Bursa Română de Mărfuri (BRM) și grupul Athens Exchange Group (ATHEX) au semnat un acord pentru furnizare de servicii post-tranzacționare pe piața futures de gaze naturale din România, tranzacționate prin platforma BRM.

Scopul acestui acord include susținerea de către ATHEX a Bursei Române de Mărfuri, în raport cu dezvoltarea contractelor futures cu activ suport indexul pieței spot de gaze naturale operate de BRM și de furnizarea serviciilor de contraparte centrală privind  decontarea și managementul riscului aferent tranzacțiilor mai sus menționate, de către Athex Clear în calitatea sa de CCP autorizată conform EMIR (REGULAMENTUL (UE) NR. 648/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții). În vederea integrării în infrastructura europeană de tranzacționare specifică piețelor financiare pe energie și pentru a crea premisele unei lichidități sustenabile, decontarea tranzacțiilor cu aceste contracte futures se va face în moneda Euro.

Președintele Athex, dl. Socrates Lazaridis, a declarat: „Efortul de a extinde cooperarea în regiunea Europei Centrale și de Est și în mod special de a furniza servicii post-tranzacționare, în calitate de contraparte autorizata de EMIR, conform legislației europene a fost realizată prin strânsa cooperare cu BRM. Utilizarea licenței ATHEX pentru instrumente futures pentru gaze naturale și electricitate creează noi oportunități pentru intensificarea comerțului transfrontalier în regiunea noastră”.

Președintele BRM, dl. Gabriel Purice, a declarat: „BRM consideră că introducerea produselor futures cu settlement financiar vor contribui la creșterea atractivității pieței române de gaze naturale, oferind noi mijloace de conectare la celelalte piețe europene, iar aceste instrumente vor fi foarte utile participanților la piață, în special în condiții de volatilitate”.

În perioada imediat următoare, BRM și grupul ATHEX vor colabora strâns pentru implementarea acestui proiect complex, în ceea ce privește produsele, proiectarea modelului, în evaluarea și implementarea acestora și prin celelalte elemente necesare pentru publicitate și marketing. 

BRM este o entitate juridică ce desfășoară activități pentru organizarea și desfășurarea tranzacțiilor pe piața gazelor naturale din România. BRM operează deja întreg ansamblul de piețe cu decontare prin livrare fizică: piața de echilibrare în numele OTS din România (Transgaz S.A.), piața SPOT, pietele forward și recent, piața futures din România, inclusiv prin departamentul său internalizat de contraparte centrală. BRM este o bursă de mărfuri înființată în anul 1992, cu o activitate comercială în creștere în domeniul mărfurilor și o gamă diversificată de produse dezvoltate pe piața energiei (gaze naturale, energie electrică și produse petroliere, precum și produse agricole, cereale și Certificate de emisii de carbon₎.

Bursa de Valori din Atena a fost înființata în 1876 și a participat în mod constant la dezvoltarea din punct de vedere financiar și de business a piețelor de capital. Grupul Athex, totodată, face parte din inițiativa SSE (Sustenabilitatea Burselor de Valori) și continua să-și clădească capacitatea în jurul problemelor de sustenabilitate, promovând investițiile sustenabile pe termen lung pe piețele de capital. Grupul dispune de expertiza, infrastructura IT și oferă o gama de servicii de tranzacționare și post-tranzacționare prin subsidiarele reglementate de EMIR și CSDR: Athex Clear respectiv ATHEX CSD. Deasemenea, asigura sisteme, operațiunile și serviciile ecosistemului pieței de capital altor operatori și părți terțe.

MOL România anunță semnarea unui parteneriat cu organizația Salvați Copiii România și donează 300.000 de euro pentru achiziționarea de echipamente medicale de ultimă generație, cu care vor fi dotate șase spitale din România. Astfel, MOL continuă să sprijine sistemul medical din România și contribuie continuu la modernizarea unor secții medicale esențiale, pentru a le oferi o șansă în plus la viață copiilor născuți prematur și nu numai. Echipamentele vor avea ca destinație secțiile de pediatrie ale spitalelor din Timișoara, Pitești, Brașov, Giurgiu, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe.

„Suntem extrem de onorați de colaborarea cu Salvați Copiii România și de proiectul pe care îl vom concretiza împreună, pentru că are o încărcătură emoțională uriașă, vorbim despre copii aflați în situații vulnerabile și care pot primi o șansă la viață cu ajutorul medicilor și al echipamentelor medicale performante. Alături de echipa MOL România sunt bucuroasă să putem fi în continuare un partener de încredere al comunităților și să oferim sprijin pentru suplimentarea dotărilor din spitalele din România. Povestea noastră de succes în afaceri merge mai departe, în sinergie cu inițiativele de responsabilitate socială,” a declarat Camelia ENE, CEO și Country Chairman MOL România.

În România, aproximativ 20.000 de copii se nasc prematur în fiecare an, arată datele Salvați Copiii, iar sute de bebeluși luptă chiar din primele zile pentru viața lor și au nevoie de infrastructură medicală modernă, care să le ofere o șansă  în plus.

 „Poate mai mult decât alte programe ale Salvați Copiii din cei 32 de ani de activitate în România, acest program de dotare a maternităților și unităților medicale ne-a oferit cele mai bune lecții. Am învățat în anii din urmă, de când suntem partenerii medicilor, că responsabilitatea socială este un bun de preț al societății, care poate muta chiar și munții. Apreciem enorm gestul partenerilor de la MOL, împreună vom reuși să dotăm șase spitale cu echipamente performante,” menționează Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Prin parteneriatul încheiat cu Salvați Copiii, MOL România își reafirmă angajamentul de a sprijini comunitățile locale prin inițiative care  pot furniza tehnologie performantă, atât de necesară în cadrul  actului medical, cu beneficii imediate, dar și pe termen lung.   

 „Ecograful care va ajunge pe secția noastră ne va permite monitorizarea și evoluția copiilor care au probleme renale, digestive, cardiace. Ne va ajuta mult în diagnosticarea malformațiilor congenitale.

Lunar, în cadrul secției se efectuează 150-200 de consultații și avem pacienți cu vârste între un an și 18 ani. Ecograful cu care lucrăm în acest moment este vechi și nu mai avem rezultatele cele mai bune. Ne bucurăm foarte mult că organizația Salvați Copiii și MOL România au decis să sprijine spitalul nostru și ne-au implicat în acest proiect,” a declarat Dr. Bodó Erika, medic primar pediatru, șef Secție Pediatrie, Spitalul Județean de Urgență Dr. Fogolyán Kristóf Sfântu Gheorghe.

Unitățile medicale beneficiare ale proiectului MOL România și Salvați Copiii România sunt: 

• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara – analizor de toxicologie, perfuzomat;

• Spitalul de Pediatrie Pitești – nebulizator pentru dezinfecție, fierăstrău profesional ortopedie,  aspirator chirurgical, infuzomat;

• Spitalul Clinic de Copii Brașov- incubator, masă radiantă;

• Spitalul Județean de Urgență Giurgiu – pulsoximetru, aspirator secreții, spirometru, electrocardioagraf, termometru digital non contact;

• Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc – paturi de spital cu saltea, monitoare Holter EKG;

• Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe –   ecograf cu trei sonde.

Toate echipamentele vor fi achiziționate de Salvați Copiii România, din fondurile puse la dispoziție de MOL România. Necesarul de dotări a fost determinat în urma discuțiilor cu medicii și directorii spitalelor implicate, iar livrarea echipamentelor se va face începând cu finalul lunii februarie. 

Mai multe detalii despre program pot fi găsite pe site-ul www.molromania.ro, respectiv www.salvaticopiii.ro

Târgul de Turism al României își derulează ediția de primăvară 2022 în perioada 24-27 februarie, organizată de Romexpo în pavilionul B2 al Centrului Expozițional, respectând legislația în vigoare și recomandările autorităților în ceea ce privește conduita socială în prevenirea răspândirii virusului.

Organizatorii anunță că „agențiile și tour-operatorii care participă la #TTR2022 au pregătit reduceri de până la 50% pentru: destinații exotice, sejururi pe litoralul românesc, excursii la munte, circuite interne sau externe, escapade de tipul city-break sau vacanțe all inclusive. În plus, la târg sunt promovate servicii și zone turistice din România prin intermediul unităților administrativ teritoriale, consiliilor județene, primăriilor, asociațiilor de turism, oficiilor turistice.  

Accesul la eveniment se face pe baza certificatului verde, dar este permis și celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, însă nu mai vechi de 72 de ore, sau al unui test antigen rapid, nu mai vechi de 48 de ore. Testele trebuie efectuate într-o unitate medicală autorizată. În plus, echipa Gral Medical face testare antigen rapidă la punctul  amenajat în Parcarea B”. 

Oana Netbai, PR Romexpo: „Rugăm toți participanții să țină cont de recomandările noastre pe toată durata vizitei în Centrul Expozițional. Romexpo ia toate măsurile necesare pentru ca timpul petrecut la târg să fie în condiții de maximă siguranță sanitară. Având în vedere contextul epidemiologic actual și rapiditatea cu care se schimbă lucrurile, îi invităm pe vizitatori să urmărească site-ul nostru (www.targuldeturism.ro) și paginile din social media. Le vom updata zilnic cu ultimele informații oficiale despre condițiile de acces.”

Programul de vizitare este: 24-26 februarie – în intervalul 10:00-18:00; 27 februarie – în intervalul 10:00-16:00. Intrarea este liberă.

Comisia europeană propune un set cuprinzător de măsuri menite să asigure securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în ceea ce privește tehnologiile și aplicațiile semiconductorilor. 

Actul european privind cipurile va consolida competitivitatea și reziliența Europei și va contribui la realizarea atât a tranziției digitale, cât și a celei verzi.

Din cauza penuriilor recente de semiconductori de la nivel mondial s-au închis fabrici într-o gamă largă de sectoare, de la automobile la dispozitive medicale. În sectorul automobilelor, de exemplu, producția din unele state membre a scăzut cu o treime în 2021. Acest lucru a evidențiat mai clar dependența mondială extremă a lanțului valoric al semiconductorilor de un număr foarte limitat de actori, într-un context geopolitic complex, dar a și ilustrat importanța semiconductorilor pentru întreaga industrie și societate europeană.

Actul european privind cipurile se va baza pe punctele forte ale Europei – organizații și rețele de cercetare și tehnologie de vârf la nivel mondial, precum și producători de echipamente inovatoare – și va aborda punctele slabe rămase. Scopul este crearea unui sector prosper al semiconductorilor, de la cercetare la producție și un lanț de aprovizionare rezilient. Actul va mobiliza investiții publice și private în valoare de peste 43 de miliarde EUR și va stabili măsuri pentru a preveni, a pregăti, a anticipa și a răspunde rapid la orice viitoare perturbare a lanțurilor de aprovizionare, împreună cu statele membre și cu partenerii noștri internaționali. De asemenea, actul va permite UE să își realizeze ambiția de a-și dubla cota de piață actuală, pentru ca aceasta să ajungă la 20 % în 2030.

