GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ajunsă anul acesta la a șasea ediție, este cel mai aşteptat eveniment al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de businss și companii din România, în anul care a trecut.
Invitați speciali ai evenimentului sunt: Ambasador extraordinar și plenipotențiar Simona-Mirela MICULESCU,,Delegat permanent al României pe lângă UNESCO și Președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023-2025);; Sebastian BURDUJA,, Ministrul Energiei;; Radu OPREA,, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;; Adrian VASILESCU,, Consultant Strategie, Banca Națională a României; Florin-Marian SPĂTARU, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului; George NICULESCU,, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei; Lucian RUSU, Secretar General Adjunct al Guvernului României; Alin Marius ANDRIEŞ, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor; Mihai-Călin PRECUP,,Președinte, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice;; Cristin POPA, Director executiv, ANCOM;; Radu HANGA,, Președinte,, Bursaa de Valori București;; Manuela CATRINA,, Adjunct al Directorului DNSC.
Master of Ceremony al evenimentului este Greeg (Grigore Șerban), Prezentator “Dimineața pe Doi cu Greeg și Cernat”, Radio Impuls și Kanal D2.
Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri: Superbet, SKE Solar Inverters, Huawei, ABIEC, Alro, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Comvex, E-Infra, tbi bank, Alive Capital, TTS (Transport Trade Services), Adrem, Centrul Român al Energiei, e.on, Agista, BRD Groupe Societe Generale, Transgaz, CEZ, Institutul de Studii Financiare, Investimental, Vodafone, Radiocom, One United Properties, Romgaz, Garanti BBVA, Bittnet Group, Euro Insol, Bursa de Valori București, Lion Capital, Tinmar Energy, Evergent Investments, BRK Financial Group, SIF Muntenia, HVAC Systems, OMV Petrom, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Exim Banca Românească, Antibiotice, Transelectrica, Electrica, Electrica Furnizare, Grampet Group, Infinity Capital Investments, JTI, Agricover, FNGCIMM, Transilvania Investments, Meta Estate Trust, Teraplast, Premier Energy, CIS Gaz, Depozitarul Central, Asociația Administratorilor de Fonduri, Credit Amanet, Onix Asigurări, Praktiker Real Estate, PNE – Pure New Energy, Serban & Musneci Associates, Veridio, Conpet, Aages, Consiglieri, Goldring, Estinvest, FREYWILLE, Beautik, Purcari, Crama Ceptura, Cellini, Longines, Avra Aesthetic Institute, Simusca, Aquila, BDG Import, Maison Dadoo, Baiculescu și Asociații, Inatech Packaging, Termene, JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
Partener educațional: Envisia – Boards of Elite
Parteneri instituționali: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, ACUE: Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, AFEER: Asociația Furnizorilor de Energie din România, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România – PATRES, CNIPMMR – Consiliul National al Inteprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică.
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Parteneri media: Agerpres, Kanal D, Kanal D2, EM360Studio, România Durabilă, Economistul, Club Economic, New Money, Finzoom, The Diplomat, Focus Energetic, InvesTenergy, Bizi Live TV.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
FINANCIAL INTELLIGENCE
Lansată în septembrie 2018, platforma de știri economice și analize financiare www.financialintelligence.ro s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de capital, banking sau cybersecurity.
Într-o perioadă în care presa de calitate a devenit o raritate, o echipă de profesioniști în jurnalism și comunicare, cu experiență de peste 25 de ani în presa economică și organizare de evenimente de business, au pus bazele unui proiect curajos – un adevărat sprijin pentru oamenii de business și un important reper pentru dezvoltarea afacerilor.
În cei peste 5 ani de la înființare, Financialintelligence.ro a cunoscut o creștere spectaculoasă și a înregistrat un trafic de aproximativ 15 milioane de afișări, din care 4,2 milioane de afișări s-au înregistrat în ultimele 12 luni, și 6 milioane de utilizatori unici, din care 1,4 milioane de utilizatori unici au accesat site-ul în ultimele 12 luni.
Ne adresăm oamenilor de business – decidenți, cu studii superioare, statut social ridicat, venituri peste medie, atât bărbați, cât și femei: top și middle manageri din domenii de activitate diverse, oficiali ai autorităților de stat, politicieni, ambasadori, antreprenori, studenți și tineri care vor să intre în mediul de business.
63,2% din publicul Financial Intelligence este format din bărbați, iar 36,8% sunt femei. 23,86% dintre cititori au între 25 și 34 de ani, 26,23% au vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, iar încă 21,71% dintre aceștia sunt persoane cu vârste cuprinse între 45-54 de ani.
Avem independență față de orice partid politic, instituții de stat sau alte grupuri de interese, politice sau comerciale, interne sau externe, servicii secrete și milităm pentru progres, libertate, drepturile omului și prosperitate.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Sala de Bal a sediului său istoric a doua ediție a Balului Camerei bucureștene, pentru a sărbători, într-o atmosferă rafinată, 155 de ani de activitate camerală neîntreruptă. Organizatorii ne oferă o imagine asupra semnificației evenimentului:
„Seara a fost deschisă cu un concert de colinde susținut de membri ai Corului Patriarhiei, urmat de un program artistic variat, o licitație de obiecte de artă, degustare de vinuri de colecție și o cină de gală.
Balul a fost organizat din dorința de a strânge, și pe această cale, fondurile necesare punerii în valoare a Palatului Camerei bucureștene, clădire monument istoric de o remarcabilă valoare arhitectonică și istorică. Clădirea a fost construită între anii 1907-1911, cu destinația de sediu al Camerei bucureștene. Tot aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de Camera bucuresteană. În 1949, Palatul a fost naţionalizat; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 a reintrat în patrimoniul CCIB. Astăzi, am pornit un proiect de a reda acestei clădiri anvergura și strălucirea de altă dată, Fundația Fondul Carol I, înființată de CCIB, având rolul de a gestiona procedurile și lucrările necesare.
În contextul în care, în cei 155 de ani de funcționare neîntreruptă, o constantă a activității Camerei bucureștene a vizat susținerea procesului educațional prin diverse mijloace, suma obținută în urma scoaterii la licitație a două tablouri va fi folosită pentru a veni în sprijinul unor copii cu posibilități materiale reduse, care vor să învețe, dar întâmpină dificultăți. Totodată, cu acest prilej au fost donate rechizite destinate micilor beneficiari”.
La începutul lui 2023, se conturau temeri cu privire la o posibilă recesiune determinată de înăsprirea politicilor monetare, cu un impact semnificativ asupra piețelor. Până în prezent însă, încetinirea economică a fost limitată, iar unii indicatori sugerează că ce a fost mai greu a trecut, cel puțin în SUA. Așadar, potrivit Raportului de Perspective Economice al XTB, anul 2024 aduce motive de optimism, deși rămân în continuare provocări.
În primul rând, în Europa, semnele încetinirii economice s-au înmulțit. Germania, partener comercial important al României și prima economie a continentului, are în față trimestre dificile. Pe de altă parte, economia americană a crescut peste așteptări. Aici, consumul evoluează pozitiv, iar temperarea prețului la energie susține tendința de scădere a inflației. Aproape de finalul celui mai agresiv ciclu de înăsprire a dobânzilor din ultimele patru decenii, investitorii așteaptă primul semn clar de relaxare din partea băncilor centrale.
Graficul 1: Cererea de consum din SUA rămâne surprinzător de puternică, sfidând temerile privind încetinirea creșterii economice
Indicatorii comerciali arată că Europa se află în cea mai dificilă situație din rândul principalelor regiuni economice. Astfel, europenii au asistat la un declin profund în industria prelucrătoare, ca răspuns la surplusul de stocuri post-COVID și la prețurile crescute la energie. La acest regres au mai contribuit și deglobalizarea progresivă, precum și politicile ambițioase ale UE în domeniul climei.
La nivel mondial, companiile producătoare par să reducă încet-încet stocurile. În Europa, însă, au existat speranțe că economia va fi ajutată de consumatori prin intermediul sectorului serviciilor, dar se pare că se întâmplă contrariul. Raportul XTB reamintește faptul că dobânda actuală a depozitelor Băncii Centrale Europene este de 4%, după ce mai bine de un deceniu a fost negativă sau aproape de zero. Prin urmare, tonul pozitiv este greu de menținut în ceea ce privește cererea de consum până la finalul lui 2024.
Așadar, în timp ce economia SUA pare să reziste, Europa ar putea fi în pragul unui fel de recesiune, a cărei gravitate va fi decisă de piața globală. Amploarea exactă a încetinirii economice prin care trecem va depinde de durata politicilor restrictive impuse de principalele bănci centrale, iar aceste politici vor fi influențate, la rândul lor, de inflație.
La capitolul semnalelor pozitive, economiștii se așteaptă ca inflația să scadă atât în SUA, cât și în Europa, anul viitor, cu excepția cazului în care se produce un șoc extern. Peste Ocean, principalul motor al temperării inflației vor fi prețurile locuințelor. Tarifele imobiliare și chiriile sunt la maxime istorice, dar aproape de stagnare. Asta cu atât mai mult cu cât inflația de bază pe sectorul imobiliar reacționează la prețurile locuințelor cu întârzieri semnificative, de peste un an.
Prin urmare, în 2024 avem aproape garantat o inflație mai mică dinspre acest segment. Totodată, având în vedere prețurile scăzute ale combustibililor și o presiune relativ limitată dinspre servicii, o accelerare a inflației pare puțin probabilă în acest moment. În Europa, cererea slabă a consumatorilor și efectele crizei energetice care se estompează ar trebui să reducă și ele inflația de bază.
Ca semnal negativ însă, o parte din inflație ar putea fi structurală, adică pe termen lung. Aceasta provine din deglobalizare și din schimbările de pe piața forței de muncă, unde îmbătrânirea societăților și schimbările post-COVID ar putea pune mai multă presiune pe creșterea salariilor. Acești factori nu vor depăși tendințele pe termen scurt menționate mai sus, dar ar putea însemna că o revenire la ratele foarte scăzute ale dobânzilor ar putea să nu fie posibilă (cu excepția situațiilor de criză).
Geopolitica necesită atenția investitorilor
În afara evoluțiilor economice de zi cu zi, trăim într-o lume în care tensiunile geopolitice au devenit parte din aspectele la care un investitor trebuie să fie atent. În 2022 am avut invazia Rusiei în Ucraina, iar în 2023 criza din Orientul Mijlociu. Potrivit analiștilor XTB, acestea par a fi doar niște proxy-uri ale marelui război pentru dominația globală care se duce între SUA și China.
Ambele țări par într-o coliziune, indiferent de ce spun liderii lor: SUA încearcă să limiteze China în a dezvolta tehnologii de vârf, în special cele care ar putea fi folosite în domeniul militar. Beijingul, în schimb, încearcă să mențină comerțul liber atât timp cât profită de pe urma acestuia pentru a-și consolida poziția. Este destul de clar că interesele sunt conflictuale și, deși este puțin probabil ca o întorsătură extremă a evenimentelor (cum ar fi invazia Taiwanului) să se întâmple anul viitor, vom asista cu siguranță la mai multe acțiuni pe scena geopolitică.
Incertitudinile din jurul Chinei nu se limitează la geopolitică. Situația economică este mult mai rea decât se aștepta. Când Beijingul a retras brusc restricțiile COVID la sfârșitul anului 2022, așteptările erau foarte mari. Dar, după o revenire de scurtă durată, economia a stagnat și nu a reușit să ia avânt, în ciuda reducerilor de dobânzi și a stimulentelor, limitate totuși. Devine tot mai evident că țara începe să plătească prețul pentru încurajarea economiei prin intermediul pieței rezidențiale în ultimele decenii. Acum că această sursă de creștere a dispărut, o încetinire ar putea fi inevitabilă.
Evoluția euro-dolar, influențată de băncile centrale
Examinând perechea euro-dolar din punct de vedere tehnic, după ce prețul a reușit să urce din nou peste paritate, acesta și-a menținut o traiectorie ascendentă până în iulie 2023. Chiar și așa, această evoluție ar trebui interpretată ca o corecție în cadrul unei tendințe descendente mai ample. Această instabilitate a fost determinată de cele două forțe majore care trag tandemul în direcții opuse: pe de-o parte avem economia europeană relativ mai slabă, iar pe de alta, optimismul pieței. Toamna favorabilă pentru perechea valutară a fost o reflexie a scăderii așteptărilor privind ratele Fed în 2024.
Rezerva Federală are posibilitatea să reducă ratele anul viitor, dar, în mod egal, la fel de multe astfel de reduceri ar putea fi necesare și în zona euro. S-ar putea argumenta că situația economică din Europa ar putea pune presiune asupra BCE mai devreme. Chiar și acum, dacă ne uităm la marjele de randament ale obligațiunilor, acestea rămân relativ constante (piețele continuă să estimeze reduceri mai rapide de ambele părți ale Atlanticului), nefiind astfel sprijin pentru perechea euro-dolar.
În cazul în care Statele Unite rămân reziliente sau dacă Europa intră în recesiune, aceste diferențe ar putea deveni chiar mai nefavorabile pentru euro. Din punctul de vedere al sentimentului de piață, lucrurile arată bine în acest moment, dar investitorii trebuie să țină cont că orice deteriorare a sentimentului este de obicei negativă pentru euro.
Spreadurile obligațiunilor nu oferă un argument solid pentru noi creșteri ale EUR-USD
Wall Street: conduce Fed-ul piețele bursiere?
În 2023, indicii de pe Wall Street au recuperat o mare parte din pierderile înregistrate în anul precedent. Câștigurile au apărut în ciuda majorării ratelor Fed la cel mai înalt nivel din martie 2001. Acum, întrebarea pare să nu fie dacă Fed va reduce ratele în 2024, ci când mai precis va începe reducerea lor.
Perspectiva generală este că o politică monetară relaxată este benefică pentru piețele bursiere și pentru economie, în timp ce una agresivă este nocivă. Însă analiza a trei cicluri anterioare de reducere a ratelor Fed duce la o concluzie interesantă: mișcările dobânzilor stabilite de banca centrală nu influențează singure piețele bursiere și trebuie cercetate în funcție de contextul economic extins.
Astfel, reducerile ratelor care au început ciclurile din 2001 și 2007 nu au reușit să favorizeze sentimentul pieței în lunile următoare, iar indicii generali ai pieței bursiere din SUA s-au confruntat cu deprecieri. Pe de altă parte, reducerea ratelor începută în 2019 a fost urmată de creșteri ale pieței bursiere în lunile următoare. Ceea ce pare a fi esențial pentru performanța pieței bursiere după aceste mișcări este motivul care a stat la baza acestora.
Tăierile din 2001 și 2007 au fost un răspuns la criză, în timp ce reducerea ratelor din 2019 a fost un răspuns la slăbirea inflației. Prin urmare, contextul macroeconomic va conta mai mult pentru piața bursieră decât politica Fed, deoarece acesta va stabili perspectivele următoarelor câștiguri.
Grafic: Performanța S&P 500 după prima reducere a Fed dintr-un ciclu
Aurul, mai probabil pe creștere decât pe scădere
Din 2020, aurul a fluctuat într-un interval larg de consolidare a prețului, cuprins între 1.600 și 2.000 de dolari pe uncie. Odată cu sfârșitul previzibil al ciclului de creștere a ratelor în SUA, se întrevede la orizont perspectiva ca aurul să evadeze și el, în final, din acest trend ascendent. Așteptările pieței sugerează că reducerile inițiale ale ratelor ar putea apărea încă din prima jumătate a anului 2024.
Datele statistice arată însă că avansul mediu al prețului aurului în cei doi ani de după ultima creștere a ratei dobânzilor este de aproape 20%. Dacă acest tipar s-ar repeta, aurul ar putea nu numai să depășească maximele istorice, dar ar putea ajunge la niveluri apropiate de 2.400 de dolari pe uncie. În plus, metalul înregistrează de obicei creșteri cu puțin timp înainte și după prima reducere anticipată a ratei într-un ciclu. Însă riscul principal al acestui scenariu este o potențială revenire la creșteri de dobânzi, ceea ce ar determina întărirea dolarului și o creștere a randamentelor.
Cererea de aur a fost relativ redusă în ultimul an. Cu toate acestea, un dolar mai slab, împreună cu un yuan chinezesc și o rupie indiană mai puternice, ar putea schimba această situație. Aceste țări sunt foarte importante din perspectiva cererii fizice de aur. În plus, având în vedere că ETF-urile pe aur și-au încetat activitățile de vânzare, potențialele intrări de capital în aceste fonduri ar putea stimula o cerere suplimentară de aur fizic.
Grafic: Performanța medie a prețului aurului înainte și după prima reducere de dobândă din partea Fed dintr-un ciclu.
În ciuda temerilor de recesiune, în 2023, investitorii au demonstrat un nivel ridicat de optimism, atât în SUA, cât și în Europa. Pe de altă parte, bursa din China se află într-o scădere lentă. Provocările geopolitice au dus la un răspuns diferit, cu creșteri mai ales pentru aur, ajuns recent la un nou maxim istoric. Totodată, au determinat scăderi de cotații pentru petrol, după volatilitatea puternică din luna octombrie.
Ne așteaptă încă un an cu evoluții globale complexe: alegeri în SUA și mai peste tot în Europa, plus un entuziasm dublat de unele preocupări referitoare la inteligența artificială. Așa că nu este exclus ca interesul pentru metale prețioase să rămână ridicat. Cu toate acestea, este probabil ca volatilitatea să fie relativ ridicată pentru petrol, bursele europene și americane.
În România, competiția pentru capital între bursă și titlurile de stat se poate menține ridicată. Economia, în ansamblu, va avea de înfruntat noile realități fiscale, efectele recesiunii germane și ale încetinirii europene. O șansă ar putea fi conectarea la trendurile majore de inovație la nivel global și investiții rapide și eficiente, publice și private, în noile tehnologii bazate pe inteligență artificială. Toate aceste subiecte de interes major pentru investitori vor fi abordate pe larg de către Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, într-un webinar online, programat marți 12 decembrie, de la ora 19:00.
Pe fondul unui an 2023 provocator pentru sectorul tech, cu perturbări macroeconomice și tăieri de bugete, integrarea inteligenței artificiale generative (GenAI) în strategiile companiilor a atras după sine o revenire a încrederii. Rezultatele studiului anual EY despre Top 10 oportunități pentru companiile de tehnologie în 2024 arată că înglobarea GenAI în strategiile de transformare digitală a ajuns pe prima poziţie în clasamentul oportunităților.
Raportul avertizează că 90% dintre companii se află încă într-un stadiu incipient de maturizare[1] a IA și pledează pentru stabilirea unui cadru de reglementare IA care să susţină o implementare sigură și etică, centrată pe oameni.
Cătălina Dodu (foto), Partener, Cybersecurity Leader EY South Cluster, Tehnology Consulting Leader EY România: „În 2023, sectorul tehnologic s-a confruntat cu provocări economice la nivel mondial și conflicte geopolitice, stimulând în același timp potențialul inteligenței artificiale (AI). Perspectivele pentru anul care se apropie sunt diverse. Prin poziționarea AI în centrul strategiilor lor, companiile din domeniul tehnologiei au posibilitatea de a-şi depăși competitorii aflați anterior în top. Acest lucru poate fi realizat nu numai prin accelerarea proceselor de transformare, ci și prin adaptarea operațiunilor pentru a profita de tehnologiile și structurile de business care se dezvoltă rapid”.
Experimentarea GenAI pentru utilizări front și back-office este o nouă oportunitate intrată în Top 10, pe poziția a doua. Studiul arată că, în loc să apeleze la GenAI pentru utilizări la întâmplare, companiile ar trebui să vizeze acele cazuri de utilizare și oportunități de transformare care au impact mare și aduc valoare adăugată. Printre exemple se numără utilizarea GenAI în codificarea de software (front-office) și implementarea IA pentru a atrage și a păstra talentele (back-office).
Potrivit raportului, liderii din industrie sunt conștientizează în mod acut potențialul IA de a ajuta la gestionarea mai eficientă a afacerilor lor, 65% dintre directorii generali declarând că organizația lor trebuie să acționeze acum în adoptarea GenAI, pentru a evita să ofere concurenților un avantaj strategic. [2]
Între achiziţie și dezvoltare
În acest context, nu este surprinzător faptul că modelarea strategiei de investiții ținând cont de IA figurează în Top 10 oportunități din acest an, pe poziția a cincea. Utilizarea IA și a tehnologiilor Large Language Model (LLM) ia avânt într-un ritm alert, iar achizițiile, acordurile și parteneriatele pot accelera dezvoltarea, ajutând companiile să depășească provocările, inclusiv cererea de hardware, formarea costisitoare a personalului și găsirea de resurse umane necesare pentru implementare.
Cătălina Dodu: „În ciuda provocărilor de reglementare implicate în tranzacțiile cu IA, potențialul rămâne semnificativ. Caracterul platformelor companiilor tehnologice moderne implică faptul că vor exista numeroase companii atractive, cu modele de afaceri bazate pe ecosistemele de IA existente. Cea mai bună cale de expansiune va fi o combinație de achiziții de dimensiuni mici și mijlocii, investiții corporative și parteneriate. Această abordare va permite companiilor să obțină acces la proprietatea intelectuală și la competențele necesare pentru a dezvolta rapid noi oferte”.
Diversificarea lanțurilor de aprovizionare
Pe locul patru în clasamentul oportunităților din acest an se află stabilirea unor lanțuri de aprovizionare suplimentare în piețele emergente. Riscul de întrerupere a lanțurilor de aprovizionare continuă să planeze, în special pentru companiile de hardware, iar în subsectoare precum cel al semiconductorilor se desfășoară o cursă pentru realinierea lanțurilor de aprovizionare într-un mod care să atenueze perturbările geopolitice. Raportul evidențiază o tendință emergentă de a crea operațiuni pe piețele emergente, inclusiv în India și în țările ASEAN[3], ajutând la extinderea operațiunilor departe de regiunile expuse la conflicte comerciale.
Inteligența artificială necesită acțiuni în domeniul energiei
Prioritizarea eficienței energetice a centrelor de date se află, de asemenea, în Top 10 oportunități din acest an – pe poziția a opta. Consumul de energie al centrelor de date este iminent să se accelereze rapid, declanșat de puterea uriașă de calcul necesară pentru a pregăti LLM-uri sau pentru a rula sisteme inteligente. Raportul subliniază că, până în 2027, IA ar putea consuma la fel de multă energie electrică ca o țară de mărimea Olandei.[4] Raportul sugerează încheierea de parteneriate cu furnizorii de echipamente energetice, pentru a dezvolta modalități inovatoare de alimentare a centrelor de date – ducând la reducerea costurilor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Lista celor mai importante 10 oportunități tech pentru 2024 identificate de studiul EY:
1.Înglobarea GenAI în strategiile de transformare digitală și stabilirea unui „cadru de control”
2.Explorarea GenAI în cazuri de utilizare direcționate pentru front-office și back-office
3.Investiții în noi forme de infrastructură digitală în „economia de frontieră” în plină expansiune
4.Stabilirea unor lanţuri de aprovizionare suplimentare în piețele emergente
5.Conturarea strategiei de investiții corporative în jurul agendei privind IA
6.Valorificarea modelelor de business tip platformă, pentru a industrializa și a extinde tehnologiile avansate
7.Stabilirea unor răspunsuri proactive și holistice la noile și viitoarele sarcini fiscale
8.Prioritizarea eficienței energetice a centrului de date în cadrul eforturilor cu privire la mediu
9.Investiția în instrumente avansate de risc și revizuirea compromisurilor dintre costuri, riscuri, reziliență și agilitate
10.Implementarea de tehnologii avansate pentru a reduce riscurile cibernetice actuale și viitoare.
[1]EY, Innovationn Realized Executive Pulse Survey, 2023 [150 de companii globale intervievate din toate sectoarele].
Bitcoin a suferit o scădere șocantă în această dimineață, pierzând aproximativ 5% din valoare la începutul zilei, înainte de a-și reveni într-o oarecare măsură, după o altă săptămână de glorie pentru cel mai mare criptoactiv din lume.
Criptoactivul se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 41.700 de dolari, după ce săptămâna trecută a atins un maxim de puțin peste 44.000 de dolari – cel mai ridicat nivel din martie 2022.
Motivele pentru scăderea bruscă nu sunt clare la acest început de zi, dar ar putea proveni din faptul că unii investitori își retrag profiturile după o creștere semnificativă a prețului pe parcursul mai multor luni. Bitcoin este în prezent în creștere cu 146% în ultimele 12 luni. O oarecare supraîncălzire a pieței atunci când are loc o creștere mare a prețului nu este neașteptată.
Ether a crescut cu 2% săptămâna trecută, dar a înregistrat o scădere similară în această dimineață, cu un declin de peste 5,5%. Acum se tranzacționează în jurul valorii de 2.220 de dolari.
Săptămâna aceasta
Ne așteaptă o altă săptămână importantă în ceea ce privește inflația și ratele dobânzilor, deoarece Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și BCE își anunță miercuri și, respectiv, joi, noile decizii privind dobânzile cheie bancare.
Dacă piața cripto și bitcoin, în special, dau semne de slăbiciune după săptămâni de câștiguri, atunci orice altceva decât vești excelente – adică mai multe confirmări de pauze ale creșterilor sau chiar sugestii de diminuări ale dobânzilor – ar putea da o lovitură principalelor criptoactive.
Statele Unite au raportat săptămâna trecută o creștere puternică a locurilor de muncă în ciuda dobânzilor ridicate, ceea ce sugerează că veștile bune pe care le așteaptă piața sunt puțin probabil să apară. Cele mai recente date privind IPC din SUA vor fi publicate marți și vor pregăti piața pentru anunțurile privind ratele dobânzilor în zilele următoare.
De multe ori, piața se menține pe linia de plutire înaintea acestor evenimente, dar dacă veștile din această dimineață sunt o sugestie a lucrurilor care vor urma în această săptămână, atunci investitorii s-ar putea să se aștepte la o perioadă agitată.
Noutăți care ne-au atras atenția
Solana depășește Ethereum la vânzările de NFT
În ciuda unei piețe deprimate, Solana a depășit Ethereum la vânzările de NFT pentru prima data în istorie. Conform datelor Cryptoslam, Solana a deviat fluxuri de trading de NFT dinspre Ethereum, numărul de deținători Solana având o creștere masivă.
Argentina – preșentele pro-bitcoin, Javier Milei, își preia funcția
Noul președinte al Argentinei, Javier Milei, și-a preluat funcția în greu încercata națiune sud-americană. Milei are un munte de probleme de escaladat pentru a îndrepta o economie afectată de hiperinflație. Liderul argentinian a exprimat în mai multe rânduri opinii pozitive față de bitcoin. El s-a angajat și să reducă la jumătate numărul ministerelor guvernamentale, de la 18 la doar nouă.
Din multe motive, Școala de la Frankfurt este azi în atenția filosofilor, esteticienilor, oamenilor politici, presei. Niciuna nu a anticipat și abordat mai acut crizele modernității târzii. Niciuna nu a dat atât de multe personalități și opere ce au schimbat cursul gândirii. Nici una nu este mai aproximativ cunoscută – odinioară atribuindu-i-se inspirarea mișcărilor studenților din 1968, recent „progresismul” și alte radicalisme.
Motivele erau suficiente pentru ca Editura Meteor Press din București să solicite profesorului Andrei Marga, format la generația a doua a acestei școli și autor al unor monografii consacrate școlii (Filosofia critică a Școlii de la Frankfurt, 2014, și Filosofia lui Habermas, 2022), să realizeze un bilanț. Rezultatul este volumul Școala de la Frankfurt în fața istoriei (Meteor Press, București, 2023, 400 p.), care lămurește în ce constă școala și care sunt contribuțiile ei de referință universală.
Redăm mai jos un fragment din Introducerea cărții și copia copertei.(Reporter)
„Nu există şcoală relevantă de filosofie, economie, estetică, sociologie, drept, psihologie, comunicare, lingvistică, chiar de teologie, care să nu se raporteze la scrieri semnate de Horkheimer, Adorno, Marcuse, Fromm, Pollock, Benjamin, Neumann, Habermas. Ele au explorat lumea într-o manieră proprie şi au elaborat concepte noi, ce nu pot fi ocolite de cel care doreşte cunoaştere. Pariul Şcolii de la Frankfurt – libertatea şi drepturile imprescriptibile ale fiinţei umane sunt condiţie sine qua non a unei vieţi demne de om – i-a întreţinut vigoarea.
Şcoala de la Frankfurt a intrat în polemici ardente cu pozitivismul, raţionalismul critic, existenţialismul, marxismul dogmatic, funcţionalismul structural, noua metafizică a subiectivităţii, relativismul. Cei care au alimentat nazismul au întâmpinat din partea şcolii o respingere energică. Stalinismul a fost criticat necontenit. Cedările de la democrație au fost combătute prompt.
Acest profil orientat spre analiza situaţiei date a umanităţii şi critica justificărilor a pus Şcoala de la Frankfurt în situaţii nu o dată dificile în contextele politicii. Astăzi – pe fondul creat de criza economică a acestor decenii, pandemia începută în 2020 şi războiul început în 2022 – sunt tot mai evidente scindarea lumii şi, totodată, dezorientarea într-o lume devenită nesigură. Radicalismul unor mișcări în a înlocui fundamentele civilizaţiei moderne, printr-o nouă corelare a erosului şi raţiunii, şi de a liberaliza moravurile şi a schimba până şi sexul oamenilor, profitând de mijloacele oferite de genetică, stârneşte discuţii.
Școala de la Frankfurt nu este sursă a acestui radicalism, chiar dacă unele dintre tezele unuia sau altuia dintre adepți sunt exploatate, rupte de ansamblul teoretic din care fac parte. Optica şcolii este inversă – aceea a promovării şi, la nevoie, a salvării umanismului modern bazat pe individualizarea vieţii în societatea în care libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului sunt temelia.Peste toate, „progresismul” actual susţine o seamă de schimbări – ale naturii, inclusiv ale naturii umane. Dar diferenţa rămâne netă. În concepţia Şcolii de la Frankfurt, orice progres presupune raportarea la întregul societăţii. Este opţiunea hegeliană fundamentală a concepţiei şcolii! „Progresismul” nu ajunge la asemenea abordare. El vine mai degrabă pe temelia unui liberalism libertarian – neoromanticul Emerson, cu tema schimbării naturii, şi Michel Foucault, cu apelul la ieşirea de sub ampriza puterii, fiind corifeii.
Şcoala de la Frankfurt conţine o critică inclusiv de sine. Aceasta i-a alimentat spiritul creativitatea. Ea a elaborat o filosofie, a construit ştiinţe sociale, a lansat cercetări şi a efectuat cercetări factuale şi teoretice sub titlul de „teoria critică”. Bazele ei au fost puse în anii treizeci, la Institutul de Cercetare Socială creat în 1923, pe lângă universitatea din oraşul de pe Main. Sub conducerea energică a lui Max Horkheimer (1895-1973), un grup de tineri care absolviseră diferite universităţi şi specialităţi, a lansat, în 1932, cercetarea interdisciplinară a destinului individului în condiţiile declinului liberalismului clasic, din punctul de vedere al şanselor de promovare în continuare a idealurilor moderne de libertate. Şcoala de la Frankfurt a fost şi este o conştientizare a crizelor, nu însă un program politic practic. Ea a rămas mai degrabă la critica realităţilor, reticentă la angajări politice.
Este de spus din capul locului că poziţia generală a Şcolii de la Frankfurt în constelaţia ultimului secol este aceea a unui liberalism periclitat, a unui „liberalism în situaţie de graniţă”, concentrat asupra lămuririi destinului individului. Acesta a fost abordat cu mijloacele unei culturi temeinic stăpânite. Şcoala nu a părăsit niciodată această poziţie, chiar dacă, în opoziţia la nazismul anilor treizeci, a apelat la resurse de gândire ale tradiţiei socializante din Europa şi a reacţionat la evoluţii postbelice apelând, prin unii adepți, la un radicalism neoromantic.
De-a lungul istoriei ei, ce se apropie de un secol, reprezentanţii Şcolii de la Frankfurt au pus tratarea problemei destinului individului în legătură cu fapte istorice circumscrise, ţinând de istoria tumultuoasă a acestui timp, pe care le-au interpretat într-un fel propriu. Anume, monopolizarea economiei, începută deja la încheierea secolului al XIX-lea, a fost interpretată ca eroziune a bazelor economice ale libertăţii individuale; preluarea de către stat a unor pârghii economice, odată cu New Deal-ul american al anilor treizeci, a fost privită ca indiciu al trecerii sistemului social sub protecţia directă a factorilor suprastructurali şi al stabilizării durabile a sistemului concurenţial; trecerea la totalitarism a unor state europene în anii treizeci ar denota existenţa unor factori de mediere între criza din societate şi conştiinţa politică, ce permit manipularea nemulţumirii; aplicarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în producţia de bunuri, ce lua avânt la sfârşitul anilor treizeci, care antrenează producţia de masă şi creşterea economică, ar face ca aceasta din urmă să nu mai depindă de nevoile pieţei; creşterea economică ar genera, prin mecanisme de manipulare şi condiţionare a conştiinţei, înseşi nevoile şi ar favoriza astfel dezvoltarea conformismului pe seama spiritului critic al liberalităţii clasice; odată ce se trece la scientizarea organizărilor, modernitatea ar lua un curs nou, în care afirmarea specificului uman în viaţa oamenilor ar ceda imperativelor administrative; ştiinţele au permis stăpânirea crescândă de către oameni a naturii, dar prin aplicarea care se face a ştiinţelor s-ar ajunge ca oamenii înşişi să fie stăpâniţi.
Cu siguranţă, Şcoala de la Frankfurt a captat în tematizările ei ceea ce a afectat cel mai mult destinul individului în societăţile avansate ale ultimului secol şi, prin implicaţie, în alte societăţi. Unele dintre interpretările ei au intrat deja în cultura generală a noilor generaţii. Abordarea multor teme ale vieţii umanităţii actuale, începând cu libertăţile, dreptatea, justiţia, creativitatea, a fost iniţiată în cadrul şcolii.
Ca orice abordare, şi abordarea Şcolii de la Frankfurt are concurenţi, poate suscita discuţii şi a trebuit să fie modificată. Această abordare a fost însă mereu una organizată, dar principial deschisă spre învăţare din noi experienţe.Anticiparea cea mai profundă a Şcolii de la Frankfurt a fost aceea că o dezumanizare a vieţii va marca deceniile ce urmează şi va crea dificultăţi câtă vreme rezolvarea generală – un umanism deschis la realităţile lumii şi o democratizare ce permite persoanei conştiente de irepetabilitatea vieţii să se manifeste – va fi atacată, falsificată sau, oricum, evitată. Şcoala a argumentat că, oricâte expediente se vor găsi, nu există soluţie în sistemele ce cresc în complexitate ale timpurilor noastre în afara democraţiei mature.
Tinerii reuniţi la înfiinţarea Institutului de Cercetare Socială de pe lângă Universitatea din Frankfurt am Main, din 1932 încoace, în care a luat startul Şcoala de la Frankfurt, aveau diferite ascendenţe. Unii, precum Max Horkheimer, în pesimismul metafizic al lui Schopenhauer, alţii, asemenea lui Theodor W. Adorno, în Kierkegaard şi Hegel. Unii, cum era Herbert Marcuse, descindeau din mediul neohegelianismului şi al fenomenologiei lui Heidegger, alţii, ca Walter Benjamin,din cercurile neokantienilor. Erich Fromm venea din mediul psihanalizei lui Freud. Unii, ca Franz Neumann şi Otto Kirchheimer, veneau din cercul lui Carl Schmitt. Toţi veneau din şcoli filosofice sau de ştiinţe sociale (istorie, economie, drept, psihologie, antropologie etc.) de prim-plan ale lumii de atunci, în care Germania şi Europa mai conduceau elaborarea de viziuni.
În timp, Şcoala de la Frankfurt este reprezentată, cu scrieri competitive la cel mai înalt nivel al culturii universale, de trei generaţii. Prima a fost reunită în jurul lui Max Horkheimer, a doua l-a avut pe Jürgen Habermas ca vârf de rezonanţă mondială, a treia are în Axel Honneth exponentul de notorietate. Focusul teoretic s-a schimbat – de la „critica economiei politice”, la „critica rațiunii instrumentale”, al primei generații, la „teoria comunicării nedistorsionate”, a celei de la doua, și la „teoria recunoașterii”, din scrierile celei de a treia. Discipolii sunt, fireşte, tot mai mulţi şi răspândiţi azi pe glob, unii adoptând noi formule.
Cei care au fondat şcoala şi au format la începutul anilor treizeci prima ei generaţie s-au întâlnit în intenţia de a cerceta destinul individului în modernitatea ce intra în crize. Ei aveau o vastă cultură, începând cu o temeinică cultură ştiinţifică. În condiţiile crizei zdruncinătoare a timpului, ei aveau şi convingerea importanţei operei lui Marx ca bază a teoriei societăţii moderne, fără să facă dogmă din această idee şi din opera însăşi. Exponenţii şcolii nu au agreat comunismul, dar au participat la valorificarea teoriei înstrăinării, şi a teoriei reificării. Ei s-au opus leninismului, interpretării economiste a marxismului şi stângismelor timpului în numele primordialităţii democraţiei. Școala a discutat „materialismul istoric”, dar nu a înţeles niciodată dogma fixată de Engels și urmașii săi, ca „materialism dialectic şi istoric”, ce stârnise reacţia lui Marx, care spunea că în acest înţeles el nu este „marxist”.
Școala a arătat, în premieră că în filosofia demnă de respect discuţia începe cu cunoaşterea efectivă a realităţii şi a concepţiilor inevitabil diverse și că Marx nu este de ajuns. Ţinta Şcolii de la Frankfurt nu a fost niciodată urmarea unei tradiţii de gândire consacrate ori a unui autor sau altul. Şcoala nu a fost niciodată simplu epigon. Ţinta ei a fost lămurirea asupra vieţii trăite de oameni. Şcoala de la Frankfurt a argumentat constant convingerea că umanitatea a intrat într-o situaţie istorică nouă, ce reclamă o filosofie nouă.
Devreme, Şcoala de la Frankfurt a fost luată la ţintă de autorităţile naziste care preluau puterea în Germania. Constrânsă la emigraţie, ea a poposit pentru scurt timp în Elveţia, după aceea la Paris şi Londra, unde a făcut repede discipoli, pentru a se stabili apoi în SUA, unde audienţa ei a devenit şi mai largă. Unii dintre membrii ei au devenit profesori în universităţi americane sau funcţionari în administraţie, câţiva au lucrat în serviciile secrete ale SUA alocate analizei situaţiei din Europa. Spre sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, Max Horkheimer a lucrat la întocmirea raportului privind viaţa intelectuală din Germania în timpul lui Hitler, care avea să fie pus în aplicare ca bază în politica denazificării.
De la apariţia ei, Şcoala de la Frankfurt a avut soarta înnoitorilor. Membrilor ei nu le putea fi contestată înalta calificare şi nimeni nu a contestat-o. Dar se ataca, adesea fără examinare precisă şi deformându-se ceea ce spuneau.
Atacurile la adresa Şcolii de la Frankfurt au venit de la început şi fiindcă marea parte a membrilor ei din prima generaţie erau evrei – majoritatea din familii prospere ale Germaniei de după emanciparea evreilor în statul german. Toţi erau împinşi însă la solidarizare, odată cu atacurile antisemite declanşate de Hitler.
Toţi membrii Şcolii de la Frankfurt erau integraţi culturii germane şi s-au înţeles drept germani. Niciunul nu a denunţat vreodată ascendenţa sa în cultura germană. Precum în alte cazuri din epocă, nazismul i-a constrâns să-şi asume că sunt de fapt evrei.
În anii treizeci, germanilor de provenienţă evreiască le era tot mai limpede că societatea germană îi marginalizează şi îi persecută. Astfel că exponenţii Şcolii de la Frankfurt au fost deosebit de sensibili la condiţia proletarului în societatea modernă.
În timp, tot mai mulţi intelectuali cu origini neevreieşti – Habermas este doar cel mai celebru – au aderat la analizele şi vederile şcolii, încât ea a devenit un bun al culturii universale. Şcoala de la Frankfurt a elaborat o filosofie reprezentativă a modernităţii, care a ştiut să valorifice cel mai convingător osmoza germano-evreiască din tradiţiile impunătoarei culturi a Germaniei. Şi care a fost capabilă să dea sinteze de referinţă cu proteica ascensiune a Americii.
De la formarea ei, în anii treizeci, şcoala a înregistrat mii şi mii de aderenţi, din diferite naţiuni şi comunităţi etnice. Ca urmare, oarecum inevitabil, au apărut diferenţieri, încât, dincolo de un mănunchi de opţiuni fundamentale, nu poţi atribui şcolii în întregime ceea ce a susţinut cineva aflat, totuşi, undeva la marginea ei. Cum se petrec azi lucrurile, când unii nu au citit vreo carte a lui Horkheimer, Pollock, Adorno, Benjamin, Marcuse, Habermas, Honneth, dar vorbesc dezinvolt despre Şcoala de la Frankfurt! Evident, în joc nu-i doar eroarea pars pro toto, ci şi meteahna vorbirii fără citit, de care s-a umplut viaţa de azi.
Una dintre sursele de confuzii este şi felul nou de înţelegere şi practicare a filosofării adus de Şcoala de la Frankfurt. În filosofia secolului al XX-lea, felurile caracteristice de filosofare au fost: „diamatul” şi „histomatul”, care au aplicat scheme de interpretare preluate dogmatic din Marx şi Engels; filosofarea asupra semnificaţiei acţionale a cunoştinţelor, iniţiată de Charles S. Peirce; filosofarea asupra sensului cunoştinţelor, iniţiată de Edmund Husserl; filosofarea asupra prealabilului existenţial al cunoaşterii creată de Martin Heidegger; neoromantismul critic al lui Oswald Spengler; filosofarea ce reafirmă neotomismul pe fond existenţial şi eclesial a lui Romano Guardini; filosofarea asupra cunoaşterii pozitive, experimentale, iniţiată de Moritz Schlick şi reprezentată de Rudolf Carnap; filosofarea asupra condiţiilor de validare a teoriilor ştiinţifice, lansată de Karl Popper.
Şcoala de la Frankfurt se inserează în acest şir cu relansarea la un nivel nou, sincronizat, a trei teme: tema criticii cunoaşterii, tema libertăţii şi tema reificării. Particularitatea concepţiei şcolii a fost examinarea factualităţii istorice a valorii libertate a persoanei din perspectiva hegeliană a totalităţii. Odată cu Școala de la Frankfurt filosofarea nu a mai rămas exerciţiu reflexiv în sine, ci a intrat în materia dificilă a realităţii”.
Volumul Școala de la Frankfurt în fața istoriei examinează concepția celor trei generații ce reprezintă Școala de la Frankfurt și pune cititorul, prin comentariul a 45 de cărți de rezonanță universală ale reprezentanților școlii, în situația de a le cunoaște nemijlocit conținutul. Totodată, se evocă impactul școlii asupra analizelor de azi ale societății și asupra reformelor democratice – analize ce l-au avut în față pe Vaclav Havel. Volumul se încheie cu expunerea liniilor majore ale filosofiei lui Andrei Marga, „pragmatismul reflexiv”.
Dacă ar rămâne fără venituri, 65% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână. Aproape jumătate (46%) din populație nu face economii, iar dintre cei care fac, 27% nu pun bani deoparte într-un fond de urgență, conform rezultatelor celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile și obiceiurile românilor în domeniul financiar, realizat de KRUK România împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an. În schimb, 25% din polonezi declară că ar putea trăi cel puțin un an din banii acumulați într-un astfel de fond, arată o analiză comparativă realizată de companie.
„Există o diferență esențială între banii puși deoparte pentru situații iminente, la care avem acces imediat și economiile pe termen lung. Primul pas pe care ar trebui să-l facă românii perocupați de independența financiară e asigurarea unui fond de urgență, care să fie mereu la îndemână. De altfel, planificarea bugetului și economisirea definesc nivelul de educație financiară a unei comunități. În România, jumătate din populatie își gestionează responsabil bugetul, planificând cheltuielile lunare, și putin peste 50% ar pune banii la muncă dacă ar dispune de o sumă mare. În plus, faptul că peste 90% dintre români simt nevoia de educatie financiară ne determină să investim și mai mult în obiectivul KRUK România de a crește gradului de alfabetizare în acest sens, de la 8 la 20% până în 2030”, declară Liviu Costică (foto), COO KRUK România.
29% dintre români nu-și planifică niciodată bugetul, iar 30% își permit să cumpere doar strictul necesar, arată studiul. 10% din populație nu-și permite însă nici cheltuielile de bază, în timp ce, în Polonia, procentul celor cu venituri insuficiente e de numai 3%.
Dacă ar dispune de o sumă mare de bani, 14% dintre români nu ar economisi deloc. În rest, cei mai mulți (33%) i-ar depune la bancă sau ar investi in imobiliare (11%), în timp ce doar 5% dintre cei chestionați ar deschide o afacere și doar 2% ar fi dispuși să investească la bursă. În continuare, 14% din populație ar ține banii la saltea.
În ceea ce privește prioritățile, majoritatea respondenților achită prima dată utilitățile și serviciile de bază (98%), apoi cumpărăturile uzuale în gospodărie (95%) și cheltuielile cu sănătatea (95%); urmează creditele (88%), transportul (76%) și costurile aferente educației (68%).
