38-48-10-79%-74%
Other provision-3448-240%-7-225 -434%









Main components of balance sheet
closing balances in RON mn
20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
Total assets15,50219,29724%15,50218,19319,2976%24%
Gross customer loans11,48713,88721%11,48713,35213,8874%21%
Gross customer loans (FX-adjusted)11,57513,88720%11,57513,37213,8874%20%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted)10,81713,09821%10,81712,63513,0984%21%
Retail loans7,4116,717-9%7,4116,4616,7174%-9%
Corporate loans2,8985,75799%2,8985,5695,7573%99%
Leasing50862423%5086046243%23%
Allowances for possible loan losses-642-73514%-642-714-7353%14%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted)-651-73513%-651-718-7352%13%
Deposits from customers9,46911,14218%9,46910,79111,1423%18%
Deposits from customers (FX-adjusted)9,55311,14217%9,55310,79111,1423%17%
Retail deposits6,8215,857-14%6,8215,7095,8573%-14%
Corporate deposits2,7325,28493%2,7325,0825,2844%93%
Liabilities to credit institutions3,7895,39942%3,7894,8605,39911%42%
Total shareholders’ equity1,7012,21630%1,7011,9682,21613%30%
Loan Quality20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million)9,21011,08520%9,21011,34011,085-2%20%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans 80.2%79.8%-0.4%p80.2%84.9%79.8%-5.1%p-0.4%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9 1.0%1.0%0.0%p1.0%1.1%1.0%-0.1%p0.0%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million)1,5282,01232%1,5281,2792,01257%32%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans 13.3%14.5%1.2%p13.3%9.6%14.5%4.9%p1.2%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9 9.0%8.4%-0.6%p9.0%12.2%8.4%-3.8%p-0.6%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million)7487895%7487337898%5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans 6.5%5.7%-0.8%p6.5%5.5%5.7%0.2%p-0.8%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9 54.6%57.5%2.9%p54.6%58.5%57.5%-1.0%p2.9%p
Provision for impairment on loan and placement losses/average gross loans 0.99%0.75%-0.24%1.34%1.48%0.29%-1.19%-1.05%
90+ days past due loan volume (in RON million)516482-7%5164774821%-7%
90+ days past due loans/gross customer loans 4.5%3.5%-1.0%p4.5%3.6%3.5%-0.1%p-1.0%p
Performance Indicators20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
ROA0.2%0.3%0.2%p-0.4%-0.2%1.0%1.2%p1.4%p
ROE1.3%3.0%1.7%p-3.9%-2.2%8.7%10.9%p12.6%p
Total income margin4.20%3.75%-0.44%p4.01%3.83%3.62%-0.22%p-0.39%p
Net interest margin3.14%2.92%-0.23%p3.00%2.98%2.91%-0.07%p-0.09%p
Operating costs / Average assets3.06%3.03%-0.03%p3.31%2.82%2.84%0.02%p-0.46%p
Cost/income ratio73.0%80.8%7.8%p82.5%73.5%78.6%5.0%p-4.0%p
Net loans to deposits (FX-adjusted)114%118%4%p114%117%118%1%p4%p
FX rates (in HUF)20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
HUF/RON (closing)75.074.6-1%75.072.974.62%-1%
HUF/RON (average)72.672.80%74.071.773.63%-1%

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici.

Activarea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni


Material de opinie de Raluca Bontaș, Partener, și Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România (foto)

Comisia Europeană a decis joi, 3 martie 2022, introducerea mecanismului de protecție temporară pentru cetățeni ucraineni. Ca urmare a acestei decizii, autoritățile române au confirmat, în cadrul unei conferinței de presă oficiale care a avut loc vineri, 4 martie, faptul că mecanismul va fi aplicabil și în România pentru acei cetățeni ucraineni care aleg să rămână în țara noastră.

Mecanismul de protecție temporară presupune un proces simplificat care, cel mai probabil, va consta în: solicitarea scrisă/orală a cetățeanului ucrainean către autoritățile române (cum ar fi Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări); decizia autorităților române cu privire la statutul acordat cetățenilor respectivi; eliberarea documentelor oficiale pentru șederea în România (permis de ședere).

Astfel, cetățenii ucraineni vor beneficia de o serie de drepturi de la momentul depunerii cererii, înainte de emiterea deciziei autorităților (de exemplu, servicii medicale, cazare în centre speciale, acces la servicii juridice și de traducere). Ulterior aprobării cererii pentru protecție temporară, cetățenii ucraineni vor beneficia, printre altele, de acces liber pe piața muncii din România (cu drepturi asociate calității de angajat); acces la sistemul public de sănătate; acces la educație în sistemul public; ajutor social în cazul în care nu au mijloace de întreținere suficiente.

În acest context, este de așteptat ca autoritățile române să implementeze mai multe prevederi de acest gen în perioada următoare, dat fiind că mediul de afaceri, ONG-urile, voluntari și alte entități interesate lucrează intens în mai multe direcții pentru a asigura o integrare facilă a vecinilor noștri ucraineni în România, în aceste vremuri extrem de dificile pentru ei. 

Crucea Roșie Română, sprijin pentru cetățenii ucraieni

0

Crucea Roșie Română, „organizație umanitară, membră a Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilunii Roșii, cu misiunea de a asista persoanele vulnerabile în situații de dezastre si de criză”, prezintă o analiză asupra propriei activități umanitare desfășurate cu „resurse materiale, umane, financiare și logistice pentru a ajuta populația civilă care ajunge pe teritoriul României, dar și pentru ajutorarea civililor aflați în nevoie în Ucraina”, în perioada 27.02-3.03.2022:

1.Asigurăm sprijin pentru cetățenii ucraineni care intră în țară pe la punctele de frontieră. 

Corturi permanente ale Crucii Roșii Române în:  Vama Siret – Suceava, Vama Isaccea – Tulcea, Vama Petea și Halmeu – Satu Mare, Vama Sighet – Maramureș, Vama Giurgiulești – Galați, Aeroportul Iasi, Vama Sculeni – Iasi. 

În aceste puncte oferim ceai cald, cafea, mâncare, produse igienice, acordăm prim ajutor cu cadre medicale (pentru fracturi, hemoragii, leșin, vărsături), asigurăm pături, produse pentru copii (scutece, lapte praf, hrana pentru copii). Oferim cetățenilor ucraineni posibilitatea de a lua legătura cu alți membri ai familiei prin oferirea de cartele telefonice cu roaming sau chiar le oferim telefoane pentru a suna familia rămasă în țară. Acordăm suport psihologic și informații cu privire la cazare și transport către diferite zone din țară, în colaborare cu echipele ISU locale.

Resursa umană implicată în aceste activități variază între 5 și 10 persoane pe locație, cu un schimb de ture la 4-6 ore. În sprijinul filialelor de Cruce Roșie situate la vamă au venit grupuri de voluntari din alte filiale de Cruce Roșie din țară care asigură permanența la corturile noastre.

2.Asigurăm pachete alimentare, produse de primă necesitate și cartele telefonice cu roaming pentru persoanele care au fugit din calea războiului, cazate sau aflate în tranzit în România. 

3.Contribuim la amenajarea diferitelor spații de cazare în colaborare cu autoritățile locale. Filialele de Cruce Roșie din țară au pus la dispoziția autorităților locale următoarele bunuri:

Data  Filiala de Cruce Roșie  Locația Capacitate / aflux de refugiați Sprijin oferit de filiala de Cruce Roșie
27.02.2022 Botosani Centre de cazare  Centrul de Zi pentru persoane vârstnice Mihăileni 100 locuri 100 buc: saltele, pături, saci de dormit
27.02.2022 Suceava Tabără de refugiați de la Siret 200 locuri 600 saltele 
28.02.2022 Ilfov Amenajare tabără refugiați, pachete igienici si mâncare pentru cetățenii indieni (studenți)  aprox. 200 pers  Buftea – Cantina Sociala – 40 locuri               Sala de Sport Chiajna – 100 locuri     100 paturi, perne saltele, lenjerie, 25 paturi si 25 saltele Chiajna, veselă la ambele centre
28.02.2022 Botosani Centre de primire : Mihaileni, Curtesti, Manoleasa, Paltinis, Darabani, Stefanesti, Mihalaseni, Saveni   Măști chirurgicale – 1300 bucDezinfectant – 31 l Materiale igiena ( săpun , gel duș, șampon, materiale de igiena orala,  produse de igiena personala) – 2000 bucHârtie igienica si șervetele – 230 baxuridetergent  / domestos – 80 bucpampers – 40 baxuri alimente – ( dulciuri, conserve, alimente perisabile / neperisabile ) – 700 buc + 50 kgapa – 120 sticle
28.02.2022 Botosani  Tabără de corturi Dorohoi   corturi a+b – 16 bucpaturi – 100 buc saci dormit – 70 buc prosoape 200 buc 
01.03.2022 Suceava Sala Sport Milișăuți 500 refugiați 100 paturi, 420 saci dormit, 1 palet de alimente Metro
03.03.2022 Galati 3 centre de refugiați – o tabără in 2 săli de sport 500 refugiați 100 paturi si 100 saltele

4.Transporturi umanitare efectuate de Crucea Roșie Română 

Data  Filiala de Cruce Roșie  Continut transport umanitar Destinatie
26.02.2022 Vrancea Alimente, produse igienice  în valoare de  88.400 lei Cernauti
26.02.2022 Maramures alimente, pături, saci de dormit – pentru populația care așteptă la vama ucraineană  Vama Sighet – partea ucraineană
27.02.2022 Suceava  și Sediul Central al Crucii Roșii Alimente, produse igienice pentru persoanele aflata în Vama Ucraineană  Vama Siret – partea ucraineană
26-27.02.2022 Maramures 10 transporturi  –  4 tone alimente, 400kg medicam si echipamente medicale , 100 paturi si lenjerii, 1 tona produse igiena, 300 kg produse pentru copii (mancare si pamepersi) Ivano-Frankvisk – 40 km de Vama Sighet
03.03.2022 Vrancea Alimente, produse igienice, paturi, perne, produse lactate, produse pentru copii – 57.000 lei Cernăuți
03.03.2022 Sediu Central 170 tone –  produse alimentare, produse de igienă, apa, baterii și lanterne, generatoare electrice, material sanitare (serici, ace), 162 saltele, apă îmbteliată Cernăuți

Situația tragică din Ucraina va avea consecințe devastatoare asupra populației civile și va duce la distrugerea pe scară largă a obiectivelor civile, cum ar fi instalațiile de apă și electricitate, precum și la deplasări în masă, traume, separarea familiilor și dispariții de persoane.

