Pe fondul progreselor inteligenței artificiale generative, tehnologia a trecut de pe locul 6 pe locul 1 în topul cauzelor de perturbare a afacerilor într-un an, conform indicatorilor cheie
Deși sunt optimiști, directorii executivi se îndoiesc că sunt pregătiți să reacționeze
Liderii din mediul de afaceri s-au confruntat cu un ritm al schimbărilor fără precedent în 2023, iar acum se așteaptă ca acesta să accelereze și mai mult în 2024, potrivit studiului Accenture (NYSE: ACN) Pulse of Change: 2024 Index, publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos.
Noul indice anual clasifică șase factori de schimbare care afectează afacerile – Tehnologie, Talente, Economie, Geopolitică, Climă și Consumatori și Social – folosind o serie de indicatori cheie, cum ar fi productivitatea muncii și cheltuielile IT. Apoi compară aceste date cu un sondaj efectuat în rândul a 3.400 de directori executivi cu privire la modul în care aceștia văd impactul fiecărui factor asupra organizațiilor lor, precum și la pregătirea acestora să reacționeze.
Analiza indicatorilor Indexului relevă faptul că perturbarea tehnologică a crescut cel mai mult în 2023, urcând pe locul 1, de pe locul 6 în 2022, fiind stimulată de progresele în inteligența artificială generativă. În cadrul sondajului, directorii executivi au clasat tehnologia ca fiind principala cauză a schimbării.
Potrivit analizei indicatorilor, Talentul – inclusiv probleme precum deficitul de competențe și lipsa de implicare a angajaților – a fost al doilea motiv care a dus la schimbarea în afaceri; însă, în cadrul sondajului, directorii executivi l-au clasat pe locul 4. Cu toate acestea, 42% dintre lideri au declarat că lipsa competențelor relevante este una dintre cele mai importante trei provocări la adresa capacității organizațiilor de a se adapta la schimbări. Aceste concluzii subliniază cât de importantă este prioritizarea strategiei privind talentele, în special în contextul nevoii de a valorifica potențialul noilor tehnologii.
Analiza indicatorului Index a constatat că, în general, pentru toți cei șase factori, ritmul schimbărilor a crescut brusc din 2019 cu 183% în ultimii patru ani și cu 33% numai în ultimul an.
„Nivelul de schimbare a crescut în mod incontestabil în ultimii ani și face necesară și o schimbare structurală a modului în care funcționează companiile pentru a face față – nu mai poate fi vorba de a face pur și simplu același lucru, mai repede„, a declarat Jack Azagury, Group Chief Executive-Strategy & Consulting, Accenture. „Sursa schimbării și a perturbării – tehnologia – este cheia. Credem că firmele care vor reuși în următorul deceniu sunt cele care adoptă o strategie de reinventare continuă a fiecărei părți a afacerii lor folosind tehnologia, datele și inteligența artificială, inclusiv puternica inteligență artificială generativă„.
Sondajul efectuat în rândul directorilor executivi arată că ritmul rapid al schimbării are un potențial continuu de impact larg asupra liderilor în anul următor:
Un procent impresionant de 88% dintre liderii din mediul de afaceri anticipează un ritm și mai rapid al schimbărilor în 2024.
60% văd schimbarea ca pe o oportunitate, iar 68% se așteaptă la o accelerare a creșterii veniturilor în 2024.
În ciuda optimismului lor, mai mult de jumătate (52%) spun că nu sunt pe deplin pregătiți să facă față schimbărilor cu care se vor confrunta în mediul de afaceri din 2024.
Perturbarea tehnologică privită ca o oportunitate, cu prudență în utilizarea responsabilă
61% dintre directorii executivi se așteaptă ca ritmul de perturbare a tehnologiei să se accelereze și mai mult în 2024, iar 76% consideră că inteligența artificială generativă este mai mult o oportunitate decât o amenințare și se va dovedi mai benefică pentru creșterea veniturilor decât pentru reducerea costurilor.
Cu toate acestea, aproape jumătate (47%) spun că nu sunt pregătiți pentru ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice, iar 72% abordează acum investițiile cu mai multă prudență din cauza preocupărilor societății cu privire la utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
Indicele Accenture Pulse of Change compară rezultatele obținute din două surse majore.
O analiză a schimbării care afectează afacerile la nivel global, cauzată de șase factori majori:
Tehnologia, care se bazează pe indicatori precum cheltuielile IT și finanțarea prin capital de risc pentru tehnologiile emergente, reflectă ritmul și amploarea cu care sunt adoptate și implementate tehnologii precum inteligența artificială generativă;
Talentul, care include indicatori care măsoară riscul de deficit de forță de muncă, nivelul de implicare a angajaților, costurile salariale și productivitatea muncii, reflectă mediul general al talentelor dintr-o perspectivă cantitativă și calitativă;
Economic, care include indicatori macroeconomici, financiari și de afaceri, reflectă perturbarea economică generală, volatilitatea financiară și perspectivele de afaceri;
Geopolitic, care include indicatori care măsoară riscul geopolitic, numărul de sancțiuni economice și numărul de atacuri cibernetice, reflectă schimbările în ceea ce privește războaiele și conflictele, tensiunile comerciale și securitatea cibernetică;
Climat, care se bazează pe indicatori precum dezastrele legate de climă și pierderile economice directe atribuite dezastrelor naturale, analizează riscurile legate de problemele de mediu, precum și implicațiile financiare ale reglementărilor legate de climă asupra costurilor pentru întreprinderi;
Consumer & Social, care include indicatori care evaluează tulburările sociale și economiile gospodăriilor, reflectă climatul social general, precum și încrederea consumatorilor în viitor.
Pentru a evalua atât ritmul, cât și natura schimbărilor, indicele calculează, prin modelarea de date bazată pe inteligență artificială, 40 de serii de date publice și brevetate care acoperă perioada 2019 – noiembrie 2023, provenite de la instituții de top precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Fondul Monetar Internațional (FMI) sau Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (ODD). Acesta cuantifică schimbările cu care se confruntă întreprinderile și determină clasamentul primelor șase cauze ale schimbărilor prin compararea creșterilor respective din 2022 până în 2023. Această abordare identifică factorii de schimbare specifici care au avut cel mai mare impact asupra ratei globale de schimbare în 2023.
Un sondaj global efectuat în perioada octombrie 2023 – noiembrie 2023 în rândul a peste 3.400 de directori executivi, în 20 de țări, 19 industrii și o serie completă de funcții corporative, pentru a compara percepția lor asupra schimbării cu analiza perturbării afacerilor.
Mai mult de un sfert dintre (27%) investitorii individuali la nivel global dețin în prezent în portofoliul lor de investiții acțiuni legate de inteligența artificială (IA), potrivit datelor din cel mai recent studiu Retail Investor Beat (RIB) al platformei de tranzacționare și investiții eToro.
În cadrul studiului realizat pe 10.000 de investitori individuali din 13 țări, investitorii au fost întrebați despre expunerea lor la companii care dezvoltă sau investesc masiv în IA. În timp ce un sfert dintre aceștia (inclusiv 26% dintre români) dețin în prezent astfel de acțiuni, alți 35% au declarat că intenționează să investească în viitor în companii de inteligență artificială, iar 30% au spus că nu sunt interesați. Românii par și mai entuziasmați de IA, cu aproape 50% dintre respondenti declarându-și intenția de a achiziționa acțiuni de IA în viitor, în timp ce doar 18% au declarat că nu sunt interesați.
Investitorii mai tineri au cel mai mare apetit pentru acest sector în creștere rapidă, 43% dintre ei având în prezent expunere la acțiuni legate de inteligența artificială, comparativ cu 34% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, 28% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani și 11% pentru investitorii cu vârste de peste 55 de ani.
La nivel mondial, investitorii individuali din SUA (32%) și din Republica Cehă (33%) sunt pe primul loc în ceea ce privește investițiile în acțiuni legate de inteligența artificială, față de doar 20% dintre australieni, cel mai mic procent dintre toate țările analizate. Investitorii români (26%) sunt la egalitate cu colegii lor din Italia, Olanda și Norvegia.
De asemenea, investitorii individuali continuă să folosească tehnologia IA ca instrument ajutător în strategia lor de investiții, 12% dintre aceștia folosind în prezent instrumente precum ChatGPT pentru a decide în ce să investească. În prezent, 14% dintre investitorii români au declarat că folosesc un instrument de tip IA, dar procentul este mai mic decât cel de 19% afișat în trimestrul al treilea. La nivel global, încă o dată, cei mai tineri investitori sunt cei care adoptă cel mai mult aceste mijloace, unul din cinci (20%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani utilizând instrumente de inteligență artificială, față de doar 3% dintre cei cu vârste de peste 55 de ani. Dintre tinerii investitori români, 21% folosesc IA, în scădere accentuată față de cei 31% de acum trei luni, dar în continuare tinerii sunt lideri între categoriile de vârstă. Doar 7% dintre investitorii mai în vârstă, de peste 55 de ani, folosesc acest tip de instrumente, procentul lor menținându-se stabil în ultima jumătate de an.
Comentând aceste date, Ben Laidler, Global Markets Strategist la eToro, a declarat: „Acțiunile de inteligență artificială au fost giganții performanței din 2023, conducând la renașterea sectorului tehnologic și propulsând S&P 500 în teritoriul pieței bull (de creștere). Anul trecut, pe vremea aceasta, mulți dintre noi începeau să se familiarizeze cu potențialul uriaș oferit de noile tehnologii generative de inteligență artificială, în urma lansării ChatGPT, iar investitorii individuali au acceptat-o rapid în ultimele 12 luni.
Tendințele legate de IA au ajutat ca NVIDIA și Meta să aibă cele mai bune performanțe ale acțiunilor S&P 500 de anul trecut, prețul acțiunilor lor triplându-se. Deși este puțin probabil să vedem o repetare a performanțelor din partea copiiilor minune ai AI în aceeași măsură și în 2024, beneficiile adoptării rapide a tehnologiei se extind pe piața bursieră și în economie, pe măsură ce se trece rapid de la hype la realitate.”
Investitorii au fost, de asemenea, întrebați care sunt sectoarele și clasele de active cărora le vor acorda cel mai probabil prioritate în lunile următoare. La nivel global, criptoactivele au condus detașat, în urma recentei reveniri a pieței, 15% dintre aceștia fiind cei mai predispuși să își majoreze investițiile în cripto, urmate de activele în numerar, cum ar fi conturile de economii (13%) și acțiunile naționale (12%).
Dintre sectoare, cel de tehnologie conduce clasamentul, 14% dintre respondenți declarând că cel mai probabil își vor crește investițiile în această industrie. Acesta a fost urmat de serviciile financiare (11%) și de sectorul imobiliar, sănătate și energie (toate 9%).
Criptoactivele sunt clasa de active în care cei mai mulți investitori români (22%) doresc, de asemenea, să-și mărească deținerile. Este cel mai mare procent de investitori după polonezi (26%) din întregul sondaj. Criptoactivele sunt urmate în preferințele românilor de activele în numerar și de acțiunile străine (13%), precum și de acțiunile naționale (10%). În ceea ce privește creșterile deținerilor pe sectoare, investitorii români preferă tehnologia (15%), urmată de energie, imobiliare (14%) și servicii financiare (13%).
Bogdan Maioreanu, analist de piață, a declarat:„Investitorii individuali administrează un portofoliu echilibrat având atât active riscante cât și unele mai conservatoare, format din poziții majore în sectorul tehnologiei și din active cripto, alături de alocări mai conservatoare de numerar.
Iarna cripto s-a terminat, existând un nou nivel de interes pentru această clasă de active din partea unor investitori, cu catalizatori precum viitorul halving al Bitcoin, care se așteaptă să aibă un impact pozitiv în 2024. Între timp, sectorul de tehnologie rămâne favoritul investitorilor individuali, după ce anul trecut a înregistrat randamente de top pe piață. O mulțime de alți investitori dețin, de asemenea, niveluri ridicate de lichidități, având ceva ”muniție” pentru investiții mai riscante pe măsură ce ratele dobânzilor scad și incertitudinile de pe piața bursieră se atenuează în cursul anului 2024.”
În ciuda schimbărilor aduse de lucrul de la distanță și de modelul hibrid în ultimii ani, biroul rămâne locul preferat de majoritatea tinerilor pentru a-și desfășura activitățile în prezent. Aici pot lucra într-un mod eficient, colaborativ și creativ, având astfel oportunități excelente de dezvoltare profesională și de avansare în carieră. Astfel, pentru a-și atinge maximul de productivitate, aproape 70% dintre angajații din Generația Z spun că au nevoie de cel puțin 3 zile pe săptămână la birou, iar 62% lucrează deja full time de la birou, potrivit unui sondaj inițiat de Genesis Property, din 1.208 de respondenți reprezentând mai multe generații, la nivel național.
Biroul este mai important pentru Gen Z decât pentru Mileniali, care simt nevoia să lucreze din birou cel puțin 3 zile pe săptămână în proporție de 56%, în timp ce în cazul Generation X procentul ajunge la 73%. În prezent, 51% dintre Mileniali și 65% dintre angajații din Generația X lucrează în fiecare zi a săptămânii la birou.
„Stilul de lucru și de viață din ultimii ani a evidențiat, de fapt, cât de importantă este activitatea la birou, mai ales pentru cei din Gen Z, aflați la începutul vieții profesionale. Pentru ei, experiențele la birou, colaborarea cu echipa și socializarea sunt importante pentru dezvoltarea și evoluția în carieră, contribuind în același timp la un echilibru sănătos între viața la job și timpul liber. Tocmai din acest motiv, cei mai mulți își doresc să petreacă tot mai mult timp la birou, iar crearea unui spațiu care anticipează viitorul muncii, prin spații ultra-moderne și versatile, dar și comunități și experiențe relevante este deja obligatorie”, a spus Marcela Stancu, People Experience Director, Genesis Property.
Peste jumătate dintre angajații români care au răspuns la sondajul Genesis Property lucrează deja integral de la birou, 40% subliniind că acest mod de lucru are un impact pozitiv asupra echilibrului dintre viața personală și cea profesională, dar și asupra relației cu colegii. Principalele motive pentru care angajații vor să lucreze cât mai mult la birou este timpul petrecut cu echipa (57%), urmat de întâlnirile în persoană cu clienții (28%) și obținerea de vizibilitate pentru a spori șansele de promovare (16%).
În plus, aproximativ 27% din angajații din toate generațiile spun că un mediu ideal de lucru la birou trebuie să fie ospitalier și să ofere multe facilități, 21% vor spații de lucru creative, care să le ofere totodată și acces la cele mai noi tehnologii, iar circa 14% dintre respondenți vor zone de lucru de tip rezidențial, cu o atmosferă informală, care să-i facă să se simtă ca acasă.
Genesis Property anticipează viitorul muncii și a creat, astfel, YUNITY Park, prima implementare a conceptului imobiliar inovator YUNITY, care oferă un spectru larg de spații, facilități și experiențe pentru angajați. În prezent, pe lângă spațiile de birouri ultramoderne, cu standarde înalte de sustenabilitate, campusul YUNITY Park se remarcă prin spațiul public special construit, care oferă o pădure urbană de 1.000 de metri pătrați, un amfiteatru în aer liber cu o capacitate de 1.500 de persoane, 2.000 de metri de alei pietonale și promenadă etajată, oglinzi de apă în trepte și spații creative pentru relaxare, întâlniri și evenimente. Faza II a proiectului a fost finalizată anul trecut, cu o investiție de 20 de milioane de euro, iar YUNITY Park va intra anul acesta în ultima etapă de dezvoltare, cu accent pe experiențele oamenilor.
Sondajul Genesis Property a analizat care este părerea românilor despre revenirea la birou a fost desfășurat în noiembrie-decembrie 2023, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.208 utilizatori de internet din România. Circa 49% dintre participanți sunt de sex feminin, iar peste 47% au un venit net mai mare de 4.000 de lei.
La sfârșitul anului 2023, Global Payments, lider mondial în furnizarea de servicii și tehnologii de plată, a publicat un raport cuprinzător privind tendințele tehnologice care vor influența mediul de afaceri la nivel local și internațional. Raportul evidențiază evoluția și adoptarea din ce în ce mai largă a inteligenței artificiale, plăților contactless și fenomenului live shopping. Rezultatele au fost obținute prin interviuri detaliate cu 541 de respondenți din America de Nord, Europa și Asia, inclusiv profesioniști în dezvoltarea comerțului online, experți din instituții financiare de top și reprezentanți ai întreprinderilor de diverse dimensiuni, inclusiv companii notabile precum Amazon Web Services, American Express, Discover Global Network, Goldman Sachs, Mastercard, Visa și Tripleseat.
De remarcat este faptul că, indiferent de direcția economiei globale, afacerile de toate dimensiunile adoptă inițiative pentru facilitarea proceselor de plată, implementând cele mai recente tehnologii pentru a combate frauda sau pentru a-și consolida relația cu consumatorii la fiecare tranzacție. Raportul reprezintă un rezumat al perspectivelor experților în plăți la nivel mondial, oferind o privire de ansamblu asupra celor mai recente inovații și tendințe în domeniul plăților și al comerțului, accesibile și pieței din România.
Raportul Global Payments evidențiază cinci oportunități de top care vor avea un impact major asupra afacerilor în 2024.
Revolutia inteligenței articificiale: la fel de importantă ca apariția internetului
61% dintre companiile chestionate sunt entuziasmate de impactul inteligenței artificiale asupra afacerii lor.
Pentru companii, cele mai așteptate trei aplicații pentru inteligența artificială sunt în domeniul Customer Care (43%), detectarea fraudelor (43%) și marketing (40%).
În domeniul comerțului, inteligența artificială generativă ar putea rescrie regulile. Conform McKinsey, această tehnologie ar putea adăuga între 2,6 și 4,4 trilioane de dolari, anual, la valoarea economiei globale. Compania de consultanță în management estimează că tehnologia gestionează deja aproximativ jumătate din interacțiunea cu clienții. Inteligența artificială generativă ar putea gestiona un alt sfert. Un „chatbot” de servicii pentru clienți alimentat de inteligența artificială ar putea răspunde la întrebări comune despre soldurile plăților, starea comenzilor sau a retururilor, ceea ce ar permite echipelor de asistență clienți să se ocupe de probleme mai complexe sau sensibile. Productivitatea în centrele Customer Care, ar putea crește cu până la 45%.
Inteligența artificială deschide și oportunitatea detectării mai eficiente a fraudelor. În prezent, aceste sisteme au prea puține cazuri de fraudă autentice din care pot învăța. Prin intermediul inteligenței artificială se pot genera exemple sintetice, bazate pe cazuri reale, care vor conduce la îmbunătățirea sistemelor de detectare a fraudelor. În acest caz, AI-ul este ca un antrenor pentru un sportiv care trebuie să se pregătească pentru situații rare, dar critice, în timpul jocului.
Inteligența artificială va dobândi un rol tot mai important și în plățile contactless, care tind spre cât mai puține interacțiuni. Tehnologia „pay-by-palm” de la Amazon permite clienților să plătească scanându-și palmele pe un POS în unele dintre magazinele companiei. Prin autentificare biometrică, inteligență artificială generativă și învățare automată, plățile cu palma pot accelera procesul de checkout pentru cumpărători. Tehnologia autentifică identitatea clientului și procesează plata, reprezentând un alt pas către transformarea experienței de plată în ceva „invizibil” pentru clienți.
Soluțiile de plată integrate (embedded payments) vor stimula tranzacțiile repetate și vor îmbunătăți experiența de cumpărare
44% dintre companii au declarat că plățile integrate vor fi extrem de importante pentru ele în 2024.
Prin plățile integrate, clienții pot efectua achiziții fără a părăsi platforma online, canalul de social media sau aplicația preferată. Odată cu progresele din domeniul fintech, soluțiile de plată integrate vor continua să se dezvolte în diverse industrii, în 2024, inclusiv sănătate, utilități și imobiliare.
Securitatea și prevenirea fraudelor vor întâmpina noi provocări
62% dintre companii afirmă că reducerea nivelului de fraudă în ceea ce privește plățile reprezintă o preocupare urgentă, mai mult decât orice altă problemă.
În deceniul următor, se estimează că frauda va costa industria cardurilor peste 400 de miliarde de dolari. Și fiecare dolar pierdut din cauza tranzacțiilor frauduloase costă companiile 3,75 dolari din cauza rambursărilor, contestațiilor și a altor costuri indirecte.
O altă dimensiune a securității o reprezintă confidențialitatea datelor. În 2021, au avut loc peste 4.100 de atacuri cibernetice la nivel global, echivalentul a aproximativ 22 de miliarde de date expuse. Dintre utilizatorii de carduri de credit, 44% au raportat cel puțin două tranzacții frauduloase în 2022.
Inteligența artificială are puterea de a proteja companiile împotriva atacurilor în timp real, dar și de a ajuta autoritățile să prindă infractorii ascunși în spatele identității digitale. Amazon Neptune este un serviciu web care poate crea un grafic al fraudei și poate depista relațiile dintre mai mulți oameni, utilizând adrese de e-mail și conturi, numere de telefon, puncte de vânzare preferate și alte informații pe care hackerii le-ar putea folosi. Astfel, poate cartografia rapid o rețea complexă, identificând infractorii din spatele unora dintre cele mai bine coordonate și distructive atacuri digitale.
Pentru a combate tacticile frauduloase, companiile utilizează diverse măsuri de securitate și prevenire, de la autentificarea multifactorială la tokenizare sau criptarea datelor.
Live shopping-ul (live commerce) intră puternic pe piață
26% dintre business-urile analizate folosesc deja puterea comerțului live. 17% susțin că au introdus sesiuni de live shopping în ultimele 12 luni; 23% vor să o facă anul acesta.
În 2022, au fost vândute produse în valoare de aproximativ 500 de miliarde de dolari prin livestreaming, de opt ori mai mult față de 2019.
Consumatori din întreaga lume interacționează live cu comercianții în sesiuni online de shopping. Încurajați de ceea ce văd, aceștia fac achiziții pe loc. Comerțul live are potențialul de a atrage mai mulți clienți către un brand, dar creează și o cerere instantanee, ajutând business-urile să se diferențieze și să performeze într-un mediu de piață aglomerat. Un livestreamer chinez a vândut carne de vită în valoare de 650.000 de dolari prin evenimente transmise în direct, multiplicându-și vânzările de 30 de ori în doi ani.
La fel ca în cazul tuturor formelor de comerț social, riscul de fraudă, furtul de identitate și alte probleme de securitate există și în comerțul live. Mai ales, având în vedere cât de dependent este acesta de conținutul popular din rețelele sociale și de recrutarea de influenceri. În plus, utilizarea rețelelor sociale a explodat în ultimii doi ani, urcând la aproximativ două ore și jumătate, în medie, pe zi (conform datareportal.com).
Experiențele digitale de nouă generație îi fascinează pe clienți înainte ca ei să-și dea seama de ce au nevoie
36% dintre companii au introdus checkout-ul fără casier în ultimul an, 44% utilizează serviciul în prezent, iar 21% iau în considerare utilizarea sa în 2024.
Metoda de plată „tap-to-pay” va fi cea mai importantă pentru rețelele hoteliere în 2024. 65% dintre afacerile din domeniul ospitalității/spațiilor de cazare afirmă că au planuri să optimizeze această metodă de plată).
În ultimii ani, business-urile și-au îmbunătățit tehnologiile pentru a accelera tranzacțiile clienților. Conform Juniper Research, tranzacțiile de plată contactless vor crește la peste 10 trilioane de dolari până în 2027. Cel mai recent tip de plată contactless care intră pe piață este plata phone-to-phone (de la telefon la telefon). Clienții fac o plată utilizând tehnologia NFC a telefonului sau a smartwatch-ului, apropiind dispozitivul de telefonul comerciantului. Astfel, comercianții pot accepta plăți contactless fără să aibă nevoie de hardware sau terminale de plată suplimentare.
Astfel de îmbunătățiri sunt rezultatul eforturilor companiilor specializate în plăți și tehnologie de plată de a oferi clienților experiențe inovatoare, fluide și sigure. Self check-out-urile, plățile contactless (phone-to-phone) sau gamificarea plăților (discount-uri la folosirea anumitor aplicații sau instrumente de plată, recompense, cashback, etc) reduc interacțiunile umane și introduc elemente de distracție în procesul de plată. Astfel, tehnologia de plată nu mai reprezintă doar încheierea unei vânzări, ci pregătirea celei următoare.
La ce titluri de print vă puteţi abona în România. Oferta de publicaţii locale conține abonamente atat la varianta print la ziare si reviste gen Ziarul Financiar, Ziarul News, Busines Magazin, Economistul, Biz, Forbes Romania etc., la nivel internaţional sunt disponibile nu mai bine de 7.000 de titluri. Publicaţiile sunt cuprinse în Catalogul Manpres 2024!
ZF Corporate, Ziarul Financiar, Business Magazin, Economistul, Forbes sunt cele mai vândute abonamente la titluri locale din portofoliul Manpres, vândute în România. La capitolul publicaţii străine, Financial Times şi The Economist sunt publicaţiile cel mai bine vândute de Manpres în România.
De notat ca prin Manpresva puteti abona la singurul ziar romanesc scris integral in limba engleza, Nine O’Clock!
Catalogul dispune de oferte şi preţuri pentru pentru abonamentele pentru anul 2024, la ziare şi reviste româneşti şi internaţionale şi se adresează companiilor multinaţionale, ambasadelor, bibliotecilor şi instituţiilor bugetare.
Ce puteţi comanda prin compania Manpres?
peste 7000 de publicaţii din 100 de ţări ţi în 52 de limbi
publicaţii pe care le poţi primi în acceaşi zi de apariţie ca-n SUA, Franţa, Anglia, Germania, China, Italia prin licenţă exclusivă de a tipări, detinuta de Manpres
publicaţiile se livrează în format A3 pe hârtie de imprimantă, printată alb-negru faţă/verso
publicaţiile sunt replici digitale exacte ale formatelor tipărite, identice din punct de vedere editorial şi grafic
Mihai Manea, director general Manpres, despre catalogul pe anul 2024:„Catalogul Manpres a ajuns la a 18 ediţie, ceea ce este foarte important pentru identitatea şi brandul Manpres, al modului de relaţionare dintre Manpres şi abonaţii săi, el devenind astfel cel mai important element de relaţionare cu abonaţii noştri.
În catalog găşiţi preţurile de abonament la peste 1000 de ziare şi reviste româneşti şi internaţionale din domeniile achiziţii publice, fiscalitate, economic, financiar, contabil, business juridic, legislativ, resurse umane, medical, auto sau IT”.
Cum se pot abona clienții?
Se pot abona pe site-ul manpres.ro, pe mail-ul office[at]manpres.ro, la sediul fimei – Piaţa Presei Libere (nr.1, Parter, Corp C, Cam.14, Sector 1, Bucureşti) sau la telefon.
Cum livrează Manpres?
Livrările se fac printr-un sistem de curierat propriu, prin echipajele de monitorizare şi prin agenţii de abonamente
Manpres face ca abonatul să aibă publicaţiile favorite la micul dejun, între orele 6:00-9:00 dimineaţa.
Manpres a rămas singura firmă de abonamente de presă în anul 2024 care poate livra ziarele în Bucureşti la prima oră a dimineţii.
Livrarea ziarelor Adevarul, Click, Jurnalul National, Libertatea, National, Nine O’Clock, Romania Libera, Ziarul Financiar, Ziarul News etc. se efectuează prin flota auto proprie, până în ora 06:00 dimineaţa, de luni până vineri.
Pentru comenzi de abonamente la ziare şi reviste puteţi trimite o solicitare de abonare pe e-mail office@manpres.ro sau vă abonaţi online pe shopul www.manpres.ro , iar plata abonamentului se poate face cu cardul sau cu ordin de plată.
Cum s-a ajuns ca Manpres să rămână sigura firma de distribuție de abonamente care poate livra ziarele la prima ora în București?
„Pentru că în ultimii ani, fie au intrat în faliment firme din domeniu ca Zirkon Media, Interpressport, MT Press, Infoeurotrading, Rodipet, MirionPress, Art Advertising, fie în urma pandemiei şi condiţiilor economice apărute în urma războului de la graniţă nu mai pot livra ziarele la prima oră: ArcaPress, New Media, etc.” spune Mihai Manea, director general Manpres,
Banca Comercială Română (BCR) lansează o ofertă specială pentru clienții care își doresc să acceseze un credit ipotecar (nou sau refinanțare), prin oferirea unui fond de urgență, în echivalentul unei rate totale de credit de până la 2.500 lei, precum și cu o dobândă fixă în primii 5 ani de la 5,79%.
Pentru a beneficia de oferta cea mai bună de dobândă, 5,79%, clienții trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
Să aleagă un imobil construit după anul 2000, cu Certificat energetic A sau cu Certificat energetic B emis după 16 februarie 2023, ceea ce îi va face eligibili pentru produsul CASA MEA Natura;
Să vireze deja sau să opteze pentru virarea salariului la BCR;
La finalul celor 5 ani cu dobândă fixă, dobânda va fi variabilă, respectiv 2,4% + IRCC, în condițiile menționate mai sus.
În cazul în care nu îndeplinesc criteriile pentru CASA MEA Natura, clienții pot opta pentru produsul standard ipotecar CASA MEA cu o dobândă fixă standard de 7,09% în primii 5 ani, ulterior 3,70% + IRCC.
Vlad Huțuleac (foto), Director Executiv Adjunct Produse si Segmente Retail: „Cele două componente ale ofertei – fondul de urgență, echivalent cu o rată, precum și condițiile foarte avantajoase de dobândă, inclusiv pentru asigurarea de viață – sunt gândite să ofere un sprijin real pentru toți cei care își doresc achiziționarea unei case, dar și un îndemn la responsabilitate.
Mai mult decât atât, credem că oferta noastră este extrem de competitivă, asigură transparență și predictibilitate prin perioada de dobândă fixă din primii 5 ani, susține clienții în achiziționarea casei mult dorite sau la refinanțarea creditelor, iar fondul de urgență este menit să ofere un prim suport în drumul către independență financiară.
Finanțările pentru locuință sunt disponibile exclusiv în condițiile achiziționării unei asigurări de viață, în linie cu angajamentul nostru pentru educație financiară și protecție pe întreaga perioadă a creditului ipotecar.”
Oferta este valabilă în perioada 17 ianuarie – 16 aprilie 2024 pentru cererile noi de credit și poate fi accesată prin platforma de digital banking George, precum și în orice unitate BCR.
Clienții vor primi automat în cont, după tragerea creditului, în maximum 5 zile, echivalentul net exact al unei rate lunare totale (principal + dobândă) pentru 30 de zile, așa cum reiese din graficul de rambursare, în limită maximă de 2.500 de lei.
Iată un exemplu de calcul reprezentativ pentru creditul CASA MEA Natura, în cazul unei locuințe eficiente energetic, cu încasarea salariului sau a venitului în cont BCR:
Sumă împrumutată: 350.000 de lei;
Perioadă: 300 de luni;
Dobândă fixă pe 5 ani: 5,79%, ulterior variabilă – 8,37%/an (2,40% + IRCC);
Comisioane: 500 de lei (analiză) și 0 lei (administrare);
Cost evaluare: 470 lei inclusiv TVA (apartament), perceput de evaluator;
Cost cu asigurarea de viață, dacă aceasta este achiziționată prin intermediul BCR: 0,026% (calculată lunar la soldul creditului), 91 de lei în prima lună;
Rata în primii 5 ani: 2.301 lei, ulterior 2.789 lei;
Valoare totală plătibilă: 808.782 lei;
DAE = 7,91%.
În cazul în care clientul nu (mai) încasează venitul în cont, pentru același credit: dobânda este fixă în primii 5 ani: 6,79%/an, ulterior variabilă 9,37%/an (IRCC + 3,40%); Rată fixă în primii 5 ani: 2.518 lei, ulterior 3.030 lei; Valoare totală plătibilă: 879.758 lei; DAE = 8,94%. (IRCC = 5,97% valabil până la 31.03.2024).
Grupul francez de real estate Catinvest își completează mixul de retail și aduce brandurile Bebe Tei și Farmacia Tei pentru prima dată în Craiova. În prezent, grupul francez oferă acces la peste 200 de mărci de top din retail, modă, produse alimentare și divertisment.
Bebe Tei și Farmacia Tei vor fi deschise în vara acestui an în ElectroPutere Mall, vor ocupa o suprafață de aproximativ 2.400 de metri pătrați și vor comercializa peste 60.000 de produse din toate categoriile de interes, de la dermato-cosmetice și cosmetice, puericultură mică și mare, îngrijire mama și bebe, alimentație sănătoasă, jucării, medicamente cu și fără rețetă medicală și până la produse veterinare.
„Ne-am propus ca în fiecare an să avem câte trei deschideri în provincie și ne bucurăm că din vară vom fi prezenți cu conceptul nostru și în Craiova, în ElectroPutere Mall. Este o deschidere importantă în strategia noastră de extindere, și suntem convinși că Bebe Tei și Farmacia Tei vor avea un impact pozitiv în rândul clienților centrului comercial”, a declarat Roxana Maftei, fondatoarea Farmacia Tei.
Printre mărcile sonore și cu prezență exclusivă în ElectroPutere Mall se numără Mango, Musette, Intimissimi, Intimissimi Uomo, Calzedonia, BSB, Intersport sau C&A.
„Succesul ElectroPutere Mall crește cu fiecare nouă deschidere, iar prezența brandurilor Bebe Tei și Farmacia Tei în premieră în Craiova, este un moment mult așteptat. Vrem să fim locul în care se găsește orice produs, echipament sau accesoriu pentru fiecare membru al familiei. În prezent, cu peste 200 de magazine, clienții noștri găsesc la ElectroPutere Mall o ofertă completă și cele mai bune branduri din domeniul modei, sportului, echipamentelor pentru casă, restaurantelor și divertismentului. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru încredere și ne asigurăm că o merităm investind continuu în extinderea și dezvoltarea acestei zone comerciale și consolidându-ne poziția de lider în regiune”, a declarat Bertrand Catteau, CEO al Catinvest Group.
De la achiziția sa din 2016, Catinvest a dublat dimensiunea ElectroPutere Parc și continuă să investească în dezvoltarea și extinderea acestuia. Astfel, până la sfârșitul lui 2025, ElectroPutere Parc va avea în jur de 99.000 de metri pătraţi destinaţi activităţii de retail, 25.000 de metri pătraţi vor fi destinaţi birourilor clasa A, iar pasul concret făcut de Catinvest în direcţia coagulării unui autentic centru urban cu clădiri mixte este viitorul apart-hotel de lux cu 60 de apartamente. Bugetul total de investiții depășește 60 de milioane de euro în următorii doi ani.
Grupul francez de real estate Catinvest, care deține și administrează ElectroPutere Parc, are în portofoliu alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea și Cora Pantelimon din București și Carrefour TOM din Constanța -, precum și din Europa de Est – Auchan Savoya Park din Budapesta și Tesco Borska Pole din Plzen. Catinvest activează, totodată, și pe piața rezidențială și comercială din Franța. În total, Catinvest deține și administrează peste 525.000 de metri pătrați de spații în Franța și în Europa de Est.
„Observăm că există numeroase voci care critică faptul că la fiecare colț de stradă există o bancă, o farmacie și o sală cu jocuri de noroc, însă cine este vinovatul? Estevina acestor business-uri sau problema ține de educația și de cultura specifică românilor, care mai degrabă încurajează arderea unor etape și recompensa imediată, decât munca și efortul susținut?“
Cum arată societatea românească astăzi?
În contextul autohton, așteptările și valorile oamenilor evidențiază că prioritățile și preocupările actuale sunt dominate în general de frici, anxietăți și o nevoie sporită de control.
Fricile românilor au radăcini adânci în istoria tumultoasă a țarii. Instabilitatea economică și politică, diversele presiuni sociale sau știrile panicarde au contribuit la formarea unui teren fertil pentru dezvoltarea unei angoase persistente legate de viitor. Într-o lume agitată, în care oamenii deplâng faptul că fiecare zi aduce noi provocări și incertitudini se caută adesea soluțiile cele mai rapide, facile și miraculoase pentru a depași temerile și anxietătile vieții cotidiene. Se preferă așadar shortcut-ul, ca soluție eliberatoare de presiunea și dependențele comportamentale și mentale dominante. Aceste “găuri miraculoase” în gardul anxietății sunt alese în detrimentul construcției lente, progresive, pas cu pas. Ele țin de noi, de natura, educația și psihologia poporului român.
Observăm că există numeroase voci care critică faptul că la fiecare colț de stradă există o bancă, o farmacie și o sală cu jocuri de noroc, însă cine este vinovatul? Este vina acestor business-uri sau problema ține de educația și de cultura specifică românilor, care mai degrabă încurajează arderea unor etape și recompensa imediată, decât munca și efortul susținut?
Pentru a încerca să găsim raspunsuri la aceste întrebări, vom face apel la unul dintre modelele de analiză utilizate în universul marketingului și psihologiei consumatorilor, care ne ajută să întelegem în profunzime complexitatea nevoilor, motivațiilor și a comportamentului uman. Acest instrument se numește harta arhetipurilor.
Ce este harta arhetipurilor?
Conceptul de arhetipuri derivă din psihologia analitică a lui Carl Gustav Jung, care identifică modele colective de gândire și comportament care transcend culturile și epocile. În acest context, arhetipurile devin o hartă a terenului mental al consumatorilor, relevând direcțiile motivaționale dominante și preferințele adiacente. Într-un sens mai larg, aceste arhetipuri reprezintă categorii simbolice ce capturează aspecte esențiale ale identității și aspirațiilor, reflectând modul în care oamenii se raportează la lumea din jurul lor.
Pe această hartă sunt poziționate o serie întreagă de arhetipuri, care servesc ca puncte cardinale, oferind o perspectivă asupra motivelor fundamentale care ghidează alegerile și acțiunile individuale ale oamenilor. Totodată harta arhetipurilor ajută în poziționarea diferitelor categorii de produse, segmente de consumatori sau brand-uri.
Ce semnifică fiecare arhetip?
Arhetipul Ancoră este teritoriul fricilor și anxietăților, simbolizând nevoia de stabilitate, control și siguranță.
Arhetipul Expertului reprezintă dorința de cunoaștere profundă, competentă și expertiza într-un domeniu specific, generat de un alt tip de manifestare a anxietăților.
Arhetipul Magicianului simbolizează dorința de transformare rapidă, inovație și descoperire a unor soluții neconvenționale, permițând explorarea unor perspective noi și îndraznețe.
Arhetipul Jesterului sau „Bufonul” semnifică dorința de nonconformism, eliberare, divertisment, imprevizibilitate, într-o notă superficială, hilară și chiar necredibilă.
Observăm faptul că Ancora și Expertul sunt situate în partea de jos a hărții arhetipurilor, iar Magicianul și Jesterul sunt poziționate diametral opus, acest lucru însemnând că reprezintă soluții absolut antagonice primelor.
Ce aplicatibilitate are însa această hartă a arhetipurilor în societatea românească și ce implicații are în ceea ce privește nevoile și motivațiile oamenilor?
Într-o societate care se confruntă cu grave provocări și carențe educaționale și culturale, aceste arhetipuri oferă o viziune esențială asupra modului în care românii răspund la presiunile și cerințele mediului înconjurător.
Pentru poporul român, arhetipurile Ancoră, Expert, Magician și Jester (“Bufon”) domină mentalul colectiv.
Cum identificăm arhetipurile în societatea românească?
Frica de boală
Una dintre fricile fundamentale ale românilor este cea legată de starea de sănătate (poziționată în zona de Ancoră și Expert), iar shortcut-ul către zona de Magician este reprezentată de dorința oamenilor de a accesa vindecări sau ameliorări rapide ale stării de sănătate. În căutarea unor soluții simple, cu efect imediat, medicamentele și suplimentele alimentare oferă beneficii “instant”, care pot rezolva “ca prin minune” problemele de sănătate și anxietățile legate de acestea, transformând astfel radical calitatea vieții, în lipsa unei prevenții pe termen lung sau a schimbării stilului de viață.
