Curtea de Conturi a României a efectuat o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public național, având ca obiectiv general urmărirea modului în care, în perioada 2014-2021, în unitățile sanitare cu paturi au fost asigurate resursele umane (personalul sanitar) precum și infrastructura specifică, din punctul de vedere al economicității, eficienței și eficacității. În acest sens, au fost efectuate acțiuni de documentare la 310 unități sanitare spitalicești, (31 unități din rețeaua proprie a altor ministere, 279 unități aflate în coordonarea autorităților publice locale) și o acțiune de audit al performanței la Ministerul Sănătății.

Pe lângă  aceste acțiuni, spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății (58 unități sanitare spitalicești) au făcut obiectul unei misiuni de audit al performanței ale cărei rezultate au fost prezentate în luna februarie 2023.[1] Analiza spitalelor din rețeaua proprie a altor ministere și a celor aflate în coordonarea autorităților locale relevă, în principal, același tip de deficiențe: unități sanitare care funcționează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spații improprii desfășurării activității medicale; investiții insuficiente și infrastructură subdezvoltată; disproporția semnificativă dintre cheltuielile de personal și cele de capital în defavoarea celor din urmă.

Prezentăm, în continuare, principalele aspecte rezultate în urma acțiunii de documentare și a auditului  performanței efectuat:

La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații și analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar.

Clădirile spitalelor

• Majoritatea unităților sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900–1970; 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcționează spitalele nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale;
• O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu dețin autorizație de prevenire și stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc;

Finanțarea

• Spitalele sunt finanțate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinații, ceea ce conduce la o lipsă de claritate în privința alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc;
• Cheltuielile de capital au avut o evoluție oscilatorie și o pondere redusă în ansamblul cheltuielilor perioadei, reprezentând, în medie, numai 5% din total; Ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiții a fost alocată pentru achiziția de aparatură medicală, respectiv 75%, iar diferența de 25% din totalul fondurilor alocate a fost destinată pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
• Tarifele decontate prin CNAS nu sunt actualizate cu majorarea cheltuielilor de personal și a prețurilor la bunuri și servicii, astfel că resursele financiare nu au permis în toate cazurile dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare, nefiind asigurate resurse suficiente pentru reparaţii capitale și modernizări ale clădirilor;
• Cheltuielile de personal au avut un trend crescător, reprezentând în medie 62% din totalul cheltuielilor unităților sanitare; Începând cu anul 2017 s-au încasat sume semnificative din veniturile provenite din bugetul FNUAS pentru acoperirea creșterilor salariale (influențe salariale) ale personalului medical, al căror cuantum a crescut anual atât în valoare absolută, dar și ca procent raportat la nivelul veniturilor încasate;
• Calitatea serviciilor medicale acordate cetățenilor a fost influențată atât de faptul că serviciile medicale acordate au fost decontate cu întârziere, cât mai ales de faptul că sistemul utilizat pentru decontarea serviciilor medicale de tip spitalicesc în regim de spitalizare continuă nu este în concordanță cu nivelul real al costurilor pentru serviciile medicale spitalicești, acest aspect conducând la subfinanțarea  sistemului spitalicesc;

Resursele umane

• Procentul posturilor de manager ocupate prin numire/interimat a fost unul ridicat, această practică reprezentând o zonă de risc asupra calității actului medical. La entitățile unde au existat schimbări frecvente ale conducerii, actul decizional a fost influențat în mod negativ, prin lipsa unei strategii financiare și de management privind dezvoltarea și modernizarea unității sanitare;
• La nivel național, gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 70%,  al asistenților medicali a fost de 84%, al personalului sanitar auxiliar – de 76%, în timp ce gradul mediu de ocupare pe total personal sanitar în perioada analizată a fost de 79%;
• Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților, organizarea concursurilor presupune o perioadă mare de timp, iar lipsa candidaților pentru anumite specializări/zone geografice constituie o provocare pentru spitale;
• Problematica personalului medical necesar din unitățile sanitare spitalicești situate în zonele defavorizate nu este reglementată îndeajuns. MS nu cunoaște tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate și nici numărul acestora;
• Inexistența unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariția redundanței datelor obținute pe diferite canale, la probleme privind acuratețea informațiilor furnizate, precum și a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer și procesare a datelor;

Dezvoltarea infrastructurii

• Aproximativ 46% din totalul spitalelor publice dețin echipamente de imagistică medicală (CT și/sau RMN); Față de anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităților sanitare care dețin echipamente de tip CT și/sau RMN, cât și numărul acestor dotări: numărul de CT-uri a crescut de aproximativ 2,2 ori, iar numărul de RMN-uri a crescut de aproximativ 3,3 ori; Din numărul total de aparate CT și RMN deținute de spitalele din rețeaua MS la finalul anului 2021, 26% dintre aparatele CT și 17% dintre aparatele RMN au depășit durata normală de funcționare;
• Cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iași și a obiectivul de investiții „Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021;
• Deși managementul unităților sanitare, împreună cu reprezentanții autorităților publice locale, au manifestat  în general un real interes pentru asigurarea spaţiilor şi dotărilor adecvate, identificăm faptul că elementele fundamentale pentru desfășurarea în condiţii optime a activităţilor medicale la majoritatea unităților sanitare nu sunt incluse într-un program național și/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitalicești;
• În perioada 2014-2021, la nivelul unităților sanitare spitalicești publice au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.

Pe baza datelor și informațiilor colectate pe parcursul misiunii de audit al performanței la Ministerul Sănătății și a documentărilor la celelalte unități sanitare cu paturi din reţeaua proprie a altor ministere, precum și a celor aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, au fost formulate o serie de recomandări, dintre care enumerăm:

În domeniul politicilor de sănătate:

• Dezvoltarea unui plan anual de recrutare a personalului, elaborarea de politici de personal eficiente și durabile inclusiv de atragere și retenție a personalului medical în domeniile deficitare, definirea unui plan de formare și dezvoltare profesională, pe baza necesităților identificate (recrutarea personalului, creșterea nivelului de instruire, asigurarea necesarului minim de personal care asigură și garantează siguranța continuității asistenței medicale);

În domeniul resurselor umane:

• Crearea unei baze de date integrate în ceea ce privește numărul de posturi vacante de medici pe specialități la nivel național;
• Reducerea discrepanțelor între numărul de medici raportat la populație între regiunile de dezvoltare;
• Realizarea de politici de flexibilizare a personalului și de stimulare a performanței prin introducerea unor criterii de performanță, care au la bază  indicatorii de performanță privind  activitatea personalului medical;
• Actualizarea Sistemului de decontare a serviciilor medicale la un nivel care să fie în concordanță cu nivelul real al costurilor de spitalizare;
• Maximizarea veniturilor, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, creșterea eficientei utilizării resurselor financiare, în scopul creșterii calității serviciilor prestate și implicit al creșterii satisfacției pacienților;

În domeniul managementului infrastructurii:

• Efectuarea unei analize pentru identificarea unor soluții aplicabile clădirilor cu vechime mare pentru reabilitări/modernizări/consolidări;
• Definirea unor standarde comune pe care trebuie să le îndeplinească clădirile spitalelor și instituirea de măsuri de control și prevenție împotriva producerii unor situații excepționale;
• Analizarea aplicațiilor informatice utilizate de unitățile spitalicești  și  trecerea la un sistem integrat de raportare care să faciliteze scăderea duratei de prelucrare a datelor;
• Realizarea unei distribuții echilibrate/a unei monitorizări a cheltuielilor prin intermediul centrelor de cost ale unităților sanitare;
• Sistemul de finanțare să se bazeze pe un plan de dezvoltare multianual agreat de toate autoritățile finanțatoare.

Sinteza Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021 poate fi accesată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro

[1]https://www.curteadeconturi.ro/uploads/952b0fd4/f72b73a5/812f0ac2/e213dfe9/89b8d598/afbd0f06/36b875cc/bd7b86ef/SINTEZA_RAPORT_AUDIT_PERFORM_RUI_MS_24022023__1_.pdf

Societatea Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) anunță că „a acordat asistență juridică sindicatului de bănci în legătură cu modificarea și prelungirea până în 2026 a facilităților de credit pentru capital de lucru în valoare de 150 de milioane USD pentru ALRO S.A., unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați vertical din Europa, după capacitatea de producție.

Sindicatul băncilor a fost coordonat de Exim Banca Românească și a inclus Banca Comercială Română SA (BCR), OTP Bank Romania, CEC Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank Romania și Banca Transilvania”.

NNDKP precizează că „a asistat băncile în legătură cu aspecte de drept românesc pe întreaga durată a proiectului, oferind consultanță în ceea ce privește structurarea, elaborarea și negocierea documentației de finanțare, precum și cu privire la orice alte aspecte specifice acestui tip de tranzacții. Tranzacția a implicat o structură complexă de finanțare și garanții, inclusiv un acord al creditorilor pentru armonizarea poziției la nivelul finanțatorilor ALRO.   

Echipa NNDKP implicată în această tranzacție a fost formată din Alina Radu (partener) și Cătălina Dan (asociat), din cadrul practicii de Drept Bancar și Finanțări”.   

Alina Radu, partener NNDKP: „Suntem onorați că am acordat asistență unui sindicat de bănci românești de top în această tranzacție complexă, care va ajuta ALRO în planurile sale pe termen lung. Finanțarea de către unele dintre cele mai importante instituții de credit din România reafirmă angajamentul lor față de susținerea afacerilor cu valoare adăugată mare.”

NNDKP reamintește că echipa sa „specializată în drept bancar și finanțări acordă asistență în mod constant în proiecte de finanțare complexe, inclusiv finanțări corporative, finanțări de proiecte sau finanțări de achiziții. Membrii echipei au fost implicați în tranzacții de referință pentru clienți din sectoare diverse precum agribusiness, energie, imobiliar, infrastructură, FMCG, producție sau tehnologie. Avocații din cadrul practicii NNDKP de drept bancar și finanțări au fost apreciați în mod constant pentru activitatea lor remarcabilă de către prestigioasele ghiduri juridice internaționale Chambers and Partners, The Legal 500 și IFLR 1000, iar coordonatorul practicii, Alina Radu, a fost inclusă în The Legal 500 Hall of Fame, precum și în clasamentul IFLR 1000 Women Leaders, alături de cele mai apreciate femei avocat la nivel internațional”.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) este „promotor al avocaturii de afaceri în România de peste 30 de ani, fiind recunoscută ca un pionier al pieței de profil locale. 

NNDKP oferă servicii de avocatură și consultanță fiscală complete companiilor active în diverse sectoare ale industriei. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, avocații NNDKP au oferit asistență juridică și reprezentare în tranzacții și proiecte reper pentru evoluția comunității de afaceri din România, inclusiv în domenii inovatoare, considerate încă de nișă și care au implicat atât companii internaționale, cât și antreprenori locali. 

Firma reprezintă România în unele dintre cele mai importante asociații profesionale la nivel internațional – Lex Mundi, World Services Group, International Attorneys Club – şi este membru fondator al SEE Legal și Three Seas Legal Alliance. NNDKP este clasată în mod constant pe primele poziții în toate ariile de practică de către Chambers & Partners, Legal 500 şi IFLR1000.

NNDKP este de șase ori câștigătoarea prestigiosului premiu Firma de avocatură a anului în România la gala premiilor Chambers Europe, care i-a fost acordat în anii 2022, 2021, 2017, 2013, 2012 și 2009”. 

ACUE constată cu mare îngrijorare că fondurile alocate pentru finanțarea reducerilor de preț acordate clienților casnici și noncasnici de energie sunt cvasi inexistente, la Fondul de Tranziție figurând suma de 0 lei. În consecință, Federația solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă decizia de a renunța la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În cazul menținerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanțare. 