Continuăm campania de strângere de fonduri și de produse de strictă necesitate „Umanitatea nu are granițe“ și oferim celor care vor să ajute următoarele variante: 

  • DONAȚII ONLINE pe site-ul www.crucearosie.ro
  • DONAȚII PRIN SMS, la numărul 8825, cu textul UMANITATE. Donatii în valoare de 2 euro în toate rețelele de telefonie mobilă. 
  • DONAȚII prin platforma Revolut 
  • DONAȚII DE ALIMENTE GREU PERISABILE în magazinele Carrefour, Mega Image și Cora prin programul Banca de Alimente.  
  • DONAȚII ÎN CONTURILE campaniei deschise la BRD Agenția Piața Romana:

RO76BRDE410SV07590484100 (Lei)

RO12BRDE410SV31714694100  (Euro)

RO88BRDE410SV36413794100 (USD) 

Mulțumim tuturor celor care sunt alături de noi în acest efort umanitar, suntem impresionați cu adevărat de solidaritatea oamenilor. 

Crucea Roșie Română face un apel pentru respectarea emblemei de Cruce Roșie: „În ultimele zile, persoane din România, din dorința de a ajuta, au vrut să folosească simbolul crucii roșii pe fundal alb pentru a trece mai repede granița. Emblema de cruce roșie sau semilună roșie pe fundal alb este protejată de Convențiile de la Geneva, iar folosirea acesteia de către persoane neautorizate reprezintă un ABUZ. În timp de pace are un rol indicativ, iar în timp de conflict armat are un rol de PROTECȚIE. 

Folosirea incorectă poate periclita siguranța voluntarilor Crucii Roșii aflați în misiune.

Vă rugăm să nu folosiți această emblemă, iar în cazul în care sunteți martorii unui abuz să sesizați autoritățile în cel mai scurt timp, Filiala Crucii Roșii din apropiere sau Sediul Central.

Mai multe informații despre folosirea corectă a emblemei: https://crucearosie.ro/cine-suntem/emblema-de-cruce-rosie/.”

eToro adaugă Storj, Balancer, Loopring și Gala la oferta sa de criptoactive

0

eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat că a adăugat patru noi criptoactive pe platformă.

Storj (STORJ), Balancer (BAL), Loopring (LRC) și Gala (GALA) sunt acum disponibile pe eToro, aducând numărul total de criptoactive oferite la 55.

Storj (STORJ): Storj este o platformă descentralizată de stocare în cloud construită pe Ethereum. Aceasta permite oricui să închirieze spațiul nefolosit pe platforma de stocare. STORJ este tokenul nativ al Storj și este utilizat pentru a plăti serviciile de stocare.

Balancer (BAL): Balancer este un protocol de schimb descentralizat construit pe Ethereum. Acesta se bazează pe un creator de piață automatizat. BAL este tokenul de guvernanță pentru protocolul Balancer și poate fi folosit pentru a modela direcția proiectului prin votul asupra propunerilor de guvernanță.

Loopring (LRC): Loopring este o rețea de nivel 2 bazată pe zk-Rollups. Aceasta permite dezvoltatorilor să implementeze aplicații descentralizate de înaltă performanță, cum ar fi bursele de schimb, pe Ethereum. LRC este tokenul nativ al Loopring și poate fi „staked” pentru a câștiga o parte din comisioanele obținute de protocol.

Gala (GALA): Gala este o platformă de jocuri de noroc bazată pe blockchain care le permite jucătorilor să obțină dreptul de proprietate asupra obiectelor din joc. GALA este tokenul ecosistemului Gala Games și poate fi câștigat în jocuri și folosit pentru a cumpăra obiecte pe piața Gala Games Marketplace.

„Vom continua să creștem gama de criptoactive oferite pe eToro, oferind utilizatorilor noștri un mijloc de a-și diversifica deținerile de cripto. Atunci când se evaluează oportunitatea de investiție a unei clase de active emergente, diversificarea este esențială, deoarece nu toți cei implicați vor fi câștigători. Îi îndemnăm pe utilizatorii noștri să se documenteze. Toate criptoactivele au whitepapers care detaliază cazul lor de utilizare”, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro.


eToro oferă clienților de retail acces la piețele cripto încă din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele suport reale ale Storj (STORJ), Balancer (BAL), Loopring (LRC) și Gala (GALA) pe platforma sa de investiții, folosind moneda tradițională.

Deocamdată, aceste monede nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA. 

Comisia publică orientări privind mecanismul de condiționalitate

0

Comisia Europeană a adoptat pe 2 martie, orientări privind regimul general de condiționalitate, care vizează protejarea bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. 

Orientările explică în detaliu cum va aplica Comisia regulamentul, inclusiv modul în care vor fi protejate drepturile destinatarilor finali și ale beneficiarilor de fonduri ale UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Statul de drept este liantul Uniunii și fundamentul unității noastre. Eforturile noastre pentru a-l apăra nu vor conteni. Orientările de astăzi vor oferi mai multă claritate, pe măsură ce Comisia continuă să abordeze toate încălcările principiilor statului de drept legate de bugetul UE. Pentru că trebuie să ne asigurăm că fiecare euro, fiecare cent este cheltuit corect, în scopurile prevăzute și cu respectarea principiilor statului de drept.”

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat: „Nu putem face concesii atunci când sunt în joc interesele financiare ale Uniunii și valorile sale fundamentale. Odată cu adoptarea Regulamentului privind condiționalitatea avem un nou instrument în „trusa noastră de unelte”, într-un moment în care gestionăm cel mai mare buget al UE din istorie. Atunci când se vor întruni condițiile pe care le prevede regulamentul, vom acționa cu hotărâre.”

Orientările explică în detaliu modul în care va fi aplicat regulamentul, în special:

  • condițiile de adoptare a măsurilor, inclusiv ceea ce ar putea constitui încălcări relevante ale principiilor statului de drept și modul în care se va evalua dacă aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE într-un mod suficient de direct;
  • complementaritatea dintre Regulamentul privind condiționalitatea și alte instrumente de protejare a bugetului UE, inclusiv normele financiare ale UE și normele sectoriale. Printre acestea se numără normele privind fondurile care fac obiectul gestiunii partajate (de exemplu, politica de coeziune și politica agricolă comună) și cele privind Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU;
  • necesitatea ca măsurile propuse să fie proporționale, adecvate și necesare pentru abordarea problemelor în cauză;
  • etapele care trebuie urmate înainte de a propune luarea acestor măsuri, inclusiv sursele de informații pe care Comisia le va consulta, rolul plângerilor, contactele cu statele membre: procedurile de adoptare și de ridicare a măsurilor;
  • necesitatea de a proteja drepturile destinatarilor sau ale beneficiarilor finali de fonduri ale UE, având în vedere faptul că țările UE ar trebui să continue să efectueze plăți în cadrul programelor sau al fondurilor UE în toate circumstanțele.

Orientările au fost elaborate printr-un proces cuprinzător, care a presupus consultări cu Parlamentul European și cu statele membre ale UE. Orientările țin seama și de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-156/21și C-157/21, publicate la 16 februarie 2022, care se referă la legalitatea regulamentului.

Măsuri de protecție temporară pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina

0

Comisia propune activarea Directivei privind protecția temporară pentru a le oferi asistență rapidă și eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

În temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecție temporară în UE, adică li se vor elibera permise de ședere și vor primi acces la educație și la piața forței de muncă.

În același timp, Comisia prezintă și orientări operaționalemenite să ajute polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Sunt mândră de sprijinul imediat acordat de UE și statele membre celor care fug de amenințările îngrozitoare ale războiului. Prin propunerile noastre de astăzi, vom oferi statelor membre capacități suplimentare pentru a gestiona această criză într-un mod ordonat și eficace. Vom acorda drepturi de ședere, acces pe piața forței de muncă și locuințe persoanelor aflate în dificultate și, prin intermediul orientărilor, ne vom asigura că cei care fug de războiul din Ucraina pot ajunge rapid în UE, fără a trece prin formalități îndelungate la frontiere.”

