Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași și Sindi Tour donează 10.000 lei Spitalului de Boli Infecțioase din Iași pentru achiziționarea de teste, dezinfectanți, materiale și măști sanitare. Oferind această informație, prof. Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași,accentuează: „Facem apel și la celelalte firme din mediul privat să ajute în funcție de posibilitățile financiare spitalul din Iași, care va gestiona cazurile din toată Moldova!”
Prima soluție online pentru informații medicale
Prima platformă online 100% românească pentru acces continuu la informaţii medicale furnizate de doctori, Doclandia.ro, anunță „o campanie de mobilizare pentru a crește disponibilitatea celor 1200 medici înscriși în platformă și recomandă afilierea cât mai multor medici noi”. Platforma oferăpe bază de abonamentinformații medicale de la distanță persoanelor care caută o opinie avizată.Modalitățile de conectaresunt multiple: mesajenelimitate cu un medic de familie, consultații video online, programarea vizitelor la cabinet sau a vizitelor la domiciliu.
Inițiatorii platformei precizează căpentru înscriere, „după verificarea autenticității profesiei în platformă, medicii nou înrolați pe Doclandia.ro trebuie doar să își selecteze orarul de lucru și tariful perceput pentru vizită. Toate vizitele în platforma Doclandia.ro sunt securizate și encriptate, la aceste informații având acces doar pacientul și medicul lui. Datele privind vizitele se stochează doar în contul personal al fiecărui pacient și pot fi revazute de acesta oricând. Platforma Doclandia.ro are capacitatea de susține simultan peste 100.000 de sesiuni de consult pacient-medic”.
Matei Țiboc (foto), fondatorul platformei Doclandia.ro, accentuează:„Invităm medicii să se înscrie pe Doclandia.ro pentru a da amploare acestui mod simplu și eficient de a menține legătura cu pacienții. În cazul în care și România va fi declarată zonă roșie a pandemiei COVID-19, este vital să ne mobilizăm pentru a trece cu bine peste acest flagel. Consultațiile se oferă contra-cost, în intervalul orar și la tariful stabilite de fiecare medic. În situații de urgență precum cea pe care o trăim acum, apreciem disponibilitatea unor consultații pro-bono de la medicii dispuși să facă acest efort până situația revine la normal. Medicii sunt una dintre resursele vitale ale unei țări și le suntem recunoscători pentru munca neobosită și implicarea de care dau dovadă în aceste zile”.
Poate coronavirusul să justifice neexecutarea contractelor aflate în derulare?
IOANA ROMAN (partener), CRISTINA TUDORAN (senior associate) – Filip & Company (foto)
Pe fondul răspândirii rapide a Covid-19, zilele trecute, Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul drept pandemie, ridicând astfel nivelul de amenințare al bolii dincolo de gradul de Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional, pe care îl anunțase la sfârșit de ianuarie. În ultima săptămână, noul coronavirus s-a răspândit puternic și pe teritoriul României, iar numărul total al rezultatelor pozitive înregistrate este în continuă creștere. Drept răspuns, autoritățile au pus la punct o serie de scenarii și planuri de acțiune care implică adoptarea unor măsuri (din ce în ce mai) restrictive. Acestea, deși absolut necesare pentru încetinirea răspândirii pandemiei, sunt, inevitabil, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților cetățenești. Măsurile dispuse afectează direct anumite companii (e.g. operatori de transport aerian, organizatori de evenimente, instituții private de învățământ, magazine mici organizate în cadrul/ în apropierea instituțiilor de învățământ sau firmele de curățenie care le gestionează), și pot, în unele cazuri, să pericliteze posibilitatea acestora de a-și executa obligațiile contractuale asumate față de partenerii contractuali (fie că vorbim de furnizori, clienți, locatori, sau chiar angajați ai acestora).
Potrivit Codului Civil, contractul este „legea părților”, executarea sa nefiind lăsată la latitudinea partenerilor contractuali, ci obligatorie. Astfel, de principiu, orice neexecutare atrage răspunderea contractuală a părții în culpă. Pe cale de excepție, legea permite debitorilor (cei datori să execute obligația din contract) să beneficieze, în anumite condiții, de exonerarea de la executarea obligațiilor contractuale asumate. Pandemia de coronavirus precum și măsurile luate de autorități în acest context vor duce, după caz, la întârzieri, dificultăți și/sau costuri suplimentare semnificative sau chiar la imposibilitatea de executare a obligațiilor contractuale. Asemenea situații pot constitui în anumite condiții justificări obiective pentru a suspenda executarea propriilor obligații, protecția în fața unor pretenții de despăgubiri sau pentru adaptarea sau chiar încetarea contractului.Astfel, dacă executarea contractului devine temporar sau definitiv imposibilă, intră în scenă conceptul de forță majoră. De asemenea, dacă, din cauza unor evenimente imprevizibile, executarea unui contract ar deveni excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi, aceasta se va putea prevala, în anumite condiții, de o altă excepție de la principiul forței obligatorii a contractelor, impreviziunea.
Ce este forța majoră?
Deși piața locală nu este guvernată de contracte dintre cele mai sofisticate, în cea mai mare parte acestea cuprind o clauză privind forța majoră la secțiunea finală, în categoria „Diverse”. Clauzele tipice reiau limbajul folosit de Codul civil, indicând drept cauze de forță majoră acele evenimente externe, imprevizibile, absolut invincibile și inevitabile. Cu alte cuvinte, poate reprezenta forță majoră acea situație generată de circumstanțe dincolo de controlul părților, care pot face executarea contractuală imposibilă. Cazul fortuit, pe de altă parte, este acel eveniment relativ imprevizibil, inevitabil și invincibil pentru persoana chemată să răspundă (unele situații care nu reprezintă forță majoră pot să se califice însă în definiția cazului fortuit).
De regulă, forța majoră se referă la situații precum evenimente meteorologice extreme, revolte, război, atacuri teroriste sau invazie, acțiuni guvernamentale sau de reglementare, foamete, epidemii și/ sau impunerea unui embargou. Deși este mai puțin obișnuit să vedem clauze de forță majoră care includ în mod expres o urgență globală de sănătate, pandemie sau epidemie, apreciem că în anumite condiții și astfel de evenimente – precum criza actuală a coronavirusului – se pot încadra în sfera de aplicare a unei clauze de forță majoră. Forța majoră presupune, așadar, o imprevizibilitate cu caracter obiectiv, chiar absolut. În jurisprudență s-a îmbrățișat însă, în mod tradițional, o concepție relativ restrictivă în calificarea faptelor de forță majoră. Spre pildă, s-a stabilit că nu reprezintă cauze de forță majoră: grevele, atunci când erau previzibile, neprimirea la timp a fondurilor bugetare repartizate de primărie, blocajul financiar (nefiind o împrejurare de fapt imprevizibilă şi de neînlăturat, care pune debitorul în imposibilitate absolută de a-şi îndeplini obligațiile asumate), lipsa disponibilităților financiare, condițiile atmosferice constând în temperaturi scăzute în România sau seceta prelungită (întrucât puteau fi prevăzute), pieirea bunului obiect al unui contract de leasing (întrucât obligația debitorului era de a plăti o sumă de bani, iar sumele de bani, ca bunuri de gen, nu pier prin caz fortuit sau de forță majoră).Recent, tendința pare să se schimbe însă, viziunea instanțelor devenind mai tolerantă în aprecierea forței majore.
Este coronavirusul caz de forță majoră?
Condițiile curente în care se desfășoară activităţile de comerț impun o abordare mai relaxată în aprecierea cauzelor care presupun scutirea de la executarea, chiar și temporară, a obligațiilor, tocmai pentru a garanta un nivel decent de stabilitate în raporturile contractuale. Astfel, epidemia Covid-19 poate constitui caz de forță majoră, dacă trece testul condiţiilor prevazute de lege: (i) evenimentul este cu certitudine unul extern de voința părților; (ii) imprevizibilitatea trebuie analizată în raport de cazul concret invocat, astfel, deși s-ar putea argumenta că amenințarea Covid-19 a apărut deja din decembrie anul trecut, realitatea este că piața locală abia începe să resimtă efectele concrete ale pandemiei; (iii) condiția ca pandemia să fie de neînlăturat este din nou de analizat de la caz la caz, urmând ca părțile să facă o analiză concretă a evenimentului generator și a legăturii de cauzalitate între eveniment și obligația care trebuia executată. Includem mai jos câteva exemple din cazuri reale. În orice caz, este de precizat că niciun eveniment exterior nu poate justifica o imposibilitate fortuită de executare dacă privește bunuri de gen, precum obligația de a plăti o suma de bani.
Aplicabilitate
Impactul asupra contractelor cu angajații. Codul muncii prevede expres posibilitatea angajatorilor de a invoca forța majoră pentru a suspenda de drept contractele cu angajații. De pildă, dacă autoritățile vor decide închiderea centrelor comerciale, retailerii se vor vedea nevoiți să invoce forța majoră în relația cu angajații, posibil și în relație cu proprietarul centrului comercial. În relația cu angajații, suspendarea determină încetarea prestării muncii și neplata salariului. Separat, angajatorii au la dispoziție măsura schimbării temporare, în mod unilateral, a locului muncii precum și obligativitatea acordării de zile libere acelor angajați cu copii, pe perioada închiderii școlilor. Spre exemplu, un operator de transport aerian nu ar putea invoca forța majoră în relația cu personalul care asigură zborurile către Italia, dacă ii poate reloca pe aceștia pe alte zboruri. Din aceste motive, măsura trebuie analizată temeinic înainte de fi implementată, așa cum recomanda și ministrul interimar al muncii joi, 12 martie. Angajatorii nu trebuie să piardă din vedere că o asemenea măsură poate fi contestată în instanță si, în caz de succes, angajații au dreptul să fie despăgubiți integral (și pentru alte prejudicii generate direct de o măsură eventual nelegală), putând obține și daune morale.
Impactul asupra contractelor cu furnizorii. Imposibilitatea absolută de executare va trebui analizată de la caz la caz. Este foarte probabil ca un furnizor de produse autentice italienești care trebuia să călătorească în zonele afectate pentru a cumpăra și a livra ulterior produsele promise, să invoce restricțiile de călătorie drept cauză de forță majoră, dacă va dovedi că nu putea achiziționa acele produse din alte zone/ pe altă cale. De asemenea, un furnizor de măști de față sau de dezinfectanți poate invoca creșterea neașteptată a comenzilor pentru a justifica întârzieri în livrare. În schimb, producători de mobilier sau piese auto, nu ar trebui (încă) să se poată prevala de acest caz (situația se poate schimba dacă autoritățile vor decide închiderea fabricilor, similar măsurilor luate în Wuhan, China).
Impactul asupra contractelor de credit. Companiile ar trebui să își revizuiască clauzele contractelor de credit existente pentru a evalua capacitatea de a se conforma condiţiilor asumate pe termen mediu și lung, având în vedere perturbările specifice din activitatea lor. În măsura în care executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor avute în vedere la momentul încheierii sale, schimbare care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, debitorii pot invoca impreviziunea, iar instanța poate să dispună adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile rezultate, sau chiar încetarea contractului (atenție: inter alia, debitorii trebuie să fi încercat în avans, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului, așa că aceste formalități pot fi demarate deja în relația cu băncile).
Impactul asupra contractelor de locațiune. Atâta vreme cât folosința bunului nu este afectată de cazul extern invocat, debitorul nu poate fi exonerat de plata chiriei. Spre exemplu, într-o speță recentă, chiriașul a invocat imposibilitatea de executare a obligației de plată a chiriei (ce privea terenuri pentru pășunat montan) din cauza apariției unei epidemii („boala limbii albastre”) care l-a determinat să înstrăineze efectivele de animale cu care pășuna respectivele terenuri. Instanțele au apreciat că nu există o imposibilitate fortuită de a folosi terenul închiriat, care putea fi, de altfel, repopulat cu alte efective. În schimb, dacă dintr-o măsură ordonată de autorități este interzis accesul în anumite clădiri de birouri (e.g. dezinfecție DSP ca urmare a depistării unui/ unor cazuri pozitive), atunci se poate invoca forța majoră pentru suspendarea executării contractului de locațiune.
Formalități și efecte
În cazul în care un eveniment (sau o serie de evenimente) declanșează o clauză de forță majoră, partea care invocă clauza poate suspenda, amâna sau poate fi eliberată din îndatoririle sale contractuale, fără a răspunde. Pentru a opera, însă, nu este suficient ca partea să invoce clauza respectivă. În primul rând, partea interesată va trebui să verifice limbajul folosit în contract, în special în contractele în care clauza de forța majoră a fost negociată și limitată.Apoi, trebuie efectuată o analiză asupra îndeplinirii condiţiilor indicate mai sus (deși sunt unele opinii mai vechi potrivit cărora simpla menționare a evenimentelor în contract ar fi suficientă pentru a califica evenimentul drept forță majoră). În plus, unele contracte impun o serie de condiții preliminare, ce implică notificarea partenerului contractual (nerespectarea în timp util a unei astfel de notificări poate atrage decăderea părții interesate din acest drept). Pentru a beneficia de efectele forței majore, este esențial ca evenimentul calificat astfel să se fi produs înainte ca obligația, rezultând din contractul încheiat între părţi, să fi devenit exigibilă sau ca debitorul sa fi fost pus în întârziere cu privire la neexecutare (e.g. nu va fi scutită plata chiriilor restante).
Pe lângă invocarea evenimentului de forță majoră, multe instanțe solicită, de asemenea, demonstrarea faptului că partea a încercat să execute contractul indiferent de apariția evenimentului, urmărind să identifice o sursă alternativă de executare.Atunci când contractele prevăd acest lucru, partea interesată va trebui să solicite și eliberarea unui certificat de la Camera de Comerț și Industrie, contra cost. Se pare că în China au fost emise până acum peste 3.000 de astfel de certificate. Acestea nu garantează calificarea evenimentului ca forță majoră. Testul suprem va fi efectuat de instanța de judecată/ tribunalul arbitral, după caz.De aceea, părțile contractante trebuie să rămână precaute înainte de a declara un eveniment de forță majoră pe baza recentului focar de coronavirus. O astfel de declarație, dacă se dovedește netemeinică, va genera obligația părții care l-a declarat de a despăgubi partenerul prejudiciat, cu suportarea cheltuielilor de judecată.
Concluzii
Istoria ne-a arătat că în cele mai multe situații de criză majoră, starea de panică a creat mai multe pagube decât criza per se, întrucât teama de necunoscut are natura de a ne determina să exagerăm în mod nejustificat, irațional, efectele potențiale ale acelor situații, astfel încât deciziile nu mai sunt dictate de rațiuni, ci de instinct și emoție. Deși mijloacele puse la dispoziție de legiuitor sunt binevenite pentru a răspunde unor imposibilități efective de executare a contractelor aflate în derulare, recomandarea noastră este ca implementarea oricărei măsuri să fie precedată de o analiză temeinică asupra impactului în relația cu partenerii contractului (risc de prejudiciere a afacerilor în lanț), si, mai ales, a riscului de a ajunge în instanță și de a pierde procesul privind calificarea evenimentului invocat drept caz de forță majoră.
CEC Bank amână pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice
Bucuresti, 16.03.2020 – Pe fondul crizei epidemiologice cu COVID-19, CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, anunță că este pregătită să susțină amânarea pentru 30 de zile a plății ratelor la creditele acordate persoanelor fizice.
Măsura se aplică automat tuturor clienților care nu dispun în conturile deschise la Bancă, la data scadenței, de sumele aferente plății ratelor la credite și limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare și este valabilă pentru toate creditele: pentru locuințe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În același timp, Banca sfătuiește clienții care au acces la soluții de plăți la distanță (internet banking sau/și mobile banking), să își ramburseze ratele chiar și în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadență vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat și rata amânată, și rata scadență din luna respectivă.
”În această perioadă, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și solidaritate și fiecare dintre noi poate contribui cu soluții în mod voluntar. Având în vedere contextul actual, am decis să acționăm proactiv pentru a veni în ajutorul clienților CEC Bank care trec printr-o situație dificilă în această perioadă. Astfel, CEC Bank a amânat pentru 30 de zile plata ratelor datorate de clienții persoane fizice, sperând ca astfel să contribuim, prin măsuri de distanțare socială, la reducerea răspândirii virusului. În funcție de cum evoluează situația, vom ajusta măsurile astfel încât să venim în ajutorul clienților noștri”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.
Astfel, clienții persoane fizice vor putea să-și plătească ratele oricând, în termen de maximum 30 de zile de la scadență. Pentru perioada de amânare de 30 de zile, nu se vor aplica penalități, iar clienții nu vor fi raportați la Biroul de Credit. Durata contractului va rămâne neschimbată, deci nu va fi necesară semnarea unor acte adiționale.
CEC Bank recomandă tuturor clienților ca în această perioadă să utilizeze canalele alternative, precum Mobile Banking și Internet Banking. Aceste platforme oferă acces la operațiunile bancare curente, precum transferuri către terți, plata facturilor, constituirea de depozite și plata ratelor la credite. Recent, banca a anunțat posibilitatea deschiderii conturilor la distanță, 100% online, inclusiv pentru clienții noi prin intermediul serviciului CEC IN.
În ceea ce privește clienții persoane juridice, CEC Bank este pregătită să vină în sprijinul celor care se confruntă cu dificultăți economice, cum ar fi suspendarea activității sau reducerea acesteia, în contextul actual. Comunicarea este esențială în această perioadă și de aceea, Banca recomandă clienților persoane juridice să contacteze Client Manager-ul lor dacă se confruntă cu probleme. Banca va căuta soluții personalizate pentru business-urile afectate și va trata cu celeritate fiecare caz și situație în parte.
***
Despre CEC Bank
CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienți, cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 29,3 miliarde lei, la sfârșitul anului 2018.
CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).
Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie a acestui an (a.c. 2019), în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.
Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro
Fiat stopează producția în majoritatea uzinelor din UE
Fiat – Chrysler oprește producția pentru cel puțin două săptămâni la uzinele din Italia, dar și în Serbia și Polonia, din cauza crizei coronavirusului care a afectat grav Italia, dar care se face simțită în toată industria europeană, scrie Hotnews.ro.
De asemenea, Ferrari
a anunțat că oprește temporar producția. Ford a anunțat că oprește temporar
producția la uzina spaniolă, iar Volkswagen face același lucru cu operațiunile
sale din Slovacia.
Oprirea producție vine din cauza problemelor cu furnizorii
care nu pot livra totul din cauza crizei coronavirusului, dar marea problemă
este cu situația din Italia, țară care este în carantină, fiind statul european
cel mai afectat de pandemie, potrivit sursei citate.
Italia a închis școlile, magazinele și restaurantele și a
interzis populației să iasă din casă fără un motiv important.
INS: Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut
În luna ianuarie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută, cu 22,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitatea crescut cu 0,4%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cu 7,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,6%, scrie News.ro.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut atât ca serie brută cu 3,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%.
De asemenea, creşteri au înregistrat comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,1%) şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+7,2%), potrivit sursei amintite.
Indicele ROBOR a crescut la 3,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni la 3,04%, de la nivelul de 2,97% atins vineri, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Indicele ROBOR la 3 luni s-a aflat în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%, scrie News.ro.
ROBOR a revenit la creştere începând de joi, când a urcat de la 2,83%, cel mai redus nivel atins din 31 mai 2018, înregistrat şi pe 6 martie, la 2,86%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Măsuri economice propuse de Confederația Concordia și Consiliul Investitorilor Străini
Confederația Patronală Concordia (cu reprezentare din sectoare afectate în condițiile actuale, precum transporturi, retail, turism)și Consiliul Investitorilor Străini propun guvernului„un set de peste 100 de măsuri urgente care să ajute mediul de afaceri să depășească acest moment critic și să protejeze consumatorii de efectele indirecte ale epidemiei de coronavirus”.Cele mai importante dintre aceste măsuri sunt:
„• Amânarea termenului de plată pentru CAS, CASS și CAM pentru o perioadă de trei luni, cu o bonificație de 5% pentru companiile care decid să o plătească. Este de departe cea mai mare cheltuială a companiilor, aproximativ 10 miliarde de lei lunar. Bonificația este importantă deoarece companiile care au lichidități trebuie încurajate să vireze aceste sume. Poate fi luată în considerare o etapizare a amânării acestor plăți pe măsură ce diferite sectoare devin afectate. Amânarea plății contribuțiilor sociale va permite sectoarelor afectate să disponibilizeze cât mai puțini angajați.
• Scheme rapide de împrumut garantate de stat, pentru a oferi sprijin companiilor mici și mijlocii pentru care amânarea plății taxelor nu este suficientă. De asemenea, Guvernul poate lua în considerare transformarea temporară a programului Start-Up Nation într-o schemă de sprijin pentru IMM-uri.
• Guvernu trebuie să acceseze rapid liniile de finanțare deschise de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
• Măsuri punctuale atât pentru sectorul de retail, cât și pentru cel de transport pentru a asigura aprovizionarea continuă cu hrană și medicamente, gaz, electricitate și combustibil a cetățenilor, șoferilor care vin din zone afectate. Deoarece tot mai multe țări își închid granițele sau restricționează accesul, este necesar ca Ministerul de Externe să fie în contact permanent cu țările vecine și cu țările prin care trec rutele de aprovizionare cele mai importante ale României, pentru a menține deschise coridoare speciale prin care să intre mărfuri în România.
• Este necesară o procedură medicală specială în vamă, pentru a evita intrarea în carantină de 14 zile a șoferilor care vin din zone afectate. Acest fenomen poate duce repede la epuizarea efectivului de șoferi, disponibil la nivelul transportatorilor din România, de care este atâta nevoie pentru a asigura necesarul de importuri pentru satisfacerea nevoilor populației si agenților economici.
• Necesitatea flexibilizării urgente (dar temporare) a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la distanță.
• Extinderea sau adaptarea programelor garantate de stat, astfel încât băncile să poată acorda credite pentru capital de lucru clienților care sunt în mod obișnuit stabili din punct de vedere financiar, fiind însă afectați temporar de implicațiile situației apariției noului coronavirus.
• Sectorul de turism este foarte expus riscului de faliment și are nevoie rapidă de intervenția autorităților.
• Înțelegem nevoia prioritară a autorităților publice de a înmagazina cantități mari de echipamente de protecție și dezinfecție, însă există o nevoie acută ca o parte semnificativă să fie lăsată să circule pe piață astfel încât și companiile să le poată procura pentru a asigura sănătatea și securitatea angajaților”.
Confederația Patronală Concordia și Consiliul Investitorilor Străini apreciază că „autoritățile și mediul de afaceri trebuie să aibă o abordare în trei dimensiuni: păstrarea echilibrelor socio-economice al celor fiscal-bugetare, acțiuni concrete pe cele mai afectate și importante sectoare și etapizarea acestora într-o matrice de risc, astfel încât ele să fie prioritizate în funcție de modul în care evoluează situația din economie”, cu sublinierea că „sunt necesare măsuri de sprijin din partea statului pentru a fi evitatăblocareasaufalimentulunorsectoaresaucompaniialtfelsănătoase, iar statul are el însuși nevoie de resurse. consideră că este importantă o abordare constructivă din partea autorităților. Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită din care toată lumea are de pierdut”.
Cum reflectăm COVID-19 în situațiile financiare?
Opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit, și Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România
Evenimentele recente au multiple implicații în raportările financiare ale societăților, în mod special pentru cele care au legături economice cu zonele afectate. Societățile care se aprovizionează sau care au piață de desfacere înzonele afectate, cele care sunt finanțate sau finanțează societăți aflate în zone afectatese confruntă cu provocări multiple care țin de continuitatea activității, precum și de estimarea și reflectarea acestor potențiale efecte în situațiile financiare.
Din punctul de vedere al situațiilor financiare, COVID-19 se consideră un eveniment ulterior semnificativ, care are potențialul de a impune ajustarea situațiilor financiare aferente anului 2019, în funcție de anumite criterii, detaliate în continuare.
Eveniment care NU ajustează cifrele din situațiile financiare
Pentru cele mai multe societăți din Romania pentru care anul financiar se încheie la 31 decembrie 2019, COVID-19 este un eveniment ulterior care nu ajustează cifrele din situațiile financiare (IAS 10; OMF 1802, articolele 72–74). Astfel, rezultatele financiare pe 2019 nu vor fi influențate de acest eveniment, dar, la întocmirea situațiilor financiare, societățile trebuie să includă în nota de evenimente ulterioare, precum și în raportul administratorilor, analiza incertitudinilor și riscurilor la care este expusă societatea în perioada următoare.
În aceste condiții, se recomandă societăților să ia în considerare probleme potențiale, cum ar fi pierderea clienților sau scăderea traficului acestora în unitățile de desfacere, impactul asupra lanțului de distribuție și întârzieri sau întreruperi în aprovizionare și întârzieri de producție sau limitări ale acesteia. Totodată, trebuie să se ia în calcul impactul asupra capitalului uman, măsurile de siguranță suplimentare care se impun și impactul acestora asupra producției. Nu trebuie neglijat nici riscul de pierdere a unor contracte semnificative, care poate duce la închideri ale unităților de producție, ale magazinelor sau instalațiilor, dar nici riscul de penalități aferente neîndeplinirii obligațiilor contractuale.
În cazul în care continuitatea activității societății este afectată, COVID-19 este considerat un eveniment semnificativ care ajustează situațiile financiare.
Implicațiile fiscale ale tuturor aspectelor semnalate trebuie, de asemenea, luate în calcul, împreună cu posibilitatea de a aplica măsuri de înlesnire a obligațiilor de plată.
Eveniment ulterior care ajustează cifrele din situațiile financiare
Pentru societățile care au un an financiar diferit de anul calendaristic, după apariția COVID-19, acesta este considerat un eveniment ulterior care ajustează cifrele în situațiile financiare. De asemenea, implicațiile contabile pot fi semnificative pentru situațiile financiare interimare aferente trimestrului I 2020 sau ulterior acestei date.