„Bugetul de Stat pentru 2024 trebuie să includă sursele de finanțare pentru schemele de plafonare a prețului energiei în anul 2024 și pentru plățile restante din 2023. Ministerul Finanțelor Publice a ales să ignore problema existentă și riscul real al unei situații extrem de periculoase pentru toți cetățenii României – imposibilitatea de fi alimentați cu energie”, subliniază Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federația care reunește o parte dintre cei mai mari furnizori de energie din România.

În momentul de față sunt 1,9 miliarde de lei în așteptare la plată la Ministerul Energiei și încă 1,8 miliarde de lei la ANPIS, pentru care nu există surse de finanțare. În același timp, trebuie bugetate sursele de finanțare aferente reducerilor de preț, care vor fi aplicate în anul 2024, în cazul în care Guvernul României decide menținerea schemelor de sprijin.

„Ignoranța demonstrată prin proiecția de buget supusă dezbaterii publice va fi plătită de consumatorii  de energie din România. Riscul intrării în insolvență al furnizorilor de energie este unul major și va afecta tot sectorul energetic. În numele clienților din portofoliile membrilor noștri, avertizăm cu toată responsabilitatea că există amenințarea iminentă de a fi în imposibilitatea asigurării energiei necesare, un colaps al sistemului energetic național fiind cât se poate de real”, a mai arătat Daniela Dăraban.

Lipsa bugetelor corespunzătoare compensării schemelor de plafonare destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor în plină iarnă, reprezentând o încălcare a legislației naționale și europene.

ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează un număr total de 22.500 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2018-2022 s-a ridicat la peste 13,5 miliarde de lei. www.acue.ro

Nokian Tyres continuă să facă angajări pentru noua unitate de producție din Oradea, județul Bihor. Pentru anul 2024 sunt disponibile aproximativ 350 de posturi, dedicate atât managerilor, cât și operatorilor din zona de producție. Cu toții vor avea șansa de a lucra în cadrul primei fabrici cu zero emisii de CO₂ din industria anvelopelor, unde producția va începe, potrivit estimărilor, în a doua jumătate a anului viitor. Candidații sunt invitați să aplice online, pe www.nokiantyres.ro/angajari-oradea/ sau să își depună CV-ul la sediul fabricii din Str. Ogorului, nr. 36, Oradea. În total, Nokian Tyres va crea în Oradea aproximativ 550 de locuri de muncă.

Investiția pe care Nokian Tyres o realizează în Oradea se remarcă prin anvergură, viziune și expertiză. Compania finlandeză se angajează să fie un bun vecin pentru comunitatea locală, în contextul în care fabrica inovatoare, cu o valoare estimată la 650 de milioane de Euro și echipată cu tehnologie Industry 4.0., este proiectată să asigure un maximum de eficiență și de grijă față de mediul înconjurător și bunăstarea localnicilor.

Un alt atu este originea finlandeză ce stă la baza unei culturi organizaționale în care siguranța, grija, dialogul și respectul sunt valori esențiale. Astfel, angajații beneficiază de stabilitate și un pachet de beneficii adecvat, aliniat la standardele pieței din România.

Susanna Tusa, Director General, Vice Președinte al Nokian Tyres Romania Operations și lider al proiectului fabricii din România: „Construcția fabricii noastre din Oradea marchează începutul unei călătorii remarcabile, iar pentru asta avem nevoie de o echipă puternică. La ora actuală se lucrează intens atât pe șantier, cât și în departamentul de Resurse Umane, pe măsură ce ne pregătim să primim peste 500 de oameni bine pregătiți în echipa noastră. Toți cei interesați sunt invitați să aplice și sperăm să ajungem împreună la destinația pe care ne-o dorim cu toții – o carieră de succes în cadrul Nokian Tyres România.”

La începutul anului 2024 se va forma o Echipă de Lansare, care va participa, pe parcursul primăverii, la un stagiu de pregătire oferit de Nokian Tyres la sediul companiei din orașul Nokia, Finlanda.

6 milioane de anvelope pe an

Fabrica din România va face parte din rețeaua globală de producție a Nokian Tyres, alături de celelalte unități din Finlanda și Statele Unite ale Americii. Capacitatea anuală de producție va fi de 6 milioane de anvelope, cu potențial de extindere în viitor.

Fabrica se va concentra pe producția de anvelope pentru autoturisme și SUV-uri de mari dimensiuni, care vor fi vândute în principal pe piața din Europa Centrală. Locația va găzdui, de asemenea, o unitate de distribuție pentru depozitarea și distribuția anvelopelor. Suprafața construită însumează aproximativ 100.000 m². Investiția totală în construirea de la zero a fabricii este estimată la aproximativ 650 de milioane de Euro, ceea ce reprezintă una dintre cele mai valoroase investiții din România, din ultimii ani.

De ce să alegi o carieră în cadrul Nokian Tyres?

• Cultura organizațională: Cultura Nokian Tyres este construită pe principii precum siguranța, grija, dialogul, respectul, inovația și orientarea către viitor.
• Prezența globală: Activitatea se desfășoară în 60 de țări, cu o echipă puternică, de 3.300 de angajați;
• Tradiția finlandeză: Originea scandinavă a companiei se reflectă într-un mediu de lucru sigur și plăcut, în care angajații sunt remarcați, apreciați și susținuți;
• Perspectivele internaționale: Stagiile de formare organizate la sediul din Finlanda, alături de toate celelalte oportunități, permit o dezvoltare profesională continuă;
• Un pachet corect de beneficii: Salariile și beneficiile oferite angajaților sunt aliniate la media pieței din România și la cerințele fișei postului.

„În decembrie e la fel ca în iulie, când a început zvonistica referitoare la pachetul fiscal. Ultima dată când l-am văzut pe dl Ministru al Finanțelor la o dezbatere, spunea că în 2024 nu vor fi schimbări, dar că nu sunt excluse ajustări și că s-ar putea să ducem dorul măsurilor de până acum. Deci nu se va schimba nimic, dar se va modifica pe ici, pe colo, probabil cǎ în punctele esențiale. Apar iar în presă tot felul de știri pe surse despre diverse amendări ale amendamentelor și tot felul de controverse. Așadar, iarna e ca vara. Mai ales pentru industria tutunului, care e ca într-o menghină, de fiecare dată când se discută despre construirea bugetului, rectificarea lui sau acoperirea unor deficite”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, la dezbaterea online „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

„Este o eroare să te concentrezi în construirea bugetului pe obținerea de fonduri din PNRR, mai ales că aceste fonduri nu sunt toate nerambursabile, includ și împrumuturi. Am auzit declarații că nu putem pierde fonduri europene de dragul predictibilității. Bugetul e construit pe baze aritmetice, nu economice. Am încercat să aflăm care sunt modificările aduse de așa numita ordonanță trenuleț, un termen care nu există din punct de vedere fiscal și care a intrat în folclor. Nu am reușit, dar Ministerul Finanțelor vorbește în continuare de transparență. O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an cu picioarele în apă rece, analizând propuneri care vor apărea azi cu aplicabilitate mâine”, a punctat Dan Schwartz, consultant fiscal.

Referitor la fondurile din PNRR, potrivit oficialului JTI, industria tutunului virează anual la buget circa 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA și alte taxe. Suma reprezintă aproximativ 14% din totalul PNRR inclusiv împrumuturile.

Conform ultimei execuții bugetare, încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 7,1% în octombrie 2023 față de octombrie anul trecut, în timp ce totalul accizelor a crescut cu doar 2,8%.

„În Strategia fiscal bugetară ‪2023-2025‬ e prevăzută pentru anul în curs o creștere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%. Așadar, maurul și-a făcut datoria şi ar vrea să și-o facă în continuare. Dar pentru asta e nevoie de stabilitate, ca să putem să ne planificăm afacerile. Calendarul de majorare a accizelor pentru produsele din tutun, stabilit anul trecut pentru cinci ani, a fost modificat, urmând ca accizele să fie majorate mai mult decât era prevăzut și mai repede. În ultimul timp, cuvinte ca predictibilitate sau stabilitate au devenit arhaisme. În schimb, intră în vocabularul curent alți termeni, mai progresiști, ca de exemplu «trenuleț». Mai degrabă mocăniță, sau chiar drezină, care riscă să sară de pe şine”, a adăugat Gilda Lazăr.

Pe lângă instabilitatea fiscală, industria se confruntă cu excesul de reglementare.

„Asistăm la furtuna perfectă. În momentul de față se află în diverse stadii de dezbatere zece inițiative legislative care vizează sectorul tutunului. Dintre acestea, una transpune o Directivă europeană, iar o alta conține prevederi de bun-simț, cum ar fi interzicerea comercializării țigaretelor electronice către minori. Restul, reprezintă prilej de declarații populiste pentru că, să nu uităm, 2024 va fi an electoral. Ca urmare, îndeosebi opoziția, dar nu numai, mimează îngrijorarea și preocuparea pentru binele public.

Această instabilitate se poate traduce însă în cifre îngrijorătoare. Dacă acum contribuim cu circa 1,8% din PIB, conform unui studiu realizat de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), într-un scenariu de instabilitate și recesiune, contribuția industriei s-ar diminua la 2,1 miliarde de euro, ceea ce ar însemna sub 1% din PIB.

Un scenariu destul de sumbru. Suntem mari producători, avem fabrici, exportăm, ceea ce ne oferă greutate în economia românească. România este al doilea mare producător de țigarete după Polonia, la egalitate cu Germania. Ca urmare, ceea ce ni se întâmplă, contează”, a mai spus reprezentantul JTI.

„E un haos fiscal și o creștere a proceselor birocratice. Observăm o accelerare, prin legislația stufoasă care începe și nu se mai termină și prin măsuri ad-hoc. Toate vor încetini creșterea economică și vor face ca România să fie mai puțin atractivă. În 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reducerea fiscalității a adus multe companii din Europa la noi în țară. Acum vom asista la un proces invers”, a declarat la rândul său Laurian Lungu, analist economic.

Feliciu Paraschiv, vicepreședinte ANCMMR (Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România) crede că anul 2024 va veni cu scumpiri și reducerea puterii de cumpărare, cu toate că și producătorii, și consumatorii, vor căuta soluții: „Vom avea de la anul o serie de măsuri cum e creșterea de TVA la produsele care conțin zahăr într-o anumită cantitate, la produsele bio, produsele montane- cele care sunt produse la altitudini de ‪1.000-1.400‬ m, va crește acciza la tutun, la alcool, la băuturile cu concentrație mai mare de zahăr, unele micro-întreprinderi vor avea impozit pe cifra de afaceri mai mare, vor fi creșteri de taxe pentru bănci, hoteluri, restaurante. În piață, majorările vor fi mai ample, pentru că se vor cascada. Vom observa un fenomen de down-trade, consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, producătorii la rândul lor vor reduce cantitatea, pentru a menține prețul plafonat. În plus, avem legislație referitoare la ambalaje, o bătaie foarte mare de cap, care duce până la urmă la creșteri de costuri și de prețuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare.”

Pentru Sorin Orzac, prim vicepreședinte Uniunea Națională a Patronatului Român, implicarea directă și reală a mediului de afaceri în actul de guvernare este cheia pentru rezolvarea încetinirii creșterii economice și a haosului legislativ: „Din punctul nostru de vedere, ca antreprenori, e vizibil că oamenii au din ce în ce mai puțini bani, sunt mai atenți la cheltuieli. Am văzut în Germania cum la magazinele cu produse ieftine erau cozi, iar la cele obișnuite aproape nimeni. Au mai rămas două categorii- cei care au mare grijă de buget și cei care își permit oricum să cumpere produse scumpe. Clasa de mijloc începe să dispară în Germania, e clar că va urma și la noi un fenomen similar. Ar trebui să luăm inițiativa și să ne implicăm. Pentru că toți suntem buni în ceea ce facem în domeniile noastre. Și să avem un dialog cu guvernanții, să venim cu propuneri productive, să ne plângem mai puțin și să îndemnăm politicienii să renunțe la populism. Ideea e să fim ascultați și să devenim o forță”.

