Erik Barna, CEO & Fondator Life is Hard S.A. declara în cadrul evenimentului The Power Table că „digitalizarea face ca segmentul de cybersecurity să fie vital în acest moment pentru orice companie. Va fi ca mersul la doctor…”
Life is Hard S.A. își propune ca, în următorii ani, să devină cea mai relevantă companie de tehnologie din piața românească. Prezent în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”, Erik Barna – CEO & Fondator Life is Hard S.A. a vorbit despre deficitul de digitalizare în România în raport cu Europa Centrala și despre intențiile companiei de extindere a domeniului de activitate și către cybersecurity, apreciind că acest segment va deveni „vital” pentru companii și că „va fi ca mersul la doctor”.
„Am discutat cu Consiliul de administrație extinderea domeniului de activitate și către cybersecurity și considerăm că ar fi oportună aceasă zonă, spune Barna. Ne uităm către o investiție în companiile din această zona, deoarce aceasta ar completa portofoliul nostru de produse și, în același timp, competențele noastre. După cum știți, suntem foarte prezenți în zona de servicii de digitalizare pe care le livrăm în industria de asigurări, prin urmare ne-am completa foarte bine cu competențe de cyber pe acest segment și nu numai.
Dupa cum vedem, digitalizarea pătrunde cam în toate domeniile și face ca segmentul de cybersecurity să fie vital în acest moment pentru orice companie. Va fi ca mersul la doctor sau ca și raportarile pe care suntem obligați să le facem la Fisc. O companie care nu se protejează, va avea niste riscuri enorme”.
Deși România nu sta foarte bine în comparatie cu țările din Europa Centrală, în ceea ce privește digitalizarea, Barna apreciază că decalajul nu este atât de important: „Din păcate, România nu stă deloc bine la acest capitol, suntem pe locul 27 din 29 în Uniunea Europeana din punctul de vedere al digitalizării, conform The Digital Economy and Society Index (DESI). 4 sau 5 ani la rând am fost pe ultimul loc. Vecinii noștri stau puțn mai bine, dar nu cu mult. De exemplu, Ungaria este cu 3-4 poziții înaintea noastră, imediat după noi vine Italia – o surpriză, fiind o țară din Vest. Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Lituania sunt primele în ceea ce privesțte serviciile electronice și digitale, cu un punctaj de aproape 85%, iar codașii sunt Romțânia, Grecia, Croația, Slovacia și Ungaria. Media europeană este undeva la 72%, aceste țări de la coadă clasamentului abia dacă au atins 60%. Țările din est sunt cam la același nivel, în coada clasamentului. Diferența dintre acestea nu este foarte mare, putem relativ ușor să avansăm în acest clasament – depinde doar de noi. Ce duce România pe ultimele poziții în acest clasament nu este neaparat adopția tehnologiei, ci mai degraba competențele digitale ale celor care utilizează sau doresc să utilizeze această tehnologie”.
Mircea Iliescu – Trainer & Financiar Advisor la BVBescu.ro declara în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim?” că „practic, doar 3 dintre cele aproape 40 de companii analizate nu au raportat profit, pentru anul 2020… ”
Mircea Iliescu: „2020 a fost un an complicat pentru toți, atât pentru noi, ca și indivizi, cât și pentru business-urile din lumea întreagă.
Unii dintre noi au trecut prin momente dramatice, alții prin perioade de lockdown și diferite tipuri de restricții. Viața noastră a arătat cu totul altfel decât ne-am fi imaginat în urmă cu un an, însă viața are felul său de a merge înainte, de a ne ajuta să privim încrezători către ziua de mâine.
În urmă cu aproape 1 an, ne temeam de amplitudinea impactului pe care pandemia de COVID-19 îl va avea în business-ul companiilor listate, însă acestea au dovedit un grad de reziliență mult mai crescut decât se ațtepta. Deși cifrele publicate în raportările financiare sunt, în multe cazuri, mai puțin bune față de cele aferente anului 2019, este foarte important faptul că, în mare, vorbim doar despre profituri mai mici și nu despre pierderi. Practic, doar 3 dintre cele aproape 40 de companii analizate nu au raportat profit, pentru anul 2020…
Conform rezultatelor financiare analizate în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”, trimestrul IV al anului trecut s-a dovedit unul important în finanțele companiilor listate la Bursa de Valori București. În cazul unora dintre companii, ultimele 3 luni ale lui 2020 au erodat din profitul la T3 – cum este cazul Transelectrica S.A. – sau au facut diferența dintre profit și pierdere – în cazul Bittnet Systems.
Dacă, dupa primele 9 luni din anul 2020 observăm că aproape jumătate dintre cele 40 de companii analizate în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim” raportau o cifră de afaceri apropiată de perioadă similară a anului 2019, cu ocazia raportărilor anuale, acest aspect s-a menținut doar în cazul a 3 din 10 societăți listate. În schimb, s-a dublat numărul emitenților care au publicat pentru anul 2020 o cifră de afaceri semnificativ mai mică față de anul anterior (de la 20% la 38%), în timp ce numărul companiilor care au raportat venituri semnificativ mai mari s-a îmbunătățit ușor (de la 23% in 2019, la 32% in 2020). Însă, diferența este evidentă față de cifra de afaceri raportată în anul 2019, cand doar 10% dintre societățile listate au raportat venituri semnificativ mai mici față de anul anterior, în timp ce aproape jumătate dintre acestea au obținut venituri semnificativ mai mari.
În ceea ce privețte profitul raportat, trendul la 9 luni s-a menținut, o treime dintre companiile listate raportând crețteri semnificative ale profitului, în timp ce jumătate dintre acestea au avut profituri semnificativ mai mici sau pierderi, comparativ cu anul anterior. Aici vedem foarte clar faptul că criza sanitară a generat costuri crescute pentru companii – de exemplu, în urma cu 1 an, jumătate dintre societășile listate raportau profituri semnificativ mai mari pentru anul 2019, în timp ce doar o treime au obținut un profit semnificativ mai mic”.
_________________
Evenimentul The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim a fost organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).
Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, în condițiile în care în unele cazuri au trebuit să muncească mai mult, inclusiv peste program, pentru a face față cerințelor, dar și din cauză că unele activități casnice au consumat mai mult timp decât de obicei, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. În acest context, aproape 25% dintre respondente spun că au luat în calcul să renunțe complet la job, pentru a putea face față responsabilităților crescute de acasă.
Pentru
a putea dedica mai mult timp familiei, aproape jumătate (46%) dintre femei au
spus că și-au redus în primul rând timpul pentru odihnă, iar trei din zece au
alocat mai puțin timp pentru relaxare, dar și hobby-uri. Totodată, aproape 18%
dintre respondente afirmă că au redus timpul alocat dezvoltării profesionale
sau personale.
Pe
fondul presiunii crescute de a răspunde atât cerințelor legate de job, cât și
celor de acasă, aproape patru din zece femei au declarat că au resimțit
oboseală puternică, aproape de burnout, iar în unele situații s-a ajuns chiar
la un grad de epuizare totală.
De
asemenea, întrebate care au fost principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, cele mai multe dintre femeile
care au participat la sondaj (30,8%) au indicat senzația de copleșire
cauzată de supraîncărcare, sentiment urmat de anxietate. Două din zece femei au
simțit depresie, vinovăție că nu au destul timp pentru copii și familie, dar și
conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „mama ideală”. Pe ultimul loc
s-a aflat îngrijorarea că performanța lor profesională este judecată negativ
din cauza responsabilităților familiale crescute.
Cea mai mare presiune, cauzată de
multitasking
Principalul
stres pentru 32,7% dintre femeile participante la sondajul BestJobs a fost
presiunea constantă de a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), iar
14% au indicat stresul de a jongla permanent între familie și job. De asemenea,
12% dintre respondente spun că cel mai tare le-a afectat lipsa unui sprijin
pentru rezolvarea sarcinilor casnice.
În
timp ce jumătate dintre femei afirmă că responsabilitatea crescută de a avea
grijă de familie în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, a fost împărțită
în mod egal cu partenerul, alte patru din zece femei spun că au preluat pe
umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor. Dintre „joburile suplimentare” care
au consumat mai mult timp decât de obicei în ultimul an, pe primele trei locuri
se situează curățenia (32% dintre respondente), gătitul (28%) și cumpărăturile
(25%). Urmează timpul petrecut alături de copii, școala online și temele celor
mici.
Bărbații, mai puțin afectați de
responsabilitățile mai mari din familie
De
cealaltă parte, sub 8% dintre bărbații care au răspuns sondajului au declarat
că au luat în calcul să renunțe la job în ultimul an ca urmare a presiunii mai
ridicate din viața profesională și personală create de pandemie – un procent de
circa trei ori mai mic decât în cazul femeilor.
În ceea ce privește principalele
emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, doi din zece
bărbați au fost îngrijorați că performanța lor profesională este judecată
negativ din cauza responsabilităților familiale și s-au simțit vinovați că nu
au destul timp pentru familie. Totodată, 17,3% dintre respondenți au spus că au
fost mult mai obosiți, procentul fiind aproape la jumătate față de cel al
femeilor. 15,3% spun că au resimțit conflictul interior între a fi „angajatul
ideal” și „tatăl implicat” și numai 13% dintre bărbați (de aproape trei ori mai
puțin ca în cazul femeilor) spun că s-au simțit supraîncărcați de
responsabilități. Totodată, sub 8% dintre bărbații participanți la sondaj au
afirmat că au fost afectați de presiunea constantă de-a face prea multe lucruri
într-o zi (multitasking), procentul fiind de patru ori mai mic față de cel
înregistrat în rândul femeilor.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în
perioada 15-30 februarie, pe un eșantion de 1324 utilizatori de internet,
reprezentativ la nivel urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste
55 de ani. Din totalul respondenților, 55,2% sunt femei, iar 44,8%, bărbați.
Peste jumătate dintre femei (52,3%) au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani,
iar 38% dintre respondente au declarat că au copii minori în grijă. Dintre
bărbații care au participat la sondaj, 53,8% au vârsta cuprinsă între 26 și 45
de ani, procentul celor care au și copii minori în întreținere fiind
similar.
Material de opinie de Radu Derscariu, Director și Simona Bădoiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România(foto)
Regulile privind declararea și impozitarea veniturilor
extra-salariale s-au modificat deseori pe parcursul ultimilor ani, de la
modalitatea de declarare, la cotele de impunere sau nivelul venitului la care
se aplică. De la introducerea declarației unice, în 2018, demersul s-a
simplificat semnificativ în ceea ce privește declararea veniturilor din cedarea
folosinței bunurilor, cunoscute sub denumirea de venituri din chirii. În plus,
în contextul pandemiei de COVID-19, au apărut și derogări de la plata obligațiilor
fiscale pentru anumiți contribuabili care obțin venituri din astfel de
activități.
Veniturile obținute de persoanele fizice din chirii din
România sunt considerate impozabile, astfel că cel care le încasează este
obligat să le declare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin
intermediul declarației unice, și să plătească obligațiile fiscale aferente. În
principiu, obligații similare se aplică și în cazul rezidenților fiscali români
care obțin venituri din chirii din străinătate. În acest caz însă, trebuie să
se țină cont și de țara din care se obține venitul, dar și de prevederile
convențiilor de evitare a dublei impuneri, dacă există.
Cum se
impozitează veniturile din chirii?
Modalitatea de declarare și de
impunere a veniturilor din chirii diferă, în primul rând, de numărul de
contracte de închiriere pe care un contribuabil le are în derulare la finalul
unui an (cel mult sau mai mult de cinci contracte). Detaliile care urmează sunt
valabile pentru cazul cel mai des întâlnit în practică, al contribuabililor
care obțin venituri din chirii din cel mult cinci contracte.
În primul rând, este important de menționat faptul că un
contract de închiriere nou (sau orice modificare/reziliere a unui contract de
închiriere aflat în derulare) trebuie notificat la ANAF în termen de 30 de zile
de la producerea evenimentului, prin depunerea unei declarații unice (sau
rectificative, în cazul modificărilor/rezilierilor contractelor existente)
privind venitul estimat a fi realizat în anul curent. Pentru contractele în
derulare, termenul de depunere este cel general, de 25 mai a anului în care
contribuabilul estimează că va obține acel venit.
Anul următor, contribuabilul
trebuie să depună declarația unică privind venitul realizat în anul anterior până
la termenul legal, pentru definitivarea obligațiilor fiscale anuale, în mai
multe situații (de exemplu, în cazul în care chiria a fost stabilită în valută,
dacă se alege opțiunea de a declara venitul în sistem real etc.). În acest an,
termenul legal este 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 și cele estimate
pe 2021.
Veniturile din chirii se
declară de persoana fizică, cumulat cu alte venituri extra-salariale, dacă este
cazul. Venitul brut realizat se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul
încheiat între proprietar și chiriaș, pentru fiecare an fiscal, indiferent de
momentul încasării chiriei. Impozitul datorat se
determină apoi de către contribuabil, prin aplicarea cotei de 10% asupra
venitului net anual impozabil. Acesta din urmă este determinat prin aplicarea
cotei forfetare de 40% asupra venitului brut realizat.
Contribuabilii
care obțin astfel de venituri și se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) achită
contribuția dacă valoarea venitului net anual impozabil (cumulat și cu alte
venituri nete extra-salariale, subiect de CASS)
depășește plafonul de 12 salarii minime brute pe țară. În 2020, plafonul anual
a fost de 26.760 de lei, corespunzător unui salariu minim brut pe țară de 2.230
de lei/lună, iar în 2021 plafonul anual este de 27.600 de lei, corespunzător
unui salariu minim de 2.300 de lei/lună. În acest caz, cota aplicabilă este de 10%
din plafonul menționat.
Derogări pentru veniturile din chirii obținute
în 2020
În cazul veniturilor din chirii, regulile de impozitare
au fost modificate pentru anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, în
încercarea de a stimula proprietarii de imobile să ușureze, la rândul lor,
sarcina financiară a chiriașilor. Prin intermediul Legii 62/2020 privind
aplicarea anumitor facilități de la plata chiriei pentru perioada stării de
urgență, printre altele, a fost introdus un stimulent fiscal care presupune
scutirea de taxe pentru veniturile din chirii, în anumite condiții.
Astfel, pentru veniturile de acest tip obținute începând
din luna martie 2020, contribuabilul este scutit de impozit pe venit dacă a redus valoarea lunară a contractului
de închiriere cu cel puțin 30% față de luna februarie 2020. În acest caz,
valoarea redusă a veniturilor din chirii nu se ia în calcul nici la
determinarea plafonului pentru CASS. Facilitatea este valabilă pentru perioada
în care a fost redusă valoarea contractului de închiriere (demonstrată
printr-un act adițional la contractul de închiriere), dar nu mai târziu de 31
decembrie 2020.
Regula se aplică și persoanelor care, în cursul anului
2019, au obținut venituri din mai mult de cinci contracte de închiriere și, începând
cu 2020, califică veniturile din închiriere drept venituri din activități
independente.
Exemplu. O persoană a obținut venituri în anul 2020, dintr-un
contract de închiriere, după cum urmează: 3.000 de lei/lună în perioada ianuarie
– aprilie, 2.000 de lei/lună în perioada mai – august și 2.500 de lei/lună în
perioada septembrie – decembrie. Presupunem că aceste modificări ale valorii
chiriei au fost stabilite prin acte adiționale încheiate la contractul inițial
de închiriere. Așadar, începând cu luna mai 2020, veniturile din chirii s-au
redus cu aproximativ 33% față de februarie 2020, iar începând din septembrie
2020, venitul a fost mai mic cu aproximativ 16% comparativ cu aceeași
referință.
În aceste condiții, beneficiarul venitului trebuie să
plătească impozitul pe venit în România numai pentru sumele din chirii obținute
în perioadele ianuarie – aprilie 2020 și septembrie – decembrie 2020. Pentru
perioada mai – august 2020, acest venit nu este impozabil, având în vedere că valoarea
chiriei a scăzut cu mai mult de 30% față de februarie 2020. În plus, venitul
obținut în perioada mai – august 2020 nu se ia în calcul la stabilirea pragului
peste care contribuabilul datorează CASS (respectiv 12 salarii minime brute pe
economie).
Așadar, în ceea ce privește declararea veniturilor din
chirii, cei care au scăzut valoarea chiriei pentru un anumit contract cu mai
mult de 30% față de luna februarie 2020, beneficiază de facilitățile fiscale
prezentate anterior, pentru perioada din anul trecut în care au acordat
reducerea.
Pe 4 martie, Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 77 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea sistemului de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor în județul Galați. Investiția va oferi un serviciu mai integrat, mai eficient și mai durabil de gestionare a deșeurilor, îmbunătățind calitatea mediului în beneficiul a peste 500 000 de locuitori.
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Această investiție în cadrul politicii de coeziune va contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții persoanelor care locuiesc în județul Galați. Va îmbunătăți și mediul prin reciclarea materialelor altfel irosite și va stimula dezvoltarea biodiversității locale și a activităților economice.
Conform acestui proiect, întreaga populație din județ va avea acces la serviciul de salubrizare până la sfârșitul anului 2021, aspect deosebit de benefic pentru persoanele din zonele rurale, din rândul cărora doar 45 % au, în prezent, acces la astfel de servicii. Infrastructura nou-creată va spori reutilizarea și reciclarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn și va reduce cantitatea de deșeuri care vor ajunge la gropile de gunoi.
De asemenea, astfel, deșeurile menajere periculoase și deșeurile voluminoase vor putea fi tratate corespunzător. Investiția va genera aproximativ 300 de locuri de muncă noi în perioada de construcție și aproximativ 380 pe parcursul fazei operaționale. Mai multe informații despre investițiile finanțate de UE în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.
Comisia Europeană a prezentat pe 4 martie, o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală. Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.04/03/2021
Noile măsuri, care țin seama de impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost afectate deosebit de grav, vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă. Măsurile vor aborda o serie de factori importanți care contribuie la diferența de remunerare existentă și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care accentuează inegalitățile de gen și expune femeile la un risc mai mare de sărăcie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Munca egală merită o remunerație egală. Iar pentru a asigura o remunerație egală, este nevoie de transparență. Femeile trebuie să știe dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte și să obțină ceea ce merită.”
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourová, a declarat: „Este timpul ca atât femeile, cât și bărbații să fie abilitați să își revendice drepturile. Dorim să le oferim persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorilor mijloace care să le permită să solicite un salariu echitabil și să își cunoască și să își revendice drepturile. Acesta este și motivul pentru care angajatorii trebuie să devină mai transparenți în ceea ce privește politicile lor de remunerare. Nu se mai acceptă standarde duble, nu mai există nicio scuză.”
Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a declarat: „Propunerea privind transparența salarială reprezintă un pas important pentru a asigura respectarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Aceasta le va permite lucrătorilor să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare și va duce la eliminarea prejudecăților de gen în ceea ce privește remunerarea. Propunerea va permite, de asemenea, detectarea, recunoașterea și abordarea unei probleme pe care am dorit să o eradicăm încă de la adoptarea Tratatului de la Roma în 1957. Femeile merită recunoaștere, egalitate de tratament și prețuire pentru munca lor, iar Comisia se angajează să garanteze că locurile de muncă îndeplinesc acest obiectiv.”
Transparența salarială și o asigurare mai bună a respectării principiului egalității de remunerare
Propunerea legislativă se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale.
Măsuri privind transparența salarială:
transparența salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunțul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potențialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial;
dreptul la informare pentru angajați – lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
raportarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați – angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să publice informații privind diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din organizația lor. În scopuri interne, aceștia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații cu privire la diferența de remunerare dintre angajații de sex feminin și cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
evaluarea comună a remunerațiilor – în cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor.
Îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale:
despăgubiri pentru lucrători – lucrătorii care au fost victime ale discriminării salariale pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
sarcina probei îi revine angajatorului – angajatorului, și nu lucrătorului, îi va reveni în mod implicit sarcina de a dovedi că nu a existat nicio discriminare în ceea ce privește remunerarea;
sancțiuni care să includă amenzi – statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni specifice pentru încălcarea regulii egalității de remunerare, inclusiv un nivel minim al amenzilor;
organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.
Propunerea ține seama de situația actuală dificilă a angajatorilor, în special în sectorul privat, și menține proporționalitatea măsurilor, oferind în același timp flexibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și încurajând statele membre să utilizeze resursele disponibile pentru raportarea datelor. Costurile anuale aferente raportării remunerațiilor de către angajatori sunt estimate a fi între 379 EUR și 890 EUR pentru întreprinderile cu peste 250 de angajați.
Etapele următoare
Propunerea de astăzi va fi transmisă acum Parlamentului European și Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională și pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse după opt ani.
În martie 2014, Comisia Europeană a adoptat o recomandare referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență. În pofida acestui lucru, punerea efectivă în aplicare și asigurarea respectării în practică a acestui principiu rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Parlamentul European și Consiliul au solicitat în mod repetat luarea de măsuri în acest domeniu. În iunie 2019, Consiliul a invitat Comisia să elaboreze măsuri concrete pentru a spori transparența salarială.
Președinta von der Leyen a anunțat că măsurile obligatorii de asigurare a transparenței salariale sunt una dintre prioritățile sale politice pentru actuala Comisie. Acest angajament a fost reafirmat în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, iar astăzi Comisia prezintă o propunere în acest sens.
Tinerii NEETs – cu
vârste între 18 și 29 de ani, fără loc de muncă sau care nu se află într-un
program de educație sau formare profesională – se pot înregistra pe toată
durata lunii martie în programul internațional „NEETs in entrepreneurship”, pe
platformahttps://neets-entrepreneurship.org/ro/register, derulat de Junior Achievement în
România.
Programul este finanțat prin EEA
and Norway Grants Fund for Youth Employment și, potrivit organizatorilor, „include traininguri, ateliere de lucru,
webinarii, resurse informaționale despre profesii, antreprenoriat, educație,
oportunități de ucenicie, internship și mentorat, practică antreprenorială și
suport direct, prin consiliere și finanțare, pentru deschiderea unei afaceri”.
Proiectul NEETs in
Entrepreneurship este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin EEA and
Norway Grants Fund for Youth Employment și este implementat de organizațiile
Junior Achievement din 6 țări. Până la finalul proiectului, 1.600 de tineri
NEET din Bulgaria, Italia, România și Spania vor beneficia de activități de
formare pentru dezvoltarea abilităților necesare la angajare sau pentru a își
deschide propria afacere.
Dezbatere publică organizată
de VERTIK pentru Viitor în vederea elaborării unei propuneri strategice de
integrare a perspectivei de gen în pregătirea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea politicilor publice
Grupul
de inițiativă în politici publice VERTIK pentru Viitor organizează în data de 9
martie, începând cu ora 17:00, o dezbatere publică despre oportunitatea
introducerii și urmăririi unui set de indicatori de măsurare și evaluare a
egalității de gen în România.
De ce avem nevoie de date mai bune? VERTIK
consideră că diferențele de gen înregistrate de România nu sunt măsurate și
evaluate în mod regulat în baza unor indicatori statistici agregați. Ne
propunem să contribuim la elaborarea unor indicatori naționali ai egalității de gen
prin care să diminuăm aceste diferențe.
Estimăm decalaje dintre
femei și bărbați în următoarele domenii:
participarea economică
și accesul femeilor la oportunități;
promovarea femeilor
de carieră în poziții de decizie în politică, management și administrație;
rata de ocupare în
câmpul muncii;
plată și salarizare
egală pentru muncă și valoare adăugată egală;
acces la finanțare pentru
start-up-urilor cu antreprenoriat feminin;
rata de abandon
școlar în mediul rural;
reintegrarea
profesională a femeilor din mediul rural.
Pentru a rezolva
această problemă a decalajelor, VERTIK va fundamenta împreună cu grupul de
lucru din cadrul proiectului Femeie Lider o propunere de politică publică.
Considerăm că este esențial ca perspectiva
de gen să fie plasată în centrul procesului de elaborare a politicilor,
inclusiv în planificarea bugetară.
Indicatorii statistici
agregați vor permite integrarea perspectivei drepturilor femeilor și egalității
de șanse în procesele de elaborare a politicilor publice și vor asigura reprezentarea
femeilor la toate nivelurile procesului decizional politic. Știm că furnizarea
informațiilor practice, bazate pe dovezi, vor contribui la luarea unor decizii
politice care să aducă România mai aproape de egalitatea de gen și să
îmbunătățească atât viața femeilor, cât și pe cea a bărbaților.
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor:„Avem nevoie de implementarea în
politicile publice și programele de finanțare a unui sistem de indicatori
statistici SMART privind diferențele de gen în domenii cheie și, astfel, să
urmărim înjumătățirea rapidă a decalajelor dintre femei și bărbați. Este vital
să accelerăm integrarea României în sistemul de valori al Uniunii Europene prin
creșterea vitezei de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen de la o
durată medie de recuperare de 107 ani specifică Europei de Est la 54 de ani cât
este durata medie în Europa Occidentală. În final, vom încuraja antreprenoriatul
feminin și creșterea ratei de ocupare a femeilor în piața muncii, cu impact
direct în PIB-ul și bugetul României. Doar împreună putem construi o viziune pe
termen lung pentru România.”
Raluca Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România
Raluca
Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România: „Pe parcursul celor 4 ediții, Mastercard Index of Women
Entrepreneurs, raportul care prezintă progresul și reușitele femeilor de afaceri
din întreaga lume, ne-a arătat că, în ciuda diferențelor și decalajelor de gen,
femeile din România au continuat să depășească numeroase provocări și au reușit
să aibă un impact direct asupra bunăstării societății din care fac parte,
generând creștere economică. Însă acum, mai mult ca oricând, este important ca
autoritățile, companiile private și organizațiile locale să-și dea mâna, atât
pentru conturarea de politici publice, cât și pentru oferirea unor programe de
sprijin potrivite, care facilitează accesul femeilor la oportunități,
contribuie la fructificarea potențialului neexplorat și, prin urmare,
contribuie la un viitor mai bun pentru acestea și comunitate”.
La
eveniment vor participa oficiali ai Senatului României, Comisiei Europene, Băncii
Europene de Investiții, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între
femei și bărbați, reprezentanți ai mediului legislativ și guvernamental din
România, antreprenoare cu experiență, lideri din lumea afacerilor,
reprezentanți ai asociațiilor de antreprenori și femei de afaceri, alte
asociații interesate de subiect, precum și presă.
Echipa
VERTIK care a fost implicată în acest demers este formată din Daniela Șerban,
Daniela Aldescu, Marcela Colica, Anamaria Corca, Melisa Menagi, împreună cu Ambasadoarele
VERTIK – Dana Lupșa, Diana Mardarovici, Cristina Chiorsac, Marilena Gheorghe,
Cristina Grigore, Cătălina Verdeș, Adina Risipitu, Diana Maria Georgescu,
Mariana Stan și Roxana Haja.
Partenerul Strategic
al evenimentului este Banca Europeană de Investiții. Partener principal al
proiectului este Mastercard. Partener instituțional: Insight Exec. Parteneri
media: Radio Romania Actualități, Financial Intelligence, Juridice, Money.ro,
Project-E, Economistul, România Durabilă, Club Economic.
Politici publice europene și naționale
în egalitatea de gen și antreprenoriat, indicatori și evaluare
Invitați:
Anca Dragu, Președinta Senatului
României
Agnieszka Wojdyr, Consilier politici
antreprenoriale și IMM, Directoratul General Întreprinderi și Antreprenoriat
(DG GROW), Comisia Europeană
Lara Tassan Zanin, Director România,
Banca Europeană de Investiții
Luminița Popescu, Secretar de Stat,
Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați
Invitat
special
Marta Życińska, Vicepreședinte
Marketing și Comunicare, CEE Mastercard
Moderator:
Daniela
Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
_________________
Sesiunea II
Cariere de succes și modele de
reușită, accesul femeilor la participarea economică și oportunități
Speakers:
Ana Maria Mihăescu, Membru Consiliu de
Administrație MedLife și Raiffeisen Bank
Paloma Castro Martinez, Fondator
inițiativa europeană WeInvest, fost director global Louis Vuitton Moet Henessy,
Lime, TedX Speaker
Maria Axente, Director Inteligență
Artificială, Pricewaterhouse Coopers Marea Britanie
Carmen Gavrilescu, Antreprenor Food
Consulting Development, Președinta Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu
Andreea Răducan, Președinte Fundația
Olimpică Română
Dana Lupșa, Ambasadoare VERTIK
Moderator: Radu Magdin,
Consultant și Trainer, Leadership și Empowerment
_________________
Sesiunea III
Definirea, măsurarea și urmărirea unor
indicatori de egalitate de gen în România. Discuție interactivă pe marginea
problematicii identificată de VERTIK.
Participanți: Asociații
profesionale și părți interesate
Moderator:
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
VERTIK
pentru Viitor, www.vertik.ro, este
un grup de inițiativă în politici publice, fondat de Daniela Șerban, care își
propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România, pornind de la
avantajele competitive, potențialul de valoare adaugată mare ale acesteia și
integrarea lor în oportunitățile internaționale. Un incubator de idei pentru
creștere economică bazat pe valori, VERTIK are o viziune care integrează
politici de dezvoltare a capabilităților noastre, construcții orizontale,
transversale și sectoriale pentru o Românie prosperă, pregătită pentru viitor. Grupul
include o echipă de cercetare și analiză independentă, compus din reprezentanți
ai societății civile și ai mediului antreprenorial.
Despre Mastercard
Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de
plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală
atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și
accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur
și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și
soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare,
guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim.Coeficientul nostru
de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care
se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre
acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă
care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.
Inspecțiile fiscale stabilesc, aproape invariabil, obligații
suplimentare de plată la impozitul pe profit în cazul instituțiilor financiare.
Presiunea asupra acestora a crescut odată cu introducerea obligațiilor de
raportare a tranzacțiilor transfrontaliere DAC6, care se adaugă cerințelor de
raportare existente, ce ar putea ridica și ele probleme în practică, de exemplu
FATCA (The Foreign Account Tax Compliance Act) și CRS (Standardul Comun de
Raportare). Ajustările de prețuri de transfer, provocările din zona telemuncii,
modificările intervenite pe final de an în Codul fiscal, dar și dispozițiile
învechite din zona de TVA punctează principalele zone de risc din perspectivă
fiscală pentru această industrie.
În dialog cu reprezentanții instituțiilor financiare din piața locală, în
cadrul evenimentului Ghid de gestionare a
riscurilor fiscale în industria financiară. Soluții de îmbunătățire a
fluxurilor de numerar, EY România a identificat principalele probleme cu
care se confruntă sectorul financiar-bancar și ce soluții există.
FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate
Andra Cașu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe și Coordonator taxe al industriei de servicii financiare, EY România: „FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate de către instituțiile financiare. În plus, de anul acesta, au intrat în scenă și raportările DAC 6, ceea ce poate însemna un nou centru de interes al autorităților fiscale, care, în ultimii ani, la aproape fiecare raport de verificare întocmit au stabilit obligații suplimentare”.
Andra Casu, EY Romania
„Niciun contribuabil nu are o vizibilitate individuală suficientă asupra celor mai bune practici din industrie, a problemelor identificate în inspecțiile fiscale sau a riscurilor generate de comportamentul local care urmează în multe cazuri exclusiv instrucțiunile de grup. Există desigur și tendințe macroeconomice și internaționale care afectează evoluția fiscalității în România, însă, dincolo de acestea, se simte puternic pulsul nevoii de colectare (prin inspecțiile fiscale în industria serviciilor financiare) și al cerințelor de conformare (de exemplu în zonele deja amintite DAC6, FATCA și CRS)”.
„Să nu uităm și de impactul pe care SAF-T îl va avea asupra băncilor în mod particular, deoarece, în momentul de față, acesta este un aspect fiscal polivalent care suscită interes și care cu siguranță va genera provocări practice”, a subliniat partenerul asociat EY.
Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum
Alex Slujitoru, avocat, Litigii Fiscale, Radu și Asociații: „În 2021, credem că nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum, ceea ce le predispune la neglijarea regulilor de procedură”.
Alex Slujitoru, EY Romania
„În contextul sancțiunilor recent introduse în Codul de procedură fiscală pentru o serie de abateri ale inspectorilor fiscali – ce merg până la constatarea nulității raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, spre exemplu, când acestea au fost emise într-o situație ce a condus și la sesizarea organelor penale – un contribuabil bine informat și vigilent pe parcursul desfășurării controlului poate obține rezultate neașteptat de favorabile”, a mai semnalat Alex Slujitoru.
Noi obligații de raportare în 2021 privind tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6 e un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european
În privința modificărilor aduse de Codul fiscal la finalul anului trecut legislației fiscale, Răzvan Ungureanu, Senior Manager, Departamentul de Impozite Directe, EY România, a punctat: „Consolidarea fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit, clarificarea tratamentului fiscal aplicabil IFRS 16 sau a tratamentului fiscal al cesiunilor de titluri de stat sunt doar câteva dintre principalele modificări. Nici începutul anului 2021 nu s-a lăsat mai prejos, aducând noi obligații de raportare în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6, un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european”.
Răzvan Ungureanu, Director, Business Tax Advisory (BTA), EY România
Ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor
Georgiana Bizdrigheanu, Manager, Departamentul de Prețuri de Transfer, EY România: „Fie că vorbim despre acordarea de împrumuturi, implementarea unor structuri de tipul cash-pooling sau alte forme de suport financiar, finanțarea intra-grup este cea mai directă formă de obținere a unui sprijin financiar pentru desfășurarea activităților, atât de necesară în special în ultimul an pentru multe dintre companiile din România”.
Georgiana Bizdrigheanu, EY Romanaia
„Raportul publicat de OCDE privind tranzacțiile financiare ar trebui să ajute atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale să determine în mod unitar dacă a fost respectat principiul prețului de piață în tranzacțiile financiare. În mod normal, ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor. Rămâne de văzut cât de realistă este această așteptare prin prisma inspecțiilor viitoare efectuate de ANAF în zona prețurilor de transfer vizând tranzacțiile financiare”, a adăugat Georgiana Bizdrigheanu.
Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și sunt dificil de aplicat în practică
Prevederile referitoare la TVA și problemele pe care le generează în piața serviciilor financiare au fost semnalate de Georgiana Iancu, partener EY și Coordonatorul Departamentului de Taxe indirecte și Florina Parîng, Senior Manager, EY România. „Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și vedem zilnic cât de dificil sunt de aplicat în practică. Dispozițiile «învechite» din Directiva de TVA nu au ținut ritmul cu evoluțiile economiei moderne și, în mod evident, nu sunt adecvate unor tranzacții financiare moderne, complexe și dependente masiv de tehnologie. În fiecare an, vedem noi întrebări preliminare adresate CJUE, fie din cauza unor decizii anterioare ale Curții care necesitau mai multă claritate și perspective noi, fie pur și simplu pentru că legislația de TVA nu acoperă spețele și complexitățile inerente tranzacțiilor financiare”, a declarat Georgiana Iancu.
Florina Paring, EY Romania
„Cesiunile de creanțe, recuperările de costuri, operațiunile în afara sferei de TVA prin prisma deducerii TVA, tranzacțiile mamă-sucursală și impactul asupra proratei de deducere sunt doar câteva din laitmotivele întrebărilor preliminare la Curtea Europeană de Justiție adresate în ultimii ani. Rolul jurisprudenței europene în descâlcirea regulilor de TVA în sectorul serviciilor financiare a devenit esențial în ultimii ani, însă rezultă deseori într-o aplicare restrictivă, inadecvată sau exagerat de complexă a scutirilor de TVA și a regulilor privind deducerea acestei taxe”, a completat Florina Parîng.
„Ca parte a inițiativei de reformare a regimului de TVA pentru serviciile financiare și de asigurare, Comisia Europeană a lansat procesul consultativ cu mediul de afaceri la începutul lunii februarie, termenul de răspuns fiind 31 mai 2021. Jucătorii din sectorul financiar-bancar și asigurări au, așadar, posibilitatea să contribuie activ în acest proces care acoperă elemente esențiale pentru viitorul serviciilor financiare. Mă refer aici la eliminarea scutirilor de TVA, introducerea unei opțiuni de taxare, aplicabilitatea scutirii de cost sharing și pentru serviciile financiare sau includerea unei rate fixe de deducere a TVA: caracter opțional sau obligatoriu”, a conchis partenerul coordonator al Departamentului de taxe indirecte, EY România, Georgiana Iancu.
Georgiana Iancu, EY Romania
Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate duce la diminuarea eficienței angajaților pe termen mediu și lung
Deși domeniul financiar „a fost printre cele mai reticente”, „telemunca este posibilă în această industrie”, a subliniat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. „Într-o perioadă foarte scurtă, activitatea remote a fost implementată la scară largă. Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate conduce la o diminuare a eficienței angajaților pe termen mediu și lung”, a mai spus Corina Mîndoiu.
Corina Mindoiu, EY Romania
Munca de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a generat și necesitatea adaptării pachetului salarial la noua realitate
Geanina Ciorâța, Senior Manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, a explicat și implicațiile ce au derivat din telemuncă: „Ca urmare a muncii de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a devenit necesară și adaptarea pachetului salarial la noua realitate, astfel încât motivarea salarială, productivitatea angajaților și competitivitatea pachetului salarial să nu aibă de suferit ca urmare a pandemiei. În plus, modificările legislative adoptate de la 1 ianuarie 2021 aduc o serie de noi beneficii neimpozabile, pentru unele din ele, însă, existând anumite semne de întrebare cu privire la procedura de acordare. Nu în ultimul rând, subiectul tichetelor cadou rămâne încă unul sensibil, chiar și după cele mai recente modificări ale Codului Fiscal”.