Românii acumulează restanțe în special la facturi, din cauza veniturilor prea mici sau a situațiilor neprevăzute; procentul acestora (18%) e aproape dublu față de cel înregistrat în Polonia (10%), iar analiza comparativă relevă diferențe și în ceea ce privește responsabilitatea față de datorii: doar 32% dintre români consideră că sunt personal responsabili de dificultățile cauzate de neplata la timp a obligațiilor financiare, față de 43% dintre respondenții polonezi. Chiar dacă teama de stigma socială și presiunea penalităților determină mai mulți români să-și achite restanțele, 13% declară că pot trăi liniștiți și dacă întârzie plata acestora, iar 40% dintre cei chestionați consideră că nu e corect sa fie executați silit dacă nu plătesc la timp. 88% se așteaptă să fie recompensați dacă-și achită datoriile la scadență.
Vestea bună e că a crescut suma medie pe care o economisesc cei care reușesc să pună bani deoparte, la 1.314 lei în 2023 (960 de lei în anul 2021, 1.125 de lei în 2022), dar și procentul celor care reușesc să strângă peste 1.000 de lei pe lună, de la 20% anul trecut, la 27% în 2023.
Cercetarea a fost realizată de KRUK România, lider de piață în managementul datoriilor, împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an, pentru a marca “Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al doisprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%.
Investiția într-o acțiune a unei firme cotate la bursă al cărei preț crește de zece ori este precum căutarea legendarului Sf. Graal, greu de găsit pentru mulți investitori. Cu toate că astfel de acțiuni sunt foarte rare, iar SUA este cea mai mare piață bursieră din lume, nu este prima piață care să genereze astfel de câștiguri.
Ne-am uitat cum au evoluat în ultimii 10 ani indicii a 16 piețe bursiere dezvoltate, în căutarea celor mai greu de găsit acțiuni – cele care au crescut de peste 10 ori. Acestea reprezintă doar o medie de 2,7% din totalul acțiunilor listate în acești indici. În timp ce majoritatea s-ar aștepta ca cea mai mare piață bursieră din lume să ofere cel mai mare procent de astfel de acțiuni denumite în engleză “ten-baggers”, de fapt, Australia este cea care conduce în clasament. În timp ce piața din SUA, dominată de companiile de tehnologie și NVIDIA, se poziționează foarte bine, în mod surprinzător, minerii australieni sunt cei care domină clasamentul, urmați de Suedia și Germania, iar companiile din zona produselor chimice coreene (Kumyang) până la echipamentele japoneze pentru semipreparate (Lasertec) s-au descurcat chiar mai bine decât gigantul american al cipurilor pentru inteligență artificială, aducându-ne aminte că trăim într-o epocă a oportunităților globale.
Australia a avut 8,9% dintre cele mai mari acțiuni ale sale care au înregistrat creștere de peste 10 ori a prețului în ultimul deceniu. Această cifră este aproape dublă față de următoarea piață ca mărime – Suedia. Piața australiană este dominată de acțiunile producătorilor de litiu Pilbara (320x) și Liontown (135x), iar minerii reprezintă 65% din listă. Suedia este condusă de Fortknox (60x) și Invisio (39x). Apoi avem Germania, cu producătorul de biocombustibil Verbio (19x) și compania de software-ul pentru construcții Nemetschek (18x). La cealaltă extremă, Italia nu are niciuna, iar Marea Britanie are doar Games Workshop (14x) și JD Sport (10x). Iar Franța are doar compania de software Sartorius Biotech (9x) și Esker (10x).
Deși bursa de valori din România nu se numără printre piețele de acțiuni dezvoltate, ea a produs partea sa de acțiuni care au beneficiat de creșteri spectaculoase, cu 2,4% din totalul acțiunilor listate în ultimii 10 ani (listate în indicele Refinitiv allshare compus din 206 acțiuni) crescand de peste 10 ori. Deși ne situăm sub media celor 16 indici, acțiuni precum Chimcomplex (35x), Carbochim (29x), Teraplast (21x) și Independenta (12x) și-au răsplătit investitorii cu randamente de peste 10x.
De cealaltă parte a Atlanticului, în SUA, 23 de acțiuni din actualul indice S&P 500 au avut un randament de 10x în ultimul deceniu. Acestea reprezintă 4,6% din constituenții actuali ai indicelui. Și este a patra cea mai mare proporție dintre indicii bursieri globali pe care i-am analizat. Există un top cinci format din NVIDIA (prețul acțiunilor a crescut de 118 ori în zece ani), AMD (32x), Tesla (27x), Broadcom (20x), Cadence Design (20x). Sectorul tehnologic domină lista, reprezentând 65% din componența acțiunilor care au înregistrat cele mai mari creșteri. Restul cuprind sectorul sănătății (MOH, LLY, DXCM), transporturile (ODFL, CPRT), sectorul financiar (MSCI, FICO) și energiile regenerabile (ENPH).
În aceste vremuri în care să investești în active globale este foarte ușor, 65% dintre investitorii români au căutat acțiunile câștigătoare în Europa, 36% în SUA, 17% în piețele emergente (cum ar fi America de Sud, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Asia), 13% în Marea Britanie, 5% în China, 4% în Japonia și doar 2% în Australia, conform ultimului sondaj eToro Retail Investors Beat.
CEC Bank a acordat credite în cadrul programelor guvernamentale FamilyStart și StudentInvest în valoare de peste 100 milioane de lei, în cadrul a doua tranșe de plafoane succesive.
Pentru al doilea an consecutiv, CEC Bank a continuat parteneriatul dezvoltat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu Fondul Român de Contragarantare și a acordat credite în cadrul programelor guvernamentale FamilyStart și StudentInvest.
Pentru ambele programe dobânda, comisioanele de analiză, precum și comisioanele de gestiune a garanțiilor sunt subvenționate de către stat, iar garanțiille sunt disponibile în limita unor plafoane alocate băncilor, pe baza unor analize și calcule de risc.
Anul acesta programul a înregistrat un succes mult mai mare comparativ cu anul trecut, plafoanele alocate CEC Bank epuizându-se în prima fază foarte rapid, pe fondul unei cereri neașteptat de mari, mult peste nivelul înregistrat în 2022.
Astfel, în această primă etapă au fost acordate peste 300 finanțări în valoare de aproximativ 25 milioane de lei în cadrul programului StudentInvest și 190 finanțări în valoare de aproximativ 25 milioane de lei în cadrul Programului FamilyStart.
Dat fiind interesul crescut al clienților pentru astfel de produse în acest an, CEC Bank a solicitat majorarea plafoanelor de garantare în condițiile relansării produselor de finanțare cu caracteristicirecalibrate conform nivelului de risc asociat, precum și cu obiectivele băncii privind capitalul și lichiditatea.
Noile finantari sunt acordate pe o perioada maximă de 5 ani si beneficiaza de o perioada de utilizare de 1 an, în conformitate cu politica de risc a Băncii și respectând termenii contractuali stabiliti de comun acord cu toate părțile implicate. Cererile deja primite în prima fază și nesoluționate au fost reevaluate cu prioritate, potrivit noilor condiții de creditare, în limita noului plafon.
Această a doua tranșă a depășit nivelul alocat inițial, pentru programul FamilyStart solicitându-se 35 milioane lei și pentru StudentInvest 25 milioane lei. În acest sens, estimăm că până la finalul anului Banca va acorda credite pe cele două programe în limita unui plafon de garantare de peste 100 milioane lei, reușind astfel să atingă un obiectiv ambițios al Băncii, într-o perioadă foarte scurtă de timp, respectiv mai puțin de două luni.
Deoarece și a doua tranșă este în curs de alocare completă, analizăm posibilitatea solicitării unei noi suplimentări a plafonului. Asigurăm clienții că analizăm cu celeritate fiecare solicitare și încercăm să găsim soluțiile potrivite în funcție de disponibiliatea fondurilor, de ordinea aplicațiilor și de respectarea criteriilor de eligibilitate.
CEC Bank este unul dintre principalii finanțatori ai economiei românești și a participat la toate programele guvernamentale, având ca obiectiv principal susținerea economiei românești și antreprenorii locali.
Cea mai mare despăgubire plătită de asigurătorii din România anul trecut în baza polițelor obligatorii RCA a depășit 7,1 milioane lei – fiind acordată ca urmare a unui vătămări grave cauzată de un accident rutier.
Totodată, în anul 2022, companiile de asigurări membre UNSAR au achitat pentru primele 10 cele mai mari daune rezultate din accidente de vehicule despăgubiri în valoare de 36,5 milioane de lei, conform unei analize realizate la nivelul asociației. Desigur, despăgubirile totale plătite la nivel de piață în baza polițelor RCA sunt mult mai mari: în fiecare zi calendaristică din 2022 s-au plătit despăgubiri de peste 10 milioane lei pentru cele aproximativ 400.000 de dosare de daună deschise în urma accidentelor rutiere. Mai mult, în prima jumătate a acestui an dauna medie plătită în baza polițelor RCA a crescut cu 10%, conform datelor oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară.
„Din păcate, un accident rutier poate avea un impact major asupra unei familii – așa cum, din păcate, am văzut și în cazurile constant mediatizate. Mai mult, numărul accidentelor grave rămâne la un nivel alarmant. Tocmai de aceea, prevenția în trafic trebuie să devină o responsabilitate asumată de noi toți. Pentru că ne dorim o lume fără accidente rutiere, o țară fără victime pe șosele, o Românie a siguranței în trafic, am pus bazele Coaliției pentru Siguranță Rutieră – un proiect de țară, prin care ne propunem să aducem alături de noi organizații, oameni, companii și autorități, cu un singur scop: creșterea nivelului de siguranță pe șoselele din România și reducerea numărului de victime ale accidentelor auto”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.
Coaliția pentru Siguranță Rutieră a lansat recent Carta Albă a Siguranței Rutiere – un document strategic cu bune practici, scenarii și obiective pentru următorii ani. Acesta reunește inițiativele și propunerile membrilor fondatori ai Coaliției, în linie cu obiectivele ambițioase angajate de Guvernul României. Prin Carta Albă, Coaliția pentru Siguranță Rutieră se angajează, totodată, să contribuie la crearea unui cadru legal care să plaseze securitatea rutieră din România la standarde europene. Această inițiativă reprezintă un pas hotărât și necesar către o Românie în care siguranța rutieră devine o prioritate națională de necontestat. Mai multe detalii, aici: www.pentrusigurantarutiera.ro
Banca Comercială Română (BCR) lansează cu succes o nouă emisiune de obligațiuni nepreferențiale, în valoare de 1 miliard de lei. Emisiunea constă în obligațiuni senior nepreferențiale cu o maturitate de 6 ani și urmează să fie listată la Bursa de Valori București. Obligațiunile au primit un rating pe termen lung de BBB+ din partea Fitch și Baa2 din partea Moody’s.
Procesul de book building a evidențiat un interes puternic din partea investitorilor, astfel încât în primele ore după deschidere au fost înregistrate ordine de peste 500 milioane de lei, valoare care a crescut la 1,2 miliarde de lei într-un timp foarte scurt. Astfel, randamentul de 100 bps peste randamentul titlurilor de stat s-a translatat într-o rată a dobânzii de 7,55%, care reflectă performanța solidă a BCR.
Emisiunea s-a adresat marilor investitori instituționali, iar dimensiunea substanțial mai mare față de suma anunțată, arată rolul esențial al BCR în dezvoltarea pieței locale de capital.
„Prin lansarea acestei noi emisiuni de obligațiuni, de 1 miliard de lei, BCR își reafirmă angajamentul față de dezvoltarea durabilă a pieței locale de capital, care are impact direct în creșterea prosperității și a economiei României. Fiecare astfel de reușită ne onorează și ne ghidează în scalarea oportunităților de investiții responsabile, cu impact real în societate. Alături de colegii mei din BCR, le mulțumim investitorilor și partenerilor de la Bursa de Valori București pentru că împreună creăm valoare pe termen lung în România, pentru România”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
În ultimii trei ani, banca a emis obligațiuni în valoare de circa 8 miliarde de lei, fiind unul dintre principalii emitenți activi de la Bursa de Valori București. Valoarea cumulate a celor 10 emisiuni de obligațiuni listate de BCR la BVB este de 8,6 miliarde de lei.
Noua emisiune de obligațiuni s-a dovedit una de succes încă de la început, în condițiile în care, după aproximativ trei ore de la deschidere, registrul de ordine era acoperit, suma minimă comunicată inițial fiind de 500 de milioane de lei. După alte câteva ore, registrul de ordine a fost supra-subscris semnificativ, ceea ce a dus la decizia închiderii mai devreme a ofertei și la creșterea valorii emisiunii la 1 miliard de lei.
Prin această emisiune, BCR a mai făcut un pas înainte în procesul de conformare cu reglementările Uniunii Europene privind capacitatea minimă pe care trebuie să o dețină băncile pentru a absorbi pierderile, cerințele minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) și ghidurile MREL, în conformitate cu strategia de rezoluție.
Transelectrica obține o finanțare nerambursabilă de peste 56 de milioane de euro, prin componenta REPowerEU, pentru instalarea de centrale fotovoltaice și instalații de stocare în 29 de stații electrice, retehnologizarea filialei SMART SA și pentru optimizarea rețelei de comunicații gestionate de filiala Teletrans
și crearea unui centru de date
București, 11 decembrie 2023. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a obținut 56,2 milioane de euro prin componenta REPowerEU a PNRR, recent aprobată de Consiliul Uniunii Europene, în scopul finanțării a trei proiecte de investiții esențiale pentru eficientizarea și modernizarea rețelei electrice de transport, două dintre ele fiind destinate filialelor SMART SA și Teletrans SA.
Obiectivul investiției finanțate prin REPowerEU este de a crește flexibilitatea și de a soluționa blocajele din rețeaua de electricitate pentru accelerarea integrării capacităților suplimentare de energie regenerabilă și pentru creșterea gradului de reziliență a rețelei, consolidând, în același timp, securitatea cibernetică printr-o mai bună capacitate de reacție la atacurile cibernetice.
Investiția totală aprobată are o valoare de 56.237.200 de euro și constă în trei sub-investiții:
1. „Instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) și instalații de stocare a energiei electrice destinate alimentării serviciilor interne instalate în stațiile CNTEE Transelectrica SA”, cu o alocare de 29.557.000 de euro. Această sub-investiție constă în montarea în 29 de stații electrice de transformare din totalul de 81 de stații din rețeaua electrică de transport a unor instalații de producere a energiei electrice prin centrale fotovoltaice. Investiția este una off-grid în cadrul căreia centralele electrice fotovoltaice și bateriile de stocare vor fi utilizate numai pentru a alimenta cu energie electrică o parte din serviciile interne ale stațiilor.
Prin implementarea acestor sisteme de panouri solare off-grid colocalizate cu stocare de energie electrică se vizează realizarea unei reduceri de cel puțin 50% a consumului propriu de energie electrică al Transelectrica în 29 de stații, comparativ cu anul 2022. De asemenea, va rezulta și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 2610,93 tone CO2/ an. Termenul de finalizare este până la 30 iunie 2026.
2. „Retehnologizarea SMART SA – filiala CNTEE Transelectrica SA”, cu o alocare de 18.240.000 de euro. Această sub-investiție urmărește dotarea SMART SA cu echipamente și utilaje de ultimă generație cu tehnologie curată, pentru asigurarea unor servicii de mentenanță la cele mai înalte standarde, pretabile pentru un operator de transport și sistem, precum și digitalizarea serviciilor de mentenanță oferite infrastructurii energetice naționale, prin implementarea și dezvoltarea de soluții software.
Sub-investiția constă în:
– Dotarea SMART SA cu echipamente tehnologice adecvate pentru asigurarea serviciilor de mentenanță a RET la cele mai înalte standarde de calitate; – Digitalizarea serviciilor de întreținere furnizate de SMART SA pentru Rețeaua Electrică de Transport din România.
Noile echipamente vor permite utilizarea de către SMART SA a tehnologiei LST (Lucru Sub Tensiune), care presupune efectuarea intervențiilor pe liniile și in stațiile RET fără deconectarea acestora de sub tensiune, fapt care asigură continuitatea în alimentare cu energie electrică a consumatorilor. Toate echipamentele vor fi utilizate doar pentru asigurarea mentenanței RET de către SMART SA, precum și în cadrul procesului de conectare la Sistemul Electroenergetic Național a producătorilor din surse regenerabile.
Această sub-investiție va avea efecte pozitive asupra calității serviciilor de mentenanță prestate de SMART SA pentru rețeaua națională de transport al energiei electrice, prin reducerea cu 50% a numărul mediu de ore de intervenție și a numărului de intervenții. Astfel, retehnologizarea SMART SA va consolida siguranța și stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport, ceea ce contribuie la asigurarea securității energetice de către Transelectrica, în calitate de operator național de transport și sistem. Punerea în aplicare a acestei sub-investiții se finalizează până la 31 decembrie 2024.
3. „Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru de date – Teletrans SA, filiala CNTEE Transelectrica SA”, cu o alocare de 8.440.000 de euro. Sub investiția vizează creșterea rezilienței cibernetice a rețelei electrice de transport al energiei electrice și a Sistemului Electroenergetic Național, prin modernizarea rețelei de comunicații (echipamente și software) și crearea unui centru de date. Echipamentele care urmează să fie achiziționate în cadrul proiectului vor avea ca rezultat creșterea nivelului de disponibilitate tehnică a infrastructurii de fibră optică până la 99,5%, contribuind în mod direct la asigurarea stabilității și siguranței în funcționare a SEN.
Punerea în aplicare a acestei sub-investiții se va finaliza până la 31 martie 2026.
Implementarea acestor investiții va contribui semnificativ la consolidarea Rețelei Electrice de Transport a României, în sensul susținerii decarbonizării etapizate și a integrării progresive a surselor regenerabile, garantând în același timp eficiența și securitatea aprovizionării cu energie electrică cu respectarea reglementărilor în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice.
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) și Patria Credit IFN SA anunță că „au semnat un acord de împrumut în valoare de 10 milioane EUR, susținut de programul de garantare InvestEU, pentru a promova micii fermieri și întreprinderile rurale, care se confruntă adesea cu un acces limitat la servicii financiare făcând parte din comunități insuficient deservite financiar în România. Programul de finanțare, a cărui valoare se ridică la 20 de milioane de euro, implică o contribuție de 50% din partea Patria Credit și 50% din partea CEB. Componenta sa de digitalizare va accelera transformarea Patria Credit IFN SA pentru a facilita accesul la finanțare.
Creditarea acordată de Patria Credit IFN SA are ca scop promovarea creării de locuri de muncă și a dezvoltării de activități pe cont propriu în zonele rurale. Instituția financiară nebancară își propune cu prioritate să sprijine micii antreprenori să dezvolte o activitate generatoare de venituri, în mediul rural, care va contribui la menținerea locurilor de muncă și la crearea de noi locuri de muncă. Programul abordează nevoile specifice ale micilor fermieri și se va concentra pe micii producători (persoane fizice autorizate sau mici întreprinderi, care dețin sub 50 de hectare de teren cultivat sau echivalentul altor activități agricole) și pe întreprinderi rurale mici (profesii liberale sau alte entități juridice cu activitate diferită de agricultură) cu o cifră de afaceri de până la 200.000 EUR echivalent în lei, și cu mai puțin de 10 angajați. O parte din resursele programului vor fi dedícate finanțării afacerilor dedicate femeilor.
Patria Credit va utiliza finanțarea CEB pentru a merge dincolo de clientela sa actuală și pentru a ajunge la cei mai îndepărtați și mici fermieri, care sunt adesea lăsați în urmă de instituțiile de creditare tradiționale, deoarece sunt considerați nebancabili din cauza lipsei de garanții”.
Tomas Bocek, viceguvernator al CEB, pentru țările benefciare: „Prin acest împrumut, suntem partenerii Patria Credit IFN SA pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al microfinanțării, cu accent pe grupurile vulnerabile și pe impactul social. Sprijinirea celor care se confruntă adesea cu excluderea financiară este esențială pentru a realiza progrese continue în ceea ce privește coeziunea socială.”
Raluca Andreica, director general Patria Credit IFN: „Experiența noastră în comunitățile rurale arată că dezvoltarea micilor afaceri generează o creștere a nivelului de trai, care, la rândul său, are un impact social și duce la o schimbare a priorităților membrilor comunității. Aceștia aleg să investească mai mult în educație și să o prioritizeze mai mult printre cheltuielile lor. Un studiu pe care l-am elaborat anul trecut, în comunități rurale unde finanțăm de peste 10 ani, arată că, în comunitatea Scărișoara, județul Olt, copiii a peste 90% dintre clienții Patria Credit se înscriu și termină liceul, iar în comunitatea Matca, Județul Galați abandonul școlar a dispărut complet. Rezultatele microfinanțării sunt reale și așteptăm cu nerăbdare să sprijinim și mai mulți mici întreprinzători datorită acestui parteneriat cu CEB.”
Patria Credit IFN SA subliniază că, de asemenea, cu sprijinul CEB, „va accelera transformarea sa digitală. În acest mod, ajunge mai aproape de micii antreprenori din zonele izolate și își dezvoltă activitatea cu impact social”.
Patria Credit IFN SA este caracterizată ca „o instituție financiară nebancară (IFN) care sprijină eforturile antreprenorilor din mediul rural și urban mic și impactul pozitiv al acestora asupra comunităților lor. Specializată în finanțarea fermierilor, Patria Credit IFN SA este membră a Rețelei Europene de Microfinanțare (EMN) și a Centrului de Microfinanțare (MFC) și este una din primele instituții financiare nebancare dedicate microfinanțării din România, cu 25 de ani de experiență și peste 18.000 de clienți finanțați. Istoria Patria Credit a început în 1996, inițial ca un program al organizației World Vision, evoluând ulterior în fundație și apoi în IFN. Parte a Grupului Patria Bank, Patria Credit IFN este implicată în proiecte de sprijinire a agriculturii, a dezvoltării rurale și a relansării învățământului agricol, cum ar fi Business Breeding, Mândru să fiu fermier (împreună cu Fundația World Vision România), Fundația pentru Dezvoltare Agricolă (FD Agri) etc. În 2021, Patria Credit și Patria Bank au reactivat Fundația Patria Credit, prin intermediul căreia își propun să reducă excluziunea socială, economică și financiară a comunităților rurale, să promoveze popularizarea practicilor agricole sustenabile, să faciliteze creșterea noii generații de tineri fermieri și să crească gradul de conștientizare a importanței dezvoltării comunităților rurale”.
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) este „o bancă de dezvoltare multilaterală, a cărei misiune unică este de a promova coeziunea socială în cele 43 de state membre din Europa. CEB finanțează investiții în sectoarele sociale, inclusiv în educație, sănătate și locuințe la prețuri accesibile, cu accent pe nevoile persoanelor vulnerabile. Printre împrumutați se numără guverne, autorități locale și regionale, bănci publice și private, organizații non-profit și altele. În calitate de bancă multilaterală cu un rating de credit excelent, CEB se finanțează pe piețele internaționale de capital. Ea aprobă proiectele în conformitate cu criterii sociale, de mediu și de guvernanță stricte și oferă asistență tehnică. În plus, CEB primește fonduri de la donatori pentru a-și completa activitățile”.
Programul InvestEU oferă UE „o finanțare crucială pe termen lung prin mobilizarea unor fonduri publice și private substanțiale în sprijinul unei redresări durabile. De asemenea, contribuie la mobilizarea investițiilor private pentru prioritățile de politică ale UE, cum ar fi programul european Green Deal și tranziția digitală. Programul este alcătuit din trei componente: Fondul InvestEU, centrul consultativ InvestEU și portalul InvestEU. Fondul InvestEU este pus în aplicare prin intermediul partenerilor financiari care vor investi în proiecte utilizând garanția de 26,2 miliarde EUR de la bugetul UE. Întreaga garanție bugetară susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, sporind capacitatea acestora de a suporta riscuri și mobilizând astfel cel puțin 372 de miliarde EUR în investiții suplimentare”.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR atrage atenția că „timpii mari de așteptare a camioanelor la frontierele României blochează activitatea transportatorilor români și perturbă economia națională” și se adresează guvernului pentru intensificarea demersurilor având ca obiectiv admiterea Țării noastre în Spațiul Schengen:
Camioanele așteaptă 36 ore pentru a intra în România din Bulgaria, peste 5 zile pentru a intra din Moldova și până la 11 zile pentru a intra din Ucraina
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR atenționează că timpii de așteptare la frontierele României au crescut îngrijorător și s-au creat cozi de camioane de până la 20 km care blochează activitatea transportatorilor români în prag de sărbători, generând întârzieri în livrarea alimentelor, produselor și mărfurilor care afectează clienții, cetățenii și întreaga economie. La intrarea în România, transportatorii sunt forțați să aștepte zile și ore în șir pentru a putea trece frontiera, timp în care șoferii români nu au acces la facilități de hrană și instalații sanitare adecvate:
· Peste 11 zile așteptare pentru transportatorii români care vin dinspre Ucraina · 5-7 zile așteptare pentru transportatorii români care vin dinspre Moldova · 36 de ore pentru transportatorii români care vin dinspre Bulgaria la trecerea unei frontiere interne a UE, pentru că lucrările la podul prieteniei Giurgiu/Ruse sunt limitate cu strictețe la 8 ore zilnic, deși se intervine la structura metalică, ceea ce ar permite derularea lucrărilor în 3 schimburi pentru finalizarea cât mai rapidă, iar transportatorii români sunt obligați să folosească parcarea discriminatorie de la Ruse care gestionează sistemul de coadă virtuală pentru trecerea frontierei. Dacă astăzi România ar fi fost în spațiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme și timpii de așteptare a transportatorilor români la frontierele interne s-ar reducere semnificativ, iar dacă autoritățile vamale ar acorda prioritate camioanelor cu documente vamale procesate – TIR/TIR-EPD la frontierele externe UE așa cum UNTRR a solicitat în repetate rânduri, numărul zilnic de camioane care pot trece frontiera României cu Ucraina și Republica Moldova poate crește de 2-3 ori în 24 de ore. În ultimii ani, UNTRR a solicitat constant Guvernului României măsuri urgente pentru reducerea timpilor foarte mari de așteptare la frontiere, semnalizând faptul că sunt frecvent cozi kilometrice atât la frontierele interne UE, precum Giurgiu, Borș, Nădlac (Romania nefiind în spațiul Schengen), precum și la frontierele externe UE, precum Siret Porubne (infrastructură învechită). În lipsa unor măsuri prioritare din partea autorităților române, problema timpilor mari de așteptare la frontiere s-a agravat, perturbând semnificativ operațiunile internaționale ale transportatorilor români. În lipsa unor măsuri prioritare din partea autorităților române, problema timpilor mari de așteptare la frontiere s-a agravat, perturbând semnificativ operațiunile internaționale ale transportatorilor români. UNTRR solicită intervenții urgente și coordonate ale autorităților române pentru reducerea timpilor foarte mari de așteptare la frontierele României cu țările vecine, care afectează în prezent activitatea transportatorilor rutieri și perturbă funcționarea tuturor sectoarelor economice deservite de transportatori: 1. UNTRR face apel la intervenția urgentă a Ministerului Afacerilor Interne – MAI pentru fluidizarea traficului de frontieră prin implementarea fără întârziere a măsurilor solicitate constant în ultimii ani: – Acordarea de prioritate la frontierele externe UEale Românieipentru camioanele cu documente vamale procesate – TIR/TIR EPD care determină reducerea la minimum a sarcinilor administrative pentru transportatori și autoritățile vamale. Sistemul TIR oferă o soluție imediată pentru facilitarea trecerii frontierei României cu Ucraina și Rep. Moldova, fiind demonstrat faptul că utilizarea TIR reduce timpii de transport cu până la 80%, facilitându-se trecerea mai rapidă a frontierei și astfel mărirea capacității de procesare a autorităților vamale. Pentru deblocarea urgentă a transportatorilor rutieri români care așteaptă la acest moment până la 11 zile să intre în țară la frontierele României cu Ucraina și Moldova, UNTRR solicită să se acorde prioritate autovehiculelor care utilizează sistemul TIR și care au trimise predeclarații electronice TIR-EPD. – Utilizarea dedicată a unor puncte de trecere a frontierei strict pentru camioane cu documente procesate vamal TIR/tranzit și camioane goale, care ar putea duce la creșterea capacității actuale de trecere a frontierei. Pentru frontiera cu Ucraina, UNTRR a identificatdouă puncte de trecere a frontierei care pot fi dedicate pentru transport TIR/TIR-EPD: Vama Vicovul de Sus- Krasnoilsk (UA), pentru frontiera cu Rep. Moldova Bumbăta – Leova (MD). – Modernizare infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu țările UE și non-UE pentru creșterea fluxului și fluidizarea traficului, prin extinderea numărului de benzi de control pentru fiecare sens de circulație și realizarea unor spații de parcare corespunzătoare – Dimensionarea corectă a personalului vamal și a procedurilor de lucru. Transportatorii rutieri se plâng că personalul vamal nu lucrează în intervalul orar 07.00-10.00 dimineața și nici în intervalul 19.00-20.00 seara și că se așteaptă cu orele pentru prelucrarea documentelor vamale, timp care se adaugă la zilele de așteptare pentru trecerea frontierei.În lipsa unui personal suficient și bine instruit și a unor proceduri de lucru adecvate, dacă se pierde mult timp la trecerea frontierelor, dacă procedurile nu sunt armonizate și dacă toate acestea pot duce și la plăți neoficiale – atunci transporturile sunt întârziate și economia este penalizată. – Măsuri urgente de coordonare instituțională atât națională, cât și transfrontalieră pentru reducerea timpilor de așteptare în frontiere și fluidizarea traficului. 2.UNTRR face apel la intervenția imediată a Ministerului Afacerilor Externe – MAE și a Eurodeputaților români pentru eliminarea discriminării transportatorilor rutieri români din parcările de camioane de la Ruse cu atât mai mult cu cât pe surse se pare că același investitor va realiza o parcare similară la Vidin. La RUSE situația s-a înrăutățit, timpul de așteptare a crescut la peste 36 ore pentru camioane, pentru a trece o frontieră internă a UE, din care 3 ore pentru a intra în parcările obligatorii, 26-30 ore așteptare în parcări, 5-6 ore în coadă pentru a trece frontiera, iar vara și timpii de așteptare sunt de 2-3 zile pentru camioane. În ciuda tuturor intervențiilor realizate la nivel bilateral și european, continuă discriminarea transportatorilor rutieri români la Ruse, unde firmele de transport din România PLĂTESC ÎN CONTINUARE 25 EURO FAȚĂ DE TRANSPORTATORII BULGARI CARE PLĂTESC 7 EURO. Dacă MAE și România sunt în imposibilitatea tranșării unor astfel de aspecte, solicităm MAE și Eurodeputaților români SĂ CONSIDERE DECUPLAREA DE IPOCRIZIA BULGARIEI în aderarea la Schengen, având în vedere că acțiunile întreprinse de autoritățile bulgare sunt în flagrantă contradicție cu discursul lor public pentru aderarea la Schengen. Reamintim că industria transporturilor rutiere are o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut (PIB) al României, fiind principala modalitate de transport utilizată pentru exporturile realizate din țara noastră. Industria transporturilor rutiere este cel mai mare exportator de servicii al României cu 7,66 miliarde euro în 2022 și peste 22,3 miliarde euro contribuție la exportul de servicii în ultimii 4 ani. Orice blocaj al activității de transport rutier afectează buna funcționare a economiei românești în ansamblu. Reducerea urgentă a timpilor de așteptare la frontiere este importantă pentru transportatorii rutieri români și pentru toți agenții economici din România – importatorii și exportatorii în special, și implicit pentru consumatorii finali.
UNTRR solicită Guvernului României intensificarea acțiunilor pentru integrarea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil și reducerea poverii administrative la punctele de trecere a frontierelor, prin utilizarea sistemului TIR pe relațiile cu țările non-UE.
O treime dintre angajatori au alocat un buget între 201 și 400 de lei pentru fiecare angajat
71% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs & UP România au declarat că și anul acesta vor oferi beneficii de Crăciun angajaților. 16,7% încă nu au luat o decizie finală în acest sens, în timp ce 12% spun că nu au alocat un buget pentru sărbători. 63,3% dintre angajatori vor da prime în bani, 48,3% vor organiza petreceri de final de an pentru toată echipa, 36,7% oferă coșuri cu produse de sezon, iar 35% tichete cadou. O treime dintre angajatori au anunțat echipele că vor primi zile libere suplimentare, iar 5% includ în aceeași listă și tichetele de vacanță.
30% dintre respondenți au alocat în acest scop un buget cuprins între 201 și 400 de lei / angajat. 10,2% au un buget de 100 – 200 de lei / angajat, 13,6% – 401 – 600 de lei / angajat, iar 6,8% alocă între 401 și 600 de lei / angajat. 11,9% dintre respondenți vor acorda beneficii cu o valoare cuprinsă între 801 – 1.000 de lei, în timp ce 22% au pregătit un buget mai mare de 1.000 de lei pentru fiecare angajat din echipă. 5,1% spun că, deși vor avea beneficii, încă nu a fost stabilit un buget exact.
„În ciuda faptului că 2023 nu a fost neapărat cel mai ușor an pentru companii, sunt anumite stimulente care fac parte din tradiția anuală și la care angajatorii nu renunță nici măcar în anii mai grei din punct de vedere economic, iar beneficiile de Crăciun fac parte din această categorie. Astfel, 37% dintre respondenți au declarat chiar că bugetul de anul acesta este mai mare decât anul trecut. Pentru 48% a rămas la fel, iar în cazul a 9% a scăzut. Ce vedem diferit față de alți ani este o creștere a interesului, atât din partea angajaților, cât și a angajatorilor, în direcția introducerii cardurilor cadou și tichetelor de vacanță în lista cu beneficii de sărbători. Asta se întâmplă în primul rând pentru că oferă angajaților flexibilitate în cheltuirea sumelor respective după cum își doresc”, spune Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România, unul dintre cei mai importanți emitenți de tichete valorice de pe piața locală.
Bonusurile de Crăciun se numără printre beneficiile care se regăsesc cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii extrasalariale oferite de angajatori. Lor li se alătură alte tipuri de stimulente precum cardurile de masă, abonamentele la clinici medicale private, programul flexibil, posibilitatea de a lucra remote, cardurile cadou, abonamentele la sală ori abonamentele de lectură.
„Știm că 70% dintre angajatori acordă beneficii extrasalariale angajaților și mai știm că pachetele sunt regândite uneori și anual, astfel încât să se plieze pe dorințele angajaților. De altfel, 20% dintre angajatori derulează în fiecare an chestionare interne de evaluare a satisfacției angajaților, 10% fac acest lucru chiar de două ori pe an, 27% nu fac măsurări cantitative, dar poartă discuții unu la unu cu angajații, iar 24% sondează acest aspect ori de câte ori simt că este nevoie. Aceste evaluări interne arată că doar 15,3% dintre angajați sunt nemulțumiți de pachetul de beneficii pe care le primesc, cele mai apreciate fiind programul flexibil, cardurile de masă, cardurile cadou, munca remote, abonamentele la clinici medicale private sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale”, explică Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Același sondaj, derulat și în rândul candidaților, arată că există, totuși loc de îmbunătățiri în ceea ce privește beneficiile extrasalariale primite: 38,9% au nemulțumiri, din acest punct de vedere. La același capitol, mai intră salariul (nesatisfăcător pentru 55.9% din respondenți), faptul că nu au parte de suficiente oportunități de dezvoltare în carieră (54,1%), au prea multe sarcini de care trebuie să se ocupe (47,9%), nu sunt fericiți la job (34,5%) sau că fac o muncă repetitivă și monotonă (30,9%).
De altfel, 43,7% dintre candidații și angajații participanți spun că relația pe care o au cu managerul și cu echipa din care fac parte este una strict profesională, iar 27,1% consideră că dinamică de lucru cu colegii poate fi mult îmbunătățită. Aproape o treime punctează că au o relație strânsă cu colegii și managerul și că se pot baza unii pe alții în proiecte, că se simt susținuți și încurajați să se dezvolte ori chiar că au devenit prieteni și au activități împreună în afara programului de lucru. În acest context, 85% dintre angajatori și 93% dintre angajați susțin că piața muncii din România ar avea nevoie de o redefinire completă.
Întrebați ce alte beneficii ar aprecia, respondenții au adăugat cursuri de formare profesională, bonusuri de performanță, zile libere suplimentare, politică anuală de ajustare a salariului la inflație, carduri cadou sau carduri de vacanță.
Sondajele au fost realizate în perioada octombrie – noiembrie 2023, pe un eșantion de 403 companii și 2.816 respondenți din rândul angajaților.
Compania Honeywell și Junior Achievement (JA) România anunță că „au continuat colaborarea și demersul educațional desfășurat prin modulul Jobs in Tech, o inițiativă care contribuie la echiparea elevilor de liceu cu un set de competențele tehnice și profesionale fundamentale pentru a face alegeri informate în ceea ce privește cariera lor viitoare în domeniul tehnologic.
Peste 1.000 de elevi din 34 de licee din București și din țară au avut acces gratuit la modulul de orientare profesională Jobs in Tech, special creat pentru învățarea hibridă. Elevii au avut ocazia să învețe cum să se pregătească și să deprindă abilități necesare unor joburi de interes pentru ei, precum: administrator achiziții – junior, technical support specialist, application engineer, specialist în vânzări și marketing – junior.
33 de voluntari Honeywell s-au alăturat inițiativei și au participat la activitățile educaționale desfășurate la clasă sau online, în licee din 8 localități diferite din țară. În peste 170de ore de voluntariat derulate în cadrul proiectului, consultanții voluntari au luat rolul profesorului și astfel au ajutat elevii să își îmbunătățească abilitățile interpersonale, să își dezvolte gândirea logică și creativitatea și să își identifice propriile talente și aptitudini necesare pentru a îndeplini anumite roluri sociale și profesionale, în funcție de domeniul preferat. Alina Buluc, Senior Project Manager Honeywell, consultant voluntar în cadrul proiectului Skills For Tech Jobs: „Participarea mea ca voluntar în cadrul programului JA România la Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații Gheorghe Airinei a fost (…) o dovadă clară a impactului pozitiv pe care îl poate avea voluntariatul în educația tinerilor. Elevii au fost extrem de comunicativi și dornici de a învăța, manifestând un interes autentic și o curiozitate vie pentru subiectele discutate. Atât de mari au fost angajamentul și entuziasmul lor, încât mi-au solicitat să extind sesiunea inițială, ceea ce am și făcut. Acest fapt nu doar că mi-a confirmat valoarea timpului și a informațiilor pe care le-am împărtășit, dar mi-a și subliniat dorința acută de cunoaștere și dezvoltare a tinerilor. Experiența mea în acest program a fost nu doar o ocazie de a împărtăși cunoștințe și experiențe, ci și o lecție de umanitate și speranță, observând dorința tinerilor de a se dezvolta și de a contribui la societatea în care trăiesc.” Inițiatorii precizează că „proiectul Skills for Tech Jobs este conceput pentru liceeni și are ca scop oferirea de sprijin în dezvoltarea abilităților tehnice necesare pentru a obține un loc de muncă în domeniul tehnologic. Prin intermediul acestui proiect, elevii au posibilitatea de a analiza diferite opțiuni de carieră în domeniul tehnologic, precum și de a identifica și exersa abilitățile necesare pentru a îndeplini anumite roluri sociale și profesionale, în funcție de domeniile și industriile pe care le preferă.
Proiectul face parte din parteneriatul dintre Junior Achievement și Honeywell pentru dezvoltarea competențelor digitale și a celor necesare profesiilor în tehnologie, iar până acum, peste 23.300 de elevi de gimnaziu și liceu au beneficiat de activitățile proiectelor”.
Junior Achievement (JA) România, organizație nonprofit, reamintește că „a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională, cât și pentru dezvoltare personală, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip learning by doing și project based sunt urmate anual de peste 250.000 de elevi și studenți din peste 1.900 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2022, organizația internațională a urcat pentru a patra oară în Top 10 ONG-uri din lume și a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.jaromania.org”.
Honeywell este caracterizată ca „o companie operațională integrată care deservește o gamă largă de industrii și geografii din întreaga lume. Activitatea este aliniata la trei megatendințe puternice – automatizarea, viitorul aviației și tranziția energetică – susținute de sistemul de operare Honeywell Accelerator și de platforma software integrată Honeywell Connected Enterprise. În calitate de partener de încredere, Honeywell ajuta organizațiile să rezolve cele mai dificile și mai complexe provocări din lume, oferind soluții și inovații practice care contribuie la a face lumea mai inteligentă, mai sigură și mai durabilă. Pentru mai multe știri și informații despre Honeywell, vă rugăm să vizitați www.honeywell.com/newsroom”.
Securitateape primul loc în clasamentul de riscuri în telecomunicații, accelerată de creșterea inteligenței artificiale generative
Resursa umanăintră în Top 10 riscuri, pe fondul presiunii financiare și al urgenței pentru competențe digitale
Răspunsul la așteptările consumatorilor afectați decrizacostului vieții devineun risc presant
Schimbările urgente care se impun în confidențialitate, securitate și nivel de încredere vor fi cele mai importante riscuri cu care se vor confrunta companiile de telecomunicații în 2024. Potrivit raportului anual al EY, Top 10 riscuri în telecomunicații, reziliența cibernetică este sub presiune, inteligența artificială generativă (GenAI) punând sub semnul întrebării strategiile existente de guvernanță a datelor.
68% dintre respondenții din sectorul telecomunicațiilor consideră că nu fac suficient de mult pentru a gestiona consecințele neintenționate ale inteligenței artificiale (AI), iar 74% spun că trebuie să facă mai mult pentru a atenua efectele împotriva celor care ar putea folosi AI, pentru a sprijini atacurile cibernetice și alte activități rău intenționate.[1] În același timp, 53% dintre operatorii de telecomunicații consideră căbreșele cibernetice din organizațiilelor vor genera un cost care va depăși 3 milioane de USDîn 2023, în creștere cu aproape40% față de2022.[2]
Influența AI face ca și reglementarea să intre pe radarul riscurilor din 2024,urcând de pe poziția a 10-a, pe poziția a noua. Raportul evidențiază faptul că semnele de întrebare încă planează asupra viitoarei legislații IA, ceea ce genereazăincertitudini pentru companiile telecom. Aceste presiuni sunt accentuate de divergențapoliticilorcare aparîn diferite țări în echilibrul dintre reglementările IA și legislația planificată. În UE, în special, acest lucru a declanșat preocupări legate de faptul că IA ar putea înăbuși inovarea și ar limita competitivitatea internațională.[3]
Tom Loozen, EY Global Telecommunications Leader, spune: „Evoluția radarului de risc în telecomeste un indicator al modului în care GenAI remodelează industriile prin inovarea proceselor și transformarea modului în care facem afaceri. În acest peisaj, revizuirea cadrelor de guvernanță a datelor va fi esențială, deoarece companiile caută să abordeze riscurile emergente. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de noi abordări în ceea ce privește procesul decizional și interacțiunea liderilor, care să creeze un consens cu privire la problemele în schimbare rapidă din jurul rezilienței cibernetice, eticii datelor, reglementărilor și politicilor digitale”.
Atragerea și păstrarea talentelor
Managementul deficitar al talentelor și competențelor este un risc nou intrat în Top 10, directpe poziția a treia. IA este,și în acest caz,un factor de influență. Noile cicluri tehnologice care se arată la orizont atât în GenAI, cât și în edge computing au determinat creșterea cererii de talentele digitale. În plus, deficitul de ingineri de rețea reprezintă o provocare imediată pentru industrie.[4]
Această tendință este agravată de presiunile financiare, care amenință viitoarea rezervă de talente. Mai mult de jumătate (55%) dintre angajatorii din telecomunicații au recurs la înghețarea angajărilor – aproape dublu față de cel înregistrat în toate sectoarele (28%). Iar 61% dintre operatorii de telecomunicații spun că păstrarea talentelor este îngreunată de tăierilesalariale și de beneficii, ca parte a unei campanii de reducere a costurilor – mult peste media sectorului (44%).[5]
Adrian Baschnonga, EY Global Technology, Media & Entertainment and Telecommunications (TMT) Lead Analyst, spune: „Constrângerile bugetare limitează atragerea de competențe și talente esențiale. Companiile de telecomunicații trebuie să ia măsuri pentru a-și consolida forța de muncă existentă, punând un accent mai mare pe învățare, perfecționare și recalificare. Dezvoltarea unor relații noi de colaborare cu angajațiieste vitală, nu doar pentru a construi noi capabilități de software, ci și pentru a crea conexiuni mai reușite cu clienții și părțile interesate cu ajutorul unui scop redefinit al organizației”.
Consumatorii doresc o ofertă mai bună
Coborând cu doar un locîn Top 10 riscuri,situat pe poziția a doua din lista scurtă, modul în care operatorii dintelecom răspund nevoilor consumatorilorafectați decrizacostului vieții rămâne un risc presant pentru 2024. Deși doar 16% dintre consumatori își reduc în mod activ cheltuielile pentru conectivitatea fixă și mobilă, mulți dintre ei caută oferte mai bune și sfaturi mai bune – 60% dintre ei fiind de acord cu faptul că această criză a costului vieții i-a făcut mai predispuși să caute cele mai bune oferte. Într-adevăr, proporția gospodăriilor care apelează la site-uri de comparare a prețurilor sau la prieteni și familie pentru recomandări a crescut de la 19% anul trecut, la 30% în 2023.[6]
Printrecele mai importanteriscuri pentru telecom incluse în raportul 2024 se numără:
1.Subestimarea imperativelor schimbărilorîn materie de confidențialitate, securitate și încredere
2.Răspunsul insuficient la nevoile cliențilorafectați decrizacostului vieții
3.Gestionarea deficitarăa talentelor și a competențelor
4.Gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate
5.Eșecul de a valorifica noile modele de afaceri
6.Calitatea insuficientă a rețelei și a ofertei de servicii
7.Eșecul de a îmbunătăți cultura organizațională și modalitățile de lucru.