„Dacă anul 2024 va fi dificil și aglomerat pentru că e un an electoral, în anul 2025 vom primi nota de plată. Atunci va trece febra electorală și indiferent cine câștigă alegerile va trebui să umple gaura bugetară lărgită și adâncită”, a concluzionat Gilda Lazăr.

Compania Națională „Poșta Română” a operaționalizat o nouă achiziție de top care reprezintă un exemplu ideal de digitalizare pentru serviciile oferite: o linie completă de conversie, scanare și arhivare documente cu aplicație de captură și extragere de date, instalată la Fabrica de Timbre, sucursală specializată pe servicii de tipar a Companiei.

Cu această investiție, Poșta Română a devenit una dintre puținele companii de stat care dețin un complex tehnologic de acest tip, atât de sofisticat. 

Prin noua achiziție, Poșta va putea participa la licitații și contracte importante la care nu se putea înscrie până acum pentru că nu putea oferi și acest serviciu conex de scanare și arhivare electronică. 

 Echipamentul „Linia tehnologică completă de conversie, scanare și arhivare documente cu aplicație de captură și extragere de date, infrastructură hardware, licențe software, instalare/configurare și punere în funcțiune” a costat 3 milioane de lei și reprezintă o nouă linie de business care va deservi scopul și interesele Companiei la standardele cerute de piața de profil, asigurând mai multe servicii din aceeași sferă in-house. 

Prin conversia digitală a documentelor, clienții vor putea beneficia de avantajele oferite de un sistem de arhivare electronică, fără a face investiții în echipamente și aplicații software costisitoare. Astfel, Fabrica de Timbre își diversifică gama de servicii oferite clienților terți.

În același timp, linia contribuie la retehnologizarea Fabricii de Timbre, veche de 151 de ani, completând serviciile pe care aceasta le oferă în acest moment. 

Sistemul funcționează de aproximativ două luni și deja scanează documente vechi din arhivele Poștei Române, care cântăresc, estimativ, 1000 de tone, și care există în acest moment exclusiv în format fizic.

„Cu această linie tehnologică, Poșta Română își respectă promisiunea de a mai face un pas spre transformare digitală. Noua achiziție va duce la automatizarea proceselor și va deschide noi oportunități de dezvoltare. În plus, va contribui cu siguranță la creșterea veniturilor Companiei și ale Fabricii de Timbre, prin extinderea portofoliului de produse și servicii, în beneficiul clienților noștri. Modernizăm, revitalizăm și dorim să ducem Poșta Română către performanță”, a afirmat Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale „Poșta Română”.  

Ansamblul tehnologic este compus din mai multe unități de scanat manual și automat, pentru hârtii de diferite dimensiuni, A5, A4, A3, A2+, A2, A1, A0.  Noua linie dispune de mai multe tipuri de scannere, de la cele 3D pentru suprafețe în relief relativ plane, fără găuri (precum monede, tăblițe de scris, plicuri, coperți de cărți etc), la cele de carte sau cele de mare viteză. Cu acestea din urmă se pot scana de la cărți de vizită, până la documente în format A0. Și asta, fără logare la un calculator, doar cu ajutorul touchscreen-ului. Scannerele de carte sunt echipamente profesionale robuste, realizate din materiale de înaltă calitate și sunt destinate inclusiv unei utilizări intensive.

Lor li se mai adaugă alte cinci tipuri de scannere care pot produce până la 290 de imagini pe minut și 70.000 de scanări pe zi. 

„Continuăm retehnologizarea Fabricii de Timbre, prin investiții moderne și ultra-actuale, care ne vor ajuta să oferim servicii cât mai bune. «Bijuteria» despre care vorbim acum deja pune în valoare potențialul enorm pe care îl are Fabrica de Timbre de a deveni o sucursală extrem de eficientă a Poștei Române și este, în același timp motivația noastră de a nu ne opri aici”, a adăugat Adrian Grecu, directorul Fabricii de Timbre.

Noul echipament se adaugă liniei tehnologice de insert în plicuri și celei de tipar de ultimă generație, achiziționate anul trecut tot pentru Fabrica de Timbre, care au costat aproximativ 6 milioane de lei. Grație acestei linii, Compania a câștigat contractul de tipărire și distribuție a cardurilor de energie cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a adus venituri considerabile Poștei Române și prin intermediul căruia au fost livrate carduri de energie de care a beneficiat aproape 20% din populația României. 

Deloitte România a asistat Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) în efortul de adoptare a practicilor de sustenabilitate în acțiunile sportive, prin crearea unor module de curs (e-learning) care vor ghida zeci de federații, cluburi, sponsori și alți stakeholderi din domeniul sporturilor olimpice din Europa în implementarea strategiilor de diminuare a amprentei de mediu a evenimentelor sportive, în special prin reducerea emisiilor de carbon asociate acestora. Sprijinul Deloitte a venit în contextul proiectului Green Flame, finanțat prin Programul Erasmus+ de către Comisia Europeană, în cadrul căruia Comitetul Olimpic și Sportiv Român este partener, alături de Comitetul Olimpic Portughez și de entități non-guvernamentale precum European Network for Innovation and Knowledge (EUNIK), CuiCui Studios și Sport Evolution Alliance (SEA), sub coordonarea Comitetului Olimpic Spaniol.

Deloitte România s-a implicat în proiect la invitația COSR, elaborând, sub forma unei contribuții pro bono, modulele de curs privind identificarea și măsurarea impactului de sustenabilitate, amprenta de carbon – înțelegere, măsurare și strategii de diminuare –, respectiv achizițiile „verzi”. Modulele realizate de echipa de experți din cadrul Deloitte România oferă și o serie de recomandări cu privire la stabilirea priorităților de acțiune.

„Ne-a onorat invitația Comitetului Olimpic și Sportiv Român de a contribui cu expertiza noastră la acest proiect amplu și de impact pentru comunitatea olimpică și pentru sport, în general. Faptul că sportul, ca domeniu universal, esențial pentru echilibrul indivizilor și al societăților, dar și ca industrie globală cu cifre anuale impresionante, își conștientizează amprenta de mediu și lucrează activ pentru a o reduce este un semnal important de responsabilitate, care poate da tonul unui angajament la scară mai largă. Ne dorim să contribuim în continuare la acest efort, în linie cu politica globală a Deloitte, care este partener global al Comitetului Olimpic Internațional pentru următorul deceniu, cu convingerea că lumea sportului și cea a businessului își pot împrumuta reciproc bune practici în cursa pentru atingerea obiectivelor, inclusiv a celor de sustenabilitate”, a declarat Sorin Elisei, Director Consultanță, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate. 

Modulele de curs create de Deloitte și COSR au fost lansate recent, la București, alături de aplicația Sport Go Green, dezvoltată, de asemenea, în cadrul programului Green Flame, care va permite organizatorilor de evenimente sportive să măsoare și să compare nivelul emisiilor de carbon în diverse etape ale pregătirii și derulării competițiilor.

„Mulțumim Deloitte România, care, prin experiența sa vastă și angajamentul față de sustenabilitate, ne-a fost un partener de nădejde în fiecare etapă a acestui proiect, atât nouă, cât și întregului consorțiu. Colaborarea noastră a dus la finalizarea cu succes a suporturilor de curs alocate COSR în Proiectul Green Flame. Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Deloitte România demonstrează că sportul și sustenabilitatea sunt interdependente. Deloitte România este partenerul COSR în ceea ce privește sustenabilitatea și a elaborat pentru noi o serie de măsuri de implementat până în 2025, o parte dintre ele fiind deja inițiate”, a declarat Florin Mișcă, Secretar General Adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Deloitte este Partener Global al Jocurilor Olimpice și Paralimpice Paris 2024 și Partener Olimpic Global până în 2032, contribuind în această calitate la îmbunătățirea și securizarea ecosistemului digital al Comitetului Olimpic Internațional (CIO), precum și la gestionarea unor aspecte legate de strategie, guvernanță corporativă, sustenabilitate, diversitate și incluziune asociate comunității și evenimentelor olimpice.

• Fondul ETF BET Patria – Tradeville a depasit valoarea de 150 milioane RON in active nete totale la inceputul lunii decembrie 
• Ca umare a cresterii semnificative a activelor sale, administratorul fondului anunta reducerea costurilor de operare ale fondului
• In urma acestor reduceri, impactul anual al costurilor totale de operare ale fondului asupra performantei a fost estimat la 1,49%

Fondul ETF BET Patria – Tradeville administrat de SAI Patria Asset Management SA, companie membra a Grupului Patria Bank, este primul fond de tip Exchange Traded Fund din Romania. Acesta are ca strategie replicarea structurii și performantei indicelui principal BET al Bursei de Valori Bucuresti (BVB). 

Activele nete ale fondului au crescut cu 120% in 2023, de la 72,1 milioane lei la sfarsitul anului 2022 pana la 158,8 milioane lei la data de 12 decembrie 2023. De asemenea, activele fondului au crescut de peste 13 ori in ultimii trei ani. 

Mulțumim celor peste 14 mii de investitori care sunt alături de noi și au investit în acest fond. Ca urmare a dezvoltării fondului și creșterii activelor sale, administratorul anunță următoarele reduceri de comisioane aplicabile ETF BET Patria – Tradeville începând cu data de 14 decembrie 2023:

• Comisionul de administrare platit de fond se reduce de la 0,100%/luna la 0,075%/luna, aplicat la valoarea medie lunara a activului net
• Comisionul de depozitare a activelor platit de fond se reduce de la 0,019%/luna la 0,015%/luna, aplicat la valoarea medie lunara a activului net
• Comisionul de decontare a tranzactiilor cu actiuni la Bursa de Valori Bucuresti se modifica de la 0,013% la 0,010%, aplicat la valoarea bruta a fiecarei tranzacții
• Comisionul de custodie a instrumentelor financiare se modifica de la 0,06%/an la 0,05%/an, aplicat la valoarea medie lunara a portofoliului de instrumente financiare aflat in custodie.

In urma acestor reduceri, impactul anual al costurilor totale de operare ale fondului a fost estimat la 1,49% pe baza costurilor inregistrate de fond in perioada decembrie 2022 – noiembrie 2023 ajustate cu procentele reduse mentionate anterior si pentru tranzactiile exceptionale inregistrate de fond in aceasta perioada. 

Informatii suplimentare despre ETF BET Patria – Tradeville sunt disponibile pe siteul web al societatii de administrare, SAI Patria Asset Management, la adresa www.patriafonduri.ro. 

PepsiCo, unul dintre liderii industriei de produse alimentare și băuturi, a anunțat astăzi o investiție de 13 milioane de dolari în instalarea unei linii de producție de ultimă generație complet automatizate, situată în fabrica de băuturi răcoritoare din Dragomirești.

Linia de producție este considerată cea mai automatizată din portofoliul PepsiCo din Europa și poate atinge performanțe remarcabile, producând aproximativ 1 milion de sticle pe zi. Consumul de energie al acestei linii este redus cu aproximativ 30% în comparație cu liniile convenționale, în timp ce eficiența în consumul de energie per litru produs este cu 30% mai mare. De asemenea, noua linie produce cu 60% mai multe băuturi pe unitatea de timp, utilizând cu 20% mai puțin dioxid de carbon și reducând consumul de apă cu 30% per litru de băutură produs. În același timp, aceasta contribuie la scăderea cantității de plastic utilizat cu aproximativ 30 de tone pe an.