Geanina Ciorata, Manager, EY Romania
***
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de
servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de
birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul
fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la
nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim
clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga
lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și
tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva contestă informațiile false
lansate în spațiul public cu privire la lucrările silvice efectuate în Pădurea Snagov.
În susținerea contestării, Romsilva prezintă următoarele argumente:
„Lucrările efectuate de Direcția Silvică Ilfov în pădurea
Vlădiceasca, administrată de Ocolul Silvic Snagov, sunt legale, dețin toate
autorizațiile și respectă amenajamentul silvic în vigoare.
În această perioadă au loc, pe o
suprafață de 10,29 hectare din U.P. III Vlădiceasca, tăieri progresive prin
care sunt puse în lumină regenerările naturale, fiind extrași stejarii cu
vârsta de 120 de ani pentru a asigura regenerarea naturală a pădurii și
dezvoltarea puieților de stejar. Această lucrare silvică este una conform cu
legislația în vigoare și cu normele tehnice, respectă amenajamentul silvic
realizat de cercetători în silvicultură și aprobat de autoritatea în domeniu
silvic și deține toate autorizațiile legale. Pădurile se regenerează tot
timpul, lemnul fiind o importantă resursă regenerabilă.
Facem aceste precizări deoarece, în
ultima perioadă, doamna Mirela Vaida, folosindu-se de statutul de persoană
publică și realizator al unei emisiuni pe un post de televiziune cu acoperire
națională, a exercitat presiuni asupra angajaților Direcției Silvice Ilfov și a
autorităților locale pentru ca această lucrare legală și necesară să fie
stopată, întrucât dorește să se «bucure de liniște și de peisaj», pădurea
respectivă aflându-se în apropierea proprietății pe care domnia sa o deține în
localitatea Ciofliceni.
Chiar dacă Direcția Silvică Ilfov i-a
pus la dispoziție, prin adresa 1222/C.R./01.03.2021, toate informațiile
referitoare la lucrările silvice din pădurea respectivă, doamna Mirela Vaida a
continuat campania de dezinformare și denigrare, în spațiul public, a Regiei
Naționale a Pădurilor – Romsilva, inclusiv prin intermediul emisiunii pe care o
realizează domnia sa la postul de televiziune cu acoperire națională, fără a fi
prezentat în emisiunea respectivă și punctul de vedere al Direcției Silvice
Ilfov.
Mai mult, chiar dacă prin adresa
respectivă a fost avertizată cu privire la interdicția legală și pericolele
reprezentate de accesul neautorizat și fără echipamente de protecție într-un
parchet în lucru, doamna Mirela Vaida, însoțită de un minor, a intrat ilegal în
zonă și a realizat un video, pe care l-a distribuit ulterior în rețelele de
socializare, însoțit de informații false.
Facem precizarea că «lăstărișul»
prezentat de doamna Mirela Vaida în materialul video respectiv sunt puieții de
stejar care se vor dezvolta într-o pădure tânără de stejar în câțiva ani,
pădurea nu este «rasă», ci regenerată natural, iar pădurea Snagov nu «moare», ci este întinerită mereu,
conform normelor în vigoare, așa cum o fac silvicultorii români de peste 150 de
ani, chiar dacă în urma acestor lucrări efectuate de o instituție a statului
într-o pădure a statului o privează, temporar, de «priveliște». Silvicultorii
vor asigura, prin această lucrare silvică, posibilitatea ca și următoarele
generații de cetățeni să se bucure de o «priveliște» similară cu cea avută de
doamna Mirela Vaida atunci când a achiziționat proprietatea din apropierea
pădurii de stat.
Direcția Silvică Ilfov administrează
19.426 hectare de pădure și a regenerat în ultimii cinci ani 581 hectare
hectare de fond forestier, 434 hectare prin regenerări naturale și 147 hectare
prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri, plantând în acest
interval 2,6 milioane puieți forestieri”.
Studiourile Ferentari reprezintă
o formă de susținere socială dedicată copiilor dintr-una dintre cele mai
defavorizate zone din Capitală. Este cauza
lunii martie din programul de
intervenție socială derulat de Asociația Zi de Bine, prin care oricine poate
„să-și doneze” ziua de naștere în sprijinul cauzei sociale a lunii în care e
aniversarea lui. Primul susținător în acest fel al cauzei lunii martie este
ambasadorul Israelului la București, David Saranga, care și-a donat ziua de
naștere. Studioul astfel susținut vizează educația prin teatru, asigurată de o
trupă de actori pentru 30 de copii din cartier.
Inițiatorii
subliniază că „Trupa de teatru Playhood, coordonată de actorul Ionuț Oprea, s-a
născut în urmă cu șapte ani, în cadrul Școlii Generale 136. Playhood a început cu o misiune simplă, de a
folosi artele vizuale și ale spectacolului pentru a-i ajuta pe copii să-și
dezvolte abilități de bază ca cititul, scrisul și gândirea critică. De-a lungul timpului, mai mulți copii care
s-au antrenat alături de Ionuț Oprea au participat la festivalurile de profil
din țară și din afara granițelor, dând replica unor artiști precum Ada Solomon,
Radu Jude și mulți alții. Anul trecut, în plină pandemie, Ionuț Oprea și
Mădălina Dorobanțu au înființat
Asociația Ferentari, din nevoia de a ține pasul cu succesul și
dezvoltarea proiectului Playhood”.
Ionuț Oprea, actor, co-fondator al Asociației Ferentari: „După o lungă călătorie de 7
ani, iată că proiectul mult visat începe să se contureze. În decursul acestei
perioade am învățat adevărate lecții de viață și totodată, am văzut cu ochii
noștri schimbarea pe care a adus-o Playhood pentru copii din cartierul
Ferentari. Este o imensă bucurie pentru mine să văd cum munca lor este
apreciată și recunoscută de artiști de top și de mass media și că unii dintre
copii chiar au început să primească roluri plătite în diferite producții. Cu alte cuvinte, abia aștept să țin prima oră
de curs direct din Studiourile Ferentari”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine:
„Fiecare clipă pe care acești
copii o petrec în studio, la repetiții și filmări, e o clipă mai mult petrecută
departe de stradă și pericolele ei. Fiecare clipă în care se joacă și învață
într-un mediu prietenos și încurajator înseamnă o șansă în plus de a ține capul
sus și de a face un pas spre o viață mai bună. Noi ne-am propus să fim alături
de ei acum, la începuturi, și, de ce nu, să-i aplaudăm într-o zi, când vor urca
pe scenele festivalurilor de teatru la care merită să ajungă”.
Suma necesară pentru întregul proiect este de 35.000 de euro, bani cu
care se vor realiza renovarea și dotarea studioului și acoperirea costurilor
necesare funcționării acestuia până la finalul anului.
Proiectul lunii
martie, Studiourile Ferentari, este susținut de partenerii strategici ai
Asociației Zi de Bine: Lidl România, Grupul EON România și UniCredit Bank.
Alte metode prin
care se poate susține suplimentar cauza asociației:
Asociația Zi de
Bine reamintește că scopul ei „este acela de a crea comunități, de a sprijini
mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul
unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului.
Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și
se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este
unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor
descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a
întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. Dacă
aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare,
îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
„Anul pandemiei” a fost unul dintre vârfurile ciclului economic actual în ceea ce privește investițiile în active imobiliare comerciale, cu o creștere de 37% față de 2019, până la aproape 900 de milioane de euro. În 2021, piața ar putea înregistra o scădere, pentru că unii cumpărători ar putea amâna investiții pe fondul lipsei de claritate în ceea ce privește fluxurile viitoare de venituri, arată raportul pieței de imobiliare în 2021 publicat de Colliers. Pentru acest an, consultanții Colliers estimează un volum total al tranzacțiilor imobiliare comerciale de peste 0,5 miliarde de euro și observă, de asemenea, că este loc pentru o ușoară scădere a randamentelor până la sfârșitul anului pentru spațiile clasa A de birouri și pentru cele industriale, dacă economia în general, alături de factorii politici și monetari, vor fi la un nivel satisfăcător.
În ceea ce privește dimensiunea investițiilor, sectorul de birouri a rămas
cea mai importantă sursă a activității de tranzacționare în 2020, cu un volum
total de 762 milioane de euro. Două tranzacții de referință, care cumulează
peste 400 de milioane de euro, au fost în lumina reflectoarelor. Ce este și mai
important este că tranzacțiile s-au încheiat în vară, după ce impactul negativ
al pandemiei devenise vizibil.
Prima a fost vânzarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle către AFI
Europe consiliată de Colliers, cea mai mare tranzacție de birouri din istoria
pieței imobiliare românești și una dintre cele mai mari din Europa Centrală și
de Est, cu un record de 307 milioane de euro. În urma tranzacției, AFI Europe a
devenit al doilea cel mai mare proprietar de birouri din România, cu un
portofoliu de aproximativ 225.000 de metri pătrați, inclusiv livrările
programate. A doua cea mai importantă tranzacție a fost vânzarea Floreasca Park
din proprietatea GLL către o societate mixtă formată din Resolution Property
(Grupul Fosun) și Zeus Capital Management, pentru 105 milioane de euro.
Alte două tranzacții importante, care au însumat aproximativ 55 de
milioane de euro fiecare, au fost finalizarea achiziției The Bridge III de
către Dedeman de la Forte Partners și achiziția Global City Business Park de
către Arion Green de la Global Finance. O tranzacție notabilă a fost și cea a
investitorului ungar cu planuri pe termen lung Optima, care a achiziționat
pachetul majoritar (61,5%) în compania poloneză GTC pentru suma de 116 milioane
de euro.
Impulsionat de o cerere solidă a chiriașilor și de boom-ul indus de
lockdown în comerțul electronic, sectorul industrial a fost al doilea cel mai
activ, deși tranzacțiile au reprezentat doar 10% din volumul total. Cea mai
mare parte din suma totală provine din mai multe tranzacții efectuate în
București, achiziția CTP de către Equest Logistic Center pentru 30 de milioane
de euro fiind cea mai mare tranzacție a anului. Lipsa spațiilor la vânzare reprezintă un factor care ține activitatea
tranzacțională din acest sector sub potențial.
„În ansamblu, în 2020 s-a înregistrat un mix de cumpărători deja prezenți – printre care și unii care s-au reactivat, dar și investitori noi. Fosun este o intrare oarecum spectaculoasă, deoarece marchează prima tranzacție majoră a capitalului asiatic pe piața locală și acest lucru este relevant mai ales având în vedere modul în care acești investitori au schimbat peisajul din țările vecine din CEE în trecutul recent. Remarcăm, de asemenea, destul de mult interes manifestat de investitori noi, care continuă să privească piața românească chiar și în acest context, dar mai degrabă investitori privați neinstituționali decât cei instituționali. Ca un alt punct pozitiv pentru 2020, e de notat că România a închis anul cu o cotă de piață aproape dublă în regiunea CEE-6, în creștere de la 4,7% în 2019 la 8,5% în 2020”, spune Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers.
Anca Merdescu, Colliers International
Randamentele din România nu au evoluat atât de mult în ton cu tendința
descendentă din regiune din ultimul deceniu, ceea ce a oferit o mai mare
rezistență la contextul actual. În ceea ce privește birourile, unele tranzacții
viitoare, care ar putea fi închise în 2021, s-ar putea înscrie chiar într-o
tendință de scădere a randamentelor, deși consultanții Colliers consideră că
până acum randamentele pentru activele prime au rămas deocamdată în mare parte
neschimbate față de trimestrele anterioare, la 7%.
Pentru activele din sectorul industrial & logistic (I&L), există
unele evoluții pozitive pe fondul tranzacțiilor recent închise și viitoare,
randamente pentru proprietățile de top scăzând cu aproximativ 0,25 puncte
procentuale, la 8%. Datorită lipsei tranzacțiilor de referință din retail,
consultanții Colliers nu pot identifica cu exactitate randamentele medii pentru
acest sector, dar consideră că, în cazul în care o astfel de afacere ar fi
încheiată, aceasta ar fi în zona a 6,75%, în creștere cu aproximativ 0,25
puncte procentuale față de anul precedent.
„Băncile au rămas oarecum deschise finanțării proprietăților care generează venituri și, într-o măsură mai mică, noilor dezvoltări. Clasele de active cel mai puțin preferate au fost hotelurile și unitățile de retail, cu o înclinare clară pentru finanțarea proiectelor noi, în special pentru birourile prime și investițiile industriale. Marja obținută s-a situat la aproximativ 250-350 puncte de bază, perioada de amortizare scăzută fiind în continuare o provocare. Cu toate acestea, incertitudinile contextului prezent alături de rate ale dobânzilor foarte scăzute în piețele financiare ar putea întări probabil apetitul pentru clasa de active imobiliare”, a explicat Anca Merdescu.
Având în vedere natura pieței de investiții și faptul că tranzacțiile pot
dura în unele cazuri și câțiva ani până la finalizare, este probabil ca 2021 să
fie ceva mai slab, în ciuda faptului că activitatea va continua. Pentru
comparație, România a început 2020 cu aproximativ 500 de milioane de euro în
tranzacții aflate în proces de due-diligence, în timp ce pentru 2021, debutul
este la aproximativ 150 de milioane de euro.
De asemenea, consultanții Colliers continuă să vadă multe incertitudini la
orizont pentru fiecare dintre sectoarele mari care ar putea amâna ofertele. În
cazul birourilor este vorba despre fluxul incert de venituri pe fondul
creșterii muncii remote în mod permanent, declinul turismului în ansamblu
(inclusiv călătoriile de afaceri) va reduce veniturile hotelurilor, în ceea ce
privește retailul, incertitudinea ține de
impactul continuu al comerțului electronic care a fost accelerat de
pandemie, iar pentru sectorul industrial & logistic există incertitudini
legate de anumite sectoare de producție, pentru care procesul de recuperare ar
putea dura ani de zile.
„Având în vedere dimensiunea și volumul
mare de tranzacții semnate, închise sau în așteptare, putem spune că interesul
investitorilor instituționali pentru activele românești a rămas neschimbat și
ne așteptăm să se concretizeze și în anii următori. Pe măsură ce gradul de
sofisticare și complexitate cresc în rândul investitorilor și structurilor de
tranzacții propuse, unii vor crede că există un efort al autorităților de a
alinia cadrul juridic românesc la standardele occidentale pentru investiții –
moment în care este important să analizăm mai îndeaproape specificul pieței”,
atrage atenția Francisc Peli, Managing Partner la firma de avocatură
PeliPartners.
Despre Colliers
Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre
liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al
investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști
lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași,
proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră
experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale
anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde
de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari,
compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul
clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați
corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.
Alfabetizarea oamenilor în
ceea ce privește riscurile, calculele, protejarea în timpul crizei, precum și perceperea
impactului pandemiei asupra finanțelor au constituit esența unui studiu
realizat de Euler Hermes sub formă de interviu pe un eșantion format de 7.000
de persoane, din șapte țări.
Asumarea riscurilor în orb – Consecințe
neprevăzute
Într-o
perioadă plina de incertitudine, cunoștințele despre alfabetizarea riscurilor
joacă un rol important în procesul decizional al indivizilor de a-și satisface
nevoile. Astfel, pentru a înțelege în ce
măsură se protejează oamenii în timpul crizei Covid-19, analiștii Euler Hermes
au realizat un studiu, intervievând un
eșantion format din aproximativ 7.000 de persoane, din șapte țări. Acestea au
răspuns la întrebări legate de calcul și de alfabetizare a riscurilor, precum
și la întrebări legate de impactul pandemiei asupra finanțelor.
Rezultate analizei arată un
nivel de alfabetizare destul de scăzut. Mai puțin de o treime din eșantionul
intervievat poate fi considerat „alfabetizat în domeniul riscurilor”. Cele mai
ridicate niveluri sunt în rândul respondenților elvețieni, austrieci și germani
cu procente de 33%, 31% și, respectiv, 29%. Aceștia sunt urmați de țările
latine care au înregistrat un procent de 26% – francezii – și 25% – italienii
și spaniolii. Există diferiți factori care afectează toleranța la risc,
inclusiv datele demografice, cum ar fi vârsta, sexul, educația, venitul și
starea civilă. Factorii comportamentali includ trăsături de personalitate,
emoții, prejudecată privind aversiunea împotriva pierderii și anxietate. De
asemenea, educația în domeniul alfabetizării riscurilor ar putea permite
indivizilor să își potrivească mai bine preferințele legate de deciziile
investiționale. În ambele cazuri însă, ar putea exista o verigă lipsă în luarea
deciziilor financiare: trecutul și situația personală a acestora. Deși, în
majoritatea tărilor nu există diferențe semnificative în ceea ce privește
vârsta, se poate observa că în SUA generația vârstnică are un grad crescut de
alfabetizare în acest domeniu, respectiv de 28% comparativ cu nivelul general
al țării (23%).
„România nu este inclusă în studiul de mai sus
și poate nu ar trebui să
fim surprinși având în vedere că, dintr-o perspectivă oarecum mai generală – a educației financiare,
țara noastră
este clasată pe ultimul loc din Uniunea Europeana și
după
locul 100 în lume conform mai multor studii efectuate de diferite
instituții
financiare. Lipsa însușirii unor noțiuni de bază legate de economisire (sub 1% din veniturile gospodăriilor
sunt în
general alocate investițiilor), investiții, buget, flux de numerar sau cost de oportunitate se
observă
nu doar la nivelul persoanelor fizice, cât și al multor companii locale. Deseori creditul este văzut
ca un scop în sine pentru finanțarea preponderentă a activității curente, cu accent redus pe capitalizare și
auto-finanțare. Pe de altă parte, tendințele la nivel global susțin și
accentuează caracteristicile de mai sus prin concentrarea pe
hiper-consum, pe dezvoltarea preponderent pe credit inflamată
de dobânzile
tot mai mici, cât și pe obținerea rezultatelor imediate în
dauna viziunii pe termen lung”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director
Euler Hermes România.
În contextul creditelor de
consum din ce în ce mai disponibile și a produselor financiare complexe,
alfabetizarea riscurilor joacă un rol cheie în deciziile financiare, iar
capacitatea indivizilor de a-și satisface aceste nevoi în prezent și viitor are
implicații importante pentru macroeconomia și stabilitatea țărilor. Din păcate,
nu putem asocia nivelurile ridicate de cunoștințe cu un apetit pentru risc mai
mare sau invers. În Germania și Elveția, de exemplu, alfabetizarea mai avansată
pare să se îmbine perfect cu un apetit pentru risc mai mare. Cu toate acestea,
respondenții cu risc moderat sunt cei care au cele mai ridicate niveluri de
alfabetizare, singura excepție aici fiind Elveția.
Se poate observa că, în
general, femeile au o toleranță mai scăzută la risc în eșantionul nostru.
Excepție fac Franța (30%) și Spania (27%), unde acestea prezintă o predispoziție mai mare în
comparație cu bărbații. Eșantionul arată că femeile din Germania sunt cele mai
prudente atunci când vine vorba de acest aspect, doar 8% fiind dispuse să
accepte niveluri mai ridicate de risc, spre deosebire de bărbați care
înregistrează un procent de 15%. Un nivel de risc similar între bărbați și
femei este în Austria (femei: 10%; bărbați: 12%) și în Italia (femei: 13%;
bărbați: 16%).
Un număr suficient de mare
al persoanelor intervievate (30%) care nu dețin cunoștințe financiare ar
prefera să dețină bani, comparativ cu ceilalți (22%). Pe de altă parte, 36%
dintre cei cu grad de alfabetizare crescut preferă valorile mobiliare preferențiale
(obligațiuni, acțiuni sau fonduri mutuale), în timp ce doar 26% le-ar considera
o investiție adecvată. Cu toate acestea, inexistența diferențelor în ceea ce
privește criptomonedele și produsele de asigurare, arată că alfabetizarea în
materie de riscuri nu poate explica alegerile investiționale. Preferințele
personale și apetitul pentru risc fiind cele care joacă un rol important aici.
În cadrul studiului, titlurile de valoare au fost instrumentele cele mai
populare.
Atunci când au fost
analizate opțiunile de investiții s-a constatat că alfabetizarea în materie de
risc joacă un rol în alegerea dintre numerar și valori mobiliare, primele fiind
considerate fără risc în circumstanțe „normale”. Numerarul este cel mai
utilizat instrument de investiții, preferat și utilizat în rândul femeilor, în
timp ce asigurările sunt extrem de nepopulare. În aproape toate țările, cu un
procent de 32% majoritatea femeilor apreciază numerarul cu excepția Austriei
(numerar: 24% vs valori mobiliare: 29%) și SUA (numerar: 23% vs valori
mobiliare: 36%) care preferă valori mobiliare în detrimentul acestuia.
Viceversa, în majoritatea țărilor, bărbații aleg titlurile ca instrument
financiar în proportie de 33%. Singura excepție este în Franța, unde se preferă
numerarul în locul valorilor. Tot Franța este singura țară din eșantion în care
ambele genuri preferă asigurarea în locul criptomonedelor cu o marjă largă
(asigurare: 18% față de criptomonede: 6%). În timp ce în Italia și Austria
femeile pun mai mult accent pe valoare în asigurări decât în criptomonede, în
toate celelalte țări, asigurarea este extrem de nepopulară ca instrument
financiar. Acest lucru se întâmplă și din cauza faptului că ratele dobânziilor
au fost zero sau chiar negative în ultimul deceniu.
În ceea ce privește interesul
investițiilor în acțiuni, 30% dintre subiecții generației Z, cei cu vârsta de
24 de ani și mai tineri, au raportat un interes crescut în investițiile în
valori mobiliare. 28% dintre mileniali, cei între 25 și 39 de ani și, 41% dintre subiecții din generația X au
raportat, de asemenea, o creștere a interesului pentru acțiuni. Din păcate sau
din fericire pentru piața de valori, conform celor mai recente date privind
distribuția veniturilor în SUA, populația cu vârsta de peste 55 de ani deține
69,8% din avere. Prin urmare, principala constrângere a tinerilor care vor sa
investească în acțiuni este lipsa unui capital necesar începerii unei astfel de
activități. Dar, cu aplicații concepute
pentru a face investițiile atractive și la fel de captivante precum social
media, preferința pentru investiții de capital ar putea evolua în timp.
Până în prezent, alegerile
de investiții par să reflecte toleranța față de risc într-un mod așteptat sau
rațional. Cu toate acestea, pentru alte instrumente financiare, diferențele
sunt mai puțin pronunțate. În țări ca Austria sau Spania întâlnim procente
egale atât din rândul respondenților care acceptă riscul, cât si a celor care
au aversiune față de acesta care aleg numerarul ca investiție preferată.
Același lucru se poate spune și despre titlurile de valoare din Germania, în
timp ce în Franța, așa cum era de așteptat, doar 11% dintre respondenții cu
toleranță față de risc ar investi în valori mobiliare, față de 26% dintre cei
dispuși să își asume riscuri. De asemenea, ponderea imobilelor în active ar
putea fi un factor decisiv în determinarea stimulentului unei persoane de a se
angaja în investiții. Situația produselor de asigurare este similară, iar
cererea de asigurare pare să nu fie determinată de nivelul toleranței de risc,
deoarece diferențele sunt destul de mici.
Previzionarea riscurilor comerciale
și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine
Euler Hermes este liderul
mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut
în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100
de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a
creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite
analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe
piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris
este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a
Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard &
Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde
de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de
euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com.
Notă de
avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot
include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și
alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale
ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute.
Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de
cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de
devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale
condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în
special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului
Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței,
lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea
evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe
naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv)
nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de
persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de
credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar,
incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale
reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul
achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de
reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare
caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești
factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai
pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.
Experţi în dezvoltare teritorială și în economia circulară, reprezentanţi
ai instituţiilor publice, antreprenori, reprezentanţi ai societăţii civile,
cadre universitare, studenţilor sunt invitați la hackathonul online #REplasticHack:
REduce-REuse-Recycle, organizat de Ambasada Franţei în România și de Institutul
Francez din România în perioada 26-28 martie 2021. Coorganizator este Cluj Hub/ROTSA,
evenimentul fiind încadrat în ediţia a zecea a Întâlnirilor Europene din
Transilvania, care reunește actori ai dezvoltării teritoriale din România și
Franţa.
Organizatorii informează că „participanţii vor fi invitaţi să dezvolte în
36 de ore, formând echipe multidisciplinare, soluţii inovatoare pentru a limita
utilizarea materialelor plastice, în conformitate cu iniţiativele europene din
acest domeniu. Ei vor fi susţinuţi de mentori care vor oferi sfaturi și
expertiză pe baza propriei experienţe profesionale. Proiectele selectate de un
juriu vor fi premiate la sfârșitul hackathonului”.
Asociația Romania Green Building Council anunță lansarea platformei
GreenHomes.Solutions dedicată furnizorilor de soluții pentru locuințe verzi.
Furnizor de Soluții pentru Locuințe Verzi este denumirea
aplicată „companiilor și specialiștilor implicați în proiectarea și construcția
locuințelor, precum: arhitecți, proiectanți, ingineri, constructori,
producători și furnizori de materiale de construcție și echipamente pentru
operarea clădirii și alții”.
Inițiatorii definesc Platforma GreenHomes.Solutions ca „un tool online dedicat
Furnizorilor de Soluții pentru Locuințe Verzi aprobați de RoGBC pentru
proiectele rezidențiale ce urmăresc certificarea Green Homes by RoGBC”.
Daniel Butucel,
Project Specialist RoGBC și coordonatorul platformei: „Obiectivul pe termen
lung al acestei platforme este de a deveni un instrument complet și holistic
pentru oricine este interesat de domeniul clădirilor verzi: certificări de
sustenabilitate, proiectele certificate, produse și soluții sustenabile ale
Furnizorilor, știri și articole educaționale, dar și evenimente conexe”.
De asemenea, Romania
Green Building Council informează că „Furnizorii de Soluții reprezintă o
resursă valoroasă pentru dezvoltatorii de clădiri certificate GREEN HOMES, cea mai cunoscută schemă de certificare verde pentru
sectorul rezidențial din România. Programul de certificare GREEN HOMES
încurajează construirea de locuințe mai sănătoase și de calitate, oferind în
același timp beneficii financiare pentru ocupanți, precum reducerea costurilor
lunare totale cu întreținerea proprietății. Prin parteneriatul cu Raiffeisen
Bank și Alpha Bank România, în cadrul programului Ipoteca Verde (Green
Mortgage) s-au oferit produse financiare avantajoase pentru proiectele
eligibile, cu o abordare integrată a criteriilor verzi, dincolo de eficiența
energetică. Pentru a deveni un Furnizor de Soluții pentru Locuințe Verzi, o
companie trebuie să treacă printr-un proces complex de evaluare tehnică pentru
produsul sau serviciul pe care îl oferă.
În cazul unei
evaluări de succes, RoGBC certifică produsul și include compania respectivă în
catalogul online pe platforma GreenHomes.Solutions, ca Furnizor de Soluții pentru Locuințe Verzi. Platforma online este ușor accesibilă și
oferă informații cu privire la produse și servicii tuturor celor interesați și
facilitează discuții și oportunități de business.
Până în prezent, în
România au fost pre-certificate/certificate Green Homes peste 10.000 de
locuințe, în valoare de peste 1,8 miliarde euro”.
Programul GREEN
HOMES, inițiat de România Green Building Council, este recunoscut internațional
și susținut de către Direcția Generală Energie a Comisiei Europene (DG Energy).
RoGBC a primit un grant în cadrul programului de cercetare și inovare al CE Horizon
2020, pentru replicarea programului în alte 11 țări, de la Irlanda până la
Georgia. „SMARTER Finance for Families include 17 organizații internaționale și experți din
elita academică. Mai multe informații pot fi găsite pe http://rogbc.org/ro/proiecte/locuinte-verzi și www.c2e2.unepdtu.org/smarter/.
România Green Building Council (RoGBC) este definită ca „asociație non-profit, apolitică,
formată din organizații active în întreaga țară. Este cea mai importantă
organizație care promovează responsabilitatea față de mediu și eficiența
energetică în proiectarea, construcția, exploatarea și deconstrucția clădirilor
din România. Organizația susține îmbunătățirea legislației în domeniul
construcțiilor ecologice, oferă educație pentru profesioniști, organizează o selecție
extinsă de evenimente de sensibilizare a publicului larg pe tema clădirilor
sustenabile”.
Grupul
de inițiativă în politici publice VERTIK pentru Viitor
și Kidprenor, un program de educație antreprenorială și
financiară pentru copiii din România, lansează proiectul „VERTIK Junior”,
pentru a le oferi celor mici posibilitatea de a învăța, într-o manieră
distractivă, adaptată vârstei, noțiuni financiare de bază, dar și ce presupune
să pornești o afacere pe cont propriu. Ca țară, suntem pe ultimul loc în Europa
la înțelegerea noțiunilor financiare, iar lucrurile nu se vor îndrepta de la
sine. Este responsabilitatea noastră să formăm o mentalitate de dezvoltare, să
acționăm acolo unde societatea, dar și sistemul educațional au dat greș.
Principala
sursă de educaţie financiară a tinerilor din România rămâne familia, într-o
proporţie de 95%, în timp ce şcoala reprezintă doar 9%, conform unui studiu al
unei bănci comerciale derulat în urmă cu câțiva ani. În plus, doar una din trei
familii economisește pentru copiii lor, iar jumătate din cei chestionați
intenționau să economisească. Sistemul educațional ar trebui să includă un plan
eficient de îndrumare și învățare practică pentru copii.
10 copii, 10 burse, 10 afaceri
VERTIK
Junior își dorește să găsească 10 copii cu inițiativă, care să ia parte, ca
bursieri, la „primul curs de afaceri” din viața lor, în cadrul Academiei
Kidprenor. Căutăm astfel, pentru prima grupă a programului, cinci fete și cinci
băieți, cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani, care își doresc să pășească pe tărâmul
antreprenoriatului și fie au deja o idee de afacere, fie sunt pregătiți să afle
cum anume fac „oamenii mari” bani din pasiunile lor. Cei 10 bursieri vor primi
Cartea Kidprenor, Cartea digitală „Antreprenori mici cu idei mari”, în română
și engleză și vor avea acces timp de trei luni la Academia Kidprenor,
partenerul educațional al proiectului.
Cei
mici vor învăța care sunt pașii pentru a trece de la idee la fapte, de ce abilități
au nevoie, cum le pot cultiva pentru a deveni persoane de succes, atât în
viață, cât și pentru prima afacere, ce presupune munca în echipă, ce înseamnă
etica și cum poți investi în visul tău. Pe lângă competențele antreprenoriale,
copiii își vor cultiva stima și încrederea în sine, vor înțelege că un eșec nu
este un capăt de drum și că pentru orice dificultate există cel puțin o
rezolvare. Micii antreprenori vor avea parte săptămânal de o întâlnire online,
interactivă, cu unul dintre Kidmentorii proiectului, în cadrul căreia vor
colabora la fiecare idee în parte.
Daniela Șerban, Inițiator și
Președinte VERTIK pentru Viitor: „Spiritul
antreprenorial și educația antreprenorială nu sunt integrate de sistemul nostru
educațional, fie sunt abordate într-o manieră stufoasă și teoretică, fără
experiență practică. Este necesară o regândire a abordării și implicarea
tuturor părților interesate. Cum putem face din nou țara asta suportabilă
pentru generațiile viitoare? Trăim de pe o zi pe alta, de la o criză la alta.
Fără o educație care să pună accentul pe învățarea practică, fără o societate
bazată pe valori și principii solide, generațiile următoare nu vor face decât
să asiste pasiv la degradarea socială. Prin acțiunile VERTIK ne propunem să
prevenim acest lucru. Dorim să susținem inițiativa încă de la cele mai mici
vârste, conștienți fiind de potențialul infinit pe care îl au copiii noștri.’’
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
Etapele proiectului „VERTIK Junior” se
derulează astfel:
2 martie – 15 martie –
campanie națională de selecție prin intermediul www.vertik.ro/junior. Aplicațiile constau
în încărcarea unui video de prezentare a copilului cu durata maximă de un minut
și a unui text cu recomandarea părintelui;
16 martie – 31 martie
– evaluarea și selecția aplicațiilor de către un juriu format din Melisa Menagi,
Manager de proiect VERTIK Junior, Econosofia, Matei
Dumitrescu, Vicepreședinte TechAngels, Partener RocaX, Fondator Smart Impact
Capital, Dana Lupșa, Președintă Asociația Happy Moms, Mihai Găinușă, jurnalist,
Diana-Maria Georgescu, Președinta Asociația WomenEsteem International, Consultant
pentru optimizarea afacerilor, Cotiso Bogdan Nistorică, Co-fondator Kidprenor,
Magda Popescu, Jurnalist, redactor șef Revista Forbes kids, blogger la www.bebeH.ro,
Daniel Boaje, Antreprenor, Irina Olteanu, Redactor Qbebe, Sofia Frunză,
Antreprenor, Managing Partener Creative Energy Corner, Dorin Boerescu, CEO
2Performant, Tina Solonaru, Redactor Forbes Kids, blogger la www.solonaria.ro,
Daniela Șerban, Președinte VERTIK pentru Viitor;
1 aprilie – 27 iunie
– Derularea activităților Kidprenor: ora Kidprenor, 60 minute săptămânal.
La final, VERTIK va organiza o dezbatere publică pentru a discuta soluții de acces la educație financiară și antreprenorială din copilărie. Partener educațional: Kidprenor, Parteneri instituționali: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Administratorilor de Fonduri, Avantaj Delivery, Econosofia, Happy Moms, Positive Mother by Mariana Stan, Smart Impact Capital, Women Esteem International. Parteneri media: Mondo TV, Itsy Bitsy, Mondo FM, Money.ro.
_________________
Despre VERTIK
VERTIK
pentru Viitor este un grup de inițiativă în politici publice, fondat de Daniela
Șerban, care își propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România,
pornind de la avantajele competitive, potențialul de valoare adaugată mare ale
acesteia și integrarea lor în oportunitățile internaționale. Un incubator de
idei pentru creștere economică bazat pe valori, VERTIK are o viziune care
integrează politici de dezvoltare a capabilităților noastre, construcții
orizontale, transversale și sectoriale pentru o Românie prosperă, pregătită
pentru viitor. Grupul include echipe de cercetare și analiză independentă,
formate din reprezentanți ai societății civile și ai mediului antreprenorial.
THE DIPLOMAT-BUCHAREST si AUTOMOTIVE-TODAY organizeaza
un eveniment special online dedicat doamnelor din industria auto din Romania pe 10 martie 2021, intre 14:30 – 16:00, pentru
a sublinia nevoia tot mai mare de a incuraja accesul si promovarea femeilor la cariere si functii executive in
aceasta industrie traditional masculina.
Desi majoritatea dintre companiile auto considera ca trebuie sa-si schimbe in mod radical abordarea fata de atragerea, retentia si
promovarea talentelor si expertizei doamnelor in aceasta industrie, doar un
sfert dintre acestea dispun de programe structurate pe dezvoltarea carierei
femeilor din organizatie,
conform studiilor internationale.
Aceste
aspecte incep
sa
aiba
un rol semnificativ in industria auto, in cea mai mare parte initiat de
companiile globale care iau foarte in serios problema diminuarii diferentei de gen. Pentru a atinge aceste obiective, este esential ca industria auto, la nivel global si, de asemenea, in Romania, sa permita si sa incurajeze rolul de lider al femeilor in companiile auto.
VORBITORI
RAMONA JURUBITA, Country Managing Partner, KPMG Romania (MODERATOR)
SIMONA ALMAJAN,
Sr. Manager, Product Engineering and Quality teams, NXP
DANIELA CROITORU, Prof. Eng., Director, the Kronstadt German
Vocational School
LUISA NICU,
Manufacturing Engineering & CI Manager, Magna Exteriors
AGENDA
INCLUZIUNEA FEMEILOR IN INDUSTRIA AUTO DIN ROMANIA:
PROVOCARI SI OPORTUNITATI DE COMPETITIVITATE
Indicatorii de performanta, asteptari, oportunitati de atragere a talentelor
PLANUL DE CARIERA CORPORATIVA: PERSPECTIVE PERSONALE,
PROGRAME SI OPORTUNUTATI DE DEZVOLTARE
Initiative si programe interne cu rezultate si obiective cuantificabile cu privire la promovarea femeilor si diminuarea decalajului de gen la nivel de functii de conducere
PROGRAME DEDUCATIONALE, PARTENERIATE ACADEMICE SI
OPORTUNITATI IN DEZVOLTAREA PROFESIONALA
POVESTI DE SUCCES SI INSPIRATIE IN CARIERA AUTO PENTRU
FEMEI IN INDUSTRIA AUTO
Pentru a-i ajuta pe consumatorii din UE să își reducă facturile la energie și amprenta de carbon, va fi disponibilă de luni, 1 martie 2021, o versiune complet nouă a etichetei energetice a UE, recunoscută pe scară largă, în toate magazinele și la toate punctele online de vânzare cu amănuntul. Noile etichete se vor aplica inițial unui număr de patru categorii de produse – frigidere și congelatoare, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare (precum și alte monitoare externe). Vor urma etichete noi pentru becuri și lămpi cu surse de lumină fixe la 1 septembrie, iar în anii următori se vor adăuga și alte produse.
