Asigurările voluntare de sănătate se află în topul polițelor spre care românii și-au îndreptat atenția în 2022. Astfel, 4 din 10 români (39%) spun că sunt mai interesați de asigurările voluntare de sănătate, acestea fiind urmate de asigurările de locuințe și de cele de călătorie în străinătate, potrivit celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România.

Conform aceluiași studiu, românii sunt dispuși să plătească suplimentar față de asigurările sociale de sănătate pentru a avea acces mai rapid și o calitate mai ridicată a serviciilor medicale. Comparativ cu anul 2021, proporția celor care sunt dispuși să plătească suplimentar pentru a beneficia de servicii de calitate a crescut în cazul tuturor serviciilor medicale, în medie cu peste 3 puncte procentuale. 

Intervențiile chirurgicale (79%), recuperarea medicală (77%) și spitalizarea (76%) rămân în continuare în top 3 servicii pentru care românii sunt dispuși să plătească mai mult. Alte servicii medicale de care cei intervievați s-au arătat interesați sunt analizele de laborator, ambulatoriu de specialitate, servicii de imagistică medicală, servicii stomatologice, de pediatrie, serviciile medicale de urgență. Mai mult, 43% dintre respondenții studiului ar accesa servicii medicale într-un spital de stat în baza unei asigurări voluntare de sănătate, în cazul unor servicii nedecontate de sistemul public.

„Asigurările voluntare de sănătate sunt o soluție concretă și rapidă pentru a facilita accesul românilor la anumite categorii de servicii medicale. Acest tip de poliță de asigurare degrevează sistemul public de o serie de cheltuieli cu serviciile medicale și, în același timp, contribuie la creșterea protecției familiilor în cazul apariției unor dezechilibre financiare cauzate de boli sau accidente”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

După primele trei luni ale anului în curs, protecția financiară oferită românilor prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate a crescut cu 28% față de aceeași perioadă a anului 2021, potrivit datelor ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest fapt este o dovadă suplimentară a creșterii constante a interesului clienților pentru polițele voluntare de sănătate și pentru beneficiile care rezultă din acestea.

Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Luchi Georgescu, proprietara fabricii de mezeluri Meda Prod 98, cu afaceri și în alte trei domenii, declară într-un interviu acordat FoodBiz, că îi este foarte greu să facă previziuni de orice fel. Nu mai pot face previziuni cei care lucrează în industrie, de altfel, chiar și de la lună la lună într-un sector care nu trece prin cele mai fericite momente ale sale, din cauza scumpirilor la gaze și energie electrică, dar și războiul din Ucraina.

Nu mai vorbim de perioada de lockdown, cauzată de pandemia de coronavirus. Din păcate, scumpirile continuă, iar aceasta înseamnă diminuarea consumului din cauza scăderii puterii de cumpărare. Mulți producători, în încercarea de scădere a costurilor, pentru a susține prețurile la raft, vor comercializa produse de o calitate mai slabă, în contradicție cu tendința naturală de a furniza pieței produse din ce în ce mai bune calitativ.

1. Cum ați trecut peste perioada reprezentată de pandemia de coronavirus? În ce măsură a fost afectat business-ul?

Meda este un producător de mezeluri fiert afumate și crud uscate pe segmentul de consum de la mainstream, până la superpremium. Din păcate nu avem produse economice și în perioada actuală acest segment de consum se va mări semnificativ.

Meda se situează între primii cinci producători de mezeluri din țară din punct de vedere market-share. Materia primă este procurată atât din România cât și din țările Uniunii Europene. Selecția furnizorilor se face în funcție  de preț – calitate, termen de plată și disponibilitate a furnizorului. Lucrăm cu peste 80 de furnizori pe partea de carne de porc și pui, pe bază de achiziții lunare.

La începutul pandemiei și mai ales în perioada de lockdown, piața preparatelor din carne a avut o scădere destul de semnificativă. Din fericire a fost o perioadă destul de scurtă, generată de orientarea populației către produse de primă necesitate și produse cu termen de garanție mare, precum și probleme în lanțul de aprovizionare și livrare a produselor în magazine.

A fost destul de grea și implementarea urgentă a noilor proceduri și restricții impuse în pandemie.

A fost o perioadă riscantă și foarte solicitantă, dar totuși, până la sfârșitul anului, am reușit să ne realizam targetul atât cantitativ cât și valoric, chiar dacă în trimestrul patru, când a avut loc creșterea aberantă pe partea de energie și gaze, profitabilitatea a scăzut. Am închis aproape cum ne-am dorit, la o cifra de afaceri de 270 de milioane de lei.

2. Cât de mult apasă creșterea prețurilor?

La Meda, în decembrie, creșterea costurilor a fost de 200.000 euro numai din diferența de tarife de la energie și gaze, ceea ce este imens.

Toate celelalte costuri cu materii prime și materiale au început să crească continuu în 2022.

Absolut toți furnizorii și au majorat prețurile de vânzare, în procente semnificative. De la sticlă până la pungi de plastic, cartoane și carburant, au fost niște creșteri exponențiale.

La carne ne-au crescut, de exemplu, costurile cu 60% în martie. Este evident că nu poți acoperi ca producător din marja de profit toate aceste creșteri simultane.

Când ești producător de volum, ai marjă de profit foarte mică pe unitate de produs și practic este imposibil de absorbit toate aceste majorari. Suntem obligați să creștem prețurile, cel puțin la nivelul la care suntem pe break even.

Adică producem fără profit. Ceea ce este o absurditate. Avem nevoie de profit măcar pentru a întreține unitățile productive care au nevoie de întreținere, reparații și investiții continue. Și bineînțeles, creșterea prețurilor înseamnă scăderea consumului. Deci suntem într-un cerc vicios. Este ca și cum în prezent suntem sortiți dispariției.

Tot așteptăm să se întâmple ceva, a venit și acest război sau cum s-o numi el din Ucraina, care a blocat foarte multă materie primă sau produse finite pe care Ucraina le exporta în Europa și ne-au creat probleme și mai mari în achiziționarea anumitor produse pe care fie le achiziționam chiar de la producatori din Ucraina, fie materii prime de la ei, prelucrate în EU și importate de noi ca produse finite.

Prezentul a devenit foarte bulversant pentru mine și din această cauză, nu sunt în măsură în momentul de față, cu cei 30 de ani experiență de când am intrat în business și mi-l conduc singură să fac previziuni, pentru că efectiv nu-mi dau seama ce o să se întâmple. Nu sunt numai eu și echipele cu care lucrez ci și alți oameni de business care au afaceri de la producție și până la retail, care efectiv nu mai pot să facă o previziune pe viitor, nici măcar de la o lună la alta. Pentru că scumpirile merg mai departe.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Conform unui nou raport realizat de BestJobs, oferta de joburi a explodat în prima jumătate din 2022, cu salarii și cu 14% mai mari în domeniile cu cel mai mare deficit de personal. 1 anunț de recrutare din 5 include salariul, stabilind o nouă tendință pentru acest an.

Cu semne bune încă de la început, anul 2022 a adus schimbări pozitive pe piața muncii. În primele șase luni, volumul joburilor publicate pe BestJobs s-a triplat față de aceeași perioadă a anului 2020 și a crescut cu 50% față de 2021, ajungând astfel la 230.000 de oportunități pentru cei 1,1 milioane de candidați. Ridicarea restricțiilor a impulsionat nevoia angajatorilor de a-și mări echipele, iar creșterea inflației a influențat și mărirea salariilor. 

În plus, pornind de la noua directivă europeană cu privire la respectarea dreptului la un salariu egal în toate statele membre UE, transparentizarea salariilor în anunțurile de angajare se conturează ca o nouă tendință, potrivit raportului BestJobs pentru prima jumătate a anului.

„În perioada ianuarie – iunie 2022, 21% dintre joburile active au publicat deja salariul și preconizăm că acest procent va crește, în linie cu tendința care se creează. În contextul inflației crescute și al incertitudinii economice globale, candidații prioritizează siguranța financiară adusă de un job și preferă oportunitățile care afișează salariul. Mai bine de un sfert dintre aplicări sunt la joburile cu salariul la vedere, iar 87% dintre candidați au spus într-un sondaj că vor să știe salariul din anunțul de angajare”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Cele mai mari creșteri salariale față de aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Medicină (cu 14%), pe fondul creșterii numărului de oferte de angajare cu relocare în străinătate, în HoReCa și Turism (cu 10%), pentru a atrage personal după instabilitatea generată de pandemie, și în Construcții și Instalații (cu aproape 10%). La polul opus, joburile în Management sunt și cu 7,6% mai prost plătite, în Marketing, cu 3,3%, iar în Financiar/Contabilitate, cu 2,8%.  

Mureș, Sibiu și Prahova, județele unde au accelerat cel mai mult angajările, după București

Față de prima jumătate a anului 2021, numărul ofertelor de joburi a crescut cel mai mult în județele București și Ilfov (cu 63%), Mureș (cu 61%), Sibiu (cu 60%), Prahova (cu 60%), Arad (59%) și Timiș (58%). 

Domeniile care au condus topul celor mai mari creșteri în ceea ce privește numărul de joburi sunt Construcțiile (cu 68%), Financiar/Contabilitate (cu 66%) și IT (cu 63%). Nevoia de forță de muncă specializată s-a simțit intens și în Medicină (cu o creștere de 51%), Inginerie (cu 50%) și Vânzări (cu 47%). 

Cel mai mult se caută candidați white collar, 57% dintre joburi fiind adresate acestei categorii. Alte 22% dintre oferte vizează candidații blue collar, iar 21% pe cei gold collar. 

Cu 5% mai multe CV-uri completate față
de primul semestru al lui 2021

Prima jumătate a acestui an a însumat 1,1 milioane de candidați pe platforma BestJobs, cu 10% mai mulți decât în 2021. Dintre aceștia, aproape jumătate au fost contactați pentru interviu. 

În vederea obținerii unui interviu, 21% dintre candidați spun că își actualizează periodic CV-ul, pentru a se asigura că acesta reflectă corect experiența profesională, în timp ce 60% își aduc datele la zi doar când caută activ un loc nou de muncă.

Crește activitatea în rândul tinerilor, care au înregistrat în acest semestru 16% dintre aplicări, comparativ cu 11% anul trecut. Cel mai activ segment de vârstă a fost cel de 35-44 de ani, cu 25% dintre aplicări, urmat de 25-34 de ani (cu 23%) și 45-54 de ani (cu 22%). 14% dintre aplicări au fost efectuate de cei de peste 56 de ani. 

Recrutorii vor ca angajații să se întoarcă la birou

Ridicarea restricțiilor din luna martie a readus în discuție revenirea angajaților la birou, în timp ce 25% dintre candidați au spus în cadrul unui sondaj BestJobs că își caută un loc de muncă ce le oferă flexibilitate. După cei doi ani în care angajații au lucrat de oriunde, a fost nevoie de o soluție care să acopere nevoile ambelor părți. Astfel, a apărut modul de lucru hibrid, pe lângă cel remote, care a continuat să câștige teren. 

Potrivit datelor din platformă, 14% din totalul aplicărilor sunt pentru joburi remote sau hibrid. Oferta de joburi care permit lucrul de oriunde (remote) a crescut cu 10% față de începutul anului, iar cele hibrid, cu 26%. 

Previziunile pentru a doua jumătate a anului 2022

În perioada iulie-decembrie, joburile cu program hibrid, mix între birou și munca de acasă, vor deveni cele mai „vânate” de către candidați. Așteptările BestJobs pentru următoarea jumătate de an mai includ creșterea interesului din partea candidaților pentru joburi cu jumătate de normă, din dorința de suplimentare a veniturilor, mai multă transparență în ceea ce privește oferta salarială, noi instrumente introduse în procesul recrutare și de asemenea o atenție sporită acordată abilităților digitale, nu doar în segmentul de activitate IT. În plus, reputația locului de muncă va fi din ce în ce mai mult analizată de candidați și va influența decizia de angajare.

Raportul complet poate fi văzut pe site-ul BestJobs.eu.

Numărul agențiilor imobiliare a crescut cu peste 20% în ultimii patru ani la nivel național, ajungând la 18.653 de companii, conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Ministerul Finanțelor arată că primele 75 de companii cu activitate imobiliară din România, cu o cifră de vânzări mai mare de două milioane de lei, au înregistrat în 2021 o cifră totală de afaceri de 518.921.402 lei (aproximativ 105,044 milioane de euro). Profiturile realizate au fost de 134.370.707 lei (aproximativ 27,145 milioane de euro). 

Agențiile prestează servicii de intermediere imobiliară, precum și activități de construcții, consultanță în investiții, leasing și brokeraj, comercializare de materiale de construcții, constructii civile, industriale, social-culturale, dezvoltări și modernizări de drumuri, străzi și platforme etc.  

Primele 10 agenții cu cele mai mari vânzări și creșteri în 2021 

1. CBRE REAL ESTATE CONSULTANCY SRL (București) – 58.129.487 lei (+ 5,78% față de cifra de afaceri din 2020) – 151 angajați
2. SUDREZIDENTIAL REAL ESTATE SRL (Ilfov) – 32.008.866  Lei (+98,46% față de cifra de afaceri din 2020) – 27 de angajați 
3. ECHINOX PROPERTY SERVICES SRL (București) – 31.71.0618 lei (89,83% creștere față de 2020) – 47 angajați
4. BLITZ NETWORK S.A. (Cluj) – 22.553.124  lei (122,73% creștere față de 2020) – 44 angajați
5. SI. MO. IMOBILIARE S.R.L. (București) –  21.614.464 lei (1.936,39% mai mult față de 2020) – 1 angajat
6. SVN ROMANIA REAL ESTATE ADVISORS S.R.L.    (Bucuresti) – 16.339.273 lei (creștere față de 2020 – 36.41%) – 4 angajați
7. ELES IMOBILIARE SRL (Bihor) – 14.961.027 lei (cifră netă pe 2020 – 0) – 2 angajați
8. CASTA IMOBILIARE S.R.L. (Mureș) – 13.767.024 (creștere față de 2020 – 5.977,78%) – 5 angajați
9. COMMERCIAL PROPERTY SERVICES SRL (București)    – 11.861.269 Lei (+148.73%) – 3 angajați
10. DUVENBECK IMOBILIARE S.R.L. (Brașov) – 11.381.825 Lei (+15.80%) – 2 angajați

Compania Blitz anunță că „a realizat în 2021 o cifră de vânzări de 22.553.124 Lei, și un profit net de 123.336 Lei, situându-se în clasamentul companiilor cu activitate imobiliară pe locul 4”.

