Acasă Blog Pagina 209

Garda Forestieră Națională, un sprijin pentru silvicultori

0

S-a înființat Garda Forestieră Națională, prin ordonanța de urgență a guvernului nr. 77/2021 (publicată în „Monitorul Oficial al României” nr. 645/2021 Partea I), la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Ministrul Barna Tánczos argumentează necesitatea creării unui astfel de organism: „Această măsură vine ca urmare a evoluției continue a activităților în domeniul silvic, în vederea obținerii unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracționalității de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri și pentru întărirea capacității de control și monitorizare a fondului forestier”.


Gestionarea pădurilor și biodiversitatea

Stringența înființării unei gărzi forestiere la nivel național este argumentată astfel de la nivelul Executivului: „Domeniul-țintă urgent de reglementat este combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent. Înființarea Gărzii Forestiere Naționale are drept scop gestionarea pădurilor și biodiversitatea”. Una dintre atribuțiile Gărzii Forestiere Naționale o constituie elaborarea strategiei naționale „de formare profesională continuă pentru personalul din silvicultură, în conformitate cu prevederile ordonanței guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură”.

Programul financiar de susținere a companiilor mari se prelungește până la finele anului

0

Programul financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifra de afaceri de peste 20 de milioane de lei în 2019, pe care EximBank îl implementează în urma mandatului special primit din partea statului român, se va derula pe parcursul întregului an, valabilitatea acestuia fiind prelungită până la 31 decembrie 2021.

Astfel, societățile comerciale care se încadrează în această categorie au la dispoziție încă șase luni în care pot depune dosare de solicitare a produselor de finanțare și garantare cu componentă de ajutor de stat.

Flexibilitatea și adaptabilitatea EximBank ne-au permis să dezvoltăm rapid anul trecut un portofoliu nou de produse cu componentă de ajutor de stat care să deblocheze accesul la finanțare al firmelor confruntate cu un deficit de lichidități din cauza pandemiei de COVID-19 și care să intensifice efectele măsurilor de sprijin implementate de autorități. De la lansarea programului și până în prezent au beneficiat de garanții de stat și finanțări cu dobândă subvenționată companii cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 21 de miliarde de lei în 2019, iar cererea se menține la un nivel ridicat.

De aceea, prelungirea duratei de implementare a acestui program a reprezentat o necesitate în vederea concretizării intențiilor de accesare a acestei scheme de ajutor de stat deja exprimate de potențiali beneficiari în parteneriat cu băncile finanțatoare. Ne menținem astfel angajamentul de susținere a mediului de afaceri românesc și de sprijinire a demersurilor care se fac pentru accelerarea tendinței de creștere a economiei românești”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank. 

PIAȚA DE BERE DIN ROMÂNIA, DIN NOU ÎN CREȘTERE ÎN ANUL 2021

0

Cifra de afaceri a producătorilor de bere din România a crescut în anul 2019 cu 5,2% față de anul anterior și cu 51% comparativ cu anul 2010, atingând un nivel record de 4,5 miliarde de lei, potrivit analiștilor de la KeysFin. Cu toate acestea, pentru 2020 specialiștii de la KeysFin estimează o scădere de aproximativ 1,6%, în baza datelor de la INS, însă în 2021 trendul este unul ascendent.
Astfel, analiza KeysFin „Piața berii din România” arată că această industrie va atinge un nou nivel record, de 4,6 miliarde de lei, în 2021.

„Piața berii din România a reușit să treacă peste pandemia de COVID-19, înregistrând o mică scădere în contextul anului trecut, comparativ cu alte industrii care au fost puternic afectate de criza sanitară. Mai mult, în ciuda scăderii dramatice din sectorul HoReCa, jucătorii prezenți pe plan local au mizat pe creșterea consumului domestic, iar planurile lor s-au dovedit realiste având în vedere creșterea estimată pentru anul curent. În continuare, potențialul pieței este unul de creștere, mai ales odată cu relaxarea măsurilor antipandemie din această vară, iar rezultatele aferente anului în curs au toate șansele să contribuie nu numai la revenirea la cifrele de dinainte de martie 2020, ci chiar la depășirea acestora”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Atenție la potențiala creştere a dobânzilor la credite

0

Majorarea dobânzilor în actualul context macroeconomic ar putea să intervină mult mai devreme decât s-a anticipat. Companiile trebuie să ia măsuri pentru a gestiona posibilele efecte asupra businessului, avertizează Moneycorp România, într-un nou raport din seria Moneycorp Business Outlook.

Evoluția temperată a cursului euro în această perioadă vine să confirme estimările făcute la începutul anului, însă dinamica din piața valutară s-ar putea să se accelereze până la finalul anului, pe fondul evoluției condițiilor macroeconomice, afirmă analiștii de la Moneycorp.

Cursul euro se încadrează, în prezent, în prognozele de la începutul anului, cu o medie constantă anuală de creștere de ~2%. Potrivit analiștilor, evoluția cursului va fi influențată, în perioada următoare, de modul în care motorul economic va reporni după un an de criză fără precedent, de evoluția inflației și nivelul dobânzii de referință.

Un răspuns mai bun la criză

0

Dacă un meteorit lovește Pământul, se produce un dezastru natural major sau apare orice alt șoc de dimensiuni neprevăzute anterior, cum ar trebui să răspundă factorii de decizie politică economică? Există două alternative plauzibile: concentrarea pe sprijinirea sectorului financiar, pe linia a ceea ce s-a făcut în 2008-09, sau mersul pe cât posibil de a-i ajuta pe toți cei care au nevoie de ajutor, așa cum s-a făcut în 2020-21. În timp ce răspunsul la criza din 2008 a fost mai bun decât multe alternative, ceea ce a fost realizat în 2020 ar trebui să devină punctul nostru de referință pentru a face față cataclismelor sistemice.

Turismul în condiții de restriște

În zilele noastre, turismul, ca ramură economică, ocupă un loc relativ important în economia țărilor dezvoltate. Afirmația este valabilă, dar numai într-o mică măsură, și pentru turismul rusesc, a cărui cifră de afaceri pe plan național, în anul 2019, a fost de peste 360 miliarde ruble. În această privință, veniturile realizate de metropolele Moscova și Sankt Peterburg se disting în mod deosebit. În anul 2019, la Moscova s-au realizat din turism
147 miliarde ruble.

Declanșarea pandemiei de COVID-19, a dus, însă, la reducerea drastică a veniturilor din ramura economică menționată. În anul 2020, câștigurile companiilor moscovite au fost de șase ori mai mici decât în anul precedent. A contat în mod deosebit împuținarea turiștilor străini, de pe urma cărora câștigurile sunt cu 8 la sută mai mari decât cele aduse de turiștii autohtoni. În perioada ianuarie – martie 2021, au vizitat Rusia 1.830 milioane de cetățeni străini, dintre care doar 13.400 în scopuri turistice. În comparație cu perioada de referință din anul 2020, numărul cetățenilor străini intrați în țară s-a redus numai de trei ori, în timp ce numărul turiștilor străini s-a redus de 24 de ori.

Comparativ cu alte țări dezvoltate, situația turismului rusesc lasă de dorit în multe privințe. În primul rând, în ce privește ocuparea forței de muncă. Doar 3,5 la sută din populația Rusiei lucrează în domeniul turismului, în timp ce, de pildă, pentru India, procentul este de 8 la sută, pentru Franța – 9,4 la sută, pentru China – 10,3 la sută, pentru SUA – 10,7 la sută, pentru Australia – 12,8 la sută, pentru Spania – 14,6 la sută. Exportul de servicii turistice, în raport cu consumul intern de asemenea servicii, este de 214,1 la sută, în SUA, 79,7 la sută, în Spania, 63,8 la sută, în Franța, 45,7 la sută, în Australia, 35,8 la sută, în China, 30 la sută, în India și de doar 11 la sută, în Rusia. Pe ansamblu, cota parte a turismului în PIB este de 3,9 la sută, în Rusia, de 6,8 la sută, în India, de 8,5 la sută, în Franța, de 8,6 la sută, în SUA, de 10,8 la sută, în Australia și de 14,3 la sută, în Spania (vezi „Kommersant”, nr. 85, din 21 mai 2021). Companiile rusești de turism sunt puternic concurate de companiile multor țări occidentale, Parisul, Roma, Madridul, Londra, Barcelona, Bruxelles-ul sau Viena reprezentând o concurență redutabilă pentru metropolele rusești.

România Eficientă: Buget de 2,2 miliarde de euro pentru valul de renovări ale clădirilor din România. Cum cheltuim inteligent banii?

0

Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie. Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase și mai rezistente în fața schimbărilor climatice. Totuși, pentru cheltuirea optimă a acestora, este nevoie urgent de un plan pentru alocarea fondurilor, de corectarea problemelor legislative, de instruirea forței de muncă pentru adaptarea la noile standarde obligatorii nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero), de organizare și de o colaborare instituțională fără precedent.

Acestea sunt câteva dintre ideile dezbătute în cadrul conferinței internaționale RCEPB 2021 „NZEB și Valul de Renovări – Tehnologie, Afaceri și Politici Publice”, eveniment coorganizat de Energy Policy Group (EPG) sub egida proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect privat la nivel național de eficiență energetică, derulat de EPG cu sponsorizarea OMV Petrom.

„Valul renovării reprezintă o mare oportunitate. Este momentul să rezolvăm o serie de probleme adunate de ani – cum sunt cele legate de companiile de servicii energetice (ESCO), de a atrage capital privat în sector, până la o serie de aspecte legislative care trebuie corectate. Pe partea de finanțare, ar fi inteligent să renunțăm la această abordare comodă, dar păguboasă, de a acorda granturi 100%, fără coparticiparea proprietarului. Este o practică pe care nu o mai regăsim în niciun stat membru. Așa cum punem eticheta smart pe clădiri, e momentul să fim smart în deciziile de politici publice privind modul de cheltuire a banilor”, a declarat Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă.

Iată alte câteva aspecte importante legate de performanța energetică a clădirilor, analizate în cadrul dezbaterii de către unii dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu, la nivel național și european:

• interesul utilizatorilor finali pentru locuințe tot mai eficiente energetic și care să asigure un confort sporit este în creștere, mai ales din partea tinerilor.

• sectorul local al construcțiilor se confruntă cu probleme structurale, care țin de lanțurile de aprovizionare și nevoia de a produce local materiale de construcție (de exemplu, bitum), dar și de disponibilitatea specialiștilor în domeniu.

5-10% din consumatorii de gaze și electricitate au schimbat furnizorii

0

Dumitru Chisăliță
președinte, Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă trage de peste 5 ani semnale că o piață liberă, fără consumatori educați, dar mai ales fără instituții puternice de protecție a consumatorului, de asigurare a concurenței în piață și de mediere comercială, care să acționeze în primul rând proactiv nu poate exista. 

Cu doar o zi înaintea finalizării etapei postliberalizare, situația din piață nu este una „deloc roză”. Pe piața consumatorilor noncasnici, presiunile unor furnizori determină disperare și furie în rândul consumatorilor și prețuri mai mari. Pe piața consumatorilor casnici, ofertele perfide fac ca chiar și cei care au participat la cursurile Academiei Consumatorilor, organizat de Asociația Energia Inteligentă, să fie puși în încurcătură.

Conform datelor furnizate de ANRE, numărul consumatorilor casnici care se găsesc în piața concurențială este:

  • piața gazelor naturale: total consumatori: 3,9 milioane, din care consumatori în piața concurențială: 1,4 milioane
  • piața energiei electrice: total consumatori: 8,9 milioane, din care consumatori în piața concurențială: 4,28 milioane

Chiar dacă aceste date nu arată rău, observăm refuzul de a se da publicității statisticile esențiale, cele care măsoară cu adevărat succesul sau eșecul liberalizării. Respectiv nu se prezintă numărul celor care și-au schimbat furnizorul (rămânerea la același furnizor și schimbarea indicativului din factură din Piață Reglementată în Piață Concurențială nu dovedește câtuși de puțin un pas înainte făcut înspre o piață liberă).

Studiu comparativ privind impozitarea specifică a producției de gaze naturale offshore din Europa: România continuă să aibă cea mai ridicată rată efectivă de impozitare

0

Cel mai recent și comprehensiv studiu comparativ privind impozitarea specifică a producției de gaze naturale offshore din Europa, realizat de PwC România pentru Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), va fi lansat în cadrul unei serii de evenimente și de acțiuni de informare cu privire la aspectele tehnice ale reglementării producției de gaze naturale offshore în România.

În ultimii ani, relevă studiul, veniturile operatorilor din producția de gaze naturale (și petrol) au avut o scădere constantă. Această tendință vine în urma presiunii mari exercitate de prețurile în scădere ale hidrocarburilor, precum și a scăderii producției din zăcămintele aflate în exploatare. Însă dezvoltarea producției offshore ar avea un aport semnificativ la acoperirea cererii de gaze naturale din viitor, conform datelor studiului. Costurile și riscurile asociate unor astfel de proiecte, cu precădere celor de mare adâncime, sunt ridicate, iar investițiile se fac pe termen lung. De aceea, constată studiul, foarte puține companii la nivel global dețin know-how-ul, tehnologia și resursele financiare necesare pentru
astfel de proiecte.

Marea Neagră în Noua Economie – România, cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est

România deține cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, cu care se situează pe locul trei în Uniunea Europeană din acest punct de vedere – este ideea fundamentală reiterată în contextul dialogului având ca temă Marea Neagră în Noua Economie, înscris în seria de concretizări ale demersului inițiat de România Durabilă și EM360 sub genericul „Noua Economie”. Stringența valorificării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, nevoia de redresare a economiei românești și reperele europene trasate de Green Deal se regăsesc sub diverse unghiuri în ideile exprimate de participanții la reuniune.

Trei mari beneficii pentru România

Alexandru Maximescu, vicepreședinte al Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom:

„De ce este importantă Marea Neagră? Eu văd trei mari beneficii pentru România. Primul beneficiu este de ordin economic – acest proiect poate să aducă valoare adăugată în ceea ce privește încasările la bugetul de stat. Totodată, dacă suntem primii care vor dezvolta proiecte la mare adâncime, putem avea speranța că vom crea în Constanța un hub tehnologic care va putea să deservească întreg bazinul Mării Negre – exploatări din Turcia, din Bulgaria sau din alte state riverane Mării Negre. Un al doilea beneficiu important pentru România este de natura securității energetice și a independenței. Ultimele cifre pe care le vedem în ceea ce privește aprovizionarea cu gaz natural a României ne arată că spre sfârșitul acestui deceniu, România va ajunge să importe peste 4% din necesarul de gaz. Fără exploatările din Marea Neagră, dependența noastră de importuri crește major. Odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, România va deveni nu numai independentă energetic, dar va avea și posibilitatea să joace un rol regional. Un ultim aspect este foarte important în contextul dezbaterilor despre Green Deal – până în anii 2050, România trebuie să devină neutră din punctul de vedere al carbonului. Tranziția spre o economie verde se poate face numai cu gaz. Gazul este elementul esențial al acestei tranziții. Gazul completează și echilibrează foarte bine sistemul energetic național, alături de energia solară și energia creată prin vânt. Toate aceste trei aspecte sunt de natură a ne contura importanța demarării exploatărilor din Marea Neagră”.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră va susține implementarea eficientă a tranziției energetice

Oana Ijdelea, legal & PGA manager la BSOG:

„Peste tot se vorbește despre targetul zero emisii de carbon până în 2050. Gazul este un combustibil de tranziție, dovedit a fi cel mai fiabil, cel mai ieftin și cel mai la îndemână. Exploatarea gazelor din Marea Neagră nu va face decât să susțină implementarea corectă și eficientă a acestei tranziții energetice. Degeaba investitorii își doresc investiții în surse regenerabile, degeaba planurile naționale și politicile guvernului prezintă această proiecție cu surse de energie verde, atât timp cât până în acest moment și probabil în orizontul de timp al următorilor cel puțin 10 ani nu vom avea suficientă resursă cât să echilibrăm intermitențele din energia fotovoltaică și energia eoliană, care nu pot fi balansate eficient decât exclusiv cu gaze naturale. Pe măsură ce ne vom apropia de 2050, indiferent de performanța eficienței energetice la nivelul economiei românești, valoarea gazului ca marfă va fi din ce în ce mai mică. În aceste condiții, apare legitima întrebare cât de mult se mai justifică investiția în această direcție, în condițiile în care în cadrul actual de reglementare, cel puțin din perspectivă fiscală, există atâta ostilitate față de investitori. Cadrul fiscal actual aplicabil zonei gaziere din Marea Neagră este extrem de ostil pentru investitori și greu justificabil, indiferent de nivelul de performanță ESG pe care proiectele îl au”.

Marea Neagră, factor regional de stabilitate energetică

George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei:

„Trebuie să ne adresăm acestei provocări de a atrage și de a folosi oportunitățile pe care ni le oferă Marea Neagră în procesul de tranziție pe care sistemul energetic național l-a început deja. Gazul, în momentul de față, este acceptat ca bridge fuel de Comisia Europeană, combustibil de tranziție, iar Marea Neagră oferă României noi capacități de producere pe lângă cele pe care le avem deja în onshore. Anul acesta, probabil, cei de la Black Sea Oil & Gas o să pună primele molecule de gaz natural în sistemul de transport național. Știm interesul Romgazului de a prelua participațiile Exxon la Marea Neagră și de a intra într-un parteneriat cu OMV pentru exploatare zăcămintelor de mare adâncime. Deci, sunt oportunități pe care Marea Neagră le oferă nu doar economiei românești, ci poate deveni un factor de stabilitate energetică regional și, de ce nu, exportator de securitate energetică la nivel regional, bineînțeles dezvoltând în paralel capacitățile de transport al acestor comodități pe care le vom exploata din Marea Neagră, gaze naturale și energie electrică, în așa fel încât interconexiunile cu țările vecine să ne poată transforma în exportatori de securitate energetică. Potențialul este unul imens. Eu îmi doresc să nu ratăm această oportunitate și să fim pionieri în ceea ce înseamnă exploatarea acestui potențial, în așa fel încât cu companiile venite în țară să devenim și exportator de tehnologie pentru țările vecine, nu doar de energie electrică și gaze naturale”.

Principala poartă de intrare a businessului occidental

Iulian Fota, expert în securitate națională, New Strategy Center:

„Marea Neagră nu va fi nepopulată economic. Deja există miza energetică, care este din ce în ce mai bine conturată. Asta o vedem în primul rând prin eforturile pe care Turcia le face de identificare a acestor rezerve și chiar de exploatare a lor. România va avea de câștigat dacă businessul occidental este prezent în Marea Neagră într-o pondere semnificativă. Dacă economia Mării Negre va fi dominată de state neoccidentale, că sunt rușii, că sunt chinezii, că sunt iranienii, că sunt alții, evident că beneficiile se vor duce către ei și România nu va avea mai nimic de câștigat din toată această evoluție. Dacă businessul occidental este prezent în Marea Neagră, principala poartă de intrare a businessului occidental nu poate fi decât România, dar trebuie și România să vrea asta. Sunt șanse bune ca România să fie principala poartă de intrare a businessului occidental în Marea Neagră, dar sunt lucruri care țin și de organizarea noastră internă, lucruri pe care ar trebui să le facem mai bine și mai repede. Întotdeauna când Marea Neagră a fost deschisă pentru comerț, occidentalii au fost prezenți și noi am beneficiat ca popor”.

Fiscalitate necompetitivă în ceea ce
privește proiectele de investiție de gaze naturale

Alina Popa, CFO și membru al Directoratului OMV Petrom:

„În prezent, fiscalitatea din România în ceea ce privește proiectele de investiție de gaze naturale, atât offshore, cât și onhore, este necompetitivă, e foarte ridicată. Studiul Biriș-Goran pe această temă arată că rata efectivă medie de taxare este de cinci ori mai mare decât media europeană. Avem cea mai ridicată rată efectivă de impozitare din Europa – 25,3% din venituri, rată efectivă de impozitare în 2018. Suntem extrem de necompetitivi ca țară, nu avem stabilitate și nici predictibilitate. Avem nevoie cât mai urgent de modificarea legii offshore, în sensul reducerii fiscalității și în sensul garantării stabilității fiscale și de reglementare și a pieței libere”.

Imperativul unei noi legi offshore, care
să își producă efectele

Cătălin Niță, directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze:

„În forma actuală, legea offshore nu aduce beneficiu nici investitorilor, nici statului român. Acesta este motivul pentru care nu s-au făcut investiții. Noi, Federația Patronală de Petrol și Gaze, considerăm că trei principii ar trebui să stea la baza unei noi legi offshore care să își producă efectele. Primul este stabilitatea fiscală și legislativă, fără de care niciun proiect cu riscuri atât de mari asumate în totalitate de către investitori nu poate demara. Al doilea principiu este acela de a introduce un sistem de impozitare echitabil, astfel încât proiectele de investiții cu costuri ridicate să aibă fundamentare economică și randament pozitiv, dorit atât de investitori, cât și de statul român, pentru că și statul român, prin redevențele și taxele specifice pe care le încasează de la operatori, își întregește bugetul. Nu în ultimul rând, este nevoie ca statul, prin această lege, să asigure mecanisme de piață competitive. Nu o piață reglementată administrativ va avea putere, ci o piață care se autoreglează prin mecanisme de cerere și ofertă. Politicienii trebuie să înceapă să asculte. Până în acest moment politicienii par a fi surzi la vocea industriei și la vocea economiei românești. România nu mai are timpul să aștepte, pentru că sectorul energetic și contextul mondial nu ne mai lasă să facem acest lucru. Dacă vrem să facem tranziția de la cărbune la o economie verde, trebuie să acționăm acum, să acționăm cu resursele pe care le avem la îndemână. Singura resursă pe care noi, România, o avem este gazul din Marea Neagră”.

Contracte pe termen lung pentru achiziție
de gaze naturale

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă:

„Povestea gazelor este ca multe dintre legendele și basmele românilor – de prea multe ori ne întoarcem la ea fără să venim cu nimic nou și nu vrem să vedem niște lucruri care chiar dacă erau evidente de acum zece, chiar douăzeci de ani, acum încep să ne ardă. Nu vrem să vedem că politica noastră astăzi din punct de vedere energetic este expansiunea puternică spre gaze, prin racordarea «gratuită» a 1,8 milioane de consumatori, țintă asumată din perspectivă guvernamentală și din perspectiva politică a tuturor partidelor și prin trecerea masivă de pe cărbune pe gaze sau suplimentarea necesarului de energie electrică. Toate acestea vor duce, dacă nu facem nimic, la o situație dramatică – în 2040, deficitul de gaze naturale, din analizele noastre, va depăși 50-53%. În același timp, trebuie să fim realiști că inclusiv cu gazele din Marea Neagră, lucrurile vor fi într-o situație favorabilă circa zece ani, după care deficitul va fi la fel de puternic. O analiză arată că în situația în care am exploata gazele din Marea Neagră după scenariile vehiculate în momentul de față de exploatatori, în anul 2050 am avea nivelul producției undeva către 3-4 miliarde pe an. Adică chiar și cu această resursă vom sta foarte prost în viitor. Cred că noi nu vedem lucrurile grave în care ne găsim în momentul de față. În doi ani o să ne copleșească, i ar în zece ani o să ne înfunde. Recomandarea mea este ca de pe acum să ne gândim la ceea ce vedem că ungurii, bulgarii, nemții, francezii fac – contracte pe termen lung în ceea ce privește achiziția de gaze naturale. Să lăsăm deoparte această fantasmagorie că noi vom deveni ceea ce nu reușim să fim până la urmă la noi în țară”.

Consens între industrie, populație, societate civilă pentru întărirea securității energetice a țării

Vasile Iuga, expert senior energie:

„În materie de gaze naturale, am ajuns să importăm 20% din consum. Dacă nu se face proiectul de la Marea Neagră, în 2030 se estimează că vom importa 40% din consumul de gaze naturale. Nu-i nicio problemă în principiu dacă imporți, cu condiția să ai conducte şi interconectare, dar când imporți, plătești taxele, forța de muncă, prosperitatea în altă țară. În privința cadrului de impozitare, un studiu al Deloitte confirmă că fiscalitatea medie în România este aproape dublă față de media fiscalității în Europa. Deci, avem o fiscalitate mare și este și instabilă, și impredictibilă. Un barometru INSCOP arată că peste 60% dintre români sunt de părere că ar trebui să aducem taxele din sectorul de petrol și gaze la nivelul celor europene, iar 86% dintre români sunt de acord cu exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. Există un consens social. Trebuie să generăm consensul politic, pentru că sediul problemei în acest moment este zona politicului. Între industrie, populație și societate civilă există consens în privința nevoii de a întări securitatea energetică a României inclusiv prin dezvoltarea resurselor de gaze naturale de la Marea Neagră care pot genera efecte benefice multiple”.

Un proiect care dă de muncă unor oameni și oferă soluții pentru trecere către o zonă mai verde energetic

Prof. univ. dr. Cristian Păun, Academia de Studii Economice din București:

„Suntem într-o perioadă în care facem reforme fără să facem reforme, ne facem că facem reforme. Că pleacă un investitor american de la Marea Neagră și locul lui este prezumat a fi luat de către o companie de stat mi se pare destul de trist. Că o companie de stat românească preia acest proiect de investiții sună destul de ciudat pentru mine ca economist liberal care consideră că mijloacele de producție ar trebui să se afle în mâini private într-o formă sau alta, de exemplu, paritate pe bursă. Noi tot discutăm despre taxe, că unii spun că nu avem redevențele ca alții, că dacă luăm toată taxarea aplicată unui domeniu economic în România, taxele sunt peste orice altă țară cu care concurăm în zona gazelor și nu doar în zona gazelor. Discuția nu trebuie să se poarte doar despre taxa X, discuția trebuie să se poarte despre tot pachetul de taxe pe care îl plătește un operator economic atunci când dezvoltă un proiect de investiții, mai ales pe termen lung. Acest proiect dă de muncă unor oameni și va putea să ne ofere niște soluții temporare, dar bune pentru a trece încet, încet către o zonă mai verde energetic, deci ne oferă tranziție fără să plătim altora pentru gaz. Aceste lucruri nu le vedem sau ne facem că nu le vedem. Preferăm să importăm de la ruși și să spunem că este în regulă să le dăm rușilor bani, în loc să dăm bani în economia românească unor operatori care nu pleacă cu sondele, cu ce mai folosesc ei ca echipament de extracție, ci aici vor funcționa, vor da de muncă unor oameni. Astăzi în România vorbim de liberalizarea pieței de gaz și așteptăm nu știu ce mari beneficii, dar pe partea cealaltă nu facem pași importanți în zona producției de gaze, să creăm mai multe opțiuni de producție, mai multe opțiuni pentru consumator. De vină nu e liberalizarea. Liberalizarea este perfectă, e o regulă pentru consumator, ajută consumatorul. De vină e încetineala cu care se mișcă guvernul. Nu știu care este explicația, dar așteptările noastre sunt imense de la aceste proiecte”.

Impactul schimbărilor climatice asupra economiei: provocări și oportunități pentru România

0

AUTORI:
Alexandra-Maria Bocșe,
Administrația Prezidențială a României
Tudor Grosu, Banca Națională a României
Alexandru Cosmin Buteică, Banca Mondială

A devenit din ce în ce mai evident că prevenirea schimbărilor climatice, marcată la început, în 1992, de statele semnatare ale Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, nu poate fi redusă doar la acțiunea statală. Aceasta presupune schimbări în economie, mai ales în sectoarele care generează un volum consistent de emisii de gaze cu efect de seră. Din acest motiv e nevoie și de o implicare importantă a mediului de business și a celui financiar – atât public, cât și privat.

O tranziție dezordonată, lentă, către o economie cu emisii reduse de carbon, în care măsurile sunt adoptate cu întârziere, iar cadrul de reglementare este impredictibil și instabil, conduce la o diminuare a competitivității și, implicit, și a fluxurilor investiționale. Prin contrast, o tranziție ordonată către o economie durabilă implică o alocare timpurie a resurselor necesare reorganizării activităților economice pentru a preveni și a gestiona posibilele riscuri climatice fizice și de tranziție. Riscurile fizice sunt cele care decurg din evenimente climatice și meteorologice extreme și includ importante costuri economice și financiare. Riscurile de tranziție sunt generate de procesul de ajustare neadecvată către o economie cu emisii reduse de carbon. Din această categorie fac parte „activele inutilizabile” (engl. stranded assets), resurse ce nu vor mai putea fi dezvoltate, extrase sau valorificate ca urmare a limitărilor tehnologice, spațiale, de reglementare, politice sau de piață, ori a modificărilor normelor sociale și de mediu (Bos și Gupta, 2019). Pentru a cuantifica, însă, în mod corespunzător aceste riscuri și pentru a le corela cu potențialele rezultate sau pierderi financiare, ar trebui efectuate analize de scenarii și exerciții periodice extinse de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice.

La nivel global, asumarea și implementarea angajamentelor de limitare a impactului schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, corelate cu modificări în dinamica societală și reducerea rapidă a costurilor energiei regenerabile, vor conduce la o scădere a cererii de combustibili fosili (cărbune, petrol și, mai târziu, gaze). Acest lucru, alături de infrastructura de producție, va transforma o parte din aceste resurse naturale în active ce își vor diminua rapid valoarea economică. Companiile și țările cu expuneri importante pe aceste sectoare se vor confrunta cu devalorizări premature, însoțite de costuri mai mari pentru desfășurarea activității. În plus, mecanismele de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, precum și alte reglementări internaționale, ar putea influența suplimentar exporturile de produse cu consum intensiv de carbon.

Finanțarea verde prin piața de capital, sectorul financiar-nebancar și obligațiuni verzi guvernamentale

0

AUTORI:

Mihaela Ene, Ministerul Finanțelor
Romulus Mircea, Raiffeisen Bank
Florin Dragu, Banca Națională a României
Remus Dănilă, Bursa de Valori București


Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis, în cadrul ședinței din 14 octombrie 2020, înființarea unui grup de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi, din care fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ministerelor de resort, alte autorități publice (BNR, ASF), instituții de credit, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială). Grupul de lucru și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 2020 – mai 2021 și a elaborat raportul CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, ce poate fi accesat pe site-ul CNSM.

Tranziția economiei românești către o economie decarbonizată și sustenabilă presupune investiții semnificative într-o varietate de domenii, cum ar fi: energie, eficientizare energetică, prevenirea poluării, agricultură durabilă, transport curat, tehnologii ecologice. Finanțarea investițiilor verzi generează oportunități pentru dezvoltarea afacerilor și realizarea unei creșteri economice durabile dar constituie în același timp și o provocare, determinată de amploarea semnificativă a investițiilor verzi potențiale identificate de grupul de lucru CNSM de cca 60 mld. lei în orizontul de timp 2030, corelat cu costurile implementării cu întârziere a tranziției către o economie verde. O parte dintre aceste investiții sunt planificate să fie finanțate cu fonduri europene, dar sunt așteptări ca și sectorul privat să contribuie la mobilizarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acestor investiții.

Alături de sectorul bancar, și sectorul financiar nebancar poate reprezenta de asemenea un facilitator important pentru finanțarea proiectelor verzi, cu oportunități de afaceri importante, dar și cu costuri mai ample în cazul realizării unei tranziții dezordonate către o economie sustenabilă, cu efecte negative determinate de riscul fizic și cel de tranziție. Relevant în acest sens este sectorul asigurărilor, care poate fi influențat de ambele componente ale riscurilor climatice, prin potențiale pierderi ridicate ca urmare a plății despăgubirilor dar și a riscului de tranziție, ca urmare a expunerilor din portofoliul investițional către companii care activează în sectoare intensive din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, iar diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte verzi poate contribui la reducerea acestor riscuri.

Alinierea la cele mai recente standarde, recomandări și bune practici în domeniu, dar și alocarea de personal specializat pe aspecte referitoare la schimbările climatice sunt de natură să contribuie la dezvoltarea segmentului de finanțare verde la nivelul investitorilor instituționali autohtoni.

Finanțarea atrasă prin intermediul obligațiunilor verzi constituie unul dintre principalii factori catalizatori în mobilizarea capitalului privat pentru investiții în dezvoltare durabilă. De la prima emisiune de obligațiuni verzi lansată de BEI în anul 2007, și prima emisiune verde la nivel suveran (Polonia) în anul 2016, piața obligațiunilor verzi a cunoscut o dezvoltare accelerată îndeosebi în anul 2020 când volumul total de obligațiuni verzi a atins nivelul de 1,1 trilioane dolari, ceea ce demonstrează rolul în creștere a obligațiunile verzi ca instrument consacrat și în același timp esențial în transpunerea prevederilor Acordului de la Paris privind schimbările climatice din decembrie 2015. La nivel regional, Europa a cumulat 48% din totalul emisiunilor de obligațiuni verzi în anul 2020, emitenții fiind în principal entități suverane, companii nefinanciare, dar și instituții financiare.

Este tranziția către o economie neutră climatic sursă de oportunități sau provocări pentru sectorul bancar?

0

Autor:
Amalia Stamate
Coautori:
Iuliana Tiba – BRD Groupe Societe Generale
Ștefania Racolta-Cruceru –
BERD

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și impactul asupra mediului în general sunt pe primele poziții în clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit raportului privind riscurile globale publicat de WEF în 2021. Astfel, preocupările legate de aspecte privind clima și mediul prind tot mai mult contur în rândul reglementatorilor din sfera financiară, atât la nivel european, cât și pe plan internațional, iar mesajele acestora sunt destul de clare în această privință: acționați acum, întrucât cu cât întârziați mai mult tranziția, cu atât pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm însă că fiecare criză vine cu o oportunitate, așa cum spunea Winston Churchill: „Never waste a good crisis”.

Schimbările climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecată din perspectiva investițiilor pe care le reclamă și implicit a nevoilor de finanțare. Cu titlu exemplificativ, estimările grupului de lucru din cadrul CNSM cu privire la potențialul de finanțare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care înregistrează o pondere de aproximativ 3 la sută în totalul angajamentelor aferente sectorului nonfinanciar, situându-se sub media UE de 7,9 la sută, relevând potențialul de creștere și gradul de maturitate al pieței.

Totodată, schimbările climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate în portofoliul băncilor. Cu toate acestea, sunt multe voci care susțin că mandatul băncilor centrale ar trebui să se limiteze la un număr redus de obiective, pentru a nu afecta independența acesteia. În plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune că România este ferită de riscurile pe care le presupun schimbările climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Să nu uităm însă că România moștenește o structură economică bazată pe sectoare energofage și se află în top 5 din punct de vedere al intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii raportate la valoarea adăugată brută), alături de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania și Cehia.

Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranziție cumulează circa jumătate din expunerile sectorului bancar față de companiile nefinanciare, totuși într-o proporție importantă facilități pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la 40 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul companiilor nefinanciare, dețin aproape 50 la sută din active și angajează 31 la sută dintre salariații acestui sector. În plus, din perspectiva riscului fizic, băncile sunt expuse în proporție de circa 9 la sută din portofoliul corporativ pe firmele din agricultură, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi secetă sau inundații. În acest context, este legitim să ne punem problema cât de pregătit este sectorul bancar românesc pentru o asemenea provocare și cât de ușor se poate adapta acesta la tranziție.

90% dintre investitorii instituționali iau în considerare riscurile legate de schimbările climatice înainte de a decide să investească într-o companie

0

Riscurile legate de schimbările climatice reprezintă un element tot mai important în decizia de a investi într-o companie, fiind menționate de aproximativ 90% dintre investitorii instituționali drept cel mai important factor de tip ESG (environmental, social, governance – mediu, social, guvernanță) care le influențează decizia de a plasa capital, potrivit raportului Deloitte „Building credible climate commitments – a roadmap to earning stakeholder trust”.