Frica de sărăcie și marginalizare socială
Frica de sărăcie și marginalizare socială reprezintă o altă temere foarte răspândită și adânc înradăcinată (poziționată tot pe teritoriul Ancoră). Aceasta provine adesea din incertitudinea economică, dificultățile de a asigura un trai decent și teama de a nu putea satisface nevoile de baza.
Mulți români speră că pot depași dificultățile financiare, îmbogățindu-se peste noapte, ca prin minune (teritoriul Magician), dacă vor merge să joace la casele de pariuri sau vor caștiga la loterie. Cazinourile, pariurile sportive și alte forme de gambling sunt atractive întrucât oferă tentația câstigului fară efort, generând iluzia unor câstiguri imediate și speranța că prosperitatea poate veni rapid.
În mod fundamental, în percepția românilor, băncile sau companiile financiare sunt poziționate ca identitate pe teritoriul Ancorei și Expertului (al controlului, siguranței, profesionalismului), iar numai unele servicii (online sau digitale, precum aplicațiile sau cardurile) sunt poziționate pe teritoriul Magician (al transformării, inovației, noutății). Cu toate acestea, companiile preferă să ofere shortcut-uri de acces către zona Magicianului întrucât așa răspund cu succes unor pachete de nevoi relevante și deja existente.
Mitul salvatorului în politică
Un aspect interesant poate fi observat cu ușurință în politică. Aici, pe lângă arhetipul Magicianului, care poate juca același rol transformativ, găsim arhetipul „bufonului”, al Jester-ului. Vă las pe voi să descoperiți bufonii din politică. Însă, dincolo de bufoni, există candidați cu notorietate și încredere, pe care îi cunoaștem de ani de zile, care și-au clădit cariera carămidă cu carămidă prin multă muncă și sacrificii, făcând lucruri palpabile de care a auzit toată lumea.
Așadar, avem alegeri în 2024. Ce credeți că se va întampla atunci când vine un candidat de care nu s-a auzit mai nimic, dar posedă o aură mesianică, și care, ca prin minune, în ultimul moment, oferă soluții miraculoase care răspund unor apăsări profunde? Ce vor alege românii? Vor avea un comportament electoral așa cum am mai văzut în trecut sau se va schimba ceva? Vor dori să construiască progresiv sau vor folosi din nou bagheta magică? Vor alege ceva deja știut, la vedere sau vor folosi din nou jobenul?
În societatea agitată a României contemporane, încarcată de stres și incertitudine, în lipsa educației, românii sunt și probabil vor fi în continuare adepții căutării unor soluții miraculoase ca panaceu pentru depășirea fricilor fundamentale.
Deși interesați de schimbări profunde, transformative, probabil nu vor face nimic, întrucât este mai confortabil să ai la îndemană „baghete magice” moderne, chiar dacă acestea implică doar luarea unei pastile, parierea pe câteva numere la o ruletă sau alegerea soluției salvatoare pentru bunul mers al țării.
Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject) anunță că, „în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Camera Consultanților Fiscali și Asociația Magurele Science Park, a implementat în perioada 31 decembrie 2021-30 decembrie 2023 proiectul EntrepLoading…,cod Mysmis 141274”, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul Innotech Student.
Obiectivul proiectului a fost „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care au condus la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”.
Grupul țintă al proiectului a fost format din 378 de studenți: studenți (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență; doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi – nivel ISCED 8).
Realizatorii proiectului subliniază că „toți membrii grupului țintă au beneficiat de formare antreprenorială, în ariile tematice cele mai relevante pentru acest domeniu, respectiv: cadrul general în care activează afacerea, marketingul afacerii, finanțarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea și elaborarea unui plan de afacere. Fiecare stagiu de curs a avut o durată de desfăşurare de 40 de ore.
În perioada 15 februarie-6 mai 2022, s-a desfășurat Concursul de planuri de afaceri, în urma căruia au fost selectate 22 de planuri de afaceri care au primit o finanțare în cadrul proiectului de maximum 290.610 lei. Astfel, 22 de firme au beneficiat de capital de start-up, astfel înlăturându-se un obstacol extrem de important al demarării unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. În plus, câștigătorii concursului au beneficiat de acțiuni de sprijin în cadrul proiectului EntrepLoading… pe mai multe paliere: au participat la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de abilități practice în domeniul în care au demarat noua afacere, au beneficiat de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și au fost sprijiniți în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate a fost monitorizată permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea pe piață.
Bugetul proiectului a fost de 9,669,584.07 lei, din care 5.632.840,42 lei reprezintă subvențiile acordate celor 21 de firme sprijinite în cadrul proiectului”.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet și vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu, Adrian Corbu, au anunțat lansarea în consultare publică a ghidului de finanțare pentru programul pilot „Rabla pentru sobe” și au prezentat bugetul și programele Administrației Fondului pentru Mediu din acest an.
Programul constă în acordarea de sprijin în vederea achiziționării de aparate pentru încălzirea locuințelor. Beneficiari vor fi locuitori din comune situate în 27 de județe, conform Legii muntelui nr. 197/2018. Bugetul total va fi de 500 milioane lei. Finanțarea acordă unui solicitant va reprezenta 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 10.000 lei, inclusiv TVA, pentru fiecare aparat de încălzire care deserveşte o gospodărie.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet: „Pentru prima oară, lansăm în consultare publică un program de finanţare care îşi propune să înlocuiască sobele vechi, cele cu randament ineficient, aşa cum am spus mai devreme, cu unele noi, pentru că există tehnologii care pot să crească acest randament la peste 80%. Aşteptăm cu mare interes contribuţia comercianţilor, a instalatorilor de astfel de echipamente, primăriilor din ţară şi a oricărui specialist până la urmă care ne poate da un feedback. Ne dorim ca acest program să reducă cheltuielile românilor cu încălzirea, la fel cum ne dorim în mod suplimentar să avem şi un aer mai curat. Programul este unul pilot, ţin să precizez încă o dată acest lucru, şi se adresează pentru început comunelor din cele 27 de judeţe ale ţării, din zona montană, aşa cum este definită de legislaţia în vigoare, respectiv de Legea muntelui. Acolo ştim că iernile sunt mai lungi şi mai grele. Ne adresăm comunelor, dar probabil şi altor tipuri de unităţi administrativ-teritoriale, cum ar fi satele aparţinătoare ale oraşelor şi ale municipiilor.”
MMAP precizează că „aparatele pentru încălzirea locuințelor vor putea folosi drept combustibil lemnul pentru foc, peleți sau bricheți, fiind acceptate inclusiv termosobele, șemineele, termoșemineele care respectă standardele din Directiva EcoDesign: putere nominală de 8kw-35kw, randament de minimum 80%, emisii de particule (PM) sub 40mg/mc, emisii de gaze volatile sub 120 mg/mc, emisii de monoxid de carbon sub 1500 mg/mc, emisii de oxizi de azot sub 300 mg/mc.
Primăriile se pot înscrie în program prin Administrația Fondului pentru Mediu. După publicarea listei cu primăriile acceptate în program, oricine dorește să-și înlocuiască soba veche sau să cumpere o sobă modernă se poate înscrie direct în platforma informatică pusă la dispoziție de AFM, în limita bugetului alocat fiecărei primării în parte. Apoi, fiecare dintre cei care s-au înscris vor primi un voucher cu care vor putea cumpăra noua sobă.
În cadrul unei sesiuni de înscriere, un solicitant poate transmite o singură cerere de înscriere, prin intermediul aplicaţiei informatice dedicate Programului, pusă la dispoziţia UAT-urilor pe pagina de internet a AFM”.
MMAP anunță că „alt program derulat în premieră în acest an de Administrația Fondului pentru Mediu este Rabla pentru tractoare și mașini agricole, cu un buget de 500 milioane lei”.
Referitor la celelalte programe derulate în acest an, „Rabla Plus va avea în 2024 un buget record de 1 miliard lei, în timp ce Rabla Clasic beneficiază de 300 milioane lei.
În ceea ce privește programul Casa Verde Fotovoltaice, acesta va avea cel mai mare buget alocat până în prezent, de 2 miliarde lei. Săptămâna Verde are un buget de 100 milioane lei.
Un alt program pilot derulat de AFM în acest an este Rangerii Juniori, care are alocat un buget de 10 milioane lei pentru ca elevii să desfășoare activități recreative în ariile protejate din țară.
Programul privind dezvoltarea infrastructurii velo în România beneficiază de 600 milioane lei în acest an.
Totodată, programul dedicat iluminatului public stradal, acesta are alocat un buget de 500 milioane lei. Totodată, 600 milioane lei sunt alocate unei noi sesiuni pentru programul de eficiență energetică în clădirile publice.
Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare va avea un buget de 1,5 miliarde lei. Programul privind refacerea siturilor contaminate istoric, cu excepţia celor reglementate prin legi speciale, va beneficia de 500 milioane lei”.
Compania Farmec, recunoscută drept „cel mai mare producător român de cosmetice”, anunță că „relansează gama de produse profesionale pentru ten si corp Gerovital® H3 Equilibrium. În plin sezon în care problemele de piele tind să se acutizeze, Gerovital H3 Equilibrium revine într-o formulă nouă, cu ingrediente îmbunătățite și sub noi ambalaje, oferind scheme de tratament complete, atât pentru salon, cât și pentru acasă”.
După cum precizează Farmec, „cele 46 de produse ale gamei oferă posibilitatea realizării celor mai solicitate tipuri de tratamente faciale în salon, inclusiv manopere speciale (microdermabraziune, mezoterapie), precum și a unor tratamente dedicate corpului (anticelulitic, antivergeturi, drenaj limfatic etc.), având efecte demonstrate prin studii clinice. Clienții au posibilitatea de a întreține rezultatele obținute în salon cu ajutorul unor scheme de tratamente gândite pentru acasă, ce păstrează formula clinică și sunt adaptate celor mai des întâlnite afecțiuni ale pielii (cuperoză, exces de sebum, deshidratare, îmbătrânire).
Gama s-a bucurat de o creștere susținută încă de la lansarea din 2014, înregistrând creșteri în volum chiar și în perioada pandemiei, când cabinetele cosmetice au fost nevoite să-și suspende parțial sau total activitatea.
Gama Gerovital® H3 Equilibrium dispune de produse de înaltă calitate și performanță, testate dermatologic, care conțin ingrediente dedicate îngrijirii tuturor tipurilor de afecțiuni. Produsele pot fi găsite în centrele de tratament și de înfrumusețare partenere și în magazinele proprii Farmec și Gerovital”.
Natalia Jidavu, manager de produs în cadrul companiei Farmec: „Inovația reprezintă unul dintre pilonii principali ai filozofiei Gerovital, definită prin investiții susținute în lansarea și relansarea permanentă a produselor din portofoliu, extinderi de gamă și integrarea ultimelor descoperiri din industria cosmetică. Produsele Gerovital H3 Equilibrium, vin într-un design minimalist, cu simboluri dedicate fiecărei scheme de tratament ceea ce permite identificarea mai facilă a tratamentelor specifice de îngrijire profesională, de la hidratare și anti-aging în ceea ce privește tratamentele dedicate tenului, până la masaj anticelulitic sau antivergeturi pentru tratamentele dedicate zonei corpului.”
Farmec SA este caracterizată ca „una dintre cele mai mari și cu tradiție companii din România. Portofoliul companiei impresionează o lume întreagă prin produse moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are certificare internațională GMP și comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări.
În luna ianuarie 2024, rețeaua de magazine de brand deținute de Farmec cuprinde 8 magazine Farmec, localizate în Cluj-Napoca, Arad, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara şi 18 magazine Gerovital, care se găsesc în București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Ploiești, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș. La cele 26 magazine de brand se adaugă alte două magazine de franciză – magazinul Farmec din Baia Mare și magazinul Gerovital din Pitești.
ING Bank România anunță că este prima bancă din Grupul ING „care renunță la distrugerea tradițională a cardurilor sale în favoarea casării prin tăiere, un proces cu impact redus asupra mediului. Propriu-zis, procesul are două faze: partenerul Austria Card SRL preia cardurile, iar materialul rezultat în urma tăierii va fi colectat și reciclat de firma KLAUSSENBURG RECYCLING GmbH în instalații specializate pentru a obține țevi din plastic.
În 2022, ING Bank a inițiat tranziţia portofoliului său de carduri către o alternativă sustenabilă, din plastic reciclat, care oferă aceeaşi durabilitate şi calitate cardurilor bancare. Prin acest demers, banca reduce amprenta de carbon a cardurilor nou-emise cu 75%, în timp ce energia necesară pentru a le produce scade cu 54%”.
Cristian Lia, director Dezvoltare Carduri, ING Bank România: „Încurajăm clienții ING Bank România, posesori de carduri fizice, să le returneze în oricare office ING la momentul expirării. În urma procesului de reciclare, cardurile vor fi redate folosului comun sub o altă formă, cea a țevilor din plastic. Mai mult decât atât, apelul nostru către clienți este de a utiliza cardul virtual ING, un mijloc de plată mai simplu de folosit și cel puțin la fel de sigur. Cardul virtual se emite direct din aplicaţia de internet şi mobile banking ING Home’Bank, printr-un proces 100% online. Funcționalitățile cardului virtual sunt identice cu cele ale cardului fizic, de la plăți la comercianți prin POS, până la plăți online sau retragere de numerar la orice ATM ING și non ING, acolo unde opțiunea este pusă la dispoziție de celelalte instituții bancare.”
ING Bank România precizează că, „odată cu adoptarea politicii de reciclare, cardurile ING se înscriu în categoria produselor complet reciclabile, cu impact redus asupra mediului pe parcursul întregii lor durate de viață, de la producție până la distrugere. 100% dintre cardurile nou emise de ING folosesc rPVC, în timp ce 30% din portofoliul existent sunt deja emise pe rPVC”.
Angajamentul continuu pentru sustenabilitate, asumat de Arçelik, a dus la obținerea celui mai mare scor, pentru al cincilea an consecutiv
Arçelik, liderul industriei de electronice și electrocasnice la nivel global, a obținut cel mai ridicat scor dintre companiile din domeniu în cadrul clasamentului S&P Global Corporate Sustainability Assessment, desfășurat în octombrie 2023. Aceasta reprezintă o evaluare anuală de referință a practicilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), stând la baza Indicelui de sustenabilitate Dow Jones.
Arçelik a înregistrat un scor de 86/100, fiind cel mai mare punctaj dintre cele 46 de companii evaluate din industria de bunuri de uz casnic de folosință îndelungată. Această performanță evidențiază angajamentul continuu asumat de Arçelik pentru un viitor sustenabil și consolidează poziția companiei în elita producătorilor de electrocasnice.
Recunoașterea a fost precedată de Conferința Adunării Globale a Națiunilor Unite, în cadrul căreia compania s-a alăturat inițiativei de sprijin în accelerarea obiectivelor pentru 2030, Forward Faster, asumându-și angajamente semnificative în trei domenii-cheie: mediu, apă și finanțare durabilă.
De asemenea, Arçelik și-a reconfirmat angajamentul față de inițiativa Science Based Targets de reducere a emisiilor cu efect de seră, țintind să devină, din 2050, o companie net-zero, în conformitate cu Standardul Corporate Net-Zero Initiative (SBTi). Aceasta presupune un deziderat și mai ambițios al Arçelik în actualizarea obiectivelor pe termen scurt aprobate în baza analizelor științifice și va stabili un obiectiv pe termen lung, în acord cu scenariul 1,5 grade Celsius (pentru limitarea creșterii temperaturilor globale până la acest prag).
Urmând obiectivele net-zero stabilite, compania își propune să reducă emisiile globale Scope 1-2 și Scope 3 cu 90%, până în 2050, raportat la nivelul din 2022. Ținta asumată va fi realizată prin acțiuni inovatoare, implementate pe întregul lanț valoric al companiei. Pentru abordarea emisiilor reziduale de 10%, în conformitate cu Standardul Corporate Net-Zero (SBTi), compania va investi în proiecte calificate de eliminare a carbonului care se bazează pe tehnologie sau pe ajutorul naturii.
„Este un privilegiu să obținem cel mai mare scor în cadrul Indicilor de Sustenabilitate Dow Jones, pentru al cincilea an consecutiv. Acest rezultat reprezintă o recunoaștere a businessului nostru și a eforturilor Arçelik de a construi un viitor mai durabil, nu numai pentru companie, ci și pentru clienții noștri. Sustenabilitatea este profund înrădăcinată în fiecare aspect al lanțului valoric al Arçelik. Acțiunile noastre vizează crearea unui efect de domino pozitiv, pentru a încuraja consumatorii să facă alegeri mai sustenabile, care să contribuie la modelarea unui viitor mai bun pentru Planetă, societate și sănătatea tuturor. Sunt încântat de perspective, alimentat de succesul de până acum al companiei noastre, cu dorința constantă de a genera și mai multe schimbări benefice pe viitor, inclusiv îndeplinirea obiectivelor noastre de a reduce emisiile GES din domeniile 1, 2 și 3”, a declaratHakan Bulgurlu, CEO al Arçelik.
Cu un scor ESG impresionant și angajamentul permanent pentru sustenabilitate, Arçelik continuă să inspire alte companii să acorde prioritate responsabilității față de mediu, impactului social și practicilor de bună guvernare. Prin stabilirea unor standarde înalte și prin exemplul propriu, Arçelik își aduce contribuția semnificativă pentru construirea unui viitor durabil, în beneficiul tuturor.
O mare parte dintre cei care plănuiesc să facă o achiziție imobiliară în 2024 anticipează o scădere a prețurilor locuințelor (60% dintre respondenți). În același timp, proprietarii care vor să vândă sau să închirieze se așteaptă în cea mai mare parte ca prețurile să crească, atât la apartamentele de vânzare (39% dintre respondenți), cât și la locuințele în chirie (40%). În ceea ce privește evoluția dobânzilor la creditele ipotecare în 2024, majoritatea respondenților (38%) prevăd o scădere a acestora, conform ultimului sondaj realizat în rândul utilizatorilor Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX.
Cumpărătorii de locuințe au încheiat achizițiile din 2023 în mai puțin de 3 luni
În 2023, 60% dintre respondenții studiului au declarat că au intenționat să cumpere o locuință, iar 14% au intenționat să vândă. 10% au declarat că au fost interesați să închirieze, iar 1% au afirmat că vor să dea în chirie o proprietate. Totuși, 15% dintre respondenți au declarat că nu au avut nicio intenție imobiliară.
Pentru respondenții care au cumpărat o proprietate în 2023, procesul de la începerea căutării până la finalizarea achiziției a durat sub 3 luni (56%), în timp ce pentru 21% dintre respondenți a durat între 3-6 luni, pentru 11% – între 6 și 12 luni, iar 12% au avut nevoie de peste 12 luni pentru a căuta și finaliza achiziția unei locuințe.
Întrebați cât de ușor se așteptau să fie întregul proces de căutare și achiziționare, cei mai mulți dintre respondenți au răspuns că se așteptau la un nivel mediu de dificultate (48%), urmat de unul ușor (40%). 12% dintre utilizatorii platformei au menționat că se așteptau ca procesul să fie unul greu. În final, majoritatea a declarat că procesul a fost la fel cum își imaginau (43%), 30% au declarat că procesul a fost mai ușor, în timp ce 27% au declarat că procesul a fost mai greu decât au anticipat.
38% dintre cei care au achiziționat o proprietate au afirmat că au existat momente în care au întrerupt căutarea locuinței dorite, principalele motive amintite fiind: proprietățile de interes depășeau bugetul (58%) sau dificultatea de a găsi proprietăți potrivite (35%). Tot 35% au declarat că au așteptat să vadă evoluția prețurilor. În ceea ce privește compromisurile făcute, 38% au afirmat că au fost nevoiți să suplimenteze bugetul, iar 19% au schimbat zona de căutare. Totuși, alți 17% dintre cei care au cumpărat afirmă că nu au fost nevoiți să facă niciun compromis în alegerea locuinței.
Când au fost întrebați despre provocările financiare din proces, 32% au afirmat că nu au întâmpinat dificultăți semnificative. Totuși, 18% au evidențiat creșterea ratei pentru o proprietate achiziționată anterior prin credit și 12% au specificat că valoarea avansului a depășit bugetul, în timp ce alți 10% au evidențiat creșterea prețurilor locuințelor de vânzare.
Planuri imobiliare pentru 2024: așteptări și previziuni privind prețurile de vânzare și închiriere
Întrebați care sunt intențiile imobiliare pentru anul 2024, respondenții studiului au oferit răspunsuri similare cu cele din 2023. În continuare cei mai mulți respondenți (66%) declară că ar vrea să cumpere o locuință, iar 13% vor să vândă. 10% dintre respondenți afirmă că nu au niciun plan imobiliar, în timp ce 8% vor să închirieze o proprietate și 3% vor să găsească chiriași.
În ceea ce privește evoluția prețurilor locuințelor de vânzare, 60% dintre cei interesați de cumpărare declară că se așteaptă ca prețurile să scadă, 16% declară că se așteaptă să crească și 14% se așteaptă la o stagnare. În mod similar, majoritatea persoanelor interesate de închirieri se așteaptă ca prețurile să scadă (43%) la proprietățile date în chirie. Totuși, 28% se așteaptă la creșteri și 22% au declarat că e posibil ca prețurile să stagneze. În același timp, proprietarii care vor să vândă sau să închirieze se așteaptă în cea mai mare parte ca prețurile să crească, atât la apartamentele de vânzare (39% dintre respondenți), cât și la locuințele în chirie (40%).
„Analizând datele sondajului, putem observa că așteptările românilor reflectă interesele personale, astfel încât cei în căutare de locuințe speră la reduceri de prețuri, iar cei care vând sau închiriază se așteaptă la creșteri. Totuși, în prima jumătate a lunii ianuarie, contactările de pe platforma noastră au crescut cu 53% față de aceeași lună a anului trecut. Așadar, trebuie să luăm în considerare faptul că măsurile fiscale adoptate și cererea în creștere înregistrată în primele săptămâni ale lunii ianuarie sugerează mai degrabă o tendință de creștere a prețurilor”,a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.
Când au fost întrebați despre evoluția dobânzilor la creditele ipotecare, cei mai mulți dintre participanții la studiu (38%) au răspuns că se așteaptă la o scădere, în timp ce 27% anticipează o creștere. O altă parte considerabilă (17%) e de părere că dobânzile vor rămâne constante, în timp ce 18% se simt nesiguri în privința evoluției dobânzilor.
Datele arată că, în 2024, utilizatorii de pe platforma Storia își propun să vizualizeze anunțuri imobiliare (62% din totalul respondenților), iar 53% au declarat că vor să și vizioneze proprietățile de interes. În plus, o mare parte și-a propus să consulte un broker sau banca pentru opțiunile de creditare (35%). De asemenea, utilizatorii își propun să urmărească știrile relevante pentru domeniul imobiliar (24%), în timp ce 22% și-au propus să lucreze cu un agent imobiliar.
Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză. Chestionarul a fost publicat pe Storia și OLX Imobiliare, în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024, iar răspunsurile au fost colectate de la 1023 respondenți.
25% dintre cumpărători intenționează să achiziționeze autovehicule online, în creștere de la 18% în 2021
61% preferă să facă achiziția în reprezentanță, în creștere de la 54% în 2021
Reprezentanțele vor avea în continuare un rol important în convingerea „scepticilor în privința vehiculelor electrice”
Cumpărătorii de autovehicule sunt mai predispuși ca niciodată să efectueze achiziția online, 25% dintre respondenți intenționând să facă acest lucru prin intermediul website-urilor producătorilor sau al website-urilor terțe. În același timp, și preferința de a efectua o achiziție la o reprezentanță a crescut la 61%, restul respondenților spunând că sunt indeciși.
Potrivit datelor din cel mai recent studiu EY Mobility Consumer Index (MCI), în cadrul căruia au fost intervievați 15.000 de consumatori, din 20 de țări, folosirea instrumentelor online prealabile achiziției și pentru documentare continuă să crească în popularitate. 87% dintre respondenți au declarat că utilizează instrumente online pentru a se informa înainte de a cumpăra un vehicul. Reprezentanțele rămân, totuși, un element important al procesului, 66% dintre respondenți declarând că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul la o reprezentanță și 61% spunând că vor să finalizeze achiziția acolo, un procentaj care a crescut constant de la 54% în 2021.
Randy Miller, lider EY Global Advanced Manufacturing & Mobility, a declarat: „Știm de mult timp că modul în care oamenii achiziționează autovehicule se modifică, iar acest lucru este confirmat de creșterea accentuată a preferinței pentru achiziția online din ultimii doi ani. Totuși, în pofida digitalizării procesului de achiziție a autovehiculelor, rolul reprezentanțelor rămâne important pentru majoritatea consumatorilor. Oamenii caută încă interacțiunea umană și doresc să vadă fizic autovehiculul în cadrul procesului de achiziție. Vor să lovească roțile cu piciorul, vor să interacționeze cu autovehiculul pe care îl vor cumpăra și vor să privească pe cineva în ochi atunci când îi strâng mâna și preiau cheile.
S-a vorbit mult despre dispariția reprezentanțelor, dar vestitorii sfârșitului acestora pare că s-au grăbit. De fapt, asistăm la o tranziție către o abordare hibridă. Cumpărătorii vor să utilizeze instrumente online, care să îi ajute să își rafineze căutarea și să înțeleagă întregul tablou al achiziției, dar, atunci când este vorba de interacțiunea cu autovehiculul, de semnarea actelor și de finalizarea vânzării, reprezentanțele rămân opțiunea preferată”.
Convingerea scepticilor în privința vehiculelor electrice
Datele arată și faptul că reprezentanțele sunt esențiale în tranziția către vehiculele electrice, deoarece consumatorii cu profil de „sceptici în privința vehiculelor electrice” sunt utilizatori fideli ai reprezentanțelor, chiar și în etapa de prevânzare din procesul de achiziție, 67% dintre respondenți spunând că se vor documenta prin intermediul unui agent de vânzări la o reprezentanță (medie generală de 50%) și 75% că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul, înainte de a îl cumpăra (medie generală de 66%).
Randy Miller a adăugat: „Pentru unii cumpărători, trecerea de la un motor pe benzină clasic, la un vehicul electric reprezintă un salt mare. Știm din datele noastre că există o serie de motive pentru acest lucru: de la preocupări legate de autonomie, la probleme legate de încărcare și până la costuri. Prin urmare, educarea este vitală pentru a ajuta la atenuarea acestor îngrijorări și, având în vedere că majoritatea scepticilor în privința vehiculelor electrice preferă să apeleze la reprezentanțe, aici este locul în care va trebui să se facă cel mai mult această educare. Interacțiunile directe la reprezentanțe vor permite agenților de vânzări să își adapteze abordarea la preocupările și preferințele individuale ale fiecărui sceptic. Dacă producătorii doresc să capteze această piață și să îi convingă să cumpere vehicule electrice, reprezentanța va rămâne o parte esențială a procesului de cumpărare, de la început până la sfârșit”.
În contextul evenimentelor din ultimele zile, în spiritul transparenței și al bunei comunicări, facem următoarele precizări:
România pare a fi „Tara accidentului la minut”. Suntem „campioni la accidente rutiere” și depășim majoritatea țărilor membre europene la acest capitol. Cifrele sunt grăitoare: frecvența medie a accidentelor la nivelul întregului parc de autovehicule din țara noastră este de circa 6.6%, în comparație cu Ungaria sau Cehia, care au fiecare 2.8% sau Slovenia cu 2.6% – conform celor mai recente date disponibile.
Statistica este clară: dacă ne uitam strict la segmentul de transport, frecvența este de 3 ori mai mare decât media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6.6%). Astfel, în medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masă maximă autorizată de peste 16 tone, cel puțin 19 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau, din păcate, cu vătămări corporale și decese. Aceste accidente sunt, de regulă, de o gravitate semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de autovehicule.
Pe lângă frecvența mai ridicată, șidauna medie despăgubită în baza polițelor RCA pentru accidentele produse de aceste tipuri de autovehicule este semnificativ mai mare decât dauna medie înregistrată la nivelul întregului parc auto. Nu în ultimul rând, foarte multe despăgubiri se plătesc pentru accidente produse în afara țării, mai ales că în unele state nu există limite de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces ori chiar pentru daune materiale.
Pentru fiecare accident, asigurătorii din România plătesc, în medie, în baza polițelor RCA despăgubiri de peste 2.240 EUR, mai mult decât în alte țări din Europa Centrală și de Est. Pentru comparație: în Ungaria, dauna medie RCA este 1.910 EUR. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare accident, în România se plătesc despăgubiri cu până la 17% mai mari decât în Ungaria.
Numărul accidentelor rutiere și despăgubirile plătite ca urmare a acestora (dauna medie RCA) influențează evoluția primelor RCA. Chiar dacă anumiți indicatori tehnici ce țin de asigurările RCA publicați de către ASF par a se fi îmbunătățit în ultimul timp, este important de spus că aceștia s-au aflat în „zona roșie” timp de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, asigurările RCAau fost o cauză constantă de pierderi pentru companiile de asigurări. Ultimii ani au însemnat, totodată, și două falimente importante ale unor asiguratori care operau preponderent pe zona RCA și care practicau tarife subdimensionate, care nu le-au permis să își achite obligațiile asumate față de clienți și păgubiți.
Asigurările funcționează pe principiul mutualității, adică toți șoferii împart între ei riscul la care sunt expuși. Acest lucru înseamnă că numărul accidentelor rutiere, dar și valoarea despăgubirilor plătite la nivelul întregii piețe influențează costul poliței RCA pentru toți contributorii, chiar dacă situația individuală a unui șofer este pozitivă, fără accidente înregistrate.
Într-o economie de piață, primele RCA trebuie să reflecte riscul asumat de către companiile de asigurări, beneficiile pe care le oferă în raport cu asiguratul / păgubitul, dar și istoricul daunalității pe această formă de asigurare. În România, tarifele RCA sunt „înghețate” încă din luna aprilie a anului trecut, dar nu și costurile cu despăgubirile. Dauna medie plătită în baza polițelor RCA la trimestrul trei din 2023 a crescut cu circa 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022. În plus, taxele și contribuțiile achitate de către asigurători au crescut semnificativ în ultimii ani. Doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piața RCA.
Nu în cele din urmă, ne exprimăm încă o dată, și pe această cale, deschiderea către un dialog tehnic și echilibrat pentru găsirea celor mai bune soluții în contextul dat, împreună cu autoritățile, care să nu afecteze și mai mult puținii asigurători RCA rămași în piață tocmai datorită seriozității în care și-au condus activitatea.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) consideră că „protestele transportatorilor și ale fermierilor, care s-au extins în 24 de județe ale țării, sunt consecința lipsei de dialog dintre guvern și reprezentanții industriei transporturilor din ultimii ani”.
Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR: „Asistăm la o situație fără precedent la care în mod sigur nu s-ar fi ajuns dacă implicarea guvernului în problemele transportatorilor ar fi fost de-a lungul timpului una reală și susținută. Ceea ce ne lipsește de multă vreme în relația dintre autorități și organizații reprezentative ale transportatorilor este tocmai acest dialog, care ar fi trebuit să găsească o rezolvare până acum la problemele cu care se confruntă industria.
Considerăm că revendicările protestatarilor sunt reale, chiar dacă modul de a le exprima este atipic. Revendicările lor se suprapun cu probleme mai vechi din domeniul transporturilor pe care noi le-am semnalat autorităților de-a lungul anilor. Indiferența cu care guvernanții au tratat aceste probleme a amânat rezolvarea lor până acum, când șoferii au reacționat. Ceea ce vedem astăzi în stradă este oglinda întârzierilor în reglementare, a unei piețe a asigurărilor dezechilibrate și a lipsei de viziune pe termen lung. Să nu uităm că transporturile rutiere sunt vitale pentru economie, ele fiind cel mai mare exportator de servicii al României.”
UNTRR menționează că a semnalat autorităților de mai mult timp o parte dintre revendicările protestatarilor, unele fiind rezolvate, „iar la alte problem, soluțiile întârzie”.
Problemele transportatorilor români semnalate de UNTRR:
„- Intrarea în spațiul Schengen: Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri solicită guvernului stabilirea unei date ferme pentru intrarea României în Schengen cu frontierele terestre în anul 2024. Aceasta reprezintă o urgență pentru transportatorii de mărfuri, în condițiile în care eficiența lor este sever afectată în prezent de timpii de așteptare extrem de mari;
– Acciza la carburant pentru transportul de marfă. În urma majorării accizei la motorină, am solicitat reluarea schemei de restituire parțială a accizei pentru operatorii de transport rutier, care au de suferit în competiția cu cei străini;
– Timpi de așteptare la frontierele UE. Am solicitat reducerea timpilor prin suplimentarea personalului vamal și prin crearea unor culoare dedicate ieșirii/intrării în țară;
– e-CMR (scrisoare electronică de însoțire, document de control, care atestă că marfa a fost livrată în stare bună și care standardizează transportul internațional). UNTRR a solicitat folosirea e-CMR pe scară largă, în urma Convenției la care România a aderat încă din 2019. Printre beneficiile e-CMR: eficientizarea timpilor de lucru și stocarea documentelor în cloud (la care au acces toate părțile interesate/implicate);
– Indemnizație de hrană pentru șoferi. Am reușit inițierea unui proiect de lege în Parlament pentru modificarea Codului Fiscal, care prevede instituirea indemnizației de hrană pentru lucrătorii mobili, cuantum al indemnizației de 50 euro/zi și majorarea plafonului neimpozabil de la 3, la 4 salarii de bază.
– Polița RCA. O asigurare obligatorie fără fluctuații mari de preț este în atribuția reglementatorului acestei piețe. Companiile de asigurări trebuie să ofere un RCA ieftin de bază cu opțiuni separate pentru decontare directă sau compensări pentru lipsa de utilizare a vehiculelor comerciale. Una dintre posibilitățile prin care prețul unei polițe RCA rămâne sub control este ca valoarea acesteia să fie direct proporțională cu beneficiile oferite;
– Transport agabaritic. Reducerea tarifelor la autorizațiile speciale de transport agabaritic, în contextul în care România are cele mai mari tarife față de statele vecine. Am solicitat folosirea generalizată a acestor autorizații în regim electronic;
– Criza șoferilor. Este o problemă constantă a pieței transporturilor din România care nu a primit până acum atenția autorităților. UNTRR a obținut reducerea vârstei minime a șoferilor profesioniști, de la 21 la 18 ani. Pentru rezolvarea crizei șoferilor, măsura este necesară, nu și suficientă;
– Accesul șoferilor non-rezidenți în România. Am sprijinit deschiderea pieței muncii pentru aceștia, astfel încât să primească acces la școlarizare și la cursuri de specialitate înainte de a obține documentele solicitate de MAI (exemplu: permisul de ședere);
– Costul de referință. Am cerut aplicarea costului de referință în transporturile rutiere naționale ca model de calcul, după cum procedează și transportatorii francezi, cu succes. Adoptarea unui cost de referință presupune introducerea unui model de calcul al costului operațional, peste care transportatorii pot aplica marja de profit;
– Siguranța rutieră. Anul trecut UNTRR a devenit membru fondator al Coaliției pentru Siguranță Rutieră. Am solicitat sprijin guvernamental pentru creșterea siguranței rutiere, astfel încât România să scape de tristul record de a fi prima în Europa la numărul de accidente rutiere;
– Responsabilizarea și sancționarea expeditorilor de mărfuri, astfel încât aceștia să nu mai ajungă sã îi pună pe transportatori în situația de a încălca legislația privind depășirea greutăților maxime admise, a dimensiunilor legale și a timpului de conducere și odihnă a șoferului;
– Măsuri pentru stimularea achiziției de autovehicule comerciale verzi.”
Exim Banca Românească anunță că „a lansat o campanie promoțională prin intermediul căreia posesorii de carduri de credit Mastercard emise de bancă pot plăti în rate, fără comision și cu zero dobândă, orice tranzacție de minimum 150 lei, inclusiv taxele și impozitele.
Campania se derulează în perioada 01 ianuarie-31 martie 2024, interval care acoperă cele trei luni în care persoanele fizice care achită impozitele și taxele beneficiază de o reducere de 10%, și este valabilă la plata obligațiilor fiscale pe www.ghiseul.ro și direct la POS cu cardul fizic sau cu telefonul mobil prin Google Pay. Aceeași facilitate se aplică și la cumpărăturile făcute cu cardul de credit la comercianți din țară și străinătate, orice plată de până la 799 de lei putând fi împărțită în trei rate automat sau manual, prin apel la Call Center Carduri.
Cardul Deștept de cumpărături de la Exim Banca Românească este un instrument de plată modern, sigur şi flexibil, oferind multiple facilități:
Program Rate Deștepte cu 0 dobândă și 0 comision de activare pentru cumpărături de cel puțin 150 de lei, până la 12 rate (în funcție de valoarea tranzacției), la orice comerciant (nu se aplică tranzacțiilor de tip transferuri de bani, tranzacții money send, top-up și către comercianți de tip Cripto).
Cea mai generoasă perioadă de graţie, de până la 61 zile, în care nu se plăteşte dobândă pentru cumpărăturile la comercianţi (inclusiv pentru rate).
Program de până la 12 rate fără dobândă, direct în magazinele semnalizate cu sigla Mastercard – Plata în rate.
Fără comision anual pe viaţă, dacă se utilizează cardul la cumpărături în anul anterior postării comisionului (ultimele 12 cicluri de tranzacţionare), în valoare de cel puţin 12.000 Lei.
Asigurare gratuită pentru cumpărăturile realizate atât online, cât și în magazinele fizice, în termen de 30 de zile de la data achiziționării produsului.
Serviciul SMS Alert, prin care se primesc informaţii în timp real, prin telefon, despre tranzacţiile efectuate şi autorizate (cumpărături şi retrageri de numerar).
Cardul este înrolat automat în serviciul Mastercard SecureCode™ pentru plăți on-line în condiții de siguranță”.
Exim Banca Românească reamintește că „este o bancă universală 100% românească, aflată în top 10 cele mai mari instituţii de credit după active. Banca oferă clienților săi, persoane fizice și juridice, o gamă largă de produse și servicii de calitate, adaptate nevoilor acestora. Exim Banca Românească operează o rețea națională de distribuție de 83 de sucursale și 26 de centre de afaceri, acestea din urma fiind dedicate exclusiv companiilor, rețea care îi permite să fie aproape de clientela de retail și corporate și să implementeze diverse programe de dezvoltare românești și europene. Pentru mai multe detalii: www.eximbank.ro”.
Casa de avocatură Filip & Company anunță că „a asistat Alpha Bank, una dintre principalele bănci din România, în legătură cu finalizarea procesului de achiziție a activităților de retail incluzând aplicația de plăți digitale, produsele de card de credit și monedă electronică, portofoliul de clienți și angajații Orange Money România, furnizorul de servicii financiare digitale al operatorului Orange România. Documentele cu privire la achiziție au fost semnate în august 2023, între timp fiind obținute aprobările autorităților de reglementare”.
Alina Stancu Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Această achiziție reflectă angajamentul Alpha Bank de a dezvolta ecosistemul soluțiilor digitale oferit clienților săi. Suntem încântați că am putut să fim alături de Alpha Bank sprijinind efortul său de a crea o experiență digitală superioară. Îi suntem foarte recunoscători clientului nostru pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă.”
Filip & Company precizează că echipa sa „implicată în această tranzacție a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener) și i-a inclus pe Monica Stătescu (partener), Rebecca Marina (senior associate), Camelia Ianțuc (senior associate), Marius Gheldiu (associate) și Raluca Biță (associate). Aspectele privind dreptul muncii au fost acoperite de Cristina Tudoran (partener) și Bianca Chera (senior associate), în timp ce cele de dreptul concurenței și investiții străine de echipa formată din Cătălin Suliman (partener) și Roxana Roșca (associate).
Orange Money a fost asistat în această tranzacție de către casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR).
Avocații Filip & Company au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.
Țițeiul este sângele vital al lumii moderne, iar motorul cu ardere este inima sa nestăpânită.
În 2023, sondele de petrol din întreaga lume au pompat zilnic aproape 100 de milioane de barili din Pământ, iar populația lumii a consumat-o integral.
Fiecare sondă de petrol urmează o curbă clopot de producție, producția crescând, stabilizându-se și apoi scăzând la zero. Acestă caracteristică fiind valabilă și pentru toate zăcămintele și zonele de producție.