„Investiția în automatizare reflectă angajamentul nostru față de inovație, sustenabilitate și eficiență. Noua linie poate produce aproximativ 1 milion de sticle pe zi, consumând în același timp cu 30% mai puțină energie  în comparație cu o linie convențională. Gradul înalt de automatizare a liniei permite angajaților noștri să se concentreze pe îmbunătățirea proceselor, dezvoltarea profesională și personală, precum și pe simplificarea continuă a operațiunilor. Această investiție ne va ajuta să ne consolidăm poziția de hub regional de producție și distribuție pentru Europa Centrală și de Sud-Est.”, a declarat Radu Berevoescu, General Manager & Senior Commercial Director East Balkans, PepsiCo.

Noua linie de producție este echipată cu tehnologii de ultimă generație, oferind un grad impresionant de automatizare. Aceasta este integrată complet în fluxul automatizat din depozit, prin intermediul roboților ghidați automat, care preiau și stochează paleții. În acest fel, produsul trece printr-un proces complet automatizat, de la îmbuteliere până la încărcare în camioane, fără intervenția umană. Tot automat se realizează și majoritatea operațiunilor legate de schimbarea de format sticlă, inclusiv schimbarea matrițelor, ceea ce duce la creșterea eficienței în procesul de producție. 

Investiția de 13 milioane de dolari făcută de PepsiCo reprezintă o componentă esențială a planului lor de dezvoltare pe 5 ani, implementat în fabrica de băuturi răcoritoare Dragomirești, cu o valoare totală de 40 de milioane de dolari. Acest plan a presupus îmbunătățirea liniilor de producție și creșterea capacității de producție la peste 800 de milioane de litri pe an. De asemenea, a inclus construirea unui depozit complet automatizat pe o suprafață totală de 15.000m2, cu o valoare de 15 milioane de dolari. În ultimii 10 ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidându-și rolul de hub de producție și distribuție regională.

Peste 50% din suma alocată sărbătorilor de iarnă va fi cheltuită pe mâncare

Peste 40% dintre români spun că vor cheltui de sărbătorile de iarnă mai puțin decât au cheltuit anul trecut, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

La întrebarea – Față de anul trecut, anul acesta crezi că vei cheltui mai mult sau mai puțin de Sărbători – peste 40% dintre respondenți au susținut că vor cheltui mai puțin cu 10%-30%. Totodată, circa 27% spun că vor cheltui aceleași sume de bani, similar cu anul trecut. Doar 23% dintre cei chestionați spun că vor cheltui mai mult decât anul trecut cu ocazia sărbătorilor, în timp ce peste 9% nu au stabilit sumele pe care le vor aloca acestei perioade.

În ceea ce privește bugetul alocat, 30,5% dintre respondenți spun că se vor încadra între 500 de lei și 1.000 de lei, în timp ce un sfert dintre cei chestionați vor cheltui sub 500 de lei. Circa 20% dintre respondenți vor cheltui sume de 1.000 – 1.500 lei și doar procentaje mai reduse dintre cei chestionați au alocat sume mai mari.

Pentru peste jumătate dintre cei chestionați, principala cheltuială de Sărbători va fi pe mâncare, pentru 42% dintre respondenți pe cadouri și doar sub 5% vor aloca marea parte a banilor pentru vacanțe. Însă chiar și principala categorie de cheltuieli, cea pentru mâncare, are alocat un buget de mai puțin de 600 de lei pentru 70% dintre respondenți.

Pentru alte categorii de cheltuieli de sărbători, aproape 50% dintre respondenți vor aloca sub 300 de lei, peste 31% vor aloca între 300-600 lei, circa 13% între 600-1.200 lei iar puțin peste 5% vor aloca sume mai mari de 1.200 de lei.

Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.

53% dintre respondenți sunt salariați, 75% locuiesc la oraș și peste 27% au studii superioare.

Bolt Food introduce funcția de livrare programată, care le permite clienților să plaseze comenzi cu până la trei zile în avans la restaurantele preferate sau în Bolt Market, pentru produse alimentare și non-alimentare. Această opțiune oferă posibilitatea planificării din timp a meselor de sărbători, evitând situațiile în care unele restaurante pot fi complet rezervate.

Bianca Dumitru, Country Manager Bolt Food România, a declarat: „Perioada sărbătorilor de iarnă este una foarte aglomerată, însă funcția de livrare programată ne ajută să creăm o experiență și mai transparentă pentru restaurantele și clienții care folosesc aplicația Bolt Food. Restaurantele pot maximiza numărul de comenzi printr-o mai bună planificare a timpului în bucătărie, curierii își pot mări câștigurile prin creșterea livrărilor pe parcursul zilei, iar clienții din comunitatea locală au acces la mesele lor preferate, gata preparate de restaurantele de pe Bolt Food, precum și la o selecție de peste 3.500 de produse din Bolt Market, oricând și oriunde doresc.”

Mecanismul de programare a unei comenzi este simplu și ușor de utilizat. Pentru a programa o comandă de la un restaurant sau de la un magazin Bolt Market, utilizatorii nu trebuie decât să parcurgă pașii obișnuiți de selectare a felurilor de mâncare sau a alimentelor preferate. Apoi, în secțiunea dedicată coșului de cumpărături, aleg Programează din lista de opțiuni de livrare și introduc data și ora la care doresc să le fie livrată comanda. 

Opțiunea de livrare programată va îmbunătăți experiența utilizării serviciilor Bolt Food și Bolt Market, ajutând restaurantele să maximizeze numărul de comenzi, veniturile și timpul de pregătire a mâncării în bucătărie, oferind posibilitatea utilizatorilor de a primi alimentele și mesele preferate – gata preparate – oriunde și oricând. În plus, curierii își vor maximiza încasările prin creșterea numărului de livrări de pe parcursul zilei. Comenzile pot fi programate cu până la trei zile în avans, iar costul de livrare va fi fixat și comunicat clienților atunci când aceștia programează livrarea. 

de Cezar Ioan, vinul.ro

Comparativ cu alte țări cu suprafețe similare, România a produs, în 2022, o treime din cât a produs Chile și puțin mai mult de jumătate din cât a produs Portugalia. Portugalia a exportat de 18 ori mai mult, iar Chile de 50 de ori. Cu o producție de numai 37% față de cea a României, Republica Moldova a exportat de 5 ori mai mult decât țara noastră. Dar o caracterizare a industriei vinului din România trebuie să ia în considerare contextul internațional, precum și piața internă. Vom folosi datele pe 2022, care sunt ultimele date consolidate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) – organism interguvernamental din care fac parte 50 de țări, responsabile de peste 87% din producția mondială de vin și de peste 71% din piața de consum. 

Ce factori influențează major piața de vin a României?

Valoarea pieței interne, în 2022, era de aproximativ 450 milioane de euro.

Productivitatea la hectar, creșterea costurilor cu energia, cu forța de muncă și cu transporturile, cererea internă solidă și naționalismul consumatorilor definesc cadrul de funcționare a industriei de vin din România – care a avut, în 2022, un an slab (3,8 milioane hectolitri) – prognozele pentru 2023 se ridică la aproximativ 4,4 milioane hectolitri. O explicație stă în faptul că, din cele 188.000 de hectare, doar aproximativ 110.000 sunt plantații modernizate, eficiente economic. 

În afară de factorii menționați anterior, principalele forțe care vor influența evoluția industriei autohtone de profil par să fie scăderea puterii de cumpărare și intensificarea discursului medical în direcția reducerii consumului de alcool de orice tip, precum și o creștere a concurenței din partea vecinilor de peste Prut (România este principala piață de export – și cu cea mai rapidă creștere – pentru vinurile din Republica Moldova, percepute adesea de către consumatori drept „vinuri românești”) și din partea altor categorii de băuturi alcoolice cu marketing internațional foarte dinamic. 

Pe plan extern, piața vinului românesc va fi influențată de evoluția cererii interne, ca și de productivitatea industriei pe ansamblu, în contextul climatic global – de reținut că producția Uniunii Europene în 2023 e estimată la cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani, în timp ce aceea a României a crescut. Nu în ultimul rând, va conta și dorința și capacitatea industriei de profil de a construi o “imagine de țară” pentru vinul românesc.

Dar să vedem și alte câteva comparații utile în context.

Cum stau țările cu suprafețe aproximativ la fel de mari și cum stau vecinii de peste Prut?

România (188.000 hectare cu viță-de-vie, din care aproximativ 40% nemodernizate) a produs, în 2022, 3,8 milioane hectolitri și a exportat 0,18 milioane (locul 29 în lume). Populația țării e de 19 milioane locuitori, consumul total e de 3 milioane hectolitri (0,55 milioane de hectolitri sunt importuri).

Chile (196.000 hectare, din care trei sferturi dedicate producției de vin) a avut în 2022 o producție record de 12,5 milioane hectolitri și a exportat 9 milioane (locul 4 în lume). Populația e similară cu a României – 19 milioane locuitori – și consumă 2,3 milioane hectolitri.

Portugalia (190.000 hectare), a produs 6.8 milioane hectolitri și a exportat 3,2 milioane (locul 8 în lume). Populația e de 10 milioane locuitori, consumul intern e de 6 milioane hectolitri (țara e și al 10-lea importator al lumii, dar trebuie să luăm în considerare și un turism solid). Trebuie să remarcăm o diferență foarte mare de productivitate la hectar între țara noastră și Chile, dar semnificativă și față de Portugalia.

Moldova (122.000 hectare), a produs 1,4 milioane hectolitri și a exportat puțin peste 1 milion (locul 17 în lume). Populația e de 2,6 milioane locuitori iar datele relevante despre consumul intern nu sunt disponibile, dar le putem intui.

Câteva repere despre piața mondială a vinului

În total, există peste 7,2 milioane hectare de viță-de-vie pe glob (în scădere cu 0,5 milioane față de anul 2000) – din care două treimi pentru producerea de vin (peste 33,5 milioane de tone de struguri pentru vin, aprox 260 milioane de hectolitri). Valoarea totală a comerțului internațional cu vin a crescut constant în ultimele două decenii, ajungând să depășească 37,5 miliarde de euro în 2021 și 2022, potrivit OIV. Cele mai mari plantații pentru vin se află, în ordine, în Spania, Franța, China, Italia, Statele Unite. România ocupa, în 2022, locul al 10-lea în lume după suprafață și al 13-lea după volum (dar numai 1,1% din totalul producției și un procent nesemnificativ din volumul total exportat).

Pe plan mondial, vinurile îmbuteliate în formate mai mici de 2 litri reprezintă 53% din volumul total, constituind 68% din valoarea totală (prețul mediu fiind de 4,5 euro / litru). Chiar dacă volumul a scăzut cu 4%, valoarea acestor vinuri a crescut cu 7%. Vinurile vrac (transportate în recipiente mai mari de 10 litri) au crescut și ele cu 5% față de 2021 și au reprezentat 32% din totalul exporturilor mondiale, dar reprezintă doar 7% din valoarea totală – prețul per litru fiind undeva la 0,8 euro. Vinurile la bag-in-box (ambalate în recipiente între 2 și 10 litri) au reprezentat 4% din volumul total și 2% din valoare, prețul mediu fiind de 1,8 euro / litru. 

Spumantele sunt singura categorie care a înregistrat creșteri în 2022 atât din punct de vedere al volumului (ajungând să reprezinte 11% din total) cât și a valorii (reprezintă 23% din total, cu un preț mediu de 7,7 euro / litru). Creșterea față de 2021 a fost de 5% în volum și de 18% în valoare față de 2021.

Cezar Ioan este fondatorul celei mai longevive publicații despre vin din România și al sistemului de evaluare calitativă prin „Punctele Vinul.Ro” afișate pe sticle pentru ușurarea achiziției (comisii independente formate din profesioniști specializați în diferite sectoare ale producției și comercializării vinului degustă vinurile, anonimizate, și le clasifică prin punctaje în funcție de criteriile practicate în industrie, cu un maxim valoric de 100 puncte). Autor al volumului de inițiere „Connaisseur fără ifose” și coordonator al mai multor volume bilingve de promovare a gastronomiei și vinurilor din România, Cezar Ioan este fondatorul concursului (aflat la a XV-a ediție anuală) „Premiile de excelență Vinul.Ro” și co-inițiator al demersurilor care au condus la legiferarea primei duminici din luna octombrie, în fiecare an, drept Zi națională a gastronomiei și vinurilor din România.

