Interesul pentru mașinile second-hand continuă să crească pe fondul producției reduse de mașini, a crizei globale legate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, a dificultăților logistice și a inflației în creștere. Mai mult, pandemia de COVID-19 a schimbat semnificativ așteptările consumatorilor de astăzi. În acest context, Spotawheel a realizat un studiu despre comportamentul consumatorului și a arătat care sunt tendințele de cumpărare de pe piața de automobile rulate din România. 

Conform studiului derulat de Spotawheel, aproape 50% dintre români au declarat că au decis să cumpere o mașină second hand, deoarece nu își permit un vehicul din showroom. În plus, 42% dintre respondenți consideră că achiziția unui vehicul rulat este o bună investiție, fiindcă pierderea de valoare a mașinii este mai mică după un an. De asemenea, perioada lungă de așteptare pentru un automobil comandat direct de la producător este un alt motiv pentru care șoferii preferă achiziția unei mașini rulate (14%).

„Trendul de a trata achiziția unei mașini drept investiție, de a calcula evoluția valorii ei în timp și de a minimiza devalorizarea anuală este unul evident. Acest nou comportament de consum, cât și situația disponibilității globale a mașinilor noi, duc către o creștere rapidă a pieței de mașini rulate”, a declarat Alex Garciu, Manager de vânzări Spotawheel România.

Ce îi determină pe români să își schimbe mașina?

Sondajul a relevat motivele din spatele deciziei de schimbare a mașinii, printre cei mai importanți factori regăsindu-se: necesitatea înlocuirii cu un model mai nou (47%), dorința de a cumpăra o mașină mai avansată din punct de vedere tehnologic (32,25%), un consum mai eficient de combustibil (16,25%). Pe de altă parte, aspectele mai puțin importante pentru români în luarea unei astfel de decizii sunt: atractivitatea prețurilor (4,25%), majorarea veniturilor (8,75%) sau impactul negativ pe care vehiculul îl are asupra mediului (13,50%).

Peste jumătate dintre români aleg să plătească în numerar atunci când își cumpără o mașină rulată

Întrebați despre opțiunile de plată preferate pentru achiziția mașinilor rulate, majoritatea respondenților optează pentru plata în numerar (55%). Plata sub formă de trade-in a fost menționată de 21,5% dintre români, fiind urmată de finanțări sau credite (11,8%) și de leasing (7,8%).

Peste 50% dintre respondenți sunt dispuși să plătească suplimentar pentru o mașină inspectată și certificată, potrivit datelor Spotawheel. În schimb, românii nu ar plăti mai mult pentru: posibilitatea de a pune la dispoziție mașina pentru un test drive la adresa indicată (10,8%) sau un proces de plată ușor și rapid (10,8%). Doar 5,5% dintre șoferi ar fi deschiși să plătească suplimentar pentru facilitarea formalităților legate de achiziționarea unui vehicul și doar 4% dintre aceștia pentru sprijinul unui consilier financiar.

Siguranța este cel mai important criteriu pentru români în alegerea unui automobil second-hand

Conform studiului Spotawheel, peste 65% dintre respondenți au declarat că siguranța este cel mai important factor care influențează alegerea unei mașini. Tehnologia (48,5%) și fiabilitatea (47,5%) sunt următoarele criterii relevante pentru aceștia. Pe următoarele poziții se află confortul (44,5%), consumul redus (39%) și prestigiul mărcii (41%). La polul opus, oferta de preț (6%), inspecția tehnică (12,5%) și interiorul și exteriorul mașinii (18,5%) sunt factori care cântăresc mai puțin în decizia de achiziție a unui vehicul rulat.

Test drive-ul este momentul cheie care îi ajută pe șoferi să ia o decizie asupra mărcii vehiculului

Sondajul Spotawheel arată că test-drive-ul se bucură de cea mai mare popularitate în rândul clienților, 30% dintre respondenți spunând că acesta este momentul decisiv pentru alegerea mărcii sau modelului mașinii. De asemenea, peste 16% dintre respondenți iau decizia de a cumpăra imediat după testarea automobilului. Alți factori care influențează alegerea unei mașini sunt interacțiunea cu un vânzător de încredere (11,75%), comparațiile între vehicule (9,75%) sau garanția extinsă (9,5%). 

Posibilitatea de retur i-ar încuraja pe șoferi să cumpere mașini online

În ceea ce privește achiziția online, 82% dintre respondenți declară că nu ar cumpăra o mașină online fără test drive sau fără să o vadă în realitate. Totuși, posibilitatea de a returna mașina și rambursarea completă a banilor i-ar determina pe o parte dintre români (34,8%) să ia în calcul achiziția online a unei mașini fără test drive. Accesul la raportul de inspecție tehnică și garanția extinsă reprezintă alte aspecte care i-ar încuraja pe șoferi (10,1%) să cumpere vehicule online.

Studiul comandat de Spotawheel a fost desfășurat pe un eșantion de 400 de persoane. Respondenții care au participat la sondaj au declarat că au cumpărat o mașină rulată în ultimele 6 luni sau că doresc să achiziționeze una în următoarele 6 luni.

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români se declară interesați să învețe mai mult despre cum funcționează noile tehnologii, însă participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții este mai degrabă scăzută. Atitudinea față de utilizarea roboților industriali, a inteligenței artificiale sau utilizarea de interfețe creier-mașină este mixtă.

Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viitorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului  și locul României în lumea viitorului.”

Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector, Universitatea București: „Participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții nu este una foarte ridicată, arătând cel puțin două lucruri: pe de o parte, încrederea limitată pe care adulții o acordă învățării ca mijloc de promovare și dezvoltare profesională, iar pe de altă parte, disponibilitatea scăzută de a investi resurse în educație și formare, atât la nivel individual (buget propriu), cât și la nivel de organizație. Putem observa că discrepanțele și inegalitățile clasice din societatea noastră sunt reflectate și aici: bărbații au o rată de participare la formare aproape dublă față de cea a femeilor, iar cei cu nivel de trai și de educație medii și ridicate au o pondere de aproape trei ori mai mare în populația care accesează cursuri de formare profesională. Interesant este faptul că nu regăsim discrepanțe așa de mari cum ne-am fi putut aștepta între urban și rural, iar un semn de optimism ar putea fi reprezentat de faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani investesc cel mai mult în propria formare și dezvoltare profesională. Atunci când vine vorba despre automatizare, inteligență artificială, interfață creier-mașină, putem sesiza o tendință de polarizare a percepțiilor. Ca o lecție învățată a pandemiei, remarcăm faptul că aproximativ jumătate dintre cei chestionați manifestă interes și disponibilitate pentru telemuncă”.

Percepția asupra Științei și Tehnologiei. Inteligența artificială și roboții. Meseriile viitorului

Afinitatea față de noile tehnologii

71,9% dintre români declară că ar fi interesați să învețe mai multe despre cum funcționează noile tehnologii, în timp ce 27,6% nu ar fi interesați, iar 0,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele gri și gulerele albe sunt categoriile cele mai interesate să afle mai multe despre cum funcționează noile tehnologii. Manifestă un dezinteres semnificativ mai ridicat decât alte categorii față de posibilitatea a învăța mai multe despre cum funcționează noile tehnologii persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Învățare pe tot parcursul vieții

17% dintre respondenți declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile, 81,1% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Nu știu sau nu răspund 1,9%
Analiza socio-demografică: Declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile în special: persoanele cu vârsta sub 60 de ani, cele cu educație superioară, gulerele gri sau albe, angajații la stat.

19,1% dintre respondenți declară că au urmat  cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu, 80,5% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Procentul non-răspunsurilor este de 0,4%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat au urmat  în ultimele 12 luni cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.

27,5% dintre respondenți declară că au beneficiat de pregătire la locul de muncă (sub îndrumarea unor colegi, supervizori) în ultimele 12 luni, 70,5% răspund negativ la această întrebare și 2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, persoanele cu vârsta sub 44 de ani,  cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri și cei cu un venit mai ridicat  au beneficiat de pregătire la locul de muncă într-o măsură mai mare decât restul populației.

Percepția asupra științei și tehnologiei

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 7% dintre respondenți aleg varianta 1,  0,6%  – varianta 2, 1,2% – varianta 3,  3,3% – varianta 4, 12% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 4,7% dintre respondenți, 7 de către 10,1% , 8 – 15,8%, 9- 8,8%, 10 – 34,9%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 59.5%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile.  Procentul non-răspunsurilor este de 1,5% din totalul eșantionului.
Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Datorită științei și tehnologiei, generația următoare va avea mai multe posibilități de împlinire”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total”, iar 10 înseamnă „acord total”, 6,1% dintre respondenți aleg varianta 1,  1,4% – varianta 2, 2,6% – varianta 3,  2,8% – varianta 4, 13,1% – varianta 5.  Varianta 6 este aleasă de către 5,7% dintre respondenți, 7 de către 9,3%, 8 – 15,7%, 9 – 7,9%, 10 – 33,3%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 56.9%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile.  Procentul non-răspunsurilor este de 2% din totalul eșantionului.

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Inteligența artificială și automatizarea vor crea mai multe locuri de muncă decât vor elimina”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 19,5% dintre respondenți aleg varianta 1, 3,9% – varianta 2, 5,2% – varianta 3,  6,2% – varianta 4, 14,9% – varianta 5.  Varianta 6 este aleasă de către 6,5% dintre respondenți, 7 de către 7,5% , 8 – 10%, 9 – 3,7%, 10 – 20,1%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10 este de 33.8%, indicând un nivel scăzut de răspunsuri favorabile 2,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Atitudinea față de utilizarea Inteligenței artificiale

38,3% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre utilizarea inteligentei artificiale în tot mai multe domenii de activitate. 41,5% au o părere nici bună/nici proastă, iar 18,4% o părere proastă. 1,4% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,4% nu răspund.           
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales bărbații, persoanele cu vârsta până în 30 de ani, persoanele care locuiesc în București și persoanele cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.

Atitudinea față de utilizarea roboților industriali

43% dintre români au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă, 27,7% au o părere nici bună/nici proastă, iar 28,2% o părere proastă. 0,8% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Au o părere proastă despre utilizarea despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii primare și persoanele care au venituri foarte scăzute.

Atitudinea față de utilizarea interfeței creier mașină

30,2% dintre respondenți au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă. 32,7% au o părere nici bună/nici proastă despre această posibilitate, iar 33,2% o părere proastă. 3,5% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă mai ales bărbații și persoanele cu vârsta până în 30 de ani.

Atitudinea față de telemuncă

47,7% dintre cei intervievați ar fi personal dispuși să lucreze de la distanță prin intermediul aplicațiilor online de comunicare, în timp ce  47,1% nu ar fi.  5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Ar fi dispuși să lucreze la distanță prin telemuncă mai ales tinerii până în 29 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Nu își doresc o asemenea perspectivă în special persoanele cu studii primare, gulerele albastre și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Prezentarea grafică a datelor celui de-al cincilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/07/6.07.22-Cap.-5-Meseriile-Viitorului-Stiinta-tehnologie-Agenda-ROMANIA-2050.pdf

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.  

Sponsorii și partenerii proiectului sunt: Fundația Superbet, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.

Compania Transavia, liderul pieței de carne de pui din România, anunță că „investește masiv în energie regenerabilă și în cogenerare pentru a ajunge să își acopere aproape în integralitate necesarul de energie. Doar în acest an, prin proiectele deja demarate, Transavia intenționează să amplaseze peste 22.000 de panouri fotovoltaice care vor produce energie verde. Prin această capacitate instalată, de 10 MWh, se va acoperi aproximativ 30% din consumul de electricitate al facilităților Transavia. Această etapă va elimina anual cel puțin 4 milioane de kilograme de emisii de CO₂, echivalentul emisiilor anuale provenite de la 1778 de autoturisme.

Reducerea semnificativă a emisiilor de carbon va fi dublată de un efect economic pozitiv asupra performanțelor companiei, care, odată ce își va asigura necesarul energetic pe cont propriu, va fi protejată de fluctuațiile masive ale prețurilor la energie. Panourile fotovoltaice vor fi instalate atât pe acoperișurile fermelor de pui, cât și pe teren, în funcție de structura construcțiilor și de poziția față de soare. În etapa actuală vor fi amplasați peste 100.000 de metri pătrați de panouri fotovoltaice”. 

Dr. ing. Ioan Popa, președinte și fondator al Transavia: „Ambiția noastră este să ne asigurăm, până la finalul anului 2023, aproape în integralitate energia electrică necesară. De aceea, investim masiv în energia verde și soluții de eficiență energetică ce vor contribui la rezultatele noastre pe termen lung. Doar în prima etapă, concentrată în anul în curs, vom acoperi circa o treime din necesarul de energie electrică pentru facilitățile noastre, creând și un avantaj unic în piață. Singurul factor care ne-ar putea afecta progresul ar fi funcționarea defectuoasă a lanțurilor logistice. Avem însă încredere că, împreună cu companiile cu care colaborăm în implementarea proiectului, vom găsi soluții astfel încât să reușim până la finalul anului viitor să producem 80%-100% din energia de care avem nevoie.”

Theodora Popa, vicepreședinte al Transavia: „Suntem hotărâți să fim un model pentru toți jucătorii din piață și să contribuim activ la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite, reducându-ne la minimum posibil amprenta de carbon. Doar cei 10 MWh, produși de panourile fotovoltaice din prima etapă, sunt echivalentul plantării a 187.000 de copaci sau, altfel spus, a unei păduri de aproape 200 de hectare. Contribuim astfel direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și la combaterea efectelor schimbărilor climatice.”

Inițiativa face parte din strategia de sustenabilitate „De la bob la furculiță”, prin care compania s-a angajat să protejeze resursele pentru generațiile viitoare, acționând responsabil în privința oamenilor, a animalelor, a comunităților și a mediului. 

Transavia anunță că, suplimentar, pe lângă panourile fotovoltaice, „va implementa și două proiecte de cogenerare de înaltă eficiență electrică și termică. 

Pentru eficientizarea consumului de energie, Transavia a adoptat deja utilizarea tehnologiilor și echipamentelor eficiente și a implementat modele de exploatare fiabilă a acestora astfel încât să nu existe pierderi. Conform celui mai recent Raport de Sustenabilitate publicat de Transavia, compania a devansat cu 4 ani atingerea obiectivului țintă de reducere a consumului de energie relaționat cu iluminatul. Astfel, ca urmare a accelerării înlocuirii corpurilor de iluminat existente cu corpuri LED la toate punctele de lucru unde se puteau aduce îmbunătățiri, compania a redus deja cu 15% consumul de energie din această activitate. Același Raport indică faptul că afacerea de familie, cu capital 100% românesc, utilizează gazele naturale la producerea aburului pentru asigurarea fluxului tehnologic, la încălzirea spațiilor destinate creșterii păsărilor dar și la încălzirea spațiilor administrative. Tot în vederea creșterii eficienței energetice, compania continuă activitatea de izolare termică și de monitorizare a microclimatului cu echipamente automatizate în halele de creștere. De asemenea, Transavia a implementat măsuri specifice pentru fiecare punct de lucru, în funcție de zona geografică și de variația de temperatură pentru perioada iarnă-vară”.