Printre ariile în care pot apărea ajustări în situațiile financiare se numără provizioanele asupra activelor corporale și necorporale, provizioanele pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale sau provizioane pentru plăți compensatorii. În plus, pot interveni ajustări în analiza riscurilor acoperite de polițele de asigurări și în cazul împrumuturilor de la bănci – condițiile de prelungire, precum și gradul de îndeplinire a condițiilor impuse prin contracte.
Totodată, situația cauzată de pandemie poate determina necesitatea înregistrării de ajustări de valoare asupra stocurilor, soldurilor de la clienți, împrumuturilor acordate și investițiilor, iar monitorizarea situației economice și estimarea implicațiilor asupra continuității activității companiei devin prioritare.
Și în acest caz trebuie să se țină cont de implicațiile fiscale aferente situațiilor nou apărute și să se analizeze oportunitatea aplicării de măsuri privind înlesniri la plată.
COVID-19 este o situație particulară care necesită o atenție sporită, astfel încât se recomandă prudență și o analiză cât mai detaliată în întocmirea situaților financiare.
Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiuneadedicată de peblogul Deloitte România.
Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Sistemul bancar acordă sprijin pentru contracararea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 în plan economic și social
București, 16 martie 2020
Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizații care reprezintă toate instituțiile bancare active pe piața românească, acordă sprijin clienților și autorităților privind limitarea efectelor negative asupra bunăstării economice individuale, a economiei României și a sănătății și siguranței publice în contextul apariției pandemiei cauzate de noul coronavirus.
În acest context, instituțiile bancare caută soluțiile tehnice individuale și legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienților viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienților care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcută cu reglementatorii și auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiții excepționale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienții și expunerile respective, potrivit reglementărilor europene si naționale în ceea privește riscul de credit.
Sistemul bancar a înaintat deja într-o manieră proactivă, atât către Guvernul României cât și către Banca Națională a României, un set de măsuri menite a-i permite să fie cât mai bine pregătit în a răspunde solicitărilor clienților și a contracara efectele nocive generate de pandemie. Comunitatea bancară face toți pașii necesari pentru a evita orice perturbări majore în economie și pentru a asigura finanțarea economiei și accesul persoanelor juridice si fizice la serviciile esențiale. Sectorul bancar tratează cu toată responsabilitatea provocările de ordin economic și cele de sănătate publică ce pot fi generate de pandemie.
În contextul manifestării pandemiei de COVID-19 în România, la nivelul întregului sistem bancar au fost adoptate planuri de măsuri specifice. Preocuparea imediată a instituțiilor de credit a vizat adoptarea de măsuri pentru protejarea sănătății clienților și a personalului băncilor, dar și din perspectiva asigurării continuității operaționale a activității băncilor pentru situații agravante. Băncile din România au întocmit Planuri de Continuitate ale Afacerilor (BCP) pentru situații critice, fiind pregătite să onoreze solicitările clienților privind funcționarea cardurilor și decontarea plăților, asigurarea de lichiditate în mod corespunzător, desfășurarea activității în unitățile bancare, etc.
Ca măsură suplimentară de asigurare a sănătății, băncile recomandă populației efectuarea plăților fără numerar, prin mijloace moderne de plată puse la dispoziție de băncile din România, precum cardurile sau plățile online. Băncile își vor informa în mod constant clienții asupra necesității de a evita ori de câte ori va fi posibil contactul fizic direct în sucursale și agenții. În acest sens, băncile vor lua măsuri prin care să poată deservi clienții persoane fizice prin intermediul mediului online, pentru un număr cât mai mare de produse si servicii. În acest context, considerăm că se impune adoptarea cu celeritate a proiectului legislativ prin care semnătura electronică avansată să poată îndeplini cât mai multe dintre funcțiunile semnăturii electronice calificate, ceea ce ar putea constitui un ajutor real pentru consumatori.
Sistemul bancar românesc este pregătit să facă față provocărilor ce pot apărea, fiind în dialog cu Guvernul, Banca Națională a României și alte instituții publice. Vom continua să monitorizăm îndeaproape situația și să propunem măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile și economia locală, cu mențiunea că facilitățile ce ar putea fi acordate de bănci clienților care întâmpină dificultăți financiare temporare, de la caz la caz în funcție de situația individuală, să nu conducă la creșterea cerințelor de capital și a expunerilor neperformante. În acest sens, instituțiile de credit vor acorda o atenție deosebită privind posibilitatea agenților economici de a-și păstra angajații și capacitatea de retribuire a acestora.
Pe lângă măsurile individuale de sprijin pe care le adoptă băncile de la caz la caz, considerăm că va fi esențial suportul reglementării naționale și europene pentru anumite derogări menite să permită băncilor să acorde un sprijin mai amplu clienților persoane fizice și juridice care pot întâmpina dificultăți în această perioadă. Astfel, comunitatea bancară din România s-a raliat demersului înaintat de Federația Bancară Europeană către autoritățile europene prin care propune un set de măsuri cuprinzătoare pentru rafinarea cadrului prudențial astfel încât să permită sprijinirea mai amplă a clienților. Toți clienții din statele Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un tratament similar în condițiile pandemiei COVID-19. În prezent, colaborăm cu Federația Bancară Europeană și cu omologii din cadrul federațiilor și asociațiilor bancare la nivelul statelor europene, pentru a lua măsuri adecvate și direcționate, funcție de necesități.
Despre ARB
Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga piață bancară din România formată din 34 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar și care s-a extins prin includerea a nouă membri afiliați, companii non-bancare. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Asociația Română a Băncilor are o tradiție de aproape trei decenii și este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 24 de comisii tehnice.
Despre CPBR
Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înființat, ca primă organizaţie patronală a sectorului bancar din România, la data de 28 aprilie 2014. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent, respectiv Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și ING Bank, deţin peste jumătate din totalul activelor bancare și al angajaților din sistemul bancar. CPBR urmăreşte să contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi la dezvoltarea economică a României, atât ca parte a dialogului social, cât şi prin ridicarea standardelor bancare ca bază a protecţiei reale a consumatorilor.
Crucea Roșie Română oferă sprijin logistic, uman și material
Crucea Roșie Română, organizația umanitară cu expertiză în prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor și intervenția în situație de dezastre, anunță că în funcție de solicitările și nevoile locale,„asistă persoanele fără aparținători, aflate în autoizolare sau izolare, cu produse alimentare de bază și pachete igienice, conform normelor și standardelor organizației în situații de urgență. Un pachet cu alimente de bază cântărește 12 kg, are valoarea de 90 de lei și asigura necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei și conține atât produse de igienă personală, cât și produse pentru igienizarea locuințelor. Pentru persoanele aflate în spații de carantină, Crucea Roșie Română pune la dispoziția personalului calificat al autorităților locale materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru situații de urgență ale organizației: alimente greu perisabile, apă, lenjerii, produse de igienă, produse de curățenie, materiale de informare etc. Printr-un memorandum semnat cu Guvernul Românei, Crucea Roșie Română desfășoară o campanie națională de informare și conștientizare a populației pentru limitarea răspândirii pe teritoriul României a noului coronavirus. Numărul mare de voluntari și structura teritorială a Crucii Roșii Române permit accesul și desfășurarea campaniei prin distribuirea de materiale de informare la nivel național, atât în mediul urban, cât și în rural. Până acum, voluntarii Crucii Roșii Române au distribuit 10.000 de afișe și 150.000 de broșuri în instituții publice, spații cu aglomerări de persoane, puncte de frontieră etc. Campania de informare continuă în mediul online. În acord cu misiunea și mandatul său, Crucea Roșie Română a făcut demersuri către donatori și parteneri pentru a facilita accesul la produse de igienă unui număr cât mai mare de persoane sau instituții în nevoie.
Companiile care au susținut până în prezent prin donații acțiunile Crucii Roșii Române sunt: Romgaz, Societatea Conpet, Societatea Oil Terminal SA, Societatea Națională Nuclearelectrica SA, Societatea de Producere a Energiei în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, Electrica Furnizare, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Globalworth Foundation, Unilever, Colgate.
Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roșii Române, subliniază:„Crucea Roșie Română râmâne în continurea în prima linie a asistenței umanitare alături de cei aflați în nevoie. Mulțumesc voluntarilor Crucii Roșii Române care joacă un rol în stoparea răspândirii COVID19 și le transmit să fie în continuare vigilenți și responsabili”.
Foto: Centrul de carantină Focșani (foto Crucea Roșie Română)
MEDIjobs, susține gratuit spitalele care au nevoie urgentă de personal
Start-up-ul MEDIjobs, definit drept „cea mai mare platformă online de recrutare în domeniul medical din România”, anunță susținerea gratuită a spitalelor care au nevoie de personal și crearea unui hotline de recrutare.
Referitor la satisfacerea nevoii de personal a spitalelor, Catrinel Hagivreta, cofondator și CEO al MEDIjobs, precizează: „Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor medicilor și autorităților, MEDIjobs a hotărât susținerea 100% gratuită a spitalelor care au nevoie urgentă de personal medical, prin conectarea acestora cu medici sau asistente care doresc să lucreze voluntar pentru o perioadă determinată de timp. Voluntarii se pot înscrie la:medijobs.ro/voluntariat”.
Referitor la hotline(COVID-19 Hotline de Recrutare Medicală),aceasta funcționează 24/24; la numărul0756 137 769, „spitalele pot solicita ajutor în găsirea de medici și asistenți medicali, precum și consultanță pentru desfășurarea eficientă a proceselor de recrutare în această perioadă”.
Posturile cele mai solicitate în acest moment pe platfoma MEDIJobs sunt: medici de boli infecțioase, medici de urgență, medici de laborator, medici anatomie patologică, medici epidemiologi, medici hematologi, medici microbiologie, medici igienă, medici pneumologi, medici imunologie-virusologie, precum și asistenți medicali pentru punctele de recoltare. Este accelerată cererea de medici de familie și medici generaliști pentru servicii de telemedicină.
Propuneri pentru stoparea coronavirusului
Şansa populaţiei de a scăpa de coronavirus depinde, în mare parte, de sănătatea medicilor
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa
În condiţiile actualei pandemii mondiale cu coronavirus, să fii sănătos înseamnă să poţi să eviţi contaminarea cu acesta.
Pe perioada în care coronavirusul (numit și „Covit 19/corona virus” sau „Covit 19”)se manifestă ca o pandemie la nivel mondial, sănătatea și viaţa cetăţenilor din fiecare ţară depinde, în mod decisiv, de măsurile care se iau de către stat, dar și de către fiecare persoană, pentru protecţia lor, dar și a medicilor.
Situaţia devine tot mai agravantă cu fiecare medic scos din serviciul public ca urmare a îmbolnăvirii sale.
Altfel spus, cu cât ar creşte numărul medicilor care sunt contaminaţi cu coronavirus, cu atât mai gravă ar devini situaţia pentru întreaga populaţie.
În situaţia în care România a intrat în „starea de urgenţă” începând de luni 16 martie 2020, se impune să se schimbe radical şi modul de desfăşurare și a activităţilor medicale.
Este de datoria și a fiecărui cetăţean și a fiecărui medic să intervină cu propuneri, sugestii și măsuri care pot conduce la diminuarea efectelor nocive ale coronavirusului.
Acesta este și scopul acestui material, respectiv de a prezenta unele soluţii de a proteja cât mai mulţi medici și cetăţeni de la contaminarea cu coronavirus.
Exemplele ce urmează sunt edificatoare în acest sens.
Într-o clădire veche, după ce se intră pe uşa de la intrare, se ajunge într-ul hol mic (de circa 2,5 m2), iar de acolo, pe o altă uşă, se merge pe un hol lung de circa 15 m2, care funcţionează și ca „sală de aşteptare” pentru 6 (şase) cabinete medicale de familie în două ture.
Această aşa-zisă „sală de aşteptare” are pavimentul, pereţii și băncile vechi, degradate( cu multe crăpături, spărturi etc.), imposibil de igienizat și de dezinfectat în mod corespunzător.
În această improvizată „sală de aşteptare” sunt ore din zi în care aşteaptă, în acelaşi moment, până la 30 de persoane-pacienţi.
Aceste persoane-pacienţi sunt foarte diferite prin:
1) bolile de care suferă, dintre care unele sunt deosebit de grave și prin faptul că sunt contagioase (molipsitoare, care se transmit de la om la om),
2) diversitatea stării de igienă,
3) atenţia și/sau indiferenţa faţă de pericolul contaminării cu coronavirus.
Cele 4 (patru) mânere ale celor două clanţe, de la cele două uşi, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la peste 100 de persoane, pacienţi, însoţitori ai acestora, și diverse alte persoane, în acel adevărat dute-vino care există continuu.
Fiecare, din cele două mânere, ale clanţelor de la fiecare dintre cele 3 (trei) cabinete, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la 30 – 50 de persoane.
La fel de mult sunt „frecate” și băncile și pereţii din această improvizată și total improprie „sală de aşteptare”.
În această aşa-zisă „sală de aşteptare” sunt persoane care aşteaptă și până la 20 – 30 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc, creându-se un mediu propice (1) transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) contaminării cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zeci și chiar a sute de persoane.
Situaţia este mult mai gravă într-o clădire în care, la parterul acesteia, funcţionează mai multe cabinete de oncologie.
Starea igienică a pavimentului și a pereţilor este mai bună, dar cu un spaţiu, cu un hol „minuscul” improvizat ca „sală de aşteptare”, în care, în perioadele de vârf, pacienţii abia au loc să stea în picioare unul lipit de altul, înghesuiţi ca peştii.
În această aşa-zisă „sală de aşteptare” de la cabinetele de oncologie perioada de aşteptare este mult mai mare, ajungând chiar până la 60 – 90 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc.
Deosebit de important este a se reţine faptul că (a) orice centimetru pătrat atins de o persoană contaminarea cu coronavirus (precumde clanţă, de uşă, de documente, inclusiv a cardului de sănătate, paviment, bănci, ziduri etc.,) și (b) orice strănut și/sau tuse a acesteia, este un real pericol de contaminare pentru zeci și chiar pentru sute de persoane, inclusiv medici.
Ajuns într-un cabinet medical, pacientul (cu însoţitorul, în cazul copiilor, al bătrânilor etc.), se aşează pe scaun în faţa medicului, în frecvente cazuri la circa un metru distanţă, îşi lasă bagajele (genţi, plase etc.) pe jos sau pe diferite scaune, dulapuri etc.
Numeroase persoane ajung la cabinetele medicale chiar și în cazurile în care (1) au de ridicat sau de adus o adeverinţă, (2) au de ridicat o reţetă pe care o primesc lunar sau trimestrial.
În condiţiile actualelor proceduri medicale, este uşor de înţeles ce mediu propice se creează (1) pentru transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zecilor și chiar a sutelor de persoane.
Am constatat că la fiecare dintre aceste cabinete medicale, ca la numeroase altele, evitarea acestor focare (1) pentru transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, se poare realiza servind pacienţii prin fereastra fiecărui cabinet medical (aflat la parterul clădirii).
Printr-o asemenea procedură s-ar elimina peste 90% dintre actualele riscuri de contaminarea cu coronavirus, atât a medicilor, cât și a pacienţilor serviţi astfel, care pot să fie de ordinul zecilor, într-o singură zi, la un singur cabinet medical.
Realizarea unor asemenea măsuri se poate asigura printr-o bună comunicare medic – pacient prin telefon și/sau prin e-mail.
Foarte important este ca Ministerul Sănătăţii să ia măsuri, prin Casa Naţională de Sănătate, pentru a-și adapta programul informatic astfel încât medicii să aibă posibilitatea ca, pentru pacienţii care sunt deja în baza de date, să poată să le elibereze reţetele (unele ridicate lunar sau trimestrial de ani de zile) și adeverinţe medicale fără a mai fi necesară manipularea (manevrarea) cardului de sănătate.
Pe perioada în care (1) România se află în „starea de urgenţă” și (2) programul informatic al Casei Naţionale de Sănătate nu funcţionează (precum și în prezent, blocat de circa 30 de zile, ca și în alte numeroase cazuri), se impună să se prevadă că medicii să poată să le elibereze reţete și adeverinţe medicale chiar și persoanelor care nu sunt în baza de date ale cabinetului medical, care nu au card de sănătate.
FRC – implicare în susţinerea antreprenorilor români şi a IMM-urilor
În calitate de instituție financiară specializată în facilitarea accesului antreprenorilor români (IMM-uri) la finanțare, cu deosebire în perioade economice dificile pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, ale căror activități sunt influențate direct și rapid de situațiile de incertidudine economică, Fondul Român de Contragarantare (FRC) reafirmă că reprezintă un pilon solid pe care se pot sprijini măsurile guvernului în starea de urgență care urmează a fi instituite în câteva ore, bazându-se pe experiența specialiștilor săi și pe scheme de ajutor de minimis care funcționează de mai bine de 10 ani în cadrul unor mecanisme financiare confirmate la nivel national si european.
Urmărind atent evoluția situației din două perspective: cea a sănătății și securității propriei echipe, mobilizată în cadrul unui plan de continuitate a afacerii și cea legată de îndeplinirea obiectului său de activitate pentru scopul pentru care a fost creat, conducerea FRC a analizat propunerile reprezentanților capitalului românesc (CNIPMMR, RBL, AOAR) lansate în spațiul public în ultimele zile și susține că o parte dintre măsurile pe care antreprenorii și șefii de companii din România le consideră vitale pot să fie implementate prin mecanismul de garantare-contragarantare a creditelor pentru IMM-uri, în parteneriat cu instituțiile de garantare și statul român, în beneficiul antreprenorilor autohtoni, pentru ca mediul de afaceri să depășească șocul economic pe care îl provoacă, deja, pandemia COVID-19.
Reaminitim că FRC a fost înființat în anul 2009 ca răspuns la criza financiară care a afectat afacerile mici și mijlocii, în primul rând, rolul său fiind de a prelua o parte din riscul asumat de fondurile de garantare și de dimunare a costurilor finanțării prin reducerea comsionului practicat de instituțiile de garantare. Prin aceasta se produc două efecte: cel de levier al mecanismului care permite garantorilor să sprijine mai mulți antreprenori, precum și cel de sporire a încrederii băncilor şi a altor categorii de finanţatori în procesul de finanțare a antreprenorilor români, cu scopul ca aceștia să își continue activitatea, în ciuda condițiilor economice dificile.
Din 2009 și până în prezent, peste 20.000 de întreprinderi antreprenoriale românești au beneficiat de ajutoare de minimis ca urmare a efectului multiplicator al mecanismului garantare-contragaratare, instrumentul contragarantării fiind unul anticiclic, recunoscut pentru implicațiile pozitive directe și indirecte asupra mediului economic, în special în perioade de incertitudine, caracterizate de lipsă de vizibilitate pe termen mediu și lung pentru marea majoritate a antreprenorilor și IMM-urilor.
Frames: Salvați micile afaceri! Un milion de români riscă să rămână pe drumuri
Peste 1 milion de angajați din economia românească riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați, iar zeci de mii de firme și PFA-uri să se închidă care urmare a ,,coronacrizei’’ care afectează deja semnificativ România. În numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilor către populație, organizării de evenimente și din HORECA și-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecințe economice semnificative pe lanțurile de business, arată o analiză realizată de analiștii de la Frames.
Salvație conomia trebuie să devină mai mult decât un hashtag pe Linkedin și celelalte rețele sociale. Restricțiile determinate de pandemia de coronavirus COVID-19 crează probleme financiare într-o economie și așa slab capitalizată cum este cea românească.
,,Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autoritățile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor și PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerț, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate’’, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid. ,,95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajați maxim și nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricții. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plății taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajați vor fi afectați. Unii au fost trimiși deja în concedii fără plată, vor urma șomajul tehnic și disponibilizările’’, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.
Un sondaj realizat de firma de consultanță, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.
,,Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu își mai pot onora plățile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-și plătească salariile. Până la insolvență și faliment va mai fi un simplu pas’’, a mai spus acesta.
La 31 ianuarie 2020, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme și PFA-uri (72% firme)
Dintre acestea, microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale in active), reprezintă singurul sector care înregistreaza o capitalizare negativă și are cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5%.
,,Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajați vor fi cele mai lovite de restricții. În prezent, aceste înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanțelor, respectiv 233 de zile, cu două luni mai mare decât cea inregistrată înainte de criza financiară. În plus, înregistrează cel mai scăzut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri, respectiv 37%’’, arată analiza Frames.
SALVAȚI ECONOMIA CU FAPTE, NU CU VORBE
În timp ce mediul de afaceri trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autoritățile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei.
,,Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor tine lanț, pentru că, pe lanțurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închiși în leasinguri, în chirii și planuri fanteziste, mizând pe creșterea economică. Acum, când plățile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar acest lucru se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aștepta în maxim două luni’’, afirmă analiștii.
Potrivit acestora, primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget. ,,Să le dăm patronilor o gură de oxigen pentru a putea plăti angajații. Un credit fiscal întins pe o perioadă de 6-12 luni este absolut necesar, mai ales pentru microîntreprinderi’’, afirmă managerul Frames.
O altă măsură absolut necesară este crearea unui mecanism de finanțare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică. ,,Guvernul împreună cu băncile trebuie să pună la punct un program simplu și ușor de accesat pentru IMM-uri, care să se poată împrumuta rapid, fără birocrație, pentru a-și putea asigura capitalul de lucru. Dobânda trebuie să fie zero sau aproape de zero, iar perioada de acordare să fie de minim 12 luni’’, spun analiștii.
Potrivit acestora, dacă băncile, care au o capitalizare optimă, și statul, care să garanteze împrumuturile, nu vor ajuta economia, întreaga Românie va avea de pierdut.
,,Suntem încă în prima fază a coronacrizei economice. Dacă nu se iau măsuri, urmează un adevărat coșmar, cu zeci de mii de firme închise peste noapte, cu lanțuri comerciale prăbușindu-se în câteva zile, cu un șomaj care poate ajunge rapid la 10-12%. De pierdut vom pierde toți, patroni, angajați, bănci, stat și angajații de la stat’’, a mai declarat Negrescu.
CE TREBUIE SĂ FACĂ ANGAJAȚII ȘI FIRMELE
Dincolo de ajutorul necesar al statului și sistemului bancar, firmele și angajații au, la rândul lor, responsabilități majore pentru a depăși aceast criză. Potrivit companiei de consultanță Frames, politica ,,struțului cu capul în pământ’’ trebuie evitată.
,,Stoparea plăților în economie, pe principiul – mai bine mor ei, decât eu – este de natură să accentueze și mai mult blocajul financiar. Și așa plățile se fac în medie la 4 luni în economie. Dacă firmele vor stopa plățile către parteneri, cu scopul de a-și asigura un capital de criză, cu siguranță, în cele din urmă, vor cădea și ele în plasa coronacrizei. Oamenii de afaceri trebuie să acționeze solidar, să discute întârirea relațiilor de afaceri’’, spun experții de la Frames.
Potrivit acestora, firmele trebuie să evite tentația de a renunța ușor la angajați, în speranța că își vor salva activitatea. ,,Dacă renunți acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecințele. De unde vei mai găsi salariați specializați în activitatea ta? La ce preț? Cât te va costa să îți refaci echipa?’’, arată analiza.
Potrivit experților, un lucru este sigur în acest moment. Antreprenorii trebuie să-și reconsidere planurile de afaceri pentru 2020, să plece de la reevaluarea condițiilor pieței și a implicațiile pe termen lung.
Printre măsurile absolut necesare în condițiile coronacrizei economice, analiștii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor.
Analiza performanței clienților, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie, de asemenea, în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
Decizii comerciale de evitat în contextul pandemiei de COVID-19 pentru a preîntâmpina o investigație din partea Consiliului Concurenței
Opinie de Florentina Munteanu, Partener, și Andrea Grigoraș, Managing Associate, Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal
La scurt timp după amplificarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus (COVID-19) la nivelul Uniunii Europene, Consiliul Concurenței a inițiat o primă investigație pentru a analiza creșterea prețurilor măștilor de protecție pe teritoriul României, anunțată aici. În felul acesta, Consiliul Concurenței demonstrează, din nou, atitudinea activă pe care o are, precum și faptul că urmărește foarte atent măsurile luate de agenții economici în această perioadă, cu scopul de a preîntâmpina măsuri abuzive sau excesive aplicate într-o perioadă de criză cu privire la bunuri care acoperă nevoi de bază ale populației.
Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență constituit ia măsuri rapide și din ce în ce mai intruzive în activitatea comercială a agenților economici, menite să oprească răspândirea virusului la nivelul populației. Având în vedere rapiditatea de reacție care se impune în astfel de situații, atunci când agenții economici sunt nevoiți să implementeze aceste direcții în practică, apar multe semne de întrebare. Aceste măsuri nu sunt (și nici nu au cum să fie) adaptate specificului unei industrii sau activități, motiv pentru care o tendință posibilă a actorilor de pe piață ar putea fi aceea de a interacționa cu alte întreprinderi concurente pentru a discuta despre cum aceștia interpretează prevederile actelor normative sau pentru a afla care sunt bunele practici (best practices) implementate în alte companii care se confruntă cu dificultăți similare. Sunt momente în care viteza de reacție este esențială și nu este exclusă situația în care nu pot fi convocate consiliile de administrație pentru gândirea unei strategii, mai ales dacă unii dintre membri sunt ei înșiși izolați la domiciliu sau în carantină.
Ce NU trebuie să facă salariații societăților comerciale în această perioadă?