Actul european privind cipurile va asigura faptul că UE dispune de instrumentele, competențele și capacitățile tehnologice necesare pentru a deveni lider în acest domeniu, dincolo de cercetare și tehnologie, în ceea ce privește proiectarea, fabricarea și ambalarea cipurilor avansate, pentru a-și asigura aprovizionarea cu semiconductori și pentru a-și reduce dependențele. Principalele componente sunt:

• Inițiativa „Cipuri pentru Europa” va reuni resurse din partea Uniunii, a statelor membre și a țărilor terțe asociate la programele existente ale Uniunii, precum și din partea sectorului privat, prin intermediul Întreprinderii comune consolidate pentru cipuri, rezultată din reorientarea strategică a întreprinderii comune existente „Tehnologii digitale esențiale”. Se vor pune la dispoziție 11 miliarde EUR pentru a consolida cercetarea, dezvoltarea și inovarea existente, pentru a asigura dezvoltarea de instrumente avansate de semiconductori, de linii-pilot pentru crearea de prototipuri, pentru testarea și experimentarea de noi dispozitive pentru aplicații inovatoare în viața reală, pentru a forma personalul și pentru a dezvolta o înțelegere aprofundată a ecosistemului și a lanțului valoric al semiconductorilor;
• un nou cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție, atât de necesare pentru a permite inovarea în ceea ce privește nodurile avansate și cipurile inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic. În plus, un Fond pentru cipuri va facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, pentru a le ajuta să își maturizeze inovațiile și să atragă investitori. Acesta va include, de asemenea, o facilitate specifică de investiții de capital pentru semiconductori în cadrul InvestEU, menită să sprijine întreprinderile în curs de extindere și IMM-urile să se extindă pe piață;
• un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie, pentru monitorizarea aprovizionării cu semiconductori, pentru estimarea cererii și pentru anticiparea penuriilor. Mecanismul va monitoriza lanțul valoric al semiconductorilor prin colectarea de informații esențiale de la întreprinderi, pentru a cartografia principalele puncte slabe și blocaje.Acesta va stabili o evaluare comună a crizelor și va coordona acțiunile care trebuie întreprinse pe baza unui nou set de instrumente pentru situații de urgență. De asemenea, mecanismul va reacționa rapid și hotărât prin utilizarea deplină a instrumentelor naționale și ale UE.

Comisia propune, de asemenea, ca document însoțitor, o recomandare adresată statelor membre. Aceasta este un instrument cu efect imediat, care permite lansarea imediată a mecanismului de coordonare între statele membre și Comisie și va permite de acum înainte să se discute și să se decidă cu privire la măsurile oportune și proporționale de răspuns la criză.

Declarațiile membrilor colegiului:

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Actul european privind cipurile va schimba radical competitivitatea mondială a pieței unice europene. Pe termen scurt, acesta ne va spori reziliența la crizele viitoare, permițându-ne să anticipăm și să evităm perturbările lanțului de aprovizionare, iar pe termen mediu, va contribui la transformarea Europei într-un lider industrial în acest sector strategic. Prin Actul european privind cipurile, noi oferim investițiile și strategia, însă cheia succesului stă în inovatorii Europei, cercetătorii noștri de talie mondială, în oamenii care au permis continentului nostru să prospere de-a lungul deceniilor.”

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a adăugat: „Cipurile sunt necesare pentru tranziția verde și digitală, precum și pentru competitivitatea industriei europene. Nu ar trebui să ne bazăm pe o singură țară sau pe o singură companie pentru siguranța aprovizionării. Trebuie să facem mai mult împreună – în ceea ce privește cercetarea, inovarea, proiectarea, instalațiile de producție – pentru a ne asigura că Europa va fi un actor-cheie mai puternic în lanțul valoric mondial. De acest lucru vor beneficia și partenerii noștri internaționali, cu care vom colabora pentru a evita probleme viitoare legate de aprovizionare.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Fără cipuri, nu este posibilă nici tranziția digitală, nici tranziția verde, nici atingerea poziției de lider tehnologic. Asigurarea aprovizionării cu cipurile cele mai avansate a devenit o prioritate economică și geopolitică. Obiectivele noastre sunt ambițioase: dublarea cotei noastre mondiale de piață la 20 % până în 2030 și producerea semiconductorilor celor mai sofisticați și eficienți din punct de vedere energetic din Europa. Prin Actul european privind cipurile, ne vom consolida excelența în materie de cercetare și vom contribui la trecerea de la laborator la producție. Mobilizăm fonduri publice considerabile, care atrag deja investiții private substanțiale și facem tot ce ne stă în putință pentru a securiza întregul lanț de aprovizionare și pentru a evita ca economia să fie afectată în viitor de șocuri precum penuria actuală de cipuri. Prin investiții în piețe-lider ale viitorului și prin reechilibrarea lanțurilor de aprovizionare mondiale vom permite industriei europene să rămână competitivă, să genereze locuri de muncă de calitate și să răspundă cererii în creștere de la nivel mondial.”

Doamna Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a adăugat: Inițiativa „Cipuri pentru Europa” este strâns legată de programul Orizont Europa și se va baza pe cercetarea și inovarea continuă pentru a dezvolta următoarea generație de cipuri mai mici și mai eficiente din punct de vedere energetic. Viitoarea inițiativă va oferi cercetătorilor și inovatorilor noștri, precum și întreprinderilor noastre nou-înființate, o ocazie deosebită de a se afla în fruntea noului val de inovare care va dezvolta soluții tehnologice avansate, bazate pe hardware. Dezvoltarea și producția de cipuri în Europa vor aduce beneficii actorilor noștri economici din lanțurile valorice esențiale și ne vor ajuta să ne atingem obiectivele ambițioase în sectoarele construcțiilor, transporturilor și energiei, precum și în domeniul digital.

Etapele următoare

Statele membre sunt încurajate să înceapă imediat eforturile de coordonare, în conformitate cu recomandarea, pentru a înțelege situația actuală a lanțului valoric al semiconductorilor la nivelul UE, pentru a anticipa eventualele perturbări și pentru a lua măsuri corective care să permită depășirea penuriei actuale, până la adoptarea regulamentului. Parlamentul European și statele membre vor trebui să discute propunerile Comisiei referitoare la Actul european privind cipurile în cadrul procedurii legislative ordinare. Dacă va fi adoptat, regulamentul se va aplica direct în întreaga UE.

Context

Cipurile sunt active strategice pentru principalele lanțuri valorice industriale. Odată cu transformarea digitală apar noi piețe pentru industria cipurilor, cum ar fi automobilele foarte automatizate, tehnologia de tip cloud, internetul obiectelor, conectivitatea (5G/6G), spațiul/apărarea, capacitățile de calcul și supercalculatoarele. Semiconductorii se află, de asemenea, în centrul unor interese geopolitice puternice, condiționând capacitatea țărilor de a acționa (militar, economic și industrial) și de a impulsiona tranziția digitală și tranziția verde.

În discursul său din 2021 privind starea Uniunii , președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat viziunea pentru strategia europeană privind cipurile, pentru a crea împreună un ecosistem european al cipurilor de ultimă generație, care include producția, precum și pentru a corela capacitățile de cercetare, proiectare și testare de nivel mondial ale UE. Președinta a vizitat, de asemenea, întreprinderea ASML, unul dintre principalii actori ai Europei în lanțul valoric global al semiconductorilor, care își are sediul la Eindhoven.

În iulie 2021, Comisia Europeană a lansat Alianța industrială pentru procesoare și semiconductori , cu scopul de a identifica lacunele actuale în ceea ce privește producția de microcipuri și evoluțiile tehnologice necesare pentru ca întreprinderile și organizațiile să prospere, indiferent de dimensiunea lor. Alianța va contribui la încurajarea colaborării între inițiativele UE existente și viitoare, va juca totodată un rol consultativ important și va furniza o foaie de parcurs strategică pentru inițiativa „Cipuri pentru Europa”, împreună cu alte părți interesate.

Până în prezent, 22 state membre s-au angajat, printr-o declarație comună  semnată în decembrie 2020, să colaboreze în vederea consolidării lanțului valoric al sistemelor electronice și integrate din Europa, precum și a capacității de producție de vârf.

Noile măsuri vor ajuta Europa să își atingă obiectivele Deceniului digital pentru 2030 de a deține 20 % din cota de piață a cipurilor la nivel mondial până în 2030.

Împreună cu Actul privind cipurile, Comisia a publicat astăzi și un sondaj specific adresat părților interesate pentru a colecta informații detaliate cu privire la cererea actuală și viitoare de cipuri și plachete. Rezultatele acestui sondaj vor contribui la o mai bună înțelegere a modului în care penuria de cipuri afectează industria europeană.

Țara noastră se menține pe unul dintre locurile fruntașe în Europa la capitolul accidente soldate cu pagube materiale și/sau vătămări corporale despăgubite în baza polițelor RCA. Astfel, frecvența daunelor RCA în România, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor emise, este una dintre cele mai ridicate la nivel european, potrivit datelor colectate de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare – Reasigurare de la mai multe asociații naționale ale asigurătorilor din Europa.

Spre exemplu, în România, frecvența medie a daunelor se situează la circa 6%, conform celor mai recente date furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în țara noastră, în fiecare an, din fiecare 100 de mașini înmatriculate, cel puțin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese – un număr foarte mare față de alte țări. Comparativ, Germania înregistra la finalul anului 2020 o frecvență a daunelor de 4,4%, Italia 4,2%, Bulgaria 3,82%, Polonia 3,69%, Slovacia 3,35%, Cehia 2,73% și Finlanda 1,8%.

Nu întâmplător, România se află în vârful clasamentului european și în ceea ce privește rata daunei, un alt indicator specific industriei de asigurări, cu un nivel de peste 80% în anul 2020, în timp ce media europeană se afla la 62%, potrivit unui raport publicat recent de către EIOPA – Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. Mai mult, după primele 9 luni din 2021, rata daunei pe zona asigurărilor RCA a urcat până la 99,52% – arată datele ASF. 

La această rată a daunei se adaugă taxele de funcționare, impozitele plătite, contribuțiile la Fondul de Garantare a Asiguraților, la Fondul Național de Protecție, precum și cheltuielile de distribuție și administrare, costuri cu utilitățile etc. – care și ele se află toate în creștere accelerată. Însumate, toate aceste cifre formează o rată combinată tehnică de peste 130%. Aceasta arată că activitatea de bază a unui asigurator, cea de subscriere (deci de preluare a unor riscuri), generează pierderi. Pe scurt, linia RCA este una neprofitabilă pentru companiile de asigurări: pentru fiecare 100 de lei încasați din RCA, asigurătorii trebuie să scoată din buzunar în plus circa 30 de lei.

„Studiile de specialitate ne arată că accidentele rutiere reprezintă în continuare unul dintre riscurile la care românii se expun cel mai mult. UNSAR și industria de asigurări contribuie prin campaniile anuale de informare și de prevenție rutieră la obiectivul de reducere a riscului accidentelor din România – un exemplu relevant fiind campania #ATENTinTRAFIC. Complementar, în acest context, orice schimbări legislative, inclusiv cele care privesc zona asigurărilor RCA, trebuie să fie făcute în urma unui studiu de impact, bazat pe date solide, care să vină cu adevărat în sprijinul românilor, inclusiv pe zona de siguranță rutieră și – foarte important – să nu contravină legislației europene”, au declarat reprezentanții UNSAR.

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători.

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători, cel mai mare operator public în domeniul transportului feroviar de călători din România, în urma pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor impuse de către guvernul României pentru a limita răspândirea virusului.