Transavia reamintește că „este singurul producător de carne de pui care a publicat în mod voluntar Raportul de Sustenabilitate în ultimii doi ani. De asemenea, este prima companie din România cosemnatară a Codului Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar”.

Transavia este „liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brand-urile Fragedo, Libertan și Papane, ocupând locul 4 în topul celor mai valoroase portofolii din România (Brand Finance Romania 50 2022). Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. În cei 31 de ani de activitate, Transavia a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, Transavia are în prezent peste 2.300 de angajați, care activează preponderent în cele 30 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane și a CSI. Fragedo, brand emblemă al companiei Transavia, a fost desemnat și la ediția 2021 a Summit Forbes Brands for Kids, drept Cea mai de încredere marcă de carne. Pentru mai multe informații, vizitați https://transavia.ro/”.

La aproape două săptămâni de la încheierea examenului de Bacalaureat, tot mai mulți tineri se află în căutarea unui loc de muncă, numărul de aplicări pentru joburile entry level și cele din categoria „fără experiență” crescând cu aproximativ 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. De altfel, și angajatorii au scos în piață un număr important de joburi care se adresează celor aflați la început de carieră – peste 25.000 de locuri de muncă pentru cei fără experiență sau cei din segmentul entry-level sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cele mai multe au fost postate de companiile care activează în retail, cele din servicii, industria alimentară, turism, transport și call – center / BPO.

„Tinerii au fost întotdeauna căutați pe piața muncii, însă au fost mulți ani în care angajatorilor le era greu să îi atragă și să îi rețină pe termen lung în interiorul companiilor. Dacă a fost ceva bun în acești ani de pandemie, a fost schimbarea felului în care tinerii se raportează la piața muncii. Au înțeles că ideal este să nu amâne prea mult momentul începerii carierei, să trateze cu mai multă responsabilitate rigorile pe care le presupune un job, să meargă la interviuri mai bine pregătiți și, în general, să fie mai serioși când vine vorba de viața lor profesională. De aceea, nu ne surprinde să vedem că, imediat după terminarea examenului de Bacalaureat, absolvenții de liceu își încearcă norocul pe piața muncii, chiar și dacă unii dintre ei vor să se angajeze doar pe perioada verii, până vor începe cursurile de la facultate”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea acestor candidați au fost retailul, call-center / BPO, servicii, IT / telecom și turism / horeca. Acestea sunt, în mod tradițional, domeniile către care se îndreaptă cu cea mai mare ușurință tinerii pentru că permit o specializare rapidă la locul de muncă, iar unele sectoare, cum ar fi turismul, horeca sau call-center-ele vin și cu proiecte sezoniere, căutate în special de cei care vor să se angajeze doar pe perioada verii. ”Faptul că vedem, însă, un procent destul de mare, peste media la nivelul întregii piețe de candidați, a celor care aplică pentru joburi remote, ne duce la concluzia că sunt destul de mulți tineri care vor să se angajeze permanent și să poată continua munca și din toamnă, în paralel cu studiile. Dacă, la nivel general, vorbim despre un procent 12% alocat aplicărilor pentru locurile de muncă remote, în cazul celor fără experiență, procentul crește la 20%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al unui angajat entry level din România este de 3.000 de lei pe lună. Dintre domeniile preferate de tineri, cele mai mari salarii medii nete le oferă angajatorii din IT (4.000 de lei), telecom (3.500 de lei), call-center / BPO (2.700 de lei), turism / horeca (2.500 de lei) și servicii (2.200 de lei).

Restricțiile nu îi mai împiedică pe români să își facă planuri de concediu anul acesta, dar cei mai mulți au buget limitat de vacanță. În contextul inflației și a creșterii generale a costurilor de trai, 31% dintre români scot din buzunar la fel de mult ca anul trecut pentru vacanța din această vară, iar 19% au redus bugetul cu 30-50%, potrivit unui sondaj realizat pe platforma de recrutare online BestJobs. Restul de 41% dintre cei care au declarat că și-au făcut planuri pentru vacanță se așteaptă să cheltuie mai mult în acest an, iar 9% au de gând să rămână acasă în vacanță și să nu cheltuie nimic.

„Dacă anul trecut, pandemia a influențat planurile de concediu ale românilor, în prezent, provocarea este dată de contextul economic, care pune presiune pe bugetele de vacanțe. Cu toate acestea, vacanțele și perioadele fără a sta cu gândul la muncă sunt absolut necesare pentru sănătatea mintală și pentru prevenirea stării de burnout, în special după ultimii doi ani, în care interacțiunile sociale și călătoriile au fost limitate. Aceste nevoi nu ar trebui ignorate, iar angajatorii ar trebui să se asigure că angajații au parte de timp liber suficient”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Aproximativ 35% dintre angajații români ce au participat la sondajul BestJobs spun că nu mai au nicio zi de vacanță rămasă din anul trecut. Alți 31% și-au păstrat mai puțin de 10 zile pentru acest an, 16% mai au între 10 și 20 de zile, iar 7% au chiar peste 20 de zile disponibile. Cu toate acestea, 47% au de gând să își ia liber între 5 și 10 zile consecutive pentru vacanța de vară, în timp ce 26% vor să își ia peste 10 zile. 8% își vor lua mai puțin de 5 zile, iar 19% nu sunt încă siguri dacă își vor lua concediu.

Unde își petrec românii anul acesta concediul

Anul trecut, peste 22% dintre români spun că au plecat în destinații exotice, dincolo de granițele României, în timp ce 31% și-au organizat concediul pe teritoriul României, din motive ce țin de sănătate. Doar 8% au plecat și în țară și în străinătate, iar 22% au stat acasă. Situația din acest an este diferită. 

În ciuda îngrijorărilor economice și a blocajelor recente din aviație, dintre cei care și-au făcut planuri de concediu în această vară, aproape 45% au declarat că vor petrece zilele libere în afara țării. 36% vor face vacanța în țară, în afara localității, în timp ce peste 20% au ales să își împartă concediul între destinații locale și străinătate.

Când vine vorba de cazare, 51% dintre respondenții la sondajul BestJobs preferă hotelul sau pensiunea și 14% iau în calcul să-și petreacă vacanța într-un apartament închiriat în regim hotelier. Alții au găsit soluții prietenoase cu bugetul lor, cum ar fi să se cazeze la prieteni, rude sau cunoștințe (6%), să își plănuiască vacanța în zona unde au o proprietate personală (4%) sau să meargă cu cortul (3%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 iunie – 07 iulie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Curtea de Conturi a României marchează împlinirea primului an de implementare a unui amplu proces de transformare culturală a instituției – proiectul DaVinci, realizat în cadrul programului ”CCR – SAI pentru cetățean”. Proiectul DaVinci vizează două schimbări semnificative: eficientizarea modului în care reprezentanții instituției auditează entitățile publice și transformarea culturii organizaționale în sensul modernizării Curții de Conturi.

Realizarea unei diagnoze organizaționale, a unui plan de intervenție care să conducă la atingerea obiectivelor de modernizare a Curții de Conturi și participarea la cursuri de formare profesională pentru îmbunătățirea abilităților angajaților sunt câteva dintre cele mai importante etape ale acestui proiect.

Prima etapă parcursă în proiectul de transformare a constat în realizarea unei diagnoze a culturii organizaționale existente în Curtea de Conturi a României. Analiza efectuată în acest sens a inclus atât o componentă internă (cercetări cantitative și calitative la care au participat peste 1.000 de angajați ai Curții de Conturi), cât și una externă, ce a implicat chestionarea a 50 de entități cu care Curtea de Conturi interacționează în misiunile de audit.

„Diagnoza ne-a arătat că avem puncte tari, pe care putem construi, dar și aspecte care pot fi îmbunătățite. Vom continua să desfășurăm acțiuni menite să contribuie la transformarea culturii organizaționale, vom comunica mai mult și mai des atât în plan intern, cât și extern. Trebuie să urmărim permanent unde suntem și unde vrem să ajungem. Transformarea unei culturi organizaționale este un proces amplu, care poate dura și câțiva ani. Noi ne-am asumat acest obiectiv de îmbunătățire a modului în care reprezentanții Curții de Conturi comunică și colaborează, atât intern, cât și cu entitățile pe care le auditează”. (Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi).

Etapa de diagnoză a continuat cu definirea culturii organizaționale ideale a Curții de Conturi a României în raport cu strategia, misiunea și viziunea instituției și generarea planului de intervenție. Planul include evaluarea competențelor managerilor din cadrul Curții de Conturi și instruiri dezvoltate pentru îmbunătățirea abilităților pentru personalul de management și pentru cel de execuție.

Primele etape ale proiectului Da Vinci de transformare culturală au fost parcurse în perioada iunie 2021 – iunie 2022, iar în următorul an sunt așteptate să apară efectele acestei modernizări aduse unei instituții cu o tradiție de peste un secol și jumătate – Curtea de Conturi a României.

Proiectul Da Vinci face parte din proiectul CCR – SAI pentru cetățean, finanțat din Programul Operațional Capacitate Administrativă.

În perioada 26 – 28 iunie 2022, o delegație a Curții de Conturi a Țărilor de Jos condusă de vicepreședintele instituției, domnul Ewout Irrgang, a efectuat o vizită de lucru în România în cadrul cooperării dintre Curtea de Conturi a României și instituția supremă de audit (SAI) a Țărilor de Jos, derulată în baza programului de circumscripție a Ministerului de Finanțe olandez.

În cadrul vizitei, reprezentanții Curții de Conturi a Țărilor de Jos au susținut o prezentare în fața membrilor Plenului Curții de Conturi a României, cu accent pe importanța continuării cooperării dintre cele două SAI-uri.

“Curtea de Conturi a Țărilor de Jos încurajează eforturile de reformă demarate de Curtea de Conturi a României în anul 2020 și va contribui cu expertiză în principalele zone abordate în raportul de evaluare inter-pares, urmând ca în perioada următoare să sprijine SAI România în efectuarea a trei misiuni de audit al performanței plecând de la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite”,a subliniat vicepreședintele Ewout Irrgang în dezbaterile cu membrii Plenului Curții de Conturi.

La rândul său, președintele Mihai Busuioc a apreciat deschiderea Curții de Conturi a Țărilor de Jos în ceea ce privește colaborarea profesională în cadrul proiectelor demarate:

„Lumea auditului este într-o continuă schimbare pentru a se putea adapta la provocările actuale din societate. Prin întărirea schimbului de experiență și realizarea de misiuni de audit în comun, instituțiile supreme de audit pot dezvolta practici adecvate pentru a răspunde mai bine la așteptările cetățenilor. Cooperarea cu omologii noștri din Țările de Jos reprezintă o etapă importantă în procesul demarat de instituția noastră și sunt convins că activitatea Curții de Conturi a României va fi îmbunătățită prin acest schimb de experiență.”

Curtea de Audit a Țărilor de Jos a făcut parte din echipa de evaluare inter-pares a activității Curții de Conturi a României, alături de instituțiile omoloage din Austria și Polonia. Ulterior publicării raportului de evaluare, la inițiativa SAI România a fost inițiată o colaborare finanțată prin programul de circumscripție care vizează cooperarea și schimbul de expertiză în ceea ce privește controlul și asigurarea calității, comunicarea cu părțile interesate, auditul performanței și evaluarea riscurilor în activitatea de audit.

În cadrul vizitei, delegația olandeză a avut o întrevedere cu președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, în care s-a discutat despre importanța dezbaterii rapoartelor de audit și a consolidării relației dintre instituțiile supreme de audit și Parlament.

Delegația s-a întâlnit, de asemenea, și cu doamna Cosette Chichirău, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Cooperarea în baza programului de circumscripție

Programul de circumscripție al Ministerului de Finanțe din Țările de Jos își propune să asiste instituțiile financiare din Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Macedonia, Moldova, Mongolia, Muntenegru, România și Ucraina în consolidarea activității prin promovarea standardelor europene și internaționale în domeniul finanțelor publice. Colaborarea dintre instituțiile supreme de audit din Țările de Jos și România în baza programului de circumscripție se concentrează pe schimbul de expertiză în ceea ce privește controlul și asigurarea calității, comunicarea cu părțile interesate, auditul performanței și evaluarea riscurilor în activitatea de audit.

VTEX (NYSE: VTEX), platforma enterprise de comerț digital cu ajutorul căreia brandurile și retailerii își gestionează operațiunile de comerț, a fost numită Strong performer în Raportul Gartner Peer Insights „Voice of the Customer”: Digital Commerce 2022. „Voice of the Customer” este un raport care sintetizează recenziile de pe platforma Gartner Peer Insights pentru persoanele cu funcție de decizie din domeniul IT. Această perspectivă de ansamblu, împreună cu recenziile individuale detaliate, completează cercetarea desfășurată de Gartner și poate juca un rol esențial în procesul de cumpărare, întrucât se concentrează asupra experiențelor directe în urma implementării și utilizării unei soluții.

VTEX a ocupat a treia poziție în cadrul categoriei „Rating general”, obținând nota 4,4 din 5, în baza a 33 de recenzii ale utilizatorilor, până în ianuarie 2022. Clienții VTEX au acordat un rating și la rubrica „Willingness to Recommend”, iar 96% dintre utilizatori au precizat că ar recomanda compania și soluțiile VTEX.

„E o onoare să fim apreciați în Gartner Peer Insights pentru că raportul este realizat pe baza feedbackului clienților noștri. Credem că această recunoaștere este o dovadă a eforturilor noastre la nivel de companie – de la echipa de produs și echipa de vânzări până la echipa de customer support – totul pentru a ne ajuta clienții să creeze, să gestioneze și să furnizeze experiențe de comerț B2B, B2C și marketplace”, a spus Geraldo Thomaz, fondator și co-CEO VTEX.

„Cred că cel mai bun barometru pentru o companie de tip SaaS sunt rezultatele clienților ei, iar titlul de Strong Performer în Gartner Peer Insights confirmă exact acest aspect. De altfel, această recunoaștere ne validează eforturile din regiune și viziunea conform căreia obiectivele clienților noștri sunt și obiectivele VTEX”, declară Cristi Movilă (foto), Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX.

Această recunoaștere vine imediat după o perioadă în care compania a avut rezultate pozitive. În anunțurile publice privind rezultatele din T1 2022, VTEX a precizat că veniturile sale totale au crescut cu 33,7% YoY, adăugând noi clienți și extinzând parteneriatele cu clienții existenți, printre care AB InBev, H&M, Oster, Under Armour, Walmart, Whirlpool și mulți alții.

Pentru a descărca  Raportul Gartner Peer Insights „Voice of the Customer”: Digital Commerce 2022, apasă aici, iar pentru informații suplimentare privind VTEX, capabilitățile sale complete de comerț și activitatea desfășurată în colaborare cu câteva dintre cele mai mari branduri din lume, vizitează www.vtex.com.