Sursa World Oil 2018-2050: World Energy Annual Report IEA
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că am putea atinge „vârful cererii” de petrol în 2028.
În cadrul International Energy Outlook 2021, U.S. Energy Information Administration (EIA) a proiectat că aprovizionarea mondială cu petrol poate să satisfacă într-un scenariu favorabil, cererea globală de energie în creștere cel puțin până în 2050. După 2050, „există o incertitudine substanțială cu privire la nivelurile viitoarelor oferte și cererii de combustibili lichizi”, potrivit EIA. Totuși odată cu anul 2028 lucrurile vor deveni mai complicate în lipsa dezvoltării unor măsuri de eficiență, de schimbare a formelor de energie din transport și de dezvoltare a biocombustibiliilor.
Sursa International Energy Agency, World Energy Outlook 2021, Paris, 2021.
Ce se întâmplă când se epuizează combustibilii fosili?
Când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, națiunile care se bazau anterior pe Rusia pentru petrol și-au dat seama că va fi dificil să trăiești cu o rezervă redusă de petrol. Prețurile carburanților au crescut vertiginos și multe zone s-au confruntat cu crize (ex. în Sri Lanka, școlile au fost închise, deoarece rezervele extrem de limitate de combustibil au mers pentru a menține spitalele deschise).
Vederile mai optimiste asupra acestei inevitabile lumi post-vârf al petrolului implică mult mai multă pregătire. Practic, impactul penuriei de petrol poate fi diminuat prin scăderea dependenței noastre de combustibilii fosili.
Sursele alternative de energie și biocombustibilii regenerabili joacă un rol crucial în aceste perspective.
Furnizarea globală de petrol nu poate satisface rata actuală a cererii globale de petrol pentru totdeauna, necesitând noi surse de energie și practici de utilizare. Chiar dacă tehnologia ne-ar permite să recoltăm până la ultima picătură de petrol de pe planetă (crescând astfel deficitul), creșterea prețurilor și impactul asupra climei ar necesita schimbări pe scară largă cu mult înainte să rămânem efectiv fără petrol.
De zeci de ani, cererea globală de energie este în creștere din cauza creșterii economice și a creșterii populației mondiale. În plus, nivelul de trai este în creștere la nivel mondial, în majoritatea cazurilor corelând cu un consum crescut de energie, deoarece energia este necesară în aproape fiecare aspect al vieții noastre, inclusiv transportul terestru, pe apă și aerian, precum și în agricultură, comercial, industrial și sectoare interne. Până în prezent, combustibilii fosili reprezintă aproximativ 80% din cererea mondială de energie, în ciuda faptului că sunt un factor major pentru încălzirea globală, reprezentând aproximativ 89% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (GES) în 2020. Combustibilii fosili se vor epuiza odată cu creșterea constantă a cererii de energie. Deoarece cererea de petrol este în continuă creștere, estimările prevăd epuizarea totală a acestora până în 2070 – 2080. În acest scop, tipuri distincte de biocombustibili, cum ar fi lichidul și biogazul, ar trebui dezvoltate metodologic și strategic, ca măsură preventivă împotriva penuriei de energie prognozate, toate în același timp reducând impactul antropic asupra climei și conservând mediul.
În prezent, biocombustibilii sunt clasificați din prima până la a patra generație, în funcție de materie primă și/sau platformă de biosinteză (adică, inginerie genetică). Dezvoltarea tehnologiilor de biocombustibil depinde de peisajul socio-economic și politic, care poate beneficia foarte mult de recomandările de politici ale organismelor de reglementare respective. În prezent, Uniunea Europeană are cea mai strictă legislație privind biocarburanții și cele mai ambițioase obiective de impact asupra climei. Prin urmare, dezvoltarea platformelor actuale de tehnologie a biocombustibililor în diferite stadii de implementare industrială, cadrul legislativ implementat în UE, precum și recomandările de politică care ar accelera progresele academice către implementarea industrială.
O alternativă la combustibilii fosili sunt biocombustibilii, care provin din materie organică și, prin urmare, pot fi recrescuți și sunt numiți regenerabili. Biocombustibilii emit mai puține gaze cu efect de seră și sunt, în general, mai ecologici (netoxici, fără sulf, biodegradabili) decât predecesorii lor din combustibili fosili. Biocombustibilii contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite:
energie accesibilă și curată,
acțiune împotriva schimbărilor climatice.
Cererea globală de biocombustibili va crește cu 41 până la 53 de miliarde de litri, cu 28%, între 2021 și 2026, aspect care poziționează biocombustibilii, nu doar ca un element de decarbonizare, ci și un element de stabilitate a securității energetice.
● Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
● Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
● Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei. În România, pandemia a reprezentat cea mai semnificativă criză, 28% dintre respondenții români considerând că aceasta este problema care a influențat cel mai mult modul în care își privesc viitorul.
● Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.
Studiul ECFR intitulat A crisis of one’s own: The politics of trauma in Europe’s election year („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani:
● Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 74 milioane de alegători;
Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73 milioane de alegători;
Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 70 milioane de alegători;
Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 59 milioane de alegători;
Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
De asemenea, un grup mai mic de alegători (47 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:
● Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate dintre respondenții din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%). România face excepție de la acest trend, doar 3% dintre respondenți selectând imigrația ca problemă cheie dintre opțiunile prezentate (cel mai mic procentaj dintre toate țările chestionate) și 13% dintre respondenți indicând schimbările climatice.
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
● Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
● Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
● Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu, în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
● Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”
Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. Acesta este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. El este autorul cărții „Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic”. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times.
Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Cea mai recentă carte a sa, „The Age of Unpeace”, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.
Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie realizat în rândul populațiilor adulte (cu vârsta minimă de 18 ani), în lunile septembrie și octombrie 2023, în 11 țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Marea Britanie). Numărul total de respondenți a fost de 15.081.
Sondajele au fost realizate de DataPraxis și YouGov în Danemarca (1.040; 26 septembrie – 2 octombrie), Franța (2.079; 26 septembrie – 6 octombrie), Germania (2.036; 26 septembrie – 5 octombrie), Marea Britanie (2.043; 26 septembrie – 2 octombrie), Italia (1.530; 26 septembrie – 5 octombrie), Polonia (1.069; 26 septembrie – 4 octombrie), Portugalia (1.050; 26 septembrie – 4 octombrie), România (1.104; 26 septembrie – 3 octombrie), Spania (1.014; 26 septembrie – 3 octombrie) și Elveția (1.103; 26 septembrie – 3 octombrie); și de DataPraxis și Norstat în Estonia (1.013; 26 septembrie – 9 octombrie).
Segmentarea pe mai multe „triburi de criză” a fost bazată pe răspunsurile la următoarea întrebare: „În ultimul deceniu, care dintre următoarele aspecte a schimbat cel mai mult modul în care vedeți viitorul?”, opțiunile de răspuns disponibile fiind (a) „Schimbările climatice”, (b) „Imigrația”, (c) „Pandemia Covid-19”, (d) „Invadarea Ucrainei de către Rusia”, (e) „Frământările economice globale”, (f) „Altceva” și (g) „Nu știu”.
ARIR (Asociația Română pentru Relația cu Investitorii), promotorul conceptului de Relaţia cu Investitorii (IR), anunță primele companii care au angajat Specialiști și Directori în Relația cu Investitorii (IR) utilizând noile funcții din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), operabile din 2023. Aceste companii sunt Antibiotice, Impetum Group și MedLife.
Antibiotice a ocupat, începând cu luna august 2023, două poziții de „Specialist în Relația cu Investitorii”, și a adus în acest rol pe Carmen Elena Diaconu și Bogdan Andrei Ghiarasim. Ambii sunt recunoscuți ca profesioniști în domeniu și contribuie atât la consolidarea poziției companiei în industria farmaceutică, cât și în ceea ce privește calitatea comunicării cu investitorii.
La Impetum Group, Ana-Maria Imbrea a preluat, începând cu octombrie 2023, funcția de Director Relația cu Investitorii la nivelul grupului, aducând în echipă o experiență solidă în domeniul relațiilor cu investitorii, finanțe, sustenabilitate, comunicare și audit, dobândită de-a lungul activității profesionale. Din echipa Impetum face parte și Alexanda Țițan, un profesionist cu o vastă experiență în relația cu investitorii. Aceasta este Director Relația cu Investitorii pentru companiile din grup, Roca Industry (simbol BVB: ROC1) și Roca Investments (private equity).
Medlife a recrutat-o pe Ioana Bîrsu, din noiembrie 2023, în funcția de Director Relația cu Investitorii, un profesionist în servicii financiare, cu experiență în domeniul relațiilor cu investitorii.
Daniela Maior (Șerban), Președinte ARIR, MP VERTIK Group:„ARIR susține că prin respectarea unor standarde de transparență, guvernanţă corporativă și proactivitate în comunicarea cu investitorii companiile vor beneficia de plusvaloare, atrage mai uşor finanțare, avea reputație și încrederea necesară dezvoltării continue a afacerilor lor. În colaborare cu instituțiile pieței de capital am contribuit la includerea în Clasificarea Ocupațiilor in România a ocupației de Specialist și Director în IR. Astfel, angajații specializați în comunicarea cu investitorii au primit o recunoaștere formală a funcției lor, iar companiile listate își pot spori vizibilitatea prin recrutarea acestor specialiști. ”
Ana-Maria Imbrea, Director Relația cu Investitorii, Impetum Group: „Recunoașterea oficială a celor 2 ocupații în domeniul IR în România reprezintă nu doar un pas înainte pentru dezvoltarea pieței de capital, dar și o confirmare a valorii adăugate pe care relația cu investitorii o aduce companiilor care adoptă cele mai bune practici de guvernanță corporativă și transparență în modul lor de operare. În cadrul Impetum Group, dorim să ne aliniem la standardele internaționale în ceea ce privește comunicarea specializată cu investitorii și astfel recrutarea de experți în domeniu reprezintă un element-cheie și o confirmare pentru investitorii noștri că suntem axați pe excelență în toate aspectele activității noastre.”
Prin inițiativa ARIR, cu sprijinul KPMG Legal – Toncescu și Asociații SPRL, susținută de Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursa de Valori București, au fost introduse două noi coduri în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), pentru funcțiile de Director Relația cu Investitorii (COR 121920) și Specialist Relația cu Investitorii (COR 241272). Aceste coduri au devenit utilizabile inclusiv în platforma Revisal începând cu data de 10 aprilie 2023. ARIR estimează o creștere a numărului de persoane care se instruiesc în acest domeniu, precum și o atenție sporită din partea companiilor asupra recrutării de personal specializat, consolidând astfel dezvoltarea pieței de capital.
Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject) anunță că, „în parteneriat cu Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și Asociația Engage in Education, a implementat în perioada 23 decembrie 2021-22 decembrie 2023 proiectul StartUp Mode, cod Mysmis 141750”, finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul Innotech Student.
Obiectivul proiectului l-a reprezentat „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care au condus la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”.
Grupul țintă vizat de proiect a fost format din 378 de studenți: studenți (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență; doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi – nivel ISCED 8).
Inițiatorii proiectului subliniază că „toți membrii grupului țintă au beneficiat de formare antreprenorială, in ariile tematice cele mai relevante pentru acest domeniu, respectiv: cadrul general in care activeaza afacerea, marketing-ul afacerii, finantarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea si elaborarea unui plan de afacere. Fiecare stagiu de curs a avut o durată de desfăşurare de 40 de ore.
În perioada 23 ianuarie-22 aprilie 2022, s-a desfasurat Concursul de planuri de afaceri, in urma caruia au fost selectate 33 de planuri de afaceri care au primit o finantare in cadrul proiectului de maximum 193.740 lei. Astfel, 33 de firme au beneficiat de capital de start-up, astfel inlaturandu-se un obstacol extrem de important al demararii unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. In plus, castigatorii concursului au beneficiat de actiuni de sprijin in cadrul proiectului StartUp Mode pe mai multe paliere: au participat la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de abilități practice în domeniul în care au demarat noua afacere, au beneficiat de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și au fost sprijiniti în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate a fost monitorizată permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea pe piață.
Bugetul proiectului este de 9.683.327,88 lei, din care 6.393.420 lei reprezintă subvențiile acordate celor 33 de firme înființate în cadrul proiectului”.
Marius Dan Sîiulescu (foto) este noul director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, desemnat de Consiliul de Administrație pentru un mandat provizoriu de patru luni, începând cu data de 16 ianuarie. Mandatul de director general exercitat de către Daniel Nicolăescu a expirat.
Romsilva precizează că „Marius Dan Sîiulescu, 47 de ani, a absolvit, în anul 2000, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov, precum și cursurile Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune a Universității Spiru Haret din București, în anul 2008.
Și-a început cariera în silvicultură ca șef de district la Ocolul Silvic Bălcești, ocupând ulterior funcții de execuție la Ocolul Silvic Romani, având ca responsabilități regenerarea pădurilor, investiții, securitate și sănătatea în muncă, dar și de conducere, la Ocolul Silvic Băbeni.
De asemenea, și-a desfășurat activitatea și în cadrul aparatului Direcției Silvice Vâlcea, iar din luna aprilie a anului 2023 a preluat funcția de director al Direcției Silvice Vâlcea”.
A patra ediție WiDS (Women in Data Science) România o aduce la București, în premieră, pe Margot GERRITSEN, co-fondatoarea WiDS și profesoară la Universitatea Stanford. Alături de ea, pe scena conferinței din 21 martie 2024 vor urca alte 25 de specialiste în acest domeniu. Reprezentarea femeilor, la nivel mondial, în știința de date, este una încă redusă, dar noua meserie va fi, în curând, una dintre cele mai căutate și bine plătite din lume, spun specialiștii.
„Prin această nouă ediție ne propunem să atragem atenția asupra necesității sporirii progresului tehnologic în România, cu accent pe educație, cercetare, folosirea inteligentă a datelor și inovație. Scopul nostru este să reglementăm Data Science ca domeniu de studiu și ocupația de Data Scientist ca profesie independentă, recunoscută în Codul Ocupațiilor din România. Totodată, dezbaterea online «AI Further Challenges», organizată în preambulul conferinței, va fi moderată de Dl. Daniel E. HO, consilierul Casei Albe pe politici AI, și sunt sigură că ne va furniza informații cruciale”, a declarat Mariana Ungureanu, Ambasadoarea WiDS pentru România și fondatoarea Think Tank-ului 360.
WiDS România 2024 vine în premieră și cu alte nume sonore din știința datelor, digitalizării, inteligenței artificiale și inovării: Shir Meir LADOR, Data Science Group Manager la Intuit, Ambasador WiDS Tel Aviv, Sevda MEMET, PhD, MBA, MPP, Head of Healthcare Accelerator la Universitatea Stanford, Lucia ASANACHE, Head of Community la Tony Blair Institute for Global Change, Mihaela ULIERU, profesoară, Președintă la IMPACT Institute for the Digital Economy, Veronica ȘTEFAN, expert AI la Council of Europe, Elif MEMET, MBA, MPP, studentă la Harvard Kennedy School și Harvard Business School, David Rubenstein Fellow la Harvard’s Center for Public Leadership.
Premergător conferinței va avea loc târgul de joburi în format online, prin care se va facilita procesul de recrutare al tinerilor talentați din cadrul universităților participante la competiție, prin interacțiunea directă cu companiile implicate. Această ediție este susținută de partenerul principal OMV Petrom, unul dintre promotorii și liderii digitalizării în industrie și susținător constant al proiectelor educaționale, fiind totodată și partenerul tradițional al inițiativelor Think Tank 360 în dezvoltarea domeniului de Data Science în România.
Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom: „Ne bucurăm să fim din nou alături de «Women in Data Science România», eveniment organizat în parteneriat cu prestigioasa Universitate Stanford. În era actuală a transformării digitale, recunoaștem rolul crucial pe care îl joacă știința datelor în modelarea viitorului. Dezvoltarea competențelor în știința datelor este esențială în contextul actual al inovației tehnologice continue. Încurajăm educația în acest domeniu și recunoaștem importanța diversității în eforturile de a rezolva provocările complexe ale lumii noastre. În plus, suntem mândri să susținem un eveniment care promovează și sărbătorește contribuțiile remarcabile ale femeilor în acest domeniu.
Suntem convinși că evenimentul «WiDS România» va reprezenta o sursă de inspirație pentru toți cei care deja lucrează sau se pregătesc să lucreze în acest domeniu și va contribui la consolidarea comunității în acest domeniu.”
Încă de la prima ediție WiDS România beneficiază de sprijinul constant al Wolters Kluwer România, co-organizator și partener strategic. În 2024 evenimentul se bucură și de susținerea sponsorilor BCR, Adobe, UNIQA, MHS Trucks&Bus și AVA RESEARCH.
Un alt punct important al ediției 2024 constă în îmbunătățirea imaginii României pe plan internațional prin participarea instituțiilor de învățământ superior la WiDS Datathon, o competiție internațională anuală lansată de Stanford, la care participă în jur de 4000 de participanți, din peste 100 de țări. La Datathon 2024 „Equity in Healthcare” vor participa cu echipe: Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București; Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași; Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu; Academia de Studii Economice din București; Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.Popa” din Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Think Tank 360 este prima organizație nonguvernamentală din țară, care susține și dezvoltă comunitatea de Data Science în România, și care depune efort în reglementarea, la nivel național, al acestui domeniu ca profesie independentă.
Think Tank 360 este prima instituție nonguvernamentală din țară care a pus bazele cooperării cu Universitatea Stanford în domeniul Data Science prin Inițiativa WiDS Worldwide fondată în 2015.
Think Tank 360 are misiunea de a facilita interacțiunea dintre entitățile guvernamentale, nonguvernamentale, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă în scopul atingerii unei sinergii în ceea ce privește sporirea progresului tehnologic în România, cu accent pe educație, cercetare, folosirea inteligentă a datelor și inovație. În plus, pune accent pe diversitate, echitate și incluziune, ca fundamente extrem de importante a unei dezvoltări sociale sănătoase.
Pe parcursul celor 4 ani de activitate, aproximativ 6000 de persoane au fost beneficiari ai inițiativelor Think Tank 360.
Despre WiDS Worldwide:
Women in Data Science (WiDS) Worldwide este o inițiativă globală care are misiunea de a obține o reprezentare de 30% a femeilor în educație, inovare și leadership până în 2030, cu o viziune pe termen lung a unei reprezentări depline și egale în procesul decizional, prosperitate economică și oportunități.
WiDS Worldwide are peste 500 de ambasadori în lume, 200 de evenimente regionale în peste 50 de state, programe și inițiative impunătoare: WiDS Worldwide Conferences; WiDS Datathons; WiDS NextGen; WiDS Uplink.
Principiile fundamentale ale WiDS Worldwide: Diversitatea, Echitatea și Incluziunea.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prezintă o analiză asupra cererilor primite în ultimii 6 ani de la consumatorii care au solicitat o rezolvare amiabilă, prin negociere, a problemelor pe care le-au avut cu băncile și IFN-urile din România. Pe baza analizei, CSALB semnalează evoluția foarte interesantă produsă în profilul consumatorului român:
Consumatorul CSALB: Vrea să-și renegocieze contractul cu banca sau să rezolve amiabil litigiul din instanță. A obținut beneficii medii de 5.000 euro după împăcarea cu banca
Ultimii doi ani au adus modificări importante în profilul consumatorului care se adresează Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Analiza celor 5.560 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile trimise către CSALB în anii 2022 și 2023 arată că profilul consumatorului de servicii financiar-bancare este al unui bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 41-50 de ani, care are un creditde consumîn lei și care solicită băncii renegocierea contractului de credit sau soluționarea amiabilă a litigiului din instanță.Beneficiile obținute în 2023 în urma negocierilor (4.980 euro) sunt, în medie, cu 16% mai mari decât în 2021 și cu 97% mai mari decât în 2019.
Bărbați/Femei: Majoritatea consumatorilor români care au solicitat o negociere cu banca/IFN-ul prin intermediul CSALB în 2022-2023 sunt bărbați. În ultimii doi ani ponderea acestora a fost în ușoară creștere față de perioada 2020-2021 (de la 55,7% bărbați, la 58% bărbați).
Vârsta: Cei mai mulți consumatori care apelează la conciliere au între 41 și 50 de ani. Față de anii precedenți a scăzut ponderea consumatorilor din categoria 31-40 de ani și a crescut cea a consumatorilor care depășesc 51 de ani.
Repartizare geografică: Cele mai multe cereri trimise de consumatori în ultimii doi ani au venit din București (18,7%), Argeș (8,5%) și Ilfov (5,6%). Capitala înregistrează o scădere constantă în ultimii șase ani în privința ponderii din totalul cererilor (de la aproximativ 28% în 2018-2019, la sub 19% în ultimii doi ani). Primele 10 județe însumează peste 60% din cereri, iar jumătate dintre ele înregistrează creșteri în numărul de cereri de negociere trimise de consumatori către CSALB. Buzău, Dâmbovița și Constanța sunt pentru prima dată în top 10. Cea mai importantă creștere o înregistrează județul Argeș, iar cele mai puține cereri (12) au venit din Harghita.
Probleme sesizate în cererile către CSALB: CSALB a primit peste 5.550 de cereri în 2022 și 2023. Cele mai multe solicitări au vizat: Renegocierea contractelor (prin conversie credit, găsirea unei soluții în urma negocierii, suspendarea plăților: 13,2%) și soluționarea amiabilă a litigiilor din instanță: 13,1%. Restituiri de sume (comisioane, dobânzi) au fost cerute de 11,6% dintre consumatori, iar rezolvări pentru problemele generate de creșterea IRCC/ROBOR sau trecerea la dobândă fixă au apărut în 10,6% din cereri. Reeșalonarea, rescadențarea, refinanțarea unui credit au fost solicitate în 7,4% din cereri, iar diminuarea soldului sau a ratei, precum și ștergerea unei părți din datorie au făcut obiectul a 6,7% din cereri.
Moneda creditelor care fac obiectul cererilor:Majoritatea creditelor la care fac referire cererile de conciliere sunt în lei (88,6%). Se observă o reducere importantă și constantă în ultimii șase ani a cererilor care se referă la credite în Euro, CHF și alte valute (de la 25-30%, până la sub 10%). Motivele pot fi: refinanțările realizate în moneda în care consumatorii români își încasează veniturile, conversia în lei a creditelor care au creat în trecut dificultăți la plată, precum și activitatea de conciliere care a rezolvat o parte din problemele generate de creditele în monedestrăine.
Mod de sesizare: În acest moment activitatea CSALB se realizează în proporție de 96,4% online. Cei mai mulți consumatori completează cererea de intrare în negociere cu banca/IFN-ul direct pe site-ul www.csalb.ro, folosind aplicația IT. Timpul mediu de completare a unei cereri pe site este de sub 7 minute.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul Colegiului CSALB: “În ultimii ani, consumatorii români de produse și servicii financiare au întâmpinat perioade dificile. Am trecut prin doi ani de criză sanitară, apoi ne-am confruntat cu o inflație ridicată și cu creșterea costurilor la creditele, atât la cele nou contractate, cât și la cele aflate în derulare. Solicitările românilor adresate băncilor și IFN-urilor, prin intermediul CSALB, arată nevoia de ajustare a unor contracte de credit la problemele întâmpinate de aceștia în prezent. Apoi, faptul că tot mai mulți consumatori doresc soluționarea prin negociere a proceselor arată că soluționarea alternativă nu mai este doar o excepție, ci a devenit o practică pentru unele bănci și este recomandată de judecători din tot mai multe orașe din țară. Printre beneficii se numără și degrevarea instanțelor de procese lungi și costisitoare pentru ambele părțile implicate. Începând cu 2021 și până la finele lui 2023 CSALB a soluționat amiabil peste 500 de dosare care se aflau pe rolul instanțelor în diferite stadii procesuale. Din fericire, disponibilitatea mai mare a băncilor spre rezolvarea problemelor cu care se confruntă consumatorii s-a văzut și în rezultatele negocierilor. Astfel, valoarea medie a beneficiilor obținute din conciliere aproape s-a dublat față de 2019, an premergător pandemiei.”
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal) sau prin chat-ul de pe csalb.ro la care răspunde un operator din call-center.
Simon Peters, analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor
Săptămâna trecută a fost una istorică pe piețele cripto, odată cu aprobarea listării fondurilor ETF Bitcoin de tip spot de către autoritățile americane (Securities and Exchange Commission – SEC) miercuri, punând capăt unei saga care durează de un deceniu.
În ceea ce privește evoluția prețului bitcoin, aceasta s-a dovedit a fi volatilă. În prima zi de tranzacționare a ETF-urilor de tip spot (joi), am văzut că nivelul de preț de 49.000 de dolari a fost testat pentru prima dată în ultimii doi ani, înainte de a se deprecia la mai puțin de 42.000 de dolari, nivel la care a încheiat săptămâna.
În prezent, bitcoin se tranzacționează la 42.400 de dolari pe platforma eToro, însă cu toate acestea, având în vedere că acum există pârghii pentru ca investitorii instituționali să obțină expunere la bitcoin prin intermediul unui vehicul reglementat, am putea să ne pregătim pentru un 2024 exploziv.
Interesant este că ether a fost un activ cu o performanță mai bună în urma anunțului SEC, iar în prezent a crescut cu 7% față de bitcoin (după cum indică perechea de tranzacționare ETHBTC) de la aprobarea ETF-urilor. Poate că este un semn că piața crede că acesta ar putea fi următorul cripto care va obține aprobarea unei cereri de listare a unui ETF de tip spot, având în vedere că este al doilea cel mai mare criptoactiv după capitalizarea de piață, iar ETF-urile de tip futures pentru ethereum sunt deja aprobate și disponibile.
Săptămâna aceasta
Deși ne așteptăm la o săptămână mai liniștită în universul cripto – o pauză foarte necesară, ar putea spune unii – odată cu aprobarea cererilor de ETF spot pentru bitcoin, atenția se va îndrepta acum spre viitorul halving, programat în prezent să aibă loc peste 97 de zile, pe 22 aprilie 2024.
Din punct de vedere istoric, halving-ul (un eveniment încorporat în designul bitcoin, care diminuează recompensa de minare cu 50%) a marcat începutul următoarei piețe bull a bitcoin. Recompensa pe bloc va scădea de la 6,25 BTC la 3,125 BTC, iar rata anuală de inflație a bitcoin va scădea de la aproximativ 1,7% la aproximativ 0,85%, pentru prima dată sub 1%.
Noutăți care ne-au atras atenția
Emitentul de stablecoin Circle a depus cerere pentru listare
Circle, compania din spatele stablecoin-ului USDC, a depus o cerere pentru listare. USDC este în prezent a doua cea mai mare stablecoin din ecosistemul cripto, cu o capitalizare de piață de aproximativ 25 de miliarde de dolari.
Numărul de acțiuni care vor fi oferite și intervalul de preț pentru oferta propusă nu au fost încă stabilite. Se preconizează că IPO va avea loc după ce SEC își va încheia procesul de examinare, sub rezerva condițiilor de piață și a altor condiții.
Hashrate-ul Bitcoin atinge un nivel record în urma aprobării ETF-urilor de tip spot
Hashrate-ul Bitcoin, care este o măsură a puterii totale de calcul a rețelei Bitcoin) a atins un maxim istoric de 630 EH/s (630 de quintilioane de hashes pe secundă) pe 11 ianuarie, în urma anunțului mult așteptat al SEC.
De la măsurile de restricționare a mineritului din China la mijlocul anului 2021, hashrate-ul Bitcoin a crescut constant, indiferent de sentimentul pieței, cimentându-se ca cea mai sigură rețea de criptoactive și, probabil una dintre cele mai sigure rețele în general.
de Victor Vlad Grigorescu, fost ministru al Energiei.
Opinie publicată în premieră la digi24.
Transformarea profundă a economiei românești urmând calea decarbonării și neutralității climatice este esențială și intrinsec legată de implementarea și integrarea tehnologiilor avansate de captare, transport și stocare geologică a carbonului, cunoscute sub numele de Carbon Capture and Storage (CCS). Importanța CCS pentru tranziția energetică a României pe termen mediu și lung este indiscutabilă, mai ales luând în considerare faptul că sectoare industriale cheie precum producția de ciment, oțel sau industria chimică, nu pot reduce eficient emisiile de CO2 fără această tehnologie. După 2030, fără tehnologia CCS, România ar putea să asiste la un declin industrial semnificativ al acestor domenii industriale tradiționale, cu pierderi considerabile de locuri de muncă, scădere a exporturilor și dezindustrializare pe termen lung.
Implementarea tehnologiilor CCS la nivelul UE este în curs de expansiune, dar aceasta nu se poate accelera fără un suport european robust, în special pentru finanțarea infrastructurilor de captare și injectare, dar și a rețelelor de transport pentru CO2. Este esențial ca Uniunea Europeană să ofere un cadru normativ coerent care să faciliteze dezvoltarea uniformă a acestor proiecte pe teritoriul Uniunii, dar și reducerea costurilor asociate și să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți acceptabilitatea socială a CCS.
România posedă avantaje semnificative pentru a deveni un jucător major în domeniul CCS: dispune de capacități importante de stocare în zăcăminte petroliere și de gaze naturale epuizate, are expertiză tehnică dovedită în construcția de conducte de transport, are un corp profesional de specialiști din industria gazieră și petrolieră cu recunoaștere internațională, precum și un istoric impresionant de gestionare pe termen lung a zăcămintelor de hidrocarburi.
În acest context, rezultatele negocierilor privind regulamentul Net Zero Industry Act (NZIA) de la Bruxelles, care reglementează inclusiv sectorul CCS, sunt de o importanță majoră pentru capacitatea României de a se afirma în acest sector strategic.
Propunerea actuală a Comisiei Europene ar putea atribui României aproximativ 25% din cota anuală de stocare de 50 de milioane de tone CO2 la nivel european. Abordarea Comisiei Europene ar trebui reconsiderată, având în vedere că propunerea de regulament nu clarifică cine va suporta costurile pentru pregătirea zăcămintelor sau pentru construcția infrastructurii necesare pentru captare, transport și injecție a carbonului. Mai mult, povara stocării CO2 ar trebui distribuită pe întregul lanț valoric al industriei de petrol și gaze naturale, inclusiv la distribuitorii și comercianții de hidrocarburi, asigurând astfel o împărțire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul UE.
Actuala formă a textului NZIA nu menționează faptul că viabilitatea economică este un criteriu de selectare a proiectelor de CSS care contribuie la îndeplinirea obligației impuse României, punând operatorii români în fața unui posibil risc financiar. Alternativa, inacceptabilă de altfel, este transferul costurilor nerealist de mari ale acestor proiecte către consumatorii finali de produse petroliere sau gaze naturale sau către utilizatorii de produse ale industriilor greu de decarbonat, cu un impact economic negativ important.
Nu în ultimul rând, este necesar un angajament politic ferm din partea Comisiei Europene și a autorităților naționale pentru a crește acceptarea socială a tehnologiei CCS. Executivul comunitar trebuie să își asume campanii de informare și conștientizare în rândul comunităților care pot contribui la dezvoltarea acestor proiecte, oferind stimulente concrete celor care aleg să susțină proiectele CCS și furnizând garanții privind siguranța operațiunilor pe termen mediu și lung.
În rândul experților europeni de la Bruxelles este larg împărtășită opinia că actuala legislație UE fragmentată (reglementările privind tranzacționarea emisiilor de carbon (ETS) sau cadrul financiar multianual asociat Pactului Verde european) oferă un cadru suficient pentru implementarea proiectelor de stocare geologică a carbonului. Realitatea din teren arată însă că sectorul CCS este abia la început, iar cadrul legislativ actual nu a stimulat suficient nici măcar piața dezvoltată din vestul Europei pentru a investi cu încredere în domeniu. Este astăzi clar că avem nevoie de o abordare coerentă și integrată pentru a garanta viitorul tehnologiei CCS atât în România cât și la nivelul UE.
Ca să parcurgem cu succes tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, România trebuie să îmbrățișeze și să avanseze în domeniul CCS cu sprijinul substanțial și sub umbrela unei legislației europene echitabile și solide. Criteriul viabilității economice a proiectelor de stocare a carbonului, distribuția echitabilă a responsabilităților între statele membre UE și acceptarea socială largă a tehnologiei sunt piloni esențiali pentru succesul implementării CCS.
Este imperativ ca UE să recunoască și să susțină poziția particulară a României, ca potențial actor cheie în implementarea proiectelor de CCS, printr-o abordare solidară și prin furnizarea instrumentelor financiare și legislative care să ne permită valorificarea corectă și eficientă a atuurilor, contribuind efectiv la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Eforturile negocierilor de la Bruxelles trebuie să fie canalizate spre crearea unui mediu propice dezvoltării tehnologiei CCS, un mediu în care proiectele să fie nu doar fezabile, dar și acceptate de publicul larg, asigurând astfel o tranziție justă și eficientă spre un viitor sustenabil atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.
Victor Vlad Grigorescu este fost ministru al energiei în Guvernul Dacian Cioloș în perioada noiembrie 2015-ianuarie 2017. Este expert în politici energetice și politici economice europene.
În mijlocul eforturilor globale de dezvoltare a arsenalului nostru de combatere a schimbărilor climatice, tehnologia de captare, stocare (și utilizare) a carbonului (CCS/CCUS) devine din ce în ce mai relevantă nu doar în planul dezbaterilor euro-politice, cât mai ales în planul practic la nivelul comunităților locale din România.
Acest salt tehnologic poate aduce cu sine beneficii semnificative pentru aceste comunități, atât în ceea ce privește mediu, economia locală, cât și calitatea vieții.
Ce este CCS și de ce este atât de importantă?
CCS este un proces complex care implică captarea dioxidului de carbon (CO2) de la sursele principale de emisii, cum ar fi centralele electrice pe bază de combustibili fosili sau industriile grele, împiedicându-l să ajungă în atmosferă. Apoi, gazul CO2 captat este transportat și stocat în subteran, în straturi geologice adânci și sigure, unde este reținut pe termen lung, împiedicându-l să contribuie la creșterea efectului de seră. Astfel, tehnologia CCS este extrem de importantă prin capacitatea sa de a reduce semnificativ emisiile de CO2 în industrii care încă depind în mare măsură de combustibilii fosili. Tehnologia nu numai că ajută la limitarea emisiilor de carbon în atmosferă, ci și oferă o punte necesară către o tranziție mai lentă și mai echilibrat controlată către surse de energie mai curate și mai durabile.
La nivel general, tehnologia CCS are câteva beneficii majore: În primul rând, tehnologia CCS poate reduce emisiile de carbon cu până la 90%, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor de scădere a emisiilor la nivel global. În al doilea rând, industriile care generează cantități mari de emisii de CO2, precum producția de oțel și cea de ciment, pot beneficia de CCS pentru a-și diminua semnificativ amprenta de carbon. Totodată, CCS este o soluție practică pentru reducerea emisiilor în sectoarele care nu sunt încă pregătite sau care nu au cum – în actualul context tehnologic și economic – să treacă complet către surse de energie regenerabilă.
În al treilea rând, reducând emisiile de CO2, CCS contribuie la protejarea ecosistemelor fragile și a biodiversității, limitând impactul schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător.
Ce câștigă locuitorii?
Dar, trecând de la general la particular, trebuie să conștientizăm câteva din beneficiile directe pe care le pot obține locuitorii localităților românești unde se va găsi aplicabilitate a acestei noi tehnologii. Comunitățile locale din România se confruntă cu impactul direct al schimbărilor climatice: secete prelungite, fenomene meteorologice extreme și degradarea calității aerului.
În reducerea acestor efecte negative, primăriile și locuitorii regăsesc un aliat puternic în dezvoltatorii de tehnologii CCS. Prin captarea și stocarea CO2-ului emis de industriile locale (precum centralele termoelectrice sau diverse fabrici și unități de producție), CCS ajută la diminuarea poluării aerului și la protejarea calității aerului din regiune. Dar mai ales trebuie de remarcat faptul că CCS contribuie la sprijinirea economiei regionale, implementarea acestei tehnologii în România deschizând noi uși pentru dezvoltarea economică a comunităților locale. Proiectele legate de CCS pot crea locuri de muncă în sectorul energetic și al tehnologiei, oferind oportunități de angajare și creștere economică pentru locuitorii din zonele respective. De asemenea, acest lucru poate atrage investiții și sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru tehnologia CCS, contribuind la modernizarea și diversificarea economiei locale.
Deloc de ignorat, reducerea emisiilor de carbon prin CCS nu numai că protejează mediul înconjurător, ci și îmbunătățește direct calitatea vieții locuitorilor din aceste comunități. Aerul mai curat duce la sănătate mai bună pentru oameni, reducând problemele respiratorii și bolile asociate poluării. De asemenea, investițiile în tehnologii verzi și sustenabile pot crea un mediu mai sigur și mai sănătos pentru generațiile viitoare.
Dar, deși CCS are potențialul de a juca un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice, există provocări tehnice, economice și de acceptare socială care trebuie abordate. Costurile inițiale ridicate ale implementării CCS, precum și necesitatea de a dezvolta infrastructura adecvată pentru captare, transport și stocare, sunt aspecte importante care necesită atenție și investiții substanțiale. Apoi, pe măsură ce tehnologia CCS continuă să evolueze și să devină mai eficientă din punct de vedere al costurilor, un cadru de reglementare clar și sprijinul guvernului și al comunităților sunt cruciale pentru extinderea și adoptarea la scară largă a tehnologiei CCS. Cum arătam mai sus, investițiile inițiale sunt semnificative, iar adaptarea infrastructurii pentru această tehnologie necesită resurse considerabile și timp corespunzător. Deci, este esențial să existe sprijin din partea guvernului, precum și angajamentul firmelor și al comunităților locale pentru a face această tranziție cât mai fluidă și mai benefică posibil pentru locuitori.
În concluzie, această tehnică inovatoare reprezintă nu doar o soluție cheie în eforturile noastre de a reduce impactul negativ asupra mediului și de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră, ci mai ales o oportunitate semnificativă pentru comunitățile locale din România. Captarea, stocarea și utilizarea carbonului (CCS/CCUS) nu numai că protejează mediul și sănătatea oamenilor, ci și poate aduce prosperitate și dezvoltare durabilă pentru aceste regiuni.
Investițiile în tehnologia CCS trebuie astfel văzute nu doar ca un pas spre un viitor mai curat, ci și ca un motor pentru creșterea și îmbunătățirea vieții în comunitățile locale.
România are o oportunitate de afaceri care se numește captarea și stocarea carbonului. Dezvoltarea tehnologiei specifice și a infrastructurii necesare vor însemna investiții și noi locuri de muncă. Dar, pentru a valorifica șansa este nevoie de un cadru de reglementare stabil și predictibil.
România are o șansă inedită pentru dezvoltarea economiei și atragerea de investiții noi. Este vorba despre captarea și stocarea carbonului, un domeniu despre care se vorbește destul de puțin, dar care va deveni esențial pentru toate statele europene. De altfel, preocupările privind protecția mediului se află pe primele locuri pe agenda europeană, iar tehnologiile care permit captarea și stocarea carbonului sunt importante.
Anul trecut, Comisia de mediu a Parlamentului European a aprobat sistemul de certificare a eliminării carbonului, iar, în această primăvară, Parlamentul European se va exprima asupra propunerii Comisiei de mediu urmând ca, dacă va fi cazul, să existe negocieri cu Consiliul Uniunii Europene asupra formei finale a legislației.
Acest mecanism de legiferare arată că instituțiile europene sunt interesate de reglementarea și aplicarea tehnologiilor privind captarea și stocarea carbonului.
Ce poate face România în acest domeniu? Aria de dezvoltare este foarte largă. Concret, există două momente importante și anume captarea dioxidului de carbon de la principalele surse de emisii, cum ar fi centralele de producție din sectorul energetic care utilizează combustibili fosili sau industriile care emit dioxid de carbon în atmosferă.