Investitorii solicită ca organizațiile să le pună la dispoziție informații credibile cu privire la obiectivele lor de mediu înainte de a lua decizii și analizează dacă aceste obiective sunt bazate pe argumente științifice. Pe de altă parte, modul în care o companie își asumă responsabilitatea pentru gestionarea riscurilor generate de schimbările climatice, precum și planurile și procesele pregătite pentru a-și atinge obiectivele declarate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, sunt la fel de importante, subliniază raportul. De asemenea, investitorii solicită transparență și raportări specifice incluse în situațiile financiare ale societăților, precum și în rapoartele nonfinanciare.

În contextul în care tema schimbărilor climatice capătă amploare, tot mai multe companii își anunță obiectivele de a-și reduce amprenta de carbon, numărul celor care s-au angajat public să atingă nivelul de zero emisii nete triplându-se în 2020 față de 2019, potrivit raportului. Această tendință este determinată nu numai de presiunea exercitată de investitori, ci și de cerințele tot mai mari ale tuturor părților interesate (stakeholders), de la clienți și angajați, la factori de decizie politică, ONG-uri și activiști.

Măsuri legislative de susținere a mediului economic

0

_________________

Carmen Spiridonescu
Rovigo

Prestigiosul „The Telegraph” avertizează că insolvențele corporative din Europa de Vest vor crește cu aproape o treime anul acesta, zona euro fiind expusă riscului unui „tsunami” de falimente, întrucât schemele COVID de susținere a activității companiilor s-au epuizat. Avertismentul provine de la autoritățile de reglementare naționale.

Companiile pot lupta să rămână solvabile, atâta timp cât se bazează pe măsurile de sprijin financiar de urgență. Aceste măsuri ar putea determina „acumularea de datorii”, crescând riscul unui „val de insolvențe reînnoit”, a avertizat publicația.

Raportul menționează, de asemenea: „În scenariul cel mai pesimist, insolvențele amânate s-ar materializa brusc și ar declanșa o dinamică recesionistă, care ar putea provoca la rândul ei insolvențe suplimentare. Rata scăzută actuală a insolvențelor ar fi atunci similară cu retragerea mării înainte de un tsunami.”

În România, acest scenariu pesimist este ținut în stand by încă de la începutul pandemiei prin măsuri de ordin legislativ menite să atenueze efectele acesteia.

Aceste măsuri sunt:

De ordin fiscal, punctual facem referire la ORDONANȚA nr. 6/31.07.2019 prin care debitorii „își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la 31.12.2020 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii”.

Principalele avantaje:

  • favorizează persoanele juridice aflate în dificultate financiară și care înregistrează obligații fiscale restante la 31.12.2020, indiferent de cuantumul sumei datorate;
  • acordă înlesniri (eșalonări) la plată ale obligațiilor bugetare și anularea obligațiilor fiscale accesorii – perioada maximă de eșalonare fiind de 7 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani;
  • anulează unele obligații bugetare principale (până la 50%) cu condiția plății unei cote părți din obligația fiscală principală până la data depunerii cererii de restructurare.

Deși aceste măsuri fiscale sunt net în avantajul contribuabilului, efectele acestora sunt greu vizibile în piață, în principal din cauza mediatizării deficitare, a insuficienței canalelor de informare și modalităților distorsionate de transmitere a mesajului privind avantajele economice. Canalele de informare pot fi diverse, dar nu exclud structurile direct implicate în derularea acestor măsuri fiscale, cum ar fi de exemplu Agenția Națională de Administrare Fiscală sau entități care promovează și pun în practică procese de restructurare ale agenților economici –
cabinetele de administratori judiciari, firmele de contabilitate.

De ordin bancar: facilitățile de amânare a plății ratelor bancare în conformitate cu OUG 37/2020 care prevede suspendarea la cererea clientului a obligației de plată a ratelor de credit scadente pentru o perioada cuprinsă între 1 și 9 luni, cu termen maxim la finalul anului 2020. Prin OUG 227/2020 facilitățile acordate au fost extinse și la nivelul anului 2021.

Măsurile de ordin bancar au fost apreciate în piață, dar este loc de mai bine. Discutând în același context al OG nr. 6/31.07.2019, se impune o flexibilitate a băncilor în susținerea planurilor de restructurare a obligațiilor bugetare. Cu alte cuvinte, în actualul context, un agent economic care are în derulare o facilitate de credit și întâmpină dificultăți în achitarea ratelor bancare și/sau are datorii la buget ar putea opta pentru o restructurare a datoriilor la stat, fapt ce i-ar oferi „o bulă de oxigen” în detensionarea situației. Putem întâlni și situația în care un agent economic ar putea accesa restructurarea datoriilor la buget, dar are nevoie de finanțare bancară pentru a-și achita contribuția proprie. Prin urmare, băncile ar avea putea constitui un pilon important în implementarea într-un grad mai ridicat a măsurilor fiscale.

Transpunerea instrumentelor de drept ale Uniunii Europene în domeniul preinsolvenței și insolvenței – Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie – termenul de transpunere fiind 17 iulie 2021.

Mediul de afaceri are nevoie mai mult ca oricând de aceste măsuri. Este fundamental ca mediul de afaceri să fie puternic ancorat în realitatea economică, să fructifice la maximum combinația de facilități legislative oferite în contextul actual, fapt ce i-ar permite să absoarbă șocul în cazul unui posibil scenariu pesimist.

Sursa: https://www-telegraph-co-uk.cdn.ampproject.org/c/s/
www.telegraph.co.uk/business/2021/04/28/europe-faces-bankruptcy-
tsunami/amp/

Românii din diaspora vor cheltui minimum 1.000 euro pe concediul în țară vara aceasta, potrivit rudelor și prietenilor de acasă

0

86% dintre românii intervievați consideră că prietenii și rudele lor plecate la muncă în afara țării vor petrece vara aceasta concedii în care vor cheltui peste 1.000 euro în România, potrivit unui studiu recent realizat de TransferGo.

Dani Rodrik – președintele ales la cel de-al XIX-lea Congres al Asociației Economice Internaționale

0

La lucrările Congresului Asociației Economice Internaționale de la Bali (Indonezia), desfășurate online, în perioada 2-6 iulie 2021 și consacrate temei generale „Echitate, sustenabilitate și prosperitate într-o lume fracturată” a fost ales președinte profesorul Dani Rodrik
(n. 14 august, 1957, Istanbul) pe o perioadă de 3 ani, corespunzătoare anilor 2021-2024.

Dani Rodrik este profesor de economie politică internațională la Fundația Ford, Școala J.F. Kennedy la Universitatea Harvard, deținător al premiului Albert O. Hirschman (2007). S-a remarcat în literatura de specialitate prin contribuții originale referitoare la impactul globalizării având o poziție specifică în ceea ce privește importanța instituțiilor democratice inclusive pentru creșterea economică.

RAPORTUL ASOCIAȚIEI ECONOMICE INTERNAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2017 – 2021

0

Acest raport oferă informații despre activitățile AIE pentru perioada iulie 2017 – iunie 2021, inclusiv informații despre organizarea celui de-al nouăsprezecelea congres mondial și poziția financiară a AIE în ianuarie 2021.

1. Calitatea de membru

În prezent, există 45 de asociații membre ale AIE printre care și ASOCIAȚIA GENERALĂ A ECONOMIŞTILOR DIN ROMÂNIA (AGER)

În perioada iulie 2017 până în prezent, următoarele asociații s-au alăturat AIE: Organizația Mondială a Muncii (GLO), Colegio de Ciencias Económicas de Tamaulipas A.C. (Mexic) și Economics Association of Zambia (EAZ). Association Française de Science Economique (AFSE) și-a întrerupt calitatea de membru în 2018.

2. Mese rotunde | Webinarii

Masele rotunde ale AIE sunt menite să reunească economiști de top din întreaga lume pentru a discuta aspecte legate de știința economică care au o semnificație globală.

Următoarele mese rotunde au fost organizate în perioada iulie 2017 – iunie 2021, implicând diverse instituții:

Drept și dezvoltare economică, New Delhi, 21-23 ianuarie 2021

Organizat în comun cu Institutul de Creștere Economică, Delhi și Universitatea Cornell, Ithaca și New York. Condus de Kaushik Basu

Webinar IEA – Politica RES: Națiuni în curs de dezvoltare și COVID-19 | Virtual by Zoom, 23 aprilie 2020

Organizat în comun cu Royal Economic Society.
Au vorbit: Kaushik Basu, Haroon Bhorat, Ashwini Deshpande,
Luis-Felipe López-Calva, Dani Rodrik și Albert Zeufack.

Conferința de revizuire a dezvoltării asiatice ADB-IEA
| Tokio, 4-5 iulie, 2019

Organizat în comun cu ADB. Condus de Kei Otsuka.

Sesiunea comună AIE-SEE „Credințe în politică” la al 33-lea congres anual al Asociației Economice Europene (SEE) | Köln, 27 august 2018

Organizat în comun cu Asociația Economică Europeană. Condus de Marta Reynal-Querol.

Economia religiei | Cambridge, 10-11 iulie 2017

Organizat în comun cu Institutul de Gândire Economică, Universitatea din Cambridge și Fundația John Templeton. Condus de: Sriya Iyer,
Jean-Paul Carvalho și Jared Rubin

CORE

AIE a acordat finanțare către CORE pentru traducerea în spaniolă a Economiei (cărți electronice CORE). Pentru mai multe informații despre CORE, vă rugăm să vizitați: www.core-econ.org

RIDGE

RIDGE a organizat câte două forumuri anuale (mai și decembrie) în 2017, 2018 și 2019. Fiecare forum constă într-o serie de ateliere, o școală de vară și o serie de dezbateri de politici. Datorită pandemiei de COVID în 2020, un forum virtual a avut loc pe Zoom în decembrie 2020.

De la crearea sa în 2014, RIDGE a organizat:

– 12 forumuri RIDGE, inclusiv 72 de ateliere, în care au fost prezentate 1.600 de lucrări cu peste 2.700 de participanți și
17 dezbateri de politici.
– 3 mese rotunde IEA.
– 11 școli de vară cu participarea a peste 300 de elevi.

În 2021 sunt planificate două forumuri virtuale în septembrie și decembrie și vor avea loc două școli de vară virtuale; de-a lungul Congresului Mondial al IEA din iulie 2021 și în cadrul Forumului din decembrie 2021.

Pentru mai multe detalii despre activitățile RIDGE vă rugăm să vizitați www.ridge.uy

În urma Congresului Mondial din Mexic din 2017 și la recomandarea Comitetului Executiv al AIE, AIE a instituit două premii onorifice de bursă: Schumpeter-Haberler Distinguished Fellow și IEA Fellow. Pentru ambele categorii de burse, AIE a anunțat un grup inițial în fiecare categorie. Ulterior, s-a format un comitet de nominalizare și s-au căutat nominalizați din întreaga lume pentru a crea o listă de candidați care au fost supuși votului. Același comitet de nominalizare a fost responsabil pentru selectarea atât a bursierilor distinși Schumpeter-Haberler, cât și a bursierilor IEA.

Pentru mai multe informații despre proces și despre premii, vizitați http://www.iea-world.org/fellowship-awards-2/

Premiul de eseu Stiglitz și Premiul Amartya Sen

În colaborare cu Societatea Economică din Australia, IEA a organizat un al doilea concurs Stiglitz Essay Prize în 2019. Premiul I la categoria absolvenți a fost acordat lui Nicolas Longuet Marx de la Columbia University, în timp ce al doilea și al treilea premiu au fost acordate lui Ahmed Abdul Mumin din Universitatea din Glasgow și, respectiv, Wannaphong Durongkaveroj de la Universitatea Națională Australiană. Câștigătorii categoriei de licență sunt Daksh Walia de la Ashoka University Premiul I și Pradnyee Kantak de la Fergusson College Premiul II. Ceremonia de premiere va avea loc virtual pe 2 iulie.

În 2019 a fost instituit un nou premiu în cinstea lui Amartya Sen, Premiul Amartya Sen. Premiul a fost acordat în 2021 lui Shuguang Jiang de la Universitatea din Zhejiang și lui Kenneth Mahuni de la Universitatea Harward.

Al XIX-lea Congres Mondial IEA, 2-6 iulie 2021

Al 19-lea Congres Mondial este organizat în comun cu Ministerul Finanțelor din Indonezia. Inițial, a fost planificat să aibă loc în Bali între 3 și 7 iulie 2020, dar, din cauza pandemiei de COVID-19, a trebuit să fie amânat până la 2-6 iulie 2021 și să aibă loc într-o formă prescurtată. Tema congresului este „Echitate, durabilitate și prosperitate într-o lume fracturată”.

Organizatori

Asociația Economică Internațională și Ministerul Finanțelor din Indonezia.

Parteneri

Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), Bloomberg, Universitatea din Chicago (UIC) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Organizare

Pentru organizarea congresului a fost semnat un memorandum de înțelegere între AIE și Ministerul Finanțelor din Indonezia. AIE și-a păstrat responsabilitatea directă pentru organizarea generală a Congresului Mondial, acționând prin președintele prof. Kaushik Basu și secretarul general, prof. Omar Licandro, și pentru programul științific, acționând prin președintele ales și președintele programului, prof. Dani Rodrik. MF, acționând prin intermediul ministrului său de finanțe Sri Mulyani Indrawati, și-a păstrat responsabilitatea pentru organizarea locală a congresului. Datorită schimbării formatului, s-a convenit ca MF să își păstreze responsabilitatea pentru platforma virtuală.

Andrea Cavallo, manager asociat IEA, a coordonat organizarea sub auspiciile Comitetului Executiv al IEA, prof. Kaushik Basu, prof. Dani Rodrik și prof. Omar Licandro.

Locația Congresului

Inițial, congresul urma să aibă loc în Centrul de Convenții din Bali, Indonezia, dar din cauza pandemiei de COVID-19, a trebuit să fie amânat până în iulie 2021 și să fie ținut virtual pe Zoom.

Comitetul programului

Comitetul de program, prezidat de prof. Dani Rodrik, a fost înființat în iulie 2019. Comitetul a fost însărcinat cu:

i) revizuirea lucrărilor

ii) organizarea de sesiuni contribuite

iii) organizarea de sesiuni suplimentare cu vorbitori invitați.

 

WWF România lansează în premieră un raport legat de managementul lemnului mort în zona transfrontalieră România – Ucraina

0

WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak – UkKRIMF – și cu organizația Ecosphera din Ucraina lansează un raport consolidat legat de managementul lemnului mort. Acesta a fost realizat în mod participativ în cadrul proiectului „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina”.

Ca să putem vorbi despre managementul lemnului mort trebuie mai întâi să vorbim despre ce este lemnul mort. Lemnul mort, adică acei arbori morți în picioare sau buștenii căzuți, este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii datorită rolului cheie pe care îl are în menținerea productivități, regenerarea naturală, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbări climatice a pădurilor. Totodată prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de beneficii, așa-zise servicii ecosistemice, valoroase comunităților locale.

©Timur Chis

O mai bună guvernanță locală pentru o dezvoltare durabilă în Colinele Transilvaniei

0

Comunitățile din 10 localități din județele Brașov, Sibiu și Mureș vor deveni o voce în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel local, cât și regional, și vor contribui activ la creșterea calității vieții lor printr-un nou proiect dezvoltat prin platforma Colinele Transilvaniei.

Proiectul „Colinele Transilvaniei – Model de parteneriat activ pentru o dezvoltare durabilă” (PACT 2020) este menit să transfere către comunitățile locale cunoștințe și experiență despre sisteme de bună guvernanță, prin intermediul creării unei rețele de mentori și de lideri comunitari care va răspunde în timp real nevoilor identificate local.
Implementat de Asociația WWF România, Asociația Mioritics și Fundația Mihai Eminescu Trust, PACT2020 este o continuare a dezvoltării parteneriatului strategic creat în 2013 pentru susținerea dezvoltării durabile a ariei protejate Podișul Hârtibaciului, recunoscută ca destinație de ecoturism sub numele Colinele Transilvaniei.

„Suntem 11 organizații care formăm Parteneriatul pentru Colinele Transilvaniei și lucrăm împreună pentru o Europă verde și incluzivă. Această arie protejată, a doua ca mărime din țară după Delta Dunării, este un exemplu concret care ne arată cât de conectate sunt deciziile pentru dezvoltarea socio-economică a acestor comunități de valorile naturale și culturale”, spune Carmen Pădurean, manager proiect arii protejate la WWF România.

Proiectul se desfășoară în Cincșor, Criț, Viscri (județul Brașov), Alma-Vii, Agnita, Mălâncrav, Richiș (județul Sibiu) și Archita, Saschiz, Daia (județul Mureș) și va prelua de la oameni planurile și gândurile lor despre cum ar dori să arate comunitatea în care trăiesc și le va transmite către cei care iau decizii pentru ei la nivel politic, chiar și reprezentanților Colinelor Transilvaniei în Parlamentul României.

„De obicei strategiile de dezvoltare locală și regională se realizează de sus în jos, cu o consultare slabă a cetățenilor. PACT2020 vrea să răspundă acestei provocări și să permită cetățenilor din cele 44 de comune ale zonei să participe activ la luarea deciziilor și la schimbările ce pot influența viața comunității și a peisajului deosebit în care trăiesc”Caroline Fernolend, președintele Mihai Eminescu Trust.

Obiectivele principale ale proiectului care se încheie în 2023 includ formarea a 10 nuclee de implicare comunitară care dobândesc capacitate crescută de acțiune și derulează inițiative proprii care pot influența deciziile autorităților în ceea ce privește dezvoltarea comunităților, identificarea și promovarea modelelor de implicare și a experiențelor din zonă de îmbunătățire a guvernanței locale în toate cele 44 de comune din Colinele Transilvaniei și către celelalte destinații ecoturistice din țară.
De asemenea, vom analiza o serie de politici publice din domenii de interes pentru dezvoltarea durabilă și vom propune amendamente care să vină în întâmpinarea nevoilor și viziunilor comunităților în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică și de păstrare și potențare a capitalului natural și cultural din Colinele Transilvaniei.

Proiect este derulat de Asociația WWF România, Asociația Mioritics și Mihai Eminescu Trust cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este de a transfera către comunitățile locale din Colinele Transilvaniei cunoștințe și experiență despre sisteme de bună guvernanță, prin intermediul creării unei rețele de mentori și de lideri comunitari care va răspunde în timp real nevoilor identificate local.

eToro: Investitorii individuali văd în inflație cea mai mare amenințare pentru portofoliile lor

  • Crește cererea investitorilor individuali pentru metale prețioase, energie și proprietăți imobiliare pentru a contracara amenințarea inflației
  • Majoritatea investitorilor (53%) consideră că investițiile lor se vor îmbunătăți în următoarele 12 luni

Investitorii individuali consideră că inflația în creștere este în prezent cea mai mare amenințare la adresa portofoliilor lor, arată un nou sondaj realizat de platforma de investiții multi-active eToro.

Sondajul Retail Investor Beat* al eToro, realizat prin intervievarea a 6.000 de investitori individuali din 12 țări, a arătat că majorarea costurilor bunurilor și serviciilor pare să influențeze portofoliile investitorilor. 

Investitorii din Polonia (55%), SUA (51%), România (48%) și Germania (48%) au considerat că inflația reprezintă o amenințare serioasă. În România, starea economiei mondiale (44%) a ocupat locul al doilea și doar o treime dintre cei intervievați au menționat starea economiei românești ca fiind o amenințare pentru portofoliile lor de investiții. 

Instrumentele tradiționale de acoperire a riscului de inflație, cum ar fi bunurile imobiliare, au fost alegeri populare pentru portofolii (22%), iar 40% dintre respondenții la nivel global au menționat că metalele prețioase, cum ar fi aurul, ar fi bunurile fungibile care prezintă cele mai bune oportunități de cumpărare pentru următoarele 12 luni. Cu toate acestea, în cea mai mare parte, portofoliile au fost alcătuite din acțiuni (62%), obligațiuni (39%) și numerar (28%). 

Conform sondajului, 25% dintre investitorii individuali intervievați la nivel global au investit în criptoactive – deși procentul este aproape dublu în România, unde 46% din respondenți au declarat ca investesc în criptomonede. Investitorii români cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au fost cei mai pro-cripto, 61% dintre ei declarând că este probabil să investească în criptoactive în următoarele 12 luni.

În ciuda temerilor legate de inflație, investitorii individuali sunt optimiști. În general, 53% dintre respondenții la nivel global cred că investițiile lor se vor îmbunătăți în următoarele 12 luni, România (70%), SUA (60%) și Australia (57%) fiind cele mai încrezătoare, iar Franța (41%) cea mai puțin încrezătoare.

Ben Laidler, strategul eToro pentru piețe globale, a comentat: „Datele arată că investitorii individuali au portofolii echilibrate – proporția este de 60:40. Aceștia dețin numerar și se concentrează pe strategii fundamentale, cum ar fi diversificarea, pentru a-și distribui riscul – o regulă de aur atunci când piețele sunt imprevizibile, așa cum au fost în ultimele luni. De asemenea, aceștia cer ajutor. Nimeni nu are o formulă magică de investiții, iar transmiterea informațiilor și cunoștințelor prin participarea la discuții despre investiții sau prin cercetări este esențială pentru a deveni un investitor mai bun”.

Sunt piețele supraevaluate? Ne așteaptă o prăbușire a acestora?

În ceea ce privește piețele, doi din cinci dintre investitorii individuali intervievați (40%) consideră că piețele globale se află într-o “bulă”, în timp ce prețurile acțiunilor ating noi maxime. Vestea vine în contextul în care mulți indici bursieri importanți, cum ar fi S&P 500 în SUA, Dax 30 în Germania și CAC 40 în Franța, au atins sau se află aproape de recorduri maxime.

Doar 15% dintre cei 6.000 de investitori intervievați consideră că piețele sunt corect evaluate sau subevaluate, în timp ce 45% nu au fost nici de acord, nici în dezacord, ceea ce poate semnalează incertitudinea cu privire la performanțele viitoare ale pieței. 

În România nu există un grad mare de consens dacă va exista o scădere semnificativă a pieței în următoarele 3 luni sau nu. Întrebați dacă consideră că piețele se află într-o bulă, 43% dintre participanții români la sondaj au răspuns afirmativ, în timp ce 12% nu sunt de acord, iar restul rămân nehotărâți.

Cu toate acestea, în ciuda opiniilor diferite privind eventuala supraîncălzire a piețelor, puțini sunt cei care cred că o nouă prăbușire a pieței se întrevede la orizont. Datele eToro arată că doar unul din patru respondenți (27%) crede că este probabil să aibă loc o scădere semnificativă a prețurilor acțiunilor. Investitorii din Polonia sunt cei mai îngrijorați de o prăbușire iminentă, 39% dintre polonezii intervievați spunând că sunt de părere că vom asista la o prăbușire a pieței în următoarele trei luni. Aceștia sunt urmați de investitorii din Franța (36%), România (35%), Spania (30%) și Republica Cehă (30%), precum și de cei din SUA (29%). Olandezii (15%) și danezii (17%) sunt cei mai puțin îngrijorați de o viitoare prăbușire.

Ben Laidler a adăugat: Acesta este probabil cel mai clar semnal de până acum că investitorii obișnuiți cred că piețele sunt supraevaluate. Cu toate acestea, după cum ne-a arătat istoria, acest lucru nu înseamnă neapărat că o nouă prăbușire se afla la orizont.

Merită să ne amintim că, deși evaluările sunt ridicate, acțiunile sunt în prezent ieftine în comparație cu obligațiunile, iar faptul că doar unul din patru investitori crede că o nouă corecție este prevăzută înainte de sfârșitul anului sugerează că mulți dintre ei sunt dispuși să continue să plătească evaluările actuale – cel puțin pentru moment. 

Economia globală se află într-o stare ciudată în acest moment. Poate pentru prima dată în istorie, băncile centrale din întreaga lume sunt fericite să lase inflația să se accelereze pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a permite economiilor lor să-și revină din pandemie.

Acest lucru reprezintă un stimulent pentru investitori să continue să-și plaseze banii în acțiuni, care s-au dovedit a fi singurul activ pe termen lung capabil să ofere în mod constant randamente superioare inflației.  

Chiar și atunci când băncile centrale vor începe să majoreze ratele, nu cred că acest lucru va face să dispară interesul pentru acțiuni; în schimb, cred că vom vedea doar cum investitorii individuali vor renunța la acțiunile de creștere și se vor îndrepta către cele ciclice – lucru care s-a întâmplat deja într-o oarecare măsură în ultima vreme. Aspectul pozitiv este că peste jumătate dintre investitori (53%) cred că investițiile lor se vor îmbunătăți în următoarele 12 luni, ceea ce relevă optimism în ciuda faptului că lumea nu este foarte sigură de ceea ce se va întâmpla în continuare, pe măsură ce încercăm să ieșim în sfârșit din umbra Covid-19”.

Claudiu Cazacu, XTB: Costul estimat din ransomware a crescut de 3 ori într-un an și jumătate

0

Costul din ransomware crește pe plan mondial. La fel crește și interesul investitorilor pentru companii de securitate cibernetică. De la cel mai mare procesator de carne din lume, JBS, până la Spitalul Witting din Capitală, nimeni nu scapă de atacurile hacker-ilor. La nivelul a 10 țări, printre care și SUA, Marea Britanie sau Franța, costul estimat din ransomware a crescut de circa 3 ori într-un an și jumătate, se arată într-o analiză a XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia și realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB.

Într-o lume tot mai conectată, importanța unor elemente cheie în arhitectura economică pare a nu fi, totuși, apreciată la întreaga sa valoare. Regiunile vizate de intervenții care blochează accesul la date sau la operațiuni (deseori cele două zone se suprapun) până la plata unei răscumpărări (ransomware) sunt variate: de la infrastructură, servicii publice, transport energie, utilități până la companii majore din zona alimentară sau gestiunea sistemelor informatice. Aparent, deși tot mai des în diverse colțuri ale lumii companii, organizații guvernamentale, spitale sau institute de cercetare, fabrici întregi sau linii de producție intră în atenția unor hackeri, sub motivații diverse, vulnerabilitățile nu sunt ușor de acoperit. În spatele intervențiilor pot să fie actori individuali, grupuri private sau aflate sub umbrela unor entități bănuite a avea legături la nivel de state, fiind vehiculate nume precum China, Rusia, state din Estul Europei sau Coreea de Nord. 

Deși astfel de atacuri în care, în urma unui acces neautorizat, datele sunt transferate la distanță, criptate, sau și una și alta, au existat și în anii trecuți, amploarea acestora a crescut semnificativ în 2021. În cazul atacului asupra celui mai mare procesator de carne din lume, JBS, a fost efectuată o plată de 11 mil. dolari, iar pentru operatorul de conducte petroliere Colonial, de 4.4 mil. dolari, în bitcoin. Spitalul Witting din Capitală a fost de asemenea ținta unui atac, arătând că România nu este scutită de atenția nedorită a hackerilor.

Persoanele fizice sunt, de asemenea, vizate, iar costurile sunt în creștere spectaculoasă, mai ales dacă este inclusă populația, nu doar companiile. Dacă în SUA, potrivit unei estimări Emsisoft, costul din ransomware în SUA a fost între 0.34 și 1.37 mld. dolari în 2019, anul trecut acesta s-ar afla între 0.92 și 3.68 mld. dolari, de aproape trei ori mai ridicat. La nivelul a 10 țări (SUA, Canada, Germania, Marea Britanie, Franța, Australia, Spania, Italia, Austria, Noua Zeelandă), de la un interval 6.3 – 25 mld. dolari cost estimat în 2019, s-a ajuns la 18.7 până la 74.6 mld. de dolari anul trecut. Iar anul 2021 este încă și mai intens decât anii trecuți. Deși nu avem disponibile estimări agregate, este probabil ca ritmul să fie sensibil peste anul trecut, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB.

În aceste condiții este de înțeles de ce companiile listate din domeniu suscită interes variabil în timp. Deloc surprinzător, o performanță modestă anul acesta a unui set de fonduri ETF din acest sector a fost înlocuită de o accelerare notabilă în iunie și iulie, după valul de atacuri la nivel larg din SUA. Global X Cybersecurity ETF (simbol BUG) a avansat cu peste 9% de la 1 iunie până pe 27 iulie. Deși anul acesta are un avans de doar 4.5%, sub S&P500, față de anul trecut este cu peste 40% mai sus, depășind avansul de 36.7% al indicelui bursier american S&P500, apreciază Caludiu Cazacu.

O posibilă explicație a temperării creșterilor din domeniu, pe piețele internaționale, anul acesta ar putea fi nivelul ridicat al evaluărilor: în condițiile unor investiții semnificative și al unor costuri înalte cu forța de muncă specializată, dar mai ales al euforiei investitorilor, în medie membrii fondului listat Global X Cybersecurity se tranzacționau la un multiplu de 55.79 ori față de profitul estimat (în scădere de la 58.60 pentru profiturile anului anterior) și de 10.69 ori față de valoarea capitalurilor proprii. Sunt repere înalte, care descriu indirect atât un nivel ridicat de entuziasm vis-a-vis de sector, cât și așteptări, în parte cel puțin, justificate pentru creșterea domeniului. Cu toate acestea, investitorii care se uită cu atenție la rezultate, fără a se concentra pe potențialul de creștere, ar putea fi mai puțin favorabili față de pierderile înregistrate de unele dintre companiile evaluate la miliarde sau zeci de miliarde de dolari. 

În perspectivă, domeniul în ansamblu este de așteptat să crească, în mod accelerat. Totuși, nu toate companiile prezente pe piețele de capital dezvoltate vor putea înregistra un trend al rezultatelor financiare satisfăcător pentru nivelul actual al speranțelor sugerate de prețul bursier. Selectivitatea foarte atentă ar fi necesară pentru a evita decuplarea unor evaluări emoționale de realitatea perspectivelor de afaceri. O alternativă ar fi diversificarea, diminuarea riscurilor printr-o răspândire cât mai largă la nivel de titluri, subdomenii și regiuni geografice ar putea aduce, de asemenea, beneficii. Dincolo de inevitabile perioade volatilitate și de caracterul fluctuant al atenției pieței pentru sectorul securității cibernetice, estimăm că într-un interval de 2-3 ani, în medie, titlurile din domeniu vor beneficia de volume de activitate în creștere de cel puțin două cifre, fapt reflectat, în parte cel puțin, în cotațiile unora dintre ele, concluzionează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB.

85% dintre tinerii din generația Z își doresc să devină antreprenori

0

Aproximativ 85% dintre tinerii din generația Z își doresc să devină antreprenori, potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului Practică inteligent dezvoltarea ta! – PRIDE-U”, POCU 626/6/13/133138, implementat la nivelul Academiei de Studii Economice din București. Cercetarea a fost efectuată în perioada mai – iunie 2021, în parteneriat cu agenția de comunicare și relații publice, United Media Corporation. Studiul a inclus 171 de respondenți,  tineri aparținând generației Z, studenți înscriși în grupul țintă al proiectului, din cadrul ASE și nu numai, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, și a avut ca scop analizarea comportamentului, intereselor, motivațiilor și dorințelor acestora, atât în sfera profesională, cât și personală. 

Principalele motive pentru dorința tinerilor de a deveni antreprenori au fost: programul flexibil, oportunitatea de a fi propriul șef și de a-și transpune ideile în realitate, precum și posibilitatea de a fi independenți și creativi. 

În ceea ce privește sursa veniturilor, respondenții au declarat în proporție de 70% că primesc cea mai mare parte a banilor de la părinți. La capitolul cheltuieli, 89% dintre tinerii intervievați au menționat că cea mai mare parte a acestora sunt pentru mâncare. În topul cheltuielilor se mai află hainele și divertismentul. Printre cele mai importante aspirații au fost nominalizate independența financiară, în cazul a 71% dintre participanții la studiu, sănătatea – pentru 63,2% și reușita în carieră, în proporție de 60%. Nevoia de a fi parte dintr-un mediu în care să se poată exprima liber și întemeierea unei familii sunt alte deziderate ale respondenților. 

La întrebarea legată de lucrurile care le lipsesc cel mai mult în prezent, doar 20% dintre tineri au răspuns că au tot ceea ce au nevoie, în timp ce 22% au menționat timpul liber ca cea mai mare lacună în programul actual, iar 10% au reclamat insuficiența banilor raportat la nevoile lor. 

Chestionați cu privire la modalitatea și preferințele de socializare, 83% dintre tineri au declarat că preferă mediul offline, dar cu toate acestea, din diferite considerente, tot canalele online rămân cele mai utilizate. Astfel, 91,2% au indicat Instagramul ca platformă principală de socializare, iar 67,7% Whatsapp-ul. 

Această cercetare se înscrie în seria acțiunilor pe care le întreprindem prin proiectul PRIDE-U, cu scopul de a-i ghida pe tineri în tranziția către viața profesională și maturitate. Astfel, în următorii 2 ani, plănuim o serie de acțiuni care vor consta în ședințe de coaching, stagii de practică la potențiali angajatori, precum și consiliere personală și profesională. Acest studiu face parte dintr-o serie mai amplă de studii și analize, care ne ajută să-i înțelegem mai bine pe tinerii aflați la început de drum, să vedem care le sunt temerile, așteptările, lipsurile actuale, dar și nivelul de înțelegere a realității. Prin acțiunile derulate la nivelul proiectului, ne dorim să-i sprijinim pe studenți, să se transforme în adulți echilibrați, conștienți de cine sunt și ce-și doresc în viață. Le mulțumim partenerilor noștri de la United Media Corporation (www.unikorn.ro), care s-au implicat în proiect atât din punct de vedere logistic în realizarea acestui studiu, dar și ca organizație – partener de practică, acceptând ca 10 studenți din grupul țintă al proiectului PRIDE-U să își desfășoare stagiile de practică în cadrul companiei”, a declarat Conf. univ. dr. Cristian MARINAȘ – Manager proiect PRIDE-U. 

Despre proiectul PRIDE-U „Practică inteligent dezvoltarea ta!”

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din București derulează în perioada 22 septembrie 2020 – 21 septembrie 2022, proiectul Practică inteligent dezvoltarea ta–PRIDE – U / POCU/626/6/13/133138,  proiect co-finanțat  prin Programul Operațional Capitalul Uman, 2014-2020; Axa prioritară 6 – Educație și competențe. Obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea tranziţiei studenţilor de la şcoală la viaţa activă prin furnizarea unui pachet integrat de servicii  de orientare şi consiliere în carieră, coaching, învăţare practică şi organizarea unor stagii de practică la potenţiali angajatori, în vederea dobândirii de competenţe şi a învăţării pe tot parcursul vieții.

Grupul ţintă al proiectului este format din 321 de studenţi ai Academiei de Studii Economice din București, de la ciclul licenţă şi de la ciclul master, cu domiciliul în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud – Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.

KEYSFIN: Care este situația companiilor în primul semestru al anului 2021? Mai multe insolvențe, suspendări, radieri și dizolvări decât în primele 6 luni din 2020


Potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update, mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum și a expirării măsurilor de stimulare fiscală și a creșterii presiunilor inflaționiste.

Analiștii KeysFin estimează o creștere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de Coronavirus. 

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate din acest an a crescut cu 30% (3.076 companii) față de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvență în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului.

„Cea mai recentă ediție a raportului KeysFin Macro Update, ce sintetizează situația mediului economic și de business local ne arată că, deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvențele, riscurile asociate partenerilor, clienților și furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pierderile asociate plăților întârziate”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

COMERȚUL, CONSTRUCȚIILE ȘI INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE, CELE MAI MULTE INSOLVENȚE ÎN 2021

Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca și în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total. 