Instituțiile statului încarcă afacerile din România cu raportări suplimentare despre activitatea lor de business, care obligă firmele la cheltuieli suplimentare pentru a putea transmite aceste raportări și le expune la amenzi, în condițiile în care statul însuși nu investește în digitalizarea propriilor procese și a relației cu mediul de business, transmite compania NextUp, producător de soluții software pentru afaceri.

„Prin implementarea SAF-T și e-Factura, obligatorii pentru o mare parte dintre companiile din România din iulie 2022, instituțiile statului încarcă afacerile cu raportări suplimentare, pentru că digitalizarea în curtea proprie este minimă. Prin cele două tipuri de raportări, firmele sunt practic obligate să investească în digitalizare, adică în soluții care să automatizeze întreg procesul de extragere din contabilitate a datelor cerute de stat, fără ca statul însuși să îmbunătățească relația cu mediul de business. Practic, prin SAF-T și e-Factura, care sunt raportări obligatorii, digitalizarea are loc doar unilateral, în curtea firmelor”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Raportarea SAF-T, obligatorie din ianuarie, cu o perioadă de grație care expiră în iunie, pentru categoria marii contribuabili, în care sunt incluse aproximativ 4.000 de firme, și pentru categoria celor medii de anul viitor, respectiv mici din 2024, impune transmiterea de informații financiar-contabile despre conturi contabile, clienți, furnizori, taxe, stocuri, proprietari, facturi de vânzare, facturi de cumpărare, plăți, mișcări de bunuri, tranzacții cu active.

Această raportare este considerată ca fiind “complexă” și „stufoasă” de către comunitatea experților contabili și de către mediul de business. În cazul în care conține erori sau date greșite, companiile riscă amenzi de până la 5.000 lei. Pentru a putea raporta multitudinea de date cerută de stat prin sistemul SAF-T, companiile se văd nevoite să apeleze la soluții de digitalizare, ceea ce presupune costuri suplimentare.

“Antreprenorii români investesc oricum în procesul de digitalizare în firmele lor, iar costurile suplimentare generate de noile sisteme de raportare de la stat nu ar fi o presiune financiară majoră, mai ales că aceste soluții sunt accesibile. Partea deranjantă este că digitalizarea nu se întâmplă și la stat, în timp ce statul obligă mediul de business la numeroase schimbări, care în loc simplifice munca antreprenorilor, o îngreunează. Mai mult de atât, firmele riscă să fie sancționate dacă nu raportează în timpul limită stabilit de stat sau dacă raportează date eronate, ceea ce pot evita fără stres și bătăi de cap cu un soft potrivit, care extrage și gestionează corect toate datele unei firme. Există softuri pe piață care, în lipsa unor tehnologii moderne și stabile, raportează greșit sau incomplet datele financiar la ANAF, ceea ce pe lângă stresul generat de schimbările aduse de stat, antreprenorii ar trebui să înfrunte un stres suplimentar, care le afectează business-ul”, explică Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

În plus, prin cele două tipuri de raportări, SAF-T și e-Factura – care nu înseamnă facturare electronică, ci transmiterea online a datelor de pe facturi către stat, activitatea raportării este atribuită direct antreprenorilor, nu neapărat specialiștilor contabili, ceea ce încă o dată complică relația dintre stat și mediul de business.

„Multe schimbări implementate de stat solicită implicarea directă sau chiar prezența fizică a antreprenorilor, deși aceste responsabilități pot fi îndeplinite cu succes de specialiștii contabili, care oricum cunosc în detaliu activitatea financiară a firmei. Din păcate, statul nu simplifică prin deciziile luate activitatea în mediul privat, ci o încarcă dând la propriu de muncă și antreprenorilor, și angajaților. Pentru a nu resimți raportarea SAF-T , respectiv raportarea e-Factura ca pe responsabilități în plus, consumatoare de timp – pentru că antreprenorii, angajații și firmele însele nu au niciun avantaj prin aceste raportări – am automatizat transmiterea datelor către stat prin integrarea în sistemul de tip ERP NextUp a unor tehnologii moderne care ajută utilizatorii să încheie SAF-T și e-Factura în câteva minute”, adaugă Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Concret, pentru a simplifica activitatea comercianților, NextUp a introdus, în propriile softuri, de tip ERP, gestiune stocuri și contabilitate, o soluție de corelare și strângere a datelor pentru raportarea SAF-T, respectiv o soluție pentru transmiterea automată a datelor de pe facturi către ANAF. Astfel, transferarea automatizată a datelor de pe facturi în format XML, formatul dorit de stat, durează între 3 și 5 minute pentru toate facturile comparativ cu cel puțin 10 minute per factură pentru introducerea manuală a datelor.

1 din 5 români (21%) a folosit în anul 2022 servicii online pentru achiziționarea/utilizarea unei polițe de asigurare, cu 3 puncte procentuale mai mult față de 2021, arată rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR- IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. 

Totodată, aproximativ două treimi dintre participanții la studiu (64%) au declarat că soluțiile online sunt importante (36%) și foarte importante (28%) pentru ei atunci când achiziționează sau beneficiază de acoperirile unui asigurări. În același timp, și ponderea celor care folosesc servicii online în general, altele decât cele de asigurări, este mai mare: 59% în 2022, față de 56% în 2021. 

Aceste cifre indică faptul că există, în continuare, un potențial de creștere important pentru serviciile care pot să ușureze accesul oamenilor la protecția financiară oferită de asigurări.

Categoria de populație pentru care soluțiile online au o importanță mai crescută este reprezentată de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (77%), cu educație superioară (77%) și care locuiesc în mediul urban (68,9%).

De altfel, serviciile online reprezintă, după interacțiunea cu personalul, al doilea factor de satisfacție în ceea ce privește experiența cu companiile de asigurări. 71% dintre participanții la studiu au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de instrumentele online existente în asigurări.

„Industria de asigurări din România urmează trendul existent la nivel mondial și se află într-un continuu proces de digitalizare. Companiile de asigurări au respectat nevoile oamenilor și au implementat soluții simple prin care orice client poate utiliza o poliță de asigurare, de la distanță, fie că vorbim de achiziție, reînnoire, notificare daune, solicitare despăgubiri”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

În ceea ce privește luarea deciziei de cumpărare a unei asigurări, principalele elemente pe care participanții la studiu se bazează sunt modul în care acestea le acoperă nevoile (20%), rapiditatea în plata despăgubirilor (12%), consultanța oferită de compania de asigurare (7%), sfaturile celor apropiați (16%) sau prețul asigurării (9%).

Totodată, veniturile mai mari (36%), o mai bună informare (27%) și facilitățile fiscale oferite de stat (21%) reprezintă principalele trei motive care i-ar motiva mai mult pe români să achiziționeze o poliță de asigurare facultativă, arată rezultatele Barometrului.

„Digitalizarea a contribuit semnificativ la îmbunătățirea experienței clienților în ceea ce privește achiziția polițelor de asigurare, iar acest lucru s-a văzut în creșterea procentului celor care au folosit serviciile online. Însă, pentru a putea aduce protecția oferită de asigurări mai aproape de români, sunt necesare atât noi demersuri de informare și educație financiară, cât și oferirea de facilități fiscale, precum deductibilitatea asigurărilor de viață, și nu numai”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

• Volumele IPO la nivel global au scăzut cu 46%, iar veniturile au scăzut cu 58% în primul semestru
• Cu o activitate globală redusă aproape la jumătate în primele două trimestre din 2022, piața americană a înregistrat cel mai mare declin
• Orientul Mijlociu și India au fost singurele care au înregistrat performanțe mai bune  

Activitatea globală IPO a încetinit progresiv în T1 și T2 2022, ceea ce a dus la o scădere considerabilă atât a numărului de tranzacții, cât și a încasărilor. Volatilitatea crescută, cauzată de tensiunile geopolitice și de factorii macroeconomici, scăderea evaluării și performanța slabă a prețului acțiunilor după listarea publică inițială au dus la amânarea multor IPO-uri în timpul trimestrului. Majoritatea piețelor importante au înregistrat o încetinire dramatică a activității IPO în YTD 2022, după un an record în 2021. 

În cel de-al doilea trimestru din 2022, pe piața globală a IPO-urilor au avut loc 305 tranzacții care au cumulat venituri de 40,6 miliarde USD, o scădere de 54% și, respectiv, 65%, de la an la an (YOY). În YTD 2022, au existat 630 de IPO-uri care au atras venituri de 95,4 miliarde USD, reflectând scăderi de 46% și, respectiv, 58%, YOY.

Cele mai mari 10 IPO-uri, ca încasări, au atras 40 de miliarde de USD. Sectorul energetic a dominat, înregistrând trei dintre primele patru tranzacții, surclasând sectorul tehnologic și devenind cel mai important sector de atragere de fonduri prin IPO. Sectorul tehnologic a continuat să fie lider ca număr de tranzacții, dar mărimea medie a tranzacțiilor IPO a scăzut, de la 293 milioane USD, la 137 milioane USD, în timp ce sectorul energetic a trecut în fruntea clasamentului ca venituri, cu o mărime medie a tranzacțiilor care a crescut de la 191 milioane USD, la 680 milioane USD de la începutul anului.

Ofertele publice inițiale ale societăților de achiziție cu scop special (SPAC) au scăzut în mod semnificativ, în linie cu activitatea IPO clasică, în pofida intrării pe noi piețe. Piața SPAC a fost pusă la încercare în acest an ca urmare a înăspririi condițiilor din piață, prin incertitudini legate de reglementare și creșterea numărului de răscumpărări. Un număr record de SPAC-uri existente caută în mod activ ținte, majoritatea dintre acestea fiind confruntate cu o potențială expirare în cursul anului viitor. Cu toate acestea, performanța pieței și claritatea reglementărilor vor determina probabil fluxul de viitoare tranzacții.

În concordanță cu scăderea bruscă a activității IPO la nivel mondial, s-a înregistrat o scădere considerabilă a activității transfrontaliere, afectată de presiunile geopolitice și de politicile guvernamentale privind listările în străinătate, se arată în studiul EY Global IPO Trends Q2 2022.

Performanțe pe regiuni: investitorii se concentrează din nou pe elementele fundamentale

Regiunea Americilor a finalizat 41 de tranzacții în T2 2022, obținând venituri de 2,5 miliarde USD, ceea ce reprezintă o scădere de 73% a numărului de tranzacții și o scădere de 95% a veniturilor, față de anul precedent. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat 181 de oferte publice inițiale, obținând venituri de 23,3 miliarde USD în T2, o scădere YOY de 37% în volum și de 42% în venituri. Activitatea IPO pe piața EMEIA în T2 2022 a raportat 83 de tranzacții și a atras 14,8 miliarde USD în venituri, o scădere YOY de 62% și, respectiv, 44%. 

Având în vedere lichiditatea restrânsă de pe piață și scăderea semnificativă a prețurilor acțiunilor multor companii din noua economie care au intrat pe bursă în ultimii doi ani, investitorii devin mai selectivi și preferă să ia în considerare elemente fundamentale ale afacerilor pe care le vizează, cum ar fi profiturile sustenabile și fluxurile de numerar disponibile, în loc de estimări și proiecții despre „creștere”.

Paul Go, EY Global IPO Leader, spune: „Elanul record al IPO-urilor înregistrat în anul 2021 a fost rapid pierdut în fața volatilității crescânde a pieței, din cauza tensiunilor geopolitice în creștere, a factorilor macroeconomici nefavorabili, a slăbirii valorizării pe piețele bursiere/ și a performanțelor dezamăgitoare de după IPO, ceea ce a descurajat și mai mult apetitul investitorilor pentru IPO-uri. Odată cu scăderea lichidității disponibile în piață, investitorii au devenit mai selectivi și se reorientează către companii care fac dovada unor modele de afaceri rezistente, au o creștere profitabilă și care includ factorii ESG [mediu, social și guvernanță] în valorile lor de bază.”

America a înregistrat o încetinire notabilă a activității IPO

În general, activitatea IPO din regiunea Americilor a înregistrat cel mai puternic declin dintre toate regiunile în T2 2022, comparativ cu T2 2021, cu o scădere de 73% a tranzacțiilor (41 IPO-uri) și o scădere cu 95% a încasărilor (2,5 miliarde USD). Cu toate acestea, în comparație cu T1 2022, atât numărul de tranzacții, cât și încasările din T2 sunt în creștere (14% și, respectiv, 6%).

În SUA, majoritatea covârșitoare a IPO-urilor din 2021 se tranzacționează sub prețul de ofertare, iar performanța medie este sub cea generală a pieței, ceea ce diminuează și mai mult apetitul investitorilor de a participa la noi tranzacții. În ciuda nivelului mult redus al activității globale de IPO transfrontaliere YTD 2022, SUA rămâne principala destinație transfrontalieră.

În Canada, după un an 2021 record, a fost înregistrată o singură listare la Bursa de Valori din Toronto, în mai 2022. Turbulențele și incertitudinile din piață au închis listările de pe piața principală a TSX în 2022, dar există companii care au listări în pregătire care vor putea profita de această oportunitate odată cu redeschiderea piețelor.

Piața IPO din Brazilia a încetinit la începutul anului 2022, deoarece zeci de companii au renunțat sau au amânat tranzacțiile. Este pentru prima dată din 2016, când Brazilia a înregistrat o penurie de IPO-uri în prima jumătate a anului. Este de așteptat ca volatilitatea pieței să continue, pe măsură ce inflația ridicată persistă și ratele dobânzilor urcă la două cifre.

Piața IPO din Asia-Pacific a fost slăbită în 2022 

Zona Asia-Pacific a încheiat trimestrul cu un declin YOY de 42% ca venituri și de 37% ca număr de tranzacții. Cu toate acestea, piețele din Asia-Pacific au avut o performanță relativ mai bună, beneficiind de cele mai mari două IPO-uri globale YTD. Regiunea a înregistrat 181 de IPO-uri care au atras venituri de 23,3 miliarde USD în T2 și 367 de IPO-uri care au atras venituri de 66 miliarde USD în YTD 2022. În ceea ce privește activitatea sectorială YTD, sectorul Materiilor prime a fost în frunte, cu 78 de IPO-uri, urmate îndeaproape de producția industrială cu 77 de IPO-uri. YTD, Bursa din Shenzhen a avut cel mai mare număr de tranzacții – 82, constituind 13% din IPO-urile globale. În același timp, Bursa de Valori din Shanghai a înregistrat cele mai mari încasări, cu 32,8 miliarde USD, reprezentând 34% din IPO-urile globale în decursul anului. 

YTD 2022, China a înregistrat o scădere YOY de 36% în ceea ce privește tranzacțiile (191) și o scădere de 16% în ceea ce privește veniturile (51,2 miliarde USD). O convergență de factori (restricțiile COVID-19, tulburările geopolitice, slăbirea pieței bursiere, incertitudinea economică și creșterea ratelor dobânzilor) a avut un impact negativ asupra activității IPO în Hong Kong. Odată cu ridicarea restricțiilor COVID-19 în Shanghai și Beijing, împreună cu cele 33 de politici și măsuri de stabilizare ale Consiliului de Stat, se așteaptă ca economia Chinei să își revină semnificativ în T3 2022 și să stimuleze apetitul investitorilor.

