Acasă Blog Pagina 224

Luna și lunile plantării arborilor

0

Ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este programată Luna Plantării Arborilor. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin specialiștii ei, corpul silvic în ansamblu, participă efectiv la campanie și, cu același profesionalism, acordă asistență, îndrumări, sprijin material tuturor iubitorilor de natură (organizații neguvernamentale, companii economice, școli etc.), angrenați după puteri în protejarea și completarea resursei pe care o reprezintă lemnul.

Protejarea naturii, protejarea oamenilor

Perioada însemnată pe calendar marchează simbolistica unei tradiții. Pe teren, acțiunile de plantare ies din limitele temporale, mai ales în funcție de starea vremii. În comunele Gârbovi și Colelia din județul Ialomița a și fost plantată o pădure de două hectare. Au făcut treabă voluntari mobilizați de compania de asigurări de viață și pensii private Metropolitan Life și de Asociația Pădurea Copiilor. Au plantat câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare de viață încheiată în 2020.

Carmina Dragomir, CEO al companiei Metropolitan Life, e mulțumită de rezultat: „Parteneriatul cu Asociația Pădurea Copiilor ne bucură foarte mult și este un demers asociat ADN-ului de protecție al companiei Metropolitan Life și viziunii asupra protejării vieții și comunității. Plantăm câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare încheiată în anul 2020. Este un pas firesc pentru ocrotirea mediului, dar și o reconfirmare a angajamentului nostru pentru comunitatea din care facem parte. Suntem aici de peste 21 de ani și vom vedea aceste păduri crescând pentru generațiile viitoare”.

Metropolitan Life este în esența ei o companie dedicată protejării vieții, așa că îngrijirea naturii, ea însăși sursă de viață sănătoasă, completează protecția financiară oferită prin produse de asigurare de viață.

Teodora Alexandra Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, descrie ceva din preocupările tinerilor apărători ai fondului forestier: „Suntem deosebit de bucuroși că Metropolitan Life se alătură acestui proiect de suflet – înființarea de păduri în 100 de comunități din regiunea Sud-Muntenia. Această zonă poate deveni un scut de apărare împotriva schimbărilor climatice, dar este insuficient finanțată pentru împăduriri și conservarea biodiversității. Cu o recomandare științifică de minimum 20% fond forestier pentru zona de câmpie, cele șapte județe ce înconjoară Bucureștiul ating cu greu o medie de 2,5-5%, făcând eforturile noastre și mai urgente. În 2020, în ciuda incertitudinii cauzate de pandemia de COVID-19, am reușit să plantăm arbori pentru pădurile viitorului în cinci noi comunități din județele Ialomița și Prahova: Colelia, Ghighiu, Berceni, Florești și Dumbrăvești. Știu că oricare va fi viitorul umanității, vom avea nevoie de păduri pentru a exista și de bucuria de a fi în preajma lor pentru a trăi!”. Asociația Pădurea Copiilor deține un veritabil palmares, cu împădurirea până acum a peste 88 de hectare de teren neproductiv, plantarea a peste 750.000 de puieți și implicarea a peste 13.000 de voluntari din 19 comunități.

Pădurea se păzește de furtul de lemne prin
controale la ieșirea din pădure

La rândul ei, resursa pe care o constituie lemnul pădurilor are nevoie de protecție. În acest scop a fost creat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. Forma lui îmbunătățită, SUMAL 2.0, este în funcțiune de la sfârșitul lui ianuarie, pe baza HG nr. 497/2020. Utilitatea evidentă a sistemului este însoțită în concretizare de reacții din partea utilizatorilor profesioniști. O petiție în acest sens au lansat Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri. Adresarea este către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prim-ministrul Florin Cîțu, președintele Senatului, Anca Dragu, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Solicitarea este de revizuire „în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”.

Autorii petiției fac observația că „pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum 6 ori, a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție”. Costurile de implementare a sistemului în actuala formă sunt considerate enorme pentru sector: „Telefoanele mobile pentru implementarea
SUMAL 2.0 (minimum Android 10 și 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro; funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, înseamnă costuri de 100 de milioane de euro; măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minimum 6 ori, costă minimum 2 euro/m3/măsurare; costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an; în prelucrarea lemnului putem avea și 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate online în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale”.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn: „Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”.

Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România: „Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare de mult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”.

Foto: Metropolitan Life & Pădurea Copiilor

Declarația unică, ediția 2021 – ce se schimbă față de anii trecuți și ce neclarități rămân

Material de opinie de Radu Derscariu, director, Simona Bădoiu, manager, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Anul 2020 s-a încheiat, așa că putem începe să facem bilanțul și, mai ales, să vedem ce plăți mai avem de făcut în contul anului trecut. În această din urmă categorie se încadrează și taxele datorate bugetelor de stat, în special cele cu frecvență anuală. În cazul persoanelor fizice, este vorba de declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de cei care obțin venituri, de regulă, extrasalariale. La aceasta au intervenit o serie de modificări chiar la finalul anului 2020, cea mai importantă fiind cea referitoare la decalarea termenului de depunere. Dar mai sunt și alte aspecte care trebuie clarificate în perioada următoare.

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018, an în care s-a și depus pentru prima dată (pentru veniturile obținute în anul anterior și pentru veniturile estimate a fi obținute în anul curent) și trebuie avută în vedere de către persoanele fizice care obțin, din România și/sau din străinătate, venituri precum cele din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Inițial, termenul de depunere a declarației anuale și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost stabilit la data de 15 martie a anului următor celui în care s-a obținut venitul. Însă, în fiecare din anii care au trecut de atunci, acest termen a fost prelungit, uneori chiar și de mai multe ori.

Termenul se amână, dar anumite aspecte se complică

Prin Legea 296/2020 de modificare a Codului fiscal, publicată în „Monitorul Oficial” la final de an, noul termen de depunere a declarației unice este restabilit la data de 25 mai a anului următor celui în care se obțin veniturile, valabil mulți ani înainte de introducerea declarației unice.
De asemenea, de curând a fost stabilit și salariul de bază minim brut garantat în plată pentru anul 2021, la 2.300 de lei, utilizat la calcularea plafonului pentru plata contribuțiilor sociale aferente veniturilor estimate a fi obținute în anul curent. Nu în ultimul rând, recent a fost publicat și noul formular al declarației unice, care conține noutăți, inclusiv în legătură cu indemnizațiile primite de către alți profesioniști (avocații, persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală etc.), în cursul anului trecut, din partea statului român în contextul pandemiei de COVID-19.

Ca prim pas, este recomandat contribuabililor să își pregătească din timp documentele necesare și să își clarifice rezidența fiscală, pentru a verifica dacă au obligația să depună declarația unică și pentru ce tipuri de venituri. În acest scop este necesară o analiză ce are în vedere mai mulți factori, însă, în linii mari, este important de luat în calcul că doar rezidenții fiscali români trebuie să își declare aici veniturile obținute din orice sursă (din România sau din străinătate), în timp ce nerezidenții trebuie să declare doar veniturile obținute în România.

Rezidența fiscală necesită o atenție sporită anul acesta, mai ales în cazul persoanelor a căror situație s-a schimbat din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Mai exact, sunt de interes și ar trebui analizate aspecte precum modul de lucru – țara din care au lucrat, pentru ce perioadă, localizarea familiei etc., întrucât acestea pot avea impact asupra rezidenței fiscale și, implicit, asupra obligațiilor fiscale din România.
Așadar, chiar dacă termenul a fost prelungit, în teorie, contribuabilii ar avea toate motivele să înceapă să pregătească depunerea declarației unice din timp, pentru a evita frenezia și aglomerația din preajma termenului limită și pentru a beneficia de eventualele bonificații. Însă au la dispoziție toate informațiile de care au nevoie?

Sistemul de bonificații….

Odată cu introducerea declarației unice, a fost prevăzut și un sistem de bonificații, pentru depunere online și/sau plata la timp sau chiar anticipată a obligațiilor fiscale. Acesta însă nu a fost suficient de clar și a cauzat complicații pentru contribuabili. Așadar, autoritățile trebuie să stabilească reguli clare în această privință, care să rămână valabile pe termen lung și să fie cunoscute de la începutul fiecărui an fiscal.

Spre exemplu, inițial, bonificațiile au fost prevăzute în anul 2018 doar pentru veniturile estimate pentru anul respectiv, 5% pentru depunerea online a declarației și 5% pentru plata anticipată a impozitelor datorate, până la 15 decembrie 2018. Pentru 2019, nu mai erau prevăzute bonificații, dar acestea au fost reintroduse în 2020, prin intermediul OUG 69/2020, care a prelungit și termenul de depunere a declarației unice aferente anului 2019. De data aceasta, bonificațiile vizau îndeplinirea la timp a obligațiilor fiscale declarative și de plată pentru anul 2019.

Astfel, s-a acordat o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a contribuțiilor sociale aferente anului 2019, dacă acestea erau stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acorda o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică era depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă era condiționată de plata taxelor aferente. Practic, dacă obligațiile fiscale erau stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu era depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficia doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Bonificațiile acordate au fost binevenite și, cu siguranță, apreciate de contribuabili, însă au creat complicații pentru cei care au depus declarația și au plătit taxele înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, respectiv 14 mai 2020 (având în vedere că primul termen de depunere fusese 15 martie 2020 ulterior prelungit la 25 mai 2020 și apoi la 30 iunie). Și aceia au putut beneficia de bonificații, însă pe baza unei declarații rectificative, care, dincolo de costul de conformare, a dus și la aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor aproape de termenul limită, cu impact inclusiv asupra celor care, prin depunerea timpurie, încercaseră să evite această situație.

În urma unei declarații rectificative (care poate avea mai multe motive, nu doar obținere bonificațiilor), de regulă, rezultă sume pe care persoana în cauză urmează să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire. Însă dacă optează pentru restituire, va constata că aceasta este o procedură încă greoaie și consumatoare de timp. De asemenea, încă există situații în care bonificațiile apar în fișa plătitorului ca sume neplătite, pentru care se aplică dobânzi și penalități. În astfel de cazuri, reconcilierea din oficiu de către autoritățile fiscale ar simplifica acordarea bonificațiilor atât pentru administrația fiscală, cât și pentru contribuabil. Din păcate, acest lucru se întâmplă rar, iar o astfel de situație se rezolvă, în practică, cu deplasarea contribuabilului la administrația fiscală, unde trebuie să justifice acele restanțe, care, de fapt, sunt bonificațiile care i se cuvin pentru că și-a îndeplinit obligațiile declarative și/sau de plată la timp sau chiar anticipat.

…ar trebui să fie mai predictibil

Începând cu acest an, conform OUG 69/2020, contribuabilii vor beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului anual pe venit și a altor contribuții anuale. Detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare vor fi publicate în termen de 60 de zile de la apariția în „Monitorul Oficial” a legii anuale a bugetului de stat prin care se stabilește acordarea bonificațiilor, printre altele (prevede Legea 296/2020). Așteptăm așadar legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Astfel, se pare că, începând din acest an, se clarifică anumite aspecte esențiale referitoare la depunerea declarației unice, și anume termenul standard de depunere și condițiile, dar mai ales momentul în care persoanele fizice vor ști dacă se acordă sau nu bonificații și cum pot beneficia de acestea.

În concluzie, pentru a ușura sarcina contribuabililor și a administrației fiscale și a spori gradul de încasare la buget din taxele aferente veniturilor prevăzute în declarația unică, este esențial ca termenul limită să se mențină, sistemul de bonificații să fie clar și ușor de aplicat, iar documentele și informațiile necesare să fie puse la dispoziția contribuabililor cât mai din timp, preferabil cât mai aproape de începutul anului fiscal, pentru a se evita depunerea pe ultima sută de metri. Altfel, cu siguranță, puțini contribuabili vor depune declarația unică și vor plăti taxele datorate la bugetul de stat înaintea publicării informațiilor cu privire la bonificațiile acordate anul acesta, luând în calcul complicațiile apărute anii anteriori.

 

 

Doar unul din trei angajați români ar vrea să lucreze la stat în viitorul apropiat

0

Românii preferă angajatorii privați, în special multinaționalele. Doar unul din trei angajați români ar vrea să lucreze la stat în viitorul apropiat

Cei mai mulți dintre români (55,8%) își doresc să lucreze într-o companie privată în următoarea perioadă, în special într-una de talie mare, precum o multinațională, în timp ce un procent semnificativ de 32,6% ar vrea să lucreze în domeniul public, relevă datele unui sondaj BestJobs despre tendințele pe piața muncii în 2021. Sub 5% dintre respondenți au declarat că își doresc să lucreze în propria companie, iar 7% sunt indeciși.

Pentru opt din zece respondenți, stabilitatea locului de muncă este principalul aspect pe care îl vor lua în considerare la angajatorul pentru care vor să lucreze în perioada următoare. Pe locul următor (55,4%) se află oportunitățile de promovare, apoi colectivul (48%). Perspectiva de creștere și dezvoltare a business-ului se află în topul priorităților pentru 27% dintre respondenți, în timp ce brandul și reputația sunt prioritare pentru doar doi din zece angajați în alegerea locului de muncă în acest an. Oportunitățile de a lucra la nivel internațional sunt importante pentru 14,4% dintre respondenți. La polul opus, politica de sustenabilitate (de protecție a mediului înconjurător) este luată în calcul în selecția viitorului angajator doar de către 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește domeniile/industriile de interes pentru angajații dispuși să își schimbe locul de muncă în viitorul apropiat, cele mai dorite ar fi: Administrativ & BPO (20,7%), Marketing & Comunicare (16,7%), Resurse umane (15%), Sănătate (14,2%), Logistică (13,2%), Financiar-contabil (13%), IT (11,4%), Retail (10,6%), Consultanță (10,2%) și Transport (9,7%).

Opt din zece români preferă un job full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă. În schimb, după experiența pandemiei,  ceilalți respondenți ar opta în viitorul apropiat pentru un job part-time, astfel încât să aibă mai mult timp pentru viața personală, ori pentru statutul de freelancer/contractor independent, care le permite să aleagă când și pentru cine să lucreze, dar și să își gestioneze timpul așa cum doresc. De altfel, indiferent de tipul de job ales – full-time, part-time sau project based – cei mai mulți dintre respondenți spun că preferă regimul de muncă hibrid, care să le permită și munca de acasă. Totodată, unul din patru angajați afirmă că în viitorul apropiat ar dori să aibă un job independent de locație, în care tehnologiile digitale îl ajută să lucreze de oriunde.

Dreptul de a se „deconecta” de la telefon și e-mail în timpul liber, cerut de doi din zece angajați

Pentru peste șase din zece angajați români, principalele trei așteptări de la angajatorul pentru care ar vrea să lucreze în viitorul apropiat sunt: să ofere echilibru între viața personală și cea profesională (66% dintre respondenți), un mediu de lucru plăcut și prietenos (65%), respectiv să îi ajute să se dezvolte profesional (62,5%). Pentru alți doi din zece (21%), mai important este să li asigure dreptul de a se „deconecta” de la telefon, e-mail etc. pentru sarcini de serviciu când sunt în timpul liber. De asemenea, aproape tot atâția (18,3%) vor să li ofere posibilitatea de a lucra remotely (de la distanță) pe termen nedefinit.

Faptul că angajații români își doresc să fie ajutați în dezvoltarea profesională este reconfirmat și de faptul că programele de dezvoltare profesională sunt pe locul doi în topul beneficiilor extrasalariale dorite de la viitorul angajator, pentru patru din zece respondenți. Bonusurile de performanță se află pe primul loc în topul beneficiilor dorite de angajați în următoarea perioadă (53,3% dintre respondenți), în timp ce o mare parte dintre angajați (31,5%) ar dori să primească transport gratuit. Urmează apoi: abonament la clinici medicale private (28,7%) și asigurare privată de sănătate (26,5%), posibilitatea de a lucra și de acasă (22,6%), ori pensie privată (18,5%). Totodată, alți 15,5% își doresc traininguri pentru dezvoltarea abilităților digitale, iar 6,7% vor programe de reskilling/recalificare la locul de muncă.

Cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat,
în topul competențelor necesare

Întrebați ce competențe profesionale le lipsesc în acest moment și care i-ar ajuta în parcursul profesional, cei mai mulți dintre respondenți (42%) au spus că ar avea nevoie de cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, în timp ce 22,8% ar dori să își dezvolte competențele de project management. Alți aproape 14% spun că le lipsesc competențele digitale, iar 13% – cele de comunicare.

_________________

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 15 februarie – 10 martie 2021, pe un eșantion de 1.240 de utilizatori de internet.


Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

15 martie, termenul de cerere a amânării ratelor

0

La 15 martie expiră termenul până la care consumatorii pot trimite cereri de amânare a plății ratelor. În acest context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) oferă o analiză asupra soluțiilor obținute de consumatori în urma negocierilor cu băncile, prezintă câteva cazuri relevante și transmite o serie de învățăminte pentru eventuale situații ulterioare:

Amânarea ratelor, o măsură insuficientă pentru mulți consumatori

Astăzi expiră termenul până la care consumatorii pot trimite cereri de amânare a plății ratelor pentru cel mult 9 luni, potrivit moratoriilor legislative. Din solicitările transmise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)pot fi observate o serie de probleme cu care aceștia deja se confruntă și care s-ar putea amplifica în perioada următoare.

„Dacă ar fi să anticipăm ce urmează după perioada în care consumatorii au avut posibilitatea de a solicita amânarea ratelor, putem spune că băncile ar trebui să fie pregătite pentru multe situații în care consumatorii nu vor putea să-și respecte obligațiile de plată conform noilor grafice de rambursare, chiar dacă au beneficiat de amânarea plății acestor rate. Între cererile transmise CSALB sunt cazuri în care consumatorii solicită băncilor amânarea ratelor peste termenul maxim de 9 luni, motivând că situația lor financiară nu s-a îmbunătățit. Alții cer întreruperea procesului de amânare a plății ratelor după ce au estimat o înrăutățire a situației lor viitoare, generată de costurile amânării. CSALB a primit până acum aproximativ 250 de cereri în care consumatorii au solicitat, printre altele, și amânarea plății ratelor ca urmare a dificultăților financiare generate de pandemie, dar și găsirea unor soluții în plus pentru depășirea dificultăților financiare, nu doar o simplă amânare la plată. Pe de altă parte, primim în continuare și multe cereri care vizează scoaterea consumatorilor din Biroul de Credit (n.n. 534 de cereri în 2020 și 112 în 2021), semn că mulți consumatori vor să solicite noi împrumuturi și nu se consideră afectați de pandemie. Așa cum am mai spus, fiind vorba de o legislație specială, astfel de cereri sunt clasate într-o majoritate covârșitoare, ca urmare a refuzului băncilor de a intra într-o astfel de conciliere. Recomandarea noastră către consumatori, mai ales că astăzi este și Ziua Mondială a drepturilor consumatorilor, este să se informeze temeinic înainte de a lua orice decizie care implică finanțele personale. Pe site-ul nostru am creat o pagină nouă în care vor găsi simplificate toate metodele prin care pot trimite cereri de negociere cu băncile”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Avantajul negocierii cu banca în cazul solicitării de amânare a ratelor

Chiar dacă puteau obține amânarea ratelor printr-o solicitare direct către bancă, unii consumatori s-au adresat CSALB și au obținut beneficii în plus datorită negocierii. Sunt și consumatori care nu se încadrau în condițiile cerute de reglementările în domeniu (din cauza restanțelor sau atingerii pragului maxim de 9 luni), dar au găsit o rezolvare cu ajutorul conciliatorilor Centrului. Iată câteva exemple de cazuri soluționate și opiniile consumatorilor:

Am beneficiat anul trecut de o amânare de 9 luni, dar nu mi-am revenit pentru că am intrat în șomaj. Din fericire, doamna conciliator Camelia Popa a reușit să convingă banca să îmi acorde prelungirea duratei de derulare a creditului cu 10 luni și o perioadă de grație de șase luni, timp în care voi plăti doar 280 de lei rata. În plus, dobânda mi s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, ceea ce face ca după perioada de grație rata mea să scadă de la 750 de lei la 610 lei până la încheierea creditului. Sunt foarte mulțumit, mai ales că totul a fost nu rapid, ci foarte rapid, în doar câteva zile de discuții la telefon! Practic, soluția propusă de conciliator e cea mai bună pentru mine în acest moment.

Veniturile mele sunt 100% din turism și am ajuns în situația să nu îmi mai pot plăti ratele din cauza pandemiei. Am obținut o restructurare a creditului și chiar dacă perioada de returnare a împrumutului a crescut, pe mine mă ajută foarte mult faptul că rata a scăzut de la 1.200 de lei până la 660 de lei. Mă interesează mai puțin cât plătesc la final și mai mult să îmi rezolv problema de moment și să pot suporta rata. Mai târziu o să-mi revin, poate fac o plată anticipată. Doamna conciliator Roxana Mustățea a ținut legătura cu banca și a găsit foarte repede soluția. CSALB este o inițiativă excelentă, mai ales că mi-am rezolvat problema bine, repede și gratis.

Sunt foarte mulțumit, chiar dacă nu am obținut tot ce am cerut. Domnul conciliator Septimiu Stoica a obținut o amânare de 12 luni a ratelor, iar banca a acceptat ca după această perioadă să mențină și rata pe care o aveam anterior amânării. Eu cerusem și o diminuare a dobânzii cu 1-2 puncte procentuale, dar nu au fost de acord. Din fericire, în cele 12 luni plătesc doar dobânda, iar rata este de doar 320 de lei, după care revin la vechea rată de 1.000 de lei pe lună. Chiar dacă s-a prelungit durata de rambursare, nu îmi va crește rata. Am văzut că mulți oameni se plâng că vor plăti mai mult după amânare, însă eu, din fericire, am reușit să-mi mențin vechea rată. A mers foarte repede, mi-au trimis documentele pe mail, le-am semnat, sunt foarte mulțumit.

Alte cazuri specifice soluționate în urma concilierii

  • După două luni de amânare, banca anulează la cererea consumatorului procedura amânării plății ratelor. Ratele au rămas la fel cum erau înainte de amânare.
  • . Consumatorul a fost trimis în șomaj tehnic. Plătea o rată de 1.240 de lei lunar pentru un credit de nevoi personale, însă avea întârzieri de 200 de zile, riscând să fie executat silit de către bancă. După ce s-a adresat CSALB, a semnat cu banca un angajament de plata pe 6 luni prin care se obligă să plătească minimum 700 de lei/lună. La finalul celor 6 luni își va putea restructura creditul dacă va aduce un coplătitor eligibil.
  • În 2020 veniturile familiei au scăzut cu aproximativ 5.000 de lei, după ce firma la care munceau ambii soți și-a suspendat activitatea. Au solicitat băncii amânarea cu 9 luni, dar cererea a fost respinsă din cauza restanțelor pe care le aveau către bancă.  După negocierile din cadrul CSALB comerciantul a redus marja dobânzii cu două puncte procentuale pentru ambele contracte de credit de nevoi personale și a prelungit perioada de creditare cu 24 de luni. Restructurarea va cuprinde și restanțele acumulate pentru ambele contracte.

Ce spun conciliatorii după un an de amânare a plății ratelor

Camelia Popa, Conciliator

Din cazurile pe care le-am soluționat pot spune că, după această perioadă de amânare, se impun măsuri de restructurare a creditelor, cel puțin în cazul consumatorilor care nu au depășit în cele nouă luni problemele financiare. Sunt mulți care se află încă în șomaj și cred că în perioada următoare, timp de aproximativ un an, va fi un aflux de consumatori care vor cere o restructurare a creditelor cu scopul de a diminua rata lunară. Comercianții ar trebui să se pregătească pentru solicitări de acest fel la care pot răspunde prin eliminarea unor comisioane sau reducerea marjei de dobândă. Chiar dacă se va ajunge la situația în care consumatorul să plătească mai multă dobândă la finalul creditului, mulți vor opta pentru asta în schimbul diminuării ratei lunare. Am observat că mulți consumatori nu au înțeles exact ce presupune amânarea plății ratelor, iar alții nu știau ce să ceară băncii. Probabil cei mai câștigați au fost cei care s-au adresat CSALB și au putut primi explicații de la conciliatorii Centrului.

Septimiu Stoica, Conciliator

Este interesant că unii consumatori, care inițial au văzut doar avantajele amânării ratelor, au revenit asupra deciziei după ce au realizat și costurile implicite. A fost unul dintre cazurile pe care le-am soluționat. Cred că a fost o oarecare precipitare a oamenilor, mai ales că procedura legislativă nu a luat în calcul și opțiunea consumatorilor de a renunța la decizia inițială. Băncile au intrat oarecum într-o inerție a avizării acestor cereri, consumatorii au sperat că rezolvă problema repede, dar efectele s-au agravat în unele cazuri. Din fericire, CSALB și-a dovedit utilitatea încă o dată, mai ales că avem de-a face cu situații particulare, care cereau soluții pe care legiuitorul sau băncile nu le-au putut lua în calcul. Poate că ar fi trebuit imaginate și scenarii pentru astfel de situații, iar oamenii să fie în cunoștință de cauză. Totuși, în ultimă instanță, nu totul poate fi prevăzut. Tocmai de aceea rolul CSALB care este capabil să reacționeze și să găsească soluții punctuale, devine vital.


CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Investițiile în îmbunătățirea competențelor pot crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030

0

Investițiile cumulate ale guvernelor și companiilor în îmbunătățirea competențelor și recalificarea forței de muncă ar conduce la o creștere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului „Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC și Forumul Economic Mondial. China va fi cea mai mare câștigătoare a unei astfel de inițiative, în timp ce statele din Europa Centrală și Est vor beneficia mai puțin, parțial din cauza structurii economiilor și a nivelului de educație.

„Economiile din Europa Centrală și de Est poartă încă povara tranziției la piața liberă: șomaj pe termen lung, populație neocupată, sisteme de educație care nu au evoluat în același ritm cu cererea de pe piața forței de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competențe crescute. În urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600.000 de locuri de muncă din
România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare și digitalizare. Ne așteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie și sperăm că atât guvernul, cât și companiile să devină tot mai conștiente că trebuie să investească mai mult în educație și formare profesională”,
declară Ionuț Simion, country managing partner al PwC România.

Ionut Simion – Country Managing Partner PwC Romania

Raportul notează că șomajul este așteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei. De aceea investițiile în îmbunătățirea competențelor forței de muncă globale sunt esențiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19. Avantajele mai ample ale dezvoltării competențelor sunt creșterea productivității, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităților salariale, în special a celor create de noile tehnologii.

Alte constatări ale raportului

  • Raportul îndeamnă guvernele să adopte o abordare agilă pentru a stimula inițiativele naționale de îmbunătățire a competențelor, să colaboreze cu companiile, organizațiile nonprofit și autoritățile din educație și să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în economia verde și sprijinirea inovației tehnologice.
  • Economiile în care deficiențele de competențe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câștiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) și India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) și Africa de Sud (4,4%).
  • Europa Centrală și de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat și 1,8% în scenariul de bază.
  • Unele economii dezvoltate vor avea câștiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea și baza lor de competențe sunt deja mai puternice decât pe piețele emergente.
  • Sectoarele care au avut creșteri salariale și de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obține beneficii semnificative în urma îmbunătățirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea și asistența socială ar putea contribui la creșterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătățirea competențelor până în 2030.
  • Unul dintre cele mai eficiente sisteme de ocupare a forței de muncă, dat exemplu în raport, este cel al Danemarcei. Introdus în urmă cu 25 de ani, acesta se bazează pe mobilitatea locurilor de muncă. Angajații care își pierd locul de muncă primesc până la 90% din salariu pentru o perioadă de doi ani, sub rezerva recalificării sau explorării opțiunilor antreprenoriale sau a locurilor de muncă în alte orașe. Puțini danezi își pierd locul de muncă pentru că sunt concediați. Majoritatea iau inițiativa de a pleca și de a se recalifica, profitând de aceste politici active pe piața muncii.

_________________

Raport PwC și Forumul Economic Mondial


În perioada 25-29 ianuarie, Forumul Economic Mondial au organizat Davos 2021, o săptămână de dezbateri virtuale în care lideri din întreaga lume discută despre restabilirea încrederii în lumea post-COVID-19. Raportul „Upskilling for Shared Prosperity” a fost publicat de PwC și Forumul Economic Mondial, în prima zi a acestei săptămâni de dezbateri.

Despre PwC
Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Jocul cu focul

0

Fix acum doi ani spuneam că, indiferent de culoarea politică, „Următorul guvern va fi unul de sacrificiu”. Și următorul guvern a venit în noiembrie 2019, iar predicția mea s-a adeverit. Prim-ministrul din acea perioadă nu mai este prim-ministru astăzi, iar miniștrii sunt și ei astăzi cu totul alții decât cei din acel guvern.

Dar trebuie să recunosc că, deși rezultatul a fost cel anticipat, motivul a fost cu totul altul decât cel preconizat. Și asta nu este lipsit de importanță. Scenariul meu fusese cel conform căruia reformele economice și ajustările fiscale vor fi cele care vor săpa la temelia popularității guvernamentale. În realitate, pandemia a fost cea care a făcut ca guvernul din acea vreme să ia decizii nepopulare și uneori neinspirate, motiv pentru care sprijinul public a scăzut simțitor.

Paradoxul este că, de fapt, pandemia a creat un context favorabil întârzierii reformelor de care România avea nevoie după excesele anilor 2017-2019. Pentru că pandemia a făcut ca UE, instituțiile financiare multilaterale și agențiile de rating să fie mult mai tolerante în ce privește deficitele bugetare foarte mari, care în vremuri de „pace” ar fi fost considerate a fi total inacceptabile. Iar o astfel de abordare, mult mai permisivă, a fost esențială pentru România, deoarece, așa cum o analiză din cursdeguvernare.ro remarcă, doar 45% din deficitul bugetar record al României din 2020 a fost cauzat de pandemie.

Fără existența pandemiei, ratingul României nu avea nicio șansă să fie conservat în categoria recomandată investițiilor, fără operarea unor corecții fiscale dureroase și nepopulare. Însă pandemia a făcut ca deficitul bugetar, deja mare în perioada prepandemie, să fie „mascat” mai ușor într-un deficit și mai mare. Prețul plătit a fost însă un pachet de susținere a economiei semnificativ mai modest decât al majorității statelor europene. O bună parte din gloanțe fuseseră deja trase în aer când eram toți sănătoși…
Însă momentul adevărului nu a fost decât amânat. Deoarece „doar când mareea e joasă se vede cine a înotat dezbrăcat”, ca să îl cităm pe Warren Buffett. Iar „mareea pandemiei” va trece, după cum va dispărea și rațiunea păstrării unor deficite mari. În concluzie, anul 2020 este imperios necesar să fie anul consolidării fiscale, anul scăderii deficitului bugetar. Este ceea ce agențiile de rating așteaptă, este o condiție importantă pentru a păstra sustenabilitatea finanțelor publice.

Vorbim de o ajustare majoră echivalentă a 2,5% din PIB. Adică, cu alte cuvinte, diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile trebuie să scadă cu aproximativ 5 miliarde de euro. Așa cum remarca analistul economic Constantin Rudnițchi, „guvernul Cîțu trebuie să realizeze cea mai drastică reducere a deficitului bugetar din istoria postbelică”.

Un astfel de demers va fi nepopular în primul rând în rândurile celor care sunt plătiți din bani publici: fie ca angajați, fie ca pensionari. Excesele va trebui să fie curmate. Din acest motiv, teoretic, actualul guvern ar trebui să își folosească tot capitalul de sprijin cu care și-a început mandatul pentru a duce la îndeplinire dezideratul reformelor economice.

Problema este că acest capital este pe cale să fie epuizat prin lupte de uzură interne. Dacă fiecare va avea ca obiectiv pierderea de popularitate a celorlalți, rezultatul final va fi că tot guvernul, întreaga coaliție, va fi în pierdere de popularitate. Nu va exista niciun învingător, ci doar perdanți. Și asta fără nicio mișcare importantă legată de reforma economică. Iar problema este că aici vorbim de un joc de sumă nulă. Cu cât capitalul de încredere va fi erodat din motive nelegate de măsuri economice, cu atât va rămâne mai puțin pentru reforma economică.

România are o nevoie disperată de reforma economică, care nu doar să reechilibreze economia, dar care să o lanseze spre direcțiile câștigătoare ale revoluției tehnologice care este deja în plină desfășurare. Pentru asta este nevoie de un guvern profesionist și puternic, care să-și înțeleagă adevăratele priorități. În lipsa acestui deziderat, fie reformele vor fi oprite din lipsă de sprijin public, ceea ce ne-ar duce într-o criză economică, fie guvernul va continua neabătut, ceea ce l-ar transforma într-un guvern de sacrificiu.

Un sacrificiu care ar putea fi evitat.

 

Când banca centrală acceptă să facă jocuri periculoase. Cazul Turciei

0

Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite, pornite de la premise eronate, luate sub presiune sau pur și simplu luate greșit, deși mai mult ca sigur cu intenții bune, de către cei ce conduc băncile centrale? Cât de scumpe sunt aceste erori și cine le plătește? Încerc să răspund mai jos.
Cu siguranță decizii defectuoase există, au fost și vor mai fi, este de ajuns să ne uităm spre America Latină, sau la anii ’70 în care băncile centrale au creat inflație ridicată, pe care tot ele, dar cu greu și cu costuri economice uriașe, au reușit să o tempereze.

Băncile centrale au fost și încă sunt un actor esențial al răspunsului economic vizavi de situația creată de pandemie. Au fost luate multe măsuri în ultimul an. Însă, când vine vorba de tipurile de măsuri luate, lucrurile sunt destul de nuanțate. Între țările dezvoltate (ce emit moneda de rezervă, dolari și euro spre exemplu) și cele emergente (care nu emit moneda de rezervă), tipul dar și amploarea măsurilor au fost cu totul diferite.

De ce nu au acționat și țările mici la fel ca Rezerva Federală Americană sau ca Banca Centrala Europeană? De unde diferența?

Cum banii din zilele noastre nu mai sunt „legați de aur”, sistemul se bazează pe încredere, pe încrederea că banca centrală care i-a emis nu le va distruge valoarea „tipărind” fără limită bani noi. În termeni simpli, diferența vine din încrederea de care beneficiază în combinație fiecare țară, banca centrală și moneda emisă de aceasta: dacă investitorii au încredere să își păstreze economiile în euro sau dolari chiar și la randament zero, acceptă ei același lucru pentru lire turcești sau peso argentinieni? Răspunsul este foarte probabil nu. Se ajunge astfel la evaluarea randamentului raportat la riscuri. Pentru o moneda considerată „sigură”, banca centrala care o emite își permite să coboare dobânda la zero și chiar să tipărească bani noi pentru că piețele au încredere în politicile ei, deci au încredere în faptul că „va respecta regulile” și astfel nu va crea inflație excesivă. Însă pentru o monedă considerată „riscantă”, banca centrală care o emite nu se bucură de un asemenea privilegiu. Ea trebuie să compenseze într-un fel pentru riscul mai mare care îi este atașat, riscul de a „nu respecta întocmai regulile”, pentru rata naturală mai mare a dobânzii, precum și pentru rata (și persistența) mai mare a inflației din acea țară. Iar această compensare se realizează printr-un „preț al capitalului” mai mare: dobânzi mai ridicate sau un curs de schimb subevaluat (depreciat).
Ecuația de mai sus este de fapt mai complexă, mai ales cu privire la „respectarea regulilor” de către banca centrală, însă pentru a menține lucrurile simple nu vom intra aici în detalii [1].

Revenind, în situația în care dobânzile nu compensează riscul perceput de piață, ba poate chiar sunt coborâte de către banca centrală (în ciuda unei realități care ar justifica contrariul) către niveluri nesustenabil de mici, atunci piețele reacționează: investitorii vând moneda respectivă contra unei alte valute cu un raport risc/randament mai bun, generând astfel presiuni de depreciere pentru moneda națională (investitorii vor face asta în pofida factorilor fundamentali, care acționează în timp, pe termen lung). Schimburi valutare în același sens vor realiza probabil și cetățenii țării respective, temându-se de o continuare a deprecierii și din dorința de a își menține puterea de cumpărare a economiilor personale sau daca pur și simplu percep valuta „forte” (euro, dolari) ca fiind o alternativă mai bună decât moneda națională. Inflația mai ridicată din țara cu pricina îi convinge de asemenea pe cetățeni să renunțe la moneda națională în favoarea valutei, care este și mai ușor convertibilă în alte monede de circulație internațională. Din cele două surse, și nu numai, apar presiunile de depreciere.

Sumarizând, reducerea prea mare și bruscă, sub nivelul de echilibru, a ratei dobânzii în țările emergente duce adesea la pierderea încrederii în banca centrală, la migrarea capitalurilor în afara țării și în cele din urmă la deprecierea cursului de schimb. Deprecierea duce la rândul ei la inflație crescută, pentru că astfel prețurile bunurilor de import devin mai scumpe. Inflația mai mare produce mai multă depreciere, pentru că cetățenii și investitorii vor căuta și mai aprig să își protejeze economiile de inflație, cumpărând valuta, iar importatorii vor crește prețurile ca un mod de acoperire măcar parțială a riscului de devalorizare. Se intră astfel într-o spirală a deprecierii generate de inflație și viceversa, greșeala decidenților devenind evidentă și amplificată. Pentru a stopa spirala și deprecierea, banca centrală trebuie să își recunoască greșeala și să intervină pentru a restabili încrederea pierdută. Astfel trebuie să reverseze reducerea, trebuie să crească rata dobânzii chiar peste nivelul de echilibru anterior.
Însă încrederea se câștigă greu și se pierde ușor: creșterea dobânzii trebuie să fie credibilă, să inspire seriozitate, altfel efectul nu va fi cel scontat. Iar corectarea greșelii vine însoțită de costuri: deprecierea va fi probabil oprită dar nu și reversată, iar creșterea bruscă și semnificativă a dobânzilor are un impact negativ asupra activității economice, a investițiilor, și a șomajului.

Cine plătește?

Plătesc în primul rând toți cei ce au avut încredere în autoritățile locale (monetară și fiscală) și pe cale de consecință în moneda națională. Cetățenii, companiile, dar și investitorii străini care și-au ținut economiile și investițiile în moneda națională își pierd astfel o parte (poate însemnată) din avere. Pierd însă și cei cu venituri mici și fixe, cei vulnerabili, pentru că inflația le erodează puterea de cumpărare. Inflația este cea mai parșivă taxă. Agoniseala multora se evaporă din cauza inflației. Pierd de asemenea și toți cei care au datorii în valută dar au venituri în moneda națională, pentru că ei trebuie să returneze o valută mai scumpă, datoria lor a crescut, astfel efortul pentru a returna împrumutul a sporit. Companiile cu datorii în valută pot deveni insolvente, incapabile să returneze valuta împrumutată, închizând porțile și generând pierderi de locuri de muncă. Pierd însă și consumatorii, pentru că bunurile importate vor fi mai scumpe – cu același salariu vor cumpăra mai puține bunuri și servicii din afara țării.

Cazul Turciei, o greșeală scumpă

Relativ „aproape de casă”, Turcia este un exemplu viu și recent al deciziilor inoportune de politică monetară, dar și un studiu de caz cu privire la implicațiile acestor decizii. Turcia este un exemplu tipic de țară cu deficit de economisiri, care trebuie să se împrumute în exterior pentru acoperirea necesarului de capital (investiții și cheltuieli), deci care trebuie să beneficieze de încrederea investitorilor.

Banca Națională a Turciei, sub impulsul factorului politic, a redus rata dobânzii de politică monetară la un nivel nesustenabil de mic, stimulând artificial economia. Sub presiuni, rata dobânzii de politica monetară a fost redusa de la 24% (în iunie 2019) la 8,25% (în mai 2020). În 2019, guvernatorul Murat Cetinkaya fusese înlocuit tocmai pentru că nu a redus dobânzile atât de repede pe cât și-ar fi dorit conducerea politică a țării. Desigur că o asemenea reducere a ajutat pe termen scurt economia Turciei să funcționeze cu motoarele turate. Însă se apăsase prea tare pe accelerație și inflația și-a oprit scăderea, ba chiar a început să crească. Cu dobânzi care nu compensau decât parțial pentru inflație și riscul țării, și încasări de valută din turism prăbușite (începuse pandemia), investitorii străini dar și cetățenii turci, obișnuiți să nu aibă prea multă încredere în moneda naționala, au început să își schimbe lirele în dolari. În primele 6 luni ale anului lira se depreciase deja cu 15%.

Însă începând cu luna august au apărut presiuni suplimentare și masive de depreciere. În data de 24 septembrie rata de dobândă a fost ridicată cu 2 puncte procentuale, de la 8,25% la 10,25%, arătând ca s-a atins limita de toleranță a deprecierii cursului de schimb. Lira pierduse însă încă 11% în acest timp, în total 28% de la începutul anului. Însă în ciuda unei prime creșteri a ratei dobânzii lira turcească continua să se deprecieze într-un ritm alert. Creșterea dobânzilor cu 2% nu era suficientă. Rezervele valutare fuseseră parțial consumate în efortul de limitare a deprecierii, și nu mai erau la un nivel confortabil pentru intervenții pentru a preveni deprecieri suplimentare. Magnitudinea exodului de capitaluri din Turcia a fost atât de mare încât s-a simțit și la București, influențând, minor, aprecierea leului: câțiva investitori fugeau de lire alergând către lei.

După încă o depreciere semnificativă a lirei turcești, de încă aproape 10% într-o săptămână, pe 7 noiembrie 2020 președintele Erdogan a decis din nou demiterea guvernatorului băncii centrale, Murat Uysal. Acesta a fost înlocuit cu un nou guvernator, Naci Ağbal, descris de analiști drept tehnocrat. Piețele au perceput bine această schimbare. Banca Turciei a început să recâștige credibilitate, iar lira a început să se aprecieze vizibil, piața anticipând o normalizare a politicii monetare. Pe 19 noiembrie Banca Națională a Turciei a trebuit să recunoască realitatea și a crescut rata de dobândă la o săptămână de la 10,25% la 15%. La ședința de politică monetară din decembrie urma să mai aibă loc încă o creștere, până la nivelul de 17%.

Sumarizând, președintele Turciei, care se recomandă ca „inamicul ratelor ridicate de dobândă”, a cerut în mod repetat costuri de împrumut mai scăzute. Deși dobânda a fost teoretic scăzută, în practică această scădere a fost o pastilă otrăvită, făcând mai mult rău decât bine. În loc de dobânzi mici eficiente, președintele a afectat semnificativ independența băncii centrale și a obținut tensiuni extreme, probleme în sistemul bancar și în finanțarea externă a țării, sărăcie, dobânzi mai mari (nu mai mici), inflație, dar și o depreciere a lirei turcești de 43% (de la începutul anului și până la maximul tensiunilor).

Concluzie: mesajul este clar

Exemplul Turciei transmite o lecție către restul lumii și un mesaj foarte clar către țările emergente, categorie în care se afla și România. În primul rând, că dobânzile mai mici nu înseamnă neapărat capital mai mult și mai ieftin, poate fi chiar invers. Dacă o țară emergentă are un deficit de economii raportat la investiții, deci este dependentă de capitalul finanțatorilor străini, trebuie neapărat menținută încrederea acestora pentru a putea finanța deficitul extern cu capitaluri pe termen lung. Reducerea nesustenabilă a dobânzii de politică monetară poate eroda această încredere, declanșând astfel o reacție în lanț (deprecierea cursului, dificultăți în finanțarea deficitului extern, reversarea reducerilor de dobânzi și deteriorarea situației economice).

Până la operarea primei creșteri de dobândă, pe 24 septembrie 2020, lira turcească pierduse 28% de la începutul anului. Pentru a face mai elocvent nivelul acestei deprecieri, echivalentul în România ar fi un curs de 6,24, în cazul unei deprecieri similare, de 28%, față de nivelul actual.
Lira pierduse 43% din valoare de la începutul anului până în vârful tensiunilor. Spre comparație, în tot anul 2020 leul românesc s-a depreciat cu 1,88% în raport cu moneda unică europeană.

În România o depreciere chiar și de 1 ban sau de 0,2% reprezintă un motiv de „breaking news” în toată presa scrisă dar și la TV, generând anxietate în rândul românilor. Există o anumită „euroizare” a economiei românești (prețuri la case, automobile, facturi de telefonie etc. în euro) substanțial mai ridicată decât în Polonia, Cehia și Ungaria, însă aceasta nu explică în întregime reacțiile temătoare ale românilor chiar și la mișcări de amplitudine foarte redusă a cursului.

Chiar și așa, Banca Națională a României a urmărit stabilitatea relativă a cursului și a avut grijă să o mențină în condițiile reducerii graduale și sustenabile a ratei dobânzii, fără să cadă în capcana dobânzilor prea mici. Însă linia de demarcație între dobânda care permite stabilitatea cursului și o dobândă redusă prea mult sau prea repede este fină, este nevoie de multă atenție, profesionalism și experiență pentru a menține acest echilibru. România și românii nu și-ar fi permis un experiment precum cel din Turcia, nu în general și mai ales nu în mijlocul unei pandemii globale. De aici și atenția sporită a BNR și gradualitatea măsurilor luate în ultimul an.


Opinia prezentă îi aparține autorului și nu reprezintă poziția BNR sau CFA.

_________________

[1] În viziune neokeynesiană rata dobânzii se mișcă în răspuns la deviația inflației de la nivelul țintă dar și a producției de la nivelul potențial sustenabil, și al altor factori precum persistența inflației etc. Iar rata naturală a dobânzii, deși foarte importantă, nu este observabilă.

Cinci greșeli de evitat la elaborarea bugetului

0

Am tot așteptat bugetul de stat și cum nu mai apare, cred că e momentul să recapitulăm niște greșeli pe care guverne anterioare le-au făcut la elaborarea bugetului, greșeli pe care acest Executiv ar fi bine să le evite în acest an.

1.Zicala „Mai bine mai târziu decât niciodată”
nu se aplică la elaborarea bugetului

Bugetul a mai întârziat și în trecut. Și nu a fost bine deloc. În 2019, el a fost aprobat în Guvern în data de 8 februarie și în Parlament în 13 martie și ca atare unele bugete locale au fost aprobate abia în luna mai. Deși unele cheltuieli au fost ținute sub control pentru că în primele luni ale anului nu s-a putut cheltui mai mult de 1/12 din cheltuielile prevăzute în bugetul anului precedent, până la finalul anului deficitul bugetar a depășit cu mult ținta pentru acel an. Mai grav a fost că multe investiții locale nu s-au mai putut realiza pentru că bugetele locale au fost aprobate prea târziu și rămăsese puțin timp pentru implementarea investițiilor noi. Cifrele pe anul 2019 dovedesc asta: cheltuielile de capital în execuția bugetară la final de an au fost de doar 30 de miliarde, față de 33 de miliarde în 2020, an când bugetul a fost aprobat înainte de începerea anului fiscal.

2.Să nu ne îmbătăm cu apa rece

În ultimii ani, s-a împământenit practica de a se supraestima veniturile și de a se subestima cheltuielile. Anul trecut, în proiectul de buget pentru anul 2020, veniturile estimate au fost de 358 de miliarde de lei și la final de an ele au ajuns doar la 322 miliarde de lei, adică cu 36 de miliarde de lei mai puțin decât estimarea inițială. Cheltuielile bugetare au fost estimate la 399 miliarde în proiectul de buget și la final de an ele au ajuns la astronomica sumă de 424 miliarde de lei, adică au fost subestimate cu 25 miliarde de lei. În acest fel, România a reușit performanța de a face un deficit de 9,79% din PIB anul trecut. Pentru cârcotașii care vor spune că e de vina COVID-19 și nu avea cum să știe Executivul că va veni pandemia la momentul când a elaborat bugetul, vă asigur că și în anul precedent s-a făcut fix același lucru. S-au prins în bugetul pe anul 2019 venituri de 342 miliarde și cheltuieli de 368 de miliarde de lei și la final de an s-au colectat doar 321 miliarde de lei, adică cu 21 miliarde mai puțin, și s-au cheltuit 369 de miliarde, adică cu 1 miliard de lei mai mult decât estimarea inițială. Deci, după cum se vede, „erorile” de estimare cresc vertiginos de la an la an.

3.Vindem blana ursului din pădure

Și în trecut s-a promis accesarea unor sume importante de fonduri europene, dar până la urmă, promisiunile nu s-au materializat. Și acum se promit mulți bani din cele 30 de miliarde de euro din Next Generation EU Funds. Însă pentru a accesa aceste fonduri, România trebuie să trimită la Bruxelles un Plan Național de Redresare și Reziliență care trebuie să conțină reforme și proiecte pe digitalizare pentru 20% din sumele alocate și proiecte verzi pentru 37% din fondurile alocate. Varianta actuală a planului, lansată în noiembrie 2020, nu îndeplinește aceste criterii. Și dacă planul va fi refăcut cap-coadă și va îndeplini toate criteriile europene până în luna aprilie, când trebuie trimis la Bruxelles, acele fonduri europene vor sosi cel mai devreme în vara lui 2021. Asta înseamnă că sunt puține șanse ca ele să contribuie în mod semnificativ la creșterea veniturilor bugetare și a PIB-ului în 2021.

4.Un buget prost făcut duce la impredictibilitate

Un buget făcut pe picior a dus în trecut la o lipsă de predictibilitate care a afectat mai ales categoriile vulnerabile din România. Când socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg (când ce se scrie în buget nu se potrivește cu ce se întâmplă în viața reală), te alegi cu tăieri de cheltuieli publice sau creșteri de taxe pe nepusă masă. Mai exact, supraestimarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor din bugetul pe anul 2020 au fost două dintre motivele pentru care nu s-a aplicat noua lege a pensiilor. Pensiile ar fi trebuit să crească cu 40% în septembrie 2020, conform unei legi votate în Parlament și promulgate de președinte. Însă ele au crescut doar cu 14%, deși guvernul promisese că va respecta această lege.

5.Cârpeala în locul reformelor nu duce la nimic bun

Nu se fac reforme în sistemul public, însă se cârpește de zor pe ici, pe colo pentru a se mai reduce din cheltuieli. Asta nu a fost o formulă câștigătoare nici în trecut și nu va fi una câștigătoare nici în viitor. Premierul Cîțu a vorbit de o plafonare a sporurilor pentru bugetari, însă nu a vorbit despre faptul că numărul de bugetari a crescut cât partidul sau s-a aflat la guvernare și a ajuns la 1,25 milioane. Cu siguranță din noiembrie 2019 până în februarie 2021 era destul timp să se facă o analiză a aparatului de stat și să se ia niște decizii despre unde este supradimensionat și unde este subdimensionat. O astfel de analiză și măsuri curajoase luate pe baza ei ar fi putut rezolva multe dintre problemele bugetare de azi și asta fără să se afecteze negativ calitatea serviciilor publice.

Reforme nu s-au făcut nici în companiile de stat, deci e greu de înțeles mirarea premierului când nu a primit planurile de restructurare ale companiilor de stat. Cine să i le dea? Specialiștii pe care tot guvernarea din care a făcut parte i-a numit în campaniile de stat? A uitat oare că doar la câteva zile de la instalarea la guvernare în noiembrie 2019, Executivul liberal s-a grăbit să pună în funcții de conducere în companii importante de stat oameni de partid fără nicio pregătire în domeniul de activitate al companiilor unde au fost instalați? Dacă vrea ca aceste firme de stat să funcționeze bine și să aducă profit, atunci să înceapă o reformă serioasă și să angajeze profesioniști și nu oameni de partid la vârful acestor companii. Va primi după aceea și planuri de restructurare. Între timp, Florin Cîțu nu ar trebui să se plângă de „performanțele” companiilor de stat.

Dacă nu învață din greșelile trecutului, guvernul riscă să le repete.
Din păcate, dacă decidenții repetă greșelile din trecut, nu ei vor plăti oalele sparte, ci noi toți, prin tăieri de cheltuieli, creșteri de taxe și o economie anemică care nu este sprijinită suficient de măsuri fiscale bine fundamentate.

Acest articol a fost publicat pe www.economica.net în data de
10 februarie 2021.

Imperativul digitalizării

Ravagiile social-economice și politice produse, în lume, de Coronavirus au impus, intempestiv, reconsiderarea modului de viață a popoarelor, a actualelor stări de lucruri, în vederea găsirii unor soluții și a unei noi conturări instituționale a viitorului. Pe linia unor asemenea preocupări, în perioada 14-15 ianuarie 2021, la Moscova, sub genericul „Rusia și mapamondul după pandemie”, a avut loc reuniunea forumului național „Gaiadar”, organizat de către Academia de științe economice, cu scopul de a dezbate problematica dezvoltării viitoare a țării. Necesitatea valorificării progreselor tehnologice, implicit a inteligenței artificiale, robotizarea, s-au aflat în prim plan. Comentatorii optimiști consideră că, datorită progreselor tehnologiei digitale, omenirea poate beneficia de numeroase îmbunătățiri ale existenței sale materiale și spirituale.

Tehnologiile digitale nu vor fi un privilegiu doar al bogaților, ci vor deveni un bun al tuturor locuitorilor, bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, valizi sau invalizi. Necesitatea de a sta acasă pentru a preveni molipsirea cu Covid-19 a învățat pe oameni că numeroase lucruri pot fi realizate de la distanță, „fără contact direct”. Astfel, fără să-și părăsească domiciliul, un angajat dotat cu un computer sau tabletă, își poate duce la bun sfârșit obligațiile de serviciu, își poate comanda masa de prânz, plăti diferite facturi sau rezolva diferite alte necesități, inclusiv de divertisment. Gospodinele sau persoanele în vârstă își pot face cumpărăturile pe internet, acestea fiindu-le aduse direct acasă, elevii pot asista la lecții de la distanță și tot așa pot să fie examinați, iubitorii de muzică clasică pot urmării, stând acasă, concertele formațiunilor simfonice celebre din diferite metropole ale lumii. Ministerul rus al dezvoltării digitale a întocmit o listă cu peste 500 de servicii de care pot beneficia, de la distanță, locatarii aflați în autoizolare sau în carantină.

Potrivit agenției Knight Frank, din cauza pandemiei, 70 la sută din specialiștii din întreaga lume au lucrat acasă cel puțin o zi pe săptămână. Și, după cum evoluează lucrurile, s-ar putea ca această practică să ia amploare. Dacă, la început, ea a fost considerată ca provizorie, acum se caută modalități pentru permanentizarea și lărgirea ei. Compania Facebook a făcut cunoscut că, în viitorii 5-10 ani, va organiza munca la domiciliu a 50 la sută din angajații săi. Pentru a-și menține rentabilitatea și profitul, întreprinzătorii de stat sau privați, din Rusia, vor trebui să recurgă
urgent la mijloacele digitalizate, inclusiv la serviciile „de la distanță” ale angajaților sau ale unor specialiști.

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, în luna aprilie 2020, comerțul electronic și livrarea mărfurilor la domiciliu au sporit cu 30 la sută, în comparație cu luna aprilie 2019. În același interval, vânzările tradiționale, la tarabă, s-au redus cu 17 la sută. În Rusia, primele luni ale pandemiei s-au soldat cu un spor de la 12 la 19 la sută a totalului vânzărilor „on line”, vânzările de încălțăminte și îmbrăcăminte sporind de la 8,2 la 76,7 la sută iar a articolelor de sport de la 10,8 la 67,9 la sută. În comparație cu luna ianuarie, în luna aprilie numărul clienților magazinelor „on line” a sporit, în total, cu 40 la sută. Majoritatea noilor cumpărători au reprezentat-o tinerii, dar și numărul persoanelor în vârstă de peste 55 de ani a crescut cu 32 la sută. În mod normal, pentru asemenea creșteri ar fi fost necesari cel puțin 10 ani.

Întreprinzători mai curajoși din unele orașe rusești au anticipat viitorul, deschizând magazine în care vânzarea se face prin intermediu unor automate inteligente, controlul corectitudinii plății și a altor operațiuni fiind efectuat de camere video dotate cu inteligență artificială.

Experimental, în anumite cartiere din Moscova și Kazan, pentru livrarea la domiciliu a unor produse alimentare (pizza, hamburgeri, bere, sucuri ș.a.) au fost folosiți roboți. Este vorba, deocamdată, de utilizarea lor pe distanțe mici, pe aceeași stradă, de la un restaurant la biroul unor instituții sau la locuințe aflate în apropiere. Practica urmează să ia amploare.

Este de menționat și faptul că tot mai mulți investitori din Rusia își fac plasamentele prin intermediul internetului. Peste 60 la sută din volumul diferitelor fonduri de investiții se realizează „on line”. Utilizarea acestui gen de servicii este de natură să ușureze și închirierea sau vânzarea de imobile, apartamente și terenuri. Având la dispoziție, „on line”, cataloagele și prospectele edilitare de rigoare, persoana interesată poate face alegerea dorită și încheia, pe aceeași cale, contractul de cumpărare sau închiriere.

Deosebit de utile sunt aplicațiile inteligenței artificiale în verificarea abilităților profesionale ale angajaților. Prin intermediul unui program computerizat (Human Resource Manager-s Assistant), principala bancă rusească, „Sberbank”, a recurs la selecționarea personalului calificat. Se pot stabili, astfel, capacitatea unor angajați cu munci de răspundere, calitatea și consistența trăsăturilor lor intelectual-psihice, rezultatele fiind superioare celor obținute prin evaluările efectuate de către specialiștii serviciului de cadre al instituției.

Un domeniu care beneficiază din plin de trecerea la sistemul „on line” este contabilitatea. Nu numai că, prin el, se realizează o importantă economie de timp, de hârtie și consumabile, de documente în mai multe exemplare, dar se simplifică și se sistematizează modul de abordare și analiză a problemelor, ușurându-se și accesul la documentele arhivate. S-a făcut auzită chiar aprecierea că, pentru Rusia, anul 2020 a însemnat o revoluție în contabilitate, determinând schimbări pentru care, în mod normal, ar fi fost necesar un secol („Kommersant”, din 1 ianuarie 2021). În același timp, faptul pozitiv că ministerele și instituțiile centrale pot primi, pe această cale, un volum de informații mult mai mare decât înainte este umbrit de greutatea prelucrării, analizării și valorificării informațiilor colectate. Modernizarea trebuie, astfel, continuată și în direcția restructurării metodelor analitice, a sistematizării concluziilor, precum și a recalificării de circumstanță a personalului angajat.

În urma creșterii interesului investitorilor pentru plasamente ferite de sechelele pandemiei, a luat avânt recursul la valuta „virtuală”. În câteva luni de la finele anului 2020, cea mai populară criptovalută – bitcoinul – și-a triplat valoarea. La 3 ianuarie 2021, acesta era evaluat la 34.000 dolari. Cu doar 3 zile mai înainte, era cotat cu 29.000 dolari. La începutul noului an, volumul criptovalutei menționate achiziționat în întreaga lume era de 19 milioane bitcoin. Se estimează că, în 2021 se va ajunge la 21 milioane bitcoin („Lenta.ru”, din 3 ianuarie 2021).

Pentru achiziționarea de criptovalută este necesară o aparatură specială, mare consumatoare de electricitate. Pe ansamblu, cantitatea de electricitate necesară receptorilor de bitcoin din întreaga lume este egală cu consumul Belgiei („Moskovskii Komsomoleț”, din 31 decembrie 2020). De aceea, activitățile bursiere cu criptovalută s-au concentrat în regiuni cu energie electrică ieftină, cum este China, de pildă, Rusia fiind, și ea, atractivă, într-o anumită măsură. Speculatorii de bitcoin mai norocoși ajung să câștige 5-600 dolari (40-50.000 ruble), lunar, din care trebuie scăzute 9-10.000 ruble reprezentând costul energiei electrice consumate.

Receptorii instalați la domiciliul brokerilor interesați de variațiile valutare bursiere trebuie să funcționeze 24 de ore din 24, consumând mult curent electric și provocând, adesea, căderi de tensiune sau scurt circuite care deranjează vecinii. Dar, în condițiile crizei, când cursurile celor peste 30.000 de criptovalute cotate la bursă au început să înregistreze pierderi, foarte mulți dintre cei 400.000 de posesori de receptoare din întreaga lume și-au încetat activitatea, vânzându-și sau aruncând la gunoi aparatura a cărei menținere în funcție nu mai era rentabilă.

Din cauza carantinelor sanitare, programele digitalizate au fost introduse pe scară largă și în sistemul de învățământ, la toate nivelurile. Academicianul Victor Bolotov observa că, dealtfel, a venit vremea „homeschuler”-ilor, posesia de tablete și receptoare internet încetând să mai fie un apanaj doar al unora. Discriminări vor continua să existe, însă, în ce privește calitatea aparaturii sau viteza internetului, care sunt diferite la sate, față de oraș, sau la săraci, față de cei înstăriți. Totodată, Academicianul Bolotov atrage atenția că mersul la școală va rămâne necesar pe mai departe din rațiuni de socializare, contactul educativ cu pedagogul și relațiile directe între elevi neputând fi, deocamdată, substituite.

Constrângerile sanitare au dus la și la extinderea semnificativă a modului de funcționare a instituțiilor culturale, impulsionând sistemul „de la distanță”, bazat pe spectacole de teatru și cinematograf „on line”, care ajung să concureze tot mai insistent televiziunea. Potrivit unor evaluări, pe plan mondial, în decursul anului 2020, încasările pentru spectacolele
„on line” au depășit pe cele ale cinematografelor, fiind de 49,4 miliarde dolari, față de numai 14,3 miliarde dolari („Vedomosti”, din 25 decembrie 2020). În prima jumătate a anului 2020, numărul beneficiarilor de asemenea spectacole a sporit, și în Rusia, de la 20 la sută la 39 la sută. Tot mai multe concerte ale unor prestigioase instituții teatrale sau simfonice, ale interpreților de muzică ușoară sunt audiate prin intermediul „You Tube”. Pe parcursul pandemiei, audiența programului menționat a sporit de 50 de ori.

Inteligența artificială, automatele industriale și casnice, roboții, comerțul electronic, munca sau învățatul de la distanță sunt pe cale de a deveni atribute de rutină ale vieții social-economice cotidiene. În Rusia, acestea se impun cu deosebire sectorului de stat care, după părerea unora, datorită birocratismului și rutinei, se află în stagnare, comparativ cu sectorul privat. Guvernanții cunosc situația. Prin decretul semnat de președintele Vladimir Putin la finele anului 2020, se preconizează introducerea experimentală a unor programe de utilizare a inteligenței artificiale în diverse domenii de activitate a întreprinderilor și instituțiilor de stat. Guvernul moscovit a adoptat măsuri organizatorice punctuale pentru stimularea introducerii de mecanisme, aparatură și dispozitive cibernetice, implicit robotizarea unor activități productive. Introducerea tehnologiilor de vârf este încurajată și prin alte măsuri ale autorităților. Hotărârea guvernului moscovit de a mări, de la 1 ianuarie a.c., de trei ori, premiile pentru invenții a fost foarte bine primită. Dacă, înainte, pentru o inovație, premiul era la nivelul unui salariu mediu, acum el este de trei salarii medii („Rossiiskaia Gazeta”, din
5 ianuarie 2021).

În legătură cu digitalizarea diferitelor operațiuni de producție sau birocratice se ridică problema valorificării frauduloase, de către organizații sau infractori individuali, a unor informații digitalizate. Este, în Rusia, cazul sustragerii datelor personale ale 100.000 de utilizatori ai programului „anticoronavirus” sau apariția pe piața neagră a datelor din 60.000 cărți de credit ale „Sberbank” („Izvestia”, din 4 ianuarie 2021). Legislația rusă privind această problemă este deficitară, permițând fuga de răspundere a instituțiilor și organizațiilor care gestionează date personale sau diferite alte informații cu caracter secret. Maximumul pedepsei pentru o abatere în materie este o amendă de 75.000 ruble (1.000 dolari).

În Uniunea Europeană și SUA autoritățile recurg la măsuri severe pentru controlul modului în care marile corporații IT utilizează datele personale ale beneficiarilor. La 14 decembrie, Comisia comercială federală americană a cerut companiilor Amazon, Facebook, Twitter, Whats App, You Tube ș.a. să-și facă cunoscute metodele de prelucrare a informațiilor stocate, pentru a putea fi controlate. Se știe că țările Uniunii Europene aplică amenzi usturătoare companiilor IT care se fac vinovate de scurgeri de informații confidențiale. Amenda aplicată, nu demult, companiei Twitter a fost de 450.000 euro.

Datorită progreselor tehnologice, sistemele electronice, aparatura automatizată, computerele, serverele, devin accesorii obligatorii pentru orice întreprindere sau instituție care dorește să prospere. Nici un stimul nu ar fi putut impulsiona progresul economiei mondiale, așa cum a făcut-o criza provocată de pandemie.

 

Competențele profesionale vor conta mai mult decât diplomele în economia viitorului

  Serviciile financiare au intrat într-o nouă eră, în care noi modele de educație financiară axată pe protecția consumatorului și a companiilor, digitalizarea și inovația dictează noile reguli. Cine va ține pasul cu transformarea va crește, cine nu, se va retrage în declin. Serviciile financiare ale viitorului vor include roboți, servicii financiare deschise, inteligența artificială. Iar noile generații de consumatori se vor impune mai mult în piața financiară. Acestea sunt câteva concluzii ale  ediției a V-a a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare cu tema „Provocările noului deceniu în sectorul serviciilor financiare”, care a avut loc miercuri, 11 martie, în format online.

La conferință s-au înscris 118 participanți din mediul academic – cadre didactice, doctoranzi, studenți –  din mediul de afaceri – reprezentanți ai companiilor de asigurări, pensii private și investiții, precum și reprezentanți ai Autorităţii de Supraveghere Financiară.

 Evenimentul a inclus o sesiune plenară, două dezbateri și 6 paneluri științifice, având 57 de intervenții:

  • Dezvoltarea carierei financiare pentru tinerii absolvenţi
  • Profesionalizarea piețelor financiare în sprijinul clientului
  • Tendințe generale în sectorul serviciilor financiare
  • Preocupări moderne în procesul de raportare financiară
  • Provocări ale economiei digitalizate

Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare: „În ultimul an s-au înregistrat progrese în materie de digitalizare pentru piața românească, așa cum în mod normal s-ar fi văzut în câțiva ani, forțată cumva și de pandemia pe care o parcurgem. Potrivit analizelor, avantajele digitalizării sunt reducerea timpului, transparența proceselor, siguranța utilizatorului dar și reducerea costurilor”.

Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, responsabil de sectorul pensiilor private: „Autoritatea de Supraveghere Financiare s-a angajat în ultimii ani să sprijine și să promoveze acest proces de educație financiară prin diferite parteneriate încheiate cu universități, mediul de afaceri, inspectoratele școlare prin acțiuni concrete. Mai mult, în scopul informării corecte și complete a consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară pune accent pe formarea profesională a intermediarilor de produse financiare. Un rol important îl are ISF, pentru că, prin aceste acțiuni se asigură actualizarea cunoștințelor transmise către clienți. Un element important care a influențat, în ultimul an, procesele economice, este criza pandemică care a schimbat paradigma modului de desfășurare a multor activități dar și relaționarea cu clienții. Riscurile s-au schimbat, poate s-au amplificat. Impactul asupra potențialului de dezvoltare poate fi pozitiv dacă această schimbare de paradigmă se manifestă calitativ și se trece la dezvoltarea inteligentă, digitală”.

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București:„ISF este un partener tradițional al nostru, alături de care continuăm să susținem și pregătirea profesională pe domenii de nișe, precum programul de masterat de actuariat. ASE face concurență universităților străine cu bugete cât bugetul național pe educație al României. Pentru aceste performanțe a trebuit să dovedim și să muncim mult. Ne-am apropiat mai mult de mediul economico- social. De asemenea, e nevoie de parteneriate străine pentru proiecte transnaționale de cercetare”.

Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie a Universității din București,prorector: „Pandemia este o oportunitate pentru a reseta lumea. Multe lucruri erau spune înainte de pandemie cu privire la dificultățile de adaptare a învățământului la o lume tot mai dinamică. Reprezentanții companiilor s-au plâns de mulți ani de slaba pregătire a noilor angajați. S-a constatat că în economia actuală tot mai puțini oameni activează în aceeași meserie cu care s-au pregătit inițial. Foarte mulți dintre aceștia schimbă fie meseria, fie domeniul și au nevoie cunoștințe noi , pregătirea inițială nemaifiind suficientă pentru profesionalizare. Trebuie judecat dacă ceea ce oferă universitățile în acest sens este adecvat, dacă accentul pus pe studiul pentru o singură ocupație este suficient pentru a pregăti oamenii pentru schimbările care vin. Există avertismente care arată că sunt tot mai importante competențele transversale”.

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București: „În ultimii 20 de ani, băncile centrale au aruncat cu bani în piețe pentru a face față crizelor. Toată cantitatea de bani injectată în piață a avut un rol de a contracara impactul negativ al crizelor. Această intervenție s-a resimțit în dobânzile cheie, la nivel de  cost al banilor, respectiv s-a redus costul de finanțare. Aceste intervenții care au pus presiune pe dobânzi au ajutat și guvernele, dar și companiile. Costul de finanțare pentru companiile românești a scăzut în ultimii ani. În ceea ce privește depozitele companiilor și ale persoanelor fizice, acestea au crescut semnificativ. Vedem și o creștere semnificativă a activelor fondurilor de pensii, care investesc și în companii locale. Dacă ne uităm la zona de asset management, vedem creșterea alocării pe acțiuni. Înseamnă că administratorii de fonduri locali alocă mai mulți bani plasamentelor în companiile locale listate. În acest context inundat de lichiditate, deținătorii de capital caută alternative de plasament. Aici intervine rolul Bursei de Valori București. Parte din cele mai mari companii românești sunt listate la BVB. În 2021, ne așteptăm să avem cel puțin 20 de listări pe obligațiuni sau acțiuni. Ne bucurăm să vedem că antreprenorii locali se uită tot mai des la bursă ca și la o sursă de finanțare”.

Violeta Ciurel, fost CEO al NN România: „Adaptarea companiilor de asigurări la noile condiții s-a realizat din toate punctele de vedere, respectiv ofertei, modul de administrare al daunelor, la felul în care se evaluează riscurile, la pregătirea angajaților, la interacțiunea cu clienții, etc. Legat de principalele riscuri , cel mai mare impact pe care piața l-a cunoscut în această perioadă: Business Interuption- o formă de asigurare care despăgubește clienții dacă se produce un risc pentru proprietatea respectivă și nu se mai poare desfășura activitatea economică. În realitate, s-a constatat că în această perioadă, aceasta a fost vândută de către companii de asigurare fără să fie partea de o asigurare de proprietate. Acest lucru a dus la multe litigii, mai ales în contextul în care multe business-uri au fost închise ca urmare al unei decizii guvernamentale. Iar partea referitoare la pandemie era evazivă în contractele de asigurare, sau nemenționat. O evaluare făcută de OECD legată de care ar fi volumul total de protecție pentru companii arată că acesta e de 4,5 trilioane de dolari. Riscul de pandemie nu a fost menționat în aceste polițe. Dar acolo unde a fost făcut, s-a decis că sub 1 la sută din această valoare la nivel global va fi acoperit și va fi plătit. Asociația de la Geneva  destinată cercetării în domeniul asigurărilor consideră că riscul de pandemie nu e asigurabil pentru că nu întreruperea businessului nu e un criteriu de asigurabilitate, pentru că pierderile nu sunt nici probabilistice nici independente și pentru că întreruperile sunt deliberate prin decizia guvernului, iar pierderea maximă posibilă nu poate fi administrată din punct de vedere al solvabilității”.

Alexandra Smedoiu,președinteCFA și Partner Deloitte: „În pandemie, a crescut apetitul pentru investițiile pe piața de capital sau în active precum crypto monede. Trebuie să aducem în atenție principii precum toleranța la risc. Noi milităm pentru adecvarea investițiilor. Cred că oamenii trebuie instruiți și despre riscurile acestor investiții și trebuie îndrumați să aleagă tipul de investiție potrivită profilului personal de risc. Vrem să demonstrăm că piața de capital, produsele de asigurare și cele de investiții nu sunt exclusiv pentru cei bogați, dimpotrivă. Pot să îi ajute pe cei cu venituri mici. În ceea ce privește investițiile în crypto monede, reglementarea va veni pe această zonă. E nouă, nu o înțelegem complet, dar cred că reglementarea va veni. E imposibil să existe în jurul nostru un instrument financiar care atrage atât de mult atenția consumatorilor și care să nu atragă atenția reglementatorilor. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea reglementare și deja au venit mesaje de la autorități în această direcție”.

Adrian Marin,președintele UNSAR: „Punând accentul pe tinerele generații, piețele financiare nebancare și implicit industria noastră își asigură viitorul. Apreciem demersul de apropia zona academic de cel de business creează premisele unei generații independente și responsabile din punct de vedere financiar. În pandemie, au fost accelerate procesele de digitalizare și multe operațiuni s-au mutat în online. Vom continua programele de educație financiară, ale căror beneficiari sunt milioane de români”.

Dorel Duță, președintele UNSICAR: „E de apreciat implicarea mediului academic în programele de internship și educație financiară. Acesta este un facilitator între piață și noua generație de consumatori. Vom cuantifica la final eficacitatea acestor programe. Sperăm că va crește măcar cu câteva procente gradul de educație financiară”.

Adriana Grecu,președintele PRBAR: „Totuși, piața și societatea nu au avansat suficient în ceea ce privește educația financiară. Doar faptul că cea mai vândută poliță de ani de zile este RCA, arată gradul scăzut de educație financiară în asigurări”.

Cu ocazia conferinței, au fost acordate șase premii pentru contribuții în educația universitară și cercetarea de profil:

Premiul pentru cea mai bună prezentare – Melinda Timea Fülöp, Dan Ioan Topor, Alexandra Delia Bugnariu, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, pentru lucrarea „Rolul și importanța funcției de audit în cadrul instituțiilor financiare nebancare” – „Premiul este oferit  participantului din mediul academic cu cea mai bună prezentare, care descrie abordarea pe care aceasta a adoptat-o ​​pentru a comunica cercetarea sa și impactul pe care l-a generat”.

Premiul pentru cel mai bun aport ştiinţific – Alin Marius Andrieș, Nicu Sprîncean, Daniel Juravle, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, pentru lucrarea „Pandemia de Covid-19 și performanța companiilor românești” – „Acest premiu este dedicat participanţilor din mediul ştiinţific la Conferinţa ECFS care au realizat o cercetare inovativă şi de impact”.

Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul universitar – lector univ. dr. Sergiu Golub, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – „Acest premiu recunoaște eforturile cadrelor didactice  în participarea an de an la Conferinţa ECFS (intervenții/participări)”.

Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul de afaceri – Ștefan Prigoreanu, CEO, Millenium Insurance Broker – „Acest premiu recunoaște eforturile reprezentanților mediului de afaceri în participarea an de an la Conferinţa ECFS (intervenții/participări)”

Premiul pentru cel mai bun susţinător al evenimentului – Universitatea Transilvania din Brașov, prof. univ. dr. Marius Dincă – „Acest premiu recunoaște eforturile universităţilor în participarea la Conferinţa ECFS. Universitățile sunt evaluate pe baza numărului de participanți la Conferința ECFS”.

Premiul de excelenţă – drd. Narcis Păvălașcu, președintele Asociației Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări (ACAMA) – „Acest premiu se acordă persoanei care a oferit suport semnificativ evenimentului și întregii activități a ISF”.

Colliers: Noile spații de birouri bine primite în București, în ciuda cererii mai scăzute

0

Piața birourilor s-a apropiat de pragul de 3 milioane de metri pătrați, iar noile spații livrate au rămas bine primite în București, în ciuda unei cererii mai scăzute față de nivelurile din 2012 până în prezent.

2020 a fost unul dintre cei mai slabi ani din ultimul deceniu pentru piața de birouri din București din perspectiva cererii, reflectând incertitudinile generate de efectele pandemiei de Covid-19 asupra planurilor chiriașilor. Cererea totală a scăzut cu aproximativ 40% față de 2019, până la 214.000 de metri pătrați, cel mai jos nivel din 2012, iar cererea nouă a fost de aproximativ 70.000 de metri pătrați, potrivit raportului anual publicat de Colliers pentru 2020. Efectele „anului pandemic” continuă să fie resimțite în sectorul de birouri din București și în 2021, cu o recuperare care va dura probabil câțiva ani.

În afara Bucureștiului, cererea din cele patru mari subpiețe de birouri – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – a scăzut cu aproximativ 19% în 2020, la 60.000 de metri pătrați, deși mai mult de jumătate din această suprafață a venit dintr-un singur contract de închiriere, o reînnoire de peste 30.000 de metri pătrați în Iași (Amazon). Consultanții Colliers continuă să vadă motive de optimism pe termen lung pentru aceste piețe, care dețin un stoc cumulat de birouri moderne de aproape 900.000 de metri pătrați, adică mai puțin de o treime a ofertei din București, în contextul unui ritm similar de crearea de locuri de muncă în domenii care necesită existența unui birou, cu perspectivă de accelerare în viitor.

Cererea mai mică de închirieri pe piața în ansamblu poate fi explicată prin faptul că acele companii care nu au fost în stadii avansate ale negocierilor sau nu au fost presate de nevoi imediate, precum expirarea contractului, au pus în așteptare toate deciziile majore legate de imobiliare până când obțin mai multă claritate. La începutul lui 2021, nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere, companiile având în continuare o strategie de tipul „wait and see”, așteptând să vadă cum vor decurge lucrurile, în special în ceea ce privește evoluția vaccinărilor, ceea ce ar determina și momentul în care un număr mai mare de angajați se vor întoarce la birou. Contextul actual este totuși un bun moment pentru companii să-și transforme birourile și să le adapteze la viitorul mod de lucru, apreciază consultanții Colliers.

Colliers inovează și răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare pe piața de birouri cu Office 360°, o abordare completă a birourilor, din toate punctele de vedere, realizată printr-un proces unic și extrem de complex, adaptat până la ultimul detaliu pentru a se potrivi nevoilor și planurilor strategice ale companiilor. Abordarea Colliers de control al costurilor în fiecare etapă a transformării biroului oferă economii suplimentare care depășesc de multe ori 10-15% față de valorile obținute de obicei de la contractori, în cadrul negocierilor din etapa de licitație.

În ceea ce privește livrarea de spații noi de birouri, 2020 a fost un an robust pentru piața din Capitală, cu aproximativ 156.000 de metri pătraţi de spaţii moderne livraţi, sub evaluarea inițială de aproximativ 200.000 de metri pătrați făcută la începutul anului. Totodată, chiar dacă există o diferență mare față de cei 286.000 de metri pătrați livrați în 2019, nivelul se menține destul de robust, la aproximativ 5% din stocul actual de birouri moderne din București. În 2021, aproximativ 250.000 de metri pătrați de noi birouri moderne urmează să fie finalizate, circa 40% din această suprafață fiind preînchiriată la începutul de 2021.

Un aspect pozitiv este că anul trecut s-au făcut livrări importante în diferite subpiețe, semn al unei piețe de birouri mature și stabile. Principalele livrări de spații de anul trecut sunt extinderea complexului de birouri Ana Tower, din zona Casa Presei Libere – Expoziției, a treia fază în dezvoltarea proiectului Globalworth Campus, situat în zona Dimitrie Pompeiu, One United’s One Tower din Floreasca – Barbu Vacarescu, o altă clădire în proiectul Campus 6 al Skanska și faza finală a proiectului de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte în Center West. Cu aceste noi dezvoltări, suprafața generală închiriată a birourilor din București se apropie de pragul de 3 milioane de metri pătrați.

„În general, noile livrări au rămas bine primite în București, care are în continuare o ofertă redusă de spații de birouri moderne pe cap de locuitor în comparație cu alte centre de servicii europene, plus că o mare parte a birourilor de aici sunt vechi, fără dotări moderne. Dar, cum momentul nu a fost unul favorabil, unele dintre noile livrări au avut rate de ocupare sub medie comparativ cu anul record din 2019. Mai mult, pandemia a favorizat apariția unei piețe secundare alimentate de spațiile suplimentare închiriate de către marile corporații. Majoritatea acestor companii au închiriat speculativ câteva spații suplimentare pentru a se potrivi creșterii preconizate a numărului de angajați. Pe baza estimărilor noastre, oferta de subînchiriere la sfârșitul anului 2020 depășea deja 60.000 de metri pătrați, mai mult de 2% din stoc, și aceasta a crescut în primul trimestru al anului 2021”, explică Sebastian Dragomir (foto), Partner and Head of Office 360° la Colliers.

Pe piața de subînchirieri, un aspect pozitiv este că o parte semnificativă a viitorilor chiriași care vor veni în spații subînchiriate, care probabil că nu erau obișnuiți cu birourile moderne până acum, își pot prelungi ulterior contractele de închiriere cu proprietarul. Această piață a fost alimentată de pandemia de Covid-19, majoritatea angajaților din birouri începând să lucreze de acasă. Explozia de cazuri de coronavirus din toamna anului trecut a amânat planurile pentru o revenire până la final de 2020, multe companii avansând acum jumătatea anului 2021 ca o ținta tentativă. În medie, între 10% și 20% dintre angajați au revenit în birouri, multe companii înregistrând procente cu o singură cifră.

Chiriile pentru birouri sunt destul de inelastice în raport cu cererea pe termen mai scurt și poate dura ceva timp până când vor începe să se vadă scăderi, dar piața este una a chiriașilor, iar proprietarii vor fi nevoiți să devină mai flexibili și mai generoși în stimulente pentru a atrage și a păstra chiriași. Clădirile mai vechi, cu poziționare sau specificații tehnice slabe, vor fi mult mai expuse, iar proprietarii lor ar putea fi forțați să fie și mai generoși și poate chiar să scadă chiriile cu 5-10% pentru a rămâne competitivi față de clădirile mai noi. În ceea ce privește rata de neocupare, anul trecut a fost atins maximul ultimilor patru ani – 13,75%, în creștere de la puțin peste 10% în anul precedent. Rata de neocupare continuă să fie generată în special de clădirile mai vechi, multe nefiind incluse în clasa A. Rata de neocupare ar putea să crească până la 18% până la sfârșitul anului pe piața de birouri din București, și, în cel mai rău caz, nu e exclus să urce către maxime istorice înregistrate în timpul recesiunii din 2009-2010, de peste 20%.

„Vedem acum proprietari care oferă contracte de închiriere sub durata standard de 5 ani și sunt, de asemenea, puțin mai flexibili în ceea ce privește opțiunile de încheiere. Presiuni suplimentare asupra chiriilor apar pe fondul creșterii subînchirierilor, care oferă potențialilor chiriași birouri amenajate la chirii destul de atractive și condiții chiar mai flexibile. Cu toate acestea, impactul asupra chiriilor este probabil să fie diferit, iar clădirile noi de clasa A ar trebui să fie în regulă: ele tind să aibă chiriași mari de tip blue chip, adică firme solide, și, deși acestea ar putea începe să subînchirieze o parte din birourile lor, clădirile foarte bune din București au avut oricum o rată de ocupare peste medie ciclul trecut și ne-am aștepta ca lucrurile să rămână așa”, spune Sebastian Dragomir.

Mai departe, consultanții Colliers se așteaptă ca o mulțime de clădiri planificate pentru 2022 sau mai târziu să fie amânate cel puțin până când piața se va echilibra. În mod normal, există cel puțin 400.000 de metri pătrați pentru care expiră contractelor de închiriere în fiecare an, iar în 2021 e posibil ca puține dintre acestea să fie reînnoite, atât din cauza problemelor economice actuale, cât și a impactului permanent al muncii la distanță. Dar consultanții Colliers rămân destul de optimiști cu privire la piața de birouri din București pe termen lung.

„Mai mult, considerăm că oferta redusă de birouri moderne din București pe cap de locuitor este un factor izolator pe termen lung și ne-am aștepta mai degrabă ca stocul modern de birouri să înceapă din nou să crească în câțiva ani. În consecință, ar putea depăși 4 milioane de metri pătrați până la sfârșitul noului deceniu și ar putea să se apropie chiar de pragul  5 milioane de metri pătrați, dacă nu va exista altă criză (economică). Totodată, orașele regionale vor ramâne alternative mai puțin costisitoare în comparație cu Bucureștiul și vor continua să aibă piețe ale muncii mai puțin restrictive. Ne așteptăm ca acestea să înceapă să se dezvolte mai repede decât Bucureștiul cândva în acest deceniu”, conchide Sebastian Dragomir, Partner and Head of Office 360° la Colliers.


Despre Colliers

Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari, compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.

Cel mare depozit de polimeri tehnici din România

0

Compania Aectra Plastics, lider de piață în distribuția de polimeri de înaltă performanță si poliolefine standard, lansează în București cel mai mare depozit de polimeri tehnici din România, primul depozit construit în țara noastră de grupul-mamă, Hromatka Group. Depozitul are servisare premium, o suprafață de peste 3000 de mp, o capacitate de stocare de peste 2000 de paleți și completează cele trei depozite închiriate de la terțe părți. Rețeaua de depozite Aectra Plastics deservește în acest moment întreaga țară și are o capacitate de stocare de peste 10.000 de paleți.

Mihai Maior, directorul executiv al Aectra Plastics, evidențiază experiența în domeniu a echipei, „de la vechimea de peste 20 de ani pentru cel mai vechi angajat și până la faptul că durata medie de angajare în echipă este de 5 ani” și accentuează: „Factorul uman și expertiza acumulată de echipa noastră ne diferențiază și aduc plus valoare în proiectele noastre. Noi nu vindem produse, noi venim cu servicii de consultanță ce cuprind, în primă fază, evaluarea fezabilității ideii, a produsului și a aplicației directe. Apoi urmează, desigur, evaluarea costurilor și metodelor de procesare și, concret, oferirea de soluții care să fie transformate în  proiecte viabile. Iar partea de consultanță este foarte nuanțată, pentru că se intră în detalii tehnice privind tipul și grupa de polimeri tehnici recomandați pentru un anumit tip de aplicație, împreună cu modalitatea de utilizare specifică fiecărui polimer în parte, precum și prototipaj. Este un domeniu extrem de provocator și dinamic și care ne ține mereu în alertă, mereu cu dorința de a ne autodepăși”.

Aectra Plastics activează în industria petrochimică de peste două decenii, iar de 5 ani este și parte din Hromatka Group. Cu 23 de depozite și 3 laboratoare proprii peste tot în Europa, precum și 10.000 de clienți activi, Hromatka Group este partenerul preferat pentru distribuția de polimeri tehnici în cele 16 țări în care activează, printre care: România, Austria, Slovacia, Cehia, Elveția, Spania și Portugalia.

Hromatka Group și-a consolidat poziția în regiune prin investiții de peste 9 milioane și jumătate de euro în România în acești ani. Se află în construcție un depozit pe un teren de 2 hectare în zona de nord a Timișoarei. În ansamblu, „cultura organizațională integrativă cross-borders a companiei se traduce în colaborările cu branduri globale în proiecte axate pe dezvoltarea de produse noi și crearea de piețe noi. De exemplu, pe lista de priorități pentru următoarea perioadă se află colaborarea cu parteneri noi pentru a aduce pe piața din România în premieră materiale bio, cu amprentă redusă de carbon și reciclate pentru utilizarea în industria auto”.

Piața de ambalaje, evidențiază compania, „a înregistrat o scădere drastică în 2020, întrucât deservea industria alimentară și industria HoReCa. În contextul eliminării unor segmente de consum importante cum ar fi concertele și festivalurile, singura șansă de redresare pentru jucătorii din piața de ambalaje a fost reprofilarea către producția de flacoane pentru dezinfectanți sau sticle de alcool sanitar. Chiar și așa, piața de ambalaje a scăzut cu 50% din cauza pandemiei. Scăderi s-au înregistrat și în ceea ce privește industria automotive, pentru care lunile aprilie-mai din 2020 au fost critice, cu o scădere a producției de 25-40%. Chiar dacă spre finalul anului lucrurile s-au redresat parțial, per total industria auto a încheiat 2020 cu o scădere de 15%. Driverul industriei de mase plastice în ultimul an și piața care continuă să ofere semne optimiste și pentru 2021 este piața de construcții”.

Hromatka Group se recomandă printr-un „portofoliu extins de clienți (peste 10.000 clienți activi) și o expertiză tehnică fără egal, având facilități de producție certificate conform celor mai înalte standarde și un lanț de 23 de depozite proprii ce acoperă Europa de la Vest la Est, plus 3 laboratoare proprii de analize pentru verificarea compușilor chimici”, fiind „unul dintre principale grupuri de distribuție de polimeri tehnici și poliolefine standard din  piața europeană de profil. Din 2016, Aectra Plastics face parte din Hromatka Group”.

Aectra Plastics, „de la primele operațiuni comerciale, începând cu 1998 și până în prezent, este recunoscută pentru distribuția de soluții viabile în furnizarea de polimeri tehnici de înaltă performanță, cu aplicabilitate directă în industria auto, medicală, echipamente electrice, dar și în industria de ambalaje și protecție a alimentelor. La ora actuală, Aectra Plastics este unicul importator de polimeri din România care deține certificatul ISCC Plus, certificat ce reprezintă atestarea companiei drept importator si vânzător de polimerii tehnici cu amprenta redusa de carbon. De menționat că acești polimeri sunt obținuti ca urmare a unui proces tehnologic cu un impact net pozitiv asupra amprentei de carbon în mediul înconjurător, emisiile de CO2 eliberate în aer scăzând cu aproximativ 65% comparativ cu producția din hidrocarburi fosili, întrucât vorbim de polimeri ce folosesc drept materie primă substituenți ai hidrocarburilor clasice, cum ar fi uleiurile lemnoase”.

Interesul reciproc recomandă compromisul și colaborarea

0

Evenimente internaționale petrecute la începutul anului în curs, cum au fost reacția opiniei publice europene în legătură cu arestarea și condamnarea dizidentului rus Aleksei Navalnîi, scandalul provocat de vizita la Moscova a comisarului UE Josep Borell, în luna februarie, sau reticența statelor membre ale UE de a achiziționa vaccinul rusesc Sputnik anti-COVID, au scos în evidență starea precară, deteriorarea precipitată a relațiilor dintre UE și Rusia. Ținând seama de consecințele negative imprevizibile ale acestei stări de lucruri, o asemenea constatare este de natură să îngrijoreze.

Până la conflictul din Ucraina, din în 2014, parteneriatul strategic multilateral dintre UE și Rusia, cuprinzând sectoarele economico-comercial, energetic, protejarea mediului, cercetarea științifică, educația, cultura, combaterea terorismului, neproliferarea armelor nucleare și altele, a funcționat satisfăcător. Aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei a diminuat amploarea și ritmul colaborărilor dintre cei doi parteneri, provocându-le inevitabile prejudicii. Ca răspuns la adoptarea sancțiunilor occidentale, care au afectat un număr important de companii rusești, guvernanții moscoviți au răspuns cu impunerea unui embargou asupra unor produse agricole europene sau restricții privind participarea unor firme occidentale la licitații publice din Rusia. În 2020, UE a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei, suplimentând lista celor sancționați cu 48 de firme și 177 de persoane fizice cărora li s-au blocat activele sau li s-au interzis vizele de călătorie în UE.

Dar atât interesele cercurilor economice occidentale, cât și cele ale mediului de afaceri din Rusia impun insistent în prim-plan necesitatea concesiilor reciproce, a dialogului în scopul dezvoltării legăturilor comerciale și a colaborării pe diverse planuri. Uriașa piață de desfacere și materiile prime ale Rusiei sunt deosebit de atractive pentru întreprinzătorii europeni, după cum produsele industriale și tehnologiile avansate, „de vârf”, ale vestului sunt bine venite în Rusia. Uniunea Europeană continuă să fie primul partener comercial al Rusiei. Înainte de aplicarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, aceasta ocupa locul trei la import și locul patru la export între partenerii comerciali ai Uniunii Europene. Principalele sortimente exportate de către țările membre ale UE în Rusia sunt instalațiile industriale, produsele tehnice, electronice, alimentare, cosmetice și medicamentele, importul constând din materii prime, energetice, în principal țiței și gaze, cereale. Baza juridică a relațiilor dintre UE și Rusia o constituie acordul de colaborare din anul 1994. De la această dată, nivelul schimburilor comerciale și complexitatea acțiunilor de cooperare în producție sau în alte domenii au crescut constant.

Zeci de mii de firme din țările Uniunii Europene au găsit, în
Rusia, teren propice pentru afaceri în cele mai diferite domenii de activitate – comercial, industrial, bancar, IT, farmaceutic și altele. Numai din Germania au venit, aici, peste 6.000 de investitori, de firme care prosperă. Tot așa, companiile rusești producătoare de țiței, gaze naturale și alte materii prime, care au pătruns pe piețele de resort ale UE, reușesc să obțină câștiguri notabile contribuind substanțial la creșterea
PIB-ului Rusiei.

Pe primul loc în importurile UE din Rusia se situează gazele naturale. Se estimează că, până în 2035, ponderea acestora ar putea ajunge la peste 50 la sută din totalul importurilor europene. Până la evenimentele din 2014, care au dus la deteriorarea relațiilor politice și economice dintre Rusia și Ucraina, livrarea gazelor rusești pentru țările UE se făcea exclusiv prin conductele care tranzitează Ucraina. Potrivit acordului încheiat de către compania ucraineană Naftogaz cu compania rusească Gazprom, prin ele Rusia ar trebui să livreze, anual, 110 miliarde mc de gaze, dar acest plafon nu a depășit niciodată 100 miliarde. Naftogaz insistă ca, în următorul deceniu, Gazprom să tranziteze întreaga cantitate de gaze contractată, urmând ca taxa de tranzit să fie majorată cu 30 la sută, ceea ce rușilor nu le convine.

În consecință, compania Gazprom a construit o conductă prin Marea Baltică – North Stream 1, acum fiind aproape de finalizare – și o a doua – North Stream 2 – prin care se va livra o treime din gazele importate prin conducte de europeni. Conducta sudică – South Stream, programată inițial prin Marea Neagră și țările balcanice, dar blocată de Comisia Europeană – ar fi urmat să furnizeze Europei 65 miliarde mc anual. La nevoie, aprovizionarea Europei cu gaze ar putea fi suplimentată din conducta care tranzitează Turcia – Turkish Stream, continuată prin Peninsula Balcanică.

În toamna anului 2020, au avut loc negocieri dificile între UE și
Rusia pe tema noilor tarife preconizate de către autoritățile comunitare pentru transportul, pe teritoriul UE, al gazelor și țițeiului din Rusia. În urma majorării taxelor, exportatorii ruși ar avea de pierdut, anual, câteva miliarde de euro, după unele evaluări, 4-6 miliarde. De altfel, din totalul taxelor percepute și de la alte companii pentru poluarea produsă de transportul hidrocarburilor, bugetul UE pentru perioada 2021-2027 prevede încasări anuale de până la 14 miliarde euro.

Până în 2035, necesarul de gaze pentru țările europene urmează să sporească de la 400 miliarde mc., cât este în prezent, la 700-800 miliarde mc. ceea ce va necesita mari cantități importate. Conductele rusești din Marea Baltică incomodează în mod vădit companiile americane producătoare de gaze lichefiate, care intenționează să ocupe poziții semnificative și pe piața europeană. Dar, datorită transportului, prețul a 1.000 mc. de gaze lichefiate este 250-300 dolari, în timp ce gazele livrate de ruși prin conducte costă numai 170-200 dolari. Autoritățile americane fac presiuni asupra UE în scopul de a bloca finalizarea conductei North Stream 2. Recent, pentru a diminua presiunile privind construirea conductei, Berlinul și-a arătat disponibilitatea de a oferi companiilor americane afectate de concurența rusească o compensație de un miliard de dolari. Confruntate cu alternativa unor pierderi anuale de 8-24 miliarde euro care ar rezulta din achiziționarea de gaze lichefiate, țărilor europene nu le este ușor să-și aleagă furnizorul, chiar dacă există pericolul ca, prin achiziționarea de mari cantități de gaze rusești, să fie pusă în cauză securitatea energetică a UE.

Disputele cu caracter politic dintre UE și Rusia, determinate de interesele lor divergente în raport cu crizele din Ucraina, Siria, Belarus, Nagorno-
Karabah și alte zone fierbinți, au tendința să afecteze tot mai mult relațiile economice bilaterale. Vizita la Moscova a comisarului european Josep Borell a scos în evidență starea actuală reală a raporturilor dintre cei doi mari parteneri. Șeful diplomației UE declara presei, înainte de întâlnirea cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, că, din cauza otrăvirii și arestării disidentului rus Aleksei Navalnîi, relațiile UE cu Rusia sunt puternic tensionate. În opinia sa, Rusia nu a îndreptățit așteptările europene că va deveni o „democrație contemporană” și, ca atare, relațiile cu ea vor fi problematice. El a menționat, totuși, că, întrucât Rusia rămâne un vecin cu greutate, Uniunea Europeană se va strădui să evite confruntarea cu ea și să facă posibilă colaborarea acolo unde aceasta coincide cu interesele sale.

Este de menționat că, în timp ce conducerea UE se arată preocupată de situația drepturilor omului în Rusia, ilustrată și prin tratamentul dur aplicat disidentului Aleksei Navalnîi, guvernanții moscoviți consideră demersurile occidentale drept ingerințe în treburile interne ale Rusiei și, ca atare, inacceptabile. Potrivit unor comentatori ruși, la o analiză mai profundă, presiunile asupra Rusiei pe tema drepturilor omului, protestele în legătură cu arestarea lui Aleksei Navalnîi ar putea fi socotite și pretexte pentru obținerea unor concesii sau avantaje economice din partea Rusiei.

Politologul Dimitri Suslov susține că Rusia nu trebuie să întrețină niciun fel de dialog cu UE, privind situația internă din Rusia, iar dacă aceasta nu mai dorește să colaboreze pe plan economic, atunci trebuie căutați alți parteneri („Kommersant”, din 12 februarie 2021). Unul dintre ei este, deja, China. În 2018, valoarea schimburilor ruso-chineze depășea 108 miliarde dolari. Înainte de declanșarea pandemiei, cele două țări hotărâseră ca, în anul 2020, schimburile bilaterale dintre ele să ajungă la 200 miliarde dolari. Coronavirusul a sabotat, însă, planul.

Dar și țările Uniunii Europene doresc relații cu un partener precum
China. UE este cel mai important partener comercial al Chinei, în timp ce China este al doilea partener al UE, după SUA. În toamna anului 2020, urma să aibă loc, la Leipzig, o întâlnire la nivel înalt Germania-China, pe probleme economice, care, însă, a fost amânată din cauza pandemiei. Deși comportamentul politicienilor europeni este puternic influențat de curentul de opinie „politically correct” american, potrivit căruia China ar fi un partener periculos, atitudinea unor țări membre ale UE, printre care și Germania, indică dorința de a profita de oportunitățile unor relații economice cu gigantul asiatic, atrăgându-și, astfel, din partea SUA, reproșuri pentru „rea purtare”. Ar decurge din aceasta că, pentru a-și satisface necesitatea asigurării unor mari piețe de desfacere și de achiziționare a unor produse, UE va avea de ales între Rusia și China.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că, în cazul aplicării de către Bruxelles a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, sancțiuni care implică numeroase riscuri pentru o serie de domenii de activitate, guvernanții de la Moscova sunt hotărâți să pună capăt acordurilor încheiate cu acesta în perioada 1993-94 și ulterior. Nu vrem să ne izolăm pe plan internațional, dar trebuie să fim pregătiți pentru așa ceva, a subliniat el. Amintind că relațiile cu Washingtonul sunt, deja, înghețate, Lavrov este convins că Rusia va putea suporta și înghețarea relațiilor cu Bruxelles-ul.

Majoritatea observatorilor ruși consideră că ruperea totală a oricărei cooperări cu Uniunea Europeană este de neconceput. În pofida obstacolelor existente și a altora care ar putea apărea, dialogul est-vest ar trebui continuat, deoarece fără acesta importante sectoare ale economiei, cum sunt comerțul, energetica, agricultura, pescuitul, protecția fitosanitară, încălzirea globală, protecția mediului înconjurător și altele, ar avea de suferit. În context, guvernanții moscoviți au făcut cunoscut că ar dori să continue dialogul cu Occidentul și pe probleme de interes general din domeniul științelor, învățământului, sportului, turismului, răspândirii armelor nucleare, a altor arme de distrugere în masă sau terorismului internațional.

Până în prezent, dialogul UE-Rusia, în numeroase probleme, nu s-a realizat de către instituții europene, cum ar fi Parlamentul European sau Comisia Europeană, ci nemijlocit, de către guvernele unor țări membre. Așa s-au petrecut lucrurile și cu Acordul de la Minsk, privind situația din teritoriile secesioniste din estul Ucrainei, așa-zisele republici autoproclamate Donețkaia și Luganskaia. În asemenea situații, continuarea dialogului cu Rusia nu este la latitudinea forurilor de conducere ale UE, ci a guvernelor țărilor semnatare, în cazul de față Germania și Franța, implicate în „formatul normand”. Trebuie, de asemenea, menționat că în atitudinea față de Rusia există deosebiri, uneori substanțiale, între țările Uniunii Europene. Astfel, în timp ce unele guverne și cercuri din Polonia, țările baltice ș.a. solicită încetarea oricăror legături cu Rusia și aplicarea de noi sancțiuni împotriva acesteia, Germania, Franța, Italia ș.a. insistă pentru continuarea colaborării acolo unde interesele partenerilor coincid. Un exemplu elocvent în această privință îl constituie sprijinul guvernului german pentru construcția conductei North Stream 2.

Înăsprirea relațiilor politice și economice dintre Uniunea Europeană și Rusia nu este benefică nici pentru unii nici pentru alții. Dacă popoarele Rusiei nu agreează o confrunte care ar prejudicia colaborarea cu UE pe multiple planuri, locuitorii țărilor membre ale UE au motive să fie îngrijorați de posibilitatea producerii unor fracțiuni majore în relațiile cu Rusia, țară membră a Consiliului de Securitate și putere nucleară angajată în Ucraina, Caucaz, Siria, Libia, Iran, Africa, America Latină și alte zone care prezintă interes și pentru UE.

 

Noua președinție americană

0

Statele Unite ale Americii sunt supraputerea care dă peste o cincime din produsul brut mondial, asigură drepturi și libertăți de referință, este prezentă militar pe întregul glob și dispune de acumulări și de potențial de inovare greu de egalat. Este, de aceea, mai mult decât normal să ne preocupe cele ce se petrec dincolo de Ocean. Mai ales acum, când se profilează o nouă abordare a lumii la președinția SUA – neîndoielnic, o schimbare de politică, mai ales că la Casa Albă a venit alt președinte, cu altă susținere și alte vederi, într-o lume în schimbare.

Nu avem deocamdată o cale mai bună de a desluși faptele decât aceea de a observa ce declară noua administrație americană. Fiind vorba, însă, de un președinte care a participat deja la decizii, prin funcții anterioare, trecutul intră în considerare.

Declarații din timpul campaniei electorale le-aș relativiza din capul locului, căci țin și de împrejurări irepetabile. Sunt sigure, totuși, două lucruri.
Pe de o parte, în spectrul american, noul președinte, Joe Biden, se plasează în poziția unui democrat atent la instituții sau a unui republican sensibil la democratizare. El poate fi socotit democrat de centru sau, în accepțiunea de la fața locului, republican liberal. De aceea – nu doar din calcul tactic – unul dintre primele sale apeluri a fost la „politică bipartizană”. Se va vedea cât se va reuși.

Pe de altă parte, partidul democrat este mai diferențiat acum între tradiționaliști, fideli fundamentelor Statelor Unite, socializanți, reuniți în jurul unor congresmeni din Wisconsin, New York sau California, și exponenți ai minorităților rasiale și de altă natură, care vor să valorifice componenta civică și morală a democrației americane. Joe Biden își datorează alegerea tuturor acestora și se va preocupa de integrarea lor.
Avem, însă, la dispoziție, declarații menite să profileze opțiunile noii administrații. Am în vedere aici mai întâi discursul din 29 decembrie 2020, când președintele ales a ținut să contureze relația cu cealaltă supraputere a lumii actuale. „În orice problemă ce interesează relația SUA – China, a declarat Joe Biden, de la urmarea politicii externe pentru clasa mijlocie, incluzând o agendă comercială și economică ce protejează lucrătorii americani, proprietatea noastră intelectuală și mediul înconjurător, la a asigura securitatea și prosperitatea în regiunea Indo-Pacificului, la promovarea drepturilor omului, noi suntem mai puternici și mai eficienți atunci când suntem flancați de națiuni care împărtășesc viziunile noastre cu privire la viitorul lumii”. Declarația atestă, înainte de toate, preocuparea de repoziționare în raport cu cea mai mare populație activă din lume și cea mai largă piață, apelul la „aliați” și intrarea explicită în „competiția” supraputerilor, pe teme, de altfel, consacrate.

Donald Trump socotea China și Rusia drept principalii „competitori” ai Americii, acum și în viitor. Unii consilieri ai săi au luat „competitorii” drept „inamici”, încât comunicarea cu ei s-a redus. Dacă considerăm declarațiile de până acum ale lui Joe Biden, se poate spune că noua administrație va recurge la o abordare mai flexibilă, cu mai multă „gândire aplicată”, cum spunea cineva avizat.

Anthony Blinken, noul secretar de stat, a vorbit de „adversitate, competiție și cooperare” în relațiile dintre SUA și China. Pe acest ton a fost și discursul lui Joe Biden din 4 februarie 2021 la Departamentul se Stat. El a precizat că „America a revenit (is back)” și că „vom concura pe o poziție de forță (strength) construind mai bine acasă, cooperând cu aliații și partenerii noștri, înnoind rolul nostru în instituțiile internaționale și restabilind credibilitatea și autoritatea noastră morală, multă din ea fiind pierdută”. Noul președinte a numit alianțele „cea mai mare avuție” și a precizat că America înțelege să exercite „conducere cu diplomație”, după ce a spus că „noi suntem angajați să susținem cele mai înalte standarde de integritate și răspundere, inclusivitate și diplomație”.

În orice caz, premisa pe care Richard Nixon și-o asuma în 1969 nu s-a uzat: „deoarece oamenii de pe Pământ vor pace, iar liderii lumii se tem de război, timpurile sunt de partea păcii” (John Grafton, James Daley, eds., 28 Great Inaugural Addresses. From Washington to Reagan, 2006). Așa stând lucrurile, chiar pe fondul dat de câmpul de forțe din Congres, socotesc că politica noii administrații este în construcție și că vom asista mai curând la competiție și conlucrare. O inițiativă de anvergura celei a lui Nixon-Ciu Enlai, în relația cu China, continuată de Gerald Ford în relația cu Rusia timpului, de a schimba cursul curent al istoriei, prin acorduri ale supraputerilor, este posibilă, dar deocamdată nu se întrevede. Faptul va lăsa încă loc unor tensiuni, controlabile, totuși.

Pandemia a confirmat că, în zilele noastre, fără cooperare nu se ajunge nici măcar la controlarea coronavirusului. La drept vorbind, nu se va putea ajunge nici la relansarea economică. Nici la rezolvarea chestiunilor de climat. Nu s-a ajuns anterior nici la oprirea terorismului, care poate reizbucni. Cu siguranță, cum Anthony Blinken a ținut să menționeze în interviul din 8 februarie 2021, nici o chestiune majoră nu se mai poate dezlega fără cooperare.

Contează însă discursul inaugural din 20 ianuarie 2021 al președintelui Joe Biden. Pentru a-i măsura semnificația, să ne amintim că tema discursurilor inaugurale ale lui Thomas Jefferson (1801, 1805) a fost să arate superioritatea Republicii și a Federației și că „interesele noastre, cu alte națiuni și indivizi, calculate în mod sănătos, vor fi întotdeauna inseparabile de datoriile noastre morale”. Că Franklin D. Roosevelt (1944) a vorbit despre „testul suprem” pe care îl are de trecut America, împreună cu aliații de atunci, și a enunțat principiul „singura cale de a avea un prieten este să fii unul”. Că John F. Kennedy (1961) a făcut temă din afirmarea valorilor Americii într-o lume schimbată și a cerut un nou angajament: „întreabă-te nu ceea ce poate face țara ta pentru tine – întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta”. Richard Nixon (1969) a avut ca temă profilarea SUA în situația în care, „pentru prima oară după o perioadă de confruntare, intrăm într-o eră a negocierilor”. Ronald Reagan (1981) s-a concentrat asupra reducerii intruziunii statului în viața cetățenilor.