Directiva privind protecția temporară

De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate. Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.

În temeiul acestei propuneri, cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.

Având în vedere caracterul extraordinar și excepțional al acestui atac și amploarea noilor sosiri în UE, Directiva privind protecția temporară oferă răspunsul adecvat la situația actuală prin:

  • asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
  • reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
  • solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
  • sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.

Orientări privind gestionarea frontierelor

Orientările privind gestionarea frontierelor externe clarifică măsurile de facilitare pe care le pot aplica polițiștii de frontieră ai statelor membre în temeiul normelor Schengen atunci când efectuează controalele la frontieră. Acest lucru va contribui la asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească urgent adăpost, menținând în același timp un nivel ridicat al controalelor de securitate.

Printre măsurile de facilitare care pot fi aplicate se numără:

  • simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina: în temeiul normelor Schengen, polițiștii de frontieră pot relaxa temporar verificările la frontieră în circumstanțe excepționale pentru anumite categorii de persoane. Orientările stabilesc anumite criterii cu ajutorul cărora statele membre să poată decide cui i s-ar putea aplica aceste norme, abordând nevoile călătorilor vulnerabili, cum ar fi copiii. În cazul în care identitatea persoanei care sosește nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră. În plus, statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze verificări la frontieră în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei. Aceste două măsuri vor contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră, astfel încât persoanele să poată găsi un adăpost sigur fără întârzieri;
  • flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare: în conformitate cu normele Schengen, polițiștii de frontieră pot autoriza intrarea pe teritoriul unui stat membru a cetățenilor din țări terțe din motive umanitare, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile de intrare (de exemplu, chiar dacă nu dețin un pașaport sau o viză valabilă). Statele membre ar putea aplica această derogare pentru a permite intrarea tuturor celor care fug din calea conflictului din Ucraina;
  • permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei, pe lângă punctele oficiale de trecere a frontierei: acest lucru ar putea contribui la reducerea întârzierilor la frontieră în situația actuală, de exemplu în cazul în care drumurile către punctele oficiale de trecere a frontierei sunt blocate de autoturismele abandonate;
  • acces facil pentru serviciile de salvare și asistență umanitară: statele membre ar trebui să ia măsuri speciale pentru a facilita intrarea și ieșirea serviciilor de salvare, a poliției și a pompierilor, inclusiv pentru a oferi asistență medicală, hrană și apă persoanelor care așteaptă să treacă frontiera. Statele membre ar trebui, de asemenea, să creeze culoare speciale la punctele de trecere a frontierei pentru a asigura accesul și întoarcerea organizațiilor care furnizează asistență umanitară persoanelor din Ucraina;
  • bunuri personale și animale de companie: persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale. În orientări se clarifică, de asemenea, măsurile de facilitare disponibile pentru persoanele care își aduc animalele de companie.

Orientările recomandă insistent statelor membre să utilizeze sprijinul pe care îl pot oferi agențiile UE – Frontex fiind în măsură să ofere asistență în ceea ce privește identificarea și înregistrarea persoanelor care sosesc, iar Europol fiind disponibil pentru a trimite ofițeri care să sprijine statele membre în efectuarea de controale secundare.

Etapele următoare

 Consiliului îi revine sarcina de a adopta propunerea privind protecția temporară. Consiliul și-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri în cadrul reuniunii extraordinare de duminică, 27 februarie, și s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.

Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă pentru a permite statelor membre în cauză să gestioneze în mod eficace situația sau pentru a le permite persoanelor care beneficiază de protecție temporară să se întoarcă în siguranță în Ucraina.

Orientările privind gestionarea frontierelor externe nu au caracter obligatoriu, rolul acestora fiind să sprijine activitatea polițiștilor de frontieră. Polițiștii de frontieră ai statelor membre pot începe imediat să pună în practică clarificările pe care le aduc orientările. 

XTB: Cine are de pierdut sau de câștigat în urma sancțiunilor impuse Rusiei

0
  • Au de pierdut unele bănci și companii auto și din sectorul aviatic.
  • Beneficiază companiile de apărare și companiile pentru tehnologii energetice noi, inclusiv energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul.

Invazia rusă a Ucrainei a fost un act de agresiune nemaivăzut în Europa de zeci de ani. 

Pe măsură ce a spulberat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial pe Vechiul Continent, ducând la revenirea violenței, țările din Europa și din alte părți ale lumii s-au grăbit să condamne acțiunile Rusiei. 

Au fost anunțate sancțiuni de o amploare fără precedent, care au dus la închiderea bursei de valori din Moscova și la o prăbușire de peste 90% a indicelui acțiunilor rusești listate la Londra. 

Cu toate acestea, sancțiunile împotriva Rusiei au și efecte secundare. Casa de brokeraj pe burse internaționale, XTB, filiala Polonia, a sumarizat grupurile de acțiuni care pot fi considerate câștigătoare și învinse.

Pierzători

Vom începe cu perdanții deoarece este mult mai ușor de subliniat care sectoare pierd din cauza sancțiunilor care au dus la perturbări în comerțul internațional și au generat unde de șoc pe piețele financiare. 

Printre grupurile de acțiuni care au fost cele mai afectate de sancțiuni se numără cele care au fost vizate de sancțiuni în primul rând – instituțiile financiare și companiile aeriene. 

Cu toate acestea, sectorul auto este, de asemenea, afectat pe măsură ce companiile încep să se auto sancționeze și să oprească operațiunile în Rusia.

Băncile

Sancțiunile impuse Rusiei de Occident au deconectat țara într-o mare măsură de pe piețele financiare internaționale. 

În timp ce țările occidentale nu au vizat plățile pentru fluxurile de petrol și gaze rusești, instituțiile financiare importante din țară au fost vizate. 

Deși acest lucru îngreunează pentru companiile rusești încasarea plăților pentru bunurile și serviciile lor, le îngreunează, totodată, și să realizeze plăți pentru bunuri și servicii străine. 

 Acest lucru se dovedește dificil pentru băncile europene care nu numai că se ocupă de plățile UE-Rusia, dar au și investiții mari în Rusia. Prețul acțiunilor a fost afectat, reflectând această pierdere a afacerilor și așteptarea unor reduceri mari de portofoliu.

Exemple de companii afectate: Deutsche Bank (DBK.DE), Societe Generale (GLE.FR) și UniCredit (UCG.IT).

Chart, line chart

Description automatically generated

Deutsche Bank (DBK.DE) are legături strânse cu clienții săi ruși, ceea ce se reflectă în evoluția recentă a prețului acțiunilor companiei. Acțiunea a scăzut sub limita inferioară a canalului ascendent și a atins minimul de la sfârșitul lunii septembrie 2021. Sursa: xStation5

Sectorul auto

Producătorii de automobile și alte companii din sectorul auto sunt, de asemenea, puternic afectate de războiul din Ucraina. Întreruperea lanțului de aprovizionare a dus la lipsuri de piese. 

Producătorii germani de mașini precum BMW, au anunțat că vor trebui să oprească producția la unele dintre fabricile interne deoarece asamblarea nu poate continua din cauza lipsei de piese din Ucraina. 

Companiile de anvelope sunt, de asemenea, afectate, deoarece aprovizionarea cu materii prime a industriei din Rusia a fost afectată. 

În cele din urmă, o reacție în creștere a publicului împotriva celor care fac afaceri cu Rusia a determinat unele companii să se auto sancționeze și să impună restricții dincolo de cele oficiale, cum ar fi, de exemplu, Volkswagen oprirea exporturilor și vânzărilor în Rusia.

Exemple de companii afectate: Renault (RNO.FR), Volkswagen (VOW1.DE), Continental (CON.DE) și BMW (BMW.DE).

Rusia este a doua cea mai mare piață pentru Renault (RNO.FR). Prețul acțiunilor producătorului francez de mașini a scăzut cu peste 30% de la lansarea invaziei ruse, deoarece investitorii se tem că firma va fi în curând în imposibilitatea de a desfășura afaceri în Rusia. Sursa: xStation5

Sectorul aviatic

Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Regatul Unit și altele au decis să închidă spațiul aerian de pe teritoriile lor pentru aeronavele rusești. 

Drept urmare, companiile aeriene ruse au fost forțate să folosească rute mai lungi sau să abandoneze cu totul unele conexiuni deoarece acestea nu mai erau profitabile. 

Rusia a ripostat rapid într-un mod similar, făcând mult mai dificil pentru companiile aeriene europene, precum Lufthansa, să ajungă în Asia. 

Transportatorii cu operațiuni semnificative în Europa de Est, cum ar fi TUI, au fost, de asemenea, puternic afectați. 

În timp ce sancțiunile sunt așteptate să fie mai dureroase pentru companiile rusești, companiile europene și americane vor suferi, de asemenea, pierderi de afaceri – Airbus și Boeing au anunțat deja că nu vor mai furniza servicii de asistență și aprovizionare cu piese de schimb companiilor aeriene rusești.

Exemple de companii afectate: Lufthansa (LHA.DE), TUI (TUI.DE), Airbus (AIR.DE), Boeing (BA.US).