Japonia a înregistrat 37 de IPO-uri care au atras venituri totale de 0,5 miliarde de dolari în YTD, în scădere YOY cu 84% ca venituri și cu 31% ca număr de tranzacții. Deteriorarea apetenței investitorilor este determinată în principal de conflictele geopolitice, de creșterea prețurilor la energie și de deprecierea yenului japonez. Bursa de la Tokyo a fost restructurată în trei noi segmente de piață – Prime, Standard și Growth – pentru a stimula apetitul investitorilor și a câștiga cotă de piață la nivel global.

Activitatea IPO din Australia și Noua Zeelandă YOY a înregistrat o scădere modestă a numărului de IPO-uri (3%). Cu toate acestea, scăderea veniturilor a fost substanțială (76%). Aceasta poate fi atribuită faptului că mai multe IPO-uri importante au fost amânate pentru trimestrul III/trimestrul IV din 2022. Deși atragerea de capital a încetinit, în principal din cauza apetitului scăzut al investitorilor, au existat unele activități de fuziuni și achiziții, inclusiv tranzacții de separare și oferte publice inițiale pentru întreprinderi divizate. 

Ringo Choi, EY Asia-Pacific IPO Leader, spune: „O multitudine de factori, de la restricțiile COVID-19 și războiul din Europa, până la creșterea ratelor inflației și tensiunile dintre SUA și China, au slăbit piața IPO din Asia-Pacific în prima jumătate a anului 2022. Dar o serie de evoluții economice pozitive și noile politici guvernamentale din China ar trebui să ducă la un optimism reînnoit și la o revigorare a activității IPO în întreaga regiune Asia-Pacific pentru restul anului.”

Piața IPO din EMEIA continuă să fie afectată de volatilitatea pieței

În al doilea trimestru 2022, EMEIA rămâne a doua cea mai mare piață de IPO-uri după Asia-Pacific și a înregistrat 83 de IPO-uri (o scădere de 62% față de anul precedent), iar veniturile obținute au fost de 14,8 miliarde USD (o scădere de 44% față de anul precedent). În decursul anului, au avut loc 186 de IPO-uri cu venituri de 24,4 miliarde USD.

În al doilea trimestru al anului 2022, numărul tranzacțiilor în Europa a fost de 43, cu venituri de 1,5 miliarde USD. Europa a reprezentat 15% din tranzacțiile IPO la nivel mondial și 4% din încasări în YTD 2022. Două burse europene s-au aflat printre primele 12 burse în funcție de încasări și una dintre ele în funcție de numărul de tranzacții.

Pe parcursul YTD 2022, India a fost singura regiune care a înregistrat o creștere YOY a activității IPO, atât ca număr de tranzacții (18%), cât și ca încasări (19%), cu 32 de IPO-uri în T2 2022, cuprinzând una dintre cele mai mari IPO-uri din India, care a atras 2,7 miliarde USD.

Activitatea IPO din MENA continuă să pară promițătoare după un început de an puternic, în ciuda incertitudinilor care afectează perspectivele IPO la nivel global. Deși s-a înregistrat o scădere a numărului de tranzacții (54%) și cu șapte IPO-uri în T2, mai multe mega IPO-uri (IPO-uri cu venituri egale sau mai mari de 1 miliard USD) în regiune au dus la o creștere YOY de 382% a veniturilor în YTD 2022, cu 31 de IPO-uri care au strâns venituri de 14,5 miliarde USD. Regiunea a fost martoră la patru dintre cele mai importante 10 IPO-uri globale YTD.

În Marea Britanie, ritmul mai lent al activității IPO s-a datorat unei scăderi a încrederii investitorilor din T4 2021, care s-a prelungit în 2022. YTD 2022 a înregistrat 13 IPO-uri (cu 4 IPO-uri în T2) cu venituri totale de 149 milioane USD, o scădere YOY de 71% ca volumul și o scădere de 99% ca venituri. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a piețelor din Regatul Unit al Marii Britanii a stabilit planuri de simplificare a listării la Bursa de Valori din Londra, pentru a atrage mai multe grupuri tehnologice cu creștere rapidă și start-up-uri în fața concurenței sporite din SUA și UE. 

Dr. Martin Steinbach, EY EMEIA IPO Leader, spune: „Vremurile dificile și incertitudinile neobișnuite au menținut volatilitatea pieței la niveluri ridicate și au dus la o activitate scăzută de IPO-uri. Observăm că investitorii sunt mai selectivi și par mai atrași de IPO care privesc tranziția energetică și ESG.”

Perspective pentru T3 2022: incertitudinile și
volatilitatea vor rămâne probabil în continuare

În prima jumătate a anului 2022, au fost amânate multe mega IPO-uri, ceea ce reprezintă o rezervă sănătoasă de tranzacții care vor veni probabil pe piață atunci când incertitudinile și volatilitatea actuale se vor diminua. Printre acești factori de influență se numără tensiunile geopolitice, factorii macroeconomici, performanțele slabe ale pieței de capital și impactul pandemiei persistente asupra călătoriilor globale și a sectoarelor conexe.

Este probabil ca sectorul tehnologic să rămână în continuare principalul sector din punct de vedere al numărului de tranzacții care vor fi lansate pe piață. Cu toate acestea, având în vedere accentul mai mare pus pe sursele de energie regenerabilă în contextul creșterii prețului petrolului, se preconizează că sectorul energetic va continua să conducă prin încasările din tranzacții mai mari.

ESG va continua să fie o temă cheie pentru investitori și candidații la IPO. Pe măsură ce schimbările climatice globale și constrângerile legate de aprovizionarea cu energie se intensifică, companiile care au încorporat ESG în valorile și operațiunile lor de bază ar trebui să atragă mai mulți investitori și să se bucure de o evaluare mai bună.

Proiectul Tinerii în Arenă, o initiațivă Vreau să fiu Antreprenor, proiect al Romanian Business Leaders,ajuns deja la ediția 3 în acest an, a fost desemnat câștigător la nivel european pe 23 iunie la Bruxelles de către organizația Emerging Europe la categoria Capacitarea Tinerilor(Youth Empowerment).

Tinerii în Arenă reprezintă unul dintre cele mai mari evenimente de business din România adresate tinerilor din Generația Z. Scopul proiectului este de a stimula și cultiva spiritului antreprenorial în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. An de an, echipele de tineri antreprenori se află față în față cu unii dintre cei mai de succes antreprenori români ce le pot deveni mentori în dezvoltarea ideilor lor de afaceri. Tinerii în Arenă coagulează energia și dorința antreprenorială a tinerilor din România celebrând spiritul antreprenorial și oferind inspirație, motivație și informație.

Cel de-al cincilea summit anual al Emerging Europe desfășurat la Bruxelles pe 23 iunie a fost un prilej de recunoaștere a muncii celor peste 60 de ONG-uri, întreprinderi și persoane din întreaga Europă Centrală și de Est, programul evidențiind cele mai bune practici, inovația și curajul în întreaga regiune.

Andrew Wrobel, Partener fondator, Emerging Europe a declarat: „Am avut privilegiul de a avea câțiva mentori de-a lungul carierei mele și știu cât de important este să le oferim tinerilor posibilitatea de a se implica și de a-i face conștienți de potențialele direcții pe care le-ar putea lua în cariera lor, iar tinerii să aibă modele de urmat. Programele de mentorat joacă un rol crucial în acest întreg proces. Mă bucur să văd că proiectul <Tinerii în Arenă> este apreciat atât de juriul profesionist, cât și de publicul larg, care a ales programul drept cea mai bună inițiativă de responsabilizare a tinerilor din 2022. Sper din tot sufletul că premiul nu numai că va pune reflectoarele asupra unor programe similare disponibile în alte țări emergente din Europa, dar va trezi și interesul tinerilor pentru acest tip de program. În plus, îi va încuraja și pe cei care le creează să producă schimbări și mai mari în viața tinerilor”.

Câștigătorii din cadrul Emerging Europe au fost împărțiți pe cinci piloni (5P) care reflectă Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (oameni, planetă, prosperitate, parteneriat, pace). Aceștia au fost aleși de către un panel global de lideri provenind din comunitatea globală a Emerging Europe și pe baza unui vot public în care au fost exprimate peste 8.000 de voturi pentru cei nominalizați.

Așa cum menționează organizatorii Emerging Europe, Tinerii în Arenă a fost selectat ca inițiativă de top la nivel european pentru acoperirea sa națională a programului de mentorat și sprijinul pe care aceștia îl oferă în dezvoltarea ideilor de business ale tinerilor între 16-24 de ani. Lista cu proiectele finaliste o puteți regăsi aici. În lista nominalizărilor au fost trei proiecte, respectiv: Tinerii în Arenă, Skala Magazine din Macedonia de Nord și Perspektiva 4 Youth din Albania.

Recunoașterea oferită de către Emerging Europe pentru proiectul românesc Tinerii în Arenă este o confirmare a valorii pe care acest proiect o aduce ecosistemului de business din România și reprezintă o validare că reprezintă o bună practică ce poate fi scalată la nivel regional. „Prin inițiativele noastre ne dorim să îi încurajăm pe tineri, să le arătăm potențialul și să îi sprijinim să îl realizeze prin antreprenoriat. Avem multe oportunități în România și dacă reușim să le vedem și să îi sprijinim pe tineri să le fructifice va fi o ocazie extraordinară prin care putem să dezvoltăm afaceri în România și să păstrăm tineri cu potențial în țară. Construind și dezvoltând afaceri, încă de la vârste fragede, acești tineri pot demonstra că se poate, ceea ce îi va încuraja și pe alți tineri să îi urmeze. Astfel, vom produce mai multă prosperitate în România și șanse reale pentru evoluția societății românești. Pregătim în septembrie lansarea înscrierilor pentru următoarea ediție a programului de mentorat și finala ce va avea loc în 2023”, a declarat Alin Apostu, coordonatorul proiectului, completând despre planurile de viitor ale Tinerii în Arenă.

Ediția a 3-a a evenimentului Tinerii în Arenă are drept sponsori: Banca Transilvania, Impetum Group, FAN Courier. Printre susținătorii evenimentului se numără: First PR Agency, Business Mentors, Eventmix, Green Village, Stoica, Reverb44, Atrix Studio, Visual Emotions Photography, Harpoon Marketing, precum și partenerii media: AGERPRES, HotNews, New Money, IQads, Revista Cariere, Curs de Guvernare, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Adservio, România Pozitivă, Repatriot, Jurnalul de afaceri, Aleph Business, iar ca partener monitorizare presă: Klarmedia.Organizatorii au lansat prima rundă de înscrieri a ideilor de business pentru următoarea ediție a Tinerii în Arenă,ce va avea loc în 2023 și pentru care puteți aplica aici: https://vsfa.ro/selectie-idei-tinerii-in-arena/

În data de 30.06.2022, FNGCIMM a închis cu succes Programul IMM INVEST ROMANIA  – cel mai mare program dedicat IMM -urilor din ultimii 30 de ani. Toate solicitarile de garantare de către IMM-uri și înregistrate în portalul www.imminvest.ro  au fost solutionate pănă la ora 19.00 a ultimei zile de valabilitate a programului, gradul de absorbție a plafoanelor de garantare alocate în anul 2022 fiind de 120%.

IMM INVEST ROMÂNIA a fost principalul program guvernamental lansat încă de la debutul pandemiei COVID 19, în data de 24 aprilie 2020, fiind dedicat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le asigura accesul la credite bancare cu garanții de stat și costuri de finanțare subvenționate. 

Bilanțul celor doi ani de implementare a IMM INVEST înregistrează 60.000 de garanții acordate, în valoare de 33 miliarde lei, care au susținut credite de 40 de miliarde. În urma acestei injecții de capital în economie, un milion de locuri de muncă au fost salvate. 

Prin publicarea în Monitorul Oficial, în data de 1.07.2022 a OUG. 99 /2022, pentru aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia — IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, parteneriatul dintre Guvernul României, FNGCIMM, IMM-uri și întregul sistem financiar – bancar va continua, în vederea  finanțării economiei și a mediului antreprenorial în circumstanțele excepționale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de criza provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. 

Astfel, Guvernul României a decis continuarea măsurilor de ajutor de stat sub forma garanțiilor și creditelor cu dobândă finanțată de la bugetul de stat, care vor permite accesul la lichiditate companiilor afectate direct sau indirect de efectele invaziei, în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, adoptat de Comisia Europeană  în data de 23 martie 2022. 

Noul program IMM INVEST PLUS urmează să fie lansat în data de 1 august 2022 și va rămâne deschis, conform  prevederilor Cadrului temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat, până în data de 31 decembrie 2022.

Asigurăm în continuare, IMM-urile și partenerii bancari, că echipa FNGCIMM va asuma cu acceași responsabilitate și va implementa cu aceeași eficiență și dedicare noul program de garantare, importanța accesului la credite bancare, la garanții financiare și la ajutoarele de stat fiind esențiale în această perioadă de criză pentru antreprenori si pentru tot mediul economic, în ansamblul său. 

Noile raportări fiscale creează un nivel mult mai mare de transparenţă în relaţia dintre contribuabili şi autorităţile fiscale. Este esenţial ca eforturile depuse în prezent atât de mediul de afaceri, cât şi de către administraţia fiscală să îşi atingă obiectivele şi, în anii în care urmează, să vedem timpi mai reduși de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declarații fiscale, dar şi o îmbunătăţire a colectării şi crearea unui mediu mai echitabil pentru agenţii economici. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia specialiștilor EY în cadrul webinarulului Tot ce trebuie să știi despre ”restartarea sistemului fiscal”: RO e-Factura și RO e-Transport organizat pe 1 iulie 2022, data de la care RO e-Factura și RO e-Transport devin obligatorii pentru produsele cu grad de risc fiscal ridicat.

„În mod cert, toate aceste raportări vin cu multiple provocări asociate – începând de la înţelegerea cerinţelor, costurile suplimentare de conformare, calibrarea soluţiilor ERP sau identificarea unor soluţii potrivite pentru pregătirea datelor în formatele cerute, timpul şi resursele limitate, termenele scurte de implementare. Este esenţial ca agenţii economici să înţeleagă importanţa şi impactul acestor raportări pe termen lung, atunci când îşi stabilesc strategia şi planul de acţiune pentru adaptarea la noile cerinţe ale ANAF. După un an de pregătiri pentru raportarea SAF-T. alături de clienţii noştri, vedem cât este de important ca dincolo de alegerea unei soluţii tehnice care să fie cât mai adaptată specificului activităţii şi sistemelor ERP folosite, să fie înțelese cerinţele de raportare, cum se corelează datele raportate şi care sunt soluţiile inteligente la care se poate apela atunci când tehnologia îşi are limitările sale”, arată Georgiana Iancu (foto), Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

La Webinarul EY au participat reprezentanți ANAF şi ai Direcției Generale Antifraudă. Albert Fruth, Consilier Superior ANAF în cadrul Unităţii de Management al Informaţiei, a acoperit mai multe aspecte care țin de aplicabilitatea e-factura şi a declarat: „Sistemul RO e-Factura a fost creat în vederea punerii la dispoziția operatorilor economici a unui serviciu electronic pentru emiterea și primirea facturilor, ce contribuie la susținerea unui mediu fiscal eficient şi adaptat nevoilor de tranziție către o metodă de lucru bazată pe instrumente digitale, nu pe hârtii, răspunzând evoluțiilor tehnologice și cerințelor mediului de afaceri.”