Având în vedere că tot mai multe produse obțin clasificarea A+, A++ sau A+++ conform scării actuale, cea mai mare schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G. Aceasta este mai strictă și este concepută astfel încât foarte puține produse să poată obține inițial clasificarea „A”, ceea ce permite includerea unor produse mai eficiente pe viitor. Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piață vor fi acum etichetate în mod specific ca „B”, „C” sau „D”. Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv codul QR care face legătura cu o bază de date paneuropeană, permițându-le consumatorilor să găsească mai multe detalii despre produs. Tot la 1 martie va intra în vigoare o serie de norme privind „proiectarea ecologică” – îndeosebi referitoare la posibilitatea de reparare și la necesitatea ca producătorii să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce produsele ies de pe piață.
Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Eticheta energetică inițială s-a dovedit a avea mare succes, întrucât datorită ei o gospodărie medie din Europa a putut economisi mai multe sute de euro pe an, iar societățile au fost motivate să investească în cercetare și dezvoltare. Până la finele lunii februarie, peste 90 % dintre produse au fost etichetate cu A+, A++ sau A+++. Noul sistem va fi mai clar pentru consumatori și prin intermediul său întreprinderile vor putea continua să inoveze și să vină cu produse și mai eficiente. Se reduc în acest mod și emisiile noastre de gaze cu efect de seră.”
Pe lângă reclasificarea clasei de eficiență energetică a produsului în cauză, s-a schimbat și aspectul noii etichete, care conține icoane mai clare și mai moderne. La fel ca și etichetele anterioare, etichetele reclasificate indică mai mult decât clasa de eficiență energetică. În cazul unei mașini de spălat rufe, de exemplu, etichetele permit aflarea, dintr-o privire, a numărului de litri de apă pe ciclu de spălare, a duratei ciclului de spălare și a consumului de energie, astfel cum sunt măsurate de un program standardizat.
O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR în partea din dreapta sus a noilor etichete. Scanând codul QR, consumatorii pot găsi informații suplimentare despre modelul de produs, cum ar fi date despre dimensiuni, caracteristici specifice sau rezultate ale testelor, în funcție de aparat. Toate aparatele de pe piața UE trebuie înregistrate în noua bază de date paneuropeană – baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Se va facilita astfel și mai mult compararea unor produse similare în viitor.
Pe lângă noile norme privind etichetarea energetică, există și regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică care intră în vigoare la 1 martie 2021. Acestea se referă în special la cerințele minime de eficiență actualizate și consolidează drepturile consumatorilor de a repara produsele, sprijinind totodată economia circulară. Producătorii sau importatorii vor fi de acum obligați să pună o serie de piese de schimb esențiale (motoare și perii de motor, pompe, amortizoare și suspensii, tamburi de spălare, etc.) la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de cel puțin 7-10 ani după ce ultima unitate dintr-un anumit model a fost introdusă pe piața UE. Pentru utilizatorii finali (consumatorii care nu sunt reparatori profesioniști, însă cărora le place să facă singuri reparații), producătorii trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulți ani după ce un produs a fost scos de pe piață – produse precum uși, balamale sau garnituri, adecvate pentru bricolaj. Timpul maxim de livrare pentru toate aceste piese trebuie să fie de 15 zile lucrătoare de la plasarea comenzii.
Context
Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau mașini de spălat) și care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză. În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• în 2019, 93 % dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79 % dintre consumatori au spus că aceasta le-a influențat alegerea produsului cumpărat. Se preconizează că, împreună cu cerințele minime de performanță armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică”), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu mii de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu și pentru producători și distribuitori.
Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros și complet transparent, cu implicarea strânsă a părților interesate și a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului și a Parlamentului European și după ce producătorii au fost implicați într-un grad suficient și li s-a acordat destul timp. Astfel cum prevede regulamentul-cadru, și alte grupe de produse vor fi „reclasificate” în anii ce urmează – inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și cazanele cu combustibil solid.
Trecerea la etichetele reclasificate coincide cu intrarea în vigoare a două regulamente orizontale („omnibus”) recent adoptate pentru a corecta sau a clarifica o serie de aspecte identificate în regulamentele respective privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, astfel cum au fost inițial adoptate în 2019.
„Planul Național Strategic 2021-2027 al României trebuie să promoveze un sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară corelat cu consolidarea orientării către piață, creșterea competitivității și dezvoltarea comunității rurale.
La FoodIntel Forum Ediția a IV-a avem șansa să dezbatem și să valorificăm împreună nevoile și particularitățile agriculturii românești transformând provocările legate de mediu și climă din Pactul Ecologic European în oportunități”, a declarat Ministrului Adrian Oros pentru FoodIntelForum
FoodIntelForum.ro este o platformă care permite dezbaterea și identificarea mecanismelor pe care le implică aplicarea Green Deal, schimbările climatice, dezvoltarea la nivel național, regional și european:
accelerarea comercializării și introducerii tehnologiilor agro-alimentare cele mai avansate, generate de uraganul tehnologic, în plină evoluție și de necesitatea implementării “Green Deal” la nivelul UE;
facilitarea de întâlniri între: fermierii și antreprenorii agricoli pe de o parte și firmele producătoare sau furnizoare de input-uri, de mașini și echipamente pentru cercetare, producția agricolă, alimentară și de băuturi, echipamente și instalații pentru sectorul de retail, de HoReCa, furnizori de soluții IT-software, Inteligența Artificială, Internet of Things, senzori, drone, comunicații satelit etc, firme producătoare sau furnizoare de echipamente pentru ambalare, etichetare, furnizori de servicii de logistică etc. pe de altă parte;
identificarea tuturor surselor moderne de finanțare, de produse financiare diversificate și politici de stimulare a finanțării achizițiilor și introducerii de tehnologii de vârf, agricultură de precizie etc
îmbunătățirea rolului fondurilor de garantare pentru agricultură și IMM-uri, din România și UE
identificarea de măsuri și politici pentru ridicarea nivelului de competitivitate a produselor agricole, alimentare și de băuturi românești, creșterea valorii adăugate și intensificarea exporturilor, pentru echilibrarea balanței comerciale cu produse agro-alimentare;
Dezvoltarea dialogului cu cercurile de afaceri din agricultură, producția alimentară și de băuturi, retail și HORECA din Uniunea Europeană dar și din alte țări, pentru racordarea la tendințele și evoluțiile de pe plan internațional;
networking la nivel înalt – fermieri, oameni de afaceri, reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale, bancheri și asigurători, reprezentanți de la fondurile de investiții, finanțatori, proprietari, directori, top management;
FoodIntelForum.ro – Ediția a IV-a 2021, devine cel mai mare și important eveniment internațional al primăverii din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.
Din ianuarie 2021, lunar se desfășoară întâlniri și activități sub cupola FoodIntelForum
Printre partenerii FoodIntelForum menționăm: Ferma Baciu, CAI Curtici,CEC Bank, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Domeniile Urlați, Computerland România, Patria Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, Eximbank, AnaPan.
Dintre partenerii asociativi și instituționali enumerăm: Academia de Studii Agricole și Silvice (ASAS), Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), Academia de Studii Economice (ASE), Fondul de Garantare a Creditelor Rurale (FGCR), Asociația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), Romfilatelia, Sphera Group, etc.
Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor, Adrian Oros, Ministrul Agriculturii, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, Aurel Simion, Secretar de Stat, MADR, Sorin Mihai Cîmpeanu, Rector, USAMV București, László Borbély, Consilier de Stat, Cabinetul Primului Ministru, Nicolae Istudor, Rector ASE, etc.,
Nicolae Badea, Președinte Computerland România, Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, Daniel Botănoiu, Consultant în agricultură, Dimitrie Muscă, Președinte C.A.I. Curtici, Nicușor Șerban, Președinte Clubul Fermierilor Români, Alexandru Baciu, Antreprenor Ferma Baciu, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director, Kaufland, etc.
Valeriu Tabără, Președinte ASAS, Adrian Pintea, Director general, APIA, Nicu Vasile, Președinte LAPAR, Mihaela Popa, Prim Vice-Președinte, CEC Bank, etc. Alina Toma, Președinte FGCR, Silviu Anghel ANPC, etc.
Vă așteptăm alături de noi și la, probabil, cel mai mare eveniment de primavara-vara 2021, BucharestFoodSummit – 2021 – Editia a IV-a, pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă sectorul de agri-business din România, în contextul crizei COVID-19, al necesității implementării Green Deal și al evoluțiilor foarte rapide de pe piețele agro-alimentare și tehnologice internaționale.
Consiliul Național al
Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Primăria
Municipiului Bucureşti vor implementa proiectul „Bucharest Business Agency”. Acordul
de colaborare în acest sens a fost semnat de Florin Jianu, președintele CNIPMMR
și Stelian Bujduveanu, viceprimarul general al Primăriei Capitalei.
Florin Jianu: „Operationalizarea acestei politici publice va
contribui la plasarea capitalei României în rândul capitalelor europene care se preocupă
de atragerea de investitori și de promovarea la export a investitorilor locali.
Suntem onorați să dezvoltăm acest parteneriat și să contribuim astfel activ la
atingerea potențialului antreprenorial al capitalei noastre”.
Stelian Bujduveanu: „Îi mulțumesc
pentru colaborare Președintelui Consiliului, domnul Florin Nicolae Jianu,
întrucât am reușit să stabilim un cadru strategic și eficient al implementării
Bucharest Business Agency, fapt care preconizează atingerea tuturor
obiectivelor proiectului. Capitala noastră are un potențial antreprenorial
extraordinar, care trebuie stimulat permanent, susținut cu încredere și
promovat puternic. Parteneriatul semnat astăzi este o reală oportunitate pentru
București, întrucât vom putea atrage investitori noi și vom putea promova, în
același timp, investitorii locali”.
CNIPMMR informează că „prin acest protocol de colaborare, cele
două instituții își propun dezvoltarea la nivel local a unor politici publice
care să sprijine promovarea exporturilor şi atragerea de investiţii,
poziționând Bucureștiul ca hub antreprenorial. Consiliul Național al IMM-urilor
și Primăria Municipiului Bucureşti vor realiza, în comun, acțiuni de promovare a exporturilor și atragerea de
investiții care vor avea la bază exemplele de bune practici la nivel european,
evenimente tematice, cursuri de formare profesională pentru angajații din
cadrul primăriei în vederea dobândirii de noi competențe și sesiuni de
informare”.
Colaborarea accelerează dezvoltarea „vehiculelor
definite prin software”
Dezvoltarea de software va
fi mai rapidă și mai ușoară pe toată durata de viață a vehiculelor.
Colaborarea reunește
expertiza în domeniul auto și cloud computing pentru a crea următoarea
generație de software pentru vehicule.
Stuttgart
și München, Germania – Bosch colaborează cu Microsoft pentru a dezvolta o
platformă software de conectare fără probleme a vehiculelor la cloud.
Obiectivul acestei colaborări este de a simplifica și accelera dezvoltarea și
implementarea soluțiilor de software auto pe toată durata de viață a unui
vehicul, în conformitate cu standardele de calitate din domeniul auto. Noua
platformă, care se va baza pe Microsoft Azure și va încorpora module software
Bosch, va permite dezvoltarea software-ului și descărcarea acestuia pe
unitățile de control și computerele vehiculului. În continuare, colaborarea se
va axa pe dezvoltarea de instrumente care sporesc eficiența în procesul de
dezvoltare de software. Acest lucru va stimula inovația și va reduce costurile
de dezvoltare de software pentru vehicule în cadrul organizației, dar și între
acestea. Pentru șoferi, platforma va asigura accesul mai rapid la funcții și
servicii digitale noi. Colaborarea dintre Bosch și Microsoft îmbină diversitatea
expertizei în software, electronică și sisteme a principalului furnizor auto de
la nivel global și cunoștințele Microsoft în inginerie software și cloud
computing. Ambele companii intenționează să facă noua platformă software
disponibilă pentru primele prototipuri de vehicule până la sfârșitul anului
2021.
„Astăzi,
Bosch actualizează în siguranță software-ul pentru autovehicule prin cloud. Cu
platforma cuprinzătoare pentru autovehiculele definite de software, dorim să susținem
în continuare producătorii auto să dezvolte noi funcții și să le implementeze
mai repede”, spune dr. Markus Heyn, membru în Consiliul de administrație al
Robert Bosch GmbH.
„Colaborarea
noastră cu Bosch reunește expertiza unuia dintre cei mai importanți furnizori
auto din lume cu puterea cloud-ului Microsoft, IA și GitHub”, declară Scott
Guthrie, vicepreședinte executiv, Cloud + IA, Microsoft. „Pe măsură ce
software-ul devine rapid un element cheie de diferențiere în industria auto,
ambiția noastră este să ajutăm companiile să accelereze furnizarea de servicii
de mobilitate unice pentru autoturisme și flote de vehicule comerciale la scară
largă.”
Engineers Meeting in Technology Research Laboratory: Engineers, Scientists and Developers Gathered Around Illuminated Conference Table, Talking and Finding Solution, Inspecting and Analysing Industrial Engine Design.
Dezvoltăm
împreună viitorul industriei automotive
Software-ul
va juca un rol din ce în ce mai mare pentru generațiile viitoare de vehicule.
Noile tendințe precum electromobilitatea, conducerea automatizată și serviciile
moderne de mobilitate nu ar fi posibile fără acestea. Acest lucru va necesita,
de asemenea, actualizări mai frecvente și îmbunătățiri în viitor. Cu toate
acestea, cerințele stricte privind siguranța pe parcursul întregii durate de
viață a vehiculului fac ca actualizările de software wireless și serviciile
digitale pentru mașini să fie foarte complexe. Gama largă de serii și modele
face ca lucrurile să fie și mai provocatoare. Colaborarea va beneficia de
înțelegerea profundă pe care o are Bosch în materie de arhitectură electrică și
electronică, unități de control și calculatoare pentru autovehicule, care este
necesară pentru actualizările wireless ale vehiculelor. În plus, compania va
contribui cu expertiza sa, precum și produsele pe bază de software și
instrumentele de dezvoltare pentru industria auto. Acestea includ software-ul
de bază și middleware-ul pentru calculatoarele și unitățile de control ale
vehiculelor, precum și module software pe bază de cloud, pentru a pune la
dispoziție actualizările wireless pentru întreaga flotă de vehicule. „Deținerea
unei platforme software cuprinzătoare care să asigure integrarea între vehicule
și cloud va reduce complexitatea dezvoltării de software și a integrării
sistemelor vehiculelor. Astfel, vom crea condițiile pentru ca actualizările
wireless să poată fi efectuate la fel de ușor și confortabil în cadrul
vehiculelor, la fel ca în cazul smartphone-urilor ”, spune Heyn. Platforma
pre-integrată va reduce foarte mult complexitatea actualizărilor wireless, ceea
ce va ajuta la asigurarea actualizării permanente a software-ul unui vehicul, datorită
faptului că arhitectura software a vehiculelor și cloud-ul se vor potrivi acum
perfect.
Servicii software noi pentru dezvoltatori
Bosch
și Microsoft intenționează, de asemenea, să îmbogățească gama de instrumente
existente pentru dezvoltatori, ceea ce va permite producătorilor și
furnizorilor din domeniul auto să își simplifice și să accelereze propria
dezvoltare de software, adaptându-se în același timp la provocările unice din
industria auto.
Companiile intenționează, de asemenea, să utilizeze platforma de întreprindere GitHub complet integrată și să deschidă părți importante ale noii platforme software de pe GitHub.com pentru a încuraja refolosirea codului și partajarea celor mai bune practici în întreaga industrie.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
a lansat în consultare publică proiectul de act normativ prin care se propune
modificarea reglementărilor de lucru la casele de bilete şi în tren, în vederea
acordării reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenţilor, scrie
Adevarul.ro.
„În cadrul
proiectului de Hotărâre de Guvern de modificare a normelor metodologice s-a
specificat care este reducerea la transport de care beneficiază studenţii,
respectiv legitimaţii de călătorie cu tarif redus 50% (50% din tariful de
transport şi 50% din tariful de rezervare) şi abonamente lunare cu număr
nelimitat de călătorii cu reducere 50% la transportul cu tren Regio şi
InterRegio clasa a II-a”, se menţionează în instrumentul de motivare care
însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern
feroviar şi cu metroul pentru elevi şi studenţi, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 42/2017.
De asemenea, operatorii de transport feroviar
de călători vor elibera studenţilor orfani sau proveniţi din casele de copii
legitimaţii de călătorie gratuite pentru călătoria la toate categoriile de
trenuri, clasa a II-a, cât şi abonamente lunare gratuite cu număr nelimitat de
călătorii.
Indicele ROBOR la 3 luni, în
funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a
crescut miercuri la 1,70%, potrivit datelor publicate de BNR.
Indicele ROBOR la 6 luni a crescut la 1,74%, de la 1,71%, scrie Profit.ro De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
BNR a publicat, în mai 2019,
indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor
(IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor
în lei.
În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea
pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi
pensii private, după cum urmează:
Reglementare
Regulamentul de modificare și
completare a Regulamentului CNVM nr. 27/2010 privind supravegherea electronică
prin raportări, cu modificările și completările ulterioare (regulamentul va fi transmis, spre publicare,
Monitorului Oficial al României);
Norma pentru modificarea Normei
Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului
personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (norma va fi transmisă, spre publicare,
Monitorului Oficial al României).
Autorizare
Aprobarea doamnei Milena Martinovic
în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa
Asigurări S.A.;
Aprobarea domnului Adel Bahtanovic
în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa
Asigurări de Viață S.A.;
Aprobarea domnului Wolf Christoph
Hubertus Gerlach în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la
societatea Uniqa Asigurări de Viață S.A.;
Aprobarea domnului Adrian-Răzvan
Florescu pentru un nou mandat în calitate de membru al Consiliului de
Administrație la societatea Compania de Asigurări – Reasigurări Exim România
(CARE – România) S.A.;
Aprobarea domnului Dade Iulius în funcția de administrator la
societatea Obsidian Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L.;
Autorizarea modificării intervenite
în modul de organizare și funcționare a societății OTP Asset Management România
SAI S.A. ca urmare a modificării componenței Consiliului de Supraveghere prin
numirea domnului Gáti László György și a doamnei Molnár Erzsébet Tünde în
calitate de membri;
Emiterea unei decizii prin care se
confirmă că societatea Can-Pack România S.R.L., angajată în tranzacții
realizate intragrup cu instrumente financiare derivate extrabursiere cu
societatea Can-Pack S.A., se încadrează în excepția de la obligația de
raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012
(EMIR);
Aprobarea prelungirii cu 2 ani a
perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi de către actualul auditor
financiar Ecoteh Expert S.R.L. a situațiilor financiare ale SAI Sira S.A. și a
fondurilor administrate de către aceasta, respectiv FDI Omninvest, FII Omnihedge
și FII Omnitrend, pentru anii 2021 și 2022.
Ești student și ești pasionat de bursă, asigurări sau
pensii private? Înscrie-te în Student
Club, cel mai recent program de educație financiară lansat de Autoritatea
de Supraveghere Financiară.
Ne-am propus să creăm o comunitate unde să putem dezbate
și să învățăm împreună noțiuni, concepte și mecanisme de funcționare aferente
piețelor financiare non-bancare. Vom discuta pe marginea unor studii de caz
concrete și vom dialoga deschis despre orice subiect.
Student Club se adresează atât studenților din facultățile cu profil
economic/financiar, cât și celor din facultățile cu profil umanist. În cadrul Student Club vor fi dezvoltate și
abilități interpersonale, așa numitele soft skills, care sunt apreciate de
către angajatori.
Cursurile sunt gratuite, vor avea loc online (pe Zoom)
și vor fi susținute de lectori din cadrul A.S.F. În prima fază sunt disponibile
100 de locuri, iar primul curs va avea loc pe 26.03.2021. Înscrierile se fac la edu@asfromania.ro în perioada 1 –
10.03.2021. Formularul de înscriere, precum și mai multe informații sunt
disponibile la https://asfromania.ro/edu/student-club/.
EximBank a acordat o
finanțare de 12 milioane de lei cu dobândă subvenționată companiei Faist
Mekatronic din Oradea, furnizor de componente pentru industria auto și
infrastructura telecom. Finanțarea se înscrie în schema de ajutor de stat Covid-19
pe care EximBank o implementează în urma mandatului special primit din partea
statului român,
Traian Halalai, președintele
executiv al EximBank, subliniază: „Flexibilitatea și adaptabilitatea EximBank
ne-au permis să implementăm rapid finanțările și garanțiile cu ajutor de stat
și astfel companiile care nu erau în dificultate la finele lui 2019 au la
dispoziție instrumente care să le susțină activitatea în această perioadă,
astfel încât să se poată concentra asupra planurilor de redresare și menținerii
locurilor de muncă. Prin acest răspuns imediat la provocările cu care ne
confruntăm începând din anul trecut avem oportunitatea ca, alături de clienții
noștri, să contribuim activ la demersurile care se fac pentru accelerarea
tendinței de creștere a economiei românești”.
Remus Cotuț,
directorul general al Faist Mekatronic: „Activăm în două domenii puternic
impactate de pandemia COVID-19 pe plan global: telecom – unde în a doua parte a
anului au fost suspendate proiecte majore de infrastructură, respectiv
automotive – unde majoritatea producătorilor auto și-au redus și chiar și-au
oprit temporar activitatea. Astfel, în efect de domino, activitatea noastră a
fost destul de puternic afectată. Scăderea vânzărilor ne-a creat dificultăți la
nivel operațional și ne-a redus predictibilitatea, ceea ce a făcut planificarea
și gestionarea relațiilor cu furnizorii destul de dificilă. Finanțarea acordată
de EximBank în cadrul acestui program de sprijin ne asigură premisele pentru
relansarea activității în acest an. Comenzile în zona automotive au revenit
deja la nivelul anterior pandemiei și sunt semnale foarte bune și în ceea ce
privește zona telecom”.
EximBank informează
că „fondurile acordate Faist Mekatronic, în cadrul programului financiar de
susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 20
milioane lei (în 2019), sunt destinate asigurării necesarului de lichiditate
pentru desfășurarea activității curente.
Faist Mekatronic,
parte a grupului britanic Faist, a fost înființată în 2005, la Oradea, iar în
prezent are peste 1.000 de angajați. După șase ani de la înființare, în 2011,
compania și-a mutat producția într-o nouă hală, de 25.000 de metri pătrați,
amplasată în cadrul Parcului Industrial Oradea, unde au fost realizate până în
prezent investiții de circa 75 de milioane de euro, în special în echipamente
cu un înalt nivel tehnologic, achizitionate de la producatori consacrați
europeni și japonezi. Compania își propune să fie lider în tehnologie și
inovație, fiind axată pe producția componentelor turnate din aluminiu, cu o
prelucrare mecanică de înaltă precizie. În prezent se derulează proiecte
importante atât în zona telecom, cât și automotive, cu jucători relevanti din
ambele domenii. Astfel, în industria auto se derulează proiectele de fabricarea
a carcasei unei cutii de viteze pentru un model Porsche full electric,
pompe de ulei și de vacuum pentru motoarele BMW pe benzină, componente pentru
cutii de viteze și motor cu ardere internă pentru VW, Jaguar sau Ford. În
sectorul telecom, clientul principal este Ericsson, iar compomentele mecanice
sunt parte a infrastructurii 4G. Începând cu anul 2019, compania a început
producția pentru unele componente parte din infrastructura 5G. Produsele
fabricate la Oradea sunt realizate din aluminiu – compania achiziţionează
aluminiu sub formă de lingouri, acesta este topit în turnătorie și apoi, cu
ajutorul matrițelor şi utilajelor de injectat, se produce forma brută a piesei,
urmând apoi o pregătire a suprafeței pentru o prelucrare mecanică de înaltă
precizie. În 2019, Faist Mekatronic a înregistrat o cifră de afaceri de
310,2 milioane de lei (circa 65,5 mil. euro), iar 95% din producție este
destinată exportului.
Companiile mari și
IMM-urile cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019 pot beneficia
– până la 31 mai 2021 – de produse noi de finanțare și garantare cu componentă
de ajutor de stat, oferite de EximBank ca parte a programului guvernamental de
sprijin din cadrul Planului de investiții și relansare economică. Prin acest
program se asigură acces la instrumentele de suport oferite de statul
român și obținerea unui nivel de susținere similar cu companiile europene
pentru toate firmele românesti eligibile interesate, care pot avea acces la
sprijin la suma maximă permisă de Cadrul temporar al Comisiei Uniunii Europene.
Principalele
caracteristici ale programului de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor
cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019:
Alocare
bugetară prin EximBank în numele și contul statului – 4 miliarde de lei;
Produse
noi de finanțare și garantare cu componență de ajutor de stat, oferite de
EximBank alături de portofoliul existent de finanțări, garanții și
asigurări oferite în condiții de piață;
Potențial
de susținere a sute de companii mari și IMM-uri din România, prin credite
de investiții, capital de lucru sau garanții pentru liniile de finanțare, care
să permită continuarea și dezvoltarea activității, creșterea volumului de
afaceri și păstrarea sau crearea de noi locuri de muncă;
Costuri
minime, în concordanță cu Cadrul Temporar al Comisiei Uniunii Europene – ROBOR
+ 0,25%-2% pe an.
Termenul până la
care companiile pot depune dosare de solicitare a produselor de finanțare și
garantare din cadrul acestei scheme de ajutor de stat este 31 mai 2021”.
Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în urmă cu șase luni cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din țara noastră. Deși jumătate dintre respondenți manifestă optimism, reducerea costurilor continuă să fie prioritatea următoarelor 12 luni pentru 37% dintre aceștia, în scădere de la 58%, la începutul pandemiei. Pe locul al doilea în topul preocupărilor se află creșterea organică a businessului (în urcare de la 13% la 18%), urmată de digitalizare (11%), în condițiile în care munca la distanță și automatizarea proceselor interne au devenit esențiale în cele mai multe domenii.
Categoriile de costuri care vor
crește cel mai mult, conform rezultatelor studiului, sunt cele cu provizioane
pentru creanțele incerte, urmate de costurile de finanțare și de capital. La
polul opus, costurile care vor scădea cel mai mult sunt cele legate de bunurile
imobiliare.
Scăderea cererii rămâne
principala îngrijorare pentru companii și în 2021, deși, în cazul cererii
interne, ponderea celor care se așteaptă la o diminuare s-a redus la 44%, de la
peste 70%, la începutul pandemiei. În schimb, revine în actualitate preocuparea
legată de insuficiența forței de muncă calificate, 43% dintre respondenți menționând
acest aspect, față de 11%, în primele luni de la declanșarea pandemiei.
Întrebați fiind când estimează că
veniturile vor ajunge din nou la nivelurile înregistrate anterior pandemiei,
34% dintre respondenți au spus că deja au revenit sau chiar au depășit acel
nivel, 43% au indicat 2021 ca fiind anul revenirii, iar 20% estimează că revenirea
va avea loc în 2022 sau mai târziu.
În următoarea perioadă, companiile
se vor concentra pe menținerea sănătății și siguranței angajaților la locul de
muncă (38%) și pe transformarea digitală (tot 38%), astfel încât să poată
asigura funcționarea organizației chiar și în condiții de blocaj, izolare sau
distanțare socială, mai arată studiul. La polul opus se află explorarea de piețe
noi, doar 1% dintre companii considerând că aceasta va fi o prioritate în
viitorul apropiat.
„Percepția directorilor financiari cu privire la viitor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele șase luni, pe fondul măsurilor de sprijin anunțate de autoritățile locale și europene, respectiv al demarării campaniei de vaccinare a populației împotriva noului coronavirus. După cum reiese din studiul nostru, majoritatea sectoarelor estimează cel puțin o stabilizare a situației în 2021, cu câteva excepții, precum industria turismului și a ospitalității. Cu toate acestea, prudența rămâne principala caracteristică a mediului de business, dacă ne raportăm la faptul că reducerea costurilor continuă să fie strategia preferată pentru perioada următoare, apetitul față de risc este limitat, iar eforturile depuse pentru a asigura funcționarea organizației sunt consistente”, a declarat Zeno Căprariu (foto), Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.
Peste jumătate dintre companii
(56%) se așteaptă să raporteze venituri mai mari în 2021 față de 2020 și să
recupereze, astfel, din terenul pierdut anul trecut. Cu toate acestea, 84% dintre respondenți spun
că nu sunt dispuși să își asume riscuri în
această perioadă, în contextul în care jumătate dintre ei resimt un grad mare
de incertitudine, mai ales în domenii precum turism și ospitalitate și servicii
financiare.
În privința evoluției de
ansamblu a economiei, aproximativ jumătate dintre participanții la studiu se
așteaptă la o creștere în 2021, iar un sfert dintre ei estimează chiar un avans
al economiei de peste 2%. Cu toate acestea, 71% dintre respondenți spun că
șomajul va crește anul acesta.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte
România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara
noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal,
servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în
management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului,
soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii
adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua
globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
Potrivit unui studiu realizat de BestJobs, în februarie candidații din București, Timiș, Cluj, Brașov și Iași au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă, iar joburile remote continuă să fie la mare căutare.
În luna februarie companiile au căutat să angajeze mai ales personal din categoriile white collar (angajați birouri) și blue collar (lucrători). Din totalul locurilor de muncă activate în luna februarie, mai mult de jumătate (55%) au fost din categoria white collar, 26% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 19% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe.
În același timp,
angajatorii continuă să caute personal remote (work from home), iar în luna
februarie s-au înregistrat cu 24% mai multe anunțuri pentru job-uri remote
comparativ cu luna anterioară. Și
candidații continuă să aplice în număr mare la job-uri remote (work from home).
În luna februarie s-au înregistrat peste 73.000 de aplicări pentru astfel de
job-uri, cu 30% mai multe aplicări decât în luna ianuarie.
Per total, în luna
februarie candidații care au realizat cele mai multe aplicări la joburi au fost
cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (36%), urmați de cei cu vârste
cuprinse între 35 și 44 de ani (22%) și de cei cu vârste cuprinse între 45-54
ani (17%).
În ceea ce privește
județele cu cei mai mulți candidați activi în luna februarie, topul este condus
de București-Ilfov (cu peste 260.000 de aplicări), Timiș (cu peste 60.000 de
aplicări), Cluj Napoca (cu aproape 35.000 de aplicări), Brașov (cu peste 34.000
de aplicări) și Iași (cu peste 28.000 de aplicări).
Femeile continuă să
fie mai interesate decât bărbații în căutarea unui nou loc de muncă, acestea
fiind responsabile cu peste jumătate (56.4%) dintre aplicările la joburi.
Candidații din domeniile financiar, inginerie,
transporturi și vânzări au fost cei mai activi în căutarea unui nou job, în
ultima lună
Primele patru poziții
în topul căutărilor efectuate de către candidații români în luna februarie sunt
ocupate de joburile din domeniile financiar, inginerie, transporturi și
vânzări, cu aproximativ 20.000 de căutări în total.
Topul companiilor cu
cele mai multe aplicări a fost condus în luna februarie de către Enel (6.016
aplicanți), DRÄXLMAIER (2.998 aplicanți), Allianz Technology (2.655 aplicanți),
DM DROGERIE MARKT (2.352 aplicanți) și Procter & Gamble (2.239 aplicanți).
Consiliul Investitorilor Străini (FIC)
apreciază ca bine conturate elementele centrale ale construcției bugetare, prin
estimarea realistă a veniturilor viitoare și prin încadrarea deficitului
bugetar general consolidate în limite acceptabile la nivel european. Într-un
comentariu pe această temă, FIC subliniază:
Investițiile,
butonul ce poate reporni economia
Prin măsurile adoptate și aplicate încă
de la începutul crizei sanitare, România a dovedit că principala preocupare
este depășirea problemelor din sistemul de sănătate, asigurarea securității
cetățenilor săi, în paralel cu susținerea economiei. Consiliul Investitorilor
Străini (FIC) salută adoptarea bugetului de către Parlament și consideră că
acesta reflectă o viziune echilibrată și favorabilă relansării economice a
României.
Considerăm că elementele centrale ale
construcției actualului buget sunt bine conturate prin estimarea realistă a veniturilor
viitoare și încadrarea deficitului bugetar general consolidat (de 7,16%) în
limite acceptabile la nivelul UE. Toate acestea pot asigura succesul
implementării măsurilor din programul coaliției de guvernare, cum ar fi
stabilitatea nivelului de taxare, asigurarea reducerii cheltuielilor
administrative în următorii ani, continuarea consolidării fiscale și orientarea
către proiecte mari de investiții. Un alt element important este alocarea a
5,5% din PIB pentru investiții, ceea ce arată o regândire în perspectivă a
priorităților. Investițiile programate în acest an ating un maxim istoric,
însumând 61,4 miliarde RON și pot juca rolul de catalizator în relansarea
creșterii economice. În plus, bugetul prevede o alocare substanțială pentru
contribuția statului la proiectele de investiții cu finanțare europeană (cofinanțări
2,9% din PIB), fiind un bun indicator pentru o absorbție mai mare a fondurilor
și transmite un semnal pozitiv mediului de afaceri, ce încă resimte efectele
generate de criza sanitară.
FIC consideră că provocările bugetare
curente pot fi rezolvate printr-o serie de măsuri a căror implementare nu
presupune un efort financiar suplimentar, atâta timp cât este asigurată voința
politică.
Ne referim în principal la potențialul
de creștere a veniturilor prin îmbunătățirea sistemului de colectare a
veniturilor bugetare și digitalizarea ANAF, dar mai ales prin crearea și
implementarea unei viziuni prin care România să atragă investiții cu valoare
adăugată ridicată, ce pot juca un rol important în stimularea viitoare a
creșterii economice sustenabile. Implementarea unor reforme structurale va
ajuta la menținerea echilibrelor bugetare, în special dacă se vor face ajustări
ale cheltuielilor administrative, coroborate cu lansarea de proiecte de investiții
publice și private. În acest mod se poate asigura depășirea contextului curent
și succesul României pe termen mediu și lung.
Credem că investițiile străine directe
pot avea o contribuție semnificativă în relansarea economică și de aceea
reiterăm necesitatea conturării unor măsuri legislative și a unor structuri
instituționale dedicate atragerii de investiții străine, considerând acest
domeniu o prioritate pentru perioada următoare. Din acest punct de vedere, FIC
rămâne un partener activ de dialog ce poate sprijini autoritățile în astfel de
demersuri.
Point Development, subsidiara locală a grupului israelian Shikun &
Binui, anunță că „a finalizat cu succes procesul de certificare LEED pentru cea
de a doua etapă de construcție a ansamblului rezidențial City Point. La finalul
anului trecut proiectul a primit, din partea US Green Building Council,
distincția LEED for Neighborhood Development: Plan and Design (LEED-ND). City
Point devine astfel cel de-al șaselea proiect din Europa certificat LEED-ND și
al treilea atestat la nivel Gold. Procesul de certificare a fost coordonat de
Colliers România”.
Favi Stelian, Managing Director Point Development, subliniază: „Deși
atipic și dominat de incertitudini, 2020 a fost un an cu rezultate excelente
pentru noi ca și companie, și mai ales pentru City Point. Obținerea certificării
LEED reprezintă mult mai mult decât simpla implementare a unor practici
sustenabile; este un angajament pe care ni l-am asumat încă de la lansarea
proiectului și care, cred eu, ne-a transformat într-un exemplu de bune practici
în industrie. Mai mult, segmentul rezidențial s-a dovedit extrem de rezilient,
iar acest lucru s-a reflectat și în gradul mare de ocupare pe care l-am
înregistrat în această nouă etapă de extindere – aproximativ 70% din totalul de
apartamente aferente primului bloc al fazei II sunt deja contractate. De
asemenea, avansăm în ritm alert cu lucrările de construcție și ne pregătim să
finalizam anul acesta primele 107 unități”.
Favi Stelian
Tamara Dogariu, Associate Real Estate Management Services în cadrul
Colliers: „Această certificare conferă recunoaștere
dezvoltărilor urbane cu un impact pozitiv în comunitate, sustenabile, care
modelează vieţile celor care lucrează sau locuiesc în ele, comunități menite să
aibă un grad mai mare de conectare și integrare în peisajul urban. City Point
se numără printre cele doar trei proiecte de pe continent care au primit
certificarea LEED-ND la nivel Gold”.
Demarate în 2019, lucrările de extindere ale proiectului presupun o
investiție de 100 milioane de euro și vor fi încheiate în 2023. Faza II va
livra peste 400 de unități dispuse în trei imobile cu regim de înălțime P+12E,
respectiv P+18E, cărora li se adaugă 500 de locuri de parcare, mai mult de
6.000 de metri pătrați de spații verzi cu alei pietonale și pistă de alergare,
construcții multifuncționale care vor acomoda facilități de tip SPA, sală de
fitness și spații comerciale chiar în incinta complexului, dar și un spațiu
deschis de co-working (co-working outdoors).
City Point este cunoscut ca „unul dintre cele mai ample proiecte
rezidențiale nou dezvoltate în zona Aviației – Pipera, fiind proiectat și
construit sub egida conceptului smart
neighbourhood. Accentul este pus pe ideea de comunitate unită, durabilă
și tehnologizată, iar atribute precum calitatea construcției și finisajelor,
eficiența și independența energetică a clădirilor sau facilitățile premium
pentru rezidenți sunt conectate prin intermediul soluțiilor de tip IoT. Prin amplasamentul privilegiat, chiar în vecinătatea polului de
birouri Barbu Văcărescu – Pipera și a centrului comercial Promenada,
dezvoltatorul își propune descurajarea dependenței de șofat, în vreme ce
standardul LEED-ND transpune conceptul de certificare Green dincolo de cladirea
individuală, aplicându-l la scară urbană”.