[1]“EY CEO Outlook Pulse Survey” (telecoms respondents), iulie2023.
[3]EY “The Artificial Intelligence global regulatory landscape”,sep2023.
[4]“Telecommunications Workforce: Additional Workers Will Be Needed to Deploy Broadband, but Concerns Exist About Availability,” US Government Accountability Office, Dec 2022.
[5]“EY 2023 Work Reimagined Survey,” (telecoms respondents), Sep 2023.
[6]EY decoding the digital home study, September 2023.
Un studiu global arată că gospodăriile românești vor plăti mai puțin de 18 euro pentru mâncarea tradițională de Crăciun
Familiile franceze vor plăti 81,70 euro în acest an pentru masa de sărbători
Spaniolii au a doua cea mai scumpă masă, deoarece costul cinei festive în Spania a crescut cu 24% față de anul trecut
Familiile din SUA se pot bucura de curcanul tradițional și de garnituri cu o reducere de 9% a costurilor față de 2022
Românii vor plăti cel mai puțin pentru mâncarea tradițională de Crăciun în acest an, în timp ce familiile din Franța vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun din lume, potrivit unui studiu realizat de platforma de tranzacționare și investiții eToro în 12 țări, de pe trei continente.
eToro a analizat prețurile din supermarketurile locale ale preparatelor tradiționale de Crăciun și a constatat că o masă de Crăciun tipic românească, cu sarmale, mămăligă și garnituri tradiționale, cum ar fi smântână și ardei iute, ar costa o familie de patru persoane mai puțin de 18 euro. În același timp, o masă tipic franțuzească cu curcan umplut, alături de ficat, castane și ouă va costa 81,70 euro pentru o familie de patru persoane, iar 5 kg de curcan costă peste 65 de euro.
În timp ce familiile franceze vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun, potrivit studiului eToro, alte câteva țări au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor față de anul trecut. O cină de Crăciun tipic daneză, cu friptură de porc la cuptor, servită cu cartofi, ceapă și varză roșie, este cu 25% mai scumpă în 2023 față de anul trecut, în timp ce o masă festivă clasică spaniolă, cu curcan și garnituri, a crescut cu 24%, până la 75,30 euro.
Ingredientele din coșul de cumpărături de Crăciun care au înregistrat cea mai mare inflație a prețurilor de anul trecut includ carnea de porc în Danemarca (+46%), uleiul de măsline în Spania (+30%) și carnea de pui în Australia (+40%). În România, prețurile cărnii de porc și de vită au crescut cu aproximativ 13%, de la an la an. Însă alte ingrediente tipice și-au văzut prețurile reduse, cum ar fi mălaiul (-11%) și uleiul vegetal (-25%).
Curcanul la cuptor tinde să reprezinte cea mai mare parte din costul mesei de Crăciun pentru țările care îl consumă. Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut, costurile cărnii de curcan în Europa s-au stabilizat în 2023, în timp ce în SUA, costul a scăzut de fapt față de prețurile din 2022, contribuind la reducerea cu 9% a costului cinei de Crăciun pentru o familie americană de patru persoane.
Ben Laidler, strategul pentru piețe globale la eToro, a declarat: „Poate că inflația se îndreaptă în direcția corectă în întreaga lume, dar familiile vor simți în continuare presiunea în acest an, cina de Crăciun fiind mai scumpă decât anul trecut în aproape toate țările pe care le-am analizat. Gospodăriile daneze, în special, vor cheltui mult mai mult în acest an pentru masa festivă, având în vedere că prețul cărnii de porc a crescut cu 48% de la an la an.”
Tabelul arată costul în euro al ingredientelor pentru masa de Crăciun în 12 țări
Poziție
Țară
Masa tradițională Crăciun
Cost (€)
Schimbare YoY (%)
1
Franța
Curcan umplut
81.7
5%
2
Spania
Curcan și garnituri
75.3
24%
3
Germania
Gâscă și garnituri
67.1
0.6%
4
Italia
Tortellini în supă
48.3
1%
5
Olanda
Ruladă de porc
43.0
-5%
6
USA
Curcan și garnituri
38.4
-9.0%
7
Australia
Grătar
37.6
17%
8
Danemarca
Friptură de porc la cuptor
37.0
25%
9
Norvegia
Friptură de porc la cuptor
29.9
12%
10
Polonia
Colțunași cu ciuperci și varză murată
33.2
9%
11
UK
Curcan și garnituri
24.8
2%
12
România
Sarmale cu mămăligă
17.6
0.2%
Cu puțin peste România, gospodăriile din Marea Britanie vor avea parte de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre țările incluse în studiu – un curcan la cuptor tipic cu garnituri obișnuite va costa 24,80 euro pentru o familie de patru persoane.
Bogdan Maioreanu, analist de piață pentru eToro, a declarat:„Ceea ce ne arată datele privind prețurile este că multe dintre presiunile inflaționiste sunt locale, cu diferențe mari de costuri între țări, unele dintre ele limitrofe. Românii vor vedea prețuri mai mari la carne, dar mai mici la alte ingrediente pentru masa de Crăciun, costul rămânând aproape la fel ca anul trecut. „
Inflația prețurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an, ultima cifră a inflației alimentare din UE fiind de 9,1%, cea din România de 8,7%, în timp ce în Marea Britanie este de 10,1%, iar cea din SUA este mult mai mică, de 3,3%.
Hidroelectrica a semnat astăzi contractul cadru pentru transferul de afacere de la Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMR), către companie. Tranzacția vizează securizarea bazei de active a UCMR, unică în Sud-Estul Europei și esențială în eficientizarea activității de mentenanță și retehnologizare a Hidroelectrica.
Transferul de Afacere include preluarea platformei de producție industrială ABC, preluarea parțială a platformei de producție Câlnicel, integrarea specialiștilor uzinei din domeniul proiectării, tehnologiei și al execuției, asimilarea know-how-ului aferent proiectelor împreună cu documentațiile din arhiva proprie a UCMR, precum și preluarea activelor/dotărilor cu mașini-unelte și utilaje necesare executării de echipamente noi, complexe sau a reparațiilor și retehnologizărilor de echipamente aflate în exploatare.
Tranzacția este una de importanță istorică pentru că va permite Hidroelectrica să dețină în propriul portofoliu atât echipamentele, cât și know-how-ul necesare derulării programului de investiții. Alăturarea capacităților de proiectare și producere a echipamentelor ale UCMR, cu cele de montaj și mentenanță deținute de Hidroserv, va avea un efect pozitiv direct asupra controlului costurilor și a duratei de execuție a lucrărilor de modernizare, retehnologizare și mentenanță.
„Parafarea documentelor reprezintă încă un pas către aducerea în portofoliul companiei noastre a unei unități a cărei tradiție depășește 250 de ani. Knowhow-ul și experiența UCMR, societate care a contribuit de-a lungul timpului la echiparea a cca. 80% dintre centralele Hidroelectrica, vor deschide noi oportunități prin integrarea cu Hidroserv. Ne dorim crearea unei societăți cu performanțe de top, capabilă să presteze servicii nu doar pentru compania mamă, ci să fie realmente competitivă pe piețele de profil naționale și internaționale. Considerăm că există potențial, credem în creștere sustenabilă și acționăm în acest sens ca o echipă” – a declarat Karoly Borbely, președintele Directoratului Hidroelectrica.
Tranzacția urmează să se finalizeze prin îndeplinirea unei serii de condiții suspensive, care includ – printre altele, aprobarea acesteia de către acționari în cadrul AGA Hidroelectrica. Prețul total pentru transferul dreptului de proprietate asupra afacerii și asupra tuturor bunurilor care intră în perimetrul tranzacției este de 67.879.000 RON.
UCM Reşiţa este situată în municipiul Reşiţa în partea de sud-vest a României, pe valea râului Bârzava. Uzina și-a început activitatea la 3 iulie 1771, moment la care au fost puse în funcţiune două furnale şi forja. Aşa după cum se prezintă ea astăzi, aceasta este rezultatul unei îndelungate experienţe în domeniul construcţiilor de maşini în ceea ce priveşte utilajul energetic, metalurgic, motoarele Diesel şi maşinile electrice. UCM este cea mai mare întreprindere din Reşiţa şi judeţul Caraş-Severin, dar şi din partea de vest a ţării.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania, crucială pentru un sector strategic, cu implicații în siguranța națională, operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
În peisajul economic al ultimilor ani, marcat de niveluri din ce în ce mai ridicate ale datoriilor guvernamentale ale statelor membre, dar și de necesități sporite de finanțare a serviciilor publice, reformarea cadrului actual de guvernanță economică ar trebui să asigure atât sustenabilitatea finanțelor publice, cât și posibilitatea finanțării necesare dezvoltării economice, în special în perioadele atât de complicate pe care le traversăm.
Unul dintre principalele subiecte aflate în prezent pe agenda europeană vizează revizuirea actualului cadru de guvernanță economică, având ca element central Pactul de stabilitate și creștere. Ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, Comisia Europeană și-a publicat în noiembrie 2022 orientările pentru reformarea cadrului actual de guvernanță economică, iar în aprilie 2023 a prezentat noul pachet de propuneri legislative, luând în considerare abordarea deficiențelor normelor actuale, dar și lecțiile învățate din multiplele crize cu care statele membre s-au confruntat în ultimii ani.
De asemenea, la finele lunii noiembrie 2023, prin prezentarea pachetului de toamnă pentru politica economică, care are la bază Previziunile economice de toamnă 2023, Comisia Europeană a lansat Semestrul European 2024. Astfel, dezbaterile privind reforma cadrului de guvernanță economică traversează o perioadă de tranziție către viitorul set de norme juridice care vor stabili noile reguli fiscal-bugetare la nivel european.
Reforma se axează cu precădere pe trei propuneri legislative, care au în vedere în principal:
brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, vizând o coordonare cât mai eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală,
componenta corectivă a Pactului, prin clarificarea procedurii de deficit excesiv,
cerințele cu privire la cadrele bugetare ale statelor membre.
Noul cadru de supraveghere fiscal-bugetară își propune astfel consolidarea sustenabilității datoriilor publice ale statelor membre, dar și pregătirea acestora pentru viitoarele provocări generate de tranziția verde și de cea digitală sau de nevoia de creștere a competitivității la nivel european. Totodată, noile propuneri de revizuire a cadrului de guvernanță la nivel european au în vedere simplificarea acestuia, o orientare mai accentuată către planuri naționale pe termen mediu care să integreze reforme structurale și investiții de anvergură în domenii economice cheie, dar și un nivel mai crescut de asumare și de respectare a regulilor de către statele membre, conferind în același timp acestora o marjă mai mare de manevră privind mecanismele de ajustare bugetară.
Obiectivele acestei reforme a cadrului de guvernanță economică sunt strâns legate de aspecte precum stabilitatea finanțelor publice, sustenabilitatea datoriilor guvernamentale, consolidarea creșterii economice, evitarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice existente și prevenirea apariției altora noi, coordonarea economică eficientă și convergența politicilor macroeconomice.
Piatra de temelie a noilor propuneri de reformare o constituie elaborarea unor planuri bugetare structurale pe termen mediu la nivel național, prin care statele membre își vor stabili principalele obiective în domeniul fiscal-bugetar, dar și măsurile prin care acestea își vor propune să abordeze, pe o perioadă de minimum patru ani, reformele și investițiile prioritare, precum și evitarea sau, după caz, corectarea eventualelor dezechilibre macroeconomice.
Simplificarea și circumstanțierea actualelor reguli în funcție de specificul fiecărui stat membru este un alt deziderat al acestei reforme, având în vedere lecțiile învățate din crizele recente și luând totodată în considerare faptul că experiența a arătat că o abordare generală nu poate ține cont de provocările și de situația economică a fiecărei țări, care pot varia semnificativ la nivelul celor 27 de state membre ale UE.
Noul pachet legislativ vizează totodatăfacilitarea investițiilor de anvergură și a reformelor structurale, în special în domeniile considerate ca fiind prioritare la nivel european, prin instituirea de criterii transparente și de potențiale mecanisme de ajustare fiscală graduală de care ar beneficia statele membre care se angajează prin planurile lor naționale la astfel de reforme și investiții strategice.
De asemenea, se are în vedereeficientizarea aplicării normelor de guvernanță și a mecanismelor de monitorizare a respectării angajamentelor pe care statele membre și le asumă prin planurile fiscal-bugetare pe termen mediu.
Dezbaterile privind reforma guvernanței economice europene au loc în diverse foruri, de exemplu în cadrul Consiliului ECOFIN, în cadrul Comitetului Economic și Financiar sau în cadrul Eurogrupului pentru problematici care privesc îndeosebi zona euro, și vizează o serie de aspecte precum:
menținerea valorilor de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și, respectiv, de 60% din PIB pentru datoria publică;
o potențială aplicare diferențiată a regulilor bugetare de către statele membre, în funcție de provocările cu care se confruntă acestea din perspectiva datoriilor publice (pe baza unei analize a Comisiei Europene privind sustenabilitatea datoriilor publice);
reorientarea pe termen mediu și lung, prin instituirea, pe de o parte, a unui angajament al statelor membre de a respecta planuri structurale fiscal-bugetare pe termen mediu, iar pe de altă parte, printr-o monitorizare atentă a acestor planuri;
implementarea unor mecanisme eficiente privind punerea în aplicare a noilor reguli;
revizuirea sistemului de sancțiuni (financiare, reputaționale ș.a.), consolidarea rolului reformelor și al investițiilor (în special a celor legate de dubla tranziție ecologică și digitală) și, nu în ultimul rând, menținerea procedurii de deficit excesiv și a regulilor pentru activarea/dezactivarea acesteia.
Având în vedere nivelul de complexitate și implicațiile aspectelor cheie care fac obiectul procesului de revizuire a cadrului de guvernanță al Uniunii Europene, menționate în parte mai sus, și ținând cont de specificul și de provocările cu care se confruntă fiecare dintre statele membre, există, desigur, în cadrul dezbaterilor anumite opinii comune, dar și aspecte divergente sau problematici care necesită încă decizii sau clarificări suplimentare, atât la nivel de principiu, cât și în ceea ce privește modalitățile de implementare și de punere în aplicare.
România face obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a depășirii pragului de 3% din PIB prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere. Potrivit actualelor reglementări la nivel european, corectarea deficitului excesiv trebuie să țină seama de poziția economică și bugetară a statului în cauză și ar trebui, în mod normal, să se încheie în anul următor identificării acestuia, cu excepția situației în care există circumstanțe speciale. În România, au existat la momentul respectiv astfel de circumstanțe speciale, în contextul unui nivel foarte ridicat de incertitudine asociat pandemiei Covid-19.
Mai mult, având în vedere situația excepțională de natură economică și bugetară, generată de pandemie, Comisia Europeană a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și creștere. La 20 martie 2020, Consiliul UE, la propunerea Comisiei a activat astfel clauza derogatorie generală, permițând statelor membre unele abateri de la obligațiile asumate pentru atingerea țintelor pe termen mediu și creând astfel premisele pentru adoptarea unor măsuri urgente cu consecințe bugetare semnificative. Totodată, pentru a oferi statelor membre flexibilitatea necesară atenuării șocurilor generate în principal de pandemia Covid-19 și de războiul din Ucraina, perioada de aplicare a clauzei derogatorii a fost ulterior prelungită, ajungând în cele din urmă sa se aplice inclusiv pentru anul 2023.
Din perspectiva componentei preventive a Pactului, activarea și, ulterior, prelungirea aplicării clauzei derogatorii au permis statelor membre să se abată temporar de la traiectoriile lor de ajustare către obiectivele bugetare pe termen mediu, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală a acestora. Dacă un stat membru se află sub incidența brațului corectiv al Pactului (cazul României) ca urmare a activării clauzei derogatorii, Consiliul UE poate decide, la recomandarea Comisiei, să propună o revizuire a traiectoriei fiscale a acestuia.
În acest context, Consiliul UE a adresat României o recomandare potrivit căreia situația de deficit excesiv ar trebui să fie corectată până cel mai târziu în anul 2024. România trebuie astfel să facă eforturi semnificative de consolidare bugetară, care să asigure corectarea de o manieră sustenabilă a deficitului bugetar excesiv, implicând o serie de reforme de natură economică și bugetară.
Clauza derogatorie generală de la prevederile Pactului de stabilitate și creștere ar urma să își înceteze aplicabilitatea la sfârșitul anului curent, iar Comisia și-a exprimat intenția de a propune Consiliului UE, în contextul Semestrului European, deschiderea, în primăvara anului 2024, a procedurilor de deficit excesiv, bazate pe datele rezultate din exercițiul financiar 2023, pentru statele membre care nu respectă ținta de 3%. Potrivit Previziunilor economice de toamnă 2023 ale Comisiei Europene, pe lângă România, este posibil ca de anul viitor să facă obiectul acestei proceduri și alte state membre, de exemplu Franța, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria.
De asemenea, pentru 11 state membre (între care România, dar și Franța, Germania, Grecia, Cipru, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Spania, Portugalia și Suedia) care se confruntă în 2023 cu dezechilibre economice potrivit Raportului privind mecanismul de alertă, în anul 2024 vor avea loc analize aprofundate care să arate dacă dezechilibrele respective se corectează sau, dimpotrivă, se accentuează, în vederea stabilirii unor eventuale orientări de politică fiscală. În cazul României, Comisia consideră necesară, în anul 2024, o analiză aprofundată cu privire la persistența dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe aspecte precum nivelul deficitului bugetar, sustenabilitatea datoriei publice, competitivitatea costurilor ș.a.
În perioada 2021-2022, deficitul bugetar al României s-a diminuat comparativ cu nivelul aferent anului 2020, însă respectarea țintelor asumate reprezintă în continuare o provocare majoră pentru țara noastră.
La nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat, nivelul deficitului guvernamental înregistrat în statele membre ale UE (calculat conform metodologiei ESA 2010) a scăzut în anul 2022 comparativ cu anul 2021, de la 4,7% din PIB la 3,3% din PIB.
Cu toate acestea, așa cum reiese și din Figura 1 de mai jos, majoritatea statelor membre (22 de state din totalul de 27) a înregistrat deficit bugetar pentru anul 2022. Dintre cele 22 de state membre, mai mult de jumătate (12 state, între care și România) au avut în 2022 un nivel al deficitului bugetar peste limita de 3% din PIB.
Totodată, din graficul de mai jos se poate observa că România se numără, din păcate, printre statele membre UE cu cele mai mari niveluri ale deficitelor bugetare în perioada de referință.
În ceea ce privește anul 2023 și anii ce urmează, conform celei mai recente prognoze a Comisiei Europene (Previziunile economice de toamnă 2023), nivelul deficitului bugetar înregistrat în statele membre ale Uniunii Europene va continua să scadă la 3,2% din PIB (2023), 2,8% din PIB (2024) și, respectiv, la 2,7% din PIB (2025).
Figura 1: Nivelul deficitului/excedentului bugetar în perioada 2019-2022 al statelor membre UE (% din PIB)
Sursa datelor: Eurostat
Cu toate acestea, așa cum se poate observa din graficul de mai jos, în anul 2023, dar și în 2024, 12 state membre vor avea, în conformitate cu Previziunile economice de toamnă 2023 ale Comisiei Europene, un nivel al deficitului bugetar peste limita de 3% din PIB, iar numărul acestora va crește la 13 în anul 2025.
Figura 2: Nivelul prognozat al deficitului/excedentului bugetar în perioada 2023-2025 al statelor membre UE (% din PIB)
Sursa datelor: Comisia Europeană, Previziunile economice de toamnă 2023
Pentru România, Comisia Europeană estimează, în contextul Previziunilor economice de toamnă 2023, un nivel al deficitului bugetar de 6,3% din PIB pentru 2023 (similar celui aferent anul 2022, respectiv o revizuire ascendentă considerabilă față de nivelul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară), urmând ca acesta să scadă ulterior la 5,3% din PIB în anul 2024, respectiv la 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a pachetului de măsuri fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2024.
În România, veniturile colectate la bugetul de stat sunt printre cele mai mici comparativ cu cele ale altor state membre ale Uniunii Europene, nivelul acestora situându-se totodată mult sub media europeană, generând de-a lungul timpului presiuni considerabile asupra echilibrelor economice.
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul Uniunii Europene, veniturile bugetare (din impozite și contribuții sociale) au reprezentat 41,2 % din PIB în 2022, în scădere față de 2021 (41,5 %). România, cu un nivel al veniturilor bugetare din impozite și contribuții sociale de doar 27,2 % din PIB în anul 2021, respectiv 27,5 % din PIB în anul 2022, s-a situat pe penultimul loc la nivelul Uniunii Europene. Alte state membre care au înregistrat în 2022 un nivel al veniturilor bugetare din impozite și contribuții sociale ca procent din PIB sub media UE au fost Malta (29,6 %), Letonia (30,8 %), Bulgaria (31,1 %), Ungaria (35,1 %), Polonia (35,3 %) sau Cehia (35,4 %). Pe de altă parte, cele mai mari niveluri ale veniturilor bugetare din impozite și contribuții sociale ca procent din PIB în anul 2022 au fost înregistrate în Franța (48 %), Belgia (45,6 %), Austria (43,6 %), Finlanda și Grecia (fiecare cu 43,1 %) și Italia (42,9 %).
Figura 3: Ponderea în PIB a veniturilor bugetare din impozite și contribuții sociale, în perioada 2021-2022, pentru statele membre UE
Sursa datelor: Eurostat
În ceea ce privește nivelul datoriei guvernamentale, acesta se situează sub 60% din PIB în numeroase state membre, dar și cu mult peste 100% din PIB în altele care reprezintă o parte importantă din PIB-ul zonei euro.
În anul 2022, potrivit datelor Eurostat, se poate constata, de asemenea, o scădere a nivelului datoriei publice a statelor membre, prin comparație cu anul 2021. Astfel, cu referire la zona euro, nivelul datoriei guvernamentale, conform metodologiei UE, a scăzut de la 94,8% din PIB (2021) la 91% din PIB (2022), iar la nivelul UE în ansamblu, nivelul datoriei guvernamentale s-a diminuat, de asemenea, la 83,5% din PIB (2022) de la 87,4% din PIB (2021).
La finalul anului 2022, cea mai redusă pondere a datoriei publice guvernamentale în PIB s-a înregistrat în state precum Estonia (18,5%), Bulgaria (22,6%), Luxemburg (24,7%), Danemarca (29,8%), Suedia (32,93%) sau Lituania (38,1%). Pe de altă parte, 13 state membre au înregistrat la finalul anului 2022 o pondere a datoriei publice guvernamentale în PIB peste plafonul de 60%, cele mai mari niveluri fiind raportate de țări precum Grecia (172,6%), Italia (141,7%), Portugalia (112,4%), Franța (111,8%), Spania (111,6%) sau Belgia (104,3%). Pentru a avea o imagine mai clară a evoluțiilor din ultimii ani, prezentăm mai jos o situație comparativă privind nivelul datoriilor guvernamentale (% din PIB) pentru perioada 2019-2022 la nivelul statelor membre UE.
Figura 4: Nivelul datoriilor guvernamentale pentru statele membre UE (% din PIB)
Sursa datelor: Eurostat
În România, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut considerabil în perioada 2007-2017, ulterior declanșării crizei financiare globale, ajungând în ultimii ani la aproape 50% din PIB, continuând astfel să se situeze sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Potrivit Previziunilor economice de toamnă 2023 ale Comisiei Europene, se așteaptă ca datoria publică a României să crească în anii următori, putând ajunge la 50,5% din PIB în 2025, pe fondul unor deficite încă mari și al unei creșteri mai lente a PIB-ului nominal în anii următori.
Figura 5: Nivelul prognozat al datoriilor guvernamentale în perioada 2023-2025 pentru statele membre UE (% din PIB)
Sursa datelor: Comisia Europeană, Previziunile economice de toamnă 2023
Discuțiile privind modificarea Pactului de stabilitate și creștere evidențiază un moment important pentru statele membre. Cu atât mai mult, ele trebuie să ia în considerare și riscurile generate de contextul global actual, marcat cu precădere de continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și de reamplificarea la cote foarte înalte a conflictului din Orientul Mijlociu, precum și de situația geopolitică generală în schimbare, ce poate influența în mod negativ comerțul internațional și poate îngreuna condițiile externe. Într-un astfel de context, este important să se re-examineze modul în care politicile fiscale și structurale ale statelor membre ar putea contribui la reechilibrarea mix-ului de politici și rolul pe care cadrul de guvernanță economică al UE l-ar ar putea avea în acest sens.
La momentul actual, se va reconfirma nevoia ca politicile fiscale să contribuie la stabilitatea macro-financiară și să sprijine politica monetară în ceea ce privește reducerea inflației, susținând totodată creșterea economică și oferind suficient spațiu fiscal pentru investițiile strategice, în special în domeniile economice cheie. De asemenea, o atenție aparte cred că va continua să fie alocată nevoii de reguli clare de guvernanță, care să aibă în vedere abordarea deficiențelor normelor actuale, dar și lecțiile învățate din multiplele crize traversate în ultimii ani, conferind în același timp statelor membre o marjă mai mare de manevră privind mecanismele de ajustare bugetară.
Aceste schimbări, menite să ofere mai multă flexibilitate dar să păstreze rigoarea și traiectoria de consolidare a politicilor fiscale ale statelor UE, ar putea influența semnificativ evoluția economică a României, aflată încă în plin proces de dezvoltare. Este esențial să continuăm procesul de consolidare fiscală graduală, care să permită atingerea țintelor pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, ceea ce presupune rigurozitate, dar și flexibilitate, disciplină, dar și credibilitate, coerență și, mai ales, contra-ciclicitate.
Pe de altă parte, România se află în fața a două oportunități excepționale, care pot contribui la atenuarea impactului corecțiilor macroeconomice care se impun într-un astfel de context și la implementarea reformelor structurale atât de necesare, și anume, atragerea fondurilor alocate prin PNRR și procesul de aderare la OCDE. De aceea, calibrarea setului de obiective al mix-ului de politici economice trebuie să asigure un echilibru între ambiții și realism, între prudența bugetară și stimularea creșterii economice, între necesitatea de reducere a deficitului și a datoriei publice și nevoia de încurajare a reformelor structurale și a investițiilor strategice.
Potențiala relaxare a constrângerilor fiscale pentru a ține seama de programele de investiții publice înseamnă că România ar putea menține alocările necesare pentru infrastructură, sănătate și educație, chiar dacă se află în procedură de consolidare a finanțelor publice. Important este ca, pe orizont mediu de timp, această libertate fiscală sporită să fie administrată astfel încât să se asigure o traiectorie sustenabilă a nivelului datoriei publice în PIB, așadar fără a periclita stabilitatea economică viitoare.
De asemenea, reforma Pactului de stabilitate și creștere va necesita o recalibrare atentă a politicii fiscale a României. Guvernul va trebui să găsească un echilibru între utilizarea avantajului investițional conferit de eventuale reguli fiscale ceva mai relaxate, adaptate specificului economiei românești și menținerea disciplinei cheltuielilor pentru a evita deficitele bugetare excesive și nivelurile nesustenabile ale datoriei guvernamentale. Aceasta ar presupune permanentizarea unui cadru robust pentru planificarea și execuția fiscală, cu un accent deosebit pe eficiență, transparență, responsabilitate, corectitudine și tratament egal în ceea ce privește impozitarea, colectarea veniturilor și realizarea cheltuielilor publice. Eventuale reguli fiscale mai nuanțate, adaptate condițiilor economice specifice fiecărui stat membru implică dezvoltarea unei capacități sporite în cadrul administrației publice de a se adapta la aceste noi reguli, de a planifica eficient bugetele și de a răspunde fluctuațiilor economice.
Pe măsură ce finanțele publice ale României se vor plia pe aceste schimbări preconizate ale cadrului european în domeniu, va fi important să monitorizăm îndeaproape răspunsul economiei la noua formă a mixului de politici economice. Flexibilitatea oferită de Pactul revizuit ar putea fi o sabie cu două tăișuri, oferind oportunități de creștere, dar prezentând și riscuri, dacă nu este gestionată cu atenție. Probabil va deveni imperativă colaborarea între administrația publică și mediul economic privat, pentru a se asigura alinierea politicilor fiscale cu prioritățile naționale și cu oportunitățile de dezvoltare economică identificate de mediul privat, cât și cu obiectivele mai largi ale Uniunii Europene. Pe termen lung, aceste schimbări au potențialul de a crea oportunități pentru ca România să-și consolideze poziția economică în cadrul Uniunii, cu condiția să fie abordate cu seriozitate și prudență. Premisa de plecare este una favorabilă, scopul final al acestor reforme fiind de a facilita o dezvoltare economică durabilă și de a crește bunăstarea cetățenilor în întreaga Uniune Europeană. Depinde de fiecare stat cum reușește să fructifice pe termen mediu și lung oportunitățile care se vor crea.
de Răzvan Ungureanu (foto), Director, Impozite Directe, EY România și Teona Braia, Manager, Impozite Directe, EY România
Istoric vorbind, stimulentele fiscale au fost o parte integrantă a setului de mecanisme fiscale pe care statele lumii le-au folosit pentru atragerea investițiilor străine directe. Facilitățile fiscale pentru companii capătă diverse forme (spre exemplu, amortizări accelerate, posibilitatea reportării pierderilor, deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, posibilitatea de consolidare fiscală) și au fost, în general, introduse în scopul de a sprijini fie obiective economice mai largi, cum ar fi crearea de locuri de muncă sau nevoia de a atrage investiții străine directe, fie strategice, de exemplu facilitarea digitalizării, tranziția energetică și altele.
Stimulentele fiscale pot juca un rol important în sprijinirea afacerilor locale, sporirea productivității și impulsionarea creșterii economice. Reflectând această convingere, majoritatea țărilor lumii oferă diverse beneficii fiscale pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor.
Scheme de stimulente fiscale oferite de România, Polonia, Republica Cehă și Ungaria
România oferă o paletă largă de facilități fiscale, chiar dacă unele dintre acestea au fost eliminate prin recentele măsuri fiscale, adoptate în toamna acestui an:
Stimularea capitalizării societăților prin acordarea unor reduceri a impozitului pe profit/venitul microîntreprinderilor pentru companiile care au capital propriu pozitiv și în creștere în perioada 2021-2025, introduse prin OUG 153/2020.
Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în: echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producție și procesare, active reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare. De asemenea, se poate aplica pentru investiții în programe informatice și dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, puse în funcțiune și folosite în scopul desfășurării activității.
Consolidarea fiscală din punct de vedere al impozitului pe profit – începând cu 2022, societățile pot forma o structură de grup fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit. Practic, societățile care fac parte din același grup vor putea să își consolideze pozițiile de profit / pierdere fiscală și să datoreze impozit numai la nivel de grup fiscal. Această măsură permite recuperarea pierderilor fiscale în timp real, prin compensarea cu profitul realizat de alte entități din același grup.
Alte facilități prevăzute de legislația fiscală vizează stimularea activităților de cercetare-dezvoltare – acestea privesc impozitul pe profit și impozitul pe veniturile angajaților care sunt implicați în proiecte de cercetare-dezvoltare.
Situația în alte țări din Uniunea Europeană (UE) și ce fel de facilități practică Polonia, Republica Ceha și Ungaria
Uniunea Europeană (UE)
Deși UE este renumită pentru politicile sale de armonizare, totuși normele fiscale rămân în principal în jurisdicția statelor membre. Această diversitate a condus la o varietate de stimulente fiscale în UE, fiecare stat membru structurând scheme proprii pentru a răspunde obiectivelor sale socio-economice specifice. În general, aceste stimulente se concentrează pe stimularea cercetării și dezvoltării, atragerea investițiilor străine directe, promovarea sustenabilității și încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii.
În timp ce stimulentele fiscale încurajează incontestabil inovarea și investițiile, variațiile pe scară largă între statele membre pot duce uneori la „concurență fiscală”, potențial dăunătoare pieței unice UE. Pentru a atenua acest lucru, UE are reglementări în vigoare pentru a preveni concurența fiscală dăunătoare și pentru a se asigura că stimulentele fiscale respectă regulile comunitare privind ajutoarele de stat.
Cu toate acestea, societățile care operează în UE sau care se gândesc să intre pe piața UE trebuie să examineze cu atenție stimulentele fiscale, ghidate de factori precum prezența geografică, sectorul și planurile de creștere, pentru a-și maximiza beneficiile.
Polonia
Anumite tipuri de venituri sunt enumerate în mod explicit ca fiind excluse din domeniul de aplicare al codului fiscal polonez și, ca atare, nu fac obiectul impozitului pe profit. Printre acestea se numără: veniturile din activități agricole, veniturile obținute ca ajutor de la organizații internaționale, activitățile culturale, de protecție a mediului, sprijinirea proiectelor publice de drumuri, rețele de telecomunicații și sisteme de alimentare cu apă în zonele rurale, caritate, sănătate și multe altele. Polonia este cazul de succes, dintre fostele țări comuniste, în care strategia de dezvoltare economică pe termen lung se îmbină cu rigoarea și măsurile de menținere a economiei naționale în zona competițională de vârf a Europei.
Exemple de facilități acordate companiilor poloneze: amortizarea accelerată, stimularea investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, rezerva pentru investiții, zone economice speciale, impozit pe tonaj, stimulente pentru robotizare, prototipuri, angajați inovatori, pentru extindere, consolidare, stimulente pentru IPO. Deducerea suplimentară pentru activități de cercetare – dezvoltare oferă contribuabililor eligibili posibilitatea de a deduce suplimentar 100% din toate cheltuielile eligibile suportate în legătură cu cercetarea – dezvoltarea, sub rezerva anumitor condiții: începând cu 1 ianuarie 2022, toți contribuabilii care desfășoară activități de cercetare – dezvoltare pot deduce suplimentar 200% din cheltuielile de angajare suportate pentru angajații implicați în activități de cercetare și dezvoltare; centrele de cercetare-dezvoltare pot deduce suplimentar 200% din cheltuielile eligibile, procentul fiind dependent de statutul centrului de cercetare și dezvoltare (microîntreprindere, întreprindere mică, mijlocie sau mare).
Republica Cehă
Scutirile fiscale recunoscute includ amortizarea accelerată, stimulente pentru investiții pe scară largă, stimulente pentru ocuparea forței de muncă și stimulente pentru cercetare și dezvoltare. Companiile care realizează proiecte de cercetare și dezvoltare pot deduce din baza impozabilă o sumă suplimentară de 100% sau 110% din costurile de cercetare-dezvoltare eligibile, care poate fi solicitată în cazul în care costurile de cercetare și dezvoltare eligibile sunt mai mari decât în anul fiscal precedent. Nu poate fi solicitată nicio deducere pentru plățile de redevențe, costurile suportate pentru primirea de servicii și active necorporale de la alte părți și nici pentru costurile acoperite de subvenții.
Ungaria
Printre facilitățile prevăzute de legislația fiscală menționăm: amortizarea accelerată, stimulente fiscale pentru start-up-uri, stimulente fiscale pentru zona culturală, pentru ocuparea forței de muncă, subvenții pentru sport, investițiile în start-up-uri deja existente, dar care au început activitatea recent, credit fiscal pentru punerea în aplicare și exploatarea investițiilor și renovărilor efectuate în scopul creşterii eficienței energetice, fonduri de investiții imobiliare, impozitare amânată pentru promovarea creșterii întreprinderilor, stații de încărcare electrică. Ungaria oferă un set larg de stimulente fiscale pentru cercetare – dezvoltare: costurile directe care sunt legate de cercetare – dezvoltare dintr-un an fiscal sunt deduse din baza fiscală, veniturile din redevențe sunt scutite integral, contribuțiile sociale pentru cercetători cu titlu științific sunt 0%, iar pentru restul angajaților care lucrează în proiectele R&D se poate obține o scutire maximă de 6,5%, cota de impunere fiind de 13%.
În concluzie
Într-un peisaj competitiv la nivel global, stimulentele fiscale rămân un instrument important pe care națiunile lumii le folosesc pentru a încuraja creșterea afacerilor și dezvoltarea economică. Prin stimularea investițiilor, a cercetării și dezvoltării, a IMM-urilor și întreprinderilor ecologice, aceste mecanisme promovează o economie robustă, durabilă și rezistentă. Observăm un accent sporit pentru utilizarea stimulentelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare în scopul de a alimenta în mod specific inovația. Această strategie nu numai că permite construirea unei culturi a descoperirii științifice, dar asigură și că aceste state rămân în pas cu progresele globale.
Există însă și provocări, precum concurența fiscală neloială, impactul general al acestor stimulente asupra revigorării întreprinderilor și accelerării progresului. Pe măsură ce țările continuă să își adapteze politicile fiscale la tendințele globale în schimbare, este relevant să urmărim cu atenție orizontul de evoluție al stimulentelor fiscale oferite de state, precum și impactul anumitor inițiative globale și europene asupra acestora. Un bun exemplu este impozitul minim global/pilonul II din BEPS 2.0., care va avea ramificații largi asupra corporațiilor, în sensul că facilitățile fiscale în forma aplicabilă astăzi ar putea avea un impact financiar pozitiv diminuat în unele cazuri.
Organizația neguvernamentală Climb Again, care oferă terapie prin escaladă pentru copiii și tinerii cu dizabilități din toată țara, anunță lansarea campaniei „Devino sponsor invizibil al Echipei Naționale de Paraclimbing”, pentru a ajuta lotul de sportivi de performanță să ajungă la Jocurile Paralimpice și să-și îndeplinească obiectivul de a realiza proiectul 7Summits. Inițiatorii fac o prezentare a sportivilor și a disciplinei pe care o practică:
ONG-ul Climb Again lansează campania „Devino sponsor invizibil al Echipei Naționale de Paraclimbing”
Cei nouă sportivi, 4 cu deficiențe de vedere și 5 cu dizabilitate fizică, au reușit deja să aducă mai multe medalii de aur și argint la Campionatele Mondiale de Escaladă și își doresc să audă imnul național și la Jocurile Paralimpice.
De asemenea, sportivii Climb Again sunt deja la al treilea vârf cucerit, Kilimanjaro (5895m), din proiectul 7Summits – cucerirea celor mai înalte vârfuri ale lumii de pe fiecare continent. Primul pas către această performanță a fost făcut în 2020 de către Alexandru Benchea, culminând chiar de Ziua Națională a României din acest an, cu reușita lui Răzvan Nedu, Adrianei Tofan și a lui Liviu Matei care au ajuns cu steagul tricolor pe „Acoperișul Africii”. Pentru Răzvan Nedu ar fi al 3 -lea vârf cucerit, după Elbrus (5642 metri) si Aconcagua (6962 metri).
„Sunt foarte mândru de ceea ce am reușit să construim, noi, cei de la Climb Again. Și sunt și mai mândru când îi văd pe acești sportivi minunați cum depășesc orice bariere și arată tuturor tinerilor cu dizabilități că pot avea o viață independentă. Campania aceasta de strângere de fonduri pentru Lotul Național de Paraclimbing, care are ca rezultat numele donatorilor scris în limbajul Braille, s-a născut din realitatea prin care trece orice nevăzător din România. Aceea că se simte de cele mai multe ori invizibil pentru ceilalți, și chiar pentru societate. Noi ne dorim să îi facem vizibili pe sportivii aceștia care trec peste tot felul de limite în fiecare zi.”, a declarat Claudiu Miu, fondator Climb Again.
Lotul Național de Paraclimbing și-a început activitatea în anul 2016 și a cucerit peste 50 de medalii de aur, argint și bronz la Campionatele Mondiale de Paraclimbing și la alte competiții naționale și internaționale.
Tagline: Lui Răzvan Nedu nimic nu-i stă în drum! Sportiv de performanță, instructor de escaladă și căpitanul Echipei Naționale, Răzvan face tot posibilul să fie, zi de zi, doza de optimism pentru cei din jur. El a cucerit până acum 3 dintre cele mai înalte 7 vârfuri ale lumii.
2. Cosmin Candoi, 21 ani
Tagline: A ajuns să fie Campion Mondial înainte de a împlini 18 ani. Este o medalie care a venit la pachet cu o serie de responsabilități, însă Cosmin se antrenează zi de zi la Centrul Climb Again, fiind instructor pentru zeci de copii. A urcat steagul României pe podium și în 2023, redevenind campion mondial pentru a doua oară.
3. Adriana Tofan, 27 ani
Tagline: Adriana Tofan a ocupat locul 10 la Campionatul Mondial de Escaladă de la Berna din Elveția anul acesta și locul 3 la Paraclimbing Master Imst din Austria în 2022. Escalada o motivează să se antreneze și i-a schimbat viața în bine. Anul acesta a fost unul dintre cei trei sportivi care a urcat pe Vârful Kilimanjaro.
4. Tonel Botezatu, 23 ani
Tagline: Vine la Centrul Climb Again Iași de mai bine de 1 an, iar de când practică escalada simte că își descopără adevăratul potențial. A realizat că limitele le impunem singuri și tot noi le depășim și că suntem capabili să realizăm multe lucruri daca ne străduim și ni le dorim cu adevărat.
5. Ștefan Dogaru, 18 ani
Tagline: Deși este unul dintre cei mai noi membri ai Echipei Naționale de Paraclimbing (2023), reușește la cei 18 ani să facă lucruri incredibile și ne inspiră prin motivația și entuziasmul lui. A participat deja la prima tabără paralimpică organizată de Climb Again la Gruiu, județul Argeș.
6. Alexandru Benchea, 24 ani
Tagline: Alex a participat în 2019 la Campionatul Mondial de Paraclimbing din Franța și a devenit primul nevăzător român care a urcat pe Kilimanjaro, cel mai înalt vârf din Africa, alături de Cosmin Andron, ghid montan internațional, care i-a fost sprijin. De atunci a escaladat Mont Blanc, Elbrus și Aconcagua.
7. Liviu Matei, 24 ani
Tagline: S-a alăturat echipei de paraclimbing în 2021, însă a dat dovadă de motivație și determinare: muncește mult pentru orice îți dorește și face tot posibilul să-l obțină. Își dorește să le ofere mai multor oameni cu dizabilități posibilitatea să descopere frumusețea escaladei. Liviu este unul dintre cei temerari care a cucerit pe 1 decembrie 2023 vârful Kilimanjaro.
8. Florin Herciu, 47 ani
Florin este din Iași și a început drumul spre performanță prin programul de terapie prin escaladă ”Peste Limite” pentru tineri și adulți cu dizabilități locomotorii și neuromotorii. Face antrenamente săptămânale și își dorește să meargă spre performanță după o pauză de 22 de ani în sport.
9. Maria Herciu, 43 ani
Din Iași, Maria își dorește să facă performanță pentru că asta și-a dorit încă din tinerețe, practicând tenis de masă și atletism. Progresele vizibile din sala de escaladă o impulsionează să continue cu acest sport și o motivează să muncească tot mai mult. Și-a învins frica de înălțime, și-a îmbunătățit condiția fizică, și-a făcut prieteni noi și își dovedește cu fiecare antrenament pe care îl finalizează că (se) poate!
„Trebuie să muncești ca să reușești!” este motto-ul care o motivează pe Maria să devină parte a Lotului Național de Paraclimbing.
Parteneri campanie „Devino sponsor invizibil al Echipei Naționale de Paraclimbing” – Ogilvy România, Euronews, Guerrilla Radio, Promenada Mall, Blitz TV, Getica OOh si Shutterstock.
Lotul Național de Paraclimbing al României este sprijinit în acest an de Viva Credit, BRD, Groupama Asigurări, Zuzu, ALD Automotive, Kaufland, Coca Cola HBC Romania, Comitetul Național Paralimpic, Federația Română de alpinism și escaladă.
Asociația Climb Again, coordonator al echipei de paraclimbing a României, este o organizație non-guvernamentală afiliată la Comitetul Național Paralimpic și Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE) , fondată și condusă de Claudiu Miu, fost campion balcanic de escaladă. Încă din 2014, Climb Again organizează sesiuni gratuite de terapie prin escaladă, kinetoterapie și consiliere psihologică pentru copii și tineri cu dizabilități: deficiență de vedere, de auz, tulburare de spectru autist, tulburări neuromotorii, deficiențe asociate.
Semnalând că „tentativele de fraudă cresc exponențial, de până la două sau trei ori, în preajma sărbătorilor de iarnă, când utilizatorii fac mai multe cumpărături online”, ING Bank România și Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC), împreună cu ProVision, anunță că au organizat o întâlnire informală în care s-a discutat despre noile tendințe în fraude online și cum ne putem feri de acestea. Au participat: Alin Becheanu – Head of Fraud Monitoring & Prevention și Cristian Lia – Cards Tribe Lead în cadrul ING, Mihai Rotariu – coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media în cadrul DNSC și George Drăgușin – Presales manager, Provision.
ING Bank & DNSC prezintă o analiză în acest sens:
La nivel global, doar 7% dintre victimele fraudelor reușesc să își recupereze banii
La nivel internațional, doar 7% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți, potrivit unui raport realizat de Global Anti Scam Alliance. Aproximativ 60% dintre respondenții acestui raport au declarat că aceste atacuri le-au provocat un impact emoțional foarte puternic. Tentativele de fraudă cresc exponențial, de până la două sau trei ori, în preajma sărbătorilor de iarnă, când utilizatorii fac mai multe cumpărături online. În același timp, atacatorii cibernetici au început să folosească tot mai mult tehnologia deep fake, pentru a induce în eroare potențialele victime și pentru a oferi un grad sporit de încredere informației prezentate. În acest context, ING Bank România și Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) lansează un avertisment pentru toți utilizatorii de carduri pentru a fi vigilenți atunci când fac cumpărături online, văd oferte promoționale pe rețelele sociale sau rezervă o vacanță.