Europa Centrală și de Est este o regiune de afaceri importantă pentru transportatorul european low-cost TUI (TUI.DE). Chiar dacă evaluarea companiei rămâne scăzută în urma pandemiei, acțiunile s-au depreciat cu încă 25% în ultima săptămână și nu poate fi exclusă o retestare a minimelor de la sfârșitul lunii noiembrie 2021. Sursa: xStation5

Câștigători

Dimensiunea economiei ruse și legăturile comerciale profunde cu numeroase țări europene fac ca sancțiunile să aibă un impact negativ semnificativ asupra unor companii din SUA și din Europa. 

Există însă și grupuri de acțiuni care beneficiază de pe urma situației sau, mai exact, de schimbarea ordinii globale. 

Țările care nu au văzut nevoia să cheltuiască mult pentru apărare s-au răzgândit, în timp ce statele dependente de aprovizionarea cu energie din Rusia au început să caute surse în altă parte.

Tehnologii energetice noi

Dependența ridicată a Europei de importurile rusești de energie a îngreunat impunerea de sancțiuni eficiente. 

În timp ce UE și aliații săi vizează o mare parte a economiei ruse, ei au ezitat să vizeze sectorul energetic rus de teamă că Rusia va riposta prin oprirea completă a exporturilor de energie. 

Acest lucru ar putea declanșa o criză energetică în Europa, dar îi încurajează și pe lideri să caute aprovizionare cu energie în altă parte. 

Au fost făcute apeluri pentru încetinirea ieșirii de pe energie nucleară în Germania sau oprirea ETS. 

Nu au fost luate încă decizii clare, dar pare foarte probabil ca UE să se orienteze către energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul ca modalități de a înlocui petrolul și gazul rusesc, ceea ce s-ar putea dovedi a fi o oportunitate pentru companiile care operează în acele sectoare.

Exemple de companii câștigătoare: Vestas Wind Systems (VWS.DK), Orsted (ORSTED.DK), NEL (NEL.NO) și Uranium Energy (UEC.US)

Vestas Wind Systems (VWS.DK) a câștigat deoarece a devenit evident că Europa va depune eforturi pentru a-și reduce dependența de mărfurile energetice rusești. Cererea de sisteme de energie regenerabilă în Europa este de așteptat să crească în urma invaziei Rusiei. Acțiunile au ricoșat din limita inferioară a canalului descendent și se uită către testarea limitei superioare. Sursa: xStation5

Sectorul apărării

Invazia rusă a Ucrainei nu înseamnă doar că războiul a revenit în Europa. Înseamnă, de asemenea, că se va relua la nivel global cursa militară între superputeri. 

Întrucât țările NATO au văzut agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o amenințare directă la adresa alianței, țările membre au anunțat că vor cheltui mai mult pentru apărare. 

Cancelarul german Scholz a declarat că 100 de miliarde de euro vor fi cheltuite pentru armata germană pentru a compensa investițiile sub țintă din anii precedenți. 

De asemenea, este de așteptat ca alte țări NATO să sporească cheltuielile pentru a fi în conformitate cu obiectivul NATO de 2% din PIB. Companiile de apărare din Europa și Statele Unite au câștigat deopotrivă săptămâna aceasta, pe măsură ce politicienii din Europa și Statele Unite au cerut să mărească cheltuielile militare.

Exemple de companii câștigătoare: Rheinmetall (RHM.DE), BAE Systems (BA.UK), Raytheon Technologies (RTX.US) și Lockheed Martin (LMT.US).

Lansarea invaziei ruse și așteptările care decurg din creșterea cheltuielilor pentru apărare au permis acțiunilor Lockheed Martin (LMT.US) să depășească maximele prepandemice și să atingă noi recorduri. Lockheed Martin deține un important contract guvernamental american prin care furnizează armatei SUA avioane militare și alte echipamente de mult timp. Sursa: xStation5

Noul sondaj Eurobarometru dezvăluie impactul grav al pandemiei asupra femeilor

0
  • 7% dintre femeile din Uniunea Europeană consideră că pandemia de COVID-19 a dus la creșterea violenței psihice și fizice împotriva femeilor în țara lor; cifrele variază de la 93% în Grecia la 47% în Ungaria 
  • Patru din zece respondenți (38%) consideră că pandemia a afectat negativ veniturile femeilor, dar și echilibrul dintre viața profesională și cea privată (44%) și timpul alocat de femei muncii plătite (21%) 
  • Sănătatea mintală a femeilor a fost afectată în mod semnificativ de restricțiile care au însoțit pandemia, cum ar fi măsurile de izolare și de interzicere a circulației (41%) și limitarea numărului de persoane cu care se puteau întâlni (38%) 

Femeile cer Parlamentului European să combată câteva mari probleme: traficul de persoane și exploatarea sexuală, violența psihică și fizică asupra femeilor și diferența de salarizare între sexe

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții acestora.

Rezultatele sondajului arată impactul semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.

Violența

Trei din patru femei (77%) din Uniunea Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73% dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice și emoționale.

Femeile identifică în mod clar mai multe măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor: simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii, inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%), sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor (38%).

Consecințe economice și financiare

38% dintre respondenți au declarat că pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate. În mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta (58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria (51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.

Sănătatea mintală

Încă de la începutul pandemiei, probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul lor (33%).

Femeile consideră în general că măsurile introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte mare asupra propriei lor sănătăți mintale.

Unele categorii sociale specifice au fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra sănătății lor mintale.

La ce se pot aștepta femeile de la Parlamentul European?

Femeile din Uniunea Europeană consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă următoarele priorități: să combată traficul și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor (47%), violența fizică și psihică împotriva femeii (47%), diferența de salarizare dintre femei și bărbați și impactul ei asupra evoluției carierei profesionale (41%) și dificultățile întâmpinate de femei în a-și reconcilia viața privată cu cea profesională (31%), dar și să asigure protecția femeilor și fetelor care aparțin unor grupuri vulnerabile (30%).

Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a salutat rezultatele sondajului cu următoarele cuvinte: „Femeile au fost lovite cel mai puternic de pandemia de COVID-19. Au fost lovite din punct de vedere mental și financiar. Este de ajuns. Parlamentul European depune eforturi pentru a schimba acest lucru.”

Robert Biedron, președintele Comisiei pentru drepturile femeilor a Parlamentului European, a declarat: „Rezultatele sondajului Eurobarometru confirmă ceea ce știm deja: pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat femeile și fetele într-o multitudine de moduri. De la creșterea violenței bazate pe gen la înmulțirea sarcinilor legate de îngrijirea celor din jur, de la impactul economic asupra sectoarelor majoritar feminine la insecuritatea contractelor de muncă. Însă crizele pot aduce, de asemenea, oportunități: o șansă de a reconstrui mai bine. Prin urmare, redresarea ar trebui să plaseze femeile în centrul soluțiilor, ceea ce vom urmări, de asemenea, prin activitatea noastră.”

Pentru a marca Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie 2022, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie dedicat femeilor europene. Acesta are ca scop să analizeze mai bine opiniile femeilor din toate generațiile, țările și mediile socio-demografice în perioada marcată de COVID-19.

Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat de IPSOS în perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2022 în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Au fost realizate 26.741 de interviuri.

Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări.

Raportul complet și datele aferente pot fi găsite aici

Uni Systems oferă locuri de muncă în IT refugiaților din Ucraina

0

Compania pune la dispoziție și asistență pentru relocare, precum și oportunități de lucru la distanță.

Uni Systems urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina provocate de război, ale cărui consecințe ne afectează pe toți. Solidară cu sutele de mii de oameni care au fost forțați să își părăsească locuințele, Uni Systems este alături de ei și le oferă sprijin pentru a atenua, pe cât posibil, suferința provocată de această criză umanitară.

Prin urmare, compania anunță că pune la dispoziție posturi vacante în domeniul tehnologiei informației (IT) în Grecia, Bruxelles, Luxemburg, România, Italia și Spania. De asemenea, refugiații și cetățenii ucraineni afectați de război au opțiunea de a lucra la distanță. Compania oferă și sprijin pentru relocare, atât timp cât este necesar.

Posturile vacante de la Uni Systems sunt în domeniile de dezvoltare software, testare, infrastructură și securitate, inginerie cloud și sunt disponibile pentru orice nivel de expertiză și vechime.

Yiannis Loumakis, director general al Uni Systems, a declarat: „Ucraina este un centru în creștere pentru specialiștii din domeniul IT, dar conflictul actual afectează și această zonă. În această situație fără precedent, suntem alături de oamenii din Ucraina pentru a le oferi locuri de muncă, asistență pentru relocare, în oricare dintre locațiile noastre sau la distanță. Într-un spirit de solidaritate și empatie, suntem alături de victimele nevinovate și ne angajăm să le sprijinim.”

Toți cei interesați de posturile vacante ne pot contacta la communications@unisystems.gr pentru a primi informații și îndrumări suplimentare.

Se lansează programul NOUA CASĂ 2022

0

Programul NOUA CASĂ 2022, care oferă românilor acces la locuințe moderne,  stimulându-se în același timp și sectorul construcțiilor,  devine operațional astăzi, cu un plafon de garantare pentru anul 2022 aprobat de Guvernul României la valoarea de 1.5 miliarde de lei. 