- să nu discute/agreeze cu concurenții prețurile practicate la anumite produse/servicii, orice fel de termeni comerciali, reduceri etc.;
- să nu mărească prețurile pe care le aplică pentru produsele/serviciile pe care le oferă fără o justificare obiectivă (de exemplu creșterea prețului de achiziție);
- să nu desfășoare acțiuni sau să nu aibă comportamente de excludere a unor concurenți/furnizori, ca urmare a înțelegerii acestora din urmă cu concurenții companiei, chiar dacă acestea pot părea la o primă vedere justificate de motive obiective, rezultate din comportamente incorecte/neloiale ale acestora;
- să nu ia decizii comune cu concurenții companiei în vederea stopării comercializării unui anumit produs/serviciu;
- să nu discute cu concurenții companiei oportunități noi de afaceri în contextul actual și sub nicio formă să nu realizeze acțiuni de împărțire a clienților și teritoriilor;
- să nu decidă stabilirea unor comportamente general aplicabile față de clienți, furnizori sau alți parteneri comerciali, precum și standardizarea modalității de acțiune în situații identice de afaceri.
Aspecte de reținut pentru a fi în siguranță din perspectiva dreptului concurenței: nu se discută/agreează cu concurenții informații pe care compania le consideră ca fiind sensibile/strategice (acele informații care, dacă ar fi cunoscute, ar reduce incertitudinea strategică de pe piață între concurenți).
Asemenea comportamente pot duce la implicarea unei societății în anumite practici anticoncurențiale, într-un moment în care Consiliul Concurenței este extrem de activ, iar posibilitatea de a fi investigat de către autoritatea de concurență este foarte mare.
Atâta timp cât decizia economică cu privire la o anumită acțiune este una individuală, justificată obiectiv de propriile decizii de afaceri și de contextul economic existent, chiar dacă este similară la nivelul mai multor agenți economici, aceasta nu ar trebui să ridice preocupări din perspectiva dreptului concurenței.
Un aspect deja arhicunoscut, dar util de reamintit, este faptul că amenzile pe care Consiliul Concurenței le poate aplica în situația în care constată că o companie este parte a unei înțelegeri anticoncurențiale sau a făcut abuz de poziția dominantă în care se află pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri totală, realizată în anul financiar anterior aplicării sancțiunii. Cu siguranță, autoritatea va închide rapid investigațiile declanșate în acest context, pentru a da exemple de „așa nu” participanților implicați.
Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare
Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România
Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.
În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.
Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?
Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).
O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.
În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.
Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.
Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.
Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global
În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.
În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.
De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.
Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!
Consiliul National al IMM-urilor din Romania solicita sprijin economic pentru impactul COVID-19
IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza
Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.
CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consider că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:
1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.
2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
3. Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.
4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.
5. Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.
6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.
7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:
– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,
– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,
– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;
“În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare
Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.
În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.
Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?
Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).
O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.
În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.
Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.
Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.
Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global
În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.
În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.
De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.
Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!
Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România
Apel în beneficiul Spitalului de Boli Infecțioase Brașov
Asociația „Zi de bine”, curator de cauze sociale, semnalează situația în care se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, confruntat în contextul actual cu un aflux de solicitări, pe fondul unei disponibilități mult diminuate sub aspect economic și material: spitalul „deservește anual mai bine de 30.000 de pacienți, cu peste 25.000 consultați în Camera de gardă. În această perioadă, spitalul se află în curs de reabilitare, ceea ce înseamnă că funcționează deja la jumătate din capacitate. Poate îngriji maximum 62 de persoane cu diferite afecțiuni. În cazul probabil al creșterii numărului de persoane infectate, cele 3 saloane pregatite special pentru COVID-19 sunt insuficiente. În ele ar încăpea doar 10 pacienți.Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov are nevoie de cel puțin 4 containere în care să se amenajeze camera de primire urgențe, ambulator de specialitate și saloane de spitalizare de zi. Costul unui container este de aproximativ 6.000 euro. De asemenea, e nevoie urgent de teste diagnostic, dezinfectați, echipamente de protecție pentru medici”.
Melania Medeleanu, Asociația „Zi de bine”: „Este absolut necesar ca de azi și în zilele care urmează să facem un #scutpentruspitale. Sunt două lucruri simple pe care le putem face: primul lucru este să stam acasă pentru a ne proteja, pe noi și pe cei din jurul nostru, iar al doilea este să donăm. Cu un simplu sms cu textul SUS la 8862 se poate face o donație pentru a cumpăra cele 4 containere de care spitalul are nevoie urgentă. Contribuțiile se pot face si prin transfer bancar – ASOCIAȚIA Zi de BINE – RO56RNCB0092166359160001, BCR, Sucursala Universitate sau PayPal. Știu ca tentația e să spunem că e treaba statului – și chiar e!- dar acolo unde statul nu reușește, oamenii au dovedit de-a lungul timpului că vor și pot să salveze vieți”.
Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase și medic specialist epidemiolog la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Brașov, distinsă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu Premiul de Excelenţă în Igienă Intraspitalicească: „Observăm în ultimele săptămâni o creștere semnificativă a numărului de pacienți care ni se adresează. Ca urmare, și necesarul de echipamente de protecție pentru personalul medical și pacienți (măști, mănuși, halate impermeabile, protectoare faciale) și materiale sanitare (dezinfectanți pentru mâini, suprafețe) este din ce în ce mai mare. În prezent, ne confruntăm cu indisponibilitatea la nivel național și internațional a acestora, precum și cu latența în accesarea fondurilor necesare. Personalul din Spitalul nostru este dedicat, extrem de implicat, oamenii fac o treabă grozavă, simțim spiritul de echipa unită la greu, de solidaritate. Însă e greu să îți faci datoria corect în orice condiții și cu amenințarea terminării resurselor și așa limitate și raționalizate. Cred că momentul actual este un examen pentru noi toți, un test de solidaritate, empatie, colaborare, de a folosi judicios resursele din ce în ce mai puține, de a ne ajuta unii pe alții”.
Informații suplimentare despre modul în care se pot face donațiile se găsesc pe site-ul Asociației „Zi de bine” – www.zidebine.ro.
Competiție de educație financiară
Junior Achievement (JA) România a lansat competiția„Susțin educația financiară în comunitatea mea”,ediția a treia,adresată tuturor elevilor de liceu. Obiectivul îl reprezintă „încurajarea activităților de educație financiară în cadrul școlii”. Competiția se desfășoară până la 22 mai. După cum informează inițiatorii,„implicarea liceelor în competiție presupune parcurgerea, de către elevi, a cursului digital «ABCdar bancar»,prin intermediul căruia aceștia își însușesc noțiuni financiare de bază, într-o experiență de învățare interactivă și individualizată”. Competiția face parte din programul de educație financiară „ABCdar bancar”, dezvoltat de JA România în parteneriat cu Raiffeisen Bank. Pe baza parteneriatului, liceele participante pot obține finanțări totale de 30.000 de lei.De asemenea, elevii beneficiază de „resurse educaționale clasice (fișe și caiete de lucru), dar și de componenta de învățare digitală, dezvoltată prin intermediul platformei internaționale LMS JA Inspire™. Această componentă le oferă elevilor acces la conținuturi video și exerciții cu feedback imediat, care contribuie la dezvoltarea interesului tinerilor față de educația financiară”.
Din perspectiva liceului cu cel mai mare număr de elevi participanți la ediția 2019, Colegiului „Andronic Motrescu” Rădăuți, prof. Ariadna-Ioana Gavra subliniază: „Oportunitatea de a participa la această competiție a adus un plus de valoare colegiului nostru, prin accesul elevilor la o gamă variată de experiențe de educație financiară. Metodele interactive care stau la baza cursului digital ABCdar bancar au determinat interesul și implicarea elevilor, activându-le dorința de a aplica ceea ce au învățat!”
Regulamentul competiției și informații suplimentare: https://jar.ro/ABCdarBancar.
Campanie media de prevenire a consumului de substanțe psihoactive
Agenția Națională Antidrog (ANA), coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, derulează în perioada martie-decembrie 2020 campania națională media de prevenire a consumului de noi substanțe psihoactive „Fii liber!”, substanțe pe locul doi ca pondere a consumului la noi, după canabis (2,5% din populaţia de 15-64 ani, prevalent cu studii universitare şi postuniversitare).
Principalele obiective ale campaniei sunt „creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la efectele medico-psiho-sociale ale consumului de substanţe noi psihoactive, precum şi dezvoltarea unor atitudini şi practici de viaţă sănătoasă la nivelul populaţiei generale cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, cu accent pe populaţia şcolară şi la risc de consum de droguri, respectiv 15-34 de ani.Prin derularea acestei campanii, Agenţia Naţională Antidrog işi propune informarea, educarea și conștientizarea elevilor şi studenţilor în legătură cu efectele și riscurile consumului de substanțe noi psihoactive, în vederea neînceperii şi/sau evitării trecerii de la consumul ocazional sau recreaţional, la consumul regulat la nivelul populaţiei generale”. Campania„își propune, la nivel naţional, crearea unei reţele de suport comunitar, formate din cadre didactice, voluntari ANA, părinţi şi specialişti din cadrul instituţiilor publice sau organizațiilor neguvernamentale partenere”.
Beneficiari estimați:47.000 de elevi şi studenţi, 2500 de profesori, 20.000 de părinţi, 2.500 de reprezentanţi ai instituţiilor publice și ONG-urilor partenere, 2.000.000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani din România (10% din populația generală a României), fiind realizate aproximativ 200 de activităţi de informare privind riscurile şi efectele consumului de NSP şi promovate modalităţile sănătoase de petrecere a timpului liber în zone recreaţionale.De asemenea, sunt estimați ca beneficiari indirecți 50.000 de elevi şi studenţi, 25.000 de aparţinători legali și 500.000 de membrii ai comunităţilor locale”.
Campania face parte din Programul naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, aprobat prin H.G. nr. 684/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Subprogramul III. „Campanii de prevenire a consumului de droguri, inclusiv tutun, alcool şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive”, din Titlul VII al bugetului de stat, „Alte transferuri”- „Transferuri interne”- 55.01, articol 55.01.18 „Alte transferuri curente interne”, corelativ cu prevederile H.G. nr. 784/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020 şi ale Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2018-2020.
Revolut introduce noi funcții în cadrul aplicației
Utilizatorii Revolut Premium şi Metal pot cumpăra aur direct din aplicaţia Revolut, achiziţiile având la bază aur real, fizic, păstrat în siguranţă sporită de un partener de încredere din domeniu.
Platforma financiară globală Revolut a anunţat astăzi că utilizatorii care deţin conturi Metal sau Premium pot acum să cumpere şi să vândă aur direct din aplicaţia Revolut, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, aurul va fi disponibil în aplicaţia Revolut în secţiunea „Bunuri” din Tabloul de bord. Utilizatorii pot cumpăra şi tranzacţiona aur, în baza datelor de performanţă a pieţei pe care Revolut le obţine de la de la partenerul său de încredere în furnizarea serviciilor ce implică aurul, potrivit sursei citate.
Revolut oferă de asemenea o funcţionalitate
de schimb automat prin care utilizatorii pot stabili un anumit preţ la care
doresc să tranzacţioneze aurul, fintech-ul urmând să finalizeze tranzacţia
atunci când preţul pieţei atinge preţul stabilit.
Totodată, utilizatorii Metal şi Premium vor
putea avea acces imediat la aur prin actualizarea aplicaţiei Revolut şi
selectarea secţiunii „Bunuri” din Tabloul de bord. Spre deosebire de banii
electronici, aurul nu este reglementat în Marea Britanie de către Autoritatea
pentru Conduită Financiară şi nici nu este protejat prin reglementări privind
banii electronici. La fel ca în cazul altor investiţii, capitalul este de risc.
INS: Producţia industrială a scăzut în ianuarie
Producţia industrială a crescut în luna ianuarie faţă de luna precedentă atât ca serie brută, cât şi caserie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5%, respectiv cu 2%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 2,4% ca serie brută şi cu 3,1 % ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
”În luna ianuarie 2020, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,5%. Industria prelucrătoare a crescut cu 5%, în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 5,8%, respectiv cu 0,5%”, potrivit INS.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 2%, susţinută de industria prelucrătoare(+3,2%) şi industria extractivă (+1,9%), potrivit News.ro. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,2%, potrivit sursei citate.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 3,1%, din cauza scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,6%), industria prelucrătoare (-2,1 %) şi industria extractivă (-2%).
Indicele ROBOR la trei luni a crescut
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut joi la 2,86%, de la nivelul de 2,83% atins miercuri, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Indicele ROBOR la 3 luni s-a aflat în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%, scrie News.ro.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut miercuri la 2,83%, revenind la cel mai mic nivel din 31 mai 2018, care a fost atins prima oară vineri.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Locuri de muncă vacante
Agenţii economici din județul Ilfov anunță că au 362 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov:15 – pentru studii superioare, 100 – pentru studii medii, 55 – pentru muncitori calificaţi, 192 –pentru muncitori necalificaţi.Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: șef serviciu, analist credite, programator, contabil, referent, programator ajutor, bucătar, zugrav, menajeră, agent de securitate, tehnician mașini și utilaje etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Site de informare asupra transporturilor auto în condițiile Covid 19
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR )a lansat website-ul www.coronavirus19.ro , „unde populația și firmele de transport rutier pot găsi ultimele informații cu privire la epidemia de coronavirus, ce zone sunt afectate și ce restricții sunt impuse”.
Deasemenea, UNTRR a realizat un sondaj printre firmele de transport rutier,rezultând o serie de date asupra perspective business-ului de profil în condițiile actuale și de perspectivă: „Dacă epidemia cu noul coronavirus va atinge punctul maxim în Europa în următoarele 60-90 de zile, 52,6% din firmele chestionate au răspuns că ar avea resurse să-și mențină activitatea doar pentru 30 de zile, 26,3%,între 30-60 de zile și numai 10,5% din firme
și-ar permite menținerea activității pentru o perioadă mai mare de 90 de zile”.
UNTRR „solicită guvernului asigurarea de facilități suplimentare pentru șoferii profesioniști în zonele aglomerate, în special în cadrul punctelor de trecere a frontierei, pentru a limita riscul de infecție cu Covid 19 (noul coronavirus). Prin natura muncii prestate, șoferii profesioniști au o activitate extrem de mobilă, iar transportul rutier internațional interconectează toate economiile statelor membre și toate sectoarele economice ale UE. Astfel, riscul ca șoferii profesioniști să fie expuși la infectarea cu noul coronavirus este mai ridicat, iar autoritățile române ar trebui să ofere facilități suplimentare în cazul acestora, inclusiv realizarea unei campanii de informare punctuale care să ofere sfaturi special adaptate șoferilor. Ca măsuri de ajutor din partea statului, firmele de transport rutier au solicitat amânarea plății ratelor la leasing, credite etc., suspendarea plății contribuțiilor sociale pentru angajați, plata de indemnizații suplimentare pentru șoferii care sunt plasați în carantină și suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pentru angajații din companiile afectate. UNTRR solicită Guvernului României să întreprindă demersuripelângăComisiaEuropeanășiGuvernulItalieiînvedereaaplicăriiuneiderogăritemporare de la interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în autovehicul, conform Reg. (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere. Astfel, șoferii vor fi mai izolați și posibilitatea de a se infecta cu noul coronavirus este mai redusă dacă își efectuează repausul săptămânal normal în autovehicul și nu la hotel”.
Reuniunea miniștrilor de externe din statele B9
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, 10 martie 2020, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele Formatului București 9 (B9), de la Vilnius, Lituania.
La eveniment au luat parte miniștrii afacerilor externe din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia și Estonia, precum și adjunctul ministrului afacerilor externe al Bulgariei. Au participat de asemenea, în calitate de invitați, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Philip Reeker, și Asistentul Secretarului General al NATO pentru Operații, Patrick Turner.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea implementării depline a tuturor deciziilor aliate, inclusiv a celor adoptate cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la Londra din decembrie 2019. Ministrul român a evidențiat, totodată, necesitatea continuării procesului de adaptare a NATO. În acest context, s-a referit la postura de descurajare și apărare, subliniind necesitatea consolidării prezenței aliate pe flancul estic, de o manieră coerentă, inclusiv în sudul flancului estic, în zona Mării Negre.
În intervenția sa și în cadrul discuțiilor, ministrul de externe a arătat că procesul de reflecție privind consolidarea dimensiunii politice a NATO trebuie să contribuie la creșterea coeziunii și unității Alianței și a exprimat sprijinul României pentru creșterea rolului NATO ca actor politic și diplomatic la nivel internațional, prin valorificarea avantajelor de care dispune, printre care se numără și o rețea extinsă de parteneriate.
Șeful diplomației române a subliniat importanța relației transatlantice și, în context, a evidențiat necesitatea continuării eforturilor pentru asigurarea unei partajări echitabile a responsabilităților la nivel aliat, pe baza progreselor importante obținute până la acest moment. A evocat angajamentul asumat de România pentru menținerea procentului de 2% din PIB pentru bugetul apărării și demersurile naționale de achiziționare de capabilități militare moderne. Totodată, a susținut necesitatea menținerii vigilenței aliaților în raport cu riscurile de securitate care provin din estul flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul României pentru rolul NATO în combaterea terorismului, arătând că acesta rămâne o amenințare cu ramificații globale, care necesită o coordonare atentă a demersurilor la nivel național, regional și internațional. A atras atenția că, în acest context, prioritatea trebuie să rămână implementarea deciziilor existente, urmând ca, pe baza contribuțiilor importante pe care NATO le are deja în gestionarea amenințărilor și provocărilor provenind din vecinătatea sudică a continentului european, aliații să identifice noi proiecte concrete, care să aducă valoare adăugată eforturilor în derulare.
A evidențiat, totodată, importanța cooperării cu alți actori internaționali cu obiective comune, precum și a adaptării ofertelor de sprijin la interesele și necesitățile partenerilor. A amintit, în context, contribuția României la eforturile coaliției anti-Daesh, precum și la eforturile NATO și UE in vecinătatea sudică. S-a referit totodată la creșterea rolului Alianței în domeniul securității energetice.
În marja reuniunii, ministrul român de externe va lua parte, la 11 martie, și la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la obținerea independenței Lituaniei.
Informații suplimentare
Formatul B9 este o inițiativă a României și Poloniei la care mai participă Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia.
Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.
Horia Gustă, noul președinte al Consiliul Director AAF
Adunarea generală a membrilor Asociației Administatorilor de Fonduri (AAF) a aprobat alegerea lui Horia Gustă(foto) în funcția de președinte și numirea cavicepreședinte alui Cristian Pascu. Președintele de până acum,Radu Hanga, numit președinte al Bursei de Valori București, rămâne membru al Consiliului Director până la viitoarele alegeri.
Consiliul Director al AAF pentruurmătorii doi ani este compus din: Horia Gustă, director general al Certinvest – președinte; Cristian Pascu, director al Departamentului instituții financiare al BCR – vicepreședinte; Radu Hanga, președinte al BVB – membru; Mihai Purcărea, director general al BRD Asset Management – membru; Dan Popovici, director general al OTP Asset Management România – membru; Aurel Bernat, director general al BT Asset Management – membru; Călin Meteș, vicepreședinte, reprezentant permanent al Fondului Proprietatea – membru.
Horia Gustă: „Mă onorează decizia luată astăzi de membrii Asociației de a mă valida în funcția de președinte AAF și de a accepta continuarea mandatului board-ului în aceeași formulă. Preiau acest mandat într-un moment dificil al pieței financiare, iar această decizie demonstrează dorința membrilor de a continua proiectele aflate în derulare. Bineînțeles, vom menține eforturile pe direcția educației financiare, punând accent pe o mai bună înțelegere a beneficiilor pe care le aduce o investiție diversificată în fondurile de investiții. Totodată, potențialul pieței autohtone de asset management poate fi și un excelent motor de dezvoltare pentru companiile locale”.
Radu Hanga: „Votul pe care l-a primit Consiliul Director astăzi arată, încă o dată, încrederea membrilor asociației în capacitatea actualei echipe de a duce la îndeplinire planurile anunțat la începutul mandatului. Le mulțumesc atât în calitate de membru al board-ului cât și ca președinte al Bursei de Valori București. Piața de asset management, Bursa de Valori Bucuresti și industria bancară sunt pilonii de bază ai industriei financiare din România, astfel că avem aceleași obiective în sensul asigurării accesului la finanțare pentru companiile locale și a asigurării accesului clienților români la produse de economisire/investire cât mai diversificate”.
China: Prevenirea și controlul epidemiilor coordonată cu dezvoltarea economică și socială
Acum, întreaga lume este concentrată asupra epidemiei de pneumonie COVID-19, considerând că este o epidemie atât de severă încât ar avea un impact major asupra economiei chineze, iar Fondul Monetar Internațional a redus prognozele de creștere economică globală pentru anul 2020.
Răspândirea rapidă a epidemiei de pneumonie COVID-19, dificultatea prevenirii și controlul acesteia reprezintă provocări majore pentru China și întreaga lume. În cadrul angajării personale ale președintelui Xi Jinping, întregul popor chinez a stat umăr la umăr în luptă împotriva noii epidemii de pneumonie a coronavirusului și a înregistrat progrese în etape, ceea ce a câștigat admirația și sprijinul comunității internaționale. Prin munca asiduă, răspândirea virusului prezintă tendinţa de încetinire şi ordinea în cotidiană şi în producţie se reia în mod accelerat.
Epidemia produce inevitabil afectarea sociale și economice, în special pentru sectoarele de consum și servicii. În același timp, ar trebui să realizăm și faptul că „criza” și „oportunitatea” coexistă întotdeauna, atât timp cât transformăm stresul în motivație și suntem buni pentru a transforma criza în oportunitate, eliberând pe deplin potențialul și energia cinetică puternică a dezvoltării Chinei, vom putea atinge obiectivele și sarcinile de dezvoltare economică și socială din acest an. De unde vine încrederea noastră? Aceasta poate fi rezumată la trei motive:
În primul rând este vorba de imensul dividend demografic și dimensiunea pieței. Cu o populație totală de peste 1,4 miliarde de oameni, dintre care populația care are vârstă de muncă este de aproape 900 de milioane și peste 8 milioane de absolvenți de facultate în fiecare an, China este cea mai potențială piață de consum din lume cu un avantaj uriaș în forța de muncă. Aici se află rezistența și potențialul economiei chineze. Anul trecut, vânzările totale de bunuri de consum din China au fost de aproximativ 5,8 trilioane de dolari, iar cheltuielile consumatorului final au contribuit cu 57,8% la creșterea economică, consumul intern continuând să sprijine creșterea economică. Odată ce epidemia se va termina, cheltuielile consumatorilor vor fi dezlănțuite și economia va reveni rapid.
În al doilea rând, rezistența puternică cuprinzătoare. În 2019, PIB-ul total al Chinei a ajuns la 14,4 trilioane de dolari, China fiind a doua cea mai mare economie din lume și cel mai mare comerciant de mărfuri din lume. Contribuind cu mai mult de 30% la creșterea economică mondială, China a devenit o forță motrice și locomotivă pentru creșterea economică globală. De mai bine de 70 de ani, China a devenit singura țară din lume care a dezvoltat toate ramurile industriale înscrise în catalogul ONU al clasificării industriale, puterea globală acumulată pe termen lung ne face capabili să suportăm șocurile pe termen scurt și să obținem o creștere economică sustenabilă și constantă.
În al treilea rând, modernizare industrială. În ultimii ani, reformele structurale de aprovizionare au fost sarcinile principale ale Chinei, aceasta a consolidat continuu impulsurile pentru inovare, a continuat să optimizeze și să-și modernizeze structura industrială și și-a consolidat treptat capacitățile de inovare științifică și tehnologică. În 2019, economia digitală a Chinei reprezenta 35,4% din PIB. Tehnologia smart-digitală este integrată cu toate categoriile industriale, iar focarul epidemiei a determinat ca întreprinderile să accelereze conexiunea cu internetul mobil, inteligența artificială, 5G și alte tehnologii avansate, ceea ce va impulsiona puternic economia spre o dezvoltare de înaltă calitate.
De la izbucnirea epidemiei, guvernul chinez a coordonat și eforturi depuse la prevenirea și controlul epidemiei, și la dezvoltarea economică și socială, a integrat ajustarea macro-politică și vitalitatea microentităților prin a introduce șapte măsuri majore. În primul rând promovarea reluării activității întreprinderilor de precizie care au fost clasificate pe arii, deschiderea fluxului de persoane și logistică, eliminarea blocajului asupra logisticii de marfă și promovarea reluării producției și colaborării în toate aspectele lanțului industrial. În al doilea rând, am intensificat sprijinul financiar. Banca Centrală a Chinei a înființat un re-împrumut special de 300 de miliarde de Yuani pentru prevenirea epidemiei și a crescut împrumuturi la rate de dobândă preferențiale. A treia măsură reprezintă simplificarea procedurilor, instituțiile publice relevante au luat măsurile de a reduce procesul de examinare și aprobare pentru certificare. A patra măsură, aprofundarea reformei și îmbunătățirea serviciilor de ”Internet+”. Cinci, introducerea de politici de reducere și scutire de taxă și impozite pentru a reduce costul energiei electrice și a gazelor în etape, în vederea reducerii poverii întreprinderilor. Șase, acțiuni urgente. Stabilirea canalelor directe relevante pentru întreprinderile care produc materiale de urgență, cum ar fi măști și uniforme de protecție. A șaptea măsura este implementarea legii privind investițiile străine și acordarea ajutorului întreprinderilor străine să-și rezolve dificultățile în reluarea activităților. Un exemplu elocvent este Shanghai, unde la data de 4 martie, aproape 90% din întreprinderile investite de Fortune 500 s-au întors la muncă; randamentul ritmului de lucru al sediului regional al corporațiilor multinaționale este de 93%; rata de rentabilitate a centrelor de cercetare și dezvoltare finanțate din străinătate a atins 87%. China va continua să consolideze monitorizarea evoluției economice, și rezerva de politici, să introducă și să implementeze politicile relevante la un moment adecvat, să intensifice reajustarea macro-politicilor și să mențină o dezvoltare economică și socială constantă și solidă.