Itemii cu rol
principal în obținerea punctajului maxim pentru certificare au fost „facilitarea
și încurajarea transportului alternativ, accesul la funcțiuni diverse
complementare locuirii – inclusiv facilități recreative și sportive, existența
străzilor umbrite destinate în totalitate circulației pietonale, eficienţa
energetică și reducerea consumului de apă potabilă în cadrul clădirilor,
sistemul centralizat de încălzire, dar și reducerea poluării luminoase și a
efectului insulei de căldură”.
Compania Point
Development, prezentă pe piața din România de aproximativ 15 ani, subsidiara
locală a grupului israelian Shikun & Binui, este definită ca „specializată
în proiectarea și dezvoltarea de ansambluri rezidențiale pe segmentele medium
și premium și își concentrează atenția pe construcții durabile, care generează
valoare adaugată pieței și mediului înconjurător, sporindu-și valoarea
financiară în timp. În România, Point Development semnează proiectele City
Point (Aviaței), New Point (Pipera) și Green Point (Zona Basarabia) și are în prezent un portofoliu de constructii
cu peste 3000 de proprietăți”.
Shikun & Binui
este „una dintre cele mai proeminente companii din Israel din sectoarele infrastructură
și imobiliare, o corporație globală cu multiple filiale în Israel și în
întreaga lume. Prezentă deja în peste 20 de țări, pe toate cele patru
continente, Shikun & Binui este prezentă în diverse sectoare industriale
printre care amintim: infrastructură, dezvoltări imobiliară, energie verde și
concesiuni”.
Colliers (NASDAQ:
CIGI) (TSX: CIGI) este caracterizat ca „unul dintre liderii globali în servicii
profesionale imobiliare diversificate și al managementului investițiilor. Cu
operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători
lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru
a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori.
Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care
deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri
investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de
peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu
active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre
Colliers puteți accesacorporate.colliers.com, Twitter@Colliers
sau LinkedIn”.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România îi adresează ministrului economiei, antreprenoriatului
şi turismului o scrisoare prin care solicită lămuriri privind acțiunile
întreprinse pentru deblocarea Măsurii 3 – Granturi pentru investiții:
„Consiliul Naţional al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România, confederaţie patronală reprezentativă la
nivel naţional ce are ca scop protejarea intereselor generale ale IMM-urilor,
solicită public Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului să
comunice care sunt acţiunile pe care ministerul le va întreprinde pentru
deblocarea Măsurii 3,
având în vedere declaraţia publică a
Prim-Ministrului, domnul Florin Cîţu, făcută în cadrul şedinţei Biroului
Permanental CNIPMMR din data de 25.02.2021, cu privire la posibilitatea
deblocării Măsurii 3 – Granturi pentru investiţii acordate IMM-urilor, conform
căreia: «E posibil ca o soluție pe care să o avem pe termen scurt acum este să
eliminăm acele proiecte din Măsura 3 care sunt legate de imobiliar și să putem să
mergem mai departe. E o discuție pe care o să o am cu ministrul economiei. Ar
fi păcat să nu mergem cu această măsură mai departe. Toată problema a apărut la
modul de interpretare a ordonanței de urgență. Noi vorbeam de spații de
producție, dar producția are un sens mai larg, depinde de cine și cum
interpretează».
Subliniem că este de maximă necesitate
adoptarea, în regim de urgenţă, de măsuri care să asigure accesul IMM-urilor la
surse de finanţare şi solicităm prezentarea de către Ministerul Economiei,
Antreprenoriatului şi Turismului a unui calendar, cu acţiuni şi termene clare care
să vizeze operaţionalizarea Măsurii 3”.
Scrisoarea este semnată de Florin Jianu,
președintele CNIPMMR.
Concurența este cea mai mare preocupare pentru companiile de producție în următoarele șase luni, urmată de sănătatea angajaților, locurile de muncă și digitalizarea operațiunilor, potrivit sondajului global „Reinventing the future of manufacturing”, realizat de PwC în rândul directorilor operaționali (COO).
Astfel, 41% dintre producătorii intervievați au
menționat ca principală preocupare în următoarele șase luni amenințările concurențiale,
35% îngrijorările privind sănătatea angajaților și locurile de muncă, 34%
digitalizarea, 34% siguranța și sustenabilitatea, iar 29% presiunea crescută a
reglementărilor.
„Producătorii au investit prea încet în fabrici inteligente, lanțuri de aprovizionare digitale și comerț electronic, iar pandemia COVID-19 le-a dezvăluit punctele slabe, punând presiune pe viteza și eficiența afacerii, dar cu păstrarea calității. Pentru a ajunge la un echilibru, companiile trebuie să acorde prioritate optimizării proceselor, controlului calității, monitorizării producției în timp real, îmbunătățirii lanțului de aprovizionare și dezvoltării angajaților”, a declarat Kenneth Spiteri, Partener și Lider al Practicii de Audit, PwC România.
Kenneth Spiteri, Partener și Lider al Practicii de Audit, PwC România.
În ceea ce privește digitalizarea,
70% dintre companii spun că IoT și cloud vor fi pilonii tehnologiei de
fabricație, iar aproximativ jumătate vor acorda prioritate automatizării
proceselor (RPA), în perioada menționată.
Sănătatea angajaților și tranziția
către un nou mod de lucru vor fi de asemenea printre priorități. În ceea ce
privește tranziția către un nou mod de lucru, aceasta se va axa pe trei
aspecte: îmbunătățirea competențelor digitale, găsirea de talente și munca flexibilă
(telemunca, ore flexibile etc.).
Criza sanitară afectează diferit producătorii
Sondajul relevă că firmele mai mici
se confruntă cu provocări bugetare și amenințări competitive mai mari, în timp
ce companiile mai mari se luptă mai mult cu distribuția și schimbările
cererilor clienților.
Pe categorii, producătorii business
to business au probleme mai mari de siguranță și sustenabilitate, presiuni de
reglementare, riscuri de securitate cibernetică și lipsa competențelor pentru
vânzarea unor produse complexe. În același timp, firmele business to consumer
suferă din cauza întreruperii afacerii, a presiunilor asupra fluxului de
numerar și a reducerii cheltuielilor clienților.
În următorii 1-2 ani, amenințările
concurențiale vor rămâne o preocupare de top, alături de reglementare,
siguranță și digitalizare. În același timp, îngrijorările legate de sănătatea
și locurile de muncă ale angajaților, discontinuitatea afacerii, cheltuielile
reduse ale clienților și recesiunea vor scădea.
Potrivit sondajului, aceste tendințe
vor crea noi provocări pentru producători, care vor trebui să accelereze
inovația, să digitalizeze produsele și serviciile, să îmbunătățească forța de
muncă și să înlocuiască sistemele vechi inflexibile.
La nivel sectorial, concurența va
reprezenta o provocare mai mare pentru producția industrială decât pentru
sectorul farma, în timp ce producătorii din farma vor lupta mai mult cu
cerințele de siguranță și sustenabilitate decât firmele de produse de larg
consum. În mod similar, digitalizarea produselor și serviciilor va fi o
problemă mai mare pentru firmele aerospațiale și de apărare decât pentru
companiile din energie și utilități, care se vor confrunta însă cu schimbări
bruște ale cererii.
Sondajul a inclus 585 de companii mari
din opt industrii, din Japonia, Germania, SUA, China și Marea Britanie.
_________________
Despre PwC
Misiunea PwC este
de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea
unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu
mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul
auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care
sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe
informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.
PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una
dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.
Jumătate dintre români și-ar dori să treacă la o mașină hibrid în viitor, însă cred că România nu este pregătită cu infrastructura necesară arată un studiu Reveal Marketing Research despre percepția românilor față de utilizarea mașinilor electrice sau hibrid.
Jumătate dintre români (51%) declară că ar lua în considerare să achiziționeze o mașină hibrid, iar 28% își exprimă dorința de a trece la cea electrică.
85% dintre români consideră că țara noastră nu este pregătită ca infrastructură pentru șoferii mașinilor electrice.
Doar 21% dintre oameni declară că vor rămâne mereu la mașina pe diesel sau benzină.
Context
În 2019, datele la nivel internațional arătau faptul că mașinile particulare poluează cel mai mult prin emiterea de 60,7% din totalul de emisii de dioxid de carbon provenite din transportul rutier european (în 2019). În 2020, Europa avea 51 de milioane de mașini diesel, potrivit Federației Europene pentru Transport și Mediu. Deși directivele Uniunii Europene obligă la acțiuni în vederea combaterii schimbărilor climatice, reducerii poluării și promovării surselor alternative de energie, schimbările la nivel local par să fie lente sau inexistente. În acest context, Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre percepția românilor față de utilizarea mașinilor electrice sau hibrid.
Deși românii cred că o mașină poate să funcționeze mai bine de 10 ani, 37% declară că o schimbă, în medie, o dată la 3-5 ani
Un procent semnificativ afirmă că au schimbat 1-2 mașini de când sunt șoferi (43%). Deși majoritatea oamenilor (63%) sunt de părere că o mașină nouă poate avea o durată de viață optimă de (peste) 10 ani, un procent semnificativ (37%) este cel al șoferilor care au schimbat 3-5 mașini în decursul celor 15 ani de când conduc.
8 din 10 români și-ar dori să treacă la o mașină electrică sau hibrid în viitor, însă sunt de părere că Romania nu este pregătită cu infrastructura necesară
Este remarcabil procentul celor deschiși la ideea de a trece în viitor la o mașină electrică sau hibrid – 79% dintre români, având în vedere că la nivel european, deja există aproximativ 1,8 milioane de astfel de vehicule înmatriculate (la final de 2019, potrivit Comisiei Europene). Dintre cei 79% – 28% declară că ar lua în considerare să achiziționeze o mașină electrică, iar jumătate dintre români (51%) își exprimă dorința de a trece la varianta hibrid.
Principalul beneficiu al mașinilor electrice este diminuarea poluării, menționat de 73% dintre români, urmat de eficiența din punct de vedere al costurilor menționată de 17% dintre oameni. Caracterul modern și inovativ este mai puțin important pentru români, astfel că doar 9% dintre ei îl consideră drept un beneficiu.
În ceea ce privește orizontul de timp, 58% dintre români cred că vor face tranziția la o mașină mai prietenoasă cu mediul în următorii 3 sau 5 ani.
România nu este pregătită ca infrastructură pentru șoferii acestor mașini, consideră 85% dintre români, deși ei și-ar dori să conducă în viitorul apropiat o mașină electrică. Doar 5% dintre români sunt de părere că țara noastră este suficient de pregătită pentru acest tip de abordare sustenabilă. Este posibil că tocmai din acest motiv, unii șoferi să nu își dorească să renunțe la mașinile cu carburant convențional. 21% dintre români consideră chiar că vor rămâne mereu la mașina pe diesel sau benzină, în special cei cu venituri mici, sub 2.000 lei (28%) și nu se gândesc la tranziția către mașina electrică/hibrid. Într-un articol care explică lipsa de motivație a oamenilor de a proteja mediul, observăm că aceștia pot cădea în capcana percepției eronate că nu vor resimți curând consecințele poluării și schimbărilor climatice. Faptul că schimbările climatice nu par să aibă impact în viitorul imediat apropiat, îi determină pe unii oameni să minimizeze importanța amenințării.
Românii sunt pesimiști, deși își doresc mașini electrice. Aceasta este o oportunitate pentru branduri de a le oferi oamenilor soluții pentru transportul prietenos cu mediul
Datele ne arată că oamenii sunt pesimiști și în ceea ce privește capacitatea României de a lua măsuri în următorii 3 ani spre a îmbunătăți infrastructura pentru mașinile electrice – 79% dintre ei spun că țara noastră va fi în continuare nepregătită. Aceasta este o oportunitate, însă, pentru brandurile care pot contribui la îmbunătățirea infrastructurii prin inițiative în sprijinul oamenilor dispuși să investească în mașini electrice. Este important, totodată, ca brandurile să comunice în acest sens.
_________________
Despre Reveal Marketing Research
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.
***
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1004 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 18-22 februarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.
Compania
internațională de asigurări de viaţă NN (www.nn.ro lider în pensii private, pe piaţa românească din 1997)
și organizația Junior Achievement de educație antreprenorială, economică,
financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a
abilităților pentru viață, susțin elevii de liceu în dezvoltarea cunoștințelor și abilităților practice conexe antreprenoriatului și inovării sociale:
proiectul internațional Social Innovation Relay (SIR).
Inițiatorii
subliniază că „în perioada 2014-2020, proiectul a implicat în activități
practice peste 17.000 de elevi din 100 de localități din toată țara” și
reamitesc că „antreprenoriatul social propune, în contextul actual, rezolvarea
unei probleme din comunitate, împreună cu un model sustenabil de afacere,
combinând nevoile financiare, sociale, culturale și de mediu”.
Gabriela Lupaș-Țicu, Chief Marketing & Operations Officer la NN România: „Un viitor mai bun pentru generațiile viitoare se construiește astăzi și cred că este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să contribuie solidar la rezolvarea problemelor care ne privesc pe toți, ca societate. Cu un fiu elev de liceu, am cu atât mai mult convingerea că tinerii pot face o diferență pentru viitorul lor și al comunităților din care fac parte. Susţinem ideile inovatoare ale elevilor care se vor înscrie în competiţie și le oferim cadrul în care își pot completa educația cu experiențe aplicate. Contribuim astfel la dezvoltarea culturii antreprenoriatului social în România şi la crearea de bune practici din care se pot inspira mult mai mulţi elevi”.
Pentru acest an, realizatorii
informează că „proiectul SIR oferă profesorilor și liceenilor acces gratuit la
resurse de învățare, studii de caz, modele de afaceri sociale, webinarii de
pregătire și mentorat cu voluntarii NN România, sprijinindu-i să îmbunătățească
planurile de afaceri sociale și să găsească cele mai bune soluții pentru o
viitoare implementare sustenabilă. La finalul Incubatorului, în cadrul unei
sesiuni online de pitching dedicat antreprenoriatului social, juriul va alege
echipa de elevi care va reprezenta România la evenimentul internațional JA Social
Innovation Relay 2021. Sunt
invitați să participe și elevi care studiază în licee din zone dezavantajate
din țară, localități din mediul rural și mic urban, pentru a asigura un acces
echitabil la educație, tehnologie și oportunități noi de învățare prin
antreprenoriat și a-i motiva să descopere mecanismele și instrumentele prin
care se pot ajuta atât pe ei înșiși, cât și pe alții pentru depășirea
dificultăților cu care se confruntă în prezent. Elevii participanți la Social Innovation
Relayvor putea susține gratuit testarea europeană Entrepreneurial Skills Pass – ESP
pentru a obține Certificatul de Competențe Antreprenoriale, certificare unică
în Europa în domeniul antreprenoriatului”.
_________________
Despre NN România
Totodată,
activitatea companiei pe plan local include și managementul investițiilor, iar
NN s-a extins și pe piața asigurărilor de sănătate și, recent, pe piața
asigurărilor generale, prin adăugarea în portofoliu a asigurărilor de locuințe.
Prin activitatea sa
de business și investiţiile în societate, NN îşi propune să genereze schimbări
pozitive în viețile oamenilor, sprijinindu-i să creeze premisele unui viitor
mai bun pentru ei și cei dragi lor. NN identifică soluții care răspund
problemelor actuale ale societății și contribuie la implementarea acestora ori
de câte ori are ocazia împreună cu parteneri din sectorul non-profit. Concret,
compania susține inițiative importante care au ca scop crearea de oportunități
economice pentru tineri și pentru familii defavorizate, dar şi accesul la
educaţie şi servicii medicale pentru cei mai vulnerabili dintre noi.
Despre Junior Achievement România
Junior Achievement România, organizație nonprofit, a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „learning by doing” și „project based” sunt urmate anual de peste 230.000 de elevi și studenți din peste 1.700 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.jaromania.org
Livrările la
domiciliu prin serviciul Home Delivery
din portofoliul companiei Gebrüder Weiss România au înregistrat o creșterea cu
85% a cifrei de afaceri în 2020 față de anul precedent. S-au efectuat peste 130.000
de transporturi, creșterea numărului de expedieri fiind cu 123%. Sectoarele cu
cele mai mari creșteri ale comenzilor au fost bricolaj, materiale de
construcții, electrocasnice, mobilier.
Viorel Leca (foto), director general al Gebrüder Weiss România: „Am mizat pe livrările specializate la domiciliu încă de acum doi ani, fiind evidentă traiectoria ascendentă a comerțului online. Pandemia a fost un factor accelerator, dar care a propulsat un produs deja maturizat, cu rezultate foarte bune. Surpriza a fost procentul de creștere, care a reușit inclusiv să acopere în bună parte scăderile din primăvară de pe alte segmente de business ale companiei”.
În condițiile impuse de pandemie, Gebrüder Weiss România subliniază că „serviciul Home Delivery, nișat pe livrarea la domiciliu a comenzilor tip cargo (între 25 și 45 kg), a fost favorizat de această conjunctură și de reorientarea mai multor retaileri către vânzările online. La nivel de companie, creșterile cu două cifre pentru Home Delivery au contrabalansat scăderile transporturilor de marfă din perioada martie-aprilie 2020. Lansat în 2018, serviciul de livrări la domiciliu al Gebrüder Weiss România a fost gândit pentru a acoperi segmentul de comenzi voluminoase. Este un produs nișat, pe care holdingul Gebrüder Weiss îl oferă la nivel de grup în mai multe țări din Europa de Vest. Pentru a doua jumătate a anului 2021, planurile companiei includ optimizarea acestui serviciu pe piața locală prin introducerea unor opțiuni suplimentare, de care se bucură deja clienții din afară: servicii de asamblare și instalare ale mobilierului”.
Gebrüder Weiss,
companie prezentă în România din 1994,
se defineșteprintr-o „infrastructură
națională cu 9 hub-uri logistice situate în București, Arad, Sibiu, Cluj,
Bacău, Brașov, Constanța, Oradea și Craiova. Compania oferă soluții logistice
inteligente pentru clienții săi și asigură servicii flexibile de distribuție
prin transport rutier, feroviar, aerian și maritim. Din 2018, compania a lansat
în România şi un serviciu de livrări la domiciliu, axat pe comenzile de marfă
tip cargo –Home
Delivery, iar în 2020 a deschis un hub logistic dedicat acestui serviciu, de
unde sunt gestionate operațiunile de cross-docking, terminalul deservind
întreaga țară. Ca parte din strategia digitala, Gebrüder Weiss a lansat la
începutul anului 2020 platforma ETA (en. Estimated Time of
Arrival), prin care clienții companiei pot urmări procesul de expediere online,
inclusiv timpul estimat de sosire a comenzilor. Gebrüder Weiss oferă acest
serviciu digital pentru transportul de marfă în regim de grupaj în toate
locurile unde compania efectuează livrarea finală”.
O analiză de piață de Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia
Înfruntarea dintre Australia și Facebook (pe tema unor plăți
către firmele din mass-media pentru a continua preluarea știrilor) nu este un
aspect izolat, ci mai degrabă parte a unui larg fenomen nou. Bariere, ziduri, supape și repere de control au fost
propuse sau sunt pe cale de a fi instituite deja. În spatele acestora, un
corpus de preocupări din sfera autorităților guvernamentale: au anumite firme
de tehnologie prea multă putere? Intră unele dintre ele în sfera mai largă a
interacțiunilor de ordin geopolitic? Profită unele dintre ele de pe urma unei
alocări imperfecte a beneficiilor economice în raport cu eforturile? Se ajunge
astfel la o întrebare justificată: Se poate fărâmița Internetul? Termenul
propus, splinternet, include o referință la ruperea unor ‘așchii’ din fibra
presupus unitară a Internetului.
Realitatea
arată deja o varietate mare de acces la servicii de Internet în funcție de
jurisdicție: în China, accesul la Google, Facebook sau Whatsapp este limitat
(deși în general posibil prin utilizarea unor rețele de tip VPN, accesibile mai
degrabă cunoscătorilor decât publicului larg). Pe de altă parte, recent, SUA a
avut în vedere interzicerea TikTok și WeChat. Iar India a operat deja blocarea
TikTok și a unui număr important de alte aplicații dezvoltate în China.
Astfel, tendința de punere pe pauză a globalizării, dublată de unele mișcări de respingere poate fi un factor suplimentar în accelerarea divizării Internetului. Deși curentul general pare a fi în defavoarea companiilor gigant din IT (nici Alibaba nu stă foarte bine în raport cu autoritățile din China), acestea nu sunt lipsite de apărare: bazele imense de clienți, valoarea adusă de interconectivitate sau chiar un fenomen numit de psihologi „adicție” ar putea tempera pornirile de reglementare severă ale autorităților dornice de a evita măsuri nepopulare într-o perioadă dificilă. Mai mult, deși trenul reglementării a pornit deja, el nu este la fel de „motivat” în toate jurisdicțiile, permițând un „joc” de alocare diferențiată a resurselor, către acele regiuni văzute mai tolerante.
Vor ajunge companii precum Google sau Facebook să plătească
sume importante pentru preluarea știrilor? Probabil că, în unele regiuni (de altfel
aliate SUA, precum Europa sau Australia), da, cu integrarea costului în modul
de operare a afacerii.
Vor avea succes demersurile de spargere a unor blocuri precum
Facebook/Whatsapp sau Google/YouTube? Aici, un răspuns direct e net mai dificil de dat.
Amprenta majoră a acestor servicii permite o monetizare în creștere, pe măsura
unei concentrări (nedorite de unii utilizatori, dar tolerate, se pare, de
majoritatea) a datelor și implicit a zonei de influență. Amenzile și separările unor fluxuri de date par a fi
varianta mai probabilă, deși noua administrație americană se arată mai hotărâtă în a
lua decizii dure (pe această temă) în raport cu cea anterioară, iar numeroase
anchete sunt în derulare. Forma de reglementare a confidențialității datelor
personale va fi probabil ajustată în China și în alte regiuni. Europa, cu
reglementarea GDPR, a deschis drumul, oferind în același timp un set de reguli
generale, o bază pentru discuții în alte jurisdicții. Este probabil loc pentru
dialog la nivel global, în încercarea de a stabili un set minimal de bază
agreat în mai multe regiuni geografice.
Indicele Nasdaq (format din cele mai mari companii nefinanciare cotate
pe piaţa mai largă NASDAQ, cuprinde atât companii din Statele Unite, cât şi
străine, reprezentând industrii precum inclusiv tehnologie, retail, sănătate,
media şi biotehnologie) a atins pe 16 februarie un nou vârf istoric, și, cu
toate ajustările de atunci (scăderile apropiindu-se de 2 cifre recent, înaintea
unei reveniri luni), este cu 50% peste valoarea de acum 1 an.
Cu valori
de piață fără precedent sau aproape de niveluri record (Tesla primeşte menţiune
specială, cu scăderi de aproape o treime din maxime în ianuarie-februarie,
recuperând pe 1 martie la ora 18.40 la 23%) sunt companiile de tehnologie din
SUA mai vulnerabile la corecții? Atunci când modelele de evaluare bazate pe
creştere pe termen lung se întâlnesc cu bariere ale realităţii, volatilitatea
se apropie. Investitorii nu se vor grăbi, însă, să se retragă din acţionariat
înaintea unui calendar restrictiv perceput drept inevitabil, iar fenomenul
de spargere a Internetului se derulează, mai probabil, pe termen foarte lung.
Pentru orizontul apropiat, înainte de vară, pieţele vor trage
mai degrabă cu ochiul la nivelul dobânzilor la titluri de stat şi la mersul
redeschiderii economiei. De aici se pot infiltra cele două mari riscuri la
adresa evaluărilor înalte din sectorul IT american.
Curtea de Conturi a României informează
că „a transmis Parlamentului României Raportul
public pe anul 2019 și Raportul
de activitate pe anul 2020, ulterior aprobării acestora de către Plenul
instituției”.
Potrivit Curții de Conturi, „Raportul
public reflectă concluziile misiunilor de audit financiar efectuate la autoritățile și instituțiile publice
din administrația publică centrală și auditul public extern desfășurat la
autoritățile administrativ-teritoriale. Sunt cuprinse, de asemenea, rezultatele
acțiunilor de audit de conformitate
realizate la autorități și instituții ale administrației publice centrale, la
unități subordonate sau aflate sub coordonarea sau sub autoritatea acestora, la
operatori economici din sectorul public și la alte entități.
O secțiune distinctă este dedicată
misiunilor de audit al performanței
realizate în domenii privind sănătatea, protecția consumatorilor, activitatea
de cercetare-dezvoltare, comerțul exterior, patrimoniul sportiv, gestionarea
resurselor acvatice. Documentul include și acțiunile de audit public extern
derulate de Autoritatea de Audit, organism independent din punct de vedere operaţional față de Curte,
având atribuții și proceduri de lucru proprii.
În anul 2020, Curtea de Conturi a
efectuat 1.546 de misiuni de audit financiar, a abordat 17 teme de audit al
performanței pe parcursul a 52 de misiuni desfășurate în domenii considerate
prioritare, a realizat 1.425 de misiuni de audit de conformitate și a derulat
40 de acțiuni de documentare.
Un moment semnificativ pentru
activitatea instituției a constat în mobilizarea excepțională de personal
pentru verificarea modului de
gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență. În aceste
misiuni au fost angrenați 700 de auditori publici externi care au desfășurat
949 de misiuni la tot atâtea entități. Constatările și concluziile derivate din
acestea au fost prezentate Parlamentului României într-un Raport special”.
Mihai Busuioc,
președintele Curții de Conturi a României,
subliniază: „Cu
toate restricțiile aduse de pandemie, în anul 2020, Curtea a auditat 2.647
entități publice, cu 15% mai mult decât în anul anterior. Am reușit, printr-un
efort comun, să oferim cetățeanului o fotografie în timp real a modului în care
sunt gestionate fondurile publice în combaterea pandemiei cauzate de noul
coronavirus. Ne-am propus să fim relevanți la nivelul societății și am făcut
pași în această direcție”.
Curtea de Conturi accentuează că „tot
anul trecut, auditorii Curții au efectuat 4.652 de acțiuni de monitorizare a
implementării măsurilor dispuse prin decizii (follow-up), 118 acțiuni de
verificare a realității argumentelor invocate de conducerile entităților în
susținerea solicitărilor de prelungire a termenelor stabilite în decizii și 115
acțiuni de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în
auditul performanței.
Pe parcursul acțiunilor desfășurate au
fost identificate 17.666 de cazuri de abateri, nereguli sau erori, dintre care
3.985 de cazuri de abateri au determinat producerea de prejudicii, cu un impact
financiar de 595,5 milioane lei. Numărul abaterilor constatate a fost în
scădere față de anul anterior, atunci când s-au înregistrat 18.176 de astfel de
situații.
În ceea ce privește sesizarea organelor
de urmărire penală pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de
audit aferente anului 2020, la cererea departamentelor și camerelor de conturi,
Curtea a formulat 96 de sesizări, dintre acestea 80 fiind pentru nedispunerea
și neurmărirea măsurilor dispuse și 16 pentru existența unor indicii de
săvârșire a unor fapte de natură penală. Prejudiciul total estimat a fost în
cuantum de aproximativ 947 milioane lei. În anul anterior au fost formulate 39
de sesizări penale.
În paralel cu activitatea de audit, pe
parcursul anului trecut, Curtea a continuat să implementeze o serie de proiecte
strategice care vizează dezvoltarea instituțională, comunicarea, resursele
umane și tehnologia informației. Este de menționat implementarea unui sistem de
identificare rapidă și păstrare a documentelor existente în Curtea de Conturi
(SPID) care va fluidiza și standardiza procesul de audit, elaborarea unei
strategii de diversificare a canalelor de comunicare internă și externă, dar și
o nouă strategie a resurselor umane, ultimele două proiecte fiind dezvoltate în
colaborare cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Tot prin intermediul unui
proiect cu finanțare europeană, CCR-SAI
pentru cetățean, Curtea de Conturi a demarat un proces complex de
diagnoză printr-o analiză funcțională realizată împreună cu reprezentanții
instituției supreme de audit din Statele Unite ale Americii (GAO), precum și o
analiză de tip peer-review privind calitatea rapoartelor de audit, alături de
partenerii noștri din Olanda, Austria și Polonia”.
Acțiunile
companiei Agroland – cel mai mare lanț de
magazine din România specializate pe segmentele de grădinărit, îngrijirea
animalelor de companie și hobby farming – au fost listate la Bursa de Valori București.
Agroland Business System SA anunță
listarea pe Bursa de Valori București. De la 1 martie 2021, acțiunile companiei
vor fi admise la tranzacționare pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare
(SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium.
Cu acest prilej, Horia Cardoș (foto),
fondatorul și directorul general al Agroland, adresează investitorilor
următoarea scrisoare:
„Stimați investitori,
Îmi face mare bucurie să vă împărtășesc
că am atins o mult-așteptată etapă finală în drumul Agroland Business System
S.A. către listarea pe Bursa de Valori București: de luni, 1.03.2021, acțiunile
companiei vor fi admise la tranzacționare pe Sistemul Multilateral de
Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium.
Vă mulțumim pentru încrederea acordată
până acum și pe care suntem hotărâți să v-o reconfirmăm în continuare, cu
fiecare acțiune pe care o vom întreprinde în direcția dezvoltării business-ului
nostru. Nu ne-am propus să fim doar prezenți pe piața de capital, ci să punem
bazele unui parteneriat îndelungat cu investitorii, cărora să le aducem
randamente cât mai bune, în schimbul capitalului financiar și de încredere pe
care ni-l acordă.
Din această perspectivă, a expansiunii
companiei, drumul nostru împreună de-abia începe, căci ne dorim să aducem noul
concept de magazin Agroland MEGA, cu produse de hobby farming, pet care și
gardening în cât mai multe orașe mari ale țării. Extinderea rețelei se va
reflecta și pe piața de capital, prin creșterea valorii companiei la bursă, pe
măsură ce aria de acoperire a rețelei comerciale și vânzările noastre vor
crește, iar noi ne dorim să finanțăm parțial această creștere prin emisiuni
viitoare de acțiuni și/ sau obligațiuni.
De curând, am inaugurat primul magazin MEGA
din 2021, situat la nord de București, în Afumați, în urma unei investiții
greenfield de 500.000 de euro. Această unitate deschide o serie de opt pe care
dorim să le avem funcționale în acest an, inclusiv una în sud-vestul Capitalei,
la Bolintin-Vale.
Suntem prezenți pe o piață cu potențial
ridicat de creștere, care s-a dovedit ferită de perturbările activităților
economice generate de criza de sănătate publică care ne afectează de aproape un
an. Pentru a înțelege mai bine direcția în care mergem, cred că este suficient
doar să vă exemplific prin faptul că vechiul magazin Agroland din Afumați,
situat foarte aproape de cel actual, avea doar 70 de metri pătrați și câteva
sute de produse, pe când noul Agroland MEGA are 600 de metri pătrați și peste
3.000 de produse.
Pe baza experienței noastre în retail,
de peste două decenii, am înțeles încotro merge piața și am căutat cele mai
bune soluții pentru a satisface nevoile oamenilor. Tot mai mulți locuitori din
România, chiar din mediul urban, sunt interesați de o viață sănătoasă, își
găsesc plăcerea în prepararea hranei din ingrediente cultivate de ei, sunt
încântați de a crește flori, pe balcon sau la curte, și caută a le oferi cele
mai sănătoase opțiuni de hrană animalelor de companie.
Magazinele MEGA aduc aproape de tot mai
mulți oameni aceste produse care le oferă posibilitatea să să bucure mai deplin
de viață. Este o tendință deja clară în alte state europene, care a prins
rădăcini și în România, s-a accentuat în ultimul an, grație generalizării
practicii muncii la distanță, și care va crește în continuare.
Trendul este bine conturat, Agroland
Business System are o echipă bine sudată care poate valorifica această
oportunitate, iar acum avem un nou partener – investitorii de la BVB. Câtă
vreme avem parteneri de afaceri de 15-20 de ani, ne dorim să construim și cu
acționarii noștri un parteneriat pe termen lung, bazat pe transparență,
onestitate și motivare, care să contribuie la creșterea rapidă și sustenabilă a
Agroland, în interesul comun al acționarilor săi. Sunt convins că vom face
lucruri foarte frumoase împreună.
Vă mulțumesc încă o dată pentru
încrederea acordată și vă doresc investiții profitabile!
Horia Dan Cardoș,
Director General
Agroland Business System S.A.”
2020 este anul care a schimbat fundamental rolul biroului. Spațiile de birouri nu vor mai fi niciodată așa cum le știam până acum, ceea ce înseamnă că acum este cel mai bun moment să se transforme și să devină mai bune ca niciodată. Colliers inovează și răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare pe piața de birouri cu Office 360°, o abordare completă a birourilor, din toate punctele de vedere, realizată printr-un proces unic și extrem de complex, adaptat până la ultimul detaliu pentru a se potrivi nevoilor și planurilor strategice ale companiilor. Serviciul începe prin crearea, alături de management, a unei viziuni pentru biroul viitorului, definind impactul Covid-19 și obiectivele organizaționale strategice.
Ca parte a Office 360°, orice manager are posibilitatea să facă primii
pași în conturarea strategiei pentru spațiul de lucru al viitorului folosind Workplace Expert, un instrument online inovator
dezvoltat de Colliers pentru a ajuta companiile să determine mediul de lucru
optim pentru organizație și pentru angajați. Cum birourile vor deveni mai ales
medii sociale, în care oamenii să colaboreze și să interacționeze cu echipa,
companiile vor trebui să regândească strategia pentru spațiul de lucru.
Instrumentul Workplace Expert recomandă diferite medii și configurații pentru
fiecare birou, pe baza răspunsurilor companiilor la întrebări despre obiective,
modele de lucru și factori care stau la baza culturii organizaționale.
Workplace Expert se bazează pe volume extinse de date în raport cu piața, pe
informații din sondajele globale ale Colliers realizate în timpul pandemiei
Covid-19 și pe tendințele din piață.
„Acum, mai mult ca oricând, biroul este recunoscut nu doar ca un centru de cost, ci mai degrabă ca un spațiu esențial în care oamenii se pot conecta și sunt susținuți să lucreze la capacitate maximă prin experiențe noi din perspectiva vieții la birou. De aceea, crearea unui mediu de lucru potrivit, care să răspundă provocărilor actuale și nevoilor viitoare, va fi crucială pentru atragerea și păstrarea talentelor, precum și pentru a încuraja angajații să performeze și să colaboreze”, spune Sebastian Dragomir, Partner and Head of Office 360° la Colliers.+
Sebastian Dragomir
Office 360°
duce ideile pentru transformarea biroului propuse de Workplace Expert la
nivelul următor. Cu expertiza aprofundată și abordarea multidisciplinară a
echipei Colliers Office 360°, companiile pot defini mediul optim pentru
sănătatea și productivitatea angajaților și pot reechilibra mixul de birouri,
fie printr-o reconfigurare a spațiului existent, fie prin relocarea într-un
spațiu nou. Oferind o soluție completă, într-un singur loc pentru mai multă
eficiență, serviciul inovator Office 360° se bazează pe patru piloni,
atingând toate aspectele esențiale ale pieței: Workplace Advisory & Change
Management, Tenant Representation, Design & Build și Project Management
& Move Management.
„Soluția Office 360° stă la baza
expertizei Colliers pe piața de birouri și reprezintă cea mai relevantă
reflexie a anilor de experiență, a know-how-ului aprofundat rezultat din
nenumărate proiecte de succes și a înțelegerii complexe asupra pieței de
birouri. Vom oferi soluții adaptate la dimensiunea și cerințele fiecărui
proiect în parte, economisind timp și bani în acest proces. Abordarea noastră
de control al costurilor în fiecare etapă a transformării biroului oferă
economii suplimentare care depășesc de multe ori 10-15% comparativ cu valorile
obținute de obicei de la contractori, în cadrul negocierilor din etapa de
licitație”, explică Sebastian Dragomir.
Combinând cunoștințele acumulate despre piață cu expertiza tehnică și
financiară, echipa de Office 360° a Colliers va crea o viziune a spațiului de birouri
și va defini impactul provocărilor prezente și viitoare, va identifica
oportunități de a genera un mediu de lucru care se potrivește cu noua
normalitate și va oferi tuturor un sens, astfel încât noul mod de lucru să fie
adoptat și integrat ușor în fluxurile de lucru viitoare. Cu alte cuvinte,
scopul este de a face oamenii să-și dorească să lucreze de la birou și să
găsească noi modalități de conectare și interacțiune cu colegii.
Totodată, echipa va găsi soluții și va defini cea mai eficientă strategie
în ceea ce privește locația, scenariul de costuri și flexibilitatea
contractului de închiriere, aducând experiență în managementul proiectelor și
costurilor, managementul schimbării, logistică, tehnologia clădirilor și
arhitectura interioară, asigurându-se că cerințele de timp și calitate sunt
respectate. Echipa lucrează pentru a reduce costurile operaționale, dar și
pentru a îmbunătăți reputația și sustenabilitatea unei clădiri prin servicii de
administrare a proprietăților și certificări LEED, BREEAM și WELL.
Departamentul de Property Management al Colliers are o abordare
multidisciplinară pentru fiecare proiect în parte, acoperind prin serviciile
oferite o gamă largă de activități, de la grija pentru clădirile administrate
din punct de vedere tehnic și operațional (Managementul Operațional al
Clădirii) sau grija pentru nevoile și solicitările chiriașilor (Tenant
Management) și până la servicii financiare (facturări, plăți, venituri și
costuri, reconcilieri) sau raportarea către proprietar, asigurându-se că toți
chiriașii respectă obligațiile contractuale pe care și le-au asumat.