Dosarele primilor beneficiari pot fi încărcate în aplicația programului începând cu ora 10, iar persoanele eligibile care doresc să se înscrie în program pot gasi informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele solicitate și modul de accesare a programului în Ghidul Noua Casă, disponibil pe pe site-ul www.fngcimm.ro.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a alocat deja plafoanele anuale ale garanțiilor celor 14 bănci participante în program BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Alpha Bank. Plafoanele au fost alocate în funcție de ponderea garanțiilor acordate de către fiecare finanțator în anul precedent. 

Programul NOUA CASĂ rămâne cel mai avantajos produs de creditare ipotecară disponibil pe piața românească, prin avansul minim solicitat, dobânda redusă- IRCC plus maxim 2% și acordarerea garanției în nume și cont stat în procent de până la 60% din valoarea imobilului, 3 din 4 credite ipotecare din totalul creditelor acordate de către sistemul bancar fiind aprobate prin acest program. 

De la lansarea Programului, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2021, au fost acordate 321.073 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 50 mld lei. În anul 2021, au fost acordate în total 11.858 garanții în valoare totală de 1,52 mld.lei, cu o valoare a creditelor de circa 2,9 mld. lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei.

Analiză Euler-Hermes privind escaladarea conflictului Rusia-Ucraina

0

În contextul geopolitic la zi și perspectivă, compania Euler Hermes prezintă o analiză privind escaladarea conflictului Rusia-Ucraina:

Pe măsura ce lumea se redeschide după pandemie, cu inflație mai mare, lanțuri de aprovizionare cu produse și energie afectate și cu piețe financiare slăbite, scenariul nostru, „Escaladarea conflictului”, pune în lumină impactul asupra inflației din Europa (+100bps), creșterii economice (-0.5pp), piețelor de capital (-10%), spreadurilor datoriei private și celei suverane (+20-60bps) și perspectivelor politicilor publice. Severitatea sancțiunilor este un factor important în evoluția piețelor economice și financiare. 

Escaladarea conflictului dintre Ucraina și Rusia va avea, cel mai probabil, efecte economice importante prin trei canale principale de propagare – energie, comerț și sectorul financiar – în funcție de sancțiunile prezente și viitoare. Analiștii Euler Hermes atrag atenția asupra faptului că Rusia este acum, față de momentul 2014, într-o poziție mai bună din punct de vedere economic. 

Într-un scenariu extrem de Black-out, în care Rusia taie alimentarea cu gaz în Europa, prețul gazului natural ar putea crește până la aproximativ 140 EUR/MWh. Pentru că posibilitățile de a găsi furnizori alternativi sunt limitate, această situație ar aduce un plus de +2.5pp predicției noastre de inflație pentru zona Euro în 2022. 

Pe 21 februarie 2022 președintele rus Vladimir Putin a recunoscut formal independența republicilor separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Pe 22 februarie, Statele Unite, UE, Marea Britanie, Canada, Japonia și Australia anunțau o primă serie de sancțiuni moderate pentru a încerca frânarea escaladării conflictului, iar pe 24 februarie, Rusia a decis să invadeze Ucraina dincolo de regiunea Donbas. Este de așteptat ca Occidentul să recurgă la noi sancțiuni, precum sancțiuni largi legate de datoriile suverane și private ale Rusiei, accesul acesteia la sistemul SWIFT, măsuri împotriva Băncii Centrale a Rusiei și un embargo parțial sau complet asupra comerțului Rusiei, inclusiv a exporturilor de petrol și gaze. Acest conflict va produce importante efecte pe piețele economice și financiare. 

RUSIA ESTE GATA SĂ SUPORTE SANCȚIUNI MAI DURE

Comparativ cu anul 2014, Rusia este într-o cu totul altă poziție, gata să suporte sancțiuni dure. Dacă în 2014, costul economic total al sancțiunilor – care au inclus și contra-măsurile luate de Rusia asupra importurilor de produse alimentare – a însemnat doar un -1pp, de data aceasta, însă, prețul petrolului și al gazului sunt semnificativ mai mari. Astfel, analiștii nu prognozează o scădere atât de drastică precum în a doua jumătate a anului 2014 și în 2015. Creșterile puternice ale prețului la gaze și petrol au ajutat Rusia să aibă un surplus de cont curent în 2021 de 120 miliarde USD, echivalentul a 7.5% din PIB. În plus, rezervele brute de monede străine ale Rusiei (în afara aurului) sunt, în acest moment, la puțin sub 500 miliarde USD, comparativ cu doar 399 miliarde USD la finalul lui 2014. Mai mult, costul datoriei pentru următoarele 12 luni (datorii pe termen scurt + returnări de principal), este de 114 mld. USD față de 146 mld. USD la sfârșitul anului 2014. Acoperirea datoriei pe termen scurt era deja foarte bună în 2014 (232%), dar este și mai bună acum (%439).

Rusia a înregistrat, din 1999 și până acum, surplus de cont curent, inclusiv în perioada crizei din 2008-2009, a conflictului cu Ucraina dintre 2014 și 2016 și a pandemiei de COVID-19. O privire mai atentă la balanța comercială și la cea a serviciilor arată că țările care vor impune, cel mai probabil, sancțiuni Rusiei, și anume SUA, UK, Japonia, Elveția, Norvegia, Ucraina, însumează aproximativ 60% din surplusul de servicii și comerț al acesteia în perioada 2016-2020. Astfel, chiar și în cazul extrem în care comerțul extern este redus la 0, Rusia tot ar deține surplusuri de cont curent și nu ar trebui să se folosească de rezervele sale pentru a finanța importurile din țări ce nu îi aplică sancțiuni. 

Pe termen mediu și lung, însă, o redirecționare completă a exporturilor ruse dinspre Europa, către China, pare extrem de improbabilă din motive operaționale și de scalabilitate. Gazul face, totuși, parte din planurile Chinei de a-și schimba mixul de energie și are un rol important în acestea. Chiar dacă înainte de 2019, în termeni de volum, importurile Chinei de gaz natural din Rusia reprezentau o foarte mică parte, procentul a ajuns la 4% în 2019, 9% în 2020 și 10% în 2021, mai ales datorită conductei „Power of Siberia” care a devenit operațională în 2019. Capacitatea anuală este de 38 miliarde metri cubi, iar în 2021 a fost folosită la doar 20% din capacitate. Volumul rămas nefolosit înseamnă doar 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei către UE în 2021. În plus, conducta nu transportă gazul în Europa, astfel că o rerutare către China ar fi foarte dificilă din punct de vedere operațional. Rusia și China au un nou acord pentru o conductă („Power of Siberia 2”) ce ar fi legată la cele cu direcția Europa, dar capacitatea plănuită de 50 mld. metri cubi ar putea fi operaționalizată abia în 2030 și ar reprezenta doar aproximativ 28% din exporturile către UE. 

TREI CANALE DE IMPACT: ENERGIE, COMERȚ ȘI SECTORUL FINANCIAR

Pe măsură ce lumea își revine după pandemia de Covid-19, consecințele pe piețele economice și financiare ale escaladării conflictului, țin de trei mari canale de transmisie: sectorul energetic, financiar și comerțul. 

În primul rând, economia Rusiei ar suferi efecte adverse semnificative. Riscurile unui embargo complet asupra comerțului cu Rusia este foarte puțin probabil, dată fiind vulnerabilitatea Uniunii Europene, cel puțin pe termen scurt. De asemenea, analiștii nu se așteaptă ca Rusia să oprească furnizarea de gaz deoarece acest lucru ar însemna o reducere semnificativă a veniturilor fiscale și a celor din export, deși scenariul nu poate fi exclus complet, cel puțin pentru câteva luni. 

Pe partea energetică, Gazprom și-a îndeplinit toate obligațiile de furnizare de gaz conform contractelor, deși volumele tranzitate prin Ucraina s-au redus considerabil. În plus, Europa are o rezervă de gaz pentru aproximativ o lună. Este de așteptat ca prețurile să rămână în intervalul 75-90 EUR/MWh până în vară. Dacă Rusia taie alimentarea cu gaz – lucru care nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece – prețul gazului natural ar putea sări la 140 EUR/MWh. 

Din păcate, pentru Europa, alternativele de furnizare sunt limitate. Atât din partea SUA, cât și din partea UE, au existat eforturi diplomatice pentru ca alte țări să mărească volumele de gaz trimise către Europa. Însă, Norvegia nu are spațiu de manevră, Algeria ar putea ajuta, iar Qatar ar putea redirecționa aproximativ 15% din volumele legate de contracte pe termen lung. Alte state, precum SUA, Azerbaijan, Australia, Libia și Egipt ar putea mări livrările dar, chiar și așa, ajutorul lor maxim ar putea susține consumul european pe maxim 3 zile de iarnă. 

Privind relațiile comerciale, dacă UE nu ridică nivelul sancțiunilor impuse Rusiei comparativ cu cele din anul 2014 – mai ales prin interzicerea importurilor de energie – impactul ar trebui să fie modest asupra economiei Uniunii, dar semnificativ asupra Rusiei. În prezent, Rusia este al cincilea partener de comerț al UE, reprezentând 5% din comerțul total cu bunuri și aproximativ 2% din exporturile zonei Euro. În schimb, UE adună 40% din totalul comerțului cu bunuri al Rusiei. În cazul în care Rusia ar fi eliminată din sistemul SWIFT, fluxurile comerciale ar putea fi complet blocate deoarece aceasta nu ar fi capabilă să plătească pentru importuri și să primească banii pentru ceea ce exportă. 