„Frecvent, atacatorii mizează pe manipularea victimelor pentru a-și introduce datele personale și financiare pe diferite pagini de phishing, nu pe dezvoltarea de soluții software sofisticate care să le fure datele. Tentativele de fraudă apar în toate industriile, așa că vedem de la oferte promoționale sau vouchere cadou de sărbători, la scheme false de investiții și mesaje ce impersonează diferite companii sau platforme de rezervare călătorii. În ING, investim permanent în sisteme de monitorizare în timp real pentru a identifica și preveni cazurile de fraudă, precum și în campanii de conștientizare și informare a tuturor utilizatorilor de carduri cu privire la noile tipologii de fraudă. Mai mult, punem accent pe sprijinirea autorităților în lupta cu criminalitatea prin furnizarea de informații rapide în format digital. ING este prima bancă care a intrat în proiectul de schimb de date cu DIICOT și urmează, mai departe, și DNA și IGPR.” – Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention, ING Bank România.
De la falși ambasadori la deep fake. Ce sunt și cum pot fi identificate deep fake-urile?
Tehnologia deep fake este utilizată de atacatori pentru manipularea înregistrărilor video, pentru a promova oferte „incredibile” și oportunități de investiții sau îmbogățire rapidă. De regulă, aceștia se folosesc de imaginea unor persoane faimoase, oameni politici, oameni de afaceri și chiar jurnaliști, pentru a oferi un plus de încredere potențialelor victime. În unele cazuri, materialul pare un reportaj din cadrul știrilor de televiziune.
„În ultima perioadă, pe rețelele sociale, sunt propagate tot mai multe campanii frauduloase în care vedem anunțuri sponsorizate cu un videoclip de tip deep fake. Conturile de social media pot fi nou create și folosite exclusiv în acest scop sau sunt conturi compromise, care au aparținut în trecut altor utilizatori. Analizați întotdeauna cu atenție conținutul video! Pentru identificarea deep fake-urilor, indicii pot fi: calitatea imaginii este precară, mișcarea gurii nu este naturală atunci când personajul din imagine vorbește, sunetul nu este sincronizat perfect cu mișcarea buzelor, iar cuvintele pot fi pronunțate greșit în limba română, semn că atacatorii s-au folosit la varianta audio de o soluție de tip text-to-speech. Mai mult, dacă informațiile prezentate sunt șocante sau deosebit de importante, verificați existența acestora. Dacă nicio sursă de încredere nu vorbește despre asta, ar putea însemna că videoclipul este, de fapt, un deep fake.” – Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Dark web, un marketplace cu scheme de fraudă. Un card de credit poate costa 20 dolari, un profil de social media un dolar.
Dark web-ul, o parte ascunsă a internetului, este un loc unde informațiile furate de la diferite persoane sau organizații sunt comercializate de către atacatorii cibernetici.
„Pe computer sunt stocate parole și date personale, iar toate aceste informații sunt salvate în browser. Atacatorii reușesc să captureze aceste informații din browser și le pun la vânzare pe dark web. Prețurile pot varia, în funcție de anumite criterii. Astfel, un card de credit poate costa 25 de dolari, un profil de social media un dolar, în timp ce datele bancare pot costa 1.000 de dolari, iar un pașaport 1.500 de dolari. Oricine are acces la acel dark market poate avea accces la aceste date. Info stealer-ul este cel mai popular tip de malware, este foarte simplu de folosit și capturează credențialele salvate din browser, inclusiv datele cardurilor. În ceea ce privește companiile mici și mijlocii, atacatorii le vizează pentru atacurile de tip ransomware. Dark web monitoring este o practică vitală pentru detectarea și prevenirea amenințărilor cibernetice. Prin urmărirea activităților de pe dark web, organizațiile pot lua măsuri proactive pentru a preveni furtul de identitate, fraudele financiare și alte riscuri de securitate.” – George Drăgușin, Presales manager, Provision.
Tranzacțiile bancare sunt automate și nu pot fi anulate. Utilizați cardurile virtuale, pentru un plus de siguranță
Din momentul în care un utilizator confirmă o tranzacție, aceasta nu mai poate fi anulată. Potrivit Directivei Europene Privind Serviciile de Plăți – PSD2, nu sunt considerate tranzacții frauduloase în cazul în care sunt furnizate datele cardului și plățile sunt aprobate prin autentificare cu doi factori (în aplicația bancară sau prin cod primit pe SMS). În consecință, șansele ca băncile să recupereze sumele pentru clienții lor sunt aproape nule în astfel de cazuri.
„Pentru un plus de siguranță atunci când efectuează cumpărături online sau la POS, utilizatorii își pot deschide un cont secundar, căruia să îi atașeze un card, preferabil virtual. În Home’Bank, aceștia pot emite un card virtual oricând, de oriunde, fără costuri. Astfel, sunt în control deplin, pentru că pot decide câți bani vor cheltui, pe care îi transferă din contul principal. Indiferent ce s-ar întâmpla, un fraudator nu va putea niciodată să cheltuiască mai mult decât există pe acel card virtual.” – Cristian Lia, Cards Tribe Lead, ING Bank România.
Sfaturi de la ING, DNSC & ProVision pentru securitatea în mediul online, înainte de sărbători:
1. Utilizați o parolă unică pentru fiecare cont șischimbați parolele în mod regulat. Folosiți parole puternice, care cuprind litere majuscule și minuscule, numere și simboluri. Reutilizarea aceleiași parole pe mai multe platforme nu este recomandată. Dacă un cont este compromis, pot urma și altele. Pentru a gestiona acest lucru, luați în considerare utilizarea unui manager de parole. Aceste instrumente nu doar că stochează parolele în siguranță, dar ajută și la generarea unor parole puternice, aleatorii, greu de ghicit. În plus, schimbarea regulată a parolelor poate reduce și mai mult riscul accesului neautorizat.
Opțiuni: KeePass (gratuit); 1Password (plătit). 2.Utilizați autentificarea cu doi factori (2FA), întrucât adaugă un nivel suplimentar de securitate. Implică primirea unui cod pe telefon/ email sau utilizarea unei aplicații de autentificare și introducererea unui cod suplimentar împreună cu parola. Prin activarea autentificării cu doi factori, dacă un atacator obține parola utilizatorului, ar avea nevoie de această a doua informație pentru a accesa contul acestuia, ceea ce reduce semnificativ riscul accesului neautorizat. 3. Fiți prudenți cu informațiile personale online, în special pe platformele publice. Date personale precum adresa, numărul de telefon sau data nașterii pot fi folosite de către atacatori pentru furt de identitate sau alte activități rău intenționate. 4. Nu furnizați detalii bancare pentru oferte care par prea bune pentru a fi adevărate. Abordați întotdeauna astfel de oferte cu scepticism și nu divulgați informații financiare pentru super oferte. 5. Nu permiteți accesul la distanță la telefonul mobil sau computer (prin aplicații de tip AnyDesk, LogMeIn etc), pentru „ajutor” sau „suport” tehnic, întrucât poate expune dispozitivul la malware sau permite accesul neautorizat la datele personale sau bancare.
6. De ce sunt EU cel care primeste acest PONT și nu altcineva? „Experții” nu vă vor suna sau contacta pe whatsapp sau rețelele de social media să împărtășească secretele unor investiții de mare succes, fără riscuri. Așadar, ignorați mesajele care oferă câștiguri ușoare. Alături de DNSC și ProVision, ING Bank România a organizat o întâlnire informală în care am discutat despre noile tendințe în fraude online și cum ne putem feri de acestea. Au participat: Alin Becheanu – Head of Fraud Monitoring & Prevention și Cristian Lia – Cards Tribe Lead în cadrul ING, Mihai Rotariu – coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media în cadrul DNSC și – George Drăgușin, Presales manager, Provision.
Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, informați-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC și secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.
de Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică PwC Francesca Postolache, PartenerPwC Kenneth Spiteri, PartenerPwC
Deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă principala îngrijorare a companiilor din România, fiind considerat cel mai mare risc care, în următorul deceniu, care ar putea afecta negativ rentabilitatea industriei în care acestea activează, conform sondajului PwC CEO Survey 2023. Preocuparea privind disponibilitatea și pregătirea forței de muncă reiese din analizele și sondajele noastre și este o constantă pe agenda executivilor. În ultimul timp, schimbările demografice cauzate de îmbătrânirea populației și migrație, precum și impactul noilor tehnologii au accentuat această temere. Vedem cum tot mai multe companii au dificultăți de a recruta și, mai ales, de a recruta oamenii cu aptitudinile potrivite. Această discrepanță dintre competențele angajaților și nevoile angajatorilor generează o situație paradoxală: există locuri de muncă disponibile, dar și șomaj.
O analiză realizată în această toamnă de PwC România pentru Amcham a constatat că sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile și IT&C. La nivelul întregii economii, deficitul de forță de muncă estimat pentru anul 2022 a fost de 145.000 de angajați, iar în lipsa unor măsuri acesta poate ajunge la 224.000 de persoane în anul 2026. Impactul economic la nivelul anului 2022, definit ca productivitate pierdută, este estimat la 4,4 miliarde euro și se anticipează o dublare a acestei pierderi de până la 9,5 mld euro. În construcții, HoReCa, producție agricolă și curierat, în special, o parte din acest deficit a fost acoperit de lucrătorii străini. Cotele acceptate în România au fost de 100.000 de persoane în ultimii doi ani, duble față de 2021, urmând ca în 2024 să fie ridicate la 140.000. Însă „importul” de lucrători nu este suficient pentru nevoile economiei, mai ales în domeniile care cer competențe tot mai sofisticate.
Una din principalele concluzii ale analizei noastre este că acest deficit poate fi remediat cu măsuri țintite către activarea forței de muncă din segmentul celor neintegrați acum pe piața muncii: șomeri, tineri, pensionari, cel mai mare potențial de activare fiind în rândul grupului de vârstă între 15 – 24 de ani care în prezent nu urmează nicio formă de educație și nu sunt angajați și care numără circa 350.000 de persoane.
De modul în care vor fi soluționate problemele structurale, dar și de remediile rapide țintite va depinde capacitatea României de a menține și de a atrage capital în economie.
Totodată, sistemul educațional și de formare continuă trebuie să primească mai multe resurse pentru a corecta tendințele actuale. România este țara cu cea mai ridicată rată de abandon școlar din UE, respectiv 15,3% în anul 2021 față de 9,7% media UE, în timp ce rata tinerilor care nu sunt angajați sau înscriși într-o formă de învățământ sau de formare a rămas una dintre cele mai ridicate din UE, de 18%.
Aproximativ jumătate din populația inactivă din România este formată din absolvenți de liceu și de studii medii profesionale, iar 62% este reprezentată de femei. Deși sunt multe elemente care compun acest peisaj al motivelor de neparticipare pe piața muncii, inclusiv gradul în care munca este înregistrată legal, un aspect care merită atenție privește rata inegalității de gen la nivel de ocupare a forței de muncă și la nivel de salarizare, care în România sunt unele dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. La nivel european se propune ca până în 2030 să se obțină o înjumătățire a ratei inegalității de gen în ocuparea forței de muncă și o creștere a nivelului de venit al femeilor, aliniat cu cel al bărbaților, noile norme legate de transparentizarea salariilor fiind un pas important pentru combaterea acestei disparități.
În ceea ce privește competențele, în mod cert avansul rapid al tehnologiilor noi din ultimii ani impun aptitudini digitale superioare. România, însă, înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește competențele digitale, doar 28% din populația adultă are cel puțin competențe digitale de bază, mult sub media UE de 54%, arată raportul Europe’s Digital Decade: digital targets for 2030. Mai mult, doar 9% au competențe digitale peste nivelul de bază, în timp ce media UE este de 26%. Este evident că angajatorii trebuie să le ofere angajaţilor programe de învăţare şi dezvoltare. Iar dorința de învățare și adaptare pare să existe, mai ales în rândul Gen Z. Într-un studiu realizat de PwC în rândul angajaților din România, Hopes and Fears 2023, întrebați despre impactul AI asupra carierei lor, aceștia par a fi în mare măsură optimiști și fac referire mai frecvent la impactul pozitiv al AI decât la cel negativ, spunând că acesta le va crește productivitatea, va aduce oportunități de a învăța noi competențe sau va crea oportunități de angajare.
Pe lângă caracteristicile pieței muncii din România, trebuie avute în vedere tendințele care dau direcția economiei globale. Economia verde înseamnă și un set nou de competențe. Raportul „European Year of Skills Survey” al Comisiei Europene atrage atenția că un rol foarte important îl au angajații în eforturile de tehnologizare și de integrare în economia verde. Conform studiului, companiile au rezolvat parțial această problemă prin mutări în cadrul departamentelor, creșterea bugetelor de training, beneficii mai atractive.
Din această perspectivă, studiul anual PwC Employees Hopes and Fears arată că angajatorii sunt conștienți că vor fi necesare alte competențe decât cele actuale într-o lume guvernată de „digital și verde”. Însă doar 15% dintre angajații fără specializare cred că munca pe care o fac acum va presupune sarcini diferite în cinci ani, față de 51% dintre angajații specializați care au această părere. Putem identifica astfel o problemă de anticipare, care îi poate face mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă pe cei care nu se adaptează și nu se gândesc că trebuie să învețe competențe noi. Mai mult, decalajul dintre aceste categorii este relevant și pentru felul în care se propagă inegalitățile. Este un lanț de consecințe care produce efecte atât pe piața muncii, cât și în interiorul companiilor.
Eforturile de a atrage, dar și de a reține angajații pe o piață a muncii tot mai competitivă sunt amplificate și de contextul macroeconomic volatil, de presiunea inflației asupra bugetelor de salarii și de schimbările fiscale. Limitarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții, agricultură, dar și eventuala majorare a cotelor de impozit pe venit, prin introducerea unui sistem cu cote progresive în locul cotei unice, pun la rândul lor presiune pe costurile salariale.
În concluzie, România a recuperat din decalajul de dezvoltare față de statele din Vestul Europei în ultimii 15 ani, contribuind pozitiv la creșterea nivelului de bunăstare și implicit a salariilor, dar se confruntă cu emigrație, îmbătrânirea populației și are un sistem public de educație formală învechit. Acești factori creează dificultăți angajatorilor într-o economie sub presiunea schimbărilor și diminuează atractivitatea pentru investiții. Autoritățile, companiile și alte instituții trebuie să rezolve această situație care poate frâna dezvoltarea României, investind mai mult în programe de formare și educație care să răspundă nevoilor de pe piața muncii.
4 din 5 români au alocat un buget de sub 1.000 de lei pentru concediu
Aproximativ 73% dintre români susțin că nu vor pleca deloc în concediu în această iarnă iar dintre cei care o vor face, circa 11,5% își vor petrece vacanța de iarnă în România, la munte, 7,5% vor petrece la rude/la țară, peste 6% pe litoralul românesc și numai 2,6% o vor petrece în străinătate, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Dintre cei care își vor petrece concediul în străinătate, circa 22% spun că vor merge în Turcia, aproape 16% au ales Spania, 12,5% – Grecia, câte 10% vor petrece sărbătorile în Bulgaria și Italia iar peste 6% în Egipt. Printre alte destinații de vacanță se numără, Norvegia, Anglia și Brazilia.
La întrebarea – Câte zile îți permiți să mergi în vacanță în această iarnă – peste 68% dintre cei care au răspuns sondajului am menționat că vor merge 3 – 4 zile anul acesta în vacanță, peste 20% spun că au ales să petreacă 7 zile de vacanță, circa 8% vor merge în vacanță 10 zile și numai 2% vor petrece două săptămâni sau mai mult în vacanță.
Când vine vorba desprebugetul alocat anul acesta pentru vacanța de iarnă – aproximativ 80% dintre respondenți au menționat că vor aloca sub 1.000 lei, peste 11% au răspuns între 1.000 – 2.000 lei, 6,5% vor aloca între 2.000 – 4.000 lei, iar aproape 4% intenționează să cheltuiască peste 4.000 lei.
Referitor la mijlocul de transport pe care îl folosesc românii pentru a merge în vacanță, autoturismul personal este prima alegere. Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în vacanță vor merge cu mașina, circa 23% au ales să se deplaseze cu trenul, peste 15% cu autocarul și aproximativ 8% cu avionul.
Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.
53% dintre respondenți sunt salariați, 75% locuiesc la oraș și peste 27% au studii superioare.
Pe 20 noiembrie 2023, a avut loc la București și online o nouă ediție a conferinței „Tax & Finance Forum”, eveniment ce a reunit aproximativ 300 de specialiști din departamentul financiar și a abordat cele mai importante aspecte și noutăți legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.
Conferința a inclus trei sesiuni de prezentări și a fost moderată de Mihaela Mitroi, Managing Partner, Global Tax Advise – GTA și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
SESIUNEA I
Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală, EY Romania, a deschis prima sesiune, vorbind despre sistemul RO e-Factura. „Sistemul RO e-Factura este un sistem pus la dispoziție de Ministerul de Finanțe, alături de ANAF, și este disponibil ca o secțiune separată în Spațiul Privat Virtual. Cum funcționează acest sistem? Furnizorii vor trebui să își pregătească facturile în format XML și trebuie menționat că formatul trebuie să fie în linie cu niște specificații tehnice. Vorbim de un standard de facturare electronică pe care România l-a împrumutat de la nivelul Uniunii Europene, peste care au venit niște specificații tehnice adaptate cerințelor din România. Fișierul XML trebuie încărcat prin SPV – încărcarea poate fi făcută manual, dar și în baza unor API-uri. După aceea, fișierul intră într-un proces de validare.”
În continuare, Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a vorbit despre controlul fiscal, precizând: „Sunt cinci tipuri de control fiscal – este foarte important ce tip de control avem și cum ne poziționăm la acestea: inspecția fiscală, controlul inopinat, controlul antifraudă, verificarea situației fiscale personale și verificarea documentară.
Inspecția fiscală ne oferă un grad de siguranță, pentru că știm despre ce este vorba. Cu toate acestea, a apărut din acest an notificarea de conformare – deja nu mai avem zona de siguranță cu care eram obișnuiți. Problema cu aceste notificări de conformare este că sunt incomplete, nu au logică în spate, analize și date concrete de la care să plecăm. Inspecția fiscală, înainte de a începe, se poate amâna o singură dată. O dată ce este menționată în Registrul Unic de Control, nu o mai poți amâna; poți doar să o suspenzi o singură dată, pentru o perioadă de trei luni. Dacă inspecția este începută, nu mai puteți apela la dreptul de amânare. Avem o durată standard: 180 zile pentru marii contribuabili, 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii și 45 de zile pentru ceilalți contribuabili”, a adăugat el.
Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat noutățile în ceea ce privește prețurile de transfer. Astfel, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a spus: „Avem două propuneri de directive ce ar putea avea incidență asupra prețurilor de transfer, una vizând armonizarea prețurilor de transfer, ce presupune stabilirea unui cadru de reguli comune obligatorii, privind: definiția persoanelor afiliate, ajustări în oglindă care pot fi făcute de Statele Membre, ajustări compensatorii de final de an, metodele de prețuri de transfer, precum și regula celei mai potrivite metode de analiză și analizele de comparabilitate, clarificări ale rolului și statutului Ghidului OECD în materie de prețuri de transfer. Pe partea de transfer pricing am primit o sumedenie de notificări de conformare. Avem, practic, o adresă prin care ni se face cunoscut faptul că avem un risc fiscal pe partea de transfer pricing.”
„Pregătirea este elementul esențial care face diferența dintre succes și eșec”, a precizat Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA Group. „Cred că orice companie care nu se pregătește generează o stare de teamă în rândul oamenilor. Există o diferență majoră între leadershipul proactiv și cel reactiv. Leadershipul proactiv își face scenarii privind ceea ce ar putea să se întâmple. Este important să ne întoarcem la ideea de pregătire și corelația cu eșecul, iar studiile indică faptul că între 50% și 90% dintre tranzacții se conduc printr-un eșec, fie că este vorba de faptul că nu ating prețul pe care și-l doreau, fie că tranzacția se întâmplă într-o perioadă mult mai lungă decât se așteptau sau pur și simplu nu se întâmplă. În top cinci ale cauzelor pentru eșecuri este lipsa de pregătire. Un studiu din UK arată că 32% din situațiile financiare depuse de companii mari au fost retratate – iar această cifră vizează doar companiile care au avut curajul să declare această situație. 65% dintre inspecții fiscale s-au terminat măcar cu o amendă, ca să nu vorbim de obligații suplimentare sau alte sancțiuni”, a continuat el.
SESIUNEA A II-A
Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a deschis cea de-a doua sesiune, vorbind despre regimul fiscal al tranzacțiilor imobiliare.
„În 2023, cota de 5% TVA se aplică antecontractelor încheiate anterior datei de 31 decembrie 2023 și care au ca moment al livrării finale anul 2023. A fost un joc pe valoarea maximă a unui bun pentru a se încadra în 5%. Au fost 450.000 lei, apoi 700.000 lei, apoi 600.000 lei, motiv pentru care, ca să asigurăm o minimă stabilitate juridică, Ordonanța 69 de anul trecut a oferit o perioadă de grație, o perioadă, de fapt, de tranziție. Această Ordonanță a spus că toate antecontractele încheiate până la 31 decembrie 2022, în baza cărora s-au plătit avansuri, vor continua cu regimul favorabil de la acel moment, care era 5%, însă cu condiția ca acestea să fie livrate până la finalul anului 2023. Aici intră toate antecontractele de maximum 600.000 lei, între 600.000 și 700.000 de lei plafon, care a existat doar câteva luni, și apoi cele cu preț sub 450.000 lei. La acel moment, o persoană putea cumpăra mai multe imobile de 450.000 lei, ceea ce nu era satisfăcător sau conform definiției locuinței sociale din Directiva de TVA”, a spus ea.
În continuare, Emanuel Băncilă, Partener, Liderul Practicii de Litigii și Controverse fiscale, Băncilă, Diaconu şi Asociații SPRL a abordat subiectul taxării cu peste 400% a veniturilor fără transabilitate și despre gradul de risc și notificarea de conformare.
„Să vorbim despre veniturile a căror sursă nu a fost identificată. La acest moment, persoanele fizice plătesc 10% impozit pe venit. Actuala reglementare din articolul 117 din actualul Cod Fiscal vine ca o sancțiune și, pentru acest tip de venituri în loc de 10% să plătească 16%. Ce aduce nou Legea 296? Avem o creștere de 70% pentru venituri a căror sursă nu a fost identificată. Ceea ce nu se ia în considerare sunt mai multe aspecte: vorbim de un impozit mărit la 70%, care se stabilește în cadrul unei inspecții fiscale, fie de către Direcția Antifraudă, fie de organul de administrare fiscală. Uităm de accesorii, care sunt 7,3% pe an. Uităm, de asemenea, dacă organul fiscal face o plângere penală și, din experiență, ori de câte ori suntem în fața unui astfel de venit, organul fiscal face plângere, pentru că și Curtea de Conturi vine, la rândul său, să verifice dacă organul fiscal a făcut plângerea penală. Există o penalitate de nedeclarare, întrucât orice venit a cărei sursă nu a fost identificată nu a fost inclus în baza impozabilă printr-o declarație fiscală.”
Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, Nadia Oanea, Owner, Nadia Oanea Tax & Training, a precizat: „Am pornit de la câteva obiective declarate în preambulul Legii 296/2023 – ce s-a dorit, practic, cu modificările fiscale. La partea de impozit pe profit ne spune legiuitorul că a dorit instituirea unei discipline fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pentru a asigura plata unui impozit pe profit minimal, inclusiv pentru a înlătura practici de transfer a profiturilor în străinătate. Iată-ne în acest context cu ceva cu totul nou în capitolul de impozit pe profit în titlul 2 din Codul Fiscal intitulat impozit minim pe cifra de afaceri, care înseamnă trei lucruri noi reglementate. IMCA se va aplica de către societățile care, la sfârșitul anului precedent, înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, calculate la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Se aplică începând cu 1 ianuarie 2024 sau pentru firmele care au an fiscal diferit de anul calendaristic pentru anul fiscal care începe în 2024. Se datorează fie impozit pe profit, calculat așa cum îl știam, fie impozit minim pe cifra de afaceri, respectiv cea mai mare sumă dintre cele două.”
„Partea de pregătire este foarte importantă în cazul inspecțiilor fiscale”, a spus Alexandra Popa, Senior Manager, PwC Romania în cadrul conferinței, vorbind despre aspecte privind inspecțiile autorităților fiscale privind impozitul pe profit.
„Prin prevenție, putem în primul rând să ne informăm și conștientizăm. Pe problematica deductibilității serviciilor intra-grup, sunt mai multe aspecte și topic-uri pe care inspectorii insistă. De cele mai multe ori, când sumele sunt semnificative, ni se selectează anumite contracte, de cele mai multe ori servicii cu părți afiliate și ni se cer documentele suport disponibile, pentru a justifica deducerea. Aici vorbim despre partea de prestare efectivă și cum susținem cu documente suport faptul că am primit acele servicii și aici vine partea de dificultate, pentru că dacă nu suntem pregătiți la momentul inspecției, nu avem strânse documente prin care să arătăm ce am primit, este foarte dificil în cadrul unei inspecții care vizează cinci ani din urmă să mai găsim informațiile. Corespondențele se pierd, oamenii pleacă din companii”, a mai spus ea.
SESIUNEA A III-A
Ultima sesiune a conferinței a fost deschisă de Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania, care a vorbit despre noile prevederi pentru impozitarea veniturilor salariale.
„Cea mai simplă și clară măsură de modificare legislativă ceea ce presupune un impact în salariul angajatului se referă la impozitarea cu contribuție la sănătate a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, începând cu ianuarie 2024. E puțin diferită povestea atunci când vorbim de sectorul de tehnologie, care este mult mai impactat. Totodată, avem modificări în sectoarele construcțiilor, agriculturii și alimentației – acești angajați nu vor mai fi scutiți de contribuția la sănătate, iar angajatorul lor va continua să contribuie cu 2,25% contribuția lor. De asemenea, pentru a contracara această modificare fiscală, începând cu luna noiembrie avem o creștere a salariului minim pentru angajații din acest sector. Și în agricultură avem o creștere a salariului minim, respectiv o creștere a salariului minim în cazul tuturor celorlalți angajați.
În zona avantajelor neimpozabile acordate salariaților, atunci când un angajator acordă sau decontează servicii turistice pentru angajații proprii, acest beneficiu este neimpozabil la nivel de salariu mediu, la nivel de an. Cred că pentru anul acesta este undeva de 6.800 lei. Ce s-a introdus se oferă la faptul că, dacă acordați în calitate de angajator, și vouchere de vacanță, atunci nu puteți să decontați și contravaloarea serviciilor turistice, beneficiind de acest tratament neimpozabil și fără contribuții sociale pentru angajații dvs.”
Andrada Pleș, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit în cadrul evenimentului despre contribuțiile sociale pentru venituri extrasalariale, precizând că: „Dintre veniturile extrasalariale, sunt subiect de contribuție la pensie veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, la o cotă generală de 25%. Obligați la plată suntem în momentul în care cumulăm la nivelul unui an venituri care depășesc 12 salarii minime, adică undeva la 36.000 lei. În acel moment, trebuie să merg să văd dacă aceste venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală depășesc 12 sau 24 de salarii, să depun declarația de venit estimat în anul curent, până pe 25 mai, cu regularizare anul următor. O primă categorie exceptată de la plata contribuției la pensie în momentul în care obțin venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală sunt persoanele care au venituri din salarii pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sau avocații și persoanele pensionare pentru ambele categorii.”
În continuare, Elena Sighinaș, Tax Director, Accace Romania, a vorbit despre impozitul minim global și inferențele cu legislația locală existentă. „În anii anteriori, era un subiect exotic, însă avem un proiect de lege separat de Codul Fiscal, care reglementează Directiva 2523/2022 pentru asigurarea unui nivel minim de impozitare în jurisdicții. Regulile sunt extrem de complexe. Din punctul meu de vedere, draftul acestei legi este cea mai complexă lege fiscală pe care am citit-o în ultimii ani. Pe lângă impozitul pe profit clasic, avem un impozit minim pe cifra de afaceri, avem un impozit suplimentar pentru bănci și oil & gas și, în plus, avem și un impozit minim global care, la rândul său, este compus din impozit suplimentar național și un impozit suplimentar, pentru anumite categorii de contribuabili. Impozitul minim global este, practic, pilonul 2 al planului de acțiune al OECD, ce are în vedere asigurarea unui nivel minim de impozitare pentru marile grupuri multinaționale cu o cifră de afaceri de minimum 750 milioane euro în cel puțin doi ani din cei patru anteriori exercițiului financiar de referință.”
Un alt subiect prezentat la „Tax & Finance Forum” a vizat despre Legea 296/2023 din perspectiva TVA, accizelor și a altor măsuri. Astfel, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a precizat: „Așa cum probabil știți, și în 2023 a fost agitație în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată. În 2024 vom avea iarăși agitație și trebuie să fim foarte atenți la modificările ce vor intra în vigoare. Crește cota de taxă pe valoare adăugată la livrarea de alimente și băuturi cu zahăr adăugat, al căror conținut de zahăr este de minim 10%. Intenția legiuitorului a fost să ne ajute să avem o viață mai sănătoasă, prin consumul mai redus de zahăr. Vom avea în 2024 cotă de 9% TVA la livrarea de medicamente, la livrarea de alimente, altele decât cozonac și biscuiți, printre cele care conțin zahăr. Vom avea 9% pentru livrarea apei pentru irigații, îngrășăminte, pesticide, semințe, servicii de alimentare cu apă și penalizare, cazarea în sectorul hotelier, servicii de restaurant și catering cu excepția băuturilor alcoolice, livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.”
Nilanjan Nag, Transfer Pricing Manager, PKF Finconta, a încheiat conferința din această toamană, prezentând un caz din industria oil & gas și modul în care a acționat organul fiscal din Danemarca, vorbind, totodată, despre prețurile de transfer și perspectivele asupra unor hotărâri judecătorești.
„M-am gândit că ar fi relevant să discut acest caz, întrucât și România este un hub în industrie. Să ne uităm la câteva dintre problemele care au apărut în acest caz. Au fost disputate o serie de aspecte, unul fiind că dacă sondajele preliminare întocmite de MOGAS, privind potențiale noi câmpuri petroliere, în anii 1990 și 1992 și know-how-ul asociat și recunoscut de DTA, ar fi reprezentat un beneficiu pentru subsidiarele sale. Un alt aspect a vizat dacă garanțiile de performanță executate s-ar fi extins asupra filialelor, dar și dacă atât know-how-ul, cât și garanțiile aveau substanță economică pentru filiale, ale căror rezultate ar fi trebuit să reprezinte o compensație continuă, cum ar fi împărțirea profitului sau redevențe. Mai departe, întrebarea a fost dacă serviciile tehnice și administrative puteau fi facturate la cost. Conform legii daneze privind codul fiscal, întreprinderile din cadrul aceluiași grup, pentru calcularea venitului impozabil, trebuie să utilizeze termenii și prețurile practicate în cadrul tranzacțiilor cu părți terțe, conform cerințelor principiul valorii de piață”, a spus el.
Eveniment organizat de BusinessMark, cu susținerea Camerei Consultanților Fiscali
Partenerii evenimentului au fost: EY România, Crowe România, Cabot Transfer Pricing, PwC România, NOA Group, Global Tax Advise – GTA, Accace România, PKF Finconta, Nadia Oanea Tax & Training, Dobrinescu Dobrev SCA
Evenimentul a fost susținut de: CCF – Camera Consultanților Fiscali, BRCC
Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS
Partener de monitorizare al evenimentului: MediaTrust
Partenerii media ai conferinței au fost: spotmedia.ro, Cariere, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, SpatiulConstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
Specialiști din domeniul resurselor umane s-au reunit, pe 22 noiembrie 2023, la Hotel Ramada din Sibiu, unde a avut loc ultimul proiect din seria „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, ce s-a desfășurat pe parcursul anului în 8 orașe din România.
Cei 14 specialiști invitați la eveniment au vorbit despre provocările cu care se confruntă organizațiile în a menține angajații implicați și motivați. În acest moment unic în istoria muncii, în care cinci generații lucrează împreună, cum reușesc organizațiile să comunice și să construiască o cultură în care fiecare angajat să se simtă văzut, apreciat? Au liderii competențele necesare pentru a răspunde tuturor acestor provocări? Dar oamenii de resurse umane? Acestea sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul sesiunilor de prezentări și a panelului de dezbatere.
Prima sesiune a fost deschisă de Iulia Kolesnicov, Employer Brand Manager, Radiometer, care a vorbit despre gestionarea stakeholderilor în construirea unei strategii de employer branding.
„Employer Branding-ul se referă la viziunea, imaginea și cultura organizației. Avem nevoie să ne asigurăm că toate nevoile grupurilor de stakeholderi sunt aliniate și că avem o strategie de brand coerentă. Lucrurile cu care mă întâlnesc cel mai des sunt legate de cum deținem acceptul pentru a demara proiectul de empoyer brand, cum demonstrăm impactul concret, cum cuantificăm ROI-ul și, cel mai des, echilibrarea nevoilor pe termeni scurt – cum găsim candidați pentru posturile pe care le avem deschise acum? Un employer brand puternic duce la scăderi semnificative de costuri și timp pentru companie. În același timp, reducem atriția în companie, pentru că angajații își doresc să rămână în companie”, a spus ea.
În continuare, Gabriela Călin, Human Resources Manager, Güntner, a vorbit despre rolul esențial al oamenilor de HR în dezvoltarea strategiei de Employer Branding.
„Cele mai mari provocări care țin de Employer Branding, după ce am convins top managementul să fie alături de noi, sunt: definirea EVP-ului, sincronizarea dintre brandul companiei și brandul de angajator, implementarea planului de comunicare, utilizarea eficientă a rețelelor de social media și bugetul alocat. Responsabilitatea mea, ca om de HR, este să fiu prezentă în toate etapele procesului de Employer Branding. Potrivit unul studiu realizat de LinkedIn, 72% dintre recrutorii de top ai lumii sunt de acord că brandul de angajator are un impact semnificativ în recrutarea talentelor și, totuși, bugetul pe care l-ai negociat cu stakeholderii nu este întotdeauna unul care să îți permită o strategie de comunicare complexă. Ce înseamnă brandul departamentului de HR? Este veriga lipsă și cea mai puternică în brandul de angajator.”
Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat modificările legislative și cum se reflectă acestea la nivelul activității departamentului de HR. Astfel, Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, Romanian Software, a precizat: „Tichetele de masă s-au majorat începând cu 1 august 2023, la valoare maximă de 35 lei. Bineînțeles, putem da și mai mult în funcție de ce bugete avem. De la 1 ianuarie 2024 avem o modificare majoră la tichetele de masă, pentru care va trebui să plătim contribuția de asigurări de sănătate. Cele mai discutate și controversate modificări de anul acesta vizează limitarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru salariații din domeniul IT și este interesant de văzut cum vor acționa angajatorii. Atenție, dacă aveți salariați din IT care nu și-au declarat funcția de bază, trebuie să o declare, pentru a ști unde se aplică scutirea. Trebuie să știm ce ne așteaptă, pentru a ne putea informa foarte clar angajații. Majoritatea companiilor, se pare, nu vor compensa această impunere suplimentară, ceea ce ar putea schimba piața.”
În acest context, Aurelian Chitez, Director of Sales, Romanian Software, a continuat vorbind despre cum au trecut organizațiile prin această perioadă plină de modificări legislative cei care folosesc soluții digitale.
„Indiferent de modificări, poți rămâne întotdeauna în conformitate cu legislația folosind soluții de digitalizare, automatizare și AI. Un aspect important în procesul de recrutare este aducerea departamentului de marketing în procesele din departamentele din companie și din departamentul de HR. În aplicația noastră, în zona de recrutare avem posibilitatea să implicăm și managerii, cât și ceilalți actori în procesul de recrutare. Atât candidatul, cât și angajații, au acces instant la date – tot ce înseamnă procesul meu de recrutare, procesul de evaluare, cât și partea de onboarding. În ceea ce privește departamentul de HR, soluția ne ajută să definim pachetul de livrabile. Când conformitatea legislativă nu mai e o provocare, te poți concentra cu ușurință pe celelalte procese de HR”, a spus el.
În continuare, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a vorbit despre procesul de onboarding, precizând că este „kilometrul zero în procesul de employee experience”. „Departamentul de resurse umane are responsabilitatea acomodării noului coleg, însă de cele mai multe ori se întâmplă ca noul coleg să fie ușor derutat de responsabilitățile pe care ar trebui să le aibă și despre resursele pe care ar trebui să le utilizeze în acest proces. De aceea, în acest proces ar trebui să fie prezente și celelalte departamente. Onboardingul nu mai este doar o formalitate astăzi, ci pune o foarte mare responsabilitate pe colegii din organizație.”
Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, a prezentat soluția ce permite pontajul în baza telefonului. „Am dezvoltat un cititor 3 în 1 ce permite oricărui angajat care vrea să se ponteze sau să intre într-o incintă fie pe baza cardului, fie a telefonului. Se poate genera un ID virtual pentru angajat – el nu trebuie să facă nimic, doar să dea click pe un link venit prin email. Angajații descarcă aplicația Creasoft Pass pe telefon și se conectează utilizând fie adresa personală de email fie numărul de telefon personal. Telefonul este citit de la 10 centimetri distanță. Dacă instalați dispozitivul pentru control acces bariere, puteți ajusta raza de transmisie până la 10 metri, astfel încât să puteți deschide bariera de la o distanță mai mare.
Aplicația Creasoft Pass are o componentă opțională antifraudă: autentificarea unui angajat de pe un alt telefon este posibilă doar dacă primul telefon înregistrat în platforma este șters printr-o comandă realizată doar de către un utilizator cu drepturi.”
Ultima prezentare din prima sesiune a fost dedicată rezistenței la schimbare și implementarea strategiilor de diversitate și incluziune. Astfel, Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR, a precizat: „Ne confruntăm cu rezistența oamenilor, uneori, atunci când vine vorba de implementarea unor proiecte de Diversity, Equity, Inclusion & Belonging. Acum, că avem cinci generații la locul de muncă, este foarte greu să îi aduci la un numitor comun. Astfel, trebuie să faci o radiografie clară a situației din compania ta, pentru că atunci când nu cunoști lucrurile, este foarte greu să faci un plan. Foarte mulți din angajații care pleacă în primele trei luni sunt cei care au fost aruncați în apă și lăsați să înoate. Procesul de onboarding este foarte important, la fel și oportunitățile de dezvoltare și training. Este esențial să ne uităm și spre bunăstarea și sănătatea angajaților. Oamenii își doresc empatie, înțelegere. De aceea, este necesar un design clar pentru orice proiect, în care fiecare aspect al experienței angajatului este conceput având la bază empatia și înțelegerea.”
Belinda Gannaway, Employee Experience coach, trainer, autoare, invitata specială a ediției Magnetico de la Sibiu, a vorbit despre cultura organizațională și cum poate fi construită o experiență cât mai pozitivă pentru angajați.
„Definirea culturii este dificilă – în literatura de specialitate, există mai mult de 50 de definiții ale culturii organizaționale. Cultura este fundamentală pentru un business; dacă nu o iei în considerare, nu vei reuși. Când ne gândim la cultură, trebuie să vedem multiplele niveluri implicate. Pentru mine, cultura reprezintă modul în care suntem și ceea ce facem împreună, dar și motivul pentru care ne desfășurăm activitatea. Cultura este o întreprindere colectivă. A lucra asupra culturii organizaționale se reflectă asupra afacerii, nu este doar «nice to have». Când ne gândim la cultură, trebuie să ne concentrăm pe elementele care contează cel mai mult – cum putem face cultura tangibilă.”
În prezent, avem cinci generații pe piața muncii, ceea ce vine la pachet cu numeroase provocări. Astfel, Robert Schmidt, Business Development Manager, Smartree, a precizat: „Este un context greu de definit, pentru că ne confruntăm cu multe provocări. Avem inflație la un nivel record, avem cinci generații de angajați la locul de muncă. Tehnologia avansează extraordinar de rapid. Când vorbim despre millennials, se simte o nevoie de flexibilitate; ei caută un echilibru între viață și muncă și caută, totodată, un job care să îi pregătească pentru viitor. Un studiu relevă că 43% dintre tinerii din Generația Z se așteaptă să muncească la primul angajator maximum un an.
Un alt studiu indică faptul că ar trebui să avem 3 specialiști de HR la fiecare 200 de angajați – asta dacă avem toate tool-urile disponibile, pentru a facilita munca oamenilor. Departamentul de HR ar trebui să ofere human support. Când eliminăm task-urile repetitive din agenda unui om de HR, eliberăm 30% din timpul lui, pentru a face partea frumoasă a muncii, nu să elibereze adeverințe și fluturași.”
Cea de-a doua parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Ștefana Nardan Lăbușcă (Geiger Romania), Oana Ilie (Tazz), Delia Pușcă (AstorMueller), Ioana Micu (Wenglor Sensoric Group), Leonard Rizoiu (leoHR) și Andreea Soare (LANCO Romania).
Exit interviul joacă un rol foarte important în a înțelege ce nevoi au angajații și care sunt motivele din spatele plecărilor lor. Astfel, Andreea Soare, HR Manager, LANCO Romania, a precizat: „Pe partea de exit interview, noi avem o procedură ce vizează atât partea de white, cât și de blue collars. Motivele plecărilor colegilor din partea de blue țin de nivelul primar al piramidei: țin foarte mult la salariu și nu toți rezonează cu grila de beneficii. În ceea ce privește angajații white collars, aceștia părăsesc compania pentru că își pierd partea de încredere în managerul direct și din cauza career path-ului din companie. La noi funcționează foarte bine și social media, dar și postările targetate pe comunități. Totodată, avem un program de recomandări și observăm că se conturează o comunitate.”
În acest context, Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR, a intervenit, precizând că: „Blue collars ne spun că rămân în cadrul companiilor pentru bani, pentru un mediu de lucru în care se simt în siguranță, în timp ce white collars vor, înainte de toate, oportunități de dezvoltare. Pe locul doi este componenta financiară, după care își doresc un mediu care să le respecte nevoia de work-life balance. În 2020-2021, nu s-a mai plecat în străinătate din cauza pandemiei, însă în acest moment ne confruntăm cu o mare provocare de a găsi nu doar white collars, ci și blue collars, care pleacă în străinătate. Ei caută o mai bună infrastructură, mai multe oportunități pentru copiii lor, un nivel de trai mai ridicat. Nu este vorba despre job hopping de la o companie la alta, ci blue collars pleacă mai ales din cauza mediului de lucru. Pandemia ne-a făcut să realizăm că banii nu mai sunt prioritatea numărul 1. Blue collars pleacă în medii de lucru stabile și în companii care, în perioade dificile, au fost cu adevărat interesate de oameni. White collars au nevoie de un parcurs profesional unde să simtă că abilitățile lor să fie puse în valoare, inclusiv limbile străine.”
În continuare, Ștefana Nardan Lăbușcă, HR Director, Geiger Romania, a adăugat: „Începem să resimțim trendul plecărilor în străinătate, însă sunt în număr mai mic față de perioada dinainte de pandemie. Noi am făcut un sondaj prin care ne-am dat seama că oamenii își doresc să nu mai fie departe de familie, așa încât preferă să rămână în țară. Cu toate acestea în domeniul construcții, nu prea se mai formează specialiști, așa încât ne luptăm pe aceeași forță de muncă. Astfel încât dacă toate firmele de construcții din România ar lucra pe proiectele de infrastructură demarate, nu ar exista destulă forță de muncă pentru finalizarea lor. Iar cei plecați din România nu își mai doresc să se întoarcă.”
Un factor ce motivează angajații este sentimentul de apartenență, a punctat Delia Pușcă, HR Manager, Talent Acquisition and Engagement, AstorMueller: „La noi, oamenii nu rămân datorită banilor, ci datorită comunităților care s-au format. Am fost surprinsă să văd ce comunități s-au creat și că împărtășesc cu toții aceleași valori. Fiecare context din ultimii ani ne-a făcut să privim diferit situațiile, fie că vorbim de pandemie, de inflație sau de contextul politico-militar. Comunitățile care lucrează fizic simt mai pregnant apartenența la cultură, în timp ce cei care lucrează remote poate că nu s-au adaptat întotdeauna la fel de repede precum cei de la birou. Noi vrem să facem procesul de onboarding cât mai ușor. Când vorbim despre cei care lucrează fizic, contează mult ideea de comunitate, însă vorbim și despre oameni care au plecat și după aceea s-au întors.”
Angajații care se simt parte din cultura organizațională devin, din proprie inițiativă, ambasadori de brand, a continuat Ioana Micu, HR Manager, Wenglor Sensoric Group. „Noi nu avem un brand puternic de angajator, însă lucrăm destul de mult pe zona de Employee Experience, pentru că, din perspectiva noastră, angajații sunt cei mai puternici ambasadori de brand pe care o companie îi are. Și, atunci, oricâte beneficii am oferi, nu vor fi toți angajații mulțumiți, însă angajații noștri ne recomandă prietenilor, cunoștințelor, atunci când se deschid poziții noi. Este foarte important ca un candidat care a făcut eforturi, și-a alocat timp să vină la interviu să primească un răspuns. Experiența candidaților contează foarte mult”, a adăugat ea.