În prezent, China este înalt integrată în economia mondială și contribuie considerabil la lanțul de aprovizionare global. Prin măsurile luate în timp util și eficiente de autorității chineze, lanțul global de aprovizionare nu va rămâne blocat în China, iar China va fi în continuare capabilă să joace un rol stabil și să mențină funcțiile responsabile în sistemul global de lanțuri de aprovizionare. Mulți demnitari străini, experți, savanți și specialiști din sectorul financiar au declarat că China este capabilă să depășească provocările aduse de epidemie, că economia Chinei are o rezistență și un potențial extraordinar și că fundamentele stabilității și optimizării pe termen lung nu s-au schimbat.
În fața epidemiei, toate țările din lume sunt întro comunitate cu destin comun. China va continua să mențină conceptul de comunitatea umană cu destin comun, va continua să consolideze cooperarea cu toate țările inclusiv România și va depune eforturi fără încetare pentru a promova securitatea sănătății publice internaționale și dezvoltarea sustenabilă și stabilă a economiei mondiale.
Carburanții s-au ieftinit
Prăbușirea cotațiilor internaționale ale petrolului și-au făcut deja, așa cum anticipa luni Profit.ro, primele efecte și pe piața internă, cele mai importante companii distribuitoare de carburanți, OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol, efectuând marți deja primele ieftiniri, scrie Profit.ro.
În cazul liderului pieței, OMV Petrom, cu o cotă de
aproximativ 40%, ieftinirile au fost de 10 bani pe litru.
De asemenea, în Moldova, zona cu cele mai mici prețuri la
carburanți din România, prețul benzinei se apropie de 4,8 lei/l. În Bacău, de
exemplu, la cele două benzinării Petrom din oraș, marți se putea cumpăra
benzină cu 4,82 lei/l, cu 10 bani mai puțin decât în ziua precedentă. Ieftiniri
au efectuat și companiile concurente.
Astfel, Lukoil a coborât la
rândul său prețul sub 4,9 lei/l, mai precis 4,89 lei/l la cele 2 stații din
municipiu. Și Rompetrol a coborât, pentru prima dată, prețul benzinei sub 5
lei/l, în orașul moldovean practicând un preț de 4,99 lei/l. Cu 9 bani mai
puțin, 4,9 lei/l, plătesc băcăuanii dacă decid să cumpere benzină de la stația
OMV.
INS: Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2019 a fost în creştere cu 4,1%
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2019 a fost de 1.053,88 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2018, potrivit datelor provizorii 1 publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
”La creşterea PIB, în anul 2019 faţă de anul 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: construcţiile (+0,9%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 16,8%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,8%; impozitele nete pe produs (+0,9%), cu o pondere de 9,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%”, potrivit INS.
Industria a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului său de activitate cu 1,5%, conform News.ro.
Totodată, creşterea PIB s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,9% contribuind cu 3,7% la creşterea PIB, precum şi formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 17,8% contribuind cu 3,7% la creşterea PIB, potrivit sursei citate.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,7%), consecinţă a creşterii cu 3,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 7,2%.
Wizz Air va suspenda zborurile dintre România şi Italia
Transportatorul low-cost Wizz Air a anunţat luni că îşi suspendă cursele pe toate rutele dintre România şi Italia ca urmare a deciziei autorităţilor române de a interzice toate zborurile dintre cele două ţări între 9 şi 23 martie 2020 inclusiv, scrie Adevărul.ro.
Anunţul vine după informarea de duminică referitoare la suspendarea zborurilor din România către Milano, Bergamo şi Veneţia Treviso până pe 3 aprilie. Autorităţile române au luat decizia suspendării tuturor zborurilor spre şi dinspre Italia, până în 23 martie.
De
asemenea, reprezentanţii Wizz Air spun că societatea poate informa doar
pasagerii care şi-au făcut rezervarea prin wizzair.com sau prin aplicaţia
mobilă a companiei aeriene.
Wizz Air operează pe 700 de rute de la 25 de
baze, ce asigură conexiunea între 155 de destinaţii din 45 de ţări. În 2019, 40
de milioane de pasageri au călătorit cu transportatorul aerian. Wizz operează o
flotă de 121 de aeronave Airbus. Wizz Air este listată la London Stock Exchange
cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE
All-Shares.
Parteneriat strategic Bosch –Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Compania Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a încheiat un nou acord de parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (foto), prin care este susținut programul de masterat „Calcul de înaltă performanţă şi analiza volumelor mari de date” de la Facultatea de Matematică și Informatică a universității clujene.După cum subliniază inițiatorii parteneriatului, „Centrul de Inginerie Bosch din Cluj va asigura suport tehnic, organizațional și financiar pentru studenții și cadrele didactice implicate în program, nu doar pe componenta didactică, ci și pe cea științifică. Toți studenții înrolați în programul de masterat vor beneficia de pregătire solidă în sfera programării paralele și distribuite, ingineria și știința datelor, analiza și vizualizarea datelor cu aplicații în domenii precum industria auto și oricare alta industrie care produce și analizează volume mari de date”. Aportul noului parteneriat la formarea în domeniul IT este apreciat ca atare.
Mihai Boldijar, directorul general al Robert Bosch SRL, reprezentantul Grupului Bosch în România: „Grupul Bosch dezvoltă permanent, în România, programe și inițiative care sprijină relația dintre educație și mediul economic. Pentru noi, parteneriatul cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj este parte integrantă din strategia noastră la nivel național și ne permite să oferim studenților oportunitatea de a accede la o carieră solidă în domeniul tehnologiilor avansate.”
Dennis Raabe, directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj:„Semnarea acestui nou acord de parteneriat reprezintă consolidarea relației de colaborare dintre Centrul de Inginerie Bosch din Cluj și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Totodată, este un pas prin care extindem parteneriatul nostru în beneficiul comunității locale și al companiei. Viitorul companiei noastre are la bază nu doar actualii, ci și viitorii angajați bine pregătiți pentru era digitalizării, a industriei, lucrurilor și serviciilor conectate.Inteligența artificială, știința datelor, ingineria și gestionarea volumelor mari de date în domeniul mobilității și industriei conectate sunt proiecte strategice pe care compania le derulează la nivel global și în Centrul de Inginerie Bosch din Cluj. Proiectele inovatoare pe care le dezvoltăm la Cluj contribuie la viitorul mobilității – o mobilitate automatizată, sigură și sustenabilă. În acest sens, avem posibilitatea de a oferi studenților atât know-how tehnic și științific, cât și cel mai bun cadru de învățământ practic pentru a-i familiariza cu proiecte din domeniul transformării digitale a industriei auto și tehnologie de ultimă oră.”
Prof.univ.dr. Adrian Petrușel, decanul Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Această colaborare, ce sperăm să fie un exemplu de reţetă de câştig de tipul Win-Win, demonstrează că, atunci când există viziune şi determinare, nu există nicio piedică în realizarea unui parteneriat orientat spre performanță și profitabilitate ȋntre instituțiile de învățământ superior şi industrie. Facultatea de Matematică şi Informatică este şi va rămâne şi pe viitor deplin angajată ȋn susţinerea celei mai de succes industrii a Clujului, industria de IT & C.”
Analiză KeysFin: Ce se întâmplă cu businessurile românești? cel mai mic număr de insolvențe din istorie (6,5 mii), număr record de entități active (1,36 milioane) și echilibru între numărul de companii nou create și cele închise în 2019
România se apropie de finalul ciclului de creștere postcriză, potrivit ultimelor date primite de la Registrul Comerțului și interpretate de analiștii KeysFin în studiul „Trending Business”. Astfel, în 2019, România a ajuns la performanța de a avea cel mai mic număr de insolvențe din istorie (6,5 mii), respectiv cu 27% mai mic față de 2018 și cu 67% față de 2009. De asemenea, o altă cifră record este și cea a entităților economice active (companii și PFA-uri), de 1,36 milioane de entități în România în 2019.
„Economia românească dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creștere postcriză. De la maximul istoric de 29,6 mii de insolvențe atins în 2013 scăderea din 2019 este de 78% și estimăm că odată cu decelerarea economiei ar putea reprezenta minimul ciclului, urmând să se stabilizeze în jurul pragului de 6.000 în 2020”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COMPANII NOU-CREATE ȘI A CELOR ÎNCHISE ÎN 2019
În 2019, în România au fost înființate 134,2 mii de entități economice, pe când numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135,7 mii, sporul natural fiind așadar unul ușor negativ.
Casa amenajată cu inteligenţă
Dragoş Bonea a creat şi a dus în poziţia de number one pe piaţa de la noi şi de laureat internaţional o convergenţă de business, design, arhitectură, inginerie, artă, educaţie: compania Delta Studio, reper în domeniul amenajărilor interioare. Fără să găsească neapărat că e momentul unei retrospective, ci numai pentru că l-am întrebat, îşi aduce aminte că în urmă cu 30 de ani era student la Aeronave şi visa la o carieră în domeniu: „Opțiunile pe vremea aceea erau doar în România. După vacanța de iarnă din 1989, devenise posibil și Occidentul. În anii următori, pe măsură ce industria aeronautică românească se dezintegra, acesta a rămas unica opțiune viabilă. Majoritatea colegilor mei au mers în acea direcție. Eu am preferat să rămân în țară și să devin antreprenor, fără a avea nici pregătire, nici experiență, nici capital, nici susținere, înconjurat însă de oportunități. Am demarat propria afacere, Delta Studio, acum 23 de ani, în domeniul amenajărilor interioare: de la import și distribuție de materiale la propria rețea de magazine și fabrică de mobilă și până la proiecte complete – design, materiale, execuție. Am parcurs perioade favorabile, dar și defavorabile, cum a fost criza din 2008-2009. Sunt atașat de afacerea mea și în sensul bun, poate și în sensul rău al cuvântului. Am refuzat în 2007 o ofertă de preluare la o valoare cu mult peste ce visasem și în 2009 am fost la un pas de a pierde totul. Am reușit să redresez, iar acum, bazându-mă pe experiența acumulată și pe echipa pe care am reușit să o formez, sunt foarte optimist privind înainte”.
Ziua Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, aniversarea profesorului Momcilo Luburici
Instituție emblematică pentru ceea ce poate să reprezinte investiția privată în educația și cercetarea de înalt nivel, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a celebrat la 10 februarie Ziua Universității – ziua de naștere a profesorului universitar doctor Momcilo Luburici, președintele UCDC, fondator al Universității. Evenimentul a avut în acest an o valoare deosebită, fiind înscris în suita manifestărilor prin care este marcată împlinirea a 30 de ani de la înființarea Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”. Anvergura participării a fost pe măsură, prin prezența unor personalități din mediul academic și din mediul de business, din aria politicii, din știință și cultură, ca și din corpul diplomatic.
Președintele interimar al Senatului României, Titus Corlățean, a elogiat efortul creator al fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, prof. univ. dr. Momcilo Luburici și prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, datorită cărora „Universitatea a crescut frumos de-a lungul anilor, iar meritul fondatorilor este cu atât mai mare, cu cât a avea vocația de a ridica o școală înseamnă un lucru extraordinar în lumea de azi, când alții mai ales dărâmă”. Titus Corlățean i-a înmânat profesorului Momcilo Luburici Placheta Senatului României în semn de apreciere „pentru tot ceea ce face pentru spiritul universitar din România”.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a adresat de la Bruxelles fondatorilor Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, tuturor participanților la reuniunea festivă, cu o evocare a personalității marelui om politic și de cultură care rămâne Cantemir, „un geopolitician cum puțini au fost în istorie”. În cadrul solemn al evenimentului, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu a dat citire Hotărârii Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” prin care Mircea Geoană este distins cu Premiul Cantemir, recunoaștere a valorii și ținutei științifice și umane, prevăzut a fi acordat unui număr de numai 30 de personalități de-a lungul timpului.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților, președintele Consiliului Național al Rectorilor și președinte al Agenției Universitare a Francofoniei, a evidențiat felul în care Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” răspunde cerințelor majore de colaborare cu mediul socio-economic și de internaționalizare.
La rândul său, președintele Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României, profesorul Liviu Marian Pop, a apreciat perseverența Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a fondatorilor ei, în a schimba mentalități și a reiterat adevărul potrivit căruia „dezvoltarea învățământului preuniversitar pleacă de la universități. Fără universități, învățământul preuniversitar nu poate exista”.
„Universitatea este o instituție cu cea mai mare importanță socială”, a
accentuat senatorul prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu. „Școala este creuzetul societății de mâine”, a continuat ideea prof. univ. dr. Doina Dimulescu, laureată a Premiului Cantemir.
Focalizând asupra implicării academice, senatorul Cristian Dumitrescu a „dezvăluit” una dintre preocupările la zi ale profesorului Momcilo Luburici: „Cât de repede poate fi implementat sistemul 5G în universitatea Creștină Dimitrie Cantemir”, admirația senatorului fiind pentru „un om care zi de zi gândește spre viitor!” „Întotdeauna, un deschizător de drumuri, un nonconformist”, a completat portretul prof. univ. dr. Dan Oancea.
La tenacitatea creatorilor instituției fondate acum 30 de ani în a se lupta cu lipsa de reglementare, chiar de educație, la nivel social și decizional s-a referit prof. univ. dr. Cristian Cristureanu, rectorul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.
În acest cadru al recunoașterii, încă o dată, a valorii pe care o creează de 30 de ani Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și fondatorii ei, dr. ec.
Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), a înmânat Diploma de Excelență a ASPES și Economistul, acordată „pentru efortul deosebit în organizarea și funcționarea universității, în formarea generațiilor de specialiști și pentru participarea la dialogul asupra problemelor majore ale economiei românești”.
Într-o conexiune panoramică peste timp la nivel intelectual, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a afirmat că „Epoca Luminilor, ilustrată strălucit de Dimitrie Cantemir, continuă să existe în zilele noastre prin oamenii luminați care îndrăznesc să creadă în idealurile lor”, unul dintre ei fiind profesorul Momcilo Luburici. De la primele sute de studenți formați sub spiritul tutelar al lui Dimitrie Cantemir, universitatea întemeiată în 1990 a ajuns la 80.000 de absolvenți, profesioniști în instituții fundamentale la nivelul statului, în companii de elită, în mediul juridic, economic, psihopedagogic. „Am câștigat războiul pentru învățământul superior românesc, iar învățământul și-a asumat misiunea de a împinge societatea românească înainte”, a conchis prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu.
În cuvântul de răspuns, prof. univ. dr. Momcilo Luburici, președintele Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a rememorat momentele de început ale instituției de învățământ superior, fondate împreună cu prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu: „La acea vreme, nu era ușor să începi o universitate privată, nu exista nicio experiență. În 30 de ani, an respectat tradițiile școlii românești și le-am adăugat inițiativa privată. Nu a fost ușor atunci și nici acum nu-i ușor. Trebuie făcut mereu mai mult pentru școala românească. România merită mai mult”.
Foto UCDC
China și România – încotro?
ARTICOL DE
Mariana Nicolae, profesor emerit
Andreea Paul, conf. univ. dr.
Academia de Studii Economice din București
Este un titlu provocator. De ce? Majoritatea contextelor și subiectelor care sunt discutate la început de an 2020 sunt, din păcate, negative și duc, direct sau indirect, spre China. Pentru majoritatea lumii. Coronavirusul, Brexitul și convulsiile pe care le provoacă, punerea sub acuzare și achitarea de către Senatul SUA a președintelui Trump, tehnologia 5G și Huawei, Orientul Mijlociu și problematica lui complexă cu multiple efecte explozive, creșterea Asiei ca megatendință cu implicații politice, economice și, evident, sociale sunt doar câteva teme majore în care se aud sunete acute și stridente. Experții și analiștii strânși în ianuarie la Davos au dezbătut temele majore care confruntă civilizația umană în prezent și au lansat un nou „Manifest Davos 2020”[1]. Ce-și propune acest manifest? Foarte pe scurt, să salveze civilizația umană prin reformarea capitalismului și adoptarea unui posibil model sustenabil care să țină cont de toți purtătorii de interese, inclusiv planeta și ecosistemul în care trăim. Modelul „capitalismului de acționariat” conform căruia scopul unei companii este să-și maximizeze profitul este deja depășit moral. Modelul „capitalismului de stat”, care lasă în seama guvernului direcțiile dezvoltării economice, aparent în piețele emergente și în China, este contestat.
Ce ne propunem prin urmare în acest articol? Să vedem cum participă România la discuțiile și temele internaționale complexe și care sunt opțiunile ei față de China. Este oare o discuție necesară? Probabil că da, dacă Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, consideră că UE trebuie să abordeze serios și credibil actorii globali ai lumii de azi: SUA, China și Rusia[2]. Este timpul ca și România să facă același lucru.
Relațiile României cu China sunt paradoxale. În ciuda presei oficiale care consideră că România ar trebui să se concentreze pe lumea vestică, în special pe NATO, există un interes individual autentic pentru țara cu una dintre cele mai dinamice economii din lume, amplificat de tentația inevitabilă a prețurilor încă mici și a unei calități superioare, precum și de atitudinea pragmatică a românilor în general și a oamenilor de afaceri în special. Nicolae[3] arată că încă există suficient capital de fond comercial și empatie la diferite niveluri în China față de România ce ar putea fi folosite în mod mult mai pragmatic în folosul oamenilor din ambele țări care în 2019 au celebrat 70 de ani de relații diplomatice.
Dar valorizarea fondului comercial nu se poate efectua la nivel individual, și nici măcar la nivel instituțional. Trebuie să existe suficient sprijin oficial, politic și administrativ, pentru dezvoltarea relațiilor de afaceri cu orice spațiu. Există unele semne bune în evoluția comercială dintre China și România (fig. 1) și numeroase întâlniri de ordin politic și acorduri semnate. Există, de asemenea, și câteva povești de succes importante ale unor investiții străine directe ale Chinei în România, cum ar fi Huawei Global Service și Global Network Operation Centres din București, care oferă suport tehnic pentru implementarea serviciilor din Europa.
Legea chineză privind „investițiile străine” va aduce un și mai mare sentiment de satisfacție întreprinderilor externe
La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare „Legea investițiilor străine din Republica Populară Chineză”. Ca o nouă lege de bază în domeniul investițiilor străine, formularea și punerea în aplicare a acestei legi reprezintă sarcina deschiderii instituționale a Chinei, care nu numai că va promova în continuare o nouă rundă de deschidere a Chinei la nivel înalt către lumea exterioară, ci va aduce și un sentiment de satisfacție mai mare întreprinderilor străine care intră pe piața chineză, inclusiv România.
Pentru a înțelege legea investițiilor străine, putem începe cu modelul „1+2”, unde 1 se referă la modul de gestionare a tratamentului național de prestabilire și a listelor negative, iar 2 se referă la promovarea investițiilor străine și la protecția intereselor străine.
Implementarea completă și aprofundată a tratamentului național de preadmitere, plus a listelor negative, reprezintă principala manifestare a liberalizării investițiilor
Înainte de accesul la investiții, investitorii străini se pot bucura de un tratament nu mai puțin favorabil decât investitorii autohtoni, ceea ce va îmbunătăți mult comoditatea investițiilor și afacerilor în China. Modul de gestionare a listelor negative înseamnă „acces liber cu excepția cazului în listă”, anulează sistemul de aprobare de la caz la caz anterior și simplifică foarte mult procesul și timpul investițiilor. Cea mai recentă listă negativă, publicată în noiembrie anul trecut, a eliminat încă 20 de interdicții și restricții, a continuat să deschidă sectoare precum agricultura, mineritul, industria de fabricare și servicii, a permis dețineri de investiții străine și proprietăți unice în mai multe domenii, creând mai multe oportunități de dezvoltare pentru investitori din întreaga lume.
Promovarea investițiilor întreprinderilor străine prin egalitate și servicii
Noua lege se concentrează pe principiul atitudinii egale și asigură faptul că întreprinderile străine participă la concurența pieței în mod egal. De exemplu, întreprinderile cu investiții străine pot aplica în mod egal diverse politici de stat care sprijină dezvoltarea întreprinderilor, pot participa la formularea standardelor în condiții de egalitate și pot participa la activități de achiziții guvernamentale în condiții de egalitate. În același timp, China va stabili și îmbunătăți sistemul de servicii pentru investiții străine și va oferi investitorilor străini și întreprinderilor cu investiții străine sfaturi și servicii cu privire la legi, reglementări, politici, măsuri, proiecte de investiții și alte aspecte. Departamentele guvernamentale, în conformitate cu principiul comodității, eficienței și transparenței, vor simplifica procedurile, vor îmbunătăți eficiența, vor optimiza serviciile guvernamentale și vor îmbunătăți în continuare nivelul serviciilor pentru investiții străine.
GRUPUL INSPIRA FOOD MIZEAZĂ PE INOVAȚIE CULINARĂ ȘI REINVENTEAZĂ MÂNCAREA LA PACHET
București, 9 martie 2020. Grupul Inspira Food, jucător important pe piața lanțurilor de restaurante care folosesc ingrediente sănătoase din surse controlate, deține brand-urile Pagaia și Q’s Inn și își extinde liniile de business cu un nou concept creat printr-un exercițiu unic de cercetare și inovație culinară, pentru a face mâncarea luată la pachet mult mai sănătoasă și mai sigură.
„Inspira”, noul brand de „pentru mai târziu”, a fost lansat după un an de cercetări și testări realizate de o echipă mixtă formată din bucătari chefi recunoscuți și specialiști în chimie și siguranță alimentară. În etapa finală, produsele au fost validate prin testări cu ajutorul angajaților, partenerilor și a unui grup de 500 de clienți ai Pagaia și Q‘s Inn.
Inovația culinară Inspira. Aceeași mâncare. Siguranță alimentara 4K.
Echipa de cercetare, coordonată de fondatorul Grupului, a găsit formula prin care mâncarea luată la pachet, odată încălzită, să nu își mai piardă proprietățile nutritive și senzoriale pe care la are atunci când este proaspăt gătită.
“Zilnic, peste 6000 de angajați din companiile din nordul Capitalei mănâncă micul dejun și masa de prânz la Pagaia și Q’s Inn. Dintre aceștia, peste 50% iau la pachet mâncare pentru mai târziu, sau pentru colegi. Totuși, mâncarea la pachet se comportă diferit deoarece nu se menține la peste 62oC, cea caldă, sau sub 5oC, cea rece, așa cum este păstrată în vitrinele specializate. În acest interval de temperatură se creează un mediu favorabil dezvoltării microorganismelor, ceea ce se poate întâmpla pe durata livrării. Exact această problemă de siguranță alimentară ne-a determinat să dezvoltăm linia Inspira, pentru a răspunde unei nevoi reale a pieței și din responsabilitate față de clientul final. Am inovat noi tehnici ale procesului de pregătire și păstrare. De exemplu, preparate precum piureul sau mămăliga își pierd textura după răcire, iar noi am investit peste trei luni în cercetare și testare pentru ca acestea să revină, după încălzire, la proprietățile senzoriale ale unui preparat proaspăt gătit. Cel mai important, printr-o asumare constantă a rolului nostru în societate, am reușit să oferim mâncare sănătoasă, prin controlul atent al surselor din care provin ingredientele. Mâncarea sănătoasă, atunci când faci volum, este o promisiune ambițioasă”, declară George Dudună, fondator al grupului Inspira Food.
Spre deosebire de produsele preparate pentru a fi consumate imediat în Pagaia sau Q’s Inn, pentru linia Inspira, preparatele sunt gătite din aceleași ingrediente, iar apoi, cu ajutorul unor chillere profesionale, sunt răcite rapid prin monitorizarea temperaturii, și ambalate în atmosferă protectoare, astfel încât toate proprietățile nutriționale, senzoriale (gustul, mirosul, textura) și de siguranță alimentară, să fie păstrate până la câteva zile, fără a fi nevoie de aditivi sau de conservanți suplimentari.
Ready-meal între 2 categorii. Inspira deschide o nouă piață.
În România, piața de ready-meal este formată din două categorii de jucători.
Din prima categorie fac parte furnizorii care oferă opțiuni mass market și folosesc ingrediente care le permit menținerea unor prețuri competitive, pentru a fi prezenți pe rafturile magazinelor.
Cea de-a două categorie este cea de healthy food, formată din mulți jucători de nișă, care propun opțiuni sănătoase, la prețuri mai ridicate, dintre care mulți vând doar online. Adesea meniurile sunt limitate ca diversitate, iar o parte dintre jucători se poziționează pe o zonă de sprijin în diete.
„Inspira deschide o piață nouă, cu mâncare din ingrediente foarte sănătoase, de origine controlată, însă la prețuri accesibile. Putem face acest lucru pentru că am inovat și investit continuu în restaurantele noastre. Lucrăm cu furnizori din toată lumea, inclusiv producători locali, care ne livrează ingrediente de calitate. În curând, vom produce chiar noi o mare parte dintre legumele folosite în preparatele Inspira Food, ceea ce ne va permite menținerea unor prețuri competitive, dar și creșterea calității. Deja realizăm zilnic volume mari, avem un istoric solid, deci suntem obligați să inovăm și să ne documentăm constant. Pasul către Inspira, mâncare la pachet, a venit ca o extindere a unui business existent. Pentru ca mâncatul sănătos să devină normalitate este necesar ca prețul să fie accesibil”, explică George Dudună.
Clientul care vine la Pagaia și Q’s Inn și ia „pentru mai târziu” are o viață activă, un program încărcat și nu are timp să gătească. Este totodată o persoană care se documentează, călătorește și are standarde culinare sănătoase.
Mâncarea bio are în general prețuri mai ridicate, însă Grupul Inspira Food a mizat încă de la fondare pe mâncare sănătoasă la prețuri accesibile.
Linia Inspira va ajunge la un număr de minimum 50 de variante din mai multe categorii, inclusiv produse vegetariene. Pentru următoarea perioadă, produsele pot fi achiziționate din locațiile Pagaia și Q’s Inn, deoarece compania își dorește în prima etapă să obțină feedback zilnic din partea clienților, urmând deschiderea de noi canale de distribuție, inclusiv vendo și online. Pentru anul 2020, Grupul Inspira Food estimează venituri de peste 5 mil lei din linia Inspira.
