Competențele în domeniul IT, factor determinant pentru viitorul educației în societatea digitală

Economistul
-
0
Competențele în domeniul IT, factor determinant pentru viitorul educației în societatea digitală

 

Mai bine de jumătate (60%) dintre organizațiile de la nivel global susțin că lipsa competențelor TIC este una dintre principalele cauze care blochează transformarea digitală, arată un studiu IDC. Importanța acestora pentru viitorul educației în societatea digitală este subliniată, de asemenea, și în cadrul Digital Futures Index, un raport realizat de Microsoft potrivit căruia statele cu un nivel ridicat de competențe digitale în rândul cetățenilor au economii mai competitive și oferă o mai bună calitate a vieții. 

Viitorul educației are, așadar, și o componentă digitală. Astfel, programele de skilling care contribuie la educația digitală a cetățenilor, pentru a-i ajuta pe aceștia să rămână competitivi pe piața muncii și a sprijini companiile să devină mai productive și mai eficiente, au devenit imperative. Și importanța lor pentru societate crește cu atât mai mult cu cât abilitățile de care trebuie să dispună forța de muncă sunt în continuă schimbare, valabilitatea unei competențe digitale fiind de aproximativ 5 ani. În plus, se estimează că vor apărea aproximativ 645.000 de noi joburi pe roluri tehnice, până în 2027, în România, iar 70% dintre acestea ar urma să fie disponibile în alte industrii decât IT.

Deși România este una dintre țările din Europa cu cel mai mare număr de absolvenți de facultăți cu profil STEM, raportat la populație (depășind media europeană), are o comunitate de aproximativ 200.000 de dezvoltatori de software și un ecosistem de startup-uri foarte bine conturat, este în continuare nevoie de și mai mulți specialiști în IT care să genereze inovație și să ajute statul să se alăture țărilor lidere din acest punct de vedere. 

„Educația și programele de perfecționare sunt o prioritate pentru Microsoft, iar împreună cu partenerii din sectoarele public, privat și academic am derulat numeroase astfel de programe pentru a reduce decalajul de competențe digitale. Programul global de skilling, lansat pentru a ajuta oamenii să dobândească abilități digitale și tehnice, a fost deja accesat de peste 30 de milioane de persoane din peste 240 de țări, cu aproape 200.000 de români care au utilizat programul în ultimul an. Ne-am alăturat inițiativei naționale CTRL+N, lansată de Bittnet Training, pentru facilitarea accesului a 25.000 de români la cursuri de recalificare profesională, până în 2025. Un alt parteneriat strategic pentru Microsoft este cel cu mediul academic. Patru universități din România sunt active în programul Microsoft Learn for Students and Educators, ce permite universităților să includă cursuri actualizate de tehnologie în programa lor, cu peste 8.000 de studenți care au acces la cursuri tehnice Microsoft pentru a-și îmbunătăți competențele digitale.”, declară Daniel Rusen, Director de Marketing și Operațiuni, în cadrul Microsoft România.

Microsoft și Ascendia, parteneriat cu tradiție pentru digitalizarea educației în România

Digitalizarea nu mai reprezintă o opțiune în procesul educațional, ci o necesitate. În acest fel, metodele de predare și întreg procesul de învățare pot fi personalizate, iar prin îmbinarea învățământului tradițional și a celui digital, elevii și studenții vor dobândi o pregătire mai complexă. În plus, va asigura continuitate și va aduce o eficiență mai mare, mai ales dacă ne raportăm la situații care pot genera schimbări bruște în întreaga economie și societate, care cer o capacitate rapidă de adaptare. Ținând cont de acest lucru, Microsoft România și Ascendia colaborează de mult timp pentru a dezvolta soluții și platforme care să ajute tinerele generații și angajații să dobândească noi competențe digitale sau să le consolideze pe cele pe care le dețin deja.

„Pentru a fi eficient, procesul de învățare trebuie să se axeze pe elev, oferindu-i acces la resurse și materiale de studiu individualizate. Personalizarea învățării se numără printre cele mai eficiente mijloace prin care putem accelera dezvoltarea academică, cognitivă și, mai ales, prin care putem reduce abandonul școlar. În același timp, tehnologia poate să ajute profesorii să își gestioneze mai bine timpul, deoarece resursele de cloud pe care le-ar putea integra în activitatea lor, spre exemplu, pot să le ofere acces la informații relevante despre fiecare elev. Am început parteneriatul nostru cu Ascendia în urmă cu aproximativ 8 ani, oferind infrastructura de cloud, pe care ei să dezvolte soluții pentru o educație digitală. Astăzi, ne bucurăm să vedem că tot mai mulți profesori, elevi, studenți și chiar utilizatori din mediul de business își îndreaptă atenția către platformele create de Ascendia și le percep ca pe un sprijin în perfecționarea lor”, afirmă Marilena Ionașcu, Director Educație în cadrul Microsoft România.

De-a lungul timpului, compania de e-learning Ascendia a dezvoltat numeroase soluții care pot fi integrate în sistemul de învățământ din România. Platformele Livresq, Timlogo și CoffeeLMS sunt doar câteva exemple de soluții care utilizează resurse din Microsoft Azure, algoritmi de inteligență artificială și machine learning pentru a se adapta la nevoile individuale ale utilizatorilor și a-i ajuta în procesele de învățare sau de reconversie profesională. Timlogo facilitează accesul copiilor și adulților la terapie logopedică, în timp ce Livresq și CoffeeLMS ajută utilizatorii din mediul de afaceri și din cel academic să dezvolte și să distribuie conținut educational (cursuri și lecții interactive), pe care să îl folosească apoi pentru formarea publicului țintă.