Totodată, contează foarte mult și promisiunea de angajator, a fost de părere Oana Ilie, Director de resurse umane, Tazz: „Avem angajați cu vârste cuprinse între 19 și 50 de ani în companie, iar de două ori pe an lansăm două engagement surveys pentru a afla ce așteptări, ce nevoi au. Îi întrebăm și despre modelul de lucru, despre beneficiile dorite. Nu avem un turnover foarte mare, pentru că oamenii au învățat că ceea ce le promitem se și întâmplă. Am considerat că o politică transparentă este cea mai corectă pentru ei. Noi încercăm să înțelegem de ce ar avea nevoie oamenii dacă nu ar pleca din cauza salariilor, astfel că lucrăm pe zonele pe care angajații le apreciază cel mai mult. Am împărțit angajații în mai multe categorii și am oferit seturi de beneficii diferite, facem acțiuni și activități separate.”
„MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” este un proiect BusinessMark
Partenerul oficial al conferinței a fost: Continental România
Partenerii evenimentului: Romanian Software, Exploratist, Smartree, Creasoft
Evenimentul a fost susținut de: BRCC
Partenerii media au fost: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Cariere, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, EventsMax, Revista Piața, Top Business News, Ziarul 21, Antreprenor în România, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri, Portal HR, spatiulconstruit.ro, Revista de HR, Sibiu100
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
de Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias Sonia Bălănescu, Avocat Senior D&B David și Baias
Până la apariția Hotărârii de Guvern nr. 970/2023, care aprobă Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă („Metodologia”), angajatorii din din România nu aveau la îndemână un instrument legislativ la care să se raporteze pentru punerea în aplicare a măsurilor de combatere și prevenire a hărțuirii la locul de muncă. În contextul acestei evoluții legislative semnificative, care reflectă intenții mai ample ale factorilor de decizie europeni și/sau naționali de facilitare a unor medii de lucru sigure și incluzive, Metodologia devine un instrument esențial pentru conștientizarea și combaterea hărțuirii în mediul profesional. Această abordare reprezintă un răspuns ferm la provocările existente și marchează intențiile legislative pentru crearea unui mediu de muncă în care toți angajații să se simtă protejați și respectați.
Metodologia vine atât în sprijinul salariaților prin punerea la punct a unor mecanisme legale menite să garanteze protecția efectivă împotriva diverselor comportamente de tipul hărțuirii, cât și în sprijinul angajatorilor care se confruntă cu asemenea cazuri, prin reglementarea unor linii directoare care să stea la baza prevenirii şi combaterii hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă. Astfel, toți angajatorii vor trebui să țină cont de acestea și să le transpună în mod corespunzător în actele interne până la data de 07 aprilie 2024.
Trebuie observat în acest context că se stabilește ce înseamnă hărțuirea la locul de muncă, acoperind comportamentele nedorite de natură fizică, verbală și nonverbală, care afectează demnitatea și integritatea angajaților. Această definiție este esențială pentru conștientizarea fenomenului și impune obligații clare angajatorilor pentru prevenirea și combaterea acestuia. În egală măsură, sunt detaliate pe această cale și o serie de îndatoriri pentru angajatori, menite a facilita atingerea scopurilor legislative urmărite, dar și o serie de drepturi ale salariaților pentru atingerea acestora, la nevoie pe calea unor demersuri administrative sau judecătorești. Se încearcă pe această cale a se crea un instrument util menit a asigura o uniformizare a procedurilor referitoare la prevenirea, cercetarea, clarificarea și sancționarea unor nedorite și reprobabile raporturi de conflict ce pot apărea în cadrul diferitelor organizații, astfel încât pe termen lung să se ajungă la eliminarea acestora.
Obligații pentru Angajatori: Ghidul către un Mediu de Muncă Respectuos
Acest nou instrument se aplică tuturor angajatorilor din România, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, și indiferent de domeniul de activitate sau mărimea companiei.
Metodologia impune astfel angajatorilor îndatoriri de ordin organizatoric, inclusiv:
adaptarea regulamentelor interne la noile prevederi,
organizarea de cursuri periodice de formare, precum și
desemnarea unei persoane responsabile ori a unei comisii pentru soluționarea plângerilor.
Aceste măsuri nu doar protejează angajații, dar consolidează și reputația angajatorilor ca lideri responsabili și promotori ai unui mediu de muncă echitabil și sigur.
Protecția Angajaților – in extremis plângeri și acțiuni în justiție
Angajații au posibilitatea de a depune plângeri interne, de a sesiza autoritățile competente, precum Inspectoratul Teritorial de Muncă sau Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, și de a recurge la instanțele de judecată în cazul în care se consideră victime ale hărțuirii.
În plus, deși Metodologia nu reglementează sancțiuni contravenționale specifice, legislația existentă, precum Ordonanța de Urgență nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament instituie amenzi substanțiale. Spre exemplu, reamintim că se sancționează cu amenda între 30.000 lei și 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligației de a lua măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă. Așadar, ignorarea acestor dispoziții legale poate nu doar afecta reputația companiei, dar și atrage consecințe financiare semnificative. Prin adoptarea Metodologiei, angajatorii nu doar că își asumă responsabilitatea de a crea un mediu de muncă sigur și incluziv, dar și evită expunerea la amenzi și posibile litigii costisitoare.
Impactul Preconizat Asupra Egalității de Șanse și Tratament
Metodologia reprezintă un pas semnificativ în promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați, accentuând astfel impactul pozitiv asupra culturii și moralului la locul de muncă prin eliminarea hărțuirii. Această inițiativă nu doar consolidează un mediu de lucru respectuos și demn, ci oferă și angajatorilor o oportunitate de a-și contura reputația ca lideri responsabili și implicați în promovarea unui mediu de muncă sigur și echitabil. Prin acțiuni prompte și măsuri eficiente de implementare a noilor prevederi legislative, angajatorii pot contribui la o imagine publică mai pozitivă și la consolidarea unei culturi organizaționale orientate către respect și incluziune, iar angajații, înțelegând importanța acestor valori sociale, să le respecte de bună voie, iar în cazul în care apar totuși deviații să aibă confortul că au mijloacele necesare de a le combate, înlătura și sancționa alături de angajatorul lor și factorii de decizie din cadrul acestuia desemnați să aducă la îndeplinire aceste reguli.
Viitorul a început deja?
Astfel, chiar dacă a rămas o perioadă de timp până la expirarea termenului legal de adoptare sau, după caz, actualizare a documentelor interne de tipul mai sus-menționat, în realitate, aceasta este chiar scurtă. Aceasta este credem dincolo de îndoială întrucât va fi absolut esențială și discutarea acestor reglementări cu persoanele desemnate să asigure punerea în aplicare a acestor măsuri legislative de ordin organizatoric, precum și cu toți salariații companiei, pentru a le înțelege și aplica în mod corect în activitatea de zi cu zi, astfel încât să se prevină și combată eventuale deviații de la comportamentul normal.
Peste 100 de eleve din zece licee din București, Ilfov și Dâmbovița au participat la ediția locală a Girls’ ESTEAM Fest, un eveniment organizat de Deloitte România cu sprijinul Narada și EIT Raw Materials, în cadrul căruia au fost provocate să își descopere și dezvolte abilitățile în tehnologie și antreprenoriat. De-a lungul unei zile, elevele au participat la o serie de prezentări și workshop-uri menite să le ofere oportunități de învățare și de carieră în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și antreprenoriat și să le integreze într-o comunitate internațională de fete și femei cu interese similare.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „ESTEAM Fests and Communities”, inițiat de Comisia Europeană și Agenția Executivă a Consiliului European pentru Inovare și Întreprinderi Mici și Mijlocii (EISMEA), fiind implementat în statele Uniunii Europene de Deloitte. În România, proiectul a fost realizat prin intermediul Fundației DeloitteRomânia, cu sprijin din partea profesioniștilor femei din cadrul Deloitte care au urmat cariere în domeniile STEM și au susținut voluntar workshop-uri în cadrul evenimentului.
„Educația și conectarea timpurie a tinerilor la realitățile și oportunitățile din piața muncii sunt direcții în care, ca organizație globală aflată la intersecția mai multor industrii, regiuni și modele economice, investim strategic. Ne-am alăturat, așadar, cu entuziasm inițiativei Comisiei Europene de a stimula diversitatea și egalitatea de gen în domenii și profesii atât de importante pentru modul cum vor arăta economiile și societățile de mâine, precum tehnologia, științele și antreprenoriatul. În plus, deși am crescut în ultimii 30 de ani ca o economie deschisă, care a îmbrățișat potențialul și calitățile profesioniștilor femei, indicele economiei și societății digitale (DESI) ne arată că, în România, rolul femeilor în domeniile digitale este încă subdimensionat în raport cu potențialul lor real”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Parter, Deloitte România și Moldova.
„Încă nu avem suficiente fete și femei în Uniunea Europeană care să studieze și să urmeze o carieră în antreprenoriat, știință și tehnologie. Prin proiectul ESTEAM, intenția noastră este de a sprijini fetele și femeile în a dobândi competențe digitale și antreprenoriale, de a le spori încrederea în sine și de a face domeniile ESTEAM (antreprenoriat, știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică) mai atractive. Ne dorim să susținem fetele și femeile să își atingă potențialul maxim și suntem încântați să găsim parteneri locali care au o misiune similară și pot face echipă cu noi în acest demers”, a declarat Dana Puia-Morel, Expert politici publice antreprenoriat și ESTEAM & coach intern, Comisia Europeană.
„ESTEAM Fests and Communities” susține potențialul feminin și aduce în fața participantelor idei și modele de succes în domeniile ESTEAM (antreprenoriat, științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică), propunându-și să ajungă până la finalul anului 2024 în 14 state din Uniunea Europeană, cu evenimente similare, atât pentru fete, cât și pentru femei. Prin intermediul prezentărilor, atelierelor de lucru și al celorlalte activități, susținute de reprezentante Deloitte România, Narada și EIT Raw Materials, participantele sunt informate cu privire la oportunitățile de carieră în aceste domenii și își dezvoltă creativitatea, abilitățile de colaborare, de problem-solving, dar și discursul public.
De la lansarea proiectului „ESTEAM Fests and Communities”, în ianuarie 2022, peste 2.700 de fete și femei au luat parte la activități fizice și virtuale în cadrul evenimentelor organizate de Deloitte. Țări precum Belgia, Irlanda, Malta, Polonia, Luxemburg și Spania au găzduit, până în prezent, evenimente în cadrul proiectului, iar alte șapte au evenimente programate în 2024. Prin toate activitățile realizate până în prezent, proiectul a implicat participante din 38 de țări.
Fundația Deloitte România a fost creată ca parte a angajamentului Deloitte de a genera un impact semnificativ în viața comunităților. Proiectele susținute de Fundația Deloitte România se aliniază programelor globale ale Deloitte, WorldClass și WorldClimate, dedicate educației, cu prioritate pentru grupurile și comunitățile vulnerabile, respectiv susținerii obiectivelor climatice și de dezvoltare durabilă, pentru a contribui la un viitor mai bun pentru generațiile următoare.
A doua ediție a barometrului anual despre comportamentele și așteptările consumatorilor referitoare la sustenabilitate, elaborat de compania Reveal Marketing Research, în colaborare cu Kaufland România, UniCredit Bank și Valorem, arată că, „pe fondul evenimentelor socio-economice din ultimul an, preocuparea românilor pentru sustenabilitate este în scădere”.
Comparând rezultatele edițiilor 2022 și 2023 ale studiului, Reveal Marketing Research prezintă următoarea analiză:
Rezultatele barometrului realizat de Reveal Marketing Research arată că în 2023, 36% dintre respondenți consideră sustenabilitatea o tema importantă pentru români, procentul diminuându-se cu 27% comparativ cu 2022. Scăderea amplorii preocupării pentru sustenabilitatepoate fi explicată prin prisma faptului că problemele economice sau sociale din ultimul an au acaparat atenția în detrimentul chestiunilor legate de sustenabilitate.
Chiar dacă în prezent nivelul de cunoaștere și conștientizare a importanței sustenabilității este unul ridicat, 85% dintre români declarând că este un subiect de interes la care se gândesc, aceștia manifestă mai degrabă o atitudine pasivă dacă ne referim la acțiuni care să susțină cauza. Astfel că, 48% dintre români declară că se implică ocazional în activități sustenabile, cel mai frecvent comportament fiind colectarea selectivă a deșeurilor, în timp ce doar 15% declară că se implică activ în diferite activități sustenabile, maturii fără partener diferențiindu-se ca fiind principalii susținători ai cauzei (20%).
7 din 10 români consideră că investițiile în inovații tehnologice vor aduce soluții pentru problemele de sustenabilitate din societate și vor contura un viitor mai bun
Printre cele mai importante probleme de sustenabilitate menționate de respondenți se numără poluarea aerului, defrișarea pădurilor, poluarea din deșeuri, calitatea alimentelor produse pe scară largă sau încălzirea globală. Românii consideră că pentru a diminua aceste amenințări și a obține schimbări semnificative sunt necesare eforturi coordonate din partea companiilor (75%), indivizilor (74%) și a guvernelor (71%).
Este important de subliniat că inovațiile tehnologice cresc în popularitate ca metodă ce poate aduce schimbări în problemele de sustenabilitate, acestea înregistrând o creștere semnificativă, de la 63% în 2022, la 69% în 2023. Dacă ne raportăm la nivelul de încredere în inovațiile tehnologice, acesta este la rândul său unul foarte ridicat, 72% dintre respondenți declarând că acestea au capacitatea de a aduce soluții semnificative pentru problemele actuale de sustenabilitate.
Măsurând nivelul de sustenabilitate în diferite domenii de activitate, industria IT este percepută de români ca a treia cea mai sustenabilă industrie (25%), după industria energetică (34%) și industria alimentară și a băuturilor (27%).
În teorie consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de nevoia de a salva resursele planetei, în practică 28% dintre români încearcă să consume cât mai sustenabil posibil
În general, românii manifestă o disponibilitate redusă de a consuma sustenabil, mai mult de jumătate dintre români (57%) declarând că se gândesc din când în când la sustenabilitate, dar fără să fi luat în calcul până acum să consume sustenabil. Pe de altă parte, pentru 28% dintre români comportamentul sustenabil reprezintă o preocupare constantă, aceștia încercând să consume cât mai sustenabil posibil, în special femeile (35% vs. 20% bărbați), seniorii pensionari (43%) și familiile moderne (37%).
Îndreptându-ne atenția către cele mai importante caracteristici în alegerea unui produs, observăm că principalii factori care influențează deciziile de cumpărare sunt prețul accesibil (84%), atenția acordată ingredientelor naturale (81%), fabricarea într-un mod responsabil (74%), producerea fără afectarea mediului înconjurător (73%) și proximitatea (73%). Ca tendință generală, toate caracteristicile au crescut în importanță cu cel puțin 5% în comparație cu anul precedent.
Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: „În prezent, asistăm la fenomenul de neimplicare activă dacă ne referim la subiectul sustenabilității în rândul românilor. Este de necontestat faptul că nivelul de conștientizare a nevoii de a proteja resursele planetei este în creștere. Consumatorii susțin sustenabilitatea, dar nu sunt suficient de implicați activ și în consecință, nu își schimbă comportamentul în viața de zi cu zi.
Această discrepanță poate fi explicată de evenimentele socio-economice din ultima perioadă, spre exemplu instabilitatea economică sau preocupări legate de locul de muncă, ce îi determină pe români să își concentreze atenția pe necesitățile imediate, în detrimentul preocupărilor pe termen lung, precum sustenabilitatea.”
Românii își doresc mai multă implicare din partea companiilor în inițiative sustenabile, îndeosebi prin încurajarea reciclării
În ceea ce privește acțiunile companiilor care au cel mai mare potențial să determine un comportament de consum (mai) responsabil în rândul cetățenilor, se numără încurajarea reciclării (19%), educarea populației prin promovarea sustenabilității (11%) sau utilizarea ambalajelor/ materialelor ecologice (10%).
Importanța acordată reciclării este una ridicată în rândul românilor, 63% fiind de părere că reciclarea tuturor materialelor care pot fi reciclate este cea mai urgentă problemă de sustenabilitate care trebuie rezolvată în următorii 5 ani.
Mai mult decât atât, 57% dintre români consideră că în maximum 5 ani companiile ar trebui taxate în funcție de amprenta de carbon pe care o emit, astfel încât acestea să devină mai active în încercarea de a reduce poluarea.
Reveal Marketing Research reamintește că „este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa”.
Reveal Market Resources, studiul nr. 142: Reveal Market Resources este un hub de date ce cuprinde studii gratuite date publicității, cu scopul de a susține piața de marketing și comunicare din România.
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-25.10.2023 pe un eșantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+ din România, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1013 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
Campania din acest an de vânzare sustenabilă a brazilor naturali de Crăciun de către retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, a fost lansată! Inițiatorii subliniază că, „prin această inițiativă, care a devenit deja o tradiție în cadrul Leroy Merlin, retailer-ul se angajează direct în reducerea impactului asupra mediului înconjurător și își încurajează clienții să returneze brazii uscați după sărbători, indiferent de unde i-au achiziționat, pentru a fi transformați în produse ecologice, cum ar fi peleți sau compost.
Pentru anul acesta, clienții Leroy Merlin pot alege dintr-o selecție variată de tipuri de brad natural, în funcție de preferințele acestora în ceea ce privește înălțimea, soiul, desimea sau coroana. Prețul pentru un brad natural tăiat, cu o înălțime cuprinsă între 100 și 130 cm pornește de la 33,99 lei. Brazii naturali pot fi cumpărați atât din magazinele fizice Leroy Merlin din țară, cât și prin comandă online, cu livrare la domiciliu în 1-3 zile lucrătoare, sau prin serviciul Rezervă și Ridică.
Atât clienții care achiziționează un brad natural de Crăciun, fie din rețeaua de magazine fizice Leroy Merlin, fie online pe www.leroymerlin.ro, cât și cei care cumpără bradul din altă parte, pot opta să îl returneze în cel mai apropiat magazin al retailerului în perioada 3.01-31.01.2024 și vor fi răsplătiți cu un voucher pentru cumpărături în valoare de 25 lei.
Voucher-ul va fi emis după returnarea bradului uscat în cuvele special amenajate din curtea magazinelor Leroy Merlin, în baza cardului de client. Acesta poate fi folosit până la data de 18 februarie, atât în magazinele Leroy Merlin, cât și pentru produsele comandate online”.
Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin România: „La Leroy Merlin, suntem mândri să continuăm și anul acesta campania noastră de vânzare sustenabilă a brazilor de Crăciun. Este o satisfacție să vedem că această inițitivă a devenit o tradiție binecunoscută și că numărul celor care se implică crește de la an la an. Este o acțiune care reflectă angajamentul nostru ferm pentru protejarea naturii și încurajarea comportamentului responsabil în rândul românilor. Prin returnarea brazilor uscați, oferim românilor oportunitatea de a contribui la inițiativele noastre sustenabile și, în același timp, îi răsplătim cu un voucher pentru cumpărături. În acest fel, împreună, ne străduim să avem un impact pozitiv.”
Leroy Merlin România își reafirmă grija pentru mediul înconjurător ca prioritate, accentuând că „toți brazii tăiați naturali comercializați de retailer provin dinpepiniere special createpentru plantarea și creșterea brazilor de Crăciun. Pepinierele sunt amplasate exclusiv pe terenuri agricole întinse pe zeci de hectare, contribuind astfel la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon prin însăși existența lor. Aceasta inițiativă de sustenabilitate a companiei se alătură seriei de acțiuni menite să îndeplinească obiectivului Grupului ADEO – din care face parte și retailerul – de a reduce impactul emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2025”.
Leroy Merlin, membră a Grupului Francez ADEO, este caracterizat ca „lider european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit.
Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate în 20 de țări ce deservesc 500 de milioane de locuitori și profesioniști. Suntem 150.000 de colegi, lideri dezvoltați într-o cultură a intraprenoriatului, animați de un scop comun: să fim utili nouă, celorlalți, comunităților și întregii lumi, să oferim soluții eficiente și responsabile de îmbunătățire a locuințelor.
În România funcționează 21 de magazine Leroy Merlin, cu aproape 3500 de angajați în 15 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea, Târgoviște și Arad”.
Prima cafenea LA ROSTA, inițiată de La Rosta Global, împreună cu partenerii săi Carrefour România și Nestlé Professional România, se deschide pe 8 decembrie 2023, în incinta hipermarketului Carrefour din centrul comercial din Balotești, DN1 Value Centre, în zona de intrare clienți a magazinului.
Creată „în urma unei ample cercetări de piață și dezvoltare de concept și produse, realizată de La Rosta Global, prin contribuția echipei de management și specialiști Cumpăna 1993”, noua cafenea este caracterizată ca „un loc de întâlnire într-o atmosferă primitoare, definită de aroma boabelor de cafea proaspăt prăjite și rafinamentul gastronomiei cu specific italian”.
După cum subliniază creatorii ei, „cafeneaua LA ROSTA își propune să devină un refugiu pentru iubitorii de cafea și gastronomie rafinată, o inițiativă îndrăzneață ce aduce prăjirea cafelei direct în inima comunității. LA ROSTA propune o experiență autentică, în care cafeaua este prăjită în fața clienților, oferind o notă personalizată fiecărei vizite în locație. LA ROSTA, sinonim cu prospețimea, înseamnă călătoria cafelei de la boabe prăjite pe loc până la servirea în ceașcă, alături de cele mai populare deserturi, un concept inspirat de stilul retro și atmosfera italiană.
La baza conceptului LA ROSTA se află soluția completă de prăjire a cafelei dezvoltată de Nestlé: ROASTELIER™ by Buondi Craft®, soluție ce simplifică arta prăjirii cafelei și o face accesibilă, acest lucru fiind posibil datorită tehnologiei INTELLIRoast™ un sistem patentat de prăjire și filtrare a cafelei. Prin intermediul acestei soluții, consumatorii pot accesa o selecție de cafele arabica de top din întreaga lume, obținute în mod sustenabil. Sortimentele produse în Columbia și Brazilia pot fi utilizate ca atare, dar pot fi și personalizate, pentru a crea un amestec unic pentru fiecare consumator”.
Ema Dănilă, fondator LA ROSTA:„La Rosta reprezintă un concept antreprenorial ce transcendă simpla afacere și devine o poveste de pasiune pentru cafea și arta culinară italiană. În centrul acestei inițiative se află ROASTELIER™, prăjitorul de cafea inovator dezvoltat de Nestlé Professional, ce reprezintă convergența între tradițional și tehnologia avansată oferind experiența tradițională care dă viață fiecărui bob cu precizie și măiestrie. De la prăjirea boabelor până la servirea deliciilor culinare, La Rosta își propune să ofere o experiență autentică și memorabilă pentru toți cei care trec pragul locației. Am ales să deschidem această primă locație La Rosta în centrul comercial din Balotești din mai multe motive, cele mai importante fiind compatibilitatea comunității locale cu poziționarea acestui concept și deschiderea Carrefour România pentru dezvoltarea acestui proiect.”
Radu Gherman, Buying Director Ultra-fresh, Carrefour România: „Amprenta locală reprezintă un pilon strategic esențial pentru Carrefour, atât în România, cât și la nivel mondial, din perspectiva Grupului, și este încorporată în nucleul business-ului nostru. Suntem un retailer centrat pe client, astfel că, pentru a satisface toate categoriile de cerere, anual lansăm noi parteneriate, care se aliniază scopului nostru de a promova produse sănătoase și educa oamenii cu privire la tranziția alimentară și alegerile locale. Cel mai recent parteneriat de acest fel este dezvoltat cu afacerea antreprenorială de succes LA ROSTA, cu care împărtășim un set de valori comune. Pentru clienți, această asociere se traduce printr-o experiență unică și cafea de cea mai bună calitate, pe care vom avea șansa să o degustăm în premieră odată cu lansarea oficială a cafenelei LA ROSTA, pe care ne bucurăm să-l găzduim în spațiul magazinului Carrefour Corbeanca, din cadrul centrului comercial DN1 Value Centre.”
Marius Micaș, Commercial Manager Nestlé Professional – divizia out of home Nestlé România: „Suntem încântați să contribuim la dezvoltarea acestui concept deosebit: LA ROSTA. Prin tot ceea ce oferă, cafeneaua LA ROSTA va deveni un centru al experiențelor cafelei, un loc unde comunitatea locală, pasionații de cafea se vor bucura de prospețimea și autenticitatea fiecărui bob de cafea prăjit la fața locului. Fie că este vorba de cafea preparată de barista în locație, fie că este vorba despre boabe prăjite pentru consumul acasă, clienții La Rosta vor avea posibilitatea de a savura cafea de origini de calitate superioară și de o prospețime de neegalat.”
Compania Cumpăna reamintește că „este prezentă în România din 1993 și s-a remarcat prin colaborările cu sute de organizații autohtone, multinaționale, organizații guvernamentale, non-guvernamentale și alte instituții, fiind în tot acest timp responsabilă pentru furnizarea soluțiilor de hidratare la standarde internaționale de calitate.
Cele 3 decenii de activitate se disting prin bogata experiență în filtrarea, îmbutelierea și distribuția apei la birou și acasă, având peste 100.000 de ore de testare a soluțiilor de hidratare. Divizia Water, a fost dezvoltată prin completarea cu divizia Coffee, HoReCa și Retail. Această diversificare a permis companiei să ofere soluții complete și personalizate în domeniul hidratării, astfel încât să răspundă cerințelor variate ale clienților săi.
Distincții – În anul 2017, compania Cumpăna a primit prestigiosul brevet de Furnizor al Casei Regale a României, o distincție completată de recunoașterea Institutului de Testare a Calității și Gustului din Bruxelles prin acordarea premiului Superior Taste Award. Tot la categoria Distincții, palmaresul companiei se bucură de premii precum Quality Assurance, Environmental Management și altele.
Inițiative locale Cumpăna – Responsabilitatea companiei Cumpăna, fiind alegerea pentru hidratare cu apă și cafea a sute de organizații din România, este să ofere nu doar o apă cu un conținut echilibrat de minerale, ci și transparență în activitatea desfășurată. Astfel, prin programul De unde vine apa ta?, Cumpăna invită toți doritorii să descopere modul de filtrare și îmbuteliere a apei de 19l, respectiv 11l, fiind singura companie din industrie deschisă spre o astfel de inițiativă. Angajamentul permanent pentru mediu a condus la integrarea panourilor solare în arhitectura fabricii din București, reciclând și reutilizând 90% dintre materiale, 10% fiind eliminate prin intermediul instituțiilor autorizate.
Progres tehnologic – În ceea ce privește investițiile în tehnologie, brandul românesc a făcut pași semnificativi în automatizarea anumitor linii de producție prin adoptarea echipamentelor de marcă japoneză și italiană. În mediul online, compania va implementa anul acesta sisteme de inteligență artificială în colaborare cu lideri din România în domeniul tehnologiei. Această strategie își propune să ofere clienților cea mai bună experiență și să creeze un mediu propice dezvoltării afacerii. Cumpăna a rămas de-a lungul timpului un business cu 100% capital românesc, reușind să câștige și să mențină încrederea clienților săi, respectând aceeași promisiune: oferirea unei ape microbiologic pură, necesară pentru a fi în echilibru cu noi și cu natura”.
Carrefour România subliniază că „le oferă clienților săi un univers de posibilități de a face cumpărături. Singurul retailer omnichannel din România, Carrefour le oferă clienților experiențe de cumpărături cu ajutorul aplicației mobile și a caselor de marcat Self Service, în magazine, prin serviciile de online shopping cu livrare acasă, prin BRINGO și Glovo sau cu opțiunea Click & Collect de pe www.carrefour.ro.
Odată cu achiziția operațiunilor Romania Hypermarche SA, Carrefour ajunge la peste 430 de magazine, în 113 orașe din țară și ajunge în top trei jucători de pe piața de retail din România, fiind un angajator de top certificat pentru peste 17.000 de angajați. În 2022, Carrefour România a fost un important contribuitor la susținerea economiei, cu peste 681 milioane de lei în taxe aduse la bugetul de stat. Furnizorii Carrefour de anul trecut au provenit în proporție de peste 93% din România, iar acum retailerul continuă să își extindă rețeaua de producători locali și ultra-locali, care însumează peste 1.300 de parteneriate, pentru furnizarea de produse proaspete.
Compania susține comunitățile în care activează prin programe și inițiative naționale pe termen lung, cu impact pozitiv în societate: Cooperativa Agricolă Vărăști, prima de acest gen fondată de retailer în România, Deschidem Vinul Românesc, Creștem România BIO, Grădina Noastră și Poftim Brânză Românească sau Plata cu PET. Platforma Act For Good transformă cumpărăturile într-o experiență personalizată cu impact social. Fiecare sesiune de shopping le poate aduce utilizatorilor puncte de loialitate, prin care pot face fapte bune, dar pot și beneficia de reduceri și oferte personalizate.
Carrefour România operează în România prin cinci entități juridice: Carrefour S.A., Artima S.A., Columbus Operational SRL, Supeco Investment SRL și, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A.”
Grupul Nestlé „este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestlé s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani compania a plantat 90.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.
Inițiativele globale Nestlé:
În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului Nestlé for Healthier Kids, extinderea inițiativei Nestlé needs YOUth și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.
Nestlé for Healthier Kids
Programul Nestlé for Healthier Kids a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului Și eu trăiesc sănătos – SETS, inițiat de Fundația PRAIS.
Nestlé needs YOUth
Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret Nestlé needs YOUth este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.
Nestlé for a Waste Free World
Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.
Agenția WAVE își anunță transformarea, devenind agenție de comunicare integrate, în urma unui proces care a durat aproximativ un an: „Sub poziționarea The Really Fully Integrated Agency, WAVE trece de la a fi unul dintre pionierii industriilor de BTL, comunicare in-store și strategii de field force, la a oferi o gamă de servicii extinse, care acoperă tot spectrul de marketing și comunicare”.
Al Kamara, fondator WAVE: „Am fondat WAVE acum 23 de ani, ca o agenție de consumer engagement, care și-a câștigat rapid respectul și aprecierea în rândul colegilor din breaslă și al clienților. Felul în care industria noastră a evoluat în ultimii ani, nivelul ridicat de digitalizare și comportamentele de consum mereu în schimbare, ne-au făcut să reevaluăm modelul de business și să luăm deciziile necesare, pentru a rămâne un partener agil și de încredere pentru clienții noștri. Astfel, am reușit să reclădim un WAVE mai bun, mai puternic, aflat în avangarda pieței pe care activăm. Deși o parte dintre procesele, oamenii și portofoliul nostru de clienți s-a schimbat, un lucru rămâne constant: obiectivul nostru de a fi indispensabili companiilor cu care lucrăm. Acesta este atât un obiectiv, cât și un angajament, pe care îl tratăm cu responsabilitate.”
WAVE precizează că echipa actuală „aduce împreună profesioniști cu experiență în client service, creativi cu idei inovatoare, strategi și experți în dezvoltarea de business, care sunt întotdeauna conectați la ceea ce se întâmplă pe piețele locale și internaționale. Mai mult decat atât, pentru a se menține întotdeauna cu un pas înaintea industriei, WAVE a dezvoltat parteneriate strategice cu entități locale și internaționale, care să completeze portofoliul de servicii al agenției cu zonele de cercetare și performance media.
În noua formulă, WAVE va fi coordonat de către Manuela Silică, din poziția de Business Development Director. Manuela este un profesionist cu peste 15 ani de experiență în publicitate. Ea a făcut parte din echipa WAVE în intervalul 2008-2016 și a revenit, în 2022, pentru a strategiza și gestiona procesul de transformare al agenției”.
Manuela Silică, Business Development Director WAVE: „Sunt mândră să coordonez un proiect atât de complex și de important pentru o agenție cu care am o poveste atât de frumoasă. Ce mă bucură nu este doar faptul că am reușit să integrăm o gamă vastă de servicii, de la strategie la creație, de la producție la organizare de evenimente, social media și PR, cât mai degrabă faptul că am realizat acest lucru adăugând în mix performanța expertizei și a tehnologiei, precum și puterea datelor. La WAVE avem o echipă de seniori care beneficiază de soluții data-driven, pe bază de algoritmi complecși, cu scopul de a elimina deciziile luate în baza unor considerații subiective și a le înlocui cu cele fundamentate cu date și informații verificate. Acest lucru înseamnă că premisele de la care pornim sunt extrem de solide, ceea ce face ca munca noastră să fie mult mai eficientă și mai relevantă pentru brandurile cu care lucrăm și stakeholderii lor.”
WAVE subliniază că, pentru a asigura succesul campaniilor integrate, „utilizează o platformă avansată condusă de inteligență artificială. Aceasta colectează și analizează date complexe din multiple surse, atât online cât și offline, oferind o perspectivă 360 de grade asupra comportamentului consumatorilor. Procesul începe cu obiectivele clar definite ale clientului, apoi trece la analiza datelor pentru a extrage insight-uri relevante. Aceste descoperiri sunt esențiale în formularea conceptelor creative și ale inițiativelor de marketing, personalizate pentru fiecare client. Implementarea este la fel de riguroasă, acoperind atât mediul online, cât și pe cel offline, de la creație până la implementare în teren cu echipe dedicate. Fiind agenția cu adevărat integrată, procesele sunt gestionate centralizat, ceea ce permite extragerea concluziilor precise și acționabile, esențiale pentru optimizarea continuă si raportarea completă a campaniilor.
Pentru mai multe detalii despre parcursul și serviciile integrate WAVE, poate fi accesat noul website, www.waveadvertising.ro, unde povestea este spusă, și cele mai recente campanii sunt prezentate.
Printre clienții WAVE se numără Autonom Group, Whirlpool, Unilever, City Park Mall of Constanta, Nordic Foods, Samsung, Serpico, Sun Plaza Shopping Center, LIDL, Huggies, Kotex, Panini”.
Tarfin, agri-fintech-ul regional specializat în furnizarea de soluții avansate de finanțare pentru sectorul agricol prin intermediul platformei sale digitale, face un nou pas în strategia de susținere a fermierilor mici și mijlocii din România. Compania anunță încheierea unui nou parteneriat cu Symbiotics Investments, cea mai importantă platformă elvețiană de acces pentru investiții de impact, dedicată piețelor private din economiile emergente și de frontieră.
Prin intermediul acestui împrumut, Tarfin își continuă misiunea pentru a susține dezvoltarea IMM-urilor din domeniul agricol prin acces facil la microfinanțare pentru fermierii mici și mijlocii. Această inițiativă vine în întâmpinarea unei realități dificile, în care accesul la formele tradiționale de finanțare pentru această categorie de agricultori este limitat sau chiar inexistent. În acest context, Tarfin își majorează capacitatea de creditare pentru a susține peste 200 de fermieri, oferind mijloacele necesare pentru scalarea afacerilor.
„Prin colaborarea cu Symbiotics Investments, ne continuăm angajamentul față de susținerea fermierilor mici și mijlocii din România. Acest parteneriat reprezintă un pas semnificativ în direcția diversificării surselor de finanțare ale companiei, însă nu este doar un instrument financiar, ci un mijloc de încurajare a inovației, contribuind la creșterea producției naționale, la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și la dezvoltarea economiilor autohtone. Suntem încrezători că acest parteneriat va avea un impact pozitiv asupra comunităților agricole locale, accelerând dezvoltarea durabilă. În egală măsură, suntem recunoscători pentru oportunitatea de a colabora cu Symbiotics Investments în această inițiativă și suntem motivați să creăm împreună soluții de impact”,a declarat Adina China Birta, Director General Tarfin România.
Symbiotics Investments este o companie stabilă, deja cunoscută pentru parteneriatele sale cu jucători importanți din mediul de afaceri local, iar colaborarea cu Tarfin vine ca un pas firesc pentru susținerea domeniilor care inovează, devenind un simbol al devotamentului față de fermierii români. Bazându-se pe istoricul său de colaborare cu entitățile locale, Symbiotics Investments dovedește o experiență solidă în adaptarea soluțiilor financiare pentru a răspunde cerințelor specifice ale pieței agricole din România, creând astfel valoare adăugată de-a lungul întregului lanț agroalimentar.
Împrumutul este acordat pe o perioadă de doi ani, fiind o garanție a dezvoltării sectorului agricol, oferindu-le fermierilor oportunitatea de a accesa resurse financiare esențiale, care să le permită achiziția de inputuri agricole într-un cadru cât mai stabil.
„Ne bucurăm că am reușit să încheiem acest parteneriat cu Tarfin România și putem să susținem reducerea deficitului financiar pentru unul dintre cele mai vaste dar sub deservite piețe agricole din Europe. Credem că abordarea tehnologie a Tarfin România facilitează accesul la inputuri agricole, susținând fermierii să-și îmbunătățească randamentul agricol, reducând costurile”, a declarat Vincent Lehner, Head of Markets division Symbiotics Investments.
Tarfin își propune să continue să redefinească peisajul financiar pentru fermierii mici și mijlocii din România. În plus față de parteneriatele recente care diversifică sursele de finanțare, compania are în plan extinderea serviciilor sale digitale prin intermediul aplicației Tarfin Mobile. Această aplicație inovatoare va automatiza și digitaliza accesul fermierilor la soluții financiare și consultanță specializată, oferindu-le instrumentele necesare pentru a-și gestiona eficient întreprinderile, precum și oferte competitive de la distribuitorii de inputuri, combustibil și echipamente agricole din proximitate. Astfel, echipa Tarfin rămâne determinată să creeze constant noi oportunități pentru fermieri și să devină un partener cheie în dezvoltarea acestui domeniu vital pentru economia României.
Compania MET Energia Italia, filiala italiană a companiei MET Group cu sediul în Elveția, anunță că „a semnat un contract de tip PPA cu MIX-IT, cel mai important Internet Exchange Point din Italia, privind vânzarea întregii producții de energie a parcului fotovoltaic Mirto Solarpark din Sicilia. Prin acest acord, MIX-IT a reușit să implementeze un proces mai eficient de alimentare cu energie.
Potrivit contractului, MET Energia Italia este responsabilă pentru furnizarea energiei generată de Mirto Solarpark în rețeaua electrică italiană, asigurându-se că MIX-IT primește toată cantitatea de electricitate generată și furnizată de parcul solar.
În același timp, MET va furniza către MIX-IT orice cantități suplimentare de electricitate necesare și va vinde garanții de origine către companie. Astfel, în baza acestui acord, MET permite clientului să atingă un prag de alimentare cu energie din surse regenerabile de 100%. Combinația între PPA-ul asociat parcului Mirto Solarpark și accesul la piața spot de energie electrică din Italia, asigură clientului alimentarea garantată cu energie din surse regenerabile.
Realizarea acordului a fost coordonată de Spinergy, o firmă de consultanță cu experiență în domeniul optimizării costurilor energetice pentru clienții industriali, în colaborare cu Energethique, o companie de consultanță specializată în gestionarea PPA-urilor, împreună cu echipele de Vânzări pentru IMM-uri și Managementul Portofoliului de Energie ale MET Energia Italia, conduse de Andrea Rebora și Andrea Crosetti”.
Giuseppe Rebuzzini, CEO al MET Energia Italia: „Susținerea MIX-IT și Mirto Solarpark în structurarea și realizarea unui astfel de accord pe termen lung reprezintă un prim pas important al implicării MET Energia Italia pe segmentul PPA-urilor. Această capacitate de a combina producția de energie verde cu nivelul de consum va reprezenta un element cheie în optimizarea randamentelor pentru investitori și pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen lung pentru marii consumatori. Prin exploatarea portofoliului MET Group de energie verde în curs de dezvoltare în Italia, MET Energia Italia este determinată să joace un rol cheie în această zonă.”
Alessandro Talotta, președinte executiv și președinte al MIX-IT: „Creșterea prețurilor din 2022 a avut repercusiuni importante asupra sectoarelor cu un consum mare de energie, așa cum este industria telecomunicațiilor. Pentru MIX-IT alegerea celui mai bun furnizor de energie nu este suficientă: durabilitatea, eficiența, conștientizarea și transparența sunt criteriile care ne inspiră atunci când stabilim un nou mod de gestionare a aprovizionării cu energie.”
MET Group este cunoscut ca „un furnizor de servicii energetice integrate, cu sediul central în Elvețiași operațiuni și active pe piețele gazelor naturale și energiei electrice. MET este prezentă prin subsidiare în 15 țări și 30 de piețe naționale de gaze naturale și în 22 de centre internaționale de tranzacționare. MET a dovedit o experiență vastă în operarea de active energetice verzi (bazate pe surse regenerabile) sau flexibile (din surse convenționale), oferind cea mai largă paletă de sprijin pentru tranziția energetică. Veniturile consolidate ale Grupului MET s-au ridicat în 2022 la 41,5 miliarde euro, volumul total de gaze naturale tranzacționate fiind de 109 BCM, inclusiv contracte futures, iar cel de energie electrică la 67 TWh, inclusiv contracte futures”.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov anunță că în evidențele proprii, în acest moment, sunt înregistrate 5523 de locuri de muncă vacante, potrivit declarațiilor agenților economici din județ. Oferta cuprinde 33 de locuri pentru persoane cu studii superioare, 764 de locuri pentru persoane cu studii medii, 145 de locuri pentru muncitori calificați, 4581de locuripentru muncitori necalificați.
Între ocupații, se regăsesc: director societate comercială, șef serviciu comerț cu ridicata și cu amănuntul, inginer mecanic, inginer rețele electrice, asistent medical generalist, formator, specialist marketing, tehnician chimist, tehnician electronică, agent de vânzări, specialist în achiziții, agent comercial, agent reclamă publicitară, asistent manager, operator introducere, validare si prelucrare date, recepționist, gestionar depozit, lucrător gestionar, bucătar, ajutor ospătar, ospătar, îngrijitor clădiri, agent curățenie clădiri și mijloace de transport, lucrător comercial, casier, infirmier, agent de securitate, montator placaje interioare și exterioare, dispecer centru de alarmă, vopsitor auto, tinichigiu carosier, lăcătuș mecanic, operator la mașini-unelte cu comandă numerică, mecanic auto, electrician echipamente electrice și energetice, electrician de întreținere în construcții, brutar, patiser, confecționer articole din piele și înlocuitori, conducător auto transport rutier de mărfuri, șofer de autoturisme și camionete, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, spălător vehicule, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, ambalator manual, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, muncitor necalificat în metalurgie, muncitor necalificat în industria confecțiilor, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, lucrător bucătărie, curier, portar.
AJOFM Ilfov precizează că „toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.
Spre final de an tot mai mulți candidați români își caută un job remote, care fie să le permită să evite naveta în sezonul rece, fie să le asigure un venit suplimentar. Astfel, pe platforma de recrutare online bestjobs, peste 150.000 de aplicări s-au înregistrat în luna noiembrie la joburi ce presupun munca de la distanță, în timp ce expresiile „remote”, „lucrul la distanță”, „work from home” au strâns în total peste 200.000 de căutări pe platformă.
Un sondaj realizat de bestjobs la jumătatea anului arăta că doar 40% dintre angajați lucrau de la birou, în timp ce mai mult de jumătate dintre ei și-ar fi căutat un job nou care să le ofere mai multă flexibilitate.
Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs
„Anul 2023 a fost unul dificil din punct de vedere financiar, iar suplimentarea veniturilor a fost preocuparea principală a angajaților români. Astfel se explică și numărul record de aplicări pe care îl înregistrăm pe bestjobs de la o lună la alta. În apropierea finalului de an, observăm însă un interes tot mai mare pentru joburile remote și o posibilă explicație în acest sens ar putea fi suplimentarea veniturilor prin necesitatea de a avea un job secundar, iar flexibilitatea unui job remote ar putea permite lucrul pentru două locuri de muncă simultan”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.
Numărul de joburi disponibile care permit lucrul de acasă în totalitate (full remote) sau parțial (hibrid) a ajuns în luna noiembrie la aproape 13.000. Cele mai multe astfel de oportunități sunt în Vânzări, Call Center, IT și Marketing.
Joburile în Vânzări au atras în ultima lună un număr record de aplicări, de aproape 200.000
Sărbătorile influențează foarte mult tendințele de aplicare ale candidaților români. Astfel, domeniul Vânzărilor, cunoscut pentru activitatea crescută din această perioadă, capătă tot mai mult interes, aproape 200.000 de aplicări fiind făcute pentru roluri în acest sector. Managementul, IT-ul, Financiarul și Call Center-ul rămân și ele în topul preferințelor candidaților români.
Alte joburi care au atras multe căutări în luna noiembrie pe bestjobs au fost cele de „șofer”, cu peste 50.000 de căutări, „contabil” sau „economist”, cu 49.000 de căutări și „inginer”, cu aproape 30.000 de căutări.
În prezent, pe bestjobs sunt disponibile 35.000 de joburi, acoperind toate domeniile și toate nivelurile de experiență.
În perioada 5-23 decembrie, la Promenada Mall București,clienții pot beneficia de servicii de împachetare gratuită a cadourilor într-un lounge special amenajat, amplasat la nivelul 1, în zona magazinului H&M.
Promenada Mall anunță că, petot parcursul campaniei de Crăciun, în intervalul orar 14.00-20.00, clienților le sunt oferite „momente relaxante pe ritmuri de jazz și muzică chillout. În acest timp, cadourile le vor fi ambalate cu grijă, pentru a fi cele mai admirate de sub brad, în acest sezon. Utilizatorii aplicației SPOT au acces exclusiv în lounge și se pot bucura de o experiență perfectă, în care farmecul atemporal al Crăciunului este completat de o ambianță sofisticată.