DESPRE INSPIRA FOOD SA
Fondată în anul 2016, societatea Inspira Food SA deține în prezent 4 locații, Pagaia și Q’s Inn, în zona de nord a Capitalei, cu o clientelă de circa 6000 de persoane pe zi și o echipă formată din 150 de profesioniști. Zilnic, chefi renumiți precum Orlando Zaharia, Florian Lazăr, Daniel Bârsan și mulți alți angajați pasionați sunt implicați de conducerea companiei în realizarea preparatelor. Inspira Food Group a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 30 mil lei în creștere cu 110% față de anul 2018.
Balanta se inclina in favoarea chiriasilor
București, 9 Martie 2020: Stocul de spaţii de birouri din București a ajuns, anul trecut, la aproape 2,7 milioane de metri pătrați, în creștere cu 12% comparativ cu anul precedent. Alți 700.000 de metri pătrați ar putea fi livrați în următorii doi ani, adică un plus de 25% la stocul actual de birouri, ceea ce va crește competiția pentru atragerea de noi chiriași, arată raportul anual lansat de compania internațională de real estate Colliers. Chiriașii vor fi astfel într-o poziție de forță în negocieri, iar rata de neocupare este estimată să urce ușor, la 12-13%, până la sfârșitul acestui an.
Peste 365.000 de metri pătrați au fost închiriați în 2019, în creștere cu aproximativ 12% față de anul precedent, ca urmare a expansiunii chiriașilor existenți, a intrării de noi chiriași pe piață sau a relocării anumitor chiriași în clădiri moderne de birouri. Totodată, au fost semnate contracte de închiriere pentru alți 144.000 de metri pătrați în clădiri care vor fi livrate în 2020 și în anii următori.
Suprafața noilor spații de birouri livrate în 2019 a fost de aproximativ 286.000 metri pătrați, aproape dublu față de cei 150.000 de metri pătrați livrați în 2018, dar sub estimarea inițială a consultanților Colliers, de 360.000 de metri pătrați, deoarece două proiecte mari au fost amânate pentru acest an.
Zona de Centru-Vest a Capitalei a fost, de departe, cea mai activă, cu aproape 100.000 de metri pătrați de spații noi de birouri în 2019, ceea ce înseamnă peste o treime din livrări. Rămâne crescut interesul și pentru dezvoltări office în centrul Capitalei, în zona CBD (Central Business District) sau în aria Floreasca – Barbu Văcărescu. Cel mai mare proiect livrat a fost sediul Renault, construit de Globalworth în zona de vest (47.000 mp), urmat de Business Garden Bucharest (peste 41.000 mp), realizat de Vastint, și Expo Business Park (peste 38.000 mp), din zona Piaţa Presei-Expoziţiei, dezvoltat de Portland Trust.
În afara Bucureştiului, în 2019 au fost livrate proiecte totalizând 94.000 de metri pătraţi, trei sferturi fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (37.000 mp) și în Timişoara (35.000 mp), urmate de Brașov (15.000 mp) și Iași (7.000 mp). Anul acesta stocul de spaţii de birouri este estimat să crească cu 150.000 de metri pătrați în cele patru orașe.
2020 se anunță un an bun pentru piața de birouri, consultanții Colliers estimând o cerere în jur de 320.000 de metri pătrați, dintre care 120.000 de metri pătrați suprafață netă. La fel ca în anii trecuți, companiile de IT și cele de servicii financiare vor fi principalii vectori ai cererii și în 2020.
”Valul de livrări din 2019 se reduce anul acesta la 200.000 de metri pătrați, dar cu o revenire spectaculoasă în 2021, când dezvoltatorii promit aproximativ 500.000 de metri pătrați, un maxim istoric. Astfel, crește competiția între dezvoltatori, dar și între aceștia și proprietarii de clădiri moderne, care au pierdut prin relocări, doar anul trecut, chiriași care ocupau 140.000 de metri pătrați. Chiriașii vor fi cei care se vor bucura de oportunități, pentru că Bucureștiul începe să devină o piață a chiriașilor de clădiri de birouri. Va crește competiția pentru atragerea de noi chiriași, inclusiv în detrimentul proprietarilor de clădiri mai vechi, unele aflate în poziții foarte bune, dar care au fost construite de dezvoltatori fără experiență și care nu au investit în îmbunătățiri tehnice. Rata de neocupare ar putea ajunge la 12-13%, în creștere față de 10,5% în 2019”, explică Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory Colliers International.
Chiriile pentru birouri se mențin relativ stabile, la 18 euro pe metru pătrat în București în clădirile premium din cele mai bune zone (și o medie în zona a 14 euro pe metrul pătrat), respectiv între 11 – 14,5 euro pe metru pătrat în alte centre din țară. România are un randament investițional de 7% pentru cele mai bune clădiri de birouri (cu potențial să coboare în 2020), în timp ce în țările din regiune randamentele se situează chiar și cu 3 puncte procentuale mai jos: 4% în Praga, 4,5% în Varșovia și 5% în Budapesta.
Din perspectiva proprietarilor, normalizarea activității se realizează într-un moment în care livrările încetinesc, 2020 având programate livrări de aproximativ 200.000 metri pătrați. 2021 arată însă mult mai aglomerat, promisiunile dezvoltatorilor totalizând aproximativ jumătate de milion de metri pătrați în noi suprafețe închiriabile. Având în vedere realitățile pieței, consultanții Colliers se așteaptă ca o mare parte din aceste livrări programate în 2021 să fie amânate, mai ales dacă dezvoltatorii nu vor reuși să găsească chiriași ancoră.
Investițiile în clădirile de birouri din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar, în prezent, principalii diferențiatori țin de calitate. Dezvoltatorii imobiliari acordă o atenție sporită mediului înconjurător prin dezvoltarea de proiecte sustenabile, eficiente din punct de vedere al consumului de energie și apă, pentru care obțin certificări verzi care atestă niveluri tot mai înalte. În completarea acestora, standardul WELL vine și îndreaptă atenția de la impactul clădirilor asupra mediului construit la impactul pe care acestea îl au asupra sănătății și stării de bine a oamenilor care le ocupă. În România, acest fenomen este în fază incipientă, iar Colliers International este prima companie de consultanță imobiliară cu o echipă de specialiști WELL; compania a obținut precertificarea WELL pentru clădirile 2 și 3 ale proiectului Campus 6 dezvoltat de Skanska.
Standardul WELL Building este primul sistem care asigură o interacțiune sănătoasă a ocupantilor unei clădiri cu spațiul în care trăiesc; a fost lansat în 2014 în SUA de către International WELL Building Institute, fiind conceput în așa fel încât să completeze sistemele de certificare verde precum LEED sau BREEAM. Spațiile certificate WELL sunt proiectate să îmbunătățească nutriția, activitatea fizică, dispoziția, modelele de somn, productivitatea și performanța oamenilor care lucrează, trăiesc sau merg la cumpărături în ele; calitatea aerului și a apei potabile, calitatea luminii naturale și artificiale ar trebui optimizate, iar spațiul ar trebui să fie mai confortabil pentru a susține sănătatea cognitivă și emoțională prin design și tehnologie.
Despre Colliers International
Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesacorporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.
Acordul Verde European – mit sau realitate?
Energia a fost importantă încă de la fundamentarea proiectului Uniunii Europene, atunci când statele membre fondatoare (Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda și Luxemburg) au creat Comunitatea Cărbunelui și Oțelului (CECO), în anul 1951. Atât CECO, cât și Tratatul Euratom privind instituirea unei Comunități Europene a Energiei Atomice (1957) au abordat cu precădere importanța a două surse de energie – cărbunele și energia nucleară. Ulterior, rolul decisiv al petrolului, al gazelor naturale și a energiei electrice a menținut energia în topul agendei economice și politice a Comunității generând o intensificare a activității de reglementare la nivel comunitar, în scopul creării unei piețe energetice europene, dar și a elaborării treptate a unei politici energetice la nivelul UE. Câțiva ani mai târziu, în 2007, prin Tratatul de la Lisabona, sectorul energetic a căpătat o bază juridică, iar UE a dobândit competențe partajate cu statele membre. În anul 2011, Comisia Europeană a lansat comunicarea privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperare internațională, ceea ce a marcat totodată și formalizarea dimensiunii externe a politicii UE privind energia. Crearea unei dimensiuni externe a politicii UE pentru energie a fost realizată atât în scopul unei mai bune coordonări în rândul statelor membre, cât și pentru consolidarea profilului UE în relația cu partenerii externi. Măsurile de combatere a schimbărilor climatice și îngrijorările generate de acest fenomen au apărut mai târziu.
În prezent, energia și schimbările climatice sunt abordate în strânsă legătură, pornind de la faptul că producția de energie – în principal prin arderea combustibililor fosili și consumul de energie – în industrie, în rândul gospodăriilor și în sectorul transporturilor generează o cantitate semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră.
Europa cunoaște o trecere de la un sistem energetic bazat pe combustibili fosili la un sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon, digitalizat și orientat către consumator.
Dinamica deosebit de activă a sectorului energetic la nivel mondial a determinat schimbări majore generate de factori precum implementarea unor politici de combatere a fenomenului de încălzire globală (de exemplu, semnarea Acordului de la Paris la sfârșitul anului 2015, prin care statele semnatare și-au asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră) sau adoptarea de noi tehnologii.
Inovatorii anului 2020
UiPath reprezintă mai mult decât liderul global în domeniul RPA (robotic process automation), UiPath reprezintă modelul de care generații de antreprenori români aveau nevoie pentru a-și scala inovațiile în domeniul tehnologiei la nivel european și global; iar anul 2019 nu a dus lipsă de antreprenori care și-au propus să depășească bariera națională și să gândească global, poate și datorită lui Alexandru Mihailciuc, global head of pre-sales la UiPath – Robotic Process Automation, unul dintre cei mai implicați mentori ai InnovX.
Iată mai jos câteva companii de care sigur veți auzi în 2020:
indexAR este o companie de inovare în domeniul AR (Augmented Reality) fondată de Răzvan Boldis, antreprenor din grupa de Startups a InnovX în 2019. Pentru el anul finalizat a fost un adevărat roller-coaster deoarece a trebuit să se mute din Timișoara în București peste noapte, pentru a participa la programul InnovX. Repere:
- Roadshow național împreună cu BCR pentru promovarea programului Startup Nation cu sprijinul mentorului InnovX Ana Crețu – head of social banking la BCR;
- Participarea la Europe Conference, organizată de Startup Grind la Londra;
- Dezvoltarea a două soluții de AR pentru Banca Comercială Română: Startup Nation și Școala de Bani;
- Înscrierea în programul Microsoft IP Co-sell Ready și participarea la conferința globală Microsoft Inspire din Las Vegas, SUA, unde a fost introdus de către mentorul InnovX Bogdan Ștefan, tech & innovation advisor;
- Pregătirea unei experiențe AR de prezentare a Forumului Anual al Plăților organizat de Banca Națională a României;
- Participarea la VRDays Amsterdam, cea mai importantă conferință de VR din Europa (unde a avut stand de
- expoziții datorită lui Jean Philippe Sangare, președinte al Swiss Society for VR, mentor și partener al InnovX);
- Acceptarea indexAR în programul Microsoft for Startups;
- Selectat de European Center for Services, Investments and Financing, ECSIF, la Startup Grind Global Conference în Silicon Valley, unde va lansa în premieră mondială un produs inovator scalabil la nivel global dezvoltat în urma câștigării unui grant de CDI în cadrul celui mai competitiv program european: Horizon 2020 SME Instrument, cu sprijinul mentorului InnovX Gyorgy Bodo, innovation expert la ECSIF. Produsul de AR va utiliza platforma de cloud Microsoft Azure și va utiliza Microsoft HoloLens.
iziBAC este o companie de edtech fondată de Raluca Bacinschi-Stratulat, antreprenor din grupa de Grinders a InnovX în 2019. Pentru ea 2019 a fost un an de consolidare la nivel național și de extindere globală a soluției dezvoltate. Repere:
- Dezvoltarea împreună cu Banca Comercială Română a unei platforme de edtech cu ajutorul mentorului InnovX Anca Luca – senior brand manager la BCR și business grower @BCR – InnovX Accelerator;
- Câștigarea locului doi în cadrul conferinței Europe – Asia Connect, organizată de Startup Grind în Tbilisi, Georgia;
- Nominalizată la categoria Women in Tech de un juriu internațional de investitori din Silicon Valley;
Dacă vârsta de pensionare ajunge la 70 de ani, cât crește șomajul în rândul tinerilor?
Atunci când s-a vorbit c-o jumătate de gură de mărirea vârstei de pensionare la 70 de ani, m-am întrebat de ce 70 și nu 75,56, 72,11 la bărbați și 79,07 la femei. Dacă vârsta de retragere ajunge la același nivel cu speranța de viață, politicienii nu mai au absolut nicio responsabilitate, ba crește în acest fel și PIB pe locuitor.
Ca să surprindem fenomenul, sistemul piramidal pay-as-you-go se bazează pe contribuțiile lucrătorilor activi, care se constituie în pensii și față de care poartă răspunderea clasa politică. Bineînțeles că dacă fiecare economisește pentru el și nu pentru alții n-ar fi trebuit să tot urce vârsta de pensionare pentru ca politicienii să încerce apoi să fie responsabili față de cât mai puține persoane prin majorarea vârstei.
Problema este însă că tot mărindu-se vârsta la care ies oamenii la pensie crește șomajul în rândul tinerilor. Dar această chestiune nu-i pasionează prea mult pe oamenii politici, pentru că nu față de aceștia au ei obligații și atunci îi sacrifică pe cei tineri.
În România, de pildă, șomajul văzut ca întreg se plasează mult sub media europeană, însă cel în rândul tinerilor e de patru ori mai mare ca rată și peste media comunitară. Nu avem nivelurile duble față de media UE din Grecia, Spania și Italia, dar e destul de mare pentru ca migrația în străinătate să se producă la noi încă de pe băncile școlii. Deși chiar dacă termină o universitate în străinătate și doresc să profeseze în domeniu, românii și ceilalți estici tot nu-și găsesc de lucru și atunci generează start-up-uri.
Și una peste alta, la nivel național și regional mai intervine și salariul minim, care condiționează angajatorul să-i atribuie tânărului absolvent o sumă de bani care n-are legătură cu pregătirea și productivitatea sa. Așa că mai bine nu-l angajează. Situație care-i avantajează pe cei aflați deja în sistem, în dauna celor nou-intrați.
Nu înseamnă că România nu se confruntă cu o anomalie. Pe de o parte, procesul de îmbătrânire se accentuează. Pe de alta, tinerii nu prea reușesc să le ia locul celor mai în vârstă. Pentru un manager e mai ieftin să înlocuiască munca necalificată, cauzată de slaba pregătire sau lipsa de experiență, cu aceea calificată a actualilor angajați, cărora le poate mări salariile și le poate cere o productivitate mai mare.
E limpede, cunoștințele dobândite pe băncile școlii nu-l ajută pe tânărul absolvent. Dovadă stă faptul că, la nivelul Uniunii Europene, recunoscută pentru salariile minime generoase, 40% din tineri sunt angajați vânzători, chelneri sau personal hotelier. Sunt însă state în est, precum Polonia, unde rata șomajului în rândul tinerilor s-a micșorat de la 40% la 12%. E adevărat că până la 6%-9%, nivelul din Germania, Olanda sau Austria, e cale lungă. Și Cehia sau Slovenia se plasează în acest interval, ca dovadă că e important și cât de restructurată e o economie. Este adevărat că România a fost constrânsă să mai apeleze la tineri în condițiile în care s-a confruntat cu plecări masive în străinătate, deși probabil că nu matematicieni și fizicieni s-au angajat într-o țară în care cel mai mare angajator e un retailer. Dar important de zis este că, pe ansamblu, șomajul în rândul tinerilor e mare în Europa, dublu cât în Statele Unite.
Ca să rezolve problema celor față de care aveau obligații, politicienii europeni au sacrificat viitorul, cu precizarea că și în aceste condiții, în care vizează perspectiva pe termen scurt, de regulă între un mandat și altul, se pot confrunta cu dificultăți. Pay-as-you-go nu e funcțional în context de criză, pentru că are nevoie de un număr stabil de angajați cărora să le tot crească salariile. De războaie nici nu poate fi vorba, deoarece atunci sistemul piramidal pur și simplu intră în colaps. Iată deci de ce e nevoie ca fiecare să cotizeze pentru el!
În fine, Adam Smith a postulat că principala condiție pentru prosperitatea unei țări este creșterea numărului locuitorilor săi. Iar populația și economia pot crește pe seama sporului natural, dar și artificial – pe baza imigrației. De aceea UE a integrat în 1973 Irlanda, țară care avea o rată a fertilității (copii născuți de o femeie pe parcursul vieții) dublă față de media celor 11 state care compuneau Uniunea: 3,9. Iar în 1981 și 1986, când rata scădea la 1,5, venea rândul aderării Greciei, Spaniei și Portugaliei – țări în care femeile aduceau pe lume doi copii.
Firește că valurile de extindere au conferit conducătorilor Vestului suficient răgaz pentru a elabora o strategie demografică și trecerea de la o dezvoltare extensivă la una intensivă, însă ei au preferat, mai departe, să birocratizeze și să hiperfiscalizeze Uniunea. În locul unei piețe unice, așa cum visa Winston Churchill, a ieșit doar o uniune vamală. Cu mențiunea că traiul subvenționat i-a făcut pe greci și spanioli să ajungă din frunte la coada ratei fertilității. Mai mult, potențialul viitorului pentru motivele egoiste ale prezentului a fost grevat în aceste țări, ca și în Italia, nu doar de șomajul masiv în rândul tinerilor, derulat în paralel cu creșterea vârstei de pensionare, ci și de supraîndatorare.
Am tot reluat ideea că Brexitul a vrut să sugereze clasei politice corupte din UE că a venit momentul să se restaureze reperele capitaliste, piețele și respectul față de proprietatea privată. Și am adăugat că acesta urmărește ancorarea caracterului europenilor și eliminarea discreționarismului.
Acum, dacă tot am pomenit de Churchill, cu atât mai mult e bine de subliniat că Brexitul reprezintă o reacție la corupția din Europa continentală și se poate face o paralelă cu retragerea de la Dunkerque.
Dar la fel de important este de amintit de influența exercitată de Rusia asupra Europei, fiindcă aceasta a răspândit într-o mare parte a Uniunii modul ei de a fi. Scriam la un moment dat că spre deosebire de socialismul suedez, olandez, danez, britanic sau elvețian, cel sudic rezonează cu acela din Federația Rusă. La fel se întâmplă însă și-n Germania, care folosește condițiile economice pentru a-i subjuga pe alții și din acest motiv socialismul e de tip leninist.
Și explicam că socialismul rusesc, ce încearcă să domine UE, seamănă mult cu feudalismul. Niște caste, oligarhii, pun mâna pe putere și se organizează în afara piețelor. Privilegiile se moștenesc ca în Evul Mediu într-o lume corporatistă ajunsă așa cu reglementări și prin intervenționismul statului. Realocarea resurselor se numește redistribuire și o face bugetul, nu piața. Și ca întotdeauna când diviziunea muncii și cooperarea pașnică suferă, coerciția face să fie activ în societate cultul violenței.
„The Economist” nota, la rândul său, că UE e sufocată de fenomenul marionetelor politice: „Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-ați putea aștepta în Europa. Șoferii de pe bancheta din spate cârmuiesc Polonia, România și Cehia în direcția greșită”.
Fără a uita să precizeze că: „Europenii s-au obișnuit să aibă de-a face cu șoferii de pe bancheta din spate, atunci când Vladimir Putin a condus Rusia în calitate de prim-ministru în 2008-2012, în timp ce omul bun la toate, Dmitri Medvedev, a ținut cald tronul prezidențial”.
Ca să rezum, Rusia a răspândit în întreaga Uniune Europeană modelul ei, în loc să o facă UE cu Federația. Iar una ca asta îi nemulțumește pe britanici, care își justifică decizia de a părăsi spațiul comunitar prin aceea că ei nu discută cu marionete.
Regatul Unit nu are nemulțumiri legate de socialism în sine, ci cu acel tip practicat în țările mediteraneene, estice și Germania. Ocazie cu care sunt nevoit să-l readuc în discuție pe Vilfredo Pareto pentru a remarca diferențele de viziune. În societățile capitaliste există „mobilitate socială”, circulația elitelor. În vârful scării sociale persoanele sunt bogate și importante din punct de vedere politic, dar aceste persoane – aceste elite – sunt mereu altele. Spre deosebire de feudalism, când aristocrații dețin averi importante sute de ani, independent de calitățile, talentele, caracterul sau morala lor.
La fel ca în feudalism, în spațiul menționat se cultivă iobăgia. Deosebirea dintre UE și Rusia e doar aceea că prima e condusă de seniori care se prevalează de republici prezidențiale, pe când, la ruși, stăpânii feudelor sunt, la rândul lor, controlați autoritar de un țar. La ei e republică prezidențială și poate că e un model ceva mai reușit în măsura în care „împăratul” își asumă.
Oricum ar fi România, e posibil să fie un experiment, pentru ca Rusia să vadă diferența dintre o republică parlamentară și una prezidențială.
Închei reamintind că spuneam la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, că lui Nicolae Ceaușescu – unul dintre promotorii socialismului de inspirație rusească – i-ar fi plăcut în UE, fiindcă e imposibil ca citind 3-4 sloganuri europene să nu ne amintim de vreunul din vremea lui. Ceea ce pentru noi constituie un complex de superioritate față de irlandezul sau olandezul neinstruit, care abia acum învață ce-i socialismul.
Sigur că și reciproca e adevărată. Ceaușescu a zis că, în România, capitalismul se va întoarce când o face plopul pere și răchita micșunele. Aplauze! Scandări! Însă șomajul în rândul tinerilor trădează feudalismul.
Vor construi fondurile de pensii private autostrăzi?
Posibilitatea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul 2) de a investi și în proiecte de infrastructură i-a făcut pe nu puțini să mă întrebe dacă putem spera ca, în lipsa statului, fondurile de pensii private ar putea construi autostrăzi.
În primul rând, trebuie explicat noul context. Conform ultimelor schimbări legislative, fondurile de pensii private Pilon 2 vor putea investi în trei clase noi de active: fonduri de tip private equity (până la 10%), în acțiuni ale unor emitenți cu expunere la piața imobiliară (până la 3%) și în infrastructură (până la 15%). O socoteală rapidă pe care unii au făcut-o este: 15% din 13 de miliarde de euro, suma acumulată în Pilonul 2, reprezintă aproape 2 miliarde de euro. Pentru o autostradă care s-ar construi cu 5 milioane de euro pe kilometru, ar rezulta că s-ar putea construi 400 km cu cei 2 miliarde de euro. Așa să stea lucrurile?
Scenariul de mai sus are la origine câteva ipoteze extrem de optimiste. Prima este aceea că toate fondurile de pensii vor fi interesate să investească, iar a doua, aceea că vor investi până la limita maxim permisă. Lucrurile sunt de fapt mult mai nuanțate.
În primul rând, fiecare administrator de fond de pensii are propria strategie de investiții pe baza analizelor de oportunitate pe care și le face. Așa cum o arată rapoartele ASF, chiar și acum, strategiile de investiții nu sunt similare. Există fonduri de pensii cu investiții exclusiv în România, în timp ce altele au investiții și în străinătate. Există fonduri de pensii cu expunere apropiată de 30% pe acțiuni, în timp ce altele au o expunere ușor peste 20%. Un fond de pensii are expunere la aur, altele nu.
Din acest motiv, este greu de spus în ce măsură investițiile în infrastructură vor fi considerate a fi interesante de către toți administratorii. În al doilea rând, o expunere de 15% la o astfel de clasă de active ar fi un demers foarte îndrăzneț. Confruntați fiind cu o nouă clasă de active, investitorii sunt mai degrabă prudenți. Nu riscă sume mari de bani înainte de a înțelege foarte bine cum funcționează investiția făcută și cum vor recupera banii investiți, precum și randamentul aferent. Până la urmă, administratorii de fonduri investesc banii clienților și trebuie să își asume niște riscuri extrem de bine calculate.
Iar din perspectiva riscurilor, istoria nu arată prea bine. România nu prea are cu ce parteneriate public-private să se laude, motiv pentru care orice proiect de acest tip are șanse să fie privit cu scepticism. Iar fondurile de pensii private e puțin probabil să aibă acel apetit de risc care să le facă să experimenteze.
Din acest motiv, probabil că dintre cele trei clase de active, investițiile de tip private equity și cele în fonduri imobiliare vor fi considerate mai atractive, având în vedere oferta bogată și funcționarea testată. Investițiile în companii nelistate prin intermediul fondurilor private equity vor da posibilitatea plasării de bani în sectoare ale economiei care nu pot fi găsite la bursă. Cel mai evident exemplu în acest sens este sectorul de IT, un sector extrem de dinamic format din firme mai degrabă mici și care se finanțează mai ales prin intermediul fondurilor de tip private equity. Ofertele din partea managerilor unor astfel de fonduri pentru administratorii Pilonului 2 sunt numeroase, așa că premisele finalizării unor tranzacții în care să fie implicate și fondurile de pensii sunt favorabile.
Și investițiile în fonduri imobiliare sunt tentante. În general, fondurile de pensii sunt clienți constanți ai unor astfel de fonduri, având în vedere că astfel de investiții pot fi asociate unor instrumente cu venit oarecum fix pe termen lung prin chiriile percepute. Este acel cash-flow constant pe termen lung, care se suprapune perfect peste orizontul de investire pe termen lung al fondurilor de pensii.