În ceea ce privește distribuția geografică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi, în primele șase luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 

De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% față de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii).

Analiștii KeysFin punctează în raportul Macro Update și evoluțiile pozitive din prima parte a acestui an: numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, mai precis 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii.

CE A ÎNSEMNAT ANUL 2020 PENTRU COMPANIILE DIN ROMÂNIA

La întocmirea studiului au fost centralizate și analizate datele financiare pentru anul 2020,  raportate la Ministerul Finanțelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a plăților restante de 4% față de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puțin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori. 

În același timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult față de anul 2019.

Nu în ultimul rând, analiștii KeysFin estimează că în anul 2021, economia României va crește cu aproximativ 7%, după ce, în anul 2020 a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie. 

Cu toate acestea, în opinia analiștilor KeysFin, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apariției noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere al vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de stimulare a economiei, presiunile inflaționiste (generate de creșterea prețurilor materiilor prime pe plan internațional și de măsurile administrative locale), precum și adâncirea deficitului comercial, care va continua să aibă consecințe asupra monedei naționale. 


Ajuns la cea de-a patra ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie. 

BestJobs: „Munca de acasă” se transformă în „munca de oriunde”? Doar 1 din 5 angajați consideră că ar obține aprobarea angajatorului să lucreze dintr-o altă țară

Pe măsură ce activitatea angajaților devine mai flexibilă, în special în ceea ce privește locul de unde aceștia aleg să și-o desfășoare, asistăm la noi tendințe care apar pe piața muncii, printre care posibilitatea de a lucra din afara orașului sau a țării de domiciliu. Potrivit celui mai recent sondaj realizat pe platforma BestJobs, mai mult de jumătate dintre angajați (57%) au declarat că și-ar dori să lucreze pentru actualul angajator din alt oraș sau chiar din altă țară, cel puțin temporar. În ciuda acestei preferințe, doar 21,5% sunt de părere că angajatorul le-ar permite acest lucru.

Companiile au început să își aducă angajații la birou în număr din ce în ce mai mare. Potrivit sondajului BestJobs, în cazul a peste jumătate dintre respondenți (51%), angajatorii insistă ca aceștia să muncească preponderent de la birou. Astfel, 56% dintre respondenții sondajului au spus că în prezent lucrează exclusiv de la birou, în timp ce doar 26% dintre ei își desfășoară activitatea numai de la distanță. 

Cu toate acestea, 60% dintre participanții la sondaj ar prefera să lucreze de acasă cel puțin 3 zile pe săptămână, iar jumătate dintre aceștia și-ar dori să nu meargă deloc la birou. Mai mult, din perspectiva lor, lucrul la distanță deschide noi oportunități profesionale: tot mai mulți angajați se văd lucrând de acasă inclusiv pentru companii din străinătate. Astfel, 72% au spus că nu exclud posibilitatea să accepte un job într-o companie din afara țării, cât timp li se permite să aleagă de unde își desfășoară activitatea. 

„După o lungă perioadă de adaptare, angajații par că au prins gustul lucrului de acasă, sau mai degrabă al beneficiilor pe care le-au descoperit de când lucrează de la distanță. Acum nu mai vorbim doar de un sistem hibrid birou-acasă, ci se pune problema chiar de a muta biroul în afara țării, cel puțin în anumite perioade, mai ales dacă activitatea le permite. De cealaltă parte, companiile vor să își aducă angajații la birou, pentru a nu irosi costurile. Devine clar că e nevoie ca biroul, așa cum îl știm, să se transforme pentru a se acomoda la noile nevoi ale angajaților, dar și pentru a mulțumi managerii”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.  

Viitorul pieței muncii este remote

Două treimi (66%) dintre angajații chestionați pe platforma BestJobs confirmă tendința de a lucra de la distanță ca fiind reprezentativă pentru viitorul pieței muncii. 

Principalele beneficii pe care le aduce lucrul de la distanță, conform angajaților români, sunt: o mai mare flexibilitate (36%), mai mult timp pentru viața personală (23%), posibilitatea de a lucra la proiecte extra și a suplimenta veniturile (19%), o mai bună capacitate de concentrare (13%), conform sondajului realizat pe platforma BestJobs.

Totodată, 31% sunt de părere că munca de la birou nu va deveni de domeniul trecutului. Printre beneficiile asociate lucrului de la birou, respondenții enumeră: interacțiunea cu colegii (36%), un mai bun echilibru între viața personală și cea profesională (35%), o mai bună capacitate de concentrare (6%) și chiar șanse mai mari de promovare (5%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 13 – 23 iulie pe un eșantion de 983 utilizatori de internet din România.

Studiu Accenture: Companiile care migrează în cloud doar pentru de a reduce costurile riscă să piardă din vedere avantajele competitive

Companiile care obțin cele mai bune rezultate din cloud — „concurenții continuum” — tratează cloud-ul ca pe un nou model de operare pentru inovare

Companiile care utilizează cloud-ul ca pe un nou model de operare pentru a-și reinventa în mod continuu afacerile și nu doar ca pe un instrument de reducere a costurilor obțin câștiguri substanțiale și sunt mai bine poziționate pentru a rezista crizelor viitoare, conform celui mai recent studiu Accenture (NYSE: ACN).

Studiul intitulat „Ever-ready for Every Opportunity: How to Unleash Competitiveness on the Cloud Continuum”, care are la bază un sondaj global, la care au răspuns peste 4.000 de directori executivi din sectorul public și cel privat, arată că organizațiile care migrează către cloud doar cu intenția de a economisi riscă să piardă din vedere avantajele competitive.

Majoritatea organizațiilor implementează, în prezent, o combinație de cloud public, privat și edge, cu integrare redusă între ele”, a declarat Karthik Narain, lider global al Accenture Cloud First. „Ca urmare, inovarea, datele și cele mai bune practici realizate într-o parte a organizației nu sunt în beneficiul altora – împiedicând astfel realizarea valorii. Cu toate acestea, un mic procent de organizații se poziționează pentru a profita de cea mai mare valoare din cloud, vizualizând cloud-ul ca pe un continuum de tehnologii care acoperă diferite locații și tipuri de proprietate, susținut dinamic de rețelele 5G și definite de software, pentru a sprijini nevoile în continuă schimbare ale afacerii lor.”

Studiul relevă faptul că, în timp ce organizațiile intenționează să migreze mai mult de două treimi din volumul lor de muncă în cloud, în medie, în următorii trei până la cinci ani, doar jumătate folosesc întregul potențial al cloud-ului în diferitele sale forme pentru a-și transforma operațiunile zilnice.

Accenture definește organizațiile care se află în top și folosesc cloud-ul în moduri mult mai strategice ca fiind „concurenți continuum”. Aceste organizații — aproximativ 12-15% dintre respondenți, în funcție de regiune — se remarcă prin extinderea experienței pe care au dobândit-o din cloud-ul public către centrele lor de date private pentru a transforma operațiunile zilnice de afaceri. Ca urmare, acestea obțin câștiguri substanțiale din implicarea lor continuă în cloud și depășesc concurența. De asemenea, acestea sunt mult mai bine poziționate pentru a rezista crizelor viitoare.

Un exemplu de astfel de companie este Carlsberg. Pe lângă reducerea costurilor operaționale, producătorul de bere danez menționează libertatea de a inova și experimenta ca unul dintre avantajele cheie ale cloud-ului, permițându-i să lanseze noi inițiative și campanii în câteva ore, și nu în ​​luni de zile. 

„Competitivitatea viitoare a unei companii depinde de alegerea tipului potrivit de cloud pentru aplicațiile potrivite și servicii bazate pe cloud – cum ar fi inteligența artificială, centrele de contact inteligente, edge computing, robotic computing, realitatea extinsă și altele – și implementarea practicilor avansate necesare pentru a utiliza aceste tehnologii”, a spus Narain. „Prin utilizarea de strategii cloud-first, companiile pot construi experiențe mai bune pentru clienți, procese de afaceri mai inteligente și produse mai durabile.”

Spre deosebire de organizațiile ale căror eforturi în cloud se concentrează în principal pe migrarea unică către cloud pentru economii și eficiență a costurilor, competitorii Continuum:

  • sunt de două până la trei ori mai probabil să inoveze, să automatizeze și să reproiecteze activitatea de cunoaștere 
  • obțin o reducere a costurilor între 1,2x (America de Nord) și 2,7x (Europa) față de organizațiile axate în principal pe migrarea datelor
  • ating mai multe obiective operaționale și financiare, cu până la 50% mai multe activități de business precum creșterea numărului de clienți și introducerea pe piață mai rapidă a produselor decât a celorlalți
  • sunt de până la trei ori mai probabil să utilizeze cloud-ul pentru cel puțin două obiective de sustenabilitate, cum ar fi utilizarea surselor de energie verde, proiectarea pentru un consum mai mic de energie și utilizarea serverelor mai eficient pentru a reduce consumul de energie.

Studiind utilizarea cloud de către “concurenții continuum”, Accenture a identificat patru abordări de succes în cloud aplicabile oricărei organizații:

  1. Stabiliți o strategie de cloud. O organizație trebuie mai întâi să dezvolte o strategie cu o viziune care să indice în mod clar valorile de bază și aspirațiile viitoare, să identifice vulnerabilitățile competitive și să clasifice capacitățile în raport cu locul în care este compania în prezent și aspirațiile sale viitoare. Reprezentanții companiei trebuie să dezvolte aceste strategii ținând cont de evoluția constantă a capacităților de cloud în cadrul continuumului.
  2. Stabiliți practici cloud pentru a vă sprijini și amplifica tehnologiile. Organizațiile trebuie să coreleze adoptarea de tehnologii cu practici care aduc disciplină și ajută la schimbarea zonelor non-tehnologice în ritmul îmbunătățirilor computaționale. Agilitatea este mentalitatea cea mai critică pentru a fi un “concurent continuu”. Aceasta inspiră crearea de aplicații cloud-first, transformarea talentelor, experimentarea tehnologiei informației și conștientizarea calculării, printre alte domenii.
  3. Accelerați inovarea pentru a oferi experiențe excepționale. „Concurenții Continuum” prioritizează investițiile într-un singur domeniu: Experiență. Acestea utilizează o combinație de design centrat pe om și tehnologii bazate pe cloud, cum ar fi edge computing, pentru a regândi experiența pentru clienți, parteneri și angajați. Acest lucru se realizează prin stimularea mentalității experienței în întreaga organizație, inclusiv produse și servicii, experiența angajaților și modele de livrare.
  4. Asigurați un angajament strategic continuu. Conducerea trebuie să stabilească obiective de afaceri, să stabilească niveluri adecvate de risc și să promoveze o cultură a agilității și a creșterii. Organizațiile trebuie să recunoască, de asemenea, natura „all-hands” a provocării: toată lumea din organizație trebuie să fie informată cu privire la potențialul și bunele practici în continuă îmbunătățire ale cloud-ului.

Studiul Accenture „Ever-ready for Every Opportunity: How to Unleash Competitiveness on the Cloud Continuum” este realizat într-un moment în care organizațiile au fost forțate de pandemie să ofere clienților lor experiențe unice și să le servească în moduri noi și virtuale. Studiile Accenture anterioare au descoperit că organizațiile care au dezvoltat inovația tehnologică în timpul pandemiei de COVID-19 își măresc veniturile de cinci ori mai rapid decât cei care adoptă mai greu noile tehnologii.


Despre cercetare

La sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, Accenture a chestionat aproape 4.000 de directori executivi, atât în ​​tehnologia informației (IT), cât și în roluri non-IT, din 25 de țări și 16 industrii. Cercetarea – care a inclus interviuri, studii de caz și modelare economică – s-a axat pe colectarea de date privind adoptarea și scalarea tehnologiilor asociate cu cloud-ul, drumul în cloud a fiecărei organizații, strategia și obiectivele, practicile de gestionare în jurul cloud-ului, măsuri multiple ale performanței financiare și operaționale și impactul cloud-ului asupra rezultatelor inovării și sustenabilității.

Cinci noi parteneri asociați consolidează expertiza departamentelor de Audit, Consultanță și Taxe ale EY România

0

Cosmin Nițu și Cristina Popa au fost promovați ca Parteneri Asociați ai EY România în cadrul departamentului de Audit, Sofia Stoican și Iulian Chira în cadrul diviziei de Consultanță, iar Costin Manta este noul Partener Asociat în echipa de Asistență fiscală și juridică.

Cosmin Nițu s-a alăturat EY în 2007 ca junior în echipa de Audit, imediat după absolvirea facultății. În ultimii 14 ani a fost implicat în audituri ale clienților companii mici, mijlocii și mari din mai multe industrii, inclusiv imobiliare, retail, produse industriale, producție, asistență medicală și distribuție. Cosmin are o vastă experiență în auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu Standardele Române de Contabilitate și Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și experiență în tranzacțiile de pe piețele de capital.

Cristina Popa și-a început cariera în 2008 ca proaspăt absolvent, când s-a alăturat unei echipe de tineri profesioniști din cadrul EY România. În 2013 a fost promovată în funcția de Manager și în 2016 a devenit Senior Manager. Pe măsură ce a progresat în carieră, a gestionat audituri complexe, a coordonat echipe diverse din toate departamentele și, de asemenea, din întreaga organizație de la nivel global. Principalii săi clienți sunt companii din sectoarele: telecomunicații, petrol și gaze și automotive. În plus, face parte din echipa EY Capital Markets.  

Pasionată de DIGITAL GAM, standardizare și simplificare, din 2019, deține rolul de lider de implementare a analizei datelor de țară (Country Data analytics implementation leader) și susține rolul digitalizării pentru un nou mod de a efectua procedurile de audit.  

Nicolas Sabran, Partener, Liderul departamentului de Audit și servicii conexe al EY România: „Cu o experiență profesională de peste 13 ani în EY, Cosmin și Cristina au demonstrat determinare și profesionalism în proiectele în care au fost implicați și sunt convins că vor avea o contribuție importantă la creșterea practicii noastre de audit.”

Sofia Stoican este un consultant cu experiență care deservește clienți din sectorul public de mai mult de zece ani. Deși domeniul său principal de specializare se concentrează asupra politicilor, programelor și fondurilor Europene, Sofia Stoican a coordonat inclusiv proiecte de transformare în domenii diverse precum reforma sistemului de achiziții publice, modernizarea administrației fiscale, digitalizarea serviciilor publice și inițiative legate de sistemul național de asistență socială.

Carmen Adamescu, Partener, Consultanță, Government & Public Sector Leader, Head of Technology Transformation, Solution Delivery and Cybersecurity EY România & Moldova: „Prin nominalizarea Sofiei ca Partener Asociat în cadrul Departamentului de Consultanță, EY România își confirmă angajamentul și preocuparea de a sprijini formularea și implementarea politicilor publice din România, atât prin dezvoltarea competențelor locale, cât și prin valorificarea expertizei globale.”

Iulian Chira a fost promovat ca Partener Asociat în cadrul departamentului de Consultanță al EY România, cu specializare în servicii de consultanță în tehnologie și management de proiecte. 

Iulian s-a alăturat EY în 2015, iar în prezent coordonează o echipă de 35 consultanți tehnici cu expertiză în dezvoltarea de aplicații web și mobile, integrare de aplicații enterprise, infrastructură cloud, soluții de raportare bazate pe sisteme de business intelligence și machine learning. Cu peste 14 ani de experiență în domeniul dezvoltării software, Iulian a implementat soluții pentru management de proiecte și portofolii (PPM) pentru clienți internaționali care activează în domenii diverse de business. 

Iulian este responsabil și de dezvoltarea EY Transformation Hub, un produs software complex menit să ajute organizațiile în procese ample de transformare, prin definirea strategiei de business, punerea ei în aplicare într-un mod riguros și monitorizarea transparentă a valorii generate. 

Iulian este absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Costin Manta s-a alăturat EY în 2008 ca senior consultant în echipa de impozite indirecte. În ultimii 13 ani a fost implicat în proiecte de consultanță, asistență în cadrul inspecțiilor fiscale și litigii fiscale ale clienților din mai multe industrii, inclusiv imobiliare, retail, produse industriale, producție, asistență medicală și distribuție. 

Costin a dezvoltat proiecte inovatoare, precum recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate, susținerea deducerii TVA aferentă serviciilor transfrontaliere, recuperarea TVA din contribuții asimilate reducerilor, dar și dezvoltarea unor soluții de automatizare a TVA, precum EY VAT check.

Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România: „În noul rol, Costin va continua procesul de inovare a soluțiilor de reducere a costurilor fiscale pentru clienții noștri și va contribui și mai mult la creșterea practicii noastre de servicii fiscale și juridice.”

BCR Școala de Business, în parteneriat cu Avocatnet.ro, lansează cursul ABC Juridic cu informații legislative esențiale pentru antreprenori

0

Platforma BCR Școala de Business pune la dispoziția utilizatorilor un curs nou, gratuit, despre ABC-ul juridic. Acesta include 10 capitole și un chestionar, cu informații legislative utile pentru cei care doresc să pornească o afacere, pentru antreprenorii aflați la început de drum, precum și pentru cei care au un business solid și vor să afle noutățile legate de legile care impactează activitatea companiilor.

„De multe ori domeniul legislativ e ultimul la care se gândește un antreprenor sau chiar cineva cu experiență în business, dar în același timp, este unul dintre cele mai importante. Și tocmai pentru că de multe ori este neglijat, ajunge să fie un obstacol și să creeze dificultăți celor care doresc să-și deschidă o firmă, să facă angajări sau celor care întâmpină probleme legate de protecția datelor. Iar cum nouă nu ne plac probleme, ci soluțiile, am venit în întâmpinare tuturor celor care au nevoie de informații bine documentate pe acest subiect și am lansat ABC-ul Juridic pe care oricine ar trebui să-l parcurgă măcar o dată”, afirmă Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

„Ne bucurăm să oferim antreprenorilor din România, prin intermediul platformei BCR Școala de Business, un ajutor în faza aceea în care totul pare greu și ușor deopotrivă, în care parcă știi de unde să începi, dar nu știi care e primul pas de făcut. Credem că, prin parcurgerea cursului, vor fi mai clare câteva dintre acele elemente de a căror înțelegere depinde, în bună măsură, fundamentul solid pe care trebuie să se construiască orice afacere. Experiența avută până acum, mai ales prin intermediul site-ului nostru, accesat lunar de peste două milioane de oameni, ne-a arătat nevoia de cunoaștere a domeniului legislativ”, spune Alin Popescu, Fondator & CEO Avocatnet.ro

Cele 10 capitole ale cursului ABC-ul juridic îi ajută pe cei interesați de legislație și de mediul de business cu cele mai bune sfaturi și practici care să-i ajute să pună bazele cunoștințelor legislative și să poată aplica legea în avantajul afacerii lor. Temele cursului sunt:

  1. Cum să îți organizezi afacerea pe care vrei să o deschizi?
  2. Concepte importante atunci când porneşti o afacere
  3. La ce să fii atent atunci când îți angajezi primii oameni?
  4. Respectă legislația muncii
  5. Obligația de neconcurență și alte obligații speciale ce pot fi impuse salariaților
  6. Încetarea contractului de muncă din motive ce țin de persoana salariatului
  7. Protecția datelor cu caracter personal și GDPR. Câteva lucruri de reținut.
  8. Marketing direct
  9. Dreptul de retur al produselor comandate online
  10. Cele trei ținte care trebuie atinse în permanență de un antreprenor

Cursul a fost dezvoltat împreună cu fondatorii Avocatnet.ro – website-ul care, de peste 16 ani, explică legislația pe înțelesul tuturor și ajută oamenii să găsească soluții la problemele lor juridice, economice sau de afaceri. 

Alin Popescu este Fondator & CEO Avocatnet.ro, iar Adriana Radu este Avocat Partener în cadrul Radu Opriș SPARL. Cursul îmbină 20 de ani de experiență ai lui Alin ca avocat, trainer și antreprenor, cu „know-how-ul” Adrianei, format în 17 ani de lucru ca avocat specializat în tehnologie, telecom și date personale. Mai mult, cei doi sunt creatorii podcast-ului „Legile Tehnologiei”, care prezintă cele mai importante noutăți tehnologice ale ultimelor zile și explică strategia din spatele acestor știri, precum și consecințele lor pentru perioada următoare. Podcastul poate fi ascultat pe Spotify sau Apple Podcasts.

De la lansare, din februarie 2020, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 16.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului.

BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 6 cursuri, ce au în total 49 de capitole, 76 de materiale video și 65 de teste.

Facilități de credit de 232 milioane euro contractate de grupul Digi

0

RCS & RDS SA și subsidiarele sale a beneficiat de asistența echipei Filip & Company la contractarea a două facilități de credit pe termen mediu, cu o valoare totală de aproximativ 232 de milioane de euro în scopul realizării de investiții.

Alexandru Bîrsan (foto), partener și coordonatorul departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „Digi este cel mai mare angajator privat din mediul antreprenorial local și se dezvoltă constant. An de an investesc în noile tehnologii și inovează continuu. Este un business antreprenorial românesc în care se depune multă muncă și aplecare spre client. Aceste noi facilități aduc o serie de elemente care fac viața mai ușoară pentru un grup atât de activ, inclusiv din punct de vedere financiar. Suntem bucuroși că am avut din nou ocazia să lucrăm în echipă, întotdeauna este o experiență excelentă”.

Filip & Company informează că „în cadrul primei facilități în valoare de 132 de milioane de euro, DIGI Spain Telecom SLU (subsidiara RCS & RDS) are calitatea de împrumutat, iar societățile din grupul Digi – RCS & RDS, Digi Communications NV, DIGI Távközlési (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS) și Invitel Távközlési Zrt sunt garanți. Agentul băncilor creditoare este Banco Santander din Spania. Cea de-a doua facilitate, în valoare de 500 de milioane de lei, este acordată RCS & RDS S.A., în calitate de împrumutat, iar Digi Communications NV, DIGI Távközlési (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS), Invitel Távközlési Zrt și DIGI Spain Telecom SLU au participat în calitate de garanți. Împrumutul este acordat de un sindicat format din UniCredit, BRD, ING România și Citibank România iar ING Bank NV, sucursala Londra, este agentul băncilor finanțatoare. Echipa Filip & Company care a asistat RCS & RDS în acest proiect a fost formată din Alexandru Bîrsan (partener), Rebecca Marina (senior associate), Andreea Banică (associate) și Andrei Konya (associate). Filip & Company are una dintre cele mai dinamice practici de Finanţări şi Pieţe de Capital din România. Echipa de avocați include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.

Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”. 

EximBank, finanțare de 30 milioane lei pentru Chemark Rom

0

EximBank anunță că „a încheiat un acord financiar în valoare de 30 de milioane de lei cu compania brașoveană Chemark Rom, unul dintre principalii jucători de pe piața națională a pesticidelor și îngrășămintelor, acord financiar destinat finanțării strategiei de dezvoltare pe termen scurt și mediu a societății. Pachetul financiar structurat de bancă include atât componente de finanțare – care acoperă nevoia de capital circulant generată de dezvoltarea continuă a societății, cât și de garantare – inclusiv garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Continuăm să ne concentrăm pe structurarea de pachete de finanțare complexe care oferă companiilor românești predictibilitate, siguranță și confort în desfășurarea activității curente sau în implementarea planurilor de dezvoltare. Punând împreună produsele de creditare și garanțiile de stat putem propune soluţii financiare care servesc nevoilor şi scopurilor clienţilor noştri onorându-ne astfel angajamentul pe care ni l-am asumat, acela de susținere a dezvoltării mediului de business și, implicit, de accelerare a tendinței de creștere a economiei”.

Mircea Pop, administrator al Chemark Rom: „Ne îmbunătățim an de an capacitatea de a răspunde provocărilor specifice industriei agricole: presiunea pe operațiunile logistice (stocuri și livrări în funcție de evoluția vremii), nevoia acută a fermierilor de a limita pierderile cauzate de secetă sau excesul de precipitații sau Pactul verde european care își manifestă deja efectul în modelarea portofoliilor de produse prin delistarea unor substanțe consacrate de protecție a plantelor și apariția de noi produse cu impact redus asupra mediului. O astfel de complexitate în dinamica activității noastre zilnice necesită adaptare din partea clienților noștri, susținerea noastră ca parteneri, dar și resurse și investiții în creștere, de aceea parteneriatul financiar cu EximBank marchează o etapă importantă în evoluția companiei noastre de la actor economic local, la furnizor de produse și soluții la nivel național și lider de piață în România pe anumite segmente”.

Chemark Rom este definită ca „o companie cu capital 100% românesc, cu o activitate performantă care se desfășoară la nivel național, având sediul central în orașul Codlea din județul  Brașov și 14 puncte de lucru operaționale pe întreg teritoriul României. Prin produsele și tehnologiile sale, societatea oferă soluții de creștere a productivității și competitivității agriculturii românești, adresându-se tuturor producătorilor agricoli, atât prin vânzare directă, cât și prin intermediul magazinelor specializate. Pentru următorii ani, Chemark Rom își propune să continue strategia de dezvoltare a portofoliului de produse, în special pe segmentul tehnologiilor de nutriție a plantelor și de protecție la stres climatic, precum și cel al agriculturii ecologice”. 

Xiaomi introduce noi produse AIoT pentru o viață inteligentă

0

Xiaomi a lansat astăzi o gamă de produse AIoT cu rolul de a îmbunătăți experiențele smart din viața utilizatorilor. Noua serie de produse, care va fi disponibilă în curând și în România, include Mi Router AX9000, Mi 2K Gaming Monitor 27’’, Mi Electric Scooter 3, Redmi Buds 3 Pro și Mi Smart Air Fryer 3.5L. 

Aceste produse inovative asigură modalități mai inteligente de a-i încuraja pe cei care le utilizează să își îmbunătățească stilul de viață, fie că este vorba despre deplasările din oraș, timpul petrecut la birou sau de prepararea unei mese. Prin aceste tehnologii inovative, Xiaomi oferă alternative mai plăcute, eficiente și sănătoase și face tehnologia accesibilă pentru toată lumea.      

O viața inteligentă alimentată de o conectivitate stabilă

Mi Router AX9000: Construit pentru o casă a viitorului hiper conectată și ca un centru destinat utilizatorilor pasionați de divertismentul digital, noul Mi Router AX9000 este primul router Xiaomi Tri-Band Wi-Fi 61 echipat cu procesor Qualcomm® Hexa-core. Cu o bandă de 4GHZ și alte două de 5GHZ, acest produs flagship asigură experiențe de gaming fluide, chiar și atunci când are mai multe dispozitive smart conectate în același timp.  

Capabil să atingă viteze de până la 8.345Mbps2, Mi Router AX9000 este un produs high-end care bifează toate așteptările unui gamer sau pe ale unui utilizator obișnuit. Router-ul asigură experiențe de gaming sau download la cele mai înalte standarde, fără a încetini procesele, chiar și atunci când utilizatorii fac livestream-uri 4K în același timp. Mi Router AX9000 are integrată o antenă dedicată AIoT care le permite utilizatorilor să se conecteze ușor și să își gestioneze rețeaua de device-uri inteligente în doar câțiva pași.

Mi 2K Gaming Monitor 27’’: Xiaomi nu s-a oprit aici și lansat încă un produs pe care gamerii îl vor iubi. Noul Mi 2K Gaming Monitor 27’’ prezintă cu acuratețe fiecare detaliu datorită rezoluției 2560 x 1440 QHD și a ratei înalte și fluide de refresh de 165Hz. Acestea vor fi pe placul oricărui gamer și chiar îi vor aduce avantaje în timpul jocurilor. De asemenea, Mi 2K Gaming Monitor 27’’ este certificat VESA Display™ 400 și are 95% din gama de culori DCI-P3. Astfel, display-ul are culori strălucitoare  și vibrante și redă elemente grafice incredibile ale jocurilor și chiar conținut vizual avansat.

Un stil mai smart și mai sănătos de a găti

Mi Smart Air Fryer 3.5L: Un stil de viață inteligent începe cu bucătăria. Mi Smart Air Fryer 3.5L se adresează oamenilor extrem de ocupați, dar care nu sunt dispuși să facă compromisuri în privința unui stil de viață mai sănătos. Mi Smart Air Fryer 3.5L îi ajută să gătească acasă simplu și sănătos – fără a folosi ulei. 

Compatibil cu aplicația Mi Home, dispozitivul poate fi ușor controlat remote și poate fi setat la orice temperatură între 40°C și 200°C. Aplicația oferă și peste 100 de idei de rețete de preparate rapide ce se pot face în fiecare zi cu Mi Smart Air Fryer 3.5L3

Cu ajutorul Mi Smart Air Fryer 3.5L, utilizatorii pot programa un preparat în avans cu până la 24 de ore. Acest lucru oferă posibilități nelimitate, fie că este vorba despre fermentarea lactatelor sau deshidratarea hranei pentru animalele de companie. Atunci când mâinile nu pot fi folosite, comenzile vocale asigurate de Google Assistant și Amazon Alexa pot porni, pune pe pauză sau verifica timpul rămas pentru preparare4. Display-ul OLED afișează timpul și temperatura.   

Un pas înainte pentru cei aflați în permanentă mișcare

Mi Electric Scooter 3: Soluțiile Xiaomi îmbunătățesc atât stilul de viață din locuință cât și pe cel din exteriorul acesteia. De fapt, Xiaomi e lider în privința mobilității pe distanțe scurte cu peste 4,000,000 unități de Mi Electric Scooter livrate la nivel global5

Noul model lansat, Mi Electric Scooter 3, este un alt companion urban stilat pentru cei care parcurg distanțe scurte, ce asigură experiențe îmbunătățite și are dotări de siguranță suplimentare. Mi Electric Scooter 3 este disponibil în două variante de culoare, Onyx Black și Gravity Grey. Are și o greutate redusă și practică, precum și un sistem upgradat de pliere în 3 pași, devenind astfel mai ușor de ridicat, depozitat și transportat în portbagajul mașinii, în autobuz sau în tren. 

Cu o viteză de până la 25km/h și cu o putere maximă a motorului de 600W, Mi Electric Scooter 3 trece ușor peste pante și denivelări în timpul deplasărilor scurte din oraș. De asemenea, are și noi elemente de siguranță. Acestea includ un sistem de frânare antiblocare regenerabil E-ABS și un nou disc cu două plăcuțe de frână pe spate.

Grupul TeraPlast marchează o creștere cu 71% a profitului net în primul semestru

0

Grupul TeraPlast a înregistrat în primul semestru al anului 2021 o cifră de afaceri de aproape 273 milioane de lei și o EBITDA de 42,7 milioane lei, reprezentând o creștere accelerată, cu 40% a veniturilor și o creștere consistentă, cu 47% a EBITDA, față de rezultatele retratate din semestrul 1 al anului 2020. În aceeași perioadă, profitul net a înregistrat un avans puternic, crescând cu 71%, de la 16,8 milioane de lei în S1/2020, la 28,67 milioane de lei în prima jumătate a anului curent. Profitul operațional a crescut cu 63% în primul semestru din 2021. Marja EBITDA s-a situat la 15,7%, peste nivelul bugetat și cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Piața și întreg contextul de stimulare a creșterii economice au fost favorabile unei majorări a volumelor vândute. 

Rezultatul consolidat din primele șase luni cuprinde efectele integrării Somplast din trimestrul 2, care a adaugăt linia de business ambalaje flexibile în cadrul Grupului. Rezulatele Somplast, însă, nu au putut fi influențate semnificativ de către management-ul Grupului din luna aprilie de când a fost preluat controlul efectiv, integrarea fiind încă în curs. Eficiența strategiei și fructificarea sinergiilor la nivel de Grup vor fi vizibile începând cu trimestrele următoare. Linia de business ambalaje flexibile va cunoaște o creștere accelerată și prin investițiile aflate în derulare, în cadrul proiectului TeraBio Pack în valoare de 12 milioane de euro. Managementul grupului analizează în continuare opțiuni strategice pentru extindere, inclusiv operațiuni M&A.

Ioana Birta – Director financiar Grup TeraPlast

„Evoluția pieței materiilor prime ne-a testat adaptabilitatea iar rezultatele record în istoria Grupului TeraPlast ne arată că am trecut cu succes și acest test. Faptul că îl comparăm cu semestrul 1 din 2020, considerat atunci un nou record în materie de performanțe, confirmă succesul strategiei noastre de poziționare și dezvoltare accelerată profitabilă atât în zona procesării maselor plastice, cât și a economiei verzi, prin ambalaje biodegradabile și reciclare PVC rigid” a comentat Ioana Birta, director financiar al Grupului TeraPlast.  

Cu EBITDA de 42,7 milioane de lei și o marjă de 15,7%, în prima jumătate a anului ne aflăm în grafic să atingem cifrele bugetate pentru 2021. Pentru restul anului vom avea și un impact pozitiv din operaționalizarea unor investiții. Avem deja echipamente funcționale, care majorează capacitatea anuală de producție de țeavă PVC la peste 30 de mii de tone. Construcția fabricii pentru sisteme din polietilenă pentru apă și gaz se desfășoară conform planului și va deveni operațională în trimestrul 4. Investiția în unitatea de ambalaje biodegradabile este și ea în graficul de implementare,”  a adăugat Ioana Birta. 

Pentru întreg anul 2021, bugetul Grupului TeraPlast este construit pe o cifră de afaceri de 636,2 milioane lei și EBITDA de 89,1 milioane lei. Rezultatele Grupului din semestrul 1 al anului curent indică o evoluție favorabilă atingerii țintelor propuse. 

valori în mii lei dacă nu e indicat altfelTotal Grup TeraPlast*Instalații (inclusiv reciclat micronizat)Granule (inclusiv reciclate)Ferestre și ușiAmbalaje flexibile
Cifra de afaceri S1/2021272.903182.24264.59119.9146.154
Evoluție față de S1/202040%26%86%29%n/a
      
EBITDA S1/202142.74329.60111.7721.36839
Evoluție față de S1/202047%30%97%415%n/a
      
Marja EBITDA15,7%16,2%18,2%6,9%0,6%
      
Profit net**           28.674 



Evoluție față de S1/202071%



*Rezultate aferente structurii actuale a Grupului TeraPlast și raportate la semestrul 1 din 2020, retratat pentru comparabilitate.

**Generat de business-urile din structura actuală a Grupului TeraPlast, excluzând impactul vânzării diviziei Steel și a liniei de business de profile de tâmplărie.

Linia de business Instalații și Reciclare (TeraPlast și TeraPlast Recycling)

  • Cu o cifră de afaceri de 182 milioane de lei, a generat două treimi din rezultatul consolidat la nivel de Grup.
  • EBITDA de 29,6 milioane de lei este în creștere cu 30% față de S1/2020.
  • Producția de țevi din PVC, PE și PP a crescut cu 9% față de S1/2020.
  • Business-ul de reciclare a avut o creștere de 28% a volumului procesat.
  • Criza materiilor prime, manifestată nu doar prin creșteri de preț, ci și prin lipsa de disponibilitate a majorat cererea de material reciclat care poate înlocui cu succes resursa virgină. Politicile de sustenabilitate în expansiune la nivel european vor majora cererea viitoare pentru material reciclat.
  • TeraPlast Recycling își majorează în acest an capacitatea de procesare de la 12.000 de tone la 33.000 de tone.

Linia de business Granule (TeraPlast și TeraPlast Recycling)

  • Include Granulele rigide și plastifiate din PVC, dar și granulele reciclate.
  • Linia de business cu cele mai bune performanțe în termeni de creștere față de perioada de referință.
  • Cifra de afaceri de 64,6 milioane de lei, cu un avans de 86%, a fost susținută în principal de vânzarea de granule reciclate.
  • EBTIDA mai mare cu 97%, la 11,7 milioane de lei.