Joe Biden a plecat de la constatarea că „puține perioade în istoria națiunii noastre au fost mai provocative sau mai dificile decât cea în care ne aflăm acum”. Un virus face ravagii, America a pierdut deja din cauza lui cam atâtea vieți cât în Al Doilea Război Mondial, milioane de joburi au dispărut, sute de mii de afaceri au fost închise, „justiția rasială” are nevoie de atenție, degradarea mediului periclitează „supraviețuirea planetei”. „Inechitatea crescândă” și reemergența „extremismului politic, a supremației albe, a terorismului interior” se adaugă.

În situația dată, Joe Biden a chemat la strângerea rândurilor. Tema sa a fost regăsirea unității națiunii în condițiile democrației liberale. În tradiția de gândire ce urcă de la Thomas Jefferson și James Madison la viziunile de rezonanță universală ale lui John Dewey și John Rawls, el a reafirmat deviza „libertate și justiție pentru toți”.

Joe Biden a exprimat o convingere ce a câștigat teren în America. „Am învățat din nou că democrația este prețioasă. Democrația este fragilă”. Dacă în America, cu durabila și solida ei democrație, s-a putut spune așa ceva, ne dăm seama cum stau lucrurile în alte locuri. În mod cert, fragilitatea democrației este, din nefericire, un adevăr tot mai actual astăzi, când, în diferite țări, tocmai din democrații s-au ridicat inși rudimentari și lipsiți de cultură, dar abuzivi, care le și desfigurează!

Noul președinte american a făcut apoi considerații și ele demne de atenție mult în afara Americii. Bunăoară, spunea el, puterea politică este greșit înțeleasă dacă este luată drept armă împotriva rivalilor. „Politica nu are nevoie să fie un foc furios ce distruge orice în calea sa. Niciun dezacord nu trebuie să devină cauză de război total. Trebuie să respingem o cultură în care faptele însele sunt manipulate și chiar manufacturate”. Apoi, noul președinte a declarat că, înainte de alte echilibrări în sistemul puterilor din stat, puterea politică are a se echilibra cu ea însăși. „Ne putem trata unul pe altul cu demnitate și respect. …Iar dacă rămânem în dezacord, așa să fie. Aceasta este democrația”.

Joe Biden a reamintit adevărul simplu că există adevăr și există minciuni. El a apelat la includerea „onoarei (Honor)” printre valorile politicii și a pus în față „binele public (the public good)”. Noul președinte a chemat la încheierea „uncivil war” și a respins repetat „demonizarea” rivalului. El a reluat crezul democratului clasic (nu împărtășesc opinia ta, dar voi lupta cu toate puterile ca tu să o poți exprima) și s-a angajat să lupte în această direcție.

Politica externă nu a ocupat spațiu mare în discursul inaugural, dar patru opțiuni sunt limpezi. „Putem face din nou America forța conducătoare pentru bine în lume” a declarat Joe Biden. „Noi vom conduce nu doar prin exemplul puterii noastre, ci prin puterea exemplului nostru. Vom fi un partener puternic și de încredere pentru pace, progres și securitate”. Primul pas al noii administrații va fi restabilirea alianțelor și angajamentelor în lume. Ea se declară preocupată să rezolve nu chestiuni de ieri, ci pe cele de azi și din viitor.
Anthony Blinken a argumentat de îndată, oarecum aristotelic, că lumea actuală resimte nevoia conducerii. Noul secretat de stat a declarat că lumea s-ar afla în fața a trei alternative – sau haosul, sau conducerea de către altcineva, sau conducerea de către SUA. Actuala administrație americană a ales deviza „America conduce (leads)”, ce înlocuiește manifest „America first” a ultimilor ani.

Primele decizii ale Casei Albe sub noua administrație au luat forma ordonanțelor executive. Ele sunt evident expresia strategiilor ce se pun în aplicare în fiecare dintre cele trei crize din zilele noastre: o strategie sanitară (în miez, o ofensivă pe direcția testării și imunizării prin vaccinare masivă), o strategie economică (în miez, o injecție financiară de aproape două mii de miliarde de dolari pentru a evita austeritatea, reorientarea cheltuielilor federale spre produsele „fabricat în America”) și o strategie justițiară (în miez, o reafirmare a valorilor fondatoare ale Americii pentru incluziunea socială a diversității crescute a cetățenilor americani). Este clar însă că Statele Unite nu vor fi guvernate cu ordonanțe – ar fi și contra Constituției democratice. Vor fi trecute legi prin Congres și se va putea evalua care este înnoirea.
Procesul decizional este evident în curs. Măsurile se vor judeca în funcție de reușite. Două fapte se impun atenției de pe acum.

Primul este acela că în cunoscuta dispută dintre „comunitarieni” și „libertarieni”, care ocupă de decenii scena americană, primii se impun acum. Ar fi, însă, din capul locului greșit ca cele două curente să fie preluate prin asimilări cu stânga și cu dreapta europeană. Rămâne întrebarea: va izbuti noul comunitarianism să redea impetuozitate Americii?
Al doilea este că odată cu noua administrație americană are loc o întoarcere a politicii de la persoane la instituții. Are loc o reangajare a instituțiilor și, cu aceasta, a procedurilor. Pentru democrație, faptul este, firește, în fond, de bun augur. Căci, așa cum se observă astăzi, după destule evoluții nefericite, nu este democrație fără instituții care funcționează și nu există instituții de acest fel fără proceduri democratice. După cum nu există proceduri democratice fără cultură cetățenească. Va izbuti America să dea tonul la o împrospătare a democrațiilor?

Cei care au memoria faptelor vor replica: tocmai „proceduralismul” a dus la soluții discutabile. Mai ales că „proceduralismul” s-a unit în ultimele decenii cu „globalismul” – o ideologie care, în fapt, trebuie din capul locului distinsă de „globalitate”, care este cadrul vieții în modernitatea actuală, și de „globalizare”, care este o politică economică. „Globalismul” este ideologia care, în numele promovării de valori, precum adevărul, libertatea, democrația, a ajuns să încurajeze nu atât aplicarea acestor valori, cât susținerea, în unele țări, a unor inși fără merite, simple instrumente ale „manipulării și manufacturării”, contrare legitimării democratice.

În Statele Unite, s-a asumat convingerea clasică după care procedura alegerilor democratice duce la alegerea celor mai vrednici și mai devotați democrației într-o societate. S-a crezut că așa este în diferite țări ce trec formal examenul democrației. Uneori, această credință a avut rezultate, dar de multe ori nu a reușit. S-a ajuns să se accepte că, dacă cineva s-a strecurat în ochii opiniei publice, ar fi deja democrat, chiar valoros. S-a ajuns să fie luați în brațe politruci elementari, procurori străini de libertăți și drepturi, plagiatori și palavragii de duzină și oportuniști de ocazie. Cum s-au petrecut lucrurile și în România de după 2005 și fără a sesiza că aceștia sunt mai corupți și mai nepregătiți decât cei pe care vor să-i disloce!

Așa cum au observat înseși analizele făcute la comandamentele armatei americane (vezi Sarah Chayes, Thieves of State. Why Corruption Threatens Global Security, W.W.Norton & Company, New York, London, 2015), Statele Unite s-au încredințat „proceduralismului”, crezând că în alte țări se întâmplă astfel încât cei aleși ar fi democrați și merită să fie parteneri – uneori parteneri exclusivi. Nu s-a mai observat că cei luați în brațe în alte țări sunt sub nivelul celor pe care aceștia din urmă îi atacă. Că tocmai cei favorizați irosesc oportunități de democratizare și fac rău națiunilor lor! Că tocmai aceștia – cum dovedește România actuală – după ce au încălcat legitimarea democratică, șubrezesc, din nepricepere și lipsa culturii, justiția, economia, educația, rețeaua socială și ceea ce a mai rămas. S-a ajuns astfel la distorsionări de situații – un fel de răni ce se închid greu.
Desigur, promovarea de valori – libertăți și drepturi ale omului, pluralism, democrație, justiție – și solidaritatea oamenilor sunt esențiale. Ele țin de democrații ce se respectă pe sine. Dar în operarea externă este nevoie de fiecare dată de analiză concretă, gata să ia act nu doar de teatralitatea ieftină a vieții, ci și de malformări, impostură, rea credință. Gata să ia act, altfel spus, de ceea ce reflecția istorică a semnalat – viclenii ale istoriei, abilități malefice și carențe ale naturii umane. Și care dau și astăzi grupuri și inși lipsiți de merite și străini de valori, care profită pentru a promova interese deloc generale.

Reflecțiile din discursul de pe tribuna Capitoliului trimit la a gândi până la capăt situația democrației în lume. Se observă tot mai bine că democrația întâmpină o dificultate care vine dinăuntrul ei. Este prea mare puterea permisă unor funcții, iar o asemenea putere, obținută de fapt prin abuzuri, ajunge să distrugă. Să distrugă, în locurile în care trăim, ceea ce s-a agonisit după 1990, în materie de „stat de drept democratic”!

Constituționaliștii americani au vorbit cu perspicacitate de „președinții africane”. Este vorba de acele președinții de oriunde în care cel care ajunge la decizie transformă justiția, procuratura, serviciile secrete în instrumente și desfigurează cu ele instituțiile democrației. Iar atunci când o asemenea „președinție” invocă un „proceduralism” aparent și se acoperă cu un „globalism” orb la consecințe, ies distrugeri, cum se și vede, pe scară mare.
Lumea este diferită și de ceea ce era acum patru ani. Cum am argumentat în Ordinea viitoare a lumii (2017), trăim într-o lume aflată sub impactul geometriei variabile a supraputerilor, cu dinamica ei. Supraputerile specificate, economice, militare, politice și culturale, mă gândesc aici la SUA, China, Uniunea Europeană, Rusia, dar și supraputeri în urcare, cum sunt Germania și Marea Britanie, și puteri emergente, de exemplu, Turcia și Polonia, au o greutate specifică în decizii. Iar crizele existente cer până la urmă noi abordări. Foarte probabil, noi în raport cu toate care au fost.

 

Moment al adevărului în relațiile UE-Rusia

0

Relațiile dintre UE și Rusia se află la un nivel minim – a declarat oficial și public vicepreședintele Comisiei Europene și înalt reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate Josep Borrell în timpul vizitei sale recente la Moscova. Sunt relațiile la nivelul cel mai scăzut de la încheierea războiului rece. Omologul rus al demnitarului european, ministrul Serghei Lavrov, avea să explice că s-a ajuns la această situație nedorită nu atât din cauza opozantului Aleksei Navalnîi, în proces dar și condamnat deja anterior de justiția rusă.

Cazul Navalnîi a fost doar un pretext. Gaz peste foc a mai pus și relatarea trunchiată a unei declarații a ministrului Lavrov, care ar fi afirmat că Moscova este hotărâtă să rupă relațiile cu UE. Lavrov și alți demnitari ruși aveau să precizeze însă că Rusia nu intenționează să pună capăt neapărat relațiilor cu UE dacă sunt îndeplinite anumite condiții: „UE este aceea care trebuie să aleagă: dacă ea decide că relațiile trebuie restabilite și încetează acțiunile pe care le-a evocat și care duc la ruptură, vom fi și noi gata” (să cooperăm – n.n.). El se referea în principal la ceea ce ministrul rus numește amestecul în treburile interne ale Rusiei în cazul Navalnîi și al demonstrațiilor în sprijinul acestuia și la sancțiunile aplicate de UE Rusiei.

Începând din 2014, ca reacție la reîncorporarea Crimeei la Federația Rusă și declanșarea războiului din estul Ucrainei, relațiile dintre UE și Rusia au fost supuse la o grea încercare. Tensiunile au sporit ca urmare a acțiunilor Rusiei în Siria, Libia și Africa Subsahariană. UE a reînnoit de atunci mereu sancțiunile aplicate Rusiei. Cu toate acestea, se apreciază într-o analiză de pe site-ul Parlamentului European, UE și Rusia rămân strâns interdependente, iar UE practică o „colaborare selectivă”.

Până la izbucnirea crizei din Ucraina, care a devenit criza ucraineană, căci a căpătat extensii și a antrenat și viciat relațiile dintre Rusia și Occident, Uniunea Europeană și Rusia au dezvoltat raporturi în cadrul unui Parteneriat Strategic, îndeosebi în domenii precum comerțul, economia, energia, schimbările climei, cercetarea, educația, cultură și securitatea, inclusiv lupta împotriva terorismului, nonproliferarea nucleară și soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu. UE a fost un partizan fervent al aderării Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului, realizată în 2012.

Sancțiuni, contrasancțiuni…

Cu toate acestea, în ultimii ani problema vecinătății comune a devenit un important punct de fricțiuni. Anexarea Crimeei de către Rusia din martie 2014 ca și luptele din estul Ucrainei au declanșat o criză internațională. Uniunea și-a revizuit relațiile sale bilaterale, anulând summiturile periodice, și a suspendat dialogul pe probleme privitoare la vize și negocierile pentru un nou acord de bilateral menit să înlocuiască acordul de parteneriat și cooperare cu Rusia.

În prezent, UE abordează la două niveluri relațiile cu Rusia: ea asociază sancțiunile progresive cu tentativele de identificare a unei soluții diplomatice pentru conflictul din estul Ucrainei. Participarea Rusiei la inițiativele grupului de state E+3, care au dus în 2015 la încheierea unui acord privind dosarul nuclear iranian, au generat speranța unei mai mari concertări la nivel mondial pentru îmbunătățirea climatului internațional. Dar acțiunile Rusiei în Orientul Mijlociu și Africa de Nord ca și învinuirile aduse Rusiei că influențează procesele electorale din țări euroatlantice au provocat noi tensiuni. În plus, UE se arată preocupată de situația stării de drept și a corupției în Rusia.

Deși economia rusă și-a revenit din recesiunea internațională din 2008 și turbulențele din 2014 în sectorul bancar, profitând de creșterea veniturilor provenind din exportul de petrol și materii prime, climatul de investiții în Rusia rămâne nesigur și performanțele sale economice depind în continuare de prețul la petrol și gaze. Sistemul economic este concentrat într-un număr restrâns de sectoare, lipsesc investițiile de transformare, iar marile întreprinderi care depind de stat domină piață. Grava criză sanitară și economică pe care o traversează în prezent Rusia riscă să aibă consecințe durabile și autoritățile ruse sunt foarte preocupate de repercusiunile sociale și politice ale acestei situații, după cum preciza o analiză de pe site-ul Parlamentului European.

Trebuie menționat că, în ciuda ansamblului de acțiuni restrictive aplicate de UE Rusiei, alături de SUA, Canada, Australia și ale țări occidentale, Uniunea rămâne principalul partener comercial al Rusiei, iar Rusia al patrulea partener comercial al UE. Relațiile lor comerciale și economice sunt însă afectate de numeroși factori, îndeosebi embargoul Rusiei asupra unor produse agricole din UE, diferendele din cadrul OMC și restricțiile importante impuse companiilor din UE care participă pe piața din Rusia.
Măsurile restrictive aplicate Rusiei iau diferite forme. Cele diplomatice cuprind excluderea Rusiei din G8, suspendarea procesului de aderare a Rusiei la OCDE și la Agenția Internațională a Energiei și întreruperea summiturilor bilaterale tradiționale UE-Rusia.

Sancțiunile economice vizează schimburile în domenii specifice. Ele limitează accesul unor bănci și societăți ruse la piețele de capital din UE, impun interdicții la export-import în comerțul cu arme și produse cu utilizare și în scopuri militare. Sancțiunile restricționează și accesul Rusiei la unele tehnologii sensibile, care pot fi utilizate la producția și explorarea petrolieră.

Începând din decembrie 2020, UE a introdus și măsuri restrictive individuale împotriva a 177 de indivizi și 48 de entități, cărora le-a înghețat activele și le-a impus interdicții de călătorie.

Cinci principii și patru „spații comune”

Strategia globală de securitate a UE definește relațiile cu Rusia drept „o provocare strategică majoră”. În martie 2016, Consiliul UE a stabilit cinci principii directoare pentru relațiile UE cu Rusia:

  1. aplicarea acordurilor de la Minsk privind conflictul din estul Ucrainei, ca o condiție esențială pentru orice modificare substanțială a poziției UE față de Rusia;
  2. consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alte state vecine, inclusiv din Asia Centrală;
  3. creșterea rezilienței UE (în ce privește securitatea energetică, amenințările hibride, comunicarea strategică etc.);
  4. cooperare selectivă cu Rusia pe teme de interes pentru UE;
  5. realizarea de contacte interpersonale și sprijinirea societății civile din Rusia.

În replică, din august 2014, Rusia a impus la rândul ei sancțiuni UE, prin contrasancțiuni la produsele agricole, materiile prime și produsele alimentare, sub motivația încălcării normelor de securitate alimentară. Iar prin aceasta, apreciază specialiștii în economie, Rusia și-a consolidat politica de substituire a importurilor în sectorul agricol. În plus, Rusia a instituit o „listă neagră” a cetățenilor UE și SUA care i-au criticat acțiunile, cărora le este refuzat dreptul de a intra pe teritoriul Rusiei.

Nu trebuie pierdut totuși din vedere că între UE și Rusia există încă în vigoare o serie de acorduri importante. Iar între ele, acordul de parteneriat și cooperare, din iunie 1994, care constituie baza juridică a relațiilor dintre cele două părți. Acest acord stabilește principalele obiective comune și fixează cadrul instituțional de contacte bilaterale.

La summitul de la Sankt Petersburg din 2003, UE și Rusia au întărit cooperarea lor, prin stabilirea a „patru spații comune”; economic, 2. al libertății, al securității și al justiției, 3. al securității externe, 4. al cercetării, educației și științei. Un Parteneriat pentru Modernizare a fost lansat în 2010, iar în 2011 au fost încheiate negocierile pentru acordul de facilitare a eliberării vizelor. Intervenția Rusiei în Crimeea a dus însă la suspendarea tuturor acestor discuții și demersuri. În 2014, Consiliul European a decis să înghețe cooperarea cu Rusia (cu excepția cooperării transfrontaliere și a contactelor interpersonale), precum și finanțarea UE în beneficiul țării prin intermediul instituțiilor de finanțare internaționale. În sfârșit, din 1999, Parlamentul nu a mai fost invitat de către Rusia ca observator la alegeri. Negocierile pentru un nou acord de cooperare UE-Rusia lansate în 2008 au fost suspendate după criza georgiană și criza ucraineană. Domeniul energiei era cel mai promițător pentru extinderea cooperării, dar și aici dialogul s-a întrerupt în noiembrie 2013. Sancțiunile care au urmat au provocat prăbușirea investițiilor directe pe direcția Rusiei, ceea ce a afectat serios schimburile UE-Rusia.

Sfidări interne și din vecinătate

Marii perdanți ai sancțiunilor euro-americane, apreciază presa occidentală, au fost de fapt întreprinderile europene, căci SUA au puțin comerț cu Rusia. „Europa: imperiile contraatacă” își intitula un comentariu recent fostul ministru de externe german Joschka Fischer. „În vecinătatea sa imediată, UE este confruntată cu trei mari puteri mondiale: Rusia, Turcia și Regatul Unit. (…) UE se întâlnește pe continentul european cu trei vecini dificili și trebuie să coopereze cu fiecare dintre ei pentru o coexistență pașnică” – aprecia Fischer. „Dialogul cu Rusia trebuie să continue, dar trebuie utilizate pârghiile aflate la dispoziția noastră pentru a putea crea un raport de forțe mai favorabil” – susține și Michel Duclos, fost ambasador al Franței. „Din această luptă fac parte ofensiva împotriva corupției și a banilor murdari, ca și capacitatea de disuasiune împotriva amenințărilor cyber”.

Dar să nu uităm că UE nu are o strategie în ce privește Rusia, observă analiștii occidentali. Iar sancțiunile trebuie adoptate în unanimitate, ceea ce este deosebit de dificil, drept pentru care unele voci cer adoptarea de hotărâri în materie prin majoritate calificată. Cei 27 trebuie să concilieze divergențele dintre partizanii acomodării cu Rusia – Italia și Grecia, iar uneori și Austria, Slovenia, Ungaria și adepții unei linii dure – Polonia și țările baltice; în sfârșit, la mijloc, Franța, partizan al unui „dialog strategic”, și Germania, apărătoare a statului de drept dar promotoare a proiectului Nord Stream 2. În sfârșit, acțiunea neunitară și prea puțin productivă, ba chiar cu efect de bumerang, a UE în privința sancțiunilor provine și din lipsa de coordonare între numeroasele direcții generale din UE implicate în negocierile cu Rusia, precum și din insuficienta luare în considerare a intereselor statelor membre. Există divergențe de vederi între Comisia Europeană și Secretariatul General al Consiliului European, între Parlamentul European și Comisie și Consiliu, ceea ce îl face pe directorul pentru cooperare economică din MAE francez să afirme că „astăzi Rusia reprezintă poate chiar dosarul care divizează cel mai mult statele membre”. Și poate tocmai de aceea Moscova privilegiază formula bilaterală în relațiile sale cu statele membre ale UE și dă o importanță sporită relațiilor cu „statele mari” – Germania, Franța, Italia.

Impasul în care s-a ajuns în relațiile UE-Rusia a devenit, alături de noul capitol al raporturilor dintre Europa Unită și SUA, subiectul arzător de politică externă al UE pus în fruntea agendei reuniunii miniștrilor de externe ai UE din 25-26 martie. Misiunea la Bruxelles a liderilor statelor europene nu va fi însă deloc ușoară. Relațiile UE-Rusia, aflate în punctul lor cel mai scăzut, mențin cooperarea doar la nivel sectorial – prin poziția față de acordul ruso-american New Start și în materie energetică, prin Nord Stream 2.

Politologul francez Florent Parmentier încearcă să explice prin trei elemente înăsprirea poziției Moscovei față de Europa Unită: 1. aprecierea Rusiei că Occidentul este mai degrabă în pierdere de viteză; 2. ascensiunea Chinei, care se afirmă tot mai mult pe plan internațional; 3. nemulțumirea crescândă a opiniei publice din țările europene de propriii guvernanți. De aici, spune el, „reflexul de autoritate” al Moscovei. La care trebuie adăugat desigur și deficitul de solidaritate din cadrul UE, dovedit și de reacția statelor membre după vizita eșuată a lui Borrell la Moscova. „Statele europene au reacționat fiecare în propriul colț, fără a se reuni de urgență. Așadar, o nouă demonstrație a absenței politicii externe comune la nivel european” – accentuează Parmentier. Iar agenția France Presse remarcă faptul că „majoritatea statelor membre nu vor să rupă relațiile cu Moscova și sunt îngrijorate de riscul unei escaladări cu un vecin suspicios, membru al Consiliului de Securitate și o putere angajată în mai multe regiuni ale globului unde UE are interese de apărat (Ucraina, Caucaz, Siria, Iran, Libia și Africa)”. În plus, reprezentantul unui stat la UE îi mărturisea corespondentului AFP că „banii au început să prevaleze și la finalul zilei fiecare stat membru se preocupă mai întâi de propriile sale interese”.

Moscova, cooperare, dar fără sancțiuni

Poziția Moscovei față de situația critică din relațiile sale cu Bruxelles-ul este mult mai simplu de rezumat: nu dorește ruperea relațiilor cu UE, dar dacă UE aplică noi sancțiuni, va rupe aceste relații. Iar politologii ruși încearcă să explice și să limpezească impasul. Unul dintre ei, Feodor Lukianov, rememorează succint istoricul acestor relații, care de la început au fost cam instabil așezate: Moscova dorea o casă comună europeană, Bruxelles-ul „unificarea” continentului după propriile sale reglementări, adică acceptarea de către Rusia a regulilor sale. Dar Moscova nu s-a gândit la o integrare necondiționată în UE, care ar fi presupus și renunțarea la atribute ale suveranității. Și totuși, spune el pe un ton optimist, „nu există nicio îndoială că Rusia și UE vor ajunge la o nouă formulă de cooperare”, căci ambele părți au nevoie de ea. Dar pentru aceasta trebuie abandonat „vechiul model de relații”, care după cum se vede nu produce decât „iritare reciprocă”. Relațiile dintre cei doi parteneri au un orizont larg de cooperare, îndeosebi în plan energetic (iar Nord Stream 2 este cel mai recent exemplu). De altfel relațiile Rusiei cu Germania sunt coloana vertebrală a acestor raporturi, iar Germania, vioara întâi în UE, nu intenționează să renunțe la acest bun câștigat în ciuda incidentelor de parcurs (criza ucraineană, drepturile omului, dar și inexistența unei politici externe europene). Bruxelles-ul – spune Moscova – are capacitatea de a sancționa (ceea ce îi aduce mari prejudicii de altfel), dar nu și de a influența politica Rusiei. Fapt este că și Josep Borrell recunoaște că „trebuie să găsim un modus vivendi pentru a evita o confruntare permanentă”.

Dar inițiativa trebuie să fie preluată acum de UE, ea trebuie să identifice un răspuns constructiv, căci Rusia are o poziție clară: salvgardarea relațiilor depinde de practica sancțiunilor, care trebuie abolită. Însă decizia în această privință „este dificilă”, după cum mărturisea un ministru de externe european agenției AFP. Soluția există însă și universitarul francez Pierre Mirel o rezumă în două cuvinte: „O nouă coabitare”. Mai concret, ministrul rus Serghei Lavrov explicitează: „Interesul nostru mutual este o armonizare între UE și Uniunea Economică Eurasiatică, pentru a se ajunge la o zona de liber schimb”. Dar pentru aceasta, Bruxelles-ul trebuie, între altele, să renunțe la intenția de a include Ucraina în UE, alternativă exclusă categoric de Rusia. Mai ales că, așa cum sublinia președintele Putin, UE are nevoie de bune relații cu Rusia. „Fără Rusia, spunea liderul de la Kremlin în 2007, Europa n-ar fi niciodată ea însăși în lume”. Un adevăr de care sunt conștienți de altfel și Parisul, și Berlinul, și alte capitale europene. Iar un parteneriat fără strategie între Rusia și UE nu poate avea șanse și doar prin diplomație se poate ieși din colapsul în care au intrat relațiile lor. „Apropierea geografică, legăturile comerciale și aspectele ce țin de aprovizionarea energetică fac relația diplomatică importantă pentru ambele părți”, sublinia într-un comentariu agenția Euronews. Căci „situația actuală nu este deloc normală”, avertiza președintele Putin la Forumul de la Davos. La normalizarea acestor relații poate contribui și continuitatea care se prevede în politica Berlinului față de Rusia, prin orientarea „merkelistă” a guvernului german, care ar urma să fie condus de Armin Laschen, partizan al bunelor relații cu Rusia și adversar al politicii sancțiunilor, după cum scrie ziaristul german Josef Joffe de la „Die Zeit”.

În partida strânsă dintre UE și Rusia, evoluțiile vor depinde în viitorul apropiat de doi factori, în principal: politică europeană a noii administrații americane și orientarea viitorului cabinet de la Berlin. Iar componenta strategică și cea economică a relațiilor UE-Rusia vor fi principalul factor care va determina evoluția acestor raporturi.

 

Soarta hidrocarburilor în pandemie

0

Molima care bântuie omenirea de ceva vreme a trecut pe plan secundar multe din prioritățile social-economice, punând, la ordinea zilei un singur obiectiv – salvarea vieții oamenilor. Combaterea suspectului COVID-19 a devenit, pentru moment, o stringență exasperantă. Organizațiile internaționale, guvernele, agenții economici, populația s-au concentrat exclusiv pe acest obiectiv. Dar viața social-economică își impune drepturile. Stagnarea producției de bunuri materiale și spirituale este insuportabilă. Necesitatea reluării activității, pentru a furniza consumatorilor asemenea bunuri, pentru a asigura locuri de muncă,adică mijloace de existență locuitorilor, devine imperativă.

Această necesitate se manifestă și în sectorul energetic. După ce, anterior, stabiliseră ca, timp de doi ani, să-și reducă producția de țiței cu 7.700.000 barili/zi, la 3 decembrie 2020, reprezentanții OPEC și ai încă nouă țări independente asociate, printre care și Rusia, au convenit ca, începând de la 1 ianuarie 2021, să sporească producția cu 500.000 barili pe zi, urmând ca problema limitărilor să fie examinată lunar. Propunerea inițială de sporire a fost de 2.000.000 barili/zi, dar, întrucât unele țări (Kazahstan, Emiratele Arabe Unite ș.a.) nu au mai vrut să accepte limitarea producției, s-a ajuns la compromisul menționat (vezi „Vedomosti”, din 4 decembrie 2020). Spre deosebire de Arabia Saudită sau Rusia, care dețin importante rezerve valutare și își pot permite restrângerea producției pe perioade mai lungi, situația economică a altor țări depinde în mare măsură de cantitatea de țiței extras și vândut, așa că acestea s-au opus continuării limitărilor. Din mai 2020 și până la data adoptării noii hotărâri, țările OPEC+ și-au redus producția cu 7.700.000 barili/zi, urmând, deci, ca, de la 1 ianuarie 2021, să și-o reducă doar cu 7.200.000 barili.

Pe măsură ce economia mondială își revine după șocul pandemiei, cererea de produse petroliere începe să crească pretutindeni. Atât țările membre ale OPEC, cât și altele producătoare de țiței, printre care SUA, Canada și Brazilia, își exprimă intenția de a-și spori producția. Norvegia are în vedere o sporire cu 400.000 barili/zi și, din a doua parte a anului, cu încă 300.000 barili/zi. Scăpând de sancțiunile americane, Iranul și-ar putea spori, și el, producția, de la 300.000 barili/zi la 2.000.000 barili/zi.

Pentru Rusia, sporirea producției de țiței creează noi perspective de export și, implicit, de sporire a veniturilor. La începutul lunii decembrie 2020, prețul barilului de țiței la bursele internaționale era de 40-42 dolari, așa că, din 100-150.000 barili/zi care îi revin Rusiei din cota parte de sporire a producției globale cu 500.000 barili/zi, s-ar putea obține un venit notabil („Moskovskii Komsomoleț”, din 3 decembrie 2020). Desigur, inundarea pieței mondiale cu o calitate de 2-3 milioane barili/zi de țiței poate duce la o scădere a prețului acestuia, dar, potrivit estimărilor moscovite, în următorii 5 ani, cererea de produse petroliere va spori cu 1 la sută și abia după aceea va surveni o scădere anuală de 0,1 la sută. Totuși, unele agenții internaționale estimează că, în perioada următoare, va avea loc o creștere constantă a cererii de țiței și, implicit, a prețului lui. De la 40-42 dolari/baril, cât este în prezent, s-ar putea ajunge la 43 dolari/baril, în 2021, la 24 dolari/baril, în 2022, și la 45 dolari /baril, în 2023.

Totodată, continuă concurența pentru acapararea piețelor de desfacere. În timp ce Rusia și-a respectat angajamentele de reducere a producției petroliere, convenite cu OPEC, diminuând cu 15 la sută cantitățile exportate, concurenții săi din OPEC, în speță Arabia Saudită, prin scăderea prețului pentru anumiți clienți, printre care și China, încearcă să ocupe nișe din piața externă a Rusiei. Intenția Norvegiei de a-și spori producția de
țiței nu afectează înțelegerea convenită cu OPEC, deoarece ea nu este membră a OPEC, dar îngreunează desfacerea produselor rusești în țările europene.

Reiese, și din cele de mai sus că, pentru a se face față pierderilor produse sectorului energetic de COVID-19, sunt date uitării cerințele protejării mediului înconjurător. Pentru a-și salva afacerile, producătorii de țiței, considerat un factor poluant de primă mână, nu pot să țină seamă de comandamente ecologice. Administrația Donald Trump a SUA și, chiar dacă nu explicit, și alte oficialități, printre care cele ale Rusiei, și-au manifestat rezerve în ce privește problematica ecologică.

Percepțiile și pozițiile Rusiei în materie diferă, de pildă, sensibil de cele ale Uniunii Europene. Modalitățile de protejare a mediului înconjurător, inclusiv cele privind reducerea consumului de hidrocarburi și a emisiilor de gaze poluante, nu sunt văzute cu aceiași ochi la Moscova și Bruxelles. În timp ce UE preconizează sancționarea severă a poluatorilor și reglementarea transfrontalieră a problemelor legate de emisiile de gaze în atmosferă, Rusia pune accentul pe proiectele de absorbție a emisiilor prin extinderea spațiilor verzi și o strategie forestieră adecvată. Este larg răspândită, în Rusia, convingerea că trebui profitat, acum și cât se mai poate, de pe urma bogățiilor minerale existente, țara având la dispoziție uriașe suprafețe forestiere și spații verzi pentru anihilarea efectelor nocive asupra mediului („Pravda”, din 23 noiembrie 2020).

Departe de marile companii energetice rusești ideea de a reduce extracția de țiței și de a pune la punct tehnologii de utilizare a surselor regenerabile de energie. Pe moment, exportatorii ruși nu sunt interesați în „revoluția verde”. Impozitul instituit de către UE pe importul unor produse petroliere este de natură să le diminueze sensibil veniturile, aducându-le pierderi de 2,8-6 miliarde dolari, anual. Dar dacă, pentru UE, problematica ecologică oferă, în prezent, o oportunitate în vederea restructurării tehnologiilor industriale, pentru Rusia, ea constituie o povară suplimentară în spinarea economiei, un obstacol în calea exportului de hidrocarburi.

Prin reprezentanții săi, mediul de afaceri din Rusia s-a pronunțat împotriva semnării Acordului de la Paris, susținând că Rusia a îndeplinit, deja, angajamentele de reducere a emisiilor de gaze nocive. Dar îndeplinirea sarcinii trasate de către guvernul de la Moscova, de a se ajunge la o reducere cu 70 la sută a emisiilor față de nivelul anului 1990, nu rezolvă problema, deoarece anul de referință 1990 nu poate constitui un termen de comparație credibil deoarece, ca urmare a evenimentelor politice din perioada respectivă, activitatea economică, producția industrială și, implicit, emisiile de gaze poluante se aflau la un nivel foarte scăzut.

Observatorii ruși consideră că impunerea de limite și de sancțiuni internaționale contravine acordurilor existente, obstrucționând concurența energetică loială pe plan internațional. Reprezentanții sectorului energetic susțin că reglementările propuse de UE urmăresc să favorizeze orientările tehnologice occidentale, să stimuleze producătorii de automobile electrice, panouri solare, dispozitive eoliene și alte asemenea generatoare de energie „verde”. Președintele Comitetului pentru Energetică din cadrul Dumei de Stat, Pavel Zavalnîi, a declarat că ar fi bine ca tematica ecologică să nu fie politizată și ca introducerea sancțiunilor internaționale pentru agenții poluatori să nu fie utilizată ca instrument de protecționism și discriminare în plan economic. Considerând că impozitele inițiate de UE contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului privind cooperarea economică, ministerul dezvoltării economice moscovit intenționează să tranșeze în instanță această problemă sau să adopte măsuri restrictive similare față de partenerii europeni.

Conferința internațională organizată la Moscova de către centrul de cercetări Skolkovo și reprezentanți ai UE a dat posibilitate vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, coordonatorul programului „Cursul verde european”, să expună strategia prin care UE dorește să ajungă la o neutralizare a efectului combustibililor fosili până în anul 2025. Autoritățile moscovite își arată disponibilitatea pentru aplicarea unor asemenea măsuri, dar, deocamdată, nu sunt de acord cu introducerea sistemului de plată pentru excesul de emisii de gaze nocive în atmosferă decât în Extremul Orient, în regiunea insulei Sahalin. Ele pun accentul pe rezultatele pozitive privind echilibrarea energetică obținută prin reducerea consumului de cărbune și țiței și utilizarea pe scară largă a gazelor naturale, energiei atomice și hidroelectrice.

Există, însă, în Rusia, politicieni convinși că guvernanții nu tratează cu seriozitate problema protejării mediului. Între alții, Anatolii Ciubais, fost președinte al concernului de stat Rosnano, susține că atât timp cât la conducere se află conservatori care consideră că proiectele ecologice ale Uniunii Europene sunt îndreptate împotriva Rusiei, nu vor putea fi înfăptuite măsuri eficiente de reducere a poluării. În opinia sa, ignorarea de către autoritățile ruse a importanței problematicii ecologice este de natură să pună Rusia în afara concurenței mondiale vizând crearea unei noi sfere tehnologice („Kommersant”, nr. 222, din 3 decembrie 2020). Oricum, vrând-nevrând, pentru a putea continua exportul de țiței în țările UE, companiile rusești va trebui să țină seamă de „cursul verde” adoptat de Comisia Europeană și să respecte reglementările privind protecția mediului sau să-și caute alte piețe de desfacere mai profitabile.

La ședința din 2 decembrie 2020 a Comitetului Guvernamental pentru Politica Ecologică, ministrul economiei, Maksim Reșetnikov, a subliniat că decarbonizarea și reducerea emisiilor nocive reprezintă doi din factorii de bază ai dezvoltării exportului rusesc și a expus, în acest sens, un plan de măsuri ecologice. Urmează să fie promulgat un proiect de lege privind diminuarea emisiilor de gaze nocive până în anul 2030. În luna martie 2020, a fost elaborată strategia privind reducerea emisiilor de gaze până în anul 2050, punându-se accentul pe economia consumului de combustibili fosili și pe dezvoltarea sectorului forestier. Dar, dacă, datorită crizei provocate de COVID-19, la consumul de combustibil s-au putut face economii, dezvoltarea sectorului forestier stagnează din cauza tăierilor masive și a numeroaselor incendii produse de arșiță sau de mâna oamenilor.

Anomaliile climatice (secetă, incendii, inundații, cicloane, furtuni de nisip etc.) datorate încălzirii globale provoacă, anual, Rusiei pierderi economice de 30-60 miliarde ruble. Plecând de la faptul că ritmul încălzirii mediului, în Rusia, este de 2,5 ori mai accelerat decât media pe planetă, ministerul rus al dezvoltării economice a prezentat, recent, Dumei de Stat un proiect de lege vizând adaptarea economiei la schimbările climatice. În ce privește emisiile în atmosferă, Rusia se află pe locul 4 al clasamentului de profil, în fața sa aflându-se China, SUA și India. Dar companiile rusești sunt mai afectate de „impozitul verde” pentru că, în timp ce alte țări exportă cu precădere produse având un înalt grad de prelucrare, Rusia exportă țiței gaze, metale și îngrășăminte, adică materii prime și produse cu efecte nocive asupra mediului înconjurător.

Se constată, în timpul din urmă, o tendință mondială de retragere a investițiilor din sectoarele economice incriminate ca poluatoare a mediului. Circa 3.000 de investiționari instituționali, în administrarea cărora se află active în valoare de mai mult de 100 de trilioane de dolari, au semnat reglementările ONU privind investițiile responsabile. Banca Centrală a Rusiei a elaborat un set de recomandări privind necesitatea investițiilor ecologice, iar trei dintre cele mai importante bănci aflate pe piață au creat un fond comun special pentru asemenea investiții. Numărul diferitelor asociații și organizații rusești, printre care și cunoscuta companie petrolieră Lukoil, care aderă la principiile decarbonizării mediului sporește văzând cu ochii.

Condițiile piețelor internaționale îi împiedică pe producătorii de hidrocarburi ruși să iasă din cadrul actualei paradigme ecologice. Întrucât, recent, chiar de la înalta tribună a ONU s-a făcut auzit îndemnul ca țările să adopte măsuri mai eficiente pentru combaterea încălzirii globale, accentuată prin poluare industrială, ei vor fi constrânși să accepte situația și să se conformeze.

Zece domenii prioritare pentru recuperarea post-COVID-19 a României: Un accent pe politica energetică și climatică

0

Studiu realizat de Mihnea Cătuți, Denisa Diaconu, Andrei Covatariu, Mihai Bălan, Vlad Surdea-Hernea şi Radu Dudău

Redresarea economică post-COVID-19 reprezintă o oportunitate unică pentru a pune România pe o cale de creștere economică durabilă și pentru a-i asigura competitivitatea într-o viitoare economie a UE decarbonizată. Planurile de redresare ale României ar trebui să fie concepute astfel încât să maximizeze impactul economic al viitoarei finanțări de redresare, protejând în același timp ambițiile naționale climatice pe termen lung, concentrându-se pe investițiile de viitor și pe un cadru de reglementare inteligent, în conformitate cu acordul verde european. Circumstanțele extraordinare ale noii finanțări de recuperare disponibile pe care România le poate cheltui în anii următori fac imperativă identificarea priorităților cheie de investiții, dar, la fel de importantă, continuarea simultană a reformelor legislative, de reglementare și de piață care pot maximiza impactul economic pozitiv al viitoarele investiții. Această lucrare propune o listă a problemelor cheie care trebuie abordate ca parte a strategiei de redresare post-COVID-19 a României, structurată în zece priorități globale legate de energie și climă.

Introducere și contextul UE

Redresarea după șocul economic cauzat de pandemia COVID-19 creează o oportunitate unică pentru România de a lua măsuri decisive în vederea atingerii obiectivelor sale pe termen scurt și lung de energie și climă. Un plan de redresare ecologică ar trebui să fie conceput pentru a maximiza impactul economic al viitoarei finanțări de redresare, protejând în același timp acțiunea climatică pe termen lung a României, concentrându-se pe investițiile viitoare și pe un cadru de reglementare inteligent. Deciziile de politică și investiții care urmează să fie luate în lunile următoare reprezintă o oportunitate una într-o generație de a pune România pe o cale spre dezvoltare economică durabilă pentru deceniile viitoare.

Recunoscând că redresarea post-pandemică va necesita colaborarea între statele membre ale UE, precum și o nouă abordare a creșterii care pune accentul pe durabilitate, liderii europeni au convenit în iulie 2020 asupra unui pachet financiar cuprinzător de 1.824 miliarde EUR, care combină cadrul financiar multianual (MFF) și nou-creat instrumentul de recuperare Next Generation EU (NGEU). CFM acoperă o perioadă standard de șapte ani între 2021 și 2027, în timp ce NGEU oferă statelor membre ale UE mijloacele financiare pentru a aborda în următorii câțiva ani provocările pandemiei COVID-19 după aceea. Cheltuielile din cadrul CFM și NGEU trebuie să respecte obiectivul UE de neutralitate climatică, obiectivele climatice 2030 și prevederile Acordului de la Paris. În plus, o treime din finanțare ar trebui să acopere direct proiectele legate de climă. În centrul NGEU se află instrumentul de recuperare și reziliență (RRF), un instrument care va oferi statelor membre UE 672,5 miliarde EUR de împrumuturi și subvenții în sprijin financiar anticipat pentru primii ani ai recuperării post-COVID-19.

Aproximativ 80 de miliarde de euro din CFM și NGEU au fost alocate
României, fie sub formă de subvenții, fie de împrumuturi cu dobândă mică. În timp ce autoritățile române și-au anunțat intenția de a utiliza o mare parte din fondurile disponibile pentru investiții în infrastructură, condiționalitățile atașate CFM și NGEU, precum și cadrul politic general al UE indică faptul că multe proiecte vor trebui să respecte standardele ambițioase de durabilitate promovate de către UE.

Guvernul român va trebui să-și prezinte planul de recuperare și reziliență până în aprilie 2021, dar Comisia Europeană încurajează statele să prezinte proiecte preliminare până la sfârșitul anului 2020. În urma recomandărilor Comisiei, planurile naționale de recuperare și reziliență ar trebui să includă un minim de 37% din cheltuielile legate de acțiunile climatice și progresul către alte obiective de mediu, în conformitate cu Acordul verde european (EGD). Mai mult, cheltuielile rămase ar trebui să urmeze principiul „nu face rău”, astfel cum este definit în taxonomia UE pentru finanțare durabilă, adică investițiile finanțate prin aceste instrumente nu ar trebui să conducă la emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES).

Acest principiu este în concordanță cu EGD, care oferă o viziune îndrăzneață pentru o Europă curată și decarbonizată în următoarele trei decenii, cu pași intermediari ambițioși. Acest lucru implică faptul că, în loc să fie o simplă preocupare pentru notele de subsol, atenuarea schimbărilor climatice devine principiul organizațional primar pentru întreaga economie a UE. Politicile energetice, de transport, industriale și agricole vor fi modelate în funcție de necesitatea de a reduce amprenta lor de carbon. Această schimbare fundamentală, alături de concentrarea asupra economiei digitale, constituie noua strategie de dezvoltare a economiei UE pentru următoarele trei decenii.

Inițiativa emblematică a EGD este noua „lege” climatică propusă de Comisia Europeană, care urmărește să consacreze în legislație obiectivul emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050. De fapt, începând cu 2050, toate emisiile de GES rămase în economia UE ar avea nevoie să fie echilibrat de chiuvete de carbon. În mod crucial, regulamentul propus extinde, de asemenea, utilizarea planurilor naționale de energie și climă (NECP) până în 2050 ca instrument fundamental de guvernare a tranziției energetice și climatice a UE. Mai recent, Comisia a publicat o evaluare a impactului pentru ridicarea obiectivului de emisii de GES pentru 2030 la 55%. Pentru a realiza acest lucru va fi nevoie de ambiții și revizuiri sporite ale actelor legislative, precum Directiva privind Schema de Schimb a Emisiilor (ETS), Regulamentul privind partajarea eforturilor, Directiva LULUCF, Directiva privind energia regenerabilă și Directiva privind eficiența energetică, printre altele.

În prezent, Comisia lucrează la actele delegate necesare pentru punerea în aplicare a taxonomiei UE menționate mai sus pentru finanțare durabilă, care va stabili o clasificare pentru investițiile care sunt considerate durabile din perspectiva climatului. Finanțarea proiectelor va fi asigurată, de asemenea, prin Planul de investiții pentru Europa durabilă, propus de Comisie ca pilon de investiții al EGD. Planul este de a mobiliza 1 trilion de euro de proiecte de investiții private și publice durabile în următorul deceniu. Acest lucru va fi realizat prin folosirea a 279 miliarde EUR folosind Fondul InvestEU, un nou mecanism de tranziție justă pentru asigurarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social în regiunile dependente de carbon, fondurile de inovare și modernizare, care fac parte din EU ETS, și mai mult de jumătate de miliard de euro în cheltuieli climatice și de mediu în cadrul CFM. Mai mult, Banca Europeană de Investiții (BEI) va transforma „banca climatică” a UE, crescând treptat cota sa de finanțare dedicată acțiunii climatice și sustenabilității mediului la 50% până în 2025, pe lângă eliminarea oricăror investiții în proiecte energetice care utilizează fosile combustibili, inclusiv gaze naturale, începând cu 2021. Pe baza acestor considerații, este esențial ca România să dezvolte o strategie de redresare ecologică axată pe investiții și măsuri politice care să poată asigura neutralitatea climei până în 2050.

Pe 23 noiembrie, un prim proiect al Planului Național de Recuperare și Rezistență a fost lansat – și apoi rapid retras, din motive neclare. Identificarea corectă a priorităților strategice ale unui astfel de plan ar trebui să fie, primul pilon al planului alocă 65% din fonduri pentru investiții în tranziția verde și schimbările climatice. În timp ce acest lucru reprezintă un pas în direcția corectă, în mod ideal ar fi acordată mai multă atenție tranziției către un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic, decarbonizarea clădirilor și a industriei, punerea în aplicare a conceptelor de economie circulară dincolo de sectorul de gestionare a deșeurilor și chiar dezvoltarea în continuare a infrastructurii feroviare. În prezent, cantități semnificative din primul pilon al planului sunt dedicate transportului rutier, sistemelor de irigații și adaptării climatice mai general. În plus, fără un set de modificări legislative și legislative, impactul economic deplin al acestor investiții ar putea să nu se concretizeze pe deplin. Prin urmare, este important ca strategia de redresare a României să depășească măsurile și prioritățile de investiții stabilite în Planul național de redresare și reziliență.

Prin urmare, această lucrare adoptă o perspectivă mai holistică a recuperării post-COVID-19 a României, propunând zece domenii prioritare care ar trebui acoperite ca parte a unei strategii naționale integrate pentru o redresare ecologică. Deși lista nu este exhaustivă și unele probleme se pot suprapune, aceasta este menită să stimuleze discuțiile despre cum să răspundem cel mai bine provocării extraordinare a recuperării post-COVID-19 într-un mod care poate pune economia românească pe o cale de creștere durabilă. și competitivitate ridicată într-o viitoare economie a UE decarbonizată. Planurile de redresare ar trebui să caute în mod egal să evite investițiile care nu sunt aliniate cu obiectivele EGD, investiții care s-ar putea transforma în active blocate, deci o povară asupra bugetelor publice ulterior.

Cele zece priorități subliniate în această lucrare se referă la un set de domenii prioritare cheie, nu la proiecte specifice. Este important ca planurile de recuperare și reziliență să depășească logica simplelor liste de proiecte. Având în vedere imprevizibilitatea și incertitudinea momentului și formei redresării economice post-COVID-19, este important ca planurile să aibă un grad suficient de flexibilitate în proiectarea lor. Aceasta înseamnă că ar trebui să identifice domeniile cheie în care investițiile sunt cele mai necesare și ar avea cel mai mare randament. Mai mult, trebuie asigurat, de asemenea, că banii nou disponibili ai facilității de recuperare și reziliență nu sunt folosiți doar pentru liste de proiecte finanțate, preexistente. În schimb, planurile ar trebui să se bazeze pe o strategie și o structură de guvernanță concepute pentru a profita din plin de beneficiile unei tranziții verzi, de la asigurarea unei creșteri economice durabile, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sectoarelor economice emergente, la crearea condițiilor pentru reducerea emisiilor de GES și îmbunătățirea aerului calitate pentru cetățeni, printre altele. Acest lucru implică nu doar stabilirea obiectivelor de investiții, ci și revizuirea în timp util a cadrelor legislative și de reglementare pentru asigurarea unui mediu adecvat pentru noile investiții.

1.Surse de energie regenerabile

Versiunea finală a NECP românesc trimisă Comisiei Europene prevede o desfășurare semnificativă a capacităților de energie regenerabilă de peste 7 GW până în 2030, pe lângă cele existente de 4,5 GW de energie eoliană și solară, plasând România ca unul dintre liderii în dezvoltare a surselor regenerabile de energie (SRE) în Europa Centrală și de Sud-Est. Potrivit NECP, investițiile asociate procesului de transformare pentru atingerea obiectivelor climatice 2030 se ridică la peste 22 miliarde EUR, făcând din investițiile în energie curată un pilon cheie al efortului de redresare ecologică.

În timp ce planurile anunțate sunt ambițioase și în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, pentru a le atinge, România trebuie să repornească în mod eficient un sector care nu a văzut investiții în noi capacități în ultimii cinci ani, contrar extinderii accelerate a surselor regenerabile la nivel global. Nici măcar costurile în scădere ale noilor capacități eoliene și fotovoltaice (PV) nu ar putea contrabalansa lipsa de încredere din partea potențialilor investitori rezultată din anii de schimbări frecvente ale cadrului legislativ și de reglementare, o abordare conservatoare din partea OTS cu privire la conexiunea la rețea și cele mai mari costuri de echilibrare Europa.

Mai mult, deși procesul de autorizare nu este la fel de greoi ca în alte țări europene, dezvoltatorii RES trebuie să plătească un tarif de consolidare a rețelei care poate ajunge până la 10% din costul total al proiectului. În plus, sursele regenerabile de energie (în special eoliene și fotovoltaice) s-au bazat, în general, pe investiții private și, în consecință, au fost considerate competitori pentru companiile controlate de stat care se bazează pe tehnologii convenționale de generare. Mai recent, au început să apară semnale pozitive de la companiile de stat cu privire la interesul lor de a investi în noi instalații de energie regenerabilă.

În lumina proiectelor viitoare, unele dintre principalele blocaje actuale ar trebui rezolvate. Dintre cele mai notabile, datorită concentrării resurselor regenerabile (în mare parte eoliene) în partea de sud-est a României, flexibilitatea rețelelor reprezintă o amenințare serioasă pentru dezvoltarea capacităților regenerabile planificate în următorii zece ani. În prezent, există, de asemenea, o nepotrivire între cota de surse regenerabile prevăzută pentru 2030 și planurile de dezvoltare a rețelei OTS. Deși acest lucru poate motiva în mod indirect dezvoltarea unor noi tehnologii de flexibilitate, cum ar fi gestionarea cererii sau bateriile la scară utilitară, acest lucru ar putea în cele din urmă să împiedice dezvoltarea rapidă a capacităților RES.

Pentru a stabili SRE ca un adevărat pilon al procesului de redresare ecologică a României, trebuie abordate o serie de provocări:

Introducerea contractelor de achiziție de energie electrică (PPA) în
legislația română.

Începând cu 1 ianuarie 2020, în temeiul Regulamentului UE 943/2019 privind piața internă a energiei electrice, PPA-urile trebuie să fie permise în toate statele membre ale UE. Abia în luna mai, guvernul a emis o ordonanță de urgență (OUG) de modificare a legislației primare prin introducerea posibilității de închidere a AAP pentru noile capacități construite după iunie 2020. Cu toate acestea, la scurt timp după aceea, Parlamentul a actualizat Legea energiei fără a adăuga niciun articol care să permită PPA-uri în afara pieței centralizate. Astfel, în fața acestei zone gri, cu reglementările UE și OUG care încă nu au fost transpuse în legislația primară, investitorii au ezitat cu privire la orice acord PPA.
Unele etape de clarificare au fost făcute în legislația secundară, totuși: un ordin ANRE din 2019 preciza că contractele pe termen lung pot fi închise în afara pieței centralizate, iar altul în 2020 a definit contractele pe termen lung ca fiind mai lungi de un an. Mai mult, o nouă platformă pe piața centralizată (OPCOM) a fost introdusă de la 1 septembrie 2020 pentru PPA-urile centralizate.

Adoptarea unui cadru pentru contracte de diferență (CfD) pentru surse de energie curate.