Cătălin Priscorniță, CEO și fondator Blitz: „Această creștere s-a datorat extinderii la nivel național de la 3 birouri locale la 7 birouri și 8 francize regionale numai în 2021. Astfel, cifra de vânzări a companiei a crescut cu 122,73%, mai mult decât dublă față de anul precedent.” 

Majoritatea companiilor din top 10 au reușit în 2021 cel puțin să-și dubleze cifra de afaceri, unele dintra acestea reușind creșteri cu mult mai mari. Deși a fost încă pandemie, imobiliarele au rămas atractive, iar firmele cu vechime pe piață au reușit să atragă categorii noi de clienți și să-și crească afacerile.

Majoritatea agențiilor imobiliare au mai puțin de 10 angajați

Printre companiile analizate o singură companie are peste 100 de angajați, 10 companii au între 10 și 100 de angajați, restul companiilor având sub 10 angajați. 

Cătălin Priscorniță: „În condițiile în care majoritatea companiilor imobiliare preferă relațiile de colaborare cu agenții săi, numărul angajaților arată, de fapt, cât personal de sprijin au aceste companii și cât de dezvoltate sunt sistemele și procedurile lor interne.”

Cele mai multe agenții sunt concentrate în București

Cele mai multe agenții din top sunt concentrate în București. Din cele 75 de companii cu activitate în imobiliare, analizate, 37 și-au desfășurat activitatea în București, 11 în Ilfov, 5 în Cluj, 5 în Timiș, 3 în Brașov, 2 în Arad, 2 în Bihor, 2 în Iași, și câte 1 în alte regiuni și orașe. 

Capitala rămâne, așadar, polul activității imobiliare, aceasta fiind și cea mai mare piață imobiliară cu cele mai multe tranzacții lună de lună. Și în județele dezvoltate se înregistrează o activitate imobiliară importantă și o prezență a agențiilor imobiliare mai ridicată. 

Datele privind situația financiară a companiilor cu activitate în imobiliare provin din bilanțurile contabile depuse la Ministerul de Finanțe de către agenții economici la finele fiecărui an. Puteți consulta bilanțurile companiilor din industria imobiliară AICI.

• Firmele europene de servicii financiare răspund așteptărilor acționarilor în domeniile tradiționale de experiență în consiliile de administrație, inclusiv în domeniul politic, contabilitate, juridic și conformitate
• Potrivit investitorilor, directorii cu experiență în domeniul sustenabilității, FinTech și al securității cibernetice sunt subreprezentați în consiliile de administrație
• Se accelerează numirile în consiliile de administrație în domeniul sustenabilității și al tehnologiei, aproape jumătate (45% și, respectiv, 46%) dintre directorii cu experiență în aceste domenii fiind recrutați în ultimii trei ani
• Diversitatea de gen rămâne sub așteptările investitorilor, deși datele arată că în ultimii trei ani au fost numite în consiliile de administrație mai multe femei decât bărbați
• Franța și Italia au cele mai diverse consilii de administrație din punct de vedere al genului, iar Germania are cele mai puțin diverse consilii de administrație.

Multe dintre consiliile de administrație ale celor mai mari firme de servicii financiare din Europa sunt subdimensionate în ceea ce privește competențele, experiența și nivelul de diversitate pe care investitorii le consideră importante pentru ei, potrivit studiului inaugural EY European Financial Services Boardroom Monitor. Cercetarea arată că, deși consiliile de administrație din zona serviciilor financiare europene au acreditări solide în domeniul politic, financiar, contabil, juridic și de conformitate, acestea nu dispun încă de expertiza în diversitate de gen, sustenabilitate sau tehnologie pe care investitorii spun că o caută atunci când decid dacă o companie este o investiție atractivă.

Diversitatea de gen și de vârstă în consiliile
de administrație urmărită de investitori 

Un procent de 44% dintre investitorii intervievați susțin că diversitatea de gen în consiliul de administrație le influențează semnificativ decizia de a investi într-o societate de servicii financiare, față de numai 16% care spun că nu le influențează deloc decizia. Deși toate firmele europene de servicii financiare monitorizate au o anumită reprezentare feminină în consiliul de administrație, în prezent, în toate firmele proporția de gen este de 63% bărbați și 37% femei.

Experiență politică importantă în consiliile de administrație din firmele financiare europene

Mai mult de jumătate (51%) dintre investitorii instituționali spun că experiența politică în cadrul consiliului de administrație este „importantă” pentru a face dintr-o companie o investiție atractivă. 97% dintre firmele de servicii financiare monitorizate au cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență de lucru în politică sau pentru un organism guvernamental din industrie, iar 44% dintre toate întreprinderile monitorizate au mai mult de o treime din consiliile de administrație formate din persoane cu experiență politică.

Cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență în contabilitate și finanțe

Jumătate (50%) dintre investitori consideră că experiența în domeniul contabilității în cadrul consiliului de administrație are un impact „important” sau „foarte important” în ceea ce privește transformarea unei companii într-o investiție atractivă. Toate societățile financiare monitorizate au cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență în domeniul contabilității și al finanțelor, iar 70% dintre societăți au doi sau mai mulți membri ai consiliului de administrație cu experiență în domeniul contabilității.

Șase din zece firme au experiență juridică și de conformitate în consiliul de administrație

Mai mult de jumătate (51%) dintre acționari spun că este o „problemă importantă” dacă o firmă are puțină sau zero experiență la nivelul consiliului de administrație în domeniul juridic și al conformității, iar 22% din acest grup de investitori instituționali consideră că este o problemă „foarte importantă”. 59% dintre societățile monitorizate au un director din consiliul de administrație cu experiență profesională în domeniul juridic și al conformității.

Experiența în sustenabilitate, FinTech și securitate cibernetică foarte căutată în viitor

Mai mult de jumătate (51%) dintre investitori consideră că experiența în sustenabilitate în consiliile de administrație are un impact „important” în transformarea unei companii într-o investiție atractivă, iar 22% indică faptul că are un impact „foarte important”. Cu toate acestea, mai puțin de o cincime (19%) dintre companiile monitorizate au în prezent administratori cu experiență în domeniul sustenabilității.

Capitalul uman – un domeniu de interes nou pentru consiliile de administrație din domeniul financiar

Un procent de 20% dintre consiliile de administrație din sectorul serviciilor financiare europene au în prezent cel puțin un membru cu experiență în resurse umane, dintre care jumătate (50%) au fost numiți în funcție în ultimii trei ani. Durata medie a mandatului unui membru al consiliului de administrație cu experiență în resurse umane este de 40,5 luni – mult mai mică decât media de 59 de luni pentru toți directorii monitorizați.

Rezultatele studiului EY Boardroom Monitor prezentate detaliat

Boardroom Monitor realizat de EY analizează experiența, formarea și competențele directorilor de consilii de administrație din cadrul indicelui MSCI European Financials Index, precum și al altor câteva instituții naționale mari. Echipele EY au chestionat opiniile a peste 300 de investitori instituționali în companii financiare din Marea Britanie, Germania, Elveția și Franța și au comparat așteptările lor privind consiliile de administrație din domeniul serviciilor financiare cu status quo-ul din Europa.

Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Managing Partner: „Acționarii companiilor financiare doresc să vadă consilii de administrație cu directori a căror experiență și caracteristici colective reflectă capacitățile necesare pentru a aborda oportunitățile și provocările cu care se confruntă sectorul. Consiliile de administrație din întreaga Europă demonstrează o experiență profundă în multe dintre domeniile tradiționale pe care investitorii le consideră valoroase. Deși este posibil ca acestea să fie subreprezentate în domenii mai noi, cum ar fi sustenabilitatea și tehnologia, și mai au încă de lucru în ceea ce privește diversitatea, putem observa că se iau măsuri pentru a rezolva acest aspect.”

Consiliile de administrație sunt în urma așteptărilor investitorilor în ceea ce privește diversitatea de gen și de vârstă

Un procent de 44% dintre investitorii intervievați susțin că diversitatea de gen în consiliul de administrație le influențează semnificativ decizia de a investi într-o societate de servicii financiare, față de numai 16% care spun că nu le influențează deloc decizia. Deși toate firmele europene de servicii financiare monitorizate au o anumită reprezentare feminină în consiliul de administrație, în prezent, în toate firmele proporția de gen este de 63% bărbați și 37% femei.

Consiliile de administrație din cadrul serviciilor financiare din Germania sunt cel mai puțin diversificate din punct de vedere al genului, unde împărțirea actuală a directorilor de consiliu este de 25% femei și 75% bărbați. În general, Franța și Italia sunt cele mai avansate în diversitatea de gen în consiliile de administrație. Distribuția pe sexe a directorilor de consilii de administrație în Italia este de 47% femei, 53% bărbați, iar în Franța este de 44% femei, 56% bărbați. În Regatul Unit al Marii Britanii, împărțirea pe sexe a directorilor de consiliu este de 39% femei și 61% bărbați.

Diversitatea de gen este cea mai mare în rândul membrilor consiliilor de administrație din cadrul firmelor de gestionare a averilor și a activelor, unde 41% sunt femei și 59% bărbați. În cadrul consiliilor de administrație din sectorul bancar, această proporție scade la 37% femei și 63% bărbați, iar în cadrul companiilor de asigurări, aceasta este de 36% femei și 64% bărbați.

Cu toate acestea, datele EY Boardroom Monitor sugerează că femeile sunt din ce în ce mai bine reprezentate în consiliile de administrație. Analiza arată că 42% dintre femeile din consiliile de administrație au fost numite în ultimii trei ani, în timp ce doar 31% dintre bărbații au fost numiți în aceeași perioadă. Durata medie a mandatului în consiliul de administrație al femeilor este de 55 de luni, față de 65 de luni în cazul bărbaților.

În ceea ce privește diversitatea vârstei, 45% dintre acționari consideră că ar trebui ca în consiliile de administrație din domeniul serviciilor financiare să existe o gamă largă de vârste pentru a funcționa eficient în era digitală. Mai puțin de o treime (31%) dintre acționari consideră că nu e nevoie în consiliile de administrație de o reprezentare dintr-o gamă largă de vârstă. În ciuda acestor opinii, doar 8% dintre companiile monitorizate au membri ai consiliului de administrație cu vârsta sub 40 de ani.

Omar Ali: „Deși sectorul financiar din Europa a parcurs un drum lung, multe instituții au încă un drum important de parcurs pentru a răspunde așteptărilor investitorilor în ceea ce privește diversitatea în consiliile de administrație. Majoritatea acționarilor consideră că este important să existe un echilibru între femei și bărbați, însă femeile reprezintă frecvent mai puțin de 40% din consiliile de administrație ale marilor companii europene de servicii financiare – acest lucru trebuie să se schimbe. Cele mai multe firme vor dori să fie în avans față de reglementările viitoare care vor impune o diversitate de gen mai echitabilă începând cu 2026. De asemenea, investitorii subliniază, pe bună dreptate, necesitatea ca aceste consilii de administrație să aibă un amestec de vârste mai diversificat, astfel încât să poată reflecta mai bine nevoile clienților și ale societății.

Diversitatea rasială și etnică lipsește cu desăvârșire din cercetarea noastră: acest lucru se datorează faptului că datele nu sunt încă surprinse în mod eficient în întreaga industrie din Europa. Acest aspect trebuie să fie, de asemenea, prioritar pentru firmele de servicii financiare, deoarece acestea încearcă să creeze consilii de administrație care să reprezinte comunitățile pe care le deservesc.”

Doar 3% dintre firmele financiare europene nu au experiență politică în consiliul de administrație

Mai mult de jumătate (51%) dintre investitorii instituționali spun că experiența politică în cadrul consiliului de administrație este „importantă” pentru a face dintr-o companie o investiție atractivă, inclusiv un sfert (25%) care consideră că este „foarte importantă”. 97% dintre firmele de servicii financiare monitorizate au cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență de lucru în politică sau pentru un organism guvernamental din industrie, iar 44% dintre toate întreprinderile monitorizate au mai mult de o treime din consiliile de administrație formate din persoane cu experiență politică.

Piața cu cea mai scăzută experiență politică este Italia, unde doar 20% dintre directorii de consilii de administrație au acest set de competențe. La nivel sectorial, 100% din consiliile de administrație din domeniul gestionării activelor și al asigurărilor au experiență politică, în timp ce în sectorul bancar, 94% dintre firme au experiență politică în cadrul consiliilor de administrație. 

Toate firmele au cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență în contabilitate și finanțe.

Jumătate (50%) dintre investitori consideră că experiența în domeniul contabilității în cadrul consiliului de administrație are un impact „important” sau „foarte important” în ceea ce privește transformarea unei companii într-o investiție atractivă, față de numai 17% care spun că acest lucru nu are un impact „deloc important”. Toate societățile financiare monitorizate au demonstrat că cel puțin un membru al consiliului de administrație are experiență în domeniul contabilității și al finanțelor, iar 70% dintre societăți au doi sau mai mulți membri ai consiliului de administrație cu experiență în domeniul contabilității.