Această măsură va permite României să ofere compensații CFR Călători pentru paguba suferită în perioada 1 aprilie-31 august 2020, pagubă care a reprezentat o consecință directă a restricțiilor impuse. Acest ajutor va lua forma unei injecții de capital.

Măsura a fost adoptată în temeiul articolului 107, alineatul (2), litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a oferi compensații întreprinderilor care suferă pagube provocate direct de evenimente extraordinare, cum este cazul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că prin măsura notificată va fi compensată paguba rezultată direct în urma izbucnirii pandemiei de coronavirus.

De asemenea, Comisia a mai constatat că măsura este proporțională, întrucât nu se depășește valoarea necesară pentru repararea pagubei. Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că măsura corespunde normelor UE în materie de ajutoare de stat. Mai multe informații privind măsurile luate de către Comisie în vederea atenuării impactului economic produs de pandemia de coronavirus se găsesc aici.

După soluționarea tuturor aspectelor legate de confidențialitate, varianta neconfidențială a deciziei va fi disponibilă sub numărul de caz SA.60996  în Registrul ajutoarelor de stat, aflat pe site-ul Comisiei în domeniul concurenței.

Începând cu 1 martie, toate companiile active pe teritoriul României vor interacționa cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor. În acest sens, UniCredit Bank vine în întâmpinarea antreprenorilor cu o dublă ofertă: pachete de cont curent și opțiunea de certificate digitale calificate gratuite. Clienții persoane juridice IMM  pot beneficia de unul până la trei certificate digitale gratuite în funcție de pachetul tranzacțional ales din oferta curentă a băncii: GeniusIMM sau Creativ. În egală măsură, clienții companii cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au deja cont curent sau aleg să își deschidă unul pot beneficia de până la trei certificate digitale calificate gratuite.

Acestea au o valabilitate de trei ani și pot fi utilizate atât în relația cu UniCredit pentru semnarea anumitor documente bancare, cât și în relația cu instituțiile  statului (precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Oficiul Național al Registrului Comerțului).  

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv al diviziei Retail UniCredit Bank: „Inițiativa digitalizării relației cu ANAF este una salutară și ne bucură poziția competitivă în care ne poziționează: aceea în care putem sprijini IMM-urile, care constituie o forță vitală a economiei românești. Prin toate produsele noastre vrem să venim cu soluții care să rezolve, dar mai ales să preîntâmpine orice fel de barieră în dezvoltarea clienților noștri, iar aceasta include, pentru companii, și certificatele digitale gratuite pe care le acordăm. Eforturile constante în direcția digitalizării făcute de UniCredit în ultimii ani ne ajută ca astăzi să putem veni în întâmpinarea nevoilor companiilor din România, actuali și potențiali clienți”. 

Camelia Ivan, CEO Trans Sped: „Împreună cu partenerii noștri de la UniCredit Bank ne bucurăm să sprijinim companiile românești să treacă mai ușor peste schimbarea care va avea loc de la 1 martie. Clienții băncii persoane juridice primesc certificate digitale Trans Sped pe care le vor putea folosi pentru a semna electronic orice document către ANAF, de la declarații până la diverse cereri, precum și în relația cu celelalte instituții”.

Certificatele digitale sunt acordate de UniCredit Bank în parteneriat cu Trans Sped și sunt emise la solicitarea companiei pentru persoana fizică desemnată în scris de către reprezentantul legal al companiei. Potrivit specificațiilor produsului Trans Sped, acestea sunt utilizate și recunoscute în UE și în SUA, precum și în toate țările care aplică legislația europeană sau nord-americană. Printre avantajele certificatelor digitale se numără siguranța (nu pot fi modificate sau alterate fără știrea companiei care le-a emis), rapiditatea și ușurința în utilizare și reducerea cantității de hârtie utilizate. Totodată, semnătura electronică realizată cu certificat digital calificat are aceeași valoare juridică pe care o are și semnătura olografă. 

Obligația firmelor de a transmite către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală doar documente în format electronic este prevăzută în OG 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță că a finalizat la data de 8 februarie 2022 achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. În urma încheierii tranzacției, One United Properties deține controlul unic direct asupra BO Retail Invest S.R.L., care la rândul său deține pachetul majoritar de acțiuni la Bucur Obor S.A., societate listată pe Piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul BUCU. 

„Suntem încântați să finalizăm tranzacția pentru pachetul majoritar al Bucur Obor. Bucur Obor are o istorie îndelungată de rentabilitate, dar, mai presus de toate, este o locație emblematică pentru București și pentru locuitorii săi. Așteptăm cu interes să integrăm performanțele companiei Bucur Obor în operațiunile consolidate ale One United Properties și, în consecință, să creăm valoare suplimentară pentru toate părțile interesate implicate”, a declarat Victor Capitanu, co-CEO One United Properties.

În noiembrie 2021, prin intermediul unui împrumut pus la dispoziție de One United Properties, BO Retail Invest S.R.L. a achiziționat 54,4351% din capitalul social al Bucur Obor S.A. contra unei sume de 64.935.000 lei, la un preț de 8.918 lei per acțiune. Tranzacția a fost finalizată în data de 8 februarie 2022, ca urmare a autorizării de către Consiliul Concurenței din România, autorizare primită de One United Properties în data de 4 februarie 2022. Achiziția BO Retail Invest S.R.L. de către One United Properties s-a realizat la valoare nominală. 

Decizia dezvoltatorului de a cumpăra pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. se află în concordanță cu strategia One United Properties de a crește ponderea profiturilor din chirii în profiturile totale ale companiei. Centrul comercial Bucur Obor din București și-a deschis porțile pentru locuitorii Capitalei în anul 1975. Astăzi, acesta găzduiește magazine de toate dimensiunile, de la afaceri de familie și până la branduri internaționale consacrate. Compania a fost listată la Bursa de Valori București în iulie 1997. 

One United Properties este cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București (BVB). Acțiunile companiei au debutat la BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru noi investiții imobiliare. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, acesta urmărind evoluția celor mai lichide 19 companii listate la Bursa de Valori București, iar începând cu 20 decembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume.

Aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în domeniile digitale sunt, în mod activ, în căutare de noi locuri de muncă, iar aproape 75% se așteaptă să își părăsească jobul actual în viitorul apropiat. Acestea sunt unele dintre concluziile unui sondaj global realizat pe aproximativ 10.000 de angajați care ocupă roluri digitale, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și The Network, o alianță globală de website-uri de recrutare. Raportul, intitulat Decoding the Digital Talent Challenge, a fost lansat recent.

Sondajul, ce face parte din seria Decoding Global Talent a BCG,  constată că oportunitatea de a avansa în carieră este principalul motor al 63% dintre angajații din domeniul tehnologiei, care doresc să-și schimbe locul de muncă, urmat de un procent de 49% al celor aflați în căutare de noi provocări. Pentru angajații în mediul digital, echilibrul între viața profesională și cea privată continuă să fie aspectul cel mai apreciat în activitate. Însă, compensația financiară, sub formă, atât de salarii, cât și de stimulente pe termen lung, cum ar fi opțiunile de acțiuni (stock options), a câștigat teren, urcând de pe poziția 5 pe poziția 3, față de sondajul anterior, derulat în 2018. De asemenea, pentru 61% dintre angajații din domeniile digitale, diversitatea, incluziunea și problemele de mediu au crescut în importanță în ultimul an. 50% dintre ei nu ar lucra în companii în care nu își  împărtășesc convingerile în materie de diversitate și incluziune; 48% au aceeași poziție în privința politicilor de mediu.

„Deținătorii de joburi digitale au trecut peste criza COVID relativ nevătămați și intră acum pe o piață de talente efervescentă, cu multe opțiuni” a declarat Orsolya Kovács-Ondrejkovic, director asociat al BCG și coautor al raportului.
„Pe măsură ce companiile din toate industriile se digitalizează, salariile din domeniul tehnologiei digitale au crescut vertiginos la un nivel cu care puțini angajatori pot concura. Cu toate acestea, cercetările noastre arată că banii nu sunt totul – angajatorii pot fi în continuare atractivi pentru talentul digital, prin cultura și valorile potrivite oferite la locul de muncă.” 

Numărul angajaților din domeniile digitale care sunt dispuși să se mute cu jobul în altă țară a scăzut la 55%, de la 67% în 2018. Cu toate acestea, 68% ar fi bucuroși să lucreze de la distanță pentru un angajator fără să fie prezenți fizic în acea țară.

SUA, Marea Britanie și Australia sunt în fruntea listei țărilor în care talentul digital este în căutare de locuri de muncă de la distanță. Pentru acei angajați din domeniul tehnologiei digitale care doresc să se mute fizic, pentru job, preferințele s-au schimbat de la ultimul nostru sondaj, Canada depășind SUA și devenind destinația cea mai dorită. Țările europene, inclusiv Germania, Elveția și Franța, au înregistrat o scădere a popularității, în timp ce Singapore și Noua Zeelandă au intrat în topul primelor zece, ceea  ce reflectă situația favorabilă în privința COVID-19, din aceste țări. Regatul Unit și-a menținut a cincea poziție, Londra fiind încă cel mai atractiv oraș pentru talentele din domeniul digital, care doresc să se mute într-o altă țară.

Deși modelul de lucru al angajaților din tehnologie nu a fost afectat de criza COVID în aceeași măsură ca forța de muncă generală, munca completă de la distanță a crescut semnificativ pentru angajații din aceste poziții, ajungând la 76%,  până la finalul anului 2020, comparativ cu 41%, în 2018. 95% dintre respondenți ar dori să lucreze, în continuare, cel puțin o zi pe săptămână de acasă, iar doar 25% ar dori să lucreze complet de la distanță. Alte tipuri de flexibilitate sunt, de asemenea, foarte apreciate, 75% preferând să beneficieze de ore flexibile, total sau parțial.

„Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pentru talentul digital este o necesitate pentru toți angajatorii”, a declarat Pierre Antebi, co-director executiv al The Network și coautor al raportului.
„Îmbunătățirea recrutării și reținerea talentelor sunt părți importante ale acestei strategii, ce poate varia de la adaptarea modelelor corporative, pentru a oferi echilibru și flexibilitate, până la extinderea opțiunilor pentru munca internațională, de la distanță și reflectarea valorilor sociale și de mediu,  în oferta  pentru angajații lor. Crearea unui ecosistem format din contractori și agenții este un instrument valoros suplimentar pentru a găsi talentele,  pe această piață extrem de competitivă.”

Majoritatea reprezentanților companiilor multinaționale care activează în industria bunurilor de larg consum (93%) și-au stabilit ca principal obiectiv, anul acesta, creșterea veniturilor comparativ cu anul anterior, ca urmare a deciziilor îndrăznețe adoptate în 2021, care acum dau rezultate, conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook. Aceștia estimează însă și o serie de provocări generate de persistența dificultăților din lanțurile de aprovizionare, de tensiunile din piața muncii și de creșterea rapidă a costurilor de producție. Pe de altă parte, majoritatea respondenților consideră că 2022 va marca o bătălie pentru menținerea încrederii – 95% dintre aceștia spun că organizațiile care beneficiază de o încredere ridicată din partea consumatorilor sunt mai rezistente. 