„RO e-transport împreună cu celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF contribuie la reducerea decalajului fiscal și la crearea unui mediu concurențial corect. Aceste instrumente pun la dispoziția ANAF un sistem proactiv de prevenire și identificare timpurie a fraudelor, constituind o premisă pentru creșterea conformării fiscale”, a transmis mediului de afaceri și domnul Teodor-Alexandru Georgescu, director general al Direcției Generale Antifraudă Fiscală. 

De asemenea, în cadrul  webinarului, specialiștii EY au dat vești bune mediului de afaceri: „Pe 30 iunie, a fost publicată Procedura de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, RO e-Transport și amânarea stabilirii de sancțiuni pentru RO-E transport, până la 1 octombrie 2022, măsură mult așteptată de agenții economici”, a punctat Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte. De asemenea, vor fi aduse clarificări suplimentare pentru aplicabilitatea RO e-transport.

Cum percep companiile re-startul sistemului fiscal – sondaj EY 

În pragul termenului de raportare în sistemul RO e-factura și a sistemului RO e-Transport, companiile declarau, în proporție covârșitoare – 72%, că nu sunt pregătite pentru ”o implementare atât de rapidă”, mai ales luând în calcul faptul că, între 30% şi, respectiv, 45% dintre facturile emise, respectiv primite, sunt pe hârtie, dar și alte proiecte derulate în paralel – cum este SAF-T, care le solicită la maximum resursele. Acestea sunt concluziile unui studiu EY România, derulat zilele acestea, care și-a propus să vadă cât de pregătite se simt companiile să pună în practică noul pachet de ”digitalizare” a raportărilor fiscale. Marii contribuabili spun, majoritar – 60%, că, deși au început pregătirile pentru raportarea SAF-T, nu cred că vor fi pregătite să raporteze în termen și apreciază că „o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”. 

Realitatea cu care se confruntă agenții economici, acum relevată de studiul EY, este că aceștia emit și comunică către clienți, în proporție de 30%, facturile pe hârtie/prin curier sau poștă și le primesc de la furnizori tot tradițional, pe hârtie, prin curier sau poștă, într-o și mai mare proporție, de 45%. Astfel, deși toate companiile care au participat la sondajul EY România au spus că folosesc sisteme informatice financiar-contabile, prelucrarea informațiilor este foarte dificilă. Marii contribuabili – principalii respondenți ai studiului EY România, se mai lovesc de o barieră – preluarea datelor aferente facturilor primite de la furnizori în sistemul financiar-contabil se realizează, pentru 95% dintre ei, în mod semi-automat sau manual.  

De asemenea, un alt aspect interesant revelat de studiul EY România este acela că doar o treime dintre marii contribuabili respondenți au declarat că au înțeles în proporție de cel puțin 70% cerințele raportării în sistemul RO e-factura. 

Întrebate fiind care sunt principalele costuri suplimentare pe care estimează că le vor avea pentru a se adapta la raportarea e-Factura, companiile au răspuns că acestea vor veni în principal din implementarea unei soluții tehnice, care să permită generarea facturii electronice, comunicarea prin SPV și procesarea ulterioară a mesajelor generate din SPV în legătură cu e-Factura – 75% dintre respondenți. 

„Este interesant că la această întrebare, companiile iau în considerare şi un potențial impact al neconformării în sistemul RO e-factura asupra fluxurilor de numerar, în cazul în care partenerii comerciali condiționează plata facturilor de raportarea prin SPV a e-Facturii. Aici bineînțeles, nu se poate exclude un astfel de impact, de aici importanța clarificărilor din partea autorităților fiscale asupra aplicabilității acestei raportări prin RO e-factura pentru produsele cu grad ridicat de risc. Raportarea prin SPV a facturilor pentru produsele cu risc nu se poate substitui facturii originale care susține deducerea TVA la beneficiar, cel puțin nu până la obținerea unei derogări de la regulile de facturare consacrate prin Directiva de TVA”, arată Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

Costuri vor mai fi, anticipează agenții economici, și din asigurarea unei piste de audit (arhivare, reconciliere, trasabilitate) între factura tradițională și e-Factura, dar și din resursele umane suplimentare ce vor trebui asigurate, cum arată 13% dintre respondenți. 

Aproape 50% din marii contribuabili cred că un interval rezonabil pentru a se putea conforma și a factura electronic prin intermediul platformei puse la dispoziție de ANAF ar fi între 6 luni și un an. 

De remarcat este faptul că toți agenții economici întrebați au răspuns, în proporție de 90%, că știu că autoritățile fiscale intenționează ca programul e-Factura să devină aplicabil cu caracter generalizat, ceea ce nu poate decât să confere premisele unei și mai bune mobilizări pentru trecerea către facturarea electronică obligatorie, mai arată Georgiana Iancu. 

Informații esenţiale pentru Ro e-transport nu pot fi extrase automat

„În ceea ce privește cel de-al doilea proiect de raportare digitală RO e-Transport, companiile care au răspuns demersului EY România au dat de înțeles că nu sunt tocmai pregătite de implementare – 53% dintre ele declarând că nu au făcut, încă, o analiză pentru a vedea cât din datele raportabile în RO e-Transport care pot fi extrase automat sunt disponibile în sistemele ERP. Doar 8% dintre respondenții studiului nostru au spus că au executat această analiză și au constatat că au date disponibile în proporție de 70-90%, ceea ce în mod evident că va duce la dificultăți în întocmirea raportării în RO e-Transport, dar şi în costuri şi timpi suplimentari de obținere şi procesare a informațiilor”, explică Georgiana Constantin, Senior Manager în cadrul departamentului de Taxe Indirecte. 

„Dintre informațiile necesare, care nu sunt disponibile în sistemele financiar contabile, respondenții pun pe primul loc detalii despre transport  (transportator și mijlocul de transport) și detaliile despre documentele de transport – 27%. Alte informații importante care nu se regăsesc în sistemele companiilor sunt cele despre locul de descărcare – 15%, detalii despre locul de încărcare –14% sau chiar detalii despre bunurile transportate (cantitate, valoare, cod tarifar) – 11%. Aici trebuie punctat şi că în funcție de operațiunea supusă raportării, mai pot apărea şi informații specifice care sunt obligatorii, cum ar fi punctul de trecere a frontierei sau biroul vamal unde se declară importul sau exportul bunurilor”, mai arată Georgiana Constantin, Senior Manager.

Dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile implicate în raportarea RO e-Transport, studiul EY România a identificat derularea în paralel cu SAF-T și e-Factura, timpul prea scurt de implementare în plin sezon, volumul datelor raportate și acuratețea lor, la care se adaugă timpul scurt de pregătire, resursele numeroase de care ar avea nevoie, pentru a se putea conforma cerințelor legale. 

De asemenea, Georgiana Iancu mai punctează şi că în anumite situații devine practic imposibilă sau foarte dificilă obținerea codul UIT. Un exemplu foarte frecvent este cel al operațiunilor care implică retur sau refuz al mărfii (total sau parțial), care implică rute alternative de transport, sau chiar operațiuni care trebuie efectuate în afara programului de lucru şi pentru care declararea datelor sau accesul prin SPV nu pot fi realizate în timp real. Lipsa accesului sau internet sau chiar dificultatea de a asigura o comunicare în timp real cu conducătorii vehiculelor de transport sunt de asemenea provocări bine știute în rândul celor impactaţi de această raportare. 

41% dintre respondenți afirmă chiar că nu identifică potențialul de a asigura o astfel de raportare, având în vedere complexitatea fluxurilor logistice și complexitatea detaliilor care trebuie raportate. O astfel de raportare nu reflectă realitățile din practică cu care se confruntă operatorii implicați în comercializarea de bunuri și nu este adaptată pentru a adresa complexitatea și multitudinea scenariilor din activitatea logistică.  

Raportarea SAF-T

Cum finalul lunii iulie 2022 reprezintă termenul până la care toate companiile mari contribuabili, încadrate în această categorie la 31 decembrie 2021, trebuie să depună Declarația D-406, EY România a dorit să afle și cât de bine merge implementarea acestui proiect. Doar 4% dintre companii declară că au reușit deja, în timp ce 24% dintre respondenți declară că sunt în curs şi speră să reușească să respecte acest termen. Majoritatea marilor contribuabili vechi spun că sunt în curs, dar nu vor fi pregătiți să raporteze în termen. „Apreciem că o extindere a perioadei de grație este imperios necesară”, susțin aceștia. 

În ceea ce privește companiile care s-au regăsit pe listele de mari contribuabili după 31 decembrie 2021 și ar trebui să depună declarația până la finele lunii ianuarie 2023 – 10% spun că sunt în curs, dar nu cred ca vor fi pregătite să raporteze la termenul din ianuarie, în vreme ce 40% spun că nu au început încă, dar cred că vor fi pregătite să raporteze până la finalul lunii ianuarie 2023. 25% dintre respondenți spun că sunt în curs și vor fi pregătite să raporteze chiar de la finalul lunii august 2022. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din București, România, anunță achiziționarea unui teren situat în apropierea cartierului Floreasca și a Lacului Tei din Capitală, cu o suprafață de 10.710 mp. Pe noul teren aflat în vecinătatea dezvoltării One Verdi Park și a Bulevardului Barbu Văcărescu, compania intenționeză să construiască o nouă dezvoltare rezidențială de mică înălțime, care se va numi One City Club.

„Această tranzacție prin care ne lărgim portofoliul de terenuri destinate dezvoltărilor rezidențiale este în linie cu strategia One United Properties axată pe realizarea de investiții în oportunități de dezvoltare premium, sustenabile, în zone foarte bune ale Bucureștiului, care vor contribui semnificativ atât la dezvoltarea Capitalei, cât și la veniturile și profitul companiei. Prin astfel de dezvoltări ne propunem să construim și să administrăm un portofoliu imobiliar echilibrat, integrat eficient în dinamica urbană și care să îndeplinească toate nevoile noilor generații”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.  

Noua dezvoltare rezidențială pe care compania intenționează să o construiască pe acest teren va avea în jur de 200 de apartamente organizate în blocuri de mică înălțime, pe o suprafață totală de aproximativ 37.000 mp, din care 27.000 mp supraterani și 10.000 mp subterani. De asemenea, One City Club va integra în ansamblul său și o zonă comercială cu facilități și servicii pentru comunitate, precum sală de sport și piscină, spații verzi și de recreere, cameră unde se poate juca golf, diverse servicii. Poziționarea terenului va oferi noii dezvoltări imobiliare acces rapid către zona de nord a Capitalei, inclusiv către obiective de interes precum parcul Floreasca, galeria comercială One Gallery din cadrul One Floreasca City (fosta Hală Ford) și acces rapid atât către centrul orașului, cât și spre autostrada A3 București-Ploiești.

Pe 27 iunie, One United Properties a demarat operaţiunea de majorare a capitalului social prin care compania intenţionează să atragă până la 470 de milioane de lei, capital care va fi investit cu prioritate în dezvoltări imobiliare noi. În prima etapă, care se desfășoară în perioada 27 iunie – 26 iulie, acționarii care dețineau acțiuni ONE la data de 20 mai 2022 și, în consecință, au primit drepturi preferențiale ONER01 pe 23 mai, pot subscrie la operațiunea de majorare a capitalului social. Drepturile nu pot fi tranzacționate. Prețul maxim pe o acțiune ONE în Etapa 1 a operațiunii de majorare a capitalului social este de 1,42 lei. În plus, un acționar trebuie să dețină 7,8 drepturi de preferință pentru a subscrie o acțiune nouă ONE. Prețul final per acțiune va fi stabilit după închiderea Etapei 1 și a Etapei 2. În cazul în care prețul final este diferit de prețul maxim, diferența va fi returnată în conturile investitorilor.

Compania se află în prezent în negocieri avansate pentru zece dezvoltări viitoare, precum și în faze incipiente de discuții sau negocieri pentru alte peste 20 de dezvoltări. Cele zece dezvoltări aflate în prezent în negocieri avansate se concentrează în primul rând pe proprietăți rezidențiale pentru venituri medii și medii-mari. Dacă vor fi semnate, aproximativ 10.000 de apartamente cu peste 1 milion de metri pătrați suprafață construibilă brută ar urma să fie dezvoltate pe aceste terenuri de către One United Properties în următorii șapte ani. După ce vor fi dezvoltate, acestea ar putea genera o valoare brută de dezvoltare de peste 2,3 miliarde de euro și un potențial profit brut pentru One United Properties de 900 de milioane de euro. Aproximativ 10% din dezvoltări vor fi spații de birouri și comerciale. Compania se concentrează să investească cu prioritate în București, unde se află cea mai mare parte a portofoliului său. 

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial, care urmează să deschidă importante perspective economice întreprinderilor și consumatorilor din cele două părți. Acest acord cuprinde, de asemenea, angajamente fără precedent în materie de durabilitate, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, a căror aplicare poate fi impusă prin recurgerea la sancțiuni comerciale ca măsură de ultimă instanță.

Se preconizează că schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30 % datorită acestui acord, exporturile anuale ale UE putând atinge 4,5 miliarde EUR. Investițiile UE în Noua Zeelandă au un potențial de creștere de până la 80 %. Acordul poate reduce cu aproximativ 140 de milioane EUR pe an taxele vamale pentru întreprinderile din UE, începând cu primul an de aplicare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat:  „Noua Zeelandă este un partener esențial pentru noi în regiunea indo-pacifică. Acest acord comercial oferă importante perspective pentru întreprinderile, fermierii și consumatorii celor două părți. El poate contribui la creșterea cu 30 % a schimburilor comerciale dintre UE și Noua Zeelandă și include angajamente sociale și climatice fără precedent. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă intervine într-un moment geopolitic important. Democrațiile –așa cum sunt democrațiile noastre – lucrează împreună și oferă avantaje reale cetățenilor.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Este vorba despre un acord comercial de nouă generație, în care ambele părți urmează să obțină beneficii economice și de mediu reale. Noile oportunități economice sunt esențiale mai ales în această perioadă în care încercăm să ne redresăm în urma dublului șoc reprezentat de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest acord va deschide un întreg ansamblu de noi perspective de export a produselor și serviciilor pentru întreprinderile și IMM-urile din UE. Acordul conține, de asemenea, cele mai ambițioase angajamente în materie de durabilitate asumate vreodată într-un acord comercial. Acest lucru dovedește că ne îndeplinim deja promisiunea de a obține o valoare adăugată mai mare din acordurile noastre comerciale în ceea ce privește durabilitatea.”