Monitorizarea, analiza și controlul tarifelor pentru servicii sunt, de
asemenea, o parte importantă a managementului profesional al proprietăților
oferit de Colliers.
În următoarele două etape, echipa Colliers va reproiecta mediul de lucru
cu servicii de proiectare profesionale, într-o abordare unică și cu o
vizualizare la 360° pentru orice proiect de amenajare a biroului, și se va
ocupa inclusiv de pregătirea documentației pentru toate autoritățile, depunerea
și obținerea certificatelor de planificare și toate aprobările prealabile
necesare. Echipa Colliers se va ocupa și de măsurarea suprafețelor închiriabile
conform standardelor BOMA (Building Owners and Managers Association) sau IPMS
(International Property Measurement Standard). Principalul beneficiu al acestor
servicii de consultanță este că dezvoltatorii și proprietarii de clădiri de
birouri pot afla eficiența și profitabilitatea proiectelor din perspectiva
suprafețelor închiriabile atât pentru clădirea în ansamblu, cât și pentru
fiecare etaj în parte. De cele mai multe ori, aceste măsurători cresc valoarea
comercială a proiectelor.
Prin lansarea Office 360°, strategia Colliers
este de să acționeze ca un punct de contact comun pentru toate părțile
implicate în procesul de relocare a clientului, pentru a asigura comunicarea în
timp util între reprezentanții clientului, managerii de proiect ai
proprietarului, managerii de șantier, precum și consultanții de design și
proiectare, personalul în ansamblu al contractorilor și echipa de administrare
a proprietății.
Toate acestea sunt asigurate de către echipa de 14 specialiști Office 360°
a Colliers, coordonată de Sebastian Dragomir, Sebastian Dragomir, Partner and
Head of Office 360°, George Didoiu, Director Tenant Services, Lucian Opriș,
Associate Director Tenant Services, Daniela Popescu, Associate Director Tenant
Services & Workplace Advisory, Dominique Bogdănaș, Associate Workplace
Advisory și Roxana Achim, Lead Architect & Senior Project Manager. În
următoarele săptămâni, fiecare dintre ei își va împărtăși opiniile despre cum
vor arăta birourile de mâine într-un podcast cu Răzvan Exarhu, disponibil pe
office360bycolliers.ro și pe YouTube, începând cu primul episod cu Laurențiu
Lazăr, Managing Partner la Colliers România, aici.
Despre Colliers
Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre
liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al
investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști
lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași,
proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră
experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale
anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde
de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari,
compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul
clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați
corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.
„Un an de școală online – Premise pentru inovarea educației” este titlul studiului
efectuat de specialiști în științele educației de la Universitatea din
București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest
din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, din cadrul
Proiectului CRED, al Proiectului ROSE și al Centrului Național de Politici și
Evaluare în Educație. Realizatorii precizează că „studiul
face o cercetare evaluativă privind desfășurarea activităților cu
elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față, martie 2020-februarie
2021. Pentru cercetare, sunt luate în calcul 10.246 de chestionare
completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar în
perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei
I (martie 2020), cu 6.436 de respondenți din învățământul preuniversitar”. Cercetarea este caracterizată
ca „unul dintre cele mai mari studii din această perioadă privind modul în care
cadrele didactice au perceput tranziția și derularea educației către mediul
online”. Din concluziile cercetării reținem:
Studiul a evidențiat că în perioada școlii online, motivația pentru
cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, în timp ce 10% se
declară mai puțin dedicați profesiei în urma acestei experiențe.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului pentru Formarea Profesorilor din cadrul Universității din București: „Cadrele didactice au dovedit o mare putere de adaptabilitate în această perioadă, cei mai mulți dintre profesori căutând activ cele mai bune modalități de lucru cu elevii. Spre exemplu, peste trei sferturi dintre cei chestionați spun că decizia asupra alegerii platformei de elearning a fost luată de către conducerea școlii sau a aparținut inspectoratului (puține cadre didactice considerând că această opțiune le-a aparținut); totuși, doar 34% dintre cei chestionați afirmă că s-au limitat la aceste platforme recomandate oficial, restul de două treimi spunând că au apelat și la alte platforme. Avem aici un bun nivel de motivație pentru un proces de învățământ de bună calitate, majoritatea cadrelor didactice au căutat în această perioadă să găsească cele mai bune modalități de lucru și nu s-au mulțumit să urmeze doar deciziile «centrale». Este o perspectivă potențată și de un alt item, în care pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați motivația pentru cariera didactică a rămas constantă în această perioadă, pentru 30,5% a crescut și doar pentru 10 procente dintre cei întrebați în cercetare această motivație a scăzut. Într-o concluzie de lucru, putem spune că în perioada pandemiei opțiunea pentru carieră s-a cristalizat la un grad superior pentru profesori, aceștia au dat dovadă nu doar de creativitate și adaptabilitate, ci și de implicare în evoluția unui proces care părea că ar putea să se blocheze”.
Pe de
altă parte, în ceea ce privește aspectele care influențează desfășurarea unei activități de calitate cu elevii,
rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie
(60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia
profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activității didactice (57%),
depășind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).
Prof. univ. dr. Constantin Cucoș, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: „Este un semnal că, între timp, perspectiva s-a modificat. Acum, eficiența educației online, în opinia profesorilor, este adusă de felul cum curriculumul clasic este «tradus» și predat în varianta online, prin ce metode și strategii, cum este stimulată interactivitatea, cum pot fi menținute apropierea inter-subiectivă și suportul afectiv, prin ce forme și instrumente se realizează evaluarea sau se întărește motivația în învățare”.
Studiul și-a propus să identifice și dificultățile cu care s-au
confruntat cadrele didactice pe parcursul desfășurării orelor în mediul online.
Din acest punct de vedere, nivelul crescut de stres psihic, social sau tehnic
este raportat ca fiind un inconvenient major. Cele mai mari dificultăți în realizarea de către
profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine (în funcție de
scorul pe o scală de la 1 la 4):
Nivelul
de stres psihic, social, tehnic: 2.59
Lipsa
unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea
activităților online: 2.39
Insuficient
timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor: 2.36
Lipsa
unui computer suficient de performant: 2.27
Lipsa
timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și
resurselor digitale: 2.27
Lipsa
instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25
Lipsa
unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice: 2.23
Potrivit cadrelor
didactice respondente, elevii întâmpină dificultăți similare în activitățile de
învățare la distanță, ierarhizate de profesori după cum urmează:
Dificultăți
tehnice – de acces, conectare, afișare: 2.86
Lipsa
obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2.85
Nivelul
insuficient al competențelor digitale: 2.74
Lipsa
unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2.74
Lipsa
unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2.70
Acces
limitat la Internet: 2.66
Pe de altă parte,
la o comparație între cadrele didactice din școli din mediul rural și cele din
mediul urban, apar diferențe semnificative în special în ceea ce privește
accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în
configurarea și utilizarea aplicațiilor și platformelor digitale:
Rural
(N=3765)
Urban
mic
(N=2081)
Urban
mare
(N=4400)
F
Comparații
semnificative*
Dificultăți
tehnice (ex. platforme care trebuie instalate, care nu funcționează)
2.15
2.09
2.05
13.918**
R
> Um
R
> UM
Acces
limitat la Internet
1.94
1.77
1.69
77.073**
R>
Um > UM
Lipsa
unui computer suficient de performant
2.38
2.30
2.17
33.223**
R>
Um > UM
*Rezultate obținute în urma aplicării testului t Bonferroni; **p <
.01. (Medii pe scala 1-4. 2021, N=10246)
Transpunerea
activităților didactice în noua formulă presupune o combinație de competențe
didactice, de management educațional, tehnice, precum și un cadru administrativ
și organizațional favorabil. Sprijinul persoanelor resursă din proximitate, în
special a directorilor de școli, a fost definitoriu – rolul acestora se
confirmă și justifică, încă o dată, nevoia de manageri buni pentru succesul
instituției educaționale, atât în pandemie cât și situații de „normalitate”.
Apar, totuși, în această ecuație a reușitei realizării procesului de educație,
elevii, părinții și membri ai familiei cadrului didactic. În situațiile școlii
de acasă, am avut ocazia să asistăm la lecții și, de multe ori, să contribuim.
Dr. Simona Velea, de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, SNSPA: „Este un moment care poate fi valorificat pentru o schimbare de atitudine a părinților față de școală și a profesorilor față de elevi și părinți, în sensul colaborării autentice și sprijinului reciproc, în beneficiul tuturor”.
Nu în ultimul rând, studiul și-a propus să
afle și măsura în care școala de acasă a influențat dimensiunea emoțională,
afectivă și relațională a elevilor.
Astfel, majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au
remarcat faptul că lipsa interacțiunii directe, în grupul de învățare, cu
colegii și cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii
sociale, emoționale și afective a dezvoltării copiilor: perioada îndelungată de
distanțare fizică își pune amprenta pe activitățile zilnice, schimbând rutinele
fizice și intelectuale și alterând, cel puțin pentru un timp, modul în care
copiii relaționează.
Olimpius Istrate, cadru didactic la Universitatea din București și coordonator e-learning în proiectul CRED: „Este o schimbare de mentalitate. Educația începe să se așeze în noi cadre, în care tehnologia complementarizează și consolidează pedagogia, devine premisă pentru pedagogii inovative și schimbă fundamental procesul didactic. Încă încercăm să găsim formula optimă, de echilibru între strategiile didactice și tehnologiile digitale, însă climatul instituției școlare și accesul la tehnologie sunt foarte importante”.
Joi, 25 februarie 2021 a avut loc un briefing în format de videoconferință, patronat de Excelența Sa, Doamna Ambasador Jiang Yu, prilej cu care s-a făcut o evaluare a rezultatelor Summitului 17+1 din 9 februarie 2021, cu participarea Președintelui Republicii Populare Chineze, Xi Jinping.
La briefingul organizat de Ambasada Republicii Populare China la București au participat cu luări de cuvânt: Dl. Viorel Isticioaia-Budura, fost ambasador al României în China, Dl. Alexandru Potor, administrator public al județului Ialomița, Dl. Gheorghe Popescu, secretar general al Asociației Române de Prietenie cu China, Dl. Aurelian Gogulescu, vicepreședinte al Camerei de Industrie și Comerț a României, Dl. Flavius Caba-Maria, președintele Institului Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu, partener strategic al Fundației EURISC, Dl. Cristian Winzer, secretar general al Fundației Europene Titulescu, D-na Mirela Minca, director executiv al Directiei Relații Externe și Protocol Primăria București, Dl. Constantin Boștină, director general revista Economistul, Dl. Mihai Pascu, director pentru relații externe, Consiliul Județean Brașov, Dl.Andrei Ando, director al Direcției de Comunicare, Strategii și Administrație Publică a Consiliului Judetean Arad, D-na Lizica Mihuț, Președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, Ștefan Rădeanu, director editorial Curierul Național, Casa de prietenie româno-chineză.
Redăm în continuare Cuvântul rostit în deschiderea briefingului de către Doamna Ambasador Jiang Yu:
Doamnelor și domnilor, dragi prieteni:
Bună ziua, vă mulțumesc tuturor pentru participare. La începutul Anului Nou Chinezesc al Bivolului, doresc să vă adresez felicitări și urări de sănătate și succes.
Evenimentul de astăzi este pentru a comunica rezultatele Summit-ul liderilor de stat dintre China și Țările din Europa Centrală și de Est, țările ECE, și pentru a avea un schimb de opinii cu privire la relațiile chino-române.
La data de 9 februarie 2021, Summitul a avut loc cu succes, desfășurându-se în format video-conferință. Președintele Xi Jinping a prezidat summit-ul și a ținut un discurs important, a discutat cu liderii țărilor ECE despre planurile de cooperare, au ajuns la multe consensuri și au propus inițiative și măsuri importante. Rezultatele fructuoase și impactul de anvergură au oferit un nou impuls pentru cooperarea dintre China și tările ECE și au deschis un nou capitol al acestea.
Summitul acesta reprezintă primul eveniment important pe care îl găzduiește China, este
reuniunea de lideri la cel mai înalt nivel de la înființarea
mecanismului de cooperare dintre China și
tările ECE și un important
eveniment multilateral internațional în contextul
luptei împotriva epidemiei, care a atras atenția
la scară largă. În opinia mea,
summitul poate fi rezumat în mai multe puncte folosind cuvântul „patru”:
Cele patru principii, patru
realizări majore, patru aspecte de inițiative și măsuri
Cele patru principii
Cooperarea dintre China și țările ECE se bazează pe prietenia tradițională, urmărind dezvoltarea
comună, fiind o platformă
de cooperare pragmatică trans-regională creată în comun prin
consens. Liderii participanți la summnit au
convenit faptul că după nouă ani de practică,
un astfel de mecanism a format 4 principii de colaborare larg acceptate în
conformitate cu trăsăturile fiecărei țări, și anume, – decizia prin consultare mutuală, – beneficii pentru tuturor participanților, – dezvoltarea comună
prin deschidere și incluziune, – creșterea
neîntreruptă prin inovare.
Cele patru realizări majore
Prima realizare majoră este adoptarea „Planul
de acțiune de la Beijing pentru cooperarea dintre China și țările ECE în 2021”, specificând direcția
și căi de dezvoltare a
cooperării în următoare etapă.
A doua realizare este
publicarea listei de rezultate, care include 88 de acorduri de cooperare
pragmatic, fiind un record istoric, cu o valoare totală
de aproape 13 miliarde de dolari. Cuprinde domeniile de infrastructura de
transport și energie, finanțe
și investiții, agricultură, comerț electronic și altele.
A treia realizare este
consolidarea încrederii în cooperare. Toate părțile au convenit că
cooperarea dintre China și țările ECE s-a dezvoltat rapid în ultimii nouă ani,
iar volumul comerțului a crescut cu aproape 85%, anul trecut, valoarea
totală a schimburilor comerciale a ajuns la 103,45 de
miliarde de dolari, depășind pentru prima dată pragul de 100 de miliarde de dolari; turismul bidirecțional dintre părți a crescut de peste patru ori în cei nouă ani, ajungând la 2,6 milioane de călătorii; au operat în
total peste 30 de mii de plecări de trenul expres
de marfă între China și Europa, acoperind
majoritatea țărilor ECE; au fost lansate și
realizate o serie de proiecte de infrastructură.
Toate părțile și-au exprimat dorința
de a întări cooperarea, de a conduce tendința mondială de cooperare
trans-regională și multilaterală, de a introduce prin cooperarea un nou impuls pentru
lupta globală împotriva epidemiei și
pentru relansarea economică.
A patra realizare este adăugarea energiei pozitive în relațiile China-UE și
multilateralism. Acest summit reprezintă
o continuare a unei serii de progrese majore de cooperare între China și Uniunea Europeană.
Liderii participanți au declarat că
cooperarea dintre China și tările ECE a devenit un nou punct de creștere în relațiile China-UE și sunt dispuși să promoveze cât mai curând posibil concretizarea
proiectelor de cooperare pragmatică China-UE în Europa
Centrală și de Est, îmbogățind în continuare conotația
parteneriatului strategic cuprinzător China-UE. Părțile vor sprijini
multilateralismul și comerțul liber pentru a
scoate economia mondială din umbra crizei.
Cele patru aspecte de inițiative și măsuri
Liderii țărilor participante au identificat patru domenii cheie
de cooperare, și anume solidaritatea în combaterea epidemiei,
cooperarea pragmatică, interconectarea și
intercomunicarea și inovarea ecologică.
Președintele Xi Jinping a anunțat
o serie de inițiative și măsuri importante, inclusiv: În primul rând, China este
dispusă să consolideze
prevenirea și controlul epidemiei în comun cu țările ECE, să efectueze schimbul
de experiență de gestionare a epidemiilor, să promoveze cooperare a vaccinului și să extinde cooperare în
medicina tradițională; În al doilea rând,
a îmbunătăți nivelul de comerț și investiții bidirecționale. În următorii cinci ani, China va importa din țările ECE mărfuri în valoare de
peste 170 de miliarde de dolari; se va strădui
să dubleze importul de produse agricole din țările ECE și să crească comerțul agricol dintre China și
țările ECE cu 50%; În al treilea rând, anul 2021 este
anul de cooperare între China și tările ECE privind dezvoltarea verde și protecția mediului.
Profitând de acesta, s-a propus aprofundarea schimburilor și cooperărilor în domeniile
economiei ecologice și energiei curate; În al patrulea rând, a promova
interconectarea și intercomunicarea, intensificarea cooperării în facilitarea fluxurilor de persoane și mărfuri și sprijinirea dezvoltării
trenurilor expres de marfă China-Europa. China
va promova înființarea unui centru de informații
vamale dintre China și tările ECE, spre
aprofundarea cooperării vamale privind securitatea comerțului și facilitarea învămuirii. În concluzie, summit-ul a obținut rezultate fructuoase în beneficiul popoarelor din
toate țările implicate, reflectând pe deplin natura pragmatică și perspectiva largă a cooperării dintre China și tările ECE. Avem
încredere că, pe bază de eforturile
comune, acest format de cooperare va avea un viitor mai bun.
Doamnelor și domnilor,
China și România se bucură
de o prietenie tradițională profundă, iar cele două
popoare s-au înțeles și s-au susținut reciproc întotdeauna. Am avut contacte cu
prieteni români din toate categoriile sociale și
mi-am dat seama că aprofundarea în continuare a prieteniei tradiționale și extinderea cooperării pragmatice în noua eră
reprezintă dorința comună a popoarelor noastre. România este a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est, având
avantaje geografice evidente, resurse naturale bogate, un patrimoniu cultural
profund și produse agricole de înaltă
calitate. România are un potențial imens în ceea ce
privește conectivitatea China-UE, comerțul, investițiile, agricultura,
turismul etc. China acordă o mare importanță valorificării potențialului și aprofundării cooperării împreună cu România pentru a aduce mai multe beneficii celor
două popoare. Cu toate acestea, regretăm să vedem că, România, un alergător
în grupul fruntaș în cooperare dintre China și
țările ECE de la început, pare să
rămână acum în urma țărilor vecine, iar potențialul
său nu a fost pe deplin dezvoltat. Dintre cele 53 de
acorduri de cooperare ecomonică, semnate în preajma
summitului, doar unul singur este legat de România. Acordurile interguvernamentale
promovate de China privind turism, știință și tehnologie, finanțe și exportul de produse
agricole către China, se progresează
destul de lente. (China și România au semnat 5
acorduri interguvernamentale privind educația,
protecția bunurilor culturale, comitetul olimpic, mass-media și fitosanitară), în timp ce multe țări din Europa Centrală și de Est concurează pentru noi oportunități
de cooperare și pentru a exploata piața
chineză, obținând deja rezultate
fructuoase și câștiguri uriașe.
Aș dori să subliniez încă o dată, dezvoltarea unei relații reciproc respectuoase, reciproc avantajoase și de câștiguri mutuale între China și România este în conformitate cu interesele fundamentale ale țărilor și popoarelor noastre. Partea chineză este dispusă să fie un partener sincer al României. Depunem speranță că partea română va folosi pe deplin această importantă platformă de cooperare dintre China și tările ECE, va promova relațiile și cooperările bilaterale prin acest format multilateral, va urmări oportunități prin deschidere și va promova dezvoltarea prin cooperare. Sunt dispusă să înaintez într-un spirit pragmatic cu prietenii noștri români din toate categoriile sociale, pentru a consolida neîntrerupt prietenia tradițională, a aprofunda parteneriatul amplu de prietenie și cooperare dintre China și România și a aduce mai multe beneficii celor două popoare.
Banca Transilvania continuă să genereze cel mai mare interes în rândul investitorilor de retail.
O companie proaspăt listată intră direct în Top 3!
Cea mai
mare banca din Romania ramane si la inceputul lui 2021 in fruntea BVBescu Retail
Pulse Chart, indicator care masoara interesul generat de companiile listate in
randul investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti.
Safetech Innovations S.A., societate listata
pe piata AeRO la finalul lunii ianuarie, debuteaza direct in Top 3, confirmand
atentia de care s-a bucurat in randul investitorilor, de la listare si pana in
prezent.
Clasamentul
a fost realizat in luna februarie 2021 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului The Power Table – Cum arata
rezultatele financiare pe anul 2020 si cum investim, care va avea loc pe
data de 2 martie 2021.
Banca Transilvania continua
sa ocupe prima pozitie in clasament, atragand atentia a 7 din 10 investitori.
Institutia financiara ramane pe primul loc, pe care il ocupa si in sondajul
similar, realizat in lunile august si noiembrie 2020, respectandu-si statutul
de cea mai tranzactionata companie de la Bursa de Valori Bucuresti, conform
statisticilor furnizate de site-ul bvb.ro, atat ca
numar de tranzactii, cat si ca valoare.
Bitnett Systems S.A. urca 4
pozitii pana pe locul 2, fiind votata de 61% dintre investitori. Aflata pe
locul 23 in clasamentul tranzactiilor, ca valoare, pe ultimul an, la BVB,
compania confirma atentia de care se bucura in randul investitorilor de retail
si faptul ca majoritatea tranzactiilor efectuate pe acest emitent le apartin
acestora.
Safetech Innovation S.A. este
surpriza inceputului de an la BVB. Compania de tehnologie confirma interesul
starnit in randul investitorilor de retail la listare, care a generat o crestere
de 700% a cotatiei fata de momentul plasamentului privat, debutand direct pe
locul 3! SAFE se afla
la mica distanta de pozitia a doua, cu 59% dintre optiunile de vot.
Top 5 este completat de Nuclearelectrica S.A. si OMV Petrom S.A.
Clasamentul
reflecta in continuare interesul crescut din partea investitorilor de retail
pentru companiile din domeniul energetic. Nu mai putin de 5 dintre societatile
din indicele BET-NG se regasesc in primele 10 pozitii. Transelectrica S.A.
paraseste Top 10, fiind inlocuita insa tot de o companie din domeniul energetic
– S.N.T.G.N. Transgaz S.A. – care urca 5 pozitii si ajuge pe locul 7.
Medlife
S.A., cel mai mare
furnizor de servicii medicale private din Romania , confirma cresterea
interesului investitorilor de retail ca urmare a majorarii de capital social pe
care a efectuat-o la finalul anului 2020, obtinand un avans spectaculos de 8
pozitii, de pe locul 19 pana pe locul 11. Compania a fost votata de 47% dintre
investitori – o evolutie spectaculoasa fata de luna noiembrie, cand a primit
doar putin peste 21% din voturi. Medlife S.A. s-a aflat la un pas de a
patrunde intre primele 10 companii, doar 3% despartind-o de IHunt Technologies
Import-Export S.A., ocupanta pozitiei a zecea.
Companiile
nou listate confirma interesul generat de piata AeRO – 2Performat Network S.A., MAM
Bricolaj si Norofert S.A. intra in Top 20, obtinand peste 30% din
vorutile investitorilor de retail. Acestea se alatura in Top 20 societatilor
IHunt Techonlogies Import-Export S.A. si Safetech Innovations S.A.. numarul
societati listate pe piata secundara care se regasesc in acest moment in Top 20
ajungand la 5.
De
cealalta parte, cu exceptia Bancii Transilvania, constatam o scadere
semnificativa fata de luna noiembrie a interesului investitorilor de retail
pentru societatile din zona financiara. BRD Societe Generale coboara 5
pozitii pana pe 12 si iese din Top 10, Fondul Proprietatea coboara de pe
pozitia 11 pe 15, in timp ce Erste Bank afiseaza cea mai mare scadere
din clasament, pierzand 15 pozitii in doar 3 luni si coborand de pe locul 16 pe
31, cu mai putin de 20% din voturi.
Cele 5
SIF-uri continua sa se afle intr-un con de umbra prelungit. Cu aproximativ 10%
dintre optiunile investitorilor de retail, cele 5 SIF-uri ajung in subsolul
clasamentului de 40 de pozitii. Impulsionate de discutiile din jurul
schimbarilor de management, SIF3 si SIF 5 au reusit sa atraga
ceva mai multe voturi din partea investitorilor de retail (13%, respectiv 11%),
insa acestea nu au fost suficiente pentru a le mentine intre primele 30 de
pozitii.
Oil
Terminal S.A., SIF
Banat-Crisama S.A., AAGES S.A., Aerostar S.A. si Rompetrol
Rafinare S.A. parasesc primele 40 de pozitii ale BVBescu Retail Pulse
Chart.
Iata care
sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii din punctul de vedere al
interesului investitorilor de retail, in luna noiembrie:
Poz
Ant.
Ev.
Societate
Domeniu
Procent
1
1
=
TLV –
Banca Transilvania
Banci/Financiar
68,18%
2
6
^
BNET –
Bittnet Systems S.A.
Servicii
/ IT
61.36%
3
SAFE –
Safetech Innovations S.A.
Servicii
/ IT
59,09%
4
2
v
SNN –
Nucleareletrica S.A.
Energie
55,30%
5
4
v
SNP –
OMV Petrom S.A.
Energie
54.55%
6
3
v
SNG –
Romgaz S.A.
Energie
53.79%
7
12
^
TGN –
Transgaz S.A.
Energie
53.03%
8
5
v
TRP –
Teraplast S.A.
Industrie
52.27%
9
8
v
EL –
Electrica S.A.
Energie
50.00%
10
10
=
HUNT –
IHunt Technologies Import – Export S.A.
Energie
50.00%
BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata
interesul investitorilor de retail fata de companiile listate la Bursa de
Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre
investitorii din comunitatea BVBescu.ro.
Evenimentul
The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant
Network S.A. si Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial
Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic,
Romania Durabila si Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV
(Parteneri media).
Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea și au permis continuarea funcționării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) și prezentată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Autoritățile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanții asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe și scutiri de taxe. Diferențele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.
Țările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbție mai mare, în timp ce țările cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.
În timpul primei faze a pandemiei a fost evitată o criză de lichiditate și sistemul financiar a continuat să funcționeze, prin prisma programelor de sprijin fiscale și a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanțurile anumitor bănci.
Cu cât criza financiară durează mai mult și redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar.
Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autoritățile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele mai afectate sectoare; monitorizării sustenabilității datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătățirii transparenței bilanțurilor instituțiilor financiare și coordonării politicilor între sectoare și țări.
Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri și conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorități de supraveghere relevante pentru autoritățile naționale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcționarea EIOPA, autoritățile naționale competente trebuie să ia în considerare aceste priorități atunci când întocmesc programele lor de lucru și trebuie să notifice EIOPA corespunzător.
Autoritățile naționale își vor concentra activitățile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată și a crizei COVID-19 asupra sustenabilității modelului de afaceri și dezvoltării societăților de asigurări și furnizorilor de servicii de pensii ocupaționale.
În plus, autoritățile naționale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor și se vor asigura că cerințele de guvernanță și supraveghere a produsului (POG), precum și alte cerințe legate de protecția consumatorului și conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficiențele induse de criză.
Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 8/24.02.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.
Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:
„Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evoluția variabilelor macroeconomice și financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implică referiri la evoluția pandemiei COVID-19.
Șocul pandemic care a lovit aproape întreg globul este cea mai evidentă demonstrație pe care o puteam primi pentru a înțelege că starea de sănătate a populației și riscurile de îmbolnăvire cu care aceasta se confruntă au repercursiuni majore asupra evoluției economiei.
Dacă până acum 1 an se vorbea doar despre implicațiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectivă demografică, în ultimele luni ne-am obișnuit să folosim modele pe termen scurt și date cu frecvență ridicată pentru a corela situația medicală cu gradul de restricție al activităților și mobilității persoanelor și în final cu evoluția așteptată a sectoarelor economiei.
După scăderi pronunțate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, numărul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 în România înregistrează o cvasi-stagnare în ultimele săptămâni, tendință vizibilă și în cazul numărului de pacienți internați la ATI și al ratei de pozitivare a testelor.
Totodată, de la începutul anului curent, evoluția pandemică în România a fost mai atenuată comparativ cu regiunea. In aceste condiții consider că există premise favorabile în prezent pentru o continuare a tendinței de recuperare economică care s-a manifestat în trimestrele III si IV ale anului trecut.
Vaccinarea populației este deocamdată singura soluție viabilă pentru depășirea crizei medicale și implicit a celei economice, până la apariția unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fără spitalizare, care să reducă până aproape de zero riscul ca o persoană infectată să dezvolte forme grave precum și să reducă perioada de convalescență. Până la dobândirea imunității colective putem presupune că actualele măsuri de distanțare și restricții de activitate vor fi în mare parte menținute în România pe tot parcursul T1 2021, afectând preponderent sectoarele în care activitatea implică un grad semnificativ de interacțiune umană (de ex., HoReCa, transporturi, activități de spectacole, culturale și recreative).
În România gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evoluția pandemiei a fost consemnat în trimestrele 2 și 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cădere economică fără precedent în date trimestriale, urmată în trimestrul imediat următor de o recuperare amplă dar incompletă. În trimestrul IV tendința de revenire a continuat însă într-un ritm trimestrial mai redus.
După contracția de 3,9% consemnată pe ansamblul anului 2020, ne putem aștepta ca economia să crească într-un ritm apropiat de potențial în următorii doi ani. Trebuie să avem în vedere că activitatea economică a fost influențată negativ în 2020 și de producția agricolă slabă, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuală a PIB, dar este posibil ca anul curent să fie cel puțin unul neutru din perspectiva contribuției agriculturii la creștere. O estimare prudentă ne conduce la concluzia că nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criză (adică cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins și depășit în a doua parte a anului curent.
O serie de date cu frecvență ridicată arată că surpriza pozitivă din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu așteptările, s-a datorat evoluției din unele sectoare ce au dovedit reziliență sporită față de situația pandemică, precum industria și comerțul. Deși tendința de creștere s-a menținut, ritmul a fost mai redus și pentru acestea.
Sectorul construcțiilor care a înregistrat creșteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifică determinată de condițiile meteorologice. Și în cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scădere față de trimestrul anterior.
Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real și a componentelor sale, justificată și de o deteriorare a perspectivelor în cazul partenerilor comerciali externi, dar este de așteptat să vedem evoluții trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. În absența unor șocuri adverse ample și a unui nou val semnificativ de infectări, probabil că agenții economici vor continua să se adapteze gradual la noile condiții, iar sectoare precum industria sau comerțul vor avea în continuare rolul de locomotivă a creșterii, susținute pe partea de cerere în special de consumul intern și în planul al doilea de formarea brută de capital fix, dar posibil și de cererea externă în eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi.
Începând cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, putem anticipa o continuare a detensionării graduale a restricțiilor impuse de autorități. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economică și într-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui în mod normal să beneficieze și de condițiile atmosferice mai favorabile, o dată cu încheierea sezonului rece, care va facilita desfăşurarea de activităţi în aer liber, cu diminuarea presupusă a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economică ar putea deveni mai generalizată și mai robustă în perioada verii.
Așa cum știm, în România banca centrală nu are numai rolul de autoritate monetară ci este în același timp autoritate de reglementare și autoritate competentă pentru supravegherea microprudențială instituțiilor de credit, având totodată și atribuții privind funcționarea sistemelor de plată și privind stabilitatea financiară, acest din urmă rol realizându-l inclusiv în cadrul unei colaborări inter-instituționale prin participarea la activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.
Din perspectiva tuturor acestor responsabilități, Banca Națională a României, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experiență în slujba economiei românești, a acționat cu toate instrumentele disponibile și necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice.
Acțiunile băncii centrale au fost graduale și atent calibrate pentru a adresa provocările complexe generate de o criză fără precedent, care încă de la început se prefigura că nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificări structurale profunde și manifestări ce s-ar putea întinde pe o perioadă considerabilă de timp.
Totodată, a fost evident pentru toată lumea că ne confruntăm cu o criză ale cărei consecințe imediate pot fi mult mai eficient adresate prin măsuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politică monetară pot contribui la mixul de politici de răspuns la o astfel de criză dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimțit cu o anumită gradualitate dată de orizontul de transmisie.
Nu uităm de asemenea diferențele importante dintre economia noastră și alte economii din regiune cu care ne comparăm adesea, și mai ales vulnerabilitățile importante și deficiențele structurale majore cu care am intrat în această criză.
Dacă BNR nu at fi ținut seama de acestea în calibrarea atentă și prudentă a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuării unor turbulențe a căror amplitudine, chiar dacă în esență nu era justificată de factorii fundamentali, începuse deja să fie vizibilă pe piețele financiare de la noi în contextul ascensiunii bruște a aversiunii la risc. Efortul și resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulențe ar fi fost mult mai mari în absența menținerii unei conduite prudente și echilibrate a băncii centrale.
Oricum, nicăieri în lume această criză aparte nu ar fi putut fi adresată numai prin instrumente de politică monetară iar ideea că politica monetară are răspuns la toate problemele este evident profund eronată.
Colaborarea interinstituțională și sincronizarea politicilor și măsurilor de răspuns la criză, atât pe plan național cât și la nivel european au jucat un rol important în eficacitatea diminuării pe cât posibil a efectelor economice negative. In special din perspectiva noastră de țară în care spațiul disponibil pentru activarea unor politici de răspuns la criză a fost și este mai redus prin comparație cu alte țări membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeană a constituit un ajutor extrem de valoros”.
BCR, rezultate 2020: George devine ecosistemul digital
cu cele mai multe produse bancare de retail disponibile 100% online, 1 din 5
români a cumpărat o locuință prin BCR, sprijin pentru companii care creează
peste 300.000 de locuri de muncă
Portofoliul
total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a
crescut cu 7,4% an pe an la 31 decembrie 2020, susținut atât de segmentul
retail, cât și de cel corporate
Credite
nou acordate în lei, în valoare de 8 miliarde de lei în 2020 către segmentul
Retail – persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi
1
din 5 români a achiziționat o locuință cu finanțare de la BCR, în timp ce 1 din
6 români a contractat un credit de consum
Finanțările
nou acordate segmentului Corporate au crescut cu 24,5% an pe an, ajungând la
9,3 miliarde lei în 2020, dintre care 42% reprezintă credite de investiții
Sprijin
pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu
14,8% an pe an la 31 decembrie 2020
Sprijin pentru clienți în contextul actual:
Peste
4.800 de companii care creează peste 300.000 de locuri de muncă au fost
susținute anul trecut prin credite noi, credite acordate prin programul IMM
Invest sau prelungiri ale liniilor de credit
IMM Invest: Peste
1.800 de credite aprobate în valoare totală de 1,2 miliarde de lei
Digitalizare
accelerată:
1,8
milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, din care peste 1
milion de utilizatori activi de George, în creștere cu 43% față de 2019
George
devine ecosistemul digital care oferă 100% online cele mai multe produse
specifice de retail banking (conturi curente, economisire, creditare și
asigurări)
Numărul
de tranzacții prin George a crescut cu 102% în 2020 față de 2019
BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de
lei (168,3 milioane de euro) în 2020.
„Adaptarea
și reziliența au fost cuvintele dominante, la nivel de business, dar și la
nivel personal pentru toți colegii mei. BCR a pus pe primul loc siguranța
angajaților și sănătatea financiară a clienților și am reușit să trecem
împreună, mai puternici, peste obstacole. Colegilor mei vreau să le mulțumesc
pentru rapiditatea cu care s-au adaptat contextului, dar și pentru dedicarea și
pasiunea pe care le-au pus în munca lor. Am continuat să învățăm din puterea de
reinventare a clienților noștri și am ținut deschis, fiind un partener de
încredere pentru antreprenori și companii în efortul lor de a asigura
continuitatea locurilor de muncă. Am oferit soluții de finanțare în domenii
cheie ale economiei pentru ca România SA și România SRL să continue să producă
valoare adaugată. Misiunea noastră continuă în 2021: sprijin real pentru
alegeri financiare inteligente, prin adaptarea la nevoile clienților, servicii
financiare personalizate, transformare digitală continuă și programe
educaționale incluzive”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Măsuri luate în contextul Covid-19
Circa 41.000 de cereri de amânare a
ratelor pentru persoane fizice și circa 500 de cereri pentru companii au fost
implementate, în cadrul moratoriului public și al celui privat, pentru a
susține clienții afectați de pandemie, majoritatea selectând soluția BCR. Peste
3.600 de cereri de amânare de plată au fost realizate 100% online, prin
platforma George.
Peste 350.000 de clienți persoane
fizice au beneficiat de amânarea pentru 3 luni a sumelor lunare minime
obligatorii de plată pentru carduri de credit și descoperit de cont.
Amânările la plata creditelor în 2020 în
sprijinul clienților afectați de contextul pandemic au reprezentat 13% din
portofoliul total de credite persoane fizice, respectiv 10% din portofoliul
total de credite acordate companiilor.
Peste 30% din creditele de nevoi
personale din 2020 au fost acordate 100% digital
Jumătate dintre clienții ce iau credit
100% online optează și pentru asigurarea de viață, șomaj, pierdere temporară
sau permanentă a capacității de muncă.
Banca a implementat un nou mod de
funcționare la nivelul întregii rețele de sucursale, prin care clienții au
acces exclusiv în baza unei programări telefonice. Peste 70% dintre clienți
și-au programat deja de acasă vizita la bancă.
Impactul BCR în economie
În activitatea de creditare retail, BCR a acordat
credite noi în monedă locală pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 8
miliarde de lei în 2020. Comparativ
cu 2019, BCR și-a majorat cota de piață la creditele de consum nou acordate în
moneda locală până la 17.4% (+1,6 pp), precum și la creditele ipotecare nou
acordate în moneda locală, până la circa 20% (+3 pp). Vânzările de credite
ipotecare în lei au crescut cu 28% an pe an, datorită produsului ipotecar Casa mea care reprezintă 71% din total. De
asemenea, BCR a continuat să susțină creditul guvernamental Noua Casă, având o cotă
de piață de 30%. Stocul de credite ipotecare s-a majorat cu 10,6% an pe an în
2020, în timp ce stocul de credite de consum a crescut cu 8% an pe an.