Conform studiului, cel puțin jumătate dintre companii se așteaptă la o creștere a marjelor operaționale anul acesta, în ciuda majorării costurilor. Totuși, provocările existente ar putea limita capacitatea industriei de a obține rezultatele așteptate. Nouă din zece participanți la studiu consideră că sincopele din lanțurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare amenințare pentru creștere, iar șase din zece spun că deficitul de forță de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an. 

Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creșterii inflației, iar opt din zece spun că vor transfera parțial costurile suplimentare în prețuri. Însă doar jumătate (54%) cred că prețurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuși să plătească mai mult pentru aceleași produse.

„În prezent, inflația este un fenomen cu care se confruntă toate economiile lumii, inclusiv cea europeană, iar în industria bunurilor de consum, direct responsabilă pentru prețurile finale plătite de consumatori, fenomenul este cel mai vizibil. În România, companiile din domeniu beneficiază însă de o cerere ridicată din partea populației. Potrivit celor mai recente date ale BNR, ramurile producătoare de bunuri de consum, în special de uz curent, grevate mai puțin intens de criza componentelor, au înregistrat, în trimestrul trei al anului trecut, cele mai favorabile ritmuri de creștere. Pentru acest an, autoritățile estimează o evoluție pozitivă a consumului privat (+4,5%), aspect încurajator pentru industrie”, a declarat Raluca Bâldea (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.

Pentru menținerea sau sporirea încrederii consumatorilor și a celorlalți colaboratori, companiile din domeniu intenționează să acționeze pe trei direcții – îmbunătățirea transparenței, intensificarea digitalizării și modernizarea relațiilor de muncă. În general, companiile simt că pierd încrederea consumatorilor atunci când nu sunt deschise și transparente (90%), când nu întrunesc așteptările cu privire la protecția mediului, implicare socială și guvernanță –ESG – (84%), când lipsa de personal afectează calitatea produselor (79%) sau când prețurile cresc nejustificat de mult (76%). 

De altfel, nouă din zece respondenți spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor. 

În final, studiul prezintă și cinci idei care au potențialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale (mulți consideră conceptul metavers ca nefiind un loc, ci un moment în timp, în care consumatorii încep să prețuiască mai mult componentele vieții lor digitale, decât a celei fizice), automatizarea cumpărăturilor recurente (77% dintre participanții la studiu consideră că este o evoluție posibilă în următorii zece ani), digitalizarea ambientală (bunuri de uz casnic obișnuite activate de un pachet de servicii digitale, care ar putea lua viață în mediul automat atunci când consumatorii le folosesc), fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanțurile de aprovizionare mai scurte, și viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu și/sau de protejare a resurselor ori din cauza prețurilor în creștere. 

Studiul Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook a fost efectuat în rândul a 100 de companii multinaționale producătoare de alimente și băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală și îmbrăcăminte, cu venituri cumulate de peste un miliard de dolari.

Cu o experiență de peste 20 de ani în consultanță financiară și instituțională în sectorul infrastructurii publice atât în România cât și la nivel internațional, Augustin Boer și-a pus major amprenta asupra dezvoltării sectorului de servicii municipale din România. El a fost implicat în proiecte de infrastructură promovate de Instituții Financiare Internaționale (BERD, BEI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, KfW și USAID) atât în Europa (România, Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Cipru și Turcia), cât și în Orientul Mijlociu (Iordania) și Asia Centrală (Republica Kirghiză, Azerbaijan, Armenia, Kazakhstan, Tajikistan și Mongolia).

Mai mult, Augustin este membru în Consiliului Director și în Comisia de Certificare a Consultanților în Management (CMC) din cadrul Asociației Consultanților în Management din România (AMCOR).

„Într-un mediu de afaceri care se schimbă într-un ritm mai accelerat ca oricând sub presiunea tehnologiilor disruptive și a efectelor pandemiei, rolul consultanților în management devine din ce în ce mai important pentru a ajuta instituțiile publice și organizațiile să înțeleagă și să gestioneze provocările și riscurile cu care se confruntă în noua economie globală și să continue să inoveze pentru a asigura o dezvoltare durabilă.

Sunt încrezător în perspectivele BDO de a rămâne un partener de nădejde în dezvoltarea instructurii din România ca pilon de bază al creșterii nivelului de trai și al dezvoltării mediului de afaceri pe baze sustenabile.”, declară Augustin Boer.

Lanțul de restaurante Hercule, fondat de omul de afaceri Ștefan Mandachi, a avut încasări de 1.2 milioane euro în 2021 și începe expansiunea în țară, având în plan să deschidă cel puțin opt noi restaurante până la finalul anului. 

Pentru 2022, lanțul de restaurante de tip fast food estimează încasări de 2 milioane euro și un număr de aproximativ 200.000 de consumatori care vor cumpăra preparatele Hercule, în creștere față de anul 2021.

„2022 va fi anul Hercule! Cifrele de anul trecut ne arată o creștere la nivelul vânzărilor, trendul fiind unul ascendent. Ne dorim să satisfacem cerințele clienților noștri și tocmai din acest motiv avem în plan să ne extindem în toată România și să deschidem cel puțin opt noi restaurante anul acesta. Având în vedere estimările noastre de business și planurile pe termen scurt, în anul 2024 vom ajunge la 20 de restaurante Hercule în toată țara”, a spus Ștefan Mandachi, fondatorul Hercule. 

În prezent, lanțul de restaurante Hercule are în total trei locații deschise, în Bacău, Ploiești și Vaslui, și numără aproximativ 40 de angajați. Dintre cele trei restaurante, două sunt în sistem de franciză. 

Materia primă folosită pentru prepararea tuturor produselor Hercule este atent selecționată, carnea provenind de la producători români. Sosurile sunt făcute după rețete tradiționale din Grecia, iar murăturile sunt murate în saramură din Bucovina. 

Ștefan Mandachi, omul de afaceri sucevean care a fondat și lanțul de restaurante Spartan, a mai declarat că obiectivul Hercule pentru următorii trei ani este să ajungă la un milion de preparate vândute în România: „Ne dorim să creștem, ne dorim să fim prezenți în fiecare colț al țării, iar obiectivul nostru clar este să ajungem la un milion de preparate vândute până în 2024”. 

Lanțul de restaurante Hercule caută parteneri francizați, alături de care să continue dezvoltarea afacerii pe plan local. Taxa de franciză pentru deschiderea unui nou restaurant sub brandul Hercule este de 7.500 de euro, iar amortizarea investiției inițiale se face între 18 și 24 luni de la deschidere. 

Lanțul de restaurante Hercule a fost fondat în anul 2015 și numără trei restaurante, dintre care unul este restaurant propriu și două sunt în sistem de franciză. Orașele în care brandul Hercule este prezent sunt: Bacău, Ploiești și Vaslui. 

Grupul TeraPlast a continuat performanțele solide în anul 2021, cu creșteri substanțiale, de două cifre, la toți indicatorii de performanță. Cifra de afaceri aferentă exercițiului financiar 2021 a crescut cu 55%, la 615 milioane de lei – un rezultat record în actuala structură a Grupului. Profitul net (care nu include impactul exiturilor din 2021) a urcat cu 50%, până la 44,6 milioane de lei. EBITDA a ajuns la 74,2 milioane de lei, în creștere cu 36% față de anul anterior. În aceeași perioadă, profitul operațional a ajuns la 53,6 milioane de lei, cu 41,7% mai mult decât în 2020 și triplu față de 2019.

Rezultatul consolidat a fost influențat pozitiv de operaționalizarea unor investiții programate (extinderea capacităților Diviziei Instalații și a TeraPlast Recycling), dar a fost grevat de costuri nerecurente aferente pornirii investițiilor noi, care s-au cifrat la aproape 3,7 milioane de lei. 

Grupul a continuat să vândă volume semnificative în pofida creșterii costurilor cu materiile prime și a scăderii sectorului de construcții în semestrul II al anului 2021. Lucrările de construcții inginerești au scăzut cu 5,5% în primele 11 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020, ceea ce sugerează o creștere a cotei de piață a vânzărilor Grupului în anul 2021 și recertifică calitatea și avantajul competitiv oferit de produsele realizate de TeraPlast. Condițiile pieței de construcții nu au permis transpunerea integrală în piață a creșterilor record a prețurilor materiilor prime. Presiunile de preț pe energia electrică au fost, în schimb, gestionate cu succes de către Grup, prin contracte pe termen lung. Astfel, rezultatele în sumă absolută au evoluat excelent, atât EBITDA, cât și profitul net.

Disfuncționalitățile în lanțurile de aprovizionare au produs întârzieri în livrarea și punerea în funcțiune atât a fabricii de ambalaje biodegradabile, cât și pentru unele dintre liniile de producție pentru business-ul de instalații. Întârzierile au generat costuri suplimentare cu salariații și materialele de test care nu au mai putut fi recuperate până la finalul anului 2021. Din acest an, însă, aceste investiții vor contribui mai vizibil la rezultate pozitive.

O performanță deosebită se remarcă pe piața externă, unde valoarea exporturilor s-a dublat față de anul anterior. Ponderea exporturilor în total cifră de afaceri s-a situat la 14,4%, în linie cu obiectivul de 15% anunțat de reprezentanții Grupului la începutul anului 2021.

*nu include sumele aferente exit-urilor din 2021

„Rezultatele confirmă traseul excelent pe care Grupul TeraPlast s-a aflat pe parcursul întregului an. Am avut un calendar ambițios de investiții în 2021, dus la îndeplinire chiar dacă, punctual, au apărut întârzieri de operaționalizare. Proiectele noi apărute ca urmare a investițiilor implementate au contribuit cu 11% în total EBITDA și au generat 6% din profitul net consolidat. Am crescut deși sectorul construcțiilor a înregistrat o contracție și ne-am atins obiectivul să câștigăm cotă de piață”, a declarat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast. 

Linia de business Instalații și Reciclare
(TeraPlast și TeraPlast Recycling)

• Cu o cifră de afaceri în creștere cu 40% față de 2020, este segmentul cu cea mai mare contribuție în rezultatul consolidat: 66% din cifra de afaceri a întregului Grup.
• S-au înregistrat creșteri cu 20% în volumele vândute.
• EBITDA a depășit 50 de milioane de lei, în creștere cu 18% față de anul anterior.
• Divizia Instalații a înregistrat rezultate bune chiar și într-un mediu incert, dominat de creșterea costului cu materiile prime și încetinirea lucrărilor de construcții, inclusiv datorită faptului că metodologia de recalculare a prețului nu acoperă creșterile reale de preț din piață (evoluție vizibilă în datele INS despre sectorul construcțiilor).

Linia de business Granule (TeraPlast și TeraPlast Recycling) 

• Include Granulele rigide și plastifiate din PVC, granulele HFFR (fără halogen, rezistente la foc), dar și granulele reciclate.
• A avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri, cu +109%, și a EBITDA, cu +150%, până la 26,8 milioane de lei.
• Pe segmentul reciclare s-a remarcat o creștere substanțială, de peste 40%, a clienților terți pentru TeraPlast Recycling, ceea ce corespunde strategiei de evoluție a acestui business.
• Din trimestrul 2 al anului 2022, segmentul va avea o creștere cu 30% a capacității de producție la granule PVC plastifiate.

Linia de business Ferestre și uși (TeraGlass)

• În ciuda unei creșteri a cifrei de afaceri (43,4 mil lei, +24%), productivitatea nu a cunoscut îmbunătățirea scontată, iar profitul operațional a fost în scădere față de 2020. 
• Cererea este însă solidă, iar contractele cu principalii clienți au fost reînnoite, inclusiv cele pe piețele externe.