Noi oportunități de export pentru întreprinderi, fie mari sau mici

Acordul va oferi noi oportunități pentru întreprinderi prin:

• Eliminarea tuturor taxelor vamale la exporturile UE către Noua Zeelandă.
• Deschiderea pieței de servicii din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.
• Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa.
• Îmbunătățirea accesului întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări din Noua Zeelandă. Piața achizițiilor publice din Noua Zeelandă valorează aproximativ 60 de miliarde de EUR pe an.
• Facilitarea fluxurilor de date, norme previzibile și transparente pentru comerțul digital și un mediu online sigur pentru consumatori.
• Prevenirea cerințelor nejustificate de localizare a datelor și menținerea standardelor înalte de protecție a datelor cu caracter personal.
• Sprijinirea întreprinderilor mici să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii.
• Reducerea semnificativă a cerințelor de conformitate și a procedurilor pentru a permite un flux mai rapid de mărfuri.
• Angajamente semnificative din partea Noii Zeelande de a proteja și de a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, în conformitate cu standardele UE.

Sectorul agroalimentar: stimularea exporturilor UE, protejând în același timp sectoarele sensibile ale UE

Fermierii din UE vor avea mult mai multe oportunități de a-și vinde produsele în Noua Zeelandă imediat după punerea în aplicare a acordului. Taxele vamale vor fi eliminate din prima zi pentru principalele exporturi ale UE, cum ar fi carnea de porc, vinul și vinul spumos, ciocolata, produsele zaharoase și biscuiții.

Pe lângă reducerile tarifare, fermierii din UE vor avea și alte avantaje. Acordul va proteja lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase din UE (aproape 2 000 de denumiri), cum ar fi Prosecco, Polish Vodka, Rioja, Champagne și Tokaji. În plus, 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE (indicații geografice), cum ar fi brânzeturile Asiago, Feta, Comté sau Queso Manchego, produsele Istarski pršut ham, Lübecker Marzipan și măslinele Elia Kalamatas, vor fi protejate în Noua Zeelandă.

Acordul ține seama de interesele producătorilor din UE care vând produse agricole sensibile cum ar fi anumite produse lactate, carnea de vită și de oaie, etanolul și porumbul dulce. Pentru aceste sectoare, acordul va permite importuri cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale din Noua Zeelandă numai în cantități limitate (prin așa-numitele contingente tarifare).

Cele mai ambițioase angajamente în materie de durabilitate din cadrul unui acord comercial de până acum

Acordul comercial UE-NZ este primul acord care integrează noua abordare a UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă anunțată în Comunicarea intitulată „Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică verde și justă”, care a fost adoptată săptămâna trecută.

Ambele părți au convenit asupra unor angajamente ambițioase privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care acoperă o gamă largă de aspecte bazate pe cooperare și pe consolidarea asigurării respectării angajamentelor, inclusiv posibilitatea recurgerii la sancțiuni ca măsură de ultimă instanță în cazul unor încălcări grave ale principiilor fundamentale ale drepturilor lucrătorilor sau ale Acordului de la Paris. Respectarea Acordului de la Paris va constitui, de asemenea, un element esențial al acestui acord. 

Pentru prima dată într-un acord comercial al UE, există un capitol dedicat sistemelor alimentare durabile, un articol dedicat comerțului și egalității de gen și o dispoziție specifică privind comerțul și reforma subvențiilor pentru combustibili fosili. De asemenea, odată cu intrarea lui în vigoare, acordul liberalizează bunurile și serviciile de mediu.

Acest lucru este în deplină concordanță cu recomandările primite de la cetățenii în urma Conferinței privind viitorul Europei, în ceea ce privește promovarea unui comerț durabil, deschizând, în același timp, noi oportunități pentru întreprinderile europene.

Proiectele de texte negociate vor fi publicate în curând. Aceste texte vor face obiectul unei revizuiri juridice („un proces minuțios de examinare juridică”) și vor fi traduse în toate limbile oficiale ale UE. Ulterior, Comisia Europeană va transmite acordul Consiliului spre semnare și încheiere. Odată ce a fost adoptat de Consiliu, UE și Noua Zeelandă pot semna acordul. În urma semnării, textul va fi transmis Parlamentului European spre aprobare. După aprobarea Parlamentului și după ce Noua Zeelandă va ratifica la rândul ei acordul, acesta va putea intra în vigoare.

Negocierile pentru un acord de liber schimb cu Noua Zeelandă au început în iunie 2018. Cea de a 12-a rundă de negocieri a avut loc în martie 2022, urmată de discuții între sesiuni care au condus la încheierea negocierilor la 30 iunie 2022.

Proiectul Tinerii în Arenă, unul dintre cele mai mari evenimente de business din România adresate tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, inițiat de programul național Vreau să fiu Antreprenor, component al proiectului Romanian Business Leaders, a fost desemnat câștigător la nivel european de organizația Emerging Europe la categoria Capacitarea Tinerilor (Youth Empowerment). 

Al cincilea summit anual al Emerging Europe, desfășurat la Bruxelles pe 23 iunie, a reunit peste 60 de ONG-uri, întreprinderi și persoane din Europa Centrală și de Est.

Andrew Wrobel, partener fondator, Emerging Europe: „Am avut privilegiul de a avea câțiva mentori de-a lungul carierei mele și știu cât de important este să le oferim tinerilor posibilitatea de a se implica și de a-i face conștienți de potențialele direcții pe care le-ar putea lua în cariera lor, iar tinerii să aibă modele de urmat. Programele de mentorat joacă un rol crucial în acest întreg proces. Mă bucur să văd că proiectul Tinerii în Arenă este apreciat atât de juriul profesionist, cât și de publicul larg, care a ales programul drept cea mai bună inițiativă de responsabilizare a tinerilor din 2022. Sper din tot sufletul că premiul nu numai că va pune reflectoarele asupra unor programe similare disponibile în alte țări emergente din Europa, dar va trezi și interesul tinerilor pentru acest tip de program. În plus, îi va încuraja și pe cei care le creează să producă schimbări și mai mari în viața tinerilor.”

Alin Apostu, coordonatorul proiectului Tinerii în Arenă: „Prin inițiativele noastre ne dorim să îi încurajăm pe tineri, să le arătăm potențialul și să îi sprijinim să îl realizeze prin antreprenoriat. Avem multe oportunități în România și dacă reușim să le vedem și să îi sprijinim pe tineri să le fructifice va fi o ocazie extraordinară prin care putem să dezvoltăm afaceri în România și să păstrăm tineri cu potențial în țară. Construind și dezvoltând afaceri, încă de la vârste fragede, acești tineri pot demonstra că se poate, ceea ce îi va încuraja și pe alți tineri să îi urmeze. Astfel, vom produce mai multă prosperitate în România și șanse reale pentru evoluția societății românești. Pregătim în septembrie lansarea înscrierilor pentru următoarea ediție a programului de mentorat și finala ce va avea loc în 2023.” 

Tinerii în Arenă a fost selectat ca „inițiativă de top la nivel european pentru acoperirea sa națională a programului de mentorat și sprijinul pe care aceștia îl oferă în dezvoltarea ideilor de business ale tinerilor între 16-24 de ani”. Proiectele nominalizate au fost: Tinerii în Arenă, Skala Magazine din Macedonia de Nord și Perspektiva 4 Youth din Albania.

„Când vine vorba despre tutun, dincolo de blamul la modă, toată lumea realizează mai ales în perioadele dificile că industria e un pilon principal pentru economie, buget, exporturi”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la conferința „Se schimbă legislația fiscală. Ce spun cei care plătesc taxe, impozite și contribuții?”, organizată online de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

JTI a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de peste 7 miliarde lei (peste 1,4 miliarde euro). Suma totală include acciza și este în creștere cu circa 12% față de 2020. Pe lângă accize, JTI a mai virat la buget și TVA, plus alte taxe si contribuții, reprezentând în total 80% din cifra de afaceri, și anume circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult față de anul precedent. Prin aceste sume virate la stat, doar JTI contribuie la PIB-ul României cu 0,52%.

„Când am auzit prima dată despre taxa de solidaritate și de aplicarea ei pe cifra de afaceri, m-am gândit că suntem cea mai solidară industrie. Cine virează la stat mai mult de 80% din cifra de afaceri? Doar Banca Națională plătea la un moment dat 80% impozit, dar pe profit, nu pe venituri. Unii spun că ne lăudăm și că, de fapt, aceste taxe sunt plătite de consumatori. Așa e. Accizele și TVA sunt taxe indirecte, pe consum. Iar pentru produsele din tutun noi colectăm aceste taxe, pe care le virăm la buget în avans, cu cheltuielile aferente, fără ca statul să facă vreun efort administrativ. Se poate spune că, astfel, lucrăm pentru ANAF. La nivel de industrie, contribuțiile pentru anul 2021 se ridică la circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, sume pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească vreo condiție. Am discutat cu Ministerul Finanțelor despre un nou calendar de accize, pe cinci ani, pentru că  predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim, să ne implicăm în rezolvarea problemelor reale ale societății. Din 2010, derulăm anual campanii publice anti-contrabandă, avem încheiate cu autoritățile programe de combatere a comerțului ilegal și, indiferent de contextul economic sau de dificultățile cu care ne-am confruntat, continuăm să susținem programele sociale și culturale derulate de 25 de ani încoace. Ne dorim să putem raporta și pentru anul în curs rezultate financiare bune și, implicit, creșterea contribuțiilor la buget. Vom reuși în condițiile unei politici fiscale predictibile, stabilității cadrului de reglementare și menținerii contrabandei la nivel scăzut”, a mai spus reprezentantul JTI.

JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.

JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.

România este al doilea producător european de țigarete, la egalitate cu Germania și după Polonia. Conform INS, în 2021totalul exporturilor de tigarete si produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro.

• Valoarea nominală maximă a tichetului de masă pe care angajatorii o pot oferi angajaților crește la 30 lei per angajat, pentru fiecare zi lucrată, din luna iulie a acestui an. De asemenea, angajatorii pot alege să acorde retroactiv diferența dintre suma pe care au acordat-o deja în luna iunie și valoarea nominală maximă.
• 3 din 4 angajați consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului extrasalarial, iar 3 din 5 urmăresc acest beneficiu la schimbarea locului de muncă.
• Majorarea se realizează în contextul impactului economic generat de mai mulți factori, precum  pandemia Covid-19, criza energetică sau scăderea puterii de cumpărare cauzate de inflație.
• Cardurile de tichete de masă pot fi folosite într-o rețea în continuă creștere de parteneri Edenred, care include magazine alimentare, platforme online de livrare și restaurante, fiind ideale pentru pauza de prânz la locul de muncă.

Edenred România anunță că, începând cu data de 1 iulie, valoarea maximă a cardurilor Edenred Ticket Restaurant se majorează de la 20,17 lei la 30 de lei pentru fiecare zi lucrată / angajat. 

În contextul economic actual, majorarea tichetelor de masă vine ca o necesitate și este cuprinsă în pachetul de măsuri socio-economice „Sprijin pentru România”, propus de Guvernul României. Tichetele de masă reprezintă o indemnizaţie zilnică de hrană şi pot fi acordate salariaţilor de către companiile angajatoare, valoarea lor fiind scutită de taxe salariale.

„Toate sectoarele de activitate au fost afectate de fluctuațiile economice și evenimentele din ultima perioadă. Iar atât angajatorii, cât și angajații din România au resimțit din plin impactul, mai ales anul acesta. De aceea, salutăm majorarea valorii tichetului de masă și credem că reprezintă un sprijin real pentru angajați, pentru că susține puterea lor de cumpărare, în raport cu valurile repetate de creștere a prețurilor. În același timp, majorarea vine în sprijinul angajatorilor, care se confruntă cu o nouă destabilizare a pieței muncii, iar atragerea și loializarea angajaților devine o temă din ce în ce mai presantă și o prioritate de prim nivel. Observăm tot mai multe companii care includ acest beneficiu în pachetul extrasalarial oferit angajaților, optând pentru valoarea maximă”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Conform unui studiu de percepție realizat de către Exact Business Solutions, la cererea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET), în decembrie 2021, 6 din 10 companii considerau că valoarea tichetelor de masă ar fi trebuit să crească, pentru a le asigura angajaților o alimentație corespunzătoare, iar 87% dintre angajatori consideră că tichetele îmbunătățesc calitatea vieții angajaților. În ceea ce privește angajații, 74% dintre aceștia au afirmat că tichetele de masă sunt o componentă indispensibilă a pachetului salarial, iar 60% dintre respondenții care vor să își schimbe locul de muncă vor tichete de masă în pachetul de beneficii salariale. 

Angajații care primesc carduri de masă le pot utiliza în cadrul unei rețele extinse de parteneri Edenred, care include supermarketuri și magazine alimentare, numeroase restaurante din întreaga țară și platformele online de livrare Tazz și Freshful by eMag.  

Mai mult, cardurile de masă pot fi înrolate în aplicațiile MyEdenred, Google Pay (pentru utilizatorii Android) sau Apple Pay (pentru utilizatorii iOS), iar astfel plățile se pot face contactless, cu cardul, telefonul mobil sau smartwatch-ul. 

În 2021, la fabrica de sticlă Saint-Gobain de la Călărași, a fost pusă în funcțiune o instalație de tratare și sortare a cioburilor de sticlă colectate, în vederea reciclării și utilizării acestora în fluxul de producție. Până la sfârșitul acestui an, vor fi evitate aproximativ 8,000 de tone de emisii de CO₂, echivalentul a 28 milioane de kilometri parcurși cu avionul[1], însemnând înconjurul Pământului[2] de 700 de ori.

Proiectul, al cărui cost se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro, a fost coordonat de echipa locală.

Saint-Gobain își propune să își intensifice substanțial activitatea de reciclare a deșeurilor de sticlă în următorii ani – de 4 ori până în 2030, fiind un promotor activ și un lider în tranziția către economia circulară.

Având ca obiectiv reducerea emisiilor de CO₂ până în 2030, cu 33% față de anul 2017, Saint-Gobain își reafirmă astfel ambiția de a minimiza impactul activităților sale asupra mediului și de a fi recunoscută ca o companie responsabilă, angajată în economia circulară, în special în ceea ce privește gestionarea durabilă a resurselor naturale și a biodiversității. 

„În tot ceea ce facem, suntem ghidați de scopul nostru – «Making the World a Better Home». Indiferent de activitățile noastre pe piețele de construcții, transpunem scopul nostru într-un angajament strategic și în acțiuni concrete. Saint-Gobain are în derulare numeroase inițiative pentru a reduce amprenta de carbon și a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, fiind o prioritate pentru noi să avem grijă de resursele planetei și să contribuim la construirea unei lumi mai sustenabile. Proiectul de la fabrica din Călărași pentru sortarea cioburilor și, în consecință, reciclarea lor în proces, precum și celelalte proiecte în care am investit din responsabilitate pentru mediul înconjurător, reprezintă acțiuni concrete pe care le întreprindem, în linie cu planul nostru strategic «Grow & Impact». Suntem angajați față de generațiile viitoare și față de planetă, responsabilitatea socială fiind un element principal în strategia noastră”, a declarat Ovidiu Păscuțiu, CEO Saint-Gobain România. 