Deși guvernul se gândește la un mecanism CfD de ceva timp, nu există încă un cadru de reglementare în vigoare. CfD-urile, ca mijloc de stabilizare a veniturilor, care sunt esențiale pentru depășirea incertitudinii post-COVID privind cererea și prețurile energiei electrice, sunt utile ca instrument pentru organizarea licitațiilor pentru capacitățile de energie regenerabilă. Împreună cu PPA-urile, CfD-urile pot constitui principalul mecanism pentru realizarea ambițiilor regenerabile ale României, așa cum este subliniat în NECP. Mai mult, CfD-urile ar putea debloca resursele eoliene offshore ale Mării Negre, având în vedere impulsul Comisiei Europene pentru dezvoltarea acestei tehnologii. S-ar putea crea un fond, de preferință folosind instrumente financiare ale UE, care pot fi utilizate ca tampon pentru tranzacțiile CfD. Fondul pentru modernizare sau chiar RFF ar putea fi utilizat în acest scop, cu scopul de a oferi sprijin pentru cel mai mare număr posibil de proiecte.

Prioritizarea investițiilor în consolidarea și extinderea rețelei.

Pentru a crește fiabilitatea, adecvarea și flexibilitatea, care sunt esențiale pentru a găzdui capacități RES suplimentare, rețeaua electrică trebuie extinsă și consolidată. Prioritatea pentru astfel de investiții ar trebui acordată atunci când se decide, de exemplu, o strategie de cheltuieli pentru Fondul de modernizare. România ar trebui, de asemenea, să utilizeze instrumente cu înțelepciune, cum ar fi Proiecte de interes comun (PCI), în special după viitoarea revizuire a Regulamentului TEN-E, precum și viitorul Fond de recuperare și reziliență – parte a facilității
financiare NextGen UE.

Reformarea pieței de echilibrare.

Această măsură este extrem de necesară într-un sistem de electricitate cu o pondere ridicată a producției de energie intermitentă. În prezent, piața românească de echilibrare este foarte concentrată, cu unele dintre cele mai mari costuri pentru instalațiile regenerabile din UE. În implementarea pachetului Energie curată pentru toți europenii, autoritatea națională de reglementare a energiei, ANRE, ar trebui să facă modificări pentru a permite producătorilor, agregatorilor sau consumatorilor să participe la orice piață angro, în orice moment, pentru a încuraja concurența în sector. Introducerea unui preț de echilibrare unic este, de asemenea, necesară pentru a contracara efectele eliminării plafonului de 450 RON pentru diferențialul de preț dintre prețul de închidere DAM și prețul maxim de echilibrare, începând cu 1 septembrie 2020.

Incentivarea bateriilor la scară utilitară și gestionarea cererii.

Introducerea reglementărilor de stimulare a depozitării în baterii la scară largă și a măsurilor care facilitează gestionarea cererii (DSM) ar putea oferi o flexibilitate suplimentară semnificativă și stabilitate rețelei electrice.

Evaluarea oportunităților pentru dezvoltarea eoliană offshore.

După cum se arată într-un studiu publicat recent de EPG, România are un potențial semnificativ de resurse eoliene offshore în Marea Neagră. A existat o creștere remarcabilă a interesului pentru sector în 2020, inclusiv la nivel guvernamental și de la marile companii energetice. Cu toate acestea, există încă puține cercetări și date disponibile cu privire la potențialul eolian al Mării Negre în larg, precum și cu privire la alte aspecte critice de reglementare, planificare și proiectare – inclusiv planificarea spațială, dezvoltarea rețelelor, peisajul instituțional și accesul pe piață.

2.Rețele, stocare și digitalizare

Investițiile în infrastructura majoră au reprezentat, în mod istoric, un motor economic. Investițiile în rețeaua electrică românească pot contribui la acomodarea unei economii din ce în ce mai electrificate și pot permite funcționarea piețelor de electricitate lichide și competitive. Un sistem energetic modernizat, extins și digitalizat va aduce beneficii clienților și va atrage interesul pentru noi proiecte de investiții de la părțile interesate care se bazează pe o rețea electrică care funcționează bine.
În ceea ce privește transmisia energiei electrice, în prezent este necesară extinderea liniilor de înaltă tensiune pentru a găzdui mai multă energie electrică (în special pentru sursele regenerabile de energie), în timp ce în ceea ce privește distribuția, rețelele se confruntă cu provocări legate de calitatea serviciilor și de acoperirea geografică limitată. Rețelele energetice din România au nevoie de investiții masive în soluții și echipamente digitalizate, precum și upgrade-uri, pentru a debloca potențialul rețelelor inteligente și al serviciilor centrate pe clienți.

În afară de unele dezvoltări timide aprobate de ANRE – și anume proiectele pilot pentru implementarea contoarelor inteligente de către DSO – progresele în acest domeniu au fost insuficiente.
România trebuie să accelereze modernizarea rețelelor sale de distribuție a energiei electrice printr-o digitalizare rapidă și extinsă, bazându-se pe performanțele remarcabile ale țării în sectorul TIC și big data. Având în vedere că TIC reprezintă 6% din PIB, țara își poate folosi avantajul competitiv pentru a deveni un lider în serviciile de energie digitală și chiar un jucător european relevant în noi soluții energetice și abordări de afaceri.
Ar trebui adoptate mai multe măsuri de facilitare:

Încurajarea investițiilor pe termen lung pentru operatorii de transport și distribuție.

În acest sens, este necesar să se introducă noi acte legislative și de reglementare și să se faciliteze accesul la instrumente financiare precum Fondul de modernizare și Fondul de tranziție echitabilă, precum și, din nou, Fondul de recuperare și reziliență, care ar trebui să fie parțial cheltuit pentru consolidarea rețelei electrice naționale. Acesta din urmă va fi un canal cheie și un factor cheie pentru întreaga tranziție a energiei curate a țării. Mai ales când vine vorba de Fondul de modernizare, investițiile în rețea ar trebui să fie una dintre principalele priorități, deoarece astfel de proiecte se pot califica pentru statutul de prioritate, acoperind astfel o parte mai mare din costurile investiției.

Simplificarea procedurilor de conectare la rețea.

Pentru gospodării, accesibilitatea și durata procedurilor de conectare la rețea este un element important, de care adoptarea unor tehnologii curate și durabile depinde într-o măsură importantă. Având în vedere problema larg răspândită a țării în ceea ce privește sărăcia energetică, un program public poate include o formă de tichete de „prima conexiune la gospodărie”.

Creșterea nivelului de adecvare a rețelei electrice
prin integrarea stocării.

Un mijloc important este investiția în stocarea la scară utilitară și bateriile la scară de uz casnic. Bateriile (inclusiv cele de pe vehiculele electrice, cu tehnologie V2G) vor debloca întregul potențial al ecosistemului prosumer și vor genera beneficii suplimentare pentru sistemul energetic românesc în ansamblu.

În acest scop, renovarea clădirilor, puternic încurajată prin strategia Comisiei „Un val de renovare pentru Europa”, lansată în octombrie 2020, nu numai că ar trebui extinsă masiv, ci și să acorde atenția cuvenită cerințelor de integrare a vehiculelor electronice și a stocării energiei , mai general (inclusiv depozitarea termică la nivel de district). Pentru implementarea pe scară largă a bateriei, este necesar un sprijin specific atât pentru proprietarii de rețele, cât și pentru producătorii descentralizați la scară mică.

Studiu realizat de Mihnea Cătuți, Denisa Diaconu, Andrei Covatariu, Mihai Bălan, Vlad Surdea-Hernea şi Radu Dudău

România, între „aterizare forțată” și „decolare amânată”

0

În februarie 2018, Comisia Europeană avertiza România că riscă o așa-zisă „aterizare forțată”, după ce creșterea economică record fusese alimentată de un hiperconsum. De altfel, parașuta de siguranță a României între anii 2015 și 2017 fusese ritmul susținut de creștere economică pe modelul aruncării de lichidități în piață și al volumului masiv al consumului (public și privat). Dar găurile amenințătoare pentru zborul în siguranță al economiei românești ițite încă din 2018 în pânza „parașutei” s-au lărgit atât de mult, încât economia națională a fost trântită la pământ odată cu sosirea factorului neprevăzut (pandemia și lockdownul), iar azi nu prea dă semne serioase că poate ridica din nou nasul în vânt.

Perspectivele globale au un nivel ridicat de incertitudine, riscurile de evoluție negativă domină previziunile economice, iar situația la nivel autohton s-a schimbat fundamental. Potrivit analiștilor Comisiei Europene, economia întregii UE va crește cu 3,7% în 2021 și cu 3,9% în 2022, iar economia zonei euro va crește cu 3,8% atât în 2021, cât și în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.
Europa – și România, implicit – se confruntă în continuare cu pandemia de COVID-19. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția noilor tulpini mai contagioase ale coronavirusului, obligă multe guverne să reintroducă măsuri de carantinare locală sau mai extinsă. Derularea campaniilor naționale de vaccinare aduce câteva note de optimism, însă economia resimte din plin frica investitorilor. Prudența lor ține banii „ascunși”, iar diminuarea volumului investițiilor ține la sol o economie care abia așteaptă să decoleze după blocajul impus în 2020.

Experții sunt de părere că economiile UE și din zona euro, în contracție în primul trimestru al anului 2021, ar putea da semne de repornire odată cu venirea primăverii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Totuși, impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ. Iar acest lucru este ușor de observat acasă, în România, unde este de așteptat o revenire semnificativă a consumului privat abia din a doua jumătate a anului 2021, deoarece lansarea vaccinărilor ar trebui să permită ridicarea treptată a restricțiilor. De asemenea, speranța constă și într-un nivel ridicat al investițiilor și pe fondul posibilității accesării de semnificative fonduri europene destinate redresării.

Din păcate, sărăcia rămâne la un nivel ridicat, iar creșterea economică este ținută în frâu de un grad ridicat de inegalitate și de căderea multor entități antreprenoriale din câteva sectoare economice relevante pentru PIB. În plus, fie clare, dar contestate, fie bâlbâite și nefolositoare, deciziile de politică economică și fiscală sporesc incertitudinile și înnegurează orizontul. Odinioară avertizată cu „aterizarea forțată”, economia românească este astăzi țintuită la sol și cu puține șanse să execute o decolare anul acesta.

 

Un alt fel de naționalism – 12 puncte de reflecție

0

Napoleon Pop și Valeriu Ioan Franc

1.Suntem la o intersecție de evenimente nu prea plăcute pentru economia globală și, indirect, și pentru România. Ne reține atenția, în primul rând, creșterea în această iarnă a riscului unei recesiuni a economiei Germaniei, cel mai mare partener comercial și investitor pentru România. Conform indicelui lunar compozit al Macroeconomic Policy Institute (IMK), progresele făcute de cea mai mare economie europeană în trimestrul III 2020 (+8,2% creștere economică după o contracție de -9,8% în trimestrul II) vor fi umbrite de noile măsuri de protecție împotriva răspândirii coronavirusului, poate ceva mai relaxate decât cele de la începutul anului (acum școlile și centrele comerciale rămân deschise). Urmărind evoluțiile din ultimele trei luni în nivelul comenzilor externe din industria prelucrătoare și a indicatorilor financiari, se constată că riscul unei recesiuni a crescut de la 12,6% în luna octombrie, la 17,7% în noiembrie 2020. Banca Centrală a Germaniei pare mai sigură de deznodământ, riscul în sine putând fi o stagnare sau chiar o contractare a economiei germane în trimestrul IV 2020. Aceasta având în vedere faptul că măsurile interne și internaționale de control al celui de al doilea val al pandemiei blochează activitățile de export și pe cele de servicii, unde distanțarea fizică s-a reimpus (spectacole, alimentație publică).

2.Demersul negocierilor pentru Brexit, domeniu în care se pare că pentru „marile probleme” (așa cum le-a numit Simon Coveney, ministrul de externe la Irlandei) ale divorțului, ar trebui rezolvate, într-un timp rămas foarte scurt şi cu efecte bulversante, atât pentru Marea Britanie, cât și pentru UE. La sfârșitul lunii octombrie 2020, termen inițial limită de încheiere a negocierilor, toate capitolele erau încă deschise, proiectul de acord, cu anexe, având deja 1.800 de pagini. O problemă mai veche, legată de drepturile de pescuit în apele teritoriale ale Marii Britanii, este cuiul lui Pepelea, cererea uneia dintre părți neputând fi onorată de cealaltă, după cum refuzul nu poate face față ofertei. Presupunând că în următoarele două săptămâni, sau mai mult, limitele în negocieri vor fi fost depășite și se va intra, de la 1 ianuarie 2021, în perioada de post-tranziție Brexit, problema ratificărilor acordului de către parlamentul englez și cel al UE devine stringentă. Parlamentul European și-a planificat deja votul pentru săptămâna din luna decembrie a.c., începând cu data de 14. Zilele rămase sunt foarte puține pentru a fi îndeplinite condițiile tehnice ale ratificării, de regulă cu trei săptămâni înainte de discuțiile pentru vot (verificarea legalității textului, traducerea, înmânarea textului membrilor PE). Problema UE este dacă se poate evita ca exporturile SM către Marea Britanie să fie supuse taxelor vamale, ceea ce ar fi o lovitură dată oamenilor de afaceri, aceștia fiind pregătiți și pentru un „no-deal outcome with tariffs on EU exports from January 1”. S-a ajuns, astfel, la întrebarea hamletiană: „Deal or no-deal, that is the question.”

3.Bugetul UE și fondul de redresare, ale căror avantaje trebuie aplicate unor economii ale SM care au suferit în mod asimetric de toate efectele crizei pandemice. Profunzimea asimetriei, conform estimărilor Comisiei Europene, va determina ca unele economii (ca cele ale
Spaniei, Italiei și Olandei) să nu recupereze din pierderi nici în trimestrul IV 2022. Birocrația de la Bruxelles trebuie să înceapă evaluarea proiectelor de buget ale SM pe anul 2021, în condițiile în care nu au fost depășite dificultățile legislative de aplicare a celor două bugete, respectiv al fondului de redresare și cel multianual 2021-2027. Ungaria și Polonia contestă formularea mecanismului de legare a accesului la bugete de respectarea statului de drept, soluția fiind pe cale să producă încă surprize. În lumea diplomatică a UE există speranța ca cele două țări să se alăture consensului realizat de ceilalți lideri. Ultimele informaţii nu dau însă speranțe în acest sens!

4.Situația economiei SUA, prinsă în revirimentul acut al pandemiei și tranziția tensionată de putere, are de suferit de pe urma restricțiilor mai dure, propuse chiar de președintele ales. Joe Biden a făcut deja apel la acțiuni urgente, în planul stimulentelor fiscale, pentru ca economia SUA să nu cunoască o deteriorare gravă în lunile care urmează. Numai că în ultima lună s-au înregistrat peste un milion de noi cazuri de Covid-19, supunând sistemul de sănătate american unui stres pe care nu l-a mai cunoscut, iar noile măsuri de închidere a unor segmente economice vor crea, probabil, noi tensiuni. Congresul SUA nu a reușit să se poziționeze nici măcar pentru pachetul minim de sprijin discutat înainte de declanșarea alegerilor prezidențiale. Casa Albă și Congresul SUA se pot lăuda doar cu pachetul de sprijin de 3.000 miliarde de dolari aprobat pentru contracararea efectelor economice ale pandemiei din lunile martie și aprilie 2020. Disputa este între democrați, care doresc un pachet de stimulente mai larg, în valoare de 2.000 miliarde de dolari, și republicani, care cred că economia SUA ar avea nevoie de mai puțin. Atât timp cât Joe Biden și Kamala Harris nu preiau efectiv funcţiile de președinte și vicepreședinte, SUA rămân doar cu formalizarea apelului unui anume compromis, iar dacă nu se ajunge cât mai repede la un consens, rămâne major riscul de încetinire a economiei americane, cu impact global ridicat. Simțul urgenței pare a fi foarte redus în rândurile legiuitorilor americani, care mizează pe ceea ce va face FED. Jeremy Powell a promis că FED va da semne mai puternice de acomodare în politica monetară, dacă situația reală a economiei SUA o va cere. Responsabilii BCE anunță și ei că sunt pentru o intervenție acomodativă, poate mai repede decât luna decembrie inițial anunțată.

5.Știrile despre vaccinul împotriva Covid-19 abundă în explicațiile despre eficacitatea acestuia, la variantele Pfizer și BioNTech adăugându-se Moderna (SUA) cu 94,5% rezultate bune, conform studiilor clinice deja efectuate pe un număr de 30.000 de voluntari. Este de presupus că milioane de oameni vor scăpa de spaima flagelului care a oprit și economiile lumii, îndreptându-se și mai mult spre datorii și probleme de finanțare a acestora. Întrebarea capitală care rămâne este dacă toate aceste vaccinuri, care reflectă o adevărată vânătoare a oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice împotriva dublului dușman al societății umane, dar şi pentru profituri uriașe, va fi sau nu un „game-changer”, după cum s-a exprimat Stephane Bancel, CEO al firmei Moderna. Nicicând așteptările pentru stăvilirea unei infecții nu au fost atât de mari, de data aceasta fiind vorba de schimbarea lumii.

6.Suntem într-o situație conjuncturală complicată la sfârșit de an, din care străbate, din păcate, un altfel de naționalism, cel al izolării unii de alții, dar cu consecințe pentru toți. Predominanța intereselor unei părți asupra celeilalte, fie că vorbim de UE versus SM, UE versus Marea Britanie sau izolarea SUA, efectul este cel al unei degringolade la scară planetară, în cel mai critic moment (am spune) al omenirii, ca urgență și necesitate a unui răspuns pe măsură. Poate totul a început bine, dacă ne uităm la multitudinea de declarații ale guvernelor și ale băncilor centrale, care ne asigurau că pentru etapa inițială de contracarare a pandemiei răspunsul a fost adecvat ca viteză și amplitudine (sprijin fiscal și monetar), după ce statele și-au asumat responsabilitatea individuală. Ceea ce este curios este faptul că, poate cu excepția FMI și a Băncii Mondiale, alte grupări economice, ca G-20 sau UE, au dat dovadă de zăboveală, fie din inerția birocratică cuplată cu legalitatea și democrația, fie din ego-uri acoperite cu supărările că alții nu reușesc să performeze la nivelul fruntașilor.

Am spune că natura acestui altfel de naționalism este legată de suveranitate, care ar trebui să funcționeze ca și libertatea. Suveranitatea unui stat este atât cât nu deranjezi suveranitatea altui stat, după cum libertatea proprie este atât cât nu încalci libertatea altuia. Introvertirea SM ale UE se manifestă încă dinaintea crizei financiare. S-a ajuns ca, după apogeul acesteia, să constatăm că procesul de convergență economică a stagnat, dacă nu a și regresat chiar. Factorul esențial al acestui recul este lipsa convergenței de voință politică la nivelul UE, deranjat în mare măsură de birocrația de la Bruxelles și, nu în ultimul rând, de politizarea acesteia. José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene, a fost campion al politizării birocrației europene, etapă din care „lecțiile” de sus în jos au dominat şi au nemulțumit electoratul unor SM. Democrația ne-a adus, prin bunăvoința ei, spre partide reprezentative radicale, populiste, care s-au erijat în apărarea intereselor electoratului nemulțumit de încălcarea suveranității sale. În mod evident, această turnură nu mai convine. Guvernele create de respectivele partide ajunse la putere se manifestă centrifug față de proiectul integrării, în baza invocării suveranității.

Această încordare a dus în derizoriu însăși subsidiaritatea, iar din acest punct de vedere corpul birocratic al UE și-a dat măsura în anul 2020, cu întârziere nepermisă, a acțiunii comune pentru contracararea efectelor economice ale crizei pandemiei, amânate însă pentru anul 2021. Reformarea UE, promisă din interiorul ei, nu a avut loc nici după discursuri politice fulminante pentru o mai multă și profundă uniune democratică, fapt ce ne determină să ne întrebăm care este obiectivul vizionar al UE pentru propria existență, pusă în pericol în 2010 de efectele crizei financiare. Cel de conjunctură, al anului 2020, pare să fie decorelat de urgența cooperării și de necesitatea partajării riscurilor.

7.Naționalismul de suveranitate al unor SM se manifestă împotriva naționalismului de suveranitate al altora, dar nu prin respectul reciproc, ci prin târguri (trade-off) ca cel pentru compromisul cu fondul de redresare și cu noul buget multianual. Fluiditatea în principiul solidarității și coeziunii este înlocuită cu noi și noi condiționări, fără ca unele SM net beneficiare ale integrării (nu al fondurilor europene!) să fie solidare și în partajarea riscurilor. Blamările nevinovate ale unor SM împotriva altora au devenit norme juridice, ca mecanismul de condiționare a accesului la fondurile UE cu respectarea statului de drept. Dacă UE este garantul tratatelor integrării, ne întrebăm cum s-a ajuns ca SM, oricare ar fi, să fie marcate și să fie acuzate de nerespectarea unor „aspecte sistemice corelate cu valorile fundamentale ale UE, pe care toate statele membre trebuie să le respecte”, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea şi respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile minorităților. Corelat cu valorile fundamentale se specifică neasigurarea independenței justiției, incapacitatea de a corecta decizii arbitrare sau injuste şi limitarea mijloacelor legate de îndreptarea respectivelor decizii. Trimiterile la corupție și fraudă în utilizarea fondurilor europene sunt la ordinea zilei. Această acerbă preocupare a instituțiilor comunitare nu naște deloc preocuparea pentru ceea ce a devenit UE și care sunt cauzele ei interne? Putea un stat european, care și-a manifestat dorința de aderare la UE, să nu respecte statul de drept? De ce se revine asupra lui și în ce circumstanțe?

8.Greșeala începe cu discriminarea ab-initio de la aderarea unor SM la UE, România fiind un exemplu. Poate este bine să reamintim că, după succesul repurtat de țările de la Vișegrad în negocierea asocierii lor la CEE (o alianță în care nu s-a putut intra nici prin apartenența comună a acestor țări și a României la Inițiativa Central Europeană), în proiectul de acord de asociere pentru România a apărut o clauză unilaterală, în sensul în care dacă România nu respectă statul de drept, drepturile omului și ale cetățenilor aparținând minorităților, acordul de asociere se suspendă. A fost mai mult decât jenant să susținem că, la vremea respectivă, o astfel de clauză aplicată României este de neacceptat, dacă ea nu se aplică în același fel tuturor părților contractante. S-a reușit cu greu depășirea momentului, dar la protocolul de aderare la UE s-a acceptat discriminarea cu introducerea Mecanismului de Cooperare și Verificare, cu consecințele cunoscute, respectiv efectul elevului pus mereu la colț. Dacă acest mecanism s-ar fi aplicat tuturor SM, măcar din anul 2007, atunci recenta zicere a lui Manfred Werner, liderul PPE din PE că „nimeni nu trebuie să se teamă de nimic, dacă respectă principiile statului de drept. Dar să refuzi întregii Europe accesul la finanțare de criză este complet iresponsabil” (apropo de pozițiile Ungariei și Poloniei), ar fi avut o noimă. Nu se ajungea în prezent la astfel de complicații și la calificarea unor SM ca fiind iresponsabile. Şi, poate, cazurile de mare corupție și de spălare de bani, de zeci de miliarde de euro (mai mult decât alocarea pentru România din bugetul multianual al UE), produse exact în SM care ne dau cu regularitate lecții de guvernanță onestă, atașată valorilor comune ale UE, ar fi fost descoperite mai din timp.
De la 1848, România a avut elite educate în occident care au pus umărul la modernizarea acestei țări şi, ori de câte ori politicul s-a dispensat de ele, am avut de suferit între pietrele tari ale imperiilor care ne-au înconjurat. Am putea spune cu mândrie că lor le datorăm statornicia tradiției și culturii acestei națiuni peste veacuri, de multe ori plătită cu mari suferințe. Avem și azi elite, care se manifestă vocal, cu propuneri de luat în seamă. Suferim însă de lipsa de convergență în voința politică, fără de care credem că nu mai putem vorbi de alte convergențe, cu care să ieșim din periferia Europei. Mai necesară ca oricând, pentru justificarea criticilor la adresa UE, este conversia naționalismului de suveranitate, acolo unde devierile sunt pregnante, la valorile fundamentale ale UE, pentru ca parteneriatul în cadrul Uniunii să fie unul real, dincolo de cel juridic sec, odată ce suntem SM al UE cu drepturi egale (a full fledged member). Cum lumea este în schimbare spre un nou normal, putem a păși spre ea cu elitele pe care le avem (ele nu-și doresc posturi politice, ci să fie luate în seamă!) și cu cheltuieli mai mari în cercetare-dezvoltare, unde ne calificăm din nou departe prin ceea ce este azi contribuția finanțării acestui domeniu la viitorul României. În 2018, ponderea cheltuielilor R&D în PIB a fost de 0,48%, comparativ cu media UE 27 de 2,18% sau, culmea, față de SM frugale cu peste 3%. Iată unul din atuurile naționalismului de suveranitate ale SM!

9.Ajungem la fondul problemei, al economiei existenței noastre, cu întrebarea: de ce există câștigători și perdanți la provocări și oportunități zise egale? Răspunsul este simplu. În dinamică, mai ales de la globalizare încoace, la fiecare linie de start a șanselor egale, economiile lumii sunt tot mai diferențiate în capacitatea de a performa, purtând povara unui trecut nesoluționat în termeni de convergență reală. Cazuistica interesează UE, care nu dă semne să înțeleagă măcar în ceea ce declară politic de la tribuna Consiliului European și a BCE, că la situații excepționale avem nevoie tot de măsuri excepționale. În mod indirect, prin apartenență, cazuistica este de interes și pentru România. Credem că ar trebui să vedem dincolo de un anumit „excepționalism național”, care ne ține în coada plutonului de performanțe, fie în ierarhia UE, fie în cea a lumii.

Revenind la liniile de start, să nu uităm de accentuarea fenomenului inegalității între țări și în structurile interioare ale acestora, după decenii întregi dedicate dezvoltării de forumuri multilaterale, primul fiind ONU. Această inegalitate este pusă foarte mult pe modelul economic de piață, generalizat în lume, dar foarte singularizat pe economiile statelor lumii, în funcție de interesul lor pentru reforme în pas cu vremurile. Ne-am numărat printre avocații multilateralismului ca soluție mai bună la problemele individuale ale statelor lumii, am pledat pentru el din motive de concurență loială și de angajarea într-un vector comun de creștere a performanțelor economice, sprijinite de organisme financiare și organizații economice multilaterale, cu resurse financiare și de inovație, crezând că globalizarea va crea acel summum de condiții ale unor cooperări și coordonări mai profunde. Dar, a fost nevoie de o criză pandemică ca aceasta prin care trecem, ca să observăm că salvarea noastră este în primul rând în mâinile fiecăruia dintre noi, iar efortul comun nu este îndreptat spre o adevărată ieșire din excepționalitatea fiecăruia, ci prilejul de a insista pe ceea ce ne individualizează. Este vorba de solidaritate multilaterală/comună sau de naționalismul tradiției performanțelor bune sau mai puțin bune puse pe masa unor negocieri, nu între parteneri, ci între adversari, obosiți fiecare de pretențiile celorlalți?

10.În pozițiile noastre, determinate de domeniul de cercetare academică, am insistat pe momentul european al României, stimulați nu numai de performanțele prin care am fi putut privi abordarea apropierii noastre de zona euro, ci și de credința că, prin aceste performanțe, puteam ieși din propriul nostru excepționalism, un fel de naționalism perdant întărit de lozinci ale propriei noastre singurătăți. Ideea era să trecem cu bine examenele Semestrului European, să răspundem rațional la recomandările de țară prin a ne face lecțiile la nivelul exigențelor funcționării mai bune a UE, potrivit legii că întregul este mai bun dacă părțile lui sunt bune. Prin acel moment european al României era de dorit să ieșim din paradigma unei lipse totale de viziune coerentă de restructurare a economiei naționale și a unei strategii prin care să ieșim din comportamentul voluntar fiscal-bugetar, reprezentat de un cod fiscal greoi, plin de excepții, modificabil de sute de ori după voința unora și a altora. La urma urmelor, singularitatea noastră constă în neputința de a respecta reguli simple ale echilibrelor macroeconomice și, așa, la fiecare linie de start, cum este și aceasta absolut necesară a schimbării lumii, ne regăsim cu aceleași metehne: (1) venituri la buget reprezentând numai 65% din media UE27 (în 2019, 26,8% din PIB, comparativ cu 41,1% din PIB UE27); (2) o structură a fiscalității care nu
corespunde libertății individului sau firmelor de a acumula avere; (3) evaziune; (4) proastă colectare a taxelor; (5) deficite bugetare în lanț peste prevederile PSC; (6) proiecte de dezvoltare haotice, exemplificate prin lipsa măcar a unei autostrăzi continue, după trei decenii, care să ne lege direct cu partenerii noștri vestici, adică acolo unde se situează aceștia în efortul nostru de a deveni SM al UE.

11.Privim cu mult optimism la alocările de pe hârtie din fondul de redresare al UE, născut cu forcepsul, și bugetul multianual, totalizând peste 80 miliarde de euro (mai mult de o treime din PIB-ul estimat a fi realizat în 2019). Accesul la aceste resurse a devenit mai contondent condiționat, fiind o altă formă de excluziune a noastră ca SM tot din motive de singularitate, invocate de naționalismul de suveranitate a altor SM, este bine cunoscut. Dar eficiența cheltuirii acestei sume ține în primul rând de cum vom înțelege noi, clasa politică, legiuitorii, instituțiile statului de drept, să ne schimbăm abordările în contractul social cetățean-stat. Nu putem deveni mai puternici, în primul rând pentru noi înșine, după o criză ca cea prin care vieţuim, dacă nu trecem la convergență în voința politică pentru o nouă linie de start, la care toată lumea este angajată. Trebuie să depășim singularitatea noastră, dacă vrem să ieșim din handicapul cu care ne prinde fiecare moment de criză.
Un exemplu de convergentă profesională, de natură să ajute convergența politică, există deja, acesta fiind evocat recent de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la videoconferința ocazionată de reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance, cooperarea dintre Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice din România și Centrul de Excelență în Finanțe fiind nu numai fructuoasă, ci şi mult contribuitoare, prin învățare, la cunoștințele oficialilor de finanțe din România. Nimic nu este mai în linie cu necesitatea de a acumula conștiințe, la modul în care entități statale de primă mână într-o economie de piață funcțională, ca banca centrală și ministerul finanțelor, din perspectiva îndeplinirii mandatului pentru a sprijini cetățenii unei țări. Cooperarea cu Centrul de Excelență în Finanțe reprezintă o cale și pentru România de a înțelege provocările regionale și de a răspunde la ele cu luarea în considerare a specificului României, prin prisma unei corecte definiri a interesului național, bun și pozitiv. Iar aceasta înseamnă o concentrare a efortului național pe valorile pe care dorim a le împărtăși în comun cu celelalte SM.

12.Cu angajamentul responsabil pentru un productiv naționalism de suveranitate, convergent unei culturi economice dedicate dezvoltării structurale prin reforme serioase, România ar trebui să mențină în viață „momentul hamiltonian” de la Consiliul European din luna iulie 2020, tocmai pentru a trece noua linie de start cu vindecarea handicapului fiscal cu care a intrat în criza pandemică. Sugestii există în Raportul celor cinci președinți din 2015, dedicat finalizării Uniunii Economice și Monetare. Mesajul central din avizul dat pe marginea raportului de către politicianul suedez Paul Lindquist, că „disparitățile sociale, economice și teritoriale pot fi reduse doar printr-o dimensiune regională și o politică de coeziune orientată către rezultate”, a pierdut însă prin disensiunile dintre SM, fiecare din ele susținând naționalismul de izolare despre care am vorbit, motivat de interesele propriilor cetățeni. Măcar din această poziționare ar trebui să învețe și România atunci când, de ani buni, își propune să fie mai activă și contributivă la deciziile UE, prin proiectarea cu mai mult curaj a forței sale de putere economică și intelectuală, încă neglijată în interior și puțin cunoscută, în exterior, de partenerii noștri după motivațiile calificativelor cu care ne onorează.

Se spunea că diversitatea culturală a UE este un activ prețios al îmbogățirii Uniunii. Din păcate, tenta naționalistă dată acestei dimensiuni ne duce către fragmentare în toate domeniile integrării și, ce este și mai rău, la preocuparea de a amenda într-un fel sau altul SM sau de a le trimite în faţa justiției europene înainte de a reuși o mai profundă convergență a voinței lor politice, pentru a dinamiza proiectul integrării europene și de a face din UE un actor global autentic.

PRIORITATEA MANAGERIALĂ NR. 1 A ROMÂNIEI – TASK-FORCE NAŢIONAL PENTRU FINANŢĂRILE UNIUNII EUROPENE

României, în condiţiile pandemiei, i se oferă şansa istorică unică să primească prin intermediul Uniunii Europene, sub formă de granturi şi credite avantajoase, o sumă de peste 80 miliarde €, în următorii ani. Este o sumă imensă la care nici măcar nu s-a visat vreodată. Pentru ca această sumă să intre efectiv în România şi să fie utilizată în mod eficace este absolut necesară organizarea unui task-force naţional dedicat.

Principalele argumente pe care se bazează această propunere sunt următoarele:

  • România, de când a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, nu a fost în stare să absoarbă de la Uniunea Europeană, în nici un ciclu financiar (2007-2013, 2013-2020) sume mult mai mici, de 20-30 miliarde €.
  • în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și în celelalte ministere nu există specialiştii necesari, nici numeric şi nici calitativ.
  • abordările manageriale utilizate de România pentru obţinerea şi utilizarea finanţărilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană s-au dovedit profund deficitare, neutilizându-se şi pierzându-se în perioada 2007-2020 peste 15 miliarde € din sumele alocate.

Task-force-ul pentru obţinerea şi gestionarea fondurilor UE trebuie organizat la nivel naţional, ca un organism puternic de sine stătător, cu obiective, competenţe şi responsabilităţi de excepţie, care să managerieze ansamblul proceselor implicate. Acesta trebuie să fie organizat pe principiul managementului de proiect, singurul sistem care poate asigura elaborarea de sute de proiecte şi implementarea lor în perioadele prestabilite, potrivit standardelor UE şi cu performanţe economice, sociale, ecologice, educaţionale şi medicale ridicate.

Task-force-ul trebuie să fie condus de un specialist în finanţările UE, care a manageriat performant programe şi/sau proiecte de anvergură în Uniunea Europeană şi/sau în România. În cadrul task-force-ului trebuie incluşi câteva sute de specialişti din România şi din afara sa, cu experienţă, know-hw şi performanţe în domeniu, cu care să se încheie contracte cu indicatori de performanţă controlabili pentru întreg ciclul financiar 2021-2027 şi ale căror venituri să fie condiţionate de obţinerea şi implementarea sumelor respective.

Pentru finanţarea task-force-ului se pot utiliza bani de la Uniunea Europeană. Potrivit practicilor UE, procente de 1-3% din fondurile repartizate se alocă, de regulă, pentru asistenţă tehnică. Menţionăm că în trecut o mare parte din sumele cu această destinaţie, aferente programelor din România nu au fost cheltuite şi s-au returnat Uniunii Europene.

Task-force-ul trebuie ca periodic, de regulă lunar, să prezinte un raport concret şi detaliat privind stadiul derulării fiecărui proiect.

În mod firesc, specialiştii în management din România, din universitati, firme de consultanta, centre de cercetari si proiectari si din alte organizatii este necesar să fie consultaţi şi să se implice în constituirea şi funcţionarea task-force-ului naţional pentru finanţări UE accesibile României, care reprezintă o oportunitate unică, cu care această ţară nu o să se mai întâlnească niciodată.   

Ziua Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – 10 februarie 2021

0

Ziua Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – 10 februarie, zi aniversară a președintelui-fondator al universității, prof. univ. dr. Momcilo Luburici – a fost celebrată anul acesta în condițiile impuse de timpul prin care trecem, dar cu aceeași ținută academică specifică unei instituții reconfirmate prin performanță și prestigiu în spațiul universitar și de cercetare.

O normalitate în epoca anormalității

Prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului 
Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a evidențiat modul în care, în anul 30 al existenței ei, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a ținut neapărat și a reușit să reprezinte „o normalitate în epoca anormalității” pe care o trăim. Astfel a fost sărbătorită împlinirea celor trei decenii de la fondare, au fost omagiate personalități ale culturii române, au fost cinstite momente ale istoriei naționale. S-a desfășurat fără întrerupere activitatea didactică, în forma online, a existat permanent legătură între studenți, profesori, conducerea universității, întregul personal. În contextul dat, țelul universității, reafirmat de prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, a fost și rămâne „să reprezinte o baricadă, să ofere un punct de sprijin pentru depășirea situației actuale”.

La rolul ce revine universităților în vremea prin care trecem s-a referit prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu:
„Universitățile au obligația să dea un semnal de renaștere, de revenire la normalitate. Omul este un individ social, trebuie să trăiască în comunitate. În acest fel, valorile, vocile care au ce să spună, pot să se afirme, iar universitățile trebuie să fie primele care să se exprime. Altfel, spațiul public este ocupat de false modele”.
O perspectivă optimistă a deschis Irina Cajal, subsecretar de stat la
Ministerul Culturii, care odată cu urările adresate fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, prof. univ. dr. Momcilo Luburici, președinte-fondator, și prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universitar, și-a exprimat încrederea într-o revedere normală la viitorul moment sărbătoresc, animat de prezența studenților și a profesorilor.

Idealul transpus în certitudini

Locul, dobândit prin valoare, al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” în sistemul național de învățământ a fost subliniat și în acest cadru festiv. „Un exemplu de cum învățământul superior se poate dezvolta”, a fost aprecierea formulată de prof. univ. dr. Doina Dimulescu, odată cu exprimarea respectului față de prof. univ. dr. Momcilo Luburici, față de preocuparea sa permanentă pentru dezvoltarea universității al cărei fondator este și față de soarta educației românești în ansamblu.
Cuvinte de apreciere pentru dăruirea și clarviziunea dovedite mereu de prof. univ. dr. Momcilo Luburici și pentru ascensiunea instituției academice fondate împreună cu prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu au fost transmise și de prof. univ. dr. Marja-Liisa Tenhunen, noul rector ales al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.
Cu propria experiență în calitate de rector al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, vicepreședinte al Senatului Universitar, a subliniat prestigiul universității recunoscut și consolidat de-a lungul timpului în Europa și în lume.

„De la vis la realitate este un drum greu de parcurs”, a afirmat la rândul său prof. univ. dr. Cristian Dumitrescu, elogiind astfel tenacitatea fondatorilor universității emblematice pentru învățământul privat românesc.
Munca neobosită depusă de profesorul Momcilo Luburici în slujba educației și cercetării din România a fost elogiată de prof. univ. dr. Marinella Sabina Turdean, prorector al Universității Creștine
„Dimitrie Cantemir”, care a accentuat: „Idealul de acum 31 de ani este transpus în certitudini”.

Mesaje și distincții

Reconfirmare a prestigiului de care se bucură în lumea academică, prof. univ. dr. Momcilo Luburici a primit și în cadrul festiv al evenimentului aniversar din acest an numeroase mesaje și urări însoțite de distincții. Diploma de excelență din partea Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și a revistei „Economistul” a fost înmânată de dr. ec. Constantin Boștină. Au conferit diplome de excelență Asociația de Cultură și Asociația Română de Filosofie a Dreptului. A transmis felicitările, aprecierile și gândurile de bine Asociația Universităților Particulare din România, al cărei președinte este prof. univ. dr. Momcilo Luburici. Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, sub semnătura prof. univ. dr. Radu Răducan, rector, și conf. univ. dr. Aurel Anca, director general, a transmis urări într-o scrisoare cu următorul mesaj: „Stimate Domnule Președinte, cu prilejul zilei Universității Creștine «Dimitrie Cantemir» pe care ați fondat-o și cu ocazia zilei Dumneavoastră de naștere, ne face o deosebită plăcere să vă adresăm urări de ani mulți cu sănătate, putere de muncă și bucurii, alături de cei apropiați și dragi. Ne exprimăm și cu această ocazie mulțumirile profunde pentru sprijinul pe care l-ați acordat întotdeauna Universității Tibiscus din Timișoara, atunci când a fost nevoie și dorim Universității Creștine «Dimitrie Cantemir», pe care cu onoare o conduceți, succese depline în activitatea universitară. La mulți ani!”.

Foto: UCDC

MONITORUL SOCIAL: Disparități regionale

0

Monitorul social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre disparitățile regionale ale României.
Cât de săraci suntem și care e efectul cheltuitelor sociale asupra sărăciei? Influențează numărul de kilometri de autostradă rata accidentelor fatale la volan? Cum se face că avem o rată a șomajului atât de mică și, totodată, un număr de salariați scăzut? Setul de indicatori-cheie vă ajută să găsiți răspunsul la aceste întrebări. Indicatorii-cheie reprezintă un set de date anuale, care oferă o imagine a profilului socio-economic al României și a poziției acesteia printre alte state din vestul Europei, dar și din regiune.
Raportul între cel mai mare produs intern brut pe locuitor (regiunea București-Ilfov) și cel mai mic (Nord-Est) este de peste 3 la 1. Diferența a crescut de la 3,2 (în 2000) la 3,6 (în 2018).

Creșterea acestor disparități este egalată de evoluția ratei de activitate: în perioada menționată, ea a scăzut în toate regiunile țării, cu excepția regiunii București-Ilfov.

Aceste fenomene se reflectă dramatic în evoluția ratei sărăciei absolute: deși între 2007 și 2019 a scăzut la nivel national, în jumătate dintre regiuni s-au înregistrat creșteri. Dacă în 2007 sărăcia relativă era în Nord-Est de 4 ori mai mare decât în București-Ilfov, acum este de 14 ori mai mare!

Popularizarea stagiilor de practică și a beneficiilor acestora

0

În cadrul proiectului Stagii de practică pentru o tranziție dinamică de la studii către piața muncii – STUD-PRO (ID 131142), cofinanțat prin Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 6: Educație și competențe. Obiectiv specific 6.13: Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și nonuniversitar care își găsesc un loc de muncă ca urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare / inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, activitățile principale vizează îmbunătățirea competențelor profesionale a unui număr de 322 de viitori absolvenți de învățământ terțiar universitar cu domiciliul într-una din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, prin oferirea serviciilor de consiliere și orientare în carieră și a stagiilor de practică.

Un stagiu de practică este un câștig atât pentru studenți și masteranzi, cât și pentru angajatori. Această oportunitate oferită de un angajator potențialilor viitori angajați, numiți pe perioada stagiului stagiari, de a lucra într-o companie pentru o perioadă specificată în planul de învățământ al programului la care sunt înscriși aceștia, ar trebui să ofere stagiarilor abilități practice, experiență de lucru și o mai bună cunoaștere a domeniului de activitate ales, iar unui angajator – beneficiul muncii prestate și posibilitatea de a crea profilul viitorului angajat după nevoile firmei.

Este important să facem distincția între un stagiu de practică și o perioadă de ucenicie, deoarece acestea oferă experiențe foarte diferite. O perioadă de ucenicie poate fi un program profesional dedicat unui anumit domeniu, care combină formarea la locul de muncă și parcurgerea unui program de studii care ar conduce la o diplomă de calificare profesională sau o diplomă de bază, dacă vorbim despre învățământul dual. În general, programul ucenicilor este împărțit între zilele petrecute cu angajatorul lor și cele în centrul de instruire, unde lucrează la construirea portofoliului și perfecționarea cunoștințelor în domeniu. În mod tradițional, uceniciile erau rezervate pentru meserii și erau cunoscute sub numele de școli profesionale. Mai recent însă, programele duale, construite pe ideea de uceniciei, sunt oferite și în domenii precum ospitalitatea, contabilitatea sau marketingul. Poate că cea mai semnificativă diferență dintre un stagiu și ucenicie este perioada de timp investită pentru a obține calificarea. Stagiile de practică fiind mai flexibile, le permit studenților și masteranzilor să încerce diferite companii, să joace roluri diferite și să exploreze o industrie în profunzime.

Beneficiile și motivele pentru care companiile oferă stagii pentru studenți și masteranzi sunt de natură financiară (forță de muncă ieftină sau gratuită) și de resursă umană (crearea timpurie a profilului angajatului dorit). Deși stagiile oferite de angajatori pot fi pentru sarcini de birou în general modeste, cum ar fi fotocopierea, îndosarierea, crearea de foi simple de calcul sau scrierea rapoartelor, acest lucru poate fi foarte util pentru studenți, deoarece îi poate ajuta cu adevărat să se dezvolte și să își demonstreze abilitățile de gestionare a proiectelor, rezolvarea problemelor și gestionarea relației cu clienții. Chiar dacă, aparent, stagiul este scurt, acesta poate oferi totuși o serie de abilități transferabile și îi poate ajuta pe studenți și masteranzi să-și construiască conexiuni valoroase în domeniul de activitate / industria aleasă.

Stagiul de practică creează un cadru adecvat de punere în valoare a formării inițiale și valorificării acesteia pe piața muncii prin consolidarea profesionalizării și a cunoștințelor transmise, a know-how-ului, a competențelor în domeniu și a unei mai bune cunoașteri de sine. El este un instrument important pentru individualizarea cursurilor de formare și un instrument eficient de profesionalizare, prin completarea formării inițiale avute în vedere atât calitativ cât și cantitativ. Stagiile de practică permit studenților să se adapteze individual la schimbările de angajare și condițiile de muncă viitoare pe care le vor întâmpina la absolvire.

Conținut realizat în cadrul activității 3.1, „Crearea unei rețele de sprijin pentru implementarea sistemului de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii / sectorul privat către rețeaua unităților de învățământ superior”, în cadrul proiectului POCU „Stagii de practică pentru o tranziție dinamică de la studii către piața muncii – STUD-PRO”,
ID 131142 de expert conf. univ. dr. Onorina Botezat.

Oportunități de practică prin programe europene la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

0

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” este parte din proiectul Stagii de practică și experiență la locul de muncă pentru viitorii profesioniști – Future Pro (ID 131143), pentru a înlesni și monitoriza ulterior efectuarea stagiului de practică de către studenți și masteranzi indiferent de domeniul de studiu și de specializare, participând activ la realizarea și dezvoltarea parteneriatelor încheiate prin acest proiect.
Proiectul se încadrează în Programul Operațional Capital Uman, Axa 6. Educație și competențe, având ca domeniu de intervenție creșterea numărului absolvenților din învățământul terțiar universitar și nonuniversitar care își găsesc un loc de muncă, datorită accesului la activități de învățare, la un potențial loc de muncă, de cercetare sau inovare, cu accent pe sectoarele economice cu caracter competitiv, identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, implementat într-o regiune mai puțin dezvoltată a României (Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru), în mediul rural sau urban, de către beneficiarul acestuia – S.S.I.F. Blue Rock Financial Services S.A. În cazul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, proiectul a fost încă de la început sprijinit de doamna președinte a Senatului prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu și de rector prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu. În afară de studenții și masteranzii înscriși la campusul din București, cu domiciliu în zone mai sus enumerate, universitatea mai are alte două campusuri universitare, în Cluj-Napoca și în Timișoara, astfel acest proiect este de un real folos pentru sesiunile de practică universitară.
Activitățile principale ale proiectului sunt:

  1. Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat pentru facilitarea tranziției de la educație la un loc de muncă prin instituirea unui sistem funcțional de stagii de practică: derularea unei campanii de informare în mediul universitar în vederea recrutării și selecției grupului țintă și organizarea, planificarea și derularea stagiilor de practică la angajatori, conform Legii 258/2007;
  2. Consiliere și orientare profesională pentru studenți și dezvoltare de parteneriate între mediul universitar și reprezentanții mediului economic pentru facilitarea accesului studenților la stagii de pregătire practică;
  3. Dezvoltare de parteneriate între mediul universitar și reprezentanții mediului economic pentru facilitarea accesului studenților la stagii de pregătire practică;
  4. Activitatea de management de proiect;
  5. Activitatea indirectă – suport pentru managerul de proiect.

Proiectul Stagii de practică și experiență la locul de muncă pentru viitorii profesioniști – Future Pro (ID 131143), cofinanțat prin Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, se derulează pe o perioadă de doi ani, vizând efectiv educația și competențele. Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea competențelor profesionale a unui număr de (322) viitori absolvenți de învățământ terțiar universitar cu domiciliu într-una din regiunile mai puțin dezvoltate ale României.

Discuțiile studenților și masteranzilor cu reprezentanți ai firmelor în cadrul atelierelor de afaceri (business workshop) au în vedere diferite obiective ca: modificarea planurilor de învățământ, în vederea adaptării la realitățile pieței muncii, îmbinarea cercetării cu practica, efectuarea unor stagii de internship, atât în mediul academic, cât și la firmele și institutele partenere etc.

Procesul de dezvoltare a rețelei de parteneriate are trei etape cu obiective clar formulate, concretizate în: discuții preliminare cu diverse companii și organizații de interes în proiect, obținerea de informații din teren pentru a identifica mecanismul potrivit pentru dezvoltarea rețelei, conturarea itinerariilor de inserție pentru studenți.

Studenții și masteranzii sunt antrenați în discuții individuale și de grup, iar vizitele de evaluare a activităților derulate de membrii rețelei se axează pe contactarea și cunoașterea posibilelor organizații partenere, stabilirea unor întâlniri cu reprezentanții acestora și evaluarea activității lor. Pentru a înțelege contextul de dezvoltare a rețelei de sprijin se va face prezentarea proiectului în cadrul discuțiilor individuale, iar discuțiile de grup vor fi centrate pe cunoașterea partenerilor din fiecare județ și colectarea informațiilor privind mecanismele de inserție.

Evaluările specifice fiecărei etape au ca scop îmbunătățirea metodelor de lucru în rețea, de actualizare a itinerarelor de inserție și de eficientizare a rezultatelor.

În rețeaua de parteneriate între Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, societatea S.S.I.F. Blue Rock Financial Services S.A. și companiile/institutele de cercetare românești sau străine cu sediul în România pentru efectuarea stagiului de practică de către studenți și masteranzi, se va urmări constant aplicarea metodologiei de lucru specifice proiectului pentru facilitarea integrării absolvenților universității pe piața muncii.

Toate informațiile se găsesc pe site-ul proiectului, http://future-pro.ro.
Conținutul acestui articol a fost realizat în cadrul activității 3.1 în cadrul proiectului POCU Stagii de practică și experiență la locul de muncă pentru viitorii profesioniști – Future Pro (ID 131142), Crearea unei rețele de sprijin pentru implementarea sistemului de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/sectorul privat către rețeaua unităților de învățământ superior, de cadrele didactice de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București, prof. univ. dr. Ramona Mihăilă și conf. univ. dr. Cristina Athu, în calitate de experți informare, selecție GT și specialiști în recrutare dezvoltare parteneriate, în cadrul proiectului.

XTB: Economia hidrogenului, posibil următoarea evoluție majoră în procesul de tranziție energetică

SUA, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore, Australia, UE si Marea Britanie au intrat în cursa pentru hidrogen.

O analiză de piață realizată de Radu Puiu (foto), Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Interesul pentru hidrogen este în creștere, cererea avansând rapid. De aceea, este posibil ca următoarea evoluție majoră în procesul de tranziție energetică să se bazeze pe economia hidrogenului. În pofida presiunilor de mediu cu care se confruntă fiecare actor al industriei, adopția acestei tehnologii se va reduce la cost. Pentru a deveni dominantă, economia hidrogenului nu se poate baza pe subvenții. Motiv pentru care trebuie create piețe durabile iar obținerea unor costuri potrivite este unul dintre principalele obiective ce necesită urmărite.

Piața de capital a fost surprinsă recent de evoluția prețului acțiunilor Plug Power, un producător de celule de combustibil cu hidrogen, care a crescut de la 16 dolari, la începutul lunii noiembrie, la peste 70 de dolari la mai puțin de trei luni. Această performanță nu a fost izolată, alte nume din sector precum Bloom Energy, Ballard Systems și Cummins au înregistrat, de asemenea, o creștere remarcabilă.

Contextul a favorizat companiile de acest tip, noua administrație Biden prezentând o agendă care urmărește tranziția economiei americane către energia verde, iar economia hidrogenului ar putea să aibă un rol important.

În timp ce în cadrul administrației americane anterioare investițiile în alternative de energie „verde” au fost suspendate, campania lui Biden a propus un plan de investiții de 2.000 de miliarde de dolari în domeniu, menit să obțină emisii nete zero în cadrul economiei americane până cel târziu în 2050.

Numărul statelor care au introdus politici ce sprijină în mod direct investițiile în tehnologiile pentru acest sector este în creștere, precum și numărul sectoarelor în care poate avea aplicabilitate. În ultimii ani, cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare în cadrul sectorului de energie cu hidrogen au crescut.

Inițiative importante au fost anunțate și de alte regiuni cheie. Uniunea Europeană și-a prezentat obiectivul de a realiza o economie cu emisii nete zero până în 2050. În plus, a anunțat strategia legată de sectorul de hidrogen pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic, declarând că este un aspect important în atingerea acestui țel. De asemenea, UE dorește să consolideze poziția Euro ca monedă de referință globală pentru tranzacționarea hidrogenului, precum dolarul american este etalon pentru petrol.

Japonia, care deține cele mai multe stații de alimentare cu hidrogen din lume, dorește să fie lider în sectorul automobilelor alimentate cu hidrogen.

Planul economic al Coreei de Sud prevede ca 30% din orașele sale să fie alimentate integral cu hidrogen până în 2040.

China, cel mai mare producător mondial de hidrogen, încorporează hidrogenul în planul său de obținere a neutralității climatice până în 2060. Iar Singapore vizează același obiectiv până în 2050.

Strategia Națională a Hidrogenului a Australiei dorește să profite de momentul de creștere al sectorului de hidrogen, încercând să îl transforme în principalul produs energetic de export. Oficialii australieni susțin că există potențial de creare a mii de noi locuri de muncă în această piață, care poate contribui cu miliarde de dolari la creșterea economică până în 2050.

Marea Britanie a devenit o regiune importantă pentru cercetare și dezvoltare care vizează promovarea noii economii a hidrogenului. Astfel, branduri emblematice precum Jaguar și Land Rover, care sunt deținute de grupul indian Tata Motors, și-au exprimat interesul de implementare a tehnologiei de celulele de combustibil bazate pe hidrogen în cadrul proiectului de trecere către automobile electrice.