Procesul de captare a carbonului este important, pentru că aduce o serie de beneficii pentru economie și pentru mediu. Studiile arată că tehnologiile de captare pot reduce cu până la 90% emisiile de carbon în atmosferă ceea ce înseamnă o contribuție importantă la obiectivele de scădere a emisiilor la nivel global. În al doilea rând, industriile care generează emisii importante de carbon, precum producătorii de oțel sau cei de ciment pot avea acces la o tehnologie care le permite să își diminueze semnificativ amprenta de carbon. Tehnologia este utilă pentru sectoarele economice care nu pot să implementeze complet surse de energie regenerabilă. În fine, tehnologia limitează impactul schimbărilor climatice asupra mediului.
După ce este captat, dioxidul de carbon este transportat și stocat în galerii subterane, în straturi geologice adânci și sigure unde este păstrat pe termen lung contribuind în felul acesta la reducerea efectului de seră. Marele avantaj al României este că are suficiente spații de stocare provenite din galeriile din care s-au extras gaze naturale sau țiței. Toate aceste rezervoare goale pot fi spații perfecte pentru a se stoca dioxid de carbon.
În felul acesta, ar exista două avantaje. Pe de o parte, vor fi beneficiile pentru mediu, pe de altă parte, vor apărea efecte de antrenare benefice pentru economie, în general, și pentru economia locală. România are atât de multe depozite subterane goale încât poate face din stocarea carbonului nu doar un beneficiu pentru mediu, ci și o adevărată afacere. În sensul că poate „importa” dioxid de carbon pentru a-l stoca în spațiile disponibile.
Va exista un impact direct asupra economiei locale și asupra unor localități sau regiuni. În sensul că primăriile și locuitorii din orașele sau comunele care au în zonă fabrici care emit dioxid de carbon vor avea un aliat în tehnologia de captare a carbonului. Această tehnologie va ajuta la reducerea poluării aerului în zonă și la protejarea calității aerului în regiune. De asemenea, proiectele legate de captarea și stocarea carbonului vor crea locuri de muncă în mai multe sectoare economice, precum cel energetic sau cel al tehnologiei, dar vor dezvolta și infrastructura necesară în anumite zone ale țării, ceea ce va însemna, din nou, investiții și locuri de muncă.
Costurile inițiale necesare dezvoltării tehnologiei și infrastructurii vor fi semnificative. De aceea, este nevoie ca guvernul, spre deosebire de alte situații, să asigure un cadru de reglementare clar și predictibil și eventual un program de susținere a investițiilor în domeniu.
În concluzie, Uniunea Europeană se va îndrepta în mod cert către tehnologiile de captare și stocare a carbonului. România, care are o importantă șansă în domeniu, poate să folosească și să anticipeze economic nevoia de dezvoltare a tehnologiilor specifice captării și stocării carbonului.
Problematica schimbărilor climatice este dezbătută de două principale curente de gândire, distincte clar și cu adepți consacrați, una dintre acestea având o categorie mai largă de susținători, cealaltă beneficiind de o clasă mai îngustă de simpatizanți, inclusă oricum în cea dintâi. Prima sferă se referă la cei ce cred în realitatea schimbărilor climatice, fără să creadă în același timp că acestea au un caracter antropic, iar cea de-a doua, la cei ce pun schimbările climatice pe seama activității omului de la începutul revoluțiilor industriale și până în prezent.
Ceea ce este însă clar pentru imensa majoritate, atât a specialiștilor cât și a oamenilor simpli, este faptul că schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a omenirii în acest secol. Așa cum declara Nicholas Stern, șef al serviciului economic al guvernului Marii Britanii și fost economist șef al Băncii Mondiale, încă din anul 2006, la aproape 10 ani de la Protocolul de la Kyoto care a reprezentat prima recunoaștere oficială a efectelor activității umane și primul angajament global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, „schimbările climatice reprezintă eșecul cel mai mare și de cea mai mare amploare de până acum” (Agenția Europeană a Mediului, 2016)[1].
În cele ce urmează abordez tematica luptei împotriva schimbărilor climatice din perspectiva acțiunilor pragmatice în contextul tehnologic actual și previzibil pe termen scurt. În prezent, conform Agenției Internaționale pentru Energie (World Energy Outlook, 2023)[2] și tuturor surselor oficiale, peste 80% din energia consumată global în toate industriile, inclusiv în necesarul consumului casnic, este produsă din combustibili fosili. Dezavantajul major al utilizării combustibililor fosili constă în emisiile de gaze cu efect de sera, preponderent emisii de dioxid de carbon (CO2), care au dus conținutul acestui gaz în atmosferă la peste 420 ppm la finalul anului 2023 de la aproximativ 300 ppm în anul 1960 sau de la cca 270 ppm înainte de epoca industrială (NOAA, 2023)[3] și (UNEP, 2024)[4]. Pentru referință, nivelul de concentrație a CO2 în atmosferă nu a depășit nivelul de 300 ppm în ultimii 800.000 de ani (Mulhern, 2020)[5]. Devine astfel unanim acceptată legătura dintre concentrația acestui gaz și efectele de încălzire globală de-a lungul evoluției Terrei.
Aceste realități au determinat leadership-ul politic să adopte atât la nivel global cât mai ales la nivelul Uniunii Europene ținte de reduceri masive, exprimate mai ales în cantități de emisii sau în limitarea creșterii temperaturii medii globale cu până la 1,5 OC. Acordul de la Paris din anul 2019, Pactul Verde European din anul 2021 sau pachetul Fit for 55 din anul 2022, reprezintă reglementări concrete, măsuri și reforme necesare atingerii unor obiective de limitare a creșterii temperaturii globale, fapt cu efecte greu de estimat în măsura în care nu este gestionat urgent.
Întocmai, Agenția Europeană pentru Energie a arătat că suntem deja la 1,20C peste perioada pre-industrializata, iar conform acțiunilor întreprinse de guvernele lumii (nu ce spunem că facem, ci ceea ce facem efectiv), ne plasează în scenariul de creștere a temperaturii globale la peste 2-2,5 0C până în 2100 (IEA, 2021)[6]. În acest sens s-au întocmit bugete de emisii de carbon în scopul contabilizării mai stricte a acestora, realitatea fiind aceea că din emisiile de cca. 37 gigatone de CO2 anual, mediul natural format din oceane, sol și păduri reușește să absoarbă numai cca 10 gigatone, restul rămânând în atmosferă și generând efect de seră.
În acest context dificil, una dintre măsurile principale a fost aceea de a migra sectorul transporturilor dinspre utilizarea combustibililor fosili spre electrificare, iar generarea de electricitate spre surse regenerabile de energie. Astfel, în domeniul producerii de electricitate, lupta împotriva schimbărilor climatice a ajuns să fie sinonimă cu lupta împotriva combustibililor fosili.
Față de acest ultim aspect, cred că direcția abordată este, dacă nu greșită, dificil de implementat atât datorită termenelor de implementare cât și costurilor și implicit fezabilității. Înlocuirea a cca 80% din cantitatea de energie din punct de vedere a modului de producere ar putea fi un obiectiv mult prea îndrăzneț în perspectiva acestui secol, presupunând că am avea atât de mult timp.
Revenind la ideea luptei împotriva schimbărilor climatice și nu împotriva combustibililor fosili, o tehnologie promițătoare și care capătă tracțiune este captarea și stocarea carbonului, binecunoscuta sub abrevierea CCS (Carbon Capture and Storage). Aceasta tehnologie ar permite continuarea utilizării combustibililor fosili în condițiile captării și stocării CO2, existând rezerve dovedite suficiente pentru acest secol, de gaze naturale pentru următorii 50 de ani, petrol pentru următorii aproape 60 de ani și cărbune pentru următorii aprox. 140 de ani (Our World in Data, 2020)[7].
Aceasta tehnologie, așa cum îi sugerează numele, presupune 3 etape: captarea, transportul și stocarea carbonului rezultat din procesele industriale și emisiile aferente. Metodele de captare presupun sechestrarea carbonului înainte de combustie, după combustie sau captarea direct din atmosferă. Transportul carbonului se poate realiza prin conducte, nave sau chiar rutier, în funcție de distanța și infrastructura disponibilă. Stocarea se face pentru termen lung în rezerve epuizate de gaz sau petrol, mine, sau într-un pat submarin format din roci permeabile. Așa cum se poate lesne înțelege din succinta descriere de mai sus, tehnologia CCS are dezavantajul major al costurilor suplimentare ce trebuiesc regăsite în prețul energiei sau al altor bunuri și mărfuri produse utilizând această tehnologie.
Exista în mod evident o serie de avantaje și dezavantaje ale acestei tehnologii, prezentate pe scurt în cele ce urmează:
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Cel mai mare avantaj al CCS este capacitatea sa de a reduce semnificativ emisiile de CO2 din surse mari, cum ar fi centralele electrice pe bază de combustibili fosili și industriile grele, ajutând astfel la atingerea obiectivelor climatice.
Utilizare în industrii greu de decarbonat: CCS este deosebit de valoroasă în industriile unde reducerea emisiilor este dificilă prin alte mijloace, cum ar fi producția de oțel, ciment și chimicale.
Permite tranziția energetică: CCS poate servi ca o soluție de tranziție, permițând utilizarea continuă a resurselor de combustibili fosili într-un mod mai curat în timp ce tehnologiile regenerabile si de eficienta energetica sunt dezvoltate și implementate pe scară largă.
Potențial economic: Utilizarea CO2 capturat în agricultura și procese industriale, cum ar fi producerea de bicarbonat de sodiu sau utilizarea îmbunătățită a recuperării petrolului (EOR), poate crea noi oportunități economice.
Contribuție la securitatea energetică: Prin permiterea utilizării continuă a combustibililor fosili într-un mod mai sustenabil, CCS poate contribui la securitatea energetică, oferind mai mult timp pentru dezvoltarea și adopția surselor regenerabile de energie.
Complementaritate cu alte tehnologii de reducere a carbonului: CCS poate fi utilizată în combinație cu alte tehnologii de reducere a carbonului, cum ar fi energia regenerabilă și eficiența energetică, pentru a crea un sistem energetic mai curat și mai diversificat.
Potențial de dezvoltare a noilor tehnologii: Investițiile și cercetările în domeniul CCS pot duce la dezvoltarea de noi tehnologii și procese care pot fi aplicate în alte domenii pentru reducerea emisiilor de carbon.
Cu toate aceste avantaje, este important de menționat că CCS nu este o soluție universală și trebuie să fie parte a unui portofoliu mai larg de strategii de reducere a emisiilor, incluzând dezvoltarea energiilor regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. De asemenea, există provocări legate de costurile ridicate, infrastructura necesară și acceptarea publică.
Deși tehnologia de Captare și Stocare a Carbonului (CCS) are avantaje semnificative în lupta împotriva schimbărilor climatice, există și o serie de provocări asociate cu aceasta:
Costuri ridicate: Implementarea tehnologiei CCS este costisitoare. Acest lucru include costurile pentru dezvoltarea și construcția infrastructurii necesare, precum și costurile operaționale continue pentru captarea, transportul și stocarea CO2.
Eficiența energetică redusă: Procesele de captare a CO2 pot consuma o cantitate semnificativă de energie, ceea ce poate reduce eficiența generală a unei instalații care utilizează CCS.
Risc de scurgeri: Există un risc potențial ca CO2 stocat să scape din locurile de depozitare, ceea ce ar putea anula beneficiile de reducere a emisiilor și ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea umană și mediu.
Necesități de spațiu și locație: Locațiile potrivite pentru stocarea CO2 sunt limitate și trebuie să fie geologic stabile. De asemenea, trebuie să fie suficient de aproape de sursele de emisii pentru a minimiza costurile și emisiile asociate cu transportul.
Impactul asupra utilizării terenurilor: Construirea infrastructurii necesare pentru CCS poate avea un impact semnificativ asupra utilizării terenurilor și poate afecta ecosistemele locale.
Managementul pe termen lung: Stocarea sigură a CO2 pe termen lung necesită monitorizare și management continuu, ceea ce ridică întrebări despre responsabilitatea pe termen lung și sustenabilitatea financiară.
Din aceste motive, CCS este adesea văzută ca o parte a soluției, și nu ca o panacee, în eforturile de reducere a emisiilor de carbon și de combatere a schimbărilor climatice. Este important ca dezvoltarea și implementarea CCS să fie echilibrate cu investiții în energii regenerabile și în alte tehnologii de reducere a emisiilor.
Având în vedere potențialul acestei tehnologii, precum și importanța deosebită în economia luptei împotriva schimbărilor climatice, s-au înființat mai multe inițiative globale sau locale care să ajute la dezvoltarea și promovarea acesteia, majoritatea monitorizate și raportate de Institutul Global pentru CCS[8]. Țări precum Statele Unite ale Americii sau Canada, Țările de Jos sau Marea Britanie în Europa investesc masiv în dezvoltarea de capacități CCS. În prezent capacitățile de captare și stocare depășesc 50 de milioane de tone, iar proiectele aflate în dezvoltare, la punerea în funcțiune vor totaliza o capacitate de aproximativ 360 de milioane de tone CO2 (Global CCS Institute, 2023)[9]. Este astfel lesne de înțeles că ne aflăm încă departe de nivelul emisiilor de cca 37 gigatone CO2 pe an, chiar dacă am scădea capacitatea mediului natural de absorbție de cca 10 gigatone CO2 pe an, diferența fiind substanțială.
Devine astfel crucial ca ritmul de punere în funcțiune al acestei tehnologii să depășească un factor de 2-3 anual (astăzi fiind de numai 35% pe an) pentru a spera ca în anul 2050 utilizarea combustibililor fosili pentru cca 50% din producția de electricitate consumată să se facă fara emisii de CO2.
Toate estimările privind efectele devastatoare (financiare și umane) ale schimbărilor climatice în perspectiva anului 2050 ne fac să înțelegem importanța dezvoltării de tehnologii care să asume creșterea accelerată previzibilă a consumului de electricitate și energie în general, în condițiile reducerii emisiilor de carbon. Nu există în mod evident o singură metodă magică de a realiza aceste obiective, iar alături de creșterea ponderii producerii de energie din surse regenerabile (biocombustibili, solar, eolian, etc), dezvoltarea de noi capacități nucleare sigure, utilizarea de combustibili fosili în condițiile captării emisiilor de carbon, reprezintă una din metodele esențiale limitării creșterii temperaturilor globale.
Dezvoltarea omenirii în toată istoria acesteia a avut la baza inovația. Dați-mi voie să fiu optimist și să consider că odată ce am acceptat aportul nefericit pe care l-am avut la modificarea ecosistemului prin evoluția tehnologică și dezvoltarea industrială, vom avea înțelepciunea necesară de a dezvolta și inova în așa fel încât să asiguram viitorul multor generații ce ne vor urma.
39,6% dintre joburile postate anul trecut au vizat candidații entry-level, respectiv pe cei care au între 0 și 2 ani de experiență. 28,4% au căutat candidați cu un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și 21% acceptau inclusiv candidați fără niciun fel de experiență, potrivit datelor prezentate în cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
8,4% dintre joburi s-au adresat seniorilor, adică acelor candidați care au cel puțin 5 ani de experiență și 2,6% managerilor. Procentele sunt raportate la un număr total de 370.000 de joburi postate pe tot parcursul anului trecut.
„Procentele mai mici aferente pozițiilor de seniori și manageri se explică și prin faptul că 2023 a fost un an în care am văzut mai puține mișcări de carieră pe aceste două nivele profesionale. Managerii și specialiștii au fost mai puțin predispuși să își schimbe job-urile, au fost mai stabili decât în alți ani și, prin urmare, s-au eliberat mai puține poziții de acest tip pentru care a fost nevoie să se găsească înlocuitori”, spune Roxana Drăghici (foto), Head of Sales în cadrul eJobs.
Candidații cu un nivel scăzut de experiență au fost nu doar cei mai căutați, ci și cei care au aplicat cel mai mult. Astfel, mai mult de jumătate din cele 11 milioane de aplicări din 2023 au mers către joburile entry-level. În plus, pentru al patrulea an consecutiv, categoria 18-24 de ani rămâne a doua cea mai activă grupă de vârstă, la distanță mică de primul loc, ocupat de candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Este, totodată, și segmentul care a înregistrat o dinamică ascendentă în a doua jumătate a anului, comparativ cu prima, în timp ce aplicările candidaților de 25-35 de ani au avut o ușoară scădere în celelalte luni față de debutul anului.
Domeniile în care au aplicat cel mai mult candidații entry-level au fost retail, call-center / BPO, servicii, IT / telecom, banking, turism, advertising / marketing / PR și industria alimentară. „Acestea sunt, de altfel, și domeniile care au cele mai multe joburi disponibile pentru cei care se află la început de carieră sau pentru cei care vor să se angajeze într-un domeniu nou, în care nu au foarte multă experiență. Pentru mulți tineri, spre exemplu, sunt considerate «punți» de trecere spre alte domenii și locul în care pot deprinde un prim set de abilități profesionale”, explică Roxana Drăghici.
15,7% dintre aplicările entry-level au mers către joburile remote și doar 1,7% au fost interesați de ofertele de muncă din străinătate. „Comparativ cu mediile generale, îi vedem la fel de puțin dispuși să plece în alte țări, însă reprezintă categoria profesională care își dorește cel mai multă să aibă opțiune de a lucra exclusiv de acasă sau și de acasă”, mai spune Roxana Drăghici.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național (pentru toate domeniile) pentru cei din segmentul entry-level este de 3.400 de lei, însă așteptările salariale pe care le au aceștia urcă până la 4.500 de lei.
Ca parte a ambițiilor Pactului Ecologic European, România s-a angajat să își reducă cu 95% emisiile de dioxid de carbon până în 2050. Atingerea acestei ținte necesită o schimbare profundă a tehnologiilor, materialelor și proceselor din economie, în sensul electrificării, al eficienței energetice și al reducerii emisiilor de carbon în toate ramurile economice – energie, industrie, transporturi, agricultură, clădiri. Dar, pentru o serie de industrii critice, cu mari emisii de carbon în procesele tehnologice – de exemplu, producția de ciment, rafinarea petrolului sau producția de substanțe chimice – este nevoie de mai mult de atât și anume de tehnologie pentru captarea emisiilor de dioxid de carbon la punctul de emisie și infrastructură de transport la un rezervor de stocare subterană definitivă a gazelor captate (carbon capture and storage, CCS). În lipsa CCS, aceste industrii nu au opțiuni de a-și reduce emisiile (în condițiile în care nu vor mai beneficia de alocări gratuite de certificate de emisii de carbon) și nici de a-și menține competitivitatea cu alți producători industriali europeni, care investesc deja în instalații de CCS.
Pentru o decarbonizare reală, CO-ul captat trebuie sechestrat subteran în mod definitiv. Cea mai sigură soluție este stocarea permanentă în formațiuni geologice, cum ar fi zăcămintele depletate de petrol și gaze naturale, având ca unică destinație stocarea sigură, permanentă și durabilă a dioxidului de carbon. În acest sens, se dezbate la nivel european o obligație asupra producătorilor de petrol și gaze naturale din UE de a dezvolta capacități de stocare geologică și de a le pune la dispoziția agenților industriali care urmăresc captarea emisiilor. Obligația, încorporată în propunerea de Regulament privind industria care contribuie la obiectivul de zero emisii nete – mai bine cunoscut prin acronimul NZIA (Net Zero Industry Act ) – reprezintă un demers crucial pentru accelerarea proiectelor de CCS și susținerea industriilor dependente de aceste tehnologii.
Negocierile pentru NZIA au revitalizat o dezbatere deja existentă despre viabilitatea stocării geologice a CO2, cu vechi temeri legate de potențialele scurgeri de CO2 din depozitele folosite pentru stocare. Acest aspect este însă reglementat la nivel UE încă din 2009, prin Directiva privind stocarea geologică a dioxidului de carbon , transpusă de România în 2011. Astfel, România are obligații clare privind gestionarea siturilor de stocare, care trebuie atent selectate și caracterizate, avizate de autoritatea competentă (ANRM) și monitorizate pe termen lung. Pentru 20 de ani după închiderea sitului (mai precis, după ce nu mai are loc injectarea de CO2, situl fiind sigilat și echipamentul de injectare demontat), operatorul sitului este obligat să monitorizeze și să raporteze performanța sitului și este responsabil pentru reducerea oricăror riscuri asociate. După această perioadă, responsabilitatea este transferată statului.
Agenții industriali carbon-intensivi din România se confruntă, așadar, cu o dublă provocare. În primul rând, generează emisii substanțiale de CO2 – de exemplu, industria cimentului emite aproximativ 8 milioane de tone de CO2 pe an, adică peste 10% din totalul emisiilor la nivel național. Mare parte din emisii nu pot fi eliminate prin metodele și tehnologiile îndeobște propuse în tranziția către o economie curată, precum energia din surse regenerabile, eficiența energetică, etc. Acest fapt are un impact economic: prin revizuirea directivei EU ETS, operatorii industriali vor fi expuși gradual costului certificatelor de emisii de carbon, începând cu 2026, până la eliminarea completă a alocărilor gratuite în 2034. În prezent, certificatele de carbon sunt încă alocate gratuit, ca măsură de prevenire a relocării industriilor carbon-intensive. La costul actual al certificatelor de emisii (aproximativ €85/tonă de CO2), chiar și fabrica de ciment din România cu cele mai mici emisii s-ar confrunta cu costuri anuale de €55 de milioane pe an, emisii din care aproximativ jumătate sunt imposibil de evitat fără CCS.
În al doilea rând, producătorii industriali din România au concurenți internaționali, dintre care mulți au luat deja măsuri de a-și reduce amprenta de carbon, pentru a-și scădea costurile cu certificatele de carbon și pentru a satisface o cerere crescândă de produse industriale cu conținut redus de carbon. Acest din urmă aspect este în atenția legiuitorilor europeni. De exemplu, cea mai recentă revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor introduce o nouă obligație de a contabiliza emisiile „încorporate” în materialele de construcție (inclusiv cimentul, varul și oțelul), care includ emisiile rezultate din procesul de producție al acestor materiale.
Adoptarea tehnologiilor CCS va duce la îmbunătățirea profilului economic și competitiv al industriilor carbon-intensive. Ele contribuie semnificativ la economia națională și sunt angajatori importanți. Mai mult, unele sunt situate în zone de tranziție justă. Tehnologia CCS poate aduce un beneficiu economic prin crearea de locuri de muncă în procesele de instalare și construcție și un plus la cercetarea și inovarea din România, dacă tehnologiile sunt produse intern iar centrele de cercetare existente (spre exemplu, UBB Cluj sau UPB București) sunt implicate în dezvoltarea de tehnologii de captare mai eficiente și durabile.
O componentă cheie a lanțului CCS este stocarea emisiilor captate, a cărei utilizare în România poate aduce beneficii economice importante. Producătorii de petrol și gaze, cu o experiență inegalabilă în explorarea și gestionarea subsolului, sunt cei mai potriviți dezvoltatori și operatori ai siturilor de stocare de CO2. Astfel, se vor crea noi linii de business și locuri de muncă și se vor dezvolta domenii conexe, cum ar fi producția de echipamente pentru injecția de CO2, sisteme de monitorizare, etc. România deține un potențial apreciabil de stocare de CO2 (aproximativ 550 de milioane de tone doar în zăcămintele epuizate de petrol și gaze naturale, la care se adaugă alte formațiuni sedimentare, momentan mai puțin studiate), și ca atare poate oferi servicii de stocare nu doar pe plan intern, ci și internațional, pentru operatorii care nu au acces la capacități de stocare în țările unde activează.
Pentru a fructifica oportunitățile aduse de CCS și a proteja industriile expuse enumerate mai sus, statul român trebuie să acționeze rapid. În primul rând, tehnologiile CCS trebuie aplicate cu discernământ, în industriile unde sunt cu adevărat o soluție potrivită și nu există alternative mai eficiente. Instalațiile de captare, ca și infrastructura de transport și de stocare a CO2, necesită investiții enorme, care se recuperează într-o perioadă îndelungată. În acest scop, statul român trebuie să elaboreze un plan de acțiune pentru susținerea proiectelor CCS, bazat pe dovezi și recomandări științifice.
În al doilea rând, planul de acțiune pentru CCS trebuie însoțit de angajamente de finanțare publică a acestor proiecte, cu indicarea surselor financiare. Pe lângă capitalul operatorilor industriali, investițiile în CCS necesită susținere atât din fondurile europene disponibile – țări vecine României (inclusiv Bulgaria și Croația) au obținut deja finanțare pentru proiecte CCS – cât și din fonduri naționale. De asemenea, planul va trebui să conțină principii și proceduri clare pentru dezvoltarea de infrastructură pentru CCS, mai ales transportul de CO2 prin conducte de la siturile de captare la cele de stocare.
Nu în ultimul rând, subiectul CCS este din ce în ce mai mult în atenția autorităților europene, cel mai recent prin propunerea NZIA. România trebuie să fie un participant proactiv în negocieri, susținând accelerarea proiectelor CCS cu termene și condiții realiste pentru țările din Europa Centrală și de Est, care au o putere de finanțare și capacitate instituțională mai reduse.
Statul român are, de asemenea, și mijloace non-legislative de a încuraja activitatea CCS în România, prin poziționarea în platforme și rețele globale de interes. Cel mai recent, România s-a alăturat inițiativei Carbon Management Challenge, destinată implementării tehnologiilor CCS și de management al carbonului, condusă de Statele Unite. În Europa, România s-ar putea implica mai activ în platformele existente, precum CCUS Forum și grupul de lucru pe CCS din SET-Plan și ar trebui să urmărească cu atenție publicarea, în februarie, 2024a Strategiei Industriale pentru Managementul Carbonului, prima strategie CCS la nivel european. Această strategie poate fi impulsul necesar pentru angajarea la un plan de acțiune pentru CCS în România.
1 – Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050, aprobată prin Hotărâre a Guvernului României în septembrie 2023 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/11/HG-94.pdf)
Radu Dudăueste președinte și co-fondator al Energy Policy Group. Din 2007 până în 2023, a fost profesor asociat la Universitatea București, iar între 2006 și 2010 a fost director adjunct la Institutul Diplomatic Român (Ministerul Afacerilor Externe). Este licențiat în fizică și filosofie la Universitatea din Iași, doctor în filosofie (magna cum laude) al Universității Konstanz (Germania) și doctor în științe politice (relații internaționale) (summa cum laude) al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA, București). A fost bursier Fulbright în cadrul Programului de Securitate Națională la Harvard Kennedy School of Government (2011), bursier al Colegiului Noua Europă la Institutul Danez de Relații Internaționale (Copenhaga, 2006) și bursier OSI/FCO-Chevening la Universitatea Oxford (1999-2000). Activitatea sa se concentrează pe politica energetică, tehnologia energetică și piețele de energie.
Luciana Miu este șefa departamentului de economie curată din cadrul Energy Policy Group. Ea deține un masterat în sisteme energetice durabile de la Universitatea din Edinburgh și un doctorat în eficiența energetică a clădirilor rezidențiale de la Imperial College din Londra. Înainte de a se alătura EPG, Luciana a lucrat pentru Parlamentul britanic și pentru Departamentul pentru Afaceri, Energie și Strategie Industrială (BEIS) al guvernului britanic, precum și în calitate de consultant pentru Climate-KIC și Primăria Londrei. Este pasionată de munca de voluntariat, fiind unul dintre membrii fondatori ai Rețelei europene a tinerilor din domeniul energiei și vorbitor profesionist la conferințe dedicate rolului tinerilor în tranziția energetică.
84% dintre profesioniștii în prețuri de transfer semnalează riscul dublei impozitări din cauza reformelor fiscale globale
75% menționează ca principale provocări sistemele neunitare și utilizarea ineficientă a tehnologiei
Creșterea riscurilor impune nevoia de certitudine în materie de prețuri de transfer
Reformele fiscale de la nivel global, utilizarea ineficientă a tehnologiei și incertitudinea economică pun o presiune semnificativă asupra capacității companiilor de a asuma prețuri de transfer, potrivit ediției 2024 a studiului EY International Tax and Transfer Pricing Survey.
Prețurile de transfer reprezintă o funcție fiscală esențială pentru organizațiile din întreaga lume, prin care se gestionează tranzacțiile interne ale companiilor, printre care plățile transfrontaliere între filiale, închirierea de imobile și licențele de proprietate intelectuală (PI).
Companiile respondente preconizează că ne aflăm la debutul unei perioade de instabilitate a cotelor de impozitare efective, favorizată de anumiți factori, printre care se numără modificarea lanțurilor de aprovizionare, reformele fiscale globale și inflația.
Studiul, realizat la nivel mondial, în 47 de jurisdicții, în rândul a 1.000 de profesioniști în prețuri de transfer și al altor actori interesați, a constatat că 84% dintre respondenți spun că se confruntă cu un risc moderat sau semnificativ de dublă impozitare ca urmare a reformelor fiscale globale, iar 72% dintre aceștia au declarat că impozitele minime globale vor avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicilor lor privind prețurile de transfer. Se dublează nevoia de a avea un grad avansat de certitudine în prețuri de transfer.
Factori externi cu impact asupra strategiilor privind prețurile de transfer
Cascada presiunilor externe cu impact asupra deciziilor de business în general complică responsabilitățile liderilor funcției de prețuri de transfer. Dintre cei intervievați, 77% au declarat că inflația va avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicilor lor privind prețurile de transfer în următorii trei ani, în timp ce 51% au declarat că majorarea ratelor dobânzii a afectat prețul datoriei intragrup pe termen mediu și lung.
Modificările aduse lanțurilor de aprovizionare și angajamentele față de obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) ridică probleme suplimentare. 28% dintre respondenți și-au modificat politica privind prețurile de transfer pentru a reflecta politicile ESG, iar 42% au declarat că organizațiile lor și-au mutat producția în altă jurisdicție în ultimii trei ani din cauza problemelor geopolitice. Mai bine de șase din zece respondenți (62%) anticipează că modificarea lanțurilor de aprovizionare va avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicii privind prețurile de transfer și în următorii trei ani.
Adoptarea tehnologiilor emergente pentru a stimula valoarea strategică
75% dintre respondenți au declarat că utilizarea ineficientă a tehnologiei reprezintă prima sau a doua cea mai mare problemă cu care se confruntă, în timp ce 67% au considerat „calitatea slabă a datelor” drept prima sau a doua cea mai mare problemă cu care se confruntă. Interesant este faptul că 73% au declarat că investițiile în tehnologii operaționale mai sofisticate în domeniul prețurilor de transfer ar duce la o îmbunătățire moderată sau semnificativă a gestionării riscurilor, iar 88% au spus că se așteaptă ca tehnologiile în domeniul prețurilor de transfer să aducă economii pentru organizația lor în următorii trei ani.
Creșterea riscurilor impune nevoia de certitudine în materie de prețuri de transfer
Studiul a relevat o creștere spectaculoasă a numărului de companii care apelează la acorduri prealabile referitoare la prețuri (APP), care permit întreprinderilor să negocieze condițiile tranzacțiilor intragrup cu autoritățile de administrare fiscală pentru perioade multianuale înainte de depunerea declarațiilor fiscale, pentru a crea un mai mare grad de certitudine în ceea ce privește pozițiile lor de prețuri de transfer și mai multă valoare în contextul inițiativelor privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS 2.0): 61% și 59% dintre respondenți au declarat că APP-urile bilaterale și, respectiv, multilaterale vor fi „foarte utile”, în creștere de la 34% și, respectiv, 30%, în 2021. În plus, 59% dintre respondenți au spus că APP-urile unilaterale vor fi „foarte utile” pentru gestionarea controverselor legate de prețurile de transfer în următorii trei ani, mai mult decât dublu față de 29% în 2021.
În ultimă instanță, politicile privind prețurile de transfer sunt susținute de fapte și date comerciale. Actualul peisaj al schimbărilor legislative și fiscale îi va determina pe profesioniștii din domeniul fiscal și al prețurilor de transfer să adopte un rol mai proactiv în colaborarea cu managementul companiei pentru a obține mai multă certitudine în ceea ce privește aspectele legate de prețurile de transfer și pentru a reacționa din timp la perturbările economice și geopolitice.
Ediția 2024 a studiului EY International Tax and Transfer Pricing Survey a fost realizată în perioada septembrie – octombrie 2023. În cadrul acestui studiu dublu-orb, au fost intervievați 1.000 de directori executivi din cadrul unor companii mari, din 47 de jurisdicții și 19 sectoare de activitate, cu privire la o varietate de aspecte legate de fiscalitate și prețuri de transfer la nivel internațional. Organizația EY nu a fost identificată ca sponsor al studiului.
[1]APA – Asset Purchase Agreement – este un acord între un cumpărător și un vânzător care finalizează termenii și condițiile legate de cumpărarea și vânzarea activelor unei companii
[2]Base Erosion and Profit Shifting – erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor -reglementare internațională în prețurile de transfer
Procentul directorilor executivi optimiști cu privire la perspectivele de creștere a economiei globale se dublează, pe măsură ce scad îngrijorările legate de inflație și volatilitatea macroeconomică.
În România, încrederea în economia națională este în creștere față de 2023.
Cu toate acestea, încrederea este fragilă: aproape jumătate (45%) nu cred că afacerea lor va fi viabilă peste 10 ani fără reinventare – față de 39% în 2023.
Directorii executivi se așteaptă la o presiune mai mare în următorii trei ani din cauza tehnologiei, schimbărilor climatice și a altor câteva megatendințe.
Procentul optimiștilor s-a dublat în 2024 față de 2023, 38% anticipând creștere economică comparativ cu 18% anul trecut, potrivit celei de-a 27-a ediții a sondajului global PwC CEO Survey 2024, lansat la Forumul economic de la Davos. Implicit, ponderea directorilor generali care se așteaptă la un declin al economiei globale s-a redus în acest an la 45%, de la nivelul record de 73%, înregistrat anul trecut.
„Pe măsură ce inflația se temperează în toate statele și volatilitatea macroeconomică nu mai este percepută ca un pericol iminent pentru afaceri, liderii de companii au devenit mai optimiști. Observăm că, acum, preocuparea principală este pentru viabilitatea afacerilor pe termen lung, mulți fiind neîncrezători că actualul model va mai fi relevant pentru piață peste un deceniu. Noile tehnologii, schimbările climatice și alți factori forțează reinventarea companiilor”, arată Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner.
Atât expunerea la riscurile induse de inflație, cât și de volatilitatea macroeconomică este percepută în scădere cu 16 puncte procentuale (la 24%) și, respectiv, cu 7 puncte procentuale (la 24%). Însă, aceasta rămâne cea mai mare preocupare a directorilor generali la nivel global. În ciuda conflictelor în curs, proporția directorilor executivi care consideră că acestea le vor afecta firma a scăzut cu 7 puncte procentuale, la 18%. Pentru România, situația este similară, inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice rămânând și în acest an principalele preocupări ale directorilor generali.
„În România, percepția directorilor de companii privind economia națională s-a ameliorat comparativ cu anul trecut: 37% dintre aceștia prevăd creștere, față de 26% în 2023. Ca urmare, proporția celor care estimează un declin economic a scăzut de la 62% la 47%. Dealtfel, aceste previziuni sunt confirmate de estimările Comisiei Europene care arată că România va înregistra o creștere economică de 3,1% în acest an, de la 2,2% anul trecut. Cu toate că există o îmbunătățire a așteptărilor față de situația macroeconomică, liderii locali de companii sunt mai pesimiști în privința afacerilor pe care le conduc. Situația poate fi explicată dacă luăm în considerare noutățile aduse de politicile fiscal-bugetare în ultimul trimestru al anului trecut, multe cu impact negativ asupra companiilor, precum și asupra inflației și a climatului investițional în ansamblu”, explică Dinu Bumbăcea.
În România 30% dintre directorii generali de companii din România anticipează o scădere a afacerilor pe care le conduc, iar 37% prevăd creștere față de 52% în 2023.
Încrederea la nivel global în creșterea economiei este fragilă pe măsură ce megatendințele, generate de tehnologii – cum ar fi inteligența artificială generativă – și de schimbările climatice, au impact asupra afacerilor. Aproape jumătate (45%) dintre directorii executivi spun că nu cred că afacerea lor actuală va fi viabilă peste un deceniu dacă continuă în actuala direcție – în creștere de la 39% în 2023. România se înscrie în acest trend, procentul directorilor generali pesimiști în ceea ce privește viabilitatea business-ului pe care îl conduc peste 10 ani, crescând la 37% în acest an, de la 27% în ediția din 2023.
Mai pesimiști în ceea ce privește evoluția afacerilor, dar planifică angajări
Reflectând incertitudinea cu privire la modul în care vor gestiona megatendințele, directorii executivi sunt ceva mai puțin încrezători decât anul trecut în perspectivele de creștere a veniturilor propriei companii în următoarele 12 luni – în scădere de la 42% la 37% la nivel global. Totuși, studiul arată că este mai probabil ca directorii executivi să planifice creșterea decât scăderea numărului de angajați în următoarele 12 luni, 39% dintre ei declarând că se așteaptă să-și mărească numărul de angajați cu 5% sau mai mult.
Tehnologiile și schimbările climatice
Directorii executivi se așteaptă să crească presiunea în următorii trei ani din cauza tehnologiei, schimbărilor climatice și a altor câteva megatendințe. Spre exemplu, aceștia văd, în mod covârșitor, inteligența artificială generativă ca pe un catalizator pentru reinventare, care va impulsiona eficiența, inovarea și schimbările transformaționale. Aproape trei sferturi (70%) cred că va schimba semnificativ modul în care compania lor creează, livrează și captează valoarea în următorii trei ani. Însă, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o creștere a riscurilor de securitate cibernetică (64%), dezinformare (52%) și responsabilități legale și riscuri reputaționale (46%).
De asemenea, aproape o treime dintre ei se așteaptă ca schimbările climatice să schimbe modul în care creează, livrează și captează valoarea în următorii trei ani – față de mai puțin de un sfert care au spus același lucru în ultimii 5 ani.
Viabilitatea și nevoie de reinventare
Sondajul arată că firmele mai mici sunt expuse unui risc mai mare: 56% dintre directorii executivi care conduc companii care generează venituri anuale mai mici de 100 de milioane de dolari consideră că afacerile lor vor fi viabile doar pentru 10 ani sau mai puțin dacă vor continua să funcționeze în același mod. Acest procent scade la 27% în cazul celor care realizează venituri anuale de 25 de miliarde de dolari sau mai mult.
CEO Survey 2024 explorează opiniile a peste 4.700 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2024 pentru România va fi public în perioada următoare. Rezultatele globale complete pot fi accesate pe pwc.com/ceosurvey, iar interviurile pot fi găsite la strategy-business.com/inside-the-mind-of-the-ceo.
Aplicaţia ESX, platformă de agregare a activităților de fitness, sport şi well-being, care oferă un abonament cu acces nelimitat la sute de centre sportive şi săli de fitness din România, a încheiat anul 2023 cu o creștere de 250% a cifrei de afaceri, ajungând de la 4 mil, la 10 milioane de Euro. Creșterea a fost datorată extinderii constante, ESX fiind prezentă la momentul actual în peste 100 de orașe din țară, oferind acces utilizatorilor la peste 500 de centre sportive și săli de fitness, cu 25% mai multe decât în anul precedent.
În ciuda contextului economic nefavorabil investițiilor, ESX a reușit în 2023 să atragă o infuzie importantă de capital: 2 milioane de euro de la Catalyst România Fund II, unul dintre cele mai importante fonduri de tip Venture Capital din Europa de Sud-Est, condus de Marius Ghenea.
Astfel, printre cele mai notabile reușite ale anului care s-a încheiat se numără lansarea unei noi versiuni a aplicației și a platformei web și consolidarea segmentului business-to-business. Huawei, Amazon, Teilor, Inditex, Sphera Group, KPMG, Bitdefender, OTP Bank, Fan Courier, Vodafone, Groupama, OMV, Oracle, Autonom Services, Cora, Helpnet sunt doar o parte dintre companiile care au semnat contracte cu ESX în 2023 și care le-au oferit angajaților acces la servicii de fitness și de wellness în centrele partenere. Astfel, pe lângă accesul la săli de sport, utilizatorii pot încerca activităţi precum căţărare, cycling, squash, box, tenis, dans etc.
În 2023, ESX a devenit lider de piață în România: a depășit pragul de încasări de 300,000 de euro într-o singură zi și a înregistrat peste 20,000 de intrări pe lună la o singură sală parteneră.