În sectorul financiar, băncile europene și-au redus expunerea pe Rusia la niveluri foarte mici. În Germania, activele rusești au scăzut de la un maxim de 0.45% în 2008 la 0.1%, iar băncile franceze au chiar mai puțin de pierdut. În cazul excluderii din sistemul SWIFT, Rusia se poate folosi în continuare de propriul sistem (SPFS), creat în 2014, din care fac parte aproximativ 400 de bănci, dintre care 23 sunt bănci din afara țării, majoritatea din Elveția și Germania. Orice sancțiue de ordin financiar ar afecta și Europa deoarece ar întrerupe importurile de energie. 

Scenariul extrem de „Black-out” se poate materializa în cazul în care Rusia optează pentru invadarea Ucrainei, caz în care din Europa se va răspunde cu sancțiuni masive, inclusiv un embargo comercial asupra sectorului energetic. Astfel, Europa ar fi tăiată de la gazul rusesc, iar rezultatul ar putea fi o criză economică la final de 2022, început de 2023 la care s-ar adăuga o creștere a inflației. Decidenții politici vor trebui să țină pasul pe măsură ce efectele se vor vedea pe piețele financiare, în timp ce și încrederea consumatorilor și a companiilor în întreg mediul economic ar putea avea de suferit. 


Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. În 2020, tranzacții globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz.

Emerson, chiriaș într-o clădire de top din București

0

Compania globală de tehnologie și software Emerson va fi chiriaș al Globalworth, în Globalworth Campus C din București, începând cu luna aprilie 2022, printr-un contract de închiriere pe șapte ani pentru un spațiu de birouri de 1.100 mp. 

Ema Iftimie

Ema Iftimie, Head of Leasing & Customer Care, Globalworth România: „Globalworth Campus este un proiect foarte ambițios, gândit să ofere un ecosistem echilibrat în cel mai extins parc de birouri dezvoltat în România. Grija pentru cei pe care îi găzduim în clădirile noastre se află la baza modelului nostru de business, de aceea vom face tot posibilul să acomodăm compania Emerson în spațiile noastre premium, în care atât birourile din interior cât și mediul ambiant exterior sunt un teren propice pentru inovație și progres. Dorim să aducem mulțumiri companiei Emerson pentru încrederea acordată.”

Sebastian Ferecus, director general, Europa Centrală și de Sud-Est, Emerson: „Birourile Emerson din București joacă un rol vital în oferirea de suport clienților de la nivel local și din cadrul regiunii centrale și de sud-est a Europei. Noul spațiu de birouri va oferi angajaților un mediu modern care sprijină cerințele lor zilnice de lucru și inspiră colaborarea și gândirea inovativă pentru a ajuta clienții să își îmbunătățească performanțele operaționale. Trecerea la o facilitate mai eficientă din punct de vedere energetic sprijină de asemenea angajamentul nostru față de sustenabilitatea mediului, prin reducerea în continuare a impactului operațiunilor noastre asupra resurselor de mediu.”

Emerson cuprinde două platforme globale de afaceri – Soluții de Automatizare și Soluții Comerciale și Rezidențiale și subliniază că „se angajează să impulsioneze inovația pentru a face lumea un loc mai sănătos, mai sigur, mai inteligent și mai durabil. Angajații din divizia Emerson de Soluții de Automatizare își vor desfășura activitatea în clădirea Campus Globalworth, una dintre clădirile de birouri de top din România, iar Emerson va beneficia de cea mai mare comunitate de afaceri din țară: Globalworth District”.

Complexul Globalworth Campus, proiect amplu din portofoliul Globalworth, se caracterizează prin aceea că „le oferă chiriașilor spații care mizează pe sustenabilitate și design avangardist, care încurajează inovația, relaxarea și creativitatea. Proiectul se înscrie în cele mai înalte standarde în materie de eficiență energetică, fiind în prezent acreditat BREEAM Excellent. Totodată, la finalul anului 2021, clădirea a obținut certificarea Well Health-Safety. Primită în urma unui proces bazat pe dovezi și verificat de terți, certificarea este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri și spații noi și existente, care se axează pe politici operaționale, protocoale de întreținere, implicarea părților interesate și planuri de urgență pentru a aborda un mediu post-Covid-19 în prezent și în viitor.

Fiind o dezvoltare de vârf, cu birouri echilibrate, spații comerciale și alte facilități suport, Globalworth Campus este cel mai extins complex de birouri Clasa A din România, oferind cea mai înaltă experiență de lucru. Acesta cuprinde trei clădiri de birouri încadrate în clasa A ce găzduiesc spații de birouri, un centru de conferință, centre comerciale și diverse alte facilități, ce se întind pe o suprafață închiriabilă de peste 92.000 mp. Parcul a fost construit pentru a oferi o experiență de lucru complexă, iar până în prezent a fost ales ca soluție office de companii precum Amazon, Mindspace, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Hoist, Garlic Bread, Delphi Diesel Systems, Stradale, Unicredit Services, Allianz, Carrefour, APS Romania, Lagardere, Garrett Advancing Motion, Starbucks”.

Globalworth este caracterizată ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de aproape 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, la 31 decembrie 2020. Aproximativ 92,5% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn”.

 

Compania .msg Romania preia echipa Evolving Systems

0

Compania de soluții software .msg Romania, parte a concernului german .msg Group, anunță că a definitivat procesul de preluare a echipei Evolving Systems Romania: „Un număr de 35 angajați, în cea mai mare parte software engineers și manageri cu o experiență de peste 10 ani în domeniu, a acceptat oferta de a se alătura echipei .msg Romania și de a continua, alături de aceasta, proiecte majore pentru companii din sectoarele bancar, auto, asigurări și telecomunicații.”

Horea Rațiu

Horea Rațiu, membru în board-ul .msg România: „Strategia bazată pe enterprise software și valorile care ne ghidează au fost principalele argumente ce au convins echipa Evolving să ni se alăture. Specialiștii au regăsit în .msg Romania același tip de experiențe și o cultură cu care erau deja familiarizați. Sunt convins că vom avea foarte multe de învățat unii de la alții, ceea ce va sprijini dezvoltarea ambițioasă pe care ne-am planificat-o pe piața locală.”


Octavian Ratiș, fost manager în Evolving, actualmente Lead IT Consultant în .msg România: „Am funcționat mereu ca o familie și ducem acest spirit mai departe, într-o nouă casă. Ne dorim ca expertiza solidă și foarte diversă pe care o avem să contribuie la confirmarea .msg România ca una dintre cele mai importante companii IT din țară.”  

.msg România subliniază că preluarea echipei constituie o premieră pentru Cluj, una dintre cele mai dinamice piețe IT din România și se realizează „după un lung proces de analiză și foarte multe întâlniri între părțile implicate, ce au avut în prim plan dorința de a oferi oportunități maxime de creștere profesională pentru noii angajați .msg Romania.

Începând cu 1 martie, noii membri ai echipei și-au început procesul de integrare în activitatea .msg Romania. Cei 35 developers, project managers, technical support engineers și technical writers, seniori cu experiență în mediul Microsoft, .Net, Java sau Delivery Management, au primit roluri în principalele departamente, care derulează proiecte pentru clienți precum Allianz, Audi, BMW, Daimler sau Volkswagen Group.  

Specializată în dezvoltarea de produse digitale, sisteme de automatizare a proceselor și consultanță tehnică, .msg România este prezentă pe piața națională din 2008, având, în prezent, birouri în Cluj – Napoca, Timișoara și Târgu Mureș. Strategia companiei pentru următorii ani este de a-și dezvolta competențele în zona de cloud și a extinde portofoliul de clienți din piața locală”. 

Romsilva plantează 19 milioane de puieți forestieri în campania de primăvară

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri de primăvară din acest an va planta circa 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii: „Programul campaniei de împăduriri de primăvară prevede regenerarea a 10.244 hectare fond forestier de stat, din care 7.127 hectare vor fi regenerate pe cale naturală, iar 3.117 prin regenerare artificială, adică lucrări de împăduriri. În plus, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.391 de hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 179 hectare.

În campania de împăduriri de primăvară, cele mai multe suprafețe regenerate natural vor fi cele administrate de direcțiile silvice Suceava, cu 819 hectare, Bacău, cu 741 hectare, și Neamț, cu 453 hectare. Și la lucrările de împăduriri, Direcția Silvică Suceava va regenera artificial cele mai mari suprafețe, 915 hectare, urmată de direcțiile silvice Mureș, cu 258 hectare, Neamț, cu 217 hectare, și Maramureș, care va împăduri 208 hectare.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva din anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei.”

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „în ultimii cinci ani, a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.    Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: Romsilva

Războiul lui Putin a dat naștere Europei geopolitice

_________________

de Josep Borrell

Unele săptămâni pot părea zeci de ani, iar săptămâna aceasta a fost una dintre ele. Odată cu actul liber de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tragedia războiului a izbucnit din nou în Europa. Forțele ruse au bombardat locuințe rezidențiale, școli, spitale și alte infrastructuri civile. Mașina de propagandă a Kremlinului a fost împinsă în a exagera efortul său de justificare a nejustificabilului. Peste un milion de oameni au fugit deja de violență, iar altele vor urma.