Înseamnă aceasta că finanțarea infrastructurii va fi neglijată? Nu neapărat, dar diavolul e în detalii. Emiterea de obligațiuni garantate dedicate finanțării unor proiecte ar putea fi o variantă mai atrăgătoare decât investițiile directe. Administratorii fondurilor de pensii nu au experiență în infrastructură, iar angajarea unor experți nu se justifică pentru niște proiecte punctuale. Crearea unui fond specializat conduși de experți credibili ar putea fi un alt „vehicul” de investire, dar pentru a avea credibilitate mai are nevoie și de un cadru legal stabil care să asigure predictibilitatea randamentelor investiționale pe termen lung.
Ceea ce mă duce la o altă temă: necesitatea unei schimbări importante de mentalitate la nivelul opiniei publice fără de care investițiile în clasele de active de mai sus au șanse mici să se concretizeze. De 10 ani, discuția predilectă legată de fondurile de pensii private a fost legată de performanța lor pe termen scurt. Au performat mai bine decât depozitele bancare? Au performat mai bine decât inflația din anul respectiv? Au avut o pierdere în luna X sau Y?
După aproape 11 ani fondurile de pensii private au demonstrat că au performat excelent și pe termen scurt și mediu și lung. E momentul să le încurajăm să investească cu predilecție pe termen lung, făcând abstracție de volatilitatea pe termen scurt. Modificarea legislației în sensul măsurării performanței pe 5 ani în loc de 2 ani a fost o decizie oportună exact în această direcție.
O astfel de schimbare de mentalitate este extrem de importantă pentru ca administratorii să facă investiții și în clasele de active de mai sus, care dau randamente doar pe termen mediu și lung. Diversificarea investițiilor este în primul rând în interesul participanților. Banii lor sunt investiți astfel în sectoarele economice cele mai dinamice, iar managementul riscului se poate face mai eficient. Fără o schimbare a orizontului de așteptări, activele de mai sus riscă să fie mai degrabă ignorate.
Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 7 februarie 2020
Membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de Administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de Administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de Administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată a evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Referitor la evoluția recentă a prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească în decembrie 2019, la 4,0 la sută, de la 3,8 la sută în noiembrie, urcând astfel deasupra intervalului țintei ceva mai mult decât s-a anticipat. S-a observat că mersul ascendent al dinamicii inflației din ultimul trimestru al anului trecut este atribuibil în principal creșterii variației prețurilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de bază, dar și scumpirii considerabile a fructelor, precum și accelerării inflației de bază.
S-a sesizat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccentuat în mod neașteptat ascensiunea în trimestrul IV 2019, avansând la rândul ei dincolo de limita superioară a intervalului țintei – la 3,7 la sută în decembrie, de la
3,4 la sută în septembrie –, chiar dacă subcomponenta mărfurilor nealimentare a cunoscut o dezinflație ușoară, probabil pe seama unor promoții specifice perioadei. Accelerarea a venit, astfel, aproape integral de pe segmentul alimentelor procesate – în condițiile scumpirii
consistente a cărnii de porc și ale majorării altor prețuri sensibile la mișcări ale cotațiilor internaționale –, dar tendințe ascendente au manifestat și categorii de servicii relevante din perspectiva presiunilor cererii, au remarcat unii membri ai Consiliului, cvasineutralizate însă ca impact de câteva ieftiniri atipice, posibil conjuncturale, survenite în pofida ușoarei slăbiri a leului în raport cu euro.
S-a apreciat că evoluția inflației de bază continuă să indice presiuni inflaționiste semnificative din partea factorilor fundamentali, în concordanță cu dimensiunea, trendul și determinanții poziției ciclice a economiei, precum și cu dinamica costurilor cu forța de muncă. A fost evidențiată în acest context creșterea anuală de două cifre ce a caracterizat costul salarial unitar din industrie în cursul anului trecut, precum și trendul ei continuu ascendent, care s-a prelungit și în ultimul trimestru din 2019, pe fondul deteriorării persistente a productivității muncii, evoluții considerate preocupante de către membrii Consiliului, inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra competitivității unor ramuri. Totodată, s-a arătat că, pe ansamblul economiei, câștigul salarial mediu brut nominal, dar și cel net real au continuat să crească în ultimele luni într-un ritm anual de două cifre, doar marginal încetinit în raport cu trimestrul anterior. S-a convenit că presiunile asupra salariilor vor rămâne relativ ridicate în perioada imediat următoare, fiind evocate situația încordată a pieței muncii și determinanții săi structurali, precum și intențiile mai solide de angajare pe orizontul scurt de timp relevate de sondaje de specialitate, dar și noile majorări aplicate în acest an salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul bugetar, cu potențial de propagare asupra sectorului privat.
Indicative pentru presiunile inflaționiste au fost considerate și relativa accelerare în octombrie-noiembrie 2019 a creșterii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și mărirea ușoară a deflatorului PIB, relevată de noile date statistice aferente trimestrului III, alături de cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt sau chiar în creștere în ultimele luni, evidențiate în cazul unor categorii de agenți economici.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noile date statistice reconfirmă decelerarea mai pronunțată a creșterii economice în trimestrul III, în condițiile unei temperări modeste și sub așteptări a ritmului ei trimestrial, și atribuibilă inclusiv contracției producției agricole, ceea ce implică o creștere suplimentară, neanticipată, a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar și plasarea lui pe o traiectorie ușor mai înaltă decât cea prognozată anterior. Totodată, se reconfirmă accelerarea creșterii cumpărărilor de mărfuri și servicii, au subliniat unii membrii ai Consiliului, cu toate că aportul adus la avansul economic de consumul privat scade ceva mai vizibil decât în evaluarea anterioară – pe seama altor subcomponente –, și este mai consistent depășit de cel al formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală este revizuită în sens ascendent. Noile date relevă însă și o majorare mai pronunțată a impactului contracționist al exportului net, pe fondul reaccelerării mai evidente a creșterii importurilor, în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, reflectată și de reamplificarea dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. La rândul său, deficitul de cont curent continuă să se adâncească în trimestrul III, într-un ritm anual doar ușor încetinit, iar acoperirea lui cu investiții străine directe și transferuri de capital își prelungește deteriorarea – tendințe considerate din nou deosebit de îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului, inclusiv în condițiile în care slăbirea exporturilor s-a asociat cu accentuarea declinului producției industriale, în principal pe seama segmentului auto.
Membrii Consiliului au convenit că pe orizontul foarte scurt de timp gap-ul pozitiv al PIB se va menține probabil în apropierea valorii atinse în trimestrul III 2019, implicit peste nivelurile prognozate în noiembrie 2019, în condițiile în care se anticipează o relativă accelerare a creșterii economice pe ansamblul trimestrelor IV 2019 și I 2020, inclusiv în raport cu proiecția precedentă. Cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată sugerează și o restrângere în trimestrul IV 2019 a decalajului negativ dintre contribuția adusă de consumul privat la avansul economic și cea aparținând investițiilor, au remarcat unii membri ai Consiliului, în timp ce în cazul exportului net e posibilă o diminuare ușoară a aportului negativ, dată fiind temperarea dinamicii anuale a deficitului balanței comerciale în
primele două luni din interval, pe fondul unei pierderi de ritm mai evidente a importurilor în comparație cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent și-a accelerat însă creșterea pe ansamblul celor două luni, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom a continuat să scadă.
Evaluând caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ROBOR și-au conservat în ianuarie ajustarea crescătoare din luna anterioară, iar media ratelor dobânzilor la tranzacțiile interbancare a coborât doar marginal sub rata dobânzii de politică monetară după creșterea înregistrată în decembrie 2019, evoluțiile reflectând, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul mărit al operațiunilor Trezoreriei asupra lichidității de pe piața monetară, alături de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de către BNR. Nivelul IRCC s-a redus însă la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi și-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mișcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia și conduita politicii monetare.
În același timp, s-a observat că rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condițiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziției fiscale, coroborată cu diferențialul considerabil al ratei dobânzii, dar și ca urmare a persistenței sentimentului favorabil pe piața financiară internațională, inclusiv pe fondul deciziilor/așteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE și Fed, și a atitudinii unor bănci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenționat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluții adverse ale mediului internațional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieței financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilență din partea băncii centrale.
Totodată, membrii Consiliului au remarcat că încetinirea ceva mai vizibilă a creșterii creditului privat în luna decembrie 2019 – implicând scăderea mediei ei trimestriale la 7,1 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III – este atribuibilă în principal contracției în termeni anuali a componentei în valută, context în care ponderea în total a creditelor în monedă națională s-a mărit la finele anului trecut la 67,6 la sută.
Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că presiunile inflaționiste sunt anticipate să slăbească vizibil în prima parte a anului curent, pentru ca apoi să cunoască o ușoară reintensificare graduală, ceva mai estompată totuși decât în evaluările anterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se reducă semnificativ în primele luni din 2020, dar să se reînscrie în semestrul II pe o traiectorie lent crescătoare, ce rămâne în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei, ajungând la 3,0 la sută în decembrie 2020 și la 3,2 la sută la finele orizontului proiecției – marginal sub valorile din prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019.
S-a observat că ampla corecție descendentă anticipată a avea loc în primele luni din acest an este atribuibilă integral acțiunii factorilor pe partea ofertei, ea având ca principali determinanți efecte de bază dezinflaționiste asociate evoluțiilor precedente ale componentelor exogene ale IPC, precum și introducerii taxei în sectorul telecomunicații. Amplitudinea corecției se prezumă a fi mai mare decât cea previzionată anterior, au sesizat unii membrii ai Consiliului, date fiind eliminarea în luna ianuarie a supraaccizei la carburanți, precum și evoluțiile relativ mai temperate anticipate în cazul prețurilor volatile ale alimentelor, compensate doar parțial ca impact de descreșterea probabil mai lentă a dinamicii prețurilor produselor din tutun, în condițiile devansării cu un trimestru a majorării accizei specifice. A fost semnalată și semnificativa scădere neașteptată consemnată recent de cotațiile petrolului, și în mai mică măsură de prețurile altor materii prime, în contextul epidemiei de coronavirus, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa actualei perspective a inflației. În schimb, majorări peste așteptări sunt posibile în cazul prețurilor unor produse alimentare procesate, au avertizat unii membri ai Consiliului, dar și pe segmentul prețurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităților destinate consumatorilor casnici.
Totodată s-a arătat că din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste ceva mai mari decât cele anticipate anterior, și cvasiconstante pe orizontul prognozei, date fiind previziunile privind poziția ciclică a economiei, costurile salariale, precum și dinamica prețurilor importurilor, reflectând inclusiv evoluția așteptată a cursului de schimb al leului. Suplimentar, la nivelul inflației de bază vor fi probabil resimțite temporar și efecte inflaționiste mai pregnante decurgând din șocuri pe partea ofertei, localizate în sectorul agro-alimentar, de natură să contrabalanseze parțial efectul de bază dezinflaționist asociat introducerii taxei din telecomunicații, ce se va manifesta mai intens în trimestrul II 2020. S-a remarcat că pe acest fond rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să se mențină la valori mai înalte decât cele previzionate anterior, mai cu seamă în prima parte a orizontului de proiecției. Astfel, ea va coborî probabil doar ușor sub limita de sus a intervalului țintei în primul semestru din acest an, pentru ca apoi să își reia creșterea și să urce în decembrie 2020 deasupra previziunilor anterioare, respectiv la 3,4 la sută, iar ulterior să rămână practic stabilă la acest nivel, similar celui prognozat anterior pentru finele orizontului proiecției.
În ceea ce privește viitorul poziției ciclice a economiei, potrivit evaluărilor membrilor Consiliului, creșterea economică va cunoaște probabil o decelerare în 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămâne solidă, cu un ritm așteptat să coboare doar în 2021 vizibil sub cel potențial, perspectivă ce implică o plafonare inițială a excedentului de cerere agregată la valori superioare celor prognozate anterior, urmată de înscrierea lui pe o traiectorie lent descendentă.
Totodată, s-a observat că, similar evaluării precedente, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2020 și își va consolida apoi poziția de principal determinant al creșterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real – susținută și de scăderea ratei inflației și de majorarea transferurilor sociale –, precum și în condițiile unor rate reale ale dobânzilor bancare presupuse a se mări foarte lent pe orizontul prognozei. La rândul ei, dinamica investițiilor este anticipată să rămână relativ robustă – deși în scădere față de 2019 –, date fiind inclusiv previziunile privind creșterea cheltuielilor publice cu această destinație, asociată cu o ameliorare a absorbției fondurilor europene.
Incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa perspectivei creșterii economice, implicit a celei a inflației, continuă însă să fie deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. S-au făcut referiri la creșterea mult peste 3 la sută din PIB a deficitului bugetar în anul 2019, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare, dar și cu posibile implicații asupra execuției bugetare curente, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor. În același timp însă, a fost evocat cadrul de guvernanță fiscală al UE, implicând o posibilă inițiere a consolidării fiscale în cursul acestui an, de natură să impună măsuri corective suplimentare celor deja încorporate în programul bugetar. S-a arătat din nou că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern.
Membrii Consiliului au apreciat că incertitudini crescute provin și din mediul extern, date fiind dinamica scăzută a economiei zonei euro și a celei globale și riscurile la adresa perspectivei acestora induse de epidemia de coronavirus, dar și eventuala reacutizare a conflictului comercial global și a incertitudinilor legate de Brexit. Inclusiv pe acest fond, perspectiva continuării deteriorării contului curent și a poziției externe de ansamblu a economiei a fost considerată din nou deosebit de preocupantă, prin riscurile induse la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice. În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut noi referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la probleme de competitivitate nonpreț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasistabilității cursului de schimb al leului. Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar printr-o ajustare bugetară, complementată de reforme structurale consistente, care solicită însă timp, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.
În acest context, a fost reiterată importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.
În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută, precum și păstrarea nivelului actual ale ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit. În același timp, date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de Administrație a decis în unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la
8 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 februarie – 23 martie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.
Guvern pentru mai multă eficiență economică
Demisia neașteptată a guvernului Federației Ruse, condus de Dmitri Medvedev, și desemnarea ca nou premier a lui Mihail Mișustin, fostul șef al Agenției Fiscale Federale, este considerată de observatorii de la Moscova ca un eveniment cu semnificații greu de descifrat. După unii, faptul că șefia guvernului nu a mai fost încredințată unor liberali înveterați, cum sunt Dmitri Medvedev sau Aleksei Kudrin, este un semn bun, marcând o posibilă reorientare a strategiei de dezvoltare economică a țării. După alții, numirea lui Medvedev ca adjunct al președintelui Consiliului de Securitate a Federației lasă deschise și alte variante.
În opinia unor comentatori, schimbările promit continuarea strategiei anterioare, dar înfăptuită cu pași mai fermi, prin abandonarea unor metode de conducere inadecvate. În opinia altora, ar fi vorba de o „antiperestroika”, de o reconsiderare a reconstrucției statale declanșate de Mihail Gorbaciov în urmă cu trei decenii, cu alte cuvinte de amendarea unor principii care s-au dovedit păguboase, mai ales în domeniul social-cultural. Din punctul de vedere al național-conservatorilor, schimbarea ar putea fi „marea contrarevoluție din ianuarie”, în măsură să pună capăt regresului economiei, culturii și vieții sociale, precum și colosalelor pierderi financiare (vezi „Zavtra”, din 29 ianuarie 2020).
Prestația guvernului Medvedev în materie de economie este considerată unanim ca insuficient de aplicată, promptă și elastică, cel mai supărător fiind faptul că nu s-a reușit creșterea contribuției sectorului industrial la realizarea PIB. În 2019, sporul producției industriale a fost de doar 2,4 la sută. Sectorul extractiv și cel al prelucrării au ocupat poziții egale în dinamica anului (vezi „Kommersant”, din 24 ianuarie 2020). Desfacerea produselor industriale autohtone continuă să fie nesatisfăcătoare. Faptul că ministrul de externe, ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul finanțelor, viceprim-ministrul responsabil de sectorul social și încă câțiva miniștri și-au păstrat, însă, pozițiile și în noul guvern este pus în seama considerentelor de continuitate.
Caracterul ciclic al riscului sistemic în sectorul bancar: câteva observații empirice
Pentru istorici fiecare eveniment este unic. Spre deosebire, economiștii susțin că există tipare în date și evenimente particulare care pot induce răspunsuri similare. Istoria se referă la evenimente particulare; economia are în vedere evenimentele în general. (Kindleberger și Aliber, 2005, p. 24)
Dacă ciclurile economice (sau de afaceri) sunt în general definite ca fluctuații nonsezoniere în activitatea economică agregată a unei țări (Burns și Mitchell, 1946; Zarnowitz, 1992), unde PIB-ul real este în mod obișnuit folosit ca principal indicator în caracterizarea acestora, subiectul ciclurilor financiare a fost mai puțin dezbătut și, prin urmare, investigat empiric. Motivația decidenților politici și a cercetătorilor de a încorpora factorii financiari în analiza lor derivă în principal din evenimentele petrecute în primul deceniu al anilor 2000. Borio (2014) punctează că nu există o definiție a ciclului financiar care să fie larg acceptată, însă consensul este că aceste fluctuații sunt declanșate de schimbările în variabile precum creditul acordat la nivelul unei economii și prețurile proprietăților (Drehmann et al., 2012; Borio et al., 2018), în timp ce prețurile acțiunilor joacă un rol mai puțin important, fiind mai puțin sincronizate cu ciclurile de afaceri.
În condiții economice propice băncile, având un grad de îndatorare ridicat, sporesc excesiv de mult creditarea, finanțând proiecte de investiții nerentabile și riscante (din cauza excesului de lichiditate, resursele împrumutate au un preț scăzut, iar valoarea colateralului este umflată artificial), asumându-și riscuri mult prea mari care devin ulterior sistemice din cauza corelării expunerilor acestora. Acest comportament poate fi indus de un acces facilitat la fonduri externe, derivat din sporirea creditării în sectorul bancar și de nivelul crescut al datoriilor din economie, în condițiile expansiunii cererii agregate.
În contextul unei creșteri a valorii colateralului, băncile își vor relaxa criteriile de selecție a clienților, ceea ce va conduce la o deteriorare a calității debitorilor. În fundalul acestui proces, dezechilibrele financiare se vor amplifica, iar riscul sistemic[1] se va dezvolta neobservabil. Atunci când un șoc exogen lovește economia și valoarea colateralului se prăbușește, iar prețurile activelor intră pe o pantă descendentă, profitabilitatea debitorilor se înrăutățește și băncile intră într-un proces de reducere a gradului de îndatorare (deleverage) vânzând simultan active la prețuri sub valoarea lor contabilă (fire sales). În consecință, se acumulează credite neperformante, rata de adecvare a capitalului se diminează semnificativ dând naștere unui nivel crescut al pierderilor în sectorul bancar, cu efecte de contagiune la nivelul economiei reale.
Magnitudinea acestui fenomen este mai mare în sistemele financiare unde predomină intermedierea bancară întrucât deținătorii de acțiuni și obligațiuni sunt mai puțin îndatorați decât băncile, ceea ce le permite să absoarbă pierderile mult mai ușor, fără o reducere simultană a gradului de îndatorare care să afecteze economia în ansamblu.
În acest studiu ne-am propus să îmbunătățim cunoașterea curentă cu privire la comportamentul prociclic al băncilor. Prociclicitatea este înțeleasă aici ca tendința de mișcare în aceeași direcție cu PIB-ul real sau orice alt agregat macroeconomic sau financiar (creștere în perioade de expansiune și scădere în perioade de recesiune), i.e. o corelație constantă și pozitivă cu PIB-ul real sau orice alt agregat macroeconomic sau financiar. Mai specific, abordarea noastră este orientată către contribuția și expunerea băncilor la riscul sistemic (și implicit stabilitatea financiară) și modul în care acestea fluctuează pe parcursul ciclurilor economice și financiare.
Fundamentul în analizarea riscului sistemic rezidă, de obicei, în analizarea sistemului bancar. Acest lucru se datorează rolului semnificativ jucat de bănci în intermedierea financiară, transformarea maturității și a operațiunilor ce implică resurse mari împrumutate. Astfel, riscul sistemic nu poate fi definit ca o simplă instabilitate financiară, ci ca un șoc financiar neobișnuit care cauzează șocuri puternice negative către economia reală: ocuparea forței de muncă, nivelul bogăției dintr-o țară și nivelul tuturor bunurilor și serviciilor produse și furnizate în acea țară (Freixas et al., 2015).
V.I. Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România: „Obiectivul nostru pentru 2020 este dezvoltarea relațiilor ruso-române pe baza cooperării pragmatice reciproc avantajoase și a tradițiilor de prietenie și bună vecinătate”
Cu ocazia Zilei Diplomatului Rus (10 februarie), ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, V.I. Kuzmin, a răspuns câtorva întrebări ale redacției Economistul:
Economistul: Care este valoarea economică a Federației Ruse în contextul reașezării puterilor economice la nivel global?
V.I. Kuzmin: Rusia a încheiat anul 2019 cu un excedent semnificativ al bugetului federal, care a fost de
1,932 trilioane ruble (30 miliarde de dolari). Proporția datoriei de stat la PIB este de 14%. Conform rezultatelor anului, inflația nu va depăși indicatorul țintă de 4%. A fost finalizată construcția mai multor facilități de infrastructură dintre cele mai importante: autostrada federală Moscova – Sankt Petersburg, a doua linie a Podului Crimeei (asigurând comunicarea feroviară cu peninsula), gazoductele Puterea Siberiei și Turkish Stream, noile capacități de producție de gaze naturale lichefiate ale Novatek în regiunea Mării Baltice și altele. Crearea complexului cosmodromului Vostocini a progresat semnificativ.
Creșterea industrială anul trecut a fost de 2,3%. Cea mai bună dinamică a fost demonstrată de agricultură. În anul 2020, se estimează că exporturile agricole vor atinge un nivel record de aproximativ 25 de miliarde de dolari.
Economia Rusiei ocupă în prezent locul 12 în lume, iar rezervele valutare ale țării la 31 ianuarie 2020 au ajuns la 562,3 miliarde de dolari, inclusiv rezervele de aur – peste 2.271 tone (locul 5 în lume între state). În același timp, dinamica PIB-ului (+1,3%) nu poate fi considerată satisfăcătoare și în acest context a avut loc o reînnoire substanțială a guvernului, pentru care s-a stabilit sarcina strategică de accelerare a ritmului de creștere economică. În legătură cu acumularea de mijloace bănești semnificative în Fondul Național de Bunăstare – 7.773,06 miliarde de ruble (125,56 miliarde de dolari) sau 6,9% din PIB – a fost luată decizia de a se institui un fond major de investiții de infrastructură de dezvoltare, cu un capital de până la 3% din PIB, adică aproximativ 60 de miliarde de dolari. (…) Este oportun să menționăm că, în ultimul raport „Doing Business” al Băncii Mondiale, Rusia și-a îmbunătățit performanța, ridicându-se de la poziția 35 la poziția 28, în timp ce România a parcurs același drum, dar în direcția opusă: de la poziția 36 la poziția 55.
Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajatori îngheață salariile în acest an, iar o treime oferă o majorare de cel mult 5%
Deși majoritatea angajaților speră să câștige mai mult în acest an, unul din patru angajatori nu va acorda nicio majorare salarială, iar 35,5% afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.
Salarii mai mari cu până la 10% vor oferi 13% dintre angajatori, iar doi din zece și-au bugetat creșteri de până la 15% pentru angajații din companie. Doar 6,5% dintre respondenți au afirmat că vor majora salariile peste acest prag.
Totodată, circa un sfert dintre angajatori spun că majorarea salariului minim de la 1 ianuarie le va afecta bugetul de personal, astfel că vor lua măsuri precum restrângerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, comasarea unor funcții, automatizarea unor procese și restructurarea unor poziții.
În privința beneficiilor extrasalariale, cei mai mulți dintre angajatori (64,5%) mizează în continuare pe tichetele de masă, iar 58% spun că vor acorda prime pentru ocazii speciale, în timp ce 39% vor organiza petreceri pentru angajați. În plus, 38,7% dintre respondenți vor susține cheltuielile cu transportul ale angajaților, iar 35% vor investi în cursuri și traininguri de dezvoltare personală pentru angajați. Alte beneficii: team buildinguri, abonamente la clinici medicale private sau abonamente la săli de sport. Aproximativ doi din zece respondenți susțin că vor oferi un program flexibil de muncă.
Geopolitica 3D a Rusiei
Federația Rusă, în ciuda disparităților față de alte mari și mici puteri, și-a definit și își urmărește abil interesele în toate direcțiile, în baza unei viziuni unitare asupra provocărilor sale de securitate. Vorbim de geopolitica 3D a Rusiei pentru că aceasta este definită și practicată unitar la nord, la sud, la est și la vest, în adâncimile oceanelor, dar și în sus, către spațiul cosmic.
Rusia își urmărește interesele printr-un instrumentar al tuturor mijloacelor, combinând elemente infrastructurale, economice, diplomatice, militare, culturale și psihologice pentru a-și consolida puterea și a deveni un partener indispensabil în marile dosare ale momentului. Acolo unde aceste mijloace sunt folosite coercitiv, pentru a-și impune voința asupra altuia, abordarea aceasta multidimensionată a fost denumită „război hibrid” și, în Rusia, „război de generație nouă”.
Capacitatea de implementare a strategiilor, tacticilor și operațiunilor de politică transfrontalieră ale Rusiei depinde de mobilizarea predictibilă a unor resurse, chiar restrânse, fie ele economice, umane sau politice. Din acest motiv, Rusia rămâne dedicată unui model autohton de organizare economică și politică descris în Vest drept autoritar, dar care corespunde și din perspectivă istorică dezvoltării organice a Rusiei ca actor global.
Atât China, cât și Rusia (și toate economiile avansate, într-o măsură mai mică) prezintă și inclusiv articulează în documente oficiale fenomene de tipul fuziunea dintre stat și economie, integrarea sau fuziunea civil-militar și altele, în care există o abordare holistică a problemelor și priorităților identificate de către stat. Un exemplu în acest sens este „diplomația vânzărilor de armament” practicată de Rusia, în care politica de export se îmbină cu diplomația militară și cu politici industriale interne, Dmitri Rogozin declarând că agenția de vânzări de armament (FSVTS) este, în acest moment, „a doua agenție de politică externă a țării, al doilea Minister de Externe, a doua piață Smolensk, pentru că sprijină ceea ce fac diplomații nu doar în termeni politici, ci și parafat în metal, prin acorduri, contracte, servicii de mentenanță și reparare”.