Franklin Templeton International Services S.À R.L. („FTIS”), în calitatea sa de administrator al fondului de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea S.A. („Fondul”/”Fondul Proprietatea”), prezintă principalele concluzii ale studiului de piață și ale analizei de capacitate, comandate de Fond și realizate de NACO, firmă recunoscută de consultanță și inginerie aeroportuară. Studiul oferă o perspectivă asupra capacității actuale și a potențialului de creștere a Aeroportului Băneasa (BBU) și o imagine de ansamblu a infrastructurii și a cererii de transport aerian pentru întreaga zonă metropolitană a Bucureștiului.

Fondul Proprietatea contestă în prezent o majorare de capital social la Aeroporturi București cu valoarea terenurilor de la aeroportul Băneasa. Cifrele de trafic previzionate la Aeroportul Băneasa au fost un element cheie în raportul de evaluare care a prezentat o valoare mult supraestimată. Raportul NACO indică un trafic potențial maxim la Aeroportul Băneasa care reprezintă aproximativ jumătate din cel prognozat în raportul de evaluare contestat, ceea ce indică încă o dată un proces de majorare a capitalului social cu deficiențe fundamentale.

Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton București și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a declarat: „Deoarece traficul aerian prognozat al Aeroportului Băneasa este unul dintre elementele cheie în determinarea valorii acestuia, am comandat un raport independent de la un expert în aviație de renume mondial pentru a oferi o perspectivă asupra potențialului aeroportului. Raportul subliniază în mod clar limitele de capacitate și de cerere ale Aeroportului Băneasa, evidențiind în același timp necesitatea urgentă de a extinde infrastructura Aeroportului Henri Coandă (OTP), pentru a facilita creșterea traficului și pentru a îmbunătăți experiența de călătorie.”

René Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO, a menționat: „NACO, în calitate de lider global în consultanță și inginerie în domeniul aviației, a contribuit cu expertiza sa aprofundată la acest studiu de piață și la evaluarea capacității, oferind o înțelegere comprehensivă a viitorului aeroporturilor din București. Abordarea noastră bazată pe date, ghidată de cifrele reale de trafic și de tendințele din industrie, evidențiază nevoia critică de extindere a capacității în zona Bucureștiului pentru a deservi în mod eficient cererea tot mai mare de transport aerian din regiune. Considerăm că Aeroportul Băneasa ar putea funcționa ca un aeroport complementar la Aeroportul Otopeni, dar mai mulți factori limitează capacitatea sa de procesare. Astfel, soluția principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcția unui nou terminal în următorii ani.”

Ca urmare a unei creșteri economice solide și a expansiunii companiilor aeriene low-cost, se așteaptă ca cererea fără restricții (fără a lua în considerare limitările de infrastructură) să continue tendințele de dinainte de pandemia COVID, ajungând la aproximativ 21 de milioane de pasageri pe an în zona Bucureștiului până în 2030. Până în 2050, se anticipează că cererea fără restricții va fi de aproximativ 33 de milioane de pasageri pe an.

După ce au evaluat infrastructura existentă în Aeroportul Otopeni, experții NACO au concluzionat că acesta ar putea procesa între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În funcție de evoluția reală a traficului, de limitele de capacitate și de nivelurile de servicii considerate acceptabile, Aeroportul Otopeni ar putea atinge acest volum de pasageri între 2025 și 2030.

A fost identificată o potențială oportunitate pentru Aeroportul Băneasa de a atrage traficul suplimentar care nu poate fi preluat de Aeroportul Otopeni din cauza limitărilor de capacitate. Cele mai potrivite companii aeriene candidate pentru a deservi Aeroportul Băneasa vor fi companiile aeriene independente mai mici care operează în prezent la orele de vârf de pe Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 – 500.000 de pasageri anual. Restricția impusă pe timp de noapte pentru zborurile comerciale (între orele 22:00 – 6:00) reprezintă un obstacol major pentru marii transportatori low-cost.

Terminalul existent al Aeroportului Băneasa are o capacitate de aproximativ 175 de pasageri pe oră sau 2 mișcări de aeronave pe oră. În scenariul actual pentru Aeroportul Băneasa, adică fără nicio extindere de capacitate, volumele de trafic până în 2035 vor varia între 340.000 și 840.000, în cazul în care Aeroportul Băneasa reușește să ofere condiții avantajoase pentru companiile aeriene. Dacă luăm în considerare restricțiile de zbor pe timp de noapte, limita superioară ar putea fi limitată la aproximativ 700.000 de pasageri pe an.

Studiul explorează mai multe oportunități de extindere a capacității pentru Aeroportul Băneasa, cu posibile soluții pentru creșterea numărului de mișcări de aeronave și de pasageri procesați pe oră. Indiferent de soluțiile tehnice și de cheltuielile de investiții, toate scenariile potențiale de creștere a capacității ar putea crește capacitatea doar până la un maxim de 4 mișcări de aeronave pe oră. Acest lucru ar putea crește traficul anual maxim de la 0,7 la 1,3 milioane de pasageri, ținând cont de interdicția de zbor pe timp de noapte.

În concluzie, raportul NACO oferă informații valoroase cu privire la potențialul Aeroportului Băneasa și subliniază în mod clar limitele de capacitate ale aeroportului. Constatările contrazic mai multe dintre ipotezele raportului de evaluare a terenurilor Aeroportului Băneasa, care este utilizat pentru majorarea de capital social de la Aeroporturi București, contestată de Fondul Proprietatea. Evaluatorul a folosit un trafic anual de aproximativ 3 milioane de pasageri începând cu anul 2022, mai mult decât dublu față de ceea ce ar putea fi realizat pe aeroportul Băneasa cu infrastructura actuală, în toate scenariile de investiții analizate.

Fondul Proprietatea încurajează Ministerul Transporturilor să aprobe revocarea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor Aeroporturi București prin care s-a aprobat majorarea capitalului social, și să colaboreze cu Fondul în vederea identificării de soluții pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii aeroportuare din București.

Compania TenarisSilcotub anunță finalizarea proiectului de dotare a atelierului de mecanică al Colegiului Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” (API) din Zalău cu un strung cu comandă numerică, de ultimă generație. Colegiul API este prima unitate de învățământ liceal din județul Sălaj care beneficiază de o asemenea investiție în scop educațional. 

TenarisSilcotub își continuă angajamentul de a investi în educația tehnică prin acest echipament de ultimă generație gândit pentru a oferi cadrelor didactice și elevilor posibilitatea de a exersa abilitățile și cunoștințele dobândite teoretic în prelucrarea pieselor prin așchiere. Acest strung este identic cu cele folosite azi în industrie, permițând prelucrarea unei game variate de piese prin programarea corespunzătoare a utilajului. Echipamentul este dotat cu un simulator software educațional, care permite simularea producției pieselor în mediul virtual, pregătind eficient procesul de producție, înainte de executarea acestuia. Investiția include și formarea cadrelor didactice și un sistem virtual de vizualizare a proceselor de prelucrare care asistă procesul de învățare. 

„Educația tehnică este modelul nostru de progres pentru un viitor sustenabil, pe care îl construim împreună cu comunitățile din care suntem parte. Strategia noastră este de a împărtăși și dezvolta cultura industrială, transparența, îmbunătățirea continuă, inovația și lucrul în echipă. Educația este motorul transformării societății și este elementul fundamental pentru progres și mobilitate socială, de aceea continuăm să investim în educație și în liceele partenere”, a menționat Mihaela Popescu, Președinte TenarisSilcotub, în cadrul evenimentului de inaugurare a proiectului.

„Suntem extrem de recunoscători pentru sprijinul neîntrerupt pe care TenarisSilcotub îl oferă colegiului nostru de peste un deceniu. Dotarea atelierului de mecanică cu un strung cu comandă numerică reprezintă un pas semnificativ către îmbunătățirea experienței actuale de învățare a elevilor noștri și o poartă deschisă spre tehnologii de vârf. Simulatorul software aduce un element inovator în procesul educațional, oferind posibilitatea de a realiza mai întâi virtual procesele de prelucrare, înainte de a le aplica în practică. Acest proiect deschide noi orizonturi pentru elevii colegiului nostru, care vor fi și mai pregătiți în fața provocărilor meseriilor tehnice actuale și viitoare”, a menționat Maria Mada, Director Adjunct al Colegiului Tehnic API, în cadrul aceluiași eveniment.

În ultimul deceniu, TenarisSilcotub a investit peste 4,7 milioane de lei în proiecte educaționale, consolidând învățământul tehnic din comunitățile din Zalău și Călărași. În total, 8 laboratoare și ateliere specializate au fost dotate pentru ca viitorii tehnicieni și ingineri să își poată dezvolta competențe relevante pentru carierele lor.

Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în noiembrie 2023, aproape jumătate dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, respectiv că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. 

Remus Stefureac – director INSCOP Research: „Aparent este șocant că aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România și tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă și absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuția națională, drepturile și libertățile sunt net superioare situației de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepția publică este alta, existând însă niște explicații, unele parțial obiective, altele parțial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulțumirea conjuncturală puternică a populației față de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflația galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuția inegală a avuției naționale din prezent care mărește puternic diferențele dintre categoriile afectate de sărăcie și populația care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părți a populației față de perioada tinereții proprii, procesul de socializare și educare a tinerilor care învață de la adulții nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politic în special în spațiul online. Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populație, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracararea acestei tendințe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice și mass-media.”

Evaluarea regimului comunist

În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.2% sunt de părerea contrară (față de 44.7% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionați (față de 9.8% în noiembrie 2013).

Percepția asupra nivelului de trai în perioada comunistă

46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent (față de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (față de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (față de 15.6% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund 5.7% din total eșantion (față de 6.4% în noiembrie 2013).

Analiza socio-demografică: Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent mai ales: persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural și din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus.

Prezentarea grafică a sondajului poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2023/12/13.12.2023-Sondaj-INSCOP-News.ro-Partea-6-Regimul-Comunist.pdf 

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Reveal Marketing Research a desfășurat un studiu reprezentativ la nivel național pentru a afla în ce măsură influențează muzica cunoscută de pe fundal modul în care românii se simt și cum interacționează cu mediul din jurul lor atunci când merg în diferite spații comerciale și fac cumpărături.

• Magazinele (83%) și mall-urile (48%) sunt principalele destinații de timp liber ale românilor
• 85% dintre români consideră că muzica cunoscută îi influențează în mod pozitiv în locațiile publice
• 54% dintre români își prelungesc sesiunile de cumpărături dacă pe fundal se aude muzică pe placul lor

Magazinele și mall-urile sunt destinațiile principale de timp liber ale românilor, iar 54% dintre români își prelungesc sesiunile de cumpărături dacă pe fundal se aude muzică cunoscută pe placul lor

Conform rezultatelor studiului implementat de Reveal Marketing Research, cele mai frecventate locații publice în care românii obișnuiesc să își petreacă timpul liber sunt magazinele (83%) și centrele comerciale/ mall-urile (48%).

Observăm că pentru cei cu vârste cuprinse între 35-44 ani, categorie de vârstă ce se diferențiază printr-o putere de cumpărare mai mare, mall-urile reprezintă într-o mai mare măsură o soluție de petrecere a timpului liber (55%).

Îndreptându-ne atenția către rolul muzicii în spațiile comerciale, 63% dintre români consideră că este important să audă muzică cunoscută când merg în mall-uri, iar 59% atunci când merg să își facă cumpărături uzuale în magazine.