În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite corporate noi în
valoare de 9,3 miliarde de lei în 2020, în
creștere cu 24,5% an pe an. Motorul principal a fost avansul stocului de
finanțări acordate sectorului IMM (inclusiv prin subsidiara BCR Leasing), care a
crescut cu 14,8% an pe an, atingând valoarea de 7,0 miliarde de lei (1,4
miliarde de euro) la 31 decembrie 2020, ca urmare a unei concentrări mai mari
pe afacerile noi și pe dezvoltarea sectorului de leasing, precum și a participării
BCR în programul IMM Invest. Față de 2019, finanțarea sectorului public a
crescut cu 21,6%, iar cea pentru sectorul imobiliar cu 7,0%.
Ecosistemul inteligent de banking George a depășit 1 milion de utilizatori activi, în
creștere cu 43% față de 2019. George
oferă online cele mai multe produse specifice de retail banking (conturi
curente, economisire, creditare și asigurări). Astfel, în 2020 au fost lansate în platforma George mai multe produse unice pe
piața bancară: refinanțare online, card de credit online și descoperit de cont
online (lansate la finalul lui 2020 – deja 50% din cardurile de credit și contractele
pentru descoperit de cont au fost acordate 100% digital), asigurarea Multi Protect și asigurarea
atașată creditului. George Moneyback, programul de loialitate care oferă
bani înapoi, ca reducere, clienților BCR care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 310.000 de utilizatori în doar
cinci luni. Peste 95% din conturile noi de economii în 2020 au fost
deschise prin George.
Casa Mea App, platforma
care gestionează de pe telefon sau tabletă fluxul de documente pentru creditele
ipotecare standard, a fost utilizată pentru 40% creditele ipotecare Casa Mea.
Programul Școala de Bani a ajuns anul trecut la peste 30.000 de adulți și
copii, fiind organizate sesiuni online de educație financiară și ateliere
pentru copii. Numărul total al celor care au participat în program a depășit 430.000.
Programul de educație antreprenorială BCR Școala de
Business a ajuns la 10.000
de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și
studenți) care au cont pe platformă sau au participat la sesiuni online. În
cadrul acceleratorului INNOVX-BCRau
fost accelerate sau incubate 62 de start-up-uri (de până la 1 milion de euro)
și scale-up-uri (firme cu cifre de
afaceri sau finanțări atrase de peste 1 milion de euro), din toată țara.
Performanța
financiară a BCR în anul 2020
BCR
a înregistrat un profit net de 814,1
milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020, față de 593,3 milioane de
lei (125,0 milioane de euro) în 2019 pe baza unei creșteri puternice a creditării
și a unui rezultat operațional mai mare, parțial din compensare de costuri mai
mari cu riscul. Profitul net din 2019 a fost afectat de constituirea unui
provizion excepțional legat de activitatea BCR Banca pentru Locuințe în T2
2019.
Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 5,1%, până
la 1.877,5 milioane de lei (388,1 milioane de euro) în 2020, de la 1.786,9 milioane de lei (376,5 milioane de
euro) în 2019, pe fondul unor venituri operaționale mai mari și al unor
cheltuieli operaționale mai reduse.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 5,1%, până la
2.371 milioane de lei (490,1 milioane de euro) în 2020, de la 2.256,3 milioane de lei (475,5 milioane de
euro) în 2019, favorizat de volume mai mari de credite și depozite, atât pe
segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, parțial compensat de
impactul din dobânzile de pe piață.
Venitul net din comisioane a scăzut cu 9%, până la
710,0 milioane de lei (146,8 milioane de euro) în 2020, de la 780,6 milioane de lei (164,5 milioane de
euro) în 2019, determinat de un volum mai redus de comisioane din retrageri de
numerar și de eliminarea comisionului de retragere de la alte ATM-uri decât
cele ale BCR, în aprilie și mai, ca măsură de sprijin pentru clienți în
perioada stării de urgență.
Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 1,2%,
până la 356,5 milioane de lei (73,7 milioane de euro) în 2020, de la 352,4 milioane de lei (74,3 milioane de euro)
în 2019, în principal datorită unei activități de tranzacționare mai crescute.
Venitul operational a crescut cu 1,6%, până la
3.546,3 milioane de lei (733,0 milioane de euro) în 2020, de la 3.490,4 milioane de lei (735,5 milioane de
euro) în 2019, determinat de venitul net din dobânzi și venitul net din tranzacționare
mai mari, parțial compensat de venitul net din comisioane mai mic.
Cheltuielile administrative generale au înregistrat în
2020 valoarea de 1.668,8 milioane de lei (344,9 milioane de euro), în scadere
cu 2% în comparație cu
1.703,5 milioane de lei (359 milioane de euro) în 2019, mai ales ca urmare a
contribuției anuale mai mici la fondul de garantare a depozitelor în 2020
versus 2019 și a deprecierii mai scăzute, parțial compensate de cheltuieli cu
personalul mai mari și de cheltuieli legate de noul sediu central în 2020.
Astfel,
raportul cost-venituri s-a îmbunătățit
la 47,1% în 2020, față de 48,8% în 2019.
Costurile de risc
și calitatea activelor
Rezultatul
net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de
521,3 milioane de lei (107,7 milioane de euro) în 2020, comparativ cu o
eliberare de provizion de 61,8 milioane de lei (13 milioane de euro) în 2019.
Acest rezultat a fost influențat de măsurile prudențiale luate de bancă pentru
a anticipa orice potențial efect negativ al contextului pandemic, măsuri
concretizate în principal prin actualizarea parametrilor de risc pe baza celor
mai recente scenarii macroeconomice și prin implementarea unor reguli mai
stricte privind clasificarea din punct de vedere al riscului de credit conform
IFRS 9, aplicabile expunerilor către clienții afectați de situația curentă.
Rata
creditelor neperformante a ajuns la 4,5% în decembrie 2020 față de
4,1% în decembrie 2019. Această evoluție reflectă în principal efectul unui
eveniment singular înregistrat în trimestrul II 2020, constând într-o expunere de
valoare mare față de un client Corporate, devenită neperformantă, cât și al unui
volum mai mare de noi credite neperformante în segmentul Retail, rezultat în
urma evaluarii efectuate în T4 privind improbabilitatea de plată pentru clienții
cu acorduri de amânare a ratelor încă active. În același timp, gradul de
acoperire al creditelor neperformante cu provizioane a atins nivelul de 122,5%
în decembrie 2020.
Capitalizare și
finanțare
Rata
de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele
de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 20,51% în decembrie 2020,
semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata
capitalului de Rang 1+2 de 19,42% (Grup BCR) în decembrie 2020 reflectă
clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.
Creditele
și avansurile acordate clienților au crescut cu 7,4%, până la 43.002,5 milioane de
lei (8.833,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 40.049 milioane
de lei (8.373,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, susținute de creșteri
atât în creditarea retail (+6,9% față de decembrie 2019), cât și în cea
corporate (+7,8% față de decembrie 2019).
Depozitele
de la clienți au crescut cu 12,3%, până la 64.876,8 milioane de lei (13.326,4
milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 57.791,8 milioane de lei
(12.082,8 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, sustinute de creșteri atât pe
depozitele retail (+10,9% fata de decembrie 2019), cât și pe cele corporate
(+16,4% față de decembrie 2019).
***
BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 370 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de ATM-uri și mașini multifuncționale – aproape 1.800 de echipamente, aproximativ 13.000 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.
Profit sau pierdere
În
milioane RON
31 dec 2020
31 dec 2019
Venituri
nete din dobânzi
2.371,0
2.256,3
Venituri
nete din taxe și comisioane
710
780,6
Venituri
nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin
profit sau pierdere
356,5
352,4
Venit
operațional
3.546,3
3.490,4
Cheltuială
operațională
(1.668,8)
(1.703,5)
Rezultatul
operațional
1.877,5
1.786,9
Rezultat
net din deprecierea instrumentelor financiare
(521,3)
61,8
Alte
rezultate operaționale
(291,1)
(923,1)
Rezultat
înainte de impozitare din activități continue
1.065,1
895,8
Rezultat net atribuibil acționarilor societății
mamă
814,1
593,3
Situația poziției financiare
În
milioane RON
31 dec 2020
31 dec 2019
Numerar
și echivalente de numerar
10.538,2
9.006,5
Active
financiare deținute pentru tranzacționare
23.715,3
22.372,7
Credite
și avansuri acordate băncilor
2.028,0
661,4
Credite
și avansuri acordate clienților
43.002,5
40.049,0
Imobilizări
necorporale
348,9
359,1
Active
diverse
2.353,7
2.489,6
Total
active
81.986,6
74.938,4
Datorii
financiare deținute în vederea tranzacționării
52,1
73,5
Depozite
de la instituții bancare
3.606,8
4.439,2
Depozite
de la clienți
64.876,8
57.791,8
Titluri
de datorie emise
614,8
784,4
Diverse
datorii
3.491,2
3.377,8
Total
capitaluri proprii
9.344,9
8.471,7
Total
datorii și capitaluri proprii
81.986,6
74.938,4
[1]
Toate datele financiare de mai jos constituie rezultate consolidate
neauditate ale Grupului Banca Comercială Română (BCR) pentru anul 2020,
potrivit IFRS. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, rezultatele
financiare pentru anul 2020 sunt comparate cu rezultatele financiare pentru anul
2019. De asemenea, cu excepția cazului în care se specifică altfel, cursurile
de schimb valutar utilizate pentru conversia cifrelor în euro sunt cele
furnizate de Banca Centrală Europeană. Contul de profit și pierdere este
convertit folosind cursul mediu de schimb valutar pentru anul 2020 de 4,8381 RON/EUR atunci
când se referă la rezultatele pentru anul 2020 și folosind cursul mediu de
schimb pentru anul 2019 de 4,7456
RON/EUR atunci când se referă la rezultatele obținute în anul 2019.
Bilanțurile la 31 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2019 sunt convertite
utilizând cursurile de schimb de închidere la datele respectiv (4,8683 RON/EUR la 31 decembrie 2020
și 4,7830 RON/EUR la 31 decembrie 2019). Toate
modificările procentuale se referă la cifrele exprimate în lei.
XTB: Prețul acțiunilor Tesla au crescut în 2020 cu peste
730%. Cum va afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari parcursul
Tesla în 2021?
Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de
aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind
profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020,
corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a
determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile, explică Radu Puiu,
analist XTB România.
Tesla se numără printre cele mai populare nume din piață în
acest moment. Anul trecut a fost excelent pentru producătorul de vehicule
electrice, prețul acțiunilor sale crescând cu aproximativ 730%. Începutul de an
a fost de asemenea promițător, acțiunile atingând noi maxime istorice la
aproximativ 900 de dolari pe acțiune. Din acel punct, entuziasmul investitorilor pare să se
fi redus, prețul acțiunilor Tesla regăsindu-se într-o situație de piață de
scădere (deprecierile au depășit pragul de 20%, atingând un maxim de -32% față
de maximele recente), explică Radu Puiu, analist XTB România într-o analiză
complexă, dar concisă despre companie.
La începutul lunii februarie, Tesla a dezvăluit că a cumpărat
Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari și intenționează să accepte moneda
digitală pentru plata produselor sale. Există opinii ce susțin că legăturile
companiei cu Bitcoin reprezintă un factor de risc deoarece moneda a traversat o perioadă de corecție după
atingerea de noi maxime, pe fondul unor comentarii prudente din partea
secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen.Secretarul Trezoreriei a
numit Bitcoin un „mod extrem de ineficient de a efectua tranzacții” și a
avertizat despre utilizarea acestuia în activități ilicite. De asemenea, a tras
un semnal de alarmă cu privire la impactul Bitcoin asupra mediului. Creșterea
explozivă a prețului a reamintit despre nivelul ridicat de electricitate
necesar pentru a produce noi monede.
Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de
aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind
profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020,
corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a
determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile. Decizia Tesla de a se implica în piața Bitcoin
determină riscul ca volatilitatea pieței de monede virtuale să pună pe plan
secund viziunea fundamentală a companiei în rândul investitorilor.
În timp ce vânzarea a fost alimentată parțial de comentariile
lui Musk conform cărora prețul Bitcoin pare „ridicat”, există și alți factori care ar putea, de asemenea, să
afecteze ”strălucirea” producătorilor de vehicule electrice, inclusiv un flux
continuu de știri de dezvoltare din partea producătorilor auto tradiționali,
cum ar fi General Motors și Ford Motor, care se pregătesc să participe la cursa
către tranziția spre tehnologii ”verzi.
Aprecierea
acțiunii indică o revenire după o secvență descendentă de două zile. Este
posibil ca revenirea acțiunilor în teritoriul pozitiv să fi fost determinată de
atitudinea optimistă prezentă la nivel extins pe piață.
Un alt posibil factor care a stat la baza revenirii prețului
acțiunilor Tesla a fost decizia luată de Cathie Wood, fondatorul și CEO-ul Ark
Investment Management, de a cumpăra acțiuni Tesla. Aceasta este un investitor de succes, care a observat o
mulțime de tendințe în sectorul tehnologic înainte de a deveni evidente.
Decizia ei de a cumpăra în urma scăderii ar putea fi considerat un catalizator
pentru mișcarea ascendentă de aproximativ 20% din ultimele zile.
China, a doua piață după SUA pentru Tesla
Pe de
altă parte, China este cea mai mare piață pentru vehicule electrice, motiv
pentru care producătorii vor încerca să obțină o cotă de piață cât mai ridicată
în statul asiatic. În plus, Guvernul Chinei este serios în ceea ce privește
reducerea poluării și devine liderul global în adoptarea și promovarea
inovației vehiculelor electrice.
Investitorii
au inclus în prețul acțiunilor producătorilor de mașini electrice o rată
ridicată de creștere pe o perioadă lungă de timp, fapt ce le face destul de
vulnerabile în fața modificărilor de sentiment. De asemenea, competiția este un
alt factor de risc. Pe termen lung, pot exista doar un număr limitat de lideri
de piață.
Un alt
factor de risc ar putea fi preferința consumatorilor pentru vehicule electrice
de buget, precum Hong Guang Mini, în detrimentul variantelor de top ca NIO și
Tesla.
Pentru a promova vehiculele electrice, guvernul chinez oferă
gratuit plăcuțe de înmatriculare care sunt garantate. În multe orașe, lista de așteptare se poate întinde pe
luni sau chiar ani pentru a obține o plăcuță de înmatriculare pentru un motor
pe benzină prin diferite sisteme de licitație.
Totuși,
companiile străine precum Tesla s-ar putea confrunta cu dificultăți cauzate de
instituțiile guvernamentale. La începutul lunii februarie, cinci autorități de
reglementare chineze au solicitat răspunsuri din partea Tesla cu privire la
unele probleme de calitate și de siguranță la uzina sa. China este cea mai
mare piață pentru Tesla după SUA.
Veniturile Tesla ar putea crește cu 53% în 2021
Analiștii și investitorii se așteaptă la o creștere
importantă a afacerii Tesla în acest an. În medie, analiștii estimează că veniturile Tesla vor
crește cu 53% în 2021, până la 48,15 miliarde de dolari. Acest lucru este în
conformitate cu ghidajele Tesla ca livrările de vehicule să crească cu peste
50% în acest an comparativ cu 2020.
Conducerea companiei a declarat că deși 2020 a fost un an critic pentru Tesla, consideră că 2021 va fi și mai important. Desigur, investitorii ar trebui să facă diferența între așteptările referitoare la afaceri și așteptările legate de acțiuni. Acțiunile au devenit destul de ”scumpe” după aprecierea amplă din 2020. Deși Tesla a realizat o campanie de lungă durată pentru reducerea emisiilor auto globale prin utilizarea mașinilor sale ecologice, decizia companiei de a investi în Bitcoin ar putea avea o influență asupra ratingului ESG (companiile sunt evaluate în funcție de performanțele lor sociale, de mediu, și în ceea ce privește guvernanța).
_________________
Despre XTB:
Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele
financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de
instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe
Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie,
Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai
importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.
Avertisment cu privire la riscuri:
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte
informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă
sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă
incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere
direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă
aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu
garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor
de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar
trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul
ridicat de a vă pierde banii.
EAD – Empresa
de Arquivo de Documentação SA, una dintre cele mai mari companii portugheze din
domeniul arhivării digitale, aduce pe piața din România serviciul E-adeverința,
prin accesarea căruia companiile își pot digitaliza arhivele istorice în
vederea emiterii rapide a adeverințelor de tip sporuri și venituri pentru
dosarele de pensie.
În prezent,
procedurile sunt extrem de complicate. Cărțile de muncă au trecut la formatul
electronic din 2001, iar pentru perioada anterioară acestui an, angajatorii
trebuie să emită adeverințe de muncă, în maximum 30 de zile de la primirea
solicitărilor în acest sens. Potrivit estimărilor din piață, 3% dintre cei
aproximativ cinci milioane de pensionari din România au solicitat adeverințe
pentru recalcularea pensiilor din 2018 până în prezent. Asta înseamnă aproape
150.000 de cereri, concentrate în perioadele imediat următoare modificărilor
legislației privind pensiile.
Companiile cu
istorie mai veche de anii 2000, din industrii precum cea minieră, siderurgică,
auto și nu numai, trebuie să își mobilizeze mai mulți angajați pentru a procesa
un număr de maximum 10 cereri într-o lună. Există și arhive fizice vechi de 60
de ani, foarte greu de accesat, păstrate în condiții improprii, cu anumite
documente degradate sau distruse complet. Nu de puține ori, termenul de 30 de
zile se depășește, iar foștii angajați, în nume propriu sau ca grup, dau în
judecată companiile pentru întârzieri semnificative în eliberarea
adeverințelor. Pe lângă amenzi, firmele riscă și plata unor penalități pentru
lunile de întârziere.
Unic pe piața
din România, serviciul E-adeverință oferit de EAD simplifică procedurile
și centralizează toate datele necesare, prin scanarea statelor de plată sau a
fișelor de retribuție, extragerea informațiilor necesare din ele pentru fiecare
angajat și generarea unei baze de date.
„O companie din zona de producție
ce a avut sporuri pentru condiții grele de muncă, cu câteva mii de angajați în anii ‘85 – ’90,
probabil că primește între 60-120 de cereri de adeverințe anual. Aici venim noi în ajutor, prin serviciul E-adeverința.
Companiile își vor simplifica toate procedurile, vor salva resurse importante
de oameni și vor reduce costurile pe termen lung. Prin accesarea serviciului
EAD, arhivele fizice se vor transforma în unele electronice, iar toate datele
necesare eliberării adeverințelor pentru venituri vor putea fi accesate imediat”,
explică Liviu Zamfir, Chief Operation Manager EAD
Romania și unul dintre experții români în managementul arhivelor.
Prinaccesarea
serviciului E-adeverința, după procesarea arhivelor fizice, datele vor
fi disponibile în platforma RWS (Read, Write & Share), iar adeverințele de
tip sporuri și venituri se vor genera cu un singur click. E-adeverința
este un serviciu similar cu cele oferite de EAD în Portugalia de mai bine de 10
ani.
„Cuvântul ,digitalizare’
este folosit tot mai des în România. Know-how-ul și experiența noastră
din Portugalia, unde avem un portofoliu de peste 2000 de clienți activi, ne
ajută foarte mult. Am dezvoltat propriul software de management al documentelor
și l-am adaptat la cele mai diverse industrii din piață. Am dezvoltat în
permanență procedurile și aplicațiile și le-am dus la un nivel de top. Datorită
acestor plusuri, atunci când abordăm companiile românești cu același profil cu
al clienților din Portugalia, putem demara rapid și eficient procedurile pentru
că suntem la curent cu specificul celor mai multe industrii”,
spune Bruno Amaro, CEO EAD Romania.
EAD va începe
să implementeze serviciul E-Adeverința pentru o companie care activează
în domeniul alimentației publice și care a
avut o medie de peste 2000 de angajați anual pe parcursul celor 50 de
ani de funcționare. Proiectul se va derula pe parcusul a 7 luni și presupune scanarea
a peste 200.000 de fluturași de salariu și extragerea a peste 5 milioane de indecși.
În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea
pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi
pensii private, după cum urmează:
Reglementare
Proiectul de Normă privind aplicarea Ghidului privind
comisioanele de performanță ale OPCVM și ale anumitor tipuri de FIA în vederea
publicării pe site-ul A.S.F. (proiectul
va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru
consultare publică, timp de 10 zile).
Autorizare
Autorizarea domnului Chirodea Radu Gabriel în calitate de
membru al Consiliului de Administrație al SSIF Muntenia Global Invest S.A.;
Aprobarea domnului Paul-Corneliu Cazacu în funcția de
membru-președinte al Directoratului la societatea Uniqa Asigurări S.A.;
Aprobarea domnului Johannes Porak pentru un nou mandat în
calitate de membru-vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa
Asigurări de Viață S.A.;
Aprobarea domnului Bogdan Iulian Popa pentru un nou mandat
în calitate de membru – președinte al Consiliului de Administrație la
societatea Compania de Asigurări – Reasigurări Exim România (CARE – România)
S.A.;
Aprobarea domnului Voinea Nicolae-Ovidiu în calitate de
membru al Consiliului de Administrație la societatea German Romanian Assurance S.A.;
Aprobarea domnului Mesut Yetiskul în calitate de Membru al
Consiliului de Administrație la societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva
Dezastrelor Naturale S.A. (PAID);
Aprobarea amendamentelor Codului Bursei de Valori București
S.A. – Operator de piață reglementată;
Autorizarea modificării intervenite în Actul constitutiv al
S.I.F. Moldova S.A. ca urmare a schimbării denumirii societății;
Aprobarea alegerii de către S.A.I. Erste Asset Management S.A.
a următoarelor burse din state terțe în vederea realizării de investiții în
conformitate cu art. 82 lit. b) și lit. f) din O.U.G. nr. 32/2012: New York
Stock Exchange, Nasdaq Stock Market, London Stock Exchange și SIX Swiss
Exchange;
Autorizarea modificării documentelor următoarelor O.P.C.V.M.
administrate de S.A.I. Erste Asset Management S.A.: FDI Erste Balanced RON, FDI
Erste Equity România, FDI Erste Bond Flexible RON, FDI Erste Bond Flexible
România EUR, FDI Erste Liquidity RON, FDI You Invest Active EUR, FDI You Invest
Active RON și FDI You Invest Balanced EUR;
Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că
societatea Hella Romania S.R.L., angajată în tranzacții realizate intragrup cu
instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Hella GmbH&Co KGaA,
beneficiază de excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9
alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);
Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că
societatea Michelin Romania S.A., angajată în tranzacții realizate intragrup cu
instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Compagnie
Financiѐre Michelin SCmA, se încadrează în excepția de la obligația de
raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012
(EMIR);
Retragerea de la tranzacționare și radierea din evidența
A.S.F. a acțiunilor emise de societatea ICERP S.A. Ploiești ca urmare a
radierii societății din Registrul Comerțului;
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al
societății Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. (numire
administrator, eliminare obiect de activitate, modificare articole);
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății
Mercedes – Benz Insurance Broker S.R.L. (nou asociat semnificativ, structura
asociaților);
Aprobarea modificării adusă Actului constitutiv al societății
Ritter – Broker de Asigurare și Reasigurare S.R.L. (completare obiect de
activitate);
Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al
societății Casa de Lichidări Daune – Broker de Asigurare S.R.L. (schimbare
sediu social, înființare punct de lucru);
Avizarea modificării Regulamentului de Organizare și
Funcționare al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private
S.A.;
Avizarea auditorului financiar PricewaterhouseCoopers Audit
S.R.L. în vederea desfășurării activității de audit statutar al situațiilor
financiare anuale pentru fondurile de pensii ocupaționale și administratorii
acestora;
Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de
pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Aegon Esențial administrat
de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;
Autorizarea modificării Actului
individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare
administrat de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A.
Pe principiul “ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”,
Supercupa Lidl powered by WOPA a devenit prima competiție offline-online din
România. Contextul este cel știut de toată lumea. Am fost și suntem în vremea
pandemiei, dar viața trebuie să meargă mai departe.
Povestea pe scurt este
următoarea: din 2017, angajații Lidl au propriile competiții sportive. Stilul
de viață sănătos este o prioritate la nivelul companiei, iar numărul de
participanți a crescut de la un an la altul. Dar ce se întâmplă atunci când
peste tine vine virusul cu numărul 19 pe tricou și toate activitățile care
implică prezența mai multor persoane sunt suspendate? Aici s-au activat echipele
de la WOPA și Lidl.
Bucuria sportului
transferată în lumea digitală
Nu, n-a fost deloc ușor să aduci bucuria unui campionat
obișnuit în digital. Totuși entuziasmul, competitivitatea, motivația de a face
mișcare, precum și satisfacția victoriei au fost păstrate. WOPA și angajații
Lidl și-au suflecat mânecile, s-au echipat, au făcut încălzirea și s-au pus pe
treabă (cu respectarea măsurilor de distanțare socială, bineînțeles). Timp de
patru luni, campionii din offline s-au mutat în online și au luat parte la
SuperCupa Digitală Lidl, care s-a desfășurat prin intermediul aplicației We are
Lidl. We are Lidl este o aplicație mobilă dedicată exclusiv echipei Lidl din
România, prin intermediul căreia toți angajații au acces la informații despre
companie în timp real. Aplicația dă ocazia angajaților să publice propriile
postări, să interacționeze cu alți colegi mult mai ușor și să se bucure de
conținut creat special pentru ei.
Campaniile de
teasing și reveal au fost foarte convingătoare si au dus la înscrierea unui număr
impresionant de participanți. S-a pus accent pe emoțiile provocate de
competiție, pe dorul de a face sport, iar la startul SuperCupei Digitale Lidl au
fost prezente nu mai puțin de 18 echipe de fotbal, 14 echipe de volei și câteva
sute de suporteri zgomotoși.
Cum a arătat
SuperCupa Digitală Lidl?
Orice competiție serioasă are nevoie de participanți și, bineînțeles, de un
regulament pe măsură. În prima fază, angajații și-au făcut echipe de câte 6
persoane și și-au ales căpitanul. Apoi, am dat drumul la joc: în fiecare
săptămână s-a lansat câte o provocare. Toată lumea s-a filmat în timpul
probelor practice, de tipul “dublelor” cu sulul de hârtie igienică, schemelor à la
Ronaldinho, paselor la perete. Au existat și o serie de probe populare, bazate
pe like-urile strânse de fiecare echipă de la suporterii ei.
Galeriile nu s-au oprit aici – au
inventat cântece de încurajare pentru echipele preferate. De asemenea, fanii s-au
vopsit pe față și au făcut coregrafii. Toate clipurile video au fost postate pe
platforma We are Lidl. Scorul final per echipă s-a calculat în baza unui algoritm
– totalul punctelor de la probele practice a reprezentat 80%, iar like-urile
adunate la probele populare, restul de 20%.
Campionii,
campioniii…
Toată lumea a
avut câte ceva de câștigat. În afara experienței de neuitat și a emoțiilor
trăite la cote maxime, pe întreg parcursul competiției s-au oferit sute de
premii. De la tricouri, poze-magnet, mingi de fotbal și volei, genți de sport
pana la boxe portabile, căști și aparate foto instant. Premiile pentru echipele
din fazele finale au constat în smartwatch-uri, biciclete și vouchere valorice
pentru echipament sportiv.
SuperCupa
Digitală Lidl a demonstrat că sportul poate fi practicat chiar și în cele mai
grele condiții. Dovada o reprezintă cifrele din aplicația We are Lidl: peste
250 de materiale video încărcate de participanți, peste 500 de minute de
filmare și, nu în ultimul rând, peste 17.000 de like-uri. #NoBullshitSport
Grupul de companii European Multisolutions Systems Group SRL – EMS
Floor Group, specializat în aplicarea de pardoseli pe bază de răşini, cu
sediul central în România, anunță încheierea anului 2020 cu afaceri de peste 10 milioane de euro, în creștere cu 20% față de anul precedent.
Claudiu Baciu, cofondator al
EMS Floor Group: „În 2020 am depășit
cifra de afaceri de 10 milioane de euro, obiectiv pe care ni l-am popus la începutul
anului și pe care l-am atins. Este o creștere cu 20% față de 2019, ritm pe care
vrem să îl păstrăm și în anii următori, pentru a atinge ținta de 20 de milioane
de euro pe care o avem în vedere la orizontul anului 2023. În acest an, ne
bazăm creșterea în special pe România și pe Ungaria, fiecare dintre cele două
piețe urmând să înregistreze un avans de 20%”.
EMS FHP Systems
(companie care activează în România și Ungaria) a avut afaceri de 4,5 milioane
de euro; EMS Floor Belșgium și EMS Floor Lux (pe piețele din Belgia și
Luxemburg). Au raportat afaceri de 5,5 milioane de euro. Pentru 2021, EMS Floor
Group își propune să atace masiv piața din Ungaria și să asigure o creștere
susținută a activității din România.
Contextul din 2020
a necesitat o repliere rapidă și o remodelare a businessului și a contractelor
în derulare, în conformitate cu restricțiile impuse în fiecare țară în care
grupul activează.
Claudiu Baciu: „Acum, activitatea s-a reluat în proporție
de 100%, s-au deblocat căile de acces în toate țările din Europa în care
lucrăm, însă în prima parte a anului ne-am confruntat și noi cu situații pe
care nu le luasem în calcul inițial. Au apărut testările COVID, am avut colegi
care s-au infectat, am fost nevoiți să ne informăm în permanență despre
condițiile în care puteam să circulăm, prin ce țări puteam trece, dar și ce fel
de cerințe erau la destinație, carantina, iar toate aceste variabile ne-au
modelat activitatea. Nimic nu mai era valabil din strategia anterioară
pandemiei. A trebuit să ne regândim planurile de execuție și să ne adaptăm
șantierul în funcție de toți acești factori, ceea ce a extins termenele de
livrare, dar fără ca acest lucru să afecteze vreo relație contractuală. Prima
lecție pe care am învățat-o în criză
este aceea că online-ul poate fi o cale prin care ne putem gestiona businessul,
astfel că ne vom concentra în continuare pe digitalizare la nivelul companiei
și vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Pandemia ne-a
învățat, apoi, să ajustăm termenii de execuție introducând o marjă
suplimentară, să adaugăm în contracte clauze specifice impuse de COVID -19,
lucru care nu se întâmpla înainte. Am învățat că este extrem de importantă
dinamica afacerii, am regândit sistemul de management și de performanță în
interiorul echipei. S-a diversificat modul în care se face business, dar apelăm
mai mult la digitalizare, ceea ce simplifică multe aspecte. În 2021 vom avea
filială în Ungaria, unde vrem să avem o cifră de afaceri stabilă. Piața de
pardoseli din Ungaria este la același nivel cu cea din România, dar distribuția
proiectelor și marjele de profit sunt mai bune. Vom deschide filiala, cel mai
probabil, undeva în a doua parte a anului”.
Referitor la
digitalizare, Claudiu Baciu accentuează
”Continuăm digitalizarea, ne propunem
să aducem softuri care să ne permită să gestionăm businessul de la distanță,
astfel încât să avem un management integrat în toate țările în care activăm.
Trebuie, de exemplu, să găsim o soluție integrată pentru zona de HR care să
răspundă nevoii noastre de gestionare a angajaților și de adaptare la
legislația din fiecare țară, dar care să ne ajute să simplificăm și să reducem
timpii pentru a gestiona informații și activități”.
EMS Floor Group își
reafirmă obiectivul de a deveni „cea mai mare companie de profil din Europa, de
aceea în acest an și în anii următori focusul va fi pe dezvoltarea piețelor pe
care activează deja, pentru ca după 2023 să targeteze Franța și Germania, care
sunt cele mai mari piețe europene pentru pardoseli industriale și
hidroizolații. Totodată, grupul îşi propune să devină cel mai dorit angajator
din industria de profil în Uniunea Europeană”.
EMS Floor Group –
European Multisolutions Systems Group SRL este caracterizată ca „o companie
antreprenorială integral românească fondată în 2010, la Turda, de frații
Claudiu și Marius Baciu. Compania, activă în domeniul prestărilor de servicii
în construcții, implementează sisteme profesionale de pardoseli și
hidroziolații, și lucrează cu cele mai performante materiale și tehnologii
cunoscute și acreditate la nivel european. EMS Floor Group are 140 de angajați
la nivel de grup și operează în România și pe piețele din Belgia, Luxemburg,
Franța și Ungaria cu trei divizii specializate: EMS Floor Systems, EMS Hydro
Systems și EMS Polishing. EMS Floor Group aplică sisteme profesionale de
pardoseli pe bază de răşini şi este, de asemenea, specializată în
hidroizolaţii. Compania lucrează cu cei mai importanţi furnizori de răşini din
Europa, iar echipele sale de aplicatori sunt pregătite să lucreze cu orice
sistem de răşini profesionale şi să aplice orice tip de pardoseli pe bază de
răşini epoxidice sau poliuretanice”.
Jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor fi înclinați să încheie contracte pentru perioade mai scurte decât înainte de pandemie, aproximativ 80% dintre proprietarii, dezvoltatorii și investitorii din acest domeniu considerând că ajustările și flexibilitatea prevederilor contractuale sunt principalele aspecte care vor conta pentru chiriași și utilizatorii finali după terminarea crizei sanitare, potrivit studiului Deloitte Romania Commercial Real Estate 2021. Mai mult, studiul subliniază faptul că prevederile contractuale al căror scop este să securizeze plata chiriei vor fi elemente diferențiatoare după pandemie, 64% dintre respondenți menționând ajustarea chiriei și acordarea stimulentelor ca fiind al doilea cel mai important aspect pentru chiriași și utilizatorii finali.
Studiul mai arată că „următoarea
normalitate” se va traduce cel mai probabil printr-o reconfigurare a spațiilor din
sectorul de imobiliare comerciale, 71% din respondenți considerând că această
abordare va fi mai frecventă în perioada următoare. În plus, aceștia anticipează
o reconfigurare a modelelor de închiriere, 64% dintre respondenți subliniind faptul
că este posibil să asistăm la apariția contractele de tip barter și a acordurilor
de schimb în sectorul imobiliar după încheierea pandemiei.
Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte Romania
„Pe lângă provocările legate de
modul în care întregul ecosistem se va adapta la noile condiții de business, sectorul
imobiliar comercial din România se va confrunta și cu fluctuații de prețuri și cu
rate de ocupare care vor varia foarte mult în funcție de tipul de proprietate
comercială. Prețurile vor avea cel mai probabil în continuare o tendință
ascendentă pe nișa depozitelor și a parcurilor logistice, în timp ce, pentru
alte tipuri de proprietăți, evoluția ar putea fi mixtă. În viitor, vom asista
la accelerarea transformării digitale a proceselor de administrare a proprietăților,
80% dintre respondenții locali afirmând că tehnologia este cea mai importantă competență
care trebuie dezvoltată într-un scenariu post-pandemic”, a spus Alexandra
Smedoiu, Partener, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță
pentru sectorul imobiliar.
Pandemia de COVID-19 oferă și
oportunități jucătorilor din acest sector, jumătate dintre respondenți estimând
că actualul context este potrivit pentru apariția unor noi modele de afaceri, cum
ar fi proptech-urile.
Tehnologia și lichiditatea sunt
prioritățile acestui sector în etapa post-pandemie, subliniază studiul, 80%
dintre respondenți spunând că se vor concentra pe resursele care vor acoperi
nevoia de numerar chiar și atunci când criza de sănătate se va încheia.
„Comparativ cu criza financiară
din 2008, perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19 nu a generat un deficit
semnificativ de lichiditate în sectorul imobiliar comercial Mai mult, pe
parcursul crizei sanitare, instituțiile financiare au dat dovadă de deschidere
și au continuat să finanțeze proiectele imobiliare comerciale aflate în derulare,
aspect care se reflectă și în creșterea cu 10% a numărului de clădiri
nerezidențiale în 2020 față de 2019, potrivit datelor Institutului Național de
Statistică”, a declarat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară,
Deloitte România.
Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.
Studiul Deloitte Romania Commercial
Real Estate 2021 analizează percepția jucătorilor din sectorul imobiliar comercial asupra efectelor
pandemiei și planurile de business ale proprietarilor, dezvoltatorilor și
investitorilor din acest sector. Raportul este efectuat pe baza răspunsurilor
oferite de directori și membri ai consiliilor de administrație din domeniu.
_________________
Deloitte furnizează la nivel global servicii de
audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul
riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către
clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru
din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte,
prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste
150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și
servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business
complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu
ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte
România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara
noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal,
servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în
management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului,
soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii
adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.
Pornind de la confuzia
dintre educația financiară și comportamentul moderat din punct de vedere
financiar, Asociația CFA România și
Asociația Administratorilor de Fonduri din România susțin creșterea nivelului
de alfabetizare financiară. Constatarea celor două asociații este că 75%
dintre participanții la un studiu Erste fac o astfel de confuzie, că doar 15% economisesc și investesc pentru
vârsta pensionării, că pentru
95% dintre tineri, sursa educației financiare este familia și numai 9% își iau
informațiile de la școală.
Alexandra Smedoiu, președinte al Asociației CFA România, subliniază declară:„Noi am lansat campania Generația I – generația independentă, pornind
de la ideea că aceia dintre noi care nu luăm măsuri de economisire și investire
în timpul anilor activi, riscăm să depindem de banii de la stat – sistemul
public de pensii, sau devenim poveri pentru copiii noștri la bătrânețe.
Conceptul Generației I sau generației independente s-a născut tocmai din faptul
că nivelul de educație financiară în rândul românilor este foarte scăzut dar,
printre noi, sunt și oameni care își doresc să obțina independența financiară.
Prin intermediul informațiilor pe care le oferim ne dorim să aducem independența financiară mai
aproape de oameni, să explicăm cum poate fi obținută, fără să pară copleșitor
sau de neînțeles”.
Horia Gustă, președintele AAF: „Procesul de alfabetizare financiară este unul
de durată în care pe lângă beneficiari, noi, jucătorii din industria
financiar-bancară avem un rol esențial. Prin proiectul Economisește inteligent,
lansat anul trecut, și noi, Asociația Administratorilor de Fonduri din România
ne-am asumat rolul de a fi parte din acest proces de învățare. Vrem să ajutăm
cât mai mulți oameni să înțeleagă că educația financiară îți oferă șansa de a
obține independența financiară și ne bucurăm să fim parteneri în acest demers
cu Asociația CFA România. Chiar dacă sunt independente, proiectele noastre au
același scop: un nivel mai bun de înțelegere a noțiunilor de economisire și
investire”.
Asociația CFA
România anunță că „oferă resurse pentru creșterea gradului de educație
financiară a publicului larg, în vederea obținerii independenței financiare pe
termen lung iar o serie de episoade ale podcast-ului educației financiare,
episoade în care sunt abordate subiecte de bază, precum planul de economisire
și investiții, bugetul lunar de cheltuieli sau riscul în investiții, pot fi
ascultate pe website-ul www.generatiaindependenta.ro și pe platformele audio dedicate. Pe lângă podcast, cei
interesați pot avea acces la materiale de educație financiară, semnate de către
specialiștii certificați CFA®”.
La rândul ei, Asociația
Administratorilor de Fonduri din România informează că „a lansat în 2020
proiectul ”Economisește inteligent!”
cu scopul de a crește nivelul de informare a publicului larg cu privire la
finanțe personale dar și concepte și instrumente specifice fondurilor de
investiții. Pe parcursul mai multor luni, experți din piața de asset management
au explicat în detaliu ce înseamnă calitatea de investitor în fondurile de
investiții, ce instrumente și ce pași trebuie parcurși în acest scop, care sunt
sumele minime de care are nevoie o persoană pentru a transforma economisirea în
investiție, cât de importantă este disciplina și recurența dar și cum să-și
seteze așteptările și obiectivele pe termen mediu și lung”.
Asociația CFA România este
definită ca „organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători
ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de
CFA Institute (USA). Asociația CFA România are peste 235 de membri și este
una dintre cele peste 159 de societăți membre ale CFA Institute, asociația
având misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a
menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.
Profesioniștii care sunt membri ai asociației CFA România lucrează pentru
instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare,
firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset
management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public,
instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice
etc.”
Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) se caracterizează ca „organizația profesională
independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de
plasament Colectiv (O.P.C) din România care reunește 19 societăți de
administrare a investițiilor (S.A.I.), care administrează 83 de fonduri
deschise de investiții (O.P.C.V.M.) și 27 fonduri închise de investiții
(A.O.P.C.), 4 Societăți de Investiții Financiare (S.I.F), Fondul Proprietatea
și 4 bănci depozitare”.
Pentru a se asigura că cetățenii continuă să beneficieze de roaming fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în UE, Comisia a propus astăzi un nou regulament privind roamingul. Într-un moment în care călătoriile neesențiale sunt descurajate, aceasta este o acțiune importantă pentru pregătirea unui viitor mai bun. Noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani.
Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc. De exemplu, consumatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu handicap, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.
Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Oriunde ne aflăm în Europa, putem să păstrăm legătura cu cei dragi, să avem discuții de afaceri sau să facem schimb de experiențe atunci când călătorim, fără să ne îngrijorăm că vom plăti facturi exorbitante. Eliminarea tarifelor de roaming este un exemplu important al modului în care UE conectează milioane de cetățeni și le îmbunătățește viața. Noile norme nu numai că vor menține serviciile de roaming la prețurile naționale, dar le vor și îmbunătăți suplimentar.”
Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a afirmat: „Milioane de europeni au beneficiat de avantajele oferite de serviciile de roaming fără costuri suplimentare în întreaga UE. Acestea reprezintă o inițiativă reușită, devenită o veritabilă piatră de temelie a pieței unice. În deceniul digital al Europei, fiecare dintre noi trebuie să dispună de o conectivitate excelentă peste tot în Europa, la fel ca în țara de domiciliu. Astăzi ne confirmăm angajamentul față de cetățeni. În paralel, depunem eforturi pentru a sprijini investițiile în infrastructuri adecvate.”
Roaming la prețurile de pe piața națională
Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, jumătate dintre europenii care dețin un telefon mobil au călătorit în altă țară din UE în ultimii doi ani. Datorită actualului Regulament privind roamingul, tarifele de roaming ale UE au fost eliminate la 15 iunie 2017 și, de atunci, aproape 170 de milioane de cetățeni beneficiază de roaming gratuit și pot rămâne conectați când călătoresc în cadrul pieței unice. Utilizarea serviciilor de date în roaming a crescut de 17 ori în vara anului 2019, comparativ cu vara dinaintea eliminării suprataxelor de roaming (vara anului 2016). Creșterea rapidă și masivă a traficului în roaming începând din iunie 2017 arată că eliminarea tarifelor de roaming a permis valorificarea cererii latente de servicii mobile a consumatorilor care călătoresc în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Normele actuale expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu sunt încă favorabile unor servicii sustenabile de roaming la prețurile de pe piața națională pentru toate întreprinderile și clienții care călătoresc în UE. Prin urmare, este important ca normele să fie prelungite.
Aceeași calitate a serviciilor în țara de origine și în străinătate
Conform celor mai recente date Eurobarometru, când au călătorit în altă țară din UE, 33 % dintre cetățeni declară că au avut o viteză mai scăzută a internetului mobil decât în țara lor de domiciliu, iar 28 % că standardul de rețea era mai redus decât în țara lor de origine (de exemplu 3G în loc de 4G). Noile norme propuse astăzi au scopul de a garanta că cetățenii și întreprinderile beneficiază de aceeași calitate a serviciilor ca în țara lor de origine. Aceasta înseamnă că, dacă abonamentul lor include viteze 4G și, din ce în ce mai frecvent, 5G, consumatorii nu ar trebui să aibă viteze mai scăzute în roaming, atunci când aceste rețele sunt disponibile. În ceea ce privește serviciile 5G, consumatorii vor trebui să fie informați că pot utiliza anumite aplicații și servicii în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere acces la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru servicii de roaming.
Accesul efectiv la serviciile de urgență în străinătate
Propunerea de regulament urmărește să garanteze că atunci când clienții utilizează servicii de roaming, aceștia au acces la serviciile de urgență și beneficiază de transmiterea informației de localizare a apelantului în mod neîntrerupt și gratuit, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale, de exemplu SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență. În plus, persoanele care călătoresc ar trebui informate cu privire la modalitățile de contactare a serviciilor de urgență, inclusiv cele destinate persoanelor cu handicap, în țara UE pe care o vizitează.
Prevenirea costurilor și a facturilor neașteptat de ridicate
Pe durata roamingului, persoanele care călătoresc ar trebui să aibă posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la servicii cu valoare adăugată, cum ar fi serviciile de asistență tehnică, serviciile de suport pentru clienți ale companiilor aeriene sau ale companiilor de asigurări sau chiar numerele de telefon gratuite, care pot genera tarife neașteptate în roaming. Noile norme privind roamingul impun ca operatorii să le furnizeze consumatorilor suficiente informații cu privire la eventualele costuri suplimentare generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.
Sustenabilitatea pentru operatori a serviciilor de roaming
Noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele sporite pentru consumatori sunt sustenabile din punctul de vedere al operatorilor. Normele prevăd reduceri suplimentare ale tarifelor de roaming cu ridicata, mai exact tarifele pe care operatorii le percep reciproc pentru utilizarea rețelei lor atunci când clienții călătoresc în străinătate. Plafoanele tarifare între operatori sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming. În același timp, acestea mențin stimulentele pentru investiții în rețele și evită denaturarea concurenței pe piețele naționale ale țărilor vizitate.
Comisia Europeană a adoptat pe 24 februarie, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Chiar dacă UE face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, trebuie, de asemenea, să fim pregătiți să facem față consecințelor ineluctabile ale schimbărilor climatice. De la valuri de căldură mortale și secete devastatoare la distrugerea pădurilor și la eroziunea litoralului ca urmare a creșterii nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele în Europa și în întreaga lume. Pornind de la Strategia de adaptare la schimbările climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate astăzi este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluții decât pe înțelegerea problemei și să se treacă de la planificare la punerea în aplicare.
Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecințe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuși să o combatem și să ne pregătim pentru efectele sale ineluctabile. Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm și să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice.”
Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, constatăm că ele depășesc deja, în medie, 12 miliarde EUR pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde EUR. Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. La nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2 500 de persoane și-au pierdut viața.
La acțiunile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE. Vom depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială.
O adaptare mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică
Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide și pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziția tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc și renovează o locuință la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care își planifică culturile. Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acțiuni menite să deplaseze limitele cunoștințelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor și a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziția tuturor. La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare, care va fi consolidată și extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătății pentru a se urmări, a se analiza și a se preveni cu mai multă acuratețe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.
Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societății și în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. Comisia va continua să includă considerații privind reziliența la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare în continuare a strategiilor și a planurilor de adaptare, cu trei priorități transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluții bazate pe natură în materie de adaptare și luarea unor măsuri de adaptare locale.
Intensificarea acțiunii internaționale
Politicile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanță cu poziția noastră de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare și a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile. UE va promova abordări subnaționale, naționale și regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa și în statele insulare mici în curs de dezvoltare. Vom spori sprijinul acordat rezilienței și pregătirii în materie de climă pe plan internațional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziție și sporind eficacitatea, prin intensificarea finanțării internaționale și prin consolidarea implicării și a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii noștri internaționali pentru a elimina decalajul în ceea ce privește finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice.
Context
Schimbările climatice au loc chiar acum, de aceea trebuie să construim un viitor mai rezilient. Tocmai s-a încheiat cel mai cald deceniu din istorie, în care recordul pentru anul cel mai cald a fost bătut de opt ori. Suntem martorii unei intensificări a frecvenței și a gravității fenomenelor climatice și meteorologice extreme. Aceste extreme variază de la incendii forestiere și valuri de căldură fără precedent chiar deasupra Cercului Polar Arctic la perioade de secetă devastatoare în regiunea mediteraneeană și de la uragane care fac ravagii în regiunile ultraperiferice ale UE la păduri distruse de invaziile nemaiîntâlnite de gândaci de scoarță în Europa Centrală și de Est. Fenomenele cu o evoluție lentă, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, degradarea solului și a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau creșterea nivelului mării, sunt la fel de distructive pe termen lung.
Comisia Europeană a anunțat această nouă strategie, mai ambițioasă, a UE privind adaptarea la schimbările climatice în Comunicarea privind Pactul verde european, în urma unei evaluări a Strategiei Europa 2013, evaluare efectuată în 2018, și a unei consultări publice deschise care s-a derulat în perioada mai-august 2020. Propunerea privind Legea europeană a climei constituie baza pentru stabilirea unor obiective mai ambițioase și pentru consolidarea coerenței politicilor în materie de adaptare. Această propunere integrează în legislația UE obiectivul global în materie de adaptare prevăzut la articolul 7 din Acordul de la Paris și acțiunea din cadrul Obiectivului nr. 13 de dezvoltare durabilă. Propunerea îndeamnă UE și statele membre să facă în continuare progrese pentru a stimula capacitatea de adaptare, pentru a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea față de schimbările climatice. Noua strategie de adaptare va contribui la transpunerea în realitate a acestor progrese
Doar 18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe potrivit unui studiu al Reveal Marketing Research despre obiceiurile de achiziție ale românilor privind produsele electronice.
1 din 2 români declară că ar alege branduri cu prețuri de mijloc, deoarece raportul calitate-preț este cel mai important.
Consumatorii preferă să cumpere electronice din magazinele fizice de profil, în detrimentul comenzilor online.
18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe.
Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care importanța tehnologiei este în creștere și în care comunicăm tot mai mult în mediul online, electronicele au devenit produse esențiale în viața de zi cu zi. Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre obiceiurile de achiziție ale românilor privind produsele electronice: cum și în ce categorii de electronice investesc românii? Ce aspecte le influențează decizia și cât de loiali sunt brandurilor preferate? Rezultatele pe larg mai jos!
Românii declară că sunt dispuși să investească cel mai mult în telefoane, laptop-uri și calculatoare
18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe. Din această categorie, se observă tendința spre a investi în branduri cu prețuri mai ridicate pentru: telefoane (32% dintre români cu această opțiune), laptop-uri (30%) și calculatoare (22%). Observăm că pentru cei dispuși să cheltuie, criteriile emoționale precum loialitatea față de brand cântăresc puternic în decizia de alegere. 23%dintre oameni se declarăloiali, spunând că achiziționează mereu același brand, indiferent de promoții. Cele mai loiale se arată persoanele cu vârste între 35-44 de ani (30% dintre aceștia).
Totuși, pentru majoritatea românilor, raportul avantajos calitate-preț este cel mai important. 1 din 2 respondenți declară că ar alege branduri cu prețuri de mijloc și țin foarte mult la un echilibru între calitatea produsului și costul acestuia. Similar, telefoanele (60%), laptop-urile (61%) și calculatoarele (53%) sunt produsele principale pentru care românii ar căuta branduri cu prețuri medii și raport calitate-preț bun. Tabletele (60%), smartwatch-urile (48%),căștile (49%) și sistemele audio (49%) sunt alte produse electronice pentru care un raport bun calitate-preț este important în achiziție.
În medie, doar 13% dintre români declară că ar alege branduri mai ieftine și nu consideră că merită să investești foarte mult în aceste produse. Brățările fitness (17%) și accesoriile pentru telefoane, tablete, laptop-uri (23%) sunt produse pentru care romanii nu ar fi dispuși să plătească foarte mult.
Consumatorii preferă să cumpere electronice din magazinele fizice de profil, în detrimentul comenzilor online
45% dintre români spun că merg în magazinele fizice de profil pentru a cumpăra produse electronice, comparativ cu 36% care preferă varianta comenzilor online de pe site-urile magazinelor. Diferența se poate explica prin faptul că oamenii își doresc să vadă produsul în realitate și să aibă posibilitatea de a-l testa înainte de achiziție. Pentru aceștia, poate fi important să înțeleagă mai bine produsul în care investesc banii. Totodată, observăm și o diferență între mediul urban și rural în ceea ce privește preferință pentru magazinele fizice, 53% dintre cei din rural preferă să meargă în magazin, comparativ cu 38% dintre cei din mediul urban cu aceeași preferință.
La nivelul întregului eșantion, dintre toate produsele, telefonul este achiziționat din magazinele fizice în cea mai mare proporție de români (52%), în special de cei cu venituri mici, sub 2.000 lei (62% dintre aceștia). Fiind mijlocul esențial de comunicare, educație și divertisment în prezent, este de înțeles de ce oamenii resimt nevoia de a se asigura de calitatea produsului inaininte de a-l cumpăra. Mai mult, la finalul anului 2020, un studiu realizat la nivel internațional (Global Media Intelligence Report) a arătat că românii petrec aproximativ 3 ore și jumătate pe telefon și în medie 4 ore în fața calculatorului sau tabletei.
Deși în final cumpără din magazinele fizice, românii preferă să se informeze despre electronice din mediul online
Principala sursă de informare despre produsele electronice este site-ul magazinelor de specialitate – peste jumătate dintre români (55%) declară că se informează de aici, potrivit Reveal Marketing Research. 48% dintre oameni spun că își culeg informații din reclamele sau anunțurile văzute în mediul online, în special tinerii cu vârsta între 25-34 de ani (59%). În schimb, 55 de ani (57%) afirmă că se informează direct din magazin. Din totalul eșantionului, 36% dintre români sunt de aceeași părere. Recomandările primite de la prieteni, familie sau cunoscuți în legătură cu produsele electronice sunt importante pentru 32% dintre români, cu precădere pentru cei cu vârste între 45-55 ani (35%). Acest lucru înseamnă că brandurile trebuie să continue să investigheze procesele de achiziție (prin studii de consumer decision journey) pentru a identifica touchpoint-urile cheie. Această abordare este importantă chiar și în perioada actuală, în care putem fi tentați să credem că promovarea online asigură succesul imediat.
Promoțiile se află în top 3 criterii care influențează decizia de cumpărare a românilor
Promoțiile au și rolul de a influența loialitatea consumatorilor față de brandurile de electronice – întrebați cât de loiali sunt atunci când cumpără din această categorie, 69% dintre români spun că alegerea brandului e ghidată în funcție de promoții. Astfel, din cei 69% – 50% obișnuiesc să alterneze cam aceleași branduri de electronice, în funcție de promoții, iar 19% declară că nu cumpără aceleași branduri, ci se orientează doar în funcție de promoții. Doar 8% dintre respondenți variază mereu opțiunile de achiziție și nu sunt loiali, spunând că nu cumpără aceleași branduri și se uită la alte criterii față de oferte – reclame, aspectul atractiv al produsului.
***
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1004 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 18-22 februarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.
Modificările la Legea offshore vor fi aprobate de Parlament până
la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, a dat asigurări Virgil Popescu,
ministrul Energiei.
Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere,
afirma, recent, că este necesară o perioadă de 12 luni pentru a lua decizia de
investiţii în proiectul de gaze din Marea Neagră, din momentul în care
va fi modificată Legea offshore, urmând ca primele gaze să fie extrase peste
patru ani.
În prezent, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul
de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat
la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România
produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. În 2019, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se
retrage din România, iar ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat toamna
trecută că Romgaz poate prelua participaţia Exxon.
Întrebat care ar fi profitul statului român din această exploatare, Virgil Popescu a spus: „Cred că cea mai buna variantă – dacă Exxon dorește să iasă din această afacere – este ca Romgaz, companie a statului roman să cumpere. În acest fel, va putea gestiona 50% din acel zăcământ. 50% înseamnă taxe și impozite către statul român, înseamnă impozit pe profit catre statul român și înseamnă că, prin Romgaz, statul deține 50% din acel zăcământ”.
România trebuie să ştie să profite de oportunităţile aduse de
exploatarea gazelor din Marea Neagră, atât prin utilizarea acestor gaze pentru
alimentarea populaţiei sau relansarea industriei din România, cat si prin
exportul către țări vecine, care au mai puține resurse și se află sub presiunea
Rusiei din punct de vedere energetic și politic.
Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră pot genera venituri
la bugetul de stat în valoare de 26 miliarde de dolari şi un plus de 71
miliarde de dolari la PIB-ul României, până în 2040, potrivit Deloitte.
Participanții înscriși la evenimentul BLACK SEA FORUM: „Importanța geostrategică și eonomică a Mării Negre în actualul context european” vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.
În cadrul evenimentului se vor discuta
următoarele subiecte:
Abordarea geostrategică a
Resurselor Mării Negre
Valoarea economică a
resurselor Mării Negre
Investitii la Marea
Neagră prin Programul Național de Redresare și Reziliență
Green Deal: implicații,
efecte, abordare bugetară
Concluzii: Acțiuni politice necesare
Speakerii
evenimentului sunt: Florin CÎȚU – Prim Ministrul României (tbc), Virgil POPESCU – Ministrul Energiei, Cristina PRUNĂ – Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor
și Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera
Deputaților, Cristian BĂDESCU – Reprezentant cu însărcinări speciale
pentru securitate energetică la Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan
CHIRIȚOIU – Președintele Consiliului Concurenței, Zoltan NAGY-BEGE –
Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE), László BORBÉLY –
Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă la
Guvernul României; Dan DUNGACIU – Director General al Institutului de Științe
Politice și Relații Internaționale, Academia Română, Alina POPA – CFO al OMV Petrom, Răzvan
NICOLESCU – Partener la
Deloitte România, Cătălin NIȚĂ –
Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze, Radu DUDĂU – Co-Fondator și Director General al Energy
Policy Group, Marian NĂSTASE –
Președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România, Hariram
SUBRAMANIAN – CTO la Huawei Fusion Solar Solutions Europe, Aristotel
Marius JUDE – Director General al
Romgaz, Sorin ELISEI – Director Consultanță la Deloitte România,
Septimiu STOICA – Președinte AGA al
Bursei Române de Mărfuri, Mihaela
CROITORU – Managing Partner
la INNOVA Project Consulting, Petru RUȘEȚ– Managing Director al Siemens Energy România, Liviu MUREȘAN
– Președintele executiv al Fundației
EURISC, Adriean PÂRLOG –
Prof. Univ. și General în rezervă, Președinte ICSS, Corneliu BODEA– Președintele Centrului Român al Energiei.
Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU,
Membru Fondator Financial Intelligence.
Le mulțumim
partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri: OMV Petrom,
Romgaz, ALRO, Nuclearelectrica, SNTGN Transgaz, Restart Energy, Huawei, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), INNOVA Project Consulting, Bursa
Română de Mărfuri, Conef Gaz.
Parteneri instituționali: Asociația Marilor Consumatori de Energie din
România (ABIEC), Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice (CAPOS),
British Romanian Chamber of Commerce (BRCC), Centrul Român al Energiei, ICSS, Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român
(CNR-CME), Asociația Energia Inteligentă.
Parteneri media: News.ro,
Agerpres, România Durabilă, Economistul, FinZoom.ro, Club Economic, The Diplomat,
Focus Energetic, InvesTenergy, NewMoney, BiziLive TV, Boof Media.
Mai multe
detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), împreună cu un grup de lucru format din avocați, consultanți și reprezentanți ai companiilor listate, anunță lansarea unui Ghid, set de recomandări de bune practici, pentru implementarea politicii de remunerare care poate fi descărcat aici. Venim în întâmpinarea companiilor listate pentru definirea celor mai importante elemente care să fie incluse într-o Politică de Remunerare clară, în conformitate cu Legea Emitenților și așteptările investitorilor. Totodată, ghidul poate fi folosit și de către companiile care nu sunt listate ca model de bune practici.
Politica de Remunerare ar trebui să includă
într-o manieră clară și ușor de înțeles principiile care stau la baza
remunerării Conducătorilor, totalitatea elementelor de remunerare la care
Conducătorii sunt îndreptățiți, precum și justificarea acordării acestor
remunerații în raport cu obiectivele pe termen lung ale Societății. Toate
aceste elemente au fost abordate în ghidul de implementare care oferă recomandări
și direcții, inclusiv privind procesul decizional.
Daniela Șerban – Președinte ARIR
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:
„Prin acest demers, oferim un instrument inovator, util pentru companii, cu scopul formării unei practici de transparență unitare și armonizării tipurilor de informații puse la dispoziția publicului, investitorilor. Guvernanța corporativă este elementul esențial urmărit de aproape de investitori, politica de remunerare fiind un punct crucial. Apreciem efortul extins al grupului de lucru care a reunit cei mai buni experți din piața de capital, în avantajul companiilor listate.”
Ghidul de implementare oferă o îndrumare
echilibrată și flexibilă, care recunoaște și respectă diversitatea sistemelor
de guvernanță corporativă, strategiile unice de afaceri ale societăților și
abordările în privința remunerării. Fiecare companie listată este încurajată să
utilizeze aceste ghid în funcție de nevoile și de principiile sale. Acest ghid
nu include recomandări privind structurarea sau elaborarea pachetelor de
remunerare.
Documentul a fost elaborat de către un grup de lucru format din peste 15 specialiști din piață: avocați (Diana Ispas, Partener, Bondoc & Asociații; Vasile Soltan, Junior Associate, Bondoc & Asociații; Günay Duagi, Senior Managing Associate, KPMG Legal – Toncescu și Asociatii SPARL; Raul Andrei Dimitriu, Senior Associate, KPMG Legal – Toncescu și Asociatii SPARL; Narcisa Oprea, Partener, Schoenherr și Asociații; Silviu Lazăr, Attorney at Law, Schoenherr și Asociații), consultanți (Elena Doagă, Tax Manager, KPMG Romania, Manuela Pănescu, Sustainalytics), reprezentanți ai companiilor listate (Echipa ALRO coordonată de Ana-Maria Imbrea, Director Departament Relații Investitori și Relații Corporative; Ioan Șumandea, Consilier Juridic Expert Guvernanță Corporativă, Banca Transilvania; Ștefania Drăghici, Consultant Management, Departament Managementul Performanței și Recrutare, Electrica; Echipa OMV Petrom coordonată de Ana-Maria Ralea, Manager departament Legal Corporate).
ARIR a
fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu
membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica,
Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica,
Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au
aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK
Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri
Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR,
Intercapital Invest, eVote și Mazars
au devenit Membri Afiliați.
Peste 90.000 de români au aplicat în ultima lună pentru locurile de muncă oferite prin intermediul platformei BestJobs, în total fiind înregistrate peste 511.000 de aplicări.Cele mai multe joburi oferite de angajatori sunt în domeniile IT&C, telecom, vânzări, financiar-contabilitate, inginerie, management și construcții.
O creștere semnificativă
a locurilor de muncă disponibile s-a înregistrat în luna februarie și în
marketing, transport, distribuție și medical&pharma. La polul opus, cele
mai puține joburi sunt în securitate/armată, servicii de înfrumusețare,
îngrijire vârstnici/copii sau personal de curățenie, agricultură, educație,
precum și turism, unele dintre aceste domenii fiind grav afectate de pandemie.
Românii sunt
implicați activ în căutarea unui loc de muncă, astfel că de la începutul anului
și până la această dată au fost create peste 30.000 de CV-uri noi, în timp ce
peste 110.000 de CV-uri au fost actualizate, semn că piața muncii este într-o
continuă mișcare, iar angajații caută noi oportunități în carieră.
Conform unui sondaj
derulat de BestJobs în rândul candidaților care nu au un loc de muncă în acest
moment, aceștia caută să se angajeze mai ales în domenii precum retail &
comerț (25%), BPO (24%), financiar-contabilitate (15.75%), medical&pharma
(14%) și administrație publică (13%).
În ceea ce privește
așteptările lor salariale – în funcție de experiența și rolul vizat – aproape
trei din zece respondenți care nu au un job în acest moment afirmă că nivelul
minim salarial așteptat este de 2.350 lei net pe lună. Cei mai mulți (53%) își
doresc un venit lunar net cuprins între 2.350 lei și 4.650 lei. Alți 12,5%
urmăresc un salariu lunar între 4.650 lei și 6.350 lei, în timp ce 4% vor un
salariu cuprins între 6.350 lei și 8.650 lei.
Pe lângă pachetul
salarial, candidații care nu au în acest moment un job caută o atmosferă de
lucru plăcută și posibilitatea de a lucra mai mult de la birou în acest an,
semn că lipsa interacțiunii umane directe a început să fie tot mai resimțită în
contextul în care am intrat deja în al doilea an pandemic.
_________________
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele mai importante
platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în
domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de
recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație
și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de
angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice
moment, pe Bestjobs sunt peste 4,5 milioane de profesioniști conectați la piața
muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare
profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri
de specialiști).
Material de opinie de Maria Butcu, Director, și Adina Marciu, Supervizor Salarizare, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România (foto)
Transformările care au avut loc în ultimul an în activitatea economică, în
contextul pandemiei de COVID-19, sunt, în cele mai multe cazuri, ireversibile,
dar și benefice pentru mediul de afaceri. Incertitudinea generată de evoluția
pandemiei și preocuparea angajatorilor față de sănătatea angajaților au făcut
ca programul de lucru flexibil, inclusiv munca la distanță, să reprezinte o
soluție viabilă pentru multe companii. Cu toate acestea, există încă numeroase
aspecte neclare, cel puțin în zona de resurse umane și salarizare, care trebuie
lămurite, ținând cont de faptul că munca la distanță tinde să devină obișnuință
pe termen mediu și lung pentru multe companii.
Pentru a evita anumite riscuri care pot decurge din aplicarea
necorespunzătoare a procedurilor în cazul activității la distanță, o organizație
trebuie să se asigure că înțelege corect efectele juridice, fiscale, de
salarizare și de resurse umane pe care o astfel de relaționare le implică. În
plus, orice entitate trebuie să stabilească ce tipuri de procese trebuie
definite pentru a gestiona provocările viitoare și să se asigure că strategia pe
care o urmează este suficient de agilă pentru a valorifica oportunitățile
apărute și pentru a își asigura revenirea și creșterea în viitor.
După declanșarea pandemiei, companiile au fost nevoite să își schimbe modul
de organizare a proceselor și de gestionare a activității, în special prin
implementarea unor soluții digitale și tehnologice care să permită funcționarea
la parametri cât mai ridicați. Toate acestea au necesitat investiții
neprevăzute în bani, timp, cunoștințe practice și alte resurse, dar
transformările care au rezultat conduc, cu siguranță, la eficientizarea
proceselor și permit, astfel, acordarea de răspunsuri în timp real la nevoile și
solicitările din plan intern, din partea angajaților, dar și din extern, din
partea clienților și a tuturor colaboratorilor și partenerilor de afaceri.
Tendința este valabilă și în domeniul resurselor umane, cu atât mai mult cu
cât, odată cu trecerea tot mai mare la munca la distanță, crește nevoia de
optimizare, de debirocratizare, prin digitalizare și tehnologizare, astfel
încât să se poată înlocui operațiunile consumatoare de timp și resurse cu
procese automatizate. Numeroase companii apelează la implementare de procese,
aplicații și platforme integrate, ușor de accesat și utilizat, care să ajute la
gestionarea eficientă a resurselor umane.
Impactul digitalizării în salarizare
În sfera salarizării, unul dintre principalele avantaje ale digitalizării
este reprezentat de reducerea timpului de procesare a documentelor prin
folosirea de aplicații automatizate, de tipul self-service. Astfel, prin
câteva click-uri, un angajat poate să obțină sau să transmită informația sau
documentul de care are nevoie. Printre alte avantaje se numără posibilitatea de
a utiliza anumite sisteme IT sau roboți (RPA)
pentru a reduce la minimum prelucrarea manuală a datelor și, implicit, riscul
apariției unor erori în timpul procesării informației.
Totodată, prin digitalizare se pot elimina anumite activități redundante,
repetitive, iar angajații implicați în astfel de operațiuni pot fi orientați către
activități creative și inovatoare, pentru a aduce o valoare adăugată reală prin
munca pe care o desfășoară. În plus, simplificările obținute prin digitalizare
pot ajuta la echilibrarea balanței între carieră și viața personală.
Planul de beneficii salariale trebuie adaptat
la munca în mediul virtual
Așadar, avantajele digitalizării sunt evidente, dar există și riscuri. Specialiștii
din resurse umane, împreună cu conducerea companiei, trebuie să reproiecteze
strategia, rolurile, activitățile și structura acestora, astfel încât angajații
să nu resimtă absența unei interacțiuni directe și să se asigure un mediu de
lucru și o cultură organizațională bazată pe valori și principii solide.
Angajatorii sunt nevoiți, de asemenea, să implementeze sisteme tehnice,
proceduri și politici interne clar definite în ceea ce privește lucrul de la
distanță pentru a preîntâmpina neconcordanțe din punct de vedere juridic sau
organizatoric în programul de desfășurare a activității angajaților. În plus,
trebuie să se țină cont de aspectele de conformitate legate de faptul că spațiul
de lucru s-a mutat din perimetrul societății în spațiul personal al angajatului.
Totodată, există riscul ca pontajele lunare să fie înregistrate incorect ori
neconform cu realitatea sau să apară probleme de eficiență (perioade de inactivitate)
ca urmare a unor dificultăți de accesare a sistemelor interne, dacă acestea
sunt neperformante sau neadaptate cerințelor curente. Nu în ultimul rând, pot
apărea neconcordanțe ce țin de fluxul de transmitere/primire a documentelor
necesare în resurse umane și pentru calculul salarial (certificatele medicale,
adeverințe solicitate de instituții bancare în original etc.), dar și dificultăți
generate de mobilitatea angajaților și posibilitatea de a lucra la distanță din
afara țării.
O altă provocare cu care se confruntă în prezent companiile, respectiv
departamentele de resurse umane, este adaptarea planului și a politicii de
beneficii la munca în mediul virtual. Până de curând, multe companii asigurau
prin planul de beneficii decontarea transportului angajaților către și dinspre locul
de muncă, însă, odată cu trecerea la lucrul de acasă, apare întrebarea dacă se
mai poate acorda acest stimulent sub premisa aceluiași tratament fiscal. Mai
mult, beneficiile introduse recent în legislație, precum facilitățile pentru
educația timpurie a copiilor angajaților, decontarea a cel mult 400 de lei pe
lună pentru angajații care lucrează în regim de telemuncăși altele similare, trebuie analizate și fundamentate din
perspectivă fiscală înainte de a fi incluse în pachetul salarial.
În concluzie, este evident că viitorul activității de resurse umane va fi
modelat pe transformarea digitală și, ținând cont de faptul că și structura
forței de muncă se modifică, digitalizarea și automatizarea devin componente
esențiale în gestionarea relațiilor de muncă. Dar, pentru a se asigura succesul
deplin în această privință, este la fel de important ca specialiștii în resurse
umane și salarizare să beneficieze de instruire și de sprijinul factorilor de
decizie în implementarea schimbărilor necesare.
Autor: Georgiana Iancu, Partener EY România, Coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte, EY România (foto)
Sediul fix al companiilor nerezidente este subiectul
multora dintre inspecțiile fiscale din ultima perioadă, bulversând cu impuneri
semnificative de TVA modele de business îndelung utilizate, în sectoare precum
farma, auto, energie sau structuri de procesare la comandă. Pe fondul unei legislații neclare în privința definirii criteriilor de
stabilire a sediului fix pentru nerezidenți, nu de puține ori, inspectorii
fiscali au impus TVA suplimentar societăților românești care prestează servicii
către nerezidenții beneficiari ai acestor servicii. Din perspectiva TVA, sediul
fix este important pentru a stabili locul unde se plătește TVA pentru
prestările de servicii și persoana obligată să plătească TVA pentru
operațiunile economice în care intervine.
Potrivit regulilor de TVA, un nerezident este
considerat ca având un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse
umane și tehnice pentru a desfășura în mod regulat livrări de bunuri sau
prestări de servicii. Această regulă identifică sediul fix activ și este
transpusă și în legislația națională prin definiția sediului fix. Sediul fix
pasiv, respectiv acel sediu caracterizat printr-un grad suficient de permanență
și o structură adecvată ca resurse umane și tehnice care să îi permită să
primească și să utilizeze servicii pentru propriile necesități, este un
concept implementat în legislația
națională în contextul regulilor generale de impozitare a serviciilor. Astfel,
sediul fix pasiv nu a fost preluat ca atare în definiția sediului fix care
identifică situațiile în care un nerezident se consideră că este stabilit în
România din punct de vedere al TVA.
Teoretic, înființarea unui sediu fix ar presupune
depășirea unui prag destul de ridicat de condiționalități.
Practic însă, pentru a stabili dacă o entitate
dispune de un sediu fix în România, este necesară o analiză detaliată a tuturor
aspectelor care pot avea un impact în această privință, în calcul intrând
resursele existente la dispoziția entității nerezidente în România și
nivelul de control exercitat de companie asupra acestora. O astfel de analiză
se dovedește, de multe ori, anevoioasă și de durată, însă esențială pentru
toate companiile susceptibile să aibă un sediu fix în România, și, mai ales,
pentru toate companiile susceptibile să încheie contracte cu un sediu fix al
nerezidenților în România, chiar dacă asta presupune că ele însele ar putea să reprezinte un sediu fix pentru nerezidenți.
Practica, fundamental
diferită de teorie. Dacă privim practica
inspecțiilor fiscale derulate în ultimii ani, observăm că, în realitate, un
sediu fix poate fi creat foarte ușor și, la fel de ușor, stabilită obligația de
plată a TVA. Autoritățile au ridicat problema sediului fix în cadrul a
numeroase inspecții fiscale efectuate la nivelul companiilor din diverse arii
de activitate, precum industria farmaceutică, industria auto,
producători/procesatori, chiar și în domeniul energiei.
Au existat, astfel, situații în domeniul
procesării de bunuri, când autoritățile au considerat că entitatea nerezidentă
este stabilită în România printr-un sediu fix, întrucât dispune de resursele
umane și tehnice ale procesatorului, parte afiliată. Cât privește domeniul
energiei, amintim cazul companiilor nerezidente care au obținut licențe de vânzare/cumpărare
de energie și gaze, cu condiția să dețină o prezența juridică în România.
În toate aceste situații, autoritățile fiscale
au considerat că entitatea nerezidentă este stabilită în România printr-un
sediu fix, impunând obligații fiscale suplimentare de TVA semnificative în
sarcina companiilor. De asemenea, pe lângă impactul financiar imediat constând
în TVA impusă companiilor ca urmare a inspecțiilor fiscale, societățile în cauză
sunt nevoite să regândească întreg modelul de business practicat până în
prezent, pentru a evita astfel de costuri în viitor.