Șase din zece firme au experiență juridică și de conformitate în cadrul consiliului de administrație

Mai mult de jumătate (51%) dintre acționari spun că este o „problemă importantă” dacă o firmă are puțină sau zero experiență la nivelul consiliului de administrație în domeniul juridic și al conformității, iar 22% din acest grup de investitori instituționali consideră că este o problemă „foarte importantă”. 59% dintre societățile monitorizate au un director al consiliului de administrație cu experiență profesională în domeniul juridic și al conformității.

În comparație cu administratorii de averi și de active, băncile și asigurătorii au un grad net superior de experiență în domeniul juridic și al conformității în cadrul consiliilor de administrație. 71% dintre asigurători și 69% dintre bănci au în cadrul consiliilor de administrație persoane cu experiență în domeniul juridic și al conformității. Doar 28% dintre firmele de gestionare a averilor și a activelor au membri ai consiliului de administrație cu o experiență similară. 

Experiența în domeniul sustenabilității, FinTech și al securității cibernetice va fi foarte căutată în viitor

Mai mult de jumătate (51%) dintre investitori consideră că experiența în materie de sustenabilitate în consiliile de administrație are un impact „important” în ceea ce privește transformarea unei companii într-o investiție atractivă, iar 22% indică faptul că are un impact „foarte important” asupra cazului de investiție al unei companii. Cu toate acestea, mai puțin de o cincime (19%) dintre companiile monitorizate au în prezent administratori cu experiență în domeniul sustenabilității.

Asigurătorii și administratorii de averi și de active sunt semnificativ mai puțin reprezentați decât băncile în ceea ce privește nivelul de experiență în domeniul sustenabilității în cadrul consiliului de administrație. În timp ce 34% dintre consiliile de administrație ale băncilor au persoane cu experiență în domeniul sustenabilității, doar 11% dintre administratorii de averi și de active și doar 4% dintre asigurători au o experiență similară la nivelul consiliului de administrație.

Directorii consiliilor de administrație din Danemarca și din Țările de Jos au mai multe șanse de a avea experiență în acest domeniu. La nivelul tuturor societăților europene de servicii financiare, doar 2% dintre membrii consiliului de administrație au experiență profesională în domeniul dezvoltării durabile. Prin comparație, 5% dintre membrii consiliilor de administrație ale societăților financiare daneze au experiență în domeniul sustenabilității, iar 4% dintre membrii consiliilor de administrație ale societăților financiare olandeze au o experiență similară.

Conform datelor, directorii consiliilor de administrație din Germania și Elveția sunt cei mai puțin susceptibili de a avea experiență în domeniul sustenabilității. Doar 1% dintre membrii consiliilor de administrație din firmele germane și 1% dintre membrii consiliilor de administrație din firmele elvețiene au experiență profesională în domeniul sustenabilității. Atât în Franța, cât și în Regatul Unit al Marii Britanii, 3% dintre membrii consiliilor de administrație au experiență profesională în domeniul sustenabilității.

Cu toate acestea, datele EY Boardroom Monitor sugerează că există o tendință accelerată în întreaga Europă de numire a membrilor consiliilor de administrație cu experiență în domeniul sustenabilității. Analiza arată că 45% dintre directorii cu experiență în domeniul sustenabilității au fost numiți în funcție în ultimii trei ani, iar durata medie a mandatului tuturor directorilor cu experiență în domeniul sustenabilității este de 49 de luni, față de media de 59 de luni pentru toți directorii de consilii de administrație.

În cadrul firmelor financiare europene, experiența în domeniul FinTech și în domeniul tehnologic mai larg este cea mai scăzută în rândul asigurătorilor

Majoritatea (54%) investitorilor din companiile financiare consideră că firmele ar trebui să aibă, de obicei, experiență la nivelul consiliului de administrație în domeniul FinTech. Cu toate acestea, doar 9% dintre firmele de servicii financiare monitorizate au experiență în acest domeniu în cadrul consiliului lor de administrație.

Băncile și administratorii de averi și de active au o experiență FinTech semnificativ mai mare în cadrul consiliilor lor de administrație decât firmele de asigurări. Atât la nivelul băncilor, cât și al administratorilor de averi și de active, 11% au în cadrul consiliilor de administrație persoane cu experiență în domeniul FinTech. Doar 4% dintre firmele de asigurări au o experiență similară.

Cu toate acestea, datele sugerează că experiența FinTech devine din ce în ce mai importantă pentru consiliile de administrație ale serviciilor financiare europene. Analiza arată că 88% dintre directorii cu experiență în domeniul FinTech au fost numiți în ultimii patru ani, iar durata medie a mandatului tuturor directorilor cu experiență în domeniul FinTech este de 32 de luni, față de media de 59 de luni pentru toți directorii de consilii de administrație.

Mai mult de jumătate (53%) dintre acționari consideră că este o „problemă importantă” dacă o companie are puțină sau deloc experiență în domeniul securității cibernetice în cadrul consiliului său de administrație. Dar, în timp ce 53% dintre companiile de servicii financiare au cel puțin un membru al consiliului de administrație cu experiență în domeniul tehnologic, niciuna dintre firmele europene de servicii financiare monitorizate nu are membri ai consiliului de administrație cu experiență profesională în domeniul securității cibernetice.  

Societățile de asigurări au în cadrul consiliilor lor de administrație o experiență în domeniul tehnologiei mult mai redusă decât băncile și managerii de averi și de active. În timp ce 63% dintre bănci și 56% dintre administratorii de averi și de active au în consiliile de administrație persoane cu experiență în domeniul tehnologiei, doar 42% dintre firmele de asigurări au o experiență similară.

În prezent, directorii de consilii de administrație din Spania și Regatul Unit al Marii Britanii au cea mai mare experiență în domeniul tehnologiei. La nivelul tuturor companiilor europene de servicii financiare, 7% dintre membrii consiliilor de administrație au o experiență profesională în domeniul tehnologiei. În comparație, 13% dintre membrii consiliilor de administrație din firmele spaniole au experiență în domeniul tehnologiei, iar 11% dintre membrii consiliilor de administrație din firmele cu sediul în Regatul Unit au o experiență similară. Firmele olandeze sunt în urma altor piețe europene în acest domeniu, unde doar 2% dintre membrii consiliilor de administrație au experiență în domeniul tehnologic.

Din nou, datele sugerează că se iau măsuri în cadrul consiliilor de administrație pentru a remedia acest deficit de competențe. Analiza arată că aproape jumătate (46%) dintre directorii consiliilor de administrație cu experiență în domeniul tehnologic au fost numiți în ultimii trei ani, iar durata medie a mandatului în consiliu al tuturor directorilor cu experiență în domeniul tehnologic este de 51 de luni, față de media de 59 de luni pentru toți directorii de consilii de administrație. 

Capitalul uman – Resursele umane reprezintă un domeniu de interes nou pentru consiliile de administrație din domeniul financiar.

EY Boardroom Monitor a constatat că 20% dintre consiliile de administrație din sectorul serviciilor financiare europene au în prezent cel puțin un membru cu experiență profesională în domeniul resurselor umane (HR), dintre care jumătate (50%) au fost numiți în funcție în ultimii trei ani, ceea ce indică faptul că, în ultimii ani, consiliile de administrație se concentrează din ce în ce mai mult asupra resurselor umane. Durata medie a mandatului unui membru al consiliului de administrație cu experiență în domeniul resurselor umane este de 40,5 luni – mult mai mică decât media de 59 de luni pentru toți directorii monitorizați.

Omar Ali concluzionează: „Cel mai eficient consiliu de administrație din domeniul serviciilor financiare este cel care are o bază solidă în domeniile tradiționale de expertiză, dar este, de asemenea, capabil să gândească înaintea pieței, anticipând schimbările, influențând strategia și gestionând mai bine riscurile. Pentru a putea face acest lucru, consiliile de administrație trebuie să înțeleagă din ce în ce mai bine sustenabilitatea și tehnologia și trebuie să fie mai diverse.

Componența consiliilor de administrație se schimbă în mod constant, iar concurența pentru talente se va intensifica pe măsură ce firmele din întreaga Europă își diversifică în mod activ competențele și profilul consiliilor de administrație și caută să consolideze domeniile de experiență care sunt în prezent subponderate.”

O majoritate de 328 de membri ai Parlamentului European de la Strasbourg a votat săptămâna trecută împotriva obiecției la actul delegat al Comisiei Europene privind Regulamentul taxonomiei și, prin urmare, în favoarea clasificării energiei nucleare și a gazelor naturale drept sustenabile si durabile. Până în prezent, gazul fusese exclus de majoritatea investitorilor sustenabili, ceea ce a contribuit la adâncirea dependenței UE de gazul rusesc, situație devenită de neacceptat în urma escaladării agresiunii din Ucraina. 

Termenul până la care se putea contesta votul a expirat pe 11 iulie, iar în lipsa unei abțineri, Actul Delegat Complementar va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Acest lucru presupune că oficialii europeni au calificat utilizarea gazului, în anumite condiții, ca activitate sustenabilă ce răspunde în mod direct acestui deziderat cheie de securitate energetică a României și că va contribui la stabilitate pe termen mediu și lung în Europa Centrală și de Est, prin aducerea pe piață de noi resurse energetice cheie, din Marea Neagră, în condiții de eficiență economică, în timp ce vor contribui la consolidarea traiectoriei de atingere a obiectivului de neutralitate climatică în perspectiva anului 2050.  

„Acesta este un progres semnificativ pentru atingerea dezideratului de independență energetică al UE fata de importurile din Rusia, deoarece va direcționa investiții durabile, diminuând nevoia de importuri de acest gen. România este una dintre țările cu cele mai semnificative resurse de gaze naturale, iar legea offshore adoptată de parlamentul național acum două luni primește noi valențe de oportunitate pentru dezvoltarea sistemului energetic românesc în raport cu rolul regional pe care îl dorim și construim deja în ultimii ani. FPPG își propune să fie principalul aliat al României pentru creșterea producției energetice în regim de urgență, pentru a întâmpină sezonul rece al acestui an într-o poziție de putere atât în interiorul uniunii, dar mai ales în raport cu negocierile care vor urma în est.”, declară Directorul Executiv al FPPG, Cătălin Niță.

Ne exprimăm dorința ca, în viitorul apropiat, membrii FPPG să contribuie semnificativ la a asigura necesarul de consum de gaze naturale al României pentru mulți ani prin adăugarea cantităților din proiectele offshore, blocate până acum de o lege menită de fapt să le faciliteze, dar și a proiectelor onshore și deeponshore, care pot crește semnificativ aportul energetic la nevoile regionale. 

Prin adăugarea cantităților suplimentare care pot fi generate, România poate ajunge cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda. Astfel, decizia politică de la nivel european în legătură cu taxonomia se dovedește una de înaltă responsabilitate, iar toți membrii FPPG își vor asuma partea lor de responsabilitate în perioada următoare, asigurând cât mai mult din nevoile cetățenilor indiferent de modul cum va evolua situația din est. 

FPPG reiterează totodată deplina disponibilitate pentru o consultare permanentă cu autoritățile statului și își asumă responsabilitatea de a facilita cel mai constructiv dialog posibil între industria de petrol și gaze și reprezentanții mediului decident.

„Aniversarea celor 25 de ani de Parteneriat Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, ne oferă ocazia unei reflecții aprofundate asupra beneficiilor care au decurs în urma semnării acestui document și a etapelor parcurse în implementarea parteneriatului, precum și a nivelului la care ne dorim să ajungă relațiile bilaterale România-SUA în viitor. După un sfert de secol nu mai vorbim strict doar de elemente concrete de politică externă, ci și de stabilitate și apartenență la valori comune între cele două state”, a declarat Andreea NEGRU, doctor în economie, Președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA. După vizita efectuată în cadrul misiunii economice „Shaping the Future for a Better Tomorrow” în Statele Unite ale Americii, domnia sa a vorbit despre consolidarea relațiilor economice romano- americane în sectoare de interes bilateral, pe teme concrete, cu impact semnificativ asupra factorilor de decizie și companiilor direct implicate.

 „Evoluţiile majore în dinamica bilaterală, dat fiind și contextul regional tensionat din ultima perioadă,  au demonstrat soliditatea relaţiei bilaterale dintre cele două state, maturitatea  Parteneriatul Strategic între România și SUA , care a atins, în prezent,  un nivel de cooperare fără precedent”, a susținut Andreea NEGRU.

În ce privește contactele bilaterale din ultima perioadă, președintele ADAA a subliniat importanța schimburilor de opinii din cadrul întrevederilor avute în marja vizitelor de lucru la Washington D.C. cu E.S Andrei Muraru, Ambasador Extraordinar și Plenipotențial al României în SUA, unde a participat la recepția ‘The U.S.- Romania Trade and Business Partenership’, prilej cu care au fost aduse în discuție domeniile prioritare de dezvoltare durabilă pentru România în contextul actual geopolitic, cooperare strategică și continuarea întăririi relațiilor bilaterale între cele două state. În același timp, în cadrul Energy Security &International Trade Summit discuțiile s-au axat pe importanța sectorului energetic.

Întrevederea la nivel înalt cu Consulul General al României la Los Angeles, Cosmin Dumitrescu, alături de oficiali ai US Comercial Service, US Department of Commerce, participarea la cel mai mare forum economic din jumătatea de Vest a SUA- Select LA Investment Summit, vizita la Las Vegas Chamber of Commerce, Nevada Governor’s Office of Economic Development , Camera de Comerț Irvine, care are în componență companii care depășesc ca patrimoniu și cifră de afaceri o mie de miliarde de dolari și la New York Stock Exchange au oferit o înțelegere cuprinzătoare a ecosistemului de investiții din Statele Unite ale Americii. Misiunea economică a vizat și cooperarea interinstituțională la nivel central și regional prin întâlniri directe cu autoritățile locale și regionale din California, cea de-a cincea putere economică la nivel global.