Linia de business Ambalaje flexibile (TeraBio Pack)

• Este cea mai nouă linie de business în cadrul Grupului, ale cărei rezultate sunt încă grevate de costurile de pornire, dar care va reprezenta unul dintre motoarele de creștere ale Grupului în trimestrele următoare.
• Continuă integrarea și eficientizarea producției de folii din polietilenă preluată de la Somplast și Brikston Construction Solutions, cu obiectivul de a crește cantitatea de produse din polietilenă reciclată.

Buget 2022

„Ne dezvoltăm semnificativ și în 2022 datorită business-ului de ambalaje, unde vom avea o triplare a cifrei de afaceri. De asemenea, creștem datorită extensiilor de capacitate realizate la instalații, granule și reciclare. Asigurăm dezvoltările viitoare și prin investiția de 11 de milioane de euro în producția de folii stretch. Vom începe implementarea ei de îndată ce primim acordul de finanțare. În extinderea afacerilor noastre, contăm și pe realizarea de proiecte de M&A care ne vor conduce la o EBITDA de 130 de milioane de lei. Exporturile rămân o prioritate. La acest capitol vizăm o creștere de 40% în acest an.” a declarat Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Pentru anul în curs, Grupul TeraPlast are ca obiectiv o cifră de afaceri de 789 milioane de lei și un profit net de 69,4 milioane de lei, ambele cu o creștere susținută de 28%, respectiv 55%. Pentru aceeași perioadă, EBITDA bugetată este de 112 milioane de lei, cu 51% mai mult decât în 2021. Totodată, se va acorda o atenție sporită lansării de noi produse și extinderii amprentei geografice, inclusiv prin proiecte de M&A. În cadrul cifrelor bugetate pentru anul 2022, nu au fost incluse eventualele efecte pozitive determinate de lansarea producției de folie stretch si achizițiile de noi afaceri.

2021 a fost un an record din perspectiva numărului de clienți noi – 189.000 de clienți în 12 luni, la un număr total de 429.000 la sfârșitul anului, anunță XTB, una dintre cele mai mari și mai respectate case de brokeraj pe burse internaționale din România, care a anunțat recent rezultatele financiare la nivel de grup pe 2021.

Este de remarcat și creșterea semnificativă a numărului mediu de clienți activi (cei care au efectuat cel puțin o tranzacție) cu 92,9% mai mult față de 2020, la 112.000 în 2021.

Valoarea depozitelor nete ale clienților a crescut, de asemenea, cu 49,6% (de la 425 miliarde EUR în 2020 la 637,8 miliarde EUR în 2021).

Veniturile consolidate s-au ridicat la 136,7 milioane EUR (2020: 178,3 milioane EUR), cu costuri de operare de 76,2 milioane EUR (2020: 63 milioane EUR).

Situația de pe piețe a fost influențată, între altele, de ratele scăzute ale dobânzilor și de creșterea dinamică a inflației.

„Am observat recent o schimbare în abordarea față de investiții. Nu mai este domeniul profesioniștilor, ci a devenit subiect de interes pentru aproape toată lumea. Din cauza inflației ridicate, mulți investitori din întreaga lume caută modalități mai eficiente de a economisi”, explică Omar Arnout, CEO-ul XTB.

„Aceste rezultate de-a dreptul remarcabile vin pe fondul unui context favorabil de piață (volatilitatea generată de pandemie a creat multiple oportunități de valorificat prin tranzacționare) și se datorează efortului întregii echipe de a valorifica la maxim această perioadă fără precedent”, spune, la rândul său, Irina Cristescu, General Manager al XTB România.

Printre măsurile luate în România și care au condus la aceste creșteri ale rezultatelor se numără: mărirea echipei de specialiști de la nivel local, din România, creșterea bazei de parteneri, creșterea numărului de proiecte educaționale, precum și a calității și complexității acestora, amplificarea activităților de marketing și comunicare, lărgirea și optimizarea periodică a ofertei de instrumente financiare prin adaptare la cerințele clienților, investiții în dezvoltarea continuă a platformei de tranzacționare.

În România, acțiunile sunt cele mai populare instrumente financiare. Circa 80%  din totalul clienților companiei locale au tranzacționat acțiuni și ETF-uri cu deținere în trimestrul 4 2021, în vreme ce 36% dintre clienți au tranzacționat produse derivate. 

„La XTB încurajăm fiecare client să își descopere profilul de risc care i se potrivește cel mai bine și să aleagă în cunoștință de cauză acele instrumente care sunt compatibile cu profilul de risc al fiecăruia. Indiferent dacă sunt speculatori pe termen scurt sau investitori pe termen lung, indiferent de posibilitățile financiare, în platforma XTB găsesc toată gama de instrumente financiare, potrivite pentru orice tip de investitor și profil de risc”, explică Irina Cristescu.

XTB are în portofoliu toate tipurile de instrumente financiare, într-un număr de peste 5.400, disponibile pe principalele piețe de capital din Europa și Statele Unite. 

„În calitate de promotor al educației financiare pe piețele de capital încă din 2008, eforturile de educare a românilor interesați de investițiile la bursă au fost, sunt și vor continua să fie prioritatea noastră numărul unu”, adaugă directoarea XTB România.

La nivel global, costurile operaționale în 2021 s-au ridicat la 76,2 milioane EUR și au fost cu 13,2 milioane EUR mai mari decât cele înregistrate cu un an înainte (63 milioane EUR în 2020). Cea mai importantă a fost creșterea costurilor de marketing cu 6,6 milioane EUR, adică cu 36,9% față de anul precedent, în principal din cauza cheltuielilor mai mari pentru campanii intensive de marketing.

„Unul dintre cei mai importanți factori ai dezvoltării noastre stabile va fi atragerea de noi grupuri de clienți și creșterea sistematică a bazei noastre de clienți. Rezultatele bune în ceea ce privește numărul de clienți noi ne permit să presupunem că în 2022 vom înregistra cel puțin 40.000 de clienți pe trimestru. Numai în ianuarie 2022 am înregistrat, deja, aproximativ 18.000 de conturi noi, ceea ce ne confirmă previziunile. Pe lângă dezvoltarea sistematică a bazei de clienți, prioritatea noastră este de a construi brandul XTB ca furnizor global de soluții de investiții”, adaugă Omar Arnaout.

Creșterea numărului de clienți este rezultatul activităților intense de vânzări și marketing pe piețele din Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și America Latină. Potențialul de dezvoltare ulterioară este legat și de extinderea și dezvoltarea pe piețele internaționale. 

Anul trecut, XTB a înființat filiala XTB MENA Limited cu sediul în Emiratele Arabe Unite, ca centru regional prin care XTB ajunge în întreaga zonă a Orientului Mijlociu și Africii de Nord. Tot anul trecut, XTB a primit licență de operare în Africa de Sud.

Techventures Bank și EximBank au structurat un pachet financiar care securizează necesarul de lichidități pentru finanțarea activității curente a companiei Veltravel.ro, una dintre principalele agenții de turism online din România: un credit în valoare de 1,5 milioane de lei de la Techventures Bank, garantat în proporţie de 90% de EximBank, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19 dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019. 

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Companiile pot accesa mult mai rapid finanțările de care au atâta nevoie în contextul economic actual, pentru capital de lucru sau pentru investiții, datorită parteneriatelor pe care EximBank le are cu băncile comerciale de pe piața locală, așa cum este și cel cu Techventures Bank, pentru emiterea de garanții de stat în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19. Punând împreună produsele de creditare și garanțiile de stat putem propune soluţii financiare care servesc în mod real nevoilor comunității de business asigurând în același timp băncilor comerciale un nivel crescut de încredere în viabilitatea structurilor financiare pe care le propun.”

Cristian Nae, director general adjunct al TechVentures Bank SA: „Flexibilitate și operativitate sunt cuvintele cheie pentru a putea oferi clienţilor noştri o experienţă de banking în concordanţă cu nevoile și aşteptările lor. Totodată, ne concentrăm pe dezvoltarea de aplicații prin care să asigurăm o comunicare cât mai simplificată cu fiecare client în parte. Un element de indentitate al băncii și de noutate pe piața bancară este reprezentat de posibilitatea utilizării soluțiilor software drept garanție pentru accesarea unor facilități de finanțare. Susținem inovația în business prin soluții de finanțare adaptate profilului companiilor și oferim finanțări avantajoase start-up-urilor din domeniul tehnologiei informației. De altfel, acestea fac parte din misiunea băncii de a deveni un partener recomandat al companiilor locale prin punerea la dispoziția clienților instrumente complete și flexibile de creditare.”

Veltravel.ro conchide: „Acest pachet financiar ne sprijină în mod consistent în vederea atingerii obiectivelor noastre: să oferim utilizatorilor veltravel.ro o experiență optimă, rapiditate și fluiditate în rezervarea serviciilor turistice, adaptată la standardele tehnologice ale acestui deceniu; îmbunătățirea adaptabilității și scalabilității platformei online pentru a deveni un produs marketabil și pe piețele de travel din alte țări”.

Mai este doar o săptămână până la Ziua Îndrăgostiților – 14 februarie. Șampania, florile și bomboanele de ciocolată sunt cadourile tradiționale, dar în acest an, unele ar putea fi mai greu de găsit. Cel puțin în Statele Unite, unde retailerii se pregătesc pentru vânzări foarte bune de Sfântul Valentin. 

Potrivit unui studiu al Federației Naționale de Retail din Statele Unite, cheltuielile de Sfântul Valentin (Ziua Îndrăgostiților) ar trebui să ajungă la 23,9 miliarde de dolari în acest an, în creștere de la 21,8 miliarde de dolari în 2021 și al doilea cel mai mare an înregistrat vreodată. Cel mai bun an a fost 2020, chiar înainte de începerea pandemiei. 

Deși este relativ nouă în România, unde coexistă cu sărbătorile de 1 și 8 martie și cu Dragobetele local (24 februarie), Ziua Îndrăgostiților a câștigat teren în ultima vreme Un sondaj realizat anul trecut de firma de cercetare Picodi a arătat că românii au făcut cadouri în valoare de 52 de euro, în medie, bărbații oferind cu predilecție cine la restaurant, în timp ce femeile au cumpărat haine pentru partenerii lor. 

În Statele Unite, 53% dintre consumatori intenționează să sărbătorească Sfântul Valentin în 2022, o creștere marginală față de cele 52% din 2021. Dar 76% dintre cei care vor sărbători spun că celebrarea acestei zile este importantă având în vedere starea actuală a pandemiei. 

Ce cumpără americanii pentru partenerii lor? Bomboanele (56%) domină preferințele consumatorilor, urmate de felicitări (40%) și flori (37%). Aproape o treime (31%) dintre respondenți plănuiesc o ieșire în oraș în acest an, în creștere față de 24% în 2021 și doar puțin sub nivelul de dinaintea pandemiei. Cheltuielile preconizate în restaurante sunt de 4,3 miliarde de dolari, în timp ce 22% optează să ofere bijuterii, cu cheltuieli totale estimate la 6,2 miliarde de dolari, în creștere de la 4,1 miliarde de dolari în 2021 și cel mai mare nivel din istoria sondajului.  