Sărbătorile de iarnă vin la Promenada Mall cu experiențe exclusiviste și o atmosferă festivă, unde se vor regăsi și elementele tradiționale de Crăciun, dar în care primează eleganța și rafinamentul. Sub mottoul unor colinde clasice precum «Oh, ce veste minunată!» sau «Steaua sus răsare», Promenada își așteaptă vizitatorii cu decoruri, evenimente și activități speciale, în care răsfățul este elementul central.
Un alt punct de atracție este Christmas Fair, o sărbătoare a cadourilor care se desfășoară până pe 23 decembrie, între 10.00 și 22.00, în zona magazinelor Intersport și CCC, de la nivelul 1. Aici sunt expuse produse dintr-o paletă foarte variată, de la articole vestimentare, accesorii și bijuterii, până la cozonaci și preparate de sezon. Oricare dintre acestea pot deveni cadoul ideal chiar și pentru cele mai pretențioase gusturi.
Ca în fiecare an, sfârșitul lunii decembrie aduce modificări în orarul de funcționare a centrului comercial. Pe 24 decembrie, Promenada Mall își așteaptă vizitatorii între 10.00-18.00, iar în prima zi de Crăciun va fi închis. În perioada 26 decembrie și 30 decembrie inclusiv, mallul va funcționa în regim normal, de la 10.00 la 22.00. Pe 31 decembrie, centrul comercial poate fi vizitat între 10.00 și 18.00, iar pe 1 ianuarie va fi închis. Din 2 ianuarie 2024 se revine la programul normal.
Mai multe detalii despre programul special din perioada sărbătorilor de iarnă și evenimentele pregătite în această perioadă puteți găsi pe promenada.ro/”.
Promenada reamintește că „pune la dispoziția clienților o experiență completă de shopping. Având un design modern în linie cu arhitectura urbană din zona de nord a capitalei, Promenada Mall este situat pe Calea Floreasca nr 244-246, sector 1 București, cu acces facil la mijloacele de transport public, într-una din cele mai moderne zone ale orașului.
Promenada găzduiește peste 150 de magazine, printre care se numără branduri premium precum Coccinelle, în exclusivitate în România, LIU JO, GUESS, Musette, Intimissimi, Kultho, Bijuteria TEILOR, grupuri de renume ca Inditex, cu brandurile Massimo Dutti, Oysho, ZARA, ZARA HOME, Bershka și Stradivarius, Peek & Cloppenburg, Lunet, Chic Chic Urban Fashion, SPARK, magazine pentru copii, de sport, frumusețe și timp liber. Ofertei de magazine i se adaugă o gamă largă de servicii precum Asian Vitality SPA, The BAR Salon, Salon Yvonne, Floria, Needle Atelier de retuș, ECO CLEAN, Diamond Car Wash și o varietate de servicii bancare. Din
Terasa verde, de peste 4000 mp este o adevărată oază urbană, care invită vizitatorii la relaxare și oferă modalități variate de petrecere a timpului liber – proiecții de film, spectacole de teatru, concerte în aer liber și alte evenimente dedicate publicului. Restaurantul Trickshot oferă mai mult decât experiențe culinare, cuprinzând și activități de petrecere a timpului liber – biliard și bowling. Clienții au la dispoziție și Clubul de Health & Fitness World Class, ce oferă membrilor acces la facilități și echipamente premium.
Cei care preferă modalitățile de transport prietenoase cu mediul vor găsi la Promenada singurele Tesla Superchargers din țară (nivelul -2) și alte stații de încărcare disponibile în parcarea subterană.
Promenada Mall a lansat SPOT, o aplicație mobilă ce recompensează utilizatorii cu puncte de loialitate pentru fiecare sesiune de cumpărături, oferindu-le astfel acces la oferte și beneficii exclusive, în funcție de statutul atins în program. Aplicația mobilă de recompensare a clienților loiali este disponibilă în 17 centre comerciale ale grupului NEPI Rockcastle din România: Mega Mall București, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Shopping City Timișoara, City Park Mall Constanța, Brăila Mall, Shopping City Galați, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Piatra Neamț, Shopping City Satu Mare, Shopping City Târgu Mureș, Ploiești Shopping City, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Vulcan Value Centre.
Aplicația SPOT este gratuită și poate fi descărcată atât din Google Play, cât și din App Store”.
Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), sub semnătura prof. univ. dr. Ilie Van, președintele Consiliului Director UCPR, președintele Secției de zootehnie a Academiei de Științe Agricole și Silvice, oferă o serie de precizări autorizate referitoare la calitatea și siguranța produselor avicole furnizate de producătorii autohtoni de carne de pui. În același timp, dă asigurări că informațiile pe care le prezintă sunt corecte, verificate știintific și bazate pe realitatea din teren:
STOP dezinformării! Adevărul despre creșterea puilor de carne în România
Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) condamnă cu fermitate apariția periodică în spațiul public a unor afirmații false, care se bazează pe informații eronate și imagini preluate din cărțile de anatomie patologică și care nu au nicio legătură cu situația reală din fermele avicole din România. Aceste acuzații, fără temei, dezinformează consumatorii cu privire la normele de bunăstare a puilor, la calitatea și siguranța produselor avicole furnizate de producătorii autohtoni de carne de pui.
„În ultima vreme, asistăm la atacuri repetate de dezinformare care afectează în mod negativ încrederea consumatorilor și aduc prejudicii industriei avicole din România. Este regretabil că informații false și imagini manipulative sunt folosite pentru a crea o imagine distorsionată a condițiilor de creștere a puilor în fermele avicole din România. În realitate, membrii UCPR respectă cu strictețe standardele de bunăstare a animalelor și se supun regulilor stricte de igienă și siguranță alimentară pentru a asigura producția de carne de pui de calitate, in conformitate cu legislația națională și a UE”, declară reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.
Toți puii de carne din UE și implicit din România, sunt crescuți la sol, având posibilitatea de a se mișca liber într-un mediu controlat, putând să se hrănească, să bea apă și să interacționeze cu ceilalți pui, atât în sistemul de creștere convențional, cât și în cel care utilizează tehnologii alternative. La nivel european, 90% din totalul consumului de carne de pui provine din păsări crescute în sisteme convenționale, adică cu condiții controlate de microclimat și furajare, în adăposturi fără acces la aer liber. Doar 10% din carne provine din păsări crescute în tehnologii alternative: tradițional (în aer liber sau crescute în libertate totală), sau sistem extensiv (pui crescuți în semilibertate sau în spații închise). Cum acest tip de carne implică costuri semnificativ mai ridicate, generând prețuri de piață mai mari, în România, cererea pentru acest tip de carne este și mai limitată. Astfel, acest segment reprezintă aproximativ 3-4% din totalul producției realizate.
„Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, etice și de responsabilitate, asigurând un standard ridicat de siguranță și calitate a produselor din carne de pui. În fermele avicole din Romania tehnologiile de creștere a puilor de carne sunt reglementate de legislația UE prin Regulamentul 543/2008 (care se referă la standarde de producție, calitate și comercializare) și Directiva 43/2007 (care se referă la bunăstarea puilor de carne). Astfel, creșterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sănătății păsărilor se face permanent prin programe de autocontrol și control oficial în baza legislației UE”, explică reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.
UCPR asigura consumatorii ca produsele obținute pe lanțurile de producție avicolă ale membrilor săi provin de la pui de carne BROILER crescuți în condiții de bunăstare care respectă toate normelor naționale și de la nivelul Uniunii Europene:
Vârsta minimă de sacrificare a puilor de carne este de cel puțin 42 de zile, fiind reglementată prin Ordinului MADR nr. 55 din 2023.
Condiții de mediu optime, în funcție de perioada de creștere, prin care se asigură spațiu suficient pentru a se mișca și a se comporta în mod natural.
Condiții adecvate de adăpost (temperatură, lumină, aer, umiditate etc.).
Nutriție corespunzătoare care asigură o dietă echilibrată, bogată în nutrienți, adaptată etapei de dezvoltare a puilor și care le asigură o creștere sănătoasă și un sistem imunitar puternic.
Acces la apă curată și proaspătă pentru hidratare adecvată.
Controlul medical regulat asigurat de medici veterinari, conform normelor în vigoare.
Absența utilizării antibioticelor ca stimulatori de creștere.
UE este singura zona economică din lume care a promovat o legislație specifica bunăstării păsărilor. Amintim că Directiva 43 din 2007, prevede densitățile pe mp în kg la puii de carne și care nu pot fi depășite de nici un fermier din UE. Suplimentar față de legislația europeană cu prevederi minime de bunăstare, țara noastră a solicitat și a obținut aprobarea Comisiei UE pentru aplicarea unui program de bunăstare superioară care prevede o reducere a densității (kg/mp) cu încă 15%. Menționăm că în urma unei inițiative cetățenești la nivelul UE (cca 1,5 milioane cetățeni) Comisia a decis să modifice legislația privind bunăstarea animalelor. Astfel, în această perioadă legislația este în curs de elaborare, urmând să fie supusă dezbaterii publice și apoi sa fie votată. În acord cu recomandarea științifică a EFSA (Autoritatea europenă de siguranța alimentelor), bunăstarea puilor de carne va fi la nivelul bunăstării superioare practicate in prezent in România.
Combatem cu fermitate un alt subiect care manipulează opinia publică generând anxietate și chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentația ce conține carne de pui, precizând că antibioticele sunt permise în creșterea pasărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de așteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creșterea pasărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament. Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanțelor farmacologic active şi a altor reziduuri se realizează în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007. Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcție de numărul de păsări din fiecare țară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduuri.
La nivel mondial 85% din toată carnea de pasare destinată consumului uman provine de la pui de găină, 10% de la pui de curcă și 5% din alte specii de păsări (rață, gâscă, bibilică, struți etc).
Campaniile de sărbători reprezintă 25% din activitatea anuală a Brand Management și generează 30% din cifra de afaceri
60% dintre clienții Brand Management au campanii dedicate perioadei sărbătorilor de iarnă
Brand Management raportează o creștere a cifrei de afaceri de 200% în Q4 2023 față de aceeași perioadă a anului 2022
Brandurile internaționale încep să-și facă reclamă și în orașele de dimensiune medie din țară
În fiecare an, brandurile din întreaga lume se întrec în campanii de Crăciun. Toate vor să-și facă auzite și văzute mesajele în moduri cât mai eficiente cu putință. După câțiva ani plini de provocări, sezonul sărbătorilor de iarnă 2023 pare să fie, de departe, unul dintre cele mai bune, pe măsură ce numărul românilor care merg la mall de Crăciun și Revelion crește cu 17% față de o perioadă normală. Dacă, în mod uzual, 7 din 10 români merg la mall cel puţin o dată pe săptămână (în mediul urban), pe final de an numărul acestora ajunge la 8, iar timpul petrecut în mall crește cu 30%. La fel, și bugetul pentru cumpărături al românilor crește de la o medie de 300 de lei per vizită la peste 400 lei.
Conform Brand Management, liderul pieței de indoor advertising și prima companie de profil ale cărei servicii au acoperire la nivel național, sezonul sărbătorilor de iarnă se anunță a fi unul foarte bun și datorită dezghețării bugetelor de marketing, la finalul unui an dificil, cu multe modificări fiscale care au generat o atitudine prudentă. Practic, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, 60% dintre clienții Brand Management generează un sfert din activitatea anuală a companiei și aproape o treime din cifra de afaceri.
„Ultimul trimestru al acestui an se termină pentru noi cu o creștere a cifrei de afaceri de 200% față de același interval al anului trecut. Din punct de vedere al campaniilor de sărbători, procentele au rămas aceleași ca în anii trecuți – circa 30% din cifra de afaceri provine din acestea. În ce privește cifra de afaceri totală, am avut o creștere de 35% în 2023 și estimăm că vom păstra trendul ascendent și în anul viitor”, spune Georgian Drăghici (foto), Director Comercial Brand Management.
Tendințele actuale în domeniul reclamelor din centrele comerciale demonstrează că brandurile s-au convins de eficiența expunerii în mediul indoor prin faptul că le apropie din ce în ce mai mult de consumator, în momentul în care acesta ia decizia de cumpărare.
Cele mai solicitate spații rămân cele cu trafic intens precum zona de atrium sau cea de restaurante și cafenele din mall-uri, acolo unde se opresc 5 din 10 români să mănânce după ce fac cumpărăturile. În ce privește zonele geografice alese, brandurile internaționale se concentrează în special pe orașele principale (top 6 ca ordin de mărime), însă observăm o prezență din ce în ce mai mare și în orașele ce completează top 20 din punct de vedere al numărului de locuitori. Astfel că, în ultimele planuri de media apar tot mai des orașe ca: Brăila, Galați, Târgu Mureș, Oradea, Piatra Neamț, Suceava, Alba Iulia, Arad etc. Însă, pentru planificarea unei campanii de succes, specialiștii trebuie să aibă în vedere mai multe criterii.
„Până acum am făcut recomandări de eficientizare a expunerii în baza experienței noastre de aproape 20 de ani, dar începând cu 2024 vom agrega datele de trafic ale mall-urilor și hypermarket-urilor cu care lucrăm și astfel toți clienții noștri vor primi, la fiecare plan de media solicitat de la noi, câte zeci sau sute de mii de vizitatori lunari sunt per locație, plus profilul consumatorului (gen/generație), așa cum reiese el din studiul de piață de anul acesta făcut pentru industria de indoor advertising de către Reveal Marketing. Astfel, orice planificare de campanie publicitară în indoor va porni de la audiența ce poate fi atinsă și ce rezultate pot avea din punct de vedere impact și reach al consumatorului final”, spune Georgian Drăghici.
Alte criterii și tactici care s-au dovedit de succes și cresc în tendințe în perioada următoare sunt:
Folosirea de suporturi sustenabile, pentru eficientizarea costurilor.
Atenție sporită la bugetul companiilor în construirea și implementarea campaniilor.
Campanii care să ofere experiențe și interacțiuni offline-online, care să suscite cât mai multe simțuri.
Focus pe datele demografice, care dau valoare oricărei campanii, influențând direct creșterea vânzărilor. Cunoașterea audienței și plasarea campaniilor la locul potrivit face diferența dintre o campanie mediocră dar care crește vânzările și una grozavă, dar pe care nu a văzut-o nimeni.
Campanii globale adaptate pieței, mentalității și contextului local, astfel încât
Grupul paneuropean M Core intră oficial pe piața din România cu cea mai mare tranzacție a sa de până acum o investiție de aproape 219 milioane de euro în 25 de active.
Acordul a fost finalizat pe 6 decembrie a.c. și prevede ca M Core să achiziționeze un portofoliu de retail de 132.000 mp de la Mitiska REIM. Grupul va deveni astfel unul dintre cei mai mari proprietari de pe piața de retail din România. În această tranzacție, M Core a fost asistat de compania de consultanță imobiliară iO Partners.
Proprietățile achiziționate de M Core sunt localizate în 24 de orașe din toată țară, inclusiv în Arad, Iași sau București. Cele 25 de centre retail oferă un mix variat de chiriași, incluzând branduri internaționale de renume precum Deichmann, Pepco, KFC, Lidl și H&M.
Printre parcurile de retail achiziționate se numără și Shopping Park Pipera Plaza, care are o suprafață închiriabilă de 11.000 mp GLA și 35 de unități, inclusiv chiriași ca Starbucks, JYSK sau furnizori naționali de servicii. Din portofoliul achiziționat face parte și Shopping Park Medias, cu o suprafață închiriabilă 9.089 mp GLA și 16 unități, inclusiv lanțul european de supermarketuri Kaufland.
Lansarea M Core în România reprezintă următorul pas în viziunea de extindere a grupului imobiliar. Compania este condusă de cei doi co-CEO M Core România, Sebastian MacDonald-Hall și James Fife.
Odată cu recenta achiziție, Sebastian MacDonald-Hall subliniază că M Core este pregătită să-și întărească prezența în regiune, aliniindu-se la obiectivul întregului grup de creștere strategică. Astfel, M Core intenționează să-și consolideze portofoliul românesc prin investiții constante, pentru a replica abordarea de succes implementată în Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia.
Sebastian MacDonald-Hall, M Core Chief Investment Officer (Europa) și co-CEO M Core România, comentează:„Sunt încântat să anunț prima achiziție de portofoliu a M Core în România. Pentru noi, România are o semnificație strategică și prezintă oportunități solide de investiții, iar această tranzacție marchează un moment esențial pentru grupul nostru.
Pentru a asigura succesul nostru în România, am adus o echipă cu experiență, dedicată gestionării acestor investiții. Aceasta nu va oferi doar servicii excepționale, ci își propune să cultive parteneriate de durată cu business-uri și comunități din regiune.
Extinderea M Core în România reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea grupului, întărind strategia noastră orientată spre viitor și încrederea în piața locală. Pe măsură ce continuăm să ne lărgim portofoliul, angajamentul nostru de a oferi excelență în servicii și de a ne implica în comunitățile locale rămâne neclintit.”
James Fife, Chief Executive Officer al LCP în Polonia, parte a M Core și co-CEO al M Core România, a adăugat: „După o perioadă extinsă de analiză a oportunităților din piețele emergente, sunt încântat să mă alătur lui Sebastian MacDonald-Hall în lansarea portofoliului nostru din România. Prin intrarea pe piața românească, putem să ne diversificăm portofoliul și să generăm noi oportunități pentru a stabili relații puternice de business la nivel național. Pe măsură ce căutăm să ne extindem și în 2024, sustenabilitatea activelor și integrarea comunităților vor rămâne punctele cheie în strategia noastră de dezvoltare.
În această perioadă de expansiune continuă, M Core a colaborat cu Oliver Fraser-Looen pentru a identifica oportunitățile de investiții și pentru a sprijini planurile de expansiune ale colectivului.
Comentând implicarea sa, Oliver Fraser-Looen declară: „Acesta este un moment cheie pentru grupul M Core, deoarece acesta continuă să realizeze investiții dinamice și să se extindă și în alte teritorii din Europa. Cu o experiență de peste 35 de ani în investiții pe piața imobiliară comercială, M Core se află într-o poziție privilegiată pentru a continua să identifice oportunități de achiziție a căror valoare să o maximizeze în timp.”
Andrei Văcaru, Head of Capital Markets iO Partners, comentează: „Aceasta este cea mai mare tranzacție cu proprietati într-o singură țară din 2023 în Europa Centrală și de Est. Astfel, reprezintă un puternic vot de încredere pentru piața din România și confirmă rolul in crestere al M Core în regiune. Tranzacția demonstrează capacitatea iO de a ne sprijini clienții să navigheze intr-un context de piață complex și să profite de oportunități.”
Concomitent, M Core s-a extins și pe piața iberică prin deschiderea sediului său din Madrid, precum și prin finalizarea unei investiții de 30 de milioane de euro în parcul comercial Quadernillos. Acesta a fost achiziționat de Proudreed, parte din M Core, în parteneriat cu BPN Capital Partners, marcând primul activ iberic care se alătură portofoliului de 6 miliarde de euro al grupului din Europa.
Din biroul său dedicat în Iberia, alte investiții în teritoriu vor fi gestionate de reprezentanți C-level M Core – Steven Newman și Simon Blaxland.
Această expansiune la nivel european reprezintă încă un moment important pentru dezvoltarea M Core, deoarece grupul imobiliar caută în mod activ oportunități de achiziții pentru a-ș atinge obiectivul de a face investiții în valoare de 1 miliard de euro la nivel european.
Cel mai recent Barometru global EY despre riscuri climatice arată un progres în calitatea raportării privind schimbările climatice, insuficient însă pentru a asuma acțiuni concrete
74% dintre companiile intervievate nu includ impactul cantitativ al riscului climatic în informațiile pe care le publică, deoarece impactul climatic rămâne separat de strategia corporativă
47% dintre organizațiile intervievate nu prezintă niciun plan de tranziție asociat angajamentelor lor climatice
Există o profundă deconectare între strategia climatică și strategia corporativă a organizațiilor, conform ultimei ediţii EY Climate Risk Barometer. Deși și-au asumat angajamente privind clima, aproape jumătate (47%) dintre companiile chestionate nu au publicat niciun plan de tranziție care să le susțină. Un procent de 74% dintre companiile respondente nu includ impactul cantitativ al riscului climatic în datele pe care le fac publice, ceea ce denotă că schimbările climatice nu sunt luate în considerare în același mod ca și alte riscuri materiale și reflectă tendința ca strategia climatică să rămână separată de raportarea corporativă. În pofida îmbunătățirii nivelului de informații furnizate (+6% de la an la an) și a calității informațiilor (+6% de la an la an), în special în economiile în curs de dezvoltare, ritmul de schimbare rămâne prea lent, deoarece ajungem într-un moment fără cale de întoarcere, în care progresul în materie de raportare nu este suficient și este nevoie de o serie de acţiuni de transformare la nivel organizaţional.
Barometrul EY, aflat la a cincea ediție, este un punct de referință consacrat care evaluează progresele înregistrate atât în ceea ce privește acoperirea, cât și calitatea informațiilor referitoare la climă. Acesta analizează peste 1.500 de companii din 51 de țări, pentru a evalua performanța în raport cu standardele stabilite de Grupul de lucru pentru informații financiare legate de climă (TCFD). Barometrul măsoară companiile în funcție de numărul de informații pe care le publică (acoperire) și de amploarea și nivelul de detaliu al fiecărei informații (calitate).
Potrivit Barometrului, gradul de acoperire al informaţiilor publicate continuă să se îndrepte în direcția bună, crescând de la 84% în 2022, la 90% în 2023. Cu toate acestea, calitatea acestora rămâne scăzută, la 50%, cu o îmbunătățire de 6% faţă de anul anterior, determinată doar de necesitatea de a se pregăti pentru cerințele tot mai mari ale noului regulament al Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB). Barometrul arată o lipsă continuă de granularitate în ceea ce privește raportarea și eficacitatea reglementărilor. În topul piețelor în ceea ce privește calitatea informațiilor referitoare la climă au fost Marea Britanie (66%), Germania (62%), Franța (59%), Spania (59%), SUA (52%). India (36%), China și Filipine (ambele 30%), Indonezia (22%) au fost menționate ca necesitând îmbunătățiri semnificative.
Massimo Bettanin (foto), Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Datele de până la sfârșitul lunii octombrie au arătat că în 2023 se înregistra o creștere a temperaturii globale de aproximativ 1,4oC peste nivelurile preindustriale, din cauza creșterii continue a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili și a revenirii modelului climatic El Niño. În deschiderea COP28, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut o reducere drastică a emisiilor «deoarece politicile actuale ne conduc spre o creștere a temperaturii de 3oC, care va distruge pământul». După un deceniu de reglementare sporită în ceea ce privește publicarea de informații privind dezvoltarea durabilă a companiilor, accentul se pune acum pe acțiune și pe trecerea de la angajamente și obiective, la rezultate tangibile. Raportul EY din acest an a evidențiat îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea și gradul de acoperire al rapoartelor referitoare la climă. Cu toate acestea, în timp ce un număr tot mai mare de companii au investit timp și energie pentru a se implica în noile reglementări, cum ar fi ISSB IFRS2 și CSRD ESRS1, imaginea de ansamblu este îngrijorătoare.
Potrivit cercetării EY, doar 53% dintre companiile care fac obiectul studiului furnizează informații în raport cu un anumit tip de plan de tranziție. În Marea Britanie, o țară fruntașă în publicarea de informații despre emisiile de carbon, peste 80% dintre firmele cotate la bursă declară că s-au angajat să devină net zero până în 2050. Cu toate acestea, doar 5% dintre aceste firme au făcut publice planuri de tranziție detaliate și aplicabile. Deși este corect să spunem că multe companii își publică pe larg obiectivele pe termen lung de zero emisii nete, există încă puține dovezi că societățile își fac publice planurile reale pe termen scurt și mediu sau progresele înregistrate până în prezent în privința angajamentelor pe care și le-au asumat.
Timpul pentru a menține încălzirea globală la o traiectorie de sub -2°C se reduce și nu există nicio îndoială că așteptările sunt în creștere. Prin urmare, a venit momentul să depășim simpla colectare și analiză a datelor pentru a ne conforma unor cerințe de raportare mai stricte și să folosim datele pentru a susţine deciziile operaționale și strategice, precum și pentru a pune în aplicare planuri de tranziție eficiente, care să țină seama de riscurile fizice și de tranzițiile actuale și să includă scenarii de risc plauzibile care ar putea avea un impact asupra companiilor în viitor. În prezent, ne confruntăm cu o tranziție istorică. Liderii au o mare oportunitate de a trece dincolo de termenul scurt și de conformitatea elementară și de a privi decarbonarea ca pe un motor competitiv pentru strategia lor de business.”
În acest an, Barometrul EY a aprofundat și a explorat trei noi domenii care vor dicta peisajul raportării în următorii ani: nivelul în care riscurile și oportunitățile legate de climă sunt reflectate în situațiile financiare ale companiilor, un indicator al gradului de înțelegere de către companii a riscurilor și oportunităților legate de schimbările climatice, plus dorința acestora de a face publice aceste date; planificarea tranziției, pentru a evalua dacă și cum trec companiile de la angajament la acțiune corporativă; și pregătirea pentru raportarea de informații suplimentare în legătură cu pregătirea sau adoptarea proiectelor de standarde ISSB S2.
Performanța companiei
Atunci când se analizează relația cu performanța corporativă, doar una din trei companii intervievate raportează în situațiile financiare legăturile cantitative sau calitative între impactul de climă, ceea ce sugerează că riscul și impactul climatic nu sunt luate în considerare în mod egal în cadrul performanței financiare. În plus, 42% dintre companiile intervievate nu realizează o analiză a scenariilor în contextul lanțului valoric al companiei și al dinamicii mai ample a pieței. Toate acestea înseamnă că schimbările climatice nu sunt încă privite în contextul creșterii afacerii și cele mai multe companii continuă să fie mai puțin deschise să își facă publice strategiile privind oportunitățile legate de climă (68%) decât cele privind riscurile (77%).
Planificarea tranziției
Este nevoie de eforturi pentru planificarea tranziției. Aproape jumătate (47%) dintre companiile intervievate nu dezvăluie modul în care intenționează să își orienteze modelul de afaceri și operațiunile pentru a se alinia la cele mai recente recomandări privind clima. Dintre cele care îşi fac cunoscute planurile (53%), nivelul de detaliu rămâne limitat. Sectoarele expuse la cel mai mare risc climatic au, în mod nesurprinzător, cele mai detaliate planuri, inclusiv energia (60%), mineritul (60%), transporturile (58%) și telecomunicațiile și tehnologia (57%). Cu toate acestea, agricultura rămâne în urmă, doar 43% dintre cei intervievați din acest sector dezvăluind orice formă de plan de tranziție.
Pregătirea pentru conformitate
Raportul arată că societățile care au înțeles legăturile dintre riscul climatic și strategia de creștere a afacerii sunt bine poziționate pentru a face față noilor cerințe de publicare a informațiilor legate de climă, cum ar fi Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) S2, dar cele care continuă o abordare bazată doar pe conformitate sunt mai expuse la dificultăți în îndeplinirea noilor cerințe de raportare legate de climă.
Raportul menționează trei acțiuni esențiale pe care companiile ar trebui să le ia în considerare pentru a sprijini agenda globală privind clima:
Schimbarea mentalității de la povară, la acțiune: în companiile cu cele mai bune performanțe, raportarea de informații este folosită pentru a stimula comportamentul și acțiunea, considerând conformitatea cu riscurile climatice drept o oportunitate de acțiune. În aceste companii, publicarea detaliată și riguroasă a datelor este însoțită de strategie și acțiune.
Agenda privind reducerea emisiilor de carbon bazată pe date: datele nu ar trebui să fie izolate, ci ar trebui să fie conectate și integrate în gestionarea riscurilor și utilizate pentru a determina reducerea emisiilor de carbon.
Creșterea gradului de conștientizare a consiliului de administrație: datele privind clima ar trebui să fie utilizate la nivelul consiliului de administrație pentru a fi incluse în strategia corporativă, unde liderii au în vedere o abordare a impactului climatic în întreaga organizație.
O tremie dintre companiile multinaționale din întreaga lume (34%) anticipează o creștere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă ponderea este în scădere de la 47% în 2022, potrivit Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey. Schimbarea percepției s-a produs în condițiile în care numeroase jurisdicții au făcut progrese în elaborarea legislației interne pentru introducerea impozitul minim pe profit la nivel global, conform pilonului II din reforma OCDE, iar pe baza clarificărilor privind modul de aplicare, 67% dintre participanți au ajuns la concluzia că această măsură nu va implica schimbări majore în structura organizatorică a grupurilor din care fac parte.
Conform studiului, 85% dintre participanți se așteaptă ca un număr semnificativ de țări să introducă impozitul minim pe profit la nivel global până în 2025. În privința prevederilor referitoare la distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor între țările din care se obțin, conform pilonului I al reformei OCDE, doar 51% dintre participanți estimează o implementare în masă în viitorul apropiat, dat fiind că 69% dintre respondenți sunt de părere că Senatul SUA nu va adopta tratatul pentru implementarea acestui pilon până în 2025.
„Concluziile raportului indică faptul că grupurile multinaționale sunt tot mai familiarizate cu recomandările OCDE și cu reglementările europene, care vizează eliminarea practicilor de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, și acționează pentru a se conforma. Demersurile sunt mai avansate în cazul pilonului II, privind impozitul minim pe profit la nivel global, dat fiind faptul că Uniunea Europeană, dar și alte state, l-au adoptat deja. În cazul pilonului I, așa cum reiese și din studiu, așteptările sunt mai temperate, în special din cauza blocajului pe care îl întâmpină în Statele Unite. În aceste condiții, este nevoie în continuare de claritate în elaborarea reglementărilor fiscale și de consecvență în interpretarea acestora, astfel încât companiile, împovărate deja cu numeroase obligații de raportare, să parcurgă procesul de conformare cât mai ușor. Astfel, autoritățile fiscale din statele membre trebuie să își ajusteze legislația internă, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu reglementările europene, iar cele din România în mod special, având în vedere că taxarea marilor companii pe cifra de afaceri, adoptată recent, schimbă peisajul fiscal intern și complică implementarea impozitului minim pe profit la nivel global”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Referitor la cea mai recentă inițiativă a Uniunii Europene, BEFIT (Business in Europe: Framework for Income Taxation – Afaceri în Europa: Cadrul de impozitare pe venit), care vizează stabilirea unei baza comune de impozitare în statele membre, 65% dintre participanții la studiu sunt de părere că nu va avea efectul scontat, acela de a simplifica procesul de conformare la plata impozitului pe profit pentru grupurile lor. În același timp, 47% estimează că directiva care vizează descurajarea utilizării societăților fără substanță economică pentru reducerea sarcinii fiscale – ATAD III (Anti-Tax Avoidance Directive III sau Unshell Directive) – va impune schimbări în structura organizațiilor din care fac parte, dar încă nu au operat modificările necesare.
Conform studiului, două treimi dintre respondenți sunt în continuare îngrijorați de lipsa de îndrumare din partea autorităților fiscale din întreaga lume cu privire la testul scopului principal (principal purpose test) care trebuie realizat pentru a stabili dacă o tranzacție a fost efectuată în principal pentru obținerea unui avantaj fiscal care contravine scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.
În perioada următoare, fiscalitatea asociată protecției mediului, în special taxarea emisiilor de carbon, ar putea deveni aria de interes pentru dezvoltarea unei abordări comune de către comunitatea fiscală internațională. În această perspectivă, 39% dintre respondenți spun că au început deja să analizeze impactul taxelor de mediu asupra afacerilor și operațiunilor lor.
Studiul Deloitte 2023 Global Tax Policy Survey este a zecea ediție a Global BEPS Survey, realizat anual de Deloitte, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul implementării reformei fiscale internaționale asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 200 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.
de Anca Atanasiu, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii
La data de 17 mai 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii.
Directiva urmărește stabilirea unor standarde de transparență salarială, prin:
introducerea unor obligații de raportare pentru marii angajatori cu privire la egalitatea de remunerare;
reglementarea dreptului angajaților la informații din partea angajatorului cu privire la nivelul lor salarial și la nivelurile salariale medii;
crearea unor mecanisme care îmbunătățesc aplicarea principiului egalității de remunerare.
Deși termenul de transpunere urmează să se împlinească la data de 7 iunie 2026, având în vedere complexitatea măsurilor introduse, este binevenită o analiză anticipată a implicațiilor noilor obligații impuse angajatorilor, pentru a facilita implementarea acestora ulterior.
Transparența salarială înainte de angajare
Conform Directivei, angajatorii trebuie să asigure transparența salarială atât înainte, cât și după angajare.
În procesul de recrutare, angajatorii vor trebui să furnizeze candidaților informații cu privire la nivelul inițial al salariului sau intervalul aferent în cadrul căruia acesta se poate stabili. Aceste informații vor fi comunicate într-un moment oportun, de exemplu, prin anunțul de angajare sau înaintea interviului, pentru a facilita procesul de negociere a salariului.
Noua reglementare nu permite angajatorilor să solicite informații despre salariul actual sau istoricul salarial al candidaților. De asemenea, anunțurile de posturi vacante și denumirile locurilor de muncă vor trebui să fie neutre din punct de vedere al genului.
Transparența salarială în desfășurarea raporturilor de muncă
Pe parcursul desfășurării raporturilor de muncă, angajatorii vor fi obligați să pună la dispoziția salariaților, într-un mod accesibil, criteriile obiective, neutre din punctul de vedere al genului care sunt utilizate pentru a determina salariul, evoluția acestuia și nivelurile salariale.
Angajații sau partenerii sociali ai acestora vor putea solicita informații cu privire la propriul nivel salarial și la nivelurile salariale medii pentru categoriile de salariați care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare ca a lor, precum și clarificări și informații suplimentare în legătură cu datele furnizate. Angajatorii vor trebui să se asigure că procedura de urmat pentru exercitarea acestui drept este adusă la cunoștința salariaților în fiecare an. Aceștia vor trebui să răspundă la solicitări într-un termen rezonabil, însă nu mai târziu de 2 luni de la data formulării cererii.
Ce înseamnă „muncă de aceeași valoare”?
„Munca de aceeași valoare” se stabilește în conformitate cu anumite criterii nediscriminatorii, obiective și neutre din punctul de vedere al genului. Acestea vor sta la baza structurii de salarizare a angajatorului și vor fi convenite împreună cu partenerii sociali. Criteriile pot include, de exemplu, competențele, efortul, responsabilitatea, condițiile de muncă și, dacă este cazul, orice alți factori care sunt relevanți pentru postul sau locul de muncă specific.
Interzicerea clauzelor de confidențialitate a salariului
O altă măsură de impact pentru angajatori va fi eliminarea clauzelor de confidențialitate a salariului. Salariații nu vor mai putea fi împiedicați să divulge informații despre remunerația lor în scopul asigurării aplicării principiului egalității de remunerare. În ceea ce privește informațiile obținute în virtutea dreptului la informare, altele decât cele referitoare la propriul salariu sau propriul nivel salarial, angajatorii vor putea solicita salariaților să le utilizeze numai în scopul de a-și exercita dreptul la egalitatea de remunerare.
Obligații de raportare
Angajatorii vor fi obligați să raporteze organismului de monitorizare competent o serie de date referitoare la discrepanțele salariale dintre femei și bărbați. Această obligație se va aplica pentru companiile cu cel puțin 100 de angajați.
Informațiile raportate vor fi comunicate și salariaților și partenerilor sociali ai acestora, precum și inspectoratului de muncă și organismul de promovare a egalității competent, la cererea acestora din urmă.
Identificarea unei diferențe în ceea ce privește nivelul salarial mediu între angajații de gen feminin și masculin de cel puțin 5% în cazul oricărei categorii de salariați, nejustificată obiectiv și neremediată în termen de 6 luni de la data transmiterii raportării va atrage necesitatea demarării unei evaluări comune, prin cooperarea angajatorului cu partenerii sociali.
Măsuri de protecție a salariaților
Salariații care se consideră nedreptățiți ca urmare a nerespectării principiului egalității de remunerare în ceea ce îi privește se vor putea adresa instanței de judecată, prezentând fapte ce permit să se presupună existența discriminării directe sau indirecte. În aceste situații, Directiva transferă sarcina probei către angajator.
În ceea ce privește despăgubirile, acestea vor trebui să includă recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, despăgubiri pentru oportunitățile pierdute, prejudicii morale, orice prejudiciu cauzat de alți factori relevanți, precum și dobânzi de întârziere.
Recomandări pentru angajatori
În anticiparea transpunerii Directivei, este recomandabil ca angajatorii să întreprindă următoarele măsuri:
efectuarea unei analize a sistemului de salarizare, pentru a identifica orice variații de remunerare existente între femei și bărbați care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală și elementele care conduc la aceste diferențe;
revizuirea și actualizarea strategiilor și politicilor de salarizare, pentru a se asigura că acestea se bazează pe criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului;
revizuirea procesului și procedurilor de recrutare, pentru a asigura conformitatea acestora cu principiul transparenței și egalității de remunerare;
stabilirea unui mecanism de comunicare eficient, astfel încât salariații să primească răspunsuri motivate și în timp util, la solicitările pe care le adresează în considerarea dreptului lor la informare.
Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center în noiembrie 2023, aproximativ jumătate dintre români sunt de părere că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, iar aproape două treimi cred că, pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate. În același timp, părerile privind câștigătorul războiului din țara vecină sunt împărțite, 34.5% dintre respondenți fiind de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare. Cât privește apartenența la UE și NATO, peste 70% dintre români se opun ieșirii României din aceste două organizații internaționale.
George Scutaru, director general New Strategy Center: „În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele. Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în Români ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României.”
Vinovatul pentru războiul din Gaza
Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina
49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.
Câștigătorul războiului din Ucraina
34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.
Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina
64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.
Temeri cu privire la războiul din Ucraina
Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.
Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina
53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.
Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina
29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie. 20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.
Tara care reprezintă un pericol pentru România
Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare. 21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Ieșirea din Uniunea Europeană
25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Ieșirea din NATO
18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.
Trimiterea de trupe NATO în România
57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.
Atitudine personală în cazul unui război
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 6 – 14 noiembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
INSCOP RESEARCH este o companie privată de cercetări sociale și marketing înființată în 2013. Specialiștii INSCOP Research au împreună o experiență de peste douăzeci de ani în activitățile de cercetare sociologică, comunicare publică, științe politice și activități academice. Astăzi, INSCOP Research este una dintre cele mai active și mai respectate instituții de cercetare a opiniei publice din România, o companie cu standarde etice riguroase, apreciată pentru calitatea și imparțialitatea produselor sale. Studiile realizate de INSCOP Research sunt citate în mii de articole în presa românească și internațională, în rapoarte oficiale naționale și internaționale, în evaluări de specialitate ale unor think-tank-uri românești și internaționale prestigioase sau în publicații academice. INSCOP Research oferă o gamă largă de servicii cantitative și calitative, analize statistice pentru clienți corporate, instituții internaționale sau organizații politice. Produsele INSCOP Research au la bază metodologii riguroase, echipe experimentate de culegere a datelor pe teren, telefonic sau online și experți specializați în analiza complexă a datelor. INSCOP Research colaborează cu parteneri interni și internaționali cu reputație și competență demonstrate care asigură un înalt grad de acuratețe a rezultatelor cercetărilor. INSCOP Research și Bullfinch Group din SUA au încheiat un parteneriat de colaborare prin intermediul căruia își oferă sprijin reciproc în efectuarea de studii sociologice în România, în alte țări din regiune și în Statele Unite ale Americii.
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a participat la Reuniunea Biroului de Conducere al Asociației Instituțiilor Supreme de Audit Francofone (AISCCUF), organizată în data de 5 decembrie la Paris. În cadrul reuniunii au fost dezbătute concluziile raportului privind angajamentul SAI francofone față de auditarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și au fost stabilite viitoarele direcții de acțiune ale organizației.
În cadrul ședinței prezidate de către prim-președintele Curții de Conturi a Franței, domnul Pierre Moscovici, s-a aprobat constituirea unui Comitet de experți responsabil de inovare în audit la nivelul Asociației, care să fie condus de către președintele Curții de Conturi a României.
„Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru încrederea și deschiderea de care dați dovadă în relația cu SAI România. Îmi doresc să contribui prin expertiza Curții de Conturi a României la îmbunătățirea practicilor de lucru ale comunității SAI francofone. Consolidarea profilului internațional al Curții de Conturi este un obiectiv al mandatului asumat și un pilon în noua strategie de dezvoltare instituțională a Curții pentru perioada 2023 – 2028. Suntem conștienți că trebuie să ne adaptăm la o lume în continuă schimbare și de aceea dorim să împărtășim cu dumneavoastră atât bunele practici dobândite, cât și provocările întâlnite. În același timp, suntem deschiși să învățăm și să cunoaștem perspective diverse din lumea auditului fiindcă doar așa putem cu adevărat progresa.” (Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României)
În marja reuniunii, președintele Curții de Conturi a României a încheiat două Memorandumuri de înțelegere cu președinții instituțiilor supreme de audit din Senegal și Camerun, în vederea întăririi cooperării la nivelul personalului de specialitate prin schimburi de experiență și sesiuni de formare, în conformitate cu prioritățile și programele de acțiune convenite de comun acord, respectiv prin realizarea de audituri în cooperare și de proiecte comune de cercetare, cu acordul specific al părților.
În perioada 11-12 iulie 2023, Curtea de Conturi a României, în parteneriat cu Instituția Supremă de Audit a Franței, a organizat la București a treia ediție a Seminarului Asociației Instituțiilor Supreme de Audit Francofone (AISCCUF) – „Auditul cheltuielilor publice efectuate în perioada crizei sanitare și a implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite”. AISCCUF este o rețea profesională afiliată Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). În prezent, organizația este prezidată de Curtea de Conturi a Senegalului, Curtea de Conturi a Franței asigurând permanent secretariatul general.
Modificările aduse taxelor pe consum – TVA, accize, taxa pe adaosul de zahăr -, precum și legislația privind plafonarea adaosului comercial vor aduce un efort suplimentar de interpretare și implementare, dar și acțiuni multiple de control și risc crescut de aplicare a unor sancțiuni pentru producători, furnizori, distribuitori și comercianți. Ruxandra Târlescu, Partener, Inge Abdulcair, Director, și Cătălina Nacev, Avocat senior coordonator D&B David și Baias au discutat, în podcastul săptămânal PwC Romania Tax Talks, despre aspectele practice ale modificărilor la TVA și accize și despre acțiunile de monitorizare și control ale ANAF și ale Consiliului Concurenței. Puteți urmări înregistrarea aici:
Principalele declarații
Aceste majorări de cote vin într-un context cu inflație ridicată. Întrucât se vor reflecta în prețuri destul de repede, acestea vor scădea puterea de cumpărare și consumul, afectând atât consumatorii, populația, cât și producătorii și comercianții.
Similar altor țări din UE, precum Ungaria și Croația, autoritățile au aplicat încă din vară măsuri de plafonare a prețurilor prin OUG 67/2023, cu scopul de a susține consumatorii afectați negativ de inflație. Practic, pentru anumite produse din coșul de bază, cota de adaos comercial a fost plafonată la 20% pentru procesatori și comercianți și 5% pentru toți distribuitorii pe lanțul de distribuție.
Principala provocare a fost înțelegerea modalității de aplicare a restricțiilor suplimentare raportat la specificul modelului de afaceri. Dinamica și fluxurile operaționale din lanțul de aprovizionare alimentar sunt extrem de complexe, iar în acest context, modalitatea de aplicare a unei astfel de restricții este diferită de la caz la caz.
Atât Consiliul Concurenței, cât și ANAF, prin Direcția Generala Antifraudă, au fost extrem de active în monitorizarea și verificarea modalității de aplicare a Ordonanței și am văzut cazuri de sancționare efectivă pentru încălcarea cotelor de adaos. Ne așteptăm la continuarea acestor controale și în viitor.
Taxa pentru băuturile cu conținut de zahăr există și în alte țări, cum ar fi Franța, Belgia, Portugalia, Ungaria, dar in variante diferite. De la 1 ianuarie 2024 vom avea accize pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este mare mai mare decât 5g.
Cota de 19% pentru alimentele cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) – două categorii de produse sunt exceptate – cozonacul și biscuiții, dar fără a fi incluse reguli specifice pentru a aplica aceste excepții. Astfel, aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor. Care sunt produsele pentru care se aplică cota redusă? Avem referințe pentru cozonac și biscuiți: doar cozonac? și panetone? Biscuiți cu cremă, fără cremă?
19% TVA pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; practic este extinsă gama de produse care vor intra pe cota standard de TVA, în afară de produsele de cafea pentru care se aplica cota de 19% încă de la începutul anului.
S-a abrogat cota de 5% pentru produsele bio astfel încât pentru acestea se va aplica ori cota de 9%, ori cea de 19%, în funcție de cantitatea de zahăr din produs.
Două aspecte au stat la baza majorărilor de cote, practic la revenirea lor la nivelul standard. Primul este că România are mari probleme de colectare a TVA, iar aplicarea cotelor reduse a fost motivată în actele normative prin care au fost adoptate de-a lungul timpului inclusiv pentru a crește conformarea fiscală. Însă, în ultimul raport privind deficitul de încasare a TVA, Comisia Europeană a precizat în mod expres că reducerea unor cote de TVA nu a ajutat la îmbunătățirea colectării.