Cosmin Dumitrescu, Consulul General al României la Los Angeles a declarat: „Celebrarea împlinirii a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic surpinde o imagine foarte încurajatoare a relației bilaterale deja vibrante dintre România și Statele Unite ale Americii. SUA sunt, în mod categoric, cel mai important partener al României în privința asigurării securității. Însă relația de prietenie și parteneriat între națiunile noastre curpinde mult mai mult decât cooperarea politică și pentru apărare. Misiunea economică avută în statele americane Califormia și Nevada a evidențiat consolidarea unor relații bilaterale mult mai cuprinzătoare, în care cooperarea între autoritățile centrale, regionale și locale române și americane este sincronizată și armonizată cu cooperarea economică și comercială între companiile și organizațiile din cele două țări partenere și prietene.”

„România va rămâne și în viitor același partener strategic loial, consecvent și de încredere al SUA, iar întrevederile avute au reiterat, încă o dată, acest lucru. Companiile americane manifestă un interes crescut pentru România în domenii cheie de dezvoltare ”, a arătat Andreea NEGRU.

La rândul său, Consului General al României în Los Angeles a ținut să precizeze: „Calda relaționare și primirea delegației de reprezentanți ai companiilor și autorităților românești au demonstrat că relațiile dintre țări și autorități sunt motivate și consolidate pe concrețețea și interesul comun al cooperării directe dintre actorii economici și comerciali români și americani, precum și de relațiile directe și calde între persoane. Felicit pe toȚi cei implicați în cea mai mare misiune economică românească organizată în jumătatea de vest a SUA și mulțumesc personal și în numele Consulatului General al României în Los Angeles fiecărui participant pentru cooperarea eficientă și profesionalismul de care dau dovadă”.

La întâlnirile avute în Statele Unite ale Americii, președintele ADAA, a deschis un dialog cu companiile americane pe subiecte de interes comun, precum: energia, transformari digitale și diplomație economică. 

Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR) a contractat recent o finanțare de 119 milioane lei (circa 24,75 milioane USD) pentru accelerarea programului de retail – dezvoltarea de noi stații distribuție carburanți, de la OTP Bank România. 

„KMG International își continuă proiectele asumate prin Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român și își respectă angajamentele față de partenerii săi pentru dezvoltarea sectorului energetic cu sprijinul și încrederea instituțiilor financiare din România, precum OTP Bank. KMG International contribuie la consolidarea acestui sector, atât prin contractarea de echipamente și servicii din plan intern, cât și prin crearea de noi locuri de muncă și noi surse de generare venituri la bugetul de stat”, declară Askar Abilov, Director Financiar și Management al Riscului, Grupul KMG International.

Finanțarea acordată companiei KMG Rompetrol Development – vehiculul investițional al Fondului pentru partea de retail, are o maturitate de 8 ani și este destinată refinanțării dezvoltării a 23 de noi benzinării. Operate de Rompetrol Downstream sub brandul Rompetrol, acestea vor comercializa exclusiv gama de carburanți auto Efix – produși de rafinăria Petromidia Năvodari.

„Această finanțare, acordată unui brand de importanță strategică în industria și sectorul energetic local, precum Rompetrol, consolidează rolul nostru în susținerea economiei locale. Este un proiect de investiții cu o dimensiune care ne oferă oportunitatea să contribuim la dezvoltarea unui sector de importanță națională și a rețelei locale de stații la un nou standard, în folosul consumatorului român”, declară Roxana Hidan, Director General Adjunct, Coordonator al Diviziei de Afaceri, OTP Bank România. 

Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român deține în prezent o rețea de 40 de benzinării pe plan intern și și-a propus extinderea cu 44 de noi unități în următorii cinci ani. Cele 84 benzinării ale Fondului în România vor contribui la crearea a peste 1.000 de noi locuri de muncă, peste 5.000 de persoane implicate în diverse faze de dezvoltare (design, execuție, construcție) și peste 1.200 parteneri comerciali.

OTP Bank România a participat recent, în calitate de bancă co-finanțatoare, la acordarea unui credit sindicalizat în valoare de 83 de milioane de euro pentru un alt proiect important al FIEKR – construcția unei noii centrale de cogenerare pe platforma Petromidia Năvodari. Finanțarea acordată compania Rompetrol Energy (vehiculul investițional al Fondului pentru acest proiect) reprezintă circa 65% din valoarea necesară realizării investiției, care este estimată la 148 milioane USD.

Termenul estimat pentru punerea în funcțiune a centralei de cogenerare este finele lunii iulie 2023.

Înființat în octombrie 2018, FIEKR este deținut de KMG International și Statul Român prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – SAPE, obiectivul principal și strategic al acestuia urmărind dezvoltarea de proiecte energetice în România. În același timp, cei doi acționari – KMGI și Statul Român, se regăsesc și în cadrul companiilor Uzina Termoelectrică Midia și Rompetrol Rafinare – operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, unicul producător de polimeri din România.

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din București, a înregistrat tranzacții în valoare totală de 362 de milioane de lei în primul an de la listarea companiei la Bursa de Valori București. Prin urmare, ONE este a noua cea mai tranzacționată companie în perioada iulie 2021 – iulie 2022 în ceea ce privește valoarea absolută tranzacționată. În plus, din punct de vedere al lichidității raportat la free float, One United Properties a fost a opta cea mai tranzacționată companie din indicele BET, raportul dintre lichiditate și free-float ridicându-se la 27%.  

„Le mulțumim tuturor acționarilor care au avut încredere în noi în ultimul an și suntem mândri că ne-am îndeplinit toate promisiunile pe care le-am făcut investitorilor noștri – începând cu faptul că ne-am concentrat pe lichiditate, includerea în indicii majori, creșterea acoperirii din partea analiștilor, până la preocuparea noastră continuă pentru transparență, guvernanță și sustenabilitate. De când ne-am exprimat intenția de a ne lista la Bursa de Valori București, am analizat toate modalitățile prin care putem crește vizibilitatea pieței de capital românești față de investitorii instituționali globali. Strategia noastră funcționează, deoarece chiar și într-o perioadă extrem de volatilă ca cea din ultimele 12 luni, am reușit să depășim piața locală și majoritatea companiilor din indicele BET, demonstrând că și companiile antreprenoriale pot oferi o creștere solidă, menținând în același timp o politică stabilă de dividende”, au declarat Victor Capitanu și Andrei Diaconescu, co-CEOs și cofondatori One United Properties.

One United Properties este a treia cea mai mare companie antreprenorială listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB pe 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări viitoare atât în ​​segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri. La 30 iunie 2022, Compania avea peste 5.500 de acționari.

În primul an de la listare la BVB, prețul acțiunilor One United Properties a crescut cu 21%, depășind semnificativ indicele de referință al Bursei de Valori București, BET, care a crescut cu 1,85% între 12 iulie 2021 și 11 iulie 2022. Doar opt companii de tip blue chip, inclusiv ONE, au înregistrat o evoluție pozitivă în această perioadă, iar doar două, Nuclearelectrica și Romgaz, au înregistrat o evoluție a prețului acțiunilor mai bună decât One United Properties. De la listarea la BVB, compania a plătit un dividend brut de 75 de milioane de lei, distribuit în două tranșe, una în decembrie 2021, iar alta în mai 2022. 

Din septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București care urmărește cele mai lichide companii, în indicii BET-TR, BET-XT, BET-XT-TR și BET Plus. În plus, în decembrie 2021, acțiunile ONE au fost incluse în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește performanța acțiunilor cu capitalizare mare, medie și mică la nivel global, FTSE Global Small Cap, segmentul cu capitalizare mică din cadrul grupului de indici FTSE Global Equity și FTSE Global Total Cap, care include companii mari, mijlocii, mici și micro.  

Din iunie 2022, acțiunile One United Properties sunt incluse în indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging, care urmărește performanța companiilor imobiliare listate și a REIT-urilor pe piețele emergente. One United Properties este prima companie imobiliară din România inclusă în acest indice. În urma includerii acțiunilor One United Properties, indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging este format din 33 de emitenți, dintre care doar doi sunt europeni, unul român și unul ceh. 

One United Propertie se află în prezent în curs de derulare a unei operațiuni de majorare a capitalului social, cu scopul de a atrage până la 470 de milioane de lei, pentru a fi investiți cu prioritate în noi dezvoltări imobiliare. În prima etapă a operațiunii, care se desfășoară în perioada 27 iunie – 26 iulie și este intermediată de BRK Financial Group, acționarii care dețineau acțiuni ONE la 20 mai 2022 și, în consecință, au primit drepturi de preferință ONER01 pe 23 mai, pot subscrie în operațiunea de majorare a capitalului social. Acțiunile rămase vor fi apoi oferite investitorilor instituționali globali într-un plasament privat, intermediat de Unicredit Bank, Raiffeisen Bank și Swiss Capital.

OLX, cea mai mare platformă de anunțuri la nivel național, în parteneriat cu ING Bank, una dintre băncile de top din România, au lansat o campanie de conștientizare și combatere a tentativelor de fraudă cibernetică, Horoscop din Stele Verzi.
Prin abordarea inedită adusă de horoscopul antifraudă prezentat de astrologul Neti Sandu, această nouă inițiativă își propune să ajungă la și mai mulți consumatori și să continue să atragă atenția asupra faptului că metodele de fraudare cibernetică evoluează în permanență. De asemenea, campania vizează expunerea metodelor prin care atacatorii obțin datele personale ale utilizatorilor, pentru a-i ajuta pe cei din urmă să identifice și să respingă astfel de tentative. 

Cele mai recente date colectate intern de OLX arată că, numai în ultimele două luni, cele mai vulnerabile categorii de produse, ca număr de utilizatori, au fost: modă (33%), electronice (30%), casă și grădină (14%), mama și copilul (10%), sport (7%) și 6% (piese auto). Cât privește distribuția în funcție de localizare, majoritatea  victimelor fraudelor cibernetice provin din mediul urban (80%), inclusiv din București (25%).

„În contextul actual, tentativele de phishing au crescut semnificativ, atacatorii devenind din ce în ce mai abili în accesarea datelor personale ale utilizatorilor: prin website-uri false, e-mail-uri sau SMS-uri care creează iluzia că sunt de încredere. OLX, alături de ING Bank România, dorește să participe activ și să își aducă contribuția la expunerea și combaterea vulnerabilităților din mediul online, la care sunt supuși consumatorii de pretutindeni”, spune Melania Budulan, Fraud Prevention Manager la OLX România.

„Suntem activ implicați în proiecte continue de informare pentru combaterea fraudelor din mediul online, dedicate tuturor deținătorilor de carduri, nu doar a clienților ING. Totodată, investim puternic în sisteme interne de monitorizare pentru identificarea și minimizarea fraudelor. Dar atacatorii cibernetici obișnuiesc să își schimbe strategiile și să își adapteze metodele pentru accesarea datelor personale ale consumatorilor. De aceea, informarea continuă este esențială. Încercăm să punem subiectul cât mai mult pe agenda publică și să transmitem mesaje cât mai simplu și cu un impact cât mai mare. Astfel, ne bucurăm să facem din nou front comun cu OLX România, abordând într-o notă jucăușă, prin horoscopul antifraudă alături de Neti Sandu, metodele de prevenție pe care fiecare dintre noi le poate lua în fața potențialelor înșelătorii”, a explicat Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations la ING Bank

Cum te poți apăra de fraudatorii din mediul online:

• Dă IBAN-ul, nu datele de pe card (numărul de pe fața cardului) dacă vinzi produse pe Internet

Ține datele de pe card pentru tine. Numărul, data expirării și codul CVV/CVC NU sunt informații de împărtășit. Dacă trebuie să primești bani, nu va fi nevoie în nicio situație să furnizezi datele menționate. Cine îți trimite bani pentru produsele pe care le vinzi pe platformele de tip marketplace are nevoie doar de IBAN și numele complet.
Dacă ți-ai dat totuși datele cardului si primești un mesaj pentru autorizarea unei tranzacții, reține să nu autorizezi niciodată o plată pe care nu ai inițiat-o tu! Citește cu atenție mesajele primite și contactează banca dacă ai suspiciuni.

• Vorbește pe chat-ul OLX/ paltforma de vânzare-cumpărare, nu pe WhatsApp.

Ține conversațiile pe platforma de chat OLX/ platforma de vânzare-cumpărare, ca să te poți proteja de fraudatori. Dacă cineva îți cere să muți discuția pe WhatsApp sau îți ia numărul și îți scrie direct pe altă platformă, fii foarte atent. Cel mai bine este să îi spui să continuați conversația pe platforma de vânzare-cumpărare. Astfel, în cazul unei fraude, echipa de ajutor poate face investigații.

• Fii atent la gramatică și la tonul alert.

Un fraudator poate scrie cu multe greșeli, poate folosi exprimări ciudate sau un ton foarte alert. E posibil ca acesta să facă presiuni asupra ta pentru a grăbi tranzacția. În acest caz, pune capăt conversației și raportează utilizatorul.

• Ai grijă la link-urile false și paginile clonă.

Nu da click pe link-uri primite de la necunoscuți. Cel mai sigur este să introduci chiar tu adresa URL a site-ului în bara browser-ului tău sau să intri direct în aplicația de pe telefonul tău (descărcate doar din Google Play sau Apple Store).
Verifică și dacă paginile de plată și site-urile au un lacăt în fața link-ului. Dă click pe acel lăcățel și vei vedea dacă ai o conexiune sigură sau, dimpotrivă, dacă un atacator ți-a întins o capcană.