Potrivit sondajului NRF, cumpărătorii se așteaptă să cheltuiască în medie 175,41 dolari de persoană pentru cadourile de Ziua Îndrăgostiților, în creștere de la 164,76 dolari în 2021. Creșterea vine în condițiile în care mulți intenționează să cheltuiască mai mult pentru parteneri.  

În timp ce americanii se uită în principal la bomboane și felicitări pentru Ziua Îndrăgostiților, un sondaj realizat de AdColony arată că în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, cumpărătorii preferă hainele, cosmeticele, bijuteriile și ciocolata. 72% dintre respondenți plănuiesc să facă cumpărături online în acest an pentru Ziua Îndrăgostiților, iar 43% dintre ei vor prefera să comande online cu opțiunea de livrare la domiciliu. În timp ce pandemia a schimbat planurile de celebrare a Zilei Îndrăgostiților pentru 40% dintre respondenți, 67% citează prețurile ca fiind principalul factor de schimbare a modului în care sărbătoresc. 

Dar dulciurile nu sunt un lucru sigur anul acesta. O mulțime de magazine din Statele Unite sunt îngrijorate că vor avea stocuri insuficiente pentru această sărbătoare. „Nu am primit tot ce am comandat, bomboane, de Ziua Îndrăgostiților”, a declarat pentru Wall Street Journal, Mark Griffin, președintele B&R Stores Inc. El a estimat că lanțul de magazine a primit sub 60% din comenzile de dulciuri și a spus că a fost greu să obțină chiar și articolele care nu sunt de sezon. Hershey Company (HSY) a declarat că, din cauza lipsei de forță de muncă și a capacității fabricii, anul acesta va livra mai puțină ciocolată. Deși a adăugat recent noi linii de producție și a crescut numărul de muncitori, nu a fost suficient pentru a ține pasul cu apetitul americanilor pentru produsele sale.

Dacă sărbătorirea necesită șampanie am putea descoperi că aceasta este mai scumpă, iar unele mărci sunt chiar greu de găsit. „Cererea de vinuri de top crește – și prețurile lor cresc – într-un ritm mai rapid decât am văzut în trecut”, spune Gabe Barkley, CEO al MHW, Ltd., un importator de vinuri și băuturi spirtoase. În prezent, SUA se află în primele etape ale unei penurii de șampanie care se așteaptă să dureze mai mulți ani. Obiceiurile consumatorilor sunt schimbate de pandemie, americanii începând să investească mai mult în bunuri de lux care să fie consumate acasă. Și, ca multe alte bunuri, criza șampaniei va continua până în 2023 și posibil chiar și după aceea, spun specialiștii din industrie.

Revenirea criptoactivelor a continuat săptămâna trecută, când bitcoin a depășit 42.000 de dolari.

Cel mai mare criptoactiv din lume a început săptămâna tranzacționându-se sub 38.000 de dolari, dar vineri a crescut vertiginos, depășind din nou 40.000 de dolari. După alte creșteri în weekend, BTC se tranzacționează acum la peste 42.000 de dolari, o creștere de 13% în șapte zile.

BTC a crescut acum cu 29% de la minimul din 2022, de 32.962 dolari, stabilit pe platforma eToro pe 24 ianuarie.

Ethereum a înregistrat, de asemenea, creșteri puternice pe parcursul săptămânii, după ce a început sub 2.600 de dolari. Criptoactivul a revenit acum la puțin peste 3.000 de dolari, după ce a înregistrat o creștere similară a prețului înainte de weekend, o creștere de aproximativ 19% de la o săptămână la alta.

ETH a stabilit pe 24 ianuarie un minim al anului 2022, tranzacționându-se  la 2.169 dolari pe platforma eToro. Criptomoneda și-a revenit acum cu aproximativ 41%.

Disputa juridică privind NFT-urile cu pantofi Nike

Nike a dat în judecată StockX din cauza imaginilor NFT cu pantofii săi.

Firma a lansat joi o acțiune în justiție la tribunalul federal din New York, acuzând firma StockX că îi încalcă marca comercială prin vânzarea de imagini NFT ale pantofilor Nike.

Nike susține că StockX a început să vândă NFT-uri ale pantofilor săi în ianuarie, fără permisiune, spunându-le cumpărătorilor că ar putea răscumpăra versiunile fizice ale NFT-urilor lor la o dată ulterioară. Conform plangerii, StockX a vândut aproximativ 500 de NFT-uri ale produselor Nike.

Demersul firmei de încălțăminte este probabil o încercare de a consolida valoarea propriei sale oferte NFT, pe care intenționează să o lanseze în viitorul apropiat. Nike a achiziționat recent studioul de artă digitală RTFKT, o decizie care a accelerat planurile sale de a intra pe piața NFT.

Manchester United este pe cale să dezvăluie o sponsorizare blockchain

Clubul Manchester United din prima ligă engleză  este pe punctul de a anunța o sponsorizare din partea Tezos Blockchain.

Tezos a fost de acord să sponsorizeze tricourile de antrenament ale clubului într-un contract  de aproximativ 27 de milioane de dolari pe an, potrivit unui articol publicat în The Athletic.

Compania are deja o multitudine de contracte de sponsorizare cu cluburi sportive, printre care New York Mets, Red Bull Racing, Honda și McClaren Racing.

Deși neconfirmat de niciuna dintre părți, se pare că acordul va include colaborarea cu Manchester United de către Tezos pentru a îmbunătăți ofertele web 3.0 și metaverse ale clubului pentru fani.

În data de 04 februarie 2022, Banca Internațională de Investiții (IIB) a publicat declarațiile financiare IFRS, auditate, pentru anul 2021.

În ciuda volatilității mari a piețelor financiare internaționale și a pandemiei existente, banca a demonstrat încă o dată un nivel înalt de stabilitate și o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor cheie, incluzând creșterile profitului, activelor, capitalului și a portofoliului de credite, precum și o îmbunătățire și mai mare a volumului, maturității, nivelului de diversificare și a costului de finanțare. 

Suportul activ al statelor membre, optimizarea continuă a proceselor interne, eficacitatea sistemului de guvernanță corporativă, recunoașterea din ce în ce mai mare a IIB în cadrul sistemului financiar și economic european, precum și încrederea comunității internaționale de afaceri sunt o parte din factorii ce au contribuit la operațiile de succes ale băncii în anul 2021.

Rezultatele financiare

Pentru acest an financiar, IIB a demonstrat un profit net record din ultima perioadă: 7,9 milioane euro, cu 8% mai mult față de același indicator de anul trecut, fiind determinat în principal de creșterea venitului din activitățile de bază. 

Activele

La sfârșitul celor 12 luni ale anului 2021, volumul total al activelor băncii a fost de 1,8 miliarde euro, cu o creștere de peste 10% față de 2020. Factorul determinant al creșterii activelor a fost prelungirea sprijinului prin împrumuturi și investiții oferite de către bancă statelor sale membre, incluzând acorduri ce au vizat redresarea economică în vederea depășirii consecințelor negative ale pandemiei.

Capitalul vărsat

Implementarea Programului de Capitalizare a IIB a continuat in anul 2021, iar la sfârșitul perioadei de raportare, capitalul vărsat de bancă a atins 424,8 milioane euro (o creștere de peste 12% față de sfârșitul anului 2020). Sprijinul activ al statelor membre  ale IIB asigură o îmbunătățire continuă a stabilității financiare, reprezentând un factor cheie al dezvoltării dinamice a băncii și creează noi oportunități pentru o dezvoltare și mai rapidă a activității de investiții în țările acționare. 

Operațiile de împrumuturi

În timpul perioadei raportate, IIB a crescut semnificativ volumul împrumuturilor garantate, demonstrând în continuare un nivel înalt de diversificare geografică și sectorială.

Portofoliul net de credite a crescut cu peste 16% și a atins valoarea de 1,2 miliarde euro. Astfel, un indicator cheie al strategiei curente stabilit pentru sfârșitul anul 2022 a fost deja atins cu un an înainte de termen. Procentul de proiecte implementate în interesul acționarilor europeni a depășit 58%.

Îmbunătățirea calității portofoliului de credite și a creșterii cantitative a acestuia a reprezentat o tendință recentă a activității de împrumuturi și investiții ale IIB. Corporații mari internaționale și participanți lideri în industrie ai statelor membre ale băncii sunt printre clienții băncii care se bucură de sprijinul financiar al instituției în vederea dezvoltării activităților pe piețele statelor membre ale IIB. 

Banca acordă o atenție deosebită implementării proiectelor de integrare ce acoperă interesele a două sau mai multe țări. Pentru perioada raportată, astfel de inițiative au reprezentat peste 24% din portofoliu.

Întărirea pozițiilor din cadrul comunității financiare europene, notorietatea crescută a mărcii sale, precum și dezvoltarea activă a rețelei de parteneri au contribuit la creșterea numărului de tranzacții realizate în cooperare cu alte instituții financiare. În anul 2021, procentul de credite sindicalizate cu participarea IIB a atins valoarea de 28% din totalul portofoliului de credite.

Activele de trezorerie

Trezoreria IIB a continuat să implementeze în mod constant strategia de menținere a unui nivel înalt de calitate și diversificare a activelor. La sfârșitul anului 2021, procentul de active de trezorerie cu gradul „AAA-A” a atins 75% (cu +7 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2020). În același timp, procentul de active de calitate înaltă „AAA-AA” a crescut cu 26% și a atins 43,5% din totalul portofoliului de trezorerie. 

Investițiile ESG (mediu-social-guvernanță) au reprezentat preocuparea principală a strategiei trezoreriei pentru investiția în titlurile de creanțe pentru perioada raportată. Acestea includ „obligațiunile verzi”, „obligațiunile cu responsabilitate socială” și „obligațiunile pentru recuperarea în urma COVID-19”, cumpărate în principal pe piața primară. La sfârșitul anului 2021, portofoliul ESG atinsese 69% din volumul total al instrumentelor de venituri fixe ale trezoreriei.

Pasivele

Volumul total al investițiilor pe termen lung al băncii a atins 1,1 miliarde euro la data de 31 decembrie 2021, din care 1,03 miliarde euro au fost emisiuni de obligațiuni.

Declarația ratingurilor de credit pe termen lung ale băncii la nivelul „A”, poziționarea de succes în comunitatea globală financiară și creșterea continuă a încrederii investitorilor internaționali au permis atragerea cu succes a volumului necesar de investiții în termeni favorabili, în ciuda condițiilor dificile ale pieței pe tot parcursul anului 2021. 

În total, banca a emis 7 obligațiuni în diferite valute ale statelor membre în cadrul programului MTN, înregistrate la Bursa de Valori din Dublin. Acest lucru a permis creșterea volumului atât de necesar de sprijin a împrumuturilor și investițiilor către acționarii IIB.

În luna martie a anului raportat, pentru prima dată în istorie, instituția a intrat în zona ratelor negative pentru investițiile sale pe termen lung, consolidându-și succesul cu cinci plasamente ulterioare în timpul anului.

Mai mult, anul 2021 a fost marcat de emiterea obligațiunilor în euro cu o maturitate record istorică a băncii din ultimii 20 de ani.

Evenimentele cheie de rating

În 2021, agențiile lider de rating de credit au aplicat trei acțiuni de rating pentru IIB, ce au întărit poziția băncii ca instituție internațională de dezvoltare cu un rating mediu „A” pe termen lung. 