Proiecte cu impact pozitiv asupra mediului sunt derulate constant în toate siturile industriale Saint-Gobain România, cum ar fi reciclarea deșeurilor în producția de plăci de gips-carton și vată minerală. De asemenea, la nivel local, sunt dezvoltate noi produse, utilizându-se materii prime mai puțin energofage și folosindu-se energie regenerabilă prin instalarea de parcuri fotovoltaice la Călărași și Turda, toate acestea contribuind la reducerea amprentei de carbon. 

Saint-Gobain România continuă, de asemenea, să își optimizeze procesele industriale prin folosirea de noi tehnologii și achiziția de energie electrică verde. Liniile tehnologice cu echipamente de înaltă performanță de la fabrica de vată minerală de la Ploiești sau de la fabricile de plăci din gips-carton și ipsos de la Turda contribuie în plus la diminuarea amprentei de carbon, iar lansarea unui Fond intern de carbon reprezintă implicarea activă a angajaților Saint-Gobain în călătoria spre neutralitatea carbonului.

[1]Sursa https://europa.eu/youth/get-involved/sustainable-development/how-reduce-my-carbon-footprint_en

[2]Circumferința Pământului la ecuator: 40.075,017 km (link sursă)

În 2021, numărul curselor cu trotinetele electrice Bolt a crescut cu 400% la nivel global, arată raportul anual e-Scooter Safety Report 2022, publicat de companie. În condiţiile în care numărul de curse a crescut masiv, rata accidentelor raportată la 10.000 de curse a scăzut cu 13% faţă de 2020, pe când rata de vătămare în urma incidentelor a scăzut şi mai mult, cu 26%. 2022 este al patrulea an în care Bolt operează serviciul de trotinete electrice, fiind prezent în 200 de orașe din Europa.

Markus Villig, CEO Bolt, a declarat: „Garantarea unei călătorii sigure este esenţială atunci când ne dorim să oferim clienților cea mai bună experienţă de utilizare a serviciilor noastre, de la ride-hailing la micromobilitate. Pe toată perioada anului 2021, am implementat o gamă largă de iniţiative cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa produselor și serviciilor pe care le oferim şi continuăm în acelaşi ritm. Acest raport scoate în evidenţă cele mai importante măsuri de siguranţă la care am lucrat în ultimul an pe segmentul trotinetelor electrice, măsuri care ne vor ajuta să identificăm noi căi de a revoluţiona transportul urban, prin mijloace sigure şi sustenabile.”

Scăderea ratei accidentelor, dar şi a ratei de vătămare arată că, în timp ce popularitatea trotinetelor electrice se află în continuă creştere, Bolt face progrese la nivel de siguranţă. De asemenea, cifrele indică un progres şi la nivelul accidentelor şi al ratei de vătămare raportate la 1 milion de Km parcurşi. Media de accidente cu trotinetele Bolt la 1 milion de Km a fost de 10,92, adică o îmbunătăţire cu 12% în comparaţie cu 2020, pe când numărul mediu de incidente cu vătămare pe aceeaşi distanţă a scăzut de la 8,07 în 2020 la 5,95 în 2021, respectiv o îmbunătăţire de 26%. 

Călin Leuștean, Micromobility Manager Bolt Romania, a declarat: „Toate incidentele, indiferent de gravitatea lor, sunt raportate direct în aplicaţia Bolt, unde putem observa o rată de accident scăzută față de anul precedent, în pofida numărului crescut de curse și orașe active. În continuare, considerăm esenţiale toate eforturile de îmbunătăţire a siguranţei, atât prin programele de educaţie şi responsabilitate în trafic, cât şi prin dezvoltarea responsabilă a trotinetelor şi introducerea unor funcţionalităţi de siguranţă în aplicaţie. În România, serviciile de micromobilitate sunt deja disponibile în peste zece oraşe, iar toţi utilizatorii noştri sunt acoperiţi de asigurare în eventualitatea unui incident neplăcut.”

Când folosesc o trotinetă electrică pentru prima dată, Bolt recomandă utilizatorilor să acceseze „Modul începător” și să parcurgă cu atenție setul de recomandări și măsuri de siguranță afișat în aplicație. Acestea sunt extrem de simple și utile, printre altele, utilizatorii fiind rugați:

• să conducă și să parcheze trotinetele numai în locurile permise;
• să conducă în linie dreaptă, evitând virajele strânse, pe drumurile publice și pe pistele de biciclete (în lipsa pistelor de biciclete, circulația este permisă numai pe sectoarele de drum cu viteză maximă de 50 km/h);
• să aibă asupra lor un act de identitate atunci când folosesc trotinetele.

De asemenea, aplicația le indică să NU folosească trotinetele:

• pe ploaie sau vânt puternic, în condiții de polei sau ceață;
• dacă se află sub influența oricăror substanțe alcoolice sau toxice;
• pe trotuare, cu excepția cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete.

Instruirea forței de muncă va ajuta operațiunile industriale, va maximiza performanța, sustenabilitatea și siguranța, folosind tehnologii avansate de măsurare

Emerson a inaugurat săptămâna aceasta un nou centru de instruire la sediul său de la Cluj, axat pe soluțiile avansate de măsurare Rosemount™ și Micro Motion™ ale companiei, utilizate în cadrul industriei farmaceutice, a apelor uzate, chimice și energetice. 

Centrul de training, conceput pentru a susține atât instruirea în format fizic, cât și virtual, va găzdui prezentări și cursuri de instruire pentru clienții și angajații Emerson din întreaga Europă. Acestea vor evidenția capacitățile instrumentelor de măsurare Emerson, aplicațiile, procedurile de instalare și de punere în funcțiune, precum și cerințele de service și întreținere pe durata ciclului de viață. 

Fiecare dintre cele 12 stații de training dispune de sisteme video, echipamente și produse care reproduc condiții reale, oferind o experiență complet imersivă. Centrul poate instrui mai mult de 500 de angajați și clienți în fiecare an prin intermediul capacităților online și de la fața locului.

În colaborare cu instituțiile de învățământ locale, centrul de instruire va găzdui, de asemenea, studenți care explorează oportunități de carieră în cadrul companiei. Emerson are o colaborare strânsă cu Universitatea Babeș-Bolyai și cu Universitatea Tehnică, iar oficiali de la ambele universități au participat la evenimentul de inaugurare.

„Inaugurarea centrului de training de la Cluj consolidează angajamentul Emerson de a sprijini nevoile clienților noștri din întreaga Europă”, a declarat Jon Stokes, președintele grupului Emerson pentru activitățile sale de măsurare și instrumentație, care a participat și a ținut un discurs la deschiderea oficială. „Acest centru de instruire va contribui la pregătirea următoarei generații de profesioniști în domeniul digital și se va asigura că clienții noștri au expertiza necesară pentru a maximiza performanța tehnologiilor noastre, astfel încât facilitățile lor industriale să funcționeze cât mai sigur și mai eficient posibil.”

„Este o mare plăcere să vedem că una dintre cele mai importante companii care activează în Cluj-Napoca și unul dintre partenerii noștri strategici continuă să se dezvolte și să își diversifice activitățile în acest domeniu”, a declarat Prof. Dr. Adrian Petrușel, prorector cercetare, dezvoltare, inovare la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. „Noul centru de instruire Emerson acoperă o zonă subexploatată în relația dintre mediul de afaceri și universități. Universitatea Babeș-Bolyai, fiind cea mai mare și una dintre cele mai prestigioase universități din țară, dorește să continue colaborarea fructuoasă cu Emerson, inclusiv prin activități cu și pentru studenții noștri și prin cooperarea în domeniile de cercetare și inovare.”

„Noul centru deschis de Emerson la Cluj-Napoca este o confirmare a faptului că Emerson recrutează din universitățile clujene, și în special din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), precum și o validare a calității educației oferite studenților noștri”, a declarat Prof. Dr. în inginerie Daniela Popescu, prorector la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. „În același timp, acest centru reprezintă o oportunitate pentru studenți și cadrele noastre didactice. Universitatea noastră pregătește generații de absolvenți talentați și vizionari, mulți dintre ei aflându-se în poziții cheie în companii precum Emerson. Suntem flexibili, deschiși și creativi în această relație și căutăm să susținem reciproc colaborarea noastră.”

Deschiderea centrului de training coincide cu aniversarea unui an de la inaugurarea celei de-a doua linii de producție la Cluj-Napoca pentru fabricarea de transmițătoare de presiune și presiune diferențială. Aceste produse de măsurare și monitorizare sunt livrate către clienți din întreaga Europă și îi ajută pe aceștia să opereze eficient și în siguranță, să-și îndeplinească obiectivele de mediu și să maximizeze performanța și profitabilitatea.

Cel mai mare portofoliu al unui investitor individual prin intermediul platformei este de aproximativ 450.000 de euro

• Investitori din cadrul unor companii precum Cyscale și KFactory au realizat exit-uri cu un randament al investițiilor de până la 4.75x prin intermediul pieței secundare
• S-a lansat SeedBlink Circle, o comunitate adresată membrilor activi pentru a facilita interacțiunea și schimbul de idei
• Valoarea medie a portofoliului unui investitor SeedBlink: 20.000 de euro 
• Proces investițional simplificat, prin integrarea cu DocuSign care permite investitorilor să semneze electronic direct pe platformă

SeedBlink, platforma europeană de co-investiții în start-upuri de tehnologie, lansează piața secundară în cadrul căreia investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin, crescând astfel șansele de a realiza profituri din investițiile din portofoliu. 

Această primă versiune de piață secundară conține instrumentele și infrastructura care permit investitorilor să cumpere și să vândă în siguranță activele, prin intermediul platformei, în momentul unei runde noi de finanțare. SeedBlink urmează ca până la finalul anului curent să extindă aceste funcționalități și în afara rundelor noi, oferindu-le investitorilor posibilitatea să tranzacționeze activele tuturor companiilor din portofoliu.

Câteva iterații au fost deja testate și folosite de acționari în cadrul unor companii precum Cyscale și KFactory, cu un randament al investițiilor între 2.5 și 4.75x. 

Cea mai mare sumă totală investită într-un portofoliu prin intermediul platformei: aproximativ 450.000 de euro 

Lansată la începutul anului 2020, platforma SeedBlink a facilitat aproape 3.000 de investiții în peste 60 de start-upuri tech europene. Valoarea medie a portofoliului este de 20.000 de euro, iar valoarea maximă totală investită de un singur investitor este de aproape jumătate de milion de euro. În jur de 25% din investitorii activi au un portofoliu cu peste cinci companii, cel mai diversificat având 30 de companii.

„Platforma SeedBlink oferă un proces de exit simplu și foarte bine pus la punct. A durat foarte puțin să vând acțiunile, iar SeedBlink a intermediat procesul foarte eficient”, declară Cristian Ignat, CEO Aggranda, Fondator Canopy.

„Apreciez că am parcurs un ciclu întreg în relația cu SeedBlink prin exitul Cyscale. Practic am parcurs întreg flow-ul platformei, de la analiza oportunității și investiția în proiectul Cyscale, până la exitul intermediat de platformă.  Această validare îmi conferă încredere pentru a mă expune în continuare pe SeedBlink în anumite start-upuri”, spune Florin M. Pop, Managing Partner la Primainvest Capital Management. 

„Investițiile în start-upuri au un profil ridicat de risc, iar investitorii ar trebui să investească doar atât cât își pot permite să piardă. Inevitabil, apreciem primele rezultate doveditoare ale performanței companiilor din portfoliu și validarea modelului riguros de selecție. Ne dorim să reinventăm investițiile în tehnologie prin eliminarea barierelor de intrare, cu praguri de acces mai mici, o platformă digitală bazată pe date, o piață secundară unică și un ecosistem cu sinergii evidente, construit din firme de venture capital, business angels și investitori individuali din Europa”, spune Andrei Dudoiu (foto), Managing Partner & Presedinte al BoD SeedBlink.

SeedBlink Circle – o comunitate dedicată investitorilor și fondatorilor

Pe lângă lansarea pieței secundare, compania a lansat SeedBlink Circle, o comunitate adresată membrilor activi, pentru a facilita interacțiunea și schimbul de idei.

SeedBlink Circle este un instrument de interacțiune creat special pentru ca investitorii să își împărtășească expertiza și experiența pentru a influența creșterea portofoliului și a afacerilor lor, iar fondatorii să se implice și să rămână în strânsă legătură cu o rețea performantă de parteneri care cred în ideea lor, accelerând spre conceptul propriu-zis de smart money. Acest instrument, integrat cu platforma, este disponibil doar companiilor din portofoliu și investitorilor activi. 

SeedBlink a adaugat mai multe îmbunătățiri pe platforma de investiții și pe website, printre cele mai importante fiind  simplificarea procesului investițional. Astfel, prin integrarea cu DocuSign, un software dedicat, investitorii pot să semneze electronic contractele de facilitare a investițiilor și actele adiționale direct pe platformă, de pe laptop sau smartphone.

Pentru următoarele trei cicluri ale derulării în alternanță anuală, Festivalul Internațional „George Enescu” (ediția următoare, 27 august-24 septembrie 2023) și Concursul Internațional „George Enescu” (2022) beneficiază de conducerea asigurată de dirijorul Cristian Măcelaru în calitate director artistic. Latura organizatorică este asigurată, ca și până acum, de Artexim, director interimar, Cristina Uruc.

În contextul prezentării noii conduceri și a unor repere din programul evenimentelor, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a înmânat organizatorilor diploma de Înalt Patronaj al Preşedintelui României oferit festivalului și concursului George Enescu.

Ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, a oferit informații de ordin economic și logistic privind cadrul organizării și desfășurării. În esență, este vorba despre  amendarea Ordonanţei guvernului nr. 51/1998, pentru finanţarea proiectelor culturale, în sensul introducerii finanțării multianuale și a posibilității declarării prin ordin al ministrului a unor proiecte culturale ca fiind proiecte strategice, în această calitate putând să primească finanţare separate în cazul unei imposibilități de susținere din bugetul ministerial inițial.

Sub aspectul infrastructurii, în condițiile persistenței problemei referitoare la (in)existența unei săli de concerte adecvate unui astfel de eveniment, ministrul a subliniat desfășurarea unor demersuri pentru preluarea, din nou, a Sălii Palatului de la RAAPPS. Eșalonat, se va face întâi o intervenție pentru ameliorarea condițiilor de acustică la ediția 2023 a festivalului și, ulterior, va fi obţinută o finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru definitivarea proiectului. Situația terenului pentru construirea unei săli de concerte rămâne incertă, cu trimiteri și conexiuni la nivelul municipalității bucureștene. 