Comportamentul consumatorilor în astfel de momente este influențat de muzică, 54% dintre respondenți declarând că petrec o perioadă mai lungă la cumpăraturi atât în magazine, cât și în centrele comerciale dacă aud muzica cunoscută preferată pe fundal, principala motivație menționată fiind că muzica le distrage atenția și îi determină să petreacă mai mult timp în respectivul spațiu comercial.

Mai mult decât atât, un procent semnificativ de 37% dintre consumatori au declarat că ar fi dispuși să cheltuiască mai mulți bani în magazine sau în mall-uri dacă pe fundal s-ar auzi o muzică cunoscută pe placul lor.

30% dintre români preferă un ritm mai alert al muzicii cunoscute atunci când se află în spații comerciale, în timp ce 34% nu au o preferință clară de gen muzical în astfel de situații

Conform datelor studiului, 85% dintre respondenți consideră că muzica cunoscută îi influențează în mod pozitiv în locațiile publice. De asemenea, românii declară în proporție de 66% că  este important sau foarte important ca genul muzical să fie pe placul lor într-un spațiu public (ex. bar, terasă, magazin etc.), într-o măsură semnificativ mai mare consumatorii cu vârsta cuprinsă între 35-44 ani (72%).

Urmărind principalele asocieri între atributele muzicii cunoscute și diferitele tipuri de locații publice, aflăm că, pentru majoritatea românilor un volum potrivit al muzicii face ca mediul să fie mai plăcut în magazine, pe când în cazul mall-urilor vorbim mai degrabă de ritmul muzicii de pe fundal.

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: „Muzica cunoscută are capacitatea de a influența în mod semnificativ comportamentul și experiența consumatorilor în spațiile comerciale, aceasta reprezentând nu doar un fond sonor plăcut, ci și unul dintre cei mai influenți factori în stabilirea tonului pentru atmosfera unei astfel de locații. Spre exemplu, în timp ce ritmurile mai rapide crează o atmosferă energică în magazin ce poate stimula impulsurile de cumpărare, muzica lentă poate încuraja consumatorii să petreacă mai mult timp explorând și cumpărând.”

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa.

Reveal Market Resources, studiul nr. 143: Reveal Market Resources este un hub de date ce cuprinde studii gratuite date publicității, cu scopul de a susține piața de marketing și comunicare din România.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada iulie 2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban, care utilizează internetul. Mărimea eșantionului a fost de 818 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.5% la un nivel de încredere de 95%.

Anul 2023 a adus multe provocări angajatorilor, care s-au străduit să majoreze salariile angajaților și să le ofere beneficii care să-i ajute să traverseze cu bine un context economic delicat. În paralel, nevoia de specialiști a rămas ridicată, în contextul în care anumite posturi au fost foarte greu de acoperit. Într-un mediu social afectat de reducerea puterii de cumpărare, angajatorii au ținut cont de problemele oamenilor, astfel că aproape 80% au crescut salariile angajaților, iar bugetul alocat pachetului de beneficii extrasalariale a fost mai mare în 2023, față de 2022, pentru 58% dintre companii, potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare bestjobs. Mai mult de atât, pentru 2024, 53% vor să mențină același pachet de beneficii, iar 43% plănuiesc să îl extindă, un semn clar că firmele vor să-și asigure un grad de retenție semnificativ al angajaților, chiar dacă anul viitor nu se anunță deloc unul ușor pentru economie.

Creșterile salariale din acest an au fost acordate pentru toată echipa în 40% dintre cazuri și pentru mai mult de jumătate dintre angajați în 38%. În 57% din cazuri, acestea au fost oferite punctual, în funcție de rezultate, în timp ce alte companii au oferit juniorilor, în 48% din cazuri, seniorilor (38%) și middle-managerilor (33%). În plus, peste 60% dintre angajatori au oferit măriri salariale de până la 15%, în timp ce 30% au oferit între 16 și 30%.  

Pentru 2024, 6 din 10 companii plănuiesc să acorde creșteri salariale, 31% mizează pe stagnare, iar 5% iau în calcul reducerea costurilor în cazul creșterii impozitării. Legat de implementarea noilor măsuri fiscale, aproape 43% dintre companii iau în calcul să crească prețurile aplicate clienților, și doar 5% ar putea efectua restructurări de personal.

„Anul 2023 a fost unul dificil pentru companii, care s-au confruntat cu provocări atât din punct de vedere economic, cât și al resurselor umane. Astfel, strategiile de HR au fost împărțite între nevoia de retenție a angajaților performanți și cea de recrutare a specialiștilor care să completeze abilitățile din echipe. În acest context, noi, la bestjobs, ne-am propus să susținem în continuare procesele de recrutare ale partenerilor noștri, actuali și viitori, păstrând aceleași prețuri și în 2024, care se anunță deja unul mai complicat decât 2023. În același timp, continuăm să aducem inovația în domeniul recrutării, prin dezvoltarea de servicii facilitatoare, precum cele de anul acesta: HIRE, care reduce semnificativ costurile și timpul de așteptare pentru găsirea noilor recruți, interviul LIVE similar conceptului de speed dating, BIA, AI coach-ul care îi ajută pe candidați să se pregătească mai bine în carieră, și altele”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Peste 1.800 de companii au recrutat cu succes prin serviciul HIRE, dezvoltat de bestjobs

Într-un context în care companiile au nevoie tot mai mare de angajați performanți, serviciul lansat de bestjobs în primăvara acestui an, HIRE, a oferit suport în recrutare cu minimum de resurse alocate și rezultate rapide. Astfel, din aprilie până în prezent, au fost derulate peste 5.100 de proiecte cu o rată de succes de 95%, în cadrul cărora mai mult de 1.800 de companii au recrutat specialiștii de care aveau nevoie.

Prin intermediul acestui serviciu, în care companiile beneficiază de un recrutor dedicat, cu expertiză în domeniul lor de activitate, au fost contactați peste 24.000 de candidați, dintre care 55% din surse externe și candidați pasivi. Clienții au apreciat cel mai mult timpul scurt de recrutare, de aproximativ 20 de zile, experiența recrutorilor dedicați și eficiența acestora în a găsi rapid oamenii de care aveau nevoie, chiar și pe pozițiile greu de acoperit. Printre companiile cu proiecte HIRE s-au numărat Continental, Raiffeisen, Vodafone, CEC Bank, Allianz Trade, Hella, Huawei și Bosch.

„Prin serviciul HIRE, am vrut să le oferim partenerilor noștri o experiență simplificată, dar foarte eficientă de recrutare, prin care găsirea angajaților potriviți, chiar și pe poziții greu de acoperit să se realizeze cu resurse minime din partea lor. Astfel, în mai puțin de un an de când a fost lansat, serviciul HIRE a ajutat aproape 2.000 de companii să-și găsească rapid talentele necesare, cu o rată de succes de 95% și cu costuri foarte avantajoase, mai ales dacă raportăm la duratele tipice de recrutare pentru astfel de poziții, care se pot întinde și până la 6 luni”, completează Ana Vișian. 

Sondajul bestjobs a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie, pe un eșantion de 276 companii din România. 

O echipă de specialiști în tranzacții ai PwC România a acordat asistență fondului de investiții Mitiska REIM, specializat în piața imobiliară, în tranzacția prin care a vândut cele 25 de parcuri de retail deținute în România către LCP Group.

În cadrul acestei tranzacții, echipa PwC a acordat servicii de vendor due diligence financiar și fiscal.

„După o perioadă cu puține tranzacții în sectorul de real estate comparativ cu perioadele precedente, ne bucurăm că am asistat una dintre cele mai importante tranzacții din anul 2023 din acest sector. Mulțumim clientului nostru pentru încrederea acordată pentru a-i asista în acest proces”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener M&A, PwC România.

„După ce a construit 25 de parcuri pentru retaileri importanți prezenți în România, Mitiska REIM face exitul de pe piața românească, lăsând loc unui alt investitor imobiliar important. Ne bucurăm că am fost parte din această tranzacție și felicit toți colegii pentru această reușită”, a arătat Andreea Mitiriță, Partener Taxe PwC România.

Echipa PwC România a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener, Andreea Mitiriță, Partener, Andreea Bistriceanu, Director, Cristina Fuioagă, Director, Laura Paraschiv, Senior Manager, Diana Văduva, Senior Manager, Emilia Necula, Senior Manager, Andreea Puiu, Manager, Georgiana Ghiță, Manager, Vasile Popa, Senior Associate,  Lavinia Sandu, Senior Associate, Romina Alecu, Senior Associate, Emran Regep, Senior Associate, Lăcrămioara Tighilici, Senior Associate, și Claudiu Borș, Associate.

Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că varianta revizuită a Proiectului Strategiei Naționale a Hidrogenului include o serie din observațiile emise în cadrul procesului de consultare publică din luna mai 2023.  

Concret, noua versiune a propunerii Strategiei include prioritizarea producției de hidrogen din surse regenerabile, poziția EPG privind ineficiența utilizării hidrogenului în încălzirea din sectorul rezidențial, evitarea utilizării hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, precum și analiza decarbonizării treptate a producției de hidrogen din gaze naturale.  

Considerăm, totuși, că documentul cuprinde încă o serie de aspecte care necesită revizuiri. În contextul în care Strategia va trebui finalizată în anul 2023, conform obiectivelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, multiple aspecte ar trebui avute în vedere pentru actualizările viitoare ale documentului.  

Radu Dudău – EPG President: „Revizuirea Proiectului Strategiei Naționale a Hidrogenului și a Planului de Acțiune pentru utilizarea hidrogenului în România prezintă îmbunătățiri concrete față de varianta anterioară, înaintată spre consultare publică de Ministerul Energiei în luna mai a anului curent. Observăm cu satisfacție că autoritățile au preluat o parte din observațiile EPG.  

O asumare importantă a Ministerului Energiei privind politicile publice în domeniul hidrogenului este aceea de a evita (chiar elimina) utilizarea hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, așa cum mențioanează noua variantă a Strategiei. EPG a evidențiat, de-a lungul procesului de consultare publică, ineficiența utilizării hidrogenului regenerabil în centrale pe gaze în ciclu combinat.  

Proiectul revizuit al Strategiei propune o abordare relativ corelată cu obiectivele de decarbonizare a economiei naționale, însă ar trebui armonizată cu țintele asumate în diferitele documente strategice și legi. Vom continua să monitorizăm parcursul proiectului și să facem recomandări de politici, astfel încât România să dezvolte economia hidrogenului într-un mod eficient.” 

Mihnea Cătuți – EPG Head of Research: „EPG privește noua formă a Strategiei ca pe un pas înainte spre o bună valorificare a hidrogenului în România. Rămâne însă problema subestimării necesarului de hidrogen pentru consumul din industrie. Cu toate că utilizarea hidrogenului în producția primară de oțel este de departe cea mai eficientă conform datelor prezentate în documentul strategic, ea este prevăzută doar pentru producerea a 0,5 milioane tone (Mt) oțel verde în 2030. Ca să punem numărul în context, trebuie menționat faptul că Liberty Galați, singurul producător de oțel primar, a produs în anul 2021 2,35 Mt de oțel lichid. Conform planurilor companiei de decarbonizare, aceasta ar putea ajunge să producă 4,1 Mt în 2030.  

Având în vedere importanța strategică de a menține și chiar readuce capacitatea de producție primară de oțel la un nivel al anilor precedenți, ar trebui vizată o cantitate de hidrogen măcar pentru menținerea producției actuale. Luând în considerare faptul că alocările gratuite de certificate de emisii pentru producția industrială vor fi eliminate în proporție de 50% în 2030, iar prețul certificatelor este prognozat să crească la valori peste 100 euro/tonă, trecerea de la BF-BOF la H2-DRI-EAF ar trebui realizată înainte de finalul deceniului.  

Nu în ultimul rând, având în vedere adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor în vara acestui an, considerăm importantă armonizarea estimării necesarului de consum în transporturi cu țintele din cadrul legii.” 