Andrei Trofin, ESX
„Nevoia de activități de recreere și sportive este încă în creștere în România și echipa ESX pariază pe acest interes pentru un stil de viață mai activ și sănătos. Pentru 2024, ne propunem dublarea cifrei de afaceri prin atragerea unui număr de 400,000 de membri și extinderea rețelei de centre partenere de la 500, la 700. Şi echipa a crescut proporțional cu nevoile businessului, numărând în prezent peste 40 de angajați și colaboratori, de două ori mai mult decât în 2022.”, a declarat Andrei Trofin, CEO și fondator ESX.
În 2024, ESX își mai propune să lanseze două linii noi de business, prima fiind o platformă de antrenori, nutriționiști și kinetoterapeuți, iar a doua, un produs de nutriție personalizată, cu o bază de date de peste 1,000 de rețete și peste 100 de filtre pentru alegeri preferențiale.
Având ca obiectiv consolidarea poziției de lider de piață, ESX estimează că membrii săi vor intra în acest an de peste 10 milioane de ori la centrele sportive și la sălile de fitness din rețea.
Compania globală de cercetare și tehnologie Dyson anunță rezultatele primei ediții a proiectului Global Connected Air Quality Data, definit drept „cel mai mare studiu privind calitatea aerului din spațiile interioare, la nivel global. Proiectul analizează informațiile colectate de peste 2,5 milioane de purificatoare Dyson din 2022 până în 2023, cu scopul de a monitoriza calitatea aerului din casele din întreaga lume, până în cele mai mici detalii”. Cu precizarea că „datele nu sunt reprezentative la nivel internațional, întrucât reflectă doar informațiile colectate de purificatoarele Dyson, însă ele pot fi folosite pentru a contura o imagine de ansamblu a calității aerului din spațiile interioare, în diferite țări și orașe din lume, mai completă decât până în prezent”, autorii studiului prezintă următoarea analiză:
România este a doua cea mai poluată țară din Europa cu particule în suspensie (PM2,5) și compuși organici volatili (COV)
Din multitudinea de date colectate, acest proiect pune accent pe două tipuri de poluanți – particulele în suspensie (PM2.5) și compuși organici volatili (COV). Particulele PM2.5 au până la 2,5 microni în diametru; spre exemplu, un fir de păr uman are, în medie, un diametru de aproximativ 70 de microni. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, pot fi inhalate și fac obiectul unui domeniu în care activitățile de cercetare științifică și de sănătate sunt în creștere. Printre sursele acestor particule se numără combustia: lemne care ard sau gătitul și încălzirea pe gaz; polenul, blana animalelor de companie și praful. Compușii organici volatili (VOC) sunt poluanți gazoși, inclusiv benzen și formaldehidă, care pot rezulta ca urmare a unor activități precum curățenia sau gătitul, precum și din folosirea unor produse precum deodorante, spray-uri de corp, lumânări și piese de mobilier.
,,Datele conectate privind calitatea aerului, generate de dispozitivele noastre, ne permit să înțelegem adevărata problemă a poluării aerului din interiorul locuințelor din întreaga lume. Acest lucru ne oferă o perspectivă directă asupra provocărilor cu care se confruntă purificatoarele Dyson în mediile reale și cunoștințele necesare pentru a proiecta aparate din ce în ce mai bune pentru a face față acestor provocări. În plus, datele pe care le captăm nu sunt doar un instrument de inginerie – prin aplicația MyDyson, aceste date sunt împărtășite înapoi în mod individual, în timp real, iar cei care dețin dispozitivele primesc rapoarte lunare care să-i ajute să-și îmbunătățească calitatea aerului din casă”, declară Matt Jennings, director de inginerie pentru îngrijirea mediului.
,,Cu toții ne gândim că poluarea aerului este o problemă generată de trafic sau pe care o întâlnim doar în aer liber. Deși activitățile de cercetare a poluării aerului din spațiile interioare sunt în creștere, acestea continuă să fie subdezvoltate. Rezultatele cercetărilor efectuate de Dyson ne oferă o înțelegere valoroasă asupra nivelurilor reale de poluare din casele din întreaga lume, ajutându-ne să vedem care sunt tiparele zilnice de poluare, lunare și sezoniere. Datele Dyson sunt un instrument educațional foarte puternic, iar oportunitățile de a genera un impact pozitiv sunt nelimitate. Înțelegerea nivelului și tipului de poluare din jurul nostru este primul pas către reducerea expunerii la aceasta”, declară profesorul Hugh Montgomery, președinte al catedrei de medicină de terapie intensivă de la University College London și președinte al Consiliului consultativ științific al Dyson.
În România, calitatea aerului din spațiile interioare este mai scăzută față de calitatea aerului din exterior
În majoritatea țărilor, poluarea aerului la interior este mai mare decât la exterior, arată analizele valorilor P.M2.5. În plus, expunerea la PM2.5 și la PM10 a fost asociată cu o serie de efecte adverse asupra sănătății. În cazul PM2.5, expunerile pe termen scurt (până la 24 de ore) au fost asociate cu mortalitate prematură, risc crescut de spitalizare din cauze cardiace sau pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm, dificultăți respiratorii și perioade de inactivitate. Aceste efecte adverse asupra sănătății au fost raportate în principal la bebeluși, copii și adulți în vârstă cu boli cardiace sau pulmonare preexistente. În România, poluarea aerului este o problemă serioasă, iar autoritățile naționale și internaționale impun standarde din ce în ce mai stricte, pentru a reduce gradul de contaminare a aerului. În România, timp de zece luni pe an, poluarea aerului este mai mare la interior decât la exterior. Mai este luna în care nivelurile de poluare în spațiile interioare sunt cele mai ridicate, comparativ cu acelea ale poluării din spațiile exterioare. România este a șasea țară la nivel internațional care are o calitate slabă a aerului interior, peste norma anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depășind Franța, Germania și Marea Britanie. Turcia, care se află pe locul 3 în regiunea formată din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, este țara cu cel mai slab nivel al calității aerului din interior.
Poluarea este mai intensă în timpul iernii
Iarna petrecem, în general, mult mai mult timp în casă decât în alte perioade ale anului, indiferent de activitățile pe care le desfășurăm. La nivel global, sezonul de iarnă este cel mai poluat, potrivit statisticilor emise de purificatoarele Dyson. Ținând ferestrele închise și utilizând metode de încălzire bazate pe lemn sau gaz sau chiar lumânări, avem tendința de a ne izola casele mai mult în timpul iernii. Dar nu în toate țările cel mai ridicat grad de poluare se înregistrează în lunile de iarnă. În România, spre exemplu, noiembrie este cea mai poluată lună din an. În ianuarie, martie și în perioada noiembrie-decembrie, datele medii naționale depășesc recomandarea OMS de 3,5 ori.
România este a doua cea mai poluată țară din Europa, conform mediei anuale a indicatorului PM2.5
Analiza datelor colectate de purificatoarele Dyson utilizate în toată lumea pe parcursul anului 2022, a avut unele concluzii surprinzătoare în ceea ce privește clasificarea țărilor în funcție de nivelul mediu al indicatorului PM2.5. România este a doua cea mai poluată țară din Europa, ocupând locul 6 la nivel global, după Turcia, care se situează pe primul loc în Europa și pe locul 3 între țările analizate. Italia este plasată la nivel global pe locul 9, iar Polonia pe locul 10. Austria se află pe locul 11, iar Spania pe locul 14. Marea Britanie (locul 23) depășește Statele Unite (locul 27), Canada (locul 28) și Australia (locul 29), dar Germania și Franța se situează pe locurile 20 și 22, în timp ce India și China ocupă primele două poziții. Mediile anuale PM.5 în spațiile interioare, în toate țările studiate, au depășit indicatorii OMS pentru PM2.5 (5 μg / m3) – India de 11 ori, China de 6 ori, Turcia și Emiratele Arabe Unite de 4 ori și Coreea de Sud, România, Mexic, RAS Hong Kong și Italia de 3 ori. Când sunt analizate anual valorile P.M 2.5 ale țărilor, România se numără printre cele 10 țări cu cele mai mari valori, alături de India, China, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Turcia, Mexic, RAS Hong Kong, Italia, Polonia și ocupă locul 6 la nivel global. România este, de asemenea, a doua țară cu cea mai mare valoare a indicatorului P.M 2.5 dintre țările europene, urmată de Italia și Spania. Turcia se clasează pe primul loc în clasament, înregistrând cel mai mare nivel al poluării aerului din Europa.
România este una dintre țările cu cele mai mari concentrații de compuși organici volatili (COV)
Purificatoarele Dyson arată că națiunile europene au avut cele mai ridicate niveluri anuale de COV (compuși organici volatili), spre deosebire de PM2.5. Compușii organici volatili sunt substanțe iritante, prezente în aerul respirabil, care poluează și pot provoca reacții adverse precum dureri de cap, probleme respiratorii și reacții alergice. Austria se află în fruntea listei, urmată de Germania, România, Polonia, Elveția și Turcia. Irlanda este pe locul zece, iar Italia pe locul opt. Numeroase națiuni care au obținut un scor mediu ridicat în ceea ce privește indicele anual PM2.5, au obținut, în schimb, scoruri slabe la COV. Printre națiunile aflate în prima jumătate clasamentului (în funcție de nivelul de COV) nu se numără și Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Taiwan, Malaezia, Regiunea Administrativă Specială Hong Kong sau Coreea de Sud. Într-adevăr, țări precum Danemarca, SUA, Franța și Spania sunt toate clasate mai sus.
În același timp, în orașele europene se înregistrează concentrații mai mari de COV decât în alte locații. Orașele cu cea mai mare rată de COV sunt München, Beijing, Köln, Berlin și Viena. Beijing este singurul oraș din top cinci global în ceea ce privește PM2.5 anual și VOC. Alte zece orașe din top în ceea ce privește nivelurile medii ale ambilor poluanți sunt Mexico City, Delhi, Istanbul și Shanghai.
În ceea ce privește nivelul de COV din spațiile interioare, Austria, România, Germania, Elveția, Polonia, Turcia, India, Italia, China și Irlanda se situează în primele 10 țări europene.
Seara, nivelurile de poluare sunt mai ridicate decât în oricare alt moment al zilei
În 30 din cele 37 de țări analizate, nivelurile de PM2.5 din interior au atins cel mai înalt nivel seara, când majoritatea oamenilor sunt acasă. Un factor major este expunerea, adică măsurarea concentrației de poluare a aerului în timp. O creștere a poluării aerului sau un nivel extrem de ridicat pentru o perioadă scurtă de timp nu este întotdeauna mai rea decât expunerea continuă la o calitate „slabă” a aerului. Astfel, perioada mai lungă și mai poluată poate fi cauza expunerii crescute la PM2.5 în locuințe, potrivit datelor obținute de la purificatoarele Dyson. În majoritatea regiunilor, orele de vârf au fost înregistrate începând cu 18:00 până la miezul nopții, deși în Asia de Sud-Est (Thailanda, Filipine, India) orele cele mai poluate se încadrează între 7:00 și prânz. Coreea de Sud și Mexicul sunt alte două excepții, înregistrând cele mai ridicate niveluri de poluare între miezul nopții și ora 7 dimineața, respectiv 9 dimineața și ora 15:00.
De-a lungul a 24 de ore, în mai multe zone geografice s-au înregistrat niveluri peste cele recomandate de OMS, timp de mai mult de jumătate de zi, în ceea ce privește PM2.5 (15 μg / m3). Printre țările respective se numără China, India, Coreea de Sud, Mexic, Emiratele Arabe Unite și Turcia. În orașe precum Berlin, Roma, Milano, Madrid, Polonia și România, oamenii au avut perioade într-o zi obișnuită în care expunerea la PM2,5 a depășit liniile directoare recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În mod similar, în orașe precum Shanghai, Beijing, Shenzhen, Delhi, Mumbai, Viena, Mexico City, Dubai și Istanbul, locuințele au depășit în mod constant recomandările OMS cu peste 50% într-o zi tipică pe parcursul anului 2022.
Modul Auto al purificatoarelor Dyson utilizat slab, la nivel global
Datele studiului arată că dispozitivele Dyson din casele din întreaga lume nu sunt utilizate pe modul Auto pentru a monitoriza poluarea din locuințe. Doar 8% dintre purificatoarele Dyson din întreaga lume sunt lăsate să funcționeze în modul „Auto” mai mult de trei sferturi din timpul de funcționare. În modul „Auto”, dispozitivul monitorizează continuu calitatea aerului și reacționează automat la nivelurile de poluare în schimbare. Cu 14% din purificatoare în modul „Auto”, SUA se află în fruntea clasamentului global. Chicago este orașul în care cele mai multe purificatoare funcționează pe Modul Auto, urmat de New York, Toronto și Los Angeles. În același timp, majoritatea utilizatorilor din România aleg să seteze manual purificatoarele de aer, foarte puțini folosindu-le în modul automat.
Proiectul Dyson Global Connected Air Quality Data analizează peste o jumătate de trilion de date pentru a contura o imagine de ansamblu în ceea ce privește calitatea aerului din locuințele din întreaga lume, pentru a înțelege comportamentele utilizatorilor și pentru a compara calitatea aerului din spațiile interioare și exterioare. Dimensiunea totală a eșantionului global este de 3.441.953. În Turcia, eșantionul național este de 14.326, iar la nivel de oraș, în Istanbul, de 7.721. Analiza realizată se bazează pe datele colectate de la purificatoarele Dyson din locuințe, motiv pentru care aceasta nu este reprezentativă la nivel național.
Datele privind calitatea aerului din spațiile interioare sunt preluate de la purificatoarele Dyson, conectate la aplicația MyDyson, care sunt setate să funcționeze doar în modul ”Monitorizare”, adică nu au activată și funcția de purificare a aerului. Cu toate că acest lucru reduce dimensiunea eșantionului de analizat, experții Dyson au astfel acces la informații exacte despre calitatea aerului din locuințe, fără să ia în calcul și impactul purificatoarelor Dyson care și curăță aerul respirat.
Experții Dyson s-au concentrat pe datele privind nivelurile de PM2.5 și COV, efectuând măsurătorile în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022. În fiecare minut dispozitivele Dyson colectează date și calculează medii pe ore, zile, luni, sezon și an. Pentru toate mediile estimate, luăm în considerare procentul de 99% pentru a face comparații spațiale și/sau temporale exacte, semnificative din punct de vedere statistic.
Aparatele anormale au fost eliminate ca parte a epurării datelor. De exemplu, aparatele care indică un nivel extrem de ridicat de poluare cu particule într-o regiune în care această tendință nu se reflectă la nivel general pot avea un blocaj în senzor, ceea ce ar putea distorsiona interpretarea datelor. Aceste tipuri de valori aberante au fost, de asemenea, eliminate. Un dispozitiv ,,în mod automat” este determinat de faptul că aceasta petrece >75% din fiecare zi a anului în modul automat. Acest lucru permite ~6 ore din zi în modul manual, ceea ce ar reprezenta utilizarea manuală în modul de încălzire sau răcire.
Totodată, menționăm faptul că nu toate dispozitivele sunt pornite 24 de ore pe zi, în fiecare zi din an. Ca atare, datele colectate sunt ponderate în funcție de durata de timp pentru care fiecare dintre ele a fost conectată la aplicația MyDyson. De exemplu, dacă un purificator este conectat la aplicația MyDyson doar 6 luni pe an, datele respective nu ar avea aceeași greutate precum cele colectate de la un purificator care a fost conectat în toate cele 12 luni.
Principalele surse de date privind calitatea aerului din spațiile exterioare sunt OpenAQ și World Air Quality Project din Shenzhen, Fukuoka, Osaka, Amsterdam și Taipei.
Țări studiate: Australia, Austria, Belgia, Canada, China, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Malaezia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Arabia Saudită, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA, Vietnam.
Orașe studiate: Amsterdam, Bangkok, Beijing, Berlin, Bristol, Bruxelles, Busan, Chicago, Köln, Copenhaga, Delhi, Dubai, Dublin, Fukuoka, Hanoi, RAS Hong Kong, Istanbul, Jakarta, Kuala Lumpur, Londra, Los Angeles, Lyon, Madrid, Manchester, Manila, Marsilia, Melbourne, Mexico City, Milano, Mumbai, Munchen, New York, Osaka, Paris, Roma, Seul, Shanghai, Shenzhen, Stockholm, Sydney, Taipei, Tokyo, Toronto, Viena.
Dyson este o companie globală de cercetare și tehnologie cu operațiuni de inginerie, cercetare, dezvoltare, producție și testare în Singapore, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, China, Polonia și Filipine. Compania înființată în anul 1993 s-a dezvoltat constant de-a lungul anilor, iar astăzi are un sediu global în Singapore la recent renovata stație electrică St James și două campusuri tehnologice în Marea Britanie care se întind pe o suprafață de peste 800 de acri în Malmesbury și aerodromul HULLAVINGTON RAF restaurat. La acestea se adaugă 10 centre de inginerie și cercetare din întreaga lume. Dyson rămâne o companie de familie și are peste 14.000 de angajați la nivel global, inclusiv o echipă globală formată din 6.000 de ingineri. Produsele Dyson sunt vândute în 85 de piețe la nivel internațional, în peste 250 de magazine Dyson Demo, precum și online, prin intermediul unor instrumente digitale de pionierat și experiențe virtuale.
Intesa Sanpaolo Bank, subsidiara din România a Grupului Intesa Sanpaolo, cel mai important grup bancar din Italia, a semnat cu Primăria Municipiului Lugoj un acord semnificativ pentru viitorul orașului, încheind un contract de împrumut Verde în valoare de 72.101.550 lei, pe o perioadă de 12 ani. Această finanțare strategică va sprijini proiecte europene de amploare, contribuind la dezvoltarea sustenabilă și la consolidarea infrastructurii locale.
Fondurile acordate prin acest contract vor fi utilizate pentru cofinanțarea cheltuielilor asociate mai multor proiecte europene, în domeniul educației și al administrației publice locale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste proiecte se încadrează în Componenta C5 – „Valul Renovării” și Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 9 – „Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban”.
Inițiativă face parte din angajamentul continuu al Intesa Sanpaolo Bank de a susține comunitățile locale și de a contribui la progresul economic al României. Prin intermediul acestei finanțări banca își propune să consolideze parteneriatele și să stimuleze creșterea durabilă în regiunea Lugojului.
Grupul Intesa Sanpaolo este conștient de impactul semnificativ, pe care il are la nivel global asupra contextului social și de mediu în care își desfășoară activitatea și de aceea acordă o atenție deosebită provocărilor și aspectelor ESG (Mediu, Social Guvernanță) și sprijină instituțiile publice sau private care fac eforturi în direcția dezvoltării durabile. De altfel, topul, realizat anual de compania de cercetare Institutional Investor, a desemnat și în 2023, pentru al patrulea an, Grupul Intesa Sanpaolo, drept grupul financiar cu cel mai bun program ESG (Environmental, Social, Governance) în rândul băncilor europene.
„Venim în sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj în realizarea proiectelor europene esențiale pentru comunitatea locală. Suntem convinși că aceste proiecte vor aduce beneficii semnificative și vor contribui la creșterea sustenabilă a regiunii.” a menționat Vlad PONTA, Director General Adjunct si Seful Diviziei Corporate și IMM-uri al Intesa Sanpaolo Bank
„Mulțumim Intesa Sanpaolo Bank Romania pentru încrederea acordată instituției noastre și pentru sprijinul oferit comunității noastre. Creditul acordat asigură cofinanțarea celor mai mari proiecte de modernizare a infrrastucturii educaționale derulate vreodată de Municipiul Lugoj.” a afirmatPrimarul Interimar al Municipiului Lugoj, Bogdan-Ștefan BLIDARIU.
Compania Danone România anunță că „a obținut certificarea B Corp în cadrul grupului regional al Europei Centrale și de Est din care România face parte alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia. Danone România se alătură astfel mișcării sociale pentru sustenabilitate ce aduce împreună peste 6.000 de companii, în peste 80 de țări și 150 de industrii ce îndeplinesc standarde riguroase de performanță socială și de mediu, transparență și responsabilitate.
Certificarea B Corp este acordată companiilor care îndeplinesc standarde riguroase în cinci categorii: guvernanță, angajați, mediu înconjurător, comunitate și consumatori. Pentru a primi certificarea, o companie trebuie să obțină un minimum de 80 de puncte în evaluarea B Impact Assesment, ce nu se axează doar pe produsele și serviciile unei organizații, ci pe întregul lanț valoric, iar Danone Europa Centrală și de Est, din care face parte și Danone România, a obținut 103,3 puncte”.
Cristina Bîcîilă, manager One Planet, One Health Danone Europa Centrala si de Est: „Suntem onorați să obținem certificarea B Corp, aceasta este dovada că actionam în beneficiul tuturor consumatorilor, angajaților, partenerilor noștri și comunităților în care activăm. B Corp este mai mult decât o certificare, este un mod de gândire sustenabil, implementat în toate departamentele. Este efortul tuturor colegilor care lucrează în Danone România, care cred în misiunea companiei și în potențialul lor de a aduce sînătate prin alimente unui număr cât mai mare de oameni.”
După cum subliniază Danone România, „certificarea B Corp susține promisiunea globală a companiei ca până în 2025 să se numere printre cele mai mari multinaționale din lume certificată B Corp în totalitate. Acest angajament reprezintă o recunoaștere publică a faptului că Danone își conduce business-ul după o cultură ce presupune atingerea unui scop social și de sustenabilitate în tot ceea ce face. În acest moment 72,4% din operațiunile și mărcile Danone sunt certificate B Corp.
Pentru mai multe informații puteți vizita site-ul dedicat”.
B Corp este caracterizată ca „o organiație non-profit care a fost fondată în 2006 în Statele Unite, primele companii fiind certificate în 2007. De atunci, peste 6.000 de companii au fost certificate B Corp în 80 de țări și 150 de industrii.
96% din companiile certificate B Corp sunt întreprinderi mici și mijlocii, insa B Corp are un program destinat multinaționalelor. Danone a făcut parte din această expansiune încă de la început si s-a angajat să fie una dintre primele multinaționale certificate pe deplin drept B Corp până în 2025”.
Danone reamintește că „a achiziționat fabrica de lactate Miorița din București în anul 1996, iar până în acest moment au fost investiți aproximativ 90 milioane euro pentru modernizarea și retehnologizarea acesteia. În prezent, 1 milion de iaurturi sunt distribuite către consumatorii români, dar și către alte 13 piețe europene. Danone România procesează anual peste 60.000 tone de litri de lapte, din care aproximativ 90% este lapte românesc. Numai anul trecut, compania a colectat lapte proaspăt de la 22 de ferme mari și peste 220 de gospodari.
Danone este prezent pe piața românească cu produse lactate proaspete (Danone, Activia, Danonino, Actimel), produse pe bază de plante (Alpro), precum și cu produsele alimentare pentru bebeluși și nutriție specializată (Aptamil, Milupa, Forticare)”.
Clubul Fermierilor Români apreciază comunicarea și dialogul deschis propus în ultima perioadă de către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale atât protestatarilor, fermieri din toate regiunile țării care se confruntă cu diferite situații vitale în continuarea activității economice, cât și asociațiilor profesionale, care și-au consolidat încă o dată puterea de reprezentare în sectorul agricol. Aceștia au propus decidenților politici mai multe propuneri de redresare a situației nefavorabile pe care o traversează astăzi afacerile agricole românești.
Planul de acțiuni propus de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reprezintă o direcție strategică pe termen scurt de redobândire a competitivității fermelor românești într-un context regional foarte delicat, în care cumulul de factori externi agriculturii au condus la falimentul și insolvența multor agenți economici din domeniu.
Clubul a fost și rămâne solidar cu acțiunile realizate în ultima perioadă de către fermierii români, sub presiunea impactului acestei crize care a condus la realizarea unui protest de amploare la nivel național. Acum este momentul în care negocierile au ajuns la un consens, s-a oferit un plan asumat politic care urmează să se concretizeze și să se pună în aplicare conform calendarului agreat de părți. Așteptăm și urmărim implementarea acestui plan de acțiuni care vizează salvarea fermelor românești.
S-au desfășurat multiple discuții în ultima perioadă, în dialogul deschis cu reprezentanții sectorului public, în contextul acestor proteste și nu numai, în scopul identificării și stabilirii unor măsuri pe care ministerul le poate adopta, modul în care celelalte ministere de resort pot contribui la sprijinirea antreprenorilor din sectorul agricol, precum și cadrul prin care regulamentele europene pot accepta transpunerea propunerilor venite din partea fermierilor români.
Măsurile propuse și acceptate de către mediul asociativ urmează să fie implementate la termenele stabilite în cadrul întâlnirii de astăzi, 15 ianuarie 2024, pe baza unui calendar clar definit. De asemenea, Clubul a susținut astăzi o serie de propuneri privind redresarea afacerilor din sectorul agricol pe termen scurt și mediu, o parte dintre acestea regăsindu-se pe lista menționată anterior, altele urmând să fie analizate într-un parteneriat cu diferite ministere de resort.
Lista propunerilor de redresare a sectorului agricol transmise la începutul negocierilor de Clubul Fermierilor Români pe termen scurt și mediu sunt următoarele:
Oferirea diferitelor avantaje fiscale dedicate sectorului agricol: suspendarea ratelor aferente afacerilor agricole afectate de secetă, abrogarea OUG 115/2023, art 84, alineatul 7 (solicităm menținerea deducerii de 40% din venitul aferent arendei, modificarea la 20% implicând costuri suplimentare pentru fermieri într-o perioadă dificilă).
Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, determinată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, precum și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană, care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară. Evidențiem diferența între prețurile bursiere și cele oferite fermierilor români de traderi în Portul Constanța.
Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 – 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură, cu garanții guvernamentale care să permită fermierilor continuarea activității pentru anul curent până cel târziu la finalul lunii ianuarie – lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023. Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole (în prezent: alocări realizate de ANIF în limita fondurilor disponibile).
Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, precum și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealelor și oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc procentul de 1% dedus din cifra de afaceri a firmelor mari și procentul de 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor. Ulterior, în etapa procesării materiei prime și a comercializării produselor finite în zona de retail, acești 3% se regăsesc în prețul de raft, pe care consumatorul îl plătește. Practic, fermierul va plăti cei 3% , iar consumatorul final același procent, tot 3%.
Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export (având ca țintă reducerea timpului de așteptare în vamă la maxim 3 ore).
Bugetarea și implementarea ajutorului de stat aferent Legii nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi, precum și propunerea Clubului ref. la Planul Național Strategic al Cartofului (propus Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale încă din anul 2021) – vizează realizarea unor politici publice care să susțină creșterea suprafețelor cartofului pentru sămânță, construcția unor depozite individuale, compensarea lipsei sprijniului cuplat pentru cartoful de consum și industrializare, etc.
Bugetarea și implementarea schemei de reducere a accizei pentru motorină utilizată în agricultură, precum și subvenționarea achiziționării rovinietelor.
Modificarea legislației în vigoare în sensul extinderii programului de lucru pentru șoferii camioanelor de transport produse agricole pentru perioada campaniilor de recoltare.
Alpha Bank anunță finalizarea transferului operațiunilor Orange Money România (portofoliul de clienți, activele digitale (aplicația mobilă), portofoliul de carduri de credit și angajații) începând cu 12 ianuarie 2024, dată la care operațiunile de retail au fost preluate.
Clienții Orange Money Romania vor continua să beneficieze de produsele și serviciile existente, fără modificări ale beneficiilor și condițiilor contractuale, urmând să obțină în plus acces la întreaga ofertă de servicii bancare a Alpha Bank Romania.
Prin integrarea activităților de retail ale Orange Money, Alpha Bank Romania își extinde semnificativ atât baza de clienți cât și oferta de soluții digitale, devenind astfel un jucător important în sectorul bancar digital din România.
Odată cu finalizarea tranzacției, specialiștilor Alpha Bank li s-au alăturat angajații Orange Money Romania fiind astfel înființată o echipă solidă de profesioniști capabilă să ofere clienților soluții de banking complete cu o experiență digitală de ultima oră.
„În urma parcurgerii tuturor etapelor prevăzute din punct de vedere legal, suntem bucuroși să anunțăm finalizarea procesului de preluare a operațiunilor locale ale Orange Money de către Alpha Bank Romania. Astfel, continuăm să îmbinăm tradiția, inovația și flexibilitatea care ne caracterizează, adăugând agilitatea și competențele Orange Money pentru a oferi clienților noștri o experiență digitală superioară. Multumesc echipelor Orange Money și Alpha Bank pentru efortul depus în îndeplinirea acestui obiectiv”, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank Romania și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank Group.
Noul sondaj Eurochambres, realizat prin chestionarea a peste 1000 de antreprenori din întreaga Uniune Europeană, evidențiază o serie de bariere care continuă să împiedice libera circulație în cadrul pieței unice. Președintele Eurochambres, domnul Vladimír Dlouhý, îndeamnă factorii de decizie să colaboreze cu comunitatea de afaceri pentru a defini și implementa soluții practice pentru înlăturarea obstacolelelor cu care se confruntă comunitatea de afaceri Europeană.
A treia ediție a sondajului Eurochambres, după edițiile din 2015 și 2019, relevă faptul că bariere identificate vizează practicile contractuale și juridice, regulile naționale privind serviciile și accesibilitate limitată la informațiile vizând diverse reguli și cerințe.
Principalele măsuri solicitate de antreprenorii europeni pentru reducerea sau eliminarea acestor bariere sunt: prezentarea informațiilor utile pe un portal online al Uniunii Europene în mai multe limbi de circulație internațională, portal care ar trebui să conțină toate procedurile și formalitățile necesare pentru a opera într-o altă țară din Uniunea Europeană, reducerea birocrației inutile și atribuirea unei importanțe mai mari impactului noilor reglementări asupra IMM-urilor.
Președintele Eurochambres, dl. Vladimír Dlouhý, a subliniat faptul că: „Antreprenorii sunt pe deplin conștienți de valoarea comerțului fără obstacole în Europa, nu numai pentru propriile rezultate economice, ci și pentru redresarea economică și competitivitatea europeană. În afară de ceea ce este legiferat în tratatele și în legislația UE din prezent, realitatea este că întreprinderile nu au acces nerestricționat la cele 450 de milioane de consumatori. în întreaga Uniune Europeană.”
Camerele de comerț și industrie europene consideră că ar ajuta nu adoptarea mai multor reguli ci aplicarea corectă a celor existente pentru a asigura condiții de concurență echitabile. Comisia Europeană trebuie să acorde prioritate transpunerii riguroase de către statele membre a legislației UE și implementării unei strategii europene de reducere a sarcinii de reglementare pentru a spori avantajul competitivității Europei.
de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România, Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Global Trade, EY România
Controalele asupra importurilor de produse alimentare, mai ales a celor de origine ucraineană, vor fi înăsprite anul acesta, arată un comunicat de presa publicat pe pagina de internet a Autorității Vamale Române.
Ținând cont de prevederile OUG nr. 126/2023, care au introdus pe lista de licențiere la importul în România făina de grâu sau de meslin și zahărul din trestie sau din sfeclă de origine ucraineană, Autoritatea Vamală Română (AVR) și Autoritatea Națională Sanitar Veterinară (ANSVSA) vor coopera pentru a se asigura că, în lipsa unor solicitări de licențiere, nu vor intra pe piața din România produse de calitate slabă sau infestări care ar putea influența sănătatea consumatorilor. Mai precis:
AVR va oferi informații pentru inspectorii ANSVSA privind importurile de produse alimentare, îndeosebi în privința produselor pentru care România solicită licențiere pentru importuri;
ARV va pune la dispoziția ANSVSA date privind tranzitul produselor alimentare prin România, precum și informații despre intrările care ar putea proveni din Ucraina;
ANSVSA se va asigura că nu vor intra pe piață produse care nu dețin licențele necesare, care au o calitate slabă sau infestări care ar putea dăuna sănătății consumatorului.
De asemenea, operatorii economici care importă furaje în România vor fi controlați mai riguros. Potrivit unui proiect de Ordin publicat pe pagina de internet a ANSVSA, importatorii de astfel de produse vor avea obligația să se autorizeze/înregistreze sanitar veterinar ca operator în domeniul nutriției animalelor. În plus, aceștia vor trebui să notifice sosirea transportului de furaje la destinație și să păstreze evidențe privind importurile și distribuția ulterioară a acestora pe piața internă pentru asigurarea unei bune trasabilități.
Printre furajele supuse acestor noi reguli se numără:
• cereale destinate furajării animalelor, cuprinse în Capitolul 10 din Nomenclatura combinată;
• ulei de soia și fracțiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic;
• tărâțe, spărturi și alte reziduri, chiar aglomerate sub formă de pelete, provenite din măcinarea, presarea, cernerea sau din alte procedee de prelucrare a cerealelor sau a leguminoaselor;
• substanțe minerale nedenumite și necuprinse în altă parte.
Ce înseamnă acest lucru pentru importatori?
Importatorii de astfel de produse (alimente sau furaje) vor trebui să analizeze cât mai repede procedurile şi condițiile de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară/licențiere pentru produse alimentare (de ex., cele privind utilizarea sistemului informatic TRACES NT) în vederea obținerii în timp util a liberului de vamă/ a vizei sanitar veterinare și a licențelor necesare. Vor evita în acest mod blocajele la frontieră, amenzile nedorite și chiar confiscarea produselor, precum și întârzierile de aprovizionare, dacă produsele provin din import.
2024 este un an electoral important la nivel mondial. Primele alegeri au avut loc deja în Taiwan, unde vicepreședintele Lai Ching-te, din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), partid pro-independență aflat la putere, a câștigat cursa prezidențială, spre nemulțumirea Chinei. Dar anul aduce alegeri în aproximativ 76 de țări, cu o prezență la urne anticipată a fi fără precedent. Peste patru miliarde de cetățeni, un record absolut, se pregătesc să își exprime voința, reprezentând un procent impresionant de 40% din populația lumii, 60% din PIB-ul global și 80% din capitalizarea bursieră globală.
În România, anul 2024 va aduce cinci rânduri de alegeri. De la înființarea Bursei de Valori București, în 1997, am asistat la 5 ani de alegeri prezidențiale și 6 ani de alegeri legislative. Începând cu alegerile din 2008, alegerile legislative și cele prezidențiale s-au separat, deoarece mandatul președintelui a fost mărit la 5 ani, în timp ce cel pentru parlamentari a rămas la 4 ani. Din cei 9 ani electorali, 7 au fost pozitivi, în timp ce 2 au fost negativi pentru bursa bucureșteană. Cei doi ani negativi au fost 2008, cu criza mondială, când indicele BET a scăzut cu peste 70% și 2020, în care s-au manifestat efectele pandemiei mondiale, cu o scădere a indicelui de aproape 2%. Cel mai bun an a fost 2004, cu o creștere de peste 101%. În medie, BET a crescut cu aproape 20% în anii cu alegeri, respectiv cu 12% în anii cu alegeri legislative și cu peste 45% în cei cu alegeri prezidențiale.
În Europa, viitoarele alegeri europarlamentare din iunie vor avea loc pe fondul creșterii popularității extremei drepte naționaliste, ceea ce va crea presiuni pentru o reorientare a ponderii politice atât în Parlamentul European, cât și, indirect, în Comisia Europeană. Ponderea creșterilor dobânzilor, incidența inflației, percepute ca fiind ridicate precum și efectele conflictelor interne sunt greu de justificat pe fondul creșterii nemulțumirilor populatiei. Cu toate acestea, este puțin probabil ca alegerile politice să miște semnificativ piețele bursiere europene.
În acest an, investitorii internaționali se vor concentra însă cel mai mult pe luna noiembrie, când alegătorii americani își vor alege următorul președinte, precum și întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din Senat. Piețele bursiere nu se uită atât de mult la culoarea politică, cât la evitarea incertitudinii și a blocajului politic. În anii trecuți, indicele S&P 500 a avut o evoluție mai mult pozitivă decât negativă în anii electorali americani. Au avut loc 24 de alegeri de la înființarea indicelui S&P500 în 1928. Dintre ani electorali, 20 din cei 24 de ani (83%) au oferit o performanță bursieră pozitivă. Atunci când un democrat a fost la guvernare și a fost ales tot un democrat, randamentul total pentru anul respectiv a fost în medie de 12%. Atunci când un democrat a fost la guvernare și a fost ales un republican, randamentul total al anului a fost în medie de 13%.
În contextul actual, este esențial să nu trecem cu vederea incertitudinile geopolitice care afectează dinamica globală. Situația din Ucraina, cu riscul unei escaladări, tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu și continuarea tensiunilor legate de Taiwan, au potențialul de a produce surprize pe piețe. În ciuda acestui fapt, peste 92% dintre investitorii români se așteaptă să aibă un an 2024 profitabil, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, 46% dintre aceștia așteptându-se la randamente de peste 15%.
Compania Naţională „Poşta Română” continuă să intermedieze vânzarea titlurilor de stat destinate exclusiv populaţiei, în cadrul programului „Tezaur”, lansat de Ministerul Finanţelor Publice.
Astfel, începând de astăzi, românii pot subscrie pentru două noi emisiuni de titluri de stat cu scadențe la 1, respectiv 3 ani şi dobânzi anuale de 6,10%, respectiv 7,00%. Veniturile aferente sunt neimpozabile.
Prin subunitățile poștale, titlurile de stat pot fi cumpărate astfel:
în perioada 15 ianuarie – 07 februarie 2024, prin reţeaua de oficii poştale ale Companiei, din mediul rural;
în perioada 15 ianuarie – 08 februarie 2024, din oficiile poştale din mediul urban.
Informații utile:
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii.
Nu există o sumă maximă care poate fi investită de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.
Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea unei cereri de anulare în perioada de subscriere. Ulterior, subscrierile sunt definitive şi nu mai pot fi eliminate.
Titlurile de stat sunt nominative, denominate în lei, fiecare având o valoare de 1 leu.
Dobânda este plătibilă la termenele prevăzute în programul de emisiune. Subscrierea de fracțiuni ale unui titlu de stat nu se acceptă.De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile și se pot răscumpăra în avans.
Reducerea avansului economic în unele dintre economiile mari ale lumii, coroborată cu stimuli reduşi în alte economii, ar putea duce la o ușoară scădere a ratei de creștere a PIB-ului global în 2024. Pe fondul stabilizării ratei de creștere a comerțului global din ultimii ani, cauzată parțial de pandemie, de tensiuni geopolitice și de măsuri protecționiste tot mai ample, raportul KPMG lansează un avertisment cu privire la pierderi potențiale mari de producție cauzate de procese de fragmentare geoeconomică pe termen lung. Raportul prognozează o creștere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 – în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă şi o creştere anticipată de 2,6% în 2025.
Realizat de economiști din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de țări și zone economice, inclusiv România, în anii 2024 și 2025, precum și potențialul economiei mondiale în următorii doi ani.
Yael Selfin, Vice Chair, Chief Economist KPMG în Marea Britanie, a declarat:„Cele mai recente prognoze din raportul KPMG Global Economic Outlook reflectă factorii multipli care stau la baza incertitudinii și a creșterii lente în întreaga lume. Pe termen scurt, inflația se poate relaxa, însă cu un cost, cheltuielile consumatorilor scăzând și costul datoriei crescând. Companiile trebuie să navigheze într-un mediu geopolitic în schimbare, noi preferințe de lucru hibrid, adoptarea ESG, precum și tehnologii emergente, cum ar fi Inteligența Artificială și Big Data. Toate aceste schimbări necesită investiții sporite, dar cele mai multe dintre acestea ar putea îmbunătăți productivitatea și rata de creștere economică pe termen lung.”
Creşterea economică mai slabă a ajutat la atenuarea presiunilor pe lanțurile de aprovizionare și la diminuarea presiunilor mai ample exercitate asupra costurilor. Prognozele raportului estimează că inflația globală va fi în medie de 5% în 2024 și 3,9% în 2025, în scădere de la rata de 6,5% estimată în 2023 și 8% în 2022. Riscurile sunt însă în creștere, deoarece orice alte șocuri asupra prețurilor la energie – sau o creștere mai persistentă a inflației autohtone în unele țări – ar putea deraia revenirea relativ lină către țintele de inflație ale băncilor centrale în anul viitor.