Foto: Alex. Damian

De Ziua Internațională a Dunării, 29 iunie, Administrația Națională „Apele Române” lansează filmul documentar „Spune-mi despre Dunăre!”, producție proprie 100%, recomandat ca resursă documentară care „prezintă Dunărea din perspectiva beneficiilor și a potențialului său unic (hrană, cale de transport, habitat sau hidroenergie). Prezentarea unor construcții de infrastructură rutieră (poduri) din administrarea Ministerului Transporturilor și al structurilor din subordine, precum și a hidrocentralei de la Porțile de Fier din administrarea Hidroelectrica au drept scop abordarea Dunării din perspectiva utilităților sale multiple. 

În același timp, orașele de la Dunăre sunt prezentate printr-o împletire de obiceiuri, istorii și obiective turistice. Aici au apărut și trăiesc comunități întregi care se dezvoltă pe baza beneficiilor pe care le oferă Dunărea”. 

ANAR reamintește că, „de 28 de ani, România susține, în calitate de semnatară a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, acțiunile și evenimentele comune organizate în bazinul Dunării”. 

Filmul „Spune-mi despre Dunăre!”

• Un studiu realizat de Forumul bunurilor de larg consum și EY a colectat opiniile liderilor din întreaga industrie a bunurilor de larg consum
• Liderii companiilor și-au împărtășit ideile cu privire la măsurile necesare pentru a accelera progresul în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU
• Publicarea raportului a coincis cu reuniunea la nivel înalt a CGF, care a avut loc la Dublin în intervalul 20-23 iunie 2022 

Forumul bunurilor de larg consum (Consumer Goods Forum, CGF) și EY au publicat un nou raport cu opiniile liderilor din industria bunurilor de larg consum, care subliniază prioritățile stringente pe care sectorul trebuie să le adopte pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU până la termenul limită din anul 2030. 

La jumătatea intervalului până la termenul limită 2030 (de la stabilirea ODD în 2015), liderii companiilor sunt optimiști în legătură cu posibilitatea obținerii unor progrese mai rapide prin intermediul a cinci măsuri de accelerare a impactului. Cele cinci domenii prioritare identificate care vor ajuta membrii CGF și alte companii din întreaga industrie să accelereze progresul sunt:

1. Colaborare în vederea obținerii succesului – Profitabilitatea și concurența în materie de venituri fac parte dintr-o economie sănătoasă, dar rezolvarea problemelor sistemice ale durabilității necesită colaborare. Companiile producătoare de bunuri de larg consum se pot ridica la înălțimea provocărilor viitoare, de la combaterea schimbărilor climatice la reducerea inegalităților la nivel mondial, numai dacă își unesc eforturile.
2. Cuantificarea progreselor și efectelor – Companiile nu pot gestiona ceea ce nu măsoară și există o nevoie clară de integrare a ODD în alte sisteme și de elaborare a unor standarde internaționale sau regionale uniforme. Numărul tot mai mare de sisteme face ca acest lucru să fie dificil, însă organizațiile la nivel de ramură, cum este CGF, au puterea de a se consulta și de a milita pentru standarde uniforme. 
3. Integrarea durabilității în ADN-ul companiei – Companiile care integrează ODD în cultura lor operațională, eventual prin recompense și stimulente, au mult mai multe șanse de a le atinge. 
4. Implicarea consumatorilor în procesul de atingere a ODD – Companiile producătoare de bunuri de larg consum ocupă o poziție privilegiată care le conferă o mare putere, dar și o mare responsabilitate în modelarea consumului. Acestea pot stimula un comportament mai bun din partea consumatorilor și pot crește gradul de conștientizare cu privire la ODD în moduri care nu sunt la îndemâna altor actori interesați. Consumatorii recompensează acele companii care procedează corect în direcția îmbunătățirii stării de sănătate a comunităților. Acele companiile care nu acționează în privința problemelor sociale și de mediu stringente, vor fi lăsate în urmă.
5. Toate ODD trebuie sprijinite, dar trebuie acordată prioritate domeniilor în care companiile au puterea de a produce schimbările cele mai mari – Indiferent dacă este vorba de malnutriție, de salubritate sau de deșeuri, anumite companii pot avea o contribuție mai mare decât altele la atingerea anumitor ODD, în funcție de experiența și sfera lor de influență. Stabilirea unor obiective concrete va ajuta companiile să aducă schimbări tangibile în domeniile cele mai potrivite pentru ele.

Raportul, elaborat în colaborare cu echipele EY și publicat chiar înainte de reuniunea globală la nivel înalt a CGF, care a avut loc la Dublin în perioada 20-23 iunie, cuprinde interviuri cu lideri a 13 dintre cele mai mari companii producătoare de bunuri de consum din lume: Ahold Delhaize, Alibaba Group, Ajinomoto Group, A.S. Watson Group, The Coca-Cola Company, DFI Retail Group, Grupo Éxito, Kerry Group, Kirin Holdings, Musgrave Group, Procter & Gamble, Unilever și Woolworths Holdings. 

Raportul a evidențiat, de asemenea, faptul că numeroase companii consideră că activitățile lor accelerează o schimbare de mentalitate, de la a considera obiectivele de durabilitate drept „ceva preferabil”, la a fi văzute în prezent ca fiind parte integrantă a succesului. Acest lucru reflectă prioritatea din ce în ce mai mare acordată schimbărilor climatice în rândul consumatorilor, alături de biodiversitate, acestea fiind prezentate ca principalele priorități în studiul EY Future Consumer Index. Totodată, și tehnologia permite această schimbare, prin faptul că face ca evaluarea și progresul durabilității să fie mai viabile și mai accesibile. La rândul său, această situație poate accelera progresele pe care companiile le fac în direcția atingerii ODD și poate susține noi sisteme și măsurători care să urmărească și să amelioreze efectele.

Wai-Chan Chan, director general al The Consumer Goods Forum, a declarat: „Intervalul de timp rămas până în 2030, termenul limită pentru atingerea ODD, este scurt. Dar putem și trebuie să construim o lume mai rezistentă la șocuri, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă. Industria bunurilor de larg consum are un rol esențial în atingerea ODD, iar colaborarea nu a fost niciodată mai importantă ca acum pentru îndeplinirea acestui scop. Noul nostru raport subliniază importanța solidarității mediului de afaceri. Companiile poartă o responsabilitate fără precedent: problemele globale stringente ale societății nu pot fi rezolvate de către guverne, mediul de afaceri, organizațiile civice sau de către cetățeni acționând în mod solitar. S-au făcut pași mari în accelerarea măsurilor de acțiune pozitivă, dar trebuie să ne autodepășim cu toții și să facem mult mai multe eforturi, pentru a putea îndeplini ODD până în 2030. Printr-un etos al cooperării, ne putem împărtăși cunoștințe și ne putem uni resursele pentru a inova și a ne adapta”. 

CGF este singura organizație condusă de directorii generali ai companiilor membre care reprezintă atât producătorii, cât și comercianții cu amănuntul la nivel global. Rețeaua sa de lideri își reunește eforturile pentru a accelera schimbările care au efecte pozitive durabile asupra oamenilor, planetei și mediului de afaceri, folosind influența CGF pentru a încuraja adoptarea de practici și standarde la nivel mondial. 

Prin activitatea sa, CGF întreprinde deja demersuri semnificative pentru a contribui la îndeplinirea mai multor ODD, printre care:

• Obiectivul 1 – Eradicarea foametei 
• Obiectivul 12 – Consum și producție responsabile 
• Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
• Obiectivul 15  – Viața terestră. 

Rețeaua CGF este o dovadă a beneficiilor cooperării în abordarea marilor probleme. De exemplu, membrii săi au lucrat constant în timpul pandemiei pentru a asigura menținerea circulației bunurilor esențiale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și până la rafturile comercianților cu amănuntul. În același timp, au depus eforturi pentru a proteja sănătatea și bunăstarea angajaților și clienților lor, înregistrând în același timp progrese importante în abordarea unor probleme cheie, precum deșeurile de plastic și defrișările. Membrii Coaliției pentru acțiune în privința deșeurilor de plastic din cadrul CGF, care reprezintă împreună peste 10% din piața globală a ambalajelor din plastic, au făcut front comun în direcția stabilirii unor reguli de bune practici pentru proiectarea, producția și reciclarea plasticului, în vederea accelerării trecerii la o economie circulară. Totodată, Coaliția pentru acțiune pozitivă în privința pădurilor din cadrul CGF a publicat anul trecut primul său raport, angajându-se să raporteze în baza unor măsurători care să permită încetarea defrișărilor în scop de consum. 

Kristina Rogers, lider EY Global Consumer, a declarat: „Colaborarea între companii, autorități și organizații neguvernamentale va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă acum, când ne aflăm la jumătatea parcursului în această direcție. Însă, companiile din industria bunurilor de larg consum au și o ocazie unică de a îi implica pe consumatori în acest demers în moduri care nu se află la îndemâna altor actori interesați. Aceste companii nu numai că dețin o poziție de influență semnificativă, dar au și responsabilitatea de a modela și inspira comportamente mai bune de consum, crescând gradul de conștientizare a obiectivelor și creând emulație în vederea obținerii unor reale progrese în direcția îndeplinirii ODG”.

Georgiana Iancu (foto), Partner, Leader Consumer Products & Retail EY Romania, a declarat: „Afacerile din domeniul bunurilor de consum privesc din ce în ce mai mult spre bunele practici ce le ajută spre o sustenabilitate cât mai mare. Modul de măsurare al succesului unei companii s-a schimbat față de acum 20 de ani, în prezent succesul este probat atât după rezultatele comerciale cât și după nivelul de adeziune al consumatorilor la valorile spre care o companie se îndreaptă. Toate acestea în linie și cu concluziile desprinse din ultimul studiu Future Consumer Index al EY România, de la finalul lunii aprilie, care arată că sustenabilitatea este un aspect care influențează din ce în ce mai mult decizia de cumpărare.”

Raportul este disponibil pentru descărcare aici

Lansat de grupul Schwarz în 2022, River Cleanup Collective @Dunăre este un program de colectare a plasticului din Dunăre, ce are loc simultan în țările riverane Dunării unde Grupul este prezent.

În România, în cadrul programului River Cleanup Collective @Dunăre, atât Kaufland România, cât și Lidl România vor avea acțiuni de colectare a plasticului de pe malurile Dunării. Astfel, Kaufland România va organiza pe 3 septembrie 2022 o serie de acțiuni de ecologizare pe malurile Dunării și la vărsarea celor mai mari afluenți în Dunăre, râurile Cerna, Jiu, Olt și Argeș, împreună cu partenerul său strategic, Asociația Act for Tomorrow. Cu ocazia acestui program, Lidl România lansează România Limpede și își continuă angajamentul de a implementa programe pe termen lung pentru protejarea mediului. Astfel că, pentru a colecta plasticul de pe Dunăre, în perioada 1-7 septembrie 2022, România Limpede aduce împreună voluntari din echipa Lidl și 3 ONG-uri, cu care retailerul deja colaborează: ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), Mai Mult Verde și WWF România, pentru a realiza acțiuni de ecologizare, cât și de educare și prevenție asupra poluării cu plastic, pentru un viitor mai bun.

Ca parte din REset plastic, strategia sa internațională din domeniul plasticului, grupul Schwarz a demarat River Cleanup Collective @Dunăre, un program de colectare a plasticului în țările riverane Dunării. Astfel, în țările în care este prezent Grupul, prin companii precum Lidl și Kaufland și prin care trece Dunărea, vor avea loc simultan, în perioada 1 – 15 septembrie 2022, acțiuni de colectare a plasticului din apa și de pe albiile fluviului. Acțiunea răspunde ariei REmove, din cadrul strategiei REset Plastic, prin care grupul Schwarz contribuie activ la eliminarea deșeurilor de plastic din mediul înconjurător. Celelalte arii din strategia REset Plastic sunt: REduce (renunțarea la plastic atunci când este posibil și sustenabil), REdesign (optimizarea ambalajelor), REcycle (închiderea circuitului reciclării), REsearch (investiții în cercetare și dezvoltare) și împreună constituie abordarea Grupului în problematica plasticului, într-o manieră holistică. Acțiunile River Cleanup Collective @Dunăre se vor desfășura în Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Ungaria. 

Kaufland România împreună cu partenerul strategic Asociația Act for Tomorrow, alături de care a dezvoltat programul strategic de protejare a apelor Acționăm pentru Ape – A.P.A, va organiza pe 3 septembrie 2022 acțiuni de ecologizare pe malurile Dunării și la vărsarea celor mai mari afluenți în Dunăre, râurile Cerna, Jiu, Olt și Argeș. Pentru acțiunea River Cleanup Collective sunt vizate zonele cu cele mai mari acumulări de deșeuri, ce vor fi curățate pe 3 septembrie. Voluntari din comunitatea locală și angajați Kaufland din toată țară se vor echipa cu mănuși, mincioguri și saci pentru a curăța malurile Dunării de deșeurile care sufocă natura. Pentru a acoperi zonele greu accesibile, se va interveni cu caiace, iar „vedeta” ecologizărilor va fi Ebisu, prima ambarcațiune din Europa, 100% electrică, cu zero emisii de carbon, care colectează deșeurile din apă. Ambarcațiunea, denumită EBISU după zeul japonez considerat protectorul apelor, este compusă dintr-un motor electric, alimentat cu energie din baterii model Tesla 3. Noutatea constă în încărcarea directă de la panourile solare, care îi conferă independenţă deplină în procesul de colectare a deşeurilor. Într-un interval de câteva ore, Ebisu poate colecta peste 300 kg (plastic, sticle, metal, textile), cu lățimi de până la 80 cm. 

În cadrul River Cleanup Collective @Dunăre, Lidl va implementa acest program sub umbrela România Limpede, în cadrul căruia unește 3 ONG-uri cu care colaborează pe termen lung pentru protejarea mediului. ASAP, Mai Mult Verde și WWF România vor desfășura acțiuni de ecologizare a Dunării, în perioada 1 – 7 septembrie 2022. Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu în toate domeniile sale de activitate. Astfel că, cele 3 ONG-uri, împreună cu voluntari din echipa Lidl, vor participa la acțiuni de combatere a poluării cu plastic ale Dunării.  

Astfel, Mai Mult Verde, asociația cu care Lidl România implementează programul Cu Apele Curate, va organiza o serie de acțiuni de ecologizare de la punctul de intrare al Dunării în țară, până la Galați. Activitățile de combatere a poluării cu plastic vor fi completate de două proiecții de filme tematice, la Giurgiu și Oltenița, menite să atragă atenția atât asupra problemei, cât și asupra soluțiilor potrivite pentru a păstra apele curate.

Mai mult, ASAP va organiza workshopuri în Giurgiu, Călărași, Brăila și Galați. Participanții vor avea ocazia să învețe cum să spele corect plasticul, folosindu-se de plasticul strâns din Dunăre de către Asociația Mai Mult Verde,  ca apoi să poată realiza din acest plastic diverse obiecte utile traiului de zi cu zi.

În aceeași perioadă, WWF România va organiza o ecologizare-maraton în care vor implica autorități locale, cu opriri ale Patrulei Zero Platic în puncte-cheie din zona Deltei, unde vor fi organizate activități pentru tinerii din comunitate.