 Linia de business Ferestre și uși (TeraGlass)

  • Segment cu îmbunătățiri semnificative a rezultatelor ca urmare a unei gestionări eficiente a costurilor și a creșterii volumelor: EBITDA a crescut de 4 ori comparativ cu S1/2020.
  • Cifră de afaceri de aproape 20 milioane lei în S1/2021 (+29%). 
  • O linie de business puternic orientată către export, cu vânzări externe de aproximativ 70% din total, ca urmare a unei strategii de intrare în marile rețele DIY din Europa.

Linia de business Ambalaje flexibile (Somplast și TeraBio Pack)

  • Cifră de afaceri de 6,1 milioane de lei și EBITDA de 39 mii lei.
  • E un business nou apărut în cadrul Grupului TeraPlast, prin includerea Somplast în rezultatele consolidate începând cu trimestrul 2 al anului curent. 
  • Integrarea efectivă a Somplast se va face în etape, prin optimizarea proceselor, investiții în echipamente și amenajarea spațiilor de pe platforma din Năsăud. 
  • Pe segmentul ambalaje flexibile biodegradabile, Grupul are în derulare investiția de 12 milioane de euro în TeraBio Pack, unitate nouă de producție care va deveni operațională în trimestrul 4 al acestui an.

E-DISTRIBUȚIE DOBROGEA INVESTEȘTE 1 MILION DE LEI ÎN EXTINDEREA REȚELEI ELECTRICE ÎN NĂVODARI

0

E-Distribuţie Dobrogea, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, a finalizat lucrările de extindere cu peste 4,4 kilometri a rețelei de energie electrică în cartierul Midia Sat din Năvodari. 

Investiția operatorului de distribuție se ridică la peste 1 milion de lei, la care se adaugă costurile suportate de Primăria Năvodari. În cursul acestui an, E-Distribuție Dobrogea are în derulare, în colaborare cu autoritățile locale, lucrări similare de extindere a rețelei, în alte trei localități din județul Constanța, 

În urma investiției, liniile de medie tensiune au fost extinse cu peste 1,7 kilometri, iar cele de joasă tensiune, cu aproximativ 2,6 kilometri, traseul rețelei din cartierul Midia Sat fiind unul exclusiv subteran. Proiectul deservește 275 de noi abonați. 

Lucrările au presupus și instalarea a două posturi de transformare și a 116 cutii de distributie. E-Distribuție Dobrogea dispune, în prezent, de o rețea totală de medie tensiune de 66,2 km în unitatea administrativ teritorială Năvodari.

„E-Distribuție Dobrogea continuă proiectele de extindere a rețelei electrice pentru a veni în sprijinul clienților și a răspunde nevoilor acestora. Cartierul Midia Sat are un ritm alert de dezvoltare, iar consumatorii din zonă pot conta pe o rețea electrică modernă și rezilientă. În plus, prin implementarea liniile electrice exclusiv subterane, reducem gradul de expunere a acestora la intemperii și, implicit, creștem siguranța în alimentarea cu electricitate a clienților noștri”, a declarat Mihai Știrbulescu, director regiune E-Distribuție Dobrogea.

©ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA

E-Distribuție Dobrogea urmează să finalizeze și alte lucrări de extindere a rețelei de medie tensiune în județul Constanța, în localitățile Poarta Albă, Cumpăna și Iazu, în cursul acestui an, 

În Dobrogea, E-Distribuție are planificate, în 2021, investiții de 176 de milioane de lei în modernizarea și digitalizarea rețelelor electrice, inclusiv prin instalarea de contoare inteligente. Valoarea programelor de modernizare și de mentenanță a rețelei electrice din acest an se adaugă investițiilor de 1,49 de miliarde de lei, realizate în total de E-Distribuție Dobrogea în perioada 2006 – 2020.

În total, companiile E-Distribuție din România investesc anul acesta aproximativ 880 milioane de lei, echivalentul a 182 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei electrice din București și din cele zece județe din țară în care își desfășoară activitatea. Programele de investiții din acest an au impact direct asupra capacității rețelei de a distribui energie noilor consumatori și de a îmbunătăți gestionarea întreruperilor neplanificate, pentru alimentarea în siguranță a clienților. 

Servicii de Market Maker al Emitentului oferite de Raiffeisen Centrobank AG pentru Evergent Investments

0

Societatea Evergent Investments (EVER) a devenit prima societate de investiții financiare listată la Bursa de Valori București care beneficiază de serviciile de Market Maker al Emitentului (MME) oferite de Raiffeisen Centrobank AG. Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestată de Raiffeisen Centrobank AG în baza unui contract semnat cu EVERGENT Investments. Compania are o capitalizare de 1,3 miliarde de lei. Acțiunile EVER sunt incluse în patru indici bursieri, respectiv BET-FI, BET-BK, BET-XT, BET-XT-TR.

Cătălin Iancu (foto), director general adjunct al Evergent Investments: „Strategia Evergent Investments se bazează pe alocarea resurselor astfel încât să dezvolte compania și să asigure satisfacerea intereselor acționarilor săi. Considerăm parteneriatul cu Raiffeisen Centrobank AG un pas util în implementarea strategiei noastre. Îmbunătățirea lichidității acțiunilor EVER, reducerea volatilității și implicit a riscului asociat, sunt beneficii pentru acționarii noștri și creează oportunități pentru potențialii investitori”.

Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București: „Deschiderea companiilor listate pentru serviciile de Market Maker al Emitentului, precum și a brokerilor care își asumă susținerea lichidității acțiunilor sau obligațiunilor, reprezintă un semnal bun pentru întreaga piață. Ne bucurăm că doi dintre cei mai importanți stakeholderi din piața de capital locală colaborează pentru îmbunătățirea lichidității și ne așteptăm să avem tot mai multe astfel de parteneriate”. 

Günther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader, Raiffeisen Centrobank: „Începerea activității de Market Making al Emitentului pentru acțiunile EVER este un nou pas prin care întărim angajamentul continuu al Raiffeisen Centrobank și angajamentul față de piața de capital din România. Apreciem încrederea acordată companiei noastre și expertizei noastre”.

Numărul total al instrumentelor financiare listate la BVB care beneficiază de serviciile de Market Maker al Emitentului ajunge astfel la 13, dintre care 12 acțiuni și o emisiune de obligațiuni. Parametrii specifici aplicabili activității de Market Makerul Emitentului (MME) efectuată de Raiffeisen Centrobank AG pentru acțiunile Evergent Investments  sunt disponibili AICI

Market Makerul Emitentului este participantul la sistemul de tranzacționare al BVB care și-a asumat rolul de a susține lichiditatea unui instrument financiar. Mai multe informații cu privire la cadrul general aplicabil programului de MME sunt disponibile AICI

Evergent Investments este caracterizat ca „un fond de investitii alternative (FIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu nr. 101/25.06.2021, și o companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul EVER. Compania deține un portofoliu de active evaluat la 2,4 miliarde lei. Din valoarea totală a activelor administrate, portofoliul de acțiuni cotate deține ponderea principală de 66,8%, în timp ce ponderea acțiunilor necotate este de 8,6%. Principalele sectoare din structura portofoliului, raportat la valoarea totală a activelor, sunt: financiar-bancar 45,1%, energetic 11,4%, industria prelucratoare 7,3% și imobiliare 6%. Evergent Investments are 37 angajați la nivel național, iar la nivel de Grup 185 de angajați. Conducerea executivă este formată din dl. Claudiu Doroș, în calitate de președinte-director general și dl. Cătălin Iancu, în calitate de director general adjunct”. 

Criptoactivele înregistrează o revenire uimitoare

0

Criptomonedele au înregistrat luni dimineață o revenire uimitoare, în ciuda situației pesimiste din ultima vreme pentru investitori.

În momentul redactării acestui articol, bitcoin a crescut de la o valoare de tranzacționare de aproximativ 34.000 de dolari în weekend la peste 39.000 de dolari. Criptoactivul s-a tranzacționat miercuri la un minim de 29.504 dolari, iar acum a crescut cu 32%.

Ethereum a luat și el avânt. După ce marți a atins un minim de 1.730 de dolari, ETH se tranzacționa azi în jurul valorii de 2.385 de dolari – o creștere de 38%. 

Creșterea vine ca urmare a știrii din weekend, potrivit căreia Amazon dorește să își extindă prezența în domeniul criptomonedelor, anunțând că a angajat un specialist în criptomonede și blockchain.

Știrea privind intențiile Amazon a trimis unde de șoc pe piețele cripto. Compania este cel mai mare furnizor de comerț electronic, găzduire web și streaming din lume. Potrivit rezultatelor sale pentru întregul an 2020, a înregistrat venituri de aproximativ 386 de miliarde de dolari. 

Implicația că o parte din aceste venituri ar putea fi preluate în viitor prin plăți criptografice ar putea fi semnificativă pentru piețe. Deși este prea devreme pentru a ne pronunța în mod definitiv, anunțul Amazon ar putea avea în curând același impact cu explozia prețurilor provocată de anunțul PayPal că va accepta bitcoin pe platforma sa în octombrie 2020. 

Atunci când PayPal a făcut anunțul, bitcoin stagna în jurul valorii de 11.700 de dolari, dar cursa ascendentă care a urmat a dus criptoactivul la un maxim istoric de 63.346 de dolari.

JPMorgan oferă clienților acces la criptoactive

Banca de investiții JPMorgan a devenit prima mare instituție financiară tradițională care oferă clienților acces la criptoactive.

Consultanții companiei pot alege acum din cinci criptoactive diferite, furnizate de Grayscale Investment și Osprey Funds.

Cu toate acestea, potrivit rapoartelor Business Insider, consultanții pot deocamdată doar să execute tranzacții în numele clienților care solicită expunerea la criptoactive. Nu pot recomanda produse fără a fi solicitate.

În timp ce adopția instituțională a criptoactivelor câștigă teren, JPMorgan rămâne singura instituție majoră care a adoptat opțiuni pentru clienții privați individuali. Goldman Sachs oferă tranzacționare de criptomonede futures doar clienților instituționali.

Companiile din lanțul valoric al cripto au obținut finanțări impresionante în ciuda scăderilor de prețuri

Companiile axate pe tehnologia blockchain au strâns fonduri de investiții record în al doilea trimestru, în ciuda scăderilor majore de pe piețele de criptoactive. Ele au strâns fonduri de aproximativ 4,4 miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză CB Insights, în creștere cu peste 50% față de trimestrul precedent. Este pentru prima dată când startup-urile blockchain au strâns peste 4 miliarde de dolari într-o perioadă de trei luni. 

Firma care a primit cea mai mare injecție de capital a fost Circle, un startup de plăți și monede digitale care și-a anunțat recent intenția de listare la bursa prin intermediul unui vehicul SPAC. Compania a primit o injecție de numerar de 440 de milioane de dolari din partea investitorilor. 

Printre alte finanțări notabile amintim cea primită de Ledger, un producător de portofele hardware care a strâns 380 de milioane de dolari de la investitori în iunie. 

Comentariile lui Musk despre criptoactive
influențează din nou piețele financiare 

Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, a făcut valuri la mijlocul săptămânii după ce a declarat că Tesla va începe „cel mai probabil” să accepte din nou bitcoin și a dezvăluit că firma sa SpaceX deține acest criptoactiv.

Comentând în timpul unei dezbateri alături de directorul executiv al Twitter, Jack Dorsey, Musk a adăugat că: „S-ar putea să «pompez», dar niciodată nu mă debarasez de cripto”. Între timp, Dorsey a evitat să-i raspunda lui Musk la întrebarea dacă Twitter va începe să accepte bitcoin de la clienții de publicitate.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

_________________

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

CEO Survey PwC România: Intenția de a face mai multe angajări, la minimul ultimilor 7 ani

Mai puțin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creștere a numărului de angajați în următoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey România 2021. Ponderea liderilor de companii care intenționează să facă mai multe angajări a coborât, astfel, la minimul ultimilor șapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 și se plafonase la 53% între 2018 și 2020.

Într-un orizont de timp mai îndepărtat, optimismul revine și 80% dintre directorii generali din România estimează că vor avea mai mulți salariați în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din țările Europei Centrale și de Est, unde circa două treimi dintre respondenți împărtășesc aceeași opinie.  

Dinu Bumbacea

„Păstrarea angajaților a fost o prioritate de la apariția crizei sanitare pentru toate companiile. Chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari și au renunțat la o parte dintre angajați, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut și au atras din forța de muncă disponibilizată. Astfel s-a produs o redistribuire în economie și vedem că numărul salariaților din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane. Observăm această tendință în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaților, în timp ce 30% au reușit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menținut. Deși mulți rămân reticenți în privința noilor angajări din cauza incertitudinii și dificultăților pe care le-au întâmpinat în ultimul an și jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Productivitatea și disponibilitatea competențelor

La fel ca în anii anteriori, directorii generali din țara noastră spun că disponibilitatea abilităților cheie reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea organizațiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupați și extrem de preocupați de acest aspect.

Ca răspuns la acest factor perturbator, ei se declară interesați (41%) de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de două cifre procentual în investițiile destinate transformării digitale.

În aceeași măsură, 39% dintre ei sunt interesați să asigure competențele necesare angajaților și să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică și incertă. Un procent similar (37%) arată că vor crește cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor. 

De asemenea, 30% își propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile și asigurând un echilibru între muncă și viața personală a angajaților. 

O altă preocupare vizează remunerarea (salarii, stimulente și beneficii acordate angajaților), fiind menționată de 24% dintre respondenți.

În schimb, liderii de afaceri din România se arată mai puțin preocupați de aspecte ce țin de identificarea și pregătirea viitorilor lideri (16%) sau de diversitate și incluziune (7%).

Economia europeană ar trebui să atingă nivelul de dinaintea pandemiei la începutul anului 2022

Economia europeană dă semne de redresare puternică, Banca Centrală Europeană (BCE) estimând că este pe cale să revină la nivelurile anterioare pandemiei în primul trimestru al anului viitor. BCE își menține însă abordarea prudentă în privința ratelor dobânzilor, încercând să calmeze piețele în această perioadă.

„Perspectivele de redresare, continuă să depindă de evoluția pandemiei și de progresele înregistrate în ceea ce privește vaccinările”, a menționat Președintele BCE, Christine Lagarde 

Estimarea BCE este susținută și de sondajul PMI din iulie, care arată că firmele europene au încredere în redresarea economică. Indicele PMI flash al serviciilor a avut o creștere substanțială de la 58,3 luna trecută la 60,4 luna aceasta. Sondajul PMI este considerat în general un bun indicator al încrederii companiilor în evoluția viitoare a economiei.

„Activitatea economică ar putea depăși așteptările noastre în condițiile în care consumatorii cheltuiesc mai mult decât se estimează în prezent și vor apela mai rapid la economiile pe care le-au acumulat în timpul pandemiei”, a declarat Lagarde

În România, economiile populației au continuat să crească până la 30% din PIB, cea mai mare valoare din ultimii 14 ani, ceea ce arată că există resurse pentru cheltuieli. În pofida pandemiei, la sfârșitul anului 2020, averea netă a populației a crescut la 2400 miliarde de lei, potrivit unui raport al BNR, cel mai înalt nivel de până acum, cu o creștere de 6% față de anul precedent. Cu toate acestea, doar 24% din această sumă se află în active financiare, o cifră scăzută în comparație cu media europeană de 45%, 75% fiind investit în proprietăți imobiliare.  

Semne că economiile țărilor europene sunt pe cale să se redreseze se găsesc și într-un sondaj efectuat în rândul băncilor europene. În a doua parte a acestui an se prognozează o creștere considerabilă a cererii de linii de credit și de împrumuturi pentru afaceri, în special în industria producătoare, în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și în sectorul imobiliar comercial, unde cererea se prăbușise după izolarea de anul trecut.

BCE a confirmat că va continua programul de achiziții de urgență pandemică (PEPP) până când va considera că perioada de criză legată de Covid-19 s-a încheiat, dar cel puțin până în martie 2022. Aceasta ar putea fi o veste foarte bună pentru bursele de valori. 

BCE a menținut neschimbată dobânda cheie la 0%, Consiliul Guvernatorilor declarând că se așteaptă ca ratele dobânzilor cheie ale BCE să rămână la nivelurile actuale sau la niveluri mai mici până când va constata că inflația va ajunge la 2%. „Este un indiciu că niciunul dintre noi nu ar dori să reducă prematur facilitățile actuale”, a spus Lagarde

Piețele globale s-au speriat din cauza perspectivei unei posibile creșteri a ratei dobânzii și a unei ipotetice reduceri a programului de achiziții de obligațiuni în Statele Unite. Și asta, în pofida asigurărilor date de președintele Fed, Jerome Powell care a declarat: „vă puteți gândi la această ședință din iunie ca la ședința în care am ‘vorbit despre faptul că vom vorbi’ în viitor”. 

Deși pozitiv, indicele Flash Services PMI din iulie din SUA arată, de asemenea, îngrijorări legate de personal și dificultăți în lanțurile de aprovizionare, lăsând să se înțeleagă că ar putea dura ceva timp până când dezechilibrele produse de pandemia de Covid-19 vor fi rezolvate. Acum, piețele așteaptă cu nerăbdare ședința FOMC (Federal Open Market Committee/Comitetul Federal al Pieței Libere) de miercuri, fiind atente la orice indiciu privind reducerea programului de achiziții și căutând dovezi privind transformarea „discuției despre discuție” într-o posibilitate reală.  


 

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Cariere în disciplinele WiSTEM²D

0

S-a încheiat a treia ediție a proiectului WiSTEM²D – Women in Science, Technology, Engineering, Mathematics, Manufacture and Design, implementat în anul școlar 2020-2021de Junior Achievement România, cu sprijinul companiei Johnson & Johnson România. Au participat peste 8.000 de elevi din 287 de școli, coordonați de 358 de profesori.

Organizatorii subliniază că „proiectul WiSTEM²D are rolul de a spori interesul tinerilor, încă de pe băncile școlii, pentru studierea  și aprofundarea disciplinelor STEM²D și încurajarea lor spre a urma cariere în aceste domenii de viitor.

Tinerii coordonați de cadrele didactice și de consultanții voluntari Johnson & Johnson au participat la activități de tip learning by doing și project based, axate pe exersarea și dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, gândirea logică și creativă sau capacitatea de analiză și sinteză, Activitățile practice de cercetare, colaborare şi elaborare de proiecte au permis elevilor să se familiarizeze cu domenii precum știința, tehnologia, ingineria, matematica, manufactura și designul.

Bazat pe noua structură de implementare a programelor și proiectelor Junior Achievement, proiectul WiSTEM²D s-a aliniat strategiei Inspire, Prepare, Succeed și a avut următoarele componente:

  • Conținuturi educaționale STEM, disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™ – materialele educaționale specifice proiectului, dezvoltate și adaptate și pentru învățarea hibridă, sunt oferite gratuit și pot fi parcurse de elevi sub coordonarea profesorilor și/sau a consultanților voluntari
  • Webinare susținute de voluntarii Johnson & Johnson România, la care au participat peste 3.600 de elevi și profesori de la 121 de școli din țară. Formatul acestora a permis: derularea unor experimente practice, individuale și în echipe, care au valorificat noțiunile teoretice asimilate de elevi; abordarea unor teme de actualitate, explicate pe înțelesul elevilor, sesiuni de Q&A și discuții libere pe teme de orientare profesională
  • Innovation Camp Online – lucrând în echipe formate din membri din mai multe țări, elevii au propus soluții inovatoare care să rezolve probleme generate de criza COVID-19 în cadrul celor două hackathoane STEMEduHack, organizate de JA Europe și Johnson & Johnson în contextul DigiEduHack, competiție a Comisiei Europene.

Activitățile WiSTEM²D, documentate și realizate de specialiști în educație și profesioniști din ariile STEM²D, sunt caracterizate de o abordare interdisciplinară, integrată și centrată pe elev, care presupune utilizarea unor practici pedagogice. Principiile care stau la baza elaborării lor transformă procesul de învățare într-unul mai atractiv, mai constructiv și mai eficient, stimulând dorința elevilor de a cerceta, raționamentul logic, gândirea creativă, capacitatea de a rezolva probleme și spiritul de colaborare. Mai multe detalii, disponibile la https://jar.ro/virtual-wistem2d”.

Junior Achievement accentuează că, „împreună cu profesorii înscriși în proiect, și voluntarii Johnson & Johnson România, angajați în cadrul diviziilor de produse farmaceutice, dispozitive medicale și produse pentru consumatori, au organizat sesiuni de învățare online și față în față inovatoare, bazate pe atenție, explorare, reflecție și elemente practice, pentru a-i inspira pe elevi să-și identifice vocația profesională printr-o cunoaștere mai îndeaproape a domeniilor STEM²D. O parte dintre temele abordate de voluntari în cadrul webinarelor au fost din domenii precum: robotică (Care e codul? Programarea mișcării roboților folosind sunete), ecologie (Prevenirea și combaterea poluării), fizică (Fizica plutirii), medicină (Inovația în sprijinul pacienților) și orientare profesională (Dialog deschis și exemple din experiența mea)”.

Gabriela Blaga, profesor la Colegiul Național de Informatică din Piatra Neamț: „Activitățile din cadrul proiectului WiSTEM²D au însemnat un prilej de clarificare a obiectivelor de viitor ale elevilor, de explorare a abilităților lor și de sprijinire a acestora în înțelegerea conceptelor abstracte prin experimente și activități practice”.

Desfășurate în perioadele 12-13 noiembrie 2020 și 28-29 ianuarie 2021, cele două hackathoane STEMEduHack, organizate de JA Europe și Johnson & Johnson sub egida  DigiEduHack, competiție a Comisiei Europene, au întrunit echipe de elevi din peste 10 țări.

Primul Innovation Camp Online, derulat în cadrul DigiEduHack 2020, a avut drept scop încurajarea identificării unor soluții creative pentru problemele cauzate de pandemia COVID 19 în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM). 61 de echipe din România s-au înscris și au propus proiecte care să răspundă provocării lansate de organizatori.

STEMEduHack 2.0, al doilea eveniment de tip Innovation Camp Online, a adus României locul al 3-lea, prin echipa de la Liceul Tehnologic Marmația din Sighetu Marmației, formată din Antonia Bohotici, Matei Gampe, Erik Szekely și coordonată de doamna profesoară Anuța Bologa.

Tema celei de-a doua ediții a constat în elaborarea unei idei inovatoare care să conducă la promovarea sustenabilității în industria farmaceutică, prin intervenții în domeniul producției, ambalării, prospectelor, managementului deșeurilor, distribuției și lanțului de aprovizionare.

Ideea celor 3 elevi din România a propus înlocuirea ambalajelor din plastic ale unui produs destinat igienei dentare cu capsule vegetale, pentru reducerea poluării, un transport mai simplu pentru utilizator și ușurință în administrare.

Antonia Bohotici: „Nu numai că am câștigat locul al treilea, dar am câștigat experiență și încredere în forțele proprii. Acest concurs mi-a demonstrat că totul este posibil în viață dacă îți dorești cu adevărat. Ne bucurăm că am putut să reprezentăm România și să vă facem mândri!” 

Proiectul WiSTEM²D a fost dezvoltat în contextul în care experții în resurse umane indică faptul că aproape toate profilurile de locuri de muncă care vor avea cea mai rapidă creștere în următorul deceniu vor necesita cunoştinţe în domeniile STEM. Interacțiunea cu profesioniștii STEM²D le permite tinerilor să se familiarizeze mai mult cu nivelul de educație, responsabilitățile și abilitățile necesare pentru viitoarele locuri de muncă.

Dezvoltat de Johnson & Johnson și lansat pe plan internațional în 2015, în parteneriat strategic cu Centrul de Educație Științifică Smithsonian, Junior Achievement Worldwide și FHI360, WiSTEM²D vizează creșterea numărului de fete care aleg să urmeze cariere în domeniile STEM²D și încurajarea generațiilor viitoare de ingineri, cercetători și profesioniști de a-și asuma un angajament pe termen lung față de carierele din aceste domenii. Programul este deja în curs de desfășurare în țări precum Irlanda, Japonia, Marea Britanie, Africa de Sud, Singapore și Statele Unite.

În România, începând cu anul școlar 2018-2019, proiectul WiSTEM²D se derulează cu sprijinul financiar al Johnson & Johnson România și al consultanților voluntari din cadrul companiei.  

Mai multe informații despre programul internațional la: https://www.jnj.com/wistem2d.

Allview, debut pe piața AeRO a BVB

0

Compania românească de tehnologie Visual Fan, recunoscută pentru brandul Allview, s-a listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București. Acțiunile companiei se vor tranzacționa sub simbolul bursier ALW.  

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București: „Suntem mândri că avem la cota bursei o nouă companie antreprenorială, care activează într-un domeniu atât de dinamic și competitiv precum e piața IT&C. Creativitatea și munca asiduă pe care echipa Allview o depune de aproape 20 de ani, de la înființare, precum și rezultatele pe care le obține an de an, demonstrează reziliență și viziune. Listarea Allview este un moment important în dezvoltarea companiei și ne bucurăm că ați făcut acest pas. Este o bucurie dublă pentru noi, întrucât Allview a fost una dintre finalistele programului Made in Romania al bursei, ediția din 2018, și ne bucurăm că parteneriatul început acum trei ani s-a materializat astăzi prin sunarea clopoțelului bursei”. 

Lucian Peticila – CEO Visual Fan SA

Lucian Peticilă, fondator și director general al Allview: „Listarea acțiunilor este o încununare a eforturilor întregii echipe Allview și încheierea cu succes a unui proiect început odată cu selectarea între cele 15 companii finaliste ale ediției din 2018 a programului Made in Romania, organizat de Bursa de Valori București. Pe de o parte, trăim un moment de satisfacție la finalizarea acestei etape: am demonstrat că suntem o companie puternică, a cărei capacitate de a performa pe piața dinamică a dispozitivelor electronice a obținut încă o certificare, din partea investitorilor care ni s-au alăturat ca acționari, în urma plasamentului privat. Pe de altă parte, un nou drum ne stă înainte: în 2022, vom aniversa 20 de ani ai brandului Allview într-o nouă ipostază, de companie listată, ceea ce ne motivează să venim cu noi produse inovatoare pe piața IT&C, prin care să răspundem exigențelor tot mai ridicate ale clienților și să obținem rezultate de business prin care să dovedim că suntem un emitent atractiv pe BVB”. 

Allview precizează că „listarea vine după încheierea unui plasament privat derulat în 23 aprilie prin care compania a atras de la investitorii din piața de capital 15,5 milioane de lei. În cadrul plasamentului au fost vândute către 161 de investitori, dintre care 32 calificați și 129 de retail, un număr de 111.100 acțiuni la un preț de 140 lei/acțiune. Capitalizarea anticipată a companiei se ridică la 155,5 milioane de lei. Plasamentul privat și listarea au fost realizate cu sprijinul TradeVille. Compania anunță că își propune să fie un jucător activ pe piața de capital și să folosească în continuare mecanismele pieței pentru finanțare și dezvoltare”. 

Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, director general adjunct al TradeVille: „Odată cu listarea Allview, vedem cum din ce în ce mai multe branduri consacrate din România care aleg bursa ca modalitate de finanțare, de stimulare a creșterii și de recompensare a performanței angajaților. TradeVille, cel mai activ broker de retail din România, este onorat să fie parte importantă din acest proces. Dorim să mulțumim cu această ocazie investitorilor care girează cu încrederea și capitalul lor acest fenomen benefic pentru întreaga economie și antreprenorilor care au viziunea de a scrie împreună cu noi istorie pe piața de capital din România”. 

Allview este definită ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Allview investește constant în cercetare și dezvoltare și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal. Compania a înregistrat în 2020 un profit net de 23,3 milioane de lei, o creștere de aproape 13 ori față de 2019, an încheiat cu un profit de 1,8 milioane de lei. Veniturile companiei în 2020 au crescut de 4 ori față de 2019, de la 93,3 milioane de lei în 2019 la 406,4 milioane de lei în 2020 pe toate linile de business. În perioada 2018 – 2020, portofoliul de clienți al companiei a crescut semnificativ pe toate canalele de vânzare. Pe linia de business recurentă (dispozitive electronice), cel mai important segment de vânzari este reprezentat de retail, acesta având o pondere de 59% din volumul total, în timp ce al doilea segment ca importanță este cel al vânzărilor către operatori, cu 25% din total. Allview livrează produse în peste 10 țări, cele mai importante fiind Polonia, Germania și Țările Baltice. Compania avea 79 de angajați la finalul anului 2020.

Fondatorul Visual Fan S.A., Lucian Peticilă, deține 82,8% din companie. În acționariatul Allview se mai regăsesc Peticilă Manuela cu 4,5% din acțiuni, Cotuna Camelia-Ștefania cu 2,7%, iar restul de aproximativ 10% din acțiuni sunt deținute de persoane fizice și juridice și reprezintă free-float-ul companiei”.  

Allview este brandul autohton de electronice numărul 1 din România, ce activează în peste 10 țări europene, accentuând în acest sens: „Allview crede în puterea inovației și a tehnologiei de a schimba lumea, având misiunea de a îmbunătăți viețile oamenilor prin inovații tehnologice relevante, accesibile tuturor. Prin construirea, adaptarea rapidă și constantă a unui portofoliu complet de produse, creăm experiențe și oportunități noi pentru clienții de pretutindeni”.

Reveal Marketing Research: Nouă din zece români cred că inovația le ușurează viața

Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind percepția românilor cu privire la inovație și modernitate.  În context pandemic, unde siguranța se ridică la rang de nevoie de bază, analizarea schimbărilor comportamentale ale oamenilor devine esențială. Acest studiu și-a propus să ofere un tablou real al opiniilor curente cu privire la soluțiile moderne. 

Percepția cu privire la beneficiile oferite de inovație/ modernitate

Respondenții care au participat la acest studiu sunt de acord cu faptul ca în principal inovația/ modernitatea le ușurează viața (93%), îi ajută să se simtă în siguranță (84%) și îi ajută să economisească (82%).

De asemenea, alte beneficii menționate de către români au fost protejarea mediului înconjurător (82%) și posibilitatea unui trai mai sănătos 77%).  

Inovație și siguranță în spațiul interior – 8 din 10 români asociază inovația/modernitatea cu ideea de siguranță 

Siguranța în propria locuință este dată de vechimea clădirii (85%), locație (82%) și de materiale de construcţii (84%) iar pentru 7 din 10 români, cel mai inovator material de zidărie și cel mai sustenabil reprezintă un motiv în plus de siguranță. Atunci când românii își doresc o casă modernă și sigură, specialiștii le recomandă într-un procent de 45% folosirea BCA-ului ca material principal de zidărie. Pe locul 2 în mențiunile specialiștilor se află cărămidă cu 31% iar pe locul 3 bolţarii de beton – doar 8% dintre specialiști recomandă acest material. 

Pe categorii de gen, bărbații consideră într-o mai mare măsură că inovația/modernitatea le oferă posibilitatea unui trai mai sănătos (82%) și să economisească (76%). 

În ceea ce privește categoriile de vârstă se evidențiază, față de totalul eșantionului analizat, o proporție mai mare în cazul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani spre ideea că inovația are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%). 


Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). 

Datele au fost colectate:

  • pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural), 820 interviuri + Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.
  • un eșantion format din specialişti in domeniul construcţiilor (dezvoltatori imobiliari, arhitecţi, ingineri structurişti, muncitori calificaţi) format din 510 respondenţi. 

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa.

În primul semestru din 2021, CEC Bank a înregistrat un profit net de 208,4 milioane de lei și a făcut pași importanți în strategia de modernizare și digitalizare

0

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, continuă să-și consolideze poziția de piață și raportează rezultate financiare solide: profit net preliminar de 208,4 milioane de lei, în creștere cu 13% față de perioada similară a anului trecut și peste nivelul prevăzut în buget. CEC Bank și-a continuat creșterea prin atragerea de noi clienți și acordarea de finanțări în principal sectorului privat, activele băncii crescând cu 7,7% de la începutul anului, până la 44,4 miliarde de lei – nivel record.

În primul semestru din 2021, CEC Bank a continuat să crească și să-și eficientizeze activitatea. Am făcut pași importanți în implementarea modelului de afaceri hibrid, care permite accesarea produselor și serviciilor băncii atât din sucursale, cât și 100% online. Astfel, am adus în magazinul online CEC_IN principalele produse și servicii destinate persoanelor fizice: conturi curente, credite de nevoi personale și overdraft și vom lansa în curând și primele produse online pentru companii. Avem în derulare o serie de proiecte IT, atât în zona software, cât și în cea de infrastructură, cu o valoare cumulată de circa 100 de milioane de lei: digitalizarea fluxurilor interne și în relația cu clienții, implementarea unui sistem electronic de gestiune a documentelor, modernizarea infrastructurii IT, modernizarea întregii flote de bancomate și multifuncționale de plată. Aceste proiecte IT ne vor permite să fim mai agili, să răspundem mai bine nevoilor clienților și să creștem eficiența operațională”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.  

Creștere echilibrată a bilanțului

În primul semestru, CEC Bank a acordat finanțări noi de 5,25 miliarde de lei. Astfel, portofoliul de credite din bilanțul băncii a urcat la 24,4 miliarde de lei. Banca a avut o politică de creditare solidă, cea mai mare creștere fiind înregistrată la nivelul portofoliului de credite pentru locuințe, de 17,5% în primele șase luni ale anului, în timp ce creditele de consum au înregistrat o creștere de 2%. Pe segmentul companiilor, portofoliul de credite la valoare brută în sold a crescut cu 5,3%. Circa jumătate (53,8%) din creșterea portofoliului în sold provine din creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale, inclusiv IMM Invest.

Sursele atrase de la clienți au însumat la sfârșitul primului semestru 36,74 miliarde de lei, în creștere cu 2,2 miliarde de lei, depozitele de la populație având o pondere de peste 70%.

Performanță financiară și adaptare la noul context

CEC Bank continuă eforturile de diversificare a activității și de repoziționare ca bancă de casă a românilor, preferată pentru operațiunile de zi cu zi. Astfel, ca urmare a volumului de surse atrase și a rulajelor prin conturi curente, depozite și carduri, în special pe canalele digitale, veniturile nete din comisioane ale CEC Bank au înregistrat o creștere de 13,2% în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Numărul de operațiuni prin canalele digitale (Internet și Mobile Banking) a crescut cu peste 50% în ultimul an.

Într-un context caracterizat de dobânzi reduse pe piață (media ROBOR 3M a scăzut la 1,60% în primele șase luni din 2021, față de 2,72% în perioada similară din 2020), și în condițiile unei creșteri echilibrate a portofoliului (5,9% – majorarea portofoliului de credite acordate clientelei nebancare CEC Bank, respectiv creștere de 6,2% a portofoliului de resurse atrase) și printr-o politică adecvată de prețuri, CEC Bank a reușit să mențină la un nivel constant veniturile nete din dobânzi – la 547,1 milioane de lei (versus 554,6 milioane de lei în primul semestru din 2020).

Rata creditelor neperformante a scăzut la 5,38% față de 5,52% la sfârșitul lui 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu ajustări pentru pierderi așteptate aferente creditelor în valoare de circa 190 de milioane de lei. În martie a expirat termenul pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor în baza moratoriilor publice. La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 95% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.

La sfârșitul semestrului 1 din 2021, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 24,90%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,07%, în creștere față de sfârșitul anului trecut (8,00%).