În lunile martie și august, agențiile de rating S&P Global și respectiv Fitch, au declarat un rating „A-” pe termen lung al IIB cu o perspectivă stabilă, iar în octombrie, Agenția Rusă de Rating de Credit Analitic (ACRA) a anunțat confirmarea nivelului de rating „A” a investițiilor internaționale ale IIB, precum și la nivelul național de rating „AAA” (RU).

„Anul 2021 a marcat un număr de succese și repere importante, care sunt convins că vor rămâne în istoria Băncii Internaționale de Investiții”, a spus Nikolay Kosov, Președintele Consiliului de Administrație al IIB. „În februarie, inaugurarea sediului central permanent din Budapesta a avut loc în prezența oficialilor de înalt rang ai statelor membre. În octombrie, cu mai mult de un an înainte de termen, am atins volumul cheie vizat pentru anul 2022 al portofoliului de credite, stabilit prin Strategia curentă de la București pentru perioada 2018-2022. Extinderea activităților noastre continuă, iar rolul din ce în ce mai mare al băncii în sprijinirea economiilor țărilor sale a creat fundația solidă pentru un alt eveniment cu adevărat istoric – în decembrie, statele membre au luat decizia unanimă de a oferi acces Serbiei la aderarea ca membru la IIB. Sunt sigur că rezultatele anului trecut vor asigura un nou impuls puternic dezvoltării viitoare a băncii și ne vor permite să atingem obiective ambițioase în perioadele viitoare”. 

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost fondată în 1970. În prezent, acționarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia și Vietnam. Banca a trecut printr-un proces major de modernizare începând cu finalul anului 2012 și are rating S&P A- (perspectivă stabilă), rating Moody’s A3 (perspectivă stabilă), rating Fitch A-, rating ACRA A (perspectivă stabilă). 

Olympus, unul dintre cei mai mari producători de lactate din România, a fost premiat în cadrul Galei Green Report – „Al 12-lea ceas” pentru excelență în eficiență energetică. Investiția Fabricii de Lapte Brașov în stația de producție de biogaz a fost recunoscută pentru inovație în domeniul protecției mediului și al utilizării tehnologiilor eficiente energetic. 

Gala Green Report este cel mai prestigios eveniment anual dedicat recunoașterii celor mai importante proiecte din domeniul sustenabilității realizate în România de către companii, instituții publice sau persoane fizice. 74 de proiecte au fost înscrise în cele 11 categorii ale competiției și au fost evaluate de către un juriu format de specialialiști în probleme de mediu și sustenabilitate, în baza unor criterii distincte pentru fiecare categorie în parte. 

„Recunoașterea primită în categoria Excelență în Eficiență Energetică ne onorează și ne motivează să continuăm dezvoltarea unui model de business sustenabil și să acționăm privind cu încredere și responsabilitate către viitor. Protecția mediului și sustenabilitatea ecosistemelor au fost întotdeauna prioritățile Olympus. Filosofia și valorile noastre se bazează pe respect pentru natură, mediu înconjurător și oameni, iar acestea vor continua să se reflecte și în investițiile viitoare”, a declarat Dimitrios Kelas, Director General Fabrica de Lapte Brașov. 

„La Olympus, ne-am asumat să contribuim la construirea unui viitor mai sustenabil. Stația de producție de biogaz a Fabricii de Lapte Brașov a reprezentat un pas important în această direcție, în urma unui demers de proiectare, planificare și implementare care a durat aproximativ doi ani. Proiectul a fost, astfel, automatizat cu utilaje de ultimă tehnologie în producția de biogaz, dar și în eficientizarea stației de epurare. Premiul primit reprezintă recunoașterea unui demers care nu se va opri aici”, a declarat Adrian Cornea, Plant Manager Fabrica de Lapte Brașov. 

Stația de biogaz a Fabricii de Lapte Brașov a fost inaugurată în urma unei investiții de 4 milioane de euro, având la bază o tehnologie inovatoare care transformă în biogaz apele uzate rezultate din procesul de producție a lactatelor. Stația produce, în medie, până la 700 de metri cubi de biogaz pe oră și contribuie la scăderea semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon ale fabricii. Biogazul produs este depozitat provizoriu într-un balon cu o capacitate de 2000 m3,  uscat cu ajutorul a două chillere, iar în final este introdus într-un cazan cu abur, unde este utilizat pentru producerea energiei termice. Stația permite utilizarea eficientă a resurselor naturale, diminuând cantitățile de gaz metan, dar și reduceri semnificative de costuri în procesul de producție al Fabricii de Lapte Brașov. Astfel, independența energetică a unității de producție a fost asigurată ca urmare a scăderii cu pana la  55% a necesarului de gaz metan utilizat în consumul intern al fabricii.

În 2021, Olympus a devenit primul brand în categoria produselor lactate care a introdus sticla r-PET, produsă cu până la 35% plastic reciclat și 100% reciclabilă – un simbol al încrederii că împreună vom putea construi un viitor mai bun.

Concursul internațional „Datathon Women in Data Science”, organizat de Think Thank 360 sub egida Stanford University, a pus România pe harta lumii în domeniul data science. Alături de Olanda, România devine în premieră a doua țară din Europa care găzduiește, o astfel de competiție internațională în domeniul științei datelor. Echipele românești, constituite cu implicarea substanțială a femeilor, concurează cu echipe de tradiție în data science din 85 de state, răspunzând provocărilor generate de schimbările climatice și de nevoia de a gestiona corect energia. 

Datahon WiDS Romania se desfășoară cu susținerea Ambasadei SUA la București, iar Pamela Ward, Consilierul Comercial al acesteia , a declarat: „Datathon  nu doar creează interes și îmbunătățește abilitățile în abordarea marilor probleme ale lumii, ci evidențiază diversitatea și incluziunea, elemente definitorii pentru succes. Guvernul Biden subliniază că egalitatea de gen este esențială pentru creșterea și dezvoltarea economică, democrația și securitatea în întreaga lume. Ambasada SUA sprijină în mod special femeile în dezvoltarea tehnologiei din România”.

72 de studenți ai  ASE  București și AFT Sibiu, alături de echipe de tineri din mediul privat,  s-au înscris la concurs, conștientizând importanța dobândirii competențelor de transformare și prelucrare a datelor în informații și nevoia de a se pregăti pentru provocările tehnologice ale viitorului.

Gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiță Bârsan, Rectorul AFT Sibiu, a declarat: „Primii pași în inteligența artificială și data science au fost făcuți în AFT înainte de competiție, însă, datorită Datathon am reușit să formăm un nucleu puternic în domeniul data science, care se va dezvolta rapid și va identifica soluții la problemele din sistemul militar. Pandemia ne-a învățat pe toți să ne adaptăm tehnologic, însă Datathon sedimentează cunoștințele și oferă aplicabilitate practică în domeniul securității naționale”. 

ASE București, principalul partener academic, prin vocea Prof. Univ. dr. Dorel M. Paraschiv, prorector susține: „Prin acest proiect de anvergură internațională, axat pe conștientizarea importanței înțelegerii datelor și dezvoltarea studiului data science în rândul studenților se pot identifica soluții inovatoare la problemele actuale. Încurajăm implementarea unor soluții dinamice de dezvoltare ale parteneriatului universitate – mediul de business”.

La rândul său, dna Ligia Deca, Consilier Prezidențial din cadrul Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, subliniază: „Avem nevoie de o abordare strategică, națională în domeniul interconectivității sistemelor de date, în domenii cruciale de dezvoltare economică: educație – muncă. Administrația Prezidențială a lansat Raportul «Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile», care definește conceptul de Școală verde, propune obiective și măsuri ambițioase legate de infrastructura necesară școlilor sustenabile, de pregătirea cadrelor didactice pentru a fundamenta o atitudine prietenoasă cu mediul, reliefând, totodată, exemple de bune practice și conținuturi educaționale transcurriculare și interdisciplinare pentru însușirea competențelor legate de mediu și de schimbările climatice”.

Discuțiile din cadrul deschiderii competiției WiDS Datathon Romania au abordat nevoia de aplicare a științei datelor în domenii conexe precum agricultură, mediu, educație, energie, antreprenoriat. Nevoia implementării data science în sectorul guvernamental a fost susținută de Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, Secretarul de Stat din Ministerul Mediului, Robert Szep, Consilier Ministru, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Liviu Rogojinaru și Răzvan Nicolăescu, membru în consiliul de conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie. Domniile lor au subliniat nevoia de digitalizare a aparatului administrativ, importanța fundamentării științifice a deciziilor guvernamentale și, nu în ultimul rând, transformarea provocărilor viitorului în oportunități pentru România.

Mediul privat a făcut pași concreți în domeniul științei datelor, mizând pe investiții importante care reduc impactul operațiunilor lor asupra mediului și cresc gradul de digitalizare și operativitate al proceselor. 

Alina Popa, CFO OMV Petrom, a declarat: „Noile tehnologii și digitalizarea sunt fundamentale pentru progresul sectorului energetic. Credem că drumul către o energie mai curată începe cu inovarea și digitalizarea, prin urmare, aceștia sunt factori-cheie pentru strategia noastră pentru 2030.”

La rândul său, Thomas Kolarik, COO BCR, susține că „analiza datelor este esențială în sectorul bancar, astfel, putând fi anticipat comportamentul clienților. Data science oferă posibilitatea internaționalizării și interconectivității cu structuri similare dinafara granițelor”, subliniind că egalitatea de gen este promovată și încurajată în cadrul BCR: „Peste 56% din managementul băncii este reprezentat de femei, iar în domeniul tech procentajul este de peste 40% din angajați. Susținem și promovăm egalitatea de gen și acest lucru se vede în activitatea noastră”. 

 „Exemplele de bune practici din mediul privat și cel academic pot fi transferate către zona guvernamentală, creând astfel un ecosistem la nivel național. Ne dorim o strategie națională în domeniul științei datelor care să contribuie la transferul de competențe și expertiză”, a concluzionat Ella Ciupercă, director știintific Think Thank 360.

Concursul  Datathon precede Conferința mondială „Women in Data Science” (WiDS) din data de 7 martie 2022, unde vor fi prezentați câștigătorii competiției la nivel național și mondial. 

Datathon WiDS Romania este susținut de Wolters Kluwer România, partener strategic, în colaborare cu ASE București, partener academic și AFT Sibiu, partener academic Regiunea Centru precum și de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România. Sponsorii principali ai evenimentului sunt: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Google Romania, Adobe Romania, eMAG, UNIQA, MHS Trucks, Data Booster și Thoughtworks. La categoria parteneri amintim: Automobile Bavaria (BMW), Aerotravel, Lotus Cosmetics, Radiocom, Adara Spa, Starbucks și entitățile patronale: Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA. 

 Partenerii media ai evenimentului sunt: AGERPRES, Ziarul Bursa, Ziarul News, The Diplomat Bucharest, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Money.ro, Financial Intelligence.