Al doilea aspect este legat direct de deficitul de colectare și se referă la extinderea plajei de produse și/sau servicii cu cote reduse în ultimii ani și implicit scăderea ratei efective de TVA pentru total consum.
Tailent, o companie românească de tehnologie RPA, a furnizat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) soluția pentru automatizarea operațiunilor apelului „Digitalizarea IMM-urilor Grant de până la 100.000 euro pentru adoptarea tehnologiilor digitale” din cadrul PNRR. Tailent Automation Platform, implementată de ETA2U – unul dintre cei mai importanți integratori de soluţii şi servicii IT din România, a optimizat procesele necesare gestionării eficiente a celor 7.188 de cereri de finanțare depuse.
Roboții Tailent, implementați în premieră pentru România la acest nivel de o instituție publică centrală, au automatizat operațiunile esențiale pentru gestionarea apelului, ajutând MIPE să accelereze etapa de evaluare tehnică și financiară. Programul derulat de MIPE a fost creat pentru a susține IMM-urile să adopte tehnologii digitale, oferind finanțare de până la 100.000 de euro pentru fiecare companie selectată, conform criteriilor.
„MIPE dorește să devină un exemplu în digitalizarea operațiunilor interne și serviciilor oferite populației, fiind printre primele instituții publice centrale care apelează la tehnologia inovatoare RPA. Astfel, vrem să fim un exemplu nu doar pentru beneficiarii apelului, ci și pentru toate companiile și instituțiile publice românești, să le transmitem că transformarea digitală este nu doar posibilă, ci și susținută pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale”, a afirmat Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Tehnologia Tailent și implicarea ETA2U au contribuit semnificativ la succesul proiectului, prin sprijin constant și o colaborare eficientă cu echipele ministeriale pe toată durata proiectului. Roboții Tailent au preluat sarcinile repetitive și mari consumatoare de timp, ajutând în acest fel responsabilii de proiect din MIPE să se poată concentra mai bine pe relația cu beneficiarii.
„Pentru România este o premieră, un semnal clar dat de administrația publică centrală că lentila pusă pe digitalizarea României este o misiune extrem de importantă, asumată și susținută. Este îmbucurător că utilizarea tehnologiei RPA are loc pentru prima oară chiar în cadrul unui proiect care susține IMM-urile din România pe drumul lor către digitalizare”, a afirmat Mario Popescu, Co-Founder și CEO Tailent.
Roboții Tailent au avut sarcini precum gestionarea proiectelor, validarea și prelucrarea fișierelor, deschiderea canalelor de comunicare cu beneficiari, organizarea și procesarea documentelor, pregătirea și susținerea activităților de contractare. Mai mult, roboții software au complementat activitatea oamenilor folosindu-se de un mediu digital, oferind interconectare și interoperabilitate între instituții publice cheie precum ANAF, Ministerul Finanțelor și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în baza protocolului inter-instituțional al MIPE.
„O strategie eficientă de digitalizare la nivel național implică o viziune clară, pe termen lung. Misiunea noastră, la Tailent, este tocmai să susținem mediul de business și instituțiile publice în demersurile de digitalizare, oferind o tehnologie eficientă și accesibilă. Nevoia de digitalizare rămâne în continuare mare, semnalele confirmă că mergem în direcția bună și că liderii, atât din sectorul public, cât și din cel privat, sunt cei care dau tonul transformării digitale utilizând soluții tehnologice inovatoare. Prin acest proiect am demonstrat că RPA facilitează accesul la automatizare al mai multor actori, iar soluțiile Tailent au capacitatea să susțină proiecte de anvergură care contribuie la digitalizarea României”, a completat Mario Popescu.
Strategia globală a Tailent rămâne aceea de a democratiza accesul la tehnologiile de automatizare pentru organizațiile din întreaga lume. În ultimii ani, Tailent a încheiat mai multe parteneriate strategice importante cu furnizori de soluții și servicii de top, precum Gambit Digital, Crayon, Encorsa, Wolters Kluwer, Visa, Aliant, Recycle International, ETA2U, Serviceaide, htss, RBC, ASEE, ca parte a unui proces rapid de expansiune globală.
Impozitul pe produse de lux, creșterea TVA-ului pentru comerțul cu produse bio și livrarea de panouri fotovoltaice, precum și taxarea suplimentară a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță sunt doar o parte dintre modificările fiscale care încă generează confuzie în rândul managerilor și antreprenorilor din România.
Valul de modificări fiscale adus în luna noiembrie aduce creșteri de taxe în majoritatea sectoarelor economice, iar angajatorii încă își fac calculele pentru a vedea cu cât și-au depășit bugetele în 2023, dar și pentru a construi în mod realist bugetele pentru anul 2024. Apariția impozitului pe bunuri de lux (pentru autoturisme și clădiri rezidențiale), creșterea taxelor pentru comercializarea de produse care se încadrează în categoria bunurilor sustenabile, precum și creșterea impozitării pentru tichetele valorice acordate ca beneficiu angajaților sunt doar o parte dintre modificările care au dat peste cap calculele companiilor, arată o analiză a firmei de consultanță fiscală, audit și contabilitate Crowe România.
„Unele companii au calculat deja impactul noilor modificări fiscale și au luat măsuri concrete, cum ar fi, de exemplu, înlocuirea tichetelor de masă, pentru care a crescut taxarea, cu o masă caldă pentru angajați, beneficiu cu un tratament fiscal mai avantajos. Însă pentru multe companii încă există un sindrom al negării, în fiecare zi apar zeci de noi întrebări, iar această schimbare a regulilor în timpul jocului și lipsa de predictibilitate în domeniul fiscal pun sub semnul întrebării noile investiții pe care companiile intenționau să le facă în 2024”, a explicat Mitel Spătaru, tax partner la Crowe România.
Crowe România a realizat un clasament al curiozităților aduse în business de noile modificări fiscale care fie au intrat în vigoare de la 1 noiembrie 2023, fie vor intra în vigoare în următoarea perioadă:
1) A apărut impozitul pe lux: cine deține un autoturism cu o valoare de peste 75.000 de euro sau este proprietar/coproprietar al unei clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 500.000 de euro va plăti un impozit suplimentar de 0,3%. Acesta se calculează aplicând procentul de 0,3% ca diferență între valoarea impozabilă a clădirii și pragul de 500.000 de euro. În cazul autoturismelor, 0,3% se aplică la diferența între valoarea impozabilă a autoturismului și suma care depășește valoarea de 75.000 de euro.
2) Cresc taxele pentru… sustenabilitate. Comercializarea produselor eco va trece la un prag de TVA de 19% din 1 ianuarie 2024 (de la 5% până în prezent), iar livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice și de panouri solare termice va avea TVA de 9% de anul viitor (față de 5%, cât este în prezent). Istoric, aceste sectoare au beneficiat de un regim fiscal favorabil (inclusiv prin ajutoare de stat), iar noile modificări vor afecta semnificativ în special afacerile micilor comercianți din aceste domenii.
3) Toate microîntreprinderile care depășesc venituri de 60.000 de euro pe an (echivalentul a 5.000 de euro pe lună) vor trece automat la plata impozitului pe microîntreprinderi de 3% (față de 1%, cât era până în 2023, pentru venituri anuale de până la 500.000 de euro).
4) Antreprenorii cu micro-întreprinderi din domeniile IT, HoReCa, sectorul juridic și activități medicale vor plăti impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%, chiar dacă nu depășesc venituri anuale de 60.000 de euro (echivalentul a 5.000 de euro pe lună).
5) Fiecare microîntreprindere trebuie să aibă câte cel puțin 1 angajat cu normă întreagă de 8 ore/zi lucrătoare, indiferent de pragul de impozitare la care se încadrează (1% sau 3%); cine nu îndeplinește această condiție trece automat la impozitarea pe profit de 16%.
6) IFN-urile par să fi scăpat de taxarea suplimentară aplicată băncilor. Din 2024, băncile datorează suplimentar, pe lângă impozitul pe profit, un procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentară de 2% se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scădea la 1%.
7) IT-iștii, constructorii și angajații din industria agro-alimentară care doresc să nu mai cotizeze la Pilonul 2 (sistemul de pensii private obligatorii) cu 3,75% din venituri pot să facă asta doar în limita unui prag de 10.000 de lei brut; ce depășește acest prag va fi impozitat automat cu 3,75% pentru Pilonul 2. Indiferent de opțiunea aleasă de angajați, aceștia trebuie să trimită o declarație pe proprie răspundere către angajator, iar angajatorul trebuie să păstreze aceste declarații în dosarul fiscal al angajaților. Atenție însă: nu există încă o clarificare oficială din partea autorităților pentru aplicarea acestor măsuri în practică.
8) Se restrânge plaja de aplicare a facilităților fiscale pentru angajații din construcții și din industria agro-alimentară care au un cumul de funcții. Facilitățile se vor aplica la un singur angajator, cel la care angajații au funcția de bază.
9) Tichetele de masă și voucherele de vacanță sunt taxate suplimentar cu 10%. Practic, pentru tichetele de masă impozitarea crește de la 10 la 20%, iar mulți angajatori s-au reorientat deja spre acordarea unei mese pentru angajați în loc de tichete, pentru că regimul fiscal e mai avantajos. În plus, angajații și angajatorii trebuie să opteze doar pentru un beneficiu acordat pentru vacanță: fie vouchere de vacanță, fie decontarea serviciilor de turism și cazare din concediu, pentru că nu mai pot fi ambele scutite de impozitare.
10) În ceea ce privește modificările privind tranzacțiile în numerar, fiecare punct de lucru al companiilor va fi tratat ca o casierie distinctă. Astfel, noua lege impune limitarea numerarului în casieria companiilor la 50.000 de lei pe zi.
Crowe România este membră a Crowe, rețea globală de consultanță, audit și contabilitate, dezvoltată ca suport pentru companiile care își asumă angajamente transfrontaliere. Cotată în top 10 rețele de specialitate la nivel mondial, cu peste 33,000 de profesioniști grupați în 750 sedii, Crowe oferă expertiză detaliată și transparentă în peste 130 de țări din întreaga lume. Crowe România ocupă poziția 7 la nivel național în topul firmelor de consultanță, contabilitate și audit, având prezență regională in București, Cluj-Napoca și Timișoara.
An exploziv pentru candidați – 10 milioane de aplicări pe piața muncii, de la începutul anului și până acum. Record pozitiv înregistrat de joburile remote, aflate la maximul ultimilor ani, în termeni de aplicări
Interesul candidaților pentru angajare sau pentru schimbarea jobului a crescut anul acesta față de anul trecut, în condițiile în care, din ianuarie și până acum, au fost înregistrate 10 milioane de aplicări, cu aproximativ 5% mai mult decât în 2022. Eforturile depuse de aceștia au rămas constante pe tot parcursul anului, inclusiv în lunile de vară și la final de an, perioade în care, în general, procesul de aplicare cunoaște un ritm mai lent.
„Spre deosebire de anul trecut, când mai degrabă piața a fost cu ochii pe candidați, anul acesta, candidații au stat cu ochii foarte aproape de piață. Nu doar că au aplicat mai mult cei care aveau deja un cont pe platformă, dar am văzut și o creștere de aproape 10% a numărului de candidați noi. Foarte probabil ca și anul viitor să asistăm la același fenomen, în contextul în care cel mai recent sondaj pe care l-am derulat relevă faptul că 56% dintre respondenți au în plan o schimbare de job în 2024”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.
Cu 3,8 milioane de aplicări, candidații din segmentul de vârstă 25-35 de ani au fost cei mai activi în căutarea unui job. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au cumulat aproape 3 milioane de aplicări, iar 1,9 milioane au venit din categoria 36 – 45 de ani. Candidații care au mai mult de 45 de ani rămân o parte relativ timidă și cu cel mai ridicat nivel de reticență când vine vorba de schimbarea jobului. Aceștia au înregistrat 1,1 milioane de aplicări. Mai puțin de 100.000 de aplicări aparțin celor care au maximum 18 ani.
„Pentru primele trei categorii, vedem nu doar o creștere a numărului de candidați noi și de candidați care s-au reactivat după un 2022 mai liniștit, ci și un număr mai mare de aplicări / candidat. Cei mai mulți vizează joburile entry – level, care cer o experiență de maximum doi ani și, foarte aproape de acestea, se află pozițiile mid-level (2 – 5 ani de experiență). De altfel, în 2023, și oferta de joburi tot de pozițiile entry și mid a fost dominată. Anul acesta a venit, însă, cu relativ puține mișcări din zona de management. Au fost candidații cei mai stabili și mai greu de convins să facă o schimbare de carieră – pentru anunțurile care căutau manageri au fost înregistrate puțin peste 800.000 de aplicări”, explică Roxana Drăghici.
Domeniile care au atras cele mai multe aplicări au fost retail (3,1 milioane), servicii (1,3 milioane), call – center / BPO (1,3 milioane), IT / telecom (1,1 milioane) și financiar – bancar (1 milion). De cealaltă parte, domeniile pentru care candidații au manifestat cel mai scăzut interes au fost real estate, industria textilă, educație / training, farma, asigurări și arte / entertainment.
Un alt element de specificitate pentru acest an a constat în faptul că a fost marcat un nivel record de aplicări pentru joburile remote. 14,4% din totalul aplicărilor a mers către acestea, respectiv 1,5 milioane de aplicări comparativ cu 1,2 milioane în 2022. „Și pentru locurile de muncă din străinătate a fost atins un record, însă, în acest caz vorbim despre cel mai mic număr de aplicări din ultimii ani – aproape 160.000”, mai spune Roxana Drăghici.
Apartamentele care nu depășesc plafonul de 600.000 lei (aproximativ 120.000 euro) și se încadrează în 120 mp utili vor mai putea fi achiziționate cu TVA de 5% până la 31 decembrie. Din 2024, TVA crește la 9%, majorare care se va regăsi și în prețul final al locuințelor.
Atria Urban Resort, complex rezidențial dezvoltat în zona de nord-vest a Capitalei de Evergent Invesments, în parteneriat cu Cityring Development, anunță că „mai are disponibile câteva apartamente finalizate din Faza a II-a, care se încadrează în plafonul de 5%, dar și apartamente din Faza a III-a, în prezent în curs de execuție, care, dacă vor fi precontractate până la finalul acestei luni, vor fi vândute cu TVA de 5% și în 2024.
Cota de TVA de 5% rămâne valabilă pentru apartamentele finalizate și achiziționate până la finele anului 2023 sau pentru apartamentele finalizate sau în constructie pentru care s-a încheiat un precontract și s-a achitat un avans în 2023. Așadar, clienții care doresc să cumpere un apartament cu TVA de 5% (în loc de 9%) trebuie să semneze un precontract până la 31 decembrie 2023 și să plătească un avans, chiar dacă vor semna în 2024 contractul final de vânzare-cumpărare”.
Liria Themo, director de marketing al complexului Atria Urban Resort: „Lipsa predictibilității legislative este cea mai mare problemă pentru dezvoltatori, în condițiile în care un proiect imobiliar de amploare are nevoie de cel puțin doi ani pentru a fi executat. Iar tot acest joc cu schimbarea TVA și a plafonului de patru ori în patru ani a produs un stres atât dezvoltatorilor, cât și clienților acestora, care nu mai știu cum să-și planifice bugetul și ce decizii să ia. Ne trezim la mijlocul jocului cu reguli schimbate și, mai mult, cu anomalii care distorsionează piața. Ultima anomalie stridentă de data aceasta, elefantul din cameră, este faptul că cei care au semnat un antecontract în 2022 pentru un apartament care va fi livrat în 2024 au fost excluși din această măsură tranzitorie și vor fi obligați să plătească 9% TVA, pe când cei care fac acest lucru în 2023, plătesc 5%. Avem foarte mulți clienți în această situație și este de înțeles ca ei să fie supărați. Din păcate, noi, dezvoltatorii, suntem doar mesagerii acestui nonsens legislativ. Ce trebuie să înțeleagă clienții noștri este că nu dezvoltatorii scumpesc apartamentele începând din 2024, ci statul, prin majorarea taxei pe valoarea adăugată pe care dezvoltatorii sunt obligați să o colecteze și care va genera o majorare cu 2.500-5.000 de euro a prețului final.”
Atria Urban Resort precizează că în oferta sa „mai există câteva unități disponibile în Faza a II-a, iar odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noilor măsuri fiscale, cererea pentru aceste apartamente a explodat. Important de precizat este faptul că, pentru apartamentele din Faza a III-a, care este în prezent în execuție și care va fi dată în folosință în toamna anului viitor, pot fi încheiate antecontracte în luna decembrie 2023, iar după achitarea unui avans de 10%, prețurile vor fi înghețate la valorile actuale. Noii proprietari vor face, astfel, o economie de 2.500-5.000 de euro, bani pe care îi pot investi în amenajarea casei”.
De asemenea, Atria Urban Resort estimează că „trendul ascendent al prețurilor va continua și în 2024”, subliniind că „piața imobiliară a traversat și în 2023 un an dificil, marcat de provocări venite din surse variate, precum dobânzile mari, creșterile de prețuri la materialele de construcții, schimbările legislative sau blocajele la nivelul autorizațiilor de construire și a planurilor urbanistice în Bucuresti, care au menținut prețurile pe un trend ascendent, trend ce se va păstra și în 2024. Evoluțiile de pe piața imobiliară arată că trendul ascendent al prețurilor, în București și orașele mari, va continua și în 2024, chiar dacă va fi mai moderat. În ceea ce privește chiriile, acestea sunt deja pe val și vor continua să crească, trend întâlnit în toate capitalele europene”.
Liria Themo: „Din experiența proprie, dar și din ce am discutat cu alți dezvoltatori, în 2023 nu a fost vorba despre o scădere a cererii de apartamente, ci mai de grabă de o amânare a achizițiilor. Au existat atât de multe mesaje contradictorii și zvonuri din mediul financiar și politic, încât multi au ales să aștepte, sperând că prețurile vor scădea. Oamenii s-au convins însă, în timp, că prețurile nu numai că nu au scăzut, ci chiar au crescut – cu aproximativ 3-5%, dacă vorbim de București -, iar odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noului pachet fiscal, cererea a crescut semnificativ. În cazul nostru, cererea pentru apartamente la Atria a avut un salt de peste 25% în această toamnă, față de perioada verii, o confirmare a faptului că oamenii s-au acomodat cu ideea că prețurile nu vor scădea și există premise să crească și la anul.”
Atria Urban Resort anunță că Faza a III-a a proiectului imobiliar demarată în toamna anului trecut „a ajuns în faza de finisare și amenajare, cele 350 de apartamente urmând să fie aibă cea mai înaltă rată de eficiență energetică, la standardul nZEB. Cele 7 blocuri de tip boutique sunt în diferite stadii de execuție, o parte din fațade sunt deja finisate, iar la interior se lucrează la instalații, balustrade, pardoseli din granit pe holuri și lifturi. La finalul iernii, vor fi plantați copacii și vor fi amenajate parcurile și grădinile interioare. În această fază, care va fi recepționată în toamna anului 2024, vor fi disponibile apartamente de tip studio (37-45 mp utili), apartamente cu 2 camere (52-61 mp utili), 3 camere (67-83 mp utili) şi 4 camere (87-100 mp utili). Totodată, unele apartamente vor avea terase de până la 21 mp şi grădini de până la 55 mp, cu logie sau balcon. Regimul de înălțime al clădirilor este același ca și în fazele anterioare, respectiv preponderent P+4 și P+6, cu distanțe de până la 100 de metri între construcții. Când va fi finalizată, Faza a III-a se va întinde pe o suprafață totală de 22.834 mp”.
Atria Urban Resort este cunoscut ca „un proiect imobiliar dezvoltat pe Șoseaua Chitilei, în vecinătatea Lacului Străulești, de către EVERGENT Invesments, în parteneriat cu Cityring Development, deținut de antreprenorii Liviu și Eugen Lepădatu. Proiectul, care se întinde pe 9 hectare, a fost conceput în patru faze de construcție, cu 1.400 de apartamente în total și o valoare totală de 120 milioane de euro. Prima fază a proiectul imobiliar de amploare, dezvoltat în sectorul 1 al Capitalei, a fost finalizată și vândută integral la începutul anului 2020. Faza a II-a, cu 398 de apartamente și o zonă cu spații comerciale, are o valoare de aproximativ 35 de milioane de euro și a fost vândută aproape în totalitate. Construcția Fazei a III-a, cu 350 de apartamente, a început în acest an, iar durata lucrărilor este de 20 de luni. Tot în acest 2022, Atria demarează proiectarea și autorizarea Fazei a IV-a și ultima a proiectului imobiliar, constând în execuția a peste 470 apartamente. În primele două faze, locuite deja, există și o comunitate numeroasă formată din familii tinere cu mulți copii, dar și bunici uneori – #comunitateaAtria”.
Compania SoftServe, furnizor de servicii de consultanță IT și de servicii digitale, anunță că a fost numită Challenger de către Gartner® în raportul Magic Quadrant™ 2023 „pentru serviciile de dezvoltare software personalizate, la nivel global. SoftServe a fost recunoscută pentru abilitatea sa de execuție și viziunea holistică”.
Alex Chubay,CTO al SoftServe: „SoftServe este recunoscută în piață ca partener preferat al unora dintre cei mai importanți furnizori de tehnologie și companii din lume. Abordarea noastră implică o perspectivă holistică care cuprinde componenta de business, experiența utilizatorului, ingineria cloud și de date, alături de tehnologii de ultimă generație – cum ar fi Generative AI – care permit clienților noștri să creeze produse digitale premiate și să-și transforme afacerile.”
SoftServe subliniază că „rapoartele Magic Quadrant sunt rezultatul unor cercetări riguroase, bazate pe fapte, în piețe specifice, oferind o imagine de ansamblu asupra pozițiilor relative ale furnizorilor pe piețele în care creșterea este ridicată, iar diferențierea furnizorilor este distinctă.
De mai bine de 30 de ani, clienții SoftServe se bazează pe expertiza avansată a unei echipe globale de experți în tehnologie de a oferi suport de neegalat și inovație în domeniul dezvoltării software”.
Alex Chubay: „Credem că recunoașterea SoftServe ca Magic Quadrant Challenger are la bază profunzimea și amploarea capacităților noastre tehnice, zeci de ani de experiență și talentul excepțional în inginerie, care oferă valoare de clasă mondială clienților noștri, în fiecare zi.”
Evaluarea Magic Quadrant se bazează „pe criterii privind capacitatea de execuție a furnizorului și viziunea completă a acestuia. Citiți raportul pentru a afla de ce a fost SofServe recunoscută, dar și pentru a descoperi informațiile pe care Gartner le oferă despre piața serviciilor de dezvoltare software personalizate”.
Pentru a afla mai multe despre recunoașterea SoftServe, puteți vizualiza o copie gratuită a raportului Magic Quadrant aici.
Gartner precizează că „nu susține niciun furnizor, produs sau serviciu prezentat în publicațiile sale de cercetare și nu recomandă utilizatorilor de tehnologie să selecteze doar furnizorii cu cele mai înalte evaluări sau alte denumiri. Publicațiile de cercetare Gartner constau în opiniile organizației de cercetare Gartner și nu trebuie interpretate ca fiind situații de fapt. Gartner își declină toate garanțiile, exprese sau implicite, cu privire la această cercetare, inclusiv orice garanții de vandabilitate sau de adecvare la un anumit scop.
Gartner este o marcă comercială înregistrată și o marcă de servicii a Gartner, Inc. și/sau ale afiliaților săi din SUA și de la nivel internațional, iar Magic Quadrant este o marcă comercială înregistrată a Gartner, Inc. și/sau a afiliaților săi și sunt utilizate în acest document cu permisiunea acestora. Toate drepturile rezervate”.
SoftServe este „o companie globală de IT, care oferă servicii de dezvoltare software și consultanță. Circa 12.000 de angajați lucrează în peste 50 de birouri aflate în întreaga lume. Compania lucrează la peste 900 de proiecte active pentru clienți din America de Nord, UE și Asia. Printre clienții SoftServe se numără IBM, Cisco, Panasonic, Cloudera, Henry Schein, Spillman Technologies și alții. SoftServe este partener Google Cloud Platform, Amazon Web Services, Microsoft Azure, NVIDIA și al altor companii de tehnologie bine cunoscute”.
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” anunță redobândirea în instanță a dreptului de administrare asupra Studioului de Teatru Casandra.
Prof. univ. dr. Liviu Lucaci, rectorul UNATC: „Casandra a fost rampa de lansare pentru marii artiști ai teatrului românesc. E un loc încărcat de istorie. Un loc al performanței, al încercărilor tinereții, al studenției frumoase. UNATC, prin această decizia judecătorească, revine acasă, își recapătă inima care bătea pentru publicul care, de-a lungul vremii, a venit să vadă primii pași ai viitorilor artiști ai scenei românești. E un moment de bucurie, de normalitate, de recunoaștere a tradiției școlii noastre. Casandra e a noastră din nou! Așa cum e și firesc. Mulțumesc tuturor care n-au încetat să viseze!”
În contextul care depășește, prin încărcătura lui simbolică, nivelul administrativ, UNATC prezintă un comentariu cu aspectul unei reconstituiri documentare:
„Indisolubil legat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, Studioul de Teatru Casandra a constituit vreme de peste 50 de ani, din 1957 până în 2008, cea mai importantă scenă și platformă de lansare a noilor generații de artiști.
La originea dreptului de administrare asupra Studioului de Teatru Casandra stă un Ordin emis de Ministerul Culturii și Învățământului în anul 1957 prin care UNATC a dobândit sala de teatru aflată în inima clădirii din București, Str. Franceză nr. 9, împreună cu alte spații auxiliare necesare. Pe această scenă reper s-au format și lansat artiști care apoi au scris istoria teatrului și învățământului artistic românesc: actorii Cristea Avram, Leopoldina Balanuta, Victor Rebengiuc, Ioana Bulca, Dumitru Furdui, Florin Piersic, Ion Fintesteanu, Marietta Sadova, Dem Rădulescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache și Ion Cojar, regizorii David Esrig, Dinu Cernescu, Dan Micu, Alexandru Dabija, Gianina Cărbunariu, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu și mulți alții.
În 2011, după jumătate de secol în care Studioul de Teatru Casandra a aparținut de drept universității și studenților săi, relația profundă dintre UNATC și Casandra, precum și legătura formată între un public fidel și susținător al tinerilor artiști sunt abrupt și nedrept oprite, ca urmare a deposedării ilegale a universității de singura sa sală de teatru.
În anul 2001, moștenitorii foștilor proprietari ai imobilului din Str. Franceză nr. 9 formulează o notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, în cuprinsul căreia își exprimă în mod neechivoc voința ca Studioul de Teatru Casandra să fie exceptat de la restituire și să își păstreze activitatea educațional-culturală, acordând prevalență astfel rolului pe care acest spațiu îl îndeplinea.
Timp de 10 ani notificarea acestora rămâne în nelucrare, până în momentul în care moștenitorii foștilor proprietari cesionează drepturile decurgând din notificarea pentru restituire către o terță persoană.
În cel mai scurt timp de la încheierea contractului de cesiune, mai exact, în data de 29 iunie 2011, Primăria Mun. București, fără a avea calitatea de unitate deținătoare a Studioului de Teatru Casandra (aceasta revenindu-i exclusiv UNATC), emite în mod nelegal o dispoziție de restituire în natură a unei părți considerabile din imobilul situat în Str. Franceză nr. 9, inclusiv a Studioului de Teatru Casandra, către cesionarul drepturilor de restituire, ignorând faptul că în notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 pe care s-a fundamentat această dispoziție de restituire, moștenitorii foștilor proprietari și-au exprimat voința ca Studioul de Teatru Casandra să fie exceptat de la restituire.
La scurtă vreme, UNATC contestă în instanță legalitatea dispoziției de restituire în natură emisă de Primăria Mun. București. Litigiul avea însă să dureze mai mult decât se anticipase, UNATC întâmpinând o opoziție fermă atât din partea beneficiarului dispoziției nelegale de restituire în natură, cât și, în mod surprinzător, din partea Primăriei Mun. București, care nu avea nimic de câștigat din păstrarea unui act emis nelegal.
În anii următori, în ciuda numeroaselor proteste publice din partea comunității artistice și culturale românești, nu s-a înregistrat nici un fel de schimbare.
La finalul anului 2019, noua echipă managerială a UNATC condusă de rectorul și prof.univ.dr Liviu Lucaci include prioritar pe agenda instituțională recuperarea Studioului de Teatru Casandra, în paralel cu cercetarea recuperatorie în domeniul artistic. Respectul și grija față valorile trecutului artistic se traduc în ultimii 4 de dezvoltare și modernizare UNATC în proiecte masive de recuperare, prezervare, sistematizare și digitalizare a arhivelor, cele mai importante fiind Arhiva activă, dedicată Filmului studențesc UNATC, https://arhiva.unatc.ro, sau Arhiva de Teatru, https://arhiva-teatru.unatc.ro.
După un proces care a durat 10 ani în prima etapă procesuală, soluția obținută în primă instanță a fost nefavorabilă UNATC, unul dintre principalele argumente ce au fundamentat-o fiind acela că din probele administrate în prezenta cauză nu a rezultat că sala de spectacol făcea parte din baza materială a UNATC IL Caragiale, universitatea a intensificat eforturile în vederea obținerii rezultatului corect din punct de vedere juridic și moral, apelând la un parteneriat strâns cu echipa de avocați din cadrul SCA Ciupitu și Asociații, pe care a împuternicit-o pentru a reprezenta universitatea în etapa apelului.
Astfel, după mai puțin de un an, eforturile conjugate ale conducerii UNATC și echipei de avocați coordonată de avocat Alina Ciupitu au condus între altele la identificarea în arhivele naționale a Ordinului ce stă la originea dreptului conferit universității asupra studioului de teatru, cât și la punerea în evidență a faptului că moștenitorii foștilor proprietari au exclus Studioul de Teatru Casandra din cererea de restituire în natură, recunoscând rolul major pe care acesta îl îndeplinește pentru activitatea educațional-culturală.
În acest context, UNATC obține în apel o decizie favorabilă și de o importanță majoră: anularea dispoziției nelegale emisă de către Primăria Mun. București șiredobândirea dreptului de administrare asupra Studioului de Teatru Casandra.
Decizia nu este finală, aceasta putând fi atacată cu recurs, dar UNATC își continuă eforturile pentru a duce la bun capăt inițiativa recuperatorie și reparatorie față de o întreagă comunitate artistică și culturală. În acest demers ce respectă atât o tradiție, cât și dorința explicită a foștilor proprietari de drept, UNATC apelează la sprijinul și colaborarea tuturor instituțiilor implicate. Împreună putem reda atât unei comunități, cât și unui public un instrument vital de educație și exprimare artistică.
Mai mult decât un teatru, Studioul Casandra a făcut, face și va face parte din ființa și istoria Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, dar și din istoria culturală și artistică a României.
Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureșticonstituie atât un centru național modern de educație artistică, cât și o comunitate culturală, ce se implică activ în problemele sociale ale cetății din care face parte. Prin programele sale, care pun accentul pe cercetare, inovație, diversitate și interdisciplinaritate, Universitatea le oferă studenților oportunitatea de a se specializa în domeniul teatrului și în cel al filmului, precum și în domenii mixte, la nivel de licență, master și doctorat.”
72 % dintre cetățenii UE consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi
Mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024
Prioritățile politice din perspectiva cetățenilor din UE: combaterea sărăciei (36 %), sănătatea publică (34 %), schimbările climatice și sprijinul acordat economiei (ambele cu 29 %)
Parlamentul European a publicat astăzi sondajul Parlemeter 2023 care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene.
Peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).
Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).
De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.
70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat: „De-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat. Iar Parlamentul European a livrat rezultate. Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare.”
După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.
Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.
68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat: „Acest Eurobarometru arată că Europa contează. În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează.”
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
Un fond Bitcoin tranzacționat la bursă (ETF) este un instrument financiar care permite expunerea la criptomonede într-o manieră sigură și reglementată, evitând în același timp dificultățile de a gestiona direct BTC. Astfel de produse există deja în Canada și Europa, iar investitorii americani au putut achiziționa ETF-uri care urmăresc prețul contractelor Futures Bitcoin încă din 2021. Cu toate acestea, a apărut ideea că un ETF reglementat în SUA care deține Bitcoin „fizic” – cel mai frecvent denumit ETF Bitcoin Spot – ar putea schimba situația pentru industrie.
La nivel narativ, evoluțiile încurajatoare ale reglementărilor din SUA au contribuit la creșterea optimismului investitorilor în ultimele luni. Deoarece mulți observatori cred că un punct de cotitură este la orizont, investitorii cripto ar trebui să se înarmeze cu o înțelegere solidă a conceptelor cheie și a scenariilor potențiale pe care apariția unui ETF Bitcoin reglementat le-ar putea declanșa.
Definiții cheie
Un ETF este un tip de produs financiar care urmărește prețul unui anumit activ, indice sau coș de active și este cumpărat și vândut la o bursă de valori. În general, ETF-urile oferă o cale de a investi în diverse active, oferind în același timp flexibilitatea de a tranzacționa pe o bursă. Ca atare, ele servesc adesea ca un instrument practic pentru diversificarea expunerii pe piață.
Odată cu apariția criptomonedelor, au apărut două tipuri majore de ETF-uri BTC: Futures și Spot. Un ETF Bitcoin Futures investește în contracte care estimează prețul viitor al BTC, oferind expunere la mișcările sale de preț fără a deține criptomoneda. Un ETF Bitcoin Spot trebuie să dețină activul suport, reflectând prețul său direct, deținerea acțiunilor sale fiind astfel mai asemănătoare cu deținerea BTC în sine. Puteți consulta acest articol al Academiei Binance pentru o comparație mai detaliată.
Trusturile Bitcoin sunt un alt vehicul oarecum similar, care diferă în ceea ce privește structura și funcționarea. Un trust acționează mai mult ca un fond tradițional de investiții, care deține BTC real. Investitorii dețin acțiuni care reprezintă o parte din fondul de active digitale deținute de trust. Cu toate acestea, spre deosebire de ETF-uri, trusturile sunt supuse primelor sau reducerilor, ceea ce înseamnă că prețul unei acțiuni ar putea să difere semnificativ de valoarea activului BTC suport pe care îl reprezintă.
Grayscale Bitcoin Trust (GBTC) a fost lansat în 2015, devenind primul fond Bitcoin tranzacționat public în SUA. De la începutul lunii decembrie 2023, cererea Grayscale de a transforma GBTC într-un ETF Spot este luată în considerare de Comisia pentru valori mobiliare și burse (SEC). Primul ETF Futures Bitcoin a fost lansat pe Bursa de Valori din New York Arca în octombrie 2021. Acum, mai multe astfel de produse sunt disponibile pentru investitorii americani. Dintre toate instrumentele descrise în această secțiune, doar ETF-urile Bitcoin Spot rămân inaccesibile, deși mulți cred că acest lucru s-ar putea schimba în curând.
Solicitarea aprobării de către SEC
Prima solicitare de aprobare a ETF BTC Spot a fost transmisă la SEC în 2013 și au urmat multe altele. SEC a evidențiat inițial mai multe condiții prealabile pentru aprobare, inclusiv piețe bine reglementate pentru Bitcoin și acorduri de supraveghere comună pentru a preveni frauda și manipularea pieței. În anii următori, mai multe firme au depus cereri revizuite. Din păcate, aceste încercări au avut rezultate similare: refuzul din cauza preocupărilor actuale sau retragerea din cauza estimării unui refuz.
Cu toate acestea, peisajul a început să se schimbe în 2023. Mulți au fost derutați de deciziile SEC, deoarece nu era clar de ce ETF-urile Bitcoin Futures au fost permise, în timp ce ETF-urile Spot nu au fost. În august, instanțele din SUA au părut să susțină această noțiune, judecătorul hotărând în favoarea Grayscale în cazul acesteia împotriva deciziei SEC, solicitând SEC să-și reconsidere respingerea convertirii GBTC într-un ETF Spot și hotărând că tratamentul diferențiat este „arbitrar și capricios”.
Un alt moment important a fost în iunie, când Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume, a solicitat un ETF Bitcoin Spot. Propunerea a inclus acorduri de supraveghere comună, pentru a descuraja frauda și manipularea pieței, atenuând potențialele preocupări cheie ale SEC. Împreună cu istoricul stelar al Blackrock în ceea ce privește aprobările solicitărilor referitoare la ETF, această mișcare a încurajat alte firme să urmeze exemplul.
Împreună, aceste evoluții au alimentat optimismul pieței în toamna anului 2023, o mulțime de companii depunând cereri respinse anterior. Presiunile deflaționiste așteptate de la viitorul halving din 2024 au favorizat perspectivele pozitive. Pe măsură ce se desfășoară aceste evenimente, piața urmărește cu atenție semnele unui progres.
Efecte potențiale
Mulți investitori sunt curioși cu privire la impactul unui potențial ETF Spot Bitcoin din SUA asupra piețelor financiare, atât tradiționale, cât și cripto, și asupra industriei blockchain în general. Deși acest impact poate fi dificil de stabilit, o astfel de inovație are potențialul de a influența semnificativ prețul Bitcoin, cererea de active digitale, lichiditatea și adoptarea. În primul rând, optimiștii se așteaptă ca aceasta să încurajeze adoptarea și inovarea în spațiul cripto, deoarece legitimarea și accesibilitatea unui ETF ar atrage o gamă mai largă de potențiali investitori cripto. Deși aceste efecte sunt probabile, dimensiunea și amploarea lor sunt greu de anticipat.
Cazul istoric al ETF-urilor aurului merită examinat în acest context, deși nu se poate aștepta ca un ETF BTC Spot să producă efecte similare. La fel ca Bitcoin, aurul este relativ dificil de accesat pentru publicul larg, ambele active necesitând un efort deosebit, cât și resurse semnificative pentru cumpărare și stocare directă. În 2004, SPDR Gold Shares (GLD), cel mai mare ETF al aurului în funcție de activele administrate, a fost lansat și a obținut rapid o valoare totală a activelor de peste 1 miliard USD. Până în 2010, depășise 50 de miliarde de dolari.
Deși ETF-urile renunță la proprietatea directă asupra activului suport, acest sacrificiu permite o mai mare accesibilitate. Astfel, o gamă mai largă de investitori pot câștiga expunere, determinând creșterea cererii și a lichidității pentru activ. Creșterea ETF-urilor aurului a marcat o schimbare semnificativă în dinamica tranzacționării activului, cu o accesibilitate sporită care a dus la creșterea volumelor de piață și a lichidității.
Astfel de beneficii ar putea apărea și în cazul ETF-urilor Bitcoin Spot din SUA, care ar putea inaugura o nouă eră a adoptării și inovării. În timp ce Bitcoin este adesea considerat „aurul digital”, nu putem folosi istoricul unui activ pentru a prognoza viitorul altuia. Totuși, pot fi făcute paralele pentru a oferi o perspectivă asupra efectelor potențiale. Să aprofundăm, explorând beneficiile și dezavantajele unui ETF Bitcoin Spot din SUA.
Ca și în cazul ETF-urilor aurului, această accesibilitate sporită ar putea încuraja un nou val de adoptare, care ar putea crește prețul, cererea și lichiditatea Bitcoin. În plus, această lichiditate sporită și diversificarea bazei de investitori ar putea contribui la stabilizarea volatilității prețurilor Bitcoin, ducând astfel la o mai mare fluiditate a pieței, predictibilitate și încredere a investitorilor în activ.
Dincolo de dinamica pieței BTC, aprobarea unui ETF Bitcoin Spot în SUA ar putea servi drept semn de legitimitate pentru industria cripto, indicând noi niveluri de acceptare, credibilitate și maturitate care ar putea încuraja inovarea și adoptarea ulterioară.
Un ETF Spot ar aduce o supraveghere suplimentară de reglementare și o transparență prin raportarea standardizată, sporind astfel securitatea și reducând riscul de fraudă sau furt. Acest lucru ar spori credibilitatea industriei criptomonedelor în peisajul financiar mai larg, extinzând bazele încrederii pentru un public mai larg.
Dezavantaje și riscuri
În ciuda prevalenței narațiunilor pozitive referitoare la potențialele aprobări ale ETF-urilor BTC Spot din SUA, există riscuri și dezavantaje de care trebuie să ținem cont. În primul rând, eliminarea dreptului direct de proprietate asupra Bitcoin ar însemna incapacitatea investitorilor de a participa la ecosistemul BTC și de a se bucura de beneficiile deținerii unui activ digital descentralizat.
De asemenea, ETF-urile ar putea introduce costuri suplimentare pentru investițiile cripto, deoarece acestea percep, de obicei, comisioane de administrare care ar depăși probabil costurile de deținere directă a Bitcoin. Cu toate acestea, probabil că mulți investitori ar fi dispuși să accepte acest compromis, având în vedere liniștea pe care o oferă ETF-urile.
Piața mai largă a criptomonedelor rămâne mai puțin previzibilă decât piețele financiare mai tradiționale. Deoarece obiectivul ETF-urilor este de a urmări mișcările prețurilor activelor lor suport, această volatilitate s-ar reflecta și în prețul unui ETF Bitcoin Spot. În plus, prețul ETF poate diferi de prețul Bitcoin din cauza forțelor pieței sau a problemelor administrative. Acest lucru ar putea duce la supraevaluarea sau subevaluarea ETF-ului în raport cu Bitcoin.
În cele din urmă, introducerea unui ETF Bitcoin Spot ar lega BTC mai strâns de reglementări, făcând piața mai sensibilă la deciziile referitoare la politică. Acțiunile de reglementare nefavorabile ar putea afecta negativ valoarea ETF-ului, ceea ce, la rândul său, ar putea scădea prețul Bitcoin.
Concluzii
Un ETF Bitcoin reglementat în SUA ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei criptomonedelor și asupra peisajului financiar mai larg, stimulând potențial adoptarea pe scară mai largă, credibilitatea, inovația și claritatea reglementărilor. O astfel de dezvoltare ar simplifica accesul la piețele cripto, permițând chiar și investitorilor mai puțin experimentați în domeniul tehnologic să obțină expunere la fluctuațiile prețurilor BTC fără complexitatea gestionării criptomonedelor în sine. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărui vehicul de investiții emergent, nu putem ignora potențialele dezavantaje și riscuri.
În cel mai armonios scenariu, ETF-urile Bitcoin Spot ar ocupa un loc printre căile existente pentru investițiile cripto. Investițiile directe în BTC și în diverse instrumente reglementate vor coexista, probabil, permițând diverse strategii de investiții și răspunzând diferitelor profiluri și preferințe de risc. Apariția ETF-urilor Bitcoin reglementate în SUA va însemna o nouă eră interesantă de adoptare și legitimitate, nu doar pentru Bitcoin, ci și pentru spațiul cripto mai larg.
Un moment istoric apare pe piața criptomonedelor, reper așteptat încă din mai 2022 – Bitcoin a depășit punctul maxim pentru prima dată într-un an și jumătate, anunță Kyrylo Khomiakov, Binance Regional Head pentru CEE și Asia Centrală.
Anterior, Bitcoin se tranzacționa la peste 42.000 de dolari în aprilie 2022. În același timp cu avansul Bitcoin, capitalizarea sa de piață a crescut considerabil, ajungând la 809,6 miliarde de dolari, potrivit CoinMarketCap. Creșterea remarcabilă a Bitcoin-ului cu 140% din 2023 a determinat într-adevăr o schimbare perceptibilă în sentimentul pieței criptomonedelor.
Reflectând această creștere, capitalizarea totală de piață a domeniului criptomonedelor a atins un nivel maxim de 1,54 trilioane de dolari în 2023. Această creștere poate fi atribuită în mare parte aprobărilor iminente ale unui ETF Bitcoin și reducerii ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA, care se preconizează să intre în vigoare până în 2024.
Numeroși analiști estimează că Bitcoin ar putea să urce la 100.000 de dolari până în 2024, legând în unanimitate această traiectorie de creștere de influența ETF-urilor. Jucători majori precum BlackRock Inc., care ocupă un loc central în industria activelor digitale, sunt urmăriți îndeaproape, așteptând introducerea primului ETF Bitcoin în Statele Unite.
Concentrându-ne pe factorii tehnici, analiza predictivă sugerează o rezistență viitoare a Bitcoin-ului la 42.330 de dolari. Această așteptare se bazează pe continuarea tendinței optimiste, în ciuda unui open interest (OI) relativ scăzut. O parte a analiștilor propune chiar că Bitcoin ar putea să urce la 60.000 de dolari înainte de următorul halving, programat pentru aprilie 2024.
Condițiile actuale de pe piață semnalează un potențial major de expansiune în domeniul criptomonedelor până în 2024. Anticiparea unui ETF Bitcoin a stârnit entuziasmul pieței, ceea ce ar putea propulsa Bitcoin-ul, și ulterior întreaga piață a criptomonedelor, la un nivel fără precedent. Cu toate acestea, la fel ca în cazul oricărei strategii de investiții, recomandăm cu tărie respectarea principiului DYOR (do your own research) înainte de a capitaliza în criptomonede.
Binance este liderul mondial în materie de ecosistem blockchain și furnizor de infrastructură pentru criptomonede, cu o suită de produse financiare care include cea mai mare bursă de active digitale în funcție de volum. De încredere pentru milioane de oameni din întreaga lume, platforma Binance este dedicată creșterii libertății banilor pentru utilizatori și dispune de un portofoliu unic de produse și oferte cripto, inclusiv: tranzacționare și finanțe, educație, date și cercetare, binele social, investiții și incubare, soluții de descentralizare și infrastructură și multe altele. Pentru mai multe informații, accesați www.binance.com/ro.