Ce este phishing-ul?

„Phishing” se traduce prin „pescuirea de date online”, deoarece presupune oferirea unei momeli prin intermediul unor mesaje care direcționează utilizatorii către pagini false, pentru a obține parole și acces la informații private sau chiar date ale cardurilor în vederea sustragerii anumitor sume de bani.

Ce poți face dacă ești victima unui atac de tip phishing? 

• Anunță imediat banca și raportează problema în scopul blocării cardului
• Depune o plângere la Poliția Română, pe https://www.politiaromana.ro/ro/petitii-online sau la cea mai apropiată secție de poliție 
• Contactează echipa de customer success OLX și trimite-le linkul paginii false pe contact@olx.ro, pentru a-l bloca de urgență
• Blochează numărul de telefon al atacatorului 

Pentru mai multe informații utile, accesează platforma dedicată:  https://steleverzi.olx.ro/

• 72% dintre respondenții sondajului afirmă că au citit, văzut sau auzit recent știri despre Uniunea Europeană; 57 % afirmă acest lucru despre Parlamentul European 
• Televiziunea domină ca sursă principală de știri (75%), mai ales pentru generațiile mai în vârstă 
• În general, posturile publice de radio și de televiziune sunt sursele de știri în care cetățenii au cea mai mare încredere în Uniune (49%); următoarele sunt presa scrisă (39%) și posturile private de radio și de televiziune (27%) 

Mass-media joacă un rol important în informarea cetățenilor europeni despre activitățile Uniunii Europene și ale instituțiilor sale.

Astăzi a fost publicat un sondaj Eurobarometru special care analizează în profunzime deprinderile oamenilor în domeniul mass-media, încrederea pe care o au în diverse surse de informații, dar și atitudinile lor față de amenințarea dezinformării.

Gradul de informare a publicului și impactul mediatic

Știrile care prezintă cel mai mare interes pentru cetățeni sunt subiectele politice naționale, declară 50% dintre respondenți. Chestiunile europene și internaționale (46%) sunt pe locul trei, cu un procentaj similar cu cel al știrilor locale (47%).

72% dintre respondenți își amintesc că au citit, văzut sau ascultat recent o știre despre Uniunea Europeană, fie în presă, pe internet, la televizor sau la radio. 57% dintre ei au citit, văzut sau auzit recent o informație despre Parlamentul European.

Procentajul oamenilor care-și amintesc de știrile referitoare la Uniune variază între 57% în Franța și 90% în România. În ceea ce privește știrile referitoare la Parlamentul European, procentajul variază între 39% în Franța și 85% în Malta.

Deprinderile oamenilor în domeniul mass-media

Televiziunea domină cu 75% și este principala sursă de știri, în special pentru europenii cu vârsta de peste 55 de ani. Pe locul doi, cu un procentaj simțitor mai mic, se află platformele de știri online (43%), radioul (39%) și platformele de comunicare socială și blogurile (26%). Presa scrisă vine pe locul cinci: unul din cinci respondenți (21%) menționează că ziarele și revistele sunt principala lor sursă de știri. Pe de altă parte, respondenții tineri folosesc într-o proporție mult mai mare platformele de comunicare socială și blogurile pentru știri (46% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani față de 15% dintre persoanele de peste 55 de ani).

Deși sursele tradiționale de știri, în special televiziunea, sunt importante, 88% dintre respondenți consultă cel puțin unele știri online pe telefon, calculator sau laptop. 43% dintre respondenți folosesc site-ul sursei de știri (de exemplu site-ul unui ziar) pentru a accesa știri online, iar 31% citesc articole sau postări care apar online pe rețelele lor de comunicare socială. Accesarea postărilor cu știri pe platformele lor de comunicare socială este importantă într-o măsură și mai mare pentru tineri (43% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani față de 24% dintre persoanele de peste 55 de ani).

Consultarea știrilor online contra plată continuă să fie o excepție: 70% dintre cei care accesează știri online consultă doar știri sau servicii de știri disponibile gratuit.

Sursele media considerate cele mai de încredere

Cetățenii europeni au încredere în mass-media tradițională (radio, televiziune sau presa scrisă), inclusiv în prezența lor online, mai mult decât în platformele de știri online și în canalele online de comunicare socială. 49% dintre respondenți se așteaptă ca posturile publice de radio sau televiziune să le furnizeze știri demne de încredere, indiferent de formatul ales (tradițional sau online). Următoarea sursă de știri în ordinea preferințelor este presa scrisă, cu 39%. Pe de altă parte, posturile private de televiziune și de radio sunt considerate de 27% dintre respondenți drept surse de știri de încredere. Polonia este un caz aparte: este singura țară în care populația consideră că posturile private de radio și de televiziune sunt sursa de știri care prezintă cea mai mare încredere. Respondenții din Ungaria arată o neîncredere și mai radicală în sursele tradiționale de știri în general. Ei consideră că o altă sursă de știri prezintă cea mai mare încredere: „persoanele, grupurile sau prietenii urmăriți pe platformele de comunicare socială”.

Importanța încrederii este evidențiată și atunci când respondenții sunt întrebați ce i-ar convinge să deschidă un articol de știri online. 54% se simt motivați dacă titlul corespunde intereselor lor, iar 37% spun că este important să aibă încredere în serviciul de știri care postează articolul respectiv.

Expunerea la dezinformare și știri false

Peste un sfert dintre respondenți (28%) consideră că, în ultimele șapte zile, au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenți, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenți consideră că au fost expuși „foarte des” și 9% „des” la dezinformare sau știri false.

Majoritatea respondenților sunt încrezători că pot recunoaște dezinformarea și știrile false: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „întrucâtva încrezători”. Nivelul de încredere în posibilitatea de a face distincția dintre știrile adevărate și cele false scade cu vârsta și crește cu nivelul de educație.

Percepțiile cetățenilor despre Uniunea Europeană și Parlamentul European sunt influențate de ceea ce ei pot vedea, auzi și citi în diverse surse mass-media. Acest sondaj Eurobarometru Flash prezintă o analiză aprofundată a surselor media folosite de cetățeni și a obiceiurilor lor în domeniul mass-media. El ia în considerare atât mass-media tradițională, cât și cea online. Ipsos European Public Affairs a contactat un eșantion reprezentativ de cetățeni din Uniunea Europeană, în vârstă de cel puțin 15 ani, în fiecare dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Între 26 aprilie și 11 mai, au fost realizate 52.347 de interviuri prin tehnologia de interviuri online asistată de calculator (CAWI), folosind grupurile online Ipsos și rețeaua lor de parteneri.

Rezultatele de la nivelul Uniunii Europene sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Datele aferente și un raport complet pot fi găsite aici.

Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

„Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei. 

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000).

„Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

• Tehnician – 3.000 lei
• Dispecer – 2.500 lei
• Operator call-center – 2.450 lei
• Operator introducere date  – 2.300 lei
• Casier – 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

• Balș: 1.600 lei
• Târgu Jiu: 1.763 lei
• Mediaș: 2.000 lei
• Miercurea Ciuc: 2.100 lei
• Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

• București : 6.000 lei
• Cluj-Napoca: 5.000 lei
• Timișoara: 4.500 lei
• Constanța: 3.800 lei
• Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

• Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
• Inginer software: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
• Director tehnic: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 26.500 lei 
• IT Architect: salariul mediu net la nivel național – 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 
• Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 

Forumul Reddit a lansat avataruri NFT și o piață pe care se pot obține. Deși nu este nici primul și nici ultimul care intră în acest spațiu, Reddit are o bază de utilizatori considerabilă și probabil se va baza pe aceasta ca modalitate de intrare în mai multe proiecte ce au la bază tehnologii cripto.

Desi Reddit nu este un lider în acest domeniu, anuntul este un indicator pozitiv că piața este încă acolo pentru a oferi oportunități de investiții. NFT-urile au avut parte de o călătorie în rollercoaster de când au ajuns să fie cu adevărat în atenția publicului. Există o mare discuție pe tema direcției sectorului și a calității unor oferte, dar, în cele din urmă, acest lucru nu este foarte diferit de primele zile ale criptoactivelor, care sunt acum mult mai dezvoltate și mai sofisticate în ceea ce privește ideile și ofertele. 

În cazul oricărei piețe emergente, vor exista probleme de început, dar ideile și inovațiile rămân relevante, iar organizații precum Reddit profită de oportunitatea de a se implica, ceea ce va duce la o creștere organică a acestui spațiu pe termen lung.

Bitcoin continuă să se mențină peste pragul de 20.000 de dolari, după ce săptămâna trecută a depășit pentru scurt timp 22.000 de dolari – pentru prima dată de la jumătatea lunii iunie – continuând să dea semne de stabilitate. 

Criptoactivul se menține în această zonă de mai bine de o lună, oprind scăderile abrupte de la începutul anului. BTC se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 20.200 de dolari pe platforma eToro. 

De asemenea, Ether a oscilat între 1.000 și peste 1.200 de dolari după scăderile majore din aprilie-iunie, iar în prezent se tranzacționează cu puțin peste 1.100 de dolari pe platforma eToro. 

Toate privirile sunt îndreptate asupra ethereum în acest moment, pe măsură ce fuziunea rețelei Ethereum se apropie. Testele majore s-au desfășurat fără probleme și semnalele arată  că aceasta va avea loc în curând. Deși este imposibil de știut ce efect va avea trecerea la o rețea proof-of-stake asupra prețului criptoactivelor, teoretic este deflaționistă, deoarece încurajează deținătorii să dețină mai degrabă decât să își vândă token-urile. 

Cu toate că nivelul prețurilor de pe piața cripto este cu mult sub maximele înregistrate anul trecut, performanța se normalizează în prezent, iar majoritatea token-urilor de pe eToro au dat dovadă de mai multă stabilitate în ultimele câteva săptămâni. 

Mesajul pentru investitori în acest moment este de a avea răbdare și de a monitoriza piața. Considerăm că mișcarea instituțională constantă și creșterea continuă a sectorului reprezintă un indicator cheie că jocul nu s-a terminat. Ceea ce este important de reținut, totuși, este că diversificarea în cadrul sectorului, la fel ca în cazul oricărei clase de active, este esențială pentru a distribui riscurile. 

• Pentru prima dată de la mijlocul pandemiei, consumatorii acordă prioritate accesibilității în detrimentul sustenabilității 
• Piețele occidentale sunt pesimiste în ceea ce privește perspectivele economice viitoare în comparație cu piețele emergente 
• Provocări din ce în ce mai mari pentru fast fashion și fidelizarea clienților, deoarece 64% dintre consumatori ignoră ultimele tendințe în materie de modă

Consumatorii din întreaga lume se pregătesc să se retragă pentru o lungă perioadă de criză financiară, deoarece costul tot mai ridicat al vieții și incertitudinile geopolitice îi împing să caute controlul financiar pe fondul unei încrederi economice scăzute, potrivit celui mai recent indice EY Future Consumer Index (FCI).

Cea de-a zecea ediție a cercetării globale a 18.000 de consumatori, realizată în perioada 18 mai – 7 iunie 2022, arată că 79% dintre consumatori spun că finanțele lor reprezintă o preocupare, iar 62% dintre ei se așteaptă să crească și mai mult costurile vieții în următoarele șase luni. Aceste preocupări legate de finanțele personale afectează majoritatea tuturor nivelurilor de venituri, de la venituri mici (87%) la clasa de mijloc (77%) și până la venituri mari (64%). 

În condițiile în care încrederea consumatorilor este în scădere, cercetarea relevă o perspectivă economică semnificativ pesimistă din partea piețelor occidentale, în comparație cu piețele emergente/alte piețe. Un număr mult mai mare de consumatori din SUA (54%), Regatul Unit (65%), Germania (84%) și Franța (85%) declară că sunt de părere că viața va rămâne la fel sau se va înrăutăți în următorii trei ani, în comparație cu Brazilia (21%), India (24%), Arabia Saudită (37%) și China (38%). Cu această continuă „mentalitate de urgență permanentă” adoptată de pandemie, consumatorii la nivel global se concentrează din ce în ce mai mult pe controlul cheltuielilor și pe reajustarea priorităților pentru a-și menține valorile și stilul de viață în fața perturbărilor. 

În condițiile în care costurile de trai cresc în spirală în fiecare săptămână, cercetarea FCI arată că acum consumatorii cer accesibilitate, deoarece mai mult de unul din trei consumatori (35%) declară că sunt îngrijorați că nu vor avea suficienți bani pentru a cheltui pe alte lucruri decât cheltuielile de trai. Consumatorii nu se limitează la a renunța la produsele esențiale pentru a reduce costurile, ci încearcă noi branduri (33%) și trec la branduri private sau „mărci proprii” (21%), expunând în cele din urmă la risc o treime din piața de adresabilitate a unui brand.

Susținerea sustenabilității în raport cu tendințele

În ciuda impulsului și a presiunilor tot mai mari pentru a trăi într-un mod mai ecologic, eforturile consumatorilor sunt frânate de creșterea costului vieții. Șaizeci și șapte la sută dintre respondenții la nivel mondial spun că prețul ridicat al bunurilor și produselor sustenabile îi descurajează în mod semnificativ să le cumpere. Cu toate acestea, sentimentul consumatorilor față de sustenabilitate s-a îmbunătățit față de mai 2021: mai puțini asociază produsele sustenabile cu o calitate scăzută (67% mai 2021 vs. 58% mai/iunie 2022) sau cu o durabilitate slabă (58% vs. 50%) și tot mai mulți au încredere din ce în ce mai mare în informațiile despre produsele sustenabile de la companiile care le produc (lipsa de încredere a scăzut de la 59% la 51%). Consumatorii caută noi metode de consum conștient, 87% dintre respondenți încercând să nu mai risipească alimente și 36% spunând că vor cumpăra mai multe produse second-hand, în creștere de la 30% în februarie 2022. 