Politica monetară a atins în mare măsură apogeul ciclului actual de înăsprire. Cu toate acestea, este posibil ca multe bănci centrale să mai aştepte înainte de a iniţia un nou ciclu de relaxare. Marea întrebare în acest moment este când vor începe să scadă ratele dobânzilor și cu cât vor scădea. Estimările KPMG arată că majoritatea băncilor centrale – inclusiv Fed-ul SUA și Banca Angliei – nu vor acționa o mare parte din 2024, stabilind ratele la un nivel semnificativ mai ridicat, pe termen mediu, decât în deceniul anterior pandemiei de Covid.
Regina Mayor, Global Head of Clients & Markets la KPMG International, a adăugat: „Politica monetară a influenţat puternic, atât creşterea economică, cât și perspectivele de creștere și există o presiune din ce în ce mai mare pentru ca aceasta să intre pe un ciclu de relaxare. Când se va întâmpla, rămâne de văzut. Multe bănci centrale se află între ciocan şi nicovală și sunt precaute, conştiente că o relaxare prematură ar putea duce pur și simplu la o revenire a inflației. Deși nu anticipăm nicio modificare semnificativă a cifrelor șomajului, 2024 ar putea fi un an potrivit pentru evaluarea impactului condițiilor economice restrictive pentru lumea corporativă. Un val de refinanțare a datoriilor, într-o perioadă deosebit de dificilă, ar putea pune o presiune reală asupra liderilor de afaceri care caută soluţii la crizele prelungite din ultimele luni. Acest fapt, combinat cu incertitudinea geopolitică curentă, ar putea genera o situaţie de paralizie pentru mulţi în anul care urmează.”
Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România, a declarat:„La nivel global, perspectivele rămân provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afectează lanțurile de aprovizionare, este un motiv de îngrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri în containere și de petrol. Cu toate acestea, în ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabilă și mulți lideri au dezvoltat un sentiment real de reziliență și agilitate, care le-a permis nu numai să navigheze în ape tulburi, ci și să prospere, prin stimularea inovării.”
După o creștere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia românească a încetinit brusc, avansând cu 1,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, încetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii economice în ultimii ani. Chiar și așa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din regiune, estimată la 1,8% în 2023. În Polonia, creşterea economică pe 2023 este prognozată la doar 0,4%, în timp ce în Cehia aşteptările sunt pentru o contracţie de 0,5%. În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investițiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creșterii, susținută de proiecte de infrastructură, transformare digitală și tranziție energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, și-ar putea mări contribuția la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale și inflație urmează să crească din nou.
Întorcându-ne la România, creșterea economică a depășit-o pe cea a ţărilor din regiune, în ciuda conflictului care are loc la granița cu Ucraina. Inflația medie anuală în România a continuat să scadă în 2023, deși de la un nivel relativ ridicat. Este de așteptat ca această tendinţă să continue şi în 2024 şi inflaţia să ajungă la aproximativ 6,9%. Această tendință este similară cu cea observată şi în economiile din regiune. În Republica Cehă, inflația de bază a scăzut semnificativ, după un vârf de 18% la începutul lui 2023. Acum se prognozează că va atinge 3,3% în 2024 de la 10,8% în 2023. În Polonia, aşteptările inflaționiste sunt pentru o înjumătăţire a acesteia, de la 11,6% în 2023 la 5,6% în 2024.
Ratele șomajului vor rămâne la nivele scăzute în toate cele trei țări pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendințele demografice. În 2024 se preconizează că acestea vor fi în jur de 5,4% în România, 5,1% în Polonia și 2,8% în Cehia.
Perspectivele economice din România pe termen scurt sunt influenţate de incertitudinea legată de modalităţile de corecţie, atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent.
„Potențialul de creștere al României, pe viitor, rămâne ridicat și acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale și legislative sunt predictibile, precum și punând accent pe îmbunătățirea infrastructurii din țară. Totusi, incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorităţi, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri. Creșterea TVA-ului pentru unele bunuri și servicii și accizele mai mari la carburanți, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari și impozitele suplimentare pentru instituțiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne așteptăm să împingă inflația în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată initial și, în plus, să afecteze negativ cererea. Deși economia urmează să beneficieze de investiții semnificative, susținute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influenţa aceste schimbări fiscale, atât creșterea economică, cât și dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt,” a adăugat Ramona Jurubiță.
Prețurile solicitate pentru chiriile din cele 10 orașe analizate au crescut cu 20% de la un an la altul
Cele mai mari creșteri de prețuri pentru închirieri au fost în Oradea (+30%)
Cele mai mari scăderi de prețuri pentru închirieri s-au înregistrat în Cluj-Napoca și în Brașov
Cele mai multe stagnări de prețuri pentru închirieri au fost în Arad și Constanța
În luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat cu 1% mai puține interacțiuni între chiriași și cei care publică anunțuri de închiriere pe Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX. De asemenea, comparând luna decembrie 2023 cu luna noiembrie 2023, se observă o scădere de 25% a contactărilor, respectiv a interacțiunilor dintre chiriași și proprietari/agenți imobiliari, ceea ce arată o tendință de scădere previzibilă pentru luna decembrie.
Prețurile solicitate pe Storia pentru chiriile din cele 10 orașe analizate, orașele cu cele mai multe anunțuri de pe platformă, au înregistrat o creștere de 20% de la un an la altul (decembrie 2023 vs. decembrie 2022), în timp ce prețurile solicitate de la o lună la alta (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au stagnat relativ.
„Conform datelor noastre, în decembrie 2023 prețurile chiriilor au rămas relativ similare cu cele din luna anterioară, iar cererea de la un an la altul a stagnat. Totodată, a existat o creștere semnificativă a cererii pe segmentul vânzărilor de apartamente comparativ cu decembrie 2022, ceea ce ne arată că oamenii au reînceput să se orienteze mai mult spre piața vânzărilor, posibil influențați și de măsurile fiscale intrate în vigoare de luna aceasta”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.
Cum au evoluat prețurile chiriilor în București, conform datelor Storia
Comparativ cu luna decembrie din 2022, în decembrie 2023 prețurile medii pentru chirii au crescut cel mai mult (+17%) la categoria apartamentelor cu trei camere, unde prețul mediu a ajuns la 748 de euro. De asemenea, prețul mediu al apartamentelor cu două camere a fost de 558 de euro în luna decembrie 2023, cu 16% mai mare față de cel din decembrie 2022. Totodată, prețul mediu pentru închirierea garsonierelor din Capitală a crescut cu 10% comparativ cu luna decembrie 2022, ajungând la o valoare medie de 335 euro.
Cei care își doresc să locuiască cu chirie în sectorul 1 al Capitalei (în continuare cel mai scump sector din București) plătesc cu 79% mai mult decât cei din sectorul 4 al Bucureștiului (cel mai ieftin sector și în luna decembrie 2023). Conform datelor, apartamentele din sectorul 1 au înregistrat cea mai mare creștere de preț comparativ cu anul trecut (+21%), urmate de apartamentele din sectoarele 2 și 5 (+20%) și de cele din sectorul 6 (+18%). Cele mai mici creșteri de preț per sectoare s-au înregistrat în sectorul 3 (+12%) și în sectorul 4 (+7%).
În decembrie 2023, chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 300 de euro (în sectorul 5) și 420 de euro (sectorul 1). Prețurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 450 de euro (sectorul 4) și 675 de euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut prețuri medii de închiriere cuprinse între 500 de euro (sectorul 4) și 1050 euro (sectorul 1).
Cum au evoluat chiriile în alte orașe mari din țară, conform datelor Storia
La nivelul țării, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat exclusiv creșteri ale prețului mediu solicitat pe toate categoriile de apartamente, cu o singură excepție: apartamentele de trei camere din Iași, în cazul cărora, prețul de închiriere a rămas similar cu cel de anul trecut.
Cea mai mare creștere de la un an la altul, la categoria prețurilor medii de închiriere, s-a înregistrat în Oradea, unde apartamentele cu două camere au avut o creștere de 30%. Cele mai mari creșteri de la lună la lună (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au fost de 6% în Constanța (la garsoniere), Sibiu (la apartamentele cu trei camere) și în Timișoara (la garsoniere). În schimb, cele mai mari scăderi de prețuri s-au înregistrat în Brașov, la garsoniere (-6%) și în Cluj-Napoca, la apartamentele cu două camere (-5%).
CLUJ-NAPOCA
În luna decembrie 2023 prețurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor și apartamentelor cu trei camere au scăzut cu 3% față de cele din luna noiembrie 2023, în timp ce prețurile pentru închirierea apartamentelor cu două camere au scăzut cu 5%.
Comparativ cu luna decembrie 2022, prețurile medii ale chiriilor au crescut cu 6% în cazul garsonierelor, cu 10% în cazul apartamentelor cu două camere și cu 12% pentru apartamentele cu trei camere.
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a scăzut la 350 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 550 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preț mediu de 730 de euro.
IAȘI
Față de luna noiembrie 2023, prețurile medii solicitate în decembrie 2023 au rămas constante în cazul apartamentelor cu trei camere, în timp ce prețul apartamentelor cu două camere a scăzut cu 1%, iar prețul pentru închirierea garsonierelor a scăzut cu 3%.
Comparativ cu luna decembrie 2022, prețurile medii solicitate în decembrie 2023 au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere și au crescut cu 6% în cazul apartamentelor cu două camere și cu 14% în cazul garsonierelor.
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 320 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 425 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preț mediu de 500 de euro.
BRAȘOV
În luna decembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2023, prețurile medii solicitate pentru închiriere au scăzut cu 6% în cazul garsonierelor și cu 4% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce prețul apartamentelor cu trei camere a rămas constant.
Comparativ cu luna decembrie 2022, prețurile de închiriere au crescut, în medie, cu 8% pentru apartamentele de trei camere, cu 9% în cazul apartamentelor cu două camere și cu 6% în cazul garsonierelor.
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 302 euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 480 euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 599 de euro.
CONSTANȚA
În luna decembrie 2023, prețurile apartamentelor cu două și trei camere au stagnat față de luna noiembrie 2023, în timp ce prețurile pentru închirierea garsonierelor au crescut cu 6%.
Comparativ cu luna decembrie 2022, prețul mediu al chiriilor a crescut cu 26% la categoria garsonierelor, cu 13% la apartamentele cu două camere și cu 9% în cazul apartamentelor cu trei camere.
Astfel, în luna decembrie 2023. prețul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 340 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 450 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 600 de euro.
TIMIȘOARA
În luna decembrie 2023, prețurile apartamentelor cu două camere au stagnat față de luna noiembrie 2023, în timp ce prețurile garsonierelor au crescut cu 6%, iar prețurile apartamentelor cu trei camere au crescut cu 2%.
Comparativ cu decembrie 2022, chiriile medii au fost mai ridicate în decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+21%), dar și al apartamentelor cu două camere (+8%) și al celor cu trei camere (+15%).
Astfel, în luna decembrie 2023 prețurile medii de închiriere au fost de 266 euro în cazul garsonierelor, de 400 de euro în cazul apartamentelor cu două camere și de 460 de euro în cazul apartamentelor cu trei camere.
SIBIU
În Sibiu, prețurile medii de închiriere solicitate în luna decembrie 2023 au înregistrat creșteri de 5% în cazul apartamentelor cu două camere și de 6% în cazul apartamentelor cu trei camere, iar prețurile garsonierelor au scăzut cu 1% comparativ cu luna noiembrie 2023.
Față de luna decembrie 2022, prețurile medii solicitate în decembrie 2023 pentru închiriere au crescut pe toate categoriile de apartamente – cu 21% pentru garsoniere, cu 25% pentru apartamentele cu două camere și cu 18% în cazul apartamentelor cu trei camere.
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 300 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 400 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 530 de euro.
ORADEA
Comparativ cu luna noiembrie 2023, prețurile medii solicitate în luna decembrie 2023 pentru închiriere au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) și în cazul celor cu trei camere (+5%), iar în cazul garsonierelor prețurile au rămas constante.
Față de luna decembrie 2022, prețurile medii solicitate au crescut cu 11% în cazul garsonierelor, cu 30% în cazul apartamentelor cu două camere și cu 24% pentru apartamentele cu trei camere.
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 390 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 420 de euro.
CRAIOVA
În luna decembrie 2023, comparativ cu noiembrie 2023 prețurile medii de închiriere au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere, dar au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) și al garsonierelor (+4%).
Față de luna decembrie 2022, prețurile medii solicitate au crescut decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+12%), apartamentelor cu două camere (+25%) și în cazul apartamentelor cu trei camere (+13%).
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 271 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 380 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 450 de euro.
ARAD
Față de luna noiembrie 2023, prețurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut în cazul garsonierelor (+5%), în timp ce prețurile apartamentelor cu două și trei camere au stagnat.
Comparativ cu luna decembrie 2022, prețurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut la toate categoriile de locuințe, astfel: garsoniere (+18%), apartamente cu două camere (+21%), apartamente cu trei camere (+19%).
Astfel, în luna decembrie 2023 prețul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 350 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preț mediu de 435 de euro.
Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare în cunoștință de cauză.
Incertitudinile macroeconomice, contracția consumului și costul finanțării, dar și evoluția inflației sunt principalii factori care vor impacta piața imobiliară, consideră investitorii și dezvoltatorii imobiliari care au răspuns la cea de-a doua ediție a Real Estate Investors Sentiment Barometer, realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În ciuda presiunilor care survin din surse diverse, investitorii rămân pozitivi, majoritatea având planuri de expansiune în România în următorii trei ani.
Riscurile macroeconomice care vor avea impact asupra pietei imobiliare
Cushman & Wakefield Echinox a intervievat la finalul anului trecut managerii unora dintre cei mai importanți investitori și dezvoltatori imobiliari locali, regionali și globali cu un portofoliu cumulat în România de peste 10 miliarde de euro, reprezentând aproximativ jumătate din piața imobiliară locală.
Principala preocupare a jucătorilor din imobiliare o reprezintă nivelul ratelor dobânzilor, ce a fost indicat aproape în unanimitate (97% dintre respondenți) drept principalul risc macroeconomic care ar putea avea impact asupra pieței imobiliare din România, o piață care va fi influențată și de inflație (84% din răspunsuri) și de situația geopolitică (78%).
În ciuda provocărilor existente, majoritatea investitorilor (65%) caută să își extindă portofoliile, în vreme ce 32% își propun să își mențină portofoliile actuale în următorii trei ani, iar 3% au indicat așteptări de reducere a activității lor pe plan local.
Intențiile privind portofoliile/investițiile actuale
Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox: „A doua ediție a sondajului în rândul investitorilor și dezvoltatorilor din România a scos încă o dată în evidență încrederea pe care aceștia o au în piața locală, o piață care a continuat să performeze și în 2023, din punct de vedere al activității de dezvoltare și de închiriere de spații imobiliare moderne. Anul 2023 a marcat noi recorduri, mai ales din punct de vedere al cererii, în linie cu așteptările respondenților la sondajul realizat la finalului anului 2022. Costurile de finanțare și inflația rămân principalele îngrijorări, însă credem că acestea se vor atenua pe parcursul anului curent, iar presiunea asupra sectorului imobiliar va fi mai redusă”.
Bucureștiul rămâne destinația preferată pentru viitoarele investiții imobiliare, piețele secundare (orașe cu o populație de peste 250.000 de locuitori) fiind de asemenea preferate de un număr important de investitori și dezvoltatori.
Astfel, 66% (față de 63% în ediția anterioară a barometrului) dintre respondenți au indicat Bucureștiul ca fiind principala destinație pentru noi investiții, în timp ce 24% dintre aceștia vizează în mod activ orasele terțiare (cu mai puțin de 250.000 de locuitori). Peste jumătate dintre investitori vizează investiții în orașele secundare.
În ceea ce privește segmentele de piață care vor atrage noi investiții în următoarele 12 luni, interesul pentru dezvoltarea de clădiri de birouri a continuat să se reducă, în condițiile în care doar 3% dintre respondenți (față de 5% în ediția anterioară a sondajului) se așteaptă la o activitate de dezvoltare mai intensă pe piața de birouri. Apetitul scăzut pentru dezvoltarea de noi birouri poate fi pus pe seama blocajului urbanistic din București și a modelului hibrid de lucru adoptat de o bună parte din companiile multinaționale. În schimb, 13% dintre respondenți văd un potențial investițional în proiectele rezidențiale destinate închirierii și în data centers.
Majoritatea respondenților (75%) prevăd mai multe dezvoltări pe segmentul industrial și logistic, în timp ce 19% se așteaptă la noi investiții în proiecte de retail. Ambele segmente au înregistrat o creștere a interesului în 2023.
Segementele care vor atrage cele mai multe investiții în următoarele 12 luni
*Rezidential si data centers
*Rezidential si data centers
În ceea ce privește evoluția chiriilor, cei mai mulți dintre respondenți (75% vs 55% în 2022) se așteaptă la o creștere pe segmentul industrial și 56% pe segmenul de birouri, în timp ce pe segmentul de retail, previziunile sunt în special de stagnare (49% dintre respondenți).
Previziunile privind evolutia chiriilor
Inflația (91%), costurile de finanțare (78%) și costurile de construcție (66%) au fost indicate drept principalii factori care influențează nivelul chiriilor, alți factori fiind situația geopolitică și lipsa ofertei de spații noi, în special pentru segmentul de birouri.
La întrebarea privind evoluția cererii, cei mai mulți investitori preconizează pe termen mediu un nivel stabil pentru toate tipurile de spații. Cei mai importanți factori care pot influența (în mod pozitiv sau negativ) evoluția cererii sunt instabilitatea macroeconomică, contracția consumului, costul de finanțare și situația geopolitică.
Previziuni privind cererea de noi spatii moderne
Ediția din 2023 a Real Estate Investors Sentiment Barometer a analizat și inițiativele investitorilor imobiliari în domeniul sustenabilității și ESG.
Rezultatele sondajului arată că majoritatea investitorilor/dezvoltatorilor au făcut pași concreți în ceea ce privește implementarea standardelor de sustenabilitate și ESG, respectiv certificarea verde a clădirilor/portofoliilor, adoptarea unor strategii ESG, urmărirea performanței din punct de vedere al impactului asupra mediului a clădirilor.
Investițiile în acțiuni de sustenabilitate și ESG au devenit un factor cheie pentru atragerea și păstrarea chiriașilor, având în vedere că majoritatea respondenților au indicat cererile chiriașilor ca fiind principala lor motivație de a investi în clădiri durabile și ecologice. Investitorii sunt, de asemenea, determinați de propriile valori (56%), în timp ce 47% cred că investițiile în sustenabilitate/ESG sunt un diferențiator pe piață.
CEC Bank continuă să dezvolte noi funcționalități în cadrul aplicației de Mobile Banking – CEC app
CEC Bank oferă posibilitatea de a retrage numerar fără card de la ATM/MFM prin generareaunui cod QR din aplicația de Mobile Banking – CEC app.
„CEC Bank continuă procesul de modernizare și digitalizare, dezvoltând noi funcționalități în cadrul aplicației de Mobile Banking – CEC app. Retragerea de numerar fără cardul bancar de la ATM/MFM se face prin generarea din CEC app a unui cod QR (cod de retragere). Retragerile de numerar se pot face atât din conturile curente standard cât și din conturile de card. Acțiunea presupune parcurgerea unor pași în MB, urmată de scanarea codului QR la un echipament ATM/MFM din reteaua CEC Bank.Această nouă funcționalitate simplifică relația clienților cu banca, asigurând fluxuri rapide, economie de timp și procesare rapidă. Pe lângă faptul că ai acces la banii tăi fără utilizarea cardului din plasticul tradițional, poți trimite codul QR și altcuiva care să retragă banii de la unul din echipamentele Băncii”, a declarat Mugur Podaru, Director Direcția Operațiuni la Distanță, CEC Bank.
Pentru a putea beneficia de această nouă facilitate, clienții trebuie să își instaleze cea mai recentă versiune a aplicației de Mobile Banking, disponibilă în magazinele virtuale (Magazin Play, App Store, AppGallery) și să urmeze pașii de mai jos.
I. Generarea codului QR de retragere numerar din CEC app
În fiecare zi au loc peste 1.000 de accidente rutiere.
Încă o dată, într-un context sensibil pentru țara noastră, o asociație care nu are competențe pe zona de asigurări a transmis astăzi în spațiul public un nou comunicat de presă care pare a urmări să amplifice tensiunile în societate și să politizeze discuția în legătură cu un subiect pur tehnic. Este greu de înțeles această persistență conflictuală de a prezenta denaturat realitatea și de a escalada o problemă, în detrimentul soluționării sale.
Nu putem să nu ne întrebăm: dacă asigurările RCA sunt atât de profitabile, așa cum se afirmă constant, care este motivul pentru care doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piața RCA?
În spiritul corectei informări și al respectului față de public și de autorități, pe care UNSAR l-a promovat și va continua să-l promoveze, demontăm mai jos câteva dintre afirmațiile făcute de această asociație, cu titlu de exemplu:
FAKE NEWS Doar 25% din prețul poliței RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asiguratorii.
REALITATEDin 100 lei încasați pe RCA, 77.3 lei merg către daune, arată datele oficiale ale ASF. Astfel, rata daunei RCA din România, adică raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise, era printre cele mai mari din Europa în 2022 (pag. 27). Adică de 3 ori mai mare decât, eronat, se spune în comunicatul acelei asociații. Restul reprezintă cheltuieli de achiziție și administrare, taxe și contribuții către Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale etc. – așa cum detaliem în cele de mai jos.
FAKE NEWS În țările civilizate din UE, spre deosebire de România, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%…
REALITATEConform raportului ASF, rata cheltuielilor pentru achiziție și administrare pentru RCA este de 26.97% (pag. 31), și NU de 75% – în scădere de la 32.59% la semestrul 1 2022 și de la 33.12% la semestrul 1 2021.
Principala cheltuială a companiilor de asigurări este, a fost și va fi cea cu plata daunelor, în vederea onorării obligațiilor asumate față de clienți. Totodată, prin plata de despăgubiri importante, de aproape 5 milioane euro în fiecare zi calendaristică (și asta doar în 2022), asigurătorii din România vin în sprijinul oamenilor și companiilor.
Chiar dacă se dorește defăimarea imaginii României și a pieței de asigurări din țara noastră, din punct de vedere al cheltuielilor, industria de asigurări se încadrează exact în intervalul de 15-30%. Problema nu este aici, ci ține, printre altele, de frecvența accidentelor rutiere și de dauna medie.
Revenind, în zona de cheltuieli sunt reflectate:
Taxe și contribuții plătite către Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale în valoare de 13% (deci care nu aparțin asigurătorilor). O parte din acești bani reprezintă un împrumut pe care asigurătorii îl acordă, conform legislației, pentru ca FGA să poată plăti despăgubirile către păgubiți. Nu se știe când vor fi recuperate sumele impumutate de asigurători către FGA și care va mai fi valoarea lor atunci, având în vedere inflația și pierderea de dobândă.
Comisioane și alte cheltuieli de achiziție (așadar costuri pentru asigurători). Pe perioada plafonării tarifelor de primă, acestea sunt de maximum 7,4%.
În concluzie, pentru cheltuielile de administrare ale asigurătorilor, pentru cele cu managementul daunelor, pentru reasigurare și pentru multe alte categorii de cheltuieli rămân circa 6% din primă. Toate celelalte cheltuieli reprezintă rezerve pentru daune – a căror constituire este o cerință legală, pentru că societățile de asigurare să poată să își îndeplinească în orice moment obligațiile.
Unde suntem însă cu adevărat deosebiți de alte țări din Uniunea Europeană? România este pe LOCUL 10 ca mărime a parcului auto în Europa, cu aproximativ 10 milioane de vehicule, însă este pe LOCUL 3 la accidentele produse în afara țării. Cum reușesc alte țări având parcuri auto de 2-3 ori mai mari decât ale noastre să nu producă atâtea accidente?
FAKE NEWS Numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ…
REALITATE Datele sunt prezentate trunchiat, căci raportul citat NU include daunele plătite de cel mai mare asigurător din momentul respectiv, respectiv CITY Insurance.
Pe scurt: în septembrie 2021, cel mai mare asigurător RCA din România ca volum de prime la momentul respectiv, CITY Insurance, a intrat în insolvență. Toate dosarele de daună au început să fie instrumentate de către FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților. Acest lucru se poate observa în raportul publicat de ASF pentru anul 2022 (pag. 42,43. Notă: sunt incluse doar societățile autorizate și reglementate de ASF; nu sunt incluse sumele plătite de FGA). În concluzie, este absolut evident că, dacă dosarele de daună ale celui mai mare asigurător din momentul respectiv nu mai sunt luate în calcul, atuncicomparația este total falsă.
În realitate însă, în fiecare zi, în România, au loc peste 1.000 de accidente rutiere, în care 5 oameni își pierd viața și alte zeci de persoane sunt vătămate. Putem fi numiți „Țara accidentului la minut”.
În acest context, asociații importante, reprezentative pentru industria de transport, au decis deja să lupte pentru reducerea frecvenței accidentelor rutiere, implicându-se în proiectul de țară inițiat de UNSAR, intitulat Coaliția pentru Siguranță Rutiera. Desigur, nu și asociația care pare a avea drept principal obiectiv atacarea autorităților statului și, în mod constant, a industriei de asigurări, dar NU și implicarea concretă în oprirea carnagiului de pe șoselele României și ale Europei. Așa cum am mai spus, dacă măcar jumătate din determinarea și energia anumitor organizații ar fi investită în prevenție rutieră, nu doar că multe vieți ar fi salvate, dar și frecvența accidentelor rutiere, care influențează primele RCA, ar arăta altfel. România continuă să fie, din păcate, „campioană în Europa” la accidentele rutiere.
FAKE NEWS Legat de afirmațiile privind calculul tarifelor RCA…
REALITATE Modul în care se calculează actuarial un tarif RCA este, într-adevăr, unul complex. Dar, a insinua că prima de risc (o parte a tarifului RCA) este îndeajuns pentru a menține stabilitatea unei industrii și, de asemenea, indicatorii de solvabilitate ai unei societăți de asigurare, este ca și cum ai spune că singurul cost al unei firme de transport este cel de achiziție al unui cap tractor. Tarifele de primă trebuie să reflecte daunalitatea înregistrată pe categoria de vehicule vizate.
Așadar, atunci când se face referire la calculul tarifelor RCA, orice persoană de bună-credință ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialiști, precum și datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea reală.
În ceea ce privește alte afirmații eronate făcute:
Prima invocată din tariful de referință nu reprezintă prima de asigurare pentru un cap tractor, ci pentru toate vehiculele comerciale deținute de persoane juridice a căror masă maximă autorizată este egală sau mai mare de 16 tone. Segmentul nu este unul omogen, pentru că în interiorul său regăsim capete tractor, basculante, betoniere, automacarale sau autoutilitare destinate transportului agabaritic. Lucrurile ar sta cu totul altfel dacă am privi strict capetele tractor și, mai ales, pe cele utilizate la transportul internațional de mărfuri.
Asigurătorii din România fac obiectul controlului mai multor autorități ale statului, inclusiv al ANAF, așa cum este și firesc.
Nu în ultimul rând: sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței a fost anulată în mod definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul UNSAR și în prima instanță în cazul a două societăți membre, litigiile inițiate de ceilalți membri fiind în curs de judecată. Prin urmare, așa-zisa „acționare concertată” de care se pomenește cu vehemență este demontată pas cu pas de către instanțele judecătorești.
În încheiere, ne exprimăm din nou, și pe această cale, deschiderea către un dialog tehnic și echilibrat pentru găsirea celor mai bune soluții în contextul dat, împreună cu autoritățile – așa cum am făcut-o mereu.
HONOR stabilește noi standarde în industrie prin calitatea de neegalat a display-ului, capacitățile excepționale de fotografiere și performanțele îmbunătățite ale bateriei.
Brandul global de tehnologie HONOR lansează noul smartphone HONOR Magic6 Lite, cea mai recentă adiție din seria Magic. Prin combinarea calității excepționale a display-ului, capacităților extinse de fotografiere și performanțelor îmbunătățite ale bateriei și hardware-ului, HONOR Magic6 Lite stabilește un nou standard pentru smartphone-urile mid-range din industrie.
„Suntem încântați să vă prezentăm HONOR Magic6 Lite, un smartphone care nu numai că depășește limitele inovației, dar redefinește și experiența de utilizare„, declară George Zhao, CEO al HONOR Device Co, Ltd.„De la un display excepțional și un sistem de camere foto performant, până la durabilitatea și performanța hardware remarcabilă, HONOR Magic6 Lite reprezintă cu adevărat dedicarea noastră de a crea o nouă lume inteligentă.”
Durabilitate impresionantă datorită display-ului Ultra-bounce Anti-drop
Datorită tehnologiei HONOR Ultra-Bounce Anti-Drop, display-ul HONOR Magic6 Lite are o rezistență excepțională la șocuri și o durabilitate remarcabilă. Certificat de SGS cu Five Star Overall Drop Resistance, acest display utilizează o tehnologie avansată de amortizare, cu ajutorul unor materiale nou dezvoltate, crescând capacitatea de absorbție a șocurilor cu până la 1,2 ori[1]. Astfel, asigură o rezistență maximă din orice unghi,chiar și în cazul căderilor de la o înălțime de 1,5 metri[2].
Excelență vizuală centrată pe nevoile utilizatorului
Echipat cu un ecran curbat AMOLED impresionant de 6,78 inchi[3] , HONOR Magic6 Lite susține o rezoluție ultra-clară de 1,5K[4], o gamă de culori DCI-P3de 100% și până la 1,07 miliarde de culori, oferind imagini ultra clare cu detalii și culori vibrante.Ca o dovadă a angajamentului HONOR față de tehnologia centrată pe utilizator, HONOR Magic6 Lite dispune de o serie de funcții de protecție a ochilor, inclusiv 1920Hz PWM Dimming, Low Blue Light, Dynamic Dimming și Circadian Night Display, care răspund nevoilor generației actuale, mereu conectată, care petrece multe ore în fața ecranelor.
Sistem de trei camere pentru fotografii impresionante
HONOR Magic6 Lite se remarcă printr-un sistem de camere triple format dintr-o cameră ultra-clară de 108MP, o cameră ultra-wide de 5MP și o cameră macro de 2MP[5]. Camera ultra-clară de 108MP este echipată cu un senzor generos de 1/1,67inch și o diafragmă mare de f/1,75, permițându-i să capteze mai multă lumină și să producă imagini vibrante. De asemenea, camera oferă o calitate optică înaltă cu un zoom 3X și un mecanism remarcabil de captare a mișcării[6] , producând instantanee clare cu detalii impresionante.
Pe lângă camera principală, camera ultra-wide de 5 MP oferă un câmp vizual de 110°, perfect pentru a surprinde peisaje extinse, fotografii de grup sau capodopere arhitecturale. HONOR Magic6 Lite dispune, de asemenea,de o cameră macro de 2MP cu o distanță minimă de focalizare de 4 cm, ce permite utilizatorilor să capteze imagini detaliate și clare de aproape.
Performanță de flagship pentru o productivitate de neegalat
Datorită performanței remarcabile a bateriei, HONOR Magic6 Lite obține distincția DXOMARK Battery Gold Label. Echipat cu o baterie puternică și de lungă durată de 5300mAh[7], dispozitivul poate rezista până la 2 zile de utilizare intensă cu o singură încărcare[8], oferind utilizatorilor o experiență fiabilă și lipsită de griji. Mai mult, bateria este extrem de durabilă, menținând 80% din capacitatea sa chiar și după 1.000 de cicluri de încărcare[9], fiind astfel una dintre cele mai robuste baterii de smartphone-uri de pe piață.
Echipat cu Qualcomm® Snapdragon® 6 Gen 1[10], HONOR Magic6 Lite dispune de caracteristici de flagship, cu o creștere de 35%[11] a performanțelor GPU și o creștere de 40% a eficienței CPU[12], permițând productivitate și divertisment fără întreruperi. Rulând pe ultima versiune MagicOS 7.2, bazată pe Android 13, HONOR Magic6 Lite oferă acces la o serie de funcții îmbunătățite și personalizate, precum HONOR Docs Suite, pentru a facilita o experiență mai inteligentă și mai comodă pentru munca de la distanță.
Design, prețuri și disponibilitate
HONOR Magic6 Lite se mândrește cu un design elegant și modern, fiind disponibil în trei variante de culoare[13] – Sunrise Orange, Emerald Green și Midnight Black. Începând de astăzi, 15 ianuarie 2024, poate fi achiziționat de la operatori și retaileri la un preț de vânzare recomandat de 1799 lei.
[3] Cu un design cu colțuri rotunjite aplicat pe ecran, lungimea diagonalei ecranului exterior este de 6,78 inci atunci când este măsurată conform dreptunghiului standard (suprafața vizibilă reală este ușor mai mică).
[4] Rezoluția se măsoară sub forma unui dreptunghi standard. Cu un design cu colțuri rotunjite, pixelii reali sunt ușor diminuați.
[5]108MP, 5MP și 2MP sunt parametrii pixelilor camerei. Pixelii reali ai fotografiei pot varia în funcție de diferitele moduri ale camerei. Pentru a activa 108MP este necesară accesarea modului HIGH-RES.
Asociația Energia Inteligentă solicită dezvoltarea de urgență a unei Strategii Post Plafonare a Prețului, pentru a se evita creșterea prețului gazelor în facturile românilor, după perioada de plafonare.
Protejarea consumatorilor de gaze naturale în anul 2022 a determinat aprobarea în România a unei legi care suspenda prețul din contracte și aplicarea unui preț plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat, dacă costurile sunt mai mari de 0,31 lei/kWh. Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preț de vânzare compus din costurile de achiziție la care se adaugă o marjă reglementată.
Această situație a determinat multiple și fundamentale schimbări în sectorul gazelor naturale, multe din acestea fiind foarte dificil a fi remediate și cu siguranță este nevoie de strategii importante post plafonare care ar trebui să fie realizate rapid și puse practică.
Schimbările din sectorul gazelor naturale determinate de plafonarea prețurilor și compensarea furnizorilor:
suspendarea funcționării pieței gazelor naturale a determinat dispariția totală a concurenței și menținerea unor prețuri mari la gazele naturale achiziționate. Menținerea prețurilor a fost determinată și de faptul că prin schema de compensare a diferenței între prețurile plafonate și costurile de achiziție se acceptau orice prețuri pentru gazele achiziționate. Această situație va fi greu de înlăturat și va necesita un timp în care reapariția concurenței ar putea să reechilibreze lucrurile. Estimăm că această situație nu poate să fie mai mică de 1 an.
eșecul liberalizării pieței de gaze din anul 2020 (urmare a lipsei pregătirii corespunzătoare a consumatorilor), peste care s-a suprapus comportamentul abuziv al unor furnizori (urmare a lipsei unor acțiuni al “câinilor de pază” al unei piețe liberalizate – ANRE, Consiliul Concurentei, ANPC – și mai ales lipsa unei entități de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei), urmată de criza gazelor și creșterea record a prețurilor, culminând cu un model de protecție al consumatorilor în timpul crizei necorespunzător, a determinat erodarea încrederii în noțiunea de liberă alegere pe piața de energie.
lecția însușită de autorități, piață liberă înseamnă mai puțini bani la bugetul de stat și mai multe critici, piață reglementată înseamnă lipsa prețului de referință în piață, respectiv acceptarea de către consumatori a „normalității” prețului mare din factură, dar și venituri mari la bugetul de stat.
UE a acceptat modificarea principiului care a stat la baza nașterii sale, libera circulație a mărfurilor – piața liberă – aspect care ar putea permite ca un sistem de piața semireglementată, așa cum există astăzi în România, să se perpetueze și în viitor.
Luând în considerare aceste schimbări se impune o analiză pentru a identifica care sunt soluțiile pe care România le are și cum trebuie ele pregătite pentru a evita o dublare a prețului la gaze în anul următor:
Varianta de a nu face nimic
Prețul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de cca 0,55 lei/kWh, preț care cel mai probabil va rămâne valabil cel puțin până în vara anului 2025. Astfel, începând cu luna aprilie 2025, prețurile din facturi vor fi duble. Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurența pe piața de gaze, dar care va aduce prețuri ușor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piață înainte de plafonarea prețurilor la gaze (unele clauze abuzive, creșteri de prețuri urmare a unor clauze din contract etc.).
Varianta pregătirii reliberalizării pieței la gaze
Pentru a evita ca prețul gazelor din contractele de vânzare gaze, care sunt duble în momentul de față să devină preț efectiv plătit de consumatori după data de 31 martie 2025, sunt necesare realizarea următoarelor activități:
o campanie masivă de informare și pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieței la gaze
profesionalizarea „câinilor de pază” ai unei piețe libere – ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC și înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acțiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acțiuni preventive și de reducerea aburilor asupra consumatorilor și prevenirea încălcării legii.
înființarea unei entități de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei
suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piața de energie prin care furnizorii să poată să prelungească un contract de furnizare fără semnătura efectivă a clientului pe un contracta/act adițional
organizarea de către ANRE (direct și indirect) a unor sesiuni/acțiuni de ofertare concurențială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenței
dezvoltarea unor mecanisme transparente de suspendare a pieței libere în anumite condiții clar stabilite și mecanismele aplicate pentru această perioadă
Varianta menținerii unei piețe semireglementate
În situația în care se prelungește actul normativ existent în momentul de față, va rămâne în vigoare actualul sistem, un sistem în care se suspendă prețul din contracte și aplicarea unui preț plafonat în facturi pentru consumatorii, cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat, dacă costurile sunt mai mari decât prețul plafonat. Dacă costurile furnizorilor sunt mai mici decât prețul plafonat atunci furnizorul va calcula în fiecare lună un preț de vânzare compus din costurilor de achiziție la care se adaugă o marjă comercială reglementată.
Varianta reglementării pieței
Dacă varianta semireglementării a fost și probabil poate să rămână o variantă acceptată la nivelul UE, reglementarea pieței de gaze este o opțiune puțin probabilă ținând cont de reglementările Europene. Varianta aceasta va aduce prețuri care se bazează pe metoda cost plus, ceea ce nu previzionează prețuri mai mici la gaze în viitor.
Între cele 4 variante analizate, cea care ar aduce cele mai mici prețuri este varianta pieței libere (doar dacă vom avea clienți informași și pregătiți, „câini de pază” ai pieței performanți, un SALENERG – entitate de soluționare alternativă a litigiilor pe piața de energie funcțional).
Reglementarea prețului nu încurajează eficiența în sectorul gazelor naturale și de aici, nu poate aduce reduceri ale costurilor și respectiv prețuri mai mici la gaze.
Varianta semireglementării prețului este o variantă care nu va aduce cele mai mici prețuri, dar nici nu impune schimbări majore (România se schimbă foarte greu) – profesionalizarea ANRE, Consiliului Consurenței și ANPC, și mai ales înființarea unei entități supereficiente de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei
NN România anunță lansarea asigurării de sănătate NN Premium Care Abroad, o soluție completă de protecție a sănătății în situația unor boli grave precum cancer, chirurgie cardiovasculară cu by-pass, neurochirurgie sau transplant. Cu NN Premium Care Abroad, fiecare caz este preluat în 2 ore lucrătoare și clienții beneficiază de medic coordonator dedicat, de la prima suspiciune până la diagnostic, tratament de înaltă precizie în străinătate și post-tratament în România, având acoperire de peste 2 milioane de euro pentru cheltuielile medicale pe tot parcursul cazului.
„Din discuțiile noastre cu mii de români, am înțeles că, atunci când apare o problemă gravă de sănătate, oamenii își doresc un diagnostic rapid și cel mai performant tratament posibil pentru nevoia lor, fără să se gândească la bani. Într-un astfel de moment, se bazează pe serviciile medicale din România, dar știu și că există în străinătate instituții specializate pe diferite boli grave care pot completa planul de tratament, bazându-se pe cercetare extinsă în domeniu, tehnologii avansate și medicină de precizie. Asigurarea NN Premium Care Abroad a fost creată pornind de la nevoile actuale ale celor care se confruntă cu o boală gravă, oferind oamenilor protecție completă pentru boli grave și sprijin medical și financiar rapid ca să poată avea grijă de ce contează cel mai mult. Iar primii clienți ne-au confirmat deja că soluția le oferă mai multă liniște și o plasă de siguranță relevantă pentru momentele dificile care pot să apară în viață”, explică Gabriela Lupaș-Țicu, Chief Marketing & Operations Officer la NN România.