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, majoritatea românilor consideră că pandemia de COVID-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „În ceea ce privește vulnerabilitatea românilor în fața dezinformărilor, remarcăm răspunsurile îngrijorătoare cu privire la două tipuri de conspirații larg circulate în ultimii doi ani. Astfel, puțin peste un sfert dintre români cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, iar aproape două treimi cred că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii. Această ultimă cifră nu reflectă o negare a pandemiei și a efectelor sale grave, ci tentația unei foarte mari părți a populației pentru interpretări conspiraționiste, alimentată în timp de dezinformări, știri false, unele răspândite chiar de către diverse voci influente din România sau din lume, în dauna explicațiilor rezonabile, acceptate de comunitatea științifică cu privire la cauzele naturale ale apariției virusului COVID19.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Percepția dimensiunii conspirative a controlului global este mai puternică în rândul segmentului de populație cu studii primare și venituri scăzute din mediul rural, însă, în mod aparent paradoxal, când intra în discuție subiectul cauzei pandemiei COVID-19, ponderea populației ce crede în acest scenariu se extinde nu numai în rândul celor din urban cu studii medii ci și in rândul populației cu studii superioare și venituri ridicate. Acest fapt subliniază posibila fragilitate pe palierul emoțional cauzată de abundența expunerii la știrile false, de un sistem de evaluare rațională mai puțin structurat la acest context și de ponderea mai ridicată a dimensiunii magice în mentalul colectiv autohton față de a altor națiuni.”
 

Conspirații larg răspândite

În opinia a aproape două treimi dintre români (65.7%), pandemia de Covid19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii. Sub o treime (28.4%) crede că pandemia de Covid19 a apărut în mod natural așa cum s-a întâmplat și cu alte pandemii din istoria omenirii. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9% dintre respondenți.
28,5% dintre respondenți cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, în timp ce 66% resping această teorie, iar 5,5% nu știu sau nu răspund.

Expunere personală la știri false

54,7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55,6% în septembrie 2021, 50,1% în iunie 2021 și 55% în martie 2021), iar 41,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 40,8% în septembrie 2021, 45,6% în iunie 2021 și 42,6% în martie 2021). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3,6% în septembrie 2021, 4,3% în iunie 2021 și 2,5% în martie 2021).

Țări care susțin acțiuni de propagandă

27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 18,1% în septembrie 2021, 25,2% în iunie 2021, 24% în martie 2021). Uniunea Europeană este văzută drept principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România de către 17% dintre respondenți (față de 18,5% în septembrie 2021, 13,8% în iunie 2021, 18,5% în martie 2021), la mică distanță de China cu 17,7% (față de 14,3% în septembrie 2021, 12,2% în iunie 2021, 14,9% în martie 2021). Urmează Ungaria cu 5,4% (față de 6,9% în septembrie 2021, 8% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021), SUA cu 4,9% (față de 7,3% în septembrie 2021, 7,9% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021) și Germania cu 3,8% (față de 2,2% în septembrie 2021, 3,5% în iunie 2021, 3,3% în martie 2021). 1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (față de 2,7% în septembrie 2021, 2,1% în iunie 2021, 1,6% în martie 2021), iar 23% nu știu sau nu răspund (față de 30% în septembrie 2021, 27,3% în iunie 2021, 19,4% în martie 2021).
 

Prezentarea grafică poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/02/4.02.2022-Capitolul-7-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf
 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie, septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

CTP Germania se lansează cu target de 1 mld. euro pentru dezvoltări logistice „last mile”, după preluarea Deutsche Industrie REIT. Udo Stöckl a fost numit director operațional pentru Germania.

CTP N.V., cel mai mare proprietar, dezvoltator și administrator de parcuri industrial și logistice din Uniunea Europeană listat la bursă, a finalizat astăzi oferta de preluare și delistare a Deutsche Industrie REIT-AG (denumită acum Deutsche Industrie Grundbesitz AG, „DIR”), care atrage după sine o scalare rapidă a businessului în cea mai mare economie a Europei. CTP Germania reprezintă acum aproximativ 15% din portofoliul CTP și devine a treia piață ca mărime pentru CTP după valoarea brută  a activelor, după Cehia (42%) și România (21%).

Portofoliul achiziționat în Germania este poziționat strategic pentru a acoperi cererea de proprietăți logistice urbane de dimensiuni mai mici, foarte căutate, care ajută companiile chiriașe să răspundă astfel rapid cererilor în creștere rapidă din comerțul online și care constituie fundamentul strategiei viitoare pentru CTP Germania. De asemenea, portofoliul are un potențial ridicat prin creșterea gradului de ocupare, creșterea chiriilor și prin noi oportunități de dezvoltare.

În următorii cinci ani, CTP Germania intenționează să investească încă un miliard de euro în dezvoltărea de proiecte industriale și logistice. Acest lucru va permite folosirea capacităților unice pe care CTP le are în dezvoltarea de parcuri industrial și de comunități, pentru a moderniza și a impulsiona certificările de sustenabilitate ale proprietăților DIR, care au fost sub-administrare  anterior. Totodată, CTP va implementa o strategie de dezvoltare pentru a dubla actuala suprafața închiriabilă a CTP Germania la 3,2 milioane de metri pătrați până în anul 2026. 

Udo Stöckl, fost director și managing partner al companiei de consultață imobiliară Avison Young în Germania, a fost numit Chief Operating Officer (COO) în cadrul CTP Germania, raportând către directorul general al CTP și CTP Germania, Remon Vos. Udo Stöckl are o experiență vastă în managementul de proprietăți imobiliare în Europa de Vest și America de Nord.  Cel mai recent, el a coordonat intrarea cu succes a companiei Avison Young pe piața din Germania.

Remon Vos (foto), CEO al CTP și CTP Germania, a declarat: „Piața germană reprezintă o oportunitate pentru investiții, deoarece ne permite să extindem rețeaua CTP pentru a răspunde cererii tot mai mari a chiriașilor pentru logistică urbană într-una dintre cele mai puternice economii europene. Acum vom putea oferi, atât clienților existenți, precum și celor noi, acces la rețeaua transeuropeană de aprovizionare pe piețele de la Marea Neagră și până la Marea Nordului, cu ajutorul rețelei CTP. În plus, am identificat deja multiple oportunități de a îmbunătăți semnificativ portofoliul CTP Germania, prin aplicarea acelorași abilități de dezvoltare și operaționale pe care le-am perfecționat pe piețele din Europa Centrală și de Est în ultimii 23 de ani. În timp, vom aduce portofoliul la standardele noastre exigente de ESG, menținându-ne poziția de lider ca singura mare companie imobiliară industrială și logistică paneuropeană cu un portofoliu 100% certificat BREEAM cu calificativul Very Good și peste”.   

Planul de business  pe cinci ani (2022-2026) al CTP Germania va implica două strategii menite să creeze o valoare optimă pentru acționari. Pentru a pune în aplicare această strategie, compania va recruta echipe regionale dedicate în patru locații, cuprinzând aproximativ 50 de persoane, inclusiv actualii angajați DIR.

În România, CTP deține o suprafață totală de peste 2,1 milioane mp de depozite de clasa A în 15 orașe: Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Pitești, Sibiu, Timișoara, Turda, Târgu Mureș, Caransebeș, Ineu și Salonta.

Aproximativ 60% din cifra de afaceri a grupului german Metro România reprezintă produse românești provenite de la circa 350 furnizori, din care aproximativ 100 reprezintă producători de legume și fructe, după cum a declarat pentru FoodBiz Adrian Ariciu, CEO METRO România.

Din păcate, se importă foarte mult produse procesate, oferta internă fiind redusă pe acest segment.

„Dacă vorbim de produsele realizate în România și de ponderea lor, vedem plusuri și minusuri.

METRO a intrat pe piață acum 25 de ani și am încurajat în fiecare an dezvoltarea producătorilor români. În toată această perioadă, am susținut și susținem în continuare afacerile locale. Am ajuns să colaborăm cu peste 350 de furnizori în mod permanent, național și local, mai ales pe produsele proaspete, dintre care aproximativ 100 sunt producători de legume-fructe.

Dacă vorbim de ponderea produselor românești în total cifră de afaceri, aceasta este undeva la 60%. Credem că în acest moment avem o stabilitate, dar se poate face mai mult, să cumpărăm cât mai multe produse românești tot timpul anului, nu doar într-o anumită perioadă legată de sezon.

Se poate face mult mai mult în a susține valoarea adăugată în producție în România, de unde se cumpără produse românești, și nu vorbesc numai de METRO, produse de bază, iar tot ce înseamnă produse procesate cu valoare adăugată, conveniență în zona ready to x, cum spunem noi intern, acestea se importă, în marea lor majoritate”, a declarat pentru FoodBiz reprezentantul METRO.

Retailer-ul a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 6 miliarde lei, mai mare față de anul anterior. Pentru 2021, estimările inițiale prevedeau un ritm de creștere de două cifre.

„Pentru 2021 am declarat acum un an că vrem să revenim la un ritm de creștere de două cifre și credem că suntem pe traiectorie. Pentru viitor, obiectivul este să continuăm pe același ritm de creștere, care să ne ajute să câștigăm cote de piață”, a afirmat Adrian Ariciu.

Peste 17 milioane clienți la nivel global, METRO este liderul comerțului cu ridicata la scară mondială, cu sortimente alimentare si nealimentare, specializat în deservirea nevoilor industriei HoReCa, precum și ale comercianților independenți.

În întreaga lume, METRO are aproximativ 17 milioane de clienți care pot alege să facă cumpărături într-unul dintre magazinele de format mare, să comande online și să ridice produsele din magazin sau să le fie livrate.

Compania operează în peste 30 de ţări şi are peste 95.000 de angajați în întreaga lume. În anul financiar 2020/21, METRO a generat vânzări de 24.8 miliarde euro.

Metro România operează în România din 1996, când a deschis primul centru de distribuţie în Bucureşti. În prezent, retailer-ul deține 30 de magazine la nivel național.

În 2012, retailer-ul a înființat lanțul de magazine de proximitate LaDoiPași, lider pe piața magazinelor de proximitate în regim de franciză, care a ajuns, în 2021, la un număr total de 1.698 de magazine la nivel național. De altfel, numai în 2021 au fost deschide 407 magazine în toată țara. Pentru următorii ani, obiectivul este atingerea unui prag de 2000 de magazine până în 2023.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

O echipă de specialiști în tranzacții ai PwC România a acordat consultanță financiară și fiscală fondului de investiții Abris Capital Partners în tranzacția de achiziție a distribuitorului de consumabile și echipamente stomatologice Dentstore de la antreprenori români. 

„Ne bucurăm că am fost alături de echipa Abris Capital și în această tranzacție, prin care a cumpărat o nouă companie antreprenorială în domeniul stomatologic și care îi întărește poziția pe această nișă. Business-urile antreprenoriale românești de succes continuă să fie atractive pentru investitori, anul 2022 începând în forță cu finalizarea mai multor tranzacții în diferite sectoare de activitate”, a declarat Cornelia Bumbăcea (foto), Partener Deals, PwC România.

PwC România a oferit fondului de investiții Abris Capital servicii de due diligence financiar și fiscal și asistență pe aspecte financiar-contabile și fiscale în această tranzacție. 

Echipa PwC a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener Deals, Andreea Mitiriță, Partener Taxe, Andreea Oprescu, Senior Manager, Roxana Popa, Director, Emilia Danila, Manager, Alin Dumitriu, Senior Associate, Ștefania Chiricu, Senior Associate, Cristina Florea,  Senior Associate, Gabriel Gheorghe, Senior Associate, și Anca Seinea, Associate. 

Abris Capital este un fond de tip private equity care investește în companii din Europa Centrală și de Est, în România deținând în prezent patru companii: Pehart, Green Group, GTS Group și Dentotal Protect.