Alina Arsani – EPG Head of Energy Systems: „EPG apreciază noua variantă a Proiectului Strategiei, implicit prioritizarea producției de hidrogen din surse regenerabile. Cu toate acestea, considerăm necesară revizuirea și transparența estimărilor cu privire la cererea de hidrogen în anul 2030, precum și prezentarea mai multor scenarii de consum. Având în vederea perioada relativ scurtă până în anul 2030, ar fi recomandată explorarea mai multor scenarii privind utilizarea hidrogenului, care să ofere o înțelegere detaliată a ipotezelor luate în considerare și a impactului asupra sectoarelor economice vizate.  

Totodată, documentul necesită clarificarea noilor ipoteze privind reducerea cererii de hidrogen în raport cu reducerea emisiilor de CO2 și implicit revizuirea costului total al implementării strategiei. Mai mult, în ceea ce privește costul total al implementării strategiei estimat la aproximativ 4,8 mld. euro, încă nu sunt luate în considerare o serie de costuri importante precum costurile dezvoltării și modificării infrastructurii de transport și distribuție, costurile cu stațiile de comprimare, costuri privind capacitățile de stocare a hidrogenului.  

De asemenea, în cadrul viitoarelor actualizări este necesar ca documentul strategic să includă informații referitoare atât la dezvoltarea infrastructurii/rețelei de transport, cât și la divizarea între producție/import și/sau export de hidrogen pentru acoperirea necesarului de consum estimat, respectiv oportunitățile de parteneriate comerciale privind hidrogenul verde cu alte state (membre UE). Pe baza estimărilor de costuri de producție ale documentului, România riscă să nu fie competitivă pe piețele regionale. Dacă estimările privind costurile de producție rămân neschimbate, strategia ar trebui să exploreze și oportunitățile de import de hidrogen.“ 

EPG a transmis către Ministerul Energiei, în procesul de consultare din noiembrie 2023, atât observațiile menționate mai sus (în formă extinsă), cât și o serie de elemente suplimentare care ar trebui avute în vedere în cadrul viitoarelor actualizări ale documentului, precum:  

• Cuantificarea utilizării energiei nucleare pentru producția de hidrogen. 
• Revizuirea ecosistemelor de hidrogen, prin includerea dimensiunii socio-economice.  
• Clarificarea obiectivului privind stimularea activităților de cercetare dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor hidrogenului. 
• Dezvoltarea Obiectivului General 5 prin intermediul unei direcții de educare și informare a populației asupra necesității dezvoltării unei astfel de economii a hidrogenului. 
• Includerea aspectelor privind dezvoltarea unei ramuri economice noi, centrată pe producerea și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile, cu cuantificarea numărului de locuri de muncă nou create, precum și o evaluare a specializărilor necesare. 
• Cartografierea surselor de finanțare a investițiilor necesare până în anul 2030. 

Compania de agribusiness din UAE, Al Dahra, și compania daneză de tehnologie agricolă, Agreena, semnează un parteneriat prin care se înregistrează cea mai mare suprafață totală de teren arabil din UE ce va face tranziția către agricultura regenerativă. Peste 55.000 de hectare de teren agricol cultivate de Al Dahra și deținute de Agricost, situat pe Insula Mare a Brăilei, vor intra în programul de agricultura carbonului al Agreena. 

Cei doi jucători de talie mondială au semnat un Memorandum de Înțelegere, duminică, 10 decembrie, la COP28, moment ce marchează un parteneriat de referință între Al Dahra și Agreena, ce va reuni capabilitățile și expertizele celor două companii la nivel global.  

Industria agricolă ocupă o poziție aparte ce îi conferă un rol vital în sechestrarea dioxidului de carbon (CO₂) din atmosferă. Sistemul agroalimentar este răspunzător pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, însă industria agricolă poate oferi o oportunitate cheie de a fi parte din soluția pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin motivarea fermierilor să facă tranziția de la agricultura convențională către practicile agronomice regenerative, Agreena susține fermierii în demersul lor de a transforma terenurile lor în rezervoare de carbon, stocând în sol și împiedicând astfel eliminarea dioxidului de carbon în atmosferă. 

„Sustenabilitatea este o valoare de bază și un factor esențial din punct de vedere comercial al Al Dahra, iar acest proiect reprezintă un pas major în parcursul nostru. Tranziția fermei noastre de la Brăila, lucrând cu parteneri ca Agreena, vine cu beneficii de ordin financiar și de mediu ale agriculturii regenerative. Acestea vor permite contribuția noastră la furnizarea sustenabilă a hranei pentru o populație în creștere, în timp ce ne vor oferi posibilitatea de a crește atât nivelul de reziliență cât și profitabilitatea afacerii noastre. Vedem acest pas ca pe un moment de referință și ne asumăm angajamentul de a extinde suprafața ce face tranziția către agricultura regenerativă cu fiecare ocazie,” spune Arnoud van den Berg, Al Dahra Group CEO.

Ca parte din program, în ferma din România vor fi aplicate o serie de practici de agricultură regenerativă, precum utilizarea optimă a culturilor de acoperire verzi și reducerea practicilor care afectează solul, eliminând practicile agricole convenționale care sunt asociate  în mod tradițional cu culturile vegetale. Programul Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terțe părți, cuantifică reducerea cantităților de gaze cu efect de seră și carbonul eliminat utilizând metodologie științifică calibrată IPCC și un protocol riguros de măsurare, verificare și raportare, bazat pe tehnologie de vârf. Rezultatul este emiterea de credite de carbon cu un nivel înalt de credibilitate sub standardul celei mai mari piețe voluntare de carbon din lume, ce poate susține tranziția către agricultura regenerativă. 

„Agreena este onorată să lucreze cu Al Dahra pentru a realiza tranziția celei mai mari suprafețe compacte de teren agricol către agricultura regenerativă. Soluțiile inspirate din natură, inclusiv agricultura regenerativă, sunt printre cele mai eficiente în diminuarea schimbărilor climatice până în 2030, iar acest proiect demonstrează că sectorul privat lucrează la crearea unui impact pozitiv la scară mare,” a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena. „Prin programul nostru de agricultura carbonului, semănăm semințele pentru schimbarea sustenabilă din agricultură în toată Europa.”

Acest parteneriat reprezintă cel mai mare proiect al Agreena până la această dată, consolidând și mai mult poziția de top a companiei pe piața de carbon din Europa și survine după ce s-a anunțat luna trecută atingerea pragului de 2 milioane de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon. 

Peste 60 de conducători de vârf, foarte atenți, discută meandrele procesării în România și caută soluții de eficientizare a activității lor.

Se simt nesprijiniți de Stat și Guvern, cel puțin comparabil cu alte țări din Europa Centrală și de Sud Est, și critică deschis modalitățile de finanțare pentru business în România: foarte scumpe și pe perioade foarte scurte.

Speaker cu multă experiența și cu privire de ansamblu, Adrian Ariciu ,CEO Metro, încearcă să focuseze audiența către mentalitatea antreprenorului și conducătorului de succes în vremuri de crize multiple asemenea celor care ne înconjoară azi.

Gabriel Biriș completează tabloul provocărilor strivitoare generate de cele peste 500 de modificări ale codului fiscal din ultima perioadă pe care le-a identificat The Tax Institut al cărui fondator inspirat și competent este.

Amândoi, și Ariciu și Biriș, propun soluții imediate valabile pentru diferite categorii de business și accentuarea dialogului cu autoritățile în cadrul unor platforme care să spargă barierele între domenii.

Partenerul Ibănești prinde din zbor ocazia și comunica tuturor că chiar dacă nu are reclamă la televizor, Telemeaua de Ibănești are un club de admiratori. Ei știu ce înseamnă produs cu Denumire de Origine Protejată și-i recunosc gustul din o mie de feluri de brânză. Adrian Ariciu, CEO Metro România a intrat astăzi în clubul ăsta. Select. Cel al admiratorilor singurului produs DOP din România, aproape celebra Telemea de Ibănești.

FoodIntelForum se bucură împreună cu toți participanții ca în aprilie vor fi alături și Profi, și Auchan, și Grupul Valvis, și USAMV București, și Biriș Goran și Ibănești și Mercedes Autoklass și … mulți alții !

La #FoodIntelForum, ediția a VII-a, primăvara anului 2024, toți participanții pot expune GRATUIT mostre/exemple ale produselor fabricate de companiile pe care le reprezintă, în funcție de ordinea înscrierii și de spațiul disponibil!

Parteneri: Biris Goran SPARL, Academia De Stiinte Agricole SI Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti,

Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, MONEY.ro, #romaniafuncționează

Potrivit studiului Tetra Pak Index 2023, atunci când cumpără alimente, consumatorii se gândesc acum și la protejarea mediului înconjurător, nu doar la sănătatea lor personală. Acești consumatori conștienți de problemele de mediu, numiți „Climatarieni”, sunt dispuși să își schimbe obiceiurile alimentare pentru a proteja planeta.

Piața alimentelor sănătoase este deja una bine conturată, unde consumatorii caută în mod activ produse benefice pentru sănătatea lor. Însă, mai nou, o majoritate semnificativă adoptă o viziune holistică: 70% dintre consumatorii chestionaţi spun că produsele sănătoase nu ar trebui să dăuneze mediului, în timp ce alți 54% sunt dispuși să își asume responsabilitatea faţă de planetă și să își schimbe dieta pentru a contribui la o lume mai bună.

Această preocupare simultană pentru sănătatea proprie şi cea a planetei se reflectă în numărul tot mai mare de „flexitarieni” – consumatori care aleg să consume mai puţină carne. Aproape jumătate dintre respondenţi au spus că limitează consumul de carne sau exclud complet carnea din alimentaţie. Tetra Pak Index, bazat pe un sondaj realizat în zece țări din întreaga lume de către IPSOS, companie multinaţională de cercetare de piață, a constatat că această tendință de a reduce consumul de carne este un fenomen global. Peste jumătate (56%) dintre respondenți invocă motive de sănătate pentru adoptarea unei diete flexitariene, pescatariene, vegetariene sau vegane, dar peste o treime (36%) menționează în mod specific grija faţă de mediu ca motiv principal pentru această alegere.

Conform studiului, confortul nu mai este pus pe primul plan. Aproape trei din patru consumatori (70%) ar renunţa la comoditate în favoarea unor produse mai sănătoase, ceea ce marchează o schimbare de atitudine semnificativă. Totodată, atenţia acordată menţinerii sănătăţii nu este afectată de creşterea costului vieții, doar 17% dintre respondenţi fiind dispuși să renunţe în climatul economic actual la alimente și băuturi benefice pentru sănătate.

O tendință în creștere

Este de așteptat ca popularitatea abordării climatariene să crească, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice sunt resimțite pe scară tot mai largă. Consumatorii așteaptă ca producătorii de alimente să ofere produse care sunt atât sănătoase, cât și sustenabile.

„Concluziile studiului Tetra Pak Index de anul acesta reflectă direcția pe care am decis să o urmăm încă de acum câțiva ani, de a decarboniza industria alimentară și a face sistemele alimentare mai durabile și sustenabile. În multe părți ale lumii, oamenii se bazează în alimentația lor zilnică pe produse precum laptele și sucurile, așadar este esențial să optimizăm lanțul valoric cu inovații în aprovizionare, ambalare, procesare și distribuție, iar aici Tetra Pak joacă un rol activ alături de clienții și furnizorii noștri.

Mai mult, având în vedere că până în anul 2050 lumea va trebui să producă cu 60% mai multă hrană, completăm aceste eforturi prin tehnologii care pot contribui la explorarea noilor surse de nutriție – de la noi surse pe bază de plante până la proteine alternative produse din biomasă prin fermentație de precizie. Ambele domenii sunt esențiale pentru sustenabilitatea sistemului alimentar.”, a spus Adolfo Orive, Președinte și CEO Tetra Pak.