În aceste condiții, Rusia are mijloacele pentru a planifica și executa o strategie ambițioasă și proactivă în plan extern, bazată și pe o forță diplomatică și de intelligence de temut.
Cel mai valoros brand al lumii – Amazon depășește pragul de 200 de miliarde de dolari
Amazon intră în istorie ca fiind primul brand în clasamentul Brand Finance Global 500 care depășește pragul de 200 miliarde dolari și reține titlul de cel mai valoros brand global pentru al treilea an consecutiv
Comerțul digital nu mai este singura cale a succesului în retail: Walmart reintră în top 10, iar brandul eBay scade în valoare
Îngrijorările privind brandurile de tehnologie se accentuează – performanțele sub așteptări fac ca Baidu și Uber să piardă din valoare; pe de altă parte, Tesla și Instagram cresc accelerat
Sub asaltul competiției OTT (over-the-top media services), 4 din cele 5 branduri de telecom din clasament pierd din valoare, cu AT&T înregistrând cea mai mare cădere
Ca urmare a celei mai mari listări la bursă din istorie, Saudi Aramco devine cel mai valoros brand nou intrat în clasamentul global, urcând direct pe locul 24
Ferrari rămâne cel mai puternic brand global, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 94,1 din 100 și un rating de elită, AAA+
Menținându-și poziția de cel mai valoros brand global pentru al treilea an consecutiv, Amazon este și primul brand din istorie care depășește pragul de 200 miliarde dolari, conform raportului Brand Finance Global 500 lansat astăzi la World Economic Forum în Davos. Cu o creștere de 18% față de anul trecut, valoarea brandului Amazon a atins 220,8 miliarde dolari, cu 60 miliarde dolari mai mult decât Google și
80 miliarde USD mai mult decât Apple (următoarele două branduri în clasament).
Cea mai mare piață online a lumii, Amazon, s-a extins de asemenea în cloud computing, artificial intelligence, consumer electronics, digital streaming, logistică și se pregătește să intre în noi industrii. Cu un portofoliu divers de produse și servicii și cu investiții masive în sectoare cu creștere rapidă și în tehnologii inovative, Amazon este mai mult decât un lider pasager.
Cu toate acestea, majoritatea veniturilor Amazon vin în continuare din retail, iar provocările specifice acestui sector pot aduce stagnarea brandului în viitorul apropiat. În noiembrie 2019, Nike a anunțat că nu își va mai vinde produsele pe platforma Amazon, ci își va dezvolta propriul canal de vânzări directe. Alte mari branduri pot urma calea Nike, amenințând reputația Amazon de „magazin universal” („The Everything Store”). Un alt semn de întrebare este viitorul Amazonului în piețele globale; reacții negative în Europa și India, saturarea pieței din China de către Alibaba etc. fac dificilă atingerea unei poziții internaționale de aceeași magnitudine cu cea din SUA.
David Haigh, CEO al Brand Finance, comentează:
„Prin disrupția întregului ecosistem de retail, cel mai valoros brand global, Amazon continuă să impresioneze în ceea ce contează cel mai mult pentru consumatori: valoare, comoditate, diversitate de gamă (choice). Pe o poziție confortabilă astăzi, rămâne de văzut cum va răspunde Amazon provocărilor unei decade ce se anunță tumultuoasă”.
Dan Armeanu: A.S.F. este în plin proces de elaborare a normelor de aplicare a legii privind pensiile ocupaționale
Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:
„Diversificarea surselor de venit la pensie a reprezentat o temă de interes în ultimii 10 ani, odată cu înființarea fondurilor de pensii private, pilon II și pilon III, iar subiectul merită să fie revăzut și argumentat, din perspectiva adoptării cadrului legal ce reglementează funcționarea fondurilor de pensii ocupaționale, care completează sistemul pensiilor private cu o nouă componentă. Pe lângă elaborarea legislației secundare, ASF a propus un set de facilități fiscale de care să beneficieze angajatorii care doresc înființarea unui fond de pensii ocupaționale.
În condițiile schimbării structurii de vârstă a populației, datorate creșterii speranței de viață și scăderii natalității, tendință care se va menține în următoarele decenii, sistemului de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent și îndestulător. Soluția adoptată la nivel internațional pentru eliminarea dependenței exclusive de pensia de stat a constat în promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat. Fondurilor de pensii private, atât cele obligatorii dar în special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei și va contribui la reducerea diferenței între venitul din salariu și venitul din pensie.
Obiectivul prioritar – dezvoltarea segmentului pensiilor facultative, pilon III și ocupaționale, pilon IV
Creșterea componentei pensiilor facultative atât cele personale, pilon III, cât și cele ocupaționale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire și prin redirecționarea către fondurile de pensii pilon III și pilon IV a unei parți din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare. Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma în economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, ținând cont de raportul supraunitar depozite – credite, economisirea „blocată„ în sectorul bancar poate fi valorificată de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare în economie. Această abordare nouă va asigura la nivel macroeconomic dezvoltare sustenabilă, iar la nivel individual securitate și bunăstare financiară la pensie.
Specificități ale fondurilor de pensii ocupaționale
Spre deosebire de fondurile de pensii pilon II și pilon III, funcționarea fondurilor de pensii ocupaționale, pilon IV, se bazează pe implicarea angajatorului, în calitate de inițiator al unei scheme de pensii ocupaționale pentru angajații proprii, în virtutea faptului că achită contribuții la un fond de pensii ocupaționale. Acesta dispune de o anumită flexibilitate cu privire la tipul schemei pe care o propune, cu contribuții definite sau contribuții definite cu garanții, precum și cu privire la stabilirea cuantumului contribuțiilor, care poate diferi în funcție de criterii precum vechimea, funcția deținută și, drepturile salariale. Suplimentar față de angajator, angajații pot contribui și ei la același fond de pensii ocupaționale în limita a 1/3 din salariul brut, pentru o creștere mai accentuată a valorii activului personal și implicit a cuantumului viitoarei pensii. Angajații, participanți la un anumit fond au posibilitatea de transfer a activului personal la un alt fond, în cazul schimbării angajatorului, sau la un fond de pensii facultative, totodată fiind permisă păstrarea activelor la mai multe fonduri, urmând a fi cumulate la momentul deschiderii dreptului la pensie.
Angajatorii de tipul întreprinderilor mici si mijlocii, pentru care înființarea unui fond de pensii nu este eficienta din punct de vedere al costurilor de administrare, pot contribui pentru angajaților proprii la un fond de pensii ocupaționale deja existent, în cazul în care accepta condițiile respectivei schemei de pensii.
O nouă paradigmă a relației dintre angajator și angajat
Oferirea de pensii ocupaționale va contribui la creșterea atractivității angajatorului și la consolidarea relației angajator – angajat, contribuția la fond fiind un factor de retenție și fidelizare al angajaților, angajatorul având posibilitatea de a aplica clauza de vesting, prin care poate amâna cu maxim 3 ani data dobândirii de către angajat a dreptului de proprietate asupra activului la fond obținut în urma contribuțiilor plătite de angajator. Din perspectiva angajatorului avantajele rezidă în stabilitatea crescută a personalului și costuri reduse de selectare și training a unor noi salariați.
Posibilitatea de a diferenția nivelul contribuție plătite de angajator reprezintă și o modalitate de motivare și recompensare a salariaților, aceștia la rândul lor fiind interesați să crească productivitatea și totodată profitabilitatea întreprinderii, astfel încât aceasta să-și mențină capacitatea financiară pentru a contribui la fondul de pensii ocupaționale.
Impactul fondurilor de pensii private asupra economiei
Beneficiile fondurilor de pensii private depășesc cadrul relației de muncă și se răsfrâng la nivelul întregii economii, din perspectiva faptului că acestea reprezintă o sursă de finanțare pe termen lung a întreprinderilor, prin intermediul cărora contribuțiile se transformă în investiții. Impactul economic al fondurilor de pensii nu poate fi neglijat, luând în considerare faptul că în prezent activele investite în economia reală se ridică la aproximativ 3,3 mld euro, bani care susțin creșterea economică sustenabilă pentru atingerea nivelul de convergență cu alte economii din cadrul UE.
Totodată, posibilitatea crescută de finanțare prin intermediul pieței de capital impulsionează societățile private să se listeze și se creează condițiile propice ca bursa să devină o piață financiară competitivă. Cu un cost al capitalului mai redus, societățile respective pot să își crească profitabilitatea, ceea ce va conduce la realizarea de venituri mai mari ale statului din impozite, venituri care pot fi ulterior investite în infrastructura socială. În considerarea experienței dobândite de administratorii de fonduri de pensii administrate privat, s-a diversificat paleta de investiții a fondurilor, cu investii în valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate emise de fonduri sau societăți care desfășoară activități de dezvoltare și promovare imobiliare, cu investiții private de capital, precum și cu acțiuni și obligațiuni emise de societățile de proiect, ceea ce creează premisa lărgirii universului investițional
Portofoliile fondurilor de pensii au o structură optimă, sunt echilibrate spre conservatoare din perspectiva riscului raportat la randament, având în vedere ponderea investițiilor în titlurile de stat de aproximativ 60% din active, ceea ce a condus la o volatilitate limitată a acestora în perioade de criză. Fondurile de pensii fiind investitori pe termen lung, contribuie la limitarea volatilității bursiere și au un efect similar cu un amortizor anticilic, spre deosebire de fondurile speculative.
În Romania valoarea activelor totale fondurilor de pensii private au atins 64,5 mld lei în 2019 și reprezintă aproximativ 6% din PIB în trimestrul III, al aceluiași an de referință. Dimensiunea și importanța fondurilor de pensii private, incluzând cele de tip ocupațional, este relevată prin raportarea valorii activelor administrate la PIB. Se remarca astfel că, în anul 2018 în Danemarca, și în Olanda activele fondurilor de pensii private se apropie de 200% din PIB, in Elveția 126 %, în timp de în Islanda procentul se ridica la 150% din PIB, ceea ce denotă importanța acestui sector în economia acestor țări și capacitatea a acestui sistem de a mobiliza resursele financiare disponibile. În statele în care sistemele de pensii private s-au dezvoltat mai târziu, acest indicator este sensibil mai scăzut, e.g. în Slovenia aproximativ 7% din PIB și în Slovacia 11% și in Estonia 15% din PIB, urmând ca procentul valoarea activelor sa se majoreze in anii următori.
Astfel, un sistem de pensii private dezvoltat joacă un rol crucial în politica socială, în evoluția economică, în comportamentul de economisire și totodată impulsionează aplicarea principiilor de guvernanță corporativă a întreprinderilor care țintesc atragerea de investiții stabile pe termen lung provenite de la fondurile de pensii private”.
Tremend, al patrulea an în top FT 1000 cele mai dinamice companii din Europa
Compania Tremend Software Consulting, furnizor de servicii de software engineering și consultanță, se situează pentru al patrulea an consecutiv în top FT 1000 al companiilor din Europa cu cea mai rapidă creștere a veniturilor, realizat de Financial Times și Statista. Tremend a înregistrat o evoluție a veniturilor de 335,6%, consolidându-și poziția printre jucătorii de profil din Europa.
Marius Hanganu (foto), cofondator și managing partner al companiei Tremend, subliniază: „Ne bucurăm să fim pentru al patrulea an consecutiv în topul celor mai dinamice companii din Europa. Prezența în FT1000 ne onorează și este o recunoaștere la nivel internațional a evoluției companiei și a competitivității în industria cu cea mai mare dinamică – cea de tehnologie”.
Creșterea realizată este caracterizată de autorii ei prin„cultura organizațională, strategia client centric, alianțele strategice încheiate în ultimii ani, precum și adoptarea rapidă a tehnologiilor emergente precum Artificial Intelligence, Machine Learning, IoT, Microservices, Big Data și blockchain.Evoluția dinamică a însemnat o extindere accelerată a echipei Tremend, care în prezent depășește 350 de ingineri software, precum și o investiție în programe de specializare și învățare experimentală. Pentru a susține creșterea cererii de soluții software complexe și expertiză în tehnologii emergente, compania a deschis un nou sediu în Brașov, care contribuie la dezvoltarea de proiecte pentru clienți globali din domenii precum telecom, bancar, retail, media, industria auto”.Tremend accentuează că „recentele parteneriate cu Salesforce, Mastercard și Microsoft au contribuit la creșterea cu 55% a cifrei de afaceri în 2019. Implementările Salesforce au adus clienților Tremend angajați în transformare digitală, atât o creștere semnificativă a afacerii, cât și inovație și o experiență digitală inegalabilă, centrată pe clientul final. Colaborarea cu Mastercard a dinamizat sectorul financiar-bancar prin introducerea tehnologiilor actuale, în timp ce prin parteneriatul cu Microsoft, Tremend oferă soluții în sectorul financiar, IoT și AI, bazate pe Microsoft Cognitive Services”.
În ediția actuală a topului FT 1000 al companiilor din Europa cu cel mai alert ritm de creștere din regiune pe o perioadă de până la patru ani, se regăsesc 11 companii din România, dintre care cinci, din industria IT.
România, exportator de consultanță în management
România este centru de excelență în export de know-how pentru consultanță în management la
nivelul Europei Centrale și de Est. O recunosc autoritățile profesionale în domeniu, o confirmă
beneficiarii. Argumentează, din perspectiva exponentului acestei performanțe, Kurt Weber, directorul general al companiei de consultanță în management Horváth & Partners România.
Ce caracteristici de profil fac din România un mare exportator de know-how în consultanță de management?
România are suficientă forță în consultanță de management pentru a furniza cunoștințe necesare derulării unor proiecte complexe. Am ajuns în acest punct datorită evoluției economice mai accelerate decât a multor altor țări din zona Balcanilor și investițiilor străine în fabrici și centre de servicii comune (shared services centers), precum și datorită competitivității crescute din multe domenii, cum sunt FMCG, bancar, petrol și gaze, utilități. În companii mari, românii au învățat ce înseamnă business, și-au dezvoltat aptitudini semnificative și și-au creat rețele profesionale, devenind căutați în calitate de experți. Credem cu tărie că România continuă să producă forță de muncă bine calificată, cu toate că investițiile în educație sunt la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Noi reușim să angajăm tineri care s-au format din punct de vedere academic în străinătate, entuziaști în abordarea lor față de muncă în general și în disponibilitatea pentru proiecte internaționale.
Care este aportul Horváth & Partners la această performanță?
Unul dintre aspectele asupra cărora Horváth & Partners s-a concentrat foarte mult în ultimul an este investiția în dezvoltarea profesională a consultanților și aducerea în companie a unor angajați cu experiență și cunoștințe solide. În ultimii ani, am reușit să câștigăm proiecte internaționale semnificative, pe care le gestionăm exclusiv cu echipa din București. În prezent, exportăm know-how către unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Republica Moldova și către jucători majori din FMCG, energie și agrobusiness, cu toții activi în regiune. Astfel contribuim la creșterea valorii pieței românești de consultanță în management și la recunoașterea României ca unul dintre punctele fierbinți din care se face export de cunoștințe pe acest segment. Plănuim dezvoltarea capacităților noastre de livrare a unor proiecte în domenii de foarte mare actualitate, precum cel de transformare digitală, ceea ce ne va ajuta să continuăm recrutarea unor oameni foarte bine pregătiți.
Ce ne caracterizează în calitatea de centru de excelență în exportul de cunoștințe în consultanță?
În general, românii sunt foarte creativi și găsesc cu ușurință modalități inedite de rezolvare a problemelor. Este unul dintre aspectele principale care ne caracterizează, apreciat de toți
clienții noștri. Creativitatea este dublată de entuziasm și dorință de implicare, de asemenea remarcate, precum și de etica muncii pe care o au românii. Cred că este un fapt cu care ne mândrim prea puțin.
Cine ne solicită, din ce țări, în ce domenii?
Cererea vine în primul rând din partea companiilor mari din zona Mării Adriatice, din Balcani și din Republica Moldova, care trebuie să țină pasul cu noile tehnologii, să-și adapteze, fluidizeze și eficientizeze fluxul de lucru, să se dezvolte și să-și crească agilitatea, pentru a se menține profitabile. Cei mai mulți clienți din afara țării care solicită serviciile consultanților români sunt din industrii variate: bancară, energie, petrol și gaze, FMCG. Vedem un interes crescut pentru servicii de consultanță din partea companiilor care se confruntă cu provocări generate de macrotendințele globale. Schimbările așteptărilor clienților, generate în principal de interacțiunile eficiente și adaptate nevoilor lor, pe care le au cu companiile digitale nativ, precum și competitorii care au devenit deja mai eficienți prin transformări digitale pun presiune pe performanța financiară a companiilor din sectoarele afectate. Evoluțiile fac ca nevoia pentru servicii de consultanță să crească. Companiile văd valoarea pe care consultanții o aduc, mai ales că în activitatea profesională, un consultant interacționează cu multe companii și cu provocările cu care ele se confruntă. Consultantul trebuie să găsească soluții eficiente pentru aceste provocări. Ne așteptăm ca industriile tradiționale să continue să genereze o mare parte din cererea pentru serviciile noastre. De asemenea, credem că sectoare care nu sunt încă optimizate, precum administrația publică și educația, vor începe să perceapă ajutorul pe care consultanța de management îl oferă, având în vedere provocările majore cărora trebuie să le facă față aceste sectoare. Dorim să ne consolidăm prezența în țările din vecinătatea României, dar ne așteptăm la evoluții pozitive și în zone mai îndepărtate, precum Orientul Mijlociu.
Există un echivalent al solicitărilor în țară? Prin ce seamănă, prin ce diferă de ceea ce e în jur?
În România, cererea pentru servicii de consultanță de management are o evoluție pozitivă, însă de multe ori, oamenii de afaceri nu percep avantajele pe care consultanța le poate aduce companiilor, crescându-le performanțele și implicit valoarea. Unul dintre neajunsurile pe care trebuie să le rezolvăm este felul în care prezentăm și explicăm beneficiile consultanței și impactul pozitiv asupra rezultatelor financiare și interacțiunilor cu părțile interesate într-o afacere. Consultanții experimentați, care au trecut prin multe proiecte, au analizat problemele cu care se confruntă companiile și au elaborat planuri de rezolvare a acestora, pot oferi sfaturi foarte valoroase. Specificul local al proiectelor de consultanță este, în linii mari, similar cu cel al proiectelor din regiune. Totuși, vedem o creștere a numărului proiectelor de transformare digitală. Cred că această cerere are o legătura strânsa cu dezvoltarea sectorului IT local.
Consultanța în management se învață? Unde, de la cine?
Există în principal două parcursuri profesionale prin care se formează consultanți experimentați și apreciați. Unul este angajarea, imediat după finalizarea studiilor, într-o firmă de consultanță și urmărirea creșterii profesionale în interiorul firmei. Companiile de consultanță oferă, în general, planuri consistente de dezvoltare profesională. De asemenea, multe susțin tinerii angajați în obținerea unor certificări profesionale, precum CFA, ACCA, PMP. Partea de expunere practică la proiecte diverse accelerează semnificativ creșterea profesională a angajaților, cu atât mai mult, cu cât tinerii consultanți pot deprinde multe cunoștințe și abilități de la colegii lor mai experimentați. Parcursul alternativ pentru a ajunge consultant de management este dezvoltarea unui know-how bogat într-un anumit sector, în companii din industrie. Există o cerere foarte mare în firmele de consultanță pentru specialiști, iar cunoștințele acestora îi pot propulsa în poziții de conducere.
AHK România, sediu nou în Hotspot Workhub
AHK România – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și-a inaugurat noul birou în cadrul Hotspot Workhub, definit ca „un spațiu de coworking complet nou, generos și inovativ„, cu sublinierea că„Hotspot este o marcă a specialistului în domeniul imobiliar REC Partners GmbH și oferă în inima Bucureștiului, într-una din cele mai noi clădiri de birouri, pe o suprafață de 2000 mp, o combinație de calitate și flexibilitate pentru birouri open space, săli de conferințe high-tech și spații pentru evenimente”.Tudor Popp, cofondator al Hotspot, apreciază că „prin decizia de a se muta în Hotspot, AHK România dă un semnal clar în ce privește noua ei strategie, situându-se într-un mediu de coworking flexibil, care susține schimbul de idei și informații”.
Evenimentul inaugural (foto AHK) a reunit numeroși oaspeți din mediul economic și politic.În context, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a subliniat: „România oferă o scenă vie pentru start-up-uri și tocmai în acest domeniu există potențial imens pentru companiile germane. Noi concepte de muncă se dezvoltă, așa cum se întâmplă în spațiul de coworking Hotspot”.
Sebastian Metz, directorul general al AHK România: „Ne dorim să creăm un nou nivel de comunitate pentru angajații și membrii noștri. Vrem să devenim mai inovativi, mai moderni, dorim să dezvoltăm noi forme de networking și să deschidem mai mult comunitatea noastră. Toate acestea sunt posibile în noul spațiu de birouri”.
Aprecieri asupra funcționalității și deschiderilor creative asigurate de noul spațiu au exprimat și Freya Lemcke, reprezentanta Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie pe lângă UE de la Bruxelles și Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.
Rusia: și Europa, și Asia, dar ŞI Rusia
Prin istoria sa, Rusia exemplifică mai evident, de fapt mai spectaculos, ca multe alte mari puteri faimoasa teorie ciclică formulată de Gianbattista Vico cu secole în urmă, a suișurilor și coborâșurilor epocale – corsi e ricorsi –, în esență a decăderii și renașterii imperiilor. În cele două decenii care au trecut de la instalarea la Kremlin, ca premier/președinte, a lui Vladimir Putin, Federația Rusă s-a înscris din nou pe panta ascendentă a devenirii. Noianul de bilanțuri prilejuit de moment stăruie, mai toate, pe două performanțe: consolidarea statului rus și reconfirmarea ca mare putere mondială. În lumea unipolară/multipolară de azi, lume frământată de căutări și reașezări care țintesc un nou și rezonabil echilibru stabil, Rusia se certifică protagonist tot mai influent, în primul rând în plan politico-diplomatic și militar, își îmbogățește patrimoniul de valori culturale și artistice create de-a lungul timpului, dar, nu mai puțin important, face eforturi perseverente pentru reducerea decalajelor economice care o despart de cele mai dezvoltate state și pentru transformarea sa într-o superputere mondială și sub raport economic și tehnico-științific.
Kremlinul apreciază că situația internațională se află din nou în fața unor mari sfidări la adresa păcii și securității internaționale, care impun responsabilitate, înțelepciune și luciditate politică din partea tuturor marilor actanți ai lumii de azi. Omenirea se află, din nou, sub un spectru amenințător, marcat de distrugerea sistemului de control al armelor, amenințarea teroristă și creșterea numărului de conflicte regionale, apreciază președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Din păcate”, subliniază șeful statului rus, „în zilele noastre, omenirea s-a trezit, din nou, în fața unei linii periculoase: se înmulțesc conflictele regionale, crește amenințarea terorismului și a extremismului, se distruge sistemul de control al armelor, iar economia globală se află într-o stare instabilă.”
Relativa acalmie – și chiar euforie – din perioada imediat următoare încheierii războiului rece începe să devină trecut, iar omenirea reintră într-o fază preocupantă a devenirii sale. Dar o fază care consemnează și un reviriment evident al Rusiei după dispariția URSS. Renașterea Rusiei marchează semnificativ sinergia politicii mondiale; ea generează noi probleme și provocări, care obligă la răspunsuri presante, impune reevaluări și decizii capitale. O sinergie pe cât de încărcată de oportunități și speranțe, pe atât de confuză, labilă și nesigură. Occidentul și instituțiile sale sunt solicitate de tendințe centrifugale, apar noi forțe și puteri emergente statale și nonstatale, se fac și se desfac alianțe și coaliții, multe dintre ele conjuncturale și efemere, dar ar fi greșit ca toate acestea să aibă drept cauză exclusiv demersurile geopolitice ale Rusiei lui Putin. Mai aproape de adevăr poate fi constatarea că, în timp ce Moscova a reușit să-și creeze o strategie cu obiective clare în raporturile cu lumea, Vestul (pe care președintele Putin nu-l mai numește adversar sau inamic) se află într-o fază de tatonări și abordări dispersate și contrariante, ceea ce nu-l certifică drept un interlocutor cert și previzibil. Președintele SUA, Donald Trump, a imprimat un curs total diferit politicii externe americane, care privilegiază unilateralismul și protecționismul, ignoră, pune sub semnul întrebării sau se dezice de acorduri și organizații internaționale și chiar occidentale, respinge multilateralismul, întreprinde inițiative și acțiuni care ies din parametrii consacrați ai perioadei postbelice. Iar Rusia își reconfirmă o direcție coerentă, cu obiective precise, perspective clare și continuitate.
Trăim într-o lume în plină restructurare și remodelare, în plină transformare. Asistăm la un experiment total nou, remarcă politologul rus Feodor Lukianov, căci „spre deosebire de trecut, a început o perioada de reconstituire, dar nu pe calea războiului mondial, fără o confruntare globală de forțe între marile puteri”, însă nu lipsită de războaie, fie ele „hibride, asimetrice, pe mai multe niveluri”.