Proiectul GET H2 arată cât de rapid se dezvoltă planificarea economiei hidrogenului în Germania și la nivel european. Astfel, nume precum British Petroleum, Evonik, Nowega, OGE, RWE, Salzgitter Flachstahl și Thyssengas au prezentat interes pentru finanțare în cadrul programului IPCEI (Important Project of Common European Interest). Gruparea dorește să construiască o infrastructură transfrontalieră pentru hidrogen: de la producția de hidrogen „verde” până la transport și utilizare industrială în mai multe etape între 2024 și 2030.

Plug Power continuă să își consolideze rolul în economia emergentă a hidrogenului de 10.000 miliarde de dolari. Compania vizează crearea mai multor centrale cu hidrogen „verde” în America de Nord până în 2022 și și-a mărit obiectivele de producere a hidrogenului „verde” la 500 de tone pe zi până în 2025 și 1.000 de tone pe zi înainte de 2028. În plus, a anunțat un parteneriat cu SK Group, unul dintre principalele grupuri de afaceri din Coreea de Sud, care vizează investiții de capital de 1,6 miliarde de dolari pentru accelerarea implementării hidrogenului ca sursă alternativă de energie pe piețele asiatice, ceea ce i-ar oferi o expunere mai largă pe plan global.

Fusion Fuel Green, listat pe Nasdaq, a declarat că a semnat un acord cu BGR Energy Systems, o firmă de inginerie, achiziții și construcții al cărei sediu central este în Chennai. Acordul se axează pe dezvoltarea proiectelor de hidrogen „verde” în India. Parteneriatul vizează dezvoltarea unei facilități în orașul Cuddalore. După înființarea fabricii inițiale, companiile se vor concentra pe dezvoltarea unor proiecte mai mari în regiune.

Companiile Enbridge Gas și Cummins finanțează un experiment de 4 milioane de dolari în Ontario, care ar deservi un segment de 3.600 de clienți din rețeaua de distribuție din suburbia Markham din Toronto.

Un aspect important care consolidează poziția sectorului de hidrogen îl reprezintă intrarea pe piață a unor nume importante din piața combustibililor fosili. British Petroleum își propune obținerea de emisii nete zero până în 2050 și dorește să dețină o cotă de 10% din piața hidrogenului „verde” și „albastru” (o variantă mai poluantă decât hidrogenul „verde”) în anumite regiuni până în 2030. În 2020, British Petroleum a investit 1,9 milioane de dolari pentru a explora crearea unei facilități de export de hidrogen „verde” în regiunea de Vest a Australiei și a colaborat cu alte companii energetice pentru a construi o rețea de hidrogen în Germania.

Un sector important este cel al transporturilor cu greutate medie și ridicată, unde hidrogenul „verde” (hidrogenul care este obținut printr-un proces bazat pe electricitate provenită dintr-o sursă regenerabilă precum cea solară sau eoliană) este cel mai promițător combustibil cu emisii zero. Greutatea redusă, autonomia lungă și reîncărcarea rapidă a hidrogenului sunt relevante în special pentru vehiculele grele și trenuri.

Deși sectorul este la început, popularitatea sa în creștere duce la crearea de noi instrumente de investiții care să răspundă nevoilor traderilor. Astfel, Legal & General Investment Management a extins gama de produse odată cu lansarea primului ETF bazat pe sectorul de hidrogen din Europa. L&G Hydrogen Economy UCITS ETF (HTWO) este listat la Bursa de Valori din Londra, Deutsche Boerse, Borsa Italiana și SIX Swiss Exchange. Acest ETF include companiile care permit producerea de forme mai ieftine și mai curate de hidrogen și cele care sunt așteptate să joace un rol important în această economie. În indice vor fi incluse companii cu o capitalizare minimă de piață de 200 milioane USD.

În pofida presiunilor de mediu cu care se confruntă fiecare actor al industriei, adopția acestei tehnologii se va reduce la cost. Pentru a deveni dominantă, economia hidrogenului nu se poate baza pe subvenții. Motiv pentru care trebuie create piețe durabile iar obținerea unor costuri potrivite este unul dintre principalele obiective ce necesită urmărite.

Prețul actual al producției de hidrogen „gri” (o variantă mai poluantă care emite dioxid de carbon în atmosferă în momentul combustiei) la scară industrială este de aproximativ 2 EUR pe kg, uneori mai mic, în funcție de condițiile locale. Când vine vorba de utilizarea hidrogenului drept combustibil de transport, consumatorii plătesc aproximativ 9 EUR pe kg la o stație de alimentare (care sunt destul de rare) și acest aspect trebuie redus cu cel puțin o treime pentru a deveni atractiv.

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Eforturile de conformare la valul de reglementări adoptate în timpul pandemiei au sufocat companiile. Ce soluții există?

0

Material de opinie de Maria Butcu (foto), Director Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

Anul 2020 a adus, pe lângă provocările de natură medicală și economică, numeroase reglementări care au adăugat complexitate mediului legislativ autohton, cu impact puternic asupra costurilor de conformare ale companiilor. În România, anul trecut, doar de la declanșarea pandemiei, au fost emise peste 230 de acte normative cu implicații asupra mediului de afaceri, iar implementarea acestora a presupus un efort semnificativ. Pentru multe întreprinderi, mici dar și mari, măsurile luate de autorități pentru a contribui la stoparea răspândirii virusului au presupus, printre altele, schimbarea locului de desfășurare a activității pentru angajați, scăderea veniturilor, aplicarea unor facilități sau chiar reorganizări interne.

În aceste condiții, departamentele financiare și de resurse umane au fost supuse unor presiuni uriașe pentru implementarea rapidă a noilor reglementări și navigarea prin multitudinea de aspecte apărute în practică. O soluție pentru degrevarea resurselor interne ar putea fi apelarea la furnizori externi, specializați, pentru serviciile din zona administrativă.

Un pas în această direcție ar putea consta în externalizarea funcției contabile, fiscale și de calcul salarial. Această oportunitate, la care multe întreprinderi au ezitat să apeleze anterior, a ieșit tot mai puternic în evidență în ultima perioadă, odată cu schimbările apărute în peisajul economic. Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan multe dintre beneficiile imediate și pe termen lung ale externalizării acestor funcții.

Degrevarea resurselor interne de sarcina administrativă și direcționarea către alte activități. Modul în care cele mai multe companii au reușit să se redreseze după primul șoc al pandemiei a demonstrat că mulți angajați nu trebuie să se afle tot timpul fizic la birou pentru a lucra eficient. Schimbarea locației din care se muncește are însă multiple implicații, dar acestea pot fi abordate eficient în cazul externalizării funcției contabile, fiscale și de calcul salarial, având în vedere că ceastă operațiune presupune implicarea unor experți în domeniu, bine pregătiți și cu experiență bogată, cu atât mai benefică în perioade de criză și incertitudine. În acest fel, compania își aloca mai bine resursele către zone care produc mai multă valoare în activitatea de bază.

Securitate și eficiență în gestionarea virtuală a forței de muncă. Cu mulți angajați care lucrează de acasă, pentru un viitor previzibil, companiile sunt nevoite să implementeze rapid soluții care să le ajute să se adapteze cel mai bine la noile circumstanțe. În această eră virtuală, migrarea de la un sistem clasic de contabilitate către unul în cloud (care poate fi accesat din orice locație doar cu o conexiune la Internet) sau de la un pontaj pe hârtie la o evidență online a prezenței angajaților la muncă permite directorilor executivi și angajaților să aibă acces securizat, de la distanță, la toate datele necesare gestionării resursei umane.

Cunoștințe și expertiză de calitate. Apelând la experții în contabilitate, fiscalitate și salarizare, o companie poate să obțină informații financiare și fiscale relevante, dar și sprijinul necesar să aplice pentru diferite facilitați și subvenții disponibile și să înțeleagă numeroasele modificări legislative care au fost adoptate în contextul pandemiei și nu numai. A lucra cu o echipă de specialiști în aceste domenii permite conducerii companiei, în cele din urmă, să se concentreze asupra operațiunilor esențiale pentru succesul afacerii.

Acces la tehnologie scalabilă. În această perioadă, mai mult ca oricând, antreprenorii sau directorii executivi sunt supuși presiunii de a obține rapid informații și de a întreprinde acțiuni strategice clare pentru a spori performanța companiei. Iar sistemele de contabilitate integrate (ERP) și platformele online de resurse umane și salarizare, care sunt interconectate cu platformele de raportare, pot furniza date și rapoarte în timp real, astfel încât să se poată lua cele mai bune decizii financiare în timp record.

În concluzie, pentru că antreprenorii și directorii executivi se confruntă cu așteptări tot mai mari din partea autorităților în ceea ce privește transparența financiară și conformarea fiscală, pentru mulți dintre ei decizia de externalizare a funcției contabile, fiscale și de calcul salarial este un pas înainte către digitalizare, eficiență și degrevarea resurselor interne, elemente necesare pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.  

De ce este important deceniul digital al Europei

De Margrethe Vestager și Josep Borrell

BRUXELLES – În această săptămână, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea cu privire la un „deceniu digital” european. Prin obiective de politică pentru 2030 axate pe cele patru chestiuni esențiale, și anume competențele, infrastructura și capacitățile, serviciile publice și digitalizarea întreprinderilor, Uniunea Europeană își propune să se situeze în avangarda revoluției digitale de astăzi.

Pentru a garanta că tehnologia oferă cetățenilor și întreprinderilor capacitățile necesare pentru a construi o societate mai prosperă și mai favorabilă incluziunii, vom avea nevoie de piețe deschise și competitive. Întreprinderile de toate dimensiunile trebuie să aibă șanse egale de a inova și de a-și pune produsele și serviciile la dispoziția consumatorilor.

Dintr-o perspectivă mai largă, digitalizarea este în prezent esențială pentru consolidarea rezilienței economice și societale și pentru exercitarea unei influențe la nivel mondial. Viitorul nostru comun prinde deja contur în domeniul digital. Într-o lume marcată de concurență geopolitică pentru supremația tehnologică, trebuie să ne asigurăm că viziunea UE asupra digitalizării – bazată pe societăți deschise, pe statul de drept și pe libertățile fundamentale – se dovedește mai valoroasă decât cea a sistemelor autoritare care utilizează tehnologiile digitale drept instrumente de supraveghere și de represiune.

Prin consolidarea propriilor capacități, UE poate contribui la îndreptarea transformării digitale a lumii în direcția cea bună. Succesul deceniului digital european va necesita crearea de către UE a unor relații de lucru și a unor alianțe puternice cu țări care împărtășesc aceeași viziune, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral. În fond, pentru valorificarea deplină a beneficiilor inovării tehnologice este nevoie de menținerea unei economii digitale deschise, în care investițiile să poată circula liber. Și vom avea nevoie de mult mai multă colaborare tehnologică internațională, fie că vom dori să implementăm soluții digitale în materie de sănătate, să combatem terorismul, să atenuăm schimbările climatice, să protejăm biodiversitatea ori să recurgem la tehnologie pentru a anticipa dezastrele naturale și viitoarele pandemii.

Însă digitalizarea e însoțită de riscuri considerabile, de la supraveghere în masă și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice până la răspândirea dezinformării sponsorizate de stat, concepută pentru a polariza societățile și a submina democrația. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim un echilibru între deschidere și celelalte interese și valori fundamentale ale noastre.

În mod concret, ar trebui să respectăm trei principii generale: condiții de concurență echitabile pe piețele digitale, securitatea în spațiul cibernetic și libertatea online (inclusiv măsuri de protecție a libertății de exprimare și de întrunire, precum și împotriva discriminării și a încălcării vieții private).

În acord cu voința noastră de a consolida relațiile bilaterale ale UE, de a stabili standarde mai clare și de a crea lanțuri de aprovizionare digitale mai reziliente, am adresat deja administrației președintelui SUA, Joe Biden, o propunere de creare a unui Consiliu comun pentru comerț și tehnologie.

UE urmărește, de asemenea, să formeze o coaliție mondială în jurul unei viziuni comune a digitalizării centrate pe om. Trebuie să ne unim forțele cu cei care sunt dispuși să coopereze în direcția asigurării unei guvernanțe democratice eficace în ceea ce privește tehnologia și economia digitală. Orice astfel de coaliție ar trebui să fie deschisă tuturor celor care sunt gata să apere un model deschis și descentralizat al internetului și principiul echității pe piețele digitale, al securității în spațiul cibernetic și al libertăților individuale online.

Lucrând împreună, putem stabili standarde pentru inteligența artificială și pentru alte tehnologii emergente, pe baza unor valori comune, valorificând reciproc roadele inovațiilor noastre și consolidând măsurile de protecție împotriva atacurilor cibernetice. O coaliție de parteneri care împărtășesc aceleași valori poate garanta că interdependența lanțurilor noastre de aprovizionare digitale devine mai degrabă o sursă de securitate și reziliență decât un risc suplimentar.

La fel de important este faptul că deceniul digital constituie ultima noastră șansă de a ne îndrepta către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030. Știm că tehnologia digitală are potențialul de a facilita incluziunea și accesul la servicii publice în întreaga lume. În Africa, proporția populației cu acces la internet a crescut de la 2 % în 2005 la 40 % în 2019, ceea ce a permis ca mai mulți copii să beneficieze de educație și ca mai multe femei să-și găsească locuri de muncă. Cu toate acestea, nu vom reuși să valorificăm întregul potențial al noilor tehnologii până când nu va fi eliminat decalajul digital mondial.

În acest scop, UE va propune în curând o inițiativă care să combine resurse financiare și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe partenerii săi să își dezvolte propriile cadre de guvernanță digitală, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și protecția datelor. De exemplu, un nou fond pentru conectivitatea digitală ar putea sprijini aceste eforturi; împreună cu partenerii noștri, vom analiza fezabilitatea unor astfel de idei în lunile următoare.

În cele din urmă, pentru a menține un internet sigur, dar deschis, este necesar să dezvoltăm un model mai incluziv de multilateralism, care să reunească nu numai guverne, ci și reprezentanți ai societății civile, ai sectorului privat și ai mediului academic. Acest model ne poate ghida apoi acțiunile în cadrul organizațiilor internaționale – de la Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Comerțului la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor – pentru a garanta că normele internaționale sunt adecvate scopului urmărit.

Prin toate acestea, un fir comun, în care se împletesc principii pe care le împărtășim cu toții, ne va călăuzi eforturile de a realiza o transformare digitală centrată mai profund pe om, care să maximizeze beneficiile tehnologiei și să reducă la minimum riscurile pe care le prezintă aceasta. Atât în spațiul cibernetic, cât și în lumea fizică, Europa va continua să apere valorile mondiale fundamentale. Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 a consacrat demnitatea persoanei, dreptul la viață privată și la nediscriminare, precum și libertatea de exprimare și de convingere. Este datoria noastră comună să ne asigurăm că revoluția digitală se ridică la înălțimea acestei promisiuni.

_________________

Margrethe Vestager este vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, și comisară europeană pentru concurență.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru o Europă mai puternică pe plan mondial.


Copyright: Project Syndicate, 2021.www.project-syndicate.org

Traducere și adaptare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Sprijin pentru IMM-uri și start-up-uri cu drepturi de proprietate intelectuală

0

BCR și compania Iceberg+ au lansat proiectul LeadershIP4SMEs, de sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor și start-up-urilor cu drepturi de proprietate intelectuală. Doritorii pot depune aplicații în cadrul apelului de proiecte pentru a beneficia de consultanță pentru finanțare, transfer tehnologic, valorizarea portofoliului de brevete și mărci, precum și pentru dezvoltare. Apelul de proiecte a fost lansat la 1 martie 2021 de consorțiul european care implementează inițiativa LeadershIP4SMEs cu finanțare Horizon2020.

LeadershIP4SMEs este definit ca „un consorțiu de 8 parteneri din Europa, cu expertiză complementară (patentare, business support, investiții etc.), aliniați la obiectivul de a traduce proprietatea intelectuală din start-up-uri și IMM-uri în valoare adăugată pentru acestea. Cei mai promițători 30 candidați din toată Europa vor beneficia de un program intensiv de training și consultanță pentru valorificarea proprietății intelectuale. Cele 30 companii vor primi expunere media, precum și acces la o rețea extinsă de investitori care prioritizează proprietatea intelectuală și felurile în care aceasta poate fi valorificată.

Conceptul LeadershIP4SMEs ține cont de realitatea că economia bazată pe cunoaștere creează noi reguli pentru dezvoltarea și exploatarea tehnologiilor emergente. Start-up-urile și IMM-urile europene se confruntă cu provocarea de a rămâne relevante în raport cu competitorii internaționali, pentru care capitalurile și oportunitățile de afaceri sunt mai ușor accesibile. Astfel, BCR și cei 7 parteneri ai săi din țări precum Germania, Austria sau Italia își propun să ofere sprijin pentru dezvoltare companiilor care dețin drepturi de proprietate intelectuală”.

Vor fi selectate 15 IMM-uri și 15 start-up-uri care vor să-și fructifice drepturile de proprietate intelectuală și vor beneficia de: „Evaluare a pregătirii pentru investiții și pentru valorificarea proprietății intelectuale, acces la o comunitate de investitori (business angels, fonduri de capital, bănci), acces la oportunități de finanțare publică pentru protejarea proprietății intelectuale și dezvoltarea de proiecte colaborative, acces la o rețea europeană de parteneri de afaceri, sprijin personalizat pentru accelerarea dezvoltării prin coaching individual cu experți în proprietate intelectuală, inovare deschisă și dezvoltare de afaceri, acces la platforma „Venture Development Platform (https://venture-dev.com/platform)” pentru parcurgerea proceselor de dezvoltare și utilizarea unui set de instrumente de planificare strategică, sprijin de la o rețea extinsă de experți externi și organizații de promovare a afacerilor”.

Ana-Maria Crețu, coordonator Programe Start-ups BCR, subliniază: „Ne implicăm în acest program pentru a continua inițiativele noastre de susținere a IMM-urilor și start-up-urilor din tehnologie. În LeadershIP4SMEs vor fi selectate 30 de companii și sperăm ca România să aibă o prezență importantă în program. Firmele vor beneficia de pregătire pentru finanțare și vor găsi instrumente funcționale în vederea evaluării și dezvoltării activelor intangibile, fiind foarte valoroase pentru drepturile de proprietate intelectuală”.

BCR accentuează că „alături de compania brașoveană Iceberg+ colaborează pentru a ajuta start-up-urile și IMM-urile din România să participe la activitățile organizate de rețeaua europeană LeadershIP4SMEs și să beneficieze de oportunități de finanțare și colaborare pentru a-și dezvolta activitățile. Conexiunile pe care proiectul și le fixează ca obiectiv vor deschide orizonturi noi pentru firmele din România prin colaborări directe cu parteneri din alte țări europene. Pentru a beneficia de aceste oportunități, IMM-urile și Start-Up-urile care dezvoltă produse și servicii bazate pe tehnologii disruptive și care vor să își protejeze ori să își extindă proprietatea intelectuală pot să depună candidaturile pe website-ul LeadershIP4SMEs (https://leadership4smes.eu/call-for-applications) până pe 12 aprilie 2021. Candidații selectați vor susține, ulterior, un pitch în fața unui juriu format din experți în afaceri, proprietate intelectuală și capitaluri de investiții.

Firmele interesate pot să consulte ghidul LeadershIP4SMEs despre cum pot pregăti o aplicație câștigătoare”.

Carta privind îmbunătățirea tratamentului șoferilor profesioniști la locurile de livrare a mărfii

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) invită expeditorii de mărfuri, transportatorii rutieri și toate părțile interesate din România să semneze Carta IRU-ESC-ETF privind îmbunătățirea tratamentului șoferilor profesioniști de transport rutier de marfă la locurile de livrare. În susținerea apelului, organizația profesională și patronală adduce următoarele argumente:

„Industria de transport rutier este coloana vertebrală a economiei românești și europene și joacă un rol esențial în viața de zi cu zi și mobilitatea oamenilor. Cu toate acestea, sectorul transporturilor rutiere de marfă se confruntă cu provocări semnificative în domeniul social, al muncii și economic și este afectat de o criză gravă de șoferi, care a fost atenuată numai temporar de impactul pandemiei Covid-19.

În calitate de părți interesate ale industriei de transport rutier de mărfuri, Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU), Consiliul European al Expeditorilor (ESC) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transport (ETF) și-au unit forțele și lucrează împreună pentru a îmbunătăți în mod tangibil situația actuală. IRU, ESC și ETF s-au angajat să inverseze această criză gravă de șoferi profesioniști cu care se confruntă sectorul transportului rutier de marfă și au luat măsuri pentru a spori atractivitatea sectorului și a evidenția calitatea locurilor de muncă disponibile, reunite în cadrul Cartei privind îmbunătățirea tratamentului șoferilor profesioniști de transport rutier la locurile de livrare.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR, în calitate de membru activ al IRU sprijină acest demers al industriei europene de transport rutier de mărfuri și încurajează participarea expeditorilor de mărfuri, transportatorilor rutieri și a tuturor părților interesate din România.

Obiectivul principal al acestei Carte este de a îmbunătăți tratamentul șoferilor de transport rutier de mărfuri la locurile de încărcare și descărcare și, prin urmare, de a îmbunătăți condițiile de lucru, de a spori eficiența operațională și, în final, de a contribui la creșterea atractivității profesiei de conducător auto.

  • Transportul rutier este vital pentru mobilitate, lanțul de aprovizionare și economia globală.
  • Șoferii profesioniști sunt o resursă cheie a lanțului de aprovizionare.
  • Severitatea și urgența crizei de șoferi profesioniști necesită acțiuni urgente ale unei alianțe mai largi de părți interesate.
  • Tratamentul șoferilor la locurile de livrare este unul dintre elementele cheie pentru îmbunătățirea atractivității profesiei și, astfel, pentru combaterea crizei de șoferi.
  • Respectarea legii și respectul reciproc vor rămâne la baza valorilor noastre comune.

Recunoscând importanța aderării la valori comune și a promovării cooperării concrete la locurile de livrare, pentru a aborda eficient provocările actuale cu care se confruntă industria transporturilor rutiere de mărfuri, Carta promovează un parteneriat bazat pe următoarele principii comune:

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR invită expeditorii de mărfuri, transportatorii rutieri și toate părțile interesate din România să semneze Carta IRU-ESC-ETF privind îmbunătățirea tratamentului șoferilor profesioniști de transport rutier la locurile de livrare.

Semnatarii vor contribui la transformarea industriei transportului rutier într-un loc mai bun de muncă și trebuie să se angajeze să îmbunătățească condițiile actuale de muncă.

Alăturați-vă inițiativei IRU-ESC-ETF  și celor peste 200 semnatari din toată Europa și dați exemplul! Semnați Carta IRU-ESC-ETF și angajați-vă să îmbunătățiți tratamentul șoferilor la sediul companiei dumneavoastră!

Pentru a accesa Carta în limba română, click aici

Pentru a semna Carta, click aici”.

Start pentru Programele IMM Invest, IMM Factor si Subprogramul IMM Agro Invest, Editia 2021!

0

Guvernul Romaniei a aprobat in data de 10.03.2021 continuarea programelor IMM INVEST ROMANIA, IMM FACTOR si a subprogramului AGRO IMM INVEST, cu alocarea plafoanelor de garantare pe fiecare program. FNGCIMM, in calitate de mandatar specializat al statului, organism de implementare al acestor programe, in stransa colaborare cu Ministerul Finantelor si cu partenerii bancari, va operationaliza in cel mai scurt timp noile facilitati si va asigura derularea optima a mecanismelor de garantare a creditelor ce vor fi acordate de catre finantatori.

„In paralel cu derularea procesului legislativ, initiat de catre Ministerul Finantelor si cu aprobarea acestuia, FNGCIMM a inceput procedura de alocare a plafoanelor de garantare ce vor fi distribuite in cel mai scurt timp finantatorilor. Sunt in masura sa va transmit ca plafonul de

15 miliarde lei, de care dispune IMM INVEST, din care 1 miliard de lei este rezervat subprogramului AGRO IMM INVEST, este deja suprasubscris de catre finantatori, iar acesta este un semnal extrem de bun pentru economie. Avem toate motivele sa fim increzatori ca sistemul bancar va continua finantarea companiilor si sustinerea mediului de afaceri. Vreau sa-i asigur pe antreprenori si pe finantatorii programului ca vom operationaliza in cel mai scurt timp noile facilitati. Aveti angajamentul meu si al echipei FNGCIMM, ca vom depune toate eforturile pentru ca plafoanele alocate de catre Guvernul Romaniei sa fie puse la dispozitia finantatorilor in cel mai scurt termen posibil si consumate integral inainte de sfarsitul anului 2021”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Prin modificarile aduse in sedinta de ieri, Guvernul lanseaza in 2021 variante imbunatatite ale IMM Invest si IMM Factor, prin care se estimeaza ca vor fi sustinuti alti 60.000 de intreprinzatori, care se vor alatura celor peste 25.600, sustinuti in etapa 2020, doar prin Programul IMM Invest.

Modificarile aduse IMM INVEST, prin aprobarea Ordonantei de Urgenta pentru modificarea și completarea OUG nr. 110/2017, vizeaza aprobarea plafonului total de garantare pentru anul 2021 si a bugetului necesar pentru continuarea schemei de ajutor de stat asociate programului, extinderea categoriilor de beneficiari, prelungirea valabilitatii schemei de ajutor de stat si includerea producatorilor de vinuri și bere in categoria domeniilor eligibile.

In cadrul acestui program, Ministerul Finantelor, prin FNGCIMM, va acorda in anul 2021, garantii de stat in valoare de 14 miliarde de lei pentru credite contractate de microincreprinderi si intreprinderile mici și mijlocii, pentru finantarea investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru. Comisioanele sunt zero, iar dobanda va fi subvenționata, in primele opt luni de la semnarea contractelor de credit, granturile fiind suportate de catre Ministerul Finantelor, prin schema de ajutor de stat atasata programului.

Reamintim ca modificarea si completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activitatii IMM-urilor in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobata prin art. II din OUG nr. 42/2020, permite prelungirea programului IMM INVEST pana la 30 iulie 2021, cu aprobarea la plata a granturilor pana la 30 iunie 2022.

Programul IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial si a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia, va asigura accesul IMM-urilor la finantarea creditului comercial, in vederea asigurarii de disponibilitati banesti pentru plata furnizorilor sau a salariilor. Ministerul Finantelor, prin FNGCIMM, va acorda in anul 2021, garantii de stat in valoare de 1 miliard de lei, iar schema de ajutor de stat care sustine programul a fost prelungita pana la 30 iunie 2021.

Subprogramul AGRO IMM INVEST, cu un plafon de garantare in anul 2021 de 1 miliard de lei, este destinat sustinerii IMM-urilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si a sectorului alimentar. Cu o facilitate in plus, fata de IMM INVEST, Agro IMM Invest are o componentă de grant de 10% din valoarea finantarii, facilitati la rambursarea ratelor si o perioada de gratie la acordarea creditului, de pana la 24 de luni. La fel ca si in cazul celorlalte programe, intreprinzatorii , pot accesa AGRO IMM INVEST pana la data de 30 iunie 2021. Invitam toate institutiile de credit interesate sa transmita FNGCIMM si Ministerului Finantelor cererile de inscriere in noul subprogram, precum si solicitarile lor de alocare de limite in cadrul noului subprogram, in functie de volumul creditelor pe care estimeaza ca le vor acorda beneficiarilor din sectorul agricol si alimentar in anul 2021.

Cu o vasta experienta acumulata in cei peste 18 ani de activitate, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii este o companie activa, avand ca unic actionar Ministerul Finantelor. FNGCIMM are un rol important in identificarea necesitatilor mediului antreprenorial si in operationalizarea programelor de sustinere a economiei, prin acordarea de garantii pentru beneficiarii IMM, precum si pentru alte categorii de beneficiari, conform strategiilor si politicilor promovate de Guvernul Romaniei.

* * *

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum şi creării și susținerii de locuri de muncă, funcţionând ca o societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, sub  supravegherea  prudenţială  a  Băncii  Naţionale  a  României. Garanţia FNGCIMM SA – IFN este de maxim 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator. FNGCIMM SA – IFN colaborează cu 27 instituţii financiare în baza unor convenţii de lucru. Garanția FNGCIMM SA – IFN este cea mai lichidă garanție, plătibilă în maxim 90 zile de la solicitarea de plată a finanţatorului, însoţită de documentaţia completă, față de minim 2 ani, durata medie de executare a unei ipoteci.

FNGCIMM SA – IFN asigură o acoperire teritorială națională, răspunzând solicitărilor întreprinzătorilor prin toate cele 3 sucursale, 2 reprezentanțe și 3 filiale. În baza apartenenței sale la AECM (Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare – asociație ce reunește 47 de fonduri de garantare mutuale, private și publice, bănci de dezvoltare și fonduri de contragarantare din 23 de state membre ale UE, precum și din Turcia, Serbia, Bosnia și Herzegovina, Federația Rusă și Kosovo), FNGCIMM funcționează după reguli şi principii europene.

AHK România susține noile modificări aduse ordonanței referitoare la „Kurzarbeit”

0

Mediul de afaceri româno-german susține și încurajează proiectul de lege care conține ajustări și modificări în programul „Kurzarbeit” pentru susținerea companiilor din România. În Germania acest instrument a fost de mare ajutor companiilor în perioade de criză și ne bucurăm că acum este aplicabil și în România. Chiar dacă mai sunt lucruri de îmbunătățit, modificările actuale sunt un pas în direcția bună.

„Mai ales posibilitatea de a reduce cu până la 80% timpul de muncă al salariaților, una din cerințele AHK România, este îmbucurătoare, dar și faptul că modificările aduse legii se pliază pe nevoile companiilor”, este de părere Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România.

Încă de la debutul pandemiei AHK România a subliniat în mai multe rânduri importanța și necesitatea introducerii Kurzarbeit, bazându-se pe experiența altor state, în special Germania, unde acest instrument funcționează cu succes de mai bine de un secol. „Pandemia încă nu s-a încheiat, iar urmările ei vor produce efecte și pe viitor. De aceea este important faptul că legislația privind Kurzarbeit a fost ajustată și aplicarea ei prelungită”, comentează Sebastian Metz, Director general AHK România.

Ar fi important ca această lege să poată fi aplicată și pe viitor, chiar și fără legătură cu actuala pandemie, să devină perenă și să găsim împreună, prin dialog deschis între mediul de afaceri și Guvern, soluții de îmbunătățire

NN susține tinerii să urmeze un master în Olanda prin bursele Future Matters

0

NN susține tineri talentați, cu performanţe școlare bune și primii din familia lor care au absolvit facultatea, să urmeze un program de master în Olanda în domenii precum finanțe, economie, risk management sau antreprenoriat prin Bursele Future Maters. Programul de burse asigură tinerilor suport financiar și acces la mentori NN, construind astfel bazele pentru cariera lor viitoare.

Lansate în 2015 în 12 țări unde NN Group își desfășoară activitatea, printre care și România, Bursele Future Matters au susținut până acum 150 de studenți, dintre care 40 numai în anul academic 2020-2021, iar NN continuă programul și în anul școlar următor. Studenții români care își doresc să urmeze un program de master în străinătate și au nevoie de suport financiar pentru a-și continua studiile pot aplica pentru o bursă Future Matters până pe 2 aprilie, având oportunitatea să beneficieze de sprijin financiar în valoare 5.000 de euro și de consiliere din partea echipei NN pe tot parcursul programului de studii.

„Am aflat despre bursele Future Matters de pe site-ul universității și așa am reușit să urmez masterul dorit în Olanda. Pe parcursul studiilor, am beneficiat de mentorat din partea NN și de oportunități de networking cu alți bursieri internaționali”, spune Constantin Tcacenco, unul dintre tinerii români care au obținut o bursă Future Matters pentru programul de master MSc Information Sciences în cadrul Vrije Universiteit Amsterdam. În plină pandemie, el a absolvit cu succes studiile, iar astăzi lucrează într-o bancă olandeză pe partea de tehnologie.

Și Ana-Maria Păun, o altă bursieră Future Matters, a aflat despre programul NN tot de pe site-ul facultății în cadrul căreia își dorea să urmeze un master. Procesul de aplicare foarte simplu, care presupune completarea unui formular online, a determinat-o să încerce. Cu susţinerea NN, ea a urmat un master în Finance & Investments la Rotterdam School of Management, Erasmus University, iar acum lucrează pentru incubatorul de startup-uri Novel Ventures din România.

Nu m-am așteptat ca workshop-urile și coachingul cu angajații NN să fie atât de interesante și întâlnirile cu doi membri din board atât de utile, iar turul privat, împreună cu alți bursieri, al muzeului Mauritshuis din Haga a fost o experiență care mi-a întrecut toate așteptările. În plus, atunci când îți termini studiile și trebuie să faci primii pași în carieră ai nevoie de un mentor, iar întâlnirile dese cu mentorul meu și cu ceilalți angajați NN m-au ghidat în alegerea viitorului job și m-au făcut să fiu mai relaxată față de ceea ce a urmat”, povestește Ana-Maria Păun.

Un alt bursier Future Matters, Andrei Gheorghe, a urmat programul de masterat MSc Spatial, Transport and Environmental Economics în cadrul Vrije Universiteit Amsterdam și spune că bursa Future Matters de care a beneficiat a reprezentat un ajutor financiar semnificativ, cu care a putut să-și plătească integral taxele de studiu. Mai mult, „programul m-a responsabilizat și mi-a oferit oportunitatea de a fi independent financiar, iar experiența de mentorat a fost folositoare atât prin informațiile despre cultura olandeză și despre piața muncii, cât și prin sprijinul de a deveni mai încrezător în forțele proprii și a-mi contura așteptările profesionale”, explică Andrei Gheorghe. Acum lucrează în domeniul financiar și își dorește să continue pe acest drum și să aplice la programul de Traineeship NN din Haga.

Laur Ciorobea încă beneficiază de Bursa Future Matters, fiind în prezent student la un master în Management of Innovation în cadrul Rotterdam School of Management. Bursa Future Matters a fost un ajutor important pentru el, mai ales în contextul actual al pandemiei, pentru că i-a oferit mai multă siguranță financiară și susținerea pentru a se muta în Rotterdam pe perioada studiilor. „Recomand celor care aplică la studii în străinătate să își planifice din timp parcursul și opțiunile pentru burse și să aplice cu încredere. Astfel de burse există tocmai pentru a-i ajuta, iar procesul de aplicare pentru o bursă Future Matters este probabil cel mai direct și transparent pe care l-am parcurs vreodată”, spune Laur Ciorobea.

Bursele Future Matters fac parte din programul amplu de responsabilitate socială cu același nume dezvoltat de grupul NN, prin care compania se concentrează pe trei direcții cheie: promovarea educației financiare, crearea de oportunități economice pentru tineri și susţinerea familiilor defavorizate.

Bursele Future Matters sunt deschise tuturor studenților din România care provin din familii fără studii universitare și care au nevoie de susținere pentru a-și continua studiile. Universitățile din Olanda unde tinerii pot urma un program de master susținut de o bursă NN în anul academic 2021-2022 sunt Erasmus University, Maastricht University, Radboud University Nijmegen, Tilburg University, University of Amsterdam, University of Twente, Utrecht University, Vrije Universiteit Amsterdam și Eindhoven University of Technology.

_________________

Despre NN România

NN (www.nn.ro) este prima companie internațională de asigurări de viaţă care a intrat pe piaţa din România, în 1997, iar de 13 ani activează și pe segmentul pensiilor private, fiind lider pe piețele de profil. Totodată, activitatea companiei pe plan local include și managementul investițiilor, iar NN s-a extins și pe piața asigurărilor de sănătate și, recent, pe piața asigurărilor generale, prin adăugarea în portofoliu a asigurărilor de locuințe. NN are aproape 2.000 de angajați și consultanți financiari pe plan local și sprijină peste 2,2 milioane de clienți de asigurări și pensii, un sfert din populația activă a României, să protejeze tot ceea ce contează cel mai mult pentru ei.

Prin activitatea sa de business și investițiile în societate, NN îşi propune să genereze schimbări pozitive în viețile oamenilor, sprijinindu-i să creeze premisele unui viitor mai bun pentru ei și cei dragi lor. NN identifică soluții care răspund problemelor actuale ale societății și contribuie la implementarea acestora ori de câte ori are ocazia împreună cu parteneri din sectorul non-profit. Concret, compania susține inițiative importante care au ca scop crearea de oportunități economice pentru tineri și pentru familii defavorizate, dar şi accesul la educaţie şi servicii medicale pentru cei mai vulnerabili dintre noi. 

Mi 11, un flagship cu performanțe de top și o cameră destinată pasionaților de film, a fost lansat în România

0

Xiaomi, lider global în tehnologie, a lansat flagship-ul Mi 11 pe piața din România. Un smartphone cu adevărat premium, Mi 11 este dotat cu procesorul Qualcomm® Snapdragon™ 888, cameră triplă de 108MP, sonorizare cinematică și încărcare wireless de 50W.

Mi 11 este disponibil în două variante de stocare: 8GB+128GB și 8GB+256GB cu memorie îmbunătățită LPDDR5 3200MHz RAM + spațiu de stocare UFS 3.1, începând de la prețul recomandat de vânzare de 3.599 lei, respectiv 3.899 lei.

Pentru precomenzile plasate în perioada 10-14 martie, în rețeaua partenerilor autorizați, cumpărătorii vor primi cadou și un Mi Watch Blue Navy*.

Mi 11 are doi ani de garanție și, în primul an de la achiziție, cumpărătorii vor beneficia de serviciul Premium Display, prin care li se asigură o înlocuire a ecranului deteriorat, fără niciun cost.

Imaginile produsului sunt disponibile AICI

*Ofertă în limita stocului disponibil, în rețeaua partenerilor oficiali: Mi-Home, Mi Store, Orange, Vodafone, eMAG, MediaGalaxy, Altex, Flanco, PCGarage, CEL.ro, evoMAG.

#MovieMagic – magia filmului ajunge în România

Lansarea Mi 11 în România marchează și startul colaborării dintre Xiaomi și producătorii filmului “Complet Necunoscuți”, în care noul flagship este unul dintre actorii principali. Regizat de Octavian Strunilă, “Complet Necunoscuți” este adaptarea românească a filmului record “Perfetti Sconosciuti”, de Paolo Genovese, ecranizat în peste 20 de țări. Vom reveni în curând cu detalii despre proiect.

Mi 11, studioul de producție foto-video din buzunar

Mi 11 duce tehnologia Xiaomi mai departe și oferă noi moduri remarcabile pentru fotografiere și filmare. Pentru prima oară, toate cele trei camere – principală, ultra-wide și frontală au capacități night mode îmbunătățite. Senzorul principal oferă cea mai mare rezoluție din lume, de 108MP, prin care Mi 11 surprinde imagini clare și detalii uimitoare. Camera ultra-wide de 13MP și lentila telemacro de 5MP captează peisaje impresionante și permite realizarea unor fotografii cu detalii impresionante și un efect bokeh excelent. În partea frontală, camera discretă de 20MP asigură selfie-uri și filmări de calitate. 

Tehnologia video de noapte redefinește complet standardele din industrie, prin reducerea nivelului de zgomot, pentru realizarea unor filmări de noapte mult mai clare. Cele șase moduri cinematice, ce pot fi accesate printr-o singură apăsare, duc experiența de filmare la un nou nivel. Mi 11 asigură un control profesional al filmării prin înregistrarea HDR10+ și noul mod Pro Time-lapse, care ajustează automat timpul de expunere, ISO-ul și diafragma, astfel încât utilizatorii să se poată descurca în orice condiții de lumină. Și modurile de editare video sunt îmbunătățite prin caracteristici AI avansate.

Ecran AMOLED DotDisplay de 120Hz și 6.81’’ și difuzoare duale calibrate de experții Harman Kardon

Dotat cu un ecran premium AMOLED DotDisplay de 120Hz și 6.81’’, Mi 11 oferă o experiență impresionantă de vizionare și de utilizare. Cel mai avansat display Xiaomi se remarcă prin rezoluția WQHD+ și prin tehnologia 10-bit color, ce asigură o claritate excelentă și o tranziție a culorilor mai fluidă ca oricând. Tehnologia Super Resolution îmbunătățește rezoluția videoclipurilor de calitate slabă, fără a crește consumul de date. 

Cu o rată de răspuns a ecranului de 480Hz și un senzor de amprentă integrat în ecran, Mi 11 se deblochează foarte rapid.

Prin difuzoarele duale calibrate de experții Harmon Kardon, Mi 11 redă sunetul la un nivel cinematic, în timp ce protecția la căzături și șocuri este asigurată de Corning® Gorilla® Glass Victus™. Telefonul va fi disponibil în două variante de culoare: Midnight Grey și Horizon Blue.

Mi 11, performanțele în lumina reflectoarelor

Mi 11 redefinește standardele de performanță pentru viteza de procesare. Este primul telefon din lume dotat cu procesorul Qualcomm® Snapdragon™ 888, cu GPU-ul Adreno ™ 660, a 6-a generație de motoare AI Qualcomm® și prin modemul X60 – care combină tehnologia AI cu cea mai rapidă conectivitate 5G2.

Prin tehnologia de procesare avansată pe 5nm, Mi 11 este mai rapid, mai puternic și mai eficient. Telefonul nu doar că suportă experiențe de gaming 2K/120fps/HDR, dar are și opt nuclee, la care se adaugă un nucleu masiv Arm Cortex-X1 care îmbunătățește performanțele.

Echipat cu cel mai nou sistem de răcire, Liquid Cool, telefonul nu se încălzește la sesiuni prelungite de gaming sau la alte operațiuni solicitante. În același timp, bateria sa de 4600mAh (typ) și posibilitățile de încărcare prin fir la 55W, wireless la 50W și încărcare inversă la 10W3 garantează că Mi 11 va avea suficientă energie, indiferent de situație.

Mi 11 va primi și update-ul pentru sistemul de operare MIUI 12.5. Acesta va reduce utilizarea unității centrale cu până la 22% și consumul de energie cu până la 15%, în timp ce performanțele grafice au fost îmbunătățite. La sistemele anterioare, folosirea ecranului și alte activități erau redate pe un singur flux, memoria unității centrale de procesare era afectată și astfel mișcările deveneau uneori sacadate. În cazul MIUI 12.5, folosirea ecranului a primit un flux dedicat, celelalte activități nu mai interferează, iar răspunsul ecranului este instant.

EY România recrutează peste 100 de studenți și absolvenți pentru birourile din România

0

EY România deschide campania de recrutare de juniori EY Express, prin care va angaja peste 100 de studenți și absolvenți din întreaga țară. Aceștia urmează să se alăture companiei în birourile EY din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Chișinău, începând cu luna septembrie 2021.

Compania caută să angajeze atât studenți din ciclul universitar și de masterat, cât și proaspăt absolvenți din domeniul economic, juridic și tehnic.

Experiența de muncă anterioară nu este o cerință, profilul căutat de EY este acela al unei persoane curioase, atentă la detalii, dornică să învețe și să își dezvolte aptitudinile an după an, sociabilă și ușor adaptabilă la munca în echipă.

Ajunsă la a patra ediție, campania EY Express se derulează în perioada martie – iunie 2021, exclusiv în mediul online. Procesul de recrutare, bazat pe învățare și dezvoltare, își propune să ofere candidaților experiențe profesionale de învățare individuale și de echipă, dar și interacțiune autentică cu viitori colegi din companie.

Pe parcursul a patru etape de selecție, specialiștii în recrutare, alături de reprezentanți ai EY România, vor oferi în permanență feedback și vor evalua competențele candidaților, extrăgând informații relevante pe care le vor folosi ulterior la identificarea celor mai potriviți candidați, a departamentului în care s-ar putea încadra și la definirea ofertei. Cele patru etape sunt: întâlniri de grup, etapa de testare online, evaluarea competențelor într-un centru de evaluare, iar cei mai buni vor primi o invitație la un ultim interviu, în urma căruia pot primi o ofertă de angajare, precum și tot sprijinul necesar dezvoltării unei cariere în cadrul EY.

EY Express este un proiect de suflet pentru companie. În această ediție, la dezvoltarea campaniei vizuale au contribuit colegi care s-au alăturat echipei anii trecuți, tot prin intermediul campaniilor de recrutare. Astfel, toate vizualurile sunt contribuții autentice, ce reflectă personalitatea colegilor din EY.

„Recomand EY Express nu numai studenților interesați de un început de carieră, ci și studenților care vor să se descopere prin intermediul procesului nostru de selecție.

Ambiția EY este de a oferi o experiență de selecție cât mai plăcută și utilă, cu multe situații de lucru din viața reală a EY. Dincolo de traininguri și de oportunitatea de a cunoaște și alți studenți implicați în procesul de recrutare, feedback-ul primit de la specialiștii noștri îi va ajuta să se descopere, să afle ce aptitudini ar trebui să își dezvolte în continuare, astfel încât să ia cele mai bune decizii legate de viitorul lor. Noi le facilităm experiența. Ține de ei să își construiască viitorul.

Procesul de selecție se va derula exclusiv în mediul virtual, pentru că avem grijă de sănătatea tuturor în acest context pandemic, iar din septembrie îi așteptăm alături de noi. Până când situația actuală ne va permite să ne vedem la birou și în format fizic, viitorii colegi vor avea opțiunea de a lucra de acasă. Sperăm ca experiența de onboarding virtuală pe care am implementat-o anul trecut să îi ajute să se integreze ușor în cadrul echipei EY”, a declarat Irina Mînzală (foto), Director HR al EY România & Moldova.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

Barometru Mathaus: Românii, detectivi de nevoie! 6 din 10 clienți caută informații despre meșteri, când își renovează locuința

Atunci când vor să își reamenajeze locuințele sau să repare ceva în gospodărie, românii au devenit mult mai atenți pe cine angajează. 6 din 10 clienți spun că solicită recomandări și referințe despre proiectele anterioare, în tentativa de evita lucrările de slabă calitate. Vor să afle, astfel, dacă meșterii sunt cu adevărat profesioniști, arată rezultatele unui barometru realizat de Frames, la comanda Mathaus.

Tu cum îți alegi meșterii cu care să îți construiești o casă, să îți reamenajezi locuința, să instalezi electrocasnicele, să asamblezi mobila etc.?

Potrivit unui barometru Mathaus, 62% dintre români afirmă că, atunci când au nevoie de serviciile unui meșter, se bazează în primul rând pe recomandările cunoscuților. 34% îi caută pe internet, iar 6% apelează la alte soluții (informațiile din magazine, reclame etc.)

Chiar și dacă recurg la meșterii recomandați de rude, prieteni sau colegi, cei mai mulți români încearcă să afle detalii suplimentare despre ei.

59% dintre cei chestionați spun că, în prezent, pe lângă recomandarea clasică, solicită meșterilor referințe (fotografii, video, acte doveditoare etc.) dacă este vorba de persoane fizice, sau caută informații pe internet, în cazul unor firme de profil, despre lucrările prestate anterior.

În trecut, cei mai mulți dintre cei chestionați (78%) se bazau pe recomandări, pe încredere, fără niciun fel de verificare suplimentară.

De ce au ajuns acum să facă astfel de investigații? În primul rând, s-a acumulat o lipsă de încredere în activitatea acestora. Mediatizarea exclusivă a unor exemple negative și ironizarea meșterilor în spațiul public au accentuat acest fenomen.

Dovadă că 68% dintre participanții la chestionar spun că se tem de un eventual eșec al lucrării din cauza exemplelor negative, mai mult sau mai puțin reale.

„Fiecare lucrare are particularitățile ei, rezultatul ei fiind influențat de o serie de factori care depind mai mult sau mai puțin de abilitățile meșterilor. Fie s-a făcut rabat la calitatea materialelor, fie s-a lucrat sub presiunea timpului și anumiți pași de punere în operă a materialelor au fost săriți în urma presiunilor de a finaliza lucrarea. Acești factori diverși se reflectă în aprecierea negativă a lucrării unui meșter sau constructor”, arată concluziile cercetării.

„Oamenii au devenit mult mai prevăzători, pe bună dreptate, și pentru că există o proporție destul de abruptă între cererea mare de servicii și oferta destul de redusă, în special cantitativ și uneori chiar si la nivel calitativ”, spune Cristian Matei, director de retail MatHaus by Arabesque.

„Dincolo de cei plecați în străinătate, avem în continuare meșteri buni în România, oameni cu experiență. Însă da, este greu să apelezi la ei, pentru că în general au lucrările deja contractate pe perioade lungi de timp”, afirmă reprezentantul Mathaus.

Întrebați care sunt domeniile în care au nevoie de meșteri pricepuți, cei mai mulți (42%) au menționat amenajarea locuinței (tencuit, zugrăvit, reabilitare termică etc.), instalații electrice și termice (37%), mobilă (31%), construcții de locuințe individuale (18%), instalări electrocasnice & IT (16%) și altele (11%).

EFECTUL „DOREL”

Boom-ul semnificativ din sectorul construcțiilor (inaugurarea a sute de mii de locuințe în ultimii ani), degradarea tot mai puternică a blocurilor construite în anii dinainte de Revoluție și creșterea și diversificarea obiceiurilor de consum ale românilor au generat o cerere extrem de puternică de servicii de amenajări interioare, construcții și suport.

Exodul multor meșteri către țările occidentale, absența unei platforme de pregătire specializată în domeniile cerute de piață și concurența acerbă au făcut ca meșterii să reprezinte un contingent tot mai redus în România, în special numeric dar uneori și calitativ.

Lipsa de pregătire a unora dintre meșteri, mai ales a celor specializați în viteză, pe repede înainte, la locul de muncă și nu la cursuri de pregătire, cât și asocierea meșterului român cu mitul urban „Dorel” sunt doar două dintre elementele care au contribuit negativ la impresia generală despre meșterii din România.

„Leneși și neprofesioniști precum personajul negativ Dorel. Sunt conotațiile cu care, din păcate, au fost asociați, în ultimii ani, meșterii români. Dacă ne uităm însă la fapte, vom vedea că în România în ultimii ani s-au construit foarte multe case, ansambluri rezidențiale și apartamente, iar calitatea si complexitatea lucrărilor este în continua creștere, fapt semnalat și de rezultatele cercetării”, se precizează în comunicatul Mathaus.

Potrivit rezultatelor sondajului, 82% dintre cei chestionați s-au declarat mulțumiți de rezultatele muncii prestate de meșterii angajați, iar 96% dintre ei au afirmat că îi vor recomanda, mai departe, familiei, prietenilor și cunoștințelor.

Printre altele, 68% au apreciat calitatea lucrărilor, 53% sfaturile privind achizițiile (materiale de construcții, instalații, electrocasnice etc.), 38% s-au referit la costurile serviciilor iar 22% la timpul de execuție.

Un meșter bun este cel care, în esență, îți face o evaluare a lucrării și îți dă toate elementele, de la materialele necesare, la timpul de lucru și costul serviciilor.  Comunicarea devizului, punctualitatea, seriozitatea și calitatea lucrării sunt printre cele mai importante criterii care fac diferența între oferte”, arată rezultatele cercetării.

FOCUS PE SERVICII

Într-o Românie în care sectorul serviciilor va deveni pe viitor tot mai puternic pe măsura maturizării economiei, rolul jucat de meșteri va fi unul din ce în ce mai important, astfel că nevoia de calificare în domeniu va crește.

„Dezvoltarea unei infrastructuri educaționale în domeniu este absolut necesară. România are nevoie de specialiști în toate domeniile acestei industrii, certificați cu diplome și acreditări specializate, mai cu seamă că tehnologia în sectorul construcțiilor evoluează constant. Apar tot mai multe soluții noi, mai eficiente, mai ușor de pus în practică și chiar mai sănătoase, atât cu mediul cât și cu cel care le operează”, arată concluziile barometrului.

Potrivit specialiștilor de la Mathaus, există o nevoie acută ca aceste tehnologii să fie scoase în evidență, fie prin puterea exemplului, prin workshop-uri făcute de industria producătoare și distribuitoare de materiale, cât și în cadrul unor serii de cursuri de specializare suplimentare, așa cum avem în domeniile digitale.

„Noi derulăm și încercăm să venim în ajutorul meșterilor prin diferite workshop-uri făcute în parteneriat cu diverși producători. Dar simțim nevoia de o plaja mai diversificată de specializări și cursuri mai aplicate fie că vorbim de instalatori, electricieni, sudori, meșteri faianțari sau zugravi, pe care meșterii să le acceseze. Se pot deschide noi orizonturi într-o piață în continuă expansiune”, spune Cristian Matei, director de retail MatHaus by Arabesque.

ROMÂNII NU SE UITĂ LA BANI ATUNCI CÂND VOR CALITATE

Potrivit rezultatelor barometrului, românii sunt tot mai dispuși să lase pe mâinile specialiștilor activitățile pe care mulți dintre ei au încercat să le facă singuri în trecut, de voie, de nevoie.

71% dintre cei chestionați afirmă că sunt dispuși să apeleze la un meseriaș bun chiar dacă îi costă mai mult, doar să rezolve problema cu care se confruntă. Numai 23% ar mai vrea să rezolve singuri provocările apărute.

A trecut vremea improvizațiilor și a încercărilor personale în astfel de domenii. Pe măsură ce ne maturizăm ca societate, pe măsură ce nivelul de trai va crește, serviciile de suport vor deveni tot mai relevante, iar calitatea acestora va face diferența între oferte”, arată concluziile barometrului.

„Suntem prezenți pe piața materialelor de construcții de mai bine de 27 ani, prin Arabesque și vedem, pe zi ce trece, că românii sunt tot mai interesați de produsele de calitate, de serviciile de suport, de garanție și abia apoi de preț. Vedem proiecte tot mai sofisticate, locuințe construite cu soluții inovative, cu echipe de meșteri și constructori specializați în ultimele tehnologii. E un semn bun pentru viitor, un semn că trebuie să avem încredere în calitatea meșterilor si a specialistilor din industria constructiilor din România”, a declarat Cristian Matei, director de retail MatHaus by Arabesque.

_________________

Barometrul „Meșterul Dorel, între mit și realitate”, a fost dezvoltat de compania de consultanță Frames, la comanda Mathaus, pe un eșantion de 3500 de respondenți, în perioada 4-7 martie 2021.Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenților a fost reprezentat de 58% bărbați și 42% femei din 15 județe, inclusiv București-Ilfov, cu o vârstă medie de 48 de ani.

Curierat rapid de colete mici

0

Clienţilor business şi celor direcţi li se adresează compania de curierat de colete mici, până în 5 kg, Memex. Este creată de antreprenorul român Cristian Pandel, fondator al Memento Group din care face parte şi brandul Christian Tour, împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus, fost CEO la DPD România.