NN Premium Care Abroad oferă protecție persoanelor cu vârsta de până la 85 de ani care locuiesc în România, indiferent de cetățenie, inclusiv copiilor încă din prima zi de viață. Asigurarea poate fi achiziționată pentru toată familia, cu un cost care pornește de la 176 de lei pe lună pentru fiecare persoană asigurată, calculat în funcție de vârstă. Soluția de protecție acoperă patru categorii de boli grave: cancerul, inclusiv leucemia, sarcomul, limfomul, melanomul sau cancerul in-situ, chirurgia cardiovasculară cu by-pass, neurochirurgia și tratamentul tumorilor benigne pe măduva spinării, precum și transplantul de organe, de măduvă osoasă sau de celule stem din sângele periferic.
În astfel de situații când apare suspiciunea unei boli grave, timpul este un factor critic pentru diagnosticare și tratament. Pentru a beneficia de NN Premium Care Abroad, clienții anunță NN, sunt contactați în 2 ore lucrătoare și beneficiază apoi de un concierge medical de top. Astfel, un medic coordonator dedicat preia cazul în următoarele 24 de ore lucrătoare și coordonează mai departe întregul proces de diagnosticare. Acesta analizează istoricul medical, evaluează starea de sănătate și oferă îndrumare pentru consultații și investigații suplimentare în clinici de top din România pentru un diagnostic cât mai rapid. Mai departe, NN facilitează accesul la a doua opinie medicală și la tratamentul în spitale și instituții medicale din străinătate, cu excepția SUA, Japonia și Elveția.
„NN Premium Care Abroad se diferențiază prin acoperire extinsă si suport, de la suspiciune la tratament, incluzând diagnosticarea, planul personalizat de tratament și medicina de înaltă precizie în străinătate, precum și medicația și îngrijirile ulterioare necesare după întoarcerea în România, cheltuielile fiind acoperite direct de NN. Toate aceste beneficii au fost create din grija noastră pentru clienți și din dorința de a fi alături de ei la fiecare pas în lupta lor împotriva unei boli grave, așa cum au nevoie”, a spus Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business la NN România.
Totodată, asigurarea acoperă cheltuieli suplimentare, oferind clienților 15.000 de lei pe care îi pot folosi oricum au nevoie, fără să fie nevoie de justificare, inclusiv pentru transport sau cazare în străinătate alături de cineva din familie, și oferă o sumă de bani pentru fiecare zi de spitalizare în clinici și spitale din lume.
Asigurarea poate fi cumpărată printr-un proces digital, în baza unei discuții online cu unul dintre cei 1.600 de consultanți financiari și manageri din toată țara. Vânzarea și emiterea contractului se desfășoară online, într-un timp foarte scurt care de cele mai multe ori nu depășește o oră de la semnarea digitală și efectuarea plății. Mai departe, prin aplicația mobilă NN Direct, clienții au acces în orice moment, direct pe telefon, la toate informațiile despre asigurarea lor, pot face plăți și își pot actualiza datele personale. Iar când apare o suspiciune de boală gravă au nevoie să acceseze beneficiile NN Premium Care Abroad, clienții pot anunța situația prin aplicația NN Direct, în câțiva pași simpli care durează doar câteva minute.
Compania românească Visual Fan SA, cotată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW și deținătoarea brandului Allview, cu o prezență pe piața de televizoare sub brand propriu de peste 20 de ani, a înregistrat o creștere de 5% a volumului de vânzări în 2023, comparativ cu anul precedent. Pe acest fond, compania anunță actualizarea sistemului de operare Android TV™ pentru o serie de televizoare din portofoliu: „Smart TV-urile cu Android TV au redefinit standardele de divertisment la domiciliu, aducând o experiență de vizionare captivantă și accesibilă în fiecare casă. De la accesul rapid la conținutul online și până la controlul vocal și personalizarea conținutului, aceste televizoare au revoluționat modul în care oamenii se bucură de timpul petrecut în fața micului ecran. Cu Android TV, clienții au acces la cele mai populare aplicații, precum: Netflix, Youtube™, HBO Max, Prime Video și au parte de o experiență digitală personalizată și nelimitată, prin conectarea la Internet și explorarea celui mai mare magazin de aplicații – Google Play™ store.
Android TV, un sistem de operare specializat pentru televizoarele inteligente, primește actualizări constante de software pentru a îmbunătăți performanța și a adăuga noi funcționalități, oferind astfel avantaje semnificative față de alte sisteme de operare și prelungind durata de viață a produselor. Aceasta înseamnă economie de bani și confortul unui produs adaptabil la schimbările continue ale nevoilor utilizatorilor”.
Visual Fan precizează că „noua actualizare aduce numeroase îmbunătățiri semnificative și funcționalități noi, îmbunătățind astfel experiența de vizionare a utilizatorilor Allview. Principalele caracteristici ale actualizării la Android TV 11:
O interfață nouă, modernă și intuitivă, cu o structură clară și simplificată. Noua interfață de utilizare este construită în jurul conceptului de „Discover”, pentru a permite utilizatorilor să găsească cu ușurință conținutul dorit.
Permise pentru o singură dată: Android TV 11 introduce o caracteristică nouă, care permite acordarea de permisiuni aplicațiilor, doar pentru sesiunea curentă. Prin urmare, confidențialitatea utilizatorului este protejată, iar accesul la date este restricționat.
Control parental: Noua versiune Android TV îmbunătățește controlul parental, oferind multiple opțiuni de limitare a accesului copiilor la conținut nepotrivit. Părinții pot seta filtre pe baza vârstei și a conținutului.
Îmbunătățiri ale performanțelor: Android TV 11 este mai rapid și mai fluid decât versiunile anterioare, cu o rată de răspuns mai bună a comenzilor.
Protocoale de securitate actualizate: Actualizarea aduce o serie de îmbunătățiri ale securității, inclusiv o verificare riguroasă a aplicațiilor și o protecție mai bună împotriva atacurilor cibernetice.
Actualizarea la Android TV 11 este disponibilă pentru următoarele modele de televizoare, de la Android 9, respectiv Android 10:
43eplay6000-U
50eplay6000-U
58eplay6000-U
32eplay6100-H
32eplay6100-H/1
40eplay6100-F
43eplay6100-F
43eplay6100-U
50eplay6100-U
55eplay6100-U
QLED 43eplay6100-U
QLED 50eplay6100-U
QLED 65eplay6100-U
43eplay7100-U
50eplay7100-U
65eplay7100-U
Pentru a fi la curent cu cele mai recente noutăți Allview și pentru a descoperi gama completă de produse inovatoare, vă invităm să accesați www.allview.ro și să urmăriți paginile de Facebook, YouTube și Instagram ale companiei”.
Visual Fan SA, deținătoarea brandului Allview (simbol bursier ALW), cunoscută ca „o companie românească cu o vastă experiență în producția de dispozitive mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. Fondată în 2002 în Brașov, Visual Fan a devenit cunoscută drept un vizionar și pionier în domeniul tehnologic, lansând produse inovatoare care aduc tehnologia la îndemâna utilizatorilor. Compania este recunoscută pentru lansarea celui mai complex sistem Smart Home din România în 2016, pentru crearea primului asistent vocal în limba română – AVI, în 2017, și pentru încheierea unui parteneriat direct cu Google Android TV™ în 2019. Allview a fost, de asemenea, primul brand românesc care a adoptat tehnologia QLED în 2020. În continuarea demersurilor sale de inovare, în 2022, compania a lansat conceptul Green by Allview, ce integrează noi domenii de activitate cu un obiectiv clar: construirea unui viitor sustenabil pentru creșterea calitații vieții în ansamblu și a grijii pentru generațiile viitoare. În 2023, aplicația Allview AVI ChatGPT a primit un update important prin adăugarea unui model de limbaj natural antrenat de inteligența artificială (AI). Allview continuă să investească în cercetare și dezvoltare și își propune să creeze un robot inteligent – asistent personal în viitor”.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele:
menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72 la sută în noiembrie, de la 8,83 la sută în septembrie, în condițiile continuării încetinirii creșterii prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotației țițeiului.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1 la sută în noiembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul scăderii dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9 la sută în luna noiembrie, de la 9,2 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2 la sută și la 10,3 la sută, de la 12,6 la sută respectiv 11,4 la sută în septembrie.
Activitatea economică și-a încetinit semnificativ creșterea în trimestrul III 2023, la 0,9 la sută, de la 1,6 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar mai puțin decât s-a previzionat, evoluție ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.
În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1 la sută, de la 1,0 la sută în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condițiile în care variația stocurilor și-a majorat impactul contracționist deja foarte mare, iar aportul consumului administrației publice a devenit ușor negativ. Formarea brută de capital fix și-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populației a înregistrat o creștere în termeni anuali după stagnarea din intervalul precedent. Totodată, exportul net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind continuarea creșterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunțate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluției profiturilor reinvestite.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire ușoară a ritmului trimestrial al PIB în trimestrul IV 2023, implicând totuși o creștere economică mai solidă în termeni anuali în acest interval decât cea previzionată anterior.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III, în luna octombrie 2023, vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației și-au reaccelerat creșterea față de perioada similară a anului anterior, iar dinamica anuală încă înaltă a vânzărilor auto-moto și-a temperat vizibil scăderea. În același timp, producția industrială și-a atenuat semnificativ contracția în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în decelerare totuși față de trimestrul III. Totodată, variația nominală anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a importurilor, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în trimestrele precedente. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat semnificativ scăderea în termeni anuali în luna octombrie, iar deficitul de cont curent a înregistrat o creștere substanțială – ca urmare a înrăutățirii abrupte a soldului balanței veniturilor primare – continuând totuși să se reducă pe ansamblul primelor 10 luni ale anului.
Pe piața muncii, datele recente arată o stopare a creșterii în termeni lunari a efectivului salariaților din economie în septembrie-octombrie și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM inclusiv în noiembrie, alături de prelungirea în prima lună din trimestrul IV a trendului ușor descendent al dinamicii anuale a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care rămâne însă la un nivel de două cifre deosebit de înalt. Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare parte creșterea din intervalul precedent, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, pentru ca apoi să rămână relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar și-au reluat și și-au accentuat ulterior descreșterea – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul revizuirii așteptărilor investitorilor privind momentul inițierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.
În această conjunctură, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile noiembrie și decembrie. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe piețele financiare internaționale în acest interval.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat în debutul trimestrului IV 2023 trendul descendent, înregistrând mici creșteri în octombrie și noiembrie, până la 5,4 la sută, de la 4,5 la sută în septembrie, în condițiile în care noile scăderi pronunțate de ritm consemnate de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creșterii împrumuturilor în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea, ajungând la 68,5 la sută în noiembrie, de la 68,1 la sută în septembrie.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului –, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.
Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având în vedere execuția bugetară din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
În ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 februarie 2024.
O echipă de specialiști în tranzacții ai PwC Polonia și PwC România a acordat asistență grupului Zabka, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul alimentar din Polonia, în tranzacția prin care a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la compania românească de distribuție de bunuri de larg consum DRIM Daniel Distributie FMCG.
În cadrul acestei tranzacții, consultanții PwC au acordat servicii de due diligence fiscal și financiar și servicii tax structuring.
”Este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul FMCG din România care a avut loc anul trecut și care duce la apariția unui jucător mai puternic și mai competitiv pe piața de distribuție, care va impulsiona dezvoltarea acestui sector. Le mulțumesc clienților și colegilor pentru încrederea acordată și mă bucur că am reușit să contribuim la încheierea unui parteneriat de succes prin această tranzacție”, a declarat Andreea Mitiriță, Partener Taxe PwC România.
Echipa PwC România a fost formată din Andreea Mitiriță, Partener, Laura Paraschiv, Senior Manager, Mădălin Manea, Senior Manager, Lucian Tecuceanu, Manager.
Fondat în anul 1998, retailerul polonez Zabka operează o rețea de aproape 10.000 de magazine de proximitate şi derulează afaceri de 3,4 miliarde euro anual.
de Ian Bremmer, Carme Artigas, James Manyika și Marietje Schaake
NEW YORK – Deși inteligența artificială ne-a ajutat în liniște de zeci de ani, odată cu accelerarea progresului în ultimii ani, 2023 va fi amintit ca un moment „big bang”. Odată cu apariția IA generativă, tehnologia a pătruns în conștiința populară și modelează discursul public, influențând investițiile și activitatea economică, declanșând competiția geopolitică și schimbând toate tipurile de activități umane, de la educație la îngrijirea sănătății și arte. Fiecare săptămână aduce o nouă dezvoltare uluitoare. AI nu dispare, iar schimbarea se accelerează.
Elaborarea politicilor se mișcă aproape la fel de repede, odată cu lansarea de noi inițiative de reglementare și foruri care încearcă să răspundă momentului. Dar, deși eforturile continue ale G7, ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite sunt încurajatoare, niciuna dintre ele nu este universală, reprezentând comunitatea globală. De fapt, cu dezvoltarea AI condusă de câțiva directori executivi și actori de piață în doar câteva țări, vocile majorității, în special din Sudul Global, au lipsit din discuțiile despre guvernare.
Provocările unice pe care le ridică inteligența artificială necesită o abordare globală coordonată a guvernanței și o singură instituție are legitimitatea inclusivă necesară pentru a organiza un astfel de răspuns: Organizația Națiunilor Unite (ONU). Trebuie să obținem guvernanța corectă a AI dacă vrem să-i valorificăm potențialul și să-i atenuăm riscurile. Având în vedere acest lucru, a fost înființat Corpul consultativ la nivel înalt al ONU pentru IA pentru a oferi analize și recomandări pentru abordarea deficitului de guvernanță globală. Acesta cuprinde un grup de 38 de persoane din întreaga lume, reprezentând o diversitate de geografii, gen, medii disciplinare și vârstă și bazându-se pe expertiza guvernului, a societății civile, a sectorului privat și a mediului academic.
Ne simțim privilegiați să servim în calitate de Comitet Executiv al Corpului Consultativ. Am lansat raportul intermediar al grupului care propune cinci principii pentru ancorarea guvernanței AI și abordarea mai multor provocări interdependente.
În primul rând, deoarece riscurile diferă în diferite contexte globale, fiecare va necesita soluții care sunt adaptate în consecință. Dar asta înseamnă recunoașterea modului în care drepturile și libertățile pot fi puse în pericol prin alegeri specifice de proiectare, utilizare (și abuz) și guvernare. Eșecul de a aplica AI în mod constructiv – ceea ce numim „utilizări ratate” – poate exacerba inutil problemele și inegalitățile existente.
În al doilea rând, deoarece IA este un instrument de dezvoltare economică, științifică și socială și, deoarece ajută deja oamenii în viața de zi cu zi, trebuie guvernată în interesul public. Aceasta înseamnă să ținem cont de obiectivele legate de echitate, durabilitate și bunăstare societală și individuală, precum și de probleme structurale mai largi, cum ar fi piețele competitive și ecosistemele de inovare sănătoase.
În al treilea rând, cadrele de reglementare emergente din diferite regiuni vor trebui armonizate pentru a aborda în mod eficient provocările de guvernanță globală ale AI. În al patrulea rând, guvernarea AI ar trebui să meargă mână în mână cu măsuri pentru a susține agenția și pentru a proteja confidențialitatea și securitatea datelor personale. În sfârșit, guvernanța ar trebui să fie ancorată în Carta ONU, în dreptul internațional al drepturilor omului și în alte angajamente internaționale în care există un consens global larg, cum ar fi Obiectivele de dezvoltare durabilă.
Afirmarea acestor principii în contextul AI necesită depășirea unor provocări încăpățânate. Inteligența artificială este construită pe cantități masive de putere de calcul, date și, desigur, talente umane specifice. Guvernanța globală trebuie să ia în considerare cum să dezvolte și să asigure un acces larg la toate acestea trei. De asemenea, trebuie să abordeze dezvoltarea capacităților pentru infrastructura de bază care stă la baza ecosistemului AI – cum ar fi bandă largă și electricitate fiabile – în special pentru Sudul Global.
De asemenea, sunt necesare eforturi mai mari pentru a face față atât riscurilor cunoscute, cât și riscurilor încă necunoscute care ar putea apărea din dezvoltarea, implementarea sau utilizarea AI. Riscul AI este un subiect aprins dezbătut. În timp ce unii se concentrează pe eventualele scenarii de sfârșit al umanității, alții sunt mai îngrijorați de daunele aduse oamenilor aici și acum; dar există puține dezacorduri cu privire la faptul că riscurile IA neguvernate sunt inacceptabile.
Buna guvernare este ancorată în dovezi solide. Prognozăm necesitatea unor evaluări obiective ale stării IA și ale traiectoriei acesteia, pentru a oferi cetățenilor și guvernelor o bază solidă pentru politici și reglementări. În același timp, un observator analitic care să evalueze impactul AI asupra societății – de la înlocuirea locurilor de muncă la amenințările la adresa securității naționale – ar ajuta factorii de decizie să țină pasul cu schimbările imense pe care AI le conduce offline. Comunitatea internațională va trebui să dezvolte o capacitate de auto-control, inclusiv prin monitorizarea și răspunsul la incidente potențial destabilizatoare (cum fac băncile centrale majore în fața crizelor financiare) și prin facilitarea responsabilizării și chiar a măsurilor de punere în aplicare.
Acestea sunt doar câteva dintre recomandările pe care le avansăm. Ele ar trebui să fie văzute ca o fundație și nu ca un element de plafonare. Mai mult decât orice, sunt o invitație pentru mai mulți oameni să ne spună ce fel de guvernare AI ar dori să vadă.
Dacă AI vrea să-și atingă potențialul global, sunt necesare noi structuri și balustrade care să ne ajute pe toți să prosperăm pe măsură ce evoluează. Toată lumea are un interes în dezvoltarea sigură, echitabilă și responsabilă a IA. Riscurile inacțiunii sunt, de asemenea, clare. Credem că guvernarea globală a inteligenței artificiale este esențială pentru a profita de oportunitățile semnificative și pentru a naviga riscurile pe care această tehnologie le prezintă pentru fiecare stat, comunitate și individ astăzi și pentru generațiile viitoare.
Ian Bremmer, Carme Artigas, James Manyika și Marietje Schaake sunt membri ai Comitetului executiv al Corpului consultativ la nivel înalt al ONU pentru inteligența artificială.
Ian Bremmereste fondatorul și președintele Eurasia Group și GZERO Media.
Carme Artigas este secretar de stat pentru digitalizare și inteligență artificială al Spaniei. James Manyika este vicepreședinte senior pentru cercetare, tehnologie și societate la Google/Alphabet. Marietje Schaake,fostă membră a Parlamentului European, este director de politici al Centrului de politici cibernetice de la Universitatea Stanford și președinte al Institutului CyberPeace.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro Drepturi de autor: Project Syndicate 2024
Pentru consumatorul pasionat de tehnologie, începutul de an este un moment important. Toate noile produse și tehnologii ale anului sunt prezentate în cadrul expoziției Consumer Electronics Show din Las Vegas. La începutul anului 2024, CES este despre inteligența artificială. Dar de data aceasta este vorba despre tipul de inteligență artificială (IA) care poate fi văzută, atinsă și chiar gustată de către consumator.
Televizorul, amplificatorul audio multicanal, mașina de spălat vase, aspiratorul robotizat sau mașina de spălat rufe au încorporat deja IA de câțiva ani buni. Dar este vorba de genul de IA nevăzută care face unele lucruri în interiorul mașinii. Uneori, prezența acesteia se manifestă printr-o setare IA în interiorul meniurilor sau printr-un mic indicator aprins cu inițialele IA pe partea din față a unui aparat. Dar în acest an, producătorii de electronice au decis să pună inteligența artificială direct în sufrageria dumneavoastră. LG și Samsung au prezentat asistenți IA care sunt, de fapt, mici roboți capabili să înțeleagă comenzi vocale și să îndeplinească sarcini simple. Ei arată cumva ca niște droizi din Star Wars.
Robotul de inteligență artificială Ballie de la Samsung a fost prezentat pentru prima dată în 2020, dar a revenit anul acesta la CES cu un proiector încorporat. Noua versiune este concepută pentru a fi un companion, un aparat de divertisment și un câine de pază cu ajutorul camerelor sale frontale și posterioare. Ballie te poate urmări prin casă, poate veni când este chemat și chiar te poate întâmpina la ușă. Robotul are capacitatea de a detecta postura umană și de a-și ajusta proiecția la cel mai bun unghi de vizualizare posibil. Robotul are trei roți care îi permit să se deplaseze prin casă. Rivalul Samsung, LG, a prezentat propriul robot de companie, numit Smart Home AI Agent. Robotul se bazează pe învățarea automată pentru a înțelege contextul, astfel încât să poată oferi răspunsuri emoționale personalizate pentru fiecare membru al casei. Este alimentat de un model de limbaj mare generativ de inteligență artificială, astfel încât puteți discuta cu el în timp ce faceți treburile casnice, dar nu vă va împături rufele. Deși nu are capacități de proiecție, are o față cu ochi de animați ca în desenele animate pe un ecran frontal. Robotul poate servi ca monitor de animale de companie și poate patrula prin casă, vă poate avertiza când trebuie să luați medicamentele și de asemenea, poate efectua apeluri de urgență.
Asus, Dell (DELL), ACER și alții au prezentat laptopuri PC care folosesc noile cipuri Intel Meteor Lake, Core Ultra cu un nucleu dedicat IA. Microsoft (MSFT) a adăugat primul său buton nou pe tastatură din ultimele trei decenii, tastă care deschide asistentul său de inteligență artificială CoPilot. În același timp, atât NVIDIA (NVDA), cât și AMD (AMD) au lansat o nouă serie de procesoare grafice și, respectiv, noi plăci grafice și au subliniat avantajele pe care procesarea prin IA le aduce framerate-ului. Dar poate că unul dintre cele mai interesante dispozitive este un asistent personal IA portabil care arată ca o combinație între un telefon mobil și un Game boy. Asistentul IA al dispozitivului produs de start-up-ul Rabbit este capabil să converseze, să primească sarcini vocale și să le rezolve singur sau prin interacțiunea cu aplicațiile de pe telefonul mobil. Și am văzut și aparate de bucătărie alimentate cu inteligență artificială, cum ar fi un grătar care promite să ofere de fiecare dată o friptură perfectă.
În timp ce 2023 a fost anul Chat GPT și a împins în sus prețurile acțiunilor companiilor de tehnologie, 2024 începe să se contureze ca anul care va aduce o extindere a performanțelor bursiere și o rotație spre segmentele mai sensibile la aterizarea ușoară a economiei și la reducerea ratelor dobânzilor, sectoare care au rămas în urmă anul trecut. Sectorul tehnologic ar putea rămâne în urmă, dar tot se va descurca bine. Ratele mai scăzute ale dobânzilor vor susține evaluările deja ridicate ale companiilor, în timp ce perspectivele de creștere a profiturilor de două cifre sunt susținute de această extindere a adoptării și a multiplicării cazurilor de utilizare a inteligenței artificiale.
Din ce în ce mai mulți investitori de retail intenționează să dețină acțiuni de inteligență artificială, conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat realizat în rândul a 10.000 de investitori din 13 țări. În timp ce 50% dintre investitorii de retail din România plănuiesc să dețină acțiuni de inteligență artificială, față de 27% care o fac deja, doar 18% dintre respondenții români declară că nu sunt deloc interesați să investească în inteligență artificială.
de Denisa Simion, Manager, și Elton Mata, Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate Forensic, Deloitte România
Deși multe organizații tind să privească incidentele de fraudă drept puțin probabile, de obicei pe baza încrederii pe care o au atât în angajați, cât și în partenerii de afaceri, realitatea este că astfel de evenimente nu pot fi anticipate și gestionate corespunzător fără o strategie de prevenție care să includă protocoale de detectare timpurie și de raportare, respectiv fără un plan solid de răspuns la incidente.
Un sondaj recent realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), pe baza unui set extins de date cuprinzând peste 2.000 de cazuri reale de fraudă, care au avut repercusiuni asupra organizațiilor din 133 de țări și 23 de industrii, a arătat că frauda ocupațională generează pierderi anuale de peste 4,7 trilioane de dolari la nivel global. Mai mult, studiul subliniază că un caz tipic de fraudă se desfășoară pe o durată de 12 luni înainte de a fi detectat, iar organizațiile pierd anual aproximativ 5% din venituri din cauza fraudei, media per caz ridicându-se la aproximativ 1.783.000 de dolari. În ceea ce privește detectarea fraudelor, raportările interne făcute de angajați au fost identificate drept cea mai comună metodă (42%) de descoperire a situațiilor de risc, ceea ce subliniază importanța mecanismelor interne de raportare.
Pe măsură ce organizațiile recunosc nevoia de a-și spori măsurile de prevenire a fraudei, apar o serie de întrebări importante.
1. Cum pot organizațiile să cultive o cultură a conștientizării și responsabilității pentru a combate eficient frauda?
Abaterile și neglijența profesională pot afecta în mod semnificativ securitatea fiecărei organizații, iar orice eveniment neconform poate afecta o afacere și o poate destabiliza.
Sesiunile de instruire sunt esențiale pentru fiecare program antifraudă și sunt elemente-cheie în prevenirea riscurilor operaționale și în modelarea unei forțe de muncă reziliente, capabile să identifice semnale de alarmă și activități frauduloase, precum și să le raporteze. Pentru a proteja afacerea și reputația companiei, un program de formare antifraudă ar trebui să includă, pe lângă aspectele generale, realități specifice fiecărei zone geografice, industrii și organizații. În plus, pentru a sublinia importanța programului de formare parcurs, ar putea fi o soluție ca angajații să semneze un angajament anual prin care își asumă înțelegerea principiilor și alinierea la programul intern de prevenire a fraudei, ceea ce reprezintă un angajament colectiv față de conduita etică în organizației.
Pe lângă programul general de instruire antifraudă pentru toți angajații, organizațiile ar trebui să ia în considerare implementarea unui program specializat de instruirepentru managementul de top, care să abordeze teme precum semnalele de alarmă specifice diverselor departamente, metodele de prevenție și strategiile de detectare a situațiilor de risc. Prin dezvoltarea abilităților personalului de conducere, organizația oferă un nivel suplimentar de apărare împotriva potențialelor riscuri.
2. Care sunt cele mai importante aspecte pe care companiile ar trebui să se concentreze în efortul de prevenire a fraudei?
Alături de conștientizarea riscurilor interne de fraudă, realizată prin sesiuni de formare dedicate, avertizarea de integritate este un instrument important pentru etica organizațională, promovând un mediu de lucru echilibrat și servind drept forță esențială împotriva potențialelor fapte de corupție și fraudă.
Potrivit Institutului American Anticorupție (AACI), denunțarea (whistleblowing) este un „act deliberat și neobligatoriu de divulgare”, realizat în conformitate cu prevederile legii de către o persoană sau un grup de personae, care constă în „dezvăluirea ilegalității materiale sau a altor abateri, indiferent dacă sunt reale, suspectate sau anticipate” către o entitate autorizată internă sau externă, care are capacitatea de a remedia situația.
Adoptarea la nivel european a noii Directive (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului uniunii(whistleblowing) reprezintă o provocare de actualitate pentru statele membre, precum și pentru organizațiile publice și private. Recunoscută drept unul dintre cele mai eficiente mijloace de detectare și prevenire a potențialelor fapte de corupție și practici frauduloase, avertizarea de integritate impune protejarea anonimatului avertizorilor. Această măsură de protecție nu doar previne eventuale represalii împotriva celor care raportează nereguli, ci și sporește încrederea că raportările avertizorilor (whisteblowers) vor fi luate în seamă.
Instituirea unor controale interne, expunerea abuzurilor, prevenția și promovarea responsabilității sunt principii-cheie ale siguranței operaționale. De aceea, avertizorii de integritate joacă un rol important în furnizarea de informații vitale care, altfel, ar putea rămâne necunoscute: informațiile transmise în mod confidențial pot constitui dovezi esențiale, care pot ajuta la detectarea schemelor complexe de fraudă, la expunerea neregulilor financiare și a practicilor lipsite de etică. Pe de altă parte, teama de expunere descurajează participarea indivizilor la practici corupte și contribuie la o cultură organizațională bazată pe etică și responsabilitate.
Atunci când o informație este transmisă prin canalele adecvate și direcționată către factorul independent de autoritate din cadrul organizației, pot fi luate măsuri imediate pentru a preveni sau reduce riscurile. În acest fel, avertizarea de integritate determină organizațiile să cultive o cultură a responsabilității și integrității și obligă fiecare angajat să depună toate eforturile pentru a se conforma standardelor etice.
Creșterea gradului de conștientizare și implementarea unor instrumente de avertizare de integritate – pași esențiali pentru descurajarea și prevenirea fraudei organizaționale
Este benefic ca frauda să fie detectată în stadii timpurii, dar este mai eficient ca organizația să fie cu un pas înainte și să o prevină. Prin integrarea programelor continue de conștientizareși a pregătirii specializate pentru echipele de management, precum și cu ajutorul unui sistem eficient de preluare a avertizărilor (whistleblowing), organizațiile pot promova un mediu în care angajații sunt încurajați să contribuie activ la prevenirea și detectarea fraudei, susținând în același timp valorile integrității și sporind transparența și colaborarea within the organization and with other market players.
de Anca Atanasiu, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii (foto)
Conformitatea cu GDPR implică asumarea de către operatori a unui angajament permanent de a proteja în mod eficient datele cu caracter personal și de a respecta drepturile persoanelor vizate. Acest angajament este însoțit însă de multiple provocări pe care companiile le întâmpină în mod frecvent în activitatea de zi cu zi. Revizuirea constantă a politicilor de prelucrare a datelor, punerea în aplicare a măsurilor de securitate din ce în ce mai stricte și instruirea corespunzătoare a personalului sunt doar câteva dintre activitățile esențiale pe care orice operator de date cu caracter personal trebuie să le aibă în vedere.
În cei cinci ani de la apariția GDPR, s-a putut observa o creștere a gradului de complexitate a mediului economic și social, mai ales în contextul digitalizării și adoptării tehnologiilor avansate, astfel că se impune o atenție sporită în ceea ce privește măsurile și practicile ce trebuie adoptate de către organizații, pentru a evita sancțiunile și riscul reputațional.
Cadrul de reglementare
Una dintre provocările în această materie rezultă din însuși cadrul de reglementare. De la stabilirea bazelor legale pentru prelucrarea datelor, până la implementarea principiilor privacy by design și privacy by default, companiile au nevoie de o înțelegere profundă a legislației. În multe situații, GDPR folosește termeni vagi sau nedefiniți, cum ar fi „întârziere nejustificată”, „risc pentru drepturi și libertăți” și „efort disproporționat”.
În mod similar, GDPR nu oferă nicio definiție a ceea ce constituie un nivel „rezonabil” de protecție a datelor cu caracter personal, oferind autorităților de reglementare o oarecare libertate în evaluarea nivelului de conformitate.
Astfel, se conturează din ce în ce mai mult nevoia de revizuire a cadrului de reglementare actual sau emiterea de îndrumări din partea autorităților de supraveghere pentru mai multă claritate.
Controale interne și monitorizare
În ultimii ani, am putut observa un progres notabil din partea organizațiilor, în special a multinaționalelor care lucrează cu volume mari de date, în aria de monitorizare a activităților de prelucrare și introducere de controale interne și mecanisme de verificare a conformității cu principiile GDPR.
Companiile trebuie să efectueze audituri, evaluări și revizuiri periodice pentru a monitoriza și demonstra conformitatea lor. Totodată, trebuie să fie pregătite să gestioneze solicitările persoanelor vizate, cum ar fi dreptul de acces, rectificare sau ștergere, prin stabilirea unor proceduri interne și fluxuri de soluționare cât mai rapide și eficiente.
Gestionarea unui volum mare de cereri și menținerea unui sistem centralizat pentru a putea urmări și răspunde acestor solicitări reprezintă o provocare suplimentară pentru organizații.
Multe companii și-au format echipe interne sau externe de experți în domeniul protecției datelor care au pus la punct procesele de prelucrare și au ajutat la conștientizarea colectivă privind necesitatea conformării cu regulile GDPR. Echipele interne, prin rolul lor de a monitoriza, actualiza și îmbunătăți în mod constant procesele interne, contribuie semnificativ la o creștere a calității practicilor GDPR în Romania.
Costuri ridicate de conformitate
Pentru a putea asigura conformitatea și menține un nivel adecvat de monitorizare și control, organizațiile sunt nevoite să ia în considerare și costurile generate de aceste activități și să aloce bugete importante în acest sens.
Companiile trebuie să investească în sisteme performante de management al datelor, să implementeze măsuri tehnice și organizatorice de securitate eficiente împotriva atacurilor cibernetice, să folosească instrumente de monitorizare a duratei de stocare a datelor și mecanisme de ștergere a acestora și, nu în ultimul rând, să asigure instruirea periodică a personalului.
Obținerea consimțământului valabil
O altă provocare are în vedere obținerea din partea persoanelor vizate a consimțământului privind prelucrarea datelor personale în anumite scopuri, într-un mod transparent și complet informat, anterior colectării și prelucrării datelor lor.
Organizațiile trebuie să se asigure că, acolo unde prelucrarea datelor personale are loc pe baza consimțământului persoanelor vizate, acestea l-au exprimat în mod liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate.
Astfel, companiile trebuie să instituie mecanisme de colectare și management al consimțământului, asigurându-se că acesta este colectat și exprimat în mod valabil, precum și păstrat și utilizat în baza unor evidențe clare și complete.
GDPR și AI
Inteligența Artificială (AI) prezintă noi provocări pentru respectarea GDPR. Sistemele de AI pot implica procese automate de luare a deciziilor care pot încălca drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, în cazul în care aceste tehnologii nu sunt utilizate în mod corespunzător.
Conform GDPR, persoanele vizate au dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, care produce efecte juridice care privesc persoana vizată sau o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă. În situațiile de excepție, atunci când luarea acestor decizii este permisă, persoanele vizate au dreptul de a obține intervenție umană, de a-și exprima punctul de vedere și de a contesta decizia.
Acest lucru ridică provocări, deoarece funcționarea unor modele de AI poate fi opacă. Sistemele de AI pot lua decizii pe care chiar și creatorii lor nu le înțeleg complet, încălcând astfel principiul transparenței GDPR. De asemenea, conceptul de minimizare a datelor stabilit de GDPR și nevoia AI pentru volume mari de date sunt aparent contradictorii.
Organizațiile care intenționează să folosească AI vor trebui să găsească un echilibru între utilizarea datelor pentru a instrui sistemele lor de AI și respectarea cerințelor GDPR pentru a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor vizate.
După anunțul privind desprinderea, în zbor, a unei porțiuni din fuzelajul unui Boeing 737 Max 9, autoritatea aviatică din SUA, Federal Aviation Administration, a decis ca peste 170 de aeronave să fie consemnate la sol, decizie urmată la nivel internațional de companiile aeriene. Incidentul slăbește și mai mult încrederea în aceste aeronave, după cinci ani de la identificarea unui defect software, care a dus la prăbușirea a două avioane Max și a provocat peste 300 de victime.
Pierderile raportate doar în 2019, ca urmare a consemnării la sol a avioanelor, au ajuns la 14,5 miliarde de dolari, spune într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România. Compensațiile ulterioare, amplificate de interdicția de zbor pentru o perioadă de 20 de luni, amânarea și pierderea unor comenzi sunt estimate la alte peste 15 miliarde de dolari.
„Boeing a înregistrat pierderi financiare în fiecare an, începând din 2019, fiind întrerupte, astfel, peste două decenii de profitabilitate. Alte «turbulențe» pe drumul spre refacerea fluxurilor pozitive de numerar au fost întâmpinate după descoperirea unor piese cu defecte ale unui furnizor, în primăvara lui 2023. Și acest lucru a dus la amânarea unor livrări. În același timp, în toamnă, un furnizor de motoare atât pentru Boieng, cât și pentru Airbus a anunțat că a descoperit documentații false care au acoperit piese contrafăcute ale unui comerciant, ceea a impus verificări suplimentare pentru un număr mare de aeronave. Această știre a fost, iarăși, una care a generat îngrijorare în industrie și în rândul pasagerilor”, a explicat Claudiu Cazacu.
Riscurile pentru Boeing, amplificate de „povara” unei datorii uriașe
Verificările recente ale avioanelor Boeing, efectuate de United Airlines, arată că au fost identificate probleme tehnice, cum ar fi șuruburile slăbite. Totuși, sub presiunea pierderilor înregistrate pe măsură ce avioanele rămân la sol, unele companii au anunțat că vor încheia testele în câteva zile, altele în două săptămâni. CEO-ul Boeing a recunoscut vina companiei, cu lacrimi în ochi, și a promis că va acționa pentru remediere. Riscurile pentru companie sunt amplificate și de povara „grea” a unei datorii de 52 de miliarde de dolari, potrivit celui mai recent raport financiar trimestrial al firmei, cu o capitalizare de 137,8 miliarde de dolari. Noi raportări vor fi emise în data de 31 ianuarie, cele mai așteptate date fiind cele despre despre estimările de livrări în trimestrele următoare.
„Orice prelungire a termenelor de livrare se traduce, de fapt, în pierderi adăugate celor peste 21 de miliarde de dolari pierdute de Boeing în ultimii 3 ani și măresc presiunea pe capital. E mai probabilă utilizarea suplimentară a datoriei, iar costul dobânzilor ridicate să prelungească drumul spre revenirea pe profit”, spune consultantul de strategie din cadrul XTB.
Dacă incidentul recent cu avionul Boeing s-ar fi petrecut la o altitudine mai mai ridicată și ar fi produs victime, s-ar fi generat o „undă de șoc” mult mai puternică în piață. Companiile aeriene știu faptul că pentru pasageri confortul înseamnă, de fapt, siguranță. Acest criteriu influențează clienții să zboare cu un model sau altul de aeronavă, iar companiile sunt atente la acest aspect. În aceste condiții, incidentul ar putea să aibă efecte în timp și să reducă puterea de negociere a Boeing în privința prețurilor. Vestea este una neplăcută pe măsură ce costurile tind să crească, iar contractele setează prețuri pe termen lung.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, bursele au intuit riscurile directe și indirecte și au răspuns puternic. Investitorii au simțit „golul de aer” în propriile portofolii: acțiunile Boeing au scăzut cu 8% în prima sesiune de după episodul desprinderii unei bucăți din fuzelaj, adâncind astfel scăderea de la începutul anului la 12,6%.
„Necazurile companiei americane au fost văzute drept un avantaj relativ pentru competitorul său european. Acțiunile Airbus au crescut cu 2,5% luni, iar miercuri, la închidere, acestea înregistrau un avans de 3% față de începutul anului. Deși nu trece printr-o amenințare existențială, Boeing e supus la provocări importante și are nevoie să recâștige încrederea clienților și investitorilor, un proces de durată. Pentru o vreme, abordarea mai prudentă a Airbus transformă compania europeană într-un câștigător”, punctează Claudiu Cazacu.
Reveal Marketing Research a realizat un studiu reprezentativ la nivel național, pentru a afla care sunt așteptările și speranțele românilor de la noul an, dar și modul în care acestea au evoluat comparativ cu studiul similar desfășurat în urmă cu 1 an.
Optimism în declin în rândul românilor: doar 34% cred că o viață mai bună îi așteaptă în 2024, comparativ cu 48% în 2023
4 din 10 români își propun să-și schimbe locul de muncă în 2024
Principalele planuri ale românilor pentru 2024: mai multe călătorii (34%), mai mult timp cu familia (32%) și alimentație mai sănătoasă (27%)
Privind cu scepticism către 2024: doar 3 din 10 români sunt optimiști și cred că o viață mai bună îi așteaptă în noul an
Conform celui mai recent studiu Reveal Marketing Research, 47% dintre români nu adoptă nici o perspectivă optimistă, nici una pesimistă în privința anului 2024, acest sentiment de neutralitate evidențiind un echilibru fragil între speranță și incertitudine. Pe de altă parte, 34% dintre respondenți și-au manifestat optimismul, iar 19% pesimismul privind noul an.