Cum arată piața de creditare a locuințelor și interesul românilor pentru sectorul imobiliar în prima jumătate a anului 2021

0

Valoarea creditelor intermediate de KIWI Finance în primele șase luni ale acestui an este peste 700 de milioane de lei, cu 45% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, numărul contactărilor pe Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, a crescut cu 30% în primul semestru din 2021 comparativ cu primul semestru al anului 2020. Aceste cifre ne arată atât un interes crescut al românilor pentru achiziționarea unei locuințe cât și o efervescență a pieței imobiliare. Cum a evoluat piața de creditare în acest an și care este este volumul creditului mediu în cele mai mari orașe din România sunt informații din ultima analiză KIWI Finance. 

Cum arată valoarea creditului mediu în orașele cele mai mari din țară

Numărul total al creditelor ipotecare acordate în România a crescut cu 30% în luna mai față de luna ianuarie a acestui an și cu 49% față de luna mai a anului trecut.

„În 2021 a continuat efervescența achizițiilor imobiliare situată pe un trend continuu crescător în ultimii șapte ani. Principalii factori sunt creșterea cererii solvabile, nevoia locativă mare, dobânzile și costurile creditelor la minime istorice, creșterea veniturilor medii și creșterea plajei de venituri mari, randamentele interesante și sustenabile și interesul crescut de achiziție al românilor din străinătate. În același timp, ritmul construcțiilor noi a crescut și avem anunțate proiecte mari și foarte mari (sute sau chiar mii de unități) care au un factor mare de leverage. Pentru a doua parte a anului urmărim presiunea pe costuri – materiale și forță de muncă pe de o parte și sustenabilitatea cererii care contrabalansează tendința de încălzire a pieței. Avem mai puține unități noi ajunse la finalizare față de prima parte a anului, ceea ce va duce cel mai probabil la o creștere a cererii pe piața secundară”, a declarat Anca Bidian, CEO KIWI Finance.

Conform datelor KIWI Finance, creditul mediu a crescut cu 4% în iunie față de ianuarie, iar anualizat brokerul se așteaptă la o creștere de 7-8%. Creditul mediu pe țară este de aproximativ 300.000 lei, în timp ce în București se îndreaptă spre 350.000 lei. Cel mai mare credit mediu din țară este în Cluj, cu o valoare de peste 350.000 lei, în timp ce în alte orașe mari ca Timișoara și Constanța încă se păstrează în media națională. În Iași, creditul ipotecar mediu ajunge la 270.000 lei.

„Datele publicate de KIWI Finance și Storia.ro ne arată o creștere importantă în zona de creditare și totodată un interes crescut față de anunțurile imobiliare. Ne bucurăm că, prin intermediul parteneriatului dintre Storia.ro și KIWI Finance, care a împlinit deja trei luni, utilizatorii noștri se pot concentra pe găsirea casei visurilor lor, în timp ce pot apela și la expertiza valoroasă a brokerilor KIWI, astfel încât să poată lua cea mai bună decizie în legătură cu finanțarea locuinței lor,” a declarat Răzvan Voicu, General Manager Storia.ro & OLX Imobiliare.

Parteneriatul dintre Storia.ro și KIWI Finance pune la dispoziția utilizatorilor Storia.ro o pagină dedicată creditării, cu informații utile în achiziționarea unei locuințe. Pagina a fost accesată până în prezent de peste 200.000 de utilizatori din întreaga țară, iar 4.500 dintre aceștia au inițiat comunicarea cu un broker KIWI Finance prin completarea formularului de pe platformă.


Despre KIWI Finance

KIWI Finance este cel mai mare broker de credite din România, fondat de Anca Bidian în 2003. În 2007, Oresa, fond de investiţii suedez, a devenit acţionar majoritar al companiei, iar în 2020 compania a fost achiziționată de OLX Group. În cei 18 ani pe piaţă, KIWI Finance a intermediat credite de peste 1,7 miliarde euro. În prezent, compania este activă în 40 de oraşe din ţară, unde colaborează cu aproape 300 de brokeri pentru a găsi cele mai bune oferte de creditare pentru clienţii săi.

Despre Storia.ro
Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primește peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOSAndroid și HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare.

Fraudele cu suport tehnic fals se adaptează și continuă în 2021, conform unui nou studiu Microsoft


Mary Jo Schrade, Assistant General Counsel, Regional Lead, Microsoft Digital Crimes Unit Asia

Fraudele cu suport tehnic fals sunt o problemă globală, care afectează persoane de toate vârstele. A început cu apeluri nesolicitate din partea unor impostori care, prefăcându-se angajați Microsoft, anunțau în mod fraudulos persoanele sunate că ar fi victime ale unor infectări cu malware sau ale altor atacuri informatice. Această practică a evoluat prin afișarea de ferestre „pop-up” false pe computerele victimelor, prin care încercau, la fel, să le convingă că au probleme cu computerul, astfel încât impostorii să obțină sume de bani în schimbul „remedierii” unor probleme inexistente. Astăzi, persoanele implicate în astfel de fraude s-au adaptat la evoluția tehnologiei, folosind tactici sau trucuri din ce în ce mai sofisticate pentru a înșela utilizatorii din mediul online.

În fiecare lună, Microsoft primește aproximativ 6.500 de plângeri de la persoane care au fost victime ale fraudelor cu suport tehnic fals, în scădere față de media lunară de 13.000 de rapoarte din anii anteriori. Dar persoanele implicate în acest tip de fraude nu se folosesc doar de marca Microsoft, ci pretind că reprezintă și o serie de alte companii de tehnologie și furnizori de servicii de renume. Pentru a evalua gradul de răspândire a acestei probleme la nivel global, în 2021 Microsoft a comandat către YouGov un nou sondaj realizat în 16 țări, pentru a analiza fraudele cu suport tehnic fals și impactul acestora asupra consumatorilor. Acest studiu este realizat în continuarea sondajelor similare realizate sub egida Microsoft în 2018 și în 2016.

Rezultatele sondajului din 2021 arată că, la nivel global, mai puțini consumatori au fost expuși la fraude cu suport tehnic fals în comparație cu rezultatele sondajului din 2018. Rezultatele sondajului arată, de asemenea, că oamenii sunt, în general, mai sceptici în ceea ce privește apelurile sau mesajele pop-up prin care li se oferă suport tehnic, ceea ce îi ajută să evite să devină victime ale unor astfel de fraude. Cu toate acestea, persoanele care au continuat interacțiunea cu persoanele implicate în fraude au fost mult mai expuse pierderilor financiare decât a indicat sondajul nostru anterior.

Cele mai interesante rezultate ale sondajului se referă la numărul de consumatori care au fost expuși fraudelor cu suport tehnic fals și la datele demografice ale consumatorilor care au continuat interacțiunea cu făptuitorii.

Printre aspectele-cheie relevate se numără următoarele:

Trei din cinci consumatori s-au confruntat cu o fraudă cu suport tehnic fals în ultimele 12 luni.

Un consumator din șase a fost indus în eroare să continue discuția cu făptuitorul, ceea ce a dus adesea la pierderi de sute de dolari cauzate de astfel de fraude.

• Milenialii (persoanele din categoria de vârstă 24-37 ani) și tinerii din Generația Z (persoanele din categoria de vârstă 18-23 ani) sunt cei mai expuși la fraudele cu suport tehnic fals.

• Unul din 10 mileniali și unul din 10 tineri din Generația Z care au fost vizați de o tentativă de fraudă au și căzut victime și au pierdut sume de bani.

• Pentru cei care au continuat interacțiunea cu persoanele implicate în fraude, cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat au fost: probleme cu computerul (30%), compromiterea parolelor (23%) și utilizarea frauduloasă a cardurilor de credit / debit / magazine (18%).

La nivel global, cei care au pierdut bani au raportat o implicare mai mare în activități online riscante și și-au supraestimat abilitățile în ceea ce privește utilizarea computerelor și a internetului. Similar rezultatelor din 2018, observăm că, cel mai frecvent, cad pradă fraudelor cu suport tehnic fals tinerii, în special din Generația Z și milenialii, precum și bărbații. Acest fapt s-a corelat și cu implicarea crescută, comparativ cu persoanele din categorii de vârstă mai înaintate, în activități online mai riscante, cum ar fi utilizarea site-urilor torrent și furnizarea adreselor de e-mail în schimbul obținerii de conținut.

Informațiile financiare sensibile continuă să fie în pericol: în timp ce persoanele implicate în fraude au cerut cel mai frecvent consumatorilor să descarce software sau să acceseze un site web (30% dintre victimele care au făcut acest lucru raportând ulterior probleme cu calculatorul), proporția consumatorilor cărora li s-a cerut un număr de identificare național (de exemplu, Social Security Numer) a crescut față de anul 2018, iar 16% dintre consumatori au fost rugați să-și acceseze site-ul bancar în timpul sesiunii de suport tehnic fals. Deloc surprinzător, a crescut numărul consumatorilor care au raportat utilizarea frauduloasă a cardurilor de credit / debit, ceea ce condus la creșterea pierderilor financiare.

Fraudele cu suport tehnic fals au evoluat de la simple apeluri nesolicitate la o infrastructură mai sofisticată care utilizează agenți de marketing afiliați pentru a oferi consumatorilor pop-up-uri cu aspect profesionist, determinându-i să contacteze call-center-ele frauduloase. De asemenea, observăm că impostorii utilizează instrumente precum e-mail-ul, optimizarea motoarelor de căutare (SEO) și tactici de inginerie socială pentru a atrage victimele. Aceste tactici au servit la extinderea unui model de afaceri ușor de reprodus, făptuitorii partajând resurse, inclusiv recomandări de call-centere, de clienți potențiali și de procesatori de plăți.

Odată ce inițiază contactul cu potențiale victime, făptuitorii fură și informații personale și financiare. Victimele au pierdut în medie cel puțin 200 USD, iar multe dintre victime s-au confruntat cu interacțiuni frauduloase repetate. Câteva victime mai puțin norocoase au pierdut chiar mii de dolari pentru suport tehnic fals în vederea remedierii unor probleme informatice inexistente. Unii făptuitori chiar au instalat programe malware pe computerele „clienților” lor, permițându-le să-și păstreze accesul la computere chiar și după ce victimele au crezut că sesiunile de acces la distanță s-au încheiat.

Echipa Microsoft Digital Crimes Unit (DCU) derulează activități de combatere a acestei probleme prin parteneriate cu autoritățile de aplicare a legii, îmbunătățirea tehnologiei noastre și informarea consumatorilor. Microsoft luptă împotriva fraudelor cu suport tehnic fals începând din 2014, când am făcut primul nostru demers major împotriva infractorilor din mediul online cu un proces civil la instanța federală din SUA. De atunci, Microsoft a intentat acțiuni civile proprii și a sprijinit organele de aplicare a legii să ia măsuri legale împotriva infractorilor implicați în fraude din SUA, Asia și Europa.

DCU derulează activități pentru a combate fraudele cu suport tehnic fals prin: 1) investigarea rețelelor de fraudă cu suport tehnic fals și sesizarea organelor de aplicare a legii, după caz; 2) consolidarea produselor și serviciilor noastre pentru a proteja mai bine consumatorii de diversele tactici frauduloase; și 3) informarea consumatorilor cu privire la acest tip de fraudă, oferind îndrumări și resurse cu privire la modul de identificare, evitare și raportare a acestora. 

Sperăm că publicarea acestor rezultate va contribui la creșterea gradului de conștientizare și la informarea consumatorilor cu privire la modalitățile prin care să se protejeze de fraudele cu suport tehnic fals.
Puteți afla aici mai multe despre cum să vă protejați de fraudele cu suport tehnic fals

Drumul spre echitatea fiscală: stație sau destinație?

Autor: Alex Milcev (foto), Liderul departamentului de
Asistență fiscală și juridică, EY România

Un impozit global pe profit la o rată „minimă” de 15%, așa cum s-au angajat recent 132 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ar aduce venituri suplimentare de peste 150 de miliarde de dolari anual guvernelor din întreaga lume. Acest lucru ar genera mai mulți bani pentru state, care nu ar veni, însă, singuri, ci însoțiți de incertitudini și potențiale riscuri. Doar că, așa cum o arată cele mai recente declarații, „reforma fiscală a secolului”, cum a fost numită această măsură, ar putea însemna, în primul rând, că sumele mari vor reveni în continuare celor mai puternici, într-un moment în care țările mici se văd oricum deposedate de bani, prin structurile și schemele de profit existente în paradisurile fiscale. În al doilea rând, se traduce prin creșterea poverii fiscale pentru investiții peste tot în lume. Cu alte cuvinte, da, noua politică limitează puterea paradisurilor fiscale, dar va reuși ea să construiască echitatea fiscală, așa cum clamează? Va grăbi redresarea economică globală?

Efortul politic de a limita transferul artificial de profit și beneficiile utilizării jurisdicțiilor cu impozite reduse s-a concentrat, așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni, pe adoptarea unui impozit minim global aplicabil marilor corporații multinaționale. Astfel, în timp ce noul impozit ar putea acționa ca un mecanism de protecție la normele actuale privind taxarea profitului, el ar crește, inevitabil, și povara fiscală asupra investițiilor peste tot în lume. Or investițiile străine directe (ISD) sunt sensibile la cotele de impozitare, iar un impozit minim global ar avea un impact direct asupra deciziilor companiilor multinaționale. 

Pentru a-i atenua efectele economice negative, factorii de decizie ar trebui să se asigure că atât rata minimă, cât și baza impozabilă la care se va aplica noua cotă sunt concepute în așa fel încât să nu denatureze deciziile de investiții, ci să acționeze ca un mecanism real de protecție la normele existente privind impozitul pe profit. Companiile care utilizează în prezent jurisdicții cu impozite reduse pentru a facilita investițiile ar vedea o creștere semnificativă a impozitelor asupra proiectelor lor actuale și se vor confrunta cu un nou factor de descurajare fiscală pentru proiectele viitoare – efect ignorat de mulți factori de decizie politică. Rezultatul ar fi mai puține investiții străine directe (ISD) și o creștere economică globală mai lentă. Oricum, creșterea ISD la nivel mondial s-a oprit înainte de pandemie, iar ISD-urile au scăzut în 2020 până la cel mai mic nivel din 2005, așa cum o arată inclusiv studiul EY Romania Attractiveness Survey.

Înțelegerea modului în care un impozit minim global ar putea avea un impact negativ asupra investițiilor transfrontaliere și modul de evitare a acestui rezultat vor fi esențiale pentru ca ISD-urile globale să se recupereze pe deplin în urma pandemiei, mai ales că tocmai acele companii care sunt vizate de un impozit minim global sunt cele care au o amprentă semnificativă în lume – milioane de angajați, miliarde investite. Și aproape toate țările mai mici, cum este și România, mizează pe investiții pentru o redresare-relansare economică rapidă. 

Da, un impozit minim ar elimina multe dintre beneficiile canalizării investițiilor prin jurisdicții cu impozite reduse sau prin exploatarea tratatelor fiscale pentru a plăti impozite mici pe fluxurile de venituri transfrontaliere. Dar trebuie măsurat de mai multe ori, înainte de a tăia o dată – pentru că așa cum spuneam, trebuie examinate cu atenție consecințele. 

Evaluarea impactului economic al măsurii realizate de OCDE spune că introducerea unui nivel minim de impozitare a profitului ar avea cea mai mare creștere a cotelor medii efective de impozitare pentru hub-urile de investiții – adică acolo unde sunt concentrați cei mai puternici investitori și cele mai mari investiții. 

Pe de altă parte, propunerea OCDE are în vedere furnizarea unei deduceri pentru substanța economică măsurată printr-un procent din valoarea activelor corporale și a costurilor de ocupare – așa-numita „substance carve-out”. Astfel, regulile vor prevedea o formulă standard care va exclude o sumă de venit de cel puțin 5% (în perioada de tranziție de 5 ani, cel puțin 7,5%) din valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și salariale. Va fi prevăzută și o excludere de minimis.

În plus, la acest moment nu este clar ce se va întâmpla cu cele șapte țări care nu au semnat acordul – între care și Irlanda, Estonia și Ungaria. Grace Perez- Navarro, director adjunct al Centrului OCDE pentru Politică și Administrare Fiscală, a vorbit chiar zilele acestea despre „angajarea constructivă” a acestora, fără să poată oferi mai multe detalii. Din câte lasă Perez Navarro să se înțeleagă, țările ar dori să vadă cum se desfășoară negocierile, înainte de a se angaja în ceva. În declarațiile sale, președintele estonian, de pildă, spune că nivelul impozitului pe profit este deja peste minimul propus (20%) și nu are companii care să se încadreze în noile reguli. „Țara încearcă doar să confirme compatibilitatea cu legislația internă înainte de a se angaja”, declara Kersti Kaljulaid, președintele estonian într-un interviu acordat CNBC. 

Dar nici acordul formal semnat nu este suficient. Tot mai multe voci se întreabă cum va aplica China prevederile acordului. China, care, așa cum se știe, este pol de investiții – anul trecut, a fost liderul global, pentru prima dată în istorie, la capitolul investiții străine directe – cu 163 de miliarde de dolari, comparativ cu 134 de miliarde atrase de Statele Unite. 

Calendarul este și el un factor de presiune. Kate Barton, vicepreședinta EY Global, vorbea la rândul său zilele acestea despre „termenul foarte ambițios” al OCDE de aprobare a măsurii, insistând asupra necesității unei analize cât mai atente. „Cred că o mulțime de țări își vor reconsidera codul fiscal și vor trece la noul standard, așa că este, într-adevăr, o cursă spre mijloc. Dar va depinde foarte tare de cum arată codul fiscal din fiecare țară”. 

Și asta pentru că schimbările propuse ar necesita un grad fără precedent de coordonare și cooperare între țările din întreaga lume, ceea ce creează un risc substanțial de incertitudine și controverse fiscale complexe. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la faptul că noile norme ar putea duce la sarcini fiscale globale mai mari, inclusiv dintr-o dublă impunere.

Detaliile vor conta. Este important ca factorii de decizie politică să se reunească cu părțile interesate pentru a tranșa specificul tehnic al schimbărilor. Factorii de decizie fiscală trebuie să articuleze clar noile reguli și cerințe, astfel încât întreprinderile globale să poată avea claritate cu privire la obligațiile lor fiscale. De asemenea, să instituie mecanisme pentru a atenua riscul dublei impuneri. În același timp, administrațiile fiscale guvernamentale să fie activate și echipate pentru a pune în aplicare noile reguli în mod coordonat.

Ce ar fi de reținut, dincolo de orice, este faptul că liderii globali trebuie să colaboreze pentru a realiza un sistem fiscal care să crească veniturile, dar și să faciliteze comerțul și investițiile care alimentează economia globală. Acesta este un obiectiv în măsură să unească părțile interesate, în special în condițiile în care economia globală încă se recuperează după o pandemie.

Protocol între Camera de Comerț și Industrie București și Primăria Sectorului 5

0

Camera de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), prin preşedinte Iuliu Stocklosa, şi Primăria Sectorului 5, prin primarul Cristian-Victor Popescu Piedone, în prezenţa vicepreşedintelui CCIB Cosmin Marina şi a consilierului primarului sectorului 5, Claudiu Octavian Ceti, au semnat un protocol de colaborare ale cărui obiective principale prevăd:

– colaborarea în vederea dezvoltării învaţământului dual în sectorul 5, inclusiv în spaţiile unităţilor de învaţământ deţinute de CCIB

– derularea de proiecte comune, finanţate din fonduri nerambursabile sau bugetare, dedicate sprijinirii şi promovării antreprenorilor din acest sector

– organizarea în parteneriat de conferinţe, workshopuri şi grupuri de lucru cu scopul de a promova oportunităţile de afaceri din sector şi pentru a identifica şi atrage investiţii generatoare de plus valoare

– cooperare în vederea derulării unor deplasări, forumuri de afaceri, misiuni economice în ţară şi străinătate

– iniţierea unor proiecte culturale şi a unora cu impact pentru viaţa comunităţii locale

Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Acest protocol este foarte important pentru noi. Fiecare proiect derulat în comun rezolvă două probleme: una economică şi cealaltă socială. De exemplu, prin dezvoltarea în sector a învăţământului în sistem dual, oamenii de afaceri îşi diminuează deficitul cronic de forţă de muncă calificată, iar tinerii din acest sector, mai ales cei care provin din medii defavorizate, au şansa de a învăţa o meserie pentru care există cerere, de a se angaja imediat după absolvire şi de a porni cu dreptul în viaţă. În plus, scade solicitarea de ajutoare sociale la Primărie, ceea ce va permite direcţionarea acestor fonduri spre alte proiecte ce vizează dezvoltarea locală”. 

Cristian-Victor Popescu Piedone, primarul sectorului 5: „Împreună putem da o altă greutate şi o altă anvergură proiectelor derulate în comun”. Cristian-Victor Popescu Piedone a subliniat importanţa organizării în colaborare de evenimente menite să atragă finanţări în sector şi a schimbului de informaţii între cele două instituţii, promovate inclusiv prin publicaţiile proprii.

CCIB subliniază că „semnarea protocolului de colaborare cu Primăria Sectorului 5 se înscrie în sfera preocupărilor Camerei bucureştene de a contribui la susținerea comunităţii de afaceri locale, dar şi a proiectelor cu valenţă socială şi culturală”.

Foto: CCIB

Colaborarea dintre Bosch și BASF pentru agricultură inteligentă primește undă verde la nivel global

0

Stuttgart/Köln, Germania – Societatea mixtă cu raport la capitalul social de 50:50, înființată între Bosch și BASF Digital Farming pentru a comercializa la nivel global tehnologii agricole inteligente dintr-o singură sursă a primit acum aprobarea tuturor autorităților relevante de control al fuziunilor. Societatea mixtă a fost înregistrată sub numele Bosch BASF Smart Farming (BBSF) GmbH.

Un reper important: BBSF și-a înființat sediul central în Köln, Germania și a numit doi directori generali cu experiență, Silvia Cifre Wibrow din cadrul BASF și Florian Gwosdz din cadrul Bosch, pentru a conduce împreună compania. Compania va distribui soluția sa de pulverizare inteligentă, pe care Bosch și BASF o dezvoltă și o testează, inițial pe piețele din America de Nord, America de Sud și Europa. Soluția sa de plantare inteligentă (IPS) este deja disponibilă pentru comercializare în Brazilia și Argentina și va utiliza inteligența digitală avansată pentru agronomie a platformei de optimizare a culturilor xarvio™ de la BASF pentru a îmbunătăți în viitorul apropiat recomandările de însămânțare în funcție de zone, în Brazilia.

Configurare inteligentă cu un plus de eficiență

Soluția de pulverizare inteligentă oferă identificarea și gestionarea buruienilor preemergentă („verde-pe-maro”) și postemergentă („verde-pe-verde”), în timp real, automat, zi și noapte. Combinația dintre tehnologia de ultimă generație și software-ul senzorului camerei video Bosch și inteligența pentru agronomie xarvio permite pulverizarea inteligentă, în milisecunde, detectând cu precizie buruienile în rândurile de culturi și aplicând erbicidul doar acolo unde este necesar. Configurația sa unică susține o utilizare mai eficientă a erbicidului, studiile indicând posibilitatea realizării unor economii de 70 procente la volumul de erbicid. Sunt posibile și economii mai mari, în mod variabil, în funcție de condițiile predominante de pe câmp și de nivelul de buruieni de pe câmpurile individuale.

Susținerea sustenabilității și a biodiversității

„Primirea aprobării de la autoritățile de control al fuziunilor a constituit o etapă importantă și am făcut progrese considerabile în ultimele luni. Am înființat noua companie împreună, am creat noua echipă și am continuat să ne testăm cu succes produsele în diferite condiții climatice, cu diferiți producători”, spune Florian Gwosdz, director general al Bosch BASF Smart Farming. „Soluția noastră de pulverizare inteligentă continuă să obțină rezultate de testare consecvente și pozitive, ceea ce arată în mod clar eficiența combinației dintre hardware, software și logica noastră avansată pentru agronomie”.

„Cu pulverizare inteligentă, aducem pe piață o nouă soluție digitală și o nouă abordare a gestionării buruienilor: un model de optimizare a volumului care sporește rentabilitatea fermei printr-o utilizare mai precisă și eficientă a erbicidelor”, a declarat Silvia Cifre Wibrow, director general al Bosch BASF Smart Farming. „Capacitatea unică a tehnologiei de pulverizare inteligentă de a vedea, decide și pulveriza pe baza inteligenței pentru agronomie este benefică din punct de vedere financiar pentru fermieri și în același timp pentru mediu, sustenabilitate și biodiversitate.”

Bosch BASF Smart Farming rămâne pe drumul cel bun pentru a lansa soluția de pulverizare inteligentă în serie limitată până la finalul acestui an.

Agroland Agribusiness, creștere a cifrei de afaceri cu 33,4% în semestrul I față de perioada similară din 2020

0

Compania Agroland Agribusiness (indice bursier AAB), parte a grupului Agroland, estimează o creștere cu 33,4% a cifrei de afaceri în primul semestru din 2021 față de valoarea înregistrată în perioada similară din 2020: 13,8 milioane lei, de la peste 10 milioane lei

Florin Radu, director general al Agroland Agribusiness

Florin Radu, director general al Agroland Agribusiness„Estimările actuale ne arată că am avut un prim semestru cu rezultate îmbucurătoare, care sunt rodul creșterii naturale a companiei, dar și a plasamentului privat de acțiuni, din aprilie. Traversăm o perioadă fastă, pe care o vom fructifica la maximum, iar în următoarele luni plănuim atât investiții în creșterea businessului și diversificarea portofoliului, cât și continuarea dezvoltării unor produse personalizate cu formule proprii”.

Agroland Agribusiness reamintește că este o companie „activă pe piața locală ca entitate de sine stătătoare începând cu 2017, iar pe 15 iunie a.c. a debutat pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), printr-un plasament privat pentru vânzarea de acțiuni”.  

În primele șase luni din 2021, Agroland Agribusiness informează că „profitul net al companiei s-a ridicat, conform prognozelor, la valoarea de 795.116 lei, cu 141,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Profitul operațional a fost de 928.524 lei, în creștere cu 144,8% față de prima jumătate din 2020, când valoarea înregistrată a fost 379.227 lei. Marja netă a profitului, care arată cât din cifra de afaceri a companiei este reprezentată de profitul net, s-a majorat de la 3,3%, cât era în S1 2020, la 6%, potrivit calculelor preliminare. Alte date financiare estimate de Agroland Agribusiness pentru prima jumătate din 2021 includ veniturile totale din exploatare, care au ajuns la circa 13,8 milioane lei, mai mult cu peste 38% față de S1 2020”. 

Agroland Agribusiness „și-a început activitatea în 2016, ca o divizie a companiei mamă Agroland Business System, iar din 2017 funcționează independent juridic și financiar. Compania are două linii de business: vânzarea de input-uri pentru agricultura convențională și cea organică și tranzacționarea cu cereale. În 2020, Agroland Agribusiness a înregistrat o cifră de afaceri de 18,44 milioane lei (+88% față de anul precedent). Profitul net obținut a fost de 1,2 milioane lei (+231% față de anul precedent), cu o marjă netă de 6,82%, în creștere față de marja de 3,86% obținută în 2019. Compania a fost listată la Bursa de Valori București, sub indicele AAB, pe 15 iunie 2021”.

Leonardo Badea (BNR): Redresarea economică și evoluția crizei sanitare – pericolul valului patru

Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex aflat într-o continuă evoluție determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

Știm cu toții că în această perioadă incertitudinea este termenul care definește cel mai bine mediul în care se fac estimări sau se realizează planuri pentru viitor. Totodată, suntem într–o situație ce reclamă un răspuns solidar care să combată efectele crizei, dar și să consolideze structura economiei și țesutul social. Natura amenințării cu care ne confruntăm evidențiază foarte clar că nicio țară nu va fi pe deplin ferită de virus până când nu se va reuși asigurarea siguranței sanitare la nivel global, ceea ce din păcate este într-adevăr foarte dificil, nu doar din perspectiva efortului financiar, ci mai ales pentru că necesită schimbare de mentalități și depășirea unor bariere culturale. Succesele locale de vaccinare nu vor fi suficiente pentru a proteja țările în mod individual de potențiale focare ulterioare, în special în cazurile de noi variante, la fel cum în multe țări situația nu este omogenă nici măcar din perspectivă regională (a se vedea experiența recentă a Spaniei).

Cu toate că la începutul verii aveam motive de optimism, evoluțiile din ultimele zile ne arată că virusul rămâne un adversar redutabil și surprinzător. Deja apar tot mai vizibile semnele unui nou val pandemic, valul al patrulea, care era estimat că s-ar putea manifesta mult mai târziu, la începutul toamnei. În țări precum Franța, Israel, Cipru sau China statistica zilnică a cazurilor de noi infectări cu coronavirus sugerează că deja valul patru este prezent. Întrebările de maximă actualitate sunt care va fi amplitudinea acestui val și dacă efortul de vaccinare de până acum este suficient pentru a-i diminua amplitudinea de manifestare. Îngrijorarea este firească având în vedere gradul mai ridicat de contagiozitate al variantei Delta a virusului.

Continuă așadar cursa contracronometru pentru îmbunătățirea ratei de vaccinare, singura soluție care reduce în ansamblul populației incidența riscului de a dezvolta forme grave ale bolii, permițând păstrarea unui nivel mai redus al restricțiilor de activitate și de circulație.

Dificultățile create de evoluția pandemiei se suprapun peste o serie de provocări deja existente care afectează viața persoanelor și mersul economiei, precum îmbătrânirea populației, creșterea poluării, migrația, tensionarea mediului geopolitic, amplificarea inegalității. Acestea fac și mai complicată găsirea de soluții și gestionarea resurselor necesare pentru implementarea lor. Trăim așadar o perioadă cu multe riscuri, atât pe termen scurt, cât și mediu. Una dintre întrebările chinuitoare este dacă acestea vor conduce în viitorul previzibil la o criză economică de mari dimensiuni, care sa urmeze crizei pandemice?

Pornind de la aceasta întrebare apar altele legate de modul în care autoritățile statale răspund pentru a o preîntâmpina apelând la pachete de susținere economică fără precedent. Ajungem din nou la nevoia de solidaritate între țări, pentru că anvergura fără precedent a măsurilor de susținere a unei redresări economice rapide generează datorii uriașe, care nu vor putea fi gestionate favorabil fără o creștere sustenabilă globală și de lungă durată, scenariu greu de imaginat dacă multe dintre economiile lumii rămân în urmă.

Provocări care afectează evoluția economiei

Situație actuală de incertitudine este generată în principal de evoluția greu de previzionat a pandemiei, dar este sporită și de modul în care celelalte provocări amintite anterior vor transforma societatea și economia: criza climatică, criza demografică din majoritatea statelor dezvoltate, problema migrației, creșterea accelerată a datoriilor, pericolul inflației, reașezarea echilibrelor geopolitice, modificarea structurii țesutului social și erodarea clasei de mijloc, simultan cu creșterea inegalității, semnalele de re-emergență a amenințărilor teroriste și dificultatea controlului armelor și substanțelor periculoase în contextul nevoii protejării libertăților individuale etc.

Dincolo de aspectele pragmatice, toate acestea generează și reacții emoționale importante pentru mersul economiei, deoarece influențează comportamentele consumatorilor și ale mediului de afaceri (investitorilor). Într-o analiza sintetică a principalelor amenințări la adresa economiei, care au fost comentate în spațiul public, putem identifica zece provocări care afectează intensitatea și durata revenirii economice.

1. Stoparea degradării mediului și tranziția către o economie mai puțin poluantă care necesită costuri ridicate în multe sectoare de activitate (care se vor transmite în final asupra consumatorilor și vor exercita presiuni inflaționiste), investiții majore și o potențială reașezare a pieței muncii. Din fericire, obiectivele climatice generează și oportunități de dezvoltare. Inovarea, digitalizarea, adaptarea proceselor au devenit pârghii pentru companiile de succes care au găsit soluții de a se adapta la restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei dezvoltând servicii și produse noi sau adaptate condițiilor curente de pe piață.

2. Persistența amenințării creșterii șomajului (în multe economii dezvoltate) sau a unei reașezări anevoioase a pieței muncii. Atât schimbările tehnologice, adaptarea economiei la obiectivele climatice, cât și modificările structurale induse de criza pandemică determină reduceri importante de locuri de muncă în unele domenii (în urma diminuării activităților respective sau a automatizării și digitalizării proceselor).

Aceasta implică nevoia de reconversie profesională și absorbție a forței de muncă astfel disponibilizate în domeniile aflate în dezvoltare, lucru de foarte multe ori dificil mai ales pentru persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare. În multe jurisdicții, piața muncii este prea rigidă pentru a facilita o astfel de ajustare rapidă care ar fi atât în beneficiul angajaților cât și al competitivității și creșterii economice. Totodată trebuie menținut un echilibru între nevoia de flexibilitate și cea de protecție a angajaților vulnerabili. Pe termen lung, pentru un buget public deja împovărat, va fi întotdeauna mai eficientă o cheltuială (pe termen scurt) pentru susținerea reconversiei profesionale (care în viitor ar conduce indirect la creșterea încasărilor din taxe pe activitatea economică generată de angajatul reconvertit profesional) decât una pe termen lung pentru protecție socială. În plus, efortul susținerii cheltuielilor de reconversie poate fi împărțit între stat și viitorul angajator printr-un parteneriat corect și transparent.

3. Sărăcirea populației, la nivel global. Conform unui raport al Băncii Mondiale din octombrie 2020, tendința de creștere a sărăciei înregistrată în anul 2020, ca efect al crizei pandemice, se menține și în 2021, iar numărul persoanelor afectate de acest flagel va spori cu o valoare cuprinsă între 115 și 150 milioane. Anterior, în ultimele trei decenii, singura altă creștere a numărului global de persoane afectate de sărăcie provocată de o criză s-a consemnat pe parcursul crizei asiatice (atunci numărul persoanelor afectate de sărăcie extremă a crescut cu 18 milioane în 1997 și cu alte 47 milioane în 1998). Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme urma un trend descendent pe termen lung și se anticipa că ar fi urmat să scadă cu 7,9% în 2020.

Efectele economice ale apariției și propagării noului virus au condus la o inversare nefavorabilă a acestui trend, astfel că noile estimări ale ratei de sărăciei extreme se plasează între 9,1% și 9,4% din populația lumii în acest an. Sărăcirea populației, accelerată cu precădere în anumite zone ale globului ca efect nu doar al pandemiei ci și al conflictelor militare sau etnice locale ori a unor factori specifici zonali, poate conduce printre altele la amplificarea fenomenului migrației ce aduce cu sine întreg tabloul de efecte economice și sociale, pozitive și negative, de la o extremă la alta.

4. Inegalitatea între nivelurile de dezvoltare economică a statelor lumii devine o problemă în adoptarea măsurilor de redresare economică. Trebuie utilizate programe flexibile care să țină seama de recuperarea decalajelor existente, care s-au accentuat pe perioada crizei. Efectele economice ale pandemiei s-au manifestat neomogen, inclusiv în interiorul granițelor naționale, ca urmare a structurii diferite a nucleelor economice regionale. Ca de fiecare dată în timpul unei crize, cel mai mult au avut de pierdut zonele deja aflate în urmă din perspectiva dezvoltării economice, cu acces mai dificil la finanțare, mai puțin diversificate pe tipuri de activități, cu grad mai redus de înglobare a tehnologiilor moderne și orientate preponderent către activități ce implică un grad mai mare de interacțiune. Creșterea inegalității reduce potențialul de recuperare economică post pandemică deopotrivă pentru că menține un nivel de subutilizare a factorilor de producție în zonele afectate, plafonează cererea potențială și blochează resurse publice.

5. Piețele de capital sunt în continuare decuplate de evoluția economiei reale. Combinația de ampli stimuli fiscali și monetari necesară pentru a susține prin măsuri active economia și pentru a combate efectele șocului pandemic a alimentat în continuare creșterea prețurilor activelor financiare (ce putea fi observată încă anterior crizei), iar nivelul în continuare redus al dobânzilor reale (de cele mai multe ori negative) a întreținut comportamentele de căutare a randamentelor mai ridicate oferite de investițiile speculative (de asemenea pre-existent), reducând aversiunea la risc a majorității categoriilor de investitori.

Totodată, deși șocul pandemic inițial a generat o prăbușire a prețurilor acțiunilor, optimismul cu privire la efectul favorabil al măsurilor de suport asupra performanței companiilor listate a făcut ca indicii bursieri să recupereze rapid și chiar să consemneze, în multe cazuri, noi maxime istorice. În anul 2020, economiști celebri precum Robert Shiller sau Paul Krugman au afirmat că evoluțiile bursiere din anul respectiv, caracterizate prin creșterea prețurilor acțiunilor sunt dificil de explicat doar prin elementele fundamentale ale analizei bursiere.

Riscul pe care îl induce decuplarea de fundamentele evoluției pieței de capital este acela că o spargere a bulei speculative ar putea conduce la creșterea bruscă și masivă a aversiunii la risc cu efecte simultane de scădere a lichidității (care așa cum am văzut în toate crizele este vitală pentru funcționarea economiei), de reducere a investițiilor, de creștere a primelor de risc (deci a costului datoriilor) și, într-o oarecare măsură (mai mult în țări dezvoltate cu tradiție bursieră îndelungată), de afectare a avuției nete a populației (ceea ce influențează negativ comportamentul de consum și capacitatea de menținere a serviciului datoriei – deci o potențială creștere a creditelor neperformante).

6. Avântul spectaculos al pieței criptoactivelor accentuează riscurile la adresa stabilității financiare, pentru că o eventuală spargere a bulei speculative pe acest segment s-ar putea propaga rapid la nivelul pieței de capital, interconexiunile dintre cele două fiind tot mai importante, alimentate atât de factori comportamentali, cât și de fluxuri economice reale (de exemplu, portofoliile semnificative de active financiare tradiționale deținute de emitenții de stable coins).

Piața insuficient reglementată a criptoactivelor reprezintă deja un pericol prin nivelul mare de volatilitate și prin opacitatea mecanismelor pentru investitorii obișnuiți. Este evident faptul că această piață a oferit câștiguri fără justificare economică, iar fenomenul comunicării prin social media amplifică atractivitatea acestor instrumente, ele apărând ca adevărate motoare ale îmbogățirii imediate. Mulți dintre cei care investesc în criptoactive nu înțeleg conținutul acestora și riscurile la care se expun. Și ceea ce este cel mai important, confundă utilitatea economică și socială a tehnologiilor care stau la baza criptoactivelor cu valoarea economică a acestora. În vreme ce tehnologiile își dovedesc deja eficiența și aplicabilitatea în multe domenii ale economiei reale și chiar ale sistemului financiar (creșterea rapidității tranzacțiilor, reducerea costurilor, securitate sporită, reducerea erorilor umane etc.), activele în sine au, în cele mai multe cazuri, doar valoarea efemeră și subiectivă care rezultă din interacțiunea cererii cu oferta pe piață, fără a avea fundamentul unor fluxuri financiare viitoare provenind din profituri economice reale. Unii economiști afirmă ca ne aflăm în fața unui joc piramidal și în final, în momentul la care bula se va sparge, chiar a unui joc cu sumă nulă, respectiv suma profiturilor realizate de-a lungul timpului de vânzători va fi echivalentă cu pierderea celor care se vor afla în posesia acestor active la momentul (ipotetic) al crahului. Autoritățile de reglementare financiară sunt preocupate de riscurile pentru consumatori și potențial pentru sistemul financiar în ansamblu generate de criptoactive, dar crearea unui cadru adecvat de supraveghere a acestora este încă în stadiu incipient.

7. Reapar la orizont perspective de amplificare a volatilității prețurilor. Creșterea masei monetare în economiile dezvoltate ca urmare a injecțiilor de lichiditate ale băncilor centrale, creșterea consumului imediat după relaxarea restricțiilor alimentat de eliberarea unei părți din economiile suplimentare realizate de o parte a populației în perioada de lock-down și de impulsul fiscal pozitiv, coroborate cu rigiditatea de ajustare a ofertei din cauza blocajelor în lanțurile de aprovizionare sunt elemente ce au un puternic impact asupra prețurilor din economie.

Dincolo de discuțiile privind persistența sau caracterul tranzitoriu, de estimările privind amplitudinea și durata puseului de creștere a prețurilor (pe anumite segmente ale pieței, la nivel global), a structurii și naturii exogene sau endogene a factorilor care o generează, aceasta este totuși o realitate incontestabilă a perioadei actuale.

Revenirea fenomenului inflaționist, deocamdată aparent temporară, se observă inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est: Polonia sau Ungaria se confrunta deja cu evoluții ascendente ale prețurilor care au generat ajustări de politici. Spre exemplu, în Ungaria guvernul a intervenit pentru a încerca să împiedice o scumpire a materialelor de construcții și a impus o taxa de 90% pe profitul rezultat din vânzările unor categorii de materiale și resurse peste prețurile de referință stabilite.

Deși este probabil că băncile centrale din țările dezvoltate vor menține o politică monetară relaxată în perioada următoare, pentru a nu afecta recuperarea economică post pandemică, creșterea volatilității prețurilor rămâne un factor negativ pentru firme pentru că reduce predictibilitatea privind evoluția viitoare a afacerilor și poate constitui o frână pentru investiții, chiar dacă finanțarea acestora rămâne ieftină și facilă (dat fiind nivelul redus al dobânzilor reale). Am fi tentați să credem că, prin flexibilitatea pe care băncile centrale importante o arată față de evoluția pe termen scurt a inflației (menținând un cadru monetar stimulativ – în esență dobânzi reduse și lichiditate ridicată), condițiile rămân foarte favorabile pentru mediul de afaceri.

Totuși, acest element de impredictibilitate pe care îl presupune un mediu de prețuri volatile este de așteptat să acționeze ca o frână pentru planurile de dezvoltare ale firmelor, într-un moment în care acestea sunt foarte importante nu doar pentru recuperarea post pandemică, ci și pentru adaptarea la obiectivele climatice, la progresul tehnologic și la modificările structurale ale economiei. Pe scurt, ecuația din prezent a inflației conduce practic spre alegerea răului mai mic și nu oferă din păcate o soluție în totalitate pozitivă pentru mediul de afaceri.

8. Datoria publică globală crește la un nivel istoric. Ca urmare a crizei pandemice, a necesității de răspuns imediat, dar și a situației economice în general, în cazul anumitor state, datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă. Datele publicate de FMI în octombrie 2020 arată că măsurile guvernamentale pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei au totalizat 12 trilioane USD, ceea ce reprezintă circa 12% din PIB-ul global. Datoria publică a crescut pe tot parcursul anului 2020 pentru a susține aceste măsuri. Conform actualizării datelor de către FMI în aprilie 2021, țările Uniunii Europene aveau în medie o datorie brută de peste 90% din PIB în 2020, în creștere cu 10% față de 2019. Totodată, datoria globală era de 98% din PIB la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 84% în aceeași perioadă din 2019.

Și în România datoria publică totală a crescut considerabil de la declanșarea crizei pandemice, fiind foarte aproape de pragul de 50% din nivelul PIB estimat pentru 2021, față de 35,3% din PIB în 2019. Și componenta de datorie publică externă a crescut, inclusiv ca pondere în datoria externă totală, ajungând în mai 2021 la aproximativ 45% din aceasta și aproape 25% din PIB estimat pentru anul curent, comparativ cu 17,5% din PIB în 2019.

Nivelul ridicat al datoriei publice reprezintă una dintre cele mai importante limitări ale politicilor guvernamentale, după cele privind nivelul veniturilor, rigiditatea cheltuielilor și capacitatea administrativă. O datorie publică crescută expune bugetul public deopotrivă la riscul de dobândă, cât și la riscul valutar, desigur în mod diferit în funcție de structura pe valute a datoriei. În contextul perspectivelor de majorare în viitor (chiar dacă nu imediat sau pe termen scurt) a nivelului dobânzilor reale, povara în creștere a serviciului datoriei ar putea restrânge spațiul de manevră al politicilor fiscale ceea ce limitează capacitatea de intervenție a guvernelor pentru contracararea unor crize viitoare sau pentru ameliorarea unor deficiențe structurale. Totodată, un serviciu al datoriei în creștere rapidă ar putea necesita o majorare a fiscalității, ceea ce este dificil de orchestrat fără a afecta economia și bunăstarea populației. Într-o astfel de situație, pentru creșterea veniturilor bugetare ar trebui, de exemplu, vizate mai întâi îmbunătățirea reală a colectării, taxarea suplimentară a bunurilor de lux, a jocurilor de noroc și a obiceiurilor nesănătoase de consum – alcool, tutun etc.

9. Tranziția spre o mai mare diversificare și localizare a lanțurilor globale de aprovizionare. Închiderea frontierelor și întârzierile de expediere ca urmare a pandemiei au perturbat furnizarea de bunuri și servicii către firme. Am observat cu toții în perioada care a urmat șocului pandemic inițial cum trendul de globalizare a fost afectat temporar și a lăsat loc pentru mai multă localizare a lanțurilor de aprovizionare ca răspuns la creșterea costurilor și a riscurilor în relațiile comerciale transfrontaliere, cel puțin pentru anumite categorii de produse de importanță strategică. Economiile încearcă să stimuleze producția locală pentru a satisface cererea internă, cu mai puține perturbări ale lanțului de aprovizionare generate de limitarea circulației mărfurilor și a persoanelor.  Rezultatele studiilor științifice recent publicate ce investighează potențialele câștiguri date de localizarea lanțurilor de aprovizionare, din perspectiva unei reduceri a vulnerabilității față de șocurile externe, nu au ajuns deocamdată la o concluzie unanimă. Este clar că globalizarea are merite din perspectiva eficienței costurilor și a competitivității prin raportul preț/calitate, dar la fel de evidente au fost și efectele nocive ale sincopelor în aprovizionarea transfrontalieră constatate efectiv în perioada de debut a pandemiei. Ca în multe alte situații, probabil că cea mai potrivită este calea de mijloc. Deocamdată, este o realitate faptul că producătorii tind să-și diversifice mai mult lanțurile de aprovizionare prin concentrarea atenției asupra partenerilor aflați „mai aproape de casă” sau a altor înlocuitori regionali. Uneori, un cost mai mare este prețul plătit pentru reducerea dependenței de furnizori externi aflați la mare distanță. Așa cum și creșterea stabilității financiare (prin analogie) presupune costul menținerii unor rezerve mai mari de resurse financiare proprii și de lichiditate.

Pentru economie în ansamblu un grad mai mare de localizare a rețelelor de aprovizionare reprezintă o oportunitate dar și un risc (de creștere a costurilor – indirect a inflației – și de reducere a competitivității externe – deci de deteriorare a balanței comerciale). Pentru a evita riscul și a fructifica oportunitatea ar fi nevoie de import de tehnologie, digitalizare, automatizare, extindere și de îmbunătățire a infrastructurii de transport de marfă, o mobilitate mai mare a forței de muncă și un nivel mai bun al aptitudinilor practice ale acesteia etc. În aceste demersuri e nevoie de o sincronizare foarte bună a politicilor publice cu eforturile mediului de afaceri.

10. Desfășurarea campaniei de vaccinare la nivel global. Pe fondul pandemiei COVID-19, vaccinurile au fost dezvoltate cu o viteză record. Începând cu 5 aprilie 2021, existau deja 13 vaccinuri aprobate, 291 de studii în curs și aproximativ 104 vaccinuri candidate pentru obținerea avizelor de punere pe piață. Din perspectiva coordonării de politici la nivel internațional, provocarea imediată este modul în care țările bogate și cele sărace pot colabora pentru a crește și mai ales a uniformiza ratele de acoperire a vaccinului în cât mai multe țări posibil. Programul COVAX (un efort internațional coordonat de OMS pentru a furniza vaccinuri națiunilor sărace) și problemele cu care se confruntă în prezent arată că o astfel de coordonare internațională este posibilă, dar totodată și plină de dificultăți.

Potrivit The Economist, nivelul veniturilor unei țări se va dovedi a fi principalul factor determinant al procurării vaccinului. Țările dezvoltate au contractat cea mai mare parte a producției de vaccinuri și speră să atingă un nivel adecvat de imunizare a populației până la finele anului curent. Pentru țările în curs de dezvoltare (cu venituri medii) orizontul de timp pentru realizarea acestui obiectiv se prelungește până la jumătatea anului viitor, în vreme ce economiile mai sărace vor avea acces mai larg la resurse de vaccinare probabil abia din 2023.

Deși procesul de globalizare probabil a frânat în 2020, economiile lumii rămân serios interconectate prin canalul schimburilor comerciale, astfel că în general este greu de imaginat creșterea semnificativă pe termen lung a bunăstării populației unei țări în izolare față de ceea ce se întâmplă la nivel global, chiar și în țări mai puțin dezvoltate sau mai îndepărtate. Majoritatea economiilor lumii sunt economii deschise pentru care mediul extern reprezintă o variabilă importantă a dezvoltării. De aceea, efortul global de vaccinare și mai ales solidaritatea internațională sunt aspecte ce nu pot fi ignorate și a căror evoluție nefavorabilă lasă loc unor riscuri exogene semnificative.

La aceasta se adaugă și perspectiva internă, a condiționalităților endogene față de progresul campaniilor de vaccinare. Aici credibilitatea instituțiilor reprezintă un factor important pentru participarea voluntară a populației la efortul de vaccinare. La fel ca și în cazul realizării unor reforme structurale dureroase (cu costuri semnificative pentru populație), pentru succesul campaniilor de vaccinare este nevoie de leadership autentic, atât personal, cât și la nivel de instituții. Este importantă mobilizarea, implicarea energică și altruistă, a tuturor personalităților și a modelelor comportamentale îmbrățișate de fiecare dintre categoriile de vârstă, de nivel al veniturilor, statut social, educație etc. Mai ales în această etapă a pandemiei în care pentru țările europene vaccinurile sunt disponibile tuturor celor care doresc să se imunizeze, succesul național al campaniilor de vaccinare este mai mult decât o problemă de resurse financiare și organizare, este, în principal, un test al credibilității instituțiilor și a liderilor precum și al mobilizării elitelor societății civile în interesul pe termen lung al comunităților din care fac parte.

Oportunități și opțiuni de recuperare

Deși România are în prezent una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică și implicit o recuperare rapidă a pierderilor (nominale) de output provocate de pandemie, aceasta nu înseamnă că economia se va afla la finele acestui an într-o formă mai bună comparativ cu cea anterioară declanșării crizei sanitare. O parte importantă a creșterii vine pe fondul efectului de bază dat de raportarea la scăderile din trimestrul I 2020, iar o mare parte din deficiențele structurale pre-existente s-au adâncit. În acest context, cel puțin la capitolul sustenabilitate nu am progresat foarte mult, iar un eventual nou șoc extern nu ne-ar găsi într-o poziție mai bună. De aceea, este în continuare necesar să nu pierdem din vedere nevoia de a fructifica oportunitățile momentului pentru a crește robustețea economiei.

Din această perspectivă, principalele oportunități privind recuperarea economică țin de măsurile ce trebuie luate pentru a realiza consolidarea fiscală. Altfel spus, trebuie să gestionăm foarte bine banii și să găsim metode pentru a crește încasările la bugetul de stat.

Avansul digitalizării în multe sectoare private ale economiei trebuie urmat îndeaproape de digitalizarea administrațiilor fiscale și a controlului vamal pentru a ține pasul cu acest progres al mediului privat (statul nu trebuie să risipească din câștigul de operativitate și eficiență adus de digitalizare în economia privată) și a aduce la lumină cât mai mult din economia subterană. Mai multă digitalizare în companiile publice și administrație înseamnă mai puțină corupție, mai multe resurse pentru programele guvernamentale, mai mult respect pentru cetățean și pentru mediul privat, mai multă transparență. Atunci când căutam surse noi de finanțare poate trebuie să regândim sistemul de impozitare pentru industria jocurilor de noroc (lărgind baza de impunere) sau să descurajăm (prin taxare) consumul de produse care afectează sănătatea.

Infrastructura, de altfel prioritate a dezvoltării României, reprezintă în continuare un punct sensibil al discuției privind redresarea. Finanțarea realizării de autostrăzi și îmbunătățirii infrastructurii feroviare pentru transportul de mărfuri (astăzi viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă de 15 km pe oră!) reprezintă necesități dar și oportunități de dezvoltare. La nivel european avem două priorități majore pentru alocarea fondurilor de dezvoltare: agenda digitală și agenda economiei verzi. Chiar zilele acestea a intrat în dezbaterea publică un document nou „Fit for 55”, ce constituie un pachet larg de acțiuni pentru o restructurare profundă ținând cont de obiective sporite de creștere a utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice, precum și crearea în UE a unui nou sistem pentru comercializarea cotelor de emisii pentru clădiri și transport rutier, deoarece emisiile din sectorul construcțiilor nu au scăzut, iar cele din domeniul transporturilor au crescut în mod constant.

Pachetul „Fit for 55” își propune să includă sectorul transporturilor și pe cel al construcțiilor în procesul de decarbonizare. Întrucât cele două sectoare reprezintă respectiv 22% și 35% din emisiile de carbon ale UE, decarbonizarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice. Aceste două sectoare sunt deopotrivă extrem de importante pentru economia României. Așa cum am văzut, la noi sectorul construcțiilor a fost unul dintre cele care au susținut economia în perioada de vârf a crizei sanitare, dar care se estimează că ar putea cunoaște o încetinire și o reducere a contribuției viitoare la PIB prin raportare la situația din 2020. Despre importanța strategică a sectorului transporturilor s-a scris și s-a vorbit foarte mult, la fel și despre avantajele geografice de care el se bucură în România. De aceea, pachetul „Fit for 55”, dacă este însoțit de surse de finanțare stimulative, poate fi o nouă oportunitate pentru România la ieșirea (sperăm!) din criza pandemică, pentru dezvoltarea și transformarea durabilă a economiei.

În Ochiul Ciclonului – O relatare lucidă despre o epocă fierbinte

„ÎN OCHIUL CICLONULUI- Constantin Boștină – AM FOST SECRETARUL PERSONAL AL LUI NICOLAE CEAUȘESCU, în dialog cu Sorin Roșca Stănescu și Alice Barbu. O carte care schimbă percepția despre perioada lui Nicolae Ceaușescu.

La peste 30 de ani după dispariția violentă și precar justificată a lui Nicolae Ceaușescu, unul dintre cei mai incitanți șefi de stat ai lumii de atunci, imaginea lui rămâne, cu încăpățânare, fantomatică, halucinantă, contrariantă, dar cu seamă, aproximativă pentru multă lume. Și pentru cei ce au trăit în vremea lui, și, mai ales, pentru generațiile de după. Pentru unii, el a fost un om de stat și un diplomat mai redutabil decât vedeta internațională nr. 1 a vremii (Kissinger), pentru alții e pur și simplu „Ceașcă”. Opinii, vorba personajului lui Marin Preda, „după facultăți”.

Oricum, biografia referențială a lui Nicolae Ceaușescu întârzie să apară, chiar dacă bibliotecile se încarcă mereu cu noi titluri în materie. Însă niciunul dintre autorii care s-au încumetat să cucerească acest (inexpugnabil?) trofeu nu a trecut de proba ultimă. 

Exegeții înscriși în cursă sunt de cele mai diferite formații intelectuale, convingeri politice, profesii, de la rude apropiate, oameni de casă, membri ai gărzii personale până la colaboratori apropiați „din conducerea de partid și de stat”, înalți demnitari, istorici, politologi. 

Ei vin, fiecare, cu propria contribuție și caznă, din unghiurile cele mai diferite, în strădania de a mai lămuri din complexitatea și necunoscutele personajului. Dar mai toți dau cititorului obișnuit senzația că nu pătrund la esență, „pentru mai dreapta cinstire” (vorba lui Ion Barbu) sau înfierare a celui supus judecații pentru istorie. Nicolae Ceaușescu, ar fi spus poate Eminescu, „stă și astăzi o enigmă n-esplicată”.

Iar efortul de elucidare continuă, căci subiectul este prea pasionant, prea ancorat în realitățile zilei și mai ales e resimțit ca absolut necesar pentru fixarea așa cum se cuvine în istorie a unui lider al națiunii dintre cei mai controversați. Un sondaj de opinie ceva mai vechi (mai nou parcă nu se prea mai fac, oare de ce?) îl punea în capul ierarhiilor și la cel mai bun, și la cel mai rău conducător din istoria națională.

Din când în când, în această frenezie a căutărilor și strădaniilor biografilor se singularizează câte o apariție care se așază ca piatră de temelie durabilă la constructul editorial menit să fixeze locul lui Ceaușescu în istorie. Cea mai recentă dintre ele este cartea „În ochiul ciclonului”, cu subtitlul lămuritor „Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu”, alcătuită din dialogurile și comentariile naratorului, dr. Constantin Boștină, cu doi perspicaci interlocutori – Sorin Roșca Stănescu și Alice Barbu, plus prefața istoricului Alex Mihai Stoenescu, plus consistenta postfață a gazetarului Ion Cristoiu. Un florilegiu de autori redutabili. 

Conceputa într-o asemenea formula editoriala polifonica și inclusiva, cartea, apărută la editura „Evenimentul și Capital”, beneficiază de o ampla deschidere pentru o evaluare temeinica și Corneliu Vlad nepărtinitoare a unei perioade viu controversate a istoriei noastre recente și a celui care și-a pus o amprenta covârșitoare asupra ei.

Definitorie pentru carte este corectitudinea. În feluritele ei înțelesuri și nuanțe: atitudine corectă, morală, cinstită, onestă, ca și rigoare, precizie, fără aproximări, fără fabulații (aici își spune cuvântul formația autorului, doctor în științe economice). O carte sinceră, care nu face rabat la adevăr. Când nu vrea să fie indiscret, când nu știe ceva, recunoaște și o spune pe față.   

Autorul a avut marea șansă dar și imensa solicitare de a fi doi ani și jumătate, tot timpul, cu Ceaușescu, asemenea unui holter care monitorizează inima. Șansă rarisimă, dar iată, din plin folosită. Puțini știu, ca naratorul acestei cărți, atâta anecdotică despre Ceaușescu, dar nu abuzează, ci recurge la ea doar pentru a-și întări argumentația. 

Cartea dezvăluie, confirmă, argumentează, nuanțează, desființează multe din spusele, scrisele, colportatele și vehiculatele prin viu grai despre Ceaușescu. Pentru cine o citește cum trebuie – și în primul rând fără idei preconcepute – cartea lămurește multe. O revelație, poate cea mai frapantă, este că nu Elena Ceaușescu își domina soțul, ci liderul suprem se folosea de ea atunci când i se părea cea mai potrivită soluție într-o situație anume. Că și Elena Ceaușescu îl avea cumva“ la mână” cu ceva, este iarăși o surpriză, dar sub un mare semn de întrebare. 

După cum, cea mai mare întrebare, nici ea elucidata, este cum de nu a reușit Ceaușescu să găsească o formulă pentru a părăsi puterea (și lumea). Era convins că poporul va merge cu el până în pânzele albe? Nu vedea că uraganul schimbărilor în Europa de Est nu poate ocoli România, că miza răsturnărilor era una geopolitică și că regimul dela București nu i se poate sustrage? Vroia să-și sfârșească viața ca un revoluționar, ca un erou care nu dă înapoi cu niciun preț? Sau își pierduse puterea de discernământ și de decizie, din cauza bolii, a panicii etc.? I-am pus aceasta întrebare renumitului diabetolog Mincu, mai în cunoștință de cauză decât oricine, dar mi-a dat un răspuns evaziv. 

Și altă întrebare: era Ceaușescu în primul rand român sau comunist? În fața plutonului de execuție nu ar fi  putut reacționa altfel decât așa cum se simțea în străfundul firii, mai presus de orice altceva. Și în acea clipa unică a cântat Internațională, nu „Pe-al nostru steag”, nu “Deșteaptă-te române”. 

Despre Nicolae Ceaușescu se mai pot pune și se mai poate răspunde la un noian de întrebări. 

Fapt este că dr. Constantin Boștină concentrează în câteva rânduri mai exact și mai nuanțat decât cohorte de exegeți și părerologi bilanțul epocii de cârmuire a lui Nicolae Ceaușescu: 

„A fost perioada 1965-1989, cât Nicolae Ceaușescu a fost liderul partidului și statului, una fastă sau una nefastă pentru România? Privind analitic și obiectiv, eu afirm, fără ezitare, că a fost mai mult fastă decât nefastă. O astfel de opinie sper să nu fie percepută ca o nostalgie după perioada cât Nicolae Ceaușescu a condus România, ci mai degrabă o recunoaștere a unor realități, dovedite de fapte și cifre, de progres și dezvoltare economică, dar și de diplomație internațională, care caracterizează perioada 1965-1980, dar și a unor mari greșeli făcute de Nicolae Ceaușescu, mai ales după 1980 și până în 1989.”

Într-o asemenea cheie, cu bune intenții și în spiritul respectării adevărului trebuie să pornească la lucru, atunci când scriu despre Ceaușescu și sfertul de veac în care a condus o țară, toți cei care se încumetă la o astfel de lucrare. Într-o asemenea cheie poate fi într-adevăr înțeles și evaluat Nicolae Ceaușescu.

Articol preluat din Evenimentul Zilei .

FintechOS, una dintre companiile cu cea mai spectaculoasă dezvoltare în 2020, desemnată „Partenerul Anului 2021” în România de către Microsoft

0

Cea mai mare oportunitate digitală la nivel global stă în transformarea industriilor și a întreprinderilor existente și este dovedit că o mare parte a valorii economice digitale va veni din afaceri tradiționale. Din acest punct de vedere, accelerarea digitală se resimte puternic în sectorul serviciilor financiare.

În România, startup-uri inovatoare precum FintechOS, care a avut acces la beneficiile programului Microsoft for Startups, participă la construirea viitoarelor instrumente financiare. Acesta permite băncilor și companiilor de asigurări să redefinească experiența clienților oferindu-le o călătorie digitală completă prin automatizarea inteligentă a proceselor digitale, creând astfel produse și experiențe hiper-personalizate pentru fiecare client în parte.

Mulți dintre participanții români la programul global Microsoft for Startups au reușit să concretizeze talentul disponibil pe piața din România și să dezvolte soluții inovatoare, folosite astăzi de clienți internaționali din numeroase industrii, iar una dintre cele mai de succes povești e a companiei de tehnologie pentru instituții bancare, companii de asigurări și diferite alte organizații financiare FintechOS, considerată, deja, unul dintre cele mai promițătoare startup-uri europene de tehnologie pentru industria financiară.  

FintechOS a fost desemnată de compania americană „Partenerul Anului în România”, în cadrul evenimentului global Microsoft INSPIRE. Selectată din peste 4.400 de companii, care activează în 130 de țări din întreaga lume, FintechOS (care dezvoltă soluții inovatoare bazate și pe inteligența artificială) a fost selectată pe baza excelenței în inovație și în implementarea de soluții bazate pe cele dezvoltate de Microsoft și integrate în platforma Azure.

Absolvind programul Microsoft de mentoring și accelerare a evoluției start-up-urilor în urmă cu mai puțin de 18 luni, FintechOS și-a continuat evoluția spectaculoasă, susținută de vasta lor expertiză în domeniul financiar, precum și de competențele tehnice în continuă perfecționare. Folosind tehnologii Microsoft – precum Azure Cognitive Services – FintechOS inovează permanent modul în care băncile și asigurătorii își servesc clienții. Acest premiu este o recunoaștere a parteneriatului pe care l-am dezvoltat împreună, și a contribuției aduse de FintechOS la dezvoltarea industriei financiare din România. În continuare, ne dorim să accelerăm colaborarea și să fim alături de FintechOS în drumul său către a deveni un jucător-cheie la nivel global în ceea ce privește sectorul bancar și de asigurări și, de ce nu, și în alte industrii în dezvoltare”, a declarat Alina Irma Orban, director general interimar, Microsoft România.

 Înființată în 2017, compania FintechOS a înregistrat creșteri anuale de 200%, fiind desemnată în 2020 „cel mai hot start-up fintech al anului în Europa”. De asemenea, cei mai mulți clienți ai companiei au înregistrat o traiectorie ascendentă în afara granițelor țării, iar 9 din cele 10 bănci de top din România (și nu numai) apelează la soluțiile FintechOS pentru a se digitaliza. 

FintechOS aduce o schimbare de paradigmă în industria financiară, prin crearea de soluții noi și rapide care să îmbunătățească experiența clientului final. De la tehnologia nou-încorporată și re-arhitecturarea proceselor și operațiunilor interne, până la marketingul produselor nou-lansate și ajustarea culturii organizaționale, totul plasează în centru consumatorul final. Parteneriatul dintre FintechOS și Microsoft servește țintit acestor nevoi presante din industria financiară, specifice economiei digitale în care operăm, întrucât integrează surse de date interne și externe, iar soluțiile de business care rezultă sunt plug-and-play, personalizate, disponibile în câteva săptămâni. Suntem recunoscători că putem construi viitorul serviciilor financiare împreună cu Microsoft”, a afirmat Teo Blidăruș, CEO și co-fondator FintechOS

Principalul obiectiv al FintechOS pentru următorul an vizează poziționarea companiei ca lider pe piața de profil din Europa însă fondatorii start-up-ului au în plan și extinderea pe alte piețe-cheie de la nivel global, precum Asia-Pacific, Africa de Nord și Statele Unite. În prezent, FintechOS are birouri în București, Londra și Amsterdam. Peste 40 de instituții financiare lucrează cu FintechOS, printre care Erste Bank, Societe Generale, Scotiabank, Howden Group Holdings, Vienna Insurance Group.

Companii precum FintechOS construiesc viitorul ecosistemului digital al României – un viitor la care Microsoft aderă fără rezerve. Prin intermediul programelor pe care le dezvoltă pentru segmentul de start-up-uri, Microsoft susține inovația și digitalizarea industriei financiare, facilitând crearea unui profil de dezvoltare competitiv și accesul mai ușor la piețe globale pentru companiile din România.

L’Amande – Desserts sans gluten pornește extinderea în România prin debutul în Bacău

0

L’Amande – Desserts sans gluten, cofetărie cu laborator propriu pentru produse fără gluten, anunță deschiderea primei francize în Bacău, după o investiție de 50.000 de euro.

Cofetăria L’Amande este unică în România și se adresează, în special, persoanelor care suferă de intoleranță la gluten, dar și celor cu alergii și intoleranță la lactoză, ouă sau nuci, printr-o gamă largă de produse de cofetărie, patiserie și brutărie. Astfel, pentru a fi cât mai aproape de consumatori, L’Amande a lansat sistemul de francizare.

Noua cofetărie este situată în centrul orașului Bacău, pe strada Războieni nr. 48. L’Amande este un concept nou atât în Bacău, cât și în zona Moldovei, astfel că în ceea ce privește vânzările, estimările se ridică la suma de 150.000 – 200.000 lei.

Francizele L’Amande au peste 150 de produse în portofoliu și se bucură de același concept, design, distribuitori de materii prime precum cofetăria din București. În prezent, L’Amande Bacău are șase angajați și se remarcă prin designul specific și terasă, acolo unde clienții pot servi, pe lângă prăjiturile delicioase, și băuturi.

„Înainte de deschidere, toți angajații din laboratoarele L’Amande vin două săptămâni la training în București, urmând ca mai apoi, echipa din București să meargă timp de două săptămâni în locație pentru a ajuta la realizarea produselor. Partea de consiliere și susținere continuă pe tot parcursul contractului de franciză deoarece suntem o echipă, avem valori și obiective comune: să aducem zâmbete pe buzele celor care, din păcate, au puține opțiuni în ceea ce privește alimentația fără gluten. Toate produsele L’Amande sunt preparate cu multă pasiune și atenție. Folosim doar ingrediente fără gluten, de cea mai bună calitate. Sunt mult mai gustoase și mai sănătoase decât multe alte produse existente pe piață”, a declarat Daniela Alecse (foto), fondatoarea L’Amande – Desserts sans gluten.

În ceea ce privește planurile de viitor, compania dorește să se extindă și în alte orașe mari din România, precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Constanța și Oradea.


Despre L’Amande – Desserts sans gluten

L’Amande este un business fondat de Daniela Alecse, în 2016, și se ocupă de producerea și comercializarea produselor fără gluten și nu numai. Afacerea a luat naștere dintr-o nevoie reală a Danielei de a consuma doar alimente care nu conțin gluten. Astfel, aceasta și-a dorit să aducă pe piața din România produse de calitate. În prezent, L’Amande operează cu un laborator în București, iar în cei cinci ani de activitate a creat și adaptat peste 200 de rețete de produse fără gluten, inspirate din rețetele copilăriei.

Tetra Pak și Stora Enso își unesc forțele pentru a tripla capacitatea de reciclare a ambalajelor din carton pentru băuturi în Polonia

0

Cele două companii vor forma un parteneriat cu scopul de a aduce soluții circulare pe piață. Investiția într-o soluție completă de reciclare va îmbunătăți semnificativ gradul de reciclare în Europa Centrală și de Est.

Parteneriatul, dezvoltat în urma unui studiu de fezabilitate amplu, vizează introducerea unei linii de reciclare pe scară largă a ambalajelor din carton pentru băuturi la fabrica Stora Enso din Ostrołęka, Polonia. Linia va tripla capacitatea anuală de reciclare a deșeurilor de ambalaje din carton pentru băuturi din Polonia de la 25.000 de tone la 75.000 de tone. Astfel, vor putea fi reciclate toate cutiile uzate de băuturi vândute la nivel național, precum și cele provenite din țările învecinate, cum ar fi Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.


Investiția totală se ridică la 29,1 milioane euro. Stora Enso va investi 17 milioane euro într-o nouă linie de reciclare ce va extrage fibrele de carton, în timp ce Tetra Pak, împreună cu Plastigram, va investi în total 12,1 milioane euro pentru a construi o linie suplimentară. Aceasta va recupera și recicla separat polimerii și aluminiul cu ajutorul unei tehnologii de separare brevetate. Ambele linii vor fi operaționale la începutul anului 2023. 


Materialele separate vor fi utilizate ca materie primă în scopuri diverse. Fibrele reciclate vor fi integrate în cartonul reciclat de Stora Enso. Polimerii și aluminiul separați vor primi o nouă viață sub forma unor diferite tipuri de produse, cum ar fi coșuri și folii. 


Investiția își propune să contribuie la dezvoltarea unei economii circulare la nivel de țară și va fi, totodată, în deplină concordanță cu Pactul verde european. Ambalajele de carton colectate vor fi gestionate într-o manieră ecologică, iar materialele rezultate din procesul de reciclare vor fi valorificate integral.

Charles Brand, Președinte Tetra Pak pentru Europa și Asia Centrală. 
Foto: ©Christophe Moratal – Tous droits réservés


Astăzi, ambalajele din carton sunt reciclabile. Ele sunt colectate și reciclate pe scară largă acolo unde există deja infrastructura de gestionare și reciclare. Dar pentru noi nu este suficient. Suntem în căutare de oportunități în întregul lanț valoric al reciclării pentru a îmbunătăți modalitatea de reciclare a ambalajelor din carton și pentru a dezvolta soluții care permit reciclarea eficientă a tuturor componentelor ambalajelor, inclusiv polimerii și aluminiul. Prin urmare, sunt foarte mândru de această investiție, precum și de parteneriatul solid cu Stora Enso care a făcut posibil acest demers. Acțiunea colectivă este esențială pentru a ne atinge obiectivul suprem – o lume în care toate ambalajele din carton sunt colectate, reciclate și nu devin niciodată deșeuri,” a declarat Charles Brand, Președinte Tetra Pak pentru Europa și Asia Centrală. 


Stora Enso livrează materiale pentru ambalaje obținute din surse regenerabile. Datorită acestei acțiuni, putem crește gradul de reciclare, un factor esențial în promovarea unei bioeconomii circulare. Suntem încântați să ne unim forțele cu Tetra Pak într-un nou demers important către un viitor complet circular pe care ne propunem să îl realizăm. Mai mult, în contextul evoluției continue a sistemelor de colectare europene, proiectul are potențialul de a mări capacitatea pentru a face față viitoarelor volume în creștere,” a declarat Hannu Kasurinen, Vicepreședinte Executiv al Diviziei de materiale de ambalare din cadrul Stora Enso. 

Studiu Huawei și Ipsos: Est-europenii petrec mai mult timp în fața computerului, ca urmare a efectelor pandemiei

0

53% declară că expunerea excesivă a ochilor la diferite ecrane este cauza deteriorării stării vederii lor

Huawei Consumer BG și Ipsos au realizat un studiu în țările din estul Europei și au aflat că mai mult de jumătate dintre aceștia nu iau măsuri pentru protejarea ochilor, însă, în același timp, aceștia au declarat că expunerea excesivă a ochilor la diferite ecrane este cauza deteriorării lor. Huawei vine în ajutorul consumatorilor cu laptopurile din seria MateBook și noile monitoare care au primit certificarea TÜV Rheinland și care oferă un grad mare de protecție. 

Conform studiului realizat de Ipsos pentru Huawei, est-europenii petrec mai mult timp în fața ecranelor, ca urmare a efectelor pandemiei, fiind, în același timp, conștienți că deteriorarea vederii este și o consecință a lipsei de informații legată de cum să aibă grijă corespunzător de vedere. 

„Un număr mare de utilizatori nu știu că laptopurile moderne au funcții importante de protecție a vederii, precum reducerea luminii albastre și a luminii intermitente a ecranului, prezente și la laptopurile MateBook.” a declarat Wang Wei, Country Manager, Huawei Consumer BG România. „În calitate de producător de laptopuri, am decis că educația în această direcție este importantă și necesară, de aceea am demarat acest studiu european.”, continuă acesta.

Studiul Ipsos, realizat pentru Huawei, arată că până la 58% dintre respondenți petrec mai mult timp în fața computerului, comparativ cu perioada anterioară pandemiei, adică înainte de martie 2020. În plus, 38% estimează că timpul petrecut în fața computerului a crescut cu cel puțin 3 ore pe zi. Mai mult, până la 53% declară că expunerea excesivă a ochilor la diferite ecrane este cauza deteriorării stării vederii lor. 

Sondajul arată, de asemenea, că 52% dintre persoanele care au luat parte la studiu nu iau măsuri pentru a-și proteja vederea, din lipsă de cunoștințe. În plus, există o conștientizare scăzută a existenței tehnologiei de protecție a ochilor în ceea ce privește laptopurile moderne. Astfel,  55% dintre respondenți nu știu ce este reducerea luminii albastre, iar 73% nu au cunoștințe despre tehnologia de reducere a luminii intermitente a ecranului.

Supraexpunerea la lumina albastră, emanată de majoritatea dispozitivelor digitale, poate duce la o serie de simptome, denumite și încordarea digitală a ochilor. Lumina albastră reglează ciclul circadian uman și afectează abilitățile cognitive, memoria și starea de spirit. Prin urmare, utilizarea dispozitivelor digitale pentru un timp îndelungat înainte de a merge la culcare poate perturba și, ca urmare, poate provoca oboseală în timpul zilei. Astfel, reducerea luminii albastre este deosebit de importantă atunci când timpul petrecut în fața laptopului se extinde. După activarea funcției „Night Light” în setările ecranului unui HUAWEI MateBook, culorile afișajului se schimbă într-o paletă mai caldă, ceea ce reduce emisia de lumină albastră. Eficacitatea acestei soluții oferită de laptopurile MateBook a fost confirmată de certificarea TÜV Rheinland.

La rândul său, frecvența de refresh a ecranului ar trebui să fie suficient de mare astfel încât să nu provoace senzația de lumină intermitentă obositoare. În studiile de cercetare, care au comparat afișajele digitale cu rate de reîmprospătare ridicate și scăzute, respondenții care utilizează ecrane cu frecvențe mai mici au raportat simptome de oboseală oculară, durere și disconfort vizual mult mai des în comparație cu al doilea grup de respondenți. Tehnologia de reducere a flickerului, disponibilă și pe seria de dispozitive MateBook și certificată de TÜV Rheinland, utilizează reglarea inteligentă a luminii de fundal și reduce apariția unor niveluri de luminozitate scăzute, care pot afecta negativ vederea utilizatorului.

În România, categoria de laptopuri Huawei MateBook cuprinde diverse modele, toate certificate TÜV Rheinland pentru protecția ochilor, având prețuri începând de la 2.299 lei, de exemplu, pentru HUAWEI MateBook D15(foto), cu procesor Intel i3, sau 2.999 lei pentru modelul cel mai recent lansat de Huawei, MateBook 13 2021, echipat cu procesor AMD. Toate laptopurile Huawei au un design elegant, o greutate redusă pentru a le spori gradul de portabilitate și o putere de operare ridicată.

Raportarea SAF-T, obligatorie pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022. Ce presupune implementarea?

Material de opinie de Vlad Boeriu (foto), Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

Implementarea SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), ca parte a procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prinde contur și în România. Marii contribuabili care, potrivit celor mai recente informații venite din partea autorităților, vor fi obligați să realizeze raportările către ANAF prin intermediul noului sistem începând cu 1 ianuarie 2022, au la dispoziție detaliile tehnice actualizate pe baza cărora trebuie să înceapă implementarea SAF-T.

Companiile vor avea posibilitatea să se înscrie voluntar în faza de testare a sistemului, promisă de autorități începând de la jumătatea lunii august 2021, pentru a putea să facă ajustările necesare până la momentul în care raportarea în noul sistem devine obligatorie. Opțiunea este extrem de importantă, având în vedere complexitatea noului mecanism de raportare și timpul limitat rămas la dispoziție pentru a se asigura o funcționare optimă.

Raportarea SAF-T, care constă în transferul electronic de date contabile și fiscale de la companii către administrația fiscală, a fost dezvoltată de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ca o metodă unitară de colectare a datelor fiscale și financiare care să prezinte avantaje atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru companiile multinaționale.

Principalele beneficii ale SAF-T

Inițiativa a apărut ca urmare a intenției OCDE de a implementa un standard uniform de raportare pentru companiile multinaționale ale căror raportări fiscale au devenit, în timp, tot mai greu de realizat și de monitorizat de către autorități. În linii mari, noul standard vizează reducerea deficitului de colectare a TVA și digitalizarea inspecțiilor fiscale.

În România, necesitatea implementării unui astfel de sistem a devenit evidentă de mai mulți ani, în condițiile în care țara noastră înregistrează, tradițional, cea mai redusă pondere a veniturilor fiscale în PIB (27% în 2019, față de 40%, media UE) și cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană (estimat la 37,4% pentru 2020, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană).

O raportare amplă și standardizată a tranzacțiilor ar putea ajuta la îmbunătățirea graduală a încasărilor din taxe la bugetul de stat, având în vedere experiența altor țări care au implementat deja SAF-T sau alte sisteme electronice de raportare.

Așadar, noul procedeu tinde spre simplificarea proceselor de conformare, pentru contribuabili, și de analiză, pentru ANAF. Practic, este vorba de introducerea unui set de raportări periodice de date, într-un format predefinit, pe baza informațiilor din evidențele contabile și fiscale ale contribuabililor aplicabile fiecăruia. Informația va fi standardizată, contribuabilii vor raporta aceleași date, în același format, astfel că autoritatea fiscală le va putea analiza automat. În acest mod, autoritățile vor avea acces permanent la toate operațiunile efectuate de către contribuabili, iar evaziunea fiscală se va reduce datorită identificării mai rapide a tranzacțiilor care prezintă un risc ridicat de fraudă. 

Pregătirea datelor esențiale pentru declarare și control va fi automatizată, procedura de inspecție fiscală va deveni mai puțin împovărătoare (se va reduce timpul petrecut de inspectorii fiscali la sediile contribuabililor) sau chiar se va digitaliza, iar rambursarea de TVA va fi posibilă într-un timp mai scurt. În plus, reducerea poverii administrative va permite redistribuirea resurselor umane în zone deficitare. Toate aceste beneficii vor fi observate însă pe termen lung, pentru că, în prima fază, companiile, dar și ANAF, vor avea de suportat un cost de conformare la noul sistem de raportare.

Cum au implementat alte țări europene raportarea electronică?

Prima versiune a SAF-T a fost publicată în 2005, iar aceasta a fost actualizată în 2010. De atunci, numeroase jurisdicții din întreaga lume au decis să implementeze acest gen de raportare pe baza standardului publicat de către OCDE, dar transpunerea nu a fost unitară, întrucât standardul propus de organizație are caracter de recomandare. Astfel, de la caz la caz, raportările SAF-T sunt obligatorii, în format restrâns sau extins, la termene prestabilite (în Polonia și Portugalia) și/sau la cerere (în Lituania și Norvegia). În UE, sistemul se mai aplică, în diverse variante, în țări precum Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Austria, Finlanda sau Slovenia.

Alte state europene au decis să adopte modalități diferite de raportare electronică, dar cu efecte similare, cum ar fi raportarea în timp real (Ungaria sau Italia), raportarea în timp „aproape” real, adică fără conectarea sistemelor contabile ale companiilor la cele ale autorităților fiscale (Spania) sau facturarea electronică (Grecia, care a anunțat că va introduce și raportarea în timp real). 

Efectele aplicării unor astfel de măsuri nu au întârziat să apară. Spre exemplu, în Polonia, SAF-T a devenit obligatoriu pentru companiile mari de la 1 iulie 2016, iar în 2017 și 2018 deficitul de încasare la TVA s-a redus cu mai mult de 10 puncte procentuale, cumulat. De asemenea, Ungaria, care a introdus raportarea în timp real de la 1 iulie 2018, și-a redus decalajul de TVA cu cinci puncte procentuale în același an.

În România, schema SAF-T publicată de ANAF se bazează pe modelul OCDE, cuprinzând cele cinci module: registrul jurnal, creanțele (AR), datoriile (AP), mijloacele fixe și inventarul. Primele trei module se vor depune în mod regulat (în linie cu perioada de depunere a declarațiilor de TVA ori trimestrial, în cazul companiilor care nu au cod de TVA), datele referitoare la mijloacele fixe se vor transmite o singură dată pe an (până la depunerea situațiilor financiare), iar informațiile legate de inventar, doar la solicitarea autorităților fiscale.

Ce au de făcut companiile?

Până la consemnarea rezultatelor, însă, trebuie să trecem de etapa de implementare, care nu este deloc simplă. Companiile vor fi obligate să transmită autorităților un volum considerabil de informații contabile și fiscale legate de activitatea lor comercială, într-un format predefinit, dar destul de complex. În aceste condiții, dincolo de eforturile pe care contribuabilii trebuie să le depună în termeni de alocare a echipelor și resurselor financiare, este esențial ca aceștia să înceapă implementarea cât mai rapid pentru a verifica disponibilitatea datelor solicitate de schema SAF-T, pentru a mapa taxele necesare raportării, a alege o soluție IT de raportare și pentru a avea timp și să testeze raportarea până în momentul în care aceasta devine obligatorie.

În concluzie, aspectele legate de implementarea SAF-T trebuie tratate cu atenție, în special de către companiile mari, având în vedere că reprezintă una din cele mai importante transformări pe care le-a suferit sistemul fiscal din România până în prezent. 

Peter Latos este noul lider al departamentelor de Consultanță și Strategie și Tranzacții ale EY România

0

Peter Latos preia conducerea departamentelor de Consultanță și Strategie și Tranzacții ale EY România, începând cu luna iulie 2021.

Consultant experimentat pe zona de fuziuni și achiziții (M&A), Peter Latos are peste 20 de ani de experiență în consilierea clienților în tranzacții în diferite zone geografice precum: Marea Britanie, Brazilia, Rusia și, mai recent, Ucraina. Cu o experiență semnificativă în mai multe sectoare, inclusiv în domeniul energiei, tehnologiei și mass-mediei, precum și al bunurilor de larg consum, Peter Latos deține o vastă experiență în conducerea de echipe multidisciplinare și în coordonarea de proiecte importante legate de transformarea de business.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Peter va contribui la consolidarea poziției noastre de lider în piața serviciilor profesionale din România prin intermediul unei abordări coordonate și centrate pe client, integrând tehnologia și expertiza multisectorială, care să răspundă provocărilor strategice ale clienților noștri.”

Peter a condus cu succes o companie de consultanță și tranzacții în Europa Centrală și de Est, lansând mai multe linii de servicii și dublând echipa în trei ani. În cadrul acelei companii, a lansat practica de analiză a datelor în Rusia și a implementat alianța globală a firmei cu Microsoft în Rusia și Ucraina.

Peter Latos este membru al Asociației Experților Contabili Autorizați, este licențiat în afaceri internaționale la Universitatea din Edinburgh și deține o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la Ecole Nationale des Ponts et Chaussées School of International Management din Paris, cu specializarea în management strategic avansat și fuziuni și achiziții.

BestJobs: Medicii români sunt vânați de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună. Care sunt domeniile cu cele mai mari remunerații?

0

Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global. În prezent, pe platforma BestJobs sunt în total peste 3.000 de anunțuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depășesc 2.000 euro. Dintre acestea, 5% sunt oportunități pentru medicii români de a lucra în alte țări, cu pachete de beneficii care ajung și la 10.000 de euro. Cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 și 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie și chirurgie.

Printre țările care își caută activ personal medical la noi în țară sunt Franța, Suedia, Olanda și Belgia, cu cele mai multe anunțuri pe platforma de recrutare BestJobs. Clinicile străine încearcă să atragă candidați specializați români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienți garantată, sprijin în relocare și mediu de lucru cu specializări diverse. 

Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România

„Observăm cum anunțurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obține în România, pornind chiar și de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziție cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru același rezident poate începe de la 2.000 de euro. Tocmai de aceea, mulți medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultății. În plus, spitalele și clinicile din afară știu că medicii români sunt foarte bine pregătiți, lucru care îi determină să caute personal la noi în țară, în număr așa mare”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Și în România există, totuși, domenii în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro. Printre acestea, se numără IT / Telecom, Management și Inginerie, arată datele din platformă. 

În ceea ce privește nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne domeniul care oferă cele mai mari salarii, chiar și în condițiile în care creșterea față de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Rămâne, totodată, și un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidați este în continuă creștere.

Poluarea, combătută prin sprijinirea cetățenilor vulnerabili, nu prin taxare

0

În perspectiva ca, din 2035, mașinile electrice să consttituie singura opțiune pentru piața de autoturisme noi, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna a subliniat că prioritară va deveni nu instituirea unei taxe de poluare, cu găsirea unor forme de sprijinire a cetăţenilor care în mod obiectiv nu pot depăși condiția de a avea mașini vechi, cu emisii considerabile de carbon: „Este nevoie de un pachet de măsuri, iar în centrul acestuia trebuie să fie măsurile de sprijin pentru cetăţenii vulnerabili şi trebuie completat cu măsuri de descurajare a deţinerii maşinilor mai vechi de 15 ani cu motor de 3 litri, pe motorină, care arată foarte bine pe şosele, arată un statut al deţinătorului, dar care poluează foarte mult. Va trebui să facem diferenţa între cetăţeanul care, într-adevăr, nu-şi permite o maşină nouă şi cetăţeanul care umblă pe stradă cu o maşină mai veche de 15 ani, care pe piaţa liberă costă 15-20.000 de euro. Aceste lucruri trebuie clar delimitate”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va institui niciodată o taxă de poluare, a spus ministrul, „pentru că s-a văzut că toate procesele au fost pierdute de România, pentru că nu au fost fundamentate cum trebuie. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să găsească o soluţie la nivel naţional de sprijin, în primul rând”.

Ofertă culturală cu evenimente inovatoare din patrimoniul României

0

Cunoașterea unor valori de patrimoniu național, turismul, tradițiile culturale, gastronomia locală se îmbină în ediția cu numărul 19 a Festivalului ICon Arts Transilvania, proiect al UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, dezvoltat în parteneriat cu Exces Music și Filarmonica de Stat din Sibiu în perioada 24 iulie-8 august în satele de patrimoniu din sudul Transilvaniei, în grădinile conacelor, la cetățile fortificate și pe scenele în aer liber ale Filarmonicii de Stat din Sibiu.

Festivalul ICon Arts Transilvania este definit ca „unul dintre cele mai longevive evenimente dedicate artelor contemporane din România, având misiunea de a susține scena tânără prin facilitarea accesului la formare de nivel înalt cu artiști de renume internațional, dar și de a îmbogăți oferta culturală cu evenimente inovatoare, imersive, promovând patrimoniul României, mobilitatea culturală, contribuind astfel la dezvoltarea economiei locale în satele transilvănene, puternic afectate de restricțiile ultimilor doi ani”.

Organizatorii ne sugerează un tablou în avanpremieră: „Festivalul atrage în fiecare an publicul căutător de noi experiențe culturale, ediția cu numărul XIX pregătind o serie de surprize menite să răspundă nevoii de cultură și exprimare artistică după lunga perioadă de restricții. Din aceleași motive, organizatorii au ales să păstreze dimensiunile întinse ale festivalului, adăugând noi destinații pentru o vacanță trabsilvăneană autentică. Publicul este invitat, astfel, să-și construiască propriul itinerariu la Festival fiindcă fiecare zi vine cu o propunere inedită de a petrece timpul liber.

Pe lângă fermecătoarele spații cu povești renascentiste precum Biertan sau Richiș, ediția de anul acesta invită vizitatorii să descopere localitățile Cund – cu un eveniment special la Valea Verde Retreat, Copșa Mare – cu a sa misterioasă Biserică fortificată, și Avrig – locul în care va avea loc Festivitatea de închidere, în grădina impresionantului Castel Brukenthal, sărbătorind, totodată, 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei din a doua parte a secolului al XVIII-lea.

În fiecare an diferit, evitând formule stereotipice, Festivalul ICon Arts Transilvania formează un spațiu cultural dinamic în care tinerii muzicieni români se pot afirma participând la master class-uri susținute de nume importante ale muzicii clasice internaționale. Oportunitatea este egal împărtășită și de publicul spectator invitat să redescopere creativitatea fără limite ale muzicii clasice și de jazz, alături de bogăția peisajelor naturale și istorice la care se adaugă, nu în ultimul rând, generozitatea gazdelor. Gastronomia locală transilvăneană, odinioară cunoscută în plan european, renaște prin eforturile de restaurare ale patrimoniului care atrag turiști din toată lumea.

Note pe firmament, Opera Sunset, Grădina ritmurilor epice de vară sunt câteva titluri ale concertelor de anul acesta susținute de artiști remarcați pe unele dintre cele mai mari scene naționale și internaționale.  Festivitatea de deschidere va avea loc sâmbătă, 24 iulie, de la ora 19:00, la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu unde va concerta ICon Arts Ensemble. Vor fi prezentate lucrări în primă audiție absolută compuse special pentru acest eveniment de către Andrei Petrache (RO), Robert Crehan (UK), Aine Mallon (IRE), Thomas Vieira (SUA), rezultate ale Programului de compoziție ICon Arts coordonat de Philip Cashian, șeful Catedrei de compoziție al Academiei Regale de Muzică din Londra. Evenimentul va marca debutul ICon Arts Ensemble în calitate de ansamblu rezident de muzică nouă al Filarmonicii de Stat din Sibiu, în urma unei lungi colaborări de succes dezvoltată pe cuprinsul ultimilor ani”.

Intrarea este liberă la majoritatea evenimentelor; programul complet, pe iconarts.ro.


Coca-Cola vs. Pepsi – vânzările giganților băuturilor răcoritoare își revin după relaxarea restricțiilor

Coca-Cola (KO) și rivalul său tradițional, PepsiCo (PEP), au înregistrat rezultate impresionante în al doilea trimestru, vânzările în restaurante fiind din nou în plină creștere după un an dificil din cauza pandemiei. Ambele companii beneficiază de relaxarea restricțiilor și și-au îmbunătățit previziunile privind rezultatele pentru acest an, arătând astfel încredere în redresarea economiei. 

Coca-Cola a anunțat miercuri venituri de 10,1 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creștere cu 42%, depășind așteptările analiștilor cu 800 de milioane de dolari. Profitul pe acțiune a crescut cu 48%, la 0,61 de dolari, iar veniturile organice ale companiei au crescut cu 38%. Investitorii au fost precauți privind compania în ultima vreme, prețul acțiunilor Coca-Cola având o performanța inferioară indicelui S&P 500 în acest an, dar perspectiva redeschiderii economiei ar putea să le capteze din nou interesul. Compania a înregistrat o revenire a vânzărilor pe canalele HORECA, pe măsură ce restricțiile s-au relaxat pe anumite piețe, ceea ce a generat venituri în T2 al 2021 peste nivelul trimestrului similar din 2019. Provocările Covid-19 încă persistă, deși directorul general al companiei, James Quincey, a declarat că nu vede un impact al variantei Delta asupra vânzărilor, inclusiv în statele cu cele mai ridicate niveluri de infecție. 

Pe lângă Covid, Coca Cola s-a confruntat recent și cu o mini criză de PR, când fotbalistul Cristiano Ronaldo a dat la o parte două sticle de Coca-Cola la o conferință de presă la EURO 2020. Internetul a lansat apoi un torent de meme-uri, iar acțiunile s-au prăbușit pentru câteva zile. La o scară mai mare, acesta a fost doar un episod ce reflectă îngrijorarea tot mai mare a publicului cum că băuturile zaharoase pot dăuna sănătății. 

Confruntată cu venituri în scădere și cu provocările Covid-19, Coca-Cola a început anul trecut un proces de restructurare care se concentrează pe câteva categorii globale cu „cele mai puternice oportunități din partea consumatorilor”, incluzând brand-ul Coca-Cola, băuturile carbogazoase cu arome, cele de hidratare, cafea, ceai, nutriție și lapte. Până la finalul restructurării, vor fi desființate 2.200 de locuri de muncă. Rezultatele încep să se vadă, creșterea veniturilor Coca-Cola fiind dublă procentual față de cea a rivalului său PepsiCo în al doilea trimestru. 

Săptămâna trecută, PepsiCo (PEP) a anunțat venituri de 19,22 miliarde de dolari în T2, o creștere de 20,5% față de anul precedent și un profit pe acțiune de 1,72 de dolari, cu 19 cenți peste așteptări. PepsiCo a beneficiat și de redeschiderea localurilor din multe țări occidentale care au relaxat restricțiile, vânzările sale de băuturi răcoritoare crescând cu 21%.

Uitându-ne la rezultatele actuale, pare greu de crezut că John Pemberton, inventatorul Coca-Cola, s-a chinuit să-și vândă „tonicul pentru nervi care previne epuizarea”. Un întreprinzător, Asa Griggs Candler, a preluat afacerea în 1888 și a început prin a oferi cupoane gratuite pentru băutură, doar pentru a atrage posibilii clienți. Și, în cele din urmă, întreaga lume s-a lăsat atrasă, Coca-Cola fiind prezentă în peste 200 de țări și înregistrând anul trecut vânzări de peste 33 de miliarde de dolari la nivel mondial. 

Pepsi Cola a început în 1893 ca o băutură ce purta numele inventatorului său – Caleb Davis Bradham – Brad’s Drink. Numele acesteia a fost schimbat cinci ani mai târziu pentru a reflecta convingerea creatorului său că ajută la evitarea dispepsiei (indigestiei), de unde și numele Pepsi. După fuziunea cu Frito-Lay Inc. în 1965, a luat naștere PepsiCo Inc. În prezent, PepsiCo are o cifră de afaceri globală de peste 70 de miliarde de dolari. 

În România, îmbuteliatorii Coca-Cola HBC (CCH.L) și Pepsi – Quadrant Amroq domină top 10 al industriei băuturilor răcoritoare, cu o cifră de afaceri combinată care depășește cifra de afaceri totală a celorlalte 8 companii din top. Coca-Cola HBC este lider de piață cu o cifră de afaceri de peste 2,4 miliarde de lei în 2020, urmată de Pepsi cu 0,94 miliarde de lei. Vânzările totale ale primelor 10 companii au depășit anul trecut 6,1 miliarde de lei, cu perspectiva de a crește și mai mult în acest an datorită reluării activității hotelurilor și restaurantelor. 

FOTO: ©Todd Sanders, flickr.com


eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

XTB: Euro Digital are șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând

0

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat luna aceasta că se gândește la posibilitatea introducerii unei variante digitale a Euro. Planul ar fi de a adăuga o nouă variantă la opțiunile de plată actuale, și nu de a le înlocui. Concret, va demara un studiu care va dura doi ani (aproximativ), începând din octombrie anul acesta. Fără a avea garanția că răspunsul va fi favorabil, suntem de părere că șansele de adoptare a inițiativei, sub rezerva aprobării de către mediul politic european, sunt destul de ridicate. 

Se întrevăd premise favorabile: potrivit BCE, o porțiune experimentală a studiului, deja realizată, semnalează că nu sunt restricții majore de ordin tehnic pentru introducerea unui Euro digital, oferind astfel o lumină verde preliminară; apoi, simpla intenție de a explora această opțiune, după ce s-a realizat deja o muncă preliminară e un semnal al deschiderii față de un Euro digital, iar în cele din urmă toate băncile centrale majore examinează ipoteza lansării propriilor monede digitale. 

Parlamentul European și alți decidenți vor fi ținuți la curent cu progresul studiului, și comunicarea cu publicul și instituțiile de plată va fi menținută, parte a unui proces care ne-ar putea oferi un nou mecanism de plată în câțiva ani.  

Inițiativa BCE nu este, de fapt, o surpriză. Între băncile centrale majore, China este într-un stadiu avansat, oferind deja yuani digitali spre cheltuire, într-un experiment la nivel restrâns din 2019. De atunci, proiectul a fost extins către 11 orașe și provincii, ajungând la un volum de tranzacții de 34.5 mld yuani, aprox. 5.3 mld. dolari. 

În SUA, banca centrală studiază posibilitatea lansării unui dolar digital. Președintele Fed Jerome Powell a susținut în fața Congresului beneficiile unei astfel de monede: nu ar mai fi nevoie de criptomonede sau de „stablecoins” (criptomonede cu preț stabilizat în raport cu monedele clasice, spre deosebire de fluctuațiile libere ale unor active ca BTC sau ETH) dacă SUA ar lansa acest proiect. Acesta ar fi unul dintre argumentele puternice în favoarea sa, a adăugat Powell. 

La rândul său, BCE vorbește despre diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro, formulând întrebarea astfel: „de ce ar fi un Euro digital mai bun decât criptomonedele sau „stablecoins”. Răspunsul său: ar fi bani emiși de o bancă centrală, cu un mandat de menținere a valorii acestora, fără risc și respectând intimitatea și protecția datelor personale. În cazul „stablecoins”, totul depinde de credibilitatea și aplicabilitatea promisiunilor oferite de instituțiile emitente, se afirmă pe pagina BCE, în timp ce emitenții ar putea folosi date personale în scop comercial. 

Competiția la nivel global din partea unui număr tot mai mare de criptomonede, deși doar câteva domină capitalizarea totală, ar putea fi un factor care să accelereze proiectele monedelor digitale emise de bănci centrale (MDBC). Putem presupune că se dorește oferirea unui răspuns la succesul de imagine și piață al monedelor virtuale, o alternativă, oprind alunecarea resurselor financiare spre zone mai puțin sau deloc reglementate? Dincolo de utilizarea ca mijloc de plată, de speculații, investiții pe termen mai lung sau de plasare a unor active „la adăpost”, criptomonedele sunt tot mai des o poartă de intrare către un univers financiar alternativ, acoperit în parte de sintagma „decentralized finance” (finanțe descentralizate). Defi, prescurtarea folosită des (poate fi amuzant sau relevant că în franceză cuvântul înseamnă sfidare, provocare) crește în amploare, volume de utilizare și număr de participanți, cu rapiditate. 

Totuși, fără restricții și reglementări suplimentare, ne imaginăm că apetitul pentru monede virtuale poate rămâne înalt în general, deși foarte oscilant ocazional. Ar fi așa pentru că preferința pentru deținerea de criptomonede este motivată foarte divers, de la anonimitate, ușurința de a realiza plăți rapide oriunde pe glob până la stocare de active sau, deloc neglijabil, apetitul speculativ. Fluctuația imensă a prețurilor criptomonedelor este o sursă de interes pe care Euro sau dolarul digital nu o pot imita. 

Trendul este, vizibil, unul de sporire a regulilor și limitărilor în domeniu. Utilizarea anonimă a criptomonedelor este sub asediu: după SUA, care a schițat norme pentru declararea beneficiarilor plăților de peste 10 mii de dolari, Comisia Europeană propune o măsură și mai strictă: obligația legală de a declara proprietarul oricărui portofel electronic de monede virtuale. Scopul viitoarei autorități împotriva spălării banilor (AMLA), așteptată a opera din 2023, va fi supravegherea plăților, inclusiv a celor cu criptomonede, cu obiectivul unei trasabilități totale. 

Preocuparea pentru mediu reduce, de asemenea, din atractivitatea formulei actuale de menținere a rețelei bitcoin, din cauza consumului uriaș de energie electrică. Propunerile tehnice pentru Euro digital sunt încă în discuție, dar potrivit documentelor oficiale, eficiența va fi un obiectiv. Pentru zeci de mii de tranzacții pe secundă, consumul va fi neglijabil față de cel actual al bitcoin, potrivit BCE, care studiază o variantă de tip blockchain, una clasică sau una mixtă,  pentru arhitectura tehnică. O variantă emisă de băncile centrale ar fi astfel mai eficientă energetic, reducând amprenta asupra mediului, și făcând mai puțin atractive plasamentele în criptomonede din perspectiva schimbărilor climatice.

Bitcoin a pierdut din valoare aproximativ jumătate, de la vârful din 14 aprilie până astăzi, ajungând temporar chiar sub pragul de 30 de mii de dolari. Din nou, Elon Musk și-a pus amprenta asupra pieței, de data aceasta ajutând, mai ales ethereum să revină în atenție. 

Totuși, trendul descendent al ultimelor luni nu s-a încheiat, deocamdată. Introducerea monedelor digitale de către băncile centrale înseamnă o concurență în creștere pentru unele din funcțiile oferite de bitcoin și alte instrumente similare. Deschiderea lumii întregi pentru noi tipuri de active a inspirat băncile centrale în demersul lor, inclusiv la nivelul tehnologiei utilizate. De cealaltă parte, criptomonedele care se vor adapta noii lumi vor avea deschise drumuri mai largi. Competiția este, deseori, sursă de progres.  


Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 73% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.


Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv FCA și KNF.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 iulie 2021

0

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În referirile la evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, și la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului țintei ceva mai devreme decât s-a anticipat. S-a observat că ascensiunea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotației petrolului, și că influențe adiționale modeste au provenit din majorarea prețului produselor din tutun și din creșterea relativ mai pronunțată a prețurilor LFO.

Totodată, s-a remarcat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit în aprilie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, iar în luna mai a rămas constantă – infirmând previziunile de prelungire a scăderii ei lente -, în condițiile în care efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentei alimentelor procesate au fost devansate de influențe de sens opus venite de pe segmentul serviciilor, și într-o foarte mică măsură din evoluția prețurilor unor mărfuri alimentare și nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite, în ansamblul lor, ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții de mobilitate, suprapuse celor decurgând din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate scumpirii materiilor prime și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și creșterea robustă a venitului disponibil real din ultimele luni, alături de tendința ascendentă a dinamicii prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum. Au fost semnalate, de asemenea, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt care au crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce în cazul termenului mai lung, acestea au rămas cvasi-stabile.

În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deși încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-și declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condițiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută. O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, din perspectiva variațiilor anuale, redresarea a continuat să fie antrenată de cererea internă, iar consumul gospodăriilor populației a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricții de mobilitate. Și formarea brută de capital fix și-a mărit ușor contribuția pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta ajungând astfel să fie majoritară, pe fondul saltului amplu înregistrat de variația investițiilor nete în utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistentă de ritm a construcțiilor noi. În schimb, exportul net și-a mărit substanțial aportul negativ, în condițiile creșterii ceva mai pronunțate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, având drept consecință și accentuarea adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut. O înrăutățire considerabilă au cunoscut și balanța veniturilor primare, precum și cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite și, în mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri UE. În aceste condiții, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunțată creștere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluție considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parțial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare și exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 –, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creșterii foarte ample a volumului investițiilor străine directe nete.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat ameliorarea parametrilor acesteia începând cu luna martie 2021, inclusiv în raport cu așteptările, în contextul continuării redresării activității în numeroase sectoare ale economiei și al progresului vaccinării, precum și cu sprijinul măsurilor guvernamentale vizând păstrarea locurilor de muncă. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a reluat tendința de creștere, iar dinamica sa anuală a revenit în aprilie în teritoriul pozitiv, inclusiv pe fondul unui efect de bază, în timp ce rata șomajului BIM a reintrat pe o traiectorie descrescătoare, coborând în mai la 5,5 la sută de la 5,9 la sută în ianuarie-februarie 2021. Totodată, datele și informațiile disponibile sugerează creșterea ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul II – în condițiile ridicării etapizate a mai multor restricții de mobilitate –, și chiar dificultăți în atragerea de personal calificat în unele industrii înalt specializate, efectivul total al salariaților rămânând totuși sub nivelul pre-pandemie.

În perspectivă apropiată, este de așteptat ca gradul de relaxare a pieței muncii să continue să scadă, au convenit membrii Consiliului, date fiind intențiile solide de angajare pentru trimestrul III relevate de sondaje de specialitate, de natură să reducă și riscurile decurgând din încetarea la finele lunii iunie a unor măsuri guvernamentale destinate reținerii forței de muncă. Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică – în condițiile răspândirii la nivel european a variantei mai contagioase a coronavirusului și ale încetinirii vaccinării pe plan intern –, dar și de capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programelor de sprijin, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime. Relevante au fost considerate, de asemenea, extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, alături de tendința de creștere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate, precum și eventuale acțiuni viitoare vizând eficientizarea cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluțiile de pe această piață, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă ușor în perioada mai-iunie, corectându-și astfel integral creșterile înregistrate la mijlocul trimestrului precedent. Și randamentele titlurilor de stat și-au prelungit parcursul lent descrescător pe scadențe scurte, în timp ce în cazul maturităților mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate, corelate parțial cu evoluțiile prevalente pe plan european. Totodată, ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari și-au continuat ori accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, inclusiv pe fondul noii scăderi consemnate de IRCC. Trendul descendent al acestui indice s-a accentuat considerabil la începutul actualului trimestru, dar va încetini sensibil în ultimele trei luni ale acestui an și se va stopa probabil ulterior, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În același timp, după creșterea ușoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, susținut de diferențialul ratelor dobânzilor, care s-a restrâns totuși ușor față de unele piețe din regiune, dată fiind inițierea recentă de către două bănci centrale a ciclului de creștere a ratelor dobânzilor reprezentative. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscurilor la adresa evoluției ratei de schimb a leului induse de dezechilibrul extern precum și de alte fundamente economice interne, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.

S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat considerabil creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, mărindu-și media pe ansamblul intervalului la 9,2 la sută, de la 5,7 la sută în trimestrul I. Evoluția reflectă atât un efect de bază, cât și activitatea intensă de creditare de pe ambele segmente majore – societăți financiare și populație –, susținută doar în mică măsură de programe guvernamentale, dar ceva mai evident decât în precedentele două luni. S-a sesizat că în cazul populației, fluxurile de credite în lei pentru locuințe și cele similare pentru consum s-au situat în acest interval în apropierea maximelor istorice. Pe acest fond, ponderea în total a componentei în lei a urcat în mai la 70,6 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informații și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mai pronunțat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condițiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 și valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

S-a observat că și această nouă creștere mai accentuată a ratei anuale a inflației are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din semestrul I, ea fiind atribuibilă, aproape integral, acțiunii factorilor pe partea ofertei, de natură să genereze efecte de bază dezinflaționiste considerabile pe parcursul anului următor. Determinante sunt majorările mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice în luna iulie 2021, cărora li se alătură scumpirea mai consistentă a combustibililor, în corelație cu ascensiunea cotației petrolului. Efecte inflaționiste ceva mai intense decât cele previzionate anterior sunt probabile și în cazul segmentului LFO, inclusiv în contextul tendinței de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxării măsurilor restrictive.

Impactul inflaționist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens și mai de durată, implicit de natură a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului, evocând posibile scumpiri mai mari ale prețurilor energiei, precum și creșterile sincronizate ale cotațiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, ce alimentează inflația pe plan mondial. A fost semnalată și posibila creștere a gradului de transferare în prețuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum și pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricțiilor.

O creștere mai amplă a ratei inflației ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populației, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. Totodată, s-a arătat că există premise favorabile pentru producții peste așteptări în cazul unor culturi agricole în acest an, iar cotațiile internaționale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corecții descendente, cel puțin parțiale, ce vor fi probabil resimțite la nivelul IPC. S-a concluzionat că, deși cresc ca relevanță în acest context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu rămân în perspectivă imediată relativ scăzute, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.

Presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali se vor evidenția, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziției ciclice a economiei. Totodată, activitatea economică este așteptată să-și continue creșterea în trimestrele II și III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deși în decelerare graduală față de primul trimestru, perspectivă ce face probabilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioară celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai.

În contextul amplului efect de bază asociat contracției economice din perioada similară a anului trecut, o asemenea creștere trimestrială implică majorarea considerabilă, la un nivel de două cifre, a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, urmată de scăderea ei moderată în intervalul următor, au remarcat membrii Consiliului. În același timp, s-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, ambele componente majore ale cererii interne – consumul privat și formarea brută de capital fix – contribuie probabil decisiv la creșterea abruptă a variației anuale a PIB în trimestrul II, dar că un aport modest este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, majorarea consistentă a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balanțelor veniturilor, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puțin în perspectivă apropiată, mari incertitudini și riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de creștere a ratei de infectare în unele țări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esențial pentru necesara corecție a dezechilibrului extern și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea recentă a unor materii prime, precum și de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creșterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcția bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului. În același timp, însă, recomandările emise recent de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă și prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării și, implicit, a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută; totodată, a hotărât menținerea la 0,75 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 1,75 la sută a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Grupul Holcim dezvăluie primul pod din lume realizat cu beton printat 3D

0

Grupul Holcim, lider global în producția materialelor de  construcții, a dezvăluit, în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția, primul pod pietonal din lume construit cu beton printat 3D. Podul Striatus este realizat cu sprijinul Block  Research Group, al casei de arhitectură Zaha Hadid și al Incremental3D. 

Realizarea acestui proiect stabilește o premieră în sectorul construcțiilor prin noua modalitate de  utilizare a betonului: una digitală, prietenoasă cu mediul și cu un design circular inovator. 

Podul pietonal se auto-susține, grație design-ului inedit, ce incorporează metode și calcule  specifice tehnologiei 3D. Structural vorbind, elementele sunt solicitate doar la compresiune, fără  să fie necesară utilizarea armăturii din metal. Se folosește, astfel, o cantitate minimă de material,  în condiții de rezistență optimă. 

Podul Striatus deschide drumul către construcțiile viitorului 

Jan Jenisch, CEO Grupul Holcim

„Striatus a fost proiectat de unii dintre cei mai inovatori și creativi arhitecți și ingineri din lume.  Acest pod este o dovadă a posibilităților infinite pe care le oferă betonul printat 3D, permițând  structuri de construcții mai durabile, mai rapide și mai eficiente, fără compromisuri în ceea ce  privește estetica și funcționalitatea. Designul său digital și circular utilizează betonul la cel mai  înalt nivel de optimizare, cu minimum de material și blocuri de beton, care pot fi reasamblate și  reciclate în mod repetat”, a declarat Jan Jenisch, CEO al grupului Holcim. 

Structura complexă a podului Striatus a fost realizată cu cerneală personalizată din gama Holcim  Tector Print. Grupul Holcim deschide, astfel, drumul către construcțiile viitorului, folosind cele mai  avansate tehnologii. Următoarele generații de cerneală vor putea include soluții ECO, precum  cimentul verde ECOPlanet, gama de betoane verzi ECOPact sau deșeuri reciclate, rezultate din  construcții și demolări. 

„Numele Striatus reflectă logica structurală a podului și procesul de fabricație. În structurile arcuite  și boltite, materialul este așezat astfel încât forțele care apar în elementele de structură să fie  doar de compresiune pură. Însăși geometria contribuie la rezistență, fiind folosită doar o fracțiune  din materialele utilizate în grinzile de beton convenționale. Acest proiect deschide noi oportunități  de a construi cu mai puțin efort și într-un mod mai ecologic”, precizează Philippe Block, codirector Block Research Group

Proiectul Striatus face parte din expoziția „Time Space Existence”, găzduită de Centrul Cultural  European (ECC), în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția (Italia). 

Nu este prima dată când Holcim își îndreaptă atenția asupra unei noi modalități de a construi.  Compania lucrează la o gamă de aplicații de printare 3D a betonului prin care să dezvolte atât  infrastructura de transport, cât și mediul construit. De exemplu, în Malawi, Holcim a lansat prima  școală din lume tipărită cu beton 3D. Doar 18 ore au fost necesare pentru construirea zidurilor școlii, pentru care au fost folosite cu 70% mai puține materiale decât cele necesare prin tehnicile tradiționale de construcție. Totodată, Holcim, GE Renewable Energy și COBOD lucrează la o  turbină eoliană de mari dimensiuni, din beton printat 3D. Datorită înălțimii semnificativ mai mari,  turbina ar putea capta cu 33% mai multă energie. 

Podul printat 3D este deschis publicului și poate fi văzut până în noiembrie a.c., în Grădinile  Marinaressa din Veneția, Italia.

Va răspunde Europa provocării lui Biden?

 

_________________

De Sigmar Gabriel

Președintele SUA Joe Biden și-a găsit misiunea: să protejeze Occidentul prin consolidarea democrațiilor sale liberale împotriva tentațiilor autoritare, atât străine, cât și interne. După ce a asistat atât la o tentativă de lovitură de stat, cât și la inegalități socio-economice în creștere puternică în propria țară, Biden știe că democrațiile nu vor găsi sprijin în străinătate până nu își vor îndeplini acasă promisiunile de corectitudine, justiție și securitate.

Dacă Europa vrea să fie partener în această renaștere democratică, ea poate începe prin a recunoaște realismul din spatele retoricii administrației SUA. Biden nu plânge pentru o eră mitică pierdută a măreției americane, așa cum a făcut-o predecesorul său. Se concentrează asupra viitorului și este preocupat de întrebări care animă liberalii democratici și conservatorii deopotrivă.

Analiză sectorială EY România:Randamentele așteptate de investitori relevă un optimism moderat în piață, pe fondul îngrijorărilor legate de noile mutații ale virusului

În majoritatea sectoarelor din România, randamentele așteptate de investitori nu au prezentat fluctuații semnificative în cel de-al doilea trimestru din 2021, comparativ cu prima parte a anului

Costul capitalului a urmat o evoluție relativ stabilă în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, după tendința ușor crescătoare înregistrată în prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY România. 

Evoluția randamentelor solicitate de investitori este în continuare influențată de tendința principalilor indicatori macroeconomici, în contextul unei cereri de consum locale extinse care a urmat după cel de-al treilea val pandemic. Astfel, o contribuție semnificativă la avansul consumului în trimestrul al doilea al anului au avut-o bunurile de folosință îndelungată, vânzările de autovehicule, dar și bunurile complementare precum carburanții. 

În prima parte a anului, evoluția macroeconomică a depășit așteptările investitorilor, odată cu redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA și China. În acest context, randamentele așteptate nu au înregistrat fluctuații majore pentru majoritatea industriilor analizate în cel de-al doilea trimestru al anului curent, așteptările de redresare a economiei fiind deja încorporate în valorile trimestrului precedent.

Analiza trimestrială a valorii de piață a companiilor se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului celui de-al doilea trimestru al anului 2021, recent publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.    

„Perspectivele pozitive generate de relansarea economică, concomitent cu creșterea ratelor de vaccinare din regiune, au fost temperate de îngrijorările privind noile mutații ale SARS CoV-2 în trimestrul al doilea al anului 2021. Randamentele așteptate de investitori au rămas stabile pe fondul incertitudinilor legate de evoluția situației pandemice. Presiunile inflaționiste rămân o caracteristică a mediului macroeconomic actual, în contextul creșterilor susținute ale prețurilor combustibililor sau energiei electrice și a gazelor naturale, care s-au propagat la nivelul prețurilor materiilor prime la nivel global”, declară Ileana Guțu (foto), Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

În timp ce randamentele așteptate de investitori în sectorul IT au înregistrat o scădere, ajungând la un nivel similar cu finalul anului precedent, sectorul financiar a revenit pe o pantă ascendentă. Cea mai mare volatilitate a costului capitalului în ultimele 4 trimestre se remarcă în sectorul IT. 

Atât în cel de-al doilea trimestru al anului 2021, cât și în ultimii 5 ani analizați, sectoarele ale căror randamente înregistrează în continuare valori scăzute și au o evoluție relativ constantă rămân cele de materii prime și produse industriale, precum și cel al energiei și al telecomunicațiilor.

Tendința multiplicatorilor financiari variază între industriile analizate, comparativ cu evoluția crescătoare menținută în debutul anului 2021

În prima parte a anului 2021, evoluția ascendentă a multiplicatorilor financiari, susținută de creșterea piețelor bursiere, a fost generată în principal de așteptările investitorilor privind îmbunătățirea performanțelor companiilor. 

Mediul incert, determinat la nivel global de progresul campaniilor de vaccinare, de apariția unor noi mutații virale și de creșterea numărului de îmbolnăviri, a dus în trimestrul al doilea la temperarea perspectivelor privind redeschiderea completă a economiei pe parcursul anului 2021. Totuși, eforturile guvernelor și ale băncilor centrale de susținere a economiilor generează în continuare oportunități pe care companiile sunt pregătite să le fructifice.

Sectoarele ai căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în a doua parte a anului curent sunt bunurile de larg consum și real estate – industrii dinamice, expuse la incertitudinea provocată de criza Covid-19, care au potențialul de a beneficia de pe urma relaxării măsurilor restrictive impuse pentru combaterea pandemiei. Relaxarea accesului la finanțare bancară, dezvoltarea segmentului industrial-logistic odată cu ascensiunea vânzărilor online, precum și redresarea activității de creditare au contribuit la dezvoltarea zonei de proprietăți imobiliare, conducând la perspective favorabile în anul curent.

Așteptările de revenire economică au fost întrecute în primul trimestru al anului, avansul Produsului Intern Brut înregistrând un ritm trimestrial de 2,8% care a influențat pozitiv și multiplicatorii aferenți sectorului financiar.

„Segmentul medical rămâne unul dinamic. Creșterea semnificativă a multiplicatorilor financiari la începutul anului a fost urmată de o scădere medie de 20% în trimestrul al doilea al anului curent. Valori scăzute ale multiplicatorilor financiari au fost observate și în sectorul IT, fiind remarcată o tendință descrescătoare în trimestrul al II-lea 2021”, concluzionează Ileana Guțu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modeling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY „Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial. 


Despre Instrumentul de analiză sectorială:

Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2015 până în prezent (30 iunie 2021). Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor. 

Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață. Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursa citată. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.


De avut în vedere:

  • Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ). 
  • Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex. prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii anume. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul. 
  • Nivelurile costului capitalului prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă.
  • În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect cu ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex. venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.

ENEL X ȘI HUBJECT ÎNCHEIE UN PARTENERIAT PENTRU A EXTINDE REȚEAU DE PUNCTE DE ÎNCĂRCARE DIN ROMÂNIA

0

Enel X România, filială a Enel X, linia de afaceri pentru servicii energetice avansate a Grupului Enel, a semnat un acord cu Hubject pentru a extinde infrastructura de reîncărcare accesibilă clienților săi la rețeaua globală Hubject. 

Peste 160 de puncte de reîncărcare deținute de Enel X România vor deveni parte a celei mai mari rețele de reîncărcare eRoaming din Europa, Hubject. Acest lucru le va permite șoferilor de vehicule electrice din România să își încarce mașinile folosind o rețea extinsă de puncte de reîncărcare la nivel mondial, fără a fi nevoie să semneze noi contracte pe lângă cele cu furnizorii de servicii de mobilitate electrică care utilizează serviciile eRoaming ale Hubject.

„Enel X România face un nou pas înainte pentru a dezvolta infrastructura de mobilitate electrică prin extinderea serviciilor de reîncărcare dincolo de rețeaua proprie. Prin aderarea la Hubject, ne propunem să sporim accesibilitatea pentru șoferii de vehicule electrice, mai întâi în România și în Europa de Est, și să le oferim posibilitatea de a-și reîncărca bateriile fără a-și face griji cu privire la cine este furnizorul lor sau la faptul că se află în străinătate”, a spus Mihai Mardale, directorul E-Mobility, Enel X România.

Până în prezent, accesul la punctele de reîncărcare Enel X România a fost posibil doar prin intermediul aplicației JuicePass. Conexiunea la platforma eRoaming Intercharge a Hubject face ca infrastructura de mobilitate electrică să fie mai accesibilă unui număr mai mare de șoferi, dincolo de granițele naționale.

Suntem convinși că parteneriatul nostru cu Enel X România va avea un impact favorabil asupra adoptării EV în regiune și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm colaborarea dintre noi”, a declarat Christian Hahn, CEO Hubject.

Enel X România a ajuns deja la o rețea de peste 160 de puncte de reîncărcare instalate în 20 de orașe, atât în spații publice, cât și private, în mall-uri sau hipermarketuri. Infrastructura națională existentă, care poate fi vizualizată pe o hartă interactivă, permite șoferilor de vehicule electrice să călătorească de la nord la sud și de la est la vest fără griji legate de stațiile electrice de reîncărcare. 

Enel X acoperă, de asemenea, nevoile de reîncărcare din zona privată cu soluții de mobilitate electrică pentru acasă sau la birou, care facilitează viața șoferilor de vehicule electrice. Acestea includ stații de reîncărcare, servicii de instalare și aplicații software prin care clienții își pot monitoriza și controla propriile dispozitive de reîncărcare.

Hubject cooperează deja cu jucători importanți de pe piața locală. Prin colaborarea cu Enel X România, circa 80% din punctele de reîncărcare din țară vor face parte din platforma eRoaming a Hubject.

Enel X Romania este parte a Enel X, linia globală de afaceri a Grupului Enel dedicată dezvoltării de produse inovatoare și soluții digitale în sectoare în care energia are cel mai mare potențial de transformare: orașe, case, industrii și mobilitate electrică. Enel X România gestionează servicii precum puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice, disponibile în toată țara1, soluții de panouri fotovoltaice pentru clienți industriali și comerciali, sisteme avansate pentru e-city și e-homes, oferind oamenilor, comunităților, instituțiilor și companiilor un model alternativ care respectă mediul și care integrează inovația tehnologică în viața de zi cu zi. Fiecare soluție poate transforma obiectivele de decarbonizare, electrificare și digitalizare în acțiuni durabile pentru toată lumea, pentru a construi o societate mai sustenabilă și mai eficientă.

Hubject simplifică reîncărcarea vehiculelor electrice. Prin intermediul platformei sale eRoaming, numită Intercharge, specialistul în mobilitate electrică conectează operatorii de puncte de încărcare (CPO-urile) și furnizorii de servicii eMobility (EMP), oferind astfel acces standardizat la infrastructura de reîncărcare, indiferent de rețea. Cu peste 270.000 de puncte de încărcare conectate și peste 750 de parteneri B2B în 52 de țări și patru continente, Hubject a pus bazele celei mai rețele de încărcare cross-provider din lume pentru vehicule electrice prin conectarea rețelelor CPO. În plus, Hubject este un partener de consultanță de încredere pe piața mobilității electrice, oferind consultanță pentru producătorii auto, furnizorii de reîncărcare și alte companii din domeniul mobilității electrice care doresc să lanseze servicii e-mobility sau să implementeze Plug & Charge folosind ISO 15118. În esență, Hubject promovează mobilitatea electrică și dezvoltarea acesteia la nivel mondial. Fondată în 2012, Hubject este o companie mixtă între BMW Group, Bosch, Mercedes-Benz, EnBW, Enel X, Innogy, Siemens și Volkswagen Group. Sediul central al Hubject este situat la Berlin, având filiale în Los Angeles și Shanghai.

Cum se va transforma sectorul de retail banking: Băncile comerciale europene vor aplica planuri de restructurare în următorii ani. Provocări în plus pentru instituțiile financiare din România

Articol de Diana Coroabă (foto),
Partener, Lider servicii financiare, PwC România

Instituțiile bancare europene ar urma ca în 2022 și 2023 să pună în practică planurile de restructurare anunțate anul trecut, după ce au rămas în alertă și prudente din perspectiva riscului pe durata pandemiei, arată raportul „Retail Banking Monitor” realizat de PwC și strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

Pandemia a dus la transformarea agendei de retail banking, băncile fiind nevoite să remodeleze tot ce ține de vânzări, marketing, produse și prețuri. De asemenea, acestea au readus în discuție strategiile de reducere a costurilor, care implică închiderea de sucursale și regândirea serviciilor oferite de unitățile rămase, orientarea către client și o acoperire digitală cât mai mare. 

Astfel, în următorii ani este așteptată o raționalizare suplimentară a rețelelor de sucursale bancare din Europa cu până la 40%. Dar, cea mai mare schimbare nu se referă neapărat la numărul de sucursale și densitatea rețelei, ci la modul în care băncile comerciale vor reuși să găsească mixul potrivit între consilierea în sucursală și serviciile digitale, pentru a răspunde cererii și așteptărilor ridicate ale clienților.

De asemenea, este așteptată și o creștere a comisioanelor (la conturi și carduri) și o concentrare pe dezvoltarea relațiilor existente cu clienții, mai degrabă decât pe cheltuielile pentru altele noi. În 2020, doar jumătate dintre băncile intervievate în cadrul raportului au reușit să-și reducă costurile, dar și acestea cu un nivel în conformitate cu scăderea constantă a veniturilor din ultimii ani. Costurile de operare ale băncilor comerciale europene au scăzut cu 2% anul trecut, la 334 de euro per client. Cu toate acestea, trei din patru bănci prezintă încă raporturi cost-venit înrăutățite pentru 2020. Astfel că, scăderile de costuri de anul trecut nu sunt suficiente, deoarece instituțiile se află doar la începutul programelor de transformare, iar în următorii 2-3 ani imaginea se va schimba substanțial.

Rezultatele financiare din 2020 au fost mai bune decât se estima, dar în următoarea perioadă sunt așteptate mai multe insolvențe

Mulți specialiști din piața europeană de retail banking se așteptau ca scăderea veniturilor băncilor să fie de două cifre, însă cele mai pesimiste scenarii nu s-au concretizat. Analiștii PwC s-au rezumat la estimări ale pierderilor de 9%, însă venitul mediu operațional obținut de băncile comerciale per client a ajuns în 2020 la 527 de euro, în scădere cu doar 4,2% față de 2019, în timp ce valoarea depozitelor a crescut cu 9% datorită reducerii cheltuielilor consumatorilor. 

Continuarea creditării ipotecare, depozitele în creștere și investițiile au sporit randamentul, dar nu au putut compensa veniturile pierdute din reducerea tranzacțiilor internaționale și cu carduri de credit, a tranzacțiile de schimb valutar și a altor tipuri de finanțări pentru consumatori. Iar această situație pare că va continua. În plus, pericolul creșterii insolvențelor și a ratei șomajului planează asupra sectorului bancar european. Estimările arată creșteri exponențiale ale insolvențelor începând cu acest an în rândul afacerilor mici și al companiilor care activează în industrii puternic afectate de criza sanitară. Spre exemplu în Franța numărul de insolvențe ar urma să crească cu 80%, în Austria cu 73% și în Belgia cu 61%. Fără intervenția guvernelor, insolvențele din Europa aproape s-ar fi dublat anul trecut. 

Băncile din România, preocupări în plus: cerințele fiscale și creșterea ratei creditelor neperformante

Rămânând în aceeași notă, nevoia de eficientizare, reducere a costurilor și digitalizare sunt comune și băncilor din România. Dar pe lângă acestea, instituțiile de credit locale se vor confrunta începând de anul viitor și cu alte provocări: reglementările prudențiale, cerințele fiscale și creșterea ratei creditelor neperformante (NPL). Raportările pe care băncile trebuie să le facă implică un volum foarte mare de informații, o colaborare foarte strânsă între departamente, mult timp alocat și costuri foarte ridicate. Și când vorbim de raportări fiscale ne referim nu numai la declarațiile recurente, ci și la întocmirea dosarelor prețurilor de transfer sau obligația de raportare a aranjamentelor transfrontaliere din cadrul DAC 6. 

Este o alocare uriașă de resurse începând de la departamentele de acordare de credite, departamentul de administrare de credite, departamentul de procesare plăți la departamentul de Taxe. 

La acestea, se va adăuga în 2022 o nouă provocare nu numai pentru bănci, ci pentru toate companiile mari: implementarea SAF-T, prin care ANAF va avea posibilitatea să controleze ceea ce se întâmplă și să intervină în cazul în care o  tranzacție li se pare suspectă. 

Rata creditelor neperformante este ținută încă sub control de facilitățile oferite de guvern ca urmare a pandemiei, la nivelul de 3,98%, dar estimările arată că va începe să crească. În această perspectivă, este foarte importantă schimbarea legislației, iar Ministerul Finanțelor analizează această posibilitate. În prezent, băncile sunt reglementate să țină rata NPL sub 4%, iar de când a apărut suprataxarea (ca urmare a impunerii plafonului de deductibilitate de 30% la vânzarea de creanţe, în 2018), dinamica ratei NPL a scăzut, dar nu atât cât se aștepta România. În acest moment, tranzacțiile sunt de dimensiuni foarte mici pentru că prețurile de vânzare nu acoperă costul fiscal. O analiză PwC arată că bugetul de stat ar încasa mult mai mulți bani atât direct, cât și indirect dacă s-ar renunța la această limitare a deductibilității fiscale care ar debloca piața NPL. În caz contrar, rata NPL va crește, solvabilitatea va scădea, iar băncile nu vor mai putea onora toate cererile de credite, cu efect asupra companiilor care își vor încetini creșterile și vor plăti impozite mai puține. 

Analiza Autovit.ro: Revenire spectaculoasă a pieței auto din România, după pandemie.

Record de înmatriculări la mașinile second-hand tranzacționate intern, în prima jumătate de an

Piața auto din România arată o revenire spectaculoasă, nu doar prin prisma cifrelor și volumelor tranzacționate, ci și prin constanța evoluției înregistrate la finalul anului trecut și în prima jumătate din 2021. În aceste 6 luni, românii au înmatriculat un număr record de mașini second-hand pe plan intern, dar au adus și aproape 200.000 de mașini rulate din import. În condițiile în care piața mașinilor noi s-a menținut la aproximativ aceleași valori din 2020, creșterea economică a venit pe fondul tranzacțiilor cu mașini second-hand.

Cererea pentru mașini noi a stagnat la începutul acestui an pentru că românii au așteptat și lansarea programului Rabla. Interesul va crește în a doua jumătate a anului, pentru că  subvențiia de la stat este mai mare, iar bugetul a fost, deja, suplimentat. Mașinile electrice vor avea un nou an record de vânzări datorită unui ecobonus care este printre cele mai mari din Europa.

Piața mașinilor noi

Piața mașinilor noi a scăzut cu 4% în prima parte a lui 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai bună lună a fost iunie, cu aproape 12.000 de unități vândute, datorită programului Rabla. 

Cea mai slabă lună pentru piața mașinilor noi a fost ianuarie, cu doar 6.000 de unități tranzacționate. Complet diferit față de luna ianuarie a anului trecut, care înregistra 12.489 de mașini noi vândute pe piața internă. A fost una dintre cele mai bune perioade, pentru că odată cu instituirea stării de urgență și a restricțiilor, piața auto din România scădea drastic, înregistrând în aprilie 2020 doar 4321 de mașini noi vândute.

Mărcile de mașini noi preferate de români în primele 6 luni ale anului

1Dacia10.387
2Skoda4.302
3Ford3.803
4Toyota3.744
5Volkswagen3.489

(sursa: DRPCIV)

Aceste 5 mărci au reprezentat 46% din tranzacțiile realizate pe piața mașinilor noi din România.

Piața mașinilor second-hand

Reînmatriculările (tranzacții cu mașini second-hand pe plan intern) au înregistrat un nou record și au salvat piața auto din România, înregistrând o creștere de 41% față de jumătatea anului trecut –  echivalentul a 100.000 de unități. Martie a fost cea mai bună lună de când există statistici, cu aproape 64.000 de mașini tranzacționate și chiar și cea mai slabă lună a adus volume mari de mașini tranzacționate (iunie, cu peste 51.000 de mașini).

Totalul de aproape 335.000 de unități este unul destul de mare pentru această jumătate de an,  ceea ce poate face posibilă stabilirea unui nou record anual. Până acum, 2019 a fost cel mai bun an pentru reînmatriculări, cu 625.000 de mașini. Cifrele au crescut și datorită celor care au început să evite mijloacele de transport în comun pentru a reduce riscurile de infectare cu noul coronavirus și au decis să-și ia mașină, deși înainte de pandemie nu considerau esențială această achiziție.

Piața mașinilor second-hand din import a crescut cu 10% în primul semestru față de anul trecut, la aproape 200.000 de unități tranzacționate. Cea mai bună lună a fost martie, cu peste 36.000 de mașini vândute, dar pragul de 30.000 a fost depășit în fiecare din cele 6 luni ale începutului de an. Cea mai mare creștere față de anul trecut a fost în aprilie: +70%.

Mărcile de mașini second-hand preferate de români în primele 6 luni ale anului

1Volkswagen48.965
2BMW19.558
3Audi19.487
4Ford14.037
5Opel13.204

(sursa: DRPCIV)

Aceste 5 mărci au reprezentat 57% din tranzacțiile realizate pe piața mașinilor second-hand.

Înmatriculările în primul semestru în perioada 2009 – 2021 

Anul/Tip ÎnmatriculăriMașini noiMașini second-hand din importReîmatriculări
200962.653129.076172.404
201036.63676.525184.090
201131.75844.444198.084
201233.34373.729162.685
201324.549101.73597.846
201431.22598.633104.581
201534.472112.444108.575
201635.452135.722114.040
201745.008253.306243.471
201860.068234.794267.442
201971.620217.701303.028
202049.616181.493236.737
202147.698199.555334.386

(sursa: DRPCIV)

Piața auto pe Autovit.ro

Autovit.ro, cea mai mare platformă auto online, a continuat să evolueze și să contribuie semnificativ la dezvoltarea pieței tranzacțiilor auto din România. 

„Primul semestru al acestui an a adus cu sine o creștere importantă, valoarea mașinilor puse la vânzare pe Autovit.ro fiind de 1.65 miliarde euro, cu 40% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, numărul anunțurilor a fost mai mare, comparativ cu primele șase luni ale anului anterior. Au fost publicate peste 124.000 anunțuri auto pe Autovit.ro, cu 27% mai multe față de 2020 si la un nivel similar cu anul 2019. Luna care a înregistrat cea mai vizibilă creștere a fost luna martie, numărul utilizatorilor depășind 3.5 milioane pe platforma noastră. Cu toate acestea, ne așteptăm în perioada următoare la o stagnare a pieței din cauza problemelor de producție ale mașinilor noi.”Andrei Dumuța, General Manager Autovit.ro

Mărcile auto cu cele mai multe oferte pe Autovit.ro au fost Volkswagen, BMW, Mercedes și Audi, acestea obținând și cele mai multe vizualizări în site. În ceea ce privește modelele, Volkswagen are cele mai multe anunțuri postate, cu modelele Passat și Golf, urmat de Audi A4, BMW Seria 3 și Skoda Octavia.


MarcaNumăr total de   anunțuri postate
Volkswagen21.241
BMW16.432
Mercedes-Benz12.298
Audi12.241
Ford7.784
ModelNumăr total de   anunțuri postate
Passat5.557
Golf5.451
A44.037
Seria-33.834
Octavia3.552



Cele mai multe căutari pe Autovit.ro, în perioada ianuarie – iunie 2021, s-au facut pentru mașinile cu valoare între 10.000 și 25.000 euro. Căutările utilizatorilor s-au concentrat pe autoturismele de tip SUV și Sedan.

Interval de prețCăutările în funcție de intervalul de preț %
<5000 euro19.4%
5.000-10.000 euro26.9%
10.000-25.000 euro34.6%
25.000-40.000 euro9.6%
40000+ euro9.5%
Tip caroserieCăutările în funcție de tipul de caroserie %
Suv30.8%
Sedan30.3%
Combi12.8%
Compact9.2%
City-car6.1%

Pe de altă parte, principalul tip de combustibil al mașinilor puse la vânzare pe Autovit.ro rămâne diesel-ul, cu peste 73% din oferta generală. Comparând, însă, numărul de anunțuri pentru autoturismele hibrid și electrice, se observă un procent mai mare de căutări vs oferta disponibilă în platformă.

Anunțuri în funcție de tipul de combustibil%
Diesel73.5%
Petrol23%
Hibrid + Electric2.9%
Altele0.6%
Căutari în funcție de tipul de combustibil%
Diesel68.0%
Petrol27.1%
Hibrid + Electric4.3%
Altele0.6%



Piața auto în primul semestru din 2021 – concluzii și tendințe

Piața mașinilor noi a scăzut ușor (4%), însă numărul mașinilor înmatriculate va fi mai mare în lunile de vară datorită faptului că vor fi resimțite efectele programului Rabla. Anul se va încheia cu mai mult de 110.000 de mașini noi înmatriculate și va fi cel mai bun an pentru mașinile pur-electrice, cu un total ce ar trebui să depășească 3.000 de unități.

Piața mașinilor second-hand din import a avut o jumătate foarte bună de an, cu aproape 200.000 de unități tranzacționate. Piața are toate șansele să depășească totalul din 2020: 381.000 de unități.

Tranzacțiile cu mașini second-hand pe plan intern au avut cel mai bun semestru de până acum, iar 335.000 este un total deosebit de ridicat ce poate face posibilă stabilirea unui nou record anual. Până acum, 2019 a fost cel mai bun an pentru reînmatriculări, cu 625.000 de mașini. Cifrele au fost mari și datorită celor care, de teama infectării, au decis să-și ia mașină, deși înainte de pandemie nu considerau esențială această achiziție.

A crescut interesul publicului față de programul Rabla, la care prima de casare a urcat de la 6.500, la 7.500 lei, iar bugetul s-a dublat la Rabla Plus și a crescut cu 35 milioane lei la Rabla Clasic. Se menține ecobonusul de 45.000 de lei pentru cei care cumpără mașini 100% electrice, printre cele mai ridicate din Europa.


Despre Autovit.ro

Autovit.ro este cea mai  mare platformă online din România destinată vânzării și cumpărării de  mașini noi și second-hand, cu peste 3.5 milioane de vizitatori lunar și peste 1000 de dealeri auto care folosesc serviciile companiei. Potrivit unui studiu Unlock Market Research, 78% dintre românii interesați de domeniul auto au folosit Autovit.ro pentru a vinde sau a cumpăra o mașină.

Aparținând OLX Group și cu o experiență de peste 20 de ani pe piața din România, Autovit.ro consolidează relațiile între vânzători și cumpărători și oferă acces la informații de încredere și consultanță asupra vânzărilor de autoturisme, camioane, autoutilitare, motociclete, utilaje de construcții, mașini agricole și piese auto second-hand.

Recunoaștere pentru UniCredit în Europa în cadrul Premiilor pentru Excelență Euromoney

0

Publicația economică de top desemnează UniCredit drept „Cea mai bună bancă pentru servicii tranzacționale din Europa de Vest” și „Cea mai bună bancă pentru servicii de consultanță din Europa Centrală și de Est”

UniCredit a fost desemnată Cea mai bună bancă pentru servicii tranzacționale din Europa de Vest și Cea mai bună bancă de consultanță din Europa Centrală și de Est în cadrul Premiilor pentru Excelență Euromoney 2021. Acestea vin ca parte a unui set de premii care include și Cea mai bună bancă din Bosnia și Herțegovina și, în plus, premii pentru mai multe categorii “Best in Service” în Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa (CEEMEA) în cadrul Euromoney FX Survey 2021.

Înființate în urmă cu 19 ani, premiile Euromoney pentru Excelență oferă recunoaștere băncilor comerciale și de investiții care reprezintă modele prin maniera în care oferă produse și servicii de top pentru a satisface nevoile clienților.

„Suntem încântați să primim aceste premii, care reprezintă o recunoaștere în plus atât a eforturilor noastre continue, cât și a abordării noastre solide”, spune Andrea Orcel, CEO UniCredit. „Ca întotdeauna, continuăm să punem clienții în centrul a tot ceea ce facem. Mulțumirile mele sunt adresate acestor clienți pentru încrederea și loialitatea lor, precum și echipelor noastre dedicate care i-au ajutat cu o gamă variată de instrumente – de la servicii bancare tranzacționale pentru a desfășura operațiunile de zi cu zi și până la consultanță de încredere cu privire la creșterea capitalului și nevoile de finanțare”.

Odată cu recunoașterea pentru “Cea mai bună bancă pentru servicii de consultanță din Europa Centrală și de Est”, UniCredit își consolidează și mai mult poziția de lider în regiune, Euromoney afirmând că  “UniCredit și-a valorificat o dată în plus rețeaua regională, abordarea sectorială și poziționarea atentă pe piață pentru a atinge cel mai mare număr de oferte pentru perioada analizată de 12 luni, până la 31 martie 2021. Expertiza UniCredit într-o varietate de sectoare a fost demonstrată pe larg, „evidențiind oferte între instituții financiare, din infrastructură, energie regenerabilă și tehnologie”.

Premiul pentru “Cea mai bună bancă pentru servicii tranzacționale din Europa de Vest” vine ca parte a unei recunoașteri în creștere pentru serviciile UniCredit în domeniu, Euromoney menționând că „banca s-a remarcat ca un furnizor principal de produse esențiale de gestionare a numerarului, cum ar fi conturile virtuale”, lăudând totodată și alte servicii de ultimă generație.

Acest lucru s-a reflectat și prin recunoașterile obținute de bancă. În ultimii ani, banca a câștigat în mod constant unele dintre cele mai prestigioase premii disponibile, inclusiv „Best Transaction Bank” în Europa de Vest în 2019 și „Best Bank for Supply Chain Finance” în 2020, ambele din partea The Banker, și „Best Bank for Transaction Services” în Europa Centrală și de Est în 2020 din partea Euromoney.