Impulsionați de cererea actuală de accesibilitate, consumatorii înlocuiesc categoriile de cheltuieli neesențiale și caută alternative, făcând ca ceea ce au să fie mai sustenabil. 64% dintre respondenții la nivel global declară că nu mai simt nevoia de a ține pasul cu tendințele sezoniere ale modei, iar mai mulți (69%) încearcă să își repare bunurile, mai degrabă decât să le înlocuiască, ceea ce reprezintă o provocare pentru comercianții cu amănuntul de produse fast fashion, care vizează un consumator mai conștient. Șaizeci la sută dintre respondenți afirmă că se simt mai confortabil în propria piele, bazându-se mai puțin pe frumusețe și produse cosmetice pentru a-și spori încrederea, în creștere cu 7% față de octombrie 2021. 

Consumatorii sunt descurajați de protecția datelor online

Sondajul arată că un număr mic, dar în creștere, de respondenți sunt interesați să exploreze experiențele digitale emergente. Aproximativ unul din zece (12%) dintre consumatorii respondenți (18% în rândul milenialilor și 15% în rândul generației Z) au folosit monede digitale, au experimentat metaversul (9%) sau au cumpărat un produs virtual (8%), în mare parte datorită consumatorilor mai tineri și mai înstăriți.

Cu toate acestea, pe măsură ce lumea digitală se extinde, consumatorii devin extrem de precauți în ceea ce privește partajarea datelor lor. La nivel global, 86% dintre respondenți spun că sunt îngrijorați de furtul de identitate/fraudă și 72% sunt îngrijorați atunci când împărtășesc informații personale pe un site web/aplicație. În plus, 80% sunt îngrijorați de aplicațiile care le urmăresc mișcările; temeri care sunt resimțite puternic de toate generațiile. 

Georgiana Iancu (foto), Partener, Lider Consumer Products & Retail, EY România: „Sectorul bunurilor de larg consum se află din nou la o răscruce de drumuri. Văzând cum consumatorii caută să preia controlul asupra finanțelor lor și să facă față inflației în creștere, producătorii și comercianții deopotrivă vor trebui să acționeze agil şi rapid pentru a adresa temerile consumatorilor, în special cele legate de preț, folosindu-se de brandurile private ca o ancoră pentru loialitatea clientelei. Fidelizarea consumatorilor va ajuta furnizorii să culeagă beneficiile atunci când clienții se vor putea întoarce cu mai multe venituri disponibile.

O altă provocare pentru sectorul bunurilor de larg consum este aceea de a asigura sustenabilitatea produselor la preţuri accesibile. Şi nu în ultimul rând, odată cu extinderea online-ului peste offline, comercianții vor trebui să investească în securitatea cibernetică în toate elementele afacerii lor pentru a putea capta beneficiile accesului la datele şi preferințele consumatorilor – neîncrederea vizavi de protecția datelor arătată chiar şi în rândul consumatorilor tineri, cu un apetit mai mare pentru experiențe digitale de consum, ridică un semnal de alarmă pentru comerțul online şi o zonă de focus pentru operatorii care acționează în domeniu.”

Cea mai recentă ediție a EY Future Consumer Index este disponibilă aici.

Membrii TechAngels au investit 3,3 milioane de euro, pe parcursul primului semestru al anului 2022. TechAngels este cea mai extinsă rețea de investitori privați, axați pe investiții în ecosistemul de startup-uri tech din România, deține în portofoliul agregat peste 240 de startup-uri, numără 128 de membri și are 9 ani de experiență pe piața locală.

Sumele investite de membrii TechAngels în semestrul întâi (H1) al anului sunt cu 10% mai mari decât cele din prima jumătate a anului trecut iar structura volumelor pe trimestre este inversată față de perioada corespunzătoare a anului 2021.  În trimestrul al doilea (Q2) al anului 2022, sumele alocate de investitori au fost de 900.000 de Euro, 37,5% față de trimestul întâi al aceluiași an. În anul anterior, investițiile din trimestrul al doilea au fost duble față de cele din trimestrul întâi.

Pe ansamblul pieței, conform monitorizarii datelor publice realizate intern, rezultă că suma rundelor de finanțare deschise, anunțate public, a fost de aproximativ 200 de milioane de euro, în primul semestru, aproape dublu față de volumele investite în întregul an 2021. Nu toate rundele anunțate ca fiind deschise s-au și finalizat, ca atare, estimarea este una grosieră dar confirmă creșterea întregului ecosistem, diversificarea tipurilor de investitori, participarea unor noi actori- fonduri și platforme de investiții, precum și disponibilitatea resurselor de finanțare. 

„Datele agregate prin sondarea membrilor TechAngels ne arată un nivel de activitate la fel de intens ca cel din 2021, un an record, pentru comunitatea tech din România și pentru asociație. În trimestrul al doilea au apărut semne ale unei prudențe crescute din partea investitorilor. Peste 30% dintre investori și-au schimbat strategiile de investiții, optând fie să aloce mai multe resurse prin VC-uri, fie să diverisifice portofoliul și cu alte domenii decât tech, fie să diminueze din sumele alocate investițiilor. Aproximativ 45% din investitori au în intenție o reducere a resurselor investite”, spune Mălin-Iulian Ștefănescu, președintele TechAngels.

Procentul investitorilor perocupați de contextul economic actual a crescut de la 65%, în luna aprilie 2022, la 80% în luna iunie, ca urmare a continuării războiului, a presiunilor inflaționare și a problemelor de pe piața de energie.

Finanțările din trimestrul doi au vizat peste 50 de startup-uri, din care jumătate au beneficiat de runde follow-on. În total, grupul TechAngels a întâlnit în pitch-uri organizate de asociație 35 de startup-uri locale. 

În această perioadă TechAngels a facilitat prezentarea unor startup-uri românești în cadrul unor sesiuni de pitch-uri la nivel european. TechAngels este membru Business Angels Europe și European Business Angels Network astfel încât a folosit posibilitatea de a recomanda participarea startup-urilor din România, atunci când se organizează pitch-uri la nivelul rețelelor europene de investitori.  

TechAngels a organizat și o secțiune separată în platforma de lucru a asociației, pentru participarea startup-urilor tech din Ucraina.

Din perspectiva sumelor investite, 20% dintre investitori au alocat sume până în 20.000 de euro, 25% au investit între 20.000 – 100.000 de euro, iar 10% au alocat sume între 100.000 și 500.000 de euro. Un procent de 45% din grup a optat să nu investească în această perioadă a anului, amânând deciziile de investiție pentru a doua jumătate a anului. 

Domeniile acoperite de startup-urile care au participat la pitch-uri au fost, ca de obicei, dintr-o plajă foarte largă. Soluțiile de automatizare și cele care propun eficientizarea proceselor de business, b2b, e-commerce, au reprezentat aproape jumătate din ideile prezentate de startup-urile întâlnite de TechAngels. Domeniile HR, fintech și auto au atras în mod special atenția fondatorilor. Soluțiile dedicate serviciilor medicale au reprezentat 10%, din totalul celor aflate în pitch-uri. Mai pot fi grupate în categorii soluțiile de timp liber și loisir și cele pentru administrarea diferitelor aspecte ale vieții curente, de la identificarea de personal pentru reparații, curățenie, până la ajutoare pentru asistența persoanelor vulnerabile și copiilor.

„Ponderea de aproape 50% startup-uri noi, în totalul finanțat de membrii TechAngels în Q2, ne arată că interesul investitorilor pentru soluții valoroase rămâne ridicat, în ciuda mediului economic general, aflat sub presiune. Tehnologia este un vehicul important pentru eficientizarea costurilor și activității în companii precum și în simplificarea vieții oamenilor, de aceea tech va fi un domeniu cu tracțiune, în context. Existența rundelor follow-on, substanțiale, demonstrează  încrederea acordată echipelor și rolul serios pe care îl are partenerul angel investor. Rămâne o provocare recrutarea de noi angajați, în mod special pentru startup-uri, ale căror resurse pentru recrutare sunt mai mici față de marile companii, caută programatori pentru procesele  interne de digitalizare”, precizează Mălin-Iulian Ștefănescu.

Cel mai recent studiu solicitat de Revolut și realizat de Reveal Marketing Research arată că, în 2022, 71% dintre români intenționează să aleagă destinații locale/ interne pentru vacanțele de vară, o potențială motivație fiind dorința de a preveni situațiile neașteptate cu care s-au confruntat în ultimele 2 vacanțe, în perioada pandemiei de COVID-19. 26% dintre respondenți și-au manifestat intențiile de a călători în străinătate, în timp ce 11% nu și-au planificat încă zilele libere din acest an. La o privire mai atentă, identificăm un procent de 7% dintre români care intenționează să se bucure de vacanța de vară atât în țară, cât și în străinătate.

Utilizatorii fintech și-au manifestat într-o măsură semnificativ mai mare intenția de a-și petrece vacanțele în străinătate (33%),dar și dorința de a se bucura atât de destinații interne, cât și externe pe parcursul acestei veri (10%).

Dacă ne referim la numărul zilelor pe care plănuiesc să le petreacă în vacanța de vară, 6 din 10 români au menționat o perioadă medie de până la o săptămână. Durata vacanței este mai mare în rândul utilizatorilor fintech care tind să-și petreacă mai mult de 9 zile în vacanță (31%), comparativ cu non-utilizatorii de aplicații și soluții financiare bazate pe tehnologie (21%).

Oamenii preferă să meargă în vacanță și să creeze noi amintiri împreună cu prietenii sau cu membrii familiei lor (77%). În acest sens, utilizatorii fintech sunt mai înclinați să-și petreacă vacanțele de vară cu mai mult de 4 persoane (34,5%), în timp ce 76% dintre non-utilizatori declară că își vor petrece concediul cu cel mult 3 persoane.

Planificarea bugetului și managementul cheltuielilor

Chiar dacă românii intenționează să aloce în medie un buget de 2.894 RON/ 586 EURO pentru vacanță, la o privire mai atentă se poate observa că majoritatea respondenților tind să subestimeze suma pe care o vor cheltui în concediu. Astfel că, suma totală declarată pentru întreaga vacanță este mai mică decât suma elementelor bugetului (cazare, transport, mâncare, divertisment) cu aproximativ 30% (3651 RON/ 739 EURO).

Per total, 39% din buget va fi alocat pentru cazare, 27% pentru mâncare, iar restul sumei se va împărți intre transport (17%) și activități de divertisment (17%).

Respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani sunt planificatori mai buni, aceasta fiind singura categorie de vârstă care a estimat cu exactitate suma de bani pe care o vor cheltui în vacanță. De asemenea, aceștia preferă să cheltuiască cu până la 26% mai mult pe activități de divertisment, în comparație cu restul eșantionului.

Utilizatorii fintech sunt mai relaxați din punct de vedere financiar

În general, românii preferă să își planifice și să își organizeze bugetul din timp pentru următoarea vacanță. Potrivit studiului, majoritatea respondenților intenționează să facă rezervările pentru vacanțele de vară online (47%) pe site-uri de profil precum Booking, Airbnb sau folosind alte soluții digitale integrate în aplicații, precum Revolut Sejururi. Aceste instrumente online sunt preferate într-o măsură semnificativ mai mare de utilizatorii fintech (52%) decât de non-utilizatori (42%). 

În ceea ce privește mijloacele prin intermediul cărora sunt obținute fondurile necesare pentru concediu, cele mai frecvente comportamente întâlnite în rândul românilor sunt de a economisi bani din timp (73%) sau de a folosi bani din salariul lunar (36%).

Datele ne arată că utilizatorii fintech se simt mai confortabil să folosească banii câștigați din salariul lunar pentru vacanța viitoare (38%) în comparație cu non-utilizatorii (35%) și, de asemenea, sunt mai deschiși către soluții financiare moderne precum credite/împrumuturi pentru vacanțe (9%) în comparație cu non-utilizatori (4,5%).

Întrucât contextul economic actual este, încă, unul imprevizibil, 43% dintre respondenți consideră că inflația le va afecta în mare măsură planurile de vacanță. Dacă ne îndreptăm atenția către utilizatorii fintech, observăm că aceștia sunt mai puțin preocupați de creșterea inflației și de impactul acesteia asupra bugetelor lor de vacanță (28%) în comparație cu non-utilizatorii (22%).

Profilul clientului fintech

Utilizatorii fintech se diferențiază prin înclinația spre a folosi soluții digitale de gestionare a banilor, inclusiv pentru a realiza investiții. Ei cred, de asemenea, că toți copiii ar trebui să aibă acces la un card înainte de vârsta de 14 ani. Din punct de vedere demografic, au mai degrabă sub 45 de ani, sunt în mai mare măsură bărbați, fie căsătoriți, fie într-un parteneriat civil și au locuri de muncă cu venituri mai mari decât non-utilizatorii (antreprenor, manager sau expert– locuri de muncă pentru cei cu studii superioare).

Gabriela Simion, Director General al filialei Revolut din România:
„încântați să asistăm la modul în care Revolut a contribuit, prin caracteristicile și funcționalitățile sale, la crearea unui nou profil de consumator, în domeniul industriei financiare. Clienții noștri sunt călători digitali, aflați în căutarea unor experiențe unice. Le place libertatea de a-și petrece timpul liber în compania altora, de a-și lărgi orizontul, de a descoperi locuri noi, oameni noi, culturi și medii de viață diferite. Și fac acest lucru fără nicio grijă legată de bani – fie că e vorba de numerar, de un card în mai multe valute, de cursul schimbului valutar – sau de cazare, notele de plată de la restaurante sau de programul de zbor. Sunt conștienți de gama largă de servicii pe care le oferă Revolut și se bazează întotdeauna pe tehnologie și pe funcționalitățile bine testate ce sunt disponibile în super-aplicația noastră financiară pentru planificarea în detaliu a vacanțelor. Așadar, nu avem niciun motiv să fim surprinși că Revolut are o comunitate atât de largă și loială în România, ce depășește pragul de 2 milioane de clienți”.