Cristian Pandel: „Efectele pandemiei de coronavirus se vor resimţi pe termen lung ȋn activitatea din turism, şi asta nu doar ȋn România ci la nivel global. Este cât se poate de plauzibil ca în următorii ani să apară flote de roboți curier capabile să acopere zone urbane extinse, dar și puncte de livrare greu accesibile, în sate îndepărtate de munte, în Delta Dunării sau în orice loc în care un client poate fi localizat de o aplicație smart prin intermediul unui telefon mobil”.

Lucian Aldescu: „Memex are avantajul de a porni fără balastul pe care îl au companiile consacrate din România – logistica greoaie și costisitoare, rețeaua de distribuție rigidă, flote învechite şi greu de întreținut. Infrastructura solidă a Memento Group, construită ȋn peste 20 ani de activitate şi reprezentată prin cea mai mare reţea de agenţii de turism din România, care numără peste 1.000 de locaţii, ne oferă contextul perfect pentru dezvoltarea celei mai extinse reţele de puncte fixe pentru serviciul de curierat Memex”.

Ca elemente definitorii, „cu o platforma tehnologică inovatoare, ușor de accesat şi utilizat, cu o flotă de mașini electrice în continuă creștere, Memex intră pe segmentul livrărilor de colete mici, propunăndu-și să ofere timpi de livrare la costuri mai mici, cu o amprentă de carbon minimă și flexibilitate în opțiuni de livrare pentru consumatori. Totodată, Memex ȋşi propune să revoluţioneze modul ȋn care se desfăşoară activitatea de curierat ȋn România şi are planuri ȋndrăzneţe care vizează inclusiv livrarea cu drone sau plata cu criptomonede, inspirându-se din modeluri de business de peste ocean.

Roboții și dronele nu sunt singurele care fac parte dintr-o strategie îndrăzneață în industrie, ne asigură cei doi antreprenori. Într-o lume aflată într-o schimbare accelerată, în care tehnologia pare să se fi infiltrat definitiv în viața noastră de zi cu zi, consumatorul este tentat să adopte tot mai rapid soluțiile oferite de noile tehnologii, evident, în special pe cele care îi simplifică viaţa şi îi sporesc confortul. Iată de ce, Memex își propune ca pe noua sa platformă să implementeze cât de curând și plata cu monedele digitale, Bitcoin, într-o primă etapă.

Pe termen mediu, compania estimează o investiţie de 2 milioane de euro ȋn sistemele informatice necesare gestionării şi organizării serviciului de curierat şi în resursa umană, respectiv rețeaua de distribuție. Ȋn ceea ce priveşte dezvoltarea capacității logistice şi extinderea reţelei, este planificată deschiderea a circa 600 noi puncte de colectare şi livrare ȋn ȋntreaga ţară, până la finele anului 2021”.

Memento Group a înregistrat o cifră de afaceri globală de aproape 195 milioane euro ȋn 2019. Având sediul central în Amsterdam și operațiuni în România, Grecia, Turcia, Spania, Republica Moldova şi SUA, grupul „reunește companii cu activități ȋn domeniul turismului – turoperatori, OTA, servicii de transport, tehnologie specifică turismului, dar și un broker de asigurări, o linie de business in real estate şi o alta ȋn retail online şi offline. Totodată, ȋncepând cu anul 2019, Memento Group este partenerul oficial ȋn România al TUI Group, cel mai mare grup turistic din lume, dezvoltând rețeaua de agenţii TUI TravelCenter”.

Investigație a planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Ce riscă compania?

0

Comisia Europeană a publicat documentul integral prin care inițiază investigația aprofundată a ajutorului de stat pe care statul român intenționează să îl acorde Complexului Energetic Oltenia. Așa cum a fost comunicat anterior, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea Planului de restructurare și a schemei de suport cu termenii din Ghidul privind ajutoarele de salvare și restructurare. Complexului Energetic Oltenia riscă plata unor penalități de aproape un miliard de euro dacă planul nu este modificat și apoi, aprobat de Comisie până la finalul lunii aprilie.

„Motivele expuse în decizia de începere a investigației planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia confirmă temerile noastre că Ministerul Energiei nu înțelege, nici în al XII-lea ceas, că energia produsă pe bază de cărbune nu are viitor, că este scumpă și poluatoare, că nu este viabilă din punct de vedere economic.  

Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, și din partea cui, pentru a înțelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecție socială și alternative economice oamenilor care își vor pierde locurile de muncă?” spune Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.

În urma publicării deciziei, în termen de o lună de la data primirii documentului de către autoritățile române, România trebuie să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare care face obiectul prezentei proceduri. Toate părțile interesate vor fi invitate să își prezinte observațiile în termen de o lună de la data publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

Ce riscă Complexului Energetic Oltenia dacă nu primește o decizie favorabilă la timp?

Până la sfârșitul lunii aprilie, Complexului Energetic Oltenia trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor. 

Conform informațiilor puse la dispoziție de Complexului Energetic Oltenia în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăși 266 de milioane de euro

În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.

Sursa: analiză Greenpeace a planului de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia

Prevenirea discriminării și încurajarea diversității la locul de muncă

0

În spiritul politicii promovate de BNP Paribas, de prevenire a discriminării și de încurajare a diversității la locul de muncă, banca BNP Paribas Personal Finance Sucursala București, în parteneriat cu Institutul Francez din România, a organizat dezbaterea „Transformarea femeii, de la incluziune socială la leadership”. Evenimentul a fost dedicat Zilei Internaționale a Femeii și a avut loc la sala de cinema „Elvire Popesco” (foto). Au luat parte Anca Dragu – președinta Senatului României, Excelența Sa, Laurence Auer – ambasadoarea Franței în România, prof. univ. dr. Laura Grünberg – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Damien Thiery – director general al „Ateliere Fără Frontiere”.

Anca Dragu: „În anul 2020, indicele agregat la nivel european în ceea ce privește diferența de gen situează România pe locul 26 din 28 de țări membre ale Uniunii Europene. Diferența de gen este mai accentuată în domenii specifice, precum cel politic sau pozițiile de top din domeniul privat. Pe de altă parte, domeniul medical este dominat de femei, media europeană fiind de 76%, iar în România 80% din personalul medical sunt femei. În primele trei luni ale anului 2020, numărul femeilor care au ajuns cu politraumatisme la spital este de patru ori mai mare decât înainte de pandemie. Aceste statistici ne arată că este nevoie de acțiune la nivelul politicilor publice. Acestea presupun conștientizare, un efort continuu de a aduce în discuția publică problematica diferenței de gen, a violenței împotriva femeilor și de a crea mentalități, instincte, atitudini din partea societății civile care să contribuie la închiderea acestor diferențe”.

Laurence Auer: „Cred că educația este cheia rezolvării multor aspecte în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați, care este, de fapt, un obiectiv al întregii societăți. Abordarea acestei tematici este un demers relativ nou chiar și în Franta, din anul 2020 existând o lege care obligă partidele politice să aibă o reprezentare egală a bărbaților și femeilor. Iar din 2012 există sancțiuni în cazul în care instituțiile din administrația publică nu iau măsuri pentru a asigura o reprezentare echitabilă a femeilor în funcții superioare. Se fac, însă, progrese în ceea ce privește lupta împotriva prejudecăților la locul de muncă, paritatea femei-bărbați sau acordarea de responsabilități egale. Mai mult, egalitatea dintre femei și bărbați este marea cauză națională a mandatului președintelui Emmanuel Macron. În 2012, când am preluat pentru prima dată un mandat de ambasador, procentul femeilor ambasador franceze era de 10%, iar în prezent este de 26%. Componența consiliilor de administrație ale companiilor franceze trebuie să conțină femei în proporție de 40%. Anul acesta, Franța este co-organizator al conferinței internaționale «Forum Génération Egalité» pentru a promova egalitatea reală între femei și bărbați. În România, am lansat luna aceasta o campanie de comunicare ce va dura până în luna noiembrie, prin care vom reda vocea unor personalități din diferite domenii de activitate, de la politică și media, la societate civilă și sport, care vor împărtăși ce înseamnă în acest moment noțiunea de egalitatea de gen”.

Laura Grünberg: „În România, activismul în domeniul egalității de gen s-a situat mereu între ciocan și nicovală, mereu a trebuit să se strecoare printre priorități politice, crize economice sau de sănătate, birocrație, conservatorism de tip «gender backlash». În ciuda acestei poziționări precare, în ultimii ani în România egalitatea de gen este tot mai prezentă pe agenda publică și putem vorbi despre o instituționalizare și o profesionalizare a domeniului, prin programe de masterat, reviste de specialitate, publicații, instituții abilitate, legi și ONG-uri. Mai mult, sunt schimbări măsurabile deja legate de percepția populației față de importanța tematicii. Un succes palpabil s-a produs, de exemplu, în zona de combatere a violenței domestice, unde au fost făcuți pași importanți prin schimbarea legislației, dar și a mentalității”.

Damien Thiery: „Ateliere Fără Frontiere este o asociație care are ca obiectiv inserția socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse sau marginalizate. Misiunea noastră este ca beneficiarii programelor noastre să se întoarcă la viață cu încredere în ei și cu demnitate. În acest sens, am înființat trei ateliere cu domenii de activitate diferite: atelierul Reconet, pentru colectarea, sortarea, reciclarea sau reutilizarea echipamentelor electrice și electronic; atelierul Remesh, unde transformăm în sacoșe, genți, borsete și alte accesorii bannerele din campaniile outdoor; ferma socială bio&co de lângă Periș, unde angajați din comunitatea locală romă produc fructe și legume certificate bio livrate mai apoi în circuit scurt. Două treimi din fondurile noastre provin de la mediul privat, iar o treime din activitatea noastră economică. Ne dorim să creștem numărul de beneficiari, care în prezent se ridică la 30 de persoane, spre deosebire de 145.000 câți sunt în Franța”.

Miruna Senciuc,

Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance Sucursala București: „Experiența îmi arată că performanța sectorului privat în implementarea de politici care promovează egalitatea de gen și un loc de muncă ancorat în această realitate variază foarte mult în funcție de țară, domeniu de activitate și dimensiunea companiei, de modul în care este promovat leadershipul și cultura companiei. La nivelul BNP Paribas, urmăm o politică proactivă în favoarea egalității profesionale între bărbați și femei, a diversității și a incluziunii, menite să permită tuturor să se simtă pe deplin respectați și integrați. Cred cu tărie că atunci când angajații simt că vor fi evaluați în mod egal sunt mai susceptibili să se simtă în siguranță, să rămână în companie și să contribuie într-adevăr la dezvoltarea organizației”.

BNP Paribas, având o prezență în 71 de țări din întreaga lume, inclusiv în România, se recomandă ca „unul dintre primele grupuri bancare ce au adoptat o politică de prevenire a discriminării la locul de muncă și de promovare a diversității.Încă din anul 2004 a lansat numeroase inițiative pentru promovarea egalității profesionale între femei și bărbați și încurajarea promovării femeilor în funcții de conducere. În anul 2006, a inclus riscul de discriminare pe lista celor 30 de riscuri operaționale majore, promovând egalitatea de șanse și incluziunea”.

BNP Paribas subliniază că în România „promovează aceeași cultură a diversității și a incluziunii la nivelul tuturor companiilor din Grup: BNP Paribas Corporate & Institutional Banking,BNP Paribas Personal Finance București, BNP Paribas Leasing Solutions, Arval, BNP Paribas Cardif, Central Europe Technologies. Din cei 974 de angajați, femeile reprezintă în acest moment aproape 70% și ocupă două treimi din funcțiile de management. Miruna Senciuc, actualul CEO al subsidiarei BNP Paribas Personal Finance București, a devenit în 2019 primafemeie din fruntea executivului din România, iar în 2020 Roxana Lupescu a fost desemnată prima femeie în funcția de Director General al Arval.

În 2019, BNP Paribas a devenit prima dintre cele mai mari 40 de companii tranzacționate la Bursa din Paris (CAC40) care a semnat pactul #JamaisSansElles (#NiciodatăFărăEle), prin care fiecare semnatar s-a angajat să nu participe la vreun eveniment intern sau extern (dezbatere, ședință, masă rotundă) cu mai mult de trei participanți, dacă printre aceștia nu este prezentă cel puțin o femeie.

În anul 2015, BNP Paribas s-a alăturat campaniei globale #HeForShe lansată de UN Women, Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor. Ca parte din acest obiectiv, Grupul și-a propus să promoveze diversitatea în profesiile din domeniul bancar care sunt în mod tradițional dominate de bărbați, respectiv de femei, precum cele din departamentele financiare și de resurse umane. Însă, prin #HeForShe, Grupul își propune să ducă mai departe acest angajament nu numai prin inițiative interne, ci și prin acțiuni care să stimuleze implicarea femeilor pe piața muncii și independența lor financiară. În 2019, în parteneriat cu UN Women, BNP Paribas a alocat un buget de 1,8 milioane de dolari pentru a pregăti 30.000 de femei din zone cu important potențial agricol din Senegal, și care au posibilitatea ca printr-un astfel de program să beneficieze de un loc de muncă și independență din punct de vedere financiar. Peste 270 de milioane de femei din întreaga lume își gestionează propria companie sau sunt în curs de înființare a uneia. Și totuși, femeile joacă un rol major în dezvoltarea economică și socială, în special în țările emergente. Acesta este motivul pentru care Grupul contribuie printr-o serie de acțiuni – buget local dedicat sau program local – ale entităților sale pentru a accelera creșterea start-up-urilor fondate de femei și a IMM-urilor.

În ceea ce privește indicele de egalitate și remunerare Grupul are un scor de 87 de puncte din 100, peste minimul de 75 de puncte necesare pentru companiile cu peste 250 de angajați. În ceea ce privește câștigurile femeilor la nivelul Uniunii Europene, cel mai recent raport Eurostat arată că acestea sunt, în medie, cu 14,8% sub cele ale bărbaților. Cele mai mici diferențe dintre salariile femeilor și cele ale bărbaților sunt în România (3%), Luxemburg (4,6%) și Italia (5%). La polul opus, cele mai mari diferențe sunt înregistrate în Estonia (22,7%), Germania (20,9%) și Cehia (20,1%)”.

Cetelem – www.cetelem.ro este „o marcă comercială BNP Paribas Personal Finance. Începând cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit – BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA și banca mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. După finalizarea procesului de fuziune, activitatea comercială din România a continuat sub brandul Cetelem, cunoscut publicului de credite de consum din România. Compania continuă să ofere servicii de credite de consum în magazin, carduri de credit, credite auto, credite de nevoi personale, fie la locul vânzării, fie la distanță, prin telefon sau Internet. În cei peste 14 ani de când este prezentă pe piața românească, Cetelem a oferit peste 1,8 milioane de credite”.

BNP Paribas Personal Finance SA este recunoscut ca „liderul pieței creditelor de nevoi personale în Franța și în Europa prin intermediul activității de acordare a creditelor de consum și credite imobiliare. Subsidiară a BNP Paribas SA, BNP Paribas Personal Finance are aproape 20.000 de angajați, compania operează în peste 30 de țări. Sub mărcile comerciale Cetelem, Findomestic AlphaCredit și Credit Moderne, compania oferă o  gamă extinsă de produse de creditare, fie prin punctele de vânzare din magazine și showroom-uri auto, fie direct către consumatori, prin agenții și prin Internet. Oferta BNP Paribas Personal Finance include produse de asigurări sau depozite pentru clienții săi din Bulgaria, Franța, Germania și Italia. BNP Paribas Personal Finance SA a dezvoltat o strategie legată de parteneriatele cu retaileri, magazine online și instituții financiare (bănci și companii de asigurări), bazată pe experiența și know-how-ul acumulate în oferirea de soluții de creditare integrate și adaptate activității și strategiei comerciale a partenerilor. Compania și-a asumat, de asemenea, un rol major în educația financiară a clienților în spiritul împrumutului responsabil.

Pentru mai multe detalii, vizitați: www.bnpparibas-pf.com; @bnpp_pf; company/bnp-paribas-personal-finance”. 

PE solicită stabilirea unui preț al carbonului pentru anumite importuri ale UE

0
  • Ar trebui incluse toate produsele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)
  • Veniturile ar urma să fie utilizate pentru a spori sprijinul UE pentru obiectivele Pactului verde european
  • Mecanismul nu trebuie utilizat în mod abuziv pentru a extinde protecționismul comercial

Pentru a crește nivelul de ambiție în materie de climă la nivel mondial și pentru a preveni „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, UE trebuie să introducă un preț al carbonului.

Acest preț ar urma să fie impus anumitor importuri din țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic, afirmă eurodeputații.

Miercuri, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) compatibil cu normele OMC, cu 444 voturi pentru, 70 împotrivă și 181 abțineri.

Rezoluția subliniază că ambiția sporită a UE în ceea ce privește schimbările climatice nu trebuie să conducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, deoarece eforturile globale în domeniul climei nu vor avea de câștigat dacă producția UE este transferată către țări din afara UE care au norme mai puțin ambițioase în materie de emisii.

Prin urmare, eurodeputații sprijină stabilirea unui preț al carbonului pentru anumite bunuri importate din afara UE, dacă aceste țări nu sunt suficient de ambițioase în ceea ce privește acțiunile climatice. Acest lucru ar crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial, precum și un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât și pentru cele din afara UE de a decarboniza în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.

Eurodeputații subliniază că acest mecanism ar trebui să fie compatibil cu normele OMC și să nu fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului. Prin urmare, acesta trebuie să fie conceput în mod specific pentru a îndeplini obiectivele climatice. Veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, adaugă eurodeputații.

Mecanismul ar urma să fie complementar reformei schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)

Noul mecanism ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE și să acopere toate importurile de produse și produse de bază care fac obiectul ETS. Eurodeputații adaugă că, până în 2023 și în urma unei evaluări a impactului, ETS ar trebui să acopere sectorul energetic și sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi cimentul, oțelul, aluminiul, rafinarea petrolului, hârtia, sticla, produsele chimice și îngrășămintele, care continuă să primească alocări cu titlu gratuit substanțiale și care încă reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE.

Eurodeputații adaugă că realizarea unei legături între stabilirea prețului carbonului în cadrul CBAM și prețul certificatelor UE în cadrul ETS va contribui la combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon, dar subliniază că noul mecanism nu trebuie să conducă la o dublă protecție a instalațiilor din UE.

Puteți urmări aici înregistrarea video a dezbaterii în plen.

Citat

După vot, raportorul Yannick Jadot (Verzi/ALE, Franța) a declarat: „CBAM reprezintă o ocazie excelentă de a reconcilia aspectele legate de climă, industrie, ocuparea forței de muncă, reziliență, suveranitate și relocarea emisiilor. Trebuie să încetăm să fim naivi și să impunem același preț al carbonului produselor, indiferent dacă acestea sunt produse în interiorul sau în afara UE, pentru a garanta că sectoarele cele mai poluante participă, de asemenea, la combaterea schimbărilor climatice și inovează în direcția reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta este cea mai bună șansă de a rămâne sub limita de încălzire de 1,5°C, forțând, în același timp, partenerii noștri comerciali să fie la fel de ambițioși pentru a intra pe piața UE.”

Următoarele etape

Comisia urmează să prezinte o propunere legislativă privind un CBAM în al doilea trimestru al anului 2021, ca parte a Pactului verde european ,precum și o propunere privind modul de includere a veniturilor generate pentru a finanța o parte din bugetul UE.

Context

Parlamentul a jucat un rol important în promovarea unei legislații UE mai ambițioase în domeniul climei. Acesta a declarat urgența climatică la 28 noiembrie 2019 și dorește ca UE și statele sale membre să devină neutre din punct de vedere climatic în 2050 și să reducă emisiile de GES cu 60 % până în 2030.

PE își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile asupra mass-mediei în Polonia, Ungaria și Slovenia

0

Mass-media liberă și independentă este vitală pentru societățile democratice, susțin eurodeputații, solicitând Comisiei și Consiliului să o apere cu fermitate.

În dezbaterea de miercuri cu comisara Jourová și secretarul de stat portughez Zacarias, majoritatea eurodeputațiilor au subliniat importanța libertății mass-mediei pentru democrație și societățile democratice și au insistat asupra faptului că trebuie garantată independența acesteia față de interferențele politice. Aceștia au solicitat Comisiei să depună mai multe eforturi pentru a proteja jurnaliștii din Europa și pentru a opri guvernele să acționeze în condiții de impunitate, iar Consiliului să finalizeze procedurile prevăzute la articolul 7 în ceea ce privește Ungaria și Polonia. Unii au afirmat, de asemenea, că ar trebui activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept.

Mai mulți eurodeputați au respins dezbaterea ca fiind părtinitoare din punct de vedere politic și lipsită de informații cu privire la situația din statele membre în cauză, susținând că unii au manifestat o intoleranță față de opinii diferite de propriile opinii.

Puteți urmări înregistrarea dezbaterii aici.

Context

Dezbaterea a fost organizată ca urmare a preocupărilor exprimate după ce Klubradio din Ungaria a fost închis, a propunerii de introducere a unei noi taxe asupra veniturilor obținute de mass-media din publicitate în Polonia, precum și a noilor rapoarte privind ingerințele politice în mass-media slovenă.

În noiembrie 2020, Parlamentul a adoptat rezoluția referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protecția jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor.

Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro în 2020

0

Anul trecut, Grupul Agroland a avut o creștere a cifrei de afaceri cu 33% față de 2019. Profitul net a fost 2,1 milioane de euro în 2020, de 3 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în anul precedent 

Compania își propune deschiderea a cel puțin 8 unități comerciale de tip Agroland MEGA, cu suprafețe de peste 300% mai mari decât cele tradiționale, în 2021, respectiv a 30-35 de asemenea magazine moderne în următorii trei ani

București, 10.03.2021. Grupul Agroland (indice bursier AG), cel mai mare lanț de magazine din România specializate pe segmentele de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming, a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, în creştere cu 33% faţă de 2019, când a avut 28,92 milioane de euro. Profitul net s-a situat la 2,1 milioane de euro, o valoare de 4 ori mai mare faţă de anul anterior, când se ridicase la peste 530.000 de euro.

Potrivit reprezentanților Agroland, tendința ascendentă a business-ului se datorează strategiei de dezvoltare care a implicat investiții în deschiderea de noi magazine de tip Agroland MEGA (cu 5 astfel de unități inaugurate anul trecut), extinderea gamei de produse, creșterea de patru ori a vânzărilor online față de 2019, precum și diversificarea business-ului, prin achiziția activelor sucursalei Mihăilești a companiei Avicola București. Această achiziție a plasat Agroland în topul primilor 10 producători de ouă de consum din România. 

„Conceptul nostru de magazin modern, Agroland MEGA, s-a dovedit și în 2020 un motor al creșterii business-ului. Situarea magazinelor în apropierea centrelor urbane a adus cele 2.500-3.000 de produse pe care le avem în portofoliu, din gamele hobby farming, gardening și pet care, în atenția unei clientele interesate de traiul în aer liber, hrană sănătoasă și amenajarea propriei gospodării. În 2021, ne vom dezvolta business-ul tot datorită extinderii rețelei de magazine Agroland MEGA cu încă cel puțin 8 unități, dar și a creșterii cu 50% a vânzărilor online. Mai mult, vom folosi magazinul online pentru a ieși pentru prima dată pe piețele țărilor din jur: Ungaria, Bulgaria și Serbia. Investițiile în dezvoltarea canalului de vânzare online, precum și cele în automatizarea și digitalizarea proceselor din interiorul companiei și al grupului de firme sunt, de asemenea, parte a strategiei noastre de creștere”, explică Horia Cardoș (foto) , fondator și director general al Agroland. 

La sfârşitul anului trecut, indicatorul EBITDA, care include profitul operațional și cheltuielile de amortizare, se situa la 2,90 milioane de euro, în creștere cu 2,7 ori față de cel al anului 2019, care a atins nivelul de 1,06 milioane de euro.


Câtă vreme cifra de afaceri pentru anul trecut a Grupului Agroland a sporit cu o treime, profitul s-a multiplicat de 4 ori de la un an la altul, în timp ce gradul de îndatorare s-a redus de la 89% la 69% în același interval, putem spune că toate acestea reprezintă o confirmare a faptului că planul nostru de dezvoltare este eficient, generează valoare, iar plasamentele investitorilor, în obligațiuni și acțiuni, vor genera randamentele anticipate de aceștia atunci când ne-au acordat încrederea lor”, spune Horia Cardoș , fondator și director general al Agroland.


În ultimul an, Agroland a devenit o prezență atractivă pentru investitori la Bursa de Valori București, prin listarea de obligațiuni (iunie), mărirea de capital printr-un plasament privat (noiembrie), apoi listarea acțiunilor în Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium, cu începere de la 1 martie 2021. 



Pentru 2021, Agroland își propune să vină la BVB cu o altă companie din grup, Agroland Agribusiness, prin listarea de acțiuni și o emisiune de obligațiuni. Această companie are ca activitate comerțul cu inputuri organice și convenționale pentru agricultură, respectiv semințe, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor, precum și cu tradingul de cereale.



Despre Agroland

Agroland este cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de unități, localizate în 29 de județe, și peste 2.200.000 de clienți an. Printre produsele comercializate se află: produse pentru grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente, hrană și accesorii pentru animale de companie, precum și pui de o zi, furaje echipamente pentru ferme mici şi medii, – şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, și are peste 300 de angajați.

Parteneriat educațional pentru bune practici în afaceri

0

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) și școala de afaceri Envisia – Boards of Elite au semnat un parteneriat educațional „în scopul promovării bunelor practici în afaceri, dezvoltarea competențelor și abilităților de conducere la nivel de management, precum și construirea unei culturi solide de guvernanță corporativă”. 

Jan Pricop, director executiv al AAF: „Parteneriatul cu prima școală de business dedicată specialiștilor cu înaltă expertiză susține demersul pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri care să genereze progres economic și social pe termen lung. Membrii Asociației Administratorilor de Fonduri au posibilitatea, prin intermediul acestui proiect educațional, să împărtășească participanților la cursurile dezvoltate în parteneriat, din experiența profesională acumulată în domeniul fondurilor de investiții și, de asemenea, să-și consolideze expertiza în domenii precum bunele practici în afaceri și guvernanță corporativă, două direcții de management din ce în ce mai importante în contextul economic prezent și viitor”.

Gabriela Hârțescu, decan & COO, Envisia – Boards of Elite: „În implementarea misiunii sale de promovare a excelenței în educație, prin programe și cursuri dedicate membrilor de board, top managementului și profesioniștilor care vizează acest nivel de senioritate profesională, Envisia dezvoltă alianțe strategice care să asigure cea mai înaltă expertiză locală și internațională. Prin alianța cu AAF, alături de celelalte asociații profesionale reprezentative pentru piața de capital și industria serviciilor financiare, Envisia reprezintă singura platformă de educație ultra-specializată care dezvoltă un portofoliu complex și integrat de cursuri pentru toate componentele pieței financiare. Pentru Europa Centrală și de Est, ENVISIA reprezintă o platformă unică de dezvoltare profesională și personală a elitelor, beneficiind de parteneriate de prestigiu cu universități de top și asociații profesionale importante din țară și din străinătate“.

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF, http://www.aaf.ro/)  este definită ca „organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria organismelor de plasament colectiv din Romania. Misiunea AAF este: să promoveze un înalt nivel de transparență, cunoaștere și încredere în ceea ce privește conceptul de investiţie în organisme de plasament colectiv; să contribuie la formarea şi dezvoltarea cadrului legislativ care să asigure posibilitatea efectivă de dezvoltare a industriei și protecția investitorilor; să promoveze în activitatea membrilor săi standarde profesionale și de etică ridicate, de pregătire și perfecționare a personalului din industrie; să contribuie la creșterea competitivității și calității serviciilor, prin promovarea și implementarea normelor/standardelor specifice care guvernează această activitate în spațiul Uniunii Europene, inclusiv cele de etică, integritate și profesionalism; să stabilească şi să dezvolte legături cu organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale interne şi internaționale, cu orice persoană fizică și/sau juridică română sau străină, atât în scopul promovării schimbului de opinii şi de experienţă în domeniu cât și pentru promovarea conceptului de investiţie colectivă în valori mobiliare in România”.

Envisia Business School (Envisia, https://envisia.eu/) – Boards of Elite este caracterizată ca „prima școală de afaceri din Romănia și din Europa Centrală și de Est dedicată membrilor consiliilor de administrație, top managementului executiv (CEO, CFO, COO, CIO, CRO, etc), precum și specialiștilor cu înaltă expertiză care vizează aceste poziții. ENVISIA oferă programe de certificare și de dezvoltare a competențelor și abilităților de conducere, servicii de mentoring și evaluare. O premieră europeană o reprezintă dezvoltarea Programului Board Practice and Directorship, în parteneriat cu Henley Businees School UK (școală de business cu triplă acreditare, în Europa și SUA: AMBA, EQUIS, AACSB). Envisia este partener educațional al unor prestigioase asociații profesionale: CISI – Chartered Institute for Securities and Investment UK, IASE – International Association for Sustainable Economy, AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, ACI România – Asociația Piețelor Financiare, ATR – Asociația Trezorierilor din România etc. Principalul obiectiv al Envisia îl reprezintă evoluția profesională și personală a elitelor, pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri care să genereze progress economic și social pe termen lung”.   

Modernizare la kilometrul 0 al capitalei

0

Au început lucrările de construcție pentru modernizarea unei clădiri din plin centrul Capitalei, la kilometru 0: H Tudor Arghezi 21 (foto), proprietate pe care o deține dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe. Situat în zona Universitate, proiectul este „al doilea dedicat segmentului de spații de birouri pe care compania îl dezvoltă pe piața locală, iar investiția în reconversia clădirii se ridică la peste 4 milioane de euro. Proiectul înregistrează deja un grad de ocupare de 100%”.

Yitzhak Hagag, Chairman & Board Controller Hagag Group: „Continuăm investițiile în segmentul de nișă al reconversiei clădilor vechi și avem încredere că proiectele noastre vor readuce zona centrală a Bucureștiului în atenția investitorilor, precum și în vizorul companiilor elitiste interesate de relocare. Odată finalizat, H Tudor Arghezi 21 va deținte toate atributele necesare pentru a crea o fuziune arhitecturală perfectă între clădirile de patrimoniu existente în perimetrul său și dezvoltările moderne; este un proiect ambițios, iar amplasamentul privilegiat ne va permite să creăm în jurul său un mediu urban vibrant și să repoziționăm zona de centru a orașului în topul locațiilor dezirabile atunci când discutăm despre spații de birouri”. 

Din caracterizarea de ansamblu, este de reținut că imobilul, din 1966, „dispune de o suprafață totală construită de 6.975 de metri pătrați și peste 4.580 de metri pătrați suprafață totală închiriabilă, 10 de locuri de parcare, expunere și vizibilitate excepțională și un regim de înălțime de S+D+P+6E+7R. Procesul de reconversie presupune consolidarea, recompartimentarea și refuncționalizarea clădirii, dar și refacerea împrejmuirilor construcției existente. Fațada edificiului va fi modificată în întregime și va căpăta un aspect modern, elegant, în linie cu influențele arhitectonice ale zonei. Odată finalizat, H Tudor Arghezi 21 va dispune de toate facilitățile unei clădiri de birouri de clasă A – finisaje premium, sisteme de ventilație cu admisie de aer proaspăt și sisteme HVAC eficiente energetic, chicinete, lifturi moderne, multiple căi de acces în clădire, dar și de beneficiile care derivă din amplasamentul ultra-central:  acces rapid la centrul istoric, hoteluri de 4 și 5 stele, instituții publice și culturale, restaurante fine dining, cafenele și multiple mijloace de transport public”.  

Hagag Development Europe este recomandat ca „un dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România. Compania este implicată în achiziționarea, dezvoltarea și renovarea unor imobile și proiecte care implică mai mult de 200 de milioane de euro investite în zonele de lux și de dezvoltare ale Bucureștiului”.  

Fusion AIR, știință transpusă în artă

0

Arta și cercetarea se regăsesc în activități finalizate cu lucrări ilustrând concomitent ambele domenii. Patru artiști români cu abordări și practici artistice distincte lucrează în patru institute de cercetare împreună cu oameni de știință într-un proiect românesc unic de rezidențe artistice în institutele de cercetare – Fusion AIR, ediția a II-a, 2021. 

Inițiatoarea proiectului, Mihaela Ghiță, cofondatoarea Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință, ne oferă detalii: „Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”.    

Artiștii și cercetătorii vor realiza în institute „o instalație ce reprezintă materia invizibilă a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove și din universul îndepărtat; lucrări cu mușchi artificiali, celule vii crescute pe suport organic sau anorganic; o instalație imersivă ce folosește secretele tehnicii colagenului din pergamente; o instalație sonoră care arată efectul muzicii asupra celulelor vii”.

Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și „propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional”, cu sublinierea că „Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei”.

Activitățile și lucrările commune ale artiștilor și cercetătorilor sunt recomandate astfel:

„Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră. 

Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi. 

La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.

Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora”.

Temele de cercetare sunt prezentate live pe pagina de Facebook Qolony pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00. De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony. 

Proiectul este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Qolony – Colonia pentru artă și știință este caracterizată ca „o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului Fusion AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, managerul proiectului. Site oficial: www.qolony.eu” .

Parteneri instituționali sunt Institutul de Științe Spațiale (ISS), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP), Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM), Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR).

Parteneri sunt Muzeul Național de Artă Contemporană, SAC – Spațiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Scientifica.

Festivalul Enescu 2021, existență și necesitate

0

Festivalul Internațional George Enescu 2021 va exista – există, deja, sub aspect organizatoric – și împlinește o necesitate a timpului prin care trecem. Cu această semnificație a fost expusă public o primă punere în temă asupra ediției care va celebra 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, ediție jubiliară, cu numărul 25.

Vladimir Jurowski, directorul artistic al festivalului: „Muzica nu ne servește doar ca divertisment, ca hrană pentru suflet, ci servește și ca un comunicator foarte important între oameni, așa că în aceste vremuri dificile ale pandemiei, lumea are nevoie de frumusețe, de muzică, de cultură. Lumea are, prin aceasta, nevoie de Festivalul Enescu. Avem nevoie de public, de artiști și de sprijinul autorităților și al tuturor sponsorilor. Vă îndemn să considerați importanța acestui Festival, în special anul acesta, atât din perspectiva istoriei sale ilustre, cât mai ales din perspectiva viitorului culturii în această lume. Pandemia nu va dura pentru totdeauna. Odată ce ne vom afla în lumea post-Corona, vom simți și mai mult nevoia de hrană culturală pentru inimile, mințile și sufletele noastre. Prin urmare, vă rugăm să faceți tot posibilul, așa cum și noi facem tot ce este necesar și posibil de partea noastră, pentru a face acest Festival o realitate, pentru a-l face la fel de colorat și de divers pe cât l-am anunțat”.

Festivalul este programat pentru o durată record: 28 august-26 septembrie 2021, cu măsuri care să reducă riscurile de sănătate pentru spectatori, artiști, organizatori și jurnaliști. Programul artistic va fi susținut de 4700 de artiști străini și români, în 66 de concerte organizate în patru serii: 

Mari Orchestre ale Lumii (concerte desfășurate la Sala Palatului)

Concerte și Recitaluri (la Ateneul Român, după amiaza)

Muzica Secolului XXI (la Sala Radio)

Enescu și Contemporanii (concerte de dimineață, la Sala Auditorium)

Organizatorii anunță că „au renunțat la Seria Concertelor de la Miezul Nopții, care se desfășura tradițional tot la Ateneul Român, începând cu orele 22.30, pentru a reduce aglomerația în acest spațiu și pentru a permite aerisirea și igienizarea adecvată între concerte și repetiții. Din motive de pandemie este posibil ca programul să sufere unele modificări până în septembrie. Din acest motiv, organizatorii îi roagă pe iubitorii muzicii să înțeleagă că astfel de schimbări vor fi generate doar de situații speciale sau de urgență, în condițiile incertitudinii pandemiei. De asemenea, deși organizatorii, în colaborare cu toate instituțiile abilitate, colaborează pentru a găsi cele mai bune condiții de organizare a concertelor în sală fără să fie puse în pericol viața și sănătatea participanților și a artiștilor, incertitudinile legate de situația epidemiologică fac ca modul concret în care se va desfășura Festivalul să fie anunțat ulterior, cel mai probabil în luna mai 2021, iar vânzarea de bilete și abonamente este programată să înceapă în luna iunie 2021. 

Numărul de locuri în sălile de concerte va fi mai redus, tot din motive de siguranță sanitară. Pentru achiziționarea de abonamente, va fi organizată o loterie, conform procedurilor internaționale, care să asigure echitate în distribuirea acestora. Detaliile complete despre loterie vor fi puse la dispoziție în luna mai, după ce vom ști mai clar cum vom proceda cu accesul în sălile de concerte. Până atunci, prezentarea generală a procedurii poate fi consultată aici.

Pe lângă concertele în sală, Festivalul Enescu 2021 va oferi acces la concertele sale și în varianta online, pentru publicul din întreaga lume, în sistem pay-per-view. Este prima oară când Festivalul recurge la acest sistem. Fondurile strânse vor fi folosite pentru a acoperi cheltuieli de organizare și drepturile de proprietate intelectuală ale artiștilor. 

Biletele și abonamentele vor fi puse în vânzare în luna iunie, prin www.festivalenescu.ro și www.eventim.ro”.

Elemente de referință în programul Festivalului Enescu 2021, comunicate de organizatori:

– Cea mai consistentă interpretare a lucrărilor lui George Enescu: 42 de interpretări, inclusiv toate cele 5 simfonii, care vor fi prezente în interpretări ale unor orchestre internaționale. Toate orchestrele  internaționale prezente în Festival au în program o lucrare de George Enescu.

– Va fi un „dialog” Enescu-Stravinsky – întrucât anul acesta se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Igor Stravinsky: Simfonia a 5-a de Enescu (în aranjament final de Pascal Bentoiu) este în Program împreună cu două lucrări de Stravinsky prezentate în premieră: The Flood (Potopul) și Les Noces (Nunta), concert susținut de Orchestra Simfonică Radio Berlin, dirijată de Vladimir Jurowski, și de Corul Filarmonicii Enescu. Les Noces este o lucrare foarte dificil de organizat, pentru că e cu patru piane. Soliștii la pian vor fi patru tineri români: Daniel Ciobanu, Andrei Licareț, Mihai Ritivoiu și Alexandra Silocea. 

Simfonia a 2-a de Enescu este în Program împreună cu Concertul  pentru vioară în re major al lui Stravinsky, în interpretarea Baltic Sea Philharmonic Orchestra.

În al doilea concert al Orchestrei Simfonice Radio Berlin, dirijată de Vladimir Jurowski, programul include Concertul pentru pian de Stravinsky, care îl va avea ca solist pe Laureatul ediției 2020/21  al Concursului  George Enescu, Secțiunea Pian  

– Mari orchestre programate în Festival:  Orchestra Filarmonicii George Enescu va concerta în Gala de Deschidere a Festivalului sub bagheta dirijorului Paavo Järvi;  Orchestra și Corul Teatrului Mariinsky, cu Valery Gergiev dirijor; London Symphony Orchestra, Royal Philharmonic, London Philharmonic Orchestra, Academy of St Martin in the Fields, Philharmonia London, Simfonia of London, London Mozart Players; Orchestra Israel Philharmonic va concerta sub bagheta noului său dirijor, Lahav Shani; Orchestra Națională a Franței, dirijată de noul ei director, Cristian Măcelaru; Filarmonica din München cu Valery Gergiev dirijor; Orchestra Del Teatro Alla Scala din Milano, cu un program special și cu un dirijor care vine pentru prima dată în România, Andrés Orozco-Estrada; Orchestra Les Dissonances, cu David Grimal dirijor și solist; Royal Concertgebouw Orchestra cu dirijori diferiți pentru cele două concerte susținute – Daniel Harding și Alan Gilbert.

– Soliști cunoscuți: Maxim Vengerov; Patricia Kopatchinskaja; violoncelista americană Alisa Weilerstein, care vine pentru prima dată în România, împreună cu orchestra sa de cameră The Trondheim Soloists; frații Renaud Capuçon (vioară) și Gautier Capuçon (violoncel); violoniștii Leonidas Kavakos, Dmitry Sitkovetsky; contratenorul Philippe Jaroussky; mezzo-soprana Joyce DiDonato și soprana Sonya Yoncheva; la pian sunt anunțați artiști de prestigiu, care au mai fost prezenți în Festival: Martha Argerich, Jean Yves Thibaudet, Yuja Wang, Khatia Buniatishvili, Maria João Pires, Kirill Gerstein.

– Două lucrări cu narator: Robert Powell (celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli, Jesus of Nazareth, 1977) va fi naratorul în Oedipus Rex de Stravinsky, cu Mariinsky Theatre Orchestra and Choir, dirijor Valery Gergiev și în Suita Peer Gynt a lui Grieg, cu Opéra de Marseille, dirijată de Gabriel Bebeşelea.

Ultimele zile de înscriere la Finance Recruitment Day. Companiile participante oferă joburi în cadrul evenimentului

0

Pe 17 martie se va desfășura exclusiv în mediul online Finance Recruitment Day – singurul și cel mai mare eveniment din România dedicat în totalitate tinerilor la început de carieră, ce abordează domeniul finanțelor și toate domeniile asociate acestuia. Studenții și proaspăt absolvenții interesați să participe la eveniment și care încă nu s-au înscris, mai au la dispoziție câteva zile să aplice.

Până pe data de 12 martie, tinerii care își doresc să adauge un plus de valoare viitoarei lor cariere în domeniul financiar, se pot înscrie gratuit la Finance Recruitment Day, accesând secțiunea dedicată evenimentului, pe portalul de carieră Hipo.ro.

Desfășurat sub tema „Matching Finance areas with your abilities”, participanții vor avea posibilitatea să descopere alături de reprezentanți de top ai companiilor prezente care sunt competențele din domeniul financiar căutate de angajatori, cum să îmbine cel mai bine abilitățile lor cu domeniul care li se potrivește și să descopere care dintre domeniile conexe celui economic li se potrivește cel mai bine: contabilitate, audit, finanțe, taxe, bănci sau chiar juridic.

Companiile prezente la eveniment, pregătite să interacționeze cu cei înscriși la această ediție sunt: Allianz Technology, EY Romania, KPMG, Schlumberger, ACCA, Societe Generale Global Solution Centre, British American Tobacco, Deloitte Romania, Exelia și PwC.

Tinerii care doresc să se facă remarcați și să obțină un job sau program de internship chiar în cadrul evenimentului au ocazia să susțină Digital Speed Interviews, în urma cărora pot obține oportunitatea de carieră mult dorită, în cadrul companiei pentru care ar dori să lucreze, precum: Allianz Technology, EY Romania, KPMG, Schlumberger, Deloitte Romania, Societe Generale Global Solution Centre sau PwC.

Ce cuprinde agenda Finance Recruitment Day:

Pe lângă oportunitatea de a obține un job sau un program de internship în cadrul evenimentului, participanții vor dispune de o agenda complexă care cuprinde: Keynote-uri susținute de speakeri de top precum:

  • „How to give the right Finance flavour to your CV” susținut de Cosmin Nitu, Senior Manager in Audit la EY România;
  • „Practical and critical thinking around AI in Finance” susținut de Tudor Grecu, Audit Partner la KPMG;
  • “Job skills required in audit and taxes” susținut de Aloma Odogwu, SSO Recruitment Manager, Schlumberger;
  • „What do employers look for when hiring” susținut de Alina Gherdan, Team Coordinator Recruitment, Allianz Technology;
  • „Add value to your Accounting career” susținut de Andreia Stanciu, Head of ACCA – South-Eastern Europe;
  • „A transition for a job in Accounting – challenges & key takeaway” susținut de Vincent Orcin, Head of Finance Shared Service Center SG GSC;

De asemenea, tinerii vor lua parte la masterclass-uri special concepute pentru a le oferi cele mai noi informații și resurse de învățare, susținute de companii de top precum:

  • Masterclass – Allianz Technology – Desirable skills in Finance that will improve your career
  • Masterclass – KPMG – Tax reimagined with the help of Technology
  • Masterclass – EY Romania – How to successfully manage your time

Nu în ultimul rând, participanții vor avea avea parte de Networking și jocuri interactive precum Challenger Toolbox la care tinerii pot participa pe tot parcursul zilei.

Pentru a dispune de toate detaliile despre eveniment tinerii interesați pot accesa pagina Finance Recruitment Day până pe data de 12 martie – care este și ultima zi de înscriere.


Despre Catalyst Solutions

Catalyst Solutions este o companie românească de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 14 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:

  • www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;
  • Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, care are loc online în Timișoara și la nivel Național pe www.hipo.ro;
  • DevTalks, eveniment care reunește profesioniști IT pasionați de Web, Java, Security, Big Data & Cloud, DevOps, Emerging Tech, Product Management, Digital Transformation, Mobile, QA&Testing și SAP
  • Top Talents România Connected, program care identifică și premiază cei mai valoroși tineri români;
  • Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzător instrument de pe piață, care măsoară gradul de atractivitate al brandurilor de angajatori, precum și așteptările pe care candidații le au de la aceștia.

AROBS intră pe piața de soluții de plăți

0

AROBS Transilvania Software a lansat MonePOS, o soluție de plată contactless, pentru piața din România și nu numai, care folosește un dispozitiv mPOS de dimensiuni reduse, interconectabil cu orice dispozitiv hardware dedicat, și prin care plata se efectuează în mai puțin de 10 secunde. Soluțiaeste deja prezentă pe piața de taximetrie din Cluj-Napoca, oferind, în premieră pentru România, conectarea directă cu casa de marcat (taximetrul) din taxiuri. MonePOS vine la pachet cu servicii financiare oferite de Banca Transilvania.

De ce Cluj-Napoca? Pentru că este primul oraș din România, unde, începând cu 31 martie 2021, în conformitate cu „Regulamentul privind organizarea și executarea serviciului de transport în regim de taxi în municipiul Cluj-Napoca”, taximetrele au obligația să fie dotate cu echipamente și soluții de plată contactless, pentru a-și putea continua activitatea.

MonePOS aduce valoare adăugată companiilor din mai multe perspective: rapiditatea plăților contactless– plata se efectuează în doar 10 secunde (cu card, smartphone sau smartwatch), dimensiunea redusă, conectivitatea directă cu aparatul de taximetru sau alte dispozitive.Mai mult, dat fiind contextul pandemic, e un sprijin pentru luarea măsurilor de siguranță și igienă pentru clienții și operatorii din industriile de mobilitate.

În ultimele luni, soluțiile de mobilitate pentru plăți au devenit din ce în ce mai importante, dat fiind faptul că, în multe industrii, comportamentul utilizatorilor a accelerat adoptarea soluțiilor contactless.

MonePOS vine în sprijinul digitalizării complete a companiilor din mai multe arii de activitate: transport persoane, taximetrie, FMCG, curierat, fooddelivery, piețe, retail-ul mic.Pentru soluții dedicate altor industrii cu cerințe specifice, AROBS poate, de asemenea, personaliza soluția de plată lansată.

Voicu Oprean, fondator & CEO AROBS,declară: „Clujul ține pasul cu vremurile și noi ne bucurăm să inovăm în Cluj. Nu ne oprim aici, dorim să lansăm, în următoarea perioadă, mai multe soluții de plată contactless și unattended. Știm că, mai ales din luna martie 2020 încoace, companiile din toate industriile pentru care am construit acest produs trebuie să ofere sisteme și dispozitive de plăți contactless, pentru a câștiga încrederea consumatorilor și pentru a asigura condiții impecabile de siguranță pentru clienți. Această inițiativă deschide noua direcție strategică a companiei, de dezvoltare a expertizei în servicii și soluții fintech”.

Mai multe detalii despre noua soluție puteți găsi pe pagina https://www.arobsgrup.ro/monepos/.

Povești pe care poate nu le știai: ele sunt femeile inginer de la Xiaomi

0

Noaptea târziu, Yang Dongdong încă stătea cu ochii în ecranul computerului, iar degetele ei alunecau cu repeziciune pe taste, scriind ultimele linii de cod. Câteva reglaje și apoi testele finale! Sunetul melodios a căpătat viață, iar bugul softului video a fost în sfârșit rezolvat. Colegii au felicitat-o pe Yang Dongdong pentru modul în care a rezolvat problema. Cu toate că întreaga echipă s-a bucurat, nimeni n-a fost foarte entuziasmat pentru că aceste mici reușite sunt frecvente.

Yang Dongodong a absolvit  Beijing University of Posts and Telecommunications cu o diplomă în automatizarea testelor tehnologice. S-a alăturat echipei Xiaomi ca inginer în cadrul Departamentului Platformelor de Sistem, în urmă cu șase ani și jumătate. În timpul liber, îi place să alerge, să asculte muzică și să se distreze alături de prieteni. Marea ei pasiune rămâne cititul, după cum a dezvăluit: „Cu toate că îmi plac romanele clasice și istorice, cărțile despre tehnologie sunt întotdeauna prima mea alegere, deoarece proiectele noastre nu pot merge mai departe, dacă nu ne dezvoltăm în permanență.”

Există o mulțime de femei inginer precum Yang Dongdong în cadrul Xiaomi.

Ca urmare a dezvoltării rapide a industriilor high-tech și de Internet, tot mai multe femei au început să se implice în știință și tehnologie în întreaga lume. Aceste femei inginer au jucat și joacă un rol semnificativ în design, inginerie, cercetare și dezvoltare, testare, dar și în alte departamente. Numărul lor crește la Xiaomi, companie în cadrul căreia își demonstrează zi de zi talentele.

Pentru ele, principalul motiv de a alege o carieră în tehnologie la Xiaomi a fost acela că se pot dezvolta în permanență. Li Yanhua face parte din Departamentul de Standarde și Noi Tehnologii și a ales această carieră datorită pasiunii ei din facultate pentru știință și tehnologie, care a adus-o în acest loc.

Gao Luyu de la Departamentul de Inteligență Artificială este unică atunci când vine vorba de logică matematică și a intrat în industria high-tech încă din copilărie.

Gu Chenbing se ocupă de platforma de e-commerce Youpin și este pasionată de tehnologie și a ales să fie inginer pentru a-și obține rapid independența financiară. În opinia ei, această carieră o ajută să se perfecționeze în cel mai eficient mod posibil.

Stereotipurile legate de sex au transformat cuvântul “inginer” în unul asociat bărbaților. Femeilor li s-a spus încă din copilărie că există unele cariere care nu li se potrivesc. Li s-a mai spus că ar trebui să aleagă “slujbe pentru fete”.

De ce ar trebui ca viitorul unei persoane să fie decis de sex? Weng Xiaoping de la Departamentul de Analize al Datelor a văzut lucrurile în mod diferit: „Femeile sunt mai atente și mai dedicate atunci când au o problemă de rezolvat. Avem o intuiție mai bună, ceea ce duce la o colaborare mai eficientă. Acestea sunt avantajele femeilor care activează în domeniul tehnologiei”.

Și Yang Dongdong de la Departamentul Platformelor de Sistem susține că nu există diferențe între bărbați și femei în tehnologie. Zhang Chen de la Departamentul de Cercetare și Dezvoltare al Sistemelor îi întărește spusele: „Femei sau bărbați, suntem cu toții ingineri. Departamentul nostru este responsabil de cercetarea și dezvoltarea sistemelor TV, iar birourile noastre sunt pline de tot felul de televizoare pe care le testăm în cele mai mici detalii. Cu toții suntem obișnuiți să cărăm televizoarele de la un birou la altul, indiferent de mărimea pe care o au. Înlăturarea panoului sau instalarea unei baterii sunt floare la ureche pentru oricine din departament, fie el bărbat sau femeie”.

Xiaomi este o companie tânără și inovatoare care prețuiește oamenii dispuși să dea totul pentru a-și îndeplini visurile. Fie că vorbim de femei sau bărbați, oricine își poate găsi rolul potrivit la Xiaomi. Aceste femei inginer și-au folosit înțelepciunea și profesionalismul pentru a rezolva în cadrul Xiaomi o mulțime de probleme tehnice din domenii diferite. Au contribuit la viziunea companiei de a permite tuturor să aibă acces la o viață mai bună prin intermediul tehnologiilor inovative. În același timp, s-au dezvoltat și au făcut carieră și multe dintre ele au obținut recunoaștere și premii din partea companiei.

Tan Meifang de la Departamentul de Afaceri Inovative a spus că Xiaomi prețuiește talentele. Sunt multe femei cu funcții de conducere în departamentele Xiaomi, ceea ce nu este ceva foarte comun în această industrie. Gao Luyu susține și ea că toți cei de la Xiaomi sunt specialiști în anumite domenii. Fiecare are ceva de învățat de la celălalt, iar echipa progresează în permanență. Când cineva întâmpină o problemă, șefii departamentelor și colegii îi sar imediat în ajutor.

Îmi place foarte mult această frază rostită de CEO-ul nostru, Lei Jun: ‘atât timp cât ești un talent în tehnologie și ești pasionat de tehnologie, te invităm în echipa Xiaomi pentru a-ți transforma visurile în realitate’. Aceste cuvinte m-au inspirat întotdeauna și m-au motivat să descopăr lucruri noi. Cred că femeile n-ar trebui să fie afectate sau n-ar trebui să își limiteze alegerile în privința carierei din cauza prejudecăților și a îndoielilor. În schimb, trebuie să ne ascultăm inima și să facem lucrurile din pasiune. Trebuie să avem curajul să ne urmăm idealurile”, spune Wang Shanshan de la Departamentul Platformelor Cloud.

Xiaomi se mândrește cu aceste femei talentate care sunt devotate carierelor alese și are ușile deschise pentru orice femeie care își dorește să cunoască oameni diferiți, să se bucure de altfel de călătorii și să evolueze pe această scenă de vis a tehnologiei.