Între timp, ucrainenii organizează o apărare eroică a țării lor, însuflețită de conducerea președintelui Volodimir Zelenski. Confruntați cu o escaladare a atacului și cu afirmațiile absurde ale Kremlinului care le neagă identitatea națională, ucrainenii au dat dovadă de unitate și rezistență. Blocat în trecut, poate că președintele rus Vladimir Putin s-ar fi convins singur că Ucraina îi aparține, în viziunea sa despre o „Rusie mai mare”. Dar ucrainenii au demonstrat că țara lor le aparține și că intenționează ca aceasta să aibă un viitor european.

Uniunea Europeană a intrat în acțiune. În timp ce unii se așteptau să ne frământăm, să nu fim de acord și să amânăm, am acționat cu o viteză record pentru a sprijini Ucraina, rupând tabuurile pe parcurs. Am impus sancțiuni fără precedent oligarhilor legați de Kremlin și celor responsabili de război. Măsuri care erau de neconceput cu doar câteva zile în urmă – cum ar fi interzicerea băncilor ruse importante din sistemul SWIFT și înghețarea activelor băncii centrale ruse – sunt acum în vigoare. Și pentru prima dată, UE sprijină statele membre în timp ce furnizează echipamente militare Ucrainei aflate în conflict, mobilizând 500 de milioane de euro (553 de milioane de dolari) în cadrul facilității europene pentru pace.

Conflictul din Ucraina lovește în aripă industria de transport aerian

Reducerea restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 a făcut ca industria de transport aerian să privească cu optimism la anul 2022. Însă, în ultima săptămână din februarie, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a aruncat o mare umbră asupra așteptărilor de redresare a industriei de turism și a companiilor aeriene din Europa și SUA. Sancțiunile impuse de țările occidentale au deja un impact asupra călătoriilor și vor crea costuri suplimentare pentru companiile aeriene afectate. 

Bank of America a estimat la sfârșitul anului trecut că datorită redresării, reducerii restricțiilor legate de pandemie și a creșterii călătoriilor din lunile de vară, cererea de combustibil pentru avioane ar putea duce prețul petrolului la 120 de dolari pe baril. Două luni mai târziu, petrolul este deja aproape de 120 de dolari pe baril, dar nu din cauza avioanelor complet pline, ci din cauza îngrijorărilor legate de întreruperea aprovizionării. Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu peste 60% anul trecut și este în creștere cu 5,1% față de luna trecută. Combustibilul reprezintă 19% din cheltuielile totale ale companiilor aeriene globale, înainte de recentele creșteri de preț. Creșterea costurilor cu combustibilul pentru companiile aeriene chiar în momentul în care acestea se recuperează după distrugerea cererii indusă de pandemia de COVID-19 ar putea duce companiile slabe spre faliment.

În luna ianuarie a acestui an, previziunile industriei aeriene pentru 2022 luau în considerare un venit global de 432 de miliarde de dolari în scenariul de bază al redresării activității, reprezentând 65% din veniturile din 2019. Până la sfârșitul anului, cererea globală de transport aerian ar putea reveni la 84% din nivelurile din 2019 în scenariul de bază. O prognoză a IATA – Asociația Internațională a Transportului Aerian – arăta că liniile aeriene din întreaga lume nu se așteaptă, deși revin la operațiunile normale, să atingă nivelurile din 2019 înainte de 2024. Conflictul actual din Ucraina nu permite o revenire la normalitate și are un potențial uriaș de a da întârzia acest obiectiv.  

Închiderea spațiului aerian al UE, al Marii Britanii și al SUA pentru avioanele rusești și măsurile similare ale Rusiei fac ca rutele de călătorie să fie mai lungi, iar avioanele să consume mai mult combustibil, ceea ce sporește costurile acestora. Deja companiile aeriene anulează sau redirecționează zborurile. Grupul german Lufthansa (LHA.DE) a declarat că 30 de zboruri către Rusia sunt anulate în această săptămână, iar zborurile din Europa către Tokyo și Seul vor trebui să facă ocoluri. Air France KLM (AIRF.VI), Finnair vor continuă să opereze zboruri către Thailanda, Singapore și Delhi folosind rute alternative care prelungesc timpul de zbor cu aproximativ o oră. Virgin Atlantic a declarat că evitarea Rusiei va adăuga între 15 și 60 de minute zborurilor dintre Marea Britanie și India și Pakistan, potrivit BBC. De asemenea, compania aeriană scandinavă SAS (SAS.ST) și-a întrerupt serviciul Copenhaga -Tokyo. Compania rusă Aeroflot a declarat că a anulat zborurile către Statele Unite, Mexic, Cuba, Republica Dominicană și toate zborurile către destinații europene. 

Lipsa containerelor de transport maritim și blocajele portuare înseamnă că mai multe produse sunt transportate pe calea aerului. Cererea pentru transportul aerian de mărfuri a fost anul trecut cu 6,9% peste nivelul din 2019, potrivit IATA. Transportul aerian de mărfuri este însă cel mai afectat de situația din Ucraina, care se adaugă la problemele existente deja în lanțul de aprovizionare. Finnair (FIA1S.HE) și Virgin Atlantic au anulat deja zborurile cargo din Asia de Nord din cauza închiderii spațiului aerian, în timp ce alte companii încearcă să își ajusteze rutele. Dar acest lucru vine cu pierderi de business și costuri suplimentare. Sancțiunile „nu închid în niciun caz un coridor aerian între Asia și Europa. Pur și simplu devine puțin mai complicat să zbori pe aceste rute”, a declarat un fost șef de cargo la Delta Air Lines (DAL). 

Această situație care afectează companiile aeriene din țările care impun sancțiuni Rusiei creează oportunități de afaceri pentru altele. Numărul de zboruri prin Kazahstan s-a triplat, iar transportatorii din Orientul Mijlociu, precum Qatar Airways, Emirates, Etihad, Saudia și Turkish Airlines, și-au mărit cota de piață în China, unde operează deja aproximativ 20-25 de zboruri pe săptămână. Compania taiwaneză EVA Airways (2618.TW) a declarat că zborurile sale cargo către și dinspre Europa funcționează normal și că va lua în considerare adăugarea de noi servicii pentru a satisface cererea de pe piață. Transportatorii ruși, care reprezintă aproximativ 70% din zborurile dintre Rusia și UE, sunt cei mai afectați. Profitând de faptul ca flota rusă de avioane cargo Antonov AN124 a rămas la sol, și de distrugerea celui mai mare avion cargo din lume, unicul Antonov AN 225, Airbus (AIR.PA) își transformă flotila de avioane supergigant Beluga din dotare în una de transport, oferind servicii de transport aerian logistic pentru mărfuri supradimensionate.  

Start-up-ul de tehnologie Jobful și InnovX-BCR pun la dispoziția cetățenilor ucrainieni refugiați o platformă în care își pot găsi locuri de muncă în România

0

Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful, împreună cu acceleratorul de inovație InnovX-BCR, au dezvoltat în timp record o platformă de recrutare dedicată cetățenilor ucrainieni refugiați pe teritoriul României. Platforma Jobs for Ukraine, dezvoltată cu sprijinul partenerilor de tehnologie Druid AI, Microsoft și EY România, reprezintă o inițiativă de susținere a cetățenilor din Ucraina ce vor rămâne pe teritoriul României pe termen mediu și lung, și sunt în căutarea unui loc de muncă. 

Inițiativa dezvoltată de către Jobful, platforma ce oferă o soluție de recrutare gamificată, și InnovX-BCR, acceleratorul de start-up-uri în tehnologie, constituie un hub în care nevoile de recrutare ale companiilor dispuse să angajeze forță de muncă ucraineană întâlnesc nevoia de locuri de muncă a refugiaților ce vor locui pe teritoriul țării noastre pe o perioadă nedeterminată de timp. 

Mihai Cepoi

Alături de InnovX-BCR, am dezvoltat această platformă pentru a veni, în primul rând, în sprijinul cetățenilor din Ucraina în căutare de loc de muncă în România și pentru a încuraja companiile ce pot și doresc, să angajeze forță de muncă ucraineană. Toate funcționalitățile platformei sunt complet gratuite, atât în cazul companiilor recrutoare, cât și pentru cei care aplică pentru locurile de muncă. Companiile pot adăuga oricâte anunțuri doresc și au posibilitatea de a contacta direct candidații pe care îi consideră potriviți pentru rolurile disponibile. În acest mod ne dorim să ușurăm, în măsura capabilităților noastre, șederea și procesul de adaptare al refugiților într-o altă țară decât cea natală, în acest context dificil”, Mihai Cepoi, Fondator și CEO Jobful.

Ana Crețu

InnovX-BCR a fost creat pentru a susține ecosistemul de start-up-uri ce folosesc tehnologia și inovația în beneficiul oamenilor, cu atât mai mult în situații excepționale. În pandemie am creat locuri speciale în programul de accelerare pentru acele afaceri ce ofereau soluții pentru provocările din domeniile sănătate, social și economic induse de pandemie. Și de această dată, alegem să ne implicăm susținând un start-up care a venit cu o soluție utilă într-un timp record pentru o nevoie reală creată de contextul dificil pe care țara vecină, Ucraina, îl traversează. Rolul tehnologiei este să ajute accelerarea soluțiilor pentru oameni și suntem recunoscători să avem alături de noi parteneri de tehnologie puternici și deschiși pentru a ajuta. Pe această cale, le mulțumim partenerilor Microsoft, DRUID și EY pentru implicare și pentru formarea unor echipe dedicate pentru acest proiect”, Ana-Maria Crețu, Coordonatoare Programe pentru Start-up-uri BCR.