O echipă de specialiști în tranzacții ai PwC România și avocați D&B David și Baias au acordat asistență acționarilor companiei Paola Confectii SRL, cu activități de producție și design de tricotaje pentru mărci internaționale de modă, în vânzarea business-ului către grupul canadian Canada Goose.
Tranzacția a fost structurată ca un transfer de business, iar PwC România și D&B David și Baias au oferit asistență de partea vânzătorului pe tot parcursul tranzacției: asistență juridică, financiară și fiscală în perioada de due diligence, asistență financiara, fiscala si juridică la negocieri si asistență juridică la finalizarea tranzacției.
„Mulțumim clientului pentru încrederea acordată și îl felicităm pentru finalizarea cu succes a acestei tranzacții. Pentru noi este încă un exemplu al modului în care putem ajuta antreprenorii să aleagă cea mai bună soluție pentru viitorul afacerilor lor”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.
„Această tranzacție aduce pe piață o companie cu tradiție pe piața brandurilor de lux – Canada Goose, care va duce afacerea antreprenorială la un alt nivel de dezvoltare. Mulțumesc tuturor membrilor echipei integrate PwC și D&B pentru contribuția lor la succesul acestei tranzacții”, a spus Cornelia Bumbăcea, Partener M&A, PwC România.
„Suntem încântați să anunțăm că am încheiat o nouă tranzacție de succes pentru antreprenori. Această tranzacție va crea o companie mai puternică, care va fi mai bine poziționată pentru a profita de oportunitățile viitoare de creștere”, a arătat Andreea Mitiriță, Partener Taxe PwC România.
Echipa integrată PwC România și D&B David și Baias a fost formată din Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, Cornelia Bumbacea, Partener PwC România, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Romana Petre, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias, Georgiana Bălan, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias, Laura Paraschiv, Senior Manager PwC România, Mădălin Manea, Senior Manager PwC România, Anca Lungeanu, Manager PwC România, Iulia Basaraba, Senior Associate PwC România, Nicoleta Potop, Avocat Junior D&B David și Baias și Diana Bortăș, Avocat Junior D&B David și Baias. De menționat implicarea în realizarea tranzacției a lui Hugh Owen, Head of Legal PwC CEE și avocat de drept englez. Circle Brain s.r.l. a oferit consultanță specializată de tip ”lead-advisory” coordonând tranzacția și acoperind aspectele de natură financiară prin Fiamengo Federico (partener) și Stefano Oddo (consultant financiar).
Luna decembrie, perioadă a Sărbătorilor de iarnă, aduce magazinelor online vânzări cu 28% mai mari decât media lunară anuală, potrivit unui studiu realizat de Aqurate, platformă SaaS bazată pe Inteligenţă Artificială (AI) care crește conversiile din eCommerce prin interpretarea datelor.
Vlad Marincas – Aqurate
„Sărbătorile de Crăciun sunt un nou vârf al perioadei de cumpărături, în eCommerce. Și de această dată, am analizat un eșantion reprezentativ de magazine online, iar măsurătorile arată o creștere generală a vânzărilor de 28%. Ce vedem diferit față de Black Friday, altă perioadă de maxim de care doar ce am trecut, este un accent mai mare pe mobilier, echipamente și accesorii, și o reducere a creșterii pentru o zonă esențială de Black Friday, categoria electronicelor”, declară Vlad Marincaș, CEO și cofondator Aqurate.
Top 7 al creșterilor vânzărilor online înregistrate în decembrie este ocupat, pe categorii, de:
Mobilier, + 58,8%
Echipamente și accesorii, + 53,4%
Produse pentru copii și bebeluși, + 50,9%
Cărți și multimedia, + 48,8%
Artă și divertisment, + 27,8%
Alimente, băuturi și tutun, + 27,6%
Electronice, + 23,5%
Aqurate ajută la colectarea datelor cu care interacționează utilizatorii magazinelor online și la introducerea acestora în motorul de recomandare de produse. Soluția AI este bazată pe analizarea și interpretarea unor volume mari de date privind comportamentul clienților – produse cumpărate, click-uri, produse adăugate în coș și altele. Aceasta compară acțiunile similare ale diferiților utilizatori și estimează, prin intermediul inteligenței artificiale, ce ar putea prezenta interes pentru fiecare utilizator.
Aqurate Personalize crește veniturile din eCommerce cu până la 23%, prin recomandările de produs generate cu AI, personalizate fiecărui vizitator al site-urilor. Serviciul crește atât rata de conversie din eCommerce, cât și valoarea medie a comenzii.
În prima jumătate a anului, Aqurate a anunțat că a depășit 1.600.000 de comenzi procesate prin magazinele online ce folosesc algoritmul său AI de recomandări de produse.
Aqurate, platformă SaaS bazată pe inteligenţă artificială care ajută companiile din eCommerce să îşi folosească datele pentru a creşte, a fost fondată în 2019 de Vlad Marincaş, Tudor Goicea, Lisardo Erman si Raul Mazilu. Platforma a atras, până în prezent, finanțări în valoare de aproximativ 500.000 de Euro. Mai multe informații sunt disponibile pe www.aqurate.ai.
XTB, fintech global care oferă o platformă de investiții online disponibilă și sub formă de aplicație mobilă, anunță extinderea gamei de beneficii prin oferirea de dobânzi pentru fondurile neinvestite în lei, pe lângă fondurile în euro și dolari. Prin această decizie, XTB devine prima companie de investiții din România, listată la bursă, care oferă dobânzi la fondurile neinvestite în moneda locală.
Întrucât investitorii sunt în căutare de oportunități suplimentare de economisire pe bază de dobândă, XTB a decis recent să-și extindă oferta pentru și cei care dețin fonduri neinvestite în lei. Dobânda este calculată zilnic și plătită lunar direct în conturile clienților. Aceasta se aplică fondurilor neinvestite ale clienților existenți și noi, indiferent de suma totală din cont.
„Decizia implementării dobânzii pentru fondurile neinvestite în monedă locală este un nou pas în direcția poziționării strategice a XTB ca opțiune principală pentru toate tipurile de investitori, indiferent de strategiile pe care le dezvoltă. Întrucât peste 20% dintre clienții noștri au conturi în lei, ne-am dorit ca aceștia să beneficieze de contextul ratelor de dobândă crescute. Acest beneficiu consolidează lista de motive pentru care clienții încă nehotărâți cu privire la alegerea brokerului să opteze pentru XTB”, a declarat Irina Cristescu (foto), Director General la XTB România.
Pentru clienții XTB existenți, rata actuală a dobânzii este de 2% pe an pentru depozitele în lei și euro, și de 2,5% pe an pentru depozitele în dolari. Clienții noi beneficiază de dobânzi mai mari timp de 90 de zile de la data deschiderii contului: 3,5% pe an pentru depozitele în lei, 3,8% pentru depozitele în euro și 5% pe an pentru depozitele în dolari. Ratele se pot modifica și vor fi valabile până la o nouă notificare oficială.
Huawei anunță că „a conectat 90 de milioane de persoane din regiuni îndepărtate din aproape 80 de țări, datorită parteneriatului dintre companie și Coaliția digitală Partner2Connect (P2C) a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT). Anunțul a fost făcut în cadrul primului raport de progres al Huawei de când s-a alăturat Coaliției, anul trecut”.
Dr. Liang Hua (foto), președintele Consiliului de Administrație al Huawei, a făcut anunțul la Forumul de Sustenabilitate 2023, cu tema „Reușim datorită tehnologiei: Realizarea dezvoltării durabile”. Au participat, de asemenea, Doreen Bogdan-Martin, secretarul general al UIT, Jeffrey Sachs, președintele Rețelei ONU pentru soluții de dezvoltare durabilă, comisar al Comisiei ONU pentru dezvoltare de bandă largă, precum și reprezentanți ai ministerelor de telecomunicații și ai autorităților de reglementare, inclusiv reprezentanți din Pakistan și Ghana. Participanții au analizat modul în care infrastructura digitală poate stimula dezvoltarea durabilă și poate contribui la construirea unei lumi inteligente mai ecologice și mai favorabile incluziunii.
Dr. Liang Hua: „Infrastructura digitală de ultimă generație, cum ar fi conectivitatea și puterea de calcul, este la fel de vitală pentru stimularea dezvoltării socio-economice ca infrastructura noastră fizică și la fel ca drumurile. Această nouă infrastructură va fi crucială pentru dezvoltarea durabilă a întregii societăți. Calculul este un motor esențial al productivității în economia digitală. Implementarea, mai rapidă, a infrastructurii de calcul va contribui la accelerarea tranziției digitale în multe industrii și la promovarea unei integrări profunde a economiei digitale și a celei reale. Acest lucru poate promova, în continuare, stabilitatea economică globală și dezvoltarea durabilă.”
Doreen Bogdan-Martin (foto), secretarul general al UIT, a declarat: „Consider că nu trebuie să alegem între tehnologie și dezvoltarea durabilă. Avem nevoie de ambele! Trebuie să prosperăm împreună cu tehnologia, să construim un viitor digital care să accelereze progresul pentru oameni și planeta.”
Huawei accentuează că „talentele digitale sunt esențiale pentru inovația tehnologică viitoare. Pentru a promova un angajament digital mai larg și pentru a dezvolta viitorii lideri, compania a marcat parteneriatul cu UIT prin lansarea unei burse numite, Programul de tineri lideri ITU Generation Connect, în parteneriat cu Huawei”.
Huawei precizează că „bursa va fi deschisă pentru aplicații la începutul anului viitor și va avea o durată de trei ani. În fiecare an, 30 de tineri vizionari (cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani) din întreaga lume vor primi sprijin în proiectele lor de utilizare a tehnologiei digitale pentru a impulsiona dezvoltarea comunității”.
Jeff Wang, președinte al Departamentului de Afaceri Publice și Comunicații al Huawei: „Noi, la Huawei suntem mândri să colaborăm cu UIT pentru această cauză importantă și să vedem tineri talentați care au un impact tangibil pentru incluziunea digitală în întreaga lume. Sprijinul pe care îl vor primi participanții include contribuții financiare pentru proiectele lor, mentorat din partea experților ITU și Huawei și oportunități de a participa la evenimente comune.”
Dr. Cosmas Luckyson Zavazava, directorul Biroului de Dezvoltare a Telecomunicațiilor al UIT: „Prin eforturile comune ale UIT și Huawei, tinerii vor învăța, vor contribui și vor conduce lumea digitală. Digitalul este o condiție prealabilă pentru accelerarea îndeplinirii obiectivelor de sustenabilitate. Dorim ca tinerii să împingă limitele ecosistemului digital global în evoluție și să își aducă contribuțiile lor transformatoare. Mulțumesc Huawei pentru acest parteneriat extraordinar și aștept cu nerăbdare să văd impactul global al acestui proiect inovator.”
Coaliția P2C, lansată de UIT, promovează „conectivitatea semnificativă și transformarea digitală la nivel global, acordând prioritate comunităților îndepărtate din țările și regiunile care nu au acces digital. Huawei a semnat angajamentul global anul trecut, stabilind obiectivele de a aduce conectivitate pentru aproximativ 120 de milioane de persoane din zone izolate din peste 80 de țări până în 2025. Până în prezent, Huawei a oferit 2.066 de oportunități de formare în Cambodgia, prima țară parteneră P2C a UIT, în colaborare cu ministerele și universitățile locale”.
Exim Banca Românească anunță că „a lansat de 1 Decembrie o campanie promoțională prin care creditele de consum cu dobândă fixă sunt disponibile cu o dobândă redusă. Astfel, persoanele fizice au posibilitatea de a accesa, până pe 29 februarie 2024, credite de nevoi personale cu o dobândă fixă de 8,75%, redusă cu 2,25 puncte procentuale față de dobânda fixă standard.
Suma maximă care poate fi obținută este de 150.000 de lei, iar perioada maximă de creditare este de 5 ani.
Spre exemplu, pentru un client care alege să își încaseze salariul în cont la Exim Banca Românească și optează pentru uncredit de 50.000 de lei, pe o perioadă de 5 ani și rambursare în rate egale, DAE este de 9,33%, iar valoarea ratei lunare este de 1.031,86 lei.
Alte avantaje:
Pentru fondurile acordate nu este necesară justificarea utilizării;
Simplu și rapid de obținut – este nevoie doar de actul de identitate și acordul ANAF;
Fără garanție imobiliară;
Creditul poate fi utilizat și pentru refinanțare;
Solicitantul primește răspuns pe loc pentru suma maximă ce poate fi obținută.
Detalii și informații personalizate pot fi obținute în toate sucursalele Exim Banca Românească”.
Exim Banca Românească reamintește că „este o bancă universală 100%românească, aflată în top 10 cele mai mari instituţii de credit după active. Banca oferă clienților săi, persoane fizice și juridice, o gamă largă de produse și servicii de calitate, adaptate nevoilor acestora.
Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție de 83 de sucursale și 26 de Centre de Afaceri, acestea din urma fiind dedicate exclusiv companiilor, rețea care îi permite să fie aproape de clientela de retail și corporate și să implementeze diverse programe de dezvoltare românești și europene.
În plus, pentru că acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, Exim Banca Românească este unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei”.
La TimișoaraFoodSummit dezbatem aprins noile direcții de marketing și comunicare, de la clasic la „guerilla”, pentru că într-o eră a vitezei și a unei avalanșe de informații doar ceva „șoc” poate să atingă și să aibă ecou, iar puterea digitalului câștigă detașat. Mixul de 5 specialiști în marketing și comunica din panel alături de moderatori și participanți dau naștere unei dezbateri care s-ar putea întinde pe 7 ore.
Alexandru Grivei
Alexandru Grivei, Managing Partner la agenția AdSymphony, consideră că „comunicarea de gherilă există de când a apărut comunicarea însă s-a modificat forma prin care ea se exprimă”, iar „era digitală nu face decât să dea posibilitatea fiecărui om să se exprime și să devină vizibil” .
Acesta punctează admirativ, și nu a fost singurul, printre exemplele sale contemporane de marketing de gherilă, către conceptul și execuția campaniei Aqua Carpatica Flavours, o etichetare greșită, un dezavantaj transformat într-un avantaj, un cross-marketing care este considerat de mulți ca o adevărată campanie „guerilla” de succes.
Valentina Vesler
Valentina Vesler, Head of PR&Communication la Aqua Carpatica, subliniază în cadrul dezbaterii că „succesul unei astfel de companii de gherilă este a o dinamică între client și agenție, dar campania trebuie să păstreze componenta etică în livrarea campaniilor”.
Desigur Aqua Carpatica este cunoscută ca fiind campioană când vine vorba de campanii, în țară și afară, firește că a fost reamintită campania „România-patria apelor minerale!” lansată de Jean Valvis, și așa cum spune și Valentina Vesler „apa minerală românească poate să fie un diferențiator de țară cu care noi putem să mergem în toată lumea, o bogăție a românilor de care se puteau folosii toți colegii de piață, dar nu au facut-o, avem nevoie să ne aliem când e vorba de interesul comun”.
Linda Willy
Linda Willy, Director Marketing la TRANSAVIA, spune răspicat „adevărul și asumarea te ajută să devii viral și să crești organic pentru că atunci când apeși cele mai autentice butoane oamenii răspund pozitiv”. În ceea ce privește poziționarea produselor românești pe plan internațional Linda Willy e de părere că e nevoie de mai mult decât atât, brandurile românești au nevoie de acel brand de țară, de credibilitatea imaginii României. Aceasta a punctat bucuroasă prezența record a 100 de companii românești la târgul de la ANUGA- Germania însă a subliniat cu tristețe că acestea s-au prezentat fiecare individual după posibilități, nu de puține ori sărăcăcios, fără creativitate, fără un concept unitar reprezentativ, în comparație cu alte țări unde reprezentarea a fost la alt nivel chiar și pentru vecinii din Balcani, primând standurile de țară.
Călin Biriș
Călin Biriș, Marketing Trainer & Consultant Online Mastery, a punctat foarte bine „azi nu doar brandurile cu greutate și cu bugete pot face campanii cu impact, digitalul- care nu mai este un moft ci un must permite oricui să livreze campanii cu impact și să ajungă aproape de consumator”.
Gabriela Sirbu
Gabriela Sîrbu, Director de Sustenabilitate la Profi, a precizat că „este important că toate companiile românești mici, medii și mari, nu doar cele mari cum era odată, au înțeles importanța marketingului, au divizii, bugete și strategii în acest sens, mă bucur de prezența la un astfel de eveniment, marketing este un must, nu doar nice to have”.
Profi este un retailer care a reușit să livreze campanii digitalizate, tehnologia Footprints AI permite o abordare inovatoare a advertising-ului de tip Retail Media, ce promite a genera proprietară de cinci ori mai multă eficiență, targetând dinamic pe baza comportamentului de consum a clienților, iar nu de puține ori branduri românești joacă rolul principal.
Pe lângă poveștile de succes ale mărcilor românești prezentate, concluzia unanimă a specialiștilor este că românii vor produse românești mai mult ca oricând, brandurile au nevoie de o mai mare capacitate de a comunica și a promova povestea produselor lor, trebuie să își găsească șablonul unic -distinctiv prin care pot ajunge la comunitățile țintă. Pe piața internaționala lipsa brandului țară afectează simțitor poziționarea brandurilor românești în fața altor branduri.
Asociația pentru Valori în Educație – AVE anunță că, „împreună cu BRIO, lucrează la dezvoltarea Testului Național de Alfabetizare Matematică – un instrument de măsurare a nivelului de alfabetizare matematică a elevilor din România. Dezvoltat în baza unei susțineri financiare oferite de Apa Nova București, acesta va fi lansat în prima parte a anului 2024 și va putea fi folosit gratuit de toți profesorii din țară”.
Silvia Toth, director programe educaționale AVE
Silvia Toth, director programe educaționale AVE: „Suntem înaintea anunțării rezultatelor PISA 2022 și credem că, indiferent care vor fi ele, este necesar să înțelegem că ne arată nivelul dintr-un anumit moment. Ceea ce e important este cum le interpretăm și înțelegem, dar, mai ales, cum acționăm pentru a le îmbunătăți, ce facem în continuare concret pentru a găsi soluții scalabile la o problemă pe care o știam și în 2018, când 47% dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăți în rezolvarea problemelor de matematică. AVE, prin misiunea de a sprijini școlile din România, are în vedere mai ales suportul pentru dezvoltarea competențelor copiilor. Expertiza integrată în Programul de Transformare a Școlilor va servi tocmai acestui scop: elevii să înregistreze un progres vizibil pe fiecare dintre cele opt competențe-cheie identificate de Consiliul Uniunii Europene, iar matematica este una dintre ele. Fiecare copil din România are nevoie să aibă cel puțin nivelul minim de alfabetizare matematică atunci când ajunge la vârsta de 15 ani, iar acesta este obiectivul care ne aduce împreună.”
Inițiatorii subliniază că „Testul Național de Alfabetizare Matematică va fi un instrument pe care profesorii din România îl vor putea accesa gratuit prin platforma Brio.ro și care va măsura nivelul de alfabetizare matematică al elevilor din clasele I-XII. Ca metodă de prevenție, testul îi va putea identifica pe cei aflați în situații de risc din perspectiva alfabetizării matematice și monitoriza programe personalizate de intervenție pentru elevi. Mai mult, elevii care vor să îl folosească vor avea posibilitatea autoverificării în acord cu anul școlar în care se află.
Folosit de specialiștii în dezvoltare curriculară sau politici educaționale, acest instrument va oferi o imagine a nivelului general de abilități matematice la nivel național și va măsura solid și comparabil nivelul fiecărui elev.
Conținuturile matematice avute în vedere sunt proprietăți ale numerelor și operații cu numerele, măsurare, geometrie, analiza datelor, statistică și probabilități sau algebră”.
Gabi Bartic, CEO, Brio
Gabi Bartic, CEO BRIO: „Testul Național de Alfabetizare Matematică este primul de acest gen în țara noastră și se conformează integral rigorilor științifice impuse de un instrument de evaluare de înaltă calitate. Dezvoltat pe baza unui cadru consacrat și recunoscut la nivel internațional, testul a fost meticulos adaptat pentru a se potrivi tuturor categoriilor de vârstă, de la cei mai tineri elevi până la adolescenți. Importanța lui stă în capacitatea sa de a măsura și îmbunătăți competențele de numerație ale copiilor români, un aspect crucial pentru dezvoltarea lor academică și profesională. Prin intermediul acestui instrument, ne propunem să oferim o bază solidă pentru înțelegerea conceptelor numerice, să cultivăm abilități analitice și să încurajăm aplicarea practică a cunoștințelor matematice în situații reale.”
Totodată, creatorii testului precizează că, „deși beneficiarii finali ai acestei inițiative sunt elevii, alături de părinți, beneficiarii direcți sunt profesorii, care vor putea folosi testul la clasă pentru identificarea nivelului și pentru dezvoltarea abilităților matematice în rândul elevilor din România.
Testul Național de Alfabetizare Matematică va fi disponibil în două forme: una scurtă și alta lungă, iar platforma va genera automat un raport specific tipului de test parcurs de către elev. Pentru forma scurtă a testului va fi generat un raport ergonomic care va conține doar scoruri și grafice. Pentru forma lungă a testului vor fi generate două rapoarte: unul ergonomic similar cu cel menționat anterior și unul detaliat în care vor fi prezentate și tipurile de intervenție care pot fi realizate pentru exersarea sau aprofundarea obiectivelor evaluate de fiecare subcategorie de conținut în parte”.
Irina Munteanu, promotor al educației de calitate, Apa Nova București
Irina Munteanu, promotor al educației de calitate din partea Apa Nova București: „Educația este elementul de bază de la care a pornit susținerea noastră față de acest proiect. Considerăm că educația de calitate, inclusiv așa cum este ea definită prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă de către ONU, este foarte importantă pentru compania noastră deoarece suntem preocupați de creșterea abilităților angajaților noștri atât din perspectiva nevoii de a crea valoare adaugată pentru clienții noștri, cât și din perspectiva perfecționării forței noastre de muncă, prezentă și viitoare. Educația contribuie la reducerea inegalităților și la atingerea unui tratament echitabil la locul de muncă, două obiective majore pentru noi.”
Testul va putea fi aplicat de orice profesor începând cu prima parte a anului 2024 și este dezvoltat după modelul testului național folosit în SUA pentru urmărirea progresului elevilor, aplicat în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a.
WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), anunță deschiderea celei de-a XVII-a serii a programului Executive MBA Bucharest, subliind că „o tendință ce se evidențiază în profilul noii clase de EMBA este creșterea numărului participanților de sex feminin. Din cei 24 de manageri și antreprenori înscriși în program anul acesta, 50% sunt femei, reflectând interesul în creștere al liderilor de sex feminin pentru perfecționare în business.
Numărul femeilor în clasele programului WU Executive MBA a crescut exponențial de-a lungul anilor. Dacă acum 10 ani, procentul de femei înscrise în program era de 17%, în ultimii ani, acest procent s-a dublat, ajungând la 35%. În seria curentă, femeile reprezintă un procent de 50% dintre cursanți, ceea ce marchează un progres important în direcția egalității de gen în mediul academic și de afaceri. Studenții noii promoții au o medie de vârstă de 39 de ani, 16 ani de experiență profesională și 7 ani de experiență de leadership”.
Adriana Georgescu, Program Manager al WU Executive MBA Bucharest:„Creșterea numărului cursantelor de sex feminin în programul nostru de EMBA confirmă progresul real în materie de egalitate de gen în domeniul leadership-ului din ultimul deceniu. Femeile devin tot mai competitive pentru poziții de top management în companii globale și sunt interesate să investească în dezvoltarea lor profesională și personală. Această creștere reflectă, de asemenea, succesul eforturilor noastre continue de a facilita accesul femeilor lider la educație executivă de înaltă calitate prin intermediul burselor speciale pe care le oferim, dar nu numai. Diversitatea de gen în cadrul echipelor aduce numeroase beneficii, atât pentru mediul educațional, cât și pentru companii. Perspectivele diverse aduse de femei și bărbați conduc la o mai bună înțelegere a nevoilor diferite și la identificarea celor mai bune soluții pentru a dezvolta proiecte de succes într-o varietate de domenii.”
Organizatorii programului subliniază că „industriile predominante din care provin participanții programului de EMBA sunt IT-ul, cu o pondere de 30%, domeniul financiar și de asigurări, cu o pondere de 17%, urmate de construcții/inginerie, comerț și energie, fiecare cu o pondere de 9%. Pe lângă aceste industrii dominante, noua serie include manageri care activează în domenii precum FMCG, domeniul farmaceutic, producție, sectorul guvernamental – ONG, publicitate/market research și sănătate.
În ceea ce privește opțiunile de finanțare a școlarizării, trendul se menține relativ constant: aproximativ o treime dintre studenți își plătesc singuri cursurile, o altă treime, beneficiază de finanțare parțială din partea angajatorului, iar pe restul firma îi sponsorizează complet”.
WU Executive MBA Bucharest este caracterizat ca „singurul program de Executive MBA din România care beneficiaza de triplă acreditare internațională (EQUIS, AMBA și AACSB) deținută de mai puțin de 1% din școlile de afaceri din întreaga lume.
Totodată, programul similar WU Global Executive MBA, pe baza căruia a fost dezvoltat programul oferit în București, s-a clasat în top 45 al celor mai bune programe de Executive MBA din lume pentru a patra oară consecutiv. La categoria „Experiență internațională”, programul oferit de WU Executive Academy ocupă locul 6 mondial, locul 2 în UE și primul loc în regiunea DACH a țărilor vorbitoare de limba germană (Germania, Austria, Elveția). La categoria Progres în carieră, programul se situează pe locul 15 mondial, locul 5 în UE și pe locul 3 în regiunea DACH.
Programul WU EMBA Bucharest se desfășoară part-time, pe o perioadă de 16 luni, și cuprinde 14 module. Cursanţii au ocazia să lucreze cu profesori de renume internațional de la WU și alte universități de afaceri de elită din întreaga lume, printre care IE, INSEAD (Spania), Frankfurt School of Finance & Management (Germania) sau Carlson School of Management (USA). În prezent, programul a ajuns la o comunitate de peste 450 de alumni”.
WU Executive Academy este „parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa și a doua cea mai bună universitate din țările vorbitoare de limbă germană. WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include de la programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, la certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.
Crosspoint Real Estate prezintă studiul Romania Data Centers, în care analizează atuurile și punctele slabe ale României ca potențială destinație pentru operatorii de centre de date. Studiul arată că până în 2025, consumul de energie al centrelor de date va contribui la 3,2% din totalul emisiilor de carbon:
România oferă avantaje sustenabile operatorilor centrelor de date
Cel mai recent studiu al Crosspoint Real Estate, Romania Data Centers, analizează atât atuurile cât și punctele slabe ale României ca potențială destinație pentru operatorii de centre de date.
Așa cum secolul XX a marcat o nouă eră în evoluția umanității prin revoluția industrială, secolul XXI este, fără îndoială, unul în care tehnologia ne remodelează atât societatea, cât și experiențele de zi cu zi. În urmă cu 23 de ani, în momentul exploziei bulei dotcom, doar 7% din populația globală avea acces la internet. În prezent, peste 5 miliarde de persoane sunt conectate la internet și 100 zettabyți de informații sunt generați anual.
În consecință, această creștere exponențială a dat naștere unei dezvoltări direct proporționale a industriei centrelor de date. O piață de 175 miliarde de dolari, estimată să își tripleze valoarea în următorii 5 ani, industria centrelor de date a atins peste 8.000 de unități operaționale la nivel global în 2023. Acest tip de activ alternativ atrage din ce în ce mai mulți investitori: fondul de investiții Blackstone, unul din cei mai mari proprietari de active imobiliare din lume, și-a declarat anul acesta intenția de a vinde o parte substanțială a portofoliului său pentru a își asigura o rezervă de lichidități în scopul construirii de centre de date, alocând 8 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de centre de date de mari dimensiuni (hyperscale) pentru o serie de companii importante din industria Tech.
În ultimii ani, criza energetică rezultată în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina, nevoia operatorilor de a reduce costurile, dar, mai ales, amenințarea iminentă a schimbărilor climatice, au intensificat nevoia de a face o tranziție către dezvoltarea unor centre de date sustenabile. Proiecțiile actuale indică faptul că, până în 2025, consumul de energie al centrelor de date va contribui la 3,2% din totalul emisiilor de carbon, acestea fiind responsabile de consumul a până la 20% din energia electrică produsă la nivel mondial. Presiunea reglementării industriei, impunerea standardelor ESG, nevoia de eficientizare a operațiunilor și creșterea costurilor de dezvoltare determină operatorii de centre de date să se extindă în zone de pe glob neexplorate până acum.
Pe lângă o privire de ansamblu a situației curente a industriei în România, studiul Crosspoint analizează o serie de indicatori esențiali dezvoltării centrelor de date: infrastructura de internet și tehnologie, resursele naturale și energia, evoluția demografică, nivelul de calificare și disponibilitatea resurselor umane, gradul de securitate și riscul prezentat de dezastrele naturale.
„Am adaptat la piața românească un sistem de scoring inclus în raportul European Data Centres al partenerilor nostri de la Savills și ne bucurăm să prezentăm rezultatele primului studiu din România realizat de o companie de real estate pe piața de data centers. Am analizat în detaliu fiecare indicator inclus în acest scoring și am adăugat noi informații pentru a oferi o imagine completă și cât mai obiectivă, detaliind atât atuurile cât și punctele slabe ale României ca destinație pentru operatorii de centre de date”, explică Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate.
Piața românească a centrelor de date este încă la început de drum. Conform studiului Crosspoint, în prezent există pe piața românească 30 de centre de date localizate în București, Craiova, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara. Pe cap de locuitor, capacitatea centrelor de date din România este de doar 3,2W, mult sub media țărilor nordice, care se află în topul clasamentului cu 22,6 W, dar și sub media Europei Centrale și de Est, unde capacitatea este de 4,5W. Centrele de date din România au însă avantajul de a avea unul dintre cei mai scăzuți coeficienți de eficiență a utilizării energiei electrice (Power Usage Effectiveness sau PUE), estimat la 1,37, mult sub media europeană și foarte aproape de cel înregistrat de țările nordice.
„Pe lângă acest aspect fundamental, România deține o serie de resurse cruciale pentru dezvoltarea industriei centrelor de date, de la asigurarea unei operări sustenabile a unui astfel de business, la accesul la resurse umane calificate și diverse, și poate deveni o locație-țintă pentru jucătorii de pe această piață în perioada următoare”, adaugă Timofte.
Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,29 mld GBP generate în 2022.
Divizia din România a firmei de avocatură bnt attorneys-in-CEE, bnt Gilescu Văleanu & Partners, anunță că „își extinde practica în sfera pieței de capital, prin cooptarea în poziția de Of Counsel a lui Victor Stănilă, avocat specializat în piața de capital”.
Ovidiu Văleanu
Ovidiu Văleanu, MBA, Managing Partner al bnt Gilescu Văleanu & Partners: „Viziunea bnt attorneys-in-CEE este de a oferi consultanță juridică la cel mai înalt nivel și în toate ariile dreptului afacerilor, pe piețele unde operează. În acest context, am analizat interesul antreprenorilor români pentru piața de capital și considerăm oportună diversificarea domeniilor noastre de practică în această sferă, mai ales având în vedere experiența societății pe piața de capital poloneză. Cooptarea lui Victor Stănilă face parte din obiectivul nostru de a ne consolida poziția și de a diversifica în continuare domeniile de practică, precum și de a oferi clienților noștri servicii juridice interdisciplinare. Credem că bursa românească are potențialul de a deveni un pol regional, luând în considerare mărimea PIB-ului național și reapariția instrumentelor financiare derivate.”
Victor Stănilă este caracterizat printr-o „experiență profesională de peste 17 ani în piața de capital, având o dublă pregătire – în economie şi în drept. A absolvit cursurile Facultății de Management din cadrul ASE și pe cele ale Facultății de Drept din cadrul Universității București. Și-a completat studiile cu un curs postuniversitar în finanţe la Universidade do Porto.
Portofoliul lui Victor Stănilă include proiecte de impact pentru piața de capital locală precum contribuţia la reglementarea mecanismelor de tranzacționare în marjă şi a instituirii garanţiilor asupra instrumentelor financiare, precum şi la crearea normelor ce au permis înfiinţarea pe piaţa locală a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile pe o piaţă reglementată”.
Victor Stănilă, Of Counsel bnt Gilescu Văleanu & Partners: „În urma discuțiilor cu bnt attorneys-in-CEE, o firmă de avocatură cu peste 200 de avocați prezenți în 10 țări, am descoperit că avem obiective comune. Așadar, asocierea dintre noi a fost o decizie firească. Am găsit în profesioniștii bnt aceeași dorință de a crește, de a inova și de a împărtăși expertiza noastră cu antreprenorii locali, scopul comun fiind de a acoperi toate nevoile companiilor deja listate pe piața de capital sau care iau în calcul acest lucru. Echipa noastră va putea pune la dispoziția companiilor locale know-how-ul colegilor noștri din Polonia, cea mai mare piață de capital din Sud-Estul Europei, completat cu expertiza mea locală pe piața de capital.”
bnt attorneys-in-CEE estimează pentru 2024 „un reviriment al pieței de capital mai ales în condițiile în care, de anul viitor, companiile vor putea oferi investitorilor instrumente financiare derivate, odată cu autorizarea Contrapărții Centrale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
În plus, există antreprenori locali care, în anii trecuți, și-au pus în aștepare planurile de listare, iar acum au reînceput discuțiile pe acest subiect. Aceasta și în contextul reclasificării Bursei de Valori București ca piață emergentă, fapt ce a repus România pe harta investitorilor internaționali”.
bnt Attorneys-în-CEE este definită ca „una dintre cele mai importante firme de avocatură din Europa Centrală și de Est. Societatea are una dintre cele mai extinse rețele din această zonă (Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România), având o echipă globală alcătuită din peste 200 de avocați, juriști și practicieni ai dreptului.
Firma de avocatură este specializată în consultanță juridică în toate domeniile dreptului afacerilor fiind prima alegere în materie de servicii juridice a companiilor germane din Europa.
Birourile bnt Attorneys-in-CEE din capitalele țărilor în care societatea de avocatură este prezentă sunt organizate flexibil, au o rețea profesională și colaborează transfrontalier în grupuri de practică. Astfel, o trăsătură distinctivă a societății rezidă din capacitățile și resursele transfrontaliere, oferind soluții juridice eficiente printr-un singur punct de contact, atât pentru companiile care au nevoie de expertiză juridică la nivel regional, cât și pentru cele care doresc să-și soluționeze problemele juridice într-o locație individuală din regiune.
Biroul din România al bnt Gilescu Văleanu & Partners are o echipă de 22 de avocați specializați în toate aspectele legate de drept societar, M&A, dreptul muncii, insolvență, confidențialitate și protecția datelor, mediu și științele vieții. Activitatea companiei acoperă diverse industrii, printre care FMCG, IT și comunicații electronice, servicii financiare, auto, agrobusiness, retail, imobiliare, industrie, jocuri de noroc, logistică, produse farmaceutice etc.”
Victor Stănilă este „avocat de drept civil si dreptul afacerilor, specializat pe piața de capital. Fondator al propriului cabinet de avocatură, are dublă pregătire -în drept și economie, domeniu în care s-a specializat la cursurile postuniversitare în finanțe ale Universității din Porto. Are experiență de peste 17 ani pe piața de capital unde a activat ca purtător de cuvânt al CNVM, apoi ca Head of Compliance la SSIF Tradeville. Pe lângă domeniul financiar, Victor are o vastă experiență în dreptul afacerilor, de la clasicele operațiuni de înregistrare a evenimentelor corporative, la consultanță privind vulnerabilități ce pot atrage răspunderea delictuală sau contractuală a firmelor sau evaluarea riscurilor pentru prevenirea faptelor de natură penală cu care s-ar putea confrunta companiile”.
Viking Service Center Cluj, angajator esențial și membru important al sectorului de servicii de tip suport business din Cluj-Napoca, anunță că „își mută birourile la Record Park, un proiect dezvoltat de Speedwell și deținut de AYA Properties Fund”.
Viking Romania reamintește că „aparține grupului Viking Europa. Este prezent pe piața clujeană din anul 2008 și reprezintă unul dintre principalii furnizori de soluții profesionale pentru birouri. Viking oferă companiilor din întreaga structură servicii de natură financiară, dar și suport operațional și tehnic.
RAJA Group a demarat o serie de transformări pozitive, când în urmă cu doi ani a achiziționat Viking Europa. RAJA este prezent pe piață de aproape 70 de ani ca unul dintre cei mai mari distribuitori de ambalaje, de echipamente industriale si de soluții pentru birouri din Europa. Grupul își desfășoară activitatea prin cele 26 de firme componente in 19 țări, deservind peste 2 milioane de clienți. Segmentarea clientelei acoperă start-up-uri, companii multinaționale din toate domeniile de activitate: distribuție, industrie, comerț electronic, servicii și administrație publică”.
Adrian Fogaș, directorul general al Centrului de Servicii Viking Romania: „Viking Romania avea nevoie de un nou birou, un spațiu care să corespundă standardelor actuale de calitate și tranziției către sistemul hibrid de muncă. Acesta reflectă, însă, și dorința noastră de a le oferi angajaților o experiență de muncă îmbunătățită. Astfel că am găsit locația ideală, un ecosistem modern, în inima Clujului. Complexul Record Park împreună cu clădirea și facilitățile sale este ușor accesibil și se potrivește perfect cu viziunea noastră. Marcăm, în acest fel, începutul unei noi etape în viața companiei, care sunt convins că ne va aduce multe realizări profesionale. Sunt încântat că am reușit să găsim o nouă casă pentru Viking SSC.”
Didier Balcaen, CEO și cofondator Speedwell: „Ne bucurăm să vedem cum Record Park, primul nostru proiect de tip mixed-use și regenerare urbană din Cluj-Napoca, s-a transformat într-un spațiu complex care se adaptează nevoilor în continuă schimbare ale clienților. Astăzi, Record Park este mai mult decât un spațiu de birouri, este un hub vibrant, unde comunitatea de afaceri se întâlnește și colaborează într-un cadru inovator, ce promovează comunicarea și sinergia între echipe, încurajând un mod de lucru flexibil și dinamic. Numărul mare de chiriași, alături de diversitatea companiilor care au ales să își amenajeze birourile în clădirea Record Park, reflectă capacitatea noastră de a crea spații care răspund nevoilor diferite ale mediului de afaceri și reiterează calitatea și angajamentul nostru de lungă durată, de a asigura un mediu propice pentru chiriașii noștri și angajații acestora.
Suntem mândri să vedem cum întreaga comunitate prosperă și crește într-un cadru modern și sigur. Pe această cale urăm bun venit noilor chiriași și ne exprimăm recunoștința față de toți cei implicați în această călătorie, care contribuie la succesul proiectului nostru din Cluj-Napoca.”
Andreea Paun, fondator Griffes, consultantul care s-a ocupat de închirierea proiectului Record Park încă de la lansare: „Record Park demonstrează încă o dată că este nu doar un parc de birouri, ci o comunitate adevarată care integrează cu ușurință noii veniți și răspunde provocărilor legate de utilizarea birourilor prin facilități și o atmosferă inedită.”
Record Park este cunoscut ca „primul proiect de dezvoltare și regenerare urbană de tip mixed-use din Cluj-Napoca, oferind 15.000 mp de spații de birouri și 236 de apartamente. Mai mult, există și numeroase facilități de petrecere a timpului liber și servicii precum Mega Image, bistroul Bruto, dar și o grădiniță”.
România se află azi într-un alt moment de cotitură. În joc este viitorul economic al României în Uniunea Europeană. Cu privirea îndreptată către orizonturile Mării Negre și asumându-și toate obiectivele comunitare de tranziție energetică, România trebuie să deschidă un capitol nou al dezvoltării sale economice. Europa este în căutarea soluțiilor pentru o tranziție durabilă și securitate energetică, iar rolul României în cadrul UE trebuie să devină tot mai central și nu periferic, fiind deja tot mai complex. Într-o eră în care securitatea energetică devine din ce în ce mai critică, România trebuie să-și valorifice șansa de a-și afirma o poziție strategică.Multe priviri sunt îndreptate către Marea Neagră.
Extracția gazelor naturale din subsolul acesteia trebuie să devină cheia care să deschidă calea nu doar pentru reducerea dependenței României de importurile de gaz, ci pentru consolidarea securității energetice a țării, diminuând vulnerabilitatea la fluctuațiile pieței globale a gazelor naturale și mai ales asigurându-i resursele pentru o tranziție verde cât mai echitabilă, rezonabilă și cât mai puțin costisitoare pentru cetățenii săi.Două mari companii vor investi 4 miliarde de euro în proiectul Neptun Deep, ce va produce aproximativ 100 miliarde de metri cubi de gaz naturale. Odată cu exploatarea acestei resurse, România poate anticipa un flux semnificativ de venituri fiscale sub forma impozitelor, redevențelor și a altor taxe asociate industriei. Iar acești bani pot fi apoi direcționați către sectoare cheie ale economiei și societății românești. Dar succesul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră nu se limitează doar la niște cifre pe hârtiile unui minister de finanțe.
Acesta poate declanșa o explozie a activității economice la nivel local, generând locuri de muncă și stimulând industrii conexe, cum ar fi construcțiile și serviciile. Prin asigurarea unei producții interne semnificative de energie și diversificarea surselor, țara își consolidează și independența energetică. În plus, dezvoltarea infrastructurii de extracție și transport va atrage capital și experiență tehnologică și din afara țării, făcând din România o destinație atractivă pentru investitorii străini.
Dar integrarea gazului natural de la Marea Neagră în mixul energetic autohton reprezintă mai ales cheia de boltă a construcției viitorului energiei, a strategiei pentru diversificare – esențială pentru reziliența unei națiuni – și a politicii de securitate națională a României. România nu trebuie să rămână pasivă în privința deciziilor energetice europene. Dispunând de un caracter de unicitate a sectorului energetic național, Bucureștiul are obligația să se asigure că vocea sa este bine auzită și că interesele sale sunt luate în considerare. Prin implicarea sa activă în inițiativele UE, România trebuie să devină influentă în modelarea viitorului energetic european, de la dezbateri cu privire la politica energetică până la formularea unor direcții clare în guvernanța energetică comunitară.În final, gazul natural din Marea Neagră nu este doar o resursă economică și doar a României, ci reprezintă mai ales o piesă cheie în puzzle-ul întregii securități energetice europene.
Topband Smart Europe, companie chineză specializată în producția de componente pentru electrocasnice, aparatură electrică și sisteme de gestionare a clădirilor (BMS), a inaugurat cu succes capacitatea sa de producție pentru piața europeană, aflată în parcul industrial CTPark Timișoara.
CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar și manager de proprietăți industriale și logistice din Europa, a închiriat un spațiu de producție de 11.000 mp pentru Topband Smart Europe în cadrul CTPark Timișoara. Fabrica a intrat în faza de producție la scară largă în prima jumătate a anului 2023 și a fost oficial lansată la începutul lunii noiembrie.
Topband Smart Europe a intrat pe piața românească în 2021 și a ales CTPark Timișoara ca hub strategic de producție, capabil să răspundă cerințelor de extindere din partea cliențiilor, spațiul de producție din Timișoara fiind planificat să deservească o paletă largă de clienți din Europa.
Datorită avantajului geografic și a expertizei Topband, noua fabrică din Europa va oferi servicii rapide, eficiente și conexe pentru clienți din industria electrocasnicelor, electronicelor și a energiei. Intrarea în faza de producție la scară largă în cadrul capacității de producție din CTPark Timișoara marchează o consolidare a poziției Topband în calitate de furnizor pentru clienții din Europa și piețele globale.
„România și Europa Centrală și de Est (CEE) în general sunt plasate excelent pentru companiile multinaționalele care realizează activități de nearshoring, datorită proximității față de piețele vest-europene. Beneficii precum istoricul în activitățile de producție, disponibilitatea forței de muncă specializate, costurile atractive cu resursele umane și conectivitate cu piețele europene fac din regiune o destinație de nearshoring. Noua fabrică Topband reflectă creșterea acestei cererii, pe măsură ce companiile asiatice își extind capacitățile de producție mai aproape de clienții europeni, alegând CTPark Timișoara ca loc pentru dezvoltare”, a declarat Anamaria Munteanu, Senior Business Developer, CTP România.
În prezent, fabrica Topband Europe din Timișoara a încheiat intenții de cooperare cu peste zece clienți internaționali din industriile de electrocasnice și echipamente electrice. Investiția totală a fabricii va ajunge la aproximativ 30 de milioane de dolari în viitor, având un impact pozitiv asupra comunității locale și jucând un rol cheie în extinderea globală a Topband.
„În linie cu inițiativa Chinei, «O centură, un drum», noua noastră fabrica din Europa reflectă angajamentul Topband pentru colaborarea internațională, colaborând cu mai mult de zece clienți globali din industria electrocasnicelor și echipamentelor electrice. Topband își consolidează astfel prezența globală, navigând în era digitală, inteligentă și a Internet of Things pentru a crea o lume inteligentă și cu emisii reduse”, a declarat Shengxiang Ye, Director General TopBand Smart Europe.
Timișoara își consolidează, de asemenea, poziția ca destinație de producție cu forță de muncă inteligentă (accesibilă, convenabilă și educată), decizia Topband de a-și amplasa spațiul de producție în CTPark Timișoara fiind o altă dovadă în această direcție.