Pentru galeria foto cu femeile inginer din cadrul Xiaomi, intrați AICI

Leonardo Badea (BNR): Soluții pentru domeniul agroalimentar din perspectiva menținerii stabilității macrofinanciare

0

În România, cultivarea pământului și prelucrarea roadelor sale a avut mereu o importanță semnificativă la nivel economic și social. Odată cu revenirea la modelul de economie de piață competitivă în anii `90, din cauza nivelului insuficient al capitalului privat local și al sprijinului politicilor publice, competitivitatea sectorului agroalimentar a rămas deficitară în raport cu oferta externă. Pe de altă parte, consumul intern a avut o sporit cu o amploare semnificativă constituind pe parcursul majorității timpului partea cea mai importantă a modelului local de creștere economică și fiind adesea stimulat de politicile fiscale.

Astfel, prin mecanismele firești de piață, cererea internă în creștere de produse agroalimentare și-a găsit într-o proporție tot mai mare satisfacere prin oferta externă, mai competitivă (prin preț ori calitate) sau pur și simplu pentru că aceasta a reușit o bună perioadă de timp să ajungă mai ușor pe rafturile supermarket-urilor (parte a unui model comercial care pentru o bună perioadă de timp a constituit și încă mai constituie cu un impact atenuat,  o dificultate pentru producătorii locali cărora le-a fost mai greu să se integreze în lanțurile de aprovizionare ce sunt parte a integrantă a modelului de afaceri al acestor platforme de comerț).

Rezultatul funcționării acestor mecanisme de piață fără o corecție necesară (sau în condițiile unui sprijin insuficient al producătorilor locali) din partea politicilor publice, a făcut ca în timp să se acumuleze vulnerabilități provenind din acest sector, precum un dezechilibru structural al balanței comerciale cu bunuri agroalimentare și o dependență alimentară în creștere a consumatorilor locali față de producători externi și lungi lanțuri de aprovizionare.

Cumulat pentru anul 2019 deficitul balanței comerciale provenind din comerțul cu bunuri a fost de circa 82,1 miliarde de lei din care deficitul comercial cu produse din cadrul primelor patru grupe de bunuri conform nomenclatorului combinat a fost de aproximativ 5,9 miliarde de lei (I. Animale vii și produse animale; II. Produse vegetale; III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale; IV. Produse alimentare, băuturi și tutun). Pentru primele 11 luni ale anului 2020 deficitul comercial cu produse din cadrul acelorași prime patru grupe reprezentative din cadrul nomenclatorului combinat a urcat la aproape 9 miliarde de lei adică peste 11,3% din deficitul total al comerțului cu bunuri aferent perioadei (79,5 miliarde de lei). Așadar, în contextul crizei generate de pandemia COVID-19 această vulnerabilitate s-a accentuat iar efectele ei negative este de așteptat să continue să se amplifice și pe parcursul anului 2021 în contextul pierderii importante de producție agricolă cauzată de secetă ce a provocat dificultăți financiare importante fermierilor, care se adaugă celor generate de pandemie.

Evident, contribuția sectorului agroalimentar la bunăstarea societății nu se limitează la menținerea echilibrului în activitatea de comerț exterior deși acesta este unul foarte important. De la agricultură și de la industria alimentară societatea dorește mai multe locuri de muncă, creștere economică și o mai bună protecție a mediului (ca de la orice alte sectoare ale economiei), dar și alimente sănătoase și nutriționale și un echilibru teritorial care să nu lase regiuni în urmă.

Trebuie să creăm mai multe locuri de muncă și să creștem economic, dar o parte din provocări sunt generate de faptul că, în special, agricultura pierde locuri de muncă și este confruntată cu evoluții ciclice aflate în strânsă legătură cu modificările pe termen lung privind regimul termic și cel al precipitațiilor. De asemenea, este încă semnificativ expusă riscurilor generate de evoluțiile climatice în continuare foarte greu de gestionat prin instrumentele clasice (asigurare, tranzacții financiare).

Totuși, aceasta nu este o soartă ireversibilă. Este posibil, să readucem sectorul agroalimentare pe o cale de ameliorare a competitivității și de contribuție mai stabilă și mai sustenabilă la creșterea economică, inclusiv pentru îmbunătățirea echilibrului extern. Pentru a ajunge acolo avem nevoie de un mix adecvat de politici, față de care există deja propuneri la care mă voi referi ulterior.

Creșterea economică și a numărului de locuri de muncă implică anterior acestora un efort pentru productivitate crescută și competitivitate sporită. O producție în creștere cu cheltuieli mai puține nu trebuie neapărat să conducă reducerea locurilor de muncă (de exemplu ca efect al investițiilor în tehnologii și echipamente avansate), deoarece creșterea în întregul sector poate crea mai multe locuri de muncă decât cele care sunt redundante.

Trebuie  să avem pe agenda noastră în mod prioritar o dezvoltare sustenabilă care urmărește protejarea mediului. Avem nevoie de mai puțină poluare a apei din nutrienți și pesticide, pentru a opri degradarea solului, pentru a avea mai puține efecte negative ale pesticidelor asupra biodiversității și pentru a răspunde mai bine cererii externe și externe care în ultimii ani se axează tot mai mult pe produse bio. Acest efort este susținut și de politica la nivel european care a creat facilități pentru dezvoltarea agriculturii ecologice pe care poate le-am putea fructifica mai bine în viitor decât am reușit până acum.

Totodată, avem nevoie de echilibru teritorial, pentru că societatea modernă  nu mai acceptă ca regiunile mai fragile din perspectiva resurselor și mai puțin dezvoltate să ajungă  în situația declinului economic și a abandonului demografic. Dar cheia pentru aceasta sunt investițiile: începând cu cele în educație și formare a (viitoarei) forțe de muncă adecvat calificate și până la cele în echipamente și în infrastructură.

Băncile, IFN și fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroalimentar să creeze valoare adăugată superioară. În timp ce creditarea agriculturii a avut un trend crescător  în ultima perioadă, creditarea industriei alimentare a scăzut relativ semnificativ în ultimii ani. Mai mult, în ambele sectoare, finanțarea a fost acordată preponderent pentru nevoi de trezorerie, creditarea proiectelor de investiții fiind minoritară (și în scădere accentuată pentru firmele din industria alimentară).

Conform răspunsurilor oferite de-a lungul  timpului la chestionarul periodic derulat de BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației (https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx#Sondaj) se poate observa că în perioada pandemiei (ultimele trei trimestre ale anului trecut) agricultura și piscicultura au fost singurele sectoare principale de activitate față de care băncile nu au perceput o creștere a riscului de credit, ceea ce înseamnă că și probabil există în continuare disponibilitate din partea acestora pentru a menține sprijinul financiar pentru ieșirea din criză și dezvoltarea ulterioară a firmelor din aceste domenii.

Desigur, profitabilitatea în condiții normale a firmelor din domeniul agriculturii nu este printre cele mai ridicate, comparativ cu celelalte sectoare de activitate, așa cum o arată datele disponibile public pe site-ul Ministerului Finanțelor. O medie a rentabilității activelor calculată pe baza acestora plasează companiile din agricultură la un nivel de circa 5,38% în anul 2019 (anterior crizei) la aproape jumătate față de sectorul construcțiilor dar totuși mai mult decât dublu față de cel al utilităților. Aceasta arată că, având în vedere perspectivele importante de viitor ale acestui sector, există cu siguranță o bază sustenabilă pentru sporirea eficienței și rentabilității activităților din agricultură prin investiții.

Una dintre principalele cauze ale variabilității performanței firmelor din agricultură este dată de volatilitatea prețurilor produselor agricole care s-a amplificat ca urmare a unei mai mari deschideri și integrării cu piețele internaționale. Schimbările climatice au dus, de asemenea, la o frecvență mai mare a evenimentelor extreme, care au un impact asupra producției și piețelor și contribuie la volatilitatea crescută. Totuși în România că în medie rentabilitatea activelor firmelor din acest sector nu a avut în ultimii cinci ani fluctuații extreme, ci a variat între un minim de 3,66% în anul 2015 (un an slab din perspectiva profitabilității pentru toate sectoarele de activitate) și un maxim de 7,34% în anul  2017 (date MFP, calcule BNR).

În contextul celor de mai sus, creditarea acordată de bănci și IFN-uri pentru sectorul agroalimentare s-a majorat în ultimii 6 ani dar nu într-un ritm foarte accelerat. Valoarea cumulată a expunerilor celor două categorii de finanțatori față de firmele din acest sector s-a majorat cu aproximativ 31% de la circa 17,5 miliarde lei în decembrie 2015 la peste 23 de miliarde lei în decembrie 2020, iar în perioada de pandemie a urcat cu aproximativ 6,8% (decembrie față de martie 2020). Din statistici se poate observa că ponderea cea mai mare o au finanțările acordate firmelor din domeniul cultivării plantelor nepermanente (36% din total în decembrie 2020, preponderent pentru culturi de cereale), pe locul doi fiind cele din domeniul creșterii animalelor (13% din total în decembrie 2020). Expunerile băncilor față de firmele din domeniul fabricării conservelor, alimentelor sau băuturilor cu grad mai ridicat de procesare sunt mai reduse, cumulând împreună circa 41% din total în decembrie 2020.

Există o eterogenitate foarte mare a sănătății financiare a firmelor din domeniul agroalimentar care frânează dezvoltarea creditării față de acest sector și arată că măsurile propuse pentru aceste sectoare ar trebui să fie țintite, cu atât mai mult în condițiile în care constrângerile privind alocările din resursele bugetare cresc. În plus, dimensiunea contează considerabil în acest domeniu. Cele mai multe firme cu activitate agroalimentară sunt microîntreprinderi și de-a lungul anilor nu au reușit să treacă într-o grupă superioară de dimensiune.

Agricultura a fost anul trecut în atenția Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Comitetul a considerat că importurile de produse alimentare semnificativ mai mari ca exporturile au generat o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) experiența altor țări arată o relație strânsă între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) în lumina lecțiilor crizei generate de actuala criză sanitară, asigurarea securității alimentare devine prioritară. CNSM a invitat specialiști din Guvern, BNR, bănci, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România, asociații private de profil, autorități guvernamentale etc. să facă parte dintr-un Grup de lucru care să aprofundeze problema și să identifice posibile soluții. Analiza elaborată în cadrul acestui Grup de lucru, precum și recomandările propuse, au fost aprobate de către toți reprezentanții din CNSM ai Guvernului, BNR și ai Autorității de Supraveghere Financiară, fără excepție. Această unanimitate poate ajuta la implementarea proiectului. CNSM a emis în luna iulie 2020 o recomandare către Guvern și către Banca Națională a României, conținând 10 propuneri de soluții și încă aproape 50 de posibile măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le analizeze (toate materialele sunt publice, disponibile pe site-ul CNSM, http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/).

Multe dintre soluții ar putea părea provocatoare, având în vedere trăsăturile agriculturii din România care a rămas în bună parte la nivelul fermelor de subzistență, dependente de evoluțiile climatice, cu productivitate semnificativ sub cea europeană și generatoare de valoare adăugată redusă. Recomandările CNSM sunt însă în linie cu agenda europeană a sectorului agroalimentar, care alocă bugete tot mai consistente pentru digitalizare, dezvoltare inovativă și protejarea mediului.

De altfel, prima recomandare are în vedere creșterea accentului asupra dezvoltării unei economii verzi, mai prietenoase cu mediul. Uniunea Europeană alocă fonduri extrem de importante acestui obiectiv, iar domeniul agroalimentar din România se poate califica relativ ușor cerințelor. Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele fruntașe în emisia de COsau alte gaze de seră. Recomandarea CNSM a fost ca Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 9,4 mld euro care să implementeze strategia UE de diminuare a riscului climatic (”De la Fermă la Furculiță”), în linie și cu obiectivele specifice schimbărilor climatice din viitoarea Politică Agricolă Comună. Este recomandat ca aceste programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și finanțarea verde. De altfel, multe țări din regiune (Polonia, Ungaria, Slovenia etc.) au emis deja asemenea obligațiuni verzi, multe emisiuni fiind realizate chiar de guverne.

Tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar este o altă recomandare CNSM. Subiectul, de asemenea, se află în topul agendei europene și fonduri semnificative vor fi alocate în anii următori pentru implementare. România ar putea beneficia considerabil din această aliniere la prioritățile europene, din cel puțin două motive. În primul rând, România se plasează pe poziții dezavantajoase la nivel european în domeniul inovației (inclusiv în agricultură), astfel că orice progres este binevenit. De exemplu, doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). În al doilea rând, România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale. De altfel, tehnologiile digitale ar putea compensa o parte din dezavantajul fragmentării pronunțată a terenurilor agricole din România (de departe, cea mai ridicată din UE). Recomandarea CNSM este ca Guvernul, prin MADR, să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 0,5 mld euro care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale”.

Nevoile de finanțare rămân ridicate, iar pentru o mai bună satisfacere a acestora, recomandările CNSM se adresează atât Guvernului, cât și BNR. În primul rând, Guvernul, prin MADR și MFP, să se implice în creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor pentru susținerea firmelor din agricultură și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 5 mld lei până în anul 2023). În prezent, fondurile de garantare a creditelor au o expunere de 6 la sută pe agricultură și 2 la sută pe industria alimentară. În al doilea rând, se recomandă BNR să disemineze periodic date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. În al treilea rând, Guvernul este așteptat să revizuiască mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil.

Problema eterogeneității mari în performanță și a dimensiunii reduse a firmelor din domeniul agriculturii a condus la două recomandări. În primul rând, a fost creată o metodologie transparentă (publicată pe site-ul CNSM) pentru identificarea potențialelor firme-campion în domeniul agroalimentar, firme care au potențial să crească sustenabil. La o primă simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care ar putea fi mai mult în vizorul autorităților sau al creditorilor. Se recomandă BNR să revizuiască periodic această metodologie, în funcție de rezultate. În al doilea rând, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri bunuri agroalimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, respectiv care (vii) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii.

Nu în ultimul rând, CNSM recomandă Guvernului ca în măsurile luate accentul să fie mai mult pe calitate. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare sau implementarea de strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate, reprezintă recomandări adresate Guvernului pentru ameliorarea calității. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri.

Suplimentar, pe lângă recomandările menționate, CNSM propune și alte aproape 50 de măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le implementeze. Aceste măsuri au în vedere șapte categorii de obiective: (i) reforme structurale, (ii) stimularea exporturilor, (iii) creșterea valorii adăugate, (iv) ameliorarea inovației, (v) creșterea calității, (vi) diseminare suplimentară de date statistice și (vii) acces mai bun la finanțare.

BNR contribuie la efortul implementării recomandărilor CNSM dar sarcina cea mai grea revine Guvernului. Elaborarea de proiecte în sumă de aproape 10 mld euro, revizuirea activității fondurilor de garantare a creditelor pentru ca fluxul finanțărilor către firmele din domeniul agroalimentar să crească cu minim 5 mld lei, elaborarea de strategii sau de propuneri privind amendarea diverselor acte normative etc. sunt sarcini dificile. Sunt însă premise ca și restul recomandărilor CNSM de diminuare a vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare să fie îndeplinite integral și la timp. În primul rând, experiența Grupului de lucru CNSM arată că există expertiză în rândul autorităților pentru îndeplinirea recomandărilor menționate. Elementul cheie este ca acest subiect să fie prioritar pe agenda autorităților, astfel încât acestea să aloce resursele umane și de timp necesare. În al doilea rând, există interes din partea asociațiilor private de profil, a instituțiilor de credit etc., de a aloca resurse umane, financiare și de timp pentru a sprijini autoritățile în acest demers.

Evident, nu există un răspuns unic la provocările de competitivitate și dezvoltare în domeniul agroalimentar, a căror soluționare ar conduce la efecte pozitive în lanț atât din perspectiva macrostabilității cât și a dezvoltării economice în general și a bunăstării populației. De aceea inițiativa CNSM unanim îmbrățișată de cele mai importante categorii de actori cu relevanță în acest domeniu propune un set echilibrat de măsuri. Acestea vin să suplinească o abordare din păcate destul de fragmentată în prezent (pentru că alte măsuri și programe existau și anterior demersului CNSM). Este nevoie așadar de o abordare cu adevărat strategică și pe cât posibil mai unitară care să prevină risipirea resurselor și concentrarea eforturilor, ceea ce în opinia mea este unul dintre meritele pachetului de recomandări ale CNSM.

În al doilea rând, coerența este esențială.  Prin urmare, este foarte important să găsim moduri în care putem îmbunătăți guvernanța pentru a mobiliza instrumentele necesare la nivel local, pentru a dezvolta proiecte cu adevărat fezabile economic și pentru a sprijini efortul de creștere la nivelul tuturor regiunilor.

În condițiile globalizării economiilor naționale, a situației macroeconomice actuale ce necesită o ieșire cât mai rapidă și sustenabilă din criză pandemică care să conducă la ameliorarea vulnerabilităților existente, dar și ca urmare a necesității de a îmbunătăți calitatea vieții populației, este necesar să avem în permanență în vedere și să sprijinim prin politici publice înțelepte și echilibrate cele trei  obiective  foarte importante ale sectorului agroalimentar național:

1. asigurarea suveranității alimentare a țării pe baza substituirii importurilor;

2. îmbunătățirea calității și competitivității produselor agricole interne;

3. asigurarea unui nivel ridicat de trai în zona rurală prin baza dezvoltarea socio-economică a tuturor regiunilor și reducerea disparităților dintre acestea.

Toate aceste lucruri, ne obligă să urmărim nu doar prezentarea problematicii induse de necesitatea dezvoltării sectorului agroalimentar dar și modul eficient în care soluțiile (multe dintre ele fiind deja discutate și cunoscute  în spațiul public) sunt puse în practică. Capacitatea unei țări de a progresa este legată în mod clar de modul în care poate să pună în practică și cu rezultate rapide politicile publice sectoriale, care să realizeze o dezvoltare constantă. Deloc simplu, acest fapt este provocarea noastră într-o lume dinamică,  în care flexibilitatea și inovația reprezintă premise necesare, dar nu și suficiente, pentru reușită.

Casa de avocatura Tudor, Andrei & Asociatii, afiliata BDO, a obtinut rambursarea TVA in valoare de 10 milioane de euro pentru un client din industria alimentarii cu energie termica

0

Echipa de avocati a Tudor, Andrei si Asociatii, firma de avocatura afiliata BDO in Romania, formata din Raluca Andrei (Partner) si Daniel Ghimpu (Associate) a reprezentat cu succes un jucator pe piata alimentarii cu energie termica intr-un litigiu fiscal vizand ajustarea bazei de impozitare a TVA in cazul falimentului debitoarei creantei in legatura cu care a fost colectata TVA.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut solutia Curtii de Apel Galati de anulare a Deciziei de impunere si a Raportului de Inspectie Fiscala, consecinta acestor solutii fiind obtinerea de catre contribuabil a rambursarii TVA in valoare de aprox. 10 mil. EUR.

Hotararile judecatoresti pronuntate in aceasta cauza dau totodata o dezlegare importanta asupra aplicarii legii in timp in ceea ce priveste ajustarea bazei de impunere TVA in cazul insolventei debitorului.

Solutiile instantelor de judecata sunt importante intrucat clarifica modul de aplicare in timp a prevederilor art. 287 alin. 1 lit. d din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, text de lege care a fost modificat in mod repetat creand interpretari diferite la nivelul autoritatilor fiscale cu privire la momentul la care se poate reduce baza de impozitare a TVA in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a intrarii in faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata.

„In speta analizata autoritatile fiscale au considerat in mod eronat ca art. 287 alin. 1 litera d din Codul fiscal trebuie aplicat in forma in vigoare la data confirmarii planului de reorganizare al debitoarei, forma in care textul de lege ar fi permis ajustarea bazei de impozitare a TVA doar incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006, chiar daca solicitarea de ajustare a bazei de impozitare a fost facuta de catre contribuabil la o data la care textul de lege permitea aceasta ajustare in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a pronuntat hotararea judecatoreasca de confirmare a planului de reorganizare.

 Instantele de judecata au confirmat in mod corect faptul ca efectele unei situatii juridice sunt guvernate de legea in vigoare la data la care se realizeaza respectivele efecte, iar nu de legea in vigoare la data situatiei care le-a generat“, a precizat Raluca Andrei, Partner in cadrul Tudor, Andrei si Asociatii.

Raluca Andrei

„Maniera in care autoritatile fiscale au facut aplicarea in timp a prevederilor art. 287 alin. 1 lit. d in speta de mai sus expune contribuabilii riscului de a fi sanctionati cu decaderea din dreptul de a solicita ajustarea bazei de impozitare a TVA in cazul in care hotararea judecatoreasca de inchidere a procedurii falimentului s-ar pronunta la mai mult de 5 ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare”, a precizat Daniel Ghimpu, Associate in cadrul Tudor, Andrei si Asociatii.

Daniel Ghimpu

In egala masura, solutiile instantelor nationale urmeaza linia jurisprudentiala a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care a statuat asupra faptului ca un stat membru nu poate conditiona reducerea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata de caracterul infructuos al unei proceduri colective atunci cand o astfel de procedura este susceptibila sa dureze mai mult de zece ani (cauza C-246/16 – Enzo di Maura impotriva Agenzia delle Entrate – Direzione Provinciale di Siracusa).

Biroul de avocatura Tudor, Andrei si Asociatii este afiliata BDO, una dintre cele mai mari companii de consultanta din Romania, cu birouri in Romania si Republica Moldova. Tudor, Andrei si Asociatii ofera o gama completa de servicii de avocatura de business cu o experienta reprezentativa in litigii fiscale, merger&acquisitions, drept societar, dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal etc.

Tudor, Andrei si Asociatii se implica activ in dezvoltarea unui mediu sanatos de afaceri, Raluca Andrei, Partener, fiind lector CECCAR pe teme de contencios fiscal cu cursuri sustinute recurent inca din 2018.

Susținere pentru antreprenoriat în industriile creative

0

„Încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest” a constituit obiectivul general al unui proiectului „Creative START”, implementat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în perioada ianuarie 2018-martie 2021, în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS), proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014–2020.

Obiectivul general al proiectului concretizează obiectivul tematic 8 Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor și obiectivul specific 3.7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

Proiectul a avut ca obiective specifice „dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale și susținerea dezvoltării spiritului antreprenorial și inovator a 600 de persoane care doresc să inițieze o activitate independentă prin participarea la cursuri de formare în domeniul antreprenoriatului; creșterea gradului de informare și de conștientizare cu privire la beneficiile antreprenoriatului, care poate fi o opțiune de carieră pentru fiecare, prin desfășurarea unei campanii de promovare la nivelul regiunii de implementare; încurajarea antreprenoriatului prin implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru 75 de start-up-uri din domeniul industriilor creative și prin înființarea unui hub al cărui principal obiectiv îl reprezintă sprijinirea persoanelor care doresc să demareze o activitate pe cont propriu; creșterea ocupării la nivelul regiunii Nord-Vest prin crearea a 150 de locuri de muncă în întreprinderile nou înființate; promovarea inovării sociale prin încurajarea viitorilor antreprenori să angajeze persoane din grupuri vulnerabile; prin crearea de parteneriate la nivelul regiunii Nord-Vest care vor implica stakeholderii relevanți pentru promovarea antreprenoriatului; prin organizarea “Zilei porților deschise” de către 50 dintre întreprinderile finanțate și prin implicarea activă a mai multor antreprenori de succes în cadrul activităților proiectului (în special în cadrul activităților de mentorat)”.

Dintre rezultatele proiectului, sunt de evidențiat: „677 persoane au fost instruiți în cadrul cursurilor de formare profesională participând la cursuri în care au învățat despre gestionarea activității antreprenoriale, cercetarea pieței, a mediului de marketing și elaborarea strategiei de marketing sau accesarea surselor de finanțare pentru afacere; 609 persoane au fost certificate în domeniul competențelor antreprenoriale; au fost depuse 144 de planuri de afaceri din cadrul concursului de planuri de afaceri; s-au înființat 74 de IMM-uri care, în prezent, sunt încă active; au fost create 164 de locuri de muncă; 70% din firme au fost înființate de un antreprenor aflat în grupa de vârstă 31-50 ani; a fost realizat un studiu IMMetru Nord-Vest – industriile creative în vreme de pandemie, care a intervievat antreprenori și a propus măsuri de îmbunătățire a mediului economic din România”.

Stanciu Alexandru, Moty Consult&Coaching SRL, beneficiar al proiectului: „Mă declar fericit și mulțumit de modul în care a evoluat business-ul meu în această perioadă și de modul în care am reușit să gestionez eficient finanțarea primită. Sunt convins, că de la an la an, acest business va evolua și se va extinde constant. Sunt recunoscător pentru această oportunitate de finanțare și recunoscător întregii echipe care s-a ocupat de gestionarea întregului proiect”. 

Catinas Teodora, Părinte Informat SRL: „Mă pot declara norocoasă că am avut șansa să beneficiez de fonduri pentru a-mi dezvolta această afacere. În tot acest timp am învățat mult despre ce înseamnă antreprenoriatul, care sunt provocările acestui domeniu, am simțit ce înseamnă să te bucuri de reușită și, în același timp, ce înseamnă nesiguranța pentru ziua de maine, deși startul a fost mult sprijinit prin fondurile din proiect. Am aflat cum e să muncești, întâi de toate, ca să poți să plătești oamenii care lucrează pentru afacerea ta. Am simțit că rigorile proiectului m-au protejat în multe puncte fragile în care din lipsă de informații legate de (resurse umane, legislația muncii, contabilitate, domeniu juridic) aș fi putut să intru foarte ușor în eroare. A fost și continuă să fie o experiență extrem de interesantă și mulțumesc tuturor celor care au fost implicați în acest proces, indiferent dacă am avut contact direct cu aceștia sau nu”.

Studiu EY: Explozia serviciilor publice digitale alimentează îngrijorările cetățenilor legate de protecția vieții private

0

  • 53% dintre respondenți consideră că riscurile divulgării datelor lor de către autorități sunt mai mari decât beneficiile
  • 61% ar apela la programele de instruire oferite de stat pentru a-și îmbunătăți abilitățile digitale
  • 72% consideră că tehnologia poate fi utilizată în beneficiul societății, dar apar preocupări legate de inegalitate și coeziune socială

Autoritățile publice care insistă să crească gradul de utilizare a serviciilor online riscă să-și înstrăineze un număr mare de cetățeni pe fondul îngrijorărilor privind protecția confidențialității datelor, se arată în studiul EY Cum poate guvernarea digitală să conecteze cetățenii fără să îi lase în urmă pe cei neconectați?, care a sondat opiniile a 12.100 de respondenți din rândul populației active din 12 țări. Derulat de Ipsos MORI, studiul vine cu o serie de recomandări adresate guvernelor care se confruntă cu creșterea gradului de digitalizare a serviciilor în perioada pandemiei provocate de COVID-19. 

În ultimul an, pandemia a forțat autoritățile să pună la dispoziția cetățenilor mai multe servicii la distanță, în unele cazuri, acestea fiind în întregime online. Rezultatul a fost generarea unor cantități mult mai mari de date ale cetățenilor, care au fost colectate de autorități. În acest context, peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) consideră că riscurile legate de protecția, confidențialitatea și condițiile de divulgare a datelor lor personale depășesc beneficiile obținute prin serviciile digitale. 46% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui transmise între sectorul public și cel privat, în timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru. În același timp, 41% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui divulgate în interiorul sectorului public, față de 33% care sunt de părere contrară. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) se opun vânzării datelor lor cu caracter personal de către autorități unei companii din sectorul privat, chiar dacă obiectivul este finanțarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor.

Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, a declarat:

„Concluziile studiului ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernele din toată lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficiență crescută, o valoare adăugată mai mare pentru contribuabili și o calitate mai bună a serviciilor destinate cetățenilor, vor fi diminuate semnificativ, dacă segmente mari ale populației nu cred în ele și există riscul ca acestea să se îndepărteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Există posibilitatea alienării multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problemă periculoasă pentru cetățeni, autorități și întreaga societate”. 

Optimismul tehnologic este temperat de neîncredere

Deși studiul reflectă optimismul în ceea ce privește modul în care tehnologia îmbunătățește nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenți), există îngrijorări legate de impactul general al acesteia. Mulți consideră că utilizarea tehnologiei la scară mai largă are potențialul de a amplifica inechitățile sociale, 32% declarând că tehnologia va duce la adâncirea inechității sociale, iar 34% spunând că tehnologia oferă mai multă putere celor care sunt deja bogați și puternici.

Există însă și alte îngrijorări legate de impactul dependenței crescute de tehnologie asupra coeziunii sociale. La nivel global, 32% dintre cetățeni consideră că tehnologia îi va determina pe oameni să se simtă mult mai puțin legați de comunitățile lor. Cu toate acestea, există încă cerere pentru dezvoltarea abilităților digitale, 61% dintre participanții la studiu menționând că ar apela la astfel de programe de instruire puse la dispoziție de autorități, dacă ar fi disponibile.

Carmen Adamescu (foto), Partener, Consultanță, Liderul practicii de tehnologie pentru EY România și Moldova: „Fiecare progres din știință și tehnologie a fost însoțit de avantaje și dezavantaje, beneficii și provocări. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabilă, întrucât rezolvă problemele cetățenilor rapid și eficient, mai ales în contextul actual, dat de pandemie, în care apropierea socială între indivizi a devenit un pericol evident. Guvernele au mandatul să accelereze dezvoltarea digitală a acestor servicii în condiții de securitate cibernetică adecvată și trebuie să aibă în vedere guvernanța acestor servicii în beneficiul cetățenilor, să adapteze legile și regulile la mediul virtual actual. Tehnologia oferă cu adevărat avantaje celor care știu să o utilizeze și reprezintă o provocare pentru cei care nu știu. Barajul neștiinței trebuie depășit prin accesul la educație și informare și nu prin ignoranță. Cetățenii actuali nu mai trăiesc în comunități restrânse, ci sunt din ce în ce mai conectați la mediul virtual, depășind granițele țărilor și continentelor. Astfel, guvernanța digitală, securitatea cibernetică și educația trebuie să fie componente intrinseci ale inițiativelor de digitalizare pentru a facilita și proteja conexiunea între oameni și mașini.”

Șapte tipologii de cetățeni cu care trebuie să dialogheze guvernele

Studiul împarte respondenții în șapte tipologii: tehnofili entuziaști, persoane pregătite și capabile, aspiranți conștiincioși, sceptici în privința tehnologiei, apărători ai vieții private, spectatori pasivi și întreținători de familie cu venituri modeste. Aceste tipologii oferă perspective asupra modului în care statele ar trebui să colaboreze cu diferitele grupuri sociale.

De exemplu, studiul arată că tehnofilii entuziaști, persoanele pregătite și capabile și aspiranții conștiincioși sunt mai deschiși în ceea ce privește divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzacție online, precum și în ceea ce privește divulgarea datelor către terți. În schimb, cei din rândul scepticilor, apărătorilor vieții private și al spectatorilor pasivi sunt mai reținuți în a oferi accesul autorităților și companiilor la datele lor personale.

Mai mult, aceste categorii oferă și informații cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice în privința unor teme fundamentale, precum imigrația, schimbările climatice și globalizarea.

_________________

Despre studiu

Ipsos MORI a realizat interviuri online cu 12.100 de participanți de vârstă activă din 12 țări (aproximativ câte 1.000 din fiecare țară) din toată lumea în perioada iulie – septembrie 2020. Datele au fost ponderate în funcție de vârstă, gen, regiune și statutul profesional pentru a obține profile reprezentative la nivel național. Țările incluse în studiu au fost Australia (persoane cu vârste cuprinse între 18-65 ani), Brazilia (18-59 ani), Franța (16-75 ani), Germania (16-75 ani), India (18-50 ani), Japonia (18-75 ani), Malaiezia (18-65 ani), Mexic (18-59 ani), Africa de Sud (18-65 ani), Emiratele Arabe Unite (18-55 ani), SUA (18-75 ani) și Regatul Unit (16-75 ani). În țările cu un grad de penetrare al internetului relativ redus, eșantionul este format mai degrabă din persoane din mediul urban, cu un nivel de studii mai ridicat și/sau cu o situație materială mai bună decât populația generală, iar rezultatele trebuie interpretate ca reflectând opiniile populației mai „conectate”.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

Studiu Deloitte: posibilitatea de a lucra de acasă reduce nivelul de stres pentru Generațiile Millennials și Z

0

Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje – primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei.

Conform studiului, nivelul de stres continuă să preocupe intens tinerii și să le influențeze planurile cu privire la carieră. Totuși, ponderea celor care spun că sunt stresați în cea mai mare parte a timpului a scăzut în timpul pandemiei în cazul ambelor categorii față de rezultatele primului sondaj, de la 50% la 42% pentru Millennials și de la 52% la 44% pentru cei din Generația Z, pe fondul încetinirii activității din perioada stării de urgență.

Situația financiară rămâne un factor de stres pentru Millennials, mai ales pentru cei care și-au început cariera la debutul crizei financiare din 2008, iar acum se confruntă cu o nouă recesiune. Din sondajul derulat anterior pandemiei a reieșit că mai mult de 50% dintre ei estimau o înrăutățire a situației lor financiare în anul care urma, iar ponderea acestora a crescut la 61% după răspândirea virusului.

Tinerii, în special cei din generația Millennials, simt tot mai mult nevoia de stabilitate, tendință manifestată încă dinainte de pandemie. Din primul sondaj reiese că cei care vor să rămână alături de angajatorul lor timp cinci ani sau mai mult sunt mai numeroși decât cei care vor să îl părăsească în următorii doi ani. Această situație este o premieră de la includerea acestei întrebări în studiu, în urmă cu patru ani. Ponderea celor care ar pleca în doi ani sau mai puțin a scăzut de la 49% la 31%, iar a celor care vor să rămână pe termen lung a urcat de la 28% la 35%. Cei din Generația Z  sunt dispuși să își schimbe locul de muncă mai des, însă doar jumătate vor să o facă în primii doi ani, față de 61%, în ediția anterioară a studiului.

În același timp, generațiile tinere se implică tot mai mult în acțiuni cu caracter social. Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că pandemia i-a determinat să fie mai atenți la nevoile altora și că intenționează să se implice în acțiuni benefice pentru comunitate, aspect care se reflectă și în obiceiurile lor de cumpărare. În jur de 60% plănuiesc să cumpere mai mult de la marii comercianți care și-au protejat angajații și au avut un impact pozitiv în societate în timpul pandemiei. De asemenea, aproape trei sferturi vor face un efort suplimentar să cumpere produse și servicii de la afaceri mici, locale.

Nu în ultimul rând, o largă majoritate (80%) consideră că guvernele și organizațiile de afaceri trebuie să facă eforturi mai mari pentru a proteja mediul, deși se tem că impactul economic al pandemiei ar putea face acest aspect mai puțin prioritar.

„În plus față de cele de mai sus, dacă ne raportăm la faptul că două treimi dintre participanții la sondajul desfășurat după declanșarea pandemiei s-au declarat mulțumiți de rapiditatea și de maniera în care au acționat angajatorii lor ca răspuns la criza sanitară și la faptul că aproximativ 60% susțin că acest aspect i-a determinat să își dorească să rămână alături de angajatorii lor pe termen lung, se desprinde un fir conducător în discuția despre angajament în muncă la nivelul generației foarte tinere. Iar acesta este modul în care companiile aleg să se aplece în mod autentic asupra preocupărilor angajaților și grija pentru bunăstarea lor este manifestată practic, nu doar declarativ”, a declarat Raluca Bontaș(foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.

La cea mai recentă ediția e studiului Deloitte Global Millennials Survey au participat, aproape 18.500 de reprezentanți ai generației Millennials și Z din 43 de țări la etapa de dinaintea declanșării pandemiei, și 9.100 de respondenți din 13 țări, la etapa de după răspândirea noului coronavirus. Printre intervievați sunt atât persoane cu funcții executive în mari organizații, cât și angajați cu normă redusă, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ.

Digitalizarea, soluția pentru dezvoltarea sustenabilă a sistemului bancar

0

Tehnologia devine tot mai importantă pentru fiecare dintre noi, iar în ultimii ani aceasta a ajuns să ne fie extrem de necesară, atât în desfășurarea activităților cotidiene, cât și pentru a interacționa sau a comunica unii cu ceilalți.

Digitalizarea aduce numeroase beneficii în economia globală, iar la nivelul sistemului bancar acestea se traduc în: optimizarea costurilor și îmbunătățirea eficienței operaționale; facilitarea proceselor și înlesnirea operațiunilor; creșterea exponențială a veniturilor; dezvoltarea portofoliului de clienți și posibilitatea de a dezvolta rapid soluții și servicii bancare potrivite pentru fiecare dintre aceștia în parte.

Identificând toate oportunitățile aduse de transformarea digitală și trendurile existente în piață la acest moment, Banca Română de Credite și Investiții (BRCI) a decis să pună la punct un plan de investiții și să contureze o strategie complexă de transformare digitală, cu scopul de a-și consolida prezența pe piață și a pune bazele unei evoluții sustenabile. BRCI a început un proces amplu de îmbunătățire a infrastructurii sale și a sistemelor de securitate, conturând un model de business inovativ, digital, care are în centru siguranța datelor clienților și a proceselor derulate, dar și adaptabilitatea portofoliului de servicii.

Astfel, începând din februarie anul trecut, BRCI a investit peste 1 milion de euro în soluții tehnologice inovatoare, inclusiv în dezvoltarea de la zero a conceptului MIND – care are în spate platforme exclusiv digitale, ce răspund în mod direct la nevoile bancare ale clienților, consumatorii având posibilitatea să își deschidă contul lor total digital, simplu și ușor, rapid și fără efort. MIND respectă toate normele de securitate cibernetică, astfel că datele clienților sunt în deplină siguranță. 

MIND simplifică anumite acțiuni precum crearea unui cont, verificarea soldului sau efectuarea unor plăți 100% online, fără să fie necesar mersul la bancă sau semnarea unor acte și contracte în format fizic. În această perioadă favorabilă digitalizării și odată cu lansarea acestui concept, BRCI își propune să devină o bancă de nișă, cu soluții bancare digitale.

Pentru clienții persoane juridice, banca oferă soluții de finanțare a nevoilor de creditare pe termen scurt, prin servicii de factoring domestic și de export, servicii de forfetare acreditive, linii de credit și alte produse similare.

Totodată, în decembrie 2020, banca a lansat aplicația de Mobile Banking – BRCI Mobile, și aplicația 3DSecure – BRCI SECURE,  iar în ianuarie 2021, platforma de înrolare online pentru clienții persoane fizice, urmând să fie pus la punct procesul prin care și persoanele juridice să poată realiza onboarding-ul online. Pentru următorii trei ani, BRCI are în vedere optimizarea operațiunilor si proceselor prin implementarea unor noi instrumente digitale pentru retail, ce vor fi oferite în România și spațiul CE.

„În această eră în care tehnologia este prezentă la orice pas, inovația tehnologică și transformarea digitală pot contribui semnificativ la dezvoltarea tuturor sectoarelor economice și implicit a domeniului bancar. Oportunitățile aduse de digitalizare sunt uriașe, iar noi avem datoria de a le valorifica pentru a rămâne competitivi și a asigura continuitatea unei dezvoltări sustenabile în viitor. MIND este un concept care transformă serviciile financiare, din punct de vedere digital, scopul nostru fiind acela de a ne adapta la nevoile și profilul clienților noștri. Soluția MIND se bazează pe adaptabilitate și inovație și reconfigurează serviciile bancare tradiționale, transformând vechiul mod de interacțiune dintre bancă și client”, declară George Ciobănașu, Președintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Române de Credite și Investiții.

Proiectele BRCI în această direcție vin în contextul în care studiile indică o tendință tot mai pronunțată spre digitalizare la nivelul acestui sector, iar tot mai mulți români consideră că aceasta este o componentă foarte importantă în strategia unei bănci. Mai exact, într-un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în decembrie 2020, comandat de Asociația Română a Băncilor (ARB), se arată că 43% dintre utilizatorii de servicii financiare efectuează plăți cu cardul la comercianți; 27% plătesc prin internet sau mobile banking; 61% au menționat că retrag numerar de la bancomate. Conform studiului citat, comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30% a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat față de acum cinci ani; 14% dintre cei care utilizează aplicații de mobile banking le folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicațiilor de internet banking.

Totodată, un sfert (25%) dintre respondenții studiului Reveal Marketing Research, privind percepția românilor despre digitalizarea băncilor și încrederea în deciziile acestora (publicat la începutul acestui an), a menționat digitalizarea ca valoare importantă pe care o atribuie unei bănci și 30% dintre respondenți preferă o bancă digitalizată. În același timp, 32% dintre cei intervievați sunt siguri că băncile vor continua digitalizarea în următoarele 12 luni; cei din mediul urban sunt în cea mai mare măsură convinși de această schimbare a serviciilor bancare – 39% au răspuns că sunt siguri de tendința spre digitalizare, comparativ cu 22% dintre respondenții din mediul rural.

Utilizarea tehnologiei în dezvoltarea de noi servicii și soluții bancare mai sigure, mai rapide și mai eficiente devine tot mai importantă, iar prin intermediul acestor demersuri, BRCI își propune să treacă la modelul de business digital, având în prim-plan atât securitatea, conformitatea și dezvoltarea afacerii, cât și atragerea unui număr cât mai mare de clienți cărora să le propună o ofertă dinamică și variată, adecvată nevoilor fiecăruia în parte.

„Digitalizarea presupune și automatizarea proceselor interne ale băncii, care aduc simplitate, rapiditate, risc operațional semnificativ redus și, în final, procese mai eficiente. Și, nu în ultimul rând, digitalizarea înseamnă mindset adecvat. Este un mod de a fi, un mod de a gândi. Pentru ca digitalizarea să producă rezultate, este nevoie de mentalitate și abordare digitale la nivelul de ansamblu al afacerii. În acest întreg context, drumul pe care pășește BRCI înseamnă mai mult decât un cumul de platforme tehnice și sisteme informatice. Înainte de toate, înseamnă oameni pregătiți pentru digitalizare și orientare înspre simplitate și eficiență”, mai afirmă George Ciobănașu.

BRCI își propune să-și continue activitatea în sectorul financiar într-un mod sustenabil și să genereze valoare adăugată, integrând tehnologia în strategia sa de business și dezvoltând produse de economisire și creditare competitive.

Agenția de comunicare digitală Ideologiq, 30% creștere a cifrei de afaceri în 2020 față de 2019

0

Agenția de comunicare digitală Ideologiq, parte a grupului Ascendis, anunță încheierea anului 2020 cu o cifră de afaceri cu 30% mai mare decât în anul precedent: 1,4 milioane de euro, cu sublinierea că „în contextul pandemiei, portofoliul de clienți existenți ai agenției a rămas intact, la care s-au adăugat alți trei noi. Pentru anul 2021, Ideologiq și-a propus depășirea unei CA de 1,7 milioane de euro”.

Adrian Ichim, fondator și partener al Ideologiq: „Cu siguranță 2020 a fost un an inedit, însă am reușit să gestionăm rapid situația provocată de pandemie și să ne adaptăm noilor reguli. Schimbările pe care a trebuit să le facem în cadrul agenției și implementarea modului de lucru de acasă nu au îngreunat flow-ul intern, chiar dimpotrivă, ne-am organizat astfel încât să răspundem rapid și eficient tuturor solicitărilor venite din partea clienților. De altfel, în ciuda contextului, am reușit să ne păstrăm echipa în format complet și mai mult decât atât să creștem business-ul cu 30% comparativ cu anul 2019, iar asta reprezintă un succes pentru noi”.

Adrian Apostol, fondator și partener al Ideologiq. „Fiind o agenție digitală de comunicare, din fericire nu ne-a fost greu să ne adaptăm la regulile impuse de pandemie. Sunt bucuros totodată că avem alături o echipă completă de profesioniști pe care ne putem baza în orice situație, alături de care am reușit să încheiem anul 2020 cu rezultate pozitive. Suntem recunoscători de faptul că business-ul a crescut, indiferent de situația actuală și suntem nerăbdători să punem în practică toate proiectele pe care le avem în plan pentru anul acesta”.

Creșterea importantă de anul trecut, apreciază Ideologiq, „chiar și în contextul unui an pandemic total imprevizibil, s-a datorat echipei. În cei 13 ani de când activează în domeniul digital, agenția a reușit să construiască o echipă de nota 10, astfel încât anul 2020 s-a încheiat cu rezultate bune. Adaptabilitatea a fost factorul cheie care a contribuit la continuitatea activității în 2020, întrucât suplimentar serviciilor oferite deja clienților, echipa Ideologiq a introdus și organizarea evenimentelor online. Mai mult decât atât, au dezvoltat o platformă de evenimente online 3D interactivă, în care au fost recreate elemente care îi determinau pe oameni să participe la evenimentele offline. Totodată, agenția Ideologiq a dezvoltat și componenta de programe de loyalty, atât programe de loyalty B2B, dar și programe de loyalty dedicate angajaților sub forma de programe EVP Loyalty Rewards.

Pentru anul 2021, agenția și-a propus să dezvolte divizia de gaming și evenimente online, opțiuni pe care le vor integra în oferta de servicii pentru clienți. Estimările privind cifra de afaceri pentru anul în curs vizează o valoare de 1,7 milioane de euro. Totodată, un alt aspect pe care se vor axa anul acesta este consolidarea poziției în piața din România și continuarea extinderii în piața regională, în special în: Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia și Ungaria”.

Ideologiq este cunoacută ca „o agenție digitală cu experiență de peste 13 ani pe piața din România care a pornit ca studio de dezvoltare software și a evoluat într-un hub de servicii cu misiunea de a integra digitalul în orice mix de marketing. Începând cu anul 2017, Ideologiq face parte din grupul Ascendis.

Echipa Ideologiq este formată din 23 de persoane, iar portofoliul curent de servicii al agenției cuprinde: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying).

Agenția oferă servicii integrate de comunicare: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, inclusiv branding, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying), cu filiale regionale în Moldova, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Cipru, Macedonia de nord, Muntenegru, Serbia, Bosnia si Herțegovina, Croația, Slovenia și Ungaria. Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de digital din România, formată dintr-o echipă de 23 de membri în București, la care se adaugă colaboratori din birourile regionale ale companiei. Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt seniori cu peste zece ani de experiență în comunicare digitală. Zonele de expertiză ale agenției se axează pe domenii precum, FMCG, pharma & medical, automotive, retail, construcții, finance și industria „verde/reciclare”.

Printre clienții agenției se numără: Alphega, Pfizer, GSK, Novartis, Boehringer-Ingelheim, Kingfisher/Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Michelin, Porsche Inter Auto, Max Bet, Raiffeisen, Castrol, SIGNAL-IDUNA sau Medsana.

Grupul Ascendis este „liderul pieţei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale fondat în urmă cu 25 de ani. Grupul are în prezent linii de business în arii precum training, coaching, consultanţă, team building,  digital learning, certificări HR şi LSS, limbi străine şi well-being. Grupul este deţinut de patru parteneri români – Florin Rădulescu, Marius Opriş, Sorin Păun şi Andrei Goşu – care deţin, fiecare, câte 25% din acţiuni”.

Finalizarea protocolului Cardano crește prețurile criptomonedei

0

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiții eToro:

„Schimbarea protocolului «Mary» a fost finalizată cu succes săptămâna trecută, cu jetoane create acum pe blockchain-ul Cardano. Un eveniment important, actualizarea protocolului a ajutat ADA să-și crească prețul în ultimele luni, valoarea sa crescând cu aproximativ 900% de la începutul lunii decembrie până la un maxim de 1,45 de dolari.

Deși ADA nu se mai tranzacționează la prețul maxim, criptomoneda rămâne cu mult peste valoarea de 1 dolar. Următoarea etapă este protocolul Alonzo, care va aduce “contractul inteligent” la Cardano. Aceasta ar trebui să se întâmple în al doilea trimestru, finalizând actualizarea generală Goguen. Acest lucru ar putea poziționa cu adevărat Cardano ca un rival al Ethereum în următorii ani, mai ales că Ethereum se află în plină tranziție la 2.0, iar taxele de tranzacționare pe blockchain-ul actual continuă să fie un subiect de discuție.”

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Ascensiunea investitorilor în sectorul „verde”

0

Petrolul va rămâne o parte importantă a economiei globale, dar tranziția către surse regenerabile de energie este acum de neoprit. Într-o nouă analiză realizată de Ionuț Paulenco, analistul de piață pentru România al platformei de investiţii eToro, se arată că valoarea sectorului energiei regenerabile la nivel global este de așteptat să depășească 2 trilioane de dolari până în 2025.

Multe companii „verzi”, considerate „alternative” în urmă cu câțiva ani, au devenit deja nume cunoscute în piață, în timp ce companiile petroliere tradiționale iau și ele în considerare sursele de energie regenerabile.

Industriile dependente de petrol, precum transportul, devin electrice. Toți vechii producători de automobile, inclusiv giganții General Motors (GM), Toyota (TM) și Volkswagen AG (VOW3.DE) s-au angajat să treacă la mașini complet electrice în viitor, dar vor trebui să se confrunte cu noii producători, care au ocupat aceasta piață devreme.

Investitorii individuali cred, de asemenea, într-un viitor fără combustibili fosili. Acțiunile din sectorul „verde” sunt în prezent foarte populare în rândul celor 19 milioane de utilizatori globali ai eToro: producătorii de mașini electrice Nio (NIO) și Tesla Motors (TSLA) au fost cele mai cumpărate acțiuni de pe platforma eToro în 2020. Nio a avut un 2020 incredibil, valoarea sa crescând cu 1.110% anul trecut, în ciuda pandemiei.

În domeniul energiei regenerabile, cele mai populare companii de energie solară printre investitorii români de pe platforma eToro sunt SolarEdge Technologies (SEDG), Canadian Solar (CSIQ) și SunPower Corp (SPWR).

Un alt sector popular printre investitorii individuali la nivel global pe eToro este domeniul energiei eoliene,  unde producători precum Orsted A / S (ORSTED.CO), Vestas (VWS.CO) și Siemens Gamesa Renewable Energy (SGRE.ME) sunt în ascensiune. Angajamentul și susținerea financiară la nivel mondial privind folosirea de surse regenerabile, precum și investițiile semnificative, conduc la creșterea sectorului, care se află acum abia la început.

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Prețurile petrolului revin la nivelul de dinaintea pandemiei, după decizia OPEC de a menține producția neschimbată

0

Într-o nouă analiză realizată de Ionuț Paulenco, analistul de piață pentru România al platformei de investiţii eToro, se arată că piețele s-au confruntat cu o volatilitate ridicată săptămâna trecută, în anticiparea unei redresări puternice a economiei în SUA care a adus tumult pe piețele de obligațiuni. Investitorii se tem că o posibilă creștere a inflației ar putea ridica ratele dobânzilor, iar pachetul propus de stimulare a economiei va înrăutăți lucrurile din acest punct de vedere. Senatul american a aprobat în acest weekend ajutorul generos de 1,9 trilioane de dolari al administrației Biden pentru administrațiile locale, companiile mici și cei 1.400 de dolari pentru majoritatea americanilor.

Piețele s-au calmat însă după asigurările venite din partea șefului Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, că un eventual puseu de inflație ar fi considerat ca un eveniment unic iar Fed nu va crește dobânzile până când piața forței de muncă nu se va recupera pe deplin. Raportul pe februarie privind numărul salariaților din alte domenii decât agricultura a excedat așteptările, arătând o revenire puternică a ocupării forței de muncă. Luna trecută economia americană a creat 379.000 de noi locuri de muncă, de două ori mai multe decât așteptările Wall Street. Rata șomajului a scăzut la 6,2%. Pe fondul știrilor macroeconomice bune, OPEC a surprins investitorii lăsând neschimbate țintele de producție, ceea ce a crescut prețul petrolului la nivelul maxim al ultimelor 14 luni – ajungand la nivelul pre-pandemie.

În Asia, China își ține ședința parlamentară anuală, care marchează începutul planului de dezvoltare al Chinei pe următorii cinci ani. Se așteaptă ca guvernul chinez să aducă în discuție obiective precum neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 și investițiile masive în semiconductoare, un sector tehnologic important care s-a confruntat cu o penurie de cipuri în ultimele luni. Relația în curs de deteriorare dintre SUA și China rămâne o preocupare, separarea celor două mari economii și fricțiunile comerciale prezentând riscuri considerabile pentru bunăstarea economiei mondiale. Pe de altă parte, SUA și UE au declarat un armistițiu în disputa lor privind subvențiile pentru aeronave mari, suspendând taxele vamale timp de patru luni.

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Roboții software inteligenți dezvoltați de Tailent, integrați în soluții IT complexe oferite companiilor din România de ETA2U

Startup-ul de tehnologie Tailent, cunoscut pentru dezvoltarea de roboți software inteligenți care permit companiilor să automatizeze și să eficientizeze o plajă largă de procese operaționale, democratizează accesul la soluțiile de tip Robotic Process Automation (RPA) printr-un parteneriat cu integratorul de sisteme IT ETA2U. Astfel, cele două companii aduc roboții software inteligenți mai aproape de companiile din România, sprijinindu-le să elimine procese repetitive din companie și să permită echipei să își folosească abilitățile și creativitatea pentru activități mai relevante.

„Soluțiile Tailent au la bază tehnologii inovatoare de automatizare care oferă companiilor mai multă flexibilitate și eficiență operațională, cu o investiție avantajoasă care este recuperată într-un timp scurt. Prin parteneriatul cu ETA2U putem ajuta mai multe companii să accelereze transformarea digitală a business-ului, cu atât mai necesară în contextul actual, dar și pentru o evoluție sustenabilă a business-ului în viitor”, explică Mario Popescu, CEO Tailent.

Mario Popescu, Tailent

Robotic Process Automation este o industrie care a accelerat puternic în ultimii ani, iar România este un furnizor important de soluții bazate pe această tehnologie pentru companii din toată lumea. Odată cu dezvoltarea pieței a crescut și nevoia de specialiști, astfel că Tailent și ETA2U iau în calcul în perioada următoare și dezvoltarea unui training pentru specialiștii IT din România care vor să își dezvolte cunoștințele în domeniul RPA.

Stelian Câmpianu, ETA2U

„ETA2U are o tradiție îndelungată în cercetare, dezvoltare și High Tech. Unul dintre avantajele noastre competitive este creșterea eficienței personalului IT din companii prin cursuri susținute de traineri acreditați, având peste 1.000 cursuri din portofoliul marilor vendori din industrie. Acum, în premieră, prin parteneriatul cu Tailent, putem oferi clienților și soluții RPA, una dintre cele mai eficiente tehnologii de automatizare a proceselor pentru companii”, a afirmat Stelian Câmpianu, directorul executiv al ETA2U (Echipamente şi Tehnologii Avansate), unul dintre cei mai importanți integratori de soluţii şi servicii IT din România, cu o istorie de aproape 30 de ani.