Potențialul noilor alimente 

Inovațiile revoluționare în domeniul alimentelor pot juca un rol semnificativ în furnizarea de produse care sunt nu doar gustoase, ci și eficiente din punct de vedere al resurselor. Iar consumatorii sunt gata să accepte inovațiile care aduc îmbunătățiri modului în care trăim și mâncăm. Aproape două treimi (62%) dintre consumatori cred că tehnologia va juca un rol important în construirea unui viitor mai sustenabil. În același timp, o parte dintre consumatori sunt îngrijorați de faptul că astfel de alimente inovatoare ar putea să nu fie la fel de naturale ca alimentele proaspete, neprocesate – prin urmare este esențială găsirea unui echilibru.

„Acest domeniu se dezvoltă destul de rapid și este dificil de anticipat când și în ce măsură va avea succes. Însă numai prin efort continuu şi cooperare pentru explorarea oricăror potențiale oportunități vom găsi soluții la provocările actuale cu care se confruntă sistemul alimentar”, a declarat Adolfo Orive, Președinte și CEO Tetra Pak. 

Studiul a fost realizat în parteneriat cu Ipsos, pe baza a 5.000 de interviuri online realizate în următoarele 10 țări: Brazilia, China, Germania, India, Kenya, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA.

Tetra Pak este lider mondial în soluții de procesare și ambalare a produselor alimentare.

Anul 2022 a fost un an complicat pentru energie, plin de provocări și cu multiple premiere. Acestea sunt legate în mod inevitabil de conflictul din Ucraina. Punctual ele sunt:

– oprirea fluxului de gaze către Europa de Vest;

– prețul istoric maxim pentru gaze naturale și energie electrică;

– reducerea semnificativă a fluxului de țiței din Federația Rusă către UE;

– suspendarea parțială a liberalizării pieței de gaze și electricitate, aspect care este în opoziție cu principiul pentru care s-a înființat și dezvoltat UE – „libera circulație a mărfurilor și a persoanelor”;

– atingerea maximului de GNL important;

– admiterea faptului că „există viață” și fără energia din Rusia.

Securitatea energetică este un concept care a făcut carieră în discursurile politice din ultimul deceniu, dar la nivel pragmatic măsurile luate nu au reflectat un nivel echivalent de ambiție. Într-un sens pragmatic, securitatea energetică presupune furnizarea de alternative la sursele și rutele de aprovizionare, precum și integritatea infrastructurii specifice de transport. Declanșarea războiului din Ucraina a pus pe ordinea de zi cea mai spinoasă problemă, și anume identificarea surselor care ar reduce semnificativ dependența de gazul rusesc. Există un decalaj aparent de netrecut între dezideratele politice și realitățile tehnice și financiare pragmatice, cel puțin dacă operăm cu scenarii pe termen scurt.

În ceea ce privește dependențele, România este unul dintre statele care beneficiază de un context net favorabil față de anumite țări din Uniunea Europeană sau cu media la nivel comunitar. Cu toate acestea, este necesară o strategie comună, coerentă și realistă pentru ca tranziția să aibă loc fără costuri dramatice sau să afecteze structural economia europeană.

În acest context, este oportună o înțelegere profundă a cauzelor care au condus la situația de astăzi, deosebit de complicată și ingrată, inclusiv din perspectivă geopolitică, cât și o necesitate imperioasă de a evidenția particularitățile arhitecturii sectorului energetic descrise în volumul „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa”, semnată de Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, cadru didactic la Universitatea Transilvania din Brașov.

Cartea tratează câteva teme prezente și viitoare ale energiei în Europa:

• Conflictul din Ucraina a aruncat în aer aparenta stabilitate energetică a Europei. Aceasta este poza prezentată și foarte ușor acceptată în prezent
• Bumerangul prețurilor mari, sursă de venituri la bugetele statelor
• Obsesia dependenței de energia rusească a Europei
• Reconfigurarea hărții mondiale a resurselor. Europa între independența de Rusia și dependența de China.
• Măsurile UE pentru salvarea Europei de criza gazelor, măsuri de prăbușire a principiilor care au stat la baza constituirii UE
• Green Deal o împachetare frumoasă și liniștitoare a realității crude cu care se confruntă Europa – criza resurselor energetice
• Rolul și potențialul tehnologiilor „verzi”
• Revitalizarea dimensiunii nucleare
• Tranzițiile energetice începute și creșterea criminalității, inclusiv cibernetice, impun un mix energetic securitar
• Paradoxul unei crize ce nu trebuie risipită
• Securitate energetică versus Independență energetică
• Cum putem să reducem dependența României de importuri? 
• România, de la un posibil HUB regional la o țară de subzistență energetică? 
• Cum și-ar putea asigura România echilibrul social, cel energetic și cel de mediu? 

Lucrarea „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa” apărută la Editura Didactică și Pedagogică a fost lansata luni, 11 decembrie 2023 la Palatul Noblesse din București și  poate fi cumpărată de pe site-ul editurii.

În ultimul an, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, românii au devenit mai pragmatici și au început să se orienteze mai mult către finanțarea pe termen scurt, în rate egale fără dobândă pentru a achiziționa servicii și produse necesare unui stil de viață mai confortabil. Peste 80% dintre români ar alege o soluție de finanțare Buy Now Pay Later, cu 4 rate fără dobândă, pentru a cumpăra electronice și electrocasnice, pentru a beneficia de un cost mai mic al finanțării într-un context economic delicat, potrivit unui sondaj tbi bank realizat în rândul a 1.057 de respondenți din întreaga țară.

Mai mult de 23% ar folosi BNPL pentru a merge în vacanță, iar aproape 18% pentru a accesa servicii medicale de calitate. În plus, aproximativ 53% dintre subiecți au declarat că preferă să ia mai multe împrumuturi de valori mici pentru achiziții mai mici, care să fie rambursate în rate fără dobândă, și doar 21% ar alege un împrumut mai mare, care să fie rambursat în rate cu dobândă.

„Consumatorii au fost nevoiți să se adapteze în ultimul an la un context economic și social mai complex. Ratele mai mari ale dobânzilor au reprezentat o mare problemă pentru cei mai mulți dintre ei, așa că au început să aleagă finanțarea în rate fără dobândă, iar BNPL este o opțiune excelentă în acest sens.  Ca de obicei, ne-am adaptat la nevoile lor și le-am oferit opțiuni de finanțare mai avantajoase, dar mai ales BNPL, pentru a-i ajuta să depășească o situație dificilă care nu dă semne că se va încheia prea curând”, spune Gergana Staykova, Market Leader, tbi bank.

În ceea ce privește modalitatea pe care o consideră mai avantajoasă pentru a achiziționa un produs, peste 41% au declarat că doresc să plătească în 4 rate fără dobândă, aproape 36% ar alege să achite integral în prima zi, iar 22,4% ar alege să plătească în mai multe rate, dar cu dobândă 0 pentru primele 4 rate. 

Aproximativ 84% dintre respondenți au declarat că BNPL le permite să cumpere pe loc produse pe care altfel nu și le-ar putea permite, iar aproape 70% consideră că, în majoritatea cazurilor, este o soluție de finanțare de încredere. 34,53% dintre respondenți ar avea nevoie de peste 3.000 de lei prin finanțare BNPL, iar 22,42% ar dori o sumă de maximum 1.000 de lei.

Sondajul tbi bank privind percepția românilor asupra finanțării a fost realizat la nivel național în perioada august-septembrie 2023 prin intermediul platformei iVox, pe un eșantion total de 1.057 de utilizatori de internet din România. Puțin peste 50% dintre participanți sunt femei, ceva mai puțin de 75% au cel mult 45 de ani și peste 87% locuiesc în mediul urban.

FNGCIMM aduce la cunoștința publicului prelungirea perioadei de depunere a cererilor pentru Programul IMMINVEST PLUS până la data de 22 decembrie 2023, ora 23:59, dată până la care, prin intermediul platformei online www.imminvest.ro, poate fi accesat un plafon suplimentar de 4,1 miliarde de lei alocat pentru garantarea celor mai avantajoase credite de investiții și capital de lucru destinate IMM-urilor.

Suplimentarea a fost decisă de Guvernul României ca urmare a epuizării plafonului inițial de 7 miliarde lei alocat Programului IMM INVEST PLUS, pentru continuarea programului pe componentele IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD și GARANT CONSTRUCT.

Decizia a fost luată pentru a veni în întâmpinarea nevoilor exprimate atât de mediul de afaceri cât și de sistemul bancar,  în contextul în care Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat 7391 de garanții în valoare de peste 6,2 miliarde lei, susținând finanțări de aproximativ 7 miliarde lei, utilizând integral plafonul de garantare stabilit inițial de Guvern pentru implementarea Programului IMM INVEST PLUS și a componentelor acestuia în anul 2023.

Noul plafon va asigura accesul la măsurile din schema de ajutor de stat pentru încă 4.500 de firme, extinzând astfel posibilitatea acordării de ajutoare de stat pentru aproximativ 31.000 de companii până la finalul anului.

Procesul de înscriere este facil și se realizează prin intermediul platformei www.imminvest.ro. Beneficiarii eligibili trebuie să acceseze secțiunea dedicată IMM INVEST, IMM PROD sau GARANT CONSTRUCT și să urmeze câțiva pași simpli pentru a încărca documentele solicitate.

BusinessMark invită specialiștii în fiscalitate la conferința „Financial Outcome. Închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2024”, ce va avea loc pe 15 decembrie 2023, la București și online. În cadrul evenimentului, vor fi prezentate cele mai importante noutăți legislative cu impact fiscal, aspecte ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2023 – spețe contabile și fiscale, principalele tendințe privind IFRS și raportarea non-financiară.

Totodată, experții din domeniu invitați la eveniment vor analiza și dezbate modificările legislative cu impact fiscal și principalele provocări pentru mediul de afaceri. Ei vor aduce în discuție și digitalizarea administrației fiscale din România și implicațiile acesteia pentru contribuabili, dar și e-Factura și aspectele esențiale ce trebuie luate în considerare pentru închiderea exercițiului financiar 2023.

În plus, participanții vor afla noutățile privind impozitul pe profit, TVA și prețurile de transfer, cât și aspectele ce țin de impozitarea persoanelor fizice și contribuțiile sociale, dar și perspectivele și tendințele în inspecțiile fiscale. Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului va viza trendurile globale în raportarea financiară și non-financiară, precum și impactul ESG asupra organizațiilor. 

Acestea sunt doar câteva dintre subiectele ce vor fi abordate în cadrul celor două sesiuni de către specialiștii ce au confirmat prezența la eveniment:

• Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY România
• Camelia Niță, Managing Director – Tax Reporting & Strategy, PwC Romania
• Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România
• Valentina Saygo, Managing Partner, Ask for
• Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing
• Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA
• Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta 
• Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing

Conferința este adresată atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public și vizează: directorii financiari, consultanții fiscali, directorii economici, directorii contabili, controllerii financiari, managerii de taxe, contabilii, auditorii, directorii generali, antreprenorii, IFRS Reporting Managers, Controlling and Budgeting Managers.

„Financial Outcome. Închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2024” va avea loc atât onsite (Hotspot Workhub București), cât și online. Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, astfel că puteți interacționa chiar și online cu ceilalți invitați. Participarea la eveniment echivalează cu 5 ore de pregătire profesională pentru membrii Camerei Consultanților Fiscali. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.

Eveniment organizat de BusinessMark, cu susținerea Camerei Consultanților Fiscali

Parteneri:  EY România, Crowe, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Eveniment susținut de: CCF – Camera Consultanților Fiscali, BRCC

Partener de monitorizare: MediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz, Revista Piața, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsMax, Curierul Fiscal, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomânia.ro, spațiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, angajatorulmeu.ro, Top Business News, MATEK, Femei în Afaceri, Business Voice

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate  de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret.  Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.