Spețe europene, impact
în peisajul local al sediilor fixe. Dacă ne uităm la ce se
întâmplă în piața locală, subiectul sediilor fixe creează un potențial chiar
mai larg de controversă fiscală și aici amintesc trimiterea în așteptare în
cazul austriac C-931/19 privind închirierea de bunuri imobile sau sesizarea în
cazul românesc C-333/20 privind dependența unui furnizor farmaceutic de
compania afiliată care prestează servicii de marketing, publicitate și
reglementare, în vederea promovării produselor furnizorului și a creșterii
cererii pentru produsele sale.
Este nevoie ca deciziile din cele două sesizări
preliminare să ofere claritate cu privire la provocările asociate sediilor fixe
și, în mod ideal, să aducă mai multă coerență și armonizare între statele
membre ale UE. Privind întrebările în curs de soluționare, răspunsurile mult
așteptate vor clarifica, sperăm: cum trebuie interpretată condiția esențială –
”suficiente resurse tehnice și umane”, care este pragul de ”suficiență” la care
trebuie să ne raportăm, mai ales cum cele două criterii (resursa umană versus
resursa tehnică) trebuie să fie întotdeauna prezente în aceeași măsură; în
cazul activităților care implică doar o toleranță pasivă a unui act sau a unei
situații, așa cum este cazul închirierii de proprietăți, în ce măsură este
necesară prezența resurselor umane la sediul comercial.
De asemenea, ar fi necesar și să se stabilească
în ce măsură dependența de o companie afiliată, care oferă servicii de
asistență pentru comercializarea produselor și creșterea cererii, poate avea
drept rezultat ca aceasta din urmă să acționeze ca sediu fix pentru un
nerezident. În special, în ce măsură controlul asupra unei companii afiliate,
datorită majorității deținerii acțiunilor, ar putea fi interpretat prin faptul că
nerezidentul dispune de acces imediat și permanent la resurse umane și tehnice,
astfel încât să se creeze din oficiu un sediu fix.
Puncte de acțiune. Deși așteptarea din piață este mare, nici chiar ultimele decizii ale
Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele poloneze C-605/12
(Welmory) și C-547/18 (Dong Yang Electronics) nu au oferit răspunsuri complete.
Într-un moment în care sediile fixe reprezintă o prioritate majoră pe agenda
inspecțiilor fiscale, este nevoie bineînțeles de o mai mare claritate, fie din
hotărârile CJUE, fie din orientările UE suplimentare sau din notele
explicative, pentru a atinge neutralitatea și securitatea juridică. Între timp,
devine esențial pentru contribuabili să-și (re)analizeze modelele de business,
interacțiunea cu diferiți parteneri de afaceri (fie afiliați sau nu) și prevederile
legislațiilor specifice de reglementare (care implică acordarea unor licențe
specifice de activitate sau solicită diverse forme de prezență juridică), în
special în țări precum România unde autoritățile au adoptat o interpretare mai
largă a sediilor fixe în comparație cu interpretarea CJUE și chiar și-au extins
evaluarea în diferite sectoare de afaceri și scheme comerciale. Cu ajutorul
acestor analize amănunțite, companiile vor fi mai pregătite în dezbaterile
privind sediile fixe cu autoritățile fiscale.
Cum criteriile de stabilire a sediului fix au
făcut subiectul unor îndelungi dezbateri la nivel european și a numeroase
cazuri ale CJUE (încă din anul 1984), au suferit modificări (delimitarea
sediului fix activ și pasiv adusă prin Regulamentul European 282/2011) și încă
ridică probleme serioase pentru afacerile transfrontaliere în diverse țări
(Polonia, Austria, Germania sau România), este previzibil ca definirea lor să
nu se oprească aici, nici în plan european, nici în plan local.
Comisia a propus pe 23 februarie, instituirea a 10 noi parteneriate europeneîntre Uniunea Europeană, statele membre și/sau sectorul de profil. Obiectivul este de a accelera tranziția către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și digitală, precum și de a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă și mai competitivă. UE va asigura finanțare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiții de o valoare cel puțin echivalentă finanțării UE. Se estimează că prin corelarea contribuțiilor se vor mobiliza investiții suplimentare care să sprijine tranziția și că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mediul și societatea.
Parteneriatele europene instituționalizate propuse au scopul de a îmbunătăți gradul de pregătire și răspunsul UE la bolile infecțioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviația curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producția de energie, de a asigura poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și infrastructurilor digitale și de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.
Cele zece parteneriate, dintre care unele au la bază întreprinderi comune existente, sunt prezentate în cele ce urmează.
Sănătatea la nivel mondial, EDCTP3: parteneriatul va oferi noi soluții pentru reducerea incidenței bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și va consolida capacitățile de cercetare pentru a gestiona cazurile de reapariție a bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și în întreaga lume și a răspunde la acestea. Parteneriatul își propune ca până în 2030 să dezvolte și să implementeze cel puțin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecțioase și să sprijine cel puțin 100 de institute de cercetare din 30 de țări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute.
Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății: inițiativa va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare în domeniul sănătății la nivelul UE care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete. Vor fi abordate aspectele legate de prevenire, diagnosticare, tratament și gestionarea bolilor. Inițiativa va contribui la atingerea obiectivelor Planului european de combatere a cancerului, ale noii Strategii industriale pentru Europa și ale Strategiei farmaceutice pentru Europa.
Tehnologii digitale esențiale: acestea cuprind componente electronice, proiectarea, fabricarea și integrarea lor în sisteme și software-ul care definește modul în care funcționează respectivele componente. Obiectivul general al parteneriatului este de a sprijini transformarea digitală a tuturor sectoarelor economice și societale și Pactul verde european, precum și de a sprijini cercetarea și inovarea în vederea următoarei generații de microprocesoare. Alături de Declarațiareferitoare la o inițiativă europeană privind procesoarele și tehnologiile semiconductorilor, semnată de 20 state membre, de o viitoare alianță privind microelectronica și de un posibil nou proiect important de interes european comun care este dezbătut de statele membre și care are scopul de promova inovația radicală, acest nou parteneriat va contribui la stimularea competitivității și a suveranității tehnologice a Europei. Mai multe informații sunt disponibile aici.
Bioeconomie circulară în Europa: parteneriatul va contribui în mod semnificativ la obiectivele climatice pentru 2030, deschizând calea către neutralitatea climatică până în 2050, și va spori sustenabilitatea și circularitatea sistemelor de producție și consum, în conformitate cu Pactul verde european. Scopul parteneriatului este dezvoltarea și extinderea aprovizionării durabile cu biomasă și transformarea acesteia în bioproduse, precum și de a sprijini implementarea bioinovării la nivel regional, cu implicarea activă a actorilor locali și în vederea revitalizării regiunilor rurale, costiere și periferice.
Hidrogen curat: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea unui lanț valoric european pentru tehnologii pe bază de hidrogen curat, contribuind la sisteme energetice durabile, decarbonizate și pe deplin integrate. Alături de Alianța pentru hidrogen, parteneriatul va contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prezentate în Strategia UE pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic. Accentul se va pune pe producția, distribuția și stocarea de hidrogen curat, precum și pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele și aplicațiile pentru transportul cu vehicule grele.
Aviație curată: parteneriatul deschide calea către neutralitate climatică pentru sectorul aviației, prin accelerarea dezvoltării și implementării de soluții rezultate din cercetarea disruptivă și inovare. Scopul parteneriatului este dezvoltarea următoarei generații de aeronave extrem de eficiente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi surse de energie, motoare și sisteme, îmbunătățind competitivitatea și ocuparea forței de muncă în sectorul aviației, ceea ce va fi deosebit de important pentru redresare.
Sistemul feroviar al Europei: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale și automatizate, pentru a obține transformarea radicală a sistemului feroviar și pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european. Prin contribuția la îmbunătățirea competitivității, parteneriatul va sprijini poziția de lider tehnologic a Europei în sectorul feroviar.
Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european 3: scopul inițiativei este accelerarea transformării tehnologice a managementului traficului aerian în Europa, aliniindu-l la era digitală, transformarea spațiului aerian european în cel mai eficient și mai ecologic spațiu european din lume și sprijinirea competitivității și a redresării sectorului aviației din Europa în urma crizei provocate de coronavirus.
Rețele și servicii inteligente: parteneriatul va sprijini suveranitatea tehnologică pentru rețelele și serviciile inteligente, în conformitate cu noua strategie industrială pentru Europa, cu noua Strategie de securitate cibernetică a UE și cu setul de instrumente pentru rețelele 5G. Scopul parteneriatului este de a contribui la soluționarea provocărilor societale și de a favoriza tranziția digitală și verde, precum și de a sprijini tehnologiile care vor contribui la redresarea economică. De asemenea, parteneriatul va permite actorilor europeni să dezvolte capacitățile tehnologice pentru sistemele 6G ca bază pentru viitoarele servicii digitale în perspectiva anului 2030. Mai multe informații sunt disponibile aici.
Metrologie: parteneriatul urmărește să accelereze poziția de lider mondial a Europei în cercetarea metrologică, creând rețele europene autonome în domeniul metrologiei, menite să sprijine și să stimuleze noi produse inovatoare, să răspundă provocărilor societale și să favorizeze elaborarea și punerea în aplicare eficace a reglementărilor și a standardelor care stau la baza politicilor publice.
Declarațiile membrilor colegiului
Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Atunci când colaborează la nivel european, Europa obține rezultate excelente. Colaborarea este deosebit de importantă în contextul gestionării provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală. Aceasta ne afectează pe toți și nu se oprește la frontierele naționale. La fel ca schimbările climatice. Parteneriatele propuse astăzi vor mobiliza resurse, astfel încât să putem valorifica împreună la maximum tehnologiile digitale, nu în ultimul rând în interesul tranziției verzi.”
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Pandemia de COVID-19 a urgentat eforturile noastre de lungă durată de a utiliza mai bine cercetarea și inovarea pentru a face față urgențelor sanitare, schimbărilor climatice și transformării digitale. Parteneriatele europene reprezintă o oportunitate de colaborare pentru a răspunde transformărilor economice și sociale profunde și a le modela, în folosul tuturor cetățenilor UE.”
Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Investițiile în inovare sunt investiții în capacitatea noastră de a ne afla în avangarda evoluțiilor tehnologice și de a dezvolta capacități strategice. Trebuie să valorificăm oportunitățile pe care le oferă tehnologiile esențiale în curs de dezvoltare, precum microprocesoarele sau semiconductorii, astfel încât Europa să se poată afla în avangarda inovării digitale la nivel mondial. Aceste noi abordări comune vor fi fundamentale pentru sprijinirea industriei noastre să realizeze obiectivele ambițioase în materie digitală și de mediu.”
Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Parteneriatele UE vor avea un rol fundamental în stimularea dublei tranziții verzi și digitale pentru sectorul mobilității și al transporturilor. Pentru ca ambițiile noastre să devină realitate, trebuie să dezvoltăm tehnologii disruptive care să introducă pe piață nave și aeronave cu emisii zero, trebuie să dezvoltăm și să implementăm mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată și trebuie să facilităm o gestionare a traficului mai eficientă și mai modernă.”
Etapele următoare
Propunerea de regulament, actul de bază unic, de stabilire a nouă întreprinderi comune în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) va fi adoptată de Consiliul Uniunii Europene, în urma consultării Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social European. Propunerea separată privind parteneriatul în domeniul metrologiei în temeiul articolului 185 din TFUE va fi adoptată printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, în urma consultării Comitetului Economic și Social European.
Dana Gațe (foto) este noul director comercial al startup-ului românesc Frisbo, „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online”. Noul director comercial este caracterizat printr-o „experiență de peste 14 ani în domeniul serviciilor de curierat rapid, din care 12 ani în cadrul Sameday Courier, unde a condus echipele de vânzări, marketing și client service”.
Preluând funcția, Dana Gațe, subliniază: „Mă bucur să fac parte din echipa Frisbo într-un moment în care compania își accelerează creșterea și expansiunea internațională pentru a putea oferi comercianților online posibilitatea de a se extinde către oricare piață din Europa prin intermediul parteneriatelor strategice. Magazinele online care și-au extins peste noapte business-ul, forțate de restricțiile cauzate de pandemie, caută tehnologia pentru a-și putea simplifica partea de fulfillment și livrare, iar noi suntem aici pentru a îi sprijini”.
Bogdan Colceriu, CEO Frisbo: „Frisbo își propune să își conecteze accelerat rețeaua de fulfillment cu cele mai importante marketplace-uri europene și cele mai importante platforme de e-commerce, permițând astfel scalarea business-urilor locale de vânzări online în întreaga regiune. Avem ambiții mari și un ritm de creștere destul de alert, toate astea în paralel cu munca constantă de îmbunătățire a serviciilor pe care le oferim clienților noștri. Nefiind o misiune ușoară, o consider pe Dana Gațe un element cheie în echipa Frisbo, datorită experienței sale și a viziunii compatibile cu a echipei noastre”.
Frisbo anunță
continuarea dezvoltării „e-commerce-ului, accelerată de criza globală a
sănătății din 2020, face ca automatizarea procesului de fulfillment și
extinderea vânzărilor în afara granițelor să fie extrem de necesare, lucru
vizibil și în activitatea Frisbo, care anul trecut a înregistrat o creștere
medie de peste 95% pe piețele din România, Ungaria, Slovacia și Polonia, țările
în care startup-ul opera și în 2019. Având cea mai răspândită rețea de
fulfillment din Europa, Frisbo acționează ca un agent de internaționalizare
pentru magazinele online interesate de creșterea în afara piețelor locale”.
Până la sfârșitul lui
2021, rețeaua Frisbo estimează că „își va extinde prezența în 12 piețe și va
oferi servicii de fulfillment cu opțiune de livrare a doua zi în 15 țări,
acoperind astfel România, Ungaria, Polonia, Germania, Cehia, Austria, Slovacia,
Belgia, Italia, Spania, Franța, Olanda, Portugalia, Republica Moldova și
Bulgaria”.
Frisbo este definită
ca „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare acoperire în Europa,
lansată în 2014. Viziunea Frisbo este dezvoltarea la nivel european și apoi
global a unui nou standard de procesare distribuită, algoritmică, a comenzilor,
contribuind la îmbunătățirea pieței de e-commerce prin susținerea retailerilor
și a experienței cumpărătorilor, cu impact pozitiv în infrastructura de depozitare
și transport”.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a sprijini modernizarea sistemului de termoficare al municipiului București.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această măsură de ajutor în valoare de 254 de milioane EUR, finanțată prin intermediul fondurilor structurale ale UE, va ajuta România să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică și va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți, fără a denatura în mod nejustificat concurența.”
România a prezentat Comisiei planul de a acorda un ajutor public în valoare de aproximativ 254 de milioane EUR (1 208 miliarde RON) pentru reabilitarea rețelei de distribuție (în special a conductelor prin care apa caldă ajunge în principalele puncte de distribuție) a sistemului de termoficare din zona urbană București. Sprijinul preconizat va fi acordat sub forma unui grant direct finanțat din fondurile structurale ale UE gestionate de România.
Ca mărime, sistemul de termoficare din București este primul din UE și al doilea din lume, deservind 1,2 milioane de locuitori prin circa 940 km de conducte termice pentru sistemul de transport și 2 800 km de conducte pentru sistemul de distribuție. Reabilitarea sistemului de termoficare a municipiului București va consta în înlocuirea unor secțiuni ale principalelor conducte de transport al apei calde, reprezentând aproximativ 10 % din lungimea totală a rețelei. Această investiție va reduce pierderile de căldură și de apă, precum și alte tipuri de pierderi, generând costuri mai mici de întreținere a rețelei. Prin urmare, măsura va contribui la economii de energie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți.
Astfel cum au demonstrat autoritățile române, în pofida reducerii cu aproximativ 10 % a costurilor de exploatare, funcționarea generală a sistemului de termoficare nu va genera venituri suficiente pentru a acoperi costul aferent acestor investiții. Prin urmare, fără sprijin public, proiectul nu ar fi viabil din punct de vedere financiar. Pentru a acoperi deficitul de finanțare al proiectului este necesar acest grant din fondurile structurale ale UE.
Normele UE în domeniul ajutoarelor de stat permit statelor membre să acorde sprijin pentru instalațiile de producție și rețelele de distribuție a energiei termice, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie. În special, orientările prevăd că, pentru a fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat, proiectele trebuie să îndeplinească criteriile legate de asigurarea „încălzirii centralizate eficiente” stabilite în Directiva privind eficiența energetică.
Întrucât căldura introdusă în sistem provine în proporție de aproximativ 80 % din instalații de cogenerare, Comisia a constatat că sistemul de termoficare din București este un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată, astfel cum este definit acest concept în Directiva privind eficiența energetică. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este necesară – întrucât proiectul nu ar putea fi realizat fără sprijin public – și proporțională – deoarece proiectul va oferi o rată de rentabilitate rezonabilă.
Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura nu denaturează concurența și este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special datorită reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți și a îmbunătățirii eficienței energetice a sistemului de termoficare.
Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.57425) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.
Institutul Francez
din România împreună cu Campus France România organizează
evenimentul virtual Le salon virtuel des études en France et des formations
francophones en Roumanie/Salonul
virtual al studiilor în Franța și al formărilor universitare în limba franceză
din România, între 25 februarie și 5 martie, în cadrul Lunii Francofoniei.
Adresarea este
către elevi de liceu, studenți și părinți, profesioniști din educație
interesați de studiile în Franţa sau de formările universitare în limba
franceză din România.
Organizatorii anunță
că salonul „prezintă programele oferite de mai multe instituții de învățământ
superior din Franța, formările universitare francofone din România și
programele de dublă diplomă între România și Franța. Atelierele destinate
tinerilor vizează diferite domenii, precum ingineria, medicina, științele
politice, dreptul, administrarea afacerilor, turismul, comunicarea, limbile și
artele. Astfel, vor fi zile dedicate studiilor medicale sau domeniilor
artistice cu mai multe şcoli invitate, dar și webinarii dedicate procedurilor
de aplicare, posibilităților de finanțare a studiilor.
De asemenea, vor fi
prezenți studenți români și foști bursieri ai Guvernului Francez, membri ai
rețelei France Alumni Roumanie care vor interacţiona cu elevii şi vor împărtăși
experienţele lor internaţionale. Totodată, Liga Studenților Români din Franța
va găzdui un webinar despre numeroasele beneficii ale studenților din Franța
precum transportul public redus, preţul de 1 euro al meniurilor în
restaurantele universitare pentru toţi studenţii, ajutoarele sociale şi
financiare din partea statului francez.
Printre şcolile
invitate se numără Şcoala naţională superioară de chimie din Rennes, CESI école
d’ingénieur cu 25 de campusuri în Franța, Vatel Bordeaux – école de tourisme et
hôtellerie, EDHEC Business School, situată la Lille, Nisa, Paris, dar și la
Londra și în Singapore, Colegiul juridic franco-român de studii europene care
oferă o diplomă dublă între Facultatea de Drept a Universității din București
și Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne, Facultatea de Economie a
Universității de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din
Bucureşti, care oferă programe de licență și de masterat în franceză și multe
altele”.
Reputația berii a crescut în România cu peste 6 puncte procentuale din 2018 în 2020. Studiul Reputation RepTrak® Pulse realizat în 29 de state europene, dintre toate categoriile de băuturi alcoolice analizate, berea și industria berii se bucură de cea mai bună reputație în țara noastră și în Polonia. În ceea ce privește reputația berii printre femei, România se situează în top 3 european: favorabilitate 79, pe o scală de la 0 la 100.
Julia Leferman,
director general asociația Berarii României: „Berea este o băutură potrivită
atât pentru bărbați, cât și pentru femei. De aceea, ne bucură să vedem că
reputația berii în rândul femeilor crește semnificativ și că se apropie de
nivelul de favorabilitate înregistrat în rândul bărbaților. Aceasta arată că în
ultimii ani producătorii de bere și-au adaptat portofoliile de produse la
preferințele și gusturile tuturor categoriilor de consumatori”.
Referitor la cultura moderației în consumul de bere, România se situează în top trei între țările europene.
Reputația
producatorilor de bere din Romania a crescut cu aproape 8 puncte în 2020 față
de 2018, obținând rezultate foarte bune la indicatorii privind performanța,
contribuțiile economice pozitive și crearea de locuri de muncă. În România,
industria berii este considerată ca „inovatoare, cu o viziune clară asupra
viitorului, care oferă produse de înaltă calitate si care este dedicată
campaniilor care încurajează un consum responsabil de alcool. Peste 70% dintre
românii care cunoșteau inițiativele producătorilor de bere ca răspuns la criza
Covid-19 le-au considerat potrivite, deoarece au încurajat consumatorii să fie
solidari cu sectorul ospitalității”.
Studiul în
discuție, realizat de Berarii Europei, „măsoară percepțiile despre bere și
producătorii de bere în 29 de state europene. Reputation RepTrak® Pulse este un
studiu cu reprezentativitate națională, realizat online, pe 520 de respondenți
în cazul României. La nivel european, cercetarea se desfășoară la fiecare 2
ani, începând cu 2016. Datele celui mai recent val au fost colectate în
octombrie 2020, într-un moment în care se aplicau noi restricții în toată
Europa”.
Scopul studiului
este „să evalueze cât de apreciate sunt berea și sectorul berii. Aprecierea
măsoară conexiunea emoțională pe care consumatorii o au cu categoria și cu
industria. Scorul se bazează pe 4 afirmații referitoare la respectul, impresia
favorabilă, încrederea și admirația pe care le simt consumatorii”.
Asociația Berarii
României reprezintă de peste 15 ani „vocea comună a industriei locale de bere.
Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze
un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în
fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire
la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația
Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere
europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la
Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România:
Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries
și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase
producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România.
Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii
prime: Souflet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei din România. Industria
berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul
eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în
reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare
pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.
Studioul de arhitectură este fondat de tânărul antreprenor Raluca Șoaita și este unul dintre foarte puținele din zona Europei Centrale și de Est specializate în arhitectură medicală
TESSERACT ARCHITECTURE, un studio tânăr de arhitectură fondat în anul 2015 de arhitectul Raluca Șoaita, ajunge la început de 2021 la o cifră de afaceri anuală de aproape 1 milion de euro, înregistrând o creștere de aproape 5 ori mai mare față de anul precedent, pe fondul nevoilor din ce în ce mai ridicate atât pe segmentul facilităților medicale private și publice din România, cât și pe cel al spațiilor logistice și industriale.
Până în prezent, arhitecții TESSERACT au proiectat în România peste 500.000 de metri pătrați de spitale și facilități industriale, de producție și diferite clădiri cu funcțiuni comerciale – în medie, 100.000 mp de clădiri proiectate anual.
TESSERACT ARCHITECTURE este singurul studio de arhitectură din România și unul dintre puținele din Europa Centrală și de Est specializate în proiectare de infrastructură dedicată sectorului de sănătate, ce necesită un grad particular de expertiză.
Între proiectele realizate de TESSERACT se află numeroase spitale și clinici private din portofoliul operatorilor privați din sănătate,construcția Spitalului de copii din București (#NoiFacemUnSpital), o inițiativă – premieră în România a Asociației Dăruiește Viață, iar recent TESSERACT ARCHITECTURE a fost desemnat în calitate de proiectant general a două mari spitale județene, la Focșani și Sibiu, aflate în stadiul de studiu de fezabilitate în acest moment.
“Arhitectura medicală are foarte multe particularități, iar la nivel tehnic – respectarea normelor epidemiologice, realizarea de circuite corecte și coordonarea de specialități specifice complexe – reprezintă o provocare pentru arhitecți. De-a lungul întregii cariere am dedicat 15 ani de studiu amănunțit acestui domeniu, iar în acest moment suntem singurii din România care am ajuns la acest nivel de specializare tehnică în arhitectura pentru sănătate.
În continuare, ne concentrăm pe viitorul acestui domeniu, iar preocuparea noastră centrală este umanizarea spațiilor reci din spitalele românești și dezvoltarea unor forme de design și arhitectură care participă la vindecarea pacientului. Cel mai recent exemplu în acest sens este conceptul de design interior “Copacul Vieții” dezvoltat pentru inițiativa #NoiFacemUnSpital, prin care am creat un spațiu ludic, atipic spitalelor românești obișnuite, care participă la îmbunătățirea moralului copiilor bolnavi de cancer și care îi ajută în mod real în lupta cu boala. Suntem foarte recunoscători că am putut participa în acest proiect,” declară Raluca Șoaita, arhitect fondator TESSERACT.
Studioul TESSERACT a realizat și numeroase spitale modulare, în multe dintre cazuri cu implicarea pro-bono a echipei de arhitecți, atât pentru pacienți cu Covid – 19 cât și pentru alte grupuri vulnerabile. Între cele mai recente dintre acestea se numără Spitalul Modular 1 Elias, în curtea Spitalului Universitar de Urgență Elias București, Unitatea Modulară Elias, Unitatea Modulară SCJU Sibiu, Spitalul Modular 2 Piatra Neamț (dedicat ATI), Spitalul modular din curtea Spitalului Județean de Urgență Brașov.
Studioul TESSERACT include o echipă de 10 arhitecți, dar și un epidemiolog implicat activ în proiectele de arhitectură medicală. Alături de aceștia, TESSERACT ARCHITECTURE lucrează constant cu specialiști din diverse funcțiuni adiacente proiectelor dezvoltate – precum psihologi, antropologi, sociologi – care contribuie la dezvoltarea de spații adecvate beneficiarilor finali ai acestora (ex. pacienți, aparținători, cadre medicale – în cazul spitalelor și clinicilor).
Universitatea din
București finanțează trei proiecte cu impact în comunitate:„Oameni și arbori. Soluții de management al Pădurii Băneasa pentru
dezvoltare urbană durabilă și reziliență”, „Servicii de accesibilizare a
conținutului învățării și suport pentru copii/tineri din grupuri vulnerabile”, „Science
for resilience. Cercetare pentru dezvoltare durabilă locală”. Proiectele sunt
finanțate cu 10.000 de euro, în cadrul Open Lab CIVIS, creat de Universitatea
din București ca membru al alianței europene CIVIS cu scopul de a contribui „la
dezvoltarea și implementarea inițiativelor ce oferă soluții pentru abordarea
provocărilor și nevoilor comunitare”.
Prof. univ. dr.
Magdalena Iordache Platis, prorector pentru managementul calității,
responsabilitate socială și relația cu partenerii sociali în cadrul UB și
coordonator al Open Lab UB–CIVIS,
subliniază: „Din dorința de a susține inițiative de responsabilitate
socială, Universitatea din București a lansat, în calitate de membru al
alianței europene CIVIS, primul apel de proiecte de tip Open Lab. Demersul,
care s-a bazat pe o consultare a diferitelor categorii de stakeholderi și pe
identificarea nevoilor comunităților locale, a fost primit cu mult interes de
partenerii instituționali ai Universității din București. Diversitatea,
originalitatea și inovația care au caracterizat proiectele înscrise în
competiție, precum și faptul că misiunea de a alege câștigătorii a fost una
extrem de dificilă ne arată, pe de o parte, că societatea românească are o
nevoie crescută de astfel de proiecte cu impact societal și, pe de altă parte,
că există un potențial imens de idei care ar putea conduce la schimbări locale,
contribuind totodată la rezolvarea unor probleme europene și chiar globale”.
Universitatea din
București precizează că „la apelul lansat către actorii instituționali și
sociali interesați au fost înscrise 14 proiecte de responsabilitate socială
care au implicat colaborarea între instituții publice de educație și cercetare,
organizații non-guvernamentale și instituții private. Dintre acestea, au fost
selectate 3 proiecte, subsecvente următoarelor direcții de dezvoltare:
Sustenabilitate și reziliență urbană, Educație și cultură și Cercetare și
transformare digitală”. Cele trei proiecte sunt caracterizate astfel:
„Pentru domeniul Sustenabilitate și reziliență urbană,
proiectul selectat, Oameni și arbori.
Soluții de management al Pădurii Băneasa pentru dezvoltare urbană durabilă și
reziliență, aparține Asociației Parcul Natural Văcărești și își propune să
fundamenteze o serie de măsuri de management care să promoveze
sustenabilitatea, serviciile ecosistemice si bunăstarea comunităților în mediul
urban. Proiectul, realizat în parteneriat cu Universitatea din București,
Asociaţia pentru Conservarea Diversității Biologice și Universitatea de
Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, presupune realizarea unei cercetări
multi- și transdisciplinare
care implică pe de o parte, sistemele naturale, iar pe de altă parte, actori
socio-economici și din sfera dezvoltării și implementării politicilor de mediu,
a planurilor de urbanism și dezvoltare urbană. În acest sens, autorii
proiectului își propun să realizeze, pe lângă un ghid pentru promovarea
serviciilor ecosistemice furnizate de Pădurea Băneasa și două activități de
ghidare în pădure pentru publicul larg organizate de studenții implicați în
proiect.
În domeniul Educație și cultură finanțarea a fost
acordată pentru proiectul Servicii de
accesibilizare a conținutului învățării și suport pentru copii/tineri din
grupuri vulnerabile, careurmărește
crearea, cu ajutorul studenților și specialiștilor din cadrul FPSE, a unui
sistem de suport pentru copii/ tineri din grupuri vulnerabile și înființarea
unui Centru de accesibilizare a
conținuturilor de învățare dotat pentru tineri cu dizabilități. Proiectul
este rezultatul colaborării dintre Facultatea de Psihologie și Științele
Educației a Universității din București și Școala Gimnazială Nr. 1 Sfinții
Voievozi din București, Liceul Tehnologic Special Regina Elisabeta din
București, Clinica Medicală pentru Copii Maria din București, Școala
Profesională Specială pentru Deficienți de Auz Sfânta Maria din București,
Asociația Studenților la Psihologie și Științele Educației din București și
Școala Gimnazială Nr. 64 Ferdinand I din București. În cadrul proiectului vor
fi produse și alte resurse necesare suportului pentru învățare în cazul
persoanelor din grupuri vulnerabile: elevi cu deficiențe vizuale, elevi cu
deficiențe de auz, elevi cu dificultăți de învățare, elevi din medii
defavorizate și elevi cu rămâneri în urmă la învățătură. Activitățile din
cadrul proiectului vor fi implementate în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 1
Sfinții Voievozi din București, în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 64 Ferdinand I
din București, în cadrul Liceului Tehnologic Special Regina Elisabeta din
București, precum și în cadrul Școlii Profesionale Speciale pentru Deficienți
de Auz Sfânta Maria din București. Astfel, autorii proiectului își propun să
realizeze o serie de activități de consiliere pentru părinți, în vederea
eficientizării colaborării cu persoanele angajate în sprijinirea elevilor,
activități de consultanță pentru cadrele didactice în vederea elaborării și implementării
planurilor individualizate de învățare destinate copiilor din grupurile
vulnerabile, cursuri accesibilizate în format printat și audio/format Daisy,
precum și crearea unei biblioteci virtuale accesibile inclusiv persoanelor cu
dizabilități vizuale.
Nu în ultimul rând, va primi finanțare și proiectul Science for resilience. Cercetare pentru
dezvoltare durabilă locală, încadrat în domeniul Cercetare și transformare digitală, care vizează realizarea de noi
cercetări științifice multidisciplinare în cadrul Geoparcului Internațional
UNESCO Țara Hațegului – un teritoriu de dezvoltare creat și administrat de
către Universitatea din București, alături de parteneri locali. Proiectul este
rezultatul colaborării dintre Centrul Geomedia și Societatea Geologică a
României, Societatea Paleontologilor din România, Asociația Studenților Geologi
și Geofizicieni, Uniunea Studenților din România, SC Adaconi SRL, LuciAna Punct
Gastronomic Local, Primăria Comunei Densuș, Primăria Comunei Sântămăria-Orlea,
Primăria Comunei General Berthelot, Primăria Comunei Sălașu de Sus, Asociația
Drag de Hațeg, Asociația Femeilor din Sântămăria Orlea, Asociația de Turism
Retezat, Asociația Kogayon, Asociația Ținutul Buzăului și Asociația Carpaterra.
Cercetările vor fi realizate de către specialiști și studenți în cel puțin șase
domenii diferite. De asemenea, în realizarea cercetărilor științifice din
cadrul proiectului vor fi implicați copiii și tinerii din comunitatea locală.
De asemenea, în cadrul proiectului, coordonatorii își propun să realizeze o
expoziție virtuală pe site-ul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului,
o expoziție itinerantă, precum și o serie de workshop-uri realizate de
studenții implicați în proiect pentru antreprenorii locali, pentru geoparcurile
partenere aspirante la statutul UNESCO și pentru echipa Geoparcului și a
EcoDestinației Țara Hațegului”.
Open Lab CIVIS-UB a
fost „gândit ca un spațiu de colaborare și de îmbinare a cercetării și a
educației cu implicarea civică” și „își propune să consacre și să accelereze
colaborarea dintre comunitatea academică a UB și actorii interesați din
societate, pentru dezvoltarea comunităților locale, regionale sau naționale. Inițiativa,
parte a proiectului CIVIS, vine să confirme încă o dată rolul asumat de
comunitatea academică a Universității din București de a colabora strâns cu
actorii sociali pentru găsirea de soluții inovative la problemele cu care se
confruntă societatea. Pentru acest prim apel, Open Lab-ul CIVIS-UB a alocat un
buget total de 10.000 Euro. Astfel, au putut propune proiecte următoarele
tipuri de entități: institutele de cercetare – legate de profilul UB; actori
din sfera educației: școli, universități, centre educaționale etc.;
reprezentanți ai mediului de afaceri: corporații și IMM-uri, camere de comerț;
ONG-uri, diferite asociații și fundații (inclusiv studențești din UB);
autorități publice sau alte entități: membri ai comunității academice a UB –
studenți, cadre didactice, cercetători”.
Prin raportare la
implicarea în alianța europeană CIVIS, Universitatea din București se definește
ca „o instituție cu responsabilitate față de societatea românească, acționând
permanent pentru a-i apăra principiile, valorile culturale, sociale și morale,
pentru conservarea și valorificarea realizărilor generațiilor trecute și
prezente și, mai ales, pentru formarea viitorilor cetățeni, buni profesioniști.
În prezent, Universitatea din București face parte, alături de alte opt
universități europene, din alianța europeană CIVIS. Universitatea Civică
Europeană CIVIS este o alianță academică europeană și reunește nouă dintre cele
mai importante și reputate universități din Europa: Aix-Marseille Université,
National and Kapodistrian University of Athens, Universitatea din București,
Université Libre de Bruxelles, Universidad Autónoma de Madrid, Sapienza
Università di Roma, Stockholm University, Eberhard Karls Universität Tübingen
și Universitatea din Glasgow, ca partener asociat. CIVIS aduce laolaltă o
comunitate cu peste 450.000 studenți și 65.000 de angajați, dintre care peste
30.000 sunt cadre didactice și cercetători”.
Consiliul Autorității de Supraveghere
Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de către departamentele de
specialitate din cadrul Autorității, aplicarea mai multor sancțiuni unor
entități care activează pe piața asigurărilor și pe piața pensiilor private.
Astfel, ca urmare a derulării controlului periodic la societatea
Euroins România Asigurare Reasigurare S.A., Consiliul A.S.F. a decis
sancționarea societății cu amendă în cuantum de 500.000 lei pentru
netransmiterea ofertelor de despăgubire sau a notificărilor privind motivele
pentru care nu au fost aprobate pretențiile de despăgubiri, precum și pentru
plata cu întârziere a unor dosare de daună.
În
urma analizării rezultatelor acțiunii de control periodic efectuat la NN
Asigurări de Viață S.A., în calitate de administrator al F.P.F. NN Activ și
F.P.F. NN Optim, doamna Anna Natalia Grzelonska, în calitate de Director general,
a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei și
avertisment scris. Aspectele constatate au vizat, în principal, investigarea în
mod necorespunzător a motivelor pentru care actele individuale de aderare au
fost recepționate cu întârziere și actualizarea deficitară a informațiilor
privind participanții. Totodată, în sarcina societății au fost dispuse măsuri
cu scopul îmbunătățirii procedurilor de lucru.
Consiliul
A.S.F. a decis, ca urmare a controlului periodic efectuat la Metropolitan Life
Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A., în
calitate de administrator al F.P.A.P. Metropolitan Life, sancționarea cu amendă
contravențională în cuantum de 2.500 lei și acordarea unui avertisment scris doamnei
Oana Viorica Velicu, în calitate de Director general. Sancțiunea a fost
aplicată, în principal, pentru aspecte privind actualizarea necorespunzătoare a
informațiilor privind participanții. În sarcina societății au fost dispuse, de
asemenea, măsuri cu scopul îmbunătățirii procedurilor de lucru.
Xiaomi, lider global
în tehnologie, a lansat Mi Watch pe piața din România. Dotat cu un ecran AMOLED
de 1.39’’ cu o luminozitate de 450 de niți, protejat de Corning Gorilla Glass
3, și cu un buton lateral dedicat pasionaților de sport, Mi Watch le oferă
utilizatorilor acces la 117 moduri de antrenament.
De asemenea, are șase
senzori diferiți și GPS care asigură parametrii pentru monitorizarea sănătății,
cum ar fi rata bătăilor inimii, nivelul de oxigen din sânge, cât și date despre
mediu, cum ar fi presiunea aerului. Dispozitivul are o greutate de doar 32 de
grame, este foarte rezistent și autonomia bateriei este de până la 16 zile la o
singură încărcare*.
Din punct de vedere
ale design-ului, Mi Watch se adaptează foarte ușor la orice stil. Are peste 100
de teme diferite și oferă posibilitatea de personalizare a display-ului cu
propriile fotografii. De asemenea, este rezistent la apă, până la 5 atmosfere.
Mi Watch este
disponibil în România, începând de la prețul recomandat de vânzare de 549,99
lei**.