Femeile sunt mai optimiste (37%) decât bărbații (30%), iar raportat la categoriile de vârste, cele două extreme, tinerii între 18-24 ani (43%) și persoanele mature peste 55 ani (45%) se diferențiază ca fiind mai optimiste.
Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: „Comparativ cu studiul similar desfășurat în urmă cu un an, observăm că optimismul pronunțat al românilor înregistrează o scădere semnificativă de la 48% pentru 2023, la 34% pentru 2024. Dacă începutul lui 2023 a venit pe fondul redobândirii libertăților după perioadele de restricții impuse de pandemie, începutul lui 2024 a venit pe un fondul incertitudinilor și schimbărilor socio-economice. În acest context, era de așteptat ca românii să fie mai degrabă în expectativă, această neutralitate putând reprezenta și un apel la prudență și adaptabilitate, elemente esențiale în fața unui viitor incert.”
Despre speranțele și anxietățile românilor de la noul an
Dacă ne referim la așteptările românilor la început de an nou, optimismul referitor la îmbunătățirea situației financiare personale ocupă locul fruntaș (34%), fiind prezent în măsură semnificativ mai mare în cazul femeilor (39% vs. 28% bărbați) și a tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 ani (53%). La polul opus, nivelul de pesimism atinge cele mai mari valori în ceea ce privește evoluția țării din următorul an, diminuarea nivelului de corupție (64%), scăderea inflației (51%) și îmbunătățirea situației economice a țării (50%) fiind percepute ca obiective greu sau chiar imposibil de realizat în următoarele 12 luni.
Referitor la intențiile din sfera personală și de familie, 13% dintre români intenționează să se căsătorească sau logodească în 2024, în timp ce 32% nu au astfel de planuri, în special cei cu vârste între 45-55 ani (46%) și tinerii între 18 și 24 de ani (43%). În aceeași ordine de idei, 10% dintre respondenți intenționează să aibă un copil în noul an, într-o măsură semnificativ mai mare cei cu vârste între 35 și 44 de ani (17%).
În ceea ce privește cariera și sfera profesională, 4 din 10 români intenționează să își schimbe locul de muncă în 2024. Mai exact, 27% dintre români își doresc un nou angajator, în special persoanele între 44-55 ani, iar 13% doresc să își deschidă o afacere, în special tinerii între 25-34 ani (28%).
Mai mult decât atât, un sfert dintre români declară că intenționează să își schimbe domiciliul în 2024, fie în altă locuință din aceeași localitate (11%), în altă localitate din țară (10%) sau chiar în străinătate (4%).
Cât de (ne)mulțumiți sunt românii de viețile lor?
Măsurând nivelul de satisfacție cu diferitele aspecte din viața de zi cu zi, aflăm că românii sunt cei mai mulțumiți de relațiile interpersonale pe care le au cu familia (75%), cu persoanele apropiate (66%) sau de relațiile sentimentale (65%). Ca tendință, persoanele cu venituri mici (sub 2000 RON) se declară în mai mică măsură mulțumiți cu relațiile sentimentale (50%).
Cele mai mici scoruri de satisfacție au fost înregistrate de aspecte ce țin de sfera profesională, mai exact nivelul de mulțumire cu locul de muncă (51%) și situația financiară prezentă (46%). Cei mai nemulțumiți de situația financiară sunt persoanele mature peste 55 ani (34%).
Planurile și rezoluțiile românilor pentru noul an
Topul rezoluțiilor pentru noul an este similar celui de anul trecut, cei mai mulți dintre români dorindu-și să călătorească mai mult (34%), să își petreacă mai mult timp cu familia (32%) sau să mănânce mai sănătos (27%).
Pentru persoanele care au copii, nevoia de a petrece mai mult timp alături de familie este mai importantă (42% vs. 23% în cazul celor fără copii), iar pentru cei cu vârste între 44-55 ani dorința de a călători mai mult (47% vs. 34% total eșantion).
Dacă ne îndreptăm atenția către tineri, cei între 25-34 ani își doresc în mai mare măsură să participe la cursuri de dezvoltare personală (23% vs. 11% total eșantion), iar reprezentanții generației Z (19-24 ani) să meargă la sala de fitness (19% vs. 12% total eșantion)
În cazul persoanelor de peste 55 ani, dorința de a acorda mai mult timp pasiunilor lor (21%) și de a merge mai des la biserică (17%) sunt semnificativ mai importante decât pentru total eșantion (15%, respectiv 10%).
_________________
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și Europa.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 11-16.12.2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1015 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
László Borbély, coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, explică noile variante de finanțare disponibile IMEDIAT pentru 48 de conducători de business de vârf preocupați obsesiv de sustenabilitate.
Pentru că vine, vrem – nu vrem, sustenabilitatea peste noi de la 1 ianuarie 2025!
Adică reguli noi OBLIGATORII! De la Uniunea Europeană, deci nu se prea discută, doar se adaptează. Dialogul se anunță intens: Eutron Invest Romania, Wiren România, Safety Approach, Autoklass | Official Home of Mercedes-Benz, Mirdatod Ibănești și alți proprietari/milionari/latifundiari/ gospodari cântăresc îngrijorați impactul și eficiența.
Summit-ul COP28, situația încălzirii globale și necesitatea cât mai mare de trecere la energie regenerabilă scot sustenabilitatea din zona de recomandare și o plasează ca obligativitate.
Specialist/profesionist Valer Hancaș, Kaufland, are și soluții tehnice concrete – se ocupă de mult de obținerea sustenabilității – se întrevăd chiar faze premergătoare de noi și mari contracte.
Andreea Nica, Vicepreședinte CFA Romania, vine cu expertiza internațională bazată pe experiența cu Grupul London Stock Exchange. Abordam tema scorurilor Environmental, Social, and Governance (ESG) bazate pe rapoartele de sustenabilitate care devin obligatorii prin reglementare.
LeaderSpace și FoodBiz SustenAI Conference din 1 februarie aduc la un loc autorități, academici și conducători de vârf de business în întâmpinarea FoodIntelForum ediția a VII- a din 24-26 aprilie – când Sustenabilitatea va fi o temă și mai ACUTĂ.
Până atunci, pe 1 februarie, la un pahar de vin de Sâmburești al celebrului antreprenor și Mentor Jean Valvis, se pune la cale o noua direcție. Lângă “brânzuri, vinuri, cărnuri, sucuri și miere” ca la noi – de la firme care, culmea, produc tradițional dar sunt …Sustenabile! Marii procesatori și marii retaileri prezenți sunt în priză!
Potrivit cu sustenabilitatea este Filgud, care oferta alternative la unele dintre cele mai îndrăgite produse de origine animală, prietenoase cu oamenii cât și cu natura. Gustăm și ne convingem.
Deja suplimentam 8 locuri la cererea insistentă a … dar aceasta este informație sustenabilă doar pentru participanți.
Energy Policy Group, împreună cu parteneri din Bulgaria, Croația și Polonia, a demarat recent proiectul „OUR-CEE” (Overcoming Underperforming Renovations in Central and Eastern Europe), liderul de consorțiu fiind asociația românească.
Acest proiect adresează eficiența energetică a fondului de clădiri din Europa de Est și Centrală, mai precis problematica renovărilor subperformante, care nu duc la o îmbunătățire adecvată a performanței energetice, rezultând în economii mai mici de energie decât cele așteptate. În contextul angajamentului pentru accelerarea renovării „adânci” (deep renovation) a României ca stat membru al UE, precum și a creșterii nivelului de ambiție privind performanța energetică a clădirilor conform noii legislații europene, renovările subperformante riscă să creeze un decalaj crescând între țintele pentru fondul imobiliar din România și realitatea din teren.
„Această provocare, a renovărilor subperformante, nu este unică României. Vorbim de o problemă prezentă în mai multe state din Europa de Est și Centrală, inclusiv cele partenere în cadrul acestui proiect. Prin OUR-CEE, dorim să aducem modele de renovări eficiente, cu recomandări specifice pentru clădiri din fiecare stat-membru. Nu țintim doar repararea unor lucrări subperformante din trecut, ci și o mai vastă conștientizare asupra pașilor care trebuie luați în calcul în viitoare procese de renovare ca să aliniem fondul de clădiri din regiune la standardele UE” susține Luciana Miu, Head of Clean Economy, EPG.
Prin activitățile planificate, proiectul OUR-CEE își propune să atingă mai multe obiective. În primul rând, partenerii vor conduce activități de cercetare și diseminare pentru conștientizarea factorilor de decizie și a publicului privind magnitudinea decalajului de performanță energetică a clădirilor renovate, cu focus pe clădirile publice precum școli și spitale. În al doilea rând, proiectul va selecta câte trei clădiri publice din fiecare țară parteneră, deja renovate dar subperformante din punct de vedere energetic, pentru care partenerii vor elabora foi de parcurs pentru atingerea unui nivel minim de consum energetic și emisii prin renovări suplimentare, inclusiv recomandări pentru obținerea de finanțare. În al treilea rând, partenerii vor desfășura activități de educație, schimb de cunoștințe și consolidare a capacității în rândul autorităților locale și a altor părți interesate din sectorul renovărilor, pentru a asigura că viitoarele renovări ale clădirilor publice sunt performante și aduc o contribuție adecvată la reducerea emisiilor provenite din fondul de clădiri, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea calității mediului interior.
Proiectul „OUR-CEE” se va derula până în martie 2026, și este condus de Energy Policy Group (EPG). Partenerii în proiect sunt EPG (România), Center for Energy Efficiency EnEffect (Bulgaria), Association of Municipalities Polish Network “Energie Cités” (Polonia) și Regional Energy Agency North (Croația).
Acest proiect face parte din Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK).
În 2023, România a avut peste 5,7 milioane de angajați activi. Potrivit datelor din cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, 29,2% dintre angajați aveau un salariu cuprins între 3.001 și 4.000 de lei. 26,1% au câștigat între 4.001 și 7.000 de lei, iar 21,1% între 2.001 și 3.000. 7,8% au câștigat mai puțin de 2.000 de lei net, pe lună, 10,3% între 7.001 și 10.000 de lei, iar 5,5% peste 10.000 de lei. Aceste medii au fost extrase din cele peste 700.000 de salarii introduse de către angajați în Salario, comparatorul salarial marca eJobs.
Cel mai bine plătiți în 2023 au fost angajații din Capitală, care au înregistrat o medie netă lunară de 5.000 de lei (media include toate domeniile de activitate și toate nivelurile de experiență și pregătire profesională). Județul Timiș s-a aflat pe locul al doilea, cu 4.700 de lei net, urmat de Cluj (4.500 de lei), Ilfov, Iași, Brașov, Sibiu și Satu Mare (toate cu 4.000 de lei).
Cu o medie netă de 3.100 de lei pe lună, Caraș-Severin este județul cu cele mai mici salarii din România. Tot în aceeași listă se mai află Gorj, Ialomița și Vâlcea – toate trei cu medii înregistrate de 3.200 de lei; Vaslui (3.300 de lei), Covasna și Vrancea (3.400 de lei); Călărași, Teleorman și Mehedinți (3.500 de lei).
Indiferent de județele în care se află, angajații din IT au câștigat cel mai bine și în 2023 – 6.500 de lei pe lună. Cei din project management și cercetare / dezvoltare au avut, în medie, salarii de 6.000 de lei pe lună, cei din management 5.500 de lei, în timp ce salariul mediu din construcții / instalații a fost de 5.000 de lei pe lună. Mediile cele mai mici au fost marcate de cei care lucrează în sectorul serviciilor de înfrumusețare (3.000 de lei), au pair / babysitting / curățenie (3.000 de lei), office / back-office / secretariat (3.100 de lei), confecții (3.300 de lei) și turism (3.400 de lei).
„Salariile și felul în care au evoluat sau au stagnat a fost una dintre temele care au suscitat cele mai multe discuții în 2023, mai ales că finalul de an a venit cu un pachet de modificări fiscale care au afectat patru domenii cu volume anuale consistente de angajări: IT, construcții, industria alimentară și agricultură. De la 1 noiembrie, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în aceste domenii. Cu toate acestea, salariul mediu pe economie a crescut în 2023 la 4.692 de lei, de la 3.949, cât a fost în 2022”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Cele mai căutate locuri de muncă pe eJobs au fost, anul trecut, cele de șofer – pentru care media salarială este 3.800 de lei pe lună, asistent medical (4.500 de lei net), operator call – center (2.800 de lei), contabil (3.700 de lei), inginer (4.800 de lei) și economist (4.500 de lei).
„În 2023 am avut 148.000 de joburi cu salariul afișat pe eJobs. Acestea primesc, în general, cu 40% mai multe aplicări decât cele fără, asta deși doar pentru 9% dintre companii transparentizarea salariilor făcea parte din politica lor la începutul anul trecut și 34% se arătau deschise să o adopte. Este foarte probabil ca aceste procente să crească semnificativ în 2024, un an în care vom vedea mult mai mult pragmatism în piața muncii, atât din partea candidaților, cât și a angajatorilor”, punctează Bogdan Badea.
Cele mai mari salarii introduse în 2023 de angajați în Salario au fost de 42.000 de lei – salariu încasat de un CEO, 25.000 de lei (ofițer naval), 45.000 de lei (arhitect IT sau CTO). Mediile pieței pentru aceste poziții sunt, însă, de 18.000 de lei pentru un CEO (media acoperă toate județele și domeniile, precum și toate tipurile de companii, respectiv multinaționale sau start-up-uri), 16.000 de lei pentru un ofițer naval, 15.000 de lei pentru un arhitect IT și 14.000 de lei pentru un CTO.
Sunt vizate investiții în energie verde, producția de materiale de construcții, industrie alimentară, agricultură și multe altele
Sesiunea pe Programul Tranziție Justă, cu o alocare totală de 1 mld. EUR, este deja deschisă;
Peste 1 mld. EUR sprijin pentru investiții în energie verde;
Sprijin de peste 1 mld. EUR pentru sectorul agriculturii.
Cel puțin opt programe de finanțare sunt deja deschise sau în curs de a fi lansate de autorități în acest an, alocarea totală a acestora ridicându-se la peste 5 miliarde de euro, arată o analiză REI, grup de companii aflat în topul celor mai mari firme de consultanță specializate în atragerea de finanțări nerambursabile atât pentru companii, cât și pentru autorități publice.
Sprijinul nerambursabil, disponibil atât sub formă de ajutor de stat, cât și fonduri europene, vizează investiții în producția de energie verde și creșterea eficienței energetice a companiilor, în producția de materiale de construcții, în domeniul alimentar sau în reindustrializarea anumitor regiuni cheie ale țării, prin creșterea numărului de angajați și stimularea investițiilor în dezvoltare.
„Este una dintre cele mai mari și mai importante alocări de fonduri nerambursabile pentru companiile prezente în România de la aderarea la UE, în 2007, iar programele de finanțare susțin investiții în sectoare cheie care pot dezvolta economia și atrage investitori de proporții la nivel local. Lucrăm și suntem în discuții cu foarte multe companii care pregătesc investiții importante la nivel local, iar cea mai mare parte iau în calcul sprijin nerambursabil atât de la Guvern, sub forma ajutoarelor de stat, cât și prin accesarea de fonduri europene. Vedem progrese inclusiv la nivelul Ministerelor, care au recrutat personal specializat, care au anunțat digitalizarea anumitor procese cheie, prin urmare suntem optimiști și ne așteptăm ca 2024 să fie un an mult mai bun ca 2023”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup.
Printre cele mai mari programe de finanțare din prima jumătate a acestui an amintim:
Programul Tranziție Justă (PTJ)
Sesiune: deschisă, 20.12.2023 – 20.03.2024;
Sprijin: sub formă de granturi de maximum 200.000 EUR / cuprinse între 200.000 și 8 mil. EUR;
Doar pentru județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș;
Obiectiv program: atenuarea impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică pentru județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș;
Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
Programul Fond pentru Modernizare a debutat în luna noiembrie a anului trecut, odată cu sesiunea dedicată sectorului agriculturii, unde fermierii au putut accesa 150 milioane euro din cei peste 500 milioane euro puși la dispoziție de MADR. Spre finalul anului a fost lansată și sesiunea dedicată autorităților publice, unde exercițiul a fost unul competitiv, pe principiul „primul venit – primul servit”.
Peste 700de primării și consilii localeau depus proiecte în prima zi a sesiunii, unde echipa REI a reușit să asigure o cotă importantă din proiecte, de peste 20% dintre acestea.
„Pentru viitoarele sesiuni de proiecte pentru fotovoltaice sau baterii de stocare prin programul Fond pentru Modernizare, ce vor debuta în perioada următoare, recomandăm beneficiarilor ca la depunerea proiectului să fie pregătit Studiul de fezabilitate și obținut Certificatul de urbanism, iar la contractare se va solicita Avizul Tehnic de Racordare (ATR). Este unul dintre cele mai așteptate programe de finanțare din acest an, iar interesul este foarte ridicat”, a precizat Roxana Mircea.
Prima sesiune a programului INVESTALIM s-a derulat, inițial, în perioada 27 octombrie – 27 noiembrie, iar pentru că interesul a fost foarte ridicat, MADR a prelungit sesiunea cu încă 30 de zile. În total, pe acest prim apel, au fost depuse 49 de proiecte, valoarea investițiilor, cu tot cu confinanțare, depășind 1 miliard de euro, unde totalul ajutoarelor de stat solicitate a depășit 300 de milioane de euro, respectiv mai mult decât dublul alocării din sesiune.
„Există discuții la nivelul Ministerului pentru o creștere a alocării pentru sesiunea 2 din acest an, la peste 450 de milioane de euro, însă momentan se analizează acest detaliu. Interesul rămâne foarte ridicat, iar noi avem zilnic discuții cu clienți importanți din domeniul agro-alimentar pentru proiecte importante de producție. Aproximativ 20% din proiectele depuse pe prima sesiune a INVESTALIM au fost intermediate de REI, iar investițiile au vizat procesarea cărnii, panificație sau producție/rafinare ulei și se ridică la circa 220 milioane euro”, a declarat Roxana Mircea.
Managementul deșeurilor – Reciclare – PNRR
Sesiune: deschidere – februarie – martie (est.)
Obiectiv: dezvoltarea și modernizarea sistemelor de management al deșeurilor municipale
Sprijin nerambursabil: între 500.000 EUR și max. 8,4 mil. EUR/proiect
Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari
Alocare totală: 220 mil. EUR
Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)
3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor
3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
3812 – colectarea deșeurilor periculoase.
Amânată și întârziată de aproximativ 2 ani, Managementul deșeurilor este una dintre cele mai așteptate scheme de finanțare de către companiile care doresc să investească în fabrici de reciclare. Bugetul intițial anunțat de MMAP se ridica la peste 280 milioane euro, însă alocarea din prezent a scăzut la circa 220 milioane euro.
CONSTRUCTPLUS – Ajutor de stat pentru industria materialelor de construcții
Sesiune: 15 februarie – 15 martie 2024;
Obiectiv: Producția de materiale de construcții;
Alocare totală: 150 mil. EUR (est.)
Solicitanți eligibili: start-up, microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari
Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT)
Sprijin nerambursabil: până la 57,75 mil. EUR (întreprinderi mari), respectiv 70% intensitate maximă ajutor de stat
Domenii eligibile: producție materiale de construcții, din următoarele clase CAEN:
1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții;
2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;
2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții, din argilă arsă;
2342 – Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică;
2351 – Fabricarea cimentului;
2352 – Fabricarea varului și ipsosului;
2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 – Fabricarea betonului;
2364 – Fabricarea mortarului;
2369 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;
2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;
2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2732 – Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice.
Anunțat de anul trecut, CONSTRUCTPLUS este cel mai așteptat program de finanțare pentru companiile specializate în producția de materiale de construcții. Cu un Ghid consolidat deja lansat pe piață, intrat in sedința de Guvern de joi – 11 ianuarie, apelul ar urma să se deschidă din 15 februarie și va fi deschis timp de o lună.
„Avem zeci de discuții și proiecte în pregătire pe această schema de finanțare, atât de așteptată de producătorii de materiale de construcții, unul dintre cele mai importante sectoare de investiții la nivelul țării. Deși alocarea este relativ redusă raportat la cererea existentă în piață, ne dorim ca MEAT să ia în calcul creșterea alocării pentru edițiile ce vor urma, similar ceea ce se negociază în cazul INVESTALIM”, a precizat Roxana Mircea.
Granturi pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate – PNRR
Alocare totală: 150 mil. EUR
Finanțare: min. 500.000 EUR – max. 3 mil. EUR/proiect
Sesiune: T1 2024
Solicitanți eligibili: a) microîntreprinderi, IMM, societăți cooperative care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect; care realizează investiții în active corporale și/sau necorporale pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale și b) întreprinderi care activează într-unul din următoarele domenii (CAEN): 5829, 6201, 6202, 6203, 6209, 6311, 6312, 6399
Domenii vizate: industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții, industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte domenii eligibile
Cheltuieli eligibile: achiziții de active corporale și necorporale, achiziții de tehnologii blockchain, achiziții de active corporale și necorporale securitatea cibernetică, achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality, achiziția de servicii de date și cloud computing, cheltuieli eligibile ale proiectelor de cercetare
Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
Calendar lansări apeluri: PR CENTRU = ian. 2024, PR VEST = martie-aprilie 2024, PR SUD MUNTENIA = martie-aprilie 2024, PR SUD-VEST = martie-aprilie 2024
Finanțare: min. 20.000euro – max. 3mil. euro, contribuție proprie de cca 30%
Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM
Cheltuieli eligibile: construire spații, achiziție echipamente, software etc.
Alocare totală: 700 mil. EUR (IMM);
Beneficii urmărite: dezvoltarea și modernizarea tehnologică a IMM, creșterea IMM dinamice cu orientare spre sectoarele de specializare inteligentă, creșterea investițiilor productive în IMM, creșterea capacităților tehnologice, achiziția de competențe specifice.
Planul Național Strategic 2023-2027 (alocare: 938 mil. EUR)
DR-20 Investiții în sectorul zootehnic: alocare aprox. 220 mil. euro – lansare apel T1 2024
DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole: alocare aprox. 210 mil. euro – lansare apel T1 2024
DR-15 Investiții în exploatațiile pomicole: alocare aprox. 150 mil. euro – lansare apel T1 2024
DR-13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal: alocare aprox. 100 mil. euro – lansare apel T1 2024
DR-14 Investiții în fermele de mici dimensiuni: alocare 108 mil. euro – lansare apel T1 2024
DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi: alocare aprox. 150 mil. euro – lansare apel T1 2024
Pe lângă cele 8 mari programe de finanțare anunțate pentru acest an, alte scheme se află în pregătire la ministere, printre acestea numărându-se o nouă versiune a schemei reglementate de HG 807/2014, care în ultimii ani a fost cea mai importantă soluție de sprijin pentru companiile specializate în producție, o nouă sesiune pentru schema reglementată de HG 959/2022, dedicată industriilor prelucrătoare, RePower EU, un amplu program de finanțare dedicat creșterii eficienței energetice și a independenței de combustibilii fosili, precum și alte programe din PNRR, care reprezintă încă circa 40 miliarde de euro bani pentru investiții și dezvoltare, atât a sectorului public, cât și a celui privat.
Inteligența artificială și alte tehnologii vor amplifica potențialul oamenilor și al organizațiilor de a atinge noi frontiere ale performanței în afaceri și nu numai
Lumea se află în mijlocul unei schimbări tehnologice de proporții, pe măsură ce inteligența artificială și alte tehnologii disruptive devin „Human by Design” – mult mai asemănătoare cu cea umană și mai intuitive pentru oameni – și deschid o nouă eră a productivității și creativității, conform raportului Technology Vision 2024, realizat de Accenture (NYSE: ACN). Studiul mai sugerează că, pe măsură ce crește capacitatea, accesibilitatea și integrarea în viața de zi cu zi a tehnologiilor centrate pe oameni, ne îndreptăm spre o lume în care tehnologia din jurul nostru va deveni omniprezentă, dar mai puțin vizibilă.
Studiul Accenture Technology Vision 2024: „Human by Design: How AI Unleashes the Next Level of Human Potential” analizează modul în care, după ani de inovație exponențială, tehnologia – în special inteligența artificială generativă – devine mai umană prin natura sa. Și, pe măsură ce tehnologia evoluează pentru a fi mai centrată pe om, aceasta generează posibilități substanțial mai mari pentru ca oamenii să își amplifice potențialul și să reinventeze afacerile. Conform studiului Accenture, inteligența artificială generativă are potențialul de a avea un impact asupra a 44% din toate orele de lucru din toate industriile, de a permite îmbunătățirea productivității în 900 de tipuri diferite de locuri de muncă și de a crea între 6 și 8 trilioane de dolari în valoare economică globală.
„Pe măsură ce inteligența artificială, computingul spațial și tehnologiile de detectare a corpului evoluează până la un punct în care tehnologia pare să imite capacitățile umane și să pară invizibilă, ceea ce va rămâne sunt oamenii – înzestrați cu noi abilități pentru a realiza lucruri pe care le considerau cândva imposibile”, a declarat Paul Daugherty, Chief Technology and Innovation Officer la Accenture. „Această importantă schimbare în modul în care oamenii lucrează, trăiesc și învață va accelera un val de schimbări fără precedent în toate industriile, de la retail și divertisment la medicină și producție. Organizațiile care acționează acum pentru a-și reinventa activitatea și modul de lucru folosind tehnologii «Human by Design» vor redefini ceea ce înseamnă să fii lider în industrie.”
Studiul identifică patru tendințe cheie ale tranziției la tehnologiile „Human by Design”:
A Match Made in AI: Remodelarea relației noastre cu cunoașterea – crearea unei lumi în care datele sunt reorganizate în moduri care facilitează un raționament similar celui uman și chiar imită creativitatea. În loc să răsfoiască o mulțime de rezultate ale motoarelor de căutare, oamenii vor primi răspunsuri personalizate, sub forma unor sfaturi, a unei sinteze, a unui eseu, a unei imagini sau chiar a unei opere de artă. Căutarea devine sinteză. Iar liderii de afaceri care își reimaginează modul în care funcționează informația în cadrul organizației și le oferă oamenilor instrumente de utilizare a cunoștințelor bazate pe inteligență artificială vor realiza câștiguri exponențiale în materie de performanță și avantaje competitive.
Meet My Agent: Ecosisteme pentru inteligența artificială – o lume în care agenții cu abilități de inteligență artificială lucrează în numele persoanelor și fac parte dintr-un ecosistem interconectat. Acești agenți automatizați nu numai că ne asistă și ne sfătuiesc, ci și iau măsuri decisive în numele nostru, atât în lumea fizică, cât și în cea digitală. Lucrând împreună, ei multiplică performanța colectivă a angajaților și generează o valoare imensă pentru companiile care aleg să se implice. 96% dintre executivi sunt de acord că valorificarea ecosistemelor de agenți AI va reprezenta o oportunitate semnificativă pentru organizația lor în următorii trei ani.
The Space We Need: Crearea de valoare în noi realități – crearea de noi lumi imersive de interacțiune personală prin extinderea lumilor noastre fizice, 2D, în noi medii 3D create cu ajutorul tehnologiilor de computing spațial, metavers, gemeni digitali și AR/VR. Aceste noi locuri și experiențe vor fuziona lumile digitale și fizice, aducându-ne împreună în moduri noi, alimentând inovația și îmbunătățind modul în care lucrăm, trăim și învățăm. În retail, o treime (33%) dintre consumatori au indicat că folosesc sau ar fi interesați să folosească tehnologii sau dispozitive de computing spațial pentru a face cumpărături.
Our Bodies Electronic: O nouă interfață umană – folosind tehnologii inovatoare, încorporate – cum ar fi dispozitivele portabile cu inteligență artificială, neurotehnologiile și urmărirea ochilor și a mișcărilor – pentru a ne înțelege mai bine pe noi, viețile și intențiile noastre și pentru a folosi aceste informații mai detaliate pentru a îmbunătăți modul în care lucrăm și trăim. 94% dintre executivi sunt de acord că tehnologiile de interfață umană ne vor permite să înțelegem mai bine comportamentele și intențiile, transformând interacțiunea om-mașină.
„Tehnologiile centrate pe om, cum ar fi inteligența artificială generativă, sunt pregătite să valorifice potențialul uman și să ofere o gamă impresionantă de beneficii pentru companii și societate, dar numai dacă adoptăm o abordare echilibrată, «Human by Design», care să garanteze că aceste tehnologii sunt utilizate în mod corect și responsabil„, a adăugat Daugherty. Un procent de 93% dintre executivi sunt de acord cu faptul că, având în vedere evoluțiile tehnologice rapide, este mai important ca niciodată ca organizațiile să inoveze cu un scop.
Accenture’s Technology Vision a analizat, timp de 24 de ani, în mod sistematic mediul de afaceri pentru a identifica tendințele tehnologice cu cea mai mare probabilitate de a perturba afacerile și industriile. Informațiile pentru raportul 2024 au fost colectate de la un consiliu consultativ extern format din peste 24 de experți din mediul academic, din mediul de afaceri și din sectorul public. Cercetarea primară la nivel global include un sondaj efectuat în perioada octombrie-noiembrie 2023 în 20 țări, în rândul a 3.450 de executivi din 21 de industrii și a peste 20.000 de consumatori. Aflați mai multe la www.accenture.com/technologyvision
Volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv cele industriale și de depozite tradiționale) a scăzut cu sub 10% față de nivelul din 2022, de 450 de milioane de euro, și continuă să se situeze considerabil peste nivelul de dinaintea pandemiei, potrivit estimărilor Colliers. Începutul anului și ultimele luni din 2023 au contribuit semnificativ la rezultatul pozitiv, întrucât activitatea a încetinit în trimestrele doi și trei. Performanța este foarte bună, având în vedere provocările din anumite zone ale pieței imobiliare comerciale, pe fondul costurilor de construcție mai mari decât în urmă cu câțiva ani, trage concluzia Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România, care se așteaptă, totodată, la un 2024 cu rezultate bune, având în vedere atât interesul investitorilor, cât și volumul actual de tranzacții în lucru.
„Este îmbucurător să vedem entuziasmul investitorilor în privința potențialului pe termen lung al României. În prezent, țara și sectorul imobiliar se confruntă cu multe provocări. De la costurile de construcție mult mai mari decât în urmă cu câțiva ani, la incertitudinile legate de economie sau de situația geopolitică globală, la ratele ridicate ale dobânzilor și la incertitudinile care însoțesc de obicei un an electoral. Chiar și în acest context, anul trecut s-au vândut terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale în valoare de puțin peste 400 de milioane de euro, un nivel mulțumitor dacă ne gândim că înainte de pandemie vorbeam de 300-400 milioane de euro pe an”, explică Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.
Estimările Colliers includ doar tranzacțiile pentru proiecte imobiliare comerciale, cu excepția proiectelor industriale și din domeniul energiei. Anul 2023 a început mai lent decât anii precedenți și a marcat în mare parte închiderea unor tranzacții aflate în lucru de mult timp. Totuși, investitorii s-au activat bine în ultima parte a anului, în contextul în care unii au urmărit să închidă tranzacțiile în anul financiar curent din considerente fiscale, în timp ce alții poate au urmărit eficientizarea fluxului de numerar. Cererea nouă pentru terenuri a fost mai mică decât în anii precedenți, astfel că rezultatul de anul trecut a fost susținut de unele tranzacții importante care erau în derulare de o perioadă lungă de timp și care au fost în cele din urmă închise.
Aproximativ 70% din terenurile comercializate provin din București și împrejurimi. Analizând în mod specific volumul din București, consultanții Colliers au remarcat că jumătate a fost generat de terenuri cu destinație rezidențială, un sfert de zona de retail, iar restul de diverse tipuri de investitori (dezvoltatori de birouri, instituții din sectorul educațional, medical) sau pur și simplu cumpărători speculativi. În restul țării, rezidențialul a reprezentat, de asemenea, aproximativ jumătate din volume, retailul reprezentând cea mai mare parte a diferenței până la 100%. Trebuie subliniat că tranzacțiile cu terenuri pentru retail au fost în scădere față de anii anteriori.
Cei mai activi cumpărători au fost One United, Speedwell și Kaufland, dar este de remarcat, ca o noutate față de anii precedenți, că un alt cumpărător destul de activ a fost statul român, prin diferite entități, care a securizat anumite platforme strategice din marile orașe precum Brașov, Sibiu, Iași.
„Oferta de terenuri a crescut în 2023, în condițiile în care anumiți proprietari au simțit o oarecare presiune pentru a vinde sau se tem de perspectivele de viitor. Acest lucru, coroborat cu faptul că ratele de dobândă au fost mult mai ridicate iar economia a încetinit, a determinat o ușoară scădere a prețului mediu al terenurilor față de anii trecuți. Declinul nu a fost unul substanțial și l-am estima ca fiind de-o singură cifră. Cu toate acestea, nu toți vânzătorii au simțit această presiune, iar scăderile de preț nu s-au aplicat în cazul terenurilor foarte bune, care prezintă interes pentru o mulțime de cumpărători. Pe de altă parte, unii investitorii nu se grăbesc să achiziționeze noi terenuri, deoarece consideră că oricum nu este grabă pentru a începe o dezvoltare și, în plus, simt că timpul ar putea să curgă în favoarea lor”, spune Sînziana Oprea.
Mai departe, directorul Colliers consideră că apetitul rămâne mai redus față de perioada 2021-2023, dar această fluctuație este departe de a fi dramatică. De altfel, unele tranzacții majore se află în diverse stadii de due diligence și ar putea să se încheie în 2024, ceea ce ar putea duce la un alt an bun, odată ce se trage linie la sfârșit de an.
„O mulțime de investitori stau în expectativă, așteptând să apară noi oportunități. Cu toate acestea, în opinia noastră, atâta timp cât nu se materializează niciun scenariu negativ major- cum ar fi, de exemplu, o extindere a războiului sau o criză într-o economie mare, viitorul României după alegeri se anunță destul de optimist. Prin urmare, 2024 ar putea fi un an foarte bun pentru a face achiziții de terenuri, având în vedere perspectivele favorabile pe termen lung”, conchide Sînziana Oprea.
Studiul European Small Business Finance Outlook 2023 publicat la sfarsitul anului 2023, arată că România se află pe locul 1 la nivelul spațiului Uniunii Europeane, atât din perspectiva creșterii volumului de garanții în vigoare, cât și din perspectiva activității de acordare de noi garanții. Studiul este realizat de o echipa de experti a Fondului European de Investitii și oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor piețe financiare, sectoare finanțate și a diferitelor soluții de finanțare accesate de catre IMM-urile din UE.
Primele trei țări care au obținut o creștere a volumului de garanții în vigoare în anul 2022 comparativ cu 2021, sunt România (+57,5%), Polonia (+23%) și Cehia (+17,1%). Raportat la creșterea activității de acordare de noi garanții, România cu o creștere de 53% este din nou în topul european, urmată de Spania cu (+16%) și Polonia (+10,4%).
Raportat la PIB, Ungaria, Polonia și România sunt cele trei țări care au înregistrat cel mai mare volum de noi garanții în 2022 (2,7%, 1,9% și, respectiv, 1,3%).
Conform aceluiași studiu, pe parcursul primului semestru al anului 2023, 24% dintre IMM-urile din zona euro s-au confruntat cu probleme severe de acces la finanțare, perspectivele economice generale și lipsa sprijinului public pentru finanțare fiind enumerate drept cei mai importanți factori care împiedică accesul la finanțare. Alți factori menționați sunt creșterea brusca din ultimul an a costurilor cu creditarea, indicatorul costului îndatorării ridicându-se în august 2023, la 4,99%, un nivel neobservat din 2008. Creșterea costurilor îndatorării a afectat activitatea de creditare care a scăzut puternic în anii 2022 și 2023, băncile înăsprind considerabil standardele de creditare pentru IMM-uri. Volumul garanțiilor nou acordate, la nivel european, s-a înjumătățit aproape scăzând cu 45,9% în 2022 față de anul precedent. Cu toate acestea, cu un volum de 49,2 miliarde euro, volumul garanțiilor rămâne cu mult peste nivelul pre-pandemic de 38,8 miliarde Euro în 2019.
Cele mai puternice creșteri absolute au putut fi observate pentru volumele de garanții acordate de către FNGCIMM/ România cu un plus de 2,3 miliarde Euro, urmat de BGK- Banca de dezvoltare a Poloniei cu un plus de 2,1miliarde Euro și TESKOMB din Turcia, cu o creștere de 1,4 miliarde Euro.
În acest context, studiul remarcă rolul anticiclic al instituțiilor de garantare, care au implementat măsuri de sprijin în contextul crizei Covid-19, volumul de garanții în 2020 atingând un maxim istoric de aproximativ 331 miliarde, care s-a redus cu 14,5% în 2022, atingând un nivel de 266,6 miliarde Euro. Această scădere reflectă în principal eliminarea treptată a programelor derulate pe Cadrul Temporar de Criza-Covid 19. Astfel din studiul publicat, rezultă că volumul garanțiilor nou acordate este mult mai mic în 2022 decât în anii pandemiei 2020 și 2021, dar încă semnificativ peste nivelul pre-pandemie.
„În perioada 2020 – 2023, de la preluarea mandatului de director general, în portofoliul FNGCIMM au intrat 9 programe guvernamentale, iar activitatea și-a păstrat același ritm intens pe parcursul celor 4 ani. Numărul de garanții acordate de echipa FNGCIMM în cei patru ani de referință, a depășit 143.677 de garanții, în valoare de 72.403 milioane lei. Schemele de ajutor de stat atașate programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS au reprezentat un record european, susținând acordarea unui număr de 84.547 de garanții, în valoare de 54,3 mld lei, ce au atras finanțări de peste 63,8 mld. lei.
Valoarea garanțiilor acordate în perioada 2020 – 2023 a depășit valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani activitate desfășurată în perioada 2002 – 2019, reprezentând 111,30% din totalul anilor precedenți.”, a declarat directorul general FNGCIMM, domnul Dumitru Nancu.
Studiul apreciază poziția FNGCIMM, care ca și în cazul BPI France și BBB/UK, datorează volumul mare de garantii ca urmare a implementarii unui amplu program de garantare guvernamental. Studiul mai remarcă trendul descendent al activității de garantare la nivel european, însă tocmai în acest context este remarcată contribuția României (+58%) la volumul de garanții în vigoare acordat la nivel european in anul 2022 fata de 2021, Polonia (+23%) și Cehia (+17,1%). În schimb, cea mai mare scădere a fost observată în Bulgaria (–36%), Italia (–34%) și Regatul Unit (–33%). Din punct de vedere a acordării de noi garanții, cea mai mare creștere a activității de garanții noi a fost înregistrată în România (+53%), Spania (+16%) și Polonia (+10,4%), în schimb, noile garanții au scăzut cel mai mult în Malta (–90%), Italia (–76%), Franța (–68%), Serbia (–63%) și Grecia (–63%).
În toate țările, rata medie anuală de creștere a fost de –1%, semnificativ mai mare decât scăderea procentuală de –14% înregistrată în ansamblu, reflectând faptul că această scădere a fost determinată în mod substanțial de eliminarea unor părți semnificative din volumul marilor membri AECM.
La nivelul anului 2023, AECM-ul observă climatul economic dificil și imprevizibil în care IMM-urile trebuie să evolueze, care fără să-și poată reveni pe deplin din șocul pandemiei, au ajuns deja în următoarea criză cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
IMM-urile au avut de înfruntat noi provocări pe fondul incertitudinilor macroeconomice și geopolitice ridicate – printre altele creșterea prețurilor la energie, inflație ridicată, creșterea ratelor dobânzilor, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și sancțiuni comerciale. În aceste condiții mulți membri AECM au înființat noi programe dedicate sectorului antreprenorial, favorabile pentru a sprijini IMM-urile aflate sub presiune din cauza acestor evoluții negative.
Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare (AECM) este cel mai important organism de promovare a instrumentelor și a programelor de garantare la nivel european, format din 48 de membri, din 31 de țări europene si învecinate continentului. Instituțiile membre promovează standardele şi principiile europene și beneficiază de rezultatele demersurilor întreprinse de asociație pe lângă instituțiile europene și internaționale..