Atât pentru angajator, cât și pentru angajat, platforma are un proces simplificat de înscriere ce presupune trei pași: realizarea unui cont, completarea unui profil (pentru angajat)/adăugarea unui loc de muncă (pentru companii), posibilitatea de a aplica la job-urile postate sau de a contacta un candidat, în cazul celor care recrutează. 

Platforma include și un chatbot, realizat de DRUID, o companie specializată în dezvoltarea de aplicații de business conversaționale, bazate pe inteligență artificială. Precum întreaga platformă, asistentul virtual funcționează, pentru moment, în limba engleză și are ca scop facilitarea comunicării cu refugiații, îndrumându-i către  surse de informare precise, în funcție de nevoile lor. Acesta oferă informații diverse, de la posibilități de cazare, până la cum pot solicita azil politic pe teritoriul României, și are răspunsuri instant pentru cele mai frecvente întrebări ale refugiaților. 

„Clipele dificile prin care trece poporul ucrainean în aceste zile nu ne pot lăsa nepăsători. De aceea, am acceptat fără ezitare să ne alăturăm eforturilor Jobful și InnovX-BCR pentru realizarea unui chatbot care să le ofere refugiaților informațiile cruciale de care au nevoie, simplu și ușor. Le mulțumim partenerilor noștri pentru ocazia de a pune tehnologia pe care noi o dezvoltăm în sprijinul binelui. La DRUID, credem cu tărie în puterea solidarității de a face o diferență palpabilă în viața oamenilor și vom continua să rămânem alături de Ucraina”, Andreea Socol, Technical Sales Director EMEA, DRUID.

Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

Jobful este o soluție de recrutare gamificată care atrage, angajează și modelează candidații, apoi îi corelează cu oportunități de angajare la fel de interesante. Mai multe detalii despre Jobful: www.jobful.io

Asistenții virtuali inteligenți, dezvoltați pe platforma DRUID, accelerează transformarea digitală, reduc semnificativ costurile, cresc eficiența companiilor prin automatizarea proceselor și livrează o experiență extraordinară de utilizare, atât clienților cât și angajaților. Mai multe detalii despre DRUID: www.druidai.com 

Cazacu, XTB: Prețul grâului a crescut cu 34% și al porumbului cu 40% de la 1 februarie. Avansul prețurilor ar putea să nu se oprească aici. Cel mai pesimist scenariu vizează o creștere suplimentară de 35-40% față de nivelul prezent

Pentru moment, în România, unde efectul energiei mai scumpe se adaugă materiei prime și unui an agricol se pare nu la fel de bun (secetă), am putea vedea prețuri mai ridicate pentru pâine. 

Am putea asista chiar la creșteri de două cifre, cu prima cifră mai mare decât 1, pentru pâine sau produse din patiserie, față de nivelul deja ridicat de la începutul anului.

Pe lângă sancțiuni, transportul maritim poate fi, la rândul său, împiedicat sau îngreunat de operațiunile militare. Deja anumite transporturi maritime au întârzieri sau au fost suspendate.

Între preocupările piețelor, se numără faptul că pe lângă livrarea fizică, plățile se fac cu greutate, în urma restricțiilor de utilizare a sistemului SWIFT pentru unele bănci rusești. 

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, scrisorile de garanție nu sunt considerate îndestulătoare, iar anumite firme nu vor să încarce resursele în vase, în lipsa lor.

Anumite țări sunt sensibil mai expuse decât altele, inclusiv Turcia și Egipt, care sunt în căutare de alternative.

Energia, obținută din petrol sau gaze naturale este foarte mult în discuție zilele acestea, în condițiile conflictului din Ucraina, însă nu e singura resursă pentru care piețele se înfruntă, atrage atenția Claudiu Cazacu, Consulting Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe piețele internaționale. 

Mărfurile tranzitate prin Marea Neagră sunt variate, de la metale industriale și produse chimice până la materii prime agricole, în ponderi semnificative pentru echilibrul piețelor globale. 

Ele sunt și mai importante într-o perioadă când setea de materii prime e mare, pe fondul redeschiderii economiilor, dar și a unui impuls al inflației. 

Pe lângă gaze naturale și petrol, grâul, porumbul și alte mărfuri agricole sunt puternic influențate de evenimentele din regiunea Mării Negre. În plus, indirect, prin exportul de îngrășăminte, regiunea are de asemenea un cuvânt de spus în piața agricolă globală.

Rusia este primul exportator mondial de grâu

Împreună, Rusia și Ucraina au mai mult de un sfert din exporturile globale de grâu. Ucraina e în top 5, dar este foarte importantă pentru echilibrul pieței de cereale în general, prin porumb, grâu și soia. 

Ucraina e între primii 10 producători mondiali de soia. Recolta rusă de grâu din iulie era estimată anterior a avea randamente bune la hectar, însă luptele din Ucraina pot afecta producția, în timp ce atât transportul unor cantități uriașe, cât și abilitatea de a face plăți și a opera cu scrisori de garanție pot pune probleme în aprovizionarea normală. 

Pe piața europeană, grâul a crescut cu 34%, de la 269,25 EUR/tonă în prima zi din februarie la 360,75 EUR/tonă miercuri la închidere, cu vârful chiar la 390 EUR. În cazul grâului tranzacționat futures în SUA, prețul a atins miercuri limita de variație ascendentă, la 10,56 dolari/bușel (unitate de aprox. 35,24 de litri, sau 27,2 kg grâu, 25,47 kg porumb).

Pentru porumb, avansul a fost de la 253 la 355 EUR/tonă între 1 februarie și 2 martie, însemnând o apreciere de 40%. Creșterile sunt neobișnuit de puternice, cu variații rapide în interval foarte scurt de timp. 

Traderii au nervii întinși și au o grea misiune în a anticipa mișcările viitoare, atunci când factorii de efect esențial nu sunt de natură economică sau nu țin de starea vremii, ci de ordin geopolitic. Piețele reacționează la posibilitatea limitării ofertei dintr-una din cele mai bogate regiuni agricole ale lumii. 

Transportul maritim în Marea Neagră, îngreunat

Pe lângă sancțiuni, transportul maritim poate fi, la rândul său, împiedicat sau îngreunat de operațiunile militare. Deja anumite transporturi maritime au întârzieri sau au fost suspendate, iar Rusia și Ucraina mai au de livrat 16 milioane de tone de grâu și porumb deja contractat. Rusia a suspendat rutele comerciale navale din Marea Azov, până la notificări ulterioare. 

Între preocupările piețelor, se numără faptul că pe lângă livrarea fizică, plățile se fac cu greutate, în urma restricțiilor de utilizare a sistemului SWIFT pentru unele bănci rusești. 

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, scrisorile de garanție nu sunt considerate îndestulătoare, iar anumite firme nu vor să încarce resursele în vase, în lipsa lor, potrivit unor raportări de săptămâna trecută. 

Anumite țări sunt sensibil mai expuse decât altele

Turcia importă aproximativ jumătate din necesarul de grâu și 85% din acesta provine din Rusia și Ucraina. În condițiile economice dificile din țară, odată cu deprecierea lirei turcești, cozile pentru pâine la prețuri subvenționate s-au înmulțit în capitală. 

Egiptul a avertizat asupra dificultăților de aprovizionare și a anunțat că e în căutare de alternative. Țara a importat 6,1 milioane de tone de grâu, din care 4,2 milioane de tone din Rusia și 651 mii de tone din Ucraina. 

Dacă în anumite limite energia sau alte produse pot fi înlocuite, grânele au nivelul de prioritate de vârf. 

Piețele din SUA au anticipat nevoia de aprovizionare care va solicita cantități sporite pentru livrare internațională și au pus presiune pe prețuri în consecință, în special la grâu. 

În condițiile în care confruntările continuă mai mult de câteva săptămâni, am putea asista la scumpiri de peste 20% de la nivelurile actuale, deja foarte ridicate în raport cu anul trecut, pentru grâu, și peste 15% pentru porumb, în estimarea noastră inițială. 

Cu toate acestea, foarte probabil parcursul nu va fi unul liniar, lipsit de corecții episodice și în general de o volatilitate la niveluri foarte ridicate. 

Acesta nu este, totuși, cel mai pesimist scenariu. Dacă am vedea restricții la livrare sau alte sancțiuni care să blocheze mare parte din exporturile de grâu ale Rusiei, ori o afectare directă a recoltei și posibilității de a exporta din Ucraina, am putea asista la creșteri de peste 35-40% de la nivelurile actuale. Același lucru s-ar putea întâmpla în cazul unei blocade a porturilor ucrainene.

Pentru moment, în România, unde efectul energiei mai scumpe se adaugă materiei prime și unui an agricol se pare nu la fel de bun (secetă), am putea vedea prețuri mai ridicate pentru pâine. 

Într-o perioadă cu inflație ce poate ajunge la două cifre, e o veste total nedorită. Am putea asista chiar la creșteri de două cifre, cu prima cifră mai mare decât 1, pentru pâine sau produse din patiserie, față de nivelul deja ridicat de la începutul anului.