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: 
„Utilizatorii fintech sunt într-o continuă căutare a evoluției, dezvoltării, flexibilității și libertății. Soluțiile financiare moderne și digitale îi fac să se simtă în ton și în control cu actualitatea, reprezentând în același timp o sursă constantă de îmbunătățire a calității vieții. Ne putem referi la utilizatorii fintech ca la niște Exploratori care caută în mod activ dezvoltare, atât în sfera personală, cât și în cea profesională a vieții, fintech-ul fiind un instrument ce le facilitează aceste scopuri. De asemenea, am observat că aceștia manifestă un comportament de trendsetter, călătoresc mai mult în străinătate, caută constant experiențe noi și sunt mai informați cu privire la cele mai noi modalități de gestionare a finanțelor”.

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28.06.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

Marinela Ardelean, expert în vinuri și băuturi distilate recunoscută la nivel internațional, organizator de evenimente în lumea vinului, femeie de afaceri și autoare de cărți vorbește într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz, despre vinul românesc și potențialul pe care acesta îl are. Cu aproape 500 de producători și 38 de soiuri autohtone, România demonstrează nu doar că există, ci și că reprezintă un furnizor interesant pentru importatori.

„În 2021, România se afla pe locul 3 în emisfera nordică, din punctul de vedere al creșterii producției de vin față de anul 2020, ceea ce încurajează, ajută și demonstrează că avem cantitate semnificativă de vinuri bune, nu doar că existăm. Pe de o parte este interesant pentru importatori, iar pe de altă parte se justifică acțiunile pe care le facem în afara țării. Avem diversitate, 38 de soiuri autohtone vinificate pe teritoriul României și avem aproape 500 de producători. Avem o platformă prin care putem oferi nu doar prestigiu și glorie, dar și recunoaștere internațională”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania.

Ardelean este implicată în multe proiecte, de la festivalul Ro-Wine, #deschidemvinulromânesc, platforma și aplicația Wines of Romania, participând la numeroase evenimente naționale și internaționale, însă de departe proiectul de suflet este „Deschidem Vinul Românesc”, program care ajută la promovarea vinurilor românești în România și peste hotare, dedicat atât producătorilor mari, cât mai ales celor mici și mijlocii.

„Primul proiect de suflet a fost «Deschidem Vinul Românesc», un programul național al cărui ambasador sunt, dezvoltat de Carrefour România și care a reușit să reunească și să ofere în egală măsură oportunități producătorilor mici, mijlocii, dar și celor mari. Sunt trei piloni în cadrul acestui program: Exclusiv, Regional și Premium. În cel Exclusiv se găsesc doar etichete care provin de la producători consacrați iar vinurile sunt prezente doar în Carrefour. De asemenea, pilonul Regional, unde sunt producători mici și mijloci care au șansa de a fi nu doar comercializați prin intermediul Carrefour, ci și promovați, comunicați și făcuți vizibil. Nu în ultimul rând, este vorba și de vinuri care sunt disponibile în mod deosebit în restaurante și în magazine specializate și care  se află în pilonul Premium.
Am avut o creștere de vânzări de peste 60% în anul 2021, față de anul 2020. Iar pentru producătorii mici și mijloci regionali am înregistrat o majorare totală a vânzărilor de 120%, ceea ce reprezintă o creștere incredibilă mai ales în perioada de pandemie”, a adăugat Marinela Ardelean.

Editor: Alexandra Băncilă

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Autoritățile locale au la dispoziție peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor. Banii vin din PNRR și de la bugetul de stat, și vor putea fi accesați din această vară. Pentru primarii din România, acesta se anunță a fi unul dintre testele de competență din actualul mandat. Câți dintre edilii locali vor reuși să atragă fondurile europene rămâne o întrebare pentru moment fără răspuns, arată o analiză Frames & Best Tools.

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.

Statisticile arată că România este, printre altele, codașă în Europa la capitolul gestionării deșeurilor. Gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.

Și asta în condițiile în care, în țara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deșeuri, cu 42 de  milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania și Franța.

Vedem, din păcate, gunoaie aruncate peste tot, la marginea localităților, în jurul blocurilor, pe terenurile virane.

Potrivit analiștilor, firmele de salubrizare reușesc cu greu să facă față cantităților tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile orașe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depășită de creșterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile orașe.

Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale)  a rămas, din păcate, la nivel de deziderat.

Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritățile locale au la dispoziție, în premieră, o linie de finanțare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR și de la bugetul de stat, arată analiza Frames & Best Tools.

În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiți pentru a rezolva problema deșeurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” – adică puncte de colectare a deșeurilor la nivelul comunităților, cum sunt platformele subterane, semiîngropate sau supraterane.

Planurile autorităților vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.

Ce sunt insulele ecologice?

Ne-am obișnuit, din păcate, să vedem în marile orașe tomberoane de gunoi pline, cu deșeuri pestilențiale care dau pe afară. Mizerie, șobolani, mirosuri grele, focare de infecție.

Insulele ecologice pe care UE vrea să le finanțeze și să le implementeze în orașele românești sunt, în fapt, niște platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectivă a deșeurilor.

Acestea sunt realizate din materiale solide și sunt etanșe, astfel că nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplăcute sunt izolate.

Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deșeuri de hârtie și carton, plastic, deșeuri metalice, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri reziduale.

Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localitățile de până în 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalații, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obține până la 300 de astfel de insule de colectare a deșeurilor.

„Cu cât numărul locuitorilor e mai mare, cu atât numărul centrelor de colectare finanțate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insulă are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fără TVA. E o oportunitate fără precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.

Pentru a beneficia de banii europeni, autoritățile trebuie să pună la dispoziție terenurile și să asigure instalarea și operarea acestor facilități.

Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55%pentru reciclarea deșeurilor municipale.

„Proiectul cu finanțare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deșeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curățenia localităților”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.

„Sunt multe orașe care au încercat și chiar au reușit să implementeze soluții de selectare a deșeurilor dar, din păcate, la nivel național ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluție abstractă. În condițiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflație, banii europeni reprezintă singura soluție viabilă pentru a înființa această infrastructură ecologică”, a mai spus expertul.

Datele statistice de la Eurostat arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 505 Kg.

Stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului.

Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deșeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.

Suntem depășiți doar de Germania (405 mil.tone) și Franța (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în fața noastră, dar nu mai face parte din UE.

În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc  în timp ce media europeană este de 24%.

„Statisticile ne oferă un răspuns concret la imaginile tot mai des întâlnite cu munții de gunoaie care cresc tot mai mult în zona marilor orașe. În condițiile în care reciclăm insuficient, soluțiile sunt puține, iar îngroparea gunoiului sau chiar arderea acestuia reprezintă, din păcate, soluțiile cele mai des folosite, cu efect direct în nivelul de poluare în creștere din România”, a mai declarat Florin Vulpe.

PNRR, extremă urgență

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).

Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.

Într-o economie circulară, deșeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetățenilor și include toate sistemele de procesare și reciclare de pe piață. Scopul final este de a reduce cantitatea de deșeuri nereciclabile și conservarea resurselor naturale ale planetei.

„Vom reuși să atragem banii europeni măcar pe această componentă, a gestionării deșeurilor? E o misiune posibilă dacă primarii, autoritățile locale se mobilizează și se pregătesc pentru atragerea acestor bani. E un adevărat test de competență pentru administrația locală”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce condiții trebuie urmate de primării, iar finanțarea trebuie derulată rapid, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate în dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de voință politică și de un focus al specialiștilor din administrațiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid și eficient banii europeni”, a mai spus acesta.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritățile și-au asumat și adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022). În cadrul acesteia, una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.

„Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deșeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim și să implementăm proiectul ,,România curată’’, o țară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri și localități curate, fără deșeuri la tot pasul”, a mai declarat Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.

Colectarea gunoaielor, un business profitabil

În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deșeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu față de acum 10 ani.  Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021.

Și profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

În sectorul colectării deșeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajați, în creștere cu aproape 10.000 față de acum 10 ani.

Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, în funcție de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING ȘI URBAN SA, toate cu încasări între 160 și 300 milioane de lei în 2021.

Analiza Frames & Best Tools a fost realizată pe baza declarațiilor financiare depuse de firmele active la Ministerul Finanțelor și a informațiilor oferite de Registrul Comerțului.

Echipa de Strategie şi Tranzacţii a EY România a oferit Louis Delhaize servicii de asistenţă financiară şi fiscală privind contractul de vânzare-cumpărare, asistenţă privind aspecte de structurare fiscală și proceduri de verificare a conturilor de închidere. 

Grupul Louis Delhaize, prin intermediul Delparro BV și Melfort BV, a semnat, la sfârșitul lunii mai, contractul de vânzare a Cluj Napoca Estate SRL (societatea ce deţine spaţiul hipermarketului Cora din Cluj-Napoca) către Studium Green SRL. 

Tranzacţia urmează celei de la sfârşitul lunii decembrie 2021, când Grupul Louis Delhaize a semnat contractul de vânzare a portofoliului imobiliar din România către compania austriacă Supernova. Supernova a cumpărat cele șase hipermarketuri Cora din România (Bucureşti – Cora Alexandriei, Cora Lujerului şi Cora Pantelimon, Bacău – Cora Bacău, Constanţa – Cora Brătianu şi Drobeta – Cora Drobeta -Turnu Severin), precum și galeriile comerciale adiacente. 

Valoarea celor două tranzacții nu a fost făcută publică. Cele două proiecte s-au finalizat printr-un mecanism de vânzare de acțiuni cu o componentă de lease-back, strategia grupului Louis Delhaize în România fiind una de asset-light care permite concentrarea companiei pe dezvoltarea e-commerce.

„Cele două proiecte de asistenţă la vânzare a activelor Cora în România au fost complexe şi provocatoare, dar au adus şi multe satisfacţii. Echipa EY, specializată în proiecte de tranzacţii în real-estate, a obţinut rezultatul optim în contextul negocierii, dovedindu-și astfel expertiza în domeniu obţinută în proiecte similare locale şi în regiune. Această tranzacţie se înscrie în strategia grupului Louis Delhaize de dezvoltare locală viitoare”, spune Liliana Buşoiu (foto), lider al departamentului Transaction Diligence, EY România. 

Bertrand Gregori, Secretar General Romania Hypermarche: „Mulţumim echipei EY România pentru profesionalismul, dedicarea şi promptitudinea lor în această tranzacţie – implicarea lor a facilitat acordul părţilor şi semnarea cu succes a celor două acorduri de vânzare-cumpărare”.

Echipa financiară şi fiscală care a acordat consultanţă din partea EY a fost coordonată de Liliana Buşoiu şi Alexandra Brînzan pentru asistenţă financiară şi de Ana Cristian, Georgiana Iancu şi Georgiana Constantin pentru asistenţă fiscală.

• 42% dintre respondenți au declarat că doresc să inițieze noi proiecte în domeniul logisticii și lanțurilor de aprovizionare în România în următorul an
• Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
• Toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici

România a rămas o destinație preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de țări în clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții în 2022, depășind țări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) și se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.

În 2022, 56% dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce plasează această țară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

Cu toate acestea, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.

Totuși, actuala situație ar putea da naștere unui paradox, deoarece România are multe oportunități în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziție privilegiată la nivel european în ceea ce privește planurile liderilor executivi de a își reloca serviciile de asistență pentru întreprinderi și funcțiile de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de „reshoring” și „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.

„Cu o criză aflată pe final – pandemia – și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina –, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație. Totodată, pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Regiunea vestică a României vizează primul loc

La nivel european, Bucureștiul se poziționează pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia. 

În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%.

Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%). 

În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total. 

Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.

Lanțurile de aprovizionare și logistica,
preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv

Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.

Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică. 

Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.

IMM-urile și politicile de mediu ar trebui
să reprezinte prioritățile României

În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorități cărora România trebuie să le acorde atenție sunt: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului și creșterea calității și a valorii adăugate a produselor. 

În 2022, principalele două priorități au rămas aceleași, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public și privat din România și anume că IMM-urile și mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuși, în 2022, a treia poziție este ocupată de inovație și sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziții comparativ cu anul trecut.

La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari. 

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa. 

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

Sustenabilitatea, un sector primordial pentru România

Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile). 

Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.

Rezultatele studiului pot fi consultate aici

Numărul de joburi dedicate persoanelor din județul Dolj este în prezent de trei ori mai mare decât la începutul anului 2022, arată datele platformei de recrutare BestJobs. Astfel, în ultimele 30 zile au fost publicate peste 3.200 de locuri de muncă, 97% din totalul ofertelor active se adresează candidaților din Craiova.

De la începutul anului, numărul de joburi disponibile pentru craioveni s-a menținut relativ constant până în luna mai, când ofertele au început să se înmulțească. Cele mai multe oferte disponibile pe BestJobs pentru locuitorii județului Dolj sunt în domeniul medical (aproape 350 de poziții). De asemenea, 10% dintre joburile active sunt în Vânzări, în timp ce aproape 4% sunt în Management. În plus, oportunitățile din domeniul IT, Financiar/Contabilitate, Construcții, Inginerie, Logistică, HoReCa, Educație, precum și cele din Resurse Umane completează topul. 

Cele mai bine plătite poziții sunt în IT, Imobiliare și Inginerie

Printre cele mai bine plătite poziții disponibile în Dolj se numără rolul de Programator PHP, cu 1.000 – 2.000 euro pe lună, în medie, Inginer mecanic/Inginer electric, cu o ofertă salarială medie care pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge până la 1.400 de euro pe lună și Agent imobiliar, care poate accesa un salariu mediu de 900-1.500 euro pe lună.