„Este deja cunoscut că toate domeniile evoluează acum accelerat mulțumită tehnologiei. În acest context este critic ca transferul de cunoștințe de la o persoană la alta, indiferent de zona geografică în care se află aceste persoane, să fie făcut cât mai ușor posibil. Aici este unul din locurile în care e-learning-ul este un însoțitor bun, niciodată înlocuitor pentru formarea tradițională, pentru că ajută puternic atunci cand este nevoie de flexibilitate, accesibilitate, implicare sporită, eficiență, trasabilitate și nu în ultimul rând costuri reduse”, a declarat Alex Mălureanu, CMO și Cofondator Ascendia.

Învățarea în mediul digital a devenit, așadar, o metodă eficientă, complementară învățământului tradițional. Acesta este și contextul în care reprezentanți ai Ascendia și Microsoft s-au reunit zilele trecute în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței eLearning România. Pe scena evenimentului organizat în format hibrid, care a marcat totodată și continuarea parteneriatului dintre cele două companii, au urcat 19 speakeri (reprezentanți ai comunității academice și al mediului privat) pentru a le vorbi celor peste 14.000 de participanți despre premisele viitorului digital în România.

AVBS Credit: Ce trebuie să facă românii care au credite raportate la ROBOR?

Economistul
-
0
AVBS Credit: Ce trebuie să facă românii care au credite raportate la ROBOR?

 

Refinanțarea în credit ipotecar cu dobândă fixă

Circa 490.000 de români au credite cu dobânzi variabile legate de ROBOR, iar trecerea de la ROBOR la IRCC este o soluție temporară, deoarece IRCC se actualizează în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie și, de asemenea, este în plină creștere.

De la 1 octombrie 2022 IRCC a crescut de la 2.65% la 4.06%, iar acesta îşi va continua majorarea şi anul viitor şi va creşte la 5.71%, motiv pentru care specialiștii în creditare recomandă românilor să îşi refinanțeze acum creditele pe dobândă fixă și astfel să stagneze valorile ratelor pe dobânda actuală pentru 3-5-8-10 ani sau pe mai mulți ani, evitând ca ratele să le crească și mai mult în viitor.

„Băncile își ajustează ofertele de finanțare periodic, în funcție de evoluția pieței bancare și de propriile obiective de creditare. În ianuarie 2023 IRCC va crește din nou, așadar este foarte probabil ca de la anul și băncile să-și reactualizeze ofertele, stabilind dobânzile fixe la valori destul de apropiate de cele variabile. De aceea, le recomand românilor cu credite legate de ROBOR să ia măsuri de refinanțare acum, înainte de reactualizarea IRCC și de eventualele reactualizări ale dobânzilor bancare. Acționând acum, în timp util, românii vor putea accesa credite de refinanțare în dobânzi fixe mai accesibile decât vor fi, probabil, în viitorul apropiat”, declară Valentin Anghel (foto), CEO & Founder AVBS Credit.

Așadar, cea mai bună soluție de finanțare a momentului rămâne creditul ipotecar cu dobândă fixă, iar românii cu credite vechi, raportate la ROBOR sau IRCC, pot începe formalităţile de refinanţare în credit ipotecar cu dobândă fixă imediat, beneficiind de protecție absolută în privința oricăror actualizări ROBOR sau IRCC. 

Un credit ipotecar poate avea dobânda fixă în primii 5 ani, iar din anul 6 dobânda devine variabilă, formată din marja fixă a băncii + IRCC calculat la 3 luni. În acest mod, cu dobânda fixă pe 5 ani (sau pe 3 ani, pe 8 ani, pe 10 ani sau pe mai mulți ani), clientul plătește aceeași rată la credit, indiferent cât cresc sau scad ROBOR sau IRCC în acea perioadă. Abia când dobânda creditului devine variabilă, din anul 4, 6, 9 sau 11 al creditului, rata împrumutului ipotecar se ajustează la fiecare 3 luni în funcție de IRCC 3M.

În perioada de dobândă fixă, de 3-5-8-10 ani sau mai mult, piața bancară se va stabiliza, iar indicii de referință bancară și dobânzile creditelor au răgaz să scadă.

În concluzie, creditul ipotecar pe dobândă FIXĂ, nou sau de refinanțare, este cea mai bună și mai sigură formă de finanțare a momentului. Atât pentru cei care sunt la primul credit, dar și pentru cei care au deja un credit și vor să-și ușureze povara ratelor crescute mult în ultimul an.

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, împreună cu EY România, au asistat Revolut Bank în legătură cu lansarea creditului de nevoi personale negarantat pentru consumatorii români

Economistul
-
0
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, împreună cu EY România, au asistat Revolut Bank în legătură cu lansarea creditului de nevoi personale negarantat pentru consumatorii români

 

Într-un proiect important pentru piața bancară românească, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL și EY România au asistat Revolut Bank în procesul de lansare a primului său produs de creditare. Revolut, super-aplicația financiară care oferă servicii bancare celor peste 2 milioane de clienți în România, poate acorda, din august 2022, credite de nevoi personale negarantate, cu o sumă maximă de 125.000 lei, în doar câteva minute. 

Aplicația financiară a fost actualizată în conformitate cu reglementările legale în materie pentru a permite într-un mod extrem de facil și rapid parcurgerea tuturor etapelor procesului de creditare (ex. depunerea cererii, semnarea contractului de credit cu ajutorul unei semnături electronice calificate, modificarea datei de rambursare, realizarea de rambursări anticipate).

Echipa de avocați din cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a fost coordonată de Radu Diaconu (Partener Coordonator) și Gabriela Neagu (Managing Associate). De asemenea, practica de consultanță a EY România a fost implicată în acest proiect prin Carmen Adamescu (Partener) și Bogdan Picerea (Manager).

„Intrarea pe piața de creditare este un pas firesc pentru Revolut în vederea consolidării poziției sale de instituție bancară pe piața românească. Suntem extrem de bucuroși și onorați de faptul că am putut fi implicați în acest proiect important atât pentru clientul nostru, dar și pentru sistemul financiar din România”, a spus Gabriela Neagu, Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL.

„Din august 2022, creditul de nevoi personale, un produs responsabil oferit de Revolut Bank, a devenit disponibil pentru clienții români, care s-au alăturat astfel celor din Lituania, Polonia și Irlanda. Obiectivul nostru rămâne acela de a pune la dispoziția clienților noștri servicii bancare simple, ușor de folosit și înțeles, cu costuri transparente și competitive. Le mulțumim partenerilor noștri care au contribuit la punerea acestui produs la dispoziția clienților noștri și le suntem recunoscători utilizatorilor Revolut pentru încredere, materializată prin interesul ridicat manifestat și pentru acest produs, încă din primele zile de la lansarea pe piața locală“, a declarat Gabriela Simion, General Manager al subsidiarei Revolut România și Head of Lending.

Plus cu plus egal minus, dar nu și la taxele plătite de tutun

Economistul
-
0
Plus cu plus egal minus, dar nu și la taxele plătite de tutun

Declarație a doamnei Gildei Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, la conferinta „Bugetul și Fiscalitatea 2023. Provocările fiscale- la ce să se aștepte economia?”, organizată de CursdeGuvernare.

„Totul crește: deficitul, datoria externă, inflația, costurile materiilor prime, ale energiei, costurile de producție și de finanțare. Din tot acest pozitivism, nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că în viață, avem două certitudini: moartea și taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut companiile din sector au virat circa 4 miliarde de euro la buget, raportat la cele 6 miliarde pe care le așteptăm la anul din PNRR, ca sa avem un termen de comparație. Suma echivalează cu circa 1,7% din PIB. Veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize. De la un an la altul, am plătit mai mult, în 2021 cu 13% mai mult ca în 2020. Noi nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înțeleasă și de actualul Guvern”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria, la conferința „Bugetul și Fiscalitatea 2023. Provocările fiscale – la ce să se aștepte economia?”, organizată de CursdeGuvernare.

„Este nevoie să vezi în viitor, să previzionezi veniturile. Și statul are nevoie de prognoze realiste. Dar adesea intervine factorul politic și, dintr-o dată, nimic nu mai e valabil, pentru că apare o ordonanță de urgență care dă totul peste cap”, a adăugat directorul JTI, care a oferit și exemple concrete ale influenței negative a instabilității: „În 2009-2010 acciza la țigarete a crescut cu 50% în mai puțin de un an, ceea ce a dus contrabanda la peste 36% și pierderile la buget la un miliard de euro. În 2012, un artificiu fiscal, prin care Ministerul Finanțelor de atunci a schimbat artificial cursul de schimb la care se calcula acciza, a dus din nou la scăderi ale veniturilor bugetare. În 2016, când s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului din cauza unor «specialiști» ai Ministerului Sănătății care luptau cu industria, nu cu fumatul, am fost obligați să punem pe piață produse care, ulterior, au trebuit retrase. Dacă nu le-am fi pus pe piață, toți consumatorii s-ar fi orientat către contrabandă. Situația a fost resimțită de buget, dat fiind că, pentru produsele retrase de pe piață ca efect al legii întârziate, statul a trebuit să returneze accizele plătite în avans.”

Un exemplu recent al efectelor instabilității legislative este fluctuația veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an față de anul trecut. Cauza este întârzierea transpunerii Directivei plasticului de unică folosință, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021, dar Bruxelles-ul a întârziat cu reglementările tehnice despre tipărirea unor simboluri grafice pe pachete, iar ordonanța de transpunere a fost adoptată la o lună după, abia în august. Incertitudine care a obligat producătorii să asigure în avans stocuri mai mari pe piață. „Nici în momentul de față nu știm cum se va aplica Responsabilitatea Extinsă a Producătorului în privința chiștoacelor. Care este schema de colectare, cât, unde și cum vom plăti începând cu 5 ianuarie, data de implementare?”, a adăugat oficialul JTI.

Din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10% (în iulie, 6,1%), precum și a unei politici fiscale predictibile și a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. În 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania.

Potrivit unui studiu KPMG, în 2021 contrabanda se ridica la peste 29% în Franța, în Marea Britanie la 18%, Irlanda 17%. Un nivel mai mic al pieței negre decât cel din România se înregistrează în Germania (2%) și Bulgaria (3%). „După cum se vede, în țări ca Franța sau Marea Britanie și Irlanda, cu fiscalitate ridicată și unde sunt aplicate cele mai radicale măsuri anti-tutun ~ uniformizarea ambalajelor și interzicerea mărcilor–, sunt înregistrate și cele mai ridicate niveluri ale contrabandei”, a explicat Gilda Lazăr.

Reprezentantul JTI a adăugat că, datorită calendarelor de majorare a accizelor pe cinci ani adoptate recent, este de așteptat ca sumele virate la buget de companiile de tutun în 2022 și în anii următori să fie în continuare în creștere. Totodată, ea a salutat faptul că acestea vor constitui baza poziției de țară a României în negocierile de la Bruxelles pe marginea viitoarei Directive privind taxarea tutunului. Totul, însă, pe un fundal incert.

„Avem nevoie de reducerea deficitului și reducerea pomenilor acordate diverselor categorii. La anul vom avea un nou guvern, în zece ani am avut 11. Vor fi, probabil, alți interlocutori pentru dialog. Coaliția a promis că nu va crește taxele. Dar avem nevoie de venituri suplimentare și atunci de unde le luăm?”, a punctat Gilda Lazăr.

JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.

JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.

România rămâne campioană în Europa la numărul de decese în urma accidentelor rutiere

Economistul
-
0
România rămâne campioană în Europa la numărul de decese în urma accidentelor rutiere

Conform Comisiei Europene, în 2021 numărul deceselor cauzate de accidente rutiere se situează sub nivelurile anterioare pandemiei, dar îmbunătățirea este încă prea lentă pentru a atinge obiectivul Comisiei de a le reduce la jumătate până în 2030.

Se estimează că 19.900 de persoane au fost ucise pe drumurile din Uniunea Europeană anul trecut, conform cifrelor finale privind decesele cauzate de accidente rutiere pentru 2021, publicate pe 17 octombrie de Comisia Europeană.

Cifrele din acest an anunță o creștere de 6% față de 2020. Creșterea a urmat unei scăderi anuale fără precedent, de 17 % între 2019 și 2020, puternic influențată de scăderea nivelurilor de trafic din cauza restricțiilor de deplasare impuse în pandemie. La nivelul UE, în 2021 s-au înregistrat 45 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori (de la 20 per milion în Suedia și 22 per milion în Danemarca, până la 81 per milion în Bulgaria și 92 per milion în România).

Estimări pentru 2022

Cifrele preliminare pentru primele șapte luni ale anului 2022 arată că numărul deceselor rutiere a crescut din nou, cu peste 10% în medie, comparativ cu 2021. Unele state membre au înregistrat creșteri semnificativ mai mari. Estimarea la nivelul UE pentru decesele rutiere în 2022 până în prezent este încă sub cea a anului pre-pandemic 2019, deși fluctuațiile lunare fac dificilă o predicție precisă pentru întregul an. Ritmul actual al schimbării este insuficient pentru a îndeplini obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul de decese până în 2030.

 

 
Absolute number
Rate per million population		 Rate per million population Rate per million population
% change 2021 in relation to: 		% change 2021 in relation to: % change 2021 in relation to:
  2021 2019 2020 2021 2020 2019 Average 2017-19
EU-27 19 900 51 42 45 6% -13% -14%
Belgium  516 56 43 45 3% -20% -17%
Bulgaria  561 90 67 81 21% -11% -12%
Czechia  532 58 48 50 3% -14% -14%
Denmark  130 34 28 22 -20% -35% -28%
Germany 2 562 37 33 31 -6% -16% -19%
Estonia  55 39 44 41 -7% 6% -1%
Ireland  137 29 30 27 -7% -2% -5%
Greece  608 64 54 57 4% -12% -14%
Spain 1 533 37 29 32 12% -13% -15%
France 2 944 50 39 45 16% -9% -11%
Croatia  292 73 58 72 23% -2% -7%
Italy 2 875 53 40 49 20% -9% -13%
Cyprus  45 59 54 50 -6% -13% -12%
Latvia  147 69 73 78 6% 11% 6%
Lithuania  148 67 63 53 -15% -20% -19%
Luxembourg  24 36 42 38 -8% 9% -13%
Hungary  544 62 47 56 18% -10% -12%
Malta  9 32 21 17 -18% -44% -49%
Netherlands  509 34 30 29 -1% -13% -11%
Austria  362 47 39 41 5% -13% -12%
Poland 2 245 77 66 59 -10% -23% -22%
Portugal  557 67 52 54 4% -19% -16%
Romania 1 765 96 85 92 7% -5% -7%
Slovenia  114 49 38 54 43% 12% 15%
Slovakia  247 50 45 45 0% -9% -8%
Finland  225 38 40 41 1% 7% -2%
Sweden  210 22 20 20 3% -5% -21%
Switzerland  200 22 26 23 -12% 7% -8%
Norway  80 20 17 15 -14% -26% -25%
Iceland  9 17 22 24 13% 50% -33%
Liechtenstein 0 0 26 0 n/a n/a n/a

Source: CARE (Community Road Accident) database. Figures are generally those as reported by police. Population data are from Eurostat. Data for 2021 are compared with three time-periods: 2020 (the previous year), 2019 (the baseline year for the target of 50% fewer deaths by 2030) and the average of 2017-19 (to take account of fluctuations in small countries). The percentage changes in the table are based on the absolute number of fatalities, not the rate per million inhabitants. Provisional figures IE (2018-2021), FI (2021). In the NL, the number of deaths registered by the police is under-reported and equates to around 85-90% of the total number published nationally (582 in 2021). There was one road fatality in Liechtenstein in 2020 and zero in 2019 and 2021.

 

Cifrele sunt anunțate deoarece Comisia Europeană găzduiește anual Premiile de excelență în domeniul siguranței rutiere, prin care sunt recompensate proiectele inovatoare în materie de siguranță rutieră din întreaga Europă

Mastercard va introduce opțiunea de tranzacționare cripto în instituțiile bancare

Economistul
-
0
Mastercard va introduce opțiunea de tranzacționare cripto în instituțiile bancare

 Noul program Crypto SourceTM extinde serviciile sigure și de încredere oferite de Mastercard.

Mastercard introduce Crypto SourceTM, un nou program global care le permite instituțiilor financiare să le ofere clienților opțiuni și servicii sigure de tranzacționare cripto. 

Raportul New Payment Index 2022 arată că 29% dintre respondenții la nivel global investesc în criptomonede, iar alți 65% preferă ca serviciile de criptomonede să fie furnizate de actuala lor instituție financiară în care au încredere.* 

În parteneriat cu furnizori reglementați și licențiați de criptomonede, instituțiile financiare partenere Mastercard vor avea acces la o suită extinsă de servicii de cumpărare, stocare și vânzare pentru anumite active cripto, completate de servicii de confirmare a identității, de securitate cibernetică și de consultanță. Oferta Crypto Source este completată de Mastercard Crypto SecureTM, care consolidează securitatea  ecosistemului cripto și sprijină emitenții de carduri să se conformeze reglementărilor complexe din acest domeniu.

În prezent, suita de oferte Mastercard pentru bănci și fintech-uri, în materie de criptomonede, include:

  • Technologii și suport pentru cumpărarea, stocarea și vânzarea anumitor active cripto.
  • Soluții de securitate, inclusiv soluțiile Mastercard pentru confirmarea identității, analiza criptomonedelor, monitorizarea tranzacțiilor, combaterea spălării banilor, „ Know Your Business” și suport pe parcursul etapelor ciclului de viață a unei afaceri, securitate cibernetică și biometrie. 
  • Opțiunile de plată și de încasare a criptomonedelor oferite printr-o gamă largă de produse, inclusiv carduri cripto, servicii de open banking și servicii de plăți transfrontaliere. Instituțiile financiare vor putea, de asemenea, să ofere funcționalități suplimentare utilizând tehnologia Mastercard, precum chitanțe digitale și programe de loialitate.
  • Gestionarea programelor cripto, inclusiv design de program, dezvoltarea de produse și implementarea soluțiilor de tehnologie, precum și servicii de optimizare și consultanță de marketing, asigurând astfel suport complet pentru bănci, fintech-uri și emitenți pentru a oferi programe cripto la scară largă.

„Pentru Mastercard, încrederea este un principiu fundamental. Anunțul de astăzi este o abordare conectată a serviciilor care vor contribui la incluziunea, în siguranță, a următorului miliard de utilizatori în ecosistemul cripto. Investițiile noastre recente în acest domeniu, precum achiziția CipherTrace și Ekata, ne oferă un set unic de opțiuni care ne ajută să le furnizăm clienților și consumatorilor noștri cele mai avansate soluții tehnice disponibile pe piață”,  a spus Ajay Bhalla, President, Cyber & Intelligence, Mastercard.

Pentru a susține acest program, Mastercard își extinde parteneriatul și aria colaborării cu Paxos Trust Company, o platformă de top de infrastructură blockchain reglementată. Parteneriatul urmărește ca Paxos să furnizeze servicii de tranzacționare și custodie a cripto-activelor în numele băncilor, în timp ce Mastercard își va utiliza tehnologia pentru a integra aceste opțiuni în interfețele băncilor, ceea ce va duce la o experiență fără sincope pentru consumator.

„Angajamentul nostru este simplu – să explorăm tehnologia cripto și activele digitale conexe pentru a sprijini consumatorii în alegerile lor privind plățile. Această zi reprezintă un pas important în călătoria noastră cripto, care se bazează pe punctele forte ale afacerilor noastre globale, de la open banking și verificarea identității la analiză și monitorizarea fraudelor, până la soluții de decontare.

Suntem încântați să consolidăm parteneriatul nostru de lungă durată cu Paxos – inovând împreună pentru a pune la dispoziția instituțiilor financiare cea mai sigură tehnologie. Inovațiile noastre în materie de produse cripto vor oferi opțiuni la scară largă și vor continua să aducă oportunități unice instituțiilor financiare în căutare de servicii noi și moderne pentru clienții lor”, a declarat Jorn Lambert, Chief Digital Officer, Mastercard.

„Mastercard are o rețea puternică de instituții financiare în întreaga lume. Oferta dezvoltată de Paxos și Mastercard va oferi instituțiilor financiare cea mai rapidă și de încredere modalitate de a le asigura consumatorilor acces la criptomonede în mod sigur, la nivel global. Suntem încântați să colaborăm cu Mastercard pentru a accelera și mai mult adoptarea în masă a activelor digitale”, a declarat Walter Hessert, Head of Strategy, Paxos.

În ultimii ani, Mastercard a lucrat alături de clienții și partenerii săi pentru a dezvolta noi servicii și opțiuni care ajută la creșterea accesibilității, siguranței și securității criptomonedelor. Aceste eforturi au fost completate cu adăugarea de noi tehnologii prin Finicity, Ekata, RiskRecon și CipherTrace. Această combinație unică de servicii oferă instituțiilor financiare eligibile posibilitatea de a gestiona direct investițiile în cripto-active pentru consumatori. Mastercard continuă, de asemenea, să sprijine băncile, guvernele și nu numai, prin Practica de Consultanță în Cripto și Monede Digitale.

Mastercard Crypto Source este, în prezent, în curs de pregătire pentru programe pilot. Detalii suplimentare privind disponibilitatea vor fi anunțate ulterior. 


*Studiu realizat de Harris Poll și Mastercard Global Foresights, Insights and Analytics în perioada 21 martie – 21 aprilie 2022. Interviurile online au fost realizate în rândul a 35.040 de adulți la nivel mondial (17.071 de femei, 17.969 de bărbați) și includ eșantioane reprezentative la nivel național de pe piețe din 5 regiuni.

Claudiu Cazacu, XTB: Investițiile în sectorul bancar sub presiunea tensiunilor de la Credit Suisse

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB: Investițiile în sectorul bancar sub presiunea tensiunilor de la Credit Suisse

 

„Credit Suisee se luptă să supraviețuiască, dar, totuși, riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat. În schimb, Credit Suisse ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate. Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie, investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune”, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Credit Suisse (CS) se luptă, zilele acestea, nu pentru expansiune globală, ci pentru continuitatea funcționării sale, și se pare că restructurări serioase sunt necesare pentru a merge înainte. 

Declinul Credit Suisse – erodarea capitalului financiar,
dar și a încrederii

Acțiunile CS au pierdut 48,9% anul acesta, până pe 17 octombrie, pe bursa elvețiană. E o performanță mult inferioară indicelui bursier, care a pierdut 18,5%, sau sectorului bancar al țării.  

UBS a pierdut „doar” 11%, iar cele mai multe bănci cantonale au reușit să fie pe plus anul acesta. Astfel, indicele sectorial pentru bănci SPI ICB Supersector Banks 8300 are un randament pozitiv de 5,4%, incluzând dividendele, de la începutul anului până pe 17 octombrie.  

Banca a suferit lovituri importante, și de capital și de imagine, în urma scandalului fondului Archegos, în 2021, înregistrând pierderi de 5 mld. Euro, peste jumătate din valoarea totală pierdută de mai multe bănci în urma prăbușirii acestuia. 

Situația, din păcate, nu a fost singulară. 

Banca, în postura de creditor al Greensill, a acumulat alte pierderi de 1,6 mld. de franci elvețieni, la care se adaugă 475 milioane de dolari plătite ca amendă și 200 milioane de dolari ștergerea datoriei suverane în urma scandalului obligațiunilor Mozambicului („tuna bonds”). 

În plus, ecoul erorilor din timpul perioadei de boom pre-2008, cu vânzări de titluri construite pornind de la credite ipotecare, se aude, încă, după mai bine de un deceniu. 

Luni, banca a ajuns la un acord de 495 mil. de dolari pentru pierderile produse investitorilor de produsele sale MBS (instrumente asociate creditelor ipotecare) din piața imobiliară. Acestea au adus pierderi masive investitorilor în timpul crizei financiare. 

Dintr-un anume punct de vedere, este o victorie pentru bancă, dacă ne gândim că, la debutul procesului, autoritățile din SUA cereau daune de 3 mld. de dolari, dar sumele se tot adaugă la o factură deja foarte ridicată. 

Anul trecut banca mai plătise 600 de mil. de dolari pentru a închide un proces cu MBIA pe tema acestor instrumente.

O instituție financiară operează cu două tipuri de capital, cel financiar, și cel de încredere, iar pentru Credit Suisse  ambele au fost erodate secvențial, dar cu un efect cumulativ semnificativ, în ultimii ani. 

Presiunea a devenit suficient de mare încât, din motive de încredere, anumite fonduri și-au cerut înapoi, în septembrie, acțiunile pe care le împrumutaseră, prin intermediul băncii, pentru a fi vândute în lipsă. 

În mod indirect, clienții au semnalat că vor să mute operațiunile prin care obțin venituri suplimentare de pe urma acțiunilor deținute, de obicei, pe termen mai lung, înspre alte direcții.

Necazurile băncii nu au venit singure: autoritățile americane au pornit o nouă investigație pentru a afla dacă instituția a ajutat cetățeni americani să își ascundă veniturile, la 8 ani după ce a plătit o amendă pe aceeași temă.

Axel Lehmann, președintele consiliului de administrație, care a preluat postul în ianuarie, a recunoscut că anul trecut a fost cel mai slab din istoria de 166 de ani a băncii, dar a promis un plan comprehensiv ce ar urma să fie anunțat pe 27 octombrie. 

În același timp, a vorbit de atingerea unui nivel între 13 și 14% pentru rata fondurilor proprii de rang 1 (CET1), care întruneau în iunie această condiție, dar, în urma pierderilor ulterioare, nu mai este sigur că este validată în continuare. 

Cerințele de capital ale băncilor au devenit mai stricte după criza financiară, fiind la 10% potrivit regulilor din Elveția. 

Goldman Sachs, care concurează cu CS pe segmentul de bancă de investiții, dar și altele, a estimat că banca va avea nevoie, în 2024, de un capital suplimentar de 8 mld. de dolari. 

Pe termen scurt, ar putea fi nevoie de cel puțin 4 mld. de dolari, iar banca deja are planuri pentru a obține lichiditate. 

Se ia în considerare împărțirea în 3 a diviziei de investment banking, vânzarea diviziei din SUA sau lichidarea unor active precum participații în operatorul bursei elvețiene, SIX. 

Banca are participații în diferite entități, între care o firmă de servicii pentru industria fondurilor, cu sediul în Spania, două bănci specializate, divizia de wealth management din America Latină, cu active și credite date de peste 100 mld. dolari, și ar putea vinde chiar faimosul hotel Savoy din Zurich, care ar aduce cash de 400 mil. sau, după unele estimări, 500 de mil. de franci. 

Dacă toate acestea nu ar fi de ajuns, se poate lua în considerare o nouă infuzie de capital, explică analistul XTB România.

Programul de redresare – speranțe reale sau prelungire a agoniei?

Investitorii urmăresc cu mare atenție acțiunile băncii, dar și instrumentele de tip credit default swap (CDS-uri) care oferă protecție cumpărătorilor la intrarea în default, ca indicatori ai șanselor de succes al programului de redresare. 

Riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat, în prezent, iar ultimele sesiuni au adus o scădere de la 331 pe 13 oct. la 267 de puncte pe 17 pentru CDS pe 5 ani, indicând speranțe că banca va face rost de suficient capital încât să evite un scenariu periculos. 

Prezența globală, întrepătrunderea prin tranzacții și active cu un număr ridicat de alte instituții ridică miza Credit Suisse, care are relevanță pentru sistemul financiar global. 

Autoritatea Bancară Europeană a atras atenția asupra riscului în creștere pentru portofoliile băncilor, în condițiile în care piața imobiliară a crescut în 2021, cu potențial de supraîncălzire, iar mediul economic s-a deteriorat apoi abrupt. 

Băncile au oferit credite garantate cu proprietăți imobiliare de 4,1 trilioane de Euro, sau aproximativ o treime din totalul creditelor pentru gospodării și companii non-financiare.

Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie (unde recent, totuși intervențiile și anunțurile recente au mai temperat din preocupări) investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune. 

În vremuri pline de provocări, Credit Suisse  ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate. 

Președintele JPMorgan a avertizat că, de obicei, într-un mediu ca cel actual, mai pot apărea „surprize”, opinie împărtășită de fostul premier britanic Gordon Brown. Riscurile nu sunt de neglijat. 

Pentru Credit Suisse, costul „salvării” modului de funcționare ar putea fi mare pentru acționari, dar, mulțumită unor reglementări mai stricte în privința capitalului și a altor măsuri luate după criza financiară, în lipsa altor pierderi neprevăzute, se poate întrezări o cale, lungă și dificilă, e drept, spre depășirea amenințărilor existențiale, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare odată cu inflația

Economistul
-
0
Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare odată cu inflația
  • Majoritatea oamenilor își păstreaza loialitatea față de brand-urile favorite și caută soluții pentru a le achiziționa mai ieftin.
  • Pentru produse de îngrijire a locuinței, 36% dintre oameni s-au orientat către magazine tip discounter.
  • În cazul produselor lactate, 25% dintre consumatori au ales să reducă frecvența sau cantitățile cumpărate, rămânând însă fideli brand-urilor preferate. 
  • In categoria de bere, 38% dintre respondenți au ales să cumpere la bax, pentru un preț per produs mai mic.

 

Încă din luna mai 2022, departamentul de Data Intelligence din cadrul agenției Leo Burnett Bucharest a început să măsoare modul în care se schimbă comportamentul de cumpărare, specific pe mai multe industrii afectate de creșterea ratei inflației. 

Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett Bucharest: „Pe măsură ce asistăm la o creștere accelerată a prețurilor, ne-am dat seama că, mai mult decât oricând, trebuie să fim în contact direct cu cei care consumă produsele și să înțelegem în timp real cum le impactează inflația comportamentul de cumpărături. Din situațiile de criză, răzbat acele branduri care reușesc să-și păstreze relevanța și contactul real cu clienții lor. Iar acest tracker este o bază solidă pentru cei care trebuie să ia decizii de comunicare și de business, ancorate în mentalitatea consumatorilor”.

Tracker-ul se bazează pe un studiu cantitativ lunar, reprezentativ la nivel național, ce urmărește măsura în care oamenii încep să caute mărci în magazinele cu discount, preferința pentru cantități mai mari, pentru un preț per unitate mai mic sau, dimpotrivă, tendința de a cumpăra cantități mai mici, pentru a păstra frecvența consumului. Datele sunt colectate și analizate specific pe fiecare industrie în parte.

Pentru categoria produselor de îngrijire a locuinței, mai puțin de 3% din respondenți nu au remarcat creșterea prețurilor în ultimele 6 luni. În ceea ce privește măsurile luate, 36% și-au căutat brand-urile preferate, cu prețuri mai mici, în magazine tip discounter, iar doar 19% au ales să schimbe brand-ul utilizat de obicei cu unul mai ieftin sau cu o ofertă de preț la raft.

În cazul produselor lactate, 10% dintre respondenți au declarat că, deși au observat creșterea prețurilor, nu și-au schimbat obiceiurile de cumpăre. În același timp, 25% au ales să reducă frecvența sau cantitățile cumpărate, pentru a continua să consume brandurile favorite în același buget lunar.

În categoria de bere, comportamentul oamenilor din lunile de vară a fost mai relaxat, iar schimbările în obiceiurile de cumpărături au fost mai puțin corelate cu creșterea inflației. În special în rândul tinerilor (18-24 ani) cea mai frecventă măsură de eficientizare a bugetului a fost cumpărarea la bax, pentru un preț per produs mai mic – 38% dintre respondenți. Odată cu încheierea verii, însă, oamenii au început să se mute către magazinele tip discounter, în proporție de 30%.

Când vine vorba despre fast-food, 40% dintre respondenți își păstrează loialitatea pentru restaurantele preferate, reducând frecvența de consum. De asemenea, în această categorie s-a observat unul dintre cele mai mari procente de respondenți care nu și-au schimbat comportamentul în ciuda creșterii prețurilor – 19%.

Conform rezultatelor analizate de către departamentul de Data Intelligence din cadrul agenției Leo Burnett Bucharest, pentru toate categoriile avute în vedere s-a observat o schimbare sensibilă de comportament, în direcția eficientizării bugetului de cumpărături, încă din luna august, nu din septembrie, așa cum ne-am fi așteptat. Cel mai probabil, începerea mai devreme a anului școlar i-a făcut pe consumatori să prefere o abordare înclinată spre economisire încă din ultima lună de vară.

Barometru COFACE: Posibilitatea unei recesiuni globale devine tot mai clară

Economistul
-
0
Barometru COFACE: Posibilitatea unei recesiuni globale devine tot mai clară

Dincolo de repercusiunile războiului din Ucraina, înăsprirea monetară globală și constrângerile multiple asupra creșterii chineze relevă  o perspectivă sumbră. Pe termen scurt, economia pare să se instaleze într-un regim de „stagflație”, în care stagnarea economică și prețurile în creștere rapidă coexistă. Între timp, posibilitatea unei recesiuni globale devine din ce în ce mai clară.

În acest context, Coface a realizat revizuiri generale în sens descendent ale previziunilor de creștere a PIB-ului și ale evaluărilor sectoriale și de țară.

Opt țări, inclusiv Italia, Danemarca, Elveția, Egipt și Chile, au fost evaluate în jos după 19 retrogradări anunțate în trimestrul al doilea.

Un număr de 49 de retrogradări sectoriale evidențiază deteriorarea clară a condițiilor din sectoare sensibile la ciclul economic, cum ar fi construcțiile, metalele și lemnul, dintr-o varietate de zone geografice.

Iarna și recesiunea se vor abate asupra Europei

Cele mai multe dintre riscurile menționate în publicațiile anterioare Coface s-au materializat: criza energetică din Europa, inflația persistentă și înăsprirea monetară agresivă. Acestea au contribuit la revizuirea în a jos a creșterii economice mondiale în 2023: cu un estimat de sub 2% similar anilor 2001, 2008, 2009 și 2020.

În timp ce previziunile de creștere au fost revizuite negativ pentru toate regiunile din lume, Europa este ținta celor mai grele perspective, cu o recesiune care pare inevitabilă în toate principalele economii în iarna ce urmează. Într-adevăr, criza energetică se intensifică și bătrânul continent se pregătește pentru o sobrietate „impusă”. Fie că aceasta va lua forma unei reduceri „voluntare” (suspendarea activităților neprofitabile din cauza costurilor energiei) sau a unei raționalizări decretate de guverne, scăderea consumului de energie se va traduce neapărat printr-o producție mai mică și un declin al PIB-ului. Amploarea declinului va depinde în mare măsură de severitatea iernii, iar Germania, principala putere industrială a continentului, va fi vizată în mod special din acest punct de vedere.

În consecință, majoritatea retrogradărilor de risc de țară în acest trimestru se referă din nou la economiile europene. Sunt anunțate 6 retrogradări suplimentare, în special pentru 3 țări în care riscul a fost considerat încă foarte scăzut: Danemarca, Elveția și Luxemburg. Doar Norvegia, producător de gaze, beneficiază de o mai bună evaluare a riscurilor.

În fața perspectivei unor prețuri globale ridicate la energie, aproape jumătate din cele 49 de retrogradări ale evaluărilor sectoriale se referă la industrii mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice, hârtia și metalele. Totuși, spre deosebire de trimestrul precedent, când majoritatea acestor evaluări în jos s-au înregistrat în principal în Europa, de data aceasta sectoarele au fost retrogradate și în majoritatea economiilor asiatice și în Africa de Sud.

Băncile centrale intensifică lupta împotriva inflației persistente

Ultimele luni au confirmat materializarea unei inflații persistente ridicate și tot mai răspândite în economiile avansate și emergente.

În acest context, principalele bănci centrale rămân ferme în luarea de măsuri și majoritatea au revenit la niveluri cheie ale ratei dobânzii nevăzute în ultimul deceniu. Fed, de exemplu, și-a majorat rata cheie de 3 ori la rând cu 75 de puncte de bază în vara anului curent. Această agresivitate duce la creșterea înăspririi monetare în alte țări – în special în țările emergente – pentru a opri deprecierea monedelor lor față de USD.

O astfel de înăsprire a condițiilor monetare și financiare, dacă ar continua în ritmul actual, ar amenința în mod evident creșterea globală și stabilitatea financiară.

Trei bănci centrale emergente continuă să urmărească politici monetare în contracurent: Rusia, Turcia și China. Autoritățile monetare chineze au redus unele rate ale dobânzilor de referință pentru a susține activitatea ca răspuns la confirmarea unei încetiniri accentuate a economiei. Aceasta continuă să fie afectată de strategia zero-COVID, de seceta severă din vară și de criza din sectorul imobiliar. Problemele sectorului imobiliar, despre care se estimează că reprezintă 30% din PIB, vor contribui la o creștere mai slabă a Chinei cu mult sub standardele din ultimele decenii, în 2022 (3,2%) și 2023 (4,0%), generând o încetinire economică bruscă.

Înăsprirea monetară pe scară largă afectează în mod clar perspectivele pentru sectorul global al construcțiilor. Prețurile metalelor industriale și ale lemnului au scăzut constant în ultimele luni cu 20% și, respectiv, 60% de la începutul anului, ceea ce a determinat Coface să declaseze aceste sectoare în mai multe zone geografice.

Un nou pericol la orizont – obiective contradictorii între politicile fiscale și monetare

În timp ce băncile centrale sunt hotărâte să combată inflația cu „orice este nevoie”, multe se confruntă cu un conflict de obiective cu politica fiscală a țării/regiunii lor. Guvernele naționale, luptând împotriva scăderii activității, au multiplicat într-adevăr măsurile de susținere a puterii de cumpărare a gospodăriilor și a fluxului de numerar corporativ. Rezultatul va fi un cocktail potențial exploziv pentru finanțele publice: un deficit public în creștere și costuri de finanțare mai mari.

Concluziile Barometrului pot fi consultate aici.

Expoziție auto unicat, în aer liber, cu acces gratuit

Florin Antonescu
-
0
Expoziție auto unicat, în aer liber, cu acces gratuit

Galeria privată de autovehicule Țiriac Collection prezintă, pentru al doilea an consecutiv, o expoziție în aer liber cu acces gratuit compusă din peste patruzeci de modele auto, în weekendul 22-23 octombrie, în intervalul orar 10.00-18.00, în curtea galeriei, Otopeni, Calea Bucureștilor nr. 289.

Vor fi expuse modele reprezentative pentru mărcile Alfa Romeo, Bentley, Chevrolet, Chrysler, Dodge, Jaguar, Lamborghini, Lincoln, Mercedes-Benz, Packard și Rolls-Royce, produse pe parcursul ultimului secol.

Organizatorii anunță că „expoziția va integra două unități auto complet restaurate local și respectiv o unitate aflată curent în proces de restaurare, prezentând informații din procesul de restaurare derulat de echipa Țiriac Collection. Cele două exponate restaurate sunt 1955 Bentley S-Series Sallon și 1963 Alfa Romeo 2600 Touring. Exemplarul prezentat în proces de restaurare este un spectaculos model Hispano Suiza din anul 1935. 

Pe parcursul celor două zile, micuții vizitatori ai expoziției vor beneficia la ateliere gratuite de creație în cadrul cărora vor confecționa modele 3D din carton și vor afla detalii importante despre istoria domeniului auto de la reprezentanții Țiriac Collection. 

În același timp, distribuitorul Țiriac Auto va expune în cadrul evenimentului cele mai noi modele ale mărcilor din portofoliu, incluzând unități emblematice, precum: Mercedes-Benz EQE, Mercedes-Benz GLC, Hyundai KONA Electric, Mitsubishi Eclipse-Cross, Range Rover, Land Rover Defender și Ford Mustang.

Galeria își va derula în paralel programul uzual de funcționare, fiind deschisă publicului de vineri până duminică, în intervalul orar 10.00-19.00. Astfel, publicul interesat să continue intruziunea în lumea și istoria auto va avea posibilitatea de a vizita galeria interioară în baza unui bilet de acces, vizionând alte peste 170 de modele definitorii pentru industria auto, de la momentele sale incipiente și până în prezent, inclusiv unități care au aparținut unor mari personalități, ediții din serii limitate, precum și automobile super-performante care evidențiază cele mai recente tendințe în materie de tehnologie auto. 

Și expoziția interioară va beneficia în weekendul 22-23 octombrie de o noutate absolută pentru colecție: integrarea unui exemplar aparținând ediției limitate de doar 100 unități, Mercedes-Maybach GLS 600 4 Matic produs anul curent”.

1...1.0111.0121.013...2.080Pagina 1.012 din 2.080