Sistemele României și virusul colorat
Sistemul de învățământ este la pământ. Testele PISA ne plasează printre codașii participanților, iar 40% dintre noi sunt analfabeți funcționali. Sistemul de sănătate consumă dublul fondurilor financiare cheltuite în urmă cu 7 ani, însă spitalele sunt focare de infecție și viața se plătește din buzunar, la propriu. Sistemul de asistență socială este în pragul colapsului și numai amanetarea viitorului prin credite costisitoare îi dă aparența de funcționare. Sistemul de justiție, serios ajutat de exportul de infractori mărunți, este „discret” în lupta contra corupției/marii infracționalități și pare deranjat doar de diminuarea privilegiilor pentru propriii foarte tineri pensionari. Sistemul de transport, de la străzi și până la avioane, este într-o permanentă debilitate, planurile făcute cu peste jumătate de secol în urmă fiind, încă, de domeniul viitorului îndepărtat. Sistemul de administrație locală este opac, ineficient și plătim, cu siguranță, cele mai scumpe panseluțe, bănci de lemn și, desigur, borduri.
Dilema „sistem de stat” vs „sistem privat”, în domeniul sanitar, de exemplu, pare să reprezinte o falsă problemă. Sistemul „de stat” nu a fost al statului – ca reprezentant al cetățenilor săi – în ultimii mulți ani. Banii alocați au fost din ce în ce mai mulți, iar condițiile corespondente din ce în ce mai proaste. Este evident că „scurgerile” din sistem au fost masive și permanente. De la zugrăvirea unui salon și până la importul de medicamente totul este asignat, etichetat și protejat. Fiecare schimbare de putere politică a modificat corespunzător nu numai consilii de administrație și conduceri executive, ci și ierarhii în entitățile eminamente medicale. În aceste condiții, ce legătură are actualul sistem cu un sistem „de stat”? Doar că pe intrarea în unitatea sanitară scrie că e a ministerului sau a consiliului județean? Care sunt instituțiile care să poată garanta că lucrurile amintite nu se întâmplă?
Avem și un (pseudo)sistem economic. Brownian, l-am denumit într-un articol anterior. Bazat pe „ideologie eclectică” – de la credințe utopice, conform cărora statul are capacitatea de a exploata resurse naturale și face fabrici, până la inexistența rolului statului acolo unde ar fi nevoie de politici și strategii naționale – sistemul economic este alimentat de resurse financiare externe, fiind incapabil să genereze valoare adăugată cu care să se autocapitalizeze. Direcțiile nu sunt clare, deoarece fundamentele nu sunt clare. Unde ne situăm între Marx, Keynes și Smith? Suntem un stat care nu și-a hotărât linia doctrinară, care vrea beneficii capitaliste, dar nu și costuri, care se uită cu câte jumătate de ochi în SUA și la partenerii din UE, iar cu celălalt la China. Nu facem diferența între proprietatea asupra resurselor și administrarea acestora, nu valorificăm oportunități pentru a nu fi acuzați că „ne vindem țara” și, în schimb, reușim să nu mai deținem niciun pol de profit sau dezvoltare… Rezistența la nou rămâne semnificativă și la 30 de ani de la începutul promisiunilor de schimbare și prosperitate. Spiritul antreprenorial este rar și preponderent nativ, iar mugurii oricărei afaceri sunt cu celeritate taxați și impozitați. Asemenea paradigmei din Evul Mediu, „comercianții” sunt considerați, a priori, hoți și amorali.
Sistemul energetic nu face excepție. Administrăm, încă, realizările „epocii de aur”, fără a ne putea lăuda cu prea multe augmentări.
10 priorități pentru România în următorul deceniu!
Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care îl lansează cu privire la dezvoltarea României pentru următorul deceniu. Guvernul actual (interimar) a început bine și a rezolvat o parte din problemele acumulate în ultimii ani, dar încă nu-și asumă măsuri revoluționare curajoase, de teamă să nu piardă voturi. Mentalitatea trebuie schimbată, iar teama de voturi pierdute trebuie înlocuită de curajul și ambiția de a câștiga voturile tuturor românilor.
Avem nevoie de măsuri vizionare și sustenabile ale căror efecte pozitive depășesc ciclul electoral și generație actuală. De ce? Pentru că o guvernare cu obiective stabilite doar pe termen scurt va cauza falimentul pe termen lung!
În ultimele trei decenii majoritatea planurilor de guvernare au vizat perioada mandatului politic, puțini au fost cei preocupați de ce lasă în urmă! Majoritatea au guvernat pentru electoratul lor, nu pentru toți românii. Mandat după mandat, orizontul pe termen lung arată efectele negative acumulat în ultimele trei decenii.
Numărul de companii active scade constant, veniturile sunt concentrate din ce în ce mai mult la marile companii, pătura de mijloc se subțiază, populația activă (angajații în sectorul privat) este îngenuncheată de segmentul susținut (numărul pensionarilor și angajaților la stat), majoritatea companiilor mari deținut de stat sunt găuri negre care generează pierderi enorme în fiecare an (sindicatele fac jocurile politice), avem cel mai slab sistem de educație din UE (din cauza subfinanțării și lipsei de măsuri vizionare) și infrastructura (publică și rutieră) este dezastruoasă!
ÎN ACEST CONTEXT, IATĂ MAI JOS 10 MĂSURI PE CARE LE CONSIDER ESENȚIALE PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI PE TERMEN MEDIU-LUNG!
➊
Reluarea investițiilor publice și creșterea transparenței acestora: autostrăzi, spitale, sport și școli moderne (infrastructură în sport și educație financiară).
Degeaba măriți salariile doctorilor, dacă nu sunt structurate corect (câștiguri în funcție de numărul și complexitatea intervențiilor, lucrezi doar la stat / privat, modernizarea spitalelor cu condiții decente pentru pacienți, achiziții de echipamente necesare la prețul corect).
În educație s-au mărit salariile și ce am obținut? Creșterea analfabetismului la 42%! Trebuie schimbat din rădăcini sistemul educațional prin adaptare la nevoile pieței (ex.: școli profesionale cu specializări în funcție de specificul zonei), introduse educația financiară obligatorie, dezvoltarea abilităților practice (nu memorie fără logică la toate materiile).
Sportul, educația, sănătatea și infrastructura trebuie să fie priorități naționale și asta trebuie să se reflecte în buget!
Spirala populistă
Populismul prinde amploare în economiile debile, unde cei încuiați la minte se cocoață cu tupeu pe scaune de conducere. Acolo unde „încuiații” fac legea, discordia dă afară armonia din societate, din politică și din economie. România nu e nici ea ferită de valul de populism acut răspândit în ultimii ani în lume și în Europa, iar politicile de la București se nasc adesea și ele din gândirea unor încuiați la minte. De multe ori prostia a făcut casă bună cu nemernicia în politica internă, făcând din guvernare principalul factor de perturbare a economiei, peste toate amenințările posibile care vin din exterior.
Când economia a mers cât de cât bine, politica proastă a ridicat bariere inutile, iar când economia începe să meargă prost, politica „încuiată” împinge și mai tare economia în prăpastie.
Niciunul dintre cei aflați la putere în ultimul deceniu nu a valorificat pe termen lung creșterea economiei românești: politica internă proastă sau nemernică a risipit banul public, nu a generat investiții pentru viitor și nu a transpus creșterea PIB în creșterea nivelului de trai al individului. Dimpotrivă, s-au adâncit inegalitățile și condițiile de viață dintre cetățeanul român și cel „european”.
Guvernările „încuiate” au întors pe dos creșterea economică record, transformând-o în foarte slabă dezvoltare economică. Împreună, guvernările proaste și lipsa de trăinicie economică au creat un puternic cerc vicios în rândul celor care se simt din ce în ce mai mult lăsați în urmă. Sărăcia, inegalitățile sociale, senzația de abandon social și economic au dus la creșterea populismului și naționalismului, curente care duc la rândul lor la agravarea tensiunilor economice: pe măsură ce populism-naționalismul crește, crește și amploarea politicilor protecționiste, iar acestea din urmă alungă capitalul. Astfel dispar sau scad puternic investițiile (mai ales cele ale capitalului străin) și crește neîncrederea în economie și în stat.
Nemaiavând răbdare să aștepte închiderea firească a ciclului electoral, politicienii români au furat startul și ne-au aruncat înainte de vreme într-o confruntare în care bunăstarea celor care votează este sacrificată pentru bunăstarea celor care se vor votați. Și fără voia noastră suntem împinși într-o spirală periculoasă: economia pirpirie e guvernată prin politici prociclice greșite, care produc o economie și mai fragilă și o politică și mai proastă. O spirală a populismului deșănțat.
Primăria Sectorului 4 transformă un teren insalubru într-un parc ultra-modern
Printr-un un demers cu efect deopotrivă economic, social și de mediu, Primăria Sectorului 4 transformă un teren viran,focar de infecții pentru o zonă rezidențială care se dezvoltă în proximitate, într-un parc la standarde înalte (foto PS4). Primarul sectorului, Daniel Băluță, a oferit primele informații asupra investiției (31 milioane lei, din care 8,7 milioane lei exproprieri).Parcul va fi amenajat la intersecția bulevardului Metalurgiei cu strada Drumul Dealul Bisericii. Va avea 27.627 mp va fi suprafața totală, din care10.000 mp – spații verzi, 11.685 mp– spații pietonale,1.100 mp – locuri de joacă și de fitness,1.000 mp– skate-park. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 24 de luni de la ordinul de începere a acestora. De asemenea, va fi construită o parcare supraetajată (P+1+terasă) cu 108locuri.
În lucru se află un alt parc, „Central” (peste 10.000 mp),în zona strada Nițu Vasile– Șoseaua Olteniței – șoseaua Berceni – Big Berceni. Lucrările au început anul trecut și vor fi gata odată cu finalizarea construcției noului complex agroalimentar de la Piața Sudului.
COSR și RePatriot conectează sportivii români de pretutindeni cu Țara
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Romanian Business Leaders–platformă de facilitarea accesului românilor din străinătate la oportunitățile din țară prin RePatriot– au semnat un protocol de colaborare și au lansat un program de susținere și îndrumare pentru sportivii români din alte țări, încât să se pregătească și să poată fi incluși în loturi reprezentative ale României.
Marius Bostan, inițiator al RePatriot, subliniază: „Conectarea românilor de pretutindeni cu Țara este misiunea noastră, asumată sub steagul RePatriot, pentru care lucrăm neîncetat. Ne dorim să revină acasă cât mai mulți români vrednici, campioni în domeniile lor. Astăzi, ne adresăm sportivilor de origine română pe care vrem să-i vedem la competiții purtând drapelul României și deopotrivă tuturor românilor din diaspora chemându-i să încurajeze din tribune sportivii României“.
Mihai Covaliu, președintele COSR:„Ne bucurăm că există această șansă pentru românii care s-au născut sau trăiesc în străinătate. Am exportat talent, știința sportului, e momentul să aducem acasă viitori campioni. Avem deja exemple de sportivi care au scris istorie pentru sportul românesc, cum e cazul ciclistului Vlad Dascălu, campion mondial U23 la mountain bike!” (implicit, calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyo).
Dragoș Anastasiu, antreprenor, Project Manager RePatriot Sport: „RePatriot Sport este o iniţiativă care oferă posibilitatea tinerilor sportivi, născuţi în familii de români din străinătate, de a concura sub culorile drapelului României. Prin acest protocol urmărim informarea sportivilor de origine română despre posibilitățile pe care le au și să îi sprijinim pe aceia care doresc să se întoarcă în România”.
Pe baza parteneriatului, prin comunicare, informații, susținere etc., va fi facilitată îndrumarea unor tineri din diaspora spre cluburi din țară, vor fi organizate tabere de selecție, vor fi oferite condiții de angajare în România în activități cu profil sportiv. Totodată, va fi popularizată în comunități românești din alte țări prezența sportivilor români în competiții pentru atragerea de suporteri care să- susțină pe viu.
Concomitent, RePatriot lansează către mediul de business românesc apelul de a susține performanța sportive, sportivii români.
Evenimentul parafării colaborării între COSR și RePatriot a oferit și un exemplu concret de reușită: Annelise și Christina Drăgan (foto), născute în SUA, reprezintă România în concursuri internaționale de gimnastică ritmică.
Este de reamintit că deschiderea manifestată de RePatriot către potențiali performer sportivi români din lumea largă a început prin parteneriatul cu Federația Română de Atletism, în cadrul acesteia Laura Pazari constituind un exemplu de angajare profesională după repatriere, din Italia. Ca dovadă a interesului și susținerii pentru atragerea resursei sportive românești din afara țării, la evenimentul de stabilire a parteneriatului dintre RePatriot și COSR au participat mari performeri ai sportului românesc și decidenți la nivel de federații și de comitet olimpic, precum și din partea Executivului: Mihai Covaliu – președintele COSR, Alexandru Dedu– vicepreședinte al COSR, președintele Federației Române de Handbal, George Boroi – secretar general al COSR, Elisabeta Lipă – președintele Federației Române de Canotaj, Irina Deleanu – președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică, Alina Dumitru – membru al Comitetului Executiv al COSR, Marius Florea– președintele Federației Române de Scrimă, Florin Florea – președinteleFederației Române de Atletism, Cristina Robu– de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
CFR SA va moderniza 86 de kilometri de cale ferată
Compania Naţionale de
Căi Ferate „CFR” SA şi Asocierea RailWorks au semnat joi contractul
fără TVA, pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov – Apaţa şi Caţa –
Sighişoara, ceea ce va permite circulaţia trenurilor de călători cu viteza
maximă de 160 km/h, scrie Adevărul.ro.
Sursa de finanţare este asigurată din fonduri nerambursabile
(finanţare CEF) şi de la bugetul de stat, are o valoare de 2,97 miliarde
lei, iar durata totală de finalizare a contractului este de 108 luni
(execuţia lucrărilor şi perioada de garanţie) de la emiterea ordinului de
începere a lucrărilor, a informat Ministerul Transporturilor.
„Semnarea acestui
contract este o etapă din lungul drum pe care trebuie să îl parcurgem în cel
mai scurt timp posibil pentru a readuce calea ferată din România acolo unde îi
este locul. Deşi, astăzi, după mai bine de 19 termene în justiţie, s-a semnat
unul dintre cele mai importante contracte ca şi valoare nu sunt chiar atât de
bucuros din prisma faptului că România a pierdut, totuşi, circa 330 milioane
euro, din cauza faptului că nu s-a reuşit semnarea acestui contract anul
trecut”, a declarat ministrul desemnat al Transporturilor, Lucian Bode,
într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, proiectul de modernizare pe
cele două loturi Braşov-Apaţa (Lot 1) şi Caţa – Sighişoara (Lot 3) cuprinde o
gamă variată de lucrări de infrastructură şi suprastructură feroviară, şi
anume: terasamente linii C.F, consolidări, poduri, viaducte, podeţe, tuneluri,
pasaje superioare, lucrări de instalaţii, energoalimentare, telecomunicaţii şi
protecţia mediului.
Alimentele s-au ieftinit la nivel global
https://www.economica.net/onu-alimentele-s-au-ieftinit-pe-plan-global-ca-urmare-a-epidemiei-de-coronavirus_180694.html
Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a
scăzut în februarie, după patru luni de creştere succesivă, în urma declinului
preţului uleiurilor vegetale, al cărnii şi al cerealelor, a anunţat joi
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters,
informează Agerpres.
FAO este o agenție din cadrul Organizației Națiunilor Unite
(ONU) destinată să combată foametea la nivel global. Cererea pentru unele
produse a fost afectată de extinderea epidemiei de coronavirus (Covid-19), a
avertizat FAO, scrie Economica.net.
De asemenea, preţul cărnii a înregistrat o scădere de 2% în februarie, în contextul reducerii achiziţiilor în China epicentrul epidemiei. În schimb, a crescut cu 4,6% preţul produselor lactate, şi cu 4,5% preţul zahărului.
Indicele ROBOR la 3 luni continuă să scadă
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,83%, cel mai mic nivel din luna mai 2018 până în prezent, potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Naţională a României (BNR).
Indicele ROBOR la 3 luni se află în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%, potrivit News.ro.
Totodată, ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,01% la 3,00%. Acesta este cel mai mic nivel din 13 iunie 2018, când a fost 3,00%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Studiu Deloitte: Pregătirea angajaților pentru Industria 4.0 rămâne o provocare, iar schimbările climatice urcă în topul îngrijorărilor liderilor de business
București, 4martie 2020–Adaptarea competențelor angajaților pentru Cea de-a patra revoluție industrială rămâne o provocare pentru organizațiile din toată lumea, deoarece liderii încă nu înțeleg pe deplin ce abilități sunt necesare pentru a avea succes în lumea în permanentă schimbare în care trăim, arată cel mai recent studiu Deloitte privind gradul de pregătire pentru Industria 4.0, efectuat pe baza răspunsurilor a peste 2.000 de lideride business din 19 țări. În acest context, atunci când pregătesc programe dedicate angajaților, liderii investesc cu prioritate în training și dezvoltare (74%), în înțelegerea competențelor necesare în viitor (59%) și în atragerea și retenția angajaților (28%). Raportul arată și că tot mai mulți lideri consideră acum că responsabilitatea pentru dezvoltarea angajaților este și a lor, nu doar a individului. De aceea, peste 80% din respondenți au creat sau sunt în curs de creare a unei culturi organizaționale care facilitează învățarea pe tot parcursul vieții.
Studiul mai subliniază că, pentru prima dată, schimbările climatice au devenituna dintre principalele îngrijorăriale liderilor din toată lumea.Nouă din zece respondențise tem că efectele modificărilor climaticear putea avea efecte negativeasupra organizațiilor lor, iar mulți dintre ei implementează programecare încearcă săofere soluții pentru resursele tot mai limitate și pentru protejarea mediului.
„În contextulîn care companiile românești raportează creșteri susținute ale veniturilor și ale profiturilor, trebuie să nuuităm că performanțanu mai poate fi măsuratădoar dupăcriterii financiare, ci într-o măsură tot mai mare din perspectiva impactului pozitivasupra clienților, angajaților și asupra altor grupuri de persoane afectate de activitatea companiei, precum și din perspectiva reducerii impactului asupra mediului. Industria 4.0 este o oportunitate uriașă pentru toate aceste arii, încă ea poate fi valorificatănumaiprin abordări strategice și cuprinzătoare, pe termen lung, care să aibă în centru implementareade noi tehnologii, ajustarea modelelor de conducere și a culturii organizaționale, precum și adaptarea constantăa competențelor angajaților”,a declaratAlexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Studiul Deloitte subliniază că organizațiile încă nu profită pe deplin de potențialulCelei de-a patra revoluții industriale, din cauză că nu au o abordare strategicăîn acest sens. Doar 10% din liderii care au participat la studiu spun că au o strategie cuprinzătoare, holistică privind Industria 4.0, iar aproape jumătate dintre ei au o abordare ad-hoc. Rezultatele mai sugerează și că organizațiile care au strategii dedicate acestei zoneau rezultate semnificativ mai bune decât competitorii lor care nu o abordare strategică, deoarece acestea inovează și cresc mai rapid și reușesc să atragă și să pregătească mai bine angajații.
În ceea ce privește impactul diverselor tipuri de tehnologii,liderii de business se așteaptă caIoT, AI, soluțiile cloud și big data/analytics să aibă cele mai mari efecte asupra organizațiilor, urmate de nanotehnologie, roboticăși senzori.
Cea de-a patra revoluție industrială este caracterizată de fuziunea elementelor fizice și atehnologiilor digitale–precum roboți, drone, vehicule autonome, imprimante 3D, inteligență artificială (AI), Internet of Things (IoT), cloud computing, nanotehnologie – care comunică, analizează informații și pot acționa pe baza acestora, oferind mai multă flexibilitate organizațiilor, clienților și societățiiși permițându-le să-și reducă timpul de răspuns și să ia decizii inteligente bazatepe analizarea datelor.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
© 2020. Pentru informații, contactați Deloitte România
Educație pentru protejarea apei
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Educației și Cercetării au lansat un demers complex de educație pentru protejarea apei și a mediului prin creație artistică, joc, tehnică digitală.
Concursul național de desen „SuperEroii lui Picurici” – se desfășoară în contextul campaniei naționale de conștientizare și informare publică „Apa noastră” (apanoastra.ro), derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în perioada 2019-2021 ca parte a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Participă peste 900 de elevi din 170 de școli. Lucrările sunt expuse online, la https://apanoastra.ro/concurs-supereroii-lui-picuriciși pot fi votate folosind butonul „Vot” până la22 martie(Ziua Internațională a Apei), orele 22.00.Lucrările preferate pot fi distribuite pe facebook, utilizând butonul „Distribuie” disponibil pentru fiecare desen. Pe 26 martie, orele 15.00, vor fi afișate clasamentele pe categorii de vârstă,fiind anunțați cei 40 de concurenți calificați în etapa națională.
Jocul online Droplex – disponibil pe https://apanoastra.ro/droplex, pentru educație în spiritul bunelor practici agricole de prevenire a poluării apelor cu nutrienţi. Înscrierea este gratuită. Competitorii pot să parcurgă cele 20 de niveluri ale jocului. Primii 20 clasaţi (top players) vor fi premiaţi cu câte o tabletă.
Evenimentul de lansare s-a desfășurat la Muzeul Național al Literaturii Româneamfitrion, directorul general conf. univ. dr. Ioan Cristescu, în cadrul oferit de expoziția „Glass fish. Glass world” a artiștilor Mirela Trăistaru și Cristi Farcaș (foto Dan Vatamaniuc).
Secretarul de stat Leonard Achiriloaiei, din Ministerul Apelor și protecției Mediului, a subliniat: „Tot mai mulți tineri sunt preocupați să protejeze mediul și vocile lor se fac auzite de către cei care încă nu au înțeles importanța acestui demers. Aceste rezultate ne încurajează să ne intensificăm eforturile, începând de la cele mai fragede vârste ale tinerilor. Copiii de astăzi sunt uimitori, prin deschiderea, sensibilitatea și creativitatea pe care o demonstrează, atunci când sunt implicați în teme de educație de mediu”.
La rândul său, prof. Rodica Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a accentuat: „Concursul Supereroii lui Piciurici asigură complementaritatea educațională formală – nonformală, oferind tuturor un spațiu dedicat de aplicare a teoriei în practică, de formare și exersare a competențelor, dar și de manifestare a capacității creative, integrate cum ar fi educația prin artă și educația prin joc. Ministerul Educației și Cercetării încurajează și susține demersurile educaționale, în parteneriat cu instituții guvernamentale și nonguvernamentale specializate și centrate pe tematica protejării mediului, cu speranță că, în acest mod, poate pregăti tânăra generație pentru a face față provocărilor viitoare”.
Inițiatorii campaniei „Apa noastră” semnalează că „proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice”.
Suprafața ariilor naturale protejate crește cu 65.000 ha
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a anunțat că pe site-ul MMAP au fost publicate limitele ariilor naturale protejate din România, în format Inspire: „Aceste suprafețe sunt cu gradul cel mai restrictiv de intervenție. Aici nu sunt permise nici măcar lucrările silvice de conservare. Practic, cu noile limite, suprafața rezervațiilor și monumentelor naturale din România crește de la 1,22% la 1,37%”. Suprafața desfășurată a ariilor naturale protejate crește cu 65.000 ha.De asemenea, suprafața desfășurată a parcurilor naturale din România crește cu 26.287 ha, iarsuprafața parcurilor naționale crește cu 1.713 ha.
În contextul preocupărilor pentru protejarea potențialului național natural, ministrul mediului, apelor și pădurilor a oferit informații privind consecințele tăierilor ilegale de păduri din Maramureș, județul cu cele mai multe astfel de tăieri. Pe raza Ocolului Silvic Sighet, Garda Forestieră Cluj a constatat cea mai mare tăiere ilegală din ultimii 5 ani: 340 hasuprafață, peste 100.000 mccantitate de lemn,peste 12 milioane lei prejudiciu adus statului român. Potrivit primelor informații, „se pare că în anul 2005, la momentul întocmirii amenajamentului silvic pentru această suprafață, în mod absolut inexplicabil, sute de hectare de pădure au fost scoase din proprietatea statului și încadrate la categoria terenuri aflate în litigii. Nu există niciun document care să ateste aceste litigii! În continuare, atâta vreme cât aceste terenuri nu mai erau în gestiunea sa conform amenajamentului, Ocolul Silvic Sighet nu a mai asigurat serviciile silvice, nici măcar cele de pază. Ceea ce a lăsat totul la îndemâna hoților. Timp de 10 ani, s-a tăiat tot ce se putea tăia, fără ca să se sesizeze cineva. Schema infracțională a mers mai departe: în amenajamentul din 2015, suprafețele de pădure au fost reintroduse în proprietatea statului, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Statul avea din nou pădurile în gestiune, însă nu mai rămăsese niciun arbore în picioare”. Suprafețele de fond forestier au fost recuperateîn proprietatea publică a statului român prin demersuri întreprinse de Ocolul Silvic Sighet, Direcția Silvică Maramureș, fostul ITRSV Cluj-Napoca. Raportul Gărzii Forestiere Cluj arată că pădurea rasă de hoți s-a regenerat pe calenaturală:„(…)cu ocazia deplasărilor în teren a angajaților G.F. Cluj, în toate parcelele și subparcelele analizate și parcurse în teren s-a constatat existența regenerării naturale, aceasta având vârste cuprinse între 5 și 10 ani, aspect care vine să confirme că tăierile ilegale au fost efectuate în urma cu cel puțin 5 ani de zile în urmă”.
Față de această situație, ministrul Costel Alexe se pronunță ferm: „Vreau să îi văd cu cătușe la mâini pe toți hoții de lemne din România! Fie că vorbim de cei de la Sighetu Marmației, făptașii din speța despre care v-am vorbit și toți complicii lor de prin instituții, fie de ceilalți care au adus Maramureșul în topul tăierilor ilegale sau de toți hoții din restul țării. Această metodă foarte laborioasă a fost îndelung plănuită și suntem convinși că ea nu putea fi pusă în practică fără complicitatea unor angajați din instituțiile statului. Și mai cred ceva: cred că este o metodă pe care, dacă ne uităm cu atenție, o vom mai întâlni și prin alte părți”.Dosarul controlului de la Ocolul Silvic Sighet a fost transmis către unitatea de parchet competentă.