Parteneriatul cu ETA2U face parte din procesul accelerat de expansiune început de Tailent anul trecut, atât în România, cât și pe noi piețe din Europa, America Centrală și de Sud, SUA și Asia. Soluțiile companiei sunt deja utilizate cu succes de companii din industrii precum ospitalitate, servicii profesionale, producție, dar și instituții publice locale.

_________________

Despre Tailent

Tailent (ex Mission Critical) este un start-up românesc fondat în București. Compania dezvoltă tehnologii inovatoare de automatizare (RPA) care schimbă modul în care oamenii muncesc și fac business ajutând companiile să-și realizeze scopurile de automatizare. Tailent oferă o alternativă mai aproape de așteptările clienților, mai rapidă și mai convenabilă introducând Tailent Automation Platform (TAP).

Despre ETA2U

ETA2U (Echipamente şi Tehnologii Avansate) este unul dintre principalii integratori de sisteme și soluții IT complexe din România, furnizor de produse şi servicii IT și una dintre cele mai certificate companii din IT-ul românesc (tehnic, comercial și de calitate). Are o istorie de aproape 30 de ani și o performanță  constant  recunoscută prin nominalizări anuale în topurile naționale ale firmelor.

Propunerile IMM-urilor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) formulează o serie de propuneri de programe/reforme pentru a fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prezentând propunerile, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR, accentuează că au la bază analize și studii profesioniste și se bazează pe respectarea rigorilor impuse la nivel european. Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, subliniază că propunerile au fost înaintate decidenților la nivelul statului. Sunt propuneri care vizează: (1) constituirea unui fond de capital de risc; (2) un program „România Tech Nation”; (3) un pachet de măsuri pentru susținerea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor cu capitalizare de piaţă medie; (4) un program pentru consolidarea dialogului social și dezvoltarea capacității instituționale și de management a partenerilor sociali.

Equity – fond de capital de risc

Contextulactual

  • Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale României din cauza decalajelor semnificative în materie de investiții și de productivitate a forței de muncă între regiuni și a specializării diferite a acestora.
  • Din cauza pandemiei și a măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, în pandemie, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte în întreaga țară, întreprinderile au fost nevoite să își reducă activitatea, IMM-urile, în mod special, fiind puternic afectate, confruntandu-se cu deficit de lichidități și cu riscul de faliment.
  • Accesul la capital de risc al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor în curs de extindere inovatoare este în continuare limitat.
  • Deficitul de cont curent s-a înrăutățit în mod constant începând din 2014.
  • Importurile de bunuri de consum au depășit cu mult alte importuri.
  • In Raportul pe țară se prevede că România trebuie: să asigure sprijin sub forma de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți; să promoveze diverse inițiative ce au ca scop dezvoltarea pieței de capital; să crească accesul la capital de risc al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor în curs de extindere.

Descrierea programului

Prin programul EQUITY propunem crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a start-up-urilor inovative. Astfel IMM-urile nebancabile dupa intervenția Fondului vor reuși să intrunească condițiile de acces la credite.

Fondurile vor alocate fie prin operațiuni de creditare directă (microcredite și credite pentru investiții), fie prin participare directă la capitalul acestor companii.

Administratorii Fondului de investiții vor urmari modul de utilizare a resurselor financiare, fondul făcându-și exitul din companiile în care investește, după minim 3 ani.

Prin sumele obținute din exit, Fondul de investiții își va asigura resursele financiare necesare pentru funcționare și finanțările viitoare.

Obiectivele specifice:

– creșterea numarului de IMM-uri capitalizate și bancabile;

– creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;

– creșterea internaționalizării IMM-urilor;

– reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.

Bugetul programului: 205.000.000 euro

Entitatea care va avea responsabilitatea realizării programului

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România împreună cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN

Programul Romania Tech Nation

Contextul actual

Cercetarea anuală realizată de CE cu privire la nivelul de digitalizare din statele membre ale UE, intitulată The Digital Economy and Society Index (DESI), relevă urmatoarele rezultate interesante, la nivelul anului 2020, pentru țara noastră:

  • din cele 28 de state analizate, România se situează pe locul 26 în ceea ce privește nivelul de digitalizare, valoarea indicelui fiind de aproximativ 40, valoarea maximă înregistrată în eșantion fiind de 70 (Finlanda) și cea minimă de Bulgaria (aproximativ 38);
  • secțiunea din această cercetare dedicată competențelor resursei umane a fost structurată pe două componente principale (competențe elementare de utilizare a Internet-ului și competențe avansate digitale). Per ansamblu, tara noastra se situeaza pe locul 27 din 28 in clasamentul general;
  • în ceea ce priveste competentele digitale de bază, doar 34-35% dintre români au dobândit un astfel de nivel al competențelor, România fiind clasată, din nou, pe locul 27 din 28 în acest clasament. Media la nivel european se situează în jurul valorii de 60% din totalul populației;

În Raportul pe țară se recomandă:

– îmbunătățirea compețentelor, inclusiv a competențelor digitale;

– consolidarea competențelor digitale;

– asigurarea unei tranziții către o economie verde și transformare digitală;

Descrierea programului

Prin programul Romania Tech Nation ne propunem:

1. Susținerea a cel puțin 300 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare județ, plus București. Activitatea propusă conține pe lângă componenta financiară și o componentă educațională, de training și de mentorat. Beneficiarii interesați să aplice la acest program de finanțare vor trebui în planurile de afaceri să includă o componentă de digitalizare a activității.

2. Realizarea unui makerspace/un laborator de robotică în fiecare județ, în care să se asigure programe de training pentru inițierea, creșterea și dezvoltarea unei companii în domeniul digital. Aceste spații sunt deschise copiilor, adulților și antreprenorilor și au o varietate de echipamente pentru producători, inclusiv imprimante 3D, taietoare laser etc.

Obiectivele specifice:

1. Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și non-tech;

2. Transformarea digitală a IMM-urilor (ceea ce presupune ca IMM-urile să aibă echipamente IT, conexiune internet, site de promovare, semnatură electronică);

3. 1 makerspace/laborator de robotică în fiecare județ.

Bugetul programului: 546.000.000 euro

Entitatea care va avea responsabilitatea realizării programului

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

­Pachet de măsuri pentru susținerea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor cu capitalizare de piaţă medie

Contextul actual

  • Nivelul de dezvoltare al sectorului IMM din România este inferior nivelului european.
  • Cu circa 30 IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se situează pe ultimul loc în Europa, unde media este de circa 60‰. Impactul COVID-9 a afectat puternic si acest sector, în luna ianuarie 2020 fiind înmatriculate 6.897 de societăți, în februarie – 11.314, iar în martie – 6.023 de societati. Scaderea initiativei în afaceri este evidentă comparând cu perioada similară din anul 2019, media lunară a înmatricularilor fiind mai mica cu 35%, doar în martie scăderea înmatriculărilor fiind de 53,9%.
  • Din cauza pandemiei și a măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, în pandemie, lanțurile de aprovizionare au fost intrerupte in intreaga tara, intreprinderile au fost nevoite sa isi reduca activitatea, IMM-urile, în mod special, fiind puternic afectate, confruntându-se cu deficit de lichidități și cu riscul de faliment.
  • În Raportul de țară 2019/2020 se prevede că România trebuie: să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze intreprinderile si gospodariile, in special intreprinderile mici si mijlocii si lucratorii independenti; sa promoveze diverse initiative ce au ca scop dezvoltarea pietei de capital.

Descrierea programului

Obiectivul principal al pachetului de masuri IMM RESTART ROMÂNIA îl constituie susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Se intenționează implementarea unui pachet de măsuri de suport pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi cu capitalizare de piaţă medie – IMM RESTART ROMÂNIA. Prin programele care fac parte din pachetul de măsuri IMM RESTART ROMÂNIA vor fi acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de 8 luni, grant direct reprezentând 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistență tehnică acordată aplicanților.

Obiectivele specifice:

1.Creșterea numarului de IMM-uri finanțate prin surse alternative (microcredite, credite, factoring, leasing etc);

2. Menținerea în activitate a IMM-urilor afectate de criza generată de pandemie;

3. Valorificarea oportunităților create de criza generata de pandemie;

4. Creșterea inițiativelor antreprenoriale;

5. Crearea de noi locuri de muncă și menținerea celor existente.

Bugetul programului: 1.231.452.000 euro

Entitatea care va avea responsabilitatea realizării programului:

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN împreună cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

Programul pentru consolidarea dialogului social și dezvoltarea capacității instituționale și de management a partenerilor sociali.

Contextul actual

În Raportul de țară pe anul 2020 se menționează că:

  • Dialogul social funcționează doar parțial, în special la nivel sectorial iar cadrul instituțional stabilit pentru consultare nu este utilizat în mod corespunzător pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor și nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.
  • Evaluarile impactului legislației sunt în continuare o formalitate, iar calitatea și utilizarea efectivă a acestora variază foarte mult de la un sector la altu,
  • Gradul de implicare a parților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor este redus și rareori există un dialog real între parteneri,
  • Procedurile administrative sunt neadaptate realităților contemporane, ceea ce afectează în mod special activitatea întreprinderilor mici și mijlocii,
  • Modalitatea actuală de stabilire a salariului minim nu este predictibilă și poate influența în sens negativ activitatea întreprinderilor mici și mijlocii,
  • Partenerii sociali cunosc foarte bine realitățile economice și evoluția mediului de afaceri, prin urmare ar trebui implicați mai mult în activitatea de finanțare a activităților economice.

Descrierea programului

Prin acest program propunem realizarea urmatoarelor reforme:

  1. Realizarea unei reforme în ceea ce privește stabilirea salariului minim. Obiectivul reformei este crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional.
  2. Redefinirea sectoarelor de activitate, astfel încat acestea să corespundă realităților economice și industriale ale României. Prin această măsură se va facilita inițierea negocierilor la nivel sectorial, părțile putând să-și identifice mai usor partenerii sociali de dialog.
  3. Actualizarea standardelor ocupaționale – Această activitate presupune implicarea totală a organizațiilor patronale și sindicale precum și a specialiștilor în domeniul muncii în definirea noilor standarde ocupaționale, astfel încat acestea să corespundă cât mai bine realității și în baza lor să poată fi pregătit personalul necesar derulării activităților economice.
  4. Dezvoltarea capacității instituționale și de management a partenerilor sociali în vederea acreditării în calitate de organisme intermediare private.
  5. Prin această măsură se urmarește formarea partenerilor sociali în domeniul gestionarii unor măsuri finanțate din fonduri europene, respectiv acreditarea acestora ca autorități de management private.
  6. Întărirea dialogului social și încheierea de acorduri bilaterale între partenerii sociali.

Bugetul programului: 100.000.000 euro

Entitatea care va avea responsabilitatea realizarii programului:

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

SIF Moldova devine Evergent Investments

0

SIF Moldova, compania cu cea mai mare capitalizare dintre toate societățile de investiții financiare listate la BVB (1,385 miliarde lei), funcționează sub un nume nou: Evergent Investments, primind avizul ASF pentru schimbarea denumirii. Este o premieră ca o societate de investiții financiare să-și schimbe denumirea și se alinieze noii legislații privind fondurile de investiții alternative, în cadrul european.

Schimbarea denumirii subliniază performanțele ultimilor 10 ani, timp în care compania se recomandă cu „o dinamică susținută de creștere, rata compusă a randamentului fondului fiind de 9,23%, cu 1,77% mai mare decât randamentul mediu obținut de toate celelalte fonduri de acțiuni din România*”. Au contribuit la aceasta „un model de business performant, calitatea managementului, strategia aplicată pe portofolii și o cultură organizațională solidă”.

Evergent Investments este definită ca „o companie de investiții dinamică și inovatoare, care valorifică oportunitățile și care va continua să pună accent pe responsabilitate investițională și realizarea de randamente constante și consistente pentru acționarii săi. Recunoscută  pentru strategia investițională robustă, compania intră într-un amplu proces de schimbare de nume și imagine consolidându-și  poziția de lider pe piața românească de capital”.

Claudiu Doroș (foto), director general al Evergent Investments:„Suntem convinși că performanța ultimilor 10 ani, stadiul actual de dezvoltare al companiei și mai ales investițiile făcute pentru a genera valoare pe termen lung se vor reflecta și evidenția mult mai bine într-o noua identitate, un nou nume. Evergent Investments ne poziționează corect în mediul investițional din România și în regiune, în special pe piața de capital, dar și pentru dezvoltarea de noi afaceri. Ne-am definit astfel misiunea în fața acționarilor, apoi am urmărit cu perseverență să aplicăm strategia și politicile necesare. Cel puțin în ultimii 10 ani, am generat o rată medie anuală de apreciere a valorii pentru acționarii noștri de 13,2%, compusă din dividende încasate de aceștia și creșterea activelor din spatele acțiunilor pe care le dețin. Ne-am definit obiectivul de a fi lideri pe piața românească de capital, pentru a genera beneficii pentru toți stakeholderii, fiind în asentimentul investitorilor și angajaților noștri. Pentru a ne atinge scopul, ne bazăm pe valori ca responsabilitate, inovație, performanță, diligență în acțiune și modul în care ne depășim limitele pentru a fi mai buni. Valorile noastre sunt bine înrădăcinate în cultura noastră organizațională, acestea ne ghidează, atât la nivel personal, cât și în strategia de business. Echipa noastră este formată din oameni talentați și perseverenți, care împărtășesc aceleași valori, ce au devenit avantajele noastre competitive și au generat performanță. Datele publice atestă că suntem cea mai valoroasă companie de investiții financiare din România în ultimii 3 ani, cu o capitalizare la zi de 1,385 miliarde lei. Sunt încântat să vă amintesc că ultimii 10 ani am acordat acționarilor noștri dividende în echivalent de peste 150 milioane de euro, în timp ce am dublat activele administrate până la 2,2 miliarde lei. Filozofia noastră investițională se traduce prin a construi în mod continuu, pentru  a valorifica idei și oportunități, pentru a genera performanță pe termen lung.

În mod concret, strategia Evergent Investments a vizat în primul rând creșterea performanței portofoliul listat, cu cei doi piloni ai săi, financiar-bancar și energetic-industrial, care a devenit sursa principală de profit și de resurse pentru noi investiții. Având vânt în pânze de la actualul Consiliu de administrație, profitând de expertiza si experiența recunoscută a membrilor săi, am început și continuăm curajos investiții de tip private equity în special în agribusiness și real-estate. Nu în ultimul rând, am reușit să extragem valoare, resurse importante, chiar și din portofoliul neperformant moștenit din privatizare, în ciuda faptului că activitatea pe acest portofoliu este mai puțin o prioritate managerială.Modelul nostru creează continuu cash flow pozitiv, ceea ce ne permite să investim mai departe în creșterea companiei și să avem o politică predictibilă de dividend și programe de răscumpărare anuale în avantajul acționarilor. Am reușit să încheiem cu succes anul 2020, un an cu multiple provocări.

Rezultatul net neauditat de 56,08 milioane lei, format din profit net și câștig net reflectat în rezultatul reportat este cu 44% mai mare decât cel bugetat, ceea ce validează soliditatea modelului nostru de business și în condiții extreme. De asemenea, nivelul investițiilor de 174 milioane lei în 2020 a depășit cu 66% nivelul bugetat. Toate aceste rezultate, pe lângă transparența cu care am obișnuit piața, o guvernanță corporativă consolidată în timp, preocuparea pentru performanță și nu pentru conflicte, au condus la creșterea interesului investitorilor pentru acțiunea (SIF2) EVER și în consecință, la creșterea valorii acțiunii cât mai aproape de VUAN (2,1 lei la 30 ian 2021), prin reducerea discountului de tranzacționare.Altfel spus, ne dorim ca valoarea și performanța activelor noastre să fie recunoscute prin valoarea companiei în piață, acesta fiind și obiectivul nostru. principal.În final, păstrând tradiția bourului moldovenesc și simbolistica taurului din piețele în creștere, mergem mai departe, la un nou nivel, cu un nou avânt, sub semnul unui simbol distilat și încoronat cu nestemate prețioase, care nu sunt altceva decât oamenii noștri care lucrează pentru a transforma ideile în oportunități și pe acestea în performanță”.

Cătălin Iancu(foto), director general adjunct al Evergent Investments: „În viziunea noastră, succesul companiei este definit ca succesul acționarilor noștri. Abordarea din această perspectivă ne-a determinat să căutăm noi orizonturi, să ne dezvoltăm continuu, să ne rafinăm tacticile și strategia astfel încât să optimizăm modelul de business. Schimbările mediului în care operăm au determinat unele schimbări și în structura portofoliului nostru. În acești ani, am explorat sectoare care nu erau pe radarul multor investitori instituționali. Peste 75-80% dintre direcțiile strategice pe care le avem în derulare, nu existau în urmă cu 10-15 ani. Am inaugurat cu succes demonstrat investițiile în private equity, un element diferențiator. Am abordat o strategie pe termen lung și suntem deschiși noilor inițiative, valorificând oportunist diverse inițiative.

Am investit peste 400 milioane de euro în 3 mari clase de active:

  • acțiuni cotate
  • acțiuni necotate, în particular private equity
  • unități de fond și instrumente monetare, generând dublarea valorii activelor în acești ani

Cei doi piloni de bază ai portofoliului nostru asigură stabilitatea fluxurilor de dividend. În cadrul lor au loc frecvente reechilibrări intra-sectoriale în funcție de semnalele provenite din analiza continuă a indicatorilor fundamentali, de  sentiment și a analizei tehnice. Pentru că performanța portofoliului listat este în mod constant peste medie, am generat un efect amplificat asupra rentabilității și a profitabilității pe termen lung. Astfel, în perioada de 10 ani între 2010 și 2020 am generat un randament mediu compus de 9.2% anual, o performanță în sine, mai ales în comparație cu randamentul mediu al tuturor fondurilor de equity din România, care a fost de 7.5%. Pentru un manager de fond, generarea unui alfa pur de 1.7% (9.2-7.5) este un prilej de deosebită satisfacție. Pentru acționari, acest randament este o dovadă a unor alegeri înțelepte de expunere pe fondul nostru. Alfa este un termen folosit în finanțe și investiții pentru a indica performanța unei strategii sau a unui manager de fond peste randamentul pieței sau al industriei în general. Alfa reprezintă perfomanța demonstrată. În concluzie, noua denumire Evergent Investments redă cine suntem astăzi, o echipă de oameni talentați, experți în domeniile lor, procese investiționale testate, tactici diverse, oportunități valorificate, strategie performantă, de fapt o companie de investiții solidă și puternică ce se aliniază cu așteptările investitorilor, dar și a comunității din care facem parte”.

Sloganul „Drive for Performance” exprimă „un avânt continuu, de anduranță al echipei de profesioniști ce valorifică abordarea precisă, riguroasă, inteligentă și creativă în strategiile de business, pentru a genera performanța. Logo-ul a fost creat sub inspirația conceptului de forță a oportunităților fiind reprezentat grafic de o metamorfoză a două simboluri puternice: taurul specific piețelor financiare și bourul Moldovei, emblema provinciei istorice în care s-a născut societatea”. Echipa de management a primit în adunarea generală ordinară a acționarilor din februarie votul de încredere al investitorilor, fiind aleși ca membri ai Consiliului de administrație Ceocea Costel, Ciorcilă Horia, Doroș Liviu Claudiu, Iancu Cătălin-Jianu-Dan și Radu Octavian-Claudiu. De asemenea, Claudiu Doroș și Cătălin Iancu au fost aleși în funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte ai boarduluiEvergent Investments.

Evergent Investments se caracterizează ca „un Administrator de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA) autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu nr. 20/23.01.2018 listat la Bursa de Valori București sub simbolul EVER. Compania a funcționat până la 01.03.2021 sub numele SIF Moldova cu simbolul bursier SIF2. Societatea deține un portofoliu de active evaluat la 2.137 milioane lei, la 30 decembrie 2020. Raportat la valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acțiuni cotate deține ponderea principală, de 70.1%, în timp ce ponderea acțiunilor necotate este de 9,9%. Principalele sectoare în structura portofoliului raportat la valoarea totală a activelor sunt: financiar 44,4%,  energetic 16%, industria prelucratoare 7%  și imobiliare 6,9%. Evergent Investments are 38 angajați la nivel național, iar echipa executivă este formată din Claudiu Doroș în calitate de director general (CEO) și Cătălin Iancu în calitate de director general adjunct (Deputy CEO)”.

Casa de Monede: medalie comemorativă 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu

0

Casa de Monede, lider în România în distribuția de monede și medalii comemorative de colecție, celebrează 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu prin lansarea unei medalii comemorative. Medalia, oferită cu titlu gratuit într-un tiraj de 50.000 de exemplare, în ordinea înscrierilor, poate fi rezervată pe site-ul oficial www.medaliegratuita.ro sau telefonic la numărul 021 9787 și va avea disponibilitate limitată: o singură medalie alocată unei familii.  Cererile vor fi procesate în ordinea primirii, în limita stocului disponibil. Persoanele care comandă medalia vor avea de achitat doar costul de expediere și de ambalare în valoare de 14,99 lei.

Libor Veselý, directorul Casei de Monede, subliniază: „Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Revoluţia a avut cauze naţionale, economice şi sociale şi, deşi a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determimat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. Mândru, precis, cu spirit de luptă și o ambiție puternică – așa l-au descris contemporanii pe Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821. Portretul său devenit emblematic, cu statura sa impunătoare pe un cal, se îmbină perfect cu însușirile acestuia, devenind astfel motivul grafic principal al medaliei comemorative, lansate cu ocazia aniversării a 200 de ani de la Revoluția condusă de însuși Tudor Vladimirescu. Acum puteți comanda GRATUIT medalia comemorativă Revoluția din 1821”.

Tudor Vladimirescu este caracterizat de inițiatorii medaliei comemorative pornind de la faptul că „se remarcă în războiul ruso-turc (1806-1812) unde participă ca voluntar în armata țaristă alături de pandurii din zona Olteniei. Datorită curajului și a capacităților sale militare, obține gradul de locotenent și este decorat cu ordinul Vladimir, clasa a III-a. Fiind o personalitate a vremii, cu spirit de inițiativă, conexiuni în multe medii sociale, vorbitor de limbi străine și apropiat al Consulatului Rusiei la București, Tudor Vladimirescu devine persoana ideală care va conduce mișcarea de emanicipare a țării pentru restabilirea autonomiei în fața Imperiului Otoman. Revoluția Română din 1821 a fost expresia nemulțumirilor acumulate la nivelul tuturor claselor sociale de-a lungul secolului XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, nemulțumiri generate de criza economică și politică în care se aflau Țările Române.Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu a fost, într-un fel, paradoxală: deși a fost înfrântă, ea nu a eșuat de fapt, întrucât cel mai însemnat dintre scopurile ei politice a fost atins. Începând din 1822, atât în Țara Românească, cât și în Moldova, s-a încheiat neagra epocă a domniilor fanariote, iar cele două principate au căpătat dreptul de a avea – din nou, după mai bine de un secol – domnitori pământeni”.

Casa de Monede este definită ca „lider în România în distribuția de monede și medalii comemorative de colecție emise de cele mai renumite monetării din lume, fiind furnizor înregistrat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru vânzarea de monede și medalii comemorative din metale prețioase”.

Romsilva plantează 20 milioane de puieți forestieri în campania de primăvară

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că va planta circa 20 de milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de primăvară. Vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.

Lucrări de completări vor fi efectuate pe 1.439 hectare fond forestier. Lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități vor fi efectuate pe 132 hectare.

Cele mai mari suprafețe regenerate natural vor fi în județele Suceava – 785 hectare fond forestier, Caraș-Severin – 622 hectare, Maramureș – 413 hectare, Neamț – 409 hectare. Cele mai mari suprafețe regenerate prin lucrări de împăduriri se află în județele Suceava – 1.058 hectare, Maramureș – 236 hectare, Cluj – 219 hectare, Sibiu – 156 hectare, Neamț – 154 hectare, Mureș – 151 hectare.

Datorită condițiilor meteorologice favorabile, lucrările de regenerare a pădurilor au demarat deja la mai multe direcții silvice din cadrul Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi făcute în urma unei investiții de 199,2 milioane lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva informează că „în ultimii cinci ani, a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 milioane puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 milioane de lei”.

În total, „Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate”.

Foto: Romsilva

Startup-ul health-tech Medic Chat vizează o investiție de 250.000 de euro pe Seedblink

0

Medic Chat, platforma de telemedicină din România care oferă acces la sfaturi medicale online, vizează o investiție de 250.000 euro, din care mai mult de o treime este deja asigurată de Cleverage VC și un Angel Investor din SUA, urmând ca diferența să fie obținută prin listarea pe SeedBlink, platforma de investiții în startupuri de tehnologie cu cea mai mare creștere din Europa. Listarea va avea loc mâine, 9 martie, la ora 10.00.

Medic Chat și-a pregătit runda de investiție în mod strategic, asigurând investiția ancoră de 75 000 euro de la Cleverage Venture Capital, VC cu experiență cumulată a partenerilor de peste 100 de ani în industria de sănătate și health tech, know-how și rețea de contacte în Europa Centrala și de Est. Printre partenerii Cleverage se numără Wargha Enayati, fondator Regina Maria, Georgios Sofianos, antreprenor în industria de sănătate şi CEO al Sofmedica, Sergiu Neguţ, business angel şi co-fondator Fintech OS, Voicu Oprean, fondator AROBS Transilvania Software şi Alexandru Popescu, executiv cu 20+ ani de experiență la nivel C-level în industria de sănătate. “Expertiza noastră e să alegem și să susținem proiecte reușite în zona de health tech. Am analizat întreg spațiul startupurilor de telemedicină din România și am apreciat poziționarea diferențiată a Medic Chat, motiv pentru care am ales să investim în ei. Mai mult, factorul decisiv a fost experiența echipei de fondatori atât pe tehnic, cât și în antreprenoriat”, Alexandru Popescu, Cleverage VC.

Startupul a obținut și o investiție de 12.500 de euro de la Jay Chowdhury, Angel Investor din SUA, cu care echipa a mai colaborat în trecut. Acesta aduce o experiență importantă pe product development și marketing digital, având o rețea de contacte din SUA ce poate fi valoroasă atât în vederea unei runde viitoare, precum și o potențială intrare pe piața din SUA. “Am fost nerăbdător să urmăresc progresul Medic Chat de când Cosmin mi-a dat prezentat prima dată ideea. Oportunitatea este imensă, așa că sunt foarte încântat să fiu implicat în următorii ani și să ofer sprijin în încercarea de a extinde modelul aici în SUA, unde costurile medicale sunt absurde”, Jay Choudhury, antreprenor și angel investor, SUA

Emilian Rădoi

„Pregătim această primă rundă de investiție încă de anul trecut, iar pentru noi a fost prioritar să alegem investitori care să ne susțină pe viitor în planurile de creștere, permițând accesul la know-how relevant și o rețea de contacte importante din industria de sănătate, atât în România, Europa, cât și in SUA”, afirmă Emilian Rădoi, co-fondator Medic Chat.  

În cei trei ani de când este activă, platforma a demonstrat validarea în piață printr-o rată de creștere accelerată, în 2020 raportând venituri de 12 ori mai mari față de 2019, depășind

56 000 euro. În momentul de față, aplicația are peste 50.000 de conturi de clienți și peste 200 de medici, din 40 de specialități medicale.

Cosmin Dumitrache

„Ideea a apărut în urma unui accident la schi, în care mi-am rupt un ligament la genunchi și aveam nevoie de o a doua opinie medicală în vederea unei operații invazive cu posibile consecințe negative. M-a suprins faptul că era atât de greu să ajungi la un medic specialist pentru a întreba câteva lucruri punctuale. Ai nevoie de programare cu cel puțin câteva zile în avans, iar dacă ai o nelămurire, singura alternativă e să cauți singur informații pe Google. Viziunea noastră este ca accesul la medici de top să fie la fel de ușor cu a comanda un Uber sau a rezerva o cazare pe AirBnB”, afirmă Cosmin Dumitrache, co-fondator Medic Chat.

Medic Chat este foarte ușor de utilizat, funcţionează pe bază de întrebare-răspuns text, iar doctorii răspund în general în cateva ore. Pentru fiecare doctor sunt prezentate informaţii profesionale precum studii, experienţă, dar şi calificative din partea altor utilizatori. Preţul pentru a pune o întrebare unui doctor porneşte de la 30 de lei, sumă din care platforma reţine un comision. Diferențiatorul principal este reprezentat de selecția mare de medici de specialitate disponibili într-un timp scurt.

„Health Tech poate fi considerată o verticală «la modă», însă adevărul este că urmează o tendință aflată abia la început de drum. Asistăm astfel la o ofensivă a multor startup-uri, care se specializează pe câte un segment anume. Vor exista consolidări? Cu siguranță. În orice caz, cei care forțează o nișă cum sunt cei de la Medic Chat vor avea numai de câștigat, dacă își execută bine planurile.” a declarat Andrei Dudoiu, CEO SeedBlink.

Evaluare la 3.2 milioane de euro

Pentru suma de 162.500 de euro vizată prin equity crowdfunding pe SeedBlink, co-fondatorii Medic Chat cedează un pachet de aproximativ 4.7% din acțiuni, evaluarea companiei fiind de 3.2 milioane de euro pre-money.

„Produsul nostru și-a dovedit aplicabilitatea și are succes, pe o piață cu un potențial uriaș. Ceea ce ne dorim acum este să accelerăm creșterea. Listarea pe SeedBlink ne va ajuta să ne mărim echipa de marketing, operațiuni și engineering. Cu această investiție țintim o creștere de 20X în următorii 2 ani. Pe termen lung, proiectând o creștere anuală de 4-5X, în 5 ani putem depăși 100 mil. EUR venituri anuale”, declară Emilian Radoi.

Pentru anul următor startupul și-a propus creșterea pe piața din România, validarea modelului de business pe 1-2 piețe internaționale și extinderea pe verticală, prin adăugarea de noi servicii medicale, precum nutriție, psihoterapie și medicină veterinară.

În această direcție, startupul a validat deja segmentul de medicină veterinară prin lansarea cu succes a Vet Chat în noiembrie 2020, care a început să aducă venituri încă din prima zi.

„Un factor important este că ne aflăm într-o piață în creștere, care se află în prezent pe un val semnificativ de accelerare determinat de Covid. Piața era deja pe un trend ascendent de aproximativ 20% CAGR, iar în 2020 a ajuns la aproximativ 90% creștere, prin accelerarea ritmului de adopție atât din partea consumatorilor, cât și al industriei și legislației. Post-covid se estimează menținerea unui ritm de creștere similar cu cel pre-pandemie, de peste 25%, ceea ce va propulsa piața la peste 396 miliarde de dolari până la finalul lui 2027. Acest trend accentuează oportunitatea imediată a acestui segment”, afirma Emilian Rădoi.

_________________

Despre Medic Chat

Medic Chat este o platformă dezvoltată de către Emilian Rădoi și Cosmin Dumitrache, doi antreprenori cu peste 10 de experiență în domeniul IT. Aplicația își propune să ofere oricui acces rapid și ușor la sfaturi medicale de la o rețea de doctori de top. Platforma este accesibilă atât pe web, cât și pe mobil, prin aplicații dedicate pentru smartphone-uri iOS și Android. Pentru mai multe informatii despre Medic chat, accesati www.medic.chat.

Despre SeedBlink

SeedBlink este platforma de investitii in start-ups de tehnologie cu cea mai mare creștere din Europa din punct din punct de vedere al sumelor tranzacționate și a numărului de investitori. Compania își propune să democratizeze procesul de investiții prin a îmbina vizibilitatea adusă de crowdsourcing, flexibilitatea business angels și expertiza VC într-o platformă online.

Comunitatea în plină expansiune a SeedBlink se află în centrul succesului platformei, alături de selecția de startup-uri din tehnologie fondate de echipe pasionate, cu idei inovatoare, impact social real și potențial de scalare internațională. Pentru mai multe informații despre SeedBlink, vizitați www.seedblink.com  

BCG: 61% dintre români sunt dispuși să lucreze de acasă pentru companii din străinătate

0

Disponibilitatea românilor de a se muta în străinătate pentru a munci a scăzut brusc, pe fondul pandemiei, în timp ce, interesul acestora de a lucra de acasă pentru un angajator dintr-o altă țară este în plină ascensiune – arată un nou studiu realizat la nivel global de către Boston Consulting Group (BCG) și platforma recrutare online BestJobs.eu, membru al The Network.

„COVID este o nouă variabilă care îi face pe oameni să devină precauți atunci când se pune problema relocării internaționale. Și, odată cu extinderea modelului muncii de la distanță, mulți angajați ar putea simți că își pot continua cariera în străinătate fără a fi nevoiți să se mute,” a declarat Melanie Seier Larsen, Managing Director and Partner la BCG.

Dorința românilor de a-și muta locul de muncă în străinătate a înregistrat un procent de 33% în 2020, în scădere bruscă de la 55% în 2018, ultima dată când BCG și BestJobs au realizat sondajul și, respectiv, 81% în 2014, spune studiul Decoding Global Talent, Onsite and Virtual. Acest procent de 33% este semnificativ mai mic decât media globală de 50% a celor aproape 209.000 de participanți din 190 de țări, care au fost chestionați pentru realizarea raportului. Interesul scăzut de a se muta în străinătate a fost exprimat de respondenți, în aproape fiecare țară din lume.

Totodată, din cauza pandemiei provocate de COVID-19 a apărut dorința pentru un nou tip de mobilitate. 61% dintre români spun că sunt dispuși să caute un angajator din străinătate pentru care ar putea lucra de acasă. Primele 10 destinații internaționale pentru munca de la distanță sunt Regatul Unit, Germania, Statele Unite, Franța, Italia, Austria, Spania, Canada, Belgia și Elveția.

Acest procent de 61% constatat în rândul românilor este mai mare decât media globală de 57% și plasează România la capătul inferior, pe lista țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, Bulgaria și Serbia situându-se în frunte, cu 73%, urmate de Polonia cu 71%, Slovenia cu 66%. România și Ungaria înregistrează cele mai mici procente, de 61%, respectiv, 60% în privința interesului de deplasare pentru a  lucra în străinătate.

„Angajarea oamenilor din alte țări nu este o practică nouă a angajatorilor,” a spus Adam Kotsis, BCG Associate Director, People Strategy. „Însă, tendința în creștere pentru munca de la distanță face posibilă implementarea acestei practici la o scară mai largă și duce la extinderea bazei de talente disponibile. Pentru angajați există, de asemenea, un avantaj, ei pot avansa în carieră fără a-și schimba complet viața, deoarece nu ar trebui să se mute în altă parte,” a adăugat Kotsis. „Cu toate acestea, companiile pot întâmpina și provocări majore atunci când oferă locuri de muncă internaționale la distanță, cum ar fi integrarea culturală,” a adăugat el.

La nivel global, perspectiva de a lucra de la distanță pentru un angajator străin este deosebit de mare în rândul persoanelor din domenii precum digital și analitică, cu un procent de 71%, iar pentru oamenii din IT și tehnologie, procentul este de 67%. În rândul persoanelor cu studii superioare, coeficientul de disponibilitate a fost la fel de mare: 62%.

„Atât numărul de job-uri cât și interesul pentru munca la distanță sunt într-o creștere constantă de anul trecut, după startul pandemiei COVID-19, și ne asteptăm să continue pe această linie ascendentă și acest an. Spre exemplu doar în luna februarie s-au înregistrat cu 24% mai multe anunțuri pentru job-uri remote, inclusiv anagajatori străini,  comparativ cu luna anterioară.  Și candidații continuă să aplice în număr mare la job-uri remote (work from home), cu 30% mai multe aplicări decât în luna ianuarie ” a spus  Ana Visian, Marketing Manager BestJobs.eu

În acest sens, România este în concordanță cu tendința globală, dar cu procente mult mai mari: 86% pentru toate cele trei categorii, digital și analitică, IT și tehnologie și Media și Informații, din datele găsite de BCG și BestJobs. Angajații care au participat la sondajul din România au fost în număr de 2.570. 38% dintre persoanele intervievate dețin o diplomă de licență, iar 28% o diplomă de master.

BCG și BestJobs au identificat, de asemenea, părerea respondenților despre România, ca un potențial loc de muncă de la distanță. Primele zece țări ai căror cetățeni au listat România ca o alegere de top au fost: Cipru, Bulgaria, Italia, Letonia, Nigeria, Luxemburg, Regatul Unit, Maroc, Ungaria și Germania.

Canada a surclasat SUA ca destinație de top pentru mutare
în interes de serviciu

SUA și-a pierdut statutul de destinație principală în care străinii ar dori cel mai mult să se mute cu serviciul, Canada fiind acum considerată drept destinația majoritar preferată. S-a ajuns la această situație deoarece pandemia a îndreptat oamenii către țările care s-au descurcat cel mai bine în lupta cu coronavirusul, arată datele BCG și The Network. Cu toate acestea, când vine vorba despre munca internațională de la distanță, SUA schimbă locul cu Canada și este din nou pe primul loc.

Aproape toate țările care s-au situat în topul primelor zece au o incidență relativ scăzută a cazurilor de COVID-19. Topul include Canada, Australia (acum numărul trei printre destinațiile globale de muncă) și Japonia (acum numărul șase). În plus, două țări din regiunea Asia-Pacific care au primit laude pentru răspunsul sistemului de sănătate publică – Singapore și Noua Zeelandă – apar pe listă pentru prima dată.

În Europa, îngrijorările legate de răspunsul la coronavirus au contribuit la regresul interesului pentru multe destinații care înainte erau populare. Germania și Franța au căzut fiecare câte două locuri în clasament. Italia și Spania nu mai fac parte acum din lista primelor zece.

Londra își menține locul de top în clasament ca oraș în care să lucrezi

Atitudinea oamenilor față de cele mai renumite orașe ale lumii reflectă, de asemenea, răspunsul la coronavirus ale acestor țări. New York, Barcelona, ​​Roma și Madrid sunt acum considerate mult mai puțin atractive ca destinații de lucru, față de ​​2018. Tokyo și Singapore au crescut ca grad de atractivitate, la fel ca Dubai și Abu Dhabi, din Emiratele Arabe Unite, care au fost puțin afectate.

Londra a rămas cel mai atrăgător oraș în care cineva ar vrea să lucreze, Amsterdamul ajungând pe poziția a doua, după ce a crescut cu trei locuri în clasament. În același timp, Seoul, Kuala Lumpur, Beijing, Copenhaga, Lisabona și Istanbul au ajuns pentru prima dată în top 30.

O copie a raportului poate fi descărcată de aici: https://www.bcg.com/en-hu/publications/2021/virtual-mobility-in-the-global-workforce

.

Testează-ți limitele cu noua serie Dynamic Redmi Note 10

0

Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat extinderea portofoliului său de telefoane inteligente mid-range și a inclus: Redmi Note 10 Pro, Redmi Note 10S, Redmi Note 10 și Redmi Note 10 5G. Întreaga serie, care va fi disponibilă în curând și în România, continuă să demonstreze angajamentul Xiaomi de a oferi cele mai avansate tehnologii și de a redefini noul etalon din industrie pe segmentul mid-range.

Redmi Note 10 Pro: 108MP și ecran AMOLED de 120Hz, o premieră a seriei Redmi Note

Redmi Note 10 Pro ridică standardele, fiind dotat cu una din camerele cu cea mai mare rezoluție din industrie, ceea ce îl transformă în cel mai bun telefon mid-range pentru fotografii.Telefonul este dotat cu un senzor de 108MP, cu tehnologie pixel binning 9-în-1 și ISO nativ dual, ceea ce îi permite să surprindă cele mai fine detalii, oferind astfel posibilități de editare nelimitate. Datorită funcției Night mode 2.0 ce folosește algoritmul RAW multi-cadru, utilizatorii pot face fotografii excelente, chiar și în condiții de luminozitate redusă.

Redmi Note 10 Pro oferă posibilitatea de a realiza clipuri video time-lapse, atât prin folosirea modului pro cât și a modului telemacro. Funcțiile noi, Photo Clones, Video Clones, Dual Video și Long Exposure îi vor ajuta pe utilizatori să posteze pe rețelele de socializare poze și filme de cea mai bună calitate.

Telefonul are un design modern și minimalist, ce include un senzor de amprentă lateral și un ecran AMOLED DotDisplay de 6,67”, cu rată de refresh de 120 Hz, experiența de utilizare fiind foarte fluidă. Disponibil în trei culori, Onyx Gray, Glacier Blue și Gradient Bronze, Redmi Note 10 Pro este elegant și rezistent. De asemenea, ecranul este protejat de Corning® Gorilla® Glass 5.

La capitolul performanțe, Redmi Note 10 Pro este dotat cu Qualcomm® Snapdragon™️ 732G, unul dintre cele mai puternice procesoare 4G de pe piață. Dispozitivul este ideal pentru gaming și live streaming, beneficiind de performanțe ridicate și consum redus de baterie, împreună cu un sistem de sunet imersiv, cu două difuzoare. Așadar, telefonul oferă o experiență optimă de vizualizare. Redmi Note 10 Pro are o baterie de 5,020mAh și încărcare rapidă la 33W.

Redmi Note 10S și Redmi Note 10: Reinventează experiența de utilizare a unui smartphone mid-range

Atât Redmi Note 10S, cât și Redmi Note 10 sunt echipate cu ecrane AMOLED DotDisplay de 6.43” și asigură experiențe optime de vizionare.

La fel ca Redmi Note 10 Pro, cele două dispozitive au un design modern și minimalist, senzor de amprentă lateral, încărcător rapid de 33W, un senzor de lumină de 360 de grade și două difuzoare ce oferă o experiență imersivă.

Redmi Note 10S și Redmi Note 10 sunt gata să surprindă fiecare moment important din viață, fiind echipate cu un setup cvadruplu de camere format din lentilă ultra-wide de  8MP pentru fotografii de grup, lentilă macro de 2MP pentru cadre apropiate și un senzor de profunzime de 2MP pentru portrete.

Camera principală de 64MP a lui Redmi Note 10S vine cu îmbunătățiri considerabile față de generația anterioară și doboară recorduri în materie de rezoluție. La rândul său, camera de 48MP a Redmi Note 10 nu este mai prejos când vine vorba de fotografii impresionante.

Ambele dispozitive sunt echipate cu funcții Pro time-lapse, un element nou față de caracteristicile anterioare de slow-motion, night-mode și time-lapse clasic.

Dotat cu un puternic procesor MediaTek Helio G95, Redmi Note 10S reprezintă o provocare chiar și pentru gamerii înrăiți. Performanța și viteza unității de procesare sunt îmbunătățite până la 900MHz. Pe de altă parte, Redmi Note 10 vine cu un procesor rapid pentru utilizare zilnică intensă – Qualcomm® Snapdragon™ 678.

Redmi Note 10 5G:  Un model 5G accesibil pentru toată lumea

Odată cu lansarea acestui nou model, Xiaomi aduce pe piață unul dintre cele mai accesibile telefoane 5G din industrie, fără a face compromisuri. Cu un procesor MediaTek Dimensity 700cu suport pentru dual sim 5G și modem integrat, telefonul oferă un consum eficient de energie, la nivel de flagship.

Redmi Note 10 5G are ecran AdaptiveSync DotDisplay de 6.5” și o rată de refresh de 90Hz, fiind astfel capabil să se adapteze automat conținutului – de la 30Hz** sau 60 Hz pentru vizionare de filme sau newsfeed-ul de social media și până la 90Hz pentru gaming. Astfel, sunt garantate o experiență plăcută și o utilizare optimă a bateriei.

Redmi Note 10 5G este dotat cu o cameră principală de 48MP, cameră macro de 2MP și senzor de profunzime de 2MP, care asigură fotografii de calitate. Mai mult, bateria sa de 5,000mAh, cu încărcare rapidă la 18W, transformă acest telefon în companionul ideal în fiecare zi.

Nu în ultimul rând, în calitate de partener oficial al PUBG Mobile Esports 2021, seria Redmi Note 10 oferă tuturor posibilitatea de a depăși limitele experienței de gaming a telefoanelor din gama mid-range.

Redmi Note 10 Pro și Redmi Note 10S vor fi disponibile în trei variante* – 6GB+64GB, 6GB+128GB și 8GB+128GB, în timp ce Redmi Note 10 și Redmi Note 10 5G vor fi disponibile în variantele* 4GB+64GB, 4GB+128GB and 6GB+128GB. Toate vor putea fi achiziționate pe canalele oficiale de vânzare Xiaomi începând de la prețul early bird de 279$, 229$ respectiv 199$. Disponibilitatea și prețurile la nivel local vor fi anunțate în curând.

Studiu Deloitte: directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în 2020, dar rămân concentrați pe reducerea costurilor

0

Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în urmă cu șase lunicu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din țara noastră. Deși jumătate dintre respondenți manifestă optimism, reducerea costurilor continuă să fie prioritatea următoarelor 12 luni pentru 37% dintre aceștia, în scădere de la 58%, la începutul pandemiei. Pe locul al doilea în topul preocupărilor se află creșterea organică a businessului (în urcare de la 13% la 18%), urmată de digitalizare (11%), în condițiile în care munca la distanță și automatizarea proceselor interne au devenit esențiale în cele mai multe domenii.

Categoriile de costuri care vor crește cel mai mult, conform rezultatelor studiului, sunt cele cu provizioane pentru creanțele incerte, urmate de costurile de finanțare și de capital. La polul opus, costurile care vor scădea cel mai mult sunt cele legate de bunurile imobiliare.

Scăderea cererii rămâne principala îngrijorare pentru companii și în 2021, deși, în cazul cererii interne, ponderea celor care se așteaptă la o diminuare s-a redus la 44%, de la peste 70%, la începutul pandemiei. În schimb, revine în actualitate preocuparea legată de insuficiența forței de muncă calificate, 43% dintre respondenți menționând acest aspect, față de 11%,în primele luni de la declanșarea pandemiei.

Întrebați fiind când estimează că veniturile vor ajunge din nou la nivelurile înregistrate anterior pandemiei, 34% dintre respondenți au spus că deja au revenit sau chiar au depășit acel nivel, 43% au indicat2021 ca fiind anul revenirii, iar20% estimează că revenirea va avea loc în 2022 sau mai târziu.

În următoarea perioadă, companiile se vor concentrape menținerea sănătății și siguranțeiangajaților la locul de muncă (38%) și pe transformarea digitală (tot 38%), astfel încât să poată asigura funcționarea organizației chiar și în condiții de blocaj, izolare sau distanțare socială, mai arată studiul. La polul opusse află explorarea de piețe noi, doar 1% dintre companii considerând că aceasta va fi o prioritate în viitorul apropiat.

„Percepția directorilor financiari cu privire la viitor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele șase luni, pe fondulmăsurilorde sprijin anunțate de autoritățile locale și europene, respectival demarării campaniei de vaccinare a populației împotriva noului coronavirus. După cum reiese din studiul nostru, majoritateasectoarelor estimează cel puțin o stabilizare a situației în 2021, cu câteva excepții, precum industria turismului și a ospitalității. Cu toate acestea, prudența rămâne principala caracteristică a mediului de business, dacă ne raportăm la faptul că reducerea costurilor continuă să fie strategia preferată pentru perioada următoare, apetitul față de risc este limitat, iar eforturile depuse pentru a asigura funcționarea organizațieisunt consistente”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Peste jumătate dintre companii (56%) se așteaptă să raporteze venituri mai mari în 2021 față de 2020 și să recupereze, astfel, din terenul pierdut anul trecut. Cu toate acestea, 84% dintre respondenți spun că nu sunt dispuși să își asume riscuri în această perioadă, în contextul în care jumătate dintre eiresimt un grad mare de incertitudine, mai ales în domenii precum turism și ospitalitate și servicii financiare.

În privința evoluției de ansamblu a economiei, aproximativ jumătate dintre participanții la studiu se așteaptă la o creștere în 2021, iar un sfert dintre ei estimează chiar un avans al economiei de peste 2%. Cu toate acestea, 71% dintre respondenți spun că șomajul va crește anul acesta.

Ștefan Musgociu (BVB): Nu mai puțin de 20 de companii doresc să vina la bursa cu acțiuni și obligațiuni!

0

Ștefan Musgociu reprezentant al Bursei de Valori București declara în cadrul evenimentului „ The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim” ca „nu mai puțin de 20 de companii doresc să vină la bursă cu acțiuni și obligațiuni!”

Pana în urmă cu mai puțin de jumătate de an, segmentul AeRO era mai puțin popular printre investitorii de retail. Companiile listate pe această piață erau considerate ca fiind puțin lichide (iar majoritatea chiar așa erau), iar pușinele vedete – Bittnet Systems, Life is Hard sau Transilvania Broker – erau privite ca niște companii mici, riscante. Se pare însă că pandemia a schimbat jocul și, odată cu listarea, în ultimele 12 luni, a câtorva companii antreprenoriale pe care investitorii le-au considerat foarte atractive, precum Norofert S.A., 2Performant Network, Safetech Innovations, Agroland sau MAM Bricolaj, lucrurile au început să se miște.

Piața AeRO a fost foarte efervescentă la inceputul anului 2021, randamentele spectaculoase, chiar și de 100% în doar 2 luni, atragând atentia celor interesați de investiții pe Piața de Capital.

Prezent în cadrul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”, Ștefan Muscociu (Specialist Business Development și Marketing Bursa de Valori București) spune ca acest nou suflu nu este o întâmplare, ci rodul muncii tuturor părților implicate în Piață, din ultimii ani:

„Acum vedem rezultatele muncii din anii anteriori. Doar anul acesta avem deja 3 listări de acțiuni și 2 de obligațiuni. Urmează încă aproximativ alte 20 de listări, atât de acțiuni cât și de obligațiuni, în acest an. Companiile se află, în acest moment, în diferite etape până la listare, de la caz la caz. În 2019 și 2020 am mers cu motoarele turate la maxim. Am avut aproape 40 de emisiuni listate de obligațiuni și 4 companii listate cu acțiuni.

Ca număr de listări, cred că pe piața AeRO va fi mai bine decât anii anteriori. Noi în anii anteriori am continuat toate demersurile pentru atragerea de noi companii. Rezultatele se văd, vedem și interes din ce în ce mai mare. Eu cred că, cel puțin din punct de vedere al numelor noi care vor veni în piață, vom merge din ce în ce mai bine”.

Musgociu a vorbit și despre listările care vor urma. Acesta spune că, în acest an, se pregaăesc nu mai puțin de 20 de companii care doresc să vină la bursa cu acțiuni și obligațiuni: „Ar fi 11 listări de obligațiuni și 9 de acțiuni, spune Musgociu. Împreună cu brokerii, pregătim următoarele listari. Avem companii din tehnologie, dezvoltatori de jocuri (Firebyte – n.r.), imobiliare, servicii conexe de utilități, o să vină și o companie de curierat cu obligațiuni, vom avea și bijuterii și ceasuri. Se diversifica gama de instrumente în care poți investii și de companii care emit astfel de instrumente.

Probabil de Firebyte ați auzit toti. Se pregătește pentru listare Bonas – e un procesator de lactate din Cluj –, Vifrana (producător de vinuri eco – n.r.) s-au anunțat. De la Roca Investments am vaăzut o intervenție în care Rudolf Visental vorbea despre o potențială emisiune de obligațiuni, ceea ce pare destul de interesant – să invețtesti într-un vehicul care investește, la rândul lui în alte companii. Și la Life is Hard am văzut o decizie privind intenția unei emisiuni de obligațiuni. Mai sunt câteva companii cu care suntem încă în discuții, însă nu pot să vă dau încă numele până nu anunță acestea în mod public, fiind vorba de plasamente private”.

Se pare că puterea exemplului a făcut ca, în acest moment, multe companii antreprenoriale să se uite cu interes către Piața de Capital: „Daca un prieten, un amic își listează compania, ceilalți încep să aibă mai multă încredere în ideea de a veni pe bursă, explică Ștefan Musgociu. Sunt mai receptivi. Și cred că aici este doar o chestiune de exemplu. Sunt antreprenori care au spart gheața, care au dus business-ul undeva mai departe, derulează runde de finanțare prin emisiuni de obligațiuni. E bine să mai investești și în companiile mai mici, pentru că sunt companii de creștere și cu siguranță o să vezi creșteri mai mari decât pe companiile mature. Se schimbă mentalitatea, avem investitori noi…”

În ceea ce îi privește pe cei 12.000 de investitori noi de retail, care au intrat pe Piața de capital în ultimul an, Musgociu spune că este și un efect al faptului că în piață sunt foarte mulți bani, iar dobânzile bancare sunt foarte mici. Și atunci, o parte din populație se îndreaptă către investițiile cu randamente superioare: „Piața «băltește» de bani. Bani sunt și în sistemul bancar, depozitele populației au ajuns la 160 miliarde de lei și continuă să crească. Dobânzile sunt mici. Automat, oamenii încep să caute produse noi în care să investească, să «își pună banii la lucru». Și investitorii de la BVB sunt ceva mai atenți cum își administrează banii, iar asta am vazut-o anul trecut când, la începutul anului era unele corecții pe piață, apoi a urmat luna martie când mă uitam și mă gândeam, ca investitor… și acum ce fac? Însă mulți au demonstrat o maturitate în felul în care își administrează banii. Și acești bani din depozite, măcar o parte dintre ei îi vom vedea că încep să se îndrepte către Bursă”.

Programul de finanțare a Statului Român prin intermendiul emisiunilor de obligațiuni pare să fi făcut mult bine Pieței de Capital: „Un prim pas este programul Fidelis, al Ministerului de Finanțe, prin care oamenii se familiarizează cu Bursa. Din discuțiile cu brokerii, am înțeles că săptămânal se deschid conturi noi – numarul ar fi cu 2 cifre”, arată reprezentantul Bursei de Valori București.

Listarea la Bursa le-a adus companiilor si avantaje, in relatia cu Statul Roman: „Din discuțiile cu unul dintre antreprenorii care au listată compania la Bursa, am aflat că și instituțiile Statului se uită altfel la aceste societăți”, concluzionează Musgociu.

Evenimentul The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim a fost organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).