Companiile mai recrutează doljeni pentru poziții precum Specialist Marketing, cu un salariu mediu lunar de 600 – 800 euro, și Agent vânzări, cu un câștig mediu lunar de 450 – 800 euro. Un Lucrător comercial poate câștiga în județul Dolj un salariu net lunar de 400 – 600 euro. 

Unde se pot angaja craiovenii

Enel, OMV, Catena, Drogerie Markt, Generali alcătuiesc topul companiilor mari care fac recrutări în județul Dolj. Există un număr semnificativ de oferte de joburi și din partea companiilor locale, precum Ford Romania, NITELA IMPEX (logistică și distribuție), SILSMA SERV (import și distribuție de produse alimentare) și Blue Office Trading, care se ocupă de birotică și papetărie.

Potrivit datelor din platforma BestJobs, joburile către care se îndreaptă un număr mare de candidați sunt în Craiova, unde s-au înregistrat peste 27.200 de aplicări în ultimele 30 de zile, fiind urmat de municipiul Băilești, cu puțin peste 2.600 de aplicări. 

Domeniul Vânzări se află pe prima poziție în topul domeniilor de interes pentru candidați, cu aproape 16.300 de aplicări, urmat de Management, cu 3.093 aplicări, Financiar/Contabilitate, cu 3.030 aplicări, Producție/Logistică cu 1.256 aplicări și Inginerie, cu 885 aplicări.  

76% dintre ofertele de muncă active pe platformă implică activitate de la distanță și sunt în domenii precum Inginerie, IT, Management, Vânzări, Financiar/Contabilitate. Oferta de astfel de joburi este susținută de interesul crescut al angajaților, care aplică într-o măsură mai mare la poziții care promovează flexibilitatea.

Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei, după cum arată mai mulți indicatori utilizați pentru măsurarea acestui fenomen. Astfel, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de așteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu și lung, la tratarea cauzelor, atrag atenția experții ORSE.  

Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creșterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023, subliniază ORSE.

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat  Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.

Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici și eficiența energetică slabă a clădirilor, dar și în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), așadar îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul gospodăriilor și utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente țintite sunt principalele măsuri care pot contribui, pe termen mediu și lung, la atenuarea sărăciei energetice în România. Experții ORSE arată care sunt principalele dimensiuni și provocări asociate sărăciei energetice, specifice contextului românesc și în jurul cărora ar trebui dezvoltate politicile publice: 

1. Este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât și în cel rural

Sărăcia energetică are cauze și manifestări diferite în mediul urban față de cel rural, iar aceste particularități trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică.

Cele mai multe locuințe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă și ineficiente energetic. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în orașele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot exacerba vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie și/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltrații, etc). 

Politicile de decarbonare a sistemelor de încălzire ar trebui să aibă în vedere țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – tranziție justă, decarbonarea SACET-urilor și decarbonarea încălzirii locuințelor individuale.

Totodată, programele de reabilitare energetică a clădirilor și facilitare a accesului la resurse diversificate, accesibile și curate trebuie să vizeze și mediul rural, unde locuințele au un grad de renovare termică și mai redus față de cele din mediul urban (3% în mediul rural, față de 8% în mediul urban). Până acum, factorii politici au acordat prea puțină atenție zonelor rurale și celor suburbane, programele de investiții pentru eficiența energetică în locuințe vizând în special gospodăriile urbane. 

Chiar dacă în PNRR există o componentă importantă de renovare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt destinate în special programelor de reabilitare a clădirilor multifamiliale din mediul urban. Mai ales în contextul crizei energetice pe care o traversăm, este necesară identificarea unor strategii pliate pe provocările din mediul rural, care, din cauza oportunităților economice reduse, a locuințelor ineficiente și a accesului diminuat la resurse energetice diversificate, este cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România.

În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuințele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% – și mai rar cărămidă). Deși astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest moment vreo intenție de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici și medii. 

În plus, tratarea sărăciei energetice nu reprezintă un obiectiv clar formulat în niciun program guvernamental de reabilitare termică.

2. Înființarea de ghișee unice la nivelul administrațiilor locale

Capacitatea inegală a administrațiilor locale de a răspunde nevoilor gospodăriilor vulnerabile se reflectă și prin măsurile adoptate neuniform și necoordonat în adresarea sărăciei energetice. 

Pe lângă creșterea capacității instituționale de a mapa fenomenul sărăciei energetice, este nevoie de programe de sprijin care să ajute administrațiile mici să acceseze fonduri specifice pentru a reduce acest fenomen (reabilitare termică a clădirilor, alte măsuri de eficientizare, investiții în energie verde etc.).

Pe lângă aceste măsuri, o soluție aflată la îndemâna administrațiilor locale ar putea fi și înființarea de „one-stop-shops” sau “ghișee unice”, care să ofere servicii integrate și accesibile pentru gospodăriile vulnerabile.

3. Ce (nu) ne spun datele existente despre sărăcia energetică în România?

Datele colectate de către INS prin anchete precum ABF sau prin Recensământ joacă un rol important în a crea o perspectivă asupra sărăciei energetice, însă pentru designul de politici publice este nevoie de indicatori agregați care să surprindă și situația clădirilor, numărul și specificul așezărilor informale, particularitățile mediului rural/urban etc.

Experții ORSE atrag atenția că două probleme suplimentare îngreunează măsurarea și interpretarea sărăciei energetice din perspectiva datelor: capacitatea administrativă redusă și lipsa de cooperare a celor care dețin date relevante. Așadar, este nevoie de instrumente mai bune de identificare a sărăciei energetice, prin accesul la date și instrumente instituționale cât mai aproape de cetățean.

Ca o soluție, sursele financiare provenite din PNRR pot fi orientate către pregătirea unei infrastructuri de culegere de date pe termen lung, dincolo de termenele prevăzute în PNRR, prin elaborarea unor metodologii de culegere a datelor și prin crearea de competențe la nivelul primăriilor și consiliilor județene, în colaborare cu direcțiile județene din cadrul INS.

În concluzie, în România modalitatea cea mai importantă de abordare a sărăciei energetice este alcătuită din măsuri sociale (ajutoarele de încălzire), dar sărăcia energetică nu este o temă care se pretează la o singură perspectivă de analiză, nici la un singur tip de tratament. Atât în situații de criză, cât și în cele „normale”, aceste măsuri nu sunt suficiente și nu rezolvă nici cauzele, nici simptomele fenomenului. Este important să integrăm tema sărăciei energetice ca pe o temă transversală în politici, care să implice toți actorii relevanți.

Peste 80% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani din mediul online susțin că sunt deranjați de reclamele online care reflectă stereotipuri, cum ar fi  cele de gen, ca femeile în bucătărie sau bărbații care conduc mașini puternice. Concluziile au fost trase în urma unui studiu realizat de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, și agenția de cercetare Ipsos, prin instrumentul automat și DIY de cercetare Ipsos.Digital, pentru evaluarea modului în care consumatorii români interacționează cu brandurile și campaniile de publicitate din mediul online. 

Potrivit studiului, realizat la nivel național în prima jumătate a anului 2022, pe un eșantion de 500 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, peste 68% dintre respondenți afirmă că au observat prezența stereotipurilor în campaniile de promovare online, în timp ce 83% dintre aceștia s-au declarat deranjați de ele.  

Cele mai apreciate tipuri de reclame în ultima perioadă de către români au fost cele cu conținut amuzant, care îi ajută să se deconecteze, în proporție de 63%, urmate de cele care prezintă direct specificațiile sau caracteristicile unui produs (56%), cele care promovează valori sau îndeamnă la acțiune (52%) și reclamele cu conținut emoționant care vorbesc despre realitatea cotidiană (43%). De altfel, circa 73% dintre participanții la studiu consideră reclamele pe care le urmăresc online ca fiind relevante pentru ei.  

La polul opus, cele mai puțin apreciate reclame au fost cele care promovează o agendă politică (57%), reclamele complexe care sunt greu de înțeles (42%), cele care nu au acțiune și doar prezintă un produs sau o ofertă (39%), sau în care brandurile își prezintă valorile, dar nu și faptele (37%).

„Prin intermediul acestui studiu ne-am propus să avem o viziune de ansamblu asupra modului în care românii interacționează atât cu brandurile, dar și cu campaniile de marketing din online. Rezultatele studiului ne ajută să venim cu cele mai bune soluții pentru clienții și partenerii noștri, astfel încât produsele sau serviciile lor să ajungă la public într-o manieră cât mai relevantă pentru acesta”, a declarat Dan Toma (foto), Digital Marketing Director Zitec.   

Divizia de Digital Marketing a Zitec oferă în prezent servicii complete, de la analize de piață și public țintă, până la strategie, media buying și creație, pentru clienți locali și internaționali din industrii diverse, printre care: Pfarma.ro, Arctic, Kärcher, ASE București, Orange Valley, iELM sau STMicroelectronics. 

Intenția de cumpărare și factorii care o influențează:
de la valorile de brand, la influenceri 

Potrivit studiului Zitec, peste 62% dintre respondenți aleg să susțină un brand dacă valorile promovate de acesta rezonează cu ale lor, precum sustenabilitate, promovarea anumitor cauze sau transmiterea unor mesaje cu impact social puternic. În același timp, 54% dintre participanții la studiu au afirmat că au renunțat să cumpere produsele sau serviciile unui brand pentru că nu erau de acord cu valorile sau acțiunile acestuia. 

Totodată, 61% dintre respondenți declară că sunt atrași de o reclamă din partea unui brand de care nu au auzit, dar care prezintă un produs de care sunt interesați. De asemenea, jumătate dintre aceștia au afirmat că motivul care îi determină să se aboneze la newsletter-ele companiilor sunt reducerile sau beneficiile pe care le primesc în urma acestei acțiuni. 

În ceea ce privește tipul de conținut consumat cel mai des în mediul online, aproape 60% dintre participanți preferă conținutul video și imaginile, în timp ce numai 26% sunt interesați de cel audio. 

Și componenta de influencers marketing s-a dovedit eficientă în cazul brandurilor care se adresează consumatorilor români. Mai bine de jumătate dintre participanții la studiu au declarat că au achiziționat un produs după ce l-au văzut promovat de către un influencer, iar 25% au căutat mai multe informații despre acel produs sau brand. De asemenea, 81% dintre respondenți au descoperit un brand sau o companie după ce le-au văzut promovate de către un influencer. 

Referitor la intenția de cumpărare online a românilor anul acesta, potrivit cercetării Zitec și Ipsos, circa 52% dintre respondenți estimează că vor face anul acesta la fel de multe cumpărături online precum în 2021, iar 30% își propun să facă mai multe achiziții online comparativ cu anul precedent. De cealaltă parte, doar 16% dintre participanți estimează că vor face mai puține cumpărături online în 2022. 

Crama Oprișor se află în clasamentul celor mai bune vinuri din România, un sortiment se află chiar în top trei cele mai bune vinuri roșii, numărându-se, în același timp, și printre cei mai mari exportatori autohtoni.

Din păcate, însă, deși se numără printre cei mai mari producători europeni, cu multe premii internaționale obținute, vinurile românești nu intră în preferințele consumatorilor la nivel european sau internațional. Principalele direcții pe care trebuie acționat: comunicare, promovare și marketing, susține Gabriel Roceanu, General Manager al Cramei Oprișor.

El a povestit într-un interviu pentru revista FoodBiz cum a luat naștere și s-a dezvoltat brandul Crama Oprișor. Nu în ultimul rând, a explicat și de ce suferă imaginea vinului românesc pe piața internațională.

„Crama Oprișor și-a stabilit activitatea de producție în podgoria Oprișorului din Județul Mehedinți prin anul 1997, atunci când acolo erau versanții dealurilor acoperiți de plantațiile de viță-de-vie vechi, ale fostelor întreprinderi moștenite din perioada comunistă. Crama în sine este la baza unui deal, iar în perioada 1997 -2000, echipa Cramei Oprișor a recepționat strugurii de la cultivatorii din zonă, iar vinul era produs în crama închiriată la acea vreme. După aceea, locația cramei și terenurile cu viță-de-vie au fost achiziționate de Crama Oprișor ca și entitate, adică de către compania Carl Reh Winery, firma care activează sub numele comercial de Crama Oprișor (…) iar de atunci, au început investițiile puternice în modernizarea zonei”, a povestit Managerul General al Cramei, Gabriel Roceanu pentru revista FoodBiz.

Deși România este pe locul 6 la producție în Europa și locul 13 la nivel mondial, cu peste 150 000 de hectare de viță-de-vie și o tradiție îndelungată în cultivarea de struguri și producerea de vin, realitatea este că în magazinele din întreaga lume vinul românesc nu se regăsește la raft. Crama Oprișor, alături de alți mari producători de vin români, încearcă să-ți ocupe locul meritat în magazinele marilor retaileri.

„Potențialul vinului românesc, noi cei de la Crama Oprișor, îl considerăm ca fiind imens și nu numai noi și alții. Am participat la zeci de degustări cu comisii internaționale prin care vinurile au fost ascunse în spatele unui ambalaj netransparent (…) așa numitele degustări în orb, iar vinurile românești au fost foarte apreciate, în top 5”, a mărturisit managerul Cramei Oprișor.

Un Cabernet Sauvignon românesc clasat, la un astfel de concurs, pe locul 3 costă 10 euro, față de un Cabernet Sauvignon al unui brand european renumit clasat 8, care costă 60 de euro.

România are nevoie să depună eforturi mai mari pe partea de comerț internațional pe trei direcții: comunicare, promovare și marketing, mai spune Gabriel Roceanu.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro