Acasă Blog Pagina 219

Ethereum bate recorduri după tranzacții de 1.5 trilioane de dolari în T1

0

Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor
al platformei de investiții eToro:

Ethereum a înregistrat tranzacții record, de 1,5 trilioane de dolari, mai mult decât în ​​ultimele șapte trimestre combinate, au arătat noi date.

Conform Messari Research (o bază de date online cu informații de piață)  cifrele arată o creștere uimitoare, indicând că Ethereum ar putea ajunge să închidă tranzacții de până la 6 miliarde de dolari până la sfârșitul anului dacă va menține această traiectorie.

Aceste date vin la un moment în care ethereum continuă să se desprindă de bitcoin, prețul său fiind aproape de un nou maxim de 2.600 de dolari pe monedă în weekend, chiar dacă bitcoin rămâne la 52.000 de dolari, cu aproximativ 20% mai puțin decât ultimul său maxim.

Ethereum este considerat ca fiind cea mai dezvoltată rețea de contracte inteligente, dar continuă să se confrunte cu concurența din partea altor monede, inclusiv Cardano și Polkadot.

_________________

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

eToro: Big Tech continuă să crească

0

Cea mai aglomerată săptămână de câștiguri – Big Tech continuă să crească, dar intră sub lupa autorităților de reglementare

Mai mult de o treime din companiile S&P 500 își publică săptămâna aceasta câștigurile din primul trimestru, printre care giganții tech (Facebook, Apple, Amazon, Google). Așteptările sunt mari. Săptămâna trecută, 22% dintre companiile din indexul S&P 500 și-au publicat rezultatele din primul trimestru, iar 86% dintre acestea au depășit așteptările pieței.

Tesla a dat startul săptămânii cu rezultate impresionante în primul trimestru, raportând luni vânzări record, de 10,39 miliarde dolari, în creștere cu 74% față de cele 5,99 miliarde dolari din urmă cu un an. Profitul net a atins un record trimestrial de 438 milioane de dolari.

Viitorul pare luminos pentru Tesla, cu un brand puternic și noi fabrici care intră în producție în Europa și China. Dar producătorii auto tradiționali mută și ei, dezvăluind noi vehicule electrice, în timp ce în China, Tesla se va confrunta cu concurența gigantului tech Xiaomi, pe lângă Nio.

Amazon deschide un salon de coafură la Londra

Amazon, care-și raportează veniturile pe 29.04, a avut un nou un trimestru impresionant, conform estimărilor analiștilor. Gigantul de tehnologie pare să găsească întotdeauna noi piețe care așteaptă să fie revoluționate, dar puțini ar fi pariat că următoarea va fi…. industria saloanelor de coafură. Amazon Salon a deschis prima locație în Londra săptămâna trecută, oferind servicii de coafură folosindu-se de tehnologie, inclusiv realitate augmentată pentru a experimenta cu diferite culori și stiluri de păr.

Compania anticipează vânzări nete între 100 și 106 miliarde de dolari în T1, cu 33-40% mai mult față de numărul raportat în urmă cu un an. Analiștii se așteaptă la câștiguri de 9,98 dolari pe acțiune, o îmbunătățire de 99,2% față de primul trimestru al anului trecut.

Publicitatea online continuă să crească

Alphabet, compania-mamă a Google, și Facebook, sunt așteptate să prezinte o creștere puternică a veniturilor din publicitate fata de anul trecut, când pandemia a determinat multe companii să-și taie imediat bugetele publicitare pentru a-și păstra numerarul.

Alphabet, care își anunță veniturile astăzi (27.04), se așteaptă la o creștere a veniturilor de aproximativ 25% față de T1 din 2020. Facebook, care-și raportează maine (28.04) rezultatele din T1, se bazează pe creșterea veniturilor din Instagram Stories și creșterea numărului de afișări pe principalele fluxuri mobile Facebook și Instagram.

Senatul SUA analizează Google și Apple app stores

Unul dintre aspectele care amenință perspectivele Google este presiunea tot mai mare din partea organismelor de reglementare. Comisia antitrust a Senatului SUA a început să analizeze Google și Apple app stores, care percep taxe de până la 30% pentru achizițiile din aplicație. Dezvoltatorii, inclusiv Spotify susțin că, din cauza lipsei de concurență, Apple și Google percep tarife exorbitante.

Apple își anunță și ea rezultatele săptămâna aceasta, piața așteptându-se la cifre mari în raportul său din primul trimestru, care va fi publicat mâine. Apple a fost un mare beneficiar al pandemiei datorită boom-ului muncii de la distanță, seriile sale de iPad și Mac cunoscând o creștere masivă.

Analiștii se așteaptă ca veniturile Apple să ajungă la 76,7 miliarde de dolari, comparativ cu 58,3 miliarde de dolari în T1 al anului 2020, întrucât lockdown-urile au afectat China și au început să provoace închiderea magazinelor în alte părți ale lumii.

În afara de Big Tech, săptămâna aceasta vom putea vedea într-o mai mare măsură adevăratul ritm de redresare economică, când își vor prezenta rezultatele financiare atât giganți industriali, cum ar fi General Electric și Boeing, precum și companii de servicii alimentare lovite de pandemie, cum ar fi Starbucks și McDonalds.

_________________

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Boom-ul revenirii: consumatorii sunt gata să cheltuiască trilioane de dolari pe măsură ce economiile se redeschid

0

Comentariu de piață al analistului eToro Ionuț Paulenco

Economia mondială s-ar putea bucura de un boom al consumului, analistii anticipand ca oamenii sunt gata să-și cheltuiască o parte din economiile din timpul pandemiei, de îndată ce restricțiile se relaxează și economiile se redeschid. Moody’s Analytics estimează că economiile făcute de gospodăriile din întreaga lume pe perioada pandemiei au ajuns la 5,4 trilioane de dolari la sfârșitul primului trimestru.

Recuperarea va fi una inegală, în strânsă corelație cu ratele de vaccinare. Peste un miliard de doze de vaccinuri au fost administrate la nivel mondial (6,7% din populația lumii), SUA și China depășind 200 de milioane fiecare, în timp ce majoritatea celorlalte țări încă se luptă să facă rost de dozele salvatoare.

Joi vor fi publicate date care sunt așteptate să arate o creștere accelerată a economiei SUA în primul trimestru. Marea Britanie nu este cu mult în urmă, însă zona euro, unde campania de vaccinare a început lent, se confruntă cu un al treilea val de pandemie care obligă guvernele să mențină restricțiile.

Se anticipează că datele din zona euro, care vor fi publicate vineri (30.04), vor arăta că economiile zonei au scăzut în primul trimestru. Tot ce poate spera Europa în acest moment este că va fi cu doar cu un trimestru în spatele economiei americane. Din fericire, acest obiectiv pare acum posibil, deoarece campaniile de inoculare pe continent s-au accelerat considerabil în ultimele săptămâni.

Până în prezent, resetarea economiei mondiale nu a fost deloc lină – lipsa semiconductorilor afectând producătorii, de la telefoane la automobile până la prăjitoare de pâine. În plus, persistă o criză a containerelor și alte coșmaruri logistice care încurcă repornirea economică a lumii.

_________________

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 20 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Eurodeputații adoptă programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa

0
  • Buget total de 95,5 miliarde EUR, inclusiv 5,4 miliarde EUR din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU) 
  • Accent puternic pe sănătate, digitalizare, sprijin pentru IMM-uri inovatoare 
  • Programul se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021 

Programul pentru cercetare și inovare (2021-2027) va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Programul de cercetare asigură finanțarea pe termen scurt și lung a cercetării și inovării legate de provocările globale, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea și pandemia de coronavirus.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard EUR, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul a fost deja pus în aplicare cu titlu provizoriu de Comisia Europeană de la 1 ianuarie 2021. Eurodeputații au aprobat marți textul acordului cu Consiliul privind programul Orizont Europa cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

„Orizont Europa va pregăti Uniunea Europeană pentru viitor prin sprijinirea sistemelor de sănătate, a decarbonizării industriei și a inovării. Programul va sprijini, de asemenea, cercetătorii europeni. O investiție ambițioasă în cercetare și inovare va ajuta Uniunea să abordeze cu succes viitoarele provocări”, spus Dan Nica (S&D, România), raportorul pentru Regulamentul de instituire a programului-cadru Orizont Europa.

„Am reușit să convenim asupra unui buget ambițios și echilibrat, care susține puternic atât cercetarea fundamentală, cât și cercetarea tematică. Avem, pentru prima dată, și un buget dedicat sectorului cultural și sectorului de creație din Europa. Orizont Europa va fi o parte esențială a redresării Europei”, a spus Christian Ehler (PPE, Germania), raportor pentru programul specific de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa. „Prin acest program, Uniunea Europeană și-a luat, de asemenea, angajamentul din punct de vedere juridic să apere libertatea academică pe întregul continent”, a adăugat el.

Context

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde EUR, cu 5,4 miliarde EUR din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

• Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.

• Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.

• Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Credit de la Raiffeisen Bank pentru Noriel Impex cu garanție EximBank

0

Noriel Impex SRL, companie de distribuție de jocuri și jucării, este beneficiara unui credit de 1,22 milioane de euro acordat de Raiffeisen Bank, garantat de EximBank în proporție de 90%, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari. Finanțarea va acoperi cheltuielile aferente contractelor comerciale ale companiei în derulare (de la achiziționarea mărfii până la desfacerea produselor pe pietele interne și externe) și cheltuielile generale.

Bogdan Ciungradi,  directorul general al Noriel Impex: „Finanțarea ne va ajuta să susținem creșterea activității noastre, într-o perioadă în care avem lichidități limitate. În paralel cu dezvoltarea noastră pe piaăa locală, prin extinderea numărului de clienți și prin lărgirea portofoliului de produse, ne îndreptăm atenția și spre piețele externe. Primele rezultate au venit în urma prezenței noastre la târgul de profil din Hong Kong în 2019 și 2020. Am încheiat parteneriate cu o serie de distribuitori din Grecia, Serbia și Croația pentru desfacerea propriilor articole, dar și pentru dezvoltarea de produse în regim private label. În prezent, suntem în negocieri pentru începerea colaborării și cu parteneri din Italia și Mexic”.  

Noriel Impex SRL este „parte a grupului Noriel (alături de Toys and Games SRL, responsabilă cu producția de jocuri și puzzle-uri și Intertoy Zone SRL, divizia de retail, care are în România 83 de magazine și 600 de angajați), reprezintă componenta de distribuție. Înființată în 1995, compania asigură prezența la nivel național a mărcilor proprii Noriel și a celor cu distribuție exclusivă, prin intermediul rețelelor de retail și a distribuitorilor, dar și internațional, prin contracte directe cu parteneri externi”.

EximBank este „o instituție specializată ce se implică activ în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc. În cadrul programului guvernamental de susținere a companiilor mari, pe care EximBank îl implementează în urma mandatului primit din partea statului român, societățile mari și IMM-urile cu cifră de afaceri peste 20 mil. lei în 2019 pot beneficia de produse de finanțare si garantare cu componentă de ajutor de stat. Termenul până la care companiile pot depune dosare de solicitare a produselor de finanțare și garantare din cadrul acestei scheme de ajutor de stat este 31 mai 2021. Pentru detalii: www.eximbank.ro”.

Raiffeisen Bank „susține dezvoltarea antreprenoriatului autohton fiind unul dintre cei mai importanți finanțatori ai companiilor românești de peste 20 de ani. Cu o prezență în țară în 8 centre regionale pentru corporații și o echipă dedicată companiilor mari și medii in București, banca deține un portofoliu de peste 2 miliarde de euro în finanțări acordate corporațiilor. Transformarea continuă, îmbunatațirea experienței digitale a clienților și adaptarea la noile cerinte ale pieței sunt parte din misiunea băncii, devenind un partener recomandat al companiilor locale”.

Pregătiri pentru primirea nomazilor digitali

0

Nomazii digitali sunt, în esență, oameni care vin de la distanță și lucrează la distanță, în domeniul IT; inclusiv ar putea să facă asta la noi în țară. Pregătirile pentru asigurarea cadrului au început. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian-Sergiu Teleman și deputata Diana-Anda Buzoianu au prezentat proiectul legii privind viza pentru nomazii digitali – străini care s-ar stabili pentru un timp în România și ar lucra pentru un angajator din afara României. Sub aspect legislativ, semnalează ministrul Ciprian-Sergiu Teleman, va fi o modificare în sensul simplificării pentru obținerea vizei, „un gest din acelea mici, care aduc un plus de modernitate”. Ar fi și o contribuție la construirea unui brand de țară, apreciază Diana-Anda Buzoianu. Posibilitatea de a lucra în acest mod este proiectată să acopere durata a doi ani. Argumentele pentru alegerea României ca loc de oprire și de muncă pentru un timp (dar poate și pentru rămânere) sunt conectivitatea, viteza bună de internet, costurile accesibile, cadrul natural.    

Romcarbon, unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje din mase plastice, devine membru ARIR

0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) este încântată să anunțe că Romcarbon (BVB: ROCE) se alătură ARIR în calitate de Membru Asociat. Romcarbon este recunoscut în piața națională și europeană ca unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje din mase plastice și elemente filtrante. În ultimul deceniu compania a investit în industria verde și a dezvoltat una dintre cele mai moderne fabrici de reciclare din România.

Victor Crețu, Carmen Mănăilă, Huang Liang Neng, Ion Ungureanu, Cristinel Dobrotă, Romcarbon

Huang Liang Neng, Președinte al Consiliului de Administrație și Director General al Romcarbon SA:

„Suntem mândri de cei 65 de ani de activitate ai companiei noastre, timp în care ne-am dezvoltat, am inovat și ne-am diversificat continuu paleta de produse. Avem planuri de investiții și ne propunem să creștem vizibilitatea companiei în piața de capital. Facem pași în această direcție și din 2020 am început programul de Market Maker pentru a crește lichiditatea acțiunilor. Am implementat, de asemenea, inițiative pentru o comunicare proactivă cu investitorii. Alăturarea la comunitatea ARIR este un element cheie pentru atingerea obiectivelor noastre. Susținem dezvoltarea sustenabilă a economiei, ne adaptăm și susținem adoptarea celor mai bune practici de comunicare cu piața, de guvernanță corporativă și de sustenabilitate.”

Daniela Șerban – Președinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Cea mai activă comunitate a pieței de capital se extinde cu un nou membru valoros, cu principii solide de guvernanță corporativă. Romcarbon se alătură scopului nostru – să dezvoltăm piața de capital, cu companii puternice și transparente. Ne bucurăm că Romcarbon, prima companie din categoria Standard a bursei care se alătură ARIR, demonstrează transparență și progres continuu de comunicare cu investitorii și piața. Prin proiectele ARIR ne adresăm companiilor listate, celor cu potențial de listare, emitenților de obligațiuni, din dorința de a scoate în evidență potențialul lor și contribuția în economie.”

Romcarbon este unul dintre cei mai importanți producători de materiale plastice, ambalaje și elemente de filtrare, cu aplicabilitate în agricultură, automobile, construcții, HORECA, industria alimentară și altele. Fiind pionierul economiei circulare din România, din 2005 Romcarbon continuă să investească în industria verde nu numai în propria activitate, ci și în Green Group, care este unul dintre cele mai mari parcuri industriale de reciclare din Europa Centrală și de Sud-Est. De asemenea, din 2019, Romcarbon începe să dezvolte produse biodegradabile adaptate conceptului de economie circulară, în linie cu tendințele pieței.

Romcarbon este a 28-a companie care se alătură Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România.


Membrii ARIR au acces la conținut exclusiv pentru implementarea celor mai bune practici în Relația cu Investitorii și Guvernanța Corporativă, sesiuni de instruire adaptate nevoilor lor și obiectivelor pentru Relația cu Investitorii, participă la proiecte de dezvoltare a pieței de capital. În cadrul ARIR sunt invitate să adere: ca Membru Asociat – companii listate, în curs de listare sau care emit obligațiuni listate, Membru Afiliat – alte companii și Membru Profesionist – persoane cu experiență în IR.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Cosmin Răduță și Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest, eVote și Mazars au devenit Membri Afiliați.

_________________

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest, eVote și  Mazars ca Membri Afiliați.

Cazacu, XTB: Românii ar putea fi nevoiți să aloce un buget mai mare pentru pâine, patiserie sau chiar cozonac

Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul grâului a crescut cu aproape 50%, în vreme ce prețul porumbului este mai mult decât dublu, explică într-o analiză de piață Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul grâului a crescut cu aproape 50%, în vreme ce prețul porumbului este mai mult decât dublu. Pentru România, vestea ar putea fi una bună pentru sectorul agricol, care a avut anul trecut un an foarte slab, doar 3.8% din PIB, și a avut efect net de scădere economică. Pe de altă parte, de prețurile ridicate ar beneficia fermierii care au ținut recolta, deși o bună parte au ales să lichidizeze înainte de valul recent de majorare a prețurilor. Ar putea fi, însă, un semn bun pentru viitor, deși, în privința noii producții, este încă un drum foarte lung până la așezarea pieței și a prețurilor. Pe de altă parte, pentru consumatori, deja apăsați de o tendință de accentuare a inflației, nu este o veste prea bună, explică într-o analiză de piață Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

România, pe locul unu în UE la consumul de pâine, are șanse mari să beneficieze, în continuare, de cel mai mic preț din Uniune, aflat, potrivit Eurostat, cu 47% sub media europeană, doar că asta nu va însemna că românii nu ar fi nevoiți să se obișnuiască să aloce un buget mai mare pentru pâine, patiserie sau chiar cozonac.

Prețul cerealelor la bursa din Chicago se află în creștere accelerată. Dinamica a fost oglindită și în Europa, pe bursa MATIF. De la începutul lunii creșterea porumbului (în SUA) depășește 21%, iar a grâului, 19%. Trendul era deja clar definit atunci când Departamentul American pentru Agricultura (USDA) a anunțat suprafețe plantate cu porumb sensibil mai reduse față de așteptări.

Stocurile globale au fost, de asemenea revizuite în scădere la raportul din aprilie, în timp ce China, în dorința de a-și reface efectivele de porci, devastate anterior de boală, importă cantități record. De la începutul anului comenzile atingeau 15.7 mil. tone, cea mai ridicată cantitate din ultimii 26 de ani. Potrivit unor  informații neconfirmate oficial și oferite de Bloomberg, ar putea fi vorba de noi achiziții ale Chinei de peste 1 milion de tone.

În condițiile în care nivelul de acoperire de stocuri finale/cerere a ajuns la un foarte coborât reper de 33, speculatorii au considerat că este cazul să acumuleze poziții de creștere (long), la un moment dat volumul acestora reprezentând 169% din stocurile finale. De atunci, cifrele arată o diminuare a poziționării fondurilor în favoarea creșterii, însă ritmul este redus (doar 4% din volumul anterior, pe 20 aprilie, pentru capitalul administrat, categorie care include anumite tipuri de fonduri de hedging și traderi).

Grâul a atins luni, 26 aprilie, cel mai înalt nivel de după februarie 2013. Deși presiunea este mai redusă față de porumb, variațiile sunt, totuși, semnificative, suficiente încât să propulseze indicele materiilor prime agricole în cel mai rapid ritm din ultimii ani, atât în varianta DBA (Invesco) cât și în cea BAS (Bloomberg).

În condițiile în care, mai ales în țările cu venit mic pe cap de locuitor, coșul zilnic include o pondere ridicată a alimentelor, impactul asupra prețurilor se resimte mai ales în țările mai sărace. Momentul nu este unul favorabil, în condițiile în care restricțiile economice afectează, de asemenea, în special țările cu infrastructură digitală redusă, și cu procente mari din populație angajate în segmente care utilizează intensiv forța de muncă.

Un nou raport esențial pentru piață va fi publicat în SUA pe 12 mai. Dacă piața nu se va ajusta până atunci, sau curând după aceea, ar putea deveni dificil de evitat un risc mărit de scumpire a produselor din grâu și porumb, inclusiv a pâinii și mălaiului. Cu toate acestea, fenomenul cotațiilor mai ridicate la cereale precum grâul și porumbul este global, astfel, e de așteptat ca prețurile relative să se păstreze.

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv FCA și KNF.


Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Training pentru profesioniști din sănătate în domeniul inteligenței artificiale

0

Organizația non-profit EIT Health lansează un nou training pentru instruirea profesioniștilor din sănătate în domeniul inteligenței artificiale (AI) – HelloAI RIS Online. Profesioniștii în sănătate din România se pot înscrie până la 28 mai. Trainingul este online, gratuit. Inițiatorii oferă detalii:

EIT Health a lansat un nou raport pe tema Inteligenței Artificiale, realizat de propriul Think Tank[1], subliniind nevoia urgentă a unei revoluții tehnologice post-pandemie, nevoia interacțiunii dintre om și mașinării, precum și a dezvoltării abilităților digitale de bază, pentru a împiedica dificultățile sistemelor de sănătate europene în următorul deceniu. Fără schimbări structurale și trasformaționale majore, sistemele de sănătate vor deveni nesustenabile, iar promisiunea europeană a furnizării asistenței medicale universale va fi amenințată. Utilizarea AI poate salva viitorul sănătății în fața aceastei probleme urgente și poate facilita automatizarea sarcinilor de rutină, repetitive și administrative pentru profesioniștii din domeniul sănătății, ajutându-i să se elibereze de aproximativ 70% din timpul alocat acestor sarcini.

Bazându-se pe o serie de mese rotunde care explorează subiectul „Forța de muncă din domeniul sănătății și transformarea organizațională cu ajutorul AI”, noul raport al EIT Health identifică o serie de domenii de interes care trebuie abordate la nivel european și național, în special în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a maximiza potențialul AI și al tehnologiei în sănătate.

Jan-Philipp Beck, CEO EIT Health, a declarat: „Rezultatele Raportului Think Tank AI relevă mesaje clare și consecvente cu privire la modul în care putem dezvolta AI și tehnologia în cadrul sistemelor medicale europene. Știm deja că AI are potențialul de a transforma asistența medicală, dar trebuie să lucrăm rapid și în colaborare pentru a integra această tehnologie în structurile medicale europene actuale. Provocarea pandemiei a contribuit fără îndoială la accelerarea creșterii, adoptării și extinderii AI, întrucât părțile implicate s-au luptat pentru a oferi îngrijire medicală atât rapidă cât și de la distanță. Cu toate acestea, acest demers trebuie continuat, pentru a ne asigura că beneficiile pentru sistemele de sănătate vor produce efecte pe termen lung și pentru a sprijini aceste sisteme să se pregătească pentru viitor – lucru care ne va aduce beneficii tuturor”.

Recomandările cheie ale EIT Health includ: îmbunătățirea colaborării și schimbului de bune practici în întreaga Europă, dezvoltarea rețelelor și infrastructurilor existente pentru a sprijini integrarea AI, îmbunătățirea educației și a competențelor profesionale, precum și dezvoltarea modelelor financiare bazate pe valoare care încorporează AI și promovează economia costurilor pe termen lung. La nivel european mai larg, EIT Health face demersuri pentru o infrastructură de date mai robustă în Europa, pentru a se asigura că statele membre și sistemele de asistență medicală pot partaja date, permițând altfel experților să urmărească patologii, să diagnosticheze mai rapid și să dezvolte soluții noi și îmbunătățite bazate pe AI.

Îmbunătățirea competențelor profesioniștilor din domeniul sănătății este crucială acum mai mult ca niciodată

Experții și comunitățile medicale sunt de acord că subiectele despre tehnologii inovatoare precum Inteligența Artificială (AI) lipsesc încă din planul de studiu al majorității programelor de medicină academică, dar ar fi foarte binevenite de către tinerii profesioniști pentru a avansa în acest domeniu. Progresele în AI și tehnologie pot avea un imens beneficiu pentru sistemele actuale de sănătate și permit lucrătorilor din prima linie să petreacă mai mult timp pentru îngrijirea pacienților. Datele EIT Health și McKinsey and Company, publicate în 2020, au evidențiat faptul că automatizarea AI poate ajuta la atenuarea deficitului de forță de muncă, la accelerarea cercetării și dezvoltării tratamentelor ce salvează vieți, precum și la reducerea timpului petrecut pentru sarcinile administrative.

Există o nevoie urgentă nu numai de a atrage, educa și reține mai mulți profesioniști în domeniul sănătății, ci și de a ne asigura că timpul lor este utilizat acolo unde are cea mai mare valoare adugată – îngrijirea pacienților. Cu toate acestea, pentru introducerea și scalarea soluțiilor bazate pe AI va fi nevoie de noi activități și noi abilități. Una dintre cele mai mari provocări va fi crearea unei forțe de muncă care să dispună de competențele necesare pentru a interacționa cu tehnologia și pentru a utiliza soluții de AI. Vor apărea tot mai multe noi roluri la intersecția medicinei cu „data science“ și vor fi necesari designeri specializați în interacțiunile om-computer pentru procesul de luare a deciziilor clinice – acest lucru va ajuta la fluxurile de lucru care integrează inteligența artificială. Printre altele profesioniștii din domeniul sănătății vor petrece mai mult timp ajutând computerul; de exemplu, vor trebui să susțină algoritmii pentru a avea o acuratețe mai mare. Acest lucru este important în special în țările emergente, unde ritmul general al inovației este moderat. De aceea, împreună cu GE Healthcare și alți parteneri EIT Health dorim să reducem decalajul de competențe. Astfel, pentru încă un an consecutiv, vom instrui sute de specialiști în domeniul asistenței medicale cu cunoștințe, competențe și abilități practice bazate pe AI. Programa este ușor de urmărit, chiar și pentru persoanele care nu sunt calificate în programare sau în medicină avansată. În plus, trainingul este gratuit pentru participanții care provin din țările EIT RIS”- subliniază Monika Toth, Manager de Program la EIT Health InnoStars RIS. 

HelloAI RIS Online este un training online pentru studenți și cercetători de la facultățile de medicină, inginerie și afaceri care sunt interesați să lucreze în domeniul sănătății și doresc să afle mai multe despre tehnologiile AI. În ultimii trei ani au fost instruiți peste 800 de participanți. Cursul este dezvoltat de GE Healthcare și susținut de Royal Institute of Technology Stockholm și Technical Institute Leitat.

Din 2021, Universitatea din Maastrict, Universitatea din Debrecen și acceleratorul HealthVentureLab se vor alătura programului care, sub umbrela EIT Health, vor contribui la crearea unui ecosistem valoros bazat pe tehnologie AI pentru talentele europene interesate.

Inteligența Artificială poate conduce la un diagnostic mai rapid și mai precis – și are potențialul de a elibera din programul cadrelor medicale, timp ce poate fi folosit pentru o interacțiune mai bună cu pacientul. Ne-am angajat să sprijinim noua generație de profesioniști din domeniul medical în această misiune”- a spus Prof. Dr. Mathias Goyen, director medical EMEA, GE Healthcare, unul dintre principalii lectori si coordonatori ai programului.

Date furnizate de GE Healthcare despre participanții la HelloAI RIS Online în 2020

Privind în perspectivă, EIT Health va continua să joace un rol cheie în creșterea abilitaților și recalificarea forței de muncă din domeniul sănătății. Cheia acestui lucru va fi facilitarea transparenței și colaborării atât de necesare între inovatori și practicieni, care va sprijini scalarea cu succes a tehnologiilor bazate pe AI în întreagul domeniu de sănătate la nivel european, precum și implicarea factorilor de decizie politică în schimbările legislative necesare.

Pentru a afla mai multe despre EIT Health Think Tank și pentru a citi integral raportul, vă rugăm să vizitați: https://thinktank.eithealth.eu/

Pentru înscrieri la trainingul HelloAI RIS Online, puteți accesa: https://helloaionline.com/

_________________

Despre EIT Health

EIT Health este o organizație non-profit și unul dintre cele mai mari parteneriate public-privat europene în domeniul inovației în sănătate. Cu aproximativ 150 de parteneri, EIT Health este o rețea europeană unică de companii de top, universități, centre de cercetare și dezvoltare, precum și spitale și institute medicale. Rolul EIT Health este de a edifica un ecosistem care să permită dezvoltarea asistenței medicale pentru viitor, astfel încât cetățenii europeni să poată trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă. EIT Health susține dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății din toată Europa, investind în cele mai performante talente ale Europei și facilitează comercializarea produselor/soluțiilor inovatoare pentru sănătate în cadrul UE. Este una dintre cele mai mari inițiative de sănătate finanțate public și este susținută de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. Pentru mai multe informații, vizitați: www.eithealth.eu.

Despre EIT Health InnoStars

Clusterul InnoStars este una dintre cele șapte zone geografice ale EIT Health. Acesta acoperă jumătate din Europa, inclusiv Polonia, Ungaria, Italia și Portugalia, precum și regiuni suplimentare incluse în Schema de inovare regională a EIT – statele baltice, Croația, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Grecia și România. Acesta este un grup de țări evaluate în Clasamentul European al Inovatorilor (EIS) ca inovatori modești sau moderați. InnoStars se concentrează pe promovarea antreprenoriatului, inovării și educației în domeniul sănătății, vieții sănătoase și  îmbătrânirii active în regiune și pe scăderea decalajului dintre regiunile lider în inovare și regiunile moderat inovatoare.

Despre Programul de Inovare Regional EIT (EIT RIS)

Schema de inovare regională a EIT (EIT RIS) a fost creată de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) pentru a reduce decalajul dintre regiunile lider în inovare și acele regiuni care sunt moderat și modest inovatoare. Programul este implementat cu implicarea reprezentanților locali, în România acesta fiind FreshBlood HealthTech. În domeniul sănătății, programul se desfășoară din 2016 și este coordonat de EIT Health InnoStars. Programul încorporează 13 reprezentanțe locale ale EIT Health situate  în 12 țări din Europa de Est, Centrală și de Sud. Aceste reprezentanțe servesc ca puncte de acces la o rețea pan-europeană a celor mai bune universități, companii și proiecte ale acestora. Programul își propune să dezvolte regiunile în care își desfășoară activitatea, descoperind atuurile lor inovatoare unice și să faciliteze pentru inovatorii locali participarea la programe și competiții pan-europene.


1 EIT Health și McKinsey & Company (2020). „Transformarea domeniului medical prin AI: impactul asupra forței de muncă și organizațiilor” [online] Disponibil la: https://eithealth.eu/wp-content/uploads/2020/03/EIT-Health-and-McKinsey_Transforming-Healthcare-with-AI.pdf

ConsenCUS, proiect de cercetare finanțat prin programul Horizon 2020

0

ConsenCUS, proiect proiect de cercetare aplicată în domeniul tehnologiei de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS), finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon 2020, se lansează la începutul lunii mai și se va desfășura la nivel european în intervalul 2021-2024. Organizațiile românești membre în consorțiul internațional sunt Energy Policy Group (EPG) și OMV Petrom. La rafinăria Petrobrazi a companiei OMV Petrom, va fi implementat un proiect pilot. EPG își definește rolul prin „propunerile de politici prin care va fi implementată foaia de parcurs a proiectului, privind promovarea tehnologiilor CCUS ca vector de reducere a emisiilor de carbon în România și UE”.

EPG subliniază că „obiectivul UE privind neutralitatea climatică până în 2050 presupune, în mod foarte probabil, captarea emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele industrial și energetic. Tehnologiile CCUS devin esențiale pentru industriile intensive din punctul de vedere al emisiilor de carbon, printre care petrochimia, metalurgia, producția cimentului etc.

Obiectivul proiectului ConsenCUS constă în propunerea unei foi de parcurs pentru un viitor cu emisii net zero în sectorul industrial. Partenerii angrenați în acest proiect, prin specificul activității lor, acoperă întegul lanț valoric al dioxidului de carbon. Aceștia vor colabora timp de patru ani pentru a forma un cluster neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, grație inovațiilor pe care le vor pune în practică.

ConsenCUS aduce inovații tehnologice în cele trei componente principale ale CCUS: (1) captarea carbonului, bazată pe absorbție alcalină, cuplată cu un design inovativ de celulă de electrodializă, aplicată în gazele de evacuare (flue gas) din trei instalații industriale europene; (2) conversia CO2 în acid formic și în alte produse potențiale pentru piața locală și regională; (3) încărcarea ciclică a dioxidului de carbon în formațiuni saline, zăcăminte depletate sau acvifere pentru stocare sezonieră, în plus față de stocarea subterană permanentă.

Căile de captare și conversie sunt, de asemenea, inovative din punctul de vedere al utilizării doar a energiei electrice și a apei ca resurse consumabile, la standarde de eficiență energetică și a costurilor superioare celor actuale din industrie. În locațiile selectate vor fi analizate deopotrivă oportunitățile și provocările generate de clusterele de CO2 în economie, precum și în ceea ce privește acceptabilitatea socială.

ConsenCUS reprezintă o inițiativă cu participare internațională, destinată inovării, cu o durată de patru ani, susținută de UE prin Horizon 2020 (H2020).

Consorțiul este format din Universitatea din Groningen, New Energy Coalition, Wetsus, Coval Energy (NL), OMV Petrom, Energy Policy Group (RO), Danish Technological University, Geological Survey of Denmark and Groenland, Danish Gas Technology Center, Aalborg Portland (DK), Universitatea Heriot-Watt, Universitatea Robert Gordon, OGTC Ltd, British Geological Survey (Marea Britanie), Centrul pentru Cercetare și Tehnologie Hellas, Magnesit Grecian (GR), Universitatea Zhejiang, Universitatea Shanghai Jiao Tong (CN) și Universitatea din Calgary (CA).

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent, specializat în politici energetice și climatice. Înființat în 2014, EPG reunește experți care conlucrează în proiecte internaționale de cercetare. EPG acordă o atenție sporită contextului mai amplu al politicilor europene și al tendințelor globale, în încercrea de a promova un dialog constructiv în rândul factorilor de decizie și publicul larg.

Industria de beauty solicită simplificarea legislației și stoparea concurenței neloiale

0

Asociația Națională a Specialiștilor în Beauty din România (ANSBR), organizația profesioniștilor din sectorul de înfrumusețare, se adresează Executivului atrăgând atenția că „pandemia a adus industria locală de beauty la un pas de colaps. Vechile derapaje și inechități legislative s-au acutizat, concurența neloială reprezentată de munca la negru a ajuns la cote alarmante, iar ajutoarele care ar urma să mai compenseze din pierderile ultimului an încă se lasă așteptate”. Profesioniști exponenți ai domeniului formulează o serie de observații și propuneri de ordin economic și legislativ.

Cristi Pascu

Cristi Pascu, președintele Asociației Naționale a Specialiștilor în Beauty din România: „Pentru a mai limita din efectele devastatoare ale pandemiei asupra industriei de beauty, solicităm Ministerului Economiei implementarea de urgență a programelor menite să asigure supraviețuirea companiilor și păstrarea locurilor de muncă din acest sector. De asemenea, acum se simt cel mai bine limitările și neajunsurile legislației care ne reglementează industria, așa că dorim modificări substanțiale, care să permită dezvoltarea afacerilor oneste din domeniu. Membrii Asociației Naționale a Specialiștilor în Beauty din România reprezintă profesioniști și companii care vor să își respecte obligațiile către stat, dar care sunt oprite din dezvoltare de restricțiile impuse în pandemie, fără ca acestea să fie urmate de măsuri compensatorii. În acest timp, se dezvoltă o concurență neloială, reprezentată de munca la negru, în spații neconforme și în care niciun venit nu este fiscalizat”.   

Irina Gârdea

Irina Gârdea, membru fondator ANSBR: „Ideea de asociație s-a născut din dorința de a rezolva problemele de care se lovesc zi de zi specialiștii beauty. Prin intermediul comunităților, suntem mereu în contact cu dorințele și frustrările celor care lucrează în domeniu, fie ca sunt angajați, liber profesioniști sau manageri de saloane. La baza tuturor deciziilor și proiectelor ANSBR stau chiar membrii asociației. Îi ascultăm, apoi încercăm să descoperim soluții împreună pentru ca, în final, să găsim mijloacele prin care să ne atingem obiectivele propuse, chiar dacă unele par imposibil de realizat. Oricât de mari ar fi provocările, dacă suntem uniți, în numar mare, vom reuși schimbări importante în beneficiul întregii industrii beauty”.

Geta Voinea

Geta Voinea, membru fondator al ANSBR: „Noi punem accent pe corectitudine, transparență și, mai ales, pe calitate. Pentru a putea oferi cele mai bune servicii, ai nevoie de colegi foarte bine pregătiți, dar și motivați pe măsură. Din păcate, modul în care arată acum legislația muncii din România nu îți permite să recompensezi talentul și munca din industria de beauty la adevărata valoare. Cel puțin în domeniul nostru, o reducere a taxării muncii, dar și identificarea unor forme de colaborare punctuală acceptate de autorități, ar da un imbold dezvoltării afacerilor. De asemenea, iar asta ține tot de legislație, trebuie să existe o diferență clară între cei care au studiat îndelung, cu profesori recunoscuți, pentru a deveni profesioniști de top și cei care au făcut un curs de o zi-două și au obținut o diplomă de calificare. Nouă, ca industrie, faptul că asemenea confuzii sunt permise ne dăunează enorm”.

O soluție pentru calificarea și perfecționarea specialiștilor din industria de beauty ar fi reintroducerea legii uceniciei. Secretele profesiei se deprind mai ales când se lucrează alături de maeștri, așa că o asemenea inițiativă ar avea darul de a forma corect generațiile următoare de practicieni. În plus, s-ar rezolva și problema găsirii forței de muncă specializate și calificate, recrutarea resursei umane potrivite fiind de ceva timp una dintre marile provocări ale antreprenorilor din acest domeniu.

Ciprian Ungureanu

Ciprian Ungureanu, membru fondator al ANSBR:„Să devii un bun profesionist în industria de beauty nu e deloc ușor: trebuie să ai vocație, putere de muncă și, mai ales, să studiezi. E extrem de greu să te dezvolți de unul singur, cel mai bine este să-ți găsești un mentor, un specialist recunoscut de la care să înveți secretele profesiei. Astfel, reapariția legii Uceniciei, care să includă și o serie de facilități, ar oficializa o cutumă și ar crea un cadru propice formării unor tineri care poate că au nevoie de o motivație suplimentară. Bineînțeles, și mai greu decât să fii angajat în industria de beauty este să fii antreprenor. Tuturor celor care își riscă banii și sănătatea în încercarea de a construi o afacere de succes cred că statul român le este dator cu norme și reguli clare. Iar aici mă refer atât la autorizarea și evaluarea unităților în care se desfășoară servicii de înfrumusețare, cât și la controalele care ar trebui să aibă inițial un rol preventiv și de informare, nu aplicarea de amenzi”.

Asociația Națională a Specialiștilor în Beauty din România subliniază că „a identificat o listă lungă de probleme pe care industria le are pe plan local, iar pentru cele mai multe propune soluții decidenților. De exemplu, normele privind curățarea, sterilizarea și dezinfecția în saloanele de înfrumusețare sunt cel puțin exagerate, fiind asemănătoare cu cele din unitățile medicale. Propunerea Asociației este stabilirea unor noi standarde pentru industrie plecând de la specificul activității. În fiecare caz, modul de acțiune este unul cât se poate de clar și se aplică unitar: În cadrul ANSBR sunt dezbătute toate problemele reclamate de membri, iar după o analiză complexă sunt propuse soluții, care apoi vor fi promovate în cadrul dialogului cu autoritățile”.

Asociația Națională a Specialiștilor în Beauty a fost înființată în 2020 și are ca obiectiv „să promoveze calitatea, transparența, respectul, educația și modelele de bună practică în industria frumuseții. Prioritare sunt apărarea intereselor membrilor prin inițierea de propuneri legislative sau prin schimbarea unor norme exagerate și contraproductive, cât și asigurarea unui mediu concurențial loial. ANSBR reunește specialiștii din toate domeniile industriei de beauty – cosmetică, frizerie, coafor, make-up, manichiură, masaj sau dermopigmentare – atât angajați ai industriei cât și antreprenori, proprietari de saloane. Membrii simpli se pot înscrie gratuit în asociație, iar cei care doresc să beneficieze de discount-uri la furnizori, asistență juridică gratuită în relația cu angajatorul, cu instituțiile statului etc, cursuri gratuite de perfecționare, etc, pot alege să devină membri Gold pentru o cotizație de 120 de lei pe lună. Mai multe detalii despre beneficiile membrilor GOLD pe https://ansbr.ro/beneficii-abonament-gold/.

ANSBR îi are ca membri fondatori pe Cristi Pascu, Irina Gârdea, Oxana Novacovici, Bobby Ioniță, Mariana-Mara Grigorescu, Geta Voinea și Ciprian Ungureanu. Specialiștii din industria frumuseții se poate înscrie în Asociație accesând linkul www.ansbr.ro”.

Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC: Să te adaptezi înseamnă să câștigi

Material de opinie de Zoran Bogdanovic,
CEO, Coca-Cola HBC (foto)

La începutul fiecărui an, privim cu atenție către lunile care au trecut și încercăm să surprindem elementele esențiale care au făcut cu adevărat o diferență pentru stakeholderi și pentru comunitate. Anul acesta, în contextul pandemiei, analiza pe care am avut-o de făcut a fost mai complexă.

Însă, de la bun început, un lucru care m-a uimit a fost felul în care colegii și întregul nostru business s-au adaptat: foarte rapid; cu mare grijă față de toți stakeholderii noștri; și cu o atenție deosebită față de prioritățile pe care le avem. Cred că aceasta este esența strategiei noastre de succes din ultimele 12 luni. Îmi este clar că, pe măsură ce nevoile clienților și consumatorilor noștri se multiplică, doar cei care se adaptează cel mai repede și în cel mai inteligent mod, vor avea de câștigat.

Recent, în cadrul Forumului Economic Mondial, s-a pus accentul pe faptul că gândirea critică și cea orientată spre rezolvarea de probleme se numără printre compențele necesare în următorii cinci ani. Acestea trebuie completate de self-management, învățare activă, anduranță și agilitate. Sunt, în mod deosebit, mândru de felul în care fiecare componentă a businessului nostru a demonstrat aceste competențe pe parcursul ultimului an.

Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât devine mai clar cât de departe am ajuns, în ultimii ani, cu integrarea acestei agilități operaționale în cultura noastră și îmi dau seama că, uneori, credem că unele lucruri ni se cuvin de la sine. Criza aceasta ne-a arătat încă o dată că, indiferent de poziția sau vechimea în companie, contribuția fiecărui coleg contează și este extrem de valoroasă. Contribuția și reacția fiecărei persoane sunt cele care inflluențează succesul nostru comun. Agilitatea și adaptabilitatea au jucat un rol esențial în atingerea rezulatelor bune obținute pe parcursul unuia dintre cei mai dificili ani pe care i-am avut. 

Transformarea organizațională nu s-a petrecut la voia întâmplării. Pe parcursul ultimilor ani am investit resurse în consolidarea punctelor forte care vor accelera adaptarea: gândire agilă; cel mai puternic, extins și flexibil portofoliu din industrie; parteneriate autentice cu clienții și comunitatea; infrastructură digitală și tehnică; consolidarea lanțului de distribuție. Toate aceste elemente au jucat un rol în capacitatea noastră de a ne adapta și de a ieși învingători și în 2020. Ne mândrim cu faptul că nu am pierdut nicio zi de producție în fabricile noastre, am menținut relațiile cu partenerii, ne-am sprijinit colegii și comunitățile în toată această perioadă.

Avem un portofoliu puternic și extins, care ne-a permis să acționăm rapid pentru a răspunde noilor ocazii de consum, în special într-un context atât de dinamic al pieței. Pandemia, cu siguranță, a produs unele schimbări în comportamentul de consum, pe măsură ce propriile locuințe au devenit universul central al vieților noastre și mediul în care muncim, socializăm și ne relaxăm.

Când mulți dintre partenerii noștri comerciali au fost nevoiți să-și închidă business-urile, a fost nevoie să regândim strategia de marketing pe fiecare canal. Am crescut prezența în retailul alimentar, cel de proximitate și în benzinării pentru a crea noi oferte adaptate noilor „ocazii de consum acasă”, în creștere, cu accent în mod deosebit pe asocierea băuturilor noastre răcoritoare cu momentele petrecute în fața ecranelor sau luând masa. 

Cafeaua reprezintă o oportunitate de creștere foarte importantă pentru noi, iar lansarea Costa Coffee pe 14 piețe în plină pandemie la nivel global nu avea cum să fie ușoară. Datorită parteneriatelor cu clienții noștri și a implicării din partea colegilor am putut să ne adaptăm și să răspundem nevoilor iubitorilor de cafea de a beneficia de experiențe asemănătoare celor oferite de un barista, în confortul propriilor locuințe. Am aplicat aceeași strategie și creativitate și pentru portofoliul de băuturi răcoritoare pentru adulți, cum este Schweppes, pe care le-am mixat cu gama de băuturi alcoolice premium pe care o distribuim pentru a crea acele „momente Aperitivo” acasă.  

În România, Costa Coffee a avut o traiectorie extraordinară. Anul trecut, am intrat cu Cornerele Costa Coffee în zonele My Auchan din benzinăriile Petrom. Este un parteneriat pe termen lung, o investiție, pe care ne-am angajat să o consolidăm.

A te adapta pentru a pentru a câștiga înseamă în ziua de azi să te concentrezi din ce în ce mai mult pe online. Comunicarea digitală este esențială, așa că am dezvoltat o serie de traininguri video cu Cezara, Coffee Capability Expert-ul nostru. Costa este un brand puternic, ce le oferă consumatorilor multe opțiuni și ne-am dorit să-i ajutăm să recreeze unele dintre momentele speciale pe care le trăiau în afara locuinței. Aceste traininguri pot fi vizionate pe website-ul local Costa Coffee.

Echipele noastre de marketing și vânzări, în parteneriat cu clienții noștri, au dezvoltat un nou route-to-market, mai agil; la nivel de Grup, am investit în agregatoare de food și canale de distribuție pentru a beneficia de noile ocazii generate vânzările prin take-away și am crescut activările online cu principalii retaileri.

Dat fiind că în România suntem liderul pieței de băuturi, investim în soluții digitale și sustenabile care să contribuie atât la creșterea businessului partenerilor noștri, cât și al nostru. În 2021, Coca-Cola HBC România a semnat un parteneriat cu HEINEKEN România pentru achiziționarea a 50% din acțiunile companiei stockday, distribuitor online.

Platforma este un instrument online care reunește portofoliile ambelor companii, discounturile și campaniile aflate în derulare. Acest gen de colaborare este un exemplu de succes pentru noi, o dovadă a faptului că împreună suntem mai puternici și putem câștiga în piață.

Credem, de asemenea, că adaptabilitatea înseamnă și capacitatea de a recunoaște și răspunde nevoilor celorlalți. Este o credință care ne-a călăuzit în sprijinul pe care l-am oferit comunităților în ultimii 70 de ani. Rădăcinile puternice pe care le avem în comunitate ne-au arătat că putem interveni prompt și cu compasiune, împreună cu partenerul nostru, The Coca-Cola Company.

În Romania, Sistemul Coca-Cola a donat peste 500.000 de euro și peste 240.000 de litri de băuturi. Ne-am adaptat strategia pentru a răspunde nevoilor actuale și am lansat platforma „Lucrez din nou”. Aceasta este un instrument care oferă consiliere online, teste de orientare în carieră, resurse pentru reconversie profesională, platformă care afișează locurile de muncă disponibile pe cele mai mari platforme de joburi din România. Și colegii noștri au fost foarte dornici să ajute. Spiritul voluntar și creativitea lor ne-au ajutat să folosim echipamente din fabrică pentru a ajuta comunitatea prin creșterea capacității de testare Covid-19 în Spitalul Municipal din Timișoara și prin producerea de viziere pentru spitale și clienți. 

La nivelul întregului Grup Coca-Cola HBC, aproape 5 milioane de litri de băuturi au fost donate celor aflați în nevoie. Cu sprijinul Fundației Coca-Cola, Sistemul a donat aproximativ 10 milioane de dolari în țările în care suntem prezenți.

Acesta și sute de alte exemple din piețele unde activăm sunt o dovadă a modului în care ne-am adaptat în timpul pandemiei, datorită investiției în oameni și în dorința lor de a crede într-o misiune comună. Să punem umărul la o revenire rapidă, sustenabilă, valoroasă pentru noi toți, va fi o misiune extrem de grea, dar care ne va aduce multe satisfacții. Cu capacitatea de a ne adapta, adânc înrădăcinată în gândirea și cultura noastră, cu grija față de oameni și partnerii alături de care am pornit în această călătorie, sunt convins că mergem în direcția câștigătoare.  

Coca-Cola HBC va găzdui prima conferință globală virtuală din istoria sa pentru echipele de leadership, în aprilie. Care este tema? #Adapt2Win.

eToro oferă expunere la piața criptoactivelor prin lansarea unui nou portofoliu de acțiuni

0

eToro, cea mai importantă rețea socială de investiții la nivel global, lansează astăzi BitcoinWorldWide, un portofoliu tematic ce cuprinde companiile din lanțul valoric al bitcoin. Deși include o anumită expunere la bitcoin în sine, portofoliul se concentrează pe companiile care oferă suport pentru creșterea adoptării bitcoin.

„Pe măsură ce intră în mainstream, bitcoinul este din ce în ce mai mult în centrul atenției”, a declarat Dani Brinker, șeful investițiilor de portofoliu la eToro. „Noile maxime istorice de preț au ținut titlurile presei, dar cea mai semnificativă schimbare din jurul celui mai puternic criptoactiv din lume nu este prețul său, ci companiile care construiesc lanțul valoric în jurul său. De la operațiunile de mining la producătorii de cipuri și cei care furnizează servicii pentru a sprijini utilizarea, plățile, tranzacționarea și custodia bitcoin, sunt mult mai multe lucruri legate de acesta decât s-ar putea crede”.

Lansat în 2009, bitcoin se mândrește în prezent cu o capitalizare de piață de peste 1 trilion de dolari. De-a lungul ultimului deceniu, primul și cel mai faimos criptoactiv a trecut prin mai multe etape de adoptare – de la o tehnologie necunoscută la un nume pe buzele tuturor, care atrage investiții instituționale și titluri media. Anul trecut a marcat o altă etapă importantă, companiile de plăți, inclusiv Square și PayPal, anunțând planuri de facilitare a plăților cu bitcoin, stabilind bazele pentru ca milioane de oameni din întreaga lume să tranzacționeze cu ușurință în bitcoin. Acum, la doar 12 ani de la înființare, puteți plăti cu bitcoin în HomeDepot, puteți cumpăra o Tesla, puteți lua un burger sau mânca la KFC (în unele țări), puteți cumpăra jocuri în Xbox Store și puteți achita factura telefonică AT&T.

Portofoliul include companii precum Paypal, producătorul de cipuri Nvidia, producătorul de echipamente hardware pentru mining, Canaan, recent listatul cripto exchange, Coinbase, precum și o alocare de bitcoin. eToro consideră că lanțul valoric al bitcoin include companii care își desfășoară activitatea în mining, semiconductori, plăți, tranzacții, custodie și spații de asigurare, precum și activul în sine. Portofoliul exclude în mod intenționat organizațiile care sunt optimiste în ce privește bitcoin, dar care nu au afaceri care să aibă legătură cu moneda digitală. De exemplu, MicroStrategy nu va apărea în portofoliu, deoarece deținerile sale de trezorerie sunt singura sa conexiune cu bitcoin.

Scopul nostru este să oferim investitorilor individuali o modalitate ușoară de a obține expunerea la companiile care furnizează un serviciu sau un produs esențial pentru expansiunea adoptării bitcoin”, explică Dani Brinker. „Este o abordare mai complexă a investițiilor în bitcoin care oferă o investiție diversificată, necorelată cu bitcoin-ul în sine, dar care menține expunerea la potențialul de creștere al sectorului cripto”.

BitcoinWorldWide este unul dintre cele peste patruzeci de portofolii tematice CopyPortfolios disponibile pe platforma de investiții sociale. Utilizatorii eToro pot investi în BitcoinWorldWide cu sume pornind de la 1.000 de dolari, fără taxe de administrare. Alte costuri, inclusiv taxele de spread și conversie (pentru cei care nu depun în dolari), se aplică în continuare.

CEC Bank lansează cardul de credit 100% online, cu 24 de rate fără dobândă

0

CEC Bank continuă procesul de digitalizare și lansează cardul de credit acordat 100% online, cu până la 24 de rate fără dobândă. Cardul se poate obține în mai puțin de o oră, cu zero drumuri la bancă, mai rapid decât în varianta clasică, în care procesul de contractare durează 2-3 zile.

„Continuăm strategia de digitalizare a CEC Bank, iar cardul de credit este cel de-al treilea produs CEC Bank pe care l-am adus 100% în zona online într-un timp record, alături de pachetul de cont curent și creditul de nevoi personale – toate lansate în ultimul an. Accesarea serviciilor bancare  ar trebui să fie la fel de simplă ca orice altă comandă la un magazin online și este un serviciu pentru care vedem că există cerere în piață”, a declarat Bogdan Neacșu, Director General al CEC Bank. 

Prin CEC_IN, magazinul virtual al CEC Bank, sunt disponibile două tipuri de carduri de credit: Visa Affinity și Visa Platinum, prin care pot fi contractate sume de până la 60 000 lei, respectiv 100 000 de lei. Celor care își fac card de credit 100% online, CEC Bank le oferă acces la Mobile Banking prin intermediul pachetului Bun Venit. 

Oferta de carduri de credit a CEC Bank este printre cele mai avantajoase de pe piață: până la 24 de rate fără dobândă, pentru tranzacțiile de la orice comerciant din țară sau străinătate, în funcție de valoarea tranzacțiilor. În cazul celor care nu optează pentru sistemul de rate fără dobândă, banca oferă o perioadă de grație de până la 59 de zile, iar suma minimă de rambursat este de doar 2,5% din suma datorată. Dobânda este de 13,09% pe an (IRCC+11,42%), fiind datorată doar pentru sumele utilizate din limita de credit și care nu sunt rambursate până la data lunară de scadență. Cardurile de credit CEC Bank pot fi folosite inclusiv pentru plăți cu telefonul mobil sau cu ceasul smart prin Google Pay, Apple Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay sau aplicația CEC Pay.

Pentru lansarea cardului de credit 100% online, CEC Bank a colaborat cu start-up-ul românesc FintechOS și cu compania de consultanță Deloitte. În cadrul platformei CEC_IN sunt folosite o serie de tehnologii inovative cum ar fi recunoașterea automată a datelor (OCR), preluarea automată a acestora în sisteme și recunoașterea facială liveness, precum și un mod automat de analiză și decizie. 

Pentru a intra în posesia unui card de credit 100% online, Visa Affinity sau Visa Platinum de la CEC Bank, cei interesați trebuie să parcurgă un flux online simplificat, care durează doar câteva minute: clientul selectează suma dorită, oferă informații despre situația financiară și statutul profesional, își introduce datele de identificare și intră într-un apel video cu un reprezentant al băncii. Verificarea eligibilității, inclusiv interogarea veniturilor la ANAF și a istoricului de creditare, se realizează automat, iar acordurile din partea clientului sunt semnate electronic. În cazul unui răspuns pozitiv, contractul se generează pe loc și este semnat tot electronic. În plus, CEC Bank le oferă celor care contractează un card de credit online acces la Mobile Banking și la un cont curent, astfel încât relația cu banca să se poată derula în continuare 100% online, inclusiv în ceea ce privește rambursarea ratelor. 

_________________

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, având active de peste 36 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru din 2020. 

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.

Valorificarea ingredientelor din agricultura ecologică

0

Punerea în valoare a ingredientelor oferite de agricultura ecologică își găsește concretizare în produse ale companiei Nestlé. Totodată, Nestlé derulează în calitate de partener programele educaționale „Și eu trăiesc sănătos!“ și „Traista cu sănătate”. Asupra preocupărilor și realizărilor de ordin economic de ultimă oră, Nestlé informează:

„Nestlé își dorește să inspire zi de zi oamenii să facă alegeri sănătoase, să adopte un stil de viață activ și echilibrat, în special din punct de vedere nutrițional, și de aceea vine cu alternative cât mai sănătoase pentru produsele lor favorite. Compania și-a intensificat eforturile de inovare și reformulare a rețetelor cu scopul de a reduce cantitățile de zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate și de creștere a conținutului de legume, fructe și cereale integrale. De 25 de ani, Nestlé introduce pe piață produse cu un gust și o calitate superioare, adaptate preferințelor consumatorilor, iar în această primăvară vine cu noutăți la toate categoriile de produse pe care le deține în România: de la cafea și cereale pentru mic dejun și până la produsele culinare. Aceste produse sunt adaptate nevoilor de consum din perioada de pandemie, când românii preferă produsele potrivite pentru toată familia, produse ușor de folosit în contextul în care obiceiul de a găti acasă a cunoscut un nou avânt. 

Statisticile ne arată că două treimi din populația Europei sare peste micul dejun cel puțin o dată pe săptămână, lipsindu-se, astfel, de nutrienții necesari pentru a funcționa optim încă de la primele ore ale zilei. Consumul de cereale este asociat obiceiulului de a lua micul dejun, conform unui studiu realizat în rândul adolescenților europeni, cerealele integrale având un aport fundamental într-o alimentație echilibrată. Mai mult de atât, specialiștii care au analizat consumul de cereale integrale în alimentația de zi cu zi subliniază rolul acestui obicei alimentar în reducerea riscului de apariție a bolilor de inimă, diabet zaharat de tip 2 și obezitate.  

Pentru a susține acest obicei sănătos, Nestlé aduce pe piață o varietate cât mai mare de cereale pentru mic dejun care să satisfacă toate gusturile și toate preferințele. Noile cereale pentru mic dejun Nestlé HONEY CHEERIOS® BIO ORGANIC și Nestlé NESQUIK® BIO ORGANIC sunt preparate cu ingrediente din agricultură ecologică și oferă combinația potrivită de gust și beneficii nutriționale sub forma inelușelor crocante. Acestea din urmă nu conțin ulei de palmier, conservanți sau arome artificiale, ambele fiind potrivite în combinații nelimitate cu diferite tipuri de lapte, atât cald, cât și rece, pentru întreaga familie.

Noul baton Nestlé Corn Flakes fără gluten conține fulgi de porumb, are cu 30% mai puține zaharuri față de media produselor similare din piață (septembrie 2020), reprezintă o sursă de fibre și vine în formatul de 22 grame. 

Pernițele de cereale umplute Nestlé NESQUIK® BANANACRUSH au o rețetă de cereale crocante cu cacao și interior cu gust de banane.

În ultimii ani, conform datelor companiei de cercetare Euromonitor, consumul napolitanelor a cunoscut un avânt semnificativ. JOE® aduce ORIGINAL Lămâie, lămâia – una dintre cele mai iubite arome ale românilor –  care vine acum și la pungă. JOE® dorește să continue să-și surprindă fanii și în această vară prin relansarea gamei Summer Dreams într-o variantă inedită: JOE® SummerDreams Fructe de Pădure și JOE® SummerDreams Banana. Noul JOE® Caramel Sărat aduce o combinație deosebită: foaia crocantă de napolitană, crema dulce de caramel presărată cu accente sărate, toate învelite în ciocolată cu lapte.

Conform datelor Eurostat, un român consumă în medie pe an 2,2 kilograme de ciocolată, nivelul de consum crescând semnificativ în ultimii ani. Cifrele relevă o preferință a consumatorilor pentru ciocolata cu lapte, într-un procent de 77%. De asemenea, Institutul Național de Statistică indica în 2018 faptul că restul de 30% din populație era împărțită între ciocolata simplă și cea cu creme de diverse sortimente, ciocolata albă reprezentând 7,4% din acest total. 

Diversificarea opțiunilor de consum pentru iubitorii de ciocolată a dus la extinderea portofoliului de praline After Eight de la Nestlé cu una dintre aromele preferate ale consumatorilor români: Portocala. After Eight Portocală surprinde consumatorii, aducând combinația delicioasă de ciocolată neagră și cremă fondant de mentă, îmbogățită cu aromă fină de portocale. 

Ciocolata Les Recettes de l’Atelier oferă o experiență unică: ciocolata neagră sau cu lapte, combinată cu bucăți întregi de alune, migdale sau fructe confiate, oferă o creație artizanală care reconectează consumatorul cu plăcerile cu adevărat autentice. Această ciocolată este din cacao din surse sustenabile și ingrediente 100% naturale.

Cu Nestlé Dessert® consumatorii pot obține acasă cel mai bun desert cu ciocolată, deoarece Nestlé Dessert a lansat două produse noi: Cacao pudră și Nestlé Dessert Lait. Ingredientele sunt de calitate superioară: masă de cacao din Africa de Vest și America de Sud, unt de cacao pur, aromă naturală de vanilie de Madagascar. Aceasta permite diversificarea rețetelor pentru cei care preferă gustul dulce și cremozitatea ciocolatei cu lapte. Se completează perfect cu ciocolata neagră și ciocolata albă Nestlé Dessert aflate deja pe piață. Ambalajul este din hârtie reciclabilă și conține informații despre originea ciocolatei, precum și rețete pentru deserturi reușite.

În ceea ce privește cafeaua, conform celui mai recent studiu de piață realizat pe ultimii 5 ani, principalul segment continuă să fie R&G, urmat de mixurile de cafea, în special 3în1. Cât privește cele mai dinamice segmente, acestea sunt cafeaua boabe și cea porționată. Pe piața de mixuri reci, NESCAFÉ® 3in1 lansează o nouă ediție limitată pentru sezonul de vară: FRAPPE Vanilla-Caramel – un mix de cafea cu lapte, zahăr și gust delicios de vanilie și caramel, o băutură răcoritoare pe care o prepari rapid, pentru o experiență cu adevărat răcoritoare și delicioasă!

În segmentul cappuccino, noile NESCAFÉ® CAPPUCCINO & LATTE sunt irezistibil de spumoase și delicioase. Fie că alegi un cappuccino savuros sau un latte spumos, poți crea momente ca la cafenea, chiar acasă la tine, alături de prieteni. Toate produsele sunt obținute din boabe de cafea cultivate și procesate în mod sustenabil sub umbrela NESCAFÉ Plan, prin intermediul căruia, până în 2025, se intenționează obținerea în mod sustenabil a 100% din cafeaua folosită.

NESQUIK® este o băutură din lapte cu gust de căpșuni (93%) și zahăr brut din trestie de zahăr (2,6%). Este gata de băut, oriunde și oricând, din ingrediente naturale, potrivit pentru pauza de gustare la școală, acasă sau în aer liber.

Gama SMARTIES® se îmbogățește în această primăvară cu SMART SEAS® Ediție Limitată. Cu ajutorul realității virtuale, SMART SEAS® educă părinții și copiii despre ocean într-un mod distractiv și jucăuș. SMART SEAS are 4 versiuni de design, cu animale marine, un QR code care îi introduce pe copii într-o lume subacvatică și ambalajul din hârtie. La începutul acestui an, SMARTIES® a devenit primul brand global de dulciuri care trece la 100% ambalaje din hârtie reciclabilă, eliminând astfel aproximativ 250 de milioane de ambalaje din plastic la nivel global în fiecare an.

Sosurile MAGGI® sunt aliatul perfect pentru a oferi un plus de textură și savoare mâncărurilor, fără coloranți și conservanți artificiali adăugați. MAGGI® Muștar este un ingredient ideal pentru carne. MAGGI® Sos de usturoi și Sos Tartar sunt produse ideale pentru a pregăti gustări speciale și gustoase chiar și în perioadele de post. Maioneza MAGGI® este potrivită pentru vegetarieni și este un dressing perfect pentru orice salată. MAGGI® SAUCY NOODLES oferă o porție delicioasă de noodles în trei sortimente: pui cu susan, sos Teriyaki și sos dulce-picant. Aceștia pot fi savurați în 5 minute, oriunde te-ai afla. Gama MAGGI® TRATTORIA A CASA oferă sosuri pentru Risotto Cremos, Penne Arrabbiata, Tagliatelle cu ciuperci. 

Nestlé încearcă să ajute consumatorii să aleagă porția potrivită prin forma și ambalajul produselor. Astfel, pe toate ambalajele este prezentă o comunicare nutrițională completă și transparentă. Nu în ultimul rând, Nestlé își propune să facă o informare cât mai completă cu privire la un stil de viață sănătos, comunicând pe canalele digitale, pe pagina nestle.ro în secțiunea nutriție –https://www.nestle.ro/nutritie, precum și prin programele educaționale la care este partener: Și eu trăiesc sănătos! și Traista cu sănătate.”

Nestlé este caracterizată drept „cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei peste 300.000 de angajați sunt dedicați misiunii Nestlé de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestlé oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de brand-uri ale Nestlé includ nume emblematice precum Nescafé, Nespresso, Maggi și Nesquik. Performanța companiei este susținută de strategia Nutrition, Health and Wellness. Sediul principal al Nestlé se află în Vevey, Elveția, unde compania a fost fondată în urmă cu mai bine de 150 de ani”.

ANALIZĂ KEYSFIN: RETAILUL ALIMENTAR DIN ROMÂNIA AR PUTEA DEPĂȘI 140 DE MILIARDE DE LEI ÎN 2021

Cifra de afaceri a retailului alimentar este estimată în jurul nivelului de 130 miliarde lei în 2020, după ce, în 2019, acest sector a înregistrat venituri de 118 miliarde lei, potrivit celei mai recente analize KeysFin. Creșterea se datorează atât proviziilor făcute de populație la începutul pandemiei, cât și trendului ascendent al vânzărilor online din food retail, peste media creșterii pieței de e-commerce, de 30% în 2020. 

Cu toate acestea, în 2021, analiștii KeysFin se așteaptă la o revenire la ritmul de creștere medie anuală din ultimii 10 ani, de 7%, la aproximativ 140 de miliarde de lei, pe fondul revenirii consumului la valori normale.

Pofta nu vine doar mâncând, ci, în cazul de față, a venit din cauza temerilor legate de necunoscut, așa cum s-a întâmplat la nivel mondial în martie 2020. În prima fază, românii și-au făcut provizii considerabile, iar, apoi, au încercat să prevină infectarea cu Covid, orientându-se către cumpărături online. Retailerii locali au ținut pasul cu aceste trenduri ale pieței, iar mobilizarea lor s-a văzut prin recordurile de vânzări din 2020. Analiza retailului alimentar este o analiză pe care o facem anual, astfel că, pe lângă faptul că suntem mândri că în studiul de anul trecut am estimat corect nu doar direcția acestei industrii, ci și rezultatele de business, pentru 2021, mizăm pe revenirea la o creștere mai moderată a industriei, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Industria de retail alimentar număra peste 228 mii de angajați în 2019, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 16,3 mii din aceștia (după un avans de aproape 20% în 2019).

COADĂ LA CUMPĂRĂTURI LA KAUFLAND,
LIDL ȘI CARREFOUR – TOP 3 RETAILERI

Cei mai mulți români și-au făcut în continuare cumpărăturile la KAUFLAND ROMANIA SCS, care rămâne liderul pieței de retail alimentar, cu o cifră de afaceri de 11,9 miliarde de lei și o cotă de piață de peste 10% în 2019. Compania germană este și cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 847,7 milioane de lei, respectiv 19,7% din total.

În ordine, clasamentul companiilor din retailul alimentar după cifra de afaceri din 2019 este completat de LIDL DISCOUNT SRL, cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei  și o cotă de piață de 8,3% , și de CARREFOUR ROMÂNIA SRL cu 8,2 miliarde si 6,9% din total. Pe următoarele locuri, respectiv 4 și 5, se situează PROFI ROM FOOD SRL (6,2%) și Mega Image SRL (5,6%).  

Cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 65 de miliarde de lei, generând peste 55% din cifra de afaceri totală a industriei în 2019.

2020, AN DE INVESTIȚII PENTRU
COMPANIILE DIN RETAILUL ALIMENTAR 

Odată cu creșterea cifrei de afaceri a crescut și profitabilitatea, astfel că, în 2019, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 13% în comparație cu anul precedent și a fost cu 247% mai mare decât în 2010, ajungând la aproape 4,3 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,9 miliarde de lei, ceea ce a constituit 44% din total, în 2019. Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 3,6 miliarde de lei înregistrate la nivelul lui 2019.  

În 2020, rezultatul net a fost puternic influențat de proiectele ample de investiții: de la managementul stocurilor, campaniile ample de informare, prevenție și responsabilizare a populației și eforturile de igienizare a spațiilor, la extinderea rețelelor de magazine, deschiderea de eventuale depozite dedicate vânzărilor online și la investițiile din zona de livrare (directă sau indirectă) la domiciliu.

ROMÂNIA, LOCUL 7 ÎN EUROPA LA CREȘTEREA
VÂNZĂRILOR IN RETAIL

La nivelul Uniunii Europene, datele ajustate sezonier ale Eurostat arată o scădere a vânzărilor cu amănuntul de 0,8% în 2020 față de anul anterior, cu o creștere a sub-componentei vânzărilor de mărfuri alimentare, băuturi și tutun de 5,6% în aceeași perioadă (în detrimentul vânzărilor de combustibili: minus 14,1% în aceeași perioadă). 

Cu toate acestea, România s-a situat astfel pe locul al 7-lea la nivelul UE, după evoluțiile anuale ale Irlandei (+11,1%), Franței (+9,1%), Estoniei (+5,9%), Poloniei (+4,5%), Belgiei (+3,6%) și Maltei (+3,3%) , cu 2,7%.

La nivel local,  potrivit datelor Institutului Național de Statistică, comerțul cu amănuntul (serie brută) a crescut cu 2,2% în 2020 față de 2019 (pentru comerțul de mărfuri alimentare, băuturi și tutun la nivel agregat s-a înregistrat un avans de 2 ori mai mare, de 5% în 2020 față de 2019), iar cel cu ridicata s-a majorat cu 3% față de 2019, în ciuda unui declin total al economiei de 4% în 2020. 

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete, în magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutului anului 2021. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.

_________________

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă informații despre mediul de afaceri și companiile din România și din străinătate, prin intermediul unor instrumente dedicate (rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, studii şi analize sectoriale, etc.). Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deţine şi aplicaţia mobilă KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa ușor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la companiile active din România.

Proiectul ConsenCUS, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului Horizon 2020, demarează la începutul lunii mai

0

ConsenCUS este un proiect de cercetare aplicată în domeniul tehnologiei de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS), ce va fi desfășurat la nivel european în intervalul 2021-2024. Organizațiile românești membre în consorțiul internațional sunt EPG și OMV Petrom. În România, un proiect pilot va fi implementat la rafinăria Petrobrazi a companiei OMV Petrom. Rolul EPG privește propunerile de politici prin care va fi implementată foaia de parcurs a proiectului, privind promovarea tehnologiilor CCUS ca vector de reducere a emisiilor de carbon în România și UE.

Obiectivul UE privind neutralitatea climatică până în 2050 presupune, în mod foarte probabil, captarea emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele industrial și energetic. Tehnologiile CCUS devin esențiale pentru industriile intensive din punct de vedere al emisiilor de carbon, printre care petrochimia, metalurgia, producția cimentului, etc.

Obiectivul proiectului ConsenCUS constă în propunerea unei foi de parcurs pentru un viitor cu emisii net zero în sectorul industrial. Partenerii angrenați în acest proiect, prin specificul activității lor, acoperă întegul lanț valoric al dioxidului de carbon. Aceștia vor colabora timp de patru ani pentru a forma un cluster neutru din punct de vedere al emisiilor de carbonul, grație inovațiilor pe care le vor pune în practică.

ConsenCUS aduce inovații tehnologice în cele trei componente principale ale CCUS: (1) captarea carbonului, bazată pe absorbție alcalină, cuplată cu un design inovativ de celulă de electrodializă, aplicată în gazele de evacuare (flue gas) din trei instalații industriale europene; (2) conversia CO2 în acid formic și în alte produse potențiale pentru piața locală și regională; (3) încărcarea ciclică a dioxidului de carbon în formațiuni saline, zăcăminte depletate sau acvifere pentru stocare sezonieră, în plus față de stocarea subterană permanentă.

Căile de captare și conversie sunt, de asemenea, inovative din punct de vedere al utilizării doar a energiei electrice și a apei ca resurse consumabile, la standarde de eficiență energetică și a costurilor superioare celor actuale din industrie. În locațiile selectate vor fi analizate deopotrivă oportunitățile și provocările generate de clusterele de CO2 în economie, precum și în ceea ce privește acceptabilitatea socială.

ConsenCUS reprezintă o inițiativă cu participare internațională, destinată inovării, cu o durată de patru ani, susținută de UE prin Horizon 2020 (H2020).

Consorțiul este format din Universitatea din Groningen, New Energy Coalition, Wetsus, Coval Energy (NL), OMV Petrom, Energy Policy Group (RO), Danish Technological University, Geological Survey of Denmark and Groenland, Danish Gas Technology Center, Aalborg Portland (DK) ), Universitatea Heriot- Watt, Universitatea Robert Gordon, OGTC Ltd, British Geological Survey (Marea Britanie), Centrul pentru Cercetare și Tehnologie Hellas, Magnesit Grecian (GR), Universitatea Zhejiang, Universitatea Shanghai Jiao Tong (CN) și Universitatea din Calgary (CA).


Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent, specializat în politici energetice și climatice. Înființat în 2014, EPG reunește experți care conlucrează în proiecte internaționale de cercetare. EPG acordă o atenție sporită contextului mai amplu al politicilor europene și al tendințelor globale, în încercrea dea promova un dialog constructiv în rândul factorilor de decizie și publicul larg.

Reveal Marketing Research: De Paște, jumătate dintre români vor prepara cozonacii în propriile bucătarii și nu îi vor cumpăra din magazine

0

Conform unui studiu Reveal Marketing Research despre obiceiurile de consum ale românilor privind produsele de panificație de Paște, jumătate dintre români vor prepara cozonacii în propriile bucătarii și nu îi vor cumpăra din magazine.

  • 38% dintre români consumă zilnic pâine albă, deși în exces, ea poate avea efecte negative asupra sănătății.
  • 36% dintre respondenți au spus că în ultimele 12 luni au preparat pâine sau alte produse similare în propria bucătărie.
  • Cu ocazia sărbătorilor de Paște, jumătate dintre români intenționează să prepare cozonacii în propriile bucătarii, nu să îi cumpere din magazine.
  • Dacă aleg să cumpere cozonacul, 89% dintre consumatori declară că preferă brandurile romanești, care au rețete tradiționale, în detrimentul mărcilor internaționale.

Context

România înregistrează cel mai mare consum individual de pâine din UE, dar și cel mai mic preț pe acest produs, fiind cu 47% mai ieftină față de media europeană, potrivit datelor Eurostat. Exportăm produse de panificație în Europa, dar și în afara continentului, inclusiv cozonaci și produse congelate. Având în vedere aceste date, precum și apropierea sărbătorilor pascale care pot influența decizia de cumpărare, Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre obiceiurile de consum ale românilor privind produsele de panificație. 

38% dintre români consumă zilnic pâine albă, deși în exces, ea poate avea efecte negative asupra sănătății

Pâinea albă este preferata românilor, astfel că 38% dintre consumatori declară că o consumă zilnic. Ca sortimente, 37% dintre respondenți spun că pâinea feliată/ambalată se află zilnic pe masă, urmată de franzelă menționată de către 33%. Vedem că românii se arată mari consumatori ai produselor de panificație, dar preferă să le cumpere, nu să le prepare singuri. Astfel că 70% dintre respondenți le achiziționează din magazinele fizice, în special pâinea feliată/ ambalată (88%), covrigii (85%), franzela (80%) și chiflele (78%). Deși comenzile online au luat cu asalt industria alimentară în ultimul an, atunci când vine vorba despre produse de panificație, doar 3% aleg această variantă. 

Pentru că în ultimul an obiceiurile de consum s-au schimbat considerabil și s-a observat tendința oamenilor de a prepara pâine sau alte produse de panificație în casă, studiul a investigat dacă aceste modificări se reflectă și în comportamentul românilor. 36% dintre respondenți au spus că în ultimele 12 luni au preparat pâine sau alte produse similare în propria bucătărie, în timp ce 48% declară că și-au păstrat aceleași obiceiuri, preferând să le cumpere, nu să le pregătească singuri. Apoi, există un segment al celor care au intenționat să înceapă această activitate, dar au renunțat, deoarece li s-a părut dificil (16%).

Cu ocazia sărbătorilor de Paște, jumătate dintre români intenționează să prepare cozonacii în propriile bucătării, nu să îi cumpere din magazine

Deși în general pâinea este achiziționată din magazin, totuși, atunci când vine vorba despre cozonaci, cei mai mulți dintre români (42%) păstrează tradițiile și îi prepară acasă. Pentru că aproape jumătate dintre respondenți (47%) afirmă că obișnuiesc să consume cozonac doar cu ocazia sărbătorilor, atunci efortul de a pregăti o rețetă complexă pare mai mic. Chiar și cu ocazia sărbătorilor de Paște din 2021, cei mai mulți (48%) declară că vor coace cozonacul în cuptoarele de acasă, în timp ce 37% preferă să-l achiziționeze dintr-un magazin. Cei care aleg varianta a doua spun că obișnuiesc să cumpere cozonaci din supermarketuri sau hipermarketuri în cea mai mare măsură (65%), iar 45% se duc la brutărie. Doar 24% cumpără cozonaci de la cofetării

Motivul principal pentru care unii români evită să prepare cozonaci în casă este faptul că produsele din comerț sunt evaluate ca fiind mai bune decât ceea ce ar găti singuri, aspect menționat de către 37% dintre respondenți. Totodată, 30% dintre ei sunt de părere că este un proces prea îndelungat, iar 18% consideră că rețeta este prea complicată. 

Românii preferă brandurile romanești în detrimentul celor internaționale, atunci când vine vorba despre achiziția cozonacilor 

Dacă aleg să cumpere cozonacul, majoritatea respondenților (89%) declară că preferă brandurile românești, care au rețete tradiționale. Alți 26%, deși aleg mărcile din România, spun că le preferă pe acelea care urmează rețete internaționale, cum ar fi cozonacul Panettone. Doar 9% dintre români aleg branduri străine de cozonac. Apetența pentru produsele și brandurile locale se reflectă și în preferințele consumatorilor în ceea ce privește pâinea. Întrebați cât de des consumă anumite tipuri de pâine, 38% dintre români spun că nu consumă niciodată ciabatta, iar 32% nu consumă niciodată focaccia.

_________________

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa. 

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1013 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 13-20 aprilie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.

Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România și în alte țări europene

0

Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România (foto)

Sectorul ospitalității (HoReCa), un pilon important al economiei românești, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut și asigură mai bine de 4% din totalul angajaților cu contract individual de muncă, este unul din domeniile care au fost și continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. Măsurile adoptate de stat în sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experiența altor țări arată cum ar putea fi acestea îmbunătățite.

Ce măsuri a adoptat statul român pentru a ajuta societățile din domeniu?

De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori facilități fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar în limita spațiului bugetar și în condițiile în care și alte sectoare au avut nevoie de susținere. Prima măsură a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit în sumă fixă care nu este influențat de cifra de afaceri, scutire care operează până la finalul primului semestru din anul 2021. 

O altă măsură adoptată de stat în 2020 a fost acordarea șomajului tehnic pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare angajat. Măsura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.

Totodată, au fost acordate bonificații la plata impozitului anual și a taxei lunare pe clădiri pentru imobilele folosite în activitatea economică proprie sau închiriate, precum și reduceri de la aceste dări pentru spațiile în care funcționau restaurante și hoteluri.

În prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Prin această măsură, contribuabilii ar urma să primească o compensație pentru diminuarea cifrei de afaceri în anul 2020, însă sunt obligați să își mențină activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dacă valoarea grantului depășește 200.000 euro). Această măsură este benefică, dar întârzierea eliberării fondurilor (până la data de 30 iunie 2022) ar putea pune în dificultate și mai mare anumiți jucători din această industrie. 

Exemplul altor state din Europa

Industria HoReCa a beneficiat de sprijin și în alte state europene, care au adoptat și alte măsuri ce pot constitui sursă de inspirație pentru statul român în această direcție. Spre exemplu, Austria a implementat o schemă de ajutor prin care companiile care au înregistrat scăderi drastice ale cifrei de afaceri în perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, își pot acoperi până la 90% din costurile fixe. De asemenea, Franța a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce constă în acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite și contribuții.

Spania, la rândul său, a adoptat așa-numitul „plan de întărire”, care are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor și a barurilor care au suferit din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei. Printre măsurile prevăzute de acest plan se numără obligarea proprietarilor de clădiri să scadă chiria pentru societățile din HoReCa prin negocierea individuală a contractelor. În cazul în care părțile nu ajung la o înțelegere, proprietarul este obligat să reducă cu 50% chiria pe durata stării de urgență, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu încă patru luni de la ridicarea stării de urgență. Altfel, legislația îi obligă să încheie un moratoriu pentru această perioadă (starea de urgență plus patru luni). În aceste condiții, plățile întârziate pot fi efectuate pe o perioadă de doi ani începând de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici individuali care acceptă o reducere a chiriei pentru chiriașii lor în lunile ianuarie, februarie și martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (până la 100% din suma chiriei, dacă este anulată în totalitate) din impozitele datorate.

De asemenea, planul de întărire spaniol prevede și accesul la finanțare prin prelungirea termenului pentru rambursarea împrumuturilor susținute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de grație s-a mărit de la unu la doi ani. Totodată, ICO a anunțat o nouă serie de garanții de stat, de 90% pentru împrumuturi de 500 de milioane euro pentru întreprinderile mici din sectorul ospitalității. Alte măsuri prevăzute de planul adoptat de Spania includ și amânări la plata impozitelor și asigurărilor sociale.

Ministrul Muncii, Ocupării Forței de Muncă și Economiei Sociale și Solidare din Luxemburg a anunțat că afacerile vulnerabile din sectorul ospitalității, managementului evenimentelor și turismului vor primi compensații sub formă de șomaj parțial pentru 50% din orele de muncă, cu condiția ca niciun angajat să nu fie concediat până în iunie 2021. De asemenea, de la începutul anului 2021, întreprinderile din HoReCa pot solicita rambursarea și/sau anularea avansurilor fiscale pentru ultimele două trimestre din 2020 și/sau primele două trimestre din 2021.

În Marea Britanie, întreprinderile din sectorul ospitalității au dreptul la o subvenție unică în numerar de până la 25.000 de lire sterline de la consiliul local din zona în care își desfășoară activitatea. Totodată în august 2020, a fost implementată schema de ajutor numită „Mănâncă pentru a ajuta”, menită să sprijine redeschiderea întreprinderilor din industria HoReCa după perioada de blocaj ca urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere de 50% din costul alimentelor și/sau al băuturilor nealcoolice consumate la întreprinderile participante din întreaga țară.

După mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19, incertitudinea continuă să domine această industrie. Pe termen scurt, cel mai important este ca acești contribuabili să poată încasa cât mai repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie de predictibilitate în ceea ce privește starea industriei în raport cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute în vedere măsuri de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al economiei în anii care urmează. 

Moneycorp Business Outlook: Pandemia strânge rândurile în business

0

Conform unui studiu realizat de Moneycorp Business Outlook, pandemia strânge rândurile în business, iar indisciplina financiară atinge un minim istoric, semn că antreprenorii sunt solidari în criză.

Pandemia de COVID a venit ca un duș rece pentru business-ul românesc. Dincolo de provocările de ordin economic și social, de la accentuarea blocajului financiar la disponibilizări și reduceri de salarii, „coronacriza” economică a accentuat digitalizarea business-urilor și a determinat oamenii de afaceri să fie mai solidari, afirmă experții de la Moneycorp, într-un nou raport din seria Moneycorp Business Outlook.

Potrivit analizei companiei, unul dintre indicatorii cei mai relevanți privind evoluția business-ului îl reprezintă statisticile de la Centrala Incidențelor de Plăți (BNR), care indică modul în care banii circulă în economie.

Iar vestea bună este că, în primul trimestru din 2021, sumele refuzate la plată, cu instrumente de debit, au ajuns la un minim istoric, de aprox. 300 de milioane de lei. Spre comparație, anul trecut, înainte de debutul crizei, în T1 2020, suma totală raportată de BNR era dublă (607,5 mil. lei).

Numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a atins, de asemenea, un nivel minim istoric, de numai 3930, dintre care 3917 erau persoane juridice și numai 13 persoane fizice.

Spre comparație, anul trecut, în primele trei luni, erau înregistrate 5941 de cazuri, din care 5921 erau persoane juridice.

Numărul persoanelor cu risc a atins, de asemenea, în primul trimestru un nivel minim record, de 2494, dintre care 2483 erau persoane juridice. Cu mai mult de 10 ani în urmă, în aceeași perioadă (T1 2010), numărul persoanelor cu risc este de 10 ori mai mare (27.587), din care 679 erau persoane fizice și 26.908 erau persoane juridice.

„2020 și mai ales 2021 a adus un plus de responsabilitate în business-ul românesc, un trend care, privind în urmă, a evoluat de la an la an. Dacă în februarie 2010, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit depășeau 720 milioane de lei, acum suntem la numai 76,7 milioane lei. Un exemplu care vine să confirme că mediul de business s-a maturizat”, afirmă Cosmin Bucur, CEO-ul Moneycorp România.

Dinamica pozitivă a acestui indicator este sugerată și de statistica privind numărul persoanelor aflate în interdicţie bancară care a scăzut de la 724 în februarie 2010 la numai 16 în a doua lună din 2021 – un record al ultimilor 10 ani. În martie 2020, 22 de firme se aflau în interdicție bancară.

NOI INSTRUMENTE DE BUSINESS

Îmbunătățirea semnificativă a comportamentului financiar al companiilor românești se datorează și implementării noilor tehnologii și servicii de business care vin să ofere un plus de încredere și eficiență în economia românească.
De la companiile care oferă servicii de business information la cele care asigură managementul riscului de credit, factoring, soluții corporate finanțări, plăți și schimburi valutare, sectorul Fintech a venit să ofere un plus de eficiență în mediul de business.

„Segmentul Fintech este unul dintre domeniile care a făcut pași semnificativi în ultimii ani, iar perioada de pandemie a influențat și mai mult dinamica acestui sector, în contextul în care oferă, în general, costuri mai reduse, o viteză mai bună de gestiune și implementare si un „user experience” net superior proceselor clasice. Soluțiile de plată, schimb valutar, gestiune facturi, informații financiare, crowdfunding și gestiune financiară online din România se ridică la un nivel foarte competitiv, reprezentând un vector important pentru relansarea economică”, afirmă Cosmin Bucur, CEO-ul Moneycorp România.

Peste 2400 de companii oferă, în prezent, servicii digitalizate în sectorul financiar, în creștere cu 1188 față de anul 2010.

AVANTAJELE FINTECH-URILOR

Potrivit Moneycorp, creșterea interesului pentru soluțiile financiare & software oferite de fintech-urile românești se datorează modelului de business, adaptat noii realități economice.

„Serviciile oferite de fintech-uri au atras un tot mai mare interes pentru că s-au adaptat mai rapid noilor realități economice. Soluțiile financiare la cheie, de exemplu în zona serviciilor de schimb valutar, au reprezentat în 2020 un punct de interes pentru companii din toate domeniile de activitate, de la industrie la agricultură, comerț, industria auto etc., aflate în căutarea redefinirii modelului de business”, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp.

Inovația în acest domeniu și interesul în creștere al companiilor din România pentru astfel de servicii suport au determinat și băncile să dezvolte soluții în acest segment.

„Avem deja soluții de plată cu telefonul, cu smartwatch-ul, nu cred că mai există instituție bancară care să nu aibă o soluție de gestiune financiară pentru smartphone. Acest soluții reprezintă un avantaj pentru publicul larg, însă pentru mediul de business există încă loc de inovație și optimizare”, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

O PIAȚĂ ÎN CREȘTERE

Chiar dacă a crescut semnificativ în ultimii ani, sectorul fintech din România nu a atins încă maturitatea

„Sectorul fintech din România reprezintă un domeniu în plin avânt, dovadă interesul băncilor tradiționale pentru preluarea unor companii din acest segment sau adoptarea rapida de tehnologie prin asociere. Pe măsură ce digitalizarea se va extinde în economie, ea va  fi adoptată și de sectorul bugetar si un semnal încurajator îl vedem inclusiv în proiectul de buget pe 2021. Interesul investitorilor pentru fintech va crește exponențial dar adevăratul câștigător va fi clientul. Printre avantajele oferite de fintech-uri se află agilitatea şi rapiditatea execuţiei, centrarea pe nevoile clienţilor care sunt din ce în ce mai orientaţi către tehnologie şi accesibilitate. Toate aceste business-uri, cum este și Moneycorp, sunt gândite să crească eficienţa operaţiunilor, să optimizeze costurile și să îmbunătățească experienţa clienţilor, venind în întâmpinarea nevoilor lor în continuă schimbare”, a completat Cosmin Bucur.

Un argument în plus pentru evoluția acestui sector îl reprezintă implementarea Directivei Europene Privind Serviciile de Plată 2 (PSD2), care, în esență, elimină monopolul băncilor în industria serviciilor financiare și redefinește regulile în materie.

Relevantă, din acest punct de vedere, este evoluția fintech-urilor la nivel internațional, un indicator privind tendințele economice mondiale, parte a celei de-a patra revoluții industriale – Industry 4.0 (digitalizare & robotizare).

Potrivit datelor Accenture, sectorul fintech a atras în 2019 investiții de 55,3 miliarde de dolari.

În prima parte a anului 2020, potrivit KPMG, investițiile globale în sectorul fintech au depășit 26,5 miliarde de dolari, iar perspectivele indică o creștere de 23,58% până în 2025 (Research and Markets)

Potrivit Reports and Data, serviciile digitale Peer-to-peer (P2P), un segment important în industria fintech, valoarea platilor efectuate vor atinge un nivel de 567,3 miliarde de dolari în 2026, față de numai 43,1 miliarde în 2018.

Grand View Research afirmă că alte două servicii importante oferite de Fintech-uri, tehnologiile blockchain  și regtech se anunță a avea cea mai mare creștere din industrie. Tehnologia Blockchain ar urma să valoreze peste 20 miliarde de dolari în 2024 (Transparency Market Research)

„De la serviciul de plăți online, la gestiunea facturilor, soluții de plată rapidă, securitatea datelor și informații de business, toate aceste soluții reprezintă viitorul într-o piață financiară în care digitalizarea, ofertele personalizate și inteligența artificială vin să stimuleze dezvoltarea economică”, arată analiza Moneycorp.

România se află, în 2021, pe o traiectorie pozitivă, dovadă gradul rapid și susținut de adoptare a acestor soluții digitale. Anul pandemiei a adus un boost semnificativ mai ales pentru sectorul de e-commerce, dar și pentru soluțiile corporate. Revenirea economică, preconizată pentru a doua parte a anului, va influența și mai mult această tendință pozitivă”, a adaugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing in cadrul Moneycorp.

_________________

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare institutie de plati din Europa. Compania a câștigat, în 2019, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra. În România, Moneycorp lucrează cu peste 1.000 de companii Corporate si IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale sau FMGC.

Lansarea programelor Rabla Clasic și Rabla Plus

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează programele Rabla Clasic și Rabla Plus pentru anul 2021. Ministrul Barna Tánczos informează că bugetul alocat maşinilor electrice este dublu faţă de cel din 2020: „A crescut aproape exponenţial numărul maşinilor electrice cumpărate în România în primele trei luni, iar acest buget, acest sprijin, vine, practic, în favoarea celor care se gândesc, dincolo de mobilitatea şi confortul personal, şi la impactul pe care îl lasă fiecare dintre noi asupra mediului înconjurător şi la reducerea emisiilor de carbon”. 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă noutățile programelor la zi:

„În acest an, Programul Rabla Clasic vine cu modificări substanțiale, în ceea ce privește prima de casare, aceasta fiind majorată de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, dar apar și alte modificări, menite să îi sprijine pe cei care doresc să aplice. 

O altă noutate a Programului Rabla Clasic o reprezintă valoarea ecobonusurilor acordate pentru stimularea achiziționării autoturismelor cât mai puțin poluante, în funcție de tehnologia folosită, acestea fiind,  de asemenea, majorate astfel: 

  • ecobonus în valoare de 1.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 96 g CO_2/km NEDC în regim de funcţionare mixt, conform informaţiilor înscrise în COC, sau echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 1.500 de lei în cazul în care în COC este înscrisă şi cantitatea de emisii de CO_2 conform standardului WLTP, pentru autovehiculul nou exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 105 g CO_2/km NEDC în regim de funcţionare mixt, sau echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 1.500 de lei în cazul în care în COC este înscrisă doar cantitatea de emisii de CO_2 conform standardului WLTP, se acordă pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 124 g CO_2/km WLTP în regim de funcţionare mixt;
  • ecobonus în valoare de 3.000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid.

Ecobonusurile se pot cumula în cazul în care mașina nouă îndeplinește ambele condiții, ajungându-se astfel la o reducere de 12.000 de lei din prețul total al autovehiculului nou.

Pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 5.500 de lei. 

Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Clasic a fost extinsă la 150 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autoturismului nou.

O altă modificare vizează posibilitatea ca primele de casare să fie transferate între toate tipurile de persoane fizice sau juridice. Această schimbare va permite accesarea programului și de către cei care nu au o mașină veche de casat. 

De asemenea, a fost introdusă interdicția de înstrăinare a autovehiculelor nou-achiziționate în cadrul programului, precum și obligativitatea restituirii finanțării în cazul nerespectării acestei interdicții. 

Ediția din acest an a Programului Rabla Clasic va beneficia de un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020.

Pentru Programul Rabla Plus 2021, avem cel mai mare buget de până acum,  400 de milioane de lei, dublu față de bugetul de anul trecut, dat fiind interesul deosebit pentru acest tip de autovehicule. 

Reamintim faptul că în cadrul Programului Rabla Plus se acordă două tipuri de ecotichete, respectiv 45.000 de lei pentru mașinile full electrice și 20.000 de lei pentru mașinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou. Cei care vor dori să renunțe la o mașină veche, poluantă, și să achiziționeze un autovehicul electric vor beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât și de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus. 

De asemenea, s-a decis majorarea cuantumului finanțării pentru motociclete electrice la 5.500 de lei, iar cine dorește să achiziționeze o motocicletă electrică și predă o mașină uzată, ecotichetul se poate cumula cu prima de casare în valoare de 5.500 de lei. Valoarea cumulată a ecotichetului și a primei de casare nu poate depăși 50% din valoarea de achiziție a motocicletei electrice.

Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus a fost extinsă la 240 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autoturismului nou”.

Vânzările Grupului Bosch în trimestrul I 2021, creștere cu 17% față de perioada similară din 2020

0

Grupul Bosch a realizat în primele trei luni din acest an vânzări mai mari cu 17,0 procente față de perioada similară din 2020. Prof. Ștefan Asenkerschbaumer, CFO și vicepreședinte al consiliului de administrație Bosch, apreciază: „Cu un prim trimestru bun, Bosch a pășit cu succes în anul 2021. Anul 2021 va fi o etapă importantă pe calea noastră de a ne recâștiga marja țintă de aproximativ 7 procente în următorii doi-trei ani”.

Pentru perioada de raportare actuală, Bosch preconizează „ca cifra vânzărilor să crească cu aproximativ 6 procente față de anul precedent, în timp ce marja din operațiuni se va îmbunătăți ușor, la aproximativ 3 procente sau aproximativ 4 procente, fără costuri de restructurare. Cu toate acestea, acest lucru depinde de efectele blocajelor din domeniul semiconductorilor, care sunt dificil de evaluat”. 

Situația financiară a Grupului Bosch în 2020: 

Mi Smart Band 6, cel mai popular produs din gama wearable Xiaomi, este disponibil în România

0

Xiaomi, lider în tehnologie globală, lansează pe piața din România dispozitivul Mi Smart Band 6, dezvoltat pe strategia Smartphone x AIoT, ultima versiune a celui mai bine vândut produs din gama wearable, atât în China, cât și în piețele globale. Astfel, Xiaomi își sprijină utilizatorii să fie cu un pas în față în adoptarea unui stil de viață activ și îmbunătățirea performanțelor personale.

Mi Smart Band 6 va fi disponibil în rețeaua partenerilor oficiali Xiaomi, începând de la prețul recomandat de vânzare de 219.99 lei. 

Mi Smart Band 6 va beneficia de un discount de 10% la lansare și poate fi achiziționat la prețul recomandat de 199.99 lei, în perioada 23-28 aprilie. Oferta este disponibilă pe mi-home.ro, în Mi Store (Mega Mall București, nivel -1), dar și în magazinele partenerilor oficiali eMAG, Altex, Flanco și PC Garage.

Mi Smart Band 6: Un pas în față

Ca lider mondial pe segmentul wearable de smart band1-uri, Xiaomi continuă să ofere produse uimitoare, în continuă dezvoltare, și să se mențină în fruntea unei industrii care se schimbă în permanență. Ultimul dispozitiv lansat de Xiaomi în seria Mi Smart Band pornește de la aceste premise. Cele mai inovative specificații sunt: 

Display-ul Full Screen Touch de 1.56’’: Dezvoltat pe baza stilului funcțional al modelelor anterioare atât de populare, noul Mi Smart Band 6 a primit un upgrade important al ecranului, care este acum AMOLED și are o dimensiune de 1.56’’. Cu o formă unică și adaptat perfect pentru alergare, ecranul oferă o rezoluție clară de 326 pixeli per inch și are o suprafață mai mare cu aproximativ 50% față de modelul anterior2. Astfel, în timpul antrenamentelor, utilizatorii își pot verifica mai ușor și mai rapid indicii de performanță și notificările. De asemenea, ecranul poate fi personalizat cu peste 60 de teme diferite.  

Moduri de antrenament extinse: Mi Smart Band 6 oferă de două ori mai multe opțiuni pentru fitness și are nu mai puțin de 30 de tipuri de exerciții. Utilizatorii se vor bucura mai mult de antrenamentele de la sală, fie că sunt intense sau ușoare, pot încerca diferite sporturi sau pot chiar să-l folosească în timpul activităților amuzante, precum zumba sau street dance. De asemenea, dispozitivul detectează automat 6 activități uzuale de fitness, pentru o monitorizare cât mai exactă a indicilor de performanță și înregistrarea acestora pe mai multe zile. 

Funcții de monitorizare a sănătății: Mi Smart Band 6 le oferă utilizatorilor detalii zilnice despre sănătatea lor. Noul model are funcție de măsurare a nivelului de oxigen din sânge (SpO2)3, monitorizează exact ritmul cardiac, dar și ciclurile de somn, inclusiv cele de tip REM, sau calitatea respirației din timpul somnului. Produsul are și o funcție de monitorizare a nivelului de stres, dar și o funcție prin care utilizatorii sunt învățați să își regleze respirația, acoperind astfel toate detaliile legate de sănătate și stil de viață.      

Mi Smart Band 6 este partenerul perfect pentru antrenamente. Bateria sa rezistă 14 zile cu o singură încărcare4 și se alimentează printr-un suport magnetic. Rezistent la apă până la 5 ATM, Mi Smart Band 6 poate fi utilizat și în bazin, la scufundări sau în timpul dușului. Dispozitivul are o curea ușoară și confortabilă, disponibilă în șase culori diferite5.  

Imaginile produsului sunt disponibile aici: Mi Smart Band 6.

One pager: Mi Smart Band 6.

1Sursa: Estimările Canalys pe segmentul Wearable Band, categoria basic band, T4 2020. 

2Mărimea ecranului Mi Smart Band 6 este cu aproximativ 50% mai mare în comparație cu Mi Smart Band 5. Date obținute din laboratoarele Huami.

3Funcția SpO2 nu ar trebui să fie folosită în scopuri medicale. Toate datele și monitorizările ar trebui folosite doar ca parametrii personali.

4Testat în laboratoarele Huami, rezultatele actuale ar putea varia.

5Disponibilitatea poate varia în funcție de piață.

2web: Strategia de brand, coroborată cu zona de IT ajută un IMM să crească şi cu 50%

0

Antreprenorii au continuat să investească în servicii coroborate de branding şi de IT în prima parte a anului curent, arată datele 2web, companie care furnizează Consultanță Branding și servicii digitale user centered pentru antreprenori și companii. Pentru a mixa capacitatea zonei de IT cu cea de marketing, IMM-urile au adăugat şi alte instrumente digitale la produsele IT existente pentru a-şi susţine dezvoltarea accelerată, indiferent de locație.

Astfel, doar în primele 3 luni ale anului 2021, printre cele mai folosite instrumente digitale de către clienţii 2 web se numără: website-urile, platformele online, formularele de research, toolurile, interviurile, produsele digitale. Un astfel de proiect mediu ca şi complexitate format din zona de IT cu cea de branding ajunge la 20.000 de EURO, iar antreprenorii care îl folosesc vin din industrii diverse precum tehnologie, fashion, consultanță, asigurări și finanțe.

Zona de IT ajută şi cu 50% strategia de brand pentru ca business-ul să beneficieze de vizibilitate, distribuție în plan international şi să aducă valoare în piață. IT-ul reprezintă o zonă de suport prin care o companie poate să se extindă și să creeze valoare, iar ghidarea conform unei strategii de marketing anuală care vine cu un plan de acțiuni, îi va permite companiei să evolueze și să se adapteze în direcția dorită.

„O organizație stabilă în zona digitală care obține engagement, conversii, care aduce soluții la problemele identificate în piață va fi relevantă pentru consumatorii săi atât timp cât beneficiază de un branding puternic, iar antreprenorii care investesc concomitent şi în zona de IT, vor ajunge să fidelizeze şi mai mult publicul căruia i se adresează.  Cu viziune și tactici, dezvoltarea se concretizează prin activități de marketing și diverse tooluri din zona de IT, ajungând astfel la audiență – ca un numitor comun – Brandul companiei. IMM-urile care beneficiază cel mai rapid de aceste beneficii sunt cele care își definesc încă de la început prioritățile și obiectivele în zona de Brand și digital”, declară Andreea Avramescu, Co-Owner 2web Software & Services.

2websoftware & services a lansat instrumentul digital „Grand Circle Online”, prin intermediul căruia oferă antreprenorilor acces la produse personalizate de software dar şi la acţiuni digitale, de la activități specifice de UX research, necesare pentru a defini audienţa, Design & Digital Developement: elemente vizuale pentru layouturi, platforme și produse digitale, conform misiunii brandului, totodată urmărind obiectivele de business.

Rolul unei companii este să livreze promisiunea sa de brand şi să ajungă la public, sub forma unei singure voci. Această stare este foarte puternică pentru audiență, iar antreprenorii trebuie să construiască touch-pointuri pentru a crea sentimente în jurul unui brand/ produs digital.

Firmele cu un brand bun își îndeplinesc promisiunea. Firmele cu un brand extraordinar anticipează. Cum? Înțelegându-și audiența, vorbind, interacționând cu ea. Experiența digitală pozitivă prin toate aceste puncte create tocmai asta face, crește vizibilitatea companiei pentru audiență.

Tinerii în Arenă: micii antreprenori mai au doar câteva zile până la prezentările în fața juriului format din oameni de afaceri celebri. Peste 1500 de tineri înscriși în proiect

0

Pe 27 aprilie, LIVE, de la ora 18.00, timp de 2 ore și jumătate, va avea loc Tinerii în Arenă. Cel mai mare eveniment de business din România adresat tinerilor aduce față în față 7 antreprenori de top din România și 7 tineri selecționați pe baza ideilor lor, vin să își prezinte planurile de business pentru a primi sprijin și mentorat.

Cristina Bâtlan, Camelia Șucu, Dragoș Petrescu, Dragoș Anastasiu, Cristian Onețiu, Felix Pătrășcanu și Bogdan Micu sunt membrii juriului care vor intra în arena virtuală pentru a împărtăși din experiența lor și a sprijini 7 echipe de elevi și studenți motivați, care au avut curajul să își transforme ideile în realitate.

Până în acest moment, peste 1500 de tineri s-au înscris la proiect și 7 dintre cele 15 business-uri selecționate urmează să fie prezentate în cadrul evenimentului.

Despre ce business-uri este vorba?

15 tineri din toată țara au fost selectați pentru a trece printr-un program de mentorat de o lună și jumătate, urmând ca la final, 7 dintre aceștia să aibă șansa să își prezinte ideea de afacere în fața antreprenorilor pentru a primi sprijinul acestora.

„Cred că, dacă îi ajutăm pe tineri să învețe din reușitele, dar și din greșelile noastre, mediul antreprenorial de mâine va fi mult mai sănătos, iar afacerile dezvoltate de ei mult mai solide” – a declarat Dragoș Anastasiu, antreprenor și investitor la Tinerii în Arenă

Echipele din program sunt atât liceeni cât și studenți, din diferite regiuni geografice ale României, atât din zona urbană cât și rurală. Ideile de business sunt de asemenea foarte diverse cuprinzând industrii și segmente precum: HoReCa, turism, servicii precum agregatoare de oferte, curățenie sau marketplace-uri, educație, consultanță de modă sau siguranță. Ideile participante în program pot fi văzute aici și chiar votate pentru premiul publicului.

Cum se va desfășura evenimentul?

Evenimentul este cuprins din 3 părți: în prima parte a evenimentului fiecare din cei 7 antreprenori va împărtăși din experiența și demitiza un aspect legat de antreprenoriat într-o pastilă concentrată de informație cu durata de 3 minute. Subiectele cuprind începutul în business, frica de eșec sau cum arată defapt viața unui antreprenor. În a doua parte a evenimentului, cei 7 tineri vor veni să își prezinte ideile de business în fața antreprenorilor pentru a obține de la aceștia sprijin și mentorat, în schimbul cărora vor oferi un procent din afacerea lor. În cea de-a treia parte, tinerii vor avea oportunitatea de a se conecta direct cu antreprenorii, având șansa de a le adresa întrebări în cadrul unor discuții private cu ei.

Cei 7 antreprenori participanți sunt:

  • Dragoș Petrescu este unul dintre cei mai importanți oameni din industria HoReCa și fondator al Grupului City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante;
  • Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români și președintele grupului Eurolines, cel mai important exit din România în industria de transporturi;
  • Cristian Onețiu este co-fondatorul celei mai mari companii de vânzări directe din România și fondator al programului Scale-up 1000;
  • Cristina Bâtlan este fondatoarea brandului Musette, un brand global de pantofi și genți;
  • Felix Pătrășcanu este co-fondatorul Fan Courier, lider pe piața serviciilor de curierat din România
  • Camelia Șucu este antreprenor în serie și co-fondatoarea Mobexpert, cea mai mare companie autohtonă de profil, din care a făcut exitul în 2007
  • Bogdan Micu este antreprenor în serie cu o cifra cumulată de afaceri de 1,5 miliarde de euro

„Observăm o foarte mare dorință în rândul tinerilor de a începe o afacere. Din nefericire, cei mai multi dintre ei nu fac nimic cu această energie antreprenorială, iar țara noastră are nevoie de mai mulți antreprenori. Sunt prea puțini tineri între 18-24 de ani care își pornesc o afacere comparat cu țările ce au o cultură antreprenorială mai dezvoltată iar în contextul de astăzi online-ul aduce multe oportunități ca ei să facă asta. Prin Tinerii în Arenă ne dorim să îi ajutăm pe tinerii interesați de antreprenoriat să facă primul pas și să venim cu un plus de motivație și acțiune. Poate o parte dintre ei vor ajunge să devină următorii unicorni ai României” – a declarat Alin Claudiu Apostu, organizatorul și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Înscrierile la eveniment sunt gratuite la linkul următor https://app.eventmix.live/tineriiinarena/, iar mai multe informații puteți obține de pe pagina evenimentului: https://fb.me/e/14LODVbGM .

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders.

_________________

Despre Vreau să fiu Antreprenor

Vreau să fiu Antreprenor este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 260 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 32.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 9 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit în 2019 premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

Anul marii alegeri în Germania

0

Multă vreme, ceea ce se petrecea în Franța era simptomatic pentru Europa. Între timp, Germania a devenit țara reprezentativă. Vitalitatea economiei bazate pe codecizie (Mitbestimmung), statul de drept în care demnitatea umană este fir conducător, statul social trecut prin reforme (mai nou, reformele Hartz), conduceri legitimate democratic și nivelul dezbaterii publice asigură Germaniei acest loc reprezentativ. În istorie contează să fii performant – astăzi, desigur, în variate direcții. Germania este multiplu performantă – economic, instituțional, social, cultural.

În acest an, Germania intră în alegeri parlamentare. În 26 septembrie 2021, alegerile vor da un nou guvern. Cancelarul federal de azi nu a dorit să mai candideze.

Rămâne ca istoria să evalueze, cu distanța în timp necesară, rolul cancelarului federal Angela Merkel. Este însă de pe acum clar că Germania, revenită sub predecesori în fruntea Europei, și-a consolidat poziția sub toate aspectele. Angela Merkel a păstrat statura de om de stat. Cancelarul german a devenit liderul dătător de ton în Europa.

Cine cunoaște Germania și Europa de azi nu poate să nu adere la evaluare. Am avut privilegiul întâlnirilor cu liderul Angela Merkel și al discuțiilor cu domnia sa – între altele la Berlin (2002), Cluj-Napoca (2010), Chicago (2012). M-au impresionat orizontul larg al cunoștințelor, rapida ajungere la miezul uman al deciziilor și, peste toate, precizia abordării.

Se cuvin mereu evocate principiile din care s-a revendicat cancelarul federal, căci sunt aparte. Angela Merkel a pus înaintea politicii valorile. „Baza gândirii și acțiunii mele politice – scria ea – este înțelegerea creștină a omului și valorile fundamentale ce rezultă de aici – libertatea, solidaritatea și dreptatea” (Angela Merkel, Machtworte. Die Standpunkte der Kanzlerin, Herder, Freiburg, Basel, Wien, 2010, p. 109). Politica înseamnă să abordezi realitatea cu deschidere spre viitor, conform devizei „Gehe ins Offene! Să privim deschis, să vedem șansa riscului, să deșteptăm forța libertății pentru solidaritate și dreptate, să transpunem ideile în fapte și să facem aceasta în spiritul care a făcut puternică țara noastră – în spiritul unității și dreptului și libertății pentru patria germană“ (p. 150). Este responsabil să examinezi cu luciditate trecutul, dar „fără șabloane“ (p. 154) și clișee de gândire. „Ca oameni nu suntem perfecți, facem greșeli. Va trebui să răspundem la sfârșit în fața lui Dumnezeu. Aceasta trebuie să ne învețe smerenie – și în politică, în orice poziție de răspundere” (p. 114). Convingerea caracteristică actualului cancelar este că „atunci când are respirație largă, politica poate ajuta foarte mult ca lucrurile să se îndrepte spre bine” (p. 149).

Anul 2021 este socotit, pe bună dreptate, anul marii alegeri în Germania. El a debutat în 14 martie 2021, cu parlamentarele din două landuri, Baden-Württemberg și Rheinland-Pfalz, și cu alegeri locale în Hessen. Aceste alegeri nu spun totul – în definitiv, cele mai multe landuri abia urmează să-și spună părerea. Pare clar, totuși, că Verzii au câștigat, în primul land, iar social-democrații, în al doilea. Cele două guverne de land par să fie fără creștin-democrați. Localele din Hessen îi dau consolidați pe Verzi.

Mi se pare că social-democrații au de partea lor în Germania cele mai temeinice analize ale actualei societăți moderne, marcată de globalizare și digitalizare, dar nu izbutesc să le convertească în politici atrăgătoare. Este clar, de asemenea, că la creștini-democrați este nevoie de o adâncire a analizei și de soluții noi pentru a depăși impresia că se repetă. Iar acele curente care ies din schema deja clasică, cum sunt AfD sau alții, nu oferă încredere suficientă. Și Germania confirmă personalizarea politicii – scorurile electorale depind mult de candidați bine profilați.

Dacă tendința din landurile menționate se menține, Verzii vor juca un rol crescut la nivel național. Candidatul CDU la funcția de cancelar federal pare a fi liderul CSU. Formarea coaliției de guvernare s-ar putea să dea soluții fără precedent. Alte partide decât CDU, SPD și Verzii vor juca un rol doar prin aritmetica majorității.

Procesul electoral din Germania este spectaculos, fiind veritabil, și constituie un indicator al tendințelor din Europa. O țară ca România ar proceda cu cap învățând din felul curat, necorupt în care se fac alegeri în Germania. Desigur, și din altele!

Direct spus, văd patru chei ale succesului istoric al Germaniei: valoarea decidenților și pregătirea înaltă a forței de muncă; democrația bazată pe legitimare și justiția ce pleacă de la demnitatea persoanei spre a face dreptate; angajamentul proeuropean și privirea critică a situației în care s-a ajuns; și politica externă de deschidere și inovație.

Germania are renumele că se opune la a investi unde nu este capacitate de dezvoltare. Cum se observă ușor, în Uniunea Europeană pălăvrăgesc despre bani mai ales minți care nu au probat o asemenea capacitate. „V-am adus 80 de miliarde” spunea, falsificând, „președintele” României. De fapt, sunt banii cuveniți României din bugetul multianual, plus împrumuturi rambursabile și granturi cu cofinanțare.

Respectivele minți cred că doar din bani vine dezvoltarea. Când citești istorie și observi luciditatea și cunoștințele cu care s-au decis corelațiile în Germania de după 1945, îți dai seama încă odată de diferența dintre abordarea profesională a dezvoltării, de acolo, și, de exemplu, diletantele recitaluri de cifre televizate de la noi.

Un clișeu persistent este acela că Germania s-a reconstruit după catastrofa din 1945 cu „planul Marshall”. Unii chiar cred în această simplificare. Desigur, banii au rolul lor. Dar istoriile economice ale Germaniei postbelice au dovedit că la rapida reconstrucție au contribuit multe, inclusiv cunoscutul program american. Au contribuit, însă, mai ales decizii competente și calificarea înaltă a forței de muncă germane, pe care nici național-socialismul nu a putut-o distruge. „Structurile de calificare de dinainte de război s-au păstrat, cel puțin, chiar dacă nu s-au dezvoltat mai departe. Se adaugă efectele «learning-by-doing» condiționate de război, ridicata mobilitate a forței de muncă germane ca urmare a folosirii de «lucrători străini (Fremdarbeitern)» și o îmbunătățire perceptibilă a formării muncitorilor specializați în anii treizeci” (Werner Abelshauser, Wirtschaftsgeschichte der Bundesrepublik Deutschland 1945-1980, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1983, p. 24). Așadar, decidenții pregătiți și forța de muncă calificată explică în fond succesul istoric al Germaniei postbelice.

Din acest fapt este de învățat și astăzi. Mai cu seamă că și acum, după multe decenii, în România se mai bat câmpii cu explicații superficiale despre ce ar fi de făcut. Aici se cultivă și acum, în locul folosirii meritocratice a oamenilor, selecția de nepricepuți la decizii, simultan cu distrugerea a ce a mai rămas din educație.

Țările europene se lasă ușor obsedate de istorie. Și în această privință, România actuală este ilustrativă. Aici, în plus, istoricii nu au lămurit istoria ultimului secol nici măcar la Centenarul țării. Cum era de așteptat, inși care își dau retroactiv merite și profitori ai situației se găsesc, cum se vede cu ochiul liber, din nou. Cum sugera un scriitor cunoscut, kilometrul zero al cotiturii din 1989 este abia de eliberat de falsuri și reconstituit.

Germania a fost în mijlocul istoriei europene și mondiale și ar avea multe de spus. Istoriografia ei (cu Joachim Fest, Eberhard Jäckel, Martin Broszat, frații Hans și Wolfgang J. Mommsen, Thomas Nipperdey, Hans Ulrich Wehler, Heinrich August Winkler și alții) a tratat cu răspundere lucrurile. Lecția acestei istoriografii este, efectiv, unică.

Dar Germania nu s-a lăsat manipulată în privința trecutului. Comisia Joachim Gauck și-a făcut datoria cu rigoare profesională – nu sub presiuni la fabricații sau exonerări. Cel mai recent, pentru a pune capăt „revizionismului” reizbucnit în unele țări din Răsărit, „Der Spiegel” a tipărit un articol istoric (Heiko Maas, Andreas Wirsching, Keine Politik ohne Geschichte, 7 mai 2020), în care se reia întrebarea: cine răspunde de declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial și de crima fără seamăn a Holocaustului (Shoah)? Răspunsul autorilor a fost că „singură Germania a declanșat, cu atacul asupra Poloniei, Al Doilea Război Mondial. Și singură Germania poartă răspunderea pentru crimele față de umanitate ale Holocaustului”. Este pentru prima oară în istoria recentă când o mare putere își asumă răspunderea pentru declanșarea războiului și crime.

Germania s-a stabilit postbelic ca democrație – una care s-a îngrijit, înainte de orice, de legitimare. Juriștii și decidenții ei au știut importanța crucială a legitimării în construcția statului și au îmbrățișat legitimarea democratică. Până și în actul de legitimitate istorică indiscutabilă al reunificării din anii nouăzeci a existat tăria de caracter a unei controverse, Kohl – Habermas, spre a asigura legitimarea democratică a deciziei. Spus simplu, în Germania actuală democrația axată pe legitimare în alegeri libere este dependentă doar de democrație, iar justiția ei doar de justiție. De altfel, președintele Curții Constituționale germane mărturisea inclusiv „neliniștea etică” la adoptarea de decizii și le cerea magistraților același lucru. Orientarea spre dreptate dă coerență societății.

Este grăitor faptul că, atunci când în Bundestag s-a aflat că în România actuală funcționează „protocoale de colaborare procurori – judecători – servicii secrete”, semnate în anii 2009-2018, unii parlamentari germani au spus că, dacă s-ar fi petrecut așa ceva în țara lor, „totul ar fi luat foc”. Dimpotrivă, în România, primul pas este mușamalizarea, iar supravegherea de către Securitate a justiției tocmai se extinde! Căci „președintele” și „guvernul meu” au reușit zilele trecute „isprava” de a anihila, cu „majoritatea” din Senatul de azi, proiectul „legii de interzicere a intervenției serviciilor secrete în justiție”. Așa stând lucrurile, despre ce „justiție” este vorba la Carpați?

Unificarea europeană este un proiect ce vine de departe – cel puțin de la Nietzsche încoace. Germania nu numai că a fost actor de primă oră al unificării europene, dar a fost mereu cel mai calificat avocat al acesteia. Ea întreține cea mai temeinică dezbatere despre unificarea europeană.

Numai că această țară refuză reducerea discuției despre unitatea Europei la o ideologie sau la o nouă diviziune pe continent. Germania știe să fie critică față de derapaj. Destul să amintesc că scriitorul Hans Magnus Enzensberger arăta cu claritate că „cetățenii sunt condamnați la pasivitate” de cadrul decizional din Uniunea Europeană actuală (Sanfter Monster Bruxelles oder die Entmündingung Europas, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2013, p. 60). Habermas nu a ezitat să acuze „o tacită lovitură de stat în Uniunea Europeană”, prin care cetățenii au pierdut, iar Consiliul European a preluat puterea, deși nu este decât „un organism guvernamental care se angajează în politică fără a fi autorizat de cineva să o facă”. Tot filosoful a spus răspicat că cea mai mare primejdie pentru Uniunea Europeană nu este „populismul politic”, cum se crede, ci „impasul furios” în ceea ce privește integrarea și „diviziunile persistente datorate austerității”. „Eu condamn – spunea Habermas în 2017 – partidele politice existente. Politicienii noștri sunt de mult timp incapabili să aspire la altceva decât la realegerea lor. Ei nu au substanță politică, nici convingeri”. Istoricul Andreas Wirsching scrie că „integrarea [europeană] în forma tradițională, ca proiect postbelic specific vest-european, este, în orice caz, la sfârșit. Timpul său a trecut, într-o epocă în care trebuie stabilite din nou prioritățile” (Demokratie und Globalisierung. Europa seit 1989, C.H. Beck, München, 2015, p. 228). Înseși descrierea istorică și conceptele unificării europene se cer schimbate.

Cum am scris în alt loc, Germania este atașată valorilor societății moderne, fără a fi opacă la realități. Ea este fidelă alianțelor, fără a fi mimetică, este creativă, fără a recurge la aventuri. Germania este credincioasă alianței occidentale, cu o analiză proprie a evenimentelor. Cancelarii federali s-au opus, toți, unei noi scindări a lumii, argumentând că izolarea unor țări în era proliferării nucleare nu rezolvă ceva, dar mărește pericolele.

Bunăoară, Helmut Schmidt a salutat mereu declarația președintelui Richard von Weizsäcker, din 1985, în care s-a acceptat că „războiul pierdut a fost o eliberare”. Această eliberare „se datorează americanilor, englezilor și rușilor” (Helmut Schmidt, Giovanni di Lorenzo, Auf eine Zigarete mit Helmut Schmidt, Kiepenheuer & Witsch, Koln, 2016, p. 25). El a evocat mereu exemple de cooperare profundă. De pildă, la un moment dat, în alianța nord-atlantică s-a lansat ideea de a planta de-a lungul frontierei răsăritene a Germaniei Federale mine nucleare. Grație cooperării cu secretarul american al apărării, cancelarul federal Helmut Schmidt a putut evita expunerea inutilă a țării sale. După părerea sa, toate rațiunile strategice duc la a considera cu atenție dezvoltarea efectivă ce are loc în Rusia (p. 86), la a aborda politic litigiile și a evita măsuri de genul „boicotării” (p. 153), care nici nu dau rezultate.

Imediat după tragedia din piața Tiananmen, Helmut Schmidt a cooperat cu Henri Kissinger și Robert McNamara și cu conducerea chineză pentru ca, împreună, să prevină alunecarea lumii într-un nou „război rece” (p.212-213). El spunea că pe evoluția Chinei spre economia de piață se poate conta, doar că, inevitabil, vor surveni implicațiile concurenței.

La rândul său, Gerhard Schröder a evocat pledoaria președintelui Bill Clinton pentru politica de stabilizare a Rusiei. El scrie că a găsit aceeași evaluare la președintele rus, care “vrea să restabilească importanța Rusiei. […] Cu alte cuvinte, el vede o misiune a Rusiei ca parte a Europei, desigur cu o componentă asiatică, de care este foarte conștient, dar cultural, emoțional și sub aspectul sentimentului vieții și al reprezentării valorilor ca parte a Europei” (Gerhard Schröder, Entscheidungen. Mein Leben in der Politik, Hoffman und Campe, Hamburg, 2006, p.457). Este greșit ca Rusia să fie evaluată din perspectiva unui conflict sau altul și luată doar ca sursă de probleme. Iar în ceea ce privește China, Gerhard Schröder scrie: „Nici o provocare globală – de pildă climatul, politica energiei și asigurarea păcii – nu se va putea aborda cu succes, în viitor, fără China” (p.141).

Strategia dezvoltării Germaniei, raportarea ei la istorie, la Uniunea Europeană și la lume rămân, fiecare, un capitol deschis, din care este de învățat. Un ziarist m-a întrebat: ce ar trebui ca România să preia în primul rând din Germania, pe lângă investiții? Răspunsul meu este că ar fi de preluat urgent seriozitatea justiției, începând cu prevederile scoaterii ei de sub controlul oricărei persoane, orice funcție ar avea în stat, și încheind cu criteriile redactării legilor și sistemul pregătirii magistraților.

O întrebare dificilă se discută deja internațional: continuă revenirea Germaniei cu ascensiunea ei între supraputeri? Este greu de răspuns exact. Dar, așa cum arată lumea de astăzi – cu nevoia perceptibilă de schimbare – consider că ascensiunea Germaniei va continua, chiar dacă acea urcare nu este ambiție. Oricum, marea alegere din Germania anului 2021 va avea impact mult dincolo de frontierele țării.

Scăderea pregătirii în România actuală

0

Valoarea deciziilor și randamentul activităților depind, până la urmă, de nivelul pregătirii profesionale, civice și morale dintr-o comunitate. Depind, desigur, și de organizări, de politici, dar depind cel mai direct de nivelul acestei pregătiri.

Cel puțin câteva fapte recente ridică din nou întrebări grave privind nivelul pregătirii din România actuală.

Primul fapt s-a petrecut la Facultatea de Drept de la Universitatea București, unde câteva zeci de studenți au copiat la examen. Faptul în sine poate părea oarecare, dar, din păcate, nu este izolat. Mulți concetățeni au de relatat multe la o discuție fără perdea. Iar dacă într-una dintre primele universități din țară se petrec asemenea fapte, putem bănui ce este în altele. Și dacă în universități are loc așa ceva, putem să ne imaginăm restul.

Nu este singurul exemplu de fraude care afectează nivelul pregătirii în universitățile de azi. În definitiv, beneficiari de fraude sunt deja numeroși. Unii sunt chiar cei „universitari” ajunși pe căi insalubre (nepotism, servicii reciproce, corupere, influențe, falsificări de acte) și numeroși inși care etalează acte de studii fără acoperire. Ca să nu mai insistăm asupra doctoratelor plagiate și profesurilor fraudate! Acum se dezvăluie, de pildă, că în dosarele de concurs sunt raportate cărți cu ISBN-uri, dar care nu s-au tipărit, sau cărți care constau doar din coperți! Sau că mai nou unii „universitari” și-au angajat odraslele în reciprocitate – „tu pe a mea, eu pe a ta”.

Al doilea fapt este răspunsul ministrului educației la o întrebare a presei. Cum se știe, în Germania, ministerul educației oferă șansa, prin modificarea legislației, ca elevii să repete anul școlar ratat în pandemia începută în 2020. În acea țară se știe bine că se recuperează greu ceea ce nu se învață la timp și, mai ales, că exigența nu este relativă. La noi, „merge și așa!” – cum s-a întâmplat, de altfel, în 2020: s-a redus materia predată, s-au ușurat examenele și s-au bifat „realizări”. Ministrul de resort de la București declară acum cu suficiență că face recuperări și că are bani. Pesemne că în Germania nu sunt bani și nu se știe de recuperări! Sau, mai curând, se știe ce este pregătirea!

Al treilea fapt îl reprezintă declarația mai mult decât stupefiantă a „președintelui” României actuale: „Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”(detaliat în Cornel Nistorescu, „Președintele și ministrul – tămâie la drept”, în „Cotidianul”, 7 martie 2021). Se observase de mult că „președintele” pricepe greu ce se discută – economie, administrație, educație, drept, relații internaționale. Ce spune este adesea superficial, chiar greșit și dăunător. Luând în seamă doar declarația, cum să modifici o hotărâre definitivă de clasare a unui dosar, a unei instanțe, rămânând în teritoriul justiției? „Președintele” nu pare a ști ce înseamnă justiție.

Iar această declarație trimite la alte două fapte. Ea sugerează, pe de o parte, cât de mari au putut fi abuzurile din „justiția” pe care „președintele” o patronează de ani buni. Nu întâmplător, România acestor ani a revenit la oribile condamnări politice. Pe de altă parte, declarația deconspiră ce nivel de pregătire are cel care vorbește de ridicolul său „program” al „României educate”.

Al patrulea fapt este nivelul de pregătire profesional, civic, moral – un veritabil record în jos – al celor care au fost aduși în „guvernul meu”. Unii au devenit „pregătiți” doar pentru că au fost în joc bani de undeva, nu capacitate personală – când se știe de mult că banii, în lipsa capacităților, nu dau decât competențe de fațadă, oricare ar fi stăruința! Alții invocă certificate și diplome căutând să tragă profit din existența de teancuri de cartoane fără acoperire valorică și din indistincția răspândită în România actuală dintre trecere de examene și pregătire reală.

Faptele evocate sunt doar câteva dintr-un pachet ce indică nivel de pregătire scăzut și, din nefericire, în scădere, căci măsurile care se iau acum în educație nu vor face decât să ducă și mai jos. Unii vorbesc despre „colapsul” sau „descompunerea” educației din România. Există însă, trebuie menționat, și insule sustrase trendului negativ, cum sunt, de pildă, școlile și liceele private. În orice caz, nu severitatea diagnosticului mi se pare esențială. Primejdioasă este slăbirea în continuare a educației, cu consecințe în toate direcțiile vieții.

Cel mai recent pregătirea scăzută a decidenților s-a văzut în abordarea nepricepută a pandemiei, cu rezultatele tragice ce sporesc de la o zi la alta. Fiind puțin circulată, de fapt izolată, nu doar în raport cu Vestul, dar izolată și în Est, România beneficiază modest de legături, comerciale sau de altă natură. Dar ar fi putut să beneficieze în oprirea COVID-19. Nu a fost să fie.

Amatorismul decidenților, voința meschină de a profita de pandemie, incapacitatea de a gestiona dificultăți, cugetarea greoaie, plină de clișee și depășită au generat în țară o situație critică, al cărei sfârșit nu se întrevede. Deocamdată, decidenții au falsificat atât de mult date și indicii, încât nici nu se cunoaște suprafața infectărilor.

Când se discută cauzele slăbirii pregătirii, se trimite, ca un reflex, la trecut.

Ar fi, se spune, infrastructură depășită în educație. Deși aș observa că în multe locuri din țară infrastructura este la zi. Multe școli și licee sunt de fapt în regulă din acest punct de vedere. Ca alt exemplu, în 2012, când am părăsit Rectoratul, universitatea clujeană avea, conform analizelor americane și europene, infrastructura comparabilă cu cea a unei universități relevante din America sau Europa de Vest! Era deja competitivă.

Se spune că dascălii ar fi nepregătiți. Nu este tocmai așa! Dascălii sunt ca oriunde, diverși. Sunt dator să menționez că în reforma din 1997-2000, covârșitoarea majoritate a dascălilor s-au angajat într-o serioasă schimbare în bine a educației și că, împreună cu ei, am închis primul capitol în negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană și la NATO. Depinde ce propui, dacă ai idei și viziune și cum discuți cu dascălii.

Se mai acuză că ar fi fost create prea multe „universități private”. Poate-i adevărat! Ele erau înființate deja și nu am înființat vreuna – nici ca ministru al educației naționale. Dar am spus mereu că, dacă aș face o universitate privată, aș face-o mult mai bună decât oricare dintre universitățile de stat din țară!

Evident, nu trebuie generalizat în grabă. Dar nu am fi responsabili dacă nu am spune că, oricât de exigent judecăm ceea ce a fost, nu trecutul explică prezentul. Scăderile din prezent se explică prin abuzurile și precaritatea pregătirii celor care decid.

Din trecutul ceva mai lung, prezentul și-a luat, desigur, decidenți slab pregătiți, care se văd azi pe scenă. Este însă de menționat că respectivii nu ar fi contat nicidecum, orice trecut considerăm. Cum îmi spune mereu un amic, ei nu ar fi depășit roluri de ocazie.

Se pune întrebarea: cine i-a selectat pentru a decide fața țării și a o desfigura? Este o întrebare tot mai gravă, dat fiind, de pildă, faptul istoric extrem de dăunător, al umplerii funcțiilor de decizie din țară cu neisprăviți, la care istoria va trebui într-o bună zi să dea răspuns!

Desigur, slaba pregătire a decidenților de azi este până la urmă a lor. Sunt însă tot mai costisitoare acum deciziile lor nesăbuite. Iată câteva.

Se dărâmă astăzi ceea ce era sursa de motivare pentru pregătire a oricărui tânăr: convingerea că pozițiile la care aspiră în societate sunt deschise oricărui cetățean merituos, iar concursurile triază. Generații la rând au trăit această convingere, chiar dacă fără iluzii. Astăzi, această convingere este contrazisă. Așa cum arată lucrurile, de sus până jos, niciun vârf intelectual nu este în siajul administrației actuale. Niciunul dintre vârfurile promoțiilor nu este printre decidenți.

Ar trebui văzut unde sunt vârfurile, care în mod cert există. Unde sunt în raport cu deciziile! Se poate constata ușor că mulți cu pregătire aproximativă au ajuns la butoane mai ales prin excesele “deciziilor unipersonale” ce înfloresc în societatea noastră și o împing în degradare. Unde sunt concursurile pentru funcții publice?

Situația este și mai complicată. Nu este democrație care se respectă fără meritocrație. Chiar și în SUA, care a întruchipat cel mai bine această deviză, se acuză viguros că acum cei ajunși în poziții datorită părinților îi blochează pe ceilalți. Aceștia din urmă pierd competiția pentru venit și status (vezi Daniel Markovits, „The Meritocracy Trap”, Penguin Press, New York, 2019) chiar și atunci când se joacă după reguli.

America își face reproșuri că nu poate asigura oportunități celor care nu au avut favorul situației părinților. Cât ar fi însă de reproșat în România actuală, unde la inegalitatea părinților se adaugă nepotismul, serviciile în reciprocitate, corupția, „desemnările unipersonale”, aranjamente de culise – toate împotriva meritelor?

Nu mă refer aici pe larg la erorile din educație. Le-am semnalat nu demult (A. Marga, „Viitorul universității”, Ecou Transilvan, 2020) și nu le reiau. Mă refer doar la trei fapte care coboară acum pregătirea din țară.

Primul este acela că România a trecut nechibzuit la suspendarea școlii prin „starea de urgență” („de demență”, cum bine s-a spus!) din primăvara anului 2020. Am arătat la timp că este o măsură greșită, pe care alte țări nu au luat-o (A. Marga, „Lecțiile pandemiei”, Tribuna, Cluj-Napoca, 2020). Era normal să se aplice măsuri antipandemice, dar ele trebuiau gândite altfel – de pildă, stimulând autonomii locale și concursul fiecărui cetățean. Cum am spus, greșeala putea fi corectată „mușcând” din lunga vacanță de vară. S-a preferat o politizare primitivă.

S-a trecut, nu fără emfază deplasată, la predarea online. Numai că mijloacele de evaluare a pregătirii sunt slabe la noi. Și studenții, și elevii spun că nu iese o pregătire de calitate. În locuri optime din lume, în cele mai bune universități, rezultă abia 60% din performanțele anterioare. Nu discut faptul că sute de mii de elevi și studenți din România de azi nu au avut de fapt acces online. Nici absența de fapt a pedagogiei pentru online.

Se pricepe deocamdată greu, chiar și de către unii specialiști, ce ar trebui să fie pregătirea de azi. Desigur, pregătirea înseamnă cunoștințe sincronizate, care-l fac pe posesor capabil să abordeze un domeniu și să învețe. Nu este însă pregătire fără înțelegerea cunoștințelor și a contextului, cu nevoile lui. Nu este pregătire fără conștiința valorilor. Nici fără dedicare și reflexivitate.

Nu se poate să nu remarcăm că, la noi, la scăderea pregătirii contribuie și mentalități lăuntrice educației. Iată două, cu pondere.

Prima este în jurul studiilor în afara țării. Personal am dorit intens să fac doctoratul în afară și m-am bucurat – în condițiile din anii șaptezeci, ca unul venit la universitate dintr-o familie simplă și dintr-un ținut oarecare, fără a avea pe cineva în spate – de șansa de a merge la cel care avea să devină vârful mondial al filosofiei. Dar nu am avut niciodată sentimentul că acest fapt îmi dă vreo distincție aparte. Mi-era clar că pregătirea trebuie să o confirm prin valoare – prin profesionalism, civism, dedicare. Altfel, pregătirea „afară“ este doar excursie.

Azi, din nefericire, România s-a umplut la decizii nu de inși valoroși care au studiat „în afară”. S-a văzut cum unii dintre cei care au studiat „în afară” au dus la prăbușire unitățile de care s-au ocupat. România s-a umplut de gonflați în pretenții goale, mai cu seamă de odrasle, cum se vede și în guvernarea actuală. Țara s-a umplut nu de valori sigure, ci de inși poate mai informați, dar fără pricepere și dedicare, de cariere datorate de fapt aranjamentelor, nu meritelor certe.

La un moment dat, cineva se flata, în declarații scrise, că este „ajuns, fiind deja la cele mai înalte titluri”. Mulți au rămas siderați – mai ales că nu mai era secret ce serviciu secret a creat acea „ajungere”. Este clar că se înțelege greu spre deloc că o carieră formală (funcții, titluri etc.) nu este totul în viață. Mai este nevoie de valoare profesională, civică și morală atestată de contribuții pe măsură. Cariera formală poate să fie – cum și este în destule cazuri vizibile – străină și de valoare și de contribuție. Sub funcțiile și titlurile multora din România actuală nu sunt de fapt decât prestații banale, poate prea banale, ce țin până la frontieră.

Putem discuta îndelung, dar să nu ne mire efectele scăderii pregătirii. Cum am mai spus, nivelul de pregătire nu este totul în societate – mai intervin munca stăruitoare, organizările, pluralismul, instituțiile și altele. Dar alegerea între „meritocrație”, „mediocrație”, „prostocrație” și „ochlocrație” are oriunde efecte pe scară mare. Prostocrația instalată în structurile de decizie ale României actuale, cum se observă ușor, are efecte ce ating mai toate domeniile și instituțiile.

De pildă, este mai mare decât în oricare altă țară europeană așteptarea, tipică societăților debusolate și manipulate, a banilor de la Uniunea Europeană și este prea mică preocuparea de generare a resurselor financiare. Aceiași decidenți nepregătiți au creat o iluzie de care Bruxelles-ul ia deja distanță. Nu este vorba de „v-am adus
80 de miliarde!”, cum se perora, iresponsabil față de numeroșii români loviți de necazuri. Este vorba de bani dintr-un buget ce revin țării pe mulți ani, de granturi (vreo 16 miliarde euro ce se dau sub condiția cofinanțării a 25%) și de împrumuturi rambursabile. Nu ar fi mai matur și benefic să se lupte și pentru generarea de bani prin performanțe competitive, proprii?

Cel mai bun cunoscător actual al economiei României a arătat, cu toate argumentele, că România nu a atins nici în 2019 producția totală din anul 1988, an, de altfel, sărac (Florin Georgescu, „Capitalul în România postcomunistă”, Editura Academiei Române, București, 2019). Atunci când analizează exportul actual al României, economiști integri din țară arată că este vorba de produse puțin prelucrate și cu valoare adăugată mică. Iar recent, nu altcineva decât publicația „The Economist”, altfel simpatizantă cu cei care se dau „dreapta” politică, a tras linia: România de azi este de fapt „o democrație viciată”.

Nu cred că asemenea performanțe sunt spre lauda pregătirii din România actuală. Nu cred nici că așa se va putea continua. Pentru cetățeanul onest nu va fi acceptabil.

BestJobs: Ce domenii și ce joburi au fost cele mai „vânate” în primele luni ale anului, cu peste 1,9 milioane aplicări

0

Piața forței de muncă rămâne extrem de dinamică, într-un context economic dificil cauzat de pandemie. Candidații români au realizat, în primul trimestru al acestui an, peste 1,93 milioane de aplicări pentru posturile disponibile pe platforma BestJobs. Cele mai căutate domenii au fost Vânzări, unde s-au înregistrat peste 321.300 de aplicări, Finanțe / Contabilitate, cu peste 235.000 de aplicări, respectiv Management, cu peste 187.400 de aplicări.

De asemenea, în topul preferințelor românilor în căutarea unui loc de muncă se află: IT / Telecom – cu peste 140.100 de aplicări, Administrativ / Secretariat – 127.000 de aplicări, Tehnicieni – peste 103.400 de aplicări, Marketing – peste 102.600 aplicări, Inginerie – 101.400 aplicări.

Totodată, dinamice au fost și domeniile: Call center / Client service – peste 90.500 aplicări, Transport / Distribuție – peste 60.500 de aplicări, Producție / Logistică – peste 59.000 aplicări, Resurse Umane – peste 54.500 aplicări și Construcții / Instalații – peste 42.200 de aplicări.

Domeniile care au înregistrat cele mai puține aplicări au fost Juridic / Sectorul Public, Sport / Artă / Divertisment, Medicină / Sănătate, Turism / Alimentație / Industria Ospitalității, Îngrijire copii / Curățenie, Agricultură, Securitate / Armată, Servicii de înfrumusețare.

Joburi part-time și care permit telemunca, în top 10 al celor mai populare anunțuri

Dintre anunțurile postate pe platforma BestJobs, în primul trimestru al acestui an, cele mai populare au fost în general cele care solicită experiență entry – level (0-2 ani). Anunțul „vedetă”, care a atras peste 3.840 de aplicări, a fost cel de Casier full-time – part-time. Pe locul doi, cu aproape 3.370 de aplicări, s-a aflat un anunț privind angajarea unui Asistent manager logistică, tot la nivel de începător, prin care se oferea un salariu net de 1.100 – 1.200 euro pe lună.  Pe locul trei, cu peste 2.800 de aplicări, s-a situat un anunț pentru angajarea de Operator call center – cu posibilitate part-time și care permite munca la distanță.

De asemenea, pe următoarele locuri în top 10 al anunțurilor cu cele mai multe aplicări se află, în ordine descrescătoare: Analist facturare (clienți strategici), Reprezentant vânzări, Customer Support Specialist – anunț ce permite munca la distanță, Office manager – anunț ce permite munca la distanță, Operator prelucrare si validare date – anunț ce permite munca la distanță, Reprezentant Vânzări și Customer Care – anunț ce permite munca la distanță.

Topul companiilor care au atras cele mai multe CV-uri în primul trimestru din 2021 este condus de Enel (circa 25.400 aplicanți), Allianz Technology (peste 11.000 aplicanți), Alpha Bank România (circa 9.800 aplicanți), Continental Automotive România SRL (circa 9.300 aplicanți), Vodafone Shared Services România (peste 8.640 aplicanți), Dräxlmaier România (circa 8.600 aplicanți), DM Drogerie Markt SRL (circa 8.300 aplicanți), Orange România SA (peste 7.100 aplicanți), Manpower România SRL (aproape 7.000 aplicanți), A&D Pharma – Dr.Max Group (peste 6.250 aplicanți).

Datele agregate pentru primele trei luni ale acestui an arată, așadar, că printre domeniile preferate de activitate sunt cele care permit munca de la distanță (remote). De altfel, criza sanitară a avut un impact semnificativ pe piața globală a forței de muncă, inclusiv în România, munca de la distanță devenind o practică obișnuită, iar domeniile ce permit un program flexibil de lucru fiind printre cele mai căutate, mai ales pentru freelanceri.

La finele anului trecut, aproape jumătate dintre angajații români lucrau complet remotely (de la distanță) sau în sistem hibrid (remote – la birou), potrivit unui sondaj realizat în ultimul trimestru al anului trecut la nivel global, printre care și România, de către BestJobs și Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanți de business din lume. Totuși, dacă ar avea această opțiune, doar 11% dintre angajații români ar vrea să lucreze doar la locul de muncă, aproape jumătate (48,4%) dorindu-și un sistem hibrid, iar 40,6% – doar de la distanță. Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 208.000 de oameni din peste 190 țări din întreaga lume, din care 2.572 de români.

_________________

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

România Eficientă: Renovarea energetică a clădirilor are un potențial enorm, nu putem rămâne blocați în legislație învechită

0

Nota de plată pentru conformarea parcului de clădiri la noile reglementări europene privind performanța energetică a clădirilor va fi uriașă. De aceea, este absolut nevoie ca legislația românească să fie îmbunătățită și adaptată cerințelor pieței pentru a atrage capitalul privat – inclusiv coparticiparea proprietarilor – în lucrările de renovare energetică a clădirilor. Deși considerabile, fondurile publice și europene nu vor fi suficiente în acest sector, atrage atenția Radu Dudău, coordonator al proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect național privat de eficiență energetică, derulat de Energy Policy Group (EPG) și susținut de OMV Petrom.

Prin inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene, concepută sub umbrela Pactului Ecologic European, România, ca și celelalte state membre, va avea la dispoziție fonduri europene fără precedent pentru renovarea clădirilor și aducerea lor la noile standarde prevăzute de legislația europeană. Totuși, aceste fonduri nu vor putea acoperi necesarul de investiții, în condițiile în care cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de 1990 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.

Radu Dudău, director al EPG

„Instrumentele financiare europene nu pot să acopere, doar ele, o notă de plată exorbitantă necesară pentru aducerea întregului parc de clădiri la standarde de performanță energetică prevăzute în Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor. Trebuie să creăm în mod inteligent, prin consultare publică susținută, baza legislativă și de reglementare prin care capitalul privat să se alăture fondurilor publice – naționale și europene. Nu putem să rămânem blocați într-o legislație învechită. Altminteri, riscăm să ratăm o oportunitate definitorie a Pactului Ecologic European”, declară Radu Dudău, director al EPG.

Parteneriatul public-privat este de o importanță majoră

Proiectul România Eficientă are două dimensiuni esențiale: pe de o parte, comunicarea, educația și conștientizarea publicului în ceea ce privește beneficiile eficienței energetice; pe de altă parte, finanțarea și realizarea lucrărilor de renovare la standarde nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) a mai multor școli publice din România. Primul proiect de acest tip, în curs de implementare, este renovarea la standarde nZEB a unui corp de clădire al unei școli din Ploiești.

Alexandru Maximescu, OMV Petrom

„România Eficientă este un proiect în care am decis să investim 4 milioane euro tocmai pentru că suntem conștienți de nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, mai ales în clădiri, unde se consumă și se irosește multă energie. Calitatea clădirilor este extrem de importantă pentru sănătatea noastră, starea sufletească și munca noastră. Iar renovarea școlilor, dintre toate tipurile de clădiri, este locul de început, având în vedere importanța imensă a școlilor bine încălzite, iluminate și aerisite atât pentru copii, cât și pentru profesori. Aceste școli urmează a servi drept modele de referință la nivel național și regional pentru renovarea la standarde nZEB, oferind un exemplu de bune practici. Acest proiect ne-a dovedit că parteneriatul public-privat este de o importanță majoră în derularea tuturor procedurilor și lucrărilor”, declară Alexandru Maximescu, Vicepreședinte Reglementare și Afaceri Publice Corporative din cadrul OMV Petrom.

Standardul nZEB, obligatoriu de la 1 ianuarie 2021 pentru toate clădirile

Standardul nZEB a devenit obligatoriu pentru toate clădirile nou-construite sau care intră în renovare majoră de la 1 ianuarie 2021, pentru cele din domeniul public această obligație existând de la finalul lui 2018, conform legislației românești care transpune directivele europene în domeniu.

Trebuie să evităm riscul de a „supra-tehnologiza” standardele nZEB, atrage atenția Radu Dudău, coordonatorul proiectului România Eficientă, ceea ce ne-ar aduce note de plată greu de susținut.

Noi trebuie să obținem proiecte nZEB pentru școlile publice care să fie replicabile din punct de vedere tehnic și financiar. Scopul nu este să creăm „o bijuterie a tehnologiei” la care nimeni nu poate avea acces, ci să obținem un proiect realist la standarde avansate de performanță energetică, abordabil și replicabil, cu un cost suportabil pentru autoritățile locale din țară”, spune Radu Dudău.

Aceste declarații au fost făcute în cadrul conferinței „Eficiența energetică – Provocare pentru anul 2021”, organizate joi, 22 aprilie, în cadrul Comisiei Industrii și Servicii din Camera Deputaților. 

Nestlé Global, creștere organică de 7,7% în trimestrul I 2021

0

Compania Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, a înregistrat în trimestrul I din 2021 o creștere organică de 7,7% la nivel de grup, cu o creștere internă reală (RIG) de 6,4% și pricing de 1,2%. Creșterea se apreciază că „s-a bazat pe activitățile derulate în majoritatea zonelor geografice, fiind susținută de semne timpurii de revenire din partea canalelor de vânzare out-of-home, pricingul îmbunătățit și cote de piață în creștere”.

Mark Schneider, CEO Nestlé: „Suntem mulțumiți de creșterea organică puternică din primul trimestru, bazată pe activităților desfășurate pe scară largă în majoritatea zonelor geografice și a categoriilor de produse. Creșterea noastră a fost alimentată de o execuție disciplinată a operațiunilor, de capacități digitale îmbunătățite și inovație rapidă, rezultând în îmbunătățirea cotei de piață. Vânzările din retail au înregistrat o creștere solidă, iar canalele de vânzare out-of-home au arătat semne de îmbunătățire. Confirmăm așteptările noastre pentru acest an și perspectivele noastre pe termen mediu pentru o creștere organică susținută către o rată medie de o singură cifră. Dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 a dat speranță lumii și susținem livrarea echitabilă pe scară largă a vaccinurilor în comunitățile în care operăm. Parteneriatul nostru cu Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semiluna Roșie contribuie la livrarea vaccinurilor celor care au cel mai mult nevoie de ele. În aceste vremuri dificile, putem demonstra cu adevărat modul în care afacerea poate acționa ca o forță a binelui și poate ajuta la accelerarea redresării”.

La nivelul indicatorilor principali, Nestlé își prezintă astfel rezultatele:

Vânzările Grupului

Creșterea organică a atins 7,7%, cu o creștere internă reală (RIG) de 6,4% și pricing de 1,2%. Creșterea s-a bazat pe activitățile derulate în majoritatea zonelor geografice. Creșterea organică a fost de 5,0% pe piețele dezvoltate, bazată în principal pe RIG. Pricingul a fost pozitiv. Creșterea pe piețele emergente a fost de 11,4%, cu RIG puternic și pricing pozitiv.

Zona Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (EMENA)

  • 4,4% creștere organică: 3,8% creștere internă reală (RIG); pricing de 0,6%.
  • Europa de Vest a înregistrat o creștere organică redusă, de o singură cifră, cu RIG solid, parțial compensată de pricingul negativ.
  • Europa Centrală și de Est a atins o creștere organică ridicată, de o singură cifră, cu RIG puternic și pricing pozitiv.
  • Orientul Mijlociu și Africa de Nord au înregistrat o creștere organică de o singură cifră, bazată pe RIG și pricing pozitive.

Creșterea organică a atins 4,4%, cu un RIG puternic de 3,8% susținut de un mix favorabil. Pricingul a devenit pozitiv, contribuind cu 0,6%. Reducerea investițiilor nete a scăzut vânzările cu 3,7%. Schimbul valutar a afectat negativ vânzările cu 2,8%. Vânzările raportate în zona EMENA au crescut cu 2,1% la 5,2 miliarde CHF. Zona EMENA a raportat o creștere organică de o singură cifră, cu o bază mare de comparație cu anul 2020. Fiecare regiune a înregistrat o creștere pozitivă, cu un impuls puternic în Rusia, Turcia, Regatul Unit și Italia. Zona a continuat să vadă câștiguri de cote de piață pe scară largă, inclusiv la categoriile hrană pentru animale de companie, cafea, produse alimentare pe bază de plante și nutriție pentru sugari.

Pe categorii de produse, principalele motoare de creștere au fost cafeaua și Purina PetCare, alimentate de impulsul continuu în comerțul electronic și lansările de produse noi. Cafeaua a înregistrat o creștere de două cifre, cu o cerere puternică pentru produsele Nescafé și Starbucks. Nescafé Farmers Origins, o nouă gamă de capsule de cafea pentru aparatele Nespresso, a fost lansată în Spania. Vânzările Purina PetCare au crescut la o rată de două cifre, determinate de brandurile premium Purina Pro Plan, Purina ONE și Felix. Tails.com și Lily’s Kitchen au cunoscut, de asemenea, un impuls puternic, susținut de expansiunea continuă a distribuției. Produsele culinare a înregistrat o creștere ridicată de o singură cifră, în principal datorită condimentelor Maggi, Garden Gourmet și afacerii Mindful Chef, recent achiziționată.

Categoria Dulciuri a raportat o creștere redusă cu o singură cifră, cu evoluții puternice ale vânzărilor în Franța și Rusia. Incoa, o ciocolată premium realizată exclusiv cu fructe de cacao și fără adaos de zahăr, a fost lansată în Franța și Olanda, urmând să fie lansată și pe alte piețe europene. Alimentele pentru sugari au înregistrat o creștere negativă din cauza stocurilor consumatorilor din martie anul trecut și a ratei mai scăzute a natalității în contextul pandemiei. Nestlé Waters și Nestlé Professional au raportat o scădere a vânzărilor, cu îmbunătățiri spre sfârșitul trimestrului, fiind impactate de contextul global în sectorul out-of-home.

Business-ul ca forță a binelui: susținerea vaccinării echitabile împotriva COVID-19

Dezvoltarea vaccinurilor eficiente împotriva COVID-19 a dat lumii speranță. Vaccinarea pe scară largă este crucială pentru depășirea pandemiei, iar Nestlé pledează pentru vaccinarea tuturor, în conformitate cu prioritățile de sănătate publică.

Promovarea accesului echitabil la vaccinuri, în special în țările cu venituri mici, reprezintă o prioritate maximă. De aceea, Nestlé a încheiat un nou parteneriat cu Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) și Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, pentru a sprijini livrarea de vaccinuri către comunitățile defavorizate din întreaga lume.

Parteneriatul include acțiuni la nivel global, precum și sprijin specific în țările și regiunile vulnerabile. O mare parte a activității se va concentra pe înființarea unităților de vaccinare, transportul vaccinurilor, campaniile de informare și promovarea vaccinării grupurilor cu risc ridicat.

Împreună cu alte parteneriate, Nestlé a alocat până în prezent 10 milioane de CHF pentru eforturi echitabile de vaccinare. Nestlé a anunțat recent o contribuție pentru a sprijini COVAX, pentru a extinde rapid livrarea internațională de vaccinuri către țările cu venituri mici. De asemenea, Nestlé lucrează direct cu autoritățile guvernamentale din unele țări pentru a oferi donații și sprijin pentru programele locale de vaccinare.

Susținerea accesului echitabil la vaccinuri este doar cea mai recentă etapă a răspunsului Nestlé la criza COVID-19. Vom continua să ne angajăm în lupta împotriva pandemiei și a consecințelor acesteia, protejând oamenii, menținând aprovizionarea globală cu alimente și oferind o mână de ajutor în comunitățile noastre locale.

Mai multe detalii cu privire la rezultatele raportate de către Grup aici.

*Raportarea financiară actuală se supune normelor și standardelor financiare internaționale, la nivel de grup.


Despre Nestlé

Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei peste 300.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestlé de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestlé oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de brand-uri ale Nestlé includ nume emblematice precum Nescafé, Nespresso, Maggi și Nesquik. Performanța companiei este susținută de strategia Nutrition, Health and Wellness. Sediul principal al Nestlé se află în Vevey, Elveția, unde compania a fost fondată în urmă cu mai bine de 150 de ani.

Bătălia pentru sarea și grafitul României este în plină desfășurare. Cine va câștiga? România sau factorul extern?

0

Domnului Klaus Iohannis – Președintele României

Domnului Florin Cîțu – Prim-ministrul Guvernului României

Salrom, societatea națională a sării este deținută de statul român în proporție de 51%, și de Fondul Proprietatea în proporție de 49%. Prin urmare, singura societate din România care exploatează sarea și grafitul, două bogății uriașe care ne fac unici în Europa, aparține încă statului român. Și așa trebuie să și rămână. În măsura în care mai există suveranitate. Însă Guvernul responsabil de suveranitatea națională i-a pus gând rău societății naționale a sării. Care nu mai trebuie să rămână națională.

Ne întrebăm ce are de spus în această proastă initiațivă Claudiu Năsui, ministrul Economiei. În loc să gândească cum să modernizeze extracția de sare și grafit, să dezvolte alte activități de mai buna valorificare a lor, exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Consiliului de Administrație al SALROM pentru ca, în final, acesta să aprobe vânzarea „sării prin atragerea de investitori străini”. În spatele acestei exprimări, utilizată zilele trecute într-o dezbatere la Antena 3, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, se ascunde de fapt înstrăinarea mascată a Salrom. Pentru că obiectul de activitate Salrom este exploatarea și comercializarea sării și a grafitului. În momentul în care aduci un investitor, căruia îi cedezi toate cantitățile de sare și grafit în formă neprelucrată, se cheamă că ai înstrăinat de facto Salrom și, în esență, bogăția de sare și grafit a României. Este un atentat direct la o parte însemnată a Avuției Naționale.

Și atenție. Această societate, Salrom, aparținând statului român, este o societate pe profit. Nu pe pierdere. Nu există absolut niciun motiv pentru a o înstrăina. Profitul poate crește exponențial, în măsura în care sarea și grafitul sunt prelucrate și comercializate ca produs finit și nu vândute pur și simplu așa cum sunt extrase din pământ și în condițiile în care exploatările de sare abandonate sunt utilizate în mod inteligent sub aspect turistic și terapeutic. Sunt activități pe care Salrom pune în ultima vreme un accent din ce în ce mai mare. De ce ai înstrăina așa ceva? Și mai ales cum?

La prima întrebare, răspunsul trebuie căutat în  politicile guvernamentale animate de sloganul „Totul de la stat, afară”. Un slogan susținut cu aceeași tărie cu care Partidul Național Liberal, pe vremea lui Brătianu, promva conceptul „Prin noi înșine”. La cea de-a doua întrebare, răspunsul e puțin mai complicat. Pentru că mijlocul de atingere a obiectivului este de-a dreptul pervers. Se încearcă șantajarea Salrom prin intermediul unei societăți numită Steilmann Vestico, care i-a închiriat societății pentru bani frumoși un sediu impropriu, care nu îndeplinește condițiile elementare impuse de protecția împotriva incendiilor, contractul neputând fi desfăcut fără penalizări până în 2023. Practic, prin acest contract, Salrom este căpușată sistematic. La încheierea acestui contract, Simona Carmen Fătu, astăzi secretar de stat în Ministerul Economiei, și-a adus o contribuție majoră. Culmea este că Fondul Proprietatea, care ar trebui să fie un partener al statului român, și să protejeze interesele Salrom, unde deține 49% dintre acțiuni, exercită presiuni asupra societății, pentru a menține în vigoare acest contract oneros. Iar domnul Claudiu Năsui, ministrul Economiei repetă obsedant faptul că la Salrom s-ar petrece lucruri necurate, motiv pentru care corpul de control al primului ministru a trecut la verificarea societății. Fapt neadevărat.

Bătălia pentru sarea și grafitul României este în plină desfășurare. Cine va câștiga? România sau factorul extern?

Cerem Guvernului să înceteze cu asemenea practici de a distruge avuția națională a României și rugăm pe președintele țării, domnul Klaus Johannis, să intervina direct spre a stopa, în cazul SALROM, dar și în alte domenii, (Hidroelectrica, Romgaz, Portul Constanța, CEC Bank, etc.) asemenea practici păguboase pentru economia țării și periculoase pentru siguranța poporului român.

_________________

Constantin Boștină, Președinte al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Director General al revistei „ECONOMISTUL”

Nicolae Badea, Copreședinte al Alianței Confederațiilor Patronale din  România (ACPR), Vicepreședinte al ASPES

Apel la dezbatere științifică privind starea pădurilor

1

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează „un nou val de suprareglementare pentru domeniul pădurilor, care creează în piață o nouă criză artificială de rerursă și o explozie a prețurilor materialelor lemnoase – vorbim de o dublare a prețurilor în 2021 pentru multe sortimente”. Profesioniștii industriei lemnului invită Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor „să inițieze o dezbatare științifică privind starea pădurilor și evaluarea tăierilor ilegale pentru o fundamentare corectă a politicilor pentru acest domeniu de activitate”. De asemenea, prezintă punctul de vedere al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea privind Inventarul Forestier Național și raportările în acest sens: 

Combaterea fenomenului tăierilor ilegale
are nevoie de transparență și luciditate

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn invită Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să declanșeze o dezbatere științifică privind starea pădurilor și amploarea fenomenului tăierilor ilegale în România.

În scrisoarea deschisă adresată dlui Ministru Tánczos Barna de la începutul lunii aprilie, urmată săptămâna trecută de o scrisoare deschisă către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Asociația a reiterat necesitatea și chiar urgența unei dezbateri care să clarifice o dată pentru totdeauna discuțiile privind starea pădurilor și amploarea tăierilor ilegale.

Motivul este înfiriparea în conștiința publică și, mai nou, preluarea în documente oficiale ale Guvernului României și ale Comisiei Europene a unui volum al tăierilor ilegale estimat la cca 20 de milioane de m3 anual, cu efect în declanșarea în 2020 a unei proceduri de infringement fals motivate la adresa României, un nou val de suprareglementare în 2020-2021 care conduc la o nouă criză artificială de resursă și creșteri artificiale ale prețurilor materialelor lemnoase.

Așa cum Asociația a arătat în scrisoarea deschisă menționată, cifra de 20 milioane mc tăieri ilegale este bazată pe confuzia dintre volumul de lemn extras din păduri, estimat de Inventarul Forestier Național la aprox. 38 de milioane de m3 anual, și volumul comercial exploatat, măsurat de Institutul Național de Statistică, de circa 18 milioane de m3 anual.

Gradul de incertitudine privind evaluarea fenomenului tăierilor ilegale este maxim.

Astfel, în anul 2015, dna Ministru Grațiela Gavrilescu a prezentat o evaluare a volumului tăierilor ilegale la 8,8 milioane m3 ca rezultat parțial al Inventarului Forestier Ciclul II. Cifra a fost prezentată în CSAT și a stat la baza modificării legii contravențiilor silvice și a deciziei de a dezvolta sistemul SUMAL 2.0 în anii 2016-2017.

Concomitent, în rapoartele anuale privind starea pădurilor, care se regăsesc pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, volumele tăierilor ilegale constatate la nivelul întregului fond forestier național, prin controale de fond desfășurate de către administrațiile silvice, se situează anual în jurul valorii de 150.000 m3.

O altă cifră certă este dată de volumul confiscărilor de materiale în urma controalelor derulate de toate instituțiile cu atribuții de control: Poliție, Jandarmerie, Gardă Forestieră, personal silvic. Toate aceste instituții constată anual tăieri, transporturi sau comercializare ilegală de materiale lemnoase sub 200.000 m3 anual.

O altă cale de evaluare este dată de verificarea transporturilor ilegale de către cetățeni prin aplicația cu acces public Inspectorul Pădurii. Conform declarațiilor oficialilor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, peste 82% din transporturile de lemn efectuate în România în 2020 au fost verificate de cetățeni cu ajutorul aplicației Inspectorul Pădurii, mai puțin de un transport din 1.000 fiind confirmat ca având vicii de legalitate privind proveniența lemnului!

Cu toate aceste incertitudini, dl. Costel Alexe, Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, a aruncat în spațiul public, fără nici o fundamentare, cifra de 20 de milioane de m3 anual „tăieri neautorizate” într-o conferință de presă cu caracter politic, în contextul finalului campaniei electorale din 2019. Evaluăm că acele declarații ar trebui privite mai mult ca declarații politice.

Forurile științifice resping estimarea de 20 de milioane m3 tăieri ilegale

Încă de la apariția rezultatelor IFN Ciclul II, forurile științifice au arătat că datele IFN nu pot fi folosite pentru a evalua amploarea fenomenului tăierilor ilegale.

Datele IFN arată pe ansamblu o evoluție temporală pozitivă a suprafeței pădurilor, o creștere a stocului de masă lemnoasă pe picior, un raport sustenabil de recoltă de maxim 65% între creșterea pădurii și volumul de masă lemnoasă recoltată.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” a comunicat în permanență observații privind erorile de eșantionare și viciile metodologice de evaluare a “volumului dispărut” din păduri și a respins asimilarea acestui volum tăierilor ilegale. Concluziile INCDS se regăsesc pe pagina www.icas.ro (argumentul pe larg este disponibil aici) și au fost reiterate într-un comunicat de presă recent (anexat): „rețeaua actuală de Inventar Forestier Național nu poate oferi valori reprezentative care să reflecte realitatea privind indicatorul volumului de lemn recoltat anual la nivel național sau regional”.

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” a publicat tot în decembrie 2019 un punct de vedere similar, în care se menționa că „valoarea estimată a volumului de lemn recoltat […] este departe de a fi stabilită pe informații și proceduri corecte, astfel că ea nu poate fi luată în considerare la formularea unor concluzii pertinente referitoare la nivelul tăierilor din pădurile României” și „compararea acestei valori estimate, prin tehnici de eșantionare statistică la parametri ce depășesc cu mult valorile limită asumate în IFN, cu volumul de lemn – obținut prin alte procedee dendrometrice – raportat la INS este lipsită de profesionalism”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
trebuie să preia inițiativa dezbaterii

Prejudiciile de imagine la adresa României în fața partenerilor externi, dar și a unui sector care reprezintă 3,5% din PIB-ul național, este enorm. Nu în ultimul rând, resursele publice și private mobilizate în combaterea fenomenului tăierilor ilegale au fost pe măsură, cu efecte incalculabile asupra dezvoltării și investițiilor în sector.

De aceea, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are șansa de a repara această eroare prin transparență și luciditate. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn repetă invitația adresată dlui Ministru Tánczos Barna să demareze o dezbatere necesară pe acest subiect.

În acest sens, Asociația Industriei Lemnului a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să publice rezultate parțiale ale ciclului III al Inventarului Forestier, care ar fi trebuit să înceapă să se deruleze imediat după finalizarea Ciclului II în 2018, să clarifice discuțiile privind metodologia IFN, astfel încât să avem o imagine obiectivă a evoluției stării pădurilor în România.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat: „România are nevoie de o dezbatere transparentă, bazată pe rațiune și pe argumente științifice, privind starea pădurilor. Rezultatele dezbaterii trebuie asumate de decidenți pentru a fundamenta politicile naționale pentru domeniul pădurilor. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn se poziționează ferm împotriva tăierilor ilegale de pădure. Convingerea noastră este că pădurile trebuie gestionate responsabil, iar lemnul trebuie utilizat sustenabil pentru beneficiul naturii, comunităților și economiei”.

Romsilva a lansat prima ediție a Catalogului de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a lansat prima ediție a Catalogului de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat valorificat de Romsilva.

Lucrarea este definită ca „un instrument necesar pentru promovarea acestor produse, va susține atingerea obiectivelor comerciale a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și va duce la o îmbunătățire a comunicării cu piața de profil”.

Catalogul a fost elaborat de specialiști ai Romsilva în colaborare cu cadre didactice ale Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității Transilvania din Brașov, cu sublinierea că „are la bază armonizarea standardelor interne și internaționale de clasificarea lemnului cu experiența practică a profesioniștilor din domeniu. De asemenea, catalogul este și un ghid pus la dispoziția personalului implicat în activitățile de exploatare, transport, sortare și valorificare a lemnului, pentru a asigura un sistem unitar de lucru la nivelul unităților din cadrul Romsilva”.

Romsilva precizează că „după publicarea și implementarea Catalogului de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat valorificat de Romsilva, vor urma și acțiuni de instruire a personalului, astfel încât fiecărui sortiment de lemn fasonat vândut la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să îi fie dată destinația industrială adecvată.

Catalogul de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat este disponibil, în format electronic, pe pagina de internet a Romsilva, la următoarea adresă:

http://www.rosilva.ro/files/content/bucuresti/Cat21.pdf

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „pune pe piață anual circa 9 milioane metri cubi de lemn, din care 6,5 milioane metri cubi ca lemn pe picior, adică masă lemnoasă care urmează a fi exploatată din păduri, și 2,5 milioane metri cubi ca lemn fasonat. În actualul context economic și legislativ, Romsilva va crește gradual ponderea valorificării lemnului fasonat.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în sistem international”.

Foto: Romsilva

Universitatea din București, proiect de sprijin educațional

0

În spiritul misiunii sociale și economice asumate, Universitatea din Bucureşti a lansat Fundaţia Virtute et Sapientia şi proiectul SEED – Sprijin Educaţional pentru Elevii Defavorizaţi.
Începând din acest an, câte 60 de elevi din medii defavorizate socio-economic, aflați la trecerea din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și în perspectivă la liceu, vor fi susținuți și îndrumați în următorii cinci ani de școală pentru valorificarea potențialului intelectual și pentru depășirea condiției precare de la care pornesc.

Fundația Universității din București Virtute et Sapientia are ca parteneri în acest demers organizația World Vision România, Consiliul Elevilor, Agenția Împreună.

Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, argumentează necesitatea unei asemenea fundații: „Pentru că trebuie să avem un vector instituţional prin care să ne adresăm problemelor sociale şi să promovăm proiecte sociale. În strategia Universității din București pentru acest ciclu de patru ani fiecare facultate va pregăti un program de dezvoltare comunitară şi va adopta o comunitate defavorizată pe care o va sprijini în diverse moduri. Unele facultăţi deja au astfel de proiecte, se vor alătura şi celelalte. De asemenea, avem foarte mulţi studenţi şi există foarte multe grupuri sociale în comunitatea academică cu diverse tipuri de probleme. Nu în ultimul rând, fundaţia este un vector prin care noi putem să preluăm resursele financiare, resursele caritabile, potenţialul caritabil din comunitatea academică, din rândul cadrelor didactice care pot dona şi le invit să facă lucrul acesta, pot dona cei 3,5% din impozitul pe profit pe care legislaţia românească ne permite să îl dirijăm către o fundaţie anume şi din acest moment Fundaţia Virtute et Sapientia a Universității din București poate să facă acest lucru. Anul acesta 60 de elevi şi după aceea, în fiecare an, alţi 60 de elevi vor beneficia de forme de sprijin, de mentorat, prin care sperăm să îi sprijinim pentru a ieşi din cercul vicios al sărăciei şi lipsei de oportunităţi din mediul rural şi pentru a-şi valorifica potenţialul aşa cum au făcut-o atâtea personalităţi din istoria României, din prezentul României, care s-au născut în mediul rural dar care au avut şanse să îşi valorifice potenţialul”.

Reținem din reperele proiectului prezentat de prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platis – prorector al Universității din București pentru managementul calității, responsabilitate socială și relația cu partenerii sociali, prof. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean – președintele Fundației Virtute et Sapientia a Universității din București, Rareș Voicu – președintele Consiliului Național al Elevilor, Mihaela Nabăr – directorul executiv al World Vision Romania, dr. Gelu Duminică – director executiv al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună:

– pentru înscriere, elevii au de completat formlarul disponibil pe site-ul programului (www.seed.unibuc.ro), cu îndeplinirea criteriilor care cer minimum media generală 7 în clasa a VII-a și minimum media 8 la disciplina pe care dorește fiecare s-o aprofundeze, apartenența la familie defavorizată, care nu a realizat în ultimele trei luni premergătoare depunerii candidaturii pentru program un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.

– elevii vor beneficia de cursuri online susținute de profesori ai Universității din București; mentorat oferit de studenți; activități diverse pentru dezvoltare personală; sprijin material/financiar pentru 30 dintre elevii selectați.

– înscrierea mentorilor se face în perioada 26 aprilie-20 mai; înscrierea beneficiarilor, în perioada 10 iunie-5 iulie.     

OMV Petrom va deveni operator, în cazul în care Romgaz finalizează preluarea participației în proiectul Neptun Deep

0

OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, cooperează pentru a debloca resursele de gaze naturale din Marea Neagra. Acestea sunt esențiale pentru securitatea energetica a României, pentru succesul tranziției energetice și pentru a genera creștere economică.

În situația acceptării ofertei Romgaz de către ExxonMobil, OMV Petrom va acționa ca operator al perimetrului Neptun Deep.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: “Marea Neagra este o oportunitate unica pentru România și suntem angajați să contribuim la materializarea ei. OMV Petrom are o experiența de peste 40 de ani ca operator în Marea Neagra și beneficiază, de asemenea, de capabilitățile internaționale în operațiuni de mare adâncime ale grupului OMV”.

Marius Aristotel Jude, director general Romgaz: “Suntem pregătiți să fim parteneri egali la realizarea acestui proiect strategic. În cazul în care oferta noastră va fi acceptată, OMV Petrom va deveni operatorul proiectului.”

„1 AN de pandemie COVID-19. Impactul asupra firmelor românești”

0

A fost publicat raportul de cercetare „1 AN de pandemie COVID-19. Impactul asupra firmelor românești”, studiu derulat de o echipă din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Camerei de Comerț și Industrie Iași și BDO România în rândul companiilor românești din rețeaua de afaceri a partenerilor care au realizat studiul.

Scopul cercetării, derulate în cursul lunii martie a.c., a fost de a observa evoluția companiilor pe durata primului an al pandemiei COVID-19 (februarie 2020 – februarie 2021), precum și de a avea o măsură a perspectivei firmelor pentru anul calendaristic 2021. Datele au fost colectate on-line prin chestionare și prin interviuri de la factorii de decizie din companii (proprietari, directori, administratori sau manageri de filiale), prin intermediul a 81 de interviuri și 276 de chestionare, din 29 de județe ale țării și municipiul București, activând în 18 domenii economice.

Criză, dar nu pentru toate firmele. Aproape 1 din 3 companii participante la studiu au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în februarie 2021 fata de februarie 2020, în timp ce aceeași proporție a înregistrat o scădere mai mare de 50% a cifrei de afaceri. Totodată, pe întreg anul 2020, 50% dintre firme au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri față de anul anterior.

Forta de muncă. Majoritatea companiilor (60%) au înregistrat creșteri de personal. 68% dintre companiile respondente au precizat faptul că nu au trimis nici un angajat în șomaj tehnic în această perioadă, 11% au trimis cel mult 24% dintre angajați în șomaj tehnic.

Telemunca a prins si nu prea. În prezent, 40% dintre companiile respondente lucrează cu toți angajații la sediu, 39% au decis să lucreze mixt, atât la sediile companiei cât și online, 9% au mutat complet activitatea în mediul online. În perspectiva revenirii la normal după pandemie, 50% dintre companii afirmă că nici un angajat nu își dorește să se introducă program combinat de lucru birou-online în timp ce 21% dintre companii afirmă că între 75%-100% dintre angajații lor ar dori un astfel de program.

Productivitatea. 51% dintre companii afirmă că productivitatea angajaților care au lucrat online, de acasă, a fost similară cu cea a unui angajat de la sediu. 21% afirmă că a fost mai mică iar 16% dintre companii afirmă că productivitatea online a fost mult mai mică.

Funcțiile afacerii afectate de pandemie. Cele mai frecvent menționate afectări ale funcțiilor afacerii au fost la nivelul activității de vânzări, asociată cu scăderea cererii. Următoarele au fost menționate problemele cu resursa umană din cauza indisponibilității angajaților și probleme de aprovizionare cauzate în special de întârzierea importurilor.

Menținerea competitivității. Cele mai frecvente măsuri de menținere a competitivității au fost: valorificarea piețelor actuale, noile canale de comunicare cu clienții, atragerea de noi clienți și introducerea de noi produse și servicii. Cele mai menționate oportunități de afaceri identificate în ultimul an sunt cele din mediul online, apoi apariția unor piețe noi și produsele pentru nevoi specifice datorate pandemiei cu COVID 19.

Digitalizare. Companiile au implementat măsuri semnificative pe 8 dintre cele 9 direcții de digitalizare a afacerii incluse în chestionar. Cele mai frecvente măsuri privind digitalizarea afacerii au fost: digitalizarea relației cu partenerii, cu instituțiile publice, soluțiile de lucru online între angajați, sistemele pentru comenzi, contractări și plăți on-line.

Previziuni de evoluție mai favorabilă a afacerii în 2021. 53% dintre companii afirmă că se așteaptă la o evoluție mai favorabilă a afacerii în 2021 decât în 2020, iar 17 % că se așteaptă la o evoluție mai puțin favorabilă. În privinta angajaților, doar 13% dintre companii se așteaptă la o scădere a numărului de angajați în acest an, restul companiilor estimȃnd că numărul de angajati se va menține sau chiar va crește (35% dintre respondenți)

În 2021 majoritatea companiilor întrevăd schimbări la nivelul modelului de afaceri. Aproximativ 2/3 dintre companii intenționează  să realizeze schimbări ale modelului de afaceri. Pe primul loc, între schimbările preconizate ale modelului de afaceri în 2021, sunt schimbările la nivel de HR, apoi cele de dezvoltare a afacerii online și digitalizare, diversificarea produselor/serviciilor și realizarea de noi investiții.

„Schimbările clare, evidențiate de studiu, cu  impact în succesul firmelor în ultimul an, sunt creșterea valorii create prin digitalizare, extinderea lucrului de acasă și lupta pentru asigurarea unui personal bine pregătit. A acest studiu reprezintă o continuare a unei cercetări derulate în anul 2020, pe baza unui chestionar preluat și adaptat de la Organizația Internațională a Muncii, cu o dezvoltare a echipei prin atragerea unui al doilea partener, BDO, pe lângă CCI Iași, care a fost parteneră și anul trecut.” a declarat conf.univ.dr. Ștefan Andrei Neștian, din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, coordonatorul cercetării.

„Ne-am dorit efectuarea acestui studiu ca o continuare a cercetării derulate în anul 2020, în cadrul aceluiași parteneriat. Dacă anul trecut am evaluat impactul imediat al stării de urgență asupra firmelor românești, acum am evidențiat, într-o anumită măsură, evoluția companiilor inclusiv în contextul următoarelor valuri ale pandemiei. Cert este că pandemia nu a impactat în același mod și cu măsură egală toate domeniile de activitate, iar acest lucru urmează să-l vedem validat exhaustiv la momentul centralizării tuturor datelor de bilanț aferente anului 2020, respectiv în următoarele 2-3 luni.”, a declarat Paul Butnariu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.

„Am participat la realizarea acestei cercetări, în ideea de a ne îmbogăți perspectiva despre ce a fost, dar mai ales despre care este starea de spirit în rândul a ceea ce considerăm o parte importantă a ecosistemului de afaceri din Romania. Din poziția de consultanți ne preocupă să avem o imagine cât mai fidelă, bazată pe date, a evoluției mediului de afaceri. Doar așa putem veni în întâmpinarea clienților noștri cu soluții concrete și eficiente.”, a declarat Dan Schipor, Partener BDO și Consultant în Management.

Rezultatele complete ale studiului pot fi consultate online pe site-urile entităților partenere angrenate în realizarea acestuia: www.uaic.rowww.cciasi.ro, www.bdo.ro/rethink

Analiză Storia.ro și OLX Imobiliare: Cum a evoluat sectorul imobiliar din România în comparație cu alte țări emergente ale lumii, pe fondul pandemiei

0

Pentru a avea o imagine de ansamblu, OLX Group a analizat impactul pandemiei asupra sectorului imobiliar din întreaga lume, pe baza datelor strânse pe parcursul anului 2020 de pe platformele de anunțuri de imobiliare deținute de companie în 13 state din Europa, America Latină și Asia-Pacific, care împreună reprezintă 11% din populația lumii și 8% din PIB-ul global. Printre aceste state se numără și România.

Analiza s-a concentrat pe preț, ofertă și cerere, atât în cazul proprietăților oferite spre vânzare, cât și în cazul celor spre închiriere. Datele analizate în România au fost agregate de pe Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, și din categoria de Imobiliare de pe platforma OLX. Cât despre celelalte state emergente care au fost supuse analizei de către experții OLX Group, acestea sunt Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina și Bulgaria în cazul Europei, Argentina, Brazilia, Columbia, Ecuador și Peru din America Latină și Indonezia din Asia-Pacific.

Cum au evoluat prețurile în România, în comparație cu alte state emergente din Europa, America Latină și Asia-Pacific 

Între ultimul trimestru din 2020 și primul trimestru al anului, prețurile au fost marcate de creștere în cazul apartamentelor oferite spre vânzare în Europa și de scădere în cazul celor din America Latină și Asia-Pacific.

  • Cea mai mare creștere înregistrată în Europa a fost la nivelul Rusiei, de 16 procente, iar singurul stat european în care prețurile au stagnat pe fondul pandemiei a fost Bulgaria. În România, prețurile apartamentelor au crescut cu 5%, țara noastră fiind situată peste creșterea înregistrată în Polonia (de 4%) și Portugalia (de 1%) și sub nivelul Ucrainei (7%).
  • Țările din America Latină au fost marcate de scădere, iar cea mai drastică a fost înregistrată în Ecuador (-37%) și Brazilia (-26%). Pe parcursul anului 2020, în Ecuador au fost impuse restricții dure și pe termen lung, în timp ce Brazilia nu a fost în carantină pe parcursul aceluiași an.
  • Indonezia, țara analizată din Asia-Pacific, a avut o scădere de cinci procente între primul și cel de-al treilea trimestru.

Dinamica a fost mai diversă în cazul apartamentelor oferite spre închiriere pe parcursul anului 2020, unele state fiind marcate de o scădere a prețurilor, iar altele de creștere.

  • În Europa, cea mai importantă scădere a prețurilor a fost înregistrată în Portugalia și Bulgaria (-11%), urmată de o scădere de 5% în Polonia și de 3% în România. În paralel, chiriile pentru apartamente au crescut cu 4% în Rusia și cu 3% în Ucraina.
  • În America Latină, în timp ce valoarea chiriei pentru apartamente a crescut în cazul unor state precum Ecuador și Argentina (24% și 3%), Columbia, Peru și Brazilia au fost marcate de scădere.
  • Asia-Pacific: valoarea chiriei a fost în creștere și în cazul Indoneziei, cu 9%.

Casele oferite spre vânzare au avut prețuri mai mari în Europa, cu o singură excepție, și prețuri mai mici în America Latină și Asia-Pacific.

  • În Europa, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ucraina (36%) și Bulgaria (34%), iar România a înregistrat o creștere de nouă procente între primul și ultimul trimestru al anului 2020. Singura țară europeană în care prețurile pentru casele de vânzare au fost în scădere a fost Portugalia (-3%).
  • Țările analizate din America Latină au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor, în special în Ecuador (-43%), Peru și Brazilia (-27%).
  • În Indonezia, casele oferite spre vânzare au avut prețuri mai mici cu 8%.

Atunci când vine vorba despre casele oferite spre închiriere, lucrurile au stat diferit de la un stat la altul, chiar și în cazul celor aflate pe același continent.

  • În Europa, valoarea chiriei pentru case a scăzut cu 30% și 26% în cazul Ucrainei și Bulgariei și a crescut cu 28% în cazul Rusiei. România a înregistrat o scădere cu șase procente.
  • În America Latină au fost două țări în care chiria pentru case a avut o creștere spectaculoasă: Ecuador (53%) și Argentina (49%), dar au fost și țări în care prețurile au scăzut cu câteva procente.
  • Chiriile pentru case au crescut cu 5% în Indonezia.

Pandemia a influențat interesul cumpărătorilor față de terenurile din statele europene analizate, acestea înregistrând o creștere a prețurilor de până la 24% în Ucraina, 19% în România și 12% în Polonia. O scădere drastică s-a putut observa în Brazilia, unde prețurile terenurilor au scăzut cu 25%.

Cum a evoluat oferta de anunțuri imobiliare în România, în comparație cu alte state emergente din Europa, America Latină și Asia-Pacific 

Evoluția ofertei de anunțuri imobiliare are la bază numărul de anunțuri noi (publicate pe platforme în perioada analizei, adică T1-T4 2020), și numărul de anunțuri active, adică toate anunțurile active la un moment dat pe platformă (fie noi, fie vechi, a căror valabilitate a fost prelungită).

În cazul apartamentelor oferite spre vânzare, anunțurile au rămas pentru o perioadă mai lungă pe platforma de anunțuri imobiliare, o realitate valabilă pentru majoritatea statelor analizate de OLX Group, indiferent de continent. În Europa, cea mai mare creștere la nivelul numărului de anunțuri active a fost înregistrată în Polonia (24%) și în România (20%), în timp ce în America Latină – Ecuador a înregistrat o creștere de 71%.

Atunci când vine vorba despre anunțurile referitoare la apartamentele oferite spre închiriere, s-a remarcat o creștere vizibilă atât la nivelul anunțurilor noi, cât și la nivelul celor active. În cazul anunțurilor active, cele mai importante creșteri din Europa s-au înregistrat în Portugalia (95%) și România (79%), în timp ce în America Latină au ieșit în evidență Ecuador (120%) și Peru (50%). Scăderi au fost înregistrate doar în Rusia (-12%) și în Argentina (-14%).

În cazul ofertei de case spre vânzare lucrurile au stat diferit. Dacă în Europa au fost mai puține anunțuri noi și anunțuri active, România fiind singura excepție în care anunțurile active au fost în creștere (3%), în America Latină a crescut numărul anunțurilor noi, iar anunțurile active au crescut în Ecuador (46%) și Argentina (11%), în timp ce au scăzut în Peru (-8%) și Columbia (-17%).

Atunci când vine vorba despre terenuri spre vânzare, oferta de anunțuri noi a scăzut pe parcursul pandemiei în țările europene, iar cele mai drastice scăderi au fost înregistrate în Ucraina (-23%) și în România (-22%). În aceeași perioadă, numărul anunțurilor active a crescut cu câte trei procente în România și Portugalia.

Cum a evoluat cererea de pe platformele de anunțuri imobiliare în România, în comparație cu alte state emergente din Europa, America Latină și Asia-Pacific

Cererea de pe platformele de anunțuri imobiliare a fost analizată în funcție de traficul de pe platformele de imobiliare, scăderea determinată de lockdown și dinamica revenirii la valorile de dinainte de pandemie. În cazul țărilor europene, traficul a revenit și chiar a depășit valorile pre-pandemie în numai 4 săptămâni, în timp ce țările din America Latină stagnează, cu două excepții: Argentina a revenit la traficul de dinainte de pandemie în 43 de săptămâni, iar Brazilia – în două săptămâni.

_________________

Despre Storia.ro

Storia.ro este platforma de anunțuri dedicată exclusiv sectorului imobiliar, lansată de OLX. Cu peste 200.000 de anunțuri active, Storia.ro oferă cele mai multe anunțuri imobiliare din piață și are peste 5 milioane de vizite lunar. Platforma se poate accesa atât de pe desktop, cât și din aplicațiile mobile iOS și Android (Google Play Store și Huawei AppGallery). De la finalul anului trecut, KIWI Finance, cel mai mare broker de credite din România, a fost adăugat portofoliului local OLX Group, iar utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor în creditare prin intermediul platformei https://creditare.storia.ro

Despre OLX Group

OLX Group deține rețeaua de platforme de anunțuri cu cea mai rapidă creștere din lume și ajută, în fiecare lună, peste 300 de milioane de oameni în peste 30 de țări din întreaga lume să cumpere și să vândă mașini, locuințe, articole de uz casnic, să obțină noi locuri de muncă și multe altele. Cu peste 20 de mărci, printre care Avito, OLX, Autovit.ro și Property24, toate platformele grupului au fost create pentru a fi soluții sigure, inteligente și convenabile pentru clienții săi.

OLX Group este o divizie a Prosus, un grup global de servicii pe Internet pentru consumatori și unul dintre cei mai mari investitori în tehnologie din lume. 

Despre OLX Group în România

În România, grupul are o echipă de peste 100 de angajați care lucrează pentru brandurile OLX, Storia.ro şi Autovit.ro. OLX este una dintre cele mai mari platforme locale de anunțuri generaliste, cu peste 4 milioane de anunțuri active și o medie lunară de peste 12 milioane de vizitatori, potrivit SATI.

Vodafone colaborează cu Ericsson pentru a implementa cea mai mare rețea comercială 5G Standalone din Europa

0

Ericsson, Vodafone, OPPO și Qualcomm colaborează cu scopul de a valorifica întregul potențial al tehnologiei 5G prin implementarea unei rețele 5G Standalone (SA), începând cu marile orașe din Germania, inclusiv Frankfurt. În afara beneficiilor pe care le va aduce la nivelul diferitelor industrii, precum și guvernelor și companiilor care sunt interesate de oportunitățile generate de Industry 4.0, tehnologia 5G va aduce noi experiențe pentru utilizatorii rezidențiali, precum viteze de transfer de date foarte mari, capacitate crescută și latență scăzută a rețelelor. 

Funcționând independent de tehnologia 4G (LTE), rețeaua 5G SA facilitează o latență mai mică decât actualele rețele 5G non-standalone și permite mai multor persoane și dispozitive conectate să utilizeze simultan date mobile.

Rețeaua Vodafone va facilita segmentarea rețelelor, pentru a obține o flexibilitate mai mare, având în vedere că diferite părți ale rețelei și resursele asociate, pot fi alocate pentru diverse scenarii de utilizare specifice. Pe lângă oportunitățile de inovație, prin intermediul rețelei 5G Standalone, consumul de energie al dispozitivelor mobile este redus cu aproape 20%, iar acest lucru se datorează faptului că dispozitivul nu mai trebuie să se conecteze simultan și la rețeaua 5G și la cea de tip LTE.

Hanes Ametsreiter, CEO, Vodafone Germania, declară: „Deschidem calea către conectivitatea în timp real. Germania dispune pentru prima dată de o rețea 5G care funcționează în mod autonom. Suntem primul operator de rețea care a renunțat la sprijinul oferit de rețelele de tip LTE, în ceea ce privește 5G – nu pentru teste interne, ci pentru clienții noștri, cărora le putem facilita acum conexiuni în timp real”.

La lansarea din 12 aprilie, tehnicienii au activat tehnologia 5G  pe toate stațiile radio mobile funcționând pe frecvența de 3,5GHz, conectându-le totodată la o rețea independentă 5G Core. Ericsson a furnizat produse și soluții din portofoliul Ericsson Radio System precum și din portofoliul Ericsson 5G Cloud Core folosind  tehnologia microserviciilor cloud-native pentru a ajuta Vodafone să construiască noua rețea 5G Standalone în Germania.

Având sprijinul Ericsson, Vodafone este primul operator de rețea din Europa care activează 5G Standalone la această scară.

Arun Bansal, președinte Ericsson Europa și America Latină, afirmă: „Rețeaua 5G Standalone aduce avantaje imense atât industriei, cât și consumatorilor. Timpul de răspuns în rețea este mai scurt, astfel că utilizatorii pot să beneficieze pe deplin de avantajele serviciilor de comunicații mobile în timp real”.

Arun Bansal adaugă: „După lansarea rețelei 5G în Germania, acesta a fost următorul pas firesc în colaborarea noastră cu Vodafone. Îmbinând leadershipul nostru tehnologic și capacitatea de inovație, punem la dispoziția clienților o rețea 5G reală, astfel încât aceștia să  beneficieze de avantajele  pe care tehnologia 5G le poate aduce.

De asemenea, Ericsson și Vodafone au transformat un centru de date din Frankfurt într-o locație compatibilă cu 5G, permițând prelucrarea datelor în cloud și răspunzând astfel nevoilor tot mai mari de pe acest segment.

Analiză Coface România: Vulnerabilitatea mediului de afaceri în contextul pandemiei Covid-19

0

Cea mai recentă analiză Coface a fost lansată în cadrul Conferinței de Risc de Țară care a reunit peste 350 de participanți.

Coface România a lansat o analiză a mediului de afaceri în contextul Covid-19 cu ocazia Conferinței de Risc de Țară, eveniment de business cu tradiție, ajuns la cea de-a XVI-a ediție, desfășurat pe 21 aprilie. Potrivit datelor, 4 din 10 companii active de pe piața autohtonă erau deja vulnerabile înainte de impactul economic negativ cauzat de pandemia Covid-19 pe parcursul anului 2020.

În contextul scăderii vânzărilor, discontinuității afacerii și încasării mai tardive a facturilor, aproximativ 11% dintre firmele active, cu o situație favorabilă înainte de pandemie, puteau intra în incapacitate de plată pe parcursul anului 2020, ducând la dublarea șomajului și adâncirea recesiunii economice cu încă 6pp, amplificând scăderea economică aproape de -10%. Această situație a fost evitată datorită lichidității semnificative adusă în piață de schemele de ajutor de stat.

Criza din 2008 vs criza din 2020

Companiile active în România se regăseau la începutul anului 2020 într-o situație mai vulnerabilă raportat la criza financiară precedentă. Oglindirea situației financiare consolidate de la finalul anului 2019 prin comparație cu cea din 2007 (anii care au precedat crizele economice din 2008, respectiv 2020) pentru companiile active în România reflectă cinci probleme ale acestora:

  • Capital de lucru pozitiv (2007) => Capital de lucru negativ (2015 – 2019)
  • Scăderea gradului de capitalizare, de la 35% (anul 2007) la 28% (anul 2019)
  • Creșterea ponderii datoriilor pe termen scurt în total datorii, de la 58% (2007) la 75% (2019)
  • Dezinvestiții nete, activele fixe scăzând de la 63% (anul 2007) la 48% (anul 2019)
  • Creșterea duratei de încasare a creanțelor la 115 zile (2019) comparativ cu 60 de zile (2007)

Mediu de afaceri vulnerabil în contextul Covid-19

Pentru a înțelege mai bine situația companiilor în 2020 și impactul lipsei masurilor de sprijin a guvernului, au fost aplicate două șocuri negative generalizate, respectiv, scăderea cifrei de afaceri și creșterea creanțelor companiilor. S-a estimat o scădere de 6% a cifrei de afaceri la nivel de economie și o potențială creștere cu 14% a creanțelor companiilor active din România în lipsa măsurilor de sprijin oferite de autorități.

Aplicând aceste variabile asupra companiilor active în România, rezultă un eșantion de firme cu o situație favorabilă înainte de pandemie, dar care au întâmpinat dificultăți pe parcursul anului 2020, de 25.837 afaceri, acestea concentrând cca. 390.000 de angajați și 11% din veniturile întregului mediu de afaceri. Vulnerabilitatea companiilor a crescut direct proporțional cu dimensiunea acestora.

Sectoarele cel mai grav afectate de acest fenomen sunt comerțul cu ridicata și retail, industria extractivă, transporturi și HoReCa. La polul opus, sectoarele cel mai puțin vulnerabile sunt sănătatea și asistența socială, IT-ul, industria alimentară și a băuturilor sau agricultura.

„Deși modul în care evoluează lucrurile în prezent indică o revenire mai bună decât am fi putut anticipa în cursul anului 2020, nu trebuie să ignoram riscurile ascunse. Analizele Coface arată că  urmare a deteriorării reale a situației financiare a unei părți a mediului de afaceri, există în economie un număr de companii care au un risc iminent de insolvență. Aceste insolvențe „ascunse” nu s-au concretizat datorită lichidității semnificative puse în piață de guverne, însă, în funcție de evoluțiile economice din perioada următoare se pot concretiza, pe un termen mai scurt sau mai lung. Este esențial să rămânem realiști și capabili să ne adaptăm în permanență, ținând cont atât de riscuri, cât și de oportunități,” a  declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

Concluziile analizei pot fi consultate aici.

Conferința de Risc de Țară Coface

Cea de-a XVI-a ediție a Conferinței de Risc de Țară a adus în atenția celor peste 350 participanți, principalele evoluții și tendințe ale economiei de azi, precum și posibilele scenarii ale revenirii post Covid-19. La dezbateri au participat:  Declan Daly, Chief Operating Officer, Grupul Coface, Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, Economist, Membru al Academiei Române, Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România, Grzegorz Sielewicz, Economist Șef, Coface Europa Centrală și de Est, Dumitru Nancu, Director General, FNGCIMM, Ionuț Dumitru, Economist Șef, Raiffeisen Bank, Ciprian Dascălu, Economist Șef și Director de Cercetare, BCR, Adrian Tănase, CFA, Director General, Bursa de Valori București, Mihai Nichișoiu, Global Senior Macro Strategist, Tradeville, Iulian Stanciu, Președinte Executiv, eMAG, Iancu Guda, CFA, EMBA, Services Director, Coface România.

Roger Bootle, Autoritate marcantă în Economia mondială și Piețe financiare, a prezentat, într-o intervenție specială, situația economiei după Covid.

Conferința de Risc de Țară Coface a reunit și anul acesta experți în riscul de țară, specialiști din domeniul academic, bancar, investitori români și străini, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Moment istoric pentru industria IT din România: UiPath, un start-up tech pornit într-un apartament din București, s-a listat la New York, pe cea mai puternică bursă din lume

0

Producătorul de roboți software a strâns peste 1,3 mld. $ de la investitori la un preț de 56$ pe acțiune. Analiștii estimau că acțiunile vor deschide la minimum 62-64$ ședința de tranzacționare.

Visul pe care l-au avut mai multe generaţii de antreprenori din IT din România a devenit ieri realitate odată cu listarea UiPath, cel mai valoros produs al industriei de IT din România, pe cea mai puternică bursă din lume, cea din New York – evenimentul fiind marcat de prezența la bursă a unei echipe conduse de cofondatorii Daniel Dines şi Marius Tîrcă. Dines a devenit primul român care a sunat clopoțelul bursei de la New York pentru a marca listarea propriei companii. Ascensiunea UiPath într-un gigant care domină piaţa globală în plină explozie a roboților software care automatizează sarcinile repetitive din companii este cu atât mai spectaculoasă cu cât industria de IT din România este una care lucrează în principal la export, dezvoltând componente de aplicații pentru companii străine, şi nu pentru dezvoltarea de produse proprii.

UiPath a anunțat că a vândut acțiuni din oferta sa publică inițială (IPO) peste intervalul țintă, adunând astfel de la investitori 1,34 miliarde de dolari. Compania a vândut 23,89 milioane de acțiuni la un preț de 56 de dolari pe acțiune, evaluând UiPath la 29 de miliarde de dolari, scrie Reuters. Analiștii estimau că UiPath va debuta pe piață la un preț pe acțiune de peste 62-64 $, deci cu 10-14% peste cel la care s-au vândut acțiunile.

Compania condusă de fostul angajat al Microsoft Daniel Dines a avut în anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2021 venituri totale mai mari cu 81%, de 607,6 milioane de dolari, în timp ce pierderile nete s-au redus de la 520 de milioane de dolari la 92,4 milioane de dolari.

UiPath, care numără printre investitori Accel, Dragoneer şi Coatue Management, folosește inteligența artificială și instrumente digitale pentru a ajuta corporațiile mari şi agențiile guvernamentale să automatizeze sarcinile de rutină în domenii precum contabilitatea și resursele umane.

Un articol preluat din Ziarul Financiar, autor: Adrian Seceleanu

EY: 2021, anul schemelor de ajutor de stat – condiții relaxate și finanțare nerambursabilă de 50%

0

În prezent, companiile pot accesa finanțări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat – schema 807/2014 pentru investiții în producție și schema 332/2014 pentru investiții în crearea de locuri de muncă. Ambele au fost modificate, iar condițiile de accesare au fost relaxate la finalul anului trecut. Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiții de minimum 1 milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel minim de 100 de locuri de muncă cre­a­te, unde ajutorul de stat poate finanța până la 50% din cheltuielile salariale. 

Mihaela Mitroi, EY Romania

„Ajutoarele de stat pot juca un rol hotărâtor în procesul de redresare economică și, ulterior, în cel de relansare, furnizând, pe de-o parte, necesarul de lichidități pentru dezvoltarea și extinderea companiilor, și, pe de alta, venituri suplimentare autorităților, ca rezultat al implementării proiectelor. Mesajul meu către companii este să folosească schemele de ajutor de stat. Încă se mai poate aplica pentru ajutor de stat până în 2023, iar condițiile de accesare au fost flexibilizate. În plus, ne aflăm într-unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile: din toamnă, nivelul de finanțare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiții economice și a regulilor europene”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA), în cadrul seminarului EY „Scheme de ajutor de stat pentru investiții în active sau capital uman”.

În cazul schemei 807/2014, principalele modificări aduse vizează îmbunătățiri precum introducerea posibilității extinderii perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii mențiunilor speciale din acordul de finanțare, eliminarea modalității de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcții pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiției de la 4 la 6 luni și multe altele.

În ceea ce privește cea de-a doua schemă, 332/2014, cele mai importante modificări s-au referit la creșterea numărului minim de noi locuri de muncă ce trebuie create – de la 10 la 100, eliminarea restricției privind un anumit număr de lucrători defavorizați ce trebuie angajați, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportarea la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicații, hotelier și de restaurante excluse din această listă devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecției pe bază de punctaj. 

„Aceste schemele de ajutor de stat sunt surse de finanțare nerambursabile, care se pot combina foarte bine cu împrumuturile bancare, mai ales că relaxarea permite ca dovada existenței co-finanțării să fie demonstrată ulterior obținerii acordului”, a punctat Mihaela Mitroi. Cu atât mai mult, a completat partenerul EY, cu cât este posibil ca intensitatea ajutorului de stat, care acum variază între 10% pentru zona București, 35% în Ilfov și în regiunea de Vest a țării (Timișoara, Arad, Caransebeș, Hune­doara) și 50% în restul țării, să scadă în funcție de dezvoltarea economică a zonelor și de noile plafoane de intensitate ce vor fi aprobate de autoritățile europene. Astfel, este posibil ca, de pildă, regiunea București-Ilfov să fie exclusă, iar alte regiuni să primească o intensitate mai mică. Scăderea intensității ajutorului de stat conduce aproape automat la scăderea valorii ajutorului de stat, care se calculează în funcție de acest indice de intensitate și cheltuielile eligibile realizate de către contribuabili.

Ileana Gutu, EY Romania

În privința realizării unui plan corect de afaceri, care să vină în completarea documentației depuse, Ileana Guțu, Partener Asociat, Strategie și Tranzacții, EY România, a subliniat faptul că: „Planul de afaceri din cadrul unui proces de finanțare nu trebuie neglijat de investitori, pentru că el se constituie într-un angajament față de statul român. Mai ales că, în urma reviziei Ghidului Solicitantului din august 2020, anumite cerințe specifice planului de afaceri (i.e. indicatori financiari, demonstrarea efectului stimulativ) au fost simplificate semnificativ”.


Andreea Cosmănescu, EY România


În prezent, și plata ajutorului de stat este mai facilă și mai rapidă. „Pentru H.G. nr. 807/2014 plata se efectuează în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care cererea de plată a ajutorului de stat este completă. Investitorii trebuie doar să se asigure că nu au debite restante la bugetul de stat”, a menționat Andreea Cosmănescu, Tax Senior Manager, EY România.

Mai bine de 706 milioane de euro au fost acordați de-a lungul anului trecut în proiecte cu impact major în economie prin intermediul schemelor de ajutor de stat, ce au presupus realizarea unor investiții în valoare de aproape 2 miliarde de euro și au condus la crearea a 14.099 de locuri de muncă, după cum arată cele mai recente informații furnizate de Ministerul de Finanțe.

Pentru 2021, în bugetul statului este prevăzută o finanțare de peste 200 de milioane de euro, însă Ministerul Finanțelor intenționează să majoreze această sumă și să asigure resursele financiare și pentru anii următori. În plus, începând cu 14 aprilie, agenții economici pot depune online documentația pentru obținerea finanțării prin schemele de ajutor de stat. În acest fel, se va putea crea și o bază de date utilă în urmărirea procesului de a aprobare a schemelor, dar și în monitorizarea obligațiilor investitorilor.

O altă noutate anunțată de Ministerul de Finanțe ar fi aceea că autoritățile au în vedere stimularea acelor proiecte de investiții care au o componentă de protecție a mediului sau de valorificare a activității de cercetare-dezvoltare, dar și a investițiilor cu un grad mare de automatizare sau de utilizare a tehnologiilor.

_________________

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

România ar trebui să investească în propria ei identitate competitivă

0

PNRR  ar trebui sa fie o investiție în identitatea competitivă a României în context european. Aceasta a fost o concluzie importantă a grupului de structuri asociative, firme și medii academice ale ecosistemelor de transformare digitală și de inovare  „Wallachia eHub” și „Smart eHub”.  

 „Între PNRR și programele operaționale ar trebui să fie complementarități clar precizate. Noi credem că trebuie să mizăm pe domenii și proiecte fanion în care putem să sporim identitatea noastră în UE. Astfel, creșterea competitivității internaționale a României în context European și internațional printr-un sistem modern de instrumente de susținere și promovare a investițiilor si exporturilor este vitală și un atribut al statului național. Toate țările membre UE au sisteme și mecanisme similare și nu înțeleg de ce nu am putea să mizăm pe unul similar prin PNRR. De asemenea, ar trebui să capitalizăm pe poziționarea noastră ca poartă estică a UE de fluxuri economice internaționale, pentru că astfel putem avea o amprentă competitivă cum și alte țări membre UE o fac.

Dezvoltarea unui ecosistem agricol și agroalimentar modern în contextul adoptării rapide a principiilor agroecologiei pornind de la certificările ecologice unde România este mult sub potențial, este de asemenea de mare importanță pentru că cererea de astfel de produse ecologice va crește exponențial. La fel și poziționarea României ca hub energetic și dezvoltarea infrastructurii specifice tranziției verzi în sectorul energetic. Desigur, digitalizarea este vitală dar nu un scop în sine, ci bine orientată spre proiecte strategice ca cele de mai sus” a spus Costin Lianu Președinte Wallachia eHub și director general USH Pro Business.

România are o poziție unică de poartă estică a UE, total nefructificată sub aspectul fluxurilor comerciale și logistice, dar și a coridoarelor verzi, toate axate pe bazinul dunărean și cursul Dunării. O investiție masivă în specializarea europeană și macro regională, ținând cont de aceste avantaje teritoriale (vezi Strategia UE pentru regiunea de sud a Dunării), ar fi benefică atât pentru România, cât și pentru UE. De reținut că, dacă nu ne fixăm această țintă, nimeni nu o va face în contextul în care avantajele de localizare prin Dunăre și portul Constanța pot fi pierdute, dacă nu sunt deja, prin angajamentele de investiții și de politici publice inteligente ale țărilor vecine cu România. Proiectul național European Gateway Project a fost abandonat de toate guvernările de până acum.

Dezvoltarea unui standard avansat și a unor proiecte de infrastructură și investiții care să atenueze și să elimine paradoxul agricol românesc, respectiv un potențial imens nevalorificat pe lanțurile valorice naționale,  este  extrem de important. Intervenția în linie cu obiectivele UE va fi îndreptată către agricultura de precizie, refacerea lanțurilor valorice naționale, trecerea la certificările ecologice extrem de neglijate până acum, combaterea și prevenirea fraudei alimentare, siguranța alimentară, export de produse procesate etc.

_________________

Wallachia eHub” și „Smart eHub” sunt formate din clustere, firme, universități, asociații profesionale și autorități publice locale. Concluziile survin ca urmare a unui amplu proces de consultare privind PNRR și viitoarele programe operaționale.

MAM Bricolaj aniversează 10 ani!

0

MAM Bricolaj, companie românească din industria de bricolaj, aniversează 10 ani de activitate pe piața din România. Compania marchează acest moment aniversar prin două campanii speciale pentru clienți. Totodată, MAM Bricolaj sărbătorește și premiera consemnată pe 19 aprilie: peste 1.000 de tranzacții înregistrate într-o singură zi.

Prima este MAMînzecit prin care un client primește de 10 ori valoarea bonului său de cumpărături. Aceasta se desfășoară lunar, în fiecare magazin. Cea de-a doua este Rade un premiu prin intermediul căreia fiecare cumpărător primește un loz răzuibil cu un premiu garantat.

Cele mai importante momente ale companiei în primii 10 ani de activitate au fost: deschiderea MAM Bricolaj Morarilor în 2011, urmat de deschiderea MAM Bricolaj Luică din 2015 și achiziționarea primelor utilaje automatizate. Anul 2017 a adus achiziția primului ERP (Nexus) și introducerea de KPIs pentru angajați. Un alt moment important din activitatea MAM Bricolaj a fost achiziția programului IMOS pentru proiectare, dar și introducerea serviciului de proiectare. Anul 2020 a adus un moment important prin achiziția companiei GEOMAM. În 2021, MAM Bricolaj se listează la Bursa de Valori București și deschide cel de-al treilea magazin în București, MAM Bricolaj Ghencea.

În prima săptămână, cel mai nou magazin MAM Bricolaj a ajuns deja la o medie de 120 de tranzacții zilnice, în creștere față de prima zi când s-au înregistrat 101 de tranzacții. În locația din Ghencea predomină articolele destinate bucătăriei și cele destinate dormitoarelor.

Cristian Gavan, fondator MAM Bricolaj

„În urmă cu 10 ani, piața era orientată către produse economice, dar în ultimii doi sau trei ani se simte o mai mare aplecare a consumatorilor către produse premium. Mai mult, dacă atunci când am început noi, specialiștii în mobilă aveau utilaje cu care procesau singuri palul melaminat, în timp, din cauza lipsei de personal, tot mai mulți s-au orientat către firme prestatoare de servicii. În acest deceniu de activitate am fost părtași la schimbările prin care a trecut piața de bricolaj din România și am evoluat odată cu ea. Acum, putem spune că MAM Bricolaj a devenit o rețea de magazine și ceea ce ne dorim pentru următorii ani este să continuăm dezvoltarea. Avem în plan deschiderea de magazine în mai multe orașe mari din România, dar ne gândim și la câteva unități în afara țării”, a declarat Cristian Găvan, fondator MAM Bricolaj.

MAM Bricolaj, extindere la nivel internațional în următorii ani

După o evoluție constantă pe piața din România în ultimul deceniu, MAM Bricolaj are în plan pentru următorii cinci ani deschiderea a încă nouă magazine, dintre care o unitate în București și opt în țară, cu o frecvență de două magazine pe an. Totodată, retailerul vizează extinderea în afara granițelor țării.

Până în prezent, în toți acești ani de activitate, MAM Bricolaj a investit aproximativ 5 milioane de euro în amenajarea spațiilor comerciale, dar și în achiziția de utilaje și tehnologii pentru digitalizarea companiei.

MAM Bricolaj are în portofoliu în proporție de 80% articole destinate producerii de mobilier precum balamale, glisiere, pal melaminat. Diferența de 20% din totalul de produse este reprezentată de produse conexe, cum sunt chiuvete, decorațiuni, produse de curățenie, produse electrice, corpuri de iluminat, vopsele și altele. În 19 aprilie 2021, compania a mai înregistrat o premieră: prima zi cu peste 1.000 de tranzacții. Acest record este doar un exemplu de cum MAM Bricolaj a devenit o destinație importantă de shopping apreciată de clienți, unde aceștia pot găsi atât produsele care să le susțină nevoile și viziunea, cât și consultanța necesară oricărui proiect.

MAM Bricolaj a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, în creștere cu 36% față de 2019.

_________________

Despre MAM Bricolaj

Din 2011, MAM Bricolaj a implementat un sistem inovator și comod de achiziționare a materialelor pentru mobilier. Este singurul furnizor cu autoservire din acest domeniu în România. Magazinul are peste 10.000 de produse în stoc și cea mai complexă gamă.

Din 2013, MAM Bricolaj organizează și cursul „Școala de Mobilă” cu scopul de a instrui meseriașii din domeniu cu privire la noile sisteme apărute. Acesta se adresează și pasionaților de mobilă care vor să învețe mai mult. Din primavara Cursul va fi disponibil și online.

Mai multe informații despre MAM Bricolaj pot fi găsite pe site-ul companiei sau pe pagina de Facebook.

Sondaj Genesis Property: După pandemie, 45% dintre angajați se așteaptă să revină complet la viața de birou. Pentru alți 35%, modelul de lucru al viitorului este hibrid

0

Modelul de lucru hibrid s-a conturat tot mai mult în ultimul an la nivel global și există deja angajatori din România care au decis să treacă permanent la acest sistem în care echipa lucrează parțial de la birou și restul de acasă. Aproape 35% dintre angajații care au participat la un sondaj recent inițiat de Genesis Property cred că lucrul hibrid va fi modelul de lucru al viitorului. După pandemie, alți 45% se așteaptă să revină complet la viața de birou, cât mai aproape de cum era înainte de Covid-19, și doar un angajat din cinci crede că în viitor va lucra mai mult de acasă, mai arată sondajul Genesis Property, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România, care deține West Gate Business District și Novo Park.

Pentru a menține un echilibru bun între viața de la birou și cea de acasă, 31,9% dintre angajații din România care au răspuns sondajului își doresc să lucreze doar de la birou după ce va trece pandemia și alți 36,2% vor să vină 3-4 zile pe săptămână la sediul companiei. Doar 9,4% consideră că lucrul de acasă 100% din timp este mai potrivit pentru viitor.

Flexibilitatea, echilibrul și eficiența– principalele beneficii ale modelului hibrid

Pentru 54,3% dintre angajați, modelul de lucru hibrid înseamnă flexibilitate și independență în activitatea profesională și 51,5% susțin că are un rol major în menținerea echilibrului între viața personală și cea profesională. În același timp, 39,5% spun că așa își pot eficientiza timpul și resursele, iar 38,3% recunosc că au lucrat mai eficient în acest sistem în ultimul an, având oportunitatea de a lucra în echipă și de a interacționa mai bine cu managerii. Nu în ultimul rând, 26,2% spun că lucrul hibrid îi ajută să evite probleme de sănătate psiho-emoțională care pot să apară atunci când lucrează doar de acasă.

În acest context, angajații cred că biroul lor trebuie să treacă printr-o serie de schimbări pentru a se adapta modelului de lucru al viitorului și pentru a fi mai bine pregătit pentru întoarcerea în siguranță a oamenilor la scară largă. 35,4% dintre cei care au răspuns sondajului Genesis Property se așteaptă la schimbări în ceea ce privește măsurile pentru protejarea sănătății, iar 32,5% consideră că vor vedea schimbări privind structura și organizarea spațiului, așa încât să răspundă mai bine modului de lucru care va fi aplicat în companie.

Darren Allen, Genesis Property

„Indiferent cum vom lucra după ce va trece pandemia, biroul în care ne vom petrece cel puțin câteva zile pe săptămână trebuie să fie pregătit pentru a atenua riscurile pentru sănătate. Pentru a se simți mai în siguranță la birou, angajații vor sisteme performante pentru îmbunătățirea calității aerului și apei din clădire, materiale sanitare care să fie distribuite imediat în caz de nevoie, sisteme pentru igienizarea spațiului interior și proceduri bine puse la punct pentru situația în care apare un caz de îmbolnăvire în companie. Implementarea acestor măsuri, incluse în standardul The IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™), oferă oamenilor încrederea și liniștea de care au nevoie pentru a fi creativi, performanți și eficienți”, spune Darren Allen, director de dezvoltare în cadrul Genesis Property, responsabil de implementarea proiectului IMMUNE™.

Inițiat în aprilie 2020, la scurt timp după începerea pandemiei, IMMUNE™ este primul standard global open-source care evaluează rezistența clădirilor de birouri la pandemia Covid-19 și la alte amenințări similare pentru sănătate. Standardul propune 135 de măsuri coerente și bazate pe știință pe care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator care își desfășoară activitatea în clădire le poate aplica pentru a îmbunătăți reziliența birourilor la provocările pentru sănătate atât din prezent, cât și din viitor.

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre viitorul birourilor și perspectiva reîntoarcerii la birou a fost desfășurat în februarie-martie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.183 de utilizatori de internet din toată țara. Aproape 59% dintre participanți sunt femei, aproximativ 60% au vârsta între 25 și 40 de ani și 9 din 10 sunt angajați full-time.


Despre Genesis Property

Genesis Property este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România. Cu o experiență de peste 20 de ani în industrie, compania deține peste 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A care găzduiesc peste 20.000 de angajați: Novo Park din Pipera și West Gate Business District din zona Militari. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studențesc privat din România, West Gate Studios, și al unității de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites.

IPO UiPath: debut impresionant la NYSE pentru unicornul născut în România

0

Ionut Paulenco, analist al platformei de investiții eToro, comentează:

UiPath (NYSE: PATH), producătorul de roboți software fondat în România, a avut miercuri un debut impresionant pe bursa din New York, cu un câștig de aproape 25% din prețul de deschidere de 56 de dolari, închizând ziua la 69 de dolari pe acțiune.

Acesta a fost unul dintre cele mai mari IPO-uri tech din ultimii ani și ar trebui să luăm în considerare și faptul că a avut loc pe o piață destul de dificilă, mai puțin prietenoasă cu firmele de tehnologie în ultimele săptămâni.

Povestea UiPath este un exemplu că în lumea de astăzi, orice este posibil. Cine ar fi prezis acum câțiva ani că un startup din România va fi faimos într-o zi pe Wall Street?

Succesul de ieri al UiPath se datorează faptului că a intrat pe bursă cu cifre foarte impresionante. Compania s-a extins rapid în ultimul an, veniturile crescând de la 336 milioane dolari la 607 milioane dolari. În același timp, și-a mărit rata profitului brut de la 82% la 89% – profitabilitatea sa crescând chiar într-un ritm mai rapid decât veniturile, ceea ce este remarcabil pentru o companie cu creștere rapidă.

Veniturile din licențele companiei îi aduc o marjă brută de 98%, deoarece produsul rulează pe computerele clienților, minimizând costurile de infrastructură. Serviciile de asistență și întreținere operează și ele cu o impresionantă marjă brută de 90%.

Compania și investitorii au vândut marți aproape 24 de milioane de acțiuni la 56 de dolari fiecare.

În ciuda vânzarii de acțiuni prin acest IPO, UiPath va rămâne ferm sub controlul fondatorului său, CEO-ul și președintele Daniel Dines păstrând aproape 90% din drepturile de vot.

Lipsa puterii de vot nu i-a deranjat pe investitori, deoarece domnul Dines este văzut ca un tip de CEO vizionar. Controlul său continuu asupra companiei este văzut ca un plus, pentru că astfel vor fi mai puține ocazii în viitor de distragere a atenției sau presiuni din partea investitorilor care pot avea viziuni diferite, etc.

Fondată la București în 2005, UiPath folosește inteligența artificială pentru a construi roboți software ce permit companiilor să automatizeze sarcini repetitive de back-office. Compania are peste 8.000 de clienți în întreaga lume, inclusiv 80% din companiile Fortune 10 și 61% din companiile Fortune Global 500. Potrivit prospectului său, UiPath are 2.863 de angajați, dintre care 122 în New York, 727 în București și restul în alte țări în care își desfășoară activitatea.

Negocieri bănci-consumatori la expirarea amânării ratelor

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) informează că „în 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor”. Pornind de la această situație și accentuând că instituțiile de credit vor să accentueze în perioada următoare folosirea instrumentului negocierii cu consumatorii, CSALB a adresat o serie de întrebări top-managementului celor mai mari bănci comerciale din România privitoare la modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci. Dialogurile în acest sens au fost realizate de analistul financiar Irina Chițu, la începutul lunii aprilie:

Băncile recomandă negocierea cu consumatorii după expirarea perioadei de amânare a ratelor

Criza sanitară îi afectează pe consumatori, comercianți și întregul mediu economic, dar are și părți bune, spun reprezentanții celor mai mari instituții financiare din sistemul bancar. În 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor. Cu toate acestea, pandemia a facilitat îmbunătățirea relației consumatorilor cu băncile, iar negocierea în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este un instrument pe care instituțiile de credit vor să îl folosească mai mult în perioada următoare. Analizarea situațiilor individuale și găsirea soluțiilor personalizate sunt mai dezirabile decât moratoriile care oferă soluții generale, spun reprezentanții băncilor.

SOLUȚIILE COLECTIVE AU TRECUT,
NEGOCIEREA INDIVIDUALĂ RĂMÂNE

Alexandru Păunescu

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

În acest moment nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în soluționarea alternativă. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult și de bănci care se implică mai puțin. Din fericire, vorbim deja de mii de negocieri care s-au purtat în cadrul CSALB, dintre care aproximativ 2.000 s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluției propuse de conciliatori. Este un proces de schimbare a unei mentalități: sunt tot mai puține instituțiile care clasează multe cereri, iar cele mai mari bănci din sistem arată o deschidere spre negociere, inclusiv în relația directă cu propriii clienți. Dincolo de cifre, oamenii vor să interacționeze cu o persoană care să îi asculte. Rolul “social“ al Centrului, exprimat prin intermediul colegilor de la Secretariatul de Procedură (n.n. departamentul din CSALB care preia cererile și intermediază legătura între consumatori, comercianți și conciliatori), s-a manifestat mai puternic și în acest sens. Consumatorii au primit informații utile, referitoare la procedura concilierii încă din faza premergătoare celei de soluționare alternativă propriu-zisă, inclusiv în legătură cu anumite detalii contractuale care nu au fost înțelese de la bun început. Au fost cazuri când consumatorii au fost mulțumiți pentru faptul că li s-a facilitat accesul direct la o persoană cu capacitate de decizie din partea băncilor, chiar dacă, ulterior, respectivul dosar nu s-a finalizat printr-o înțelegere între părți. Pandemia a umanizat mult relațiile consumator-bancă: se pune mai mare preț pe empatie, pe implicare, pe ajutorare. E aproape imposibil ca pe parcursul derulării unei relații contractuale să nu se întâmple evenimente neprevăzute. Iar exemplul cel mai la îndemână este pandemia, care a întrerupt relații sociale, relații contractuale, a dat peste cap afaceri, a schimbat importanța unor industrii. De aceea, băncile care sunt aproape de consumatorii aflați în dificultate pe parcursul derulării contractului vor culege roadele încrederii acestora și în anii următori.

CU CE RĂMÂNEM DIN CRIZA PROVOCATĂ DE PANDEMIE?

CSALB a întrebat top-managementul celor mai mari bănci comerciale din România despre modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci. Interviurile au fost luate de analistul financiar Irina Chițu, la începutul lunii aprilie.

Montajul video poate fi consultat aici: https://www.youtube.com/watch?v=bwreiToGIUk;

Versiunea pentru sincroane (fără grafică) poate fi descărcată de aici: https://we.tl/t-TRuhWWMqjU

Florin Dănescu

Florin Dănescu, Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor

Am văzut cum acțiunile băncilor s-au accelerat, volumul de lucru a fost foarte mare dintr-o dată, într-o perioadă scurtă. În perioada pandemiei băncile au fost supuse unei cereri mai mari chiar și de 20 de ori decât într-o perioadă obișnuită. Acest câștig de viteză, de procesualizare mai rapidă, de determinare a situației individuale a clienților pe tipuri de probleme și experiența pe care o are CSALB, ar trebui preluate și folosite în continuare în relația cu clienții. Pe de altă parte, știu că așteptarea clienților noștri este să putem schimba condițiile contractuale pur și simplu, în funcție de piață. Dar, mai ales în situații de criză, acest lucru poate însemna costuri pe care chiar și băncile nu și le pot asuma. Așadar, așteptările trebuie să fie echilibrate.

Dana Dima

Dana Dima (Demetrian), Vicepreședinte BCR

Soluția legislativă de amânare a ratelor ne-a determinat să luăm rapid soluții pentru mulți clienți în același timp, dar cred că o strategie aplicată problemelor individuale ale clienților este favorabilă unei soluții pe termen limitat. Credem în soluții legislative și reglementare, dar credem și în soluții individuale pe care le putem aplica în cazurile în care clienții întâmpină, în cadrul parteneriatului comercial, dificultăți de plată.

Am învățat din discuțiile pe care CSALB le-a avut cu clienții și ne-am întors către procesele noastre interne și ne-am spus: Trebuie să schimbăm ceva aici! Trebuie să fim mai prezenți! De exemplu, în 2020, când am intrat în procesul de amânare la plată a ratelor, am sunat câteva zeci de mii de clienți să-i întrebăm dacă vor avea probleme după ce vor finaliza această perioadă de amânare la plată.

Flavia Popa

Flavia Popa, Secretar general BRD

Pandemia, pe lângă răul produs, a provocat și o accelerare a proceselor. Dacă ar fi să alegem ceva din lecția care ni s-a aplicat din cauza pandemiei, ar fi aceea că ne-a învățat să fim mult mai rapizi și să căpătăm încredere să colaborăm cu clienții noștri de la distanță. Pe de altă parte, moratoriile nu au făcut decât să uniformizeze practicile pe care deja, mulți dintre noi în sistemul bancar, le puseserăm în aplicare pentru clienții noștri. Cât privește negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB, dacă mă uit la 2020 am avut o creștere de 45% a disputelor soluționate cu ajutorul conciliatorilor. Banca are tot interesul să aibă clienți mulțumiți, dar și clienți care își pot asuma obligațiile până la capăt și care, la rândul lor, își țin promisiunea.

Omer Tetik, Președintele Băncii Transilvania

Cred că pandemia ne-a învățat, de fapt, dificultățile din viața clienților noștri persoane fizice și juridice. Acestea pot fi structurale sau conjuncturale. De aceea, soluțiile nu pot fi simple și fixe, ci trebuie adaptate. Depinde foarte mult de unde vine dificultatea financiară a clientului. Dacă este legată de conjunctură, atunci încercăm să găsim soluții cu amânare de rate, cu renunțarea la anumite condiții contractuale. Dacă problemele sunt pe termen mediu și lung, atunci încercăm să găsim soluții nu doar pentru acest client, ci pentru tot segmentul de clienți care au probleme similare. Și, aici, CSALB poate fi ca o enciclopedie pentru că vede multe spețe și nu fiecare trece prin criză cu dificultăți sau probleme similare. Dacă pandemia va mai avea un val, trebuie să ne regândim toată structura. Pentru că doar amânând ratele, nu rezolvăm problema în sine. Cel mai important lucru este ca băncile să continue finanțările, activitatea de creditare, ca să ne asigurăm că oamenii vor avea joburi, vor putea consuma sau investi.

MAI MULTE CERERI FAȚĂ DE 2020

Aproape 650 de români (cu 20% mai mulți decât în T1 2020) au trimis cereri către CSALB în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluții amiabile în relația cu băncile și IFN-urile. Din totalul cererilor primite, 440 sunt adresate băncilor, iar 204 IFN-urilor.

Numărul total de dosare constituite în T1 2021 a ajuns la 130, dintre care 127 au fost formate în relația cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor au fost constituite doar 3 dosare. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o scădere cu 15% a numărului de dosare formate.

Totodată, 54 de cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii), respectiv 39 de cereri soluționate amiabil de bănci și 15 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anul trecut cu aproximativ 23%.

În primele trei luni ale anului, 94% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și doar în 6% dintre dosare una din părți sau ambele au refuzat soluția propusă de conciliatorii CSALB.

_________________

Despre CSALB

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Primul unicorn românesc iese din pădurea carpatică direct pe Wall Street

0

Listarea UiPath pe bursa americană reprezintă un moment istoric pentru piața de capital din România, dar este un eveniment remarcabil și pentru SUA, acesta fiind unul dintre cele mai mari IPO-uri din sectorul de software din istoria Statelor Unite. De aceea, XTB a decis să includă în oferta sa acțiunile UiPath și oferă 0% comision la tranzacționarea acestora începând din 21 aprilie 2021.

Suntem o organizație agilă, la rândul nostru o companie de tehnologie și ne mișcăm mereu foarte repede, în ritm cu cele mai noi tendințe ale pieței de capital. Iar de cele mai multe ori reușim să fim aceia care și setează tendințele pieței de brokeraj din România. De aceea, ne bucurăm că XTB poate să vină în sprijinul investitorilor interesați de companii românești de succes, iar începând de ieri în portofoliul nostru sunt incluse și acțiunile primului unicorn românesc, alături de alte peste 4.000 de instrumente financiare, declară Irina Cristescu, general manager în cadrul XTB România.

Pentru a explica importanța, precum și succesul acestui eveniment, Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, spune: „UiPath a majorat numărul şi preţul acţiunilor pe care le va vinde la bursa de la New York într-o ofertă de listare prin care a țintit o evaluare de 28 de miliarde de dolari, după ce, în urmă cu numai o săptămână anunţase o evaluare de 26 mld. dolari. Potrivit FactSet, doar două IPO-uri din sectorul de software din SUA au depășit pragul de finanțare de 1,34 miliarde de dolari atrasă de UiPath. Totuși, trebuie subliniat că ambele au avut loc în ultimele șapte luni, scoțând în evidență interesul recent pentru sectorul de tehnologie. Furnizorul de baze de date cloud, Snowflake, deține prima poziție cu 3,9 miliarde de dolari în septembrie 2020, urmat de Qualtrics, care a obținut 1,78 miliarde de dolari în ianuarie.”

Conform informațiilor publicate de Bloomberg, au fost vândute aproximativ 24 de milioane de acțiuni la prețul de 56 USD. Această cotație este superioară intervalului de preț vizat de 52 – 54 USD, care și acesta a fost ajustat în creștere luni de la 43 – 50 USD. Listarea oferă companiei o valoare de piață de 29 miliarde dolari pe baza acțiunilor listate. Dacă sunt incluse opțiunile pe acțiuni ale angajaților și acțiunile restricționate, valoarea de piață se îndreaptă către pragul de 31 de miliarde de dolari.

Care sunt punctele forte ale „primului unicorn românesc”?

Fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, UiPath devenea, în 2018, „primul unicorn românesc”, atingând o capitalizare de piață de peste 1 miliard de dolari. UiPath este specializată în dezvoltarea de aplicaţii software care automatizează procesele de lucru din companii și, așa cum arată Radu Puiu, „se deosebește de rivali prin faptul că aplicațiile oferite de ei le permit angajaților fără experiență în programare să personalizeze capacitățile de inteligență artificială”.

„UiPath pare să devină publică la momentul potrivit”, consideră Radu Puiu, argumentând: „Veniturile au crescut anul trecut cu 81%, la 607,6 milioane de dolari, iar pierderile companiei s-au redus de la 519,9 milioane de dolari în 2019 la 92,4 milioane de dolari. Marja brută a companiei de 89% este atractivă chiar și pentru sectorul de software.”

Pe de altă parte, Radu Puiu atrage atenția că: „În ceea ce privește IPO-ul UiPath, a existat o schimbare notabilă a tendinței deoarece investitorii s-au reorientat către companii care sunt considerate a avea un avantaj în cazul în care ratele de dobândă continuă să crească. Perspectivele sectorului de cloud par să rămână în continuare optimiste pe termen lung, deși sentimentul la nivelul investitorilor s-a deteriorat. O parte din această tendință este urmarea faptului că economiile s-au redeschis, apărând un grad de incertitudine cu privire la posibilitatea ca firmele să își reducă cheltuielile pentru cloud atunci când se vor întoarce la birou.”

Spre ce țintește „unicornul” în viitor?

„Compania a reușit să reducă pierderile pe fondul unor reduceri ale costurilor de vânzare și marketing cu 21%, a costurilor de cercetare și dezvoltare cu 16% și a cheltuielilor generale și administrative cu 10%. În termeni de portofoliu de clienți, pandemia a fost o oportunitate pentru extinderea activității companiei. La 31 ianuarie 2020, firma a declarat că are aproximativ 6.000 de clienți, astfel încât în timpul pandemiei, UiPath a marcat o majorare a numărului de clienți cu 33%, la 8.000 de clienți”, informează Radu Puiu.

În privința evoluției „unicornului”, analiștii sunt optimiști: „Planurile de viitor par bine definite și se dorește extinderea activității și obținerea de avantaje competitive. În martie 2021, UiPath a achiziționat compania specializată în interconectivitate din SUA, Cloud Elements. Preluarea va permite UiPath să ofere o interfață cu utilizatorul la nivel de întreprindere și capabilități de automatizare bazate pe o singură platformă, conform unei declarații oficiale a firmei”, consideră analist financiar XTB.

Menționăm că XTB a fost prima casă de brokeraj din România care a luat decizia curajoasă de a reduce comisionul la 0% la tranzacţionarea de acţiuni şi ETF-uri cu deţinere.Trebuie precizat că acest comision de zero la sută este valabil la tranzacţionarea de acţiuni cu deţinere şi ETF-uri cu deţinere pe pieţele externe, pentru un rulaj lunar de până la 100.000 Euro. La nivel mondial, în 2021 continuă o anumită tendință de reducere a comisioanelor, remarcată încă de anul trecut în rândul marilor brokeri între care se numără şi XTB. Dacă suma rulată într-o lună la XTB România este mai mare de 100.000 Euro, se aplică un comision de numai 0,2% la fiecare tranzacţie, adică şi la cumpărarea şi la vânzarea de astfel de instrumente financiare.

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Universitatea din București, locul I pe plan național în Times Higher Education Impact Rankings 2021

0

Universitatea din București se situează în marja 301-400 a clasamentului Times Higher Education Impact Rankings 2021, din 1.115 instituții participante. Rezultatul arată că Universitatea din București deține cele mai bune performanțe la nivelul învățământului superior românesc din punctul de vedere al impactului social și economic.

Universitatea din București figurează la 8 categorii ale clasamenetului din cele 17 analizate:

– locul 44 din 966 de instituții la categoria Quality Education

– locul 38 din 776 de instituții la categoria Gender Equality

– marja 101-200 la categoria Peace, Justice and Strong Institutions se clasează în – marja 201-300 la categoriile Reduced Inequalities și Decent Work and Economic Growth

Universitatea din București este clasată prima universitate din România la categoriile Quality Education, Gender Equality, Peace, Justice and Strong Institutions.

În marja locurilor 401-600, din România se află Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București, membre ca și Universitatea din București ale Consorțiului Universitaria, precum și Universitatea Politehnica din București.

După cum reamintește Universitatea din București, „criteriile în funcție de care sunt clasificate instituțiile de învățământ superior în topul Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite. Topul evidențiază impactul universităților asupra societății, pe baza succesului acestora în atingerea unor obiective precum Good Health and Wellbeing, Gender Equality, Decent Work and Economic Growth, Reduced Inequalities sau Peace, Justice and Strong Institutions, Partnership for the Goals”.

Sondaj realizat de MedLife: Intenția de vaccinare în România este mult sub valorile la care era estimată inițial. „Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina”

Datele celui mai recent studiu realizat de MedLife, cu scopul de a estima numărul persoanelor decise să se vaccineze, arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale. Mai exact, estimările actuale indică faptul că doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27 – 31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puțin 16 ani.

Deși estimările inițiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârșitul lunii septembrie, se pare că intenția de vaccinare a românilor este mult sub aceste așteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului. Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilității vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depășit numărul persoanelor înscrise pe listele de așteptare. Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina.

Așadar, marea provocare va consta în educarea, încurajarea și convingerea unui număr cât mai mare de persoane să se vaccinze. Va fi nevoie de efortul și mobilizarea comună a principalilor actori din societate –  autorități, mediul de afaceri, societatea academică, lideri de opinie, biserica și nu numai. Este extrem de important ca oamenii să înțeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia. Creșterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 și minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală și reluarea vieții sociale. Este singura soluție pentru a atinge aceste mize”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.

Doar 10 – 13% din populația României are intenție fermă de a se vaccina în perioada imediat următoare

Studiul realizat MedLife estimează un număr de aproximativ 2 milioane de persoane cu intenție fermă de a se vaccina cât mai repede sau nu mai târziu de luna viitoare. Alți 3 – 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 – 12 luni sau chiar peste 1 an.

Conform datelor obținute, cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului. În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19 – 23% din totalul populației de peste 16 ani. De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.

Nivelul de educație este un alt factor care influențează major intenția de vaccinare, fiind în relație direct proporțională. Mai exact, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât cresc și ratele de vaccinare – din prezent și așteptate la final de an.

Bărbații, persoanele peste 50 de ani și cele care au făcut forme medii sau severe ale bolii sunt mai deschise la ideea de vaccinare

Studiul MedLife relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbații, persoanele din categoria de vârstă 50 – 69 de ani și persoanele care au un stil de viață activ. Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina față de cele care nu au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2.

La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut și care nu au suferit de COVID-19 până în prezent. De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puțin dispuse să se vaccineze.

În ceea ce privește localizarea geografică, conform studiului, regiunile București – Ilfov și Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării. 

Doar o treime din populația României consideră
vaccinarea ca fiind eficientă

Studiul MedLife evidențiază faptul că puțin peste jumătate din persoanele cuprinse în eșantion consideră că dețin informații necesare despre campania de vaccinare. Dintre acestea, persoanele vaccinate și cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie. De asemenea, nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populației provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, respectiv 60 – 69 de ani, cu educație superioară și în rândul persoanelor care au trecut prin boală.

Cu toate acestea, doar o treime din populația României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât și împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecție. Restul populației invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informațiile contradictorii.

„Din păcate, în România încă avem un număr important de persoane indecise sau care refuză vehement ideea vaccinării. Aici trebuie să ne concentrăm cu toții eforturile, să contribuim la o informare corectă și să îi facem să înțeleagă că vaccinul nu ne ajută doar din punct de vedere al sănătății individuale, ci și din perspectivă economică, socială, psihologică. În felul acesta copiii se vor întoarce la școală, bolnavii cronici vor putea să aibă diagnosticele salvatoare de vieți la timp. Avem ca exemplu datele din Israel, care confirmă că atunci când se atinge un grad de imunizare cu cel puțin o doză a 60% din populație, apare o încetinire evidentă a pandemiei și ne apropiem de o viață normală”, a adăgat Mihai Marcu.

Coordonatele metodologice ale cercetării

Studiul a fost realizat de MedLife în perioada 5 – 13 aprilie 2021, la nivel național, pe un eșantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri telefonice pe baza unui chestionar structurat, prin intermediul unei firme de cercetare de piață din România.

Studiul MedLife a fost realizat sub coordonarea lui Andi Dumitrescu, consultant și expert în cercetare de piață cu o experiență de peste 23 de ani. Andi Dumitrescu a condus compania GfK Romania timp de 15 ani, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.

Rezultatele detaliate ale studiului sunt disponibile pe www.medlife.ro

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Proiectul Normei pentru aplicarea Ghidului privind cerințele privind comunicarea informațiilor în temeiul Regulamentului privind prospectul (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei A.S.F. nr. 1/2015 privind aderarea și evidența participanților la fondurile de pensii administrate privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei nr. 3/2013 privind activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 5/2013 (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei A.S.F. nr. 14/2006 privind transferul participanților între fondurile de pensii facultative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei A.S.F. nr. 16/2013 privind activitatea de marketing al fondului de pensii facultative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei A.S.F. nr. 18/2018 privind aderarea și evidența participanților la fondurile de pensii facultative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei A.S.F. nr. 26/2014 privind transferul participanților între fondurile de pensii administrate privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile).

  • Supraveghere

Aprobarea concluziilor și propunerilor la aspectele constatate în urma controlului permanent în cazul companiei de brokeraj Aon România Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L.;

Aprobarea concluziilor și propunerilor la aspectele constatate în urma controlului permanent în cazul companiei de brokeraj D.H. Broker de Asigurare și Reasigurare S.R.L.;

Aprobarea rezultatelor controlului periodic realizat la Gothaer Asigurări – Reasigurări S.A.

  • Autorizare

Autorizarea domnilor Gabriel Purice, Gheorghe Florea și a doamnei Daniela Sorina Bulai în calitate de membri ai Consiliului de Administrație al SSIF Bursa Română de Mărfuri S.A. (Romanian Comodities Exchange);

Aprobarea domnului Levente-Zoltan Csaszar în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la societatea Ergo Asigurări de Viață S.A.;

Aprobarea domnului Paul-Gabriel Zarzără pentru un nou mandat în funcția de membru al Directoratului la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea retragerii de la tranzacționare și a radierii din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea Autonova S.A. Satu Mare, având în vedere finalizarea procedurii prevăzute de art. 115 din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018, cu modificările și completările ulterioare;

Aprobarea solicitării SAI Patria Asset Management S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele Fondului deschis de investiții ETF BET Tradeville;

Avizarea modificărilor aduse Statutului și Actului constitutiv ale Biroului Asigurătorilor Auto din România, cu excepția unor articole din Statut;

Aprobarea modificării Actului constitutiv al societății Euroins România Asigurare Reasigurare S.A. ca urmare a majorării capitalului social;

Autorizarea modificării Contractului de custodie a activelor Fondului de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

ANTREPRENORII ROMÂNI, RETICENȚI LA ARHIVAREA DIGITALĂ

0

Conform datelor EAD, cel mai mare jucător portughez din piața de arhivare digitală, prezent și în România, peste jumătate din antreprenorii români sunt reticenți la arhivarea digitală a documentelor, pe fondul temerii legate de atacuri cibernetice, dar și pe fondul legislației în vigoare. Aceasta prevede că unele acte trebuie păstrate în format fizic timp de cinci ani, însă altele trebuie păstrate pentru 10 sau chiar 50 de ani.

Conform unui studiu realizat de PwC, antreprenorii români sunt cei mai avansați în folosirea tehnologiilor digitale comparativ cu omologii lor din celelalte 14 state din Europa Centrală și de Est. Astfel, 64% dintre ei și-au proiectat deja o strategie pentru digitalizare, un procent dublu față de media din regiune. Conform studiului, companiile antreprenoriale românești ocupă primele poziții în regiune la utilizarea unor tehnologii digitale esențiale, cum ar fi Artificial Intelligence (AI), Augmented Reality (AR), blockchain, drone, Virtual Reality (VR) și 3D printing.

”Deși majoritatea companiilor antreprenoriale românești sunt conștiente că investițiile în digitalizare au impact pe termen lung, în ceea ce privește arhivarea digitală, aceleași companii sunt destul de reținute. În actualul context, în care aproximativ jumătate din români își doresc să lucreze parțial sau complet la distanță, este esențial pentru antreprenori să ofere angajaților lor posibilitatea de a lucra de acasă, fără a afecta fluxurile de lucru”, declară Bruno Amaro, CEO EAD Digital România.

Mulți antreprenorii români sunt circumspecți la tehnogiile moderne de arhivare, dat fiind că legislația referitoare la documentele contabile este foarte strictă, iar amenzile sunt semnificative. De asemenea, în cazul controalelor de la instituțiile abilitate, inspectorii vor solicita o parte din documente în format hârtie.

Un alt motiv invocat de antreprenorii români pentru ritmul lent al adoptării arhivelor digitale este frecvența în creștere a atacurilor cibernetice, în contextul trecerii la munca de acasă. Cu o experiență de aproape 30 de ani în industrie, grupul EAD a investit constant în tehnologie, astfel încât în prezent toate soluțiile sale, de la platforma RWS, softul propriu de gestionare a documentelor, și până la cloud, sunt complet securizate.

EAD Digital oferă companiilor românești soluții complete care să permită angajaților lor să lucreze la distanță în siguranță, temporar sau permanent, fără a influența procesele interne. Toate documentele sunt scanate și arhivate în cloud securizat și pot fi accesate oricând, de către orice angajat al companiei, care are nevoie doar de o conexiune live de Internet, pentru a se conecta la cloud-ul securizat.

În plus, antreprenorii au la dispoziție și alte instrumente de protecție pentru astfel de situații, cum ar fi asigurările speciale pentru atacuri cibernetice.”La nivel global, atacurile hackerilor sunt în continuă creștere, în timp ce solicitările clienților privind protecția datelor au devenit tot mai numeroase și stricte. Pe piața locală există diverse produse de asigurare împotriva acestor atacuri, ca urmare a faptului că tot mai multe companii sunt interesate de acest tip de polițe. Noi punem la dispoziția antreprenorilor produse de asigurare 360 de grade, care acoperă toate riscurile legate de securitatea cibernetică”, declară Alexandra Elena Durbacă, CEO al companiei  Leader Team Broker de asigurare.

Antreprenorii care optează pentru digitalizarea arhivelor își eficientizează business-urile prin realocarea resurselor umane pe task-uri care aduc valoare, prin reducerea costurilor cu task-urile repetitive și consumatoare de timp, dar și a costurilor legate de depozitare.

”Platforma RWS răspunde nevoilor de „business as usual” ale clienților noștri, din perspectiva managementului documentelor. Le permite angajaților și managementului de top să acceseze documentele companiei în timp real, îmbunătățind procesele interne ale mai multor departamente, ca Finanțe, Achiziții, Vânzări, Resurse Umane, Operațiuni, Asistență pentru clienți”, explică Liviu Zamfir, Chief Operation Manager EAD Digital România și unul dintre experții români în managementul arhivelor.

Oportunitățile oferite de EAD Digital pentru companiile din România sunt nenumărate, cele mai bune exemple fiind soluțiile care țin de scanarea/indexarea documentelor, automatizarea proceselor pentru generarea adeverințelor necesare dosarelor de pensie sau cele de extragere a datelor din documente financiare sau de orice altă natură. Din estimările EAD,  în România s-au scanat sub 500 de milioane de pagini în ultimii 3 ani, dintr-un potențial de aproape 3 miliarde.

Studiu Horváth & Partners: Circa 97% dintre proiectele de infrastructură mare din România întârzie din cauza relației deficitare cu autoritățile

  • În 98% dintre cazuri, succesul unui proiect ține de gândirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare, înainte de începere
  • Printre alte cauze care duc la eșec, în 95% dintre situații – sunt amenzile aplicate de autoritățile de reglementare
  • În România, Oradea este orașul cu cea mai mare rată de atragere a fondurilor europene: 200%, în perioada 2014 – 2023, față de media națională de 38,9%
  • Topul orașelor inteligente, care pot fi considerate repere, la nivel global: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga

Concluziile unui studiu efectuat recent de Horváth & Partners relevă că 97% dintre proiectele de infrastructură mare, raportat atât la nivel global cât și la România, au avut întârzieri de implementare din cauza relației deficitare cu organismele de reglementare și a amenzilor rezultate din neînțelegerea regulamentelor. Alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor și competențelor interne, precum și viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale țării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerență a proiectelor. 

Fără o îmbunătățire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile din România vor rămâne departe de a atinge statutul de orașe inteligente care, potrivit Comisiei Europene, reprezintă o comunitate în care serviciile și rețelele tradiționale sunt eficientizate prin folosirea tehnologiilor de telecomunicaţii şi digitale în sprijinul cetăţenilor şi economiei.

În prezent, aproximativ 20 de orașe importante din România au demarat inițiative de dezvoltare inteligentă aliniate nevoilor economiei și locuitorilor săi, dintre care minimum 10 au fost începute în 2020. Printre acestea, în 2020 s-au distins ca exemple de gândire strategică: Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca, cu 54, Timișoara cu 26 și Oradea, care numără 17 proiecte. Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparație cu media națională care se situează la 38,9%. Astfel, în perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, care sunt alocate în domeniile: mobilitate inteligentă, mod de viață inteligent, guvernanță inteligentă, mediu înconjurător inteligent și economie inteligentă. 

Studiul Horváth & Partners a inclus și 50 de orașe inteligente și proiecte mari destinate să devină orașe inteligente la nivel global, dintre care cinci reprezintă repere de reușită în ceea ce privește practicile aplicate și implementarea strategiilor: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga. Conform analizei, principalele trei caracteristici care stau la baza reușitei unui proiect de oraș inteligent sunt: (1) în 98% dintre cazuri, definirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia; (2) 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiștilor de mediu și a comunităților locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului; (3) în 92% dintre inițiative, păstrarea unei relații bune cu contractorii a fost factorul de succes. 

Din perspectivă opusă, cauzele majore care duc la eșecul unor proiecte mari de infrastructură sunt: (1) întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare – 97%; (2) amenzi aplicate de o autoritate de reglementare – 95%; (3) un model operațional ineficient și o relație deficitară cu contractorii – 90%.

„În afară de inițiativele de succes pe care le-am analizat, putem trage concluzii importante și din aspectele care au generat proiecte ineficiente. Printre acestea am remarcat lipsa înțelegerii corecte a așteptării organismelor de reglementare și comunicarea defectuoasă cu acestea, precum și interpretarea eronată a cadrului de reglementare. Anii următori sunt definitorii pentru evoluția economică și socială a României. Având în vedere volumul semnificativ al fondurilor disponibile, succesul dezvoltării țării noastre este, mai mult ca niciodată, legat de eficiența structurilor pe care le definim pentru a gestiona proiectele importante și gradul în care reușim să absorbim banii primiți din partea Uniunii Europene. Integrarea sistemelor inteligente în strategia de dezvoltare urbană este o prioritate, iar investițiile în orașele inteligente trebuie sprijinite prin valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, cele europene, naționale și regionale”, a declarat Vlad Gheorghe, reprezentant Horváth & Partners.

În exercițiul bugetar viitor, aferent perioadei 2021 – 2027, România va beneficia de peste 80 miliarde euro. Potrivit reprezentanților Horváth & Partners, țara noastră va trebui să-și mărească de 3 – 4 ori capacitatea de absorbție, pentru a le putea utiliza în proporție de 100%. O parte importantă a acestor fonduri, cele pentru reconstrucție și dezvoltare, sunt însă condiționate de absorbția fondurilor până în 2026.



Horváth & Partners s-a implicat de-a lungul timpului în proiecte de realizare și implementare a strategiilor pentru orașe inteligente. La nivel internațional, compania este implicată în trei proiecte gigant din Arabia Saudită, unul dintre ele fiind un oraș care ar urma să aibă o dimensiune de 33 de ori mai mare decât a New York-ului, devenind astfel unul din cele mai mari hub-uri de afaceri și tehnologie din lume. 

Horváth & Partners este membră în joint-venture-ul Evety, care oferă consultanță companiilor care vor să-și decarbonateze procesele și să implementeze tehnologii pe bază de hidrogen verde și pentru proiecte care vizează orașele inteligente. Pe acest segment, Horváth & Partners are know-how-ul necesar pentru a oferi asistență pentru studiul de prefezabilitate și stabilirea arhitecturii, realizarea caietelor de sarcini pentru achiziția de tehnologie etc. Pentru mai multe detalii: www.evety.com.

_________________

Despre Horváth & Partners 

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth & Partners are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth & Partners este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente. 

Pe piața din România, Horváth & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanță în domeniul performanței la nivel de companie și optimizarea performanței organizațiilor private și publice: de la management strategic și inovație, managementul proceselor și organizare, până la controlling, managementul operațiunilor și achizițiilor, training-uri, consultanță în vânzări și IT. Principiul de consultanță al Horváth & Partners se bazează pe o cooperare intensivă, în parteneriat și orientată pe soluții, alături de clienți. Unul dintre principiile de bază, care diferențiază Horváth & Partners, este sprijinirea clientului pe parcursul întregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, până la implementarea și ancorarea acestora în cadrul companiei. Vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: www.horvath-partners.com/ro.

Digitalizarea ANAF, esențială pentru protejarea contribuabililor și pentru reducerea presiunii pe bugetul de stat

Material de opinie de Vlad Boeriu (foto), Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

Constrângerile bugetare tot mai puternice, amplificate în ultimul an de situația creată de pandemia de COVID-19, determină autoritățile să acorde o atenție sporită relației cu contribuabilii, principala sursă de finanțare a bugetului de stat. Această atenție se manifestă atât prin acordarea de facilități menite să îi ajute să depășească provocările generate de pandemie, cât și prin simplificarea relației cu autoritatea fiscală, astfel încât să încurajeze conformarea voluntară la plata taxelor. Varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține prevederi concrete referitoare la îmbunătățirea comunicării dintre ANAF și contribuabili, prin crearea unui „mecanism permanent de evaluare a satisfacției contribuabililor în privința serviciilor ANAF”. Acest mecanism, alături de alte măsuri care, în mare, urmează planul de digitalizare a autorității fiscale, ar trebui să aibă drept consecință creșterea nivelul de colectare a taxelor la bugetul de stat.

Reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, pornește de la conștientizarea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activității de colectare a veniturilor și de îmbunătățirea relației cu contribuabilii. Planul de reformă este construit pe două direcții – creșterea conformării voluntare prin dezvoltarea serviciilor digitale (interacțiunea prioritar digitală, prin intermediul SPV și prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil; crearea mecanismului de evaluare a satisfacției contribuabililor în relația cu ANAF și consultarea permanentă a acestora) și îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor (reducerea nivelului de neconformare, printre altele, prin interconectarea sistemelor IT din Ministerul Finanțelor/ANAF cu cele corespunzătoare ale Comisiei Europene și cu cele ale administrațiilor fiscale din statele membre).

Finanțare prin PNRR pentru modernizarea administrației fiscale

Subcapitolul care include reforma ANAF (Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal) are prevăzută și o alocare bugetară inițială, de negociere, de 856 de milioane de euro, însă rămâne de văzut în ce proporție va fi aprobată de Comisia Europeană și ce sumă va reveni, concret, proiectelor pentru digitalizarea administrației fiscale.  

Modernizarea instituțiilor de stat, cu scopul de a ușura sarcina administrativă a contribuabililor corecți, pe de o parte, și de a limita evaziunea fiscală, pe de altă parte, reprezintă o temă intens dezbătută în România în ultimii ani, însă cu rezultate dezamăgitoare la capitolul implementare. Recent s-au făcut pași în această direcție, dar este imperios necesar ca acest proiect să avanseze rapid, în special în acest an, având în vedere dificultățile cu care se confruntă contribuabilii din cauza pandemiei și necesitate ca aceștia să fie protejați atât de povara administrativă, cât și de concurența neloială pe care o resimt din partea celor rău-platnici.

Printre cele mai dezbătute componente ale modernizării administrației fiscale se numără conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF și introducerea SAF-T (Standard Audit File for Taxation) – transferul electronic de date contabile și financiare de la companii către administrația fiscală. Conectarea caselor de marcat la infrastructura IT a ANAF a demarat la 31 martie 2021 și este programată să se deruleze etapizat, mai întâi pentru contribuabilii mari, iar apoi pentru ceilalți, până la finalul lunii noiembrie, pentru aparatele aflate în funcțiune. În privința SAF-T, din informațiile disponibile în prezent reiese faptul că sistemul se va implementa mai întâi ca program pilot, pe bază de voluntariat, urmând să devină obligatoriu de anul viitor. De asemenea, facturarea electronică reprezintă o prioritate declarată a reprezentanților ANAF pentru viitorul apropiat. La acestea se adaugă și alte proiecte anunțate care, împreună, ar trebui să ducă la îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală prin faptul că, pe de o parte, se simplifică obligațiile de declarare, și, pe de altă parte, se depistează mai rapid practicile incorecte.

Costurile digitalizării vs. beneficiile estimate

Digitalizarea administrației fiscale reprezintă o provocare inclusiv pentru mediul de afaceri, având în vedere costurile pe care le implică adaptarea la noile sisteme de declarare a obligațiilor fiscale, dar beneficiile estimate pe termen lung, în special majorarea veniturilor bugetare ca efect al reducerii evaziunii fiscale, compensează efortul necesar pe termen scurt. Experiența altor țări, printre care și cele din jurul României, demonstrează că digitalizarea reprezintă o soluție viabilă pentru creșterea colectării la bugetul de stat, putând fi evitată astfel o înăsprire a fiscalității, în special în perioade economice dificile. Din cea mai recentă ediție a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat în rândul directorilor financiari din țara noastră, reiese că ponderea celor care se așteaptă la o majorarea a taxelor în acest an este redusă (14% în cazul impozitului pe profit și 16% în cazul TVA), dar există îngrijorări cu privire la situația bugetară dificilă și la măsurile care ar putea fi luate pentru remedierea ei.

Totodată, incertitudinile care persistă în legătură cu evoluția pandemiei indică faptul că, cel mai probabil, anul acesta nu vom asista la schimbări majore în materie de fiscalitate, cu excepția măsurilor de sprijin acordate sectoarelor economice afectate. De altfel, acesta este și mesajul transmis de autorități, de menținere a stimulentelor în domeniile în care încă sunt necesare și de protejare a contribuabililor corecți. Meritul facilităților acordate de stat în evoluția economiei este subliniat și de Banca Națională a României în cel mai recent raport asupra inflației, unde se menționează că „rolul decisiv” în redresarea economică din semestrul II din 2020 „aparține stimulilor fiscali, orientați către susținerea capitalului de lucru și a investițiilor în rândul companiilor”.

Așadar, în condițiile în care anul acesta majorarea taxelor este scoasă din discuție, iar facilitățile acordate de stat sunt clar definite, digitalizarea ANAF rămâne singura soluție pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat. Mediul de afaceri este pregătit, iar momentul este favorizat de transformările digitale care au avut loc la nivelul întregii societăți, pe fondul pandemiei. Rămâne doar ca instituțiile statului să întreprindă demersurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii interne în acest scop, acum având și șansa de a obține finanțare suplimentară de la Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.

EximBank, 100 milioane lei finanțare pentru Oltina Impex Prod Com

0

EximBank a acordat o finanțare de 100 de milioane de lei companiei Oltina Impex Prod Com din Urlați, județul Prahova, unul dintre cele mai mari jucători din sectorul morăritului și panificației din România, cu sublinierea că „fondurile sunt destinate asigurării necesarului de lichidități pentru activitatea curentă a companiei și au fost acordate cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Preocuparea noastră strategică rămâne în această perioadă să găsim cele mai bune soluţii financiare, în linie cu nevoile și asteptările companiilor românești angrenate în acest demers de contracarare a efectelor pe care pandemia le-a produs la nivelul economiei. Ne bucurăm că, prin facilitatea acordată, putem să asigurăm unuia dintre cei mai importanți producători din domeniul morăritului și panificației, dezvoltat de antreprenori români, fondurile necesare pentru menținerea activă a  lanțului de producție, prin infuzia de capital de lucru. Vom continua să fim alături de întreprinzătorii români și le vom oferi soluţiile financiare care să le permită să meargă mai departe pentru că România crește cu noi toți”.

Cosmin Olteanu, administratorul Oltina Impex Prod Com: „Pentru noi, perioada stării de urgenţă a fost una foarte încărcată, mai ales la început, când cererea de produse de panificaţie și, mai ales a făinurilor a fost în creştere. Apoi, efectele pandemiei nu au întârziat să-și pună amprenta și asupra activității noastre: restricțiile de circulație au redus interacțiunea cu fermierii fapt ce a îngreunat aprovizionarea cu cereale, crearea de orare de lucru are să permită respectarea recomandărilor în domeniu a crescut timpii de livrarare și de onorare a comenzilor, iar apariția unor cazuri de îmbolnăvire în familile unor angajați a condus la o lipsă temporară de personal. Toate acestea s-au suprapus peste un an agricol foarte slab fapt ce a crescut prețul cerealelor, iar cantitatea aprovizionată a fost mai redusă din lipsa lichidităților. În ciuda tuturor acestor provocări, ne-am continuat activitatea și suntem încântați că am reușit să accesăm această finanțare de la EximBank care ne va permite să ne consolidăm capitalul de lucru și să ne concentrăm atenția pe derularea proiectelor de dezvoltare care includ punerea în funcțiune a unei noi mori de cereale la Carani, județul Timiș”.

Oltina Impex Prod Com este caracterizată ca „specializată în productia pâinii, a specialităților de panificatie și patiserie, a făinurilor de grâu și porumb, precum și în distribuția acestora, are sediul în Urlați, județul Prahova și își desfășoară activitatea prin intermediul a 13 puncte de lucru (producție, magazine și silozuri) amplasate în județele Prahova, Ialomița, Galați și Teleorman. Produsele companiei sunt distribuite în toată țara – printre clienți săi numărându-se marile rețele de retail, principalii producători de pâine și importanți traderi de cereale, dar și în unele state din Uniunea Europeană și Asia. Societatea are peste 500 de angajați și înregistra la finele anului 2019 afaceri de aproape 427 de milioane de lei”.

CEC Bank extinde transferurile folosind numărul de telefon în loc de IBAN, către ORICE bancă din România

0

Prin aplicația de Mobile Banking a CEC Bank, clienții pot face acum transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului. Astfel, CEC Bank este prima instituție din România care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar și pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

„Să faci un transfer de bani ar trebui să fie la fel de ușor ca trimiterea unui SMS sau apelarea unui prieten din agenda telefonică. De aceea, am căutat și am găsit o soluție pentru a integra această funcționalitate în aplicația de Mobile Banking a CEC Bank, în condițiile în care vedem tot mai mulți clienți care preferă aplicațiile de Mobile Banking pentru operațiunile de zi cu zi”, a declarat Mugur Podaru, director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank.

Funcționalitatea de transfer de bani pe baza numărului de telefon este o dezvoltare proprie a CEC Bank, care a apelat la Asseco SEE – furnizor de servicii de dezvoltare IT cu care banca colaborează în zona serviciilor la distanță. Transferurile se pot face atât intrabancar cât și interbancar, și funcționează pentru orice beneficiar cu cont bancar în România.

Pentru a face o plată către un număr de telefon, utilizatorul selectează în aplicația de Mobile Banking opțiunea „Trimite bani” din meniul „Trimite/ Cere bani”, alege numărul beneficiarului din agendă sau îl introduce manual, completează suma și descrierea tranzacției. Beneficiarul va primi un SMS prin care i se solicită să confirme tranzacția – prin selectarea/ introducerea IBAN-ului, a numelui și a sumei. Serviciul funcționează și în sens invers: cu opțiunea „Cere bani”, clienții băncii pot solicita transferuri de la alte persoane care au conturi la CEC Bank, iar confirmarea tranzacțiilor se face tot printr-un flux inițiat prin mesaj SMS.

Pentru transferurile prin funcțiile „Trimite bani” și „Cere bani” nu se percep comisioane suplimentare, iar clienții beneficiază pe Mobile Banking de reducerea de 60% față de comisioanele standard aferente tranzacțiilor prin conturi.

Mai multe detalii despre bankingul de pe telefon pot fi găsite la https://www.cec.ro/canale-digitale/mobile-banking.

Aplicația de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori și o creștere de peste 110% a numărului de tranzacții în 2020. În prezent, aplicația de Mobile Banking a CEC Bank oferă unele dintre cele mai avansate funcționalități din piață:

Formare profesională continuă prin proiectul Tech Ac@demy

0

Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject) implementează în perioada ianuarie 2021-decembrie 2022 proiectul „Tech Ac@demy”.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă „creșterea participării angajaților din regiunile Sud Vest, Sud Muntenia și Sud Est la programele de formare profesională continuă, prin oferirea în cadrul IT Bootcamp către 660 de angajați (dintre care 200 vor fi din categoria angajaților cu nivel scăzut de calificare, cu vârsta de peste 40 de ani sau care provin din mediul rural defavorizat) de cursuri de dezvoltare a competențelor digitale și prin promovarea importanței formării profesionale și participării la programe de formare profesională continuă”.

Grupul țintă al proiectului este format din „660 de angajați (inclusiv persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale), cu domiciliul/reședința în regiunile Sud Vest, Sud și Sud Est, cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 ani”. Cel putin 200 de persoane (minimum 30%) din grupul țintă se vor regăsi într-una din categoriile: persoane cu nivel scăzut de calificare; persoane din mediul rural; persoane cu vârsta peste 40 de ani.

Inițiatorii proiectului precizează că „fiecare cursant va beneficia de 10 ore de consiliere profesională pentru stabilirea acțiunilor viitoare și identificarea nevoilor de instruire conform aptitudinilor actuale. Ulterior, toți cursanții vor participa la IT Bootcamp, un program accelerat de 80 de ore de dezvoltare a competențelor digitale, cel putin 90% dintre ei vor obține o diplomă recunoscută ANC”.

Proiectul Tech Ac@demy este finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.

Informații suplimentare referitoare la proiect, web site-ului www.europroject.org.ro, secțiunea Contact.

Holcim România și Școala de Valori lansează „Profesii bine cimentate”, un proiect dedicat tinerelor la început de carieră tehnică

0

Holcim România, cel mai mare producător de materiale de construcții de pe piața locală, împreună cu partenerii din cadrul organizației non-guvernamentale Școala de Valori, lansează proiectul „Profesii bine cimentate”. Inițiativa, ce promovează diversitatea de gen și respectiv incluziunea femeilor în mediile tehnice, dă posibilitatea tinerelor studente să descopere industria cimentului, interacționând cu profesioniști din domeniu.

Proiectul „Profesii bine cimentate”, care se va desfășura în perioada aprilie – octombrie 2021, vizează participarea a  90 de studente de la facultăți de profil tehnic, cu specializări precum: Chimie și Inginerie Chimică, Inginerie Mecanică, Electronică și Automatizări, Inginerie Minieră și Geologie din București, Iași, Cluj, Timișoara, Oradea, Brașov, Petroșani și Câmpulung.

Alina Cristea, Holcim Romania

„În ultimii ani, domeniile tehnice au atras tot mai mulți experți de gen feminin, atât în poziții de execuție, cât și în roluri de management, în special datorită impactului pe care îl au în dezvoltarea societății. Prin intermediul acestui proiect, încurajăm diversitatea de gen, oferind posibilitatea tinerelor talentate să descopere și chiar să construiască cariere de succes în industrii tehnice, precum cea a producției de ciment, în care activăm noi”, a declarat Alina Cristea, Manager CSR și Proiecte Educaționale în cadrul Grupului Holcim România.

Pe durata proiectului, participantele vor beneficia de:

  • 4 webinarii online susținute de femei de succes din industria cimentului, care vor vorbi despre rolul și importanța diversității de gen în acest domeniu;
  • 5 ateliere de dezvoltare personală, care vor aborda teme precum: intraprenoriat, inteligență emoțională, branding personal, comunicare și creativitate;
  • 5 ateliere de dezvoltare profesională, cu sesiuni tehnice pe specializări precum mecanică, chimie sau automatizări și studii de caz aplicate. Acestea vor fi organizate cu sprijinul specialiștilor din cadrul Grupului Holcim Romania.
Silvia Bogdan, Scoala de Valori

„În ciuda valorii clare de a avea o forță de muncă diversă, femeile continuă să fie sub-reprezentate în funcții de conducere sau pe anumite roluri cheie în organizații din toate industriile din România. Pentru a depăși aceste obstacole, am creat <<Profesii bine Cimentate>>, un program de dezvoltare pentru femei, care include o combinație de mentorat, ateliere soft și hard skills, precum și oportunități de formare on-the-job. Prin acesta, ne-am propus să creăm o tendință și să ajutăm organizațiile să înceapă să își echilibreze structurile de personal cu o mai mare diversitate. Această investiție în crearea unei culturi în care mai multe femei să ocupe roluri de lider credem că va duce la performanțe mai bune în economia românească”, a adăugat Silvia Bogdan, președinte Școala de Valori.                 

La finalul proiectului, 10 dintre participante vor avea posibilitatea de a lua parte la un program de mentorat și internship, timp de 3 luni, la fabricile de ciment Holcim din Aleșd și Câmpulung.

Pentru mai multe detalii despre proiect, puteți accesa acest link.

Siguranța rutieră: În 2020 s-a înregistrat o reducere cu 4 000 de cazuri a accidentelor rutiere mortale în UE, rata mortalității fiind la cel mai scăzut nivel din toate timpurile

0

Comisia Europeană a publicat pe 20 aprilie, cifre provizorii privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit estimărilor, 18 800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, o scădere anuală fără precedent de 17 % față de 2019. Aceasta înseamnă că un număr de 4 000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din UE în 2020 în comparație cu anul 2019. Scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nu poate fi măsurat, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „În 2020, pe șoselele europene au fost cu 4000 de victime mai puțin față de anul precedent. Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime – 85 la un milion de locuitori. România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. România are nevoie de o strategie integrată în această privință, care să lege investițiile în infrastructură de cadrul legislativ’’.

Drumurile din UE sunt de departe cele mai sigure din lume

În cursul deceniului precedent, între 2010 și 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36 %, o scădere care nu atinge obiectivul stabilit pentru deceniul respectiv, și anume reducerea cu 50 % a numărului de decese. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020. La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17 % față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20 % sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în țările mici.

Pe o perioadă mai lungă de timp, numărul deceselor pe drumurile europene a scăzut cu 36 % între 2010 și 2020, ceea ce se situează sub obiectivul UE de 50 %. Numai Grecia (54 %) a depășit obiectivul, fiind urmată de Croația (44 %), Spania (44 %), Portugalia (43 %), Italia (42 %) și Slovenia (42 %). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi cu 40 % sau mai mult.

Deși evoluția fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalității pe țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 /1 milion), în timp ce România (85 /1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.

Impactul pandemiei e greu de măsurat

Reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale. Cu toate acestea, datele preliminare arată că în SUA, de exemplu, numărul accidentelor mortale a crescut vertiginos în 2020, în pofida reducerii volumelor de trafic. Într-adevăr, statisticile înregistrate în unele țări ale UE indică, de asemenea, o creștere a comportamentelor mai riscante, în special excesul de viteză, în perioadele de restricții de deplasare a persoanelor.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra mobilității urbane

Mersul cu bicicleta a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate și numeroase orașe din întreaga lume au realocat (temporar) spațiu rutier cicliștilor și pietonilor. Această evoluție încurajatoare poate avea un impact pozitiv considerabil asupra calității aerului și a schimbărilor climatice și, în același timp, creează noi provocări în materie de siguranță rutieră.

La nivelul UE, aproximativ 70 % din accidentele rutiere mortale din zonele urbane implică participanți la trafic vulnerabili, printre care se numără pietonii, motocicliștii și bicicliștii. Abordarea siguranței rutiere în mediul urban este, prin urmare, un domeniu-cheie de interes, iar Comisia dorește să se asigure că siguranța rutieră este luată în considerare în toate etapele planificării mobilității urbane. Siguranța rutieră va fi un element important al noii inițiative privind mobilitatea urbană care urmează să fie prezentată de Comisie în cursul acestui an. În acest sens, două capitale europene, Helsinki și Oslo, au marcat o etapă importantă, ajungând la zero decese pentru pietoni și bicicliști în 2019, citând reducerea vitezei ca factor esențial pentru acest progres.

Context

Aceste cifre sunt publicate cu ocazia Conferinței UE privind rezultatele în materie de siguranță rutieră, care reunește factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și profesioniști din domeniul siguranței rutiere pentru a evalua situația actuală a siguranței rutiere în UE și pentru a reflecta la cea mai bună modalitate de a lua următorii pași către „Viziunea zero”.

Declarația de la Stockholm (link is external) din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale (link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030. În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”). În acest scop, au fost definiți indicatori-cheie de performanță pentru utilizarea drumurilor și acostamentelor în condiții de siguranță; vehicule sigure; utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv limite de viteză sigure, sobrietate la volan, prevenirea neatenției la volan și utilizarea centurilor de siguranță și a echipamentelor de protecție și îngrijiri medicale rapide și eficace în urma unui accident.

Pentru informații suplimentare

Statistici privind siguranța rutieră pentru 2020: ce se ascunde în spatele cifrelor?Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

Activitatea Comisiei în domeniul siguranței rutiere și statisticile privind siguranța rutieră în UE și analiza

 Numărul de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori – date provizorii pentru 2020

2010 2019 2020 variație în % între 2019-2020 variație în % între 2010-2020
UE-27 67 51 42 -17 % -36 %
Belgia 78 56 44 -22 % -40 %
Bulgaria 105 90 67 -26 % -40 %
Cehia 77 58 48 -16 % -35 %
Danemarca 46 34 27 -22 % -39 %
Germania 45 37 33 -11 % -25 %
Estonia 59 39 45 15 % -24 %
Irlanda 47 29 30 6 % -30 %
Grecia 113 64 54 -16 % -54 %
Spania 53 37 29 -21 % -44 %
Franța 64 50 39 -21 % -36 %
Croația 99 73 58 -20 % -44 %
Italia 70 53 40 -25 % -42 %
Cipru 73 59 54 -8 % -20 %
Letonia 103 69 74 7 % -35 %
Lituania 95 67 63 -6 % -41 %
Luxemburg 64 36 42 18 % -19 %
Ungaria 74 62 46 -25 % -39 %
Malta 31 32 21 -31 % -15 %
Țările de Jos 32 34 31 -8 % 1 %
Austria 66 47 38 -19 % -39 %
Polonia 103 77 65 -15 % -37 %
Portugalia 80 63 52 -18 % -43 %
România 117 96 85 -12 % -31 %
Slovenia 67 49 38 -22 % -42 %
Slovacia 69 50 45 -9 % -33 %
Finlanda 51 38 40 4 % -19 %
Suedia 28 22 18 -14 % -29 %
         
Elveția 42 22 26 21 % -31 %
Norvegia 43 20 18 -11 % -54 %
Islanda 25 17 22 33 % 0 %

 În 2020, a existat un singur accident rutier soldat cu deces în Liechtenstein (zero decese în 2010 și 2019).
La 15 aprilie, Comunitatea transporturilor a publicat date similare privind decesele în 2020 pentru participanții regionali din Balcanii de Vest.
Cifrele pentru 2020 se bazează pe date provizorii pentru anumite țări și pot face obiectul unor modificări minore în momentul publicării datelor finale în toamna anului 2021. Variațiile procentuale din tabel sunt calculate pe baza numărului absolut de decese, nu pe baza ratei mortalității la un milion de locuitori.

Ministrul energiei Virgil Popescu a confirmat participarea la Forumul Energiei de mâine, 21 aprilie, organizat de Financial Intelligence

0

Financial Intelligence organizează mâine, 21 aprilie 2021, de la ora 11:00, a treia ediție a evenimentului „FORUMUL ENERGIEI”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Participanții înscriși la evenimentul FORUMUL ENERGIEI vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

PNRR – 1,3 miliarde de euro pentru componenta energetică şi 600 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi

Bugetul iniţial pentru componenta energetică prin PNRR este de 1,3 miliarde de euro, iar pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi – 600 de milioane de euro. România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028). În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune.

Virgil Popescu, Ministrul Energiei, a declarat recent: „Prin PNRR ne propunem să avem o componentă energie regenerabilă și eficiență energetică, care prevede dezvoltarea unui program de investiții pentru operatorii economici din industrie și IMM-uri în vederea implementării măsurilor de eficiență energetică, precum și sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizare capacități verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea GES. Totodată, la componenta de cercetare, dezvoltare și inovare a fost inclusă crearea unui sistem de granturi pentru cercetare și dezvoltare în domenii de nișă cum ar fi acumulatorii de litiu, hidrogen verde. De asemenea, avem în vedere dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi, respectiv: modernizarea, reabilitarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru integrarea hidrogenului și a altor gaze verzi; integrarea de instrumente inteligente, tehnologii IT sau care pot fi accesate de la distanță”.

Proiecte de investiții prin PNRR:

  • Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen;
  • Finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate;
  • Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență.
  • Implementarea unor sisteme energetice inteligente.
  • Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • România și tranziția către o energie curată, fără emisii – tranziția energetică – oportunitate economică;
  • PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
  • Tranziție verde – Finanțarea prin PNRR (Energii regenerabile și eficiență energetică; Valul renovării – Fondul pentru reabilitare energetică și seismică);
  • Liberalizarea pieței de energie și gaze naturale;
  • Strategia de investiții a companiilor de stat din energie;
  • Investiția la bursă în acțiuni ale companiilor din energie;
  • Strategia României privind investiția în hidrogen; Hidrogenul – alternativă la combustibilii clasici în transporturi;
  • Green Deal – o realitate care generează oportunități și implică riscuri;
  • Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice;
  • Cum prevenim episoadele de blackout?
  • Când vom avea o Strategie Energetică a României?
  • Energia bazată pe cărbune – soluții pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) și Complexul Energetic Hunedoara;
  • România și potențialul ei pentru energiile regenerabile;
  • Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România;
  • Cum a influențat pandemia activitatea companiilor din energie;
  • Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE.
  • Legea offshore și gazele din Marea Neagră.

Speakerii evenimentului sunt:VIRGIL POPESCU – Ministrul Energiei; SIEGFRIED MUREȘAN – Raportor al Parlamentului European privind finanţarea Green Deal; CRISTIAN BUȘOI – Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European; BENDE SÁNDOR – Preşedintele Comisiei de Industrii, Camera Deputaților; ISTVÁN-LORÁNT ANTAL -Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat; CRISTINA PRUNĂ – Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților; BOGDAN CHIRIȚOIU – Președintele Consiliului Concurenței; ZOLTAN NAGY-BEGE  – Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); COSMIN GHIȚĂ  – CEO Nuclearelectrica; CORINA POPESCU – CEO Electrica; BOGDAN BADEA – Președintele Directoratului, Hidroelectrica; JOHAN MEYER – Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea și CEO al Franklin Templeton, Sucursala București; LĂCRĂMIOARA DIACONU-PINTEA – Membru al Directoratului la Complexul Energetic Oltenia; MARIAN NĂSTASE – Președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC); ADRIAN ȘUȚA – Director al Directiei pentru Relația cu Reglementatorul și ENTSO-E, Transelectrica; FLORINA SORA – Expert superior, Directia Generală Gestionare Evaluare Concesionare, Resurse/ Rezerve Petrol, Agenția Națională pentru Resurse Minerale; CĂTĂLIN NIȚĂ – Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG); CĂTĂLIN STANCU – Senior Advisor la Horváth & Partners; ADRIAN TĂNASE – Director General al Bursei de Valori Bucureşti; VALENTIN BÂRGĂU – Head Of Investment and Business Development la Restart Energy; CRISTIAN SPORIS – Vicepreședinte Corporații la Raiffeisen Bank; RĂZVAN NICOLESCU – Fost ministru al energiei; IOANA TIMOFTE -Director General al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR); SEPTIMIU STOICA – Președinte AGA al Bursei Române de Mărfuri; DUMITRU CHISĂLIȚĂ – Președintele Asociației Energia Inteligentă, REMUS VULPESCU – Membru Fondator, Think Tank Financial Intelligence.

Evenimentul va fi moderat de: ANCUȚA STANCIU, Membru Fondator Financial Intelligence și ADINA ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Agenda poate fi consultată aici.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri: Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Restart Energy,  Nuclearelectrica, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ALRO, Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), Fondul Proprietatea, Raiffeisen Bank, Veolia Energie România, Bursa de Valori București, Nova Power and Gas, Transelectrica,  SNTGN Transgaz, MET Romania Energy, Romgaz, Tinmar Energy, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), SIF Muntenia, Complexul Energetic Oltenia, MOL,  Bursa Română de Mărfuri, Grup Servicii Petroliere,  Horváth & Partners, Asociația Furnizorilor de Energie din România,  Conpet, Conef Gaz.

Parteneri instituționali: Consiliul Concurenței, Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român (CNR-CME), ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Camera de Comerț și Industrie România-Israel.

Parteneri media: News.ro, Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, FinZoom.ro,  Revista Cariere, InvesTenergy, Focus Energetic, New Money, Revista Patronatului Român, BiziLive TV,  Boof Media.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

***

DESPRE FINANCIAL INTELLIGENCE

Lansată în septembrie 2018, platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de capital, banking sau cibersecurity. La mai bine de doi ani de la lansare, platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro a înregistrat un trafic de 7,3 milioane de afișări. 51,6% din publicul Financial Intelligence este format din bărbați, iar 48,4 % sunt femei. 55% dintre cititori au între 25 și 44 de ani, iar încă 17% dintre aceștia sunt persoane cu vâste cuprinse între 45-54 de ani. În 2020, financialintelligence.ro a înregistrat 5,1 milioane de  afișări și 2,5 milioane de utilizatori unici, potrivit Google Analytics.

Evenimentele FINANCIAL INTELLIGENCE sunt locul de întâlnire pentru investitori din România şi nu numai. Acestea au atras, până acum, peste 185.000 de participanți, atât în mediul offline cât și online, reprezentarea fiind la nivel de miniștri, oficiali de stat, ambasadori, politicieni, investitori, oameni de business și top management de companii. Financial Intelligence a fost pionier, precum și inovator în domeniul evenimentelor digitale și hibrid. Ne-am adaptat rapid modelul de business pe timp de pandemie.

Speranță și frică, deopotrivă

0

În mai puțin de 12 luni, România a fost scena unei transformări brutale a statu-quo-ului pieței muncii: am trecut rapid și fără să fim preveniți de vreun semnal anume de la o lipsă acută a forței de muncă la lipsa la fel de acută astăzi a locurilor de muncă. Asemeni altor economii vulnerabile ale lumii, economia românească a căzut peste noapte în capcana întinsă cu cruzime de pandemia de COVID-19. Lockdownul inițial din primăvara lui 2020 și întreg setul ulterior de măsuri de restricționare a mobilității oamenilor și mărfurilor, închiderea sau diminuarea semnificativă a multor sectoare au aruncat în șomaj câteva sute de mii de angajați care trăiesc astăzi disperarea găsirii unui loc de muncă.

Pandemia economică indusă la scară largă de amenințarea COVID-19 apasă greu pe umerii multor companii antreprenoriale și chiar pe umerii unor lanțuri multinaționale și ai unor industrii transfrontaliere care au fost forțate să reducă masiv numărul de angajați. Presiuni financiare dublate de soluții digitale au devenit o amenințare pentru mâna de lucru umană. În raportul „Global Risks Report 2021”, Forumul Economic Mondial (WEF) atrăgea atenția încă de la începutul anului cu privire la un risc „clar și actual”, cel al crizei ocupării forței de muncă, accentuat de inegalitatea accesului la digitalizare și de dezamăgirea generațiilor tinere cu privire la societate. Digitalizarea și automatizarea accelerate de pandemia de COVID-19 au remodelat piața muncii și duc către înlocuirea câtorva zeci de milioane bune de locuri de muncă în următorii cinci ani, chiar dacă tot digitalizarea și munca la distanță vor fi o soluție pentru o parte dintre noi. Criza coronavirusului a schimbat complet piața forței de muncă și a readus pe tapet una dintre cele mai mari frici ale omului simplu: frica de a rămâne șomer.

Dacă în 2019 România avea mult mai multe joburi decât oameni, acum avem deja câteva sute de mii de români rămași fără serviciu. Iar un recent studiu realizat de PwC arată că tendințele globale sunt de natură să păstreze temerile legate de absența unui job: mai mult de jumătate dintre angajații chestionați (56%) cred că puțini oameni vor mai avea un loc de muncă stabil, pe termen lung, în viitor. Aproape jumătate (48%) consideră că angajările tradiționale nu vor mai exista și că abilitățile vor fi „vândute” pe termen scurt companiilor care au nevoie de ele, arată sondajul „Hopes and Fears 2021” realizat de PwC în rândul a 32.500 de angajați la nivel global.

De peste un an economia este guvernată de incertitudine, iar nesiguranța cu privire la ziua de mâine sporește anxietatea legată de locul de muncă, deja accentuată de contextul economic al ultimelor luni. Munca la distanță va continua și după pandemie, dar dintre angajații care pot lucra astfel, 72% preferă un mix între telemuncă și mersul la birou și doar 9% ar dori să revină la birou cu program complet. Experții de la PwC sunt de părere că, pe termen lung,
„relațiile de muncă vor căpăta valențe noi, iar binomul angajat-angajator într-un loc de muncă fix nu va mai fi modelul dominant”. În condițiile în care pandemia a accelerat o serie de tendințe pe piața forței de muncă, 60% dintre angajați se tem că automatizarea va pune în pericol multe locuri de muncă, iar 39% cred că locurile lor de muncă vor fi „depășite” peste cinci ani.

Coronavirusul ne-a aruncat într-o nouă eră a fricii: teama de infectare, de pierderea sănătății și chiar a vieții. Dar  COVID-19 ne-a condus peste noapte de la lipsa forței de muncă la lipsa locurilor de muncă.

Repetabila povară (a consolidării fiscale)

0

În anul 2020, aproape unu din patru lei cheltuiți de statul român a provenit din datorie (internă și externă), purtătoare de dobândă și care va trebui plătită în viitor. Asta înseamnă, pe scurt, un deficit bugetar de aproape
10 la sută din PIB, față de cheltuieli bugetare de circa 40 la sută din PIB (cifrele exacte sunt 9,8 la sută, respectiv 40,8 la sută din PIB). Este ca și cum o familie ar avea venituri proprii numai nouă luni dintr-un an, iar celelalte trei luni ar trăi pe datorie, care se acumulează și va trebui plătită. Această situație este în mod clar nesustenabilă și nu s-ar mira nimeni dacă creditorii acelui stat ar refuza să îl mai crediteze. Soluția, pentru statul respectiv (ca și pentru familia respectivă), ar fi să își crească veniturile proprii și să își diminueze cheltuielile, astfel încât să ajungă la situația în care cel mult unul din doisprezece lei cheltuiți să provină din datorie (adică un deficit de maximum 3 procente din PIB la cheltuieli bugetare de 36 procente din PIB). Cam așa trebuie citită ajustarea fiscal-bugetară care stă în sarcina statului român în perioada 2021-2024.

Primele semnale în acest sens sunt foarte încurajatoare:

– s-a constituit un guvern reformist, având în spate o majoritate parlamentară;

– acest guvern a propus un calendar clar de reducere a deficitului bugetar, de la 9,8 la sută din PIB (în anul 2002) la 2,9 la sută din PIB (în anul 2024);

– un prim pas în această direcție a fost adoptarea bugetului pe 2021, cu un deficit bugetar redus la 7,2 procente din PIB, pe baza unor măsuri clare, îndeosebi pe partea de cheltuieli.

Totodată, o veste bună vine din creșterea economică semnificativă înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, care va avea un efect de antrenare (carry over) pentru anul curent. Astfel, creșterea economică din 2021 va putea fi revizuită de la 4,3 la sută la peste 5 la sută. Dar, atenție: creșterea economică în sine nu ajută la reducerea deficitului bugetar dacă atât cheltuielile, cât și veniturile bugetare cresc în același ritm. Ea poate ajuta doar dacă veniturile bugetare cresc într-un ritm superior creșterii economice nominale, iar cheltuielile bugetare cresc într-un ritm inferior creșterii economice nominale. Ceea ce în anul 2021 se va întâmpla: prin Legea bugetului, cheltuielile bugetare sunt prevăzute să crească cu circa 5 la sută, iar veniturile bugetare cu circa 12 la sută (la un PIB nominal crescut cu aproximativ 7 procente).

Cam aici se opresc veștile bune și încep problemele, care nu sunt nici puține, nici ușor de rezolvat.

Prima problemă majoră este că în România, spre deosebire de celelalte state europene, cea mai mare parte a deficitului bugetar este structurală și datează dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19.

După cum se poate vedea din figura de mai sus, în perioada 2015-2019 România a fost singurul stat european care și-a deteriorat deficitul bugetar (cu echivalentul a 4 procente din PIB), în timp ce celelalte state europene și-au redus deficitul (24 de state) sau și l-au menținut constant (Estonia și Ungaria).

Mai mult, respectiva deteriorare a avut loc în România în condițiile unei creșteri economice peste potențial, care ar fi trebuit să ducă la reducerea deficitului bugetar (și la transformarea sa în excedent), nicidecum la creșterea lui. Așa se explică faptul că România a întâmpinat pandemia de COVID-19 cu un spațiu fiscal inexistent și că numai suspendarea de către Comisia Europeană a Pactului de Stabilitate și Creștere a permis ca România, singurul stat sub procedura de deficit excesiv, să nu fie penalizată.

Așa se explică și faptul că, odată cu restrângerea măsurilor fiscale excepționale legate de combaterea pandemiei, României îi va fi mult mai greu să revină la niveluri „normale” ale deficitului bugetar, spre deosebire de alte state europene, așa cum se vede din tabelul următor:

Deficite bugetare (cash) % din PIB

Zona/statul 2020 2021
Eurozona 8,8 6,4
Cehia 6,2 4,7
Polonia 8,8 4,2
Ungaria 8,4 5,4
România* 9,8 7,2

Surse: Prognoza de toamnă a Comisiei Europene

*pentru România, „Strategia fiscal-bugetară 2021-2023” 


A doua problemă majoră este că România trece acum printr-o a doua consolidare fiscal-bugetară majoră, după cea din 2010-2015, fără să pară a fi învățat nimic din acea experiență. Într-adevăr, întrucât cauzele dezechilibrelor bugetare generate în perioada 2007-2009 nu au fost niciodată discutate deschis, ci au fost ocultate sub explicații politicianiste, publicul larg nu a înțeles niciodată de ce a fost necesară consolidarea bugetară din 2010-2015, nici cât de importantă a fost atingerea echilibrelor macroeconomice din 2015, când România îndeplinea toate cele cinci criterii de la Maastricht și 13 din 14 indicatori ai tabloului de bord din Pactul de Stabilitate și Creștere. Pentru că aceste lucruri nu au fost discutate, nici înțelese, ele au fost abandonate fără vreun regret în perioada 2015-2019, de dragul unor câștiguri individuale mici, dar cu sacrificarea interesului general.

Desigur, nouă, ca macroeconomiști, ne este mai ușor să înțelegem aceste lucruri, deoarece prin natura profesiei suntem obligați să gândim pe termen lung (peste 5 ani) și să avem ca prim obiectiv menținerea solvenței (bonității) țării, în fața creditorilor interni și externi. Dar să ne gândim că lucrurile nu stau la fel pentru marea majoritate a concetățenilor noștri:

– publicul larg are un orizont de timp foarte scurt (o lună sau un trimestru) și ca obiectiv principal îmbunătățirea nivelului de trai. De aceea, va saluta orice creștere a salariului, chiar și una care nu se bazează pe o creștere a productivității, sau orice creștere a pensiei, chiar și una care nu are vreo legătură cu evoluțiile salariilor (care o alimentează);

– oamenii de afaceri au un orizont de timp scurt (un trimestru sau un an) și ca obiectiv principal creșterea profitului. De aceea, se vor bucura de orice scădere a fiscalității, chiar și de una care distorsionează mediul concurențial;

– politicienii au un orizont de timp mediu (un ciclu electoral) și ca obiectiv principal acumularea de capital politic. De aceea, ei vor evita prin orice mijloace cheltuirea de capital politic prin măsuri nepopulare, de genul consolidării bugetare.

Consolidarea bugetară, 2021-2024 % din PIB

Indicator 2020 2021 2022 2023 2024
Venituri bugetare 31,0 32,7 31,4 31,0 30,9
Cheltuieli bugetare 40,8 39,8 37,2 35,3 33,8
Deficit bugetar (cash) -9.8 -7,2 -5,8 -4,3 -2,9
Deficit structural -7,8 -7,4 -6,1 -4,8 -3,4

Sursa: Guvernul României, „Strategia fiscal-bugetară 2021-2023”

Toate acestea sunt de înțeles. Dar până când toate categoriile sociale nu vor învăța să privească puțin și dincolo de interesul personal și de orizontul de timp scurt, vom fi condamnați la repetabila povară a consolidărilor bugetare, din care nimeni nu învață nimic.

A treia problemă majoră (și cea mai presantă, din punctul nostru de vedere) este modalitatea concretă prin care se propune a se face consolidarea bugetară în cadrul strategiei fiscal-bugetare
2021-2023. După cum se observă din tabelul de mai jos, întreaga consolidare bugetară, de circa 7 procente din PIB este prevăzută a se realiza prin ținerea sub control strict a cheltuielilor bugetare și deloc prin creșterea veniturilor bugetare.

Or, este greu de crezut că timp de patru ani consecutiv cheltuielile cu salariile și cu pensiile vor putea fi ținute foarte strâns, știut fiind că în anii electorali (iar anul 2024 este un astfel de an) tendința este de le lăsa să crească, în scopul acumulării de capital politic. De aceea, cel puțin 2,5 până la 3 procente din PIB ar trebui să provină, realist vorbind, din creșterea veniturilor bugetare.

Teoretic, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza pe trei căi distincte:

– prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei „la negru”. Se estimează că numai din neîncasarea TVA cauzată de evaziunea fiscală se pierd venituri bugetare de circa 3 procente din PIB. Informatizarea ANAF, generalizarea caselor de marcat electronice și alte măsuri similare ar trebui să poată aduce cel puțin jumătate din această sumă
(1,5 procente din PIB) ca venituri suplimentare. Dar pentru aceasta este nevoie de un nivel de voință politică ce momentan pare că lipsește.

– prin închiderea cât mai multor portițe legale („loopholes”) generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul fiscal începând din 2015. Se estimează că toate aceste portițe legale reprezintă venituri bugetare neîncasate de circa 4,5 procente din PIB (cu reducerile de TVA reprezentând circa o treime, iar reducerile de CAS o altă treime din acest total).

– prin creșterea anumitor rate de impozitare. Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice (persistența pandemiei de COVID-19). Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate).

Revenind la închiderea cât mai multor portițe legale
(loopholes
), considerăm că ar trebui trecut de urgență la identificarea acestora, având în vedere că mai târziu în ciclul electoral voința politică de a o face va scădea o dată cu trecerea timpului. Ideal ar fi că până la jumătatea acestui an să fie identificate loophole-uri în valoare de peste 1 procent din PIB și retragerea lor să se facă începând cu ianuarie 2022. Guvernul care ar face acest lucru ar împușca trei iepuri cu un singur cartuș:

– ar crește veniturile bugetare cu 1 procent din PIB în fiecare din anii 2022-2024, diminuând astfel presiunea asupra cheltuielilor bugetare;

– și-ar menține promisiunea de a nu crește vreun impozit în anul 2021;

– ar da mediului de afaceri un semnal de modificare a fiscalității cu șase luni înainte de termen, îndeplinindu-și astfel angajamentul de predictibilitate.

Portițele legale (numite și, oarecum impropriu, cheltuieli fiscale) ar putea fi împărțite în două categorii mari:

– unele care răspund unei necesități economice clare

– unele care sunt mai degrabă favoruri făcute unei profesii/grup social, din categoria nenecesare dar „nice to have”.

Acestea din urmă se pot împărți, la rândul lor, în portițe legale discutabile (a căror existență ar putea fi acceptată, la limită) și în portițe legale de-a dreptul nocive (care distorsionează grav mediul concurențial).

Dacă ar fi să judecăm strict economic (nu politic), în prima categorie (portițe legale care răspund unei necesități economice clare) ar putea fi încadrate, de exemplu:

– TVA redus la 9% pentru medicamente, alimente, băuturi nealcoolice, HORECA (având în vedere că turismul internațional este o formă de export), apă pentru irigații.

– tichetele de masă și tichetele de creșă.

În a doua categorie (portițe legale discutabile) am putea încadra, de exemplu:

– TVA redus la 9% pentru îngrășăminte și pesticide (dubios în contextul agendei ecologice europene)

– TVA redus la 5% pentru cărți și reviste, taxe de intrare la muzee și case memoriale, evenimente sportive etc. (cine plătește 50 de lei pentru o carte având TVA de 5% va plăti 56,60 lei pentru aceeași carte având TVA de 19%)

– tichetele cadou, tichetele de vacanță, tichetele culturale etc.

– scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

– scutiri de impozit pentru veniturile din salarii aferente sectoarele IT, construcții, cercetare-dezvoltare etc.

În fine, în a treia categorie (portițe legale nocive, cu efecte economice negative) s-ar putea regăsi, de exemplu:

– impozitul pe dividende redus la 5 la sută, față de impozitarea de 16 la sută aplicată câștigurilor de capital (încurajează scoaterea banilor din întreprindere, în locul reinvestirii lor);

– majorarea plafonului la un milion de euro până la care companiile cu 1-9 angajați datorează un impozit pe venit de 1% din cifra de afaceri, mai degrabă decât un impozit pe profit de 16% (favorizează nejustificat companiile mici care au o rată a profitabilității mai mare de 6 la sută);

– creșterea plafonului pentru care se aplică TVA redus de
5 la sută la vânzarea locuințelor, de la 90.000 euro (echivalent) la 140.000 (echivalent) (nu face decât să îi îmbogățească pe speculatorii imobiliari).

Am dat doar câteva exemple (discutabile, desigur) de portițe legale care ar trebui închise și pentru care o analiză se impune mai devreme decât mai târziu. Orice tergiversare în acest sens va slăbi voința politică și va pune – în mod lipsit de credibilitate – întreaga povară a ajustării în sarcina cheltuielilor bugetare.

Iar dacă, la capătul a patru ani grei, vom reuși din nou o consolidare bugetară (a doua după cea din 2010-2015) și vom recâștiga încrederea finanțatorilor, am face bine să nu mai risipim aceste bunuri prin aplaudarea frenetică a unor creșteri salariale și de pensii, respectiv a unor reduceri de impozite care nu au nici o legătură cu realitățile economice

Opiniile exprimate în acest articol sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.

Contribuția industriei tutunului la dezvoltarea economiei românești

Cercetarea de față analizează importanța sectorului de tutun pentru economia României și contribuția acestuia la formarea Produsului Intern Brut (PIB).

Conform datelor evaluate, industria este un contribuabil esențial, dat fiind că 75-80% din cifra de afaceri reprezintă sume virate la bugetul statului, însemnând circa 3,6 miliarde de euro în 2019.

Sectorul aduce stabilitate nu doar din perspectiva veniturilor bugetare. Conform INS, în 2020, totalul exporturilor de tutun și tutun prelucrat a fost de peste 1,3 miliarde euro, în creștere cu peste 45% față de 2019. Astfel, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro.

România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia, ceea ce oferă țării un avantaj competitiv în cadrul Uniunii. Contribuția sectorului la PIB este substanțială, de 1,6% în 2019 (raportată la un PIB de 219 miliarde euro în 2019).

Scenariile relevate în prezenta cercetare au la bază contribuția pe care o au industria de profil și domeniile conexe la dinamica PIB, având ca sursă date ale instituțiilor publice. Acestea analizează evoluția sectorului în diverse ipoteze și impactul acestei evoluții asupra economiei românești. Am considerat util un asemenea demers, luând în considerare inițiativele de suprareglementare ale sectorului, înaintate și dezbătute public fără a fi însoțite de o analiză fundamentată pe argumente economice.

Analiza introduce și efectul suplimentar, semnificativ, al comerțului ilicit cu produse din tutun. Legătura cauzală între majorarea bruscă și neplanificată a taxelor și creșterea contrabandei este evidentă. În 2010, după o majorare a accizei cu 50% în mai puțin de nouă luni, comerțul ilegal a depășit 36%, aducând prejudicii de peste un miliard de euro la buget.

Scenariul de scădere accentuată se bazează pe ipoteza unei recesiuni economice la nivelul Uniunii Europene și implicit în România, însoțită de intensificarea restricțiilor și barierelor de piață în sectorul de tutun. Pe fondul prăbușirii puterii de cumpărare, contrabanda cu țigarete ar crește cu 10 p.p. față de un nivel mediu de 16 p.p. În acest scenariu, estimăm o scădere abruptă de 18% a cifrei de afaceri a industriei și o reducere a cifrelor de afaceri în domeniile conexe între 12 și 7%. Exportul de produse din tutun scade cu 3%, importul cu 5%, iar productivitatea muncii cu 5%. În acest scenariu pesimist, pierderea estimată de PIB potențial ar fi de circa 1,46 miliarde euro/an din contracția semnificativă a sectorului de tutun din România. Contribuția sectorului s-ar diminua la doar  2,1 miliarde euro, reprezentând echivalentul a circa 0,95% din PIB față de ceea ce contribuie sectorul în prezent, adică 1,6% în PIB, echivalentul a 3,6 miliarde euro.

În ipoteza scenariului de creștere moderată, bazat peun avans economic modic în România și la nivel global sau stagnare economică, precum și pe păstrarea statu-quo în ce privește reglementarea și barierele de piață, contrabanda ar rămâne la nivelul mediu de 16% din totalul consumului. Ca urmare, cifra de afaceri a sectorului crește cu doar 3%, iar în domeniile conexe cu 3-5%. Exportul cu produse din tutun va crește cu doar 3%, importul cu 5%, iar productivitatea muncii cu 0,5%. În acest scenariu, sectorul adaugă PIB-ului 1 miliard euro / an, însemnând circa 4,6 miliarde euro anual, adică un plus de 0,44% la formarea PIB, ceea ce ar duce contribuția sectorului de la 1,6% la 2,04% pe an.

În scenariul optimist, ne bazăm pe o ipoteză de creștere economică la nivelul potențialului României, inclusiv de o revizuire a modului ostil în care sunt văzute în momentul de față industriile considerate indezirabile, în care includem și tutunul. În acest scenariu, contrabanda se situează la nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%. Pe baza acestor variabile, cifra de afaceri a sectorului se majorează cu 8%, iar în domeniile conexe cu 9-12%. Exportul cu produse din tutun va crește cu 5%, importul cu 10%, iar productivitatea muncii cu 3%. Această dezvoltare adaugă PIB un plus de 2,16 miliarde de euro pe an, ceea ce duce contribuția efectivă a sectorului de la circa 3,6 miliarde de euro la peste
5,7 miliarde de euro anual, corespunzând unui procent de 2,56% la formarea PIB (un plus de 0,96% pe an).

Datele analizate de studiul de față pentru România confirmă tendințele înregistrate și la nivel global în economiile dezvoltate, ca și în cele emergente. Lipsa de predictibilitate și restricționarea unor sectoare economice disturbă piețele și supraîndatorează statele. De aici rezultă taxarea suplimentară mai întâi a altor industrii și în cele din urmă a cetățeanului. Urmează încercările de ocolire a suprareglementărilor, creșterea gradului de corupție și criminalitate organizată. Este absolut necesar ca statele să dețină alternative viabile și durabile pentru industriile considerate poluante sau „nesănătoase”, reglementarea excesivă a acestora reprezentând o soluție distructivă din punct de vedere economic și social.

Sursa: estimări proprii după datele publicate de INS în buletinele statistice lunare

Concluzii finale

Analiza noastră asupra importanței economice a sectorului de tutun din România și a contribuției sale la formarea și dinamica Produsului Intern Brut s-a bazat pe extragerea unor serii de date pe o perioadă îndelungată (2000-2019, date trimestriale, 78 de observații trimestriale), astfel încât să se asigure un grad ridicat de semnificație statistică a estimărilor, dar și o acuratețe sporită a impactului, care să includă și tendințe și evoluții pe termen lung atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel de sectoare care depind direct și indirect de domeniul analizat.

Modelul propus de noi în acest studiu a avut două niveluri de estimare:

(1) un nivel macroeconomic care a presupus o descompunere a PIB pe principalele sale componente a căror evoluție poate fi legată de sectorul de tutun din România (valoarea adăugată brută în industrie, valoarea adăugată brută în comerțul total, impozitele nete, exporturile totale și importurile totale);

(2) un nivel mezoeconomic care a presupus descompunerea acestor componente din primul nivel pe sectoare de activitate direct și indirect legate de sectorul de tutun (valoarea adăugată brută în sectorul produselor manufacturate, comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul).

Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu confirmă următoarele:

1. Sectorul de tutun are o contribuție anuală importantă la formarea PIB (estimată la circa 1,6% din PIB la nivelul anului 2019);

2. Dinamica cifrei de afaceri în sectorul de tutun (producție și comercializare) influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica valorii adăugate brute în industria manufacturieră care, la rândul ei, influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica valorii adăugate brute în industrie;

3. Dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata de alimente, băuturi și tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata total. Dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul de alimente, băuturi și tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul total;

4. Dinamica cifrei de afaceri în sectorul de tutun (producție și comercializare) influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica impozitelor nete (ponderea sumelor transferate de sector către bugetul de stat anual este semnificativă ca procent din cifra de afaceri – circa 75-80%, sumele transferate sunt importante – doar din accize sectorul plătește bugetului de stat peste 2,7 miliarde euro / an în 2019);

5. Dinamica exporturilor de tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica exporturilor totale;

6. Dinamica importurilor de tutun influențează pozitiv și semnificativ statistic dinamica importurilor totale;

7. În ipoteza Scenariului 1 – de scădere accentuată – pierderea estimată de PIB potențial ar fi de circa 1,38 miliarde euro / an din contracția semnificativă a sectorului de tutun din România (contracția este de 1,46 miliarde euro / an în cazul în care luăm și contrabanda în considerare). Contribuția actuală a sectorului la PIB este de 3,6 miliarde euro (calculată la nivelul anului 2019), pierderea de 1,38 miliarde euro aferentă acestui scenariu însemnând o reducere a acestei contribuții de la 3,6 la 2,2 miliarde euro/an (doar 2,1 miliarde euro/an dacă luăm în calcul și contrabanda), sectorul diminuându-și astfel contribuția sa la formarea PIB de la circa 1,6% din PIB (2019) la 0,99% din PIB, o pierdere estimată de contribuție de aproape 0,61% din PIB, la un PIB estimat la nivelul anului 2019 de circa 219 miliarde euro. Dacă luăm în calcul și efectul legat de contrabandă (creșterea contrabandei), pierderea este de 0,65% din PIB, contribuția fiind diminuată de la 1,6% la 0,95% din PIB (Scenariul 1.a);

8. În ipoteza Scenariului 2 – de creștere moderată – sectorul va continua să adauge PIB-ului României circa 1 miliard euro / an, peste ceea ce adaugă în momentul de față (la nivelul anului 2019). Contribuția totală s-ar ridica la aproximativ 4,6 miliarde euro, față de 3,6 miliarde euro, un plus de contribuție la formarea PIB din partea acestui sector de 0,44%, ridicând, în final, contribuția de la 1,6% la 2,04%. Efectele sunt identice pentru scenariul de stagnare care ia în calcul și contrabanda (Scenariul 2.a);

9. Scenariul 3 – de creștere a sectorului – este cel optimist și va adăuga PIB-ului 1,6 miliarde euro / an din această dezvoltare. Impactul suplimentar indus în PIB de dinamica sectorului de tutun aferentă acestui scenariu ridică contribuția anuală a sectorului de la 3,6 miliarde euro la
5,2 miliarde euro pe an, corespunzând unei contribuții de 2,31% la formarea PIB, un plus de circa 0,71% din PIB pe an. Dacă luăm în calcul și contrabanda (diminuarea ei în Scenariul 3.a), contribuția la formarea PIB ar însemna un plus de 2,16 miliarde euro/an, adică un plus de 0,96% din PIB, valoarea finală a contribuției la PIB fiind de 2,56%.

Asigurarea unei redresări globale mai puternice și mai echitabile

Mohamed A. El-Erian
consilier economic șef la Allianz

O glumă veche despre compromisuri înșelătoare vă cere să vă imaginați cel mai rău dușman aruncându-se în prăpastie la volanul celei mai noi mașini a dumneavoastră. Ați fi fericit de moartea inamicului sau devastat de distrugerea mașinii? Pentru mulți, forma redresării economice la nivel mondial, atât de mult sperată, cât și atât de necesară, reprezintă o dilemă similară. În absența unei reluări deopotrivă a politicilor naționale și a coordonării internaționale, impulsul semnificativ al creșterii preconizate în 2021 va fi foarte inegal, atât la nivelul țărilor, cât și în interiorul acestora. Cu aceasta vine o serie de riscuri care ar putea face creșterea în anii următori mai puțin robustă decât poate și decât ar trebui să fie. Pe baza informațiilor actuale, mă aștept ca o creștere rapidă în China și Statele Unite să conducă la o expansiune globală de 6% sau mai mult în acest an, comparativ cu o contracție de 3,5% în 2020. Dar, în timp ce Europa ar trebui să scape din recesiunea adâncă în care s-a scufundat, recuperarea va fi cel mai probabil domoală. O parte din lumea emergentă se află într-o poziție și mai dură.

O mare parte din această divergență, atât reală, cât și anticipată, provine din variații ale unuia sau mai multora dintre cinci factori. Controlul infecțiilor cu COVID-19, inclusiv răspândirea de noi variante de
coronavirus, este în mod clar crucial. La fel este distribuirea și administrarea vaccinurilor (care include asigurarea aprovizionării, depășirea obstacolelor instituționale și asigurarea absorbției publice). Un al treilea factor este rezistența financiară, care în unele țări în curs de dezvoltare implică gestionarea preventivă a dificultăților din recenta creștere a datoriilor. Apoi vin calitatea și flexibilitatea procesului de elaborare a politicilor și, în cele din urmă, tot ceea ce rămâne în rezervoarele de capital social și de rezistență umană.

Cu cât sunt mai mari diferențele dintre și în interiorul țărilor, cu atât sunt mai mari provocările pentru sustenabilitatea recuperării din acest an. Aceasta reflectă o gamă largă de factori de sănătate, economici, financiari și socio-politici.

Într-un recent comentariu, am explicat de ce un progres global mai uniform în vaccinarea COVID-19 este important chiar și pentru țările ale căror programe naționale de imunizare sunt cu mult înaintea pachetului. Fără un progres universal, „vaccinatorii” de vârf se confruntă cu o alegere dificilă între riscul importului de noi variante de virus din străinătate și conducerea unei economii de cetate, în care guvernele, gospodăriile și firmele adoptă o mentalitate protecționistă, de buncăr. Recuperările economice inegale privează țările individuale de vântul din spate al expansiunii sincronizate, în care creșterea simultană a producției și a veniturilor alimentează un ciclu virtuos de bunăstare economică generalizată. De asemenea, acestea cresc riscurile protecționismului comercial și al investițiilor, precum și perturbările lanțurilor de aprovizionare.

Apoi, există perspectiva financiară. Creșterea dinamică a SUA, împreună cu așteptările mai mari ale inflației, au dus la creșterea ratelor dobânzii de piață, cu efecte secundare pentru restul lumii. Și mai sunt multe. Oficialii Băncii Centrale Europene s-au plâns deja de „înăsprirea nejustificată” a condițiilor financiare din zona euro. Creșterea ratelor dobânzii ar putea submina, de asemenea, paradigma dominantă pe piețele financiare – și anume încrederea ridicată a investitorilor în injecții de lichidități ample, previzibile și eficiente de către băncile centrale importante din punct de vedere sistemic, ceea ce i-a încurajat pe mulți să se aventureze cu mult dincolo de habitatul lor natural, asumându-și riscuri considerabile dacă nu cumva chiar excesive și iresponsabile. Pe termen scurt, lichiditatea ridicată a sporit finanțarea ieftină în multe țări și companii. Dar inversările bruște ale fluxurilor de fonduri, precum și riscul crescând de accidente de piață cumulative și greșeli de politică, ar putea provoca perturbări grave. În cele din urmă, redresarea economică inegală riscă să agraveze veniturile, bogăția și decalajele de oportunități pe care criza

COVID-19 le-a extins deja enorm. Cu cât este mai mare inegalitatea, în special în ceea ce privește oportunitatea, cu atât este mai clar sentimentul de alienare și marginalizare, iar polarizarea politică mai probabilă va împiedica elaborarea de politici bune și în timp util.

Dar, în timp ce vechea glumă se bazează pe inevitabilitatea unor compromisuri dure, există o cale de mijloc pentru economia globală în 2021 și nu numai – una care menține o recuperare robustă și ridică simultan țările, grupurile și regiunile dezavantajate. Acest lucru necesită atât adaptări politice naționale, cât și internaționale.

Politicile naționale trebuie să accelereze reformele care combină ajutorul economic cu măsurile de încurajare a creșterii mult mai incluzive. Nu este vorba doar de îmbunătățirea productivității umane (prin recalificare a forței de muncă, reforme educaționale și o mai bună îngrijire a copiilor) și productivitatea capitalului și a tehnologiei (prin îmbunătățiri majore la infrastructură și acoperire). Pentru a reveni mai bine și mai corect, factorii de decizie politică trebuie să ia în considerare acum rezistența la climă ca o contribuție critică pentru luarea unor decizii mai cuprinzătoare.

Alinierea politicilor globale este de asemenea vitală. Lumea este norocoasă că a beneficiat inițial de politici naționale corelate (spre deosebire de politici coordonate) ca răspuns la criza COVID-19, marea majoritate a țărilor optând în avans pentru un all-in, orice-ar fi nevoie, întreaga abordare guvernamentală. Dar fără coordonare, pozițiile politice vor fi din ce în ce mai diferite, întrucât economiile mai puțin robuste se confruntă cu vânturi externe suplimentare într-un moment de scădere a fluxurilor de ajutor, reducere incompletă a datoriilor și investiții străine directe ezitante.

Având în vedere că SUA și China conduc o creștere semnificativă, economia globală are ocazia să iasă dintr-un șoc pandemic care a afectat mulți oameni și, în unele cazuri, a șters un deceniu de progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și alte obiective socio-economice importante. Dar fără adaptări politice la nivel național și internațional, această revenire ar putea fi atât de inegală, încât epuizează prematur perioada prelungită de creștere mai rapidă și mult mai incluzivă și durabilă de care are nevoie cu disperare economia globală.


© Copyright: https://www.project-syndicate.org/

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol / ClubEconomic.ro

Tranziția de la capitalismul neoliberal la „capitalismul pandemic”

În opinia mea, anul 2020 poate fi caracterizat ca începutul unei tranziții de la o fază la alta a funcționării economiei globale mai mult decât ca o criză, înțeleasă ca un moment al ciclicității economice.
În consecință, nu abordez problema din unghiul de vedere al modalităților de ieșire din criză, ci din unghiul dinamicii procesului de tranziție spre o fază nouă a organizării și funcționării economiei globale.
Criza economică apărută în 2020 este total diferită de orice altă criză cunoscută de istoria economiei moderne, fiind determinată de factori exogeni sferei economice. Apare ca fiind o consecință a „unui factor natural”, dacă putem numi așa un virus devenit pandemic.

Desigur, criza va fi depășită dacă admitem definirea ciclului economic ca fiind perioada cuprinsă între alternanța succesivă a fazelor de diminuare și creștere a activității economice, dar, în cazul de față, „creșterea” nu va mai putea fi raportată la „diminuare”, ci la „schimbare”. Cu alte cuvinte, oricum ar fi creșterea, în V sau altfel, ea nu va marca real ieșirea din criză dacă va reprezenta doar depășirea stării de diminuare, fie ea prin ritmul, cantitatea sau calitatea activității economice. Depășirea stării de criză va fi reprezentată de apariția trendului de orientare a dinamicii economice spre trecerea la o altă fază a dezvoltării care să se acomodeze cu schimbările de natură tehnică, tehnologică și politică la care este supus actualul model neoliberal. Revenirea la „normalul” dinaintea pandemiei nu va garanta ieșirea din criză, ci, din contră, adâncirea sa.

Explicația constă în faptul că această criză a dezvăluit prin efectele pandemiei (încă nu știm dacă fortuit sau voit) „gradul avansat de uzură” și funcționarea neadaptată a modelului neoliberal global la schimbările rapide și profunde ale statu-quo-ului geopolitic și geoeconomic după criza din 2007-2008.

Modelul neoliberal este conceput a fi de tip win-win, ceea ce înseamnă că prin globalizarea relațiilor economice și a pieței toți câștigă, atât țările dezvoltate (direct sau prin multinaționale), cât și țările mai puțin dezvoltate prin fluxul de capital și tehnologie pe care îl primesc prin intermediul procesului de delocalizare. Este evident și demonstrat (vezi lucrările lui Thomas Piketty, Esther Duflo, Abhijit Banerjee ș.a.) că acest win-win este real dar inegal, țările dezvoltate având un mai mare avantaj de valorificare a capitalului prin delocalizare decât cel ce revine țărilor în care se efectuează delocalizarea. După criza din 2007-2008 se remarcă însă un fenomen interesant, acela al apariției unor cazuri când win-win își schimbă sensul. Delocalizarea devine un avantaj capital pentru unele țări mai puțin dezvoltate câștigând putere de competitivitate față de țările mai dezvoltate, urcând remarcabil în ierarhia puterilor economice mondiale până la limita de a deveni competitori direcți ai marilor puteri economice fondatoare și beneficiare ale modelului neoliberal. Este cazul zonei Asia-Pacific și în primul rând al Chinei (vezi: Nouriel Roubini: „America is the New Center of Global Instability”, ProjectSyndicate, 2021).

Criza actuală a dezvăluit incapacitatea modelului neoliberal de a utiliza prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului instrumentele clasice ale echilibrării raportului de forțe în favoarea țărilor occidentale dezvoltate deoarece s-a creat o dependență mai mult decât periculoasă a acestora față de zona Asia-Pacific prin ponderea enormă pe care acestea o au în structura lanțurilor valorice la mai mult de 90% din produsele IT și la mai mult de 70% din produsele din gama substanțelor primare ale industriei farmaceutice (vezi: CAIRN.Info.12/2020).

Cum se poate interpreta această evidentă creștere a ponderii zonei Asia-Pacific în dinamica și orientarea contextului economic și comercial mondial în comparație cu alte zone, mai ales cea a Uniunii Europene?
În primul rând, trebuie subliniat faptul că pandemia nu a determinat criza modelului, ci doar a evidențiat-o. Tarele modelului din punctul de vedere al pericolului pe care îl reprezenta în direcția pierderii avantajelor și leadership-ului economic al țărilor dezvoltate occidentale în favoare zonei asiatice, în principal China, au preocupat încă din 2016-2017 Statele Unite ale Americii, care au reacționat prin declanșarea de către administrația Trump a războiului economic împotriva Chinei.

Sunt analiști occidentali care susțin că s-a ajuns la un punct sensibil al raporturilor dintre SUA și China din cauza declanșării unui „război al influențelor” între cei doi giganți ai lumii contemporane ca „o fază anterioară” a luptei finale pentru ocuparea locului de leadership mondial. „Influența” este înțeleasă ca „o varietate de instrumente politice, diplomatice și economice de a atrage prin acorduri, alianțe sau cooperări în sfera de interese a unuia sau a altuia dintre actori cât mai multe entități naționale sau grupări zonale” (vezi: „Etats-Unis, Chine, Europe: quelle remondialisation?”, Cercle des Economistes, 15.10.2020).
Interesant este faptul că această luptă, care influențeză masiv întreg ansamblul economiei globale, este puternic influențată de contextul actual al suprapunerii a două tendințe istorice ale evoluției umane, acelea ale trecerii revoluției industriale într-o nouă fază calitativ diferită prin implicațiile ei globale, față de fazele anterioare și ale trecerii procesului de mondializare spre un nou tip de model global al dezvoltării, denumit în mod curent „a treia mondializare”.

Noua fază a revoluției industriale este cea a digitalizării (4.0), iar noul tip de model global al dezvoltării se caracterizează prin impactul costurilor ecologice și ale tendinței protecționiste asupra climatului concurențional al pieței globale.
Cine va reuși ca în perioada viitorului deceniu să coreleze cele două noi tendințe ale revoluției industriale și ale mondializării într-o strategie coerentă de utilizare a noilor oportunități tehnice și tehnologice cu condiția menținerii stabilității mediului social și al calității vieții va fi, cu siguranță, liderul la nivel global.

Războiul comercial declanșat împotriva Chinei de către fosta administrație Trump, ca și menținerea unei atmosfere extrem de tensionate de către noua administrație sunt interpretate ca o conștientizare de către acestea a faptului că dezvoltarea și prestigiul internațional al Chinei din ultimul deceniu reprezinta o reală provocare pentru SUA în ceea ce privește menținerea poziției sale de lider mondial.

Pentru a ne convinge de îngrijorarea americană, trebuie doar să luăm în considerare utilizarea din ce în ce mai mare de către administrațiile succesive americane a măsurilor agresive de politică comercială sau sancțiuni economice împotriva adversarilor lor, sau chiar a partenerilor sau aliaților lor, bazându-se pe puterea economiei americane și a dolarului.
Ce ar trebui să se înțeleagă din această situație în ceea ce privește schimbările pe care modelul neoliberal le înregistrează în contextul efectelor pandemice?

În primul rând, este evidentă o accentuare a utilizării unor elemente din categoria a ceea ce numim „război comercial”. Libertatea schimburilor economice pe piața globală va fi afectată de menținerea sau adăugarea unor măsuri de restricționare prin tarifare sau contingentare.

În al doilea rând, se va accentua caracterul de „regionalizare, zonare sau izolare” a raporturilor de schimb pe piața globală prin crearea de noi zone regionale de liber schimb sau acorduri preferențiale. În acest sens, sunt de remarcat crearea în noiembrie 2020 a Parteneriatului Economic Global Regional Asia-Pacific (RCEP), ca și întâlnirea virtuală a Dialogului de Securitate Cadrilaterală, cunoscută și sub numele de „Quad”, unul dintre primele summituri ale lui Biden de la preluarea funcției, prin care administrația încearcă să contracareze expansiunea comercială a Chinei. Președintele Biden a făcut din acesta unul dintre primele sale angajamente multilaterale și vorbește despre importanța pe care o acordăm strânsei cooperări cu aliații și partenerii din Indo-Pacific. În Uniunea Europeană se prefigurează crearea unor nuclee exclusiviste a țărilor mai dezvoltate în domeniul cercetării și dezvoltării unor tehnologii moderne.

Astfel, recent, ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a menționat că a vorbit cu omologul său francez despre principalele proiecte de importanță europeană, inclusiv cele legate de hidrogen și chestiunile aerospațiale. „Am aprofundat temele aerospațiale în care există deja colaborări și am convenit să inițiem o strânsă colaborare italiano-franceză care se va extinde către Germania”, a adăugat oficialul italian, conform Agerpres.

În al treilea rând, se va accentua presiunea politică pentru impunerea unor acorduri comerciale sau de transfer de tehnologie în detrimentul liberei concurențe și al respectării raportului de cost/beneficiu în analiza ofertelor. Cazul presiunilor administrației americane asupra partenerilor NATO pentru respingerea ofertei companiei Huawei de implementare a tehnologiei 5G este deja de notorietate.

În al patrulea rând, se va amplifica parteneriatul stat-multinaționale în obținerea unor avantaje de piață. Statele occidentale dezvoltate dar și cele din zona Asia-Pacific își vor sprijini prin presiuni politice și acțiuni diplomatice principalele companii naționale dar și multinaționale care vor reprezenta principalii vectori de lupă între principalii actori economici globali nu doar pentru influență economică în anumite zone, dar și politică și militară.

În al cincilea rând, se va intensifica lupta pentru obținerea unui loc important în noua structură de top a economiei mondiale. Este previzibilă ca urmare a electrificării transportului auto și a preponderenței armamentului războaielor hibrid o reducere a importanței industriei petroliere și a celei de armament clasic în favoarea industriilor chimice, farmaceutice și de echipament medical. Unul dintre mijloacele utilizate pentru promovarea acestor industrii va rămâne pentru încă o perioadă utilizarea mijloacelor de presiune pandemică asupra populației prin tehnicile politicilor de tip „biopower”.

Biopower este un tip de putere care se exercită asupra vieții: viața corpurilor și cea a populației. În versiunea sa de stat are vocația de a prelua conducerea vieții oamenilor, pe de o parte a corpului biologic (să-l disciplineze) și pe de o parte a populației (să o controleze). Constă în culpabilizarea victimei. Incapacitatea sau incompetența autorităților de a gestiona criza se ascund prin învinuirea cetățeanului pentru simplul fapt că s-a îmbolnăvit. Biopower presupune supravegherea în masă pentru a forța acceptarea socială a unor măsuri cu caracter restrictiv. Metoda utilizată este propagarea în spațiul public a ideii de „frică și moarte” și a „transferului de responsabilitate asupra populației”, făcându-o pe aceasta din urmă singurul garant și responsabil al bunei gestionări a crizei sanitare.
Declanșarea unui adevărat război al vaccinurilor între principalele puteri economice ale lumii arată importanța majoră pe care industria chimico-farmaceutică o va avea în noua structură de putere a lumii în care modelul neoliberal va fi tot mai puțin liberal și tot mai mult
biopower.

În concluzie, opinez că postpandemie economia mondială va fi puternic caracterizată și influențată de exacerbarea concurenței geoeconomice și geopolitice dintre SUA și China pentru cucerirea leadership-ului mondial. Victima colaterală a acestei lupte va fi modelul neoliberal al multilateralismului, care va ceda în fața accentuării practicilor protecționiste și ale presiunilor politice asupra libertății comerciale.
Trecerea cât mai rapidă și extinsă la faza a patra a revoluției industriale (digitalizare – 5G) va deveni unul dintre cele mai importante avantaje din punctul de vedere al avantajelor comparative, surclasând avantajele costului forței de muncă sau ale facilităților fiscale.

România încă se străduiește să ajungă la „normalitatea” dinaintea crizei pandemice, adică să-și consolideze penultimul loc european cu o economie manufacturieră și de subantrepriză față de câteva țări vest-europene.
Este o mare greșeală. România trebuie să facă pasul hotărâtor spre renunțarea la acea „normalitate” printr-un efort de prioritizare a obiectivelor în favoarea trecerii la o nouă stare și structură economică specifice noilor condiții ale competitivității internaționale.

Marea Resetare sau Marea Isterie?

0

De un an, o stafie bântuie spațiul public internațional. Ea poartă numele de „Marea Resetare”, un concept promovat începând cu 2020 de către Forumul Economic de la Davos (WEF). Este un concept care, ulterior, a devenit subiectul preferat al teoriilor conspirației.

Bulgărele a început să fie rostogolit în această direcție de grupurile politice și de media apropiate fostului președinte Trump, care au încercat să scadă astfel popularitatea președintelui Biden, adeptul promovării unor schimbări fundamentale la nivel global. Odată rostogolit, bulgărele conspiraționist nu a făcut decât să fie amplificat și adaptat de mișcările ideologice din ambele extreme.

Problema nu este succesul marilor schimbări, ci eșecul lor

O evaluare, pe care o consider realistă, a teoriilor conspiraționiste legate de „Marea Resetare” o dă Naomi Klein, o reputată jurnalistă și activistă, în publicația „The Intercept”. Teoriile conspiraționiste „pretind că expun ceva ce de fapt nimeni nu a încercat să ascundă vreodată, ceva care în cea mai mare parte nu se întâmplă, ceva din care o parte chiar ar trebui să se întâmple”.

Până la urmă, dacă ne uităm la istoria conferințelor de la Davos, actuala „Mare Resetare” se încadrează în titlurile pompoase și obiectivele mărețe cu care acest eveniment ne-a obișnuit. În acest sens, jurnalista ne amintește despre „Shaping the Post-Crisis World” (2009), „Rethink, Redesign, Rebuild” (2010), „The Great Transformation” (2012) sau „Creating a Shared Future in a Fractured World” (2018).

Și în pofida tuturor acestor titluri spectaculoase, urmările nu au fost câtuși de puțin pe măsură, ba dimpotrivă, ocazional, societatea s-a mișcat în direcții opuse celei preconizate. Chiar dacă sute de milioane de oameni au fost scoși din sărăcie, polarizarea economică la nivel global s-a accentuat, bogăția unei elite minoritare continuând să crească într-un ritm mult mai rapid decât a restului populației. Companiile, mânate exclusiv de criteriul profitabilității, s-au îndreptat spre piețele cele mai mari și către forța de muncă cea mai ieftină, lăsând în urmă o clasă de mijloc occidentală mai săracă și mai alienată, o adâncire a tensiunilor sociale și a frustrărilor.
În același timp, societatea umană a făcut progrese mai degrabă modeste în direcția protecției mediului și limitării încălzirii planetei, în condițiile în care abordările la nivel global nu au fost unitare, lovindu-se de interesele specifice fiecărei țări sau grup economic. Indiferența SUA din această perioadă a fost un factor agravant. În același timp, revoluția tehnologică prin care trecem a dus la schimbări rapide, care au luat societatea prin surprindere, făcând-o să aibă mai degrabă un comportament reactiv decât proactiv.

Problema este că, dacă abordările noastre, ca civilizație, vor rămâne neschimbate, și rezultatele vor rămâne aceleași. Nu poți avea rezultate noi cu abordări vechi. Deci, dacă vrem să fim capabili să facem față provocărilor în mișcare rapidă din zona economică, socială, de mediu sau tehnologică, e nevoie de o regândire a modelului după care operăm ca societate.

Și atunci de ce „Marea Resetare” este o sursă importantă de stress, sau chiar spaimă, pentru mulți oameni?

Reacția umană la marile schimbări nu trebuie subestimată

Cred că este vorba despre o reacție umană naturală în fața unor schimbări anunțate de decidenți ca fiind inevitabile, reacție amplificată în sens negativ și de un context nefavorabil. Teoria managementului schimbării explică faptul că negarea și furia preced explorarea și acceptarea ca etape naturale ale reacției umane la schimbare. În același timp, cu cât profunzimea ei și viteza sunt mai mari, cu atât și rezistența publicului va fi mai mare. În plus, perspectiva schimbărilor într-un context marcat de multă impredictibilitate sau de un nivel ridicat de anxietate nu face decât să amplifice reacțiile negative.

Toate aceste trăsături se regăsesc sub umbrela schimbărilor pe care liderii mondiali le propun în contextul „Marii resetări”. Iar cine are răbdarea să se documenteze la prima mână, la rece, în legătură cu ele, va constata că sunt fie direcții în care economia începuse să se miște, fie concepte despre care se vorbea de mai multă vreme și care au revenit cu forță în spațiul public în contextul pandemiei.

Însă marea problemă cu care se confruntă elitele mondiale în acest moment este lipsa de încredere. Din nou teoria schimbării ne spune că aceasta este mult mai ușor de finalizat atunci când subiecții schimbării percep existența unui leadership puternic, pe care îl creditează cu încrederea lor pentru a-i duce în direcția preconizată. Din păcate, nu este cazul elitelor care conduc cele mai puternice țări ale lumii, ele reușind în ultimele decenii să se decupleze de la agenda populației, ignorând prioritățile economice ale acesteia.

Totodată, deciziile nepopulare și stângăciile din perioada pandemiei, percepția că măsurile anticriză îi favorizează tot pe cei bogați nu au făcut decât să adâncească prăpastia dintre lideri și populație, săpând la temelia încrederii. Or, încrederea în lideri este ingredientul esențial pentru angajarea și finalizarea cu succes a unui proces profund de schimbare. Fără încredere, rezistența la schimbare va fi enormă și, indiferent cât de corecte sau îndreptățite ar fi proiectele, vor continua să fie privite cu suspiciune maximă.

În goana după senzațional întrebările
cu adevărat importante sunt omise

Care sunt proiectele „suspecte” care ar trebui să ne definească viitorul?
Sustenabilitate din perspectiva mediului natural prin accelerarea decarbonizării economiilor, utilizând stimulentele fiscale și investiții țintite.
Promovarea unor sisteme economice care să asigure o distribuție mai corectă a bogăției, precum și responsabilitatea socială și economică față de generațiile următoare.

Utilizarea tehnologiei într-un mod etic, în scopul satisfacerii nevoilor tuturor categoriilor sociale.
Sprijin pentru recalificare, astfel încât oamenii să fie pregătiți pentru noua piață a muncii, cu mult diferită față de cea pe care o știm.
Companii care să aibă ca prioritate valoarea pentru toți partenerii (stakeholders), nu doar pentru acționari (shareholders).
Un sistem de sănătate accesibil tuturor, pregătit pentru a face față pandemiilor viitoare, care vor fi favorizate de creșterea densității urbane și de schimbările climatice.

O coordonare guvernamentală la nivel global pentru o abordare mai eficientă a provocărilor cu care se confruntă omenirea.
Având în vedere complexitatea acestor obiective, riscul major nu este că ele se vor îndeplini, ci că sunt prea idealiste și că vom eșua în atingerea lor. Întrebări cu adevărat importante vizează cu totul alte direcții decât cele sugerate de conspiraționiști.

Cum facem să renunțăm la fetișul numit „creșterea PIB” și să acceptăm să ne asumăm noi criterii de măsurare a prosperității economice a populației?
Cum facem ca mediul economic privat să renunțe să se închine exclusiv zeului „profitului net” și să își asume criterii de performanță societale?
Și, până la urmă, aceste proiecte vor fi realizate în pofida corporațiilor, sau împreună cu ele?

Care este rolul pe care ar trebui să și-l asume guvernele? Rolul lor în perioade de criză s-a dovedit esențial, dar cât de în regulă sunt rețetele lor de socializare a pierderilor mediului privat și de privatizare a profiturilor lor? Mai multă implicare guvernamentală nu va însemna mai multă ineficiență și birocrație? Cât de dăunătoare și reversibilă mai este recenta comuniune dintre guverne și băncile centrale, în condițiile în care banii creați au ajuns tot în buzunarele celor bogați?

Ce vom face cu perdanții revoluției digitale? În condițiile în care muncile necalificate vor fi primele (dar nu singurele!) victime ale digitalizării, cum păstrăm țesătura socială a societății? Cum asigurăm egalitatea de șanse, pe măsură ce educația va avea un rol polarizator din ce în ce mai important? Ce vom face cu cei incapabili să se reinventeze pentru a face față oportunităților în continuă schimbare de pe piața muncii? Cum evităm în acest context o polarizare economică extremă și riscul consecințelor politice asociate?

Și lista acestor întrebări teribil de importante, aproape existențiale pentru unii, ar putea continua. Iar vestea proastă este că ele privesc și România. O căutare pe Google a termenului „Marea Resetare” în română va da prilejul să constatați perspectiva dominant conspiraționistă în care acest subiect este tratat în spațiul public, ocazional chiar și de către analiști altminteri respectabili.

România nu poate sub nicio formă să rateze momentul renașterii sale

Faptul că modul în care capitalismul ar trebui regândit este catalogat la noi ca o abordare socialistă sau comunistă este el însuși o sechelă a ideologiei de tristă amintire: cine critica sistemul comunist era un dușman al orânduirii și al poporului. După același calapod, cine pune astăzi problema modificării sistemului capitalist este etichetat ca având vederi socialiste. Spre deosebire de comunism, societatea liberal-capitalistă are exact acest avantaj pe care orânduirea comunistă nu l-a avut niciodată: să se autoevalueze permanent și să ofere libertatea discutării oportunității reinventării sale.

România nu trebuie să își refuze această discuție, nu trebuie să refuze să fie parte la schimbările care se anunță. Ar fi o mare greșeală pentru noi să privim lucrurile astfel. Ultima și probabil cea decisivă.
Să fim realiști. Cu România sau fără România, schimbările la nivel global vor continua, iar asta ne va obliga să alegem între două variante: să profităm la maximum de valul schimbării sau să îl ignorăm, pentru ca apoi să dăm vina pe alții pentru căderea noastră în irelevanță, inventând dușmani externi.

Dezavantajul României este că pleacă în această călătorie dintr-o poziție foarte vulnerabilă și în criză de timp. Problema de fond este faptul că nu există experiența implementării unui plan de dezvoltare națională. În ultimele trei decenii, dezvoltarea României a fost pur și simplu aleatoare. Oportunitățile de care au beneficiat investitorii nu au fost create cu bună știință de guverne, ci au fost „naturale”. Astfel, am sfârșit cu discrepanțe economice și de bunăstare notabile, de tip Transilvania – Moldova sau București – restul țării.

În actualul context, o astfel de abordare nu are nicio șansă de reușită. O dezvoltare haotică ne va duce într-un punct mort. Și asta din două motive esențiale. În primul rând, schimbările deceniului care va urma vor avea ca fundament esențial inteligența umană, forța de muncă înalt calificată orientate spre schimbările tehnologice. Nu avem nicio șansă să pășim în viitor cu zeci de mii de oameni care fac componente pentru motoare cu ardere internă sau care lucrează în agricultură. Or, o astfel de resursă umană este de neconceput în lipsa unui sistem educațional puternic și ancorat în realitate, capabil să maximizeze utilizarea resursei de inteligență a românilor.

Însă, atenție, aceasta va fi condiția necesară, nu și suficientă pentru a fi parte a schimbării. Lupta pentru forța de muncă înalt calificată va fi internațională, motiv pentru care o țară cu un sistem educațional puternic, dar fără capacitate de a reține apoi absolvenții, ar echivala cu o gaură neagră pentru banii publici. Iar pentru asta, două lucruri vor conta. În primul rând, un mediu profesional care să le ofere provocări, proiecte interesante și dezvoltare personală și care le va permite să câștige bine. În al doilea rând, va conta calitatea infrastructurii rutiere, de comunicații, sanitare etc. de care vor beneficia acești experți în România.
Al doilea motiv pentru care o strategie națională coordonată va fi imperios necesară este legat de finanțarea ei și de oportunitatea accesării pachetului UE de redresare economică de 100 de miliarde de euro. Banii vor trebui dirijați în direcții care să sprijine consolidarea României în trei sectoare pe care le consider critice în contextul schimbărilor globale: hrana, deci agricultura; infrastructura, ca element esențial pentru calitatea mediului de afaceri și a nivelului de trai; educația și dezvoltarea industriilor viitorului.
Însă prima problemă a României este aceeași ca a multor țări dezvoltate: lipsa încrederii în decidenți. Deci punctul zero al oricărui demers de reinventare a țării de aici ar trebui să plece. Iar asta nu e ușor, mai ales când cei vizați par să nu conștientizeze acest lucru.

(material publicat într-o forma editată cu titlul „Marea Resetare” în Cronicile Curs de guvernare nr. 91/februarie 2021)

Energia post-COVID: Un semnal de alarmă cu privire la decizii pripite

La un an de la debutul pandemiei, este util să analizăm efectul acesteia asupra sectorului energetic, pentru a determina ariile de impact negativ, dar și oportunitățile noi ce se conturează.

În sectorul de producție a electricității, pandemia s-a suprapus peste câteva procese de restructurare nefinalizate, mai ales la Complexele Energetice Hunedoara și Oltenia, accentuând dificultățile financiare ale celor două societăți. Scăderea temporară a consumului și reducerea prețului pe piața zilei următoare sub pragul de 50 euro/ MWh au pus presiune semnificativă pe veniturile companiilor din sector. În același timp, diminuarea costurilor cu certificatele de CO2 a fost doar temporară, iar prețul acestora a revenit relativ rapid, depășind, în premieră, pragul de 40 euro / tona de CO2.

Această creștere a condus la creșterea accentuată a presiunii pe costurile de operare, mai ales în sectorul carbonifer, unde emisiile de CO2 rezultate din procesul de producție sunt importante. Din această perspectivă, continuarea și accelerarea discuțiilor cu Comisia Europeană vizavi de restructurarea Complexului Energetic Oltenia reprezintă o decizie pozitivă.

În acest segment de producție a electricității, câștigători în perioada de pandemie au fost, cu siguranță, producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales energie eoliană și energie solară. Parcurile de producție sunt operate, în cea mai mare parte a timpului, de la distanță, cu intervenție redusă de personal la fața locului. Majoritatea acestora au instalat senzori care transmit date în flux continuu către centre specializate de mentenanță, permițând remedierea eventualelor defecte dar și efectuarea de predicții cu privire la performanța tehnică viitoare și la necesarul de intervenții. În ciuda caracterului intermitent al producției, care rămâne un neajuns important, „regenerabilele” au trecut cu bine testul pandemiei.

Este explicabilă, în acest context, revenirea la cote ridicate a interesului investitorilor pentru achiziția de capacități de producție a energiei din surse regenerabile, atât parcuri operaționale cât și proiecte aflate în stadiu avansat de dezvoltare. Notabilă este, spre exemplu, tranzacția inițiată de compania de stat Hidroelectrica pentru achiziția parcului de 108 MW al societății germane STEAG, la finalul anului 2020. Este cert că drumul deschis de Hidroelectrica va fi urmat și alți actori din piață, cu strategii de business adaptate din timp pentru un nou context de piață, postpandemic.
Ultimul an ne-a arătat cu prisosință că digitalizarea sectorului energetic este nesatisfăcătoare. Pe de o parte, avem nevoie de capacitate crescută de a opera în siguranță de la distanță infrastructura critică, iar pe de alta, trebuie să accelerăm implementarea tehnologiilor inovative la nivelul consumatorului final. Din nefericire, lipsa digitalizării a impactat dureros procesul de liberalizare a prețului electricității în segmentul consumatorului casnic, demarat la începutul acestui an. Nu numai lipsa de informare a determinat sute de oameni să se așeze la cozi în fața centrelor de relații cu publicul a principalilor furnizori de energie electrică pentru a-și modifica contractele de furnizare. Lipsa de infrastructură IT și de diseminare pe scară largă a competențelor digitale în rândul personalului a lăsat furnizorii descoperiți complet: fără capacitate reală de a procesa digital un număr mare de cereri de schimbare a contractelor, iar în multe cazuri, fără posibilitatea de a citi de la distanță, în condiții de siguranță, consumul casnic. Și exemplele pot continua. Din această perspectivă, legea care a amânat termenul de instalare a contoarelor inteligente după 2030 se dovedește a fi o eroare. La fel, pare a fi fost o eroare insistența autorității naționale de reglementare de a nu recunoaște în tarif, mai ales în ultimii ani, investițiile în retehnologizarea digitală a rețelelor de transport și distribuție a energiei în general.

Pandemia pare, totodată, să fi acreditat o aparentă relație de tip cauză – efect între schimbările climatice și poluare pe de o parte și vulnerabilități epidemiologice pe de altă parte. Devine larg împărtășită ideea că emisiile poluante și schimbările climatice potențează, cel puțin în parte, fenomenele pandemice. Pe cale de consecință, reacția politică imediată a Comisiei Europene și a Consiliului European, unde sunt grupați șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene, a fost să promoveze decarbonarea și combaterea schimbărilor climatice ca motor al relansării economice și al depășirii actualei crize generate de COVID-19. Este deja o realitate corelarea alocării de fonduri europene cu atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de carbon în UE la nivelul 2050. Spre exemplu, Comisia Europeană a indicat clar faptul că planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să aibă o componentă „verde” majoră, lucru care pare a nu fi cu totul înțeles în capitalele tuturor statelor membre. Negocierile care urmează în perioada imediat următoare vor supune la test voința și capacitatea executivului european de a-și impune anunțata strategiei pe termen lung.

Gazul natural și energia nucleară riscă însă să devină cei mai mari perdanți ai inițiativei de decarbonare accelerată la nivel european. Din exces de zel, mânați de bune intenții sau de interese partizane, sau pur și simplu din naivitate, o seamă de experți comunitari avansează ideea că producția de electricitate din cele două surse de energie nu ar trebui să își găsească loc între activitățile considerate sustenabile din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice. Acest sistem de clasificare a activităților sustenabile (taxonomie) urmează a fi folosit pe scară largă de sistemul bancar european pentru a stimula investițiile cu precădere în decarbonare. Excluderea gazului natural și a energiei nucleare, dacă se va materializa, ar lăsa România fără accesul facil pe termen lung la două resurse primare care sunt disponibile pe teritoriul național, generând nevoia unei regândiri profunde a arhitecturii de securitate energetică pe termen lung. Desigur, este prematur pentru a trage o concluzie definitivă pe acest dosar, dar nu este prematur pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la eventualele consecințe ale unor decizii pripite.

Două ar putea fi consecințele eliminării gazului natural din scurt din mixul energetic al României, fie și prin restricționarea drastică a finanțărilor disponibile. O dată, s-ar pune în discuție viabilitatea proiectelor de exploatare a gazelor naturale în platoul continental al Mării Negre și rolul României de principală piață de valorificare a acestei resurse. Este cert totuși faptul că, în condițiile creșterii progresive a prețului certificatelor de carbon, cu valori așteptate să tindă spre pragul de 80-100 euro / tona de CO2 pe termen lung, utilizarea gazului natural își va pierde din atractivitate până la jumătatea acestui secol. Eliminarea gazului natural înainte de anul 2030 pune însă în pericol procesul de decarbonare a sectorului energetic românesc deoarece nu va permite înlocuirea actualelor capacități de producție de la CEO, care utilizează cărbune, cu centrale noi care folosesc gazul natural. În acest context, eșuarea restructurării sectorului carbonifer din România dar și din țările învecinate (Bulgaria sau Grecia, spre exemplu) poate genera un sentiment eurosceptic justificat și poate lipsi de credibilitate conceptul european de politici „verzi”.

Dispariția sectorului nuclear din avangarda decarbonării economiei europene ar lăsa România fără o componentă cheie a independenței energetice, respectiv avantajul dat de utilizarea unei tehnologii nord-americane, în contextul în care, în regiunea Europei Centrale și de Est, sectorul nuclear este dominat de Rusia. Alternativa României constă în ranforsarea, în continuare, a parteneriatului transatlantic, ca singură garanție pentru atenuarea efectelor unor politici nerealiste la nivel european.

Utilizarea hidrogenului pe scară largă pare a fi „copilul minune” al noii generații de politici „verzi” ale UE. Promisiunea de alocare a unor resurse financiare importante din banii cetățenilor europeni, înainte de a exista un model economic viabil din puncte de vedere comercial pentru utilizarea pe scară largă a acestui combustibil, stimulează interesul deopotrivă al mediului de afaceri privat sau generatorilor de politici publice. Problema majoră a hidrogenului nu este faptul că acesta nu poate fi utilizat în siguranță la producerea electricității sau pentru propulsarea vehiculelor. Acest aspect este deja dovedit prin aplicații practice de cel puțin două decenii.

Dar în fața utilizării hidrogenului stau două provocări majore. Prima se referă la gestionarea costului și a cantității de energie necesară pentru a obține hidrogen prin procesele de electroliză, piroliză, reformare a metanului și captare a carbonului pentru utilizare sau stocare. Cealaltă provocare majoră se referă la managementul producției, transportului pe distanțe lungi și al stocării în siguranță a unor cantități suficient de mari de hidrogen care să permită înlocuirea la scară largă a actualelor surse de energie poluante, iar în acest moment nu cunoaștem încă principalii parametri tehnico-economici necesari. Fără aceste date, este dificil de estimat potențialul de piață pe termen scurt.

Un ultim aspect care a atras atenția în ultimul an este legat de dezvoltarea infrastructurii de transport gaze naturale. România a reputat un succes cert în ceea ce privește finalizarea construcției gazoductului BRUA. S-a lucrat în timp de pandemie, în condiții tehnice dificile, iar rezultatul demonstrează că Transgaz, operatorul național de transport și sistem, este pregătită să își asume un rol de lider în această regiune, fapt demonstrat și de finalizarea gazoductului Ungheni – Chișinău, care conferă o opțiune reală pentru independența energetică a Republicii Moldova pe termen mediu și lung.
În același timp, construcția gazoductului Nord Stream II a continuat, în ciuda presiunilor politice și a sancțiunilor economice anunțate de SUA. Interesul Germaniei pentru un nou coridor de transport al gazelor naturale care să întărească economia națională și să potențeze rolul geopolitic cheie al Berlinului este neschimbat. Pragmatismul Ostpolitik, probat de dezvăluirea în presă a ofertei financiare pe care diplomația germană a înaintat-o administrației Trump pentru a soluționa favorabil dosarul Nord Stream II (investiții de 1 miliard de dolari), este evident, dacă cineva mai avea vreun dubiu.

Actorii sectorului energetic au făcut prea puțin pentru a strânge rândurile, în ciuda efectelor dureroase ale pandemiei de COVID-19; mai degrabă, diviziunea între susținătorii tehnologiilor mature ale secolului trecut și noua generație convinsă de necesitatea combaterii schimbărilor climatice s-a accentuat. Mizele sunt mai mari ca niciodată, atât cele economice, cât și cele politice, potențate de mirajul unui nou salt tehnologic, mai degrabă programat în laboratoarele de politici publice din cancelariile europene, decât rezultând din ecosistemul tehnic al sectorului energetic. n

 

COVID-19: The Great Reset – japonizarea economiei mondiale

0

The Great Reset, tradusă prin Marea Resetare, a intrat de ceva vreme în limbajul comun și toată lumea pare să știe ce înseamnă, deși nu toți cad de acord asupra semnificației ei. Unii consideră că – spre bine sau spre rău – ea e un tăvălug natural inevitabil care va schimba din temelii organizarea socială a lumii. Alții, dimpotrivă, sunt de părere că e ceva cu totul „nenatural”. Aceștia din urmă se împart, la rândul lor, în două categorii: cei care văd o hiperconspirație a elitelor financiare, politice și IT menită să instaureze o dictatură globală postumanistă și adversarii lor, care își doresc o superplanificare mondială a societății, singura metodă, în viziunea lor, de a salva lumea de flagelurile care o bântuie, de la schimbările climatice până la inegalitatea dintre bogați și săraci, rasism sau tehnologizarea muncii.

Eu cred așa: Marea Resetare reprezintă intensificarea, accelerarea și concentrarea unor tendințe active în societate de mai mult timp, respectiv cel puțin de la marea criză din 2007-2009, care acum, odată cu pandemia de COVID-19, și-au găsit pretextul perfect pentru a fi prezentate deschis drept un proiect intenționat coerent.

Dar la fel ca aproape toate lucrurile care ajung să devină obiecte ale unor teorii ale conspirației, sursa conceptului Marii Resetări este una extrem de transparentă, însă tinde să fie uitată. Ideea a fost prezentată pentru prima dată sub acest nume în primăvara anului trecut la World Economic Forum, de către directorul instituției, Klaus Schwab, și de prințul Charles al Marii Britanii. Ulterior, Schwab și economistul Thierry Malleret au scris o carte cu acest titlu.

Cartea se vrea exhaustivă din punct de vedere politic, social și cultural, însă pe noi ne interesează în primul rând ceea ce ține de economie și finanțe. Și constat nu cu mare surprindere că, de exemplu, teoria Marii Resetări reîmpachetează în limbajul urgenței o tendință veche, am putea spune, de când lumea (cea modernă cel puțin): ștergerea barierelor dintre politica fiscală și cea monetară.

Astfel, vorbind despre enormele programe de stimulare fiscală a economiei puse la lucru de guverne pentru a contracara efectele pandemiei, programe susținute de relaxarea fără precedent a politicilor monetare ale marilor bănci centrale, autorii spun:
„Toate aceste schimbări alterează regulile jocului politicilor economice și monetare. Bariera artificială care face ca autoritatea monetară și cea fiscală să fie independente una de cealaltă a fost înlăturată, băncile centrale devenind, într-o oarecare măsură, supuse politicienilor aleși. Este de conceput acum că, în viitor, guvernele vor încerca să își exercite influența asupra băncilor centrale pentru a-și finanța marile proiecte de investiții publice, cum ar fi cele de infrastructură sau cele legate de combaterea schimbărilor climatice. În mod similar, preceptul că guvernele pot interveni pentru a păstra locurile de muncă și nivelul salariilor angajaților, precum și pentru a proteja companiile de falimente, ar putea persista și după sfârșitul măsurilor extraordinare luate în pandemie. Este de așteptat ca presiunea politică și publică pentru menținerea acestor măsuri să persiste și după îmbunătățirea situației”.

Ei continuă arătând că permanentizarea acestor măsuri nu se poate face decât punând în practică principiile așa-zisei Teorii Monetare Moderne, în primul rând pe cel al „banilor aruncați din elicopter”. Asta înseamnă monetizarea integrală a deficitelor bugetare, prin aceea că băncile centrale nu vor mai vinde înapoi cantitățile masive de titluri de stat (și nu numai) cumpărate de la guverne în lipsă de cumpărători din piață. Pe scurt, când va fi nevoie de bani, ei vor fi emiși pur și simplu de către băncile centrale, ceea ce nu va face decât să le creeze cetățenilor impresia că „banii cresc în copaci” și va întări presiunea acestora asupra guvernelor pentru și mai mulți bani, și tot așa.

Autorii Marii Resetări admit că acest ciclu riscă să ducă în cele din urmă la inflație și chiar hiperinflație, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în istorie. Inclusiv în prezent, deși acum ceea ce se „umflă” sunt prețurile activelor investiționale, motiv de adâncire a inegalităților dintre bogați și săraci pe care stânga o pune pe seama „capitalismului”, deși manipularea monetară care duce la acest rezultat este tot ce poate fi mai necapitalist. Însă tot ei se grăbesc să adauge că, la cum arată în prezent economia mondială și chiar în condițiile unei reveniri postpandemie a acesteia, este greu de crezut că presiunile inflaționiste vor deveni îngrijorătoare.

Problema este că argumentele cu care Schwab și Malleret ne liniștesc în privința inflației sunt oricum, numai liniștitoare nu. Pentru că ei văd ca surse de presiune antiinflaționistă îmbătrânirea masivă a populației, tehnologizarea muncii și perspectiva unor rate înalte ale șomajului, la care se adaugă întărirea tendinței de economisire a populației (ai cărei bani preluați de bănci și alte instituții financiare vor merge spre finanțarea deficitelor statelor și nu în investiții directe în economia reală). Niciunul dintre aceste elemente care ar putea, într-adevăr, să țină inflația sub control nu este de natură să întărească bunăstarea, coeziunea și pacea socială, ci dimpotrivă, fapt care pare să le scape celor doi autori. Ei în schimb speră deschis la japonizarea întregii economii mondiale, cu cerere structurală slabă, precum și dobânzi și inflație ultrareduse pe termen lung, deși recunosc că elementele culturale de substanță care fac din Japonia un caz aparte sunt de nereplicat în alte părți.

Pe scurt, ceea ce ne propune Marea Resetare este să trăim într-o economie bazată pe o ficțiune monetară perpetuă. Mai mult, se vrea permanentizarea anulării a ceea ce îmi place să numesc „separația (și controlul reciproc al) puterilor financiare în economie”, cea fiscală și cea monetară, premisă a sănătății unei economii de piață și chiar a unei societăți libere bazate pe domnia legii. Dar se pare că, în urma Marii Resetări, nu va mai exista piață, adică cerere și ofertă, ci doar nevoi de satisfăcut prin decret.

 

Nivel record de optimism, 76% dintre directorii generali cred că economia își va reveni în 2021

0

La un an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, directorii generali manifestă un nivel record de optimism în ceea ce privește redresarea economiei globale, 76% dintre aceștia estimând îmbunătățirea evoluției Produsului Intern Brut (PIB) global în 2021, reiese din cea de-a 24-a ediție a raportului PwC „CEO Survey”.

„După un an de incertitudini și dificultăți economice, în care au fost nevoiți să-și regândească activitatea, directorii generali sunt foarte încrezători în evoluția economiei. Deși criza sanitară rămâne în topul amenințărilor, ponderea celor care au previziuni optimiste a atins, la această ediție a CEO Survey, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani. De exemplu, în 2020, doar 22% estimau perspective pozitive pentru economie, iar în 2019, 42% aveau astfel de așteptări. Totuși există și o serie de îngrijorări, iar cea pe care am remarcat-o se referă la volatilitatea politicilor fiscale care, influențate de viteza de acumulare a datoriilor publice pe fondul pandemiei, ar putea duce la o majorare a taxelor pe termen scurt”, a declarat Ionuț Simion, country managing partner la PwC România.


Revine încrederea că vor crește veniturile companiilor

Directorii generali sunt mai optimiști și în ceea ce privește perspectivele afacerilor lor. Aproximativ 36% dintre cei chestionați au declarat că sunt „foarte încrezători” în perspectivele organizației lor de creștere a veniturilor în următoarele 12 luni, față de 27% în 2020.
În timp ce încrederea globală este în creștere, există variații semnificative între industrii, reflectând modul diferit în care comportamentul consumatorilor a fost afectat de pandemie. Astfel, directorii generali din sectoarele tehnologiei și telecomunicațiilor prezintă cele mai ridicate niveluri de încredere, de 45% și, respectiv, 43%.
La polul opus, se află cei din transporturi și logistică (29%), respectiv din ospitalitate și agrement (27%), care sunt printre cei mai pesimiști în ceea ce privește capacitatea lor de a crește veniturile în următoarele 12 luni.

Ionuț Simion,
country managing partner la PwC România

„După un an de incertitudini și dificultăți economice, în care au fost nevoiți să-și regândească activitatea, directorii generali sunt foarte încrezători în evoluția economiei. Deși criza sanitară rămâne în topul amenințărilor, ponderea celor care au previziuni optimiste a atins, la această ediție a CEO Survey, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani. De exemplu, în 2020, doar 22% estimau perspective pozitive pentru economie, iar în 2019, 42% aveau astfel de așteptări. Totuși există și o serie de îngrijorări, iar cea pe care am remarcat-o se referă la volatilitatea politicilor fiscale care, influențate de viteza de acumulare a datoriilor publice pe fondul pandemiei, ar putea duce la o majorare a taxelor pe termen scurt.”

Ionuț Simion, country managing partner la PwC România

Preocupări mai mari pentru securitatea cibernetică, politicile fiscale și dezinformare

Nu este surprinzător faptul că pandemiile și crizele de sănătate sunt în fruntea listei de amenințări la adresa perspectivelor de creștere, depășind teama de suprareglementare, care a fost principala preocupare pentru directorii generali la nivel global din 2014 până anul trecut.
De asemenea, digitalizarea crește riscurile generate de amenințările cibernetice. Acest lucru, coroborat cu creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din 2020, inclusiv atacuri de tip ransomware, a propulsat amenințările cibernetice pe locul doi în topul preocupărilor, fiind menționate de 47% dintre directorii executivi, comparativ cu 33% în 2020. Întrebați despre cheltuielile lor pentru transformarea digitală, aproape jumătate dintre directorii executivi (49%) spun că acestea vor crește cu 10% sau mai mult.

O altă preocupare este răspândirea dezinformării (28%, în creștere față de 16% în 2020), care a avut un impact asupra alegerilor, reputației și sănătății publice – contribuind la scăderea încrederii în întreaga societate.
Dacă în 2020, incertitudinea politicii fiscale s-a clasat în afara primelor zece preocupări ale directorilor executivi, în 2021 importanța sa a crescut rapid, ajungând până pe locul șapte (31%), având în vedere îngrijorarea privind acumularea datoriilor guvernamentale care ar putea conduce la majorarea taxelor.
Schimbările climatice se situează încă pe locul nouă printre amenințările la adresa creșterii, fiind menționate de aproape o treime dintre respondenți (față de 24 în 2020).

SUA își măresc avantajul față de China

Rezultatele sondajului arată că 35% dintre directorii generali doresc să crească afacerile companiei pe piața din SUA în următoarele 12 luni, în timp ce China este vizată de 28% dintre aceștia. În 2020, SUA erau doar cu un punct procentual înaintea Chinei. Noile evoluții politice și tensiunile existente au avut un impact asupra percepției directorilor americani, care mizează mai puțin pe China ca motor de creștere și devin mai atenți la Canada și Mexic. Directorii executivi din China arată un interes tot mai mare pentru economiile mari, precum SUA, Germania și Japonia, ca destinații principale pentru exporturi.

După SUA și China, Germania se menține pe locul trei pe lista destinațiilor privind creșterea afacerilor, în timp ce Marea Britanie, după Brexit, se află pe patru (11%), depășind India (8%). Japonia, de asemenea, crește în clasament și devine a șasea cea mai atractivă țară, depășind Australia, care a deținut această poziție anul trecut.
Desfășurat în ianuarie și februarie 2021, „CEO Survey” explorează opiniile a 5.050 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul global „CEO Survey” se lansează pe 11 martie, în cadrul unui eveniment virtual găzduit de CNBC Catalyst. Ediția „CEO Survey 2021” pentru România va fi publicată la începutul lunii iunie.

_________________


 

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Generația rușinată

0

Dan Manolescu,
Consultant financiar,
partener Soter & Partner

În sfârșit avem aprobat bugetul pentru anul 2021. Ce ar trebui să ne bucure și ce ar trebui să ne îngrijoreze în legătură cu acesta?
Probabil că pentru unii ar putea fi un motiv de bucurie faptul că, în urma aprobării acestui buget, nu vedem modificări de taxe și impozite, pentru că au fost foarte mulți anii în care ne-am obișnuit ca, odată cu fiecare aprobare de buget nou sau de rectificare bugetară, să se mai modifice câte o taxă sau vreun impozit. Deși aici lucrurile sunt împărțite, pentru că dacă de prin 2010 până prin 2015 ne întristam când creșteau, am început să ne și bucurăm, de prin 2015, când am început să vedem și scăderi.
Pentru alții, acest buget ar putea fi un motiv de îngrijorare pentru că am mai pierdut un an în a începe să implementăm reforme serioase la nivel de economie și societate. Sau alții ar putea spune că am câștigat un an pentru a ne gândi și discuta în mod serios ce reforme ar trebui să facem și să nu „ne repezim ca surdul în tobă”. Mai ales că suntem încă sub imperiul crizei sanitare, încercând să facem față acestei provocări care schimbă realitatea din jurul nostru în mod fundamental și, ca atare, ar trebui să ne gândim foarte serios la reformele necesare.

Dar ce stabilește însă acest nou buget? Stabilește că mai luăm din buzunarul copiilor noștri încă vreo 18 miliarde de euro, în plus față de cele 120 de miliarde de euro pe care le-am luat deja și care reprezintă soldul datoriei publice acumulate până la finalul anului 2020. Dacă tot facem asta, cred însă că ar fi bine să începem să pregătim și niște răspunsuri la întrebarea legitimă a copiilor noștri, care cu siguranță ne vor întreba ce am făcut cu banii. Pentru că și noi la rândul nostru am vrea să știm ce au făcut cu banii dacă am constata că ne-au luat astăzi din portofel 100 de lei fără să ne roage să le dăm sau să ne spună măcar. Dacă am afla că
și-au cumpărat cărți de matematică sau au făcut alte lucruri pe care le considerăm utile pentru dezvoltarea lor personală, probabil că am trece mai ușor peste supărare decât în situația în care am afla că și-au luat cărți de joc și eventual și ceva alcool sau țigări, că atunci sigur iese „cu păruială”.
Ca să începem să pregătim aceste răspunsuri, cred că ar fi util să înțelegem foarte clar, că lucrurile complicate – bugetul țării – se pot reduce în fapt la lucruri simple – bugetul personal.

Așadar, dacă părinții cheltuie lunar mai mult decât câștigă, deci au deficit bugetar, iar ca să finanțeze aceste cheltuieli se îndatorează peste capacitatea de rambursare pe care o au pe durata vieții, creează datorie. Copiii care acceptă moștenirea vor fi obligați ca din veniturile lor viitoare să se întrețină nu doar pe ei și pe copiii lor, ci să și ramburseze din datoriile făcute de părinții lor și, dacă nu vor putea să restituie în decursul vieții lor întreaga datorie moștenită de la părinți, vor mai rostogoli din ea și către nepoți. Și de aici apare marea problemă morală a părinților – ce au făcut cu banii cheltuiți suplimentar și pentru care a trebuit să se împrumute? I-au investit în educația copiilor ca să-i ajute să câștige mai mult în viitor sau în ceva active productive, afaceri profitabile care să le genereze fluxuri de bani viitoare din care să restituie datoriile? Sau au cheltuit banii „pe prostii” fără să rămână ceva valoros în urma lor? În acest din urmă caz, în care pasivul moștenirii (datoriile) sunt mai mari decât activul (bunurile), soluția copiilor este foarte simplă – renunță la moștenire și nimeni nu poate obliga pe vreunul dintre copii să plătească datoriile părinților.

Extrapolând la nivel de țară, atunci când o generație are cheltuieli la nivelul veniturilor pe care le are anual în buget, înseamnă că are un buget echilibrat în fiecare an. Dacă cheltuie în plus față de veniturile anuale, atunci cheltuie și din banii generațiilor viitoare, generând deficite bugetare care trebuie finanțate din împrumuturi, care la rândul lor se acumulează în datorie publică. În această situație însă, soluția pentru generațiile viitoare nu mai este la fel de simplă. Deși la nivel individual soluția renunțării la moștenire rămâne aplicabilă pentru unii din reprezentanții acelor generații, prin abandonarea moștenirii, în sensul plecării din țară și schimbării rezidenței fiscale (statul nemaiputând să îi taxeze), vor rămâne totuși în țară unii care trebuie să plătească pentru aceste datorii. Cum vor face asta? Prin taxele și impozitele pe care statul le va colecta de la ei pe întreaga durată a vieții lor.


Prin urmare, așa cum am văzut mai sus că se întâmplă lucrurile la nivel individual, se întâmplă și la nivel macro, unde o generație plătește din veniturile obținute atât pentru cheltuielile sale dar și pentru datoriile generațiilor anterioare și eventual mai rostogolește din acele datorii și către generațiile viitoare, fără a putea avea însă avantajul, care exista la nivel individual, de a renunța în ansamblu la moștenirea primită de la generația anterioară.

În fapt, tocmai în această imposibilitate de renunțare la moștenire a generațiilor viitoare stă capacitatea statului de a se împrumuta pentru a finanța deficitele bugetare pentru că activul cel mai de preț pe care statul îl depune ca garanție în fața creditorilor care îi împrumută banii pentru a finanța aceste deficite, este acest drept suprem de a colecta taxe și impozite din banii generațiilor viitoare, corelat cu imposibilitatea acestora a se sustrage în ansamblu lor de la plata acestora către stat. Ceea ce poate nu este foarte clar pentru noi toți este faptul că, atunci când statul debitor nu este capabil să își exercite în mod coerent și efectiv capacitatea sa de colectare de taxe și impozite pentru a putea rambursa datoriile asumate, intervin creditorii, care forțează statul să impună diverse măsuri în acest sens, care, fără excepție, sunt mult mai severe și mai dureroase (știm deja exemplul României, Greciei etc.)

Revenind la răspunsurile pe care le-am putea oferi generațiilor următoare legat de ce am făcut cu banii cheltuiți până acum, ar trebui ca acestea să ne facă să ne simțim cu toții extrem de rușinați, pentru că nu prea am făcut investiții din acești bani, nici în educația lor și nici măcar în diverse obiective de infrastructură. Mai mult decât atât, nici nu avem pe cine să dăm vina, întrucât toată această datorie este a noastră, pentru că este făcută în ultimii 30 de ani. Prin urmare, nu putem să dăm vina pe străbunicul că a fost bețiv și cartofor. Chiar dimpotrivă…

Acest cutremur produs de criza sanitară și deteriorarea bruscă și dramatică a echilibrelor bugetare trebuie să ne trezească și să ne facă să începem o discuție foarte serioasă despre toate problemele legate de modul în care noi, generația actuală, gestionăm resursele, despre cine sunt cei care contribuie și cu cât contribuie, despre cine sunt cei care beneficiază și de cât beneficiază.

Fără o dezbatere deschisă și onestă pe aceste subiecte, care să ne conducă la niște concluzii clare cu privire la reformele necesar și posibil a fi implementate după un calendar pe care noi îl vedem fezabil, riscăm să ajungem în situația în care am mai fost, de a fi nevoiți să implementăm peste noapte măsuri urgente impuse de creditori. Cum știm deja, cine dă banii comandă muzica și sigur nu o să ne placă ce va trebui să dansăm.
Mai mult decât atât, o perpetuare a acestor dezechilibre riscă să producă falii la nivelul societății, care să genereze probleme majore. Deja se resimte acumularea unor tensiuni și frustrări din dezbaterile din media pe subiecte cum ar fi: pensiile contributive vs pensiile speciale, salariile la stat vs salariile la privat, taxarea muncii remunerate cu salariu vs a muncii remunerate sub alte forme, plata impozitului și contribuțiilor de către anumite persoane vs scutirea de impozit și de contribuții pentru altele etc. Toate aceste tensiuni își au însă originea în probleme vechi a căror rezolvare nu a fost niciodată sistemică, ci doar punctuală: erau mici pensiile bazate pe contributivitate – au apărut pensii speciale pentru unii sau au fost crescute pensiile tuturor în mod nesustenabil, erau mici salariile la stat – au apărut sporuri sau creșteri care nu țin cont de eficiență și productivitate pentru toți bugetarii, era ridicată taxarea muncii – au apărut forme alternative de remunerare a muncii sau scutiri.

Cred că în prezent avem o șansă istorică de a face reforme care ani de zile au fost amânate. Avem la dispoziție în acești ani fonduri uriașe din amplul Program de Redresare și Reziliență de la nivelul UE care ne vor permite ca la nivel bugetar să putem lua măsuri care poate pe termen scurt generează pierderi de venituri, dar care pe termen mediu și lung rezolvă probleme, elimină inechități și care vor genera și venituri bugetare suplimentare.
Reformele trebuie să vizeze economia și societatea în ansamblul său, pentru că nu putem, de exemplu, să discutăm de cotă progresivă, ca să ne referim doar la acest subiect care tot reapare periodic în discuție, dar să nu discutăm de plafonarea contribuțiilor sociale (care ar fi absolut necesară, pentru că o creștere a cotei de impozit cu menținerea sistemului actual de contribuții va conduce la paradoxul ca ceea ce îi revine salariatului din venitul brut să fie mai puțin decât ia statul din acel venit). Nici acum lucrurile nu stau bine la acest capitol, dar măcar acum salariatul duce acasă un pic mai mult decât ia statul. Iar dacă discutăm de plafonarea contribuțiilor sociale, ar trebui să avem contribuții similare indiferent de forma în care ne desfășurăm munca, dar în același timp nici să nu ne așteptăm să avem beneficii sociale nelimitate, deci e necesară o discuție și în zona pachetului minim de servicii de sănătate sau a pensiilor.

Totodată, nu ar trebui să ne aruncăm în majorări de taxe și impozite în cotă absolută pentru toți cei care plătesc și azi în baza actualului sistem înainte de a ne asigura că am făcut tot ce trebuie pentru a colecta integral toate veniturile pe care actualul sistem de impunere le-ar putea genera. Atât de la cei care trebuie să plătească și nu o fac pentru că le este ușor să facă evaziune fiscală, cât și de la cei care nu plătesc pentru că beneficiază de diverse scutiri sau exceptări. Dar, în același timp în care luăm măsuri să obținem mai multe venituri bugetare de la unii, trebuie să analizăm și cât cheltuim cu alții, pentru că de prea multe ori s-a dovedit că există percepția că unii au doar drepturi și alții doar obligații.

Cred că este evident pentru noi toți că realitatea în care trăim este de așa natură încât oricine încearcă să gestioneze resursele bugetare actuale ale României nu poate să mulțumească pe toată lumea, iar pentru a îndrepta inechități este nevoie de reforme care, vrem – nu vrem, vor genera nemulțumire. Dar pentru ca reformele făcute în aceste condiții să fie durabile în timp, acestea nu trebuie să-i nemulțumească pe unii doar ca să-i mulțumească pe alții și, ca urmare, trebuie să ne asumăm reforme care chiar dacă pe termen scurt ne afectează pe toți, pe termen mediu și lung le dau generațiilor viitoare o șansă de a trăi mai bine în această țară.
Din toate discuțiile din mediul economic și profesional constatăm că marea majoritate a interlocutorilor sunt conștienți că situația în care ne aflăm este foarte gravă și au disponibilitatea de a dialoga pentru a găsi soluții, chiar dacă acestea sunt incomode. Trebuie însă ca și în zona politică să existe voință și apetit pentru reforme curajoase, pentru că politica nu este despre cum să facem să păstrăm o guvernare sau o funcție politică până ieșim la pensie ci despre cum să facem ca, prin alternarea la guvernare, să începem și să continuăm reforme care să aducă echitate și bunăstare.

Așadar, hai să discutăm și să stabilim ce facem, pentru că timpul trece repede și ne costă scump – 1,5 miliarde de euro pe lună sunt bani foarte mulți!